Inspectoratul Ş Judeţ Bihor colar ean Casa Corpului Didactic a Judeţ Bihor ului

Inspectoratul Ş Judeţ Bihor colar ean

Casa Corpului Didactic a Judeţ Bihor ului

Apare cu binecuvântarea Preasfinţ itului Pă Sofronie, rinte Episcopul Oradiei

ISSN 2069 - 3370

Oradea 2010

Colectivul de redacþie:
Preş edinte de onoare: Preasfinţ Pă Sofronie Drincec, Episcopul Oradiei itul rinte Preş edinte: Pr. Prof. Florin Negruţ iu Secretar: Pr. Prof. Dorel Leucea Membri: Prof. Mariana Bojan Prof. Că Perţ lin e Prof. Diana Nichita

2

,,A educa înseamnă cultiva cură sufleteascăi a ţ enia ş buna-cuviinţ copiilor ştinerilor, a-l creş pe copil ăa i te moral ş evlavie, a avea grijă sufletul lui, a-i modela i în de inteligenţ a forma un atlet pentru Hristos; pe scurt, a a, te îngriji de mântuirea sufletului lui. Educaţ este ia asemenea unei arte: artămai mare decât aceasta nu existăpentru cădacă , , toate artele aduc un folos pentru lumea de aici, arta educaţ se să eş în vederea iei vârşte accederii la lumea viitoare.” (Sfântul Ioan Hrisostom)

3

Cuprins:
Gomboş Stelian (consilier - Secretariatul de Stat pentru Culte) Teologia se poate afla oricând într-un dialog onest cu Ş a tiinţ Ardelean Daniel (Ş coala cu clasele I-VIII Bată : r) Petru Movilă un sfânt de neam român în slujba bisericii dreptmă ritoare. Canonizarea mitropolitului Petru Movilă Kievului (1596-1646) al Ciocă Cristina (Ş nel coala cu clasele I-VIII George Enescu – Nă vodari, jud. Constanţ a) Autoevaluarea elevilor la disciplina religie Fă Dan Adrian (Ş rcuţ coala cu clasele I-VIII Nr. 16 Oradea; Liceul Teologic Ortodox Episcop Roman Ciorogariu Oradea) : Sfânta Liturghie – rugă ciunea Bisericii Fă Mioara Ioana (Liceul Teoretic Lucian Blaga Oradea) : rcuţ Sfânta Scriptură cartea Bisericii – Iakab Gabriel Karol (Ș coala cu clasele I-VIII Nicolae Popoviciu Beiuș: ) Dreptul de a iubi Juncu Vasile (Liceul Teoretic Aurel Lază Oradea) : r Puterea gândurilor Leucea Dorel Mircea (Liceul Teologic Ortodox Episcop Roman Ciorogariu Oradea) : Erezia bogomilistă doctrină i evoluţ istorică : ş ie Nichita Diana (Ş coala cu clasele I-VIII Dimitrie Cantemir Oradea): Naş terea Domnului şadevă Evangheliilor i rul Nojea Traian (Ş coala cu clasele I-VIII Dră ti) geş Altarul, izvor al tuturor Tainelor Norme tehnice de redactare a materialelor destinate publică în revista ,,Dască rii lul creş tin” 47 39 37 33 31 28 24 20 16 13 5

4

Am întâlnit oameni de ş ăcare. Dr. Adrian Lemeni predă din anul 1999. există tiinţ . în judeţ Alba. iei“. plecând de la diferite cercetă oneste în diverse domenii de vârf ale i ri ş ei. i Facultatea de Teologie Ortodoxă Bucureş Din luna februarie anul 2009 este Secretar de Stat din ti. unor stagii de pregă la Institutul de la Bossey. în mediile intelectuale dialogul dintre teologie şş ă i tiinţ ? Conf. cum este privit astă în mediile : zi. inclusiv cunoaş terea religioasă „Plină .În ceea ce priveş un posibil dialog dintre teologie ş te i ş ăexistă interes. recunosc şîşasumă tiinţ i i limitele proprii. dupăzeci de ani de cercetare. cu teza „Sensul eshatologic al creaţ beneficiar al . în cele ce urmează vă . Univ.Domnule profesor Adrian Lemeni. prin exagerare. Dr. care s-a încheiat în 1995. Astă putem articula un dialog onest între teologie şş ă Uneori. cunoaş aprofundate în domeniul ş elor exacte. considerăcăunica formăde cunoaş legitimăş autenticăeste cea datăde cunoaş tere i terea ş ificăCu toate acestea. au ută tiinţ dobândit o disponibilitate de a primi adevă de viaţ rul ăreligios. pentru Culte în cadrul Guvernului României. universitare.“ tatea Ortodoxiei trebuie mă rturisităşcelor i care au că ri oneste. Instrucţ în domeniul tehnic. la Cugir. Univ. Adrian Lemeni a absolvit mai întâi Liceul de scut ul Matematică -Fizicădin oraş natal. i Catolic din Paris.Conferenţ în cadrul iei .“ Ca atare. iar Universită Bucureş Facultatea de Teologie Ortodoxăş Secretar de Stat pentru Culte în ţ ii ti. im zi. Adrian Lemeni: . supunem atenţ dumneavoastră un interviu cu domnul Adrian Lemeni . 5 . Elveţ şal studiilor post-doctorale la Institutul tire ia. cu ul ia obţ inerea licenţ în specializarea Ingineria sistemelor de producţ i-a dat posibilitatea ei ie. i cadrul Guvernului României Stelian Gomboş . îşdau seama de limitele interne ale cercetă ş ifice şse aratădeschiş că alte forme de i rii tiinţ i i tre cunoaş tere. din anul 2002. specifice demersului de cercetare ş ifică tiinţ ceea ce-i face săfie deschişdialogului cu alte forme de cunoaş Tră astă totuş într-o societate i tere. La aceasta s-a adă terii tiinţ ugat o pregă teologică tire solidă Doctor în Teologie. se zi i tiinţ. savanţde vârf care depăesc această i ş poziţ de autosuficienţ ie ă . Teologia dogmaticăş fundamentalăla . care. atât din partea teologilor. i. există tiinţ . cât şdin partea unor i savanţ redutabili.Teologia se poate afla oricând într-un dialog onest cu Ş a tiinţ (Interviu cu domnul Conf. un deschideri reciproce. Adrian Lemeni – Secretar de Stat pentru Culte) Nă în anul 1971.

Fericitul Augustin şcei care i-au i i urmat au prezentat un fel de separare între „cetatea lui Dumnezeu“ ş„cetatea terestră Orientarea i “.L. . Platon spune că aceasta este 6 . al Tradiţ ortodoxe. punctul de cotitură semnificativ îl va reprezenta Galileo Galilei. care a ri poate fi înţ eleasă o ofensivă ca înspre terestru. are un corespondent.este dominat.. care a ajuns triumfă toare ş i orgolioasăimpunându-se în forma ei maximăîn secolul al XX-lea. inclusiv cunoaş terea religioasă De asemenea. savanţ i care depăesc aceastăpoziţ de autosuficienţ i îşdau seama de limitele interne ale cercetă ş ie ăş i rii ş ifice. de a valorifica semnificaţ tiinţ i. . prin exagerare. oamenii spunând: dacă nu am cucerit Ierusalimul ceresc sau dacăIeruslimul ceresc nu a venit la noi. ialului foarte cuprinză al Tradiţ teologice ş în mod special. se considerăcăunica formăde cunoaş legitimăş . . premise de ale lui au fost interpretate ulterior în mod exagerat. dar aş vrea să punctez că odată scolastica şpoate chiar la începutul mileniului al II-lea. care. tere i autentică este cea dată cunoaş de terea ş ificăCu toate acestea. Ş odată el. cu ă . se constată schimbare în o mentalitatea colectivăPrimul mileniu . i l-am menţ ionat pe Platon. anumite punţde legă i turăcă cunoaş tre terea ş ificăş mai ales. ia să .Ar fi mult de discutat în prezentarea unui asemenea parcurs. A. i cu vine impunerea ş ei moderne şare loc o ră tiinţ i sturnare de paradigm㪠pentru că . tor iei i. . Evident. . inclusiv în planul cunoaş terii.dominată ceea ce înseamnă de puterea epistemologică ş ei. iile filosofice ale unor descoperiri din ş ăcare pot fi exploatate din perspectiva potenţ tiinţ . Nu trebuie în nici un caz să blamă pe Fericitul Augustin de asta.. Practic. de filosofia lui Platon. vreau săreamintesc căfilosofia lui sintetiza gândirea unei paradigme ancorate în Tradiţ în sensul că ie. această schimbare de mentalitate.Faceţo scurtăistorie a acestei ascensiuni a raţ i iunii. i iul Fericitul Augustin şcei care i-au urmat. Dar e clar că existat o separare a între natural ş supranatural. însănu s-a întâmplat în Tradiţ ră riteanăinfluenţ de teologia Sfinţ .G. existăo preocupare de a stabili . Acest lucru. ată ilor Pă i. . Spiritul cruciadelor este o expresie foarte concretă acestei schimbă de mentalitate. cu i există aş o teptare înfriguratăa celei de-a doua veniri a Mântuitorului. aceasta conducând la separarea în planul cunoaş între raţ ş i terii iune i credinţ Lucrurile acestea au fost dezvoltate în scolastică La începutul mileniului al II-lea. să cucerim pe cel -l terestru. în plan istoric. accentuatăspre „cetatea lui Dumnezeu“ a favorizat o separare între lumea de aici ş lumea de i dincolo. prin . ş a are o autoritate cu a tiinţ tiinţ totul deosebită Uneori.ş mărefer aici la spaţ occidental . există tiinţ . . de partea cealaltă în mediul teologic.. când. iei „Dialogul nu înseamnă dizolvarea identităilor“ ţ S. mai ales la vârf.. În felul acesta. Dimpotrivămulte rinţ -l m . accentul era pus pe contemplarea lumii ideilor. în jurul anului 1000. se aratădeschiş că alte forme de cunoaş tiinţ i tre tere.

ajungem la o descentralizare. atât pentru secolul al XVIII-lea. la o rupere a lumii de că suportul ei tre fundamental. în secolele XVIII-XIX. Bineînţ eles. au apă voci foarte autorizate din ş ă care . ie . spectaculoase din domeniile de vârf ale cercetă ş ifice. rui „S-a ajuns până acolo încât se crede că i teologia este o ş ă ş tiinţ“ S. . . se schimbă . care ar putea da o turnurădialogului ş ă tiinţ -teologie? A. în care. constată asemenea presiuni ale m ideologiei. ia timpul iluminismului. rut tiinţ . dar ş pentru secolul al i XIX-lea. . depăesc aceastăpoziţ bazatăpe autosuficienţ Apare o turnurăsemnificativă care pleacădin ş ie ă . explicând lumea plecând de la datele lumii.În ş eles. de fapt. . Spectaculos este că în secolul XX. se declară iva. i rturie a fiecă demers în parte. secolul iluminismului. . considerat „veacul necredinţ în care cercetează ei“. după aceea. Din pă cate. nu înseamnădizolvarea identită i tiinţ . astă suntem într-un context. descrie fenomenele fizice. observă că m doar câţ 5-6. plecând de la rezultatele tiinţ zi. această viziune ş cunoaş i terea sigură devine cunoaş terea lumii vizibile. cu atât teoria respectivăeste mai veridică Rezultatele fizicii clasice. „Religia oamenilor de ş ă care.cunoaş terea adevă . pe matematizarea teoriilor. vreo 10-15 se declară sceptici.G. Adică rată ceea ce ţ de lumea ideilor era cunoaş ine terea sigurăiar cunoaş . opiniile a aproximativ 400 de savanţ i.Care ar fi resursele Ortodoxiei particulare. astfel încât. filosofic. practic. ş a modernăse dezvoltă tiinţ pornind de la aceste premize. elaboratăde Galilei şNewton. i. pe verificarea rezultatelor în cadrul unei anumite teorii. putem articula un dialog onest între rii tiinţ teologie ş ş ă Dialogul. toare. . iar restul se declară credincioş i. bineînţ de relaţ cu Dumnezeul cel viu. În felul acesta. 7 .L. pe matematizarea fenomenelor fizice. Există carte a lui Denert. face o tiinţ “. foarte interesant. se poate vedea ei i tiinţ . rturie foarte consistentă generoasă cuprinză . anumite statistici. Se încearcă fie pus absolut totul într-o ecuaţ ş cu cât avem o ecuaţ mai clarăcare să să ie. în termenii autonomiză raţ rii iunii. punând accentul pe experiment empiric. care este de natură transcendentă i. au fost interpretate pe o anumităfilieră într-un anumit context i . Practic. al pozitivismului. problematică relaţ dintre teologie şş ăCa unul a iei i tiinţ . atei. o responsabilitate a teologiei ortodoxe de a da o mă rturie specificăa ceea ce înseamnăpropria Tradiţ o mă ie.Din perspectiva importanţ dialogului dintre teologie şş ă cred. interiorul ş ei. ţ ci asumarea propriei ilor. nu mai avem nevoie de alt reper. ea nu este suficient asumată i actualizatăinclusiv în această ş . terea realită empirice era cunoaş ţ ii terea aproximativă nesigură Odatăcu modernitatea. identită dar în care îşface loc o mă ţ i. Dacă vedem rezultatele statisticilor lui. iar cunoaş terea aproximativădevine cunoaş terea lumii supranaturale.

ăa rului. i i elor academice. între ş a teologică i ş ele din alte domenii. Existăazi. it Acest dialog dintre teologie ş ş ănu trebuie săfie. nu se înţ tiinţ ţ ii elege faptul că teologia nu se epuizează dimensiunea ei academic㪠vorbim aici de asumarea şrespectarea exigenţ în . i domenii de reflecţ sau de investigaţ ie ie. în lumea anglo-saxonă la care participăteologia protestantă neoprotestantăsau . în rut ri i . o anexăa unei i tiinţ i mentalită care încearcăsă justifice pe Dumnezeu raţ ţ i -L ional.Mesajul Ortodoxiei este unul pozitiv. i tiinţ i . mod special. tiinţ . ca manierăde viaţ ancoratăîn conş a eclezială este o experienţ Adevă ă . se simte nevoia asumă şvalorifică Tradiţ specifice a ortodoxiei i tiinţ . Vorbim aici de ceea ce înseamnăputerea Adevă ruluiHristos. Despre relaţ dintre teologie şş ă ia i tiinţau apă mii de lucră ş studii. i rilor 8 . S-a ajuns pânăacolo încât se crede căş teologia este o ş ă Ş atunci avem. protestante sau teologiei romano-catolice. rul. . Din pă cate. i tiinţ . Nu fac o pledoarie pentru eludarea acestor exigenţ dimpotrivă Trebuie pă e. iunii. de valorificare a potenţ i ialului Tradiţ iei ortodoxe.care sunt implicat de mai mult timp în acest dialog dintre teologie ş ş ă pot spune căsunt i tiinţ . . i tiinţ . Am avut ocazia sădiscut cu mai multe persoane şmi-am dat seama căexistă i această percepţ plecând chiar de la denumirea domeniului. teologie şş ă ie. Vorbim de un dialog dintre teologie şş ă dezvoltat mai ales din perspectiva teologiei i tiinţ . Hristos-Adevă Care este tră într-un anumit fel. În mod special. acest dialog în interiorul ş ei academice. existăo insuficientădezvoltare a perspectivei ortodoxe în dialogul dintre teologie şş ăDe aceea. stratăş i valorificatăconş a căteologia nu se epuizeazăîn ceea ce înseamnădimensiunea academică tiinţ . în acelaş timp. Deci. sau să i justifice experienţ -ş a religioasăsau credinţ plecând doar de la datele raţ a. iată cum putem vorbi de o dezvoltare în acest domeniu. practic. foarte determinat şmotivat în acest demers de cercetare. Nu tiinţ tiinţ ş tiinţ este bine individualizată conş a identită profunde a teologiei. în lumea anglo-saxonă există . . rii i rii iei în acest dialog. multe“ S. a Adevă rului întrupat printr-un mod de a fi. diferite perspective de abordare a dialogului dintre teologie şş ă . teologia anglicană Ş în cazul teologiei romano-catolice existăo dezvoltare remarcabilăcu . i. „În acest dialog dintre teologie ş ş ă cred căOrtodoxia poate săspunăfoarte i tiinţ.G. Poate el să ajungă forma lui vie la oamenii în de ş ăcare sunt cufundaţîn adâncul cercetă lor? tiinţ . Un francez spunea foarte bine că Dumnezeu nu are nevoie de avocaţ ci de martori. teologia. în lume. constituit un domeniu şexistă i discipline academice în acest sens.

Hristos Domnul.G. în viitorul . Dacăreuş să im evidenţ fundamentele patristice. Plină tatea Ortodoxiei trebuie mă rturisită i ş celor care au că ri oneste. ancorat şîn Tradiţ eclezialăAlexei Nesteruk. Care este i împă ş în cadrul Bisericii. cu că ri oneste. împreunăcu alţcolegi. ie . Prin ea se încearcă recuperarea şasumarea reperelor patristice în dialogul actual dintre teologie şş ă i i tiinţ . mari dască ai lumii. i i ional. Nu i tiinţ . Am încercat. relaţ dintre teologie ş ş ă cred căputem veni cu ceva consistent. Dumnezeul acestei lumi. binecuvântarea Prea Fericitului Pă rinte Patriarh Daniel.. Trebuie săfim foarte atenţ De multe ori. Este puterea de viaţ sine a ie. mai mult. în care s-au nevoit sfinţ Bisericii. au dobândit o disponibilitate de a primi adevă de viaţ ută rul ă religios. sfinţ enie. Or. s-ar ceda ceva din plină o în . în interiorul Tradiţ . tatea Ortodoxiei. credem că suficient să ancoraţ această este fim i în Tradiţ fă s-o cunoaş ş cu atât ie. ia itoare. implicaţş ei în acest dialog. iei ortodoxe. noi mă rturisim plină tatea Ortodoxiei. Se crede că în felul acesta. în interiorul unei Tradiţ pline de viaţ care conduce înspre rtăit ii ă . am întâlnit mulţoameni de ş ă ută i tiinţcare. din perioada interbelică tă i. m m apropiat. ci doar deschizând această . avem o teamămai veche. asumate în conş a eclezială în iem tiinţ . înregimentă Tradiţ ortodoxăla datele Ş ei. ăîn Bisericii lui Iisus Hristos. ră tem. i perspectivă care n-a fost aprofundată până momentul de faţ în ă . . al teologiei în politic? La noi pă un este proaspă teama de ideologizare ş apoi. noi avem responsabilitatea de a da mă im rturie în faţlumii. săfie publicatălucrarea „Repere patristice în dialogul dintre teologie ş ş ă cu i tiinţ “. Nu. . plecând de la zeci de ani de cercetare. Poate de m ia tiinţ a aceea există rezervă mediul teologiei.. s-o tră autentic. Ş putem deschide o iile i tiinţ . într-o formăincipientă Trebuie săcontinuă în acest sens. A apă de curând o lucrare a unui cosmolog rus. Coordonez aceastălucrare în care sunt implicate persoane de la diferite centre universitare semnificative din România. aş cum se poate crede eronat uneori. De acest adevă dămă r rturie Tradiţ ortodoxă Tradiţ sfinţ ia . i. De exemplu. Inclusiv a în acest dialog dintre teologie ş ş ă cred căOrtodoxia poate săspunăfoarte multe. i. Domnul istoriei ş Domnul cosmosului. sădezvoltă această i i i m perspectivă Ea este insuficient aprofundatăş în contextul românesc ş în cel internaţ . care încearcă prezinte această să perspectivădar fă să fi dezvoltat. Vorbim de o responsabilitate care trebuie ii li asumată nu din triumfalism. Teologia este experienţ adevă a rului dumnezeisc de viaţş în Tradiţ ortodoxă a lui Iisus ă i.În ce fel ar putea să trundă mesaj viu al Biserici. 9 . Speră ca.A.L. ră o abordare. „Cred foarte mult în roadele acestui efort de împă ş a Tradiţ vii a Bisericii“ rtăire iei S.Puterea Ortodoxiei stăîn afirmaţ nu în negare. . rut i ia .

L. Avem nevoie de o zi. ce fac săne concentră doar pe ceea ce înseamnăexistenţ de aici. care valorile sunt inversate de multe ori. Dumnezeu ne-a dat foarte multe daruri prin oameni care s-au nevoit.atunci când o generaţ de intelectuali au încercat sărecupereze Tradiţ ş totul a fost manipulat ie ia i spre extremism politic. fie căe vorba de alte categorii. dând dovadăde spirit de deschidere şde iei. suntem ii victime ale propriilor noastre agende şpierdem din vedere tocmai ceea ce este esenţ ceea ce dă i ial. pe suntem interpreţai Tradiţ i iei.G. Astă oricum tră într-o lume dominatăde ideologii. în special.Cum ar fi posibil ca acest mesaj de viaţ necesar unei lumi îmbă ă . . Avem nevoie de asemenea atitudini. i tră într-o lume marcată agitaţ într-o lume care se deplasează im de ie. Eu cred însăfoarte mult în zi i resursele Tradiţ care ne explică noi. Dar eu cred foarte mult cămai ales prin tiinţ învă mânt se poate face acest lucru. Ş în context românesc. pă la A. Cred foarte mult în roadele acestui efort de împă ş a Tradiţ vii a Bisericii. fă ră ideologizare. cultivat în istorie. Acest lucru se întâmplămai multor oameni. este nevoie ca rezultatele acestui dialog săfie mediatizate. Pentru cei care au ş . statornicie. se pune mai ales problema întoarcerii spre ceea ţ i. E nevoie de un efort. În sistemul educaţ ţ ă ional avem nevoie de oameni foarte bine 10 . din locul în care suntem. Acest lucru nu cred că este uş El presupune un efort constant de a ne confrunta cu noi înş Ş este foarte greu. A. mai ales în contextul seculariză de astă în rii zi. indiferent de categoria inut ei socială fie căe vorba de oameni politici. i anumite responsabilită cum sunt oamenii politici. fie dobândirea unei anumite poziţ sociale. De multe ori. ine. cultivând cu responsabilitate propria noastră identitate. e totul deosebite. ceva ca să putem da mă rturie de cugetul Bisericii. în modul nostru de a fi. care nu înseamnădoar un depozit din trecut. nu cum credem noi.Bineînţ eles. ră i mult echilibru. . că iei. pentru a fi însemnat cât mai pe larg în conş a opiniei publice. prin sfinţ prin nevoinţ cu i. unde ni se propun false idealuri sau idealuri amă gitoare. im împă ş de ceea ce înseamnăTradiţ vie. ce înseamnă profunzimea acestui popor. fie puterea de tip politic. . Nu.L. conţ existenţ noastre. spre exterioritate. Ş acest demers trebuie fă fă naţ i cut ră ionalisme ieftine.Aici trebuie să facem fiecare. Cred foarte mult în resursele. avem o responsabilitate specială ia i. iar omul de astă nu prea e dispus la efort ş concentrare. Acestea sunt: fie puterea m a banului. în ceea ce înseamnăprofunzimea Tradiţ fă a fi autarhici. trânite şosificate i de o cunoaş excesiv matematizată i ş ificăsă trundă nivelul comun al oamenilor? tere ş tiinţ . pentru că or. rtăire iei „Profesorii de religie trebuie săfie foarte documentaţ ca săfacăfaţ i ăîntrebă rilor elevilor“ S. . rtăire ia Tradiţ presupune fidelitate.

din prisma acestui statut? A. E foarte important ca elevul sănu fie i tiinţ familiarizat cu cliş ideologice. Pot afirma cu toatăconvingerea ş responsabilitatea cărelaţ Stat – Culte i iile religioase din România zilelor noastre se află într-o stare de normalitate. ta este dimensiunea misionarăa teologiei. Profesorii de religie trebuie săfie foarte documentaţ ca săpoatăface faţ cel puţ întrebă i ă . -i informare autentică .se poate dezvolta o conş ăa i tiinţ dialogului. folosească informaţ ia zilelor noastre. atât în învă mântul gimnazial. o familiarizare cu rezultatele de vârf din domeniile ş ei. La fel. cu semnificaţ lor. – În altăordine de idei. provocator. în care să prezentate anumite elemente fie care ţ de posibilitatea acestui dialog. El ră eele mâne „formatat“ în aceste tipare.G. cu excepţ unor incidente ia şevenimente pasagere ori minore. cu o anumitădeschidere faţ ăde ceea ce înseamnă problemele de tip existenţ Avem nevoie de profesori capabili să ial.pregă i.L. facultativ. in rilor care vin din partea elevilor. adevă poate să ajute pe elev săse deschidă să cultive apetitul spre ceea ce înseamnă rat -l . Aici trebuie să fim atenţ i pentru a nu deturna vocaţ teologiei înspre altceva. i i nu . de parteneriat şdialog – fundamentate. elevilor li se spune că omul provine din maimuţ iar la ă . articulate şcertificate i i i 11 . inclusiv în facultă bazate pe ş ă ţ ile tiinţ . S.foarte important . discernă mânt. nici la ş a propriu-zisă Cred căun profesor tiinţ . pe diferite paliere. care-l pot marca pentru totdeauna. în aţ acest domeniu. tiinţ Avem anumite programe. unele cursuri ar fi binevenite. În mediul academic. săfie familiarizaţcu ceea ce se întâmplăîn domeniile ş ei. dar mai ales liceal. să citească prin ochii conş ei ecleziale toate aceste rezultate care vin. din diferite domenii ale ş ei. Ş ei nu mai ş ce săcreadă Mai trebuie lucrat la cultivarea unui i tiu . la Facultatea de Teologie ar fi nevoie de cultivarea in unor elemente care să permită atitudine plină discernă o de mânt. Nu cred că fi ră să ar u existe un curs opţ ional. rat ş Apar atitudini dezbinate. la ora de biologie. Dar o familiarizare cu semnificaţ ia iile rezultatelor de vârf din diferite domenii ale ş ei este foarte necesarătocmai pentru a ară care tiinţ . religie învaţ ăaltceva. nemaiavând acces. i utare. Adolescenţ sunt la tiţ ţ ă ii vârsta marilor întrebă aflaţîntr-o anumităcă ri. Se poate face o familiarizare a studenţ cu tiinţ iile ilor semnificaţ rezultatelor ş ifice la vârf şal modului de a ră iile tiinţ i spunde al teologiei. dacăîmi îngă i o ultimăîntrebare legatăde actuala duiţ dumneavoastră funcţ – aceea de Secretar de Stat pentru Culte – cum vedeţrelaţ Stat – Culte ie i iile Religioase în România postcomunistă i ce experienţputeţ ş ă i spune că i acumulat în ultimii ani. dupăaceea. Ş . care nu se bazeazădoar pe lozinci. tiinţ de cele mai multe ori. cu proiecte concrete. ca ei să tiinţ nu ră mână complexaţşsă cultive o atitudine negativistă Trebuie neapă depăit negativismul. prin care săorganiză întâlniri cu m profesorii de religie. pentru a-i familiariza cu rezultatele din diferite domenii ale ş ei.

dispoziţ ş responsabilitate dialogul – atât de ie i necesar.de noua Lege a Cultelor – Legea nr.Acestea fiind zise. S. şrelaţ dintre Stat şCulte. În ce măpriveş pe mine personal ş experienţ acumulatăîn ultimii ani în acest te i a domeniu. poate o încununare a acestora ar fi chiar definitivarea acestei Legi a Cultelor – care era imperios necesară . de mult succes. în urma că am satisfacţ şîmpliniri.G. pot spune căam încercat ş încerc i i totdeauna săgestionez cu maximăseriozitate. . mai cu seamă i iile i rora ii i de ordin sufletesc. i dorindu-vă aveţîn continuare parte. 489/2006 privind „Libertatea religioasă i regimul general al ş cultelor” ... vămulţ umesc foarte mult pentru amabilitate ş disponibilitate. mult spor şmulte împliniri! să i i Interviu realizat de Stelian Gomboş 12 . ce se aflăîntr-o continuărefacere ş rearticulare.

Daniel Ardelean Ş coala cu clasele I-VIII Bată r Amintirea personalită Sfântului Ierarh Petru Movilănu s-a pierdut în neant. ţ maş inţ esutădin pă aspru. rţ i rţ i Pe lângăbogata sa activitate culturalăpe care a întreprins-o în folosul Ortodoxiei vrednicul ierarh Petru Movilă a neglijat nici o clipăcalea nevoinţ pentru desă ire. nasturii erau mici. al nevoinţ monahale. anul XXXIII.C. ce avea r nasturi de metal ş„ un brâu de fier cu dinţascuţi”. pilda vieţ zi ii sale fiind una vrednică imitat. . dar maş de inţ r lă mari umflă pe corp”1. cea zilnic metanii. Bogat era veş mântul fiincă al Mitropolitului. mergând la spă trebuie săne scoatem corpul. a îmbră în veş cat mânt de purpură imperială dinfarăiar în ascuns corpul să cuprins în sac aspru ca pe .1 /1988. când se duce să spele în sângele curs. u al Sfântului Ioan Boteză torul era chinuit. Pânăla sfârş nu ei vârş itul vieţ el a purtat tainic pe sub hainele obiş ii nuite că a pocă ei. cum Petru îş scoate acest lat i veş mânt. i Calea spre desă ire a lui Petru Movilă vârş este descrisă monahul ortodox ucrainean Iosiph de Kalimon în cuvintele: „Petru.22. Mitropolitul Petru Movilă– la 340 de ani de la moartea sa (1647-1987). deoarece ţ ii Biserica dreptmă ritoare pe care a slujit-o cu jertfelnicie îi aduce pânăastă venerare. p. era şmai era bogat fiindcă de purpură fiindcă din sângele celor prea puternici.Petru Movilă un sfânt de neam român în slujba bisericii dreptmă ritoare Canonizarea mitropolitului Petru Movilă Kievului (1596-1646) al Prof. nr. ars ştopit de votul să ciei. căi şpodoabe pentru că i trimise din Kiev spre Muntenia şMoldova. i ră elor Prof. îşscoate corpul. era mântul acesta nasturi mari. i-a poporul din care a provenit ş pe care l-a sprijinit în mai multe rânduri cu tipografii. în „ Mitropolia Ardealului”. moartea pune veş mântul bogat în sicriu. corpul este se i veş mântul nostru. care lă ră pe trup şumflă Fă i i iţ sau ni i turi. I. Dr. Chiţ imia. în miez de noapte se ruga cu lacrimi şadesea postea. trunde în viaţ intimăa mitropolitului. avea veş i era . meş i teri tipografi. 1 13 . de Deş departe de patria sa natală Petru Movilă mitropolitul Kievului nu ş uitat niciodată i . sau turi Imaginea aceasta este extraordinară deoarece pă . când purta o asprăcă ă pocă ă din pă aspru.

filosof ş catehizator. nr 1/1988. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ucrainene. în Câteva expresii liturgice care oglindesc viaţduhovnicească sfântului: a a  „. Au slujit .” 3 la întă Sfintei Ortodoxii în ia al rirea Ucraina. Mitropolitul Nestor Vornicescu.anul XXXIII.. p. Luând în considerare toate meritele sale Sfântul Sinod al Bisericii Ucrainene a hotă canonizarea lui. ş Biserica OrtodoxăUcraineanăa convocat ş a Sfântului Sinod în data de 6 decembrie edinţ 1996. apă tor al credinţ dreptmă ră ei ritoare. preafericite Petre”.. ciun a anului 1995. Sfântul Petru MovilăMitropolitul Kievului ş a toatăUcraina. Ioan. 97. Proclamarea solemnăa canoniză Sfântului Mitropolit Petru Movilăa avut loc în zi de rii duminică15 dececembrie. ă tat fi. 32 . ca fie rbă prin canonizarea ştrecerea în rândul sfinţ i ilor.. delegatul Bisericii Ortodoxe Române. delegatul Bisericii Ortodoxe din Polonia.acest eminent fruntaş Bisericii . în „ Studii i teologice”. Alexandru. a la În anul 1997 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotă ca în Biserica Ortodoxă rât Română znuirea Sfântului Ierarh Petru Movilă se facă 22 decembrie. nr. Început de imn pentru Petru Movilăîn „ Mitropolia Ardealului”. în decembrie 1996. a luat hotă rârea înţ eleaptă acesta să să torit în chip cu totul deosebit. ilor mitropolitul Nicodim al Harcovului. a rodit şîn veş enia . tor i propovă duitor ş tră al evlaviei.Sfinţ monahală atât de cinstită Gogol şDostoevski mai târziu. i ţ ă ional. de i i mântul de purpură în corpul slujitor al lui Petru Movilăce s-a dovedit un înaintemergă al lui Paisie . preş edintele comisiei sinodale pentru canonizarea sinţ locali. lumină al poporului. dată concordanţcu pră să la în ă mutarea sfântului la Domnul consemnată documentele istorice. Ziua pră znuirii Sfântului Petru Movilă fost rânduită data de 31 decembrie. s-a propus ca ierarhul să trecut în rândul sfinţ locali ai Bisericii Ortodoxe fie ilor Ucrainene. i Pecerska din Kiev unde s-a desfăurat festivitatea de comemorare.că rilor chip de învă turăde Dumnezeu ales cârmaci al Bisericii te-ai ară a lugă ţ . cinstind personalitatea ilustrului ierarh. contribuţ pe care a avut-o „. i umanitară precum ş viaţ sa asceticăş nevoinţ sale pentru întă . 4 Ibidem. p. anul XLIX. p.. mitropolitul Vladimir de la Chiş u şepiscopul Ieremia Vraţ ină i lavski. 3 2 14 . la dezvoltarea spiritualită culturii şînvă mântului naţ ţ ii. tor 2 Velicicovski de la Neamţ. rât Patriarhul Teoctist este invitat la ceremonia de trecere în rândurile drepţ a smeritului ierarh ilor Petru Movilă În acest sens doi reprezentanţai Bisericii Ortodoxe Române au pornit spre Lavra . Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ucrainene subliniază în Pastorala de Cră . vârş la ierarhii Bisericii Ucrainene.. a elogiat personalitatea Sfântului Ierarh care a fost un mare nevoitor.. 1-2 /1997. Având în vedere „activitatea pastorală duhovniceascăş i itor . în cadrul slujbei Sfintei Liturghii să ită Lavra Pecerska. Cu aceastăocazie.87. la Kiev. i a i ele rirea crediţ ortodoxe ş a ei i cinstirii creş tine” 4.

5 15 . tot i teş ti te aş cum oarecând marele arhistrateg. şaceasta din zu ţ ia ria i pă mântul tă moş u tenind-o. ca săluminezi şsăîntă ti în credinţ i reş ăpoporul nostru cel pravoslavnic întru slava mă iei dumnezeieş a Lui. ii  „. adresat Sinodului de la Kiev. cadă a secerat Satan şpă ii lui sub picioarele celor i rtaş care te cheamă le ajuţ să i”. dar în aceeaşmă i i i surăs-a nevoit şpentru propria sa mântuire. şîn Ea numelui tă înăa-ii u lţ se-va slavă veci”.  „Nu prin lunecoasăminte. pp. Lumina cea Neapusălocaşţs-a fă Cu i cut. „Sinodul de la Iaş i…”. i. în vol. tor ră Dumnezeu ales. conducă luminat. calea noastră faţ Domnului să luminezi”. în  „Cu lumina binefacerilor ş cu învă turile tale dă i ţ ă ruite. pe care-o aveai din copilă ta. neamurile slave toate îndrumatu-s-au ş înmulţ cu osârdie faptele tale. al Rusiei kievene. prin iubirea de frate. Preafericite Petre. A purtat lupta cea dreaptă a pă credinţîn statornicie şîn i . adar. întru i-a ii i tre ul Dumnezeu înţ eleptule Petre. neîncetat pre Dânsul pentru noi toţ ai tăcopii credincioş 5. „Pentru aceasta.  „Când Domnul vă cură inimii tale. ci prin inimăcuratăşprin a poftelor trupeş înfrânare i ti harul înţ elepciunii dobânditu-l-ai şputere în contra meş ugirii diavoleş să ridici. uirii *** Cuvântul mitropolitului Nestor al Olteniei.. zit a i chip minunat i s-a dat cununăde sus.tu nă dejdea toată în Domnul punându-ţ cu de porumb gingăie ş cu i. ţ îndreptat paş tă că oraş de cetate Kiev. 31-32.. că în straş zile şpline de urgie pe tine norodul ei te-ai voit să de ci nice i fii cruce purtă torul întru apă rarea sorţ Pravoslavnice”. când tu adormit-ai. pomenirea ta o cinstesc cu laudă i. 15 decembrie 1996. de unde a primit harul care l-a împuternicit în fapte ş în i nă dejdea vieţ pe urmele lui Hristos. Aceasta. ind plină ”. ş i înţ elepciunea ş arpelui. Biserica ortodoxă biruitor întă ritu-o-ai. i i” Petru Movilă este un sfânt ucrainean şromân deopotrivăcare a lucrat atât pentrupropăirea i . în a o  „Bucură tu. Roagă aş reţ ti -L. ş Bisericii lui Hristos pe pă mântul ucrainean ş cât ş pe cel românesc. apă tor de -te.

faza ce vizeazăpreponderent aspectul calitativ al procesului didactic ş se i exprimă prin elaborarea judecă de valoare. În funcţ de specificul ie mecanismelor de învă ţ evaluarea nu poate asista procesul de autoinstruire ca ipostaza are. evaluarea procesului didactic se realizeazăîn baza unor indicatori/criterii clare. oricum aprecierea în contextul evaluă generează ţ ile rii 1 B. i influenţ ează plenar procesul de formare/autoformare a elevului.109 l. ată a . apreciere. prin esenţ rii ă /acţ a sa. Autoevaluarea se deosebeş de evaluare prin esenţ structurii te a acestor procese. decizie/notare). aprecierea. fazele autoevaluă coincid cu cele ale evaluă (mă rii rii surare. 2001. formulate ţ inând cont de finalită stipulate în documentele normative. În linii mari. rora autoevaluarea au un impact direct asupra autoinstruirii. Constanţ a Autoevaluarea ocupă loc important în practica evaluatorilor. semnificativă procesului de dezvoltare a personalită ci doar poate constata atingerea anumitor a ţ ii. Noё Autoévaluation: intérêt pour la métacognition. ş afectivă Uniformitatea gândirii. Deoarece. acordul unanim dintre adevăşeroare a persoanei şa mediului de învă Cu toate că r i i ţ are. dar implicăanumite nuanţ Dacămă e. jud. ci angajeazămediul educativ în ansamblul să deci are o sferăde acoperire mult mai largăş u. Explicaţ i ă ) ţ ă ia acestei evoluţ constă în aceea că societatea actuală este marcată de individualism ş ii i responsabilizare. finalită prin această ţ i formă învă de ţ Criteriile în baza că se realizează are. care se dovedesc din ce în un ce mai sensibilizaţde implicarea elevului (a celui care învaţ în reglarea învă rii. . i ţ ii ţ presupune are. rii or i colegi). De Boeck Université. este parte integrantăa personalită ea nu se realizeazădoar în cadrul dialogului ş ţ ii. Cristina Ciocă nel Ş coala cu clasele I-VIII „George Enescu” – Nă vodari. drd. este determinată atitudinea elevului faţde actul ţ ilor de ă învă rii şde sistemul propriu de valori.Autoevaluarea elevilor la disciplina religie Prof. ţ ă O caracteristicăa autoevaluă constăîn sfera de influenţ iune. acelaş mod de abordare a activită de învă . u educaţ ional. surarea ce vizeazăaspectul cantitativ al autoevaluă se conformeazămai uş unor indicatori formulaţde factorul extern (profesori. Aceste două caracteristici conduc la „considerarea elevului care învaţca actor ş ă i coresponsabil al învă rii sale”1. p. ori după cum se ş integrarea este influenţ de concordanţintelectualăvolitivă i tie. Corelaţ dintre indicatorii formulaţde factorul extern cu ţ i ă ia i indicatorii formulaţde că persoană depinde de gradul de integrare a individului în mediul să i tre . colar.

5 V.. O metodămai profundăde autoevaluare o realizeazăprofesorul de religieatunci când elevul trece de la autoevaluare la Taina Spovedaniei. Autoevaluarea în contextul educaţ ional. Galeriu. Vrând nevrând dască de religie se constituie într-un model pentru tre lul elevii să Una dintre însuş de bază profesorului de religie este „să i.7 ti.21 4 C. pp. rei puţ două in aspecte esenţ gradul de însuş a noţ iale.. ire iunilor predate şcapacită elevului de a le i ţ ile transpune în practică La religie acest tip de abordare a evaluă este acceptabil dar nu complet. Taine „încredinţ de Mântuitorul Bisericii Sale sunt absolut necesare orică creş în vederea ate rui tin O. formă metamorfozare.un anumit grad de subiectivitate. cu cât sunt mai compatibile particularită de personalitate ale profesorului ş elevului ş cu cât gradul de ţ ile i i integrare în comunitatea de învă este mai mare. reiese că rile cute elevii noş acordă însemnă deosebită tri o tate Tainei Spovedaniei.46 ină de . Cluj-Napoca. Bauman. Labor et findes. particularită individuale ale evaluatorului ş evaluatului şresursele de care dispun ţ ile i i acestea. Împlinirea ştră iei rinţ i irea poruncilor de că elevi este una din finalită educaţ religioase. nu . irea mai întâi de că profesori. Bucureş p. realizarea unei radiografii moral-duhovniceş „va fi invitat la reflecţ asupra lui însuş 3 ti. Chiş u:Universitatea Pedagogică Stat Ion Creangăp. 1993. TimişEvaluarea. rii desă it. 2003. p. Autoevaluarea reprezintăo modalitate de stabilire a eficienţ desfăură educaţ ei ş rii iei religioase în ş coală Orice metodăde evaluare folosităîn cadrul orică discipline prezintăcel . 3 M. Elemnete pentru un curs de metodicăa predă lecţ de religie. Génève. de cută i cută În constată fă pe teren. ie i”. 5-6 i e (33-34)/2005. participarea la slujbele Bisericii vor fi experimentate sura a. cu pă ii. Dandara. Editura Renaş . Este de dorit ca orice dască de religie săîncerce să determine pe elevi să i analizeze l -i -ş calitatea relaţ lor cu Dumnezeu. Jésus à 15 ans. într-adevă în crezul pe care îl predau să tie că r ş acest crez este însuş mea irea de că petenie”4. în: Didactica Pro nr. deoarece în acest moment al procesului se manifestă elementul subiectiv. Ş ansele coinciderii autoaprecierii cu aprecierea sunt cu atât mai mari.. caracteristici şvalenţ formative. cu colegii. factor de reglare ş optimizare a educaţ religioase. cu duhovnicul lor. Îndreptarea sau sfinţ omului prin harul divin se realizeazăîn Biserică Sfintele irea . de la evaluarea fă de profesor şelevi la cea fă de duhovnic 5.60-61 2 17 . de aceea un rol deosebit în formarea unei ţ are atitudini pozitive are decizia 2 exprimată printr-o notă sau realizată prin adnotarea activită ţ ii/comportamentului . Acest lucru va fi realizabil în tre ţ ile iei mă în care credinţ tră poruncilor. În această formă evaluarea la disciplina religie trece din sfera educaţ ională sfera sacramentală de data aceasta evaluarea trecând printr-o în . va fi condus înspre rii rii. Important este ca atât profesorul cât ş elevul săducă vârş i evaluarea mai departe în sensul conş tientiză rolului autoevaluă Elevul va fi îndemnat spre autosituare. irile ale creadă i să facă alţ ş -i pe ii să creadă pentru că . Relaţ dintre autoapreciere şapreciere poate ţ are ia i stimula sau inhiba activitatea de învă a elevului. Facultatea de Teologie Ortod oxă rii iei . i iei terea.

ţ i ă terii i ialul profilul de inteligenţ dimensiunile personalită lor. p. Ză grean. rii cuvintelor. În acest fel. Un aport deosebit în realizarea acestui demers l-au avut şîl au profesorii de religie. particularită individuale. 10 M. În mă în care elevii îşformeazăcapacitatea de autoevaluare. ţmântul primar. atitudini.Că r. G. a faptelor primeş în timp statutul de obiş te nuinţ Procesul amintit nu reprezintă ă . i. Că precum focul repede mistuie ş tre ci i stârpeş spinii. ţ competenţ ş are. p. Ed.d. ş ” Început în copilă procesul formă deprinderilor de autoevaluare a gândurilor.cit. Catehetica. p. OprişMetodologia evaluă Abordă teoretice ş investigative în educaţ religioasă Ed. ele . propriile cunoş e. e. pozitivăconstructivă i motivantă9. versiune românească îmbună ţ . ca prin aceasta săfacem pe Dumnezeu milostiv că noi. ci ş de educare a acesteia. ri i ia . ţ ii ţ ile învă strategiile de învă ţ are. analizează spirit critic. 11 Sfântul Ioan Gurăde Aur. autoevaluarea reprezintă act prin care o persoană elev sau profesor – îş apreciază verifică un – i . Napoca.mântuirii”6 . 6 18 . Jalba.. aceasta îi ajută mod sura i în esenţ în formarea unei imagini cât mai corecte asupra propriilor performanţş ial e colare8. Ed. Sf. Bucureş 1997. Oprişop. fundamentat pe un set de cunoş e din domeniul specific ş care presupune tinţ i modifică în plan atitudinal ş comportamental.103 i a ti. Anastasia. Casa Că ii ii rţ de Ş ăCluj-Napoca. abilită competenţ comportamente.O. progresul în cunoaş se va tere putea baza pe un puternic suport motivaţ ional ş pe o atitudine educativăactivăş interactivă i i . Manual pentru Institutele Teologice ale Bisericii Ortodoxe Române. 1997. Biserica „lucrează i prin mijloacele ei harice şprin slujitorii ei la creş i terea în duh şadevăa fiecă dintre membrii să în i r ruia i parte şa tuturora”7. p. 2010. pornind de la ediţ tradusă tă ită ia şîngrijită episcopul Melchisedec al Romanului.m. Ed.299 7 D. ne m ine.69-70 9 M.73 . D. aş de uş sufletul stârpeş pă te a or te catele sale. când suntem singuri şîn liniş atunci să judecă pe noi înş pentru i te. Todoran. I. . în special. . 8 M. a rie. În urma unor discuţ cu profesorii de religie din Cluj-Napoca domnul Vasile Timiş ii a constatat că perioada Postului Mare s-au mă în rturisit aproximativ două treimi din elevi. Aplicaţ practice. Mina. rii.). I.61 i de ti. Omilii la Postul Mare. ş la religie.a. ci mai ales ca punct de plecare într-o dinamică ce se doreş ascendentă a – te – parcursului religios. Iaş . „Procesele învă rii ş ale cunoaş sunt eficiente atunci când elevii îş cunosc bine potenţ bio-psihic. Bocoş(coord.R. nu doar ca secvenţ i ăce încheie ciclul orică activită rei ţ i didactice/religioase. 2004. doar o etapăde analizăa cunoş elor morale.12 tiinţ .Felegean. stilurile de ă . Institutului Biblic lugă şde Misiune Ortodoxă B. Evaluarea în învăă . Ed. Înţ ri i eleasădin punct de vedere pedagogic. p. Arhidiecezana.. i Se explică astfel importanţdin ce în ce mai mare pe care o dobândeş autoevaluarea. p. ca etapăpremergă tinţ i toare Spovedaniei:10 „Seara. Cluj. Dogmatica Ortodoxă Manual pentru Seminariile teologice. cu tinţ ţ i. în a te general. Bucureş 1976. când cu osârdie se gândeş la te dânsele”11 .

12 C. ia . ţ ii deoarece „obiectivul prioritar al evaluă la disciplina religie rezidă punerea elevilor în situaţ rii în ia de autoevaluare”12. Polirom. p.245 . CucoşEducaţ religioasăRepere teoretice şmetodice. Ed. 19 . i i. Iaş 1999.Formarea competenţ de autoevaluare ră ei mâne o constantăa activită didactice la religie.

actul suprem al mântuirii umanită îl constituie Euharistia. creş au posibilitatea de a fi permanent în legă tinii turăcu Iisus Hristos. adevă i ratăbă utură(Ioan 6. rim ii Toate Laudele din ciclul unei zile liturgice converg spre Liturghie. l ii i † Vasile. învierea si înăarea lui Hristos la cer. 19. pe care creş tinii primelor comunită o să eau. Prin Scriptură împă ş cuvântul lui Dumnezeu. iar prin Euharistie se împă ş însuşTrupul ş se rtăea rtăea i i însuşSângele lui Hristos. ne ţ ii împă ş de întruparea. nu i i i bea i avea viaţ voi. Însemnă tatea Sfintei Liturghii în viaţ credincio ş în rev. 56). 55). Dan-Adrian Fă rcuţ Ş coala cu clasele I-VIII Nr. Prin Liturghie. 42). Episcopul Oradiei. 24-25). a ilor. i ciuni (Fapte 2. în mod real. Hristos „vine la noi spre a Se împă ş ca pâine i rtăi cereascădupă . Pentru a înţ elege cum Sfânta Liturghie este rugă ciunea prin excelenţa Bisericii. s-a dezvoltat – cu timpul – Liturghia. Ele cuprind istoria vieţ Fiului ii lui Dumnezeu înomenit ca istorie a mântuirii. patimile. p. 180. De fapt. Însăcredincioş sunt în comuniune şîntre ei. Punctul culminant al istoriei mântuirii. care Hristos devine al nostru şnoi ai Lui”1. 16 Oradea Liceul Teologic Ortodox „Episcop Roman Ciorogariu” Oradea Încă din Faptele Apostolilor observă că m centrul vieţ bisericeş al comunită creş ii ti ţ ilor tine era reprezentat de adunarea euharistică nedespă ităde predicarea Evangheliei: Ş stă . nu veţ rat . „Mitropolia Olteniei”. noi ne unim cu rtăim lţ El. Cel ce mă ăîn nâncătrupul Meu şbea sângele Meu are viaţ nică(Ioan 6. nr.Sfânta Liturghie – rugă ciunea Bisericii Pr. i În jurul frângerii pâinii. scopul Liturghiei. care ne menţ în permanentălegă ine turăcu El: Cel ce mă nâncătrupul Meu ş bea sângele Meu i ră mâne întru Mine ş Eu întru el (Ioan 6.3-4/1976. întru pomenirea Sa (Luca 22. Prof. I Corinteni 11. 1 . adevă zic vouădacă veţmânca trupul Fiului Omului şnu veţ sângele Lui. aş cum ţ i vârş a poruncise Mântuitorul. i Prin Liturghie. în comuniune cu Dumnezeu-Tată prin Iisus Hristos. rţ i ruiau în învă tura apostolilor ş în împă ş în frângerea pâinii ş în rugă ţ ă i rtăire. ca i ăveş hranăadevă : Trupul este adevă rată ratămâncare şsângele Meu. urmând îndemnului Să de a mânca Trupul şde a bea Sângele Lui ca izvor al vieţ Adevă u i ii: rat. 53-54). Centrul Sfintei Liturghii este Euharistia. să ă urmă câteva consideraţ teologice asupra Euharistiei.

a Pr. Legă aceasta este subliniatăde Sfântul Luca în Faptele Apostolilor: Ş în fiecare zi tura i stă ruiau într-un cuget în templu ş frângând pâinea în casă luau împreunăhrana întru bucurie ş i. ie: i i i tini Unitatea ş comuniunea cu Hristos ş întreolaltăe simbolizatăprin speciile euharistice: i i pâinea şvinul. Teologia Euharistiei. art. Aceastăsimbolisticăeste frumos ară tatăde Fericitul Augustin: „Cei mulţ toţsuntem un singur Trup. vârş în Este o rugă ciune a fiecă credincios pentru ceilalţ ş o rugă rui i i ciune a tuturor pentru fiecare. care exprimă dublă o relaţ între credincioşşDumnezeu şîntre creş reciproc2. De altfel. oare. „Studii teologice”. dar licoarea care curge din toţ se amestecă i. ca Trup tainic al lui Hristos: Paharul binecuvântă pe care-l binecuvântă nu rii. Alexandru Tudor. Euharistia îi unifică toţcei ce se împă ş de ea. Prof. 359. rtăim i dintr-un potir. 264. să uneş unul cu altul prin împă ş AceluiaşSfânt Duh” . 6 Pr. Este o lucrare să ită comun. Ed. 2. stors din mai multe boabe de struguri.G. Prof. apud Pr. 234. într-o unitate”3. Euharistia este o Taină unificatoare: „Iar pe noi pe toţ care ne împă ş dintr-o pâine ş i. „Ortodoxia”. nota ti. coca… Cât priveş Cupa. cuvântul liturghie înseamnă lucrarea poporului. ţ ii. ti. Termenul care exprimălegă creş ţ ia tura tinilor cu Dumnezeu ş i legă creş tura tinilor între ei este κι ν .sună ne ti rtăirea i anaforaua de la Liturghia Sfântului Vasile cel Mare 4. Viaţ sacramentalăa Bisericii în Faptele Apostolilor. p. oare. cit. Drd. i a a i ii i Hristos”5. o singurăpâine… Gândiţ i. LXI. un trup suntem cei mulţ că toţ împă ş rtăirea o i. rtăesc Că după ci cum pâinea este o unitate alcă tuită mai multe boabe în aş fel încât sunt nevă dar din a zute există deş diferenţ nu se vede din cauza unirii lor. este. 200. Rugă ciunea fiecă e susţ ruia inutăde rugă ciunea comunită aducerea fiecă e în aducerea ţ ii. amintiţ te ii i-văcum se face vinul. ci cu mai multe. în rev. 200-202. Pâinea e formată numeroase boabe de grâu care. Ioan Hrisostom. dau fă Vinul e ina. Dr. nr.46). 1a 2/1980. Ce este pâinea? Trupul lui Hristos! Ce tia i devin cei ce se împă ş cu El? Trupul lui Hristos! Nu sunt trupuri numeroase ci un singur trup. ruia comunită adică Bisericii6. Alexandru Tudor. Toţ pe i rtăesc i aceş devin un singur trup: „Noi suntem însuşacest Trup. 1039. 5 Sf. 4 Liturghier. D. Multe boabe atârnăîntr-un ciorchine. P. fraţ mei. Caracterul ecleziolgic al Sfintelor Taine. m. p. ci i ne rtăim dintr-o pâine (I Corinteni 10. comuniunea. Drd. precum focul care coace i cu . Ed. Bucureş 1978. 16-17). p. Dumitru Radu. împă ş rtăirea cu sângele lui Hristos? Pâinea pe care o frângem nu este. Aceasta este tră tura caracteristicăa ο οί ν α să Bisericii. 3 Pr. în rev. Bucureş 2000.. Omilia XXIV la I Cor. p. IBMBOR. 201. voi eraţîntr-un fel sub piatra i de moarăÎn Botez voi aţ . tot aş ş noi ne unim unii cu alţ ş cu . 2 21 . i întru cură inimii (Fapte 2 . pp.3/1969. i fost îmbibaţ apăDuhul Sfânt a venit în voi. Stãniloae.Euharistia realizează comuniunea şunitatea tuturor mă i dularelor lui Hristos. În timpul exorcismelor.. nr. mă i din cinate. i i-văcăpâinea nu se face cu un singur gră unte. Ea realizează Biserica în mod plenar. IBMBOR. . împă ş cu trupul lui Hristos? Că pâine.

oprirea de la Împă ş vârş te rtăanie. pentru cei aflaţîn că torie. eză tuturor oamenilor”7. Nu putem face abstracţ de ceilalţ Pronumele „eu” nu existăîn Sfânta Liturghie. Euharistia ne uneş în Hristos şîn te i BisericăEuharistia se aflăîn centrul Bisericii. mereu şmereu. Sfinţ Pă i afirmăcăBiserica se gă te acolo . Arhiereu vicar. liturgice. . dintre mă dular si trup: «Iubeş pe aproapele tă ca pe tine însuţ În slujbele te u i». Lângăsoarta noastră noi aş m soarta . 1952. ne scoate din Bisericădin comuniunea ei. i i i Paul Evdokimov. De aceea în Biserica Ortodoxă Liturghia nu poate fi să ită vârş doar de preot. spre Care se îndreaptă „ale Sale dintru ale Sale”. . pentru mântuirea sufletelor noastre. să de Carmen Bolocan. Darul Duhului Sfânt. 8 7 22 . În ea se gă te rugă seş ciunea Bisericii vă zute şa celei i nevă zute. 9 N. Iaş 1996. Fă răEuharistie (Liturghie) nu este posibilăBiserica. Ibidem. pentru cei m ce ne conduc. Pă rintele Afanasiev atrage atenţ asupra traducerii textului din Faptele Apostolilor 2. 47: ia Domnul adă zilnic Bisericii pe cei ce se mântuiau. pricini nu sunt de faţ pentru ca „pe noi înş şunii pe alţ ş toatăviaţ noastrălui Hristosă . comuniunea. IBMBOR. Ne rugă pentru pacea de sus. Darul Bisericii. p. trad. să dă ine i facem din rugă ciunea omenirii întregi propria noastrărugă ciune. reprezinte comunitatea. Le Répas du Seigneur. 79. de Dr. 260. koinonia. trad. Bucureş p.Liturghia este rugă ciunea Bisericii întregi. împreună El. pentru că Biserică i în s-a format şBiserica a pă i strat-o şa să it-o. El ie i. Paris. ti. adică ilor i i i i Euharistia este Biserica9. Ortodoxia. Care Se coboară invocaţ preotului şsfinţ te pâinea ş tre la ia i eş i vinul. apud Paul Evdokimov. ii rinţ seş unde se să eş Sfânta Euharistie. Darul lui Hristos. Afanasiev. Rugă ciunea în Biserica de Ră rit. cuvintele acestea au valoarea tră ne ajută ne lepă m de noi înş şsă irii. Polirom. Putem afirma aş că adar Liturghia este Biserica. Care ÎşdăTrupul ş Sângele. În ea se roagă toate membrele Trupului tainic al lui Hristos. pentru cei ce din binecuvântate . i lă pentru cei bolnavi. aş cum jertfa adusă Cruce de că Hristos s-a a pe tre îndreptat că El. Ed. spre mâncare oamenilor. Ed. i. Biserica8. pentru oraş ş pentru sate. Rugă cu ciunea aceasta depăeş individualismul: „Liturghia învaţ adevă ş te ă rata legă tură dintre persoanăş i comunitate. Liturghia este darul Bisericii şal lui Dumnezeu. pentru ca pă mântul să rodească îmbelş ugat. desemneazăadunarea credincioş ilor. Este nevoie de cel puţ un credincios care in să reprezinte pe ceilalţsă -i i. ine i ii i a Dumnezeu să dă o m”. Irineu Ioan Popa. Darul lui Dumnezeu. după i vârş porunca Mântuitorului. De aceea excomunicarea. pentru adunarea de faţ pentru cei ce intrăîn biserică e i ă . pentru cei ce suferă pentru cei ce trudesc. Traducerea lui ειοατ prin Biserică uga π τ υο este o definiţ euharisticăa Bisericii: Domnul adă ie uga zilnic pe cei ce se mântuiau adună rii credincioş reuniţ în acelaşloc şpentru acelaşlucru. pentru vremuri cu pace.

173. prin Liturghie ne unim în mod tainic cu Trupul Să ră u. iar prin a i Liturghie Biserica îş împrospă i teazăunirea ş legă i tura ei de viaţ ăcu Hristos. care pentru mulţse varsăspre iertarea pă i catelor (Matei 26. ci pe cei i nu eş care se împă ş îi sfinţ te”10. Sângele Meu. (Matei 26. 19). 23 . mulţ i umind. înainteazăîn comuniunea cu Hristos. Prin Scripturăse sat: rul i i exprimă se transmite ş se împrospă . i binecuvântând. rtăesc eş Scriptură i Liturghie în spiritualitatea ortodoxă ş * După învierea Sa din morţ Mântuitorul le-a poruncit apostolilor: Mergeţîn toată i. itul (Matei 28. i lumea ş i propovă i Evanghelia la toatăfă duiţ ptura (Marcu 16. Lex credendi şlex orandi sunt nedespă ite în Biserică una fiind temelie celeilalte.pentru ca aceş să tia devină cu „Cel ce se mă una nâncă pururea şniciodată se sfârş te. al Legii celei noi. i teazăcredinţ vie ş nealterată în sânul Bisericii. Hristos e prezent ş lucră atât în Scriptură i i tor . iar Euharistia confirmă învă tura”. cât ş în Liturghie. Apoi a adă ugat: Aceasta să faceţ o i întru pomenirea Mea (Luca 22. 8). rui Prin cuvintele Scripturii avem prilejul de a intra în legă cu Hristos Care ne cheamăiar tură . Acesta este îndoitul testament al lui Hristos. Acestea sunt cele două daruri de mare preţ pe care Mântuitorul ni le-a lă adevă descoperit ş Trupul ş Sângele Lui. i ei neîncetate a Mântuitorului în lume: Iată Eu cu voi sunt în toate zilele. Dacă cuvintele Scripturii cunoaş că apropiat Împă ţ cerurilor (Matei 4. a frânt-o ş le-a dat ucenicilor. rii În Biserică întâlnim Scriptura şLiturghia. din tem s-a ră ia în Liturghie deja suntem la ospă Fiului. le-a zis: Beţdintru acesta toţ căacesta este i i. 15). pânăla sfârş veacului . al că Trup ea este. 20). 17). Irineu: „Învă tura noastrăeste în concordanţ ţ ă ăcu Euharistia. dupăcum afirma i rţ . pă trunzând în inimi ş încă i lzindu-le spre rugă ciune. ţ ă 10 Liturghier. i. i încorporându-ne în Trupul Să Sfânta Scripturăş Sfânta Liturghie sunt formele prezenţ u. 26). La Cina cea de Taină luând pâinea ş . 2728). p. spunzând astfel chemă Sale. pregustă Împă ţ cerurilor. prin Duhul Sfânt. Sf. „gustă ş vedem că ţ ul m ră ia m i e bun Domnul” (Psalm 33. Luând şpaharul cu vin. Înţ elegem de ce spiritualitatea ortodoxănu poate fi fă răScripturăş fă i răLiturghie. zicând: Luaţ mâncaţ acesta este Trupul Meu i i.

în rev. 344. nr. ocupă poziţ . Asist. pă strate ş transmise credincioş ca fiind i ilor necesare pentru mântuire. Biserica are pe Hristos Însuş i i ş nu se poate despă i de Scriptură DacăHristos este exprimat în Scriptură Biserica nu poate i rţ . 3 Michel Evdokimov. ş crezând. 54. 2003. Prof. sub ia „o ie unică i supremă ş între celelalte forme în care ni s-a comunicat Revelaţ şră ia” i mâne „sursa primă i ş absolută pentru credinţBisericii de totdeauna”1. i istorice. 395. care cuprinde adevă de credinţ norme de purtare. Hristos Cel revelat ră mâne şlucrează departe în creaţ permanentizează i mai ie. La lecture de la Bible dans l’Église Orthodoxe . În . 2 1 . i ie. ie rţ canonice şinspirate. ca săcredeţcă i Iisus este Hristosul. Spre El a fost orientată Revelaţ ia Vechiului Testament: CercetaţScripturile. 4/1978. curgă «râuri de apă în vie» spre cel care e însetat după 3 . i care mă rturisesc despre Mine (Ioan 5. Prin cuvintele Scripturii. p. precum şunele fapte i ruri ă . a III-a. „Studii teologice”. ti. ScripturăşTradiţ Consideraţ generale. . Dumnezeu Se comunicăîn Scriptură Scriptura cuprinde apelul lui Dumnezeu că noi. Revelaţ şneia i o face contemporanăDacă . B. colaborează Iubirea divină te cu întotdeauna gata să reverse spre cel care o doreş întotdeauna gata să se te. Hristos continuă ne vorbească i să provoace la un ea” să ş ne Diac. descoperite de Dumnezeu spre a fi scrise. I.. Bucureş . Dumitru Stă niloae. Ed. I. Scriptura îşare concretizarea în Hristos. tre cuvintele ei ne gră te Dumnezeu – Iubirea: „Citirea Scripturii este un act prin care omul îş ieş i reînnoieş întâlnirea cu Dumnezeu. O. p. El constituie centrul Noului Testament: Iar acestea s-au scris. Sfânta Scripturăredactată inspiraţ Duhului Sfânt (II Timotei 3. 39). chiar mai mult. a Punctul central al Sfintei Scripturi îl constituie Iisus Hristos. 31). ii Pr. i ie. Ion Bria. căsocotiţcăîn ele aveţviaţ nică Ş acelea sunt i i i ăveş . R. p. aveţ ăîn Lui (Ioan 20. ed. să i viaţ numele i. M. Mioara-Ioana Fă rcuţ Liceul Teoretic „Lucian Blaga” Oradea Învă tura ortodoxăafirmăcădescoperirea lui Dumnezeu că om este cuprinsăîn Sfânta ţ ă tre Scripturăş în Sfânta Tradiţ Sfânta Scripturăsau Biblia este o colecţ de 66 de că i sfinte. 5-6/1970. 15-16). Teologia DogmaticăOrtodoxă vol. în rev. Fiul lui Dumnezeu.Sfânta Scriptură cartea Bisericii – Prof. nr. „Contacts”. B. ră mâne cu un Hristos neexprimat2.

205. Biserica4. cele dintâi scrieri nou-testamentare de învă tură de îndemn pastoral. te Credinţ e produsăde cuvântul lui Hristos sau despre Hristos: Credinţ este din auzire ş a a i auzirea din cuvântul lui Hristos (Romani 10. Din multitudinea de căi în circulaţ rţ rţ ie. Stă niloae. 15).. fie ilor. Hristos Se face prezent în lume prin credinţpe a care o produce. trad. Ion Caraza. i ciuni (Fapte 2. inspirate. prin epistola noastră(II Tesaloniceni 2. Învă tura s-a transmis atât pe cale oralăcât şîn ţ ă . Aceasta era rânduiala lor: învă tura apostolilor care. ascultă pe Dumnezeu Care ne vorbeş din lă m te untrul Trupului Să tainic. pentru nevoile credincioş ei. asist. 42.. IBMBOR. că ar lipsi ră . strarea credinţ vii ş nealterate în cadrul Bisericii. Diac. de transmitere şde împrospă i tare a credinţ Citirea Scripturii garantează pă ei. 17) . Între Scriptură i Biserică ilor ş există strânsă turăBiserica a avut un rol hotă o legă .ră spuns viu. ri i ii de ca normative pentru credinţcreş . rtăire ţ ă împă ş în comuniune. Cei dintâi creş stă te tini ruiau în învă tura apostolilor ş ţ ă i în împă ş în frângerea pâinii ş în rugă rtăire. Euharistie şrugă rtăită i ciuni. cit. a i Hristos. irea . a fost cea care ş dat i-a girul asupra căilor ce au intrat în cuprinsul Sfintei Scripturi. ci au un caracter ocazional. Citind Biblia. „Ortodoxia”. canonice. de Dr. în a ci transmiterea Duhului. ti. pentru a spori în cunoaş terea şîn i tră în Hristos: “Fă irea răScripturăcredinţ ar slă şconţ . D. cuvânt propovă în şde BisericăCredinţBisericii s-a întemeiat pe şprin Evanghelia lui duit i . Cu toate căaceste scrieri sunt legate de anumite împrejură şsituaţ concrete. Ele n-au fost scrise cu intenţ de a cuprinde totalitatea învă turii ia ţ ă propovă duite. împă ş – adicăînvă tura era ţ ă . ei i Biserica are nevoie de Scripturăpentru a se înviora prin ea. a tină Revelaţ s-a încheiat cu epoca apostolică Biserica a trebuit să ia . cu fapta. p. op. 15). Irineu Ioan Popa. râtor în ceea ce priveş fixarea canonului biblic. 42). p. rului (I Timotei 3. Ed. Epistolele. ei Alegerea că ilor canonice s-a fă de că Bisericăpe baza criteriului apostolicită ş al rţ cut tre ţ i ii inspiraţ Biserica infailibilăstâlp si temelie a adevă iei. identifice sursele credinţ ei. ele au fost acceptate încă la început ca documente cu autoritate. dar. Prof. Această prezenţ realizeazămai ales prin cuvântul Să ori din cuvântul despre ăse u El. u Sfânta Scripturăeste cuvântul lui Dumnezeu scris în cadrul Bisericii. aş adar. nr. 6 Pr. Fă Bisericăn-ar fi fost Scriptura. Cuvintele Scripturii sunt. mijloace de exprimare. Tră Sfintei Scripturi în Biserica Ortodoxăîn rev. pentru că „ea provine din Biserică i pentru că ş Biserica se oglindeş în ea”5. de la cei ce cred la cei ce primesc credinţ . scrisă a devenit Noul Testament. dar fă BisericăScriptura nu ar fi actualizată eficienţ ei. 95. fraţ staţneclintiţşţ i predaniile pe care le-aţînvă fie prin cuvânt. erau trimise pentru a ră ţ ă sau spunde întrebă unor comunită sau rilor ţ i ale unor persoane particulare. Bucureş 1996. Ortodoxia. demne deci de a deveni norme de credinţ rât ă pentru ea. Sfânta Scriptură ră este cartea Bisericii. 2-3/1994. i scris: Deci. 25 . i i i ineţ i ţ at. a6 4 5 Paul Evdokimov. Biserica a hotă care sunt autentice. p. . a bi i inutul ei s-ar să ci în timp şar deveni ră i nesigur în sânul Bisericii.

Mai mult decât atât. Cu aceste cuvinte ale Scripturii „ne hră euharistic”10 . 9 Paul Evdokimov. ţ i ui înţ Scriptura s-a scris pentru Biserică Sfinţ Apostoli nu au spus căSfânta Scriptură . 204. sunt traduceri din Sfânta Scripturăşdatează secolele XV – XVI. op. rii Citind Scriptura. pentru ca cel însetat să adape cu cuvintele vii pe se care le conţ Numai în acestea se cuprinde doctrina credinţ Nimeni să adauge. nim Teologia patristică este o teologie biblică Iată mă . o regulăde elementarăprudenţ ează ăimpune cererea de a fi că uzit de lă cineva. Prof. 2004. i 7 26 . i . p. N. „Sfânta Scripturăeste o hranăsufleteascăpe care o dăDuhul Prof. notele 37 ş38. Prof. p. Nenumă sunt ş . Ceea ce opreş Biserica este rţ te interpretarea Scripturii dupăconcepţ fiecă ia ruia: „Când mergi pe un drum necunoscut ş drumuri i mai multe se încruciş . Petreuţ Teologia DogmaticăşSimbolică manual pentru ă . ediţ a II-a. Cuvântul citit sau ascultat duce la descoperirea ută Persoanei vii a Cuvântului 9. clerului. Fericitul Augustin scria: „El. Renaş ţ ia terea. p. ti. Fiul lui Dumnezeu Cel întrupat şînviat. Scriptura este Hristos. Atanasie cel Mare). ii poate fi fă răBiserică Dimpotrivăei au subliniat ca Sfânta Scriptură . Pentru Sfinţ Pă i. Prof. op. Fericitul Ieronim afirmă rţ împă ş cu Hristos rtăirea prin citirea Scripturii: „Noi mâncă trupul si bem sângele Să în dumnezeiasca Euharistie. cit. 10 Ibidem. ci ş i începutul ridică noastre la îndumnezeire”8. s-au scris spre învă tura noastrăca prin ră ţ ă . în ilor serviciul divin al Bisericii se fac citiri din căile Sfintei Scripturi. vol. 40.Acesta este motivul pentru care Scriptura nu este ascunsăcredincioş nu este apanajul ilor. 4). cit. ei. este chipul verbal al Lui. i din rate i tâlcuirile – exegeze şomilii – fă în Biserică de-a lungul vremii. pentru a ne aduce şpe noi la înviere: „Că în Scriptură descrisă i i ci e nu numai acţ iunea de coborâre a lui Dumnezeu pe pă mânt spre noi pânăla întruparea Sa. 140. Linia de interpretare a Sfintei Scripturi este dată Biserică de (vezi şFapte 8. Isidor Todoran. D. 8 Pr. Chiţ escu. de că Sfinţ Pă i. I. Cluj-Napoca. Biserica recomandăcredincioş ei lectura Sfintei Scripturi. noi Îl că m pe Hristos. Scriptura este o carte care ne spune ce va face Hristos. să avem nă dejde (Romani 15. Pr. nu ia din ele” (Sf. nici să ceva in. Ed.. pe care Îl caut în căile tale”. dar şîn m u i citirea Scripturilor”. spre a fi la îndemâna credincioş Primele traduceri româneş de ilor. Pr. Sfânta Scripturănu este numai o carte care ne aminteş de lucrarea pregă te titoare a lui Dumnezeu pentru mântuirea lumii. exemplu. De altfel sunt numeroase traducerile Sfintei Scripturi i în limbile diferitelor popoare. I. 205. 30-31). ii rinţ Fiecare din cuvintele ei ne conduce spre Cel ce le-a rostit ş ne aş i eazăîn prejma Lui. p. tre ii rinţ ne povă şajuta să elegem Scriptura. ce rturisesc Sfinţ Pă i despre autoritatea ii rinţ Sfintei Scripturi pentru Biserică „Scrierile sfinte ş inspirate sunt suficiente pentru propovă : i duirea adevă rului… Acestea sunt izvoarele mântuirii. Stă niloae.. spre a i cute . . Facultăile Teologice. bdarea şmângâierea i care vin din Scripturi. cu mai multă experienţşcu mai multă ăi pricepere”7. este pentru zidirea în BisericăCă : ci toate câte s-au scris mai înainte.

rei ţ ă Diac. Univers i iu enciclopedic. propovă duirea. i Iatăde ce. Ed. Sfânta Scriptură este o carte pururea actualăCerul şpă : i mântul vor trece. învierea ştrimiterea Mângâietorului” 13. purtându-ne întotdeauna mai adânc în bogă inepuizabile ale Înţ ţ iile elepciunii ş Iubirii i Sale”12. ieş i ii. ci intrăpe altăcale. De aceea Sfânta Scripturăeste cartea ce ră spunde întrebă esenţ cartea care ne arată rilor iale. de asemenea. care i-a inspirat pe autorii sfinţ le-a condus pana pentru a descrie i. dar cuvintele Mele nu vor trece (Marcu 13.. „Necunoaş terea Scripturilor duce la necunoaş terea lui Hristos” (Fer. i gă ele Sa: întruparea. „Noi folosim Scriptura ca o normăpentru descoperirea lucrurilor” (Clement Alexandrinul). fă să fundamenteze pe Sfânta Scriptură ră se ră se . : „Începutul orică învă turi este cuvântul lui Dumnezeu” (Sf. Ei au propovă aceasta în acel timp. art. fă te răsăurmeze pe calea adevă . aş ezatăîn sfântul altar. moartea. p. Vasile cel Mare). 43. . în Biserică Scriptura este Sfânta Scriptură Iatăde ce Sfânta Evanghelie este . . rturisire de credinţnu pot exista ă fă să raporteze.. . „Lectura Sfintei Scripturi este o convorbire cu Dumnezeu. i i Bisericii: ea este cea care a fixat canonul acestor scrieri. Bucureş 1995. 68). de Andreea Stroe ş Laurenţ Constantin. rului care duce la mântuire. p. 12 11 27 . p. Asist.Sfânt” (Sf. Darul lui Dumnezeu: ca mă rinţ tre rturie a Legă mântului. Cel ce nu foloseş Scriptura. trad. ti. temelia şscopul vieţ certitudinea adevă ii. încheiat cu poporul ales şcu omenirea întreagă Darul i i . 31). cit. Iatăde ce teologia ortodoxăare ca principiu o maximăpatristică . streazăca pe cuvântul vieţ veş (Ioan 6. Iatăde ce acuzele unora. nota 28. 33). subiectul central spre care se îndreaptă aş rile şprofeţ ş de la care decurg toate fă duinţ pe care le-a împlinit prin iconomia teptă i iile. ne-au duit a transmis aceasta în Sfânta Scriptură ca săfie temelia viitoare ş stâlpul credinţ noastre” (Sf. fiind hranăduhovnicească . „Noi cunoaş iconomia mântuirii noastre prin acei prin care Evanghelia a ajuns la tem noi. Darul lui Hristos. mă ia lucră reţ rilor lui Dumnezeu. la care orice dogmă trebuie să raporteze. 13 Michel Evdokimov. Nici o dogmănici o mă se . Darul i. a celui vechi şa celui nou. Ion Bria. Alexander Schmemann. cit. dar dupăaceea. Scriptura este ţ inutăîn Bisericăpentru a fi scrisăpe inimi (Ieremia 31. ea le-a luminat calea că unirea cu Hristos. acela este un fur” (Sf. Vasile cel Mare). o pă te. 3). rată Ioan Hrisostom). 341. cum căBiserica Ortodoxănu preţ te Sfânta uieş Scriptură sunt neîntemeiate. Ea ră mâne primul izvor al credinţ cu autoritate absolută Ea este criteriul adevă ei. Ea o primeş îi fixeazăcanonul. turi tură (Deuteronomul 8. scopul vieţ Prin ea gră te Cuvântul. ea a dat moş tenirea care a fost transmisă de Pă i. Scriptura este „glasul viu al vorbirii lui Dumnezeu că noi în repetate ii nice tre rânduri. i ei Irineu). pe sfânta masăală de Sfânta Cuminecă . Ieronim)11. Scriptura este datăBisericii. prin voinţ lui Dumnezeu. 405. Duhului Sfânt. rului. Pentru ortodocş „Biblia este în acelaş timp darul Bisericii ş darul lui Dumnezeu. art. Postul cel Mare.

tri. i ă . dar pentru marea ie . i jmaș Probabil. cere Fă rădreptul de a iubi. însă mulțdintre noi i trec sub tă cel mai important drept: DREPTUL DE A IUBI. cred că unii dintre noi nu vor să iubească nu . neapă o suferinț fizicăci mai mult una sufletească care o numesc lepă rat ă . in eram în clasa a VII-a șaveam un coleg de clasă care mă i cu înț elegeam foarte bine. de a munci. despre dreptul de a vorbi. Este că i ldura sufletească care îngrijeș gră te dina credinț din care vor ieș ei i ră sadurile smereniei șmilei creș ti ale că roade vor fi faptele bune cu care îi vom hră pe i tineș ror ni semenii noș Având în noi iubirea lui Hristos chiar șvră ul devine prieten. ii majoritate iubirea este valuta de schimb în folosul unor câș tiguri materiale proprii. de a face una.Dreptul de a iubi Prof. pe darea de sine. conteazăacea că ldurădin lă untrul nostru care ne aproprie de Dumnezeu șde oameni. Gabriel – Karol Iakab Ș coala cu clasele I-VIII „Nicolae Popoviciu” Beiuș „Iubeș șfă vrei!” te i ce (Fericitul Augustin) În ziua de azi toată lumea vorbeș despre câte drepturi are fiecare: despre dreptul de a tră te i. adică îmbră când acea iubire pe care a purtat-o șMântuitorul când a luat trup de om pentru ca pe om să i -l împace cu Tată ș Creatorul să Trebuie sărecunosc căaceastăiubire implicăș suferinț nu l i u. i creș e cu putințsă iubim pe toțDar cum vom putea să iubim pe toțse vor întreba unii? Sau tini ă -i i. că pot sau că ș Ț minte că nu nu tiu. celelalte drepturi lumeș prea puț conteazăDar ce este iubirea sau ti in . nu în conteazăcâte ai sau câte nu ai. El era o fire mai morocă a am fim noasă i dacă ş ceva . ca oameni. este cu neputinț ca toțcei din jurul nostru săne iubească însăca ș ă i . de a face alta. -i i cum vom putea să iubim pe cei care ne doresc ră Ră -i ul? spunsul este: doar în Hristos. iubirea care nu condiț tină ionează favoarea bunurilor materiale. de a vota. dragostea? Pentru unii iubirea este o reacț chimică pentru alț un sentiment. aș că ajuns să prieteni. însă pentru prea puț dintre noi iubirea înseamnă ini Hristos. !”Din pă cate. Emil Cioran scoate în evidenţ ăaceastă suferinţprin cuvintele: „a iubi înseamnăa suferi șcum mulț ă i i fug de suferinț puț ș săiubească ă ini tiu . Hristos este iubirea creș .

Fericitul Augustin îndeamnă „Iubeș ș fă ce vrei!”Prin acest îndemn aratăputerea : te i dragostei care biruieş ră Că atunci când omul iubeș cu iubirea lui Hristos. rturiseş cădragostea „este capul. ei Prin iubire Îl cunoaș pe Dumnezeu. cum nu pot să stau mult timp supă sau certat cu cineva.nu-i convenea nu fă „nici în ruptul capului”.” te i reș turile dintre noi ș i Dumnezeu. p. aripa dă te ruităde Dumnezeu sufletului” . Dreptul de a iubi este etern. materiale. virtute plinăde plă cere șcare provoacămultăbucurie celor care o practică i cu sinceritate”1. 34). Iaș 2008. ră cina.. 19) ş tem i Dumnezeu lucreazăîn noi ș prin noi. că „dragostea este de la Dumnezeu” (I Ioan III. În rest era o persoană cea bună i este șastă Nu mai ș i zi.. Michelangelo Buonarotti numeş iubirea „ . nici moartea n-o poate întrerupe. am fă primul pas șmi-am cerut scuze. Flori alese din învă tura Sfântului Ioa n G ură Aur. i i al virtuț ii. 35). Aș a cum lumina alungăîntunericul şadevă iubire alungără i rata utatea sub toate formele ei șface loc i faptelor bune care sunt sufletul credinț noastre. 24 ț ă de i. iubirea creș te schimbă tină . rat cut i Fiind primul care a întins mâna mi-am biruit sinele şam pă prietenia. Mina. acesta este plin de te ul. ț exact minte pentru ce ne-am certat. aș șvoi să iubițunul pe altul. Iubirea adevă i ratănu scade niciodatăpentru cănu o condiț ionează nimic material. 29 . acolo este șHristos. Exercitându-ne dreptul de a iubi ară m legă noastrăcu Hristos. poporul român cu i l-a pă strat. Aș adar. se face potrivnic Acestuia. 7). înț i elegere șbună i stare. Sf. că zice Mântuitorul: tă tura ci „Întru aceasta vor cunoaș toțcăsuntețucenicii Mei. însă tiu că am vorbit vreo două in ș nu ore. Cel care face din sufletul să că i u marăa iubirii lui Hristos devine un om schimbat lă utric care va radia șîn afarăDe ce? Pentru că i . iar unde este Hristos acolo este pace. datorităcredinţ nimeni nu l-a putut lua de la el chiar dacă ei celelalte drepturi i-au fost luate. Ed. aș cum se a întâmplă celelalte lucruri care se învechesc șdispar. iar a i vă i cine încalcă porunca Domnului. Cel care iubeş împlineș porunca cea nouă „Poruncănouădau vouă Săvăiubiț te te : : i unul pe altul. Eu. ea a fost la ci să în ființ noastră dită a prin Taina Sfântului Botez. Dragostea ne uneș șne face o familie. ea întă te legă ii. ci te bună Sfântul Ioan Hrisostom mă tate. ori întrerupte de mai multe ori de-a lungul istoriei. Precum Eu v-am iubit pe voi. care are menirea de a te urca până El. e bine de ș că tiut dragostea dă tere virtuț fiind în acelaștimp șrod naș ilor.”(Ioan XIII. dacăvețavea dragoste unii faț de te i i i ă alț (Ioan XIII. Nici trecerea timpului n-o poate ofili. Le-a acceptat. Cel care „ne-a iubit cel dintâi” (I Ioan IV. Trebuie săînț elegem căacolo unde existădragoste sinceră care nu se bazeazăpe interese . Avem o i 1 Gheorghe Badea. izvorul șmama te dă i tuturor bunurilor…. când am devenit urmașai lui Hristos. i strat Cineva spunea că„iubirea este singurul lucru care poate fi împă it la infinit fă săse rț ră micș oreze”ș avea dreptate.

adică„urmă ritori ai lui Dumnezeu.datorie sfântă aceea de a lucra faptele iubirii asemenea Mântuitorului pentru a desă i chipul lui . Exercitaț dreptul de a Iubi! Doamne ajută i-vă ! 30 . în cuvânt şfaptă i . V. ca niș fii iubiț te i”(Efeseni. 1). vârş Dumnezeu dă nouă ruit . Sădea Dumnezeu ca Naș terea Fiului Să din Sfânta FecioarăMaria săumple minț ș u ile i sufletele noastre de dragoste ca să putem zice precum Sfântul Simeon Noul Teolog: „eu am devenit ceea ce nu am fost”.

Vasile Juncu Liceul Teoretic „Aurel Lază Oradea r” Sunt mulţcreş care.).. întunecată i plină gânduri rele. ţ untrică ie . Iar dacă gâdeş bine.. Altfel. vom permite celui ră să u intre în noi şsă i lucreze prin noi. faci a -ţ Pentru ca un creş să tin vadă i să ş priceapă lucrarea divină el trebuie să . u ti i u omeneş şdiavoleş se pogoară inimă i-l transformă om. Pentru că fiecare îl explică potrivit gândului să bun sau ră u. ia. vorba şfapta cea rea se ti i ti în ş pe i întorc amplificate împotriva autorului lor. Din calitatea gândurilor pe care le avem putem vedea starea noastră duhovnicească . Dumnezeu vrea ca nu tineş i de noi săavem „inimăcurată (Ps. milostenie. u. i tin nenorocire. deci. Iatăde ce acelaş lucru pentru un creş este binecuvântare.Puterea gândurilor Prof. prin i gândurile rele. într-o minte smerităluminată darul Duhului Sfânt şplină ş de . pentru cădin minte. iar ă : omul ră din visteria cea rea a inimii lui scoate ce este ră Că prisosul inimii îi gră te gura” u. de i de gânduri bune.. El vrea schimbarea minţ noastre. face din mintea lor o fabrică gânduri bune. dar de va fi ochiul tă ră tot trupul tă va fi întunecat. Pentru că Hristos ne spune: „Lumină torul trupului este ochiul. dintr-o minte mândră ” ii . ăîn Dumnezeu ş smerenie. u (Matei 6. aripi bune (se roagă postesc. dar direcţ e greş i nu ajung la destinaţ Dacăvor corecta direcţ adicăvor ia ităş ie. Rugă ciunea nu ne foloseş dacă te avem în minte gânduri rele faţ de semenul nostru.. din ieş 31 . de bine vei vorbi şbine vei face. aibă ochiul sufletelui (mintea) curat. gândurile u ti. tot trupul tă va fi luminat. deoarece noi judecă lucrurile după m cură noastră ţ ia sufletească Iar de nu avem cură lă . 22-23). Motivul principal pentru care mulţromâni nu au verticalitate şnu sporesc nici spiritual. atunci vor merge uş pe calea mântuirii. tot aş şun gând ră va strica starea noastră a i u sufleteascăDeci să . au motor bun. ti i Dacă vrei să ordine în viaţta. nici i i material este că gândesc creş te şau mintea întunecată gânduri rele.10). Gândul. dacăochiul tă u e curat. ră gândeş ră vorbeş şră vei face. Mântuitorul ne învaţ „Omul bun din visteria cea bunăa inimii sale scoate ce este bun. dau i tini .50. gândurile ite i-l ţ i rele coboară inimă i-l fac pe om fiară în ş . vom trage concluzii greş ş vom nedreptă pe semenul nostru. u. precum un avion. Precum ă puţ oţ strică in et vinul. pentru cădin minte. de or Cu alte cuvinte.” u u u. facem toţo i fabricăde gânduri bune în mintea noastră cu credinţ . iar pentru altul. trebuie să i faci mai întâi ordine în mintea ta. iar viaţnoastră fi un a va iad pă mântesc plin de necazuri şpă i cate.

vom fi ca albina şne vom hră cu nectarul duhovnicesc. Iar dacă i ni vom fi pă timaşşrăla inimă i i i . 2005 . Viaţ ca o pră a znuire duhovniceascăEditura Panaghia. că ş ci: i i aceia vor vedea pe Dumnezeu”. (Matei 5. Dacă i nat ţ iile avem inima bunăşcurată i . ne vom hră ca musca. Vatra Dornei. i ă curată i mântuitoare. că „Fericiţcei curaţcu inima. Putem compara viaţ aceasta pă a mânteascăcu un câmp cu flori felurite ş foarte i frumoase.(Luca 6. plin de griji şîmprătiat. din sufletul să ră ş tulburat. Săne deprindem săgândim bine. tră ş im i acţ m cel mai adesea.8). u văit. pesimist. stresat. Gândurile bune în viaţ creş a tinului ortodox. nu întotdeauna bune şcurate. ră cios. 32 . furios. cu inimăbună pentru a tră o viaţ ionă .45). ută i ş i Gândurile sunt temelia cuvintelor ş faptelor noastre ş după i i modul în care gândim. iile Ş ele medicale contemporane au ajuns la concluzia cămulte din suferinţ ş bolile tiinţ ele i omului pornesc din psihicul lui labil. pe care oamenii şdiavolii au semă necură lor. Bibliografie: Paisie Aghioritul. complexat. cu mizeriile şnecură ni i ţ din lada de gunoi. din gândurile sale.

ci mai ales prin a ăde dă ruirea Fiului. Că n-a trimis nică ci Dumnezeu pe Fiul Să în lume ca să u judece lumea. Prof. lumea” (Ioan 3. 16-17). uire i umire faţ de binefă torii ă că care ne-au oferit sprijinul lor la nevoie. 135. Mitropolitul Moldovei şBucovinei. cununa l ie i creaturilor.. Iaş 2005.„De Cră ciun.Episcop Roman Ciorogariu” Oradea Să toarea Naş Domnului nostru Iisus Hristos în ieslea umilădin Betleem ne arată rbă terii iubirea milostivăş nemă i rginităa lui Dumnezeu pentru oameni. ăveş . ci la dragostea cu care au fost fă la cute. nu se aratădoar prin purtarea de grijă lui Dumnezeu faţ lume. ascultare smerităş împlinire a voii Lui de a mântui lumea ş Se dă te pe Sine oamenilor ca i i ruieş lumină sens al vieţ prin Evanghelia Sa. Dorel Mircea Leucea Liceul Teologic Ortodox . pentru ca oamenii săpoatăfi pă i la viaţ ş iubirea veş rtaş a i nicăa Preasfintei Treimi. Trinitas. p. rbă terii Ed. se . încât pe Fiul Să Cel Unulci a u Nă scut L-a dat ca oricine crede în El sănu piară ci săaibăviaţ . prin Întruparea Lui în lume. ca eliberare de moarte şde strică i ciune prin Învierea Sa1. bă trânilor celor întristaţ ş înstră i. „Învă tura faptelor este mult mai vrednicădecât cea a cuvintelor. orfanilor. dar mai ales prin ajutor spiritual şmaterial dă copiilor. Iubirii milostive şdă i ruitoare a lui Dumnezeu noi oamenii îi ră spundem cu rugă ciuni pentru să tatea ş mântuirea semenilor noş prin cuvinte de preţ şmulţ nă i tri. Daruri de Cră i ciun – înţ elesuri ale să torii Naş Domnului. ci ca să mântuiască prin El. Sfântul Vasile cel Mare. i ruit celor bolnavi. singuri. adoptă suflet!” un Pr. 1 33 . Iubirea lui Dumnezeu-Tată pentru întreaga creaţ ş în mod special pentru om. Înţ i elesul acesta îl arată ales Sfânta mai Evanghelie dupăIoan zicând: „Că Dumnezeu aş a iubit lumea. când oamenii † Daniel. Că dupăcum spunea i i inaţ ci. Fiul lui Dumnezeu Se dă te pe Sine Tată prin ruieş lui. Hristos este Dumnezeu-Omul prezent în mijlocul oamenilor. i ii i un ei Rostul Întrupă Fiului lui Dumnezeu Cel nevă ş necuprins este mă rii zut i rturisit în Crezul ortodox: „pentru noi oamenii şpentru a noastrământuire”. ca vindecare de pă sau de boală sau ii cat prin minunile Sale. ţ ă Dumnezeu nu se uită fapte. Praznicul Înomenirii Fiului lui Dumnezeu este o frescăa iubirii dumnezeieş ti care distruge tirania pă catului şa morţ şdă sens dumnezeiesc existenţ noastre. i. Nu e nimic mult.

ii i ii”. noastre ca a fi în comuniune cu alţ a avea nevoie unii de alţ şa ne iubi unii pe alţ ii. PC Pr. Ioan Bala de la Parohia Oradea Sfinţ Trei Ierarhi ş PCuv mă ii i Protos. Gră a cu Program Prelungit nr. S. tefan Blaga de la Parohia Oradea Sfânta Vineri. iativă la nivelul de parohiei. 34 . FINACONT ia SRL2. sub coordonarea preoţ parohi. persoane cu afecţ cronice severe. ţ i ii. Partenerii acestui proiect au fost: S. cu binecuvântarea Preasfinţ itului Pă rinte Sofronie. S. s-au realizat de că grupul i ră tre de iniţ iativă la nivelul parohiei. PC Pr. a in. SELGROS CASH&CARRY SRL a completat ilor cadourile cu o donaţ în bunuri pentru fiecare parohie participantă ie . de a PC Pr. persoane cu dizabilită ţ i grave. iuni SELGROS CASH&CARRY SRL. Selectarea beneficiarilor şîntocmirea listei de cumpă turi. Vasile Bică de la Parohia Oradea Ioş Nord.iubesc puţ aş cum nu este puţ când oamenii iubesc mult. MAXIM SA. eclesiarhul Paraclisului episcopal Sfântul Dimitrie. care au realizat acţ circumscrise temei de proiect. Cumpă turile au fost efectuate fie în regim propriu fie într-unul de ră din centrele comerciale partenere acestei acţ prin intermediul grupului de iniţ iuni. pe tot parcursul implementă tura rii proiectului. a fost delegat un reprezentant care a menţ i i acţ inut legă cu echipa de coordonare de la nivelul Centrului Eparhial. Acest proiect a fost menit să tine i vină sprijinul în comunită implicând credincioş societă comerciale. Dragomir Balotă la Parohia Oradea Tei. PC Pr. Antim Oprea. într-o lume din ce în ce mai secularizată tin . Ş rul. adoptăun suflet”. accesat la 27 decembrie 2010. organizaţ colaboratori ş parteneri din ţ ii. Dorel Octavian Rusu de la Parohia zan ia Oradea Izvorul Tă duirii.C. Pentru a da curs acestor îndemnuri. i cuprinsul Eparhiei Oradiei. provenind fie din familii. Roman Pintea de la Parohia Oradea Velenţ I. PC Pr. 28 Oradea şFundaţ de Scleroză diniţ i ia Multiplă Bihor. Nimic nu este atât de propriu firii in. Federaţ Patronilor Bihor. s-a desfăurat în perioada 28 noiembrie – 24 ş decembrie 2010 proiectul „De Cră ciun. S. PC Pr. Izvorâtorul de Mir. i. Ioan Mitraş de la Parohia Oradea Ioş I.C. fie din centre sociale (Centrul Rezidenţ de tip Familial „Sfânta ial 2 http://www. vârstnici cu nevoi speciale şmembri ai familiilor aflate iuni i în dificultate. După organizarea la nivelul fiecă parohii participante a grupului de iniţ rei iativă proiectului.ro/news/de-craciun-adopta-un-suflet/de-craciun-adopta-un-suflet. în Episcopia Ortodoxă Românăa Oradiei. PC Pr. într-un demers de împreună slujire a parohiilor ortodoxe şpromovare a i valorilor creş ortodoxe.filantropiaoradea.C. Mircea Câmpeanu de că ia la Parohia Oradea Nufă PC Pr. Grupul ţ intăal proiectului a fost reprezentat de peste 500 de copii. Ală turi de parohiile implicate s-au ală turat acestei campanii ş Liceul Teologic Ortodox „Episcop Roman i Ciorogariu” Oradea. cazuri sociale grave aflate în situaţ de risc ş de marginalizare socialăbeneficiarii ii i . Printre cei care s-au remarcat în această campanie se numă PC Pr. care s-a dorit a fi un program de propovă duire a milei creş şa spiritului filantropic. al format din credincioş interesaţde această iune.C. Ioan Marian de la Parohia ră Oradea Bunavestire.

bani care au fost donaţ Asociaţ Filantropia Oradea. unde a fost creat un ambient specific să torilor de diniţ rbă iarnăcu colinde şanimatori care îi invitau pe pă i la expoziţ şle prezentau exponatele. cum sunt şcei de la car rbă i Centrul rezidenţ de tip Familial Sfânta Ecaterina din satul Chiraleu. Parohia Oradea Sfinţ Trei Ierarhi ş Paraclisul Episcopal Sfântul Dimitrie ia ii i Izvorâtorul de Mir. Urmând ial exemplul elevilor mai mici. 28 Oradea. pot bucura de că ldura pă rinteascănici mă acum. îmbră minte. O astfel de colaborare a existat îndeosebi între Parohia Oradea Nufă Parohia rul. Sub atenta îndrumare a ial educatoarelor. Copiii . teologic. menită sensibilizeze pă ii ş diniţ să rinţ i membrii comunită locale cu privire la nevoile şsuferinţ unor semeni ai noş copii care nu se ţ ii i ele tri. copiii au confecţ ionat felicită ş decoraţ de Cră ri i iuni ciun. la ceas de să toare. filiera vocaţ i ionalăprofilul . specializarea Teologie ortodoxă dă copiilor instituţ au ruit ionalizaţ Centrul de Plasament i la Nr. jucă ş bunuri de folosinţ că rii i ă personalădar şsponsoriză în bani pentru centrele beneficiare ale proiectului. fructe. rile să tori ş totodată lansat promisiunea organiză unei vizite la centrul rezidenţ însoţi de rbă i au rii ial. coordonaţde doamnele învă toare au adunat aproximativ 100 kg de legume şfructe care i ţ ă i au fost dă ruite tot Centrului Rezidenţ de Tip Familial Sfânta Ecaterina din Chiraleu.filantropiaoradea. Centrul de zi pentru e persoanele afectate de Scleroza Multiplă„Acoperă mântul Maicii Domnului” Oradea. alimente de bază la care ). Un element nou al acestui proiect l-a constituit colaborarea dintre parohii pentru acordarea de sprijin unui numă cât mai mare de beneficiari. ajutor care a constat. alimente şbunuri pentru copiii de la Centrul Rezidenţ de Tip ionă i ial Familial Sfânta Ecaterina din Chiraleu. Centrul de locuinţprotejate Filantropia de la Beznea. iţ educatoare şpă i3 . prin medierea echipei de la Centrul Eparhial. Centrul Rezidenţ pentru vârstnici al Fundaţ Consistoria) care au primit ajutorul partenerilor implicaţş ial iei i i a colaboratorilor. care au fost expuse spre vânzare în holul gră ei. Între activită desfăurate de instituţ partenere în acest proiect se remarcăcea a ţ ile ş iile preş colarilor de la Gră a cu Program Prelungit nr. Oradea Ioş Nord. i ri peste 15000 lei.ro/news/de-craciun-adopta-un-suflet/copii-pentru-copii. în oferirea de alimente. i rinţ Elevii din clasele primare de la Liceul Teologic Ortodox „Episcop Roman Ciorogariu” Oradea. pe lângă micile cadouri dă ruite copiilor cu ocazia pră znuirii Sfântului Ierarh Nicolae. accesat la data de 27 decembrie 2010. parohiile care au putut oferi sprijin unui r numă mai mare de beneficiari.Ecaterina” din Chiraleu. i rinţ ie i au reuş săadune suma de 820 lei. 2 din Oradea peste 400 de kg de produse alimentare (legume. 35 . Astfel. care nu au avut resurse suficiente pentru a acoperi nevoile listei de beneficiari. toate în valoare de . podoabe de brad. 3 http://www. elevii din ciclul gimnazial şcei de la liceu. Împreună această cu donaţ copiii au adresat ură lor de ie. în it i iei vederea achiziţ rii de cadouri. au oferit sprijin r familiilor identificate de alte parohii.

adoptă suflet!” au avut rolul de a un sensibiliza opinia publicăş comunitatea localăcu privire la nevoile celor defavorizaţş totodată i i i acestea se înscriu în continuarea eforturile depuse la nivelul eparhiei noastre până momentul de în faţ în scopul desfăură unei abordă sociale în concordanţcu nevoile şaş rile comunită ă ş rii ri ă i teptă ţ ii creş tine.s-au adă ugat pachete cu dulciuri pentru copiii de aici. obiecte de îmbră minte ş jucă Corul că i rii. „Diacon Nicolae Firu” al Liceului Teologic Ortodox „Episcop Roman Ciorogariu” a oferit copiilor din centrul de plasament câteva clipe de bucurie. prin intonarea unor colinde care au bucurat sufletele celor privaţde că i ldura şarmonia parentală i . 36 . Activită desfăurate în cadrul campaniei „De Cră ţ ile ş ciun.

“. dar după a fost adus în contact cu cartea Faptele Apostolilor atitudinea lui sce a schimbat. se arată respectivul document. sunt adevă i rate. ca toţcei care pentru anumite motive locuiesc în altăparte decât districtul lor. studierea geografiei ş ii i topografiei locurilor sfinte i-au demonstrat că evanghelistul Luca este vrednic de crezare în tot ceea ce a scris despre dumnezeiasca naş Evanghelia lui Luca este confirmată documente egiptene. jură pe Tiberius Claudius. susnumita Thermoutharion. Cezarul m împă că rat. onest. ş pentru asta nu trebuia săse deplaseze în alte i localită ţ i. nici pe un stră nici pe un alexandrian. Ş tot Luca spune căaceastăînscriere s-a fă „întâia dată pe când Quirinius era i cut. să pregă i se teascăde 37 . cerea. i-am declarat în mod sigur. iile cuprinse în Evangheliile după Matei şLuca. totul este un mit sau o legendăFiindcă . nici egiptean. cu protectorul meu numitul Apollonius. Gaius Vibiu. i mai sus. Aş adar. pe cei ce locuiesc cu mine. declara că ul a fost un necredincios. care a predat Biblia la Colegiul Bethle din oraş Mc. nici roman.. „din pricina apropierii recensă mântului. terii ratul Cezar August a dat poruncă pentru efectuarea unui recensă mânt. El nici nu a existat ca persoană istoricăcă . nici pe un liberat. ci numai animalele. ine ia dată prestare de jură sub mânt. descoperit în nisipurile Egiptului.. statul Tennessee. în care se vorbeş despre recensă te mântul persoanelor: „Eu.Kenzie. nu „inventariau“ oamenii. decât pe cei spuş in.Hr. suntem aproape de această perioadă propunem să ne discută tocmai despre acest moment crucial al omenirii şsă m i demonstră cu argumente solide că într-adevă informaţ referitoare la aceste evenimente. fiecare om fiind obligat să înscrie în se cetatea lui. Documentul respectiv conţ declaraţ unei anume Thermoutharion.. mânt din anul 48 d.. de Evanghelistul Luca scrie în Evanghelia sa că la vremea naş Domnului.. Acelaşlucru reiese şdintr-un alt document din 104 în i i d. dregă în Siria..Însă un formular de recensă . Mai mult decât atât.Hr. confirmăspusele lui Luca.“. tere. vrednic de încredere. Cei sceptici au replicat că tor această informaţ este o fă turăde vreme ce romanii ie că . Sir William M. Ramsay. Diana Nichita Ş coala cu clasele I-VIII “Dimitrie Cantemir” Oradea Ne apropiem cu paşrepezi de cea mai dragăş cea mai aş i i teptatăsă toare a creş rbă tinilor: Naş terea Pruncului Iisus. prin care prefectul Egiptului.. r. împă . În decursul vremii însă terea Sa a fost poate cea mai contestată naş dintre toate momentele consemnate despre El în Sfânta ScripturăS-a încercat totul pentru a se dovedi că . efectuarea unei investigaţ arheologice. un important reprezentant al Bisericii Presbiteriene din USA.Naş terea Domnului şadevă Evangheliilor i rul Prof. m .

Hr. În cut ri acest mod. Hr. aceasta spune: „Dupăce S-a nă scut Iisus în Bethleemul din Iudeea. ş . Ori se ş cu certitudine. care a gă la Antiohia Pisidiei. Revenind la Luca. 62. a calculat greş căînceputul erei it creş ar coincide cu anul 754 de la fondarea Romei.“Aceste documente arată ca stă clar pânirea romană efectua asemenea recensă minte în tot imperiul. ş indirect. chiar despre cel din anul 20 d.ro/) 38 . i descoperirea lui Sir William Ramsey.d.Hr.. în loc de 749. Irod tră în momentul naş lui Iisus.Hr. Precizarea lui Luca „întâia dată este facută “ tocmai spre a deosebi primul recensă mânt de cel de-al doilea. Din această i. ine că rului scit Dionysius Exiguus care. te i inere . lucrurile s-au limpezit.îndatăsăse reîntoarcăla guvernă mântul lor. 90. În 1828 însă s-a gă la . spre a putea completa formularele de înregistrare a familiei . adicăş în Egipt ş în Palestina. 132. 104. care ară că tau recensamântul pomenit pe vremea acestuia avusese loc în anul 7 d. ! Eroarea îi aparţ însă tie. Astă se cunosc mai multe documente care vorbesc i i zi despre recensă mintele. când S-a nă Iisus. în Asia Mică un monument sit .“.infomileanca. Deci. căIrod a murit în anul 4 î. iar naş terea Celui mai presus de fire. desfăurate la 14 ani o datădin anii 34. O altăîntrebare ridicatăde sceptici se referăla aparenta neconcordanţ ădin Evanghelia lui Matei. cu ceva înainte de Paş evreiesc al anului 750. cauză a tă dui recensă . sit Roma o inscripţ care indica faptul că ie Quirinius a fost guvernator de două fapt confirmat şde ori. Eroarea lui Exiguus îl reabilitează pe Matei. Iosif Flaviu spune clar că Irod a murit la Ierihon pe 13 martie. fă de Quirinius la anul 7 d. 230 d.Hr.. cu ocazia celei de a doua guvernă a sa în Siria. în secolul al ş lugă aselea. trebuie să mai spunem că menţ ionarea lui Quirinius în Evanghelia sa nu era confirmatăde documentele istorice romane. consemnată cele două în Evanghelii primeş şsusţ documentarăreducându-i la tă pe sceptici. care ară că ta Quirinius a fost de doua ori guvernator.. gă mântul pomenit de Luca înseamnă nega o realitate demonstrată a indubitabil.. în zilele împă ratului Irod. 48. cu o tine scut eroare de mai bine de patru ani. 118. cere (Sursa: http://www.. iar tele ia terii Matei a consemnat corect evenimentele.

în latina creş ηα tinăaltare) este un loc destinat închină rii zeită sau lui Dumnezeu în diferite religii. Moise a zidit un altar la Refidim (Ieş 17. ti. ti ci i pune dalta în piatră o vei pângă Sănu te sui la altarul Meu pe trepte. Traian Nojea Ş coala cu clasele I-VIII Dră ti geş Altarul (grec. închinate unei anumite zeită 1 ţ i. Β μ. Ed. Bucureş 1991. pe care să i aduci arderile-de-tot şjertfele de mulţ -ţ i umire. i goliciunea înaintea lui” (Ieş20. 9). Iosua a înalţ un altar pe muntele Ebal (Iosua 8. ri. Altarele au fost parte indispensabila din închină ciunea că Dumnezeu.Altarul. 7). 39 . 25). i i În închină ciunea evreilor. p. Isaac a zidit un altar la Beer-Ş (Fac. Ghedeon la Ofra (Jud. at 1 Pr. Pe altar se aduceau sacrificii zeilor. 26: “Atunci au început oamenii săcheme Numele Domnului”. 15) ş altul la Horeb (Ieş 24. 30). 12. tre Noe a zidit un altar imediat după a pă sit corabia în care supravieţ potopului (Fac. Dr. Numele de altar vine dintr-un derivat al cuvântului latin altus (înalt). Iacov a înlă şel un altar la Betel (Fac.” “Dacă vei ridica un altar de piatră sănu-l zideş din pietre cioplite. În orice loc în care Îmi voi aduce aminte de Numele Meu. lat. oile ş boii. Avraam a zidit altare la Sihem (Fac. 20). ara. . Alexandru Stan. Forma şdimensiunile altarelor au variat mult de la popor la popor şde la religie la religie. ca sănu ţse descopere . împodobirea cu ţ ilor diferite sculpturi a altarului arată adorarea Divinită de că credincioş ţ ii tre i. la Betel (Fac. eba ţ i at 35. 4. 26. izvor al tuturor Tainelor Prof. ce ră uise 8. După alungarea din Eden. voi veni la tine. ş te voi i i binecuvânta. i 22. Conf. Istoria religiilor. altarele au fost simple şfă trepte: i ră “Să ridici un altar de pă -Mi mânt.12. 24-26). 21. 8) şpe muntele Moria (Fac. prima referinţ ădespre că utarea omului de a relua contactul cu Dumnezeu este menţ ionatăîn Fac. 7). Prof. 6. 4). . Facerea Cortului sau construirea Templului nu a însemnat renunţ la închinarea personală area prin zidirea de altare. i . că cum îţvei -Mi . Prin altar se înţ elege orice loc sau construcţ situată ie deasupra nivelului înconjură şdestinată gă tor i să zduiască aducerea de jertfe sau de tă mâie. IBMBOR. Remus Rus.

1.24). descrisă larg în Leviticul 2. 21). 26. 8. 14. era identică scop cu arderea pe în de tot. Ele subliniazăinsuficienţ umanăş abundenţ a i a de har iertator pe care o gă la Dumnezeu. Dicţ ionar al Noului Testament. sim “Arderea de tot” constă arderea completă unui animal de parte bă teasca (Lev. 35). Biblia menţ ionează câteva tipuri de jertfe. era un fel de masă ceremonială care mâncarea era în împăită Dumnezeu. “Jertfa de mulţ umire” (Lev. Ornan (1 Cron. 27. 12. la care a fost instituit Noul 2 Pr. Inainte de incendiere. ci “în Duh şîn i adevă (Ioan 4. Isaac şIacov – au clă şei altare pretutindeni i dit i pe unde au ajuns şau adus Domnului jertfe (Fac. ti. cu preoţ şchiar cu alţoameni veniţla închinare. 3. Iacov şLaban au participat împreună un asemenea ritual când au definitivat o înţ i la elegere (Fac. 19-24). Noul Testament aminteş de 21 de ori despre altar. 7. Acest tip a ţ it ţ ia de jertfă fost antetipul morţ ispăitoare a lui Hristos (2 Cor. 1-17). care lua o parte din ea şo ardea în foc. 43-55). Ed. 26). Bucureş 1995. 28. 28. i sim au 1-4). 25. 4. 2 te În învă tura creş . închină ţ ă tină ciunea nu se mai face în forme ceremoniale. 5-10). Saul la Micmaş Sam. 31-35). Ioan Mircea. p. Acest tip de jertfăeste simbolul “Mesei Domnului”. 21).IBMBOR. Arderea completă simboliza dorinţomului de a fi cură complet de vinovă sa. animalul era junghiat de preot. Inaintea lor. Dumnezeu a ucis primele animale. 5. Samuel la Rama (1 Sam. 7. a ii ş . Patriarhii Vechiului Testament – Avraam. Prof. 1-8). Noe a adus şel jertfe de i i mulţ umire dupăpotop (Fac. Acest tip de jertfăsimboliza închinarea a ceea ce este mai bun în vieţ uirea omeneascăpentru Dumnezeu (Evrei 10. iar sângele era stropit pe altar (Num. 17). o metodă tipologică folosită Dumnezeu pentru a-i pregă pe oameni ca să eleagă de ti înţ marea jertfă a Domnului Iisus. 1-10. 3. 21. 31. r” Jertfele Abel şCain sunt primii oameni despre care gă scris că adus Domnului jertfe (Fac. 18). din pieile că a fă haine pentru Adam ş rora cut i Eva (Fac. iar (1 profetul Ilie a dres altarul de pe muntele Carmel (1 Regi 18. Un animal jertfit de rţ cu ii i i i bunăvoie reprezenta o laudă adusălui Dumnezeu ş o ocazie de a să tori prietenia cu ceilalţ i rbă i. 8. 20). 40 . împreună tă la i cu mâie. “Jertfa de mâncare”. 1în a rbă 17). Majoritatea acestor jertfe au implicat vă rsare de sânge. Mâncarea era adusă preot.

Autoritatea preoţ se întindea dincolo de sfera ceremonialelor . ca o adă ugire la restituirea fă . 12. peste i i. IBMBOR. Aceasta va fi din partea voastră lui o slujbă duhovnicească (Rom. ş . 3 41 . Ca semn distinct.Legă mânt şveş te în acelaştimp masa din veş i teş i nicie la care vom sta ală de Domnul Iisus. i “Jertfa pentru ispăire” (Lev. Spre deosebire de ceilalţpreoţ Marele Preot nu se schimba decât prin moarte. De cele mai multe ori.3 ” Preoţ ia După le-a dat la Sinai Legea. a . de turi Avraam. 6. Dumnezeu a ales ca seminţ preotească aceea a lui Levi. Îl prezintă Domnul Iisus ca Mare Preot. i i Evreii erau învă i astfel ca pentru vinovă lor trebuia plă ceva. dar mai foloseş limbajul sacerdotal în sens spiritual. Sf. Urmaş lui Aaron au moş i i ii tenit slujba de Mare Preot. “Jertfa pentru vină (Lev. Autorul epistolei ţ iei că Evrei. 7). Ap. 6). ie. era practicatăatunci cind restituirea sau repararea ş ră fă nu mai era posibilă ului cut . Arheologia biblică Ed. Dumnezeu a desă it teocraţ în Israel prin înfiinţ ce vârş ia area preoţ Ca funcţ preoţ au fost reprezentanţ lui Dumnezeu printre oameni: “Caci buzele iei. era necesară ” pentru ofense minore şneintenţ i ionate. 1-18). iei religioase. 5. cută Ş Vechiul ş Noul Testament ne spun căjertfele au fost simboluri profetice temporare. din iile ie pe care fă ceau parte ş Moise şAaron. ră ie i i (Ieş 19. 5. pentru că este un sol al învă tură ă el Dumnezeului oş tirilor” (Mal. Sf. Dumitru Abrudan. ii ii preotului trebuie să zească tiinţ şdin gura lui se aş pă ş a. Sibiu. dată cat 11-28). oferirea ţ i Domnului Iisus ca substitut pentru noi în plă tirea vinovă (Evrei 10. Prof. placută Dumnezeu. aducându-Se pe Sine însuşdrept jertfăo singură . o altă ţ aţ ţ ia tit viaţ ătrebuia curmatăpe altar. În lumina harului adus prin Hristos. 1). 2. Isaia 61. Pavel. îndemnându-i pe cei credincioşsă te i şaducă i “trupurile voastre ca o jerftă vie. venit să tre pe înlocuiască sistemul de nesfârş jertfe. Emilian Corniţ escu. Pavel nu mai practicăaducerea de jertfe mozaice. pentru pă (Evrei 9. 5). pp. Dintre seminţ lui Israel. . Ap. 2005. Pr. Pr. ite i . Dr. Toate aceste realită prevesteau “Jertfa cea mare”. i teaptă ţ .73 – 75. Intregul Israel trebuia să în providenţ divină“o împă ţ de preoţşun neam sfânt” fie. Isaac şIacov. 14-19). 4. Prof. exercitându-se şîn sfera juridicăsocială i chiar familială i .

te spre noi Jertfa de pe Cruce a Mântuitorului Hristos. Ene Braniş Liturgica specialăEd. nică În altar. Domnul n-a avut nevoie să ie nică aducă ş pentru Sine însuş pentru ispăire i. 8. se aflau “Urim şTumim” (Ieş raş i 28. fiind numit: “Preot în veac. Marele Preot era privit ca ş “că i petenia poporului” (Fapte 23. Mulţ de leviţşpreoţlocuiau în cetă ră imea i i i ţ spândite în i teritoriile împăite între celelalte seminţ ale lui Israel.îmbră mintea preoţ că ească Marele preot purta un efod ş un pieptar cu două . mijloceş pentru noi şpentru această te i jertfăcare ajunge în altarul cel mai presus de ceruri. Domnul Iisus Hristos este prezentat în Epistola că Evrei ca Mare Preot. Dumnezeu le-a interzis leviţ să ilor aibă tenire în Israel. 12). fă ş i eza când astfel să iertate pă fie catele poporului din anul care tocmai se încheiase (Ieş 10). Pr. Hristos Insuşse jertfeş i te pentru noi. 4 5 Ibidem. ti. este drumul pe care îl face mereu ş în a ilor ră ti. ş în Ziua Ispăirii. prezentând Tată ofranda noastră Maica Domnului de pe semicalota altarului lui . moş inuţ din zeciuielile care erau date Domnului. cel mai înalt for de autoritate al evreilor (Mat. 42 . i sprezece pietre preţ ioase. 10. Liturghie. te. iei Aceasta este o preoţ veş .4 ii . 15-30). căEl n-a avut pă (Evrei 7. i pentru Sfânta JertfăPe masa Sfântului Altar. la fiecare Sfântă . a i i tiţ consacră în slujirea sacramentală Bisericii lui Hristos. fă când-o accesibilătuturor. Impă ii Ezechia ş Iosua i-au susţ pe eş ie raţ i inut Marii Preoţ timpul lor în lucrarea de reconstrucţ a templului şde reaş i din ie i ezare a vieţ religioase ii (2 Regi 23. numai cei chemaţş pregă i primesc Taina Hirotoniei. Ei trebuiau întreţ i de popor. instrumente prin care Dumnezeu Işcomunica voia Sa în cazuri speciale. 26. ei. 30. În Noul Testament. p. aducând cu sine ofranda sa de pâine ş vin. 10. dupărânduiala lui Melhisedec” (Evrei 5. Lumea credinţ Bucureş 2006. 27-28). 2 Cronici 29-31). 12. vârş te . pe care erau înscrise numele celor două sprezece seminţ ale lui Israel (Ieş28. 4-5) ş i prezida în Sinedriu. 26.5 . i În afara vegherii asupra celorlalţpreoţ cea mai mare lucrare a Marelui Preot se desfăura i i. p. 10). . în sfânta sfintelor. Prof. Jertfa Lui nu trebuie repetată fiecare an. 63. rii a În sfântul locaşla fiecare SfântăLiturghie se să eş Jertfa euharisticăce prelungeş . Într-un buzună al pieptarului. prin împăirea lor în 24 de cete ilor rţ preoţ ti chemate la templu prin rotaţ (1 Regi 24). Atunci. credinciosul. rţ ii Împă ratul David a organizat slujirea preoţ la templu. 30). chiar deasupra inimii. 57-59). prin lucră sfinţ rile itoare ale Bisericii. 172. ci are o valoare cat în veş (Evrei 9. el intra în Sfânta Sfintelor ş aş sânge pe capacul Chivotului. De la intrarea în biserică i până faţ uş împă teş la Hristos Euharistic. dar este ridicat deasupra tre preoţ aaronice.

jertfa şconducerea lui Hristos. Trupul Să învă torul sau Profetul ş cu u. Aceasta primeş pe te. iese în evidenţcalitatea profetică vârş raţ ă a Bisericii. Dar Biserica se menţ şcreş în umanitatea . tă ile Hristos şsă ferească poftele trupeş (I Ptr. întreţ cu Biserica şcu fiecare mă ine i dular al ei un dialog progresiv în care nici El. şîmpă te ţ ă i în i ratul care conduce spre Tată pe cei ră l scumpă i prin Sângele Să fiind Capul Bisericii. 6 Pr. luminând-o. îndumnezeindu-şpropria umanitate şprin aceasta pe noi toţ ci pentru că i i i i. Dar Hristos nu se adresează Bisericii ca unui obiect. de astfel. ală de episcopi şpreoţ bună ţ lui i turi i i. . a i Lui să ş lăluiesc în Bisericăi in lume. Hristos continuăsără mânăîn ea. învă tura. iar pe de alta ră ţ ă i spunde la ele în mod liber ş i pozitiv ca la o chemare. înviat ş înăat. vorbind despre desă irea îndumnezeirii omului care va ajunge la statura ţ ă vârş bă rbatului desă it Hristos (Efes. III. Arhiereu ş împă Continuând cele trei slujiri în Biserică Hristos ţ ă i rat. 13). nu numai întrucât e ipostasul divin. ş având în ea plenitudinea vieţ ş i i ii i lucră Duhului Sfânt. Bucureş 2003. Prof. nici Biserica ş i nici mă dularele acesteia nu sunt într-o stare pasivă Acesta este. ţ ă care îşpropovă i duieş învă tura despre Sine şdespre mântuirea noastră Sine. 82. 2. În activitatea ei de i rii rui învă tor spre mântuire. p. ipostas al umanită ş ţ i ii întrucât se menţ în oameni cu Trupul Lui jertfit. Teologie Dogmaticăvol. 43 . i iei împă teş a credincioş chemaţsă ră ti ilor i vesteascăşei. ti. 2. în contextul fiecă timp. 1 In. care S-a jertfit ş rată are i înviat pentru ră scumpă rarea întregului neam omenesc din robia pă catului şa morţ şcare are pe i ii i Duhul şca om. 8-11. jertfindu-se ş conducând ea însăi sau participând la ând ş i ş slujirile Lui de învă tor. în împă ia cerurilor. ş sensul preoţ . i se de ti Ca învă tor suprem.Biserica şTainele i Biserica se menţ ş înaintează în planul vieţ dumnezeieş ş în umanitatea ine i ii ti i ră scumpă . pentru Biserică i împreună Biserica. din ziua Cincizecimii când a luat fiinţ ca comunitate rii a concretă sacramentală oamenilor cu Dumnezeu. Trupul Să raţ u. Dumitru Stă niloae. Ş anume: El este Arhiereul care Se aduce pe Sine jertfa Tată în i lui Euharistie pentru noi. hră rată nindu-se din Jertfa şÎnvierea lui Hristos. de o parte. 20). exercitând în ea cele trei slujiri. Ed. ci ca unei comunită de persoane chemate la comuniune liberăcu Sine. IBMBOR.6 ş Hristos este Capul Bisericii. a ine i te ră scumpă nu numai pentru că în ea pe Hristos ca ipostas divin întrupat. prin Capul ei Hristos. în înţ ţ ă elegerea cuvintelor Lui ş a lucră ei mântuitoare în lume. ci ş pentru faptul căEl ine i lţ i continuă exercite şsă ină să i susţ cele trei slujiri mântuitoare ale Sale în Biserică . u sobornicesc extins peste veacuri şspaţ prin care viaţde comuniune a lui Dumnezeu şputerea i ii. 4. învă ţ ea însăi. Hristos învatăBiserica în continuare. . Că Biserica este formată ţ i ci din persoane înzestrate cu libertate ş chemate la libertate şiubire netrecă i i toare.

încă perioada apostolică acesteia (In. u lui i cu aceasta ne aduce ş pe noi împreunăcu El jertfăde bunămireasmăTată prin puterea i lui. ci ş lui. I. i Universitatis Babeş Bolyai. tească aducă ca toare de daruri lui Dumnezeu care aparţ tuturor creş ine tinilor. Pr. Theologica Orthodoxa. 17-22. chiar şpe Scaunul slavei de-a la i l ă i dreapta Tată (Evr. în vol. preot şdiacon. Biserica liturgicăEd. 8-12). din puterea aducerii continue a jertfei lui Hristos şpreoţ prin care ni se comunicăîn mod obiectiv ş i ia . . i ia cu i Episcopul. 5. Fii. 8. 2. 5. sau preoţai jertfei noastre în acest sens restrâns. ţ ă i lă tri i credincioş apropiaţ sau ai altor oameni. 1. 3. Trupului Să jertfit continuu. preotul şdiaconul sunt deci organele de instituire divină la Hristos însuşale i de i Bisericii ca comunitate vă zutăsacramentalăa oamenilor cu Dumnezeu prin Hristos. 28. în BisericăTrupul Să jertfit Tată şodată . ră reia in i încorporaţîn Hristos prin Botez. I Ptr. ca fă pturi noi în Hristos şpopor agonisit lui Dumnezeu (I Ptr. 1-2. 9. Hristos ca jertfa sub chipuri vă zute ca săputem lua din aceasta puterea de a aduce darurile noastre. Mirungere şEuharistie ca mă i i dulare ale Bisericii. 4. pentru căEl mijloceş continuu intrarea te noastră Dumnezeu şTatăprin starea Lui de predare faţde El. 14. ş u i . 7. În Euharistie. 5. noi toţ i i devenim preoţş jertfe în Biserică învă tori ş că uzitori spre mântuire ai noş ş ai altor i i . 3. i i i jertfitori. Iac. I Tim. 1. 67. 5. Studia u. 20. ti. Fapte 14. 14. 115. în Duhul Sfânt. 2. 4. 24-25). te autojertfire ca subiecte. p. 6. 25). 8 7 44 . 5-6. 9. II Tim. tre l" Prin încorporarea noastrădeplinăîn Hristos prin Botez. Humanitas. 1. adicăo predare a noastrădin l i puterea predă lui Hristos însuşTată cum zice Sf. 16. 14. Ap. 9i 11) şpreoţ sacramentală cele trei trepte ale ei: episcop. L. i aş ezarea miridelor pe Sfântul Disc în jurul Agneţ El nu ne jertfeş ca obiecte. fă o ră i i ră spundere formală pentru comunitatea bisericească Existădeci o preoţ generală universalăsau împă teascăcă aparţ toţ cei . 1. 5. Fapte 6. Tit 1. 5. 18. Rom.7 i Mântuitorul Hristos este Arhiereul continuu. Mirungere ş Euharistie.8 Aceasta îşia i puterea din aducerea continuă Jertfei lui Hristos pe masa Sf. ie .Hristos Arhiereul îşînfăiş i ş eazănecontenit. 1. Intrarea noastrăla Tată este ş un act al nostru. I Tim. înfă ându-Se înaintea lui Dumnezeu pentru noi lui ţ iaş (Evr. Tit. Prin episcop ş preot sunt primite Tainele Bisericii de i că credincioş sau aceş din urmăse alipesc simplu de Bisericăş cresc ca mă tre i tia i dulare ale Andre Scrima. 1. 23. la o autodă ruire activă împă ş . 5. Fii. p. 2. adică între preoţ generalăobş ia . i autodă ruindu-Se Tată Dar prin Hristos Jertfa ş Jertfitor. a i rtăirea Există însă deosebire netă o între preoţ generală ia aducă toare de daruri lui Dumnezeu. devenim ş noi nu numai jertfe. 2). I din a Tim 5. 1. rtăindu-ne de starea Lui de jertfăEl însuş . 2005. Fapte 20. Bucureş 2005. 24. Hristos ne atrage şpe noi. ci ne atrage la o ului. Aceasta o aratăde altfel. Pavel: „întru El avem apropiere în Duh rii i lui. i verificat. că Tată (Efes. 22. Ioan Biză Altarul euharistic în mistica sacramentalăşliturgicăa Sfântului Nicolae Cabasila. Altar şdin împă ş de ea. 21-23. I Tim.

Bisericii prin propovă duirea Evangheliei lui Hristos şTainele să ite de preoţ Bisericii în Sf. 16. dobândind iertarea de pă catul stră esc (la prunci). I Tim. 15). 3 – i rţ tă ilor a i 4). necesare pentru creş i terea. a . 22. adică puterea Duhului dată de Hristos. este taina prin care se împă ş noilor botezaţ rtăesc i puterea şdarurile Sfântului Duh. încununarea Golgotei stră daniilor noastre ascetice de a ne apropia de Hristos. 15. 28. tinism sau taina fundamentală i ş indispensabilăpentru mântuire. Harul Preoţ îş are izvorul direct în însăi Preoţ sau Arhieria nevă iei i ş ia zutăa lui Hristos. modelul suprem şdumnezeiesc ş i i idealul desă irii creş Că pe când prin celelalte taine dobândim numai anumite daruri ale vârş tine. ci i te 9 Pr. Hristos însuşeste cel care îmbracă puterea Duhului Sfânt pe episcop. urmaş lor ş i ii i preoţ (Le.. Ungerea cu Sfântul Mir sau Mirungerea. pe i plenar şdirect Sfânta Euharistie. 289. dar este ş i condiţ ei înseş că pe preot şpe diacon îi hirotoneş episcopul (I Tit 1. iar pe ia i. 45 . membru al Bisericii lui Hristos. 23). pentru a sfinţ să ind Sfintele Taine (Mt. 16) ş a conduce pe i. 28. 28. preot şdiacon. te. Fapte 20. 16). 15). fă până botez (la adulţ 9 cate cute la i). ea fiind singara care are loc in altar. În spiritulitatea creş tinăortodoxăîmpă ş reprezintă . lă ca poruncă i sată Apostolilor şprin ei episcopilor. 5. participarea credincioş la viaţharică tat ilor a transmisă prin Sfintele Taine începe cu botezul şculminează Sfânta Taină Împă ş prin care se realizează i cu a rtăirii. Mc. deş ea nu-ş poate îndeplini menirea fă i i răacelea. 16. Toate Tainele Bisericii implică preoţ sacramentală adică episcop şpreot. 2. cit. II Tim. Ene Braniş op. 19-20. sporirea şîntă i rirea credincioş în ilor viaţcea nouăîntru Hristos. 19. Botezul este taina iniţ creş poarta de intrare în creş ierii tine. 28. vistiernicul şîmpăitorul tuturor bună ţ ce privesc viaţ ş pietatea (II Petru I. rtăirea deci culmea cea mai înaltăsau termenul final al urcuş ului nostru duhovnicesc. i datorită Hristos care ră lui mâne în veac Arhiereul nostru la Tată l. prototipul Crucii de pe Golgota (Mt. de unde si ia explicarea de izvor al Tainelor. dar în mod ia . 16. dui II Tim. ilor i . p. i vârş ii Altar. Hirotonia este condiţ celorlalte Taine. 2. ci Harului mântuitor. 19). unirea noastrădeplinăcu Hristos cel întrupat. 4. întreita chemare sau i cu lor slujire a Lui în Biserică . vârş i calea mântuirii pe cei încredinţi spre pă aţ storire (Mt. Mc. prin care omul se renaş pentru viaţ spirituală adicădevine te a . în numele şcu puterea lui Hristos. Precum am ară mai sus. exercitând. Prof. prin Sfânta Euharistie ni se oferăHristos însuş izvorul nesecat al tuturor i. 20. 19. darurilor. precum ş moş i toate celelalte pă personale. în i cu i Taina Hirotoniei pentru a propovă cu autoritate Cuvântul lui Dumnezeu (Mt. 15-16. 28. Euharistia şHirotonia merg împreună se implicăş se explicăreciproc. Mc. Fapte 14.

episcop trei sau cel puţ doi episcopi. vârş sfera vieţ lor este viaţharului. 581. i . p. mai exact. unul ce ţ de fiinţBisericii şeste pentru Bisericăfă să i aibă ine a i . zute iei zute putere de că Hristos însuş în Taina Hirotoniei pentru Bisericăş în Biserică Aş tre i i . Dumitru Stă niloae. a-zisul ministeriu comun al tuturor creş tinilor ca mă dulare ale Bisericii. însă iile. preot ş diacon) existăo intercondiţ i ionare sau. sursa a celorlalte trepte harice ale Preoţ ca iei. Prof. care este ii a i în Biserică i de care se şîmpă ş prin Sfintele Taine. Între masa credincioş ş preoţ ilor i ia sacramentală(episcop. Dar nu există Bisericăfă răepiscop ş preoţ ca organe vă ale Preoţ nevă a lui Hristos. Spiritualitate şcomuniune în Liturghia Ortodoxă Ed.10 Biserica cuprinde însăş pe episcop ş pe preot ş tot ce se să eş în Bisericăeste i i i vârş te să it de întreaga Bisericăpentru ea. Bucureş 2004. ş i rtăesc ror Pr. IBMBOR. dar şpentru fiecare mă vârş . ră -ş obârş în cel al credincioş ia ilor. i dular în parte al ei. al că izvor este Sfântul Altar. investite cu i i. o împreună lucrare şrugă i ciune. însă trebuie pă strate proporţ Laicii n-au acces la să irea Tainelor. ci izvorând direct din Arhieria lui Hristos. Capul Bisericii. reprezentând episcopatul Bisericii autocefale respective ş in i întregul episcopat al Bisericii. 10 46 . ti. cu necesitate ministeriul sacramental al episcopatului. sau preoţ obş ia tească implică . penetrarea lor şa lumii de lucrarea harului dumnezeiesc.

bibliografie sau cu cită eronate. : ! ? …) nu vor fi precedate de spaţ dar vor fi urmate de spaţ ie iu. nu cu spaţ ii. îngroş (bold). jos – 2 cm. dreapta – 2 cm. Dupã ghilimelele şparantezele de deschidere nu se introduce spaţ ghilimelele vor fi „…“. tiinţ Nu se vor publica materiale fă note bibliografice. corp 14. iu. 47 . Pentru culegerea materialului se va utiliza editorul de texte Microsoft Word. titlul cu fontul Times New Roman. .com. înclinat (italic). corp 12. nu prin distanţ de paragraful are anterior. i iu. Semnele de punctuaţ (. iar notele bibliografice cu fontul Times New Roman. corp 12. Indentarea primului rând al paragrafului se va face cu tab.Dască creş lul tin” Materialele ş studiile trimise spre publicare trebuie săfie în conformitate cu normele i ş ifice în vigoare.. aliniat la dreapta (align right). stick. Nu se acceptă lucră culese fãră rile diacritice. formulelor matematice.Norme tehnice de redactare a materialelor destinate publică în revista rii . corp 10. corp 12. ră ri Materialele pentru publicare vor fi înmânate membrilor colectivului de redacţ pe suport ie electronic (dischetă . la un rând şjumă va i tate (1. CD) sau vor fi trimise prin e-mail la adresa: dascalul. având urmă toarele margini: sus – 2 cm. Textul de bază fi cules cu fontul Times New Roman. justify. stânga – 2 cm. Setarea paginii: format A4. la un rând (single). . aliniat la dreapta (align right). folosiţeditorul de ecuaţ al i ii Microsoft Word. cu Paragrafele se vor distinge prin indentarea primului rînd.5 lines). Pentru inserarea fracţ iilor. centrat (center). ecuaţ iilor. Sub numele autorului se va trece instituţ de învă mânt la care ia ţ ă autorul activează fontul Times New Roman.crestin@yahoo. iar numele ş prenumele at i autorului vor fi trecute la un rând sub titlu cu font Times New Roman.

trad. cit. Bucureş 2005. Notele bibliografice vor avea urmă torul format: ■         Exemplu: Henri-Irénée Marrou. precum şnormele i i ortografice impuse de Dicţ ionarul ortografic.) vor fi trecute cu caractere italice. La finalul studiului nu se va mai indica bibliografia folositădeoarece lucră folosite apar . Roxana Mareş . p.“ când este vorba despre mai multe.. Lista de abrevieri uzuale: cf. Editura i Academiei Române. Ed. 2002. Ed. etc. Simfonia bizantină Eusebiu de Cezareea ş Sfântul Ioan Hrisostom. a II-a. 179. i Titlul lucră (scris cu caractere italice) rii Volumul (dacă este cazul) Ediţ lucră (dacă cazul) ia rii e Traducă torul că ii rţ Editura la care apare cartea Localitatea şanul apariţ căii i iei rţ Pagina citată . 26-30. ortoepic ş morfologic al limbii române. „pp. anul III. localitatea şanul apariţ publicaţ i iei iei Pagina citată Pentru căi: rţ Prenumele şnumele autorului. ţ ii Oradea. nr. iile În redactarea materialelor va fi folosit sistemul ortografic cu „â“ ş„sunt“. ed.g. Indicaţ în latinã (idem. ti. op. în . Universită din Oradea. Bucureş 1999. i Orizonturi teologice. sqq. Teora. rile în cadrul notelor de la subsol. ti.“ când este vorba despre o singurã paginã. Biserica în antichitatea târzie (303-604). Precizarea paginii: „p. = exempli gratia (de exemplu) 48 Pentru articole şstudii: i Prenumele şnumele autorului i Titlul articolului sau studiului (scris cu caractere italice) Numele revistei în care apare articolul sau studiul Numă revistei şanul apariţ rul i iei Editura. 4/octombrie-decembrie 2002.Notele bibliografice vor fi inserate cu comanda Insert Footnote ş vor apă la subsolul i rea paginii. ■ o o o o o o Exemplu: Bogdan Popescu. pp. = confer (compară ) e. ibidem.

= et alii (şalţ i i autori) sq./sqq. se foloseş într-o trimitere care urmeazăimediat după altă i te o trimitere la aceeaşoperã. dar folosit numai atunci cînd trimiterea este la aceeaşpagină în trimiterea anterioară i ca ) passim (pe alocuri) supra (mai sus) vol. cit. de rul i. te ibid. = ibidem (în acelaşloc. atunci cînd se trimite la aceeaşoperăaceeaşpaginănu mai este urmată numă paginii) i .e.) op.ed. plural: eds) ia. = idem (acelaş se foloseş într-o trimitere care urmeazădupăo alta în care s-a folosit i. cit. = manuscriptum (manuscris. cit. volumele) Semnatarii studiilor îşasumă i responsabilitatea pentru conţ inutul acestora! 49 . plural: mss. = loco citato (similar cu op. = id est (adică ) infra (mai jos) ms... = opere citato (opera citată ) loc. = sequens (şpagina/paginile urmă i toare) ibid. (ediţ editor. et al. i . (volumul. este urmată numă paginii la care se trimite) i de rul id.