Str. Carvunarilor nr. 2, sect.

6, Bucuresti

e-mail: bisericabelvedere@yahoo.com

Cuvdnt -s- suflet

Duminica dupii inal{area Sfintei Cruci

Sfanta Evanghelie dupa Marcu 8, 34-38 5i 9,1 (Luarea crucii 5i urmarea lui Hristos)

,,$i cnemend /a Sine maltimee. fmpreuna cu ucenicii Sai, te-e zis: Oricine vaeste sa vina dupa Mine sa se /epede de sine, sa-§i ia crucea §i sa-Mi urmeze Mie.

cia cine va voi sa-§i scape suf/etu/ fI va pierde, iar cine va pierde suf/etu/ sau pentru Mine §i pentru Evanghe/ie, ace/a fI va scipe. cia ce-i totoseste omu/ui sa ca§tige /umea fntreaga, daca-§i pierde suf/etu/?

Sau ce ar putea sa dea omul. fn schimb. pentru suttetul siu? cia de ce/ ce se va ru§ina de Mine §i de cuvinte/e Me/e, fn neamu/ acesta desfranat §i pacatos, §i Fiu/ Omu/ui Se va ru§ina de el, cina va veni fntru s/ava Tata/ui Sau cu sfintii fngeri.

$i /e zicea for: Aaeverat graiesc voue ca sunt unii, din cei ce stau sid. care nu vor gusta moe/tee. pana ce nu vor vedea fmparatia lui Dumnezeu, venind fntru putere. "

Cuviint de inviuiiturii duhovniceascii

~--------------~-------------,~----------------------------~~--~

"eel ce vrea sa-L urmeze pe Hristos pentru a deveni fiu al lui Dumnezeu, nascandu-

se din Duh, mai intai de toate trebuie sa suporte cu buna voie §i cu rabdare toate relele ee-l lncearca, ca de pilda bolile trupesti, lnfruntartle ~i umilirile ee-l vin de la oameni, calomniile nevazutilor vrajma~i.

Intr-adevar, Providenta divina, care randuieste toate lucrurile cu intelepciune ~i in vederea binelui, ingaduie asemenea incercan, provocate de diverse nenorociri, sa atinga sufletele pentru ca sa se vadeasca cele ee-L iubesc sincer pe Dumnezeu.

De la inceputuri, pentru patriarhi, profeti, apostoli ~i mucenici, semnul alegerii era calatoria pe calea cea stramta ~i cu scarbe ~i suferinte, prin acestea ei aveau dovada ca sunt placuti lui Dumnezeu. "Fiule, zice Scriptura, cina vrei sa te apropii sa s/uje§ti Domnu/ui Dumnezeu, gate§te-ti suf/etu/ tau spre ispita, fncordeaza inima ta §i fii tare §i sa nu te tu/buri fn timpu/ fncercaril' (Sir. 2, 1-2). $i intr-alt loc: "Tot ce ti se va fntamp/a primeste cu p/acere' (Sir. 2, 4), stilnd ca nimic nu se intampla fara voia lui Dumnezeu.

Este motivul pentru care sufletul ce doreste sa-i placa lui Dumnezeu mai intai de toate sa se intrarmeze cu rabdarea §i cu nadejdea. Una dintre vicleniile diavolului consta, la ora incercarilor, in a ne impinge in tristete pentru a ne deturna nadejdea pe care ne-arn pus-o in Dumnezeu. In acelasi timp, Dumnezeu nu ingaduie nidodata ispitelor sa-i necaieasca in asa rnasura, pe cei ce si-au pus nadejdea in EI, incat sa-i duca la disperare."

- din serierile Sfantului Maearie eel Mare

Urmarea lui Hristos

sarbatoarea Inaltarii Sfintei Cruci este una dintre marile sarbaton crestine. Cinstim Crucea Domnului ~i prin ea cinstim Jertfa rnantuitoare a Fiului lui Dumnezeu. Crucea rarnane pentru toti crestinii un simbol sfant, altarul pe care s-a jertfit Hristos, semnul ceresc al mentoiri! ~i al renested! umanitatii. Este 0 sarbatoare irnportanta pentru crestini, De aceea ea este anuntata cu 0 saptamana mai devreme (Duminica dinaintea inaltarii Sfintei Cruci), pentru a ne pregati sutleteste, Dupa acesta sa rbatoare, ca un ecou al binecuvantarii acestei zile sfinte, duminica urrnatoare este inchinata tot Crucii Domnului (Duminica dupa ina Ita rea Sfintei Cruci).

Tema Evangheliei zilei

este una cu totul deosebita: urmarea lui Hristos ~i valoarea sufletului omenesc. Daca in Evangheliile anterioare - din Duminica dinaintea Inaltarii Sfintei Cruci ~i cea a Inaltarii Sfintei Cruci - ni se pune lnainte modelul suprem al lui Iisus Hristos, aratandu-ne cum Si-a purtat crucea, in Evanghelia de azi, ni se arata explicit ce trebuie sa facem noi ca sa fim urrnatorl ai lui Hristos.

Fiecare om i~i pune, rnacar 0 data in viata sa, intrebarea capitala: care este rostul existente! noastre? Care este scopul? Pentru ce traim? Nu se poate sa nu ne punem aceasta intrebare! Nu trairn la lntamplare sau pentru ca s-a nimeritsa fim ~i noi pe lumea asta.

Ca fiinta ganditoare, inzestrata de Creator cu toate darurile spirituale pentru a putea inteleqe, omul trebuie sa caute sensul adevarat al existentei sale. Aflarea raspunsului corect aduce implinire, da sens fiecarui lucru ~i fiecarei etape din viata omului.

Oricat de multe cautari va intreprinde omul pe plan spiritual de-a lungul vietii, atunci cand afla calea adevarului, rnulturnirea sufleteasca nu se poate descrie. Totul devine mult mai limpede, totul capata sens, totul are un rost.

Mantuitorul nostru Iisus Hristos a cautat, prin tot ceea ce a facut, sa ne daruiasca raspunsuri la intrebarile existentlale care i-a frarnantat pe oamenii din toate timpurile. "fnvatatorule, ce sa tee ca sa mostenesc viata de vea?' (Marcu 10,17) - 0 intrebare care a rasunat de multe ori in pereqnnarile Domnului. De fiecare data, Marele Invatator a dat raspunsuri care ne rasuna in suflete peste timp, mereu actuale, mereu valabile, mereu autentice.

"Oricine voieste sa vina dupa Mine sa se lepede de sine, sa-5i ia crucea 5i sa-Mi urmeze Mie' (Marcu 8,34) - iata unul dintre raspunsuri la intrebarea "ce sa tee?'. Un raspuns plin de sensuri profunde.

In primul rand Domnul Iisus subliniaza darul libertatii omului: "oricine voie5te' sau "de voieste cineva". Suntem funte libere. Este marele privilegiu cu care am fost lnzestrati la creatie, Dar ~i marele punct de poticnire al oamenilor, care nu au stiut sa foloseasca bine libertatea. Aceasta libertate, aceasta autonomie ne-a fost data tocmai pentru ca deciziile importante sa Ie luarn sing uri, nesiliti de nimeni, constienti de importanta ~i responsabilitatea fiecarei hotarari,

"De vaeste cineva" arata faptul ca Dumnezeu ne-a dat inclusiv liberatea de a-L urma sau de a nu-L urma! Este numai decizia noastra, Cu toate consecintele ce decurg de aici. A-L urma pe Dumnezeu, pe Hristos, trebuie sa fie neaparat un act liber ~i constient al fiecarui om! Nimic nu se poate face bine cu forta, cu sila, fara libertate. Lucrurile impuse, silite, 1'1 umilesc pe om, Ii anuleaza statutul sau de fiinta create dupa "chipul §i esemsneree lui DumnezeLi' (Facerea 1,27). "De voieste cineva sa vina dupa Mine' - este 0 invitatie la un act liber, responsabil, constient,

"Sa se lepede de sine' - spune Mantuitorul mai departe. Un cuvant greu, pe care multi nu l-au inteles ~i l-au rastalrnaot, Vorbim mai intai de libertate, de acest dar care il incununeaza pe om, pentru ca apoi sa auzim cerandu-ni-se sa ne lepadam de noil

Ce insearnna oare aceasta lepadare? Desigur, Mantuitorul nu a vrut sa spuna ca trebuie sa ne lepadarn de personalitatea noastra, de identitatea noastra,

Sa ne lepadam de egoism, acesta este adevaratul sens al lepadari: despre care ne vorbeste Domnul. Sa lasam deoparte tot ceea ce ne face sa ne socotim centrul lumii, "buricul pamantulu/', sa fim "plini de sine'. Este 0 lnvltatie la smerenie. 0 coborare din acea rnandrle care i-a adus omului pierzania. Inchipuindu-~i cum ar putea fi ca Dumnezeu (dar fara Dumnezeu!), primii oameni au decazut din fericirea Paradisului, fericire care i~i avea izvorul numai in prezenta lui Dumnezeu!

Iisus ne da cheia spre reqasirea Paradisului pierdut: sa-L urrnam: Dar pentru aceasta trebuie, mai intai, sa ne lepadarn de rnandrie, de orgoliul pierzator, De ceea ce ne face sa ne gandim numai la noi, nu ~i la ceilalti. De aici ~i indemnul Mantuitorului de a ne iubi aproapele ca pe noi insine: (Luca 10,27). Este 0 Iepedsre care aduce refntoarcerea fntru sine, reqasirea noastra dincolo de inchipuirile orgolioase. Ne coborarn de pe soC/ul mendrie! ~i-L lasam acolo doar pe Dumnezeu! EI este Singurul Adevar pe care trebuie sa-L urrnarn,

"Sa-5i ia crucea 5i sa-Mi urmeze Mie' - este pasul cel mai important. Este urmarea lui Hristos in suferinta, in moarte ~i in Inviere, in umilinta ~i in slava, Este asumarea adevaratului destin al vietii noastre, destinul cel vesnic ~i nu doar vremelnicia acestei vieti atat de trecatoare, La fericirea vesruca nu putem ajunge decat prin Cruce! Crucea incercarilor, a suferintelor, a qreutatilor pe care fiecare Ie are in viata. Ele sunt pietre de hotar spre rnantuire, Trebuie sa Ie purtarn,

Crucea are multe sensuri, intelesurt duhovnicesti, Dincolo de toate, Crucea va fi lntradevar sistemul de coordonate al vietii noastre; axa in care se intalnesc cerul ~i parnantul pentru fiecare suflet in parte. "A-ti lua Cruces' Inseamna tocmai a-ti accepta ~i asuma destinul ceresc, acela al comuniunii cu Dumnezeu. Crucea este puntea care ne duce la EI. Pentru ca 0 alternative viabila nu exista, Asta ne-o spune Domnul foarte clar: "caci ce-i folose5te omului sa ca5tige lumea intreaga, daca-5i pierde sufletul?'. Tot zbuciumul nostru pe acest parnant ar fi in zadar. Sufletul nostru este nepretuit, Este darul cel mai de pret pe care ni l-a dat Creatorul! Iar menirea noastra nu este alta decat de a fi alaturi de Dumnezeu. Urrnandu-L pe Hristos ca~tigam 0 vesnide)

Cantarile bisericesti exprirna aceste adevaruri in cuvinte pline de sensibilitate prin care cinstim Crucea Domnului:

"Ca un soare luminezi cu razele tale pe cei din fntuneric §i pe demoni fi alungi, prea Impodobite Cruce!' (Cantarea a 4-a, Canonul 9)

,,5a purtam Crucea lui Hristos §i sa ne fmpodobim cu ea ca §i cu 0 cunune de slava. Ea este pecetea §i plinatatea puterilor mantuirii. Ea este izvorul §i semnul biruintei noastre. 5-0 tmern fn casele noastre §i de-a pururea sa 0 purtsm fn inima §i pe piepturile noestre' (Sf. loan Gura de Aur)

- surse: Parintele Iachint al Putnei, Ed. Bizantina, Bucuresti, 2000; oradereligie. wordpress.com

, C_u__.getiiri duhovnice~ti ale SAnti/or Piirin{,_i _

"Calea lui Hristos este Crucea de fiecare zi. Nimeni nu s-a urcat vreodata la cer prin comoditate." - Sfantul Isaac Sirul

"Nu poti merge fara cruce in urma Domnului Purtiitor de cruce; 5i tot! cei care merg in urma Lui merg, negre5it, cu cruces." - Sfantul Teofan Zavoratul

"Nu Domnul face pentru om crucea (suferintelor curatitoare ale sufletului 5i trupului). 5i oricat de grea ar fi crucea pe care unii 0 poarta in viata, "copacul" din care e facuta creste intotdeauna in pamantul inimii lui." - Cuv Ambrozie de la Optina

"Crucea este usa Imparatiei cerurilor. Trebuie sa reqasirn sensul Crucii ca biruinta asupra rnortii spirituale, biruinta a iubirii. Avem adeseori 0 reprezentare partiala despre Cruce ~i despre taina ei redusa la faptul de a suporta 0 asceza, de a ne infrana de la placeri, de la tot felul de satisfactii.

Exista insa ~i un alt sens al Crucii: compasiunea pentru celalalt, Cu siguranta insa nu putem face totul pentru celalalt daca tinern la placerile noastre egoiste, daca omul este legat de lacornie, pofta de stapanire, rnandrie. Aceasta arata insa numai aspectul negativ al Crucii.

Pot sa ma aprapii de celalalt fara sa-i vorbesc despre Cruce, aratandu-i insa ca sunt gata la toate sacrificiile pentru el. Daca este bolnav, ma voi duce la el, voi rarnane irnpreuna cu el. Celalalt poate suporta el insusi qreutati, persecutu, sornaj ... Iar eu pot sa port irnpreuna cu el aceasta Cruce.

lnima celuilalt poate fi rniscata daca vede ca eu port 0 Cruce pentru el. Atunci el va intelege sensul Crucii fara ca eu sa Ii spun ca tocmai Crucea este cea care ma impinge sa fac aceasta. 0 fac pur ~i simplu.

Sa nu Ie predicarn doar oamenilor sa-~i ia Crucea, ci sa 0 luam noi Insine ajutandu-i pe ceilaltl, Voi ajunge astfel la convingerea ca aceasta Cruce nu este 0 suferinta pentru mine. Sufar pentru celalalt, dar aceasta suferinta pentru el ma bucura, ma odihneste, cum spune un monah de la Athos".

Crucea care odihne~te

-Pro Dumitru Staniloae - ''Mica Dogmatica vorbita"

.crucee este puterea lui Hristos care, asumata de noi. poate transforma lumea in paradis." - Pro Dumitru Staniloae

Istorioarii - Puterea Sfintei Cruci

Un tanar dornic de aleasa invatatura s-a dus odata la 0 rnanastire, sa-i ceara sfat unui batran calugar:

- Parinte, dati-rnl, va rag, 0 carte din care sa pot invata cel mai bine cum trebuie sa fie un crestin: cum trebuie sa gandeasca, ce trebuie sa faca: 0 carte care sa-rni explice toate aceste lucruri!

Calugarul i-a spus ca are 0 asemenea carte in chilia sa ~i s-a dus sa 0 aduca, insa, dupa cateva clipe, s-a inters tinand in mana 0 cruce pe care i-a intins-o tanarului, vazandu-: mirat, i-a spus:

- Fiule, crucea este cea mai de seama invatatura pe care Dumnezeu l-a dat-e omului. Pentru noi, Mantuitorul S-a jertfit pe cruce, aratandu-ne astfel ce insearnna sa iubesti, fiindca a facut acest lucru din dragoste pentru oameni. Crucea Inseamna tocmai calea pe care omul ajunge la iubire, adica la Dumnezeu. Cel ce stie sa-~i poarte crucea, poarta cu el, in acelasi timp, harul ~i iubirea Domnului. De aceea, crucea nu este 0 povara, ci 0 bucurie; cand te daruiesti celui drag, nu 0 faci cu tristete ~i cu retinere, ci cu bucurie ~i entuziasm. Crucea inseamna, deci, curaj, rabdare, dar, mai ales, dragoste.

Doreai 0 carte pe care sa 0 dtesti cu ochii ~i a carei invatatura sa iti lumineze mintea. lata, in schimb, crucea - 0 carte pe care 0 vei citi cu sufletul ~i a caret invatatura iti va lumina intreaga viata.

"Crucea,_ izvor de tamaduire,_ u5_a Tainelor, arma I!..acii, veselia sufletului meu. " (din Acatistul Sfintei Cruci)

Preot Paroh Liviu Popa - tel. 0722280003 Pro Dr. Mihail Popescu - tel. 0744673946

Contul bisericii: BCR, Sect. 4, PAROHIA BELVEDERE - R041RNCB0069007665720001

geL:Ve~€R€ Nu tiiia din cruce

- de Costache Ioanid

Pe-o lespede rece, din greu rasufland, cu umbre ciudate pe chipul sau bland, sta frant de-oboseala batranul crestin,

dorind sa mai guste un strop de alin.

a dipa-! alearqa privirea-napoi,

cu frunzele smulse din arborii goi. $i vede prin ceata, pe drum de caruti atatea icoane din anii trecuti ...

a viata de zbucium, de mari suferinti, ~i totusi de multe ~i dragi biruinti, Dar crucea, 0 clipa lasata acum, adesea prea grea ii paruse pe drum.

a viata lntreaqa sa porti pe grumaz atatea batjocuri si-atata necaz.

Betanii putine ~i spini indeajuns ... a clipa crestinul se simte patruns,

a clipa in suflet strabat indoieli ...

"Gande§te-te bine ... Dar dac-azi te-nseti? ..

Ce-i viata? Ce-i lumea - un larg labirint.

Urechea te-n§ala ... ochii te mint..

Sa-nduri pentru lume cina lumea nu vrea? Vai, viata-i prea veche ... §i crucea-i prea grea $i astfel, c-un urnar de cruce proptit, batranul se lasa de somn biruit.

$i lata, in somnul de truda si-arnar, lumini ~i imagini in minte-i rasar ...

EI vede cum ingeri, pe-un varf de copac, II chearna pe nume ~i semn Ii fac.

Crestinul tresare. Se uita mirat, si-ndata porneste sub cruce plecat.

Pe drumul de munte el urea din nou. $i vantu-i aduce din culmi un ecou ...

Dar crucea apasa mai mult, tot mai mult.

In piept da navala un negru tumult.

"Prea grea mi-e povara acum la star§it. $i drumul prea-ngust e §i prea povtimit.

Zadarnic ma Iupt; ma fndemn,ma grabesc, cid Cerul mereu mai depsrte-! zsresc"

Se leagana pasii, avantul e frant, Batranul crestin e cazut la parnant, "Mi-e peste putere. Aicea raman." $i zace-n tarana sarrnanul batran.

"Ehei, mai crestine. se-aude un glas, prea mare-i povara, prea mult ai de tras ... 1a barda aceasta §i taie din lemn!

Nu fi tara minte! Din mila te-ndemn ... Aceasta-i 0 cruce ce nu pop 5-0 dud, cid ea-i cea mai lunga §i grea dintre cruci!'

Crestinul asculta indemnul strain. Apuca unealta ee-l scapa de chin. toveste in barna c-un brat de voinic. Din cruce reteaza un pic ... lnc-un pic. a pune pe umar ... incearca un pas.

toveste cu barda in ce-a mai rarnas,

L"r~. rt·~ f'PO:O .. .e.a'fl .. ,

PI .. -II1Ih ott 1-1' d.l...I ...... llf-tl .. _-

Din nou mai incearca, Si-apoi un fior, sopteste: "Acuma mi-e mult mai usot" $i-ndata porneste pe cale voios,

cu crucea scurtata urrnand pe Hristos ...

Pe drum se-ntalneste cu cete de fraf si-i lasa in urrna sub cruce plecati,

$i astfel, deqraba, zorind pe poteci,

ajunge la poarta cetatii de veci.

Ce ziduri de iaspis, topaz ~i iacint!

Ce porti sclipitoare de alb margarint!

Ce nor de stindarde! Ce scari! Ce faclii!

Armate de ingeri cu lanci aurii!

Dar, vai, de la el pan-la porti e un ~ant pe care nu-i punte, nici barna, nici lant, $i striga batranul de taina patruns, Dar nimeni nu-l vede sa-i dea un raspuns,

$i striga batranul pierdut ~i livid.

Nu-i nimeni la poarta, Nu-i nimeni pe zid. oeodata din vale, cu ochi sclipitori,

cu crucea pe urnar, vin fraf ~i surori.

Ei vin cu nadejde, 0 verba nu spun, ci repede crucea ca punte si-c pun

Ei tree peste punte, pe poarta patrund, iar crucea in urrna se pierde-n afund.

Batranul ia crucea cu-al dorului val, si-ncearca 5-0 puna ~i el de pe mal.

Dar crucea-i scurtata ... Au toate un rost...

Ce bine-ar ajunge de-ar fi cum a fost!

Crestinii tree santul ~i intra pe portio Ce bine e crucea intreaqa 5-0 porti) Ce cantec, ce chiot s-aude-n Eden!

Ce largi rnulturniri intr-un dulce refren! Ce zboruri de inger! Ce slavi de lumini!

Ce largi curcubee de aur ~i crini!

Crestinul de-afara, de jale rapus,

cu greu peste sant lemnul crucii si-a pus ~incearca sa treaca, Un pas ... lnc-un pas ... 0, cat de aproape al Domnului glas!

Un pas ... inca unul ... Ah, pragu-i deschis!

Dar crucea deodata ... se duce-n abis ...

$i cade bartranul in golul temut...

Rasplata-i pierduta ~i sceptru-i cazutl Dar iata ... ce taina) EI nu stie cum ... pe lespedea rece, la margini de drum, acolo, c-un urnar de cruce proptit, crestinul acuma din somn s-a trezit.

Dormise 0 dipa, $i visul ciudat

un somn si-c lumina din Ceruri i-a dat.

Batranul se scoala ~i simte in piept o flacara noua si-un dor intelept,

Cu graba pe umeri povara luand, priveste-nainte cu chipul sau bland ~i crucea ii pare aripa spre zaril Ah, crucea-i intreaga ~i fara scurtar!l ...

Acum, el va spune oricui: "Catre Rai din crucea credmte! nimic sa nu tail Cu crucea fntreaga, Iisus. cetre noi.

veni de fa Tataf cu sange suvoi. $i-acum EI din fume, ne-a§teapta fa reI, cu crucea fntreaga sa mergem spre £/..."

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful