, B

5.4. FRECAREA DE PIVOTARE

In cazul pivotil()rirtela'ri:

. . .. . . , . . .

In acest d.ztorsorulfor~~i~~ active ce acti~neaza asupra corpului se reduce la doi vectori colineari ce' au' directia normalei comune la suprafata de contact T M. Torsorul fortelor de legatura, va fi ~i el format din doi vectori egali a~i d~ sens contrar ~N, M,tg.). M.<>:,nentul J.?rre1or .de legatura este produs de fortele d~ frwecare ~l apare datont<l: :;tspentatllor din s~praf~te, care au 0 valoare maxima Mfr;,c'p' Pentru echilibru este necesarr sa existe relatrile :

unde:

5.5. FRECAR,EA INARTICULATII ~I LAOARE

Axul cilindricor~zontal ar unei arti2ulatii cilindric~ serote~te in interiorul unui Iocas cilindr ic astfel ca se<.tfla In contact idupa 0 generatoare comuna. <

Intr-o sectiune transversals (fig .. 64) acest contact se realizeaza intr-un punet. Daca asupra axului actioneaza un momentmotor activ si 0 fort a R, acestea tind sa puna axul in miscare. In. purictul de contact I apare frecare de aiunecarejsi frecare eu rostogolire. '

Ecuat'iile de echilibru, fata de axele de referinta (tangenta si normala

in 1), sint : . . .

F, ~ Rsin rt:= 0; .:

N - Reos IX = 0;

M 1'r D...- M" + R . a ' sin IX ~ 0; FI <p.N;

M'T <,sN.·

Rezolvind sist emul de ecuatiir seobOn:,

F, = Rsin rt:;

N = Rcos-«;

Mj; ~. Mo _; R -ra sin a:

.. ~.

, :....... .' ·Ma~Mfrte'lI' .....', .

.' Frccareade pivotare apare i~ cazul in care for~eleelement~re de'irecare la ahinecare se pot reduce 1a o t:it:1tant~~i. un mti~ent re.zultant (ti~!or: sor) al fortelor defretare:. Se dlstmgpzvoft cu sect~une c~rcular(l pltna ~1

cu sectiune inelara(fig. 63).' . . .. . .'. ." .

Prin masuratori speciales-a stabilit ca pre~iunea pe unitatea de suprafata de coritaCtvariaza~e)~ o~aiirne ~inirna_; 1a n:a~~ine;catte ~alori mari.vspre centrul sectiunir. Din aceasta cauza lubnfIantul ce se ~ntroduce intre suprafete1e decol1~act este ex~ulzat~deJ~centru.~a.tre :!Ilarg~I?:e: ~i, ca urmare a acestui fapt,.plvot~ls~gn:peaza.malu~Or~il1,(lent:ru.Dm

acestrootiv se prdera foloslreaplv01:1Ior.luelan. -, ;...' ..

Marirnea moment-ului rezistent de frecare de - in cazul pivoj ilor de sectiune circulara :

M _.,..2 R'Q

1 rr r » .... - fJ. •

.... .. 3 . '

La echilibru: .•

Ma<,R;a (sinrt: +: cosocJ.

Se observa ca unghiul rt: este foarte mic ~i ca tgoc < f1. atunci, tg 0:. ~ sin a:

~i cos IX = 1.: ,

Relatia inomentului devine:

x

. . . ~

M~ <. 'R . a (f1. +~)·"R, .. af1.'

, , .... a ... : ..

b.

unde :

~. = f1. + .!.... este coeficieittul de /recare'

a '

in articulaiie, ~-;,L.,;_---'I

La echilibru M", = MI, si rezulta :

lill I <. !J.' aR . Fig. 64, Frecarea in lage.re $i articulatti,

a

F;ig,.· 63. Frecarea In pivoli.

61.

60

5.7. FRECAREA f=lRELOR Q ,-P sin r.>: <" rtPc6s

sau : .jf,

5 .. 6. FRECAREA iN. SCRIPETI.·

Scripetele este format dintr-undise rotund ce se poate roti Ip. jurul unei axe normale pe planul discului ee treee prin . centrul discului, Peste circumferirita discului este trecut unfirflexibil si inextensibil, Ia capetele

~ +"

caruia actioneaza 0 forta actiya F ~io forta rezistenta Q. tn articulatia

discului eu axul apare un moment irezistent datorita Irecar ii , Se constata

~ ~

di forta activa F este mai mare decitsardnaQ; Pentru a determina forta

. ~

act iva F, la : Iimita echil.ibrului, necesart; pentru a ridieasarcina Q se va

tine seama de frecarea in axsidefaptul ca in realitate firul nu este perfect flexibil si are unele abateri fap. de tangentele duse la disc.

Se va considera cazul celma i nefavorabil (fig. 65). Ecua tiile de echilibru shit:

~X=X=O'

',,'-: -.: _,_' .:,:.'-. ":' .

}3Y .. Y _::__ F c Q = 0;

~M .. Q(r +E) ~ F(r ~ E)

Rezolvtnd sistemul de ecuat ii, r~zulta.:

X=d;Y~F+Q; R=F+Q F __ r+ e+ rt:aQ= AQ.

r -:e - f.l.a .

C fici t 1" r + e + f.l.r'a t ... '. 'to ... t f" d

oe icientu A = ·····i . es e supraum ar ~l sevnumes e .coe tctente

r-e-l.l.a

multiplicare. Valoarea sa este practic ega1a.cu. A = 1,1-1,3.

Dad firul este infasurat peste un disc fixat si daca este tras de un capat peste disc, intre fir si disc apareo forta de frecare eu alunecare cu

'.. ...

coeficient 11-. in ramura trasa a firului, forta rezistenta Tl este mai mica

-+ . .. ..

decit fort a act iva care trage T 2 (fig. 66). Rela tia dintre cele doua forte stabilita de Euler pentru ech ilibru depinde de unghiul de infasurare 0:;

al firul ui : '

T2~ T1elJ.a.

fig, 65. Frecarea inscripeti.

Fig. 66, Frecareafirelor.

PROBLEME

L Un disc deraza.s- si .greutate P Se mentine in echilibrupeun plan inclinat eu unghiul 0: eu ajutorul unui fir fixat eu un capat de disc, iar

... .

la celalalt capat actionind 0 fortaQ para lela ell Iinia de cea mai mare panta

a planului inclinat. Cunoscind .coeficientii de frecare de alunecare 11- si de

rostogolire s, sa. se studieze.condit iile de echilibruale discului. '

~_. Rezol vare

In ipoteza c5. discul arc:. ten~ntade alunecare si de rostogolire In sus, asupra lui actionind fortcle efectiv aplicate P !ill Q, $i fortelede legatnra, N (reactiunca DOIma.15) $1 T= f.l.N (forta de frccare ell alunecare] momentul de frecare de rostogolrro este Jl,fr (fig. 67, a).

Ecuatj ile de cch il i bru sint : '.

LX = Q - P sin 0: - T = 0; :EY = N- P cos 0: =0;

:EM = P r sin ()'.. + M; - 2Qr = 0 Ca si1 llU ~;arli alunecate ;i rostogolrrc, trebuie ca :

( 1) (2) (3)

T<[J.N; M,.<s·~

(4) (5)

Rczolvind ecuaj ifle de cchrl ibru, rezulta :

N= P cos <7.;

T == Q.-:, P sin «:

Mr= 2Qr - Fr sin ()'..

Inlocuindu-sc N ~i .T in (4) sc obtlne :

Q :,;;;: P (sin ()'.. + [J. COs r.>:) = Q~> condi/ia ca discul .£1 nil aluncce,

inlocnindu-sc M; ~i N in (5) sc obtine :

lQr - Pr sin O!. < s . P COS o:

sau

P (. . S .)

Q < --;- . sin « + -; cos r.>: = Q~

conditia ca discu]: sa fiu se rosiogoleascd in SU$.

Daca discul are tendinja de a: aluneca ~i a se rostogoliin jos, forta de frec~re i~i schjmba ...

sensul, iar act'iunea normala N se deplaseaza eu d istanta s in jos , .asttcl ell. ~i momentul de

frecare de rostogolire schimba ... sensul (fig. 67, b}. .

Ecuapirle de cchiljbru devin :

:EX = Q - Psin r.>: + T = 0 l: Y = N - P cos o: = 0

(6} (7) (8)

Rezolv ind si stemul , se obtin :

N - P cos 0:.; T = - Q -+ P sin 0:.; M r = ~ Qr + Pr sin 0:.. inlocuindu-ge N~i T in (1) seobttne valoarea lui Q'asHel dtdiscul sd nualuneoe £njos;

" ,,' -<:Q+.Psi~o:.~flPcoso:., "

Q ~P(sinoc-p.cf)s .~)= ~~k ~nlocuindu-se Mr1?iN in (5) se obtinecondifiacadisculsdnu se rosiogoleascd. tnjos.

- 2Q r + PI' sin a; < sP cos ix.

Q ?: (Sin 0:., ,~, : cos 0;) = 94

n

b

,DisCIII UIUJf{fCr! lir jos; ,

• Ji;sl}v/.se r,usIPjo/d_sto

ihjllS .OJ; :

c

, Cst:::

Oiscu/ O/Ih?£'cri lijus >

Ciscu/ nu d/unt'cti

o/;'cu/ O/flH!'Ct7

---~~~;;:_f--c-;;:'t":::""~-----~'_':'------- + Ps/a«

ffi~tJu/.se f'Ddu!lU/epeln,su..r

Piscu! Sf!

T'08!d!lo/epie injos "

F', 67' C'ondit,iile de echitibru ale unuidisc pe uri plan incfiuat;

19. .

64

Echilibrrileste' poiiibildica::

. ;;;;

I P(sin 0:. - P. coso:.) ,'.,.~Q '~ P (sin <x + fL cos <X) I " Qa ~', Q~ 94

(9)

(to)

j P{'

fZ- ',sin ~, -

Ca sa. existe echilibru este neceSai-savaIoaret'l, .Iui Q sa. satlsfaca simultan inegalitli. tile (9) ~i (to). Pentru a verifica acest lucru se pot reprezenta pe 0 axil. cele patru solujtt limitl~ in

ordlne crescatoare (fig. 67, c), Se observa ica i . .

Pentruca echil.ibrul sa. fi~ posibsl estenecesarca o parte cfin celed~ria.· intervale forma til

de perechlle de valort Qdi Q3~i Qs ~i Q. sase suprapuna (fig. 67 , aji adica.: . . ..

"'Q. .,._s. .. iJ

.9_",,: ),;l3;,·.

sau

: ((Sin rJ<+; cos ~ }~;(Sin~ - fLC{lS«) din care se obtine conditia necesara ca diS!::u1sli. fie incchiiibl'U, adtca:

s

2v- + -;;i!I tg ex. ', .. r

...

2. Uncorp A de greutate Peste asezat pe un plan orizontal, Corpul

-+

este actionatcuo fortaQ printr-unfir ce face unghiul ex: cu planul orizontal

-+

(fig. 68, a). Ce valoare trebuie sa aiba fort:iQpentru a pune tn miscare

corpul A, daca coeficientul de frecare al corpului pe plan este (1.

Indicajle

Se desface corpul delegl!.turi ~l se Introduc forjele de iegatnrll.. Planul ortzontafconstttuie un reazern slmplu ~l, deci,se Inloculestcou oreactiune perpendlculara pe plan de martme

:'- '-)00 ":". .,

'N::necnnoscuta. (fig. 68, b). Deoarece Iorja Q tlnde sa. 'deplaseze corpul spre dreapta, pe plann 1 orjzontal, forta de frecare va fi dirijati!. in sens contrar,

a

P b

Fig; 68.

Deoarece asupra corpului actlcncaaa un sistem de forjcconcurente, (:opditia de echi-

". ,~ - - - _.. . .. ;', .

11 bru este c:a rezultanta sistemului sit fie nulil (R = 0) sau proiecti i le sale pe dona. axe rectan ~

gulare sa. he nule, . ...

Se alege srstemulxle a,.'(exOy ~i sescrtu ecuatitlede proiecttr pe cele doua axe:

p Q ,;;;;.......... .. .•

,a .COS 0; + fJ. sin 0;

Corpul A vafipusin mi~re chid foriaa va fi ma.i mare decit valoarea Iirni ta, deci ,

c ind cxista. re1atia:.· ..•

Q>----coso; + fJ.sin ci

TNTREBARI RECAPITULATIVE

1. Caresint formele de frecare ce se pot lnfllni in cozul corpuluj solid rigid?

2. Ce. se 1~telege prin coeficientul' de frecare de rostogolire? In ce se

masoara·? .. ...

3. Care este relatia de determinarea momentuiui de frecare ln cczu! pivotilor?

4 .. Cqre.este relano de determinare. a momentuluide freccre in lagare ~i

art.i¢ulatii ? ...• ....•......

5. Cum sa'introduce efectul frecerii tncozul scripetilor?

6. Cumse colculeozo forta·ditl rornuro activo in cazul firelor trase infO. ~urate Pe un cilindru fixat ?

6

STAll€A SISTEM'El.ORDECORPURI

.Studiul ech11ibruhd,ului sistem de cOrPllrf s6'ia'ce piindotla metode :

. metoda izolarii cotpurilor;· .. .

. - metoda solidificarii partilor,

6.1. METODA IZOLARII CORPURILOR

Se considera tin sistem de .corpur i aflat in echilibru (fig. 69) asupra

caruia actioneaza tin sistem de forte. .

Dad. intreg sistemul rle corpuri este in echilibru atunci fiecare corp este in echilibru. Eiecarecorp.esteun corp solidssupus-JaIegaturi.

Pentru a determina d:m.d1liiIede echilibru- seaplidfaxioma iegaturilor.

Se izoleaza Hecate corp(se desface de legaturi} ~i se inlocuiesc legaturile prin fortelede.·l¢g-~tma corespunzatoare. Se.obtine urr corp Iiber asupra caruiaactioneazauf sistern de forteformaf .diri-fortele active ~i fortele de

legattira~ . . .

in cazul echilibrului torsorul de .reducere, in raport cu un punet oarecare, t;tbuie sa. fie nul. Daca se izoleaza, de exemplu, corpul III (fig. 70, a)

Fig. 69. Sistem de corpuri in e~hilibru. Metodaeepararri corpurilor,

67

se obtine un corp solid rigid .liber, asupracaruia actioneaza fortele date F.llI~r" .Fl11-n iar inlocuLcorpurilorlI~i III se .introdncreactinnile Nll-l11

~1 Nrv-"lll' "

Ecuatiile-de . echilibru sint:

........ -+ "'*

R = 'i:.FUi--'n + Nn-11l +N1v-m = 0

-+ -+ -+ .... : ... -+ -+-+

~o ~rn X Fm-" +1'1 XNIl~11I + H2 >< N1V-ui .' " O.

Se izoleaza. tOtpti.Flnveci:riatIV' .. ·~is~procedeaz5:tri; mod asemanator,

, , -+

~onform principiului actiunii 9i reactiunii, fortele de Iegatura N1v-m *i

Nm..,-rv stnt egale, de sens contrar *i au aceeasi directie (suport) deci, asupra,

,'_. _'., .. _' - - -" :: _', " _':.'_ . __ : ."'._:' __ ., '.--:.'_-',_- _._: : - '."'"+"_ - : . - . .0.+-, ,: ., ;: ,._:. -, -::

corpului IV va aetiona fortade legatura NiU-,V =- NIV-1II (fig. 70, b) ~

Fig. 70 .. Corp-qri din sistem izolate.

Ecuatiile de echilibru stut:

..... -+ .+'.

Frv;';'·JI + NII1-1V + NV-1V = 0

..:,.."..... ." -+ _"," -+-1;

s-, X' F1V-P + Pl@ NlI1~IF+ Hz X !;lV-IV = O.

-+ -+

Proiectmd ecuati'ile vectorialeale rezultantei R I}imomeutului . M.

pe axe1e Ox, Oy,Oz~e.obtin,:*a~~ecu<l.tii scal,!re(inc.~zu!f~rtelor din spatiu) ~i trei ecuat ii sealate (IR cazul forlelor plane» ': " ..... '. .

Daca se izoleaza un numar s de corpuri s~f1bHne unsistem format din 6s ecuatii; incazul fortelor ih spatiu, respectiv 3s ecuat ii, incazul fortelor plane. .' sNKUlloscutele.s p()tfi>rt:(l(;fiun~, dfiment~ geometri(f.e.· (tmghiuri ~u,lun~ gi1l.li),(:e·. de'teTnlin,a pozitia ,chiar si. fprte activenecesarepentrq· amellline

sistemul in echilibru. .... .... . ..... ..... ..' .':

:pacalllunarul.·. de necurtosdite este. in,aimit. sauegalcu'miniarulde ecualil,·.proolema··se ,poate' rezolva.' D~ta huinarul de.necun()scuteestelll<l.i mare dectt.riumarul de ecuatii problema nu se poate rezolva ~i esteslatic nedeterminata.

PROBLEM;E'

1. Doua bare01A ~j02Aarticulatela capetesisimplu rezemate, una in B,

-cealalta in A, sint inciircate cain figura 71. Sa se determine reactiunile.

Rezolvare

Se izolea.za flecare.corp, se repreztnta toate fortele ~i se aleg axele de referinf.!. (fig. Vi,b). Ecuatltle de echilibi'u sint; - pentrn primul corp:

,!!'" :_'-

··.·.zx =-: Hi= 0 :sy,;';;'V1 ..,-.F + 1'l1 - Ns = () " . :EM~;"'+aF + 2,.tN'1::- 3aNa.:;"'O

".' ... -:

._

F

a

b

69

- pentru al doilea 'corp:

:EX - H~ = 0

:EY = Vs - 2F + Ns = 0 :EM';; +2Fa .l..o Nz·2a= O.

Se rezolvii.sistemt:ll $i se ol>1in:;

,.,',','" .: ~O;H~:O;#~ =\F;1ft~.2F;v~=O';Y2:,F. "

2. Bilr~",omogenaA'114e luugipe 21 ~igreutate, f aIticl!lata in A

, ' ',' ' " -+

se,,'Teazema;·fara' freoare in'C pe' bara omogeha'delungime' 2a ~igreufate G articulata in mijlobuleiE: Decapatul D al vacestei bare, este atirnata.

_.. .' :,-. -_ .:

o grE;utatE!Q (fig. 72,a). $tiindqa, articulatiileA 1i E,se gasesc peaceeasi, verticala, la distanta AE= a, s,a se determine poaitia.de: echilibru'(unghiul«)

a sistemului ,qepare. '

Indicalie

Se izoleaz1l. Hecare bara ~i se aplicii.fiecli.reia forjele extcrioarc l]i de legaturlL

Se scrlu ecuatiile de echikibru pentrn barele AB l]i CD. "'" ," ,

Fig. 72. Deterrninarea pozitiei.de~fhilibru a unui sistem de bare.

Raspuns

Sistemul de bare este in echil ibru : - insiabil, pentru cos (71 = 0

P ·1

_ siabit; pentrn cos Cl. = ,

,,' " ""', '1aQ

. ,',

Se considera un sistem de corpurr-aflat' hi echilibru' (fig. 73,a:).

Dad intreg sistemul de corpuri este.in echiHbru,atunci un grup format din citeva c~rpuri J:nvecinate.seaflil, de 'asemenea, i~ ecl;li1ibr~l.· Ace~t grup poate fi considerat drept unsmgur corp ca ~1 cum ar fi fost obllhllt prm 5011- dificarea intregului corp. Se poate lua, 1~ alegere, un astfel de.grup"de ~xemplu, eel. format din corpurile III. IV 11 V care se poate considera un smgur

corp (fig. 73, b). '. . ',. , . ..'

..... Sed~shp.gtrei categorii.de {,orte ce actione;1za ~$;t1,pra.cOl;pului obtinut

prinspH~ifi~a~e,: ..' ." .

. ~ ... ' ~ ... : ........

- jOi'feqctive.: Flll-01 .•... Fm-ti E'v-l,.," Fv.,.,p i

-,jorl~;a legatitra,}~ieriQdje:, NllJUI, .~i:fl~l-V ... '

Fig. 73. Slstem de corpuriiin echilibru.Metoda solidifici1rii partilot~

.' §ii!I.'

- forte de legatura, interioare; Nlll-IV ~i NIV-llI;

"" ""

NIV-V si Nv-Iv•

Se obser,,:a ca forte~e de legatura interioars sint doua cite douaegale, de sens co_ntrar 9} pe acela~? suport. Deoarece, incorpul obtinut prin solidificare, ele act~o.neaza III acelasi cOfJ?,:fectul ~or se anuleaza.Pentru a scrie conditiile de ~hl!lbru~e vor Iua d~Cl, In con~ld:r~re numai forfele.active ~i fortele de l~ga~ura extenoare..·1 prsprul. d.ereducere m.raport cu un'punot oarecare trebuie sa fie nul.

Se scriu ecua [iile deechilibrusub f0I:'ll1a vectoriala : ..

'JiF;;1-~ t ~Fli~~+~~:-$1 + Nll-ll~ + jvn-v'·o .. '

/

x

Pmiettin~ecuatme. vectoriale ~~e rei~ltanteiR·· ~i mOlrH~ntlliuiM p'e ax~le Ox, ~Y ~l Oz se obtin ~ase ecuatri scalars (in cazul forlelor ditl.spatirt) $'j

trelecu:illlSCalare(in cazul fortelor plane). .

. . Se pot Jorrna, dupa c':tr: este nevoie, diversegrupari ale ~o:rpurilor *i de fiecare data .se pune cond~tla ca torsoru.l de reducere ~n raport cll.un punet oarecare sa he nul. Se obtine astfel un sistem de ecuatii caredaca sistemul

este static determinat, se poate rezolva. r=:»

PROBLEME

1. Se da 'sistemul de·bar~ din. figura74, fOflllatdin barele de lungimi ~.B = 4a; BC •. a; CD. 2aartlCulatein,punctele B,C si I, bara AS fnnd incastrata in A. h. punctul D actioneaza.o lorla or izontala de marima . '. 2P si.una verticafa de mi'irime P.

'Sa se determine reacfiuniIedin Incastrare.

Rezolvare

.. Pr()b1ema poate 1i rezolvata izolind fiecare corp ~i serund pentru fiecare barii. cite trei ecuatlt de echilibru. Se obtln nou1!. ecuatii. Deoarece nu se cer decit fortele din incastrare, problema se rezolva mal simplu prtn metoda so/idijiccfrii tittregului sistem.

Izolfnd corpul. astiel obtinut de Iegatura eJiterioara .: reprezentatit prin rncastrare ~i introducindu-se in locul

. ..... ........ . """

acesteia, f6rteleH,V~i. momentul Mllre, se scrlu ecua-

tiile de echllfbru: . .

Fig. 7i. Calculul reaetiuniloT unui sistem de bare.

~:E+2P=O :EY = V -P == 0

:EM.A."", M'1Ie - P • a - 2P .2a = o. RezolvU;id sistemul, se obtin :

Hi.=;._ 2P;V=P; Mfn~·.=5Pfl,

SISTEME PLANE DE BARE ARTICULATE

7.1. GENERALITATI

~ ..Prih~istem P!an1e oar~articulitte selrit~lege unnulllilr de barearl:icuiate . mt:e ele1~ cu leg<1-t~rl.ex~er~oa:te. J.)~c~.~istemul este deformabU, fara .. a. d~sfaee. arbc,:latu1e, el COtlst.ltple'ltJt ~ecani$m.DCJ-ca sistern¥14e bare rig-ide for-

meaza un ansamblu rigid el c(jn~tituie 0 grinda cu itabre/e.· '. ..' .

. . . In figura 7? es~er~p~ezentCJ-ta (l. gr~ndacu z~brele care, arro]fartis~l~tii n.umerota te ca' l~ fIgura, care ~().IlSh ~.¥~.e· un corp solidrigi<;lartiSh.ht }rtf .• ~i

slmplu rezemat In dreptul artIculat1e15•. .. .••.... ......•.. . .....•. ' .......•.•..

. Grinzil.e cu zabrele intra in componenta constructiilor metaliFe,(Q:mcarale, poduri rulante, ferme; sustineri derezervoare, fuselajedeavion etc.).

. . ~e~tru calculul grinzilcr: cu z~bre~~. s.c 'sfabiles<:; .1.lrmatoarele ipoteze

51mphflcatoare: ... '.' .' . ' ... ' .' ..... ' .. '.. . ..... '.' '.' .

- barele se considers articulate la ambelecapete, far~ frecare;

'- fortele e::derioare (sarcinile)se aplica numai' ill noduri (articulatli); greutiiJile barelor sint neglijabile. paca.greutatile nuse potriegfija',

de se pot presupune egal repartizate la capetele barelor respective. .

Ef'orturile din bare. Dacase iZCileazao bara oarecaredin grinda cu.zabrele aflata in echilibru, in, Iocul: articulatiilor trebuie sase introduca forte de legatura de module si directii necunoscutn. Se obtine astfel un corp solid

rigid, in forma ~e b~raA (fig. 77) asupr~caruia aeH~n~aza, fortele Rl~iR~ceau punctele de aplicat ie incapetele A p Bale barei.

Pentru . ca bara sa fie in

Fig. 76. Grinda eu zabrele.

',' , .'. . :"+_, _':"_"', "

echilibru fortele Rl~i [(2 trebuie Sa fie egale, de sensuri contrare si sa aiba directia axei barei A B.

Rezulta di 0 bara oarecare din grinda poate fi solicitata, fie de 0 forta de int indere, fie de 0 forta d~ compresiune. .

Pentru determinarea eforturilor din bare se folosesc doua metode: metoda izolar ii nodurilor si metoda sectiunilor.

IJ

Bara din grinda eu zabreie izolata,

7.2. METODA IZOLARII NODURILOR

Daca se izoleaza un nod oarecare din grindacu zabrele, Hiindbarele ce .sint articulate in nodul respectiv, fiecare bara se inlocuieste eu cite 0 forta axiala , necunoscuta ca modul si sens. Grinda cu zabrele fiind in echilibru fiecare noel in parte este in echiiibru si sistemul de forte concurente corespun .. zator f'iecarui nod izolat trebuie Sa aiba rezultanta nula. Conditiile de echiIibru pentru fiecare nod in parte se exprima prin anularea sumelor proiec·tiilor pe doua axe de coordonate. Pentru a putea rezolva acest sistem el trebuie sa aiba eel mult dona necunoscute .. Rezulta ca nodurile trebuie alese .astfel , iudt asupra Ior sanu actioneze mai mult de douaforte .necunoscute . Alegtnd. succesivssrconvenabil nodurile se determina.etorturilein toate

barele gririziL "', .

In primul rind se determina fortele exterioare de legatub'i care actioneaza asupra grinzii' (reactiunile de reazemerarticulatii, incastrari etc.).

PROBLEMA

S~tse determine eforturile din barelegrinzii cu zabrele din Iigura 78, a, prin'metoda izolarii ncdurilor. Grinda este articulata in punctul A si simplu rezemata 'in B. Asupraei actioneaza fortele indicate in figv.ra.

Se obscrva ca innodut:'l soJmbina. :numai doua pa.re~i$iht~nUlna.i.doUil,forte'necunos"

.... ..

-cute eforturile 54-3 ~i 54-a, Se observa, de asemenea, eli. celelalte noduri au eel putin cite trci

siecuncscutc. .

. . Se izoleaza nodw; ~ (fig. 78, b} presupuntndu-scbarele.Inttnse, adica Iorjele s., ~i 5'-2 uagde nod ;.sr~eg dop!'I-axe de. referin1a ~isc 5cri ue~u4tii1e:de proiccttl;

L:Y = - P_;;St_~sin '1,50'."=0.

Rezolvjnd .sistcmul , so obttn ;

Fig; 78~calculul 'efcirturi~Orf:nbarepriii metOdai:wiarii nOduriIor:

Rezulta cabara 4-2este compfimaiil :}i bara 4-3 eSte~if'ltinSa.

' " ' ,,4, ~ ,

Se trace Ia nodul 3 unde sint doua eforturi necunoscute S9-1 ~i S8-Z' ;>i efortul din bare,

3-4 cunoscut; Sire = S'-3 = P (efort de intindere); .' ....• '.

Jzoltnd nodul 3 (fig. 78, c), se scrtu ecuatiile de echilibru :

:EX = P -Sa-i = 0;

:EY = - S:!-2= o.

Rezulta : S3_1 == P.

Bara 3 -1 este supusa la Intindere eu 0 foi-ta P, Iar bara 3 -2 nu este supusa la efort

.. _.. ....

Se poate trace la nodul 2 unde au ramas dona efortur] .necunoscute S2-~ ~i Sa-1. In afarll de <aceste eforturi necunoscute, asupranodului 2 maiactioneazl!. iO$ exterioara 2P, efortul de

~ ~ ~ ~ .

oCompresiune Sc-a = S2-' :,i cfortul S~-a = S3"~ = 0::,. ..

Tzoltnd nodul 2 (fig: 78.}) se scriu ecilatiiledeechllibru:,

..•..... 12 ', VZ"

:EX = - 52-0 - S2-1 -2 - P22. = O·

". 2 •.... 2

Y2 .VZ

+ S2-1- + P21_ = 0

22

:EY = - 2P

Rezulta:

S2-10= 3¥2P ~i Sz-o = - 4P

Se ~receJa nodul 0, nude a~ ramas doua. necunoscute ~i annIne: SO_1 ~i reacti unea normaia. iN din reazemulO, tn nod mai actioneaz! forja S:_2 care ~mpingern nod, Hind forja de compre,

:siune (fig. 78, e). ' ,

Se scri u ecua tiile de echfllbru :

:EX' = No - 4P = 0;

Rezultli.;

tn.art:~cttla1~~ll.·di!:;'!~'()~J~r·llatl#~lIit~tS, •.• qa·.li.eculioSI~~t'e';~omponentele Hl ~i V1 ale reacti',:mH ~r1:ele!.$ll"-~;:.$Jl2allfSiJ~'a,u fast' determinate (fig. 78, fl.

In acest mod s-au determinat eforturfle din bare ~i reabtiuni1e din legitririle exterloare, Reactlnnlle din leg!tnrile exterioare sa puteau determina, de la Inceput, prln scrierea ecua~ii1or de echilibru pentru intreaga grinda considerati ca un yorp solid rigid~

............ . " . : ',' ..' ,',.. .,' .

. Presupuntnd cit se taie ~inda (fi~. 79, a) tn doua' parti (fig. 79, b~i c) ~1 dad tn Iocul barelor sectionate se introduc fortele ce actloneaza in mod normal In aceste bare, se obtin doua corpuri rigide, fiecare trebuind Sa fie tn echilibru sub actiunea for/elor esterioare, a fortelo« de legatura exterioare

~i a forlelor ce tnlocuiesc barele secjionate. .

77

CUPRINS

" .

Nofiuni introductive . . . . . . . . . . . .', . .

1.1. Notiuni$i principii fundamelltale ale mecanicii 1. 2. PArtiIe mecanicii . . . . . . . ..

U.UniH!.ti de masura . . . . . . . . " . . . . . . .

1.4. Ecnatfi de dimensiuni . . ,.... , ,. . .'..'~ . . " . .

Statica punctului material tiber. 2.1. Regula paralelogramului ,

2.2. Poligonul forte lor • . . ,

2.3. MultipIicarea unui vector cu 0 mari~e scalarl\,. . 2,4; Expresia analiticaa unui vector in plari

2.5. Regula . . . • . . . . • .

2;6" .•••.•....

Fig. 79. Calculul efortnrllor in bare prin:metoda. sectieullor.

gl>!e,g!HUn tara. frecare eu frecare •

" Deoarece sistemul de forte este coplanar, conditiile de echilibru se exprirna prin trei ecuatii: douaecuatii de proiectii l?i 0 ecuatie de momente. Rezulta ca. pot exista eel'mult trei necunoscute, Sectiunea grinzii trebuie sa fie .astfel aleasa incit sa taie eel mult trei.bare, din care eel mult dona sa fie concurente.

TNTREBARI RECAP1TULAT1VE

1. 'Caresint nietodeledestudiuaicanditiilor de echilibru pentru un sisfem

de carpuri?

2. Ce se tnteleqe prin grinda cu zobrele ?

3. Core stnr metodele pentru determinarea eforturilor in bare?

4. Tn ce con$fametodQ $olidificarii pqrtilor,in .cczul sistemelor de corp uri ?

5. Tn ce consfd metoddsectilJOilor in COl;uf grihtrlor cuzabrele?

. '.

'4 j. 5-

6 6 7 &: 8 9· 10,

11 12:

H 14 1.5 Ij. 16· 1(, IT 17·

25' 2.5-

25- 26· 26 2& 29,

3(}

4.6.2. Legaturile corpului solid rigid

4.7. Centre de greutate. . . . . . ..• 4.7.1. GeneralWiti. . . . . • •. ~ .: ,. 4.7.2. Determinarea centrului de greutate

Capitolul 5. Frecllrile in cazul cnrpului solid rigid . 5.1. Generafitat] . . • ; .. • . ,'. •

.'

.'

5.2.'Frecarea cu alunecare . ..•.. •..

5.3.' Frecarea en rostogolire . . .'. .'.. . . . . . . . . . . .•. 5.4. Frecarea de pivotare . . . . . .

5.5: Frecarea in articulati! ~i lagare ,

5.6. Frecarea in scripeti . .

5.7. Freearea. lirelor . ." •

..

Capitolul 6. Statica sistefOelor de corpuri 6.1. Metoda izolarii corpurilor 6,2. Metoda sclidificar ii partilor

CaPitol "1 7. Sisteme 1Iiane de bare articulate. 7.1. Generatitatl . •. . . • . 7.2. Metoda izblarii nodurilor ,

7. 3.~Metoda secfi1iriilor. '; , .

.. '

.'

Plan edituri'i '.' nr. 16801 Coli de tipar : 5

Bun de. tipar.: 21.03.83 -.

gTIPRrul executat sub vcomanda" nr. 447 . Ia I.P. "Filaret~. str •.. Fabric.ade chibrituIi . JaT. 9-11, BU:cure~i . Republica soctansta HomAnia

H 47 47 47 57 57 58 .18 60 61 62 62 67 67 71

74 74 75 77

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful