You are on page 1of 104

NORMA TIV PENTRU UTILIZAREA MA TERIAlELOR LUCAARILE GEOSINTETICE DE CONSTRUC /I LA

NP 015-02 Inloculeljte C227-8&lNDICATIV

Totodata, proiectarea lucrarilor de construcrii ce Ingl?be;:J~.;1 materiale geosintetice implicii. ? serie. de c~lcule ~i \~e~ode sp~clhTce., 111 lucrare fiind puse la dispozitia proiectantilor principiile de dkgel e ;:J parametrilor caracteristici. Prevederile prezentului normativ servesc pentru: • clasificarea produselor geosintetice, cunoasterea :';1 verificarea comportarnentului acestora, • agrementarea produselor existente, . ,.. _ • stabilirea principiilor pentru utilizarea adecvata $1 eficientii a geosinteticelor la lucrarile de constru~tii. . . Prezentul normativ va fi urmat de 0 serie de ghiduri de proiectare a principalelor tipuri de lucrari realizate ell prod~se geos.inteti.ce. . .. Pentru aplicarea practica a prezentului norrnativ se impune preluarea si traducerea tuturor standardelor europene In domeniu, . Prezentul normativ inlocuieste si anuleaza prevederile en7 - fl8
< ••

1.

DelECT

Prezentul normativ se refera la principalele prod use geosintetice existente pe plan international ~i care se utilizeaza In prezent In dorneniul constructiilor in tara noastra. Utilizarea eficienta a acestor materiale implies cunoasterea tipurilor de produse si a functiilor pe care acestea le pot indeplini, datorita proprietatilor specifice. Fiind produse artificiale, modullor de fabricare, ca si materia prima joaca roluri determinante asupra proprietatilor lor. Prezentul normativ defineste principalele grupe de produse si functiile acestora in conformitate ell documentele elaborate de Societatea Internationala de Geosintetice (lOS). Caracteristicile ~i modul de obtinere a parametrilor definitorii fiecarei grupe de materiale sunt prezentate pe baza standardelor europene care, In mare parte, au fast preluate sau sunt pe cale de a f preluate pe plan national. Numai In cazul in care nu exista inca standarde europene publicate se face referire la alte norme internationale (ISO sau ASTM). Avand in vedere importanta tehnologiilor de punere in oped, de realizare a imbinarilor produselor, ca ~i necesitatea controlarii calitatii lucrarilor de constructii ce inglobeaza materiale geosintetice, sunt prezentate metodologiile ~i procedurile specifice de punere In opera, Imbinare si control existente si agreate pe plan international. Diversitatea tipurilor ~i functiilor materialelor geosintetiee au condus la utilizarea lor complexa si complernentara in dorneniul constructiilor ceea ee a impus in cadrul normativului structurarea posibilitatilor de folosire pe principalele tipuri ingineresti constructive. Aceste utilizari sunt exemplificate III lucrare, fad insa a avea un caracter exhaustiv.

C

2.

TERMINOLDGIE

2.1. Deflnltla materialelor geosintetice
Geosintetice (materiale geosintetlce) = produse cu structurii plan{l realizate din materiale polimerice si care sunt utilizate impreunii ell pamanturile, rocile sau alte materiale III domeniul constructiilor.

2.2. Functllle materialelor geosintetice
Functiile mecanice. materialelor geosintetice sunt in principal hidraulice
$1

,j;

I,

2.2.1. Filtrarea
Materialul geosintetic este utilizat in scopul de a perm ite trecerea fluidelor din masivele de pamant si umpluturi din materiale granulare, prevenind migrarea necontrolata a particulelor solide (Figura 2.1), evitandu-se cresterile excesive ale presiunii din porii pamantului.

Elaborat de:
UNIVERSITATEA CONSTRUCTII TEHNICA BUCURE~TI DE

Aprobat de:
MINISTRUL LucRARILOR PUBLICE. TRANSPORTURILOR ~I LOCUINTEI

cu

ordlmll nr. 1228 din 03.09.2002

74

75

2.2.4. Protectla

Materialul geosintetic este utilizat ca strat protector al unui alt strat sintetic sau natural (Figura 2.3)

Figura 2.1. Mecanismul

fi ltrdrii

2.2.2. Drenarea
. M.aterial~l geosintetic este utilizat pentru colectarea si transportul fluidelor din rnasrve de pamant ~i umpluturi de materiale granulare (Figura 2.2).

Figura 2.3. Principiul de actiune a geosinteticului
. .
'

ell

rol de

profeerie

' 2:2.,5.

,'.

,;\

SeparCirea

-::

~-':

Figura 2.2. Principiul drenajului in planul geosinteticului 2.2.3. Etan§area (impermeabilizarea) Materialul geosintetic este utilizat lichidelor sau gazelor dintr-un rnediu in altul. pentru a preveni migrarea

Mat:rialuJ geosintetic este utilizat intre doua materiale diferite pentruall'l1p~eqi9,~' a'hw~t~cullor, ca de exemplu un strat de material granular In contact stca! de'hiathial fin. In acest caz exista doua mecanisme care .....;'. ~>i'_,;i _,;h;' ': se pot dezvoltal.nillmpj ,~ .' (lr:""Ill.l~teri<:l:Nl; ~n.; ti~de sa patrunda, 'in ,golurile mat~rialuilli s.rapular,' diminuand astfel capacitate a sa drenanta, ca ~1 prQPri~ti!ilesale de frecare (Figura 2.4 a); (2) materialul drenant tinde sa patrunda 'in stratul fin, diminufindusi astfel rezistenta (Figura 2.4 b),

cuun:

76

77

2.2.7. Armarea (ranforsarea) Materialele geosintetice sunt utilizate pentru a prelua prin rezistenta lor la intindere eforturile pe care pamantul sau un alt tip de material nu le poate prelua. Principiul de functionare al armaturilor introduse 'in pamfint este ilustrat in Figura 2.6.

[a)
Fara geotextil

ell georextil

(b)
Fara gcotcxtil

Cu geotextil imp!i.cateinjuncpa de separare

Figura 2.4. Mecanismele

2.2.6. Controlul antierozional Materialul geosintetic este utilizat. pentru a preveni eroziunea suprafata a terenului ca urmare a siroirii apelor si/sau actiunii vantului. Fara geosintetic Cugeosintetic Figura 2.6. Principiul de

, .,

de functionare

a armdturilor introduse ill pamiint

,:! :
;ii·

iLl

i I· ,:
.!

,i:

Figura 2.5. Material geosintetic cu rol de protectie antierozionala 78

Principalele domenii in care este utilizat principiul arrnarii pamantului sunt: realizarea unor lucrari de sprijinire care stabilizeaza masivele din interior (Figura 2.7); stabilizarea pantelor (Figura 2.8) imbunatatirea capacitatii portante a terenului (Figura 2.9); armarea straturilor structurilor rutiere (Figura 2.10).

79

•.'..8. beton sau alte material~ (Figura 2.10..11).'< Figura 2. care se prezinta sub forma de elemente discontinui (saei) sau de elemente continui. Suprafata posibila de cedare ... Rambleu construit pe un teren moale annat cu geosintetice 1. Teren de fundare 4. umplute cu material granular. Structuri de spnjin din pamdnt armat Umplutura repusa in opera dupa alunecare / . . .): Figura 2.7.1. Paiul drurnului . Stabilizarea pantelor prin lucriiri de pdmdnt armat 80 81 ..8. Figura 2._. Functla de container Materialele geosintetice sunt utilizate pentru realizarea unor elemente de constructie compaete.9. Geosimetic 3.2.::ItIm Zk:!url dssprijin Culel de pod Figura 2.material granular 2. Acostamcut ". Utilizarea materialelor geosintetice drum uri lor la armarea fundatiilor 2. Rambleu 2. Geosintetic 3. Tcren de fundarc 4.

Geogrile Geogrilele sunt retele polimerice regulate cu ochiuri suficient de mari (1 + 10 ern) pentru a permite patrunderea materialelor granulare.3. poliesterul. Geomembrane Geomembranele sunt folii sintetice eu permeabilitate foarte redusa. Forme tridimensionale rea/izate din geotextile. Sunt utilizate in special pentru functii!e hidraulice. Prlnclpalele tipuri de materiale geosintetice deflnltll in cele ce urrneaza sunt prezentate. folie sau similar care se utilizeaza In contact cu pamantul in domeniul constructiilor. Principalii polimeri utilizati sunt policlorura de vini! (PVC) si polietilena. 2.11. Geomernbranele sunt utilizate pentru functia de etansare (impermeabi lizare).4.3.) Oeotextilele pot fi: [esute. 2. alcatuite din materiale polimerice. din poliamide aromatice (aramid) sau polivinilalcool.3.1.3. tricoturi. deexemplu). Geotextile Oeotextilele sunt [esaturi permeabile realizate din fibre sau fire textile. poliester sau. 82 83 . Sunt realizate in general sub forma de folii polimeriee continue. Marea majoritate sunt realizate din fibre sintetice. dar pot fi obtinute si prin impregnarea geotextilelor cu elastomeri sau bitum. dar exista si geotextile realizate din tibre naturale (iuta. Polirnerii utilizati sun! polipropilena. conform terminologiei definitiile principalelor tipuri de materiale geosintetice. 2. netesute.2. utilizate cu functie de container 2. lOS. etc. Sunt utilizate in principal la ranforsarea masivelor de pamant (functia de armare).3.Sunt realizate in general din polietilena (de inalta densitate) sal! polipropilena. polietilena si poliamida sub forma de fibre sau fire (monofilament. Figura 2. consolidate prin intertesere sau termosudare. Geotextil inrudit Un produs geosintetic este eonsiderat ca fiind inrudit Cll un geolextil daca este un material geosintetic permeabil sub forma de banda. . dar si din poliamida.3.2. mai recent. multifilament.

8. specified geotextilelor poate fi gasita In SR ISO Terminologia referitoare la masivele de pamant (proprietati fizice si mecanice) este cea proprie domeniului de Inginerie Geotehnica (STAS 395081). geomernbrana sau alt material care sa previna patrunderea particulelor de pamant in interiorul retelei. 2. din care eel putin un material este geosintetic: geotextile .1. cu functii din cele mai diverse: drenaj.geogrile. geocompozite bentonitiee.3. Geoconducte Geoconductele sunt tuburi flexibile sau rigide realizate din materiale polimerice si sunt utilizate pentru transportul fluidelor in diverse aplicatii ingineresti.5.4. Terminologia 10318:1996. geotextile . Geocompozite Oeocompozitele sunt combinatii de materiale. armare etc. 3. conform lOS (International GTX GMB Gemexl! Geomembrana simbolurile principalelor Geosynthetic Society). Saltele geocelulare Saltelele geocelulare sunt structuri tridimensionale polimerice.geogrile. filtrare. geomembrane .3.7.6.12. ' 2. Simboluri In Figura 2. Georelele Georetelele sunt produse eu structura plana deschisa sub forma de retea. 3. amestecuri pamant . rnateri ale GGR Geog~la Figura 2. geogrile sau geomembrane utilizate pentru armarea parnantului sau/si control antierozional. geotextile .georetele.geomembrane. formate din nervuri ce se intersecteaza sub diverse unghiuri. 84 85 . polimeri. Simbolurile principalelor materiale geosintetice in anexa 1 sunt date definitii referitoare la principalele tipuri de 2. permeabile. Pot fi utilizate etansare. Se pot include in aceasta categorie si produsele polimerice utilizate ca protectie antierozionala si care se pot prezenta sub diverse forme.3.fibre sintetice. 2.2.3.12 sunt prezentate geosintetice. Sunt in general realizate din polietilena §i au ca functie principala drenajul lichidelor ~i gazelor. Deflnltle GEOTEXTILE Oeotextilele sunt materiale textile permeabile realizate din materiale polimerice sau naturale utilizate la constructii In contact cu pamant sau aile rnateriale. realizate din benzi de geotextile. Sunt utilizate de regula impreuna eu un geotextil.

:-ut~-x:d '.. ~ x x x x x ~~~ x~~....~ Cu rol drenant. x X l( .l( )e . saltele bariere drenuri geotextilele de drenaj se utilizeazii ale diferitelor la: constructii: de deseuri..la diferite geotextilele pot f utilizate: i: ziduri de spnJ In..)( / (iC~I:.wA. I :\·l~~./'" x r~~~~~~~~ I I a:::::::. ~ x x· x X I XKXX.. 1..• ' .. sistemele sprijin.1 .::&..(~.~:-F' '<. Utilizari ~"'B""..-_="".!ri:~~I..'=-.~xlll . 5.C'/.. )(' ! xi x..3 sunt exemplificate aceste X X X utilizari. cai ferate..zid de sprijin cu dren subteran.5 sunt prezentate exemple de utilizare a rol drenant.zid de sprij in din gabioane in geotextilelor figurile Cll 3.3.Ti iX Cu rol de tiltru. a . c . x ~ I 3.. M-McriZll drenant =?"'i:':<:""AW"". ziduri de drurnuri. 6.3. depozite drenante.zid de sprijin consol idari i.. 86 87 .."..o... '*'.::::_. pentruaccelerarea Figura 3..2.t. b .#.~)t I Geotextilele pot f utilizate ell urmatoarele functii: . d ......_ --. x x x X X X tipuri de construct] drumuri $1 cai 1< ferate.---_-''''' Xx Xl( . [d) baraje.sprij inire temporara.---j .4 - 3. Filtrare Drenare . ~i.=. ..la puturi: filtre sau piezometre. Protectie Separare Annare Control Container x .. anticapilare. x:. (Ieotcxtil lbi 7. . constructii hidrotehnice etc. In figurile 3. Utilizarea geotextilelor de sprijin ('II rolfi ltrant ill spatele zi durilor ell barbacane. Drcu antierozional (..J:(' rl:. 4. depozite de deseuri...1.

geotextilele se utilizeaza: intre stratul ferate. Utilizarea geotextilelor ca filtru sub stratul de protectie a malurilor 88 89 .1. intre straturi Ie vechi ~i si corpul digurilor si rambleelor.] la de imbracaminte bituminoasa.strat granular invelit Cu rol de separare. in protejarea geornembranelor poansonarii statice sau dinarn ice...i..2. si sisternul de etansare ..tub invelit in geotextil. lucrarile de reabilitare a drumuri lor pentru a Impiedica sau intarzia transmiterea fisur ilor din stratul suport in imbracarnintea bituminoasa noua. Utilizarea geotextilelor fa diguri din materiale loca!«. Utilizarea geotextilelor sistema de drenaj a . 110i I./ /' i.) Figura 3. geotextilele se folosesc: sau a altor muteriule Figura .drenaj.4. . rol de drenaj ('II (e) (d) ell Cu rol de protectie... tub drenant rolfiltrant in geotextil.Georexril _. d .. fa realizarea de b . pentru contra invelit rara c.tub drenant in strat granular geotextil In strat de nisip.3.Jj .. kdrCH. Figura . intre terenul de agregat de fundare si teren 1<1fundatiile de drurnuri ~l cfi i intre deseurile depozitate depozitele de deseuri.

~ "..I'h~· '.. in Figura 3.~. . d .Cu rol de control pentru antierozianal.6. . . .:/"ili ale geotextilelor ell rol de armare a . ' . . Figura 3.. g .. ·. oj ':-1. eroziunii de suprafata in diverse 3) •• ~.armare la traversarea unor cavitiiti Figura 3..lI... pod c .. Utilizarea geotextilelor ca barierii capilarii Cu rol de armare..ziduri de sprijin din piimfint armat.7).taluzuri armate.. .. 1<1 real izarea de taluzuri abrupte armate. geotextilele se folosesc: ramblee sau depozite de deseuri fundate h) la drumuri... cai ferate. .._.:::::)_.. .". c ... -- -. In arruarea imbracamintilor bituminoase la drurnuri. g. b. _ . d . ... la lucrari de reabilitare a pantelor alunecate...7..Mmarea imbriicfim intj lor bituminoase.. pe terenuri slabe. f...\_ .5.~-:. Utilizarea geotextilelor pentrrl protectiu contra croziunii a ~ sub straturi de anrocamente la protectia sectiunii unui canal sau curs de apa... geotextilele contra se utilizeaza: protectia pantelor aplicatii (Figura 3.perne armate sub fundatii. b....pe pante. e . >' ~: '. ~." stint date exemple de utilizare a geotextilelor Cll rol de armare. " ' ~- •3-.:.. Diverse IIfili.. <1) Figum 3.~.' . la realizarea de structuri de sprijin din parnant armat....'iG( _ ==-. b .In pile de 90 91 . .la protcctie de maluri..

Filamentul este un fir continuu obtinut prin extrudarea directa din polimerul adus. Utilizdri ale geotextilelor 3. f.8 sunt exemplifieate rol de container. materia prima este prelucrata sub forma de filamente. ~. Filamentul mai este denurnit "tibra continua". fire si fibre. e . la protectii costiere.9.~~~~.netesut termosudat 93 92 . in stare de tluid vascos.~.8.. tipuri 3. (f) Figura 3. tehnologii de fabrlcatle. tehnologii de fabricatla Geotextilele se realizeaza de obieei din polimeri. la constructia digurilor.~. Polimerii cei mai frecvent utilizati pentru realizarea geotextilelor stint: polipropilena (PP). pentru piloti in terenuri moi. la constructia pragurilor in albie. d . la protectia fundatiilor sub apa. Pentru cea mai mare parte a geotextilelor. foliile si elementele profilate din material plastic.• se utilizeaza si alte forme cum ar fi benzile taiate din folii sau benzi extrudare.pi loti in terenuri moi. . e .benzi. cu rot de container ::~'" ci. '-'::~t~.3.~.v e. In Figura 3.netesut intertesut.·~ .~~~. e .monofilamente [esute ealandrate.3. Dupa extrudare.fundatii sub apa. Pentru geotextilele speciale. a . ¥~.1. e . care le imbunatateste atat caracteristieile de rezistenta mecanica. b .jmai rar.diguri Figura 3. filamentele sunt supuse unui proces de etirare. prin topire sau dizolvare. Materii prime. Materii prime. eu cfiteva utilizari ale geotextilelor b. cat si stabilitatea ia actiunea agentilor fizico-mecaniei. poliesteri (PES). b.monofilamente [esute. d .aparari si consolidari de maluri. poliamida (PA) ~i polietilena (PE).< . Diverse tipuri de [esdturi pentru geotextile a ..Cu rol de container se utilizeaza: la consolidarea ~i protectia malurilor.~i:i~Q:il.multifilamente [esute.

polipropilenj. Fibra rezulta din tiiierea filamentului Ia lungimi diferite. formate dintr-un aglomerat de fibre orientate dupa 0 anume directie sau la intfimplare. "'. Interteserea 'este 0 consolidate mecanica realizata prin introducerea in stratul fibres si apoi extragerea din el a unor ace speciale. A~ocl:rea. se face 3.3. in punctele de contact ale acestora. urrnatoarele mari categorii: '. \ pro~use eu ~urata de viata limitata. In tehnologia textila.3. produse realizate dintr-un amestec de polirneri: produse realizate dintr-un amestee de poli~eri '~i fibre naturale. . In raport cu numarul de fire si de incrucisari pe unitatea de suprafata. a elernentelor respective. care aga!iind fibrele le reorienteaza si Ie incalcesc. Geotextile tesute Geotextilele [esute sunt materiale cu structure bidimensionalii. cu structura tridimensionala. este structura lor tridimensionala. D~n pun:t de vedere al durabilitatii (durata de viata) geotextilelor acestea se Impart m: . sirnilare cu cele ale mediilor poroase naturale. consolidate prin diferite procedee.f!lamentelor pentru constituirea firelor (fir multifilamen'tar) pnn rasucirea.'fieate dupa modul de fabricare. sau fibrelor constituente. biodegradabile.eu . Fibrele constltul~ ma~eria prima pentru producerea geotextilelor netesute dupa tehnologia de mtertesere ("needlepunched") sau pentru realizarea fire lor prin til are (toarcere). In forma de spic. cuprinzand geotextilele realtzate in amestec din polimeri si fibre naturale. In general cele doua sisteme de fire sunt perpendiculare.ute. Din punct de vedere al provenierqei materiei prime acestea pot fi: » materiale la prima intrebuintare (originate). diagonal si atlas. Fi:ul se obtine prin asocierea tilamentelor sau prelucrarea fibrelor. materiale recuperabile~i refolosibile.2. » » produse . se obtin geotextile cu desime si grad de acoperire diferit si implicit. care Ie confera proprietati filtrant . geotextile tricot~te geotextile retea » geotextile speciale. exista trei scheme principale de [esere: panzii. 95 Din punet de vedere geotextilelor se disting: al polimerului ulilizat pentru fabricarea » » » » produse realizate dintr-un singur polimer (polietilena.prin raport cu celelalte tipuri de geotextile clasice. ee rezulta din incrucisarea si intrepatrunderea a doua sisteme de tire: urzeala si batatura. Caracteristica pentru geotextilele netesute. cu permeabilitati diferite. . Tipuri de geotextile Geotextilele pot fi clas. 3. Consolidarea prin coasere este 0 consolidate mecanica realizata prin executarea unor siruri de cusaturi in lungul paturii fibroase.drenante foarte bune. poliester etc. de regula 0 ra~ina sintetica. In » » » • Geotextilele netesute sunt paturi fibroase.' ' » geotextile netesute geotextile te.. constituite din fibre dispuse intr-o retea regulata. consolidarea termica.2.). Consolidarea tennica se realizeaza prin fixarea (imbinarea) la cald a filamentului. consolidarea chimica. 94 . . Consolidarea chimicii consta din realizarea unor legaturi intre fibre! eu ajutorul unui !iant chimie. Geotextile netesute 3. In anumite combinatii.3. consolidarea prin coasere-tricotare. Aspectul materialelor este identic cu al tesaturilor obisnuite.2.2. ' .1.durabilitate mare in care sunt incluse'geo~6xtilele realizate exclusiv din polimeri sintetici . Acestea pot fiaplicate independent sau asociat. Principalele procedee de consolidare utilizate sunt: consolidarea mecanica prin intertesere.

2. folosind date le oferite de acesta. [esaturile din benzi si materiale profilate. structura tesaturii fiind rectangulara. dezaerate. dintre care rogojinele. . . precum si fabricantul produsului.tricotare. . Principala caracteristica a acestor vrnateriale este rugozitatea pronuntata. materialele pot fi desirabile sau indesirabile.4. Geotextilele insamfintate sunt prod use netesute care au Incorporate in ele serninte de gram inee perene si eventual unele adaosuri (t~rba?. din material plastic.5. tehnologia de realizare. geotextilele insamantate.4.2. la 4°C. . realizate prin impletirea unuia sau a mai multor tire. care presupune trecerea tire lor din batiitura peste doua sau mai multe fire de urzeala. caracteristic Schema de [esere are cele mai putine incruei§iiri de fire pe unitatea de suprafata. elementele dimensionale: greutate. In acest standard sllnt prezentate ~i frecventele de esantionare recomandate. Caracteristici fizice 3.3. cum ar fi termofixarea prin calandrare sau fixarea prin acoperire cu 0 pelicula. Densitatea speciflca (relativa) {Pf} Densitatea specifics este densitatea fibrelor din care este alcatuit geotextilul.2. Geotextile tricotate Geotextilele trieotate sunt materiale eu structurii. ~at:nalde sunt destinate lucriirilor antierozionale ~i asigurii astfel msa.4. tipul textil . elementele dimensionale ale rulourilor). Au in general grosimi mari. la fiecare rand. in ele se realizeaza 0 impletire continua a tirelor din biitiiturii cu fie care fir <tin urzeala.1.Tesiiturile tip panzii sunt cele mai'isimple. precum si marea lor defonnabilitate la solicitari de tractiune. Geotextite speciale Aceasta eategorie de geotextile include numeroase tipuri.antnrea suprafetelor tratate ~i protectia acestora pana la dezvoltarea vegetanei.3. ". ' produsul in sine. In raport cu modul in care se realizeaza . trebuie cunoscute de la inceput. de regula cu 0 structura inchisa. Tesiiturile tip atlas au un aspect neted. Pentru prelevarea probelor si pregatirea e~a. elementele privind modul de livrare ~i ambalare a ~roduselor (latimea de fabricatie.m.2. sub forma unor bucle i'nlantuite. Materialele pot avea grade diferite de rugozitate.3. 3.4. . Specifice pentru materialele tip trieot sunt flexibilitatea ~i supletea lor. 3. Caracteristici de identificare Identificarea geotextilelor deriva din necesitatea de. Geotextile retea Geotextilele retea sunt materiale textile cu spatiiIochiuri) mari de ordinul a cativa em? realizate din benzi.. Rogojinele sunt impaslituri groase ~ifoarte rugoase. Ele se utilizeaza in locul geotextilelor c1asice sau in combinatie cu acestea. la un grad de acoperire egal cu al celorlalte [esaturi.2. Aceste caracteristici cuprind: natura ~i perforrnantele materiei prime.legaturile dintre fire.n ~uno~~te rapid tipul si modul de prezentare. 3. tipul firului sau al fibrei. 3. eu specificarea tratamentelor de consolidare si finis are. alcatuire. bidimensionala. 97 96 . Tesaturile din benzi sunt materiale realizate din benzi late de cativa mm. dependenta de ceaa benzilor constituente. Densitatea rei at iva se defineste de obicei ca raportul intre densitatea substantei si dens ita tea apei distilate.ealizate din fire sau filamente destul de rigide. Caracteristicile geotextilelor 3.i testarii se vor aplica prevederile SR EN 963: 1999. .4. pana la 2~4 ern si 0 tlexibilitate Iimitata. Tesaturile tip diagonal sunt caracterizate printr-o . grosime care desi sunt caracteristici fizice. definit prin mod de fabricatie.3. fire sintetiee sau naturale asamblate prin procedee speciale diferite de cele clasice de tesere sau. sporite in raport eu cele ale tesaturilor. .structura In diagonala determinata de schema de [esere.definit dupa criteriul de fabricare. Dupii tesere pot fi supuse unui proces de finisare.ntioanelor In vedere. In avans sau regres cu unul sau mai multe fire. 3. tipul polimerului.1.

Supletea . cat ~i pe baza de masuratori In cazul geotextilelor netesute.3. geotextilelor de regula Marimea [esute golurilor ~i speciale. polipropilenii: 0.. Grosimea grosunea determmata pentru presiunea de 2 kPa.90-0. ~e~rezinta masura interactiunj] dintre greutatea (masa) ¥eotextllulul ~l rigiditatea sa.2.14.4. golurile deterrnina atfit de prin prin calcul. Gr~simea se defineste ca distanta dintre cele ll1at~rJalulul.p·t J f. Schema de determinare a supletei 98 99 .6. Pentru detenn inare se vor aplica prevederile 3.0" . doua fete ale nominata este m ica valoare SR EN 965: 1999. geotextilului.05-1. .J. Schema de incercare Standarde aplicabile: este prezentats in Figura ASTM D 1388-96. 3.200 kPa). Grosimea (t) . 20.4. Masa unitara (fta) . sub a presiune data (2.2.2.5. . porii acestora. de suprafata. a carer marime se urmatoarele metode: optice. . se vor aplica prevederile . densitii!ii si specifice se vor apliea prevederile total. libere solidi 3.2. A x 100 . SR EN 964-1: 1999 si . hidromecanice. mecanice. exprimata prin masura in care materia lui se indoaie sub propria greutate. prevederile standardului EN ISO Figura .2.91. Porozitatea (n) Porozitatea se defineste geotextilelor ca fiind raportul porozitatea lichidele. Pentru detemlinarea ST AS 5 RR()(68.1.2. Deschiderea echivalenta a porilor (0) In cazul considerate a produsului. Suplerea.4. n = (1. Deschiderea pori lor se exprima Pentru 12956.2.4.0. .sunt reprezentate direct sau indirect suctiune. y (dintre fibre) si aria totala a probei. Pentru Peutru identificarea determinare I produsuJui se fcloseste cea mai 3.4.4. 3. Masa unjtara sau masa pe unitatea de suprafapi se exprima de regula 11~g/m ' ~I es~e calculata pleciind de la cantarirea de epruvete patrate sau circulare de dirnensiuni cunoscuts. Procentajul de suprafata llbera Se aplica suprafata libera doar geotextilelor tesute si reprezinta raportul dintre SR EN ISO 9863-2.1 D.Valeri tipice ale densitati] poliester: 122-1. pol ietilena: 0.~ volumul 3. obtinuta. In cazul materialului de a lasa sa treaca legata Se poate calcula cu formula: 3. golurile . unde: tlA = masa pe unitatea p = densitatea t = grosimea Porozitatea total a a geotextilului.10.90. -sunt spatiile dreptunghiulare.7.3 s. se exprima in procente. bine conturate de ciitre reteaua determina in acest caz se poate directe. specifice (relative): .4. determinare IIi unitati se vor aplica de lungime. dintre este volumul de golurilor capacitatea nylon: 1.

. Compresibilitatea Compresibilitatea reprezinta capacitatea geotextilelor de a se deforma sub actiunea unor solicitari mecanicenormale si este in general mai mare decat a pamanturilor..:~ B C !) d~n rl'U1tm:on>'Ii:·nft:_~ . compresibilitatea reprezinta 0 caracteristica importanta.ae~ii geotextilul.eo:':~~..Jt 'G~:.nIHfti-}~_I~r. prin rezistentele ~i deformatiiie la intindere dupa cele doua directii de incercare: longitudinal (pe directia deconfectionare) ~i transversal (pe directia perpendicularii celei de confectionarsj Din incerciiri rezulta: efortul maxim de geotextiluLui.L_ . 8 ).J.11 Rezistenta fa lntindere a diferitelor tipuri de geotextitc . f.3.(. au 0 co t· I : ..::~'·'I:lf.~~:ll~it~~~:rr~~~~n d:''l.. Pentru determinarea rezistentei la intindere a geotexti lelor se vor aplica prevederile standardului SR ISO 10319: 1997.. 3. in timp ce aceleanetesute capacitate mai mare de defonnare. Rezistenta la intindere Rezistenta la intindere prelua eforturi de tractiuns. in special pentru materia le impaslite. existand lnsa ~i norme specifics cum ar fi ASTM D 6364-99. de geotextile.1.3. De aceea este obligatoriu de determinat pentru marea majoritate a aplicatiilor.Ja::·'1't.)u.~:~~. El -. Geotextilele tesute sunt mai rigide.8 pentru diferite tipuri tf i pe probe la intindere se poa e • ace G ... respectiv '" un efort ~orma I datorat ~1tor straturi naturale sau geosintetice aflate deasupi a.J~ l":_lir~ t~I~. drenare sauseparare (caz In care este 0 caracteristica secundarii).curbe tipice alungirea la rupere (deformatia maxima. ..ll f.3.rI:.3. Pentru geotextilele netesute consolidate prin intertesere sau pentru cele ce contin rasini._. Pentru studiul compresibilitatii geotextilelor sunt aplicabile metodele traditionate din geotehnica (incercarea in edometru). fie ca geotextilul este utilizat cu functie de armare (caz in care reprezinta principala caracteristicii mecanica).10' U " _ 1).:OI n.4. . (t >T __ ~ •••••••• .4... r:pUI 900t0:<1.l A .t. 101 .._I_UI f12'. r rnodulul de elasticitate (panta portiunii initiale a curbei a _8). Detenninarea rezistentelor R"zistenta :a intindere Ct. Comportarea la tractiune se exprima in kN/m de liitime. 0 excepris 0 constituie geotextilele tesute ~i cele netesute termosudate. I Este 0 caracteristica fundamentala.I\.:~~. :___~~_~_· -"Ll~ll Detormatle speclflco 1%) fin V· ~ rlgura .so. .:~"::.4.11 sunt prezentate cur b e tiipice a . _ i 30 ...:'J·. legata de permeabilitatea acestora si de capacitatea de a retine particulele de pamant. intindere (rezistenta la intindere a (\ _ c.2.. Tr}.' • ' Acest mod de mcercare pellllllt: Sll~~l:. ~. Caracteristici mecanice 3.12. fie cu functii de filtrare.I. 100 Fonnele uzuale ale probelor pentru determ iuarea caracteristicilor de tractiune sunt cele prezentate 'in Figura 3.~1 •••••• __ •• _ ••• I • ••• f LL N(-.~.:. reprezintii capacitatea geotextilelor de a ! I in Figura 3. ~0u1'!::·:i:'Li<.'.

. din aceleasi p~nete d ad esea pnn e ve ere ea si in pro t cen e. Rezistenta la impact (soc) Caderea unor corpuri de tipul pietrelor.3.-I ~ ~ . 3. Se determina in conditii de solicitare fara reprezintii capacitate» geotextilului de a sa si deformatie ce trebuie cit mai fidel situatia reala. •••.-.'. pnn raportul intact. Rezistenta la plesnire (Ia lntindere rnultiaxiala.3. dintre se determ ina forta initierea respeetiv .' ·'·'.~. se cu in timpul care instalarii.4.4..4.incercarea Elmendorf. care utilizeazii 0 la eforturi 0 perpendiculare pe care . prevederi referitonre american 0 So 17-99 coutine multiaxialji Figura 3.t··~>?:F.: .6.. in care pe a proba Cll 0 tai etura parti ale taieturii.I' \ suporta reproduca Rezistenta la obcseala .3..··r[3: !=] W"YJ I • .3.... aplicabila forta medie unui aparat necesara pentru (ASTM tip pendul E::: preveder~:n.:" ••••••.• _ •• ~ •• ~ •.! .. geotextilelor [esute.~ :~t~~~i~~~e. planul sau: incercarea deformeaza incercarea eu ajutorul Standardul membrana gonflabila : }"".~.3.. .i··········~lif:l t j incarcari cieliee a ceda . 3. T ..(:~X :-.jEDnrEE2Ji ..)::FlmlBIT1I2illllliWrm:2811rs! ~. 100 (%) TgeotextiI ~.e e a cusatum exprimate ~I..... Rezistenta imbinarilor De multe ori geotextilele eoasere...r.4.5. uneltelor etc..4.incercarea necesara initiala necesara determina la intindere a imbinarilor se aplica ajutorul pentru sunt supuse la astfel de eforturi una din urmatoarele mcercari: eu proba sfasierii trapezoid (ASTM alii prin D 4533-91).• ••••• co ".. a geotextilului . de 75 mm se trage de cele doua pentru propagarea sfasierii (norma .L·L······t¥J······..• _.m<Hj t ...P7@¥fml&.7.~~~~n!ei propagarea 0 1424-96)..12 ·e Forme uzual.. poate duce la 102 perforarea geotextilelor.. (~~~\~f Incarcati perpendiculare Exista :' ~ pe planul sau..incercarea eu proba "despicatii". proba rectangulara de cauciuc palla la plesni reo care se deformeaza unei membrane ASTM aflata dedesubt.I T cusatura.~. ~ geotextilul ce utilizeaza sub forma unei ernisfere.. co.. .' :'... 3. P8) Pentru une1e utilizari ale geotextilelor trebuie cunoscuta rezrstentn la ···$'·rF7':EQg.3. Rezulta terra ASTM D 2261-96). Rezistenta la sfaslere Geotextilele Se utilizeaza . Rezlstenta la oboseala i~···'.-'-. aIe pro beIor ~ ~ in mcercarea de tractiune 3. 2 metode de a supune geotextilul Mullen. trebuie imbinate eel mai d .I""' ~ 1 3.. rezistent Rezultatele sunt 1 (T) ~'" .4.:_. Imbinarile trebuie testate sectiunea curenta a materialului.. la determinarea rezistentei la intindere a geotextilelor. 103 . unei taieturi in care initiale..w··~mk5IJilUi$illffiW%@lDtl .

. Figura 3. 3. in raport cu cei ai pamfintului propnu-zls: Y . .100 1 tancp Figura 3. coeficienti de eficienta. planul cu a anume viteza . as tf e I de incercari se inclina .-d~~ DiSpo. 3.deplasarea . Pentru caracterizarea frecani dintre geotextil si diferite materia le pam-intoase sau sintetice se poate uti liza fie un aparat de forfecare directa (uti Iizat in general pentru eforturi normale mari).4.~i. este necesara si cunoasterea rezistentei la poansonarea statica.3. $ .14. Incercarea se opreste 1.:.coeziunea pam ant .geotexti1.13.. r.I~IT:t': ~\Q.cicare .1 U'. normala. Rezistenta Ja poansonare statica In afara rezistentei la impactul dinarnic al unor obiecte... C~b·.Pentru detenninarea rezistentei la impact se utilizeaza un can metalic fixat intr-un aparat de tip CBR si care este lasat sa cada liber pe geotextil.l:."~.3.I f:'U t~P. . deplasare considerata limita. In cazu I uner .SlLP~~~f{":~~. 104 105 . . c eficienta unghiului de frecare: E _ tana ~ . Pentru determinarea rezistentei la impact prin incercarea de perforare dinarnica se vor aplica prevederile SR EN 918:2000. Schema incercarii de forfccare directs este prezentata in Figura 3. . .9.14..13. materialelor asternute. Schema illcerciirii deforfecare directa in care: c . c·_ coeziunea pamfintului: a.geotextil se definesc urmatorii . Rezistenta la frecare Materialele geotextile utilizate cu functie de arrnare preiau efortul de intindere prin frecare.:~tl-r:uta t<i: -ore •.f!. :::::ca x 100 ..4..: : eficienta pentru coeziune: E{. Pentru caractenzarea f'recall I pamant . N Schema unui plan inc linat este prezentata In Figura 3. . illcercareil CII planul iuclinat . • Y . Pentru determinarea rezistentei la poansonare statica se utilizeaza un poanson cu dimensiuni standardizate si unaparat CBR (SR EN ISO 12236:2000)..unghiul de frecare dintre pam ant si geotextil.8.>:iti'..'".') K :~{Ej m m :ii\. Incercarea este aplicabila in special geotextilelor netesute..1 0 ~t se ruasoa ra.unghiul de frecare interna a pamantului. fie un montaj de tip "plan inclinat" (pentru eforturi normale reduse).

Gradul de protectie Se urrnareste evaluarea capacitiitii strat (de regula geomembranii). Permitivitatea se exprima 106 107 .3. de lncarcare eficielJrei Tipul Tabelnl 3-/. unde t = grosimea geotextilului. Principiul metodei 3. Deformatia este inregistrata pe unui geotextil 0 directa La data redactjir ii prezentului normativ incercarile de forfecare si pe plan inclinat sunt In curs de standardizare la nivel european.tesute din fire monofilamentare -. Rezistenta la smulgere 3.15..1 k I t in S-I. Alte norme aplicahile: ASTM D 532l-92( 1997).in Tabelul3-1 frecare intre diferite materiale sunt prezentate valori orientative pentru unghiurile geotextile ~i diferite tipuri . utilizarii la smulgere din terenul geotextiJelor ca elemente in care se afla incorporate este de armare in diferite tipuri de Aprecierea rnodului in care raspunde geotextilul la 0 astfel de sol icitare se face prin incercarea de smu Igere sau incercarea de ancoraj a unei epruvete de geotexti I plasata intre doua straturi de pam ant.4. Intruciit geotextilul incarcari. 24" (77%) din fire 0: = (t urzeala 26" (84%) Ct = 24" (84%) 26° (92%) ct == 23" (87%) . Principiul mctodci de suntlgcre ct.4. Caracteristici Solicitarea proprie lucrari.4. \1') Aceastji Cll caracteristica este determinata se deformeaza pentru sub geotextilele este utiliz.netesute consolidate intertesere 3.3. Permitivitatea planul geotextilului. de a proteja un .1. VlIlOIi orieutative ale unghiului (ill parantezh] pentru intcrfat«. legatm. ASTM D 0700-0 I.4.15.= . gcotectil .ue preferntn pamantului ~i determina 3. Incercarea se executa Ia diferite incarcari "plicate asupra necesara srnulgerii geotextiluJui din pamant. = 25" (90%) Norme aplicabile: AST:vI D 4032-91 (1996).4. forta functie de filtrare . . de incercare este ilustrat in Figura uti Iizarea perrnitivitatii \1' in locul coeficientului de perrneabilirate dintre cei doi pararnetrii fiind definita de relatia: III'" - k. .nisip geotextllulul Nisip de concasa] 4=311 Ct = 26" (84%) 0 de frecare ~i ale Geotextil Nisip rutunjlt Nlslp fin 4=26" <!F28" 0.de nisip.t lt placa de plumb si se miisoara dimensiunea arnprentelor.4. hldrautice (permeabilitatea perpendiculars pe 3.netesute termic consolidate prin == 30" (100%) Figura 3. ~esute tarate ell a.11.10.

T ransmlSlVl '1a t ea.4. 8) Aceasta functie caracteristica (permeabWtatea in planul pamantu! testat in conditiile de 0 arc este importantii pentru geotextilele utilizate eu de incercare Daca panta continua sa tie descrescatoare. _ .'flltG'.. __ : ••_-. n L--._ :.2. dupa care sisternul pamant . fa 'T' b etu I . hidraulici (aparat {}= k. t. ?rena~e) se determ ina capacitatea de colrnatare si ruodificarea proprietatilor hidraulice..1 1CC 100U Pentru geotextilele utilizate cu functii hidraulice. aplicabile: ASTM D 1987-95.8 Tesut monofilarnentar Netesut intertesut 3.geotextil incepe sa se com porte ca in realitate. (t~lt. ••• _~ . __~. la 200 ore pentru pam5nturi CLI granulatie fina. "H_"~ _ ••• 10 Hrf!p~.2 3 X X 10-8 10. 120 unei tipice ale rransmisivitatii deterrninarea 3·2.. conform EN ISO 1 ~58: 1999.rrnm0cl<1't ~. •• : ••~••'\. EN D 5567-94(2001)..10) releva 0 0 5493·93.••• . poate Pentru a scurta timpul masura sarcina hidraulica Diferentels . Figura 3..4.. .vv. ! ClI gradient conform o metoda . AST\1 transmisivitatii se vor aplica prevederile ISO 12958: 1999. tipice obtinute (Figura 3. --.1 [n{(~J ~.__'--'-'-'-L. Permitivitatea se poate determina $i sub sarcrna "normala. geotextil. .le 1:1 din -ntru izata dne[! .3 4 x 10- o t:l N.! ! 1 __ ""-'--'--'._~ ii..'-'. incercari de colma tare pe difcri te tipur: de geotex Ii [c 111 108 109 . 0 este permeabilitate in planul geotextilului produsul dintre .<lBsui 1"._i- •• ~. perioadf de rranz itie ce geotexti lelor variaza intr-o plaja larga de valori: 0. Tricvtot din r!10notil":lmE<r:/ • . in loc sa se masoare In diverse puncte ale coloanei hidraulica sun! apoi transforrnan.2. Perrnitivitatea S·I.02 .(J... ASTM 0510 1-0 1. Colmatarea 2 x lO'~ Coeflclent de permeabilitate in plan (crnls) 6 x 10-4 2 x 104 x 10. .4.i._.. Daci\ curba devine aproxirnativ orizontala dupa aceasta perioada geotextilul este compatibil Cll 3. Se impune 0 sarclnii .rare._. Valori tipice ale transmisivitiuii geotextilelor pentru I ") WI 11)0 efort normal de 4{) kPa o Ie-sur di:'r rTionQfi~Onle['d aj din n este Tip de geotextil Transmislvitate m) (m3/s Netesut termosudat Tesut 1.Pentru determinarea constant ASTM permitivitatii se utilizeaza metoda si cea cu gradient variabil.\jr. Standarde de sarcina colrnatare din ce tipului de pamant debitul se ram ant _ in gradienri unt este de drenaj. t: de testare. Se poate triaxial).. sunt prezentate in Tabelul ntru .:·s'%'IJ1 '.~__.. Curbele sirnpla de incercare este punerea in contact a unei probe de 1\ III v parnant ~i a unei probe de geotextil intr-un cilindru.16. hidraulica constanta care este menjinuta 0 perioada indelungara de limp.. Transmisivitatea geotextilului.3.4. ell kp si grosimea geotextilului.J-_. coeficientul .2 variaza de la 10 ore pentru pamanrur] granulare.. Transmisivitatea Valori Pentru utiliza ln acest scop si lin permeametru pereti flexibili se exprirna 'in m3/s m. apare In ce rnai importanra si rezulta ca geotextilul IlU este adaptat testat.

de de cca. prin interrnediul unui strat de agregate. Se defineste material datorita frecarii cu un alt corp. cauza din sub forma deformatie se poate Pentru . Fluajul . tluajul din tractiune mcercarea eSle st([lld(lIdIZ"t. cu hirtie determinarea care utilizeaza Dupa oscilant. la incarcari ordinea: pentru poliester. a durabihtjitii vizuala.4. timpul unei instalari necorespunzatoan.'. clasice. care obtinuta ill rnateriale timp sub incarcnre aplicabile).OOOh sau mai specifica realiza durata de testare de.3.5. tar penrru la geotextil. I OOOh. exprimata microscopicii Modificarea si a rezistentei rezistenta epruvetei decontrol. standard pentru sunt aplicabile prevederile la rntindere studiata)..5. 50:.4. geotextilele.'ina sub 25%.probe ani. ca pierderea : unei parti de evaluare fluajul din cornpresiune prevederil e standardului european EN 1897:2001.i polietilena in Europa. 3. care prevede rezultatelor mult. pentru se doreste extrapolarea se recomanda s~ ram. (pot fi utilizate EN 12226:2000. sarcina polipropilena admisibila si pentru pentru care sunt supuse de rupere la intindere. sunt est" la fluaj. uniforma. rotativii. lunga de tlmf~. Deoarece ca ~i celelalte fabricate important din polimeri sunt cunoscuti a fi foarte creste polietilena. pe 0 perioada poliester poliamide sensibili "". . Ca si in cazul incercarii tractiune cazul in realitate. Rezistenta la abraziune Abraziunea geotextilelor poate reprezenta. geotextilul poate f fiind supus in multe cazuri Ia eforturi mult mai mari decat cele de ENV ISO Dupa 10722-1 200 cicluri prevede intre aplicarea 5 si 900 unei kPa incercari se extrage pentru a fi de detenninat aceasta caracteristica. Deteriorarea in timpul instalarf In deteriorat. Sensibilitatea la fluaj a polimerilor poliamide. se vor aplica prevederile uniforma obtinuta proba si i se determine (abraziune abraziva). 3. si i se determina eu cele iuitia!e.4. considerabil _ De este . Exista mai multe proceduri posibile cu membrana gonflabila.1. 110 111 .. caracteristicile si hidraulice pOlipro~ilena:.~ 0 prin EN ISO 13431: 1999. In unele cazuri. fata Acest precizeaza care sunt metodele (sau altele este incercarii dad de aplicatia geotextilelor de fiecare tip de incercare: prin Ia intindere la intindere neexpuse normativ. . iar da~a de viata de ordinul sunt expnmate ~O. de rezistenta A se consulta ~ianexa 7 a prezentului constanta. reprezinta ~ deforrnatia . lJl geosmtetrce.~i cu cilindru eu platforma prin abraziune Pentru EN ISO 13427.3. . .5. pe durate Rezultatele de tractiune supuse eo.teren.'0 LI din Standardul ciclice pe un platan incarcarea geotextilul comparate 100 ani. Fluaj . prin Incovoiere. rezistentei metoda 750 cicluri la abraziune blocului se extrage abraziune.2. Caracteristici de durabilitate proprietatile Rezistenta intact mecanice la abraziune si hidraulice se exprima pentru a fi comparate cu cele ini!i~ Ie: pentrn ca un procent si alte proprieriiti din rezistenta esantionului care sunt relevante Pentru standardului de evaluare examinare sunt procentual durabilitate. proiectare. (alungire) pe . mecanice care transmite rezistenta de cca 40%. l_ 0 unei . geosinteticele lOla :lceea. incercarile de durabilitate..5. la fluaj din asa cum este cedari i sistemului geotextil .. unui efort se aplica incercarea normal.tirnp (Figura3.. 3. de curbe IO.17).4.

t 1 9(1 ~...4.5. 112 113 .6.. Rezlstenta la degradarea terrnica Temperaturil~ asernenea.4. 1 pro t 1 z. la concentratii ridicate ale acestora si in conditii de temperaturi ridjcate (peste +20"C) geotextilele ar putea fi afectate de degradare.curbe tipice Se apreciaza ca.17. Rezistenta la degradarea bioloqica Ioro r ! 1 an t PA __Ii~ ---------LT l 2 l_ . aceasta incercare trebuie realizata atunci cand cerintele pentru 0 tunctionare corespunzatoare necesita rezistenta microbiologica sau daca geotextilele sunt fabricate din polimeri noi a carer rezistenta este pusa sub semuul intrebari i.indiferent de natura polimeruluipot ti un mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor. dar conjunctural posibil). iar dupa ce este dezgropata sa i se masoare rezistenta._ _l_~ . Numai in cazul in care microorganismele elibereaza in procesul de dezvoltare sau descompunerc.5 ... 3. temperatunle ~nalte provoacii degradari ale polimerilor. Standarde aplicabile: ASTM D 4594-96 (efectele temperaturii asupra stabilitatii geotextilelor). Rezistenta microbiologica se defineste ca rezistenta geotextilelor (sau produselor inrudite) la atacul bacteriilor sau fungilor._ _.__ 3 4 __ .. De joase afecteaza fragilitatea si rezistenta la impact.5. Pentru evaluarea rezistentei la degradarea biologica se apl ica standardul SR ENV 12225:2000 care prevede ca proba de geotextil sa fie ingropata Intr-un parnant activ din punct de vedere biologic. De asemenea.5. . ele IlU constituie 0 hrana pentru acestea ~i ca urmare prezen\a lor nu genereaza degradari ireversibile ale produselor. Se pot testa probe la impact la diverse temperaturi.--_ ..4.5.Sj (C1) luG! to 20% din lncarca'9 F 3..~_. substante chimice din categoria celor ce degradeaza polimerii sintetiei (fenornen neidentificat in experimentarile efectuate. Temperatura care provoaca fragilizarea geotextilului este cea la care 50% din probe cedeaza la impact. Rezlstenta la factorii de mediu Produsele expuse la raze UV ~i alti factori de mediu pot fi degradnte Pentru detenninarea rezistentei geotextilelor la factori de med iu se vor aplica prevederile ENV 12224:2000.L.4. desi geotextilele . 109 !Imp (Sj Figura . 3. Log 11mp.. 'r=: fbi Fluaj 10 60% din incarCQfo defluaj pentru geotex ti le rea liza te din diferite tipuri de polimeri .

sistern simplu de etansare. ). GEOMEMBRANE {al (bl 4. la canale pe de transport sau paramente Figura 4. Etansari Etansar] de rezervoare sau bazine pentru in alte solventi).. :. In pamanturi argiloase eu . dedesubt detectare ).. sau galerii. In contact 4. e- b .1. Geomembranele cu permeabilitats sun! produse polimerice plane.etansare CLl protcctie d .etansare dubla strat de detectare a :. pamantur] sensibile la umezire..0- impermeabilizarea pentru lichide. in domeniul lei· (u) (impermeabilizare). tad protectie.4. Utllizarl Geomembranele au ca principals functie sau parti ale acestora. utilizate pentru etansare cu piimfinturi sau alte materiale. Etansari la tuneluri Etansari industriale... sub forma de foarte scazuta..etansare Cll geotextil etansare dubla cu strat de Cll f . ). zone ale Iichide unor (apa.1 . Oetinitie folii. c .etansare eu geotextil dedesubt. fiind utilizate la: . Rezervor gouflabil dill gcolllenrhrililii 114 115 .2. gelive. if) constructii Etansari hidrocarburi. la depozite de deseuri menajere sau de baza ~i suprafata si protectie a scurgerilor..> barajelor.. Etansari verticale laterale la drumuri pentru la depozite a terenului de deseuri cu diversi pentru controlul (ecrane de scurgerilor ~i protectie minerals poluanti y Etansar] Etansari sub imbracaminti infiltratiilor asfaltiee..4. sUbtiri.4 sunt prezentate exemple de folosire a Figura 4. construcrii lor..2. tigurile 4.Diverse tipuri de etansiiri pentru bazine de lichide digurilor sau a . contaminarii etansare). m ineralii. In umflari si contractii mari.1. minerals.. evitarea geom embranelor.

rezistenta .Caucluc termuplastlc . materii prime.rezistenta .pierderea componentilor grosimi. ~ cost moderat.Etllena propllena buns la factorii climatici.'jarea tuneluri lor cu geomembranh • comportare .cost moderato . . CPE . .Polletllena clorosulfunata .perfcrmante ridicate.Imbinare -.rezistenta chimica .Termoplasrica ranforsare. . si dezavantajelor Tabelul d-l. .4. buna. tara - comportare proasta In fac torii climatici. procedee de fabricatle In Tabelul 4-1 sunt prezentate de materialul lor. Principalcle tip uri de geomembrane AVANTAJE . Etall.greutate .se produc DEZA VANT AJE PVC . chimica buna. Figura 4. . Figura 4. usoara.comportare modestii la temperaruri foarte buns Ia factorii ridicate.presLipune dintr-un singur strat. EPDM . .3. buns la fisurarea la rece.rezistenta chimica buna.posibila desfacere a straturi lor componente. .3.comportare . Tipuri.rezistenta buna la imbinare.repararea pe santier 116 117 .comportare climatici.Pollclorura de vinil . .imbinare .Pulietllena clorurata buna la factorii climatici. Dnm _. pentru irnbinare. CSPE . redusa cand se realizeaza [a rece.comportare slaba la temperaturi joase si ridicate " comportare . rezistenta.Terrnoplastlca .buna rezistenta la fisurarea echiparnent . diena terpoltmer slabe la temperaturi special este difici la. intr-o gama largji de redusa singur cand se realizeaza strat. .rezistenta . principalele tipuri de geomembrane cu specificarea clasificate avantajelor in functie din care sunt alcatuite.4.cost redus.fiabilitate redusa a imbinarii. E\'cmplu de sistem de etansare cu geomemhralJa fa depozite de deseuri solide " greutate dintr-un plastifianti in timp. buna la fisurarea la rece. .

comportare buna Ia factorii climatici. .Semlcristallna.3).15 . . Geomembrane este in~~alata pe panourile de cofraj CI L crampoanele orientate spre interior. Figura 4. stropirea la cald a geomembranei gata fabricate CIL un polimer • • poate creste care formeaza protuberante. Geomembranele din PVC se fabrics intr-un strat sau mai multe. .imbinare usoara prin incalzire si . galerii subterane etc) se pot folosi geomembrane cu "crampoane" care ~enl11t prinderea (Figura 4. VLDPE .rezistenta la fisurare la rece sub 60° F (3rC). alcatuit din doua folii imbinate tip tata mama (1. .5 mm.cornportare bun a la fisurare. . .LOPE si VLOPE sunt rar folosite. . joasa ~i foarte joasli densltate .5 m.rezistente chimice modeste.5. Geomembranele din CSPE se produc tot prin calandrare in 3 . Astfel de ecrane pot fi realizate pe adancimi de panii la 40 111. cutarea stratelor de suprafatii in cazul geomembranelor In acest Il1LLltisll:1f Jcoperi le:l fel. late de panii la7.alungiri rnari. termoplastlca .rezistenta termica buna. .suprafata lisa cu frecare redusa.gam a larga de grosimi. • Extruderea masei plastice prin dispozitive circulare. MDPE si LDPE se produc utilizfind doua tehnologii: • Extruderea masei plastice prin dispozitive speciale plate din care ies folii cu grosimi intre 0. prin calandrare. unghiul de frecare c . Imbinarea este asemanatoare celor de la palplnnse. avand 0 gro~1111e e: d 1. In zona 1mbiniirii este introdusa 0 garnitura (4) care seumtlii in prez enta apci ~1 = asigurii etan~area.5 este prezentat un ecran etans realizat d!n geomel1.5 m lii!ime.Semlcrlstallna. cu stratul suport sau ClL de la cca 10° la 35 In Figura 4. .11l~ (2).sensibila la fisuri din solicitari. . extrudere. 119 118 . Ecrane impermeabile dill geumemhl'lIIli: La etansarile structurilor din beton (cuve. fara insertia unei retele.cost redus. se util izeaza urrniitoarele rehnolog ii: • activarea unui agent care se atH in masa polinierului ~i care sc umfla. . extindere.imbinare sirnpla prin incalzire ~j moderata.'br.contractiez dilatare termica mare .EPDM Cauciuc 'termoplastlc . intre care este introdusa 0 retea de ranforsare din fibre de pcliester sau nylon.5 straturi de polimeri.HOPE.6). MDPE. formand protuberante pe suprafata . Dupa stabilizarea termica cilindrul se taie pe generatoare obtinandu-se folii de pani la 10. LDPE. Geornembranele din polietilena . . la iesire produsul fiind insuflat cu aer astfel incat se formeaza un balon cilindric. astfel incfit sa creasca coeficientulde frecare CLl stratul suport. HDPE Polletllena de inalta densltate . termoplastlca . . canalizari din beton.Pulletllena de medie.5 ~ 2.gama larga de grosimi.rezistenta chirnica excelenta. cele mai late care se producin prezent. Pentru manrea mgozitii\ii suprafetei.contractie/dilatare termica .5 mm. betonul fiind turnat peste acestea.imbinare buna prin 'incalzire.cost moderat.

Pentru determinarea grosimii se VOl' aplica prevederile SR EN 9041: 1999 si SR EN ISO 9863-2: 1996. Figura 4.2500 g/rn". Alte standarde aplieabile: ST AS 5886-68. ca valoare.92.95. permitand ~I detectarea mai rapida a unor eventualedefecte. 0. numarul de mostre ~i de masuratori se va rnari. Geomembrane cu erampoane 4. Deterrninarea grosimii se realizeaza prin rnasuratori pe rnostre decupate din mijlocul unui rulou si se exprimii ca 0 medie a acestora. Pentru determlllarea dimensiunilor se aplica prevederile EN 18482000 .40.1. Densitatea depinde in principal de polimerul din care este realizata geomernbrana si. La geomembrane vechi. greutatea specifica este de eea 400 .500 g/m".4. la rezistenta. mai mari de 0. geo b Ib "'" IS a ~I ~e~ rane.5 mm (sub aceasta se folosesc de obicei In constructii] TIU Grosimea uzuala pentru geomembranele ce intra In structurn sistemelor de etansare variazii intre I . Nurnarul rulourilor testate este convenit cu beneficiaru]. Caracteristicile geomembranelor ~I cauciuc butil policlorura de vinil polietilena de inalta densitate (HDPE) 0.4. Pentru preleva~ea probelor se aplica prevederile EN 13416:2001.2. la geomembrane de 0. Aeeste earacteristiei pot oferi inforrnatii si ell privire respectiv la robustejea geomembranei. Masa pe unitatea de suprafata difera in functie de natura materialului grosimea produsului.5 111111.5: ~ ~ ~ 4. Grosimea (t) Geomembranele au grosimi dimensiune denumindu-sefilme. 120 121 . care si pana la 5 mm. 1.3 mm. ~ e ~are reduc absorbtia de ciildurii. ~i respectiv dilatarea terrnica.6. sau la geomembrane multistrat.85 ~i 1. care au striuri. variaza intre 0.1. 0 grosirne rna re asigurand 0 robustete sporita. in concordanta cu prevederile din caietele de sarcini si prevederile contractuale eLIturuizorii ~l beneficiarii. Astfel.4. . Caracteristici fizice 4.1. Densitatea (p) ~i masa pe unitatea de supratata (~lA) . Geomembran~le sunt in general de culoare lnchisa (produsele pohmence su~t d~ culoare neagrii datorita aditivilor pe baza de negru de fum care Ie protejeaza contra efectelor nocive ale razelo r UV) dar ex' t~ . dar 0 flexibilitate redusii. iar la cele foarte groase de 2 111m atiuge 2:2001.4.1.4.

2. alungirea la rupere. Permeabilitatea Penneabilitatea geomembranelor. rezervoare de radon.15 rn/s). Testul cu latime constanta. bazate deci pe cinetica sorbtiei . metode electro-mieroscopice (marcatori atornici. Se utilizeaza si la geomembrane testul folosit pentru geotextile.desorbtiei prin geomembrane. " Atunei cind se iau in considerate alte lichide in ~fara de apa trebuie avut In vedere fenornenul de selectivitate.4.1.3. Testul cu dublu T. Marirnea moleculelor si atractia lichidului fata de materialul polimeric al geornembranei poate duce la valori 122 123 . metode chimice (variatia concentratiej. Caracteristici hidraulice 4. Pentru determinarea transmisiei de vapori de apa prin geomembrane se vor apliea prevederi le EN ] 931 :2000. evaluarea impermeabilitan] relative a geomembranelor reprezinta un factor important. E]\ 1931 :2000.4. acest test furnizeaza inforrnatii despre comport area la tracttune numai dupa 0 directie. Metodele geomembranelor a) experimentale de se grupeaza astfel: determinare a permeabilitati] foarte diferite a transrnisivitatii vaporilor de solvent fata de cele obtinute ill cazul apei. al principiului metodeior si aparatelor de Rszistenta la intindere Din punct de vedere masura.2). vacuumetrie. _ rezervoare de lichide chimice de cornpozrtie cunoscuta.in caz particular prin determinarea de aceeasi concentrape (izo . este extrem de scazuta (de ordinul a 10. in special la solventii organici. alungirea la limita de curgere si se calculeaza modulul de deformatie.4. microduritate. datorita latimii mic i din aceasta zona. anomalia cineticii sorbtiei. indicativi reaetivi). banda). se deosebesc: I) 2) 3) metode fizice (densitate optica. metode care implica mjisurarea curgerii stationare ~I determinarea fluxului de difuzie a coeficientului de difuzie. rezervoare de hidrocarburi.2. o incercare de permeabilitate la solventi se realizeaza atunci cand geornembrana este utilizata pentru: .1. micro-analiza prin raze X.4.4. gaz-cromatografica). dar intrucat nici un material nu este impermeabil. cromatogratie.Lz).4.concentratie). variatia indicelui de refractie. valoarea rezistentei la limita de curgere. etansare de baza la depozite de deseuri (contact Cll lix iviati ): etansare de suprafats la depozite de deseuri (contact ell gazele de fermentatie). metode asociate cu determinarea concentratiei de 'substanta chimica pe cele doua suprafetele opuse ale geomembrane] si calculul fluxului de difuzie ~i a penetrabilitatii. 4.. in sensul legii lui Darcy (k). Caracteristici rnecanice b) c) d) metode bazate pe masurarea distributiei concentratiei agentului dedifuzare pe toata grosimea geomembranei . ealorimetrie). 4. Se vor aplica prevederile EN 12311-2:2000. spectroscopie. refractie.3. .3. . metode care se bazeaza pe inregistrarea cantitatii de substanta difuzatii absorb ita de proba in procesul de difuzie. ~. EN 1928:2000. Pentru determinarea rezistentei la intindere se utilizeaza aceleasi principii ca si in cazul geotextilelor (paragraful 3. fota-electrica.dumb-bell. Valoarea obtinuta dintr-un test asemanator cu eel pentru vapori de api se numeste transmisia vaporilor de solvent. Ruperea geomembranei are loc In zona centrals si. Se mascara: valoarea rezistentei la rupere. Se vor aplica prevederile: EN 13111 :2001. probe le avand forme speciale (dublu T . cu 0 mostra de latime constants (paragraful Le.

f) W U @ 22 II > A. Pentru geomembrane ranforsate testate pe niostre "despicute" rezistenta variaza intre 90 si 450 N.e Testul ..~/:r ~ex~~~~~~:!~. variind intre 18 s i 130 N.ee).3rnm I 25mm W A.3.. Scheme de incercarc ale suduri lor in general.4.f) U > g: u 23 r.:~e~~~:~::l~ad:r ~~I~:~:~~~att~i~~.pentru CSPE .pentru PVC . Pentru incercarea de "jupuire" se trage de cele doua foiii sudate in sensuri opuse (Figura 4. iar in prezent se produc cu la!imi de pana la 10. Testarea imbinarilcr se face prin lncercari de forfecare sau prin incercari de "jupuire" (exfoliere. STAS 4030-1179.i comportarea 6.3. iar ineerearea de exfoliere este mai curand un test de (In conditii standard). 13 120 100 47 maxima Efortul ultirn 0. incercare de desprindere In unghi de 900).7.ultima rezistenta masurata * ..3. Incercarea de forfecare este rnai patrivitli pentru realizarea unor incerciiri de perfonnanta (in conditi i speciflce amplasamentului)..la ruperea rete lei . 23 16 ~ % II caracterizare L r Defurmatia ultima 300 100 700 300 58 600 300 51 >500 ** 100 47 Tncercarea sudurilor la forfecare [ncercnrea sudurilor la jupu ire Figura 4. tmbinarile sunt numeroase ~i constituie unul din punctele sensibile ale lucrarilor. la rafale puternice de vant.7)..f) @ 16 W 23 300 maxim '" ~ DefDrrnatia % 39 17 20 300 35 35 19 300 30 30 19 15 8. U g. ~= 610 nun > A. determinfind forfecarea zonei sudate. imbinarilor ~a:~~~:.. r. l a instalarea Asemenea solicitari pot apare in special sau taieturi accidentnk pe geomembranelor. S e d etermma .5 111. pentru determinarea rezistentei la initierea sfasierii TabeluI4-2. ~ U @ 21 > A. .6 21 "'* . Hortul 0. neranforsate este relativ scazuta. ENI23IO-2:2000. 4. Rezistenta la sfa§iere Pentru determinarea teste: acestei rezistente se folosesc doua tipuri de cu pro~a de forma trapezoidal a cu taietura de initiere. Rezisten~a :. 125 Nota: .3 24 19 7.3 In lucrarile de etansare.2.f) I 200 nun HDPE U A. U g: r. r. U A. In cadrul Incercarilor de forfecare....nu s-a produs ruperea 124 .la cedare ' ** . In ale rezistentei la In Tabelul 4-2 sunt pr ttl' . geomembrane Ie trebuie sa acopere de obicei suprafe]e mario si de aceea. cele doua piirp ale sudurii supuse fiecare la trae!iune. " tridimension a 1. v pentru determinarea rezistentei in rezistenta la lntindere a propagarea sfasierii Rezistenta la sffisiere determinata cu proba trapezoidala pentru geomembranele subtiri. Actiuni ~idefer. intindere pentru cateva tipuri d ezen a e bra on orientative e geomem rane. desi se livreaza la lungimi importante. Pentru detenninarea rezjstentei la sfasiere se vor apl ica preveden le STAS 6127/87. 23 9 28 19 8. valorile obtinute pentru lncercarea de exfoliere sunt mai mici decat cele din ineercarea de farfecare. sub efectul unor intinderi margini.e~~~. Rezistentele reduse obtinute prin acesre teste pun 111 ev identa preeautiile ee trebuie luate in aceste faze.pentru HDPE .4.:j rnatii :i Val~n' orientative ale rezistentelor fa intindere ale diverselor geomem brane Testul dublu T Teste cu Uitime constanta Test tridimensional I 4.. cu proba de tip "despicata".

4. masurandu-se energia la care are lac penetrarea (norme ASTM 0 1822-99.3.6 11. 4.icare variaza intre 45 .. Se pot utiliza ~i alte metode de determinare ce utilizeaza greutati care sunt lasate sa cada pe materialul geosintetic de la anumite inaltimi.1 > 21.10). D 5628-96. pe care este aplicata 0 foqa de cornpresiune.9 13.5 9.1.2 7. cuprinsa in norma ASTM D 1424-96.5 mm) PVC (30 mil = 0. Pentru a proteja geomembrana fata de asemenea actiuni cea mal buna solutie este utilizarea de geotextile de protectie.3.9 mm) (20 mil Tipul de parnant Nisip grosler ~ mare . in care un brat oscilant cu cap conic este lasat sa cada pe 0 mostra din produs.4.piundnt Valorl Tipul geomembranel ale unghiului de [recure.9 12. Pentru determinarea rezistentei la impact se foloseste 0 metoda dinarnica.iin cazul geotextilelor (paragrafele 3. EN 12317-2:2000.79) 0 EPDM PVC rugos PVC lis CSPE HDPE'lisii~1' 23° (0.9 si 3.3 11.9 18.63) .S6) 24°(0. sau chiar circulatia oamenilor. ca :.4. Normele aplicabile sunt: ASTM 0 1709-01.9: valori orientative pentru raportul de tah~/ti/ 4-4.6.4. Alte norme aplicabile: EN 12691:2001 In Tabelul 4-3 sunt prezentate valori ale rezistentei la impact pentru diferite geomembrane determinata conform ASTM D 1424-96.7 > 21. . Rezistenta la forfecare pe interfata Ingercare~se realizeaza 111 aparatul de forfecare direcra.5 sunt prezentate detalii referito.re !a modurile de Irnbinare a geomembranelor ~imodul de test are a integritatii lor. PentriJ determinarea rezistentei la poansonare statica se VOl' aplicn prevederile EN 12730:2001.2 90° >21.7 12.2 14..' 127 126 .Pentru testarea rezistentei sudurilor se aplica prevederile standardelor EN 12316-2:2000.75 mm) HDPE (40 mil = 1 mm) EPDM annat (36 mil = 0. fixata pe un inel. determinand momentul ruperii.1 6.3 11.88) 25° (0.2 19.3. ()' tu Rezistenta la impact (Joules) pentru diverse unghi~ri ale conului 15° 30° 8. lovituri ale echipamentelor utilajelor sau circulatia lor. elemente de beton).9 mm) CSPE annat (36 mil = 0. <. Rezistenta la poansonare statics Geomembranele sunt foarte sensibile la degradarea ca urmare a unor actiuni mecanice cum ar f lovituri produse de caderea un or obiecte (agregate minerale.1 11. In paragraful 4.7 45° 14. anrocamente.5.4. care se produc in special in faza de montaj. Tabelul 4-. 4.9 60° > 21.5 19.81) 25° (0.96) 21 (0.1 > 21. testul "Elemendorf" saucel al pendulului.1 8.1 > 21. Valori orientative ale rezistentei 1424) pentru diverse tipuri de geomembranii Tip geomembrana la impact (ASTM D Pentru deterrninarea rezistentei la poansonare se folosesre 0 mostra circulara de geomembrana. D 746-98).Nisip nil cu mlcaslsturl cu ClI <1l = 30° <1l = 26° . in special a celor pe senile.5 9.24° (0. Se stabileste marimea actiunii ce produce ruperea :.450 N pentru geomembrane subtiri si intre 200 pana la 2200 N pentru geomembrane grease armate.77) 27° (0.81) 18'" (O.3.6 13.2 0 (Etich:nta E'f> = tgo/tg$) PVC = 0.3. Valori orientative interfata geomembrane .91) 25° (0. 0 varianta a acestei incercari este cea a lui Spencer. R7) 1]0(0. Rezistsnta la impact (soc) 4. avand ca scop obtinerea de val~rj pentru pro!ectare In caw! 111 care geornembrane!e se instaleaza pe pante In Tabelul 4-4 sunt prezentate eficienta definit 'in paragraful 3.4.3.4.

7 31 89 40 100 3.argile anorganice ell plastieitat~ ietrisuri.. raportul P argile nisipoase. coeziunea argilei. care pot derermina mteracuuru 128 129 .. pentru a evita alunecarea.7 55 :n ~7 5 42 17 88 26 6~ 2 100 ]5 92 II 92 ~ 69 E.I(a £. In cazuri deosebite. E. e ~ CL ~ML E. Valeri orieutative privind eficienta contactului geomembrana/pitmiint (Koerner. E~ tJ.geomembrana. q.l(.i~a pot apare asp.eficienta contactului. 4. ~U . 94 0 39 E. c .1. . . ii este torrnnt . P.80 I1 6° 100 100 3. 1990) Tf pul d.4.substan]e chimice chimice dificil de estimat.Atune] cand geomembrana este asezata pe un geotexti I.prafuri anorganice si nisipuri foarte fine. cum ar f pneuri uzare. G .lC( Tipul de geutextil suport netesut rlr Glr 9 c ~.. 111 lichidul la care geom em bra rana tre b ure sa reziste . saci de nisip.. argile prafoase. mare. E<p .. at gile . 4"7 sunt prezentate infonll~~[] r~t~rltoare a [eZIS erua diferitel~r tipuri degeomernbrane la divers~ ~lledll chimice.unghiul Ca C- <argila. I. d.. 100 96 ~."'~nt (!J c in cc n- ML ~CL E~ q.. pana la acoperirea definitivii. E~ 100 c IJICL ® sr ~ell 1-:. f) .. ale-raportului de eficienta In Tabelul 4-6 sunt prezentate orientativ valori pentru diverse interfete geomembranii/pamant.de slabe SP . sau arailcase Cll 0 oarccare plasticitate P CL .pamant.12 ~() ~2 (l~ 12 60 21 26 15 100 14 16 57 111(1 0 sa monof lament fesLlt din benzj 17° 21° Legenda: P . Cll _'. (D. q. E ::: tan (j 'P tan <I> ' cOlllponentei coezive fina putjnji sau lipsa CH .unghiul ¢ .l E ~ c". 0 23 20 c JO II)Il Ii J6 E~ 2) c 100 2~ 11111 ~:-: 11111 c I~ EPD M 23° 180 PVC rugos Tipul de geomemhrana PVC PVC lis CSPE 150 2]0 90 ]30 HDPE lisa CSPE EPDE IIDPE HDPE rugoa- impiislit netesut tennosudat tesut 23° 200 110 28° 2)0 180 100 . LInde geomembranele trebuie de eficientii este dat de: cum ar instalate In faza de montaj.1 ~() E.argile anorganice _. E .4.in grade _ ML .nisip cu coeficient de neuniformitate 1111C. j~p·ract._ . Degradarea chirnica E'f! . se constata a a unghiului de frecare la interfata produselor.1. 100 ¢ E. ecte specifice: .4. c ~ -. Caracteristici in care: de durabilitate K este eficiema 1'i ..5 8 5 5 9 100 3~ 100 12 100 34 E. . c E. rusipun fine pi afoase Cll lie 240 geomembranele trebuie ancorate la partea sllperioari'i ~i lestate provizariu cu elernente compatibils.in kPa. 1(1) <I> 24 0 24 2. r <>JeL ·~I' E9 c geolllelllhnlll(i Tabelul q-s: VlIlorl .I K~ E. III icsorare Eletu Tahelul d-b.· t mai multe . 0 poluate. E".geotexti] on·cn/afivc ale unghiului clefioecare III illtcl. interna al argilei. . arg._ .In %.. 0 E~ 77 ~(> 14 IJ 8 70 65 53 57 77 7 g 2k i2]0 17 I') I~ I~ 0< 24 2) 23 71 67 67 5~ 17 13 10 9 40 70 90 14 IR 29 15 27 ~o 9[1 75 j . l1ISIP ti etansarile pentru depozite de deseuri. ell pietns. p.2 2. uneori pe argile impenneabile. _ -cr i rnedie sau scazura. E. . . ..4.. argile grnse plasticitate 4. lichidelor Functia principals a geomem b rane Ior este 0_ cea •• de bariera contra 1 adeziunea geomembranaJargila. In Tabelul. de frecare de frecare geof!1embraniilargila..conform datelor din TabeluI4-5.

cu adaos din alt tip de material. dupa care se determina: proprietatile proprietiitile poansonare fizice [grosime. limitii Acizi: .9 alifatice Debit (glm?/h) Moditicare Modificaredemasa (%) de volum <1.) Caracterlstlca .mctiona ca bariera mare decal cea co~siderata in teste.anor .. X 7 x X 9 10 11 12 13 14 IS 1(..compOZI~la cunoscuta. EN 1847:2001..90 sau 120 zile.a- x x x x: x x x x x.60. gunice x X x x x x .0 <10 130 131 . EN ISO 175:2000. conditii extreme de temperatura considerare In timpul incerciirilor. pe 0 geomembrana va ti. Valuri aceeptahile <0. geomembrana geomembrana chimica (exemplu exacta a lichidului nu este suficient menajere). pentru degradarea chimicii (J gcomembnmelor 70° C acceptatc a) polimeri flexibili tem1Op'~astjci (CSPE. Tabelul 4-B'.rezistenta buna Hidrocar . _. hl/flrmarii referitoare la rezistellla fa medii chimice a tutor tipuri de geomembrane Calldllc huliJ poJj~tiI"na clorurata (CPE) Poli~lilena sulfoclo rurali ((:SPE) Tipul PoIiCJIelini termoplutid geomembranei Cauciuc }~tiJ~nii Neopren c1oropropiprenle lui vulcadiena obat terpch mer (EPDM) nice .. masa.org. PYC.. chimica duratii au de timp mai fost luate in I care nu Testarea presupune imersarea geomembranei intr-o substanta pe 0 perioadii de 30. in tractiune. 17 l~ este realizata este i'mbinata din ~lai multe tipuri de materiale. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x X X TaheIIl14-7.. Ja latime. duritate) la sTa~iere.. Standarde aplicabile: determinarea modificiirilor x x x x X x x x x x x x x x x ST AS 6339/80 . (%) . pe tipuri de geomembrane. huri J7· 70° J7· 70· J7· 70· J7· 70" 37· 70° 37· 70" 37· 70· :\70 70° 37' C C C C C C C C C C C C C C C CC x x x x x x x x x . Solvenli clorina]i Solventi oxigenali Solventi de petrol bru]i Alcool I x x x x x x x x x x x x x X x x x x x x x x x x x X x x proprietii!ile chimice structura polimerului). nrgaruct -anor- x x x x x x x x x x x X x X x X x x x x· x x x X x X- X x X acceptate In Tabelul 4-8 sun! prezentate recomandari de valori pentru diferite caracteristici..x x x x x x X x x x X MClalc grele Poli"Ulena Polidonlni de vinil (PVC) Siiruri x x x x xIx x X x X Subslanta chimid x x I x x Legenda: x . :. mecanice ~i impact) (rezistenta (pentru Iungime.. Recomanddn pnvuu I ... '/01 modificarilor tnurete . EN ISO 14030:200 I. etc. X gunici Uazc: . rei:" 'iTictrocarburi aromatice I 2 III caZLI] depozitelor de deseur] x x 3 x 4 X 5 X (.

Probele sunt testate In cuptoare.sudurile sunt mai dificil de realizat. Fisurarea sub actiunea factorilor de mediu Se obtine din incercari specifice pe tipuri de produse.ranele nu sunt utilizate pentru depozitarea deseurilor putemic radioactive datoritadegradarilor polimerilor prin ruperea Ianturilor .I 132 133 .r.datorita razelor UV Este dificil de estirnat gradul de degradare datorat razelor UV. cum ar fi de exemplu materiale realizate din noi tipuri de polimeri.6. Pentru ternperaturile uzuale degradari le geomembranelor nu sunt sernnificative.. 4.4..: I . Degradarea prin oxidare . Pentru Tntarzil!rea·· procesului se recomanda acoperirea cat mai rapidft geornembranei dupa asternere.2. poate util de studiat. EN 1296:2000. Degradarea terrnica Mai multe proprietati de temperatura. dupa ce"': esantioanele au fost supuse diversilor factori de mediu.4.4.4.4.5. creand un radical hidroperoxid care trece ill stru~tu~a moleculara apolirnerului. Oegradarea blologica Degradarea biologics a geomembranelor poate fi produsa de animale. deoanece flexibilitatea se reduce. ENV ISO 13438: 1999. Geornembranele expuse la temperaturi inalte sufera modificari ale proprietatilor fizice.. Deqradare. ale geomernbranelor sunt sensibile Ia variarii 4.4.] 01 rads' . Temperaturi Tnalte. 4. . polimerice la a radioactivitate mai mare de 106 . 4. se utilizeaza agenti antioxidanti. greutatii. Standarde aplicabile: ASTM D 5885-97. Singurul efect notabil este eel a! lucrabilitatii. 'Degnidarea prin oxidare este datoratii radicalilor liberi care se comb ina cu molecula de oxigen. rezistenta esantionului expus fata de cea a probei de control (intacta).4.4. Se vor aplica prevederile EN 1107-2:2001. Se evalueazas.iar normele ASTM D 1435-99 ~I D 4364-94 incercari de degradare in aer liber. ciuperci sau bacterii. Temperaturi joase. Pentru a combate acest efect.4.3. Degradare datorita radioactivitatll Geomemb. .7. . In general acest tip de degradare nu este relevant pentru cazul geomembrane lor.4. dar in anumite cazuri specifice. iii.4. dirnensiunilor sau altor propr ietati care produc degradari ale materialului astfel incfit acesta nu mai poate fi utilizat pentru functia peutru care a fost definit.. iar cedarea lor este definita prin modificiiri ale aspectului. special pe baza incercarilor de laborator. iar. N ormele ASTM G 155-00 ~i G 154-00 prezinta incercari a~celerate de laborator. ' .4. mecanice si chim ice. 4.4.4.

=> existenta unor puncte de trecere obligate prin etansare pentru sistemele de drenaj eonstru ctii. Diverse metode de realizare a imbiniirilor III geomembrane 134 135 . => dimensiunile => formele variate ale suprafetei de etansat. Procedeul de imbinare a geomembranelor depinde de natura produsului. de fiabilitatea necesara. pe baza de procese term ice sau de procese dedizolvare .. Proeesul tehnologic de imbinare presupune un aport extemde energie de natura termica sau chimica.8. I in opera. necesitand colturi la schimbiirile de directie sau de nivel. de aceea trebuie acordata 0 atentie deosebita aeestui aspeet. ce reorganizeaza temporar structura polimerica a geomembranelor ce Yin in contact.5. cand folia a fost sta~iata fmbinarea foliilor constituie principala zona sensibila a unei etansari. Siuteza procedeelor Tipul de geomembrane de vinii(PVC) de imbinure a gcotnembranelor la care sunt livrate. imbinarea geomembranelor Imbinarea foliilor de geomembrane este irnpusa de urmiitoarela considerente: folosite in sistemele de etansare latimi de maximum clinuri si Policlorura Tabelul 4-9. a lixiviatului si/sau gazelor.I) Suduri cu adezi v L. acestor procedee este necesara procedee obtinerea unui in cu adeziv solvent (. lmbinare. In Figura 4. respectiv 10.4. . de disponibilitatea unei tehnologii si a aparaturii aferente. .. racorduri eu diverse => deteriorari inerente la punerea sau striipunsa si este nevoie de reparatii.8 sunt redate tipurile de procese ~i efectul produs in . imbinarii. => tehnologia de executie care impune realizarea unor rosturi de lucru. imbinare adevi v de contact Figura 4. de conditiile din santier. Tabel~l 4-9 cuprinde sinteza diverselor functie de tipul geomembranei. Rezultatul se apreciaza 1ntr-o prima faza prin rezistenta mecanica a (a) Surluri pli n ex trudere pana duhla la cald si Illpli"i lit cald (b) Suduri iermicc prin ropire Pe santiere se utilizeaza doua tipuri principale de procedee.chimice.5 m ~i lungimi de maximum 150· 200. de.:U tori re cu sol vent topirc ell solvent de structura (c) Suduri ell solvent Pentru aplicarea agrement tehnic.

camera de vacuum.' li) RESPINS· Rupillri! dill adelell'" Figura 4.Ruprum ill roain supcri.. Modalithtilc imbinarilor realizate PI1'/I s/tdllril 1'1111 care se poate produce CII extrudere.1 0).Ruptura in foaln superioar. dcgraslarea 136 137 . ultrasunete etc."""!.cn-t Pentru aceasta este necesara prelevarea de mostre din imbinarile realizate in sistemul de etansare propriu-zis.Imbinarile realizate pe santier se verifica prin urmatoarele A. Un program de calcul permite analizarea datelor sub forma unor diagrame tridimensionale. putandu-se determina astfel cu precizie pozitia defectelor. B. (d) ADMtS- Ruptura in toaia iufcrioarri (e) AOMIS- Ruprura in toai.~ imbiuarc (t) ADMIS· :". operati i: DESPRINDEREA REZULTATE (a) A))MlS .9..). unde trebuie apoi refacuta continuitatea sistemului. Incercarea de mostre prelevate din imbinare . Testul este distructiv. (e) de: la capatul Irubinfini ADMIS. utiliziind un tensiometru de santier. Incercarea intregului sistem de imbinari. iar cele de la (h) si (i)..9 este prezentata 0 sinteza a modalita]i lor in care poate avea loc fenomenul de desprindere a imbinaril 'in cazul realizarii acesteia la cald prin extrudere. Tipurile de distrugere a irnbinarii reprezentate de la (a) la (g) pot fi considerate corespunzatoare (atentie pentru (t) ~i (g) numai dacii este indeplinitii conditia de rezistenta). poansonare. creand puncte sensibile in suprafata acoperita cu geornernbrana. intcrioun. la care se produce desprinderea foliei din "masa imbinarii".Ruprurf din "<1. mostra prelevata fiind incercata la' tractiune prin forfecare ~i exfoliere ("jupuire").:::. sistemul de senzori aflati sub geomembrana miisuriind intensitatea curentului electric. Eventualele perforatii ale etansarii vor genera valori anormale ale intensitatii." Rupiura III imbinurc conditia de rezi!-.. dura zona J. osu~sii de curent electric este plasata pe geomembrana. Acestia sunt conectati prin tire electrice izolate la un calculator. Metodelede incercare difera prin sisternele ~i tehnicile folosite (jet de aer.l. dovedesc p executie nec orespu n zatoare. In Figura 4. in zonu Testul este de tip "distructiv".'i) (daca Iudepliuestc \g) ADM IS· Rupeura (dacti indeplincste inunbinurc condiriu de rt~Zisl(':n~"d Incercarea intregului sistem de Imbinare care se realizeaza printr-un test nedistructiv constituie cerinta majora de verificare. Realizarea de imbinari de proba. (h) RES PINS. Pentru a verifica etansarea.Rupurrn in tonin superioara. ca ~i pentru monitorizarea Iucrarii dupa faza de executie. C. exista sisterne bazate pe realizarea unei retele de senzori (captori) sub geornembrana (Figura 4. in zona de separate (h) ADMIS .h:ll!. Pentru controlul imbinarilor.

10. 5. ~ Armarea imbraciimintilor asfaltice. sunt: ASTM D if. Saltele pentru constructii realizate pe terenuri moi sau umpluturi neomogene.2.3. Controlul etansdrilor ell retele de senzori (captori). Stratul con~u~tor est~ inc~rcat prin indu~tie. GEOGRILE 5.umpluturilor.1 ~5. Golurile au dimensiuni mult mai mari decat nervurile (I -10 ern). ASTM D 6392-99. I'. cat si prin interactiunea rnecanica eu respectivul material. rambleelor. Standarde aplicabile pentru controlul imbinarilor 5R20-95(2001).5.0efinitie capton Figura 4.. Geogrilele sunt geosintetice util izate in general pentru arrnarea pamantului. ~ Armarea . Figura 4. . 138 139 . iar fata neconductoare este testata prin balela~ electr:c (FIgura 4. Existii geomembrane care au fata inferioara conductoare. formate dintr-o retea deschisa regulata. fiind utiliznre tensi une 15-30k V pentru: ~ Armarea stratului de agregate din fundatia drurnurilor: ~ Armarea stratului de balast la caile ferate. pe ambele fete.1. Inklobate in pam ant sau in orice all material. in scopul maririi capacitatii portante a acestora. ASTM D 6214-98.Gabioane.11. }. ~. geogrilele actioneaza atai prin frecarea retea/rnaterial.. digurilor si barajelor. Unele din aceste aplicatii sunt ilustrate 'in figurile 5.11) Once perforatie declanseazji 0 scanteie si 0 alarma sonora. ~ Structuri de sprijin (ziduri) din pamant annat. Sistem de detectare a defectelor prin baleiaj electric. ~ Stabilizarea si reabilitarea pantelor instabile. Utilizari Principala functie a geogrilelor este eea de annare. cu deschideri suficient de mari pentru a permite patrunderea materialelor cu care Yin in contact.

suprapuse printr-un proccdeu special de extrudere ~i etirare..---_.. tehnologii de fabrlcatle Schema de baza a unei geogrile este aratata in Figura 5.3..- . de asernenea. Saltell geucebdara dill gco&Tn·'e 5.sau biaxiale (Figura 5.2.4... _ . _--- __ .~--~~-~. Ele pot fi.5) ceca ce I~ confers proprietati mecanice diferite. _ . materiale. .~-----~-~-~ Figura 5.. mono.1_ Sh'lIcturi. ~. Figura 5. Armurea ('II geogn"Je afilllt/utiei 1IIIIli drum 140 141 .. Tipuri. ~ fasii octogonale din polimeri. Geogrilele se pot prezenta sub doua forme: ~ retele octogonale de nervuri fixate prin noduri.3. _ _.... de spn"jin din piimtint armat cu geogrile Figura 5....

• rigiditatea (supletea) . pe doua directii (mtal In sens longitudinal. _ Pent~ a se obtine un ansam~lu monolit pomind de la 0 placa de baz.prin fante sa~ g. alungitii. care Principalele proprietati fizice ale geogrilelor sunt: • tipul structurii: monoaxiala sau biaxiala. de retea: patrata.. • masa pe unitatea de suprafata. apoi in sens transversal). • procentul de deschideri (40 . • dimensiunea golurilor (variaza de obicei intre 1 si 10 ern).5. nodurile continui integrate si cele sudate sunt rigide. la temperatura controlata.6.4. 1~. tar la noduri sunt sudate sau impletite. impletite. f!A (variaza intre 200 si I 000 g/rn"). rornboidala (Figura 5.J/Z /Z /Z _J/ Geogrilele se pot realiza sub diverse forme dreptunghiulara. t (In gama 2 • 20 mm). • tipul nodurilor: continui integrate. Diverse tipuri de geogrile 5.a extrudata (care poate fi constituita din polietilena de inalta densitate po. Caracteristicile geogrila monoaxiala geogrilelor se utilizeaza In geogrila biaxiala Pentru determinarea caracteristicilor geogrilelor general aceleasi tipuri de incercari ca in cazul geotextilelor. 5.he~ter de inalta rezisten!a sau polipropilena). Geogrile mono- # biaxiale. urmarind forma neregulata a stratului suport (vezi 142 143 . ~~aca de baz~ ~l ~e etireaza. se folosesc dou1i tehnici principale: . • grosimea. Caracteristici fizice Figura 5.--. nervura longit nervura transversals Figura 5.6).95%).4.1.4.exprima capacitatea geogrilelor de a se deforma in planul lor. Schema de bazii a unei geogrile. 7L r«: inala Figura 5.oluri: se practica fante sail se stanteaza goluri c~rcul~re" "'. . 2~tehnolo?ii care constau din producerea de benzi independente se dispun In retea. sudate. iar cele impletite sunt flexibile.

multe nervuri si pe noduri. . . ~I ~e~gri lele monaxiale au rezistenp. . I Pentru geogrilele valori de proiectare.2. Pentru determinarea rezistentei la smulgere a geogrilelor se aplica aceleasi norrne ca pentru geotextile. • forfecare pe cele doua fete ale nervurilor transversale (TR. ell valori ale eficientei cuprinse intre 72 si 100%.3. Rezistenta la intindere incercarea pentru determinarea rezistentei la intindere se realizeaza pe una sau mai.2.4). se rea~lzeazii incercari pe maimulte'nervuri'simultan pentru a obtine 0 precizie mal mare. Tn practica.4. Nervura este supu'~a unui efort axial de inti~dere pan a la rupere. .).7.2. cele ale rezistenrej nervurilor intre 0..4. Caracteristici mecanice 5. . ca si de configuratia nervurilor care poate im'bunatati gradul de "inclestare" a agregatelor in grila (Figura 5.4. Figura 5. se aplica . Pentru determinarea rezistentei la intindere a geogrilelor ace leasi norme ca pentru geotextile (paragraful 3.4 kN'. .7): • forfecare pe cele dou a fete ale nervurilor longitudinale (superioara si inferioara) {LRJ.1. ca ~i standardul ASTM D 6706-01. valorile unghiului de frecare intre 0 geogrila si nisip uniform indesat avand cD = 44° variaza intre 37 si 46°. Principiul incercarii este acelasi CLl eel pentru geotextile (Figura 3. Cunoscfind earacteristicileo!a traetiune~':nervurilor si dimensiunile goll~f1lor. '. Nu sunt 144 145 . WI' Valorile rezistentai nodurilor variaza in general intre 0. • rezistenta pasiva pe partea anterioara a nervurilor transversa le (TRb)' 5.2).4.13).4. Sunt aplicabile aceleasi norme ca pentru geotextile. Daca gri la este biaxiala. Mecanismele implicate in rczistenta geogri/e/or /0 smulgere Gradele de mobilizare a eelor 3 componente depind de relatia efort deformatie a nervurilor longitudinale. .2.8). trebuis testate'ambelenervuri. .3.61 si 4. la fntindere ce pot varia intre 23 370 kNlm sau mai mult. In ca~ul grilelor ~o~axiale: testul se realizeaza pe nervurile longitudinale.paragraful 3. 5. produse la data redactarii pezentului nonrutiv. de flexibilitatea si proprietatile efort defonnatie ale nervurilor transversale. se poate calcula 0 rezist~nta globala la intindere. Rezlstenta la forfecare pe interfeta .4.68 kN. . Din acest punct de vedere. geogrilele doua categorii: - pot fi grupate in rigide (cazul polietilenei sau polipropilenei)cu vafori > 1 000 gem: tlexibile (cazul geogrilelor realizate prin procedee de tesere a firelor din poliester) cu valori < 1 000 gem.2. . 5.2. De exemplu. . Exists 3 mecanisme implicate in rezistenta geogrilelor Ia ancorare (Figura 5. _ Valorile parametrilor rezistentei la forfecare pentru interfata geognla/a Ite materiale se deterrnina in laboratnr folosind aparatul de forfecare direetii..18 si 2. Rezistenta la ancorare (smulgere) Principala calitate a geogrilelor este rezistenta lor mare la ancorare datorita inclestarii mecanice cu rnaterialul cu care vin in contact.

:=-. pot fi reprezentate intr-un sistem tridimensional (Figura 5.---. Sistem tridimensional pentru reprezentarea caracteristicilor efort .9. efort . pentru a temperatura constanta. curg ora ItntO . maleculelefiind aranjate in zone crista line care alterneaza cu zone arnorfe. Ffuajuf (curgerea lenta) Datorita faptului ca toti polimerii din care sunt fabricate geogrilele au lanturi moleculare lungi. CtJr~td~ rurgm lentil to ocolot.l~r lzoefortur' "'n =-_-----0". Pentru a = constant. rup.rt 10rllisltntd w O. deforrnatia care era asteptata sa apara dupa tirnpul z.i'n ti ~. dad temperatura creste de la T1 la T2 > TI· Rezulta ca tluajul poate f accelerat in laborator prin cresterea temperaturii.-___ Figura 5.=-.~~~gt'---- ! .3. Modul de "inclestare" a agregatelor in geogrild. sunt necesare incercari de labarator pe termen foarte lung. i (.timp..~~7p. Pentru a obtine caracteristicile de curgere lenta ale geogrilelor si.4.blng' L-L-~T.deformatie .'Eo. ! ~ i~~ i~ 1. comportarea acestaTa la tluaj reflecta gradul de cristalinitate..4.limp pentru geogrile. geogrila se deformeaza in timp.'o<""'lil splcilic~. Camportarea la t1uaj depinde In mare masura de temperatura.urgtrt ltntd 10 ace-t!iO~' dtforlllo!'t lzodeforrnatil 5.~dt t.. ceea ce provoaca a sciidere a sectiunii transversale si 0 concentrare de eforturi care conduce la rupere cand este depa~itli rezistenta polimerului.. elorl un. la temperatura Tb va apare mai devreme.Figura 5. Cresterea ternperaturii irnplica cresterea vitezei eu care se dezvolta tluajul.! limp.3. Cij".! Daca forta care provoaca fluaju] este de tractiune. Caracteristici de durabilitate 5. Caracteristicile geogrilei. _---··0"1 limp.. 146 147 .1. ale materialelor geosintetice. E tiL--~'_~ ~~ Coefj.9) in care se utilizeaza curbe de tipul: /CUrbt!Jle SHERBY DORN / turhl d. la tJ < '2. in general.:::.deformatie .8.

"..in planul 0 .3. ·'. '. ...' ..' . ••••• :.t.._. 5'Y.. p Cu funetie an~ierozionala..' : ..: j" .:..-. Standardele aplicabile sunt aceleasi ca si in cazul geotextilelor..~. 6.' . Deflnitle Georetelele sunt produse cu structura plana deschisa.2.4.: •• '.2. ca si a celorlalte geosintetiee..til ~ . '. ~ -. .!\.."':.X.-" . . •• ' }{ l:·j. poate fi: • degradare termica .<..... w. georetelele se utilizeaza pentru pro~ecp~ 1 I permanent sau temporar.In planul 0 ..' - " ". III C U fu • degradare poliolefinelor.'. d'ica pa -trunderea parnantului in ..... '.."" 5%' . • ..· '.1. «. • degradare prin hidroliza .. .. ~. .-. degradare chimica degradare radioactivi degradare biologica degradare datorita razelor UV degradare prin tisurare . perforat Metodele geosintetice. descriu rnodificarea in deform aria materialului la diferite momente. can ·S ruanda asocierea eu un geotextil sau 0 geomernbranji pentru a e reco .. : . ~~-:. · .: :':' .' . in functis de factorul ee a provoaca.:.'. . .se produce in cazul polietilenei degradare datorita operatiilor de punere in opera de incercq.:~ . I' ft re " .~. descriu modificarile la diferite momente de timp... Utilizari ti de drenaj georetelele se utilizeaza singure sal! in nc Ie . .E. Din aceste curbe se pot deduce alte doua:curba Sherby _ Dorn (viteza de deformatie functie de deformatia specifica. 6...t.r:~:fl.f: izocrone .··-·:·-j(jXx:Xj~~. • . GEORETELE • izoeforturi . <.-.. .aplicabila pentru polimeri de tipul 6.' . depinde de tipul de polimer si. Georextil ) ..~:..>.. :~~···(~(!(It~. se interseeteazii." .. nf~J. -'.:ei:t:~ee:s~ii categorie pot fi incluse plasele ~i retelele polimerice cu rol de protectie antierozionala.N-V~XiXj(·xX~ Gcocompozii " ---:-. Ele indeplinesc in general functii e .. t ti ce • aeest eaz e Ie se pot asoeia cu alte materiale natura e sal! geosm e I .curbei • 0 .. •• C eoretea :-... ell ro I ..'. iI" .~ : .. descriu moditiearea capacitatii portante a materialului la diferite nivele de deformare.~. baza rambleelor e:c). ~I pante or. '. ~'.. '. 5. unui drum 148 149 . depozite de de~eu~l.::. • • • • • • densitate.63 sunt exemplifieate ..-:. . . I -. .l t..:: -. 8. . Figura 6 .. 8) si curba coeficientilor de curgere lentil. Coeficientii curgerii lente pot f determinati prin trasarea unei linii drepte la curbele de izoeforturi pentru 0 deformatie.t ect utilizata pentru drenarea fundafiei ..xxx)dQ(X .d. " X:·.:-: .' . i) 'i le asociatie ell alte materiale geosintetiee (geat~~tile de ~bl~el) pentru ter~.:te de fu~dare (de exemplu pamanturi senslbll~ la mg let sau l a structii (ziduri de sprijin. •• . deschiderile rete et. . :'.I G eore.l:!lai . I . functie de logaritrnul timpului. ... ~(_.' ...'.aplicabili pentru poliesteri. ap ca rmpie com romite buna funetionare a produsului.SZ-~ . din configuratia in timp a • Izodeformatii .re sunt deacelasi tip ca la celelaItemateriale de lnalta "fIn 19un'1e 6 .. aceste functii ale georetelelor.in planul E ..::--. Degradarea geogrilelor Degradarea geogrilelor. :"":C ". forma~e dil:_t~'e .>.. .'... . -. prin oxidare . ' .. pentru diferite niveluri ale efortului o. : ... :. :.. " . .' . panii cand se dezvolts vegetatta.

4. _' ~ ~-_. ...Tipuri.3. _/ <.1:..::. : ... i_...' ".. .3_ Georetea cufunctie antierozionala pe talu: . n~~.. ~... .i->': ...---_. materii prime..- _. Schema unei georetele. tehnologii de fabrlcatle.:.':' Figura 6... Figura 6. ... 150 151 . dar forma deschiderilor In cazul georetelelor este rornbica..s . ..... ~---~ . ' 6. ~/' ~..--- .4).c~:ri -. ~..".. avfind unghiuri care variaza In general intre 60° ~i 80° (Figura 6.. Figura 6_2_ Utilizarea georetelelor 1(1 sisteme de acoperire a depozitelor de deseuri so/ide Structura georetelelor este asemanatoare ell a geogrilelor.

bili1i. Caracteristicile georelelelor Pentru detemlinarea caracter. Rezistenta la forfecare .ilor.J . 6.3.1.4. () de fluid in planul . Deterrninarea confera nervuri solide trefilate 0 rezistenu sporita. aplicabile: 64 99 - .ce Ie .-+ -+ -+ -+ Georetelele nervuri au grosimi de cca 5 . 0 Georetelele sunt realizate 2% negru de fum (pentru (antioxidanti. .au iptersectiile '.ton:n~ unghiurilor etc. .variazii intre 0. (au grci~ime mai mare si in unghi drept. tru alte materra e geosm . formate varianta a georetelelo-. -] 020 g/m~. Deexemplu.v.5.941 g/cm '. pentru 0 georetea de 5. 6.:. Influenta • orientarii . ceea.g tetic~ in aparatul de forfecare .933 .i 'J' . LegMura dintre fire 0 0 Plasele sunt Caracteristicile pe care Standarde resiune prezinta importanta datorita de comp . · se rea Iizeaza . hi1d rau liea. protec!iec(mtra raze lor UV) ~i 0.4.4. 6.10 mm.4.5). functi« de proeentul de negru de fum ~i de aditivi.mai mad ~i sunt din fire tlexibile multifilamenta~e sau·multifilare. Transmisivitatea masa • dimensiunile dimensiunea n ervuri lor. Caracteristici hidraulice 6.1 mm grosime. tarea nervurilor fata de directia e directs (3.isticilor georetelelor se folosesc aceleasi ca in cazul geotexfilelor ~i geogrilelor. t er na In pe interfata . Rezistenta la tractiune c aracteristicilor de tractiune .. ipala functie a georetelelor de fiind transportul .te. grosimea efort' normal nu este foarte masa pe unitatea de supiiafa!f"<J.t. mare sdple!e~i fl~xi. . grosimea (t) . ca :.'.4. influentei lichidelor. .3. P enrru monofilamente sudate tennie.2.~' l Omm.ariaza in functie de tipul de georetea si de grosirnea sa. <O:. •d . Rezistenta la compresiune . nervuri din polimer spongios extrudate deei debitul transportat este mai mare). Iubrifianjl). L "::"..1). nervuri lor rezistentei III intre sensibils la variatiile'de §. caractenstica ruWl. P· lor. acestea.l.. realizata prin iextrudara variaza intre 680. . ele au golurl .2.2.0.d detennma. Ele pot fi alcatuite solide extrudate. . 6.2.25:" 0.3.4. a deschide.'L din polimer dintre solid.• . ASTM D 63 se face prin termosudare sau innodare. ...4. din: 6.3. determinari (Figura 6.>1 ~en. ..4.2.1.. in general din polietilena eli adaosdecca geogrile (paragraful 5.ca ~l. .2. baza este transnustvitatea. 152 153 . 6. Caracteristici flzlca Principalele • • • proprietati fizice sunt: Transversal Longitudinal Alilliat densitatea polimerului (p).. 0 eoretea si un alt material se Rezistenta la forfecare ~mltre . a capacitatii de transport a are redueerea secpunu asupr .4.v$riaza Directia lie sol icitare aSlipra ! Figura frecare.1. 9) alunecare ~l este influentata e orren . Caracteristici mecanice 6. ': . 6. 7S% aditivi ..4. Ele au precum ~i 0 transmisivitate foarte mare..

chimice exista mecanisme un standard ca si la specia I celelalte pentru evaluarea rezistentei ASTM D 6388-99. de materialul dimensionat Cll sectiunii de In deschideri' dator t.4.. I cazu georetelelor. ansportat cazu geotextdelor.:> 3xlO·4 sunt 1112/S In general.2). argilei prin geotextilul (argi Ii'!. In de durabilitate Figura 6. tmde k este coeficientul de permeabil'( t. carac errstici se aplica 6.4..' . d lichidul. Caracteristici . ~ determma valoarea debitului d . .ura. 6.-.~.' vlatii a lueriirii.pentru co "'.llitie~tiv sec!iune~ eerinte ... 3.4..4.e er e a transpotta in trei fenomene: evitarea aeestui fenomen trebuie realizata a geotextilului (netesut. mtereseaza .' . exista posibilitatea ca particulele si sa ajunga fata in georetea. Pent d' I a e. pnn patrunderea materialelor care a copera ~ Dad georeteaua compactata. standard~lui ASTM D 47 I 6-01.1 . e ~u care georeteaua entia e medin Ineercarea trebuie sa fie realizata In ac eleasi condJ!lI ca in realitate .U.4.'..3. '.' 0 normade-eomp'O . upa.4. 6. penoade hmglde timpi de .3.. .i S . . .1 capacltatea georet J .te materialel Ag ti d . (EP' al transmisivitatii: A) lJnpune vine adiaeente In deschiderile georetelei ~i in contact " Urmatoarele m icsora se.~ ega un or dinrre nervuri . 1 . azine acur] de aculllulare): 0.' ~" a a mlgrafll '. resi ne mentinut constant:.4. . rar t . .curgere.4 .4.. ~:?)'. georeteaua materialele nu sectiunii prin patrunderea rnaterialelor ceea ce prive:. defonnatia .~----. (F. este acoperita pot patrunde eu un geotextil S<lU 0 punct de vedere • • _' manrne dlll S.A.:>3x J 0-5 m 2/s utillzan la b ' (I .. . tine sa vine 111 de separatie colmatfind-o (daca care si a 6. sub actiunea unui ef rt . Actiunile de tip dinamic pot agrava acest fenomen. e = k ·1. n ru urate aproplate de durata de georetelel contact). mportarea III trmp.4.2.5 si 5.. pe term en lung a groslmll .I11.• .' .6. contmuare I. Pentru evitarea impiedicarea acestui fenomen trebuie realizata 0 dimensionare adecvata geotextilului. Colmatarea cu material argilos curgere .4. . 2. ... ... valorile debitului tr mai mari de cat in 1 '. 154 155 .'?.ig. de CIrca 3 ordine de 6. eaza rezu tatele pe t d . . pentru pentru ut~l~z~ri la depozite de deseuri: 0 .4. ob~urarea adlacente colmatarea georeteaua.4. pe termen lung .1 se extrapol ~ I -.. geocompozit tread prin geotextilul geotextilul nu este coreet este in contact cu un material argiles bentonitic). Obturarea adiacente prevederile Dad in din geomembrana. 0 alegere mare). mcercare :.groslnleat ru etermmarea acestei teri .. ----. Fluajul (curgerea lenta) Fluajlll reprezinta in acest caz reducerea .. Degradarea geore1etelor Degradarea geosintetiee Pentru georetele: georetelelor (paragrafele se face prin aceleasi 3. eu modul de deformatie Trebuj~ avute in vedere tluaJul. este functie de orientarea si tipu] I r~t'J . Piitrunderea geotextilului Pentru corespunzatoare ill deschiderile georetelei..

a a recare sponta. . Tipuri. e materials care au In cOlnponenta 1mbinarea se obtina ' . In ~ateriare pohmence: miezul ' drenaju] Geotextilele afl t po lmenee extrudate . _ e meat sa formeze 0 • . separare :. e geocompozlte sunt asociatii de: geosmtebce bentu ·c. ' 7. eventual.Prineipiul de funetionar~ al . printr-un material user de pus in opera. " realizate din acelasi mat 'I' ' e e oua trpuri de geosmtetice pot f b ' -.geogrile: sum folosite _' pamantului sau a imbracami t i bitumi pentru lucrari de armare a . in insusi procesul de fabricatie a geocompoaitului.georetele' geote fl I sub georetea. :.pam ant: .geogriltl." geutextlls . Materialele geosintetice ce intra in componenta geocompozitelor sunt eele de baza. care sunt umplute eu material granular. funclii. omogen si rezistent la poansonare.podate.1 • geotextOI Unatatlta pnn prezenra geotexti lelor). Geocompozile 7. sau georeteaua" • X I U poate fI plasat deasupra sau Geocompo~itele astfe] obt' t . ' ° este format din materiale I' . care asigura ' I a e pe una sau pe amb I f ' filtrare. ena ~l se termosudeaza astf I' . cunoscute sub numele de en onl Ice ele asoci .i d '. propnetatilor ~i functiilor mate ' I [ geocompozltelor este . benton ita. acoperirs Geotextilul asigur. sub forma de fagure. h p[~satii Intre doua geotextile.1. geotextIlelor cu caracteri ti . n.. ' Geocompozite B t iti DI a.0efinilie benlonilice . ' • geuttlxtile cu mlez drenant dO . Aceste produse aliaza un material natural. 7. geomembrane .. rta e or componente tf I' " materrale care sa ri'ispund-' ' astre meat a unor cennte precise.3. . .bltum. sa 7. 7. d ' .3. Proprietatile lor sunt insa de multe ori modificate datorita asocierii lor cu alte materiale. Definitie GEOCOMPQZITE Geocompozitele sunt combinatii d ' lor eel putin un produs geosintetie .7. eventual armate cutihre de stlda: aplicate la annarea imbracamintilor bituminoase ale drumurilor.. alcatuite din benzi de polimeri sau geotextil. Ulilizari Geocompozitele bentonitice sunt utilizate peutru a indeplini functii de etansare la diferite tipuri de constructii: 157 • 156 geosintetice . materii prime Principalele tipuri d ' • '. • geocelule: structuri tridirnensionale.ex 1 U mare~te rezistenta la . cu materialele geosintetice care au rol de protectie si. .I f' .1.3. utilizate in scopul imbunatatirii proprietatilor mecanice ale pamantului: . care este supusa unui efort normal de compresiunein timpul hidratarii pentru a permite controlul variatiei de volum. " e I rare.' pro fl ate. _ . c I d ". rana ~l stratul supon sau cel de contact cu geomembrana. ie . _. ' e e maresc rezrstenra s ICI mecanice reduse. e e ete asigura functia de Geocompozitele bentonitice sunt produse prefabricate ce asociaza materialele geosintetice si bentonita.2.geomembrane' geot t'l I degradiiri mecanice frecarea di t .'. a ~l renaju] lichidelor care astfel TIU mai vin In .. In re geomemb -. orman 0 etan~are foarte eficace geotextile . Functia de etansare este asigurata in general de bentonite. . anera ImpermeabiLl cu reziste t.ide etansare. n er I Ul11moase' geogri I I .i se folosesc In scopul imbunatatiri i capacitatii portante a terenurilor slabe. . tonne tridirnensionale din materiale geosintetice umplute cu diverse materiale • geogrile sau gentextlle .asociatii de fibre polimerice si pamant. naturale sau polimerice. formand 0 bariera etansa si eficace. care prezintii 0 penneabilitate foarte scazuta datorata capacitatii ei de umflare. :.2. Exista si alte variante de produse compozite ce inglobeaza rnateriale geosintetice si dezvoltarea lor continua.mu e III eplinesc functii d filt renaJ (aceasta din urrna mult imbt _~.b ' geomembraneJe f 'd' ciaza entonita ~i geotextilele sau .

3. ~ rezervoare ingropate: ca etansare simpia sau combinatii in zona din jurul rezervorului.7.3. Utilizarea geocompo zitelor bentonitice fa etansarea calla le lor In figurile 7. . .1 .mitice la etansarea t Fi ura 7. b entc. deasupra geomembranei ca protectie contra degradarilor mecaniee..geotextJl. deurgi la compactatii pentru etansarea de baza: ~ bazine (de. 7. • Asamblarea se poate face prin: Figura 7. Exista urmatoarele tipun de geocomp.geotexhl. ~ ~ ~ protectia pinzelor freatice ~i a zonelor de captare. ~O~ t ~ • • ~. Utilizarea geocompozitelor hentonilice baza a depozilelor de de~'eun' solide fa eta1!§area de 158 159 .3 sunt exemplificate bentonitice. tuneluri. Uti lizarea geocompoZ/ '01 te g zonei din jurul rezervoarelor ingropate 0: . de agrement): ca etan~are simplii sau component al sistemului dublu de etansare. in etansarea de baza ~i in cea de suprafaja.bentonlta . materii prime. stocare a lichidelor poluate. ozite bentonitice: til . in asociere cu un strat.. utiliziirile geocompozitelor Figura 7.3. geornem h rana. rutiere. tehno Ioqu de fabricatie .2. Tipuri.1. bariere verticale de etansare. rigole: ca etansare simpla.~ depozite de deseuri: sub geomembrana.hen ton Ita . decantare. ~ canale.

t. :. • ell gel de bentonita realizat prin transformari polimerice. he punetuale bentonit a sau ancore Figura 7. Exista si produse care contiu bentonita calcica sau calcica activata (transforrnata 'in bentonita de sodiu prin procedee chimice) sau eu aditivi ce ii maresc rezistenta chirnica.0 m la 5. continue. plus un geotextil suport. deschiderile fiind umplute cu bentonita. q3E!i1t--~:: geotextile bentonita+adezill ..'. t . '___~embran Figura 7. netesute. Dupa fabricare sunt rulate pe un rniez metalic sau din material plastic si acoperite Cli un film plastic pentru a preveni variatiile de umiditate. compozite etc.2 si 6.5). Geocompozit bentonitic intertesut.5.:. Ea poate fi continuta intr-un geotextil netesut user. a fost adaugat pentru a preveni uscarea 'componentei bentonitice ~i aparitia fisurilor.. int~rfesere: fibrele geotextilului superior sunt ancorate In geotextIlul . fie prin cusaturi (aneore) (Figura 7. ~:::::~:::::::::~---- eventual geotextil a ~ .. fi~rele ~r~ec~ndprin stratul de bentonita ~i conferind ansamblului 0 rezistenra sponta $1 garantia integritatii produsului (Figura 7.4.0 kg/m". Geocompozitele bentonitice sunt fabricate III prezent 111 rulouri ell latimi de la 4. • georetea sudata termic pe un geotextil.2 m si lungimi intre 30 $i 60 m. in functie de climat si de conditiile de stoeare.~. Gd·ef·o~embrane~epot fi.6). • sandvis rnultiplu geotextil/bentonitiilgeotextillbentonitaigeotextil. Al treilea geotextil.rinter ~esttte geotextile Figura 7. Caracteristicile Pentru caracteristicile geocompozitelor bentonitice se face referire la si ale ansamblului. Ansamblul este consolidat prin intertesere. Geocompozite bentonitice cusute. Geocompozit bentonitic lipit. . cu grosimi si ex un I erite (neteda sau rugoasa).jv _-!=j~" !~.i. Cant ita tea de bentonita variaza de regula intre 3.tu. grosirm ~I valori ale masei pe unitatea de suprafata.: mu~:tt":!3I"Dl" tu. • cu geotextil impregnat cu bitum si suflat cu ardezie pentru imbunatatirea caracteristicilor de frecare pe interfata cu alte materiale. Exists si aIte tipuri de geoeompozite: • cu bentonita prehidratata si aditivi chimici pen tru 0 rnai buna comportare in prezenta agentilor chimici.4. Bentonita se poate prezenta sub forma de granule sau de pudra ~i este de cele mai rnulte ori un montmorillonit sodic.::~ . eli deschideri mari. de asemenea.mfen?r. ~ bentonit a @=Zt%J%!1:====:::...~ til. geosintetice) 160 161 . . Umiditatealbentonitei la livrare variaza 111 general intre 10 si )8 %.. a defini un geocompozit bentonitic componentelor (benton ita. . arnestecat eu nisip. care are rol de "rezervor" si mentine bentonita 111 tirnpul transportului si instalarii.• _ coasere: ansamblul este cusut la distante egale. I.~=---. stratul de bentonita este lipit pe eel de geosintetie aJutorulunul adeziv solubil in apa (Figura 7.3. • .!1!u.4) bentoni t eu iHaooziY. ?~otexti~ele folosite pot fi tesute.. lipi~e.. t Cll diferite 7.. Un al doilea geotextil acopera acest sandvis.it. Produsul a fast dezvoltat pentru a impiedica migrarea laterals a bentonitei hidratate sub eforturi neuniforme. 6. netesut ranforsat prin intertesere. de diferite tipuri. putand fi mai mare in cazul produselor speciale.

2.lichide (STAS 1913/12-88). Masurarea acestui parametru poate f dificila datorita posibilitatii de pierdere de bentonita in rnomentul taierii esantionului.3. • Permeabilitatea la nivelul suprapunerilor: geocornpozitele benton itice se imbina prin simpla suprapunere.7. aceeasi valoare a permeabilitatii a fost obtinuta pentru 8 < 1%. . atat in sectiune curenta. Standarde specifice aplicabile: ASTM D 5887-99. n~asa pe unitatea de suprafata. exprimata prin coeficientul de pern1eabilitate k (sau flux = debit pe unitatea de suprafata). atunci cand recomandarile si/sau cerintele de proiectare au fost respect ate.t-. nu all a grosime uniforms pe toata suprafata.diferentiala. Parametrul flux este preferat deoarece pentru calculul aeestuia nu este necesara cunoasterea grosi 111 i i produsului.. 7. Caracteristicile ansamblului benton ita .ru caracterizarea bentonitei se determ ina: .. gradului de capacitatea de schimb cationic' umiditatea. • • • • . • Pefmefhilitatea dupii deformatie: aceasta problema se pune In special in cazul utilizarii geocornpozitului ill acoperirile depozitelor de deseuri. mann pentru stabilirea .. 163 . Exista putine rezultate disponibile In acest I Rezultatele fTCzentate tie refera la geocompazjlele ce conlin guntextile. cand sunt hidratate.10-12 mis. [ cuprinse intre 5 §i 16%. pe t I errte tipun de. entru prelevarea probelor se aplica prevederile ASTM D 6072-9ti. ~LA (ASTM D 5993-99)' pierderea de lichid (ASTM D 5891-01) . transferul faciindu-se prin difuzie (vezi capiloluI4).geosintetic identifi~: andsamblu! ~eosint~tiee/bentonjta se real izeaza incercari de re. ana rza terrnica • compozitia granulometrica (ST AS 1913/5-85)' • . Se pot aplica normele valabile pentru geotextile. • earaeteristieile fizice si mecanice ale geosintetieului.4. Caracterizarea materialelor geosintetice Pentru materialele geosintetice .' p.4. rea e a sor tie pe placii sau testul (testul H f 0 • volumul sedimentului activare a bentonitelor). • Permeahilitatea la gaze: este 0 caracteristica irnportanta atunci cand produsul face parte din aeoperirea unui depozit de deseuri care produce gaze din procesul de fermentatie. functie de lichid si de marimea efortului aplicat. incerearea de permeabilitate trebuie sa se desfasoare in conditii cat rnai apropiate de cele existente in realitate. • capacrtatea de absorbtie (incerca d b bti . In stare uscatii. 7. In cazul geocornpozitelor lipite. n capi 0 e e precedente: • tipul geotextilului/geomembranei. performantele hidraulice ale suprapunerilor sunt praetic identice cu eele ale materialului 'in sectiunea sa curentji.. Produsele cusute. • tipul (prin difractie de raze X. In cazul prezetni unei geotTerrUf'dre nu exista 0 curgere propriu-zisa pnn acnasta. analiza la microsco r.3. Pent. iar pentru produsele cusute pentru 8 < 5%. In majoritatea cazurilor se utilizeaza normele existente pentru pamanturi argiloase. .3. cat si la nivelul suprapunerilor. in general.3. Caractetizarea bentonitei • Grosimea sub un efort normal dat. incercarea cu bleu de metilen). • 162 • Permeubilitate'. W (STAS 191311-82). stabili d rmanja acestea din urma pentru a c 1 1 Pent un produs sau altul corespund cerintelor unei anumite lucrari).1 de perfo C( . cu adaugare sau nu de bentonite suplimentara.4. un geocornpozit bentonitic are 0 grosime ce variaza intre 5 ~i 10 mm. Ineercarile realizate pe plan international au pus in evidenta valori foarte scazute ale permeabilitiiti i. e caractenzare :. umflarea libera sau sub e for t normal de compresiune I dif . caz in care suportul fiind compresibil exista posibilitatea aparitiei tasarilor diferentiate. • masa pe unitatea de suprafata. n 11l Enslin _ DIN 18132). Cercetarile (La Gatta si altii (1997» au demonstrat eli geocornpozitele intertesute au avut permeabilitati inferioare valorii de 10-9 m/s (valoare maxima admisa In general pentru depozitele de deseuri). de ordinul a 10-11 . bentonitic (geotextile sau eomemb ce Il1 ra In comp~:I!la geocompozitului prezentate 1 '1 I I g rane) se determina conform normelor . pentru deformatii. • grosimea geotextilului/geomembranei.1.

forfecare Tabelul 7-1. . iar Tabelul 7-2 pentru diferite interfete.). lncerdiri de laborator au relevat coeficienti de permeabilitate intrinseci de ordinul a I OJ5 .7 kPa si 140kPa. cu efort normal sau tara.8 HO] c [kPa] 26 50. a .4 32 11. 'l' b I I 7-2 tn rezistentei fa eocompozitele bentonitice pot.4 3. Rezistenta la forfecare interns este dependents de umiditatea bentonitei ~i de tipul de asamblare (Iipire..7. .1 determinarea rezlstentel ~ ful 3 439).9 0 2.2). -e: pomJ. ~ "rara a" se refera la probele hidratate rara efort normal.9 0 2.1 30 8..6 ]9 4. Datorita componentei argiloase. bile: ASTM D 6496-99. . . t live ate rezistentei /ll _t(JI/ecare pelltm Va Ion orienta '. til lor (paragraful 3. cusaturi etc).\Of~(~ • Geocompozit Bentonitic GBllipit GB2 cu geornembrana GR3 intertesut GB4 intertesut Hidratare cu lixiviat rara o 0 4. rezistenta la intindere a geocompozitului este rnult mai mica decat cea a rnaterialelor geosintetice. .8 HO] 2.6 42 14 10 9. fl g .45-69 OBI geomembrana ~ neteda 9. . ire"): · r re ("JLlpUlre .3 ( .2 45 4. Standarde speciflce aplrca I e. PnnclplU . I (I e ut :h iti (GB. t cazul geotex 1 e . Princtpru me • Re:::."cu 0" se refers la probe hidratate sub acelasi efort normal ca eel sub care s-a produs forfecarea.domeniu. care au un rol hotarator. 0 8. tl bentonitei (autocicatnzare.. cu o rara a HOJ c [kPa] 16 19 5. ' I' erciirii este prezentat In ansamblului (intetesere. Valori orientative ale parametrilor in tern a pentru 4 gcocompozite bentonitice (GB) Proba uscata Hidratare cu apa fara 37 7 (i .45-69 OB/geomembran 0 a rugoasa 22 0. etc. I~ aVI'·I·de ex/c) liere.. izare) poansonate acct en a.3.. .5 ~j tr: l"lgura 77 . aceleasi determinari ca ~i In cazul geotextllelor (paragra I .8).. . intertesere. coasere.l Rezistenle rezidualii Rezistenla de varf Intervalul lnterfata c [kPa] c [kPa} HO} de o [kPa} 0 8. 165 164 .4. interfala geocomp0::.6 39 4. tucercan .4.I O~J9 m? pentru umiditati apropiate de saturatie. Trebuie luata in considerare atat rezistenta la forfecare interna (in planul bentonitei). . Valoarea rezistentei la intindere va fi determinata in primul rand de materialele geosintetice.7 3.38 23 3.I forfecare pe interfatii se IItilrzeazfl Pentn. • • Rezistenta La intindere: se deterrnina ca pentru geotextile (paragraful 3.. tii ell acelea~i metode ca ~I 111 Rezistenta la poansonare poate fl eternuna c .2 Cll (J Figura 7. • Rezistenta laforfecare: se determina atunei cand geocompozitul se foloseste pe taluzuri.> Nota: .jldivene tIIateJilile geoslIltetlce t entoni IC J' .~ dimenslllnt po I r _d .i de efortul aplicat.. tf eparate pnn urn area . ca racter··lzeaza reZlsten. functie de produs . f • Rezisteniu fa e'l_"() te ..3. b t itei defectele de nnci id tid r datonta prezentei en 011 .9 0 23 4. in functie de tipul lor..istellta la .8 30 3.4 13 7.8 31 7 37 5.45-69 GB/geore1ea .9 c (kPa] HOJ c [kPa] 36 68.efortul normal cr a variat intre 0. Tabelul 7-1 prezinta valori orientative ale parametrilor rezistentei la forfecare interna in diverse cazuri. . cat si pentru diferite interfete constituite de rnaterialele posibil a fi utilizate in 'contact cu geocompozitul.

cationul N a~ fiind. _ Latlmea mmima a supra b' I ulatii si marita corespunzator. mieroorganisme. cele mai multe geocompozite bentonitice au 0 buna comportare din acest punct de vedere. respecuv na . dacii produsul este expus unor forte de eroziune. d hi lice agresive poate a uce -" contact cu lixiviati sau a\te pro use c 111 pusa III 'I' _ . Bentonita Figura 7. daca bentonita are In acest moment umiditati sub 4 .3. I as e. l~~or •s~ \~~11 1 funda~ental modificate. . inant Toate cercetarile realizate m 1 ' cu lichidul contarnman ' . ort imbinarile rea izan derulare pe suprafata sup" " 1 150mm dar pentru cazul -. " i d hid tare si um iditatea bentorutei III . . Totusi. .. . d e P recipitatie ~l obtutarea pori fenomene . " . Modificarea proprietatilor argilelor ea urmare a interactiunilor chirnice rezulta din: • .5%. ' baze ure. '. rt teste hidratarea initia 15 a Proprietatile bentonitet putan . daca geocompozitul este hidratat si apoi uscat pot apare fisuri ~i permeabilitatea creste Fisurile aparute in timpul fazei de uscare dispar cand bentonita este rehidratata. t t un aspect un por an . In genera.• Rezisten!a la compresiune localizata: se deterrn ina pentru a evita ca benton ita sa migreze in lateral in cazul aplicarii unei forte concentrate. aceasta problema se poate puneatunei cand stratul de acoperire nu. . valori mari ale tasarilor provocate de materialele granulare pot altera performantele hidraulice. Caracteristica influentata de ciclurile de inghet . :1' 7. • Rezistenta la eroziune. p -ilor .dezghet este penueabilitatea. ._ I· b'\ 'ASTMD6141-97. • Hezistenta fa cicluri de umezire .5.i pierde eapacitatea de umflare. bentonita poate fi spatata. Daca umiditatea este supetioara acestei va lori. Mg2'. tura lichidului e I ra.. datorita prezentei materialelor geosintetice care sunt rezistente la eroziune. Punerea controlul calitatll A In opera a geocompozitelor bentonitice si - • Comportarea in prezenta materialelor granulare: In general. Incercarile realizate de fabricanti au pus In evidenta 0 buna eomportare din acest punct de vedere. K'). . pasta de bentonita in zona suprapunew (Figura 7. provocand astfel un punct slab. Factorul eel mai important este umiditatea bentonitei la sfarsitul fazei de uscare: s-a observat ca. iune dintre bentomta si [ix iviat 'I d rent de interactiune 1 . t te ale permeabi itatu.dezghe] este important pentru regiunile reci. _ alterarea structurii argi'I oase datorita influentei asupra complexului de adsorbtie.. Standarde specifice ap rca I e.a geocompozl it e I0 r bentonitice se realizeazii pnn Punerea 111 opera . -' d't' t' te tre Ule reea e " _ aparitiei tasanlor I erenua _ unei cantitati de pudra sau ' Pentru unele produse se eere ?res~rarea . valori care difera de la 0 tara la alta sau de la un producator la altul.dizolvarea constituan!llor de catre aCIZl sau ..n~ eta prin alti catiOl~i (Ca". MaJ1o." In acest eon ex ._ Mecarnsrnu prepon e d' 1 contin benton ita sodica. bazine de decantare sau de stocare a liehidelor poluate.dezghe]: Comportamentul geocompozitelor bentonitice la inghet . ea I:.8. ' it t pro use or este schimbul cationic. de Pentru caracterizarea cornportarii in timp se determina: • Rezistenta la cicluri de inghet . are grosime suficienta.punerilor este. • Compatibilitatea chimica: in special in cazul utilizarii geocompozitelor bentonitice pentru etansari de fund la depozite de deseuri. In general. Pentru simularea deteriorarii la punerea in opera in materiale granulare se aplica prevederile standardului ENV ISO 10722-1: 1998.8). fabricantii de geoeompozite bentonitice recomanda anumite valori Iimita ale granulometriei materialului care va veni in contact eu produsul. In conditiile in care un geocompozit bentonitic are 0 grosirne de circa I em in stare saturata.uscare. _ . d f t l1lomentul contac u UI _ hid tare a bentonitei inainte ea I " ·d nta faptul ea 0 pre I ra d domeniu au pus 111 eVI e . reducenlmporan . Realizarea suprapltllerilur 166 167 . _' I· • du-se prin suprapunere. . bentonita se umfla si isi regaseste proprietatile hidraulics initiale.. cu grosime mai mica de b'entonita. bentonitei.

. • calitatea etansarii In dreptul suprapunenlor. 168 169 . .. UI co . Geocompozite folosite pentru filtrare !ji drenaj .10 sunt reprezentate sc e . In mod curent se utilizeaza materiale naturale sau structuri prefabricate. drenaj si earacteristicile 10f. Ea este fermata dintr-un strat de forma (baza) compactat si. rigole. I' '1 a sau poliamida Miezul poate fi fabricat din polietilena. . p I" tl . "t de repede posibil dupa hidrauliee.Unele produse au deja incorporata in geotextilul superior 0 cantitate suplimentara de bentonita.punerea 'In opera a stratului de protectie ~I lestare. astfel incat sa se asigure continuitatea imbinarii. • • • eoloane. Racordarea in puncte singulare Structura suport: trebuie sa tie stabila si rara elemente agresive. Cnntrolul de calltate trebuie sa se refere 1a: Geocompozit ~ Strat granular ~ . exp I t a_ a pro u su U I. Figura 7.asu fa omogenitiitii proprietatilor ceea ce poate avea a intlue~ta neta. 'i h marie tipuri de geocompoZlte e In Figura 7. ca si ancorarii la partea superioara a taluzurilor.rcll a III U. . Cand 0 geornernbrana este pusa in opera peste geocompozitul bentonitic. argila. _ raeordarea la eonstnletiile anexe. Acest strat trebuie P~I~ III opera ea • instal area geocompozitulu~ b~nt~nltl~i azelor susceptibile de a influent» Pentru eliminarea [ichide ofd~I sla~ gt' bUI' realizat un strat drenant e comportarea .. 7. utilizate entru drenaj sunt formate dintr-un til~rll Geocornp~zltel~ .calitatea prodllsu. granulometna ~l _ calitatea stratulul suport (tipu e rna e angularitatea acestuia.4.9. de . daca stratul de forma (baza) nu este corespunzator. d fclosite pentru rena].' . • ag . o atentie sporita trebuie acordata punerii in opera in zona punctelor singulare (treceri de [evi. .n '. Contactul geocompozitului bentonitic cu un material granular grosier poate duce la a neunifo~itate din punct de vedere a1 umflarii si al umiditatii.• Figura 7. po ipropi en.d 1 Miezul poate fi eonstltllit din: geotextil ~i un miez prtn ear~ el. drenaj.. Stratul suport poate fi constituit de asemenea din materiale geosintetice. Structura de lestare si protectle.eoeompozite In Tabelul 7-3 sunt sintetizate principalele npun g '. praf etc. Id t rial granular. ( nfonnitatea cu fisele tehnice). .trebuie luate precautii speciale dad este vorba de 0 geomembranatexturatli (rugoasa). ice) miez cu proeminente (simetrice sau asimetnce . _ _ respeetarea planului de punere m opera.sta ~ . re 111 o~ re dimensionat in consecm!a. . eventual. stratul suport este realizat dintr-un pamant de umplutura (nisip. 'lomerat de fibre sau monofilamente. a carei frecare importanta poate duce 1a antrenarea geocompozitului. .9). miez ondulaL . . etc . Tn acest ultim caz.) a carui granulometrie trebuie adaptata pentru a nu se deteriora produsul.' fltll Astfel de drenuri sunt denumite dr~nu. (nylon). • retele cu ochiuri. punerea sa in op~ra). dintr-un strat suport. I .

trebuie sa permits circulatia t1uidului pana la punctul de colectare fad ca nivelul sa creases in miez. TaheluI7-3. ceea ce duce la reducerea considerabila a sectiunii utile.Miezul geocompozitului trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: trebuie sa reziste la eforturile aplicate (normale si de forfecare) fiira sa cedeze. mai ales pentru eforturt de forfeeare poate c~da datorita t1uajului progreslv de obieei subtiri pot rezista la presiuni laterale mart transmisivitate midi • ondulat polipropilenii sau polietilenii • • • Geotcxtil Retca ell ochiuri • transmisivitate midi Miez dill coloane • • mica rezistenta medie la fluaj transmisivitate medie spre aglornerate de fibre • eu proeminente simetrice polipropilena bune pentru presiuni laterale mici pana la medii fluaj important transmisivitate mare poate rezista la presiuni Iaterale rnari poate ceda brusc sub incarcare poate ceda datorita fluajului prcgresiv comportarea poate fi afectata de eforturile de forfecare • • • • • lB1fM0!)mtl~~i~~W. proeminente . simctrice • 170 rlgura V' 7]0 . Geoeompozitele drenante ClI m iez alcatuit din fibre de calibru mare nu prezinta 0 valoare critics a presiunii. Tlpul de mlez retele cu ochiuri Tipuri de miezuri pentru geocompozitele Polimer polipropilena sau polietilena poliamidii sau polietilena Caraeterlstlcl de drenaj ~ Tipul de mlez >= Pollmer polipropilenii Caracteristici inent eu proem1l1en. 171 . de drellqj. In acest caz. functie de tipul miezului. presiunile maxime ce pot fi aplicate vor fi limitate la un procent din presiunea critics. Miezul se poate tasa sub actiunea presiunilor excesive. Geocompozite . sub incarcare continua de lunga durata nu trebuie sa i~i reduca sernnificativ grosimea (tluaj). transmisivitatea lor reducandu-se continuu cu cresterea presiunii aplicare.)~ Miez cu 1" ••. Sub actiunea incarcarilor transversale geotextilul poate patrunde in corpul drenant.e asimetrice • idem proeminente poate ceda pe transmisivitatea 0 simetrice • • • fata. reducand astfel ~i mai mult sectiunea. trebuie sa suporte geotextilul. Aceasta presiune critica variaza intre SOkPa si c'lOOkPa. redu:and pe aceasta eoloane polipropi lena parte transmisivitate mare poate eeda hrusc sub incarc<lre.

' ~'. Pentru toate aceste ti uri . sub etansarile cu geomembrane' bariera anticapilarii. p. celule.1nitl''1luil 120 140 160 180 Figura 7. d .sau fotodegradabile./1. imbracaminti din iuta).. olosite pentru drenaj sun!" osesc In cazurile In . de drenuri compozite este I ti P itat dezvoltarea unui tIP special . care exista !? curgere plana. • degradarea progresiva si controlabila... Geocompozite pentru controlul eroziunii de suprafata Asocierea materialelor naturale si a celor geosintetice s-a dovedit eficace pentru controlul eroziunii de suprafata. talas. td ~ v ' c tare pentru geocompozifele I' upa rcoerner. ce ru ier. Exista sisteme tempo rare de control antierozional din materi a!e geosintetice. Utal~nMla dol-saonhn Deplfidtt 00 I::Ol1d~~"B amplaS. plase. Eroziune temporara si materiale destinate dezvoltarii - \ Material paie sau fan slab legate eu asfalt sau adeziv dispozitive de marire a aderentei "i stabilizatori pentru pam ant geofibre arnestecate cu pamfint 172 173 . p de drenuri extsta un geotextil care joaca rol Tipulde eroziune I. Tabelul 7-4. t I' .12 sunt date vitezele maxime de curgere ce se pot utiliza in proieetare.. drenunfe plane care se fol ' . In Tabelul 7-4 sunt prezentate controlului eroziunii. pentru cele trei tipuri de sisterne antierozionale.. materialele fiind bio..11 sunt prezentan.5. De-bit. • asigurarea unei acoperiri pentru a evita supraincalzirea sa lara. grile. in functie de durata curgerii. . Aceste materiale naturale pot fi inlocuite eu cele geasintetice intre care plasele si georetelele polimerice (capitolul 6). sosele sunt direct lezate d' e e ~I urata de vrata a unei . Diferite materiale utilizate in controlul eroziunii Un domeniu de ap1icatie care a necesl . sub terenurile de sport. Acestea sunt alcatuite de obicei din saltele. • mentinerea umiditatii necesare pentru a favoriza gerrninatia plantelor. exernplu: . care au ca [01 mentinerea solului si asigurarea insamantarii. produsele obtinute prezentand urrnatoarele avantaje: • rezistentii buna in exploatare. Chid de proie t . de drenaj Figura 7. . 0 alta categorie de geoeom ozite f . .le e viteza de curgere.lO:J. Astfel de sisteme sunt utilizate pentru pante moderate caracterizate de viteze TIl ic i ale curgerii. mljslm 2>10' r~7?0~0'7"'7"'C'7"'--"'~0""""'7'7"'77:C'77":"'7""""'~'=~ {lto"PIUdt. chiar ~i in conditi i de eroziune severa. iar in cateva din materialele destinate In spatele zidurilor de sprijin. piltln cand vegetatia se dezvolta. erfonnant I . 1994}. Alte sisterne sunt pemlanente si controleaza eroziunea chiar si In lipsa vegetatiei. Sisternele clasice de control a eroziunii sunt alcatuite din materia le naturale care asigura cresterea si dezvoltarea vegetatiei (paie. de • • • • 7. . n~J ~ s ratu llJ de sub pavaj. e capacltatea de dre . • In Figura 7. pentru drenaj vertical sau orizontaJ. acestor tipuri de drenuri fu ti d .' atrv. '. orient . de filtru. domenlIle de aplicare ale I1C.

.retele biaxiale din polipropilena sau polietilenii. se pun pe una sau pe ambele fete ale unei saltele din paie.glll~'s) ---.!~11.6.6. I' utili-ate pentru cOlltrolll! eroZ1WIII.. perforrnan!a a fost constat~ if tru saltele antierozlOna le din Standarde aplicabtle spec! Ice pen geosintetice i'nierbate: ASTM D 6454-99. •.tibre continue arnplasate pe terenul de protejat. Deasupra se toarna sau alt stabilizator. .Vitezu de pr(>ieda r~ Tipul de erozlune vegetatiei ~ Material pe rermen hu. .. foarte bune care scad atune I Fibrele de sticla au propneta\l mecanlce rezistenta.r. t cateva tipuri de geotextJle annale ell enta in Figura 7.puse pe teren si umplute in interior cu pam ant saltele de ranforsare eu gazon .IPHiHo:' retele ~i plase biaxiale din polipropilena sau polietilena . Eroziune permanents si materiale destinate dezvoltarii vegetatiei puternic armate salte!e pentru controlul eroziunii ~l dezvo1tarea vegetatiei . E e cons au .alti pohmen. ~ ~ - 7.1. . . vitezei scade odata CLl gradul de inierbare. c u fibre de sticla sau metal. . Compozite pe baz3 de geotextile t fi asociate cu al\1 Geotextilele folosite In scop de armare po po I· linen. fibre In sem itort . ntativ ale vite:elor maxime Figura 7.• li til la) Mlezul contel<1 strat de poliolefma (polipropJlena sau po ie 1 et . .: .-----. nu I~i modifica dirnensiunile In tirnp./2. Cea mai bllnj Llln~tare.(nu absorb umiditatea.13 sunt prez e I. sunt "capsate" pe teren) prezentate In capitolul IV saltele pentru controlul eroziunii . If. t Ll nylon Incorporate intr-un .. ~a on une . 175 174 . .I t In fibre de po les er sa . t -.a ta In cazul saltelelor antierozionale-.i ' S.~kml' P·l~I~.. Eroziune permanents 0 de protectorc emulsie bituminoasa (eu pe1Jh-fI ~ semitort din fibre stabilizate la razele ultraviolete negru de fum sau alti aditivi chirnici) ~i materiale destinate dezvoltarii vegetatiei . coasere sau alte metode. fibre de cocos sau fibre polimerice. Geocompozite utilizate pentru armare 7. . pam ant vegetal In interspatii ansamblului . difen te ma erta .umplute si acoperite cu pam ant geocelule umplute eu pamant insamantat geocelule saltele formate din doua geotextile cusute intre care se pune 0 umplutura din parnfint vegetal blocheti de beton blocuri de beton anrocarnente gabioane CLl .slab armate HI. . bumbac. Fibrele sunt mentinute rf I . .. dind sunt Ingropate In teren.e - ~ 2 to 20 50 lore) Dum!a curgerii prin lipire.

arnestecuri din pamant granular si fibre continue rambleelor ~i pantelor.' '. de exemplu. sau alti polimeri. cu clemente polimeriee pot rezulta cornpozite • • de poliester denurnita fibre ~i plase dJscontinue. stabilizarea .6.e di b erI-I' de geote'(til. 7 . granu ar. . .~ b forma unui ansamblu de celule cu secnune const.15). .l'Gu alti po limen' utila in cazurile in care elementele datorita. .=====J~ \ 0 0 ~ BCl1Zj diu poliesrer fnvdis din Figura 7.Geotextilele pot f annate fi'i eu fibre metalice. Diferite produse cumpozite realizate dill geotextile arm ate cu alti po limen.~ acitatii portante a terenului e lEI 't utilizarea maxima a cap .d tnung iu ara s .14. . 111 ~. e p~rm~ _ . obisnuite de macroarmare Iimitarii spatiului eu geosintetice nu pot fi aplieate In Zona de ancorare. 7. Compozite pe bad mlnerata Prin rnixarea de arm are ca: pamantulu.14 f?i Figura 7. 176 177 . 'h" "I ~ au rornbica eli pere 11 \>1 aza .6.. . Sub aceasta denumire sunt incluse saltelele celulare tridimensionale realizate din geogrile si celulele tridimensionale alcatuits din benzi de geotextil. Figura . fihre continue pentru si "microarrnare".zl~ta su tii b din geogrile umplute cu material .rue!le care se pre.2. sunt elemente . . 7. de S ltelele tridimensionale rea I'iza t e diIII g eogrile a. o o benz] SHU din pol iester nykn im-'I. Celule tridimensiona /._~IIs po!ioh!fill~ din mJQ din polL~ster sau ny lou Co In velis din poliolefina ===~==. ~ d I ru solida si stabila pentru utilajele fundare moale \>1 asigura 0 platform a e uc terasiere. Saltele geocelulare tridimensionale din geogrile • geocelute. 0 astfe] de armare. C'. este . ambele umplute eu parnant sau material granular (Figura 7. Sa/tea celularii din geugrile Geotexnl 7 Figura 7.1. 15 .13.2.

Se prevede in general 0 suprapunere minima de JOOmm intre rulourile adiaeente. rigiditate sufieient de mare pentru a asigura repartizarea practic uniform a a incarcarilor pe terenul de fundare. desfasurate pe amplasament . Celule tridimensionale din geotextil sau alte materiale . respeetiv de distantele Intre pereti. -t t " ainte ca eel dill spate ca rindul din fata este intotdeauna umplut pe juma a e 111. . ind ind pe toata inaltimea nervurile diafragmei diago. la distante de cate 2 m.a e. t Iute eu rna ena I mineral (nisip. indoita la eapatu ochiuri. . Pornind dela 0 margine a . Rezistenta structurala a saltelelor depinde de forma celulelor si de dimensiunea lor.). pot fi realizate din fli. se ancoreaza la unul din capete ~i se tensioneaza. 5. decarece 0 celuls triunghiulara este realizata prin inc1uderea unui perete diagonal In celula patrata.. . 2. eu seop... bl Ele sunt folosite pentru diferite aplicatii eu seop de arrnare: ram ee.t 0 inferior6inJ'~~:r~:. 1 d rmare a terenurilor slabe Astfel de celule tridlm~nslO~. Una din marginile fiecarei diafragme transversale este legata de baza cu ajutorul unui snur.' lute ell din pam ant armat sub forma de alveole din geotextll. suprapuse ~l ump pamsnt (Figura 7._ .6.' -. ast e mea s~ s _I In r~ ~ean. Prin aceste oe iun . 7. 4.i apoi urnp material granular etc. se forrneaza celule triunghiulare.• f I" "t ..'-' 1 \ \I '1 -' . Se continua umplerea aSlgur~ndu-se ma imn.:n de geotextil sau de po I exemplu). acestea se prezmta s ranse. Lungimea maxima tensionata normal este de 30m. t' ca 0 armonica. . pentru lungimi superioare pot fi prevazute puncte intermediare de tensionare . .I~%plU intii doua rfmduri de celule pima I~ ju~iitatea " ~It' .._11 :~ 1 I I I J I Figura 7.saltelei se a~azii in pozitie verticals un rulou de geogrila de b!lzii~i.2. 179 . Trebuie aplieat un strat lucreaza pedpart:a s~\e~oa~~~~~ u grosirne deasupra eelulelor inainte de a protector m paman e circula pe ele..: Se umple primul rand pfma sus.4.za~ printre doua diafragme transversale succesive. 3.nale ~i b. 3.2.2. peste grila de baza. 2.. h·. Derularea grilei de baza paralel eu Iinia centrals 11rambleului.rnecaruce: Saltelele geoeelulare trebuie sa posede urmatoarele caracteristici se I. e a limeri (HDPE de de fundare. exprimata prin raportul de eficienta la frecare (paragraful 5.e formeze d' " du-Ie in spatiile celei transversale.. f-~-. Un rol important in evaluarea calitatilor mecaniee ale saltelelor 11 are interactiunea eu terenul a geogrilei de baza. Legatura 178 rampe de ~c:es etc'd . Rezistenta la tractiune a unei saltele eu celule triunghiulare este mai mare dedit in cazul eelulelor patrate. Derularea diafragmelor transversale una langa alta pe directia latimii rambleului. v execurie: Executia saltelelor geocelulare presupune urmjitoarele etape de 1.· se IIItroduce 0 bad metalica. Diafragmele diagonale NU se prind de grila de la baza. duse ee permit realizarea de structuri de sprii in Exista proee ee ~l pro . frecare importanta la baza saltelei. _p I lelor gata umplute.2):. . Imbinartle prin innadire ale tronsoanelor de grila se fac prin introdueerea intre nervurile grilelor a unor bare pe toata Hitimea grilei . diafragrnele diagonale cuplandu-se alternativ la cele transversale. . . deruliindu-I ~i deplasandu-] in zig . tme III 0 . Structuri de sprijin din pamfmt annat ell alveole de geotextil. p. Urn lerea oate fi facuta cu 0 instalatie mecaruca C. rezistenta la tractiune suficient de mare pentru a permite mobilizarea integrals a rezistentei la forfeeare a pamantului aflat la baza lor.16). obtinuta prin patrunderea partials a umpluturii macrogranulare din saltea in oehiurile geogrilei de la baza.16.1l e sa he :ornplet. . fiind Cand sunt livrate. crescand astfel numarul diafragmelor de geogrile pe unitatea de lungime . e. Se ridica 0 diafragma transversala in pozitie verticala rotind-o in jurul legaturilor.

1. sunt conducte realizate din materiale polimerice utilizate pentru drenaj . cele din PE diametre intre 20 mm si 630 mrn.8 -7. CLl 0 grosime a peretilor intre 1. C.3.::1 reducerea grosirnii acesteia. Astfel. 8.asig~lfii intarzierea transmiterii fisuril~r si crapaturilor din ImbraCaml~!lle bl~~inoase sau de beton de ciment existente degradate. cu grosimi ale peretilor de 1 -7. PP. Compozite ca bariere pentru Iichide sau vapori . Pentru fabricarea conductelor din materiale geosintetice sunt utilizati urmatorii polimeri: PVC.::i 29. Compozite pe baza de bitum .7.1. fixate pe un ?eotex~tllntertesut $1 Impregnate sau nu la fabricatie cu bitum pot f utilizate In lucranle de drum uri . in straturile de ranforsare bituminoase.3. polibutilena (PB).Exi~ta 0 mare varietate de cornbinatii de materiale naturale ~i geosmrence sau doar de materiale geosintetice care pot fi utilizate ca bariere hidraulice: geotextil/bitum: geotextilul bitumul etansarea geotextiVgeomembranii asigura rezistenta la tractiune. Aceste geocompozite sunt elements de arm are subtiri care reduc sensibil :aga~~el: ~i . beton). Prin tehnologii speciale se realizeaza tuburi perforate.125 mm si grosimi ale peretilor de 2.7 rnrn. conductele din PVC au diametre nominale intre 200 mm si 400 mm. 7. ?eocompozi~ele confectionate din fibre de stida. Tuburi riflate 181 .2 mm. Conductele din materiale polimerice au diametre si grosimi ale peretilor ce variaza intr-o gama larga.1) sau cu alte forme 'in suprafata si eu sectiune cu diferite tonne ~i pot fi irnbracate in geotextil. Definitle.5 mm . 180 Figura 8.ompozitele ~itum • geogrile sunt folosite In domeniul rutier ~i contin un eon '. tipuri. materii prime Geoconductele. GEOCONDUCTE PENTRU DRENAJ 8.57. Conductele realizate din materiale polimerice sunt flexibile in raport cu cele alcatuite din materiale traditionale (metal. riflate (Figura 8..::iautostrazi pentru ranforsarea structurilor rutiere. Se folosesc ca eleme~t anti.::1 un geotextil care reprezinta rezervorul de bitum. rar geotexti V geomembranii! geotex ti 1 geomembrana HDPE/tabla de plumb/ geomembrana HDPE asociatij de geotextile/bitum/nisip in strate succesive geotextillbentonita sau geomembraniilbentonita Geocompozitele Bentonitice prezentate in paragraful 7. . iar pentru cele pe baza de bentonita cele din paragraful 7.. HDPE.6. iar cele din PP diametre de 20 -7.25 mm. acrilonitril butadien stiren (ABS) ~i acetat butirat de celuloza (CAB).3. sau din straturile stabilizate cu Iianti hidraulici. in acceptiunea prezentului normativ.fis~r~ la armarea imbraciimintilor bituminoase ~i due la cresterea duratei de viata '.7. Pentru detemlinarea proprietatilor fizice si mecanice ale compozitelor pe baza de geomembrane se aplica metodele prezentate in capitolul 4.

ASTM cromatografie si ale tolerantelor Ca .2. ~i In acest caz este dificila realizarea I masuratorii pentru tuburi profilate ~i trebuie urmarite recomandanls fabricantului In aceasta privinta. In scopul se utilizeaza • • analiza analiza 2 I22·98.3. • • • • • termodiferentiala.3.4. UtiJizari transportul Tuburile din materiale de fluide. .. Caracteristici fizice 8. DiametruJ Tuburile din materl~le plastice sunt in general definite prin diametrul iar una din normele aplicabile pentru determinarea acestuia este D 2122·98. lor exterior. Se p:nr~I I:. Caracterizarea caracterizarii metode: proprietatilor polimerului polimerului conducta se vor respeeta din care este realizata urrnatoarele 8.4. un suport lateral si cand exista un astfel de suport. .:. Sl U'.3. Caracteristicile geoconductelor' 8. .• preve ell e nod:~~~~ Dendsi~~ltea aplica 3.3. .1. indicelui greutatii de topire. polimeriee se utilizeaza pentru drenaj sau peretilor. Norma ASTM D 2447 ·01 contine pentru tuburi din PE.. concentrate) 8.:.4. 183 . t D este diametru Valorile D 1 exterior al tubului.2.e ruateriale geosintetice (paragraful B. rar t es t e grosimea minima 40. .3. 8. Densitatea d li rul din care este realizat tubul. I).2. I).d a (beton de. mic se Iivreaza In role de 25 m panii unde SDR =-. Norma ASTM D 2447-01 cuprinde valori ale diametrului admise. exernplu ..1. Grosimea peretilor .. Pentru tuburi profilate. 5 Se Grosimea peretilor unui tub cu sectiune constantii .i n cazul grosimii peretilor.3.3. eu sectiuni de 18 . de la 8 pima la maximum 8. raport cu cea clasica • rtgl . 1 8. valori ale grosimii si tolerantelor recomandarile fabricantului. SDR sunt extrem d e vana.6. termogravimetrica.1.3 . Raportul dimensional standard tuburi se utilizeaza raportul incercarea la compresiune localizata (sarcina Pentru compararea diferitelor dimensional standard.:. Caracteristici mecanice 8.. eromatografie determinarea determinarea de I ichid sub preSIune. .i400 mm.ituburi de drenaj.3.2.. Tuburile de drenaj de diametru la 250 m lungime. moleculare . cind nu ex ista it atii: .1. F:' 82' ar...1. )' In d oua.lexibile pril~ igura s.Se pot distinge tuburi de evacuare ..48 cmvrn.1. SDR definit ca: 182 .:.:.ipot avea diametre cuprinse intre 50 IVm .2.2.1.1.ata modurile de cedare ale unei conducte f.3. a B. t e. 8.ieu suprafata neteda se poate determina pe baza preciziirilor euprinse in norma ASTM D aplica Permeabilitatea aceleasi la vapori ca ~I principii In cazul geomembrane lor (paragraful 4. Acestea din urma sunt perforate .3. de gaz. spectroscopie In infrarosu.

. iar pentru calculele ulterioare ASTM D 2837-01 ~i 2992-01. .deformatie utiliza norma ASTM D 2412-96a.2. Scheme de inciircare a conductelor 1 8.3.. ~ ~r (a) Ccrlareu unci couducie rigidt: (b) Cedarca unci conducro flcxibiJe libere FIgura 1::" 8 .3. §f (c) COlllpOrLarca unci <.2. hidrostatice in interiorul conductei panii la cedare.\ . La tuburile flexibile din materiale polimerice nu se formeaza fisuri ca la cele rigide. Caracteristici de durabilitate 8.tkxibik trctata laleral Figura 8. •..3) pentru tuburi rig ide. 8.3.2..2.:OIlUucte . Pentru detenninarea curbei efort . Tncercarea la compresiune sub forte distribuite Pentru a modela efectul terenului pe care reazema conducta san care este pus in opera deasupra ei exista diverse scheme de incercare (Figura 8. In acest caz se poate 8.-. ".3.. .3. dar in schimb apare 0 deformare.1.. ..4. 8. Tncercarea la presiune hidrostatica Aceastii incercare consta in aplicarea unei ~resiuni..4. care poate survem pnn pierderi de fluid. 98 97 Pentru realizarea incercarii se poate aplica norma ASTM D IS ..:o-..y ..3.3.2 referitor la geomembrane. Modun1e de cedare ale conductelor rigide jlexibile rupere sau deformare. Tncercarea de fluaj (curgere lenta) Ori~are dintre incercarile deja mentionate in acest c~pitol po~ fi realizate pe perioade mari de timp pentru a estima evolutia diversilor pararnetri masurati la fluaj. In cazul conductelor polimerice flexibile se ia in considerare acoperirea de pam ant pe intregconturul sectiunii: 184 185 ..•. de aceea rigiditatea conductei este calculata la deformatii de 5% sau 10%. Rezistenta la factorH de mediu A se vedea paragraful 4.3.2.3.-)-'···· r ~ ~~\.

3.5. exista rnai multe metode de incercare. Otel Aluminiu Polietilena ABS 8. 8. 8..3.36 0.l unoi D aca. Valori orientative ale vitezei de degradare prin abraziune a diferitelor tipuri de conducte Material Vlteza de degradare (mm/an) Nisip mare cu vlteza Nisip fln cu vlteza de: de: 2.06 0.10.1 rn/s 2.81 0. 8. Metode de imbinare Principalele metode de imbinare a tuburilor din materiale polimerice sunt prezentate in Figura 8.14 7.51 0.11.3.9..5.6 m/s 4.3.3.02 0.3. ASTM D570-98. re de ineovotere.4.6.4.17 A se vedea paragrafu1 4. 8.04 .3.4. 0.3.3. 8.3.3. Rezlstsnta Ja abraziune punctul slab. Proprieta\i termice A se vedea paragrafu14. imbinarea este reahzata cu aJutOlu.99 1.4. 8. Rezisten\a la medii chimice Abraziunea externa a conductelor din materiale polimerice nu este considerata a fi de interes pentru cele mai multe situatii in care incarcarea este de tip static ~iexista 0 umplutura de pamant care asigura transmiterea acestor incarcari. De aceea lncerciirile ~~ca~ic~e.42 4. conform Se poate detennina printr-un test d e a b sor . 81 0. Rezisten\a la actiunea razelor UV A se vedea paragraful 4. .65 1.3.4.4. Se poate utiliza 0 varianta adaptata a normei ASTM D 2412-96. sudurile pot reprez~nta Ca ~i in cazul altar materiale Ca si in cazul altor materiale geosintetice.3.7. ~ elemente prela bri t e.3.3. In acest caz se rea izeaza 0 mcerca flca Norma ASTM D 3212 se refera la modul de mcercare a etansaru h .4.3. o norma special pusa la punet pentru tuburile din materiale polimerice este ASTM D 2444-99. Absorbtia de apa btie de lichid.3.46 0 0.86 1. unde miscarea particulelor de pam ant pcate provoca degradarea suprafetei tubului. 8. ~ tubul este profilat.3. 187 Acrilic 186 . care utilizeaza 0 greutate ce este lasata si cadi de la diferite iniiltimi.1 rnIs 4.07 2. '.06 0.3. In Tabelul 8-1 sunt prezentate valori ale vitezei de degradare prin abraziune a tuburilor din materiale clasice ~i polimerice.8.4.6.48 0.: 'imbiniirilor conductelor. Rezistenta la oboseala Pentru tuburile flexibile din materiale plastice supuse la incarcari ciclice.07 0. pe~tru seC!lUnea curenta se realizeazi ~i pe sectiuni care comports imb man pnn sudur~.6 m/s 0. I' ~.10 0.3.]. Tabelul 8-1. Degradarea a fast estimata prin reducerea grosimii.4. valabil si pentru geomembrane. trebuie luata In considerare posibilitatea cedarii prin oboseala.4.4.8. Rezistenta la impact Pentru realizarea de teste de abraziune se aplica standardele referitoare la geotextile ~i pot fi adaptate conductelor. Abraziunea interna poate apare in cazul conductelor ce transporta noroi de foraj sau din activitati de dragare etc. Rezistenta biologica A se vedea paragrafuI4. 8. Rezisten\a sudurilor geosintetice.

. / i oo ~_L. ~ ._ / f''''.." 'or -..-~.J j'.m j < •.- Incercarile de laborator utilizate pentru determinaren caracteristicilor fizice. Umplutura secundara asigura rezernarea si transferul incarcarjlor....I-J·· ...J . ..:"( :. 11 ·i.. _ . ~ ....r7:n~'..1\ .L.''''..~ _ . AWW A M23..- eu sudurl1 prlu c1cctrofuriullc .f.. Se pot consulta urrnatoarele norme: ASTM 0 2774.... Principalele metode deimbinare 188 . ..~ .: .... 'M-' n-:... mecanice si hidraulice ale materialelor geosintetice sunt realizate in conditii idealizate fata de realitate. j' . imbinarea si instalarea sunt mai u:.:rt...) '"' 0 0: j _. ·__·_·· .......in: .[i". ~~. Umplutura primara este de obicei realizata din material granular 9i necesita masuri speciale la punerea in opera la contactul cu tubul.._s. n . Prfil infiletaj'e " i'" 000 O· : I {V r-. Pentru a se tine cont de aceste diferente in activitatea de proiectare se folosesc valori de calcul obtinute prin adoptarea: • fie a unui factor de siguranta global ce se aplica la sffirsitul procesului de proiectare... Cu suuuracapb. cap CALCULUL PARAMETRILOR DE PROIECTARE MATERIALELOR GEOSINTETICE A "'\". /1 £1.. Pentru aceasta zona se utilizeaza material de calitate mai slaba decat pentru umplutura primara si se poate realiza mecanizat. nivelul de efort impus in geosintetic..J........ se recomanda a fi compactat la un grad de cornpactare de cca 95% pentru a preven i fenornenele de subsidenja si tasare in exploatare.JIIIIIIIt. ~ . .. _ j'" f . L L...n i. ceea ce duce la obtinerea unor valori superioare celor reale. _. J' . a lungimilor relativ mari si a usurintei de imbinare. DF48 I...:... l. "i] ._.J.''\D' 0 0j _ ..*. 0 0 0 . ' n :[ -+t ..if\"'=r\~":+...' ..J L 9. PPI TR 31. . ca de exemplu: variabilitatea caracteristicilor materialului geosintetic....5.....r""-=....11:U . 0 Q '... k-r~ i .... 0 -x. u LJ ~-~ . B. o ()0 ._ .043199..~..-. HllliJ. ~.or geoszntetice '..) ! I' '.4. to ate din SUA ~i Ohidul MLPTL OP . 189 Figura 8._ . r». ...r. J 1 /0(:.... lJ'!f tf ' ~ : :- r- "'j..i _ a tubu rt il.. () {) .' .. / c... .!o ...."! I . Punerea in opera Pregatirea stratului suport. datorita greutatii lor scazute.-. . 1i ' '. :_~.... ....-... in cazul in care este realizat din pam ant. m. .m ..-~. PPI TR 8._ .- _. ... U .....E._ ... • fie a unor coeficienti partiali de siguranta cu care sunt afectate valorile rezultate din incercari.....Ill :: 1 +. Coeficientii de siguranta trebuie sa La in considerare numeroase elemente..• _ . U J' . ::. ~ x: cc Cu 1n3nsoanc de UDltE =t: \ . -4 . _ _.0(":00 000000 c i'"'''' • '._.'1 '..or de reaJizat In cazul conductelor din materiale polimerice fa~a de conductele din materiale traditionale.'..~. ... Stratul suport..

5 1.5 .3.1.5 . Coeficienrii Tabelul 9-1.influenta efortului asuprarezistentei pe tern:~n scurt.0 2.0 1.0 .3.2.1 .0 .2.0 10 1.5 1. in functie de materia lui utilizat.unghiului de frecare intemii a materialului um~lu~~ra mtr-o lucrare de pamant armat.un e: DB 1 d capacitatii portante Stabilizarea pantel or Pavaje Cai ferate 1.0- 12 1.0 1. di ti I .0 .1.5 2. gu realizare: .2. care poate varia cu conditiile de teren In specia] m prezenta apei. Se subliniaza caraeterul orientativ at acestor valori.0.0 1.5 1. ' efectul deteriorarilor produse in timpuI'instalarii efectul deteriorarilor ce se producde-a lun 'I duratei exploatare.5 2.0 -l.3 1.DI es ~ ~.2. vanabllttatea m~rimii particulelor materialelor granulare contact cu matenalul geosintetic de de Coeflclentl FSFL partialt de sigUJ'anta FSJ)ll in FSDC varia~ilitatea c?efi~ientului de' frecare dintre urnplutura si ~aten~lul.5 1.3 - I I Tadm == Tult FSDI x FSFL x FS DC x FS . polimerului la intindere partiali de siguranta aplicati sunt alesi in functie de specificul amplasamentului.l .5 . ce [ine cont de ce tine cont de Pentru eazul in care materialul geosintetic are 0 functie hidraul ica.2 .4. de domeniul de apl icare.3.JILl este debitul adrnisibil 191 .0 1.2.1.II 1. de conditi ile concrete pentru a nu supradimensiona lucrarea.1.1.in T ult este rezistents la in tindere ul tirna obtinuta di ~.0 . .1-2.0 10 1.5 1.5 1.0 10 1.5 l.2. timpul determinarii proprietiitilor mecanice ale matenalulUl.0 .0 . FS t ' III mcercan.1-2. Cll diferite functii.0.0 t. 'qllll este debitul ultim determinat q.1-1.2 1.0 .3 1. T. geosmtettc. pentru calculul debitului adrnisibil se poate utiliza 0 formula sim ilara: FSpc este un co e fici t partia I de siguranta ' icren degradarea chimicii . FS{.0-4. FSDB este un coe fici rcrent partial de siguranta degradarea biologicii.5 1. la Separare Protectie Drumuri nepavate Z iduri de sprijin Ramblee Imbunatatirea 1.1.5 1. mediu sau lung. care trebuie alese ell mult discernamant.0 1.1.0. proba~i1itatea ca materialul geosintetic ultraviolete pe perioada executiei sii fie expus la raze Posi~ilitat:a ~a temperatura 'sa' varieze altfel decat a fost preva~t m.0 l.0-1.2.0 .5 1. este un coeficient partial de siguranta ce tine cont de fenomenul de colma tare.0 .0 .2.dm este rezistenta Ia intindere admisibila care va fi utilizata prOlectare.5 1.5 . Valori orientative ale coeficientilor partiuli dc siglll"i1n!r! aplicabil! rezistentei fa lntindere a geotextilelor uti/hate III diverse domenli (Koerner.0 1.0 1.1 .2 .n coeficient partial de siguranta ce tine cont de degradarea III lmpu mstaiam. 190 care va fi folosit 'in proiectare.3 1. al exploatarii si al tipului de material. din incercari. ' f enomenu FIS~L este u~ coeficient partial de siguranta ce tine cont de aparitia UI de fluaj. Tabelul 9-1 confine valori orientative pentru coeficientii partial i de siguranta aplicabili geotextilelor utilizate in diverse domerui.1 . 1994) Dornenlu de utllizare FSm pro~ab!lltatea ca perioada supunerii la efo!'t sa fie mai lunga decat cea prevazuta In proiect.2.0 2.0-15 1. " .1.5 1. " Se exemplificii obtinerea intindere a unui geotextil: ' valorilor de calcul pentru rezistenp.1-1.2 1.

0 1.2 1. muare sunt prezentate unele . potentialului polimerilor initial. Api icarea acestor factori de siguranta globali .0 1.0 in spatele de sprijin asociate Coeflcfentl ' partlall . Tabelul 9·2 coniine pentru geotextile valori oriental' I •.0-1. a creste de asemenea.3.1.poate de tluaj. factorlll de K. . .90 % dura 100 ani).5 1.. de deteriorarea FScc' 1. .5 2.2 . exemple in acest sens. FSFL FSj 1.2 1.2 1.2 . acest mod. de siguranpi sigurant suticient se va aplica 0 solicitare de proieetare de de siguranta de 1. e geo exile III diverse domcnii T" 37. partial de siguranra ce tine cont de de bacterii. in i cu precipitat chimici sau de vla\a ~i se FSr este un coeficient partial de " • .0 3.5 1..2 1.0 1.0 1. 1994) .5 2.2 1. ex I.0 . aceasta de filtrare.0 2.2 1.0 2.5 1. partiali aplicabili debitul .0 coeficienli a.e slguran!ii ee line cont de FSC8 este un co 1Illata rea biologica.3 care pare suticient pentru 0 de pamfmt.0 3.( slgl~ran(a ce (me cont de patrunderea FS es: 11 err e materialului geosintetic. nu afeeteaza poate fi blocata periodica.2 1.0 S. In acest caz.0 1.0 1. n cazul geote til I I tru.0 1.0.1. de parnant de 100 kN/m drenului. La evaluarea a factorilor dedit 2.0 1. V.0 la depozitele de 5. '. Dar trebuie luat in considerare si un coeficient de la smulgere.3 . In proiectare este neees . coeficienti partiali de si • dest I d' .1 1.2 dad rezulta se are in vedere 0 (80 . tili • . colmararea chimica.O 4. 0 Daca materialul atunci un coeficient devine poate fi smuls din terenul in care este forla de 50 kN/m. Oar.0 de sl e slguranta ~ ~ FSCB 1. cre~tere de siguranta astfel incat este ales un geatextil 1. Astfel de facton nu mai este neeesar sa fie aplica~i dev in ~i a Iti Domenll de uttltzare FSc Filtre zidurilor Filtre drenuri lor Filrre pentru eroziunii Filtre deseuri Drenaje Drenaje gravitationale sub presiune 2. . arnplasate intr-un dren conventi .5 2. ( oerner. . .0 4. este un coeficient partial d .1.0 2..44.0 2. Cl' . lve a e coeficientilor u I izate III diverse dornenii.3 2.5 1.2 5 ori mai rezistent ar fi fast necesar 1.0 10.5 1. coer rcient .2 1. X I e or [esute eu rol de onventional.1 1.0 -4. prin proiect de reellratare 0 se va limita durata va prevedea posibilitatea 2. ui tr frat sau drenat de t '1 . "! icientilor de sigurtllltii ' .i pierde gou!. • functionalitatea marerialului geot til I' ar a se lua III considerare -I . FSn este un coeficie n t nartial parua d e siguranta ' ce tine cont de tenomenul f considerata peste situatii de mai mica tesatura importanti'l. partiali ' de stnlctura siguran~a blocat cu un coeticient de siguran!1'i de 1.0 controlul 2..0 . de mari astfel incfit de sigurant Exemplul ajungand la 4.1. Tinand cont ~i de alungire.6.. factorul In 2. .1.0 10. _ e siguranta poate conduce la u e man In conti . Exemplul I. de degradare pe terrnen lung.3 3. din rezistenta anumite depozite 100 ani.5 kN/m.0 10. rezult:ind siguranta . . rezultand la rupere T(/belul 9-.0-4. eaci dad performantele i.0 3. La Exemp\ul vedere material cedarea [ucrare annat armaturii trebuie Dad sa se aiba se utilizeaza in un prin smulgere sau prin ruperea cu rezistents la lntindere se va limita solicitarea la 75 kN/m..0 .0 1.aI'on orientative ale co 1" 2 .• materialelor adiacente In d 1 id ' ...0 1. deteriorarea polimerului in sine f '\93 192 . 1'1.50.

i ~l 194 migrarea particulelor in stratul agregnt perrnrte 195 ..:. UTILIZAREA MATERIALELOR GEOSINT.se urilizenza fine geolextJie.!~~~):~~!~ __ J .1. raze IN etc.-:9 j/ . indepl ini nd sau reabilitiirii Cll drumurilor. ·~r7 '·.drum.~_ u .1.3.1..ETICE LA LUCRARILE DE CONSTRUCT!'I • Solicithri hidraulicc . terenului rutiere.0biect In cazul drumurilor La lucrarile aferente realizarii geosintetice sunt utilizate in principal fundate pe terenuri slabe materinlel e ~eosillte[tCC lor.pertormuntele drum pavaJ.c-. lirnitand deformatiile asociate. .-----. 10. Elemente specifice lucrarilor de drumuri Pentru asigurarea calitatii si durabi litjiti] lucrarilor rutjere ce materia le geosintetice trebuie avute in vedere solicitjirile specifice acestor construct] i ~i cele cu caracter general: inglobeazii G80textil • Solicitdri mecanice specifice datorate caracterului ciclic al contactului roata . in functie de tipul acesteia.3. Amenajarea drum uri lor necesita adesea santuri de garda pentru colectarea ~i evacuarea apelor pluviale a carer sectiune po ate fi protejatii cu geosintetice.1. cic1urilor de F·IglIJ'a j(j . Solieitori chimice de temperatura. structurii de a prelua incarcar] Ie Condiriile de amplasament pot conduce la necesitatea realizarii unor ramblee inalte pe terenuri slabe.__ ell separator .1.10. de care impiedic.1 G"(Jt<>\il utilizat t ~ . • • Solicitdri fizice. -/. sunt legate de capacitatea si duruta de \'i:l!..i a unui lor de sub de drenaj a stratun • drumuri 10. datorate variatiilor inghe] . Tipuri de materiale geosintetice utilizate la lucrarile de drumuri §i rolul lor 10.1.. in functie de inciircarea pe osie si modul de transmitere al acesteia in structura rutiera si Ia terenul de fundare.dezghet..2.1.. . Utilizarea materialelor geosintetice la lucrarlla de 10.. rol de ann are pentru materialele imbunatiitirea sunt previizute urrnatoarele pentn! cresterea intre capac itiitii port ante a rerenun stratul functii: de separare de fundare si in cadrul structurii Principiul este de sporire a capacitatii exterioare._ /0 _ [undatiil« lin III/Uri/Ii/' de filtraTe $i drenaj .. In acest caz se pot uti1iza la baza rambleelor saltele geocelulare.·-"·-·T- FJ .. Drumuri fund ate pe terenuri slabe 10. reran slab L_.

Se pot utiliza §i compozite de drenaj ca drenuri de margine... Mecanismul de curgere printr-un dren prefabricat margine de de arrnare ...7 1111m-_/'nccrcare~ \~. Curgere de suprafata ~ mcoroore De osle ~ .. limitore a defoffTlotlitor lolerale (a) Limito1<lO delolrr!otiilor lolerale L =r::. In ..' Fagos _ . ~/ .: .::.: : \ \----..J h. L ~J...se utilizeaza geotextile.__....J ..-..__'. 196 197 . tore geosinlelic Ib) Crestereo ccpocnnn porlonte Figura 10.."" '-.( mJ .m fundore de .: ----': .""' ="--=-~-:."../ //"::. Curgerea propriu-zisa prin dren are loc doar in portiunea inferioara a acestuia.....-. Elect . Curgerea este initiata in stratul granular de sub pavaj. SlIprClfatade (Eldora..confinarea laterala a patului drumului.~~-=~ 1 GeosintHlic o~e _m~ .:. reducand astfel fagasele.<./ ../ .>-:.2. 7 \ / ! . geocompozite de In cazul fundatiilor de drumuri.2 schematizeaza acest mecanism....suport pentru sarcina pe osie. Figura 10...- j~ _ ! ..-7'"-.' :..- I ?' de membrana lei Reducerea fogaselor .. ' ~-~ Terc._~ ~ ~ \ -. .'-._. ---. Lm- 1-::':.:: ==- ~~- jlll!!1 GoosinteNc cu rot 00 .c._. ... -.~~ =_....drenarea excesului de presiune a apei din pori deterrninat de incarcarea dinamica.:...._ GeOs:nteiic t'll....: . dupa care lichidul trece prin miezul dispus vertical.~\"lllil/'--. .mcorcore pe osie \.3): ~.. < .t t vgeosintetic \. geogrile...//.geotextil._' _ .. G90sint(3~c Suprototo de cedore probabllo. I ...... cu geosinletlc L_'...». datoratii freciirii si inclestarii dintre armaturi si stratul de agregat...19ura 103 Mecanismele de armare prin geosintetice in ca::111 ..:.. armarea asiguratii de materialele geosintetice se realizeaza prin trei mecanisme posibile (Figura 10. - . .or _ . F...-.. prin filtrul . Mecanismul de curgere printr-un dren de margine pentru sosele este complet diferit de eel aJ unui dren _ fitil sau plan... .. J:i... __ -.sporirea capacitatii portante a sisternului rutier prin modificarea suprafetei posibile de cedare. . fundatiilor drumurilor.

.•.5.. ~al~eil. ..•. cat si prin preluarea eforturilor de intindere in plan orizontal. are in timpul executisi . . ... elastiee... .. u e pam ant de dedesubt (funetia prevenirea rnigrarii particulelor fine ~ de separare si filtrare). datorita deformabilitatii geosinteticului in plan vertical si a rezistentei mari ~i deformabilitatii reduse in planul sau.._J.. Geosinteticele se folosese de asemenea la reabilitarea drumurilor. redueerea tasarilor difer ti t Imp (~netIa de arm are).. cum ar fi cea de bariera 'I r~n e de drumun pot indeplini ~i alte "h capl ara pentru a reduc 1': tul . "... ..dezghet asupra pamanturilor " e e ec ciclurilor de patul drurnului.. -:~:.. )..g~ocelulara .•• '. Armarea imbrikaminti10r rutiere Geotextilele si geogrilele pot fi utilizate pentru a intarzia propagarea fisurilor imbriiciimintilor rutiere bituminoase (functia de armare).' f' ("' ..... e m retmere ~I prelungirea duratei de viata Ul.Utilizarea materialelor geosinteti ~ fundare a drumurilor are u ~t I ee pentru Imbuniitalirea terenului de rma oare e efecte: ..~1... separaTe $1 armare) sponrea rezisten!ei patului drumului in f' ."- "0 .-71/ '~""....2..'. ....~''_':"':': ~~:'. cu rol de armare si pentru tratarea rosturilor necesare pentru latirea partii carosabile. e neeorespunzatoare (funetia de separare si v 10... mg et .: ::":... • rutiere IncW'carea data do roara Strat 11t!:uprafatu s Geosintetieele utilizate la lue ~ '1 .:.'1. ... -. penetraru agregatului in strat I d t ~ ~mulU1 ~l prevenirea de separare). integritari] imbracamint . esare pentru mlaturarea arm are).Z:k....' directia dedezvoltarr.. Se pot utiliza geotex.. _ . sportrea cfortului ca urmare a inalta rii coustructie] _. . . Figura 10.:.... cat ~i pentru repararea lmbracamintilor existente. en ia e eu rol determi t~ . Incarcarea data isura transmisa ______ ~-~----Goognl" ABC..>__ . " ~ .1. lucrarilor (funetia de . / • . saltele geoeelulare sub un bl' ~ 1 terenului pnn utilizarea unei ram eu ina teste prezentat in Figura 10.... ... 199 . "..:::-::~~:~=:=::::::~::~:::::~ _..:-"" . De asernenea... . Z~:~~~~. .... ._)\ ~ 198 "-.. Utilizarea materialelor geosintetice determina: sporirea duratei de viata a irnbracamintilor scaderea costurilor de intretinere. atftt pentru lucrari noi. . dfind astfel posibilitatea ea straturile bituminoase sa fie exploatate in dorneniul deformatiilor mici.• Figura 104 Saltea geocelularii sub un rambleu ....:'~.-.-:-... geotextilele pot indeplini si 0 functie de protectie.4.._..... ...3. functii...' reduee!~~ eforturilor pe funda ia d .mintile rutiere noi sau Ia repararea imbracamintilor existente materialele geosintetice se utilizeaza cu urmatoarele functii: etansare arm are protectie Geosinteticele utilizate cu rol de ~ pentru imbracamintile bituminoase actioneaza atat prin absorbirea eforturilor verticale transmise....tile impregnate eu emulsii bitllminoase sau geogrile. nan III mentinerea el ru iere runctia de armare) re d ucerea lucrarilor d intreti " a drumul . Utilizarea geogrilelor la pavajele noi La imbdicil... evrtarea deranjarii terenului de fund " . il ..~ "h4_"_~.lt Pavaj ex istent Dale do beton Teren de fundare Rest a) lisurare prin trunsmirere b) formarea fagasclor redueerea grosimii stratului d e agregat necesar (functia de se~arare si armare)..__\..•~~..• . gelive din terenul de fundare sau chiar Efeetul sporirii capacitatii portante a ".. m stratul de agregat (ftmctia reducerea adancimii exeavatiei nee "~ eventua1'elor material .. ~ . zonelor de cedare p lastica r v.

e geosintetieele le indeplinese in lucrare d~ .~tnibre de sticla. .. tn functie de rolul prevazut Pr mcipa I e d e a 1egere se diferentiaza. S ructura rubera existents §l zona de La realizarea de tr:~:~~~:e::t~:. e ere caractenshclle meeanice ale terenului de fund upa cum se prezmta in Tabelul 10. fluajul si Pentru geotextilele care ind lines fun "1 armare alaturi d' ep c ctii e de separare §i de -=== a n e cerintele de comporta t ' cerintele legate de deschiderea or' ~en mee~~l~ trebuie urmiirite ~i materialul cu care va veni in cont~ct. geogrile sau geoeompozite cu rol A Tabelui 10-1. pe un geotextil care pot indep~~ol'zurm~tO eCltlOfunate. a fi d I' . separare ~1. posibil.. rezistenta la poansonare statica. moa~e sau d~ beton de ciment existente degradate sau din stratunl~ st~bllizate eu uanti hidraulici. Pentru alegerea materialelor geosintetice utilizate la lucriiri de drumuri vor fi aplicate prevederile SR EN 13249:2000. largire intarziind transmi .t l nfecti . armare Toate functiile m!resc dw:ata d: exp!o~tare a imbracamin!ilor te uc groslmea Imbracamintilor bituminoase bituminoase' ' "'" t 1. posibil. Latimea pe care se realizeaza suprapunerile este functie de caracteristicile mecanice ale terenului de fundare (Tabelul 10-2 pentru cazul in care sunt utilizate geotextile) ~i de orientarea acestora (longitudinala sau transversals fata de axul drumului). Fata de cele prezentate exista precizate in standardul SR EN 13249:2000 caracteristici relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazul lucrarilor de drumuri acestea se refers la rezistenta la intindere a imbinarilor. ' ens ICI e e ecare pe interfata.90 30-60 < 30 Caracterlstlca CBR a terenulul 2-3 1-2 <1 Filtrare ~i. de exploatare mare se utili ~ I~IOoase.m st~aturile ~itumin~ase de deasupra.1._t:t~~il:e. .4. simple §l duble. are. in anexa 6 sunt prezentate cerintele UE pentru materialele geosintetice utilizate cu diferite functii. un or §l A Rezlsrenta la forfecare nedrenata a terenulul (kPa) 60. Punarea in opera a materialelor geosintetice utilizate la lucrarlle de drumuri Materialele geosintetice se pun in opera prin derulare sau simpla asternere pe terenul compactat §i nivelat in prealabil.!Ul~. ca si incercarile ce trebuie realizate pentru evaluarea conformitatii materialelor. caracteristicile de frecare §i de fluaj din tractiune). . ~r!terii de alegere a materialelor geosintetice ut I sza a a lucrafl de drumurl . Pentru geosinteticele utilizate cu rol d '. eu durata de arm are. trebuie avuta In vedere rnobilizarea rezistentei la intindere cu deformatia. Eventualele schirnbari de pants ale profilului vor fi raeordate astfel incat materialul geosintetic sa poata fi in contact cu terenul in orice punct. in stratutile de tanforsare bituminoase. '.~ . prin raport cu trebuie a.. ti 'I d fr e armare sunt pnontare durabiIitatea. . autosttiizilor.:. rezlstenta la intindere caract . 10. A".llor §I de permitivitate. ep mit in Iucrare.1.1.I izeaza geotextIle. separare Filtrare. ~. Functii posibile ale materialelor r=--' geosintetice Functll puslhlle Se pot utiliza geoco .0. ulati anelmea §l amploarea raga§elor produse de elrc atie pe b ~ ~ . In ceea ce priveste utilizarea geosinteticelor ca strat antifisura. mle~oreaza adanci . fixate e f ).:Ie asigurii acoperirea rostului dintre t . 200 201 . a oare e nctii: Intarzie transmiterea fisurilor §i crapaturilor din imb ~ ~ intil bitumi racamin I e . t im racarnintils bltuminoase ale drumuri] . .5. funetiilor p~ e~r. criteriile A I In . ¥ . . In anexa 7 sunt prezentate detaliile referitoare la modul de evaluate a durabilitatii materialelor geosintetice utilizate la lucrari de constructii.

cat ~i vertical a materialului ce formeaza patul de fundare. .I:r" I""T/""T r-L} . matenalele geoslUt itat tantii redusa largirea corpulul . cat ~i pentru deplasarea echipamentelor de manipulare si transport. d baza Cll capacita e por ) " rambleelor pe terenun e . h1ldrOl trc~ ~ la alte lu~rari. Dispar de asemenea concentrarile de eforturi.tunlor. Obiect bili -" ' odernizarii cailor .3._-I~co ~ >\'~'. manu . .'c Toate capetele rulourilor se vor suprapune pe 900 mm sau se vor coase. functie de caracteristicile terenului de fund are ~i a solicitarilor din exploatare.6). . D.' platforme pentru conuunere Criteriile asemaniitoare de alegere si principiile d e puner e in opera sunt eu cele de la lucrlirile de drumun. " .1 '. Utilizarea materialelor geosintetice la platforme Platformele sunt utilizate pentru depozitarea propriu .e~cn Caracteristlca CDR a terenulul de fundare Litlme minima 300-450 mm 600. in acest fel se diminueaza considerabil tendinta de deplasare atat lateral. grosimea acesteia se poate reduce eu 25 . in combinatie Cll rezistenta la rupere a geogrilei.=~. etice sunt utilizate in prmcipa pen ru rea I " ferate. • .. '". colateral se .I < 0.=. • """".__.900 mm 900 mm sau cusiitura Cusiitura >2 1-2 0. Dlstan~a dintre s~l~tun e in ~o~binatie cu materiale geotextile care all Geognlele se uti izeaza .::? ~: "'.•••.L= = t ..i mite conditi I de amp asamen .lo ~. _ c.po.heV dm t. w B!~::.5 c. tm zarea ma erta .6.Tabelul Ill-L Latimea suprapunerilor geotextilelor pentru lucrdri de drum uri " . Utilizand a fundatie armata cu geogrile... Alcatuirea de principiu a sistemului rutier cuprinde in principal imbracamintea ~i patul de fundare. tr:=:I1.'I aferente realizarii sau rea 1 itam ~I m " . Prin structura geogrilelor se realizeaza 0 inclestare cu materialul granular din fundatie si.~ . . in special in cazul platformelor destinate depozitarii containerelor." ».1..2.".'. t bTtatii pantelor ~i protejarea lor utilizeaza geosintetice pentru cre~~ere. se obtine 0 repartizare mai favorabila a sarcinilor.. lelor geovintetice laJimdllfia lwei Figura 10. < ~" 'I.' '.. Prin solutia de alcatuire a platformelor trebuie sa se asigure pe toata durata de exploatare prescrisa indeplinirea conditiilor de a nu fi depasite eforturile de tractiune admisibile la baza imbracamintei (pentru sistemele rigide) ~i eforturile de compresiune admisibile pe terenul de fundare (pentru sistemele nerigide).3.~ "··.I~l_. a carer grosime totals in cazul platformelor "grele" depaseste 100 cm.zisa.a s a I I • contra ravinarilor ~i caderilor de stanci. 203 202 . ~ •. ' 'I de eo rrila se adoptii de regula de 25~O em. 10. .. extinder~a dlme~slUm ~r ~ a I ea latfo~ei la sistemele de zo platformei ~i separatra s~r~. Sarcinile ating valori importante. '~. • I t I zarea L a Iucran e l' .. la [ucrarlle de rialelor geosintetice 10. ~'lol'Q . . 'I 1 tfonnei caii cre~terea portantel rambleului.35%. rol de separare ~ifiltrare (Figura t 0._. Utilizarea mate cai ferate 10. 'f drenaje.5 . 'li t . tar unghiul de distributie a sarcinilor se mareste.

2. . astfel incat patul caii devine contaminat si ineficient datorita scaderii considerabile a rezistentei la forfeeare a balastului. avand ca efect accelerarea consolidarii.determinate de variatiile de temperatura. .3. 204 Aceste materiale sunt. filtrare ~l armare.dezghe]. viteza de circulatie si modul de transmitere a sarcinilor la fundatia caii ~i I sau terenul de fundare. materialele geosintetice sunt utilizate pentru: .7). • solicitari chimice .3. prezenta apelor subterane agresive) sau eu materiale pulverulente ee pot sa cada din materialul rulant pe timpul transportului. _ saltele geocelulare pentru cresterea capacitatii portante a terenului de fundare. pietris nisipos. Specificul lucrarllor de cai terate _ cresterea capacitatii portante si a stabilitatii totale a rambleului. _ georetele eu functie mixta de separare. ciclurile V· r tgura 10. expunerea la raze ultraviolete. limitarea §i uniformizarea tasarilor pe durata de serviciu a terasamentelor. _ geogrile monoaxiale si biaxiale eu rol de annar~.geotextile tesute cu functie de armare. Solicitarile dinamice variabile provenind din traficul feroviar produs in infrastructura caii un "efect de pompaj" care poate cauza deteriorarea rapida a patului de balast. de inghet . inglobate in straturi portant~ realizate din materiale granulate (pietris.impiedicarea deplasarii laterale a straturilor din baza rarnbleului.7 Realizarea rambleelor de cale [eratii pe teren de bazii cu capacitate portanta redusii Pentru asigurarea indeplinirii scopului propus in functie de situatiile concrete se utilizeaza urmatoarele materia Ie: . .consumarea rapida a tasarilor datorita consolidarii primare a straturilor noi supuse unor sarcini pennanente. . nisip. pamanturi stabilizate cu lianti hidrauliei. de regula. _ geotextile netesute eu functie de separatie si filtrare. . gradul de A • 205 . Densitatea retelelor de drenuri fitil se stabileste ~n functie de grosimea straturilor moi. care patrunde in pori. .asociate de contactul materialelor geosintetice eu pamanturi cu diferite tipuri de agresivitate (pamanturi acide. • solicitdri hidraulice 10_3.determinate de punerea in opera §i de trecerea ciclica a materialului rulant feroviar. '" . Lucrarile din infrastructura caii care inglobeaza materiale geosintetice trebuie sa fie apte sa preia in conditii de deplina siguranta solicitarile specifice acestor constructii §i cele cu caracter general: • soliei/an' mecanice .. a e~r. in functie de incarcarea pe osie. piatra sp~rta refo\osita din prisma de balastare a caii) dispu~e. • solicitdrifizice . etc. impiedicarea aseensiunii particulelor fine din alcatuirea parndnturilor de fundare. ~n baza rambleului. Trecerea ritmica a rotilor trenurilor determine oscilatii verticale in patul de balast care poate pompa in sus fractiunea fina din terenul de fundare. Materiale utilizate la lucrarile de ciH terate §i rolul lor Tn cazul realizarii rambleelor de cale ferata pe terenuri cu capacitate portanta redusii. caracteristicile pamantului de consolidat.10. .or grosime se stabileste in functie de conditiile concrete ale fiecai L11 amplasament (Figura 10.geocelule sau geocompozite de armare. _ benzi drenante sau geocompozite pentru realizarea drenunlor fitil.

consolidare necesar.8. geocelule. .l:~~jr. Infiltrarea si stagnarea apel?r. In cadrul lucrarilor de reparatii :. eu caracteristici de rezistenta slabe sau mediocre. Pe reteaua de linii c.8). geogrile monoaxiale.f existent §i cresterea capacitiiiii portante a platformei Figura 10. Se pot utiliza geosintetice cu functie de armare a stratur~lor portante. geogrile biaxiale.e a suprastructurii. 206 207 .fjl:lJ.f. se ~hl!zeaza g~ot~xltle netesute cu functie de separare si filtrate (vezi figurile Figura 10. care migreaza ca ~r.. Pentru impiedicarea colmatarii materialelor necoezive din fundati~ ciii cu particule fine din straturile suport. Acestea se arnplaseaza la baza rambleului pentru impiedicarea colmatarii pernei din materiale necoezive care se interpune la baza rambleului nou. din materiale e~~ziv~. Extinderea dimensiunilor unui rambleu de c. me!eo. formandu-se pungi de balast cu ~o~e ~1 dlmenSlU!:! variate neregulate. pe langa geosinteticele cu functie de armare se folosesc si geosintetice cu rol de separare ~i filtrare.... geocompozite de armare. Pentru limitarea suprafetelor de teren ocupate. Lucrarile sunt necesare atat la ramblee cat si la deblee. Liirgirea eorpului rambleului.in. Aceasta se poate realiza fie prin interpunerea pe 0 anum ita inaltime din rambleu a unor geosintetice intre straturile elementare de umplutura pe toata latimea sectiunii transversale.~~L .9.nce m ace:te pung! me~!~ne pamanturile In conditii de urniditate ridicata ~! agraveaza starea tehnica a terasamentelor . determinata de schimbarea pozitiei axei caii liniei c. . de realizare a consolidarii primare ~i de in cazul realizarii unor ramblee cu inaltimi mai mari sau din materiale de umplutura cu proprietati mecanice mediocre. 9 ~l Figura .'YH~Rt~H~1U'. fira extinderea a~prizei ~~istent~. stabilitatea taluzurilor poate fi marita pe principiile pamantului armat. x-?:~~~~ Figura 10. timpul caracteristicile geodrenului. 10. dispuse pe unul sau mai multe randuri. Cresterea capacitiuii portante a unei platforme c. Una din solutiile tehmce folosite este aceea de a se realiza taluzuri din pamfinturi necoezive cu pante aspre (2: 1.f In profil transversal sau de cresterea numarului de linii. Pe durata exploatarii liniilor. geocelule.terea capacitiitii portante a platformei liniilor existente la noile valori impuse de circulatia cu viteze si sarcini pe osie spor!te. in cazul completarilor cu materiale de umplutura necoezive se folosesc geosintetice cu functie de armare ca: geotextile netesute.mare~aefectul. platform a caii a fost penetrats de piatra sparta din pr~s~a de bal.astar. se realizeaza prin eompletarea cu material de umplutura nou. 3: 1) armate cu geosintetice.10).f de debleu utiliziind geagrilc . ..ireabilitare a terasamentelor de cale ferata existente este necesara extinderea dimensiunilor platformei caii la ~oile valori impuse de suprastructurii. existente sunt numeroase cazunle in care terasamentele ~u fost executate in conditii precare. fie prin interpunerea geosinteticelor numai pe 0 banda de 0 anum ita latime. Pentru cre:. noile taluzuri se pot realiza cu pante mai abrupte a carer stabilitate este asigurata prin utilizarea de materiale geosintetice (Figura 10. In cazul completarilor eu materiale de umplutura coezive.ul de pornpaj determinat de circulatia materialulu! rulan~. Se fclosesc geotextile netesute.

Principala functie a geogrilelor folosite la lucrarile de cai ferate este tili . rezistenta la abraziune). ca: . _ limita inferioara a deschiderii ochiurilor in ambele directii principale (in corelatie cu curba granulometrica a umpluturii drenante). ca ~i incercarile ce trebuie realizate pentru evaluarea conforrnitatii materialelor. _ izotropia deschiderii ochiurilor pe ambele directii principale. ceade~. au ~eo~ompozlte bentonitice.ezentel apelor subterane a~e '. In anexa 7 sunt prezentate detaliile referitoare la modul de evaluare a durabilitatii materialelor geosintetice utilizate la lucrari de constructii. pungilor de balast cat ~i p t hi droi n e lee pentru hldrolzolarea ru realizate in siipaturi in roci us end I rolbZ?llarea platformelor de pamant sor ezagrega I e sub actrunea apei. ' In aldituirea drenurilor t til avand caracteristicile tehni ' obo ru I tre se folosesc geotextile netesute Ice coro orate cu pararnetrii tu '1 dreneaza. Daca ele sunt incluse In lucrari de combatere a eroziunilor sau de drenare se vor folosi criteriile pentru aceste aplicatii.drenur~ transversale. Pentru corpul drenant . Pentru situatiile cand este ~ terenului inconjuriitor de efecteie ne~ecesar~ asanarea ter~samentelor sau a in zona caii ferate se executa luc dvod~atibl~e pr. fie din drenuri forate netesute. I a.3. ran e I ente tipuri. unde filtrul suborizontal h' e ne. in care sunt precizate In plus caracteristici relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazul lucrarilor de cai ferate acestea se refers la rezistenta la intindere a imbinarilor.drenun de platform a etc. Pentru lucrarile de cii ferate se aplica prevederile standardului SR EN 13250:2000.4. _ izotropia fortelor maxime de tractiune pe ambele directii. In anexa 6 sunt date cerintele UE referitoare la materialele geosintetice utilizate cu diferite functii.drenuri longltudinale marginale caii: . este alcatuit din geotextil te ce fie cu slituri drenante.10. Pentru armarea ~i consolidarea tera crestere a capacitatii porta t If s~mentelor se executa lucrari de drenarea pungilor d~ balast. rezistenta la poansonare statica. paman n or care se drenaj. Principalele functii ale geotextilelor folosite la constructia cailor ferate sunt cele de separatie. n e a p at ormei. de interceptis ~'idescarcare: . Cresterea capacitatu uti tzan geocelule portante a platformei c.f. W • W - in cazul folosirii geogrilelor pentru realizarea de pante abrupte sal! structuri de sprijin se fclosesc criteriile pentru aceste tipuri de lucriri (vezi paragraful 10. In functie de locul ~i rolul pe care il indeplineste geosinteticul in cadrul aplicatiei si de solicitarile specifice lucrarii respective. Criterii de alegere a materialelor utilizate la lucrarlle de dii ferate geosintetice Alegerea materialelor geosintetice ce urmeaza a fi utilizate la aplicatii in domeniul cailor ferate se face pe baza unor criterii diferentiate. _ izotropia fortelor de tractiune pe ambele directii principale pentru alungirea de 3%. arm are ~ifiltrare.dFigura 10. caracteristicile de frecare si de fluaj din tractiune.1I portante se folosesc materialele descrise . I rOlzo are geomembrane s . esute cu rol de fiItru.10. 208 209 . dublate de hidroizolarea si Pentru crestersa capaciCC mai sus iar pentru hid . In cazul folosirii geogrilelor pentru cresterea capacitatii portante a platforrnei caii sunt determinante: _ rezistentele la intindere pe ambele directii principale.5). ec ipate cu geoconducte perforate ~i filtre din geotextile Geomembranele se utilizeaza i]" db' . Drenarea pungilor de balast se oatefa . iar pentru transportul ~e Plot folosi georetele sau geocompozite de apei co ectate geoconducte perforate.

· limita superioara a deschiderii ochiurilor (pentru irnpiedicarea deformatiilor prea mad ale urnpluturii drenante piiniiJa intrarea in lucru a armaturji); .· alungirea la rupere; Principala functi.. a geomembranelor folosite la lucrarile ferate este cea de etansare a platformei caii. Caracteristicile deterrninante sunt urmatoarele: · materialele din care se fabrica geomembrana; · forta maxima de tractiune pe ambele directii principale; · permeabilitatea - perpendicular pe planul de pozare; - alungirea la rupere; - masa unitara; - grosimea. de cai

10.4. Utilizarea hidrotehnice 10.4.1.0biect

materialelor

geosintetice

la

lucrari

. lele tipuri de constructii hidrotehnice la care se urilizeaza P· nnClpa ',--, _ -1 de materialele geosintetice sunt barajele, lucrarile conexe, .lucra~l ~.: d: regularizare ale raurilor (diguri, epiuri, praguri de fund, pro,teq~t), aparall maluri pe cursun , de apa, canale navigabile ~i lacun, digurile mat itnne, cheurile etc.

10.4.2. Elemente specifice constructillor

hidrotehnice

10.3.5. Punerea in opera a materialelor geosintetice utilizate la lucrarile de cai terate
Punerea in opera a materialelor geosintetice la lucrarile de cai ferate se face respectand regulile generale de punere in opera specifice functiilor pe care acestea trebuie sa Ie indeplineasca, ~i care au fost precizate incapitolele anterioare, Materialele geosintetice se pun in opera prin derulare simpla pe suprafetele pregatite in prealabil. Suprapunerile la capete, transversal ~i longitudinal caii, se realizeaza pe diferite latimi, in functie de tipul de geosintetic, pe baza detaliilor de executie ale fiecarui amplasament. La lucrarile de sporire a capacitiitii portante a platformei caii s-au dezvoltat tehnologii de executie mecanizatii Cll trenuri de lucru specializate care efectueaza sapaturile pentru indepartarea materialelor coezive ~i umpluturile cu materiale necoezive, rara demontarea cadrului ~inii - traverse, sau cu utilaje grele de cale care executa ciuruirea prismei caii, Utilajele sunt prevazute cu dispozitive speciale de fixare a rulourilor de geosintetice (geotextile, geogrile) asigurand derularea mecanicii, la pozitia prevazuta, a acestora, in conditii de productivitate sporita,

Contactul permanent cu apa, ca actiune statics si/sau dinarnica , ~ cerinte suplimentare la utilizarea geosinteticelor la cons~ructiile ~:~;:::hnice, ~rin raport cu cerintele generale impuse la celela1te ltpllrl de constructii. Solicitiirile urmatoarelor aspecte: spectifrce _ la acest gen de lucrari se datoreaza

- la baraje: • corpul barajului este supus presiunii permanente a apei datorita diferentei de nivel intre biefu! amonte ~l eel aval; • taluzul amonte se afla in contact direct ell apa din lacul de acumulare, tiind solicitat de presiunea apei, de valurile ce apar pe suprafata lacului, variatiile de nivel et~_; • in corpul barajului drenate controlat. - la protectii de taluzurl: _ • ,__ . . t~ su b forma unor pante , eu inclinari • malurile se prezm a diferite de la 1:1,5 • circulatia apei se produce transversal taluzului prin infiltratie ~iexfiltratie se inregistreaza infiltratii _ care trebuie

210

211

- circulatia apei produsa de valuri §i variatiile de nivel au loc concomitent si in planul taluzului -la baza taluzului se poate produce fenomenul de eroziune - taluzul poate suferi uncle deformapi pilonare al valurilor (tasari) sub efectul de

10.4.3. Materiale geosintetice utilizate la constructll hidrotehnice ~i rolullor .., . e materialele geosintetice sunt folosite In constructiile ~~droteh~l; r dar si pentru cele rnecanice. preponderent pentru functiile lor hjllrau)C ICael~ utilizeaza 0 gama larga de se . j 1 dl mater a e 0 ~ ,,d La bara ee In ~ 'I ~t §i pe taluzuri, indeplinin materiale geosintetice, atat in corpul lucran or, ca functiile de (Figura 10.11): , ~ ,. , ' • asigurarea stabilttatll taluzunlor • _ • • • • (a)

- in cazul sacilor umplut] cu nisip apare §i efectul de antrenare a elementelor individuale de catre curenti - apa poate fi poluata - la pragurt de fund: - corpul pragului trebuie sa fie etan§ - in aval trebuie realizata curentului de apa
0

risbetma

supusa

antrenarii

filtrate (b, c, d) . ~e vertical a si orizontala (b, c, I) separare (e, f) depresionare (e) etansare (g) protectie antierozion~la (e) . stabilizarea piciorului taluzului aval (h)

- malul cursului de apa trebuie protejat - fa digur! de protectie, de diriJare ~!eplurl: - actiunea curentului produce afuieri principal in Zona capului epiului ale albiei raului in

- corpul constructia] asezat pe fundul albiei trebuie sa aiba la baza un filtru invers - Ia baza taluzului atacat de curenti se prevede protectis fmpotriva afuierii - la dtgurl maritime: - digul produce tasarea greutii.tii proprii terenului de fundare
0

saltea de

sub efectu]

- particulele fine ale fundului marin au tendinta de urcare prin nucleul de anrocamente - sub efectul valurilor lungi, in cazul terenurilor apare tendinta de antrenare a nisipului nisipoase,

-Ia piciorul taluzului se produc afuieri din cauza curentilogenerati de valuri - la cheuri: • apar curenti de exfiltratie dinspre umplutura spre bazin, din cauza variatiilor de nivel - in cazul terenurilor slabe de fundare se impune realizarea unui filtru invers la nivelul inferior aI patului pentru

17" rlgura JO . JJ . Utilizarea materialelor materia le locale

. geostn t01 ti ce Ia baraje dill

. ., a] se utilizeaza materiale geosintetice La lucrarile de pr,~teC!~lde m 0 12)' drenare, filtrare, protectie :;;1 urmatoarele functii (FIgura I, .

212
213

separare, materialul suprafata taluzului;

geosintetic

(in general geotextil)

fiind pozat pe toata
1+3.5.

In zona protejata de deasupra nivelului apelor mad se utilizeaza si geosintetice biodegradabile.

.. '7:;~~~~i~~i~:~s) ~1.
Q iTl€diU.

e. . ,... ··-,::N.corep.

_

...

c

. .~ 1 - pnsm pia t ra b ru tii, 2 - bloc de beton, 3 - otel - beton pentru ..' di legitura intre blocuri, 4 - saItea di~ ge.osmtettc, 5 - saci In geosintetic umpluti cu nisip, 6 - protectie dill anrocamente

Figura 10.13. Utilizarea rnaterialelor geosintetice dirijare submersibile
;..
.-.-

la diguri de

..

~~.--....

..

_____

....

__

.. _ ....

1- 1

.(:~.-.-

a.
A-A

1 - prism din anrocamente 2 - saltea din gabioane 3 - gabioane

4 - placare cu beton

.-'-'--~.-

-,-

5 - geosintetic 6 - umplutura
11

:-,"-"'4t;:··
.r_ ......

l'·:-:-J~l;
..

Figura 10.12. Utilizarea materialelor geosintetice

la protectii de mill

materialele geosintetice se utilizeaza la piciorul bermei, in alcatuirea saltelei impotriva afuierii sau sub toata baza digului, eu rol de filtrare §i separare, necesitand si 0 anumita rezistenta Tn figurile 10.13 - 10,15 sunt prezentate solutii constructive pentru diguri de dirijare §i epiuri ce inglobeaza materiale geosintetice.

La diguri de diriJare, epiurl si dlguri maritime,

-,.~-.;~~:

]:

b.

1'- saltele din fascine (gabioane, geosintetice), prevazuta in nucleu

2 - piatra bruta fa realizarea

Figura 10.14. Utilizarea materialelor geosintetice epiurilor

214

215

:. • comportarea la solicitari fiziee: variatii de temperatura. In functie de necesitatile locale . deforrnabilitate (pentru preluarea tasarilor). Utilizarea maten'alelor geosintetice Mater!alele geosintetice cheurl cu urmatoarele functii: • . filtrare. SR EN 13253:2001 (pentru sisteme de control a eroziunii externe). ca ~i incercarile ce trebuie realizate pentru evaluarea conformitatii materialelor. epiun. 10..c(] Figura 10.~~~:!:~:~~.. tn anexa 6 sunt prezentate ~i cerintele UE referitoare la materialele geosintetiee utilizate cu diferite functii. . filtrare si separare sub nivelul inferior al patului ..refera la rezistenta la intindere a imbinarilor. fiind dispus pe taluzul interior al prismului descarcator (Figura 10.'> . SR EN 13254:2001 (rezervoare si baraje).( . • comportarea la solicitari mecanice: rezisten]a la poansonare (sub efectul blocurilor din stratul de protectie).. In functie de tipul de lucrare hidrotehnica se vor aplica prevederile urmatoarelor standarde: SR EN 13252 :200 I (pentru sisteme de drenaj). Pentru alegerea corecta a standardului aplicabil vezi si anexa 6. *=- +Il. .15.~:~~:>:~':":.16. diguri manne se pot folosi saltele din ~e~ ext! e um~l~te ~u beton sau mortar. geosintetice - utilizate la constructll hidrotehnice Pentru selectarea materialului adecvat trebuie sa se tina seama de solici tarile specifice lucrarii respective. • comportarea la solicitari chimice prin raport cu ealitatea apei: pH. _. 216 217 .. Criterii de alegere a materialelor . In standardele mai sus amintite sunt precizate in plus caracteristici relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazul lucrarilor hidrotehniee aeestea se . strivirea sub efectul greutatii stratului de protectie.~:... t ' '1 injare.. in spate Ie peretilor de palplanse. Uti Iizarea geosi nteticelor cu rol filtrant la cheuri . asigurarea separarii straturilor cu granulometrii diferite. In anexa 7 sunt prezentate detaliile referitoare la modul de evaluate a durabilitatii materialelor geosintetice utilizate la lucrari de constructii."·':~::::::·:·'~. Criteriile fundamentale sunt: • comportarea la solicitarile hidraulice asigurand penneabilitatea necesara pentru filtrare. poluanti etc."·'. care pot fi etanse sau ermeabile rigide sau flexibile. asigurarea stabilitiitii stratului pe taluz (verificare laalunecare). rezistenta la poansonare statica. . SR EN 13255:2001 (pentru canale).i.~~ la diguri maritime de se pot utiliza in alca~uirea lucrarilor • • filtra!'e !i sepa~are...··:·::. Figura 10.4. • • impenneabilitate (unde este cazul). ~At~t la . .protectia antierozionaEi a malurilor apelor curgatoare sau Iacun cat ~l la diguri de d' .<~::.16). caracteristicile de frecare).4. p .

10.4.5. Punerea in opera a materialelor geosintetice utilizate la constructme hidrotehnice La punerea in opera se va da atentie pregatirii stratului suport pentru evitarea perforarii materialului geosintetic de eventualele denivelari, Pentru continuitate se realizeaza suprapuneri, ceea ce conduce la 0 marire a suprafetei de material necesar. astfel ca Partea terminal a a protectiei din material geosiritetic se va amenaja sa "Iimiteze" propagarea afuierii,

Geogrila

Pentru lansarea pe pozitie la lucrarile subacvatice, geosinteticul se va fixa pe un cofraj de fascine, care asigura plutirea si rigiditatea in plan orizontal. Pentru lucrari la adancime se vor utiliza cilindri sustinuti de utilaje plutitoare, de pe care se deruleaza geosinteticul. Fi19ura 10 . 17. Structura de spnjin din piimdnt annat

10.5. Utilizarea materialelor geosintetice consolidare a masivelor de pamant,

la Iucrari

de

10.5.1.0biect in cadrul Iucrarilor de consolidare a masivelor de pam ant afectate de fenornene de instabilitate (alunecari de versanti sau taluzuri), geosinteticele sunt folosite in sisteme constructive ell rol stabilizant de tip "pamant armat", ca si la lucrari adiacente pentru drenaj, protectie etc. in categoric structurilor de piimiint armat se includ: - structuri de sprijin (Figura 10.17) - culei de pod (Figura 10.18) - taluzuri noi sau vechi in care se inglobeaza geosintetice arrnare (Figura 10.19)

cu rol de

versanti instabili sau potential instabili care se arnenajeaza prin utilizarea de geosintetice cu rol mecanic (Figura 10.20).

Figura 10.18. Culee de pod din pamiint armat

218

219

t
1;1"'--%1: :=~:: __~_

1
~ ::~_

'.

terenul de fundare, elementele de fatada, conexiuni

a} Ronforsoreo unci umptl1turj in cazufunei consfructli nol

Figura 10,19. Taluzuri din piimdnt armnr

Eiemente de fstada
Teran

Fundatla zldulul

Taren de fundara

Reabili tare de pante afectate de instabilitate
Figura 10.20. Repararea cu geosintetice a pantelor alunecate

Figura 10.21. Elementele componente annat

ale unei structuri din pamiint

10.5.2. Specificul lucrarltor din pam ant armat
. ~Iementele componente geosintetice sunt (Figura 10.21): ale unei structuri din pamant arm at cu

In cazul structurilor de sprijin, culeelor ~i pantelor abrupte annate cu geosintetice se utilizeaza elernente de fatada pentru a preveni eroziunea de suprafata, ca ~i pentru a asigura estetica lucrarii, , ~ Pentru ramblee se utilizeaza mai putine stratun de armatura ~l nu
¥ •

pamantu] arrnat constituit dintr-o alternants pamant compactat (in general necoeziv) geosintetice, umplutura din spatele structurii de pam ant armat, terenul natural din spatele intregii structuri,

de straturi de ~l armaturile

exista, 'in general, elemente de fatada, , . ~ Principalele solicitari la care sunt supuse geosinteticele m lucrarile de pam ant arm at pentru consolidari sunt: ., . • Solicitdri mecanice - preponderent de tractiune ~l de forfecare
¥ '

• • • •

Solicitdri fizice Solicitari hidraulice Solid tan chimice Solicitdri biologice

220 221

Pamanturile arm ate sunt fundamental diferite de sistemele de sprijin conventionaje, care sunt "stabilizate din exterior", prin faptul ea utilizeaza un mecanism diferit de sustinere, masivele fiind "stabilizate din.Interior", Un sistem "stabilizat din exterior" utilizeaza 0 structura exterioara masivului ce trebuie sprijinit care va prelua fortele destabilizatoare (zid de sprij in, spraituri etc.), Un sistem "stabilizat din interior" implies armaturi in interioru] masivului care se extind dincolo de suprafata potential a de cedare. 10.5.3. Tipuri de materiale geosintetice de pamant armat ,i rolul lor 10.5.3.1. Structuri de sprijin Materialele geosintetiee utilizate in cadrul Iucrarilor de sprijin din pamant arm at pot indeplini functii de: armare (functia principala), drenare, filtrare. Materialele geosintetiee folosite ell functie de armare se pot prezenta sub forma de benzi, folii sau grile ~i pot fi geotextile (tesute si eu rezistenta la intindere mare), geogrile (mono- sau biaxiale], geocompozite de arrnare, In general sunt utilizate materiale eu deformatj] mari la rupere, mai mari decat deformatis maxima ce poate apare in terenul nearmat. in Figura 10.22 sunt prezentate schemele de armare folosind diverse forme de armaturi. Structurile de pamant ancorate utilizeaza mai multe straturi de benzi polimerics tlexibile (sau bare metalice) care se rasucesc la fata zidului pentru a forma 0 ancora (Figura 10.23). Arrnaturile sub forma de folii sau grile sunt in general instalate pe toata la!imea, spre deosebire de arrnaturile sub forma de benzi. in primul caz, forta total a rezistenta mobilizata va fi functie de numarul de straturi ~i de distanta pe verticala intre ele, iar in al doileacaz ~i de distanta pe orizontala, In cazul utilizarii geotextilelor ca armatun, acestea pot indeplini si 0 functie de drenare. Pentru drenarea masivului din spatele geotextile, georetele sau geocompozite de drenaj. structurii se pot utiliza utilizate la lucrarile

/~~/1
(_ O..: -r-." ·····~-··

L_

a) [lenn

_V
~
.,,/

t..= _.,. .
7•.

..

-(~)/
'_..,.

i~

'-'j

,
b) Folu

;~././

V
'1'

/:t~-{r"d;,"I' -t=.~"~ '._~.,. " .- .._
Blemente
)R

b) Ancore triuflghiulare

EkmclIlc srunsversa le

c) Grik sa\Hc:.rck

Figura 10.23. Tipuri de ancore

222

223

de pam ant cu -. armate si protejate de geosintetice.. geogrilele sau compozitele de armare.~:~K=t -. Materialele utilizate sunt geotextilele (in special cele [esute. In Figura I0..iJ~t..a~:~?~ \j. . ·~~1~tt. In Figura 1O.z. Un alt rol conex este si eel de drenare a pantei.5.. Pante armate Rolul materialelor geosintetice inglobate este eel de annate. "Z i .. Extinderea dimensiuni or p I'" armate eu geosintetiee Figura 10. '~""l. De asemenea.. pentru sporirea stabilitatii pantei.~~::~.26 ~1 F'igura 1027 sunt prezentate so Ilit" pen t ru t a luzuri .3.25 sunt aratate solutii de 1mbunitiitire a stabilitatii taluzurilor de rambleu si debleu prin armare cu geogrile.'l'1!M~f§(!.~}(j~!". .2..')t~\:Jl\ . ele asigurii 0 protectie contra eroziunii de suprafata.24 si Figura 10.~.~l~~! .. Utilizarea geogrilelor pentru imbundtiuiren stabilitiifii taluzurilor de rambleu 224 . cu rezistenps man)..:Z~ b) debleu . \~~~~::~. Materialele geosintetice utilizate in dreptul marginilor taluzurilor asigura 0 rezistentii lateralii sparitii in timpul compactiirii. is: a':Jorme ef eli taluzuri rtgura 10' 25 .! .!1!.'J.24. .. Pentru armarea pantelor se pot utiliza ~i amestecuri fibre polimerice continue sau discontinue. :'-?~~.. 225 . .10.r~~:~:.-:. ~m\~~) a) rambleu I~f<.

a e armare. ttfdc({lId geosillfetice .26. ~r!terii de alegere a materialelor 1 e /a ucranle de 'pitmant armat geosintetice Dimensiuni Rezistenta Rigiditate Dlstrfbutla Amplasare Interdistanta Orientare I arrnaturtlor Starea terenulul Stare a de indesare Starea de umiditate Starea de eforturi Conditiile de drenare Structura Geometria Conditiile de fundare Sunt prezentate crlteriile legate geosintetice respectl'v ce d .fUre<--' J'f. Rezistenta pentru imbinarilor constituie un element ce trebuie a geosinteticelor care sa simuleze conditiile ~I 1a de reale din santier.5.~i tfacerea taluzurilnr de deh/ell c.)tectfe tal~z~ <:t:geccE.1. Factorii care afectcazd comportarca structurilor dill pdnuint armat PF.:/. de . Factorii care afecteaza si durabilitate comportarea sunt cele pe baza ciirora se unei structuri de sprijm dill Figura 10. Protejare{~ .9.27.. Structuri de sprijin .!~qiEllaill. de la teren la armaruri este dependent de caracteristicile de free are. intervine crireriul ita!i i specificat a fi asigurat in lucrare.10. Proteiarea taluzuri for de deh/ell Cit geocelule uti!" rza t 1 °.4.4. ea si la proieetarea structurilor ce Ie inglobeaza sunt prezentati in Tabelull0·3. a matenalelor 226 227 . "1" ' pnncipa a functie . permenbil Cand armaturile au si rol drenant. . Tabelul 10-3.5 .f r erodate. Pentru conditii speciale de exploatare se pot rea liza incercari performanta in plan..deformatie a materialelor polirnerice din care sun! realizate materialele geosintetice fi ind iufluentata caracteristicile cele mai importante pentru alegerea de temperatura si timp. Criteriile de identificare alegerea preliminara. materia lei or geosinretice utilizate pentru armare sunt rezistenta la intindere Mecanisrnul de transmitere a inciircarilor si tluajul din tractiune.! eu \lil!)ciiijkj' Armiituri Cornpozitie Durabilitate Forma Caracteristieile suprafetei Tt'ren Caraeteristici Constructle Sisternul de construe! ie Cornpactarea Manipularea geotehnice Cornpozitia mineralogica Figura J 0. realizeaza pjimant arm at si care trebuie avuti in vedere la alegerea rnaterialelor geosintetice. asttel incat rezistenta In frecnre interfata armaturiilteren constituie un criteriu definitoriu. Curba efort .

4. Dintre caracteristicile legate de durabilitate trebuie avuta in vedere rezistenta chimica prin raport cu pl-l-ul terenului.~. /J" ti Figura ]0..~.>i aceea nu este permisa circulatia cu utilaje peste de materialele geosintetice care nu sunt acoperite cu eel putin 10 em de pam ant.' .. caracteristicile de frecare pe interfata material geosintetic/pamant.-.~. Imbinarile armiiturilor pot prefabricate sau realizate pe santier In timpul executiei Pentru geotextile se folosesc In general cusaturi (Figura 10.5. ~. / /i' . definit prin: rezistenpi la intindere.r !-~'\. iar pentru geogrile sau alte tipuri de retele./ .-..28. printr-o manipulare a rulourilor astfel Incfit sa nu se produca deteriorarea materialelor.. ~ 10. Pante armate Principalul criteriu II constituie comportamf. comportarea la fluaj si durabilitatea. rezistenta la poansonare statica. In anexa 6 sunt prezentate cerintele UE referitoare la materialele geosintetice utilizate eu diferite functii. i::. In anexa 7 sunt prezentate detaliile referitoare la modul de evaluare a durabilitati] materialelor geosintetiee utilizate la lucrari de constructii.2. elemente speciale de legatura (Figura 10. Pentru detenninarea cerintelor referitoare la materialele geosintetice utilizate la constructii din pam ant ~i structuri de sprijin se vor aplica prevederile standardului SR EN 13251 :2000.28). Tipuri de cusdturi 228 229 .10.5.5..·~--·-~-~-'-l-~--. prezenta unor ape subterane agresive.. Structuri de sprijin Materialele geosintetice se pun in opera prin derulare sau simpla asternere pe straturile de pamant compactate in prealabil. zzzz . "'~-'-':~':=4 ~ ..:::-------:---:'-:<.!nthll mecanic al geosinteticelor.5.. ca si lncercarile ce trebuie realizate pentru evaluarea conformitatii materialelor. In standardul mai sus amintit sunt preeizate in plus caracteristici relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazullucrarilor de pam ant si a structurilor de sprijin acestea se refera la rezistenta la intindere a imbinarilor.~::::---.1. La compactarea straturilor de pamant trebuie sa se tina cont de armaturile deja instalate 1.~: . Punerea in opera a materialelor geosintetice utilizate la Iucrarl de parnant armat 10. caracteristicile de frecare).29). ~z:::::::.5.:.

.u~erea In opera a straturilor de armatura din materiale geosintetice este aserl!anatoare cu cea de la structurile de sprij in din parnant annat.30.2. jmbina~ile tf~b~ie realiza~e astfel incat sa aiba rezistente mecanice si dl_[rabtl(t~te maxime tata de matenalul in sectiunea sa curenta. 10./ alt Figura 10.liza:e Figura 10.. Solutia este eficienta in cazul unor constructii la care in timpul exploatarii incarcarile inregistreaza 0 variatie mare pe intreaga suprafata amenajata (Figura 10.6. amestecul respectrv se pune in opera prin pulverizare. In cazul.5. -------- \\ . In acest caz margim le se vor hpj eu banda adeziva sau vor fi tratate termic. Toate ~ipurile de strueturi din parnant arm at trebuie supuse unor I11SpeC!llperiodice pentru a detecta dad existii tasari excesive. armiiturile sub forma de folii trebuie asternute .-~-__"..ZIdin polimer sau material.in direc!ia principal a de incarcare. probleme de drenaj etc. se va acard.1ltC. Geognlele se supra pun pe distanta minima precizata de fabncant~ care se po ate mari in cazul unor deplasari importante. In directie transversalii este recomandatii realizarea unor suprapuneri pe 200 ~ 300 mm (chiar 500 mm dad sunt de asteptat deplasari Imp?rtante). atentie ~a~ginilor materialelor care se pot desira. ..i:jterre oe gaz . utilizarii amestecurilor de pam ant cu fibre polimerice. .10. ~Aa:{:·doi(f..l~ IJy.. In cazul pantelor armate.31). Utilizarea materialelor geosintetice la fundarea constructlllor Geogrila Element de It:!!a'tlll.nlJ .or eforturi scazute este acceptatii suprapunerea simpla. Pante arm ate P.K. "Materialele g~os~ntetice trebuie protejate contra vandalismului ~i a aqlu. deplasari a Ie elementelor de fatada.a .5. De asemenea. deteriorari ale acestora.29. ~ In c~z~11 ex~s~el1teiun. Atll~ei cand este necesara taierea unor bucaf de geosintetice. utilizarea materialelor geosintetice este eficienta pentru a omogeniza conditiile de fundare pe un teren ale carui caracteristici variaza in plan (Figura 10.. Utilizarea materialelor geosintetice pe/ltru imbuniitdtirea conditiilor de fundare ale unei structuri 230 231 . -~. ~ G"::lOfT'Jf\t~lb1Cf:!J e o COf~f.(J:1db~ ~:r. Elemente de legiiturii pentru geogrile . dar niciodata m directia de tractiune maxima.t'J~(J ~ ~hol de egc.raz. Un caz special reprezinta utilizarea membrane lor impermeabile la fund alia rezervoarelor de produse petroliere in eventualitatea aparitiei unor scurgeri accidentale din rezervoare (Figura 10.elor UV. . adica perpendicular pe fata umpluturii.i coo ~~~~ra . Pfl~clpala metoda de protectie este cea vegetala obtinuta pnn msamantarea pantei.'-\--. n c~n~~~~::~~r[j . .30).32).. . Pentru imbunatatirea conditiilor de fundare a un or constructii cu suprafata mare se pot utiliza geogrile dispuse astfel incat sa se creeze un strut rezistent si care asigura distributia solicitarilor pe teren la nivelul celor admisibile..

.I:J[o . dar nicicdata in directia de tractiune maxima.. _ .....~ >t'J'. Atunei cand este necesara taierea unor bucati de geosintetice. utilizarea materialelor geosmtetl:e ...110100 egalizor" :. .5. rezistent si care asigura distributia solicitarilor pe teren la nivelul ce lor admisibile. '!:'."Jr:!J ~.30). =~ V'... 230 variaza in plan (Figura 10. Pante arm ate Punerea in opera a straturilor de armatura din materiale geosintetiee este asemanatoars cu cea de la structurile de sprijin din pam ant armat.~~~7:. Un caz special it reprezinta utilizarea membrane~or lmpermea.10. . Elemente de legiiturii pentru geogrile Imbinarile trebuie realizate astfel incat sa aiba rezistente meeaniee si durabilitate maxime fatii de materia lul in sectiunea sa curenta..29...e~ .. In directie transversala este recomandata realizarea unor suprapuneri pe 200 . M. deteriorari ale aeestora.~~:"T:i..~r~~. . probleme de drenaj etc..:·.:~~::~."~:. care se poate mari In cazul unor deplasari importante.1 fundatia rezervoarelor de produse petroliere in eventualitatea apantrei unor scurgeri accidentale din rezervoareff'igura 10}2). .~·xht~nt~ d0 gal.~~~!!r~~.. In cazul utilizarii amestecurilor de parnant cu fibre polimerice.:~. . I e . ~7.. amestecul respectiv se pune in opera prin pulverizare.= <:.. 10."". De asemenea.. armaturile sub forma de folii trebuie asternute in directia principals de incfircare. coo G80·:·nef!I~){:.~y:~~ AW"'~~ V~~~~" v:·.31). I·lgura 10 ..2. .. se va aeorda atentie marginilor materialelor care se pot desira..:_ ..5. adica perpendicular pe fata umpluturii..:.300 mm (chiar 500 mm daca sunt de asteptat deplasari importante). ..~o Utilizarea materialelor geosintetice pentnl J.:::i:"''''' . Toate tipurile de strueturi din pam ant armat trebuie supuse unor inspectii periodice pentru a deteeta dad exista tasari excesive.. tn cazul existents] unor eforturi scazute este acceptata suprapunerea simpla. Geogrilele se suprapun pe distanta minima precizata de fabricant..· . In acest caz margini Ie se vor lipi cu banda adeziva sau vor fi Ira tate terrnic..".. --"i." .este efic~e~ta .. bil I.. Materialele geosintetiee trebuie protejate contra vandalismului ~i a actiunii razelor UV. (~::}~r~ tJrr':p'uturo ~~~ "" +:10:«: G9()fJ~.:. imbundtiuirea conditiilor defundare ale unet structurt 231 .....'~~'~:·.~. _1.. I in fimpul Solutia este eficienta in cazul unor construct II a care In . pentru a omogemza con ditiil e de fundare pe un teren ale carui caractensuci 1./ Pentru imbunatatirea conditiilor de fundare a un or constructii ell su rafata mare se pot utiliza geogrile dispuse astfel incat sa se cr~eze un strat p... . Principaia metoda de protectie este cea vegetal a obtinuta prin insamanrarea pantei. •• ~.11 y Figura 10.. In cazul pantelor armate. Utilizarea materialelor geosintetice la fundarea constructlllor Element de legatura din polimer sau alt material ____)_ Geogrila .. deplasari ale elementelor de fatada..6.~~) Merit·dol orond~or S:!:x.~. e C! COrJr_kJG:e f..:::.=v~ ...• exploatarii i~carciirile inregistreaza a variatie mare pe intreaga suprafata amenajata (Figura 10...

7. Sistemul de etansare . Specificul sistemelor de etansare ...-:::~~.<.. ~J.oo.noi."~1 ~~ ~'1 C4-. ·~~ . ~·~t<l: ..'i··~ i~ . ........ 233 232 .f -: ~. 10.33): Sistemul de etansare .o~....1.. (1JII.3 I. ea si incercarile ee tr~buie realizate pentru evaluarea conformitatii materialelor In anexa 7 sunt prezentate de~aliile referitoa~e la modul de evaluare a durabilitatii materialelor geosintetice uti lizate la lucrari de constructii. cu rolul de a asigura 0 etansare suficienta fata de lixiviatul produs in interiorul masei de "' 'de~euri. Armarea ell geogrile a patului de fundare a unor silozuri Pentru determinarea cerintelor referitoare la materialele geosintetiee utilizate la I~eriiri de fundatii se vor aplica prevederile standardului SR EN )3251 :2000.drenaj ala depozitelor de deseuri solida Depozitele de deseuri controlate ("eco1ogice") sunt alcatuite din (Figura 10. .. ... Nte .. W.~.... Utilizarea de daseurl sollde 10. L~:.. .drenaj de baza este realizat deasupra barierei naturale (geologice} ( ) ......... ca si in cazul extinderii sau reabilitarii unor depozite existente.:. .~~( Fira impermeabilizare Impenneabilizare eu geosintetic de produse Figura 10... .....~.drenaj ale depozitelor .. caraeteristicile de he care).:~7.drena] de bad.7..:~.~. ~ ...E!i~iill====1~~:4· -)' :r~ .0biect materialelor rezervoarelor geosintetice la depozitele Figura 10..·~ . In anexa 6 sunt prezentate cerintele UE referitoare la materialele geosintetiee utilizate cu diferite functii . de a-l dftma si a-I c:?le£ta..'.7..:'Of l=:::~... _ •. In activitatea de depozitare controlata a deseurilor solide (menajere sau industriale) materialele geosintetice se utilizeaza la sistemele de etansare ... ..... lmpermeabilizarea fundatiei petroliere 10.2..32.••••..:... In standardul mai sus amintit sunt preeizate in plus caracteristici relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazul lucrarilor de fundatii aces tea se refera la rezistenta la intindere a imbinarilor rezistenta 'la poansonare statica.~:-..

'. reprezinta 0 banera fizica intre exterior ~i deseurile depozitate.erozionale. Tipuri de materiale geosintetice depozitele de de§9uri §i rolul lor utilizate la In alcatuirea unui depozit de deseuri practic se regasesc toate tipurile de materiale geosintetice pentru asigurarea urmatoarelor functii: Figura 10. raze UV etc. Etansare Durabilitate.existente pe amplasament.drenaj se realizeaza in sistem multi . 'cat si la etansarea de suprafata). In structura complementare: straturi straturi drenaj. colectarea si transportul lichidelor.mul.> existente int~~un ' Solicit~ri mecanice -le~atedepunerea in opera. straturi de drenaj.at~c~llixiviatului asupra structurii Se utilizeaza: geomembranele .impiedicarea emanarii gazelor toxice pr~d~sein interiorul depozitului ~i coleetar'e~ lor. Si~h~.7..vanatn microorganisme. .33. . respectiv: . pentru a evita colmatarea de separare. . . avand capacitate mare de evacuate. • • Corpul depozitulul depozitate este constituit din masa de deseuri J. J. la etansarea de 234 235 . cu permeabilitate si transmisivitate mare. .rnasa proprie si tasarea deseurilor sia terenuluide fundare ' J.drenaj de suprafata si de baza se extind pe intreaga suprafata laterala a depozitului (taluzuri in cele mai multe cazuri).drena] de suprafata. de umiditate. Aceste straturi sunt grupate in doua mari categorii: straturi de etansare. A. integrarea in pelsaJ a amplasam~ntuluidUpa inchidere.a. . .de etansare . ~ Sistemele de etansare . atat materialele utilizate. straturi straturi straturi multi bariera exista ~i aJte straturi cu functii de protectie a stratului de etansare: de filtrare.> Solicitdri chimice .la etansarea de baza ( 'in asociatie cu geomembrane sau argila compactata).se define~\e in raport eu solicitarile depozit de deseuri.'in general 'in asociatie eu materiale minerale (argile compactata) sau alte materiale geosintetice eu functie de etansare (la etansarea de baza. de penneabilitate foarte scazuta. care impiedica pierderile eventuale de poluanti si reline anumite substante chimice. cat si structurile din care fac parte trebuie sa fie durabile. sistemele de etansare . care asigura reduce rea gradientului hidraulic pe etansare. Sistemele de etansare . J. straturilor de 10.3.> Solicitdri fizice . Structura unui depozit de deseuri controlat .drenaj. avand In vedere durata de viatii a unuidepozit de deseuri.barierii. in special cele de baza sau de taluz 0 da:a re~lizate nu mal sunt vizitabile ~i reparatiile sunt imposibile. anti . De ace. Pentru a asigura durabilitatea. geocompozitele bentonitice .a . prin asocierea mai multor straturi din rnateriale diferite. indeplinind u~atoarele functii: reducerea infiltratiilor allelor di~ precipitatii catre corpul depozitului.> Solicitdri hidraulice de temperatura. de armare. Bariera 'naturala trebuie sa aiba un grad redus de permeabilitate.

--~-...34 ilustreaza prinelp~ I e Ie "'" ti rune . g • F'Igun '1e 1035 '{ 10. geotextile Cll rezistenta mare la intindere. acesta indepline~te si functia de protectie. E. G. Problema armarii apare in urmatoarele situatii: realizarea unor taluzuri abrupte.. Protectie contra eroziunii Se utilizeaza: geotextilele geoeompozitele D. " .. . a1 '. Separare .i~ da (11...Oft'liiul1buma pril't'l-ill ~ Gl!odnu'l- <..sau biaxiale. Armare -GDolill~l.drenaj se utilizeaza in general geotextile. Daca deasupra geornembranei este utilizat un strat suplimentar de etarisare din geoeompozit bentonitic.-.drenaj adoptata In diferite tilri pentru depozite de deseuri menajere ~i industriale... Drenaj sau argila Se utilizeaza: geotextilele georetelele geoeompozitele dedrenaj (si eu functie de filtrare) tuburile din materiale geosihtetiee (geoconducte) C. .II ale materialelor eosintetiee in eadrul unui depozit de deseuri. Daca pentru drenare se utilizeaza un geoeompozit de drenai. F. Filtrare Se pot utiliza: •.. . . de drenaj Pentru protectia etansarilor realizate eu geomembrane se folosesc in general geotextile netesute de grosime mare.. sporirea capacitatii portante a'terenului pe care se construieste depozitul... geogrile mono. . geoeompozite de armare.36 este prezentatii structura sisternelor '. saltele geocelulare din geognle sau geotextile. Pentru separarea deseurilor de sistemele de etansare .suprafata (singure sau in asociatie eu geomembrane cornpactata). geotextile. Utilizarea materialelor geosilltetice deseuri fa depozirele de 237 . aeesta indeplineste ~i functia de separare. / Oe~nlOt de ummate- G.- G"'i)l-. de ~1' In . realizarea de strueturi anexe 'de sprijin din pam ant armat...~~ /~ .)~~~~". saltele alveolare din geotextile. imbunatatirea stahilitatii etansarilor minerale subtiri pe pante. B.. . ... Protecfie In acest scop se pot utiliza: georetele eu funetie anti-erozionala.diIB 236 ~4 Figura 10 .x~~ c1911ILrare\_ cur.. Figura 10.' etansare .o».

•.. ~.t\·~ .'It . •••• ! f·······i~ -! ~ " ~~'1<}····~t. Criteriile de alegere si dimensionare se diferentiaza in functie de pozitia materialului in cadrul depozitului: la baza depozitului criteriile fundamentale sunt compatibilitatea chimici si perfonnantele mecanice in conditiile si pe durata de exploatare... . drenaj...7.rr- . .C-OlII-Cmb. l .'I: - (... comportarea la solicitari mecanice fiind definitorie . _. ~ ...tII U"Dt'[ . A.\U. La toate materialele geosintetice se va verifica compatibilitatea starii de eforturi si deform alii ell proprietatile mecanice ce asigurs comport area materialului in suprafata .'!11 _ c " ! .::!..1 protectie .: .'~II\i. 10.m. In cazul In care materialul geosintetic protejeaza 0 structura de drenaj.J-.• ..1. "" .a'. . pe pante .35. _. .JJ:lh16U1"II~ Figura 10.....)...••• _'•• _ :~ .. Structura sistemelor de etansare ~ drenaj de baza la depozite de deseuri menajere in.~.. ::r.J:lM'~ . prezenta solventilor.:-o:-£( .cI. temperatura lixiviatului.36.::::~ I ! j-"~"~ ~ I.. LIA Wi.. 238 239 ...'.drenaj de suprafata si posibilitatea de a se adapta la tasari diferentiate.7.. H.. conditiile critice de colmatare. Trebuie asigurata stabilitatea generals a sistemului de etansare . . In caz de incertitudini se pot realiza incercari de compatibilitate chimica pe term en lung.sunt prioritare caracteristicile de free are ~I comportarea la tractiune._ -!I ~ . td""""~ ..h"".... respectiv asigurarea unei protectii suficiente.... . .diferite fan .:~" [t •• __ ... utilizate pentru functiile rnajore ><I~~:V.~~01m.jllrl"r. Se vor avea in vedere parametri cum ar fi: concentratia.:.uw-ouJbraAIi.Un --- "L~ :c.. de dr1)II~J (d.Ii ..' HHfft Argil.-~"\..:o..--. se iau in considerare criteriul de filtrare.exigentele de natura mecanica primeaza fata de cele legate de compatibilitatea chimica. o c .~Nn_~~'LL. Materiale geosintetice eu functie de etansare t-:LVL'r.. ..... I~~ ::&.\tARl!: . t:. __ ~_ •••••••• _---_ •••• _. Figura 10. . protectie).drenaj de bazii la depuzite de deseuri industriale in diferite fiin Criteriul fundamental este asigurarea unui strat suport corespunzator structurii de etansare utilizate..4.2.. .. .I.. ..'i:..l'II.. a hidrocarburilor etc.4..r~~. (. . m "uh ('Ulof....i.4...~~11 St'~f ~ "ri ~~..'~ _11·..\ 10.. Materiale geosintetiee utilizate ca strat suport :.••... . :E .'J!~ IT..HAI"f_~'\lt r..:1":~b ~j:'~~ ~~.... • Z b H M'=" . : '8':1 _..USTRIA ··fII .7.:-tlli'(' I i i ! de poe atll. pH-ul.--<:) .i~i£..Ic~lil ·IQC......•• AAb~'i~ ._. ca si compatibilitatea chimica: a materialelor. Structura sistemelor de etansare ..n'~ li:arJ . Criterii de alegere a materialelor geosintetice utilizate la depozitele de deseurl Criteriile se refera la materialele (etansare..... '\.:. .~: :~ . I ! l1'..:: 10.

. Pentru detenninarea cerinjelor referitoare la materialele geosintetice (cu exeeptia geomembranelor) utilizate la depozite de deseuri solide se vor apliea prevederile standardului SR EN 13257:2000.. Dupa instalare.. de \e~l:.~i . vant violent. In jos. treceri. In anexa 7 sunt prezentate detaliile referitoare la modul de evaluare a durabilitatii materialelor geosintetice utilizate la lucrari de constructii.-.drenaj. rezistenta la poansonare statica.i alegerea materia:lelbr din cadrul componentei de drenaj trebuie avute in vedere: debitul de fluid eforturile meeanice impuse structurii (rnentinerea capacitati] de drenare sub eforturile aduse de structurile de deasupra).u~z~::ctele singulare reprezentate . asamblare se pozrtioneaz t ncoreaza in transee de ancoraj Geosinteticele asternute pe pan e se a dimensio~:~eo~~~. intemperiilor. 10. ca ~i Incercarile ce trebuie realizate pentruevaluarea conformitatii materialelor.. temperaturi extreme). conducte etc. a de-a lungul liniilor de cea mal mare panta.5. 10. In anexa (i sunt prezentate cerintele UE referitoare la materialele geosintetice utilizate cu diferite functii. iar I!niile de ..7..i eu lichidele transportate. [inand cont de geometria tehnologia de montaj... compatibilitatea ehimic.i e sensul irnpus de d Iocalizarea defectelor care au Pe pante derularea materialelor se va face de SUS. acestea se refera la rezistenta la intindere a imbinarilor. materialele se vor se vor lesta pentru a nu fi antrenate de vant ~i se vor acoperi cat mai repede pentru a evita degradarile datorate raze lor UV. Materiale utilizate eu functie de drenaj Pentru dimensionarea . geosintetice la depozitele de care sa perrnita localizarea lucrarii . Planul serveste si pentru fost reparate. i : .4. 240 241 .3.. se rea I· izeaza~ as tfel incat sa se asigure conhTIllltatea sisternu de etansare . a punctelor singulare etc. conditiile critice de colmatare. zapada. [n standardu] mai sus amintit sunt precizate Tn plus caracteristiei relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazul depozitelor de deseuri solide.. . Operatiile de manipulare vor fi reduse la 'minim pentru a evita deteriorarils. Punerea in opera a materialelor geosintetice utilizate la depozitela de de§euri Pentru punerea in opera a materialelor deseuri este necesara realizarea unui "plan" Imbinarilor (sudurilor). caracteristicile de frecare si rezistenta la foe).:.7.de. Nici un material geosintetic nu va f introdus in lucrare in conditii climatice nefavorabile (ploaie.:.

obtinfmdu-se polietilena de medic '. '.. Conventional nu sunt considerate materiale plastice: cauciucul.910 .reactia chimica prin care moleculele unui monomer sunt legate intre ele pentru forrnarea unei molecule mai mari.1 contine ca ingredient esential un polimer sintetic cu rnasa macrornoleculara . " .965. . se Inmoaie in jurul temperaturii de 115 "C ~l devine casant la ternperaturi sub -25 "c. liniar. din polimerizarea a . 0 m structura pohmerului..925 cea de densitate medie 0. catalizatori etc.0. care " sta d'lUI de preparare sau prelucrare este fluid.926 .1 este cea mal.Ocompactitate a catenei moleculare. . In iar f~rmarea se fac~ In general prin ciildura ~i presiune.ale plastic. Notiunea se poate atribui formarii de cristale solide cu 0 forma geometrica definitii. . care se descompune I~ temperatura de cca. ' . care poate avea ~l ramificatii laterale de catena.0. a carei masa moleculara este un multiplu a celei din substanta originala. . in care rnonomerii olefinici constituie partea principals. datorita caracteristicilor sale de curgere. . Copolimerizare .941 . elastomerii sintetici fibrele vopselele. !"ooomer .Ma~erial plastlc (masa plastid) . sau la temperatura ~i presiune obisnuita in prezenta catalizatorilor.ANEXA 1 TIPURI DE POLIMERI Deflmtli .forma de structura moleculara a u nor po I" _ 1men care arata 0 st.TD) .0. printr-un mijloc oarecare de form are sau extrudere. Ma!eri. rmca umtate care se repetii . liniara are relativ nurnai cinci ramificatii laterale la mia de atomi de carbon..numarul (mediu) de unitati rnonomerice mtr-o rnacromolecula . Pollmerlzare . PEID) Polietilena este un material termoplastic.3 atm. 300 "C. _. !erpolimer ~ produs macromolecular trei tipuri de rnonomeri. In funcrie de densitate si sistemul de polimerizare este obtinuta prin polimerizarea etene i in diferite conditii : la presiune mare de 1000-2000 at si temperatura de 100-300 "C in prezenta oxigenului molecular sau a unor peroxizi ca initiatori _ obtinandu-se polietilena de joasa densitate (PE. ceea ce da nastere la maximum de cristalinitate (cca. m ~re ~I.materialul plastic care poate f transform at intr-un produs infuzibil si insolubil cand este supus caldurii sau alter mijloace ca : radiatii.ereoregul_a~l. polipropilena) sau pornind de la copolimeri.materia lul care in stadiul finit este solid .940 iar cea de inalta densitate 0. 242 243 .materialul care mai mult sau mai pLL\lI1 poate deveni moale prin incalzire si se poate intari prin racire intr-un domeniu de ternperaturi caracteristice acestui material plastic si care In stadiul mon le este capabil de a lua forma dorita. adezivii. Polietilena de joasa densitate poate contine in structura 15 la 20 ramificatii la mia de atomi de carbon. Macromoleculii . Grad de pollmerlzare . Polietilena de joasa densitate are densitatea de 0.ezultat din polimerizarea Material plastic termorigid .polirnerul constituit din repetarea unui singur tip de urntate monomenca.e ranforsate .familia de polimeri obtinuti din olefine pure (cu polietilena. Pollmer .polimerizarea in cursu I careia se obtine un copolirner. .tate~I. rezistente la acizi chimici marite. la presiune de 2 . ..este polimerul cu structura 'In deusa diImenSJUm.. Polietilena de densitate mare.>1 1nalta densitate (PEMD.molecula gigant de dimensiuni coloidale .rnolecula capabila de a reactiona cu molecule identice sau diferite pentru a forma poli Imen.cornpus macromolecular obtinut in reactia de polimerizare prm inlantuirea unui numar "n" variabil de mole cu 1e d e monomer. Pulletilena PE (-CHt-CHt-)1l . . Unele proprietati fizice foarte bune ca de exernplu rezistenta la agenti chirnici si rezistentele mecanice depind foarte mult de metoda de fabricatie respectiv de tipul de catalizator folosit pentru polimerizare. Polloleflne . Cristallnltate " . Material termoplastic . Homopl~li_me r . d ar .85 %). .pclimer sintetic cu structure liniarf format numai din C si H si eu un numar oarecare de ramificatii. .materiale plastice care au inglobate fibre ~au te~atun ~e le confers proprietati de rezistenta mult superioara celei a rnaterialului plastic de baza..produs macromolecular rezultat concornitenta a doua tipuri de monomer distincte: . 95 %) precum si rezistente mecanice.Copolimer . • _ Po~imer . aceasta neregularitate dand nastere Ia cristalinitate mai redusa (50 .

rezistenta la ~oc. de vinil. modul superior. sau proprietiiti termoplastiee (rigiditate (68 . mo 11 f f I sit pentru Copolimerul EV A poa~e 1 0 0 adaos pentru a obtine biturn-polimer. PP (-CH2-CH-)n . amestec ilic)bitum I .copolimer obtinut . In 'II ' tilena acetat d ~ van EVA . ' A i lanturi macromolecuJare succesiunea unitiitiJor structurale nu respectii nici 0 ordine. Acest copolimer se caracterizeaza la actiunea razelor ultraviolete. Polietilena clorurats poate fi vUlCanizata eu peroxizi.75 %). . .. _ realizarea de geomembrane ell sau tara armatura. Proprietati e co '11 t za t1exibilitatea la ternperatun di t eele doua re obtinerea de toll • . Iantul macromolecular cuprinde duble legaturi nesaturate. " contine .vI~1 eXI. ~ PESC ~i sulfonarea partiala a polietilenei. Polipropilena homopolimer in comparatie cu poJietilena se caracterizeaza ca avand rezistentii mai mare la intindere. Acestj polimeri pot avea proprietati de elastomeri la un continut de 30 _ 40 % clor. instabila degradandu-se Cll e . ceea ce 0' . ciirui lanturimoleculare succesiunea elementare respecta aceea~i ordine.ev1l1e .eopolimer .SO "C.polirner sintetic obtinut pnn I CI "in rezenta peroxizilor organici. Policlorura Terpolimer pe baza de etilena. Policlorura de vinil supi "d I I idrie In ceea ce pnveste d gaJare de aCI c or 1 . se autostinge. preCUITI ~i 0 rezisten!ii mai buns la ciilduri si la agenti chimici. sau ca spatiala regulatii in ale Polletilena sulfoc lata nrur . prin c lorurarea ciirui lanturi macromoleculare succesiunea unitii!ilor structurale elementare se repeta constant de-a lungul lantUlui in pozitie al ternantii . .. printr-o rezistenta foarte buna ' stl 11 butadlen st iren SBS . Produsele cu un continut peste 45 %clor au 0 rezistentii' la flacari. legaturi 244 245 .polimer cu structurli unitatilor structurale formii are un grad de eomponente care In u~I~. bT ti etc. lSa la ~ctillnea caldurii peste 160 C . 'd izi baze ~i alcooli pana a . W izopren (caucluc i h u til) . Polimerul se polimerizarea clorurii de vinil p if 't' i este sclubil In cetone. fabricat . etc" a:. . 'I t1 ibi Iii. stabilizatori pigrnentt ~u_ fl Ja~. nesaturate ale izoprenu ui.polimer cu structurii spatialii regulatii. aceasta forma are un grad de cristalinitate mic si 0 densitate mare. Pohelorura de vinil po I' irner obtinut . PP atactica . (Ill genera I pe b a za de 'I un copolirner ester al acidului acrilic . de mare) la un contimit mare de clor mare Copollmer Izobutl enaI leeular 'I ~ i 2 % izopren.aceastii cristalinitate ~i 0 densitate mai mica." I.polimer liniarii.ea d luI de elasticitate.polimer etilenic'. intretine ard~rea. esten.blt um ECB . format numai din continand un radical metil lantul In ale policlorura rea I'izarea de geomembrane este uti lizat adesea In arnestec Cll PolipropHena carbon (CH3).CH .polimer cu structurii spatiala neregulatii in ale ciirui (-CHl. .CH3 J Pentru sintetie. . si hidrogen. PP sindiotacticii . rezulta din arnestecuri de po~imer C.se obtine din etilena i ~I . 'I' • ecial pentru fabricarea ' tiren si este uti rzat 111 sp pornind de I a suren 'i butadiena: biturnului aditivat.lI de. care permit 0 eventualii vulcanizare. () 'd ' halogenati. d este stabil tata e aelZ1 . Lantu macrorno din 98 Yo izobuti ena ~ I ' Ii permite vulcanizarea. derivati t' ~ 'gidii sau plasti Ja a ~1 . CLl care se obtine prin substitlltia atomilor de hidrogen de pe catena liniarii a poJietilenei eu atomide clor. Copollmer s re . cu structurii In functie de asezarea radicaJiJor metil in raport cu macromolecular se Intilnesc urmatoarele trei tipuri de polipropilenii: PP izotacticii .) " . rezistenta la tlexiune mai buna. joase. si este utilizata pentru plastifianti. de etilen. _ prin faptul c3. ! Copollmer e . bi l in functie de rapol Ll ietatil polimerului sunt vana 1 e m runc] . 0 rezistenta mica (comparativ cu EtlJena-propilena_dlena terpnlimer EPDM. saturatii. 11\1 Ia foe PVC se caracterizeaza comportarea ' . polietilena) Un dezavantaj al polipropilenei este la actiunea razelor llitraviolete. PolietHena cloruraHi PEC . _ a I 40 poate obtme 111 orma n c . propilena ~i un monomer diena. acetat de vinil. Copolimer ..

Geotextile Standarde euro ene 1internatlunale ado tate ca standarde romane 10.. Determinare 13. Incercarea E~antionare 0 la sisteme control a eroziunii si produse lnrudite. 6. a rezistentei microbiologice . Deterrninarea rezistentei 4 . Partea I: Straturi individuale . p • . roduse textile tesute ' rezlstentei si a aillngirii 1 I'. SR EN 13253:2001 . inrudite. etoda de or In IVI uale dill produse multistrat 0 ~ subterane 0 Standardele 247 . actiunea agen!ilor chimici . 3. irnpuse impuse pentru pentru utilizarea utilizarea marcate la tuneluri . SR EN 13255:2001 . ~i produse de drenaj si produse de 9.Geotextile impuse pentru utilizarea la constructii . 8. ar ea . 999 . i!e impuse la constructia de cai ferate 23.Geotextile a epruvetelor 246 * SR EN 964..Matenale plastice Det . de perforate statica (Incercare CBR) 21.Geotextile si prod use inrudite. . de determinate 20. sta~lere a foilor tlexibile di teri 1 . d' a presrum stabilite. 14. SR EN 13249:2001 . '" SR EN ISO 10321: 1999 ~ Geotextile. STAS 6139-86 . SR EN 13251 :2001 . Determinarea rezisten!ei la ST AS 403~~~. * SR EN 965'1999 PGresmnJ ~tabl!lte. Partea I' M etermmare a grosimii straturil .Materiale It'. Detenninarea ST AS a ~pere a trac!lUne 403011.Geotextile prin incercarea in sol * SR EN ISO 12236:2000 Metoda de ingropare lncercare ile ~i produse inrudite. eo~e~tJ!e ~I produse inrudite. 29. 2. ex I e ~l produse inrudite.I: 1999 . eterminarea 15 *SR aja . pentru utilizarea la constructii (cu exceptia cailor ferare si a asfaltului annat) SR EN 13250:2001 .Geotextile i rod • grosimii la presiuni stabilire P t 1 p ~~e I. pe~t~~ar~~i~~I.Geot til Determinare grosimii la " . di iduale di .Geotextile ~i produse inrudite.Geotextile sprijin 24. . unghiul~rii ~i semiluna _' Cauciue vulcanizar D termi . Determmarea densitiitii (rnasei 16.1999/CI :2000 .Materiale 1.G . Caracteristicile 28. Lucrari de hidroizolatii Dt I. ST AS pliicilor 7201-65 .n~dlte. e ermmarea rezrstente] la S CI epruvete Delft) . 5. 7.Geotextile si prod use inrudite. sr netesute. '"SR ISO 10319: 1999 ~ Geotextile. sfa~lere pe epruvets rni '( .n. atenale plastice D term i .Geotextile impuse pentru utilizarea (protectii de mal. impuse pentru utilizarea la constructia de canale SR EN 13256:2001 .ANEXA2 STANDARDE ROMANE I.Strahm mdlvlduale .79 . . Caracteristic de drumuri si a1te zone de tratic Caracteristic inrudite. (incercarea pri: C~d~.Constructi' "I' .~:~~eui~~n~lte. use inrudits de si impuse pentru utilizarea la constructia de rezervoare ~i baraje 27. * SR ENV ISO 12225 :2000 .:e ~antalo. etermmarea grosimii . e ermmarea rezlstentei la ST AS 633 _ l~ ma ena e plastice . CIVI e: mdustnale ~I agrozootehnice.Geotextil' ~i rod '. *SR EN 964 I. Caracteristicile Caracteristicile . eotextile ~I prod use J dit D masei pe unitatea de supraf tnru I e. p astrce. * SR EN 918:2000 . EN ISO 9863-2: 1999 . ennmarea rezistentei la 0 tractiune pentru imbinari/cusaturi prin metoda benzilor late 19.erml1lare~ Impenneabilitiitii ~. Vocabular Incercarea la tractiune a benzilor la late 18.Geotextile la depozite cu asterisc si constructii ~i produse de deseuri sunt preluate SR EN 13257:2001 inrudite. STAS 6127-87 _ oM' e . * SR ISO 10318: 1996 . solide prin traducere.i~ii pregiitire 12. ST AS 5886-68 .Geotextile. 9 80 . SR EN 13252:2001 inrudite. SR EN 13254:200 I .Produse Ie til D ' STAS 6143-85 P x ue. peree) 26. .Geotextile ~i produse si produse inrudite.CallClUc vi' sfasiere pe e u canrzat. Detenninare grosimii I '. Caracteristicile I I.Geotextile ~i produse impuse 22. inrudite. 17. TAS 2921-76 . Caracteristicile fundatii ~i structuri Caracteristicile Caracteristicile externe de din parnant. volumice) ~i a densiUitii relative as Ice. Determinarea masei foilor si impuse pentru utilizarea la sisteme 25.

lJ.IlJ... NO') ~<:"'! zzzz t:: u zz lJ.U w Z e.'" NN M....IlJ. :::l W W o 0:: o ~ a ~ l- II) 00 00 00 0000 ~~!!!(!l ...! " c: OJ . ...I ZZ z w Z NN N'" "IN -e .. "'''I 248 249 .. a ANEXAJ STANDARDEEUROPENE I.Iww ww o~ zz ww .

. '" o "' N tn 251 .'" '" 250 .

la gaze a D2122-98 Metoda de determinare a dimensiunilor conductelor din materiale termoplastice 10. 02136-94(1 ~98} Metode de testare pentru [esaturile impregnate incercarea la indoire la temperaturi scazute 24. 01505-98 Oeterminar~a densitatii materialelor gradientului de densitate 252 253 . 8. 4. 6. DI 042-01 a Metoda de determinare a modificiirilor dimensionale materialelor plastice in conditii de exploatare accelerata 01149-99 Oeterminarea degradani superficiala datorata ozonului 01203-94(1999)el plastice. 01204-94 Determinarea modificarilor dimensionale lineare a folii lor tennoplastice nerigide sau membranelor la temperaturi ridicate 01238-01 Oetenninarea indicelui de termoplastice prin extrudarea plastomericii 01388-96el topire prin materia le 01822-99 Metoda de determinate a energiei de impact necesare pentru a produce ruperea materialelor plastiee si a materialelor de etansare 01938-94 Metoda de determinare a rezistentei la propagarea une i fisuri a filmelor plastice si foliilor subtiri prin metoda sfasierii unice a 19. Determinarea pierderilor volatile din materialele metode cu carbune activ 5. 02102-96 Metoda de determinare a contractiei 01424-96 Metoda de determinarea rezistentei la sfasiere tesaturilor cu ajutorul aparatului eu pendul (Elme~dort) DJ 434-82(1998) Metoda de determinare a permeabilitii!ii filmelor si foliilor plastice fibre lor textile si racordurilor 9. I3 . 01593-99 Specificatii pentru foliile si rnembrane]e din PVC nerigide -ANEXA 4 STANDARDE ASTM I. D1790-99 Metode de testate prin impact a fragilitatii temperaturii a membranelor din material plastic 18. 22. utilizand materialelor ale 16. 01987-95 Metode de testare pentru colmatarea biologicii geotextilelor sau f ltrelor formate din pamant si geotextile 21.12. 01709-01 Metode de determinate plastice prin metoda sage!ii a rezistentei la impact a filmelor 2. D 1598-97 Metoda de determinare a timpului de cedare a conductelor din material plastic sub presiune interna constants 01004-94a Oetenninarea rezistenjel membranelor din material plastic la sta~ierea initiata a foliilor si 14. D 1435-99 Deteriorarea materialelor plastice datoritii expunerii la aer liber plastice prin tehnica 23. 02240-00 Masurarea rigiditatii cauciucului cu durornetrul _ 11. 01693-01 Metoda de testare pentru fisurarea dill actiunea factori lor de mediu a materialelor plastiee dill etilena 15. 7. D 1777 -96 Miisurarea grosimi i materialelor textile datorate 3_ plastice ~ fisurare 17. Metode de testare a rigiditii!1i fesaturilor a 20.

Intindere . 04595-86(200]) Determ inarea proprietatilor geotextilelor pe probe eu liitime mare de intindere a Determinarea efectelor temperaturii asupra stabilitatii 34.ll pentru conducts 40 .25.a~el e prOlectare hidrostatice de stlcla rasim temlOplastlce annate ell fibre 03773-90(l996)el [esute M d eta e de deteoninare 31. o e e etermmare a pro riets '1 . 0413-98 Metd dd . 04355-99 Metode de testare pentru degradarea geotextilelor datorata expunerii la razele ultraviolete si apa (aparate tip xenon -arc) 40. condllctelordin 38. 04533-91 (1996) Metode de determinate geotextilelor pe probe trapezoidale a rezistentei la sfasiere a 33. t . 02837-01 Met o d.. din materiale plastice' aze: e prOlectare pentru conducte D2992-01 Metod-a db' 0 lmere a b e . Metoda accelerata pentru realizarea in aer liber a incercarii de a materialelor plastice utilizand lumina solara 29. D4545-86( 1999) Procedeu pentru determinarea integritatii sudurilor realizatein labrici\ pentru imbinarea foilor flexibile de geomembrane 46.1 80. -.. 03774 . e enmnare a . programele '. D4594-96 geotextilelor 48. 04491-99a geotextilelor Metode 32. 45..i racordllrilor term 1 .adeziunea la straturi tlexibile p atl or matenalelor plastice 254 255 . materiale plastice prin i_a caractenstlcllor ncarcare ClI pJatane paralele 37.iere a constanta de tractillne) 0a esprcata (apararu] eu viteza 02412-96a Metoda de determinare .J e eonmare a rezistenlei rna ena elor plastice ell pendulul Izod concentrata 41.db' a Imere a b ae .d . 0226 I ·96 Metoda de d t . 04158-01 Ghid pentru determinarea rezistentei materialelor textile (abraziune uniforma) la abraziune a 26. D4439-01 Terminologie standard pentru geosintetice de determinate a permitivitiitii la apa a a 30. la impact a 39.lmll tesatunJor . 04364-94 deteriorate 28. 04437-99 Metode de detenni~are a int~gritii!ii sudurilor realizate pe santier pentru imbinarea foilor flexibile de geomembrane din polimeri 42. 02444-99 Metod. 0256-00 Metoda de d t . a rezistentel la impact op astrce cu ajutoni] unui berbec 02447-01 Spe T t" ..96 Metode de detemlinare masei p e l-t'" _.. urntatea de suprafala (greutatea) a 0412-98a Metoda de testare a . 43. . .. lesatunlor prin metoda Cll pr b. 04354-99 Procedeu pentru prelevare vederea testarii de probe din geosintetice III 27.d d a e etemlinare . condllcteJor .• d . termopJastice si a elast'l caucluclIlllJ vulcanizat omen or tennoplastice . CI Ica. . a lungimii materialelor 44.d .rezlstentei la sta.i 36. bazate pe diametrul teri ex enor di I" _ n po letdena. pent~ conducte si racardl!~i din _ . D3776-96 Oeterminarea tesaturilor 35. a a. 04551-96 Specificatii pentru membrane tlexibile din PVC folosite la rezervoare de apa 47.

04751-99aOetermlnaread 53. D5321-92( 1997) Oeterminarea coeticientuilli de frecare teren geosintetic sau geosintetic .i manipularea 66. Ia poansonare . 111 ~Ian p~ unitate de suprafata a geosinteticelor e~ea J itatu gradientului constant pnn metoda 51. uctivitatii hidraulice a materi I I poroase saturate utili izan d un permeametru cu pereti flexibili a e or 1 60. 04873-01 Ghid pentru identificarea ' depozitarea I '1 ru oun or de geosintetice si a probelor 56. 05322-98 Proceduri de imersie pentru evaluarea la lichide rezistentei chimice a geosinteticelor 67.'1 . geomembranelor :. I . D5397-99 Evaluarea rezistentei la fisurare din factori de mediu a geomembranelor din poliolefme utilizand incercarea la sarcina de tractiune constanta 69.s\:~:~e~etode .05261-92(1996) geotextilelor esc hideri aparente a pori lor geotexti lelor I em de evaluare a respectarii cerintelor impuse 64. D5493-93(1998) sarcina 72. _ 04716-0 I Metoda de incerca re pen t ru d etermmarea . cauciuc _ Efectullichidelor pne ap or matenalelor 52. D5262-97 Metoda de evaluare a comportarii lara [ncarcare norrnala. 05141-96(1999) Metode de determinare a eficj ente i de filtrare ~i a debitului printr-un geotextil utilizat pe ecran de retentie a turbiditatii utilizand pamantul din amplasament 62..1 produselor inrudite 55.. dill 61. rupere prin smulg .. a geosinteticelor la fluaj din tractiune. D5494-93( 1999) Oeterminarea rezistentei la poansonare a geomembrane lor prntejate si neprotej ate Cll geomembranelor p.geosintetic prin metoda forfecfiri i directe 54. 04632-91 (1996) Metode de testate .~t . . 05199-01 Masurarea grosimii norninale a geosinteticelor Determinarea masei pe unitatea de suprafata a 63. 65. .. bili ~ . 04833-00 Determinarea rezis t entei. .49. 05420-98a Metoda de determinate plane. t. rezistentei lb' geotextilelor ( h~ ti b . d nn meto a 58.1 a a ungiru geotextilelor 50. . D5l 0 I-? I Deterrninarea potentialului de colmatare geotextil . 0471-98el Metod e d e d eternunare a pro .84-96 Determinarea rezistentei realizate prin coasere sau termosuda.p . pentru ~eterm inarea rezistentei la ere :. 04886-88(1995) D e t ermmarea . _..e 57. rigide de materiale plastice D543-95(2001) plastice la reactivi 71. 048. ~e:~~:e8..pam an pnn metoda gradientului variabil a sistemului Determinarea permitivitiitii geotextilelor sub piramida 256 257 .. D5323-92(1999) Metode de determinare a modlllului deformatie de 2% pentru geomembranele din polietilena secant In geotextilelor 68. 04885-0] Oeterminarea probelor benzilor late rezistentei irnbinarilor a geotexti lelor ' :. a a raziune eu ar re a razrva sau metoda blocului) a 70. a rezistentei la impact a probelm Cll ajutorul metodei Gardner a rezistentei materia leIor Metode chimici de evaluare 59. D5084-90 Masura rea can ducti .

D5641-94(2001) vacuum 80. 05970·96 . debitului 89 D5887 99Metode de test are pen tru masurarea . 06072-96 masurarea .1 D5628-96 Metoda de determinare a rezistentei la impact a probelor plane. D'i884-01 Metode de testare pentru st~~iere a geomembranelor ranforsate detenninarea rezistentei [a M t de de testare pentru determinarea limp_ullil de 87. d fluid prin geomembrane pentru determinarea transportu UI e aplicatii specifice . geocompozitelor bentonitice pen t III controlul cali\~L\ii In etuva a geomembrane lor d e t enmna. de D5890-01 Metode de testate pentru 92. geocompozit bentonitic saturat folosind penneametru flexibili 90. D5567-94(2001) Metode de testare a coeficientului hidraulica (HeR) a sistemului terenigeotextil 76. groslmll. . urnflare a componentei argiloase dimtr-un geoc ompozit bentonitic . D570-98 Determinarea 81. D5818-95(2000) Metode de prelevare a probelor pentru evaluarea defectelor din instalare de geosintetice 94. 82. D5994-98 Metode pentru geomembrane texturate 97.. D5886-9 ( I . de lichid .73. Ghid pentru obtinerea pro bid or e geoc ompozit bentonitic e 258 259 . D5993-99 Metode d e les t are pentru geocompozitelor bentonitice 96. rezistentei de conductivitate a 86.. D5514-94(2001) Detenninarea rezistentei la poansonare geosinteticelor prin incercarea hidrostatica Ia scara mare 75. rigide de materiale plastice prin metoda sagetii Metode de control a sudurilor geornembranelor cu stocarea ~i transporrul 79. . geotextile I or d a t on·c e xpunerii In aer liber a masurarea masei unitare a 84.testare geocompozitelor bentonitice 91 pentru a dispersiei de negru de Ia intindere multiaxiala a Cll printr-un t pere. ti Ie realizate din poliolebne pnn : ducere a oxidarii la geoslllte Ice . 'rea indicelui .D5747-95a Ghid pentru geomembranelor la lichide evaluarea rezistentei chimice a 93 D5891-01 Metode de testare pen t ru . componenta argilcasa a unui geocompozit bentonitic Deteriorarea din 83. D5888·95 Metode de . D5819-99 Ghid pentru selectarea metodelor de testare evaluarea experimentala a durabilitati] geosinteticelor 85. D5820-95(2001)eI canal de aer pentru 95. . D5496-98 Metode de efectuare pe teren a incercarii la imersiune a geosinteticelor 74. D5721-95 Determinarea poliolefine absorbtiei de apa a materialelor imbatranirii plastice 05889-97 Metode de testare . D5885-97 ~ o~ . D56I7-99 Determinarea geosinteticelor 78. :~etoda terrnica diferentiala la Inalta preslllne 5 2001) Ghid pentru selectarea metodelor de testare pentru 88. D5596-94 Metoda de evaluare microscopies fum in geosinteticele poliolefine 77.. miezului line! Metode de testare pentru evaluarea sudurilor cu . pierderea.

. 06141-97 determinarea integritiiti i 111. geomembranelor bituminoase prefabncate Specificatii 11 6 . 120. ·06461-99 retentie a turbiditatii 117. geosintetice Metode de testare a rigiditatii saltelelor antierozionale rnierbate din 103. jupuire a geoconjpozitelor bentonitice intertesute . 06214-98 Metode de testare pentru determinarea integritiitii sudurilor realizate pe teren folosind metoda sudurii eu solvent 104. 114. D6496-99 Metode de testare pentru.testare pentru determinarea poansonare a geotextilelor ~i produselor inrudite rezistentei la tru determinarea comportarii 06454-99 Metode de testa~e ~ena saltelelor antierozionale termen scurt la· j compreslUn geosintetice Inierbate de incercare pe din D6455-99 Ghid pentru alegerea. 06574-00 Metode de testare pentru d e t ermmar ea transmisivitatii hidraulice (in plan) a geosinteticelor 121. 06389-99 la lichide . a 105. 06392-99 Metode de testare pentru realizate folosind metoda sudurilor geomembrane lor neranforsate sudurii term ice Ghid pentru selectarea. 118. 110. 06213-97 Iichide Ghid pentru evaluarea rezistentei chimice a geogrilelor la . c hiirm ice a geotextilelor 100. 06364-99 Metode de testare pentru detenninarea term en scurt la compresiune a geosinteticelor ] 07. meta d e Ior 115. 06365-99 Metode nedistructive pentru geomembranelor folosind testarea cu seiinteie 108. 06243-98 Metode de testare pentru detenninarea rezistentei la forfecare a unui geocompozit bentonitic folosind metoda forfeeiirii directe 106. 0638-01 plastice 109. 06241-99 Metode de .98. 06454-99 Ghid pentru analiza eomponentei argiloase geocompozit bentonitic pentru detenninarea compatibilitiilii la lichide a unui chimice pentru 102. 06088-97 margine 06102-97 Ghid pentru punerea in opera a drenurilor compozite de 99. . 06388-99 Iichide Oeterminarea propri~tatilor comportarii pe pentru materialele utilizate la ecrane de 06495-01 bentonitice Cerinte referitoare la incercarile pe geocompoziie testarea sudurilor .. Ghid pentru evaluarea rezrstentei . 119. 06434-99 geomembrane flexibile din polipropilena 113. d eterminare a rezistentei . m:to de Ior de testate 112. Ghid de instal are a geocompozitelor'bentonitiee . D6497-00 Ghid pentru conexiu~i mecanice elernente de traversare si structun la a Ie geomembranei ell de tractiune a materialelor Ghid' pentru evaluarea rezistentei chimice a georetelelor la . 06636-01 Metode de determinare geomembrane ranforsate a adeziunii dintre pliurile unei 260 261 . 06140-00 Metode de detenninare a adsorbtiei de asfalt a produselor utilizate la imbraeiiminti asfaltice pe intreaga latime 101..

lumina fluorescenta pentru expunerea la UV a materialelor nemeta Ice 137. 0792-00 Determinarea greutatii specifice (densitatii densitatii materialelor plastice prin disloeuire 132. D751-00 Metode de testare. trieotate circular utiJizate 128. 0746-98 Determinarea prin impact a sensibilitatii materialelor plastice si elastomerice la fragilizarea datorata temperaturii 130. 127. G155-00 ae 1 Procedura de utilizare expunerea materialelor nemetaliee a aparatului cu xenon pentru 124.122. D6638-01 Metode de testare pentru deterrninarea fortelor de legatura intregeosintetice folosite eu rol de ranforsare I?i bloeuri modulate de beton 06685-01 Ghid pentru alegerea metodelor de incercare a tesaturilor utilizate pentru beton D6693-0 I Metode de testare pentru deterrninarea rezistentei la intindere a geornembranelor neranforsate din polietilena I?i a geomembranelor flexibile din polipropilena D6706-01 Metode de testare pentru smulgere a geosintetieelor din pamant D6707-0 ISpecificatii pentru geotextile pentru drenaje de suprafata miisurarea rezistentei [a 135. G 154-00 Ghid pentru utilizarea aparatului euI . 0882-0] Metode de determinate foIiilor subtiri din material plastic a proprietatilor relative) si a cauciucului _ de intindere a 262 263 1 .a tesaturilor impregnate 131. F904-98 Metode de comparare a rezistentei .iegiitu~ilor sa~1 a adeziunii pliurilor pentru produsele laminate realizate din materiale flexibile 136.' 'E96-00 Metode de testate materia Ie pentru transmisia vaporilor de apa la 123. 126. D6637 -0 I Metode de testare pentru determinarea rezistentei intindere a geogrilelor pe 0 nervura sau pe mai multe nervuri la 134. 0814-98a Metoda de determinare a proprietatilor Transmisia de vapori de lichide volatile 133. 0696-98 Determinarea coeficientul de expansiune terrnica lineara a materialelor plastiee Intre -30°C si +30°C eu ajutorul dilatometrului 129. 125.

terenlgeotexttle geotextilelor . USA) (vezi la filtrare prin incercari de eurgere sau sistemelor Colmatarea biologics a geotextilelor (1987) (vezi ASTM D1987) ASTM D5617) OM5 (a) Incercarea la tractiune constanta a rasinilor poliolefine (NCTL) sau a geomembranelor( 1992) (vezi ASTM D5397) GM5(b) Incercarea NCTL intr-un singur punct a rasinilor poliolefine sau a geomembranelor GM5(c) Incercarea la tractiune constants a sudurilor D5493) ~~3 Deteri.' . rezrstentei . 4 Permitivitatea geotextilelor sub sarcina (1991) (vezi ASTM la fluaj din tractiune a geotextilelor (1992) (vezi geomernbranelor poliolefine GM6 Incercarea eu canal cu aer sub presiune pentru sudurile dub le ale geomembranelor GM7 Tratarea accelerata chimice OM8 Masurarea grosimii miezului geomembranelor GM9 Sud area geomembranelor pe timp friguros Geocompozite bentonltlce argiloase a geocornpozitului beutonitice texturate a benzilor de sudura prin metoda fuziunii ASTM D~ig2)fneercarea OT6 Smulgerea geotextilelor .rea geotextile~or prin expunere In aer liber . GT7 Determinarea rezistentei geotextilelor de proiectare pe termen 1 ung a GT8 Filtrarea fractiunilor fine utilizand filtrele din geotextile GeogrUe GGI Rez!stenta la intindere a nervurilor geogrilelor GG2 Rezistenta nodurilor geogrilelor (vezi AS~~36~2~n2~ercarea (vezi AS~~3~~2j:.rcarea la fiuaj din tractiune a geogrilelor rigide (1991) GCL! Masurarea umflarii componentei bentonitic OCL2 Permeabilitatea Geocompozite geocompozitelor la fiuaj din tractiune a geogrilelor flexibile (I 991) . de proiectare . (GEOSYNTHETIC RESEARCH INSTITUTE. rezis t enteii d e proiectare pe term en lung a pe termen lung a GG4(a) Deterrninarea geogrilelor rigide OG4(b) Deterrninarea geogrilelor flexibile GG5 Metoda de incercare a geogrilelor la smulgere Georetele GN1 Comportarea la cornpresiune a georetelelor GCI Incercarea cornbinata de curgere prin miezuri drenante GC2 Debitul de curgere sub sarcina printr-un dren fitil OC3 Eficienta drenurilor fitil GC4 Comportarea la compresiune a drenurilor de margine prefabricate si a drenurilor plane GC5 Sistemul antierozionale pentru protectia impotriva erOZllLl111 prin impactul picaturilor de ploaie si a transportului de sedimente GC6 Sisternul antierozionale pentru canale de curgere cu v iteza mare 264 265 .ra.ANEXA 5 Geomembrane GMI OM2 OM3 OM4 Controlul Grosimea Incercarea Incercarea sudurilor prin metoda ultrasonics de acoperire pentru mobilizarea ancorarii la poansonare hidrostatica la scara mare tridirnensionala la tractiune a geomembranelor PROCEDURIGRI Geotextile pe terrne~~~:erfonnantele OT2.o.

.

..~.. .:..•.t..:..:~ ...' .. ~. 269 ..:. : •.-.:oc.::c..:.::.~.•....•.._~:..::"::..c..-.-:'_..:::....:.. .~nta la d~gradari provocate de'!EN •factorii de mediu 'i:: la degradare chimicalENV ·l:~~..:..:=: dEN ISO 122361 ."".:..~LL~~.... :::::.:.~.:. •....::..:n:n . .:...:~. j :. _....: .r ..:.:.:.•.....:..::..'::''':''~~'''.....·::.~"I". ..:.'.~~:i~~::.::'.··..::.~.:.::~~ •.::::::..·~.".. c 918! A ~ I"'.::::.''''''. :..:..·::·:::·::.'. ..:.·.:..:~.....-..::::.::._.::::::..::.:....'.c..'' ...a.:.c~. .:..:::.:....::. i l1 ..::::......c.•...:: -2 ..:::"c..:.''':..~c. .:. ~~N ISO 10319l ! R~~i'~~~'~i'a'~~~i~i~'i~bi~i~il~r'~._ ~..."'..c .::·. .~:.:..::. ::.::::::.:::.:..:.....":.:.::c.c...:... ... .::..:.:c."..c.:..::.. ::.:. : ::'.:::.i'g:..~· ' ' ' ICI :r::·::. .iTit·~t~~··~p~i·i~·p·i~~·~·~~~·i·······JENfs·O··iJO·58············!:········:··· '" ...::...:.~i.:.. .:.. ...'..:.:::.~:.. :\ .. ...:..C":o:...~ '...:..:..::::. ...... ~Rezistenta A: Sj ~ ....:::.E·N·"iso·:1·2·95·7~·i·.•.c..._:__:-~::__:~'-.:..:.~....:...::::.':_:__:-:-:__:~'-:-:...2) !E~[S..:::::::::::::.:... ..te.·:..:·'..c:.::::..:..• ~..are..::::::.... ':...:..Caracteristicl necesare pentr" f"netia de separan:~ Caracteristici impuse pe tipuri de func1ii Legends: H: impus A: relevant in toate conditiile de utilizare S: relevant In anumite con'ditii de utilizare : II:.[Penetrare statica (CBR test) Caracterlsticl Decesare pentru functia de tlltrare ~.: .~.....:•• L~_AO.:::..·:.::.. ..."..~~:i~~~~~.: .~.:.:.~':'':.':_':.::.::::.=:.:~ ...t'~~....':''_:_:'_:'_:'_:_..:..LO..~~.~~~~:..~~~.::.:•.._L~LO_L~L~U_L~LO. '...ii(CBR.::..:::.."::.:!EN'iso"j'o3.::.:.. :.:: .-:...:.'... • ~ezi·st.~.:..._:'':':_:'':'_..: : .'..:•• ::.:...:. : : : : :..:::....::: :1···· "'' ' ~.::.:".::...::. 9}6-·······::~.."::~c.:::...:.:.c:. •• F •.::.~.:.-...:.. ::.:.. Rezistenta la perforare dinamica!EN : (incercare de impact cu conul)i '.: •.. :: .:..·~~~i·l~·~·~·····~···"····~·····~::'·~······-~·.":"::H:. :.•..•.".~: .'. ~:~l .::~:.. ..' " 13438i 12447 12225 :!Degradarea in tirnpul instaliirii1ENV .~~::..~....i:»: .: ip. _-..:'''':'''~.:::::::::::.:.:::::::..::: .dad.·::·::~··'····:::::..:...[~ .··::..-_L il~e~~tr..::. •..•..:._L_.. ..~ ~ : :. ·• ~.". L~ • . ::::.:.'...·.. :: ....: . ::...-.test)1).:.::.:r~ .•..::."'l : '.c.. f...:..e. r ~ !:~ .:::..:::.::.:.....:••:...::..::'._ .. .~ ......-.•..::··::.c .. H 1 :!Ai:~~~:i~~~::i~:i.....::.•. ..... .:.:.::::.. :..are.~..~'~..:... ·i .:.::...:.-..::.:.. .::.c.•.:::::::.. ••• LO_LO__ ~.:..:":~:. . ... ISO 10321 1EN sudunlor..._.::::.~..-•:.:.::~::.. 1 !i·~~~~l.. ::~.._~~..:.....::....:.c.:.. : ~!Rezistenta la degradarea microbiologica.~.:::::......... : sudurilor : ~~ ..~:.:::...: .::::.l::··:··:·:·:·~·::.::.. d.()12~36 ·~[-~~-1I ·1 -••• ·_•• LO••••.:.::.-:.:.•. ":':":':"':"':':':':":':":':':':':'~:":'':':. :(..:.::..~ .~.:.: .::: .-..''':"-~:. :.:.::.: .::"":.:.:.::~..r R.::.....::..:.:.:. : .=.·.[Rezistenta la tractiune 2) ."..:. .' ~...:.•.._:_~':.....IRezis~enta la tractiune a imbinarilor si .~~~~~·~..""'=r.:....re.. '.·.'....ls..p :..•••••• _ _. 1 :r.\~..:.'..:: ..".:::.:.:..:~. ·.:~.-.::::.: .•.-".~..~:i:~i:~~..'.I''':":...::..:.C ar.·:..~:.c.:~: •.":~::... :'.:..:.~.."::::..::..:..._~.~~.!.•.:: .~.. :...:::.~L • •• .:....c:.::. .:.' S! Decesare pentr" ("Detla d~ armar~ ""'~" irw''''Y~~'~-car~~i~~i~ti~i''''--'''-~ '_""] rMri.•.':.. . ..:..1 •.: ~ : .Ebl Caracterlstiel · ..1.'-:' ''':.:.:.::.:... ~ l j ' :I...••..•:.::.:.::'. r".[p~·~·~·~h.. ::•..: '.:: .: ~ (.:. •.:~.:: ::.:=c.....'~:':.:.......::::::::::..L~~~.~ . ••.:....:~.~.::~..:...'.• i .::..::..t.::::. i Rezistenta la tractiunelEN '1··::·::··::·::·:··::··::·::·:::....·....-::::....·::. .:.st~tic.~. J....: ~~~.:.:' ....C"i"·'·':':_c.:.•..·..:::::.:Hi~. : Alungirea la incarcarea maxima JEN ISO 10319 1 A' .....~...::.: ..c..: i l' s ISO 10722-1j A ..:..::~ ..::.t.. ..:.::.:.~.:.~ ISO 103 J 9 '.::.. c.:. S H ........

: ·[·~·::~·:·...:..~~~~~~:'~ •••••••••••••••••••..'...:..:..·.~f~.[ ..:.H·········· ' ...:. .:. I.:. .~:~.." ... rl.~~.:.:.~.".:'.''' ISO 11058 :1 A ii s...:... :jCaracteristici de frecare1p....:...... .:.:·:.-...: Caractertsticl .: :...•..j A lRezistenta la degradarea chirnica :lENV 12447 ) ~.·'~ti'~i.".~~~'i~it''''':·":..f' .: .:. .::.~..._:. :.:.:. .~.~t~····..!._~._:·~-:.....: : ::.._:.- - : ·~············ . ..:: ...""""...'.:..-:': :. N ._~.....~i~g~iI..:. ...:.: ...:......":.: .'..: ::......".~': :.._~::~....~.~:...:··..:.~~.:..~~~.:.:::..... ". 'lDurabilitate .: .: ::-.••••••••• ![••. .._~~: ~~..". _ - .:.:...- .'.:2.c. ••• ·"···"i :.: ...... ~~:...rEN 918 H 11 ~~~ :~~ i~:_:_~ ~.rENV~i'2447~·_·NN~ __M...... ... JI~~..:~:."] ~ 270 ~:.::.•.. :::.i j ...·.: :~~..::.:.-.•-.:.:..[ : W'ncercare de impact cu conul) ..:.:-: : . :.:..:·~~.~~:d.:.~:.:-~..~~::::::.:.-~. :-~::~... ....:.c.:...~..··!I·._:. .:.._.:.:. ~ ~:~..:.:.' :~.:..... . ~sudurilor' ISO 10321 S .r .-:.:. .:. J..:...._. ..-:: :: ~: .: ':.:..:.. • ~:.~~~.~:. :1 A .:. < ...c. ••••••••••••••••• :jEN 918 :' .·:. n~cesar~ p~ntru functia df: drenai .~~~.: ·:1 271 ...:.:":.:. .i~£~.~~:....··c.....:ii Caract~rlsticl ifactorii de mediu ·jEN 13438 iiRezistent3 la degradare chimica·· ...~:. .c..:.=~c...:.: ::._~: . ....~:·....~.-~: ~.~~:.: :._~.:..~ 'IRezistenta la degradari provocate de • factorii de mediu ~f:.c...-.!~~~n .~~~:.-.~:~Jt=::·:':~:~':::~: .. J Caracterlstlci necesare pentru functia de protectie· .:~:..::. •••••••••• .:..c... ~·-··...~~~.:....••...:-:_. .cc::.... ......._-... .:.:.:.. ~~ ~ :.:..!f:~'~'~~::JI .~[~:...:::.:.:.:::::#~~d..·:.:__:_:._~.~c~c."....•..::cc.:.::.:·i~' t~·~~t.:." ...:-..~':"..T"-··"·'·S~·~·-"'~::: :....c...I~:~..:..:. :i(i?cercare de impact cu conul):EN • ' •• _A • .~:~~·i·~~·'~~~·.:.:.. -.:....c...-.:...c.. :: ~~ .:..: ...iiMetuda de testare] :lanexa B ..::·~·:....~ •••••••••••••••••• ....:~ . ••• ~••• I ••• ~••• ..~: :.~:.~~·~· ~··¥·.:::-:: .....~~:~~s~t:d~~l."""".••••• ··~'i..:":..··~.:...r~~~..~:.ri·b·i-~i~ii·~~ ._~ f:: ~.~i.c.....:.~.fi~~j~rJf::!=~~:~:-~1 'rEN .:-:..•..':::'::.. : .~..:.c.~ .~~'~...~ : ISO 12957-1:1 A ~j : <..I. .._..~:."".i~ ':::..~~~~~~.: ...~..·· .....:.•.~c.:.:.:.-..} .~.:.'~~'. .:..:l."...f~~~~~~~~~~~~::~~~~~:~·{~'~~~i~:~·E~i§:~~~if:~ij~~::E~·~~~:·~~'::::..:..::J.~~~~:~~~~j~~~O~7~~.c.c..":.c...-.._.~:..~:.:.....1~~i~~~..... .: :....::.I.!~E~~{.. Prutectie :. •.........·~:..~.:._~~....:~ '1·" H: .''':... ."..~.·.~...:.::~~)lff..c...:..:...'..:wiOOI89055 :..~~i~t~..~~ ..'T:...~t~~t~:\..~...:.l~~~~ ••••.j fEN 13438 ...:..: :..:... .: ... ::...~t~~·t.:.~:...'=~.'..:...:. .::·....·'·:'··'····'V~·~. ~ •• ~ ••••• ": ..:-: :::.:..cc.:e·· jPermeabilitatea :~plan:EN i!~~~~l~~\~i:..:."~:. ...:·:.. H : • i!contatt'cuogeo'menibr~na :: li~~.~ (..i ....::. ) ....:.". ....:::::..rR~~.. - - - .:.:.:."'.:. '1 H •• ..::.:': ••••• : :I'~~'~. :..-...~ :~. .~:. :....::"·"'''''''''.~'~~~t~'.)i".: L a: . ~ ..:.••.:.:.:...:.. i· .~.m~~......~~~:~·i..:.-:...:..~..': ...• : apei perpendicular pe T ·······································r···········..