You are on page 1of 69
COLECTIA ELECTRICIANULUI. loan Kerekes CONECTAREA CORECTA A APARATELOR ELECTRICE DE MASURA _ TRIFAZATE {uerarea constitule un indrumater technologie ee sone N ereri de conexiuné a aparatelor clectrice Wnitazal® fnaetie (wattmetre, varnietre, contoare, relec de protectie si altele). . Iu carte este prezentata metodologia de vel ee ee tare a conexinilor trifazate de mdsurd, bazata pe analess Neeteet in stare lor Je function ire cete a aparatelor ct (st Si teazi, pe rind, Fenll7arcTharatelor et oud sisteme active care funic~ teme wattmel!t piul masurdait puters trifezate prin ,,metoda celor Se abet De asemenea, aspectele tehnico-economice Pr Gind. cocficienfii de corectie, consideratifle practice ae ee re trorilor la contoate trifazate precum si consecintel reso faee SGuniior eronate Ga pierderi comerciale si pierderi termite °F core electric’) expuse au putere de sensibilizare pentra ImOe NE fie Foeeareayet de exploatare a instalabiilor eleckrice dle masurs- CUPRINS. 4. Introducere | eee eae 2... 2. Funcfionarca instalatici de misuri. 2 2. ee 2A, Functionarea incorecté a aparatului de masurat dalo- itd conectarii sale necorespunzaloare =e 1. 24.4. Deranjamente in cirentitele de tensinne oe 2.1.2. Erori de conexiune in cirenitcle de tensiune 2.1.3. Erori de econexinne in citcuitele de curent 2.2. Consecintele ecrorilor de conexiune ee 3. Diagrama fazoriald ca mijloc de analizi a conexiunilor apara- luiui de miasuri trifazat . Ce. er ig Sa 3.1. Reprezentarea vectorialé a tensiunilor si curentilor in F sistema] alternativ trifazat eee 3.1.1. Diagrama tazoriala a marimilor clectrice care actio~ neazi in cotitorul trifazat eu trei sisteme active, la conectare corecti ye 3.1.2. Diagrama fazoriald a marimilor clectrice care actio- neazi in contorul trifazat, avind doua sisteme de amisurare, la conectare corecka 2... 3.2. Ridicarea diagramei fazoriale pe baza masurdrilor elec- tuate in instalafia aflata in funcfiune 3.2.1. Principiul constructiei grafice - ae 3.2.2. Ridiearea diagramei tazoriale pentru aparatul cu tei sisteme de masurare . . . 1. . .2.3. Ridicarea diagramei fazoriale pentru aparatul tri- fazat cu doua sisteme de miisnrare . - -E ae 4. Conectarca corectii a aparatulul trifazat eu trei sisteme de masu- Minde.wg. cates Soe. al eel en). . AA. Verificarea conexiunii realizale =... 1... 4.2. Valovificarea rezultatelor ob{inite prin verificar . 5. Conectarea corecté a aparatului trifazat cu doud sisteme de Inastnare! SS rely aes Po nn eae. er 5.1. Reconstituirea montajuloi realizat . a: = . D2. Corelatii intye diagramele fazoriale si sehemele varian- telor de conexiune ale circuitelor de curent . . . . . 2.1. Cireuite de curent cu patru conductoare . .2.2. Cireuite de curent cu trei conductoare . . . . . Influenta moduli de legare ‘la pamint a bornelor secun- dave ale transformatoarelor de curent 5.3.1, Cazul montajului realizat ca tei conductoare 5.3.2. Cazul montajulai realizat cu patru conductoare 34 AL 41 44 48 53 53 33 61 61 63 7 7 80 80 81 jreuitelor de Leusiume 5.4. Corectarca conexiunii ¢! ore he egtturilor Ban 35, Reconstituirea scheme: st cor telor de curent 5.5.1. Identificarea active I si I Reconstitnirea Our Th eas ba eed 5.9.3. Modificarea Jegaturilor penl in sistemele curentilor ce actionca7) ar" i verifies 1) ale aparatului ve ; ae chemei xiunilor circuitelo 5 schemei conexi telor Jofectatea einen tive ale aparatului fici_ curentilor in sistemele ac! conectat oo ee ne ico-economice 2 eee fed 7 : 6. Aspecte tehmic 8 sinitae Sora ame i 0 cientulul \ . ; - 6.1, Determinarea Coote’ cionindrii coeficientulut de | co 6.1.1. Exemplificar rectie pentru con : Activa cut dona sisteme de Ind 5 at aplificarea determinari ee torul trifazal di eme de masurd (CR SR tere covectic in diferite variante de Mune snerdic elect ra} trifazat de energie ¢ tort! een cocficientului de energic reactiva cu privind de fr cazul contoarelor i pistarea variantelor d 6.2. Consideralii practi pistarea, wariantcley functionare eronate 1 a Se eee a faethe ee a - ice negative ale. conexiunilor “tele cconomice negative pnilar erorsa aay nice Knanetare (comerciale) 1a deconts eE Samului de enersic sleces economice ce “dato eronate a consunuliii propritt tely je electric din retele julta datorits dete! ne mologic dle Bibliogn afi’ 93 99 100 10t 103 106 116 121 128 139 1. Introducere Instalatia eleetriea trifazata de masura In decursul exploatirii retelelor méirimile caracte- ristice referitoare la calitatea si cantitatea energiei elec- trice consumate se urmaresc cu ajutorul aparatelor elec- trice de m&suri monofazate sau trifazate, dupa caz. Daci, reteaua electrici functioneaz’ la tensiune joa- si, bobinele de tensiune ale aparatelor de ma&sura se ra- cordeazi, direct la fazele cireuitului primar al retelei. De asemenea, si bobinele de curent pot fi inseriate direct in acest circuit dac& incircarea lui nu depa&seste curentul nominal al aparatelor de misurat in cauzi. In situatia cind curentul instalatiei urmarite poate ereste peste va- loarea nominali a aparatelor de miasurd, bobinele de curent ale acestora din urm&, se conecteazd prin interme- diul unor transformatoare de curent. in cazul retelelor de curent alternativ, miirimile caracteristice de baz& (curent, tensiune) ale energiei elec- trice pot fi transformate. Datoritd acestei posibilitati, ba- zat& pe inductie electromagnetic’, chiar dac& cireuitul functioneaza’ la medie sau inalt& tensiune, toate marimile electrice caracteristice (tensiune, curent, freeventa, putere, energie, defazaj) se pot masura cu ajutorul apa- ratelor electrice de ma&sur& amintite, dar prin conectarea lor indirecti. In acest scop tensiunea si curentul cireui- tului primar (de medie sau inaltd tensiune) se transforma, la valorile nominale ale aparatelor de misura cu ajutorul transformatoarelor de m&sura. Transformarea (reduce- rea) valorii tensiunilor se realizeazi cu ajutorul transfor- 5 matoarelor de tensiune (TD), iar a curentilor ou ajutorut transformatoarelor de curent (TC). infasurarile primare ale transformatoarelor de misur se racordeazé la fazele retelei electrice urmiirite, far apa- ratele de masurd se conecteaz la in Asuririle secundare ale acestar 4ransformatoare prin intermediul circuitelor secundare. Desigut, indicatiile aparatelor de masuri con tate indirect se multiplica cu yaporturile de transforma- re in cauzi pentru aflarea valorii miirimilor din cirenitul primar. Ansamblul ee cuprinde transformatoarele de misura, racordate la un circuit electric trifazat, aparatele de mi- sure si control eonectate la infisuray ile secundare ale aces~ tora, inclusiv circnitele secundare cu toate elementele lor componente (conductoare, punti de pamintare, sigurante, sit de conectoare, ploeuri de jnecreare) constituic imsta- jatia electric’ trifazata de misurs. c De obicei, tensiunea seenndarty & instalatiei de misurd este de 100 V intre faze st 1400/3 V pe faa, iar eurentul nominal este 5A san JA. Scheme de conexiune ale cireuitelor de méasurd La sistemele trifazate de curent alternativ se utili- zeaZa retele eu patra conductoare (trei faze gi qul): in cazul alimentaril consumatorilor eu energie electrica la tensiunea de 380/220 V, st trei conductoare de faz (fara nul) pentru {ransportul si distributia energici electrice la medie si inalt& tensiune (10,20, 110 kV etc.) In caza nor consumatori speciali (in Tueriri subterane, in mine- rit} se foloseste, sila tensiunea de uutilizare de 380 V, dis- tributia prin lini eu frei conductoare de faz cu neutral izolat- Corespunzator tipului de retea clectrica twifazatt, pentru masurari electrice (putere, energie etc.), Se folosesee apa rate de misura, Qvattmetre, contoare etc.) et +rei sisteme active la retelele cu pattu conductoare si aparate cu douad sisteme active in cazul retelelor cu trei conductoare. Un sistem activ intr-un apar: i apter eat wparat de misura wattmetri 4 me a eaos | curents o babina de tensiune gi arene eae ie ay care intr-o corelatie bine de- famek ae a a actioneaza prin inductie electro- Haan ace a mobil, imprimindu-i SEE ates ie if carey cu trei sisteme active misoara. mera Cae a a e insumeazi, iar aparatul cu “dowd iiisat, oe ne Seen puterea, respectiv energia »metoda celor donk wattinetse™, Sinem ea, ps cipiali a aparatelor trifazate se indiod Circe St L 2 Fig. 1.4. Schema de pri 44. Schema de prineipiu a aparntului trifaest ew fet sister de misura. Fig. 1.2. Schema de prin- cipiu a aparatului trifazat cu douii sisteme de masurdi. By retelelor electrice de joasi tensiune care ali ua al gona Hreta ta de mic& putere (pind la un te ain aes y aie es de curetit, ca Tne oo Seon Vee -garcinds mai mare de 3040 A, aparatele a Rea, eae prin intermediul transformations af + porate 4 15, 50/5, 75/8, 100/5, 150/5 A si Retcai anand Sik Astfel, contoarele trifazate de 3% (fig. 1.3.), sau in ae peony — he ae )y BALL yl J semidirect“ (fig. 1 4 a a oa ple ; contoarele trifazate utilizate la medie si ial eae 8 . tensiune (CA—32 si CR—32 8 —32) se ras eel ie Teh TEN ) cordeazi ,,in montaj indirect* directa pentru aparatul trifazat eu (rel ~t Fig. 1.5. Schema de conectare indirect pentrt aparatul trifazat eu dond teme de masurd 1 {R) rer Fig. 1.4. Schema de correct smidirec! penn) aparatul (eifazat cu tret E i ; r . sisteme de mésuri. 216) SI | Pee A in figurile 1.6, 1.7, 1.8, gi 1.9 se indic eer ae ; ; q | joel schemele de conexiune ale wnor instalag NaHS ee Fig. 1.6. Schema de conectare semidirecté a ansamblului de contoare trifazate ! suri des intilnite in sistemul electroenergetic. cu trei sisteme pentru maisurare a energici active si a cnergici reactive, f 4 ceil 21S} JF | i a 3th — Fig. 1.7. SchemA de conectare indirectii a ansamblului de contoare trita- zale cu doua sisteme pentru mAsurarea onergici active gi energie’ reactive. Fig. 1.8. Schema de conectare indirecta a doud contoare pentru misurare a energiei.active in ambele sensuri. 10 ee an + uf A Tt kvarh IP = disurd, prin int a uuui grup de aparate de iwi cla i | CSS hw A a & s 5 & 2 3 ai 2. Funetionarea instalatiei de misura Importanta si condifiile funetionarii coreete a instalatiei de masurat Instalatiile electrice de misur&é se regisese in toate nodurile sistemului electroenergetic : pe fiecare sistem (sec- tie) de bare din centrale electrice, statii electrice ridica- toare si coboritoare de tensiune, statii de conexiune, statii si posturi de transformare distribuitoare cit si din instalatiile electrice de la consumatorii de energie electricd. Importanta acestor instalatii de méasuri rezulta insasi din destinatia lor. Rolut lor este m&surarea si controlul mgrimilor caracteristice referitoare la calitatea energiei electrice, cum sint tensiunea si frecventa, precum si la inedirearea cirenitelor (curenti, puteri, energii, defazaje). Gospodirirea chibzuiti a energiei electrice presupune cu umirirea ei in mod permanent, pe toate treptele de trans- mitere : incepind de la producere, transport, distributie si pind la utilizare. Intocmirea periodic’ a balantelor can- titative pe fiecare treapt’ parcurs’ de energia electrica, urmarind schimburile de energie si putere la noduri si la punctele de consum, evidentierea consumului propriu tehnologic si reducerea acestuia la nivelul minim, impune existenta instalatiilor de masurare precum gsi functio- narea corecté a acestora pe tot parcursul exploatirii re- telelor electrice. Urmirirea calitativa si cantitativia a energiei electrice, precum si a functiondrii instalatiilor de producere, transport si distributie se realizeaz& prin in- termediul unui numir important de instalatii de mAsura, respectiv cu ajutorul unui numir si mai mare de diverse 12 aparate de masura indicatoare si inregistrare, conectate in grup in circuitele secundare ale acestor instalatii- Conectarea corecti, a aparatelor in cireuitele secun- dare ale grupului de m&suri constituie o conditie funda- mentali pentru ca aceste aparate si functioneaze cores- punzitor destinatiei lor. Realizarea conectarii corecte, in practic’, imbrac’ aspecte multiple. Daca& reglarea aparatelor de misura, verificarea pe- viodica a function&rii si etalonarea lor este organizata, se efectueazi in laboratoare amenajate in acest scop si constituie obiectul preocuparii organelor tehnice spe- cializate ale metrologiei de stat; aceeasi importanti tre- buie acordata si conect&rii corecte a acestor aparate in cirenitele instalatiei de misuri. Pentru a racorda corect un apatat, mai ales in sis- teme trifazate, pe baza cunoasterii tipului retelei electrice si constructiei aparatului, trebuie si se respecte schema de montaj dat’ de fabrica producitoare a aparatului. De asemenea, trebuie si se tink seam de succesiunea fazelor retelei si de polaritatea transformatoarelor de ma- suri. Cu alte cuvinte, dup’ conectarea in cireuitele de ma- sura, fiecare sistem activ al aparatului trebuie si fie par- eurs de curent cu polaritatea bine determinati, de pe faza corespunzitoare identificata din retea si si fie pus sub tensinunea fazei sau dintre faze, dup& caz, aferenta curentului de actionare. Erorile de conexiune se datoresce in primul rind unor greseli de montaj : nerespectarea con- cordantei dintre bornele transformatoarelor de misurd. gi ale aparatului conectat (schimbarea legiturilor intre ele), nerespectarea pola tii transformatoarelor de x vacordarea lor in cireuitele primare, nerespectarea succe- siunii fazelor de tensiune la bornele aparatului conectat, racordarea bobinelor de tensiune din aparat la tensiuni strdine. Aceste greseli pot rezulta atit datoriti s lucriitorului montator cit si unor marciri gresite a bornelor transformatoarelor de méasuri din fabric’. Verificarea functionarii sub sarcina a aparatelor de masura se impune si in cazul in care montatorul a realizat un montaj con- trolat prin identificarea legdturilor fir cu fir (viztial sau prin sunarea cireuitelor) pentru depistarea $i; eliminarea i3 eventualelor erori de fabricatie ascunse in legitwile inte- rioare ale transformadoarelor gi aparatelor de miasuri sar @ unor discontinuitati din cireuite ce pot apirea la con- tacte. Exploatarea intretinerea aparatelor elecirice, pe parcursul utilizarii lor, comporta interven{ii repetate in eiveuitele lor de racordare, veazii cid, de axemenea, se pot introduce erori in conexiuni. Exigen{ele de continui- tate in alimentare cu energie electric& precum si necesi- tatea verificdrii sub sarcin’ a functionarii instalatiilor ; impun ey tarea acestor operatiuni de in- .terventii si verificari cu instalatiile primare aflate in funetio-— nare, deci sub tensiune. In asemenea conditii este im- perios neces i fie pase la dispozifia executantilor me- tode adeevate si expeditive pentru verificarea si atestarea, conexiunii corecte. 2.1. Funetionarea incorecti a aparatului de misurat datoriti conectirii sale necorespunzateare 2.1.1 Deranjamente in cireaitele de tensiune Premergitor analizei functionarii incorecte daterith conexinnilor gresite, se tvec in revista unele deranjamente (intreruperi) ce pot apirea in circuitele de tensiune, Se considera deranjament lipsa continuitatii circui- telor datorité: arderii sigurantei; intreruperilor in le; oare gi Ja contacte (slibirea contactelor, in- ior de legituri din interioral aparatului san al transtormatoriui de tensiume. Arderea sigurantei pri- mare sat secundaxe, ca si orice discontinuitate toiali saw partiald a unui element anuleazi o parte din circnitul trifazat de tensiune. In tabelul 2.1 s-au exemplificat efectele deranjamentelor din cirenitele de tensiuue ale aparatului de masuri trifazat, avind doud sisteme active, Din tabel reznlta cd intreruperea leg&turii.de tensiune de pe faza de mijloc din circuitul trifazat, face ca inregis- trarea aparatului si fie numai de circa 50% (K = 2). 14 rye = 8 Pabelul 2.4 e a fl 5 e| ot 3. & és x =“ oa > ,_| = h a le} = la R Fi 3 a ms eu 2 = ey Es S Shea si a 2 Ry £ Ae a Ja djad - tell a Sy GY en = a isi a & 2h. = = z . 3 s S + (Be 3 s rt Ei @ s ad 2 § ete =| ¥ © =| 3 ‘ a | & z; 2 q = B I i | : is ie s = on, ~e5 én L —~ Sees £23 Bes £3 fn acest caz special al intreruperii fazei comune celor douai bobine-de tensiune ale aparatului, eroarea de misurare este independenta de valoarea defazajului g fn celelalte dowd cazuri exemplificate eroarea de misura este influentata si de valoarea defazajului, ceea ce com- plici problema determinarii corectiei (¥. cap: 6). Un exemplu de anomalie, in circuitele secundare alimentate din grupul de transformatoare de tensiune montate in ,,V” se prezinta in figura 2.1. Ulg= Uj pU= 100V8U ig Yaa = Viar Psa) = Uso os UgsVoU=1,73 «foo =173y * ILigl=lYa- Yad -U= toov Fig. 2.1. Schema de conectare fn ,,V” a doug transforma- loare de Lensiune bifazate : . a — conexiune interna corecta; b ~ conexiune interna eronata. 16 in acest exemplu, in cazul conexiunii corecte (fig, 2.1, a), tensiunile mésurate intre oricare pereche de borne sint egale intre ele, respectiv Uy, = Uy, = Uy =U = = 100 V. Datorit& legiturilor interioare gresite (sau marcirii eronate a bornelor) ale wnnia dintre transformatoarele de tensiune conectate in ,,V”, tensiunile de la dou& pe- rechi de borne pot s& fie egale intve ele (U,, = Us; = 100 V), dar la cea de a treia pereche de borne se va con tata o tensiune diferita si anume mai mare decit la pri- mele (U’ =173V = 3-100 V). In figura 2.1, b este pre- zentatd aceasti greseald de fabricatie si consecinta ei de- monstrata prin diagrama fazoriala a tensiunilor rezul- tate. Dupa cum sint prezentate in figura, legdturile unui transformator de tensiune sint inversate in interiorul careasei si astfel marcarea bornelor nu corespunde cu yealitatea, Stiut fiind c& simetria gi egalitatea tuturor eelor trei tensiuni, de asemenea, constituie conditii pen- tru masurari corecte, nu se admite ca si functioneze ins- falatia (grupul) de misurd en deranjamente si nici cu greseli de fabricatic. Verificarea functionarii corecte la punere in funciiune cit si supravegherea acestor conditii fm deecursul exploatirii, respectiv eliminarea operativa a deranjamentelor ce pot aparea, sint necesitati tehno- logice specifice instalatiilor electrice in general si fn cazul instalafiilor de mdasuri; in mod special. 2.1.2. Erori de conextune in eireuitele de tensiune Tn afara eventualelor greseli ascunse de fabricatie si de- Tanjamente, functionarea instalatiel de misurai poate fi influentata negativ de unele erori in legiturile, prin care se realizeazd circuitul trifazat de tensiune, dintre sursa de alimentare (reteaua primara, transformatoarele de tensiute) si aparatul de masurare. Astfel de erori pot constitui: = racordarea celor trei faze de tensiune la bornele apa- ‘ratului intr-o ordine’ de succesiune invers; — neconcordanté intre fazele de tensiune si curentul —¢. 351 i7 din faza retelei la sistemul activ al aparatului conectat ({aplicarea de tensiune striini) ; Schimbarea intre ele a legdturilor de tensiune si a eelor de curent este o eroare evidenta care nici nu se jx in consideratie pentru a fi studiat&, ca si cauzii de eroare de misurare. Efectul imediat al unei asemenea erori grosolane va fi seurtcircuitul electric si arderea izolatiilor din aparat. De altfel, identificarea ee eae de tensiune si distingerea lor de cele de eurent este la indemina elec- ticianului, folosind in acest scop voltmetrul (indicatorul de tensiune) din dotarea sa. Ordinea de succesiune a fazelor poate conditiona corectitudinea maisurarii consumului de energie electricd, in functie de tipul constructiv al contorului. trifazat de energie electric, activa. In cazul contoarelor trifazate pentru energia clectricé reactiva, schimbarea ordinei de suceesiune a fazelor echivaleaz’ cu o greseald de conec- tare, deci constituie eroare de conexiune. De regula, apa- watele de mAsurd pentru energia reactiv’ se conecteaz’ fm aceeasi instalatie de misura ca si aparatele pentru -energia activa, motiv pentru care, din principiu, in toate 07. Lorai ere de actio-~ pare Ja aparatnl "cu dowd sis- teme de masurd. B oh foie yoo tn figura 5.1, pozitiile relative ale fazorilor eurenti- lor de actionare posibili, sint notate cu majuseulele 4, B,C, D, 2B, I’, G, H si se poate observa sestt fazori LL —d, +d, si —Z, — 45. | Imaginea caracteri tied a diagramei fazoriale a curenti- lor, “Corespunzitoare conexiunii corecte a eircuitelor de eurent (I; si I,,, = I,), este cea simbolizata prin majusculele « B, in gura 5.1 fiind evident jiata prin ewplul de vectori ingrosati AN respectiy BY. Vavianta de schema de conexiune corecta a citcnitelor de curent, cearacterizaté prin imaginea diagramei fazoriale mentio- nate, in mod conventional simbolizat ou perechea de majuscule 4 piu de simbolizare, deseri mai sus, s-a adoptat si pentru celelalte variante de cone- xiani posibile, deci fiecare varianta de schema. se identi- fies prin cite o pereche de majusenle din cele consacrate si utilizate in figura 5.1. Corelatiile dintre diagramele fazoriale caracteristice si variantele de conexiune ale cirenitelor secundare de curent sint prezentate in tabelele 5.1 gi 5.2. Ss Bo 351 63 sint corecte fly sae cure transformatoareier de curent, asa cum Se pects vedea ‘n fgure slewrerd, a Tabelul 5.1.4 Tabelul 5.7 nelor fazoriale caraeteristice cu variantele posibile de contorul cu dowd sisteme active—cazut cA legaturile cireuitelor de tensiune sarcing ince tia. de cresterea mpedentei Uiselor ce curent In cazuril int a@ secundareier tran ale celor coud tran— = independente. ramele covacteris Ps 66 Tabelul 5.1.3 67 Us au Me AG) fe) ar in=0 Ue Tabelul 5.1.6 a) Tabelul 3.1, Tabebul 3 diagramelor fazoriale earacteristice cu variantele posibile de renitelor de curent ia eontorul en dou: isteme active—ecazub legare a montajului cu trei fire — im ipoteza ca legiturile Ia bobinele de ten- siune sint coreete "3 = ucjle diferite de re 25 iia Se] es: S so) bee nal op sy tee, oes pine ome je * joe fe * Jo ¥ | Observaf ii :1, Diagramele fazoriale sint exemplificate pentru sarcing inducLiv 2. Semnificatiile cur in observatiile Tabelul tilor Ip Iyzrs I, $i ty sint date 4 de Ja tabelul 5.1 1 a 2 i 1 a ; =i a . | aeee SN SUS a | egy pt Tabelul 5.2.4 T abelul 5.2.3 Tabelul 5.2.5 Pete AES a eee Tabelul 5.2.8 Tabelul 5.2.6 Tabelu} 5.2.7 Tabelul 5.2,9 72 15 Tabelu) 5.2.12 Tabelul 5.2.13 Tabelul 5.2.10 7 i Tabelul 5.2.11 Tabelul 5.2.14 in anbele tabele, in rindul intil se regiseste cazul montajuhui corect, caracterizat de cuplul de vectori I, = =J, si In, =I, intr-o imagine caracteristicd si variantele AB de conexiuni corecte aferente. In celelalte rinduri se regasese restul variantelor posibile, desigur eronate, din care veriticatorul trebuie si readuca situatia schemei, prin corectarea legdturilor, in cea din rindul intii (AB). 4.2.1 Circuite de curent cu patru conductoare in tabelul 5.1 sint cuprinse variantele de conexiune ale cireuitelor de eurent si imaginile vectoriale caracte- ristice aferente (inclusiv expresiile, cuplului, curentilor de actionare din aparat in functie de curentii de faz) pentru montajul realizat cu patru fire. in primele opt linii se regisese acele variante de’ ‘conexiune in care prin fiecare sistem activ al aparatului aetionea zit cite un curent de faza secundar, in diverse cazuri de polaritate. Ultimele opt rinduri cuprind situa- tiile in care una din bobinele de curent ale aparatului este v6 parcursi, de o combinatie a celor doi curenti secundari ‘de faza, iar cealalt’, bobina este suntata, deci in diagram’ apare numai un singur fazor de curent. tn ultimele situatii, pentru ob{inerea unei imagini vectoriale interpretabile (in care st apard ambii fazori I, si I;n), se schimba intre cle cite o legitura, de la cele -doud sisteme active ale aparatului, dupi care se repeta yidicarea diagramei fazoriale a curentilor, Noua conexi- une, cu certitudine, se va incadra intr-unul dintre primele opt rinduri ale tabelului, permilind analiza si interpre- tarea diagramei obtinute. De asemenea, se poate observa ei in primele opt rinduri, schemele de conexiune ale cir- cuitelor de curent, aferente unei imagini vectoriale ca- racteristice (in acelasi rind) pot fi de opt feluri: — Dac cireuitele celor doui transformatoare de «urent sint separate, conexiunile legiturilor exterioare sint identice in toate cele patru variate de realizare a “puntii de legare la pimint (tip a, b, ¢ si d), deci difera intre ele numai prin legitura la pimint a secundarclor transformatoarelor de curent (y. coloana 3 din tabel) ; — Dact legiturile exterioare ale celor dona transfor- matoare de curent nu sint separate (independente), inchi- devea circuitului realizindu-se printr-o legitura a celui- Jalt transformator de eurent si puntea de pamintare, eonexiunea legiturilor exterioare diferi intre ele in func- tie de tipul legiturii de paimintare (a, b, ¢ sau d), cores- punzind configuratiilor din coloanele 4, 5, 6 gi 7 din tabel, intr-o instalatie de misuri infuncfiune nu se poate i- dentifica (firi intrerupere de tensiune) starea separatd sau .combinata a celor doui circuite de curent, deoarece imagi- nea, vectorial, obtinuta prin misuritori nu determind in mod univoe schema legiturilor de montaj cinumaicir culatia ‘de curent din sistemele aparatului, adic’ numai rindul corespunzitor (cu ecle opt variante de conexiuni posibile mentionate mai sus), Aceasti determinare univoc’ a configuratiei legiturilor, din fericire, nici nu este neces pentru corectarea circulatiei curentilor in sistemele active ale aparatului de misura, intracit variantele de eonexi- une din aceeasi linie, aferente aceleiasi imagini vectori- 77 varianta de conexiune, inafara tipului de punte la aparat, trebuie si fie cunoscutit si modalitatea de realizarea leoy- turii de pamintare de la secundarele tiansformatoarelor de curent. Not&im deci ci, din punct de vedere a reproducerii Schemei conexinnii existente, informatiile ,,valoarea de- fazorulni 9 si ,,tipul de punte la transformatoarele de curent* sint echivalente ; trebuie sii fie cunoseuti ori-una ori alta pentru a se putea rezolva reconstituirea, schemei. - Pentru corectarea unei conexiuni eronate, si in cazurile grupate in tabelul5.2 se pune problema identificirii stiri de eroave (determinarea rindului in eare se incadreazit coexinnea existentii), care apoi comparat’ cu schema corecta. din linia 4B, se va putea remedia, efectuindu-se moditicarile de legituri, ce se impun, la bornele aparatu- lui verificat. 5.3. Influen{a modului de legare Ja_p&mint a hornelor seeundare ale transformatearelor de curent 5.3.1. Cazul montajului realizat ¢u trei conductoare Puntea dintre cele doui transformatoare de curent indeplineste doudt roluri; — legarea secundarelor la pimint din considerente de protectie ; — inchiderea civcuitului celui de al doilea transfor- mator, utilizind in comun una din legiturile primului transformator, drept cale de curent pina la aparatul conec- tat in aceste circuite. Dupd cum se poate constata in ta- belul 5.2, Ja montajul eu trei fire, exista o corelatie bine: determinaté intre diagrama fazoriali caracteristic’ si schema de conexiune a circuitelor de curent in care atit puntea de pamintare cit si puntea de la bornele apara- tului de misura. sint elemente functionale ale circuitelor, Respectiv, o data cu identificarea legiturilor exterioare: si reproducerea schemei de conexiune, in mod implicit se indentificd si modul de realizare al acestor legituré de punte. 80 La ridicarea diagramei fazoriale, aparitia numai unuia dintre fazoriiZ, siZ,,;, ducela concluzia c& areloc un deran- jament (intrerupere) in circuitul unuia dintre transforma- toarele de curent. In aceste cazuri, verificarea corecti- tudinii conexiunilor de masura ‘este precedata de eliminarea deranjamentelor, adici restabilirea continuitafii circui- telor de curent, 5.3.2. Cazul montajului realizat ¢u patra con ductoare Daca circuitele de curent, realizate cu patru fire, sint separate (independente), puntea de pimintare ce uneste secundarele transformatoarelor de curent nu este parcursi de curentii de lucru, (v. schemele 1—8 din tabelul 5.1 coloana 3). Dimpotriva, in situatiile in care cele doud circuite nu sint independente, puntea de pamintare face parte activa. din circuitele de lucru si ca urmare determina circulatia curen- tilor in legiturile exterioare (v. schemele din coloanele 4, 5, 6 si 7 din tabelul 5.1.). Pentru exemplificarea influentei puntii de pimintare, in tabelul 5.3 se prezinté o aceeagi conexiune combinata in cele patru variante corespunzitoare celor patru moda- litati posibile de legare la pamint : Se poate observa ca la variantele a si b din tabelul 5.3 puntea de pamintare constituie calea de curent prin care unul din sistemele active ale aparatului de masura, este suntat ; in bobina de curent a acestuia valoarea curen- tului de actionare fiind practic nul. (O astfel de imagine cu un singur fazor nu poate fi interpretata ; pentru obti- nerea imaginii cu doi fazori se procedeaz% la schimbarea intre ele a cite o legituri de la ccle dou’ sisteme active si se ridic& o noua diagram’ care se va putea interpreta). Celilalt sistem activ al aparatului, respectiv bobina sa de curent este parcurs’ de un curent rezultant, combi- natie vectorial’ a celor doi curenti de fazi debitati de cele doud transformatoare de curent. Marimea acestui curent de actionare este determinata, pe deoparte de modul cum sint combinate circuitele, respectiv dacd cele 6 —c. 351 81 Pabelul §.3 t ee 2 = ese 3 = |e ¢ UeS2 be8 Ee doud transformatoare debiteazi in serie sau in o pozitie ; z 58g £8: 285 5 > pe de alti, parte, de marimile electrice ale cireuitului, eom- & Sta 852 = S £5 ‘yee a . ie 2 | a éelor doud&t transformatoare. Coeficientul subunitar » gshagce 4 | ine seama de eresterea sarcinii secundare datorita insu- pene & t | impedantelor. Intrucit impedantele celor dou& trans- a 5 | e | formatoare practic sint apropiate ca mirime, valoarea a coeficientului poate fi aproximatd la 4 ~ . In variantele ¢ si d puntea de pimintare coustituie, | de asemenea, parte activa @ circuitelor de curent, dar nu sunteazi nici un sistem activ al aparatului conectat in | aceste circuite. Diagrama fazoviali a acestor variante la prima vedere, di impresia cd circuitele celor doua trans- formatoare sint independente. fn realitate puntea de pa- a mintare constituie o ramuri comunad de inchidere a caii 5 curentilor de actionare pentru ambele cireuite, a Din exemplele prezentate in tabelul 5.3, se poate ! desprinde urmatoarele concluz — daci in diagrama initial’, a apirut un singur , fazor (I, sau J,,;;), dup& schimbarea intre ele a cite o legi- | tura de la cele dowd bobine de curent, aparitia ambilor 1 fazori J, si I,,, in noua diagram& ridicata constituie do- vada cert’ a faptului c% schema initial’ a fost combi- | nati, ; respectiv, in conexiunea initiali a avut loc suntarea j uneia dintre cele doud bobine de curent ale aparatului. i Faptul c& fazorii I, si Z,,, in diagramd se suprapun numai f eu pozitiile curentilor Z,, Z;, — I, sau —Z; (pozitiile A, { B, C sau D din fig. 5.1) nu inseamna’ c& cireuitele de cu- | rent ale celor dou transformatoare sint independente (separate) ; ele pot fi atft combinate cit si separate (pun- tea de paimintare pareursd’ sau neparcursd’ de curentii de lucru). { Din punct de vedere practic, cirenlatia corecta a curen- tilor in cele doud sisteme active ale aparatului conectat in circuitele combinate presupune o continuitate perfects | t | I pus, in care, rolul hotiriter il are impedanta echivalents f Exemplificarea efectului de suntare a legdiurii de pamtntare @ transformatoarelor de curent is | ¢,. a legiturii de pimintare. O eventuali slibire a contac- £5 aa i tului micsoreaza efectul de suntare, ceca ce are ca urmare as GS e 83 eresterea necontrolata a erorii de m&suri. Intreruperea total& a legiturii de punte, in cazul acestor scheme com- puse, transforma conexiunea initial’ corect’ (din punctul de vedere al circulatiei de curenti) intr-una eronata cu caracter de ,,deranjament”’, fara si se poata observa apa- ritia deranjamentului, intrucit circuitul rimine fotusi inchis, Asemenea erori pot fi depistate intv-o instalatie aflat& in functiune, de asemenea, numai printr-o analizi eu ajutorul diagramei fazoriale. Aspectul practic, descris mai sus s-a prezentat exem- plificativ in tabelul 5.4, in care s-au analizat schemrele din rindul 4B al tabelului 5.1. ‘ O imagine a diagramei fazoriale in cave fazorul I, se suprapune eu I,,, (pe acceasi directie si cu aceeasi orien- tare), su in care I, fat’ de I,,; este decalat cu unghiul & = 180°, indice starea combinata a circuitelor de curent cu puntea de pdmintare intrerupti (v. tabelul 5.4, ulti- mul rind). | In cazurle de scheme combinate cu punte de pamin- | tare tip a sau } intrerupte, transformatoarele de curent debiteazi in ambele sisteme active ale aparatului ace- Jasi curent rezultat din functionarea lor in serie, iar in cazurile de scheme combinate cu punte tip ¢ sau d intre- rupte, debiteaz% in ambele sisteme active cite un curent rezultat din functionarea lor in opozitie. Exemplul prezentat in tabelul 5.4, permite urma- toarele eoncluzii practice : — La cireuite separate, nu are nici o influenté asu- pra circulatiei curenfilor nici tipul legiturii de pimintare | gi nici existenta sau lipsa ei. } — Daci prin analiza diagramei fazoriale se depis- Tabelul §.4 feydturii de pamintaré a transformatoarelor de curent Pl ev ai20 D> [uy Y= ¢ ny far =23 2120 f ia | 1 ee a ZO 4 lima 77s S = —ILe “sD teazii starea intrerupti. (lipsa) a legiturii de pimintare, q { |S» fs .5 |88 2a_. S328 4: a idife. vd rice Giant _ . ‘fick } By || $888 £3 eee. legac obtinind imaginile vectoriale tipice aritate, se identifica | pe liao pees tet Rie Salas cazul cireuitelor de curent compuse. |et2 S205 -i|| Speen eee Boges goed a : a : a (fase | Eze gf |jetees Soare — Eliminarea deranjamentului (reintregirea puntii) i jesse [oars eS ig Sse | sseva azaleas | poate fi rezolvat& prin realizarea unei legituri de punte i ded a > a Exemplificaréa efectului {ntrefuperi adecvata la bornele aparatului de masura, deci fara scoa- j terea instalatici din functiune. Asigurarea circulatiei j corecte a curentilor prin substituirea puntei de la secun- darele transformatoarelor de curent cu puntea realizat& 84 Ja aparat nu poate fi considerata inst ca rezolvarea si & restabilirii legiturii la pamint de protectie. Reintregirea legiturii la pamint de protectie, direct de la secundarele celor doud: transformatoare, este obligatorie si se va reali- za cu instalatiile (primarad si secundar&) scoase de sub tensiune. 5.4. Corectarea conexiunii ecireuitelor de tensiune . _ Verificarea si ordonarea circuitelor de tensiune (daca. este cazul) la bornele aparatului, premergitor efectuirii misurazilor cu wattmetre, simplifies: mult interpretarea diagramei fazoriale ridicate. Tensunile ordonate la apara- tul ce urmeazi si fie verificat constituie materializarea. sistemului de referint& ales in vederea construirii grafice @ diagramei curentilor. Acést sistem de referinti se rea- lizeaza grafic cu ajutorul fazorilor de tensiune de fazi Dro, Too Si Ugo Aecalati intre ei eu cite 120°. ‘Tensiunea U2. este tensiunea secundar’ corespunzitoare fazei pri- mare 2. Prin constructie grafic’ se obtin fazorii tensiuni- lor de linie U,,, U., si Uy care translatate in origine, constituie axele de coordonate pentru construirea diagra- mei curentilor de actionare din sistemele active ale apa- ratului verificat. Ordonarea tensiunilor const’ in asigurarea secventet direete a fazelor la bornele de tensiune ale aparatului de misuri si aplicarea fazei de referinté U,, la borna sa de tensinne de mijloc ce uneste sfirsiturile celer doui bo- bine de tensiune din interiorul lui. Un exemplu de iden- tificare si ordonare a legiturilorde tensiune la bornele aparatului se prezinti in cele ce urmeazii: Cu ajutorul yoltmetrnlui se masoari tensiunile dintre bornele aparatului, trebuind s& se ob{ind valori egale si anume U;, = U3 = Uy; = 100 V (v. fig. 5.2 a). Se ere- eazi o asimetrie a tensunilor prin scoaterea sigurantei primare a fazei de referint& 2 (cea fixi transformator de curent). Cu aceasta moditicare, in cirenitele primare ale grupului de misuraé, punectul comun al infisuririlor se- cundare ale transformatoarelor de tesiune devine punctul 86 median al unui divizer de tensiune, asa cum este exempli- fieat acest Iueru in figura 5.2 6, unde cele doud translor- matoare de tensiune bifazate sint conectate in schema nV”. Se repet% misurile cu voltmetru, de aceasta data veri- ficndu-se locul de aplicare la aparat a fazei de referinfa. ay edt a =U=100Vv eizsov 5 ary ura Yas Fig. 5.2.*Principiul jdentificarii fazei de referinfa la bornele contoruluifracordat prin transformatoare de tensiune. Borna fat% de care ambele tensiuni de linie rezultt ca mirime egala cu ee w 50 V, in loc de 100 V, corespunde g punctului median, respectiv fazei de refeint’ (intrerupta la partea primari prin scoaterea sigurantei). Aceasta porns, dupa cum s-a aritat, trebuie si fie cea de tensi- une de mijloc al aparatului conectat. ‘87 Dac& nu se va gisi la mijloc, se vor muta legiturile de tensiune astfel incit tensiunea punctului median (a fazei de referinti) si se giseased la borna de tensiune de mijloc al aparatulni. Ordonarea celorlalte dou faze, pentru asigurarea sec- ventei directe la aparat, dup& verificarea cu indicatorul de succesiune a fazelor, se poate realiza fri interventii in instalatia primara, efectuind manevre de scoatere si reintroducere a sigurantelor numai la partea secundari, dacs este necesar sa se schimbe intre ele cele doud legdturt extreme. Exemplul poate fi aplicat si pentru transforina- torul de tensiune trifazat. 5.5. Reconstituirea schemei gi corectarea legiturilor cireuitelor de curent 5.5.1 Identificarea curentilor ee actioneazk in sistemele active J si LT ale aparatului verifi¢at Prin mi&surile cu wattmetru (v. § 3.2.3) se obtine diagrama fazoriali,.in care cei doi curenti de actionare in sistemele active ale aparatului se prezint’ sub forma fazorilor I, si Ir. In vederea reconstituirii schemei circuitelor de curent si corectarea eventualelor erori (gre- geli) de conectare este necesar ca si se identifice acesti curenti de actionare in functie de curentii secundari de faz’ I, si 1, — Intr-o situatie practicd in care se cunoaste carac- terul sarcinei din instalatia primara si ordinea de mixime a defazajului o, prin transpunerea fazorilor curentilor de faz% J, si 1; in diagrama ridicati, se pot determina corelatiile existente intre curentii de actionare si curen- tii de fazi, exprimabile potvivit relatiilor (5.1), prin ci- tirea directé din diagrama. Se reaminteste c&%, pozitiile posibile ale fazorilor curen- tilor de aétionare sint cele aritate in fig. 5.1, de unde resulta urmitoarele constatiri, care ne ajuta la interpre- tarea diagramei fazoriale obtinute : — cel putin unul din fazorii de actionare (I; si Jim) se suprapune cu direcfia unuia din fazorii curenfilor de 88 faxiin toate cazurile : acest fazor, objinut prin ridicarea diagramei, reprezint& chiar cnrentul de fazi respectiv, eu semnul + sau —.dup& caz; 7. — dack fazorul curentului de actionare din diagrama ridicat& se giseste pe bisectoarea unghiului format de fazorii curentilor de faz, acestia din urma constituie eomponentele fazorului curentului respectiv de actionare. in figura 5.3 se di un exemplu de identificare a Com- binatiilor geometrice pentru o Imagine dat’ a cupluiui Fig. 5.3. Exemple de identificare a componentelor curenfilor de actionare . din bobinele de curent ale aparatului verificat. de fazori I, si Ins. Se subliniaz’ aspectul special, potri- vit cfiruia aceeasi imagine a cuplului fazorului TL, gi In, in functie de valoarea defazajului 9, poate caracteriza trei combinatii vectoriale diferite, cu cele trei_variante de scheme ale conexiunilor posibile aferente circuitelor de eurent. In exemplul dat in figura 5.3 diagrama curen{ilor de actionare poate corespunde variantelor de conexiune ED, BA si CB, dup cum defazajul ¢g are valorile — 30°; 410° si 4+ 70°, cele trei_ valori diferind cu cite 60°. De notat e& asemenea diagrame fazoriale, ce pot caracteriza simultan trei variante de conexiuni, pot apirea, numai la circuitele de curent in montaj cu trei fire. 39 in cazul circuitelor de curent in montaj eu patru fire, la fiecare variant’ de conexiune posibild, in care la ridi- carea diagramei apar ambii fazori J, si f1,,, in cele doud sisteme active ale aparatului, intotodeauna actioneazi cite un curent de fazi, secundar, fie in sens pozitiv, fie in sens negativ. Deci, cu alte cuvinte in cazul variantelor de conexiuni AB, AD, CB, CD, BA, BC, DA si DC (v. tabelul 5.1.) curentii de actionare sint curenti de faz&. Datoriti acestui fapt, interpretarea diagramei pentrw identificarea, curentilor de actionare este mai simpli in cazul acestui sistem de montaj cu patru fire. Se reaminteste ca, la sistemele de montaj cu patra fire, cu ocazia ridicarii diagramei fazoriale putem obtine o imagine in care apare un singur fazor (I;sau I,,;). Aceast& imagine nedeterminabila se inlocuieste cu o alti dia- gramé ridicat& in care vor apirea ambii fazori (I; si Dis) si care va putea fi interpretati; noua ridicare efectuin- du-se dup’ ce, in prealabil, se schimbi intre ele cite o le- gatura de curent de la ccle doud sisteme active ale apa- ratului verificat. — In situatia practic’ in care unghiul de defazaj ¢ nu este cunoscut, pentru identificarea curentilor de acti- onare, pe lings informatiile electrotehnice specifice, pe care le oferé diagrama fazoriali, se vor mai Iua in consi derare si elementele sale geometrice precum si elemen- tele concrete de montaj identificabile ale cireuitelor de curent analizate. 5.5.2. Reconstituirea schemei conexiunilor cirenitelor de curent © dati identificaté compunerea curentilor de aciionare, Jegdturile ascunse ale circuitelor de curent pot fi definite prin schema conexiunii lor reprodusi, in mod indirect, deci fara’, scoaterea instalatiei de sub tensiune. Reconstituirea schemei cireuitelor existente poate fi re- zolvata atit prin reproducerea ei pas cu pas cit si cu ajutorul tabelelor 5.1 si 5.2 dupa caz. Reproducerea schemei pas cu pas consti in determi- narea circulatiei curentilor de faz’ I, si Jj, extrapolind 90 eile lor de inchidere intre transformatoarele de curent gi bornele bobinelor de curent ale aparatului verificat, conform combinatiilor vectoriale stabilite. In acest scop se vor respecta urmatoarele conyventii de sens : — Curentului de fazi secundar ce iese din prima borni a infisuririi secundare a transformatorului de curent (din spre sursi), respectiv ce se intoarce la borna de sfir- sit (spre consumatori) i se atribuie sensul pozibiv (+-)5 — la nivelul bornelor aparatului verificat, semnul pozitiv se atribuie curentului care intr’ la borna de in- ceput si iese prin borna de sfirsit a bobinei de, curent, iar celui care circuli in sens contrar se atribuie semnul negativ. Figura 5.4, exemplified; procedeul de reconstituire pas eu pas a schemei circuitelor de curent realizate in montaj eu trei fire, pentru care curentii de actionare au fost iden- tificafi ca fiind : : ieee TR Sage et - of emplu de reconstituire pas en pas a circitelor de curent la o schema’ de conexiune cu trei fire. La procedeul exemplificat s-au parcurs urmatearele faze de luau: ay S-a prezentat schematic situatia legiturilor la bor- nele aparatului (constatat prin observare vizuala, dupi ot ce s-a demontat capacul de borne) si s-au simbolizat curen- tii de faz cu sensul lor (in sistemul J, la borna de inceput curentul — J, iese iar curentul J, intr’; la sistem IIE curentul — J, iese la borna de inceput a bobinei de curent). +) S-au unit bornele aparatului, in care intr’ saw iese cite un singur curent de faz, cu secundarele cores- punzitoare ale transformatoarelor de curent respectind semnele componentelor curentilor din sistemele active. ce) S-a completat ultima legituri rimasi deschisi, care nu poate fi alta decit cea care inchide circuitele, adic& legitura ce uneste inceputul bobinei de curent dim sistemul activ J, cu sfirgitul transformatorului de curent de pe faza J si inceputul transformatorului de pe faza 3. Din exemplul prezentat rezult’ ci, la circnitele de curent in montaj cu trei fire, prin identificarea c&ilor de curent se reproduce in mod univoe schema de conexiune a legiturilor ascunse. Acelasi rezultat se va obtine cu ajutorul tabclului 5.2, procedind in felul urmitor : Expresiile curentilor de actionare J;= — I, + Ty si Jin = — J, se cauti in coloana 2 a tabelului 5.2 si se vor gasi in rindul simbolizat cu GC. In acelasi rind GC, in coloana 5 se va identifica schema circuitelor de curent: ciutata, respectiv cea care corespunde tipului de punte 3 (sfirgitul bobinei de curent J unit en inceputul bobines sistemului IZ) constatati vizual la bornele aparatului. In cazul eircuitelor de curent realizate cu patru tire de legiturs, procedeul de identificare pas en pas, de ase- menea, duce la determinarea inchiderii circuitelor intre bobinele de curent ale aparatului si transiormatoarele de curent Corespunzitor circulatiilor curentilor de fazi prin care s-au definit curentii de actionare din sistemele active ale aparatului verificat. Spre deosebire de sistemul de montaj cu trei fire, in cazul cireuitelor de curent in sistem: de montaj cu patru fire, prin determinarea circulatiilor cnrentilor de fazi, nu se determina’ in mod univoe schema conexiunii legiturilor exterioare. Acest aspect al proble- mei se poate constata si intelege analizind tabelul 5.1, in care lipsind elementul de referinti accesibil observarii 92 vizuale (nu are punte Ja aparat), in rindul in care s-an identificat expresiile curentilor de actionare dati, dintre cele opt scheme de conexiune posibile nu poate fi identi- ficati cea reald conereta. i; De exemplu, dati fiind curentii de actionare ca, find definiti astfel: TZ; = 1, si In = — Is, cagul se incadreaz’ in tabelul 5.1 la rindul Asi corespunde oricirei scheme din acel rind (puntea de pamintare nu este cunoseuta)~ Prin wrmare circulatia curentilor de faza en in sistemul I si— J, in sistemul ITI poate avea loc atit prin oricare din familia de scheme separate care difera intre elenumai prin tipul de punte de pamintare (a, b,csau d), cit si prin oricare din familia de scheme compuse (10a, 10b, 10¢, si 20d) diferind intre ele atit ca si conexiune a legiturilor cit si prin puntea de pimintare. Din punet de vedere al scopului final, respectiv a corectarii eventualei cireula- tii eronate a curentilor de fazi prin sistemele aparatului verificat, faptul cd nu s-a putut concretiza varianta reali, din rindul identificat, nu Constituie niciun impediment precum s-a aritat acest lucru la § 5.2.1. 5.5.3. Modificarea legiturilor pentru corettarea Circulafiei eurentilor fn sistemele active ale aparatului conectat Dupi ce s-a reconstituit schema conexiunii verifi- cate, prin comparatie cu schema teoretica, se poate con- stata starea ei eronata si in plus, ceea ce este mai impor- tant, se pot identifica concret legaturile sresite. Legiturile gresite find iderttificate, acest prim pas ii permite verificatorului s% stabileascA acele modificari (mutiri) de legituri la bornele aparatului verificat, prm care se restabileste circulatia corecti a curentilor de taz& prin sistemele active ale acestui aparat. 1: Figura 5.5 exemplific’ modul de stabilire a modifi- cirilor de legituri necesare pentru corectarea conexiunit depistate ca fiind eronata. in exemplul prezentat, puntea la aparat corespunde cu puntea de pimintare de la secundarele transformatoa- 83 relor de curent. fn acest caz sint necesare numai urmi- toarele modificéri de legdturi : — legitura eliberatti din borna Jf se va muta la borna P, operatiunea simbolizindu-se prescurtat : M-P; , — legitura “de la borna BR se’ mut& la borna M, (R> MM); — legitura dela borna ¥ se muti la borna R, (N>R) oy at u Beat MPs Rem; Puntea nu se modifica Fig. 5.5. Determinarea modificdrilor de ljesaturi, ‘1a bornele aparatului verificat, pentru pertectarea cireui- telor la curent conform sehemei corecte. Corectarea circuitelor, prin modificarea legiturilor numai la bornele aparatului (oricind accesibile), se poate rezolva siin{cazul cindin schema reprodusi se va constiata, fata de puntea de la aparat, o punte diferiti, la secundarcle transformatoarelor. Se va pastra starea puntii de la transformatoare (inaccesibili) si se modific’ puntea de la bornele aparatului, dupa cum se impune. Se intelege c4 operatiunile de dezlegare si relegare a conductoarelor ficindu-se cu instalatia aflati, sub tensi- une, pentru mentinerea circuitelor de curent in stare in- chisi permanenta, se impune suntarea circuitelor secun- dare ale transformatoarelor de curent in prealabil incepe- tii moditficarilor de legiituri. Bineinfeles, personalul. exe- 94 << es eutant éfectueazi lucrivile cu respectarea masurilor de protectie a muncii prescrisa pentru Iuecrul sub tensiune., ‘Prin analiza noii diagrame ridicate dup cfectuarea legiiturilor de corectare, dacd s-a lucrat eu atentie, ig va obtine drept confirmare a obtinerii schemei corecte a conexiunilor (a circulatici corecte a curentilor de fazd fn sistemele aparatului verificat), expresiile vectoriale agteptate : Bah star Operatiile de verificare — reconstituire — corectare a instalatiei se succed intr-o ordine logicd, iar rezultatele econstatate dupa fiecare fazi de lucru se consemneaze intr-o fis{ de verificare conceputa in acest scop, conform modelului dat in tabelu) 5.5. 2 a yerede ur | mu mL r 1 OUI] TEAL Rp “a aq NO sopLOWwE -NSRUL 991170794 uns} Infednyag Sud} Tofedyyog zyfoastp od 9[a]B2U0ps007) vifooarp od ojoyeU0p.1005 oremsgu ENOp V BIBMSRUL UNL qua) o°¢ 7nYeqP.L, Tondnss eyed v0 B wo wy Od Mapoorq. eyemncy : TOjazey vauntso9ong sey Reo wiuprojor op vzeg | POWeA needs ——- - afeusoq eB] ut Snr sopmysusy vifenis| suas (§ oun stent LnsEyy erznpouo) Pr S77 Tq | -ysu0y op pymseyy = 7 aie aa wee | aunysuay op “dey > spas wound op WOT | aspen ap | = BOS nyndnsd Indi aon suojowsE: =) = ry aaah sunysuey op 10} |yWaIN @p IO} ~euuiojsuray, | -euiroysuvay, VABINSRUL op [LUNG aloe aulajsis B na yeiede najpued JUVDINIA 3d VSI #9 mpqet 96 G7 Fess Tabelul 5.5 (continuare} © oa lo a gn & S268 4 85 8 ea ao Ss 3 SemmMAtura -—-nseneerenene ° ul, u El < Bl - ay et 2 he z eis g ete 5 Wee x, a = ipets @ He ES a3 eo ek ae fi SSeS 5S aS aseuee SCE SES 3 : i i ase an i cheers, 3 i gS8% aq | 2 i Sahat o 3. : sre e8 2 oo og § 2 4) $88335 3 ek > * | goSagHO SO as Bf | SS54E5 & este i] SZECSeE o2 as le bf 2) SBR ate & ge oe oles | tiriete on. £8 = 3 B 8 S| sBs rts 3a BH 2 22 3] seags Be i = 8 & @ &| 2682» ane ; 3 EAE Sap & a So BB) lols se) Se eee . ee ie ae ay eee es is Ss 8 S §& BS] sans oS = 3) 2 fe Ss 8) assere 3% s Sf @¢: § 3 Bl vans? eo z a m4 Ale a a cs ras pee ke ral a a |< aS ¢ 3 sl 2 Bs sls Sr Gsaanaitetnnaneaees 6. Aspeete tehnico-economice Asigurarea functiondrii corecte a aparatelor de misnri, atit din punct de vedere al reglirii si etalonairii lor cit si in privinta conectirii in cireuitele secundare ale instalatiei (grupului) de m&sur& constituie o problema tehnico-eco- nomic’ importanti. Exploatarea rational’ si mentinerea conditiilor de sigurant’ a retelelor clectroenergetice este strins legat&i de urmirirea riguroas& si permanenta, cu ajutorul apara- telor de masuri, a circulatiilor de putere, a regimurilor de incSrcare atit in sistemul de transport si distributie cit si in instalatiile de utilizare a energiei electrice de la consumatori. In cazul consumatorilor, are o deosebiti importanta economica decontarea corecta, precum si urma- tirea pe aceast& baz a consumului specific de energie electric’ pe produse, in vederea reducerii sau cel putin mentinerii lui in limitele normate. In reteaua de transport si distributie, urmarirea si reducerea consumului propriu tehnologie (pierderi teh- nologice) de energie electric’ trebuie si constituie o preo- cupare permanenta si sustinut% a energeticienilor. Eli- berarea si utilizarea in scopuri productive a unei parti cit mai mari din consumul propriu tehnologic pentru producere, transport si distributie a energiei electrice isi iseste importanta economicd in faptul c& intr-un sistem energetic national acest consum propriu tehnologic fiind de ordinul citorva milioane megawati ori pe an, consti- tuie o resursd existenta insemnataé pentru care nu se necesit& nici centrale electrice noi si nici combustibil su- plimentar. 99 Misurile tehnice si organizatorice intreprinse pentru reducerea consumului propriu tehnologic, cit si a consu- murilor specifice pe produse si valorificarea eficient&é a energiei electrice astfel disponibilizate, se sprijint pe in- formatiile dobindite cu ajutorul aparatelor de misura, De aici rezulté importanta utilizirii corecte a acestor aparate, Practica demonstreazi ci probabilitatea de a comite erori de conexiune nu poate fi neglijati, atit datorita multiplelor posibilitaji prin care circuitele se pot inchide, cit si datoritaé frecventei ridicate de interventie in cireui- tele secundare ale instalatiilor de maisur& (punere in func- tiune, schimbare periodic pentru verificiri de laborator, schimbare incidentalé a aparatelor de mitsuri, sau chiar a transformatoarelor de mi&sur& in cazuri de defectiri ce apar in timpul exploatarii), Multitudinea variantelor de conexiuni realizabile, poate fi constatata’ in tabelul 2.2 (vy. subeap. 2.1.). In acest tabel sint prezentate circuitele trifazate de masura in care fiind racordate cite un contor de energie electric’ activa (CA—43+; respectiv CA—82), in functie de ipoteze de identificare a legitwrilor exterioare si de tipul de montaj al circnitelor de curent este prezentat numarul variantelor de conexiuni posibile. Din cele aritate mai sus rezulta ci, montarea corecta a aparatelor de misuri este o chestinne economic’ im- portanta, rezolvarea careia in mod corespunzdtor, nece- sit& aplicarea consecvent& a unei metode preventive de verificare si atestare. 6.1. Determinarea coeficientalui de corectie La subeapitolul 2.2, s-a aritat consecintele functi- onirii aparatelor de misuri cu conexiuni eronate. Eroa- rea de misurare 0 dati constatata, urmeazd si fie corec- tata, infelegind prin aceasta, in afara elimindrii erorii de- pistate din schema conexiunii si recalcularea cantitatii de energie electricd inregistrat’ eronat de contorul res- pectiv, pentru intreaga durata de timp in care a functio- nat eronat. 100 in cazul contorului trifazat cu dowd sisteme active, de exemplu, in acest scop este necesar ca si se identifice varianta de conexiune eronati cu care a functionat, ex- presiile vectoriale ale curentilor de actionare din sistemele active ale aparatului J, si Jj, in funetie de fazorii J, si I,, valoarea defazajului 9, precum si durata functionarii eronate. Determinarea unora din aceste elemente, ne- cesare exprimirii coeficientului de corectie, se face cu aju- torul diagramei fazoriale ca gi la depistarea erorii de legi- turi din circuitele de misuri. In acest scop, se vor lua in considerare erorile din circuitele de curent cit si din cele de tensiune, astfel cum acestea au fost constatate la veri- ficare-depistare. 6.1.1 Exemplificarea determinarii coefl contorul trifazat de energie elect miisurii (CA—32) Datele problemei Pentru simplificarea problemei, se consider’ ci cireu- itele de tensiune sint conectate corect (fazele sint ordonate in succesiunea directa) R, S, 7 la bornele de tensiune 1, 2, 3 ale apartului, iar faza de referinti S este racordati la borna 2): | , ae iy — Cireuitele de curent sint realizate din trei legituri si punte-la contor de tipul © (MP); - — Diagrma fazoriali ridicati este cea din fig. 6.1. cientulul de coreetie pentru activa Cu doud sisteme de Fig. 6.1. Diagrama fa- zoriala la un contor trifazat de —_ energie activa, pentru determi- narea expresiei coefi- cientuluide corcefie Ka. — Sarcina este inductiva, defazajul momentan avind valoarea o = + 35°; — Defazajul fiind cunoscut, din diagrama fazoriali (fig. 6.1) conform regulii paralelogrammlui, se dedue ex- presiile vectoriale ale curenfilor de acfionare si anume : I, =1,+ 1, gi rvespectiv I, = — 1, — Tensiunile de faza fiind aplicate corect la bornele contorului, in fig’ 6.1 pot fi reprezentate prin fazorii U,, si respectiv 175, tensiunile de linie la care sint supuse cele dou bobine din contor. Determinarea expresiei puterii momentane trifazate, midsurate eronat de contor : Conform relatici (3.12) cunoseute, expresia puterii trifazate este PY = PIO + PR, in care indicele 1 si 3 proprii fazorialor I, si I, (din cazul conexiunii corecte), sint inlocuite cu indicele I si JII ale curentilor de aetionare din cchipajele contorului astfel numerotate. ‘ Proiectind fazorii de curenti pe directiile tensiunilor de linie pentru fiecare sistem activ al controlului, in parte, asa cum rezulta acest lucru din diagram, se ob{in ex- presiile : eS PP = Vy Ty C08 (Wey Lt) = Vip [Ly 008 (30° + 4) ++ + Is cos (90° — 95)] (6.1) a oS PUP = Use Iny 608 (Woe5 Lis) = Uyg L, 008 (90° —@,) (6.2) Pi?) {PRP = PS == Uy. [Ly cos (30° +- 9) 4- I, cos (90— — 93) 1 + Tse T, c08 (90 — 9,) (6.3) 102 Cousiderind sarcinile echilibrate gi tensiuuile simetrice rvespectiv, existind egalitatile : Oy = Us, = U5 dy = 1, = Ty $i or = a= g ‘Se poate serie PS) =U, I, [cos (30° + 9) + 20s (90° — 9)] = = U, 1, (cos 30°cos » — sin 30° sin 9 + 2 cos 90°-eos 9 + = ya 2 sin 90°sin 9) =U,: I, (& cos 9 = sin @+0. Cos 9+ 2 +1. sing + 0:cos 9 +1- sin 2); 3 PY =U, i{=- cos 9 + 3 sin 2) (6.4) Hupresia puterii trifazate reale, conform definitiei cunoscute, este conform reladtiei (6.5) : PO =Y3 U,I, cos 9 (6.5) Peutru aflarea expresici coeficientului de corectie, pentru cazul considerat, potrivit definirii acestui coefi- cient prin relatia (2.7), se raporteaz’ expresia puterii yveale (6.5) la expresia puterii evonat maisurate (6.4) : Kha ee es V3 U, T, cos 9 =. Ale) = pe es ae vt,( cos p + ail 9 * 6.6) ~ 1+Y8 tee , 6.1.2. Exemplificarea determindrii coeficientului de corectie pentru eontorul trifazat de energie reaetiva cu doua sisteme de masuré (CR—-82) Considerind cazul aceleiasi instalatii de miéisuri ce functioneaz’, eronat dupa varianta de conexiune EC ca si la §6.1.1., datele problemei rimin la fel. 103 Potrivit. celor aritate la § 3.1.2., prin constructia interna a contorului CR-32, bobinele de tensiune sint supuse tensiunilor de fazi Uo, in sistemul activ I si res- pectiv U,, in sistemul activ {IT al contorului. Tinind seam’ de aceste tensiuni de faz’, evidentiate si prin diagrama fazorialé din fig. 6.2 expresia puterii reac- Fig, 6.2. Diagrama fazori- al{ la un contor trifazat de energie reactiva pentru determinarea expresici coeficientului de corecjie Kp. tive trifazate misurate eronat se deduce din aceasta procedind la proiectarea curentilor de actionare din dia- grami pe directiile tensiunilor respective : , vas Qt = Ug Ir co8 (Dos, Ir) == Uso (Li + cos (60° ~ 9) + + I,cos (180° — 94) (6.7) = “™ 4 Qin = U 1g Liz COS (Dig Lr11) = Vip I, 608 (180°~¢,), (6.8) Similar cu relatia (3.18), expresia puterii reactive totale trifazate, maisuratéi de contorul CR—32 conectat eronat (in serie cu contorul CA —382), rezult& astfel : 9 =V3 (QF + Ott) =V3 (Ueollicos (60° — 9) + + Tyeos (180° — 95) + Uyols cos (180°— ¢3)} (6.9) 104 Sareina echilibrata gi tensiunile simetrice permit scrie- rea egalitatilor : Uy = U9 a U,, lpia Te = Ty, Vy or ee si luind in considerare corelatia dinre tensiunea de fazi si cea de linie cunoscuta si anume 3 U, = U,, atunci pute- rea reactiva masurati eronat va avea expresia ce rezulta dupa cum urmeaza : Q® = 3 U_I,[eos (60°—) + cos (180° — 9)+-cos (180° — — 0)| = V3 U, I, [eos (60° — o) -+ 2 cos (180° —- 9)} = =V3U,1, cos 60° cos ¢ ++ sin 60° sin 9 +2 (cos 180° - cos o + + sin 180°-sin 9)] = iy =/3 0, lS cos gp fe 9 sin 9 4+ 2 (—1 “cos ] == ane 3 7 = U,I, “> sin g¢ —-> cos 9 (6.10) Expresia puterii reactive trifazate reale fiind conform definitiei: Q® = 3 U,1,sin 9, coeficientul de corectie Kg (CE) se va obtine prin raportarea expresici puterii reac- tive reale la expresia puterti reactive misurate erouat:_ K — G25 30,1, sin 9 _ A ee ae - JT, = sing — i= cos 2] == Om (6.11) tge — V3 6.1.3, Coeficientii de corectie tm diferite varlanie de funefionare Similar exemplificdrilor prezentate mai sus, s-au determinat expresiile coeficientilor de corectie K,si Ky pentru toate diagramele fazoriale caracteristice cuprinse in tabelele 5.1 si 5.2 deci pentru toate cazurile posibile de conectare a cireuitelor de curent, in ipeteza circuitelor de tensiune ordonate corect la bornele contoarelor de energie activa si de energie reactiva trifazate de tipurile CA-32 gi OR-32. Considerind coeficientii de coreetie determinati, drept caracteristici specifici de functionare, in baza lor s-a con- stituit ,,Pabloul sistematic al variantelor de functionare a contoarelor electrice CA-32 si CR-32”, cu circuitele de tensiune} corecte, prezentat in tabelul 6.1 Acest tablou sistematic cuprinde toti coeficientii de corectie Kyi) si Inc (v. coloanele 13 si 14), prin indicele (j) notindu-se numarul de ordine (rindul din tablou) al variantei de func- jionare. In fiecare rind (j =1. . .36) se poate identifica diagrama fazoriala specifict aferenta variantei de tuncti- onare, sau diagramele fazoriale specifice aferente pentru cazurile cind doud sau trei diagrame specifice distincte au coclicientul de corectic comun. Diagrama specifica se identifict prin simbolul ei (doua litere majuscule) si prin expresiile vectoriale in functie de fazorii I, si J, ale fa- zorilor curentilor de actionare din contor J, si respectiv Iy,. Se mai precizeaza ca in rindul intii (j = 1) se giseste varianta de functionare corespunzitoare conexiunii ¢co- recte a circuitclor de curent. Daca din tabelele 5.1 gi 5.2 resiese c& atit la montaje en patru fire cit sila montaje cu trei fire ale circuitelor de curent sint cite 96 variante de conexiune, adica, in total 192 scheme diferife posibile, din tabelul 6.1 se va constata cai acestea se grupeazi dupa un total de 48 dia- grame fazoriale caracteristice distincte si respectiv intr-un total de 36 variante de functionare, caracterizate de coeficientii de corectie diferiti : Tabloul sistematic al variantclor de functionare, prin observarea coeficienfilorde corectie Ky, si Ky, ne per- 106 Se mite si, constafaim unele proprietifi comune si altele par- tienlave ce caracterizeaz’ variantele de functionare : ~ Variantele de functionare (fj) 7 si 3 corespund sche- melor de conexiune corecte ale circuitelor de curent si auume varianta J (4, —=1= constant pentru toate yalorile defazajului 9, ca si Kp, = 1 = constant) repre- zint% montajul corect pentru m&surarea energici vehicu- late de la furnizor spre consumator (livrare) ; iar varianta 8 (Kag = —1 si Kn 3 = --1) reprezint&’ montajul corect pentrt! m&surarea energiei electrice transmise de la con- sumator spre sisteniul electroenergetic (primire). Spre exemplu, un caz practic care corespunde variantei de funefionare 3 este acea situatie in care intreprinderea consumatoare de energie electric’ avind si centrala elec- tried, proprie, in anumite perioade, debiteaz’i energia electric’, excedentarai spre sistem. Misurarea corect& a energiei electrice debitate spre sistem se va face prin montaj conform variantei de functionare j = 3, binein- teles cu mersul inapoi impiedicat al echipajului mobil al contorului respeetiv. In asemenea punete de schimb de energie electric’, care se mai fntilneste frecvent, mai ales in nodurile sis- temului electroenergetic, unde in liniile electrice pot alterna sensurile de vehiculare a energiei electrice in de- cursul timpuiui de functionare, se instaleaz& atit contoare de energie activa cit si de energie reactiva in ambele va- riante de functionare (j = 1 si j = 3), deci cite dona’ din fiecare tel de contor, bineinteles, fiecare va avea mersul inapoi impiedicat, (v. schema din fig. 1.8.). — Ja un numar de gase variante de functionare eronate (j = 2, 3, 9, 11, 14 si 16) nu se pot determina coeficienfii de corectie, constituind cazuri de nedetermi- nare. Aparatul conectat in aceste variante de functio- nare nu inregistreaza’ nimic, cuplul de rotire total rezulta nul, desi bobinele de curent sint parcurse de curentii secundari, deoarece cuplurile partaile se anuleazi reci- proc, indiferent de valoarea defazajului 9. in aceste sase cazuri, echipamentul rotiter al contorului stagneaz& sau _oscileazt. Proprietatea. comnua a variantelor de fune- fionare mentionate mai sus consti In faptul ea functio- 107 Tabloul sistematie al variantelor de functionare ale coutoarelor elee- in montaj cu 4 fire Circuite secundare in montaj Cu punte Ia 1 Cu punte la T.c Cu punte la T.c detipasaud | detipesaud | de tipasaub i ~ ae t i e Curentii , Curenfii | Curenfii sim- ; | Sim- h Sim- ; potur | de 2etionare | fyi) | de actionare | orn) de actionare ima- ima- | im: ginii ginit weeto-| Zr | Lurr |vecto-| Jr | Lum |veeto-} Jr | Zan riale riale riale 0 [2s | «is [os 9 1 Cireuite de curent separate sau compuse aefn [4 faa], ], |asla| s livreazi b 2 BA BA 1 3 | cD | cn ty primeste 108 * eircuitele de tensiune Tabelul 6.4 i CR—32 aferente conexiunilor de curent posibile cu punte la Tic de tip esau d sim- | _ Curensié Coef. de corcetie pentru contorul : 32 Factorul pierderilor Pierderea specificad tehnologice | comerc ialit cos = bolus | de actionare F m= ———) oe ; ee ini Kas Kis Ep vecto- tr Iny riale sg | ee Pe qo | 11 | 12 13 ia SSS a AB ra 1 1 tte a, d Bes co (n.d.)| 00 (n.d) = Fi cD \|-i =1 —1 ste? Z =" DE CaF | 0 (n.d) | 00 (n.d) 2ty 4 A al | hee — > (1+tg*e,) v3 GB \-1+ z +1, sint ordonate corect. 109 ‘Tabelul 6.1 (continuare) i 14 15 7 2 3 1 5 16 if CB 9 = ee Sh |= lee | 10 -/|-}|=]-]- | er ie = ee |e ~_ {ce { | i 2 a = || Neg tert V3 23 x i — V8tge, Feed ls’g)) co (n.d.) = 2th | 144%) V3—tgey co (n.d) = 28 | a tigte) t39,—V3. 2tg nat j-——S%_| G+ tse) tgp, + V3 © (n.d) = 281 _ |G +tg%) co(.nd.) Vise 4 Hz U+te¥ey 3 1 yt tee) 17 — >= f= fF = | = | ae | 18 ae We | ee 19 = jo= - | - | up . i 20 aa maaan 21 - a 1 ~ 1 Dr 110 2 Yotgo, ¥3tgey+1 4a zat 1 ae -htge)f1— i 5 ~ tse) & ‘fabelul 6.1 (continuare) | ao} 11 | 12 13 14 15 ar | VBtg. 4 FBII—1) Js | ——— | SS |“ sige) V3—tep, | V3tge,4+1 | 3 2/3 1 23 af=a} sf =) = | = | BE | my rey 7 V He Sleep i tse, 43° 3 ai ie arg) =e ey S| == cen || a, jee : j ke - = i ee igo, —¥3 — t | j ay 7 tov | da lobo eo hed 4 — (1-4tg%9,)|14 : = =| Sig, : at 2V3 | | = -n4 5 Se dle eS pee ue OCs | hr |g = | (1 + tgte,) : | | | aa Z © | Ste, = VS 3 ie see =| al | ede 2 7 ad Tl et a ee BG) —1, |+7, I = la > A+ tg?) : == = = Stgo+ V3 | V3te%,~—5 | 3 ———- =| 7 soa 2V3ige | 7 . se _ _ mas _ a (aia > | tg) —_| - ‘i d—V3tgo, | 3 mai cirewite de curent mary ‘ = rer ts] I avitee, | 4 Sas pi = ||Eai| = | ae | De et = io | -|}r | > |= 2B > A+ tg*9,) ! i i= ta) =H ; 2 2(t89,—-V3) | n+ V3tg9,)| 22 y t ' if / wen 7 We -— | — | = | 8N |-L-/} o =|=j]- = | = Ye ates 30 | =) i | Nteo,+V3} 2B 2 Mat ae 23 31 = = = [we 0 i +f] — i ai = v3” — a iil 5 tg) { eres aye 32 -|- — | EN P+h)| 0 | — - a a ee V3 23+ tep,) | ee ee Tabelul 6.1 (¢ ostixvare (tig, LtVSigey 4 1 2 : nee Tage tagyf 4 OT eT Nea) Fai B+ tate, 4 tery - 4+ tgejf¢ 2 MI—VStup) YS +1apy [4 7S PE 78 narea lor in modu arfitat, este independent’ de valoarea dafazajului. — La restul de 28 variante de functionare coetici- entii de corectie Ky; 3i Kx sint functii de tg, deci toti acesti coeficienti de corectie depind de valoarea de- tazajului 9, care, dupA cum se stie, poate lua valorile de Ja —90° pind la + 96° (v. figurile 6.3 si 6.4). Deci aceste 28 variante de functionare au proprictafile comune con- stind in urmétoarele : — Coeficientii de corectie pot fi exprimati si ealen- lati dac&t defazajul se pote determina, mirimea lor de- pinzind de valoarea defazajului o, luat in considerare ca valoare medie corespunzitoare intregii perioade in care s-a funetionat eronat. — Caleularea efectivi, a coeficientilor de corectie, de asemenea, este o problema dificil’, deoarece valoarea medie a defazajului, corespunziitoare perioadei in care aparatul de misuri, a functionat eu conexiune eronata, nu poate fi stabilitt cu exactitate, fiind necesar’ admi- 114 ee bros thai. Se cunoaste ci de cine B: eae de reginml de consum de energie activa, Brocessl tenologte, respective nan geeeminate de si puterile absorbite de Bucs in ‘fiecare Hot Oe asemenea, constituie o problema di temit med dh ta de functionare en eroare a apar: telor de milsuet, crate t 4 a aparatelor de misuri. t care ar urma ca si se recaleuleze, eu aj bctietenbas Tui de corectie, cantitatea reali, de ‘ Bates aa cre GE COT AMES. ¢ ea Teal Ge energie livrathi in vede» rea regularizdrii_decontarii intre thats Ce Ho ee ! nie ZOY St Cconsumator. sor tans a Gai faptul c& atit determinare fe Cularea efectiva a coeficientilor de coree- stituie probleme anevoioase si pe deasupra, totusi, tazajul variazs, tind anumite proaxi~ ‘Va Con fi i % eu chuzii Intportante, dupi cum wuMeazé : ~— Coeficientii de corectic prez tematic (tabelul 6.1) isi vor gis abit brezentati in tabloul sis. Si utilitatea lor (ajuta per- q15 sonalul executant) in cazurile cind, dupa punerea in fune- tiune a contoarelor, dator' lipsei sarcinti misurabile cu wattmetru se impune revenirea dupa un timp (cunoseut) pentru efectuarea verificarii conexiunii sub sarein&. Cu aceasti ocazie, dupa identificarea variantei de functio- nare eronate a contoarelor, cu ajutorul diagramei fazoriale ridicate, coeficientii de corectie Ky; si Kn; pot fi ga- siti din tabloul sistematic, nemaifiind necesar a calculele trigonometrice respective. Recalcularea cons mului real, pe perioada de la punere in funetiune pind la revenirea pentru verificarea functionala a instala- tiei de m&sura se poate face cw ajutorul acestor coeficienti gi al timpului cnnoscut, urmind s& se determine prin apro- ximare numai valoarea defazajului on. Se subliniazit inst faptul ci ordonarea cireuitelor de tensiune, la bornele aparatelor de misuri, este obligatorie ine’ de la punere in functiune (sub tensiune) conform metodologiei prezentate la sub pitolul 5.4, Scopul principal al verifil functionale a apara- telor de masuri trebuie si fie prevenirea functionarii lor cu erori neadmise sau cu conexiune ecronata; deci eliminarea erorilor de instalarea unor apavate admise § lesituri inca din momentele punerii in functiune sau ale aparitiel sarcinii in instalatia de alimentare, prin aceasta evitindu-se regularizirile ulterioare. 6.2. Consideratii practice privind depistarea variante- lor de functionare eronate in eazul contoarelor CA-32 si CR-32 Variantele de functionare, avind coeficientii de corec- tie exprimabili, pot fi simdiate prin curbele Ku; = fl) si Keri =f(e) din figurile 6.3 si 6.4, Unele variante eronate, ca si varianta j = 1 (corespunzitoare schemei de conexiune corect&), duc la cupluri de rotire pozitive, res- pectiv determin’ rotirea echipajului mobil in sens pinainte”, iar altele — datorit’ cuplului negativ — deter- mink, rotivea echipajului mobil in sens pimapoi”. De asemenea, se poate observa cd Ja unele variante de fune- jionare eronate; la anwnite valori ale defazajulni 9, $16 7 CA~ 32 Fig. 6,3. ¢ variati cocficienti g. Curbele de variafie ale cocficientilor de corectic pentru conteare de energic electricd activi 118 -19°$5" I elo Basa ey 1 “G6 =59_-4o 39 — “go -80 ~7o reacliva GR--32 a ie pentru cont 3 = Curbele de v | | coeficientul de corectie isi modified valoarea sa bruse de la + cola — oo, respectiv cuplul tinde s& ia valoarea zero, fapt ce se manifestaé la aparat prin miscarea, oscila- torie a echipajului mobil, cu tendinta de oprive. Aseme- nea valori critice ale defazajului sint evidentiate in cazul diagramelor din figura 6.3 prin verticalele intrerupte trasate la valorile 9, de -- 60°, + 30°, +19°05’ si 0° In cazul curbelor Ky; = f(,) din figura 6.4 verticalele asimptotice au loc la defazajele + 30°, + 60°, + 70°55’ si + 90°. Sub aspect practic, in cazul coneret al contoarelor electrice trifazate cu echipaj mobil (dise rotitor), cum sint contoarele CA-32 si CR-32, cu ocazia punerii lor in fune- tiune, prin observare vizuala se pot face constatiri asu- pra moduli de functionare. Daci discul se roteste in sens invers (fata de sensu) inainte indicat de fabricant pe capacul contorului printr-o sigeatii), se constat& prin acest indiciu existenta erorii de conectare. De asemene: si in situatia cind discul contorului stafioneazd san o' leazd fird si inainteze, desi are loe transmiterea energiei electrice citre consumator (si stagnarea disewlui nu se datoreste unui blocaj mecanic), montatorul de aparate va incerca, dupa instinctul stu practic, prin schimbarea intre ele a legiturilor cirenitelor de masur’, si obtini o votire a diseului contorului in sensul inainte. Dar, dupa. cum se stie din literatura de specialitate [1], sensul de rotire inainte al discului nu confirma univoe corectitudinea conexiunii realizate. De altfel, acelasi lucru se desprinde si din curbele prezentate in figurile 6.3 si 6.4 mentionate mai sus. In comparatia variantelor de functionare eronate cu cea corecti, este inselitor faptul ci mirimea cuplurilor, ca si a coeticientilor de corectie rezultate din conexiunile eronate, la anumite valori ale defazajului ¢,, poate fi apropiata si chiar egala cu cea a variantei de functionare corecta. A se vedea in acest sens punctele de intersecte ale curbelor H,, cu dreapta orizontali care reprezinta Ka, =1 = const, sau punctele de intersectie ale curbe- lor Kp; cu orizontala corespunzitoare Kp!=1 = const. din fig. 6.3 gi 6.4. 119 foregistririle aparatului de misuri, funetionind in variant’ eronat’, nu va putea coincide cu inregistrarea la conexiunea corectit decit in cazul dack%, consumul de energie electric’ ar avea loc tot timpul la aceeasi valoare a defazajului la care se intersecteazi curba cu dreapta. Or, se stie c& defazajul este o m&rime variabild in timp, in functie de regimul de consum, natura receptorilor, incir- carea receptorilor si aportul acestora in curba de sarcind, in fiecare moment. Ca urmare a anatizei posibilit&tilor practice de ide :- tificare a variantelor de funcfionare ale contoarelor electrice trifazate CA-52 si CR-32, in cele ce urmeazd sz sintetizeaz’ citeva concluii demne de retinut : a) Sensul de rotire al discului contorului este edifi- cator numai in cazurile de rotire in sensul inapoi si cind Stagneazi sau oscil pe loc, aceste manifestairi consti- i icii_certe privind existenta erorii in conexiunea aparatului. Nu ofera ins& nici o indicatie privind identi- tatea erorii de conexiune; b).Sensul de rotive inainte al disculai nu confirms co- rectitudinea conexiunii, dimpotriv’ constituie un indicator al nedeterminarii variantei de functionare ; e) Coneluziile a) si b) de mai inainte sint valabile atit pentru contorul CA-32 cit si pentru contorul CR-32, cu precizarea c&é sensurile de rotire ale echipajelor mobile ale celor doud feluri de aparate nu coincid in toate vari- antele de functionare eronate; d) Din constatarea mentionat& la punctul ¢) rezulta implicit c& sensul de rotire inapoi al discului unuia dintre cele doud contoare (CA-32 si CR-32) inseriate in aceleasi circuite de curent, in timp ce discul celuilalt aparat se rotegte inainte, constituie, de asemenea, indiciul cert al erorii de conexiune, (bineinteles numai intr-un regim de vehiculare cu sens unic atit a energiei active cit si a celei reactive) ; e) Dact in circuitele de masurad este conectat numai un fel de aparat (de exemplu, numai CA-32, caz free- vent intilnit in practicd, lipsind contorul pentru energie reactiva), numarul variantelor de functio- tionare cu sensul de rotire inainte a discului neidentificabile este, evident, mai mare de cit in 120 cazul in care in circuitele respective sint prezente | ambele tipuri de contoare ; f) Numirul variantelor de functionare cu rotirea discului contorului in sensul inainte este caracte- ristic unor intervale valorice ale defazajului, dife- rind de la interval la interval. (Aceste intervale caracteristice ale defazajului sint cele delimitate de verticalele asimptotice reprezentate prin linii in- trerupte in diagramele din fig. 6.3 si 6.4.) ; Variantele de functionare (j) cu rotirea discului in sensul inainte, deci cele care au sanse de a fi mentinute in exploatare pe baza criteriului de sens, Hira si se stie dact corespund schemei corecte sau nu, concretizate si gr in functie de sistenml de montaj, de numirul aparatelor sinf redate in tabelul 6.2. Din tabelul 6.2 se poate desprinde ca, chiar s { cea mai favorabila, cind sint prezente ambele tipuri de contoare in circuitul de misura, au posibilitate de menti- nere in funetiune, pe lings varianta corecté de tunetionare (j = 1jined un nwmar de 1, 2,3 sau chiar 4 variantéeronate, in functie de intervalele caracteristice ale defazajului 9,. Exceptie constituie cazul montajului cireuitelor de curent realizate cu patru conductoare, avind punte de paimintare la secundarele trausformatoarclor de curent de tipul ,,a’’ sau ,,b’. In cazul acestui montaj, dar numai in intervalul ¢, 0°. ..60°, fiiud prezente atit controlul pentru energie activa (CA—32) cit si contorul pentru ener- gie reactiva (CR—32), pe baza criteriului de sens de rotire curilor, se elimina probabilitatea mentinerii vreunei variante de functionare eronate, existind o singura coinci- dent’ ca ambele contoare si functioneze eu rotirea discu- lui in sensul inainte, aceasta concidenta avind loc numai _in ¢azul conexiunii corecte, Din nefericire, functionarea contoarelor nu se poate limita numai la intervalul defaza- jului de 30°. ..60°. 6.3. Electele economice negative ale coneXiunilor erona te Aparatele de masura conectate gresit conduc la masu- | rari eronate si prin aceasta pot influenta negativ relatiile economice dintre furnizorul si consumatorul de ene.gie ( 12) Tabelul 6.2 © ait S fof (eee ) 5 iq | Zh os esl 5 l clectricd. De asemenea ingreuneaz’, analizarea balantelor g E q{. She = energetice intocmite in _baza indicatiilor lor. Balantele =|? _ 6) bey] oS eronate nu permit desprinderea concluziilor reale privind eye e elle ws)_ eveesa ys evaluarea pierderilor comerciale, a consumului propriu 5 | 2 ea s| 3| s| jest. tehnologic de energie electric’ §i ca urmare nici asupra oi) =e 2 al se a randamentului si eficienbei economice a exploatarii siste- wt oc] | es] leet 5 mului clectroenergetic respectiv. 4 “| =) 4) 7) S) Ties] 4 = | = alesse yl fi s 3 t 63.1. Pierderi financiare (comereiale) la decontarea eonstimului de energie 2 4 3 R \ elec tried = Bt Sie | of 2] 8a oe 2 eee Le x | = | Se intelege ch modul corect sau evonat al misurarii nu rs [lease a intluenteaz’'schimbul real de energie electric’ dintre insta- Zz/¢ ] S | latiile furnizorului si consumatorului. Respectiv, inditerent =f LS a ' de calitatea misuririi, energia furnizata prin instalatia z1 ¢ | | primari coincide cu cantitatea de energie electric’ preluata ates b | de consumator, punetul de sehimb find comun ambilor a | 5 = parteneri comerciali. g . Daca contorvi pentru misurarca energiei electrice este 2 conectat gresit, va inregistra o cantitate diferité fata de $ evergia cleetrica veal transmisi de furnizor in instalatia 2 | consumateralui, Prin urmare, pierderile u cistigurile Zz i economice, datorita erortlor de masurare se materializeazit financiar cu ocazia decont si tar consumului, care S se face pe baza in s i de apavatul conectat fl] ol | eronat. Aparatul poate indica o eantitate de energie elec- a SiGe ich Mai mare de cit cea rea vacest eax furnizorul bene- ayo} 8 jazi. de un venit suplimentar in dauna consumatorului. 4 ' 3 Paci aparatul invegistreazt o cantitate mai mica de energie consumatorul beneficiaz’ de o deeit consumul real, atung & ed A i cantitate de energie grataité ja dauna furnizorului. Can- 3 g E 3 { tilatea de energie clectricd neinregistrata de coutor, con- 2 a 9 ° J stituie pierderea comerciald de energie electric’ a turniz s a ae eee vate is r 3 = uae ae ] rului. Rezulta e& in ambele situatii ave loc pierderea finan- = oe es Be2 ef \ ciark, indiferent ci aceasta intr-un caz afecteaz’ pe con- a Sam ga" ne Ai Tage or pees eras > Ze gages B38 sumator, iar in cazul contrar pe furnizor, Desigur, paralel as é 3 s E a: en pierderea financiaré iutr-o parte apare ,,cistigul”” cores- punziter la partener, Ne propunem in cele ce urmeazad t s& analiziim latura pierderilor financiare, care este, evident : <123 ——— mai deranjant, atit pentru furnizori cit si ‘ n af ant nizori cit si pentr s - torul de energie electrics, ee ig Eee Pierderea financiara, (P Q i gestae ea lara (Pz) ce poate apairea eu ocazia ntairii schimbului de energie electrica este direet pro- pe ORL eee dintre energia real consumat si “ea inregistratd eronat de contor, ce fi exprimata matematic astifel ; TS BES Spratt Py = AEA p = (En — Ey) p. (6.12) Ro in relatia (6.12) s-au folosit notatiile urmitoare : ‘eh ~ diferenta (pierderea comercia 1a, engi electrica, it kWh; Dota pol Sabra En —~ cantitatea de energie electric, in kWh, real consumati, (eare ar coincide cu cantitatea masurat’ de un contor fird eroare care fune- fioneaza cu Conexinnea corecti, corespunzi- tor deci, Variantei de functionare j= 1, din tabloul sistematic) ; By — cantitatea de energie clectricd in kWh indieata de contorul conectat cronat, respectiy care are una din variantele de functionare j = 2 . 86; Pp — pretul energie electrice lei/kWh (tariful pen- tru categoria respectiva de consumator), a vl s . - : 1 vezintd interes studierea pierderii comerciale de energie electric’ exprimat& conform velatiei (6.13) : ~ ABe = By — By =By ( a 5, = 4) = By; (Kay), ‘At (6.13) in care se identificd semnificatia ni Ke ii i 0 ! t y ce fiind coefi- cientul de rectie pentru contorul de ‘cnergic electricit activa (CA-32) care functioneazd in varianta J (¥. coloana 13 din tabloul sistematic). Daca se raporteazi pierderea comerciali d i i > le energie (AP, la cantitatea de energie electrici reala (Hae Soe definirea pierderii Comerciale specifice (¢,;); imparjind 124 deci ectiatia (6.13) cu Hy, se va obtine expresia matematica: (Bay —-D= Aj respectiv, ey =1—~— ’ (6.14) 7 Ey Cu ajutorul relatiei (6.14), avind la dispozitie coetici- entii de corectie A4;, s-au putut exprima pierderile comerciale specifice (e,;) in funefie de defazajul g, pen- tru toate variantele de funetionare (Vv. coloana 16 din acelagi tablou sistematic prezentat mai sus). Analiza acestor pierderi comerciale specifice se poate face cu ajutorul curbelor ¢, = f (9;,) prezentate in fi 6.5 (pierderile comerciale specifice de energie electric: in cazul circuitelor de curent cu patru conductoare) in figura 6.6. (pierderile comerciale specifice de energie electricd in cazul circuitelor de curent cu trei conductoar Se mentioneazit c& in figurile 6.5 si 6.6 sint repreze tate curbele de variatie (¢,;) aferente numai variantelor de functionare, care au sanse reale de a se regasi in exploa- tare, dupa criteriul de sens de rotire a diseului contorulii si respectiv acelor situatii practice la care in circuitele de madsurat este conectat numai contorul pentru energie electric’ activi CA-32, (v. rindurile respective din tabe- Jul 6.2.) Din curbele de variatie corespunzdtoare marimii de- fazajului 9), poate fi citita direct, valoarea pierderii comer- ciale specifice ¢,;, in functie de care pierderea financiara se calculeazii: cu ajutorul relatiei (6.15) : P, =ABy p = ey Burp (e9} Exemplu: Contoru) CA-32 functionind in varianta j = 7, este canectat inir-un cireuit de curent realizat cu patru conductoare, avind punte de pamintare de tipul ,,a” (realizala intre inceputurile secundarelor transformatoarelor de curent). Cantitatea de energie real consumata de intreprindere industriala in cauza, pe o durata de 5 luni este de £4, = 3000 000 kWh, Defazajul este o = 30° (cos g, = 0,87). 1235 Fig. 6.5. PierderileJcomerciale specifice de energie electric, in cast cireuttelor de curent ea patra conductoare Pentru determinarca pierderii comerciale speci in figura 6.5. se ridied 6 vertical’ din punctul », = 30° pin se intiineste curba 7. Din punctul de intersectie a curbei 7 eu ve ticala mentionata, ducind o orizoutalit pin valoarea pierderii comerciale specifice cx anume ¢¢, = 0,83. Considerind pretul energiei p = 0,50 lei/kWh, cn ajulo- tul relafiei (6.15), in care se inlocuiese valorile determinate tai 126 Punte Ie TC ip ad ——---Punte faTC tip cf Fig. 6.6. Pierd omerciale specilice de en ctrie’, In cazul cir- 8. jerderile c ci cifice de energie elec E cuitelor de curent cu trei conductoare. —— punte la TC tip a,b --—rpunte la TC tip ed i financiare inregistrale ri ne valoarea pierderii financiare a sae eae celta pentoada de 8 luni Tuatd in considerare astfl Py = 0,33 - 3.000 000 - 0,50 = 495 000 Tei. . A ei i, datori Rezull4 c& furnizorul are o pierdere de cite 99,00 lei pe hun: re i {itati de energie masurarii cronate, neincasind contravaloarea unei cautitat electric, de care consumatorul a beneficiat. In balanja lunara a schimbului de energie electricd, furnizorul se tnre- azii, in nod ficliv, cu un consum propriu tehnologie de energie elec 4 suplimentar, datovita pierderii comerciale de: gist! tri 3 @00 000 AFe, —— 198 000 kWh fiuna. Ss Printr-o sumar’ analiza curbelor prezentate in figu- tile 6.5 si 6.6. se desprind urmatoarele constatari intere- Sante : ~~ La fiecare variant’ de functionare eronati, con- torul inregistreaz’, ores ca urmare, aceste variante duc ja pierderi financiare variabile dupa’ caracteristica curbe- lor respective; ~ In domeniul wiual al defazajului (9,= 0°, . 2.x 60°} pierderile comerciale de energie electrica (cit si pier- derile financiare) datorate misuririi eronate in magori- tatea variantelor, rezulta, pozitive (in dauna farnizora- Ini) si cu ati€ mai mari cu cit valoarea defazajului este mai mic& (factor de putere mai bun). La o examinare individuald a fieckrei curbe caracte- ice, se vede mai clar domenint % in care m&surarea eronata, dup caractéristica respectiva il dezavan' jean, pe furnizor (¢,; > 0) si domeniul in care pierderile an loc in dauna consumatorului, (@; <0). De exemplu, in cazul variantei de functionare j = 7, intre o, = 69. - 40°, pierderile se localizeaza. la furnizor, iar in domeniul 40° - 90° la consumator. In cazul variantelor j =8, 13, 23 §i 33 pierderile afecteazit pe furnizor in domeniul io; = 60° . . 60°, iarpe consumator in domeniul %, = 608 . 90° si aga mai de parte. — Furnizorul este cel mai interesat functionavii in asigurarea contoarelor fara eroare de eonexiune. 6.3.2 Pierderi economice ee pot rezulta datoriti det constunului proprin tehnologic de energie electri minirii eronate a din retete Pentru miasurarea consumului propriu tehnologic de energie electric’ (pierderi tehnologice prin efectul Joule — Lenz) din rejele, literatura de Specialitate re- comand’ utilizarea contoarelor de pierderi, cunoscute si 128 by x sub denumirea de amperpaitratoremetre (on=n(s at) . Tn lipsa acestor aparate integratoare speciale ae mandate, in tehnologia actuali a eer ua oe eleetrice, consumul propriu tehnologic Re ae energie se determina si se urmareste prin es ss if eer giei electrice primite si distribuite, Snes pee e fn baza inregistrarilor contoarelor de energie elec! activa obisnuita. aw mr aay imieoge c& pierderea tehnologic’ de energie ari zon de rejea de linii electrice se poate SSR torul balantelor, respectiv prin ee Se ss ate inregistrarilor contoarelor instalate la. nO le x ae tare a refelei considerate, numai dact erorile ; Eee uare ale acestor aparate sint egale intre Oe a aio: insd, reglarea $i mentinerea la aceeasi Scout ‘ me io: nare intern’ a tuturor contoarelor impli pale, wba lizabild, erorile contoarelor difera intre ele mee ete cit si sens (plus si minus) si in acelasi simp sinh st ariah in timp in funetie de sarcina’ si actor de pt te evatton Rezultanta insumirii erorilor de functionare, al e rates contoarelor utilizate la intocmirea ea mere consideratit, poate depasi ou mult valonnea plera erorii de masuré individuala a unui aparat Leen In scopul limitirii abaterilor arorolae Deen ee tehnice de exploatare previd ca la nivelul nod cs a = statiilor de fransformare sau de conexiune gi :) 7 2 echilibyeze astfel evorile aparatelor de ea gultanta acestora sa se inserie in limitele Ee Trebuie avutt in vedere, de asemenea, ca a Seon pbalantelor de energie electrica’ intervin ca Semen 2 - turbatoare si acele aspecte practice care a ee hie imposibilitatea citirii simultane a ee acre aad toarelor cit si de unele consumuri de ene rie jee necontrolabile (nemasurate, sustrase EEE 2 rep x” mare, de fapt prin balantele periodice, ie. e oe tee diferenta intre energia primita in zona s e rete: As ity transmis’ din ea cdtre consumatori, care un : i fe pierderile tehnologice cit si cele comerciale de energ electric&, 129 Pentru analizarea structurii pierderilor totale de energie electrica, in primul rind trebuie evaluat ponderea, pierderilor tehnologice pentru acelagi interval de timp ria be care s-a Intocmit balanta pe zona de retea respec- civil. Pierderea tehiicd de energie clectricA AB,, in kwh, se calculeaza cu relatia cunoseutd : Fim COS? Gy AB, = 3hy R,t, (6.16) in relatia (6.16) semnificatia notatiilor sint : Ky reprezinta coeficientul de forma al eurbei de sareina ; Lewes — ctventul wattat mediu (corespunziior puterii medii ye), in A; Rh, — rezistenta electriel echivalent’ pe o faza, in kQ; COS @q — factor de defazaj mediu (factor de putere mediu in sistem simetrie, echilibrat), Prin determinarea canti pierderilor tehnologice de energie electricd, se va obtine elementul de fundamen- tare tehnico-economicd a necesitatii Si oportunitatii efec- tudrii unor investitii pentru reducerea (optimizarea) con sumului propriu tehnologic, respectiv pentru imbunita- firea randamentului de finetionare a retelei_ electri respective. _ Pe de alté parte, pierderile, tehnologice fiind deter. minate, prin diferenta, fata de pierderea total’. stabili eu ajutorul balantei se va obtine cuantumul pierderilor- comerciale care va sta la baza unor masuri tehnico-orga- nizatoarice privind st&pinirea fluxului de energie elec- trica (imbundtatirea instalatiilor de misurare, mobili- zare’ personalului de exploatare a retelelor si & eonsuma- torilor la valovificarea intregii cantitati de energie furni~ zata), respectiv la o gospodirire mai vationala in utili- zarea ci, “ tn conditiile respectirii prescriptiilor de exploatare privind echilibrarea grupelor de contoare astfel ca eroarea reaultant% s&i se inserie in limitele mentionate (+ 1%), 130 dineinteles utilizindu-se aparate admise de metrologie, balantele periodice pot constitui mijloace utile de anali a randamentului de functionare a retelelor electrice cit si a modului de gospodarire a energiei electrice vehiculate prin aceste retele, Revenind la problema conexiunii aparatelor de masura si tinind seama de probabilitatea real& a aparitiei wnor erori de conexiune, se va intelege ca, daca dintre contoa rele utilizate la intocmirea balantelor, uncle functionea cu Conexinne gresitd, utilitatea balantelor se dimimmeazi foarte mult, ba chiar se pot transforma in surse de infor- mafii si concluzii gresite. Pentru a evidentia efectnl derutant (care poate duce la dee gresite ch Consecinte economice negative) al conexiunii aparatului de misura, atit la intocmirea balan- telor cit si in caleulele efectuate pentru determinarea pierderilor tehnologice de energie electricd, in cele ce urmeazi se va ara influenta perturbatoare i de conexiune a contoarclor de energie activi CA 32, si a eelor de energie reactiv 2-32 instalate la inceputul unei lini clectrice (din «: >icle considerate). Urmirind calenlarea pierderi tehnice de energie elec- ticd pe o petioad’ de timp f ore (egal cu intervalal de timp pentru care s-a intocmit balanta de energie clectrici), aplica relatia de calcul (6.16). Cu ajutorul indicatiilor contoarelor CA 32 si CR-32 conectate corect se pot determina valoarea curentului mediu wattat (Zio) si a factorulni de defazaj media (COS dm) gi anume : Bay | \ fae ee (6.17 yaut miss 3 __ Fe COS gym = wih in care: Ay gi By, reprezinta energia activa [kWh] si respectiv energia reactiva [kvarh], debitate real in linie ; VY este tensiunea liniei [kV]. 331 Dup& efectuarea inlocuiilor in relatia (6.16) se obtine o alla relatie de calcul al pierderilor tehnice de energie ic, in care apar miarimile furnizate direct de con- 2 2 Ay, = ae 2 li Re, (6.19) Ei RB, sau: AB, = #2, (1 + = a rat (6.19 a) Tinind seam de egalitatea cunoscutd si anume : RB ae =1+ tg? om =e, (6.20) ‘At COS” O1m kee si notind cu X, att ae (6.21) a t ° yelatia pentru calculul pierderii tehnice de energie elec- tric se poate prezenta sub formele practice simplificate, dupa cum urmeaza : AB, = K, Bh (2 see ) (6.23 [AL ABy = K, Bn (1 + tg? gm), (6.22 a) Amy = 2B, C08? Pim KC, avind expresia definit’ conform relatiei (6.21) consti- tuie factorul de particnlarizare [kKWh7']. Seintelege din yelatia (6.21) c& factorul de particularizare K, se poate calcula pentru o linie dati, dupa ce in prealabil se deter- mina valoavea rezistentei echivalente pe o fazi R,, ex- primata in kQ, se ia in calcul tensiunea liniei U, in kV, se determin valoarea factorului de forma k, din curba de sareind a liniei in cauzd si se ia durata de calcul é, in ore, Corespunzaitoare perioadei pentru care se urmrireste determinarea pierderii-tehnologice de energie electrica Daci contoarele de pe linie sint conectate eronat, dupa oricare variant’ de funetionare (j = 2... 36), prin 182 ealeulele conform relatiilor (6.22) se va obtine pierderea de energie electric’ tehnicd cronatt. Prin analogiec, dacad in relatiile (6.22) se inlocuieste indicele 1 cu j, se obfine o Yelatie de forma urmiatoare : aie _ Bhs fae ABy = K, By (: ae a (6.23) Ae Aceasti relatie (6.23), avind caracter general, poate fi aplicati in oricare varianti eronat’ de functionare din punct de vedere a conexinnilor posibile. Pentru simplificarea problemelor studiate, admitem ck intre cele doud contoare (CA-32 si CR-32) se pastreaza concordanta de conectare, abaterile, de conexiane se sonsiderd ci au loc numai intre transformatoarele de méa- sur primul aparat din seria aparatelor concctate in aceasi instalatie de masura. (Primul aparat, din acest punct de vedere poate fi considerat si blocul de incercare san strul de conectori, dupa caz). in baza tabloului sistematic a variantelor de functio- nare, rationalizarea relatiei de calcul se poate continua. Daca in relatia (6.23) mirimile By, si Bp, se introduce exprimate in functie de energiile reale Ey, si Lm xi coetici- entii de corectie Ay, si respectiv K,;, dupa corelatiile cunascute se va obtine expresia pierderii tehnologice de energie electric’ eronati in functie de energia activa reali si de- fazajul real oj, sub forma: A 7m, (a 6.24 By = K, Bi (+ (6.24) Ks nalizind relatia (6.24) in comparatie en expresia (6.22a), observe. ci intre ele deosebirea se concretizeazi 1a expresiile din parantezele lor. Tntr-adevar, daca in relatia (6.24) inlocuim coeficientii de corectie corespunzitoare yariantei corecte de funetionare (conexiunea corecti), 133 adic . Ky= Ky =1si Kyi = Ep = 1, expres relatiei (6.24) se va transforma astiel : (= + “Kae )=(F+-B2")-c4+0 paranteza 45 1 I Cunoscind ci, expresia 4 S etl eat ears COS 459 a este faetorul de pierdere tebnologies. reali, coneluzia privitoare la expresia din paranteza relatiei (6.24) este ch ea reprezinti factorul de pierdere intr-o formulare generali, ce corespunde oricdrei variante de tunetionare j, deci Se poate scrie : am, (7.25) in eare : prin e}, s-a simbolizat factorul de pierdere tehnolo- gicd de energie clectrici. Potxivit definirii sale, factorul de pierdere este varia- bil in functie de defa ajul real 21, si este specifics (ca- racteristicd) pe grupe de variante de functionare, dupi. cam acest fapt reiese din coloana LS al tabloului sistematic. Modul cum se denatureazi valorile reale ale pierderi- ler telnologice de energie electrici, determinate din datele oferite de contoarele conectate eronat, se poate constata eu ajutoral eurbelor factarilar de pierdere tehnologica = flgim) veprezentate in fig. 6.7: © mentioneazd c&t in fig. 6.7 U reprezentat, Ci si in cazul pierderlor comerciale, numai factorii de pierderi tehnologice corespunzitoare va jantelor de functionare necliminabile pe baza critertului de seis de rotite a dis- culii contorului de energie electric& activa (v. evidenti- etea acestora si in tabelul 6.2). Din figura 6.7. se poate constata o& din cele sae curbe numerotate en I... VI, fiecare earacterizeazy cite © grapé de variante de functionare si anume : Algd= a a Cis = Chas 1 + tetgy= 5 (6.26) Cos? oy 134 (6.28) Sue (9 ea + (6.30) > (6.31) Cota procentual’ a pierderii tehnologice de energie electricd ascimsi (—), sau care rezult& peste cea reali (++), notati cue, (%), datoriti conexianilor eronate ala ¢contoarelor se poate determina ew ajutorul relatiei (6.32) : AR, — ABy d Gi), = —=——=—— _ 100 = AE, Folosind enrbele din figura 6.7, se poate uti relayia = 1) 100, (6.82) a, ‘aenct ( = 1) 100 (6.33) &n Valorile cotelor procentuale de pierderi tehnolo; ce aseunse (—) saul indicate peste cele reale (-+) sint prezen- ate in t: 1 6.3. ; ; me Se Perera situatiile in care pierderile tehnologice determinate eronat rezulta. mai mici deci cele reale, pe trucit o parte din ele rimin ascunse (cele eu = din MGs ° bel}. Datoriti concluziilor gresite, trase in haze unor balante cronate, pot aparea pierderi economice Seca tante in perioade lungi prin faptul ci h a se iau Ra i din timp, necesare in realitate pentrn inbundtatirea fac 135 ane ——— Pinte io TC tip ¢ fa TC ta ce igh 1 70°55" E 20 30 3 5 1 400 6G 70 8 9 yf Fig. 6.7. Pactorii specifici de pierdert tchnologice de energie electric’. 136 a + Tabetul 6.3 ruparea varian(clor de funetioname dup expresia factorilor de pierderi tehuice Gola procentuata a Grupa variantelor pa pierderii tehnice Niwarul funejieé | factanare din grupa |, 2eaunee (—) sau caracteristice aa Peal ets i 6,10} t 4,12.13 (45) 0 I 7, 17, 22, (24) 433 ut 8, 18, 20, (23) Ww 25, 26,27) v 29, 31, (22) VI 33, 34, (36) | torului de putere si marirea sectiunilor conductoarelor liniilor électrice, in vederea reducerii consumului propriu tehnologic de energie electrici. De asemenea, se evidenl- tiazi si aspectul care apare in problema complex’ a ba- lantelor si anume ci diferenta dintre pierderile telnolo- gice reale si cele determinate pe baza indicatiilor eronate ale contoarelor conectate gresit, se identifica greu in prac- ticd, ea fiind camuflaté in pierderile totale ca parte din pierderile comerciale. Am vizut mai sus ¢l pentru reducerea pierderilor comerciale, de obiecei se intreprind misuri organizatorice de imbunititirea exploatdrii vetelelor si rationalizarea ut i energiei electrice livrate consumatorilor. Or, prin actiuni si misuri organizatorice, pierderile tehnolo- gice nu se vor reduce, cel mult se vor evidentia cantita- tiv mai aproape de valoarea lor reali, dupa un timp, dar oricum tardiv pentru a fi recuperabile din urma. Bibliografie ANTONIU, I. S. paralte de mésurat 3i misurdri electrice uruale (ed. a LI. Bucuresti, Editura Tehnicd, 1962 2. CHTRITA, GH. 5 Cartea instalalorului electrician. Bueuresli, Edi- tura Tehnicd, 1966. 3. » V. $a. Ulilizarea ralionalé a energie’ elcclrice. Bucuresti, ‘1966. llanyszeretés, (BQ. a T-a) Budapest, Mitszaki ditura Tehnic: i. HAMORL, A. a6, 1974. 5. IONESCU, D. Teditura Didact 6. POPA, M. 5.2. Bucurest 7. STTRBU! onyv- parale si metode de méasural electrice. Bucuresti, si Pedagogic’, 1964 nlegere de probleme de electrotehnicet si electrocnergelicd. itura Didactic’ si Pedagogicd, 1964, Tlilizarea contoaretor electrice de ccrent aller- 5 1969. 8." * * Manualul inginerulai electrician. Vol. 1. Bucuresti, Editura Tehnicd, 1963. 9. DRAGAN, xploatarea si intrefinerea transformaloarelor de mé- surd. Buetresli, Edilura Technics, 1969. 10. * * * Rezolnarea unor cazuri special de reconstibitre « schemet d dls newiuni la cireuilele seenndare de curent. In: Energeti nr. 10, 1977 / j Exploalarea $i repararea rejelelor eleetrice. Bucuresti, Editura Pehnicd, 1969 42. YACOR GH. s.a. Refele electrice. Probleme. Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1977. 13. ALBERT. HERMINA, 5. Alimentarea cu energie clectricd a tntre- prinderilor industriale Bueur sli, Editura Tehnies, 198’ Th #* * Aspeele leinico-cconomice privind functionarea ci conexiune coreeld a inslalaliilor de .ndsurare a i Energetica (supliment) Anul VIL vol. 2, 198: schema de electrice In: 138 Conteal stiintific : Ing. ALEXANDRU EMANOTE Redactor: Ing- MIHAELA SMEUREANO ‘Tebnoredactor : V. E. UNGUREANU Coperta: DAN MARIN ee Bun de tipars 22.01.1988 Coté tipo 381 T. P. Infor str. Brezoiant Bucuresti