P. 1
Sinteza Drept Civil

Sinteza Drept Civil

|Views: 93|Likes:
Published by Sebastian Vermesan

More info:

Published by: Sebastian Vermesan on Feb 15, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/25/2013

pdf

text

original

-

-

Raportul juridic civil – noţiune şi caracterele juridice. Relaţia socialã, specialã, patrimonialã şi personal nepatrimonialã reglementatã de o normã de drept civil în care subiectele se află pe poziţia de egalitate, se numeşte raport juridic civil. Caractere - trăsături : caracterul social: are loc între membrii societãţii ; caracter voliţional: are un caracter dublu voliţional: voinţa pãrţilor şi voinţa legiuitorului (prin NJ). egalitatea juridicã a pãrţilor – pãrţile nu se subordoneazã una celeilalte. Izvoarele raportului juridic civil. Structura raportului juridic civil – subiectele raportului juridic civil. 1. Evenimentul (primul izvor) – împrejurãri care se produc independent de voinţa omului şi care produc efecte :cutremur, trãznet, inundaţii . 2. Acţiunile omeneşti se împart în : acţiuni sãvârşite cu intenţia de a produce efecte juridice (ex. contract de vânzare- cumpãrare) ; acţiuni fãrã intenţia de a produce efecte juridice (ex. neglijenţa, imprudenţa). Acţiunile omeneşti voluntare sau involuntare se mai numesc şi fapte juridice şi produc efecte juridice : fapte licite – este permis de lege (cvasicontracte) ; fapte ilicite – cvasidelicte (cauzatoare de prejudicii). Dreptul subiectiv este posibilitatea recunoscutã de lege subiectului activ de a avea o anumitã conduitã şi de a pretinde o conduitã corespunzãtoare subiectului pasiv de a da, a face sau a nu face ceva şi la nevoie poate sã solicite forţa de constrângere a statului. Clasificarea dreptului subiectiv : a) dupã sfera persoanelor obligate faţã de titular (creditor) drepturi absolute care au urmãtoarele caractere : - are identificat numai subiectul activ ; - subiectele pasive nedeterminate au obligaţia de a nu face ceva care sã aducã atingere dreptului titularului ; - sunt opozabile tuturor ; drepturile relative. Caractere : - au identificate ambele subiecte ; - obligaţia subiectului pasiv constã într-o prestaţie de a da sau a face ceva ; - sunt opozabile numai subiectului pasiv. b) în funcţie de conţinutul lor : drepturi patrimoniale care pot fi : drepturi reale şi drepturi de creanţã. Obligaţia este îndatorirea ce revine subiectului pasiv (datoria debitorului). Aceastã îndatorire este o prestaţie pozitivã şi constã în a da sau a face ceva; sau o prestaţie negativã sau abţinere de a nu face ceva. Bunurile – noţiune şi clasificare. Codul civil numeşte un bun un lucru care este o valoare economicã (patrimonială), utilã (satisface nevoi materiale şi spirituale ale persoanei), să poată fi apropriat (este susceptibil de însusire sub forma dreptului patrimonial). Clasificare : a) dupã regimul juridic :-bunuri mobile sunt bunurile care pot fi deplasate dintr-un loc în altul prin forţa proprie sau prin forţa externã. Pot fi : - bunuri mobile prin natura lor (marfa, haine, autoturisme) ; - bunuri mobile prin determinarea legii (acţiunile şi pãrţile sociale, obligaţiunile) ;

1

2. 3. patrimoniul explicã si realizeazã subrogaţia (înlocuire) – poate fi realã (un lucru poate fi înlocuit cu alt lucru) sau personalã (cînd o altã persoanã plãteşte datoria creditorului şi are dreptul sã urmãreascã debitorul în locul cãruia a plãtit). .j. fructe de pãdure. precis determinate. o persoanã nu poate avea decât un singur patrimoniu (principiul unicitãţii patrimoniului). electricitate.d.orice persoanã are un patrimoniu deoarece numai persoana are aptitudinea de a avea drepturi şi obligaţii . Ex : la pf cînd existã un singur moştenitor . • cu titlu particular – din patrimoniu se transmit bunuri individualizate. fructe industriale (producţia de grâu) .creditorii chirografari = acei creditori care nu au garanţie asupra creanţei lor ci numai un înscris care face dovada raportului obligaţional între el şi debitori. funcţia de gaj general ptr creditorii chirografari . . Codul civil împarte fructele în 3 categorii: fructe naturale (pãşuni. - 2 .bunuri imobile prin destinaţie sunt bunuri mobile care prin utilizarea lor devin imobile (calorifer) . rentã viagerã) . dupã regimul circulaţiei bunurilor : . Patrimoniul – noţiune şi caracteristici. chirii.bunuri scoase din circuitul civil sunt bunurile proprietate publicã – pot fi urmărite de creditori. Patrimoniul reprezintã totalitatea bunurilor şi obligaţiilor care pot fi evaluate în bani aparţinând unei persoane.patrimoniul nu poate exista în afara persoanelor. . dar aceste bunuri ce alcãtuiesc patrimoniul sunt distincte de universalitate. Caractersiticile: . e) dupã cum produc sau nu fructe: bunuri frugifere – produc fructe fãrã sã-şi consume substanţa (banii).aflate în circuitul civil sunt bunurile care se vând şi se cumpãrã – titulari pf. ambele de drept privat sînt sesizabile.v. patrimoniul explicã şi realizeazã transmisiunea – aceasta poate fi : • universalã – transmiterea întregului patrimoniu cãtre o singurã persoanã. Acestea sunt cuprinse în universalitate sub aspectul valorilor bãneşti.patrimoniul reprezintã o universalitate deoarece patrimoniul este o masã de bunuri legate între ele d. iar la pj –prin absorbţie (înglobare) • cu titlu universal – patrimoniul se transmite fracţionat pe cote pãrţi . juridic. Funcţiile patrimoniului : 1. şi p. fructe civile (dobânzi. Patrimoniul constituie una dintre manifestãrile personalitãţii . Noţiune şi clasificare. Orange. . Ex : Romgaz. Actul juridic. sporul animalelor) .bunuri nefrugifere – care nu produc fructe fãrã sã-şi consume substanţa. .p.- bunuri mobile prin anticipaţie – sunt bunuri imobile dar care în viitor vor deveni mobile . plante medicinale.

Capacitatea de exerciţiu este atitudinea de a exercita drepturi civile şi de aşi asuma obligaţii civile încheind acte juridice civile. generalitatea. inalienabilitatea – nu poate fi înstrãinatã. a stinge raporturi juridice). egalitatea – cetãţenii sunt egali în faţa legii indiferent de naţionalitate. acte de dispoziţie. loto). Capacitatea de folosinţã este aptitudinea generalã şi abstractã de a avea drepturi şi obligaţii. Condiţii de validitate a actului juridic. acte nepatrimoniale. Dobândirea capacitãţii de folosinţã.moartea constatatã fizic prin examinarea cadavrului de cãtre medic şi eliberarea certificatului de deces . generalitatea – orice fiinţã umanã dobândeşte drepturi şi obligaţii. dupã importanţa asupra patrimoniului: acte de conservare. Caractere juridice : legalitatea. Clasificarea actelor juridice: dupã numãrul pãrţilor: acte unilaterale – o singurã manifestare de voinţã (ex. Capacitatea de exerciţiu deplinã : persoana fizicã dobândeşte capacitate de exerciţiu deplinã la vârsta de 18 ani.acte cu titlu gratuit – numai o parte se obligã (donaţia). Perioada concepţiei este într-a 310 zi şi a 118 zi de la naştere. Copilul conceput dobândeşte numai drepturi. testamentul). Se declarã de cãtre instanţa de judecatã dupã ce în prealabil a fost declaratã dispariţia persoanei. Capacitatea de a contracta. b) dupã scopul urmãrit: acte cu titlu oneros – pãrţile urmãresc obţinerea unui folos material. inalienabilitatea. acte solemne – se încheie într-o procedurã solemnã prevãzutã de lege (la notarul public în formã autenticã – donaţia. dupã conţinutul lor: acte patrimoniale – au conţinut economic. e) dupã modul de formare: acte consensuale – iau naştere prin simpla manifestare de voinţã a pãrţilor. intangibilitatea. egalitatea. aleatorii – când nu cunosc întinderea prestaţiilor (contractul de asigurare. .a) c) d) f) Actul juridic este manifestarea de voinţã fãcutã cu scopul de a produce efecte juridice (a da naştere. acte bilaterale – acordul dintre 2 sau mai multe voinţe. culturã. acte pentru cauze de moarte. Pot fi: commutative – pãrţile cunosc întinderea prestaţiilor la data încheierii actului. a modifica. actele reale – se considerã încheiate la remiterea bunului (predarea bunului). Caracterele juridice : legalitatea – decurge din lege (legea 31/1954) . Excepţie : femeia cãsãtoritã care a împlinit 16 3 . ipoteca.declararea judecãtoreascã a morţii – când nu este posibilã constatarea fizicã a morţii. Capacitatea de folosinţã se dobândeşte din momentul concepţiei cu condiţia sã se nascã viu copilul. vânzare-cumpãrare. Încetarea capacitãţii de folosinţã: . . acte de administrare. intangibilitatea – nu poate fi îngrãditã decât în condiţiile legii . dupã momentul încheierii: acte între vii – contracte de închiriere. rasã. vânzareacumpãrarea de imobile). Capacitatea juridicã cuprinde capacitatea de folosinţâ şi capacitatea de exerciţiu.

Femeia care a împlinit 15 ani se poate cãsãtori dobândind capacitate de exerciţiu deplinã prin acordare de dispensã de vârstã de cãtre preşedintele consiliului judeţean sau primarul capitalei pe baza certificatului medical legal eliberat de medicul legist.ani dobândeşte capacitate de exerciţiu deplinã. Condiţii: sã existe la data încheierii actului sau în viitorul apropiat. Voinţa internã: motivul determinant şi hotãrârea. leziunea – se întâlneşte numai la minori şi reprezintã disproporţia vãditã dintre prestaţiile pãrţilor Condiţiile de validitate a actului juridic: obiectul şi cauza. Este format din: voinţa internã. sã fie cu scopul de a produce efecte juridice. sã fie în serios nu în glumã. Obiectul reprezintã conduita pãrţilor care au la bazã bunul. Condiţiile de validitate a actului juridic: consimţâmântul valabil exprimat. Poate fi: fizicã – când ameninţarea priveşte persoana fizicã sau integritatea bunurilor. dolul (viclenia)– inducerea în eroare prin mijloace viclene a unei personae cu scopul de a o determina sã încheie actul. Încetarea capacitãţii de exerciţiu deplinã : prin moarte sau declararea judecãtoreascã a morţii. Este o eroare provocatã de cãtre un terţ.  eroarea viciu de consimţãmânt – atunci când eroarea cade asupra calitãţii obiectului actului juridic sau asupra identitãţii sau calitãţii persoanei. sã fie posibil. mãsurare. Cauza (scopul): obiectivul urmãrit la încheierea actului. sã fie exteriorizat. sã fie précis. sã fie neviciat. poate fi: scopul imediat sau cauzã proximã – scopul urmãrit la momentul încheierii actului. Consecinţele sunt nulitatea absolutã a actului. sã fie licit şi moral – legal. cinstea sau sentimentele persoanei. numãrare). sã fie determinat sau determinabil (prin cântãrire. scopul mediat – motivul determinant al încheierii actului. sã nu contravinã ordinii publice şi bunelor moravuri. 4 . declararea nulitãţii cãsãtoriei iar femeia nu a împlinit 18 ani. Condiţiile consimţãmântului: sã provinã de la o persoanã care are capacitate de exerciţiu. sã fie în circuitul civil – sã se poate vãndã şi cumpãra. voinţa declaratã. Viciile consimţãmântului: eroarea – este o falsã cunoaştere şi reprezentare a realitãţii pe care şi-o fac pãrţile cu privire la închieierea actului juridic:  eroarea obstacol – este o falsã reprezentare asupra naturii actului juridic sau asupra identitãţii obiectului actului juridic. moralã – ameninţare cu un rãu ce priveşte onoarea. Reprezintã manifestarea de voinţã fãcutã cu scopul de a produce efecte juridice. violenţa – este ameninţarea cu un rãu a unei personae care-I produce teamã şi o determinã sã încheie actul juridic. punerea sub interdicţie judecãtorescã.

. 5 . . De la acest principiu sunt 3 excepţii: forma este necesarã pentru validitatea actului.sunt încãlcate dispoziţii cu privire la capacitatea minorului sau a interzisului judecãtoresc. Regimul juridic aplicabil nulitãţii relative: . Principiul care guverneazã forma şi încheierea actului juridic civil este consensualismul adicã prin manifestarea de voinţã.consimţãmântul este afectat de vicii de consimţãmânt (eroarea. . Cauzele de anulare a efectelor actului juridic civil ulterioare încheierii actului juridic.este imprescriptibilã – adicã nu poate fi invocatã oricând . forma cerutã de lege este pentru probaţiunea actului juridic.când la încheierea actului juridic au fost încãlcate dispoziţii privind capacitatea juridicã a pãrţilor . .lipseşte un element esenţial al actului adicã consimţãmântul. aceasta fiind o condiţie de validitate.nu poate fi acoperitã prin confirmare . Actul juridic cu o valoare mai mare de 250 de lei se încheie în formã scrisã pentru a constitui probã în instanţa de judecatã. Nulitatea actelor juridice. actul s-a întocmit prin fraudarea legii. . legea impune o procedurã solemnã şi încheierea actului în formã autenticã. În caz contrar actul este lovit de nulitate absolutã. moralã. Forma actului juridic civil. . Pentru a fi opozabil terţilor trebuie fãcutã procedura de publicitate prevãzutã de legea 7/1996 privind cadastrul funciar prin intabularea în cartea funciarã.poate fi invocatã de orice persoanã .poate fi acoperitã prin confirmare.poate fi invocatã numai de persoana ocrotitã de dispoziţia legalã. . dolul. Cauzele nulitãţii relative : . realã.cauza este ilicitã sau imoralã . Este o sancţiune civilã care lipseşte actul juridic de efecte deoarece la încheierea lui au fost încãlcate unele dispoziţii privind validitatea actului.lipseşte consimţãmântul unei pãrţi. violenţa.când lipseşte autorizaţia administrativã . obiectul şi cauza . leziunea) . este forma cerutã de lege pentru opozabilitatea actului faţã de terţi. .absolutã – atunci când actul juridic este încheiat cu încãlcarea dispoziţiilor care ocrotesc un interes general . Nulitatea e de 2 feluri : . .relativã – când încheierea actului juridic se face cu încãlcarea unor dispoziţii legale ce ocrotesc un interes particular sau privat.este prescriptibilã – curge termenul de prescripţie. Cauzele nulitãţii absolute : . nu curge termenul de prescripţie .au fost încãlcate dispoziţii cu privire la forma ad validitate adicã forma autenticã . Regimul juridic aplicabil nulitãţii absolute: . .Condiţiile cauzei:sã fie licitã.

Asemãnãri între rezoluţiune şi nulitate : . peliculã sau disc. prezumţiile şi expertizele. fax sau telex. Probele drepturilor subiective. Acestea sunt : înscrisurile. sau imprimare pe o bandã magneticã.acte autentice prevãzute de legi speciale (exemplu : legea 119/1996 privind actele de stare civilã). . Persoana care înainteazã o propunere în instanţa de judecatã se numeşte reclamant şi care solicitã un drept contestat îi revine sarcina probei. facturile. Faptele juridice pot fi dovedite prin orice mijloc de probã. sã fie utilã – sã contribuie la aflarea adevãrului . 6 .ambele sunt judiciare (sunt pronunţate de instanţa de judecatã) . Judecãtorul are un rol activ în obţinerea adevãrului obiectiv prin pronunţarea sentinţei judecãtoreşti. Proba este acţiunea de prezentare în faţa instanţei de judecatã a mijloacelor legale prin care se urmãreşte stabilirea unui fapt juridic. concludentã – sã fie aptã pentru soluţionarea procesului. Înscrisurile – orice declaraţie despre un fapt sau act juridic fãcutã cu mâna sau prin orice alt mijloc prin scriere pe hârtie. pânzã. sã fie pertinentã – sã aibã legãturã cu cauza procesului . Cealaltã parte se numeşte pârât.nepreconstituite – registrele comercianţilor. Actele juridice pot fi dovedite numai cu înscrisuri. . Înscrisul autentic e acel act înscris cu solemnitãţile prevãzute de lege de cãtre un funcţionar public sau notarul public. . – rezoluţiunea este sancţiunea civilã care constã în desfiinţarea actului în mod retroactiv (de la încheierea actului) în contractele sinalagmatice (pãrţile au prestaţii reciproce) din culpa uneia din pãrţi care nu-şi onoreazã obligaţia. scrisori obişnuite. Importanţa practicã a probei constã în faptul cã ea constituie un instrument juridic prin care persoana care pretinde cã are un anumit drept subiectiv trebuie sã dovedeascã care sunt faptele care genereazã acel drept. Clasificarea înscrisurilor autentice : . sã nu fie interzisã de lege . . Mijloacele de probã.preconstituite – înscrisuri autentice sub semnãturã privatã. .hotãrârile organelor jurisdicţionale . mãrturia. chitanţele.ambele lasã actul fãrã efecte . nisip. mãrturisirea. Înscrisurile pot fi : . hârtii casnice.ambele desfiinţeazã retroactiv . Pârâtul poate ridica pretenţii împotriva reclamantului prin cerere reconvenţionalã. sticlã. emise cu scopul de a constitui probã. Pentru ca o probã sã fie admisã în instanţã trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiţii : sã fie verosimilã – adicã sã ducã la dovedirea unor fapte posibile . Obiectul probei reprezintã elementul ce trebuie dovedit de acela care pretinde dreptul. lemn. El poate sã combatã pretenţiile reclamantului prin invocarea de excepţii cum ar fi : curgerea termenului de prescripţie sau plata datoriei.înscrisurile notariale autentice .1.

Restricţii : actele juridice cu valoare mai mare de 250 lei pot fi dovedite cu înscrisuri autentice sau cu înscrisuri sub semnãturã privatã .Poate fi de 2 feluri : judiciarã – când este datã în faţa judecãtorului . extrajudiciarã – este datã în alte condiţii (exemplu : în faţa poliţiei). Înscrisul sub semnãturã privatã este acel înscris semnat şi datat de pãrţile care-l emit. Condiţii de validiatate : . Persoana fizicã – capacitatea de folosinţã. Expertizele sunt rapoarte fãcute de specialişti privind unele fapte sau acte juridice. Capacitatea de folosinţã este aptitudinea generalã şi abstractã de a avea drepturi şi obligaţii. . caracterele juridice. . când se face dovada imposibilitãţii de preconstituire sau de pãstrare a actului civil. Pot fi : contabile . Puterea actului sub semnãturã privatã pentru pãrţi are aceeaşi valoare ca înscrisurile autentice. medicale. Excepţii : proba cu martori este admisã atunci când existã un început de dovadã scrisã .pluralitatea de exemplare originale – câte pãrţi potrivnice sunt . . În cazul în care una dintre pãrţi contestã actul el nu mai are nici o valabilitate. tehnice . Prezumţia simplã – consecinţa pe care o trage magistratul în timpul procesului. de aceea se spune cã înscrisurile sub semnãturã privatã au putere doveditoare pânã la proba contrarie. Prezumţiile sunt consecinţele pe care le trage legea sau magistratul dintr-un fapt cunoscut la un fapt necunoscut. 7 . Semnãtura se face cu mâna de fiecare parte în parte fãrã sã fie dactilografiatã. nu este admisã proba cu martori contra sau peste un act chiar dacã valoarea lui este mai micã peste 250 lei.în cazul actelor unilaterale înaintea semnãturii se trece menţiunea “bun şi aprobat” . imprimatã sau sub forma unei parafe. Mãrturia (proba testimonialã) este o relatare fãcutã de o persoanã în fata instanţei de judecatã cu privire la acte sau fapte litigiaoase sãvârşite în trecut dar despre care a luat la cunoştinţã personal.Puterea doveditoare a actului autentic decurge din faptul cã a fost autentificat sau redactat şi autentificat. Mãrturisirea e o recunoaştere de cãtre o persoanã a unui fapt pe care o altã persoanã îşi întemeiazã pretenţiile împotriva sa. Mãrturia este lãsatã la aprecierea instanţei de judecatã.condiţia semnãturii de cãtre pãrţi. Expertizele rãmân la aprecierea instanţelor de judecatã. Prezumţia legalã – este prevãzutã expres de lege. dobândire.în cazul contractelor care au ca obiect o sumã de bani înaintea semnãturii se trece menţiunea “bun şi aprobat pentru suma de” chiar dacã suma este trecutã în textul actului. Nu poate fi combãtut decât printr-o procedurã specificã numitã înscrierea în fals.

. .Caracterele juridice : legalitatea – decurge din lege (legea 31/1954) .incapacitatea soţilor de a împãrţi bunurile comune în timpul cãsãtoriei. . culturã. 1. Îngrãdiri cu caracter sancţionator – sunt prevãzute de codul penal: . Îngrãdiri cu caracter de mãsuri de sigurnţã – prevãzute de codul penal : obligarea la tratament medical . intangibilitatea – nu poate fi îngrãditã decât în condiţiile legii . egalitatea – cetãţenii sunt egali în faţa legii indiferent de naţionalitate. Perioada concepţiei este într-a 310 zi şi a 118 zi de la naştere.interzicerea drepturilor electorale .incapacitatea tutorelui şi a rudelor acestuia de a încheia acte cu minorul aflat sub tutelã . 3.incapacitatea medicilor sau farmaciştilor de a primi donaţii de la persoana pe care o trateazã ptr.declararea judecãtoreascã a morţii – când nu este posibilã constatarea fizicã a morţii. Atributele de identificare a persoanei fizice. .interdicţia exercitãrii unei profesii . Capacitatea de folosinţã se dobândeşte din momentul concepţiei cu condiţia sã se nascã viu copilul. . .confiscarea bunurilor cu care s-a sãvârşit o infracţiune. Îngrãdirile capacitãţii de folosinţã şi încetarea. Încetarea capacitãţii de folosinţã: .moartea constatatã fizic prin examinarea cadavrului de cãtre medic şi eliberarea certificatului de deces .interdicţia exercitãrii drepturilor pãrinteşti. Copilul nãscut din 8 . .internarea medicalã .interzicerea de a ocupa funcţii sau profesii de natura celei pentru care a fost condamnat . Copilul nãscut în timpul cãsãtoriei dobândeşte numele pãrinţilor.incapacitatea minorului de 16 ani de a dispune prin testament mai mult de jumãtate din bunurile sale . .incapacitatea minorului de 16 ani de a dispune de bunurile sale în favoarea tutorelui sãu .incapacitatea soţilor de a vinde unul celuilalt . .expulzarea strãinilor . . . rasã. Dobândirea capacitãţii de folosinţã. generalitatea – orice fiinţã umanã dobândeşte drepturi şi obligaţii.incapacitatea minorului de a face donaţii sau a garanta obligaţii ale altora . 2.interdicţia de a fi tutore sau curator .incapacitatea tutorelui de a primi legate de la minor care este aflat sub tutela sa . . Numele este format din nume de familie şi prenume. . Se declarã de cãtre instanţa de judecatã dupã ce în prealabil a fost declaratã dispariţia persoanei. . inalienabilitatea – nu poate fi înstrãinatã . Îngrãdiri cu caracter de protecţie : prevãzute de codul civil : . Copilul conceput dobândeşte numai drepturi. ultima boalã – îngrãdiri prevãzute de codul familiei : . .incapacitatea minorului sub 16 ani de a dispune de bunurile sale prin testament sau donaţie .

Domiciliul este locuinţa principalã şi statornicã unde se presupune cã persoana poate fi gãsitã.- - pãrinţi necunoscuţi. cãsãtorie. Prenumele este stabilit prin delegaţia persoanei care declarã naşterea. Pseudonimul este un element de identificare pentru persoanele care au un anumit domeniu de activitate sau pentru a consacra drepturile de autor asupra unei opere sau creaţii artistice. Aceste elemente determinã urmãtoarele : persoane nãscute în timpul cãsãtoriei . Modificarea numelui de familie : prin adopţie. persoane nãscute din pãrinţi necunoscuţi . persoane nãscute în afara cãsãtoriei . domiciliul legal – domiciliul minorului este la pãrinţi . persoane adoptate. 9 . domiciliul convenţional – acea locuinţã aleasã de pãrţi pentru întocmirea actelor procedurale. Copilul nãscut în afara cãsãtoriei dobândeşte numele pãrintelui de care s-a stabilit prima datã filiaţia. vãduve. rude sau afini (rudele unui soţ faţã de celãlalt soţ). Starea civilã este identificarea prin intermediul unor elemente strict personale. Porecla nu este element de identificare. gãsit sau abandonat dobândeşte numele şi prenumele prin dispoziţie a primarului localitãţii unde a fost gãsit sau abandonat. În vorbirea obişnuitã este datã de foarte multe ori în batjocurã sã scoatã în evidenţã anumite trãsãturi ale caracterului sau deficienţe. Felurile domiciliului : domiciliul de drept comun – voluntar sau ales de regulã este domiciliul ales de soţi . modificarea numelui pe cale administrativã se face la cerere la serviciul comunitar de evideţã a persoanelor pentru motive temeinice . Reşedinţa este locuinţa temporarã sau secundarã. se poate schimba numele şi/sau prenumele prin dispoziţia preşedintelui Consiliului judeţean sau al primarului general Bucureşti. Copilul nãscut din afara cãsãtoriei dacã a fost recunoscut ulterior sau s-a stabilit paternitatea prin hotãrâre judecãtoreascã poate fi încuviinţat de cãtre instanţã sã poarte numele tatãlui. necãsãtorite.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->