UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Drept şi AdministraŃie Publică 2007/2008 Anul II - Semestrul I DREPTUL BUNURILOR (DREPTURILE REALE

)

CUPRINSUL CURSULUI CAPITOLUL 1 – BUNURILE 1.1. DefiniŃia bunului în dreptul civil 1.2. Clasificarea bunurilor 1.2.1. După natura bunurilor şi calificarea dată de lege 1.2.2. După regimul circulaŃiei juridice 1.2.3. După cum sunt determinate 1.2.4. După cum pot fi înlocuite sau nu, unele cu altele, în executarea unei obligaŃii civile 1.2.5. După cum folosirea bunului implică sau nu consumarea substanŃei ori înstrăinarea 1.2.6. După cum sunt sau nu producătoare de fructe 1.2.7. După modul de percepere 1.2.8. După cum pot fi sau nu împărŃite fără să-şi schimbe destinaŃia CAPITOLUL 2 – PATRIMONIUL ŞI DREPTURILE PATRIMONIALE 2.1. ConsideraŃii introductive privind patrimoniul

1

2.2. NoŃiunea de patrimoniu 2.3. Caracterele juridice ale patrimoniului 2.3.1. Patrimoniul este o universalitate juridică 2.3.2. orice persoană are un patrimoniu 2.3.3. Patrimoniul este unic 2.3.4. Patrimoniul este divizibil 2.3.5. Patrimoniul este inalienabil 2.4. FuncŃiile patrimoniului 2.4.1. Patrimoniul şi gajul general al creditorilor chirografari 2.4.2. Patrimoniul şi subrogaŃia reală cu titlu particular 2.4.3. Patrimoniul şi transmisiunea universală şi cu titlu universal 2.5. Drepturile patrimoniale 2.5.1. Drepturile reale 2.5.1.1. DefiniŃia drepturilor reale 2.5.1.2. Caracterele juridice ale drepturilor reale 2.5.1.2.1. Drepturile reale sunt drepturi absolute 2.5.1.2.2. Drepturile reale au un caracter perpetuu sau limitat 2.5.1.2.3. Drepturile reale sunt limitate ca număr 2.5.1.2.4. Dreptul de urmărire şi dreptul de preferinŃă 2.5.1.3. Apărarea drepturilor reale 2.5.2. Drepturile de creanŃă 2.5.2.1. DefiniŃia drepturilor de creanŃă 2.5.2.2. Caracterele juridice ale drepturilor de creanŃă 2.5.2.2.1. Dreptul de creanŃă este un drept relativ 2.5.2.2.2. Drepturile de creanŃă sunt nelimitate ca număr 2.5.2.2.3. Dreptul de creanŃă nu dă naştere dreptului de urmărire şi dreptului de preferinŃă 2.5.2.3. Apărarea drepturilor de creanŃă 2.6. ComparaŃie între drepturile reale şi drepturile de creanŃă 2.6.1. Asemănări 2.6.2. Deosebiri 2.7. ObligaŃiile reale 2.7.1. NoŃiunea şi clasificarea 2.7.2. ObligaŃiile propter rem 2.7.3. ObligaŃiile scriptae in rem 2.8. Clasificarea drepturilor reale 2.8.1. Drepturile reale principale 2.8.2. Drepturile reale accesorii CAPITOLUL 3 – POSESIA 3.1. NoŃiunea 3.2. Natura juridică a posesiei 3.3. Domeniul de aplicare 3.3.1. Drepturile care pot fi posedate 3.3.2. Bunurile care pot forma obiectul posesiei 3.3.3. Persoanele care au capacitatea de a exercita posesia 3.4. Elementele constitutive ale posesiei 3.4.1. Elementul material – corpus –

2

3.4.2. elementul psihologic – animus – 3.5. Posesia şi detenŃia precară 3.6. Dobândirea şi pierderea posesiei 3.6.1. Dobândirea posesiei 3.6.2. Pierderea posesiei 3.7.Dovada posesiei 3.8. Intervertirea precarităŃii în posesie utilă 3.9. CalităŃile şi viciile posesiei 3.9.1. CalităŃile posesiei 3.9.2. Viciile posesiei 3.9.2.1. Discontinuitatea 3.9.2.2. ViolenŃa 3.9.2.3. Clandestinitatea 3.9.2.4. Echivocul 3.10. Efectele posesiei 3.10.1.Posesia creează o prezumŃie de proprietate 3.10.2. Posesorul de bună – credinŃă dobândeşte fructele lucrului posedat 3.10.3. Protejarea posesiei prin acŃiunile posesorii 3.10.3.1. DefiniŃie şi reglementare 3.10.3.2. Caracterele juridice ale acŃiunilor posesorii 3.10.3.3. Felurile acŃiunilor posesorii CAPITOLUL 4 – DREPTURILE ASUPRA BUNURILOR – DREPTUL DE PROPRIETATE 4.1. DefiniŃia dreptului de proprietate 4.2. ConŃinutul juridic al dreptului de proprietate 4.2.1. Posesia 4.2.2. FolosinŃa 4.2.3. DispoziŃia 4.3. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate 4.3.1. Drept absolut 4.3.2. Drept exclusiv 4.3.3. Drept perpetuu 4.3.4. Drept al cărui conŃinut şi limite sunt stabilite de lege 4.4. Felurile proprietăŃii în raport de titular 4.5. Dreptul de proprietate privată 4.5.1. NoŃiunea şi reglementarea legală 4.5.2. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate privată 4.5.3. Subiectele dreptului de proprietate privată 4.5.4. Obiectul dreptului de proprietate privată 4.6. Dreptul de proprietate publică 4.6.1. NoŃiunea şi reglementarea legală 4.6.2. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate publică 4.6.3. Subiectele dreptului de proprietate publică 4.6.4. Obiectul dreptului de proprietate publică 4.6.5. Modurile de dobândire a dreptului de proprietate publică 4.6.6. Regimul juridic al dreptului de proprietate publică 4.6.7. Exercitarea dreptului de proprietate publică

3

4.6.7.1. Dreptul de administrare 4.6.7.2. Dreptul de concesiune 4.6.7.3. Închirierea bunurilor proprietate publică 4.6.7.4. Darea în folosinŃă gratuită 4.7. Îngrădirile dreptului de proprietate 4.7.1. Îngrădirile legale 4.7.2. Îngrădirile convenŃionale 4.7.3. Îngrădirile judecătoreşti CAPITOLUL 5 – MODALITĂłILE DREPTULUI DE PROPRIETATE 5.1. Proprietatea rezolubilă 5.2. Proprietatea anulabilă 5.3. Proprietatea comună pe cote – părŃi 5.3.1. NoŃiunea şi clasificarea 5.3.2. Caracterele juridice 5.3.3. Proprietatea comună pe cote – părŃi obişnuită sau temporară 5.3.3.1. Drepturile copărtaşilor cu privire la întregul bun 5.3.3.2. Drepturile copărtaşilor cu privire la cota – parte ideală din bun 5.3.3.3. ObligaŃiile copărtaşilor 5.3.3.4. Modurile de încetare a coproprietăŃii obişnuite sau temporare 5.3.4. Proprietatea comună pe cote – părŃi forŃată şi perpetuă 5.4. proprietatea comună în devălmăşie 5.5. Proprietatea periodică CAPITOLUL 6 – EXPROPRIEREA 6.1. NoŃiunea şi reglementarea 6.2. Principiile exproprierii 6.3. Obiectul exproprierii 6.4. Procedura exproprierii 6.5. Efectele exproprierii CAPITOLUL 7 – DEZMEMBRĂMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE 7.1. NoŃiunea 7.2.Modurile de constituire a dezmembrămintelor dreptului de proprietate 7.3. Dreptul de uzufruct 7.3.1. NoŃiunea şi reglementarea 7.3.2. Caracterele juridice 7.3.3. ConŃinutul juridic al dreptului de uzufruct 7.3.4. Obiectul dreptului de uzufruct 7.3.5. Modurile de constituire a uzufructului 7.3.6. Drepturile uzufructuarului 7.3.7. ObligaŃiile uzufructuarului 7.3.8. Drepturile şi obligaŃiile nudului proprietar 7.3.8.1. Drepturile nudului proprietar 7.3.8.2. ObligaŃiile nudului proprietar 7.3.9. Stingerea uzufructului 7.3.10. Efectele stingerii uzufructului

4

3. Constituirea dreptului real de folosinŃă CAPITOLUL 8 – APĂRAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ŞI A CELORLALTE DREPTURI REALE 8. Stingerea dreptului de superficie 7.2.5.6.4.2.5.5.2.6.5.7.4.2.5.5.2. Dreptul real de folosinŃă 7. Servitutea privind distanŃa lucrărilor intermediare pentru anumite construcŃii 7. AcŃiunea în grăniŃuire 8. Dobândirea servituŃilor prin uzucapiune 7.5. Caracterele juridice 7.1.5.6.2. ServituŃile stabilite prin fapta omului 7. Caracterele juridice 7. Caracterele juridice 5 .6. CondiŃiile de admisibilitate 8.7. Îngrădirea proprietăŃii 7.6. Stingerea servituŃilor 7. Servitutea privind picătura streşinilor 7. Clasificarea 7. Dreptul de superficie 7.4.3.3. NoŃiunea şi reglementarea 7.1. ServituŃile legale 7.2. Caracterele juridice 8. Exercitarea dreptului de superficie 7.7.6. Dreptul de servitute 7. Dreptul de uz şi dreptul de abitaŃie 7.1.6.4. Servitutea de trecere 7. Servitutea de vedere 7.6. Calitatea procesuală pasivă 8.5. ServituŃile naturale 7.9.2.7.4.1.5.3.4. NoŃiunea şi reglementarea legală 8.1.1.5. GrăniŃuirea 7. Caracterele juridice 7.6. Caracterele juridice 8.5. Stabilirea servituŃilor prin titlu 7.1.5.4.4.5. AcŃiunile în justiŃie pentru apărarea dreptului de servitute 7.5.1.2.2.4.8.5. NoŃiunea 8.5.5.2. Servitutea privind distanŃa plantaŃiilor 7.5.5.5.5.3.1. NoŃiunea şi reglementarea legală 8.1. Dreptul de uz 7.6.5.5.5.5.2.5.4.1.5. Servitutea izvoarelor 7. Servitutea de scurgere a apelor naturale 7. Exercitarea dreptului de servitute 7.5. NoŃiunea şi reglementarea 7.5.5. Stabilirea servituŃilor prin destinaŃia proprietarului 7.3.2.4.1. ServituŃile speciale 7.7.3.6.3.2. AcŃiunea negatorie 8.2. Constituirea dreptului de superficie 7. AcŃiunea în prestaŃie tabulară 8.4.1. Dreptul de abitaŃie 7.3.5.

CondiŃiile speciale ale moştenirii legale DE 6 .4. Legea. NoŃiunea 8. mod de dobândire a drepturilor reale 9. AdjuncŃiunea 9.4. mod de dobândire a drepturilor reale 9. Uzucapiunea de 30 de ani 9.5.7. AcŃiunea confesorie 8. CondiŃiile de exercitare 8.2. Felurile moştenirii 9.5.5.3. Restituirea lucrului revendicat 8.7. NoŃiunea şi caracterele juridice 8.4.3.7.4.4.7.8.4. SpecificaŃiunea 9. Data deschiderii moştenirii 9. Uzucapiunea de 10 până la 20 de ani 9.4.3. Efectele acŃiunii în revendicare 8.3. Hotărârea judecătorească.6.3.4. Întreruperea uzucapiunii 9. Obiectul 8.6.5.6.4. Domeniul de aplicare a uzucapiunii 9. Accesiunea imobiliară artificială 9.1. Accesiunea lucrărilor făcute de proprietar pe terenul său cu materialele altei persoane 9.6.6.2.2.5.1.7. DefiniŃia şi clasificarea 9.2.5.1.4.7.6.7.8. Efectele uzucapiunii 9.4.2. AcŃiunea în revendicare imobiliară 8. Restituirea fructelor 8.1.6.6.2. Succesiunea 9.6.7.8.5.6.1.1. Confuziunea 9.7.7.3.4.1. JoncŃiunea posesiilor 9.3.8.5.4. NoŃiunea şi clasificarea 9.1.8. AcŃiunea în revendicare mobiliară 8. TradiŃiunea 9. Uzucapiunea sau prescripŃia achizitivă 9.5.3. NoŃiunea şi reglementarea 9.3. Accesiunea lucrărilor făcute de o persoană cu materialele sale pe terenul altei persoane 9.5. CondiŃiile generale ale dreptului la moştenire 9.1.5. Accesiunea 9.8. Accesiunea imobiliară naturală 9.4.6. RenunŃarea la prescripŃia achizitivă 9.8.4.3.6.2.2. Locul deschiderii moştenirii 9. AcŃiunea în revendicare 8.2.8.3 Restituirea cheltuielilor CAPITOLUL 9 – MODURILE DE DOBÂNDIRE A DREPTULUI PROPRIETATE ŞI A ALTOR DREPTURI REALE 9.3. Caracterele juridice 8.5. NoŃiunea şi reglementarea legală 9.1. Categorii de acŃiuni în revendicare 8.8.2.5. Accesiunea mobiliară 9. OcupaŃiunea 9.

Regimul juridic al circulaŃiei terenurilor reglementat de Legea nr. Principiile generale ale devoluŃiunii legale 9. 7/1996 11. Regimul juridic al circulaŃiei construcŃiilor 10. Rezerva succesorală 9. Regimul juridic al realizării şi desfiinŃării construcŃiilor CAPITOLUL 11 – PUBLICITATEA DREPTURILOR REALE IMOBILIARE 11. Obiectivele 11.4. Testamentul 9.4.2. Cartea funciară 11.3. Drepturile succesorale ale soŃului supravieŃuitor 9. Cadastrul general 11.4.4. Regimul juridic al construcŃiilor 10.5.1. Obiectivele publicităŃii imobiliare 11. 18/1991 10.2.4.7.4.1.8.14.3.3. NoŃiunea 11.2.4.7.8.1.3.2.4.9.Dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăŃenii străini şi apatrizi.4. Organizarea activităŃii de cadastru 11. Legatul 9.3.4.2.8. 54/1998 10. Regimul juridic al circulaŃiei terenurilor 10.1.1.2. 247/2005 10. Sistemul de publicitate reală al cărŃii funciare reglementat de Legea nr.4.1.2. Regimul juridic al terenurilor cu destinaŃie forestieră 10. Procedura de înscriere în cartea funciară 11.4. EvidenŃa cadastral-juridică 11. Drepturile statului asupra moştenirii vacante 9.8.8.1.2. NoŃiunea 11.3. Regimul juridic al terenurilor reglementat de Legea nr. ConsideraŃii generale 11. CirculaŃia juridică a terenurilor reglementată de Titlul X al legii nr.1. Sistemul Registrelor de transcripŃiuni şi inscripŃiuni 11. Organizarea activităŃii de publicitate imobiliară 11.1.4. FuncŃiile 11. Înscrierile în cartea funciară 11.2.9. Sistemele de publicitate imobiliară 11.2.13.2.2. precum şi de către persoanele juridice străine 10.10.1.1.11.2.8.1.8.3.5. Dreptul de opŃiune succesorală CAPITOLUL 10 – REGIMUL JURIDIC AL BUNURILOR IMOBILE 10.2. AcŃiunile de carte funciară 7 .2.3.8.2.8.6. Reprezentarea succesorală 9.12.

prin bunuri sunt desemnate numai lucrurile asupra cărora pot exista drepturi patrimoniale. mobile prin anticipaŃie După regimul circulaŃiei lor juridice: .” Stricto sensu. 470 Cod civil „ poate avea cineva asupra bunurilor.” În legislaŃia civilă nu există o definiŃie a bunului.bunuri fungibile .bunuri scoase din circuitul civil (bunuri inalienabile) După cum sunt determinate: .bunuri nefungibile După cum sunt sau producătoare de fructe: . bunul a fost definit ca fiind valoarea economică ce este utilă pentru satisfacerea nevoii materiale ori spirituale a omului şi este susceptibilă de apropriere sub forma dreptului patrimonial Clasificarea bunurilor După natura bunurilor şi calificarea dată de lege: . Pornind de la ce două sensuri. conform art. art.bunuri aflate în circuitul civil ( alienabile) . lucrul este distinct de persoană. 1 BUNURILE. sau numai servitute. adică obiecte pe care le putem percepe prin simŃurile noastre. Astfel. sau un drept de proprietate. 475 alin. Din acest punct de vedere. bunurile imobile (numite şi bunuri nemişcătoare) sunt de trei feluri: 1. cu alte cuvinte ceea ce putem atinge cu mâna. mobile prin determinarea legii 3.bunuri imobile . mobile prin natura lor 2.bunuri determinate individual (res certa) . PATRIMONIUL ŞI DREPTURILE PATRIMONIALE BUNURILE NoŃiunea de bun În limbajul obişnuit. unele cu altele. sau un drept de folosinŃă. Codul civil foloseşte termenul de „bun” cu două sensuri. Lato sensu. în executarea unei obligaŃii civile: . imobile prin natura lor 2. imobile prin destinaŃie 3.CURSUL nr. De exemplu. imobile prin obiectul la cere se aplică( numite şi imobile prin determinarea legii) Bunurile mobile (numite şi bunuri mişcătoare) sunt de trei feluri: 1. bunurile sunt lucruri corporale. În sens juridic.bunuri mobile În sistemul dreptului civil român. astfel că această sarcină a revenit doctrinei.bunuri determinate generic (res genera) După cum pot fi înlocuite sau nu.bunuri frugifere 8 . prin bunuri sunt desemnate atât lucrurile cât şi drepturile privitoare la acestea. 1 Cod civil prevede că „oricine poate dispune liber de bunurile ce sunt ale lui. cuvântul „bunuri” desemnează „lucrurile” care sunt destinate folosirii de către oameni.

NoŃiunea de patrimoniu. deoarece. DefiniŃia patrimoniului Codul civil nu defineşte noŃiunea de patrimoniu. Fiecare persoană fizică sau juridică poate avea un singur patrimoniu.bunuri indivizibile PATRIMONIUL ŞI DREPTURILE PATRIMONIALE În funcŃie de natura conŃinutului lor. se raportează la sfera drepturilor şi obligaŃiilor patrimoniale. fiecare având un regim juridic determinat. evaluabil în bani. această definiŃie nu este exactă decât dacă înŃelegem prin bunuri nu numai lucrurile materiale care compun averea unei persoane. în general. ci şi.bunuri incorporale După cum pot fi sau nu împărŃite fără să-şi schimbe destinaŃia: . În sens economic. Din această trăsătură juridică se desprind două elemente: patrimoniul apare ca o masă de drepturi şi obligaŃii legate între ele sau ca o grupare a mai multor mase de drepturi şi obligaŃii. Caracterele juridice ale patrimoniului Patrimoniul este o universalitate juridică Patrimoniul este o unitate distinctă de elementele sale componente. patrimoniul desemnează totalitatea drepturilor şi obligaŃiilor patrimoniale care aparŃin unei persoane. Orice persoană are un patrimoniu Această trăsătură desemnează faptul că numai persoanele fizice şi juridice pot avea un patrimoniu. alcătuită din totalitatea obligaŃiilor patrimoniale.bunuri divizibile .bunuri corporale . drepturile şi obligaŃiile sunt distincte de universalitate. patrimoniul desemnează totalitatea bunurilor ce constituie averea unei persoane. toate drepturile pe care le are acea persoană. indiferent de cuantumul sau întinderea drepturilor care sunt incluse în patrimoniu. alcătuită din totalitatea drepturilor patrimoniale. drepturile şi obligaŃiile civile se clasifică în patrimoniale şi nepatrimoniale. care există independent de modificările concrete. În sens juridic. Sunt patrimoniale drepturile subiective civile şi obligaŃiile corelative care au un conŃinut economic. de regulă. deşi foloseşte acest termen.. şi alte izvoare ale dreptului civil. drepturile şi obligaŃiile sunt avute în vedere numai sub aspectul lor valoric. Patrimoniul este divizibil Divizibilitatea patrimoniului înseamnă că acesta poate fi împărŃit în mai multe mase de bunuri. 9 . ca. Din definiŃia dată rezultă că patrimoniul are în structura sa două elemente: • latura activă.bunuri nefrugifere După modul de percepere: . de altfel. în sensul că schimbările ce se produc în legătură cu drepturile şi obligaŃiile nu afectează identitatea universalităŃii. fiecare dintre ele având un regim juridic diferit. • latura pasivă. în sensul dreptului civil. deoarece numai persoanele pot avea drepturi şi obligaŃii Patrimoniul este unic Acest caracter juridic decurge din unicitatea subiectului care îi este titular. Din punct de vedere juridic.

3. Drepturile patrimoniale Patrimoniul este compus din drepturi subiective civile care au un conŃinut economic. patrimoniul explică şi permite transmisiunea universală şi transmisiunea cu titlu universal. Patrimoniul este inalienabil Datorită faptului că este strâns legat de persoană. El se va transmite numai mortis causa. bunurile se clasifică în: a) divizibile şi indivizibile. În cazul persoanei fizice. evaluabil în bani. FuncŃiile patrimoniului Patrimoniul îndeplineşte trei funcŃii: 1. expres menŃionate în art. prin succesiune. bunurile proprii şi numai dacă nu-şi pot satisface creanŃa. mai întâi. patrimoniul constituie gajul general al creditorilor chirografari. 2. soŃii au în patrimoniul lor atât bunuri comune. în sensul că nu poate fi despărŃit de persoană. Transmiterea întregului patrimoniu are loc în cazul încetării acesteia. bunurile se împart în: a) bunuri mobile şi bunuri imobile. Categoriile de bunuri mobile sunt: a) mobile prin natura lor. vor solicita împărŃirea bunurilor comune pentru acoperirea creanŃei din partea de bunuri comune ale soŃului debitor. Drepturile patrimoniale se clasifică în: • drepturi reale. b) bunuri fungibile şi bunuri nefungibile. de natura lor şi de calificarea dată de lege. ExerciŃii AlegeŃi varianta/variantele corecte de răspuns: 1. cât şi bunuri proprii. • drepturi de creanŃă. După cum pot fi sau înlocuite în executarea unei obligaŃii civile. se pot transmite cote-părŃi din patrimoniu în caz de reorganizare prin divizare parŃială. ca urmare a reorganizării prin comasare sau divizare totală. prin acte juridice inter vivos se pot transmite unul sau mai multe drepturi ce alcătuiesc patrimoniul. c) mobile prin anticipaŃie.31 Codul familiei. în schimb.30 Codul familiei. 2. în momentul încetării din viaŃă a titularului său. În funcŃie. vor putea urmări. Creditorii personali. patrimoniul este inalienabil. 10 .De exemplu. În cazul persoanei juridice. patrimoniul explică şi face posibilă subrogaŃia reală cu titlu particular. respectiv bunurile dobândite de oricare dintre soŃi în timpul căsătoriei conform art. Creditorii comuni ai soŃilor pot urmări bunurile comune. b) mobile prin determinarea legii. c) bunuri consumptibile şi bunuri neconsumptibile. iar în măsura în care acestea nu sunt îndestulătoare pentru acoperirea creanŃei vor putea urmări şi bunurile proprii. b) fungibile şi nefungibile. dar nu se poate transmite întregul patrimoniu. atât timp cât aceasta există ca subiect de drept. 3.

5. Deoarece posesia nu este un act juridic nu i se aplică regulile privitoare la capacitatea de exerciŃiu a persoanei. ce aparŃin unei persoane. individual determinate. minorii şi interzisul judecătoresc. părinte sau tutore. abitaŃie. uz. dreptul real de folosinŃă gratuită). (dreptul de administrare. patrimoniul este: a) totalitatea bunurilor ce constituie averea unei persoane. c) imobile prin destinaŃie. Coposesiunea apare în cazul dreptului de proprietate comună şi în cazurile în care se constituie un drept real principal pe temeiul dreptului de proprietate privată sau publică. Categoriile de bunuri imobile sunt: a) imobile prin natura lor. 4. posesia reprezintă o stăpânire de fapt a unui bun şi nu se confundă cu proprietatea. Domeniul de aplicare a posesiei Drepturile care pot fi posedate Posesia se aplică numai drepturilor reale nu şi drepturilor de creanŃă. dreptul de concesiune. În consecinŃă. apare ca fiind manifestarea exterioară a unui drept real”. c) totalitatea drepturilor şi obligaŃiilor cu conŃinut economic. evaluabile în bani. nu pot să facă acte achizitive de posesie decât prin reprezentanŃii legali. Bunurile care pot forma obiectul posesiei Pot forma obiectul posesiei numai bunurile susceptibile de exercitarea unui drept real asupra lor. persoanele lipsite de capacitate de exerciŃiu. asupra aceluiaşi bun se exercită stăpâniri 11 . Astfel. posesia a fost definită astfel: „posesia este stăpânirea de fapt a unui bun. exercitată una sau alta. din punct de vedere al comportării posesorului. Actele de dobândire a posesiei se realizează prin reprezentanŃii legali şi în cazul persoanelor juridice. În doctrină. ne aflăm în prezenŃa coposesiunii. care este o stare de drept. 1846 alin. aflate în circuitul civil. b) imobile prin obiectul la care se aplică. (uzufruct. Persoanele care au capacitatea de a exercita posesia Are capacitatea de a fi posesor orice persoană căreia printr-o dispoziŃie specială nu i s-a îngrădit această posibilitate. de noi înşine sau de altul în numele nostru. b) totalitatea drepturilor şi obligaŃiilor unei persoane fizice sau juridice . Din punct de vedere juridic. servitute. . În cazul în care asupra aceluiaşi bun corporal se exercită stăpânirea de către mai multe persoane. 2 POSESIA DefiniŃia posesiei Potrivit art. indiferent că este vorba de un dezmembrământ al dreptului de proprietate privată.c) sesizabile şi insesizabile. care. CURSUL nr. 2 Cod civil posesia este deŃinerea unui lucru sau folosirea de un drept. superficie) sau un drept real constituit pe temeiul dreptului de proprietate publică. Aceasta înseamnă că posesia are ca obiect numai bunuri corporale. În cazul dobândirii posesiei prin acte personale.

ca element subiectiv. Pierderea posesiei Posesia se pierde dacă ambele elemente sau cel puŃin unul dintre cele două elemente constitutive ale acesteia dispar. în cazul aşa-numitului constitut posesor. astfel că legea a instituit prezumŃii legale pentru a simplifica sarcina probei. Elementul intenŃional încetează chiar dacă stăpânirea materială a bunului continuă. Cazurile de dispariŃie a elementului material sunt pieirea bunului sau trecerea bunului în stăpânirea altui posesor. transformare şi folosinŃă exercitate asupra bunului sau. ca absenŃă a viciilor care ar putea să o afecteze. reprezintă sau presupune contactul direct cu bunul. 1855 Cod civil CalităŃile şi viciile posesiei CalităŃile posesiei Posesia deşi este o stare de fapt produce efecte juridice importante. Elementele constitutive ale posesiei În structura sa posesia este alcătuiră din două elemente constitutive: Elementul material – corpus – este format din totalitatea actelor materiale de stăpânire. adică de voinŃa de a exercita această stăpânire ca proprietar sau ca titular al altui drept real căruia îi corespunde. datorită caracterului său aparent. deoarece el nu mai stăpâneşte bunul ca proprietar. Dovada posesiei A dovedi posesia înseamnă a dovedi existenŃa elementelor sale. este mai greu de dovedit. puterea fizică exercitată de către posesor trebuie să fie însoŃite de o anumită atitudine psihologică. este relativ uşor de dovedit. Întrunirea celor două elemente constitutive ale posesiei nu este suficientă pentru producerea efectelor juridice fiind necesară şi întrunirea anumitor calităŃi sau condiŃii de eficacitate. adică posesia să fie utilă. dar rămâne chiriaş al bunului. Ca fapt material el poate fi dovedit prin orice mijloc de probă. 1854 şi art. 12 . vânzătorul va fi un simplu detentor precar. ca element obiectiv. două sau mai multe persoane având calitatea de posesor cu privire la acelaşi bun. corpus. actele de stăpânire. animus. Elementul psihologic – animus – constă în intenŃia celui care stăpâneşte un bun de a se comporta ca proprietar sau ca titular al altui drept real. În acest caz. Constitutul posesor apare în situaŃia în care un proprietar vinde bunul unui cumpărător. Elementul material ala posesiei. iar în unele cazuri se transformă din stare de fapt în stare de drept. Cazurile de încetare a ambelor elemente constitutive ale posesiei apar în ipoteza în care posesorul înstrăinează sau abandonează bunul. deoarece el are elementul material. Elementul intenŃional. art. într-o altă formulare. dar nu mai are elementul intenŃional. Astfel.de fapt distincte. Calitatea de care este ataşată producerea efectelor juridice ale posesiei este definită în mod negativ. Dobândirea şi pierderea posesiei Dobândirea posesiei Pentru a fi dobândită posesia este necesar să fie întrunite ambele sale elemente constitutive.

violenŃa. 1847 Cod civil „ ca să se poată prescrie. În consecinŃă. 1848– 1853 Cod civil reglementează întreruperea. Posesia se dobândeşte : a) prin întrunirea ambelor elemente constitutive . violenŃa. neîntreruptă. la care se adaugă echivocul. Deşi textul se referă numai la calităŃile cerute pentru uzucapiune. se cere o posesiune continuă. netulburată. c) posesia reclamantului să fie o posesie utilă. 3.Potrivit dispoziŃiilor art. care nu este reglementat expres în Codul civil Efectele posesiei Posesia produce următoarele efecte: • posesia creează o prezumŃie de proprietate. art. c) este o stare de drept care creează prezumŃia de proprietate. Posesia : a) este o stare de fapt . • posesia este apărată prin acŃiunile posesorii. înainte de tulburare sau deposedare. publică şi sub nume de proprietar”. Viciile posesiei Fiecare dintre calităŃile posesiei este definită prin contrariul ei. Posesia se pierde : a) prin pierderea elementului material – corpus . 13 . discontinuitatea. Pentru a fi exercitată acŃiunea posesorie generală se cer următoarele condiŃii : a) să nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare . determină dobândirea de către posesor. dobândirea dreptului de proprietate asupra bunului posedat. c) prin uzucapiune. ExerciŃii AlegeŃi varianta/variantele corecte de răspuns: 1. Posesia se protejează prin : a) acŃiuni petitorii . c) prin pierderea ambeleor elemente constitutive. în realitate aceste calităŃi sunt necesare pentru producerea tuturor efectelor juridice ale posesiei. 2. clandestinitatea. 4. a posedat bunul cel puŃin un an . clandestinitatea şi precaritatea. b) prin pierderea elemntului intenŃional – animus . • posesia exercitată în termenul şi în condiŃiile prevăzute de lege. b) prin întrunirea elementului material – corpus . b) acŃiuni posesorii . 5. • posesorul de bună-credinŃă dobândeşte fructele lucrului asupra căruia se exercită posesia. b) este o stare de fapt care se concretizează în stăpânirea materială a unui bun . b) reclamantul să facă dovada că. Astfel. c) acŃiunea în revendicare. prin efectul uzucapiunii. viciile posesiei sunt: discontinuitatea.

un drept limitat de lege nu poate fi un drept absolut. o defineşte mai mult prin atributele ei şi că aceste atribute nici nu sunt enumerate complet în definiŃie. ” Deoarece noŃiunea de proprietate. deoarece este un drept limitat de lege. pe care le produce bunul. definiŃia dreptului de proprietate este şi a fost criticată în sensul că. 3 DREPTURILE ASUPRA BUNURILOR – DREPTUL DE PROPRIETATE DefiniŃia dreptului de proprietate Codul civil român defineşte proprietatea în art. cu respectarea normelor juridice în vigoare. atribute pe care numai el le poate exercita în plenitudinea lor. acest lucru rezultând din textul art. În doctrină. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate Drept absolut Dreptul de proprietate este un drept absolut. ConŃinutul juridic al dreptului de proprietate Din definiŃia dreptului de proprietate se desprind cele trei atribute care formează conŃinutul juridic al dreptului de proprietate: posesia. 480 astfel: ”Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut. dreptul de proprietate a fost definit ca fiind acel drept real care conferă titularului atributele de posesie. dacă acesta este frugifer. această definiŃie în loc să definească proprietatea prin natura ei. folosinŃa şi dispoziŃia. ca şi caracterul absolut. 480 Codul civil care prevede că dreptul de proprietate se exercită numai “în limitele determinate de lege”. ori. Drept exclusiv Acest caracter al dreptului de proprietate rezultă. 480 Cod civil care îl proclamă expres.CURSUL nr. DispoziŃia (jus abutendi) Dreptul de a dispune de lucru denumit şi abusus are două componente: dispoziŃia juridică şi dispoziŃia materială. însă în limitele determinate de lege. tot din art. este prerogativa conferită titularului dreptului de proprietate de a culege şi percepe fructele produse de acesta. în putere proprie şi în interesul său propriu. folosinŃă şi dispoziŃie asupra unui bun. ca de altfel şi Codul Civil român îşi au aceeaşi origine şi anume Codul Civil francez. 14 . Posesia (jus utendi) Dreptul de a folosi bunul denumit şi usus este posibilitatea care-i permite proprietarului să-1 stăpânească efectiv şi în mod nemijlocit. Acest caracter al dreptului de proprietate de a fi un drept absolut. Este vorba despre fructele naturale. industriale sau civile. FolosinŃa (jus fruendi) Dreptul de a culege fructele bunului denumit şi fructus. dreptul de proprietate nu este absolut. rezultă din definiŃia dată de Codul civil Din punct de vedere al conŃinutului său juridic.

136 din ConstituŃia României prevede: (1) Proprietatea este publică sau privată. în care sunt stabilite trei norme de protecŃie a dreptului de proprietate: 1. nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiŃiile prevăzute de lege şi principiile generale de drept internaŃional. 30/1994. ratificată de România prin Legea nr.În acelaşi sens. având ca scop apărarea dreptului de proprietate. Felurile proprietăŃii în raport de titular În raport de titular. ConŃinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite în primul rând de ConstituŃie în art. 480 şi următoarele reglementează dreptul de proprietate în conŃinut şi limite. Drept al cărui conŃinut şi limite sunt stabilite de lege Acest caracter reiese din chiar textul art. În condiŃiile legii organice. 2. statele au dreptul de a pune în vigoare legi pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosinŃa bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuŃii sau amenzi. privită în calitatea sa abstractă de drept real. Codul civil în art. precum şi alte bunuri stabilite de legea organică. 44. Proprietatea privată aparŃine persoanelor fizice sau juridice. ceea ce nu este public este privat. de asemenea. în condiŃiile legii organice Per a contrario. resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental. marea teritorială. aşa încât înstrăinarea transmite proprietatea fără să o stingă. (5) Proprietatea privată este inviolabilă. Drept perpetuu Caracterul de drept perpetuu al proprietăŃii nu înseamnă că proprietarul nu poate pierde dreptul său asupra lucrului. 3. plajele. proprietatea poate să fie proprietate publică şi proprietate privată. (3) BogăŃiile de interes public ale subsolului. care prevede că “dreptul de proprietate. ele pot fi date în folosinŃă gratuită instituŃiilor de utilitate publică. spaŃiul aerian. Caracterul de drept perpetuu se desfăşoară în cazul înstrăinării prin faptul că se stinge proprietatea în patrimoniul alienatorului numai pentru a renaşte în patrimoniul dobânditorului. ea continuă să existe. fac obiectul exclusiv al proprietăŃii publice. de interes naŃional. (4) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. sunt garantate. precum şi creanŃele asupra statului. 480 Codul civil care prevede că dreptul de proprietate se exercită numai “în limitele determinate de lege”. poate fi menŃionat şi art. (2) Proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege şi aparŃine statului sau unităŃilor administrativ-teritoriale. independent de schimbarea succesivă în persoana titularilor ei. 15 . Proprietatea publică este acea formă de proprietate care aparŃine statului sau unităŃilor administrativ-teritoriale. orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. ConŃinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege”. 1 din Primul Protocol adiŃional la ConvenŃia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăŃilor fundamentale. apele cu potenŃial energetic valorificabil. Art. adoptat în anul 1950. ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituŃiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate .

potrivit legii sau prin natura lor. 3 din ConstituŃie. asupra bunurilor care. .teritoriale. Dreptul de proprietate privată este reglementat în ConstituŃia României. 1/2000. asupra bunurilor mobile sau imobile aflate în circuitul civil. Legea nr. aceştia exercitând asupra lor atributele conferite de dreptul de proprietate (posesia. 136 alin. 215/2001 a administraŃiei publice locale. 247/2005. 169/1997 şi Legea nr. că dreptul de proprietate publică aparŃine statului sau unităŃilor administrativ-teritoriale. obiect al dreptului de proprietate privată poate fi orice bun. sunt de uz sau de interes public. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate privată Dreptul de proprietate prezintă următoarele caractere juridice: • caracter absolut. dispoziŃia) în nume şi interes propriu în limitele determinate de lege.persoanele fizice. Legea fondului funciar nr. bunuri sesizabile: bunurile vor putea fi urmărite de creditori pentru satisfacerea creanŃelor lor indiferent de natura bunului (mobil sau imobil). . Subiectele dreptului de proprietate privată Subiecte ale dreptului de proprietate privată pot fi: . folosinŃa. cu singura excepŃie a bunurilor care. fac obiectul exclusiv al proprietăŃii publice. . conform art. Obiectul dreptului de proprietate privată Spre deosebire de dreptul de proprietate publică. în art. fac excepŃie bunurile care fac obiect al domeniului privat al statului sau al unităŃilor administrativ teritoriale nu vor putea fi urmărite pentru că statul e prezumat a fi solvabil. 1. modificată şi completată prin Legea nr. al cărui obiect este limitat. În doctrină.persoanele juridice. dreptul de proprietate publică a fost definit ca fiind dreptul de proprietate al statului şi unităŃilor administrativ – teritoriale asupra bunurilor din domeniul 16 . bunuri prescriptibile: bunurile proprietate privată sunt supuse prescripŃiei extinctive şi achizitive. indiferent dacă bunurile aparŃin domeniului public sau privat. bunurile ce formează obiectul dreptului de proprietate privată sunt în circuitul civil. Dreptul de proprietate publică NoŃiunea şi reglementarea legală Legea nr. statul şi unităŃile administrativ .Dreptul de proprietate privată NoŃiunea şi reglementarea legală Dreptul de proprietate privată este acel drept de proprietate care are ca titular persoane fizice. persoane juridice.unităŃile administrativ-teritoriale. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia dispune. 18/1991. Bunurile proprietate privată prezintă următoarele caractere juridice: bunuri alienabile: indiferent de titularul lor.statul. Titularii dreptului de proprietate asupra acestor bunuri pot dobândi dreptul de proprietate prin efectul uzucapiunii. • caracter perpetuu. • caracter exclusiv. modificate şi completate prin Legea nr.

Legea nr. fiind inalienabil. Drept imprescriptibil Bunurile aparŃinând domeniului public al statului şi unităŃilor administrativteritoriale sunt imprescriptibile atât extinctiv. 475 – 478). 2. acŃiunea în revendicare a unui bun poate fi exercitată oricând astfel că ea nu se stinge. ipotecă). 215/2001 a administraŃiei publice locale. cât şi achizitiv. 213/1998).Drept inalienabil Bunurile aparŃinând dreptului de proprietate publică nu pot fi înstrăinate (art. Proprietatea publică este reglementată în ConstituŃia României. 3 din ConstituŃie şi cele stabilite prin anexa ce face parte integrantă din lege.public. 136 (3) care prevede că : „BogăŃiile de interes public ale subsolului. Obiectul dreptului de proprietate publică ConstituŃia României enumeră cu caracter general bunurile proprietate publică ce alcătuiesc obiectul dreptului de proprietate publică. marea teritorială. apele cu potenŃial energetic valorificabil. acŃiunea în revendicare cu privire la un bun aparŃinând domeniului public nu poate fi paralizată prin invocarea dobândirii dreptului de proprietate asupra bunului prin uzucapiune. 213/1998 prevede că domeniul public e alcătuit din bunurile prevăzute în art. imprescriptibil şi insesizabil. Sfera de cuprindere a acestor bunuri este stabilită în art. care se exercită în regim de drept public. bunurile proprietate publică pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituŃiilor publice. Urmărirea silită a bunurilor din domeniul public al statului nu e posibilă. modificată şi republicată. 247/2005. nu pot forma obiectul unor garanŃii reale (gaj. resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental. spaŃiul aerian. Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. 17 . fac obiectul exclusiv al proprietăŃii publice”. sub sancŃiunea nulităŃii absolute a actelor juridice având ca obiect înstrăinarea sau grevarea cu o sarcină reală. Legea nr. Legea fondului funciar. întrucât statul este prezumat a fi mereu solvabil. pot fi concesionate ori închiriate şi pot fi date în folosinŃă gratuită instituŃiilor de utilitate publică. b) prin achiziŃii publice efectuate în condiŃiile legii. pentru bunurile din domeniul public de interes local. precum şi alte bunuri stabilite de legea organică. Drept insesizabil Bunurile proprietate publică nu pot fi urmărite de creditorii proprietarului lor sau de creditorii celor cărora le-au fost date în administrare sau cu orice titlu. Modurile de dobândire a dreptului de proprietate publică Potrivit art. pentru bunurile din domeniul public de interes naŃional . modificată şi completată prin Legea nr. Din punct de vedere achizitiv. de interes naŃional. Codul civil (art. 7 din Legea nr. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate publică 1. În condiŃiile legii organice. 3. 213/1998. 11 lit. 136 alin. plajele. Din punct de vedere extinctiv. statul. a din Legea nr. modurile de dobândire a dreptului de proprietate publică sunt următoarele: a) pe cale naturală. 2. Subiectele dreptului de proprietate publică Subiectele dreptului de proprietate publică sunt: 1. unităŃile administrativ-teritoriale.

44 alin.art. prevede că atributele dreptului de proprietate sunt recunoscute „în limitele prevăzute de lege”. această lege cuprinde sediul materiei în ceea ce priveşte exercitarea dreptului de proprietate publică. indiferent de titular. . cu modificările stabilite de lege”. Îngrădirile judecătoreşti Îngrădirile pe cale judecătorească sunt acele îngrădiri pe care le hotărăşte instanŃa de judecată.c) prin expropriere pentru cauză de utilitate publică. Regimul juridic al dreptului de proprietate publică Art. d) prin acte de donaŃii/ legate acceptate de Guvern /consiliu judeŃean/local. concesionate.art. 475 alin. închiriate sau date în folosinŃă gratuită. 2 se prevede că „ proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege. regula de bază ce guvernează regimul juridic al dreptului de proprietate publică e ca exercitarea acestui drept să nu fie dispusă prin legi speciale. Potrivit art. 480 Cod civil.art. stabileşte principiul că „oricine poate dispune liber de bunurile ce sunt ale lui. Îngrădirile convenŃionale Îngrădirile convenŃionale sunt cele care îşi au izvorul în convenŃia părŃilor. Îngrădirile dreptului de proprietate Deşi drept absolut. Bunurile proprietate publică pot fi date în administrare. dacă prin legi speciale nu se dispune altfel. dreptul de proprietate poate fi exercitat în anumite limite legale. ” Limitele legale în care poate fi exercitat dreptul de proprietate rezultă şi din dispoziŃiile Codului Civil: . ministere. ConŃinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege”. sunt garantate. Îngrădirile sau restricŃiile dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege. organelor centrale ale puterii executive – Guvern. e) prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau unităŃilor administrativ-teritoriale în domeniul public al acestora pentru cauză de utilitate publică. dacă bunul în cauză intră în domeniul public. . alte autorităŃi centrale pentru bunurile din domeniul public naŃional şi autorităŃilor locale. prin convenŃia părŃilor sau pe cale judecătorească. prevede că dreptul de proprietate se exercită „în limitele determinate de lege”.1 Cod civil. iar în alin. pentru bunurile din domeniul public de interes local. autorităŃi care înfăptuiesc administrarea generală a domeniului public. ele rezultând din raporturile de vecinătate. 1 din ConstituŃia României „dreptul de proprietate. 5 din Legea 213/1998 prevede că regimul juridic al dreptului de proprietate publică e reglementat prin această lege. 18 . Din raporturile de vecinătate rezultă îndatorirea titularului dreptului de proprietate de a-şi exercita dreptul astfel încât să nu aducă atingere drepturilor celorlalŃi titulari ai dreptului de proprietate. ceea ce înseamnă că titularul dreptului de proprietate are posibilitatea de a-şi îngrădi exercitarea acestui drept pe cale convenŃională. Exercitarea dreptului de proprietate publică Exercitarea dreptului de proprietate publică revine. potrivit dispoziŃiilor legale. precum şi creanŃele asupra statului. 480 Cod civil. Îngrădirile legale Îngrădirile legale pot fi de interes public şi de interes privat.

b. a)+b)+c) 2. c. c) 19 . perpetuu. 4. b. se exercită numai prin intermediul unor subiecte de drept administrativ. aparŃine numai statului. b) 3. b. dreptul de a folosi bunul . dreptul de a culege fructele bunului . a) 2. este o totalitate de bunuri ce formează obiectul proprietăŃii publice . Atributele dreptului de proprietate sunt : a. relativ . dreptul de a dispune de lucru. este o instituŃie juridică ce are titulari strict determinaŃi prin norma constituŃională . Dreptul de proprietate este un drept : a. lege. imprescriptibil şi insesizabil. c. a) 2.ExerciŃii AlegeŃi varianta/variantele corecte de răspuns: 1. c. b)+c) 3. a)+b)+c) 2.a) +c) 2. Răspuns: 1. Dreptul de proprietate publică: a. c. hotărâre de guvern. Îngrădirile dreptului de proprietate sunt stabilite prin: a. Domeniul public : a. a)+c) 3. c. convenŃia părŃilor. cuprinde bunurile care formează circuitul civil. Răspuns : 1. exclusiv . b) 5. c) 3. Răspuns: 1. a)+c) 3. este inalienabil. b. Răspuns : 1. b.

Coproprietatea temporară se naşte ca efect al deschiderii unei succesiuni. niciunul dintre titulari nu are un drept exclusiv cu privire la o fracŃiune materială din bunul respectiv. Proprietatea comună pe cote-părŃi obişnuită sau temporară este acea specie de coproprietate care încetează printr-o modalitate specifică. însă deŃine o cotă-parte ideală din dreptul de proprietate. fie că existenŃa lui viitoare în patrimoniul titularului actual depinde de un eveniment sau o împrejurare prevăzută de lege sau stabilită prin voinŃa omului. sau dintr-un contract translativ de proprietate având mai mulŃi dobânditori. Proprietatea comună pe cote – părŃi NoŃiune Dreptul de proprietate comună pe cote-părŃi se defineşte ca fiind acel drept de proprietate al cărui obiect este indiviz. Proprietatea comună pe cote-părŃi forŃată şi perpetuă poartă asupra unui bun care. fără posibilitatea de a fi partajat. din punct de vedere material. Titularii coproprietăŃii temporare pot fi persoane fizice sau persoane juridice. care fie că aparŃine simultan la două sau mai multe persoane. coproprietatea forŃată asupra bunurilor comune necesare sau utile pentru folosirea a două imobile vecine. atunci când defunctul lasă mai mulŃi moştenitori. • proprietate comună pe cote –părŃi forŃată şi perpetuă. Din principiul potrivit căruia niciunul dintre coproprietari nu are un drept exclusiv asupra unei fracŃiuni materiale din bun decurge regula unanimităŃii. 4 MODALITĂłILE DREPTULUI DE PROPRIETATE Dreptul de proprietate afectat de modalităŃi este definit ca fiind acele drept de proprietate asupra unuia sau mai multor bunuri. care impune existenŃa acordului de voinŃă al tuturor copărtaşilor pentru efectuarea unui act având ca obiect întregul bun. inclusiv statul sau unităŃile administrativ-teritoriale. Proprietatea anulabilă Proprietatea anulabilă rezultă dintr-un act juridic lovit de nulitate relativă şi durează de la data încheierii acestui act până la momentul în care se împlineşte termenul de prescripŃie al acŃiunii în anulare. 20 . însă divizat sub aspect ideal. Neîndeplinirea condiŃiei rezolutorii consolidează retroactiv dreptul dobânditorului.Cursul nr. Astfel. În dreptul nostru civil sunt cunoscute patru cazuri de proprietate comună pe cote-părŃi forŃată şi perpetuă: coproprietatea forŃată asupra părŃilor comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente. prin partaj. este folosit în mod permanent de două sau mai multe persoane. prin natura sa. pe când îndeplinirea acesteia desfiinŃează acest drept. coproprietatea forŃată asupra despărŃiturilor comune. Proprietatea rezolubilă Proprietatea rezolubilă are ca principal izvor un contract translativ de proprietate în temeiul căruia transferul proprietăŃii de la transmiŃător la dobânditor este afectat de o condiŃie rezolutorie. Formele proprietăŃii comune pe cote-părŃi sunt : • proprietate comună pe cote –părŃi obişnuită sau temporară.

atunci când defunctul lasă un singur moştenitor. Proprietatea comună în devălmăşie Proprietatea comună în devălmăşie este acea formă a dreptului de proprietate comună caracterizată prin faptul că titularii săi nu au determinată cota-parte ideală din dreptul de proprietate asupra unor bunuri nefracŃionate în materialitatea lor.coproprietatea forŃată asupra bunurilor considerate ca fiind bunuri de familie. c) dintr-un contract translativ de proprietate având mai mulŃi dobânditori. Răspuns: b).Sunt modalităŃi ale dreptului de proprietate: a) dreptul de servitute. b) ca efect al deschiderii unei succesiuni. d) proprietatea anulabilă. Răspuns: b)+d) 2. fără acordul celorlalŃi copărtaşi. Proprietatea anulabilă: a) rezultă dintr-un act juridic afectat de o condiŃie rezolutorie. Răspuns : b) 3. atunci când defunctul lasă mai mulŃi moştenitori moştenitor. c) 21 . Proprietatea comună pe cote – părŃi obişnuită sau temporară ia naştere: a) ca efect al deschiderii unei succesiuni. pe cale judecătorească. Răspuns: c) 3. în caz de divergenŃă între copărtaşi. c) fiecare copărtaş poate efectua singur numai acte juridice cu privire la întregul bun. Partajul Partajul sau împărŃeala este operaŃiunea juridică prin care se pune capăt stării de proprietate comună. c) rezultă dintr-un act juridic lovit de nulitate relativă. LegislaŃia actuală reglementează un singur caz de devălmăşie. bunul aparŃinând deopotrivă tuturor coproprietarilor. acte materiale cu privire la întregul bun cu condiŃia de a nu stânjeni folosinŃa bunului de către ceilalŃi copărtaşi şi de a nu schimba destinaŃia bunului sau modul de folosire al acestuia. b) fiecare copărtaş poate efectua singur. b) rezultă dintr-un act juridic lovit de nulitate absolută. b) proprietatea rezolubilă. respectiv dreptul de proprietate devălmaşă al soŃilor asupra bunurilor dobândite de oricare dintre ei în timpul căsătoriei. EXERCIłII AlegeŃi varianta corectă de răspuns: 1. în sensul că bunul sau bunurile stăpânite în comun pe cote-părŃi sunt împărŃite în mod material între copărtaşi. În cazul proprietăŃii comune pe cote – părŃi: a) fiecare copărtaş poate efectua acte materiale cu privire la întregul bun numai cu acordul celorlalŃi copărtaşi. Partajul se poate realiza pe cale convenŃională sau. c) dreptul de uzufruct.

2. În sistemul nostru de drept sunt cunoscute următoarele dezmembrăminte ale dreptului de proprietate: dreptul de uzufruct. Regula unanimităŃii se aplică: a) actului juridic de conservare. Încetarea coproprietăŃii obişnuite sau temporare poate avea loc prin: a) în cazul în care toate cotele –părŃi din dreptul de proprietate sunt dobândite. de unul dintre copărtaşi sau de un terŃ. Reglementarea uzufructului este cuprinsă în art. Dreptul de uzufruct Uzufructul este definit în art 517 Cod civil ca fiind dreptul de a se bucura cineva de lucrurile ce sunt proprietatea altuia. iar când obiectul său îl reprezintă bunuri corporale conferă titularului dreptul de urmărire şi dreptul de preferinŃă. uzufructuarul având şi dreptul de a culege sau percepe. c) actul juridic de dispoziŃie. opozabile erga omnes. c). Uzufructul este un drept temporar. 4. 6 DEZMEBRĂMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE Dezmembrămintele dreptului de proprietate sunt definite ca fiind acele drepturi reale principale derivate. d) prin împărŃeală sau partaj. b) actului juridic de administrare. Uzufructul prezintă următoarele caractere juridice: 1. atributele de posesie şi folosinŃă. d) Cursul nr. în raport cu bunurile asupra cărora a fost constituit. inclusiv proprietarului. dreptul de servitute. În doctrină. dreptul de abitaŃie. întocmai ca însuşi proprietarul lor. 517-564 Cod civil. Uzufructul este un drept incesibil. prin acte juridice sau prin uzucapiune. însă cu îndatorirea de a le conserva substanŃa. inclusiv proprietarului.4. asupra bunurilor altuia. b) prun pierirea totală a bunului. care se constituie sau dobândesc prin desprinderea ori limitarea unor atribute din conŃinutul juridic al dreptului de proprietate. b). c) prin expropriere. fiind opozabil erga omnes. 5. Răspuns: b). asupra bunului sau bunurilor ce aparŃin în proprietatea altei persoane. Uzufructul este un drept de folosinŃă. dreptul de uz. numit uzufructuar. fructele bunului. 22 . temporar. ConŃinutul juridic al dreptului de uzufruct este alcătuit din atributele de posesie şi folosinŃă. 3. uzufructul a fost definit ca fiind acel drept real principal derivat. Uzufructul este mobiliar sau imobiliar. Răspuns: a). cu obligaŃia de a le conserva substanŃa şi de a le restitui proprietarului la încetarea uzufructului. în proprietate. care conferă titularului său. Uzufructul este un drept real. dreptul de superficie şi dreptul real de folosinŃă. c) 5.

♦ locuinŃele. conservându-i substanŃa. în mod direct şi nemijlocit sau prin intermediul unei persoane. uzufructuarul are următoarele drepturi: Dreptul de a cere predarea în folosinŃă a bunului. mobile sau imobile. corporale sau incorporale şi. Dreptul de a exercita prerogativele pe care i le conferă constituirea uzufructului. RenunŃarea uzufructuarului. Pot forma obiectul uzufructului următoarele categorii de bunuri: ♦ titlurile la purtător. Neuzul sau prescripŃia extinctivă. uzufructul se poate stabili pe tot felul de bunuri mobile şi imobile. ObligaŃiile uzufructuarului ObligaŃiile uzufructuarului pot fi grupate în trei categorii. În raport de această formulare rezultă că dreptul de uzufruct se poate stabili asupra oricăror bunuri aflate în circuitul civil. 520 Cod civil. mărcile de fabrică). Consolidarea sau întrunirea în aceeaşi persoană a calităŃilor de proprietar şi uzufructuar. Dreptul de a folosi acŃiunile posesorii pentru apărarea uzufructului. în principiu. Modurile de constituire a uzufructului Dreptul de uzufruct se poate constitui numai prin voinŃa omului şi prin uzucapiune. Drepturile nudului proprietar Dreptul de a dispune de lucru. Expirarea termenului pentru care a fost constituit. spre deosebire de fructe. ♦ fondul de comerŃ. brevete de invenŃii. la încetarea uzufructului. în funcŃie de următoarele etape:înainte de intrarea în posesia şi folosinŃa bunului care formează obiectul uzufructului. neconsumptibile. nu se cuvin uzufructuarului. Să exercite în justiŃie toate acŃiunile prin care să-şi apere dreptul său de proprietate ObligaŃiile nudului proprietar ObligaŃia de a-l garanta pe uzufructuar împotriva evicŃiunii în cazul în care obligaŃia de garanŃie rezultă din natura ObligaŃia de a nu-l stânjeni pe uzufructuar în exerciŃiul drepturilor sale Stingerea uzufructului Moartea uzufructuarului. dar cu respectarea prerogativelor ce revin uzufructuarului Să-şi însuşească productele lucrului. Corespunzător acestor atribute. materii prime. productele.Potrivit art.în timpul exercitării dreptului de uzufruct. deoarece pot fi identificate prin seriile şi numerele lor. ca universalitate de fapt. 23 . ♦ terenurile proprietate privată. format din bunuri corporale şi incorporale ( mărfuri. Drepturile uzufructuarului Uzufructuarul are dreptul de a obŃine posesia bunului care face obiectul uzufructului şi dreptul de a-l folosi. deoarece consumând substanŃa lucrului. Dreptul de a folosi bunul şi de a-i culege fructele.

fiind determinat de perpetuitatea dreptului de proprietate asupra fondului dominant. Astfel. 4. aparŃinând unor proprietari diferiŃi. conform căruia titularul are posibilitatea de a exercita atributele posesiei şi folosinŃei asupra unui imobil cu destinaŃie de locuinŃă. deoarece nu poate fi stabilită decât cu privire la bun imobil prin natura sa. Spre deosebire de dreptul de uz. revocarea sau anularea titlului prin care s-a constituit uzufructul ori a dreptului celui ce a constituit uzufructul. Servitutea este un accesoriu al fondului dominant şi o sarcină impusă fondului aservit. Imobilul în folosul căruia apare servitutea este denumit fond dominant. intitulat „Despre servituŃi” în art. dar numai pentru satisfacerea nevoilor personale de locuit şi ale familiei sale. Caracterele juridice 1 . Abuzul de folosinŃă Rezolvirea. dezmembrământ al dreptului de proprietate. Dreptul de servitute Conform art. dreptul de abitaŃie poate fi şi legal. Servitutea are un caracter perpetuu. aparŃinând altui proprietar. prin care se impune o sarcină asupra unui imobil. „Servitutea este o sarcină impusă asupra unui imobil pentru uzul şi utilitatea unui imobil având alt stăpân”. exercitarea şi stingerea lor sunt cele aplicabile uzufructului. titularul său. Servitutea presupune două bunuri imobile. Titlul IV. 5. 576 – 673. 576 Cod civil. Servitutea este întotdeauna un drept imobiliar. numit uzuar. Dreptul de abitaŃie Dreptul de abitaŃie este un drept real. ServituŃile sunt reglementate în Codul civil. dezmembrământ al dreptului de proprietate. 319/ 1944 privind dreptul de moştenire al soŃului supravieŃuitor. care se poate constitui numai prin acte juridice şi uzucapiune. denumit fond dominant. Pieirea totală a lucrului. pentru uzul şi utilitatea unui alt imobil. dar numai în măsura necesară acoperirii nevoilor personale şi ale familiei sale. prin natura lor. Dreptul de servitute reprezintă un drept real principal. iar imobilul asupra căruia există sarcina servituŃii se numeşte fond aservit. 3. conform căruia. şi prin urmare regulile privind constituirea. Legea nr. Exproprierea imobilului. 2. cu caracter perpetuu şi indivizibil. Dreptul de uz Dreptul de uz este un drept real. 24 .Servitutea este un drept real principal derivat asupra lucrului altuia constituind un dezmembrământ al dreptului de proprietate.Uzucapiunea sau prescripŃia achizitivă în favoarea unui terŃ. denumit fond aservit sau supus. are posibilitatea de a exercita atributele posesiei şi ale folosinŃei asupra unui bun mobil sau imobil al altei persoane. Dreptul de uz şi dreptul de abitaŃie Dreptul de uz şi dreptul de abitaŃie reprezintă drepturi de uzufruct restrânse. reglementează un drept de abitaŃie legală. aparŃinând altei persoane.

fără să aducă atingere exerciŃiului dreptului de servitute. .să exercite servitutea în toată întinderea prevăzută de lege sau de titlul său. b) ObligaŃiile proprietarului fondului dominant . . când pentru exercitarea servituŃii principale este nevoie şi de o servitute accesorie. c)Drepturile proprietarului fondului aservit . proprietarul fondului dominant va beneficia şi de aceasta din urmă servitute: servitutea de a lua apă de la fântână implică şi dreptul de a trece pe terenul pe care aceasta se găseşte.de a efectua lucrările necesare pentru exercitarea şi întreŃinerea servituŃii.să facă toate lucrările necesare existenŃei şi conservării servituŃii.de a nu face nimic de natură a stânjeni exercitarea servituŃii (obligaŃia de non facere).6. Exercitarea dreptului de servitute Drepturile şi obligaŃiile ce revin proprietarului fondului dominant şi proprietarului fondului aservit reprezintă exercitarea dreptului de servitute. inclusiv pe terenul care constituie fondul aservit.să nu schimbe locul de exercitare a trecerii stabilit prin actul de constituire a servituŃii. Cheltuielile cu efectuarea lucrărilor se suportă de proprietarul fondului dominant.să înstrăineze sau să greveze cu sarcini reale bunul asupra căruia poartă servitutea. . . ceea ce înseamnă că ea grevează întregul fond aservit şi profită întregului fond dominant. . În caz contrar.să nu facă nimic de natură a agrava situaŃia fondului aservit. . Spre exemplu. a) Drepturile proprietarului fondului dominant .acŃiunea confesorie de servitute. pentru a se elibera de suportarea cheltuielilor necesare pentru păstrarea şi exercitarea servituŃii asumate prin titlu.să i se acorde mijloacele necesare pentru utilizarea servituŃii.să renunŃe la fondul său la dispoziŃia proprietarului fondului dominant. . acŃiune petitorie reală şi imobiliară exercitată de proprietarul fondului dominant împotriva proprietarului fondului aservit. 25 . . AcŃiunile în justiŃie pentru apărarea servituŃii Dreptul de servitute poate fi apărat ori înlăturat prin: .să pretindă despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin exercitarea abuzivă a dreptului de servitute.acŃiunea negatorie. . în afara cazurilor când prin titlul de stabilire a servituŃii s-a prevăzut altfel.să nu utilizeze servitutea în alt scop decât acela pentru care i-a fost recunoscut dreptul de servitute. pentru a înlătura starea de fapt privind servitutea exercitată de proprietarul fondului aservit. proprietarul fondului aservit poate să solicite oprirea executării lucrărilor şi obligarea la plata de daune-interese.să exercite servitutea numai în limitele prevăzute de lege sau de titlul său. dacă s-a obligat în acest sens prin titlul constitutiv. Servitutea este indivizibilă.să ofere proprietarului fondului dominant un alt loc asupra căruia să poarte servitutea. . dacă aceasta a devenit prea împovărătoare pentru el.să nu modifice caracterul servituŃii. . d) ObligaŃiile proprietarului fondului aservit .

având un drept de proprietate asupra construcŃiilor. plantaŃii sau construcŃii situate pe acel teren. plantaŃiilor sau altor lucrări. un drept de proprietate corporală. Stingerea servituŃilor Stingerea servituŃilor se realizează datorită unor cauze generale sau unor cauze speciale. prin natura sa. dacă priveşte toate construcŃiile.636643 Cod civil. plantaŃiile sau lucrările respective. superficiarul exercită posesia. Dreptul de superficie comportă o suprapunere a două drepturi de proprietate aparŃinând la doi titulari diferiŃi şi un drept de folosinŃă al unuia din ei asupra terenului proprietatea celuilalt. deoarece dreptul superficiarului şi dreptul proprietarului terenului nu se află în indiviziune. exercită atributele acestuia – posesia.. plantaŃiilor sau altor lucrări aflate pe terenul proprietatea altei persoane. a) Cauzele generale de stingere a servituŃilor sunt cele care operează în cazul tuturor drepturilor reale b) Cauzele speciale de stingere a servituŃilor sunt reglementate de art. aceste drepturi concretizând dreptul real de superficie. Asupra terenului pe care se află edificiile şi plantaŃiile. care constă în dreptul de proprietate pe care-l are o persoană. Dreptul de superficie Dreptul de superficie este un drept real principal. plantaŃii sau lucrări ataşate la sol. Caracterele juridice Dreptul de superficie are următoarele caractere juridice: 1) este un drept real imobiliar. Constituirea dreptului de superficie Dreptul de superficie poate fi dobândit prin uzucapiune. numită superficiar. în sensul că durează atâta vreme cât există construcŃia. reprezentând doar 26 . lucrările sau plantaŃiile de pe un teren sau poate fi parŃial. exercitată atât de proprietarul fondului dominant cât şi de proprietarul fondului aservit. 5) poate fi integral. asupra construcŃiilor. Dreptul de proprietate asupra construcŃiilor. 4) nu poate înceta pe calea ieşirii din indiviziune. dacă poartă numai asupra anumitor lucrări. fără a se stinge prin neîntrebuinŃare.acŃiunea posesorie. el implică şi dreptul de folosinŃă asupra terenului pe care se află construcŃiile. în sensul că acŃiunea în revendicare poate fi exercitată de superficiar atâta vreme cât dreptul există. titlu sau lege. Exercitarea dreptului de superficie Superficiarul. dezmembrământ al dreptului de proprietate asupra unui teren. 3) este un drept imprescriptibil. plantaŃiilor sau altor lucrări atrage după sine un drept de folosinŃă asupra terenului pe care se află bunurile enunŃate. având ca obiect numai construcŃii. folosinŃa şi un drept de dispoziŃie materială limitate. 2) este un drept perpetuu. folosinŃa şi dispoziŃia – în integralitatea lor. precum şi dreptul de folosinŃă pe care-l dobândeşte superficiarul asupra acelui teren. plantaŃia sau lucrarea amplasată pe terenul proprietatea altei persoane.

). 247/2005. el sau membrii familiei din care face parte. Are caracter intuitu personae. uneori. plantaŃiei sau lucrării. plantaŃiei sau altor lucrări. dezmembrământ al dreptului de proprietate privată al comunei. Este un drept temporar. deoarece încetează în cazurile expres prevăzute de lege. Transmiterea se poate face prin acte juridice între vii. 3 stipulează că: se pot atribui. prin acte juridice pentru cauză de moarte şi prin moştenire legală. 4. atât ea cât şi membrii familiei sale în localitatea respectivă. 3. constituit în favoarea unor persoane fizice prin acte administrative individuale. Dreptul real de folosinŃă Dreptul real de folosinŃă reprezintă un dezmembrământ al dreptului de proprietate privată al unităŃilor administrativ-teritoriale asupra unor categorii de terenuri agricole. se stinge prin acte administrative individuale. 2. personalului de specialitate din serviciile publice comunale. până la 5000 mp în echivalent arabil. Persoana fizică care solicită să i se constituie un drept real de folosinŃă trebuie să aibă domiciliul în localitatea unde se află terenul şi să nu deŃină teren. Este un drept real. plantaŃia sau lucrarea. de familie. Superficiarul poate transmite dreptul de proprietate asupra construcŃiei. decurgând din caracterul intuitu personae al acestuia. dacă nu are teren în proprietate în această localitate.posibilitatea de a dispune de substanŃa terenului în măsura necesară realizării construcŃiilor. 4. superficiarul ori un terŃ) dobândeşte dreptul de proprietate atât asupra terenului cât şi asupra construcŃiei. 27 . Se constituie şi. 18/1991 a fondului funciar. oraşului sau municipiului. fără consimŃământul proprietarului terenului. putând fi constituit numai în favoarea persoanelor fizice care au o calitate specială prevăzută de lege şi anume care fac parte din personalul de specialitate al serviciilor publice comunale. lucrării ori plantaŃiei existente pe teren. consolidări. Superficiarul poate să greveze cu sarcini reale construcŃia. Stingerea dreptului de superficie Dreptul de superficie se stinge în următoarele moduri: a) prin dispariŃia (pieirea sau desfiinŃarea) totală a construcŃiei. b) prin confuziune. etc. republicată. modificată prin Legea nr. în folosinŃă agricolă. 19 alin. care în art. Acest drept este reglementat de Legea nr. odată cu acesta transmiŃându-se şi dreptul de superficie. când o persoană (proprietarul terenului. excavări. plantaŃiilor sau altor lucrări (cum ar fi săpături. la cerere. Caracterele juridice Dreptul real de folosinŃă are următoarele caractere juridice: 1. Este un drept inalienabil. în perioada cât lucrează în localitate. Constituirea dreptului real de folosinŃă Dreptul real de folosinŃă se constituie la cererea persoanelor îndreptăŃite.

597 şi 598 C.ExerciŃii AlegeŃi varianta/variantele corecte de răspuns: 1. Pot forma obiectul dreptului de uzufruct următoarele categorii de bunuri: a) titlurile la purtător b) fondul de comerŃ c) terenurile proprietate publică sau privată Răspuns: a). care în fond este o vânzare silită (art. Dreptul de servitute poate fi apărat ori înlăturat prin: a) acŃiunea negatorie b) acŃiunea confesorie de servitute c) acŃiunea petitorie Răspuns: a). b) Cursul nr. 8 MODURILE DE DOBÂNDIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE ŞI A ALTOR DREPTURI REALE Prin modurile generale de dobândire a proprietăŃii şi a altor drepturi reale se înŃeleg acele mijloace juridice – acte şi fapte juridice – prin care se dobândesc aceste drepturi. c) 2. Dreptul real de folosinŃă prezintă următoarele caractere juridice: a) drept alienabil b) drept temporar c) drept real. b) 3. civ. 28 . Dreptul de superficie se constituie prin: a) lege b) titlu c) uzucapiune Răspuns: a). b) 4. Legea ca mod de dobândire a drepturilor reale În concepŃia Codului civil.). d) 5. b). dezmembrământ al dreptului de proprietate d) are caracter intuitu personae Răspuns: b).). domeniul de aplicare al legii în această materie cuprinde: 1) dobândirea fructelor prin posesia de bună-credinŃă (art. 2) dobândirea coproprietăŃii zidului comun. c). 3) dobândirea mobilelor prin posesia de bună-credinŃă. Dezmembrămintele dreptului de proprietate se pot constitui prin: a) lege b) voinŃa omului c) hotărâre judecătorească Răspuns: a). civ.485 C.

folosind materialele altuia. accesiunea albiei părăsite şi accesiunea animalelor. în toate cazurile. Accesiunea imobiliară naturală constă în unirea a două bunuri care aparŃin unor proprietari diferiŃi. În Codul civil sunt reglementate trei cazuri de accesiune mobiliară: adjuncŃiunea. pe terenul său. cu materialele sale. Codul civil porneşte de la ideea că lucrul principal este terenul. avulsiunea.Hotărârea judecătorească. În prezent. accesiunea poate fi imobiliară şi mobiliară. având obligaŃia de a plăti despăgubirile corespunzătoare. 29 . mod de dobândire a drepturilor reale Hotărârea judecătorească constituie un mod de dobândire a dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale numai atunci când ea are un caracter constitutiv de drepturi. OcupaŃiunea Ocuparea. atunci când aceasta este luată de la un izvor natural. TradiŃiunea (predarea materială) Prin tradiŃiune se înŃelege predarea materială a unui bun. însă cu materialele altcuiva. de mică importanŃă. specificaŃiunea şi confuziunea sau amestecul. proprietarul bunului principal devine şi proprietar al bunului mai puŃin important. adică al unor donaŃii curente. denumită de Codul civil „ocupaŃiune”. În Codul civil sunt reglementate două cazuri de accesiune artificială: construcŃia sau plantaŃia făcută de proprietar. Accesiunea imobiliară artificială presupune intervenŃia omului. Titularul dreptului asupra lucrului mai important devine şi titularul bunului mai puŃin important. construcŃia sau plantaŃia făcută de o persoană. dintre care cel puŃin bunul principal este un bun imobil. Codul civil reglementează următoarele cazuri de accesiune imobiliară naturală: aluviunea. Prezintă acest caracter hotărârea judecătorească prin care se dispune exproprierea unui imobil proprietate privată pentru utilitate publică sau hotărârea judecătorească pronunŃată într-o cauză care are ca obiect suplinirea consimŃământului uneia din părŃi la încheierea unui act translativ de proprietate. se admite că în această categorie ar intra: apa de băut sau pentru trebuinŃele casnice. prin predarea lucrului donat. fără intervenŃia omului. fără a fi necesară o formă specială. unit cu primul. tradiŃiunea operează transferul proprietăŃii în cazul aşa-numitelor daruri manuale. Accesiunea Accesiunea constă în încorporarea materială a unui lucru mai puŃin important într-un lucru mai important. ca mod de dobândire a drepturilor reale. proprietarul terenului devine şi proprietar al construcŃiei sau al plantaŃiei. constă în luarea în posesie a unui bun care nu aparŃine nimănui. iar prin accesiune. care se execută imediat. Regula este că. însă pe terenul altcuiva. insulele şi prundişurile. deci a unui bun fără stăpân. Accesiunea imobiliară poate fi naturală şi artificială. După obiectul principal la care se referă. Accesiunea mobiliară presupune unirea a două bunuri mobile care aparŃin la proprietari diferiŃi ori confecŃionarea sau obŃinerea unui bun de către o persoană prin munca sa. În prezent. precum şi vânatul sau peştele când sunt dobândite legal.

civ. civ. uzufructul.universal. prin posedarea neîntreruptă a acestui lucru în tot timpul fixat de lege. 644 Cod civil. 650 Cod civil. 247/2005. Pot fi dobândite prin uzucapiune dreptul de proprietate privată şi dezmembrămintele acestuia. precum şi în alte acte normative. ceea ce înseamnă că data deschiderii unei succesiuni este data morŃii celui care lasă moştenirea. nu poate duce niciodată la uzucapiune. prin legate. Simpla detenŃie precară ori posesia viciată. În raport de prevederile art. . Succesiunea Potrivit art.cu titlu universal. modificată şi completată prin legea nr. .particular. deoarece acestea sunt inalienabile şi imprescriptibile. când posesia a fost de bună-credinŃă şi s-a întemeiat pe un just titlu.Legea nr. oricât ar dura în timp. Uzucapiunea poate fi de două feluri: uzucapiunea de 30 de ani (art.moştenire testamentară Moştenirea este legală când transmisiunea patrimoniului succesoral are loc în temeiul legii. 651 Cod civil.1895 C. Efect al posesiei. CondiŃiile generale ale dreptului de moştenire Indiferent de felul moştenirii. abitaŃia.. republicată. în general. Moştenirea este testamentară în cazul în care transmiterea patrimoniului succesoral sau o parte a acestuia are loc în temeiul voinŃei celui care lasă moştenirea manifestată prin testament. transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane fizice sau juridice. modificată şi completată prin Legea nr. proprietatea bunurilor se dobândeşte şi se transmite prin succesiune. 18/1991. servituŃile şi superficia. prin convenŃie şi prin tradiŃiune. Legatul poate fi: . ori către stat. cu vocaŃie la întregul patrimoniu succesoral. 112/1995 sau Legea nr. cum aer fi Legea nr. cu vocaŃie la o fracŃiune din patrimoniul succesoral. Moştenirea este reglementată în Codul civil. Termenul de succesiune desemnează.. Ea nu se aplică în privinŃa bunurilor imobile proprietate publică. moştenirea este de două feluri: . uzucapiunea presupune întotdeauna o posesie utilă. succesiunile se deschid prin moarte. 14 din Codul de procedură civilă conform căruia litigiile privitoare la moştenire sunt de competenŃa instanŃei celui din urmă domiciliu al defunctului. legală sau testamentară.Uzucapiunea (prescripŃia achizitivă) Uzucapiunea este un mod de dobândire a proprietăŃii sau a altor drepturi reale cu privire la un lucru. 319/1944 privind drepturile succesorale ale soŃului supravieŃuitor. cu vocaŃie la bunuri determinate. pentru ca o persoană să poată moşteni trebuie să îndeplinească două condiŃii: 30 . Persoanele desemnate de testator să culeagă moştenirea se numesc legatari. Locul deschiderii moştenirii Locul deschiderii moştenirii este cel al ultimului domiciliu al defunctului.moştenire legală . uzul. în raport de prevederile art.1890 C. 10/2001. adică neafectată de vicii. 247/2005. Legea nr. după distincŃiile stabilite în art. Data deschiderii moştenirii Potrivit art.) şi uzucapiunea de 10 până la 20 de ani.

. la data deschiderii succesiunii.predecedaŃii.clasa a III-a.vocaŃia succesorală Capacitatea succesorală reprezintă aptitudinea unei persoane de a fi subiect de drepturi şi obligaŃii pe care le implică calitatea de moştenitor. ei vor împărŃi moştenirea în părŃi egale. în sens larg. nepoŃii.lea..persoanele fizice în viaŃă la data deschiderii succesiunii. CondiŃiile speciale ale moştenirii legale Pentru a dobândi moştenirea în temeiul legii o persoană trebuie să îndeplinească trei condiŃii speciale: 1. clasa descendenŃilor. rudele de grad mai apropiat înlătură de la moştenire rudele de grad mai îndepărtat. Nu au capacitate succesorală: . verii primari. . în concurs cu succesorii mai apropiaŃi în grad.clasa I. clasa ascendenŃilor ordinari (bunicii. 31 . să nu fie exheredată (dezmoştenită). fără limită de grad).clasa a IV-a. având capacitate succesorală de la data înregistrării. 2. în linie directă. dar nenăscute. . strănepoŃii defunctului. să nu fie nedemnă. -persoanele juridice dacă sunt în fiinŃă la data deschiderii succesiunii. desemnează vocaŃia eventuală a unor persoane de a culege moştenirea lăsată de o altă persoană. .persoanele dispărute.clasa a II-a. Reprezentarea succesorală Prin reprezentare succesorală un moştenitor mai îndepărtat în grad urcă în locul şi gradul ascendentului său decedat la data deschiderii moştenirii pentru a culege. . conform căruia în cadrul aceleiaşi clase. Principiul proximităŃii gradului de rudenie între moştenitorii din aceeaşi clasă. de la data actului de dispoziŃie. Principiul egalităŃii între rudele din aceeaşi clasă şi de acelaşi grad. VocaŃia succesorală. alcătuită din copiii. . clasa ascendenŃilor privilegiaŃi (părinŃii defunctului) şi a colateralilor privilegiaŃi (fraŃii şi surorile defunctului şi descendenŃii acestora până la gradul al IV. de la data recunoaşterii sau autorizării înfiinŃării. străbunicii defunctului.persoanele concepute. partea care s-ar fi cuvenit predecedatului dacă acesta s-ar fi aflat în viaŃă. clasa colateralilor ordinari ( unchii şi mătuşile. Persoanele care au capacitate succesorală sunt: . fără limită de grad.comorienŃii (persoanele care au murit în aceeaşi împrejurare. inclusiv). .persoanele juridice care au încetat să mai aibă fiinŃă. să aibă vocaŃie succesorală legală. Principiile generale ale devoluŃiunii legale Principiul chemării la moştenire a rudelor în ordinea claselor de moştenitori legali Codul civil stabileşte patru clase de moştenitori legali: . 3. fraŃii şi surorile bunicilor defunctului). potrivit căruia dacă moştenitorii defunctului fac parte din aceeaşi clasă şi au acelaşi grad de rudenie. fără să se poată stabili dacă una a supravieŃuit celeilalte).capacitatea succesorală .

Din categoria testamentelor ordinare fac parte testamentul olograf.E. bunurile lăsate de defunct trec în proprietatea statului. .C reprezintă o dispoziŃie testamentară prin care titularii instrumentelor de economisire solicită în scris conducerii 32 . Testamentul mistic sau secret este testamentul semnat de testator. Drepturile statului asupra moştenirii vacante Potrivit art. cu respectarea dispoziŃiilor legale. Clauza testamentară pentru depunerile la C.C şi testamentul făcut în străinătate. testamentele privilegiate. precum şi asupra darurilor de nuntă. testamentele ordinare. adică legatele. 3. Cuprinsul principal al testamentului îl constituie actele de dispoziŃie cu titlu gratuit privitoare la bunurile pe care testatorul le va lăsa la moartea sa. . În dreptul nostru sunt cunoscute trei categorii de testamente: 1. în misiune ori prizonieri la inamic sau pe teritoriul român într-o localitate asediată sau ale cărei comunicaŃii au fost întrerupte din cauza războiului.Reprezentarea succesorală este admisă în privinŃa descendenŃilor copiilor defunctului şi în privinŃa descendenŃilor din fraŃi şi surori. Legea nr. testamentele militarilor. testamentul în caz de boală contagioasă şi testamentul maritim. soŃul supravieŃuitor trebuie să îndeplinească condiŃiile generale cerute de lege pentru a moşteni. Testamentul maritim se încheie de călătorii şi membrii echipajului în cursul unei călătorii pe mare. 680 Cod civil. cât timp se află pe teritoriul străin. în lipsă de moştenitori legali sau testamentari. testamentul autentic şi testamentul mistic (secret). de tot sau parte din avutul său. 2. precum şi o condiŃie specială.E. Testamentul olograf trebuie să fie în întregime scris.un drept temporar de abitaŃie asupra casei de locuit. 319/1944 recunoaşte următoarele drepturi soŃului supravieŃuitor: -un drept de moştenire în concurs cu oricare dintre clasele de moştenitori legali sau în lipsa rudelor din cele patru clase. Testamentul făcut în timp de boală contagioasă este acel testament făcut de persoanele aflate pe un teritoriu izolat din cauza unei boli contagioase (în carantină) dacă în localitatea respectivă nu există notar public. precum şi persoanele asimilate acestora. 802 Cod civil. Drepturile succesorale ale soŃului supravieŃuitor Pentru a-l moşteni pe defunct. testamentul este un act revocabil prin care testatorul dispune. Testamentul autentic este acel testament care a fost autentificat de notarul public. forme simplificate de testamente pentru depunerile la C. Testamentul Potrivit art. datat şi semnat de mâna testatorului. respectiv să aibă calitatea de soŃ la data deschiderii moştenirii.un drept de moştenire special asupra mobilelor şi obiectelor aparŃinând gospodăriei casnice. pentru timpul încetării sale din viaŃă. Testamentul militarilor este acel testament încheiat de militari. Sunt testamente privilegiate. strâns şi sigilat şi prezentat judecătoriei pentru îndeplinirea unor formalităŃi.

pure şi simple . Rezerva succesorală Orice persoană fizică poate dispune liber de bunurile care alcătuiesc patrimoniul său. neîngrădit.a accepta pur şi simplu moştenirea . Cotitatea disponibilă este acea parte a patrimoniului care excede rezervei succesorale şi de care defunctul poate dispune liber. Potrivit Codului civil şi Legii nr. vot primi întreg patrimoniul. 33 . 886 Cod civil. Legatul Legatul este actul juridic cuprins într-un testament prin care testatorul desemnează una sau mai multe persoane care. După modalităŃile care afectează voinŃa testatorului. inclusiv prin donaŃii şi dispoziŃii testamentare.cu titlu universal .cu termen .a accepta moştenirea sub beneficiu de inventar .descendenŃii defunctului de orice grad . după deces.ascendenŃii privilegiaŃi .C. 319/1944 sunt moştenitori rezervatari: . sumele de bani depuse. legatele pot fi: . dar în limitele prevăzute de lege.universale . legatele pot fi: . care se aplică în cazul transmisiunilor succesorale universale şi cu titlu universal. Dreptul de opŃiune succesorală se manifestă prin intermediul actului juridic de opŃiune succesorală prin care titularul acestui drept subiectiv are posibilitatea de a alege între: .C.cu titlu particular Cauzele care împiedică producerea efectelor legatelor (cauzele de ineficacitate) sunt revocarea şi caducitatea dispoziŃiilor testamentare .soŃul supravieŃuitor Dreptul de opŃiune succesorală Dreptul de opŃiune succesorală aparŃine tuturor moştenitorilor cu vocaŃie generală la moştenire. cetăŃeanul român aflat în străinătate va putea dispune prin testament sau în forma olografă prevăzută de legea română sau în forma autentică întrebuinŃată în locul unde se face testamentul. introducerea de dispoziŃii testamentare prin care să indice persoanele cărora să li se elibereze.cu sarcină După obiectul lor.sub condiŃie . o fracŃiune din el sau bunuri determinate din patrimoniul testatorului.E. la decesul său. Conform art. Rezerva succesorală este acea parte din patrimoniul celui care lasă moştenirea la care moştenitorii au dreptul în virtutea legii şi de care cel care lasă moştenirea nu poate dispune prin liberalităŃi făcute în timpul vieŃii sau prin legate.a renunŃa la moştenire Dreptul de accepta succesiunea se prescrie în termen de 6 luni socotit de la data deschiderii succesiunii. iar în catul transmisiunilor cu titlu particular aceste termen este de 3 ani.

c). d) accesiunea albiei părăsite. c) dobândirii fructelor prin posesia de bună . Potrivit art. e) accesiunea animalelor. 9 REGIMUL JURIDIC AL CIRCULAłIEI BUNURILOR IMOBILE Regimul juridic al circulaŃiei terenurilor IniŃial. credinŃă. b) dobândirii mobilelor prin posesia de bună . când posesia a fost de bună-credinŃă şi s-a întemeiat pe un just titlu. Codul civil reglementează următoarele cazuri de accesiune imobiliară naturală: a) aluviunea. c) declarative de drepturi. b) uzucapiunea de 10 ani. Răspuns: a).” 34 . OcupaŃiunea se aplică cu privire la următoarele bunuri: a) apa de băut sau pentru trebuinŃele casnice. Răspuns: a) Cursul nr. Uzucapiunea poate fi : a)uzucapiunea de 30 de ani. proprietatea sau dreptul se transmite prin efectul consimŃământului părŃilor şi lucrul rămâne în rizico – pericolul dobânditorului. Răspuns: a) 3. d) Răspuns: a). contractele de vânzare – cumpărare având ca obiect un bun imobil se puteau perfecta prin simplul acord de voinŃă al părŃilor. sistemul Codului civil a consacrat două principii: principiul libertăŃii contractuale şi principiul consensualismului. chiar când nu s-a făcut tradiŃiunea bunului. b) vânatul sau peştele când sunt dobândite legal. în materia circulaŃiei juridice a bunurilor imobile. c) 2. Sub imperiul acestor principii. b). b) avulsiunea. b) translative de drepturi.credinŃă. c) bunurile părăsite. c) insulele şi prundişurile. atunci când aceasta este luată de la un izvor natural. b) 4. 971 Cod civil „în contractele ce au ca obiect translaŃia proprietăŃii sau unui alt drept real.ExerciŃii AlegeŃi varianta/variantele corecte de răspuns: 1. Pot fi considerate mod de dobândire a dreptului de proprietate hotărârile judecătoreşti: a) constitutive de drepturi. Legea constituie mod de dobândire a proprietăŃii în cazul: a) dobândirii coproprietăŃii zidului comun. c)uzucapiunea de 20 de ani. Răspuns: a). d). e) 5.

Codul civil nu cuprinde reglementări în materia înstrăinării acestora. 54/1998 privind circulaŃia juridică a terenurilor. dar cât timp au fost în vigoare dispoziŃiile unor acte normative. Regimul juridic al construcŃiilor Regimul juridic al circulaŃiei construcŃiilor ConstrucŃiile de orice fel aflate în proprietate privată sunt în circuitul civil general şi pot fi înstrăinate şi dobândite prin oricare dintre modurile prevăzute de lege: convenŃie. indiferent de destinaŃia sau de întinderea lor. Cu excepŃia litigiilor privind reconstituirea dreptului de proprietate privată şi legalitatea titlului de proprietate. Înstrăinările realizate sub orice formă în temeiul acestei legi. 226/2000 care prevedea că terenurile cu destinaŃie forestieră constituie fondul forestier naŃional. art. circulaŃia juridică a terenurilor este reglementată prin Titlul X al Legii nr. deşi lucrul încă nu se va fi predat şi preŃul nu se va fi numărat. indiferent de destinaŃia şi titularul lor. conform legilor fondului funciar. cu sau fără construcŃii. îndată ce părŃile s-au învoit asupra lucrului şi asupra preŃului.” Cu privire la terenuri. existenŃa unui litigiu privitor la un teren cu sau fără construcŃii. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăŃii şi justiŃiei. Regimul juridic al terenurilor cu destinaŃie forestieră Regimul juridic al terenurilor cu destinaŃie forestieră a fost reglementat prin Legea nr. nu validează titlurile de proprietate ale înstrăinătorilor şi dobânditorilor.Astfel. sub sancŃiunea nulităŃii absolute. 1295 Cod civil prevede că „ vinderea este perfectă între părŃi şi proprietatea este de drept strămutată la cumpărător. precum şi persoanele juridice străine pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în România în condiŃiile prevăzute de legea specială. Noul act normativ prevede că terenurile proprietate privată. după caz. dacă acestea erau lovite de nulitate. în doctrină şi în jurisprudenŃă s-a considerat că terenurile la care se refereau aceste acte normative au fost scoase din circuitul civil. precum şi unele măsuri adiacente. CirculaŃia juridică a terenurilor reglementată prin Titlul X al Legii nr. cu respectarea dispoziŃiilor prezentei legi. uzucapiune . în privinŃa vânzătorului. Terenurile cu sau fără construcŃii. care a abrogat Legea nr. ca urmare a încălcării dispoziŃiilor legale în vigoare la data încheierii lor. În situaŃia în care. 247/2005 s-a abrogat OrdonanŃa de UrgenŃă a Guvernului nr. una dintre părŃi refuză ulterior să încheie contractul. 35 . sunt şi rămân în circuitul civil. după încheierea unui antecontract cu privire la un teren. 66/2002 pentru aprobarea OrdonanŃei de UrgenŃă a Guvernului nr. încheiate în formă autentică. nu împiedică înstrăinarea acestuia şi nici constituirea altor drepturi reale sau de creanŃă. situate în intravilan şi extravilan. 8 din Titlul X al Legii nr. Prin art. pot fi înstrăinate şi dobândite prin acte juridice între vii. Ele pot fi înstrăinate şi dobândite liber prin oricare din modurile prevăzute de lege. succesiune legală. accesiune. care cuprinde fondul forestier proprietate publică şi fondul forestier proprietate privată. partea care şi-a îndeplinit obligaŃiile poate sesiza instanŃa competentă care pronunŃă o hotărâre care să Ńină loc de contract. 226/2000 privind circulaŃia juridică a terenurilor cu destinaŃie forestieră. 247/2005 În prezent. care au instituit restricŃii circulaŃiei juridice a bunurilor imobile. CetăŃenii străini şi apatrizii. testament.

formă cerută ad validitatem. prin care autoritatea administraŃiei publice judeŃene sau locale face cunoscute regimul juridic. Certificatul de urbanism este un act administrativ de informare. care prin modificările aduse prin Legea nr. 453/2001 se numeşte Legea privind autorizarea executării de construcŃii. abitaŃie. română sau străină. 7/1996. 27 din Legea nr. Forma actului juridic având ca obiect înstrăinarea unei construcŃii este forma scrisă. Legea nr. 85/1992. prin anumite acte normative s-au stabilit interdicŃii de înstrăinare. economic şi tehnic al imobilelor şi condiŃiile necesare pentru realizarea unor investiŃii. 50/1991 privind autorizarea executării construcŃiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinŃelor. Legea dispune că aplicarea documentaŃiei specializate de amenajare a teritoriului şi de urbanism se asigură prin eliberarea certificatului de urbanism.facultativă în cazul vânzării sau cumpărării de imobile. modificată prin Legea nr. Regimul juridic al realizării şi desfiinŃării construcŃiilor Dreptul de proprietate privată asupra construcŃiilor este supus unor reglementări speciale atunci când este vorba de realizarea şi desfiinŃarea construcŃiilor. Legea nr. De la principiul liberei circulaŃii a construcŃiilor. cu excepŃia cazului în care transmisiunea dreptului de proprietate se realizează printr-un contract de donaŃie. sociale. Amenajarea teritoriului reprezintă o activitate complexă care are ca scop coordonarea politicilor economice. sub sancŃiunea nulităŃii absolute. servitute. certificatul de urbanism trebuie să conŃină următoarele menŃiuni: • dreptul de proprietate asupra imobilului şi servituŃile de utilitate publică de care este afectat. 112/1995 şi Legea nr. partajare sau comasare a bunurilor imobile. care au natura juridică a unor indisponibilizări parŃiale şi speciale. 36 . înscrierea având ca efect opozabilitatea faŃă de terŃi a actului de înstrăinare. conform art. 61/1990. 247/2005. cu caracter obligatoriu. superficie şi poate fi grevat printr-o ipotecă sau un privilegiu imobiliar. 2. • situarea terenului în intravilan sau extravilan. Referitor la regimul juridic al unui bun imobil. situaŃie în care actul juridic trebuie să fie încheiat în formă autentică. precizăm că subiecte ale acestui drept poate fi orice persoană fizică sau juridică. culturale şi ecologice în vederea realizării unui cadru natural şi construit armonios. În acest sens sunt dispoziŃiile cuprinse în Legea nr. Activitatea de amenajare a teritoriului şi urbanism este realizată de organele administraŃiei publice centrale şi locale. cu caracter temporar. formă cerută ad probationem. uz. tranzacŃii imobiliare şi alte operaŃiuni imobiliare. prin constituirea unui drept de uzufruct. Actul juridic de dobândire a unei construcŃii se înscrie în cartea funciară. Legea nr.Dreptul de proprietate asupra construcŃiilor poate fi dezmembrat.. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.obligatorie pentru adjudecarea prin licitaŃie publică a lucrărilor de proiectare şi de execuŃie a lucrărilor publice şi pentru legalizarea actelor de înstrăinare. Referitor la persoanele care pot dobândi dreptul de proprietate asupra construcŃiilor. în concordanŃă cu valorile generale ale societăŃii. Eliberarea certificatului de urbanism este: 1. 10/2001. Este vorba de interdicŃiile de înstrăinare instituite prin Decretul – Lege nr.

1 că terenurile care aparŃin domeniului privat al statului sau al unităŃilor administrativ – teritoriale. zone în care se poate exercita un drept de preemŃiune. lucrările se consideră finalizate dacă s-au realizat toate elementele prevăzute în autorizaŃie şi s-a efectuat recepŃia finală. dacă imobilul este înscris în Lista cuprinzând monumentele istorice din România. • ExerciŃii AlegeŃi varianta/variantele corecte de răspuns: 1. în vederea realizării construcŃiei de către titular. prin licitaŃie publică. principiul libertăŃii contractuale.prevederi care ar institui un regim asupra imobilului: zone protejate. Răspuns: a). executarea şi funcŃionarea construcŃiilor. AutorizaŃia de construire este un act al autorităŃii publice locale în temeiul căruia este asigurată aplicarea măsurilor prevăzute de lege cu privire la amplasarea. aprobate. c. în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii. executarea lucrărilor de construcŃii este permisă numai pe baza unei autorizaŃii de construire sau de desfiinŃare. 453/2001 prevede în art. pot fi vândute. Codul civil a consacrat următoarele principii: a. 10 alin. eliberată în aceleaşi condiŃii de către autoritatea publică competentă. potrivit legii. • proiectul autorizat pentru construcŃie. 54/1998 privind circulaŃia juridică a terenurilor. Legea nr. • dovada achitării taxei de eliberare a autorizaŃiei. Potrivit art. principiul consensualismului. CirculaŃia juridică a terenurilor este reglementată. Pentru desfiinŃarea construcŃiilor. aceasta va fi anulată de către instanŃa de contencios de administrativ. destinate construirii. avizate şi aprobate conform legii. după distincŃiile făcute în art. 50/1991. proiectarea. 4 din lege. în prezent. c) 2. primarul municipiului Bucureşti sau primar. 1 din Legea nr. concesionate ori închiriate. 453/2001. principiul bunei – credinŃe. inclusiv la sesizarea Inspectoratului de Stat în ConstrucŃii. b. legea impune ca această operaŃiune să se realizeze pe baza unei autorizaŃii de desfiinŃare. modificată şi completată prin Legea nr. Persoanele fizice sau juridice care realizează lucrările de construcŃie au obligaŃia să execute integral lucrările în termenul prevăzut în autorizaŃie. în condiŃiile respectării documentaŃiei de urbanism şi de amenajarea teritoriului. Pentru eliberarea autorizaŃiei de construire la cererea tip solicitantul trebuie să anexeze şi următoarele acte: • certificatul de urbanism. În materia circulaŃiei juridice a bunurilor imobile. Cererea de anulare a autorizaŃiei de construire sau de desfiinŃare poate fi formulată şi de către prefect. 37 . potrivit legii. de următoarele acte normative: a. În situaŃia în care autorizaŃia de construire sau de desfiinŃare a fost eliberată cu încălcarea dispoziŃiilor legale. de către preşedintele consiliului judeŃean. Aceasta se emite la cererea titularului dreptului de proprietate asupra imobilului – teren sau construcŃie – în temeiul şi cu respectarea prevederilor documentaŃiei de urbanism şi de amenajare a teritoriului. • titlul asupra terenului sau construcŃiei. Legea nr. interdicŃii speciale.

probarea actului. c. obligatorie. republicată. Publicitatea imobiliară se întemeiază pe sistemul de evidenŃă al cadastrului general care este un sistem unitar şi obligatoriu de evidenŃă tehnică. d) 4. c). obligatorie. 1 din Legea nr. 247/2005. cu sau fără construcŃii. se înŃelege una sau mai multe parcele alăturate. economică şi juridică a tuturor imobilelor de pe întreg teritoriul Ńării. economică şi juridică prin care se realizează identificarea. 10 PUBLICITATEA DREPTURILOR REALE IMOBILIARE Publicitatea imobiliară reprezintă ansamblul mijloacelor juridice prevăzute de lege prin care se înfăŃişează în mod public situaŃia materială şi juridică a bunurilor imobile în scopul de a ocroti interesele titularilor drepturilor reale şi circulaŃia acestora de la naşterea şi până la stingerea lor. Prin imobil. facultativă. b. Răspuns: a) 5. validitatea actului. 7/1996. Titlul X al Legii nr. înregistrarea şi reprezentarea pe hărŃi şi planuri cadastrale a tuturor terenurilor. 18/1991. convenŃie. în cazul vânzării sau cumpărării de imobile. Actul juridic de dobândire a unei construcŃii se înscrie în cartea funciară. cadastrul general este sistemul unitar şi obligatoriu de evidenŃă tehnică. b. pentru legalizarea actelor de înstrăinare. Cadastrul general se organizează la nivelul fiecărei unităŃi administrativ teritoriale şi la nivelul întregii Ńări. Răspuns: b) 3. legea fondului funciar. Răspuns: c) Cursul nr. 7/1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliară. b). b. modificată prin Legea nr. aparŃinând aceluiaşi proprietar. Cadastrul general Potrivit art. c. 247/2005. succesiune legală. construcŃia şi proprietarul. Legea nr. pentru adjudecarea prin licitaŃie publică a lucrărilor de proiectare şi de execuŃie a lucrărilor publice. modificată şi completată prin Legea nr. Prin parcelă se înŃelege suprafaŃa de teren cu aceeaşi categorie de folosinŃă. c. Răspuns: a). 38 . înscrierea fiind necesară pentru: a. d. în sensul Legii nr. c.b. Eliberarea certificatului de urbanism este: a. partajare sau comasare a bunurilor imobile. pot fi înstrăinate şi dobândite prin: a. EntităŃile de bază ale acestui sistem sunt parcela. 247/2005. indiferent de destinaŃia lor şi de proprietari. precum şi a celorlalte bunuri imobile de pe întreg teritoriul Ńării. opozabilitatea faŃă de terŃi a actului de înstrăinare. testament. ConstrucŃiile de orice fel aflate în proprietate privată aflate în circuitul civil. uzucapiune sau prescripŃie achizitivă.

cadastrul general îndeplineşte următoarele funcŃii: . prin reorganizarea oficiilor judeŃene de cadastru. 7 din Legea fondului funciar nr. 7/1996 prevede în mod corespunzător. fondul funciar şi. indiferent de destinaŃie. dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale trebuie înregistrate în documentele de evidenŃă funciară şi de publicitate imobiliară prevăzute de lege. În cadrul funcŃiei economice a cadastrului general se evidenŃiază elementele tehnice necesare stabilirii valorii de impozitare a imobilelor asupra veniturilor realizate din tranzacŃii imobiliare. în subordonarea oficiilor teritoriale. de titlul pe baza căruia sunt deŃinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte. 10 din Legea nr. 1 din Legea nr. 247/2005. modificată prin Legea nr. planurile cadastrale şi anexele la partea I a cărŃii funciare vor sta la baza completării sau. o extindere treptată şi progresivă a noului sistem de publicitate bazat pe cărŃile funciare. geodezie şi cartografie şi a municipiului Bucureşti şi a Birourilor de carte funciară. FuncŃia juridică se realizează prin identificarea proprietarului pe baza actului de proprietate şi prin înscrierea în cartea funciară. Legea nr. lucrările cadastrale neputând fi definitivate în acelaşi timp în fiecare localitate sau judeŃ. Registrele. Geodezie şi Cartografie şi preluarea activităŃii privind publicitatea imobiliară de la Ministerul JustiŃiei este AgenŃia NaŃională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. aflată în subordinea Ministerului AdministraŃiei şi Internelor. ca unităŃi cu personalitate juridică în subordinea agenŃiei naŃionale. oraşe şi municipii – şi se păstrează la oficiul teritorial. prin reorganizarea Oficiului NaŃional de Cadastru. 7/1996 Prin Legea nr. instituŃie publică cu personalitate juridică. legea dispune 39 . terenurile de orice fel.Potrivit art. 7/1996 s-au pus bazele unui sistem real şi unic de publicitate imobiliară pentru întreaga Ńară. oficii teritoriale. Planul cadastral conŃine reprezentarea grafică a datelor din registrele cadastrale referitoare la imobilele din cadrul unităŃilor administrativ-teritoriale – comune. menit să înlocuiască cele trei sisteme de publicitate imobiliară aplicabile în dreptul român actual. precum şi ale construcŃiilor. Organizarea activităŃii de cadastru Unica autoritate în domeniu. birouri teritoriale. republicată. . La nivelul fiecărui judeŃ şi municipiul Bucureşti au fost înfiinŃate oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară. 7/1996. Conform art.funcŃia economică. FuncŃia tehnică a cadastrului general se realizează prin determinarea pe bază de măsurători a poziŃiei. configuraŃiei şi mărimii suprafeŃelor terenurilor pe destinaŃii. modificată prin Legea nr. La nivelul unităŃilor administrativ-teritoriale s-au înfiinŃat birouri de cadastru şi publicitate imobiliară. după caz a întocmirii din oficiu a cărŃilor funciare. .funcŃia juridică. 18/1991. la finalizarea măsurătorilor cadastrale la nivelul unităŃilor administrativ-teritoriale.funcŃia tehnică. 18/1991. Sistemul de publicitate reală al cărŃii funciare reglementat de Legea nr. republicată. în mod corespunzător. łinând seama de faptul că realizarea unui cadastru naŃional este o problemă de viitor. constituie fondul funciar al Român. categorii de folosinŃă şi pe proprietari. 247/2005. Potrivit art.

registrul cadastral de publicitate imobiliară al acestui teritoriu. în subordonarea oficiilor teritoriale. Referitor la intrarea în vigoare a legii. Titlul II – Publicitatea imobiliară. Conform art. comună. La nivelul unităŃilor administrativ-teritoriale s-au înfiinŃat birouri de cadastru şi publicitate imobiliară. Titlul III – DispoziŃii tranzitorii.03. oraş sau municipiu.întocmirea imediată a cărŃilor funciare pentru întreaga Ńară. de pe teritoriul unei unităŃi administrativteritoriale. Legea nr. 7/1996. Acest registru se întregeşte cu registrul de intrare. prin reorganizarea oficiilor judeŃene de cadastru. indicând numărul cadastral al imobilelor şi numărul de ordine al cărŃilor funciare în care sunt înscrise. Organizarea activităŃii de publicitate imobiliară Activitatea de publicitate imobiliară se realizează de către AgenŃia NaŃională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.07. birouri teritoriale. Geodezie şi Cartografie şi preluarea activităŃii privind publicitatea imobiliară de la Ministerul JustiŃiei. 7/1996 este structurată în trei titluri: Titlul I – Regimul general al cadastrului şi publicităŃii imobiliare. Legea nr.teritorială. cu planul cadastral. 20 alin. 40 . în urma unui concurs organizat de aceasta.1996. La nivelul fiecărui judeŃ şi municipiul Bucureşti au fost înfiinŃate oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară. pe imobilele situate în raza de activitate a acestora. 247/2005.2005 a fost modificată Legea nr. respectiv la data de 24. instituŃie publică cu personalitate juridică. care este preşedintele consiliului de administraŃie. 41/2004. aparŃinând aceluiaşi proprietar. aflată în subordinea Ministerului AdministraŃiei şi Internelor. publicitatea imobiliară întemeiată pe sistemul de evidenŃă al cadastrului general are ca obiectiv înscrierea în cartea funciară a actelor şi faptelor juridice referitoare la imobilele din acelaşi teritoriu administrativ şi se realizează de către oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară. împreună cu un exemplar al înscrisurilor constatatoare ale actelor sau faptelor juridice supuse înscrierii. oficii teritoriale. numiŃi prin ordin al directorului general al AgenŃiei NaŃionale. împreună. 1. 247/19. 7/1996 a fost modificată şi completată prin OrdonanŃa de UrgenŃă a Guvernului nr. înfiinŃată prin reorganizarea Oficiului NaŃional de Cadastru. care se identifică printr-un număr cadastral unic şi se înscrie într-o carte funciară. 7/1996 a intrat în vigoare la 90 de zile de la publicare. cu registrul cadastral al imobilelor. unica autoritate în domeniu. Una sau mai multe parcele alăturate. ce se Ńine de către biroul teritorial din cadrul oficiului teritorial în a cărui rază teritorială de activitate este situat imobilul respectiv. AgenŃia NaŃională are sediul în municipiul Bucureşti. Legea nr.1996. Activitatea de publicitate imobiliară în cadrul oficiilor teritoriale este îndeplinită de registratori de carte funciară. sancŃiuni şi dispoziŃii finale. cu index alfabetic al proprietarilor şi cu o mapă în care se păstrează cererile de înscriere. potrivit art. până la punerea în aplicarea a cadastrului în fiecare unitate administrativ . iar organele sale de conducere sunt consiliul de administraŃie şi directorul general. cu precizarea că este vorba de cărŃi funciare care cuprind înscrieri cu caracter nedefinitiv. 72 alin. indiferent de categoria de folosinŃă. modificată prin Legea nr. ca unităŃi cu personalitate juridică în subordinea agenŃiei naŃionale. CărŃile funciare întocmite şi numerotate pe teritoriul administrativ al fiecărei localităŃi alcătuiesc. Prin Legea nr. 1 din Legea nr. formează un imobil. geodezie şi cartografie şi a municipiului Bucureşti şi a Birourilor de carte funciară. 7/13.04.

247/2005. referitoare la descrierea imobilelor. precum şi menŃionarea înscrisului pe care se întemeiază acest drept. descrierea imobilului şi inventarul de coordonate al amplasamentului. având ca obiect înscrierea definitivă a drepturilor reale. modificată prin Legea nr. categoriile de folosinŃă şi. îndreptări sau însemnări ce s-ar face în titlu. Partea a II-a. uzufruct. precum şi a măsurilor de indisponibilizare. drepturile personale sau alte raporturi juridice. 28 alin. e) faptele juridice. modificată prin Legea nr. 7/1996. cu privire la înscrierile făcute. f) orice modificări. urmărirea imobilului sau a veniturilor sale. abitaŃie.În cadrul AgenŃiei NaŃionale funcŃionează DirecŃia de publicitate imobiliară care organizează. precum şi acŃiunile privitoare la proprietate. b) înscrierea provizorie a drepturilor reale sub condiŃia justificării ulterioare. 41 . ipoteca şi privilegiile imobiliare. servituŃile în sarcina fondului aservit. b) faptele juridice. referitoare la înscrierile privind dezmembrămintele dreptului de proprietate şi sarcinile. după caz. care cuprinde: a) dreptul de superficie. referitoare la înscrierile privind dreptul de proprietate. d) orice modificări. în partea I sau a II-a a cărŃii funciare. întocmită conform regulamentului aprobat prin ordin al directorului general al AgenŃiei NaŃionale. folosinŃă. c) strămutările proprietăŃii. coordonează şi controlează activitatea de publicitate imobiliară din cadrul oficiilor teritoriale. uz. precum şi locaŃiunea şi cesiunea de venituri pe timp mai mare de 3 ani. acŃiunilor şi căilor de atac în justiŃie. d) servituŃile constituite în folosul imobilului. care cuprinde: a) numele proprietarului. în vederea respectării legilor şi reglementărilor în materie. indicând numărul ei şi numele localităŃii în care este situat imobilul. 4 din Legea nr. drepturile personale sau alte raporturi juridice. 247/2005. destinaŃia. având ca obiect înscrierea drepturilor personale. c) notarea. b) actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate. c) sechestrul. constituie anexa la partea I. a actelor şi faptelor juridice referitoare la starea şi capacitatea persoanelor. 7/1996. care cuprinde: a) numărul de ordine şi cel cadastral al imobilului. Partea a III-a. înscrierile în cartea funciară sunt de trei feluri: a) intabularea. în legătură cu imobilele din cartea funciară. b) suprafaŃa imobilului. Înscrierile în cartea funciară Potrivit art. îndreptări sau însemnări ce s-ar face cu privire la înscrierile făcute în această parte. construcŃiile. precum şi acŃiunile privitoare la drepturile reale înscrise în această parte. Cartea funciară Cartea funciară este alcătuită din titlu. Procedura de înscriere în cartea funciară Procedura de înscriere în cartea funciară este reglementată în Capitolul II din Legea nr. pentru fiecare imobil în parte. precum şi din trei părŃi: Partea I. c) planul imobilului cu vecinătăŃile.

b) evidenŃierea elementelor tehnice necesare stabilirii valorii de impozitare a imobilelor asupra veniturilor realizate din tranzacŃii imobiliare. b). EntităŃile de bază ale cadastrului general sunt: a) parcela. Răspuns: a). b) sistemul registrelor de transcripŃiuni şi inscripŃiuni. Cererea de înscriere se îndreaptă la biroul unde se află cartea funciară în care urmează să se facă înscrierea. c) 3. Răspuns: a). cu privire la înscrierile de carte funciară. precum şi ale construcŃiilor. b) acŃiunea în rectificarea înscrierilor în cartea funciară.Înscrierile în cartea funciară se efectuează la cererea părŃilor interesate. b). c) 5. Răspuns: a). cu excepŃia cazurilor în care legea prevede înscrierea din oficiu. categorii de folosinŃă şi pe proprietari. 7/1996. AcŃiunile de carte funciară sunt: a) acŃiunea în prestaŃie tabulară. c) imobilele din acelaşi teritoriu administrativ.acŃiunea în rectificarea înscrierilor în cartea funciară. reglementează. b) înscrierea provizorie. FuncŃia juridică a cadastrul general se realizează prin: a) determinarea pe bază de măsurători a poziŃiei.acŃiunea în prestaŃie tabulară. c) identificarea proprietarului pe baza actului de proprietate şi prin înscrierea în cartea funciară. Răspuns: c) 4. 42 . b). b) construcŃia. configuraŃiei şi mărimii suprafeŃelor terenurilor pe destinaŃii. . Legea nr. AcŃiunile de carte funciară AcŃiunile de carte funciară sunt acele acŃiuni în justiŃie care au ca obiect înscrierile în cartea funciară. Înscrierile în cartea funciară sunt. c) notarea. c) proprietarul. a) întabularea. Publicitatea imobiliară se întemeiază pe: a) sistemul de evidenŃă al cadastrului general. modificată prin Legea nr. două acŃiuni în justiŃie: . ExerciŃii rezolvate AlegeŃi varianta/variantele corecte de răspuns: 1. c) înscrierea provizorie a drepturilor reale sub condiŃia justificării ulterioare. 247/2005. Răspuns: a) 2.