P. 1
abuzul de incredere

abuzul de incredere

|Views: 92|Likes:
Published by Alexandru Alladin

More info:

Published by: Alexandru Alladin on Feb 16, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/15/2011

pdf

text

original

Sections

  • 1) Abuzul de încredere
  • 3) Abuzul în serviciu contra intereselor publice
  • 4) Abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi
  • 5) Actele preparatorii. Conţinut si pedepsire
  • 6) Actul sexual cu un minor
  • 8) Beţia accidentală
  • 11) Circumstanţele agravante
  • 13) Omorul simplu şi omorul calificat
  • 14) Complicitatea
  • 15) Concursul ideal de infracţiuni
  • 16) Minoritatea făptuitorului – cauză care înlătură caracterul penal al faptei
  • 17) Concursul real de infracţiune
  • 18) Constrângerea fizică şi constrângerea morală
  • 19) Principiile aplicării legii penale în spaţiu
  • 20) Principiile aplicării legii penale în timp
  • 21) Darea de mită
  • 22) Delapidarea
  • 23) Denunţarea calomnioasă
  • 24) Desistarea şi împiedicarea producerii rezultatului
  • 25) Deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori
  • 26) Distrugerea
  • 27) Eroarea de fapt
  • 28) Executarea pedepsei la locul de muncă
  • 29) Falsificarea de monede sau alte valori
  • 30) Falsificarea de timbre, mărci sau bilete de transport
  • 31) Falsul intelectual
  • 32) Falsul în declaraţii
  • 33) Falsul în înscrisuri sub semnătură privată
  • 34) Falsul material în înscrisuri oficiale
  • 36) Favorizarea infractorului
  • 37) Furtul calificat
  • 38) Furtul
  • 39) Graţierea
  • 40) Infracţiunea consumată şi infracţiunea epuizată
  • 41) Infracţiuni la care nu este posibilă tentativa
  • 42) Instigarea
  • 43) Iresponsabilitatea
  • 44) Înlocuirea răspunderii penale
  • 45) Înşelăciunea
  • 46) Legitima apărare
  • 48) Lipsa plângerii prealabile şi împăcarea părţilor
  • 49) Lipsirea de libertate în mod ilegal
  • 50) Lovirea sau alte violente şi lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte
  • 51) Luarea de mită
  • 52) Mărturia mincinoasă
  • 53) Măsurile de siguranţă
  • 54) Pedepsele aplicabile minorilor şi măsurile educative
  • 55) Neglijenţa în serviciu
  • 56) Nerespectarea hotărârilor judecătoreşti
  • 57) Nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului
  • 58) Noţiunea şi trăsăturile esenţiale ale infracţiunii
  • 59) Omisiunea sesizării organelor judiciare
  • 60) Participaţia improprie
  • 61) Pedeapsa în caz de recidivă
  • 63) Pedepsele complementare
  • 64) Pedepsele principale
  • 66) Pluralitatea constituită şi pluralitatea naturală de infractori
  • 67) Pluralitatea intermediară de infracţiuni
  • 68) Prescripţia executării pedepsei
  • 69) Prescripţia răspunderii penale
  • 70) Prezentarea specificului infracţiunilor prevăzute de Legea nr. 78/2000
  • 71) Purtarea abuzivă
  • 72) Incestul
  • 73) Reabilitarea de drept
  • 74) Reabilitarea judecătorească
  • 75) Recidiva postcondamnatorie. Condamnările care nu atrag starea de recidivă
  • 76) Recidiva postexecutorie
  • 77) Relele tratamente aplicate minorului
  • 79) Suspendarea condiţionată a executării pedepsei
  • 81) Sustragerea de sub sechestru
  • 82) Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri
  • 83) Şantajul
  • 85) Tăinuirea
  • 86) Tentativa
  • 87) Traficul de droguri, prevăzut de art. 2 şi 3 din Legea nr. 143/2000
  • 88) Infracţiunile prevăzute de art. 3-10 din Legea nr. 241/2005
  • 89) Tulburarea de posesie
  • 90) Uciderea din culpă
  • 91) Ultrajul
  • 92) Unitatea legală de infracţiune
  • 93) Unitatea naturală de infracţiune
  • 94) Uzul de fals
  • 95) Vătămarea corporală din culpă
  • 96) Vătămarea corporala gravă
  • 97) Violarea de domiciliu
  • 98) Violul

1) Abuzul de încredere.

Infracţiunea de abuz de încredere este reglementată de art. 213 C. pen. Infracţiunea de abuz de încredere constă în fapta persoanei care îşi însuşeşte un bun mobil al altuia, deţinut cu orice titlu, sau dispunerea de acest bun pe nedrept sau refuzul de a-l restitui. Obiectul infracţiunii. Obiectul juridic specific al infracţiunii de abuz de încredere îl constituie relaţiile sociale patrimoniale a căror normală desfăşurare depinde de apărarea încrederii între subiectele raporturilor respective. Obiectul material îl constituie bunul mobil deţinut cu orice titlu de făptuitor. Subiecţii infracţiunii. Subiectul activ nu poate fi decât persoana care deţine, pe baza unui raport juridic, un bun mobil al altuia. Participaţia este posibilă. Subiect pasiv direct este persoana de la care făptuitorul primise bunul. În cazul în care bunul aparţinea altei persoane, aceasta va fi subiect pasiv indirect. Latura obiectivă. Elementul material al faptei este prevăzut de lege în trei ipostaze: însuşirea, dispunerea pe nedrept şi refuzul de restituire. „Însuşirea” reprezintă luarea în stăpânire a bunului mobil de către cel care, de drept, nu avea decât detenţia acestuia. Pe lângă corpus, făptuitorul îşi arogă în mod fraudulos şi animus, comportându-se cu bunul ca un adevărat proprietar. Refuzul de restituire înseamnă împotrivirea manifestă a detentorului de a înapoia bunul mobil celui care i la încredinţat. Simpla abţinere de a restitui bunul la epuizarea termenului până la care subzistă detenţia nu reprezintă un „refuz de restituire”. Latura subiectivă. Fapta se săvârşeşte cu intenţie directă sau indirectă. Deşi este susceptibilă de toate formele, legea nu pedepseşte nici actele preparatorii, nici tentativa. Consumarea infracţiunii de abuz de încredere are loc în momentul însuşirii, al dispunerii pe nedrept ori al refuzului. Această consumare este instantanee. Fapta poate avea caracterul unei infracţiuni continuate. Abuzul de încredere se poate realiza prin trei modalităţi normative: însuşirea bunului altuia, dispunerea pe nedrept de un asemenea bun sau refuzul de a-l restitui. Infracţiunea se poate realiza şi printr-o varietate de modalităţi faptice. Abuzul de încredere se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 4 ani sau cu amendă. Pentru infracţiunea de abuz de încredere, acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, iar împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală. Dacă însă bunul este în întregime sau în parte al statului, acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu. Dacă prin comiterea infracţiunii de abuz de încredere s-a produs o pagubă nesemnificativa şi sunt îndeplinite celelalte condiţii, instanţa de judecată poate dispune înlocuirea răspunderii penală cu răspunderea care atrage o sancţiune de drept administrativ. 2) Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor.

1

Infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor este reglementată de art. 246 C. Pen. Infracţiunea constă în fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o vătămarea intereselor legale ale unei persoane. Obiectul juridic special este reprezentat de relaţiile sociale de serviciu, pentru protejarea cărora este necesar ca orice funcţionar public să-şi îndeplinească atribuţiile conform statutului său juridic, evitând astfel să aducă atingere intereselor legale ale unei persoane. În subsidiar, sunt protejate relaţiile sociale privitoare la interesele legale ale persoanelor fizice, interese la care se referă, direct sau indirect, actul de serviciu. De regulă, obiectul material lipseşte. Dacă însă fapta se realizează asupra unui bun, obiectul material este acel bun. Subiectul activ este funcţionarul public sau un alt funcţionar, deci circumstanţiat. Subiectul pasiv este statul ca titular al valorilor sociale ocrotite de lege, adică bunul mers al activităţii instituţiilor publice. Subiectul pasiv secundar poate fi orice persoană. Fapta se comite numai cu prilejul efectuării unui act de serviciu la care agentul era îndreptăţit să procedeze. Elementul material constă într-o acţiune ori o inacţiune. Astfel, autorul nu îndeplineşte actul de serviciu atunci când trebuia să facă acest lucru ori, dimpotrivă, îl realizează, dar într-un mod necorespunzător. Pentru ca infracţiunea să subziste nu este nevoie de repetarea elementului material. Termenul act utilizat în lege are semnificaţia de operaţiune pe care funcţionarul trebuie să o efectueze. Prin neîndeplinirea unui act se înţelege omisiunea făptuitorului de a efectua acea activitate, pe care era obligat să o facă, iar prin neîndeplinirea în mod defectuos se înţelege efectuarea unei operaţii în mod abuziv, altfel de cum trebuia făcută. Pentru existenţa infracţiunii se cere ca fapta să fi fost săvârşită de făptuitor în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu. Urmarea infracţiunii constă în apariţia unei vătămări aduse intereselor unei persoane fizice. Raportul de cauzalitate presupune nu numai dovedirea caracterului incorect al exercitării atribuţiilor de serviciu de către autor, dar şi relevarea faptului că rezultatul acestei conduite necorespunzătoare a fost, nemijlocit, o vătămare a drepturilor unei persoane. Forma de vinovăţie cu care se săvârşeşte fapta este numai intenţie (directă sau indirectă). Culpa este exclusă, deoarece termenul „cu ştiinţă” pe care îl conţine textul de lege implică cunoaşterea de către agent a caracterului necorespunzător al exercitării atribuţiilor lui de serviciu şi urmărirea sau acceptarea ca, prin aceasta, să se ajungă la vătămarea intereselor legale ale unei persoane. Actele de pregătire şi tentativa nu se pedepsesc. Consumarea are loc numai atunci când s-a produs efectiv lezarea unui drept patrimonial sau nepatrimonial al subiectului pasiv adiacent. Infracţiunea poate avea forma continuată atunci când făptuitorul, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, omite cu ştiinţă să îndeplinească în mod repetat un act sau în mod repetat îndeplineşte defectuos un act, aducând o vătămare intereselor legale ale unei persoane. Se disting două modalităţi normative: prima constă în neîndeplinirea cu ştiinţă a unui act de către un funcţionar public (sau funcţionar) în 2

exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu; cea de-a doua constă în îndeplinirea defectuoasă a unui act de către funcţionarul public‚ (sau funcţionarul) în exerciţiul atribuţiilor de serviciu. Infracţiunea poate prezenta diferite modalităţi faptice generate de împrejurările în care s-a produs abuzul şi care pot avea ca efect atenuarea sau agravarea răspunderii penale. Infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor este sancţionată cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani.

3) Abuzul în serviciu contra intereselor publice. Infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice este reglementată de art. 248 C. pen. Abuzul în serviciu contra intereselor publice constă în fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiunilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 C. Pen., sau o pagubă patrimoniului acesteia. Obiectul juridic special îl formează relaţiile sociale a căror normală desfăşurare şi dezvoltate nu este posibilă fără o corectă îndeplinire a îndatoririlor de serviciu de către funcţionarii publici (sau funcţionari). Obiectul material. Abuzul în serviciu contra intereselor publice nu are, de regulă, un obiect material. Dacă însă neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a actului s-a făcut în legătură directă cu un anumit bun, acel bun sau lucru devine obiect material al infracţiunii. Subiectul activ al infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice este calificat - el trebuie să aibă calitatea specială de funcţionar public sau funcţionar. Participaţia penală este posibilă în oricare din formele sale. Pentru existenţa coautoratului este necesar ca toţi făptuitorii să aibă calitatea specială cerută de lege. Instigator sau complice poate fi însă orice persoană care îndeplinite condiţiile generale ale răspunderii penale. Subiectul pasiv este instituţia sau orice altă unitate din cele arătate în art. 145 C. pen. care a suferit o tulburare însemnată a activităţii sau o pagubă adusă patrimoniului său prin săvârşirea faptei. Elementul material se poate realiza fie printr-o inacţiune - neîndeplinirea unui act; fie printr-o acţiune - îndeplinirea defectuoasă a unui act privitor la îndatoririle de serviciu. Prin „act” se înţelege operaţiunea care trebuia efectuată de funcţionarul public (sau funcţionar) potrivit solicitărilor făcute de o persoană şi conform cu atribuţiunile sale de serviciu. „Neîndeplinirea unui act” presupune omiterea, neefectuarea unui act care trebuie îndeplinit în virtutea îndatoririlor de serviciu, adică a unui act a cărei îndeplinire cădea în atribuţiunile funcţionarului public (sau funcţionarului). Prin „îndeplinirea actului în mod defectuos” se înţelege îndeplinirea lui în alte condiţii, termene, modalităţi decât cele reglementate de lege. Neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a actului, adică acţiunea sau inacţiunea prin câre se realizează 3

Instigator sau complice poate fi orice 4 . instigatori sau complici. Pot fi situaţii în care fapta să aibă un obiect material. Urmarea imediată poate consta într-o tulburare a bunului mers al unui organ sau instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele prevăzute în art. Subiectul activ nemijlocit este calificat. Infracţiunea se epuizează. aceştia trebuie să aibă calitatea specială cerută de lege autorului. prin fapta abuzivă a subiectului. 145 C. Abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi constă în îngrădirea de către un funcţionar public sau funcţionar a folosinţei sau a exerciţiului drepturilor vreunui cetăţean. La săvârşirea faptei pot participa şi alte persoane în calitate de coautori. Infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice are două modalităţi normative: prima modalitate normativă constă în neîndeplinirea cu ştiinţă a unui act de către un funcţionar public. ori crearea pentru acesta a unor situaţii de inferioritate pe temei de naţionalitate. pen. Tulburarea bunului mers constă în orice fel de atingere adusă funcţionării ireproşabile a acestora. Infracţiunea se consumă în momentul săvârşirii conduitei abuzive a funcţionarului public (funcţionar) în exercitarea atribuţiilor de serviciu. în ipoteza în care abuzul‚ priveşte modificarea unui act de stare civilă sau a altui act public. el poate fi numai un funcţionar public sau un funcţionar. Infracţiunea de abuz contra intereselor publice poate fi săvârşită în forma continuată. În ceea ce priveşte coautorii. unei instituţii de stat sau unei alte unităţi din cele prevăzute în art. Pen. urmată de producerea rezultatului. Obiectul material. ori într-o pagubă adusă patrimoniului acesteia. la această infracţiune lipseşte. A doua urmare constă în producerea unei pagube patrimoniului unui organ. a doua modalitate normativă constă în îndeplinirea în mod defectuos a unui act de către un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu. Infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. trebuie să fie săvârşită de făptuitor în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu. Este necesară stabilirea legăturii de cauzalitate între acţiunea sau inacţiunea funcţionarului public (funcţionarului) şi una dintre urmările prevăzute de textul de incriminare (tulburarea însemnată a bunului mers al unităţii ori păgubirea patrimoniului acesteia). 247 C. Obiectul juridic special îl constituie relaţiile sociale care asigură interesele legale ale cetăţenilor în ceea ce priveşte egalitatea în drepturi a acestora împotriva abuzurilor funcţionarilor publici sau a funcţionarilor. în aceste situaţii în momentul săvârşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni. rasă. Infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi este reglementată de art. Tentativa nu se pedepseşte. De regulă. pen. sex sau religie.elementul material al infracţiunii. 145 C. 4) Abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi. Abuzul în serviciu contra intereselor publice se săvârşeşte numai cu intenţie. care poate fi directă sau indirectă. de exemplu.

Infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi este o infracţiune de acţiune chiar dacă se poate săvârşi şi prin acte omisive.). a doua modalitate normativă constă în crearea unei stări de inferioritate pe temei de naţionalitate. De aceste modalităţi faptice se va ţine seama la stabilirea gradului de pericol social concret şi la dozarea pedepsei. putându-se realiza. Cerinţa săvârşirii faptei numai în această formă de vinovăţie rezultă din mobilul special prevăzut de lege. În raport de fiecare dintre aceste modalităţi normative poate exista o varietate de modalităţi faptice determinate de împrejurările concrete de comitere a faptei şi anume loc.este necesar ca ele să fie efectuate de un funcţionar public sau funcţionar în sfera atribuţiunilor de serviciu. Urmarea imediată se referă la lezarea folosinţei sau exerciţiului acelui drept sau prin crearea unei situaţii care nesocoteşte dreptul cetăţeanului. În ceea de-a doua modalitate. natura dreptului îngrădit. relaţiile dintre subiecţi. ca urmare este susceptibilă de acte pregătitoare şi tentativă însă legea penală incriminează. rasă. 5 . rasă. în caz contrar nu se poate vorbi de abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi. sex sau religie. Infracţiunea se săvârşeşte cu intenţie directă. neangajarea unei persoane într-un post vacant. îl împiedică pe un cetăţean să folosească drepturile pe care le are sau să le exercite în întregime. dar poate fi şi materială. fără nici o justificare legală. Abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi are conţinuturi alternative. 247 C. În prima modalitate de realizare a elementului material al infracţiunii făptuitorul. sex sau religie. În ambele cazuri. sub aspectul elementului material. tot fără nici o justificare legală. pen. acţiunea făptuitorului este săvârşită pe temei de naţionalitate. Din art. Latura obiectivă. deşi îndeplineşte toate condiţiile pentru a fi angajată în acel post etc. fie prin acţiunea de îngrădire a folosinţei sau exerciţiului drepturilor vreunui cetăţean. i se creează cetăţeanului. o situaţie mai puţin bună decât cea a celorlalţi cetăţeni. Stabilirea mobilului în cazul acestei infracţiuni constituie o cerinţă esenţială pentru existenţa vinovăţiei făptuitorului. abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi poate fi săvârşită şi prin acte omisive (de exemplu. Pentru ca acţiunile incriminate să constituie elementul material al infracţiunii . Infracţiunea de abuz în îngrădirea unor drepturi este sancţionată cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani. rezultă că infracţiunea are două modalităţi normative: prima modalitate normativă constă în îngrădirea folosinţei sau a exerciţiului drepturilor unui cetăţean. Elementul material. rasă. Subiectul pasiv este cetăţeanul căruia i s-a îngrădit folosinţa sau exerciţiul drepturilor pe temei de naţionalitate. rasă. fie prin acţiunea de creare pentru acesta a unor situaţii de inferioritate pe temei de naţionalitate. Infracţiunea este săvârşită în forma consumată când s-a realizat acţiunea incriminată şi implicit s-a produs urmarea imediată cerută de norma de incriminare. timp. adică lezarea unui drept al persoanei. Nu are relevanţă dacă situaţia de inferioritate este de ordin material sau numai moral. Lezarea poate fi nu numai morală. mijloace. Deşi este o infracţiune comisivă. de către făptuitor. sex sau religie. numai forma faptei consumate. sex său religie. neincluderea unui cetăţean pe lista de alegători.persoană.

161 C. precum şi luarea de măsuri în vederea comiterii infracţiunilor prevăzute la art. 189. care incriminează o formă agravantă a infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal. pen. 3. (atentat asupra unei colectivităţii) etc. în art. După activitatea de pregătire pentru a ajunge la rezultatul dorit. să se materializeze într-o manifestare capitală de a crea condiţii favorabile executării acţiunii ilicite sau pentru împiedicarea descoperirii faptei. să fie săvârşită cu intenţie directă. descrisă în norma de incriminare. (atentat care pune în pericol securitatea statului). ea trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie comisă în scopul săvârşirii infracţiunii. a pregătirii activităţii ulterioare care să se desfăşoare cert. 173 alin. în raport de elementele evidenţiate. a mijloacelor şi cunoaşterea împrejurărilor necesare săvârşirii infracţiunii. 156 C. Actele pregătitoare sau preparatorii constau în activitatea de procurare a instrumentelor. se consideră tentativă şi producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor. în literatura de specialitate s-au conturat trei opinii. să nu facă parte din latura obiectivă. pen. 160 C. şi anume: concepţia obiectivă. se elaborează planul acţiunii. în sensul urmăririi producerii rezultatului. atât Codul penal din 1937. care sunt mijloacele de transport. se prevede că constituie tentativă şi producerea sau procurarea mijloacelor. actele pregătitoare sunt incompatibile cu intenţia indirectă sau culpa. Având în vedere cele trei concepţii cu privire la incriminarea actelor de pregătire. 189 alin. Caracteristic actelor de pregătire este faptul că ele nu pot fi concepute numai în cazul în care realizarea hotărârii delictuale are loc într-un anumit timp. ca formă a infracţiunii. pen. să îmbrace o formă concretă. deoarece în acest caz nu ar fi act pregătitor. deoarece numai în acest caz între executarea propriu-zisă şi rezoluţia delictuală ar putea să se interpună o perioadă de timp suplimentară aceea în care este necesară realizarea actelor de pregătire. fără eşec. În art. Pentru ca o activitate să fie considerată ca act premergător. 2 C.5) Actele preparatorii. art. pen. În ceea ce priveşte incriminarea actelor pregătitoare. deci ca faptă pedepsită. se stabileşte modul de îndepărtare al obstacolelor materiale. pen. Actul de pregătire presupune o manifestare de durată. Totodată. art. Conţinut si pedepsire. persoana trebuie să treacă la noi acte materiale care produc acest rezultat.În art. 3 C.. concepţia incriminării limitate a actelor premergătoare şi concepţia incriminării nelimitate a actelor de pregătire. cât şi codul penal actual au adoptat concepţia obiectivă a neincriminării actelor pregătitoare. motiv pentru care în partea generală a Codului penal actele premergătoare nu au fost definite. art. posibilitatea de acţiune etc. C. pen. codul penal incriminând în mod excepţional actele pregătitoare pentru o serie de infracţiuni cu grad ridicat de periculozitate. ci ar fi vorba despre tentativă. modul de îndepărtare de la locul faptei. (trădarea prin ajutarea inamicului). (spionajul). se arată că: „dacă pentru eliberarea 6 . a instrumentelor sau luarea de măsuri în vederea comiterii faptei prevăzute în alin. pen. 159 C.

Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi. dacă sunt urmate de comiterea infracţiunii sub formă consumată sau tentativă. asimilate cu tentativa şi sancţionate ca atare. o persoană juridică. Latura obiectiva consta intr-un act sexual care se realizeaza cu consimtamantul victimei. în orice mod. producerea rezultatului. 22 C. Cod penal. Forme agravate al. pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani”. Participatia penala este posibila sub toate formele. nu vor fi sancţionate separat ca un concurs de infracţiuni. cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex. ingrijitor.4 faptele din al.faptele din al.Încriminarea actelor pregătitoare prin asimilarea lor cu tentativa nu înseamnă că se confundă actele pregătitoare cu aceasta (tentativa).2 faptuitorul trebuie sa aiba capacitatea ceruta de lege. 6) Actul sexual cu un minor. de orice natura.197 al. se aplică pedeapsa pentru acea infracţiune”. folosind calitatea sa. Infractiune care face parte din subgrupul de infractiuni privitoare la viata sexuala. iar in cazul al. Obiectul material consta in corpul victimei.persoanei se cere. ca statul. potrivit căruia „este apărat de pedeapsă făptuitorul care s-a desesizat ori a împiedicat. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi. cu o persoana intre 15-18 ani . mai înainte de descoperirea faptei. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. de art. profesor sau educator.. daca fapta este savarsita de tutore sau curator. Urmarea imediata consta intr-o incalcare a libertatii sexuale. de orice natura. Al. Actele pregătitoare. ori de catre supraveghetor.3-daca a ctul sexual cu o persoana care nu a implinit 18 ani a fost determinat de oferirea sau darea de foloase de catre faptuitor victimei. Dacă actele îndeplinite până în momentul desesizării sau împiedicării producerii rezultatului constituie o altă infracţiune.1 subiectul activ poate fi orice persoana. si consta in actul sexual. deoarece ele se absorb în infracţiunea săvârşită. Latura subiectiva presupune intentia directa. pen. 7 .1-3 au fost savarsite in scopul producerii de materiale pornografice. ci doar că se va aplica tratamentul juridic înscris în art. Actele pregătitoare asimilate tentativei sunt susceptibile de desesizare şi de împiedicare a producerii rezultatului în condiţiile impuse în art. prevăzut pentru tentativă. Al. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi. medic curant.1 au fost savarsite in imprejurarile prevazute in art. 21 C.b (viol-victima se afla in ingrijirea. In cazul al. care nu a implinit varsta de 15 ani sau in actul sexual.5 faptele prevazute in al. urmând a se considera întreaga activitate ca o unitate infracţională.4 ipoteza II. pen.2 lit.1-3 au fost savarsite in scopul producerii de materiale pornografice si s-a folosit constrangerea. Obiectul juridic consta in inviolabilitatea sexuala a minorului. Al. 198. o organizaţie internaţională interguvernamentală sau un grup de persoane să îndeplinească sau să nu îndeplinească un anumit act.

Dupa aria de cuprindere. Dupa momentul in care intervine: Amnistia antecondamnatorie -. pentru infractiuni conise pana la data aparitiei legii de amnistie. Tentativa se pedepseste. Astfel. Al. Exista o exceptie in acest caz. Efectele amnistiei postcondamnatorii Amnistia are ca efect incetarea executarii pedepsei. Efectele amnistiei postcondamnatorii se produc intotdeauna numai pentru viitor. executarea pedepsei si celelalte consecinte ale condamnarii. De asemenea. ori calitatea infractorilor. dar inainte de condamnarea definitiva pentru aceasta. Incidenta acesteia este subordonata indeplinirii anumitor conditii. acesta nu va mai fi pornit. Amnistia postcondamnatorie -. facandu-se aplica-rea prevederilor actului de amnistie. Amnistia conditionata -.c (viol-s-a cauzat victimei o vatamare grava a integritatii corporale sau a sanatatii). instanta va pronunta o solutie de achitare. Daca la finalizarea procesului inculpatul este gasit nevinovat. atunci cand procesul va continua la cererea inculpa-tului pentru ca acesta sa-si poata dovedi nevinovatia. iar daca procesul a inceput deja. iar condamnatul nu va primi despagubiri pentru partea executata din 8 . iar daca nu a fost pusa in executare. paza sau in tratamentul faptuitorului) sau faptele prevazute in al. prin care. acesta va inceta in momentul aplicarii actului de amnistie. amenda platita pana in momentul intervenirii actului de amnistie nu se va restitui. Aceasta inseamna ca respectiva con-damnare nu se ia in considerare la stabilirea starii de recidiva si ca nu va constitui un impediment la acordarea liberarii conditionate. particularizate prin cuantumul pedepsei. Tentativa se pedepseste. Dupa conditiile in care amnistia devine incidenta: Amnistia neconditionata (pura sau simpla) -. natura lor.1-4 au avut urmarile prevazute in art.197 al. Efectele amnistiei antecondamnatorii Amnistia are ca efect inlaturarea raspunderii penale pentru fapta savarsita. daca pedeapsa a fost pusa in executare. Este actul de clementa acordat prin lege de Parlament. educarea. Cand priveste orice infractiune indiferent de gravitate. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi. Astfel. Cand incidenta ei nu este subordonata indeplinirii vreunei conditii speciale. Amnistie speciala -. Sanctiunea consta in inchisoare de la 15 la 25 ani si interzicea unor drepturi. din considerente de politica penala. 7)Amnistia. daca nu a fost declansat procesul penal.ocrotirea. Cand intervine dupa savarsirea infractiunii. precum si inlaturarea tuturor consecintelor care decurg din condamnare. aceasta nu va mai incepe.2 lit. de intindere: Amnistie generala -. Cand priveste anumite infractiuni. Cand intervine dupa ce hotararea de con-damnare a ramas definitiva. este inlaturata raspunderea penala. executarea va inceta. In cazul in care se constata vinovatia inculpatului el nu va fi condamnat.6-fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei.

a masurilor educative. 119 (1). pe calea unui act de amnistie. cod penal arata ca pe data aplicarii actului de amnistie inceteaza toate consecintele condamnarii.pedeapsa. Prevederile actu-lui de amnistie se aplica infractiunilor savarsite pana la data indicata in cuprinsul actului sau. interzicerea aflarii intr-o anumita localitate si interzicerea intoarcerii in locuinta fa-miliala nu se poate dispune decat daca persoana a fost condamnata la o anumita pedeapsa. Daca este vorba de o infractiune continua. Desi nu exista un text de lege expres. a despagubirilor civile sau asupra drepturilor persoanei vatamate. Exceptii: In cazul masurilor de siguranta produc efecte in anumite situatii. amnistia nu produce efecte asupra drep-turilor persoanelor vatamate (despagubirile civile). Aceasta limita poate fi determinata in functie de mai multe criterii: dupa natura infractiunilor. pentru a beneficia de amnistie. se discuta ce se intampla in cazul unei infractiuni continuate ale carei acte sunt savarsite o parte inainte de intervenirea amnistiei si o parte dupa intervenirea acesteia. pana la data intrarii in vigoare a legii de amnistie. aceasta trebuie sa se fi epuizat ante-rior intervenirii amnistiei. Astfel. Amnistia este. o lege cu aplicare retroactiva. se considera ca. In unele sisteme de drept (Italia) se prevede ca amnistia inlatura raspunderea penala pentru actele savarsite anterior interventiei amnistiei. In legatura cu aceasta problema exista doua opinii. 9 . Limitele amnistiei: Limita temporala. dupa valoarea prejudiciului. in lipsa unei asemenea precizari. cod penal. legiuitorul poate scinda o astfel de infractiune. Cea de-a doua sustine ca acestea nu se vor mai executa. Efectele amnistiei: Potrivit art. O problema discutata in doctrina este cea referitoare la efectele amnistiei in legatura cu infractiunile cu durata de executare. legiuitorul derogand de la art. cod penal amnistia nu produce efecte asupra masurilor de siguranta. infractiunea continua apartine unitatii naturale de infractiuni. deoarece art. Astfel. Prima opinie spune ca se vor aplica oricum masurile de siguranta. astfel incat legiuitorul nu poate interveni spre a scinda aceasta unitate. 119 (2). nu se pot dispune aceste masuri. dupa limita pedepsei. Referitor la masurile educative. In sprijinul acestor argumente se sustine ca infractiunea continuata este o forma a unitatii legale (este o interventie a legiuitorului) si ca. 119 (2). In schimb. Doctrina romana nu a impartasit aceasta distinctie. atat doctrina. marea majoritate a actelor de amnistie adoptate in ultimii ani au prevazut ca amnistia se aplica si masurilor educative. prin esenta ei. dupa persoana sau varsta condamnatului. Limita materiala-Se refera la sfera infractiunilor pentru care legea de amnistie poate fi aplicata. continuata sau de obicei numai in masura in care ea s-a epuizat anterior adoptarii actului de amnistie sau datei pre-vazute pentru aplicabilitatea actului de amnistie. Spre deosebire de celelalte doua cazuri. cat si jurisprudenta romaneasca apreciaza ca amnistia poate produce efecte cu privire la o infractiune continua. In doctrina exista discutii cu privire la faptul daca se vor mai executa masurile de siguranta atunci cand amnistia intervine dupa ce acestea au fost aplicate. Daca nu a fost condamnata ca efect al amnistiei.Reprezinta momentul pana la care opereaza actul de amnistie.

9) Concursul de infracţiuni şi recidiva în cazul persoanei juridice. autorul nu va fi pedepsit. în momentul săvârşirii faptei. 10 .p. faptuitorul. În această situaţie persoana este incapabilă să înţeleagă caracterul acţiunii ori inacţiunii sale. Faptuitorul in momentul savarsirii faptei. Betia completa se caracterizeaza prin paralizarea aproape completa a energiei fizice si intunecare a facultatilor psihice. 9 c. ori substante al caror efect ebriant il cunoste. iar starea de betie poate constitui o circumstanta atenuanta. Pentru existenta acestei cauze care inlatura caracterul penal al faptei se cer indeplinite conditiile: in momentul savarsirii faptei. ci doar slabita. Beţia accidentală. atunci caracterul penal al faptei nu este inlaturat. se găsea. fortuita. caci numai atfel isi gasesc incidenta dipozitiile art. sa se fi gasit in stare de betie produa prin alcool ori alte substante. Conditiile starii de betie. betia poate fi : completa sau incompleta. dacă făptuitorul. savarsind fapta fara vinovatie.8) Beţia accidentală. Efecte juridice-Fapta savarsita in stare de betie accidentala completa nu este infractiune. involuntara. fapta comisa in aceasta stare de betie accidentala si completa sa fie prevazuta de legea penala. starea de betie in care se gasea faptuitorul sa fie accidentala. Conform art. în stare de beţie completă produsă de alcool sau alte substanţe. In aceasta stare persoana este incapabila de a intelege caracterul actiunii ori inactiunii sale si de a fi stapan pe ea. Betia voluntara este starea in care ajunge o persoana care consuma voit bauturi alcoolice. involuntară sau fortuită este starea în care a ajuns o persoană independent de voinţa ei. Betia simpla poate fi deopotriva si o circumstanta atenuanta caci faptuitorul in momentul cand si-a provocat aceasta stare nu avea intentia sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala. Betia preordinata sau premeditata este totdeauna o circumstanta agravanta a raspunderii penale deoarece peroana si-a provocat anume aceasta stare pentru a avea mai mult curaj in savarsirea faptei ori pentru a o invoca drept scuza a savarsirii faptei. In aceasta stare capacitatea persoanei de a intelege si de a voi nu este abolita. prin excitabilitate si impulsivitate. Betia incompleta se caracterizeaza prin aceea ca intoxicatia cu alcool ori alte substante ebriante este intr-o faza incipienta. Cand betia accidentala nu este completa." În acest caz. s-a aflat. datorită unor împrejurări independente de voinţa sa. fiind savarita fara vinovatie. Dupa gradul de intoxicatie cu alcool ori alte substante. Beţia completă se caracterizează prin lipsa aproape totală a energiei fizice şi afectarea psihică a individului. din cauze independente de vointa sa in imposibilitatea de a-si da seama de actiunile sau inactiunile sale si de a fi stapan pe ele. manifestata de regula. starea de betie sa fi fost completa.49 Cod Penal: "Nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală.

dupa cum urmeaza: 1. fie ca membru al unei persoane juridice care are atributii de conducere in sanul ei 3)– sa fie indeplinita forma de vinovatie prevazuta de lege. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca infractiunea pentru ca raspunderea penala a persoanei juridice sa fie angrenata sunt urmatoarele: 1)– infractiunea sa fie savarsita in realizarea obiectului de activitate ori in numele sau interesul persoanei juridice. 531 Cod penal. minimul special al amenzii pentru persoana juridica este de 5 000 lei. persoana juridica savarseste din nou o infractiune cu intentie. Pedepse complementare: 1)– dizolvarea persoanei juridice. 4)– infractiunea sa nu fie savarsita de catre stat. iar maximul special este de 60 000 lei. iar amenda pentru infractiunea anterioara nu a fost executata. 2)– infractiunea sa fie savarsita de orice persoana care actioneaza individual. a determinat ca legiuitorul roman sa introduca. Acesta fiind un considerent important. daca fapta a fost savarsita cu forma de vinovatie prevazuta de legea penala”. iar daca este bine individualizata. Plata unei amenzi. institutia raspunderii penale a persoanei juridice “persoanele juridice. adica sa existe: in momentul savarsirii infractiunii. Reguli privind aplicarea pedepselor: cand legea prevede pentru infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa inchisorii de cel mult 10 ani sau amenda. dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare. are cateva avantaje: atinge in mod direct patrimoniul persoanei juridice. asigura in mod direct realizarea scopului pedepsei. Declansarea raspunderii penale. iar cand legea prevede pentru infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani. iar maximul special al amenzii este de 900 000 lei. dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare. Recidiva-exista recidiva si pentru persoana juridica in urmatoarele situatii: I)– cand. 2)– suspendarea activitatii persoanei juridice pe o durata de la 3 luni la un an sau suspendarea uneia dintre 11 . persoana juridica savarseste din nou o infractiune cu intentie. raspund penal pentru infractiunile savarsite in realizarea obiectului lor de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice. autoritati publice sau institutii publice care nu desfasoara activitati din domeniul privat. a autoritatilor publice si a institutiilor publice care desfasoara o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat. sanctiune pecuniara. II)– cand. cu exceptia statului. Pedepsele instituite impotriva persoanelor juridice care au savarsit infractiuni sunt prevazute in art. minimul special al amenzii pentru persoana juridica este de 10 000 lei. odata cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana. Pedeapsa principala – plata unei amenzi in suma de la 2 500 lei la 2 000 000 lei si 2. Calitatea de persoana juridica este o conditie pentru autor care trebuie sa fie indeplinita.In vederea alinierii legislatiei noastre la cea europeana. Amenda consta in suma de bani pe care persoana juridica este obligata sa o plateasca drept urmare a savarsirii unei infractiuni. iar amenda pentru infractiunea anterioara a fost executata sau considerata ca executata. dar prezinta si costuri minime pentru executare. problema raspunderii penale a persoanei juridice a constituit obiect de preocupare atat pentru legiuitorul roman cat si pentru doctrina juridica.

cu rea-credinta. O copie de pe dispozitivul hotararii de condamnare definitiva. Masura dizolvarii persoanei juridice nu se aplica in cazul partidelor politice. Inchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice se refera la:inchiderea unuia sau mai multora dintre punctele de lucru ale persoanei juridice cu scop lucrativ. interzicerea de a participa la achizitii publice). la data ramanerii definitive. inchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice. in realizarea careia a fost savarsita infractiunea. Pedeapsa complementara a dizolvarii persoanei juridice are ca efect deschiderea procedurii de lichidare. Tentativa este prevazuta de Codul penal si in cazul persoanei juridice. nu executa pedeapsa complementara afisarea sau difuzarea hotararii de condamnare. Aceasta sanctiune se poate dispune si atunci cand persoana juridica. 3)– inchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice de la 3 luni la 3 ani. b)– in caz de neexecutare. cu rea-credinta. Suspendarea activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice poate fi aplicata pe o durata de la 3 luni la 3 ani. sindicatelor. se pot aplica persoanei juridice. 12 . O copie de pe dispozitivul hotararii de condamnare prin care s-a aplicat aceasta masura. de catre instanta de judecata. Dizolvarea persoanei juridice este cea mai aspra pedeapsa complementara. care va proceda la desemnarea lichidatorului. a uneia dintre pedepsele complementare (suspendarea activitatii persoanei juridice sau suspendarea uneia dintre activitatile persoanei juridice in legatura cu care s-a savarsit infractiunea. La aceasta pedeapsa se pot adauga una sau mai multe pedepse complementare. Pe langa pedeapsa principala a amenzii. Suspendarea activitatii sau a uneia din activitatile persoanei juridice consta in: interzicerea desfasurarii activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice. se comunica organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica pentru a lua masurile necesare. Concursul de infractiuni este prezent si in cazul persoanei juridice. 5)– afisarea sau difuzarea hotararii de condamnare.se comunica. una sau mai multe pedepse complementare. care poate fi pronuntata in urmatoarele situatii: a)– atunci cand persoana juridica a fost constituita in scopul savarsirii de infractiuni sau cand obiectul sau de activitate a fost deturnate in acest scop. reduse la jumatate. 4)– interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice pe o durata de la unu la 3 ani. patronatelor si organizatiilor religioase apartinand minoritatilor care au fost constituite potrivit legii si persoanelor juridice care isi desfasoara activitatea in domeniul presei. iar o copie de pe dispozitivul hotararii definitive de condamnare se va comunica instantei civile competente.activitatile persoanei juridice in legatura cu care s-a savarsit infractiunea pe o durata de la 3 luni la 3 ani. in care s-a desfasurat activitatea in realizarea careia a fost savarsita infractiunea. pedepsita drastic prin aplicarea la maximul special al pedepsei amenzii a unui spor de 600 000 lei sau 900 000 lei. organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica. pentru a lua masurile necesare. care este sanctionata cu amenda cuprinsa intre minimul special si maximul special al amenzii prevazute pentru infractiunea consumata.

Interdictia de a participa la procedurile de achizitii publice-Masura consta in interzicerea de a participa. la procedurile pentru atribuirea contractelor de achizitii publice pe o perioada de la 1 la 3 ani. O copie de pe hotararea de condamnare se comunica. pozitiei persoanei juridice. Afisarea hotararii de condamnare se realizeaza in extras. Publicarea se mai poate face si in presa scrisa sau audiovizuala. in vederea efectuarii formalitatilor de publicitate in registrul national al persoanelor juridice fara scop patrimonial. in vederea efectuarii formalitatilor de publicitate. care duce la pierderea clientelei si diminuarea credibilitatii acesteia. in forma si locul stabilite de instanta pentru o perioada intre o luna si 3 luni. in termen de 30 de zile de la data comunicarii hotararii. in vederea efectuarii formalitatilor de publicitate in registrul comertului. in vederea savarsirii de infractiuni sau pentru acoperirea savarsirii unor infractiuni economice. 10) Cazul fortuit. de la executare. la data ramanerii definitive. licitatii frauduloase. O copie de pe dispozitivul hotararii de condamnare prin care s-a aplicat persoanei juridice pedeapsa complementara a interzicerii de a participa la achizitii publice se va comunica. in orice mod. Ministerului Justitiei. 13 . Raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea persoanei fizice care a contribuit la savarsirea aceleiasi infractiuni.Un alt motiv al instituirii raspunderii persoanei juridice a fost dat de conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. dupa caz. dupa caz. organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica.Masura poate fi dispusa pe o perioada de la 3 luni la 3 ani. fara ca raspunderea penala a persoanei juridice sa excluda raspunderea penala a persoanei fizice care a contribuit. Noua reglementare conditioneaza angajarea raspunderii persoanei juridice de savarsirea infractiunii in realizarea obiectului de activitate al persoanei juridice sau in interesul ori in numele acesteia. concurenta neloiala. direct sau indirect. asupra : imaginii de marca. reputatiei comerciale. instanta de judecata stabileste numarul de aparitii. pentru a lua masurile necesare. Potentialele victime ale persoanei juridice sunt astfel atentionate si devin mai precaute in incheierea unei relatii contractuale cu persoana juridica in cauza sau pot sa se orienteze spre alti parteneri. precum si altor autoritati care tin evidenta persoanelor juridice. spionaj economic etc. care nu poate fi mai mare de 10. Oficiului Registrului Comertului. iar in cazul difuzarii prin alte mijloace audiovizuale. dovada executarii publicarii hotararii de condamnare. dar nu mai tarziu de 10 zile de la data inceperii executarii ori. Punerea in practica a acestei pedepse complementare se realizeaza pe cheltuiala persoanei juridice condamnate. are obligatia de a inainta instantei de executare dovada inceperii executarii afisarii sau. durata acesteia nu poate depasi 3 luni. la savarsirea aceleiasi infractiuni. la data ramanerii definitive. Aceasta reglementare este legitimata de realitatile sociale si economice.

cod penal: 1) Savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna. deoarece se refera la fapta. fapta care a capatat un rezultat socialmente periculos sa fie prevazuta de legea penala. opereaza regula privind raportul dintre circumstantele generale si cele speciale. starea imprejurarea in care actiunea sau interactiunea unei persoane a produs un rezultat pe care acea peroana nu l-a conceput si nici urmarit si care se datoreaza unei energii a carei interventie nu a putut fi prevazuta. trasnete. Conditii de existenta O fapta se considera savarsita in caz fortuit cand sunt indeplinite conditiile: rezultatul socialmente periculos al faptei sa fie consecinta interventiei unei imprejurari straine de vointa si constiinta faptuitorului. Nu intra in calcul instigatorii si complicii anteriori.Cazul fortuit este o cauza care inlatura caracterul penal al faptei. pentru retinerea agravantei. Cazul fortuit desemneaza situatia. faptuitorul sa fi fost in imposibilitatea de a prevedea interventia imprejurarii (fortei straine) care a produs rezultatul. De asemenea. prin care se cauzeaza victimei suferinte 14 . E o circumstanta reala. atac de cord etc). 11) Circumstanţele agravante. Circumstantele agravante legale-Sunt prevazute expres in art. 75 (1). a) Savarsirea infractiunii prin acte de cruzime Pentru a fi o infractiune comisa prin acte de cruzime trebuie sa indeplineasca doua conditii: presupune o ferocitate din partea infractorului. conduita imprudenta a unei persoane (aparitia brusca in fata unui autovehicul in viteza a unei persoane). lesin. Circumstanta. Sursa imprejurarilor fortuite poate fi: fenomenele naturii (cutremure. Aceasta se rasfrange asupra tuturor participantilor care au cunoscut-o sau prevazut-o. Aceasta circumstanta agravanta este realizata indiferent daca toate cele trei per-soane sunt prezente ori nu la locul faptei. daca victima a stiut sau nu ca fapta se comite de trei sau mai multe persoane. starea maladiva a unei persoane (epilpsie. invazia unor insecte) a caror producere in timp nu poate fi prevazuta. Ea nu se aplica atunci cand in continutul agravat al infractiunii intra ca element circumstantial savarsirea faptei de doua sau mai multe persoane impreuna. tehnicizarea activitatilor umane (defectarea unui mecanism). fiind reala. Mai general spus. coautorii si complicii concomitenti. o salbaticie in comiterea faptei. nu are importanta. indiferent de contributia acestora la savarsirea infractiunii si indiferent daca toti raspund penal. prin violente asupra membrilor familiei sau prin mijloace ce prezinta pericol public. 2) Savarsirea infractiunii prin acte de cruzime. concomitenta sau subsecventa actiunii faptuitorului. alunecari de teren. Ex: Furtul calificat comis de doua sau mai multe persoane. Imprejurarea neprevizibila poate fi anterioara. furtuni. se resfrange si asupra acestora in masura in care au cunoscut-o sau au prevazut-o. E importanta determinarea sferei participantilor pentru a decide daca fapta a fost comisa de 3 sau mai multe persoane. Se au in vedere autorul.

in cazul de talharie intre membrii familiei. Pentru retinerea circumstantei nu este necesar ca minorul sa raspunda penal. aceasta fiind prevazuta in aceasta situatie ca agravanta speciala. deci nu poate fi retinuta in acest caz ca agravanta generala. b) Savarsirea infractiunii prin violente asupra membrilor familiei. vatamare corporala grava. e necesar ca victima sa se fi aflat in viata in momentul aplicarii loviturilor ce constituie cruzimi. In cazul in care majorul nu cunoaste varsta minorului nu se retine circumstanta agravanta deoarece majorul este intr-o eroare de fapt. Cand o astfel de imprejurare este prevazuta si ca element circumstantial al unei infractiuni calificate nu se valorifica decat ca element circumstantial. Exista si in cazul acestei modalitati de savarsire a infractiunii o circumstanta agravanta speciala si anume omorul calificat comis in interes material. c) Savarsirea faptei prin metode ori mijloace care prezinta pericol public. 4) Savarsirea infractiunii din motive josnice. sa cauzeze un sentiment de oroare celor ce asista sau celor ce afla de savarsirea ei. 5) Savarsirea infractiunii in stare de betie anume provocata in vederea comiterii faptei. accentul cazand pe prima dintre ele. De asemenea. 3) Savarsirea infractiunii de catre un major impreuna cu un minor. inundare sau distrugere prin explozie. De asemenea. razbunarea etc. savarsirea faptei trebuie. Pentru a retine agravanta nu e necesar ca actele de cruzime sa fi dus la moartea victimei. sau viol. Este suficient ca prin metodele sau mijloacele folosite sa se produca acest pericol. Sunt considerate motive josnice: invidia. In cazul infractiunii de distrugere calificata sau in cazul infractiunii de omor. Savarsirea infractiunii prin cruzimi este prevazuta si ca element circumstantial al omorului deosebit de grav. Sunt cuprinse aici orice mijloace de comitere care prezinta o potentialitate de pericol mai mare decat cea pe care o implica comiterea faptei. Prin acestea se inteleg mijloace susceptibile sa aduca atingere unui numar mare de persoane sau unor bunuri foarte importante. daca aceasta locuieste si gospodareste impreuna cu faptuitorul. Aceasta nu se poate retine in cazul infractiunilor de loviri sau alte violente. violare de domi-ciliu sau alte asemenea fapte ce absorb actele de violenta. Ratiunea instituirii acestei agravante se leaga de gradul de pericol social mai ridicat a unei persoane ce comite fapta in aceasta stare. prin natura ei.inutile pe o perioada indelungata de timp. Agravanta ar putea fi retinuta in cazul vatamarii corporale grave. nefiind necesar sa se fi produs si urmarea potentiala. Prin membru al familiei se intelege sotul sau ruda apropiata. fiind suficient ca el sa participe la comiterea infractiunii. se va retine aceasta circumstanta si daca minorul este cel care l-a introdus in campul infractional pe major. rautatea. ci cea speciala. in caz de santaj. Aceasta circumstanta se aplica doar in cazul pluralitatii ocazionale (participatiei) si nu se aplica in cazul pluralitatii naturale sau pluralitatii constituite. Cele doua conditii trebuie sa fie indeplinite cumulativ. Ca exemplu am avea savarsirea faptei prin incendiere. Asta pentru ca exista o agravanta speciala cu acest continut. nu se retine agravanta generala. Pentru retinerea circumstantei faptuitorul trebuie sa 15 .. gelozia. Se pune problema infractiunilor in cazul carora se poate retine aceasta agravanta.

Sunt considerate in doctrina penala circumstante agravante judiciare: betia voluntara. Circumstantele agravante judiciare Sunt acele imprejurari care confera faptei un caracter agravant. fiind suficient ca ea sa existe. se pot retine ca circumstante agravante impreju-rari ce privesc modul de savarsire a infractiunii sau mijloacele folosite. Art. cod penal se limiteaza la a preciza faptul ca instanta poare retine cu titlu de circumstante agravante si alte imprejurari ce confera faptei un caracter grav. a). Daca acesta este neindestulator mai poate adauga un spor de pana la 5 ani in cazul pedepsei inchisorii si de pana la jumatate din maximul special in cazul amenzii. Legea nu le mentioneaza nici ca titlu exemplificativ. Pentru a se retine aceasta agravanta nu este suficient ca infractiunea sa fie comisa in timpul unei calamitati. cum ar fi violul sau talharia. dar poate fi retinuta la alte infractiuni. 16 . aceasta poate. premeditarea. Astfel. Se pune problema daca ea presupune in mod necesar premeditarea. De asemenea. 12) Circumstanţele atenuante. Ramane la latitudinea instantei sa aprecieze existenta unor astfel de circumstante. De asemenea ele nu au ca efect inlocuirea pedepselor prevazute de lege si nu au efect asupra pedepselor complementare. atunci cand autorul a si premeditat savarsirea faptei. Se pot retine ca agravante judiciare imprejurari reglementate de judecator ca agravante speciale. Ca circumstanta agravanta speciala avem aici furtul calificat in timpul unei calamitati. fara ca ele sa fie prevazute de legea penala. 6) Savarsirea infractiunii de catre o persoana care a profitat de situatia prilejuita de o calamitate. 175. dar aplicandu-se la alte infractiuni decat cele pentru care sunt reglementate expres. cod penal prevede ca o circumstanta agravanta speciala la omor. cele doua circumstante se pot retine concomitent. 75 (2).comita fapta in stare de betie completa sau incompleta pe care si-a provocat-o el in ideea ca aceasta l-ar fi ajutat sa comita fapta. in mod facultativ. premeditarea nu mai poate fi retinuta ca agravanta judiciara la omor. Art. Raspunsul ar fi ca nu presupune. In cazul in care instanta a retinut cel putin o circumstanta agravanta legala sau judiciara. In acest caz nu este necesar ca starea de necesitate sa fie instituita de Guvern. sporul de 5 ani nu poate depasi o treime din maximul special. ci trebuie ca persoana sa fi profitat efectiv de aceasta calamitate. Daca aceasta circumstanta agravanta nu presupune premeditarea. lit. Efectele circumstantelor agravante-Spre deosebire de circumstantele atenuante. circumstantele agravante determina o depasire facultativa a limitei speciale de pedeapsa. sa aplice o pedeapsa pana la maximul special. deoarece premeditarea necesita o stare de relativ calm si un timp relativ indelungat de luare a hotararii. In cazul pedepsei inchisorii. Circumstantele agravante nu au efect asupra pedepsei detentiunii pe viata. comiterea unui furt de catre un politist sau talharia comisa de cel care efectueaza serviciul de paza.

73. determinate de o provocare din partea persoanei vatamate. c) Faptuitorul sa-si fi dat seama ca exista aceasta disproportie. II. trei imprejurari care pot constitui circumstante atenuante: 1) Conduita buna a infractorului inainte de savarsirea infractiunii. 17 . Conditiile actului provocator: a) Sa constea intr-o violenta. b) Sa fie intentionata. Conditiile ripostei: a) Trebuie sa fie concomitenta sau posterioara actului de provocare. c) Excesul de aparare sa nu se datoreze starii de tulburare sau temere in care s-a aflat infractorul. b) Urmarea cauzata de actiunea de salvare sa fie vadit disproportionata fata de urmarea pe care ar genera-o pericolul. injust si care sa puna in pericol grav persoana sau drepturile ei. cod penal. printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau prin alta actiune ilicita grava. cu titlu exemplificator. 74. In afara de circumstantele prevazute in art. B. cod penal mai pot exista alte circumstante atenuante judiciare neprevazute expres in lege. c) Sa fie determinata de actul provocator. a caror aplicare este obligatorie si care au ca efect atenuarea pedepsei aplicabile infractorului. starea de betie voluntara completa (uneori). d) Sa se indrepte impotriva provocatorului. 3) Starea de provocare-consta in savarsirea infractiunii sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii. Codul penal prevede expres in art. 3) Atitudinea infractorului dupa savarsirea infractiunii. Pentru a fi circumstanta atenuanta trebuie indeplinite conditiile: a) Savarsirea faptei sa constea intr-o aparare in fata unui atac material. Circumstantele atenuante legale prevazute in articolul mentionat sunt: 1) Depasirea limitelor legitimei aparari. 2) Staruinta depusa de infractor pentru a inlatura rezultatul infractiunii sau a repara paguba pricinuita. imediat. comportarea sincera in cursul procesului. 74. b) Poate fi comis cu orice forma de vinovatie sau chiar de catre o persoana iresponsabila. o atingere grava a demnitatii persoanei sau o alta actiune ilicita grava. Totusi. deoarece ea nu este nici violenta si nici atingere grava adusa demnitatii. cum ar fi: starea de betie accidentala incompleta. in fiecare caz particular instanta apreciind daca acea persoana a fost sau nu in stare de tulburare. Conditiile starii de provocare: I. inlesnirea descoperi-rii ori arestarii participantilor. rezultand din prezentarea sa in fata autoritatii. Aceste circumstante sunt intr-un numar nelimitat. 2) Depasirea limitelor starii de necesitate Conditii: a) Fapta trebuie sa constea intr-o actiune de salvare in fata unui pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel. Potrivit acestei conditii. c) Sa determine o stare de puternica tulburare. adica sa existe o cauzalitate psihica intre actul provocator si riposta. amenintarea sau violenta psihica nu constituie act provocator.Circumstantele atenuante legale-Acestea sunt cele prevazute expres in art. Aprecierea acestei conditii se fa-ce in concreto. d) Sa nu fi fost determinat de catre cel care a comis fapta in stare de provocare. b) Fapta infractorului sa constea intr-o aparare disproportionata. direct. ea poate fi inclusa la alta actiune ilicita grava. in functie de caracteristicile fiecarei infractiuni sau a fiecarui infractor. ramanand la latitudinea judecatorului decizia de a le alege si de a le aplica. judecatorul putand alege una sau mai multe. Circumstantele atenuante judiciare Sunt acele imprejurari care atenueaza raspunderea penala. produsa prin violenta.

Aceasta exceptie se aplica atunci cand e vorba de urmatoarele tipuri de infractiuni: infractiuni contra sigurantei statului. pana la minimum general. dupa noile modificari. Efectele circumstantelor atenuante I. dar nu mai jos de 3 luni. Exista o situatie de exceptie.000 lei. pedeapsa se coboara sub acest minim.000 lei. infractiuni de omor. cand minimul special este sub 350. care. cand reducerea pedepsei inchisorii nu se poate face decat pana la o treime din minimul special. f).000. 18 . d) Cand minimum special al pedepsei inchisorii este de un an sau mai mare.500. Potrivit art. in cazul in care minimul special este de 350. dar nu mai jos de un an. cod penal. 77. lit. nu poate fi mai mica de 2. mediul din care provine acesta etc. 3 luni) sau se aplica pedeapsa cu amenda. infractiuni savarsite cu intentie care au avut ca urmare moartea unei persoane sau infractiuni prin care s-au produs consecinte deosebit de grave. Acesta va fi inferior minimului special prevazut de lege pentru infractiunea comisa. Atunci cand exista circumstante atenuante. Consta in aceea ca aplicarea pedepselor complementare devine facultativa. pana la minimum general (15 zile -. dar noul minim nu poate fi mai mic de 5 ani. putand fi redusa pana la 150. c) Cand minimum special al pedepsei inchisorii este de 3 ani sau mai mare. Efectul asupra pedepselor complementare. 3) Efectele asupra pedepsei cu amenda Art. 1) Efectele asupra detentiunii pe viata. Atunci cand minimum special se modifica in urma retinerii circumstantelor atenuante are loc si modificarea maximului special. cod penal prevede: Cand pedeapsa prevazuta de lege e amen-da. 76 (1). pe-deapsa se coboara sub minimum special. pe-deapsa se coboara sub minimum special. b) Cand minimum special al pedepsei inchisorii este de 5 ani sau mai mare. dar nu mai jos de 3 ani. cod penal: a) Cand minimum special al pedepsei inchisorii este de 10 ani sau mai mare. 76.000 lei.. Efectele asupra pedepselor principale Circumstanta atenuanta poate determina fie o coborare a pedepsei sub minimum special. pedeapsa complementara privativa de drepturi poate fi inlaturata. II. pedeapsa se coboara sub acest minim.nivelul intelectual al faptuitorului. 2) Efectele asupra pedepsei inchisorii Aceste efecte sunt reglementate in art. Cand minimum special este sub 3 luni se aplica o amenda care nu poate fi mai mica de 2. ori pana la mini-mul general. fie o inlocuire cu o alta specie de pedeapsa. Nu este nici o diferenta privind limitele de pedeapsa daca este retinuta o singura circumstanta atenuanta sau daca sunt retinute mai multe. e) Cand minimum special al pedepsei inchisorii este cuprins intre 3 luni si 1 an.000 lei. atunci cand exista circumstante atenuante in cazul unei pedepse cu detentiunea pe viata. pe-deapsa se coboara sub minimum special. prevazute de Legea 169/2002.000 lei sau mai mare. chiar si cu o zi. aceasta se coboara sub minimul ei special. instanta este obligata sa inlocuiasca aceasta pedeapsa cu pedeapsa inchisorii cuprinsa intre 10 si 25 de ani. In cazul in care instanta alege o circumstanta atenuanta judiciara ea este obligata sa motiveze retinerea acesteia si sa aplice tratamentul sanctionator atenuat. infractiuni contra pacii si omenirii.

psihica in vederea savarsirii faptei constand in activitatea psihica a faptuitorului de reflectare cum va savarsi infractiunea. Aceste acte trebuie realizate in intervalul de timp cuprins intre momentul luarii rezolutiei infractionale si momentul savarsirii faptei. recunoasterea unui drept. efectuarea unor acte de pregatire materiala in vederea savarsirii faptei constand in luarea de masuri. Omorul-infractiunea consta in uciderea unei persoane. Sanctiunea consta in inchisoare de la 10 la 20 ani si interzicerea unor drepturi. cat si in cazul devierii loviturii deoarece ceea ce intereseaza este ca faptuitorul sa fi premeditat suprimarea vietii unui om. Circumstanta agravanta a premeditarii exista atat in cazul erorii asupra persoanei victimei. Latura obiectiva se poate realiza atat printr-o actiune cat si printr-o inactiune. procurarea de instrumente sau mijloace. 2) Omorul savarsit din interes materialinteresul material este orice folos. materiale. Fapta constituie infractiune chiar si atunci cand faptuitorul pune victima intr-o situatie periculoasa si nu face nimic pentru a impiedica producerea mortii acesteia. Lovitura deviata aberatio ictus exista in situatia in care faptuitorul isi indreapta actiunea asupra unei persoane pe care vrea sa o ucida insa datorita unei manipulari gresita a instrumentului folosit ori datorita altor cauze accidentale rezultatul se produce asupra unei alte persoane. Tentativa se pedepseste. 3) Omorul savarsit asupra sotului sau asupra unei rude apropiate-agravanta ia in considerare calitatea speciala dintre faptuitor si victima 19 .13) Omorul simplu şi omorul calificat. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce moartea victimei. In principiu este posibila coexistenta premeditarii cu provocarea. efectuarea unor acte de pregatire morala. exista atunci cand faptuitorul nu isi indeplineste obligatia de a actiona pentru impiedicarea mortii victimei. Latura subiectiva presupune vinovatia faptuitorului sub forma intentiei care poate fi directa sau indirecta. Inactiunea ca modalitate a elementului material. obiectul material-corpul victimei aflate in viata. Raportul de cauzalitate dintre fapta autorului si moartea victimei trebuie sa existe. Premeditarea este o circumstanta personala care nu se va rasfrange asupra celorlanti participanti. avantaj sau beneficiu de natura sau beneficiu de natura patrimoniala si poate consta in bunuri.175-Cod penal-consta in omorul savarsit in vreuna din urmatoarele imprejurari: 1) cu premeditare-premeditarea presupune intrunirea cumulativa a trei conditii: trecerea unui interval de timp din momentul luarii hotararii de a savarsi omorul si pana in momentul executarii infractiunii. Agravanta exista indiferent daca interesul material urmarit de catre faptutor este realizat sau nu. obiectul juridic-dreptul la viata. Omorul calificat-art. Participatia penala este posibila sub toate formele. stingerea unei datorii. Savarsirea omorului din interes material este o circumstanta personala deoarece priveste latura subiectiva a infractiunii. Urmarea imediata consta in moartea victimei. Subiect activ poate fi orice persoana. Eroarea asupra persoanei victimei nu influenteaza vinovatia faptuitorului si nu inlatura raspunderea sa penala. avantaje.

copii acestora precum si persoanele devenite prin infiere astfel de rude. Executarea unei pedepse semnifica masura luata pentru aducerea la indeplinire a dispozitiilor privind executarea 20 . 6) Omorul savarsit in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale victimeiagravanta se justifica deorece fapta nu incalca numai dreptul persoanei la viata ci si atributul autoritatii cu care sunt investite anumite persoane. arestarea. Este necesar ca faptuitorul sa fi cunoscut faptul ca mijloacele folosite pun in pericol viata mai multor persoane.145 Cod penal ascendentii. Arestarea semnifica atat arestarea invinuitului sau a inculpatului ca masura preventiva cat si arestarea pentru punerea in executare a unei hotarari definitive de condamnare la o pedeapsa cu inchisoarea privativa de libertate. 4) Omorul savarsit profitand de starea de neputinta a victimei de a se apara-trebuie indeplinite doua conditii: victima trebuie sa se afle in stare de neputinta de a se apara.acea de sot sau ruda apropiata. Calitatea de sot sau ruda apropiata a faptuitorului in raport cu victima este o circumstanta personala care nu se rasfrange asupra participantilor. Daca faptuitorul a fost in eroare in ceea ce priveste starea victimei. descendentii. executarea unei pedepse. fratii si surorile. Se considera a fi in stare de neputinta de a se apara si persoanele a caror forta fizica este vadit disproportionata fata de cea a faptuitorului. Actele de natura sa puna victima in neputinta de a se apara savarsite de faptuitor constituie acte de pregatire sau de executare a omorului care sunt absorvite de infractiunea consumata omor. ori de la executarea unei pedepse. Agravanta ia in considerare faptul ca prin savarsirea omorului. Pentru aplicarea agravantei este suficient sa se stabileasca o legatura intre omorul savarsit si indatoririle de serviciu ale victimei. 5) Omorul savarsit prin mijloace ce pun in pericol viata mai multor persoane-agravanta se refera la mijloacele de savarsire a omorului mijloace care fie prin natura lor fie datorita imprejurarilor i n care sunt folosite in afara mortii victimei creaza o stare de pericol pentru viata altor persoane. Este necesar ca faptuitorul sa fi stiut in momentul savarsirii faptei ca victima se afla in stare de neputinta de a se apara. Calitatea de sot trebuie sa existe in momentul savarsirii faptei. omorul este simplu si nu calificat. situatie in care infractiunea de ultraj este absorbita de omor. Situatia premisa consta in faptul ca autorul omorului sau o terta persoana se afla in una din urmatoarele trei situatii prevazute alternativ: urmarirea. se incalca in secundar si activitatea de infaptuire a justitiei. Rude apropiate sunt potrivit art. faptuitorul trebuie sa profite efectiv de starea victimei savarsind infractiunea mai usor. 7) Omorul savarsit pentru a se sutrage sau a sustrage pe altul de la urmarire sau arestare. Pozitia faptuitorului se caracterizeaza prin intentie directa in raport cu persoana vizata ca victima si intentie indirecta in raport cu persoanele a caror viata este pusa in pericol datorita mijloacelor pe care le foloseste. Starea de neputinta a victimei de a se apara trebuie sa fie exterioara activitatii faptuitorului adica sa nu i se datoreze acestuia. Circumstanta este reala si se rasfrange asupra participantilor cu conditia sa o fi cunoscut. In cazul in care victima este un functionar care exericta autoritatea de stat omorul implica si un act de ultraj.

tainuirea de bunuri sau favorizarea celui ce a comis fapta. In cazul ascunderii altei infractiuni nu intereseaza daca omorul s-a savarsit dupa sau concomitent cu acea infractiune. chiar daca ulterior aceasta promisiune nu se va implini. cu intentie la savarsirea unei fapte prevazuta de legea penala prin care se promite inainte sau in timpul savarsirii faptei. Daca scopul lipseste agravanta nu poate fi aplicata. constand intr-o activitate care ajuta sau inlesneste in orice mod organizarea unei fapte prevazute de legea penala ori care in timpul sau inainte de savarsirea faptei.pedepselor principale. timpul comiterii faptei. daca faptuitorul a participat sau nu la comiterea ei. Pedeapsa consta in inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. atunci cand acest ajutor si inlesnire a savarsirei unei fapte prevazute de legea penala. 9) Omorul savarsit in public. instigator sau complice. Tentativa se pedepseste. Complicele este acea persoana. Complicitatea este acea forma a participatiei penale. In cazul inlesnirii comiterii altei infractiuni nu intereseaza daca faptuitorul urmeaza sau nu sa participe la acea infractiune. chiard aca dupa savarsirea faptei. promite ca va tainui lucrurile provenite din aceasta fapta sau ca va favoriza pe infractor. in orice mod. insotita de intentie. Complicitatea se poate realiza si prin promisiunea facuta inainte sau in timpul savarsirii faptei. la realizarea unei fapte prevazute de legea penala. iar prin ajutor o complicitate concomitenta. Complicitatea presupune activitatea prin car4e se ajuta sau inlesneste. 8) Omorul savarsit pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiuni-agravanta ia in considerare faptul ca omorul este conceput si realizat ca o infractiune mijloc pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiuni. Pentru a fi in prezenta complicitati trebuie ca aceasta activitate de ajutare si inlesnire pe care o savarseste complicele sa fie alaturata activitati infactionale a autorului. Circumstanta are caracter personal. complementare si accesorii. nici daca participand a avut calitatea de autor. activitatea coplicelui sa se angreneze in cauzalitatea psihica dar si morala a faptei. care cu intentie. Inmanarea in timpul comiterii faptei de diferite instrumente ce servesc in acest scops au asistenta in timpul savarsiri faptei de catre autorul ce se sprijina pe acest act reprezinta un ajutor acordat. Prin inlesnire se realizeaza o complicitate anterioara. Actele de pregatire in vederea savarsirii infractiunii cand se comit de complice pot consta in procurarea de instrumente sau procurarea de informatii referitoare la locul. 14) Complicitatea.. Aceasta complicitate capata relevanta din punct de vedere al dreptului penal. inlesneste sau ajuta in orice mod. chiar in conditiile neindeplinirii acestei promisiuni. de tainuire a bunurilor provenite din aceasta sau de favorizare a faptuitorului. promisiunea nu este indeplinita 21 .

15) Concursul ideal de infracţiuni. Concursul ideal de infractiuni exista potrivit art.33 lit.b- Cod penal atunci cand o actiune sau o inactiune savarsita de aceeasi persoana datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele mai multor infractiuni. Infractiunile pot de aceeasi natura concursul fiind omogen sau de natura diferita concursul fiind eterogen.

16) Minoritatea făptuitorului – cauză care înlătură caracterul penal al faptei. Minoritatea făptuitorului este situaţia în care fapta este comisă de un minor care la dată săvârşirii ei nu îndeplinea condiţiile legale pentru a răspunde penal. În dreptul civil însă susţinătorii legali, părinţii, răspund pentru pagubele produse de copiii lor minori aflaţi sub supravegherea lor. Potrivit dispozitiilor legale, nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savarsita de un minor care, la data comiterii acesteia, nu implineste conditiile legale pentru a raspunde penal. Astfel, nu raspunde penal minorul care nu a implinit varsta de 14 ani, precum si minorul intre 14 si 16 ani care, in momentul savarsirii faptei, a lucrat fara discernamant. Pana la 14 ani, lipsa discernamantului este o prezumtie absoluta, iar intre 14 si 16 ani, o prezumtie relativa, urmand a fi stabilita printr-o expertiza medicala. Minorul, care a implinit varsta de 16 ani, raspunde penal. Minorul beneficiaza de un regim special al sanctiunilor penale. Fata de minorul care raspunde penal, se poate lua o masura educativa prevazuta de lege ori i se poate aplica o pedeapsa cu inchisoare sau amenda. Limitele pedepselor se reduc la jumatate. Nu i se pot aplica pedepse complementare. Pentru a inlatura caracterul penal al faptei trebuie indeplinte urmatoarele conditii: sa se savarseasca o fapta prevazuta de legea penala, faptuitorul sa nu indeplineasca conditiile legale pentru a raspunde penal. Fapta savarsita de un minor, nu este infractiune fiind savarsita fara vinovatie. Este o circumstanta personala care nu se resfrange asupra participantilor.

17) Concursul real de infracţiune. Concursul real de infractiuni este acea forma ce se realizeaza prin savarsirea mai multor infractiuni ca urmare a mai multor actiuni sau inactiuni distincte. Concursul real simplu-intre infractiuni nu exista alta legatura decat cea personala. Concursul real calificat-exista anumite conexiuni intre infractiunile savarsite. Conexitatea etiologica-presupune o legatura mijloc-scop 22

intre infractiunile comise, adica o infractiune este comisa pentru a inlesni savarsirea altei infractiuni. Conexitatea consecventiala-se comite o infractiune pentru a acoperi savarsirea altei infractiuni.

18) Constrângerea fizică şi constrângerea morală. Constrangerea fizica este o cauza care inlatura caracterul penal al faptei. Constrangerea fizica ete preiunea pe care o forta careia nu I se poate rezita o exercita asupra energiei fizice a unei alte persoane in asa fel incat aceasta comite o fapta prevazuta de legea penala fiind in imposibilitate fizica sa actioneze altfel. Conditiile constrangerii fizice: Sa exite o constrangere aupra fizicului unei persoane. Actiunea de constrangere asupra fizicului unei persoane poate proveni din partea altei persoane (imobilizare, secrestare); constrangerea poate fi din partea unui animal (un caine dresat care imobilizeaza faptuitorul); ori din partea unui eveniment (inundatie, viscol, cutremur etc.) care rapeste libertatea de miscare a faptuitorului in sensul ca il opreste de la o actiune, ori il impinge la o activitate ca pe un simplu instrument (cadrea pe gheata, lesinul, epilepia etc). Constrangerea la care a fost supusa persoana sa nu I se fi putut rezista. Posibilitatea de a rezista constrangerii fizice se apreciaza la cazul concret tinand seama deopotriva de natura si de intensitatea fortei de constrangere ca si de capacitatea si starea psihica a persoanei constranse. Sub imperiul constrangerii fizice persoana sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala. Constrangerea morala consta in presiunea exercitata prin amenintarea cu un pericol grav, pentru persoana faptuitorului ori a altuia si sub imperiul careia cel amenintat savarseste o fapta prevazuta de legea penala. Conditiile constrangerii morale Sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala sub imperiul unei constrangeri exercitate prin amenintare. Sa exercite o actiune de constrangere exercitata prin amenintare cu un pericol grav. Pericolul grav cu care se ameninta, daca nu se savarseste fapta pretinsa poate privi viata, integritatea corporala, libertatea, demnitatea, averea celui amenintat ori a altei persoane. Pericolul grav cu care ameninta sa nu poata fi inlaturat altfel decat prin savarsirea faptei pretinse.

19) Principiile aplicării legii penale în spaţiu. Aceasta este guvernata de un principiu de baza care se completeaza cu alte trei principii de aplicare subsidiara. Principiul fundamental in materia aplicarii legii penale romane in spatiu este principiul teritorialitatii, prevazut de art. 3 cod penal, articol in conformitate cu care legea penala 23

romana se aplica infractiunilor comise pe teritoriul tarii noastre.Elementul care determina incidenta legii penale romane este locul comiterii infractiunii. Nu are importanta nici cetatenia infractorului, nici cea a victimei, nici valoarea sociala impotriva careia se indreapta actiunea. Tot ceea ce intereseaza este ca infractiunea sa fi fost savarsita pe teritoriul Romanei.Teritoriul tarii este definit de art. 142 cod penal. Potrivit aln. 1 al acestui articol, se considera infractiune savarsita pe teritoriul tarii si infractiunea savarsita pe o nava sau aeronava romana. O infractiune savarsita la bordul unor nave sau aeronave ramane o infractiune savarsita pe teritoriul tarii, chiar daca ele sunt in afara teritoriului tarii. Aceste nave si aeronave nu fac parte din teritoriul tarii, nu sunt o extindere a teritoriului, ci o extindere a legii penale in cazul infractiunilor savarsite pe acestea. In schimb, fac parte din teritoriul Romaniei localurile misiunilor diplomatice si consulare straine existente in tara noastra. Regula ubicuitatii (art. 143, Cod penal) -; O infractiune se socoteste a fi comisa pe teritoriul tarii atunci cand pe acel teritoriu ori pe o nava sau aeronava a avut loc actiunea ori s-a produs rezultatul. Aceasta regula are drept scop evitarea situatiei de nepedepsire, care ar decurge din deplasarea victimelor dintr-un stat in altul. Cele trei principii de aplicare susidiara sunt: a) Principiul personalitatii legii penale romane b) Principiul realitatii legii penale romane c) Principiul universalitatii legii penale romanea) Principiul personalitatii legii penale romane. Acest principiu este formulat de art. 4 cod penal si, potrivit acestuia, legea penala romana se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii de cetatenii romani sau de persoanele apatride care isi au domiciliul in Romania. In ceea ce priveste calitatea (sfera) persoanelor, dispozitia din art. 4 este clara: cetatenii romani si cei apatrizi, domiciliati in Romania. Potrivit dispozitiilor Constitutiei, apatrizii pot fi extradati fara nici o distinctie, dupa cum isi au sau nu domiciliul in Romania. Acestia nu mai beneficiaza, in strainatate, de protectia statului roman. Astfel, sfera persoanelor care intra sub incidenta legii penale romane, in baza principiului personalitatii, se restrange la cetatenii romani. Potrivit OUG 112/30.08.2001 sunt incriminate faptele savarsite in strainatate de cetatenii romani sau de persoanele fara cetatenie, domiciliate in Romania. Potrivit art. 1 din OUG mentionata, intrarea sau iesirea dintr-un stat strain, prin trecerea ilegala a frontierei acestuia, savarsita de un cetatean roman sau de o persoana apatrida domiciliata in Romania, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani. Doctrina considera ca cetatenia trebuie sa existe in momentul savarsirii infractiunii, dar ca este posibila aplicarea legii penale romane in baza principiului personalitatii si atunci cand cetatenia a fost dobandita dupa savarsirea infractiunii. Sanctionarea unei persoane care nu ar avea cetatenie romana la data infractiunii ar insemna stabilirea, in mod retroactiv, a obligatiei de a respecta legea penala romana in sarcina unei persoane care la data comiterii infractunii nu avea nici o legatura cu statul nostru. Legea penala se poate, deci, aplica, doar daca la data comiterii infractiunii persoana care a comis fapta avea cetatenie romana. Sanctionarea persoanei in cauza se face potrivit dispozitiilor inscrise in 24

fara a refuza extradarea pe motiv ca ar avea competenta in judecarea infractorului. In materia aplicarii legii penale in spatiu sunt incidente imunitatile de jurisdictie penala Imunitatea de jurisdictie penala Constituie 25 . 6 (2) cod penal prevede ca legea penala romana poate fi aplicata infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii de un cetatean strain. legea penala romana se aplica infractiunii savarsite in afara teritoriului tarii de catre un cetatean strain. Caracterul subsidiar fata de conventiile internationale privind extradarea. E greu de aplicat acest text. fiindca: Limiteaza competenta organelor de cercetare romane la acele ipoteze in care infractorul se afla benevol pe teritoriul statului nostru. sub rezerva a doua conditii: Fapta sa fie incriminata atat de legea penala romana. in cazul in care infractiunea este indreptata impotriva sigurantei statului roman ori impotriva vietii sau integritatii corporale a unui cetatean roman. c) Principiul universalitatii legii penale romane Potrivit acestui principiu. autoritatile romane vor da prioritate cererii de extradare. incheiate de Romania cu alte state. el este incident indiferent de legile penale ale statului pe teritoriul caruia s-a comis infractiunea. indiferent daca legea statului in care a fost comisa infractiunea o prevede sau nu. Romania) are obligatia de a judeca in conformitate cu legea nationala. Infractorul sa se afle benevol pe teritoriul Romaniei. infractiunea savarsita pe teritoriul celuilalt stat de catre persoana a carei extradare sa refuzat. atunci cand aceste infractiuni au fost comise impotriva intereselor statului roman ori impotriva intereselor unui cetatean roman. In cazul acestor fapte. Legea penala romana se aplica in acest caz. Potrivit art. In textele acestor tratate exista o clauza in conformitate cu care. O persoana poate fi judecata doar pentru infractiunea pentru care a fost extradata. cat si de legea penala a statului unde a fost savarsita. 5 cod penal. In ipoteza in care exista o cerere de extradare care vizeaza persoana in cauza. b) Principiul realitatii Elementul de legatura legii este valoarea impotriva penale careia se indreapta romane infractiunea. Acest principiu este consacrat in foarte putine legislatii. statul solicitat (Ex. Deoarece este necesara o cooperare cu organele statului in care a fost comisa infractiunea. In acest caz. ci instituie o exceptie de la regimul aflarii benevole a infractorului pe teritoriul tarii noastre. De lege lata.tratatele si conventiile de asistenta juridica in materie penala. Doctrina sustine ca ar trebui conditionata aplicarea legii penale romane in baza acestui principiu de dubla incriminare (legea penala ar trebui sa se aplice doar daca infractiunea este prevazuta si de legea penala a statului unde a fost comisa). Art. punerea in miscare a actiunii penale este conditionata de autorizarea prealabila a procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie. legea penala romana se aplica sanctiunii savarsite in strainatate de cetateni straini. legea penala romana se aplica doar daca s-a obtinut extradarea persoanei in cauza. intrucat statele refuza sa incarce autoritatea nationala cu cauze care nu au nici o legatura cu statul. atunci cand se refuza extradarea. Aceasta dispozitie nu instituie o exceptie de la principiul extradarii. nu este suficienta sesizarea din oficiu.

cele folosite in scopuri comerciale nu beneficiaza de imunitate de jurisdictie. navele comerciale aflate in tranzit prin marea teritoriala beneficiaza de imunitate de jurisdictie penala. In schimb. precum si alte categorii de functionari stabiliti prin conventii internationale sau pe baza de reciprocitate. In baza conventiilor internationale. atunci cand se afla pe teritoriul Romaniei d) personalul fortelor armate straine stationate sau aflate in tranzit pe teritoriul statului roman cu acordul autoritatilor romane e) personalul navelor si aeronavelor militare straine precum si personalul navelor si aeronavelor utilizate in scopuri guvernamentale Aceste imunitati. Aceste imunitati au caracter general. actele normative nu prevăd data ieşirilor din vigoare. atunci cand sunt stationate in porturi sau aeroporturi sau in marea teritoriala. 20) Principiile aplicării legii penale în timp. statul al carui cetatean este cel ce a comis infractiunea are obligatia de a-l trage la raspundere pentru fapta savarsita. Ca regulă generală. dar nu au caracter absolut. pentru ca nu exonereaza de raspundere persoana care a comis fapta. legate de personalul navelor si aeronavelor. insa sfera e mult mai larga. in urmatoarele situatii: a) Cand infractiunea a fost comisa de un cetatean roman sau fara cetatenie domiciliat in Romania. Categorii de functionari care beneficieaza de imunitate de jurisdictie penala: a) agentii diplomatici si consulari acreditati in Romania b) reprezentantii organizatiilor internationale aflate pe teritoriul tarii noastre c) sefii statelor straine. Actele normative temporare îşi 26 . vizeaza atat infractiunile savarsite la bordul lor. Legea penala romana se va aplica infractiunilor savarsite la bordul acestor nave. d) Cand exercitarea jurisdictiei autoritatilor romane este necesara pentru a pune capat unei activitati de trafic de stupefiante. e) Cand interventia autoritatilor romane a fost ceruta in scris de capitanul navei sau de un agent diplomatic sau consular al statului al carui pavilion il abordeaza. Ele au caracter general. indiferent de principiul care ar face incidenta aceasta lege. Toate actele normative se aplică pe întreg intervalul cuprins între momentul intrării în vigoare şi acelea al ieşirii din vigoare. cat si infractiunile savarsite de personalul acestora pe teritoriul Romaniei. Toate actele normative intră în vigoare din momentul publicării în Monitorul oficial sau de la o dată ulterioară expres prevăzută în actul normativ. membrii guvernelor straine. Spre deosebire de navele si aeronavele mai sus amintite. b) Cand infractiunea a fost indreptata impotriva intereselor Romaniei sau impotriva unui cetatean roman sau a unei persoane rezidente pe teritoriul Romaniei. dar nu absolut.o exceptie de la aplicarea in spatiu a legii penale romane. Se considera ca acestea sunt o exceptie de la principiul teritorialitatii. pentru ca exclud in toate situatiile aplicarea legii penale romane. c) Cand infractiunea este de natura sa tulbure linistea si ordinea publica din tara sau marea teritoriala.

se modifică sau se sting după momentul intrării în vigoare precum şi efectelor produse de aceste efecte juridice. De regula 27 . Abrogarea tacită – mod. 21) Darea de mită. Din punct de vedere a modalităţii în care operează. În acest fel. menţionând doar la modul general că pe data intrării în vigoare a noului act normativ orice dispoziţie contrară acestuia se abrogă. prin care actul normativ care intră în vigoare nu prevede în mod expres încetarea aplicabilităţii unui act normativ anterior. Acţiunea normelor juridice în timp este guvernată de principiul neretroactivităţii legii şi principiului aplicării imediate a legii noi.254-Cod penal. dar cuprinde reglementări contrare acestuia. dar numai cu condiţia ca făptuitorul să nu fi fost judecat printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă. Din punct de vedere al întinderii. prin scoaterea din vigoare a unui întreg act normativ. Principiul neretroactivităţii legii constă în faptul că legea dispune numai pentru viitor neavînd putere retroactivă.încetează aplicabilitatea la expirarea per. Obiectul juridic se refera la activitatiile de serviciu.255-Cod penal –promisiunea. Abrogarea expresă indirectă nu nominalizează în mod expres actul normativ sau părţi ale acestuia care-şi încetează aplicabilitatea. oferirea sau darea de bani sau alte foloase in scopurile aratate in art. Abrogarea este un procedeu de tehnică legislativă şi constă în manifestarea de voinţă a legislatorului în sensul încetării puterii obligatorii a unui act normativ sau a unor păţi din el. Abrogarea expresă este modalitatea prin care un act normativ care intră în vigoare prevede în mod expres ieşirea din vigoare altui act normativ. Principiul aplicării legii oenale mai blânde în caz de succesiuni de legi penale în timp dacă legea penală nouă creează o nouă situaţie mai favorabilă făptuitorului. De la principiul neretroactivităţii există două excepţii de retroactivitate: se referă la normele juridice interpretative prin care se clarifică înţelesul unor norme juridice anterioare spre a face imposibilă aplicarea lor unitară. Princ. abrogare: totală – se realiz. parţială – se realiz. normele juridice vechi devin incompatibile cu cele cuprinse în actul normativ nou ----sunt scoase din vigoare în mod tacit. abrogarea poate fi : expresă sau tacită. Ele fac corp comun cu normele interpretate şi intră în vigoare de la data la care au intrat în vigoare normele interpretate. legea penală mai blândă. Abrogarea expresă poate fi directă sau indirectă. Ieşire din vigoare a actelor normative permanente se realizeaza prin abrogare.aplicării legii noi constă în faptul că legea nouă se aplică tuturor faptelor jur. prin scoaterea din vigoare a unei norme juridice dintr-un act normativ. sau unei părţi din el. Au caracter retroactiv deoarece prin ele nu se aduc reglementări noi. Ele se aplică şi unor fapte săvârşite înainte de intrarea ei în vigoare. Abrogarea expresă directă constă în nominalizarea expresă a actului normativ sau apărţilor din cuprinsul acestuia care-şi înceteză aplicativitatea odată cu intrarea în vigoare a noului act normativ. Prevăzute ca ele să se aplice. Art. care iau naştere .

aptitudini.2-fapta prevazuta in al. desfasurare si dezvoltare sunt asigurate prin apararea patrimoniului . alin 1. mai ales su aspectul drepturilor reale privitoare la bunuri si implicit sub aspectul obligatiei de a mentine pozitia fizica a bunului in cadrul patrimoniului . Al. folosirea sau traficarea . ca o totalitate independenta de bunurile care le cuprinde la un moment dat patrimoniul . talharie. Obiectul juridic generic al infractiunilor impotriva patrimoniului il constituie relatiile sociale a caror formare . Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 5 ani. acesta facand parte din gajul general al creditorilor chirografari. 22) Delapidarea. aptitudini ale subiectului privite din punct de vedere al valorii lor economice si a raporturilor care se nasc din exercitiul acestor puteri. Din cuprinsul patrimoniului fac parte bunurile corporale si incorporale . bunurile consumptibile ori fungibile. valori sau alte bunuri pe care le gestioneaza sau administreaza .asa cum este prevazuta in art. este incriminata intr-o varianta simpla sau tip si alta agravata si face parte din grupa de infractiuni impotriva patrimoniului alaturi de furt.Varianta simpla consta in – insusirea . Latura subiectiva presupune intentia directa. Delapidarea .3mituitorul nu se pedepseste daca a denuntat autoritatii fapta mai inainte de sesizarea organului de urmarire penala. Revenind strict la delapidare . conform prevederilor art.1 nu constituie infractiune atunci cand mituitorul a fost constrans prin orice mijloace de catre cel care a luat mita. Subiect activ poate fi orice persoana. oferirea sau darea de bani sau alte foloase. in interesul sau ori pentru altul . abuzul de incredere. Participatia penala este posibila in toate formele. fie ca il privim ca o entitate strans legata de persoana subiectului fie ca o universalitate de de drepturi . principale sau accesorii. Urmarea imediata consta intr-o stirbire adusa prestigiului de care se bucura functionarul public. adica tot ce reprezinta puteri . denuntarea trebuie facuta mai inainte ca organul de urmarire sa fi fost sesizat. inselaciunea. de catre un functionar . 28 . Patrimoniul este un concept juridic care exprima ansamblul de drepturi si obligatii ale unei persoane ca o universalitate . el nu se poate niciodata instraina ci se transmite numai la moartea subiectului. 215 Cod penal . facultati . Al. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. de bani. denuntarea trebuie facuta unei autoritati. Trebuie intrunite urmatoarele conditii: mituitorul trebuie sa denunte fapta.5-obiectul infractiunii se confisca. exista obligatoriu la orice subiect de drept. Elementul material al laturii obiective se poate realiza prin savarsirea uneia din cele trei activitati alternative: promisiunea. aceasta este incriminata in doua variante. 215 Cod Penal .infractiunea este lipsita de obiect material. facultati. Varianta agravanta se realizaeza in cazul in care delapidarea a avut consecinte deosebit de grave. mobile sau imobile . etc. etc. Al. Tentativa nu se pedepseste.

Prin urmare . Infractiunea fiind savarsita de un functionar public are ca obiect juridic secundar relatiile sociale care asigura desfasurarea normala si corecta a serviciului unitatii private sau publice. care “gestioneaza sau administreaza” bunurile unei unitati publice sau private . adica sa faca parte din patrimoniul unei persoane juridice . De asemenea . alin 2.conform prevederilor aceluiasi articol in vigoare. Important pentru stabilirea momentului intrarii sau iesirii bunului in si din patrimoniueste predarea materiala a bunului iar nu si transcrierea operatieirespective in scriptele contabile ale persoanei juridice. din eroare .Poate fi obiect material si bunul ajuns . valori sau alte bunuri din patrimoniul public sau privat pe care faptuitorul le gestioneaza sau administreaza. cum sunt . ferestrele unei cladiri . in gestiune sau administrarea unitatii private sau publice. Prin ‘alte bunuri” se inteleg bunurile mobile corporale altele decat banii ori valorile asimilate acestora . pe de o 29 . usile. care au o valoare economica si fac parte din sfera de gestionare sau administrare a faptuitorului. de insusire sau folosire in scopuri personale a bunurilor ce constituie obiectul activitatii de gestionare sau administrare. De asemenea . Asadar . Obiectul material al delapidarii il formeaza numai bunurile corporale mobile. daca incorporeaza drepturi a caror valorificare este legata de detinerea respectivelor inscrisuri. Un bun intra in sfera patrimoniului unei persoane juridice atunci cand a fost preluat efectiv de prepusul acesteiea si iese din aceasta sfera in momentul in care a avut loc predarea efectiva a lui catre beneficiar . totodata . hartiile de virament . la delapidare autorul este de doua ori calificat. de creanta . sa se afle in posesia sau detentiunea acesteia si . Obiectul material al infractiunii de delapidare este reprezentat de bani . trebuie sa aiba o valoare economica si o anumita situatie juridica . cum sunt obligatiunile CEC . bunul ce poate fi desprins de un bun imobil . sa se afle in masa bunurilor gestionate sau administrate de faptuitor. Subiectul activ nu poate fi decat un functionar sau funcitonar public . bun mobil . cecurile . de asemenea . fructele unui teren. de exemplu. el are . Obiectul juridic special il constituie relatiile sociale de natura patrimoniala a caror existenta si dezvoltare este conditionata de mentinerea pozitie de fapt a bunurilor ce apartin sau intereseaza o persoana juridica privata sau publica impotriva actelor gestionarilor sau administratorilor . savarsirea infractiunii de delapidare de catre gestionar este posibila numai dupa preuarea efectiva a bunului si nu mai este posibila dupa predarea efectiva a acestuia . Prin “valori se inteleg hartiile de valoare si inscrisurile de orice fel . titlurile de credit . chiar daca preluarea sau predarea nu au fost insotite de operatiunile scriptice respective. apartin unitatii plusurile de bani sau marfuri indiferent de sursa acestora dar aparute in cadrul operatiunii de gestionare sau administrare a bunurilor aflate in cadrul unitatii.Prin “bani” se inteleg biletele de banca si monedele metalice romanesti sau straine care au putere circulatorie indiferent daca se afla in numerar sau la dispozitia unitatii private sau publice. trebuie ca acesta sa aiba o existenta materiala deoarece numai astfel de bunuri pot fi sustrase . timbrele . Pentru ca un bun sa devina obiectul material al infractiunii de delapidare . etc . E considerat .

147 . ne referim acum la ali 2 care prevede ca : prin “functionar “ se intelege persoana mentionata in alin 1 . 145. primirea . este o activitate de pastrare . 145. In explicarea notiunii de “functionar” in sensul folosit de art. calitatea de administrator sau gestionar de bunuri care apartin unei persoane juridice. In cazul infractiunii de delapidare calitatea de functionar este circumscrisa numai la acei functionari care . 22 din 18 noiembrie 1969 privind angajarea gestionarilor. acel functionar care exercita ca atributii principale de serviciu . potrivit dispozitiilor din art. dupa cum urmeaza: alin 1 defineste “functionarul” .retribuita sau nu . in al doilea rand . precum si bunurile de orice fel care. Calitatea de gestionar o are . 147 C. alaturi de o persoana ( functionar ) care indeplineste aceste conditii . ca activitatea de gestiune pe care o desfasoara functionarul se caracterizeaza prin urmatoarele: in primul rand este o activitate de primire a unor bunuri . serviciile de interes public . in virtutea raportului juridic cu persoana juridica au atributii de gestionare sau administrare. adica de luare in primire in cantitatea. Rezulta. Din coroborarea acestor prevederi cu caracter general cu norma de incriminare a delapidarii se desprinde faptul ca indeplineste calitatea de a fi subiect activ nemijlocit al delapidarii atat functionarul public cat si functionarul. dupa cum urmeaza : Prin termenul de public se intelege tot ce priveste autoritatile publice . 1 ale Legii nr. un functionar care a contribuit prin acte nemijlocite la insusirea unor bunuri fara a fi insarcinat cu administrarea sau gestionarea lor . pastrarea si eliberarea de bunuri aflate in administrarea . a 30 . calitatea de functionar public sau functionar .parte . indiferent de modul de dobandire si de locul unde se afla bunurile. iar pe de alta parte . calitatea si sortimentul specificate in actele insotitoare. trebuie sa tinem seama si de dispozitiile art. 215 C. indiferent cum a fost investita . prin care se intelege tinerea in depozit . insitutiile publice .asadar. de retributie ori timpul cat dureaza insarcinarea in serviciul unei persoane juridice publice sau private. precum si orice salariat care exercita o insarcinare . construirea de garantii si raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor . sunt de interes public. functionarul si functionarul public . modul de investire . Revenind la art. folosinta sau detinerea.Aceste doua calitati se cer cumulativ indeplinite . lipsa oricareia duce la excluderea infractiunii de delapidare . prin “functionar public” se intelege orice persoana care exercita permanent sau temporar . penal care defineste din punct de vedere legal procedurilor in vigoare . in serviciul unei unitati dintre cele la care se refera art. De aceea . o insarcinare de orice natura . Se observa ca notiunea de “functionar’ este destul de cuprinzatoare si ca se pune accentul pe exercitarea in fapt a activitatii fiind fara relevanta titlul . folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publica . in serviciul unei alte persoane juridice decat cele prevazute in acel alineat. asigurarea integritatii acestora I vederea efectuarii . cu orice titlu . in conditii normale. va trebui sa detaliem si acet ultim articol mantionat . potrivit legii . nu va fi coautor la delapidare ci complice. Facandu-se referire la art. chiar temporara a unei unitati publice sau a oricarei alte persoanejuridice. institutiile sau alte persoane juridice de interes public . penal . administrarea .

ori oficiantul postal . in sens contrar . Intrucat Codul penal da termenului de “functionar “ un sens foarte lerg se poate considera ca si aceasta gestionare . Activitatea de pastrare nu se confunda cu cea de paza . registre . felurile si calitatea bunurilor in pastrare .miscarii bunurilor gestionate. seful oficiului postal care isi insuseste suma de bani folosind libretul CEC apartinand unei persoane decedate . Dar pentru a fi subiect activ nemijlocit al delapidarii trebuie ca persoana juridica sa aiba cunostiinta despre exercitarea in fapt a actvitatii de gestionare . bunurile de protectie ) sau cei care desfasoara o activitate de manipulare a bunurilor 9 incarca . degradat ori sustras. desi nu ocupa o functie care sa indreptateasca aceasta activitate. acte corespunzatoare 9 evidente . Sustragerea de catre paznic a bunurilor aflate in paza sa nu va constitui delapidare . o are acel functionar in a caror atributiuni de serviciu intra si efectuarea de acte de dispozitii cu rpivire la bunurile ce apartin unitatii publice 31 . In practica judiciara sa retinut . casierul care isi insuseste sumele cuvenite persoanelor trecute pe statele de plata . gestionarul de fapt este acea persoana care exercita acte specifice de gestionare a bunurilor unei persoane jurdice fara a avea obligatii in acest sens . De asemenea . insarcinat cu primirea mandatelor postale sau cu efectuarea operatiunilor CEC care sustrage din sumele manipulate. persoana careia I-a fost dat in paza un bun nu indeplineste de cat atributii tehnice care constau in vegherea ca bunul sa nu fie distrus . ca savarseste infractiunea de delapidare avand calitatea de functionar – gestionar spre exemplu . ci furt.pastrarea implica. Se pot ivi insa si situatii de fapt in care alti angajati sau chiar persoane particulare (de exemplu . Paznicul nu ia in primire bunurile in individualitatea lor lor spre pastrare si eliberare . ruda. faptuitorul in cauza nu poate fi privit ca avand o insarcinare in serviciul unitatii publice sau private. de exemplu. Deci . sa atribuie persoanei care o exercita . Calitatea de administrator . de asemenea . mandatarul CEC care sustrage din sumele primite de la personalul din unitate pentru a le depune la agentia CEC . descarca marfa ) in al treilea rand este o activitate de eliberare ( predare) a bunurilor. care este cunoscuta sub denumirea de gestionare de fapt. In toate cazurile in care angajatul unei persoane juridice indeplineste o functie care potrivit legii dobandeste calitatea de gestionar este considerat gestionar de drept. sotul . taxatorul de la regia de transport care isi insuseste contravaloarea biletelor vandute . nu are calitatea de gestionar acela care are in primire anumite bunuri de la unitate in vederea procesului de munca( de exemplu. ei asigura numai siguranta unui ansamblu de bunuri situate intr-un anumit loc. documente ) care sa oglindeasca in mod exact cantitatea. calitatea de gestioanr cu toate consecintele pe care le genereaza aceasta. prieten al gestionarului ) efectueaza acte specifice activitatii de gestionare . Prin eliberarea bunurilor se intelege predarea lor de ctre functionarul respectiv celor indreptatiti in cantitatea . functionarul de la serviciul funciar ( sef biroul financiar ) care isi insuseste suma primita pentru a o preda casierului . subofiterul de politie care sustrage din sumele provenite din incasarea amenzilor . calitatea si sortimentele specifice in actele de eliberare.

iar cel de-al doilea are numai un contact virtual . cosilierii . De aceea . in fapt nefiind predate beneficiarului . Asemenea acte de dispozitie privesc planificarea . este de asemenea defalcata in element material.sau private potrivit cu natura si scopul activitatii acesteia. de exemplu . Insusirea . sau folosesc in interesul lor avansurile primite pentru procurarea de materiale . directorii . avand si calitatea de administratori al bunurilor unitatii . contabilul sef . daca primesc de la gestioanr o parte din plusul constatat in gestiunea acestuia . traficare sau folosire a bunului ce formeaza obiect material al infractiunii de delapidare. etc. Se realizeaza delapidarea prin aceasta modalitate in cazul in care autorulsi-a insusit sumele achitate de beneficiar pentru unele contracte de lucrari incheiate in numele unitatilor si pe formulare ale acestora . in sensul ca primul vine in contact direct si material cu bunurile datorita atributiunilor sale legate de primirea . ori sa-l instraineze. Subiectul pasiv al infractiunii de delapidare nu poate fi decat organul . gestionari sau administratori. cu bunurile pe care le administreaza . institutia publica . ori daca gestionarul ia din gestiune o motocicleta pe care o 32 . urmarea imediata si legatura de cauzalitate intre cele doua . aprovizionarea . desfacerea . elemente fara de care . in oricare forma a acesteia. Infractiunea de delapidare se poate comite de o singura persoana ori in participatie . etc si sunt indeplinite de cei special insarcinati cu atributii de conducere in unitatea respectiva . din categoria administratorilor fac parte . In practica judiciara s-a decis ca savarsesc infractiunea de delapidare prin insusure conducatorul si contabilul sef al unei unitati publice . infractiunea de delapidare nu ar exista. Nu are relevanta pentru existenta infractiunii daca sustragerea s-a efectuat in interesul faptuitorului sau a unei alte persoane. ori ii acorda in mod nejustificat perisabilitati contra unei sume de bani. Exista o deosebire intre gestionar si administrator . uneori nu au profitat personal de sumele ori bunurile sustrase. Pentru coautorat se cere ca toti participantii sa aiba calitatea de functionari . ca modalitate a sustragerii unui bun consta in scoaterea unui bun din posesia sau detentia unei persoane juridice si trecerea acestuie in stapanirea faptuitorului care poate dispune de el adica poate sa-l consume . inginerul sef . din retributie pe care le inregistreaza in contul debitelor ce nu mai pot fi urmarite . concretizat in actele de dispozitie pe care le ia cu privire la acestea. chiar saca . sa-l utilizeze . ori daca sustrage bunuri care numai scriptic au fost scoase din gestiunea sa . Elementul material al infractiunii de delapidare consta dintr-o actiune de sustrageredefinitiva sau temporara a unui bun din patrimoniul unei persoane juridice in posesia sau detentia careia se afla . ca element al continutului constitutiv. repartizarea platilor .folosirea sau traficarea nu reprezinta decat modalitati ale sustragerii. pastrarea sau eliberarea bunurilor . Latura obiectiva . ori acorda persoanelor incadrate in munca avansuri . sau orice alta persoana juridica in cadrul carora exercita acivitatea functionarul care a comis actiunea de insusire . juridic . Insusirea” . atributiile legate de dispozitia patrimoniului acesteia. de catre o persoana care il gestioneaza sau administreaza. sau sustrag sumele reprezentand garantii personale .

la “ folosire “ se satisface o nevoie personala.inregistreaza pe numele sau. in vedea obtinerii unui profit. fiind vorba numai de o sustragere temporara a acestuia. de posibilitatea de a-l avea si de a folosi bunul respectiv . deposedarea unitatii publice sau private de acel bun. etc Infractiunea n-ar 33 . au fost introduse in gestiune bunuri proprietate personala ori sustrase de catre alte persoane din alte gestiuni. atata vreme cat bunul a fost scos . in cazul folosirii bunul este readus in unitatea publica sau privata. Asadar . la “traficare “ se urmareste realizarea unui profit . s-a creat o stare de pericol pentru acel patrimoniu existand posibilitatea ca bunul sa fie pierdut sau insusit . furtul acestuia. De remarcat faptul ca. Existenta infractiunii nu este afectata de imprejurarea ca. Daca deposedarea se datoreaza altei cauze . intre actiunea de insusire . indiferent de modalitatea de comitere . sau luarea din gestiune a unor aparate electronice pentru a le folosi o perioada de timp. constituie delapidare “prin folosire “ scoaterea repetata a unor sume de banidin gestiune pentru acoperirea unor lipsuri anterioare . prin folosirea bunului . din sfera patrimonial in care se gasea . nu este afectata de faptul ca gestionarul are de recuperat de la unitate o suma de bani. Existenta delapidarii . temporar . Legatura de cauzalitate este necesar sa existe . Traficarea “ este tot o forma de sustragere si consta . in echivalentul dobanzii legale pe durata folosirii sumei. In cazul “traficarii “ scoaterea bunului este temporara ca si la “folosire” dar scopurile sunt diferite . nu poate exista infractiunea de delapidare. distrugerea lui. pentru intregirea laturii obiective a infractiunii de delapidare . in limitele sumelor insusite . constand din valoarea bunului sustras prin insusire. deteriorate . paguba consta in uzura bunului pe timpul cat a fost scos din gestiune . daca obiectul material este o suma de bani. nu s-a produs un prejudiciuevaluabil in bani. in scoaterea bunului din sfera patrimoniului persoanei juridice si apoi din actul de speculare . traficarea presupune ca dupa scoaterea bunului din sfera patrimoniala a unitatii publice ori private sa fie dat in folosinta altei persoane in schimbul unui profit sau castig. De aceea . ci in individualitatea lor susceptibilade a fi apropiate de faptuitor prin mijloace frauduloase ori de a fi distruse . ca in locul banilor insusiti . Folosirea” consta dintr-un act initial de luare sau scoatere a unui bun din sfera patrimoniala aa unei unitati publice sau private si apoi dintr-un act subsecvent de intrebuintare a bunului sustras prin care se obtine un folos in benefiviul faptuitorului sau a altei persoane . cand bunul luat ramane la faptuitor . tainuite gestionate fraudulos. consta in scoaterea bunului din sfera patrimoniala in care se gasea si lipsirea unitatii publice sau private de bunul sustras . In caz de delapidare prin folosire sau traficare . ca de pildapierderea bunului. In dreptul penal notiunea de patrimoniu in legatura cu infractiunile care se pot comite impotriva acestuia are numai un inteles mai restrans si se refera la bunuri . sau . folosire sau traficare si urmarea imediata . Urmarea imediata la infractiunea de delapidare . ori ca a avut aprobarea sefului unitatii pentru a lua bunuri din gestiune . spre deosebire de insusire . pe de o parte . etc. sau . nu ca universalitate . ceea ce duce si la producerea unei eventuale pagube unitatii . .

De aceea ar fi mai corect sa se denumeasca aceste infractiuni ca fiind indreptate contra bunurilor care fac parte din patrimoniu( patrimoniale) decat ca infractiuni asupra patrimoniului 23) Denunţarea calomnioasă. Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin invinuirea mincinoasa cu privire la savarsirea unei infractiuni sau prin producerea de probe in sprijinul invinuirii nedrepte. Obiectul juridic se refera la infaptuirea justitiei.1 Cod penal-invinuirea mincinoasa facuta prin plangere sau prin denunt cu privire la savarsirea unei infractiuni de catre o alta persoana. Desistarea sa fi avut loc inainte de descoperirea faptei.3-daca cel care a savarsit fapta declara mai inainte de punerea in miscare a actiunii penale ca denuntul sau probele sunt mincinoase pedeapsa se reduce. Fapta se considera descoperita.2. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 3 ani in forma prevazuta in al. Infractiunea este lipsita de obiect material. datorita rezistentei victimei ori cand continuarea actului nu a fost posibila. al. ceea ce inseamna ca renuntarea la repetarea actului de executare nu echivaleaza cu renuntarea. inainte de descoperirea faptei. Intreruperea actului de executare sa se datoreze vointei libere a infractorului. Aceasta intrerupere nu poata sa survina decat inainte ca actul de executare sa se fi incheiat. nici o persoana nu poate fi lipsita de patrimoniu ci cel mult de unul sau mai multe din bunurile care compun patrimoniul sau. Al. Nu vom fi in prezenta unei desistari atunci cand infractorul a fost surprins si impiedicat sa continue actul de executare ori atunci cand nu a putut continua actul de executare. 24) Desistarea şi împiedicarea producerii rezultatului.1 si in inchisoare de la 1 la 5 ani in forma prevazuta in al.putea fi niciodata indreptata asupra patrimoniului ca universalitate de bunuri pentru ca acesta din urma va exista dintotdeauna indiferent de numarul sau valoarea bunurilor componente si chiar daca subiectul nu poseda nimic. Este specifica tentativei imperfecte. in primul rand atunci cand a ajuns la cunostinta autoritatilor sau atunci cand alte persoane iau conostinta de savarsirea ei (martori oculari). Consta in intreruperea actului de executare din propria initiativa a infractorului. Conditii cumulative: Trebuie sa avem o intrerupere a actului de executare. In cazul 34 . Infractiunea se savarseste cu intentie. datorita imprejurarii ca obiectul material lipsea de la locul unde faptuitorul credea ca se afla.259 al. Art. numai datorii . Tentativa nu se pedepseste.2-producerea sau ticluirea de probe mincinoase in sprijinul invinuirii nedrepte. Subiect activ poate fi orice persoana.

făptuitorul să fi efectuat o intervenţie eficientă pentru a împiedica producerea rezultatului. Daca ceea ce infractorul a savarsit pana in momentul desistarii constituie o alta infractiune.1 teza II din actualul Cod penal. 25) Deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori. In cazul infractiunii contra patrimoniului. el va raspunde pentru aceasta.22 alin. Impiedicarea sa fie rezultatul vointei libere a infractorului (transportarea victimei la spital). timbre sau alte valori. Presupune indeplinirea mai multor conditii: Actul de executare sa se fi incheiat. Fapta constituie tentativa. nu doar o incercare.infractiunii contra unei persoane. timbre sau alte valori. ea afla in mod necesar despre savarsire. dacă actele îndeplinite până în momentul desistăriisau împiedicării nu constituie o altă infracţiune. astfel ca din acel moment nu mai e posibila desistarea. fapta se considera descoperita si atunci cand victima a luat cunostinta de savarsirea infractiunii. Subiect activ poate fi orice persoana. Latura subiectiva presupune intentia care poate fi numai directa. Tentativa nu este pedepsita. Obiectul material este reprezentat de instrumente si materiale fabricate sau detinue in vederea falsificarii de monede. Impiedicarea trebuie sa fie efectiva. Desistarea nu este o cauza de impunitate absoluta. Efectele desistării şi ale împiedicării producerii rezultatului-Art. Efectele desistarii: Desistarea nu inlatura tentativa. atunci cand victima este prezenta la locul savarsirii infractiunii. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Pentru ca împiedicarea rezultatului să poată opera drept cauză de nepedepsire se cere: activitatea infracţională să fi fost realizată integral. ceea ce nu constituie un impediment la desistare. Participatia penala este posibila sub toate formele. dar să nu se fi produs urmarea socialmente periculoasă aşa cum este prevăzută de lege.285-Cod penal-fabricarea ori detinerea de instrumente sau materiale in scopul de a servi la falsificarea de valori. 35 . Făptuitorul care a împiedicat de bună voie producerea rezultatului socialmente periculos al faptei sale este apărat de pedeapsă. 22 din actualul Cod penal prevede ca efect al desistării şi al împiedicării producerii rezultatului nepedepsirea făptuitorului. Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin actiunea de fabricare sau de detinere de instrumente apte sa serveasca la falsificare. insa ea nu se pedepseste. împiedicarea producerii rezultatului să fi avut loc înainte de descoperirea faptei. utilizând orice mijloace sau modalităţi disponibile şi urmărind prevenirea efectelor socialmente periculoase. Art. Obiectul juridic este acelasi ca la infractiunea de falsificare de monede. b) Impiedicarea producerii rezultatului Este specific tentativei perfecte. conform art. manifestarea activă prin care făptuitorul a împiedicat producerea rezultatului să fi fost voluntară.

26) Distrugerea. Art.217-Cod penal-distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun apartind altuia sau impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui bun precum si inlaturarea masurilor luate. Obiectul juridic are caracter patrimonial. Obiectul material il reprezinta orice bun mobil sau imobil. Subiect activ poate fi orice persoana. Elementul material al laturii obiective se poate realiza prin una din urmatoarele activitati alternative: distrugerea, degradarea, aducerea in stare de neintrebuintare a bunului. Infractiunea se savarseste cu intentie care poate fi directa sau indirecta. Tentativa se pedepseste. Sanctiunea consta in inchisoare de la o luna la 3 ani sau amenda. In cazul bunurilor proprietate privata actiunea penala se pune in miscare la plagerea prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala. Forme agravate: al.2-daca bunul are o valoare artistica. Sanctiunea consta in inchisoare de la 1 la 10 ani. Al.3-daca sunt distruse echipamente de interes public ( conducte de gaz, linii de tensiune). Sanctiunea consta in inchisoare de la 1 la 10 ani. Al.4-daca distrgerea se savarseste prin incendiere, explozie. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 15 ani.

27) Eroarea de fapt. Eroarea este definita ca “reprezentarea gresita, de catre cel ce savareste o fapta prevazuta de legea penala, a realitatii din momentul savarsirii faptei, reprezentare determinata de nerecunoasterea sau cunoasterea gresita a unor data ale realitatii”.Eroarea se diferentiaza in raport de: obiectul asupra caruia poarta; factori care au determinat-o; posibilitatea de evitare si intinderea consecintelor. Dupa obiectul asupra caruia poarta se disting: eroarea de fapt si eroarea de drept: eroarea de fapt exista atunci cand necunoasterea sau cunoaterea gresita poarta asupra unor date ale realitatii (stari, situatii, imprejurari etc); eroarea de drept sau de norma consta in nerecunoasterea sau cunoasterea gresita a unei norme juridice. Dupa factorii care determina eroare se disting: eroare prin necunoastere sau ignoranta ce reprezinta o stare psihica determinata de regula de lipsa de cultura; amagirea sau inducerea in eroare care reprezinta o stare psihica provocata de actiunea de inselare exercitata de o persoana asupra alteia. Dupa consecintele pe care le poate avea, eroarea poate fi: eroare esentiala cand reprezinta pentru faptuitorul aflat in eroare o justificare a activitatii lui si exclude vinovatia eroare neesentiala cand apare ca o scuza pentru faptuitorul aflat in eroare, iar pe planul consecintelor juridice reprezinta o circumstanta atenuanta. Tot in raport cu criteriul de mai sus completat cu cel al obiectului asupra caruia poarta se distinge: eroare principala cand aceasta priveste date 36

de fapt referitoare la elementele constitutive ale infractiunii, de care depinde insasi exitenta infractiuni; eroare secundara cand aceasta priveste o stare, o situatie, imprejurare ce reprezinta o circumstanta de savarsire. Dupa posibilitatea de evitare a erorii se disting: eroare de neinlaturat sau invincibila cand se datoreaza completei necunoasteri a realitatii si care nu ar fi putut fi inlaturata oricata diligenta ar fi depus faptuitorul; eroare vincibila sau inlaturabila care ar fi putut fi inlaturata daca faptuitorul era mai atent, mai diligent. Sub raportul consecintelor juridice se cuvine subliniat ca eroarea invincibila inlatura caracterul penal al faptei, iar eroare vincibila nu inlatura caracterul penal al faptei afara de cazul cand faptele sunt incriminate numai daca se savarsesc cu intentie. Din reglementarea legala se observa ca eroarea poate fi: o stare, o situatie, o imprejurare de fapt de care depinde caracterul penal al faptei, caz in care fapta nu are caracter penal; o circumstanta agravanta a infractiunii, situatie in care este inlaturata aceasta circumstanta, fapta ramanand infractiune in varianta tip. Conditiile erorii de fapt. Eroarea de fapt inlatura caracterul penal al faptei savarsite daca sunt indeplinite conditiile: sa se fi comis o fapta prevazuta de legea penala; in momentl savarsirii faptei faptuitorul sa nu fi cunoscut existenta unor stari, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei; starea, situatia sau imprejurarea care nu au fot cunoscute sa reprezinte un element constitutiv al infractiunii ori o circumstanta a acesteia. Efectele erorii de fapt-Efectele erorii de fapt cand aceasta priveste un element constitutiv al infractiunii. Eroarea de fapt in cazul faptelor savarsite cu intentie. daca fapta nu a fost incriminata atunci cand este savarsita cu intentie, cat I atunci cand este savarsita din culpa eroarea de fapt va inlatura vinovatia si deci si caracterul penal al faptei si atunci cand este savarsita din culpa, numai daca se constata ca eroarea nu este ea insasi rezultatul culpei Efectele erorii de fapt, asupra circumstantelor. Si in cazul cand eroarea de fapt priveste o stare, o situatie, o imprejurare ce constituie element de circumstantiere, efectele acesteia sunt diferentiate dupa cum fapta este incriminata cand este savarsita cu intentie, ori din culpa, sau numai din culpa. Regula este aceeasi, eroarea de fapt inlatura agravarea cand poarta asupra unor circumstante de agravare ale unei infractiuni intentionate, iar cand poarta asupra unei circumstante agravante la o infractiune incriminanta si atunci cand este savarsita din culpa va duce la inlaturarea ei numai daca necunoasterea sau cunoasterea gresita a starii, situatiei, imprejurarii ce constituie circumstanta de agravare nu este ea insasi rezultatul culpei.

28) Executarea pedepsei la locul de muncă.

Aceasta modalitate de individualizare a executarii pedepsei se aplica in cazul pedepselor cu 37

inchisoarea, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii. Conditii referitoare la infractiune: 1) Pedeapsa aplicata sa fie inchisoarea de cel mult 5 ani. Daca e vorba de o pe-deapsa aplicata pentru concurs de infractiuni aceasta sa nu depaseasca 3 ani. 2) Sa nu fie vorba de infractiuni intentionate al caror maxim special depaseste 15 ani sau de infractiunile de viol, vatamare corporala grava, tortura sau lovituri sau vatamari cauzatoare de moarte, adica cele exceptate de la beneficiul acordarii sus-pendarii sub supraveghere. Si in cazul acestei modalitati exista o prevedere speciala. Astfel, se poate dispu-ne acest tip de executare a pedepsei si in cazul furtului de la art. 209 (3), cod penal, daca pedeapsa aplicata in concret nu depaseste 2 ani. II. Conditii referitoare la infractor: 1) Infractorul sa nu fi fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, afara de cazul in care condamnarea se inscrie printre cele prevazute in art. 38, cod penal. 2) Instanta sa aprecieze ca reeducarea se poate realiza si fara privare de libertate. 3) Condamnatul sa aiba acceptul unei unitati economice privind executarea pe-depsei in cadrul acesteia. Regimul executarii pedepsei la locul de munca Revocarea executarii pedepsei la locul de munca poate fi dispusa obligatoriu sau facultativ. Este obligatorie in doua situatii: Atunci cand, in timpul executarii pedepsei la locul de munca, condamnatul savarseste o noua infractiune intentionata; Atunci cand, in timpul executarii pedepsei, condamnatul isi pierde in intregime capacitatea de munca. In urma acestei revocari se dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei. Este facultativa in doua situatii: Atunci cand condamnatul savarseste, in timpul executarii pedepsei, o infractiune din culpa. Atunci cand conduita condamnatului este necorespunzatoare in timpul executarii pedepsei,adica se sustrage de la prestarea muncii, isi executa in mod necorespunzator obligatiile la locul de munca sau nu respecta masurile de supraveghere sau obligatiile impuse pe durata executarii pedepsei. Spre deosebire de suspendare, in cazul revocarii executarii pedepsei la locul de munca nu se aplica cumulul aritmetic, ci se aplica, dupa caz, tratamentul prevazut de lege pentru recidiva sau pluralitate intermediara (cumulul juridic). Indiferent de tipul revocarii, obligatorie sau facultativa, pedeapsa se executa prin privare de libertate. Anularea executarii pedepsei la locul de munca se dispune atunci cand, in timpul executarii, se constata ca cel condamnat mai savarsise o infractiune anterior dispunerii executarii la locul de munca. Anularea se dispune daca nu sunt intrunite conditiile prevazute de art. 867, cod penal pentru dispunerea executarii la locul de munca. In caz de anulare, pedeapsa rezultanta se va calcula potrivit regulilor de la concurs, recidiva sau pluralitate intermediara. Incetarea executarii pedepsei la locul de munca. Se dipune daca sunt indeplinite conditiile: 1) Condamnatul a executat cel putin 2/3 din durata pedepsei. 2) Inculpatul sa fi fost disciplinat, staruitor in munca si sa fi dat dovezi temeini-ce de indreptare. In urma indeplinirii acestor conditii instanta dispune incetarea executarii pedepsei la locul de munca. Pedeapsa se va considera in intregime executata daca in intervalul de timp dintre incetarea executarii si implinirea duratei pedepsei 38

Obiectul juridic se refera la increderea publica in valorile enumerate. titluri de orice fel pentru efectuarea platilor emise de institutii de credit competente. In conditiile al. Elementul material al laturii obiective presupune o actiune de falsificare.-daca faptele au cauzat o paguba importanta a sistemului financiar. Obiectul material consta in moneda sau titlul de valoare fata de care se realizeaza actiunea. 29) Falsificarea de monede sau alte valori. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi. se va revoca incetarea si. Al. carti postale. cupoane raspuns international ori punerea in circulatie a unor astfel de valori falsificate. Participatia penala este posibila sub toate formele.283-Cod penal-falsificarea de timbre. Tentativa se pedepseste.condamnatul nu savarseste o noua infractiune.2punerea in circulatie in orice mod a valorilor falsificate sau detinerea lor in vederea punerii in circulatie. Art. Ipoteza II. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. Obiectul juridc se refera la increderea publica in autenticitatea monedelor sau alte valori. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. Latura subiectiva presupune intentia. titluri de credit public. se va revoca obligatoriu sau facultativ si executarea pedepsei la locul de munca (vor fi incidente regulile de la cumulul juridic). dupa caz. Executarea pedepsei la locul de munca nu are ca efect reabilitarea de drept. plicuri postale. cecuri. Daca. bilete ori foi de calatorie ori transport. Tentativa se pedepseste. Tentativa se pedepseste. de hartie. totusi. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. Urmarea imediata consta intr-o stare de pericol pentru buna circulatie a titlurilor de valoare. Urmarea imediata consta intr-o stare de pericol pentru valorile sociale protejate. mărci sau bilete de transport. 30) Falsificarea de timbre. 39 . marci postale.282-Cod penal-falsificarea de moneda metalica. Participatia penala este posibila sub toate formele. Obiectul material consta in materialele din care s-au confectionat valorile enumerate. Sanctiunea consta in inchisoare de la 10 la 20 ani si interzicerea unor drepturi.3-ipoteza I-daca faptele ar fi putut cauza o paguba importanta a sistemului financiar. Forme agravate al. Subiectul activ poate fi orice persoana. Art. Subiect activ poate fi orice persoana. Elementul material al laturii obiective se realizeaza printr-o actiune de falsificare de monede.2 elementul material se realizeaza prin doua actiuni alternative: punerea in circulatie si detinerea in vederea punerii in circulatie a valorilor falsificate. inculpatul savarseste o alta infractiune.

Tentativa este pedepsita. Tentativa nu se pedepseste. 40 . Obiectul material este reprezentat de declaratia scrisa.Latura subiectiva presupune intentia care poate fi directa sau indirecta. pentru sine sau pentru altul atunci cand potrivit legii sau imprejurarilor declaratia facuta serveste pentru producerea acelei consecinte. Obiectul juridic consta in increderea publica pe care trebuie sa o inspire un inscris oficial. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Urmarea imediata consta intr-o stare de pericol pentru valorile sociale ocrotite. Participatia penala este posibila sub toate formele. Latura subiectiva presupune intentia directa. Infractiunea exista indiferent daca actiunea sau inactiunea se refera la mai multe date sau imprejurari. prin atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului ori omisiunea cu stiinta de a insera unele date sau imprejurari. Inscrisul falsificat constituie si produsul infractiunii. Subiectul activ este calificat prin calitatea de functionar. Inactiunea consta in omisiunea de a insera unele date sau imprejurari. Elementul material al laturii obiective se realizeaza printr-o declaratie necorespunzatoare adevarului. Actiunea consta in atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului. 31) Falsul intelectual. Latura subiectiva presupune intentia faptuitorului care poate fi directa sau indirecta. 32) Falsul în declaraţii. Art. Obiectul material consta inscrisul oficial al carui continut este alterat in momentul intocmirii. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Participatia penala este posibila sub toate formele. Elementul material al laturii obiective se poate realiza atat printr-o actiune cat si printr-o inactiune. Subiect activ poate fi orice persoana. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe.292-Cod penal-declararea necorespunzatoare adevarului facuta unui organ sau institutii de stat in vederea producerii de consecinte juridice. Art. Urmarea imediata consta intr-o stare de pericol pentru valorile sociale protejate.289-Cod penal-falsificarea unui inscris oficial cu prilejul intocmirii acestuia de catre un functionar aflat in exercitiul atributiilor de serviciu. Obiectul juridic consta in increderea publica in declaratiile facute oficial care servesc la producerea unor consecinte juridice. Tentativa se pedepseste.

in autenticitatea sau veridicitatea inscrisulrilor oficiale.288-Cod penal-falsificarea unui inscris oficial prin contrafacerea inscrierii sau prin alterarea lui in orice mod de natura sa produca consecinte juridice. 35) Falsul privind identitatea. 34) Falsul material în înscrisuri oficiale. Participatia penala este posibila sub toate formele. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Obiectul juridic se refera la incredea publica pe care trebuie sa o inspire inscrisurile sub semnatura privata . Elementul material al laturii obiective presupune o actiune de falsificare a unui inscris sub semnatura privata. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 3 ani. Art. Subiect activ poate fi orice persoana. Tentativa se pedepseste. Latura subiectiva presupune intentia directa. Latura subiectiva presupune intentia care poate fi directa sau indirecta. Al.33) Falsul în înscrisuri sub semnătură privată. Art. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. In forma agravata din al. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda.290-Cod penal-falsificarea unui inscris sub semnatura privata prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui in orice mod. Elementul material al laturii obiective se poate realiza prin una din cele trei actiuni alternative: contrafacerea scrieii.Obiectul juridic se refera la increderea publica. daca faptuitorul foloseste inscrisul falsificat ori il incredinteaza altei persoane spre folosire in vederea producerii unor consecinte juridice. alterarea inscrisului. 41 . Urmarea imediata consta intr-o stare de pericol pentru valorile ocrotite de lege. Urmarea imediata consta inntr-o stare de pericol pentru valorile ocrotite de lege. contrafacerea subscrierii. Tentativa se pedepseste. Trebuie indeplinite doua conditii. pentru ca un inscris sa constituie obiect material: sa emane de la o persoana particulara si sa fie producator de consecinte juridice. Subiect activ poate fi orice persoana. Fapta constituie infractiune numai daca priveste un inscris care are putere probatorie si contine relevanta juridica. Obiectul material consta in inscrisul sub semnatura privata falsificat.2-infractiunea este mai grava daca falsul este savarsit de un functionar in exercitiul atributiilor de serviciu. Obiectul material este reprezentat dupa caz de materialul pe care se scrie in cazul falsificarii prin contrafacere sau de inscrisul oficial preexistent in cazul falsificarii prin alterare.2-subiectul activ are calitatea de functionar si savarseste fapta in exercitiul atributiilor sale de serviciu. Participatia penala este posibila sub toate formele.

Raportul de cauzalitate trebuie sa existe.293-Cod penal-prezentarea sub o identitate falsa ori atribuirea unei asemenea identitati altei persoane pentru a induce in eroare un organ de stat in vederea producerii unei consecinte juridice. Subiect activ poate fi orice persoana cu exceptia autorului infractiunii in legatura cu care se realizeaza fapta de favorizare. Infractiunea are caracter subsidiar. Obiectul juridic se refera la activitatea de infaptuire a justitiei.3-fapta savarsita de o ruda nu se pedepseste.2-incredintarea unui inscris care serveste pentru dovedirea starii civile sau pentru identificarea spre a fi folosit fara drept. Al.264-Cod penal-ajutorul dat unui infractor fara o intelegere stabilita inainte sau in timpul savarsirii infractiunii pentru a ingreuna sau zadarnici urmarirea penala. Dupa cum s-a aratat. In modalitatea al. Art. Subiect activ poate fi orice persoana. Latura subiectiva presupune intentia directa. furtul este prevazut in codul penal atat in forma simpla cat si in forma calificata. realizarea continutului infractiunii in prezenta uneia dintre imprejurarile care ridica gradul de pericol social 42 . Latura subiectiva presupune intentia care poate fi directa sau indirecta. ori pentru a asigura infractorului produsul infractiunii. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 3 ani. Urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru normala desfasurare a activitatii de justitie. Furtul calificat presupune.1-se realizeaza prin doua actiuni alternative: prezentarea sub o identitate falsa sau atribuirea unei asemenea identitati unei persoane. Al. judecata sau executarea pedepsei.Art. Urmarea imediata consta intr-o stare de pericol pentru valoarea sociala protejata.1 infractiunea nu are obiect material. 36) Favorizarea infractorului. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. iar in forma al. 37) Furtul calificat. ca orice forma agravata a unei infractiuni. Participatia penala este posibila sub toate formele. Elementul material al laturii obiective in forma al.2-incredintarea unui inscris care serveste la dovedirea starii civile spre a fi folosit fara drept. Tentativa nu se pedepseste. Participatia penala este posibila sub toate formele. Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin ajutorul dat unui infractor. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 7 ani. Obiectul material poate consta in bunul provenit din savarsirea infractiunii. Obiectul juridic se refera la increderea publica la adevarul privind concordanta dintre identitatea sub care se prezinta si identitatea reala.

Pentru existenta agravantei se cere. 209 lit.p. 1 al art. care da acestora o mai mare forta de actiune. Notiunea de "arma" are intelesul stabilit prin dispozitiile al. noaptea datorita intunericului. Pentru aplicarea agravantei este necesar ca bunul sustras sa se fi aflat asupra unui pasager sau in spatiul afectat transportului in comun. ii face sa actioneze cu mai multa siguranta si indrazneala. detinerea armei sau a substantei narcotice implica pericolul folosirii acestora. 209 lit.p. a c. Furtul savarsit intr-un loc public (art. statii). mai ales la anumite ore. piesa sau dispozitiv declarat astfel prin dispozitiile legale. ca faptuitorii sa fi savarsit fapta impreuna. in aceasta situatie furtul este calificat deoarece. pe de o parte. Prin "loc public" trebuie sa intelegem avand in vedere dispozitiile art. Locurile publice ofera conditii favorabile sustragerii de bunuri. 151 c. 209 lit c c. de asemenea. cel ce intelege sa se foloseasca de toate aceste imprejurari si se dovedeste mai periculos.).) Mijloacele de transport in comun. periculozitatea sociala a furtului este determinata.). orice loca care prin natura sau destinatia lui este in permanenta accesibil publicului precum si orice alt loc in care publicul are acces in anumite intervale de timp. de insasi pluritatea faptuitorilor. 209 lit. b c. faptuitorul se poate apropia mai usor si cu mai putine riscuri de a fi descoperit.p. b c. d c. 209 lit. Daca faptuitorul foloseste arma sau substanta narcotica fapta constituie talharie si nu furt. ca si locurile publice ofera conditii favorabile savarsirii unor furturi. ca circumstanta agravanta. si in mijloacele de transport in comun este inevitabila. iar pe de alta parte.p. Furtul savarsit in timpul noptii a fost considerat pe drept cuvant mai grav deoarece noapte ofera imprejurari deosebit de favorabile pentru savarsirea acestei infractiuni. a scaderii atentiei si a vigilentei oamenilor. in acest caz. care in marea lor majoritate se retrag pentru odihna. ca furtul sa fie savarsit de doua sau mai multe persoane. Prin "mijloc de transport in comun" se intelege mijlocul de transport care anume aceasta destinatie precum si cele care fara a avea anume aceasta destinatie sunt folosite pentru a transporta mai multe persoane impreuna.). Furtul savarsit intr-un mijloc de transport in comun (art. noaptea datorita intunericului. ceea ce impune o mai 43 . e c. Furtul savarsit in timpul noptii (art.p. iar pe de alta parte. 152 c.p. a linistii si singuratatii. exclude folosirea armei sau a substantei narcotice.al faptei si care este prevazuta. Pentru existenta agravantei este suficient ca faptuitorul sa fi avut asupra sa arma sau substanta narcotica in momentul savarsirii furtului. faptuitorul este mai indraznet. In unele dintre aceste locuri exista aglomeratii (piete. sa recurga la folosirea unor mijloace violente: in sfarsit. adica intelesul de instrument. de bunul pe care urmareste sa-l sustraga. Furtul savarsit de o persoana avand asupra sa o arma sau o substanta narcotica (art. pe de o parte faptuitorul avan asupra sa o arma sau o substanta narcotica capata incredere sporita in reusita actiunii sale.p. le creaza mai mari posibilitati de savarsire si de ascundere a infractiunii. Furtul calificat prevazut in art. din aceasta cauza.). Furtul savarsit de doua sau mai multe persoane impreuna (art. se simte incurajat sa savraseasca fapta existand si pericolul ca el. o mare aglomeratie ceea ce usureaza sustragerea de bunuri.p. 209 lit.

ca urmare a unui eveniment.p. Efractia consta in inlaturarea prin violenta a oricarui obiect sau dispozitiva care are menirea de a impiedica patrunderea intr-un anume loc. si atunci cand fapta 44 . Furtul este calificat potrivit art.).mare severitate din partea legii penale. aplicarea agraventei este necesar ca fapta sa fie savarsita in perioada de timp cuprinsa intre momentul cand se produce evenimentul care da nastere starii de calamitate si momentul cand aceasra stare inceteaza.p. Daca trecerea peste obstacol nu a necesitat nici un efort suplimentar din partea faptuitorul furtul este simpl si nu calificat (trecrea cu piciorul peste un gard de mica inaltime). Exsita efractie si atunci cand faptuitorul inlatura piedica intalnita prin demontare sau prin orice alta violenta care nu duce la distrugerea sau degradarea acesteia (demontarea unei ferestre pentru a intra intr-o locuinta). Daca inlaturarea obiectului s-a facut sau a dispozitivului ce impiedica patrunderea s-a facut in mod firesc fara ca faptuitorul sa recurga la o actiune violenta. stricarea incuietorii). Efractia poate consta in utilizarea violentei pentru inlaturarea dispozitivelor de inchidere exterioare ori a unor dispozitive de inchidere interioare. adica in sensul de fenomen natural care se manifesta prin lasarea intunericului cu toate consecintele pe care le atrage in mod obiectiv acest fenomen. f c. De regula efractia duce la distrugerea sau degradarea obiectului sau dispozitivului asupra caruia actioneaza faptuitorul (spargerea geamului. 209 lit g c. Dar daca in cazul efractiei efortul suplimentar al faptuitorului se refera la inlaturarea prin violenta a unui obiect sau dispozitiv de inchidere in cazul escaladarii acest efort se refera la folosirea fortei fizice si a abilitatii pentru a trece peste un obstacol pe care faptuitorul nu-l distruge nici nu-l degradeaza. 209 lit g. deoarece situatia de fapt creata face ca oamenii dominati de necesitatea salvarii vietii lor sau a altora sa scape din vedere paza bunurilor. o stare de paft pagubitoare pentru o colectivitate de persoane. Furtul savarsit in timpul unei calamitati (art. agravanta savarsirii furtului prin efractie nu poate fi retinuta. Furtul savarsit in timpul unei calamitati este mai grav. Prin "calamitate" trebuie sa intelegem ca si in vorbirea obisnuita situatia in care se produce. Circumstanta care califica furtul se refera in acest caz la mijlocul folosit de faptuitor demonstrand din partea acestuia o mai mare staruinta in realizarea hotararii infractionale si deci un grad mai ridicat de pericol social. 209 lit. c. consideram ca noaptea incepe in momentul cand se creaza aceasta ambianta si dureaza pana in momentul cand ziua aparand din nou se ridica intunericul si inceteaza conditiile create de timpul noptii. Escaladarea care demonstraza ca si efractia o mai mare staruinta a faptuitorului in realizarea hotararii sale infractionale consta in depasirea. Intrucat legiuitorul a folosit expreia "in timpul noptii" in sensul pe care il are in vorbirea obisnuita. escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate ori a unei chei micinoase (art. Furtul savarsit prin efractie.).p. Intrucat legiuitorul se refera la savarsirea furtului in timpul unei calamitati. Violenta constituie asadar o conditie absolut necesara pentru existenta efractiei. trecerea peste anumite obstacole care impiedica patrunderea faptuitorului in locul in care se afla bunul pe care urmareste sa-l sustraga.

Furtul savarsit asupra produselor petrolire sau gazelor naturale din conducte. Furtul savarsit asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural (art. acesta trebuie sa fie un bun care face parte din patrimoniul cultural. 209 lit j cp) Circumstanta agravanta consta in folosirea de catre faptuitor a unui anumit procedeu pentru a nu putea fi recunoscut. 209 lit. Cheia adevarata este cheia care slujeste in mod normal la deschiderea dispozitivului de catre cel indreptatit sa o foloseasca. h c. copiile notariale ale acestora. depozite si cisterne este determinata pe de o parte de insemnatatea acestor resurse energetice iar pe de alta parte. Incapabila de a se apara este persoana care nu poate opune rezistenta faptuuitorului datorita unei infirmitati fizice. deghizare sau travestire. iar acte care servesc pentru 45 . certificatul de casatorie. este necsar ca starea persoanei sa nu fie produsa de faptuitor deoarece in caz contrar fapta constituie infractiunea de talharie. oboselii fizice. depozite si cisterne (art.p. Gravitatea sporita a furtului savarsit asupra produselor petroliere sau gazelor naturale din conducte. deghizata sau travestita (art. in caz de tentativa nu este suficient sa se constate ca faptuitorul avea asupra sa instrumente de efractie. unei maladii sau altor imprejurari: betie. actiunea de sustragere trebuie sa priveasca produse petrolire sau gaze naturale. 209 lit j cp). de consecitele pe care la poate aduce savarsirea faptei. contrafacuta sau orice instrument cu ajutorul caruia poate fi actionat mecanismul unui dispozitiv de inchidere fara a fi distrus sau degradat. pentru legitimare sau identificare (art. varstei etc. este necesar sa sa stabileasca ca faptuitorul a folosit in mod efectiv unul dintre mijloacele sau procedeele indicate in text.).a fost savrasita prin folosirea fara drept adevarate ori a unei chei mincinoase. Acest procedeu poate consta in mascare. Daca faptuitorul a fost in eroare cu privire la aceasta imprejurare agravanta nu este aplicabila. Actele care servesc pentru dovedirea starii civile sunt: certificatul de nastere. In cazul mascarii faptuitorul isi acopera fata cu o masca lasand descoperiti numai ochii. circumstanta agravanta se refera la obiectul material al infractiunii: daca in cazul furtului simplu obiectul material al infractiunii poate fi orice bun mobil. g c. Pentru existenta furtului calificat prevazut in art. somn hipnotic. Furtul savarsit de catre o persoana mascata. De asemenea este necesar ca faptuitorul sa fi stiut in momentul comiterii furtului ca savarseste fapta asupra unei persoane incapabile de a-si exprima vointa sau de a se apara.p. In cazul deghizarii sau travestirii faptuitorul isi creaza o infatisare sau se imbraca in asa fel incat sa nu poata fi recunoscut. 209 lit i cp) Circumstanta care atribuie furtului caracter calificat se refera si de data aceasta la obiectul material al infractiunii. 209 lit k cp) Este incapabila de a-si exprima vointa persoana lipsita de aptitudinea de a intelege si de asi manifesta constient vointa fie datorita varstei. Prin cheie mincinoasa se intelege cheia falsa. in cazul acestui furt calificat. Furtul savarsit asupra unui act care serveste pentru dovedirea starii civile. mijloace de escaladare sau chei adevarate sau false ci va trebui sa se faca dovada ca in incercarea sa de a savarsi furtul el s-a folosit de aceste mijloace. 209 lit. Furtul savarsit asupra unei persoane incapabile de a-si exprima vointa sau de a se apara (art.

p. legitimare sau identificare. deoarece. furtul este simplu si nu calificat. asemenea acte netinandu-se in batista. Furtul are ca obiect juridic special relatiile sociale referitoare la posesia si detentia asupra bunurilor mobile.p. Sunt bunuri animate animalele si pasarile domestice. care se face si el vinovat de savarsirea infractiunii de furt. Posesia legitima este aparata impotriva oricui. daca se ia bunul. transportat dintr-un loc in altul. Obiectul material al furtului se caracterizeaza in primul rand prin aceea ca este un bun mobil. in conditiile al. Infractiunea de furt are ca obiect material bunul mobil. un bun furat poate constitui. la randul sau obiectul material al altui furt Ocrotirea penala si a posesiei nelegitime asupra bunurilor mobile este necesara. in scopul de a si-l insusi pe nedrept. Furtul simplu consta. Bunul mobil poate fi animat sau neanimat. precum si vietuitoarele care traiesc in stare naturala. Desi din punctul de vedere al dreptului civil exista deosebiri esentiale intre posesie si detentie. s-au produs consecinte deosebit de grave. asupra caruia se exercita actiunea de luare. In consecinta. 209 alin ultim cp) Circumstanta agravanta consta in aceea ca. legiuitorul a urmarit sa ocroteasca si detentia asupra bunurilor mobile.in luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia. fapta constituie furt chiar daca bunul apartine in intregime sau in parte faptuitorului. din punctul de vedere al ocrotirii penale. dar in momentul savarsirii acel bun se gasea in posesia sau detentia legitima a altei persoane. Furtul care a avut consecinte deosebit de grave se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. Pentru aplicarea agravantei este necesar sa se stabileasca ca faptuitorul a stiut in momentul savarsirii furtului ca sustrage un act care serveste pentru dovedirea starii civile. el nu a putut avea reprezentarea ca fura un act de identitate. de exempl. fara consimtamantul acestuia. potrivit al. 3 al aceluiasi text. fara a cunoaste ca in buzunarul acesteia se aflau acte de identitate. legitimatia eliberata de organizatia sau institutia unde functioneaza posesorul acesteia. Posesia exercitata de o alta persoana decat proprietarul bunului poate fi legitima sau nelegitima. prin savarsirea furtului. in cazul in care faptuitorul a furat o haina. ele sunt puse pe acelasi plan. dar se pot afla in stapanirea 46 . acte pe care le-a gasit ulterior si nici in cazul in care faptuitorul a sustras din buzunarul unei persoane o batista in care se gasea o suma de bani si un buletin de identitate. 208 c. deoarece. Prin incriminarea furtului..legitimare sau identificare sunt: buletinul de identitate. aflat in posesia sau detentia altuia. fara a-si modifica valoarea. totusi.. introducand mana in buzunar si tragand afara batista. 1 al art. potrivit alin. Prin “bun mobil” se intelege bunul care poate fi deplasat. Furtul care a avut consecinte deosebit de grave (art. 208 c. 38) Furtul. Posesia nelegitima este si ea aparata. chiar si impotriva proprietarului. 1 art.

cerinta 47 . precum si fructele -. In lipsa unei precizari legale.dupa ce au fost desprinse de pe sol. indiferent de starea lor fizica (lichida. a dispus de el pe nedrept sau a refuzat sa-l resituie. fungibile sau nefungibile. in al doilea rand.). fie in scopul folosirii pe nedrept.p. in cazul furtului. avand o valoare materiala independenta. In cazul sustragerii de energie electrica prin ruperea sigiliilor aplicate pe contoarele electrice. Ne intereseaza daca bunurile mobile sunt principale sau accesorii. prin “inscrisuri” trebuie sa intelegem nu numai acele acte scrise care au valoare probanta. pentru a putea constitui obiect al furtului. Un asemenea bun constituie obiectul material al abuzului de incredere. adica iesit din posesia altei persoane fara voia acesteia. Din cerinta legii ca bunul sa fie mobil rezulta ca un bun imobil nu poate constitui obiectul material al furtului. In ceea ce priveste bunul gasit. si nici bunul gasit -. nu pot constitui obiectul material al infractiunii de furt. 2 c. Pentru a fi considerata bun mobil si a putea constitui obiectul material al furtului energia. divizibile sau indivizibile.p. daca gasitorul nu-l preda in termenul prevazut de lege poate dispune de el ca de un bun propriu.). trebuie sa se afle. dupa ce au fost desprinse de pe tulpini. C. 208 al. recoltele . Legea asimileaza bunului mobil. in posesia sau detentia faptuitorului. 209 ultim al. Bunul mobil. pot constitui obiectul material al infractiunii. fac parte din patrimoniul unei persoane. Insusirea unui bun abandonat nu poate cnstitui infractiune. ci si orice alte inscrisuri care. devenite mobile prin detasare. consumptibile sau neconsumptibile. Cu privire la un asemenea bun nu se poate concepe realizarea actiunii de luare. fapta constituie furt calificat (prin efractie). furtul este calificat (art. Din aceasta cerinta a legii rezulta ca nu poate constitui obiect material al furtului bunul care s-a aflat in momentul sustragerii. Obiectul material al furtului poate fi si un vehicul.). In schimb parti dintr-un asemenea bun. legea asimileaza bunului mobil si inscrisurile (art.p. legitimare sau identificare. In cazul furtului. Furtul savarsit in scopul folosirii pe nedrept nu poate avea ca obiect material decat un vehicul susceptibil de folosire. In asemenea caz furtul poate fi savarsit fie in scopul insusirii pe nedrept. solida sau gazoasa). Vehiculul lipsit de aceasta aptitudine nu poate fi furat decat in scopul insusirii pe nedrept. pot constitui obiectul material al furtului. jurnalele intime. Pot constitui obiect material al furtului parti artificiale ale organismului uman (de ex. cum sunt manuscrisele. Banii si hartiile de valoare sunt considerate bunuri mobile si. Daca inscrisul este un act care dovedeste pentru dovedirea starii civile. memoriile. Neanimate sunt toate celelate bunuri. De asemenea. 208 al. 2 c. De asemenea nici bunul abandonat -. adica iesit din posesia persoanei cu voia acesteia. trebuie sa aiba valoare economica. Pot constitui obiect material al furtului arborii. daca faptuitorul si l-a insusit. legea punand posesia si detentia asupra bunului mobil pe acelasi plan sub raportul ocrotirii. corespondenta etc.altei persoane. in consecinta. o proteza). adica trebuie sa fie susceptibila de captare si folosire pentru satisfacerea unei trebuinte a omului. in posesia sau detentia altei persoane decat faptuitorul in momentul savarsirii faptei. si orice energie care are valoare economica (art.

cu mana sau cu instrumentul de care se foloseste. Actiunea de luare se realizeaza prin doua acte distincte constand in: deposedarea-scoaterea bunului din sfera de stapanire a posesorului si respectiv imposedareatrecerea bunului in sfera de stapanire a faptuitorului.). bunul s-a aflat in stapanirea de fapt a altei persoane decat proprietarul. Infractiunea de furt exista si atunci cand cel care savarseste fapta are total. Infractiunea se savaseste cu intentie directa. iar daca il sustrage. Exista numerose teorii referitoare la consumarea furtului: teoria potrivit careia furtul se consuma in momentul cand faptuitorul apuca. sa aiba grija pentru scurta vreme de o valiza. desi pe plic era scrisa adresa persoanei vatamate sau acela care-si insuseste un animal gasit.referitoare la aflarea bunului in posesie sau detentia altuia este indeplinita. 209 lit. bunul pe care urmareste sa si-l insuseasca pe nedrept. acela care isi insuseste plicul cu un bilet de tren gasit in fata cutiei postale a blocului in care locuieste.. daca. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. comite infractiunea de furt si nu infractiunea de abuz de incredere. a c. Furtul poate fi savarsit de o singura persoana sau de mai multe persoane. sau in parte. Urmarea imediata consta in pricinuirea unei pagube. in momentul savarsirii faptei. teoria 48 . Subiect activ poate fi orice persoana. intreruperea temporara a contactului material cu un bun mobil nu inseamna pierderea posesiei asupra acelui bun. cu toate ca si-a dat seama ca acesta nu era pierdut ci doar s-a indepartat de locuinta proprietarului. comite tot infractiunea de furt si nu infractiunea de abuz de incredere sau inselaciune. De regula faptuitorul nu are nici un drept asupra bunului pe care il ia din posesia sau detentia altuia.). teoria potrivit careia consumarea furtului este determinata de ridicarea si transportarea bunului in locul unde faptuitorul a avut intentia de a-l depune. un asemenea contact nu confera persoanei nici posesia si nici detentia asupra bunului. Daca fapta a fost savarsita de doua sau mai multe persoane impreuna. Tentativa furtului este pedepsita de lege (art. furtul este calificat (art. teoria potrivit careia furtul se consuma in momentul cand faptuitorul ridica bunul din locul in care se afla. Elementul material al laturii obiective consta in actiune a de a lua bunul mobil din posesia altuia fara consimtamantul acestuia. in sala de asteptare a unei gari. deplasandu-l in alt loc. de ex. Nu intereseaza cine ste proprietarul bunului si nici daca persoana de la care a fost luat bunul era sau nu titular al vreunui drept de a-l poseda sau detine. De ex. indiferent daca a reusit sa-l ia si sa-l pastreze. Participatia penala este posibila numai sub forma instigarii si a complicitatii anterioare. si-o insuseste fugind cu ea etc. un drept de proprietate asupra bunului. Dimpotriva. Stapanirea de fapt nu trebuie insa confundata cu simplul contact material pe care o persoana il are cu un bun. legea nu cere faptuitorului o calitate speciala. cel care fuge cu un portmoneu pe care cel din fata lui I l-a incredintat pentru a scrie pe el sau cel care rugat de pagubas. In consecinta.p. Daca faptuitorul a patruns in locuinta victimei exista concurs real de infractiuni intre violarea de domiciliu si furt.p. 222 c. Infractiunea de furt poate fi savarsita de orice persoana. savarseste tot infractiunea de furt si nu infractiunea de insusire a bunului gasit.

dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare. considerarea ca executata a unei parti din pedeapsa sau comutarea pedepsei intr-o specie mai usoara (comutarea detentiunii pe viata in pedeapsa cu inchisoarea. Cand produce efecte doar asupra unei parti din pedeapsa. dar. gratierea va produce efecte doar dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare. prin lege. Cand efectele sale se produc definitiv si irevoca-bil de la data aplicarii actului de gratiere. el este de 3 ani. 120. gratierea conditionata se regaseste in numeroase legi de gratiere. 2) Gratiere conditionata -. prin decret care are ca efect inlaturarea executarii unei pedepse. de regula. Aceasta intervine atunci cand condamnatul savarseste o noua 49 . La fel ca amnistia. Acestea pot fi: Considerarea ca executata a pedepsei in intregul sau.III. II. In caz de gratiere intervenita inainte de condamnare este obligatorie continuarea procesului penal pana la finalizarea acestuia si abia apoi se va face aplicarea actului de gratiere. aceste efecte se produc de la momentul aplicarii gratierii. se produc la expirarea termenului de incercare. In schimb. Efectele definitive ale acesteia. Daca intervine o gratiere conditionata. spre deosebire de amnistie. Daca este vorba de o gratiere neconditionata. respectiv considerarea ca executata a pedepsei ori a unei parti din pedeapsa. Cand se inlatura in intregime executarea pedepsei. gratierea opereaza retroactiv cu privire la fapte savarsite anterior adoptarii actului de gratiere. Acordata de Parlament. teoria potrivit careia furtul se consuma in momentul cand faptuitorul ajunge in situatia de a-si asigura stapanirea asupra bunului. 2) Gratiere partiala -. Dupa modul in care se produc efectele gratierii: 1) Gratiere neconditionata -. Furtul se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 15 ani. Este un act de clementa adoptat de catre Parlament. intotdeauna. 2) Gratiere colectiva -.potrivit careia furtul se consuma in momentul luarii bunului in stapanirea de fapt a faptuitorului. sau comutarea acesteia din urma in pedeapsa cu amenda). 39) Graţierea. Efectele gratierii Indiferent de forma gratierii se vor produce aceleasi efecte. Cand efectele definitive se produc doar la expirarea unui termen de incercare stabilit prin actul de gratiere. dar aplicarea ei se va face doar dupa ce hotararea a ramas definitiva. Poate interveni si an-terior ramanerii definitive a hotararii. Caracteristic gratierii conditionate este si faptul ca in cazul acesteia poate interveni revocarea ei. Dupa numarul subiectilor vizati: 1) Gratiere individuala -. Clasificare: In functie de intinderea efectelor: 1) Gratiere totala -. Intervine. Desi Codul penal nu o mentioneaza in mod expres in art. pe cale de lege sau de catre seful statului. efectele se produc la momentul expirarii termenului de incercare. redu-cerea unei pedepse sau inlocuirea acesteia cu o specie de pedeapsa mai usoara. Acest termen este stabilit prin fiecare lege. chiar daca intervine anterior condamnarii. Acordata de presedinte prin decret prezidential.

pedeapsa se va considera executata de la data aplicarii actului de gratiere. Avem 4 situatii: 1) Cand infractiunea este comisa doar in termenul de incercare al suspendarii. Efectul revocarii este reintregirea termenului de incercare al suspendarii. in functie de momentul in care este comisa aceasta infractiune (in termenul de incer-care al gratierii. se va revoca gratierea.In acest caz. va opera revocarea suspendarii conditionate si se va aplica sistemul cumulului aritmetic. In caz de revocare a gratierii conditionate se aplica cumulul aritmetic. Vom avea in acest caz doua termene de incercare: termenul de incercare al suspendarii si termenul de incercare al gratierii. deci. 4) Infractiunea e savarsita dupa expirarea termenului de incercare al gratierii si in timpul fractiunii de pedeapsa ce a fost gratiata. In aceasta ipoteza se va revoca gratierea. din termenul de incercare al suspendarii va ramane doar acel termen fix de 2 ani. Gratierea poate interveni si cu privire la o pedeapsa a carei executare a fost sus-pendata. legiuitorul prevede ca orice infractiune poate atrage revocarea. Comiterea unei noi infractiuni poate atrage atat revocarea suspendarii. pedeapsa gratiata adaugandu-se la pedeapsa aplicata pentru infractiunea care a atras revocarea gratierii. partea din pedeapsa care a fost gratiata va fi considerata ca executata in mod irevocabil.infractiune (uneori. functionand ca un termen de reabilitare special. alteori limiteaza acest efect doar la infractiunile intentionate) in termenul de incercare. In aceasta situatie. se implinise la momentul comiterii noii infractiuni si. infractorul va executa doar pedeapsa pentru infractiunea savarsita ulterior. Astfel. partea de pedeapsa care a fost gratiata se va scadea din termenul de incercare al suspendarii. Daca gratierea e totala. Astfel. se constata ca acest din urma termen. exista mai multe posibilitati pentru revocarea gratierii dispusa pentru o pedeapsa a carei executare a fost suspendata. caci infractiunea este savarsita in termenul de incercare al gratierii. care va continua sa curga. cat si revocarea gratierii. ceea ce va atrage revocarea suspendarii. efectele gratierii s-au produs in mod irevocabil. pedeapsa pentru noua infractiune se va adauga la restul negratiat din pe-deapsa initiala. dar in termenul de incercare al gratierii. In concluzie. Intr-un asemenea caz. 2) Infractiunea e savarsita in termenul de incercare al gratierii si in termenul partii gratiate din pedeapsa. Daca in termenul de incercare condamnatul nu savarseste o alta infractiune. In exemplul dat. In cazul in care infractorul comite o noua infractiune. in termenul de incercare al suspendarii sau in ambele termene). nu mai este posibila revocarea suspendarii. dat fiind ca termenul de incercare al gratierii 50 . noua infractiune fiind savarsita in termenul de incercare al gratierii. Totusi. Efectul revocarii gratierii consta in reintregirea termenului de incercare al suspendarii. iar infractorul va executa pedeapsa pentru noua infractiune adaugata la pedeapsa initiala in intregul ei. chiar reintregit. se constata ca noua infractiune e comisa si in termenul de incercare al suspendarii. Astfel. dat fiind ca termenul de incercare al gratierii a expirat. In aceasta situatie. 3) Infractiunea e savarsita dupa expirarea termenului de incercare al suspendarii. Termenul de incercare al gratierii incepe sa curga de la data aplicarii actului de gratiere.

Si in cazul gratierii. 2) Limita materiala Priveste sfera infractiunilor la care se aplica gratierea.fara a se produce rezultatul. Nu au fost insa extinse si asupra masurilor de siguranta. Infr. gratierea nu produce efecte asupra drepturilor persoanei vatamate. Art. efectele sale s-au produs cu titlu definitiv. au existat numeroase acte de gratiere a caror aplicabili-tate a fost extinsa si in cazul masurilor educative. pe langa producerea unui prin rezultat. De ex.in care intentia se materializeaza printr-o activitate care realizeaza intregul continut al infractiunii.a expirat. Astfel. aceasta opereaza cu privire la o infractiune continua. de primejdie ptr valorile aparatede lege si se numesc infr. distrugere sau neglijenta in serviciu. cod penal prevede ca gratierea nu are efecte asupra masurilor de siguranta si asupra masurilor educative. 3) Limita efectelor pedepsei Gratierea nu produce efecte asupra pedepselor complementare. nu mai poate opera revocarea si infractorul va executa doar pedeapsa prevazuta pentru noua infractiune.consumata este acea forma de infr. aceasta fractiune iese din structura termenului de incercare al suspendarii (care acum se compune din perioada fixa de 2 ani si partea negratiata din pedeapsa) si se considera ca noua infractiune e savarsita dupa epuizarea acestui termen. de pericol. 40) Infracţiunea consumată şi infracţiunea epuizată. consumata. in practica legislativa. de cele mai multe ori mai grav decat primul. indeosebi la infr.se considera consumata in masura in care se realizeaza continutul cuprins in legea penala. nu va exista infr. In functie de felul activitatii infractionale si de continutul infractiunilor.consumata in cazul infr. acte de diversiune.altele determina crearea unei stari de pericol.. Este important de precizat ca gratierea nu are ca efect reabilitarea de drept. La infractiunea consumata se realizeaza o unitate deplina intre elem. Aceasa limitare este stabilita in fiecare caz in parte prin legea de gratiere. Condamnarile in privinta carora a intervenit gratierea pot fi luate in calculul starii de recidiva.calificate. 120 (4). continuata sau de obicei doar daca s-a epuizat anterior datei stabilite prin actul de gratiere. 51 . adica partea de pedeapsa gratiata este in mod irevocabil considerata ca executata.detarminata de faza de desfasurare a activitatii infractionale. afara de cazul cand prin actul de gratiere se dispune astfel.obiectiv si cel subiectiv al continutului infr.de rezultat presupune executarea actiunii si producerea rezultatului respectiv. De asemenea. In concluzie. Sunt unele infr. O infr. in sensul ca actiunea si urmarile ce se produc reprezinta tocmai intentia faptuitorului. de rezultat.unele fapte sunt urmate in mod nemijlocit de un rezultat concret si se numesc infr. Infr. daca se realizeaza numai actiunea. forma consumata a infr se prezinta in doua modalitati: . un alt rezultat. Limitele efectelor gratierii 1) Limita temporala Aceste limite sunt similare cu cele de la amnistie. . La infractiunile de omor. Insa.in al caror continut se prevede.

Momentul in care rezultatul nu mai produce consecinte subsecvente este momentul asa-numit al epuizarii actiunii. Legea penala nu prevede insa producerea lor in mod expres. Exista si unele infr.in fond.acesta subintelegandu-se sub forma unei anumite tulburari sociale.fara a se mai cere producerea unui rezultat. Infractiuni la care nu este posibila tentativa a) Infractiunile din culpa Deoarece tentativa ate la baza o hotarare de a comite actiunea. c) Infractiunile de executare prompta Insulta.care indeplineste o activitate importanta de stat.bigamie si o mare parte a infr. cod penal -.epuizata-In cazul anumitor categorii de infr. Infractiunea de insusire a bunului gasit La infractiunile comisive prin omisiune este posibila tentativa.fie datorita prelungirii actiunii sau inactiunii tipice si dupa atingerea momentului consumptiv pana la interventia unei actiuni contrare (a faptuitorului sau a autoritatii) de natura sa opreasca prelungirea actiunii sau inactiunii. Ex: Ipoteza furtului de energie electrica S-a mai spus ca nu este posibila tentativa la 52 .firesc. Ex: in cazul infr.de atentat (art 281 c. Ex: infractiunile de specula. Amplificarea urmarilor dupa momentul consumarii este posibila numai la unele categorii de infr. contra securitatii nationale. sunt numai acte de pregatire sau acte de incercare aunei infractiuni. o forma atipica.fara nicio noua interventie a faptuitorului. Art. calomnia sunt fapte care se consuma chiar in momentul savarsirii actiunii sau inactiunii.acest rezultat sa se amplifice. e) Infractiunile de obicei In literatura de specialitate se afirma ca nu este posibila tentativa la infractiunea continua.fie in cadrul unui proces natural.epuizata este.independente de vointa faptuitorului. deci nu putea fi prevazut.ca si tentativa. la infr. infr. 41) Infracţiuni la care nu este posibilă tentativa.iar infractiunile care au cunoscut o asemenea amplificare a rezultatului sunt fapte penale epuizate.ca o forma infractionala de sine statatoare. b) Infractiunile praeterintentionate Rezultatul mai grav este produs din culpa.se considera consumata si atunci cand aceste scopuri nu s au realizat.infr. prin care legiuitorul a incriminat fapte care. Infr.de pericol.pen)in forma consumata se poate include si incercarea(tentativa) de a suprima viata ori de a afecta integritatea corporala sau sanatatea unei pers.dezertare.trebuind tratata distinct. Asadar. aunei stari de pericol. prin procedura urmarii immediate sub forma de vatamare.In cazul infr.continue. este posibil ca. in realitate. 216.de obicei si progresive. d) Infractiunile omisive In cazul acestor actiuni fie a avut loc conduita pozitiva la care legea obliga. ori acestea sunt cuprinse in forma consumata. si anume. se considera consumata in momentul in care s-a realizat actiuneainactiunea incriminata.din diferite motive.dupa ce fapta s-a consumat. fie aceasta conduita nu a avut loc si suntem in prezenta unei infractiuni consumate. Afirmatia este eronata. deoarece. Infr. ea poate avea tentativa. Ex: Situatia mamei care ia hotararea de a-si omori copilul prin nealaptare.continuate.

adica efectuarea actelor de executare prin care se savarseste fapta. Ca forma a participatiei penale instigarea consta in fapta unei persoane care.infractiunea continuata. hotararea de a savarsi fapta prevazuta de legea penala. ea creeaza. in esenta. fara aceste acte materiale contributia instigatorului nu s-ar putea exterioriza si ar ramane ineficienta. fiindca primul act il absoarbe pe ultimul. Datorita acestui continut psihic al instigarii. determinaa. participarea unei persoane la savarsirea aceleiasi infractiuni nu poate fi considerata si autorat si instigare. Trebuie facuta precizarea ca infractiunea continuata poate cunoaste o tentativa. Instigarea presupune. insa.) care constituie. cum sunt cele de coautorat. susceptibile de a fi calificate in mod diferit. Aceste moduri corespund. in masura in care toate actele care o compun au ramas in faza tentativei. in raport cu natura contributiei pe care diferiti participanti o au la savarsirea faptei. in mod firesc. le absorb pe cele mai putin grave (cele de instigare si complicitate). Pentru existenta instigarii se cer. Desigur. in sensul ca cele mai grave. Deci. a instigatului fata de care se desfasoara aceasta activitate. acelasi faptuitor nu poate fi coautor si complice sau instigator si complice la aceeasi infractiune. Participatia penala se prezinta sub mai multe forme. Aceasta legatura se realizeaza cand primul concepe comiterea unei infractiuni si hotaraste sa determine o alta persoana sa o savarseasca. 42) Instigarea. indeplinite anumite conditii: Existenta legaturii subiective intre instigator si instigat. face sa se nasca in mintea altuia. realizand in acest fel cauzalitatea psihica care precede si insoteste apoi cauzalitatea fizica. diferitelor moduri de cooperare la savarsirea infractiunii. Daca se instiga la o infractiune din al carei continut 53 . Ex: Tentativa de furt savarsita in forma continuata. datorita unitatii infractiunii. adevarate acte de pregatire in vederea savarsirii infractiunii. 25 Cod penal). chiar daca coautorul a determinat mai intai la savarsirea infractiunii dupa ce a participat cu acte de executare la comiterea ei. il convinge. asadar. prezenta a doua persoane: una a instigatorului care desfasoara activitatea de instigare si alta. instigatorii au fost si mai sunt inca denumiti “autori morali”. Instigarea prezinta in principal un aspect psihic (moral). contributia lor constand in generarea si realizarea laturii subiective din continutul faptei prevazute de legea penala. ii procura informatii etc. prin orice mijloace o alta persoana sa savarseasca o fata prevazuta de legea penala (art. ci numai coautorat. cu intentie. La stabilirea pedepsei de catre instanta se ca avea insa in vedere aceasta imprejurare a participarii cu acte multiple. Formele participatiei au caracter absorbant. Deci se instiga cu intentie. efectueaza acte (ia contact cu cel instigat. De aici nu trebuie sa se traga concluzia ca contributia instigatorului ar fi numai de ordin imaterial: instigatorul desfasoara si el o activitate fizica.

ei vor fi coinstigatori. pe cand concursul de instigari este numai succesiv. adica insusirea ideii de catre instigat. exista concurs de instigari. indemnul poate constitui doar complicitate intelectuala. fiind comisa in stare de legitima aparare. deoarece fapta autorului nu constituie infractiune. Intre activitatea de instigare si luarea hotararii de catre instigat trebuie sa existe un raport de cauzalitate. imprejurare ce reiese din aceea ca trece la executarea ei. promisiuni de daruri. manifestata prin aceea ca hotaraste sa comita infractiunea la care a fost indemnat. iar aceasta sa aiba ca rezultat determinarea. Instigatul sa inceapa savarsirea actiunii la care a fost determinat sau sa se fi abtinut sa efectueze actiunea ceruta de lege. Instigatorul poate comite si un concurs real de infractiuni. recurge la desteptarea unor sentimente de lacomie. In raport cu reusita sau nu a determinarii. incitare si insasi determinarea. Se poate. un casier platitor il determina pe cel ce intocmeste statele de plata sa introduca in acesta persoane fictive si apoi retine sumele ce s-ar fi cuvenit acestora. ci infractiune de sine statatoare. poate fi instigata o singura persoana. insa la infractiunile cu subiect pasiv special instigatul trebuie sa aiba calitatea ceruta de continutul legal al infractiunii in momentul comiterii actiunii (inactiunii) la care a fost determinat sa o comita. Daca fiecare instigator isi desfasoara activitatea separat. gelozie. De asemenea. Actiunea de determinare sa fie anterioara inceperii executarii actiunii sau inactiunii si sa se refere la o anumita infractiune care sa fie savarsita intr-un anumit timp. trebuie sa cunoasca si sa actioneze datorita aceluiasi mobil si sa urmareasca scopul respectiv. In acest ultim caz. In principiu. instigatorul. 25 Cod penal indemnul unei persoane aflate in legitima aparare. daca sunt intrunite conditiile atacului si ale apararii. adresat alteia ca sa-l loveasca de agresor si acesta loveste. Este deci o exteriorizare a intentiei instigatorului. explicite sau ascunse si sa constea in argumente logice. in taina. rugaminti sau amenintari. fara sa aiba cunostinta unul de activitatea celuilalt. In acest caz se comite de catre casier o instigare la infractiunea de fals intelectial si o infractiune de delapidare in calitate de autor. cand instigarea are loc. Sa existe o activitate de instigare care sa constea in indemn. fiindca a contribuit la intarirea hotararii infractionale. precum si autorul. expresa ori tacita. Uneori “determinarea” nu constituie instigare act de participatie. de regula. aflate in concurs. Indemnul este o imbiere la o actiune (inactiune) infractionala. fiindca hotararea era deja luata de catre instigat. Mijloacele folosite pentru determinare pot fi verbale sau scrise. De exemplu. de asemenea. Daca acesta nu este urmat de determinare. orice persoana poate fi instigata. instigarea imbraca mai multe aspecte astfel: Tinand seama de numarul persoanelor care instiga. bani sau orice alte foloase. directe sau indirecte. poate exista instigare cu un singur instigator sau cu mai multi. razbunare etc. sau mai multe 54 . Nu se considera instigare in sensul art. daca s-a realizat o legatura subiectiva intre ei. dar acesta mai avea unele ezitari cu privire la punerea in executare. al carei autor este cel care a “determinat”. manifestata prin indemn. Activitatea coinstigatorilor poate fi concomitenta ori succesiva.face parte un anumit mobil sau scop.

Instigatorul va fi sanctionat insa ca si in cazul instigarii neuramata de executare. Infractorii au participat la comiterea aceleiasi infractiuni. alin 1 Cod penal) exista cand actele de instigare au fost urmate de inceperea executarii actiunii. trebuie ca nici una sa nu fi inceput executarea actiunii. insidioasa) fiindca instigatorul nu-si da in vileag rolul fata de instigat. De lege ferenda. In aceasta ultima situatie este suficient ca numai una dintre ele sa treaca la executarea infractiunii pentru a se realiza participatia. daca s-ar fi comis infractiune la care s-a instigat. care nu-i profita nici instigatorului si nici altor participanti. Tinand seama de efectul indemnului. INSTIGAREA NEURMATA DE EXECUTARE (art. de exemplu. DAR CAND INSTIGATUL S-A DESISTAT ORI A IMPIEDICAT PRODUCEREA REZULTATULUI. instigarea putea deveni o forma de participatie. Avand in vedere rezultatele urmarite prin instigare. ii spune instigatului sa faca ce va sti numai sa procure bani chiar prin comiterea unei infractiuni. instigarea poate fi perfecta sau propriu-zisa (reusita. instigatorul nu va fi sanctionat ca participant potrivit art. Instigarea este colectiva cand instigatorul se adreseaza unui numar indeterminat de persoane. aceasta poate fi determinata. Instigarea pote fi realizata personal de catre instigator. virtual. deoarece. In unele situatii aspectul direct (personal) este cerut expres prin lege. pentru care instigatul nu va fi sanctionat fiindca s-a desistat. instigatorul sa fie sanctionat cu pedeapsa prevazuta pentru infractiunea efectiv comisa (tentativa) fiind vorba de o instigare perfecta urmata de executare. ci ca autor al unei infractiuni de sine statatoare in forma consumata. 29. cand se precizeaza infractiunea care urmeaza sa fie comisa. Asa se explica faptul ca sanctiunea pentru aceasta infractiune deriva din pedeapsa pentru instigarea act de participatie. urmata de executare).persoane precis determinate. Aceasta situatie (prevazuta in art. cazurile cele mai frecvente. Cod penal. intrucat desistarea instigatului are un caracter personal. redusa potrivit art. potrivit art. se realizeaza participatia. asa cum se intampla in majoritatea cazurilor. 29. astfel ca acesta din urma crede ca ideea infractionala ii apartine. 29 Cod penal) este aceea cand instigatul nu trece la executare. INSTIGAREA URMATA DE EXECUTARE. instigarea poate fi explicita (deschisa) si ascunsa (perfida. insa instigatul sa desistat. 25 Cod penal si neurmata de executare (alin 1. 29 Cod penal). Deoarece s-a trecut la executare. instigarea neurmata de executare se sanctioneaza cu o pedeapsa intre minimul special al celei prevazute pentru infractiunea la care s-a instigat si minimul general. In cazul in care au fost instigate mai multe persoane. Instigarea perfecta poate fi urmata de desistarea instigatului ori de impiedicarea de catre acesta a producerii rezultatului. 55 . Nefiind comisa actiunea (inactiunea) prevazuta de legea penala la care instigatul a fost indemnat. insa numai la o tentativa. alin 1. si indeterminata cand. Daca pedeapsa pentru fapta comisa de autor pana in momentul desistarii sau impiedicarii producerii rezultatului este mai mica decat cea a faptei la care a fost instigat. In functie de felul cum este comunicata ideea infractionala. art. sau prin intermediul altei persoane. 27 sau 31 Cod penal. Ca urmare. una din conditiile de existenta a participatiei. de pericol.

iar nu pentru infractiunea efectiv comisa pana in momentul desistarii autorului. sa cada totusi sub incidenta legii penale datorita imprejurarii ca. altfel instigatorul nu se sanctioneaza. 43) Iresponsabilitatea. insa instigatorul urmeaza sa fie sanctionat pentru tentativa la infractiunea respectiva. Daca in momentul savarsirii faptei. daca X a instigat la omor simplu. Conditiile starii de iresponsabilitate Faptuitorul sa aiba incapacitatea psihica intelectuala si volitiva cu privire la actiunile sau inactiunile lui. starea de iresponsabilitate a faptuitorului trebuie sa exite in momentul savarsirii faptei si sa fie totala. Iresponsabilitatea este starea de incapacitate psiho-fizica a unei persoane care nu poate sa-si dea seama de semnificatia sociala a actiunilor sau inactiunilor sale ori nu poate fi stapana pe ele. cat si cea urmata de executare dar a avut loc desistarea ori impiedicarea producerii rezultatului. se contravine dispozitiilor art. prin ele insele. trebuie ca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea la care s-a instigat sa fie mai mare de 2 ani. Starea de incapacitate psihica sa existe in momentul savarsirii faptei. In situatia instigarii urmata de desistarea instigatului. 181 Cod penal. fara a avea un caracter penal propriu. Nu paote fi considerat in stare de iresponsabilitate cel care si-a provocat o astfel de stare ori care a acceptat sa I se provoace o stare de inconstienta. santaj etc. Pentru a duce la inlaturarea caracterului penal al faptei savarsite. dar si-a pierdut-o dupa savarsirea faptei. Astfel. Este indeplinita aceasta conditie si atunci cand dupa savarsirea faptei faptuitorul si-a recapatat capacitatea intelectuala si volitiva. pentru care ar trebui sa se aplice pedeapa inchisorii intre 15 zile si 10 ani insa pana in momentul desistarii s-au cauzat victimei vatamari corporale. instigatul nu va fi pedepsit. Pentru a fi sanctionata instigarea neurmata de executare. faptuitorul avea capacitatea psiho-fizica intelectuala si volitiva. constituie infractiuni: amenintare.instigatorului i se va aplica pedeapsa pentru infractiunea efectiv comisa de instigat. cat si instigatorului. pentru a-l determina pe autor sa comita fapta prevazuta de legea penala. s-au folosit mijloace care. De asemenea. 22 Cod penal. prevazute in art. aceasta pedeapsa i se va aplica atat instigatului. aceasta nu va duce la inlaturarea caracterului 56 . nu ar necesita sanctionarea ei. care se sanctioneaza cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani. Altfel. Iresponsabilitatea priveste incapacitatea pihica a peroanei atat sub raport intelectiv cand aceta nu-si poate da seama de semnificatia sociala a actiunilor sau inactiunilor ei cat si sub raport volitiv cand nu-si poate determina si dirija in mod normal vointa. care se sanctioneaza cu inschisoare de la 10 la 20 de ani. este posibil ca actele de instigare ce nu s-au produs efectul. S-a considerat ca gradul de pericol al infractiunii si al instigatorului in cazurile in care pedeapsa legala a inchisorii este de 2 ani sau mai mica.

aprecierea instantei ca faptuitorul poate fi indreptat fara a i se aplica o pedeapsa.4-inselaciunea prin emiterea de cecuri fara acoperire. Consumarea infractiunii are loc in momentul producerii pagubei. Inlocuirea raspunderii penale poate fi definita ca institutia in baza careia instanta de judecata inlocuieste in conditiile prevazute de lege raspunderea penala cu alta forma de raspundere juridica ce atrage o sanctiune cu caracter administrativ.5-inselaciunea care a avut consecinte deosebit de grave. Forme agravate: al. fara aceasta eroare cel inselat nu ar fi incheiat contractul.penal al faptei. Conditii cu privire la fapta: pedeapsa prevazuta de lege este inchisoarea de cel mult un an sau amenda. Instanta dispune inlocuirea si aplica: mustrarea. faptuitorul sa regrete fapta. Latura subiectiva presupune intentia directa deorece faptuitorul actioneaza in scopul obtinerii unui folos material. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 15 ani. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 15 ani.2-inselaciunea prevazuta in al. Sanctiunea consta in inchisoare de la 10 la 20 ani si interzicerea unor drepturi. Eroarea trebuie sa aiba rol determinant. pana la pronuntarea hotararii paguba trebuie sa fie reparata in totalitate. Obiectul material poate consta in bunuri mobile. Participatia penala este posibila sub toate formele. mustrarea cu avertisment. Fapta savarsita in stare de incapacitate psiho-fizica intelectiva ori volitiva sa fie prevazuta de legea penala. 44) Înlocuirea răspunderii penale. Subiect activ poate fi orice persoana. Art215-Cod penal-inducerea in eroare aunei persoane prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 12 ani. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. fapta prezinta un grad de pericol social redus si nu a produs urmari grave. Obiectul juridica are caracter petrimonial. 45) Înşelăciunea. 57 . Elementul material al laturii obiective se realizeaza printr-o actiune de inducere in eroare. imobile sau in insrisuri cu valoare patrimoniala. Incapacitatea psiho-fizica a faptuitorului sa se datoreze alienatiei mintale ori altor cauze. Urmarea imediata consta in pricinuirea unei pagube.3inselaciunea in conventii consta in inducerea sau mentinerea in eroare a unei persoane cu prilejul incheierii sau executarii unui contract. Al. amenda. Tentativa se pedepseste. Al.1 si 3 sunt mai grave daca au fost savarsite prin folosirea de calitati mincinoase. Al. in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust si daca s-a pricinuit o paguba.

si atunci cand vizeaza una din valorile sociale aparate chiar daca nu are un contact nemijlocit cu acea valoare. Conditiile legitimei aparari A. Legitima aparare este o cauza care exclude caracterul penal al faptei datorita lipsei de vinovatie in conditiile in care aceasta este savarsita. Atacul nu este direct daca intre agresor si valoarea ocrotita exista o distanta mai mare de spatiu. Atacul sau agresiunea este o comportare violenta a omului. Atacul este direct. Potrivit art. Caracterul imediat al atacul este reliefat in intervalul scurs intre inceputul atacul si momentul ivirii pericolului. Este de asemenea in legitima aparare si acela care din cauza tulburarii sau temerii a depasit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea pericolului si cu imprjurarile in care s-a produs atacul” Legitima aparare apare ca o riposta pe care o da o persoana impotriva unui atac ce pune in pericol grav persoana. Si actiunea poate reprezenta un atac material. Conditiile atacului. direct. Un atac este material cand se obiectivizeaza prin actiuni fizice. Deci atacul este imediat atunci cand este dezlantuit sau este pe cale sa se dezlantuie. direct. caci permite altor forte sa pericliteze fizic valorile sociale ocrotite. o atitudine ofensiva ce se materializeaza de regula intr-o actiune indreptata impotriva valorilor sociale ocrotite. Atacul este direct cand se indreapta si creeza un pericol nemijlocit pentru valoarea sociala ocrotita. Caracterul imediat al atacului vizeaza raportul in timp intre atac si obiectul vizat. imediat si injust. imediat si injust indreptat impotriva sa. menite sa pericliteze in substanta sa fizica valorile sociale octorite. Atacul este imediat cand pericolul pe care-l reprezinta pentru valoarea sociala s-a ivit. Spre ex. a altuia sau impotriva unui interes public si care pune in pericol grav persoana si drepturile celui atacat ori interesul obstesc. direct. imediat si injust. Atacul nu este direct daca intre agresor si victima se afla un obstacol (poarta inchisa. Cand intervalul este mare exista posibilitatea inlaturarii pericolului prin alte mijloace.). care face ca atacul sa nu creeze un pericol pentru valoarea sociala ocrotita. atacul sa puna in pericol grav valorile sociale ocrotite. atacul nu mai este imediat si nu se justifica savarsirea unei fapte prevazute de legea penala.46) Legitima apărare. atacul sa fie indreptat impotriva unei persoane. usa inchisa. Caracterul imediat al atacului presupune deci iminenta lui (cand este pe cale sa se dezlantuie) 58 . este actual sau este pe cale sa se iveasca (pericol iminent). s-a sustinut in literatura juridica. a) Atacul sa fie material. c) Atacul sa fie imediat. 44 c. Pentru a da nastere unei aparari legitime atacul trebuie sa indeplineasca mai multe conditii: atacul trebuie sa fie material. gard etc. zid.: nu este un atac direct un atac deslantuit de la o distanta de 100 m cu o secure. b) Atacul sa fie direct. “Este in stare de legitima aparare acela care savarseste fapta pentru a inlatura un act material. riposta determinata de necesitatea apararii valorilor sociale periclitate. drepturile acesteia ori interesul public.p. a drepturilor acesteia sau impotriva unui interes obstesc. Atacul trebuie sa fie material.

Interesul public poate consta intr-o stare. Pentru a fi legitima. In acest caz legitima aparare va veni in concurs cu eroarea de fapt. nefiind obligat sa caute o solutie mai putin periculoasa. Apararea sa fie precedata de atac. Atacul sa puna in pericol grav persoana celui atacat ori interesul public. (Spre ex. Aceste drepturi ale persoanei pot privi: viata. daca sunt indeplinite conditiile cu privire la atac pentru a putea decide daca a fost savarsita in legitima aparare. imediat si injust. sa fie proportionala cu atacul. Apararea sa se indrepte impotriva agresorului pentru a inceta atacul si a salva valorile periclitate. onoarea. Aceasta conditie are in vedere desfasurarea apararii dupa inceputul atacului cand acesta devine actual. activitate ce intereseaza o organizatie publica. averea. Atacul sa fie indreptat impotriva persoanei care se apara. sa fie indreptata impotriva agresorului. Atacul se indreapta impotriva persoanei. Apararea indreptata din eroare impotriva altei persoane decat a agresorului va duce la inlaturarea caracterului penal al faptei si pe cauza erorii de fapt coroborata cu legitima aparare 59 .Caracterul grav al pericolului care ar ameninta valorile ocrotite se apreciaza in funtie de intensitatea acestuia. public justifica o aparare legitima. sanatatii. Conditiile apararii. obiectiv si nu presupune ca acesta este pe cale sa se dezlantuie. distrugerea unor bunuri importante etc. relatie. Daca cel ce face apararea nu cunoaste starea de iresponsabil a agresorulu el va riposta in legitima aparare inlaturand pericolul prin mijloacele pe care le considera eficiente. Apararea se realizeaza printr-o fapta prevazuta de legea penala.). sa fie necesara pentru inlaturarea atacului. ori impotriva alteia sau impotriva unui interes public. arestarea unei persoane pe baza mandatului de arestare. dar nu impotriva bunurilor sale. Apararea se poate indrepta impotriva vietii. Impotriva unui atac dezlantuit de un iresponsabil se va riposta in stare de necesitate.: nu reprezinta un atac injust impotriva libertatii. apararea trebuie sa indeplineasca mai multe conditii: sa se realizeze printr-o fapta prevazuta de legea penala. Daca s-a savarsit o fapta prevazuta de legea penala se cerceteaza conditiile in care aceasta a avut loc. Atacul imediat este atacul din momentul declansarii si pana in momentul consumarii acestuia. material. libertatea. Atacul indreptat impotriva unui interes. Simpla presupunere ca agresorul va deslantui un atac nu da dreptul la o aparare legitima. Atacul permis sau ordonat de lege isi pastreaza caracterul just atata timp cat este efectuat in limitele prevazute de lege. situatie. de urmarile ireparabile ori greu de remediat care s-ar produce in cazul in care nu s-ar interveni. d) Atacul sa fie injust. libertatii agresorului. perioada in care apararea este legitima.: pierderea vietii. Atacul este just si nu poate da nastere unei aparari legitime daca consta dintr-o activitate prevazuta sau permisa de lege: spre ex. integritatea corporala. sa fie precedata de atac. a drepturilor acesteia susceptibile de a fi atacate direct. daca cel ce riposteaza cunoaste starea de iresponsabilitate a agresorului si deci va trebui sa comita fapta prevazuta de legea penala numai daca nu putea inlatura altfel pericolul. cauzarea unei vatamari corporale. sanatatea. adica sa nu aiba temei legal in baza caruia se efectueaza. Atacul iminent trebuie sa fie real.cat si declansarea lui.

p. Depasirea limitelor legitimei aparari Depasirea limitelor legitimei aparari poate constitui tot legitima aparare cand se intemeiaza pe tulburarea sau temerea in care se gasea faptuitorul in momentul comiterii faptei. 44 al. Apararea este necesara si atunci cand infractiunea s-a consumat. Fapta savarsita in legitma aparare nu este infractiune si pe cale de consecinta nu atrage raspunderea penala a faptuitorului. 3 c. Proportionalitatea apararii cu gravitatea atacului respectarea unei echivalente intre actul de aparare si cel de atac. 47) Lipsa pericolului social. astfel ca la un atac indreptat impotriva integritatii corporale se poate riposta cu o fapta de aparare ce priveste integritatea corporala a agresorului. Pentru existenta excesului justificat se cer indeplinite conditiile cu privire la atac. Daca depasirea limitelor legitimei aparari nu se intemeiaza pe tulburare sau temere. In cazul excesului justificat (art. a c. raspunderea civila poate interveni. dar exista posibilitatea inlaturarii ori diminuarii efectelor. Daca apararea este vadit disproportionata fata de gravitatea atacului si de imprejurarile in care acesta a avut loc. fapta nu mai este considerata savarsita in legitima aparare ci este infractiune savarsita in circumstanta atenuanta prevazuta de art. Aceasta conditie ce priveste proportionalitatea dintre atac si aparare se degaja din dispozitiile art. conditia psiho-fizica a celui ce face apararea. Faptuitorul a fost constans de necesitatea inlaturarii agresiunii care punea in pericol grav valorile sociale ocrotite si nu a actionat cu vointa libera. Este asa numitul exces justificat. Efectele legitimei aparari Fapta savarsita in stare de legitmima aparare nu este infractiune pentru ca ii lipseste trasatura esentiala a vinovatiei. Apararea sa fie necesara pentru inlaturarea atacului. depasire intemeiata pe tulburarea sau temerea in care se gasea faptuitorul. Excesul de data aceasta este scuzabil.) raspunderea civila nu este inlaturata intotdeauna. Apararea sa fie proportionala cu gravitatea atacului. conditiile cu privire la aparare pentru existenta legitimei aparari cu deosebirea ca fapta in aparare a depasit marginile unei aparari proportionale cu intensitatea si gravitatea atacului.cu care vine in concurs. Proportionalitatea dintre aparare si atac nu este de ordin matematic si nu presupune echivalenta mijloacelor. tocmai pentru astfel de cauze. Determinarea starii de tulburare sau temere implica cercetarea tuturor imprejurarilor de fapt in care s-a produs atacul.p. fapta este savarsita cu depasirea limitelor legitimei aparari.p. Cand legitima aparare vine in concurs cu alte cauze inlatura caracterul penal al faptei. 73 lit. In general se apreciaza ca fapta savarsita in legitima aparare propriu-zisa nu are caracter ilicit si nu poate atrage nici o alta raspunderea juridica.Necesitatea apararii se apreciaza atat sub raportul intinderii in care aceasta poate fi facuta cat si sub raportul intensitatii. 44 al c. 60 .

concluzie ce rezulta din atingerea minima adusa valorilor ocrotite de legea penala si din continutul ei concret. totală. Se vor aplica sanctiuni cu caracter administrativ: mustrarea. declanşarea procesului penal. Obiectul juridic principal consta in libertatea fizica a persoanei.18unuCod penal este o fapta lipsita in mod vadit de importanta. când este cazul. 48) Lipsa plângerii prealabile şi împăcarea părţilor. Plângerea prealabilă reprezintă manifestarea de voinţă a persoanei vătămate care aduce la cunoştinţă organului de urmărire penală săvârşirea infracţiunii de către făptuitor şi cere urmărirea şi judecarea acelei infracţiuni. scopul urmarit de faptuitor. imprejurarile in care a fost comisa fapta. înţelegere care în anumite cazuri prevăzute de lege ănlătură răspunderea peanlă a infractorului şi consecinţele civile ale faptei. mustrarea cu avertisment. în punerea în mişcare a acţiunii penale şi. plângera prealabilă să fie făcută.189-Cod penal-lipsirea de libertate a unei persoane in mod ilegal. 49) Lipsirea de libertate în mod ilegal. conduita faptuitorului. Condiţiile în care tragerea la răspundere penală depinde de existenţa unei plângeri prealabile sunt: să existe o infracţiune pentru care legea peanlă să prevadă în mod expres că acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă. total şi necondiţionat determină înlăturarea răspunderii penale. Împăcarea părţilor reprezintă înţelegerea intervenită între persoana vătămată şi infractor de a pune capăt conflictului născut între ei ca urmare a săvârşirii infracţiunii.Lipsa pericolului social duce la inlaturarea caracterului penal al faptei savarsite. amenda. Fapta lipsita de pericol social concret nu are caracter penal si nu atrage raspunderea pentru aceasta fapta. să fie adresată şi introdusă la organul competent în termenul prevăzut de lege. de persoana vătămată şi să aibă conţinutul prevăzut de lege şi. în cazurile expres prevăzute de lege. în majoritatea cazurilor. Lipsa plângerii prealabile sau nerespectarea condiţiilor de depunere a acesteia poate duce. Criterii de apreciere a pericolului social: modul si mijloacele de savarsire. Art. Retragerea plângerii prealabile înainte de soluţionarea cauzei printr-o hotărâre definitivă dacă este făcută în mod expres. efectul depunerii plângerii prealabile constă. in dreptul acesteia de a se deplasa si de a actiona in 61 . între partea vătămată şi infractor să intervină împăcarea clar exprimată. respectiv. de asemeni. necondiţionată şi definitivă şi să intervină până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti. urmarea produsa. Pentru a produce efecte împăcarea părţilor trebuie ca legea să prevadă în mod expres. Fapte prevazuta de legea penala care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni potrivit art. la înlăturarea răspunderii penale.

savarsirea faptei prin rapire-se refera la procedeul folosit de faptuitor constand in rapirea victimei pe care o duce in alt loc impotriva vointei unde o priveaza de libertate.conformitate cu propria vointa. Al. Sanctiunea consta in inchisoare de la 7 la 18 ani.2-3.6-fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei. De regula infractiunea nu are obiect material. savarsirea faptei de doua sau mai multe persoane impreuna-se ia in considerare cooperarea mai multor persoane la savarsirea faptei. in cazul in care victima este supusa unor suferinte. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care persoana vatamata este lipsita de posibilitatea de a se deplasa si a actiona in conformitate cu vointa sa. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 15 ani in forma din al. Sanctiunea consta in inchisoare de la 7 la 15 ani. Forme agravate: al. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe.1-4 se savarsesc de o persoana care fac parte dintr-un grup organizat. Tentativa se pedepseste. Fapta poate fi comisiva sau omisiva. daca in schimbul eliberarii se cere un folos material sau orice alt avantaj. Participatia penala este posibila sub forma instigarii si a complicitatii anterioare. Latura obiectiva-elementul material consta intr-o fapta prin care persoana vatamata este lipsita de libertate fizica. Lipsirea de libertate trebuie sa dureze atat cat victima sa fie impiedicata in mod efectiv de a se deplasa si a actiona in conformitate cu vointa sa. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 10 ani. Urmarea imediata consta intr-o stare de incalcare a libertatii de miscare a persoanei vatamate. savarsirea faptei de catre o persoana inarmata. Pentru existenta infractiunii este necesar ca lipsirea de libertate sa aiba caracter ilegal. Tentativa este pedepsita. inchisoare de la 7 la 18 ani pentru forma din al.1.4. iar epuizarea are loc in momentul in care inceteaza starea de lipsire de libertate a persoanei. Latura subiectiva presupune vinovatia faptuitorului sub forma intentiei care poate fi directa sau indirecta. Tentativa se pedepseste. in cazul in care sanatatea sau viata victimei sunt puse in pericol. Al.2-savarsirea faptei prin simularea de calitati oficiale-se refera la procedeul folosit de faptuitor in sensul ca acesta pretinde o calitate pe care acesta nu o are in realitate. Al.5-daca faptele prevazute in al. 62 . Sanctiunea consta in inchisoare de la 7 la 15 ani. Tentativa se pedepseste. inchisoare de la 10 la 20 ani pentru faptele prevazute in al. Subiect activ poate fi orice persoana. Al. Constituie tentativa si producerea sau procurarea mijloacelor sau luarea masurilor in vederea comiterii faptei. in cazul in care victima este minora. Lipsirea de libertate in mod ilegal poate fi absorvita de alte infractiuni. Sanctiunea consta in inchisoare de la 15 la 25 ani.4-daca pentru eliberarea persoanei se cere sa se indeplineasca sau nu un anumit act.3-lipsirea de libertate a unei persoane in scopul de a obliga la practicarea prostitutiei-lipsirea de libertate este conceputa ca o infractiune mijloc pentru a o determina la practicarea prostitutiei.

atribute care protejeaza persoana impotriva actelor de violenta producatoare de violente fizice. Tentativa nu se pedepseste. 51) Luarea de mită.2 daca lovirea sau actele de violenta au pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecari ingrijiri medicale de cel mult 20 zile. Infractiunea se realizeaza cu praeterintentie. Participatia penala este posibila sub toate formele. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce moartea victimei. Legiuitorul a incriminat in dispozitiile art. Tentativa nu este posibila. direct sau indirect. Sanctiunea consta in inchisoare de la 1 la 2 ani sau amenda. Trebuie indeplinite urmatoarele conditii: sa se produca o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii. sub denumirea de “luare de mita” fapta functionarului care. 254 cp. Actiunea se poate datora energiei faptuitorului sau altei forte pe care acesta o pune in actiune. Participatia penala este posibila sub toate formele. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la un an sau amenda. Obiectul juridic consta in dreptul la viata. Obiectul material consta in corpul victimei.1 savarsite asupra membrilor familiei-agravanta ia in considerare calitatea speciala dintre faptuitor si victima. Latura subiectiva presupune intentia care poate fi directa sau indirecta. Subiect activ poate fi orice persoana. Subiect pasiv poate fi orice persoana. adica o atingere a integritatii corporale sau a sanatatii persoanei. Latura obiectiva se poate realiza printr-o fapta comisiva sua omisiva constand in lovirea sau orice alte acte de violenta producatoare de suferinta fizica. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 15 ani. Obiectul material consta in corpul victimei. Forme agravate: faptele prevazute in al. in scopul de a 63 . Circumstanta agravanta se refera la rezultatul actiunii de lovire sau a actului de violenta.183 Cod penal-daca vreuna din faptele prevazute in art. A doua forma agravata exista potrivit al. Subiect activ poate fi orice persoana. Art180-Cod penal-al.180-182 Cod penal au avut ca urmare moartea victimei. Lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte-art.1-lovirea sau orice alte violente cauzatoare de suferinte fizice. durata ingrijirilor medicale sa fie de cel mult 20 zile. pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu I se cuvin. Inactiunea consta in neindeplinirea unei obligatii. Urmarea imediata consta in suferintele fizice cauzate persoanei vatamate. Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. vatamarea produsa sa necesite pentru vindecare ingrijiri medicale. Obiectul juridic se refera la atributele persoanei. Latura obiectiva se poate realiza atat prin actiuni cat si prin inactiuni care sa aiba ca urmare moartea victimei.50) Lovirea sau alte violente şi lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte. ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la un sau amenda. Consumarea infractiunii are loc in momentul lovirii persoanei.

neindeplinirii etc. 256 cp). 64 . fie printr-o inactiune. dar pentru existenta acestuia este necesar ca faptuitorul sa aiba calitatea speciala ceruta de lege autorului. pretinderea in raport cu promisiunea banilor sau foloaselor). iar inactiunea consta in nerespectarea de catre acesta a unei asemenea promisiuni. el vrea sa le pretinda sau sa le primeasca ori sa accepte sau sa nu respinga promisiunea ce I s-a facut. fapta constituie tot luare de mita si nu primire de foloase necuvenite atunci cand functionarul primeste banii sau foloasele dupa indeplinirea actului. Subiect al infractiunii de luare de mita nu poate fi decat un functionar public sau un alt functionar. neindeplinire etc. faptuitorul isi da seama. Exista opinia ca obiectul material al luarii de mita este constituit din prestatia mituitorului. de regula. daca actiunea faptuitorului priveste in mod direct un bun. a formula o pretentie. ca banii sau foloasele pe care le pretinde sau primeste ori care constituie obiectul promisiunii pe care o accepta sau nu o respinge. a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu. in momentul savarsirii faptei. Luarea de mita are ca obiect juridic special. Latura subiectiva-Infractiunea de luare de mita se savarseste numai cu intentie directa.indeplini. luarea de mita este lipsita. putandu-se realiza. de un obiect material. dar pe baza unei intelegeri anterioare.Latura obiectiva-Luarea de mita are continuturi alternative. faptuitorul primeste un bun). Infractiunea se consuma in momentul savarsirii actiunii sau a inactiunii incriminante. In sfarsit. Daca faptuitorul primeste bani sau alte foloase dupa indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu si la care era obligat in temeiul acestora. constand in bunul respectiv (de ex. Ca si celelalte infractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul. care presupune indeplinirea cu probitate de catre functionarii publici. ori in acceptarea promisiunii unor astfel de foloase. fie printr-o actiune. sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri. Coautoratul este posibil. sub aspectul elementului material. in cazul acestei infractiuni. adica in momentul pretinderii sau primirii banilor sau foloaselor necuvenite orin in momentul in care faptuitorul accepta ori accepta sau nu respinge promisiunea unor asemenea foloase. nu I se cuvin si cu toate acestea. Actiunea poate consta in pretinderea sau primirea de bani sau alte foloase ce nu I se cuvin faptuitorului. relatiile sociale referitoare la buna desfasurare a activitatii de serviciu. A pretinde ceva inseamna a cere ceva. precum si de catre ceilalti functionari a indatoririlor de serviciu. a actului pentru a carui indeplinire. Totusi. faptuitorul pretinde sau primeste bani ori foloase. legiuitorul a pus activitati care constituie activitati care constituie un inceput de executare pe acelasi plan cu fapta in forma consumata (de ex. Tentativa infractiunii de luare de mita nu este pedepsita de lege. ci infractiunea de primire de foloase necuvenite (art. fapta nu constituie luare de mita. Actiunea sau inactiunea faptuitorului trebuie sa fie anterioara indeplinirii. De altfel. infractiunea are si un asemenea obiect.

Infractiunea se savarseste cu intentie directa sau indirecta. pentru viitor.2-fapta prevazuta in al.113 Cod penal prevede că în cazurile în care. să poată fi obligat să se prezinte în mod regulat la tratament medica până la însănătoşirea . Al. Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin fapta martorului care intr-o cauza penala civila. Interzicerea unei funcţii sau unei profesii – când făptuitorul care a săvârşit 65 . Pentru dispunerea de către instanţa de judecată a unei măsuri de judecată trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: săvârşirea unei fapte prevăzute de lega penală. stupefiante sau alte asemenea substanţe făptuitorul prezintă pericol social. uneori provizoriu şi de procurori. face afirmatii mincinoase sau nu spune tot ce stie privitor la imprejurarile esentiale asupra carora a fost intrebat. Obligarea la tratament medical – art. Scopul măsurilor de siguranţă este înlăturarea unei stări de pericol şi preîntâmpinarea săvârşirii faptelor prevăzute de legea penală şi. Participatia penala este posibila sub forma instigarii si a complicitatii.52) Mărturia mincinoasă. Tentativa nu se pedepseste.3-daca retragerea intervine dupa pronuntarea unei hotarari se va reduce pedeapsa. Măsurile de siguranţă sunt sancţiuni de drept penal cu caracter preventiv pevăzute de lege şi luate de instanţele de judecată. faţă de persoanele care au comis fapte prevăzute de legea penală şi cu privire la care există temerea că şi în viitor vor comite asemenea fapte datorită unor situaţii sau stări care au fost relevate prin săvârşirea faptei. Al. penala sau disciplinara face afirmatii mincinoase sau nu spune tot ce stie referitor la acea cauza. civila. disciplinara sau in orice alta cauza in care se asculta martori. 114 Cod penal stipulează că făptuitorul bolnav mintal sau toxicoman. să existe o stare de pericol din partea persoanei care a săvârşit infracţiunea sau altor cauze. determinat de existenţa unei boli sau a intoxicării cronice prin alcool. 53) Măsurile de siguranţă. Subiectul activ este calificat prin calitatea de martor expert sau interpret. Internarea medicală – art. indiferent dacă a atras sau nu aplicarea unei pedepse pentru majoritatea cazurilor.260-Cod penal-fapta martorului care intr-o cauza penala. Obiectul juridic se refera la infaptuirea justitiei. că făptuitorul ar mai putea săvârşi asemenea infracţiuni datorită stării de pericol pe care o prezintă. Sanctiunea consta in inchisoare de la 1 la 5 ani. să existe temerea justificată.1 nu se pedepseste inainte de a se produce arestarea inculpatului sau inainte de a pronunta o hotarare martorul isi retrage marturia. poate fi obligat la internare într-un institut medical de specialitate până la însănătoşire. Art. aflat într-o stare de sănătate care prezintă pericol pentru societate. pot fi luate chiar dacă făptuitorului nu i se aplică o pedeapsă. în majoritatea cazurilor.

bunuri date pentru a determina săvârşirea unei fapte sau pentru a răsplăti pe făptuitor. dacă au săvârşit o infracţiune şi dacă rămânerea lor pe acest teritoriu ar putea reprezenta o stare de pericol care nu poate fi înlăturată altfel. Confiscarea specială . dacă au fost folosite la comiterea acesteia şi dacă sunt ale infractorului sau dacă.infracţiunea ca urmare a incapacităţii. posibilitatea evaluării bunurilor care nu pot fi supuse confiscării speciale din diferite motive şi confiscarea în schimbul acestora a altor bunuri sau a unor sume de bani până la concureţa valorii. Măsura interzicerii de a se afla în anumite localităţi trebuie motivată atât de situaţia personală a făptuitorului cât şi de legătura dintre acesta şi localitatea sau localităţile în care a săvârşit infracţiuni. ori pentru exercitarea unei profesii. ş. fiind ale altei persoane. în condiţiile în care se constată că poate reprezenta un pericol grav pentru ceilalţi membri ai familiei. bunuri dobândite prin săvârşirea infracţiunii dacă nu sunt restituite persoanei vătămate şi nu servesc nici la despăgubirea acesteia. 66 . bunuri produse.116 Cod penal în situaţia în care persoana condamnată la pedeapsa închisorii de minim un an a mai fost condamnată pentru alte infracţiuni. poate fi luată măsura interzicerii acestuia de a ocupa funcţia sau de a exercita profesia sau ocupaţia respectivă. Interzicerea de a se afla în anumite localităţi – potrivit art. de până la 2 ani de zile. 117 Cod penal. dacă au aparţinut infractorului sau unei alte persoane iar aceasta a cunoscut scopul folosirii lor.a.art. Reglementarea priveşte şi aspecte speciale referitoare la cuantumul confiscării speciale. cetăţeanului străin sau apatridului care nu are domiciliul în România li se poate interzice rămânerea în ţara noastră. la săvârşirea unei infracţiuni. cu unele excepţii. Interdicţia de a reveni în locuinţa familiei pe o perioadă determinată -În cazurile în care persoana este condamnată la pedeapsa închisorii de minim un an pentru infracţiunea de loviri sau alte acte de violenţă săvârşite asupra membrilor familiei se poate dispune împotriva acesteia luarea măsurii de interdicţie de a se întoarce în locuiţa familiei pe o perioadă cu durata determinată. modificate sau adaptate în scopul săvârşirii unor infracţiuni. Expulzarea – conform prevederilor art. sau dacă pentru infracţiunea săvârşită condamnarea este mai mare de 5 ani iar instanţa constată că prezenţa acesteia în localitatea unde a săvârşit infracţiunea sau în alte localităţi constituie un pericol grav pentru societate poate dispune luarea măsurii de interzicere de a se afla în anumite localităţi în mod expres determinate prin hotărârea de condamnare. 118 Cod penal enumeră în conţinutul său categoriile de bunuri care pot fi supuse măsurii confiscării speciale: bunuri produse prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală. aceasta a cunoscut destinaţia lor. bunuri care au fost folosite. bunuri a căror deţinere este interzisă prin lege. nepregătirii sau a altor cauze care îl fac impropiu pentru ocuparea unei anumite funcţii. în orice mod. Pentru dispunerea acestei măsuri este necesară cererea părţii vătămate prin care solicită interzicerea întoarcerii făptuitorului în locuinţă. fiind expulzaţi. meserii sau altei ocupaţii.

Măsurile educative ce pot fi luate faţă de minorii infractori: Mustrarea – măsură educativă determinată de săvârşirea de către minor a unor fapte foarte uşoare sau determinate de anumite împrejurări constă în dojenirea minorului. Libertatea supravegheată – se poate dispune pentru perioada de un an dacă fapta săvârşită nu este prea gravă iar minorul la data la care are loc judecata nu a depăşit încă vârsta de 17 ani. dar şi în anumite împrejurări altei persoane de încredere sau instituţii competente în acest sens. perioada de aplicare a acestei măsuri având aceleaşi limite de timp cu ale măsurii precedente. Sistemul sancţionator al minorilor în legislaţia penală română măsuri educative – mustrarea. Pedepsele ce pot fi aplicate minorilor infractori: Închisoarea – în cazul săvârşirii unor fapte cu grad de pericol social ridicat se apreciază că luarea unei măsuri educative nu este suficientă pentru îndreptarea minorului infractor şi acesta poate fi condamnat la pedeapsa închisorii. aplicarea unei măsuri 67 . În stabilirea categoriei de sancţiuni aplicate minorului infractor instanţa de judecată trebuie să ţină seama de gradul de pericol social al faptei săvârşite. 99 din actualul Cod penal reglementează limitele răspunderii penale a minorilor şi ia în considerare existenţa a două categorii: minori care nu răspund penal – până la vârsta de 14 ani şi între 14 şi 16 ani dacă fapta nu a fost comisă cu discernământ. o reducere a limitelor pedepsei la jumătate. în general.dacă pedeapsa închisorii este considerată ca fiind prea severă faţă de gravitatea faptei săvârşite şi. supravegherea poate fi încredinţată. scopul acestei măsuri este reeducarea minorului prin asigurarea învăţăturii necesare şi a unei pregătiri profesionale potrivit cu aptitudinile sale. adoptatorului sau tutorelui.durata de 2 ani după împlinirea vârstei de 18 ani. comportarea acestuia dar şi condiţiile în care a evoluat. după caz. dar care nu poate depăşi . atenţionarea şi sfătuirea minorului cu privire la comportarea sa pe viitor. libertatea supravegheată. Amenda . în acelaşi timp. părinţilor minorului. starea fizică şi dezvoltarea intelectuală a minorului. arătarea pericolului social al faptei comise. minori care răspund penal – cei care au împlinit vârsta de 16 ani şi cei care. orice alte elemente de natură să caracterizeze persoana minorului. Art. Internarea într-un institut medical – educativ – dacă starea fizică sau psihică a minorului determină aplicarea unui tratament medical sau un regim special de educaţie. internarea într-un institut medical – educativ. Pedeapsa închisorii aplicată infractorilor minori se diferenţiază de cea aplicată celor majori nu numai în cuantum dar şi prin reglementarea executării acesteia. internarea într-un centru de reeducare. pedepse – închisoarea sau amenda. în momentul săvârşirii faptei aveau vârdta cuprinsă între 14 şi 16 ani şi au comis fapta cu discernământ.în cazuri excepţionale .54) Pedepsele aplicabile minorilor şi măsurile educative. Indiferent de incriminarea faptei pentru care legea prevede o pedeapsă distinctă în cazul minorilor infractori se aplică. Internarea într-un centru de reeducare – dacă se consideră insuficientă aplicarea celorlalte măsuri şi se poate adopta pentru o perioadă nedeterminată.

suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sau sub control – reglementată în condiţiile în care instanţa de judecată dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei închisorii de către minor dar consideră necesară. care presupune indeplinirea corecta si cu constiinciozitate de catre functionarii publici. potrivit normelor care reglementeaza serviciul respectiv. faptele de incalcare a acestor indatoriri prezinta pericol social si atunci cand sunt savarsite din culpa. dar crede fara temei ca aceasta nu se va produce. savarsindu-se din culpa. In cazul culpei simple. Infractiunea se pedepseste cu 68 . Infractiunea de neglijenta in serviciu nu poate fi savarsita decat de un functionar public sau de un alt functionar. a unei indatoriri de serviciu. Neglijenta in serviciu. vinovatia faptuitorului sub forma culpei. pe durata termenului de încercare şi până la împlinirea vârstei de 18 ani. constituie infractiune de neglijenta in serviciu. in incalcarea unei indatoriri de serviciu prin neindeplinirea acesteia sau prin indeplinirea ei defectuoasa.de natură educativă nu-şi poate realiza eficienţa deoarece minorul are o vârstă apropiată de cea a majoratului. Infractiunea de neglijenta in serviciu are ca obiect juridic relatiile sociale referitoare la buna desfasurare a activitatii de serviciu. care poate fi simpla sau cu previziune. daca s-a creat o tulburare insemnata bunului mers al unui organ sau institutii de stat ori al unei alte unitati din cele prevazute in art. Astfel. el prevede posibilitatea survenirii urmarii. desi putea si trebuia sa o prevada. faptuitorul nu prevede urmarea faptei sale. în cazul amendei termenul de încercare este de 6 luni. art. sub aspectul laturii subiective. Indeplinirea corecta a indatoririlor de serviciu conditionand buna desfasurare a activitatii de serviciu. prin neindeplinirea acesteia sau prin indeplinirea ei defectuoasa. Infractiunea de neglijenta in serviciu presupune. Suspendarea condiţionată a executării pedepsei şi suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sau sub control aplicate minorilor în caz de suspendare condiţionată a executării pedepsei aplicate minorului termenul de încercare se compune din durata pedepsei la care instanţa poate adăuga un interval de timp cuprins între 6 luni şi 2 ani. 145 sau o paguba patrimoniului acesteia ori o vatamare importanta intereselor legale ale unei persoane. Infractiunea de neglijenta in serviciu consta. de catre un functionar public. 55) Neglijenţa în serviciu. încredinţarea supravegherii minorului unei persoane sau instituţii abilitate în acest sens. Prin “indatorire de serviciu” se intelege tot ceea ce cade in sarcina unui functionar public sau a altui functionar. sub aspectul laturii obiective. 249 cp. precum si de catre ceilalti functionari a indatorrilor lor de serviciu. iar in cazul culpei cu previziune. nu este susceptibila de tentativa. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce urmarea periculoasa a faptei. incalcare care a produs una din urmarile prevazute in textul legii. incalcarea din culpa.

Latura subiectiva presupune intentia care poate fi directa sau indirecta. in conditiile stabilite de parti sau de organul competent. Obiectul juridic se refera la asigurarea autoritatii hotararilor judecatoresti. potrivit alin. Participatia penala este posibila in toate formelel. 56) Nerespectarea hotărârilor judecătoreşti. societati comerciale.2-impiedicarea unui persoane de a folosi o locuinta sau imobil. 246 cp.307-Cod penal-retinerea de catre un parinte a copilului sau minor fara consimtamantul celuilat parinte sau al persoanei careia i-a fost incredintat minorul potrivit legii. prin “consecinte deosebit de grave” se intelege. Subiectul activ este calificat prin calitatea de parinte sau persoana 69 . 249 cp.4-nerespectarea hotararii judecatoresti prin sustragerea de la executarea masurilor de siguranta. daca fapta a avut consecinte deosebit de grave. In forma al. prin amenintarea fata de organul de executare sau prin acte de violenta.2-fapta persoanei careia i s-a incredintat prin hotarare judecatoreasca minorul spre crestere si educare. Dupa cum s-a mai aratat. detinute in baza unei hotarari judecatoresti. Al. Art. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 3 ani in forma al. 57) Nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului. de impiedicare a unei persoane de a folosi o locuinta sau de sustragere de la executarea masurilor de siguranta.inchisoare de la o luna la 2 ani sau cu amenda. Art. Subiect activ poate fi orice persoana. Neglijenta in seviciu exista in forma agravata. unei institutii. Elementul material al laturii obiective se realizeaza printr-o actiune de impotrivire la executarea unie hotarari judecatoresti.271-impotrivirea la exexutareaunei hotarari judecatoresti. al. iar cand se realizeaza prin violente de la 1 la 7 ani.2-inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda sau inchisoare de la 6 luni la 3 ani cand fapta se realizeaza prin amenintare si inchisoare de la 1 la 5 ani cand fapta se savarseste prin violenta.1 cand fapta se realizeaza prin amenintare. integritatea corporala sau libertatea persoanei. 2 art. iar in secundar se refera la drepturile persoanelor care se realizeaza prin hotarari judecatoresti. altei persoane juridice ori unei persoane fizice. de a impiedica in mod repetat pe oricare dintre parinti sa aibe legaturi personale cu minorul. Al. o paguba materiala mai mare de 15 milioane lei sau o perturbare deosebit de grava a activitatii. Al. Tentativa nu se pedepseste. potrivit art. Obiectul juridic se refera la convietuirea sociala in cadrul familiei. regii autonome. cauzata de un organ de stat.4-inchisoare de la o luna la 3 luni sau amenda.

Pericolul social reprezintă încălcarea normelor în vigoare avînd ca rezultat împiedicarea desfăşurării normale a relaţiilor sociale. Latura subiectiva presupune intentia care poate fi directa sau indirecta. 181 din actualul Cod penal reglementează cazul în care o faptă are un grad de pericol social redus. Gradul de pericol social al unei infracţiuni trebuie să fie mai ridicat comparativ cu al celorlalte forme de ilicit juridic (civil. 58) Noţiunea şi trăsăturile esenţiale ale infracţiunii. Criteriile de stabilire în concret a gradului de pericol social sunt: modul şi mijloacele de săvârşire a faptei. persoana şi conduita făptuitorului. să vatăme sau să lezeze valorile sociale apărate de legea penală).a din actualul Cod penal). Infracţiunea este fapta care prezintă pericol social. urmăreşte producerea rezultatului socialmente periculos (art. Art. mai mult. rezultatul produs sau care s-ar fi putut produce. nu constituie infracţiune. Pentru ca o faptă pevăzută de legea penală şi săvârşită cu vinovăţie să atragă răspunderea penală a infractorului trebuie să prezinte un anumit grad de pericol social. la rândul ei. Infracţiunea este singurul temei al răspunderii penale. împrejurările în care a fost comisă fapta. intenţia indirectă – când 70 . Tentativa nu se pedepseste. Art. Vinovăţia reprezintă atitudinea psihică a făptuitorului faţă de fapta săvârşită şi faţă de urmările faptei sale. Intenţia.1 pct.1 din actualul Cod penal prevede ca forme principale ale vinovăţiei intenţia şi culpa. admimistrativ. Sanctiunea consta in inchisoare de la o luna la 3 luni sau amenda. Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin actiunea de retinere a minorului de catre un parinte sau prin actiunea de a impiedica pe oricare dintre parinti de a avea legaturi cu minorul. factorul volitiv – priveşte voinţa de a săvârşi fapta.1 lit. în consecinţă. Gradul de pericol social cerut pentru existenţa infracţiunii trebuie raportat la împlinirea cumulativă a următoarelor condiţii: să existe o acţiune sau inacţiune. săvârşită cu vinovăţie şi prevăzută de legea penala. Ea presupune interacţiunea a doi factori: factorul intelectiv – priveşte reprezentarea la nivelul conştiinţei a faptei şi a rezultatului socialmente periculos. acţiunea sau inacţiunea să aducă atingere anumitor valori sociale (să pună în primejdie.19 alin. Actiunea penala se pune in miscare la plagerea persoanei vatamate. praeterintenţia. disciplinar).careia i-a fost incredintata minorul. ca formă a vinovăţiei. scopul urmărit de făptuitor în comiterea faptei. pentru sancţionarea acţiunii sau inacţiunii să fie necesară aplicarea unei pedepse. 19 alin. Pentru ca o faptă prevăzută de legea penală să poată fi calificată ca infracţiune ea trebuie să îndeplinească pe lângă cerinţa legată de gradul de pericol social şi pe cea legată de vinovăţie. dar remarcăm existenţa la unele infracţiuni a unei forme mixte de vinovăţie. atingerea adusă în concret vreuneia din valorile sociale apărate de legea penală este minimă şi. se poate prezenta. în două modalităţi: intenţia directă – când infractorul prevede rezultatul faptei sale şi.

Deci. comportă la rândul ei mai multe modalităţi: culpa cu prevedere sau uşurinţa – când infractorul prevede rezultatul socialmente periculos al faptei sale.17 alin. cerute de norma de incriminare pentru ca un anumit tip de faptă să constituie infracţiune.1 pct.19 alin.1 din actualul Cod penal: „Infracţiunea este fapta care prezintă pericol social.1 lit. vătămate prin săvârşirea infracţiunii. de regulă. culpa simplă sau neglijenţa – când infractorul nu prevede rezultatul faptei sale. săvârşită cu vinovăţie şi prevăzută de legea penală” clarifică acest aspect. deci săvârşit cu intenţie şi un rezultat mai grav. dar nu orice faptă prevăzută de legea penală este şi infracţiune. imputabil făptuitorului ca fiind obţinut de acesta din culpă. deoarece l-a prevăzut dar nu l-a acceptat sau nu l-a prevăzut. simpla cuprindere într-un text de lege penală a caracteristicilor unei fapte nu o califică drept infracţiune. subiecţi pasivi – persoane fizice sau juridice titulare ale valorilor socaile ocrotite de legea penală. dar nu-l acceptă.infractorul prevede rezultatul faptei sale şi. lipsa oricăreia dintre aceste trăsături conduce la înlăturarea caracterului penal al faptei.b din actualul Cod penal). fie a suportării consecinţelor determinate de comiterea acesteia. Distingem între: obiectul juridic al infracţiunii – constituit din relaţiile sociale ocrotite de normele de drept. susceptibilă să producă o schimbare în lumea înconjurătoare prin punerea în pericol sau lezarea efectivă a uneia valori sociale şi a relaţiilor sociale corespunzătoare acesteia constituie latura obiectivă a infracţiunii.1 pct. deşi trebuia şi putea să-l prevadă (art. Praeterintenţia sau intenţia depăşită este o formă mixtă de vinovăţie întâlnită în cazurile în care prin săvârşirea faptei se produc două rezultate: un rezultat cu o gravitate mai redusă. În concluzie. Este necesară îndeplinirea şi a celorlalte cerinţe.b din actualul Cod penal). Structura laturii obiective a infracţiunii cuprinde trei componente: elementul material – reprezintă actul de conduită interzis sau impus prin norma de reglementare şi se poate realiza. a pericolului social şi a formei de vinovăţie prevăzută de norma de reglementare cu care trebuie săvârşită fapta. deşi putea şi trebuia să-l prevadă. urmărit sau acceptat de către făptuitor. acceptă posibilitatea producerii lui (art.19 alin. Obiectul infracţiunii este constituit din valoarea socială şi relaţiile sociale constituite în jurul acestei valori care sunt puse în pericol sau prejudiciate efectiv prin săvârşirea infracţiunii. deşi nu-l urmăreşte.. Conţinutul infracţiunii reprezintă totalitatea condiţiilor obiective şi subiective. orice infracţiune trebuie prevăzută de legea penală.2 lit. ca formă a vinovăţiei.19 alin. Conceptul de faptă prevăzută de legea penală nu trebuie confundat cu cel de infracţiune. potrivit legii. printr-o acţiune sau o inacţiune. respectiv: subiecţi activi – persoane fizice sau juridice care săvârşesc sau contribuie la comiterea unei infracţiuni şi pot fi traşi la răspundere penală.1 pct.2 lit. Culpa. urmarea imediată.a din actualul Cod penal). obiectul material – bunul. lucrul sau corpul persoanei asupra căreia este îndreptată activitatea infracţională Subiecţii infracţiunii sunt persoanele implicate într-un raport juridic penal de conflict fie ca urmare a săvârşirii infracţiunii. Art. numită şi urmare 71 . socotind fără temei că el nu se va produce (art. Latura obiectivă -Activitatea fizică materială desfăşurată de subiectul activ.

legătură pretinsă de legea penală pentru existenţa infracţiunii. dar există şi situaţii când mobilul este prevăzut în mod expres în norma de incriminare ca element al laturii subiective sau apare ca element circumstanţial în conţinutul agravat al unor infracţiuni. doar în stabilirea pericolului social concret şi individualizarea pedepsei. Vinovăţia. schimbare care determină atingerea în orice mod a vreuneia din valorile sociale ocrotite din punct de vedere penal. Uneori poate însă apare şi ca element circumstanţial al variantei agravate a infracţiunii. Obiectul juridic principal se refera la activitatea de infaptuire a justitiei. rezultă din săvârşirea faptei – în cazul infracţiunilor de pericol. culpei sau a praeterintenţiei.socialmente periculoasă – reprezintă rezultatul propriu-zis al infracţiunii. cînd are loc o vătămare efectivă a obiectului ocrotirii penale. respecziv între elementul material şi urmarea socialmente periculoasă. deci este legat de momentul finalizării actului. Acest rezultat poate consta: fie într-o stare de pericol – când se creează o ameninţare pentru obiectul infracţiunii. Cunoaşterea scopului are relevanţă. Obiectul secundar se refera la atributele fundamentale ale persoanei.. deci este legat de momentul iniţial al adoptării hotărârii. Lipsa mobilului reprezintă un indiciu de anormalitate psihică şi determină cercetarea responsabilităţii făptuitorului. legătura de cauzalitate – reprezintă legătura de la cauză la efect. 59) Omisiunea sesizării organelor judiciare Art. fie într-o vătămare efectivă – prin modificarea obiectului sau a poziţiei acestuia. schimbarea în lumea obiectivă produsă prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală. ca element subiectiv al infracţiunii. pentru calificarea ca infracţiune a faptei prevăzute de legea penală. exprimată în forma cerută de lege pentru existenţa infracţiunii. imediat. în general. mobilul – reprezintă impulsul intern al făptuitorului din care ia naştere rezoluţia infracţională. Subiect activ poate fi orice persoana.Conţinutul laturii subiective a infracţiunii cuprinde trei componente: elementul subiectiv (sau vinovăţia) este constituit din formele şi modalităţile vinovăţiei şi reflectă atitudinea psihică a făptuitorului faţă de fapta sa şi faţă de urmările acesteia. scopul – reprezintă ţelul urmărit prin săvârşirea faptei şi presupune reprezentarea clară a faptei de către făptuitor. Elementul material al laturii obiective consta in omisiunea faptuitorului de a aduce la cunostinta organelor judiciare 72 . cu privire la atitudinea conştiinţei şi voinţei infractorului faţă de faptă şi urmările socialmente periculoase ale acesteia. Latura subiectivă -Totalitatea condiţiilor cerute de lege. Participatia penala este posibila sub forma instigarii si a complicitatii. Cunoaşterea mobilului serveşte la stabilirea pericolului social concret şi individualizarea pedepsei. se poate prezenta sub forma intenţiei. Stabilirea legăturii de cauzalitate: este obligatorie – în cazul infracţiunilor de rezultat.265-Cod penal-fapta de a nu aduce la cunostinta organelor judiciare a unor imprejurari care daca ar fi cunoscute ar duce la stabilirea nevinovatiei unei persoane trimise in judecata sau condamnate pe nedrept ori la eliberarea unei persoane tinute in arest preventiv pe nedrept.

Art. după graţierea totală sau a restului restului de pedeapsă ori după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei. Al. în situaţia participaţiei penale improprii întâlnim forme diferite de vinovăţie. în cazul în 73 . Dacă în cazul participaţiei penale proprii toţi participanţii acţionează cu aceeaşi formă de vinovăţie la săvârşirea faptei prevăzute de legea penală.31 din actualul Cod penal prevede ca modalităţi ale participaţiei penale improprii: modalitatea intenţie şi culpă . înainte de executarea pedepsei. Urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru activitatea de infaptuire a justitiei si incalcarea atributelor fundamentale ale unei persoane. Tentativa nu este posibila. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 1 an sau amenda. cu intenţie. modalitatea intenţie şi lipsă de vinovăţie . 61) Pedeapsa în caz de recidivă.când autorul comite fapta din culpă iar instigatorul sau complicele acţionează cu intenţie. Modalităţile recidivei în cazul persoanei fizice sunt marea recidivă post-condamnatorie sau post-executorie. Codul penal în vigoare reglementează existenţa stării de recidivă în mod diferit. Astfel. 60) Participaţia improprie. Condamnatul săvârşeşte din nou. sau. funcţie de persoana care îndeplineşte rolul de subiect activ al infracţiunii. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe Infractiunea poate fi savarsita cu intentie sau din culpa. după executarea unei pedepse cu închisoarea mai mare de 6 luni sau. o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an. respectiv dacă este o persoană fizică sau o persoană juridică. În acest caz pedepsa aplicată de legiuitor se raportează la sistemul diversificării pedepselor în funcţie de poziţia subiectivă a participanţilor. culpă şi/sau lipsă de vinovăţie. respectiv intenţie. în cazul persoanei fizice recidiva poate fi definită ca fiind forma pluralităţii de infracţiuni care există când: după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni sau respectiv după condamnarea la cel puţin 3 pedepse cu închisoare până la 6 luni. în alte cazuri după executarea a cel puţin 3 condamnări la pedeapsa închisorii de până la 6 luni. ori respectiv a cel puţin 3 asemenea pedepse. în timpul executării sau în stare de evadare.imprejurari care ar duce la stabilirea nevinovatiei unei persoane.când autorul comite fapta fără vinovăţie în timp ce instigatorul sau complicele acţionează cu intenţie.2-fapta nu se pedepseste daca prin aducerea la cunostiinta si-ar crea un prejudiciu.

Pedeapsa în cazul recidivei persoanei juridice este reglementată în Codul penal în art. In cazul recidivei mari postexecutorii se stabileste o pedeapsa pentru noua infractiune care poate fi ridicata la maximul ei special si daca acest maxim este neindestulator se poate adauga un spor de pana la 10 ani. după stabilirea pedepsei în cazul infracţiunilor săvârşite se va aplica pedeapsa cea mai mare care poate fi sporită până la maximul special prevăzut de lege şi. la recidiva post-condamnatorie. sistem prevazut pentru concursul de infractiuni. 39 pedeapsa în caz de recidivă pentru persoana fizică stabilind modul de contopire a pedepselor dar a lăsat la latitudinea instanţei de judecată aprecierea gradului real de pericol social pe care îl prezintă infractorul recidivist şi respectiv aplicarea unor sporuri speciale în anumite cazuri. un spor suplimentar care poate ajunge la două treimi din acel maxim. Daca noua infractiue s-a savarsit in stare de evadare la ce a mai ramas din primul termen se va aduna pedeapsa pentru evadare care se va contopi cu pedeapsa pentru infractiunea savarsita in stare de evadare. Daca se savarseste o infractiune inainte de a incepe executarea pedepsei ce formeaza primul termen se stabileste o pedeapsa pentru noua infractiune si se contopeste cu primul termen al recidivei. 62) Pedepsele accesorii.care primul termen al recidivei este reprezentat de pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau cea a închisorii mai mare de 6 luni. se poate adăuga un spor variabil de pedeapsă care poate ajunge chiar la jumătate din maximul special. In acest caz la maximul special al pedepsei se poate adauga un spor de pana la 7 ani. Pedepsele complementare stabilite pentru fiecare infracţiune vor fi aplicate alături de pedeapsa amenzii. dacă instanţa consideră necesar. recidiva postexecutorie – când după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare persoana juridică săvârşeşte din nou. o infracţiune. în cazul celor 3 pedepse mai mici de 6 luni. precum şi mica recidivă post-condamnatorie şi post-executorie. 74 . cu intenţie. în condiţiile în care amenda pentru infracţiunea anterioară a fost executată sau a fost considerată ca executată. 402 din actualul Cod penal astfel: recidiva post-condamnatorie – când după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare persoana juridică săvârşeşte iar. În ceea ce priveşte modalităţile recidivei în cazul persoanei juridice acestea sunt prevăzute în art. cu intenţie. 402 în sensul în care. dacă este cazul. în cazul recidivei post-executorii a persoanei juridice se poate aplica pedeapsa amenzii sporită cu maximul special şi. Pentru recidiva mare postcondamnatorie se aplica sistemul cumulului juridic cu spor facultativ. Daca s-a executat o parte din pedeapsa ea se va scadea din pedeapsa rezultata. o infracţiune iar amenda pentru infracţiunea anterioară nu a fost executată. Actualul Cod penal a reglementat în art.

faţă de natura şi gravitatea infracţiunii. 64) Pedepsele principale. hotărârea de condamnare rămâne definitivă. dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat. dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate de natura celei de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii. Momentul punerii în executare a pedepsei accesorii coincide cu momentil în care 63) Pedepsele complementare.Codul penal în vigoare reglementează ca pedeapsă accesorie interzicerea unor drepturi. drepturile părinteşti. respectiv: dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice. iar liberarea condiţionată se poate acorda după executarea efectivă a 20 de ani de detenţie 75 . dreptul de a fi tutore sau curator. drepturile părinteşti. această pedeapsă este necesară. În ceea ce priveşte pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi instanţa poate decide interzicerea unuia sau unora din următoarele drepturi: dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice. se aplică în mod obligatoriu (pentru pedepse cu nchisoarea mai mari de 10 ani sau detenţiune pe viaţă) sau facultativ (pentru pedepse cu închisoarea cuprinse între 5ani şi 10 ani) doar condamnaţilor militari sau rezervişti în condiţiile stabilite de lege şi se pune în executare. În ceea ce priveşte executarea ei aceasta se realizează în regimul de maximă siguranţă. respectiv nu se aplică celui care la data pronunţării hotărârii de condamnare a împlinit vârsta de 60 de ani şi nici minorilor. Codul penal în vigoare reglementează ca pedepse complementare interzicerea unor drepturi şi degradarea militară. În ceea ce priveşte pedeapsa complementară a degradării militare aceasta constă în pierderea gradului şi a dreptului de a purta uniformă. împrejurările cauzei şi persoana infractorului. dreptul de a fi tutore sau curator. Aplicarea acestei pedepse prezintă o serie de limitări. Aplicarea şi executarea pedepsei detenţiunii pe viaţă -Pedeapsa detenţiunii pe viaţă reprezintă cea mai severă formă de sancţiune din legislaţia noastră în vigoare şi se aplică în cazul săvârşirii infracţiunilor deosebit de grave. Aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi este obligatorie când legea o prevede mod expres şi facultativă când pedeapsa principală stabilită este închisoare de cel puţin 2 ani şi instanţa consattă că. dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat. dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate de natura celei de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii.

individual. regimul închis – pentru persoanele condamnate la pedepasa închisorii cuprinsă între 15 ani şi 5 ani. 76 . pe lângă executarea pedepsei închisorii în regim de detenţie. natura şi modul săvârşirii infracţiunii. izolarea lui de societate şi supunerea lui la un regim de viaţă sever. Limitele pedepsei cu amenda sunt stabilite în art. şi care constă într-o sumă de bani stabilită de instanţa de judecată pe care infractorul este obligat să o plătească statului. precum şi persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate. suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. privativă de libertate. Aplicarea şi executarea pedepsei cu amenda persoanei fizice-Amenda este o pedeapsă penală principală care poate fi prevăută alternativ cu pedeapsa închisorii şi într-un număr limitat de cazuri singură.ţinându-se cont de comportarea condamnatului. cu condiţia ca el să nu mai săvârşească o nouă infracţiune până la împlinirea duratei pedepsei. precum şi persoana infractorului. 63 Cod penal şi pot varia între 150 lei şi 30. natura şi modul de săvârşire a infracţiunii. Aceste regimuri enumerate succint sunt: regimul de maximă siguranţă – pentru pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau a închisorii mai mare de 15 ani. Această măsură are caracter general. facultativ şi revocator.0000 lei. Executarea pedepsei cu închisoarea se poate realiza în regimuri diferite de executare în funcţie de perioada de condamnare la această sancţiune. şi alte moduri de individualizare a executării pedepsei care sunt lăsate la latitudinea instanţei de judecată: executarea pedepsei într-o închisoare militară. care constă în scoaterea celui condamnat din mediul şi condiţiile în care a trăit. În cazul în care cel condamnat la plata unei amenzi nu execută această obligaţie. datorită relei credinţe a condamnatului. suspendarea condiţionată a executării pedepsei. pe cale obişnuită. regimul deschis – pentru persoanele condamnate la maxim un an de închisoare În mod excepţional. regimul semideschis – pentru pedeapsa închisorii cuprinsă între 5 ani şi un an. Închisoarea este o pedeapsă principală. Aplicarea şi executarea pedepsei cu închisoarea-În general. executarea pedepsei închisorii la locul de muncă. pedeapsa închisorii este prevăzută singură sau alternativ cu pedepasa detenţiunii pe viaţă sau amenda. 65) Pedepsele aplicabile persoanei juridice. Condiţiile de acordare a liberării condiţionate se referă la fracţiunile de pedeapsă şi la persoana condamnatului Alte moduri de executare a pedepsei cu închisoarea -Actualul Cod penal prevede. Liberarea condiţionată în cazul pedepsei închisorii în regim de detenţie reprezintă punerea în libertate a condamnatului din locul de deţinere înainte de executarea în întregime a pedepsei cu închisoarea la care a fost condamnat. instanţa poate înlocui această pedeapsă cu pedeapsa închisorii în limitele prevăzute pentru infracţiunea săvârşită şi ţinând cont de partea din amendă care a fost achitată.

cu exceptia statului. 191 Cod penal care prevede urmatoarele: “persoanele juridice. institutia raspunderii penale a persoanei juridice. 4)– infractiunea sa nu fie savarsita de catre stat. Potrivit continutului art. dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare. are cateva avantaje: atinge in mod direct patrimoniul persoanei juridice. Recidiva. persoana juridica savarseste din nou o infractiune cu intentie. iar cand legea prevede pentru infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani. Declansarea raspunderii penale. 531 77 . exista recidiva si pentru persoana juridica in urmatoarele situatii: I)– cand. iar amenda pentru infractiunea anterioara nu a fost executata. prin Legea nr. daca fapta a fost savarsita cu forma de vinovatie prevazuta de legea penala”. Calitatea de persoana juridica este o conditie pentru autor care trebuie sa fie indeplinita. Temei legal Sediul materiei se afla in art. problema raspunderii penale a persoanei juridice a constituit obiect de preocupare atat pentru legiuitorul roman cat si pentru doctrina juridica. fie ca membru al unei persoane juridice care are atributii de conducere in sanul ei 3)– sa fie indeplinita forma de vinovatie prevazuta de lege. iar maximul special este de 60 000 lei. persoana juridica savarseste din nou o infractiune cu intentie. dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare. 711 din Codul penal stipuleaza cateva reguli. dupa cum urmeaza: cand legea prevede pentru infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa inchisorii de cel mult 10 ani sau amenda. sanctiune pecuniara. minimul special al amenzii pentru persoana juridica este de 5 000 lei. dar prezinta si costuri minime pentru executare. iar maximul special al amenzii este de 900 000 lei. odata cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana. Reguli privind aplicarea pedepselor Art. II)– cand. minimul special al amenzii pentru persoana juridica este de 10 000 lei. a determinat ca legiuitorul roman sa introduca. Plata unei amenzi. a autoritatilor publice si a institutiilor publice care desfasoara o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca infractiunea pentru ca raspunderea penala a persoanei juridice sa fie angrenata sunt urmatoarele: 1)– infractiunea sa fie savarsita in realizarea obiectului de activitate ori in numele sau interesul persoanei juridice. adica sa existe: in momentul savarsirii infractiunii. 2)– infractiunea sa fie savarsita de orice persoana care actioneaza individual. iar amenda pentru infractiunea anterioara a fost executata sau considerata ca executata. Acesta fiind un considerent important. autoritati publice sau institutii publice care nu desfasoara activitati din domeniul privat. asigura in mod direct realizarea scopului pedepsei. raspund penal pentru infractiunile savarsite in realizarea obiectului lor de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice. Amenda consta in suma de bani pe care persoana juridica este obligata sa o plateasca drept urmare a savarsirii unei infractiuni.In vederea alinierii legislatiei noastre la cea europeana. Pedepsele instituite impotriva persoanelor juridice care au savarsit infractiuni sunt prevazute in art. 402 Cod penal. iar daca este bine individualizata. 278/ 2006 pentru modificarea si completarea Codului penal.

in realizarea careia a fost savarsita infractiunea. Masura dizolvarii persoanei juridice nu se aplica in cazul partidelor politice. pedepsita drastic prin aplicarea la maximul special al pedepsei amenzii a unui spor de 600 000 lei sau 900 000 lei. 2 Cod de procedura penala. O copie de pe dispozitivul hotararii de condamnare definitiva. 5)– afisarea sau difuzarea hotararii de condamnare.Cod penal. sindicatelor. iar o copie de pe dispozitivul hotararii definitive de condamnare se va comunica instantei civile competente. 3)– inchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice de la 3 luni la 3 ani. a uneia dintre pedepsele complementare prevazute in art. 2)– suspendarea activitatii persoanei juridice pe o durata de la 3 luni la un an sau suspendarea uneia dintre acti-vitatile persoanei juridice in legatura cu care s-a savarsit infractiunea pe o durata de la 3 luni la 3 ani. cu rea-credinta. Pe langa pedeapsa principala a amenzii. care va proceda la desemnarea lichidatorului. 3 lit. 3 lit. patronatelor si organizatiilor religioase apartinand minoritatilor care au fost constituite potrivit legii si persoanelor juridice care isi desfasoara activitatea in domeniul presei. b-d Cod penal (suspendarea activitatii persoanei juridice sau suspendarea uneia dintre activitatile persoanei juridice in legatura cu care s-a savarsit infractiunea. b)– in caz de neexecutare. 4)– interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice pe o durata de la unu la 3 ani. introdus prin Legea nr. 3 Cod penal. nu executa pedeapsa complementara prevazuta in art. 531 alin. interzicerea de a participa la a. de catre instanta de judecata. Pedeapsa complementara a dizolvarii persoanei juridice are ca efect deschiderea procedurii de lichidare. care poate fi pronuntata in urmatoarele situatii: a)– atunci cand persoana juridica a fost constituita in scopul savarsirii de infractiuni sau cand obiectul sau de activitate a fost deturnate in acest scop.se comunica organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica pentru a lua masurile necesare (art. introduse prin Legea nr. Aceasta sanctiune se poate dispune si atunci cand persoana juridica. una sau mai multe pedepse complementare. la aceasta pedeapsa se pot adauga una sau mai multe pedepse complementare. Suspendarea activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice poate fi aplicata pe o durata de la 3 78 . inchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice. reduse la jumatate. dupa cum urmeaza: 1. 47910 alin. cu rea-credinta. Tentativa este prevazuta de Codul penal si in cazul persoanei juridice. se pot aplica persoanei juridice. Potrivit art. Concursul de infractiuni este prezent si in cazul persoanei juridice. potrivit art. Pedeapsa principala – plata unei amenzi in suma de la 2 500 lei la 2 000 000 lei si 2. 712 – 716 Cod penal. Pedepse complementare: 1)– dizolvarea persoanei juridice. 531 alin. care este sanctionata cu amenda cuprinsa intre minimul special si maximul special al amenzii prevazute pentru infractiunea consumata. Dizolvarea persoanei juridice este cea mai aspra pedeapsa complementara. 3 Cod penal – afisarea sau difuzarea hotararii de condamnare. Suspendarea activitatii sau a uneia din activitatile persoanei juridice consta in: interzicerea desfasurarii activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice. 21 alin.chizitii publice). 278/ 2006. 356/2006).

Publicarea se mai poate face si in presa scrisa sau audiovizuala. Punerea in practica a acestei pedepse complementare se realizeaza pe cheltuiala persoanei juridice condamnate. 479. 47911 Cod de procedura penala).i C. in domeniul presei. direct sau indirect (simulatie prin interpunere de persoane). pozitiei persoanei juridice. Interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice pe o anumita perioada-articolul a aparut in nr. 79 . in care s-a desfasurat activitatea in realizarea careia a fost savarsita infractiunea. care nu poate fi mai mare de 10. de la executare. dovada executarii publicarii hotararii de condamnare. organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica. pentru a lua masurile necesare (art. durata acesteia nu poate depasi 3 luni. pen). instanta de judecata stabileste numarul de aparitii. in vederea efectuarii formalitatilor de publicitate (art. pr.luni la 3 ani. in vederea efectuarii formalitatilor de publicitate in registrul comertului. care duce la pierderea clientelei si diminuarea credibilitatii acesteia. nu li se poate aplica o asemenea pedeapsa complementara . Afisarea hotararii de condamnare se realizeaza in extras. Masura poate fi dispusa pe o perioada de la 3 luni la 3 ani. asupra : imaginii de marca. reputatiei comerciale. in vederea savarsirii de infractiuni sau pentru acoperirea savarsirii unor infractiuni economice. pentru a lua masurile necesare (art. Oficiului Registrului Comertului. 5/2008 al revistei Tribuna Economica tatea. la data ramanerii definitive. la data ramanerii definitive. la data ramanerii definitive. dar nu mai tarziu de 10 zile de la data inceperii executarii ori. dupa caz. precum si altor autoritati care tin evidenta persoanelor juridice. Masura consta in interzicerea de a participa.inchiderea unuia sau mai multora dintre punctele de lucru ale persoanei juridice cu scop lucrativ. organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica. Raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea persoanei fizice care a contribuit la savarsirea aceleiasi infractiuni. in termen de 30 de zile de la data comunicarii hotararii. dupa caz. penala). O copie de pe dispozitivul hotararii de condamnare prin care s-a aplicat aceasta masura. are obligatia de a inainta instantei de executare dovada inceperii executarii afisarii sau. 1 C. Potentialele victime ale persoanei juridice sunt astfel atentionate si devin mai precaute in incheierea unei relatii contractuale cu persoana juridica in cauza sau pot sa se orienteze spre alti parteneri. la procedurile pentru atribuirea contractelor de achizitii publice pe o perioada de la 1 la 3 ani. in forma si locul stabilite de instanta pentru o perioada intre o luna si 3 luni. Aceasta reglementare este legitimata de realitatile sociale si economice. O copie de pe hotararea de condamnare se comunica.se comunica. pr. O copie de pe dispozitivul hotararii de condamnare prin care s-a aplicat persoanei juridice pedeapsa complementara a interzicerii de a participa la achizitii publice se va comunica. iar in cazul difuzarii prin alte mijloace audiovizuale. Inchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice se refera la:. in vederea efectuarii formalitatilor de publicitate in registrul national al persoanelor juridice fara scop patrimonial. Ministerului Justitiei. 47912 alin. concurenta neloiala.

Sunt legislaţii care consideră că. să-şi aducă contribuţia mai multe persoane. trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii: să existe o structură organizatorică. fapta prevăzută de legea penală trebuie să fie considerată infracţiune (de ex. Pentru a avea pluralitate ocazională. (de ex. Noua reglementare conditioneaza angajarea raspunderii persoanei juridice de savarsirea infractiunii in realizarea obiectului de activitate al persoanei juridice sau in interesul ori in numele acesteia. Interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publiceAfisarea sau difuzarea hotararii de condamnare produce un efect negativ Persoana juridica condamnata. la savarsirea aceleiasi infractiuni. în cazul în care se şi comite infracţiunea vom fi în prezenţa unui concurs de infracţiuni care se pedepseşte ca atare. 66) Pluralitatea constituită şi pluralitatea naturală de infractori. De pildă. fara ca raspunderea penala a persoanei juridice sa excluda raspunderea penala a persoanei fizice care a contribuit. atunci când la săvârşirea unei infracţiuni participă un număr mai mare de persoane decât ar fi fost necesar pentru săvârşirea acelei fapte. la săvârşirea unei fapte considerată infracţiune de legea penală. să existe un lider. să se manifeste 80 . la săvârşirea faptei prevăzute de legea penală. Formele pluralităţii de infractori: Pluralitatea naturală: Suntem în prezenţa unei pluralităţi de infractori naturală atunci când o infracţiune nu poate fi săvârşită decât de un număr mai mare de persoane ( de exemplu: infracţiunea de incest. câte 2 pentru fiecare tabără). Pluralitatea constituită nu trebuie să fie confundată cu pluralitatea ocazională. iar. infracţiunea de bigamie. Suntem în prezenţa acestei forme. în cazul în care mai multe persoane săvârşesc o faptă.: un autor iresponsabil + un instigator care îl determină pe iresponsabil să comită un furt). Pentru a avea pluralitate constituită. infracţiunea de încăierare – la aceasta din urmă e nevoie de minim 4 persoane. spionaj economic etc. respectiva structură să aibă caracter de continuitate si Pluralitatea ocazionalăEste cunoscută şi sub denumirea de participaţie penală. : complotul împotriva siguranţei statului) Este pedepsit simplul fapt al constituirii. in orice mod. îşi aduc concursul mai mulţi făptuitori.licitatii frauduloase. dacă mai multe persoane se întâlnesc şi pun la cale săvârşirea unei infracţiuni de contrabandă. nu avem unitate de infracţiune. trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii: să se săvârşească o faptă prevăzută de legea penală. Pluralitatea constituită-În cazul infracţiunii constituite este vorba de simpla grupare a mai multor persoane în vederea săvârşirii de infracţiuni. ele sunt pedepsite chiar dacă nu au săvârşit efectiv infracţiunea.Un alt motiv al instituirii raspunderii persoanei juridice a fost dat de conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.: la un incest participă 3 persoane. Sistemul nostru penal este bazat pe teoria unităţii infracţionale. Există pluralitate de infractori în cazul în care.Pluralitatea este considerată diferit în diferitele legislaţii. la un furt participă 5 persoane deşi ar fi fost de ajuns doar una). (de ex.

Daca este o pedeapsa cu inchisoarea de pana la 15 ani. 68) Prescripţia executării pedepsei. Pe perioada termenului de prescriptie a executarii pedepsei opereaza pedepsele accesorii. Intreruperea termenului prescriptiei Legiuitorul reglementeaza doua cauze de intrerupere: Cand incepe executarea pedepsei sau Cand infractorul savarseste o noua infractiune. termenul va fi format dintr-o perioada fixa de 5 ani la care se adauga jumatate din pedeapsa aplicata. în timpul executării acesteia sau în stare de evadare şi nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru starea de recidivă. este întâlnită în cazul în care. pedepasa aplicată va respecta regulile pentru concursul de infracţiuni. In cazul revocarii suspendarii conditionate. in acest caz.voinţa comună a celor ce alcătuiesc pluralitatea (să existe o coeziune psihică între aceştia. ca formă a pluralităţii de infracţiuni. termenul curge de la data ramanerii definitive a hotararii de revocare. potrivit Codului de procedura penala (in acest cod sunt reglementate institutiile amanarii sau intrerupe-rii pedepsei). 181. termenul este de 20 de ani. Are ca efect considerarea ca executata a pedepsei dupa trecerea unui interval de timp prevazut de lege. Termenul de prescriptie a executarii pedepsei curge de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare. a suspendarii sub supraveghere. punerea in executie sau continuarea executarii pedepsei. nu doar obiectivă) 67) Pluralitatea intermediară de infracţiuni. Daca este o pedeapsa cu amenda. termenul este de un an. tinandu-se cont de durata con-cret stabilita de instanta pentru aceasta pedeapsa: Daca este o pedeapsa cu detentiunea pe viata sau cu inchisoarea mai mare de 15 ani. se determina in func-tie de natura pedepsei a carei executare se prescrie. Pluralitatea intermediară. iar dupa expirarea acestui termen opereaza pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi. a executarii pedepsei la locul de munca sau a revocarii liberarii conditionate. Daca este vorba de sanctiuni cu caracter administrativ aplicate in cazul faptelor care intra sub incidenta art. după condamnarea definitivă cel condamnat săvârşeşte o nouă infracţiune înainte de începerea executării pedepsei. Termenele de prescriptie. In cazul minorilor termenul de prescriptie se reduce la jumatate. Efectul e doar considerarea pedepsei ca 81 . cod penal. termenul va fi de 3 ani. Suspendarea termenului prescriptiei-Atunci cand exista o dispozitie legala ce impiedica.

termenul este de 15 ani. Daca este o pedeapsa cuprinsa intre 10-15 ani. Pana cand intervine aceasta autorizare. Daca este o pedeapsa cuprinsa intre 5-10 ani. Diferenta dintre intreruperea si suspendarea prescriptiei. Termenele de prescriptie se determina in functie de natura si durata sanctiunii prevazute de lege pentru fapta care se prescrie. cu exceptia infractiunilor contra pacii si omenirii. Efectul prescriptiei raspunderii penale este similar cu cel al amnistiei antecondamnatorii. in cazul minorilor opereaza o dubla reducere. potrivit legii. In cazul minorilor termenele de prescriptie se reduc la jumatate. Prescriptia opereaza indiferent de gradul de gravitate a infractiunii. prescriptia reprezinta o sanctiune la adresa pasivitatii organelor judecatoresti care au avut dreptul sa-l traga la raspundere pe infractor. termenul este de 3 ani. De exemplu. actiunea penala se pune in miscare numai cu autorizarea procurorului general. iar apoi termenul astfel calculat se reduce si el la jumatate. confruntarea etc.Dupa 82 . o pedeapsa prescrisa se considera executata si se ia in considerare la starea de recidiva. citatia.). care impiedica desfasurarea unor acte de procedura (locali-tatea in care s-a comis infractiunea e izolata din cauza unor calamitati naturale). Termenul de prescriptie incepe sa curga de la data savarsirii infractiunii (cand se produce rezultatul in cazul infractiunilor de rezultat. exista o cauza care impiedica punerea in miscare sau continuarea actiunii nepenale. Intreruperea prescriptiei-Are loc atunci cand intervine un act de tragere la raspunderea penala a faptuito-rului sau atunci cand se efectueaza orice act de procedura care trebuie comunicat invinuitului sau inculpatului (fac parte din aceasta categorie arestarea. se considera suspendat cursul prescriptiei si in caz de intrerupere a procesului penal pe motivul existentei unei boli grave a invinuitului sau incul-patului. termenul este de 5 ani. termenul este de 8 ani. 69) Prescripţia răspunderii penale. pentru ca termenul de incercare se calculeaza in functie de limitele pedepsei reduse la juma-tate. cursul prescriptiei este suspendat. Daca este o pedeapsa cu inchisoarea pana la un an sau amenda. De asemenea. Alta situatie in care se intrerupe termenul este cea in care intervine un eveniment imprevizibil. cand are loc actiunea sau inactiunea in cazul infractiunilor formale si cand se epuizeaza infractiunea in cazul infractiunilor cu durata de executare). Suspendarea cursului prescriptiei-Are loc atunci cand. Astfel. nu si inlaturarea raspunderii penale pentru fapta comisa. Daca este o pedeapsa cuprinsa intre 1-5 ani.executate. in dreptul penal. De aceea se considera ca. in cazul infractiunilor care intra sub incidenta legii penale romane in baza principiului realitatii. Asadar. Are ca efect inlaturarea raspunderii penale pentru fapta savarsita. termenul este de 10 ani. avandu-se in vedere maximul special al acestei pedepse: Daca este o pedeapsa cu detentiunea pe viata sau cu inchisoarea mai mare de 15 ani.

descoperire si sanctionare a faptelor de coruptie care se aplica urmatoarelor persoane: care exercita o functie publica.1. Pentru a evita o prescriptie perpetua. Al. Tentativa nu se pedepseste. legiuitorul a reglementat o prescriptie speciala care are ca efect inlaturarea raspunderii penale pentru fapta comisa. Legea instituie masuri de prevenire.2-lovirile sau actele de violenta savarsite in conditiile al. 70) Prezentarea specificului infracţiunilor prevăzute de Legea nr. Elementul material se realizeaza prin actiunea faptuitorului constand in intrebuintarea de expresii jignitoare.250-Cod penal-al.2-sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 5 ani. iar dupa suspendare cursul termenului continua o data cu disparitia cauzei de suspendare.intrerupere incepe sa curga un nou termen. daca termenul de prescriptie a fost depasit cu jumatate din durata sa. indiferent de numarul intreruperilor. folosirea de informatii care nu sunt destinate publicitatii sau permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii. acordarea de credite cu incalcarea legii si utilizarea creditelor in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau amenda. Tentativa se pedepseste. Latura subiectiva presupune intentia faptuitorului care poate fi directa sau indirecta. Obiect material exista numai in forma agravata prevazuta in al. efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia. care acorda asistenta specializata institutiilor publice sau care detin o functie de conducere intr-un partid. Subiect activ este calificat prin calitatea de functionar. 71) Purtarea abuzivă. luandu-se in calcul si perioada anterioara intervenirii suspendarii. care exercita o functie publica si participa la luarea deciziilor. Sunt pedepsite cu inchisoare de la 1 la 5 ani urmatoarele fapte. la fel si primirea de foloase necuvenite si traficul de influenta.2 cand actiunea se exercita nemijlocit asupra corpului victimei. 83 . comisa in cadrul actiuniii de privatizare sau de vanzare a acestora. Obiectul juridic se refera la buna desfasurare a activitatii de serviciu. Al. 78/2000. care exercita atributii de control.1-intrebuintarea de expresii jignitoare fata de o persoana de un functionar public aflat in exercitiul atributiilor de serviciu. Art. Sunt pedepsite cu inchisoare de la 5 la 15 ani urmatoarele fapte: stabilirea cu intentie a unei valori comerciale diminuate a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul este actionar. Darea de mita savarsita fata de un functionar cu atributii de control se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege al carui maxim poate fi majorat cu 2 ani.

203-Cod penal-raportul sexual intre rude in linie directa sau intre frati si surori.72) Incestul. Incestul este o infractiune bilaterala care nu poate fi savarsita decat prin cooperarea a doua persoane de sex opus. indiferent de durata pedepsei aplicata pentru aceasta. Elementul material al laturii obiective se realizeaza printr-un raport sexual firesc. Obiectul material este reprezentat de corpul persoanei cu rol pasiv. Condamnatul poa-te beneficia insa de reabilitarea de drept pentru condamnari succesive. Sanctiunea consta in inchisoare de la 2 la 7 ani. in masura in care nici una dintre infractiuni nu a fost savarsita in termenul de reabilitare pentru condamnarea precedenta. 73) Reabilitarea de drept. nu va mai opera reabilitarea de drept. Art. ci numai reabilitarea judecatoreasca. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. Daca in acest interval el savarseste o noua infractiune. Urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru fondul biologic al societatii si incalcarea normelor de convietuire sociala. Exista situatii speciale ale reabilitarii de drept si anume aceasta se face in urma executarii pedepsei intr-o inchisoare militara. una cu rol activ si una cu rol pasiv. Faptuitorii trebuie sa fie rude in linie directa sau frate si sora. Condamnatul poate. in urma suspendarii conditionate si a suspendarii sub supraveghere. Consumarea infractiunii are loc in momentul savarsirii actului sexual si se poate epuiza in momentul realizaii ultimului act sexual. b) Condamnatul nu a savarsit o alta infractiune in termen de 3 ani de la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei. nu de pedeapsa redusa in urma gratierii. Aceasta intervine daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: a) Persoana cu privire la care intervine reabilitarea a fost condamnata la pedeapsa inchisorii de cel mult un an sau la pedeapsa amenzii. Eroarea cu privire la rudenie inlatura raspunderea penala. Obiectul juridic se refera la desfasurarea vietii sexuale cu respectarea normelor morale fara a pune in pericol sub aspect biologic specia umana. Participatia penala este posibila sub forma instigarii si a complicitatii. eventual. Raspunderea penala revine ambilor faptuitori. Reabilitarea de drept intervine prin simpla implinire a termenului. E vorba de pedeapsa pronuntata de instanta. Latura subiectiva presupune intentia directa. 84 . nefiind nece-sar ca ea sa fie pronuntata de catre instanta. solicita instantei sa constate intervenirea reabilitarii si sa dispuna radierea condamnarilor din cazierul judiciar in masura in care acest lucru nu s-a facut din oficiu. Tentativa este pedepsita.

c) Inculpatul sa aiba o buna conduita. 85 . Termenul de reabilitare curge tot de la data aplicarii gratierii si nu de la data implinirii termenului de incercare. indiferent daca persoana a executat pe-deapsa integral sau a beneficiat de incetarea executarii. Acesta se calculeaza in raport de durata pedepsei executata sau considerata ca executata. La pedeapsa executata integral in regim de detentie -. dato-rita intervenirii prescriptiei civile. termenul este de 7 ani si jumatate din durata pedepsei. deoarece este necesar ca inculpatul sa aiba o buna conduita. Termenul de reabilitare se calculeaza in raport de pedeapsa cu durata cea mai mare si curge de la data executarii sau consi-derarii ca executata a ultimei pedepse. atunci cand aceasta a inter-venit dupa ramanerea definitiva a hotararii.74) Reabilitarea judecătorească. Daca pedeapsa nu depaseste 5 ani. Termenul de reabilitare: Curge de la data cand pedeapsa a fost executata sau considerata ca executata. Daca a savarsit o noua infractiune. la care se adauga jumatate din durata pedepsei. S-a considerat in practica judiciara ca aceasta conditie nu e indeplinita atunci cand plata despagubirilor nu mai poate fi ceruta de catre partea civila. respectiv data intrarii in vigoare a actului de gratiere. Termenul de reabilitare curge de la implinirea duratei pedepsei. Cand condamnatul a fost liberat conditionat -. Cand a intervenit prescriptia executarii pedepsei -. Termenul curge de la data aplicarii actului de gratiere. d) Inculpatul sa-si asigure existenta prin munca sau prin alte mijloace oneste. nu se acorda reabilitarea. Termenul de reabilitare curge de la data punerii in libertate a condamnatului. e) Inculpatul sa fi achitat in intregime cheltuielile judecatoresti si despagubirile civile. Daca inculpatul a executat pedeapsa la locul de munca -. In caz de condamnari succesive -.Termenul curge din momentul implinirii duratei pedepsei. In caz de gratiere conditionata -. incapacitatilor si inter-dictiilor care ar fi putut avea loc. Daca pedeapsa este cuprinsa intre 5-10 ani. Este acordata de catre instanta daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: a) S-a implinit termenul de reabilitare. Daca pedeapsa depaseste 10 ani. In cazul in care a intervenit gratierea totala -. b) Inculpatul sa nu fi suferit o noua condamnare in termenul de reabilitare. termenul este de 4 ani. Daca neplata se datoreaza imposibilitatii inculpatului. instanta poate dispune reabilitarea. Termenul de reabilitare curge de la data implinirii termenului de prescriptie. dar aceasta a fost amnistiata. atunci cand legea de gratiere a intervenit in cursul procesului. Reabilitarea are ca efect inlaturarea tuturor decaderilor. adica de la expirarea termenului de incer-care a liberarii conditionate. Aceasta data poate fi data ramanerii definitive a hotararii de condamnare. termenul este de 5 ani si jumatate din durata pedepsei.

se poate deduce ca infractiunile praeterintentionate atrag starea de recidiva. deoarece maximul special este mai mare de un an. Ea exista atunci cand. chiar daca rezultanta depaseste limita de 6 luni. Conditiile referitoare la primul termen al recidivei: a) Sa fie vorba de o infractiune intentionata. Nu intereseaza pedeapsa concret stabilita de instanta. Aceasta pedeapsa poate fi aplicata pentru o singura infractiune sau pentru concurs de infractiuni. cod penal face aluzie la faptele intentionate si. o noua infractiune intentionata pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de un an. dupa condamnarea pentru o infractiune intentionata la pedeapsa detentiunii pe viata sau la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni. In acest caz. Aceasta este cea mai fracventa forma a recidivei. daca una dintre infractiunile componente ale concursului este intentionata si are stabilita o pedeapsa de peste 6 luni. dar sunt toate intentionate si rezultanta lor depaseste 6 luni. iar in cazul celui de-al doilea termen se are in vedere pedeapsa prevazuta de lege. avem recidiva. cod penal prevede ca nu atrag starea de recidiva infractiunile comise din culpa. Asadar infractiunea poate fi comisa in intervalul cuprins intre hotararea definitiva 86 . Se pune problema daca infractiunile praeterintentionate atrag starea de recidiva. In practica s-a pus problema existentei starii de recidiva atunci cand pedeapsa de la primul termen a fost aplicata pentu concurs de infractiuni in structura caruia intra atat fapte intentionate cat si fapte din culpa. Insa in cazul in care toate infractiunile componente ale concursului sunt mai mici de 6 luni si unele dintre infractiuni au fost comise din culpa. avem recidiva. art. nu avem recidiva. in acelasi timp. c) Pedeapsa aplicata in primul termen sa fie definitiva. c) Sa fie savarsita dupa condamnarea data in primul termen si inainte de executarea sau considerarea ca executata a pedepsei pentru aceasta condamnare. cod penal constituie o exceptie. Tinand cont de faptul ca prevederile art. 38. b) Pedeapsa aplicata pentru acest prim termen sa fie inchisoare mai mare de 6 luni. Conditiile referitoare la cel de-al doilea termen al recidivei: a) Infractiunile ce compun acest termen sa fie fapte intentionate sau cel putin praeterintentionate. 38. Condamnările care nu atrag starea de recidivă. 38. Conditiile de existenta ale recidivei mari postcondamnatorii Presupune existenta a doi termeni:1. 2. Daca este o pedeapsa de la 3 luni la 2 ani exista recidiva. b) Pedeapsa prevazuta pentru acest termen sa fie detentiunea pe viata sau inchisoarea mai mare de un an. in timpul executarii sau in stare de evadare. Chiar daca instanta va aplica doar o pedeapsa de 3 luni va fi tot recidiva. 37. infractorul savarseste. d) Condamnarea aplicata pentru acest prim termen al recidivei sa nu se includa in cele din art. caci art. Daca toate infractiunille au stabilite pedepse mai mici de 6 luni. inainte de inceperea executarii. cod penal (condamnarile prevazute de acest articol nu atrag starea de recidiva). In cazul primului termen se are in vedere pedeapsa concret stabilita de instanta.75) Recidiva postcondamnatorie.

Intr-o asemenea situatie nu avem recidiva. pedeapsa a fost gratiata sau executarea pedepsei s-a prescris. Se pune problema daca indeplineste conditiile termenului recidivei. in timpul executarii sau in stare de evadare. De asemenea. Conditiile de existenta ale recidivei mari postexecutorii 1. in acest caz. 2) Situatia in care pentru nici una dintre faptele intentionate nu s-a stabilit o pedeapsa mai mare de 6 luni. Exista atunci cand. contopirea se face potrivit art. c) Pedeapsa pentru prima infractiune sa fi fost executata. b) Infractiunea savarsita sa fie intentionata sau praeterintentionata. Astfel. dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni. cel condamnat savarseste din nou o infractiune intentionata pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an fie singura. cod penal. exista. doua din culpa si doua intentionate. unde infractiunile sunt comise cu intentie si din culpa. singura sau 87 . respectiv 5 luni. b) Pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune sa fie mai mare de un an. ori dupa implinirea termenului de prescriptie a executarii unei asemenea pedepse. 4. La concursul de infractiuni. 4. d) Condamnarea sa nu se numere printre cele prevazute de art.2. s-au stabilit pedepse de 5. dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa. se pune problema daca se retine starea de recidiva. avem situatia in care pentru 4 infractiuni. 7 si respectiv 3 luni. sporul aplicat in cazul recidivei este de pana la 7 ani. 4. iar pedeapsa rezultanta s-a stabilit la 8 luni. In acest caz se retin doua ipoteze: 1) Situatia in care pentru cel putin una dintre infractiunile intentionate aflata in concurs s-a stabilit o pedeapsa mai mare de 6 luni. fie alternativ cu amenda. cod penal. Intr-o opinie din doctrina s-a exprimat ideea ca putem avea recidiva in masura in care pedeapsa pentru o fapta intentionata plus partea din spor aferenta celeilalte fapte intentionate depaseste 6 luni. 38. doua din culpa si doua intentionate. 76) Recidiva postexecutorie. daca avem patru infractiuni.de condamnare si efectuarea propriu-zisa a condamnarii. Conditiile referitoare la primul termen al recidivei: a) Infractiunea savarsita sa prevada o pedeapsa mai mare de 6 luni. nu putem imparti sporul adaungat la pedeapsa de baza pentru a vedea care e cota-parte aferenta pedepsei ce ne intereseaza. 39.Pedepsirea recidivei mari postcondamnatorii In cazul recidivei. Conditiile referitoare la cel de-al doilea termen al recidivei: a) Sa fie vorba de o infractiune savarsita cu intentie sau praeterintentie. Astfel. recidiva. In realitate. iar pedeapsa rezultanta este de 9 luni. d) Condamnarea sa nu fie dintre acelea de care nu se tine seama la stabilirea starii de recidiva. pentru care s-au stabilit pedepse de 5. cod penal. deoarece avem o pedeapsa mai mare de 6 luni. 38. potrivit art. Pedeapsa este considerata ca fiind executata atunci cand a expirat termenul pe care a fost dispusa.

iar daca instanta socoteste acel maxim insuficient. Sanctionarea recidivei postexecutorii-Potrivit art. pentru determinarea formei recidivei. Acest sistem de pedepsire nu se face in mai multe etape. Subiectul activ este calificat prin calitatea de parinte sau persoana careia i-a fost incredintata spre crestere un minor. infractorul savarseste o noua infractiune intentionata pedepsita cu o pedeapsa mai mare de 1 an. poate sa adauge un spor de pana la 10 ani. Asa fiind. 39. Tentativa nu se pedepseste. potrivit art. cod penal. nu postcondamnatorie. in cazul pedepsei cu inchisoarea. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. Momentul comiterii infractiunii prezinta o particularitate in raport de infractiunile cu durata de executare.impreuna cu amenda. 77) Relele tratamente aplicate minorului. si de pana la 2/3 din maximul respectiv in cazul pedepsei cu amenda. c) Cea de-a doua infractiune sa fie comisa dupa executarea pedepsei de la primul termen. 38. Recidiva postexecutorie nu presupune contopirea pedepselor.Recidiva mica postexecutorie-Exista atunci cand dupa executarea sau considerarea ca executate a celor trei pedepse de pana la 6 luni. cod penal recidiva postexecutorie se sanctioneaza prin aplicarea unei pedepse spre maximum special al infractiunii comise. Art. intelectuale sau morale a minorului de catre parinti sau oricare persoana careia minorul i-a fost incredintat spre crestere si educare. 78) Starea de necesitate. neputandu-se inlatura sporul acordat pentru recidiva. in caz ca se dovedeste ulterior ca totusi nu sunt implinite conditiile existentei recidivei. astfel ca aceste pedepse sunt concurente. daca o astfel de infractiune este inceputa in timpul executarii si se termina dupa executare avem recidiva postexecutorie. Latura subiectiva presupune intentia care poate fi directa sau indirecta. Participatia penala este posibila sub forma instigarii si a complicitatii. d) Condamnarea sa nu fie dintre acelea de care nu se tine seama la stabilirea starii de recidiva. Obiectul juridic se refera la convietuirea in familie.306-Cod penal-punerea in primejdie grava prin masuri sau tratamente a dezvoltarii fizice. in cazul carora. instanta stabilind direct pedeapsa rezultanta pentru infractiunea comisa si pentru recidiva. 88 . Obiectul material consta in corpul minorului. Cele trei pedepse trebuie sa fie pentru condamnari succesive. deoarece acesta nu este cunoscut. pedeapsa trebuie recalculata. Elementul material al laturii obiective se poate realiza prin masuri sau tratamente de orice fel. se va lua in considerare momentul epuizarii acestora. Astfel.

era obligat la aceasta.p. integritatea corporala. Se considera fapte savarsite in stare de necesitate. Actiunea de salvare este considerata necesara cand se efectueaza intre momentul in care pericolul a devenit iminent si pana la incetarea acestuia. ceea ce presupune ca este indeplinita aceasta conditie de a fi iminent cand pericolul este deja actual. spargerea unui zid. Pericolul iminent sa ameninte valorile sociale aratate in art. integritatea corporala sau sanatatea sa. Pericolul care ameninta valorile sociale ocrotite in cazul starii de necesitate este generat de diferite intamplari: inundatii. reactii ale animalelor etc si nu de atacul unei persoane ca in cazul legitimei aparari.p. Pericolul sa fie inevitabil. 79) Suspendarea condiţionată a executării pedepsei. a unei incuietori pentru a salva o persoana imobilizata intr-o incapere care este incendiata. In cazul acestor condamnari instanta poate ajunge uneori la concluzia ca un condamnat se poate indrepta si 89 . sustragerea unui autovehicul pentru a transporta de urgenta la spital o persoana accidentata. actiunea de salvare prin savarsirea faptei prevazuta de legea penala sa fi constituit singurul mijloc de inlaturare a pericolului. Iminenta se situeaza in anticamera atacului. Fapta sa nu fie savarsita de catre sau pentru a salva o persoana care avea obligatia de a infrunta pericolul. 2 c. In asemenea situatii. incendii. a unei uzine. Daca faptuitorul avea posibilitatea sa inlature pericolul prin alte mijloace fara a savarsi fapta prevazuta de legea penala. ori un interes public. "Este in stare de necesitate acela care savarseste fapta pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel. adica sa nu poata fi inlaturat in alt mod decat prin savarsirea faptei prevazute de legea penala. 2 c.Potrivit dispozitiilor art. se pune problema daca astfel de condamnari usoare trebuie executate intotdeauna. distrugerea unui pod de lemn peste un rau care impreuna cu obiectele aduse de ape au format un baraj in calea apelor si astfel prezinta un pericol iminent de inundare a unei localitati. Conditiile starii de necesitate. 45 al. pentru a fi considerata savarsita in stare de necesitate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa se realizeze prin comiterea unei fapte prevazute de legea penala. 45 c. O fapta este considerata savarsita in stare de necesitate cand a fost necesara pentru a salva de la un pericol iminent valorile sociale: viata. a altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau un interes public". viata. cutremure. Conditii privitoare la pericol-Sa fie iminent . 45 al.Pericolul este imonent cand este pa cale sa se produca. anume cand este vorba de infractiuni mai usoare. ori un bun important al acesteia. sanatatea persoanei. Conditiile actiunii de salvare-Actiunea de salvare a valorilor sociale aratate in art.p. prin actiunea de salvare sa nu se cauzeze urmari mai grave decat acela care s-ar fi produs daca pericolul nu era inlaturat. In practica instantelor judecatoresti se intalnesc situatii cand se pronunta condamnari la pedepse mici.

a executarii pedepsei aplicate. O serie de autori precum Vintila Dongoroz sau Ion Oancea spuneau ca. in aceeasi conceptie franco90 . a fost introdusa pentru prima data prin Legea conflictelor de munca din 1920 si Legea sindicatelor profesionale din 1921 iar in legislatia penala a fost introdusa prin Codul penal de la 1936. Nu putem fi de acord in totalitate cu aceasta opinie intrucat oricat de bine organizat ar fi un penitenciar. iar condamnatul este tinut sa execute atat pedeapsa a carei executare fusese suspendata. contribuie la indreptarea acestor condamnati fara a se mai impune executarea pedepsei. cu obligatia pentru cel condamnat de a avea o comportare corecta in tot acest timp. de fapt aceasta institutie nu urmareste indepartarea condamnatilor la pedepse de scurta durata de mediul nociv al inchisorilor. institutia suspendarii conditionate a executarii pedepsei. stimuleaza pe unii condamnati ca sa nu mai comita infractiuni si prin felul acesta. Acesta prevedea posibilitatea suspendarii conditionate a executarii pedepsei de cel mult 2 ani inchisoare corectionala. cat si pedeapsa aplicata pentru noua infractiune. Asa cum am mentionat anterior. Ea consta in suspendarea pe o anumita durata denumita termen de incercare. suspendarea conditionata a executarii pedepsei.fara executarea pedepsei. pronuntand suspendarea conditionata a acesteia. suspendarea executarii pedepsei se revoca. institutia suspendarii conditionate a executarii pedepsei a fost adoptata si reglementata in cadrul legislatiilor penale contemporane. in termenul de incercare o alta infractiune. fara executarea efectiva a acesteia. este o masura de individualizare a reactiei penale pe care o poate lua instanta de judecata prin pronuntarea unei hotarari de condamnare. evitandu-se astfel neajunsurile pe care le atrage dupa sine privatiunea de libertate: indepartarea condamnatului de familie si de modul de viata obisnuit. institutia suspendarii conditionate se remarca mai cu seama prin faptul ca: ajuta. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei este o masura de politica penala bazata pe increderea in posibilitatea indreptarii condamnatului si observarea comportarii acestuia pe durata suspendarii pedepsei. Desi. Daca a expirat termenul de incercare si condamnatul a avut o purtare buna. detentie simpla (in materie politica) sau amenda. acesta tot mai exercita o influenta negativa asupra unor condamnati astfel incat crearea unei atmosfere propice pentru indreptarea acestora joaca un rol la fel de important in asigurarea succesului aplicarii acestor masuri. Daca insa condamnatul nu are o buna purtare si savarseste. Astfel. ea are totusi o importanta deosebita fiind destinata sa duca la realizarea scopului pedepsei. contactul cu infractori recidivisti periculosi care il pot antrena in continuare pe calea infractiunii. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei. ci rolul sau este acela de a realiza scopul pedepsei prin stimularea eforturilor de autoreeducare ale condamnatului. indiferent de cuantum. iar revocarea suspendarii atragea executarea integrala a pedepselor. el este reabilitat si reintegrat fara vreo restrangere a drepturilor pentru fapta penala savarsita. sunt evitate totodata cheltuielile pe care le implica executarea pedepsei in penitenciar. Cu unele mici modificari. care nu se puteau contopi.

68 urmatoarele: condamnarea se considera inexistenta. cazurile cand suspendarea nu poate avea loc si s-a reglementat si situatia condamnatului care. Daca. s-a precizat ca suspendarea executarii nu se aplica in caz de concurs real de infractiuni. Cat despre suspendare. ar comite o noua infractiune. efectele imediate si definitive pe care le produce. este prevazuta si in Codul penal de la 1968. precum si consecintele nerespectarii conditiilor sub care este acordata. precizandu-se in art. admitandu-se ca mai intai sa se pronunte condamnarea si apoi sa urmeze suspendarea. Principiul fundamental de la care s-a pornit a fost urmatorul: celui condamnat pentru prima oara si pentru infractiuni care ar atrage o pedeapsa privativa de libertate . iar in cel norvegian si transilvanean la 3 ani. In codul japonez durata este fixata la 7 ani. a suferit o serie de 91 . s-a discutat totusi. care sa-l fixeze cum va crede el de cuviinta inauntrul unui maximum fixat de lege. ca pentru el pedeapsa nu e necesara. suspendarea se acorda inainte de a interveni vreo condamnare sau cu alti termeni. la randul sau. Putem spune in aceste conditii ca piatra de temelie a institutiei suspendarii conditionate a executarii pedepsei o reprezinta Codul de la 1936. sau de contopire de pedepse. Bineinteles ca aceasta incercare se acorda. daca din circumstantele faptului si din conduita sa anterioara. se suspenda insasi pronuntarea hotararii. ca suspendarea executarii pedepsei nu are efect asupra masurilor de siguranta pronuntate si nici asupra condamnarii la despagubiri civile. art 81-86 care prevad conditiile in care poate fi dispusa. printr-o conduita ireprosabila in tot timpul fixat. daca a expirat termenul de incercare. S-a prevazut conditia repararii integrale a pagubei numai pentru infractiunile prin care s-a produs o paguba avutului obstesc. sau din contra sa se acorde inainte de orice pedeapsa.de scurta durata .i se da posibilitatea de a se indrepta nu prin efectul discutabil al pedepsei. cand instanta a pronuntat o pedeapsa mai mare de un an. de asemenea. pe de o parte modalitatea termenului de incercare. de asemenea. Codul penal din 1936 cu mici modificari a fost inlocuit de cel din 1968 care. daca el trebuie fixat prin lege sau din contra lasat la facultatea judecatorului. fara sa fi survenit vreuna din cauzele de revocare a suspendarii pedepsei.cel mult 2 ani. iar pe de alta parte se discuta daca trebuie aplicata mai intai pedeapsa si apoi pronuntata suspendarea.belgiana de la finele secolului trecut. iar termenul de incercare sa fie fixat prin lege. prin dispozitiile cuprinse in. punandu-l la incercare sa probeze. rezulta ca el merita o consideratie deosebita si justifica asteptarile conform carora pe viitor conduita lui va fi buna chiar fara executarea pedepsei. S-a admis. in sistemul legii anglo-americane. La noi s-a inlaturat sistemul anglo-american si s-a adoptat sistemul francez. Acest termen a fost fixat in 1936 la 3 ani plus durata pedepsei. in timpul suspendarii pedepsei. arata ca durata poate fi liber fixata de judecator in limitele unui maximum fixat de lege la 5 ani. S-au precizat. ci prin propria lui vointa. In sistemul legii franceze durata de incercare e de 5 ani si suspendarea se acorda dupa ce s-a pronuntat pedeapsa. toti penalistii au fost de acord asupra principiului. Codul belgian si legea engleza.

Conditiile pentru acordarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei sunt prevazute in art.. care sa reflecte aceasta posibilitate. De asemenea.Modificarile au vizat conditiile de aplicare a suspendarii. ele se impart in conditii OBIECTIVE si SUBIECTIVE. Posibilitatea aplicarii suspendarii 92 . constatare ce trebuie sa rezulte din anumite date obiective.. ci acordarea ei ramane la latitudinea instantei de judecata. Se intelege ca principala sursa a acestor date o constituie conduita anterioara a faptuitorului si comportarea lui in insasi savarsirea infractiunii pentru care urmeaza sa se aplice suspendarea executarii pedepsei. fara limita. iar celelalte la persoana condamnatului. prin eforturi facute sub amenintarea pedepsei la care a fost condamnat si de a carei executare poate scapa numai printr-o conduita corecta si deci prin autoreeducare. Indeplinirea conditiilor prevazute de lege. s-a introdus conditia ca el sa nu fi fost anterior condamnat la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni. in legatura cu evolutia legislatiei in materie.Trebuie mentionat. primele referindu-se la condamnare. sub denumirea de "suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere". nu atrage obligativitatea aplicarii institutiei. ca cerinta pentru acordarea suspendarii. limita maxima a pedepsei inchisorii care poate fi suspendata a fost ridicata de la 2 la 3 ani. cu privire la obligatia de reparare a pagubei.104/1992 a fost introdusa si in dreptul nostru penal o forma speciala de suspendare a executarii pedepsei.3C. iar in caz de concurs de infractiuni de la 1 la 2 ani. faptul ca prin Legea nr. In ce priveste persoana infractorului. Aceasta lege a suferit unele modificari prin Legea 197/2000 care a ridicat limita pedepsei-pentru care poate fi acordata suspendarea-in cazul infractiunilor intentionate si a mai completat art.modificari prin Legea nr. 81 C. pen.pen. in toate tarile unde a fost aplicata a avut un efect mai salutar si mai eficace asupra condamnatului decat executarea pedepsei. Dimpotriva. trebuie sa se constate posibilitatea reala de indreptare pe care ar prezenta-o faptuitorul. 104/1992 .140/1996 pentru modificarea si completarea Codului penal. dupa modelul francez al suspendarii executarii pedepsei cu punere la incercare (sursis avec à l'épreuve). Astfel. aceasta a fost extinsa la toate infractiunile prin care s-a produs o paguba. Suntem de parere ca conditia esentiala pentru aplicarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei este.86¹ alin. Inca de la primele sale reglementari. de a se elibera de mentalitatea si de deprinderile antisociale care l-au antrenat pe calea infractiunii. in sensul liberalizarii acestora in vederea extinderii campului de incidenta ale acestor masuri. Aceasta conditie nu poate fi considerata indeplinita anticipat pe baza prezumtiei ca orice infractor este capabil de un asemenea efort. in locul conditiei negative ca acesta sa nu mai fi fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii. au fost aduse modificari institutiei suspendarii si prin Legea nr. aptitudinea subiectiva a persoanei faptuitorului de a se corija. pe de o parte excluzandu-se de la incidenta acestei masuri infractiunile grave iar pe de alta parte prevazandu-se o modalitate noua de reparare a pagubei. aceasta institutie si-a dovedit efectul benefic intrucat. In fine. fara indoiala.

e C. b C. pen. stabilit de lege pentru a se putea acorda suspendarea conditionata a executarii pedepsei. pen.conditionate a pedepsei isi afla deci o limita obiectiva in gravitatea faptei savarsite care reflecta. pentru a se putea dispune suspendarea conditionata. o reactiune represiva severa. ce se reflecta in pedeapsa aplicata de instanta si nu in cea prevazuta de lege. iar pentru infractiunile contra avutului public. pentru a se putea acorda suspendarea conditionata a executarii pedepsei trebuie sa se tina seama de o serie de conditii. cu alte cuvinte. in ceea ce priveste savarsirea in viitor a unor astfel de fapte. a C. Astfel. totodata. starea de periculozitate a persoanei.in cazul admiterii unui recurs extraordinar . art. 81 lit. care privesc: NATURA SI MARIMEA PEDEPSELOR APLICATE .dupa ce s-a scazut timpul executat din pedeapsa.s-ar ajunge la situatia ca la expirarea termenului de incercare. sa se tina seama in aplicarea masurii suspendarii executarii si de constiinta sociala. Existenta unei fapte grave si a unei vadite stari de periculozitate face ca aplicarea acestei institutii sa fie nu numai ineficace. Inainte de modificare. Lasarea in libertate a unui infractor condamnat pentru o fapta grava poate crea un sentiment de nesiguranta. Daca s-ar admite ca este posibil a se suspenda conditionat doar o parte din pedeapsa . nu se poate concepe. pedeapsa aplicata de instanta trebuie sa fie de cel mult 3 ani inchisoare sau amenda. in fine.aceea care nu a fost executata ori considerata ca executata . ori in urma unei gratieri partiale sau.condamnarea cu suspendarea executarii pedepsei se aplica in cazul infractiunilor de o gravitate mai scazuta. in conditiile art. de constiinta juridica a oamenilor si de atitudinea pe care acestia o manifesta impotriva infractiunilor grave care reclama. dar si de-a dreptul primejdioasa pentru apararea intereselor societatii. nu intereseaza daca la aceasta sanctiune s-a ajuns prin alegerea amenzii dintre cele doua pedepse alternative prevazute in norma sau prin inlocuirea inchisorii cu amenda. ca efect al recunoasterii circumstantelor atenuante. prevedea ca suspendarea se putea aplica daca pedeapsa era inchisoarea de cel mult 2 ani sau amenda. Suspendarea conditionata se poate 93 . Oricare ar fi situatia faptuitorului. 76 lit. ceea ce. La cuantumul de 3 ani. ceea ce va fi precumpanitor in acordarea suspendarii este gradul deosebit de pericol social pe care il prezinta fapta a carei savarsire a pricinuit o tulburare alarmanta a relatiilor penale normale. desigur. se poate ajunge prin stabilirea pedepsei in limitele prevazute in norma incriminatoare sau prin recunoasterea circumstantelor atenuante si deci coborarea pedepsei sub minimul special. iar nu fractiunea de pedeapsa ramasa neexecutata dupa deducerea duratei detinerii preventive. . prevede ca. condamnatul sa nu mai fie reabilitat pentru intreaga condamnare. art.Astfel. pen. Prin pedeapsa aplicata trebuie sa intelegem pedeapsa in intregul ei asa cum a fost pronuntata prin hotararea de condamnare. pedeapsa aplicata era de cel mult 1 an. In prezent cuantumul de 3 ani inchisoare priveste toate categoriile de infractiuni fata de care se poate dispune suspendarea executarii pedepsei. 81 lit. in general. Cand pedeapsa aplicata consta in amenda. Trebuie.

c. INFRACTIUNILE PENTRU CARE NU POATE FI DISPUSA SUSPENDAREA . avand in vedere pericolul social mai mare al faptelor si periculozitatea sporita a faptuitorului. Cu toate acestea. C. Nu se poate dispune masura suspendarii numai pentru pedeapsa uneia dintre infractiunile in concurs iar pentru celelalte executarea in regim de detentie.aplica si in cazul concursului de infractiuni daca pedeapsa stabilita de instanta este de cel mult 2 ani inchisoare si sunt indeplinite conditiile legii.daca repararea de bunavoie a prejudiciului provocat persoanei vatamate prin fapta sa constituie o dovada ca infractorul intelege caracterul antisocial al faptei sale. infractiunilor de vatamare corporala grava. sau infractiunile de violenta grava.. precum si in cazul.. pentru modificarea si completarea Codului penal. termenul de incercare va fi determinat de pedeapsa inchisorii (2 ani plus durata pedepsei a carei executare s-a suspendat).81 C. REPARAREA PREJUDICIULUI CAUZAT PRIN INFRACTIUNE . In acest caz. care.140/1996. in cazul in care pretinde sa i se acorde incredere prin suspendarea conditionata a executarii. ca sanctiune a ansamblului de fapte. potrivit art. un alineat nou. pen. Codul penal de la 1968 nu pretindea o astfel de reparatie ca cerinta a suspendarii decat in cazul infractiunilor prin care se provocau 94 . O serie de probleme se pot ivi atunci cand pentru una din pedepsele aferente infractiunilor in concurs.81 C. pen. Aceasta limita a fost ridicata de la 12 la 15 ani prin Legea 197/2000. Legiuitorul a fost mai prevazator fata de autorul unui concurs de infractiuni. in caz de concurs de infractiuni. se va putea dispune si atunci cand instanta a aplicat pedeapsa inchisorii de 2 ani la care a adaugat amenda conform art. pedeapsa de 2 ani priveste toate situatiile concursului de infractiuni. in cazul concursului. 34 lit. 104/1992 pedeapsa stabilita de instanta. a intervenit – anterior condamnarii definitive – o cauza de stingere a executarii. avandu-se in vedere pedeapsa globala aplicata ansamblului de fapte. trebuia sa fie de cel mult 1 an iar daca una din faptele concurente era contra avutului public. Condamnarea cu suspendare.pen. cu sau fara spor. impiedica aplicarea art. in care se prevede ca suspendarea conditionata a executarii pedepsei nu poate fi dispusa in cazul infractiunilor intentionate pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 12 ani. 34 C. oricare ar fi natura acestora. masura suspendarii trebuie aplicata pedepsei rezultante. In ipoteza concursului. pentru intregul concurs de infractiuni trebuie sa se aplice o singura pedeapsa globala. intrucat. S-a dorit sa se evite riscul la care societatea s-ar expune prin lasarea in libertate si fara supraveghere a infractorilor periculosi. pedeapsa aplicata trebuia sa fie de cel mult 6 luni inchisoare. a fost introdus in textul art. reducand limita pedepsei inchisorii a carei executare poate fi suspendata conditionat.prin legea nr. Inainte de modificarea adusa prin Legea nr. In urma modificarii aduse. este firesc si logic ca el sa faca aceasta dovada prin repararea pagubei pricinuite prin infractiune. indiferent de faptele reunite in structura sa. viol si tortura. Legiuitorul a voit sa excluda de la beneficiul suspendarii conditionate a executarii pedepsei pe infractorii care au savarsit infractiuni intentionate grave. pen.

in primul rand din fapta si din imprejurarile in care acesta a fost savarsita. pentru acordarea suspendarii executarii pedepsei se mai cere ca instanta de judecata sa aprecieze ca scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia. Legea nu arata acele elemente pe care instanta trebuie sa le ia in considerare pentru a aprecia daca se impune sau nu suspendarea conditionata a executarii pedepsei. in sensul ca instanta poate dispune suspendarea cand paguba a fost integral reparata sau plata despagubirii este garantata de o societate de asigurari. pentru infractiunile amnistiate. institutia suspendarii se poate aplica. intrucat la expirarea termenelor prevazute de lege este reabilitata de drept. instanta poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei numai daca paguba a fost integral reparata. Se admite posibilitatea acordarii. 4. (condamnari pentru infractiunile savarsite in timpul minoritatii. iar in al doilea rand din antecedentele sale penale. lasand astfel instantelor cele mai largi posibilitati in ceea ce priveste depistarea si aprecierea semnificatiei lor. dezincriminate. dispozitiile art. deci instanta nu poate pune in discutie suspendarea executarii pedepsei chiar daca ar aprecia ca celelalte conditii sunt indeplinite. condamnari pentru fapte din culpa precum si condamnari in privinta carora a intervenit reabilitarea sau pentru care s-a implinit termenul de reabilitare). In aceste conditii. 104/1992. PERSOANA CONDAMNATULUI – in cadrul conditiilor suspendarii. Prin Legea nr. Daca persoana a fost anterior condamnata la pedeapsa inchisorii cu suspendarea executarii sau a executarii pedepsei intr-o inchisoare militara si s-au respectat conditiile impuse de lege. 38 C. Aceasta restrangere nejustificata a fost eliminata in urma modificarii aduse institutiei suspendarii prin Legea nr. CONVINGEREA INSTANTEI CA SCOPUL PEDEPSEI POATE FI ATINS FARA EXECUTAREA PEDEPSEI pe langa conditiile sus mentionate. Conditia de a nu mai fi suferit anterior o condamnare superioara limitei de 6 luni. privitoare la obligatia repararii pagubei au fost completate.140/1996.pagube avutului obstesc. Codul penal in art. in viitor va putea beneficia pentru pedeapsa aplicata unei noi infractiuni. Practic.b. Inainte de aceasta modificare. de suspendarea conditionata. 81 alin. persoana condamnatului intereseaza sub raportul periculozitatii sale decurgand. 81 lit. daca aceasta intra in vreunul din cazurile prevazute in art. a fost introdusa in cod prin Legea nr. instanta trebuie sa realizeze o analiza completa a personalitatii infractorului urmarind in acest sens comportarea sa in viata sociala. a impus cerinta ca persoana sa nu fi fost condamnata anterior la pedeapsa inchisorii oricat de mica ar fi fost aceasta pedeapsa. la locul de 95 . pen. legea prevazand ca. cata vreme nu are la dosar dovada indeplinirii acestei obligatii.104/1992. Pentru acordarea suspendarii legea impune conditia ca persoana sa nu mai fi fost condamnata anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni. chiar daca persoana a suferit o condamnare anterioara la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni. pana la pronuntarea hotararii. in cazul condamnarii pentru o infractiune prin care s-a produs o paguba. In situatia in care condamnarea anterioara a constat in amenda.

stari sau situatii sa se afle la baza folosirii amandurora. 81 C.) pen. se cere indeplinirea unei conditii specifice . Instanta poate decide sa respinga cererea acestuia si este obligata sa motiveze acordarea suspendarii (art. 96 . retinute ca circumstante atenuante. Dar cum. imprejurari. imprejurarile. pen.aptitudinea faptuitorului de a se indrepta fara executarea pedepsei. daca din actele dosarului rezulta ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. permit sa se aprecieze ca aceasta conditie specifica este indeplinita. inainte si dupa savarsirea infractiunii si numai in masura in care se dovedeste ca savarsirea faptei se datoreste unui concurs accidental de imprejurari si ca. Din cele examinate mai sus rezulta ca suspendarea conditionata a executarii pedepsei nu este un drept al condamnatului. pentru a putea dispune suspendarea conditionata a executarii. aceasta motivare dand posibilitatea instantei de control judiciar sa verifice temeinicia acestei masuri. constituie o imprejurare de natura a invedera lipsa unor garantii suficiente in sensul ca. fie pentru a acoperi o delapidare . mijloace de individualizare a pedepsei. 81 C. pen. pentru indreptarea faptuitorului nu este necesar ca el sa execute pedeapsa.in principiu . nimic nu se opune .ca aceleasi date. este necesar a se exprima intotdeauna motivandu-se corespunzator concluzia la care s-a ajuns . fie pentru a comite. nu constituie motiv de netemeinicie a hotararii sau o incalcare esentiala a legii.. Elementele de fapt ce stau la baza convingerii instantei ca faptuitorul este apt a se indrepta. in unele cauze concrete asupra suspendarii conditionate a executarii pedepsei. distrugeri si inlocuiri de acte. 81 alin. a hotarat ca adoptarea unei pozitii nesincere in cursul procesului. ultim C. care nu este ceruta si pentru constatarea circumstantelor atenuante.daca datele. ci o facultate a instantei de judecata care este libera sa aprecieze – chiar daca sunt indeplinite celelalte conditii – din oficiu sau la cererea condamnatului daca este sau nu cazul sa se acorde suspendarea. de exemplu. 80) Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. nu este necesara executarea efectiva a pedepsei. starile etc.. ambele. se poate dispune suspendarea acesteia.nu permite a se aprecia ca pe viitor conduita inculpatului va fi buna chiar fara executarea pedepsei. Suspendarea conditionata a executarii si reducerea pedepsei ca efect al circumstantelor atenuante fiind. Avand a se pronunta. prin negarea savarsirii faptei sau prin incercarea de a invinui de savarsirea infractiunii alte persoane. instanta a decis. spre a se putea face aplicarea art. de asemenea. In practica s-a decis insa ca misiunea instantei de a motiva suspendarea. ca folosirea unor mijloace viclene intocmirea unor liste de plata fictive.munca. uneori pot coincide cu cele retinute de instanta ca circumstante atenuante. chiar fara sa execute pedeapsa. pentru indreptarea sa.

Astfel. tortura si loviri sau vatamari cauza-toare de moarte. 861. cod penal. Daca in timpul termenului de incercare condamnatul nu a savarsit o alta infractiune si daca nu a intervenit revocarea sau anularea suspendarii. 38. 92/2000. Conditiile cu privire la infractor: Este necesar ca infractorul sa nu fi fost anterior condamnat la o pedeapsa cu inchisoarea mai mare de un an. O alta particularitate a acestui tip de suspendare este existenta unui ansamblu de obligatii si masuri de supraveghere (art. c) Pierderea capacitatii de munca sa nu fi fost provocata de persoana in cauza. daca a ramas in faza de tentativa sau daca au existat circumstante atenuante. Exista in plus la sus-pedarea sub supraveghere o cauza de revocare facultativa. vatamare corporala grava. Sa nu fie vorba de infractiuni al caror maxim special depaseste 15 ani sau de infractiunile de viol. acesta este reabilitat de drept. fie sa revoce suspendarea. afara de cazurile cand condamnarea intra in una din ipotezele prevazute in art. instanta poate. Revocarea suspendarii sub supraveghere-Cauzele si efectele revocarii suspendarii sub supraveghere sunt identice cu cele de la revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei. instanta va dispune obligatoriu fie suspendarea conditionata. fie sa prelungeasca termenul de incercare cu cel mult 3 ani. Conditiile suspendarii sub supraveghere-Conditiile cu privire la infractiune: Pedeapsa cu inchisoarea sa nu fie mai mare de 4 ani (art. adunata la durata pedepsei stabilita pentru infractiunea pentru care s-a dispus suspendarea sub supraveghere. Cand pedeapsa a fost aplicata pentru concurs de infractiuni. suspendarea se poate dispune numai daca aceasta nu depaseste 3 ani. daca pedeapsa aplicata e inchisoarea de cel mult 2 ani. Termenul de incercare: Este compus dintr-o durata de la 2-5 ani. La acesta pedeapsa se poate ajunge daca infractiunea a fost comisa de catre un minor. Potrivit OG nr. Cazuri speciale de suspendare a executarii pedepsei Suspendarea in cazul pierderii totale a capacitatii de munca-Conditii: a) Persoana sa fi fost condamnata la pedeapsa inchisorii. cod penal.Se aseamana foarte mult cu suspendarea conditionata. Acest tip de suspendare nu se poate dispune in cazul unei pedepse cu amenda. Daca sunt indeplinite aceste conditii. stabilita de instanta. Impunerea masu-rilor de supraveghere este obligatorie. 863. cu executare la locul de munca. iar impunerea obligatiilor este lasata la latitu-dinea instantelor de judecata. cod penal). b) In timpul executarii pedepsei sa intervina pierderea totala a capacitatii de munca. supravegherea modului de respectare a acestor obligatii si masuri revine serviciilor de probatiune. In legatura cu aceasta problema exista o serie de discutii in doctrina. atunci cand con-damnatul nu respecta obligatiile si masurile de supraveghere impuse. 209 (3). fie 97 . De asemenea. De asemenea. Instanta trebuie sa aprecieze ca reeducarea inculpatului poate avea loc si in libertate. cauzele de anulare si efectele acesteia sunt identice la cele doua tipuri de suspendare. cod penal) pe care instanta le poate impune persoanei condamnate pe durata termenului de incercare. apare o dispozitie speciala care spune ca se poate dispune acest tip de suspendare si in cazul infractiunii de furt calificat prevazut la art.

cod penal: a) Suspendarea conditionata Aplicata minorilor. Aceasta. Oricum. In cazul pedepsei cu amenda termenul de incercare este de 6 luni. fiindca anularea se dispune atunci cand sunt indeplinite conditiile prevazute de art. reglementate in art. De asemenea. cod penal. Nici acest tip de suspendare nu are ca efect reabilitarea de drept. 110 si art. cod penal „Condamnarile pronuntate pentru fapte savarsite in timpul minoritatii nu atrag incapacitati sau decaderi”. savarseste din nou infractiunea de abandon de familie. 861. cod penal. Nu trebuie confundata cu suspendarea sub supraveghere aplicata majorilor. Suspendarea poate fi dispusa chiar daca nu sunt indeplinite conditiile generale prevazute de art. aceasta deroga de la dreptul comun. ci se grefeaza pe suspendarea conditionata. in linii generale. 109. deoarece potrivit art. De asemenea ea nu poate fi revocata decat daca infractorul. 81 sau art. in plus. 38. in termenul de incercare. 861. 305 (4). cod penal. toate prevederile cu privire la revocarea si anularea suspendarii conditionate de la majori opereaza si in cazul minorilor. se poate observa ca in cazul minorilor reabili-tarea ar fi lipsita de obiect. Conditii: a) Hotararea de condamnare sa se fi fost pronuntat pentru infractiunea de abandon de familie. Aceasta suspendare nu poate fi anulata. cod penal. Deoarece legea nu contine dispozitii cu caracter derogatoriu. regimul de drept comun cu urmatoarele particularitati: In cazul pedepsei inchisorii. deoarece nu sunt indeplinite conditiile de la art. 1101. Daca aceste conditii sunt indeplinite. Astfel. dar urmeaza regimul de drept comun in ceea ce priveste revocarea. odata indeplinite conditiile prevazute de art. instanta e obligata sa dispuna suspendarea conditionata a executarii pedepsei. 81. Suspendarea in cazul infractiunilor comise de minori-Legiuitorul a reglementat doua modalitati ale suspendarii. b) Suspendarea sub supraveghere sau sub control E prevazuta de art. Ea cunoaste doua modalitati: 98 . b) Pana la pronuntarea hotararii inculpatul sa fi achitat pensia de intretinere. aceasta suspendare urmeaza. Infractiunile care intra sub incidenta acestui articol nu trebuie sa indeplineasca nici o conditie pentru a se putea dispune suspendarea. 305 (4). Aceasta modalitate speciala de suspendare nu cunoaste conditii proprii de aplicare. suspen-darea este obligatorie. 81 si art. Sub aspectul conditiilor de acordare a suspendarii singura particularitate priveste antecedentele penale. 1101. Efectele suspendarii conditionate S-a pus problema in doctrina daca aceasta modalitate de individualizare are ca efect reabilitarea de drept. s-a instituit posibilitatea suspendarii conditionate a pedepsei in cazul infractiunii de abandon de familie. Aceasta suspendare nu poate fi anulata.2 ani. cod penal si. cod penal. 81. ea nu are ca efect reabilitarea de drept. deoarece orice tip de infractiune ar comite minorul aceasta ar intra sub incidenta art.suspendarea sub supraveghere. cod penal. termenul de incercare este compus din pedeapsa aplicata adunata la un interval de timp stabilit de instanta intre 6 luni. pentru ca nu e necesar sa fie indeplinite conditiile prevazute in art. cod penal. Suspendarea in cazul infractiunii de abandon de familie Prin dispozitiile art.

Dispune suspendarea conditionata si supravegherea minorului. Art.2infractiunea este mai grava daca fapta a fost savarsita de custode. Daca minorul se sustrage dupa implinirea varstei de 18 ani sau daca nu-si indeplineste obligatiile impuse potrivit art. de cele mai multe ori. 863 (3). Varianta a doua este mai rar dispusa. fie sa prelungeasca termenul de incercare cu cel mult 3 ani. In alegerea unei posibilitati.244-Cod penal-sustragerea unui bun care este legal sechestrat. Dupa implinirea varstei de 18 ani. In mod normal. 2. cod penal. 103 (3). cod penal. Ultimele doua posibilitati se pot aplica doar in cazul pedepsei cu inchisoarea. Potrivit textului legal. Tentativa nu se pedepseste. Suspendarea sub control-Potrivit acestei modalitati. instanta are mai multe posibilitati: Dispune suspendarea conditionata. Sanctiunea consta in inchisoare de la o luna la un an sau amenda. 863 (3). Obiectul juridic se refera la respectul datorat sechestrului legal aplicat. Obiectul material consta in bunul legal sechestrat. apeleaza la prima varianta. instanta poate sa-i impuna respectarea masurilor de supraveghere prevazute de art. persoana faptuitorului etc. incredintarea supravegherii si executarea unor obligatii. Participatia penala este posibila in toate formele. cod penal). cod penal in cazul suspendarii sub supraveghere aplicabile majorilor. fie sa revoce suspendarea. daca termenul de incercare a depasit aceasta varsta. Suspendarea sub supraveghere-Ea nu se aplica decat in cazul pedepsei inchisorii. a dispozitiilor prevazute de art. 109. Dispune suspendarea conditionata. dupa implinirea acestei varste. cod penal. Al. Nu are ca efect reabilitarea de drept. instanta va tine cont de mai multe situatii. o data cu dispunerea suspendarii si cu incredintarea supravegherii minorului instanta poate sa dispuna indeplinirea de catre acesta. instanta poate. pana la implinirea varstei de 18 ani. pe durata termenului de incercare. printre care gradul de pericol social al faptei. 863 (3).1. 81) Sustragerea de sub sechestru. sustragerea de sub supraveghere inainte de implinirea varstei de 18 ani poate atrage revocarea acestei masuri. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda. Latura subiectiva presupune intentia care poate fi directa sau indirecta. Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin actiunea de sustragere a bunului legal sechestrat. 99 . cod penal. fiindca nu ar avea obiect (vezi art. Presupune incredintarea su-pravegherii minorului pe durata termenului de incercare pana la implinirea varstei de 18 ani unei persoane sau unei institutii prevazute in art. instanta. Subiect activ poate fi orice persoana. respectiv dipozitiile prevazute de art. iar cea de-a treia nu a fost dispusa aproape niciodata. 103. Daca sunt indeplinite conditiile pentru a se dispune una din modalitatile de mai sus.

Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. sa faca. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 3 ani in forma al. Sanctiunea consta in inchisoare de la 2 la 7 ani. Subiect activ poate fi orice persoana.2.1 si 2 sunt savarsite de un functionar public in exercitiul atributiilor sale de serviciu.242-Cod penal-sustragerea sau distrugerea unui dosar care se afla in pastrarea sau detinerea unei institutii.1 cu intentie directa sau indirecta. Obiectul juridic principal consta in libertatea morala a persoanei iar obiectul juridic secundar poate consta in bunuri. Art. 83) Şantajul. Subiect activ poate fi orice persoana.1 care prezinta o anumita valoare. De regula infractiunea nu are obiect material.2-distrugerea din culpa a vreunuia din inscrisurile prevazute in al. Tentativa este posibila numai in forma al. documentul care se sustrage. Latura subiectiva presupune intentia directa deoarece faptuitorul savarseste fapta cu scopul de a dobandi in mod injust un folos pentru sine sau pentru altul. Forma agravata al. Al. Participatia penala este posibila sub toate formele. Se majoreaza cu un an maximul pedepselor prevazute in al. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Al. iar in forma al. 100 . Infractiunea se savarseste in forma al.2 din culpa. Art. Obiectul juridic se refera la respectul datorat autoritatii. 84) Tâlhăria. Elementul material al laturii obiective se realizeaza printr-o actiune de sustragere sau de distrugere.1 dar nu se pedepseste.3-infractiunea este mai grava daca faptele din al. Urmarea imediata consta intr-o incalcare a libertatii persoanei. sa nu faca sau sa sufere ceva daca fapta este comisa spre a dobandi in mod injust un folos pentru sine sau pentru altul.194-Cod penal-constragerea unei persoane prin violente sau amenintare sa dea. Elementul material se realizeaza printr-o actiune de constragere exercitata asupra unei persoane.2-constragerea consta in amenintarea cu darea in vileag a unei fapte reale sau imaginare compromitatoare pentru persoana amenintata. Obiectul material consta in dosarul.1 si inchisoare de la 3 luni la 5 ani in forma al. Consumarea infractiunii are loc in momentul exercitarii constragerii.82) Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri. Tentativa nu se pedepseste. pentru sotul acestuia sau pentru o ruda apropiata. Contrangerea trebuie exercitata prin violenta sau amenintare si trebuie sa fie efectiva.1 si 2.

Al. precum si furtul urmat de intrebuintarea unor astfel de mijloace pentru pastrarea bunului furat sau pentru inlaturarea urmelor infractiunii sau pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea.211-Cod penal-furtul savarsit prin intrebuintarea de violente sau amenintari ori prin punerea victimei in stare de inconstienta sau de neputinta de a se apara. in primul rand insusirea bunului. daca a avut ca urmari: pierderea unui simt sau organ. avortul sau punerea in primejdie a vietii persoanei. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 20 ani.2-cand talharia este savarsita in urmatoarele imprejurari: de o persoana mascata. incetarea functionarii acestora.2unu-daca talharia a fost savarsita: de doua sau mai multe persoane impreuna. Tentativa se pedepseste. Participatia in forma al. Obiectul juridic principal se refera la posesia si detentia asupra bunurilor mobile. Obiectul material consta in primul rand intr-un bun mobil. Subiect activ poate fi orice persoana. Infractiunea are trei forme agravate: al. iar obiectul juridic secundar se refera la atributele fundamentale ale persoanei. intr-o locuinta.Art. o infirmitate permanenta fizica sau psihica. Sanctiunea consta in inchisoare de la 7 la 20 ani. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 18 ani. Latura subiectiva presupune intentia directa. Obiectul juridic principal are caracter patrimonial. Constituie tentativa si numai executarea actelor de violenta. dobandirea bunului. deghizata sau travestita. Sanctiunea consta in inchisoare de la 15 la 25 ani si interzicerea unor drepturi. o substanta narcotica sau paralizanta. Participatia penala este posibila sub toate formele.221-Cod penal-primirea. Urmarea imediata consta pe de parte in pricinuirea unei pagube. Elementul material al laturii obiective poate fi realizat prin una din urmatoarele actiuni alternative: primirea bunului. deorece exista dublu scop. slutirea. activitatea principala corespunzatoare furtului si alta secundara constand in folosirea violentei. iar pe de alta parte in in incalcarea unui atribut fundamental al persoanei. Obiectul material consta in bunul tainuit. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. dobandirea su transformarea unui bun ori inlesnirea valorificarii acestuia. iar in al doilea rand la corpul persoanei. de o persoana avand asupra sa o arma. iar in al doilea rand savarsirea furtului.3-daca talharia a produs consicente deosebit de grave sau a avut ca urmare moartea victimei. Art. intr-un loc public sau intr-un mijloc de transport. transformarea bunului-modificarea acestuia astfel incat sa nu mai fie usor 101 . Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin doua activitati. in timpul noptii.1 este posibila numai in forma instigarii si a complicitatii anterioare. in timpul unei calamitati. Subiect activ poate fi orice persoana. 85) Tăinuirea. iar obiectul juridic secundar se refera la infaptuirea justitiei. Al. cunoscand ca bunul provine din savarsirea unei fapte prevazute de legea penala daca prin aceasta s-a urmarit obtinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos material.

Suntem in prezenta tentativei imperfecte atunci cand actul de executare a fost intrerupt. fie in abstract. atat in abstract. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 7 ani. in abstract. dar arma nu functioneaza. Tentativa improprie poate fi clasificata in: a) Tentativa relativ improprie b) Tentativa absolut improprie Exista o tentativa relativ improprie atunci cand rezultatul nu s-a produs datorita insuficientei si diferitelor mijloace folosite ori datorita faptului ca obiectul material nu se afla la locul unde credea faptuitorul. dar datorita defectiunilor nu produc rezultatul. Atunci cand infractorul incearca sa ucida victima cu o arma de foc. Efectele care se produc 102 . Tentativa nu se pedepseste. Scopul obtinerii de catre faptuitor a unui folos material poate fi pentru sine sau pentru altul. dar rezultatul nu s-a produs datorita modului gresit de utilizare a acestor mijloace. mijloacele folosite sunt apte.Intreruperea se poate datora si unor cauze straine de vointa autorului sau chiar datorita vointei acestuia. Urmarea imediata consta in pricinuirea unui pagube si impiedicarea a desfasurarii normale a activitatii de justitie.Formele tentativei:In functie de momentul pana la care a fost adus actul de executare se face distinctie intre: a) tentativa perfecta (terminata) b) tentativa imperfecta (intrerupta) Suntem in prezenta tentativei perfecte atunci cand actul de executare a fost adus pana la capat. interventie indreptata spre impiedicarea producerii rezultatului. Neproducerea rezultatului se poate datora unor imprejurari straine de vointa infractorului sau chiar de interventia autorului. Atunci cand obiectul material se afla in alta parte decat credea faptuitorul. Potrivit art. In functie de cauza neproducerii rezultatului avem: a) tentativa proprie b) tentativa improprie Exista o tentativa proprie atunci cand mijloacele folosite erau apte sa produca rezultatul. fie nu a produs rezultatul prevazut de norma de incriminare. fara ca sanctiunea aplicata sa depaseasca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea din care provine bunul tainuit. Trebuie sa se faca distinctie intre inexistenta obiectului material si aflarea obiectului in alta parte decat cea in care se credea. sa produca rezultatul. cod penal. Latura subiectiva presupune intentia directa. cat si in concret. Exista o tentativa relativ improprie: Atunci cand infractorul administreaza o cantitate de otrava care se dovedeste insuficienta pentru a produce moartea. inlesnirea valorificarii bunului-ajutorul acordat pentru realizarea folosului urmarit. astfel incat nu mai era posibil producerea rezultatului. Exista o tentativa improprie atunci cand rezultatul nu s-a produs din cauza ca mijloacele folosite nu puteau duce la lezarea obiectului juridic fie in concret. 20. executare care fie nu a fost dusa pana la capat. tentativa consta in punerea in executare a hotararii de a savarsi infractiunea.recunoscut. 86) Tentativa. dar rezultatul nu s-a produs. In aceasta situatie. Taiunuirea savarsita de sot sau de o ruda apropiata nu se pedepseste.

87) Traficul de droguri. Tentativa absolut improprie nu se pedepseste datorita faptului ca obiectul material. In cel de-al doilea caz sanctiunea se face in limite mai reduse decat in cazul infractiunii consumate. cu referire la o grupa de infractiuni. procurarea ori alte operatiuni privind circulatia drogurilor de risc se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 15 ani si interizcerea unor drepturi. prin stropire cu apa sfintita etc. Dispozitia privind sanctionarea tentativei poate fi cuprinsa in textul care sanctioneaza o anumita fapta sau poate fi cuprinsa intr-un text distinct. vanzarea. oferirea. 103 . mijloacele folosite sunt inapte. In acest caz. Astfel.sunt diferite. producerea. prepararea. experimentarea. extragerea.2-cultivarea.2-daca faptele de mai sus au ca obiect droguri de mare risc. tentativa se pedepseste atunci cand e prevazuta in mod expres si cu o pedeapsa mai mica decat la infractiunea consumata. Avem de a face cu o tentativa absolut improprie atunci cand se incearca uciderea victimei prin farmece. deci nu este posibila lezarea obiectului juridic. Sanctionarea nelimitata presupune ca tentativa se pedepseste intotdeauna. distribuirea cu orice titlu. transformarea. Al. fabricarea. Exista doua situatii in care. Pedeapsa e cuprinsa intre jumatatea minimului si jumatatea maximului aplicat in cazul infractiunii consumate. In primul caz. Art. Tentativa absolut improprie nu se pedepseste.3-introducerea sau scoaterea din tara precum si importul sau exportul de droguri de risc fara drept se pedepsesc cu inchisoare de la 10 la 20 ani si interzicerea unor drepturi. in vreme ce sanctiunea limitata presupune ca tentativa se pedepseste atunci cand legea prevede expres acest lucru. 143/2000. desi mijloacele folosite aveau aceasta aptitudine. trimiterea. Sanctionarea tentativei-Se face distinctie intre sanctionarea limitata si sanctionarea nelimitata a tenta-tivei. 2 şi 3 din Legea nr. desi existent. in materia sanctionarii tentativei pentru sanctionarea limitata. prevăzut de art. pe baza citeriului diversificarii pedepsei. Fapta putativa nu se pedepseste. pedeapsa este inchisoare de la 10 la 20 ani si interzicerea unor drepturi. punerea in vanzare. transportul. prin natura lor. desi avem tentativa si legea prevede sanctiune pentru aceasta. Cuantumul pedepsei-Se face distinctie intre sistemul parificarii pedepsei si sistemul diversificarii pedepsei. totusi infractiunea nu este sanctionata: a) Desistarea b) Impiedicarea producerii rezultatului. se aplica aceeasi pedeapsa ca si pentru fapta savarsita. sa produca rezultatul. Daca este vorba de droguri de mare risc pedeapsa este inchisoare de la 15 la 25 ani si interizcerea unor drepturi. Legiuitorul roman a optat. Art. Exista o tentativa absolut improprie atunci cand consumarea infractiunii nu era posibila datorita modului in care era conceputa executarea. deoarece nu exista obiectul material. nu poate fi lezat prin mijloacele folosite.

instrainarea sau degradarea bunurilor sechestrate.10-al. Tentativa se pedepseste. in termenul inscris in documentele de control. stabilirea cu rea-credinta de catre contribuabil a impozitelor avand ca rezultat obtinerea fara drept a unor sume de bani cu titlu de rambursari de la bugetul de stat . sustragerea de la efectuarea verificarilor prin nedeclarea sau declarea inexacta a sediilor si punctelor de lucru. utilizate in domeniul fiscal cu regim special. Art. daca in cursul urmaririi penale sau al judecatii. 241/2005.7 al. Daca 104 . Art. Al.2-constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi asocierea in vederea savarsirii faptelor de mai sus. 3-10 din Legea nr.8-al. fiscale sau vamale. punerea in circulatie fara drept a timbrelor.3-constituie infractiune si se pedepseste cu amendafapta contribuabilului care cu intentie nu reface documentele de evidenta contabila distruse. Daca prin aceste fapte sa produs un prejudiciu mai mare de 100000 Euro limitele pedepsei se majoreaza cu 2 ani. Art.1-constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi.6constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la unu la 3 ani sau amenda retinerea si nevarsarea cu intentie in cel mult 30 zile de la scadenta a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa. Art. distrugerea de acte contabile. pana la primul termen de judecta inculpatul acopera total prejudiciul limitele pedepsei se reduc la jumatate.1-constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi. iar daca prejudiciul este mai mare de 500000 Euro limitele pedepsei se majoreaza cu 3 ani.1-in cazul savarsirii unei infractiuni de evaziune fiscala.5-constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau amenda impiedicarea sub orice forma a organelor competente de a intra in sedii incinte sau pe terenuri cu scopul efectuarii verificarilor. in scopul verificarii financiare. banderolelor sau formularelor tipizate.1-constituie infractiuni de evaziune fiscala si se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 8 ani si interzicerea unor drepturi urmatoareele fapte savarsite in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale: ascunderea sursei taxabile.4-constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau amenda refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente dupa ce a somata de 3 ori documentele legale si bunurile din patrimoniu. Art.2constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi tipizare sau punerea in circulatie cu stiinta a timbrelor sau formularelor tipizate utilizate in domeniul fiscal cu regim special falsificate.Al. Art. Art. evidentierea de cheltuieli care nu baza reala. Art.88) Infracţiunile prevăzute de art. executarea de evidente contabile duble folosindu-se de casele de marcat. omisiunea evidentierii in actele contabile a operatiunilor comerciale efectuate. desi putea sa o faca. prevazuta de lege.9-al.

In cazul culpei cu previziune faptuitorul a prevazut posibilitatea producerii rezultatului dar a sperat in mod usuratic ca acest rezultat nu se va produce. Elementul material al laturii obiective presupune o actiune de ocupare a unui imobil aflat in posesia altuia. Art. Consumarea infractiunii are loc in momentul ocuparii imobilului.2-daca fapta prevazuta in al. iar daca prejudiciul este de pana la 50000 Euro se aplica o sanctiune administrativa. Consumarea are loc in momentul producerii mortii victimei.prejudiciul este de pana la 100000 Euro se poate aplica amenda. Culpa exclusiva a victimei la producerea rezultatului inlatura raspunderea penala a faptuitorului. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Tentativa nu se pedepseste. Sanctiunea consta in inchisoare de la o luna la 2 ani sau amenda. Latura subiectiva presupune culpa cu sau fara previziune.3-daca fapta din al. Participatia penala este posibila numai sub forma participatiei improprii.2 este savarsita de 2 sau mai multe persoane impreuna. Activitatea secundara constand in intrebuintarea de violente. Culpa concurenta a victimei care care contribuie la producerea rezultatului nu inlatura raspunderea penala a faptuitorului. 89) Tulburarea de posesie. Urmarea imediata consta in moartea unei persoane. 90) Uciderea din culpă. Participatia penala ete posibila numai sub forma instigarii si a complicitatii anterioare. daca imobilul se afla in posesia unei persoane private. Latura obiectiva consta intr-o activitate de ucidere care poate fi actiune sau inactiune. Sanctiunea consta in inchisoare de la 1 la 7 ani. Subiect activ poate fi orice persoana. Sanctiunea consta in 105 . Art. Subiect activ poate fi orice persoana chiar si proprietarul. Obiectul juridic consta in dreptul la viata. fara drept a unui imobil aflat in posesia altuia. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe.178 al. Obiectul material consta in corpul victimei. amenintari trebuie sa fie folosita de faptuitor ca mijloc pentru realizare activitatii principale de ocupare a imobilului.220-Cod penal-ocuparea in intregime sau in parte. Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. Daca culpa faptuitorului in una din cele dua forme nu poate fi stabilita fapta nu constituie infractiunea de ucidere din culpa. Forme agravate: al. Al. Tentativa nu este posibila. Participatia penala este posibila sub toate formele. In cazul culpei simple faptuitorul nu a prevazut rezultatul desi trebuia si putea sa-l prevada.1 se savarseste prin violenta sau amenintare ori prin desfiintarea sau stramutarea semnelor de hotar al unui imobil aflat in posesia altuia.1-Cod penal-infractiunea consta in uciderea din culpa a unei persoane. Latura subiectiva presupune intentia care poate fi directa sau indirecta.

cand functionarul se afla in exercitiul functiunii sau in legatura cu exercitiul functiei. Al. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 15 ani. Este vorba de o unitate infractionala legala compusa din fapte care astfel ar fi ramas infractiuni diferite si ar fi intrat in concurs. Obiectul juridic principal consta in respectul datorat autoritatii de stat.3-uciderea din culpa a unei persoane este savarsita de un conducator de vehicul cu tractiune mecanica avand in sange o imbibare alcoolica ce depaseste limita legala sau care se afla in stare de ebrietate. Ultrajul este absorbit de omorul calificat prevazut de art. Subiect activ poate fi orice persoana. Se poate adauga la pedepsele prevazute o spor de pana la 3 ani. Sanctiunea consta in inchisoare de la 2 la 7 ani. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni 106 . Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 15 ani. Latura subiectiva presupune intentia directa sau indirecta. fapta sa fie urmarea nerespectarii acestor dispozitii legale sau masuri de prevedere. Elementul material se realizeaza printr-o insulta sau calomnie. constand in moartea a doua sau mai multe persoane. Art. Trebuie intrunite urmatoarele conditii: faptuitorul trebuie sa fie profesionist. Infractiunea are patru forme agravate: al.5-daca prin savarsita s-a cauzat moartea a doua sau mai multe persoane. Agravanta se refera la rezultatul produs. sa existe anumite dispozitii legale sau masuri de prevedere pentru exerctiul profesiei sau meseriei ori pentru efectuarea acelei activitati.f-Cod penal.239-Cod penal-insulta sau calomnia savarsita nemijlocit ori prin mijloace de comunicare directa contra unui functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat aflat in exercitiul functiunii ori pentru fapte indeplinite in exercitiul functiunii. meseriei ori in indeplinirea respectivei activitati. fapta sa fie savarsita in exercitiul profesiei. Urmarea imediata consta intr-o atingere adusa autoritatii de stat.2-prima forma agravata consta in uciderea din culpa ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilr de prevede pentru exercitiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activitati. precum si atributiilor fundamentale ale persoanei.inchisoare de la 1 la 5 ani. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. Al. Fapta trebuie savarsita nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directa. iar obiectul juridic secundar in onoarea si demnitatea persoanei. Participatia penala este posibila sub toate formele. 91) Ultrajul.175 lit. Tentativa nu se pedepseste. Se cere ca faptuitorul sa fie un conducator de vehicul cu tractiune mecanica si acesta sa aiba in momentul savarsirii faptei o imbibatie alcoolica peste limita legala sau sa fie in stare de ebrietate.4-fapta savarsita din culpa de orice alta persoana in exercitiul profesiei si care se afla in stare de ebrietate. meserias sau alta persoana care efectueaza o anumita activitate. Al. Infractiunea are obiect material numai in forma agravata cand se realizeaza acte de violenta fiizca asupra corpului victimei.

3-ipoteza I-lovirea sau orice acte de violenta sau vatamarea corporala a persoanei prevazute in al. Infractiunea are patru forme agravate: al. sa existe acelasi rezultat al intregii infractiuni. Aceasta presu-pune doua lucruri: In primul rand. c) Toate actiunile sa realizeze continutul aceleiasi infractiuni. In aceasta categorie intra infractiunea continuata.1. b) Sa existe o singura rezolutie infractionala. care in mod normal ar fi realizat continutul a mai multe infractiuni. dar legiuitorul a prevazut expres existenta unei singure infractiuni. De asemenea. ea reprezinta o suma de infractiuni de acelasi fel.2-infractiunea este mai grava cand este savarsita asupra unui functionar care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat. Al. in mod normal.la 3 ani sau amenda. jandarm sau politist. 92) Unitatea legală de infracţiune. Pentru a putea vorbi de o rezolutie infractionala trebuie ca aceas-ta sa fie determinata. infractiunea complexa. Astfel. Mai explicit. Existenta unei rezolutii infractionale unice se determina in practica dupa anumite criterii. b) Unitatea legala de infractiuni exista atunci cand. fiecare in parte.infractiunea este continuata cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp. actiuni sau inactiuni care prezinta. dar in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale. cel putin in linii mari. pot sa probeze existenta unei rezolutii unice. Unitatea legala de infractiuni exista atunci cand doua sau mai multe actiuni sau rezultate. Infractiunea continuata-Este reglementata in art. Rezolutia unica presupune mai mult decat o simpla idee infractionala. Prin existenta acestei conditii. adica faptuitorul sa aiba in minte. 41 (2). Sanciunea consta in inchisoare de la 3 la 12 ani. infractiunea continuata se delimiteaza de unitatea naturala colectiva la care actele de executare erau comise in mod continuu. sa existe unitate de incadrare juridica si In al doilea rand.4-faptele sunt savarsite asupra unui magistrat. dupa marimea intervalului de timp dintre actiuni. Conditiile de existenta ale infractiunii continuate a) Sa existe mai multe actiuni comise la diferite intervale de timp. De exemplu. Al. 107 . Este necesar ca inainte de incepe-rea executarii actiunii faptuitorul sa ia aceeasi rezolutie infractionala pentru toate actiunile comise ulterior.. se poate vorbi de o singura rezolutie. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 7 ani. continutul aceleiasi infractiuni”. fara inreruperi. comise in baza aceleiasi hotarari. desfasurarea ulterioara a infractiunii. care. daca sunt asemanatoare. sunt unite prin vointa legiuitorului. infractiunea de obicei si infractiunea progresiva. cod penal potrivit caruia . Al. intr-o infractiune unica. ar exista o pluritate de infractiuni. se mai au in vedere modalitatea de comitere a actiunii. Sanctiunea este cea din aliniatele precedente la care maximul special se majoreaza cu 3 ani. precum si obiectele vizate.3-ipoteza II-daca s-a produs o vatamare corporala grava. daca acest interval e scurt. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 4 ani.

c) La infractiunea continuata se cere ca intre actiuni sa existe anumite intervale de timp. Daca infracti-unile sunt comise in modalitati asemanatoare si vizeaza acelasi obiect exista. Din aceeasi ratiune nu pot fi comise sub forma infractiunilor continuate nici infractiunile praeterintentionate. 42. infractiunile continue si cele de obicei se pot comite in forma continuata. Cand continutul de baza al infractiunii cuprinde un element care realizeaza singur continutul unei infractiuni. De asemenea. In cazul in care se lezeaza doar obiectul juridic secundar. instigator. Ceea ce caracterizeaza infractiunea complexa este existenta a doua obiecte juri-dice. iar la concurs nu exista acesta conditie. complice). Infractiunea complexa-Este infractiunea in cazul careia unul dintre elementele constitutive ale infractiunii realizeaza continutul unei alte infractiuni (Talharia -. fara a se leza si 108 . existand si in-fractiuni complexe comise printr-o singura actiune (ultrajul). dintre care unul este principal iar celalalt. bariera la trecerea trenului. adica cu o pedeapsa intre minimum si maximum special al infractiunii comise. Infractiunea complexa poate fi de doua feluri: a) Infractiune complexa in forma simpla -. ceferistul care nu lasa. Ea este reglementata in art. insa sporul e cel de la concursul de infractiuni (5 ani pentru inchisoare si jumatate din maxim pentru amenda). o singura rezolutie. De exemplu. 2) Infractiunile din culpa. de re-gula.Rezultatele partiale trebuie sa poata fi cumulate intr-un rezultat unic. In raport de aceste conditii trebuie sa se faca distinctie intre infractiunea conti-nuata si concursul real omogen. Categorii de infractiuni care nu se pot comite in forma continuata 1) Infractiunile al caror rezultat este indivizibil sau definitiv (Ex: omor. coautor. avort). cod penal infractiunea continuata se sanctioneaza dupa acelasi sistem ca si recidiva postexecutorie. d) Toate actiunile sa fi fost comise de aceeasi persoana. format din violenta si act sexual). De regula. In situatia in care o persoana participa la o singura actiune se va retine ca a comis o infractiune continuata doar daca stia ca participa la o astfel de infractiune. in timp ce la concurs nu este ceruta aceasta conditie. b) In cazul infractiunii continuate este obligatorie existenta aceluiasi subiect pa-siv. Sanctionarea infractiunii continuate Potrivit art. Nu e necesar ca aceasta sa fie comisa prin doua actiuni. se considera ca atunci cand intre actiuni trec intervale de timp foarte lungi exista mai multe rezolutii. in mod repetat. Criteriile de delimitare sunt urmatoarele: a) La infractiunea continuata exista o unitate de rezolutie. Cand elementul care realizeaza continutul altei infractiuni este o circumstanta agravanta (Ex: furt prin efractie). formata din furt si violenta. secundar. E obligatoriu sa existe acelasi subiect pasiv. 41 (3). fara sa conteze insa for-ma de participatie si fara sa conteze daca isi schimba sau nu calitatea in care participa la comiterea infractiunii (autor. Este important de precizat ca si unele infractiuni omisive se pot comite in forma continuata. b) Infractiune complexa in forma agravata -. violul -. In cazul in care in cadrul unei infractiuni continuate un infractor participa in mai multe forme de participatie se ia in considerare forma de participatie cea mai grea. iar la concursul omo-gen exista o pluralitate de rezolutii. cod penal. deoarece in cazul acestora nu exista rezolutie infractionala.

178 absoarbe prevederea din Codul rutier. Acest criteriu se analizeaza in abstract.Potrivit acestui criteriu. deoa-rece poate exista furt prin efractie si din masina. Deci. in timp ce la infractiunea continuata orice act de executare luat separat este infractiune. uzina etc. Au existat discutii in doctrina daca furtul prin efractie absoarbe sau nu violarea de domiciliu. insa una dintre ele este infractiune banuita a fi complexa. asa cum prevede Codul rutier. Infractiunea de inselaciune nu e una complexa. Astfel. fabrica. Exista o anumita forma a acestei infractiuni numita infractiune de simpla repe-tare. Aceasta se consuma atunci cand se aduce atingere obiectului principal. infractiunea absorbanta trebuie sa aiba un pericol social mai mare decat infractiunea absorbita (sa aiba o pedeapsa mai mare). 178 (3). dar in forma simpla. Daca pedeapsa pentru infractiunea absorbita este mai mare se retine intotdeauna concurs de infractiuni. cod penal care incrimineaza uciderea din culpa comisa de catre un conducator auto aflat in stare de ebrietate.cel principal. care sa evidentieze existenta unei obisnuinte. o infractiune este complexa si o absoarbe pe alta atunci cand infractiunea absorbanta nu se poate co-mite niciodata fara a comite automat si infractiunea absorbita. deoarece aceasta infractiune se poate comite si in alte locuri decat pe drumurile publice. Daca lipseste acest carac-ter determinat sau determinabil fapta nu este complexa si nu absoarbe o alta infrac-tiune. art. 3) Criteriul pericolului social -. dupa comiterea actiunii de catre faptuitor. este necesar sa fie comise mai multe acte de executare. cod silvic incrimineaza insusirea de cel putin doua ori a vreascurilor din padure ce depasesc o cantitate de 3m² de lemn. potrivit textului legal. Astfel. fie implicit. nefiind determinata sau determinabila. Importanta acestei clasificari consta in faptul ca in cazul infractiunii complexe in forma simpla. La prima vedere art. fie explicit. acesta nu absoarbe violarea de domiciliu. inexistenta conditiilor de existenta ale infractiunii complexe conduce la retinerea a doua infractiuni distincte. Ceea ce diferentiaza infractiunea de obicei de cea continuata este faptul ca in cazul celei dintai un act de executare luat separat nu are relevanta penala. au existat discutii cu privire la textul art. Infractiunea progresiva-Exista atunci cand. Infractiunea complexa prezinta importanta doar din punct de vedere al delimi-tarii acesteia de concursul de infractiuni. exista tentativa la in-fractiunea complexa. infractiunea care este absorbita. in timp ce la infractiunea complexa in forma agravata. daca nu sunt indeplinite criteriile de existenta ale infractiunii complexe se vor retine tot 2 infractiuni. s-au format trei criterii de delimi-tare. Potrivit acestuia. Dupa parerea noastra. care sunt si conditiile de existenta ale infractiunii complexe: 1) Criteriul necesitatii absorbtiei . Infractiunea de obicei-Pentru a exista infractiune de obicei. care se caracterizeaza prin faptul ca legea precizeaza cu exactitate numarul ac-telor de executare care trebuie comise pentru a exista infractiune.. De asemenea. insa nu e asa.Presupune ca textul legal al infractiunii complexe trebuie sa precizeze. 2) Criteriul caracterului determinat sau determinabil al infractiunii absorbite . in acest caz va exista concurs de infractiuni. 98. rezultatul 109 .

fie re-zultatul actiunii se prelungesc pe o perioada mai lunga de timp datorita naturii lor. a) Unitatea naturala de infractiuni exista atunci cand o fapta constituie. in timp ce incadrarile an-terioare isi pierd relevanta. Este indeplinita aceasta conditie. Conditii de existenta: a) Trebuie sa existe o singura actiune realizata prin mai multe acte. acesta determinand incadrarea juridica a faptei. Infractiunea simpla exista atunci cand avem un singur act de executare si un singur rezultat. detinerea de instrumente in vederea falsificarii). Infractiunea continua-Este acea infractiune care se caracterizeaza prin faptul ca fie actiunea. incadrarea juridica a faptei va fi in forma agravanta a acesteia. Daca infractorul a fost condamnat pentru prima fapta. Chiar daca de cele mai multe ori infractiunea progresiva apare la infractiunile comise praeterintentionat. Exista doua forme de infractiuni continue: a) Acea forma la care actiunea este continua (Ex: Conducerea in stare de ebri-etate. iar conditia unicitatii rezolutiei este indeplinita. 1. existand incadrare juridica si atunci cand o parte dintre actele de executare realizeaza forma simpla a infractiunii. 93) Unitatea naturală de infracţiune. atunci exista doar o modificare a rezolutiei initiale. Formele unitatii naturale de infractiuni 1) Unitatea naturala colectiva exista atunci cand. o singura infractiune. exista si cazuri de infractiuni progresive comise intentionat sau din culpa. atunci exista o noua rezolutie infractionala si o pluralitate de infractiuni. firesc o singura infractiune. in consecinta. art. Pentru ca actiunea sa cuprinda mai multe acte trebuie ca intre aceste acte sa nu existe intreruperi sau intervale de timp. Daca elementul nou aparut in cadrul rezolutiei infractionale intervine inainte de epuizarea actiunii. portul ilegal de arma. fapta incadrandu-se intr-o singura norma legala. Ceea ce conteaza pentru incadrarea juridica a faptei este rezultatul final care se produce. adica printr-un proces executional unic. daca elementul nou aparut intervine dupa epuizarea actiunii. O actiune cuprinde mai multe acte atunci cand actele respective sunt executate in mod continuu.faptei se agraveaza fara interventia faptuitorului. cod penal). 183. In schimb. in mod natural. iar alte acte de executare realizeaza forma calificata (agravanta) a infractiunii. b) Trebuie sa existe aceeasi rezolutie infractionala pentru toate actele de executare. conducand la o alta incadrare juridica a faptei (Exemplul clasic: art. insa efectul ei se prelungeste in timp (Ex: 110 . se produce un singur rezultat si. atunci cand se produce rezultatul mai grav se face recurs in anulare si se da o noua hotarare de condamnare. care sa fie nefiresti in raport de natura infractiunilor. c) Toate actele care creeaza actiunea unica trebuie sa aiba acceasi incadrare juridica. 2. Intr-o astfel de ipoteza. prin mai multe acte care se unesc intr-o singura actiune. d) Existenta aceluiasi subiect pasiv sau existenta aceluiasi obiect juridic lezat. 180 -. b) Acea forma la care actiunea este unica.

raportarea altor institutii de drept penal se face la momentul epuizarii infractiunilor. atunci cand un infractor care fura curent electric e prins si debransat de catre politie. insa exista destul de multe exceptii de la regula. Intreruperile judiciare ale actului de executare-In mod normal. Daca s-ar lua in considerare momentul condamnarii ca fiind momentul intre-ruperii actului de executare. Argumentele care sustin acest punct de vedere sunt urmatoarele: In momentul trimiterii in judecata infractorului i se imputa faptele comise. Infractiunile continue mai pot fi clasificate in: a) Infractiuni continue succesive Acele infractiuni in cazul carora. ci mai sunt si perioade in care nu este folosita reteaua de curent). nu se intrerupe actul de executare. momentul trimiterii in judecata echivaleaza cu intreruperea actului de executare. pentru ca in dreptul penal roman singurele hotarari judecatoresti sau singurele acte de procedura care produc efecte sunt cele defini-tive. ele fiind rezultatul unei fictiuni prin care se con-sidera ca o infractiune s-a epuizat. Momentul consumarii si epuizarii infractiunii-Ca regula generala. printr-o fictiune se considera ca infractiunea s-a epuizat. cat si cel referitor la momentul epuizarii infractiunii sunt la fel reglementate in cazul tuturor infractiunilor cu durata de executare.furtul de curent). insa el se rebranseaza imediat. Potrivit doctrinei. este evident ca acesta nu este furat in continuu. b) Infractiuni continue permanente . s-ar crea un perpetum mobile judiciar. deoarece infrac-tiunea se comite in continuare. Astfel. astfel incat orice intrerupere a actului de executare conduce la solutia retinerii unei pluralitati de infractiuni.Se caracterizeaza prin faptul ca actiunea incriminata nu presupune prin natura ei anumite intreruperi. in cazul infractiunilor cu durata de executare. Potrivit altor instante si altor autori momentul care trebuie luat in calcul este cel al condamnarii definitive. 111 . Aceste intreruperi nu afecteaza unitatea de infractiuni. O astfel de infractiune continua permanenta este orice fel de detinere ilegala: de droguri. de arme etc. datorita naturii infractiunilor respective exista anumite intreruperi ale continuitatii (in cazul furtului de curent. iar momentul epuizarii infractiunii echivaleaza cu momentul ultimului act de execu-tare. Aceasta ar fi afectata doar daca intreruperile nu ar mai fi normale sau firesti. Este important de precizat ca atat capitolul referitor la intreruperile judiciare ale actului de executare. Aceasta clasificare este importanta deoarece se tine cont de faptul ca in cazul infractiunilor continue succesive doar intreruperile anormale duc la un concurs de infractiuni. deoarece este o intrerupere fireasca. Momentul consumarii infractiunii este momentul primului act de executare. iar ceea ce se comite ulterior acestui moment intra in interiorul unei noi infractiuni. In fapt intreruperile judiciare sunt niste intreruperi artificiale. iar ceea ce se intampla ulterior nu poate face parte din rechizitoriu. in baza caruia se urmareste ca faptuitorul sa nu aiba o pozi-tie mai buna decat cel care a comis fapta pe o perioada mai scurta. Singurul rationament dupa care se alege momentul la care ne raportam e unul de natura pur practica. in timp ce la infractiunile continue permanente orice intrerupere duce la un concurs de infractiuni.

Urmarea sociala consta intr-o stare de pericol pentru valorile sociale ocrotite. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 3 ani cand inscrisul este oficial si inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda cand inscrisul este sub semnatura privata. in vederea producerii unor consecinta juridice.4-daca vatamarea care necesita ingrijiri mai mari de 60 de zile pentru vindecare este urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere pentru exercitul unei profesii sau pentru indeplinirea unei activitati. avortul.3 si 4 sunt savarsite de o 112 . Sanctiunea consta in inchisoare de la o luna la 3 luni sau amenda. Daca faptele prevazute in al. Subiect activ poate fi orice persoana. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda. Obiectul material este reprezentat de inscrisul falsificat.3-savarsirea faptei de loviri sau acte de violenta este urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere pentru exerctiul unei profesii sau meserii ori pentru indeplinirea unei anumite activitati.94) Uzul de fals. Elementul material se realizeaza prin loviri. Participatia penala este posibila numai sub forma improprie. Subiect activ poate fi orice persoana. Participatia penala este posibila sub toate formele. Obiectul juridic este identic fie cu cel al falsului material in inscrisuri oficiale. 95) Vătămarea corporală din culpă. Al. pierderea unui simt sau organ sau incetarea functionarii acestora. Latura subiectiva presupune intentia directa. Latura subiectiva presupune culpa faptuitorului. acte de violente sau fapte prin care s-a pricinuit sanatatii vatamari. Obiectul material consta in corpul victimei. Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin actiunea de folosire a unui inscris cunoscand ca este fals. Al. Obiectul juridic consta in dreptul persoanei la sanatate si integritate corporala. Forme agravate: al. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce vatamarea integritatii corporale a victimei. Art184-Cod penal-lovirile sau actele de violenta care nu necesita ingrijiri medicale de mai mult de 10 zile si faptele prin care s-a pricinuit sanatatii vatamari care necesita ingrijiri medicale de cel mult 60 zile savarsite din culpa. fie cu cel al falsului in inscrisuri sub semnatura privata. Tentativa nu este posibila. Art291-Cod penal-folosirea unui inscris oficial sau sub semnatura privata cunoscand ca este fals. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 3 ani.2-daca fapta a avut ca urmari vatamari care necesita ingrijiri medicale mai mult de 60 zile sau a avut una din urmatoarele consecinte: slutirea. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda. Tentativa nu se pedepseste. o infirmitate permanenta psihica sau fizica.

Art. Al.4. Sanctiunea consta in inchisoare de la 2 la 10 ani. avortul-prin avort se intelege intreruperea cursului sarcinii si expulzarea produsului de conceptie. 97) Violarea de domiciliu. 96) Vătămarea corporala gravă. deformarea.182-Cod penal-fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale mai mari de 60 zile. Art. Latura subiectiva presupune intentia indirecta. Participatia penala este posibila sub toate formele.persoana care se afla in stare de ebrietate.3 si inchisoare de la unu la 5 ani pentru al. Subiect activ poate fi orice persoana. auz. Caracterul grav consta in durata mare a ingrijirilor medicale. desfigurarea sau mutilarea acesteia de natura sa-i creeze un aspect neplacut si sa o prejudicieze din punct de vedere estetic. Obiectul juridic consta in dreptul persoanei la integritate corporala si sanatate. Urmarea imediata consta intr-o atingere adusa integritatii corporale a unei persoane. Infractiunea are doua forme agravate: fapta a produs vreuna din urmatoarele consecinte: pierderea unui simt sau organ sau incetarea functionarii acestora-pierderea unui din cele cinci simturi: vaz. Circumstanta agravanta consta in faptul ca infractiunea se savarseste cu intentie directa. producerea unei infirmitati fizice sau psihice permanente. Elementul material al laturii obiective se realizeaza printr-o fapta care produce integritatii corporale sau sanatatii o vatamare ce necesita ingrijiri mai mari de 60 zile.192-Cod penal-patrunderea fara drept in orice mod intr-o locuinta incapere dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea fara consimtamantul persoanei care le foloseste sau refuzul 113 . Sanctiunea consta in inchisoare de la 2 la 7 ani. Sanctiunea consta in inchisoare de la unu la 3 ani pentru al. miros si pipait sau de lipsirea unei persoane de o parte a corpului care indeplineste o anumita functie. Actiunea penala se pune in miscare la plagerea prealabila a persoanei vata mate. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. Tentativa nu se pedepseste. gust.1 si 2. In acest caz infractiunea este savarsita cu paeterintentie.3-infractiunea este mai grava cand fapta a fost realizata in scopul producerii consecintelor prevazute in al. In acest caz este necesar ca victima sa fie o femeie insarcinata si ca faptuitorul sa fi stiut aceasta imprejurare. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 12 ani. Obiectul material consta in corpul persoanei care este victima a infractiunii. Consumarea are loc in momentul producerii urmarii socialmente periculoase. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala. slutirea-alterarea infatisarii fizice a vicitimei.

Raportul de cauzalitate trebuie sa existe.2-infractiunea este mai grava daca: fapta a fost savarsita de doua sau mai multe persoane impreuna. Obiectul material consta in corpul victimei. Obiectul juridic consta in inviolabilitatea domiciliului. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. Infractiunea are trei forme agravate: al. Consumarea infractiunii are loc in momentul realizarii actului sexual. dreptul la viata. Actiunea consta in patrunderea intr-un domiciliu fara consimtamantul persoanei care foloseste respectiva locuinta.2-infractiunea este mai grava daca se savarseste in una din urmatoarele situatii: de o persoana inarmata. profitand de neputinta victimei de a se apara. paza sau 114 . Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 10 ani. Obiectul juridic secundar se refera la integritatea corporala si sanatatea persoanei. educarea. savarsirea faptei de doua sau mai multe persoane impreuna. victima se afla in ingrijirea. indiferent de sex. Art. Lipsa consimtamantului rezulta din imprejurarea ca actul sexual se realizeaza: prin constrangere fizica sau psihica.197-Cod penal-actul sexual de orice natura cu o alta persoana de sex diferit sau de acelasi sex prin constrangerea acesteia sau profitand de imposibilitatea ei de a se apara sau de a-si exprima vointa. Actiunea penala se pune in miscare la plangerea persoanei vatamate. Obiectul juridic principal consta in libertatea si inviolabilitatea sexuala a persoanei indiferent de sex. Elementul material al laturii obiective poate fi realizat atat printro actiune cat si printr-o inactiune. Infractiunea se savarseste cu intentie directa. convietuirea in cadrul familiei. savarsirea faptei in timpul noptii. Forme agravate:al. 98) Violul. Inactiunea consta in refuzul de a parasi o locuinta la cererea persoanei care o foloseste. Subiect activ poate fi orice persoana. Daca violarea de domiciliu se savarseste printr-un mijloc care constituie el insusi infractiune se aplica regulile referitoare la concursul de infractiuni. Infractiunea se savarseste cu intentie directa sau indirecta. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 4 ani. Infractiunea nu are obiect material. savarsirea faptei prin folosirea de calitati mincinoase. Participatia penala este posibila sub toate formele.de a le parasi la cererea acesteia. Participatia penala este posibila sub toate formele. Urmarea imediata consta intr-o incalcare a libertatii unei persoane de a avea un domiciliu in care sa-si desfasoare viata personala fara nici un amestec din partea altuia. Subiect activ poate fi orice persoana. Tentativa se pedepseste. Consumarea are loc in momentul in care faptuitorul patrunde in domiciliul persoanei vatamate sau refuza sa-l paraseasca. Urmarea imediata consta in incalcarea libertatii sexuale a victimei. Elementul material al laturii obiective se realizeaza printr-un act sexual de orice natura care are loc fara consimtamantul persoanei. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi. Tentativa nu se pedepseste.

Sanctiunea consta in inchisoare de la 15 la 25 ani si interzicerea unor drepturi.Pentru al. Al. Al. Sanctiunea consta in inchisoare de la 10 la 25 ani si interzicerea unor drepturi. Circumstanta se rasfrange asupra tuturor participantilor.3-ipoteza II-daca fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei-moartea sau sinuciderea victimei-moartea sau sinuciderea victimei trebuie sa-i fie imputabila faptuitorului pe baza de praeterintentie. victima este un membru al familiei.3-ipoteza I-daca victima nu a implinit 15 ani-faptuitorul trebuie sa fi cunoscut varsta victimei. s-a cauzat victimei o vatamare a integritatii corporale sau sanatatii-vatamarea corporala trebuie sa indeplineasca doua conditii: sa fie consecinta violentelor exercitate asupra victimei pentru a o constrange la un act sexual de orice natura. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi.1 actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. 115 .tratamentul faptuitorului. sa-i fie imputabila faptuitorului pe baza de praeterintentie.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->