ANEXE

82

ANEXE
RELATII MATEMATICE UTILIZATE FRECVENT IN GEODEZIE I. Serii Seriile au o mare importanţă în calculele geodezice. Cu ajutorul lor, multe formule complexe se reduc la forme simple ce pot fi utilizate cu uşurinţǎ în calcule . Formulele iniţiale pentru dezvoltarea în serie sunt: Seria Taylor h h2 h3 f ′ ( x0 ) + f ′′ ( x0 ) + f ′′′ ( x0 ) + ... 1! 2! 3! (I.1)

f ( x ) = f ( x0 + h ) = f ( x0 ) +

Seria Mac-Laurin f ( x ) == f ( 0 ) + x x2 x3 f ′ ( 0) + f ′′ ( 0 ) + f ′′′ ( 0 ) + ... 1! 2! 3! (I.2)

în care: f(0), f’(0), f’’(0)… sunt valorile funcţiilor f(x), f’(x), f’’(x)… pentru cazul x=0. Formulele (I.1) şi (I.2) pot fi folosite cu condiţia ca funcţia f(x) şi toate derivatele succesive să fie finite şi continue pentru toate valorile variabile în intervalul discutat.

GEODEZIE

. x 3 5 945 (I.83 ANEXE Folosind formulele Mac – Laurin şi Taylor obţinem următoarele serii particulare care sunt folosite pe larg în geodezia superioară: Serii trigonometrice h2 h3 sinx0 − cosx0 + ....3) Funcţiile trigonometrice ale unghiurilor mici Dacă argumentul x este exprimat în fracţiuni de rază.. cos 2 6 2 x0 + 3 sin2 x0 1 h3 cos 2 sinx0 + h + + ....4) GEODEZIE ... 2 6 2 3 ( x0 + h) = cosx0 − hsinx0 − h cosx0 + h sinx0 + . atunci: sinx = x − x3 x5 + − . 0 − h 2 3 4 sin x0 sin x0 3 sin x0 (I... 2 24 x3 2 x5 tgx= x + + + .. 6 120 x2 x4 cosx = 1 − + − ... 3 15 1 x x3 2 x5 ctgx = − − − − . 2 3 4 cos x0 cos x0 3 cos x0 ( x0 + h) = sinx0 + hcosx0 − sin tg( x0 + h) = tgx 0 + h 2 x0 h3 sin2 x0 + 3 cos x0 1 2 cos ( x0 + h) = ctgx ctg +h − + ..

atunci avem: x′ x′ x′ sinx′ = − 3 + 5 − . ρ ′ 3ρ ′ 15ρ ′ 3 5 Descompunerea binomului (1+x)m ( |x|<1 ) GEODEZIE . .. x 6 360 sec x=1+ Dacă x este exprimat în secunde de arc. 2 24 1 x 7 x3 cos ecx= + + + .. 2ρ ′ 24ρ ′ (I. .5) x′ x′ 2x′ tgx′ = + 3 + 5 + .. ρ ′ 6ρ ′ 120ρ ′ 3 5 x′ x′ 4 cosx′ = 1 − 2 + 4 − . ..ANEXE 84 x2 5 x4 + + .

.85 ANEXE ( 1+ x) m = 1 + mx + m ( m − 1) 1 ×2 1 ×2 × 3 m ( m − 1) . 2 3 4 (I. (I..... 2 8 16 128 1+ x 1 = 1 − 2 x + 3 x 2 − 4 x3 + 5 x 4 − ... 2 8 16 1 1 3 5 = 1 + x 2 + x 4 + x 6 + ..6) Dând lui “m” diferite valori. 2 3 4 µ µ µ log(1 ± x) = µ ln(1 ± x) = ±µx − x2 ± x3 − x4 ± ...7) Diferenţiala unei funcţii de mai multe variabile scalare GEODEZIE . 2 ( 1+ x) 1 − x2 = 1− 1 2 1 4 1 6 x − x − x − . ( m − n + 1) n + x 1 ×2 × 3× .. 2 2 8 16 1− x Seriile logaritmice ( |x|<1 ) 1 2 1 3 1 4 x ± x − x ± .. ×n x2 + m ( m − 1) ( m − 2 ) x 3 + .... 2 8 16 128 1 1 3 5 35 4 = 1 − x + x 2 − x3 + x − .. obţinem: 1 = 1 − x + x 2 − x 3 + x 4 − .....8) ln(1 ± x) = ± x − (I. 1+ x 1 1 1 5 4 1 + x = 1 + x − x 2 + x3 − x + ...

. = ∑ 2 2 2 ∂x12 ∂x2 ∂xn i =1 ∂xi (1.. ∂xi dxi.12) (1. .xn).ANEXE 86 (1. 2.  ∂x ∂x ∂xn 2  1   ∂  . pentru z=f(x.13) GEODEZIE .10) In caz particular. x2(t)… xn(t)). .n ÷ ÷=     ∂xi  (1.11) Operatorul Laplace: ∆ = ∇2 = n ∂2 ∂2 ∂2 ∂2 .... atunci se poate definii derivata totalǎ a funcţiei “f”: n df ∂f dxi =∑ dt i =1 ∂xi dt (I. i = 1. x2. y(x)) se obţine: df ∂f ∂f dy = + dx ∂x ∂y dx Operatorii diferenţiali: Operatorul Hamilton (operatorul gradient):  ∂ ∂ ∂ ∇= ..9) df = ∑ i =1 n ∂f dxi ∂xi unde: ∂f .…..derivatele parţiale ale funcţiei f{x1. .diferenţialele mǎrimilor scalare In cazul când argumentele funcţiei sunt funcţii de alte variabile independente f(x1(t)....

GEODEZIE . b.1 Triunghi sferic a.unghiurile triunghiului sferic ABC din fig. c .II.87 ANEXE II. C şi exprimate în valori unghiulare. B. Formule din trigonometria sferică A.II. C . Formule de bază ale trigonometriei sferice Notaţii: A.laturile triunghiului sferic ABC opuse unghiurilor A. B.1 A b c C a B Fig.

1) 2. cos a = cos b cos c + sin b sin c cos A cos b = cos c cos a + sin c sin a cos B cos c = cos a cos b + sin a sin b cos C (II. din care se GEODEZIE . Cosinusul unui unghi al triunghiului sferic este egal cu produsul cosinusurilor celorlalte două unghiuri cu semn schimbat. Formula cosinusului unei laturi a triunghiului sferic. Cosinusul unei laturi a triunghiului sferic este egal cu produsul cosinusurilor celorlalte două laturi adunat cu produsul sinusurilor aceloraşi laturi şi a cosinusului unghiului dintre ele.laturile triunghiurilor sferice sunt proporţionale cu sinusurile unghiurilor opuse: sina sinb sinc = = sinA sinB sinC (II.cos A cos B + sin A sin B cos c (II. Produsul sinusului unei laturi cu cosinusul unghiului adiacent este egal cu produsul cosinusurilor laturii opuse acestui unghi prin sinusul celei de-a treia laturi. Formula sinusurilor.cos B cos C + sin B sin C cos a cos b = ..2) cos A = . (Formulele transformate polar ale formulelor II.ANEXE 88 1. adunat cu produsul sinusurilor aceloraşi unghiuri şi a cosinusul laturii dintre ele.cos C cos A + sin C sin A cos b cos c = . Formula cosinusului unui unghi al triunghiului sferic.3) 4.2) 3. Formula produsului sinusului unei laturi cu cosinusul unghiului adiacent(formula celor cinci elemente).

5) . adunat cu produsul sinusului unghiului opus cu cosinusul celui de-al treilea unghi şi cu cosinusul laturii dintre ele.4) (II. Produsul sinusului unui unghi prin cosinusul laturii adiacente. sin A cos b = cos B sin C + sin B cos C cos a sin A cos c = cos C sin B + sin C cos B cos a sin B cos c = cos C sin A + sin C cos A cos b sin B cos a = cos A sin C + sin A cos C cos b sin C cos a = cos A sin B + sin A cos B cos c GEODEZIE (II. este egal cu produsul cosinusului opus acelei laturi prin sinusul celui de-al treilea unghi. (Transformatele polare ale formulelor II.4).89 ANEXE scade produsul sinusului laturii opuse prin cosinusul celei de-a treia şi cu cosinusul unghiului dintre ele: sin a cos B = cos b sin c – sin b cos c cos A sin a cos C = cos c sin b – sin c cos b cos A sin b cos C = cos c sin a – sin c cos a cos B sin b cos A = cos a sin c – sin a cos c cos B sin c cos A = cos a sin b – sin a cos b cos C sin c cos B = cos b sin a – sin b cos a cos C 5 Formula produsului sinusului unghiului cu cosinusul unei laturi adiacente.

b) Unghiul drept “A” nu-l vom lua în considerare. adunat cu produsul dintre sinusul aceluiaşi unghi şi cotangenta unghiului opus primei laturi. adică 90˚-b şi 90˚-c. Reguli pentru rezolvarea unui triunghi sferic dreptunghic. Fie un triunghi sferic ABC. fig. în care unghiul A=90˚. ctg a sin b = cos b cos C + sin C ctg A ctg a sin c = cos c cos B + sin B ctg A ctg b sin c = cos c cos A + sin A ctg B ctg b sin a = cos a cos C + sin C ctg B ctg c sin a = cos a cos B + sin B ctg C ctg c sin b = cos b cos A + sin A ctg C B. Produsul cotangentei unei laturi prin sinusul laturii alăturate este egal cu produsul dintre cosinusul celei de-a doua laturi prin cosinusul unghiului cuprins între ele.II 2. GEODEZIE (II. La rezolvarea acestui triunghi vom conveni: a) În locul catetelor „b” şi „c” vom considera în calcule complementele lor până la 90˚. Formula cotangentelor (formula celor patru elemente alăturate).6) . iar latura “a” este ipotenuza.ANEXE 90 sin C cos b = cos B sin A + sin B cos A cos c 6.

91 ANEXE Atunci. În conformitate cu această regulă vom avea: cos a = cos b cos c cos B = cos b sin C cos C = cos c sin B sin b = sin a sin B sin c =sin a sin C 2.7) (II. Pe baza acestei reguli vom avea: cos a = ctg B ctg C cos B = ctg a tg c cos C = ctg a cotg b sin b = tg c ctg C sin c = tg b ctg B C. triunghiurile dreptunghiulare pot fi rezolvate după următoarele reguli: 1. Formulele pentru rezolvarea triunghiurilor sferice cu unghiuri ascuţite GEODEZIE (II. Cosinusul unui element din triunghiul sferic dreptunghic este egal cu produsul sinusurilor elementelor opuse. Cosinusul unui element este egal cu produsul cotangentelor elementelor alăturate.8) .

Formulele în funcţie de semiperimetru. se mai folosesc în anumite cazuri şi următoarele formule: 1. pe lângă formulele de bază arătate mai sus.ANEXE 92 Pentru rezolvarea triunghiurilor sferice cu unghiuri ascuţite. Fig.II.2. Triunghi sferic dreptunghic GEODEZIE .

93 ANEXE B c a 900 C A b sin A = 2 sin ( p − b) sin ( p − c) sinbsinc GEODEZIE .

ANEXE 94 (II. Teorema tangentelor a− b A− B tg 2 = 2 a+ b A+ B tg tg 2 2 tg (II.10) GEODEZIE .9) B sin = 2 ( p − c) sin( p − a) sin sinc sina sin ( p − a) sin ( p − b) sina sinb C sin = 2 B cos = 2 C cos = 2 tg ( p − b) sinp sin sinc sina sinp sin ( p − c) sina sinb A m = 2 sin ( p − a) B m = 2 sin ( p − b) C m = 2 sin ( p − c) tg tg unde : m= ( p − a) sin ( p − b) sin ( p − c) sin sinp 1.

12) 4. Formulele sinusului şi cosinusului semisumei şi semidiferenţei unghiului triunghiului sferic: a− b cos A+ B 2 cosC sin = c 2 2 cos 2 a− b sin A− B 2 cosC sin = c 2 2 sin 2 a+ b cos A+ B 2 sinC cos = c 2 2 cos 2 a+ b sin A− B 2 sinC cos = c 2 2 sin 2 (II.11) 3. Formula sinusului jumătăţii excesului sferic ε sin = 2 sinp sin ( p − a) sin ( p − b) sin ( p − c) a b c 2 cos cos cos 2 2 2 (II.95 ANEXE 2. Analogiile lui Nepper: GEODEZIE .

  GEODEZIE Matrice diagonală. Matricea “A” este o matrice .j = 1.. unde cu sij s-a notat un element al matricei aflat pe linia “i" şi coloana “j”. O matricea simetrică “S” este o matrice pătrată pentru care sij = sji cu i.. Matricea “A” este antisimetrică dacă este o matrice pătrată pentru care aij = -aji cu i'. Matrice simetrică..13) III NOTIUNI DE MATRICI  Matrice pătrată.j = l..  Matrice antisimetrică.dim “S”.. Matricea “A” este o matrice pătrată dacă numărul coloanelor este egal cu numărul liniilor şi este egal cu dimensiunea matricei: dim(colA) = dim(linA) = dim( A).ANEXE 96 a− b cos A+ B 2 ctgC tg = a+ b 2 2 cos 2 a− b sin A− B 2 ctgC tg = a+ b 2 2 sin 2 A− B cos a+ b 2 tg c tg = A+ B 2 2 cos 2 A− B sin a− b 2 tg c tg = A + B 2 2 sin 2 (II. dim“A” şi i ≠ j.

Fiecărei matrice pătrate îi este asociat un număr real numit determinant.dim”I”.1) Urma unei matrice pătrate este numărul carte rezultă din adunarea elementelor de pe diagonala matricei: dim(A) urma(A) = ∑a i=1 ii (III.  Determinantul unei matrice. GEODEZIE .2) Se poate arăta că pentru o matrice pozitiv definită “A” există relaţia: aTAa = urma(aarA) şi că pentru două matrici “A” şi “B” există relaţia urma(AB) = urma(BA) dacă cele două produse există.  O matrice ortogonală “A” este matricea reală pentru care toţi vectorii coloană (linie) satisfac următoarele egalităţi:  0 pentru i ≠ j aiT a j =  1 pentru i = j  (III.. “I” este o matrice unitate dacă ea este o matrice diagonală pentru care iii =1 pentru i = l...  Matrice unitate.97 ANEXE diagonală dacă ea este pătrată şi dacă elementele ei îndeplinesc condiţia aij = 0 pentru i ≠ j.  O matrice pozitiv definită “A” este o matrice pătrată pentru care forma pătratică aTAa este un număr pozitiv pentru orice a ≠ 0. notat det(A). Matricea superior (inferior) triunghiulară este matricea pătrată pentru care toate elementele de deasupra (dedesubtul) diagonalei principale sunt egale cu zero.

dacă şi numai dacă det(A) ≠ 0. Există totuşi şi pentru matrice pătrate singulare inverse de un anumit tip.Pentru o matrice pătrată ortogonală inversa este egală cu transpusa matricei: R-1 = RT. este dat de numărul liniilor sau coloanelor liniar independente. Matrice inversă.ANEXE 98 ce poate fi obţinut cu relaţia: ( i −1) (0) det( A) = ∏ aii . O matrice pozitiv definită este întotdeauna o matrice nesingulară.    matrice cu defect de rang este o matrice singulară. Dacă există matricea pătrată “B” astfel încât produsul dintre ea şi o matrice pătrată nesingulară “A” să fie egal cu matricea unitate (BA = I) atunci ea se numeşte inversa matricei “A” şi se notează cu A-1. defectul fiind dat de relaţia: d = dim(A) rang(A). aii = aii (suma celor dim(A) pivoţi) (III. Dacă pentru o matrice pătrată “A” rangul acestei matrice este mai mic decât dimensiunea ei atunci se spune că matricea “A” are defect de rang.  Rangul unei matrice.Inversa unei matrice diagonale nesingulare este tot o matrice diagonală. -Inversa unei matrice simetrice este tot o matrice simetrică. .Orice matrice nesingulară pătrată are una şi numai o singură inversă. Rangul unei matrice rang(A). numite inverse generalizate. O matrice “A” este nesingulară. GEODEZIE . . . elementele acesteia fiind obţinute prin inversarea elementelor de pe diagonala matricei iniţiale: (diag(ai))-1 =diag(ai-1).3) Matrice singulară. în caz contrar ea fiind o matrice singulară.

al unei matrice pǎtrate de dimensiuni “n”. notatǎ cu AT. Minorul elementului aij. este determinantul de ordinul n-1 ataşat submatricei obţinute prin eliminarea liniei “i” şi coloanei “j”. astfel cǎ linia “I” din “A” devine coloana “j” din AT. GEODEZIE .99  ANEXE Transpusa unei matrici Transpusa matricei “A”.  Minorul. se obţine din matricea iniţialǎ prin schimbarea liniilor în coloane.