UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA A

BANATULUI TIMISOARA

Metodici de prognoza si avertizare

a tratamentelor impotriva daunatorului
plantelor de cultura : Viermele merelor
– Lespeyresia pomonella -

Student : Moraru Eugenia Nicoleta

Specializarea : Protectia Plantelor ; Anul IV
Timisoara
2009
Cuprins:

1.Raspnadire.......................................................................pag.1

2.Descrieresi recunoastere.................................................pag.1

3.Biologie...........................................................................pag.2-6

4.Plante atacate si modul de daunare...............................pag.6-7

5.Combatere.......................................................................pag.7-8

6.Calculul primei si celei de-a II generatie......................pag.9-10

Bibliografie

Termohigrogramele daunatorului : Viermele merelor – Lespeyresia

pomonella
 Carpocapsa pomonella L., Cydia pomonella

1.Raspandire. Originar din regiunea euro-siberiana, viermele merelor s-a

raspandit in toate tarile de pe glob in care se cultiva marul, parul si alte specii de
pomi. In Europa este raspandit in toate tarile, cu exceptia tarilor nordice, iar in
Romania se intalneste atat in zonele de campie cat si in cele de dealuri si
submontane. In livezile neglijate, in anii favorabili inmultirii, insecta ajunge sa
atace 25-90% din fructe.
2.Descriere si recunoastere. Adultul este un fluture mic, cu deschizatura
aripilor anterioare de 15-20 mm, iar lungimea corpului de 10 mm. Aripile
anterioare sunt de culoare bruna-cenusie, cu striuri transversale de culoare
cenusiu-inchis spre negru. La varf, aripile anterioare prezinta o pata bruna in forma
de semiluna, iar in interior de culoarea bronzului. Marginea apicala a aripilor
anterioare si marginile apicale si dorsala a aripilor posterioare sunt prevazute cu
franjuri. Aripile posterioare sunt de culoare brun-roscata, cu stralucire aramie. In
stare de repaus, aripile au forma unui acoperis de casa.
Oul este de forma unui disc, de 0,5 mm, rotund sau usor elipsoidal,
transparent, la inceput de culoare albusului de ou (hialin), apoi de culoarea unei
perle, dupa care prin corion se vad diferitele stadii de embriogeneza.
Larva, omida adevarata, la completa dezvoltare are lungimea corpului de
16-20 mm si este de culoare roz-deschis, iar capul de culoare bruna. Dorsal, fiecare
din segmentele corpului larvei are cate 2 negi de culoare brun-inchis, prevazuti cu
perisori senzitivi. Pe abdomen, au in varf crosete in forma de semiluna.
Larvele mature ierneaza intr-un cocon din fire matasoase, impregnate cu
ceara ca sa le apere de intemperii. In acest cocon ia nastere crisalida. Crisalida are
lungimea de 8-12 mm, fiind de culoare bruna-caramizie, stralucitoare.
 3.Biologia. Viermele merelor are 1-4 generatii pe an: in jumatatea de sud a
Angliei, Danemarca, R.F a Germaniei, jumatatea nordica a Poloniei are o
generatie, apoi numarul generatiilor anuale creste catre sud,ajungand la 4 generatii
in tarile din partea nordica a Africii, partea sudica a Australiei, Africii, Americii
de Sud si partea de sud-vest si sud-est a S.U.A.
Dupa Savescu A. si colaboratorii(1958),in tara noastra viermele are
2 generatii pe an : prima generatie are loc in lunile mai-iunie si a II-a generatie in
lunile august-septembrie. Ierneaza in stadiu de larva ajunsa la completa dezvoltare,
intr-un cocon matasos, adapostit sub scoarta trunchiului si in crapaturile acestuia,
in diferite locuri de pastrare a fructelor. In primavara, prin luna mai, cand se
realizeaza pragul inferior de dezvoltare (temperatura de 9°C), iar bobocii florali
abia se coloreaza, larvele se transforma in pupe. Zborul fluturilor se inregistreaza
cand temperatura aerului depaseste 15°C si apar esalonat pe o perioada de 35-80
zile. Perioada preovipozitara dureaza 10-20 zile. Copulatia are loc in prima
jumatate a lunii mai.
 Prima generatie, de primavara-vara, se dezvolta din a II-a jumatate a lunii
mai, cand femelele, provenite din larvele hibernante, incep depunerea oualor.
Ouale sunt dispuse izolat, pe frunze, fructe si lastari, cand fructele au marimea unei
alune; o femela depune, in intreaga perioada preovipozitara in medie 80-100oua si
in conditiile favorabile chiar peste 300 oua. Perioada de incubatie este de 3-23 zile,
frecvent 10-18zile, la temperaturi medii de 11,2-26,2°C, in functie de temperatura
si umiditate.
In timpul perioadei de incubatie s-au constatat 5 faze principale de evolutie
a embrionului: 1.ou hialin, 2.ou cu ,,inel rosu’’, 3.ou in intregime rosu(unde
embrionul fiind dezvoltat cuprinde intreaga suprafata de sub corion),
4.ou rosu cu punct negru (cand s-a format capsula cefalica ce da culoarea neagra
localizata la capatul superior al embrionului, lucru care se vede se vede prin
transparenta sub corion), 5.ou parasit, din care a iesit larva, alb-laptos, cand
corionul este perforat, excavat, uscat.
Dupa cateva ore de la eclozare larvele patrund in fructe, fie prin partea
laterala, fie pe la peduncul sau mucron, unde larvele sapa galerii catre ,,casa’’
semintelor unde se hranesc cu endospermul acestora. Dupa ce distrug semintele
dintru-un fruct, larvele trec in alte fructe de obicei pe la locul de atingere, daca
acestea sunt alaturate. Aceste galerii sunt umplute cu resturi si excremente ale
larvelor, dand un aspect neplacut fructelor, depreciind calitatea fructului. In tot
cursul dezvoltarii, care dureaza 20-30de zile, larvele trec, dupa 4 naparliri
succesive, prin 5 varste larvare.
La completa lor dezvoltare, larvele parasesc fructul, migreaza pe tulpina si
sub ritidomul acesteia, sau la colet, in scorburi, sub resturi vegetale sau pe sol, isi
formeaza fiecare cate un cocon din fire matasoase si se transforma in crisalida
(pupa). Stadiul de crisalida dureaza 5-10 zile, dupa care apar fluturii din prima
generatie.
Generatia a II- a, de toamna, se dezvolta din ouale depuse de adultii din
generatia de primavara,din a II-a jumatate a lunii iunie si pana in
septembrie.Perioada ovipozitara dureaza 3-6zile, ouale sunt depuse pe fructe,
foarte rar pe frunze. Incubatia dureaza 5-12 zile.
Dupa eclozarea larvele patrund in fructe, hranindu-se in acelasi mod, ca si
cele din prima generatie. Dezvoltarea larvelor dureaza 20-25 de zile, dupa care se
retrag in diapauza: o parte sub scoarta tulpinilor, iar alta parte in magazii, duse
odata cu fructele recoltate aici, ele isi formeaza un cocon matasos in care o sa
ierneza.
 Dezvoltarea insectei este conditionata de factori abiotici (temperatura,
umiditate, lumina, curenti de aer) si biotici (hrana, epizootii si zoofagi). S-a stabilit
ca temperatura si curentii de aer reprezinta 1/3 din actiunea celorlalti factori ce
determina activitatea insectei adulte (Privstavko, 1969). Activitatea biologica a
fluturilor are caracter nictemeral, zborul producandu-se in crepuscul ( intre orele
20-22). La lumina de zi si pe vant imperecherea si depunerea oualor se intrerup,
rareori depunerea oualor observandu-se si ziua pe timp noros. Conditiile
hidrometrice au cel mai important rol in desfasurarea activitatiilor biologice
indeosebi a adultilor.
Constanta termica a dezvoltarii (K),a speciei viermelui merelor este este de
630°C, este suma de temperatura efectiva necesara traversarii unei generatii.
Pragul inferior de dezvoltare este de 9°C, pragul de prolificitate este de 14°C, iar
optimul termic este de 30°C si pragul superior de dezvoltare este de 34.1°C.
Din analiza termohigrogramelor stabilita pe baza constantelor dezvoltarii si a
limitelor critice de umiditate, rezulta ca in timp ce incubatia si dezvoltarea stadiului
de larva pot avea loc, incepand cu temperatura pragului biologic to = 9°C, adultii
nu devin maturi sexuali, nu se imperecheaza si nici nu depun oua decat la
temperaturi mai mari ca pragul de proloficitate O1 = 14°C. Prolificitatea femelelor
creste de la O1 = 14°C atingand maximul la optimul termic O2 = 30°C, iar
activitatea biologica a specie viermele merelor inceteaza complet la nivelul
pragului superior, T = 34,1°C.
Calculele utilizate in prognoza si avertizare pentru stabilirea constantelor,
care sunt date exacte, invariabile, care definesc anumite stari fizico - chimice sau
care se refera la anumite etape de dezvoltare ale entitatiilor biologice. Astfel,
constantele dezvoltarii plantelor si animalelor reprezinta raporturi matematice intre
timpul biologic si temperatura.
 Prima CONSTANTA este cea TERMICA: care sunt valori de temperatura
rezultate fie prin observatii indelungate, fie prin calcule care au la baza valori bine
determinate ale unor dintre factorii de dezvoltarea speciei. De obicei aceste
constante sunt marcate pe graficul de dezvoltare al speciei urmarite, grafic ce are
drept suport bioclimagrama speciei pe o anumita perioada.
In cadrul metabolismului fiecarei specii exista constante termice proprii, la
atingerea carora are loc parcurgerea unor faze de dezvoltare. Asadar, cresterea se
produce numai de la un anumit grad de temperatura in sus, propriu fiecarei specii,
denumit PRAG BIOLOGIC si se noteaza cu ,,to’’.
Constantele de dezvoltare, la majoritatea speciilor se calculeaza in functie
de ecuatia stabilita de BLUNK(1914, 1923):
K = Xn ( tn - to) in care: K-constanta de dezvoltare a speciei; Xn – timpul
dezvoltarii; tn-temperatura existenta in momentul masurarii; to–pragul biologic.
Pragul biologic (to) : Majoritatea speciilor de daunatori au pentru fiecare
faza de dezvoltare alte valori ale lungimii fazei respective in functie de
temperaturile inregistrate in timpul dezvoltarii respectivei faza.
Din aceasta cauza definirea pragului biologic se face prin introducerea intr-
o ecuatie a tuturor acestor faze, singurul termen ramas neschimbat fiind chiar
pragul biologic al speciei ( to ).
PRAGUL DE PROLIFICITATE ( O1 ) : este o constanta termica
intraspecifica si reprezinta gradul de temperatura ( tn ) la atingerea careia ambele
sexe ale unui daunator devin fertile. Aceasta constanta fiind foarte importanta
pentru ca defineste momentul in care fermierii care cultiva plante susceptibile de a
fi atacate de respectivul daunator trebuie sa pregateasca aplicarea unui tratament.
Mai ales in cazul in care daunatorul face parte din clasele Lepidopterae si
Dipterae, la care dupa o scurta perioada (care vaiaza de la cateva ore la cateva zile)
urmeaza zborul maxim al adultilor. Acest moment trebuie bine determinat si
speculat de catre fermier, aplicarea unui tratament poate asigura o combatere foarte
eficenta a daunatorului vizat. Calculandu-se dupa formula:
O1 = to + √4 K → 14 = 9 +√ 25,1 → 14 = 9 + 5 → O1(14) = 14°C
OPTIMUL TERMIC, notat cu O2, se defineste prin valoarea de temperatura
la care procesele de crestere si dezvoltare se produc in timpul cel mai scurt, iar
prolificitatea atinge valoarea maxima. Avand la baza pragul biologic si constanta
termica a acestei specii si se face dupa formula :
O2 = to + √ ¿2 +4 K / 2 → 30 = 9 + √ 92 +4 ×630 /2 →
30 = 9 + √ 81+2520 / 2 → 30 = 9 + √ 2601 / 2 →
30 = 9 + 51 / 2 → 30 = 60 / 2 → 30 = 60/2 → O2 (30) = 30°C.
In care : to – pragul biologic al speciei ; K = constanta termica.
 PRAGUL SUPERIOR, notat cu ,,T””, al unei specii este definit ca
temperatura peste care dezvoltarea speciei respective inceteaza. Calculandu-se
dupa formula :
T = to + √ K → 34,1 = 9 + √ 630 → 34,1 = 9 + 25,1 →
T (34,1) = 34,1°C
Acest calcul defineste in primul rand zona termica in domeniu careia specia
respectiva este activa si poate produce pagube semnificative. Aceasta zona este
cuprinsa intre pragul biologic al speciei (to)si pragul superior(T).
CONSTANTA DE UMIDITATE fiind un factor limitativ al dezvoltarii
agentiilor patogeni si daunatoriilor, mai ales in cresterea in dimensiune a unui
organism mai ales a prolificitatii acestuia. Principalele constante critice de
umiditate a activitatiilor biologice variabile pentru majoritatea speciilor de
daunatori sunt:
a.pragul inferior (h%)definti ca umiditatea relativa sub care dezvoltarea incetineste
b.pragul superioe (H)
c.limita inferioara a sub-zonei optime(ho1)
d.limita superioara a sub-zonei optime (h02)
Conform acestor constante de umiditate, dezvoltarea unei specii poate avea
loc in 3 subzone (arida, optima si umeda) de umiditate definite grafic de valorile
pragurilor si a limitelor de umiditate aplicate pe toata lungimea graficului
biocliogramei.
De exemplum, in cazul viermelui merelor (Cydia pomonella) valorile celor
4 constante de umiditate sunt urmatoarele : h%=40%; ho1=55%; ho2=75%; si
H = 95 %.
In acest caz subzonele de umiditate sunt:
- Subzona arida (h-ho1):cuprinsa intre 40-50 % umiditate relativa
- Subzona optima (ho1-ho2): intre 55-75%, umiditate relativa;
- Subzona umeda (ho2-H):intre 75-95%.
In concluzie, cumoasterea constantelor termice si de umiditate relativa
permite stabilirea termohigrogramelor pe specii si localitatii si in functie de
acestea, stabilirea particularitatilor activitatii biologice si implicit intocmirea
ciclului biologic.
Ciclul biologic, care refelcta un complex de interrelatii dintre laturile
activitatii biologice si conditiile de mediu, nu poate fi intocmit fara stabilirea
biocliogramei, ca element de structura a ciclului biologic.
Grafice utilizate in activitatea de prognoza si avertizare.Legatura grafica
intre temperatura si umiditate are loc in cadrul cliogramelor. Fata de cliogramele
clasice, termogramele si higrogramele sunt cliograme particulare care nu redau
decat o singura variabila climatica.
 Valorile sunt figurate avand pe abscisa datele calendaristice iar pe ordonata
scarile de valori pentru variabilele urmarite. Termohigrogramele sunt grafice
combinate care redau combinat temperaturile mini, medii si maxime concomitent
cu valoarea umiditatii relative a aerului si precipitatiilor.Deci biocliogramele sunt
grafice de corelatie dintre cele 2 categorii de conditii de baza, conditiile climatice
si conditiile necesare traversarii stadiilor de dezvoltare ale daunatoriilor.
Toate datele climatice si constantele bioclimatice sunt transpuse pentru a
intelege ma repede procesul dezvoltarii organismelor, fiind necesare pentru analiza
corelatiile intre clima si dezvoltarea organismelor daunatoare.
4.Plante atacate si modul de daunare : Insecta prefera fuctul de mar
(Mallus domestica), dar infecteaza si pe cele de par ( Pyrus communis), gutui
( Cydonia oblonga), precum si de nuc ( Juglans regia). Larvele rod galerii de
nutritie in pulpa fructelor, consumand semintele, trec dintr-un fruct in altul.
Larvele din prima generatie ataca fructele tinere, de marimea unei nuci; cele din
generatia a II-a ataca fructele ajunse la coacere.
Din galeriile roase se scurge un rumegus din excremente si resturi de hrana,
adesea aglomerate cu fire matasoase. Fructele sunt depreciate calitativ, cad de
timpuriu si putrezesc datorita infectiei cu ciuperci ( Monilinia fructigena).

5.Combatere : Prin masuri fizico-mecanice un rol important in diminuarea

densitatii numerice a viermelui merelor, il constituie strangera fructelor
viermanoase, imediat dupa cadere, captarea si distrugerea larvelor cu ajutorul
briielor capcaneaplicate pe trunchiul copacilor, confectionate din carton gofrat,in
scopul atragerii larvelor pentru impupare si diapauza si distrugerea larvelor cu
ajutorul briielor capcane impregnat cu insecticide remanente care se ard inainte de
inceperii vegetatiei, sau captarea fluturilor cu ajutorul surselor luminoase; ele se
aplica si pentru determinarea curbei de zbor a fluturilor din prima generatie.
 Combaterea pe baza biologica a daunatorului, prin aplicarea de tratamente
cu biopreparate, respectiv cu produse microbiologice pe baza de virusul
granulozei. Dintre zoofagi se intalnesc viespiile zoofage : Trichogramma
embryophagum, T.evanescens si viespia Pristomerus vulnerator a caror eficitate in
diminuarea densitatii numerice a viermelui merelor.

Aplicarea tratamentelor chimice, la avertizare, utilizand organofosforice,

carbamice si piretroide. Insecticide slab toxice si cu remanenta scazuta : Sevin
(50), 0,2 % si Paration (50), 0,08 .Tratamente fitosanitare cu produsle Proteus 110
OD in concentratie de 0.05%, Calypso 480 SC in concentratie de 0.02%, Decis 2.5
EC in concentratie de 0.025% si Decis 25 WG in concentratie de 0.003%, la
depasirea pragului economic de daunare (PED)
Impotriva generatiei intai, cand starea fitosanitara a livezilor este buna, se
folosesc insecticide cu remanenta (20-25 de zile); este indicat sa se aplice un
singur tratament si numai daca timp de 2 saptamani cosecutiv s-a realizat sau
depasit PED de 2,5 fluturi / capcana / saptamana / ha; un al II-lea tratament se
recomanda doar in cazul depasirii acestui prag timp de 2 saptamani.
 Impotriva generatiei a II-a , se aplica un tratament in saptamana urmatoare
celei in care s-a realizat sau depasit PED de 2,5 fluturi / capcana / saptamana / ha,
tratamentele repetandu-se ori de cate ori acest prag este atins sau depasit.
Pentru realizare de dezorientare este necesar asigurarea unei rate de
emisie a feromonului superioara limitei de 800-820 mg / ha / saptamana; se aplica
un singur tratament in jurul datei de 20-25 aprilie, in doza de 25 g / ha, difuzat din
evaporizatoare de 100 mg.,dispuse la 7 × 7 m. Acestea difuzeaza feromonul pe o
suprafata de 40 m2 si asigura o impregnare uniforma a atmosferei. Este de dorit a
se asigura o concentratie mai mare a feromonului la marginea plantatiilor.
Pana la 2 fluturi / capcana / saptamana, din cele 2 tratamente avertizate
dupa schema 2+2(sau 3+2), poate fi neglijat unul din ambele tratamente, la fiecare
genetatie. Un sistem de combatere integrala a viermelui merelor a fost conceput de
Baicu si Savescu (1986), Bobarnac, Matei Iulia si Suta Victoria (1991).
Şi în ţara noastră se fac cercetări intense pentru folosirea unor procedee
biologice în combaterea viermelui merelor, cum sunt:
- folosirea unor preparate biotice pe bază de Bacillus thuringiensis (Thuringin);
- folosirea unor viespi oofage (Trichogramma embryophagum);
- folosirea feromonilor sexuali pentru stabilirea momentelor optime în avertizarea
tratamentelor fitosanitare şi chiar şi pentru combatere.
6.Calculul primei si celei de-a 2-a generatie :

Aprilie Mai Iunie

9.9 -9 = 0.9 18 – 9 = 9 20.2 – 9 = 11.2

10.7 -9 = 1.7 17.9 – 9 = 8.9 20.7 – 9 = 11.7
12.4 -9 = 3.4 17.6 – 9 = 8.6 22.9 – 9 = 13.9
13.7 -9 = 4.7 17.1 – 9 = 8.1 22.1 – 9 =13.1
13.8 -9 = 4.8 12.4 – 9 = 3.4 18.5 – 9 = 9.5
14.9 -9 = 5.9 9.1 – 9 = 0.1 21.8 – 9 = 12.8
14 -9 = 5 11.2 – 9 = 2.2 23.2 – 9 = 14.2
11.9 -9 = 2.9 13 – 9 = 4 24.2 – 9 = 15.2
11.2 -9 = 2.2 14.9 - 9 = 5.9 20.5 – 9 = 11.5
12.6 -9 = 3.6 17.6 – 9 = 8.6 21.7 – 9 =12.7
11.1 -9 = 2.1 17.3 – 9 = 8.3 23.5 – 9 = 14.5
12.4 -9 = 3.4 15 – 9 = 6 23.2 – 9 = 14.2
12.6 -9 = 3.6 15.1 – 9 = 6.1 21.3 – 9 = 12.3
16 -9 = 7 17 – 9 = 8 21.1 – 9 = 12.1
14.7 -9 = 5.7 15.7 – 9 = 6.7 22.6 – 9 = 13.6
9.5 -9 = 0.5 14.2 - 9 = 5.2 22 – 9 = 13
10.4 -9 = 1.4 13 – 9 = 4 19.6 – 9 = 10.6
12.9 -9 = 3.9 11.2 – 9 = 2.2 19.7 – 9 = 10.7
13.1 -9 = 4.1 13.8 – 9 = 4.8 19.6 – 9 = 10.6
11.8 -9 = 2.8 17.5 – 9 = 8.5 20.8 – 9 = 11.8
12.6 -9 = 3.6 19.1 – 9 = 10.1 20.1 – 9 = 11.1
12 -9 = 3 17.1 – 9 = 8.1 15.4 – 9 = 6.4
13.6 -9 = 4.6 14.5 – 9 = 5.5 12 – 9 = 3
14.1 -9 = 5.1 15.9 – 9 = 6.9 13.8 – 9 = 4.8
16.2 -9 = 7.2 17.3 – 9 = 8.3 15.4 – 9 = 6.4
17.5 -9 = 8.5 19 – 9 = 10 18.1 – 9 = 9.1
19.1 – 9 = 10.1 20.4 – 9 = 11.4 G. 1.
19.4 – 9 = 10.4 23.7 – 9 = 14.7
20.8 – 9 = 11.8 22.5 – 9 = 13.5
22.5 – 9 = 13.5 22.9 – 9 = 13.9
22.3 – 9 = 13.3
Iulie August Septembrie Octombrie

21.7 – 9 = 12.7 21.1 – 9 = 12.1 18.1 – 9 = 9.1 14.9 – 9 = 5.9

22.6 – 9 = 13.6 20.8 – 9 = 11.8 15.9 – 9 = 6.9 11.9 –9 = 2.9
24.3 – 9 = 15.3 21.5 – 9 = 12.5 16.3 – 9 = 7.3 11.6 – 9 = 2.6
24.3 – 9 = 15.3 21 – 9 = 12 14.8 – 9 = 5.8 9.6 – 9 = 0.6
25.9 – 9 = 16.9 21.6 – 9 = 12.6 17 – 9 = 8 12.9 – 9 = 3.9
26.8 – 9 = 17.8 23.1 – 9 = 14.1 17.2 – 9 =8.2 15.3 – 9 = 6.3
27.4 – 9 = 18.4 23.9 – 9 = 14.9 17.4 – 9 = 8.4 17.2 – 9 = 8.2
20.4 – 9 = 11.4 24.9 – 9 = 15.9 17.6 – 9 = 8.6 17.1 – 9 = 8.1
21.6 - 9 = 12.6 27.7 – 9 = 18.7 18.9 – 9 = 9.9 17.7 – 9 = 8.7
22.2 – 9 = 13.2 26.9 – 9 = 17.9 20.4 – 9 = 11.4 14.8 – 9 = 5.8
22.2 – 9 = 13.2 21.9 – 9 = 12.9 13.7 – 9 = 4.7 10.6 – 9 = 1.6
24.6 – 9 = 15.6 22.3 – 9 = 13.3 13.7 – 9 = 4.7 11.3 – 9 = 2.3
23.5 – 9 = 14.5 18.8 – 9 = 9.8 G.2. 15.3 – 9 = 6.3
21.9 – 9 = 12.9 18.9 – 9 = 9.9 16.3 – 9 = 7.3
20.7 – 9 = 11.7 21.5 – 9 = 12.5 12.9 – 9 = 3.9
20.8 – 9 = 11.8 22.8 – 9 = 13.8 12.9 – 9 = 3.9
21.3 – 9 = 12.3 24 – 9 = 15 13.2 – 9 = 4.2
21.3 – 9 = 12.3 25.8 – 9 = 16.8 13.2 – 9 = 4.2
21.8 – 9 = 12.8 24.6 – 9 = 15.6 13.8 – 9 = 4.8
23.1 – 9 = 14.1 20.7 – 9 = 11.7 12.8 – 9 = 3.8
23 – 9 = 14 20.1 – 9 = 11.1 10.5 – 9 = 1.5
20.4 – 9 = 11.4 17.4 – 9 = 8.4 11.7 – 9 = 2.7
17.9 – 9 = 18.9 18.1 – 9 = 9.1 12.4 – 9 = 3.4
22.6 – 9 = 13.6 18.3 – 9 = 9.3 12.3 – 9 = 3.3
22.1 – 9 = 13.1 17.4 – 9 = 8.4 11.7 – 9 = 2.7
21.4 – 9 = 12.4 17.4 – 9 = 8.4 14.4 – 9 = 5.4
22.9 – 9 = 13.9 18.7 – 9 = 9.7 13.3 – 9 = 4.3
20.8 – 9 = 11.8 21.2 – 9 = 12.2 10.8 – 9 = 1.8
18 – 9 = 9 20.5 – 9 = 11.5 10.9 – 9 = 1.9
20.5 – 9 = 11.5 18.8 – 9 = 9.8 11.7 – 9 = 2.7
Bibliografie :

1. Teodosie Perju ; Daunatorii organelor de fructificare si masurile de combatere

integrala : Volumul II, plante lemnoase ; Editura AcademicPres ; Cluj-Napoca
2002 ; pag. 159-162.
2. Ministrul agriculturii si industriei alimentare ; Metodici de prognoza si
avertizare a tratamentelor impotriva bolilor si daunatorilor plantelor de cultura ;
Editura Centrul de material didactic si propaganda agricola, Redactia de
propaganda tehnica agricola ; Bucuresti 1980 ; pag. 229-251.
3.Al.Lazar, M.Hatman, T.Sapunaru, I.Bobes, MGoian, T.Perju; Protectia plantelor;
Editura didactica si pedagogica, Bucuresti 1980.
4. Prof. dr. doc. C. Manolache, Dr. doc. A. Savescu, Conf. dr. ing. Gh. Boguleanu,
Ing.Fl.Paulean, Dr.D.Balaj, Conf. Dr. Ing. P. Pasol.; Entomologie Agricola;
Editura Agrosilvica , Bucuresti, pag. 454-457.
5. www.bayercropscience.ro/ daunatori.php?action=...
www.ecotechniques.info/ poster_BOSS11_cydia.asp
www.plante-doktor.dk/aeblevikler.htm
www.uku.fi/.../ento/ Kasvintuotannon-lajisto.htm
www.efa-dip.org/.../ avisos/Aviso_2009-07-16.HTM
www.bahce.biz/.../ elmayaprakemici_ickurdu.htm