Cultu a ciupe cilo de bãlega

CAMPIGNON
Ioan PUIU

Chiºinãu, 2000

Pagina 1 din 27

http://www.afaceri-ok.com

CUPRINS: 1. Cultura ciupercilor de bãlegar (Champignon). . . . . . 2. Spaþiul de culturã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pregãtirea spaþiilor de culturã . . . . . . . . . . . . . . . . Amenajarea spaþiului de culturã . . . . . . . . . . . . . . . Alte amenajãri necesare spaþiului de culturã . . . . . . . . Spaþii noi de culturã a ciupercilor . . . . . . . . . . . . . . 3. Pregãtirea compostului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Compoziþia compostului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Calculul necesarului de compost . . . . . . . . . . . . . . Tehnologia pregãtirii compostului . . . . . . . . . . . . . . Reþete de compost ºi fazele tehnologice de pregãtire . . . Pasteurizarea dirijatã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cum sã apreciem calitatea compostului . . . . . . . . . . . Alte sfaturi practice privind obþinerea sau corectarea compostului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pregãtirea compostului pentru ciuperca Agaricus edulis. . 4. Însãmânþarea ciupercilor Agaricus spp. . . . . . . . . . 5. Acoperirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Acoperirea straturilor însãmânþate. . . . . . . . . . . . . . Principalele componente ale amestecului de acoperire ºi condiþiile ce urmeazã a fi îndeplinite . . . . . . . . . . . Reþete de amestec de acoperire . . . . . . . . . . . . . . . Pregãtirea amestecului ºi tehnica de acoperire . . . . . . . 6. Lucrãrile de îngrijire a culturii de ciuperci ºi condiþiile de microclimat recomandate . . . . . . . . . . . . . . . . Dupã însãmânþare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dupã acoperire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . În perioada recoltãrilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Particularitãþile microclimatului pentru ciuperca Agaricus edulis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7. Principalii dãunãtori care pot produce pagube în cultura ciupercilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8. Recoltarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Sortarea ºi ambalarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Golirea ºi dezinfectarea spaþiului de culturã . . . . . . . . Mic dicþionar explicativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4

. . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . .

5 6 6 7 8 9 10 10 11 11 11 14 16 16 17 18 19 19

. . 19 . . 20 . . 20 . . . . . . . . 21 21 22 23

. . 24 . . . . . . . . . . 25 26 26 26 28

Pagina 2 din 27

http://www.afaceri-ok.com

care se ridicã la peste 1500 mii tone anual. de strat sau ºampinion. fiind ºi cel mai mult studiatã ºi prezentând un numãr mare de tulpini (suºe). iar tehnologia se aflã în perfecþionare continuã. În Europa se realizeazã circa 60 % din producþia mondialã de ciuperci. vitamine (B. hidraþi de carbon 1. . Cultura ciupercilor de bãlegar (Champignon) Descrierea ciupercii albe. Suprafeþele cultivate cu ciuperci sunt în continuã creºtere. Este ciuperca de culturã cea mai rãspânditã în þara noastrã ºi pe glob.com . Compostul pentru culturã (clasic sau sintetic) are o dublã folosire: . Ciuperca albã prezintã o valoare nutritivã ridicatã având un conþinut în proteine de 4-5 %. C) ºi numeroase substanþe minerale. Din 5 Pagina 3 din 27 http://www. A.substratul uzat dupã recoltarea ciupercilor se poate folosi ca îngrãºãmânt natural (grãdina de legume). Datoritã faptul cã un ciclu de culturã se desfãºoarã pe o perioadã de 100 de zile. Psalliota hortensis (Cook.4 %. deci relativ scurt.pentru cultura ciupercilor pe o perioadã de circa 100 de zile. Ciupercile pot fi consumate ºi ca aliment dietetic deoarece nu conþin amidon iar grãsimile sunt în cantitãþi foarte reduse ºi numai sub formã combinatã de fosfatide. Partea îngropatã este reprezentatã printr-un postament micelian ce rezultã din împletitura hifelor crescute din miceliul însãmânþat.1. amortizarea fondurilor investite este socotitã printre cele mai active din sectorul vegetal. lecitine. sin. agaricine ºi ergosterile. Indiferent de culoare prezintã douã pãrþi distincte: o parte în substrat (îngropatã) ºi o parte aerianã. Pe lângã valoarea nutritivã ºi acþiunea dieteticã ciupercile sunt apreciate ºi pentru gustul lor deosebit. constituind o variaþie plãcutã ºi necesarã în alimentaþie. crem sau brunã Agaricus bisporus.ciupercã de bãlegar.) lange .afaceri-ok.

crem ºi brunã. 6 Pagina 4 din 27 http://www. pretabile atât la cultura clasicã (în gospodãrii) cât ºi la cea intensivã (în ciupercãrii industriale).afaceri-ok. Partea aerianã sau ciuperca propriu zisã se numeºte basidiofruct sau carpofor. adãugându-se în zeama de var ºi 20-30 grame de piatrã vânãtã (sulfat de cupru) la 1 litru de emulsie. Spaþii existente pot fi pivniþe. clãdiri vechi. spãlarea cu apã curatã ºi dezinfectarea cu una din soluþiile: · sodã calcinatã 5 % (50 g sodã la l litru apã). garaje. pereþilor. deratizare. Spaþiul de culturã Pentru cultura ciupercilor se pot folosi spaþii existente dar nefolosite pentru alte activitãþi sau spaþii special construite pentru înfiinþarea unei ciupercãrii. subsoluri ale locuinþelor. balcoane. · formalinã (40 %) soluþie cu concentraþia 2-5% (20-50 ml la 1 litru apã). grajduri. sere. igienizarea spaþiului care constã în curãþirea de resturi vegetale. În þara noastrã sunt create tulpini de Agaricus bisporus de culoare albã. depozite. ferestrelor ºi astuparea gãurilor fãcute de rozãtoare. magazii. uºilor. 2. Pregãtirea spaþiilor de culturã Pregãtirea spaþiilor de culturã constã în: repararea dacã este cazul a acoperiºurilor. Dezinfectarea spaþiului de culturã es e obligatorie dupã fiecare ciclu de cul urã.aceste hife.com . ºoproane. în amestecul de acope i e iau naºte e p imo diile sau butonii de f uctifica e. solarii. pardoselii. Pereþii ºi pardoseala se vãruiesc. Aceasta este formatã din: picior (stipes) ºi pãlãrie (pileus).

compostul se aºeazã direct pe parapet în strat gros de 25-30 cm. 20 kg sau 25 kg.1 mm. În cazul rafturilor de beton. din lemn sau din alt material rezistent.60 m). confecþionate din beton. Cultura în saci din polietilenã prezintã avantajul cã se poate realiza direct pe pardosealã. depozite) cultura se poate amplasa direct pe sol sau pardosealã. peste o folie de polietilenã aºternutã sub el. Lãþimea straturilor trebuie astfel dimensionatã încât sã permitã executarea lucrãrilor în condiþii optime (1. deoarece un strat mai gros de 30-40 cm. Lãzile confecþionate din lemn au o perioadã scurtã de utilizare.com . mai ales în sezonul cald poate duce la declanºarea fenomenului de autoaprindere. pentru a se putea observa eventualele infecþii ºi creºterea miceliului. sere. Se utilizeazã saci cu diametrul de 60-70 cm ºi grosimea foliei de 0.40 x 1. În cazul folosii sacilor grosimea substratului nu trebuie sã depãºeascã 20-25 cm. de aceea se recomandã lãzile din masã plasticã sau sacii din polietilenã. transparenþi. Cantitatea de substrat repartizatã întrun sac poate fi de 15 kg. Rafturile pot fi fixe. pentru a mãri suprafaþa utilã de culturã se pot instala rafturi sau stelaje suprapuse pe douã sau trei nivele. grosimea sã fie de 25-30 cm. compostul se poate aºeza direct pe raft. chiar atunci când aceasta este din pãmânt sau pe nivelele stelajelor. adicã în substratul însãmânþat temperatura putând ajunge sau chiar depãºi 30°C distrugând miceliul. sau mobile când sunt din metal (aluminiu sau fier) vopsit cu vopsea de ulei. În spaþii mici. astfel ca pe un m2 sã se repartizeze 80-100 kg compost. Dacã nu existã lãzi sau saci de polietilenã. 7 Pagina 5 din 27 http://www.afaceri-ok. Pe rafturile executate din alte materiale se amplaseazã lãzi de culturã de diferite tipuri.Amenajarea spaþiului de cul ur Se pot întâlni douã situaþii: Când spaþiul este suficient de mare (solarii. lungimea stratului fiind în funcþie de spaþiul de culturã.

cu lãþimea de 60-70 cm. Tubulatura se confecþioneazã din tablã cu un burlan rotund sau pãtrat. la o distanþã de cel puþin 60-70 cm deasupra stratului de ciuperci de pe stelajul superior. În spaþiile unde cultura ciupercilor se amplaseazã de stelaje.com . udare. · amplasarea unei lãdiþe din lemn.Mãgurele . · instalarea unui ventilator ºi a tubulãrii aferente.Bucureºti) sau un filtru improvizat pentru absorbþia ºi curãþirea aerului introdus în ciupercãrie ºi unul sau mai multe ventilatoare exhaustoare pentru evacuarea aerului viciat (încãrcat cu bioxid de carbon ºi spori). cu dimensiunea de 2 ´ 2 m din folie de polietilenã sau din zid cu scop de paravan. iar lungimea egalã cu lãþimea uºii de acces în care se pune rumeguº sau un burete îmbibat cu soluþie de sulfat de cupru (piatrã vînãtã) în concentraþie de 5 %. se schimbã. · canalizare .afaceri-ok. Acest filtru se leagã la gura ventilatorului. · sursa de cãldurã ºi instalaþie de încãlzire sau rãcire pentru sezonul rece sau cald. ca un pantalon. de aceea se recurge la o aerisire dirijatã prin instalarea unui ventilator cu filtru special (de la institutul de Fizicã Atomicã . cu laturile de 20 cm lãþime iar lungimea egalã cu cea a spaþiului de culturã.Al e amenaj ri necesare spaþiului de cul ur · sursa de apã curatã în interiorul spaþiului sau în apropierea lui. · sursa de curent electric de 220 V pentru ventilator ºi 24 V pentru iluminat. Tubulatura se poate realiza ºi din folie de polietilenã cu diametrul de 20-40 cm.posibilitatea de scurgere a apei rezultate dupã spãlare. aerisirea prin deschiderea ferestrelor ºi uºilor nu este suficientã. Aceasta se fixeazã pe tavan. înãlþimea de 10-15 cm. Dupã ce se murdãreºte. poate fi folosit aproximativ 30 zile. De-a lungul tubulaturii se deschid niºte orificii prin care pãtrunde aer 8 Pagina 6 din 27 http://www. Filtru improvizat se poate realiza din douã straturi de tifon între care se intercaleazã un strat de vatã în grosime de 1 cm. acesta depinzând ºi de gradul de poluare a aerului atmosferic. · amenajarea unei camere-tampon în faþa intrãrii.

îºi poate construi unul de dimensiunile dorite. la tubulatura din tablã ºi niºte ghemotoace din vatã curatã. precum ºi distanþa între ele: · lungimea spaþiului de culturã . aceste diferenþe nu trebuie sã depãºeascã 3-4°C. · distanþa de la pardosealã la primul raft . Ventilatoarele exhaustoare. · înãlþimea . · suprafaþa utilã de culturã .37 mp. (3.). Spaþii noi de culturã a ciupercilor Un viitor cultivator care nu dispune de nici un spaþiu. 9 Pagina 7 din 27 http://www. În continuare prezentãm schiþa unei ciupercãrii cu camera tampon la intrare ºi dimensiunile rafturilor. cu apã freaticã la adâncime.3 rânduri: .afaceri-ok. · dimensiunea camerei tampon 2 ´ 2 m din faþa uºii de acces. Pentru toate zonele din þara noastrã recomandãm construirea unei microciupercãrii îngropate sau semiîngropate. la tubulatura din polietilenã.4 m.1-2 m. 1 buc.p oaspãt. · rafturi (cu 3 nivele) .4 m ´ 1.0.4 m). Acestea au avantajul de a beneficia de diferenþe mici de temperaturã de la un anotimp la altul ºi între zi ºi noapte. evacuarea aerului se poate face prin deschiderea uºilor sau prin orificii de evacuare amplasate tot la partea inferioarã a pereþilor. cu ajuto ul uno ºuruburi.2 m. Amplasarea noii construcþii se poate face pe un teren solid. · suprafaþa localului de culturã . se instaleazã la 10-15 cm deasupra pardoselii (1-2 buc.4 ´ 0. · adâncimea la care este îngropatã .duble la mijloc.75 cm (socotit ºi cu grosimea compostului de 20-25 cm). adãpostitã de curenþi puternici de aer. În spaþiile mici situate la nivelul solului. pentru evacuarea aerului viciat. la distanþã de sursele poluante. în apropierea cãilor de acces.com .24 mp (6 ´ 4 m). · lãþimea .2 buc.6 m.din care simple la pereþii laterali . (4. Dimensiunea acesto deschizãtu i este de 5 ´ 5 cm. cu posibilitatea de micºo a e pânã la închide ea completã.3 m. .7 m). · distanþa dintre rafturi .

þiglã sau stuf. Acoperiºul se face din plãci de azbociment. · gunoi de porc (uscat). 3. deoarece au o elasticitate mare ºi un conþinut bogat în glucide ºi substanþe minerale. Împotriva umezelii. · gunoi de cal cu aºternut din paie (proaspãt de maximum o lunã). Materiale auxiliare · La materialele de bazã prezentate mai sus se mai adaugã: · ipsos (pentru construcþii). uree tehnicã).com . conþinut 25-30 % fecale. · malþ (de la fabrica de bere). coji de floarea soarelui. · sulfat cu cupru. format din unul din urmãtoarele materiale: paie. Pregãtirea compostului Compoziþia compostului Pregãtirea compostului reprezintã o verigã importantã pentru reuºita culturii ciupercilor. Paiele înainte de a fi folosite se zdrobesc cu furca sau se calcã în picioare.· aleile dint e aftu i au lãþimea de 60 cm. Pentru obþinerea unui compost de bunã calitate se folosesc urmãtoarele materiale: · paie de grâu (orz sau orez).afaceri-ok. nefermentat. rumeguº sau talaº de esenþe foioase. · aleile de la capetele aftu ilo au lãþimea de 80 cm. · gunoi de pãsãri pe suport solid. · îngrãºãminte chimice (superfosfat. de culoare galbenã. 10 Pagina 8 din 27 http://www. care asigurã o bunã izolaþie contra variaþiilor de temperaturã. construcþia trebuie izolatã cu carton ºi smoalã. sulfat de amoniu. Cea mai largã utilizare la pregãtirea compostului o au paiele de grâu.

Nu se recomandã pregãtirea unei can i ãþi mai mici de o tonã de compost.25 kg. Platforma trebuie sã aibã o suprafaþã de 10 mp (pentru o tonã de compost). 70-75 %.7-8 kg. Pentru a obþine 1000 kg compost trebuie sã punem la preînmuiere 500 kg material iniþial uscat (paie de grâu. deoarece existã riscul ca aceasta sã nu se încãlzeascã în procesul pasteurizãrii. gunoi de porc) conform reþetei.pe bazã de gunoi de cal. La o tonã de compost se mai adaugã: ipsos . pe o suprafaþã betonatã pentru a împiedica infiltrarea în pãmânt a mustului de bãlegar rezultat la udare. gunoi de pasãre. Tehnologia pregãtirii compostului Pregãtirea compostului dureazã 28-30 zile ºi se face în apropierea ciupercãriei. sulfat de amoniu .Calculul necesarului de compos Necesarul de compost se calculeazã în funcþie de suprafaþa ce urma a fi însãmânþatã. De exemplu: pentru a însãmânþa 10 m2 cu ciupercã de bãlegar vom avea nevoie de aproximativ 800-1000 kg compost. Reþete de compost ºi fazele tehnologice de pregãtire Reþeta 1 (compost clasic) . pentru a nu permite coborârea temperaturii sub cea de îngheþ. În perioadele reci aceastã platformã trebui sã fie închisã cu ajutorul unor pereþi mobili glisanþi. Pentru pregãtirea unei tone de compost se folosesc 500 kg gunoi de cal. 11 Pagina 9 din 27 http://www. care este alcãtuit din bãlegar de cal ºi paie de grâu din aºternut. gunoi de cal pe aºternut de paie. adicã câte 80-100 kg compost/m2. superfosfat (simplu concentrat) . cu înclinare spre mijloc (cu panta de 2-3 %) iar la capete sã fie prevãzutã cu 2 bazine pentru colectarea mustului. Aceastã platformã trebuie sã fie protejatã de un acoperiº (ºopron) pentru a feri compostul de uscãciune si de spãlare prin precipitaþii.afaceri-ok.7 kg.com .

pãstrându-i dimensiunile în aºa fel încât gunoiul de la capete sã se aºeze în interiorul noi platformei. Ø Întoarcerea compostului din platformã începe din a 15-a zi de la momentul declanºãrii pregãtirii compostului. practic se mutã vechea platformã alãturi.Fazele ehnologice de preg ire a compos ului Ø Preînmuirea. din nou se aºeazã în grãmadã ºi se udã. înãlþimea 1. dupã care încep întoarcerile. În aceastã fazã nu se mai udã ºi nu se mai taseazã. Compostul de ia cu furca din grãmadã ºi se aºeazã afânat într-o «platformã cu urmãtoarele dimensiuni: lãþime 1. Tot la aºezare se pun ºi 5-6 kg ipsos.com . iar lungimea în funcþie de cantitatea de compost. pentru cã se taseazã ºi se udã în vederea declanºãrii fenomenului de compostare. Se lasã astfel 4-5 zile. la al II-lea ºi la al III-lea se adaugã ipsos ºi îngrãºãminte. Gunoiul de cal (bãlegar + paie) se aºeazã pe platforma betonatã sub formã de grãmadã ºi se udã cu apã zilnic cu furtunul. Dacã nu puteþi procura îngrãºãmintele recomandate se pot înlocui cu uree tehnicã (40 % azot). Dupã ce se amestecã bine componentele. câte 3-4 kg. se taseazã. întors ºi format platforme. 3 kg la tona de compost. Ø Omogenizarea (amestecarea) compostului dureazã din ziua a 6a de la începerea pregãtirii. La primul întors se administreazã 5-6 kg ipsos. zilnic timp de 4 zile.8 m. cu furca.8-2 m. Se udã pânã când apa începe sã se scurgã de sub grãmadã. Întorsul IV se executã atunci când paiele nu s-au înnegrit ºi nu se rup uºor. Întorsul se executã cu furca. Ø Aºezarea la compostarea aerobã (cu aer) afânat. Se fac 4-5 întoarceri la intervale de 3-4 zile. 12 Pagina 10 din 27 http://www. deci la aceastã fazã. presãratã la aºezare.afaceri-ok. Aceste douã faze tehnologice fac parte din compostarea anaerobã (fãrã aer). Cantitãþile mari de compost se întorc mecanizat cu maºini de vânturat. La întorsul al IIIlea se recomandã aplicarea prin împrãºtiere a unui kg de sulfat de cupru (piatrã vînãtã) la tona de compost. Operaþiunea dureazã 5 zile.7-1.

precum ºi Dimilin 0.2 %.100 kg. Ø Omogenizarea la preînmuiere se face în cea de a 6-a zi de la primul udat. Reþeta 2 (compost mixt) pe bazã de paie. Se adaugã ureea. Ca pesticide se pot utiliza Benlate 0. Ø Aºezarea la compostarea aerobã se face în cea de a 13-a zi ºi constã în afânarea materialului. dupã care se udã în continuare încã 6 zile. Se controleazã temperatura în interior (trebuie sã ajungã la 65-72°C). întrun numãr tot de 3-4. Ø Pasteurizarea naturalã. soluþie în concent aþie de 2-3 % cu ca e se st opesc ma ginile platfo mei ºi pa doseala din beton. care prezintã acþiune fungicã ºi acaricidã. · gunoi de pãsãri . · paie de grâu . Cu aceste substanþe se stropeºte platforma la întorsul al IV-lea. Ø Pasteurizarea naturalã este identicã cu cea prezentatã la reþeta 1. 13 Pagina 11 din 27 http://www. înainte de aºezare.com .250 kg.2 % ca insecticid. La cestea se vor mai adãuga 2 kg de uree la aºezare ºi 24 kg de ipsos repartizat la fiecare întors.150 kg. Cele 3 materiale se amestecã bine apoi se aºeazã ºi se taseazã. Se adaugã ipsos la fiecare întors. Pentru a obþine o tonã de compost se vor folosi urmãtoarele materiale: · gunoi de porc . gunoi de porc ºi gunoi de pãsãri. Fazele tehnologice de pregãtire a compostului Ø Preînmuierea se face ca la reþeta 1 ºi dureazã 12 zile. Ø Executarea întoarcerilor se face tot la intervale de 3-4 zile.afaceri-ok. Platforma în întregime se acoperã cu folie de polietilenã pentru o perioadã de 48 ore. cu burlane perforate pentru evacuarea aerului încãlzit din interior.Pent u dezinfecþie se poate folosi Fo malinã. Dupã ultimul întors în platforma de compost se fac niºte canale de aerisire.

gunoi de pãsãri . se udã zilnic iar mustul se recirculã timp de 7 zile. Prin aceastã lucrare compostul se va aºeza afânat cu furca.0 m. înãlþime 1. Fazele tehnologice de pregãtire a compostului Ø Preînmuierea se face.350 kg.afaceri-ok. fãrã a se mai tasa. 14 Pagina 12 din 27 http://www.com . Pentru obþinerea unei tone de gunoi sunt necesare: . Se taseazã.7 kg ºi ipsos . Mare parte din aceºtia sunt distruºi la temperatura de 5560°C dacã se menþin 12-16 ore în condiþii de umiditate de 70-72 %. În ultima zi de preînmuiere se adaugã jumãtate din cantitatea de uree (3. Acesta se face cu scopul de a distruge dãunãtorii ºi unii agenþi patogeni.Reþeta 3 (compost sintetic) pe baz de paie ºi gunoi de p s ri.5 kg). Ø Pasteurizarea naturalã se face asemãnãtor ca la reþetele anterioare. Compostul se aºeazã în formã dreptunghiularã cu lãþimea de circa 2 m ºi înãlþimea de 1-1. Ø Aºezarea la compostarea aerobã.150 kg. . Ø Omogenizarea compostului în platforma de preînmuire . Se executã la intervale de 3-4 zile. Se mai udã în continuare 4 zile.20 kg. în numãr de 4.paie de grâu . La aceste componente se mai adaugã: malþ .5 m. Pasteurizarea dirijatã Pentru ciupercãriile mari de peste 1000 mp se adaugã compost sintetic. Ø Executarea întoarcerilor.7-1. La întoarcerea 1 ºi 2 se adaugã malþul ºi ipsosul.8-2.50 kg.8 m ºi lungimea cît este necesar. aplicându-se în mod obligatoriu pasteurizarea termicã pe bazã de abur.1 zi. Ø Aºezarea compostului în platforma de preînmuiere. deci se desface platforma anterioarã ºi se aºeazã dupã dimensiunile clasice: lãþime 1. de asemenea pe o suprafaþã betonatã ºi dureazã 1-2 zile. uree tehnicã . iar în cea de a 4-a zi se mai adaugã cealaltã jumãtate de uree ºi se taseazã.

Pasteu iza ea di ijatã se executã înt -un tunel special const uit din beton. se menþine ventilaþia cu aer proaspãt introdus prin filtre. se monteazã termometre de la distanþã în câteva puncte în compost ºi în aer ºi se deschide ventilaþia de recirculare. La început aceasta se scade treptat de la 58-60°C pe parcursul a 10 ore. cu izolaþie ºi p evãzut cu instalaþie de di ija e a abu ului p ecum ºi o ventilaþie pentru introdus aer proaspãt ºi recircularea aburului amestecat cu aerul. se deschi uºile.5-2. În timpul pasteurizãrii se va evita depãºirea temperaturii maxime din compost de 60-62°C.0 m. în scopul rãcirii compostului ºi transferarea lui în ciupercãrii pentru însãmânþat. Etapa 4. Compostul se introduce în tunel. dureazã 5-6 zile ºi se realizeazã la 2 praguri de temperaturã. omogenizarea temperaturii din compost la valori de 3040°C. Etapa 3. 15 Pagina 13 din 27 http://www. dupã care aburul se opreºte. prin recircularea a 200 mc aer/tona de compost. fermentaþia dirijatã. deoarece pot fi distruse o serie de ciuperci saprofite utile ºi actinomicete. pe o înãlþime de 1.afaceri-ok. pasteurizarea propriu-zisã la temperatura de 57-58°C ºi dureazã 10-24 ore. pânã la valori de 5455°C ºi se menþine 3 zile. Etapa 2. timp de 10-12 ore.com . timp de 2-3 ore. încãlzirea compostului se face pânã la 55-57°C. aºezat vrac. se închid uºile cât mai ermetic. La al doilea prag se scade temperatura la 45°C pentru o perioadã de 24-48 ore. Pasteurizare decurge în 4 etape: Etapa 1.

2-7. acesta se poate aºeza pe capre de lemn.Mirosul sã fie a pâine coaptã.Culoarea caracteristicã este cafeniu-închis. cu pH cuprins între 7.Sã conþinã actinomicete adicã microorganisme mineralizante care îºi manifestã prezenþa prin apariþia unor pete cenuºii-albicioase pe marginea platformei de compost.Cum s apreciem cali a ea compos ului . · dacã este prea umed ºi reacþia lui nu mai permite adãugarea de ipsos. compostul are umiditate optimã. · dacã compostul prezintã miros de amoniac. 16 Pagina 14 din 27 http://www.6.elasticã.afaceri-ok. . însã cu foarte multã grijã.Paiele sã se rupã cu uºurinþã. Reacþia acidã nu este favorabilã culturii ciupercilor. se strânge puternic ºi dacã nu curge apã printre degete dar mâna se umezeºte. pentru o bunã aerisire a compostului. în nici un caz de amoniac.com . dacã este uscat se mai adaugã apã sau must de gunoi. · dacã are reacþie acidã. Alte sfaturi practice privind obþinerea sau corectarea compostului · iarna. · pentru compostarea aerobã. la preînmuiere se poate folosi apã caldã. .Gradul de umiditate al compostului. . Umiditatea optimã a compostului trebuie sã fie cuprinsã între 63-65 %. . se vânturã cu furca. i se mai adaugã ipsos. se vânturã cu furca înainte de a fi introdus în spaþiul de culturã.Textura . Conþinutul în apã al compostului se poate verifica luându-se în mânã compost bun. .Reacþia chimicã sã fie uºor alcalinã. Dacã prin strângerea în mânã nu se face bolovan ºi nu se lipeºte de mânã înseamnã cã compostul este bun. . · vara.

§ umiditatea 62-65 %. 17 Pagina 15 din 27 http://www. de culoare brunã-negricioasã. Aprecierea calitãþii: § fãrã miros de amoniac. În vederea obþinerii unei tone de compost se utilizeazã: .Preg irea compos ului pen ru ciuperca Agaricus edulis prezintã unele particularitãþi Pentru însãmânþarea unei suprafeþe de 10 mp este necesarã o cantitate de compost de 7-8 kg (700-800 g/mp).gunoi de cal pe suport de paie . . Fazele tehnologice de pregãtire Preînmuirea se face timp de 12-14 zile Compostarea aerobã dureazã 16-18 zile.5-8.60 kg. timp în care se executã 15 întoarceri.adaos de paie de grâu (12-15 %) . § pH-ul 7.0.com . pentru a rezulta un compost bine fermentat.400 kg.afaceri-ok. § paiele sã se rupã uºor. Toate celelalte etape tehnologice din tehnologia de culturã sunt identice cu cele întâlnite la ciuperca Agaricus bisporus.

18 Pagina 16 din 27 http://www. Decis sau Sulfat de cupru. Dupã însãmânþare ºi acoperire cu hârtie. se lasã 24 sau 48 ore pentru a se rãci. sac. Hârtia se menþine pe straturi timp de 7-8 zile. Pentru a asigura rãcirea. Miceliul se mãrunþeºte cu grijã cu mâna curatã ºi se împrãºtie (jumãtate din cantitate) deasupra stratului.4. Însãmânþarea se executã direct în ladã. Dupã încheierea însãmânþãrii se acoperã straturile cu hârtie tip ziar (absorbantã) nu lucioasã.0 kg) la 100 kg compost.71.com . dar mai adânc pânã la fundul recipientului. nainte de efectuarea însãmânþãrii se opreºte o cantitate de 100 g miceliu din fiecare kg. care se împrãºtie la suprafaþa straturilor gata însãmânþate (miceliu de control). Se cuprinde o cantitate de compost cu mâna ºi se întoarce introducând miceliu în interior. Se niveleazã apoi stratul ºi se taseazã uºor cu o driºcã de lemn ºi se împrãºtie miceliul de control. se amplaseazã termometre în aer ºi în substrat. repartizat uniform pe un mp. Se împrãºtie apoi alt strat de miceliu ºi se repetã operaþia. compostul poate fi amestecat cu mâna sau cu furcile. totdeauna pe suprafaþã efectuându-se în acelaºi timp ºi tratamente preventive cu Formalinã. nici prea groasã ºi nici prea subþire. Aceastã hârtie se menþine în permanenþã umedã. Dupã introducerea compostului în local. dupã care se îndepãrteazã ºi se aplicã amestecul de acoperire. zilnice sau mai des.afaceri-ok. Temperatura în interiorul compostului nu trebuie sã depãºeascã 27-28°C. Însãmânþarea propriu-zisã constã în introducerea miceliului în compost. pentru urmãrirea temperaturii. în ciupercãrie se menþine o curãþenie strictã. Însãmânþarea ciupercilor Agaricus spp. pe patul aºezat pe stelaj sau pe pardosealã. Norma de miceliu la ciupercile de bãlegar este de 700-1000 g (0. prin stropiri fine.

sã nu prezinte exces de umiditate (sã fie ca un pãmânt jilav). · Piatra calcaroasã. Se preferã pãmântul din lucerniere. Acoperirea straturilor însãmânþate se face cu un amestec de materiale având ca bazã turba. iar dacã conþine pietre mari. Acoperirea Acoperirea straturilor însãmânþate Acoperirea straturile se executã la 7-8 zile de la însãmânþare. deoarece are capacitate mare de reþinere a apei.afaceri-ok. Dacã este prea umedã. se decoperteazã solul de deasupra solului pe o adâncime de 20-30 cm. iar în lipsa acesteia. Bine mãrunþit poate fi inclus în alcãtuirea unui amestec de acoperire curat. se mãrunþeºte ºi se cerne (particulele sã nu aibã dimensiuni mai mari de 5 mm). Se va evita pe cât posibil folosirea pietrei colorate. pãmântul de þelinã. Dacã se întârzie peste 10 zile. · Nisipul. se cerne. preferând piatra de culoare albã sã nu murdãreascã ciupercile cu oxizii conþinuþi. se mãrunþeºte ºi se cerne. Lucrarea se poate executa ºi imediat dupã însãmânþat. Se foloseºte numai în amestec. producþia scade proporþional cu numãrul de zile întârziate. Se recomandã nisipul calcaros.com .5. eliminându-se utilizarea hârtiei. 19 Pagina 17 din 27 http://www. Se folosesc în amestec cu alte materiale. Principalele componente ale amestecului de acoperire ºi condiþiile ce urmeazã a fi îndeplinite · Turba (poate fi neagrã sau roºie) sã fie fibroasã. · Perlitul este o rocã sticloasã formatã în medii acvatice. se usucã. · Pãmântul de þelinã.

3 pãrþi nisip .3 pãrþi piatrã calcaroasã .1 parte • nisip . Dacã sunt uscate se umezesc.2 pãrþi • cretã furajerã .afaceri-ok. folosit pentru realizarea unui amestec de acoperire de calitate datoritã capacitãþii de reþinere a apei. Unde existã posibilitãþi se executã o dezinfectare termicã (cu abur la temperatura de 60°C timp de 5-6 ore). Pentru 1 mc amestec de acoperire se folosesc 2 litri Formalinã.a. dupã care se adaugã creta furajerã ºi se amestecã din nou ºi se dezinfecteazã. dupã care se acoperã cu o 20 Pagina 18 din 27 http://www. P ezintã g anule cu diamet ul de 3 mm.1 parte cretã furajerã .1 parte cretã furajerã .· Perlit expandat sau pe liflo .3 pãrþi • pãmânt de þelinã .1 parte • praf de cãrbune .3 pãrþi • nisip . În cele mai frecvente cazuri în cultura clasicã se practicã dezinfecþia chimicã a amestecului cu Formalinã (concentraþie 40 % s.10 % Nisipul nu trebuie sã depãºeascã 25 % din volumul amestecului Pregãtirea amestecului ºi tehnica de acoperire Dupã ce a fost aleasã reþeta convenabilã se trece la amestecarea celor 2-3 componente. Se stropeºte grãmada ºi se lopãteazã pânã se foloseºte toatã cantitatea de soluþie chimicã. Se poate folosi în amestec cu turbã sau chiar singur.com . Reþeta pe bazã de pãmânt de þelinã Reþeta 3 Reþeta 4 • pãmânt de þelinã . Este obþinut din tuful vulcanic p in t ata e te micã.).5 %. Reþete de amestec de acoperire Reþeta pe bazã de turbã Reþeta 1 turbã . Dacã amestecul nu a fost umezit Formalina se dilueazã cu apã în proporþie de 1/1 sau 1/2.5 % Reþeta 2 turbã .

cenuºii.1 %. pentru reþinerea apei.trebuie ca prima falangã a degetului sã intre complet în amestec. iar în restul spaþiului pânã se umezeºte totul.6 (dacã este acid se va corecta cu cretã) .afaceri-ok. Dupã încheierea lucrãrii.pH-ul 7. în concentraþie de 1 % peste tot.2-7. Unde existã posibilitãþi.fãrã conþinut în mangan sau fier.conþinutul în calciu activ 5-10 %.conþinutul în azot organic 0. Pe o suprafaþã de 1 mp de culturã se utilizeazã 300-500 ml soluþie.5 cm.com . Dacã aceastã concentraþie este mai mare de 0. Diferenþele între zi ºi noapte sã nu fie mai mari de 3-4°C. Menþinerea între limite normale a concentraþie de bioxid de carbon (CO2). Tehnica acoperirii. Se strâng hârtiile ºi se verificã dacã incubarea miceliului a decurs fãrã apariþia de infecþii cu diferite mucegaiuri (verzi.umiditatea 67-70 .folie de polietilenã ºi se lasã 8-10 zile. . Se aºeazã amestecul în grosime de 2. Aceste limite sunt cuprinse între 0. Lucrãrile de îngrijire a culturii de ciuperci ºi condiþiile de microclimat recomandate Dupã însãmânþare Temperatura trebuie menþinutã la 20-24°C pentru a realiza incubarea. Dacã se constatã astfel de infecþii se îndepãrteazã zonele de substrat pe o adâncime de 1-2 cm. se niveleazã.5 %. Înainte de a fi folosit amestecul se lopãteazã pânã când dispa e mi osul de Fo malinã. negre.03-0. dezvoltarea ºi fruc21 Pagina 19 din 27 http://www. 6. în spaþiu de culturã se face un tratament preventiv cu Formalinã. 2 % (cu ajutorul unui tampon de vatã sau tifon) ºi se prãfuieºte cu un fungicid 1-2 g/mp (Zineb. roºii).18 %. .5-3. Verificarea grosimii amestecului de acoperire se face cu degetul arãtãtor. . a aerului din spaþiul de culturã. care se introduce în amestec . amestecului de acoperire i se fac urmãtoarele analize chimice: . iar locul respectiv se dezinfecteazã chimic cu soluþie de Formalinã. Perozin).

afaceri-ok. Dacã aceastã condiþie nu este îndeplinitã. Pentru udat se foloseºte Vermorelul pentru pulverizarea finã a apei. de asemenea udã ºi pardoseala din ciupercãrie. Cantitate de apã la stropire sau tratament se menþine în limitele de 50-100 cmc/mp de culturã. ciupercile apãrute se înmoaie. Dupã aproximativ 5 zile de la acoperire miceliul ciupercii începe sã pãtrundã în amestecul de acoperire. temperatura trebuie sã fie de 16-18°C.51 % (2 tratamente la interval de 5-6 zile) ºi 1-2 tratamente cu Nogos 0. din diferite cauze. iar dupã 10-12 zile încep sã se formeze fructificaþiile. Ciuperca Agaricus bisporus preferã temperaturã scãzutã.com . Umiditatea relativã a aerului trebuie menþinutã la 85 %. precum ºi de soluþie pentru tratamente nu trebuie sã depãºeascã 100 ml/mp de culturã. pier. intercalat la interval de 4-5 zile. Cantitatea de apã pentru stropit. aplicatã o singurã datã. n faza în care începe formarea primelor fructificaþii. Hârtia cu care sunt acoperite straturile trebuie sã fie permanent umedã. Toate tratamentele chimice se vor executa cu Vermorelul sau pompa Kalimax. 22 Pagina 20 din 27 http://www. 5 %. prin pulverizarea finã a apei.2 %. Dacã hârtia s-a rupt. Dacã nu apar atacuri de boli ºi dãunãtori de la însãmânþat pânã la acoperit se fac numai tratamente preventive cu Formalinã 0.5-1 mc ae /o ã/ mp de culturã. se înlocuieºte în totalitate pe sacul sau lada respectivã. Se menþine. chiar pânã la 10°C. Dupã acoperire Temperatura în spaþiul de culturã se scade la 18-20°C. De la acoperire pânã la apariþia primelor fructificaþii se fac tratamente cu Formalinã. iar ciuperca termofilã Agaricus edulis se dezvoltã la un optim de temperaturã de 24-26°C. apar din ce în ce mai puþine ºi cultura se poate compromite. Sistemul de ventilaþie t ebuie sã fie de 0. Nogos 0. Ventilaþia se mãreºte la 1-2 mc aer/orã/mp.2 %. umiditatea relativã a aerului trebuie sã fie de 85 %. Recoltarea primelor ciuperci are loc dupã 18-20 zile de la acoperirea straturilor ºi dupã 30-34 zile de la însãmânþare. prin menþinerea amestecului de acoperire ºi a pardoselii permanent umede.tifica ea ciupe cilo este stânjenitã sau chia op itã ºi cultu a poate fi comp omisã.

pe suprafaþa straturilor de culturã îºi fac apariþia diverse mucegaiuri. Tot în cazul unei ventilaþii insuficiente.150. Datoritã faptului cã în sistem gospodãresc se utilizeazã compost clasic. flacãra nu pâlpâie. dezinfectat.2 %. în culturã apar musculiþele negre (Phorideae) care se combat cu Decis 1 %. Când ventilaþia este insuficientã piciorul ciupercii apãrute se alungeºte. 10-12°C ºi max. Karate 0. iar pãlãria rãmâne micã în diametru ºi se deschide prematur. Golurile rãmase goale se acoperã cu amestec de acoperire. În cazul în care amestecul s-a terminat se va face altul dupã aceeaºi reþetã. favorizate însã ºi de umiditatea excesivã. dar viteza aerului nu trebuie sã fie mai mare de 0. scãzând valoarea comercialã. Din momentul apariþiei ciupercilor nu se mai fac tratamente cu substanþe pesticide. corelatã cu temperatura din local.com .În perioada recol rilor Temperatura se menþine pe cât posibil la pragul de 15-17°C (min.2 % sau cu Dimilin 0. Ventilaþia va fi de 1-2 mc aer/orã/mp de culturã la 8-10-12 m3 aer/mp. 19°C). 23 Pagina 21 din 27 http://www. Când viteza aerului este sub 3 m/sec.3 m/sec.afaceri-ok. cu pasteurizare naturalã. se recolteazã toate ciupercile ºi se aplicã tratamentul recomandat. Dacã acest lucru se impune în mod absolut obligatoriu. în cantitate suficientã pentru a ajunge pe toatã perioada recoltãrii de 45-50 zile. Alte lucrãri care se executã în perioada recoltãrii sunt: Plivitul butonilor ºi ciupercilor bolnave.5 %. Preventiv între valurile de culturã se fac tratamente cu Formalinã 0. Umiditatea relativã a aerului de 80-95 %. Operaþia se executã cu vârful unui cuþit. Verificarea acestei viteze se realizeazã cu ajutorul unei lumânãri aprinse.

com . de culoare albã. necesarul de aer va fi de 0.6-0. Concentraþia de bioxid de carbon în localul de culturã poate fi de 0. iar umiditatea relativã a aerului 95-100 %. Stropitul hârtiilor se face la 1-2 zile.afaceri-ok. incluzând 6-7 valuri de ciuperci. · Dupã acoperire. Grosimea stratului de acoperire va fi de 3. Temperatura optimã în localul de culturã de 25-28oC. Cultura clasicã în sistem gospodãresc · Pentru însãmânþat se foloseºte o normã mai redusã de miceliu de 0. Se întinde pe o perioadã de 80-100 zile. n primele 15 zile de la însãmânþare nu este obligatorie ventilaþia dirijatã. · Incubarea. Ciuperca Agaricus edulis este mai rezistentã la atacul unor boli produse de virusuri. Temperatura optimã va fi dirijatã între 23-25oC.7 % (600-700 g la 100 kg compost). mãrindu-se treptat la 30 minute ºi un necesar de 5-6 mc/ orã/mp. ventilaþia de 23 mc aer/orã/mp în primele 10 zile.5-4 cm. deci mai ridicatã de câteva ori decât la Agaricus bisporus. ciuperci parazite decât ciuperca Agaricus bisporus.2-0.Par iculari þile microclima ului pentru ciuperca Agaricus edulis În þara noastrã este recomandatã pentru sezonul cald tulpina amelioratã 303 de Agaricus edulis. bacterii.3 %. · Recoltarea.5-1 mc/orã/mp. 24 Pagina 22 din 27 http://www. cu o funcþionare de 15 minute pe orã. Umiditatea relativã a aerului se menþine la 95-100 %.

granule de 10% revenind 50-100 gr/mp.• riorul ciupercilor Stropiri periodice cu NOGOS 0. Dãunãtorul Diptere C nd apare ˛nainte ºi dupã intrare n faza de recoltare a culturii • Cum se manifestã Muºte mici. gheboase • • • • Larvele sunt mai mici ca cele de la Sciaridee Sapã galerii în inte.com . Dipterex a marginilor platformelor de compost (1 gr/mp) Dezinfectarea termicã a amestecului de acoperire Fumegarea spaþiului de culturã cu Bladafum – 1 capsulã la 300 m3. nainte de evacuarea compostului uzat ºi nainte de umplere Mycophila Fungicola Identic (Muºtele cecid) Cecydomydae Dezvoltarea ou-adult 48 sãptãmîni • Musculiþe mici de • culoare gãlbuie cu antene mici ºi roze.a. Principalii dãunãtori care pot produce pagube în cultura ciupercilor I. Lindatox. BIRLANE º. Megaselia Nigra Megaselia Halterale (Muºtele ciupercilor) (Phoridae) Identic Larvele cu capul negru atacã miceliul ºi butonii care se nmoaie • Muºte de cca. 3 mm. cu o singurã pereche de aripi Dezvoltare ou-adult 25-35 zile • Combaterea 1. la intervale de 5-6 zile (la care se referã?) Dezinfectarea termicã a spaþiului de culturã. • • 2. brune. • 25 Pagina 23 din 27 http://www.2 % imediat dupã acoperire pînã la formarea butonilor la suprafaþa patului.afaceri-ok.7. • • Larvele sunt mai mici ca cele de la Sciarida Se nmulþesc foarte • repede (sexuat ºi podogenezã) Distrug miceliul ºi mugurii de fructificare ˛ncorporarea n compost n timpul nsãmînþãrii a 50-100 ppm. sau cu ORGA-KAS aerosili 1 flacon la 2000 mc. Sciaria Fenestralis (Þinþarul ciupercilor) (Sciaridae) Aer filtrat n localul de culturã Prãfuirea cu Detox.

26 Pagina 24 din 27 http://www. Sortarea ºi ambalarea Se face calibrarea ciupercilor dupã mãrimea diametrului. urmat de rãcire ºi numai dupã aceea se face golirea. Dupã ce s-au recoltat toate ciupercile din buchet se scoate cotorul cu cuþitul. Dacã într-un buchet sunt mai multe ciuperci recoltarea se face eºalonat. Se desprind cu atenþie ciupercile gata de recoltat.afaceri-ok. Golirea ºi dezinfectarea spaþiului de culturã În ciupercãriile cu flux continuu. Randamentul în cultura ciupercilor în sistem clasic este de 8-10 kg ciuperci la 100 kg substrat însãmânþat. astfel ca sã nu fie deranjate cele care rãmîn în continuare. iar mãrimea pãlãriei este maximã.com . Recoltatul ciupercilor se executã manual sau mecanizat. Tehnica recoltãrii manuale constã în desprinderea prin rãsucire cu mâna dreaptã iar cu mâna stângã se þine buchetul pentru a nu se smulge. de deschiderea pãlãriei. Pentru conservare ciupercile se recolteazã în faza de butoni cu dimensiunea de 1-2 cm. în funcþie de caracterele tulpinii cultivate. prin injectarea aburului direct în încãpere ºi menþinerea compostului uzat la 60-70°C timp de 12-24 ore. pe calitãþi comerciale þinînd cont ºi de aspect. înainte de golirea spaþiului de culturã se face dezinfectarea termicã a compostului uzat. Înainte de recoltare nu se fac stropiri cu apã. Momentul optim de recoltare este atunci cînd voalul este suficient de întins ºi nu a început sã se rupã. fiecare val având 3-5 recoltãri la interval de 2-3 zile. Recoltarea Ciupercile apar în 5-6 valuri.8. dimensiunea piciorului.

care pot ajunge la concentraþii de 1-2%. grajduri. pentru a fi folosit la fertilizarea solului în sere sau pentru producerea rãsadurilor de legume în amestec cu turbã ºi compost forestier. numai atunci cînd compostul uzat este dezinfectat termic. unde nu u meazã din nou cultu a de ciupe ci. fiind nocive plantelor verzi. În alte spaþii (pivniþe.com . 27 Pagina 25 din 27 http://www. etc) dezinfectarea se poate realiza cu orice produs eficace. sau pãstrat timp de 2-3 ani ºi prelucrat de mai multe ori. sodã causticã 10% sau formalinã 4-5% ºi numai dupã aceea sã se execute golirea. Acesta poate fi folosit imediat la fertilizarea solului în cîmp pentru culturile horticole. Compostul uzat se transportã ºi se depoziteazã într-o platformã la o distanþã mai mare de spaþiul de culturã a ciupercilor.afaceri-ok. magazii.În spaþiile sezonie e. se ecomandã dezinfecta ea chimicã a sup afeþei amestecului de acoperire ºi lãzilor prin stropire cu soluþie de sulfat de cupru 4-5%. Nu se recomandã folosirea în sere a compostului uzat proaspãt scos de la culturã. datoritã conþinutului ridicat de sãruri totale rãmase de la ciuperci.

A se stîrni.com . Aºchii lungi. uscate ºi mãcinate. metal etc. folosit la fabricarea berii sau spirtului (Despre o suprafaþã) Pe care poate aluneca un corp. infectat Ansamblu de þevi care comunicã între ele sau care fac parte dintr-un sistem tehnic Deschidere.afaceri-ok. fîntînile etc. a se porni Ventilator folosit la evacuarea forþatã a gazelor din aer dintr-o încãpere Stricat. subþiri ºi rãsucite care se desprind la prelucrarea cu rindeaua sau cu alte unelte cu tãiaº lat Ghips (De la fabrica de bere) Produs obþinut din boabe de cereale (mai ales de orz) încolþite.Mic dicþionar explicativ Pardosea Deratizare Parapet Declanºare Exhaustoare Viciat Tubulatura Orificiu Freaticã Talaº Ipsos Malþ Podea A stîrpi ºoareci sau ºobolani prin otrãvire cu substanþe chimice Perete (de înãlþime micã) din piatrã. alunecãtor 28 Glisant Pagina 26 din 27 http://www. gaurã (Despre ape) care alimenteazã izvoarele. lemn.

Tasare Vrac Îndesa e. a împãrþi.com . a diviza A lopãta A eºalona Omogenizarea Amestecarea 29 Pagina 27 din 27 http://www.afaceri-ok. granule sau bucãþi A întoarce cerealele cu lopata pentru aerisirea ºi rãcirea lor A repartiza. cufunda e Mod de depozitare ºi de transport în grãmezi neordonate ºi fãrã ambalaj al unor materiale sub formã pulbere.