Calendarul gradinii de legume FEBRUARIE - Se incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi sau nisip

umezit. - Livada doarme sub amortirea iernii; in zilele frumoase se pot curata pomii de frunzele uscate - in ele se ascund dusmani din primavara; tot in aceste zile se sapa pomii la radacina si se pune gunoi, se acopera cu pamant sapat, sau se aduna zapada la radacina lor. - si pamantul are viata lui; din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi. Pe straturile de langa casa se pune gunoi de pasari, cenusa pentru ingrasarea pamantului. MARTIE - replicatul rasadurilor in cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor timpurii de camp (tomate, ardei, vinete) - insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biologic a legumelor destinate culturilor de vara (varza, tomate) - plantarea in prima jumatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii, conopidei timpurii si gulioarelor - plantatul si semanatul din timp a mazarei, verzei si conopidei timpurii, a cepei din arpagic si samanta, a usturoiului de primavara, a morcovului, patrunjelului, spanacului, ridichii de luna, etc. - in a doua jumatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii, ardeii - se pregatesc solariile pentru tomate, ardei, vinete - se continua protejarea verdeturilor cu polietilena si recoltarea verdeturilor produse in sistem fortat - se practica supraaltoirea pomilor (unde e cazul) dupa metoda prin despicatura, copulatie sau triangulatie - fertilizarea suplimentara cu azot - dezgropatul si demusuroitul vitei de vie - se face taierea radacinilor pornite din altoi (taierea de rodire si copcitul)

- in legumicultura se continua dezinfectarea rasadnitelor, solariilor, cu formalina sau sulfat de cupru; - pomii fructiferi se pot stropi cu solutie sulfo-calcica, impotriva fainarii; peste 2 saptamani se mai face o stropire impotriva moniliei, cu o solutie pe baza de cupru. Tot in aceasta luna putem pregati terenul pentru plantarea de noi pomi fructiferi: se sapa si se gunoieste pentru a fi reavan, apoi, spre sfarsitul lunii, se pot planta. APRILIE - pana la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta in gradina: - radacinoasele (morcovi, patrunjel, pastarnac) in randuri, distanta de 25 cm; salata, spanacul; - se seamana soiuri de mazare tarzie, sfecla rosie si samanta de ceapa; - de la mijlocul lunii incepe: - plantatul varzoaselor, guliei si conopidei; - semanatul cartofilor preincoltiti la distanta de 70 cm intre randuri, iar pe rand, intre cuiburi, 30-40 cm, la adancimea de 10 cm; - semanatul fasolei, castravetelui, pepenelui si dovlecelului; - se mai poate semana inca sfecla rosie la 30 cm intre randuri; - plantarea telinei la distanta de 40 cm intre randuri si pe rand; - semanatul porumbului; - semanatul florilor anuale, plantatul trandafirilor, al daliilor, gladiolelor, crinilor; - la sfarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei; - Atentie la semanat! Combinatii bune: morcovi-mazare, semanate alternativ; ceapamorcov, semanate alternativ; ceapa-sfecla rosie-gulie; cartof timpuriu-mazare; cartoffasole sau ridiche de luna cu fasolea. Combinatii rele: ceapa-usturoi; morcov-patrunjel; mazare-fasole; castravete-cartof; - În livada se uda bine pomii fructiferi plantati in primavara si se incepe pregatirea pentru stropitul lor. MAI

muste. ardei si vinete. copilitul si carnatitul (indepartarea varfurilor tuturor lastarilor mai vigurosi). salata.Atentie! Rosiile care incep sa se maneze pot fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor si indepartarea fructelor stricate. ceapa (din seminte).continua prasitul. copilirea si carnatirea rosiilor timpurii. Vom planta rasadurile de ardei. conopida.rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de zile. varza de toamna. spanac. gulie. Stropeste via contra manei.daca nu ai reusit sa termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai. . fainarii si putregaiului. timp in care trebuie sa prasiti de 2 ori si sa udati din 10 in 10 zile. Merpan 0. Plivitul. vinete. Captan 5%. Poti cultiva fasole. . IUNIE . varza de Bruxelles. gulia de toamna si broccoli.5%. Daca ai timp suficient.4% sau sulfat de cupru 2-3%.este perioada pentru palisarea. rosii. telina. .inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa faceti o erbicizare a solului cu urmatoarele substante: Dithane 0.intinde castravetii timpurii din sera pe sfoara. Controlati mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa folositi insecticide daca vor aparea paraziti: purici. uneltele trebuie dezinfectate cu solutie de Carbetox 0. mazare si gulioare.daca ai vita de vie.5%. broccoli. sapi si nivelezi pamantul. . IULIE . ai timp doar la inceputul lunii iunie sa plantezi rasadurile de rosii. Daca frunzele nu sunt ridicate pe sfoara.foloseste culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde.incepe plantarea rasadurilor de legume. De asemenea. castraveti. . la o temperatura de 7-10 grade Celsius. praz. broccoli si castraveti se face numai pe pamant umed. mai mult soare.pe soluri fertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida. operatiune care se repeta si dupa plantare. varza rosie. În vederea infiintarii culturilor duble cureti terenul de resturile vegetale. conopida. raritul si irigarea zarzavaturilor si combaterea bolilor si daunatorilor la legume. ..plantarea rasadurilor de varza timpurie. ridichi de toamna. continua legarea lastarilor. varza. . aranjeaza frunzele vitei in asa fel incat ciorchinii sa aiba mai multa lumina. . castravetii nu vor avea lumina si nu se vor coace. daca nu a plouat. . castraveti de toamna. . fluturi. udati terenul.

dupa o prealabila verificare daca sau maturat suficient. se aleg fructele mari. se pun in vase cu apa. Acestea se spala in apa. . pentru a se usca mai repede. .AUGUST . pentru productia de primavara. verzei de vara. dar atentie. la soare.grabeste strangerea cepei. Dupa ce s-au spalat se indeparteaza de pe seminte resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca.daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si groasa. indeparteaza radacinile laterale. Semintele bune se lasa la fund. . ardeilor. . coapte bine. se separa semintele bune de cele seci prin punerea lor in apa si decantarea apei. . Din cand in cand se rascolesc cu mana.fasolea uscata pentru consum se aduna. Semintele bune se spala bine si se pun la uscat.pe terenuri eliberate se poate semana spanac.in livezi incepe adunarea merelor de vara (imediat dupa ce roua s-a uscat) si se continua recoltarea piersicilor si a caiselor tarzii.pentru o productie sporita de ardei vei continua fertilizarea cu azot si potasiu. dar nu uita sa continui copilitul si carnitul lor. . Cand s-au uscat trebuie sa aiba o culoare albicioasa-argintie. . acestia nu se recolteaza decat daca sunt complet copti. pentru extragerea semintelor se taie fructul in jurul coditei. iar semintele se rasfira intr-un strat subtire (1-2 cm).continua recoltarea castravetilor pentru muraturi. Rosiile se zdrobesc bine.nu uita sa semeni pe sol bine maruntit salata. Cand sunt uscate au o culoare galben- . La ardei. . caci altfel sunt acri. . unde se spala bine. pepenilor galbeni si verzi.continui recoltarea vinetelor. . .acum este momentul strangerii semintelor pentru primavara.strange rosiile pentru sucuri si bulion. pentru obtinerea rasadului de plantat la inceputul lunii octombrie. În medie la 10 kg tomate se obtin 30-50 g samanta ( in functie de soi). sanatoase. Se usuca la umbra. SEPTEMBRIE . apoi se scot semintele (codita cu seminte se aseaza pe un ziar si cu mana se desprind semintele).spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor. dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare cateva zile. specifice soiului.incep sa se coaca strugurii timpurii. La tomate. se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva zile inainte de depozitare. morcov si patrunjel. in timp ce semintele seci plutesc la suprafata.

unde se coc. usoare. se usuca la soare in strat subtire de 1-2 cm. se scurg. separate de cele seci. se curata de frunze si se depoziteaza in pivnita. se usuca la umbra. care se pastreaza in pungi de hartie. este timpul sa le cultivam . patrunjelul. semintele ajung la maturitate la 25-30 de zile de la inflorire. care au devenit dulci si carnosi. Semintele bune sunt grele si se lasa la fundul apei. Cele bune se spala.se recolteaza gogonelele. unde se freaca bine cu mainile pentru a separa semintele de pulpa. pe masura ce s-au recoltat ultimele legume. pentru a nu se scutura. sa iasa semintele. . morcovii. . La salata. loboda. Se vantura semintele si se pun la uscat in strat subtire. se fac snopi mici. Se vor depozita numai gogonelele sanatoase. apoi pulpa se pune intr-un vas cu apa. OCTOMBRIE . Plantele se taie. salata. Din 15 kg ardei se pot obtine in medie 100 g samanta. ardeii. unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca rosii coapte. galbene. Apoi.se recolteaza vinetele. . La vinete. pastarnacul se scot pe timp uscat. care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivnita sau in incaperi mai calduroase. se usuca la umbra si apoi se pun in pungi de hartie. Se taie longitudinal fructul si cu o lingura se scot semintele. pastarnacul. pentru a nu se innegri.Nu uita! Pentru a avea legume proaspete primavara devreme. spanacul. semintele se recolteaza dimineata. Se pastreaza pana in primavara in pungi de hartie. pivnita inainte de depozitare trebuie aerisita. cand fructele au ajuns la maturitate. se toaca marunt. telina.morcovii. se vantura si ramane samanta buna. . care sunt de culoare neagra. . se zvanta.aurie. La ceapa.se defriseaza terenul de resturile vegetale si se pregateste terenul in vederea fertilizarii. toate acestea rezista bine la temperaturi joase: se planteaza rasadul de salata pentru primavara. se zdrobesc.se recolteaza ultimii ardei. dupa care se extrag semintele. . . Se taie cu tija intreaga. . Se lasa la soare 6-7 zile. care raman la suprafata. se duc la umbra pentru uscare. dupa care se scutura capsulele. se spala si se lasa in apa. curatata si dezinfectata. La castraveti se aleg fructele mari. care au ajuns la maturitate.rosiile necoapte se pot smulge din vrejuri cu tot si se pun la adapost si intuneric. . se fac snop. guliile. Semintele bune raman la fundul vasului.ceapa verde (de stufat). Dupa o saptamana snopii se scutura bine deasupra unui ziar. pe roua. cat mai repede. dupa cateva ore acestea se desprind usor de mucilagiile care le inconjoara.se recolteaza varza si se pune la murat. patrunjelul. usturoiul verde. .se sapa terenul.se scot cartofii de toamna.

. acestea fiind considerate cele mai bune. si consta in saparea unui sant circular in dreptul proiectiei coroanei pe sol. Trebuie pastrate ramurile de rod cu pozitie laterala. Dupa udat santul se umple definitiv cu pamant. este o planta pretentioasa la lumina. stiut fiind ca distanta normala intre ele este de 10-20 cm.toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi viata. .: kapia) si gogosari. Pentru un pom se socotesc 150 kg gunoi de grajd bine putrezit.se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda. santul se umple pe trei sferturi. caldura. Pentru asigurarea unei incarcaturi normale de fructe pe pom. .pentru protejarea pomilor tineri de inghet si de rozatoare vom pune frunze moarte in jurul lor si le vom acoperi tulpinile cu saci. 3 kg superfosfat si 1 kg sare potasica. . mazarea. Aceasta lucrare se face fie in toamna premergatoare regenerarii. inainte de intrarea pomilor in vegetatie. ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul viitor. fie primavara. Ardeiul. . adanc de 60-80 cm si lat de 60 cm. se seamana morcovii.se mai culege porumbul. nucile. se toarna 10 caldari de urina de grajd subtiata cu apa (1 parte urina si 3-4 parti apa). este bine sa se faca si rarirea ramurilor de rod. NOIEMBRIE .se recolteaza merele. ramura nu trebuie sa fie au groasa de 8-10 cm.varza se recolteaza tot acum. Ardei In cultura se gasesc 4 feluri de ardei: iuti. Toate radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot.pe masura ce gogosarii se coc.cu 2-3 udari obligatoriu. gutuile. sunt culesi si pusi la borcan. prunele. . lungi (ex. la fel ca rosiile si vinetele. grasi. .sfecla rosie mai poate fi recoltata. dupa caderea brumei. perele. La pomii batrani se face o scurtare foarte puternica a ramurilor de schelet astfel incat jumatate din lungimea lor se taie. 2) in locul unde se face taierea. .se aduna porumbul care este copt. patrunjelul. . se taie cocenii si se pun pe foc.zarzavaturile vor fi recoltate dupa 1 noiembrie. Trebuie insa sa respectam cateva reguli la taierea de intinerire: 1) punctul din care se face scurtarea ramurilor trebuie sa se afle deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale. O lucrare care da bune rezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat taieri de regenerare este si intinerirea radacinilor. . curatata de frunzele verzi si depozitata in pivnita. Apoi santul se acopera cu pamant amestecat cu ingrasaminte.

apa si hrana. bine lucrate si îngrasate cu gunoi de grajd.75 kg ardei. punând câte 1 fir la cuib. apoi udatul se face odata la 6-8 zile. Lung românesc. Odata cu prasitul se musuroiesc plantele pentru a îngropa radacinile dezgolite la udat. Rasadurile trebuie îngropate la aceeasi adâncime ca cea din rasadnita. Ardei lung: Kapia. De la o tufa se pot obtine 0. ardeii se planteaza la începutul lunii mai. Galben urias. . udat. Distanta de plantare pe biloane este de 40/40 cm. Se cultiva pe soluri fertile. Pentru ardeiul iute plantarea se face la 30/30 cm. Soiuri Ardei gras: Galben timpuriu. mai ales la temperaturi sub 0 grade C. Important este cum se face udarea. Calincov verde. etc. inflorescenta trebuie ferita de lumina deoarece se înegreste. lucrat adânc si îngrasat cu gunoi de grajd. Daca plantarea se face pe straturi înaltate. Îngrijirea se face la fel ca la rosii si vinete (prasit. distantele de plantare sunt de 70/15 cm la ardei gras si gogosar. în timpul înfloririi masive se întrerupe udatul. Urias dulce. dupa udatul de la plantare ardeii nu se mai uda 2-3 saptamâni pentru ca plantele sa se înradacineze bine. ardeiul trebuie cultivat într-un pamânt bogat. Urias de California. Gogosar: Timpuriu de Bucuresti. etc. si anume: apa sa nu fir prea rece. Când s-a format. Cosmin Ardei iute: Iute portocaliu (ciusca). afânat.5-0. când se pateaza si nu mai produce recolte de calitate. Pentru a avea o productie mare si de calitate. lasând doar 5-6 ardei la tufa. Export. Superb. îngrasare suplimentara). Pentru culturile târzii de toamna (ardei. Plantarea rasadului pentru productii timpurii se face catre sfârsitul lunii aprilie. Conopida Se cultiva pentru inflorescenta din lastari îngrosati. etc. Rubin. Medaliat. Iute de Arad. Pentru productii timpurii cu fructe mari si de calitate este bine sa se cârneasca ramurile fiecarei plante. În celelalte cazuri. Este o planta destul de pretentioasa. Galben de Banat. Splendid. gogosari sau ardei lungi. Rasadul Semanatul în rasadnita se face catre sfârsitul lunii februarie (pentru culturi timpurii) sau la mijlocul lunii martie pentru culturile de vara. Românesc. gogosari si ardei lungi) semanatul se face în rasadnite reci (pe straturi) la începutul lunii aprilie.

paie sau frunze uscate (mulcire) pentru mentinerea apei în sol. Suplimentar. Dupa uscare. înainte ca acestea sa se resfire. de 6001000 gr. cu inflorescenta mica. Ceapa de arpagic Se obtine astfel: solul arat din toamna se niveleaza si se marunteste bine în primavara. Capatânile se taie de la baza. Exista soiuri la care frunzele acopera de la sine capatâna.8-1 kg la 100 mp). Cel mai bun arpagic este cel cu diametrul de 7-12 mm. Dupa plantare se uda si se trage pamânt în jurul plantei. Soiurile târzii se seamana pe straturi la sfârsitul lunii mai. lasând poteci de 50 cm la 1015 rânduri.5 gr la 1. Recoltarea se face treptat. Pamântul se amesteca cu 300-500 gr mranita la planta. Rasadul poate fi plantat putin mai adânc decât a fost în rasadnita. etc. Rasadul Soiurile timpurii se produc în rasadnite calde (3. Alte soiuri: Timpurie de Arad. Recoltarea se face în luna august când bulbisorii s-au format iar frunzele exterioare sunt uscate. cu inflorescenta mare.Soiuri Timpurie de Ertfurt. Ceapa Contine multe substante hranitoare: zaharuri. iar la baza se aseaza pleava. Pentru a grabi rasarirea. se pliveste cultura de buruieni si se stropeste cu zeama bordeleza împotriva manei. Plantarea în gradina se face la mijlocul lunii aprilie pentru soiurile timpurii (50-50 cm) si în luna iulie pentru cele târzii (70-70 cm). cu tot cu frunze. în rânduri la 7-10 cm distanta si 1-2 cm adâncime. la 15-20 zile de la formarea lor. inflorescenta trebuie ferita de lumina prin legarea frunzelor la vârf sau frângerea a 2-3 frunze care se asaza peste capatâna. musuroirea. în ce priveste prasilele. .5 mp) în februarie. Recoltarea se realizeaza prin smulgere cu mâna sau cu sapaliga. rotunda si îndesata de 300-500 gr Bulgare de zapada (115-120 zile). vitamine si substante active care omoara microbii. Îngrijirea se face în general la fel ca la cultura verzei. samânta de ceapa se seamana în martie (0. udarea si îngrasarea suplimentara. când inflorescentele sunt îndesate si albe. cu productie mare la cultura în câmp si care se pastreaza bine mai mult timp. Dupa rasarire se fac 3-4 prasile. cu perioada de vegetatie de 90-100 zile. samânta se înmoaie în apa 2-3 zile.

De Zittau. Rasadul este bun de plantat când are 2-3 frunze. De Darasti. 3-4 stropiri cu zeama bordeleza pentru combaterea manei. Daca plantarea se face din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de gunoi paios de grajd sau frunze. Îngrijirea consta în 4-5 sapaligi. Soiuri de ceapa de apa: De Buzau. Recoltarea se face în august când tulpinile s-au înmuiat la baza si mai mult de jumatate au cazut la pamânt. De Bacau. La 1000 mp sunt necesare 40-60 kg arpagic. Se pot obtine 2-2. etc. prin smulgere sau cu sapaliga.Uriasa de Stuttgart. De Lovrin. Dupa recoltare se lasa sa se zvânte la soare. Soiuri de ceapa de arpagic: . care se obtine prin semanare pe straturi în luna aprilie în rânduri la 5-6 cm. 1-2 îngrasari suplimentare. Vinete . cu atentie sa nu se taie bulbii. se planteaza toamna târziu sau primavara cât mai de timpuriu arpagic mare cu diametrul de peste 20 mm sau chiar bulbi mici de ceapa de 20-30 gr la 15-20 cm între rânduri si 5-10 cm pe rând. Dupa plantare se uda. Spaniola Ceapa verde Aburii de ceapa vindeca guturaiul Pentru a obtine ceapa verde (stufat) în primavara. Recoltarea se poate începe din luna aprilie când frunzele au lungimea de 30-35 cm. apoi se îngrijeste la fel ca ceapa de arpagic. Rasadul mocirlit se planteaza cu plantatorul.5 tone de ceapa bulbi la 1000 mp. pentru a feri bulbii de înghet. 1-2 udaturi. La recoltare se pot obtine 1200-1700 kg de pe 1000 mp de teren.arpagicul se pastreaza în încaperi uscate cu temperaturi ori de 0-2 gr C ori de 18-20 gr C. Acest strat se aduna cu grebla în primavara. pentru a nu forma fusti anul urmator. Pentru 1000 mp sunt necesare 45000-50000 rasaduri care se obtin din 600-800 gr samânta. la 25-30 cm între rânduri si 10-15 cm pe rând. La plantare se scurteaza radacinile si frunzele la 1/3. la sfârsitul lunii mai. precum si ruperea fustilor florali. Ceapa de consum (bulbi) La sfârsitul lunii martie se planteaza arpagicul la 20-25 cm între rânduri si 10-12 cm între bulbi pe rând. trebuie evitate temperaturi de 3-15 gr C. De Filiasi. pe terenul pregatit corespunzator. De Vinga. Îngrasarea si udarea se face numai dupa primele 2 saptamâni de la plantare. Ceapa de apa (caba) Pentru cultura cepei de apa se foloseste rasadul.

cu anumite specificatii: se fac 4-5 prasile. Cum se îngrijeste? În general. ca si cele rosii. deci se uda mai des. 20-60 gr vitamina C. Cer mai multa apa.5 litri apa si se trage pamânt maruntit în jurul plantei. datorita fructului care e un aliment foarte valoros. O planta poate produce 5-6 vinete.Patlagelele vinete. pe racoare. când au 6-7 frunze. la 60-70 cm între rânduri si 30 cm pe rând. prima data la 10-15 zile. ca Arges 400". Samânta încolteste numai la temperaturi ce depasesc 14-15 grade C. „Danubiana” pentru culturi de vara. Cum se produce rasadul de vinete? Vinetele se cultiva numai prin rasad. sunt plante pretentioase la caldura. apa. Ce soiuri se cultiva? Pentru productii timpurii se pot folosi soiuri autohtone. Semanatul în rasadnite se face la sfârsitul lui februarie. la 60 zile de la semanare. Ce soiuri cultivam? Sunt recomandate urmatoarele soiuri: „Delicia” pentru culturi timpurii.ce contine rosia? Sucul de rosii Rosiile reprezinta una din principalele culturi din gradina de legume. iar celelalte 2 îngrasari la intervale de 15-20 zile. „Pana Corbului” si „Bucurestene” pentru culturi târzii. plantele se îngalbenesc si se alungesc. Recoltarea se repeta din 7 în 7 zile. Daca sunt umbrite în teren. de asemenea se folosesc "Export" sau "Delicates" Pentru culturile timpurii din solarii se pot folosi soiurile bulgaresti “Marita 15” si . nu leaga rod. aproximativ 1-1. ce contine însemnate cantitati de substante hranitoare. începutul lui martie.5 kg. La recoltare se taie cu codita cu tot. la aceeasi adâncime la care au stat în rasadnita. Vinetele bune de recoltat au o culoare neagra lucioasa si sunt elastice. La plantare se pun la cuib 50-100 gr mranita. se uda mai des ca rosiile (4-5 zile). 20-30 mg fier. 40-50 mg calciu. Fructele îmbatrânite devin amare. iar îngrasarea se face de 3 ori. daca se strâng usor între degete si podul palmei. Într-un kg de rosii se gasesc cca 30-40 gr zaharuri. 20-60 gr vitamina A. Dupa plantare se uda fiecare planta cu 1-1. lumina si hrana. îngrijirea se face asemanator cu cea de la tomate. Rosia compozitie. "Arges 408" sau "Arges 450"care sunt foarte precoce si dau fructe la 95-105 zile de la rasarire. de obicei dimineata. Daca nu au suficienta lumina în rasadnita. Plantarea rasadurilor se face la începutul lunii mai. iar la temperaturi sub 0 grade C plantele mor. Repicatul se face la 7-7 cm sau 8-8 cm cu mult pamânt la radacina sau în ghivece nutritive.

În afara prasilelor repetate pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor.“Marita 25” Pentru culturile de vara se pot folosi soiurile: “Aurora”. fâsii de cârpe sau alt material textile. se mai efectueaza urmatoarele lucrari: Legatul de arac sau de spalier. rasadurile de tomate se pot planta în gradina. lucrarea se face pe masura ce tufele se încarca cu rod si devin mai grele. când apar primele frunze adevarate. Pentru cultura de vara. se face imediat ce acestia apar. pentru cresterea productiei. Tomatele cer multa lumina. mai ales. în care se seamana în luna februarie între 4 si 8 gr samânta la 1 mp. ruperea lastarilor crescuti sub frunzele principale. Rasadul pentru culturile timpurii se produce în rasadnite calde. asa ca probabil au aparut deja si alte soiuri foarte valoroase pentru culturile de buna calitate. îngrasate treptat cu îngrasaminte naturale. Copilitul.5 litri apa la cuib sau se iriga între rânduri. Plantarea se face la 60-70 cm între rânduri pentru soiurile cu portul mai mic si la 70-80 cm între rânduri si 30-40 cm pe rând pentru soiurile mai mari. cu 5 coaste specifice. imediat sub frunze. Udarea se face la 6-7 zile. Au nevoie de multa hrana. functie de gradul de uscare al pamântului. rotunde. Nu se stropesc direct plantele! Cum se îngrijeste cultura de tomate? Dupa plantare. Sau se instaleaza spalieri mai grosi de lemn de 70-80 cm din 2 în 2 metri pe rând. “Campbell” produce rosii de 150-160 gr de forma rotunda turtita. semanatul în rasadnita se face la începutul lunii martie. La 2-3 saptamâni de la rasarire. pentru o buna dezvoltare a fructelor. de aceea trebuie cultivate în soluri fertile. mai ales în rasadnita si solarii. Tomatele se cultiva mai mult prin rasad. din cei care apar în preajma primului ciorchine de fructe. La plantare este bine sa se puna la cuib un pumn de mranita care se amesteca cu pamântul din cuib. “ de Tulcea”. la 130-140 zile de la rasarire. rasadul se repica la distanta de 10/10 cm când vrem sa obtinem un rasad viguros si avem spatiu suficient. Mai bune rezultate se obtin prin repicarea la cuiburi sau ghivece nutritive. produce la 130-135 zile de la rasarire. Alte soiuri bune sunt din grupa „Heinz” Trebuie mentionat ca ameliorarea soiurilor de legume în general. Se pot lasa 1-2 lastari la tufa. si a celor de tomate în special progreseaza rapid. pe care se întinde sârma la 50-60 cm înaltime. rasadurile trebuie aracite pentru asigurarea sustinerii. începând cu mijlocul lunii aprilie si pâna în luna mai. Dupa plantare rasadul se uda cu 1-1. pentru ca . rosiile se uda dimineata. cu fructe mari (100-200 gr) la 120-125 zile de la rasarire. Primavara si la începutul verii. înconjurând tulpina în asa fel încât fructele sa aiba loc sa creasca. Când a trecut pericolul brumelor târzii de primavara. Aracii de lemn de 1-1. foarte carnoase. desi se pot cultiva cu rezultate bune si prin semanare direct în câmp. cu fructe mari. Legarea se face cu sfori.2 m lungime se înfig în pamânt în dreptul fiecarei plante înspre nord .

Cum se obtin andivele ? Pentru a obtine andivele ("papusile"). Prin aceasta lucrare se grabeste coacerea fructelor în cazul rosiilor timpurii. Santurile se fac late de 80-100 cm si adanci de 40-50 cm. raman albe si adunate in forma de "papusa". care se împrastie printre plante si se îngroapa prin prasit în sol. se asigura fructe mari si carnoase la cultura de vara. pentru a nu desprinde frunzele. se vor obtine "papusile" (andivele). ci trebuie lasata la soare pentru a se încalzi un pic. Valoarea alimentara este deosebita. incep sa creasca frunzele. Sub influenta caldurii data de ingrsamant. iar peste acest strat se asaza un strat de ingrasamat organic in fermentatie de grosime circa 40-50 cm. mranita si nisip. atât pentru culturile timpurii cât si pentru cele târzii. La un metru patrat de sant se pot pune la fortat 180-200 radacini. sau mranita. In pivnite. Andive Andivele reprezinta un manunchi de frunze inalbite care se consuma ca salata. iar la cea târzie se accelereaza coacerea înainte de caderea brumei. fiind fragede. radacinile se pun la fortat infigandu-se intr-un strat de pamant . Cultura de andive se realizeaza in doua etape: intai se produc radacinile si apoi din acestea. udarea se face seara si noaptea. În acest scop e indicat sa se foloseasca îngrasaminte naturale. apoi la 2 saptamâni. recoltandu-se 12-15 kg andive. precum gunoiul animal (1 galeata gunoi se subtiaza cu 5 galeti apa). Îngrasarea pamântului se face o data la 10-15 zile de la plantarea rasadurilor. In ele se asaza radacinile. iar plantele sa nu sufere de raceala din timpul noptii. 10-15 litri la 1 mp. in timpul iernii. deasupra radacinilor se asaza un strat din acest amestec gros de aproximativ 20 cm. Consta în retezarea vârfului plantei la 2-3 frunze deasupra ultimului ciorchine de fructe. in pozitie verticala. în mai multe rânduri. Printre radacini se pune un amestec de pamant de gradina. Recoltarea tomatelor se face pe masura coacerii lor. iar la cele târzii 6-8 ciorchini. iar apa folosita sa nu fie rece. la 1-3 cm una de alta. Se obtin de la planta denumita cicoarea de vara sau cicoarea de Bruxelles. La tomatele timpurii se lasa 4-5 ciorchini de fructe. putin amarui. Cârnitul este o lucrare foarte indicata. Deoarece cresc in stratul de pamant.pamântul sa se încalzeasca în timpul zilei. La udare trebuie urmarit ca apa sa ajunga la radacini si nu direct pe planta. Andivele se taie pe o mica portiune din colet. cu gust placut. De asemenea. Vara. dupa ce mai intai sau scurtat la 25 cm si s-au inlaturat mugurii laterali de pe colet (sa ramana numai mugurele principal). când solul s-a mai racorit. radacinile se pun in santuri incalzite sau in pivnite.

. Dupa semanat. De aceea pentru solarii se impune obligatoriu producerea rasadurilor tinand seama de urmatoarele aspecte tehnologice: . care duce la o scurtare a perioadei de vegetatie comparativ cu infiintarea culturilor prin semanat direct. Aceste papusi au un gust mai placut decat cele inalbite in pamant. Semintele se distribuie fie prin imprastiere. cand este necesara marcarea randurilor cu o rigla prevazuta cu o muchie ascutita sau un gratar format din mai multe rigle distantate in functie de distanta intre randuri care este de 5 cm.durata de semanat la rasarire. se inlatura materialele de acoperire pentru a beneficia de lumina de care au nevoie. semintele se acopera cu un strat de 0. alcatuit din mranita. Pentru aceasta se pregateste un strat nutritiv afanat. urmat de repicarea rasadurilor atunci cand se produce un numar mare de rasaduri. cu conditia asigurarii unei distribuiri uniforme a acestora. fie in randuri. . Producerea rasadurilor de legume destinate culturii in solarii se face in spatii incalzite (sere inmultitor) unde se pot controla si dirija factorii de vegetatie pentru a detine un rasad optim din punct de vedere calitativ. bine maruntit si nivelat. repartizat uniform care se taxeaza cu un tavalug manual pentru a asigura un contact bun intre seminte si stratul nutritiv.stabilirea datei de semanat. In acest caz.5-1 cm grosime de amestec nutritiv cernut. pamant de gradina si nisip.stabilirea datei de plantare. iar pe rand semintele se distribuie la 1-2 cm. Cand plantele incep sa rasara.semanatul pe strat nutritiv. Semanatura se uda cu apa la temperatura mediului ambiant si se acopera cu rogojini sau folie de polietilena pentru a mentine umiditatea la nivelul semintelor pe tot parcursul germinarii semintelor. papusile cresc complet afara.(amestec obisnuit).varsta optima a rasadului. din care cauza au frunzele desfacute. Ele pot fi acoperite cu un strat de pamant gros de 15-20 cm sau se infig in pamant numai pana la jumatate. Particularitatile producerii rasadurilor de legume pentru cultura in solarii Particularitatile producerii rasadurilor de legume pentru cultura in solarii Obtinerea productiei extratimpurii de legume este posibila prin infiintarea culturilor numai cu rasad de buna calitate. una langa alta. alcatuit dintr-un amestec nutritiv nu prea bogat in elemente nutritive. Semanatul in ladite se practica pentru producerea unui numar mic de . Semanatul se face in doua moduri: . . gros de 7-10 cm.

Pentru obtinerea unui rasad bun de plantat intr-o anumita perioada de timp se aplica o serie de lucrari de ingrasare si anume: .instalarea de tocuri de rasadnite in interiorul solarului. Acestea se dezinfecteaza cu solutii de formalina 2%. Se acopera cu bucati de sticla.introducerea gunoiului de grajd pe intreaga suprafata a solarului. .dirijarea factorilor de vegtatie si in special a temperaturii care s-a hotarat. in scopul reglarii temperaturii cat si al compozitiei aerului. cu hartie sau cu folie. Inainte de plantare cu circa 10-15 zile. .rasaduri. imediat dupa semanat temperatura este mai ridicata. insa in limitele specifice fiecarei specii legumicole. Pentru aceasta sunt mai multe variante: .).saparea unor santuri de 30-40 cm de o parte si de alta a potecii si introducerea gunoiului in aceste santuri. prima la 7-10 zile de la repicat iar urmatoarea la interval de 10-15 zile. in grosime de 40-50 cm.fertilizarea suplimentara cu solutii de ingrasaminte in concentratie de 0. temperatura scade.5 cm grosime apoi se pune amestecul nutritiv astfel incat sa ramana goala ladita circa 2 cm. Se mai folosesc ghivece de plastic. . pentru gospodariile particulare. Se fac 2-4 fertilizari. se taseaza si se marcheaza randurile la 4-5 cm. Repicatul se face in faza de frunze cotiledonale in pozitie orizontala si aparitia primelor frunze adevarate. si se pregatesc in felul urmator: pe fundul laditei se asaza un strat de nisip de 1-1.udarea se face moderat cu apa calduta (20-22°C). circulatia facandu-se pe o poteca de 60 cm. de plastic de diferite dimensiuni. . Astfel. De o parte si de alta a potecii se pune amestec pe care se va produce rasadul.4-0. . Producerea rasadurilor pentru cultura in solarii se poate face si in solarii incalzite cu biocombustibil.5 1%. in ghivece de diferite tipuri nutritive ale caror dimensiuni sunt diferite in functie de specii. dar si atunci cand conditiile de temperaturi sunt mai precare. . laditele fiind usor de manipulat in locurile mai calduroase si mai usor de supravegheat. . peste patul de gunoi asezat.lumina trebuie corelata cu temperatura si se iau masuri de patrundere a unei cantitati maxime de lumina (curatirea geamurilor. folosirea de folie de polietilena noua etc. scade cu cateva grade in perioada rasaririi pentru a nu se alungi si apoi creste si ramane constanta pana la plantare. Se folosesc diferite tipuri de ladite: de lemn. in vederea calirii rasadurilor. pana aproape de nivelul temperaturii care se atinge dupa plantare. sulfat de cupru 2-3%.udarea excesiva duce la putrezirea rasadurilor sau la alungirea acestora. .aerisirea se face zilnic. se duc in locuri calde si se urmaresc pana in momentul repicarii rasadurilor.

in functie de tipul constructiv.tratarea cu substante retardante de crestere care previne deprecierea rasadului prin alungire. dupa mobilizarea adanca terenul se marunteste. Tomatele ocupa primul loc printre culturile ce se practica in solarii si chiar in rasadnite.80 t/ha gunoi de grajd semidescompus. prevenind alungirea. . pepeni galbeni etc. fertilizarea de baza cu 50 . Deoarece este bine sa avem o cultura secundara de salata. Pregatirea terenului se incepe din toamna (luna octombrie) si consta din defrisarea atenta a culturii anterioare. varzoase.15 mm.500 kg/ha superfosfat si 200 kg/ha sulfat de potasiu. Cultura tomatelor in solarii si rasadnite. Adancimea de repicat este si ea diferita cu specia si trebuie respectata altfel rasadurile se prind mai greu. . Un rasad bine calit trebuie sa aiba tulpina groasa si scurta.calirea rasadurilor care consta in obisnuirea treptata a plantelor cu temperaturi mai scazute. Acoperirea are ca scop grabirea vegetatiei culturilor anticipate si incalzirea solului. apa mai putina si aerisire mai buna.raritul la distante mai mari pentru a crea conditii optime de lumina.combaterea bolilor si daunatorilor. In timpul iernii se repara scheletul solariilor prin inlocuirea stalpilor deteriorati. ardeiului si vinetelor. La inceputul lunii martie se acopera solariile cu folie de polietilena cu grosimea de minimum 0. . 400 . De aceea. a sarmelor rupte sau a sipcilor din lemn. de turba etc. Este posibil ca pana la 20 martie sa se recolteze spanacul. a arcurilor deformate. varza. este bine sa se faca dezinfectia chimica a solului. rasadul capata o culoare violacee. . fasole urcatoare.4 sau pe suprafete mai mici cu cazmaua. In felul acesta se pot obtine productii mai timpurii cu 2 . Este bine ca tomatele sa urmeze dupa castraveti. . spanac sau ceapa verde. comparativ cu o cultura timpurie in camp deschis.3 saptamani. ceapa verde sau salata.30 cm cu MSS 1. iar la tomate.de hartie. se modeleaza in straturi inaltate si se trece la semanat spanac sau plantat rasaduri de salata sau bulbi de ceapa (se va tine seama de schema de plantare a tomatelor in primavara). cu lumina mai multa. la cultura in solarii. cand urmeaza dupa acestea. Acest lucru nu este totdeauna posibil datorita ponderii mari a tomatelor. mobilizarea adanca a solului la adancimea de 28 .

In jurul orei 16. se incorporeaza acesta in sol prin frezare si se aplica erbicidele specifice pentru combaterea buruienilor. Pentru mentinerea unei temperaturi mai ridicate. solariile se inchid. Dupa plantare se uda local fiecare planta. Atunci cand temperatura creste se intensifica aerisirea.10 zile de la rasarire se face repicatul in ghivece din plastic.7 zile. Frunzele imbatranite de la baza se rup si se indeparteaza. din hibrizi timpurii. datele de plantare se coreleaza cu conditiile concrete de temperatura din primavara respectiva. Se folosesc circa 300 kg/ha Complex III.5 inflorescente pentru ciclul scurt si dupa 7 . iar intre plante pe rand 30 cm. Plantarea se face incepand cu data de 20 martie in zonele mai sudice. Intre randuri se lasa 70 cm. Lucrarile de ingrijire constau din dirijarea factorilor de vegetatie. astfel incat in jurul datei de 20 martie rasadurile se fac gata de plantare. Rasadurile se produc in sere inmultitor sau in rasadnite cu incalzire biologica. Tomatele se pot planta mai adanc. la interval de 5 . iar in cele mai nordice se continua pana la 5 aprilie. Copilitul se aplica saptamanal si se efectueaza radical. Intervalul dintre randuri se poate mulci cu folie de polietilena uzata. cu araci. . sau in cuburi nutritive cu latura de 7 cm. irigarea se face pe brazde prin aspersiune sau prin picurare. Semanatul se face in ladite in ultima decada a lunii ianuarie. Desigur. Carnitul se face dupa 3 . cat si pe rand. Se folosesc circa 250 g seminte pentru 1 hectar. solariile se tin inchise. Prin prasile se combat si buruienile. cu norme de udare de 250 . cu diametrul in partea superioara de 8 cm. Se aplica tratamente fitosanitare in mod periodic pentru combaterea bolilor si a daunatorilor. in mod repetat. deoarece emit usor radacini adventive. la inceput. Solul se afaneaza periodic prin efectuarea prasilelor manuale. atat intre rasaduri. Fertilizarea suplimentara se aplica in doua etape: la legarea fructelor in prima inflorescenta si la a doua inflorescenta.8 inflorescente pentru ciclul prelungit. Se aplica intregul complex al lucrarilor de ingrijire. aerisirea efectuandu-se numai dupa ora 10. iar la 8 . intretinerea solului si conducerea plantelor. daca se realizeaza un ciclu scurt si 35 cm pentru ciclul lung. cu circa 0. Sustinerea plantelor se face pe spalieri de sarma sau pe suprafete mai mici.5 l apa pentru a nu se raci solul.400 mł/ha. In continuare. Se asigura conditii corespunzatoare de rasarire.Dupa aceea urmeaza fertilizarea de primavara cu circa 200 kg/ha azotat de amoniu.

Dupa scoaterea rasadurilor din rasadnite. Recolta de primavara tarziu se obtine prin semanarea semintelor toamna tarziu sau iarna devreme. Prof. Pentru cei care nu au solarii. transplantare si recoltare variaza de la o zona la alta. peste care se asaza folie de polietilena de 0. Semanati 2-3 seminte in fiecare rasadnita.60 t/ha in ciclul prelungit. Folosirea amestecurilor de pamant steril. univ. la 6 mm adancime. Rasadurile se planteaza in jurul datei de 10 . carnirea se face dupa 2 . Dr. pana germineaza semintele.22 cm. Cel mai bine este sa samanati semintele in rasadnite (vase de plastic. se acopera cate 2 randuri cu arcuri din lemn. la 21°C. In zilele calduroase se face aerisirea. Productia medie este de 40 . pentru ciclul scurt si pana in septembrie. udati si acoperiti vasele cu o folie de polietilena.Recoltarea se incepe in jurul datei de 20 mai si se continua pana la 25 iulie. inclusiv inaltarea tocurilor.45 t/ha la ciclul scurt si de 50 .5 kg fructe/m˛. Dupa aceea puteti indeparta folia. dar acesta trebuie fumigat pentru a elimina si neutraliza insectele. univ. se aplica lucrari obisnuite de ingrijire. Se pot folosi si un amestec de pamant obisnuit. Data de plantare. iar rasadnitele se pot muta in plin soare. Soiurile de rosii incep sa se coaca la cel mult 100 de zile de la plantare. se poate obtine o productie mai timpurie prin acoperirea tomatelor cu tunele joase. In felul acesta se pot obtine 4 . pamantul trebuie mentinut la 70°C timp de 30 de minute pentru a se distruge toti daunatorii. se planteaza rasaduri repicate la 50 / 25 cm. Gheorghita HOZA Cultivarea rosiilor in sera Plantarea Intr-un an. pahare de iaurt. Lasati numai planta cea mai viguroasa in fiecare vas. de gradina scade incidenta bolilor. se completeaza amestecul de pamant pana la grosimea de 20 . Recoltarea poate fi gata mai devreme ca sa se reduca coturile incalzirii.15 aprilie. fier beton sau plastic. iar rasadnitele sunt utilizate in mod eficient. dupa care tunelele se desfiinteaza. asezati rasadnitele la umbra.3 inflorescente. inghetata sau de plastic) pentru a reduce costurile muncii si socul transplantarii. Victor POPESCU Conf. bolile si semintele de buruieni.05 mm grosime. Protejarea dureaza circa 3 saptamani. pentru ciclul prelungit. . in sera se pot obtine 1-2 recolte de rosii.

crescand numarul de recolte. dupa asta. Nu incercati sa infasurati sfoara in jurul varfului ramurii. Apa de irigare poate fi putin incalzita iarna. Plantele trebuie tratata saptamanal cu un fertilizator solubil. Se planteaza la o adancime cu 2. Legarea si copilirea rosiilor O singura tulpina principala trebuie antrenata pe suport. De asemenea. temperaturile nu trebuie sa scada sub 12-13°C . amestecat in apa de udare. Dupa aceste 1014 zile. Cam cu 40-45 de zile inainte de recoltarea tuturor rosiilor. Important este ca dupa acel tratament initial. rosiile vor ramane pitice iar leguma va avea forma neregulata. pentru ca lama cutitului poate fi purtatoare de boli) aceasta operatie se numeste copilirea rosiilor. plantele vor fructifica mult mai devreme. plantele pot fi ciupite. Udarea cu apa mai rece de 10°C ingheata radacinile si face ca rosia sa ramana pitica. nu de codita sau de buchetul de rosii. rasadurile trebuie tinute in primele 10-14 zile la temperaturi de 14-15°C ziua si 11-13°C noaptea. se continua copilirea rosiilor. In zilele noroase. rasadurile de rosii sunt destul de dezvoltate pentru a fi transplantate in straturi. Cand planta a crscut pana la sarmele se suport. tulpinile laterale trebuind rupte (nu taiate. inlaturand varfurile terminale. cu o invartir completa la fiecare 3 frunze. vitele ar trebuie sa creasca toate intr-o singura directie. temperaturile trebuie mentinute la 21-23°C ziua si 15-17°C noaptea. fertilizarea se poate face de doua ori pe saptamana. Acest tratament ar trebui sa ajute semintele sa dezvolte cotiledoane mai mari si tulpini mai subtiri. Pe masura ce rosia se dezvolta. De asemenea. desfaceti sforile si codorati vitele pana la cel putin 90 cm. pentru ca acesta se poate rupe. Se pastreaza numai 2 frunze deasupra celui mai de sus buchet de flori. vita trebuie sa fie sustinuta de sfoara de sub frunze. temperaturile pot fi scazute putin. inainte de a fi folosita.daca acest lucru se intampla. De asemenea. Dupa 4-6 saptamani de la semanare. Firele de plastic sau sfoara se infasoara in sensul acelor de ceasornic in jurul vitei. Se uda imediat dupa transplantare.5 cm mai mare decat cea din rasarnita. pe masura ce aceasta se dezvolta. Se leaga iar si se aduna frunzele care au cazut pe jos in timpul operatiei. Aceasta operatie va pastra rezervele de substante nutritive pentru maturizarea fructului deja prezent. Aceste sarme trebuie sa fie la cel putin 65 cm deasupra stratului de rasaduri.Pe cat posibil. . Vitele pot fi sustinute de fire de plastic sau sfoara legate lejer in jurul bazei plantei si apoi de sarme sau de elementele scheletului se sustinere a serei. cu 38-46 cm distanta intre ele si pe randuri de 90-120 cm latime.

niciodata mai mici de 10°C pentru a se mentine mai mult. Oricum. Cele deschise la culoare trebuie tinute la minim 21°C pentru a deveni rosii. Sunt un numar de factori care duc la scaderea numarului de fructe. Pentru asta trebuie sa cumparati un aparat special pe care sa il porniti de doua ori pe zi (la orele 10 si 15) care sa faca florile sa elibereze suficient polen. Aceasta va duce la dezvoltarea mai buna a celorlalte rosii.Pe masura ce rosiile se maturizeaza in partea inferioara a vitei. se poate aseza un strat de paie curate. Alte probleme sunt umiditatea crescuta.8-6. potasiu sau nitrogen inainte de plantare. In functie de rezultatul analizei pamantului. In locul aparatului puteti sa scuturati pur si simplu floarea. Rosiile care nu s-au dezvoltat suficient si care sunt deformate trebuie inlaturate pentru ca sunt de calitate inferioara. piata este cea care determina. Ele ajuta la mentinerea umiditatii si previn compactarea pamantului in jurul radacinii.8. Ele trebuie rupte in asa fel incat o parte din pedicel si bracteea sa ramana pe fruct. In jurul rasadurilor de rosii. Rosiile se culeg de obicei de 2-3 ori pe saptamana. poate fi nevoie sa adaugati ingrasamant cu fosfor. Controlul bolilor si daunatorilor la rosii Cel mai bun tratament pentru combaterea bolilor este prevenirea. pentru ca aerul nu circula ca in natura si gradul de umiditate este crescut. la 8-10 cm. Deoarece nu toate florile de pe un ciorchine se deschid odata. Alte ingrijiri Ph-ul optim pentru cultivarea rosiilor este de 5. de cele mai multe ori. Recoltarea E bine ca fructele sa ramana pe planta cat mai mult posibil. Rosiile trebuie tinute la temperaturi de 13°C . Polenizarea florilor Polenizarea mecanica este in general necesara atunci cand cultivati rosii in sera. lucru care reduce riscul de aparitie al bolilor si da mai mult loc de manevrare pentru momentul stropitului si recoltarii. ciupiti toate frunzele batrane de sub nivelul fructului . intensitatea scazuta a luminii. dezechilibrul substantelor nutritive. pentru a fi de calitate foarte buna. e foarte posibil ca aceasi floare sa trebuiasca scuturata de mai multe ori.asta va ajuta la o mai buna circulatie a aerului. daca rosiile trebuie recoltate mai devreme. daunatorii si cele legate de calitatea apei. Alegeti un loc . Cea mai des intalnita problema este variatia temperaturii (ziua peste 32°C iar noaptea peste 24°C sau sub 14°C).

datorat incapacitatii radacinilor de a trage substantele nutritive necesare. si Rhizoctonia solani care se gasesc in pamant. intreprinderi prestatoare de servicii in agricultura. gospodarii taranesti. Plantele raman mici ca inaltime. urmat de aspectul prost al plantei in general. continutului vitaminei C si a acizilor organici. putrezirea tulpinii si uscarea rasadului inainte sau dupa germinare. inaltimii medii a plantei. se ofilesc foarte mult in timpul zilei dar isi revin noaptea. greutatii medii al unui fruct. gospodarii particulare DESCRIERE / CARACTERISTICI SPECIALE Procedeele existente de tratare a semintelor de tomate au o eficacitate redusa si un cost inalt. Rezultatul consta in activarea proceselor fiziologice si biochimice din plante. Noul procedeu propune tratarea semintelor de tomate inainte de semanat cu un extract apos de biomasa algei Nostoc linckia. Unul din simptome este aparitia de radacini a unor noduli sau umflaturi. Bolile rasadului de rosii sunt cel mai des cauzate de ciuperci ca Pythium spp.procedeu Potentiali beneficiari . Extractul este ecologic pur si mai putin costisitor. Bolile semintelor includ putrezirea semintei (nu mai germineaza din cauza unei ciuperci). Sterilizarea (fumigarea) pamantului este ce mai eficienta metoda de control. planta moare. Nematodele ataca radacinile si duc la dezvoltarea deficitara si ofilirea plantei (foarte des e intalnita ofilirea in timpul zilei). Tratarea semintelor cu substante fungicide corespunzatoare.insorit. In cele din urma. In ultimul caz este vorba de imbolnavirea rasadului inainte sau dupa ce a crescut peste nivelul pamantului. Oricum. . asigurati o buna circulatie a aerului si monitorizati indeaproape sistemul de irigatie pentru a mentine la minim sansele imbolnavirii. pamant usor drenabil si sterilizat. dearece substantele acestei alge sunt prezente prin fitohormoni. Simptomele includ aparitia unor leziuni uscate sau apoase la nivelul solului. sterilizarea pamantului si ingrijirea atenta sunt cele mai obisnuite metode de control. vitamine.intreprinderi agricole. este bine sa aveti la indemana o serie de substante fungicide si un sistem bun de imprastiere a acestora pe toata suprafata plantelor. proteine si alte substante fiziologic active. Obiectul inventiei . Aceasta sporeste productivitatea si are o influenta benefica asupra numarului de inflorescente. care duc la indoirea tulpinii. Verticillium si Fusarium sunt boli care duc la ingalbenirea frunzelor pe margini sau intre venelor.

md Obiectul inventiei . marirea numarului de inflorescente. sporirea numarului de fructe la o planta cu 40-42%.procedeu Potentiali beneficiari . Salaru Victor Brevet: 2620 Data depozitului: 19. Stadiul de dezvoltare Tip de colaborare dorita . Noul procedeu prevede sporirea rezistentei plantelor la seceta.comercializare.AVANTAJE imbunatatirea calitatii si caracteristicilor plantelor si fructelor de tomate. gospodarii taranesti. Procedeul cunoscut de tratare a semintelor pentru semanat si a aparatului foliar cu solutie apoasa de acid indolilacetic este nesatisfacator din cauza inactivarii acidului de catre enzimele din planta.2003 Adresa: Chisinau.03. asistenta financiara Denumiea inventiei: Procedeu de tratare a semintelor de tomate inainte de semanat Titular: Universitatea de Stat din Moldova Autor: Salaru Vasile. precum si reducerea gradului de afectare a plantelor.intreprinderi agricole. cooperare. intreprinderi prestatoare de servicii in agricultura._Mateevici 60. AVANTAJE . USM Telefon: 57-75-26 Email: bot_usm@mail. gospodarii individuale DESCRIERE / CARACTERISTICI SPECIALE Prezenta inventie consta in tratarea semintelor inainte de semanat si a plantelor in faza de inflorire cu solutie apoasa de galat de potasiu si acid polivinilpirolidonic. cresterea productivitatii tomatelor cu 40%.

sub soproane. in functie de specificul fiecarei seminte sunt: uscarea. Vrabie Valeria Brevet: 2045 Data depozitului: 23. Prin cuiratire se intelege indepartarea impuritatilor. Se face prin mai multe metode: la soare. granularea. drajarea. Chisinau. in magazii sau cu ajutorul unor instalatii speciale. str.comercializare si investitii Denumiea inventiei: Procedeu de sporire a productivitatii culturilor leguminoase Titular: Institutul de fiziologie a plantelor al ASM Autor: Stefirta Anastasia. iar prin sortare. reducerea gradului de afectare a plantelor cu 5 –7 % fata de procedeul cunoscut anterior si cu 10 –15% comparativ cu plantele netratate. Barba Nicanor. Turta Constanti. pe arie batatorita sau platforma betonata. Curatirea si sortarea . Brinza Lilia. tratarea semintelor impotriva bolilor si daunatorilor. Principalele lucrari de pregatire. umectarea. preancoltirea. tratamentul cu Nitragin.2002 Adresa: mun. Zubarev Vera.sporirea recoltei culturilor leguminoase cu 6-10 q/ha. Atunci cand la recoltarea culturii semintele au o umiditate mai mare decat cea a pastrarii. Pregatirea semintelor pentru semanat are ca scop asigurarea calitatii fizice si fiziologice superioare a semintelor.05. separarea semintelor pe categorii dupa forma. se recurge la uscare. uniform repartizate. Stadiul de dezvoltare Tip de colaborare dorita . astfel incat sa se creeze conditii de incoltire a semintelor si dezvoltarea plantelor. Padure 26/1. acoperirea lor cu sol afanat si tastarea sau nivelarea solului. scarificarea. Institutul de Genetica si Fiziologie a Plantelor al ASM Telefon: /373 22/ 56 79 59 SEMANATUL Semanatul este lucrarea agricola ce consta in introducerea in sol a semnitelor la adancimi corespunzatoare cerintelor agrobiologice impuse de fiecare cultura. curatirea si sortarea. marime si greutate. sporirea rezistentei plantelor la seceta. tratarea semintelor cu substante stimulatoare.

biostimulatori. triorul. Este indicat ca semintele granulate sa fie semnatate in sol reavan si mai la suprafata. Tratarea semintelor impotriva bolilor si daunatorilor se face pe cale uscata. Semintele capata o forma regulata. Tratamentul pe cale termica se foloseste contra bolilor cu infectie florala. tomate) cu scopul de a grabi si uniformiza rasarirea plantelor. erbicide. pentru 100 kg. Tratamentul pe cale umeda consta in cufundarea semintelor in solutii sau stropirea lor cu diferite solutii (sulfat de cupru 1%. samanta. vitamine. in special legume. de a scurta perioada de producere a rasadurilor sau completarea golurilor aparute in semanaturi. Umectarea si preincoltirea se practica adesea la legume (spanac. 100 – 250 gr. La legume. cum este taciunele zburator al graului si orzului. Metoda este greu de aplicat in productie si de aceea se practica rar. in general. avand in componenta un liant. microelemente. Tratamentul pe cale uscata consta in amestecarea semintelor cu substante chimice (insectofungicide). cu avantaje importante pentru semnatul de precizie. Semintele umectate sau preincoltite trebuie semnate imediat ce sau zvantat usor. sulfina) pentru a usura patrunderea apei in samanta si grabirea germinarii.1%) si apoi uscarea lor. Scopul tratarii semintelor cu substante stimulatoare este de a stimula germinatia si cresterea plantelor. cauzate de ciuperci ai caror spori ajung in interiorul semintelor. Scarificarea consta in zgarierea invelisului prea compact al unor seminte tari (lucerna. folosindu-se. realizandu-se in acelasi timp un mediu nutritiv mai bun si o umiditate constanta in perioada incoltirii. ardei. formalina 0.semintelor se realizeaza concomitent. substante insecto-fungicide. uneori substante nutritive si microelemente. trifoi. castravete. selectorul. Sortarea are importanta si pentru faptul ca masinile de semnatat lucreaza mai bine cu o samanta uniforma iar plantele vor raspandi si se vor dezvolta mai uniform. se practica in ultimul timp granularea semintelor mici cu scopul asigurairi unei repartizari cat mai uniforme la semnatul cu masina (bob cu bob). umeda sau termica. Tratamentul pe cale uscata si umeda se aplica pentru combaterea bolilor cu infectie germinala (sporii se gasesc la suprafata semintelor). . Drajarea se refera la acoperirea semintelor cu o pelicula. folosindu-se substante chimice: auxine. intr-un sol reavan. deoarece mai in adancime exista aer mai putin si rasarirea este mai dificila. cu diferite masini cum sunt: vanturatoarea.

Se caracterizeaza printr-o distanta intre randuri de 6-8 cm. de soiurile sau hibrizii cultivati. se seamana culturile cu o desime mare la unitatea de surpafata. iar intre acestea se lasa distante mai mari pe unde circula tractorul atunci d\cand se fac lucrari de intretinere sau de recoltat. Pe solurile cu exces de umiditate. Epoca de semnat depinde de specia de plante. in functie de speciile sau soiurile de plante. prin imprastiere cu mana sau cu masinile acolo unde se poate lucra cu semnataroarea. Semanatul in cuiburi. in araturi sau pe suprafete restranse in legumicultura la plante cu vegetatie scurta. sol. Semanatul cu masina se practica in mai multe variante: Semanatul in randuri obisnuite. primavara si vara. la inul de ulei. cel mai frecvent. de termenul de livrare. Distanta intre randuri. Epoca de semnat reprezinta perioada in care se face semnatul. in functie de cultura respectiva.25 – 4 cm. iar intre plante de 0. la distante aproximativ egale. in benzi si in cuiburi. relief si temperatura solului. Semanatul in randuri dese. de scopul pentru care se face cultura. la rasadurile de legume sau la puieti. Metoda are mai multe subvariante: semnatul bob cu bob. fiind vorba de culturi prasitoare. Masina de semanat executa coamele in care sunt introduse semintele. de conditiile de clima. numai in cazuri rare. se foloseste metoda aceasta. Semnatul se efectueaza cu masina. in randuri si. este curpinsa intre 30 – 80 cm. Lucrarea aceasta se refera la introducerea in sol a mai multor seminte la un loc. Preparatul contine bacterii simbiotice care fizeaza azotul atmosferic si il pune la dispozitia plantelor. inlaturandu-se astfel lucrarea de rarit.Tratamentul cu Nitragiu se aplica la semintele plantelor din familia leguminoaselor. care nu se prasesc si nu se raresc.. Semanatul in coame. Aceasta metoda prezinta vantajul ca permite efectuarea prasitului mecanic intre randuri. cate una. avand avantajul fata de metoda precedenta a realizarii unei distante mai mari pe rand intre plante si. un spatiu de nutritie mai corespunzator. de biologia fiecarei specii. la unele plante leguminoase. Semanatul in randuri departate. Semnatul bob cu bob asigura distribuirea in brazda a semintelor. inainte de plantare. Pentru conditiile tarii noastre. sunt trei epoci: toamna. . Semanatul in benzi consta in semanatul unui numar de randuri mai apropiat. Distanta dintre randurile de plante este de 12 – 15 cm. Astfel. prin urmare. Se foloseste la cereale paioase.

in functie de o serie de factori: marimea semintei si puterea de strabetere. umiditatea solului. castraveti. Adancimea de semanat are influenta asupra germinatiei. data semanatului. particularitatile de germinatie. rasaririi si uniformitatii culturii. Natura de samanta. Secalculeaza cu formula: d x MM3 x 100 Cs = -------------------------. Semanatul in rigole. P – puritatea semintelor (%) G – germinatia semintelor (%) Desimea plantelor. . Variaza intare limite destul de mari.in care: PxG Cs – cantitatea de samanta (kg/ha) d – desimea plantelor ma mp. Pe masura ce plantele cresc. Semanatul in culise. In acest scop se seamana benzi formate din 2 – 4 randuri de porumb sau alte plante cu talie inalta. asigurandu-se introducerea semintelor in pamant reavan si o inradacinare mai adanca a plantelor. in zone cu vanturi puternice si frecvente. Numarul de plante de pe suprafata de 1 mp. pepeni. metoda de recoltare. in legumicultura. Metoda se practica in zonele aride. sau 1 ha. textura solului. desime care este data de distanta dintre randurile de plante si dintre plantele de pe acelasi rand.Datorita denivelarilor realizate la semanat. odata cu lucrarile de intretinere se arunca pan\mant de pe coama in rigole pana cand suprafata terenului devine neteda. ardei etc. iar intre ba\enzi s ecultiva fasole. Reprezinta cantitatea de samanta care se folosete la un hectar. reprezinta ceea ce numim desimea plantelor. Se practica. se mareste suprafatade evaporatie a apei. de obicei. iar semintele gasesc conditii mai bune pentru incoltire. (seminte germinabile la mp). Semintele sunt introduse in rigole (santuri) deschise de niste piese de rarita atasate la brazdarele semanatorii.

. conditiile de clima si fertilitatea solului.Esimea plantelor depinde de cativa factori mai importanti: specia de plante. adancimea apei freatice. scopul pentru care se face cultura. mposibilitatea de a se iriga.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful