UNIVERSITATEA “DUNAREA DE JOS” GALATI FACULATATEA DE INGINERIE BRAILA

PROIECT Tehnologii si echipamente de protejarea si epurarea apelor

STUDENT: GRUPA:ISBE 3941 ANUL IV

CUPRINS CAPITOLUL I – GENERALITATI CAPITOLUL II – LEGI PRIVIND POLUAREA SURSELOR DE APA CU DETERGENTI CAPITOLUL III – CLASIFICAREA DETERGENTILOR CAPITOLUL IV – PROCESE DE EPURARE CAPITOLUL V – DEGRADAREA DETERGENTILOR CAPITOLUL VI – CONCLUZII BIBLIOGRAFIE 2 .

în componenţa cărora intră compuşi chimici care. prezintă un pericol mare pentru sănătatea oamenilor şi mediul ambiant.Detergentii.produse supuse unei legislatii specifice. în timpul fabricării şi utilizării.In scurt timp au aparut noi agenti de conditionare si surfactanti. se înregistrează o creştere considerabilă a producerii diferitelor substanţe şi articole sintetice. Germania)utilizarea fosfatilor drept agenti de conditionare a marcat un pas important in inbunatatirea performantelor detergente ale produselor de spalare. detergentii si produsele de curatat au fost incadrate in categoria produselor chimice folosite in cantitati mari (HVP/high production volume). a căror aplicare intensivă provoacă efecte toxice asupra tuturor fiinţelor vii. reunind peste 20 de componente din diferite clase de substante organice si anorganice.ceea ce face ca surfactantii sa-si pastreze propietatile.astfe incat dupa cel de-al doilea razboi mondial detergentii aveau o compozitie complexa.GENERALITATI Datorita utilizarii pe scara lunga. a sporit considerabil utilizarea pesticidelor în agricultură. 3 . odată cu creşterea numărului populaţiei de pe glob şi necesităţilor ei. destul de apropiata de cea de astazi. pot afecta mediul inconjurator prin unele din componentele continute. Plus la aceasta.ca urmare a influentei asupra mediului cauzate si de volumul mare de produse ce pot ajunge in mediul inconjurator.detergentii si produsele de curatat sunt eliminate in apele menajere fara sa sufere modificari structurale majore. preparate complexe. Dupa utilizare. În ultimele decenii. începând cu mijlocul secolului trecut.POLUAREA SURSELOR DE APA CU DETERGENTI CAPITOLUL I . Dupa aparitia primului detergent cu actiune propie (1907-Persil.

provenite din activităţile prevăzute în anexa nr.LEGE nr.ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. care abroga prevederile urmatoarelor acte comunitare: Directiva 73/404/EEC privind detergentii. apă şi sol. . 1. considerat în întregul său. in 4 .CAPITOLUL II – LEGI PRIVIND POLUAREA SURSELOR DE APA CU DETERGENTI . Directiva 73/405/EEC privind metodele de testare a biodegradabilitatii agentilor de suprafata anionici. creand dificultati in utilizarea acestora pentru diverse scopuri ale economiei. 200/2000 privind clasificarea. inclusiv măsurile privind gestionarea deşeurilor. dezvoltarea si protectia resurselor de apa. în cazul în care aceasta nu este posibilă.152 din 10 noiembrie 2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării Prezenta ordonanţă de urgenţă stabileşte măsurile necesare pentru prevenirea sau. Directiva 82/243 pentru amendarea Directivei 73/405. Directiva 82/242/EEC privind metodele de testare a biodegradabilitatii agentilor de suprafata neionici. reducerea emisiilor în aer. a malurilor si albiilor sau cuvetelor acestora. b) protectia impotriva oricarei forme de poluare si de modificare a caracteristicilor resurselor de apa. c) refacerea calitatii apelor de suprafata si subterane. etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase CAPITOLUL III . Regulamentul a intrat in vigoare la nivelul Uniunii Europene in luna octombrie 2005.La nivelul Uniunii Europene a fost adoptat in anul 2004 Regulamentul 648/2004 privind detergentii.10/11/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. Directiva 86/94/EEC pentru amendarea Directivei 73/404/EEC si Recomandarea Comisiei Europene 89/542/EEC privind etichetarea detergentilor si a produselor de curatat. astfel încât să se atingă un nivel ridicat de protecţie a mediului. . cu respectarea prevederilor legislaţiei din domeniul evaluării impactului asupra mediului şi a altor reglementări relevante.Legea apelor Prevederile prezentei legi au ca scop: a) conservarea.324 .107 din 25 septembrie 1996 .Lege nr. precum si asigurarea unei curgeri libere a apelor. .CLASIFICAREA DETERGENTILOR Printre alte substante chimice care contribuie in prezent la impurificarea surselor de apa. detergentii sunt semnalati in toate tarile.

.cantitati crescande. Cei mai vechi detergenti utilizati au fost sapunurile. -N. Un detergent are proprietatea de a de orienta la interfata. datorita insolubilitatiiderivatilor lor alcalino-terosi.Alchilbenzen sulfonati:R-C6H4-SO3-M+. acestea din urma au fost inlocuite intro mare masura prin detergenti sintetici.saruri cuaternare de amoniu : R4N+Cl-. . ei au caracterul comun de a scadea tensiunea superficiala a lichidelor in care sunt dizolvati. actiunea lor toxica pentru om si animal – justifica intereseul general pentru acest nou tip de poluant al apelor. s-a simtit nevoia prepararii unor agenti de curatire care sa nu prezinte acest inconvenient. 5 . Din cauza ca sapunurile prezinta neajunsul de a nu putea fi utilizate in medii acide sau in apele dure.Alchil sulfati: R-OSO3-M+. S-a ajuns astfel la prepararea de detergenti sintetici. .Saruri solubile ale acizilor carboxilici : RCOO-M+( M+ . Multiplele neajunsuri pe care le determina prezena detergentilor in concentratii crescute in susrsele de apa – formare de spuma.Alchil sulfonati liniari:R-SO3-M+. incat astazi nici industria si nici economia casnica nu se mai pot lipsi de ei .Sulfati ai alcoolilor etexilati: R-(O-CH2-CH2-)X-O-SO3-M+ b) Neionici( grupele hidrofile fiind: -OH. etc) cum ar fi: . -NH. cel mai utilizat fiind Na+). secundare si tertiare precum si N+ din sarurile cuaternare de amoniu) cum ar fi: . In ultimile decenii. mult mai eficienti si economici decat sapunurile. sarurile alcaline ale acizilor grasi superiori. motiv pentru care. animo primare. . motiv pentru care sunt denumiti si agenti de suprafata. -CH2-CH2-O-) cum ar fi: . Dupa natura grupei hidrofile detergentii de clasifica in : a) Anionici (grupele hidrofile fiind :-COO-. proprietate conferita de existent in structura molecule sale a unei grupe cu tendinte opuse de salubrizare (hidrofobe si hidrofile).OSO3-. Desi difera mult uni de altii din punct de vedere fizic si chimic. modificari defavorabile ale proprietetilor organoleptice ale apei de baut.cationul unui metal alcalin. Detergentii sunt substante care poseda proprietati de curatire.Alchilfenoli etoxilati : R-C6H4(-O-CH2-CH2-)X-OH. SO3-. dupa cel de-al doilea razboi mondial. c) Cationici (grupele hidrofile fiind: -NH2. folosirea detergentilor in gospodarie si industrie – in industria texila indeosebi – a atins un grad atat de inalt. dificultati in prelucrarea apelor de suprafata.

iar prin dizolvarea in apa se comporta neutru. Intr-adevar. Actiunea de spalare a detergentilor se explica prin orientarea particulara a catenei atomilor de carbon in raport cu suprafata obiectului de spalat. Ei nu sunt influentati de duritatea ori de aciditatea apei.1.Fig. Lenjeria spalata cu detergenti sintetici nu pastreaza miros specific. cat si cu apa rece. moleculele de detergenti se acumuleaza cu suprafata de contact dintre solutia apoasa si corpul 6 . iar simplificarea prosesului de spalare a dus mai usor la automatizarea acestuia. crutandu-se astfel fibra si culoarea tesaturii spalate. noii detergenti sintetici prezinta remarcabile proprietati de spalare si mari avantaje fata de sapun. Prin micsorarea tensiunii superficiale a apei. dau spuma abundenta si constanta atat cu apa calda.

sulfonice etc (21).1) Dupa natura gruparii polare hidrofile. 2. detergentii cationici sunt reprezentati prin saruri de amoniu cuaternar. cu afinitate pentru apa (SO3Na) – grupare hidrofila – se indreapta spre apa. ale caror grupa hidrofile. detergentii neionici rezulta din polimerizarea mai multor molecule de oxid de etilena pe corpi prezentand un hidrogen mobil. Formulele tip ale acestor detergenti pot fi reprezentate dupa cum urmeaza: 1. impedica particulele de impuritati sa se aseze din nou pe obiectul spalat (1. 7 . se disting doua mari clase de detergenti: detergenti ionici (anionici si cationici) si detergenti neionici . reprezentati indeosebi prin: Functiunile SO3. De exemplu.sau O-SO3. de tipul: in care: R1-R2-R3 corespund unor catene liniare R4 corespunde adesea unui lant aromatic X corespunde unui halogen sau radical acid oarecare 3. dispunandu-se astfel incat catena atomilor de carbon se indreapta spre suprafata obiectului de spalat – grupare lipofila – in timp ce cealalta extremitate a lantului. detergenti anionici. tiosulfurice. aflandu-se spre periferie.43) (fig.23. Moleculele de detergent care acopera suprafata obiectului de curatat desfac particulele de murdarie (grasime si alte impuritati).scufundat in solutie pentru a fi spalat.pot fi inlocuite prin functiile fosforice.

perborati. de alkilbenzen-sulfonati (ABS).un alcool va rfeactiona succesiv cu un numar de molecule de oxid de etilena pentru a forma un nou alcool polioxietilen de tipul urmator: Aceste lanturi polioxietilenice se pot fixa pe: acizii grasi. amine.) Prezentam alaturat. amide grase etc. apretare. compozitia a 3 varietati de detergenti din care rezulta ca aceste saruri sodice sunt prezente in toate 3 formule (31) Substantele componente ale detergentilor care ajung in apele reziduale si cu acestea in sursele de apa privin din: a) diversele intreprinderi industriale care folosesc detergentii sintetici (intreprinderi textile. care in general este ABS. sulfati. etc. silicati. etc) sau care prepara detergenti. indeosebi. si o serie de substante adjuvante(un amestec de saruri sodice: fosfati. 8 . Utilizarea cea mai larga o au detergentii anionici. Majoritatea detergentilor sintetici existenti in comert au doi constituenti majori: detergentul. folositi intr-o proportie de peste 75% sun sunt reprezentati. de pielarie. vopsire. agentul tensioactiv. alcoolii grasi. (31). carbonati. alchilfenoli.

neobservata multa vreme. In astfel de imrejurari. CAPITOLUL IV . Intr-o anumita concentratie. se ingereaza zilnic mici cantitati de detergenti. in cantitati ce ajung pana la 100 mg/l in apele reziduale rezultate de la spalatorii. germeni si virusuri etc. Dupa unii autori. O serie de autori afirma ca detergentii ar putea mari permeabilitatea solurilor si favoriza patrunderea altor substante poluante. 5 mg/l in apele de suprafata si 2. Prin apa de baut poluata cu detergenti. masurile de remediere necesita ani de zile pentru a da rezultate satisfacatoare si pentru a produce autopurificarea apei.b) folosirea menajera a detergentilor si utilizarea lor pentru curatirea strazilor. printre acestea mentionam: 9 . c) terenurile agricole tratate cu insecticide ori fugicide care contin detergenti. care in mod normal ar fi retinute in sol. Gradul de toxicitate al acestor detergenti pare deci a fi destul de redus. prin fructe. 10 mg/l in apele reziduale orasenesti. ar putea traversa straturile din sol in prezenta detergentilor. Doza letala pentru un adult este de 65 kg ar fi de 80 g detergent. ajungand pana la panzele subterane de apa. care nu ar exercita efecte nocive asupra sanatatii omului si animalului.PROCESE DE EPURARE Tinand seama de faptul ca detergentii se gasesc astazi pretutindeni in sursele de apa.5 mg/l in unele surse subterane de apa . se pune problema modalitatilor de indepartare a lor prin procese de epurarea a apelor reziduale si de tratare a apelor de suprafata. Detergentii sintetici provoaca si unele dificultati in prelucrarea apelor reziduale si a celor de suprafata. pana cand panza subterana de apa este interesata pe o mare intindere. detergentii favorizeaza mentinerea in suspensie a substantelor fin divizate. crescand incarcatura in aceste substante a efluentului. Poluarea apelor subterane cu ABS constituie o problema mult mai serioasa decat poluarea apelor de suprafata. Aceste substante. deoarece poate ramane insidioasa. prezenta detergentilor in apa supusa decantarii. ca si prin vesela etc. motiv pentru care foarte putine dintre ele au intrat in practica curenta. detergentii maresc viteza de decantare a particulelor mai mari de 25 de microni in timp ce sedimentarea particulelor sub 25 microni este incetinita. legume si alte produse alimentare spalate cu aceeasi apa. ca substante gudronoase cancerigene. Dupa alti autori. provoaca o sedimentare ceva mai redusa a substantelor in suspensie. Exista multe posibilitati a caror eficienta este insa uneori destul de redusa.

nisip-a dat. intr-un timp scurt nu ridica probleme pentru instalatiile de epurare si pentru protectia sanitara a cursurilor de apa. Detergentii sintetizati in ultima vreme. persista pana la mari distante de locurile de deversare. Odata cu utilizarea detergentilor sintetici anionici de tip ABS pe scara tot mai larga. Dat fiin faptul ca detergentii sunt absorbiti la suprafata particulelor solide aflate in suspensie. Adaugarea unui detergent cationic la o solutie de deteregent anionic duce la formarea unui precipitat si deci la posibilitatea imdepartarii lui (39. “detergenti duri” este foarte lenta. s-a propus folosirea de coagulanti pentru deternimarea detergentilor din ape. CAPITOLUL V – DEGRADAREA DETERGENTILOR Rata de degradare a acestor detergenti. b) Precipitarea cu ajutorul unui agent cationic. cu ajutorul catalizatorilor si a apei oxinate. ABS este insa foarte greu de atacat. rezultate mediocre (3. 7. 19). d) Adsorbtia deteregentilor cu diverse substante adsorbante-carbune activ. aluminiu activat. bentonita asociata cu sulfatul de alumiu sau aceasta din urma asociat cu silicatul de sodiu activat sau rezultate mediocre. Detergentii moi isi datoresc biodgradabiliatea lor usoara faptului ca in m.a) Oxidarea detergentilor absorbiti la suprafata in strat molecular. In acest fel se oxideaza rapid laurilsulfatii. iar ajunsi in cursurile de apa. c) Eliminarea prin coagulanti. Carbunele activat si carbunele activat impreuna cu sulfatul de aluminiu au dat cele ma bune rezultate dupa SIGWARD si WESLEY.olecula lor sunt continute catene liniare si nu ramificate. e) Schimbatorii de ioni pot elimina pana la 99% din detergenti. descompunerea lor pe scara biologica foarte anevoioasa si partiala a ridicat probleme dificile privind indepartarea or in statiile de epurare si protectia sanitara a cursurilor de apa. Felul si amplasarea ramificarilor in structura hidrocarburilor 10 . f) Spumarea provoacata prin aerare poate elimina pana la 85-95% sin detergenti data fiin concentrarea puternia a detergentilor in spuma Procedeul cel mai eficient de indepartare a detergentilor din apele reziduale ramane acel al biodegradarii lor sub influenta florei microbiene si a enzinelor acesteia. de asemenea. asa cum contin detergentii duri. Atat timp cat a fost folosit sapunul ca agent de spalare. Sulfatul de aluminiu. Ei nu se degradeaza in statiile de epuratie decat intr-o proportie de 2030%.40). sulfatul feeric. “deteregentii moi” se caracterizeaza prin aceia ca sunt usor degradabili pana la o proportie de 90%-in statiile de epuratie si cursurile de apa. biodegradabiltatea lui usoara. pamant de diatomee.

cu cat creste si rezistenta lui la degradarea biologica. Peste C12 viteza de degradare scade din nou pana la C14-C15 pentru ca de la C16 la C18 viteza sa creasca iar. Factorii de care depinde viteza de degradare biologica a detergentilor sunt: 1. Fig. lungimea lantului hidrocarburii: cu cat creste lungimea lantului alkilic. Cu cat amplasarea ramificatiilor in constitutia unui ABS creste. dar fara a atinge viteza de degradare a C12 (fig.2). Degradarea biologica intampina dificultati.2. cand se atinge cea mai mare viteza de degradare (fig. cu atat se vor obtine detergenti mai greu degradabili.3) 11 . Cu cat hidrocarburile alifatice folosite la fabricarea deteregntilor vor fi mai puternic ramificate. mai ales cand sunt prezenti izomeri care contin atomi de carbon cuaternari la locul de legatura dintre inelul benzenic si catena bidrocarburii.alifatice utilizate la fabricarea detergentilor de tip ABS au o foarte mare importanta asupra comporatrii lor biologice in apele reziduale si apele de suprafata. cu atat viteza de degradare a detergentului este mai crescuta. Viteza de degradare creste la C6 pa na la C12.

4. 3.) Fig.2. Ramificarea catenei: a) prezenta unei grupari metilice fie la extremitatea lantului. Pozitia radicalului fenil: cu cat radicalul fenil se gaseste mai spre centrul lantului alkilic. fie langa fenil intarzie putin degradarea (tabelul. Pozitia sulfatului: pozitia para a sulfatului face ca ABS sa fie mult mai repede degradat decat pozitia orto.4) 4. cu atat degradarea este mai dificila (fig. (fig.1) 12 .3.

9 mg/l (%) 1-Fenil-8.61 13 .8-dimetilnonan 35 Fractia ramasa la 11 zile 18 zile 41 zile 4. Biodegradarea in apa de rau a ABS cuaternar terminal Tabelul nr.2 mg/l 3. are un efect slab asupra vitezei de degradare a compusului (fig.0 mg/l 0.5) c) atunci cand gruparea fenil-sulfonat este la un capat. b) gruparea cuaternara putrnic ramificata la un capat al lantului. iar celalalt capat este blocat de o structura cuaternara.Fig.57 0. degradarea este mult mai dificila. mai lenta si dupa o perioada de inductie mai lunga. in tabelul 2 sunt tipurile de detergenti cunoscuti ca greu degradabili. langa fenil.1 Compusul Compozitia initiala 9.4.59 0.5 mg/l 3.

69 0.30 Fig. se poate efectua imitand in laborator cele doua procedee curente de epurare a apei: filtrarea biologica si cu namol activat. 14 .9-dimetildecan Total 34 31 100 0.6-Fenildodecan 1-Fenil-9.05 0.35 0 0. adica a vitezei de descompunere si eliminare a lor in timp. Aprecierea biodegradabilitatii detergentilor.5.11 0.

astfel: a) detereminarea cu regularitate a cantitatilor de detergenti in efluentul statilor de epuratie.23 0. ar putea fi rezumate in linii mari. in apele de suprafata si subterane si in retelele de distributie. 15 .4 mg/l (%) 44 38 18 100 4 zile la 2.36 0.6 Biodegradabilitatea in apa de rau a unui amestec de ABS cu lungimea lantului de C11 Tabelul nr.Fig.2 Compusul 1-Fenilundecan 2-Fenildodecan 1-Fenil-10metilundecan Total 0 zile l a7.2 mg/l (%) 33 46 21 Fractiunea ramasa la 4 zile 0. care constituie o preocupare in intreaga lume.36 Controlul poluarii surselor de apa cu deteregenti si masurile de combatere a acestei poluari.

CAPITOLUL VI . decelarea in cantitati destul de importante intr-o buna parte din raurile noastre a prezentei detergentilor. deci in aceste cantitati un prezinta pericol de toxicitate. masurile de protectie sanitara a surselor de apa impotriva poluarii cu detergenti trebuie sa constituie o preocupare sustinuta a tuturor organelor de sarcina carora cad aceste atributii. rezulta ca si in tara noastra. Profilarea industriei detergentilor pe fabricarea de produsi usor degradabili biologic in statiile de epurare si cursurile de apa. ca si n majoritatea tarilor din lume. peste cantitatile admise. poate duce la formarea de spuma si gust particular. epurarea riguroasa a tuturor afluentilor industriali si menajeri ce contin detergenti si elaborarea unor masuri legislative in acest scop ar putea constitui un stavilar pus din vreme. in vederea introducerii de noi metode de tratare a apelor reziduale sau de ameliorare a actualelor metode. dat fiind pe de o parte consumul tot mai crescut de detergenti sintetici. prezenta detergentilor. concentratii crescute de detergenti in sursele de apa de suprafata indica nivele crescute de poluare cu ape reziduale menajere. Totodata. pentru a realiza o descompunere mai rapida si mai completa a detergentilor d) cercetarea posibilitatilor de fabricare a unor detergenti pe baza de substante usor oxidabile in actualele statii de epurare a apelor reziduale. problema impurificarii apelor cu detergenti se pune cu seriozitate. 16 . tehnico-economice etc.b) imbunatatirea metodelor de determinare a cantitatilor mici de detergenti sintetici anionici din apele reziduale brute c) efectuarea de cercetari. impotriva cresterii poluarii surselor de apa cu detergenti si a consecintelor lor sanitare. iar pe de alta parte.CONCLUZII Din cele prezentate. De acees. In apa de baut.

html http://www.ro/domenii_sectoare/noua_varianta_02_12.minind.http://www.pdf .Bibliografie .Ionescu T.www. Constantinescu S.html#deterge nti . Bucuresti . Boltus Gorundeanu.mediu.md/file/publicati/mediu%20amb/05/38-41.greenmedia.ro 17 .anpm.md/ora-ecologica-poluantii-organici-persistentimediul-si-sanatatea-57.http://ro. Motoc M (1964) – “Ape industriale si reziduale” Editura Tehnica.gov.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful