TRAINING DE COMUNICARE DIRECT INTERPERSONAL

TRAINERI

MARCELA F RCA

ADELA ALDA

Aspecte generale ale comunic rii
Motto: ´Comunicarea lucreaz pentru cei care lucreaz pentru eaµ John Powell

Comunicarea ca proces
Are urm toarele tr s turi Tranzac ionalitatea Afectivitatea Personalizarea Instrumentalitatea Consumabilitatea

Mituri despre comunicare
Toate problemele acestei lumi sunt probleme de comunicare Toate problemele acestei lumi se rezolv prin i mai mult comunicare Comunicarea nu este costisitoare Comunicarea se poate bloca într-o interac iune într-

Comunicarea e bun sau rea

Principala func ie a comunic rii este producerea de mesaje

Ce este comunicarea?
Canalul de comunicare
zgomot zgomot zgomot

Emi tor

Codare

Decodare

Receptor

zgomot

Feedback

Comunicarea:
Comportament simbolic Se desf oar între doi sau mai mul i indivizi E verbal i nonverbal

Comportament orientat c tre un scop Poate fi act deliberat sau con tient

Exist 4 niveluri ale comunic rii
Comunicarea intrapersonal Comunicarea interpersonal Comunicarea în grup Comunicarea de mas

Variabilele care influen eaz comunicarea
Variabile care in de actorii comunic rii Variabile care in de codul i canalul de comunicare Variabile care in de contextul i de mediul comunic rii

Variabilele care in de actorii comunic rii
Credibilitatea sursei Similaritatea între surs Puterea Variabile psihologice Variabile cognitive Variabile sociale i receptor

Variabilele care in de codul i canalul de comunicare
Variabile psihologice i psihosomatice
Efectul de halo  Ponderea cuvintelor  Ordinea cuvintelor 

Alegerea canalului de comunicare

Variabile care in de contextul i mediul comunic rii
Materiale i temporale Sociale Culturale i ideologice

Comunicarea bilateral

i feedback-ul feedback-

Asigur : Adaptarea permanent la r spunsul primit Controlul în elegerii mesajului Adaptarea mesajului de c tre surs Adaptarea la contextul social Siguran a socio-afectiv a actorilor referitoare la eficien a sociomesajului trimis

Comunicarea verbal
Motto: ´Una dintre principalele cauze ale ´Una problemelor lumii de azi este c oamenii vorbesc prea mult i gândesc prea pu in. Ac ioneaz impulsiv, f r s gândeasc .µ Margaret Chase Smith

Limbajul 

Semantic Productiv Nu e legat de prezentul imediat  

Utilizarea limbajului ca mediu de comunicare 

CodareaCodarea-decodificare Inten ionalitatea Abordarea perspectivei Dialogarea   

Atitudini în comunicarea interindividual :
Atitudinea de interpretare  Atitudinea de evaluarea  Atitudinea de ajutor sau de consiliere  Atitudinea de chestionare sau de anchet  Atitudinea de comprehensiune  Situa ia optim de comunicare 

Strategii pentru îmbun t irea comunic rii verbale 

Limbajul responsabilit ii

Sentimentele vorbitorului

Comportamentul deranjant

Consecin ele comportamentului asupra vorbitorului

Comportamentul alternativ

Strategii pentru îmbun t irea comunic rii verbale 

Utilizarea afirma iilor clare i directe Rezolvarea problemelor prin negociere Verificarea percep iei de c tre receptor Evitarea formul rilor negative Oferirea unui feedback corect i util Formularea întreb rilor într-un mod eficient întrUrm rirea r spunsurilor primite      

Alte tipuri de comunicare verbal
Comunicarea verbal la telefon  

Comunicarea verbal scris

Mijloacele paraverbale
Motto: Motto: ´A vorbi i a vorbi bine sunt dou lucruri diferite. Orice nebun poate vorbi orice, dar numai în elep ii vorbesc cu folosµ Ben Jonson

Dimensiunile mijloacelor paraverbale
Volumul vocii Tempoul (ritmul vorbirii) În l imea vocii (timbrul) Fluen a Patternurile vocale Caracterizatorii vocali Tonalitatea vocii Dic ia Accentul

Informa ii codificate prin mijloacele paraverbale
Formarea primei impresii Promovarea stereotipurilor Comunicarea emo iilor Exprimarea atitudinilor i transmiterea de informa ii referitoare la tipul rela iei existente între dou persoane Reglarea comunic rii verbale

Comunicarea nonverbal
Motto: µCel mai important lucru este s auzi ceea ce nu se spune.µ Peter F. Drucker

Comunicarea noverbal este alc tuit din mai multe Äcoduri´ sau componente: Spa iul personal i teritorialitatea Atingerea Timpul Modalit ile kinezice (mi carea i postura, mersul, gesturile, expresiile faciale, contactul vizual) Aspectul fizic Artefactele

1.Spa iul personal i teritorialitatea
Teritorialitatea 
Teritoriul primar  Teritoriul secundar  Teritoriul public

Spa iul personal 
  

Zona intim (0 ± 45 cm) Zona personal (45 ± 122 cm) Zona social (1,23 ± 3,5 m) Zona public (peste 3,5 m )

Preferin e i norme privind spa iul personal
Variabile non-situa ionale non Genul  Rasa  Statutul  Vârsta  Personalitatea  Agresivitatea  Backgroundul etnic i  Starea psihologic a  Situa ia social  Tematica discu iei

Variabile situa ionale

specific

cultural  Atrac ia personal

persoanelor

Tipuri de r spuns la invazia spa iului personal
Evitarea contactului vizual, întoarcerea corpului în direc ia opus , crearea de bariere formate din obiecte În locurile în care oamenii se a teapt s fie supraaglomerare îi vor trata pe ceilal i ca nonpersoane

2.Atingerea
Atingerea ca form de comunicare Atingeri pozitive
Atingerile ce transmit afecte pozitive Atingerea ludic Atingerea cu rol de control Atingerea ritual Atingerea hibrid Atingerea rela ionat cu sarcina Atingerea accidental

Atingeri negative
Atingerile agresive Atingerile de respingere sau de retragere a afec iunii

Semnifica ia atingerii poate fi dedus din combinarea mai multor dimensiuni
Loca ia Durata Intensitatea Frecven a Instrumentul atingerii

3. Timpul
Elemente ale mesajului legate de timp
Urgen a Durata Timpul de a teptare Punctualitatea

4. Modalit ile kinesice
Mi carea i postura
Mersul: mersul lent i greoi, mersul lent, nehot rât, timid, mersul rapid, energic Postura prin intermediul ei se transmite dominan a i se transmit informa ii despre rela ia celor implica i în interac iune

Gesturile: Folosirea palmei Strângerea mâinii: - Menghina - Mâna moart - Mâna ferm - Lipitoarea - Mâna umed - Reînt rirea - Salutul invaziv - Salutul dominant

Frecarea palmelor Încle tarea mâinilor

Apucarea mâinii, a antebra ului, a încheieturii mâinii

Etalarea degetului mare Expresiile faciale
Bucuria Surpriza Frica

Dezgustul

Furia

Triste ea

Ce emo ii exprim urm toarele imagini?

Privirea, contactul vizual Privirea oficial Privirea de anturaj Privirea lateral

Func iile modalit ilor kinesice în procesul de comunicare:
Embleme Ilustratori Exprimarea afectelor Adaptori Reglatori

5. Aspectul fizic
Dimensiunile aspectului fizic Tipul corpului
Endomorf
Mesomorf Ectomorf

În l imea Aspectul pielii P rul Îmbr c mintea i accesoriile

Câteva reguli de inut la b rba i
1. Nu se poart osete albe la costum sau la pantaloni de stof . 2. Cureaua pantalonilor se asorteaz cu pantofii. 3. Pantalonii trebuie s aib lungimea potrivit . 4. Nu se pun în buzunarele pantalonilor de stof telefoane mobile, portmonee voluminoase care ³bo esc´ materialul. 5. Elegan a depinde mult de detalii. 6. La costumele de marc eticheta textil de pe mîneca dreapt se descoase. 7. Singurele accesorii acceptate ± verigheta, ceasul, eventual seara, un ac de cravat 8. Unghia degetului mic t iat !

Câteva reguli de inut la femei
1. Po eta se asorteaz cu pantofii 2. Nu se poart la întâlniri de afaceri sau la interviuri culori tari. 3. Nu se poart aur i argint în acela i timp. 4. Nu se poart perle diminea a. 5. Nu se poart cercei mai lungi dec t lobul urechii în timpul zilei 6. Nu mai multe l n i oare, inele etc. 7. Nu cocktail de parfumuri. 8. Unghii curate.

Fardurile i produsele cosmetice

Aspectul fizic ca form de comunicare

E important în fazele de ini iere a rela iei.

Artefactele
± Fixe

± Semifixe

± Dinamice

Ce spune o cas despre proprietarul ei?

Func iile comunic rii nonverbale
Producerea i procesarea mesajelor
Redundan a Accentuarea Elaborarea Contradic ia Substitu ia

Formarea i managementul impresiei
Autoprezentarea

Credibilitatea

Comunicarea rela ional

Transmiterea de informa ii care arat interesul, atrac ia fa de alt persoan - Comportamentul de cvasi-curtare cvasi-

Gesturi ale curt rii

Transmiterea de informa ii care arat dominan a

Comunicarea expresiv
Intensificarea Mascarea Deintensificarea Neutralizarea Simularea

Mesajele confuze, inducerea în eroare, minciuna
Motivele pentru care oamenii detecteaz greu minciuna
Igonarea inten ionat a semnalelor În l imea pragului Intui ia Cauzele multiple Concentrarea pe o direc ie gre it

Indicatori ai inducerii în eroare, minciunii
Evitarea privirii (mincino ii încep tori) sau privirea intens (mincino ii experimenta i) Gesturi stângace ale mâinilor, nervozitate (mincino ii încep tori) Gesturi mai rigide (mincino ii experimenta i) Modific ri ale picioarelor i t lpilor pe sol ± indicatori mai siguri Acoperirea gurii Atingerea sau sc rpinarea nasului Întoarcerea capului Acoperirea fe ei cu palmele Figura impasibil Zâmbetul contraf cut

Controlul interac iunilor Elemente kinesice i paraverbale:
Ce in de vorbitor Cedarea cuvântului Men inerea cuvântului Ce in de ascult tor Solicitarea cuvântului Refuzul cuvântului sau încheierea discu iei

Influen a social
Credibilitatea

Încrederea

Persuasivitatea

Ascultarea
Motto: ´Când vorbe ti, spui o poveste. Când ascul i, aduci o mângâiere.µ Dale Carnegie

Ce ne împiedic s ascult m? 
  

 

Ascultarea început -oprit Ascultarea ca un steag ro u Ascultarea cu gândirea blocat ± urechi deschise Ascultarea cu ochii ca sticla Complexitatea mesajului Dezaprobarea mesajului

Categorii de ascult tori 

Ascult tori competitivi sau combativi 

Ascult tori aten i, dar pasivi 

Ascult tori activi sau responden i

Tipuri de ascultare  

Ascultarea pasiv - ascultarea în t cere Ascultarea activ - întreb ri - parafrazare - empatie

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful