Excel 2007 – Modul A– Pagina 1

MICROSOFT EXCEL 2007
1. GENERALITĂŢI
Microsoft Excel 2007 este un program specializat pe lucru tabelar care ne permite stocarea şi prelucrarea datelor sub formă de tabele. Cu ajutorul aplicaţiei Microsoft Excel vom putea realiza diferite operaţii, de exemplu:  realizarea de calcule numeroase şi complexe utilizând formule;  folosirea unui spaţiu de lucru imens, care poate fi formatat sau protejat;  portabilitatea informaţiilor din diferite foi de calcul (schimbul de informaţii cu alte aplicaţii);  posibilitatea reprezentării grafice a datelor numerice, sub forme de diagrame;  facilităţi de explorare şi interogare a bazelor de date.

1.1. Lansarea în execuţie a aplicaţiei Excel
 dublu-clic pe pictograma Word 2007 (dacă există);  Start ⇒ All Programs ⇒ Microsoft Office ⇒ Microsoft Office Excel 2007.  dublu-clic sau Enter pe pictograma unui fişier Excel (dacă documentul este vizibil într-o fereastră gen Computer).

2. COMPONENTELE FERESTREI EXCEL 2007
Ecranul conţine următoarele elemente:  Butonul Office – conţine opţiuni privind operaţiile uzuale (creare, deschidere, salvare cu acelaşi/alt nume, imprimare, închidere, stabiliri opțiuni etc.)  Bara Acces rapid – asigură comenzi de acces rapid la comenzi pentru salvarea unui document, anularea şi reexecutarea unei comenzi1  bara de meniu – conţine, grupate în meniuri, comenzile Excel; acestea vor determina afişarea unei bare de instrumente ce include opţiunile aferente, grupate în file (Exemplu: meniul Inserare afişează o bară cu butoane pentru inserarea unui tabel, unei imagini/miniaturi, unui antet, subsol, simbol etc.)  bara de instrumente (panglică) – utilizată pentru accesul rapid la principalele comenzi Excel 2007.2

Putem adăuga/elimina butoane din această bară de instrumente (v. mai jos). Dacă bara de instrumente nu e afişată, deschidem lista ascunsă Particularizare bară de instrumente din bara Acces rapid şi dezactivăm comutatorul Minimizare panglică.
2

1

Excel 2007 – Modul A– Pagina 2 Pentru fiecare opţiune din bara de meniu se afişează altă bară de instrumente. Unele butoane au, alături sau dedesubt, un buton care indică faptul că, la activare cu mouse-ul, se vor dezvolta într-un submeniu; alte butoane au, în colţul din dreapta jos (exemplu: Font) un buton care, la activare, determină afişarea unui dialog pentru opţiuni (dialogul este similar celui afişat prin meniu la versiunile Excel precedente). Dacă dorim să lucrăm doar cu tastatura, putem folosi tasta F10 pentru a afişa literele indicatoare din cadrul benzii. Aceasta va afişa, în dreptul fiecărei opţiuni din meniu, litera care poate fi folosită pentru activare (K pentru Pornire, Y pentru Inserare etc.). La activarea unei opţiuni din meniu, în bara de instrumente aferentă se vor afişa litera/literele corespunzătoare fiecărui buton în parte (de exemplu, pentru a activa opţiunea Margini din meniul Aspect pagină vom tasta F10, P, G). Anularea afişării literelor indicatoare se face cu tasta Esc.  fereastra aplicaţiei – fereastra în care se execută Excel-ul; titlul ei constă din numele documentului curent și stilul de deschidere/salvare al lui (document compatibil cu versiunile mai vechi, document Excel 2007 etc. – vezi mai jos).  butonul de Help – afişează o fereastră separată în care oferă ajutor pentru diverse operaţii din Excel 2007 (v. mai jos)  bara de stare – situată în partea inferioară a ferestrei, afişează informaţii despre fişierul Excel curent: starea cursorului, înregistrarea de macrocomenzi, câteva butoane referitoare la modul de afişare, procentul de afişare. Butoanele din bara de stare se activează/dezactivează cu un clic dreapta pe bara de stare.  barele de defilare, orizontală şi verticală – sunt folosite la deplasarea rapidă în document şi la afişarea poziţiei curente în acesta.3 Observaţie Plasarea cursorului pe un anumit buton din bara de instrumente determină afişarea unor informaţii indicând operaţia declanşată la acţionarea sa.

2.1. Organizarea fişierelor create de Excel
Un fişier creat de Excel se numeşte registru de calcul şi are extensia implicită .XLSX. Fiecare registru de calcul cuprinde iniţial 3 foi de calcul, pentru care există etichetele Foaie1...Foaie3 în partea inferioară a ferestrei Fiecare foaie de calcul este organizată în coloane şi rânduri care se intersectează formând
Dacă barele de defilare nu sunt afişate, folosim butonul Office ⇒ Opțiuni Excel ⇒ categoria Complex ⇒ zona Afişare opţiuni pentru acest registru de lucru ⇒ comutatoarele Afişare bară de defilare verticală/orizontală.
3

Excel 2007 – Modul A– Pagina 3 casete numite celule, în care se introduc datele. La rândul ei, fiecare foaie de calcul conţine un cadru folosit pentru etichetarea liniilor şi coloanelor:  Coloanele sunt notate cu literele alfabetului – fiecare foaie de calcul are, iniţial, 16384 de coloane, numite A-Z, AA-AZ,... ZA...ZZ, AAAAAZ, ...XFA-XFD, numele lor fiind afişate în partea superioară a ferestrei;  Rândurile sunt numerotate 1... 1.048.576. Fiecare coloană are, iniţial, o lăţime de 2,5 cm iar liniile o înălţime de 0,6 cm (dacă ar fi să listăm o asemenea foaie de calcul pe hârtie, lăţimea ei ar fi de cca. 469 m iar lungimea totală de 7296 m). Poziţia curentă în foaie este indicată:  printr-un chenar îngroşat, numit indicator de celulă;  prin litera şi numărul desemnând coloana respectiv linia curentă (apar în stânga barei de formule).

3. GESTIONAREA REGISTRELOR DE CALCUL
3.1. Crearea unui registru
La lansarea în execuţie, Excel 2007 deschide, automat, un document nou cu numele implicit Registru1. Pentru a crea un registru în orice alt moment al sesiunii Excel 2007, vom folosi butonul Office ⇒ Nou ⇒ Registru de lucru necompletat  butonul Creare. Noul registru de calcul va primi, automat, numele Registru2, Registru3..., urmând ca la prima salvare acesta să fie înlocuit cu cel dat de utilizator.

3.2. Salvarea unui registru nou
Modificările efectuate asupra registrului devin efective doar în momentul salvării acestuia pe disc. Salvarea registrului nou se face cu butonul Office  Salvare sau prin butonul Salvare din bara Acces rapid. Se va afişa un dialog în care: 1. La Nume fişier tastăm numele dorit pentru registru (fără extensia .XLSX, deoarece Excel o va pune automat). 2. La Salvare cu tipul alegem formatul de salvare pentru registru (implicit, Registru de lucru

Excel 2007 – Modul A– Pagina 4 Excel).4 3. În lista ascunsă Salvare în alegem 5 discul pe care vrem să salvăm registrul. 4. În lista de mai jos deschidem folderul în care vrem să facem salvarea. 5. Confirmăm cu Enter sau cu butonul Salvare. Registrele care au numele implicit Registrun ar trebui salvate sub un alt nume.

3.3. Modificarea folderului în care se salvează, implicit, registrele
Implicit, registrele create se salvează în folderul C:\Users\nume_utilizator\Documents, dar putem schimba destinaţia implicită a registrelor cu butonul Office  Opțiuni Excel  categoria Salvare  în zona de text Locație implicită fișier tastăm calea spre folderul dorit. Din acest moment, ori de câte ori dorim să salvăm un registru nou sau un registru existent dar cu alt nume, Excel 2007 va deschide, automat, acel folder.

3.4. Salvarea unui registru existent
Se face cu butonul Office ⇒ Salvare sau cu butonul Salvare din bara 6 Acces Rapid. În plus, la orice încercare de închidere a registrului sau de ieşire din Excel ni se va cere confirmare pentru salvarea registrului respectiv a registrelor deschise.

3.5. Salvarea unui registru pe un alt disc/în alt folder
Indiferent că e vorba de un registru nou sau de unul existent, îl putem salva în alt loc (disc şi/sau folder) din sistem. Pentru aceasta folosim butonul Office ⇒ Salvare ca ⇒ Registru de lucru Excel. Dialogul afişat va fi acelaşi de la capitolul Salvarea unui registru nou, mai sus. OBSERVAŢIE Operaţia creează, de fapt, o copie a registrului în alt loc din sistem şi, din acest moment, se lucrează asupra copiei şi nu asupra originalului.

3.6. Salvarea unui document sub un alt nume
Pentru aceasta folosim butonul Office ⇒ Salvare ca ⇒ Registru de calcul Excel. Dialogul afişat va fi acelaşi de la capitolul Salvarea unui document nou, mai sus, în care, la
Fișierele document create, în mod normal, în Excel 2007 ( .xlsx) nu pot fi deschise în versiunile anterioare ale Excel-ului. Dacă dorim să creăm un document care să poată fi deschis și prelucrat și întro versiune mai veche de Excel, vom folosi varianta Registru Excel 97-2003, care va crea fișiere .xls compatibile cu acele versiuni. 5 Dacă este cazul, folosim legătura Răsfoire foldere pentru a alege discul și folderul în care vom salva registrul. 6 În acest caz nu se va mai cere confirmare pentru salvare şi nici nu se va mai afişa vreun dialog deoarece registrul are deja un nume şi o locaţie pe disc.
4

Excel 2007 – Modul A– Pagina 5 Nume fişier specificăm noul nume şi confirmăm cu Salvare. Observaţia de mai sus rămâne valabilă.

3.7. Salvarea unui registru în alt format
Excel 2007 ne permite salvarea unui document în alt format decât .XLSX, astfel încât să poate fi folosite şi de alte aplicaţii sau de versiuni Excel mai vechi. Astfel, registrul poate fi salvat în format HTML sau HTM (pentru a fi folosit ca viitoare pagină de Internet), şablon (template – pentru a fi folosite ca bază pentru crearea altor registre) etc. Pentru aceasta folosim butonul Office ⇒ Fişier ⇒ Salvare ca. Dialogul afişat va fi acelaşi de la capitolul Salvarea unui document nou, mai sus, în care, la Salvare cu tipul alegem tipul dorit şi confirmăm cu Salvare. OBSERVAŢIE Operaţia salvează registrul în alt format şi, din acest moment, se lucrează asupra fişierului în noul format şi nu asupra registrului original.

3.8. Deschiderea unui registru
Butonul Office ⇒ Fişier ⇒ Deschidere sau Ctrl+O. Se va afişa un dialog în care: 1. În panoul din stânga alegem discul, apoi folderul în care se află registrul dorit. 2. În panoul din dreapta selectăm registrul şi folosim butonul Deschidere sau dăm clic dublu pe fişier. OBSERVAŢIE Dacă am lucrat de curând cu un registru, el poate fi deschis, mai rapid, folosind lista afişată în partea din dreapta a meniului afişat cu butonul Office. 3.8.1. Deschiderea mai multor registre simultan Putem avea simultan deschise mai multe registre (prin repetarea metodei descrisă mai sus la deschidere pentru fiecare document în parte), afişate fiecare în câte o fereastră proprie. Pentru fiecare registru deschis se afişează câte un buton în bara de aplicaţii Windows.

3.9. Închiderea unui registru
Se face cu:  Butonul Office ⇒ Închidere;  clic pe butonul de închidere al ferestrei de document (un clic pe butonul de închidere al ferestrei Excel va determina părăsirea aplicaţiei). În cazul în care registrul a fost modificat fără a se fi salvat explicit editările făcute, la încercarea de închidere va apare un mesaj care ne permite salvarea noilor

de aceea. o putem minimiza sau. afişată cu meniul Vizualizare ⇒ fila Fereastră ⇒ lista ascunsă Comutare ferestre. dacă nu mai avem nevoie de ea.Excel 2007 – Modul A– Pagina 6 modificări. 100%. 4. Sistemul va afişa o listă cu legături spre toate capitolele de Help care conţin textul căutat. o vom închide ca pe orice fereastră. Excel va cere confirmare pentru salvare. MODIFICAREA SETĂRILOR DE BAZĂ 5. Fereastra Ajutor Excel e o fereastră distinctă şi.11. FUNCŢIA HELP Funcţia de Help se activează folosind butonul Ajutor Excel. Variantele sunt:  o scară predefinită (200%. 3. apoi vom folosi tasta Enter sau butonul Căutare. dacă am făcut modificări în registrul/registrele deschise. Schimbarea procentului de vizualizare a textului Mărirea sau micşorarea zonei afişate în fereastra registrului se realizează folosind Vizualizare ⇒ fila Panoramare ⇒ butonul Panoramare sau lista ascunsă Panoramare din bara de stare. 5. vom tasta cuvântul sau cuvintele-cheie pe care le căutăm.  Potrivire selecţie – extinde domeniul de celule selectat pe întregul ecran.Alternarea între mai multe registre deschise Trecerea de la un registru la altul se face cu un clic oriunde în interiorul ferestrei lui (dacă e vizibilă) sau prin alegerea numelui registrului din lista documentelor deschise. afişat în colţul din dreapta-sus al ferestrei de document sau tasta F1.10. în zona de editare test de lângă butonul Căutare. Observaţie . 75% etc.) sau se poate fixa una după dorinţă în caseta Particularizare tastând direct scara în lista ascunsă).1. renunţarea la modificări sau revenirea în fereastra registrului. Se va afişa o fereastră în care. Indiferent ce metodă am folosi. 3.Ieşirea din Excel Se face cu butonul Office ⇒ butonul Ieşire din Excel sau clic pe butonul de închidere al ferestrei aplicaţiei sau cu Alt+F4. .

pentru Excel este o dată obişnuită şi încearcă să o încadreze. Modificarea valorii unei celule se face fie după un clic dublu. vom separa tabelele între ele prin maximum o linie sau o coloană. ca titluri sau denumiri.1. Din acest moment. vom avansa în jos şi nu pe lateral. în care introducem discul şi calea preferate. folosind tasta Delete. dar putem schimba destinaţia implicită a documentelor cu butonul Office  Opțiuni Excel  categoria Salvare  zona de editare text Locație implicită fișier.Excel 2007 – Modul A– Pagina 7 Modificările procentului de vizualizare nu afectează cu nimic mărimea reală a datelor şi aşezarea în pagină. Excel 2007 va deschide.2. 6. Modificarea folderului în care se salvează. după selectarea foii de calcul. Dacă informaţia nu începe cu caracterul egal (=). Modificarea numelui utilizatorului care a creat registrul Se face cu butonul Office  Opțiuni Excel  categoria Populare  Nume utilizator. 2. 3. terminarea semnalându-se cu Enter sau cu tasta Tab sau cu un clic în altă celulă sau cu o tastă săgeată. 5. dată calendaristică sau tip logic) şi apoi o afişează. Tipuri de date De fiecare dată când introducem o informaţie într-o celulă.3. ori de câte ori dorim să salvăm un registru nou sau să deschidem un registru cu un alt nume. registrele create se salvează în folderul C:\Users\nume_utilizator\Documents. cifre şi semne de punctuaţie. organizăm informaţiile în tabele care folosesc coloane şi linii vecine. Principii de introducere a d]atelor în tabele 1. acel folder. Când situaţia o impune. fiind utilizate în foaia de calcul. Datele se introduc de la tastatură. prin formatare). de obicei. 4. 5. Numele stabilit aici se va afişa la proprietăţile documentului. valoare numerică. automat. 5. Ştergerea valorii unei celule se face. 6. Excel verifică dacă ceea ce am introdus începe cu egal (=). 6. Ori de câte ori este posibil. caz în care informaţia este interpretată ca formulă şi afişează rezultatul ei.1. după selectarea ei.2. fără a lăsa linii şi coloane libere pentru a da tabelului un aspect „aerisit“ (aspectul se poate rezolva ulterior. fie după tasta F2 pe celulă.2. implicit. în funcţie de formă şi conţinut. . REGULI DE INTRODUCERE A DATELOR ÎNTR-O FOAIE DE CALCUL 6. Valori de tip text Datele de tip text constau dintr-o combinaţie de litere. dacă e posibil. Vom începe tabelele din colţul stânga-sus al foii de calcul şi. registrele Implicit. în unul din cele patru tipuri de date posibile (text.

Valorile numerice pot conţine numai cifre. automat. 2. de exemplu 2 3/8. v. coloana se va lăţi astfel încât să poată conţine cea mai lungă valoare din ea (dacă în coloană se află numai valori scurte. în funcţie de setarea făcută la nivel de Windows pentru ţară la Start ⇒ Control Panel ⇒ Regional and Language Options ⇒ pagina de dialog Formats ⇒ lista ascunsă Current format. în număr de caractere. text pe mai multe rânduri. zero-ul din faţă va fi eliminat şi în celulă se va memora 269210161). un punct sau o virgulă drept separator între partea întreagă şi partea zecimală. 5.7 Dacă textul introdus este mai mare decât lăţimea celulei.8  dacă dorim să specificăm exact lăţimea coloanei. Pentru afişarea întregului text vom lăţi celula astfel:  dând un clic dublu pe graniţa dintre numele coloanelor atunci când cursorul are forma unei bare verticale cu două săgeţi orizontale. în dialogul afişat. 4. la dreapta celulei. Pentru a introduce o valoare negativă tastăm semnul minus în faţa numărului sau introducem valoarea între paranteze rotunde. 6. 8 7 . Pentru a introduce numere ca text. dar valoarea care nu poate fi afişată nu se pierde. În general. un semn (+/-). chiar dacă ea este acoperită de cea a celulei din dreapta. fie virgula ca separator între partea întreagă şi partea zecimală. coloana se va îngusta). Valori numerice Reguli 1. dăm un clic pe litera coloanei când cursorul are forma unei săgeţi cu vârful în jos. 4. precedăm numărul respectiv cu un apostrof (de exemplu. Valorile numerice sunt aliniate.Excel 2007 – Modul A– Pagina 8 Reguli 1. în mod normal. el se va „revărsa“ în celula din dreapta. În tabelele Excel nu putem introduce. folosim meniul Pornire ⇒ fila Celule ⇒ lista ascunsă Format ⇒ Lăţime coloană şi. între partea întreagă şi partea fracţionară vom folosi fie punctul.  dând un clic pe litera coloanei care conţine celula când cursorul are forma unei săgeţi cu vârful în jos şi folosind meniul Pornire ⇒ fila Celule ⇒ lista ascunsă Format ⇒ Potrivire automată lăţime rânduri. Nu se admit spaţii decât când se tastează valori sub formă fracţionară. o pereche de paranteze rotunde. la un număr de telefon cifra 0 din faţa prefixului de judeţ e semnificativă şi vom tasta '0269210161. într-o celulă. în caz contrar. se recomandă să nu schimbăm această setare deoarece ea ar Pentru a realiza acest lucru.2. 3. specificăm lăţimea dorită.2. Valorile de tip text se introduc normal (maximum 255 de caractere). Datele de tip text se aliniază automat la stânga celulei. Atunci când introducem numere cu cifre zecimale. 3. capitolul Încadrarea textului într-o celulă. 2. În ambele cazuri. ca în tabelele Word.

34). pentru a introduce un număr fără zecimale scriem valoarea urmată de virgulă (de exemplu. dacă este activat acest comutator.  introducem numărul urmat de caracterul procent (12%). Excel va asocia valorii formatul de afişare procentual. putem introduce 10.578. Excel va insera în celulă 0. 8. de exemplu 25. Atunci când vrem să introducem într-o celulă o valoare numerică reprezentând un procentaj.099. Dacă avem de introdus în întreaga foaie de calcul valori numerice care folosesc acelaşi număr de poziţii zecimale. 6. În aceste cazuri. până la dezactivarea lui sau la schimbarea numărului de zecimale. putem introduce numărul sub formă de fracţie. putem introduce 23/16 în loc de 2. în bara de . separatorul fiind virgula. se adaugă automat un zero înaintea virgulei zecimale (de exemplu. astfel încât în foaia de calcul ea va apare în forma 12%. mai sus) este virgula. Dacă convenţia de separator între partea întreagă şi partea zecimală (v. putem face un test: într-o celulă goală tastăm o valoare numerică cu zecimale folosind punctul ca separator.) iar pentru a pune virgula în altă parte o vom introduce de la tastatură în poziţia dorită (de exemplu. Excel memorează echivalentul zecimal al numărului. pentru a obţine 100. acea celulă va conţine valoarea 10. Dacă utilizăm caracterul procent.12). chiar dacă o va afişa în format procentual (12%). pe care o vom folosi şi pe viitor. În ambele cazuri Excel va stoca în memoria internă valoarea zecimală din celulă (0. iar la Poziţii specificăm câte zecimale dorim pentru numere. Excel elimină zerourile nesemnificative introduse după virgula zecimală (Excel va insera în celulă 12.99). deşi în celulă afişează fracţia.  dacă valoarea e aliniată la stânga înseamnă că Excel o consideră ca text.34 atunci când introducem . putem folosi punctul sau virgula ca separator între grupele de câte trei cifre din partea întreagă.5 atunci când introducem 12.Acest comutator afectează toate valorile numerice introduse ulterior. la Poziţii am ales valoarea 3 şi introducem într-o celulă valoarea 10099.Excel 2007 – Modul A– Pagina 9 putea fi utilă altor aplicaţii şi să folosim regula existentă. Pentru afla regula.1875. Dacă nu cunoaştem echivalentul zecimal al unei valori. 11.500).12) pe care o va folosi şi în eventualele calcule. activăm comutatorul Inseraţi automat un punct zecimal de la butonul Office ⇒ Opţiuni Excel ⇒ categoria Complex. avem două alternative:  împărţim mental numărul la 100 şi introducem echivalentul zecimal (. 7.678 în loc de 10578678).99 vom tasta 100. 10. pentru a face numărul mai lizibil (de exemplu. Excel va introduce automat virgula zecimală în locul nostru.89:  dacă Excel o aliniază la dreapta înseamnă că separatorul curent este punctul şi îl vom folosi la toate valorile numerice viitoare. pentru a obţine 10099 vom tasta 10099. Când introducem numere foarte mari. aici vom folosi punctul şi invers. Când introducem numere subunitare. În momentul în care am fixat o poziţie a punctului zecimal. De exemplu. 9. De exemplu. În aceste cazuri.

ll.2005 zz. Excel utilizează „sistemul 1900“ în care 1 Ianuarie 1900 este data de pornire. Revenirea la introducerea obişnuită se face prin dezactivarea comutatorului. Introducând ani din patru cifre. totuşi.10. Dacă observăm că o astfel de valoare este aliniată la stânga. 1900 sau 1800). în formatele zz/ll/aa sau zz-ll-aa (eventual. 2. ulterior. 09.oct zz-lun. Valori tip dată calendaristică şi/sau oră Datele calendaristice sunt memorate intern ca numere reprezentând numărul de zile care s-au scurs de la o dată de referinţă. fără ca aceasta să afecteze valorile deja tastate. dacă tastăm 34873658734862354. 12. Ulterior.2. valoarea se reafişează). 13.12. Datele calendaristice la care s-a tastat anul 00 sunt considerate cu anul 2000. Dacă observăm că.09 zz.2005 3. 4.oct.aaaa 09.1900 în loc de 12. Dacă tastăm un număr cu mai mult de 15 poziţii.aaaa 09. Excel nu va interpreta greșit secolul. înseamnă că acea celulă are ataşat formatul Dată sau formatul General. nu 01). bara de formule când celula e selectată). 31 septembrie) şi vom face corectarea. selectăm celula sau celulele şi folosim meniul Pornire ⇒ fila Celule ⇒ lista ascunsă Format ⇒ Formatare celule ⇒ pagina de dialog Număr ⇒ din lista Categorie alegem Număr. Pentru a afişa.-aa 09. Reguli 1.2005 zz lună aaaa 09. Pentru a ne asigura că valorile de an sunt interpretate corect. Valorile tip dată calendaristică şi/sau oră sunt întotdeauna aliniate la dreapta. Excel va memora pentru el o valoare aproximativă şi o va afişa sub forma cu exponent. numărul.49E+16. înseamnă că nu a fost corect introdusă sau este o dată calendaristică invalidă (de exemplu. dacă vom îngusta coloana şi Excel nu va mai putea afişa valoarea. chiar dacă valoarea memorată de el este mult mai aproape de cea iniţială (v.01. în celulă se afişează o dată calendaristică (de exemplu. la dreapta celulei. el o va afişa ca 3. dacă dorim tastarea unui an mai vechi (de exemplu.oct zz-lun.ll.10. Se admit şi următoarele formate: zz.2005 luna-aa oct. Tastarea unei date calendaristice se face obişnuit. 1901. 6.ll. Valorile tip dată calendaristică sunt aliniate.aa 09. tastăm anul pe patru cifre. Excel memorează pentru un număr 15 poziţii. automat.3.10. Orele sunt memorate sub formă de fracţii zecimale reprezentând fracţiunea care s-a scurs dintr-un interval de 24 ore. după tastarea unui număr.Excel 2007 – Modul A– Pagina 10 stare linia de stare se afişează indicatorul .01). De exemplu. anul pe 4 cifre) chiar dacă. putem modifica formatul de afişare. fără ca aceasta să însemne pierderea valorii (dacă vom lăţi coloana.ll 09. care includ şi un eventual semn şi virgula zecimală. tastăm valorile de an pe patru cifre (de exemplu. 12. . va afişa în locul ei un şir de caractere diez (#).05 zz.

Tipul logic 1. 7. 6. automat. folosind formatul Oră. apoi clic pe etichetă. centrate în celulă şi pot avea doar valorile TRUE sau FALSE (cu majuscule). Trecerea de la o foaie de calcul la alta  pentru a activa o altă foaie de calcul executăm clic pe eticheta acesteia (Foaie1.  dacă eticheta foii de calcul dorite nu e vizibilă. Deplasarea într-o foaie de calcul folosind tastatura O celulă mai sus/mai jos O celulă spre stânga/dreapta Prima/ultima celulă din linia curentă Prima/ultima celulă din coloana curentă Un ecran mai sus/mai jos Celula A1 din foaia curentă Celula din colţul din dreapta-jos al zonei ocupate Tastele săgeţi verticale Tastele săgeţi orizontale Ctrl+săgeţi orizontale Ctrl+săgeţi verticale PageUp/Page Down Ctrl+Home Ctrl+End OBSERVAŢIE În mod normal. Formatele pentru oră pot fi consultate/aplicate în acelaşi dialog. vom folosi butonul Office ⇒ Opţiuni Excel ⇒ categoria Complex ⇒ activăm comutatorul După ce apăsaţi Enter.2.1.2. stabilim pe care celulă se va muta indicatorul la folosirea tastei Enter). 7. Foaie2.. în lista ascunsă Direcţie.).. dăm clic pe butoanele corespunzătoare din stânga listei de etichete. vom selecta celula cu valoarea. DEPLASAREA ÎNTR-UN REGISTRU 7. înseamnă că pentru acea celulă s-a stabilit formatul numeric.. În acest caz. 7. Valorile de tip logic sunt. mai ales la deplasări la distanţă. mutaţi selecţia şi.4. vom folosi meniul Pornire ⇒ fila Celule ⇒ lista ascunsă Format ⇒ Formatare celule ⇒ pagina de dialog Număr ⇒ din lista Categorie alegem Dată şi din lista Tip alegem formatul dorit. Se pot folosi două . Deplasarea folosind mouse-ul Metoda nu este prea eficientă. Datele calendaristice invalide sunt considerate valori de tip text.Excel 2007 – Modul A– Pagina 11 5. Dacă observăm că o valoare dată calendaristică este afişată ca număr. tasta Enter este folosită la confirmarea valorii din celula curentă şi determină deplasarea indicatorului de celulă curentă cu o celulă mai jos.3. 6. 7. Dacă observăm că acest lucru nu se întâmplă sau dacă dorim ca la apăsarea tastei Enter cursorul să se mute în altă direcţie.

Cursorul în formă de cruce cu săgeţi apare când plasăm cursorul pe una din laturile unui domeniu de celule selectat. Cursorul în formă de plus apare când plasăm cursorul mouse-ului pe colţul din dreapta-jos al celulei curente (punctul de selecţie). Este folosit la copierea sau mutarea conţinutului domeniului. este suficient să specificăm referinţa celulei (G34).Excel 2007 – Modul A– Pagina 12 variante:  clic în celula dorită (dacă e vizibilă). dacă suntem în Foaie1 şi dorim să accesăm celula G34 din Foaie2. Este folosit pentru a activa/dezactiva un buton sau a deschide un meniu. Excel nu face deosebirea între litere mari şi litere mici în referinţele celulelor. Este utilizat pentru a crea o serie de intrări în secvenţă într-un domeniu de celule sau pentru a copia conţinutul unei celule într-un domeniu de celule. Cursorul în formă de I apare atunci când executăm un clic în zona de | prelucrare a barei de formule. Este utilizat pentru a selecta celulele cu care dorim să lucrăm. Exemple: A27.4. OBSERVAŢII 1. 2. după cum urmează: Forma cursorului Semnificaţie mouse-ului Cursorul în formă de cruce albă groasă apare când plimbăm cursorul mouseului prin celulele foii de calcul curente. vom folosi referinţa Foaie2!G34). apoi un semn de exclamare şi abia apoi referinţa celulei din acea foaie (de exemplu. Referinţa celulei curente este afişată în stânga barei de formule. 7. imediat. acesta îşi schimbă forma pentru a indica o schimbare a funcţiunii. de numărul liniei în care se află celulei (nu se admit spaţii). BH12 etc. Cursorul în formă de săgeată oblică spre NV apare când plasăm cursorul  mouse-ului pe bara de instrumente sau pe bara de meniuri a aplicaţiei. când executăm dublu clic pe o celulă sau când folosim tasta F2 pentru a schimba conţinutul unei celule.  barele de defilare. C149. Întrebarea care se pune este: Bine. compusă din litera/literele coloanei în care se află celula urmată.3. Este folosit pentru deplasare în interiorul celulei sau în bara de formule. Noţiunea de referinţă Fiecare celulă dintr-o foaie de calcul este caracterizată printr-o referinţă. vom tasta întâi numele foii de calcul în care se află celula. Ce facem în acest caz? Răspunsul este:  dacă dorim să facem referire la o celulă din foaia de calcul curentă.1. Ipostazele cursorului mouse-ului şi semnificaţiile corespunzătoare Pe măsură ce deplasăm cursorul mouse-ului în diferite părţi ale ecranului aplicaţiei Excel.  dacă dorim să referim aceeaşi celulă dar din altă foaie de calcul. . + + 7. dar există mai multe foi de calcul şi în fiecare dintre ele există câte o celulă G34.

sus. OBSERVAŢII 1. Un domeniu Tragere dintr-un colţ al Tastele săgeţi până ajungem în dreptunghiular domeniului spre colţul celula dintr-un colţ al diagonal opus. domeniului. în stânga. 2. Dacă dorim să ne deplasăm la o celulă în care am mai fost în sesiunea de calcul curentă. în stânga. Se va afişa un dialog în care. O coloană Clic pe litera coloanei. Shift+săgeţile verticale pentru următoarele.Excel 2007 – Modul A– Pagina 13 7. SELECTAREA ÎNTR-O FOAIE DE CALCUL EXCEL Selectarea se poate face prin mai multe metode: Cu mouse-ul Cu tastatura O celulă Clic în celulă. apoi Ctrl+clic pe fiecare Shift+săgeţile orizontale pentru literă de coloană. apoi Shift+tastele săgeţi până ajungem în colţul diagonal opus. 8.5. apoi Ctrl+clic pe fiecare. vom folosi meniul Pornire ⇒ fila Editare ⇒ butonul Găsire şi selectare ⇒ Salt la. Deplasarea la o celulă căreia îi cunoaştem referinţa Dacă vrem să ne deplasăm la o celulă căreia îi cunoaştem referinţa (mai ales dacă celula se află departe de celula curentă). iar următoarele distincte la fel. Mai multe rânduri Tragere cu mouse-ul Shift+bara de spaţiu pentru a consecutive deasupra numerelor selecta primul rând. Mai multe coloane Clic pe litera primei Ctrl+bara de spaţiu pentru a consecutive coloane. Mai multe domenii Primul se selectează ca – dreptunghiulare mai sus. sus. Mai multe coloane Clic pe litera primei – neconsecutive coloane. vom prefixa referinţa celulei cu numele foii de calcul urmat de semnul exclamării (exemplu: Foaie3!G41). dar cu tasta Ctrl apăsată. apoi rândurilor. suntem undeva în rând. apoi selecta prima coloană. apoi . următoarele. tastăm referinţa celulei dorite şi confirmăm cu Enter sau cu OK. Tastele săgeţi până ajungem în celulă. Mai multe rânduri Clic pe numărul – neconsecutive primului rând. la Referinţă. vom putea alege direct referinţa ei din lista Salt la. Ctrl+bara de spaţiu când ne aflăm în coloană. Un rând Clic pe numărul Shift+bara de spaţiu când rândului. Pentru a merge la o celulă aflată în altă foaie de calcul decât cea curentă.

Plasăm cursorul undeva în rând. Clic în rândul deasupra căruia dorim să apară noul rând. fără a semnala vreo eroare. Excel va translata celelalte rânduri sau coloane spre dreapta.Excel 2007 – Modul A– Pagina 14 Ctrl+clic pe fiecare. fie folosind orice tastă săgeată. 2. specificăm domeniul dorit (de exemplu.9 9. în puncte de imprimantă (un punct are aproximativ 0. Clic în rândul pe care vrem să-l ştergem. Excel se va ocupa de schimbarea numerelor rândurilor.1.1. Putem şterge mai multe rânduri procedând la fel.1. Excel se va ocupa de renumerotarea liniilor aflate după cea nouă. COLOANE ŞI CELULE Dacă inserăm una sau mai multe rânduri sau coloane. 9. Pentru modificarea înălţimii unui rând există două metode: A. Excel va corecta referinţele celulelor din formule. OPERAŢII CU RÂNDURI. Modificarea înălţimii unui rând În mod normal. Meniul Pornire ⇒ fila Celule ⇒ lista ascunsă Ştergere ⇒ Ştergere rânduri foaie. 2.35 mm). Toată foaia de calcul Clic pe butonul „orb“ Ctrl+A aflat în colţul din stânga-sus al foii.. Operaţii cu rânduri 9. Putem insera mai multe linii consecutive procedând la fel. Un domeniu de celule Butonul Pornire ⇒ fila Celule ⇒ butonul Găsire care nu apare în şi selectare ⇒ Salt la iar în dialogul afişat.1. la imagine Referinţă. Meniul Pornire ⇒ fila Celule ⇒ lista ascunsă Format ⇒ Înălţime rânduri ⇒ în dialogul afişat specificăm înălţimea rândului. un rând e ceva mai înalt decât cea mai înaltă valoare din el. Meniul Pornire ⇒ fila Celule ⇒ lista ascunsă Inserare ⇒ Inserare rânduri foaie. Dacă în acele rânduri/coloane se află celule cu formule. respectiv în jos.2.3. 9. 9. Ştergerea unui rând 1.1. Deselectarea se face fie cu un clic undeva în tabel. 2. Inserarea unui rând 1. R200:T205). dar selectându-le în prealabil. 9 . la ştergerea unui rând/coloane care conţine o celulă care participă la o formulă în celelalte linii/coloane. Cu meniul: 1. astfel încât să se păstreze continuitatea. în celula cu formula se va afişa mesajul de eroare #REF!. dar selectând atâtea linii câte dorim să inserăm. Totuşi.

1.3. Ştergerea unei coloane 1. Inserarea unei coloane 1.Excel 2007 – Modul A– Pagina 15 B: Cu mouse-ul: Există două metode:  Cea aproximativă – Plasăm cursorul pe graniţa numărului rândului până ia forma unei bare orizontale cu două săgeţi verticale şi tragem în sus sau în jos până când rândul are înălţimea dorită. Modificarea lăţimii unei coloane Există două metode: A.2. 9.4. Plasăm cursorul undeva în coloană. 9. Excel se va ocupa de schimbarea literelor coloanelor aflate după cea nouă. Dacă dorim blocarea mai multor rânduri.2.10  Ajustare automată a înălţimii – clic dublu pe graniţa de sub numărul rândului. Clic în coloana pe care vrem să o ştergem. Meniul Pornire ⇒ fila Celule ⇒ lista ascunsă Inserare ⇒ Inserare coloane foaie.2. Meniul Pornire ⇒ fila Celule ⇒ lista ascunsă Ştergere ⇒ Ştergere coloane foaie. indiferent de deplasarea noastră pe verticală în foaia de calcul (de exemplu. Putem şterge mai multe coloane procedând la fel.1. 9. 2. 9.2. 2. Cu meniul: 1. .2. astfel încât să se păstreze continuitatea. folosim meniul Vizualizare ⇒ fila Fereastră ⇒ lista ascunsă Îngheţare panouri ⇒ varianta Blocare rând de sus. Excel se va ocupa de schimbarea literelor coloanelor. Clic în coloana în stânga căreia dorim să apară cea nouă. plasăm cursorul în coloana A în primul rând care nu dorim să fie blocat şi folosim varianta Îngheţare panouri (de exemplu. pentru a bloca primele trei rânduri. Îngheţarea rândurilor pe ecran Dacă dorim ca primul rând să fie vizibil tot timpul pe ecran. Meniul Pornire ⇒ fila Celule ⇒ lista ascunsă Format ⇒ 10 Este posibil ca unele valori din rând să nu se mai afişeze complet. 2. dar selectându-le în prealabil. dar selectând atâtea coloane câte dorim să inserăm. Putem insera mai multe coloane consecutive procedând la fel. Revenirea se face cu varianta Anulare îngheţare panouri. Operaţii cu coloane 9. vom plasa cursorul în celula A4). linia aparţinând capului de tabel).

3. vom plasa cursorul în celula D1). Excel va lăţi sau va îngusta coloana astfel încât să încapă cea mai lungă valoare. 2. Îngheţarea coloanelor pe ecran Dacă dorim ca prima coloană să fie vizibilă tot timpul pe ecran. B: Cu mouse-ul: Există două metode:  Cea aproximativă – Plasăm cursorul pe graniţa literei coloanei până ia forma unei bare verticale cu două săgeţi orizontale şi tragem spre stânga sau spre dreapta până când coloana are lăţimea dorită. vom da clic în celula B3) 2. Clic în celula aflată la dreapta coloanelor şi dedesubtul liniilor pe care vrem să le păstrăm pe ecran (de exemplu.11  Ajustare automată a lăţimii – clic dublu pe graniţa din dreapta literei coloanei. indiferent de deplasarea noastră pe orizontală în foaia de calcul. Revenirea se face cu varianta Anulare îngheţare panouri. Ascunderea şi reafişarea mai multor rânduri/coloane Putem ascunde mai multe rânduri şi/sau coloane dintr-un tabel.Excel 2007 – Modul A– Pagina 16 Lăţime coloane ⇒ în dialogul afişat specificăm lăţimea coloanei. Pentru reafişare: 1. Meniul Pornire ⇒ fila Celule ⇒ lista ascunsă Format ⇒ Afişare şi ascundere ⇒ Ascundere rând/Ascundere coloane. pentru a îngheţa prima coloană şi primele două rânduri. caz în care valorile din ele nu se văd. rândurile/coloanele rămase vizibile nu sunt renumerotate. .2. Revenirea se face cu varianta Anulare îngheţare panouri. pentru a bloca primele trei coloane. indiferent de deplasarea noastră pe verticală/orizontală în foaia de calcul: 1. Pentru ascundere: 1. plasăm cursorul în rândul 1 din prima coloană care nu dorim să fie blocată şi folosim varianta Îngheţare panouri (de exemplu. 9. folosim meniul Vizualizare ⇒ fila Fereastră ⇒ lista ascunsă Îngheţare panouri ⇒ varianta Îngheţare prima coloană. Meniul Pornire ⇒ fila Celule ⇒ lista ascunsă Format ⇒ Afişare 11 Este posibil ca unele valori din coloană să nu se mai afişeze complet. Îngheţarea simultană a unor rânduri şi coloane Dacă dorim ca anumite rânduri şi coloane să fie vizibile tot timpul pe ecran. Selectăm coloanele/rândurile adiacente celor ascunse (de exemplu. 2.4. Selectăm rândurile/coloanele pe care dorim să le ascundem. Meniul Vizualizare ⇒ fila Fereastră ⇒ lista ascunsă Îngheţare panouri ⇒ varianta Îngheţare panouri. dacă sunt ascunse coloanele C şi D. în număr mediu de caractere.4. 9. Dacă dorim blocarea mai multor coloane. 9. vom selecta coloanele B şi E). dar nu se pierd. La ascundere.

Inserare unei sau mai multor celule Pentru a insera una/mai multe celule selectăm celula/celulele înaintea/deasupra cărora dorim să facem inserarea şi folosim meniul Pornire ⇒ fila Celule ⇒ lista ascunsă Inserare ⇒ Inserare celule. Ascunderea şi reafişarea unei foi de calcul Pentru ascundere: 1.1.  Deplasare celule în jos – celulele noi deplasează valorile din domeniul selectat în jos.6.5.  Coloană întreagă – în stânga domeniului selectat se vor insera atâtea coloane câte celule am selectat pe orizontală. Selectăm foaia de calcul pe care dorim să o ascundem (clic pe eticheta ei).  Deplasare celule în sus – valorile de sub celula ştearsă se deplasează în sus. În dialogul afişat putem alege:  Deplasare celule la stânga – valorile din dreapta celulei şterse se deplasează spre stânga. 12 13 .13 9. 2. Operaţii cu celule Inserarea celulelor în mijlocul datelor existente va cauza translatarea celorlalte celule în jos cu un rând sau spre dreapta cu o coloană.12 Pentru reafişare: Meniul Pornire ⇒ fila Celule ⇒ lista ascunsă Format ⇒ Afişare şi ascundere ⇒ Reafişare foaie ⇒ alegem foaia pe care dorim s-o reafişăm. 9. În dialogul afişat putem alege:  Deplasare celule la dreapta – celulele noi mută valorile din domeniul selectat spre dreapta. Totuşi. 9.  Rând întreg – deasupra domeniului selectat se vor insera atâtea rânduri câte celule am selectat pe verticală.6. celulele din celelalte rânduri/coloane îşi vor păstra poziţia.2. 9. Ştergerea uneia sau mai multor celule Selectăm celula/celulele pe care vrem să le ştergem şi folosim Pornire ⇒ fila Celule ⇒ lista ascunsă Ştergere ⇒ Ştergere celule.Excel 2007 – Modul A– Pagina 17 şi ascundere ⇒ Reafişare rând/Reafişare coloane. Meniul Pornire ⇒ fila Celule ⇒ lista ascunsă Format ⇒ Afişare şi ascundere ⇒ Ascundere foaie. Sau clic dreapta pe eticheta unei foi de calcul ⇒ Reafişare ⇒ alegem din dialog foaia pe care dorim s-o reafişăm. Sau clic dreapta pe eticheta cu numele foii ⇒ Ascundere.6.

Domeniul de celule original va fi înconjurat de un chenar animat punctat care dispare la folosirea tastei Enter. 10.EDITAREA DATELOR 10. 3. totuşi. dar cu butonul Refacere Rapid. în Excel unele comenzi nu pot fi anulate şi/sau reexecutate..2. folosind aceeaşi metodă.1. Selectăm celula din colţul din stânga-sus al domeniului în care dorim să copiem datele şi folosim meniul Pornire ⇒ fila Clipboard ⇒ butonul Lipire sau dăm clic dreapta pe celulă/domeniu ⇒ Lipire.15 Se poate folosi şi copierea prin tragere cu mouse-ul: 1. 2. 2. deschidem lista de lângă buton şi selectăm comanda până la care dorim să facem anularea.1. Anularea şi reexecutarea ultimelor comenzi/tastări/operaţii Excel memorează într-un istoric comenzile din sesiunea de calcul curentă.14 din bara Acces 11. din bara Acces Rapid. Meniul Pornire ⇒ fila Clipboard ⇒ butonul Copiere sau dăm clic dreapta pe celulă/domeniu ⇒ Copiere.. plasăm cursorul pe una dintre laturile domeniului până când ia forma unui caracter „+“şi tragem până valorile ajung în domeniuldestinaţie.Excel 2007 – Modul A– Pagina 18  Rând întreg – se şterge întregul rând în care se află celula. COPIEREA.Modificarea conţinutului unei celule Se face după selectarea celulei:  clic în bara de stare şi efectuarea modificării. Cu tasta Ctrl apăsată.1.  tasta F2 şi efectuarea modificării. Dacă dorim să anulăm mai multe comenzi. Se selectează domeniul de celule de copiat. 10. le putem reexecuta. astfel încât le putem anula în cazul în care am greşit ceva. Dacă. Anularea se face folosind butonul Anulare.  Coloană întreagă – se şterge întreaga coloană în care se află celula. Selectăm domeniul sau celula pe care vrem să îl/o copiem. decidem că am anulat nişte comenzi bune.Copierea datelor Pentru a copia date dintr-un domeniu de celule în altul: 1.Înlocuirea conţinutului unei celule Se face tastând direct noua valoare în celulă. 15 14 . 10. ŞTERGEREA DATELOR 11. OBSERVAŢIE Excel 2007 reţine ultimele 24 de texte memorate cu operaţiile de copiere sau de mutare efectuate în sesiunea de lucru curentă. astfel încât să putem efectua Spre deosebire de Word. MUTAREA.2.

se foloseşte butonul Decupare. 11. procedându-se la fel. Pentru a realiza mutarea folosind mouse-ul se procedează ca la copierea cu mouseul. . Mutarea datelor în alt registru Se procedează ca la copierea datelor în alt registru (v. Există mai multe posibilităţi de a completa rapid un domeniu de celule vecine cu o serie. dorim să denumim coloanele dintr-o foaie de calcul cu numele celor 12 luni ale anului sau să numerotăm liniile de la 1 la 100). Selectăm foaia de calcul.1.1. Copierea datelor în altă foaie de calcul din registrul curent Se poate face numai cu meniul.1. apoi datele pe care dorim să le copiem şi folosim meniul Pornire ⇒ fila Clipboard ⇒ butonul Copiere sau dăm clic dreapta pe celulă/domeniu ⇒ Copiere. Deschidem registrul-sursă (cel din care vrem să copiem datele). 11. 3.1.2.2.2. mai sus) cu deosebirea că. înainte de folosirea butonului Lipire se selectează foaia de calcul în care vrem să mutăm datele. 2.4. în loc de butonul Copiere.2. procedându-se la fel.Excel 2007 – Modul A– Pagina 19 „lipirea“ şi cu un text memorat mai demult. se selectează foaia de calcul în care vrem să copiem datele. Mutarea datelor în altă foaie de calcul din registrul curent Se poate face numai cu meniul. Copierea datelor în alt registru 1. cu deosebirea că.Completarea unui domeniu cu valori dintr-o serie Această facilitate este folosită atunci când dorim să introducem într-o foaie de calcul serii secvenţiale de date calendaristice sau numere (de exemplu. Plasăm cursorul în colţul din stânga-sus al zonei în care vrem să apară copia şi folosim meniul Pornire ⇒ fila Clipboard ⇒ butonul Lipire sau dăm clic dreapta pe celula de la care vrem să începem copierea ⇒ Lipire. 4. Deschidem registrul-destinaţie (cel în care vrem să copiem datele) şi selectăm foaia de calcul în care dorim să facem copierea. 11. doar că nu se mai foloseşte tasta Ctrl. 11. 11.Mutarea datelor Vom proceda exact ca la copiere doar că alegem butonul Decupare în loc de Copiere.3.2. înainte de folosirea butonului Lipire. plasăm cursorul unde dorim să refacem valorile ⇒ meniul Pornire ⇒ butonul din fila Clipboard ⇒ din panoul afişat în stânga selectăm setul de valori dorit. 11. Pentru aceasta. cu deosebirea că.Ştergerea datelor Pentru a şterge conţinutul unei celule sau domeniu de celule selectăm domeniul sau celula pentru care vrem să ştergem conţinutul şi folosim tasta Delete. 11.

dreapta – umplerea se va face cu valoarea din stânga. în sus. Excel propune. Excel va completa domeniul selectat cu valorile seriei. în acest caz. deci vom tasta. Butonul Office ⇒ butonul Opţiuni Atenţie! Excel recunoaşte aceste valori după forma cu caractere specifice limbii române. 2. 11. Selectăm celula cu valoarea. Completarea rapidă a unui domeniu cu aceeaşi valoare dată calendaristică Se procedează la fel ca mai sus dar. stânga – umplerea se va face cu valoarea din dreapta. sâmbătă şi nu sambata. Se selectează domeniile de celule în care se doreşte să se introducă valoarea. care conţin zilele săptămânii şi lunile anului. Pentru aceasta: 1. 11.1. 3.4. Excel recunoaşte patru liste de valori. 11. plasăm cursorul pe punctul de selecţie aflat în colţul din dreapta jos şi tragem în direcţia în care dorim completarea automată. Completarea rapidă a unui domeniu cu aceeaşi valoare Pot exista două situaţii:  valoarea e de tip text sau numeric. 16 . 2.4. de exemplu.Excel 2007 – Modul A– Pagina 20 11. vom folosi meniul Pornire ⇒ fila Editare ⇒ lista ascunsă Umplere  În  În  La  La ⇒ una din următoarele variante: jos – umplerea se va face cu valoarea de sus a domeniului. spre dreapta. în momentul tragerii. 2.  valoarea e de tip dată calendaristică.4. Altă metodă Indiferent de tipul de dată. Se plasează cursorul pe punctul de selecţie aflat în colţul din dreapta-jos al celulei până ia forma unui plus negru şi se trage în direcţia în care dorim multiplicarea ei. În una din celulele margine de domeniu tastăm una din valorile seriei 16 (nu neapărat prima valoare din serie) şi confirmăm cu Enter sau cu un clic în afara celulei. Se foloseşte combinaţia de taste Ctrl+Enter.1. eventual luând lista de la capăt dacă s-a ajuns la sfârşitul ei.1.1.2. 11. se poate folosi şi altă metodă: 1.2. În plus faţă de aceste serii. sus – umplerea se va face cu valoarea de jos a domeniului. Se selectează celula.3.4.4. Completarea rapidă a unui domeniu cu o serie definită de valori În mod normal. Pentru aceasta. Se tastează valoarea într-o celulă dintr-un colţ al domeniului şi se confirmă cu Enter sau cu un clic sau cu tastele săgeţi în afara ei. de aceea. în formă completă şi prescurtată. 3. Excel ne permite să ne creăm propriile serii. în jos. trebuie să forţăm completarea cu aceeaşi valoare. Se va proceda astfel: 1. Completarea rapidă a unui domeniu cu aceeaşi valoare de tip text/numeric 1. Se poziţionează cursorul în bara de formule şi se scrie valoarea.1. completarea domeniului cu o serie de date calendaristice care merg din zi în zi şi. spre stânga.

la care se adună o valoare constantă numită raţie (Exemplu: dacă valoarea iniţială e 2 şi raţia e 3. numai că.  Valoare pas – raţia progresiei. procedând la fel ca la seriile predefinite..5.  Geometrică – fiecare termen e obţinut din cel anterior. An) putem menţiona cărei porţiuni din data calendaristică îi aplicăm raţia. Operaţia nu afectează celulele din foaie completate cu valorile seriei. confirmând cu Enter după fiecare. Exponenţial – geometrică. înmulţit cu o valoare constantă numită raţie (Exemplu: dacă valoarea iniţială e 2 şi raţia e 3. pe viitor..). tragem de punctul de selecţie în direcţia în care dorim completarea automată şi folosim meniul Pornire ⇒ fila Editare ⇒ lista ascunsă Umplere ⇒ varianta Serie. În prima celulă a domeniului de completat tastăm valoarea iniţială a progresiei şi confirmăm cu Enter sau cu un clic în afara celulei. Zi de lucru.54. nu vom mai putea beneficia de completarea rapidă cu aceste valori.5. folosind butoanele radio alăturate (Zi. Din acest moment. Altă metodă pentru progresii aritmetice Pentru progresii aritmetice există şi o metodă mai simplă: 1. progresia se va termina la valoarea respectivă. Dată – tip dată calendaristică). folosind butonul Ştergere şi închizând dialogul. Pentru completare rapidă vom proceda astfel: 1.Completarea rapidă a unei serii cu valorile unei progresii Excel permite completarea rapidă cu valorile a trei tipuri de progresii:  Aritmetică – fiecare termen e obţinut din cel anterior..  dacă este cazul. selectând seria din lista Liste particularizate.8. progresia obţinută va fi 2. la Valoare oprire o valoare la care progresia se va opri dacă am selectat prea multe celule (în acest caz.  dacă am ales varianta Dată. Ştergerea unei serii astfel create se face în acelaşi dialog. la care raţia se poate aplica zilei. putem impune.18. dăm un clic în zona Intrări listă şi tastăm valorile dorite ale seriei. Scriem în două celule alăturate primele două valori ale progresiei (de . În dialogul afişat specificăm următoarele:  Tip – tipul de progresie dorit (Liniar – aritmetică.11. Folosim butonul Adăugare din dialog şi închidem dialogul. putem folosi valorile noii serii la completare rapidă.6. celulele excedentare 11.. Selectăm celula respectivă. 2. 2.  Tip dată calendaristică – este o variantă de progresie aritmetică pentru date calendaristice. 3. progresia obţinută va fi 2.). Lună. lunii.Excel 2007 – Modul A– Pagina 21 Excel ⇒ categoria Populare ⇒ butonul Editare liste particularizate. 11.1. anului.5. În dialogul afişat.

în acest caz. Pentru aceasta: 1. CĂUTAREA ŞI ÎNLOCUIREA UNEI VALORI ÎNTR-O FOAIE DE CALCUL 12. . activăm Potrivire litere mari şi mici. Dacă în a treia celulă tastăm primul caracter din prima sau a doua valoare. confirmăm cu Enter.  la Căutare stabilim direcţia de căutare (Pe rânduri – căutare prioritar pe orizontală.  dacă vrem să se ţină cont de diferenţa între litere mari şi litere mici la căutare. Selectăm cele două celule. Pe coloane – la fel. Metoda funcţionează numai pe coloană şi numai pentru valori de tip text. În dialogul afişat specificăm:  la De găsit – valoarea pe care o căutăm.Căutarea unei valori Dacă dorim să căutăm o valoare într-o foaie de calcul: 1. dar pe verticală). Registru de lucru – în toate foile de calcul din registru). 2.Excel 2007 – Modul A– Pagina 22 exemplu. Valori.6. Metoda se foloseşte.  dacă vrem ca Excel să se oprească numai la celulele la care valorile sunt identice cu cele de la De găsit (nu şi parte a lor). Plasăm cursorul pe punctul de selecţie până ia forma unui plus negru şi tragem în direcţia în care vrem extinderea seriei. Tastăm prima valoare şi folosim Enter.Completarea rapidă după tastarea primelor caractere Putem completa rapid un domeniu vertical de celule prin tastarea primelor câteva caractere din valori. 11. 2. activăm Potrivire cu întreg conţinutul 17 Opţiunile de mai jos sunt disponibile numai dacă se foloseşte butonul Opţiuni. Excel 2007 ne va propune completarea automată: dacă ne convine. de obicei. continuăm să tastăm. dar fără o anumită regulă. 3. 1 şi 3). În celula de mai jos tastăm a doua valoare (eventual aceeaşi) şi folosim Enter. 12. OBSERVAŢIE Tragerea în jos sau spre dreapta creează o serie crescătoare iar tragerea în sus sau spre stânga una descrescătoare.17  la În alegem unde se face căutarea (Foaie – numai foaia de calcul curentă. dacă nu. la o coloană unde valorile se repetă.1.  la Privire în alegem. Meniul Pornire ⇒ fila Editare ⇒ lista ascunsă Găsire şi selectare ⇒ Găsire. 3. 2.

dacă nu e activat şi căutăm valoarea 100. Începem operaţia cu butonul Următorul găsit. La De găsit specificăm valoarea care va fi înlocuită. dialogul se va extinde în jos cu o listă cu celulele în care găseşte valoarea. care poate fi folosit apoi în mod repetat pentru a căuta şi celelalte apariţii ale valorii.2. Folosim celelalte elemente de control din dialog pentru a impune modul în care se face căutarea (v. Dacă dorim ca Excel să găsească toate celulele unde găseşte valoarea specificată. În acest caz.FORMULE O formulă este o combinaţie de referinţe şi/sau constante ale căror valori sunt preluate de Excel şi prelucrate conform operatorilor din formulă.  Înlocuire – se face înlocuirea şi se trece la următoarea apariţie. ori de câte ori se modifică valoarea unei celule care Atenţie! Acest comutator funcţionează şi la valori numerice (de exemplu.  Închidere – închide dialogul (Atenţie! Înlocuirile făcute până acum cu Înlocuire rămân valabile!).  Găsirea tuturor – dialogul se extinde în jos cu o listă cu toate apariţiile. mai sus). 13. 3. 12. avem câteva variante de continuare:  Înlocuire peste tot – se fac toate înlocuirile. fără a se mai cere confirmare. listă pe care o putem folosi pentru a ne deplasa rapid la celula dorită. Excel se va opri la prima apariţie a textului căutat. rezultatul fiind afişat în celula în care apare formula.Căutarea unei valori şi înlocuirea ei cu alta Pentru a înlocui (peste tot sau selectiv) o valoare cu alta. Căutarea începe cu butonul Următorul găsit. capitolul Căutarea unei valori. 18 . La Înlocuire cu tastăm valoarea cu care se va face înlocuirea.Excel 2007 – Modul A– Pagina 23 celulei. Din acest moment.18 3.  Următorul găsit – nu se face înlocuirea şi se trece la următoarea apariţie. 4. folosim meniul Pornire ⇒ fila Editare ⇒ lista ascunsă Găsire şi selectare ⇒ Înlocuire. folosim butonul Găsirea tuturor. Avantajul major al formulelor din Excel în comparaţie cu cel al formulelor din tabelele Word este că aici. 2. 4. Se va afişa un dialog în care: 1. se va opri şi la celula care conţine 931005).

 valorile logice (TRUE şi FALSE) se tastează ca atare şi pot participa în formule.Excel 2007 – Modul A– Pagina 24 participă la o formulă. Introducem de la tastatură un operator matematic pentru a indica următoarea operaţie pe care vrem să o efectuăm. . Reguli 1. rezultatul fiind numărul de zile dintre cele două valori. Excel calculează funcţia pe baza argumentelor sale şi înlocuieşte apelul funcţiei din formulă cu rezultatul obţinut). Operatorul va apărea în 19 20 Referinţele celulelor se pot tasta atât cu litere mari cât şi cu litere mici. 4. la formula =(A1+B2)*C5 se face întâi adunarea. 2. ele fiind considerate ca valori numerice: TRUE este considerat 1 iar FALSE ca având valoarea 0. 3. Excel recunoaşte că o celulă conţine o formulă prin faptul că conţinutul acestuia începe cu caracterul egal (=). 3. scădere dar ordinea priorităţii lor se poate schimba prin folosirea parantezelor rotunde (de exemplu. Excel preia valorile celulelor şi le foloseşte în calcul). 2. abia apoi împărţirea). rezultatul fiind o dată calendaristică ulterioară respectiv anterioară datei iniţiale cu câte zile indică numărul. =FALSE-3 va lua valoarea -3 etc. Operatorii care pot fi folosiţi într-o formulă sunt. adunare. Introducem de la tastatură formula şi confirmăm cu tasta Enter pentru terminare. / înmulţire. Selectăm celula în care vrem să apară formula.. Într-o formulă se poate scădea o dată calendaristică din alta. Selectăm celula în care vrem să apară rezultatul formulei. în ordinea descrescătoare a priorităţii: ^ ridicare la putere *. Într-o formulă se poate aduna un număr la o dată calendaristică sau se poate scădea un număr din ea. (constantele de tip text se specifică între ghilimele). 4. Dacă rezultatul apare sub forma unei date calendaristice.19  valori constante. Termenii unei formule pot fi:  referinţele (adresele) unor celule (în acest caz.  funcţii Excel (în acest caz. Introducem de la tastatură caracterul „=“. formula =TRUE+1 va afişa valoarea 2. Referinţa celulei va apărea în bara de formule.Introducerea unei formule Putem introduce o formulă în două moduri:  de la tastatură: 1. 2. Rezultatul va fi calculat şi afişat în celulă. împărţire +. vom forţa formatul numeric cu meniul ⇒ Pornire ⇒ fila Număr ⇒ lista ascunsă Format de număr variantele Dată scurtă/Dată lungă. 13. rezultatul formulei se va actualiza automat.  selectând referinţele celulelor: 1. Dăm clic în bara de formule şi tastăm caracterul „=“. 3. de exemplu.20 5. Executăm clic pe celula a cărei referinţă vrem să apară prima în formulă.1.

Excel caută un domeniu de celule cu numele respectiv şi nu îl găseşte.  în formulă sau într-o funcţie se foloseşte un argument de alt tip de dată decât numeric şi acolo ar trebui să apară un număr. #NULL! Apare atunci când introducem un caracter spaţiu acolo unde ar trebui să existe un caracter punct-virgulă pentru a separa argumentele unei funcţii într-o celulă (de exemplu.3. după ce am deschis celula cu tasta F2 sau clic dublu pe ea. #NUM! Apare atunci când:  formula efectuează un calcul care furnizează un număr prea mare sau prea mic pentru a putea fi reprezentat în foaia de calcul. Repetăm paşii 3 şi 4 până când am introdus întreaga formulă. #NUME? Apare atunci când: (#NUME?)  un text utilizat în formulă nu este încadrat între ghilimele. Aceasta se întâmplă deoarece. 13. după ce am selectat celula (variantă mai avantajoasă deoarece acolo e mai mult spaţiu). mai jos. ATENŢIE! La nici una din variante nu vom folosi clic în altă celulă pentru terminare deoarece. V. =SUM(A20 B24) în loc de =SUM(A20. Excel va introduce în formulă referinţa celulei pe care am dat clic.B24)).Modificarea şi ştergerea unei formule Dacă formula este greşită sau e corectă dar nu e bine concepută. dar acel domeniu nu e definit în registru. mesaj care poate fi: Mesajul de eroare Cauza apariţiei erorii #DIV/0! Apare când formula încearcă să împartă o valoare la o celulă care fie conţine valoarea 0. în acest caz.  în poziţia respectivă poate apărea un nume de domeniu. 6. şi capitolul Funcţii. OBSERVAŢIE În timpul modificării unei formule.Excel 2007 – Modul A– Pagina 25 bara de formule. fie este goală. fără a considera clic-ul drept terminator de formulă. în acest caz. #REF! Apare atunci când:  se întâlneşte o referinţă invalidă a unei celule (de exemplu când ştergem .2.  în bara de formule. Excel încadrează cu chenare colorate în foaia de calcul celulele sau domeniile de celule care participă la formulă şi foloseşte aceleaşi culori la afişarea termenilor formulei. Apăsăm tasta Enter pentru terminare. Exemplu: Să se completeze cu formule coloana Media din foaia de calcul CATALOG din fişierul CUMULATE. 5. afişat în celulă. apoi tasta Delete).Mesaje de eroare referitoare la formule Introducerea unei formule eronate este semnalată de sistem printr-un mesaj de eroare.XLS din folderul C:\după amiază. Ştergerea se face ca la orice valoare (selectare celulă. 13. o putem modifica:  direct în celulă.

în celulele care conţin formule se vor afişa formulele şi nu rezultatele lor. Corectarea acestor erori presupune reexaminarea formulei şi a celulelor care participă la ea. putem activa comutatorul Afişare formule în celule în loc de rezultatele lor calculate de la butonul Office ⇒ Opţiuni Excel ⇒ categoria Complex ⇒ setul Afişare opţiuni în această foaie de lucru. De aceea. din punct de vedere al Excel-ului.Excel 2007 – Modul A– Pagina 26 o celulă utilizată de formulă). la schimbarea valorilor din celulele care participă la formulă mesajul de eroare dispare (de exemplu. Nu întotdeauna aceste mesaje reflectă erori reale şi.  cerem să se efectueze o operaţie matematică cu celule care conţin date de tip text. dacă apare mesajul de eroare #DIV/0! şi introducem în celula la care se face împărţirea o valoare nenulă. deoarece celula respectivă participă la formulele din acele celule. Pot exista situaţii când. De aceea. se recomandă ca. e posibil ca foaia de calcul (sau alte foi de calcul din registru) să se umple cu mesaje de eroare. mesajul de eroare va dispărea). se recomandă examinarea cu atenţie a formulelor care dau erori şi a celor în care erorile au apărut în aceste împrejurări. chiar dacă el pare a fi corect. Nu întotdeauna o eroare este semnalată printr-un mesaj. 13.4. În acest moment. ATENŢIE! În momentul apariţiei unui mesaj de eroare într-o celulă cu o formulă. Dacă dorim să vedem care valori provin din tastare directă şi care sunt rezultate ale unor formule.Afişarea formulelor din celule Excel nu afişează în celule formulele ci doar rezultatele lor. într-o formulă trebuie să apară o valoare de tip dată calendaristică şi valoarea e de tip text. formula e corectă. de aceea. #N/A Apare atunci când valoarea dintr-o anumită celulă nu e disponibilă în momentul în care se execută calculul. ori de câte ori scriem o formulă. urmată. Revenirea se face prin dezactivarea comutatorului. .  se foloseşte un tip incorect de operator (de exemplu. eventual. de efectuarea modificărilor necesare în formulă sau în foaia de calcul. în funcţie de tipul de mesaj. uneori.  când facem referire într-o formulă la o celulă care nu există în foaia de calcul (de exemplu. dar ea nu calculează ceea ce vrem. #VALUE! Apare atunci când:  într-o funcţie se foloseşte un tip incorect de argument într-o funcţie (de exemplu. =A1+B2 când măcar una din cele două celule conţine text). la celula LA235). să verificăm manual rezultatul.

Meniul Pornire ⇒ fila Editare ⇒ butonul Găsire şi selectare ⇒ Găsire ⇒ butonul Opţiuni. 21 . Prin tragere cu mouse-ul:21 1. Se selectează celula în care dorim să fie mutată formula şi se foloseşte butonul Lipire din aceeaşi filă. după care tragem cu mouse-ul până în poziţia dorită (chenarul gri ne va arăta unde va rămâne textul la eliberarea mouse-ului).XLS. B.Copierea formulelor Se poate realiza prin două metode: A. 13.7. Dacă această variantă nu funcţionează vom activa comutatorul Editare text prin glisare şi fixare de la Instrumente⇒Opţiuni⇒pagina Editare (Tools⇒Options⇒Edit⇒Drag and drop text editing). Se foloseşte meniul Pornire ⇒ fila Clipboard ⇒ butonul Copiere .Mutarea formulelor Pentru mutare există două variante: A. 3. 4. 4. Tragem în direcţia în care vrem copierea formulei. Prin meniu sau cu butoanele: 1. Se selectează celula care conţine formula. În dialogul afişat. şi să se recompleteze coloana prin una dintre metodele de copiere de mai sus. Copierea unei formule într-un set de celule vecine: 1. Începem căutarea cu Următorul găsit (acelaşi buton se poate folosi şi la continuarea căutării). La Privire în alegem Formule. Se repetă operaţia Lipire pentru fiecare loc în care dorim să apară o copie. Pentru aceasta: 1.Excel 2007 – Modul A– Pagina 27 13. Se plasează cursorul sub celulă până când ia forma unei cruci cu patru săgeţi. Se foloseşte meniul Pornire ⇒ fila Clipboard ⇒ butonul Decupare . la De găsit specificăm referinţa celulei respective. 2. 13. 2. Prin meniu sau cu butoanele: 1. Se plasează cursorul în celula unde dorim să apară copia şi se foloseşte butonul Lipire din aceeaşi filă. 2. Exemplu: Să se şteargă formulele din coloana Media din foaia de calcul CATALOG din fişierul CUMULATE. Se selectează celula în care se află formula care trebuie mutată. 3. Se selectează celula care conţine formula care se va muta. 2.5.Căutarea în formule Adesea vrem să aflăm la ce formule participă o anumită celulă.6. Selectăm celula cu formula sursă. 3. 2. 3. B. Plasăm cursorul pe punctul ei de selecţie (colţul din dreapta-jos) până când ia forma unui plus negru.

formula din C9 va fi =C4+C5+C6+C7.Excel 2007 – Modul A– Pagina 28 13. fie coloana. . vom folosi în formulă referinţa/adresa absolută a acelei celule.8.8. Excel ajustează referinţele celulelor din formule în concordanţă cu noile lor poziţii din foaie. putem avea într-o formulă şi referinţe mixte. în funcţie de porţiunea din referinţă în faţa căreia apare caracterul $. prin copierea formulei. Soluţie:  în D3 =C3/$D$13.  în B5 =B2+B3+B4. a coloanei Media din foaia de calcul CATALOG. apoi tragere în jos. 13. în care e fixat fie rândul.8.  în E3 =(B2+C2)/2. Referinţă relativă Când copiem sau mutăm o formulă dintr-un loc în altul al foii de calcul. Alt exemplu: Să se completeze celulele colorate din foaia de calcul CONCURS. Referinţă absolută Dacă dorim ca referinţele celulelor să nu fie ajustate (de exemplu. apoi tragere în jos.Noţiunea de referinţă relativă. 13. De exemplu: dacă celula B9 conţine formula =B4+B5+B6+B7 şi copiem formula din B9 în C9. caracterul $ din referinţele absolute „fixează“ porţiunea căreia i se aplică. ţinând cont că preţul pe tonă este fix. dacă într-o celulă avem TVA-ul şi fiecare formulă îl ia din aceeaşi celulă) atunci când copiem/mutăm o formulă. de referinţă absolută şi de referinţă mixtă 13.8. apoi tragere spre dreapta. ţinând cont că nota de la practică se calculează împărţind punctajul la practică la coeficientul din D13 iar media finală ca medie aritmetică între cea de la teorie şi cea de la practică.2. Exemplu: Să se completeze celulele colorate din foaia de calcul ADRESE ABSOLUTE. stabilit în F3. În consecinţă.1. observăm că formula =(B2+C2+D2)/3 din E2 a devenit =(B3+C3+D3) în E3. apoi tragere în jos. Referinţe/adrese mixte De fapt. Soluţie:  în D2 =(B2+C2)*$F$3. Un alt exemplu: după completarea.3. O referinţă absolută se obţine specificând caractere dolar ($) înaintea literei coloanei şi numărul liniei în care se află celula (de exemplu: B9/$F$2). Astfel de referinţe se numesc referinţe/adrese relative.

9. 13.  referinţa unei celule – în acest caz funcţia va prelua valoarea acelei celule şi o va folosi în calcul. de exemplu =SUM(A1.A2): dacă se afişează un mesaj de eroare. dar prezenţa parantezelor este obligatorii. dacă într-o celulă formula este =TODAY()+5. De exemplu. o pereche de paranteze mici. domeniului A3:B7 i s-a stabilit un nume (de exemplu. De exemplu. argumentele funcţiei. returnând valoarea calculată. Pentru a testa pe alt calculator care e separatorul între argumente. 25 Domeniul poate proveni şi din altă foaie de lucru decât cea curentă. numele funcţiei. şi aici putem specifica referinţele celulelor din altă foaie de lucru decât cea curentă. funcţia aflată „în exterior“ va primi rezultatul O funcţie poate fi termen al unei formule. TODAY(). 3. Foaie2!B3:C21). 26 Ca şi în formulele obişnuite. înaintea domeniului vom tasta numele foii de lucru de provenienţă urmat de semnul exclamării (de exemplu. specificate între paranteze. dacă nu. mai jos. În exemplele următoare se va folosi ca separator caracterul punct-virgulă (. În acest caz. v. prefix urmat de semnul exclamării. Excel va efectua calculul pentru funcţie şi va înlocui apelul funcţiei din formulă cu rezultatul returnat de funcţie.25  un nume de domenii de celule – dacă. atunci în locul domeniului se poate folosi numele acestuia (în loc de SUM(A3:B7) se poate folosi SUM(total)). primite de funcţie pentru prelucrare. Argumentele unei funcţii pot fi:24  domenii de celule – se specifică prin referinţa celulei din colţul din stângasus al domeniului.). total). Stabilirea unui nume pentru domeniu de celule. 22 . referinţa $B15 îşi va modifica.Excel 2007 – Modul A– Pagina 29 De exemplu. B3. urmat de caracterul două-puncte (:) şi de referinţa celulei din colţul din dreapta-jos al domeniului. prefixând adresa cu numele foii de lucru din care se preia valoarea. SUM(A2:B3) va calcula suma valorilor aflate în celulele A2. 24 Atenţie! Funcţiile impun tipul de dată al valorilor pe care le primesc drept argumente.  constante de tip logic (TRUE sau FALSE) – se introduc ca atare. 2. A3. de exemplu. care returnează data curentă de la nivelul Windows). Pentru aceasta. B2. înseamnă că separatorul e caracterul punct-virgulă.  constante numerice – se introduc ca atare. ţinând cont de formatul standard pentru valorile de tip numeric. înseamnă că separatorul este virgula şi o vom folosi ca atare.22 Excel recunoaşte apelul unei funcţii după următoarele elemente OBLIGATORII: 1. de exemplu.26  constante de tip text (caracter) – se specifică între ghilimele. 23 Caracterul folosit ca separator între argumente depinde de ţara aleasă la nivel de Windows cu Start ⇒ Control Panel ⇒ Regional and Language Options ⇒ pagina de dialog Formats ⇒ lista ascunsă Current formats. atunci Excel va afişa în acea celulă o dată calendaristică ulterioară datei curente cu 5 zile.23 Există şi funcţii care nu au nevoie de argumente (de exemplu.Funcţii O funcţie este o „expresie“ matematică ce primeşte câteva argumente şi efectuează un calcul specific numelui funcţiei.  alte funcţii – în acest caz. la copiere/mutare doar numărul liniei iar referinţa B$15 îşi va schimba doar litera coloanei. nu vom putea trimite funcţiei SUM un argument de tip text. putem tasta într-o celulă o funcţie simplă.

se recomandă folosirea primei metode pentru o foaie de calcul de probă şi abia apoi încercarea şi utilizarea celorlalte. din lista Selectaţi o categorie. a argumentelor ei şi. >. c. 29 Tot în acest dialog apare şi o scurtă descriere a funcţiei. categoria din care face parte funcţia respectivă. dacă e cazul. Se foloseşte butonul Inserare funcţie din stânga barei de formule. b. <. 2. <>. Se selectează celula în care dorim să apară funcţia. care conţine toate funcţiile din Excel. rezultatul pe care l-ar returna funcţia cu argumentele actuale. Introducerea funcţiilor în formule Pentru a introduce o funcţie într-o formulă se pot folosi trei metode:27 1. d. Folosind un set de dialoguri: a. NOT(). Pentru începători. referinţa unei celule ce conţine o valoare logică sau o funcţie care returnează o astfel de valoare. Tastarea directă a funcţiei şi a argumentelor sale în formulă. AND(). 27 .9.Excel 2007 – Modul A– Pagina 30 funcţiei aflate în interior şi-l va folosi în calcul."bun". 28 Dacă nu ştim din ce categorie face parte funcţia. Exemple: Funcţie Tip argument SUM(A2:A7) domeniu de celule SUM(A2:A7. respectând sintaxa funcţiei.3) şir de caractere şi valoare numerică FACT(5) valoare numerică Există şi funcţii definite de utilizator. 13.1. OR().  o condiţie – este o expresie logică ce foloseşte unul din operatorii logici =. prin intermediul limbajului de programare Visual Basic for Application. la acestea trebuie respectate aceleaşi reguli de mai sus. ţinând cont de specificul apelului fiecărei funcţii în parte. <=.29 Acestea pot fi specificate fie prin tastare directă. Condiţia poate fi o formulă care returnează o valoare logică. Funcţia de bază va evalua condiţia şi va executa diferite operaţii în funcţie de faptul că aceasta e adevărată sau falsă.  o expresie – în această situaţie Excel va calcula întâi valoarea expresiei şi apoi o va folosi în calculul funcţiei. >=."slab") condiţie şi constante de tip caracter INT(SUM(D1:D9)) o altă funcţie REPT("Ionescu".A9.28 apoi alegem funcţia din lista Selectaţi o funcţie şi confirmăm cu un clic dublu pe ea sau cu OK.A11:B20) mai multe domenii de celule AVERAGE(note) un nume de domeniu de celule MAX(59. În dialogul afişat alegem.36. listate alfabetic.48) constante numerice IF(A1<=A2. Se va afişa alt dialog în care apar zone de text în care vom introduce argumentele funcţiei. putem folosi categoria Toate.

în jurul unui domeniu numeric compact vecin celulei apare un chenar mobil. propus de Excel ca domeniu de însumare. din care alegem Sum. În acest moment. c. Dacă este cazul. b. Folosind meniul Formule: a. modificăm domeniul de însumare. În acest moment. în funcţie de tipul de probleme pe care le rezolvă.XLSX. apoi tragere în jos.1.  pentru totalul valoric trebuie să calculăm întâi valorile în coloana D – în D2 =(B2+C2)*$F$3. dacă e corect.10.Excel 2007 – Modul A– Pagina 31 fie folosind butoanele din dreapta fiecărei zone de text. Exemplu: Să se calculeze totalurile fizice pe luni şi totalul valoric în foaia de calcul REFERINŢE ABSOLUTE din fişierul CUMULATE2007.10. . Pentru însumare se poate utiliza şi altă variantă: 1. Argumentele pot fi domenii propriu-zise.Funcţii predefinite În clasificarea de mai jos am împărţit funcţiile pe categorii. 3. Se confirmă cu OK: celula care conţine formula se va afişa rezultatul acesteia.domeniu2. 2. Selectăm celula în care va apărea suma. referinţe de celule sau constante numerice. Meniul Pornire ⇒ fila Editare ⇒ lista ascunsă . Soluţie:  pentru totalurile fizice. 3. În acest al doilea caz dialogul se va minimiza şi vom putea alege sau selecta direct cu mouse-ul din foaia de calcul celulele sau domeniile care constituie argumente pentru funcţie. Se alege funcţia dorită. e. nume de domenii. Funcţii referitoare la valori numerice 13. apoi tragere în C5.10. Funcţia SUM – sumă SUM(domeniu1. se confirmă cu Enter. Se procedează ca la metoda a doua. Se deschide lista ascunsă corespunzătoare categoriei de funcţii. argumentul este completat automat de către Excel. 13. 13.1.…) Returnează suma valorilor din domeniile specificate. Numărul maxim de argumente este 30 iar numărul minim este 1. Revenirea la dialog se face cu un clic pe butonul al dialogului minimizat. în B5 =SUM(B2:B4).1.

de fapt.) Returnează produsul valorilor din domeniile specificate. rotunjită la câte zecimale arată nr_zecimale.0) returnează 513. Funcţia ROUND – rotunjire ROUND(val_numerică.domeniu2) Returnează suma produselor parţiale ale celulelor din primul domeniu cu celulele corespondente din domeniul al doilea. Funcţia SUMPRODUCT – suma produselor parţiale SUMPRODUCT(domeniu1. Există şi funcţiile ROUNDUP(val_numerică. în altă celulă:  =ROUND(A1. Pot apărea următoarele situaţii:  dacă nr_zecimale este pozitiv.10.10.XLSX. funcţia este echivalentă cu formula =B2*C2+B3*C3+B4*C4+B5*C5. intern. Dacă funcţia ROUND() este folosită în calcule. nume de domenii.. numărul este rotunjit până la cel mai apropiat întreg.1.. valoarea rămâne intactă.  dacă nr_zecimale este 0. referinţe de celule sau constante numerice. Cele două domenii trebuie să aibă dimensiuni şi forme identice.10. Numărul maxim de argumente este 30 iar numărul minim este 1. . spre deosebire de cazul formatării celulei astfel încât să afişeze doar un anumit număr de zecimale caz în care. numărul este rotunjit la nivel de zeci (-1). dar forţează rotunjirea prin adaos respectiv prin lipsă.1) returnează 513.1.-2) returnează 500.1..4. 13. Exemplu: Presupunând că în A1 se află valoarea 513. se pierde din precizie deoarece valoarea va participa la calcule numai cu câte zecimale sunt specificate. mii (-3) etc. atunci.Excel 2007 – Modul A– Pagina 32 13.3) returnează 513. De aceea. Soluţie: în F6 =SUMPRODUCT(B2:B5. sute (-2).nr_zecimale) care fac acelaşi lucru.142.  =ROUND(A1. OBSERVAŢII 1.3.  =ROUND(A1. Exemplu: Să se completeze celula F6 din foaia de calcul SUMPRODUCT din fişierul CUMULATE. 13. Funcţia PRODUCT – produs PRODUCT(domeniu1.domeniu2.nr_zecimale) şi ROUNDOWN(val_numerică.C2:C5).1.2.1416.nr_zecimale) Returnează valoarea numerică.  dacă nr_zecimale este negativ. numărul este rotunjit până la numărul specificat de zecimale.  =ROUND(A1. se recomandă evitarea utilizării funcţiei când precizia este importantă. 2. Argumentele pot fi domenii propriu-zise.

Celulele din domenii care conţin valoarea 0 sunt numărate. 13. Soluţie: =AVERAGE(B2:D2) în E2.86) va returna 12.10.. Funcţia AVERAGE – media aritmetică AVERAGE(domeniu1. apoi formula se trage în jos la toţi elevii. 13. Funcţia COUNT – numărul de valori numerice/dată calendaristică COUNT(domeniu1.10.) Returnează numărul de valori numerice şi dată calendaristică din domeniile specificate.10. pentru Excel.10.18) va returna 18 iar =INT(12. Argumentele pot fi domenii propriu-zise.5. pe când cele goale sunt ignorate (deoarece 0 este. Valoarea numerică trebuie să fie pozitivă.10.1.. 13. Exemplu: Să se completeze celula C14 din foaia SALARII din fişierul CUMULATE. eliminând partea fracţionară. valoare numerică).2.2.. Să se observe apoi diferenţele de valori care se obţin dacă un elev are o notă 0 sau celula corespondentă notei este goală. Exemplu: Dacă A1 conţine 36.2.domeniu2. Soluţie: =AVERAGE(C5:C11) Alt exemplu: Să se calculeze mediile elevilor din foaia de calcul CATALOG din acelaşi fişier. Funcţia INT – partea întreagă INT(val_numerică) Returnează partea întreagă a valorii numerice.. nume de domenii. referinţe de celule sau constante numerice. pe când cele goale .1. atunci =SQRT(A1) va returna 6. referinţe de celule sau constante numerice.. Funcţia SQRT – radicalul SQRT(val_numerică) Returnează radicalul din valoarea numerică respectivă. nume de domenii.6. Celulele din domenii care conţin valoarea 0 participă la calcul..Excel 2007 – Modul A– Pagina 33 13.domeniu2.. Argumentele pot fi domenii propriu-zise. Numărul maxim de argumente este 30 iar numărul minim este 1. Exemple: =INT(14.1.) Returnează media aritmetică a valorilor din domeniile specificate.2. Funcţii statistice 13.XLSX cu media aritmetică a salariilor de încadrare.

1. pentru setul de argumente 2005. MONTH şi YEAR prezentat mai sus.. Argumentele pot fi domenii propriu-zise. 30 .zi) Returnează o valoare dată calendaristică obţinută din cele trei argumente. luna şi anul dintr-o dată calendaristică DAY(val_dată_calendaristică) MONTH(val_dată_calendaristică) YEAR(val_dată_calendaristică) Returnează ziua (DAY). Exemplu: Dacă A20 conţine 2005.A23) va returna 05.10.29 funcţia va returna 01. În forma actuală a foii de calcul. De asemenea.09. inversa setului DAY. deoarece Excel ia în considerare doar valorile numerice şi dată calendaristică. pentru Excel. oarecum.03. OBSERVAŢIE Dacă funcţia primeşte argumente invalide.lună. Funcţii pentru date calendaristice 13.10. =MONTH(C20) va returna 10 iar =YEAR(C20) va returna 2005. Funcţiile MAX şi MIN – valoarea maximă/minimă MAX(domeniu1.2.01. Funcţia este. Soluţie: =COUNT(G4:G7) în B10.2005.10. MONTH şi YEAR – ziua. Exemplu: Să se calculeze salariul de încadrare maxim respectiv minim (C14 respectiv C16) în foaia de calcul SALARII. Numărul maxim de argumente este 30 iar numărul minim este 1.A22.13.2.. Numărul maxim de argumente este 30 iar numărul minim este 1.31 funcţia va returna 31.) Returnează cea mai mare respectiv cea mai mică valoare din domeniile specificate. atunci va returna o dată calendaristică ulterioară corespunzătoare (de exemplu. luna (MONTH) respectiv anul (YEAR) dintr-o valoare dată calendaristică.Excel 2007 – Modul A– Pagina 34 sunt ignorate (deoarece 0 este. 13. apoi.3..domeniu2. 13. să se observe ce se întâmplă cu acest număr dacă. Anul se returnează pe patru cifre. Funcţia DATE – obţinerea unei date calendaristice din porţiuni DATE(an. atunci =DATE(A20.2.) MIN(domeniu1. Exemplu: Să se afle câte persoane sunt în tabelul din foaia de calcul PERSONAL.2005 iar pentru 2005.3. Funcţiile DAY.domeniu2.. formula putea fi şi =COUNT(G1:G100).28. Soluţie: =MAX(C6:C11) în C14 respectiv =MIN(C6:C14) în C16.. atunci =DAY(C20) va returna 9.30 13. nume de domenii. în locul salariului unei persoane se introduce un text. nu şi valorile text.3. Să se observe. valoare numerică). ce se întâmplă cu acest număr dacă ştergem salariul unei persoane sau dacă folosim un salariu 0 pentru ea. Valorile text ce nu pot fi transformate în numere determină afişarea unui mesaj de eroare.2006). Exemplu: Dacă C20 conţine data 09. referinţe de celule sau constante numerice.10..3.10. A22 conţine 10 şi A23 conţine 5.

Exemplu: Dacă A10 conţine valoarea POPescu (scrisă exact aşa). Aflaţi în ce zi a săptămânii v-aţi născut. Funcţia TODAY – data curentă TODAY() Returnează data curentă (preluată de la nivel de Windows). în E4 ar trebui să apară formula =(TODAY()-C4)/365. PROPER şi LOWER – conversia la litere mari/mici UPPER(val_text) LOWER(val_text) PROPER(val_text) Convertesc valoarea text la litere mari (UPPER). care dă numărul de zile.Excel 2007 – Modul A– Pagina 35 13. Să se calculeze.1. cu convenţia că 1 înseamnă luni.10.4. Soluţii: 1.  pentru valoarea 2 se returnează 1 pentru ziua de luni. 2. 13. 13.3.4.3. E15) data naşterii.10. Exemple: 1. Soluţie: =TODAY()-C4 în E4.4. =TODAY()-D4 în F4. Funcţii pentru tipul text Argumentele funcţiilor text pot fi şi constante de tip text.10. Funcţia WEEKDAY – ziua din săptămână WEEKDAY(val_dată_calendaristică. Deoarece ne interesează valoarea în ani. folosim formula =WEEKDAY(E15.10. OBSERVAŢIE Se remarcă faptul că se obţin valori foarte mari. =WEEKDAY(C4. în foaia de calcul PERSONAL.2) 2. Introducem într-o celulă goală (de exemplu.2) 13. apoi se copiază în F5 şi F7. atunci . apoi se copiază în E5 şi E7. vom împărţi rezultatul la 365.convenţie) Returnează numărul zilei din săptămână pentru data calendaristică. în funcţie de valoarea argumentului convenţie astfel:  pentru valoarea 1 se returnează 1 pentru ziua de duminică (convenţia americană).3. aceasta deoarece se face diferenţa între două date calendaristice. Exemplu: Să se calculeze vârsta şi vechimea fiecărei persoane din foaia de calcul PERSONAL. Valoarea obţinută e de tip dată calendaristică. apoi. în altă celulă. la litere mici (LOWER) respectiv astfel încât prima literă să fie literă mare iar următoarele litere mici. ele trebuie specificate între ghilimele. ziua din săptămână în care s-a născut Ene. într-o celulă goală oarecare. în aceste cazuri. De exemplu. Funcţiile UPPER.

13.10. 13.. De cele mai multe ori. OBSERVAŢIE Funcţiile ţin cont şi de spaţii.poz_început.2. Funcţia ţine cont şi de spaţii. =LOWER(A10) va returna popescu iar =PROPER(A10) va returna Popescu.A2) OBSERVAŢIE Funcţia CONCATENATE poate fi înlocuită cu caracterul &. atunci =LEN(A1) va returna 7.3) va returna Pop iar =RIGHT(A1. atunci =LEFT(A1." V. dacă A1 conţine Pop Ioan. formula de mai sus poate fi scrisă şi =A1&"I.5) va returna Pop I 13. Dacă vreuna dintre valori e de tip text. "&A2 13. Funcţii pentru tipul logic Aceste funcţii evaluează sau construiesc o condiţie şi.10... condiţia constă în compararea a două expresii de acelaşi tip.nr_caractere) Returnează primele (LEFT) respectiv ultimele (RIGHT) nr_caractere din valoarea text.4) va returna pesc 13. Funcţia ţine cont şi de spaţiile din text. atunci =MID(A1. Exemplu: Dacă A1 conţine valoarea Popescu.4. pe lungime nr_caractere.4.nr_caractere) RIGHT(val_text. Ioan. atunci =LEFT(A1.5. şi vrem să obţinem.) Returnează un text obţinut prin concatenarea valorilor text primite ca argumente. Exemplu: Dacă A1 conţine valoarea Popescu. Funcţia MID – extragerea unui subşir MID(val_text. Funcţia CONCATENATE – concatenarea textelor CONCATENATE(val_text1. în funcţie de aceasta. Funcţiile LEFT şi RIGHT – începutul/sfârşitul unui text LEFT(val_text.val_text2. ".2. cu începere din poz_start. Funcţia LEN – lungimea unui şir LEN(val_text) Returnează lungimea valorii text. Exemplu: Dacă A1 conţine valoarea Popescu. A2 conţine valoarea Ioan.4. Exemplu: Dacă A1 conţine valoarea Popescu. Numărul maxim de argumente e 30 iar cel minim 2. valoarea Popescu V.4) va returna escu.5.10.Excel 2007 – Modul A– Pagina 36 =UPPER(A10) va returna POPESCU.4.4.10.10. trebuie inclusă între ghilimele.3. De exemplu. folosind următorii operatori de comparare: = Egal < Mai mic <= Mai mic sau egal > Mai mare . De exemplu. returnează o valoare. în altă celulă. funcţia va fi =CONCATENATE(A1.nr_caractere) Returnează un subşir din val_text.

deoarece ultima variantă este.E3*$E$19)) şi o tragem în jos. trebuie completată.val_pt_fals) Funcţia testează condiţia şi. Soluţie: Pentru a calcula valoarea TVA pentru fiecare produs. una dintre variante (vom avea atâtea comenzi IF câte variante există minus 1..E19. eliminând. 31 . vom scrie în E3 formula =C3*D3 şi o tragem în jos pentru toate produsele.31 13.5. automat. rezolvată cu argumentul val_pt_fals de la funcţia IF interioară. TVA-ul se aplică în funcţie de tipul produsului.1. întâi. Pentru valoarea TVA vom scrie în G3 formula =IF(A3="A". referinţele celulelor în care se află procentele de TVA..domeniu _însumare) Funcţia returnează suma celulelor din domeniu_însumare pentru care celulele În această funcţie am folosit adresarea absolută pentru a interzice Excel-ului să modifice."Slab"). Funcţia SUMIF – însumare condiţionată SUMIF(domeniu_căutare. cu fiecare.10. Exemplu: Să se completeze calificativul (coloana F) din foaia de calcul CATALOG astfel încât cei care au media peste 8 să primească „Bine“ iar cei cu media cel mult 8 calificativul „Slab“. returnează val_pt_adevărat iar dacă e falsă returnează val_pt_fals. dacă este adevărată.E3*$E$18. în momentul copierii prin tragere a formulei.10. Funcţia IF – returnarea unei valori în funcţie de o condiţie IF(condiţie. Exemplu: Să se calculeze valoarea TVA (coloana G) din foaia de calcul ARTICOLE. Dacă există mai multe variante.condiţie_însumare. Soluţie: Formula din F2 va fi =IF(E2>8. care poate fi trasă în jos deoarece la toţi elevii calificativul se acordă după aceleaşi criterii.val_pt_adevărat. În acest scop.2.IF(A3="B". valoarea sa procentuală aflându-se în celulele E17. deoarece modul de calcul e identic. Pentru verificare. se pot apoi modifica notele astfel încât elevului respectiv să i se modifice calificativul.Excel 2007 – Modul A– Pagina 37 >= <> Mai mare sau egal Diferit de 13. coloana VALOARE.E3*$E$17. vom folosi mai multe funcţii IF imbricate."Bine".5.

E3:E7). Exemplu: Să se calculeze numărul de elevi care au notele 5. totalurile salariilor brute pentru cele trei secţii.3. Condiţia de însumare trebuie specificată între ghilimele. diferind doar condiţia de însumare. Soluţie: Formula din celula B10 este =COUNTIF(B2:B7. într-o formulă. în celula A1.. dorim să folosim referinţa unei celule din altă foaie de calcul decât cea curentă..xlsx.3. formula din H12 va fi =SUMIF(B3:B7. în foaia de calcul Total din fişierul C:\dupa amiaza\cuie. . 13. în foaia de calcul SALARII(2). Pentru celelalte produse formulele sunt asemănătoare. atunci formula din A1 din Foaie1 va fi =Foaie2!B4+Foaie3!C4 Regula este aceeaşi pentru domeniile de celule şi pentru referinţele de celulele ce apar în argumentele unor funcţii. Pentru celelalte celule formulele sunt asemănătoare. singura diferenţă fiind la condiţia de însumare. Soluţie: Pentru secţia Proiectare formula din celula J10 va fi =SUMIF(B2:B7. sumele pentru fiecare tip de produs din foile de calcul Sectia1.condiţie_numărare) Funcţia returnează numărul celulelor din domeniu_căutare pentru care este îndeplinită condiţia specificată.. Soluţie: Pentru produsul A. imaginea de mai sus). pentru fiecare materie. Funcţia COUNTIF – numărare condiţionată COUNTIF(domeniu_căutare. 13.10. Exemplu: Să se completeze."=5"). vom prefixa numele celulei cu numele foii de calcul urmat de semnul exclamării. din tabelul din foaia de calcul COUNTIF. Domeniile trebuie să aibă aceleaşi dimensiuni şi forme. vrem să avem suma valorilor din B3 din Foaie2 cu C4 din Foaie3.mere.10.5.Folosirea într-o formulă a referinţelor de celule din alte foi de calcul Dacă..J2:J7).Excel 2007 – Modul A– Pagina 38 din domeniu_căutare satisfac condiţia specificată.11. totalul de bucăţi pentru fiecare articol (v. Exemplu: Dacă în Foaie1. Alt exemplu: Să se completeze. Condiţia de însumare trebuie specificată între ghilimele."=A". în foaia de calcul ARTICOLE. Pentru celelalte secţii formulele sunt asemănătoare."=Proiectare". Exemplu: Să se calculeze.prune.

utilizare într-o funcţie domeniile de celule trebuie selectate."=cuie".12. numele dorit. Pentru celelalte produse formulele vor fi identice.sectia2! B1:B100)+SUMIF(sectia3!A1:A100. ştergere.12. 13. Se selectează celulele care vor face parte din domeniu. 13. diferenţa fiind doar la criteriul de însumare."=cuie". 13. Exemplu: În loc să specificăm. 32 . în foaia de calcul REFERINŢE ABSOLUTE din fişierul CUMULATE.1. Stabilirea unui nume pentru un domeniu de celule 1. 2.12. vom putea da domeniului D2:D4 un nume. Meniul Formule ⇒ fila Nume definite ⇒ lista ascunsă Definire nume şi. 13."=cuie".sectia1! B1:B100)+SUMIF(sectia2!A1:A100. de exemplu ianuarie. în celula D5 formula =SUM(D2:D4). Nume pentru domenii de celule Unui domeniu de celule (compact sau nu) i se poate stabili un nume mai sugestiv. în dialogul afişat. într-o formulă. Putem avea selectate. sau 1.2. Se selectează celulele care vor face parte din domeniu.Domenii de celule Un domeniu de celule este un grup dreptunghiular de celule alăturate.1.sectia3! B1:B100). astfel încât să nu mai fie nevoie să fie referit. formatare. 2. mutare. prin referinţe ci prin numele respectiv. în lista ascunsă Casetă nume şi se tastează numele dorit. mai multe domenii de celule.XLS.32 Dacă numele şters participă la vreo formulă. Ştergerea unui nume de domeniu de celule Meniul Formule ⇒ fila Nume definite ⇒ butonul Manager nume ⇒ din lista afişată alegem numele şi folosim butonul Ştergere şi confirmăm cu OK.Excel 2007 – Modul A– Pagina 39 Soluţie: Celula B1 din foaia Total va conţine formula =SUMIF(sectia1!A1:A100.1. tastăm. Se dă clic în stânga barei de formule. în celula cu acea formulă va apărea un mesaj de eroare #NUME? (#NAME?). la un moment dat.12. care va putea fi folosit în formulă sub forma =SUM(ianuarie). Pentru operaţii de copiere.1.

Folosim meniul Revizuire ⇒ fila Comentarii ⇒ butonul Comentariu nou sau dăm clic dreapta pe celulă ⇒ Inserare comentariu. În general.33 ⇒ Golire Se poate folosi şi varianta Golire Totală dar. dacă valorile care participă la calcul sunt corecte din punct de vedere al Excel-ului în ceea ce priveşte tipul de dată. semnificaţie logică. dar Excel nu va semnala vreo eroare). Totuşi. împărţirea unei sume la o medie nu are. Ştergerea unui comentariu Se selectează celula şi se foloseşte meniul Revizuire ⇒ fila Comentarii ⇒ butonul Ştergere sau clic dreapta pe celulă ⇒ Ştergere comentariu sau meniul Pornire ⇒ fila Editare⇒ lista ascunsă Golire comentarii. Prin aceste dialoguri. Modificarea unui comentariu Se face după selectarea celulei cu meniul Revizuire ⇒ fila Comentarii ⇒ butonul Editare comentariu sau cu clic dreapta pe celulă ⇒ Editare comentariu.1. chiar dacă rezultatul nu are nici o semnificaţie logică (de exemplu. sub forma unui dialog. În minifereastra ataşată tastăm textul comentariului.1. 3. formula nu va returna o eroare. eroarea constă în lipsa unei paranteze sau existenţa prea multor paranteze.Excel 2007 – Modul A– Pagina 40 13. în acest caz. Selectăm celula respectivă.13. 33 . trebuie să ţinem cont că nu întotdeauna varianta propusă de Excel e cea dorită aşa că. probabil. care se afişează când cursorul de mouse se află deasupra celulei respective. trebuie ţinut seama că. 14. se recomandă examinarea cu atenţie a formulei. vor dispărea şi conţinutul şi formatul celulei. COMENTARII PENTRU O CELULĂ Un comentariu este un text explicativ ataşat unei celule. terminând cu un clic în afara zonei de comentariu.1.1. discutate mai sus. 14. 14.2.Mesaje de eroare pentru funcţii În afară de mesajele de eroare pentru formule. în asemenea situaţii. De asemenea. 14. 2. Celulele care au ataşat un comentariu sunt marcate cu un triunghi roşu în colţul din dreapta-sus. folosirea virgulei ca separator între argumentele unei funcţii în locul caracterului punct-virgulă sau invers etc. Excel ne propune corectarea automată a formulei.Adăugarea unui comentariu Pentru a adăuga un comentariu unei celule: 1. la introducerea unei formule incorecte pot apărea şi alte mesaje de eroare.

Centrarea unui titlu de tabel 1. Selectăm numărul de celule pe care se va întinde titlul.35 dacă se foloseşte sau nu punctul ca separator între grupele de câte trei cifre din partea întreagă (Utilizare separator mii)36 şi modul de afişare a valorilor negative (Numere negative) – cu minus în faţă. 2. Se poate folosi şi lista ascunsă Format de număr din aceeaşi filă. FORMATAREA UNUI TABEL EXCEL 15. Aaici putem impune numărul de zecimale afişate (Număr zecimale).1.Formatarea celulelor Toate operaţiile de la acest capitol presupun selectarea în prealabil a celulelor ce vor fi formatate. De asemenea. Tastăm în celula din stânga textul titlului tabelului. în plus. El se stabileşte astfel: 1. 35 Se poate stabili şi folosind butoanele Mărire zecimală respectiv Micşorare zecimală din fila Număr. se poate alege simbolul de monedă (Simbol). astfel: General Este formatul iniţial al întregului tabel. Formatul de afişare al unor celule Formatul de afişare este cel care stabileşte aspectul şi modul de afişare a datelor din celule. 36 37 34 Se poate folosi şi butonul Separator mii din fila Număr. 2.37 Şi aici se pot specifica numărul de zecimale şi formatul valorilor negative. 3. în roşu. Număr Este utilizat pentru valori numerice. . eventual ambele variante.Excel 2007 – Modul A– Pagina 41 15. Putem formata celulele şi înainte de completarea lor cu valori.1. Meniul Pornire ⇒ fila Aliniere ⇒ butonul Îmbinare şi centrare. Simbol monetar Este utilizat pentru valorile monetare şi determină ataşarea simbolului de monedă la valoare. la ştergerea conţinutului celulelor. dar nu e foarte performant. din fila Simbolul de monedă poate fi ataşat şi folosind butonul Simbol monetar Număr. După selectarea celulelor. dar această variantă nu este foarte performantă. În dialogul afişat folosim pagina de dialog Număr şi stabilim formatul dorit din lista Categorie.2.2. 15. formatele stabilite pentru celule rămân valabile până la schimbarea sau ştergerea lor. 15. folosind meniul Pornire ⇒ fila Număr ⇒ butonul Formatare celulă:Număr sau clic dreapta pe domeniul 34 selectat ⇒ Formatare celule.

dacă se afişează ca jumătăţi. Procentaj Multiplică valorile din celule cu 100 şi le ataşează simbolul de procent. sferturi. selectăm celula/celulele şi activăm comutatorul Încadrare text din acelaşi dialog. fiind tratate ca text. 3 sau 4 cifre. 38 din fila . se poate folosi comutatorul Potrivire prin reducere din aceeaşi pagină de dialog pentru a micşora/mări fontul astfel încât valoarea Formatul Procentaj se poate aplica şi folosind butonul Stil procent Număr. 15. după selectarea celulelor.Excel 2007 – Modul A– Pagina 42 Contabil Este utilizat pentru tabele contabile şi determină alinierea pe verticală a simbolului de monedă şi a virgulelor zecimale. caracterul # este simbolul pentru o poziţie de cifră). Pentru a forţa scrierea pe mai multe rânduri. asemenea valori pot fi folosite în calcule). Alinierea valorilor în celule Se stabileşte. sutimi. Eventual. zecimi. chiar dacă în celulă se află un număr (totuşi. 15.3.38 Fracţie Este utilizat la afişarea zecimalelor ca fracţii. Excel scrie un text lung pe un singur rând într-o celulă. Dată Este folosit pentru valori tip dată calendaristică.2. Din lista Tip se poate alege unul din formatele disponibile. Particularizat Permite utilizatorului să-şi creeze propriile formate de afişare (de exemplu.  Lista ascunsă Verticală – alinierea pe verticală a textului. a numerelor de telefon sau a codurilor numerice personale. şaisprezecimi. Se pot specifica următoarele:  Lista ascunsă Orizontală – modul de aliniere pe orizontală a textului în celule. are efect numai dacă într-o celulă din linie se află un text scris pe mai multe rânduri. optimi. Se pot specifica simbolul de monedă şi numărul de zecimale. Text Afişează datele exact aşa cum le-am introdus de la tastatură. Se poate stabili numărul de zecimale afişate. Text pe mai multe rânduri într-o celulă (încadrarea textului într-o celulă) În mod normal. Din lista Tip se poate alege unul din formatele disponibile. folosind meniul Pornire ⇒ fila Aliniere ⇒ butonul Formatare celulă:Aliniere ⇒ sau butoanele corespunzătoare din aceeaşi filă sau clic dreapta pe domeniul selectat ⇒ Formatare celule ⇒ pagina de dialog Aliniere. Special Este utilizat la afişarea într-o listă a codurilor poştale. Ştiinţific Afişează numerele în format cu exponent. Se poate stabili dacă numitorul fracţiei are 2.2.2. Oră Este folosit pentru valori tip oră.

vom selecta celulele respective. apoi: 1. doar valoarea celulei din colţul din stânga-sus al domeniului selectat. Parametrii referitori la font Se stabilesc. La Stil alegem tipul de linie. La Model alegem modul în care se combină cele două culori. fie trăgând cu mouse-ul de acul indicator de la Orientare.6.2.7. bordurile afişate pe ecran nu se listează. în aceeaşi pagină de dialog. de la meniul Pornire 15. activând comutatorul Îmbinare celule din aceeaşi pagină de dialog. fie specificând numărul de grade la Grade. În lista de culori de deasupra alegem culoarea de fundal. Culori de umplere (fundal) pentru celule Se stabileşte. 3. 15.5. din meniul Pornire ⇒ fila Font ⇒ butonul Formatare celule sau butoanele din aceeaşi filă. O altă metodă. 15. apoi: 1. după selectarea celulelor. Eliminarea unei laturi de chenar se face asemănător. mai rapidă. Înclinarea textului Se poate stabili. folosind meniul Pornire ⇒ fila Font ⇒ lista ascunsă Culoare de umplere sau clic dreapta pe celule ⇒ Formatare celule ⇒ pagina de dialog Umplere. 15.. 2. 3.2. Borduri pentru celule În mod normal.3 pentru fiecare latură în parte. după selectarea celulelor.2. apoi folosim meniul Pornire ⇒ fila Font ⇒ pagina de dialog Bordură. Fuzionarea celulelor vecine Se stabileşte.. 15.4. după selectarea celulelor. 2. e folosirea listei ascunse ⇒ fila Font. Repetăm paşii 1. trebuie să nu uităm că Excel păstrează.2. . La Culoare alegem culoarea pentru linie. În lista de culori de mai jos alegem o culoare cu care se va combina prima.2.8. în celula rezultantă. OBSERVAŢIE În acest caz. Se poate folosi şi lista ascunsă Orientare de la meniul Pornire ⇒ fila Font. Dăm clic pe latura respectivă în zona Text sau pe butonul corespunzător de pe lângă aceasta. 4.Excel 2007 – Modul A– Pagina 43 să se restrângă astfel încât să încapă în celulă. Dacă vrem să impunem borduri pentru anumite celule.

Folosim Inserare ⇒ Foaie de calcul ⇒ OK din meniul contextual al etichetei foii de calcul respective. 16. mutate.3. pe lângă format.2. Dacă numele foii conţine şi spaţii. formula este actualizată automat pentru a reflecta noul nume al foii. copiate etc.3. numele său va fi încadrat. 16.39 2.2. Dacă foaia participă cu vreo celulă la vreo formulă în altă foaie de calcul. OBSERVAŢII 1. . Copierea formatului unei celule Dacă se doreşte copierea caracteristicilor de formatare ale unei celule la alte celule vom proceda astfel: 1. în formulele la care participă celulele din ea.FOILE DE CALCUL Iniţial. numite Foaie1. Selectăm foaia de calcul în stânga căreia dorim să apară cea nouă. Anularea selectării mai multor foi de lucru se face cu Anularea grupării foilor din meniul contextual al uneia dintre etichetele foilor selectate. Selectăm celula/domeniul de celule de la care vrem să copiem parametrii de formatare.Ştergerea unei foi de calcul 1. se ţine apăsată tasta Ctrl în timpul selectării.9. Selectăm numele foii/foilor de calcul pe care vrem să le ştergem. 2. 39 . 16. 2. le vom selecta şi vom folosi meniul Pornire ⇒ fila Editare ⇒ lista ascunsă Golire ⇒ varianta Golire formate sau varianta Golire totală – în acest ultim caz.. Folosim: Pentru a selecta mai multe foi de lucru.. în partea inferioară a ecranului ⇒ Redenumire ⇒ tastarea numelui nou ⇒ confirmare cu Enter sau un clic undeva în afara numelui.10. există trei foi de calcul. Ştergerea formatului Dacă dorim să renunţăm la formatele aplicate unor celule.2. Selectăm celula/domeniul de celule căruia dorim să-i aplicăm parametrii respectivi.1. se şterg şi conţinutul şi comentariile ataşate celulelor).. 2. între apostroafe.Schimbarea numelor foilor de calcul Se poate face cu:  Clic-dreapta pe eticheta cu numele foii. 3. Folosim meniul Pornire ⇒ fila Clipboard ⇒ butonul Descriptor de formate . 16.  Clic dublu pe numele foii ⇒ tastarea numelui nou. dar numele acestora poate fi schimbat şi ele pot fi şterse.Excel 2007 – Modul A– Pagina 44 15.Inserarea unei foi de calcul 1. 15.

1. fie în alt registru. 4. Mutarea unei foi de calcul în alt registru 1. 4. 2.4. Activăm comutatorul Crearea unei copii şi confirmăm cu OK. Folosim Mutare sau copiere din meniul contextual al foii selectate. . Deschidem registrul-destinaţie (cel în care vrem să mutăm foaia de calcul). Folosim Mutare sau copiere din meniul contextual al foii selectate. Copierea unei foi de calcul în acelaşi registru 1. Dacă foaia de calcul ştearsă participă la formule în altă foaie de calcul. Selectăm foaia de calcul pe care dorim s-o copiem. 3. Dacă foaia de calcul conţine valori. La Înaintea foii alegem foaia înaintea căreia dorim s-o mutăm pe cea selectată şi confirmăm cu OK. Folosim Mutare sau copiere din meniul contextual al foii selectate. 3. La În registrul selectăm registrul în care vrem să copiem foaia.5. La În registrul selectăm registrul în care vrem să mutăm foaia. fie în alt registru.1. Selectăm foaia de calcul. Deschidem registrul-destinaţie (cel în care vrem să copiem foaia de calcul).Copierea foilor de calcul Putem copia o foaie de calcul fie în acelaşi registru. 16. 16. Folosim Mutare sau copiere din meniul contextual al foii selectate.2. formulele respective vor afişa mesajul de eroare #REF!. 2. OBSERVAŢII 1. 3.2.5. Activăm butonul Crearea unei copii şi confirmăm cu OK. Revenim la registrul-sursă şi selectăm foaia de calcul. 16. 3. Copierea unei foi de calcul în alt registru 1.5. 4. 5. Mutarea unei foi de calcul în acelaşi registru 1. La Înaintea foii alegem unde vrem să apară foaia de calcul.4. 16. 16.Mutarea foilor de calcul Putem muta o foaie de calcul fie în acelaşi registru.  Ştergere (Delete) din meniul contextual al etichetei foii. 6.4. 16. 2. se va cere confirmare pentru ştergere. La Înaintea foii alegem unde vrem să apară copia foii de calcul. 3.Excel 2007 – Modul A– Pagina 45  Editare⇒Ştergere foaie (Edit⇒Delete Sheet). Revenim la registrul-sursă şi selectăm foaia de calcul. 2. 2. Nu există anulare pentru ştergerea unei foi de calcul.

Pentru a filtra informaţiile. la Ordine. alegem varianta La mutarea într-un alt registru. SORTAREA DATELOR Excel ne permite sortarea datelor dintr-un tabel după mai multe criterii: 1. procedăm astfel: 1. dacă foile de lucru mutate participă cu valori la formulele din alte foi de lucru din registrul original. Dăm clic pe butonul listei ascunse din coloana pe care dorim să o utilizăm la filtrarea listei şi. există o metodă mai simplă: selectăm coloana şi folosim unul din butoanele Sortare de la A la Z/de la Z la A din aceeaşi filă. Folosim meniul Date ⇒ fila Sortare şi filtrare ⇒ butonul Filtru. stabilim următoarele:  Dacă tabelul nostru are cap de tabel. din zona Filtre de text. împreună cu rândul-cap de tabel). 18. 2. 2. ordinea de sortare pentru el. La Înaintea foii alege unde vrem să apară foaia de calcul.  Din lista ascunsă Sortare după alegem câmpul (coloana) care va fi criteriu principal de sortare a datelor şi specificăm alături. în sensul că al doilea criteriu va avea efect numai dacă pentru primul există valori dublură. La celulele din prima linie a tabelului apare un buton de listă ascunsă. 3. 41 Ordinea în care alegem criteriile de sortare este esenţială. În dialogul afişat. 40 .FILTRAREA DATELOR Într-un tabel pot fi afişate la un moment dat doar o parte din date şi anume doar acelea care respectă o anumită condiţie.41 folosind butonul Adăugare nivel şi procedând apoi asemănător la Apoi după. Selectăm lista de date (eventual.  Dacă este cazul. Selectăm tabelul. Dacă dorim sortarea valorilor după o singură coloană. 40 17. folosim butonul radio Datele au anteturi. putem specifica şi alte criterii de sortare. acestea vor afişa un mesaj de eroare.Excel 2007 – Modul A– Pagina 46 5. Folosim meniul Date ⇒ fila Sortare şi filtrare ⇒ butonul Sortare . inclusiv prima linie din el (capul de tabel).

linii. graficul se va actualiza conform noilor valori. Ori de câte ori modificăm ulterior datele care contribuie la diagramă din foaia de calcul. Nu este egal cu. 2...42 Se poate aplica o filtrare pe mai multe coloane din tabel.1.Diagrame Datele introduse într-un tabel Excel pot fi reprezentate grafic prin diagrame de diverse forme (coloane.1.1. etc. Selectăm datele pe care dorim să le reprezentăm în diagramă. putem folosi o filtrare mai complexă.Filtrare complexă Pe lângă filtrarea pe baza unor valori din coloana respectivă. În acest scop: 1. În dialogul afişat stabilim valoarea/valorile limită pentru filtrare. Pentru aceasta: 1. în care putem stabili şi alte condiţii de filtrare. eventual şi denumirile care apar drept cap de coloană sau rând..OBIECTE ÎNTR-O FOAIE DE CALCUL 19. pentru coloana respectivă lista ascunsă din care alegem Filtre de număr ⇒ varianta dorită (Este egal cu. Dacă alegem din listă.Excel 2007 – Modul A– Pagina 47 dorită:  Selectare totală – afişează toate rândurile din tabel. 42 Coloanele care au aplicat un criteriu de filtrare vor avea afişat în dreapta butonul . puncte etc. Excel va afişa numai rândurile în care coloana are valoarea/valorile aleasă/alese. Vom efectua întâi o filtrare normală. 3. Revenirea la afişarea normală se face tot cu meniul Date ⇒ fila Sortare şi Filtrare ⇒ butonul Filtru.  mai jos sunt afişate toate valorile distincte din coloana selectată drept criteriu de filtrare. 19. plăcintă.1..). Crearea unei diagrame În scopul exemplificării.). 18. se vor afişa numai rândurile care îndeplinesc toate criteriile de filtrare. vom încerca să creăm o diagramă pentru evoluţia producţiei folosind datele din foaia de calcul grafic... Anularea unui criteriu de filtrare pentru o anumită coloană se face deschizând lista ascunsă de lângă numărul ei ⇒ Golire filtru de la. Vom folosi.. în acest caz. 19. Anularea tuturor criteriilor de filtrare: meniul Date ⇒ fila Sortare şi filtrare ⇒ butonul Filtru.

4. Modificarea unei diagrame 19. 19.2. coloană. Texte explicative lângă axe ⇒ buton Selectare diagramă ⇒ meniul Aspect ⇒ fila Etichete ⇒ lista ascunsă Titluri de axe ⇒ alegere tip de text ⇒ introducere text.2. Pentru schimbare: selectare diagramă ⇒ meniul suplimentar Instrumente diagramă ⇒ fila Date ⇒ butonul Comutare rând/coloană. lunile vor apărea lângă axa X şi secţiile vor apărea în legendă).Excel 2007 – Modul A– Pagina 48 2.2.2.2.3. Modificare aspect titlu: clic pe diagramă ⇒ clic pe titlu (eventual selectare text din el) ⇒ clic dreapta pe textul selectat ⇒ Font ⇒ specificare parametri de formatare. secţiile vor apărea lângă axa X şi lunile vor apărea în legendă).2. Legendă Selectare diagramă ⇒ meniul Aspect ⇒ fila Etichete ⇒ lista ascunsă Pentru afişare valori doar lângă o serie de valori.7.2.1. 43 .1. Modificare tip de diagramă Selectare diagramă ⇒ meniul Proiectare ⇒ fila Tip Modificare tip diagramă ⇒ alegere alt tip de diagramă. con. 19.1. Modificare titlu: clic pe diagramă ⇒ clic pe titlu ⇒ modificare text.43 Selectare diagramă ⇒ meniul Aspect ⇒ fila Axe ⇒ lista ascunsă Linii de grilă ⇒ alegere variante. Linii de grilă ⇒ alegere poziţie valori reprezentative.1. piramidă) etc. 19. vom selecta întâi seria din diagramă (linie.2. Titlu diagramă Adăugare titlu: clic pe diagramă ⇒ meniul Aspect ⇒ fila Etichete ⇒ butonul Titlu diagramă ⇒ alegere tip de titlu.1. 19.1.5. Meniul Inserare ⇒ fila Diagrame ⇒ alegere tip diagramă.1. Orientarea seriilor de date pe coloane înseamnă că prima coloană din domeniul selectat va fi considerată cu valori care vor fi afişate pe axa X iar valorile din prima linie vor apărea în legenda diagramei (în acest exemplu. Toate tipurile de diagrame şi alegere tip).1.1. Valori lângă punctele semnificative din diagramă Selectare diagramă ⇒ meniul Aspect ⇒ fila Etichete ⇒ lista ascunsă Etichete de date 19. Ştergere titlu: clic pe diagramă ⇒ clic pe titlu ⇒ tasta Delete. 19.6.2. Schimbarea orientării graficului (rânduri/coloane) Orientarea seriilor de date pe rânduri înseamnă că primul rând din domeniul selectat va fi considerat cu valori care vor fi afişate pe axa X iar valorile din prima coloană vor apărea în legenda diagramei (în acest exemplu. apoi subtip de diagramă din listele ascunse corespunzătoare (eventual. 19.

1.4.2. 19. puncte.1. Dacă în timpul tragerii se ţine apăsată tasta Alt.11. Pentru mutare în apropiere. Modificare aspect diagramă Fiecare element al graficului (linii. se poate folosi tragerea cu mouse-ul de una din laturi. Deschidem registrul-destinaţie. 44 Dialogul diferă de la un element de diagramă la altul. 19.1. Comutăm pe registrul-destinaţie şi folosim meniul Pornire ⇒ fila Clipboard ⇒ butonul Lipire.1.Excel 2007 – Modul A– Pagina 49 Legendă ⇒ alegere poziţie legendă. Mutarea şi copierea unei diagrame Aceste operaţii se execută clasic (selectare diagramă meniul Pornire ⇒ fila Clipboard ⇒ butoanele Decupare/Copiere. vom selecta foaia de calcul destinaţie. atunci când cursorul ia forma unei săgeţi cu două vârfuri. Pentru copiere/mutare în alt registru: 1. coloane. tipuri de linii etc. apoi cel sursă. Ştergerea unei diagrame Se selectează diagrama şi se foloseşte tasta Delete. 19. apoi butonul Lipire la destinaţie). Schimbarea dimensiunilor unei diagrame Se face prin tragere cu mouse-ul de unul din cele 8 zone care apar pe laturile şi în colţurile diagramei după selectare. 19.8.3. sectoare de cerc etc.1.44 Pentru modificarea parametrilor referitori la font dăm clic dreapta pe element ⇒ Font din meniul contextual. Pentru copiere/mutare în altă foaie de calcul vom proceda la fel dar.1. Schimbare domeniu de valori pentru diagramă Selectare diagramă ⇒ meniul Proiectare Modificare tip diagramă.) poate fi modificat în ceea ce priveşte aspectul (culoare. 19. înainte de butonul Lipire. 2.2.) poate fi modificat cu clic pe elementul respectiv ⇒ meniul Aspect ⇒ butonul Formatare selecţie ⇒ folosire opţiuni din dialogul afişat. 3. . ⇒ fila Tip ⇒ butonul 19.9. dimensiunile graficului vor fi ajustate la dimensiunile celulelor în care se încadrează. Tabel lângă diagramă Selectare diagramă ⇒ meniul Aspect ⇒ fila Etichete ⇒ lista ascunsă Tabel de date .2. Selectăm diagrama şi folosim meniul Pornire ⇒ fila Clipboard ⇒ butoanele Decupare/Copiere.10.2.

În dialogul afişat deschidem discul.Texte WordArt Acelaşi mod de lucru ca la Word.2. . înălţime – reduce sau măreşte textul astfel încât să încapă pe numărul de coli specificate.. 19.Excel 2007 – Modul A– Pagina 50 19.Imagini Pentru a insera într-o foaie de calcul o imagine dintr-un fişier: 1. Meniul Inserare ⇒ fila Ilustraţii ⇒ butonul Imagine. Modificarea şi ştergerea imaginilor Pentru modificarea unei imagini o vom selecta şi vom folosi meniul Format. 19. apoi folderul în care se află fişierul imagine. 2. pagini lăţime pe.1.3.  Potrivire la. În pagina de dialog Pagină putem specifica următorii parametri:  Orientare – cele două orientări posibile în pagină: Tip portret respectiv Tip vedere. apoi butoanele afişate.46  Numărul primei pagini – se foloseşte pentru a specifica valoarea de la care începe 45 46 Se poate folosi şi lista ascunsă Orientare din aceeaşi filă.  Dimensiune hârtie – mărimea fizică a hârtiei pe care se va lista documentul.2. Se va afişa un dialog cu mai multe pagini: 1. Configurarea hârtiei pe care se va face tipărirea se realizează cu meniul Aspect pagină ⇒ fila Iniţializare pagină ⇒ lista ascunsă Margini ⇒ Margini particularizate. 20. apoi selectăm fişierul şi folosim butonul Inserare.. Se poate folosi şi lista ascunsă Dimensiune din aceeaşi filă..45  Ajustare la – măreşte/micşorează textul cu procentul specificat (10-400%).STABILIREA PARAMETRILOR SPECIFICI PAGINII Observaţie Aceşti parametri sunt specifici fiecărei foi de calcul în parte..

se poate folosi şi butonul alăturat. În acest moment. pe fiecare pagină tipărită. mai direct. De exemplu. pentru selectarea directă a domeniului/domeniilor cu celulele respective. eventualele culori se listează ca nuanţe de gri. Pagina de dialog Margini:  Sus.. Jos.  Ordinea paginilor – ordinea în care sunt imprimate paginile. Pagina de dialog Foaie:  Zonă de imprimat – domeniul de celule care vor fi tipărite.Salturi la pagină nouă Dacă datele dintr-o foaie de calcul nu încap pe o pagină. listarea este mai rapidă. aşa cum sunt ele propuse de Excel. 47 .  Calitate tip schiţă – dacă e activat.  Comentarii – stabileşte dacă şi unde se listează eventualele comentarii ataşate celulelor (La sfârşitul foii sau Cum este afişat în foaie). aici extinderea se face. Excel va muta. coloana F pe pagina a doua. Coloane de repetat la stânga – liniile şi coloanele care se vor repeta. implicit. -. lista ascunsă Zonă de imprimat din fila Iniţializare pagină. dar majoritatea elementelor grafice nu se listează. drept cap de tabel.  Alb-negru – dacă este activat. şi spre dreapta. imaginea din dialog).  Erori în celule ca – modul de afişare a mesajelor de eroare din celule (afişat. Spre deosebire de Word. Stânga. necompletat – celulele cu mesaje rămân goale. De asemenea. Subsol – înălţimile antetului/subsolului. 20. De exemplu. în cm.sau #N/A – determină afişarea acestor caractere în locul mesajelor în sine). dacă pentru un tabel care se întinde pe coloanele A.  Titluri rânduri şi coloane – dacă e activat.  Linii de grilă – forţează tipărirea liniilor de grilă. se listează şi literele coloanelor şi numerele liniilor.47  Rânduri de repetat la început. Dreapta – marginile lăsate libere la pagină.F coloana F nu încape pe coală – respectând marginile –. Excel le va împrăştia pe mai multe pagini. dacă datele nu încap pe o singură pagină (v. Pe verticală – determină centrarea în pagină unui tabel mai mic decât pagina. în cm. se poate folosi.  Antet. în dreapta. 3.Excel 2007 – Modul A– Pagina 51 numerotarea paginilor. unde un tabel se poate extinde numai în jos. 2. automat.  Pe orizontală. pentru primele două linii vom specifica $1:$2 iar pentru primele trei coloane vom specifica $A: $C.1..

Meniul Vizualizare ⇒ fila Vizualizări registre de lucru ⇒ Examinare sfârşit de pagină. Inserarea unui salt la pagină nouă 1. 20. Saltul la pagină nouă se va afişa ca o bară albastră între rândurile/coloanele respective. acestea nu sunt vizibile. 20. ele vor fi afişate ca o linie întreruptă acolo unde ar apărea la tipărire. ulterior. selectăm celula în stânga şi deasupra căreia dorim să inserăm salturile la pagină nouă.2. folosim lista Întreruperi ⇒ Reiniţializarea tuturor sfârşiturilor de pagină.48 2. selectăm rândul deasupra căruia dorim să apară saltul. atunci când cursorul are forma unei săgeţi cu două vârfuri.1. În acest moment avem la dispoziţie trei variante:  Pentru un salt de pagină orizontal. selectăm coloana în stânga căreia vrem să apară saltul. înainte de specificarea salturilor la pagină nouă. Revenirea la modul de afişare normal se face cu meniul Vizualizare ⇒ fila Vizualizări registre de lucru ⇒ butonul Normal sau butonul Normal din bara de stare. 21. . . 20.Excel 2007 – Modul A– Pagina 52 20.  Pentru un salt de pagină vertical.  Pentru salturi de pagină atât pe orizontală cât şi pe verticală. vom folosi butonul Office ⇒ Opţiuni Excel ⇒ categoria Complex ⇒ Afişare opţiuni pentru această foaie de lucru ⇒ comutatorul Afişare sfârşit de pagină.1. Pentru a elimina toate salturile. . Se trage cu mouse-ul saltul la pagină nouă în direcţia dorită. Pentru a elimina un anumit salt.3. Ştergerea salturilor la pagină nouă Pot exista două situaţii: 1. ANTETURI ŞI SUBSOLURI Anteturile sunt texte care se repetă în partea superioară a fiecărei pagini din foaia 48 Sau clic pe butonul Examinare sfârşit de pagină din dreapta barei de stare. Afişarea/ascunderea unui salt la pagină nouă În mod normal. Meniul Aspect pagină ⇒ fila Iniţializare pagină ⇒ lista ascunsă Întreruperi ⇒ Inserare sfârşit de pagină. Meniul Vizualizare ⇒ fila Vizualizări registre de lucru ⇒ Examinare sfârşit de pagină. 2.1.1.1. 3. îl tragem cu mouse-ul în afara zonei de examinare a sfârşiturilor de pagină. Mutarea unui salt la pagină nouă 1. 2.4. Dacă dorim afişarea/ascunderea lor.

Nume foaie – inserează numele foii de calcul curente – cod &[Filă]. Formatare imagine – permite formatarea imaginii introduse. şi se va afişa bara de butoane de mai jos.50 aşteptând conţinutul acestuia. centru. 21. în care putem introduce diverse elemente (texte. folosind butoanele din fila Elemente antet şi subsol. 2. pentru subsol procedându-se la fel. în poziţia cursorului.49 În acest moment cursorul se va muta în caseta centrală de text pentru antet. câmpuri etc. Imagine – inserează o imagine (se va deschide un dialog pentru alegerea acesteia) – cod &[Imagine]. înainte. Număr de pagini – inserează numărul de pagini din foaia de calcul – cod &[Pagini]. Nume fişier – inserează numele fişierului registru curent – cod &[Fişier].Excel 2007 – Modul A– Pagina 53 de calcul iar subsolurile în partea inferioară a acesteia. vom muta cursorul în partea inferioară a paginii. 49 . dreapta). nu parţial (în caz contrar. Pentru a crea un subsol procedăm la fel dar. e. g. Meniul Inserare ⇒ fila Text ⇒ butonul Antet şi subsol.  dacă dorim să ştergem un câmp. Cale fişier – inserează numele fişierului registru curent. 50 Pentru subsol. câmpurile sunt introduse de Excel în forma generică &[nume_câmp] astfel: a. câmpuri ce vor fi actualizate automat de Excel la listare.51. în modul de afişare Aspect pagină şi se va poziţiona cu cursorul în caseta centrală a antetului de pagină.  putem include. Excel va trece. 51 Acest buton nu introduce cod.1. automat. Un antet/subsol se compune din trei secţiuni orizontale (stânga.Crearea unui antet/subsol Vom discuta aici crearea unui antet. În caseta de text aferentă secţiunii:  putem să tastăm un text oarecare (pe care îl putem formata după dorinţă: selectare text ⇒ meniul rapid care apare). ceea ce rămâne e considerat de Excel text şi afişat ca atare). f.). Data curentă – inserează data curentă (a listării) – cod &[Dată]. d. Ora curentă – inserează ora curentă – cod &[Oră]. Număr de pagină – inserează numărul paginii curente – cod &[Pagină]. împreună cu calea spre el – cod &[Cale]&[Fişier]. folosim butonul Salt la subsol din aceeaşi bară. i. în caseta Faceţi clic pentru a adăuga un subsol. vom elimina codul său complet. c. b. Pentru a crea un antet: 1. h.

53 În funcţie de rezoluţia monitorului.  Închidere Examinare înaintea imprimării – închide fereastra de examinare şi revine la vizualizarea anterioară a foii de calcul. Pagina anterioară – trece la pagina următoare respectiv anterioară. revenirea la afişarea 53  Pagina următoare. deoarece uneori.Excel 2007 – Modul A– Pagina 54 Modificarea antetului/subsolului se face similar (meniul Vizualizare ⇒ butonul Aspect pagină etc. mai sus).1.).Imprimarea propriu-zisă a foilor de calcul ATENŢIE! Se recomandă ca înainte de imprimarea propriu-zisă să se verifice cu atenţie calculele efectuate de formule şi datele din celule. chiar dacă Excel nu afişează un mesaj de eroare.  Panoramare – comută între vizualizarea completă a unei pagini şi vizualizare mărită. de modificarea parametrilor la nivel de pagină. 22. 22. se vor afişa numai domeniile selectate. fie cu tasta Esc.  Tipărirea propriu-zisă.Examinarea înaintea tipăririi Observaţie Revenirea la afişarea normală se face fie cu butonul Normal din bara de stare. mai jos)  Iniţializare pagină – deschide dialogul cu paginile pentru specificarea parametrilor de tipărire specifici paginii (v.  Afişare margini – afişează/ascunde liniile de ghidare şi marcajele pentru margini. precum bordurile subţiri. în vizualizarea completă este posibil să nu vedeţi anumite elemente grafice. 22. Se realizează cu butonul Office ⇒ Imprimare ⇒ Examinare înaintea imprimării.IMPRIMAREA FOILOR DE CALCUL Pentru imprimare se recomandă parcurgerea a două etape:  Examinarea înaintea tipăririi. dacă este cazul. Se va afişa o fereastră suplimentară cu conţinutul foii de calcul curente52 şi o bară cu următoarele butoane:  Imprimare – deschide dialogul de la tipărirea propriu-zisă (v. Revenirea la aspectul normal se face cu Vizualizare ⇒ butonul Normal. Imprimarea se realizează cu butonul Office ⇒ Dacă s-au selectat în prealabil domeniile de celule care vor fi listate. care pot fi folosite pentru ajustarea marginilor prin tragere cu mouse-ul. celulele care participă la formule nu sunt cele dorite. 52 . stabiliţi conform celor de mai sus şi de reexaminarea aspectului.2. urmată.

Tabel – tabelul selectat anterior. Tot registrul de lucru – întregul registru. căruia i s-a aplicat un stil de tabel (v.Excel 2007 – Modul A– Pagina 55 Imprimare ⇒Imprimare.  la Asamblare (Collate) – modul în care vor fi livrate paginile copiilor (exemplare complete sau teancuri de copii ale fiecărei pagini).. Foile active – foile de calcul selectate în prealabil.. OBSERVAŢIE Dacă dorim să tipărim numai anumite domenii de celule.  la De imprimat – ce dorim să listăm: Selecţie – domeniile selectate în prealabil.  la Zonă de imprimat – ce pagini dorim să listăm: Toate sau numai cele specificate cu Pagini la De la... Se va afişa un dialog în care putem specifica următoarele:  la Nume – alegem imprimanta pe care vrem să listăm documentul (una din cele instalate la nivel de Windows). mai sus). La. . le vom selecta în prealabil.  la Copii (Copies) – numărul de copii dorite..

........... REGULI DE INTRODUCERE A DATELOR ÎNTR-O FOAIE DE CALCUL.............................54 .52 22.................................14 10...................................11 8.....................................................................................................................13 9........ STABILIREA PARAMETRILOR SPECIFICI PAGINII......... EDITAREA DATELOR........................................................................................... COMPONENTELE FERESTREI EXCEL 2007............................................46 19.............18 12....... COMENTARII PENTRU O CELULĂ.....18 11.........41 16...................................... IMPRIMAREA FOILOR DE CALCUL...............................Excel 2007 – Modul A– Pagina 56 CUPRINS 1...... COPIEREA..............................3 4.... FOILE DE CALCUL......................... SELECTAREA ÎNTR-O FOAIE DE CALCUL EXCEL..46 18.............................23 14.............. MUTAREA......................... OBIECTE ÎNTR-O FOAIE DE CALCUL........................... SORTAREA DATELOR......... GESTIONAREA REGISTRELOR DE CALCUL. FORMULE................................................ FORMATAREA UNUI TABEL EXCEL.......................50 21...................................................... ŞTERGEREA DATELOR...................... COLOANE ŞI CELULE.....47 20.........................................1 3.....................6 5.............. CĂUTAREA ŞI ÎNLOCUIREA UNEI VALORI ÎNTR-O FOAIE DE CALCUL22 13....44 17.............................. FUNCŢIA HELP......6 6....... GENERALITĂŢI.. MODIFICAREA SETĂRILOR DE BAZĂ....1 2. FILTRAREA DATELOR.......40 15............ OPERAŢII CU RÂNDURI............................. DEPLASAREA ÎNTR-UN REGISTRU............................7 7.......................... ANTETURI ŞI SUBSOLURI......................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful