CAPITOLUL I REFERINŢE PRIVIND CONTRACTELE DE CONSTRUCŢII CONFORM IAS 11 « CONTRACTE DE CONSTRUCŢII »

Contabilitatea contractelor de construţii în situaţiile financiare ale contractorilor fac obiectul normei contabile internţionale IAS 11,,Contractele de construcţii”. Acest standard se aplică pentru determinarea veniturilor, a cheltuielilor și a producției în curs de execuție la contractorii de lucrări de construcții, construcții civile, construcții de nave si aeronave etc. Obiectivul IAS 11 este de a descrie tratamentul contabil pentru veniturile și costurile aferente contractelor de construcții. De regulă, un contract de construţii se desfășoară pe mai multe exerciţii financiare. Astfel, problema prioritară în contabilizarea unui contract de construţii constă în alocarea veniturilor și cheltuielilor contractuale în acele perioade contabile în care activitatea a fost derulată. IAS 11 definește un contract de construcții ca fiind un contract negociat în mod particular pentru construirea unui activ sau a unui complex de active care se află într-o strânsă interrelație sau interdependență în ceea ce privește proiectarea , tehnologia și funcționarea sau scopul ori utilizarea lor finală. IAS 11 lărgește aria definiților incluzând și contractele pentru acordarea de servicii care sunt legate în mod direct de construcţia activului, respectiv contractele pentru distrugerea sau restaurarea activelor, precum şi refacerea mediului după demolarea activelor. Conform standardului IAS 11, trebuie făcută distincția între două mari tipuri de contracte: -contractele cu preț fix care sunt acele contracte pentru care constructorul a agreat să primească un preț contractual fix sau o rată fixă pe unitatea construită sau pe obiectiv, contract care în unele cazuri cuprinde clauze de escaladare a prețului;
-contractele

„cost plus”

care

sunt

acele

contracte în cadrul cărora constructorului i se

rambursează cheltuielile definite în contract ca acceptabile plus o cotă procentuală de profit aplicată acestor cheltuieli sau un onorariu fix. De asemenea, contractele mai pot fi combinate sau segmentate: 1

-Segmentarea contractelor („spargerea” unui contract de construcție în mai multe contracte ce pot fi evaluate independent) poate avea loc dacă pentru o serie de active s-au facut oferte separate pentru fiecare activ și aceste oferte au fost negociate separat, iar cheltuielile și veniturile aferente fiecarui activ pot fi identificate separat. -Combinarea contractelor are loc atunci când contractele sunt negociate ca un pachet unitar și se derulează concomitent. Un contract de construcţii poate fi negociat în vederea construirii unui singur activ (de ex;clădire, pod, baraj,vas,etc) sau în vederea construirii unui număr de active aflate într-o strânsă interdependanţă cu privire la proiectare, tehnologie și funcţionare (de ex:construirea unei rafinării), Cerinţele normei contabile internationale IAS 11 sunt de regulă aplicate în mod separat fiecărui contract de construcţii. Totuşi există situaţii în care este necesar să se grupeze două sau mai multe contracte sau să se segmenteze un contract. Atunci când un contract acoperă un număr mare de active construirea fiecărui activ trebuie tratată ca un contract separat de construcţii în situaţia în care : • • au fost prezentate oferte separate pentru fiecare activ; fiecare activ a fost supus unei negocieri separate ,iar antreprenorul și beneficiarul au fost capabili să accepte sau să respingă acea parte a contractului aferentă fiecărui activ; • costurile şi veniturile aferente fiecărui activ pot fi identificate. Un grup de contracte fie că au un singur beneficiar sau mai mulţi , trebuie trataţi ca un contract separat de construcţii atunci când : • • • grupul de contracte este negociat într-un singur pachet; contractele sunt atât de interrelaționale între ele încât sunt în fond partea unui singur proiect cu o marjă globală a profitului; contractele se desfăşoară simultan sau într-o secvenţă continuă. Un contract poate furniza construirea unui activ conex la la alegerea beneficiarului sau poate fi modificat astfel încât să includă construirea unui activ conex.Construirea unui activ conex trebuie tratată ca și contract separat de construcție atunci când : • activul diferă în mod semnificativ ca proiectare , tehnologie sau funcționare de activul sau activele care cad sub incidența contractului inițial; 2

prețul activului este negociat fără a se ține cont de prețul contractului inițial.

In situaţia grupării a două sau mai multe contracte separate , veniturile sunt generate iar costurile sunt suportate uniform de-a lungul perioadei în care se desfăşoară lucrările aferente contractelor de construcţie combinate . Profitul aferent contractului se va recunoaşte atunci când rezultatul contractului poate fi estimat credibil şi satisface criteriile prezentate mai jos . Utilizarea metodei procentului de definitivare a contractului înseamnă că situaţiile financiare prezintă fondul economic al tranzacţiilor şi evenimentelor înregistrate de o întreprindere mai clar şi mai rapid decât situaţiile financiare care amână recunoaşterea veniturilor şi profitului până la finalizarea contractului.

3

CAPITOLUL II STABILIREA REZULTATULUI ÎN CAZUL CONTRACTELOR DE CONSTRUCŢII

2.1 Definirea şi delimitarea cheltuielilor în cazul contractelor de construcţii

Costurile contractuale sunt definite în conformitate cu paragrafele 16-21 din norma IAS 11. Costurile contractuale vor trebui să cuprindă: - costurile directe aferente contractului în cauză cum ar fi:
-manopera

directă pe șantier, inclusiv pentru coordonarea șantierului;

-costurile

materialelor utilizate pentru realizarea construcției; instalației tehnice și a echipamentului folosit pentru realizarea activului sau

-amortizarea

activelor stipulate în contractul de construcții, cheltuielile de transport al acestora, chiria aferenta acestora;
-reparatii,

garantarea lucrărilor, probele de verificare si validare a lucrărilor și

materialelor ;.
- costurile legate de activitatea contractuală în general, şi care se pot aloca contractului (de ex: costurile cu asigurările, costurile indirecte de construcţie).

- costurile indirecte se vor aloca unor contracte specifice, utilizându-se metode sistematice si raţionale1. Drept exemplu, putem avea în vedere alocările pe baza costurilor cu manopera directă, a numărului de ore de muncă directă şi a costurilor materialelor. Contractorii care au ales tratamentul contabil alternative permis IAS 23 ,,Costurile îndatorării” vor trebui să includă în costurile contractuale acele costuri ale îndatorării ce sunt
1

Nicolaescu C., Gomoi B., „Noţiuni fundamentale de contabilitate”, Ed. Mirton, Timişoara, 2006

4

11.resurse consumate pentru executarea contractului în scopul obţinerii unui venit şi care urmează a fi recuperate de beneficiar (I. paragraful 19).valoarea materialelor lucrărilor de construcţii-montaj. Sunt exluse din costurile unui contract de construcţii acele costuri care nu sunt atribuibile activităţii contractului (de ex:costurile generale de administraţie pentru care rambursarea nu se specifică în contract.A. 11. costurile de cercetare si de dezvoltare pentru care rambursarea nu este prevăzută în contract. costurile de vânzare. d) alte consumuri contractuale recuperate de beneficiar conform condiţiilor contractului.alocabile contractelor de construţii. deprecierea acelor utilaje . construcţiilor şi pieselor care constituie baza obiectelor în curs de construcţie sau sunt componente necesare la executarea .valoarea materialelor. instalații și echipamente care sunt folosite pentru realizarea contractului analizat). construcţiilor şi pieselor consumate sau distruse în timpul probelor.A. b) consumurile indirecte de producţie. Consumuri contractuale .S. În componenţa consumurilor contractuale se includ: a) consumurile directe. Consumuri directe . .consumuri aferente nemijlocit executării lucrărilor în baza unui contract concret şi incluse direct în costul acestora (I. .valoarea materialelor auxiliare necesare la executarea lucrărilor de construcţii-montaj pentru asigurarea unui proces tehnologic normal. c) consumurile contractuale generale. paragraful 5). Consumurile directe cuprind: a) consumurile de materiale utilizate în procesul executării contractului: . 5 de construcţie consumate.S.

. salariilor tarifare şi ale funcţiei conform formelor şi sistemelor de salarizare aplicate la întreprindere. de toate tipurile utilizat la executarea lucrărilor de construcţii. .S.salariile pentru munca prestată efectiv calculate în baza tarifelor.) consumată la executarea lucrărilor de construcţii-montaj. inclusiv pentru economisirea consumurilor. 2 "Stocurile de mărfuri şi materiale". termică. frig etc. 17 "Contabilitatea . . b) consumurile privind retribuirea muncii personalului de producţie (muncitorilor) care execută nemijlocit lucrări prevăzute de contract: .aer comprimat.premiile pentru rezultatele obţinute.valoarea combustibilului resurse materiale. combustibilului etc. aerului comprimat şi altor tipuri de consumate se determină în conformitate cu I. .A. . energiei electrice.plăţile cu caracter compensatoriu determinate de regimul lucrărilor şi condiţiile muncii. aburilor. 6 contabilizată în conformitate cu I.valoarea producţiei eliberate salariaţilor sub formă de salarizare în natură. d) plata pentru arenda mijloacelor fixe şi închirierea utilajului utilizate nemijlocit la executarea unui contract concret arendei (chiriei)". precum şi pentru transformarea şi transmiterea energiei cumpărate pînă la locul de consum al acesteia. consumurile pentru producţia energiei de toate tipurile în cazul producerii acesteia de către însăşi organizaţia de antrepriză. Valoarea materialelor de construcţie.S. apei.A.valoarea energiei cumpărate de toate tipurile (electrică. producerea energiei electrice. efectuate în conformitate cu legislaţia în vigoare.. c) contribuţiile la asigurările sociale din salariile calculate personalului de producţie.plata concediilor legale şi suplimentare în conformitate cu legislaţia în vigoare.

poligoanelor. sălilor pentru cazane de fiert oficiilor de pe lîngă obiecte. 7 . prezentate. pentru reparaţia curentă a clădirilor mobile de tip container tehnico-materiale provizorii. articole. mecanisme şi utilaj) utilizate nemijlocit la executarea unui contract concret. precum şi executarea lucrărilor cu garanţie. i) consumurile aferente acţiunilor şi reclamaţiilor prezentate şi recunoscute de beneficiari.N. standurilor. staţiilor provizorii.C. scărilor. g) uzura şi consumurile privind fabricarea.e) uzura şi consumurile aferente întreţinerii şi exploatării mijloacelor fixe (maşini de construcţie. întreţinerea. amenajărilor provizorii pentru depozitelor materiale. f) consumurile aferente proiectării şi asistenţei tehnice ce ţin nemijlocit de un contract concret şi care includ retribuirea muncii salariaţilor din grupele de proiectare şi deviz şi grupele de proiectare a executării lucrărilor cu contribuţiile la asigurările sociale. instalaţiilor şi utilajului . 23 "Consumurile privind împrumuturile ". transferarea demontarea construcţiilor speciale şi provizorii. inclusive consumurile aferente creării rezervei pentru deservirea cu garanţie. j) dobînzile şi alte consumuri aferente creditelor şi împrumuturilor utilizate pentru executarea lucrărilor de antrepriză capitalizate în conformitate cu S. instalaţiilor pentru pregătirea terenurilor. construcţii. apa. birourilor. laboratoarelor. scărilor duble. achitarea serviciilor prestate de organizaţiile de proiectări privind întocmirea proiectelor de executare a lucrărilor. consumurile băilor cu duş.În cazul cînd beneficiarii nu recunosc reclamaţiile respective se constată ca cheltuieli ale perioadei. reparaţia. plata pentru arendă şi folosirea clădirilor uzura şi consumurile demontabile. platformelor. magaziilor pentru şefii de şantier şi maiştri. construcţiilor speciale şi dispozitivelor de tehnică a securităţii. speciale permanente reconstruite şi existente pentru nevoile de producţie ale construcţiei. h) consumurile prevăzute în deviz pentru introducerea corectărilor în proiect. pardoselelor. garajelor.echipamentelor şi construcţiilor provizorii ale clădirilor şi construcţiilor speciale permanente reconstruite pentru deservirea lucrătorilor de la construcţii.

precum şi piesele de schimb pentru maşinile. l) alte consumuri directe aferente nemijlocit unui contract concret (consumuri pentru lucrări geodezice efectuate la executarea lucrărilor de antrepriză.) (I. Consumuri indirecte de producţie .S. mecanismelor şi utilajelor de cîteva contracte determinată conform I.S. diverse adaosuri.A. dar care nu pot fi incluse direct în consumurile contractuale ale unui contract concret (I. 17 deservesc 8 .consumuri aferente întreţinerii şi exploatării maşinilor. mecanismele şi utilajele de construcţie (maşiniştilor. paragraful 20). cu contribuţiile corespunzătoare la asigurările sociale. mecanisme şi utilaje se reflectă suma rezervelor create). consumurile pentru întreţinerea pazei incendiare şi consumurile aferente invenţiilor şi raţionalizărilor.A. mecanismelor şi utilajelor de construcţie. d) plata de arendă construcţie arendate care "Contabilitatea arendei (chiriei)".A. combustibilul. Consumurile indirecte de producţie cuprind: a) consumurile privind retribuirea muncii. b) consumurile şi materialele auxiliare privind (de energia electrică. consumurile pentru amenajarea şi întreţinerea şantierelor de construcţie. consumurile pentru proiectarea executării lucrărilor. c) uzura maşinilor. paragraful 21).A. care deservesc cîteva contracte determinată în conformitate cu I. consumurile pentru pregătirea obiectelor de construcţie pentru a fi puse în funcţiune etc. lubrifianţii exploatare).S 11.S.k) amortizarea activelor nemateriale utilizate nemijlocit în procesul executării unui contract concret determinată conform I.S. carburanţii. pentru folosirea maşinilor. 11. diagnosticarea şi efectuarea tuturor tipurilor de reparaţie a maşinilor. 13 "Contabilitatea activelor nemateriale". care includ salariile de bază şi suplimentare.A. e) consumurile privind deservirea tehnică. mecanicilor şi altor specialişti în domeniul dirijării şi deservirii maşinilor şi mecanismelor). 16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung". motoriştilor. sporuri şi premii plătite salariaţilor care exploatează şi deservesc maşinile. mecanismelor şi utilajelor de construcţie (în cazul creării rezervelor pentru reparaţia unor astfel de maşini. mecanismelor şi utilajelor de construcţie care deservesc cîteva contracte în cursul perioadei de gestiune. mecanismele şi utilajele de construcţie.

care nu pot fi incluse direct în consumurile contractuale ale unui contract concret (I.S.A. organizarea de construcţie încheiat. conform nomenclatorului unic al articolelor aprobat de întreprinderea-antreprenor.A.. paragraful 23). La sfîrşitul fiecărei perioade de gestiune consumurile contractuale generale efective acumulate se repartizează în două etape3: a) la prima etapă consumurile contractuale generale efective se repartizează între costul lucrărilor de antrepriză executate şi cheltuielile perioadei. 11. Consumuri contractuale generale .. Consumurile indirecte de producţie ce depăşesc suma acestora recuperată de beneficiar conform condiţiilor prevăzute de contract se trec la cheltuielile perioadei. paragraful 22). Universităţii „Aurel Vlaicu” Arad. inclusiv valoarea materialelor utilizate pentru întreţinerea acestora şi salariile muncitorilor.A. „Contabilitate financiară aprofundată”. Metoda de repartizare a consumurilor indirecte de producţie aleasă trebuie să fie reflectată în politica de contabilitate a întreprinderii-antreprenor2. deservirea contractuali. I.S. care deservesc cîteva contracte (I.A. Iacob M. 2005 3 Nicolaescu C. Ed. Mirton. precum şi alte consumuri cu character contractual general recuperate de beneficiar în conformitate cu contractul generale în conformitate cu I.de conducere şi economic. În acest scop mărimea totală a consumurilor contractuale generale efective se compară cu suma care urmează a fi 2 Întreprinderea-antreprenor stabileşte de sine stătător componenţa consumurilor contractuale Cernuşcă L.S 11. Consumurile indirecte de producţie efective se repartizează la sfîrşitul fiecărei perioade de gestiune pe contracte concrete şi alte direcţii proporţional cu numărul de schimburimaşină (ore-maşină) lucrate de fiecare grup (tip) de maşini. .S. mecanismelor utilajelor de construcţie. mecanisme şi utilaje de construcţie sau prin altă metodă acceptată de întreprinderea-antreprenor (I. 11.f) consumurile privind întreţinerea căilor ferate cu şine şi fără şine. g) alte consumuri aferente întreţinerii şi exploatării maşinilor. 2007 9 .consumuri aferente gestionării. paragraful 24). Acestea cuprind consumurile privind întreţinerea salariaţilor personalului administrativ . „Politici contabile în accepţiunea standardelor internaţionale IAS-IFRS” Ed. În decursul perioadei de gestiune consumurile contractuale generale se contabilizează ca şi cheltuielile perioadei pe un cont al contabilităţii de gestiune. 11. paragraful 25. Timişoara. şi lucrărilor pe şantierele de construcţie. organizării şi deservirii contractului pe întreprindere în ansamblu şi pe sectoarele separate ale producţiei de bază.

toate consumurile contractuale generale efective se trec la cheltuielile perioadei. În acest caz trebuie să se ţină cont de principiul prudenţei. paragraful 27).A. În cazul cînd antreprenorul execută lucrări în baza mai multor contracte şi suma consumurilor contractuale generale efective în cursul perioadei de gestiune este mai mică decît consumurile contractuale generale recuperate de beneficiari în componenţa volumului lucrărilor executate efectiv în baza tuturor contractelor. Consumurile contractuale generale se includ în costul contractelor în limita sumelor care urmează a fi recuperate de beneficiari .C. iar sumele ce depăşesc această limită se trec la cheltuielile perioadei (I. repartizarea acestora pe contracte concrete se efectuează proporţional cu suma consumurilor contractuale generale recuperate de beneficiari în componenţa volumului lucrărilor executate efectiv în baza contractelor concrete. b) în cea de-a doua etapă suma consumurilor contractuale generale care urmează a fi inclusă în costul lucrărilor de antrepriză serepartizează între contracte separate. Recunoaşterea cheltuielilor în cazul contractelor de construcţii este un subiect abordat şi de legislaţia contabilă românească4 Alte consumuri contractului contractuale recuperate de neincluse beneficiar conform condiţiilor .A. paragraful 26 (a)). antreprenorul efectuează construcţia simultan în baza cîtorva contracte. Aceste consumuri cuprind: 4 OMFP 1752/2005 privind reglementările contabile romaneşti conforme cu directivele europene şi OMFP 2374/2007 pentru completarea şi modificarea OMFP 1752 10 . Modul de repartizare a consumurilor contractuale generale trebuie reflectat în politica de contabilitate a întreprinderii-antreprenor. iar datoriile şi cheltuielile . 11. Dacă antreprenorul nu execută în perioada de gestiune lucrări de antrepriză.S. însă. conform căruia în condiţii de incertitudini este necesar să se respecte măsuri de precauţie. consumurile contractuale generale se repartizează pe contracte separate în limita sumelor care urmează a fi recuperate de beneficiari (I.recuperată de beneficiari pe bază cumulativă (cu total cumulativ) de la începutul perioadei de gestiune. fără nici o repartizare.N. consumurile contractuale generale se includ în costul acestui contract în suma totală. pentru ca activele şi veniturile să nu fie supraevaluate. 11.consumuri contractuale în articolele specificate mai sus şi recuperate de beneficiar peste valoarea lucrărilor prevăzute de contract (S. dacă antreprenorul execută lucrări de construcţie numai în baza unui singur contract. Dacă.S. 11. În acest caz. paragraful 26 (b)).subevaluate.

pînă la locul de lucru şi înapoi şi de la locul.S. Până la încheierea contractului consumurile corespunzătoare se contabilizează ca cheltuieli anticipate curente. Consumurile contractuale includ consumurile ce ţin de încheierea contractului. precum şi consumurile privind exploatarea şi întreţinerea orăşelului în care locuiesc şi alte consumuri prevăzute de legislaţia în vigoare. g) alte consumuri recuperate de beneficiar în conformitate cu actele legislative (normative) în vigoare şi condiţiile contractelor.a) consumurile privind transportarea salariaţilor la locul de lucru tur-retur în direcţiile care nu sînt deservite de transportul public de pasageri.A. e) consumurile aferente plăţii recompensei pentru vechime în muncă (inclusiv contribuţiile la asigurările sociale şi asistenţa socială) sau sumele rezervelor create în aceste scopuri. precum şi consumurile aferente contractului începînd terminarea lui (I. b) consumurile legate de caracterul mobil şi ambulant al muncii la redislocarea întreprinderii în altă localitate. d) consumurile privind organizarea măsurilor speciale de asigurare a condiţiilor normale de muncă. unde ei se adună. inclusiv transportarea salariaţilor de la sediul întreprinderii sau punctul. f) consumurile aferente delegării salariaţilor pentru executarea lucrărilor de construcţii-montaj şi speciale conform normelor stabilite de legislaţie. Consumurile aferente în cazul cînd: a) acestea au fost suportate în cursul anului de gestiune în care a fost încheiat contractul. unde locuiesc. inclusiv retribuirea muncii personalului care efectuează transportarea cu contribuţiile la asigurările sociale şi valoarea materialelor consumate (combustibil. 11. b) mărimea lor poate fi determinată cu certitudine. Dacă contractul se încheie în acelaşi an de gestiune. în cazul cînd este necesară deplasarea de la sediul întreprinderii pînă la locul executării lucrărilor. consumurile 11 încheierii contractului se includ în consumurile contractuale cu data încheierii contractului pînă la . piese de schimb). c) consumurile suplimentare aferente executării lucrărilor prin metoda de prestare a muncii prin detaşare. pînă la locul de lucru şi înapoi. paragraful 28).

Bucureşti. sunt capabile de a fi măsurate în mod credibil. 2005 12 . j)alte cheltuieli care nu țin de activitatea contractuală și/sau consumuri nerecuperabile de către beneficiari.penalitățile. Ed. g)cheltuieli comerciale privind publicitatea .se constată de antreprenor ca cheltuieli ale perioadei(I. e)cheltuielile de judecată . suportă cheltuieli ce nu țin de activitatea contractuală și/sau consumuri nerecuperabile de beneficiari. b)cheltuielile privind lucrările de cercetări științifice și de proiectare –experimentare. recuperarea cărora nu este prevăzută în contract .2 Definirea şi delimitarea veniturilor în cazul contractelor de construcţii Veniturile contractuale sunt definite in conformitate cu paragrafele 11-15 din IAS115. f)sporurile la salariile angajaților întreprinderii stabilite de legislația în vigoare în cazul pierderii temporare a capacității de muncă . Irecson. precum și taxa pe valoarea adăugată și accizele nerecuperabile . Hennie von Greuning “Standarde Intenaţionale de Raportare Financiară”. 11 . c)uzura mijloacelor fixe care staționează și nu sunt utilizate la executarea lucrarilor aferente contractului în cauză . 2.Astfel de cheltuieli (consumuri) nu se repartizează între contracte separate . în afară de cheltuieli contractuale . h)pierderile din staționări .S. în limita sumei probabil a fi obţinută ca venit.paragraful 31) și cuprind : a)cheltuieli generale și administrative. despăgubirile . modificările în lucrările contractuale. În procesul executării contractelor antreprenorul. care nu se recuperează conform contractului .specificate se includ în componenţa consumurilor contractuale prin decontarea lor uniformă în cursul acestui an de gestiune. i)amenzile. revendicările și plăţile de stimulare. Veniturile contractuale trebuie să cuprindă: 5 valoarea iniţială a veniturilor convenite în contract. d)impozitele și taxele în conformitate cu legislația în vigoare(cu excepția impozitului pe venit).A.

paragraful5)6.Trebuie. Bucureşti. de asemenea . d) alte venituri cuvenite de la beneficiar conform condiţiilor contractului. 6 Hennie von Greuning “Standarde Intenaţionale de Raportare Financiară”. Ed. b) venitul rezultat din modificări şi reclamaţii. Venitul contractual reprezintă un aflux global de avantaje economice în cursul perioadei de gestiune apărute în procesul executării contractelor de construcţie sub formă de majorare a activelor sau micşorare a datoriilor care generează creşterea capitalului propriu. Venitul contractual trebuie să fie evaluat la valoarea justă a plății primite sau care poate fi primită. 11.A. Plăţile de stimulare reprezintă acele sume suplimentare pe care contractorul este îndreptăţit să le primească în situaţia în care standardele de performanţă specificate sunt atinse sau depăşite (de ex: o plată suplimentară acordată antreprenorului pentru finalizarea în avans a lucrărilor).De aceea evaluările făcute de antreprenor trebuie revizuite pe măsură ce apar evenimente noi și incertitudinile sunt rezolvate.întârzierile ocazionate de beneficiar. c) venitul sub formă de plăţi de stimulare. Irecson.A. 2005 13 . 11.Modificările în lucrările contractuale reprezintă ordine de schimbare date de către beneficiar ( de ex:modificări în specificaţiile sau proiectarea activului si modificări în durata contractului). Venitul contractual cuprinde (I. paragraful 9): a) suma iniţială a venitului convenită în contract. erorile în specificaţie sau proiectare sau modificările constatate). Revendicările reprezintă sume pe care antrepenorul încearcă să le colecteze de la beneficiar sau de la un terţ drept despagubire pentru costurile neincluse in preţul contractului (de ex. O astfel de modificare contractuală poate avea ca efect diminuarea sau cresterea venitului contractual.S. Aceste sume se vor include în veniturile contractuale în situaţia în care contractul se găseşte într-un stadium destul de avansat pentru a se considera ca standardele de performanţă specificate vor fi atinse sau depăşite şi când valoarea acestor plăţi stimulative poate fi evaluate în mod fiabil.S. reținut faptul că evaluarea venitului contractual este afectată de multitudinea incertitudinilor care depind de profilul evenimentelor ulterioare. în afară de majorările peseama aporturilor proprietarilor întreprinderii (I.

suma pe care antreprenorul intenţionează să o perceapă de la beneficiar pentru recuperarea consumurilor contractuale neincluse în valoarea contractului (I.A. Suma venitului cînd: a) reclamaţiile sînt recunoscute de beneficiar sau percepute de către judecată.suma venitului stipulată în contract la încheierea acestuia între antreprenor şi beneficiar (I. b) mărimea unui astfel de venit poate fi determinată cu certitudine (I.A. rezultat din reclamaţii se include în venitul contractual în cazul rezultat din modificări se include în venitul contractual în cazul 7 Cernuşcă L. cum ar fi modificarea volumului lucrărilor planificate pentru a fi executate în baza contractului. Concomitent trebuie să fie constatate şi consumurile contractuale aferente modificărilor.A. Dacă condiţiile specificate nu se îndeplinesc. 2005 14 .S. introducerea modificărilor în proiectul obiectului în curs (modificarea design-ului. paragraful 10). reclamaţiilor şi/sau plăţilor de stimulare7. Reclamaţiile pot fi o consecinţă. Suma venitului cînd: a) beneficiarul şi antreprenorul au convenit asupra modificării. venitul corespunzător nu se constată. a erorilor comise de beneficiar în specificaţii sau în proiect şi modificările litigioase în lucrările prevăzute de contract.A. 11.paragraful 5). Venit rezultat din modificări .S.S. „Politici contabile în accepţiunea standardelor internaţionale IAS-IFRS” Ed. în termenele executării contractului etc.) în specificaţii. 11. iar consumurile aferente reclamaţiei suportate efectiv se constată de antreprenor ca cheltuieli ale perioadei. În procesul executării contractului suma iniţială a venitului contractual poate fi modificată ca rezultat al modificărilor. Modificările pot conduce atît la micşorarea. cît şi la majorarea sumei iniţiale a venitului contractual.A.S.Suma iniţială a venitului contractual . Venit rezultat din reclamaţii . finisarea cu de construcţie alte materiale etc. paragraful 11). 11. paragraful 12). paragraful 5). precum şi a încălcării condiţiilor contractului de către beneficiar. Universităţii „Aurel Vlaicu” Arad. 11.S.venit care rezultă din modificarea condiţiilor contractului iniţial conform acordului dintre antreprenor şi beneficiar (I. de exemplu. b) mărimea venitului dat poate fi determinată cu certitudine (I.11.

b) suma lor este negociată de beneficiar şi antreprenor (I.În cazul cînd beneficiarul nu recunoaşte reclamaţia prezentată. de exemplu. taxa pe valoarea adăugată.S. 2005 15 . construcţiilor speciale provizorii neincluse în lista de titluri şi utilajului în procesul executării contractului sau la terminarea lui. Infomega. 11. „Contabilitatea financiară – o abordare europeană şi internaţională”. Venitul din reclamaţiile înaintate de antreprenor şi recunoscute de persoanele terţe (nu de beneficiari) este constatat de antreprenor nu ca venit contractual. Ed. Plăţile de stimulare pot fi stabilite în procente din valoarea contractului sau sub formă de sumă fixă şi se includ în venitul contractual în cazul cînd: a) acestea pot fi determinate cu certitudine.sume suplimentare cuvenite antreprenorului şi plătite lui de beneficiar în cazul respectării condiţiilor contractului (I. ci ca alte venituri operaţionale. Bucureşti. 8 baza condiţiilor contractului în calitate de recuperare a altor consumuri directe ce depăşesc valoarea contractului.S.paragraful 14).A. calitatea înaltă a lucrărilor executate. accizele. iar consumurile efective aferente reclamaţiei se constată ca cheltuieli ale perioadei.A.paragraful 13). b) sînt respectate condiţiile stipulate în contract (I. Feleagă N. reducerea consumurilor sau pentru alte rezultate stipulate în contract. 11.. 11. 11. ci se raportează la alte venituri operaţionale. Astfel de venituri nu se includ în venitul contractual. paragraful 5).S. venitul din vanzarea materialelor extrase în procesul construcţiei. încasărileobţinute de antreprenor la însărcinarea terţilor din vînzarea mărfurilor (producţiei) acestora. paragraful 15). de exemplu. Alte venituri cuvenite de la beneficiar conform condiţiilor contractului . Plăţi de stimulare .A. Astfel de sume nu reprezintă un avantaj economic al întreprinderii-antreprenor şi nu influenţează asupra capitalului propriu al acesteia (I.S. pentru finalizarea anticipată a contractului. Acestea se includ în Feleagă L. Antreprenorul poate să obţină şi alte venituri aferente executării contractului.A.sume cuvenite antreprenorului de la beneficiar în venitul contractual în cazul cînd8: a) pot fi determinate cu certitudine. venitul care rezultă din aceasta nu se constată de antreprenor. de exemplu. În venitul contractual nu se includ sumele încasate în numele terţilor.

18 "Venitul". alte active şi/sau servicii) venitul contractual se măsoară în felul următor: a) schimbul cu servicii identice. valori materiale şi mărfuri.C. active nemateriale.A. n/30 zile. Dacă valoarea venală a activelor primite în schimb contractului. . paragrafele 8-15.A. adică cu lucrări de construcţii cu aceeaşi valoare. Lucrările de construcţii se execută în conformitate cu condiţiile convenite în contract în cursul unei sau a mai multor perioade de gestiune.0. paragraful 16).Venitul contractual se măsoară la valoarea venală a recompensei primite sau care urmează a fi primită cu scăderea reducerilor şi rabaturilor acordate de antreprenor (S. hartii de valoare. În cazul efectuării decontărilor prin acordarea altor active (servicii) (beneficiarul poate să acorde antreprenorului în calitate de plată mijloace fixe.S. adică în curs de 30 zile din ziua primirii documentelor de plată beneficiarul trebuie să se achite în mărimea valorii venale integrale. b) schimbul cu mărfuri şi servicii neidentice se tratează ca tranzacţie care generează venit. 11. veniturile şi cheltuielile contractuale se 16 au apărut. nu se consideră tranzacţie care generează venit. 11.8/10.S.N.Valoarea venală a activelor primite în schimb poate să coincidă sau nu cu valoarea coincide cu valoarea contractului. În astfel de cazuri valoarea venală se determină în conformitate cu I.3 Constatarea şi măsurarea cheltuielilor şi veniturilor contractuale Veniturile şi cheltuielile contractuale se constată în baza metodei specializării exerciţiilor în acea perioadă de gestiune. În cazul efectuării decontărilor contra mijloace băneşti. iar în cazul achitării în curs de 10 zile antreprenorul acordă beneficiarului reduceri în mărime de 0. Măsurarea venitului contractual depinde de modul de efectuare a decontărilor între beneficiar şi antreprenor. 2. un astfel de schimb se consideră schimb total. în care acestea încasării sau paragraful 32). venitul contractual se măsoară cu suma mijloacelor băneşti primite sau care urmează a fi primite. Dacă lucrările contractuale încep şi se termină în aceeaşi perioadă de gestiune.8% din valoarea contractului (fără TVA). indiferent de momentul plăţii mijloacelor băneşti ori a altei forme de compensare (I.

A.constată la terminarea contractului în cauză. Venitul contractual pe etapele executării contractului se constată la sfîrşitul fiecărei perioade de gestiune şi se determină prin una din următoarele metode (I. Consumurile contractuale se contabilizează de antreprenor cu total cumulativ de la începutul executării contractului pînă la terminarea lui.în baza raportului procentual dintre consumurile contractuale suportate efectiv la o anumită dată raportată şi suma totală a consumurilor de deviz prevăzute de contract.A. . Astfel. Plăţile intermediare şi avansurile primite de antreprenor nu se constată ca venit pînă la încheierea integrală a lucrărilor aferente contractului. b) este posibilă determinarea cu certitudine a veniturilor şi cheltuielilor contractuale.S. Ed. 11. 11. 2006 17 . iar veniturile .în baza gradului de finalizare a volumului fizic al lucrărilor prevăzute de contract. Rezultatul executării contractului mixt poate fi determinat cu certitudine în cazul respectării condiţiilor enumerate mai sus referitoare la contractele cu preţ fix şi în regie. paragraful 33).S.S. După terminarea contractului cheltuielile contractuale se constată în suma consumurilor contractuale suportate efectiv. Modul de determinare a rezultatului executării contractului de construcţie depinde de tipul contractului9. paragraful 35).în baza volumului lucrărilor executate efectiv care este confirmat de beneficiar. Mirton. 11. paragraful 37): .. rezultatul executării contractului cu preţ fix poate fi determinat cu certitudine în cazul cînd: a) este posibilă determinarea cu certitudine a sumei totale a venitului contractual. 9 Nicolaescu C. 11. Rezultatul execuţiei contractului în regie (cost plus) poate fi determinat cu certitudine în cazul cînd: a) există o certitudine întemeiată că avantajele economice (profitul) aferente contractului vor (va) fi obţinute (obţinut) de antreprenor. „Noţiuni fundamentale de contabilitate”. Gomoi B. d) consumurile contractuale suportate efectiv pot fi determinate exact. .A.S.A. indiferent de faptul dacă acesta se recuperează de beneficiar sau nu (I. Timişoara.. b) există o certitudine întemeiată că avantajele economice (profitul) aferente contractului vor fi obţinute de antreprenor.în suma prevăzută de contract (I. paragraful 34). estimate cu certitudine şi comparate cu normele de deviz (I. c) consumurile privind finalizarea lucrărilor contractuale şi procentul de executare a contractului la data întocmirii rapoartelor financiare pot fi determinate cu certitudine.

Determinarea venitului contractual în baza raportului procentual consumurilor de deviz prevăzute de contract. pornind de la procentul de executare a contractului. CECCAR. dacă aceste materiale nu au fost pregătite în mod special pentru contract. dar neutilizate încă în procesul executării lucrărilor contractuale. Ed.11 paragraful 39).x 100. În acest caz venitul se constată. 2002 18 . dintre consumurile contractuale suportate efectiv la o anumită dată raportată şi suma totală a Metoda în cauză se aplică. determină în felul următor: Consumuri contractuale suportate efectiv Procentul a contractului la data raportată Suma totală a consumurilor contractuale de deviz Consumurile contractuale suportate efectiv la data raportată se compun din consumurile aferente încheierii contractului incluse în consumurile contractuale.Valoarea acestor materiale se constată ca activ şi se reflectă în activul bilanţului contabil. b) valoarea materialelor care au fost livrate pe şantierul de construcţie sau amplasate separat pentru folosirea ulterioară. pentru determinarea venitului contractual aferent contractelor cu preţ fix. În componenţa consumurilor contractuale nu se includ consumurile aferente activităţii contractuale viitoare. de exemplu: a) plata de arendă transferată în avans pentru arenda utilajului de construcţie şi poliţele de asigurare achitate în cazul asigurării salariaţilor care sînt tratate în momentul întocmirii rapoartelor financiare ca cheltuieli anticipate. care reflectă partea contractului executat la data raportată şi se 10 Duţescu A.A. – Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate. precum şi consumurile suportate de la începutul executării contractului pînă la data raportată10. c) plăţile efectuate în avans subantreprenorilor pînă la începutul executării lucrărilor prevăzute de subcontract etc(I.S. de regulă. Suma venitului contractual constatat în perioada de gestiune curentă se determină în modul următor: de executare = --------------------------------------------.

cheltuielile contractuale se determină şi se constată la suma consumurilor suportate în procesul executării contractului. . exclusiv cea curentă. a unui etaj dintr-un bloc sau a scheletului (carcasei) clădirii de producţie. cît şi pentru cele de regie. de regulă. există calcule exacte ale valorii contractului sau a unor elemente constructive distincte ale acestuia. pornind de la volumul lucrărilor executate efectiv la data raportată şi procentul profitului prevăzut de contract.rezultatul financiar (profit/pierdere) al executării contractului se determină ca diferenţa dintre sumele veniturilor şi cheltuielilor contractuale constatate. La utilizarea modul următor: . În acest caz 19 metodei examinate sumele constatate ale veniturilor. La utilizarea acestei metode modul de determinare a mărimii venitului contractual depinde de tipul contractului. În cazul contractelor cu preţ fix.la suma consumurilor contractuale suportate efectiv şi recompensei suplimentare prevăzute. a valorii unui obiect. Astfel. iar în cazul unui contract în regie (cost plus) . inclusiv celei curente. O astfel de metodă se aplică atît pentru contractele cu preţ fix. şi suma venitului constatată în perioadele de gestiune precedente. Determinarea venitului contractual în baza volumului lucrărilor executate efectiv.a) procentul de executare a contractului se înmulţeşte cu valoarea iniţială a contractului (ţinînd cont de modificările ei ulterioare) perioadelor precedente. inclusiv în cea curentă. de exemplu. cheltuielilor şi profitului (pierderilor) contractuale se determină pe perioadele de gestiune corespunzătoare în şi astfel se calculează venitul aferent tuturor . Aplicarea metodei în cauză prevede calcularea venitului contractual prin înmulţirea procentului de finalizare a volumului fizic al lucrărilor de antrepriză cu valoarea contractului sau a elementelor constructive distincte ale acestuia. b) din venitul calculat în conformitate cu lit. a) din prezentul paragraf se scade suma venitului constatat în perioadele de gestiune precedente.mărimea venitului contractual se determină ca diferenţa dintre suma totală a venitului constatat în toate perioadele de gestiune. exclusiv cea curentă. . care este confirmat de beneficiar. Determinarea venitului contractual în baza gradului de finalizare a volumului fizic al lucrărilor prevăzut de contract. în cazul unui contract cu preţ fix venitul se constată.

A. iar consumurile contractuale suportate se reflectă ca activ în componența lucrărilor contractuale în curs de execuție până la efectuarea tuturor procedurilor necesare prevăzute de legislația în vigoare(I. venitul contractual nu se constată.S. Dacă rezultatul executării unui contract de construcţie nu poate fi determinat cu certitudine și antreprenorul nu are o certitudine întemeiată că consumurile contractuale suportate vor fi recuperate de beneficiar. Dacă rezultatul executării unui contract de construcţie nu poate fi determinat cu certitudine .11 paragraful 40). procentul de finalizare a volumului fizic al lucrărilor și suma recompensei suplimentare prevăzute. b) finalizarea cărora depinde de actele legislative sau rezultatele procesului judiciar civil neterminat.A. 20 . paragraful 38). Veniturile contractuale nu se recunosc în baza plăților intermediare și avansurilor primite de antreprenor de la beneficiari în procesul executării lucrărilor de antrepriză(I. Mărimea totală a venitului contractual constatată în perioada de gestiune se compune din sumele veniturilor calculate pe fiecare element constructiv al contractului.S.S.A.11 paragraful 44) .S.venitul contractual se constată numai în mărimea consumurilor contractuale efectuate în cazul existenței unei certitudini întemeiate că acestea vor fi recuperate de benefiaciari(I.venitul contractual poate fi determinat.A. ţinînd cont de procentul de finalizare a volumului fizic al unor lucrări de construcţie sau al elementelor constructive distincte ale unui contract. Cheltuielile contractuale se constată la suma consumurilor contractuale care corespund volumului lucrărilor executate predate de antreprenor şi confirmate de beneficiar. Consumurile care nu este posibil să fie recuperate şi trebuie să fie recunoscute ca cheltuieli ale perioadei reprezintă consumuri aferente contractelor: a) care au o forţă de acţiune în justiţie incompletă. În cazul unui contract în regie venitul contractual se determină pornind de la suma consumurilor efective. În cazul dat venitul contractual se determină prin înmulţirea procentului de finalizare a volumului fizic al fiecărui element constructiv al contractului (al unor lucrări de construcţie distincte) cu valoarea lui (lor). adică o legitimitate dubioasă.11 paragraful 43). iar partea rămasă a consumurilor contractuale se reflectă ca activ în componenţa producţiei în curs de execuţie aferentă contractului (I.

S. 18 "Venitul" şi I. întrucît aceste evenimente se referă la diferite perioade de gestiune. Irecson.S.A. suma neprimită sau suma. recuperarea căreia devine imposibilă. În cazul cînd există incertitudini în privinţa încasării sumei constatate şi incluse în venitul contractual. antreprenorul atribuie suma corespunzătoare la majorarea cheltuielilor perioadei sau o trece în contul rezervei create anterior în aceste scopuri. să-l schimbe sau să-l transmită gratuit unor terţe persoane. Dacă obiectul în curs de execuţie trece în proprietatea antreprenorului de comun acord cu beneficiarul sau în baza deciziei judiciare. astfel de consumuri se constată ca cheltuieli ale perioadei11. Ed.c) aferente proprietăţii care urmează a fi confiscată sau expropriată. Dacă antreprenorul a folosit toate posibilităţile de recuperare a consumurilor contractuale suportate. iar veniturile şi cheltuielile aferente se evaluează şi se constată conform I. În cazul apariţiei creanţei dubioase a beneficiarului. Astfel de operaţiuni se tratează ca vînzare a activelor. se constată ca cheltuieli şi nu ca ajustare a venitului contractual. antreprenorul poate să-l vîndă. Bucureşti.ghid practic”.A. 3 "Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii". d) pe care antreprenorul nu este capabil să le finalizeze sau nupoate să îndeplinească angajamente de altă natură. 2005 21 . în funcţie de metoda aleasă. 11 Hennie van Greuning „Standardele Internaţionale de raportare financiară.

22 .

Se pornește de la premise ca în cadrul unui contract la un preț fix. Stadiul de execuție al lucrărilor se determină de regulă. contractorul cu experiență în decursul unei perioade de timp poate să evalueze cu exactitate veniturile contractuale.1 Metode de contabilizare a contractelor de construcţii Problema care se pune în cazul unui contract pe termen lung constă în alegerea metodei de contabilitate. Această metoda este cunoscută sub denumirea de metoda procentului de definitivare. Nu este exclusă și utilizarea altor metode. cheltuielile contractuale și stadiul de execuție al lucrărilor.1 Metoda procentului de definitivare Norma contabilă internațională IAS 11 precizează la paragraful 22 că . în funcție de raportul dintre costurile perioadei suportate până la data examinată și costul total estimat.CAPITOLUL III ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII CONTRACTELOR DE CONSTRUCŢII 3.atunci când rezultatul unui contract de construcții poate fi estimat în mod credibil. respective cheltuieli în funcție de stadiul de execuție al contractului la data bilanțului”. dar și asupra profitului preconizat la închiderea lucrărilor aferente contractului de construcții. consturile și veniturile contractuale trebuie recunoscute ca venituri. este necesară revizuirea continuă a estimărilor odată cu avansarea lucrărilor. -metoda contractului finalizat. 23 .1. O pierdere preconizată va trebui imediat angajată. 3.. fiind permisă de IAS 11. În cadrul acestei metode au loc estimari asupra veniturilor contractuale. Practica și normele internaționale pun în evidență două metode de contabilizare a contractelor pe termen lung : -metoda procentului de definitivare. Dar aceasta nu înseamnă că estimările inițiale nu au fost corecte. cheltuielilor contractuale totale. cum ar fi stadiile asupra muncii prestate sau procentajul fizic al muncii prestate estimările sunt inerent nesigure și ca urmare. Estimarea rezultatului contractului cu preț fix este credibilă în situația în care: evaluarea venitului total s-a realizat în mod credibil.

Estimarea rezultatului contractului cost plus este credibilă atunci când următoarele condiții sunt indeplinite: este posibil ca beneficiile economice aferente contractului întreprindere. Mirton. costurile contractuale pot fi identificate și evaluate chiar dacă nu sunt rambursabile. . costurile legate de un contract pot fi identificate și credibil evaluate.1. Metoda are la bază conceptul conform căruia lucrările aferente unui contract de construcţii reprezintă un transfer al dreptului de proprietate care are loc la o dată cu avansarea lucrărilor . Ed. Prin metoda contractului finalizat stocul de lucrări figurează la costul de producţie al lucrărilor realizate (diminuat cu facturile intermediare) în timp ce . I. „Contabilitate financiară aprofundată”. Ca urmare..2 Metoda contractului finalizat Metoda contractului finalizat are la bază faptul că rezultatul se contabilizează integral doar la data finalizării contractului . Metoda aleasă exercită o influenţă asupra evaluării lucrărilor în curs la închiderea exerciţiului . rezultatul se repartizează pe perioade de derulare a contractului în funcție de gradul de avansare a lucrărilor de construcție. să fie generate de 12 Nicolaescu C. 3. Timişoara. contabilizarea lucrărilor de construcție se realizează pe măsura evoluției acestora12. metodă ce nu este permisă de IAS 11 .- exista posibilitatea ca beneficiile economice asociate contractului să fie generate de către întreprindere.. prin aplicarea procentului de definitivare valoarea stocului încorporează o parte din beneficiu . Conform metodei procentului de definitivare. Situaţiile financiare realizează o amânare a recunoaşterii veniturilor şi rezultatelor până în momentul în care are loc definitivarea contractului . costurile contractuale necesare definitivării contractului sunt evaluate în mod credibil. veniturile sau cheltuielile nefiind înregistrate până la această dată . Situaţiile financiare vor reda mai clar şi mai fidel tranzacţiile şi evenimentele care au loc în cursul derulării lucrărilor referitoare la un contract de construcţii . 2007 24 . proporţională cu lucrările realizate. în așa fel încât acestea să fie comparate cu estimările recente. Iacob M.

N+213.000/950..N costul producției în curs de execuție este în sumă de 450.000-lei – 950.550. Feleagă N. Exercițiul N: La 01.000-lei = 600. Prețul contractului estimat este în sumă de 1. Bucureşti. 3.06.2 Înregistrarea în contabilitate a contractelor de construcţii O întreprindere de construcții construiește un activ imobilizat î n trei ani.000 lei.550. Semnarea contractului s-a realizat la data de 01. „Contabilitatea financiară – o abordare europeană şi internaţională”. Infomega.000-lei Stadiul fizic al contractului: 30% = 450.03. iar costul de producție estimat este în sumă de 950. 2005 25 .12.000 x x x = 711 Variația stocurilor 630.000-lei În vederea simplificării calculelor.Prin această metodă un contract pe termen lung este contabilizat utilizându-se oricare din următoarele metode : metoda avansării sau metoda terminării lucrărilor . La 31.000 Feleagă L. Rezultatul = 1.03. iar activul va fi livrat la 15.N.000-lei.000 *100 A.N are loc semnarea contractului. Ed. nu se vor lua în considerare incidentele pe linia TVA-ului.Metoda procentului de definitivare a) Colectarea cheltuielilor în cursul exercițiului N 6XX Cheltuieli după natura = % 3xx Conturi de stocuri 4xx Conturi de terți 5xx Conturi de trezorerie b) Înregistrarea lucrărilor în curs de execuție la sfârșitul exercițiului N : 322 Lucrări și servicii 13 450.

Metoda contractului finalizat a) Colectarea cheltuielilor în cursul exercițiului N 6XX Cheltuieli după natură = % 3xx Conturi de stocuri 4xx Conturi de terți 5xx Conturi de trezorerie b) Înregistrarea lucrărilor în curs de execuție la sfârșitul exercițiului N : 332 Lucrări și servicii În curs de execuție Exercitiul N + 1 La 01.150.05.N + 1.12.500.12.000-lei Stadiu fizic al contractului : 50% = 455.000-lei – 650. N + 1 prețul estimat al contractului este în sumă de 2.000/650.000 x x 450.000 + 180.12.000-lei B.000-lei iar costul total de producție reestimat este în sumă de 650.000 Conturi curente la bănci Clienți creditori = 711 Variația stocurilor 450.000 X 30% = 180.150.000) Rezultatul aferent exercițiului N =600.Metoda procentului de definitivare a) Încasarea avansului de la clienți 5121 = 419 225.În curs de execuție (450.000-lei = 1.000-lei Costul producției în curs de execuție la 31.000 * 100 A.000-lei Rezultatul = 2. N + 1 este în sumă de 455.000 x b) Colectarea cheltuielilor în cursul exercițiului N 26 . La 31.000-lei.N +1 are loc încasarea unui avans de la clienți în sumă de 225. La 31.

6XX Cheltuieli după natura = % 3xx Conturi de stocuri 4xx Conturi de terți 5xx Conturi de trezorerie 200.000 x x x c) Înregistrarea lucrărilor în curs de execuție la sfârșitul exercițiului N : 322 Lucrări și servicii În curs de execuție Rezultatul aferent exercițiului N + 1=50% * 1.180.000 e) Colectarea cheltuielilor în cursul exercițiului N .500.000 x x 200.Metoda contractului finalizat d) Încasarea avansului de la clienți 5121 = 419 225.000.000-lei B.000 Conturi curente la bănci 6XX Cheltuieli după natura = Clienți creditori % 3xx Conturi de stocuri 4xx Conturi de terti 5xx Conturi de trezorerie f) Înregistrarea ajustărilor lucrărilor în curs de execuție 332 Lucrări și servicii = 711 Variația stocurilor 27 200.000 x = 711 Variația stocurilor 800.000 =570.

000 -225.000 x e) Descărcarea gestiunii de lucrările facturate .000-lei Rezultatul = 2.500. Costul de producție reestimat este de 1.Metoda procentului de definitivare a) Colectarea cheltuielilor în cursul exercițiului N 6XX Cheltuieli după natura = % 3xx Conturi de stocuri 4xx Conturi de terți 5xx Conturi de trezorerie b) Înregistrarea ajustărilor lucrărilor în curs de execuție 332 Lucrări și servicii În curs de execuție Rezultatul aferent exercițiului N+2=1.100.000 = 711 Variația stocurilor 1.000 x x 605.500.000-lei – 1.500.N+2 prețul contractului (preț de factură) este în sumă de 2.000)= 495.000 Venituri din lucrări executate și servicii prestate d) Diminuarea creanței asupra clienților pentru avansul încasat de la aceștia 4111 Clienți 711 Variația stocurilor = = 419 Clienți creditori 332 Lucrări și servicii 28 2.000-lei.000-(180.000 c) Facturarea lucrărilor de construcții 4111 Clienți = 704 2.06.În curs de execuție Exercițiul N+2 La 15.500.245.245.255.000+570.000-lei A.255.000-lei =1.

000 x 29 .În curs de execuție B .500.255.Metoda contractului finalizat f) Colectarea cheltuielilor în cursul exercițiului N 6XX Cheltuieli după natura = % 3xx Conturi de stocuri 4xx Conturi de terți 5xx Conturi de trezorerie g) Înregistrarea ajustărilor lucrărilor în curs de execuție 332 Lucrări și servicii În curs de execuție h) Facturarea lucrărilor de construcții 4111 Clienți = 704 2.000 Venituri din lucrările executate și servicii prestate i) Diminuarea creanței asupra clienților pentru avansul încasat de la aceștia 4111 711 Variația stocurilor = = 419 332 Lucrări și servicii În curs de execuție -225.000 j) Descărcarea gestiunii de lucrările facturate = 711 Variația stocurilor 605.000 1.000 x x 605.

cod CAEN 4120. Arad. 4. str. Administrarea firmei se face tot de către cei doi asociați. iar activitate principală este „lucrări de construcţii. lichidarea societăţii aprobă primirea de noi membrii asociați aprobă indemnizația membrilor consiliului de conducere hotărăște urmărirea administratorilor pentru daunele aduse societății și desemnează persoana care va executa aceasta .600 acțiuni a câte 20 RON fiecare. Conducerea societăţii este asigurată de cei doi acţionari principali care decid asupra activităţii acesteia şi au următoarele atribuţii : • • • • • • • • adoptă actul constitutiv .000 RON divizat în 4. Forma de organizare juridică a societăţii este de societate comercială pe acțiuni. regulamentul de ordine interior . Petru Rareș.CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ PRIVIND ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII LA FIRMA DE CONSTRUCŢII S. dizolvarea . pe care le va putea presta. prin aportul în numerar a doi asociați . după caz. hotărăşte asupra profitului societăţii comerciale analizează gestiunea societăţii şi distribuirea dividendelor sau imputarea pierderilor aprobă modificarea capitalului social şi stabilirea de noi contribuţii la acesta aprobă fuziunea .C „TEHNODOMUS” S. domeniul principal de activitate al firmei este „construcţii” .1 Prezentarea S.A. din acelaşi domeniu sau din domenii înrudite. Conform Actului constitutiv al societăţii. adoptă hotarâri în legătură cu orice alte probleme care privesc societatea. nr. iar denumirea ei este „Tehnodomus”. clădiri rezidențiale și nerezidențiale”. 28. 30 . Societatea mai are înscrise în actul constitutiv şi alte activităţi secundare. jud.A. cod CAEN 41. Capitalul social total subscris şi vărsat este de 92.C „TEHNODOMUS” S. Sediul societăţii este în localitatea Arad. Firma analizată a luat fiinţă în anul 1994.

este relevată de Balanţa de verificare de la data de 31 decembrie 2008 (anexa 1).2 Organizarea contabilităţii la S.Societatea are la data de 31. firma are mai multe conturi bancare deschise atât în lei cât şi în valută. Asociații au dreptul de a numi o firmă de audit care va avea obligaţia să supravegheze gestiunea societăţii şi să verifice dacă bilanţul şi contul de profit şi pierdere sunt legal întocmite şi în concordanţă cu registrele şi dacă acestea din urmă sunt ţinute regulat.A. se ţine evidenţa atât cantitativ cât şi valoric). Angajarea personalului societăţii se face în cadrul schemei de organizare stabilite de asociați prin încheierea de contracte individuale de muncă ce vor fi înregistrate la organele de drept.C. pe fişele de magazie. 31 a stocurilor este metoda costului mediu . organizarea contabilităţii analitice a stocurilor se face utilizând metoda cantitativ – valorică (la locul de depozitare a stocurilor. contabilizarea lucrărilor de construcţie se realizează pe măsura evoluţiei acestora. sunt: firma utilizează în organizarea contabilităţii sintetice a stocurilor metoda inventarului permanent.A.2008 un număr de 238 de angajați.A.C „Tehnodomus” S. La momentul analizei firma are deschisă o linie de credit pe termen scurt (reflectată cu ajutorul contului 519 „Credite bancare pe termen scurt”) Structura patrimoniului la S. Firma analizată utilizează în contabilizarea contractelor de construcţii metoda procentului de definitivare.Administratorii pot face toate operaţiunile cerute pentru aducerea la îndeplinirea obiectului de activitate al societăţii. Tehnodomus S. Conform acestei metode rezultatul se repartizează pe perioade de derulare a contractului în funcţie de gradul de avansare a lucrărilor de construcţie. 4.12. Alte aspecte legate de organizarea contabilităţii la S. Ca urmare.C „TEHNODOMUS ” S. metoda utilizată la evaluarea la ieşire ponderat. cu excepţia primului exerciţiu care începe de la data constituirii firmei . Exerciţiul economico-financiar începe la 1 ianuarie şi se termină la 31 decembrie al fiecărui an. firma este plătitoare de TVA.

era pozitiv . cheltuieli privind comisioanele și 32 .021.12.07 lei. . în sumă de 19.247.782. Firma prezintă şi imobilizări financiare. -firma are în patrimoniu active imobilizate şi anume: imobilizări corporale în următoarea componenţă: terenuri în valoare de 10. cheltuieli cu reparaţiile. Dintre cheltuieli la S.302.50.La sfârşitul lunii decembrie aceste structuri aveau următoarea componență: materiale pe stoc în valoare de 1. sub formă de acțiuni deținute la entitățile afiliate în valoare de 10.De remarcat faptul că profitul a crescut față de anul trecut cu 494.048.000.68 lei şi numerar în valoare de 71. cheltuieli cu energia şi apa. cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar.315.795.00 lei acest lucru datorându-se creșterii veniturilor din activitatea de prestări de servicii. cheltuieli privind materialele nestocabile. -din categoria stocurilor sunt prezente în balanţă structurile de stocuri de „materii prime”.354. se întâlnesc: cheltuieli cu materiile prime.911. în schimb are creanţe faţă de bugetul statului privind TVA de recuperat în valoare de 162.00 lei.12.Din această balanță rezultă următoarele: -capitalul social al firmei.464. la sfârşitul lunii decembrie 2008 în valoare de 810.mobilier și aparatură de birotică în valoare de 96. cheltuieli privind combustibilul. -firma are la data de 31. -total capitaluri proprii la 31.11 lei.54 lei.875.06 lei. este de 92. cheltuieli privind piesele de schimb.16 lei şi datorii către furnizori de 15. construcţii în valoare de 9.481. -datoriile faţă de personal şi cele privind obligaţiile sociale sunt cele curente.2008 .2008 .00 lei.219.023.00 lei.00 lei.79 lei.11 lei. prezente ca sold debitor al contului 261„Titluri de participare deținute la filiale din cadrul grupului”.A. fiind împărţite între disponibilul la bancă în valoare de 738.38 lei .985. Pentru imobilizările corporale prezentate s-au calculat amortismente evidenţiate cu ajutorul conturilor sintetice de gradul II ale contului 281 „Amortizări privind imobilizările corporale”. locaţii de gestiune şi chirii.C „Tehnodomus” S. subscris și vărsat integral. un profit de 10. cheltuieli cu mărfurile.327.00 lei.987. echipamente tehnologice și mijloace de transport în valoare de 3. şi „ambalaje”.000.286. cheltuieli cu primele de asigurare. cumulat pentru anul 2008 . cheltuieli cu redevenţe. -firma are clienţi neîncasaţi în valoare de 12.22 lei și ambalaje în valoare de 1.266. -firma nu prezintă datorii restante la bugetul statului şi la cele locale.228. -lichidităţile firmei au fost.255. aferente lunii (noiembrie 2008).905.939.

850.500. venituri din vânzarea mărfurilor.867. alte cheltuieli de exploatare.867. venituri din activităţi diverse.500. cheltuieli cu serviciile bancare. reclamă şi publicitate.000. venituri din redevenţe.onorariile. cheltuieli cu diferenţele de curs valutar. amenzi şi penalităţi şi venituri din subvenţii pentru investiţii) venituri din diferenţe de curs valutar.Conform acestui registru operaţiile lunii decembrie 2008 sunt următoarele14: Se achiziționează materiale de la furnizori în valoare de 17. cheltuieli cu salariile personalului.00 409 = 401 25. vom lua ca lună de referinţă luna decembrie 2008. alte venituri din exploatare (respectiv venituri din despăgubiri. venituri din lucrări executate şi servicii prestate. venituri din sconturi obținute.34 Se încasează de la un client prin contul de la bancă contravaloarea facturii emise în sumă de 534. venituri din dobânzi. cheltuieli cu dobânzile. cheltuieli cu transportul de bunuri şi persoane. Documentul contabil care va sta la baza analizei operaţiilor economice ale lunii decembrie este „Registrul Jurnal” prezentat în anexa 2.00 5121 = 411 534. venituri din produse reziduale. cheltuieli cu serviciile poştale şi de telecomuniaţii. cheltuieli cu impozitul pe profit.C „Tehnodomus” S.850.00 Se achită un avans către un furnizor de materiale în sumă de 25.00 lei: 534.867. Pentru exemplificarea modului de contabilizare a operaţiilor în contabilitatea curentă la S. Dintre venituri întâlnim: venituri din vânzarea de produse.A. cheltuieli cu amortizările.500.29 2.00 14 Se va prezenta fiecare tip de operaţie o singură dată.850.34 cu TVA inclus: % 15. cheltuieli de protocol. cheltuieli cu alte servicii prestate de terţi. locaţii de gestiune şi chirii. 33 .00 lei . 25. cheltuielile cu asigurările sociale.05 301 4426 = 401 17. cheltuieli cu alte impozite şi taxe.

500.44 303 = 401 10.860.500.00 3.213.500 .500 .89 lei inclusiv TVA .00 6121 = 401 4.89 Se achiziționează combustibil în valoare de 12.00 lei.27 6024 4426 = 401 7.385.62 1.00 Se primeşte factura pentru diverse materiale nestocabile în valoare de 555.00 lei .860.00 Se închiriază un utilaj în valoare de 4. 34 .00 6351 4471 = = 4471 5121 3.00 3022 = 401 12.500.500 .00 3. 900 .00 Se înregistrează redevența pentru trimestrul IV 2008 în valoare de 3.500 lei: 4.598.44 lei: 10.00 lei.00 Se înregistrează producția de balast pentru luna decembrie și descărcarea din gestiune în valoare de 900.00 900 .500.00 900.500 .44 Se achiziționează de la furnizor piese de schimb în valoare de 7.598. Concomitent se și achită prin bancă suma către Bugetul de Stat. 12.00 345 711 = = 711 345 900.Se achiziţionează pe credit comercial obiecte de inventar în valoare de 10. 3. % 6.860.500 .00 lei.500 .

00 425 421 = 5311 254.00 119.231.253.000.00. în sumă de 135. sunt descrise în cadrul „Registrului de casă” redat în anexa 3 și sunt prezentate mai jos: Se ridică de la bancă numerar în sumă de 285.253.274.962.555.48 lei.000.00 35 .48 Operaţiunile derulate prin casă.48 605 = 401 1.00 Se achită.00 Se încasează în numerar venituri pentru mărfurile vândute în sumă de 12. 1.95 Se achită avansuri.00 623 = 5311 1.425. 285.253. 00 lei și salariile lunii noiembrie în sumă de 119.000 . 231. în numerar. cheltuieli de protocol în valoare de 1.91 lei.91 2.962.86 5311 = % 707 4427 12. TVA 19% : 15.462.00 lei. 1.274.274.231.00 lei : % 135.000.00 Se primeşte factura pentru utilităţi în sumă de 1.00 604 = 401 555. în numerar.00 5311 = 581 285.000.

000. 22.99 Conform facturii 6804784 din 19.înregistrarea fondului de salarii brut: 36 .232.2008 (anexa 4a). se achiziţionează.054. Pentru exemplificare se prezintă plata prin bancă.000. Înregistrările contabile aferente salariilor lunii decembrie sunt: .L.232.00 401 = 5121 20.63 71.55 6024 4426 = 401 448.054. pe credit comercial. conform ordinului de plată nr.054.12.55 lei: % 376.000. TVA 71.44 6358 = 5311 3.000.00 Pe baza statului de salar se înregistrează operaţiile generate de relaţia întreprinderii cu personalul şi cu organisemele publice.00 lei.99 401 = 5311 7.44 lei: 3.Se achită alte taxe în numerar în valoare de 3.18 Achitarea furnizorilor se face atât în numerar cât şi prin virament bancar.2008 a datoriei faţă de furnizorul S.000.63 lei.00 Se achită un furnizor în numerar.00 581 = 5311 22. 455 prezentat în anexa 4b.44 Se depune la bancă numerar în sumă de 22. piese auto în valoare de 376.R.C „Ralu & Roxi” S.12. în data de 15. Centralizatorul statului de salarii pe luna decembrie 2008 este prezentat în anexa 5.99 lei: 7.232. în sumă de 20. în valoare de 7. 20.000 lei.

00 641 = 421 499.00 -evidenţierea fond sănătate : 4.00 .00 -evidenţierea comision cărţi de muncă: 1.251.00 -înregistrare CASS angajator: 26.00 64511 = 4315 3.înregistrare CAS angajator: 90.111.00 6351 = 4474 1.229.474.242.229.111.251.254.00 6452 = 4371 2.00 -înregistrare CAS angajat 9.00 -evidenţierea fond risc : 3.00 6453 = 4313 26.545.254.00 47.474.5%: .00 6352 421 = = 4472 4312 37 1.114.242.00 6451 = 4311 90.înregistrarea cheltuielilor pentru fondul de garantare: 1.00 64531 = 4316 4.00 6458 = 423 885.545.616.00 -înregistrare cheltuieli şomaj : 2.026.026.00 -înregistrare fond handicapați: 1.00 -înregistrare boală societate: 885.499.616.114.00 64523 = 4373 1.00 47.00 .

00 4316 = 423 2.00 421 = 427 2. fiind determinată de gradul de risc de accidente.00 -evidențierea reținerilor din salar: 2.00 421 = 4372 2.475.607.5 % pentru sănătate: 27.059.030.231.00 -înregistrare boală din fondul de sănătate: 2.00 -evidenţiearea fond şomaj 0. 38 .5%: 2.475.059. De asemenea trebuie remarcată contribuţia mare la fondul de risc. cheltuielile cu personalul mai cuprind şi contribuţile suportate de către firmă şi înregistrate prin intermediul conturilor sintetice de gradul II ale contului 645 „Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială”. Această contribuţie se calculează în funcţie de codul CAEN.00 421 = 4314 27.231.-evidenţiearea 5.00 421 = 425 352.00 -evidenţierea impozitului pe salarii : 66. Specific activităţii de construcţie este faptul că. Evident pentru activitatea de construcţii riscul de accidente este unul dintre cele mai mari.607. cheltuielile cu personalul sunt destul de mari comparativ cu cheltuielile materiale.00 421 -evidenţierea avans salarii: 352.00 = 444 66.030.010.010. înregistrată în debitul contului 641 „Cheltuieli cu salariile personalului”.00 Din analiza înregistrărilor privind salariile se observă că pe lângă cheltuiala cu salariile angajaţilor. în general.

pe baza informaţilor cuprinse în extrasul de cont bancar . echipamente tehnologice şi alte imobilizări corporale.00 lei . lucrează cu instituţii bancare.A în sumă de 255.2008 (anexa 7) prin care se facturează servicii de construcţii către firma S.C „Tehnodomus” S. La toate aceste imobilizări se utilizează metoda liniară de amortizare.31 40. T.00 411 = % 704 4427 214.V.12.768.6 lei: 7. având conturi deschise la mai multe unități bancare cum ar fi: „BRD Groupe Société” . clădiri. Cu titlu de exemplificare înregistrăm factura 191 din data de 12. 69 din data de 22. „Banca Comercială Română ” „RBS Bank(România)” întâlnim şi cheltuieli cu serviciile bancare înregistrate în debitul contului 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate” . Firma analizată are în patrimoniu.27 6811 6811 6811 = = = 2811 2813 2814 25.60 627 = 5121 7.27 Veniturile realizate de firma analizată din activitatea de construcţii sunt înregistrate în contul 704 „Venituri din lucrări executate şi servicii prestate”. din categoria imobilizărilor corporale. Conform acestui document se înregistrează cheltuieli cu serviciile bancare în sumă de 7.72 40. În anexa 6 se prezintă extrasul de cont de la „RBS Bank(România)” nr.714.28 39 .000.Deoarece firma S.775. lunar operându-se înregistrările: 25.000.31 40.A.48 682.768.775.C „Repcon” S.inclus.12.60 O altă categorie de cheltuieli o reprezintă cheltuielile cu amortizările.A.285. 255.2008.48 682.

La sfârşitul fiecărei perioade de gestiune consumurile contractuale generale efective acumulate se repartizează în două etape:  contractuale recuperate de beneficiar conform condiţiilor la prima etapă consumurile contractuale generale efective se repartizează între costul lucrărilor de antrepriză executate şi cheltuielile perioadei.A. paragraful 5) poartă denumirea de consumuri contractuale. problema prioritară in contabilizarea unui contract de construţii constă în alocarea veniturilor si cheltuielilor contractuale în acele perioade contabile în care activitatea a fost derulată. utilizându-se metode sistematice si raţionale. Obiectivul normei IAS 11 este de a descrie tratamentul contabil pentru veniturile şi costurile aferente contractelor de construcţii. 11. un contract de construţii se desfasoară pe mai multe exerciţii financiare. şi care se pot aloca contractului (de ex: costurile cu asigurările. Costurile contractuale vor trebui să cuprindă:  costurile directe aferente contractului .  alte consumuri contractului.CONCLUZII ŞI PROPUNERI Contabilitatea contractelor de construţii în situaţiile financiare ale contractorilor face obiectul normei contabile internţionale IAS 11. costurile indirecte de construcţie). În acest scop mărimea totală a consumurilor contractuale generale efective se compară cu suma care urmează a fi recuperată de beneficiari pe bază cumulativă (cu total cumulativ) 40 .Contractele de construcţii”. Resurse consumate pentru executarea contractului în scopul obţinerii unui venit şi care urmează a fi recuperate de beneficiar (I..  consumurile indirecte de producţie. În componenţa consumurilor contractuale se includ:  consumurile directe. Astfel. Costurile contractuale sunt definite în conformitate cu paragrafele 16-21 din norma IAS 11.  consumurile contractuale generale.S.  costurile indirecte ce se vor aloca unor contracte specifice.  costurile legate de activitatea contractuală în general. De regulă.

iar datoriile şi cheltuielile . Dacă. taxa pe valoarea adăugată. revendicările și plăţile de stimulare. însă. în limita sumei probabil a fi obţinută ca venit. În venitul contractual nu se includ sumele încasate în numele terţilor. 41 . 11. 11. Măsurarea venitului contractual depinde de modul de efectuare a decontărilor între beneficiar şi antreprenor. încasărileobţinute de antreprenor la însărcinarea terţilor din vînzarea mărfurilor (producţiei) acestora. pentru ca activele şi veniturile să nu fie supraevaluate. de exemplu. accizele. paragraful 26 (a)).A. Consumurile contractuale generale se includ în costul contractelor în limita sumelor care urmează a fi recuperate de beneficiari .S.de la începutul perioadei de gestiune. 11.  în cea de-a doua etapă suma consumurilor contractuale generale care urmează a fi inclusă în costul lucrărilor de antrepriză se repartizează între contracte separate. antreprenorul efectuează construcţia simultan în baza câtorva contracte. conform căruia în condiţii de incertitudini este necesar să se respecte măsuri de precauţie.S. fără nici o repartizare. consumurile contractuale generale se includ în costul acestui contract în suma totală.subevaluate.A. iar sumele ce depăşesc această limită se trec la cheltuielile perioadei (I. consumurile contractuale generale se repartizează pe contracte separate în limita sumelor care urmează a fi recuperate de beneficiari (I. dacă antreprenorul execută lucrări de construcţie numai în baza unui singur contract. sunt capabile de a fi măsurate în mod credibil. În acest caz trebuie să se ţină cont de principiul prudenţei. Astfel de sume nu reprezintă un avantaj economic al întreprinderii-antreprenor şi nu influenţează asupra capitalului propriu al acesteia (I.S. modificările în lucrările contractuale. În acest caz.A. Veniturile contractuale trebuie să cuprindă: valoarea iniţială a veniturilor convenite în contract. Modul de repartizare a consumurilor contractuale generale trebuie reflectat în politica de contabilitate a întreprinderii-antreprenor. paragraful 15). toate consumurile contractuale generale efective se trec la cheltuielile perioadei. Dacă antreprenorul nu execută în perioada de gestiune lucrări de antrepriză. paragraful 26 (b)).

11. determinarea contractuale. venitul contractual se măsoară cu suma mijloacelor băneşti primite sau care urmează a fi primite. Rezultatul executării contractului mixt poate fi determinat cu certitudine în cazul respectării condiţiilor enumerate mai sus referitoare la contractele cu preţ fix şi în regie.Valoarea venală a activelor primite în schimb poate să coincidă sau nu cu valoarea contractului. 11. paragraful 34).S. c) consumurile privind finalizarea lucrărilor contractuale şi procentul de executare a contractului la data întocmirii rapoartelor financiare pot fi determinate cu certitudine. adică cu lucrări de construcţii cu aceeaşi valoare. În cazul efectuării decontărilor prin acordarea altor active (servicii) (beneficiarul poate să acorde antreprenorului în calitate de plată mijloace fixe. estimate cu certitudine şi comparate cu normele de deviz (I. Astfel.În cazul efectuării decontărilor contra mijloace băneşti. active nemateriale. Modul de determinare a rezultatului executării contractului de construcţie depinde de tipul contractului. hartii de valoare. Rezultatul execuţiei certitudine în cazul cînd: a) există o certitudine b) este posibilă paragraful 35). 42 întemeiată că cu avantajele certitudine a economice (profitul) aferente veniturilor şi cheltuielilor contractului vor (va) fi obţinute (obţinut) de antreprenor. valori materiale şi mărfuri. Dacă valoarea venală a activelor primite în schimb coincide cu valoarea contractului. un astfel de schimb se consideră schimb total.A. d) consumurile contractuale suportate efectiv pot fi determinate exact. nu se consideră tranzacţie care generează venit. indiferent de faptul dacă acesta se recuperează de beneficiar sau nu (I.A.S. rezultatul executării contractului cu preţ fix poate fi determinat cu certitudine în cazul cînd: a) este posibilă determinarea cu certitudine a sumei totale a venitului contractual. b) există o certitudine întemeiată că avantajele economice (profitul) aferente contractului vor fi obţinute de antreprenor. b) schimbul cu mărfuri şi servicii neidentice se tratează ca tranzacţie care generează venit. contractului în regie (cost plus) poate fi determinat cu . alte active şi/sau servicii) venitul contractual se măsoară în felul următor: a) schimbul cu servicii identice.

11. O pierdere preconizată va trebui imediat angajată.A. fiind permisă de IAS 11..în baza gradului de finalizare a volumului fizic al lucrărilor prevăzute de contract Problema care se pune în cazul unui contract pe termen lung constă în alegerea metodei de contabilitate.atunci când rezultatul unui contract de construcții poate fi estimat în mod credibil. -metoda contractului finalizat. utilizatorul de conturi trebuie să fie totuşi conştient că o astfel de metodă uşurează tendinţele întreprinderilor de a proceda la „netezirea ”rezultatelor . respectiv cheltuieli în funcție de stadiul de execuție al contractului la data bilanțului”. mai ales datorită modului în care răspunde la nevoile de separare corectă a exerciţiilor . Metoda procentului de definitivare evită distorsiuni prin stabilirea unei legături directe între rezultatul unui exerciţiu şi lucrările executate în cursul perioadei . cu condiţia ca metoda să fie aplicată totuşi cu sinceritate .Venitul contractual pe etapele executării contractului se constată la sfîrşitul fiecărei perioade de gestiune şi se determină prin una din următoarele metode (I. Practica și normele internaționale pun în evidență doua metode de contabilizare a contractelor pe termen lung.în baza raportului procentual dintre consumurile contractuale suportate efectiv la o anumită dată raportată şi suma totală a consumurilor de deviz prevăzute de contract. . Se pornește de la premise ca în cadrul unui contract la un preț fix. 43 . cheltuielilor contractuale totale. contractorul cu experiență în decursul unei perioade de timp poate să evalueze cu exactitate veniturile contractuale. În cadrul acestei metode au loc estimări asupra veniturilor contractuale. . cheltuielile contractuale și stadiul de execuție al lucrărilor. Dacă generalizarea metodei poate să fie considerată un lucru bun .S. Metoda procentului de definitivare Norma contabila internațională IAS 11 precizează la paragraful 22 că . -metoda procentului de definitivare. paragraful 37): . consturile și veniturile contractuale trebuie recunoscute ca venituri.în baza volumului lucrărilor executate efectiv care este confirmat de beneficiar. dar și asupra profitului preconizat la închiderea lucrărilor aferente contractului de construcții. Aceasta metoda este cunoscuta sub denumirea de metoda procentului de definitivare. Stadiul de execuție al lucrărilor se determină de regulă. Comparaţiile în timp sunt astfel uşurate . în funcție de raportul dintre costurile perioadei suportate până la data examinată și costurile totale estimate.

135 din Legea nr.A. cod CAEN 4120. domeniul principal de activitate al firmei este „construcţii” .Metoda contractului finalizat Această metodă are la bază faptul că rezultatul se contabilizează integral doar la data finalizării contractului. Situațiile financiare realizează o amânare a recunoașterii veniturilor și rezultatelor până în momentul în care are loc definitivarea contractului. Garanțiile de bună execuție sunt evidențiate distinct în facturile fiscale. Forma de organizare juridică a societăţii este de societate comercială pe acțiuni.571/2003 privind Codul fiscal. Sediul societăţii este în localitatea Arad. fapt ce face dificilă comparaţia în timp . nr. Petru Rareș. utilizează în contabilizarea contractelor de construcţii metoda procentului de definitivare. S.600 acțiuni a câte 20 RON fiecare. str. De asemenea . Arad. Conform Actului constitutiv al societăţii. rezultatul diverşilor ani pot cunoaşte evoluţii ce denotă fluctuaţii .135 din Legea nr. veniturile sau cheltuielile nefiind înregistrate până la această dată . Dacă garanția de bună execuție este constituită prin scrisoare de garanție bancară sau prin alte modalități prin care sumele constituite drept garanție nu sunt evidențiate în facturile fiscale și nu sunt reținute din contravaloarea lucrărilor prestate. cod CAEN 41. iar denumirea ei este „Tehnodomus”. Ca urmare repartizează rezultatul. 28. respectiv cheltuielile şi veniturile. în caz de variaţii mari ale numărului de contracte terminate de la un an la altul . clădiri rezidențiale și nerezidențiale”. Metoda contractului finalizat răspunde necorespunzător la acest obiectiv .000 RON divizat în 4. Capitalul social total subscris şi vărsat este de 92.Tehnodomus S.571/2003. nu sunt aplicabile prevederile art. prin aportul în numerar a doi asociați . 44 . deoarece prin aceasta rezultatul unui exerciţiu nu reflectă ponderea lucrărilor efectiv realizate în cursul acestei perioade . Un alt element specific contractelor de construcţii este constituirea garanțiilor de bună execuție acordate clienţilor. În ceea ce privește firma analizată ea a luat fiinţă în anul 1994. jud.C. iar activitate principală este „lucrări de construcţii. respectiv sunt reținute din contravaloarea lucrărilor prestate conform prevederilor art.

980. cheltuieli privind combustibilul 6.pe perioade de derulare a contractului. cheltuieli cu chiriile 591. Alte aspecte legate de organizarea contabilităţii la S. cheltuieli privind piesele de schimb 1.939.A.948. cheltuieli cu comisioanele și onorariile 131. Cheltuieli la S. am luat ca lună de referinţă luna decembrie 2008. se ţine evidenţa atât cantitativ cât şi valoric). Pentru exemplificarea modului de contabilizare a operaţiilor în contabilitatea curentă la S. cheltuieli privind semințele și materialele de plantat 1.181.754.C „Tehnodmus” S.98 lei. 45 a stocurilor este metoda costului mediu . detașări și transferări 1. cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal 1.078.C „Tehnodmus” S. cheltuieli cu primele de asigurare 150.182. reclamă şi publicitate 184. cheltuieli cu întreținerea și reparaţiile 76.045.C „Tehnodomus” S.710. pe fişele de magazie.452.38 lei.185.81 lei. cheltuieli privind energia şi apa 254.A. cheltuieli cu studiile și cercetările 7.547.31 lei. în funcţie de gradul de avansare a lucrărilor de construcţie.11 lei . cheltuieli de protocol.80 lei.424. cheltuieli cu deplasări. pe luni. cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 176.54 lei. sunt: firma utilizează în organizarea contabilităţii sintetice a stocurilor metoda inventarului permanent.25 lei. cheltuieli privind mărfurile 187.73 lei . cheltuieli cu chiriile de utilaje 5.815.A.139. cumulate pentru anul 2008 au fost de : cheltuieli privind materiile prime 26.33 lei. organizarea contabilităţii analitice a stocurilor se face utilizând metoda cantitativ – valorică (la locul de depozitare a stocurilor.58 lei.623..80 lei.94 lei. firma are cont bancar curent deschis în lei şi în valută la banca „Raiffeisen Bank” Arad.082.56 lei.490.986.182. metoda utilizată la evaluarea la ieşire ponderat.32 lei. cheltuieli privind materialele nestocate 313.92 lei.944.92 lei.708.074. iar contabilizarea lucrărilor de construcţie se realizează pe măsura evoluţiei acestora.

72 lei.430.649. pierderi din creanțe legate de participații 1. venituri din redevențe.369.064. cheltuieli cu impozitul pe profit 1.218.00 lei.096.948.52 lei. venituri din subvenții de exploatare 1.408. cheltuielile cu asigurările sociale 1.59 lei. 46 .796.678.60 lei.60 lei.492.638.612.899.928. cheltuieli privind dobânzile 1. cheltuieli cu salariile personalului 4.54 lei. datorită subcontractării unor lucrări către terţi.00 lei.72 lei.79 lei.56 lei. cheltuieli privind sconturile acordate 103.67 lei.980.26 lei.325.613. alte cheltuieli din exploatare 1.74 lei. locații de gestiune și chirii 272. venituri din dobânzi 10. cheltuieli de exploatare privind amortizările și provizioanele 717. venituri din vânzare de marfă 187. venituri din sconturi obținute 363.935. venituri din producția de imobilizări – 3. cheltuieli cu alte servicii prestate de terţi 34. venituri din lucrări executate şi servicii prestate 96. urmată de ce a cheltuielilor cu materiile prime ceea ce este specific activităţii de construcţii.739.997. cheltuieli cu diferenţele de curs valutar 149.84 lei.276.950.567. cheltuieli cu alte impozite şi taxe 265.82 lei.67 lei. precum și cea cu cheltuielilor de personal (cu salariile şi cu asigurările sociale).590. Veniturile corespunzătoare aceleaşi perioade sunt: venituri din vânzarea de produse finite 589.725. venituri din vânzarea produselor reziduale 62. Se observă că ponderea cea mai mare o au cheltuielile cu serviciile prestate de terţi.73 lei.283.22 lei.00 lei. venituri din producția stocată 5.028.983.50 lei .464.54 lei. cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate 361.933.830.- cheltuieli cu serviciile poştale şi taxele de telecomunicaţii 100.57 lei. venituri din diferenţe de curs valutar 26.80 lei.547. alte venituri din exploatare 275.94 lei.

36 lei ceea ce înseamnă un profit pentru anul 2008 de 10.724. iar totalul cheltuielilor este de 90.711.De remarcat că pentru anul 2008 veniturile din prestări de servicii au fost cele mai mari precum și cele din vânzarea de produse finite (balast societatea având o balastieră în localitatea Zăbrani).986.190.672.481. constructorul ne putând în acest caz să demareze începerea lucrărilor.32 lei. Am ales această temă „ Contabilizarea operaţiilor în activitatea de construcţii ” deoarece lucrez în acest domeniu şi după părerea mea . Totalul veniturilor pentru anul 2008 este de 100. în activitatea de construcţii se întâlnesc aproape toate activităţile contabile cunoscute .Din păcăte datorită crizei economice se contractează foarte multe lucrări dar care nu au finanțare . 47 . În lucrarea dată am încercat să scot în evidenţă importanţa pe care o reprezintă construcţiile în activitatea economică .96 lei.

Mirton.B IBLIOGRAFIE 1. CECCAR Bucureşti 2002 . 2007 aprofundată. 2005 2. Ed.Nicolaescu C.Timișoara . 7.Nicolaescu C.Iacob M. II. Ed. . vol. Ed.2005 -Noțiuni fundamentale de contabilitate. 4. Ed. Reglementări contabile pentru agenții economici.Hennie von Greuning 5.Economică București 2002 Contabilitate.********* .Contabilitatea financiară – o abordare europeană și internațională . vol.Infomega.București . 2005 -Standardele Internaționale de Raportare Financiară . 2001 .Ed. Timișoara. 2006 -Contabilitatea financiară Timișoara .Gomoi B.Mirton.Irecson . București.ro 48 .Standardele Internaţionale Ed. ..ccir.Nicolaescu C. Ed. -Politici contabile în accepțiunea standardelor internaționale IAS –IFRS .Cernuşcă L.Feleagă N. Feleagă L.********** 10.Mirton.Contabilitate financiară Ed. 8.Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate . de I şi Ed..Universității „Aurel Vlaicu” Arad.Duţescu A.Economică București 2002 -www. .Ministerul Finanţelor Publice .********** 9. 3. 6.

49 .