P. 1
FORMAREA CONŞTIINŢEI ISTORICE

FORMAREA CONŞTIINŢEI ISTORICE

|Views: 1,681|Likes:
Published by Alexandra Moraru

More info:

Published by: Alexandra Moraru on Feb 13, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/16/2013

pdf

text

original

FORMAREA CONŞTIINŢEI ISTORICE Plan tematic - Definirea termenului - Între ficţiune şi istorie - Vârsta eroică a istoriei naţionale - Începuturile

literaturii artistice; arta naraţiunii şi a portretului Definirea termenului Formarea conştiinţei istorice este încercarea de a construi identitatea unui popor, a unei naţiuni prin raportarea la alte popoare, naţiuni, urmărind : - situarea în timp şi spaţiu - evenimente istorice - limba - cultura şi civilizaţia - mentalităţile Temele fundamentale abordate de cronicari şi de ceilalţi autori preocupaţi de conştiinta istorică a româniilor sunt : originile, limba, continuitatea evenimentelor istorice şi instituţia domniei. Conştiinţa istorică se naşte din încercarea de a construi identitatea unui popor, a unei naţiuni, prin raportare la alte popoare, la alte naţiuni. Câteva dimensiuni specifice acestei raportări sunt: situarea în timp şi în spaţiu, evenimentele istorice, limba, cultura şi civilizaţia, mentalităţile. Între ficţiune şi istorie Cronicarii resping literatura de fictiune, motivaţia lor expresă fiind necesitatea recuperării trecutului istoric şi implicit afirmarea şi argumentarea ideii de latinitate: Grigore Ureche declară deschis, în cronica sa, că scrie ...să nu se înece anii cei trecuţi [moldovenii să îşi cunoască trecutul istoric, nu] asemeni fiarelor şi dobitoacelor fără minte. Cronicarul relatează faptele reale, nu „basnele şi poveştile”, punând bazele realismului istoric.

Cronicarul este constient de dificultatea unei astfel de intreprinderi. si se poate naste intrebarea cum. . fiindca de la primul descalecat au trecut "atata veci". scrisa in ultimii ani ai vietii. Ce sosira asupra noastra cumplite acestea vremi de acmu. Miron Costin înfăţişează evenimente din istoria Moldovei cuprinse între anii 1595 şi 1661. dupa atat timp. numit. vine sa implineasca acest vechi deziderat. de care este animat in toate scrierile sale. "Predoslovia" contine idei umaniste usor identificabile. ce de griji si suspinuri. "sa voru putea sti povestile adevarate". de "osteneala aceasta". responsabil. apoi în însuşi continutul lucrării. Demersul istoric al lui Miron Costin se vrea însă complet. filozofic si politic in care s-a format si a trait cronicarul moldovean. onest. relevand. argumentativ. dar încă din "predoslovia" acestuia îşi manifesta regretul de a nu putea să-şi înceapă lucrarea de la cel dintâi "descalecat". iubite cititoriule. Gandul ca ar putea ramane necunoscute radacinile istorice ale romanilor izvoraste dintr-un profund patriotism. de care "se sparie gandul". atat despre adevarul istoric. la nivelul posibilităţilor de documentare de atunci. fiecare dintre aceste idei directoare fiind reprezentata mai intâi în "Predoslovie". cate scrie. să fac Letopiseţul Ţarăi noastre Moldovei din descalecatul ei cel dintâi. ca o expresie a contextului cultural. cat si despre responsabilitatea celui care "da seama" despre ale sale. in chip plastic. de la cucerirea Daciei de catre romani: "Fost-au gandul mieu. În intregul ei. de nu stam de scrisori. "dragostea tarai". "cateva sute de ani peste mie". carele au fosta de Traian-imparatul şi urdzisam şi începătura letopiseţului. in chip sintetic. polemic. conceptia despre istorie a cronicarului." "De neamul moldovenilor".Miron Costin În "Letopiseţul Ţării Moldovei de la Aaron-Vodă încoace". Necesitatea cautarii si afirmarii identitatii nationale l-a determinat sa argumenteze originea latina a poporului si a limbii romane. in "Predoslovie". Caracterul educativ al acestei lucrari reiese din faptul ca Miron Costin scrie pentru vremuri mai bune.

Izvorul principal de care s-a folosit Miron Costin a fost tot cartea lui Laurenţiu Toppeltin. A avut la îndemână şi o cronică a Ţării Româneşti pe care a folosit-o pentru elemente de istorie munteană. in acelasi timp. Quintus. cand "cetitul cartilor a face iscusita zabava". Plutarh. nici nisipul n-au inceput si nici sfarsit". ce si singura lumea. Eutropius. gasita in cele din urma in ceea ce el a numit Cartea de Nisip. comis al regelui Poloniei. Titus Livius. iar pentru istoria Moldovei ştiri luate din Letopiseţul lui Grigore Ureche. ." "Predoslovia" cuprinde si note de meditatie filozofica si religioasa asupra destinului uman. Letopiseţul şi De neamul moldovenilor nu sunt singurele lucrări istorice ale lui Miron Costin. caci putem din "acele trecute vremi sa pricepem cele viitoare.. Bonfini. răspunzând unei cereri a nobilului polonez Marek Marczynsky.pentru "mai slobode veacuri". Peste toate acestea. ca santu zidite dupa cuvantul lui Dumnezeu celui puternic". "pentru ca nici cartea. ca o incununare a conceptiei sale umaniste. Toppeltin s. o stire putand fi considerata adevarata numai daca este sustinuta de cat mai multe izvoare istorice. cuprinzand nume mai vechi sau mai noi. nasterea semintiilor fiind pusa tot sub semnul divin. Miron Costin exprima un uluitor si extrem de modern elogiu al cartii. Cronica polonă. si eforturi de obiectivare stiintifica a observatiei istorice. înainte de a elabora De neamul moldovenilor istoricul nostru. indeosebi al popoarelor. scrie pentru el în limba polonă. si indeosebi pentru a invata din greselile trecutului. la 1677.a. ca si facerea lumii: "staturile si-ncepaturile taralor lumii. individual si colectiv. comparabil poate numai cu acelea formulate de Mallarme ("lumea exista pentru a se ajunge la o carte") si in secolul douazeci de Leon Bloy ("istoria este un imens text liturgic") sau de Jorge Luis Borges. Se remarca. printr-o documentare riguroasa. care avea nevoie de date cu privire la Moldova şi Ţara Românească. bineînţeles. ceriul si pamantul. care cauta expresia unei carti infinite. Înainte chiar de terminarea Letopiseţului şi.

argumentul cel mai elocvent în aceasta privinţa este exprimat metaforic. cu scopul de a face cunoscute istoria. Prin studiile începute. relevând capacităţiile stilistice pe care le dobândise limba română “toţi aceştia dintr-o fântână au izvorât şi cură”.a lui a “inimii durere” de om aflat “supt cumplite vremuri” era regretul de a nu-si putea sa-si inceapa Letopisetul Tarii Moldovei Miron Costin. care “şi mai neaoşi sunt” şi pe moldoveni şi pe toti vorbitorii de limba română din orice parte. şi al sferei culturii greceşti. care se va remarca printr-o monumentală descriere geografică şi istorică a ţinuturilor cursului mijlociu şi inferior al Dunării. Prin români. originar din Bologna).viaţa şi opera Stolnicul Cantacuzino a fost un reprezentat de seamă al umanismului în spaţiul cultural român.Este cea dintâi scriere a unui român. care îl menţionează pe un instructor de origine albaneză. Caludi. Ulterior el a fost consultat cu privire la istoria Ţării Româneşti de către generalul austriac Ferdinand Marsigli (1658-1730. după uciderea tatălui în 1663. chiar dacă au cuvinte “den amestecarea altor limbi”. stolnicul Constantin Cantacuzino nu întelege nu numai locuitorii din Ţara Românească. o povestire epică. având cunoştinţe temeinice de limbă italiană şi latină. ci şi pe cei “den Ardeal”. Tânărul a dobândit renumele unui om erudit în Italia. . dar un instrument spre folosul omului. din care acesta să înveţe. Lipsa izvoarelor istorice sparie gandul lui Miron Costin. S-a păstrat un jurnal al învâţăcelului din timpul studiului la Padova. având firescul fenomenelor naturale. la Adrianopol şi Constantinopol şi desăvârşite începând cu 1667 la Padova el devine un excelent cunoscător al culturii italiene. el este menţionat ca învăţat din Louvain de către scriitorul Antonio Lupis. adresată străinătăţii. Constantin Cantacuzino . defineşte istoria nu numai ca o relatare a faptelor trecute. limba şi geografia pământului românesc.

În această lucrare întâlnim disputele medievale despre timp. rusă. Dimitrie Cantemir şi-a desfăsurat activitatea într-o epocă a înfloririi a culturii române. Hronicul este opera unui istoric modern. insistă asupra posibilităţilor poporului asuprite de aşi cuceri libertatea. Operele lui Dimitrie Cantemir 1. A avut o formaţie enciclopedică cu preocupări în diferite domenii: istoria. care a realizat prima sinteză a culturii naţionale. Diaconul sau gâlceava înţeleptului cu lumea sau giudeţul sufletului cu trupul. suflet. filozofia. literatura. Multe lucrări au fost elaborate iniţial în limba latină. susţine superioritatea a vieţii spirituale asupra condiţiei biologice a omului. Imaginea ştiinţei sacre. germană şi prin ea cultura română intră în circuitul culturii universale Hronicul vechimii romano-moldo-latine a fost scrisă în 1714-1715 la cererea Academiei din Berlin.Dimitrie Cantemir Cel mai mare reprezentant al umanismului românesc. În Creşterea şi descreşterea curţii otomane Dimitrie Cantemir face istoria imperiului otoman şi analizează cauzele care aduc la destrămarea sa. Ca om al renaşterii. Evenimentele Cantacuzinilor şi ale Brâncovenilor. Ultima este prima lucrare filozofică românească. pregătind apariţia iluminismului. turcă. Hronicul vechimii romano-moldo-latine. franceză. franceză. Pentru scrierea acestei lucrări Dimitrie . 2. limbi orientale. polonă. Opera istorică: Creşterea şi descreşterea curţii otomane. muzica. Marea majoritate a operelor sale se bazează pe o vastă documentaţie. face din om un stăpân al lumii. natură. Metafizica. Dimitrie Cantemir sugerează superioritatea omului asupra celorlalte vieţuitoare. Opera filozofică: Logica. Lucrarea a fost tradusă şi publicată în engleză. folosind izvoare străine în limbile germană. Viaţa lui Constantin Cantemir. conştiinţă. A fost o personalitate multilaterală. matematica. Despre conştiinţă. încearcă să definească concepte filozofice şi să alcătuiască o terminologie filozofică.

Cantemir nu izolează istoria românilor de istoria altor popoare. căruia cronicarul îi dedică cea mai mare parte a scrierii. istoria. într-un joc de lumini şi umbre. căci cronicarul nu se sfieşte să-l judece uneori (de exemplu îl consideră mai curând un războinic de dragul războiului decât un . etnografia şi economia ei. Vârsta eroică a istoriei naţionale Grigore Ureche înfăţişează o epocă istorică glorioasă de maximă înflorire statală şi culturală. geografia. apoi tradusă în română. politică. individualitatea istorică materială şi spirituală. Portretul lui Ştefan cel Mare Lui Ştefan îi sunt dedicate cele mai multe pagini din letopiseţ. este o monografie care prezintă complex şi complet Moldova de la începutul secolului al XVII-lea. este prima lucrare ştiinţifică românească în care autorul încearcă să definească individualitatea poporului român printre celelalte popoare. greacă. descrieri. comparaţii. culturală a Moldovei. din timpul domniei lui Ştefan cel Mare. Lucrarea are un înţeles literar pentru că ea cuprinde elemente de exprimare artistică: epitete. care a creat o civilizaţie şi o cultură clasică. Dimitrie Cantemir greşeşte când absolutează contribuţia romanilor la formarea poporului român. Spre deosebire de cronicarii. pentru că ne dă informaţii preţioase despre organizarea socială. polonă şi rusă. Cantemir scrie despre toti românii macedoneni în Descrierea Moldovei. care au scris numai despre moldoveni. folosind ca argumente numele ţării şi limba română: „Romanii sunt moşii şi strămoşii noştri. ci o integrare în istoria universală. a fost scrisă iniţial în latină. precum şi singur numele de moşie ne arată şi limba cea părintească un nebiruit martor ne este. A fost scrisă din cererea Academiei din Berlin. Dimitrie Cantemir susţine originea romanică a tuturor românilor.Cantemir a consultat peste 150 de izvoare române şi străine în limbile latină. a moldovenilor şi a tuturor oriunde se află a românilor.” Cantemir arată că suntem urmaşii unui popor. portrete. Lucrarea are în primul rând un înţeles ştiinţific.

intrarea în legendă à domnitorului). Arta scriitorului se valorifică îndeosebi în capacitatea de a creiona portrete.patriot).elogios in intregul sau. Letopiseţul Ţării Moldovei (Grigore Ureche) "Letopiseţul Ţării Moldovei" prezintă evenimente de la "descălecatul cel de-al doilea" adică de la domnia lui Dragos Vodă la domnia lui Aron Vodă (1359-1594). b) portretul fizic. e) o scurtă şi precisă informare istoriografică. c) sentimentele poporului la moartea lui Ştefan (jalea. Letopiseţul este precedat de o "Predoslovie" (o prefaţă) în care autorul îşi va argumenta motivele pentru care a redactat această operă. dar bun gospodar („şi lucrul său îl ştia à-l acoperi”). realizat printr-un eufemism („om nu mare de stat”) şi cel moral. Arta portretului se ilustreaza exemplar in portretul lui Stefan Cel Mare. d) participarea naturii la durerea generală.pentru a da autenticitate si obiectivitatea virtutilor marelui domnitor. neîntrecut strateg („la lucruri de războaie meşter”). uneori nedrept cu boierii („deseori la ospeţe omorîia fără giudeţ”). in constructia sa relevandu-se o evidenta reticenta a afirmatiilor encomiaste. luna. Celebru este finalul portretului. Totodată Grigore Ureche se plânge de insuficienţa izvoarelor care i-au servit ca . Această cronică va fi tipărită pentru prima oară de Mihail Kogălniceanu în 1852. alcatuit insa din lumini si umbre.o ezitare bine controlata in contructia frazei. Principalul argument ar fi acela că urmaşii trebuie să cunoască istoria predecesorilor. ştiind să-şi transforme chiar înfrîngerea în victorie („…că ştiindu-se căzut gios se rădica deasupra învingătorilor”). Cronica lui Ureche este prima scriere din literatura română care se depărtează de stilul bisericesc. în care moartea voievodului este prezentată secvenţial: a) împrejurările morţii lui Ştefan (anul. alcătuit dintr-o enumerare de însuşiri: impulsiv („mînois şi degrabă a vărsa sînge nevinovat”). ziua).

. În alcătuirea letopiseţului Grigore Ureche surprinde schimbări de domnii. situaţii de viaţă şi fapte exemplare. Cantemir este un om doritor nu atât de avere. o cronică a domniei lui Ştefan cel Mare fusese redactată in limba slavonă de Eftimie şi Macarie. cât de faimă. Scrierea cronicii este străbătută de ideea respectării actului creator. Ideile fundamentale in acest letopiseţ sunt: . obiceiurile de înscăunare. căruia îi conferă o tipologie de personalitate imponatoare a timpului său.ideea unităţii de origine a românilor din toate provinciile "toţi de Ram se trag". Arta narativă a letopisetului : Arta narativă a acestui letopiseţ constă în: rafinamentul descrierilor ("episodul invaziei lăcustelor") şi acuratetea naraţiunii astfel domnia lui Ştefan cel Mare este prezentată prin faptele sale istorice. lupta pentru putere. Autorul ştie că opera sa este importantă deoarece reprezintă un încput al scrisului în limba română pentru ca poporul nostru să nu fie "asemeni fiarelor şi dobitoacelor". Letopiseţul Cantacuzinesc Personajul cel mai important al cronicii lui Ion Neculce este Dimitrie Cantemir. de om invăţat. La polul opus se află cei care încalca legile divine dar şi pe cele omeneşti. . atât cărturărească. Cronicarul face nu doar o trecere in revistă a faptelor ci prezintă şi împrejurările morţii domnitorului.latinitatea poporului român. personalitatea domnitorului în dispoziţiile sale sufleteşti contradictorii.latinitatea limbii române aducând ca argument evoluţia etimologică a unor cuvinte. . Eroi exemplari precum Ştefan cel Mare sunt propuşi ca nişte modele existenţiale deoarece sunt puşi în slujba lui Dumnezeu şi mai ales a ţării. sentimentele poporului în faţa acestui eveniment nefast şi chiar starea vremii din acea perioadă. Un astfel de personaj negativ care suportă consecinţele faptelor sale este craiul polon Albert. cât şi militare. comploturi.punct de pornire.

Predoslovia ‘Letopisetului’ arata limpede ca autorul acorda foarte putin credit izvoarelor. Acţiunile lui Dimitrie Cantemir sunt preţuite la valoarea lor adevărată:”…şi văzând ca atunce trage toata creştinatea bucuria şi nădejdea creştinilor. iar cine nu va voi. asa va face’. bogatie si lux. Felul cum intelege sa isi prezinte corpusul de anecdote si legende. cand a fost distrus de catre un anume Misail Chisilita. O samă de cuvinte Neculce se simte dator sa continue efortul inaintasilor sai. lesi si moldoveni pe vremea lui Constantin Cantemir. Şi aşe cu meşteşug au scris la Poarta. au inceput şi el a să ajunge cu creştinii şi a-i inştiinţa la Poarta. dar mentalitatea sa este mult deosebita de cea a lui Ureche si Costin. Primul dintre acestea a fost furat de catre cazaci. Iar pnetru fiecare razboi castigat ridica o manastire. Stefan-Voda cel Bun a purtat numeroase batalii cu turcii si a obtinut multe victorii. adeca moscalilor. La moartea sa. ca să-I dea voie să facă a să agiunge cu moscalii şi ce-ar vide şi ce-ar înţelege. în lucrarea sa “Historia incremetorum atque decrementorum Aular Othomanicae”.voda. D e cand a preluat domnia Moldovei. Deci vezierul.de luptător pentru eliberarea românilor de sub dominaţia Imperiului Otoman. bine va fi. iar cel de al doilea s-a pastrat pana la a treia domnie a lui Mihai Racovitavoda. si anume pentru perioada 1661 – 1723. grupate sub genericul ‘O sama de cuvinte’ pledeaza pentru acelasi lucru : ‘cine va voi sa le creada. . cu motivatia ca a scris singur ‘dintru a sa stiinta’. Stefan-Voda a lasat manastirii Putna doua obiecte : arcul sau si un pahar. a desemnat locul in care s-a ridicat manastirea ce impresiona prin grandoare. iar bine. cum ii va fi voia. căruia îi prevede de altfel decăderea inevitabilă. de toate să facă ştire Porţii. Legenda intemeierii manastirii Putna povesteste ca Stefan-Voda a tras cu arcul iar locul in care s-a oprit sageata. gândind că va fi drept Porţii datu-i-au şi ace voie”.

ca acestia sunt un neam intelept si puternic. O alta intamplare interesanta este aceea cand turcii l-au decapitat pe Barnovschi-voda. Neculce puncteaza legenda conform careia un anume Purice aprodul. ai carui urmasi au ajuns chiar domni. Legenda spune chiar ca ii puneau pe lesi sa traga in plug in locul animalelor. Se spune ca. Aflat intr-un mare impas. Ceea ce Stefan a si facut : a ridicat manastirea Voronetul. La moartea sa Stefan-voda a lasat cuvant fiului sau sa nu inchine tara decat turcilor. pentru ca l-a ajutat pe domn. sperand ca va gasi bani. cea de la Slatina. iar dupa ce-i va invinge pe turci sa faca o manastire acolo. calul acestuia a inceput sa sara si sa se agite. ca si fiul sau Bogdan au purtat multe razboaie si cu lesii. gonirea acestuia si revenirea la tronul Moldovei. care l-a indemnat sa nu renunte. Stefan-voda. insa la batranete l-a cuprins lacomia si a pradat manastirea Putna. sfatuindu-l sa persevereze. vazandu-si stapanul mort. Alecsandru Lapusneanu a intemeiat si el o manastire. din sluga a lui Despot cel Mare. un domn priceput care a incercat sa intretina relatii amiabile cu turcii. acesta a mers sa-i ceara sfatul parintelui Daniil Sihastru. Dupa aceea. in numele Sfantului Gheorghe. a ajuns domn. Vasilie-voda a fost si el un om harnic. dand astfel nastere unui neam de mare seama. Despot-voda. pe care i-au supus la crancene robii. si-a schimbat numele in Movila. Dar nu a gasit si a fost detronat de catre Gheorghie Stefan-voda care a si . Urmeaza consemnarea unor fapte din timpul lui Petru Rares :venirea la tron.Dupa infrangerea de la Razboieni. Stefan-voda cel Bun a dorit sa se retraga in Cetatea Neamtului insa mama sa nu a acceptat. cu hramul Sfantului Gheorghe. iar turcii au vazut acestea drept o dovada ca Barnovschi-voda fusese un om drept. s-au cait ca l-au ucis si s-au jurat ca de atunci inainte sa nu mai omoare niciun domn al Moldovei. In continuare. prin inselatorie. pe locul unui vechi paltin.

Grigore Ureche este întemeietorul portretisticii în literartura română veche. respectând. descriere şi portret. prin organizarea discursului epic. este realizat din linii simple. supraveghează evenimentele cu atenţie. Înzestrat fiind cu darul de povestitor. modelul clasic. nu de cantitate. arta naraţiunii şi a portretului Cronica lui Grigore Ureche dobândeşte o valoare literală incontestabilă prin relatera care dă peste istoria propriuzisă. Galeria de imagini portrete de domnitori din cronica lui dovedeşte o varietate apreciabilă. dar intervenind pentru a le da in summum de semnificaţie. În virtutea talentului său. Ion Neculce Lucrarea de căpetenie a lui Neculce . concizie. dovedind o incontestabilă artă de portretist. Cuprinde evenimentele din 1662 până la 1743. Cronicarul este interesat de calitatea însemnărilor sale.este Letopiseţul ţării Moldovei de la Dabija Voda până la domnia lui Constantin Mavrocordat . arta concentrată. prin naratiune. sentimentele poporului la moartea lui Ştefan. el selectează figurile domnitorilor sau boierilor. la care a fost mai totdeauna părtaş sau le-a cunoscut de aproape. Glorificând eroul care a dat Moldovei stabilitate şi independenţă. le ierarhizează. temporalitatea istorică firească. aprecieri asupra vremii şi o scurtă însemnare istoriografică. Ureche concepe povestirea din câteva momente: împrejurările morţii domnitorului. desigur.în afară de compilarea cronicilor anterioare . Efigia lui Ştefan cel Mare. Ghoerghie Stefan. le dă contur propriu.voda a pricinuit Începuturile literaturii artistice. . Devenit domn. punând alături de trăsăturile fizice şi anecdote însusiri de caracter definitorii. una din lumile posibile de care vorbesc naratorii moderni. realizându-se o adevărată imagine a lumii medievale româneşti. portretul acestuia. o imago mundi.restaurat manastirea. intrarea lui în legendă. preciziune de nuanţe.

În prefaţă ne spune că până la Duca-Vodă s-a slujit de diferitele izvoare ce a aflat pe la unii şi alţii. câte sau tâmplat de au fost în viaţa mea. Cupa lui Ştefan de Bolintineanul. apoi în Miron Costin şi Grigore Ureche. Se poate zice că el e cel mai literat din toţi cronicarii Moldovei.respectiva secventa dobandeste spatialitate. trebuie să caute în primul rând în Neculce. anticipând apariţia lui Creangă.un fapt istoric al vizitei tarului Petru cel Mare la Iasi ar fi fost consemnat succint.detalii. Aci se cuprind o sumă de tradiţiuni relative la diferiţi domni şi care au format subiectele legendelor şi poemelor din literatura noastră modernă. Altarul mănăstirii Putna de Alecsandri.fara detalii. de oameni vechi şi bătrâni şi în letopiseţe nu sunt scrise. dar era om cu bun simţ. Nu mi-au trebuit istoric străin să cetesc şi să scriu că au fost scrise în inima mea".o . foarte atrăgător. Letopiseţul este precedat de câteva file ce poartă titlul: "O seamă de cuvinte ce sunt auzite din om în om. prin aceasta.. aflat in cele mai multe imprejurari in calitate de narator martor. "iar de la Duca-Vodă cel bătrân înainte până unde s-o vedea. Discursul narativ din cronica lui Neculce. Aprodul Purice de Negruzzi. Epitetul bine găsit are câteodată valoare artistică. Dumbrava roşie de Alecsandri.o anume.. Neculce nu era prea învăţat. la domnia lui Ion Vodă Mavrocordat. El ştie foarte adesea să găsească cuvântul just pentru a zugrăvi o situaţie sau pe un om.subliniinundu-se importanta vizitei si intelegerile incheiate. Visul lui Petru Rareş de Alecsandri ş. ca al analiştilor ce scriau slavoneşte. Cine vrea să afle modele de stil din cronicarii moldoveni. nici de pre un izvor a nimănui. ce am scris singur dintru a mea ştiinţă. in plan literar insa. câştigată prin amestecul direct în afacerile statului şi cu un deosebit talent de a povesti. Stilul lui nu e bombastic. precum: Daniil Sihastru de Bolintineanu. Neculce este primul nostru mare povestitor moldovean. Ceea ce contează în cronica lui Neculce este oralitatea extraordinară a autorului.a. ci dimpotrivă simplu şi.". cu pricepere de a judeca lucrurile.indreapta scriitora catre literatura artistica. care dă o anumită familiaritate evenimentului istoric.

intr-un spatiu narativ cat mai convingator. tabloul politic al epocii sale. colectiv si traditional al acesteia. considerata primul roman din literatura romana. Dimitrie Cantemir radiografiaza. niciodata din puterea lor de generalitate. in istoriografia romaneasca. in aceste pagini. luptele complicate pentru domnie dintre partidele boieresti in Moldova si in Tara Romaneasca. un roman alegoric sau roman-parabola. prin folosirea unor masti animaliere. poanta. oralitatea. sentimente.sunt introduse personajele. potrivit caruia misterul se observa din simplitatea faptelor. de la simpla consemnare a evenimentului istoric la transfigurarea lui estetica. specifica unui gen literal aparut mai tarziu. anonim.Dimitrie Cantemir "Istoria ieroglifica". scrisa la Constantinopol intre 17031705. romanul . povestirea in povestire (ca in legenda IV). cu "Le Roman de Renard" si.anume succesiune temporala a momentelor narative. a patrupedelor (tara Leului) si a pasarilor (tara . naratiunea sporeste in atractivitate : scriitorul introduce in discurs anecdota. avand in vedere tocmai caracteristicile creatiei populare teoretizate mai tarziu : caracterul oral. cu "Istoria secreta" a lui Procopius din Cezareea. Legendele lui Ion Neculce fac trecerea. de la proza expozitiva la cea artistica. seamana. in primul rand al imparatului Rusiei. Ion Neculce face aici un prim exercitiu de colegator de folclor din literatura romana. privirea admirativa a naratorului. Istoria ieroglifică . umorul. preluat de la Miron Costin. Neculce continua. atitudini ale actantilor. in planul alegoric al romanului se lupta doua tari. prin virulenta polemica a pamfletului politic. se creeaza atmosfera de epoca. se foclizeaza anumite chipuri. tehnici narative mai complicate. sunt surprinse obiceiuri protocolare. ca o viziune de ansamblu. foloseste eresurile si basnele pentru a contura personalitatea unor domnitori faimosi. in limbaj criptografic. un anume simt tragic al istoriei. dintre Cantemiresti si Brancoveni.

Boierimea este reprezentata prin categoria animalelor "rumpatoare". n-a scăpa. Vidra. se desfasoara pe orizonturi vaste. Corbul si Strutocamila il banuiesc pe Inorog si uneltesc cu imparatul pestilor contra lui. Poarta este cetatea Epithimia. iarba n-a mai mânca. adica demnitarilor turci corupti. Lupul (hatmanul Bogdan). in care limbajul este bogat. facand plocoane. iar scăpare nu există. dar răspunsul este de neputinţă: "1000 de ani la opreala de ar fi. Uliul (Stefan Cantacuzino). marele nedreptatit al "Istoriei ieroglifice". Inorogul se refugiaza pentru scurt timp la Cucosul Europei. boierimea mai de jos." Nici Lupul nu-l poate ajuta pe Inorog. Calea Lactee. animalele de vanat. un dram de pânzer n-aş putea . Cameleonul il prinde pe Inorog si-1 da crocodililor. in maniera barocului literar. Pardosul si Brehnacea carmuiesc treburile in cele doua imparatii. Drama Inorogului. o mie de capete de ar avea. Vanat. cu semnificatii sofisticate. Galateea. in Moldova. in tara pestilor (Imperiul Otoman). Brancoveanu e Corbul. Actiunea e complicata. antrenand Soarele. Vulpea (Ilie Tifescu). in Tara Romaneasca. imparatia pestilor este Imperiul Otoman. sunt Cucunozul si Brehnacea (Mihai Cantacuzino spatarul si stolnicul Constantin Cantacuzino). in ceriu să zboare. cu sonoritati sumbre sau ironice. iar taranii sunt asimilati clasei insectelor. manifestat si in expresia lingvistica. Greutatea condamnării este netărmurita." Filul ia cunoştinţa de "preţul tăiat". toţi prietinii l-au lăsat. dar mustele (taranii) se revolta si le fura bucatele. în lantuje nedezlegate l-au legat. în valuri aşe holmuroase să se arunce nu-ndrăzneşte şi micsorimea sufletului dinluntru-l opreşte. Corbul a dat porunca sa se inlature epitropul tarii dobitoacelor. Vidra este Constantin Duca. Cameleonul este Scarlat Ruset. Templul lacomiei.Vulturului). mari boieri sunt Pardosul (Iordache Ruset). Camilopardalului si Pleonexiei (Lacomia). toată greutatea nepriietinului în opreala Inorogului au stătut. pentru că “în strâmtori primejdioase. nici Filul (Antioh Cantemir). Alegoria urmăririi Inorogului arată că el nu are scăpare: "Toate puterile i s-au curmat. Iară de acmu. ambasadorul Frantei. iar Dimitrie Cantemir este misteriosul Inorog.

copaci. siindu-se sa se rusineze. Bibliografie : Bădărău Dan – Filozofia lui Dimitrie Canteir – editura Academiei. tanguind. limpedzi. cu un ritm interior de o inalta poezie: “Ochiuri de cucoana voi.[…] Clateasca-sa ceriul. aerul trasnet. vestedzasca-sa. G. tremure pamantul. pasunele. lacasele inorogului. va sfaramati! Asupra lucrului ce s-au facut planga piatra cu izvoara. stelele nu scantaiadze. Călinescu – Istoria literaturii române de la origini până în prezent – Editura Minerva. gradinele. puhoaie pogoara. isi deplange soarta intr-un registru liric profund. nu inverdzasca. izvoara. cerneasca-sa. care parasit de toti. potop de holbura. muntii. Implicarea elementelor naturii este enorma. nici sa odrasleasca si pre domnul lor cu jele. crapati. I şi II – editura Pentru litereratură. suspinand. nuarii plesnet. Textul atinge uneori accente poetice profunde. intunerec de negura vantul sa aduca. va despicati. . 1964. Limba literala folosita de dimitrie cantemir are un farmec aparte. nici Galeta sa luminedze”. devenit o incantatie universala : “Munti. nencetara. nitr-o litanie mioritica de proportii cosmice. a izvora va parasiti si-n amar va primeniti. pietri. Dimitrie Cantemir – Istoria Ieroglifică vol. ca in Litania Inorogului. reprezentand un moment de tranzitie intre cuvantul domol.găsi". luna. Boia Lucian – Istorie şi mit în conştiinţa românescă – editura Humanitas. editura Minerva. Soarele simtii sa-si reteza. Cartojan Nicolae – Istoria literaturii române vechi – editura Minerva. in special cea romantica. paleasca-sa. Maziliu Dan Horia – Barocul în literatura română din secolul al XVIII-lea. nu infloreasca. pre stapanul lor negrele. evocator al lui Neculce si involburatele experiente lingvistice pe care le va suferi limba romana in epocile literale viitoare. Bucureşti.

Cronicari munteni – editura Tineretului.editura Humanitas. Miron Costin şi Ion Neculce .Cronicarii moldoveni Grigore Ureche. . * * * * * * *.Piru Alexandru – Istoria literaturii române de la origini până la 1830 –editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. * * * * * * *.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->