P. 1
TUMORI BENIGNE

TUMORI BENIGNE

|Views: 2,590|Likes:
Published by Or Ömer
anato-pat(stomatolgie)
anato-pat(stomatolgie)

More info:

Categories:Topics, Art & Design
Published by: Or Ömer on Feb 18, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/29/2013

pdf

text

original

TUMORI BENIGNE

Tesuturi de origine epiteliu pavimentos tumori benigne Papilom tumori maligne carcinom scuamocelular (malpighian, epidermoid)

epiteliu tranzitional epiteliu cilindric de suprafaţă epiteliu glandular trofoblast

papilom tranziţional carcinom tranziţional Adenom/ Polip adenomatos Adenom mola Adenocarcinom Adenocarcinom coriocarcinom

Tesuturi de origine ţesut conjunctiv matur ţesut mezenchimal ţesut adipos Cartilaj Os muşchi striat muşchi neted vase sangvine vase limfatice

tumori benigne tumori maligne Fibrom mixom lipom condrom osteom rabdomiom leiomiom hemangiom limfangiom Fibrosarcom mixosarcom liposarcom condrosarcom osteosarcom rabdomiosarcom Leiomiosarcom hemangiosarcom limfangiosarcom

Adenoame (polipi adenomatoşi) de colon
Polip colonic ≠ adenom colonic!!!! Polip:

Definitie: masă tisulară care protrude în lumenul intestinal • Origine în mucoasă – Nonneoplazici: • maturarea anormală a mucoasei, inflamaţie – Neoplazici: • proliferare +/- displazie: polipi adenomatoşi • Origine în corionul mucoasei sau submucoasă

Tumori benigne Epidemiologie: • în ţările dezvoltate: 20% populaţie la 40 ani; 50% populaţie la 60 ani • În ţările în curs de dezvoltare frecvenţă scăzută; • Nu au predilecţie de sex • Factori de risc: dieta – consumul de fibre vegetale, fructe, acid folic ↓ riscul de apariţie Microscopic: trei categorii: • polipul tubular - celule epiteliale cu dispoziţie tubulară, pediculul fiind acoperit de epiteliu cilindric. Rezultă din proliferarea epiteliului de suprafaţă şi a glandelor asociate mucoasei. • polipul vilos - conglomerat de proliferări papilare digitiforme formate din axe conjunctivo-vasculare extrem de subţiri acoperite de epiteliu cilindric. Rezultă din proliferarea epiteliului de suprafaţă; localizarea de elecţie este reprezentată de mucoasa rectală. • polipul tubulovilos (mixt) reuneşte caracterele celor două tipuri precedente. Se întâlneşte la nivelul mucoasei rectocolice. Majoritatea polipilor sunt tubulari; 5% tubuloviloşi sau viloşi Macroscopic: • Pediculat (cu pedicul) • Sesil (cu bază largă de implantare, direct pe suprafaţa mucoasei) • Pot fi unici sau mutipli; • de regulă multipli: 1/3 din pacienţi dezvoltă alt polip adenomatos în 2 ani; riscul de apariţie a mai mulţi polipi ↑ dacă pacientul are mai mult de 3 polipi din care cel puţin unul în colonul proximal • Prezenţa a foarte numeroşi polipi - polipoză Aspectul macroscopic diferă în funcţie de tipul histopatologic • polipul tubular are aspect globulos, culoare roşie-violacee, φ cca 1 cm, sesil sau pediculat, proemină în lumen

Polipul vilos are suprafaţă neregulată, viloasă, culoare mai deschisă decât cel tubular, φ in general de mai mulţi cm, de regulă sesil • Microscopie: • Polip tubular, tubulovilos sau vilos • Toţi polipii prezintă zone displazice

Leziuni precanceroase • clasificare în 3 grade (displazie uşoară, moderată sau severă –Viena 1999) • clasificare în 2 grade (neoplazie intraepitelială de grad jos şi de grad înalt - OMS 2000) – neoplazie intraepitelială de grad jos: • nuclei alungiţi, măriţi de volum, tahicromi DAR nu ajung la polul apical al celulelor; producţia de mucină apicală conservată – neoplazie intraepitelială de grad înalt: • Atipii celulare: nuclei mari, hipercromi cu nucleoli proeminenţi, stratificaţi; nucleii sunt pluristratificaţi şi ating polul apical; frecvente mitoze; producţie de mucină redusă sau absentă • Atipii arhitecturale: cripte ramificate, neregulate – muscularis mucosa NU este invadată Polip malignizat: variante histopatologice Carcinom intramucosal: invazie în lamina propria cu reacţie desmoplastică stromală dar fără invazie în submucoasă; nu are potenţial biologic metastazant; preferabil clasificat ca neoplazie intraepitelială de grad înalt • Carcinom invaziv: invazie în submucoasă prin muscularis mucosae • Carcinom in situ În practică nu se utilizează termenul de carcinom in situ

• !!!! Buletinul histopatologic trebuie să includă tipul de carcinom, gradul, nivelul invaziei, prezenţa invaziei angiolimfatice, statusul marginilor de rezecţie – (tumoră în vecinătatea marginilor – tumoră la 1-2 mm sau într-un câmp cu ob mare faţă de marginea de electrorezecţie) Riscul de malignizare: • Dimensiunea: – <1% dacă φ < 1 cm – 10% dacă φ > 2 cm • Tipul histopatologic: – risc ↑ dacă există componentă viloasă • Număr: – risc ↑ dacă există peste 3 polipi

Localizare: – risc ↑ pentru polipi pe colonul transvers sau proximal Tratament: • polip adenomatos pediculat: polipectomie – Chiar dacă prezintă arii de carcinom invaziv în corion – este suficientă dacă • marginile de rezecţie sunt negative (neinvadate) • nu se observă invazie vasculară sau limfatică • carcinomul este bine sau moderat diferenţiat • polip adenomatos sesil: rezecţie colonică (polipectomia este insuficientă)

Tumori ovariene seroase • 25% din toate tumorile ovariene • Benigne • Borderline • Maligne • Chistadenom seros • Benign; 25% bilateral • Macro: pereţi netezi, eventual cu proiecţii papilare pe faţa internă • Micro: chisturi bordate de un singur strat de celule columnare ciliate; nu se observă atipii sau invazie Papilom urotelial • Uroteliu normal: mucoasă plană cu celule uroteliale cu dimensiuni de 3 limfocite; poate include uşoară dezorganizare a celulelor şi minim pleomorfism nuclear (anterior denumite “displazie minimă”) • Hiperplazie: hiperplazie plană sau papilară • papilom urotelial: Neoplazie urotelială papilară cu franjuri de grosime normală fără atipii Lipomul • Definiţie: tumoră benignă compusă din adipocite mature cu nuclei monomorfi cu aspect similar ţesutului adipos normal • Cea mai frecventă tumoră mezenchimală • Epidemiologie: vârstă peste 40 de ani, foarte rar la copii • Nu are predilecţie de sex sau rasă

• Lipoame multiple: mai frecvente la femei; sindromul neoplaziei endocrine multiple, sindromul Bannayan (macrocefalie, hemangioame, lipoame), sindromul Madelung (lipoame cervicale multiple) • Macroscopic: tumoare cu contur policiclic; consistenţă moale, pe secţiune ţesut galben, omogen, încapsulat • Microscopic: ţesut adipos matur cu adipocite fără atipii; celule mult mai mari de până la 5 ori mai mari; nu se observă mitoze. • Prognostic: nu se malignizează, pot recidiva; tratament chirurgical; nu diminuează nici în perioade de starvaţie • Variante: angiolipom fibrolipom, condrolipom, lipom cu cellule alungite, lipom plemorf Hemangiomul • Definiţie. Tumoră vasculară bengină • Frecventă, mai ales la copii • Localizată superficial (cutanat – cap şi gât) sau profund (ficat) • De regulă localizat – când afectează difuz segmente din corp – angiomatoză • Macroscopic: la nivelul pielii hemangiomul poate avea aspect de leziune plană, roşie-violacee, infiltrativă în ţesuturile din jur (hemangiom plan) sau de leziune anfractuoasă, reliefată (hemangiom tuberos). • Microscopic: Hemangiom capilar, cavernos, venos, arterial, mixt, microvenular, capilar lobular (granulom piogen) • hemangiomul capilar apare microscopic sub forma de vase tumorale grupate în plaje. Se observă numeroase formaţiuni vasculare de tip capilar cu pereţi subţiri, cu endoteliu mai înalt decât în capilarele normale. În lumenul spaţiilor vasculare se găseşte sânge. Leiomiomul uterin • Tumoră benignă a miometrului • cea mai frecventă tumora benignă uterină în perioada reproductivă (30-60% în studiile necroptice). • Cel mai adesea sunt multiple, asimptomatice. Pot deveni simptomatice prin apariţia de sângerări sau durere, când suferă modificări degenerative; este estrogen dependentă, creşte rapid în timpul sarcinii şi involuează în perioadele de climax. Leiomiomul Macroscopie • Uterul este mărit de volum • cavitatea deformată • noduli bine încapsulaţi,

• consistenţă crescută, • localizare – subseroasă, – submucoasă – în grosimea miometrului • dimensiuni diferite (câţiva mm până la peste 10 cm) • Pe secţiune - formaţiuni nodulare, solide, cu limite distincte, aspect fasciculat. Microscopic: – fibre musculare netede similare celor miometriale, cu dispoziţie dezordonată. – Celularitate mai bogată decât cea a miometrului din jur; celulele sunt alungite, au o cantitate moderată de citoplasmă galbenă în coloraţia van Gieson, nucleii sunt alungiţi cu capetele rotunjite (aspect "în trabuc"), cu cromatina pulverulentă. – Între fibrele musculare se găseşte o cantitate variabilă de fibre şi celule conjunctive (colorate în roşu în coloraţia van Gieson). – În nodulii mari apar leziuni degenerative datorită diminuării aportului sanguin (ramoliţie pseudochistică, necroză). – În perioada climaxului, celulele musculare din compoziţia tumorii se atrofiază şi sunt înlocuite de benzi de ţesut fibros (fibroleiomiom) • Variante – Apoplectic/cu degenerescenţă roşie – cu degenerescenţă hidropică – mixoid – Benign metastazant – celular – mitotic activ – epitelioid – palisadant – lipoleiomiom – cu infiltrate limfoid – simplastic

Fibroadenomul mamar • cea mai frecventă tumoră benignă mamară; • apare la femei aflate în perioada reproductivă, în strânsă corelaţie cu nivelul hormonal

• la bărbaţi poate apare după tratamente hormonale (estrogenoterapia din cancerul de prostată). Macroscopie. • Fibroadenomul mamar apare ca nodul unic (în 1/5 din cazuri multiplu), • dimensiuni de la câţiva milimetri până la câţiva centrimetri, • consistenţă elastică, bine delimitat; • la secţionare nodulul "herniază" (faţa de sectiune este convexă), aspectul este omogen. Microscopie. • Se descriu două tipuri de fibroadenoame: pericanalicular şi intracanalicular; cel mai frecvent în cadrul aceluiaşi adenom sunt prezente ambele tipuri de proliferare. • Fibroadenomul mamar pericanalicular se caracterizează prin creşterea elementelor stromale fibroase în jurul elementelor epiteliale canalare proliferate care sunt mici, rotunde, fiind practic separate între ele de tesutul fibros. Abundenţa stromei conferă consistenţă dură nodulului. • În fibroadenomul mamar intracanalicular elementele epiteliale proliferează în lumenul canalelor galactofore; epiteliul este alcătuit din două tipuri de celule. Stroma, adesea mixoidă, comprimă şi elonghează canalele conferindu-le aspectul caracteristic "în forma de coarne de cerb". Consistenţa acestui tip de fibroadenom mamar este mai moale.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->