P. 1
Nicolae Tau Abstract

Nicolae Tau Abstract

|Views: 34|Likes:
Published by Anca1984

More info:

Published by: Anca1984 on Feb 14, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/17/2012

pdf

text

original

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA Cu titlu de manuscris CZU 339.9(043.20)=135.

1

Nicolae ŢÂU

STRATEGII PROMOŢIONALE ALE RELAŢIILOR ECONOMICE INTERNAŢIONALE

Specialitatea : 08.00.14 – Economie mondială; relaţii economice internaţionale

AUTOREFERAT al tezei de doctor habilitat în economie

Chişinău, 2009

Teza a fost elaborată la catedra „Economie şi Relaţii Economice Internaţionale”, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

Referenţi oficiali:

Moldovan Dumitru, m.c. al AŞM, dr. hab. în economie, prof. univ., ASEM; Popescu Ion, dr. în economie, prof.. univ. Bucureşti, România; Lobanov Natalia, dr. hab. în economie, conf. univ., ASEM

Membri ai Consiliul Ştiinţific Specializat: Roşca Petru, preşedinte, dr. hab. în economie, prof. univ., ULIM; Gribincea Alexandru, secretar, dr. hab. în economie, prof. univ., ULIM; Stratan Alexandru, dr. hab. în economie, conf. univ., UASM; Chistruga Boris, dr. hab. în economie, conf. univ., ASEM Şişcan Svetlana-Zorina, dr. hab. în economie, conf. univ., ASEM Susţinerea va avea loc la 25 august 2009, ora 14:00 în şedinţa Consiliului Ştiinţific Specializat DH 34.08.00.14 – 18 din cadrul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova pe adresa: Vlaicu Pârcălab 52, MD 2012, Chişinău, Moldova. (Sala mare a Senatului, et. IV) Teza de doctor şi autoreferatul pot fi consultate la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, la Biblioteca ULIM şi pe pagina electronică a CNAA www.cnaa.acad.md Autoreferatul a fost expediat la 25 iulie 2009

Secretar ştiinţific al Consiliului Ştiinţific Specializat, dr. hab. prof. univ. Autor:

Gribincea Alexandru Nicolae ŢÂU

© Ţâu Nicolae, 2009

2

I. REPERELE CONCEPTUALE ALE CERCETĂRII Actualitatea temei investigate şi gradul de cercetare a acesteia. Aspectul caracteristic general al economiei mondiale contemporane constă în faptul că, deşi factorii interni rămân decisivi, performanţa unei economii naţionale depinde într-o mare măsură de promovarea relaţiilor economice internaţionale, de participarea la circuitul economic mondial. Primele încercări de gândire economică modernă care au ridicat pe o treaptă superioară analiza problematicii comerţului internaţional ca parte componentă a relaţiilor economice internaţionale a fost mercantilismul. Reprezentanţii acestui curent Thomas Mun şi Antoine Moncretien. În perioada modernă şi contemporană se dezvoltă teoria liberalismului economic sau ideea „comerţului liber” implementată de clasicii economiei politice engleze Adam Smith, Robert Torrens, David Ricardo. La începutul anilor’ 30 ai secolului XX Eli Heckscher şi Bertil Ohlin au reformulat teoria lui Ricardo şi au propus factorul înzestrării sau factorul proporţiilor ca model. Acest model a fost numit Modelul Heckscher–Ohlin (H-O). Însă începând cu anii 50 ai secolului trecut relaţiile economice internaţionale, în cea mai mare parte, s-au dezvoltat contrar teoriei H-O. În această perioadă comerţul s-a produs între ţările înzestrate cu factori similari de producţie. Aproape tot exportul ţărilor industrializate a fost efectuat spre alte ţări industrializate. Aşa dar, concluzionăm că comerţul ca parte componentă a relaţiilor economice internaţionale a devenit intraindustrial în contextul teoriei comerţului nou. Investigarea literaturii economice denotă existenţa mai multor lucrări ştiinţifice în domeniul dezvoltării relaţiilor economice internaţionale. Totodată, este necesară fundamentarea teoretică, metodologică şi metodică a factorilor care influenţează relaţiile economice internaţionale în aceste condiţii noi, elaborarea unor propuneri şi recomandări concrete privind identificarea strategiilor promoţionale privind relaţiile economice internaţionale la nivel internaţional, regional şi naţional. Aceste momente confirmă actualitatea temei de cercetare abordată şi identifică necesitatea elaborării unor aspecte metodologice şi aplicative în domeniul strategiilor promoţionale privind relaţiile economice internaţionale. Scopul cercetării îl constituie identificarea strategiilor promoţionale ale relaţiilor economice internaţionale, rolului diplomaţiei economice şi a businessului internaţional în promovarea lor, elaborarea recomandărilor concrete privind dezvoltarea durabilă a economiei la nivel naţional şi mondial. Pentru realizarea acestui scop sunt formulate următoarele sarcini ale cercetării: • sistematizarea şi completarea teoriilor şi politicilor privind strategiile promoţionale ale relaţiilor economice internaţionale; • identificarea strategiilor promoţionale ale relaţiilor economice internaţionale, concepţia, specificul şi cadrul lor de manifestare; • cercetarea originii şi impactului, elaborarea politicilor de diminuare a efectelor crizei financiare mondiale 2008; • determinarea particularităţilor regionale ale relaţiilor economice internaţionale; • cercetarea evoluţiei şi standardelor diplomaţiei economice, a rolului ei în promovarea strategiilor promoţionale ale relaţiilor economice internaţionale;
3

• delimitarea şi analiza rolului diplomaţiei economice în promovarea interesului naţional şi securităţii economice; • argumentarea corelaţiei dintre numărul misiunilor diplomatice acreditate peste hotare şi nivelul exporturilor înregistrate în baza modelului gravitaţional; • evaluarea businessului internaţional ca premisă şi factor a internaţionalizării; • aprecierea evoluţiei relaţiilor economice internaţionale ale Republicii Moldova; • stabilirea prerogativelor industriei vinului privind asigurarea avantajului competitiv pe pieţele externe. Obiectul cercetării este reprezentat de strategiile promoţionale ale relaţiilor economice internaţionale la nivel naţional, regional şi global în virtutea interdependenţelor dintre ţări. Suportul teoretico-ştiinţific şi metodologic al tezei. Pentru cercetarea şi soluţionarea problemelor abordate în teză, au fost consultate şi analizate mai multe surse bibliografice, consacrate dezvoltării relaţiilor economice internaţionale la nivel internaţional, regional şi naţional. În scopul aprofundării cunoaşterii acestor probleme au fost studiate lucrările savanţilor occidentali D. Bell, J. K. Galbraith, Ch. Hil, G. Hofstede, J.M. Keynes, P. Krugman , M. Porter, W. Rostow, P. Samuelson, R. Solow. Un suport metodologic important l-au constituit publicaţiile savanţilor autohtoni Gr. Belostecinic, V. Cărare, A. Cojuhari, M. Cibotaru, B. Chistruga, V. Doga, A. Gribincea, E. Hrişcev, Gh. Iliadi, S. Maximilian, D. Moldovan, T. Manole, P. Pâslaru, V. Railean V, P. Roşca etc. Metodologia cercetării a inclus următoarele metode: La formularea calculelor economice din teză a fost utilizat arsenalul clasic al cercetării bazat pe abordarea sistemică, analiza cantitativă, deducţia, comparaţiile, îmbinarea concretului logic cu metoda evoluţionistă istorică, folosind metodele moderne, dar mai ales abordarea complexă însoţită de cea structurală a modelării economico-matematice, distingerea caracteristicilor esenţiale din numeroasele tendinţe şi ipostaze pe care le prezintă relaţiile economice internaţionale fiind sprijinite de suficiente argumente statistice, bine identificate, încadrarea lor în mediul cercetărilor. Suportul informaţional al tezei îl constituie actele legislative şi normative în domeniul relaţiilor economice internaţionale din Republica Moldova şi din alte ţări, datele Biroului Naţional de Statistică, rapoartele Băncii Mondiale, Fondului Monetar Internaţional, Forului Economic Mondial de la Davos şi Transparency International. Noutatea ştiinţifică este determinată de scopul, sarcinile şi metodele cercetărilor, de rezultatele obţinute în urma cercetărilor efectuate în teză şi include următoarele elemente inovaţionale: • aprofundarea şi completarea teoriilor privind relaţiile economice internaţionale; • adaptarea politicii „industrie nouă” (infant industry) şi a „teoria comerţului nou” (new trade theory) la politica oligopolistă de dezvoltare a economiei naţionale; • fundamentarea teoretică a avantajului competitiv al naţiunilor în relaţiile economice internaţionale; • elaborarea politicilor de diminuare a efectelor crizei financiare mondiale din 2008 la nivel internaţional, inclusiv din Republica Moldova; • abordarea evoluţiei diplomaţiei economice şi rolului ei în relaţiile economice internaţionale: • identificarea standardelor politice ale diplomaţiei economice;
4

٠ identificarea standardelor politice ale diplomaţiei economice. • determinarea esenţei şi rolului businessului internaţional în relaţiile economice internaţionale.• argumentarea rolului diplomaţiei economice în promovarea interesului naţional şi securităţii economice. Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a tezei: ● teza reprezintă o abordare nouă a teoriei relaţiilor economice internaţionale. ٠ fundamentarea teoretică a avantajului competitiv al naţiunilor în relaţiile economice internaţionale. 5 . adaptarea politicii „industrie nouă” (infant industry) şi a „teoriei comerţului nou” (new trade theory) la politica oligopolistă de dezvoltare a economiei naţionale. Integrarea economică europeană. Relaţii economice internaţionale. ● investigaţiile efectuate. ٠ stabilirea corelaţiei dintre numărul misiunilor diplomatice acreditate peste hotare şi nivelul exporturilor înregistrate în baza modelului gravitaţional. ● rezultatele obţinute în urma adaptării modelului neoclasic Solow pot servi la elaborarea unui scenariu de creştere economică a Republicii Moldova pentru anii 2009–2020. metodologia şi principiile cercetării atestă caracterul interdisciplinar al lucrării. ٠ argumentarea rolului diplomaţiei economice în promovarea interesului naţional şi securităţii economice. în concordanţă cu tendinţele actuale ale dezvoltării ştiinţei economice. ● fundamentarea rolului diplomaţiei economice ca factor de dezvoltare a relaţiilor economice internaţionale şi a businessului internaţional ca premisă a internaţionalizării. • stabilirea corelaţiei dintre numărul misiunilor diplomatice acreditate peste hotare şi nivelul exporturilor înregistrate în baza modelului gravitaţional. • elaborarea în baza modelului neoclasic Solow a unui scenariu de creştere economică a Republicii Moldova până în 2020. ● teza reprezintă în suport teoretico-metodologic şi practic pentru structurile economice abilitate cu elaborarea şi implementarea concepţiei şi strategiei de dezvoltare durabilă economică la nivel naţional şi politicilor privind dezvoltarea relaţiilor economice internaţionale. ● materialele tezei pot servi drept suport didactic pentru cursurile universitare şi de masterat: Diplomaţie economică. Macroeconomie. • determinarea avantajului competitiv al Republicii Moldova în baza dezvoltării industriei vinului. inclusiv din Republica Moldova. problematica. Economie Mondială. ٠ determinarea esenţei şi rolului businessului internaţional în relaţiile economice internaţionale. ٠ elaborarea în baza modelului neoclasic Solow a unui scenariu de creştere economică a Republicii Moldova până în 2020. Microeconomie. Rezultatele ştiinţifice principale înaintate spre susţinere: ٠ sistematizarea şi completarea teoriilor şi politicilor privind relaţiilor economice internaţionale. ٠ elaborarea politicilor de diminuare a efectelor crizei financiare mondiale din 2008 la nivel internaţional.

2003. Institutul de Management. 4 capitole. 2003. şi a propriilor investigaţii. Publicaţii. pe pieţele externe. 2002. 45 tabele. businessul şi sistemele monetar şi financiar internaţional. -Chişinău: Editura Universităţii Agrare. (ATIC. sugestii. -177p. 2005. mese rotunde. (Minsc. Coreea de Sud. parcurgând până acum un proces continuu şi contradictoriu. USM. Seoul. Aprobarea rezultatelor cercetării a fost efectuată în cadrul a 25 simpozioane şi conferinţe internaţionale ce şi-au ţinut lucrările la Chişinău (ULIM.conţine cercetarea evoluţiei teoriei relaţiilor economice internaţionale. 2004). inclusiv 4 monografii: Strategii promoţionale ale relaţiilor economice internaţionale. (New York. anexe. II. 2003). în baza dezvoltării industriei vinului. 2008. noiembrie 2008). 2002. . Fundaţia pentru relaţii moldo-japoneze. concepţia şi cadrul lor de manifestare. Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene. autorul constată următoarele aspecte determinate al teoriilor şi politicilor promoţionale ale relaţiilor economice internaţionale: a) Relaţiile economice internaţionale sunt interdependenţe economice între statele lumii care există din cele mai îndepărtate timpuri. (IRIM.. evaluată competitivitatea naţiunilor în baza indicelui competitivităţii globale. Acest capitol conţine următoarele fundamente teoretico-metodologice: 1. specificul. 2008. ULIM. (USM. sunt identificate strategiile promoţionale ale relaţiilor economice internaţionale. concluzii şi recomandări. c) Asemenea straturi formează în prezent un pluralism 6 . mai 2008. IRIM. regional şi internaţional. 2002. la seminare ştiinţifice. -Bucureşti: Editura Enciclopedică.. CONŢINUTUL TEZEI Capitolul 1. publicate în Republica Moldova. 2004. probleme. sinteza rezultatelor obţinute. mai 2004. Asigurări sociale: reflecţii. Craiova. 2002. 2006. 2005. 2004. Reieşind din opiniile prezentate.-388 p. 2004. Este definitivată fundamentarea teoretică a avantajului competitiv al naţiunilor în relaţiile economice internaţionale. Korea. Fundamentele teoretico-metodologice ale relaţiilor economice internaţionale: strategii de promovare în dezvoltarea economiei mondiale . Implementarea rezultatelor ştiinţifice Ideile de bază au fost acceptate pentru implementare de către Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare. Ministerul Economiei şi Comerţului şi Camerei de Comerţ şi Industrie.1.٠ determinarea avantajului competitiv al Republicii Moldova. Ministerul Economiei. (IRIM.Chişinău: Editura ULIM. Tematica tezei este reflectată în 71 lucrări ştiinţifice cu un volum de peste 130 c. Sunt propuse politici de diminuare a efectelor crizei financiare mondiale din 2008 la nivel naţional. Statele Unite ale Americii. 2004. România. 2009. 2007). cuvinte-cheie. b) Acest proces poate fi definit prin mai multe noţiuni care sintetizează tot atâtea straturi economice calitative cum sunt: schimbul de bunuri şi servicii între ţări sau comerţul. 320p.a. -165 p. Diplomaţie în culise. mai 2009). Teorii şi politici promoţionale privind relaţiile economice internaţionale. 318 surse bibliografice. 23 februarie 2007. -Chişinău: Editura Universităţii Agrare. Structura logică a tezei corespunde obiectivelor şi sarcinilor lucrării şi conţine introducerea. Republica Belarus şi România. lista abrevierilor. concluzii şi recomandări. ATIC.. Tranzacţii internaţionale. 2006). Fundaţia Friedrich Ebert Germania. 2002). 2004). decembrie 2004. iulie 2007. (IRIM. 25 figuri.

00 Zimbabwe 0.36 Slovenia 0.41 Spania 0.51 0. a relaţiilor economice internaţionale care constituie fundamentul elaborării şi implementării politicilor de dezvoltare durabilă la nivel naţional. adaptată la politica oligopolistă de dezvoltare a economiei naţionale. China 0. • strategia internaţională. format din mai multe componente în care sunt incluse următoarele strategii: • strategia globală. topul celor zece parteneri comerciali pe tipuri de comerţ Parteneri Marea Britanie Elveţia Franţa Austria Olanda Danemarca Republica Cehă Statele Unite Belgia Singapore Orizontal 0.39 Belgia 0. China 0.96 Chana 0. • strategii investiţionale. Investigaţiile efectuate denotă că începând cu anii 50 al secolului XX. Şi în sfârşit necesitatea de a face mai explicit legătura cu alte nivele de cercetări şi analize vor crea condiţii pentru dezvoltarea atât a teoriei cât şi a practicii în domeniul relaţiilor economice internaţionale. 53 0. în baza „teoriei comerţului nou” (new trade theory).49 Italia 0.99 Madagascar 0. majoritatea relaţiilor economice internaţionale s-au dezvoltat contrar teoriilor existente.47 0.38 Portugalia 0. În al doilea rând datorită dezvoltării lor relaţiile economice internaţionale devin tot mai independente de ştiinţele politice.49 0.97 Panama 0. 1.35 Sri Lanka 0.37 Olanda 0. împreună cu volumul şi structura resurselor disponibile (fig. Indicii comerţului intra.97 Iran 0.49 0.98 Nigeria 0.98 Macao. determinate ca fiind ansamblul de obiective pe termen lung ce se referă la totalitatea activităţilor. 7 . Strategiile promoţionale ale relaţiilor economice internaţionale pot fi privite ca un sistem complex.2.52 0. În primul rând ele au avut un impact substanţial deoarece au fost rezultatul dezvoltării forţelor istorice şi tehnologice.34 Sursa: Elaborat de autor în baza CEPII BACI 2007. Strategii promoţionale ale relaţiilor economice internaţionale.98 Algeria 0. ce reflectă în fond macroeconomia deschisă la nivel mondial. specificul.37 Franţa 0.34 Hong Komg.47 0.97 FYROM 0.56 0. concepţia şi cadrul lor de manifestare Strategiile promoţionale ale relaţiilor economice internaţionale sunt strategii de stimulare. • strategia naţională. În concluzie trebuie să remarcăm importanţa dezvoltării teoriei privind relaţiile economice internaţionale şi impactul lor asupra formării şi promovării relaţiilor economice internaţionale. Tabelul 1.şi interindustrie Fontagne-Freunbergal Germaniei.economic deosebit de dinamic.1).44 Parteneri Vertical Într-o direcţie Bangladesh 1.96 Parteneri Malaysia 0. Tabelul 1 demonstrează că mai bine de jumătate din comerţul Germaniei cu mai multe ţări europene este definit ca comerţ de tip intraindustrie. interdependenţele economice sau relaţiile economice internaţionale.45 0.

Strategia globală se defineşte ca fiind ansamblul obiectivelor majore ale acesteia pe termen lung împreună cu modalităţile de realizare prevăzute şi resursele alocate în vederea fructificării avantajului competitiv proiectat în concordanţă cu scopul strategiei. Strategia naţională se defineşte ca fiind un set de obiective care se reflectă la un gup de activităţi în anumite domenii specifice cum ar fi producerea. resursele umane. domeniul financiar-bancar care antrenează obiective şi resurse de dimensiuni mult mai reduse comparativ cu strategia globală sau internaţională. NAFTA. 1. diversificării şi creşterii calitative a tuturor factorilor de producţie. Fig. Strategia internaţională se defineşte ca fiind ansamblul activităţilor majore pe termen lung direcţionate spre transferul abilităţilor de producere şi comerţ spre pieţe unde lipsesc aceste abilităţi şi produse. Ca parte componentă a relaţiilor economice internaţionale producţia internaţională continuă să crească în baza societăţilor transnaţionale lărgind rolul lor în procesul de globalizare a economiei. Strategia globală se defineşte ca fiind ansamblul obiectivelor majore ale acesteia pe termen lung împreună cu modalităţile de realizare prevăzute şi resursele alocate în vederea fructificării avantajului competitiv proiectat în concordanţă cu scopul strategiei. Ele stau la baza suplinirii. Strategia regională se defineşte ca fiind un set de politici privind cooperarea şi integrarea în organizaţiile regionale. Strategii investiţionale reprezintă suportul material al dezvoltării economicosociale a ţării. Strategia transnaţională.• strategia regională. • strategia transnaţională. marketingul. 8 . ASEAN. Strategii promoţionale ale relaţiilor economice internaţionale Sursa: Elaborată de autor. cum ar fi UE.

84 5 5.30 24 5.53 3 6.37 Suedia 4 5.46 7 5.75 95 3. Competitivitatea este definită ca un set de politici instituţionale şi factori care determină nivelul productivităţii unei ţări.71 15 5.44 16 4.50 1 5.53 6 6.49 7 5. Constatăm că în ciuda crizei financiare. După ani de creştere durabilă economia mondială şi-a redus rapid viteza.16 Norvegia 15 5.00 9 5.81 1 5. Danemarca şi Suedia constituind acelaşi top al patru ţări ca şi în 2007. China 17 5. care reflectă un aspect a realităţii complexe care este considerată competitivitate.21 5 5.80 Elveţia 2 5.69 Marea Britanie 12 5.26 Australia 18 5.3 Avantajul competitiv al naţiunilor în relaţiile economice internaţionale Avantajul competitiv al naţiunilor joacă un rol important în relaţiile economice internaţionale. Statele Unite este ţara cu companii foarte inovative şi sofisticate care operează într-o piaţă cu factori foarte eficienţi.20 Japonia 9 5.61 2 6. Statele Unite continuă să fie cea mai competitivă economie la nivel mondial.52 11 5. că savanţii în ultimii ani tot mai mult folosesc Indicele Competitivităţii Globale pentru a determina avantajul competitiv al ţărilor la nivel internaţional.38 26 5.41 10 5.50 1 6.35 2 5.28 16 5.08 Taiwan.20 15 5.09 14 5.65 Canada 10 5.14 2 5.19 18 4.18 13 5.83 Sursa:The Global Competitiveness Report 2008-2009 © 2008 World Economic Forum [104].89 19 4.20 Austria 14 5.14 18 5.53 18 5.23 9 5. Activitatea globală în 2008 a suportat un şoc financiar 9 . Remarcăm.48 128 2. Statele Unite sunt urmate de Elveţia.93 Coreea 13 5.80 22 4.91 Franţa 16 5.14 3 5.Topul celor mai competitive 20 ţări la nivel global este prezentat în (tabelul 2).99 98 3.43 21 4.66 Belgia 19 5.38 9 5.58 4 6.16 Finlanda 6 5.35 6 5.81 7 5.4.33 5 6.06 8 5.05 6 5.02 Islanda 20 5.36 12 5.22 4 5.46 4 5.45 17 4.22 13 5.53 Germania 7 5.60 21 5. Tabelul 2.02 15 5.75 10 5.76 14 5. 1.31 22 4. Politici de diminuare a efectelor crizei financiare mondiale 2008 Economia mondială a intrat în scăderea activităţii în faţa unui şoc foarte periculos pe piaţa financiară matură de la 1930 încoace.96 11 5.22 14 5.81 20 5.53 Singapore 5 5.14 8 5.03 12 5.96 Hong Kong 11 5.15 10 5.76 16 5.68 Danemarca 3 5. Toţi aceşti componenţi au fost grupaţi în 12 piloni al competitivităţii economice.22 20 5.74 22 5. Indexul Competitivităţii Globale 2008-2009 Ţara/ Indexul global Exigenţele de bază Intensificarea eficienţei Factorii inovării Economia Poziţia Scor Poziţia Scor Poziţia Scor Poziţia Scor Statele Unite 1 5. Însă în realitate firmele şi nu naţiunile participă în procesul de concurenţă pe piaţa internaţională.54 Olanda 8 5. Pentru determinarea competitivităţii Indexul Competitivităţii Globale înglobează ponderea medie a mai multor diferiţi componenţi.82 Moldova 95 3.1. această poziţie SUA o menţinând-o pe parcursul mai multor ani.05 11 5.22 3 5.37 8 5. În ultimii ani Forul Economic de la Davos şi-a bazat toate analizele pe avantajul competitiv al naţiunilor la nivel global.

rolul diplomaţiei economice în relaţiile economice internaţionale. Diplomaţia economică este prezentată ca sistem modern de promovare a interesului naţional şi securităţii economice. În 2008 transferurile au atins suma de 1.9 la sută în 2008 şi 3. Diplomaţia economică – sistem modern de promovare a strategiilor promoţionale a relaţiilor economice la nivel interstatal – este axat pe evoluţia. În al doilea rând se vor reduce transferurile de la cetăţenii care activează peste hotare. va fi cea mai joasă din 2002. Programele de stimulare economică la nivel naţional Ţara Australia China Chile Coreea de Sud Franţa Germania Italia India Japonia Marea Britanie Mexic Olanda Portugalia Spania Suedia Statele Unite Miliarde USD 27. În 2009 creşterea globală va fi temperată de la 5.0 la sută în 2009. Tot odată în opinia noastră este necesar la nivel guvernamental de sprijinit industria construcţiilor care va stopa creşterea numărului şomerilor şi posibilitatea creşterii investiţiilor din partea populaţiei care activează peste hotare. La nivel mondial criza poate facilita dezvoltarea industriilor emergente. Mai multe ţări dezvoltate au intrat în recesiune. Această sumă atinge anual 40 la sută din PIB. reducând exporturile care şi aşa ocupă 30 la sută din import. Oportunităţi similare pot fi create şi în alte industrii emergente cum ar fi nano-ingineria. Este elucidată importanţa dezvoltării diplomaţiei economice în contextul extinderii globalizării. Capitolul 2. Referitor la activitatea sectorului bancar remarcăm că Banca Naţională are suficiente rezerve pentru menţinerea valutei naţionale şi activităţii băncilor comerciale.9 miliarde euro. Succesul poate fi profilat şi în modelul de business cu servicii.8 787 Sursa: Elaborat de autor în baza The Wall Street Journal Europe.0 la sută în 2007 la 3. În primul rând de paritatea puterii de cumpărare a valutelor naţionale în ţările care importă mărfuri din Republica Moldova. În acest caz se vor reduce şi colectările la buget. Facem constatarea că şi Republica Moldova este afectată de criza financiară internaţională.77 14 1. Creşterea economică în ţările emergente şi în curs de dezvoltare va fi mai jos de tendinţă. Sunt analizate sarcinile misiunilor diplomatice în contextul promovării strategiilor promoţionale ale relaţiilor economice internaţionale la 10 .8 7. 2009.4 586 2 11.7 5. iar economiile emergente si-au redus creşterea. standardele. Economiile dezvoltate în 2008 practic s-au aflat în recesie şi se vor afla în recesie şi în prima jumătate a anului 2009. Companiile trebuie să înveţe din experimentele majore cum ar fi businessul ştiinţific şi bioinginerie.extraordinar şi un cadru înalt al preţurilor la sursele energetice. Tabelul 3.6 2. January 9-11.3 33 69 8 4 131 29.

În mare măsură majoritatea relaţiilor dintre state sunt cunoscute ca activităţi diplomatice de mult timp. Evoluţia şi standardele diplomaţiei economice. însă numai în ultima vreme se subliniază conţinutul lor cu sens al diplomaţiei economice. Diplomaţia economică – sistem modern de promovarea a interesului naţional şi securităţii economice. a organelor speciale ale relaţiilor externe pentru realizarea scopurilor şi sarcinilor politicii externe a statelor. După stabilirea relaţiilor diplomatice următorul pas este stabilirea relaţiilor economice pentru a da posibilitate agenţilor economici sa-şi lanseze activitatea pentru aprovizionarea economiilor naţionale cu resurse. Dar factorul politic întotdeauna a fost dominant şi continuă să predomine. deoarece anume politica externă determină scopurile şi sarcinile diplomaţiei economice care conţine o totalitate de măsuri practice. economice. interesul naţional în contextul securităţii economice naţionale este 11 . principalul obiectiv al oricărui stat „este să promoveze şi să influenţeze aceste relaţii pentru maximizarea avantajului propriu. precum şi pentru apărarea drepturilor şi intereselor statelor peste hotare. a activităţii statelor pe plan internaţional. mijloacele şi metodele folosite la înfăptuirea politicii externe. Acest lucru este condiţionat şi de apariţia unor procese şi fenomene care modifică conţinutul priorităţii dezvoltării şi creşterii economice la scară naţională. constatăm că sunt determinate scopurile economice şi mijloacele diplomaţiei economice. rolul ei în relaţiile economice internaţionale. Facem constatarea că standardele politice ale diplomaţiei economice sunt specificate în statutul ONU deoarece unele capitole ale Statutului ONU pot fi considerate o expresie concentrată a corelaţiei dintre economie şi politică în sistemul comunităţii mondiale contemporan. sociale. Sub influenţa sarcinilor economice s-au produs modificări inevitabile în întreaga activitate diplomatică. se amplifică continuu. Astfel. activităţii internaţionale economice a relaţiilor internaţionale în toate dimensiunile: politice. este parte organică componentă a politicii externe. Diplomaţia economică este parte de nedespărţit a ştiinţei şi practicii economiei mondiale. de drept. argumentată corelaţia dintre numărul misiunilor diplomatice acreditate peste hotare şi nivelul exporturilor înregistrate în baza modelului gravitaţional. Diplomaţia economică. ce caracterizează dezvoltarea relaţiilor economice internaţionale. culturale şi religioase. Diversitatea şi complexitatea problematicii.2. ca şi diplomaţia în genere. tezele acestui capitol vizează: 2. precum şi formele. Elaborarea politicii externe în domeniul securităţii economice naţionale este sarcina diplomaţiei economice. regională şi globală. Diplomaţia prin tradiţie este considerată activitatea oficială a şefilor de stat şi de guvern. Deoarece la toate tratativele politice militare sau de un alt conţinut permanent se discută şi relaţiile economice. statul trebuie să armonizeze relaţiile naţionale cu interesul regional şi internaţional pentru a reduce situaţiile de conflict şi majorarea prosperităţii economice şi sociale”. 2. În relaţiile internaţionale.nivel interstatal. Standardele politice ale diplomaţiei economice. totodată. Noţiunea. Fiecare ţară îşi poate consolida independenţa şi suveranitatea dacă va reuşi să stimuleze dezvoltarea durabilă a economiei. chiar dacă scopurile nu se reduc numai la cerinţe politice.1.

4 8. sondaj al sondajelor.4 -3. Poziţia Indexului Perceperii Corupţiei (IPC) este reflectată. Mulţi savanţi susţin pe bună dreptate că formarea avantajelor concurenţei nu este un proces cu rezultatul zero.8-8.9 18 Japonia 7.3 0. . tablou legat de datele corupţiei de la experţi şi studii a businessului efectuate de diferite instituţii respectabile şi independente.6 14 Norvegia 7.9 1. Această situaţie poate fi motivată prin următoarele: .6 16 Irlanda 7.2 7.2-8. sarcina asigurării interesului naţional şi garanţiei securităţii economice a devenit primordială pentru un număr mare de ţări.3 5 Finlanda 9.4 9.0 0.sub presiunea ţărilor dezvoltate are loc schimbul zonelor de influenţă în economia mondială.5 109 Moldova 2.1 1 14 Germania 7.5-9.2 1 Suedia 9.7 18 Statele Unite 7.1 6.5 11 Luxemburg 8. puterea de concurenţă naţională drept un avantaj.3 8.5-7.7 0.5-8.6 7.1 1 Noua Zeelandă 9. În ultimul timp se face simţită tendinţa de a considera competitivitatea.3 7.8 12 Hong Kong 8.9 7.3 0.relaţiile economice internaţionale schimbă esenţa şi temelia economiilor tradiţionale naţionale.9 0.2-9.6-8.1 0.0 -7.2 8.2-9.3 0.8 7.4-9.punctul de lansare în problema esenţei şi formei diplomaţiei economice. Ca problemă la scară mondială colaborarea pe plan internaţional îndreptată spre combaterea corupţiei ar putea fi trecută şi în domeniul diplomaţiei economice. Diferenţa dintre Indexul Perceperii Corupţiei şi Barometrul Corupţiei Globale este că IPC percepe nivelul corupţiei în sectorul public iar Barometrul Corupţiei Globale este concentrat asupra predispoziţiei firmelor care dirijează exportul internaţional al ţărilor pentru a luarea mitei peste hotare – asigurând indicaţii pentru partea de alimentare a corupţiei. De elaborarea principiilor călăuzitoare privind lupta împotriva corupţiei se ocupă Transparency International şi Global Corruption Barometer.1 8.3 0.5-8.5 9.5 9 Australia 8. Indicele Perceperii Corupţiei 2008 Poziţia IPC Abatere de la Ţara Ţării Scor 2008 standard 1 Danemarca 9.9 0. Tabelul 4.2 4 Singapore 9.7 9 Canada 8.6 7.2 0.7-9.9 0. 2008. Interval siguranţă 9.9 7 Olanda 8.7-7.0-9.4 7 Islanda 8. în termeni a gradului la care corupţia este percepută că există printre oficiali publici şi politicieni. un câştig al unor ţări pe seama altora. Este un indice compus.5-8.8 12 Austria 8.4 9.7 0.8 5 Elveţia 9.1-9.7 0.3 0.2-9.sub presiunea societăţilor transnaţionale factorii internaţionali constrâng factorii naţionali de producere .7 Studiul utilizat 6 6 6 9 6 6 5 6 8 6 6 6 8 6 6 6 6 8 8 7 12 .1-9.4 -9.4 8.9 0.1 7.0 0.7 0. În perioada contemporană a dezvoltării relaţiilor economice internaţionale.3 0.7 7.6 2.1 8.3 16 Marea Britanie 7.1 Sursa: Transparency International.

Nici una dintre ţări nu are imunitate împotriva acestui fel de corupţie. Promovând măsuri economice strategice statul manipulează comerţul şi finanţele pentru a schimba balansa puterii şi relaţiile dintre state. Însă trebuie să menţionăm faptul că a existat o diversitate: unele ţări au investit mai mult în comparaţie cu altele în noile relaţii diplomatice. negocierea în vederea găsirii de noi soluţii pentru satisfacerea intereselor tuturor părţilor implicate. prosperitate şi sărăcie. Diplomaţia economică este îndreptată spre clădirea unui potenţial naţional economic puternic pentru a ridica bunăstarea naţiunii şi a asigura în continuare libertatea în caz de constrângere din partea altor state. invers. Sarcinile misiunilor diplomatice în contextul promovării strategiilor promoţionale ale relaţiilor economice internaţionale la nivel interstatal După prăbuşirea Uniunii Sovietice ţările industrializate din Vest au intrat pe piaţa de răsărit şi. apar noi probleme de soluţionat a căror complexitate solicită diplomaţia. noi am devenit martorii lansării unor noi relaţii diplomatice atunci când relaţiile vechi au fost reînnoite. Mai degrabă ea desparte forţele pentru stabilitate şi instabilitate. De aceea.3. la realizarea proiectelor investiţionale. când procesul globalizării economiei mondiale aduce mutaţii esenţiale nu numai în sfera politicii. Franţa explicit a 13 . în termeni ai gradului la care corupţia este percepută. deturnării de fonduri publice. imperativul schimbării trebuie să fie puternic. Însă susceptibilitatea unei instituţii faţă de reforme este invers proporţională rezistenţei conservatoare. cu atât mai mult sunt nevoite să opereze schimbări. Interdependenţa globală impune practic toate guvernele să mediteze asupra relaţiilor internaţionale şi a practicii diplomatice şi în primul rând a diplomaţiei economice. în interesul creşterii potenţialului ori izolării şi slăbirii partenerului. Dezvoltarea diplomaţiei economice în contextul extinderii globalizării. a comerţului internaţional. Termenii prin care comerţul şi investiţiile sunt dirijate conduc de obicei la rezultate în favoarea unei părţi mai mult ca părţii a doua. mită în urma procurărilor publice. Considerăm că succesul va veni dacă omenirea va valorifica în întregime resursele diplomaţiei la scară mondială. că există printre oficialii publici şi politicieni. 2. Imediat după această reorientare economică.4. Indicele Perceperii Corupţiei este concentrat asupra sectorului public şi defineşte corupţia ca abuz al oficiului public pentru câştig privat. dar mai cu seamă în sfera economicului. omenirea continuă să rămână într-o lume bipolară. Aceasta include luarea de mită de către oficialii publici. efectuate de diferite instituţii respectabile şi independente. Sunt evaluate aspectele administrative şi politice ale corupţiei. IPC reflectă punctul de vedere din întreaga lume. Timp de nouăsprezece ani după ce a luat sfârşit războiului rece. Corupţia în colaborarea economică internaţională îşi face loc la fondarea întreprinderilor cu participarea capitalului străin. 2. Este un indice compus. şi ministerele de externe nu constituie o excepţie în acest sens. Şi cu cât mai mult ele se angajează în acest proces. Însă linia de demarcaţie nu este o cortină de fier între Est şi Vest. tablou legat de datele corupţiei conform experţilor şi studiilor businessului. La etapa actuală. Ei încearcă să dezvolte relaţiile cu alte state. integrare şi dezintegrare. inclusiv acei experţi care au domiciliu în ţările supuse evaluării.Poziţia Indicelui Perceperii Corupţiei (IPC) este reflectată. sondaj al sondajelor. astăzi pieţele ţărilor de apus sunt deschise pentru mărfurile exportate din răsărit. la privatizarea proprietăţii de stat.

Relaţii diplomatice. şi miniştri consilieri pe perioada 1817-2005.51 2. ea a deschis 15 ambasade noi în 10 ani în special în ţările emergente.fost foarte activă în acest domeniu. 2000 şi 2005. Această bază de date conţine date referitor la reprezentanţele străine la nivel de ambasadori. nivel diferit al exportului unilateral.org. în medie au acreditate mai multe misiuni de promovare a exportului în ţările de vest şi viceversa Tabelul 6. Tabelul 5. S-a examinat fluxul comercial din 30 ţări în tranziţie spre 26 OECD într-o direcţie pe 3 ani (1995.92 Cu resurse naturale 2.04 1. comerţ Est–Vest (FM 2t) Misiuni externe de promovare a exportului Fără misiuni acreditate Nivel de charge d’affaires Ambasador Alte misiuni Misiuni de promovare a importului Fără misiuni Nivel de charge d’affaires Ambasador Alte misiuni Sursa: [44]. Numărul mediu al misiunilor externe pe subgrupe (FM 1) Misiuni externe de promovare a exportului total ţări ţări în industrializate tranziţie Exemplu complet 1. 2000. Misiuni externe de promovare a importului total ţări ţări industrializate în tranziţie 1.04 2. Alte ţări dezvoltate au fost mai puţin active. 1995 425 20 326 9 410 46 314 10 14 2000 392 14 366 8 338 41 398 3 2005 343 9 428 0 292 23 464 1 .51 1.07 1. În special. Ele au deschis consulate.07 0. 2005) 30x26x1x3 = 2340 examinări.48 1. aşa– numite misiuni externe. baza de date referitor la Schimbul Diplomatic au fost culese din „Correlates of War project.92 1. scopul este de a da răspuns la întrebarea dacă relaţiile diplomatice pot fi asociate cu intensitate diferită în domeniul comerţului exterior.38 0.48 1. Aceste variabile au fost numite FM2t (indexul t exprimă dimensiunea timpului).17 1.84 Fără resurse naturale 1.17 2. dar şi de semnificaţie economică.76 1. Din tabelul 6 observăm că ţările în tranziţie şi în special ţările cu resurse naturale. ţări în tranziţie – ţări industrializate în domeniul comerţului extern şi relaţiilor diplomatice. charge d’affaires. A doua. măsurat în valută euro sau USD.76 Cercetările s-au axat pe două grupe de ţări: o grupă compusă din ţările de est formată din 30 ţări în tranziţie şi grupa secundă compusă din ţările de vest formată din 26 ţări industrializate membre ale OECD. Această primă variabilă a fost numită FM1 (foreign missions – misiuni externe). Informaţii privind misiunile externe sunt plasate pe portalul World Wide Web şi în special pe adresa electronică www. În această lucrare noi ne-am propus scopul să cercetăm raţiunea fundamental economică care stă în faţa reprezentanţelor permanente.embassypages.38 Sursa: [22]. cercetările fiind axate pe relaţiile Est–Vest. Considerăm că decizia de a deschide o nouă ambasadă este nu numai una politică. În lucrare s-au examinat anii 1995.84 1. ori pentru moment optează să stea în afara acestui proces.

Andrew Rose şi-a pus acelaşi scop – determinarea importanţei economice a misiunilor externe folosind exemplul complet. FM ij (respectiv FMji) este egal cu 1 atunci când ţara i sau j are ambasadă acreditată în ţara j sau i (FM2t). αo – interceptarea. Drept exemplu pot servi efectele comerţului de frontieră care implică comerţul regional mult mai larg în comparaţie cu echivalentul internaţional. Este extrem de utilă înţelegerea unor complexităţi ale comerţului extern.2) cea propusă de Anderson şi Van Wincoop în 2003 [27. WDI). fmij – are două dimensiuni: prima este numărul misiunilor externe permanente ale ţării i în ţara j (fm1). αij – efect specific de la operaţiile de export şi import. σ -este elasticitatea substituţiei dintre toate bunurile (constant). αt – interceptarea unui an specific (raport privind globalizarea atunci când comerţul creşte mai rapid în comparaţie cu venitul) şi αij este efectul fix. alternativ. landij este egal cu 1 dacă o ţară este înconjurată de uscat. EEA ij – aria economică europeană este echivalent în valoare de 1 dacă ambele ţări sunt membre ale Uniunii Europene.170-192]. ariei – teritoriul ţării i. Această strategie permite efectuarea unei comparaţii directe. în timpul t (World Bank. când ţara i avea reprezentanţă în ţara j (fm2t). 15 . bazată pe cel mai bun fundament teoretic introducând indicii rezistenţei multilaterale. Primul test va fi realizat cu ajutorul modelului Rose 2007 (2. Y ti – este PIB al ţării i în preţuri constante în timpul t (World Bank. logX tij = γ1· f mij + γ2 · f mij + β1log dij + β2log Yi t + β3 ln Y jt + β4 pop ti + β5 p tj + +β6 log areai + β7 log areaj + β8 EEAij + β9 bij + β10 landij + αo + αt + αij + έ tij Unde: (2. Autorii au propus următoarea ecuaţie: r tij FMij) · FMij d il . bij – echivalent în valoare de 1 dacă ţările i şi j au frontieră comună. a fost egal cu 1. Există şi alte posibilităţi de evaluare a ecuaţiei gravitaţionale. În final έ tij este reziduu. Una dintre ele este ecuaţia (2.1) logX tij – este valoarea exportului din ţara i spre ţara j în perioada de timp t. CEPII – baza de date.1).este elasticitatea distanţei. p. WDI) World Development Indicators). p ti – populaţia ţării i în mil. dij – este dimensiunea distanţei în kilometri dintre capitalele ţărilor (baza de date CEP). ρ . pentru comerţul bilateral. unde: FM – misiuni externe (baza de date COW). controlând alţi determinanţi folosind analiza empirică a comerţului: modelul gravitaţional care poate fi specificat pe diferite căi. când estimările au fost realizate în baza datelor COW.Vom reveni la variabilele misiunilor externe (fm) baza de date din statistică.

numit FM1. 16 .44 care denotă un răspuns decisiv.2) log t X ij t i – (1−σ) a j + e ij Impactul misiunilor externe FM1 (numărul consulatelor) şi FM2t (varianta timpului corelată cu COW).5) Pentru fiecare an t există trei evaluări: Þ log (X t ij (Y ij t i * Y jt ))=(1−σ)log(FM)fmij+(1−σ)log(FM)fmji+ (1−σ)ρ log dij– (1−σ) a i – (2. a perechii efectelor fixe chibzuite în linie cu perspicacitatea lui Cheng şi Wall (2004) [60. Pentru FM1 timpul este invariant şi se aplică metoda de estimare la nivel bilateral. log (X ( t ij (Y (Y t i * Y jt * Y jt ))= (1−σ) ))=(1−σ) log (FMij) + (1−σ) log (FMji) + (1−σ)ρ logdij – (1−σ)Pi– (1−σ)Pj log(FM)fmij + (1−σ) log(FM)fmji+ (1−σ)ρ lndij– (1−σ) a i – (2. care implică reducerea timpului invariant incluzând variabilitatea FM1. sau modelul liniar OLS fără efecte fixe care aduce deseori estimări de părtinire. costul designerului.Presupunem că FMij = FM fmij şi simetric FMji = FM fmji. Prima etapă constă în lansarea ecuaţiei de gravitaţie cu efecte bilaterale fixe.3) Etapa a doua: a ij = x1 lg dij + g 2 log fmi + g 3 log fmj + x 2 log areai + x 3 log areaj + x 4 bij + x 5 landij + e ij (2.09 şi 0. Aceasta înseamnă că investirea într-o misiune externă în ţara partener este o oportunitate pentru ambele ţări atât exportatoare. cât şi importatoare de a reduce costul informaţiei. Cheng şi Wall argumentează că cea mai potrivită cale de evaluare a corelaţiei dintre comerţ şi FM1 este de a proceda la două măsurări. misiunile externe ca determinant al efectului fix specific comerţului bilateral. unde fmij şi fmji este egal cu 1. costurile legale şi regulatorii şi cele legate de transport. cât şi al lui Van Wincoop: log X tij = g 1 · fm tij + g 2 · fm tij + b 2 log g it + b 3 log g tj + b 4 log p ti + b 5 log p tj + t + a 0 + a t + a ij + e ij (2. p.199]. A doua etapă constă în lansarea regresiunii efectelor fixe în variabilele interesului. atunci când ţara i sau j are acreditată ambasadă în ţara j sau i.4) Pentru FM2t cu variaţie în timp. numărul misiunilor externe şi schimbările numărului lor în timp va fi evaluat în două maniere diferite.6) (1−σ) a j + e Constatăm că estimările activităţii misiunilor externe pentru facilitarea importurilor sunt respectiv la nivelul de 0. se aplică metoda de estimare panel cu efect fix chibzuit şi se estimează atât modelul lui Andrew Rose. Prima etapă: t logX tij = β2 logY ti + β3 lgY ti + β4 log p ti + β5 log p tj + a 0 + a t + a ij + e ij (2.

Pe locul trei ambasada din Italia cu 167. Istanbul.4 mil. în 2007 140.8 mil. 17 . USD în 2007. În 2007 balanţa comercială export –import a fost egală cu -2. USD în 2007. Ucraina. Pe primul loc la exporturi s-a clasat ambasada acreditată în România care a atins cifra exporturilor de 335. Turcia şi Odesa.8 în 2007 (Anexa 4). nu toţi ambasadorii acreditaţi peste hotare sunt implicaţi în strategia de promovare a exporturilor din Republica Moldova.3 miliarde USD. Media exportului (milioane USD) misiuni externe (OECD şi ţări în tranziţie) Fig. USD. există mai multe cauze ce au condus la acest rezultat. Germania.1 mil.06 mil.1 mil.Mai curând aceasta este o manifestare a relaţiilor neliniare în comerţul exterior. În al doilea rând. USD în 2008 în comparaţie cu 232.3 miliarde USD. Economiile în tranziţie exportatoare fără petrol acreditează în medie 0. misiunea de la New York pe lângă ONU şi 4 consulate generale la Bologna.8 milioane USD în comparaţie cu 211. Din 24 ambasade acreditate peste hotare în 2008 numai 16 au depăşit pragul de 10 milioane USD în domeniul exporturilor.7 mil. 2. Italia. Exportul Est-Vest în dependenţă de tipul misiunilor externe şi an Sursa: [44]. Frankfurt. atunci când ţările exportatoare cu resurse naturale au acreditate în medie 1. Concluzionăm că balanţa comerţului la nivel naţional este negativă şi diferenţa creşte din an în an. USD şi pe locul patru ambasada din Ucraina cu exporturi în descreştere de 142.76 misiuni externe ale ţărilor OECD. Republica Moldova are ambasade acreditate în 24 ţări. În primul rând. Pe locul doi s-a clasat ambasada acreditată în Federaţia Rusă – 318.51 misiuni externe în interiorul ţării. În opinia autorului. iar în 2008 a atins cifra de -3. nu toţi ambasadorii au pregătire suficientă în domeniul relaţiilor economice externe pentru a organiza promovarea exporturilor. La etapa actuală este dificil a aprecia activitatea reprezentanţelor externe ale Republicii Moldova în domeniul relaţiilor economice internaţionale. Aceasta ne demonstrează rezultatele activităţii în domeniul comerţului exterior în anii 2007 şi 2008. USD în comparaţie cu 167.

Spre exemplu. publicitatea. „Strategii de dezvoltare a businessului internaţional ca premisă a internaţionalizării” se examinează natura businessului internaţional ca diversitate şi competitivitate în relaţiile economice internaţionale. Hout. Still definesc firmele globale ca firme care încearcă să standardizeze operaţiile în toate ariile funcţionale. sistemul bancar. O variabilă comună folosită pentru aprecierea unde şi cât de repede are loc internaţionalizarea este creşterea totală a investiţiilor străine directe (IDS). este nevoie de conştientizarea tot mai puternică la nivelul ambasadelor. o creştere de circa 144 de ori în 40 de ani. construcţia. T. Impactul goanei spre globalizare a avut efectul unei explozii în creşterea businessului internaţional atât în dimensiuni. comerţul cu amănuntul. a rolului determinant pe care diplomaţia trebuie să-l joace în promovarea intereselor economice. 18 . 3 ingineri. Numai un ambasador are calificaţia de economist în relaţiile economice internaţionale. Totodată. un agronom şi un artist. s-a avut în vedere o implicare mai activă a misiunilor diplomatice în sprijinirea activităţii firmelor naţionale în străinătate.1 Natura businessului internaţional diversitate şi competitivitate în relaţiile economice internaţionale. Sunt examinate organizarea şi formele businessului internaţional. Definiţia businessului internaţional variază de la autor la autor. şi 15. 6 istorici. Este prezentată dinamica dezvoltării întreprinderilor cu participarea capitalului străin a celor mai importanţi investitori străini în economia Republicii Moldova 2007. analizată strategia lui. M. 602 miliarde $ SUA în 2007. 6 jurişti. turismul. În acest sens.941 miliarde în 1990 şi 5. Businessul internaţional este businessul a cărui activitate traversează frontierele naţionale activând în mai multe ţări. şi în special a şefilor de misiune. În literatură termenul global este folosit într-o manieră în care definiţia societate multinaţională este un holding cu un număr de operaţii răspândite peste hotarele ţării care sunt independente în stabilirea şi adaptarea produselor şi strategia marketingului la condiţiile locale pentru a percepe aspectul unic al pieţei.Din 25 misiuni diplomatice 8 ambasadori sunt economişti. este determinată esenţa şi rolul businessului internaţional în relaţiile economice internaţionale.798 miliarde în 2000. Pentru a schimba situaţia considerăm că este nevoie de elaborarea unui plan strategic de dezvoltare a comerţului exterior. atunci când ele dispun de potenţialul necesar de a concura pe pieţele externe. cât şi în număr din partea Statelor Unite şi a firmelor internaţionale străine. Porter şi R. Unii folosesc termeni globali cu posibilitatea de a-i schimba printr-un termen la nivel multinaţional pentru a reprezenta businessul cu operaţii extins la nivel internaţional. începând cu domeniul producerii produselor de calitate înaltă şi exportul lor cu sprijinul reprezentanţelor externe ale Republicii Moldova care vor organiza promovarea lor pe pieţele externe. comerţul şi comunicarea în masă. dar care răspund diferenţelor pieţei naţionale când este necesar. Acest capitol se bazează pe următoarele consideraţii: 3. În Capitolul 3. la nivel mondial investiţiile străine directe au crescut de la 105 miliarde de dolari în 1967 până la 1. fabricarea internaţională dar şi industria în creştere a serviciilor în aşa sfere cum ar fi transportul. Businessul internaţional include nu numai comerţul internaţional şi producerea.

2 la sută în 2004. Tabelul 7.5 în 2000 şi 45. Firmele europene au pus în încurcătură societăţile transnaţionale mai întâi în America şi după aceea în alte ţări dominate de firmele americane. Sursa: Elaborată de autor Totodată.Investiţiile străine directe ca procent de la investiţiile străine directe globale 1990 – 2006 Fig. .89. în 2004 – 0. Această situaţie este în contrast cu interesul economic dominant care se afla în mâinile firmelor locale.1 la sută în 1990. 2008.9 şi în 2007 – 17. Tot în această perioadă investiţiile străine directe ale Japoniei în 1990 constituiau 0.8 la sută.87. în 2000 – 0. Cele mai atractive ţări pentru ISD Economii China India Statele Unite Federaţia Rusă Brazilia Vietnam Marea Britanie Australia Germania Mexic Polonia Sursa: UNCTAD. Este necesar de menţionat faptul că până la anii 1960 firmele americane dominau businessul mondial. însă după 1960 situaţia a început să se schimbe. iar în 2007 – 51. filialele societăţilor transnaţionale au devenit din ce în ce mai importante în activitatea industrială şi economică a mai multor ţări dezvoltate şi în curs de dezvoltare. 21. iar în 2000.6 la sută în 2004 – 14. este necesar a menţiona că în anul 1990 investiţiile SUA constituiau 22.8 la sută.37. Studiu 2007-2009 56 45 38 23 14 13 10 10 7 7 7 Economii China India Statele Unite Federaţia Rusă Brazilia Vietnam Germania Indonezia Australia Canada Mexic Marea Britanie Studiu 2008-2010 55 41 33 28 22 12 9 8 7 6 6 6 19 .55 la sută.1 la sută din investiţiile mondiale. 3. Ca rezultat al expansiunii. iar 2007 – 3. Uniunea Europeană – 42.47 la sută din investiţiile mondiale.

Clasificarea celor mai mari 100 firme conform ţării de origine 1980 Ţara SUA Europa Occidentală Coreea de Sud – Brazilia Mexic Venezuela Canada Firme din 100 45 42 1 – 1 1 1 1 Ţara SUA Europa Occidentală Coreea de Sud – Brazilia Mexic Venezuela – 1993 Firme din 100 32 38 4 – 1 1 1 – Ţara SUA Europa Occidentală Coreea de Sud China Brazilia Mexic – – 2007 Firme din 100 41 42 3 3 1 1 – – Sursa: Revista „Fortune” şi calculele autorului. este cerinţa succesului în businessul internaţional.Din Tabelul 8 se vede că din 100 cele mai mari firme în 2007. 20 . 43 europene. Ele se dezvoltă în aceeaşi manieră ca şi societăţile transnaţionale. 8 japoneze câte 3 China şi Coreea de Sud şi câte una Rusia şi Mexic. nu numai în domeniul exportului dar şi în deschiderea unităţilor de producere. Dezvoltarea industriei constructoare de automobile 1959-2007 1959 Firma Poziţia 1 General Motors Ford 2 1981 Firma Poziţia General Motors 1 Ford 2 1993 2007 Firma Poziţia Firma Poziţia 1 General Motors 1 General Motors Toyota 2 Ford 2 Daimler 3 3 Chrysler Toyota Ford 4 4 Daimler Benz Volkswagen 5 Nisan 5 6 Honda 6 Volkswagen 7 7 Nisan Chrysler 8 Honda 8 Peugeot Hyundai 9 Fiat 9 10 Fiat Renault 10 3 Fiat 3 Chrysler American Motor 4 Renault 4 Volkswagen 5 Volkswagen 5 British Motor 6 Daimler Benz 6 7 7 Fiat Peugeot 8 Toyota 8 Daimler Benz Renault 9 Nisan 9 10 10 Simca Mitsubishi Sursa: Revista „Fortune” şi calculele autorului. 2007. 41 au fost americane. putem identifica trei medii: domestic. micro-multinaţionale sau mini-globale. Noi considerăm că în ultimii ani intensiv s-au dezvoltat firmele de mărime mică şi medie care s-au extins pe piaţa mondială în număr mare. deoarece tranzacţiile au loc în mai multe naţiuni. O solidă sesizare a conceptului businessului şi tehnicii de angajare în naţiunile avansate industrial. Tabelul 9. Deoarece despre aceste firme se cunoaşte puţin ele sunt numite mini-naţionale sau mini-multinaţionale. extern şi internaţional. 2007. dar poate fi implicat numai unul. Totuşi. cercetare şi filiale unde vând mărfurile produse. Tabelul 8.

Structură tipic funcţională Sursa: [56]. Important este că implementarea strategiilor globale necesită diferite structuri organizatorice şi diferite sisteme de control. Tradiţional businessul internaţional administrează şi dirijează cu ajutorul a patru dimensiuni de bază în domeniul structurii şi controlului: diferenţiere verticală. întâi de toate este foarte dificil a identifica profitabilitatea unităţilor de business plasate în diferite regiuni. Sunt centralizate deciziile de a produce şi de marketing în oficiul nivelului de sus al managerilor sau sunt descentralizate la nivelul de jos al managerilor? Unde sunt plasate responsabilităţile pentru deciziile cercetare şi dezvoltare? Sunt responsabilităţile pentru controlul strategic şi financiar transmise jos unităţilor de operare ori sunt concentrate în mâinile managementului de vârf? Există argumente pentru centralizare şi alte argumente pentru descentralizare? Fig. diferenţiere orizontală. la acest stadiu mai multe firme se conectează asupra structurii diviziunii produsului tipic (figura 5). integrare şi sisteme de control. Obiectivul principal în Organizarea Businessului Internaţional în relaţiile economice internaţionale este identificarea structurii organizatorice şi mecanismele de control interior. 4.2 Organizarea şi formele businessului internaţional. folosite în administrarea şi dirijarea activităţii globale a firmei. În al doilea rând este dificil a lansa un departament funcţional cum ar fi de producere sau de marketing dacă acest departament va supraveghea activitatea creării valorii în diferite regiuni ale businessului. Pentru a avea succes. În situaţia aceasta. atât oficiale cât şi neoficiale. structura şi sistemele de control trebuie să corespundă strategiei firmei de dezvoltare. Diferenţierea verticală determină unde în această ierarhie este concentrată puterea care ia decizia. 21 . Pentru soluţionarea acestor probleme de coordonare şi control.3.

Preţul pe care consumatorii sunt gata să-l plătească pentru un bun indică. diviziunii produselor ori situaţiei geografice – să garanteze acţiunile în concordanţă cu strategia globală şi obiectivele financiare ale firmei. 3. valoarea acestuia pentru consumator. controlul producerii şi controlul cultural. şi anume a firmelor mici. control birocratic. cât şi pericole pentru afacerile de toate mărimile. o companie trebuie să producă bunuri care vor fi apreciate de consumatori. exploatarea profitabilă a oportunităţilor din străinătate. Aceasta a creat atât oportunităţi. Strategia dezvoltării businessului internaţional Motivul creşterii numărului unităţilor businessului internaţional. Scopul de bază al oricărei firme este de a obţine profit. de fapt.3. Structura diviziunii produsului tipic Sursa: diviziunile produsului tipic ale firmei Philips Sarcina majoră a conducerii firmelor internaţionale este controlul activităţii diverselor subunităţi ale firmei – dacă ele sunt hotărâte să activeze în baza funcţiilor. pentru întreprinderile mari şi mici. Pe de o parte. O întreprindere poate obţine profit dacă preţul pe care-l cere pentru producţia sa este mai mare decât costurile implicate pentru a o produce. Aceste sisteme de control variază în dependenţă de strategiile internaţionale adoptate de firmă. reducerea barierelor în comerţ şi investiţii a făcut posibil. 22 . Patruzeci de ani de reduceri treptate a barierelor în comerţul internaţional şi investiţii sub nenumăratele întruniri succesive ale GATT au deschis pieţe una după alta în toată lumea spre o competiţie internaţională mai sporită. constatăm că întreprinderile se implică în activităţi de creare a valorii. Pentru a realiza aceasta. Firmele internaţionale pot atinge acest scop prin implementarea diverselor sisteme de control. 5.Fig. Astfel. este complet justificat. În majoritatea firmelor sunt folosite toate patru tipuri de sisteme de control. însă implementarea lor depinde de strategia promovată de firme. În businessul internaţional sunt folosite de firmele care activează patru tipuri ale sistemelor de control: control personal.

adică atât produse unice. Bartlett şi S. deoarece aceste firme au mai multe de oferit.Fig. Aceasta este ilustrat în figura 8. 6. deoarece această strategie minimalizează costurile creării valorii. Firma ca lanţ al valorii Sursa: elaborată de autor. firmele care promovează strategia globală pot beneficia de avantajul competitiv. este parţial determinată de intensităţile relative ale presiunii asupra reducerii costurilor şi presiuni asupra receptivităţii locale. Potrivit unui studiu efectuat de C. cât şi abilităţi. deoarece această strategie maximizează receptivitatea locală. Avantajele şi dezavantajele strategiilor tradiţionale Sursa: elaborată de autor în baza [41]. Când presiunea asupra reducerii costurilor este joasă iar presiunea asupra receptivităţii locale este înaltă (celula 4). firme care realizează strategia „internaţională” şi firme care realizează strategia „multidomestică”. în comparaţie cu concurenţii lor globali sau multidomestici. Atunci când ambele presiuni asupra reducerii costurilor şi presiunea asupra receptivităţii locale sunt joase (celula 3). Avantaje Strategia globală Economia amplasării Economia curbei experienţei Transferarea esenţei abilităţilor şi produselor Receptivitate locală Dezavantaje Lipsa de receptivitate Strategia internaţională Strategia multidomestică Receptivitate locală limitată Economia limitată a experienţei şi amplasării Transfer limitat al abilităţilor şi produselor Economicitate limitată a experienţei şi a amplasării Fig. În orice industrie. firmele care promovează strategia internaţională pot beneficia de avantajul competitiv. iar presiunea asupra receptivităţii locale este joasă (celula1). o firmă care s-a extins în străinătate poate fi repartizată în una dintre cele trei categorii: firme care realizează strategia „globală”. firmele care promovează strategia multidomestică pot beneficia de avantajul competitiv. asemănarea dintre cele trei strategii pe care le-am analizat. Când presiunea asupra reducerii costurilor este înaltă. 23 . 7. Ghoshal.

Printre aceste ţări se enumera câteva care conform standardelor istorice sunt extrem de bogate şi mult mai multe relativ sărace. Drept răspuns. În capitolul 4. 24 . „Marea Divergenţă” a venitului pe locuitor este un fenomen modern. începând cu Marea Britanie. procesul creşterii economice a fost unul „sporadic şi inconsistent” (tabelul 10). Diferenţele internaţionale în standardele de viaţă. pentru majoritatea economiilor şi populaţiei lumii.Fig. Ideile de bază a acestui capitol sunt axate pe: 4. fenomenul menţinerii creşterii economice moderne a devenit „caracterul definitor al istoriei omenirii” şi pe parcursul perioadei de până la 1950 a cuprins 1/3 din populaţia planetei. Mulţi savanţi au argumentat liberalizarea comerţului mondial şi a mediului investiţional din ultimele decenii prin creşterea concurenţei internaţionale şi majorării presiunii asupra costurilor. elaborat în baza modelului Solow a unui scenariu de creştere economică a Republicii Moldova până în anul 2020. de la 1750. un număr tot mai mare de companii încep să promoveze strategii globale. Analizând dezvoltarea economică de până la secolul XIX. Imperial Chemical Industries a Marii Britanii. membri ai Naţiunilor Unite. sunt identificate strategiile dezvoltării economiei naţionale în contextul dezvoltării relaţiilor economice internaţionale. şi-a schimbat strategia de la una multidomestică la cea globală în anul 1983 ca răspuns direct la presiunile asupra costurilor ce au apărut în urma unei scăderi bruşte în industria produselor chimice la nivel global. măsurat după venitul real pe locuitor. Presiunea costurilor şi receptivităţii locale Sursa: elaborată de autor în baza [42]. Totuşi. Sunt elucidate prerogativele industriei vinului privind asigurarea avantajului competitiv pe pieţele externe.1 Premisele dezvoltării economiei naţionale în contextul integrării în spaţiul economic european În 2008 pe glob au fost atestate 192 ţări independente recunoscute pe plan internaţional. „Republica Moldova în procesul integrării în circuitul economic internaţional” – sunt cercetate premisele dezvoltării economiei naţionale în contextul integrării în circuitul economic internaţional. una dintre cele mai mari companii de produse chimice din lume. 8. De exemplu. sunt enorme chiar şi după efectuarea ajustărilor asupra estimărilor ce iau în consideraţie variaţiile puterii de cumpărare şi a producţiei gospodăreşti.

01 0.05 1.06 0.0 la sută în 2006 şi 107.6 la sută. a fost înregistrată o scădere continuă a PIB-ului real.06 1.13 1.2.51 0. Cercetările demonstrează că timpul dublu al oricărui exponenţial variabil de creştere la o rată anuala de 1% este aproximativ 70 ani. table 1. Aşa numita „regulă a 70” demonstrează că dacă oricare variabilă creşte la o rată g la sută anual.1 la sută iar în 2008 a atins cifra de 7.00 0.Tabelul 10.00 -0.75 0.93 -0. pentru o perioadă de trei ani Februarie 2005 – Februarie 2008. imediat după recunoaşterea independenţei a urmat perioada de afirmare şi stabilire a relaţiilor politice şi economice pe plan internaţional.2 la sută în 2006 şi 7.06 0.21 În Republica Moldova. Începând cu anul 2000 economia Moldovei demonstrează o revitalizare.92 0.1 până la 104.01 0. Media înregistrată pe perioada 2000-2008 este de 5.13 1. 0 1000 1820 ( 1990 USD) 450 400 1 232 400 400 1 201 400 425 669 443 405 1 130 400 400 665 400 450 416 440 435 667 575 418 573 667 1998 17 921 26 146 20 413 21 470 5 795 4 354 2 936 1 368 3 102 5 709 0 – 1000 1000 – 1820 1820 – 1998 (medie anuală.67 0.00 0.22 0. PIB-ul real în anul 1999 a constituit numai 48 la sută din nivelul anului 1991.01 0. În februarie 2005 în baza Acordului de Parteneriat şi Cooperare a fost semnat Planul de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană în cadrul implementării Politicii Europene de Vecinătate (PEV).2 în 2008.00 0.16 în 2000 până la 13.00 0. 25 . Acest fapt a încurajat schimbul comercial dintre părţi.03 0.00 0. Cu excepţia anului 1997.14 1.6 la sută. PIB-ul real a crescut de la 102. care a durat din anul 1990 până în anul 1999. atunci valoarea acelei variabile se va dubla aproximativ în 70/g ani. când PIB real a crescut cu 1. La 28 noiembrie 1994 a fost semnat Acordul de Parteneriat şi Cooperare între UE şi Republica Moldova.3 în 2008. Tabelul 11.00 -0.67 0.03 0. Inflaţia a scăzut de la 17.00 -0.6 la sută anual. Economia Moldovei a început revitalizarea printre ultimele ţări. În 2000 s-a înregistrat o creştere 2. Până la intrarea în vigoare a acestui acord la 1 iulie 1998 între UE şi Republica Moldova a acţionat Acordul Interimar privind comerţul şi măsurile aferente între Comunităţile Europene şi Republica Moldova semnat la 2 octombrie 1995. rata de creştere compusă) -0. Kazahstan unde Republica Moldova a semnat Tratatul cu privire la crearea Comunităţii Statelor Independente (CSI) devenind membru cu drepturi depline a acestei comunităţi. Această decizie a fost luată la 21 decembrie 1991 la Alma-Ata. Situaţia sa geopolitică a orientat Republica Moldova spre decizia restabilii legăturilor pierdute în cadrul fostei Uniuni Sovietice. Nivelul şi rata creşterii PIB pe locuitor:mondial şi regiuni majore. Experienţa ultimilor cincisprezece ani a demonstrat cu prisosinţă că această comunitate nu este funcţională şi eficientă.95 1. 0-1998 Europa Occidentală Occidentul descendent Japonia Media Grupul A America Latină Europa de Răsărit şi fosta URSS 400 Asia (fără Japonia) 450 Africa 425 Media Grupul B 444 Nivel mondial 444 Sursa: Maddison (2001).06 1.

0 12 292 13.095 Sursa: calculele autorului.0 2002 22 556 107.9 18830 9.5 10 475 9.3 19015 10.66 la sută anual. Însă creşterea bazată pe transferurile de peste hotare este însoţită obligatoriu de câteva probleme: 1) nivelul transferurilor nu poate avea un caracter durabil.056 PIB pe locuitor (lei) 17 602 20536 PIB pe locuitor (mil.023 2010 1470. 1 5 247 6.1 2001 19 052 106.L) (4.9 17905 7.4 2003 27 619 106.071 2017 1837.1 19385 11.2 17 602 7.2 2005 37 652 107.Tabelul 11. Tabelul 12.083 2019 1942.090 10.048 7.3 Sursa: Biroul Naţional de Statistică al RM. mild.576 10.05) = 6. Dezvoltarea economică a Republicii Moldova (2000-2008) Indicii \ Anii PIB (mil.2 2007 53 429 103. 26 .565 2016 1785. Conform ecuaţiei 4.36 ani (4.6 7 646 14.6 2006 44 069 104. de fluxul de transferuri.1 6 227 4. Tabelul 11 demonstrează că media creşterii PIB în Republica Moldova pe perioada 2000-2008 este de g = 5. Dinamica creşterii economice în Republicii Moldova 2008-2020.047 2015 1732.64) = 12. 2008 şi calculele autorului.5 19570 11. 2012 2015 2016 2017 2018 2019 2020 83786 99496 104 732 109969 115206 120442 125 680 8. lei) în % faţă de anul precedent PIB pe locuitor (lei) Inflaţia 2000 16 020 102.7 19200 10.577 2018 1890. USD L (mil.6 19941 12.) K (mlrd) Y (calc) 2008 1247 17555 6. Dezvoltarea economică a Republicii Moldova 2008-2020 2008 2010 PIB (mil. USD) 6. 2) ritmul creşterii mai presus de managementul guvernului.023 mlrd dolari SUA Y2020 = 0. USD) 1694 1976 Sursa: elaborată de autor în baza [101].7 18275 8.1) Totodată.064 9.4 8 890 10. considerăm că redresarea şi creşterea economiei după anul 2000 a fost determinată. dolari SUA Dacă vom introduce datele într-un tabel.592 12.1 4 402 17. Republica Moldova va dubla standardul de trai în: t* = 70/5. vom obţine următoarea dinamica a creşterii economice a Republicii Moldova: Tabelul 13. 3) imigrarea la scară largă poate avea un efect negativ asupra calităţii forţei de muncă din ţară.095 23 469 27 870 29336 30803 32 270 33739 35 204 2258 2681 2822 2963 3104 3245 3388 Folosind modelul de creştere Solow: Y = At F(K.296 (19941.66 = 12.584 11.1.035 2012 1575. lei) 68076 73313 PIB (mil. Folosind aceeaşi metodologie propusă de Galor şi Mountford „regula 70” obţinem datele dezvoltării economice pentru perioada 2008 -2020 (tabelul 12).3 · 2047.4 · 1418.589 2020 2047.2) Pentru Republica Moldova: Y2008 = 0.242 (17555.0 14 937 13. în primul rând.088 11.1 2008 62 840 107.095 mlrd.4 2004 32 032 107.

2.0 50.730 0.1 11. ocupând poziţia 117 cu IDU=0.31 19.8 Restul lumii 15. prin intermediul bunurilor şi al produselor naţionale a unei părţi mai mari din venitul global.7 18. Indicele dezvoltării umane (IDU) 1993 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2007 Coeficientul IDU 0.4 10.34 12.8 31.5 UE 26.0 6. 4.6 9.77 8.45 15.2 18.03 9.1 6.0 10.0 2007 100 41. Tabelul 14.Remarcăm că rezultatele obţinute atât prin metodologia propusă de Galor şi Mountford cât şi în urma utilizării modelului neoclasic Solow.6 24.1 Surse: Biroul Naţional de Statistică şi aranjările autorului.6 5.8 10.6 51. fapt ce confirmă nu numai creşterea redusă a PIB-lui ci şi prin Indicele Dezvoltării Umane.8 10.4 13.612 0.8 7. Strategiile dezvoltării a economiei naţionale în contextul dezvoltării relaţiilor economice internaţionale.676 0.9 26.3 6. Comerţul extern este unul dintre cei mai importanţi indicatori ai competitivităţii internaţionale a unei naţiuni.6 60.39 2008 100 39.7 8.681 0. Structura comerţului exterior al Republicii Moldova Anii Export-total CSI Rusia 2000 2001 2002 2003 2004 2005 100 100 100 100 100 100 58.665 0. Instabilitatea poate fi caracterizată şi prin poziţiile slabe ale administraţiei publice centrale şi locale în promovarea reformelor privind dezvoltarea economiei de piaţă şi democratizarea ţării. Acesta reflectă care sunt domeniile în care produsele unei economii sunt competitive (tabelul 14).9.2 5.5 53.0 22.0 35.9 12.4 10.4 13.1 29.3 14. demonstrează că PIBul la nivel naţional şi pe locuitor se va dubla în anul 2020.1 39.708.46 21.7 Germania 7.1 9. Amestecul guvernului în businessul privat constituie o premisă pentru o economie ineficientă şi garantează un standard de viaţă relativ scăzut. ţară cu resurse limitate pentru a atinge dezvoltarea durabilă a economiei.7 6. Competitivitatea internaţională în contextul dezvoltării relaţiilor economice internaţionale este abilitatea unei naţiuni de a participa avantajos la competiţia internaţională şi de a susţine îmbunătăţirile în producţia reală şi în bunăstarea sa.94 5.9 19.3 19.3 3.6 26. 2006 100 45.5 44.51 6.2 Ucraina Belarus 4.7 30.5 10.7 8. mai jos de media regională CSI-CEE şi cea globală.9 12.7 8.43 10.5 11.9 31.81 51. Republica Moldova face parte din categoria ţărilor cu un nivel mediu de dezvoltare umană.11 50.8 11.2 8.708 Poziţia Moldovei din 175 ţări 81 75 98 113 102 113 85 111 117 Sursa: Human Development Report 2007/2008 27 . Autorul consideră că numai sinergia unei creşteri economice calitative cuplate cu un proces continuu al dezvoltării umane i-ar permite Republicii Moldova să devină mult mai competitivă pe plan internaţional.93 8.01 17.6 6.629 0.0 8. Tabelul 15.740 0.1 5.2 Italia 7.0 8.3 11.719 0.7 37.2 România 14.0 23.39 Competitivitatea sporită înseamnă ocuparea unor nişe mai avansate pe pieţele globale şi însuşirea.9 6.9 54.5 43. Conform Raportului Global al Dezvoltării Umane 2007/2008.5 7. Dezvoltarea economiei competitive în baza creşterii investiţiilor străine reprezintă unica modalitate pentru Republica Moldova.

(2) investiţiile străine directe bazate pe abilităţile şi activele create în ţara de provenienţă pentru faza statistică a cercetării.7 la sută. influenţând tot mai mult economiile naţionale. Creşterea economică şi comerţul la nivel mondial şi-au redus intensitatea în 2007. 4. Economia mondială contemporană se află într-un proces de ample transformări. Creşterea în jur de 7 la sută în regiunile în curs de dezvoltare a fost aproape de trei ori mai mare în comparaţie cu regiunile dezvoltate. În particular. creşterea fiind racordată aproximativ la rata medie din ultima decadă. Cererea slabă din ţările dezvoltate au redus creşterea economică globală la 3. Prerogativele industriei vinului privind asigurarea avantajului competitiv pe pieţele externe. Investiţiile străine directe şi comerţul sunt ambele părţi integrante ale strategiilor globale şi unităţi de măsură ale succesului internaţional ce trebuie să le cuprindă. Au fost alese cele mai bune unităţi de măsură ale avantajului competitiv: (1) prezenţa exporturilor substanţiale şi susţinute într-un şir de alte naţiuni. susţinând modelul de creştere înregistrat începând cu anul 2000.3. s-a îmbunătăţit şi Indicele Dezvoltării Umane. deoarece avantajul naţional este tot mai mult concentrat în anumite industrii şi chiar segmente ale industriei. În limitele datelor disponibile. Clasamentul exportatorilor vinicoli după valoare Poziţia exportatorilor de vin 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1966 Franţa Algeria Italia Spania Portugalia Maroc Germania Tunisia Iugoslavia Belgia 1976 Franţa Italia Spania Germania Portugalia Algeria Iugoslavia Grecia Austria Ungaria 1986 Franţa Italia Spania Germania Portugalia Iugoslavia URSS Grecia Ungaria Belgia 28 1996 Franţa Italia Spania Portugalia Germania Australia SUA Chile Moldova Africa de Sud 2006 Franţa Italia Australia Spania Chile Germania SUA Portugalia Africa de Sud Noua Zeelandă Sursa: UN Comtrade 2007. s-au identificat cel puţin definiţiile totale ale industriei. Tabelul 16. reflectând specificul lor şi diferenţiind sursele avantajului concurenţei. Unitatea de bază propusă pentru cercetare a fost industria vinului. iar ponderea lor la creşterea producţiei globale în 2007 a depăşit 40 la sută. Expansiunea economică a ţărilor slab dezvoltate concordă cu rata creşterii înregistrată de ţările în curs de dezvoltare în 2007. . Creşterea economică s-a tradus în îmbunătăţirea Indicelui Dezvoltării Umane prin intermediul creşterii veniturilor pe cap de locuitor. s-a apreciat ponderea industriei vinicole moldoveneşti în economia vinicolă mondială. În cadrul acestei lucrări s-a efectuat evaluarea experienţei ţărilor producătoare şi exportatoare de vinuri în confruntare cu perspectiva Republicii Moldova în acest domeniu.4 de la 3.În perioada 2000-2007 majoritatea indicatorilor dezvoltării umane din Republica Moldova s-au ameliorat. În urma analizelor s-a definit succesul internaţional al industriei vinului ca posesor al avantajului competitiv în comparaţie cu cei mai buni competitorii din lumea întreagă.

8 Maximum 273.7 -93.0 Minimum -96. iar al Moldovei şi mai mic.3 156. cât şi pentru exportatorii Europei de Est începutul anilor ’90 a fost o perioadă de creştere reflectată în valori şi destinaţii.0 23. Noev şi J.6 402.6 71. Referitor la ţările Europei de Răsărit. iar Argentina şi Noua Zeelandă 400 milioane USD .0 Dezvoltarea Standard 67.3 97.8 763 266. Swinnen menţionează că numărul punctelor de destinaţie pentru exportatorii din Europa de Est este destul de mic.6 229.1 -70. În 2006 exportul Australiei a atins cifra de 2.9 35.9 1. Chile – 800 milioane.3 583. Chile de 500 milioane. Fig. Tabelul 17. % Ţara Argentina Australia Chile Noua Zeelandă Bulgaria Ungaria Moldova România Medie 26.5 -77.6 68.1 miliarde. dar în ultimii 4-5 ani denotă unele semne de recuperare. Exportul total pe ţară Sursa: UN Comtrade 29 .4 -10.4 84. F. 9. Noua Zeelandă şi Argentina de 100 milioane.1 65. 1984-2000. trebuie remarcat că ele au suportat o perioadă de timp mai dificilă din cauza destrămării Uniunii Sovietice.5 70. Ungaria şi România.Conform datelor Naţiunilor Unite şi a Biroului Naţional de Cercetări în Economie (2007. în 2000 Australia a exportat vinuri în valoare de 800 milioane USD.5 25.8 -89. Atât pentru noii mari exportatorii. Dintre marii producători numai Noua Zeelandă exportă spre Bulgaria. Numărul mic de destinaţii pentru vinul moldovenesc iarăşi reflectă predominanţa Rusiei.6 Constatare 146 124 256 75 67 65 33 69 Sursa: UN-NBER World Trade Flows.3 26.6 13.1 -95.5 -89.4 -96.9 -2.170. Creşterea exportului vinului spre destinaţii noi. N.4 305.

• implementarea unei politici de protecţie a industriei vinului „Infant Industry” în contextual relaţiilor economice internaţionale şi la nivel naţional. trebuie să menţionăm că se confruntă cu unele impedimente în creşterea exportului. având nevoie de investiţii şi noi tehnologii. impulsiona noi experienţe în sectorul vinului. trebuie. întreprinderilor vinicole şi de distribuţie la nivel regional. creşterea exporturilor ar putea fi accelerată în timpul apropiat. sectorul de producere a materialului săditor). Cu o tradiţie de veacuri de producere a vinului. însă este bine plasată pentru competitivitate.Referitor la Republica Moldova. cu accesul avantajos atât spre CSI. sistemul facturilor fiscale speciale. 30 . însă regulile împovărătoare frânează creşterea. marketingul şi reţelele de distribuţie sunt toate cruciale pentru succesul exportului. de asemenea. Începând cu 1 martie 2008. totodată. Acest acord. în opinia noastră. prin diferenţierea întreprinderilor performante de celelalte întreprinderi care activează în industrie (integrarea producătorilor de struguri. Moldova geografic este plasată benefic pentru a-şi extinde exporturilor de vin spre pieţe noi. Analiza SWOT elaborată de autor demonstrează că industria vinicolă din Republica Moldova dispune de posibilităţi forte şi oportunităţi pentru producerea strugurilor şi vinurilor de calitate înaltă. va da posibilitate Republicii Moldova să diversifice destinaţiile de export. industria vinului a fost studiată extensiv de donatori. riscuri cu care se confruntă întreprinderile vinicole locale. Recent. să constatăm că are şi părţi slabe. Acest raport conchide că Moldova are caracteristicile necesare pentru o industrie vinicolă de succes. cât şi spre Uniunea Europeană. Dar. a intrat în vigoare Acordul Autonom de Comerţ Preferenţial între Uniunea Europeană şi Republica Moldova care a stabilit cote mari pentru exportul vinurilor moldoveneşti pe piaţa Uniunii Europene. protecţia mărcilor de acciz. În majoritatea ţărilor în acest domeniu inovaţiile au fost şi sunt conduse de întreprinderile mici şi mijlocii şi numai după testare sunt implementate de întreprinderile cu economii de scară prin marketing şi distribuţie. forţă de muncă ieftină şi o climă favorabilă. Toţi aceşti factori demonstrează că în Republica Moldova trebuie îmbunătăţit continuu mediul de afaceri. Pentru stimularea dezvoltării sectorului vitivinicol considerăm necesare următoarele măsuri: • implementarea unor politici guvernamentale care ar stimula integrarea producătorilor de struguri cu întreprinderile vinicole la nivel naţional. un raport elaborat pentru USAID în 2007 a studiat industria moldovenească şi piaţa globală a vinului. deoarece investiţiile de capital. Strategia urmărită de guvern în impunerea regulilor ar putea. Având în vedere importanţa sectorului economic. • promovarea unei politici oligopolice pentru a stimula crearea unor corporaţii la nivel regional – 7-9 la număr.

dar şi o sursă de criză la nivel regional sau internaţional atunci când nu sunt implementate politici pragmatice guvernamentale la nivel naţional sau regional. 3. desfăşurată în ţările dezvoltate şi în curs de dezvoltare. interdependenţele economice sau relaţiile economice internaţionale. constituie un mesaj ştiinţific fundamental şi de mare complexitate în timp şi spaţiu. Acest proces poate fi definit prin mai multe noţiuni. businessul şi sistemele monetar şi financiar internaţional. abordări complexe. 5. 2. Asemenea straturi formează în prezent un pluralism economic deosebit de dinamic. parcurgând până acum un proces continuu şi contradictoriu. O expresie convingătoare a dezvoltării relaţiilor economice internaţionale o constituie extinderea circuitului economic la nivel mondial. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI Cercetările ştiinţifice efectuate asupra strategiilor promoţionale ale relaţiilor economice internaţionale ne-au permis să tragem următoarele concluzii: 1. Consecinţele spectaculoase ale progresului ştiinţifico-tehnic asupra interdependenţelor se reflectă în modificările structurale în domeniul relaţiilor economice internaţionale. ce reflectă în fond macroeconomia deschisă la nivel mondial. Creşterea economică durabilă la nivel naţional poate fi asigurată numai în baza promovării strategiilor promoţionale ale relaţiilor economice internaţionale bazate pe inovaţiile tehnologice. Celelalte ţări nu le rămâne decât să se adapteze la aceste realităţi. Sistemul relaţiilor economice internaţionale pune la dispoziţia economiilor naţionale mecanisme de dezvoltare durabilă în cadrul provocărilor pe glob. concepte. fapt care impune exigenţe sporite faţă de managementul contemporan al relaţiilor economice internaţionale 6. Relaţiile economice internaţionale sunt interdependenţe economice între statele lumii care există din cele mai îndepărtate timpuri. Tehnologiile de vârf s-au transformat într-o strategie de bază a ţărilor dezvoltate ce le permite obţinerea profiturilor şi valorificarea avantajelor competitive în urma dezvoltării economice. Creşterea bruscă a preţurilor la resursele energetice şi criza ipotecară din Statele Unite au provocat criza financiară globală din 2008. pe de altă parte. majorarea numărului de ţări şi firme atrase masiv în circuitul economic internaţional. Etapa actuală a dezvoltării societăţii cunoştinţelor.III. Această relaţie implică determinarea riguroasă şi sistematică a eficienţei fiecărei operaţiuni a relaţiilor 31 . schimbările politice şi identificarea politicilor economice. Un argument convingător în favoarea dezvoltării relaţiilor economice internaţionale îl constituie şi extinderea ariei geografice în care se desfăşoară afacerile economice internaţionale. Acest fenomen demonstrează elocvent că extinderea relaţiilor economice internaţionale este nu numai o sursă de dezvoltare durabilă economică la nivel naţional şi mondial. care ar identifica soluţii adecvate ale dezvoltării economiei contemporane. Concomitent cu dezvoltarea şi diversificarea afacerilor internaţionale se menţine şi se accentuează instabilitatea în diferitele componente ale acestora. este sincronizată cu reducerea influenţei factorului epuizării resurselor energetice şi pericolelor ecologice. care sintetizează tot atâtea straturi economice calitative cum sunt: schimbul de bunuri şi servicii între ţări sau comerţul. şi dezvoltarea economică. Intensificarea interdependenţelor economice impun necesitatea elaborării unor teorii. pe de o parte. 4. Măsurarea gradului şi evoluţiei relaţiilor economice internaţionale.

Strategiile globale concentrate sau bazate pe export sunt tipice în branşele industriale. în sensul că ea trebuie să vizeze nu numai creşterea eficienţei economice într-o anumită ţară. Sunt ţări care. Competitivitatea este definită ca un set de politici instituţionale şi factori care determină nivelul productivităţii unei ţări. Importanţa şi rolul relaţiilor economice internaţionale în lumea contemporană sunt ilustrate prin amploarea. ar fi fost mai mult antrenată în diverse conflicte militare. Strategia globală este una în care o firmă îşi vinde produsul său în mai multe naţiuni şi aplică o abordare mondială integrată. 32 . Afirmăm că o economie mai competitivă tinde spre obţinerea unor venituri înalte pentru cetăţenii săi. Acest fapt este o dovadă că relaţiile economice internaţionale sunt terenul de manifestare a unei acerbe lupte de concurenţă. Industriile globale sunt câmpuri de luptă unde firmele din diferite naţiuni concurează în moduri care afectează semnificativ prosperitatea economică naţională. mediu sau lung în funcţie de informaţiile necesare privind deciziile de prognoză sau de evaluare a relaţiilor economice internaţionale. 9. fiind necesar a menţiona că nu toate statele care participă la relaţiile economice internaţionale au realizări pozitive. putem afirma cu certitudine că relaţiile economice internaţionale joacă un rol pozitiv în dezvoltarea economico-socială a diverselor zone de pe glob. 8. vom folosi definiţia unitate din diversitate. dar iminentelor catastrofe naturale. determină nivelul durabil al prosperităţii care poate fi atins de economia dată. iar rata venitului este generatorul fundamental al ratei de creştere a economiei. Savanţii în ultimii ani tot mai des folosesc Indicele Competitivităţii Globale pentru a determina avantajul competitiv al ţărilor la nivel internaţional. Interdependenţa dintre relaţiile economice internaţionale şi dezvoltarea economică devine mai complexă şi mai cuprinzătoare. Pentru a exprima mai profund acest rol. ci în ansamblul ţărilor partenere participante la relaţiile economice internaţionale. În general. cum ar fi cea aeronautică. Cercetările demonstrează că avantajul competitiv al naţiunilor joacă un rol important în relaţiile economice internaţionale. 10. cât şi în economiile care aspiră să devină membre ale acestora. se pune tot mai acut problema creşterii eficienţei atât în economiile statelor-membre ale diverselor organisme integrate. diversitatea şi impactul lor extraordinar. În contextul integrării economice internaţionale. participă în procesul de concurenţă pe piaţa internaţională. dar nu din cauza integrării în relaţiile economice internaţionale. În realitate firmele. ar fi fost mult mai fragilă în faţa imprevizibilelor. O economie mai competitivă este una care va creşte adecvat mai accelerat în cursul unei perioade medii sau de lungă durată. pentru o perioadă stagnează sau regresează. ci datorită incapacităţii lor de a le folosi avantajos. cel puţin. construcţia de maşini. Eficienţa se calculează pe termen scurt. 11. Aceste principii de bază ale strategiei de concurenţă se aplică atât în cazurile când firma concurează pe plan intern. dar nu naţiunile. la rândul său.economice internaţionale. cât şi internaţional. 7. totodată. Din această perspectivă putem afirma cu toată certitudinea că omenirea ar fi fost mai puţin dezvoltată fără aceste legături economice. ar fi cucerit mult mai puţin din universul ce ne înconjoară. Nivelul productivităţii. producerea materialelor şi produselor agricole.

dintre numărul misiunilor diplomatice acreditate peste hotare şi nivelul exporturilor înregistrate. a activităţii statelor pe plan internaţional. cultural şi religios. cât şi pentru investiţiile internaţionale. Diplomaţia economică este orientată spre edificarea unui potenţial naţional economic puternic pentru a ridica bunăstarea naţiunii şi a asigura în continuare libertatea în caz de constrângere din partea altor state. Pentru a îmbunătăţi bunăstarea naţiunii şi a dezvolta o economie durabilă. Totodată. Diplomaţia economică este parte indispensabilă a ştiinţei şi practicii economiei mondiale. statul trebuie să obţină maximum de profit în urma activităţii economice. indiferent de naţiunea de provenienţă a firmei. Cu toate acestea. economic. la rezultate în favoarea unei părţi. În acest sens. privind deschiderea noilor ambasade. 13. Acest efect este în special înalt pentru ţările care nu au resurse naturale cum este Republica Moldova. 33 . de drept. În relaţiile internaţionale. mijloacele şi metodele folosite la înfăptuirea politicii externe. Capacitatea de a obţine avantaj în urma concurenţei în cadrul industriilor globale comportă un risc mare atât pentru comerţul internaţional. în cazul deschiderii unei noi ambasade creşterea exporturilor este egală în medie cu 47 milioane USD în această perioadă. principalul obiectiv al oricărui stat constă în promovarea şi influenţarea acestor relaţii pentru maximizarea avantajului propriu. Pentru a reduce pericolul constrângerilor externe.12. axarea domestică într-o industrie globală este periculoasă. cantitativ largă. Termenii prin care comerţul şi investiţiile sunt dirijate conduc. unde pot prospera doar firmele locale. O astfel de politică de diversificare poate permite statului să evite dependenţa strategică de o singură economie străină ori de o economie a unui stat care poate să promoveze o politică de constrângere împotriva acestui stat. dat fiind cerinţele naţionale unice. statul trebuie să armonizeze relaţiile naţionale cu interesul regional şi internaţional pentru a reduce situaţiile de conflict şi a majora prosperitatea economică şi socială. În industriile globale firmele sunt impuse să concureze în plan internaţional în scopul atingerii sau sprijinirii avantajului competitiv în majoritatea segmentelor importante ale industriei. 14. Schimbările care au avut loc privind majorarea numărului misiunilor diplomatice sunt asociate cu creşterea exporturilor. deoarece unele capitole ale Statutului ONU pot fi considerate o expresie concentrată a corelaţiei dintre economie şi politică în sistemul comunităţii mondiale contemporane. Elaborarea politicii externe în domeniul securităţii economice naţionale este sarcina diplomaţiei economice. social. obţinând un avantaj mai mare din tranzacţiile cu economiile externe. Standardele politice ale diplomaţiei economice sunt specificate în statutul ONU. este parte organică componentă a politicii externe. Analiza întreprinsă ne permite să identificăm o asociere importantă. a activităţii internaţionale economice privind relaţiilor internaţionale în toate planurile: politic. Folosind baza de date COW. 15. Diplomaţia economică. deoarece anume politica externă determină scopurile şi sarcinile diplomaţiei economice care include o totalitate de măsuri practice. statul trebuie să depună eforturi în vederea diversificării surselor şi destinaţiilor importului şi exportului la nivel de naţiune. cât şi diplomaţia în genere. pot fi conturate bine segmentele în industrii cum sunt cele domestice. 16. 17. au fost analizate 116 examinări în relaţiile bilaterale dintre state. începând cu anul 1995. precum şi formele. de regulă.

Pentru a avea succes. Avantajul competitiv serveşte drept factor esenţial al integrării europene. Australia. Businessul internaţional diferă de cel domestic prin faptul că orice firmă internaţională se manifestă concomitent în trei spaţii economice: naţional. 34 . businessul internaţional administrează şi dirijează utilizând patru dimensiuni de bază în domeniul structurii şi controlului: diferenţierea verticală. Un consulat mai mult este asociat cu extracomerţul de 15 la sută. Cercetările efectuate demonstrează că economia naţională a Republicii Moldova nu a atins nivelul necesar de implementare a reformelor pentru a realiza acest factor. cât şi neoficiale. folosite în administrarea şi dirijarea activităţii globale a firmei. integrarea şi sistemele de control. Obiectivul principal în organizarea businessului internaţional în relaţiile economice internaţionale este identificarea structurii organizatorice şi mecanismele de control interior atât oficiale. Dimpotrivă. 20. Totuşi. În cadrul capitolului 4 s-a efectuat o evaluare a experienţei unor exportatori de vin pentru a demonstra posibilităţile Republicii Moldova privind asigurarea avantajului competitiv pe piţele externe. 23. O largă reţea de reprezentanţe demonstrează că se efectuează o retribuţie largă a economiilor naţionale în termeni de export. diferenţierea orizontală. Considerăm că criteriul principal al integrării în economia mondială în baza dezvoltării relaţiilor economice internaţionale este nivelul înalt al productivităţii şi realizarea avantajului competitiv la nivel de întreprindere şi naţional. au obţinut o creştere progresivă la nivel de două cifre în exporturile de vin în ultimele două decenii. străine şi internaţionale. firmă internaţională este nevoită să activeze în aceste medii fiind supusă forţelor domestice. Conform modelului Anderson şi Van Wincoop. În acelaşi timp. deschiderea unei ambasade este echivalentă cu reducerea tarifelor vamale de la 2 până la 8 la sută. deoarece ele sunt nevoite să facă faţă competiţiei importului sau a competitorilor străini care sunt prezenţi pe piaţa internă. Tradiţional. Toate acestea vor avea un impact pozitiv asupra integrării în economia mondială prin realizarea tuturor posibilităţilor în urma identificării şi valorificării avantajului competitiv. Nici un pilon din cei 12 necesari funcţionării economiei de piaţă nu au devenit funcţionali. Aceste date coincid cu datele obţinute folosind metodologia propusă de Galor şi Mountford. 19. 22.Utilizarea modelului gravitaţional a demonstrat o asociere strânsă între investiţiile în misiunile externe şi intensitatea comerţului extern. trebuie să recunoaştem că nici o firmă domestică nu poate fi considerată în întregime liberă de influenţa forţelor mediului străin sau internaţional. Chile şi Noua Zeelandă. Argentina. 18. Datele obţinute prin implementarea modelului neoclasic Solow demonstrează că Republica Moldova în 2020 va dubla produsul intern brut. Economia de piaţă care se realizează prin intermediul integrării în economia mondială în baza dezvoltării relaţiilor economice internaţionale necesită atingerea unor indici de productivitate mai înalţi decât media obţinută în societate la etapa actuală. străin şi internaţional. structura şi sistemele de control trebuie să corespundă strategiei firmei de dezvoltare. firma a cărei activitate de business este efectuată în interiorul ţării de origine necesită a fi preocupată esenţial de mediul domestic. În consecinţă putem remarca că noii mari exportatori. 21. Deschiderea unei ambasade este asociată cu extracomerţul aproximativ de 49 la sută. Important este că implementarea strategiilor globale necesită diferite structuri organizatorice şi diferite sisteme de control.

cât şi spre Uniunea Europeană. forţă de muncă ieftină şi o climă favorabilă. creşterea exporturilor ar putea fi accelerată în timpul apropiat. industria producerii fructelor proaspete şi uscate pentru export. 4. a interesului naţional şi securităţii economice. Pentru a dubla nivelul PIB către anul 2020. implementarea tehnologiilor avansate. 7. c) sporirea gradului de utilizare în economia naţională a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice şi inovărilor în scopul stimulării competitivităţii economice. cu accesul avantajos atât spre CSI.Mediul instituţional şi strategiile de creştere a noilor mari exportatori diferă. 6. d) stimularea activităţii de cercetare. Este necesară implementarea în practică la nivel guvernamental a unor politici oligopolice în industriile relativ sofisticate cum ar fi: industria vinului. Aprobarea unui program amplu la nivel naţional pentru diminuarea efectelor negative ale crizei financiare 2008. 35 . 3. Elaborarea unui program guvernamental de implementare a politicii industriilor noi (infant industry) privind asigurarea avantajului competitiv al industriei vinului în relaţiile economice internaţionale. care să contribuie la efortul general al ministerului de externe şi a altor instituţii cu atribuţii pe linie economică. creaţie şi inovare. Recomandări: 1. pentru asigurarea avantajului competitiv la nivel naţional în contextul dezvoltării relaţiilor economice internaţionale. Condiţiile socioeconomice şi politice pot deveni factori esenţiali în implementarea strategiilor promoţionale ale relaţiilor economice internaţionale pentru a avansa în procesul de integrare europeană. 24. industria producerii produselor organice (ecologic pure). 5. promovarea unor măsuri menite să accelereze ritmul dezvoltării economiei naţionale. Cu o tradiţie de veacuri de producere a vinului. este necesar ca Ministerul Economiei şi Comerţului să elaboreze strategia de creştere economică prin majorarea investiţiilor productive până la 20 la sută. Moldova geografic este plasată benefic pentru a-şi extinde exporturilor de vin spre pieţe noi. Înfiinţarea unei direcţii de diplomaţie economică. creşterea investiţiilor străine directe până la 30 la sută. industria tutunului. 2. b) majorarea investiţiilor străine directe în economia naţională care va permite atingerea unui nivel mai avansat al avantajului competitiv al sectoarelor existente în producerea mărfurilor calitative orientate spre export. a implementării tehnologiilor moderne şi a promovării valorilor performante prin consolidarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor ştiinţifice. industria producerii zahărului. Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi Ministerului Economiei şi Comerţului li se recomandă promovarea mai amplă a diplomaţiei economice ca sistem de reglementare a relaţiilor economice internaţionale. Acest deziderat poate fi realizat prin promovarea următoarelor obiective: a) menţinerea stabilităţii macroeconomice. de promovare a intereselor economice ale ţării în străinătate. 25. Dezvoltarea economică a Republicii Moldova în baza implementării strategiilor promoţionale ale relaţiilor economice internaţionale. însă tehnologiile avansate şi continuitatea investiţiilor sunt cheia creşterii durabile.

indicele competitivităţii globale. avantaj competitiv. statecraft. economice şi utilizarea resurselor energetice regenerabile. международная стратегия. integrare internaţională. export. absolute advantage. economical integration. import. 10. мировая экономика. финансовый кризис. synergy. global strategy. globalizare. 9. external trade. экономическая дипломатия. факторы производства. стимулирующие стратегии. business internaţional. a furnizorilor şi căilor de furnizare. promotional strategies. cluster. diplomatic missions. global competitiveness index. arta guvernării. международная интеграция. глобальная стратегия. technologies transfer. абсолютные преимущества. 36 . Cuvinte-cheie: relaţii economice internaţionale. экономическое развитие. economic diplomacy. Întru aprofundarea relaţiilor economice internaţionale ale Republicii Moldova este necesar a implementa un set de măsuri cum ar fi: stabilizarea macroeconomică. production factors. импорт. diplomaţie economică. Elaborarea în baza modelului neoclasic Solow a unui scenariu de creştere economică a Republicii Moldova până în 2020. integrare europeană. cluster. международный бизнес. import. sinergie. strategii promoţionale. глобальный индекс конкурентоспособности. транснациональные стратегии. export. Dezvoltarea potenţialului naţional capabil să asigure integral implementarea tehnologiilor avansate în baza promovării businessului internaţional ca premisă a internaţionalizării. European integration. reducerea corupţiei şi birocraţiei. Aprobarea la nivel guvernamental a unor strategii de promovare a exporturilor în baza perfecţionării activităţii misiunilor diplomatice acreditate peste hotare. экономическая интеграция. transfer de tehnologii. дипломатические миссии. avantaj absolut. Restructurarea complexului energetic şi liberalizarea pieţei energetice în contextul cerinţelor integrării în sistemul energetic european. avantaj comparativ. globalization. 14. strategia businessului internaţional. сравнительные преимущества. international business. transnational strategies. глобализация. international integration. Key words: international economic relations. criză financiară. стратегии международного бизнеса. strategie transnaţională. 12. кластер. 13. strategie globală. конкурентоспособность. искусство управлять государством. world economy. Asigurarea securităţii energetice prin diversificarea surselor de energie primară a ţării. creştere economică. европейская интеграция.8. экспорт. синергия. factori de producere. передача технологии. financial crisis. Majorarea eficienţei energetice. comparative advantage. international strategies. Ключевые слова: международные экономические отношения. misiuni diplomatice. integrare economică. strategie internaţională. 11. comerţ exterior. Adoptarea unei strategii de dezvoltare a avantajului competitiv la nivel naţional şi elucidarea prerogativelor Republicii Moldova privind asigurarea lui în relaţiile economice internaţionale. economie mondială. competitive advantage. Elaborarea unui nou Plan de Acţiune UE–Republica Moldova la nivel de acord de asociere. economic growth. independenţa justiţiei şi mass-media. внешняя торговля. the strategy of international business.

Ciungu P. Ţâu N.p. „Economica”.: Andrei Galben. ASEM. Chişinău: ULIM. 6.. Chişinău: p.: Petru 37 . România.2(50)/ iunie 2005.2(62). 2. Tranzacţii Internaţionale.4 c.4(60)/ iunie 2007. 2002. Комплексул агроиндустриал: кэиле де дезволтаре ши перспективеле луй. nr. 5.: Andrei Galben. coord. ASEM. Цыу Н. 2005. Chistruga B. Strategii promoţionale ale relaţiilor economice internaţionale. Роль конкурентоспособности в международных экономических отношениях. Revista „Economie şi Sociologie” nr. revista ştiinţifico-didactică.: Andrei Galben. Gheorghe Postică.resp. Analele Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. Universitatea „Dunărea de Jos”. Evoluţia diplomaţiei în contextul extinderii globalizării. С. coord. Analele Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. specificul şi cadrul lor de manifestare.1-2.. 7. Ţâu N. ASEM. Reforma sistemului asigurărilor sociale în România. Rolul relaţiilor economice internaţionale în integrarea economică europeană. Galaţi. 388p. Galaţi. 31-33. ULIM. 4. a. Ţâu N.. Ţâu N.Ţâu N. revista ştiinţifico-didactică. 17. Роль экономической дипломатии в мировой экономике. Chişinău: Editura ULIM. 2007. Chişinău. Revista „Economie şi Sociologie” nr. 18. 13.: Petru Roşca.3. 1986..Ţâu N. iunie 2008.. ASEM. 2: Serie Economie. Academia de Ştiinţe a Moldovei.).15-18.resp. p. 2007.: Petru Roşca. publ. Victor Moraru.72-76. Ţâu N. red. 8. 9. ULIM. Chişinău: 97-106. Chişinău: ULIM.IV.şt. 301p.3(63)/ septembrie 2008.şt. Aspecte teoretice privind relaţiile economice internaţionale. 22. 3. 12. Revista ”Drept. 87 p. Universitatea „Dunărea de Jos”. revista ştiinţifico-didactică. Ţâu N. Chişinău: nr. A.33-38. 1(7) 2005. LISTA LUCRĂRILOR PUBLICATE LA TEMA REZEI 1. ULIM. 14. Кишинэу: Картеа Молдовенеаскэ.1-2. nr. The challenges of globalization.resp. Ţâu N. Anul 2002. p. Evoluţia Diplomaţiei în Epoca Globalizării. Ţâu N. p. „Economica”. Chişinău: nr. Ţâu N.. p. 2004. 21-27.165p. Stegăroiu V. 2008.(13). 2007. Stegăroiu V. „Studii Economice” Revistă ştiinţifică. Экономика и Управление №1.). Locul şi rolul ţărilor OPEC în comerţul mondial cu petrol. Analele Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. Stati G.97-100. Teorii şi politici referitoare la relaţiile economice internaţionale. p. nr. Минский институт управления. p. 3(13) 2007. 3. economie şi Informatică” nr. Vol. 227-232. p. 20. revista ştiinţifico-didactică. Gribincea A.publ. 21. Concepţia Relaţiilor Еconomice Internaţionale. p. 2009. (18. ASEM. 3: Serie Economie.. Ţâu N. p. Chişinău: nr. Roşca P.8 c. dir. Sava E. Bucureşti: Editura enciclopedică. ASEM. 2005. „Economica” revista ştiinţifico-didactică. 2. 109-128. 10. nr. Stegăroiu V. ASEM.publ. revista ştiinţifico-didactică. „Studii Economice” Revistă ştiinţifică.. dir. Chişinău: nr. România. Vol. ASEM. 61-73.26-29. red. Ентелис Г. „Economica”. red. Ţâu N. 2007. Roşca P. „Economica”. Ţâu N. 145-150.2008. 30-33.1(61)/ martie 2008.. Ţâu N. Rolul diplomaţiei economice în dezvoltarea economiei mondiale.3-6. 16. 15. nr. ULIM. 2002. „Economica”. Academia de Ştiinţe a Moldovei. Ţâu N. Grodenschi M. Ежеквартальный научно и производственно-практический журнал. Evoluţia sistemului asigurărilor sociale la nivel internaţional. c. p. Politici de dezvoltare economică a Republicii Moldova. a. economie şi Informatică” nr. 30-37. Ţâu N.. „Studii Economice” Revistă ştiinţifică. (5.Planificarea strategică instituţională şi exigenţele proiectării pedagogice. Companiile multinaţionale şi globalizarea capitalului. p. Ţâu N. Diplomaţie în culise.. Chistruga B. Chişinău: Editura Universităţii Agrare. p. Ţâu N.. Revista ”Drept. „Studii Economice” Revistă ştiinţifică. Chişinău: nr. The organization of international business. dir. 19.86-90. 11. 97-106. Ţâu N. Ţâu N.3. Anul 2004. Interesele economice naţionale – obiectiv prioritar în politica comercială a României. p.4(60)/ iunie 2007.

16-20. p. 2003: Global Governance for a New Realm of Peace.. Evoluţia diplomaţiei în contextul globalizării. Ţâu N. red. red. Anul 2007.. 19 martie 2004. p. 318p. Victor Moraru. 4: Serie Economie.Liberă Int. Chişinău: ULIM. 29. 2002. 237 p. 2005.114-115. Vol. 318p. Seoul.18-22. din Moldova. Analele ATIC – 2006. 384p. coord. 224p. Chişinău: Evrica. 30-33. p. 32. 240-242.5 c. 2006. red. Ţâu N.: Petru Roşca.: Andrei Galben. 2002: The Search for Solutions to Critical Global Problems. dir. Ţâu N. 137-141. 2006. 225 p. The theory of the international relations. 2005. 4: Serie Economie.resp.a. Victor Moraru.red. 38 .7 c. 435p.). 2003. Ţâu N..). Materialele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale 10-11 decembrie 2002: Politica externa a RM în contextul extinderii NATO. 35.: Gheorghe Postică.p.. 220 p. Ţâu N. Ţâu N. Ladership and Practices. 2003. p. Institutions.: Andrei Galben. a. ”Impactul transporturilor asupra dezvoltării relaţiilor economice internaţionale”: Materialele Conf Int. Chişinău: ULIM. Politici coerente în perspectiva de dezvoltare a economiei Republicii Moldova. 2003. Academia de Transporturi. Ţâu N. Only Through Dialogue Can We Find a Way to Reform the UN. October 1-4. Vol. Chişinău: ULIM. International Inaugural Assembly.36 – 43. 2005. 33-36. din 10-11 oct. 2002: Establishing a Culture of Peace: Worldviews. Simpozion Ştiinţific Internaţional „Probleme socio-economice în perioada de tranziţie”. International Conference September 20-23. 2002. Simpozion internaţional 27-28 februarie 2004: „Impactul Relaţiilor Economice Internaţionale asupra economiei naţionale”. resp. Anul 2005. Antetit: IRIM. 78-79.: Stelian Manic. Transportation cost and comparative advantage. 4-5 decembrie 2002. E-commerce – factor important în promovarea relaţiilor economice internaţionale.şt. 23.şt. Ţâu N.. Procesele investiţionale din Republica Moldova. 2004. Ţâu N. The strategies of promotion of international economic relations in the development of the world economy.resp. ATIC. N. Economic power in the twenty-first century. ULIM. coord. 31. 26. p.. Chişinău: ULIM. IIFWP. col. Chişinău: ULIM. rezumatele comunicărilor.. publ. Materialele conferinţei internaţionale „Globalizarea vieţii sociale”.şt. Chişinău: Editura Dep Ed-Poligr al SIM. International Conference. 270p. 77 p. February 14-18. 2002. dir. 33.: Petru Roşca.. The dimension of the foreign policy of the Republic of Moldova in the context of enlargement of NATO. Vol. red. 36. p.Roşca. Anul 2005. Ţâu N. Analele Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. Symposium ştiinţific internaţional „Ştiinţa Universitară la Începutul Mileniului Trei”.. Ministerul Economiei al RM. 2007. 37. Conferinţă internaţională. România. p.publ. Ţâu N. 218p. 30.2(11). 2003 / Univ. (0.. We Can Understand Iraq Because of Our Experience with Chechnya..). p.42-28.: Gheorghe Postică. 23-29. 2004.2 c. 5: Serie Economie. Anul 2005. Analele Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. dir. p. Globalizarea şi redescoperirea identităţii culturale. p. Chişinău: USM. Ţâu N. Chişinău. Chişinău: ULIM. Foreign direct investment in the Modern World. Vol. Fundaţia Friedrich Ebert Germania. coord. resp. Victor Moraru. p. Ţâu. 38. 31-33. 2002. 115-118. Craiova. p. p.: Andrei Galben. Chişinău: ULIM. a. 2002 / Univ. Ţâu N.60-64. (0. Diplomaţia economică – sistem de reglementare a relaţiilor economice la nivel interstatal. 156p. Chişinău: Evrica. 24. din 15 oct. coord. New York.). Globalization and Diplomacy. Ţâu N.177181. 291p. p. p. p.Liberă Int. Chişinău: ULIM.: Alexandru Gribincea. red. 27. IRIM 18 martie 2004. red. Analele Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. din Moldova. Vol.3 c. (0. 4: Serie Economie.: Petru Roşca.resp. 24-28. Analele Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. 25. Informatică şi Comunicaţii. 5: Serie Economie. 28.. Korea. New York. Anul 2007. 34.a. IRIM. Sustainable development: The role of multinational corporations Symposia professorum: Materialele sesiunii şt. coord.şt. 160p. Vol. Chişinău:CEP USM 2004. Ţâu N. 15-25..publ.şt. The US Was Brought Closer to the World. Chişinău: 2004. New York: Paragon House Publishers.: Petru Roşca. resp: Dumitru Solomon. (0.

a. Coord. IRIM.). probleme.: Alexandru Gribincea..). soluţii”.. Ţâu N.35-49 (1.. Global Governance in the Twenty First Century. . Международная конкурентоспособность на современном этапе. Fundaţia Pentru Relaţii MoldoJaponeze. (0. Ţâu N. 43. 2008.39. N. 2007. XIth International Scientific Conference “Management in Social and Economic Systems”. 23-24 februarie 2006.5 c. resp. 2008. Роль Экономической Дипломатии в Международных экономических отношениях. 46. 226p. Ţâu N.. 472 p. Chişinău. 51. 2007. protejarea şi promovarea producătorului din Republica Moldova:costuri. XXI”. Chişinău: CEP USM. Ţâu N. Chişinău: 2005. Symposia professorum: Materialele sesiunii şt. Global Governance at a Turning Point. red. Materialele Conferinţei ştiinţifico-practice internaţionale 16 mai 2008: Dimensiunea economico-juridică a globalizării. 50. red. 2007. Rolul relaţiilor economice internaţionale în integrarea regională. Conferinţa internaţională ştiinţifico-practică cu genericul „Criza economică mondială.). a.: Alexandru Gribincea. coord. din 8-9 oct.44-46.5 c. Ţâu. Conferinţă Internaţională „Relaţiile Moldo-japoneze la începutul Mileniului III”. Fundaţia Pentru Relaţii Moldo-Japoneze. 31-35. red.7 c. 226p. a. 402p. p.).11-17. p. p.. Chişinău: 2007. Int. Ţâu N. 232p. 44. 2005. Rolul turismului ecologic în dezvoltarea durabilă a economiei naţionale. Symposia professorum: Materialele sesiunii şt.0 c. Ţâu N. (0. Conferinţă Internaţională „Relaţiile Moldo-japoneze la începutul Mileniului III”.. 2004..). (0. (0. Ţâu N. Chişinău: CEP USM. Materialele Conferinţei ştiinţifico-practice internaţionale 23 februarie 2007. resp. resp. 48. resp: Petru Roşca. 52.: Alexandru Gribincea.. New Approaches to Transnational Environment. 182-196. Ţâu N. Ţâu N.4 c. 49. p.red. Rolul Diplomaţiei economice în promovarea relaţiilor economice internaţionale. 11-14. 39 . Chişinău: ULIM.: Alexandru Gribinceai. Avantajul competitiv al industriei vinului în economia Republicii Moldova. 207p.). 2004. 442 p. Prerogative of Moldova’s wine industry regarding assurance of the competitive advantages\ at the foreign market. 206-212. red. Ţâu N.: Sv. Minsk Institute of Management on December 5. XIIth International Scientific Conference “Management in Social and Economic Systems”.). Chişinău. 2009. p. p. 13-14 mai 2005. Uliana Dodon. resp. 47. 372 p. The Global Economy in the twenty first Century. p. 17-26. 41. Chişinău: 2004. Materialele conferinţei internaţionale „Relaţiile Moldova – Germania”. XIIth International Scientific Conference “Management in Social and Economic Systems”. 340p. din 13-14 oct. 19 mai 2004. 327 p. Conferinţa ştiinţifico-practică Internaţională „Dezvoltarea turismului la începutul sec. p. 21 noiembrie 2008. p. 38-44. 325 p. Economic Growth and Eradication of Poverty. Chişinău: ATIC. resp. red.. 45. 2006. a.. Minsk Institute of Management on May 23.5 c. 27 septembrie 2006. Chişinău: 2004. ”Impactul transporturilor asupra dezvoltării relaţiilor economice internaţionale”: Materialele Conf. The International Economic Relations of Regional Integration. Uliana Dodon. 197 p. ULIM. Minsk Institute of Management on May 30-31. 322p. Uliana Dodon. IRIM.7 c. (1. Evrica. ”Colaborarea economică – factor de bază al integrării europene”. p. resp: Dumitru Solomon. Ţâu N. red.9-14. Avantajul competitiv al naţiunilor în relaţiile economice internaţionale.Ţâu N. Ţâu N. XIIIth International Scientific Conference “Management in Social and Economic Systems”. ULIM. 34-39. a. Coord. Minsk Institute of Management on July 16-17. Rolul relaţiilor economice internaţionale în soluţionarea problemelor globale. Minsk: MIU. 42. a. IRIM. (0.. p. 2006/ ULIM. a. Chişinău: ULIM.49-56. p. 28-33. 2004. 40. Chişinău: CEP USM. 3 noiembrie 2004. Gorobievschi.

Au fost identificate strategiile promoţionale de dezvoltare a economiei naţionale în contextul dezvoltării relaţiilor economice internaţionale. tendinţele şi problemele Republicii Moldova în promovarea relaţiilor economice internaţionale. este identificată apariţia. adaptată politica „Infant Industry” şi „teoria comerţului nou” (new trade theory) la politica oligopolică de dezvoltare a economiei naţionale. În lucrare sunt elucidate prerogativele Republicii Moldova privind asigurarea avantajului competitiv în relaţiile economice internaţionale. specificul şi cadrul lor de manifestare. Însemnătatea practică şi aplicativă a lucrării rezidă în sinteza rezultatelor obţinute. În teză este relevat rolul. organizarea. În teză sunt analizate evoluţia. În lucrare este prezentă fundamentarea teoretică a avantajului competitiv al naţiunilor în relaţiile economice internaţionale. În lucrare sunt cercetate într-o abordare sistemică diplomaţia economică ca sistem modern de reglementare a relaţiilor economice la nivel interstatal. cantitativ largă dintre numărul misiunilor diplomatice acreditate peste hotare şi nivelul exporturilor înregistrate. concluziile şi recomandările formulate care sunt propuse pentru utilizare de Camera de Comerţ şi Industrie din Republica Moldova şi Ministerul Economiei şi Comerţului. este determinat la nivel naţional avantajul competitiv în baza dezvoltării industriei vinului.ADNOTARE la teza de doctor habilitat în economie a dlui Nicolae ŢÂU. strategia şi structura businessului internaţional ca premisă a internaţionalizării. adoptată strategia transnaţională la businessul internaţional. 40 . propusă concepţia relaţiilor economice internaţionale. Analiza întreprinsă ne permite să identificăm în baza ecuaţiei gravitaţionale o asociere importantă. este evaluată competitivitatea naţiunilor în baza indicelui competitivităţii globale utilizând metodologia Forului Economic de la Davos. Acest efect este în special mare pentru ţările care nu sunt înzestrate cu resurse naturale cum este Republica Moldova. sunt identificate standardele politice şi economice. argumentat rolul diplomaţiei economice în promovarea interesului naţional şi securităţii economice. originea şi politici de diminuare a crizei financiare din 2008. În baza modelului neoclasic Solow este elaborat scenariul de creştere economică la nivel naţional până în anul 2020. cu tema: „Strategii promoţionale ale relaţiilor economice internaţionale” Obiectivele cercetărilor efectuate constau în fundamentarea teoretică a strategiilor promoţionale ale relaţiilor economice internaţionale aprofundarea şi completarea lor în contextul extinderea circuitului economic la nivel mondial. natura.

organizational. nature. On the base of Solow neoclassical model are elaborated national economy growing scenario till 2020. Mr. In this work was investigated in the systemic approach economic diplomacy as the modern system of settlement of international economic relations of the interstates level. tendency and problems of the Republic of Moldova on the promotion of international economic relations. origin and policies of diminution of 2008 financial crisis. In the thesis are emphases the role. In the work are presented theoretical substantiation of the national competitive advantage in international economical relations. on the theme: “The international economical relations promotional strategies” Objectives of the perform research consist in the theoretical substantiation of the promotional strategies of the international economical relations. strategy and structure of international business as a premise of internationalization. In thesis are analyzed evolution. argued the role of economic diplomacy in the promotion of international interests and economical security. there are identify economical and political standards. 41 . was adopted the transnational strategy of international business. This effect is special large for the country with out natural resources as is Republic of Moldova.ANNOTATION for the PhD thesis. The work practical and application importance reside in the synthesis of attainment results. specific and framework its manifestation. was identified appearance. quantitatively large between the number of diplomatic missions accredited overseas and the level of registered export. Undertaken analyze allow to identify on the base of gravitation equation important association. are determinate national competitive advantage level on the base of development of wine industry. adaptation of the policy of „Infant Industry” and the theory of new trade theory to the oligopolisticaly policy of the development of national economy. Ministry of Economy and Trade. formulated conclusions and recommendations had been used for the Trade and Industry Chamber. are evaluated national competitiveness on the base Global Competitiveness Index using the mythology of the World Economic Forum from Davos. Nicolae ŢÂU. its deepening and supplementation in the context of enlargement of economic turnover of the global level. In work are elucidated Republic of Moldova prerogatives regarding provision of the competitive advantage in the international economic relations. Have been identified promotional strategies for the development of national economy in the context of development of international economic relations. propose the concept of international economic relations.

аккредитованными за рубежом и уровнем зарегистрированного экспорта. сущности. Предложена концепция международных экономических отношений. предложена транснациональная стратегия к стратегиям международного бизнеса. на тему: “Стратегии. В работе излагаются основные теоретические положения конкурентоспособности государств в контексте продвижения международных экономических отношений. На базе модели Solow разработан сценарий роста экономики страны до 2020 года. идентифицированы экономические и политические стандарты. тенденции и проблемы Республики Молдова в продвижении международных экономических отношений. В работе предложены приоритеты для Республики Молдова относительно конкурентоспособности в международных экономических отношениях. Идентифицированы стимулирующие стратегии развития национальной экономики в контексте развития международных экономических отношений. адаптации политики „Infant Industry” и новой теории торговли („new trade theory”) к олигополистической политике развития национальной экономики. Проведенный анализ позволяет идентифицировать на базе уравнения гравитации. организации и структуре международного бизнеса как предпосылка его интернационализации. Выводы и предложения диссертации рекомендованы для внедрения в деятельности Торгово-Промышленной Палаты и Министерства Экономики и Торговли Республики Молдова. 42 . В диссертации особое внимание уделено роли. источники и методологические основы политики снижения воздействия кризиса 2008 годa на мировую финансово-экономическую систему. оценена конкурентоспособность стран на основе методологии Всемирного Экономического Форума (Давос). их углублении и дополнении в контексте расширения их экономического обращения на глобальном уровне. аргументирована роль экономической дипломатии в продвижении национальных интересов и экономической безопасности региона (страны). взаимосвязь. между дипломатическими миссиями.АННОТАЦИЯ диссертации на соискание ученой степени доктора хабилитат в экономике г-на Николай ЦЫУ. определен уровень конкурентоспособности на базе развития винодельческой индустрии страны. Этот результат особенно значим для стран с ограниченными или малыми природными ресурсами. стимулирующие международные экономические отношения” Цель данного исследования состоит в теоретическом обосновании стратегий стимулирующих международные экономические отношения. выявлена специфика и основы их действия. В диссертации проанализированы эволюция. идентифицированы проявление. В работе с системных позиций исследована экономическая дипломатия как современный комплексный подход к регламентации международных экономических отношений на межгосударственном уровне.

43 .

Mirceşti.Nicolae ŢÂU STRATEGII PROMOŢIONALE ALE RELAŢIILOR ECONOMICE INTERNAŢIONALE Specialitatea : 08. 42 44 .14 –Economie mondială. relaţii economice internaţionale AUTOREFERATUL tezei de doctor habilitat în economie ________________________________________________________________ ________________________________________________________________ Aprobat spre tipar: 09. Comanda nr. Tipar ofset.00. Coli de tipar.0 Formatul hârtiei 60×84 1/16 Tiraj 50 ex.2009 Hîrtie ofset.: 2.07. 386 Centrul Editorial al UASM str.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->