C OL E C T I A E LEe T RIC I AN 'U lUI

loan Herekel COneCTARER COReCTA A APARATElOR ElECT'Rlce DE rnA,SURA

TRIPAZATE

.' . d"l ririilor tclmologic pentrll coucc-

Lllerarea. constltUlC U1l :ll, • ~ aratclol' electricc trifazate de tare a fiir{r crori de eonCXlllllC a t Pare relcc de protccuc ~i altcle). indl1ctic (wattmetrc, "arl11etl~c, eOl~ 01'1 ~ia de verificarc si coreeIn carte cS.te prezenlata me ~(uOr~"bazata pe analiza 'aceslora,. tare a conexiullllor t ntazat c de m~~ol'l1i dtauramci fazoriale. Se train starca lor de fun.c\ronarc, cu ai .. -ccte "a a!)aratelor cu trei sis-

v • d 'allzarea C'one"lUl111 COl f

teaza pc I'm ,Ie ., ". douri s'ls'emc a cl.ivc care unc-

" , \ " . ap'u'aLelOr ell OU,1 ' '

tome watt me .ncc 51 a 7" "v," uterii trifazatc prin "metoda celor

tioneaza pc prmclplUl rna-SUI all! p spectelc tchnico-ecollomice Pl'ldour\ watlr:1ctrc" De, ~s~n~en~~n~deraliiIC praelicc dc scsizarc a vmd COc[IClcntl! de COl cct e" t consecintcle ecoaon1tce ale crorilor la conloarc tnfazaLe dPI~cum l~'rciale si p'icrderi Lehnicc de

"1 ' nate (Ia Incr ell con C', b v

conexlUm or cro \ t . de sensilJilizare penLru tm una-

e ncrgic electrieii) ?XPllSC all ill, ere instalatiiior cleetric.c de 1.uiiSLll'iL

tatirea te!moIO!(lel de cxploa ai c a '.

CCPHINS

11. Iut ro duoerc

2. Punctto narea instalat.ici de rruis ur.i . . , . . .

2.1. Funct ionurca iucocccui a nparut.ulut lie !lliisl1l'aL da\o-

ribl conectiirii sale necoresp unzn toarc . .

2.1.1. Dcvanjamcnt c in ctrcuitclc de tClI,illllC ... 2.1.2. E.rori de conexiune in circuit, Ic de Lensiurn, 2.1.3. ErOl'i de conexillne in CilTlli~dc de cureut .

2.2. Conscctntelc crorilor dc co ne x lune . . . . . .

3'. Dh1gi'alna Iazoriaiu ea mijloc de analizii a coucx iuunor aparu-

tului de masuni trttazat .

3.1. Hcprezcntarca vcot.orialii a tcnslun nor ~i curcn tllor in

sistcmul a ltcr na tiv trifazat .

3.1.1. Diagrama Iuzo rialii a miirimi10r clccll'icc carl' actroneaza in corrlornl tritaza t cu l rci ststcmc active, Ia

concctare corcctii .

3.1.2. Diagrarna Iazorlalii a rnarimilor cJectriec care 'actioueazn in cou torul trifazat, avind doua sist crnc de

miisurarc, In coucctare corcetii

3.2. Hidiearea diagramci t'azoriale pe Iiaz a miisuriiriior clcctuaLe in ins tala l.ia af la l.ii in Iunctlunc

3.2.1. Principiul constructict graf ice

3.2.2. Hirl icarca cliagrarucl Iazorialc pcntru apara tul en trei sist cmc de inasuru rc . .

3.2.3. Hidicarca diagramci tazortutc pcnt.ru aparatul iriIuzat cn doua sist cmc rIc masnrare . . . . . . . . 4. Couectarca corcctii a aparatului Lrifazat ell [rei slstcmc de m asu-

5 12

14 14 17 19 22

26

26

28

34

41 41

44

48

rare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53

,el.l. Vcviltcarca conexiUliii rcalizaLe ... '...... 53

4.2. Valm-ilicarea rezultatclor ob tinrrl c prin vcrincarc . .. 53

;). Ccncctarea corccta a apara tuhri t rifazat en doua sist cmc de

masurarc ..... ',.......,......... 61

5.1. Heconstitnirca rn ont.aj ulu i rcalizat 61

5.2. Corclat.ii intre diagramclc fazoniale ~i schcmcle varian-

telor de coucxtune ale cn-curtolor de curent . 63

5.2.1. Ci rcuit.o de curcnt cu pat ru co miuct ourc . , 76

5,2.2. Circu i tc de curen t c u t rci conductoarc 78

5.3. Influcn ta motlu lui dc lcgarc 'J,\ pamtnt a hornclor sccun-

dare ale transformatoarelor de curent 80

5.3.1. Cazul montujului rcalizuf cu Lroi co nductonrc 80

5.:3.2. Cazul montnjulni rcalizu t en patru condnctoare 81

3

. .. circlliLclor de Lcnsillne

5.4. CorecLarca conc~~unn i si corecLarea legiitl1rilor circui- 5.5. HeeonstltUlrea schemc -,

tl'lor de cUJ"ent. ctiollcar.a in sistcmclc

_ T" cU1'cllLllor cc a. .,

5.;).1. Identl !Cal. ca I ·a )araLullli vcnfleat

activc J. 0,1. I J - al.~ I ci 'concxiunilor cirellitelof de

5.5.2. Heconstttturea 5C em . . . . '.~.

curent. . . . ~ . : '. . . L'1'U' ~6rectarca .circula~ ;).5.3. '\\oc)i[icarca lcgatnr.llol ~t~1 aetiye ale i,pln-atnlul

t.ici curenti10r In slstcm . . . .

~onectat. . . , , , , , , , , ,

G Aspcctc tchnico-economl~e. ·'1 '. 'd~ corectie .

. - [3 1 1)etcr111inarea coellcLCntu lll. _" "oelicienLlllni de co-

. . . l'r' a (lct cnIn narn ~ t . -

6.1.1. E~emp 1 Icarc' . triIazat de Nlergie clcc rrc a

1'CCnC pc.ntrn con to! ul. - _. .x i.e \-'0'») . . . .

.. _ doua ··stCJ1le de mastlld \. '-.' ,

actl"a cn oua Sl. . 7 ," cocficicnLulul de (O-

n 1 ') Fxe-mpli[icarca dctcrmll:a1 n t d encr.iic reactiva en

o .. _." t rtorul tn[aza (~.' , "

rcctic pen rll COl ,..7 (cn-:l2) . . . . . . . .

dotl;"'! sistcl1le de ma~Ul.a dif e -itc varianLe de rune-

. .. 1 'ol'ec\ ic 111 1 ell

G.l.:'. Cocl'iclcn\u (e, C·· . . ' . .

\iona1',c· . . '. . . ,: .: '1' ~lcl;is'tarea varial'ltelor de

I l" I 1'acllcc Pll\llll· ) . C)'

G.2. COllsi( era Jl) . . I contoarelor CA-:L ~l ,,-

{uncl-ionare eranate ll1 cazu . . . . . . . . . .

, - 32 . . , .. o'~t;v~ ~l~ cone~iullilor cronale 6 " Fieotele cconon11ec neg .ne '. I ') la dceonLarc.a COH-

"6' '3 '1 Pierderi financiarc (comelCl~ c ....

).,. . .' d ,aic elccLnca . . . . . :. - " '

sUll1ulUl e cncrx t " nlta datol'lla dC,CI-

. mice cc po lCZ. . 1

6.3.2. Picrcicl'l ccono ..' lui roprin Lc\mol()~lc (C

m.i)l::\rii cronate. _a c.onsml1u III p

.' olectric'l din retclc

cncrglC \_.,. '

Biblioljrafie'

86
/88
88
90
~)3
9D
lOll
101
10:>
lUG
l1G
121
12:" I
128
1:'39 1. Introdueere

Instalatia electrica tl'ifazata de masurii

in decursul exploataa'ii retelelor rniirirnile caracteristice referitoarc la calitatca 9i cantitatea energiei electrice consumatc se urmarcse cu ajutorul aparatelar electrice de masura monofazate sau trifazate, dupa, caz.

Daca reteaua electrica functioneaza la tensiune joasa, bobinele'de tensiune ale aparatelor de m{tsura se racordeaza direct la fazele circuibului primal' al retelei. De asemenea, 9i bobinele de curenf pot fi inseriate direct in acest circuit daca incarcarea lui nu depaseste cnrentul nominal al aparatelor de masurat in cauza. In situatia cind curentul instalatiei urmarite poate creste peste valoarea nomtnala a aparatelor de masul'a, bobinele de curont ale acestora din urma, so conecteaza prin intermediul unor transtormatoare de curent.

In cazul retelelor de curent alternativ, marimile caracteristice de baza (curent., tcnsiune) aleenergiei electrice pot fi transformate. Datorita acestei posibilitati, bazata pe inductie eleotrornagnetica, chiar daca circuitul fu nctioriea.za la medie sau inalta tensiune, toate marunile electrice caracteristice (tensiune, curent, frecvC~lFt, putere, energic, defazaj) se pot miisura, en ajutorul aparatelor electriee de masura amintite, dar prin concctnrea lor indirecta. in acest scop tensiunea t!i curentul cireuitului primal' (de medie sau inalta tensiune) S0 transforms la valorile nominalc ale aparatelor de masura ell ajutorul transformatoarelor de masura. Transformarea (reducerea) valorii tensiunilor se realizea.za en ajutorul transfer-

5

matoarelor de tenslune (TT), iar a eUl'en~ilor en ajutoru! transtormatoarelor de curent (TO).

:tnfa,~urarile prirnare ale transformatoarelor de m{LSUl'i1 se racordeaza Ia fazele retelei electrice urmarite , iar aparatele de masura se conecteaza la infi1snri1rile socundare ale acestor transformatoare prin intcr{uediul circuitelor secunc1are. Desigur, indicatiile aparatelor de 111.aSnI',1, eoneetate indirect se multiplica cu raporturile de transformare in cauza pentru aflarea valorii marimilor din eireu itul primal'.

Ansamblul ce cuprinde transformatoarele de masura, raoordate la un circuit electric trifazat, aparatele de 1nasura si control concctate la inf{1snrarile secundare ale acestora, 'inclusiv cil'cuitclc secundare 1;[1 toate elementele lor componente (eonductoare, punti de pamintare, sigurante , sir de conectoare, blocuri de incercare) constituie insta-

lavia electrica trifazata de masura. . -

De obicei, tensiunca secnndara a instalabiei de Inr~snra este de 100 V intre faze ~i.l00/ V3 Vpe faza, iar ourentul , nominal este 5A san J A.

Scheme de conexiune ale eireuitelor de mas Ul'~l

La sistemele trifazate de curent alteruativ se utilizeaza retele cn patru conductoare (trei faze:)i nul) in cazul alimentarii oonsumatorilor eu energie electri,dL Ia tensiunea de 380/220 V, si trei conductoare de faz~1 (fu,ra nul) pentru transportnl' ~i distributia 'energtcd ~lec:tI'iee la medie ~i inalUiJ tensiune (10,20, 110 kY etc.) In cazul unor eonsumatori speciah (in luerari subterane, in minerit) se f.olose~te, ~i la tensinnea de utilizare de 380 V, distributia nrin linii eu trei conduetoare de faza ell neutral izolat. .l.

Corespnnzator tipului de retea electriea trifazata, pentru ruasutMi electrice (putere, energie etc.), se folosesec aparate de masura (wattmetre, contoare etc.) cu trei sisteme active la retelele cu patru oonductoare si aparate ell dona. sisteme active in cazul re~elelor cu trei conductoare. Un

sistem t' ,

" . acr.rv intr-un aparan d . ,v ,v

dmtl'-o bobina de curent 0 b ~ .n~vaSrla w~ttmetrie consta net permanent clement' ~ ~,)ll:a (e tcnslUne ~i un maa-

ter 'tV' e care mtr ° COl' 1 ti b' ""

, mma a constl'uctiv _' v -, e atae 111e de-

magne~ici1 asupra edhia~~~~~~:Zt 'prIll ~nd~ctie electrour: e~lP.ln de rot.ire. Apara1ul ~ t ~ ~l _ :nObIl, lI?primindu-i marnnl1e de pe faze si 1 h cu leI sisteme active m:,soarX

• ' '0 ":' e IllS1UUe ",': '.. .0" ce

ststerno active iIll'oO'I'St're v aza, iar apal'atul cu doua

t 'f·v ~'b ' aZ<1 puter . '

rrtaza t. a, pe prinCl'l)I' 'II . v . v ,. ca, I espectlv enero'ia

1 lllaSUl'al'll t ,". . b

".m.et~da celor doua wattmetre" - ~u eru tnfa~a~e prin clplala, a a para telor trif zat " , ,S~~ema electnca prin-

, . azate se mUlca III fio'mile 11 '1 2

b • §l .•

1

If

!!J

Fig, 1,1, Schema de prin ' ,

apai t 1·· t ,. CIPIU a

,. a U III 1'I1azat ell trci sistcme

de m,lsUI'ii,

}~ig: 1,2, Schema de prinCIPlIl a aparatllllli trifaxat CII donii sisteme· de miisura.

In eazul retelelor elect rice d . v

menteazi1 cOll's'umatOl'i d . v e joasa tensiUJle care ali-

d~ 30-40 A), instalatia e dm1ca yut~re (pilla l~~n curent ~lI:ec.t, deci-Hira transforma~o;~ea~ula P?ate f,l ~l1v montaj fOImatoare de cnrent ca I f' e tenSlUne SI fal';..L trans-

_ . , .u" III Igura' 1.3. ' cc _,

Ten~rn 0, sarcmi1 mai mare de

JIlaSUI'::L se eonecteaza prin interm 3~-40 A, .apm'aide de de curent de 30/5 50/5 751- 1 ed!ul trallsformatoal'clor dcparte (fig. 1.4.). Astfel JD, tOO/D:J 150(~ A ~i ;"~,1 mai X380/220 V (0 A-43 0' /on oaroie t:'lfazate de .j X (fig. 1.3.) sau in m) Pt ~ I eo~e,ctate "Ill mOlltaj direct"

, " on aj semlchrect" (fio'

contoarelo trifazate utilizate 1 '. ;:" 1.4), pe cind

(OA.-32 ~i OR-32) se r da n:echAe ~l malti1 tensinne

, f' acor eaza m n10nt " -

ea l1l ugura 1.5. "aJ llldlrect"

'7

r.-W~r- __ ~~----~--~ I I

J{

III

,'-',

~ __ +-~~4-4-----------~' i

J IR)---~ 2 Is) --~--------~

3 (TJ --------------.... Q

R

__ .J

Pig. 1.:1- Schema de coneclal'c direct a pentr u aporatul lrifazat eli sislcme dc m{ISU1"I-

t rc i

,- _.

- -.

\

,'-'---'

J (R)~_'__'_-+--I-I~~<>+---HI--+-----------'----~ I

!

.L(S)---~4-~~~~t~~~--~~---------

3 (T) J_~------<:4::,"';'D-------------\

o ---~~----~------=-------~ !

~ L. __ ~

R

Fig. 1.'1. Schema de C()l1cctal'c scmidil'cda pentrn aparatul trifazul en trei sistC111C de In[lS\:11':1.

In figurile 1.6,1.7, 1.8, ~i 1.9 se indica, exemplificativ schemele de concxiune ale u nor instalatai trihza,te de l11U,sura des irrtilni te 'in sisternu l electroelwrgetic.

8

r------

! kwh I m -',

I

I

j

I J

A

~(R)-___'_--I--j--1i~~-+--+---- ,-' - "

2(5)- L ----\

3 (T) ~~~__ k I ----j

L ------1

R

K

Fig. 1.5_ Schema de concctare indirecta pt. ,.-. __ ..J

. . .." ,1· en In aparutul ll'iJuzat ell doua

SJSV':lnc de IH<:lSH r~l. - .

,- ---.---

. KWh:

[J !IT

.1 I

.. _j

R

__L

Fi - ~ . --.~

g. l.6. SCh.ema de coneetaro semidirecti\ a an 1 -

en trci sistcmo pent.rn masurarr, a enerui . .cti IbI~IUl de contoarc trifazate

. ~)C] ac ivc ~l a cncr-gici reactive.

9

-'-, Iff

I]]

~~:¥'1--;

1 (F-!.,---__j- _; i ~ - - - r- --;

2 is) L __ c--- __ _l_ __ K i. ---tc----:-t------i R !

3(1) --_ -- ~- -- - - - ~ k! <r--____j

K L L. __ _j,

Fig. 1.7. Schema de concct are indirceta a ausamblulul de contoare t ritazatc ell dona sistcme pcntru rnasur arca cnergici active ~i cncrgici reactive.

Fig. 1.8. Schema de concctarc indirccti.i a dOll;i cont oare pentru rn.isurare a energtci. active ill ambcle sCi1s11I'L

10

III

2. Funetionarea instalatiei de masura

Importanta ~i eonditiilc functionacii coreete a instalatiei de masurat

Instala~iile electrice de masnra, se regasesc in toate nodurilc sistemului electroenergetic : pe fie care sistern (sectie) de bare din centrale electrice, sta.tii electrice ridicatoare ~i coboritoare de tensiune, statii de conexiune, stati! ~i posturi de transformare distribuitoare cit ~i din Instala.tiile electrice de la consumatorii de energie electrica. Importanta aces tor instala~ii de masura rezulta insa9i din destina.tia lor. Rolul lor este masurarca si controlu l marimilor caracteristice referitoare la calitatea energiei electrice, cum sint tensiunea ~i freeventa, precum :;,1 Ia incarcarea circuitelor (curenti, puteri, onergii, defazaje),

Gospodarirea chibzuita a energiei electrice presupune cu umarirea ei in mod permanent, pe toate treptele de transmitere: incepind de 131 producere, transport, distribntie ~i pina h utilizare. Intocmirea periodica a bala.ntelor Cf1Iltitative pe Iiecare treapta parcursa de energia electrica , nrmarind sohimburile de energie ~i putere la noduri ~i 130 punctele de consum, evidentierea consumului propriu tehuologio ~i reducerea acestuia la nivelnl minim, impune existenta instala~iiloI' de masurare prccum ~i tunctionarea corecta a acestora pe tot parcursul exploatiirii retelelor electrice. Urmarirea calitativa si cantitativa a energiei electrice, precum ~i a functionarli instalatlilor de producere, transport .~i distributie se realizeaza prin intermediul unui numar important de instalatii de masura, respectiv cu ajutorul unui nurnar ~i mal metre de diverse

12

aparate de masura indicatoare ~i inregistrare, conectate in grup in circuitele secundare ale aces tor insbala.tii.

'Couectarca icorecta a aparatelor in oircuitele secundare ale grupului de masura constituie 0 conditie fundamontala pentru ca aceste aparate sa functioneaze corespunzator destinatiei lor. Realizarea conectarii corecte, in practica, imbl'aca aspecte multiple.

Daca reglarea aparatelor de masura, verificarea periodica a functionarii ~i etalonarea lor este organizata , se efectueaza in laboratoare amenajate in acest scop ~i oonstituie obiectuijireocuparn organelor tehnice specializate ale metrologiei do stat; aceeasi importanta trebuie acordata ~i conectarii corecte a acestor aparate in eircuitcle instala.tiei de' m<:\sura ..

Pentru a racorda corect un aparat, mai ales in sisteme trifazate, pe baza cunoasterii tipi.llui retelei electrice fii eonstrnctiei aparatului, trebuie sa se respecte schema de montaj data de fabrica producatoarc a aparatului. De- asemenea, trebuie sa se tina seama, 'de succeslnnea fazelor retelei si de polaritatea transformatoarelor de m:1- sura. Cu alte cuvinte, dupa conectarea in circuitele de mi'j.sllr~l" fiecare sistem activ al aparatului tre-buie S{L fie parcurs de curent cu polaritatea bine determina.ta, de pc faza corespunzafoare identifioata din retea ~i sa fie pus sub tensiunea fazei sau dintre faze, c1U}){L eaz, aferenta curentului de actionare. Erorile de- coricxiune se datoresc in primnl nind unor gre~eli de montaj : nerespectarea concordantei dintre bornele transtormatoarelor de masura 9i ale aparatului conectat (schimbarea leg~[tturilor intro de), norcspectarea polaritD.,Yii transforrnatoarelor de masura la raoordarea lor in circuitele primarn, nercspectarea succesi unii Ja·\'\elor de tensiune la borncle aparatului ccnectat, racordaroa bobinelor do tensiune din ap2ul'at la tensiuni SiT[I.iH<:'. Aceste greseli pot .rezulta atit datorita sca-parilor lucratorului mo ntator cit.si unor marcari gre~ite a,. bornelor transformatoarelor de masura din fabric:],. Vcriticarea functio narii sub sarcina, a aparatelor de masura so impune ~i III cazul in care montatorul a realizat un montaj controlat prin jdentificarea leg:aturilor fir CR fir (vizual sau prin sunarea eircuitelor) pentru depistarea ~i ; oliminarea

13

eventualelor erori de fabl'ieatie ascunso in legatm'ile interioare ale transf'ormaroarelor ~i aparau-lor de m;1:,;ur~i san a unor discontiuuitati din circuitc ce pot aparca Ia C011- taeto.

Exploatarea ·~i intretinerea aparatelor electl'iee, pcparcursul uti.liziJ..l'ii 101', cQmporul. ilJt.crven1ii l'epd,atc in crrcuitcle lor de racordar«, ocaz.ii cind, de a:wmellca, se pot introduce erori in conuxiuni. ExigenleIe de coutinuitate in alimentare ell encrgie electric;1, precum ~i nceer.;itatca verif'icarii sub sanini:'L ::L Iuncrioua.rii ill~t,tJ<\tiilor de masurat, impun executarea acestor operatiuni de i11-

- terventii ~i veritica.ri ell instalatiilo primare ana tc in fUIIQ1;ionarc, deci sub tensiune, In aeemcnca conditii «st.e imperios necesar si1 fie puse la clispozi1ia cxccutantilor metode adecvate ~j expeditivo pentru verifica;rea ~i a,1:esl[trea, conexiunii corccte.

2.1. Funeliouarea illCOl'eeti'1 a npuratului de miisurat dutoritii eoueetiu-ii sale ncoorespunzatour«

2.1.1 DCl'anj'l!llell ({~ In cireult ete (111 tensiune

I>l'C1l1el'g~tOI' a.nu lizoi tunctionarii incorectc datoI'it;; conexinnilor grc:;;ii.e, Se 11'e(~ in l:eviFt~\' unele dCl'anjamcntf;' (intrcl'upel'i) ce pot aparea in eirellileIe de t'l'n~ilJne.

De considera dpI'a.njament. linsa continniiAtii circuitelor dat.orita.: arderii sigumnt;e(; intrenrpel'ilo{' in lcgClturile ext erioare ~i la contacte (~labjrca, contadelol', intreruperilor de I egili.Ul'i din illtcl'iol'ul aparatulu; ~(nl a l transtormatornlui de tensiunc. Arderea sjguraJl~;ci primarc sau secundure, ca si orir.e discontinuitut.e jC)l,\la, ~,1U_ partia·ju. i~ unui element anuleaza 0 parte din circuitui trifaza.t de tcnxinne .. In tabelul 2.1 s-au exempliricar efedele deran iament-elol' din circuiteJe de tem';iulJe ale apara tului de inCti'illl'i"\ t.rifazat., avind doua sistenle active.

Din tabcl reznlta, (';'1 lnJu'cruperea legiHuriidc tcnl';iune de pe taza de mijloc din circuitul trifnzat, bee C'1 inregistrarea aparatului sa, fie numai de circa 50% (K ~ 2).

.1

~ b
, '--<
~ C c.
P.. ';2 II
-cs 0- <C C
t::: ~ - 9- C"1 ~ r-
h iii r:;:
,.: ~ .s: II '"
~ u ~ )~ 'v
'"' '"' :-- N
;::: :-- ;;- c ~
'"' :.r. C
>C": C c
::: ;::: >to 10 ..---< U
U
.~ U II II 2
~ '" ~ ~ .~ 'S
u !
::: ;::: ~ I 01 ~ IN :::J
i ! V e>
o II II '"
'" :: co:. 12
~ ~ ':'_ e<:c;:
'--0 '" -~ " -~'"
c> c, :::J' ~.~
'-;; ~ >---' '"
=
e
"iii
=
:=
<.I
"'0
0>
<:
~
'"
.. ~
.s
s
0;
'"
'"
S
.. ;
;
;..
<.I
"'0
Oil
'"
;..
Oil
<0
....
""
8
.,
'"
~
1- 9-
, 'Of]
,c,~ -
';:o,_ +
'"
I",.
':::::..... 9-

! ""... 'cn

s:..

N

~ ~

8 ~
.'-
'" I
<is '"
._ '? ,._ ,!
.!:l '"
o 00: 1:1
C/; u

...... N.......,~ -=-1 .i ;i

In acest caz special al intrcruperii fazei comune eelor doua bobine de tensiune ale aparatului, eroal'ea de masurare este independeuta de valoarea defazajului y. In celelalte dona, cazuri exeruplifica.te eroarea. de m~lsur~t este influentata ~i de valoarea dofazajului, ceea ce cornplica problema determinarii eorectiei (Y. cap. 6).

Un exemplu de anomalie, in ciFcuitele secundare alimentate din grupul de rranstorma.toare de tensiune montate in "V" se prezinta in f'igura 2.1.

U20=o U30 e- LI:12= u= 700V

/l/7Ji=/!!J2- ;/321 =U"" 100V

Fig. 2.1. Schema de conectare in "Y" a doua transform aloare de teusiune bltazat.e :

a - conexiuuc interna corecta ; b - conexiune interna eronata.

I m:g-: j

_ .3 " 3

20KV

J

1\

'I i

/\,

:iU/ Y12

; \

L----__'\2

3 (:) I

;)32 ~

[./12 = Li32 ~ '.J13=U = IOOV' J70=U/2""U= JOOV

16

b

I

Ui2=U;ru= JOOVf.U;3

Vl3 = !Jir!-Ui2) = I)J~ - !)j3 UJ3=VJU=I,73 x 100"""773'1

In aces.t e:xemlClu, in <:9ozul c~nexiunii corecte (fig. 2.1l a), tensmmlema:mrat,e intre oricare percche de borne sint egale intre ele, rcspectiv U19 = U3? = U13 = U =

= 100 V. ~ "

• Datorita legaturilor interioare gresit« (sau marciirii eronate a bornelor) ale unuia. dintre transtormatoarele de t~nsiune conectate in llyn, tensiunile de Ia doua pereohi de borne pot sa fie egale intrc ele (U12 = U 23 = 100 V), dar la eea de a treia pereche de borne se va eonstara () tcnsiune difei'it.~t ~i anume mai. mare decit la lli'imale .( U' = 17.3V = V3 ·100 V). In figura 2.1, '/; este pl'Czenta;ta, accasta groseala de tabricatie ~i eousecrnta eide- 111 on strata, .prin diagrama, fazor,ial:'l, 3, tensiunilor rez ultate. Dupa cum siut prezentate in figura., lega,t.urile unui transrormator de t.ensiunc sint inversate in iuteriorul carcasei ~i astrel marcarea bornelor nu corespunde ell realitatea. ~tiut fiind ca simetria ~i cgalita.tea tuturor celor ~rei ~e:lsiuni, de asemenea, constituio conditii pentru masura n corecte, nu se adniite ca sa, tunctionczo instala1~_i~ (grupul) de masura en deranjarnente ~i nici cu gre~ell de Iabrica.tie. Veriticarea Iunctionarii corecte la pun ere in runctiune cit ~i supravegherea acestor conditii in deeul:sul exploatarii, respectiv eliminarea opera.tiva a, dcranjarnentelor ce pot a'I1area, srnt neeesitMi tehnologiee speciticc instalatiilor eleetrice in zeneral s( in cazul

instalatiilor de masud in mod special. .

2.1.2. Erori de eonexlune in eircul tcle de tenslune

In atara eventualelor groseli ascunse de fa,brie·at.ie si deranjamente, functionarea instalatiei de ma.sura,' po~,te fi influentata negativ de uncle erori in legaturile, prin care se l'ealizeaza circuitul tritazat de tensiune, dintre sursa de alimentare (reteaua primara, transtorrna toa.rele de tensi une) ~i aparatul de masurare, Astfel de erori pot constitui : - racordarea celor trei faze de tensiune la bornele aparatului intr-o ordincrle succesiune inversa ;

- neconcordanta intre fazele de tensiune ~i curentul

I

1 - c. 351

17

schema circurtului trif'azat de tensiuno indicata in varianta 1 din fig, 2.2.

Mcnt.ionarn (;8 .. in cuzul aparatclor trif'aza.te de masurat avind doui1 "\,,tome active, clac~t acestea, se alirnen-

-din faza retelei la sistemul activ al aparatului conecta.t ,(aplicarea de tensiune stnlina);

Schimbarea intre ele a legitturilor de t ensiune ~i a eelor de curent este 0 eroare evidenta care nici nu se ~;;b ;.in eensideratie pentru a fi studiata, ca ~i cauz{t de eroare -de rmasurare. Efect.ul imediat al unei asemenca orori .grosolane va fi scurtcircuitul' electric ~i, arderea izola tiilor -din aparat. De altfel, identiticarea legJtnri.lo1' de tcnsiuue si distingerea lor de cell' de curent este In in dcmina electricianului, folosind In acest scop voltmetrul (incllcu.torul -de tensiune) din dotarea sa.

Ordinea de succesiune a fazclor poat e condit.iona -eorectitudinea masurarii consumului de cnergie elcet,rid\"

in functie de tipul constructiv al contorului tritazat de .energie electrica activa. In caz ul con toarelor trifaza te .pentru energia electrica reactiva, schimbarea ordinoi de sueeesiune a fazelor echivaleaza en 0 gl'e.~eaU dl' couectare, deci constituie eroare de concxiuue. De regula, apazatele de masura pentru energia reactivit se COIWC'tc.(lza ,!n aceeasi instalatic de miisura oa ~i apara.tcle pentru -energia activa, motiv pcntru care, din principiu, ill toate .easurile se va asigura concctarea fazelor de tensiune la <bornele aparatelor, in succesiunea directa.

Neconcordanta dintre borncle de tensinne ale aparatului trifazat ~i fazele sursei de tensiune poate apii.rea ·datorita posibilitatilor multiple de conectare pe care le . of era cele trei legaturi de faze permutabilc, in rnodul repreeentat. in f'igura 22, numarul acestor posibil itiiti , P11- 'tindu-se calcula eu ajutorul relariei (2.1) :

111

5UCCE:5IUNI OIREC TE:

~.
/:l0 CD
7 J 7 2 3
SUCCESIUN! INVERSE:
~® X!®
) 2 3 1 2 3 Fig. :2.2. Vari n n tc de cOl1('xillni posi!Jitc Ia legMurltc edcrioHr,' ale cireuilutui de Iensiuno triIa:za L

teaz8 ("11 tonsiuni socundaro printr-uu gTllP de doua transfOl'lna 10<lTC de j·('t.J,.;in.ne bira.zaic, menta to in schema V., esh~ oblig<ltOl'ie a.plioarca fazei ell' mijloc ,t grllllului h;, borna eLl'€' uneste sfil':-.~itnrile bobinclor de tensiune ale 2l}l~\l'a 1 nlui.

Ii Iii

II

iii

I. ,I 1

in caz ul leg·;1tm'ilor de curen t, provenitc de b bor- "1 nell' C;('("UIlt1are ale transforma.toarelor de eurent (f'iind accesibile nurnai capelele :],01' de la sirul de eonectori san bornclo apara tului de masura), <1(; asemenea pot Ii rea-

] iZ<;I;ie' inai multo variante de concctare. Bineinteles, din-

tre v[tria,ntele, de conexiunui posibile, Iunctionarea corecta

a apara.rului de lllilsun'1 '0 1'("1 ~asigura, numai variarita care Ratishtce principiil« teoretice, respectiv corespund sohemclor prezentate 1,1 capitolul 1 (fig. 1.1-1.9). 'I'oate «elela.lte variantc de concxiuni VOl' cauza masurari eronate.

(2.1)

Xu = 3 != 1.2.3. = 6,

-in care Nit reprezinta numarul variantelor de conectare ,po;sibile a eelor trei leg.ituri.

Potrivit schemei de conectare cunoscute (v. fig. Li) -smgura varianta ooreeta, dintre cel~~ ~a.se posibile, este

I

it

Numarul variarrtelor de conexiune, Ia un "sistem de montaj dat, este determinat de poaibilitat.ile de 'perrrrutare a legaturilor de la bornele aparatului.

I .. a sistemul de montaj eu patru fire (fig. 2.:3.), exempliticat cu ajutorul unui aparat trifazat cu doua sisteme active, in speta contorul trifazat CA -32, variantele de

I jJJ

a

c

d

b

Fig. 2::3. Sistern de ruo nt aj en patru Iirc pcn tru eire u it ul birazal de curcnt, in variantclc en puutc la transtormatoarc clc curcn t de tlpurrlo a.b,«, '5i rl,

conectare ale leg:1tuI'ilor sin t determiua.te, pe de 0 parte , de 'pormutabilit~1toa celor patru lcgi1turi de la bornelc de curent ale aparatului, simbolizate cu literele 0'11, ,--V, P, R, in ordinea de la sting,t spre dreapta.

Nmnarul(ni) al variantolor de conectare, detcrmiuat deci de permutabilitatea celor patru leg ituri de curent conform relatiel (2.2) rezulta :

lIj = 4! = 1.2.,3.4 = 24.

(2.2)

Pe de alta, parte se au in vedere 9i cele patru posib ilitati de realizare a puntii la trarisformatoarcle de curent, legM.ura ce se ereeaza in mod inerent prin lega.To,)' la P~tmint, din considerente de protectie, a circuitului secundar al fiecarui transtormator de curent, Aceste tipuri de punte (a, b, 0, el) determina patru cazuri distincte ce pot avca loc intr-o instalatie. Numarul (~t) al aces tor patru va-

20

riante de realizare a puntii de pamilltare se poate exprirna 13i rnatematic, el rezultind din oombinatia celor patru borne secundare, luate cite doua si scazind celo do ua cazuri corespunzatoare suntarii transtormatoarelor de cnrent conform expresiei :

nt = O~ - 2 = 4

(2.3)

In sfirsit, numarul total de varianto 'de conexiun e posibile in circuitele de curent rezultl\, din produsul celo r dona numerc aflate prin relat.iile (2.2 '~i 2.3.), astf'cl :

jVi = n, 'lit =---= 24 ·4 = 96 variant-e. (2.4)

(A s'e vedea 13i tabelul 2.2., rindul B 13i coloa,na 4).

La sistem de montaj en trei fire sipunte In. aparat (v. fig. 2.4) numarul de variante de conexiune determinat de permutabilitatea cdor t:rei legiituri de curcnt rc~ult8, :

'IIi = 3! = 1.2.:3. = 6.

Existi"t 1nsa variante suplimentarc, datorita legatuTii de punte de la bornelo aparatului conectat. Puntea de 1;1 aparat se realizeaza, intre bornele de curent de la cele doU~t sisteme active, cu scopul inehiderii celui de al doilca circuit, 0 legaitura ce soseste de la transtormatoarele de curent fiind utilizata in comun. 'I'ipurile de "pnnte de la aparat" se dieting prin numerele 1, 2,3 13i ;) consacrate, dupa cum puntea este realizati"t intre bornele de ineeput, bornele de sfirsit, borna de sfirijit a bobinei de curcnt din primul sistern activ 9i borna de inceput a bobinei din eel de al doilea sistem [;ii respoetiv intre borna

de inceput a bobinei din primul sistern 9i borna de sfiqit a bobmei din cdl de al doilea sistern activo

Numarul naal variantelor de punte La aparat poa,1ic fi expriman (ca ~i .numarul variantelor de punto de la transtorrnatoarale de curent) prinrelatia (23), deci na = = Ci -·2 = 4.

21

.Nurnarul total de variante de conexiune posibile , jn cazuJ sistemnlui de moritaj en trei Iire ~i punte la aparat, l'ezult:1 dupa rclatia (:3.6) :

~Vi c= n; /la, n, = G ·4 ·4 = 96 variante. (2.6)

[ IE

I;i~. 2..-1. ~~;isLeln. dl\ mon t a] cu t roi rire p rn l i-n circu it ul hiraz,'Jt de curcnt , 111 \'al'lmltcle eli punic I" upurut de l ip u illc 1.2,3, ,i J.

~e l'<'marca, taptul ea la. montajnl en [rei fire a1\1; puntea ue Ia aparat (:,11 ~l puntca de 1<1 transformat.oar« de curcnt 3.'~ll'ol, functional, Ji'\,clnd parte integra-nUL din circuitul bif'az at (le curen 1.

, ,NllmaTl.I~ variantclor de eonexiune posibile, 11ent.ru all<ll'<lielc trif az.at« cu trei sisterno active si cu dcua sistel~H-: active, in IUIletie de sist.emol« de montaj ~i in dele tl'C'l "1 poteze practics de iden tificuro a leg0.'turilor secunda-

Fe de tensiuno ~i de curont, calculat CD, mai sus, sint reda,ie in tabelul 2,2.

2.2.Conseciu!clc erurilor de eo ne xiune

Lipsa continuita Ui vreunci lC'gatnI'i din circuitelo de m;t"u6i, are ca urrnaro in primul rind masuran eronate. Intl'::rupel'e~ accldentala a eircuitului de curent, ,in arara erorn de masurare, poate duce la aparitia unci tensiuni

_periculoa,se la locul de iutrerupere, 130 lucalzirea excesrva si chiar la arderca izolatiei transf'orrnatorului de curent. E1'orile datorate doranj <1mentelo1' (intrerupcrilor de circuite), in gCl1l'ral 8e pot; sesiza rola.tiv mai usor ~i ca 11l'lnal'C se intervino ~i sc elimina prin rernedierea doranj aruentclor l'('slwetin'.

in cazul gre~elilor de ('011(' xi nne (circuitcle i~i mcntin conti'nuitatea.), pot<> Vci':-,j:·;ta ti mp indelungat erori de lli<l';Urarp ce clep,~t:~e,~c cu mult erorile (1(' runctionare (intNnc) tolerate in clasele de preuizio ale aparatclor de m;\sura. Aceste erori. due ]a, dcnaturarea substantiala a

m.i.rirnilor cloctricc Ul'luCt.rite. ' -

Pcntru evalunrca marimit crorii de masuri1 datorata ,('onexiunii grcsite, trebuie S~l se ia in considoraro f'aptul ca cuplul de actionare dezvoltat prin sisternele active ale

aparatelor de JnCl;,nn'~l clifera mai mult sau mai putin de cuplul real (eel care ar rezulta 1<'1.< concctare corecta), in fnnetil' de varianta de concxiune rcalizatiL

Deosehireu dintre euplul real JJ ~i eel rezultan datol'it~t conoxiuni! «rona.to .ill", se cxprirnii matema.tie prin raportul lor, numit c()oficie.nt de corectie K:

(2.7) .

Pri n modul de prozentare a rel atiei (2.7) tH1 cvi dentiat. taptul 61 a.Cl'st raport poate fj e.xprimat ~i prin puteTCa realJ. P ~i tea eronaM! Pe, precum ~i prin energia TeaEi E ~i ('('8J CI'onata He, ,~Liut fiind cii, intre aceste marimi ~! cuplu exista proportionalitate l1irecta,.

in «azul aparatulor de masura, coeficientul K reprezint~iJ uu factor de corectio en care t.rebuie inmultita illl1icati~\ acostor aparato pentru a obtine valoarea roala a rnarimii dec trice ul'I~larite, potrivit relatiilor (2.S) :

.ill = K JI~,;

P = K P, sau E = K Ee'

(2.8)

23

Numal'lt'l varj an telor lie couexlune realizabile la eonectarea

" Coudttlilc de idcut iftcare a lcgiHurilor

de. ruoor dare cxlerioare

'I':"" Schcmclc de monlaj

I ~lc mstalat.iilur de

rniisura

Pnr-l ilc acccsibile

~i ill timpul 'functionarii

Piirtile ascun sc : in accesib ile in timpul Iuncttonilni

Nurnarul maxim al var iant elor de conexiuni posibile (natura legjit.ui-llor cxt.erioare nu este iden tlltcata)

Leguturile de tensiun e sint distinctc de cele do curcnt *i de legatura de nul

Legaturile Iazclor de tensiunc sint identificate ~i racorda te corect la aparat

Aparate en :=3

Circuttc

4 fire

2580480

46080

7680

Din punct de vedere practic, constitute problema destul.. de dificila stabilirea coeficientului de corectic, deoarece : pentru aceasta, in prealabil trebuie reconstituita schema

,

24

\

apara tu lui electric trttuzat in\c'il'cuilcie Ill' miislil'ii

T(/be/uI2,2,

sist.ernc active

de curcnt realizatc eu:

6 fire

;~ fire

!

29 030 400

I

1---------,,----- ,----

I

I

______________ ' I,

I

1 li

-- 11\

('Ill

II

I d

__ -' --~-----~-----------~--------~

2,4-1920

40320

11 320

20160

576

adieu identificata conexiunea eromtta clintre mul t.iplel« variante posibile ~i apoi determi:nat~t relana dUI)~t care functioneazi'L aparatul de masura. Asupra accstei probleme, a coeficientului de coroctie, Sf' l'C'vine \1) ("Fpitolul O.

25

3. Dlagrama fazorlala ea mijloe de analiza a eonexiunllor aparatului de roJlsurrl trifazat

3.1.1. Reprezentarea veetorialii a tensiunilor ~i curentilor in sistemul alternutiv trifazat

}\i31'imilc altemative (tensiunca ;)1 intensitatca) ale: curentului electric, in afara exprirnarii lor in 1l10d analitic, prin expresii matematice, pot fi reprezcntate ~i grafic : he prin cnrbe sinusoidals, fie prin vectori rotitori denumit.i tazori. Reprezentaraa tensiunilor si eurentdlor ell ajutorul Iazorilor perrnite studierca ~i a 'oonexiul1ilor pe baza unor imagini vectorialo cacacteristicc.

Pcntru sistemul electric trifazat imaginea (diagrama) vectoriala a eelor trei Iazori de tcnsiune IL, UZ ~i U 3' respectiv a, fazorilor curennlor II, 12 ~i 13 se prczinta ca in fig. 3.1.

Fig_ 3.1. Hcprczcnf aroa vcctorials a tcusiuniloi- ~i curcnl.ilor cle fa'ziL

So poate vedca ert fa.zorii de tcnsiune !II? !lz, ~i Us sint detazati intre ei cu cite 1200 si se rotesc cu aceeaxi vitezi1 unghiulara (.) in jnrul punctului nul (.iV) , intr-o suceesiune datit 1, 2) .3, forrnind sistemul fazorilor de ten-

26

Hiuni. In mod similar ~i fa.zorii de CUI'C_D ti 1 J' 12 ~i L se constitute intr-u n sistern rotitor. Curentul si tensiunea, purtind acelasi indicc, apart-in aceleiasi fa.z(> a sistcmului electric altcmati v t'ritaza (I, tazclo Iiiud 1111ll1Cl'O ta te cu 1, 2 si 3 (sau"R S f;i 1'}. Sisiemul Iazorilor de curcut i se 1'0- teste cu ae~ea;i yitezi1 u nahiulara (,), dar curcnt ii pot n in' faza. defazati in urma ~sau inaintca tcnsiunilor C,1 in

I· - ~ ,

tigura 3.2.

Y; • !l/ f !!J -,.
'-.. ,
[/ \w ",~ \w
.
0 \ :: "" o_ '::
-13
ib ~:; !i2
12
a D C r I' 1 lensillili in Iu nct.ic de l"ll'~clcl'ul _Fig_ 3.2. Dclazajul CllI'Cl1\ilOI' 1<1,<1 uc

'inc.arcarii :

a-induclid,o>ll,(O<C()sy<l): ,

b _ oh mica (sar~'ini\ cnmp cusat.a ), ? ,~, (), (C0S cp o-c 1); .', [.) ( 1 __.- "C's,? -' Ii)

C - capaclt.iva (sarcinu suprueorupcusa a, - '-..'__- h --_,'

Dacre sarcina sisternului electric este ~',(,'ziMivrl (pu~' ohmic S,L11 cornpensat) nu are 10(; derazarc intre ten::;lUr~l 01' curenti : in (lia(rra~:nrt accasta stare eS]'e l'<:'-P.l'C'zl'nh"ta

" J' "" . f 1 1 Tl

iH'in su prapunerea f'azorilor d~ cU1'c~lt: cu azu/."~, c e '~,-

siune (tig. 3.2 b). La sarcina dnductiva curentn :"lllt' del<),~

zati 1_11 urrna t.mls-inniior ou unghiurile de defaza] CPu "?3 :)1

, '-f·.o· ., ') a·) iar la sarcina capacitive sau supracompen-

CD." \ _l".,. 0.~ ., .

c~~t:~ dcfaza,jul are lac inaintea tensiunilor (tig. :3.:2, _ e).

Diazra.ma celor douii sisneme de Iazori (Ull !!_?, Il :1) "1' (l J '" I ) conatituie 0 ima zine intuitiva a ma,rimilorclec,'-

.;; _:_1'......:2~;.._3 b. • '-' . 'oJ

trice si a starii lor rolatdve. :Heprezentarea vectorialii ofgra

'in pll~s efeetual'ea operat iilor de e~mTn:ner<:', descompunere a marimilor prin metode gratice simple, bazate .p.e !'egula paralelogramului. In acest sens, spre exemplifi-

27

care, in figu ra 3.3 se arata, ru odul snnplu de 0 btinere a tensiunilor de Iinie , daca av em la dispozitie cele trei ten-

siuni de fazi!.. '

""',

'if&'\~~

-

iJ.2J_ , y.;....- .'

-

!:/I'F {!'-Y2=-Y21 i!?)-='1j2-fj~=:/32 jj3t'd~-fj(='-;/I~

Fig. :3.:3. Hepl'ezcntarea Vt'Ct(,rialii a tcnslun ilor de Iin ir,

3.1.1. llia!jralll:l iazorialii a lIliirimiJol' elceu-lce Care aelioneazll ill csutorul trHan,! (, u trel slsteme uetive, la eonecture corect.il

'Precum S-q, mcntiona t in subcap. 1.1., in retelc t.ri razate cu conductor de nul, pentru masurarea energiei deetrice se utilizeazii, contoare de inductie cu trei sistema active. Contorul QU t.rci sisteme active Inasoa1'a, si inregistreazi\ euergia electrica totals de pe toa te cele trei faze. Fiecare sistem l'nasoar::t independent puterea din cite 0 faz,\, a instalatiei, dar fiecare sistem acriv imprima cuplu mecanic aeelu iasi echipaj ro titor (diseului sau discurilor - de aluminiu de pe axul Ior comun). in acest mod cuplul rotitor rezultant constituie SUlUa cuplurilor, proportionale la rindul lor cu puterea electricit din faze.

Echipajul mobil, pus ill miscare de rotatie de cu plul total, transmiste accasta miscare mecanismului de integrare care, la rindul s[m, inrcgistrcaza ~i afi~ea;za energia electri ca consuruata in timp.

Energia electrica, activa EA m~lsurata, de contor, in cazul unci pu teri trifazate constante P3, se stie c~~ se ponte exprima cu fonnula (3.1): ea Iiind egala cu pro dusul dintre prrterea P ~i ti mp ul 1.

EA = P(3) t.

(.3.1)

28

In c azul general, in functie de tellsiuui ~i curenti, putel'ea trifazatit are expresia ana.litic~t conform relataei

(3.2).

1,,(3) - P --\-- Po .I; P.] = U1I1cosoj + U2I:icQs,?z +

- 1 I ~ I. - I

sau

Fi~!. :3.4. Hcprezcnlal'ea gl';fiei'l a putcrilor active ,I rcacti vc Il\i\suru~c cleo ~~c:hipa.icle watt.mctrlce ale contoarclor l rifu za te cu trd sistcmc de rna-

sura.

(3.2) .

(.3 . .3)

, !

!hz'

Jh3

Puterils actiYe de faz,i, or aetioneaza in contorul ;'lctiv, in diagrama, sint l'eprezehtaJe' prin seg-mentcle cars de f~"1?t sint -proiectiilc pe directia tensiunilor de fazi1 ale j)ntcl'llol' aparente de i'aza, 8; = U; L,

, Urma1'inc1 expresiilo termcntlor 1'o1ati('i (3.2) ~i COl'es-

l)o~dc:n:t~le lor grafice dill diagraina se poate obc;('l'va obhg~1trnta-tea aplicarii tensiunii si curentului, intr-un sistem activ de rnasuri1 al aparatului, lnate diu aeeea,~i faza. .~~~ese, de. ase~l.lCne;a, 0 bliga ti vita tea l'cspent0ri i l)olantatll curent1lor :;;1 anume, daca se schimh,vt intre ole lega.t.urjle._(LtD1i,J)_cu:na ere intrar_e_~rues.ir.e_.a,__j}_Qhin;r de <C_Ul'enr-a,____9ontorului, fazorul de curcnt in diaQT~trnK- ia ~_l)oziV~~ ro~iti_a_~W.9°: Respectiv, dad;' aceasta inven;are al'~~oc III slstemul actl\' I al conto1'ului, in relatia (3.2) pn1:nul termen ar avea expresia U1( -1J)00891' Evident, ",ch1~nb~.rea ~ensului proiectici curentnlui 11pe directia tensl~nll SChlluba :;;i sensnl de actionare al ouplului cores_]Junzatol'. Acest cuplu in loc S~l se insumeze cu eelelalte cupluri de faze, se va opune acesto1'a, deci contorul va Ip~istJ'a n.lll!1l::j;_iilUe1~$~illlSll~nul de.J2e f~.7:ele 2 :;;i 3 mmus consumul _de pe Jaz~~ t'----De_cl cfcetul eroru de coneflune, exempTiIlcat mai sus, va fi 0 inregistl'al'c din care

11~ numai ca lipse:;;te cnergia unci fa%:e, ChH ~i (,ncl'gia dill celelalte doua est.e micso1'ata. Notarn faptul ea in cazrrl In care toti cei trei curen\:i au polaritatea invcl'sata in -eele trei sisteme active ale contorului, discul contol'ului se va rotr in sens iuvers, iar meeanismnl de illt1eQTare va :nodific~ indexul prin scader«. Inregi8trarea COli~ull1ului H1 sens invers nu mai est« gaTantata nici in lim itele erorilor de functionare interne ale oonto1'ului, deoarece reglarea ~i etalcmarea in la bora torul de mctl'oloQ'ie se face .pentru functionarea cu rot.iroa discului im-LIllte, respectiv in sensul indicat printl'-o s~lgeata aplicata pe car,casa de caire f~1bricantul apa,ratului

In ace1a~i mod, ca ~i intre expresiile terrnenilor din ,relatia (3.2) :;;i imaginea, diagramei fazorlale clatrL in fig. 3.4, este obligatorie respectarca corespondeutei 1nt1'e schema de conexiunea circuitelor de ma,sura ~i diagrama

·razoriala. Trebuie Sa seaizarn corela.tiile (corespondentele) :ntre diagrama fazorialilJ data in fig. 3.4 ~i schema de

30

conexiune prezentata in figura,. l._;t ... C~re_spondentele acestea constrtuie coudi tiil« functionari i , fara eroare de-

~,' , cu ~ ,'. '. t ndente

conexiune, a aparatului conectat ; aces e corespo. ,v.

trcbuiese asigurate de mont~toru1.de aparate a.tunci cm~ conecteaza legaturile de tensiune 91 cele de curent la b01-

ncle apara tul u i. "

Urmarind schema din fig. 1.4, paralel cu dlagrama din

fig. :3 . .1 se constata urmatoarele : ., . .

~ In sistemul activ I al aparatului, inceputul ,?ob1.nCl de tensiuue Sea racordat la faza l-~ a instalatiei ~nfaZlCe: iar sfirsitul ei la nulul retelei (lV). Confo~m d1agrame!, fa.zoriale rezul.tii Gc{t bobinci s-a aplicat tensmnea' de faza" !L. (s';i:b:,--Q.li\i..) si-riu - U1 (san 2m)· " . _

La rindul s{tU, boblna de curent a aeeluiasi sistem aC1 tiv I, din aparat, s-a conectat in circuitul . secundar ,a_ transformatorului de curent de pe f?,z~ l-a ~~ a~uI?e, illceputul ei s-a racordat cu borna de 1e~lre k 91 Sf1Q1tu1 cu borna de intrare l a transforrna.toruhri de curent. Bor~a k este spre sursa" iar horns, l spr« c~:msumato:ul c~e ene:g1c electl'ici1. Din imaginea diagramm,_ l~espect~v dill or~entarea fazorului III se recunoaste ca in bob~na de CUI ent. ment,jonat~ actioneazr~ curentul ~ecnndar .dm fa_za I-a c~ polaritatea cOl'espunz<11:mtl'e (d':.01 nu ~ctl?neaZa - II ~. nici alti curonti din faze straane). Bmeill~e1es: acelea9~ corcspondente se 'pot identifica ~i in' caz:nn1e ~ste:n~l~r acti-';'e II f>i'III ale aparatului, in care act~oneaza marmuIe corespunzatoare din f8o'ze1e ? ~i .respect1v 3. _

Corespondentelc obligatorii dintre ~chema de ~o:~i xiune si diazrama fa.zoriala se pot exprima prescur a ~ prin rcla,tii v~ctOl'iale, fo1~sindu.-ne de simbo1urile c~nsac~a= te; tcnsiunilor ~i cure111,110r ~hr: retea, s~ ata~a~a ?a ~i di-ce numerele Iazelor (1, 2 ~1 3), respectiv tensiunilor ~'. curentilor aplicate la aparat numere!c romane I,' II ~l III cu care se disting sistemele active a~e aparatului. Pri n nrmare oonditiile conexiunii corecte smt :

(3.5)

(3.4)

Se precizeaza ca, in cazul tensiunii, intre . vectorul prin care se reprezinta grafic si bobina de tcnsiune a apara.tuhri se respecta urmat6area regula: sageata de sen" a vectorului tensiune repI'czinta potentialul fazei la care se racordeaza inceputul bobinei, iar originea (punctul de atac al vectorului) reprezinta,potentialul care se aplic~t sfir~itlj.lui bobinei de tensiune. In cazul tensinnii de faz~t, Silllbolizari1e UI; VIa; Ull v -, in toa te cele trei variante de scriere, all semnificatia ca inceputului bobinei de tensiune i s-a aplicat potentialul fazei 1, jar sfiqitnlui aceleiasi bobine potentialul rrulului. La tensiunea dintro faze, intotdeauha se atasaza simbolului U doua cifre sau litere prin care se indid cele doua faze intre care se racordeaza bobina de tensiune, de exempln VI2 are scmnificat;ia ca inccputul bobinei s-a racordat la faza l-a., iar sfir~itulla faza a ~-a.

Privitor La contorul pentru energie reactiva se stie ca ordonaroa bornelor de conectal'e este simllara eli cea de la contorul de energie activa, Deosebirea illtre cele dona con toare consta in legaturile interioare ale bobinelor

de tensiunc din aceste aparate. In exemplul din figura 1.6, se poate observa ca,in contorul de energie activa bobinele de tensinne sint legate in stea (sfirsitnril« unite sin] legate de borna de nul). Respectiv, in fie care sistem bobina de tcnsiune funotioneaza sub tensiunoa de faza si anume sub tensiunea fazei de pe c~re este alimentat~t, ~i bobina de curent. in schimb, in contorul pentru cnergie reaotiva bobinele de tensiune stnt legate intre ele in triunghi, astfel raconbte la circuitele de tensinne exteri- 0,11'0 incit fie care bobinii functioneaza sub inEluenta 11.11ei tensiuni straine de linie, care este decalata in urrna cu 900 fata de tensiunea fa.zei la care estc conectata bobina de curcnt.

Constructorul contornlut de energie electrioa reacliivft, a realiza.t acestc legaturi i.nterioare de tensiuns ast - tol incit sk't, fie respectata definitia energiei (puterii) reacuive dupa rela.tiile cnnoscute.

:32

Energia reactiva ER, prin definitie, se exprima ca produsul dintre p,ljl,terea reactiva trifazat<1" ,Q(3) ~i timpul t, adica :

E - Q(:) t - Q~ + Q~ + Q:; . t.

. R - - V3

(3.6)

Potrivit schemei contorului de energie reactiva din fio·. 1.6 'bobinele de tensiune fiind conectate la tensiunilc d~ linie' pe fiecal'e-fa-za se va obtine cite un cupln de rotire

, ,

proportional cu produsele :

(3.'7)

(3.8)

(3.9)

Adica interactiunile (produsele) nu au loc intre marimile de faza ci intre curentii de faza ~i respectiv tensiunile de linie'straine. Se stde insa" ca tensiunile de linie

sint mai mari cu V3 ori decit tensiunile de bza ; in aceste couditii cuplul rezultant 1a echipajul mobi1_ al contorului

va fi proportional cu 0 putere reactiva de Va o:ri.mai m~r~ decit puterea reactiva trifaza.ta 1'ealfL, potrivit relatiei (:3.10) ;

V3Q(3) = Q~ + Q~ + Q~,

(3.10)

de unde puterea reaetiva t1'ifazata reala, in tunctie de puterile reactive masurate pe faze, va avea expresia

(3.11)

Deci pentru a se inrogistra energia reactiva trifazata corespunzatoare valorii puterii reactive trifazate reale, prin constructia mecanismulu i de integrarc, se solutioneaza micsorarea indica tiilor eu V 3.

3 - c. 35-1

33

Peutru studierea problemei cu ajutorul dtagramei fazoriale, este important de observat (fig. 3.3) ei:i, directiile proiectlilor dewattate ale curentilor :

Illl = 11 sin C?1; I2R = 12 sinh ~i I3R = I3sincp3 coincid cu directiile tensiunilor de linie mentionate in rela.tiilo (3.7, 3.8 ~i 3:9).

In acest loc se evidentiaza,~i acest avantaj al curentului alterna.tiv trifazat care permite artificiul de constructie a contoarelor electrice exemplificat mai sus. Se menf,ioneaza ca pot fi aplicate ~i alte artificii constructive de cit eel exemplificat. Dupa cum s-a aratat, dispunerea bornelor de coneetare atit la contorul de energie activa (OA 43) ci~ ~i la contorul de energie reactiva (On 33) este identica. In cousecirrta, daca odata s-a realizat conectarea corecta a aparatului pentru energie activa, prin realizarea in acelasi mod a legMurilor 9i la bornele contorului de energie reactiva (legarea in serie a bobinelor de curent 9i in paralol a bobinelor de tensrune), in mod implicit s-a realizat conexiunea corecta 9i la cel de al doilea aparat. De aid rezulta 0 constatare importanta 9i anume : clacct se l"idicct diagmma pe baza de masu,rari cu. uiattmeirw, la nivelul borneloraparaltiZu,i de masnra (Ia oricare dintre eontoarele de energie activa sau reactiva) in caeul eoneci(trii corecte, se va obtine 0 diagrama fazo1'iala similara cu cea din fig. 3.2, a, daca sarcina are caracter inducii», Dacis sarcina' este ohmica suu. capacitiva, se va ob!ine imaqine conform fig. 3.2 b, respectio fig. 3.2 c.

Este de remarcat faptul ca, la sarcina ohmicii, contorul de energie reactiva nu va indica consum, iar in cazul sarcinei eu .caracter capacitiv (conform schcmei din fig. 1.6) acosta va functions cu ro tirea discului in sens invel's.

3,1.2, Dlaqrama Iazortaln a marimilor ('teCh'ice care a('!ioneazll In eourorul trtfazat, avlnd dona slsteme de masurare, la couectarc corecrs

in retele trifazate cu neutrul izolat (fiira conductor de nul) energia electrica se masoara cu ~jutorul cont?arelor avind doua sisteme active care Iunctioneaza pc principiul masurarii puterii trifazate prin "metoda celor doua

64

"

/

wattmetre". Aceasta metoda arc Ia ba.za faptul ca puterea trifazatrL se poate descompune in doua componente, care se pot masura cu cite un wattmetru monofazat.

Energia electrica exprimata prin relatia (3.1), adica #2:..1 = P(:l)t, poate fi sensa in acest caz sub forma unci rela.tii in care puterea trif?,zata P(3) se exprima prin cole doua componente masurabile cu cite un wattrnetru monofazat i;)i anume :

(3.12) »<.

ClZ32' 13) =

= U12I1 -cos (300 + 91) + U32I3 cos (300 - 93) (3.13) Din modul de scriere a relatiei (3.13) se poate observa oa tensiunea de faza U2 a fost 'aleasa drept faza de rererinta., faza din care curentnl (12) nu se utilizeazr; pentrn ln~tSUI'9Xea puterii (energiei) trifazate ; Acest curent 12 llU apare nici in relatia (3.13), in schimb ourentii 11 ~i 13 sint utilizati ca 9i in rela.tia componeutelor. Diu relatia (3.13) rezulta ca acesti doi curenti de faza interactioneaza in aparatul de m~SliI'a impreuna cu tensiunile o.e'linie U129i

respectiv U32, 9i nu en tensiunile de faza. .

Descom:punerea pu terii trifazate in dour)' componen te, conform demonstratlilor cunoseute din electrotehnlea, este posibila da,toriti indoplinirii conditiei 11 + 12 + 13 = = 0, ceca ce se realizeaza prin natura retelei electrice (neutrul izolat), chiar daca sarcina este ncechilibrata.

Lipsa termenului corespunzator curentului 12 din expresia puterii trifazate (3.13) a permis simplificarea eonstruetiei contorului trifazat (suprimarea sisternului activ II)' 9i explica nefolosirea transforma.toruln i de curent, de pe Ia.za respectiva a instalatiei, la masura.

Utilizarea coritoarelor trifaza.te cu doua sisteme active (OA-32 9i OR-32) preeurn ~i a altor aparate care f'unc~ioneaza pc principiul masurari! puterii prin metoda celor dona, wattrnetre , se practiea in sistemul electroencrgetic, atit in retelele de medic tensiune avind neutrul izolat, cit ~i in celede trq_nsport de ina,lta tensiune cu neutrul legat la pamint.

33

Tensiunile secundare U12 ~i U32, conform aeeleiasi rela.tii (3.13) se pot obtine, s];>re exemplu, prin doua transformatoare de tensiun.e bifazate legate In sohema V (fig. 2.1, a). Bornele primare unite ale acestor dona transforma.toare de tensiune (borna de mijloc a; grupului) se racordeaza la faza 2 (faza cu transformator de curent neutilizat pentru masura sau chiar/ faxa acesta), ea Hind de obicei faza de mijloc a instalafiei primare. La rindul lor, bornele corcspunzatoare ale linfa~urari1or seeundare, de asemenea unite, legate ~i 1~ pamint, se racordeaza la sfirsiturile bobinelor de tensinne din aparatul de masura (bornele 4 - 5 cu pIa te ale contorul ui). Bornele primare extreme ale grupului de transformatoare de tensiune se ra.eordeaza, Cite una, la fazele instalatiei primare de pe care transformatoarele de curent 8int ufilizato pentru masura, iar cele ale infa~urarilor secundare corespunzatoare, se conecteaza la inceputurile bobinelor de tensiune din aparat (Ia bornele 2 ~i '7 ale contorului, Y. fig, 1.5),

Dupa verificarea succcshmii Iazelor la bornele aparatului de masura, dacaaceasta este inversata, eorectarea, pentru asigurarea secvsntei directe, se realizeazg prin schim barea intre ele numai a leg~"turi1or de la inceputurile hobinslor de tensiune, astfel se va montine corespondenta obligatorie intre faza 2 ~i stirsiturile unite ale aces tor bobine din aparatul verificat. Aici, mentionam ca, prin indicarea succesiunii fazelor in ordinea 1, 2, 3 trebuie inteleas~" oricare din permutarile circulare ale fazelor corespunzatoare secven tei directe (R - 8 - T, 8 - 1'_ R ~i T -R-8). Prin aceasta conventie, rela.tia (3.13) Cal)ata caracter general, iar indicele 2 corespunde fazei al carut curent nu se foloseste la masurarea puterii ~i energiei, indiferent de pozitia ei fizica ill circuitul primal'. Faza primara a carui curent secundar nu se utilizeaza in aparatul de masura trifazat, poate fi oricare dintre cele trei faze R, 8, ~i T, dar in cazulutilizarii transformatoarelor de tensiune in schema V, la aceasta faza trebuie sa fie racorda ta borna primara comuns (de mijloc) a aces tui grup de transtormatoare ..

36

"V In ac.est caz. special, respecttnd modlLlIl de racordnn, ar:~a~, a grupului ~e .trans~ormatoare de tensiune ill V si asigurind III acelasi timp ~l secventn directa a tensi '1' la bormole aparatulni de masura, rezulta conclu~~~l 0':

(mod:ul de leg~I'e ~orecta a bornslor de tensiune este un~~ varianta 1 din flO' '/2)' f' ')

• ~. 0' "", : ,lar aza ~ este eea cu transfor-

fl~,!'O\ d~ curent neu tiliza.t .sau fara acest transformator

ara ue c~re s~ aleg te~snllllie U~e ~i U32, pentru a fi apli~ . fa:e bobmelo: d~ tensrune', la conectarea aparatulu! triazat cu dou~" sisterne active.

• y S°_nditiile dev c_onectare eorecta, expuse mai sus .

fi vel~!l.cate, u~lllannd corelatiile dintre schema de co~f~~ u~e ,(f~~, 1.5), dlagr~J~la fa~oria~a din figura 3.5 ~i respectiv expr esia rna tenia tlC~" data prm tela tia (3.13),

~=I,j,o";I)J ~Co

'f)'2 s;

[qj

.~ 1103• Q,

Y32

[~~2 0: U'2" ~~=U'2~ ~COS(3~'+<Pt) (Q, = UOJ ,,-fIR '" UOJx i,Srn(30 ~ 'Pi)

(5j~IJ32·I};· fP}2=·U32,YJ;A=U32·J3cOS(~-30·) LQ; ;,. U/Od~ = !JIO" b srntf3-30'}'

~!g .. 3.5. Hepl'ezentarca gl'afic;'[ a putcrilor active si I eactivc care actioncaza in echipaj cle wattmetrice aic contoarelor tnfazatc en dona sisterne de masnra~

37

f· '1 din rela 1,j3,

Sa observam semnLicatm terrnem or

(3.13) ~i anume :

p~321 = U 32I~A (3.15)

Pi12) este puterea J)la,surata de prim'lll (I)\~~tem activ, • ,P::32) puterea masurata de eel de al doilea Sil?tem act,lV, 1(a1 t :t3 v cu III) ~1 aparatu1ui de ma,surii trifazat_ av~nd

no a a '. .. I' . I' int proiec-

doua sisteme active iar curentll 1.,1 ~l. 3,1 S.. , .

tine eurentilor 11 respeetiv 13 pe directia te~smn~1?I d~

1'. . ·U si re~peetiv U dupa cum se pot identifica ~l

ln10 "'--12 " ::i. • ~_,:,32' .

})6 (iiaO'rama din fig: 3D.

S:tisfaeerea corelatiilor (3.13), ech.iva~e?:za ~u 1'e8-

ectarea condiWlor tec;retice. ~1e functlOnarn ~o~ecte a, ~paratu1ui de m~\'sura. Indeplimre:J; acestor .COndltn. P?ate fi verificata in mod indirect cu 3)]u~orul dla.gramel ~a~.~dale ridicate la borne1e aparatu1m. ~ractlc, COr:dltll e f mctionarii corecte se indeplinesc daca .montotorul de

~pal;ate realizcaz~L schema de conexiune corespunzatoa-

re (fig. 15). di f·· 1" si dia

·'Se nrmareste in pa1'ale1, schema In Jg~ra .:') ". .-

di f'O'uI''''' 5' se poate obse1'va CCl., 1egatUla de

ararna In 1;-,· cu 0.· , . . , 1 1. ~ •.

bt " ne de la Iaza 1 prin transformatoIu (tC t~n~l.un.~,

onsru , b bi . d tensiune dm

s-a racordat Ia borna (1e inceput a o.mel e '.. . »r : - I'

sistCllwl activ I. :Faz3J .2 de tc.nsllu:le s-a TaCO! da~ 1 a. borna de tcmsiune din mijlocul ~lruhll c~e ?0I'l1? .(bo;ne~c cn )1;:\'t,8 4-5 din se11omrl) a1 apar3Jt:ul~l, iar f~~3) u s.a 1'a~ol'{lat l\), borna de inceput a boblll~l de ten~~uue. ~ll~

i te 1 activ III Prin racordarea .m accasta oIdlne S]s .emu ae ,I . .. . lui d~ 1 '10 s--a U U U de Ia stino'a sprc dreapta ~lru ill e nori " .

a~\,gnl.~t ~~cvent,a dir~cta a fa,zetar l.~ .?oI'l1el~ ap~l'a~uh~~ dl\-~lDi:)sura,. Aceasta s,ecvcn!)1 so vCl~hea cu a.lutolut~~l~~_ ('atol'ulul de succesiune a fazel?r. dll~ dot~rea nl~n •. ;-0 . JOE de aparate, diBcul acestu~ l!;d:?at?I . ~!e.bill~ sa se

roteaserL in sensul indioat, de OblCOI printr-o sa~eat<t~ "

t int . rul aparatului se observa m1 1egn,tunle

n 111 erio , . ' chid pe

unite ale sfi1'$iturilor bobi~~elor de t~usllme se l~um s-a borua de tensiunc de mijloc (4-v) 131 care,

33

ara.tat mai sus, s-a racordat faz3, 2 de tensiunc. Din modul de scriere ~i prezentare a, Iazorului de tensiune V12 din fig. iUi, de asernenea se poate observa oa Inceputului bobinei de tcnsiune din sistemnl I i s-a aplicat potent.ialul fazei 1, iar sfirsituluipotentialul Iazei 2, respectiv bo bina de tensiune se afEL sub tcnsiunea de Iinie V12• Bobina de tensinne din sisten\ul activ lIT so ana, sub tensiunea V32' ceca ce in diagrama se reprezinta, prin fazorul U 32 avind orient area (sensul) spre raza 3 (inceputul bobinei) 9i originea Ia fa,za, 2 (sfirsitul bobinei de tensiunc).

La rindul lor, curentii Ii ,~i I ~ ell polarltatea lor corespunza.toare (de la sursa intri1, la inoeputul bo binei de cirreut. si se include spre receptor), alimenteaza sistemul activ I, respectiv sistemul III al aparatului de milsura, conform schemei (fig. 1.5), ceca ce·in diagrama fazoriala corespunde rnodului de rcprezontare a fazorilor de curenti 11 ~i 12'

Pe scurt, conditiile rea,Jizih'ii schornei de conexiune corecta se pot exprima prin corelatiile :

ti, = c. }

UII = U?

11[[[ = 113

(3.16)

(3.17)

In relatii1c (3.16) ~i (3.17) s-au notat cu ~

12[ - fazorul de tensiune aplica:ta la, sistcmul activ I;

IIi - fazorul de tensiune aplicatd 1~1 borna comuna celor doua bobine de tensiune din aparat, (locul fazei de reteI'inta 1a bornele 11111tC 4 - {j conform sehemei din Iig.L. 5) ; fIlII - fazorul de tensiune aplicata bobinei din sistemul activ III al aparatului de ma sura;

!II' Tf_z ~i !I3 sint tensiunile de faza, iar 11 ~i 13 sint Iazorii curcntilor din fazele 1 ~i respectiv 3 ale retelei de alimentare.

Din Iigura 1.7, in care este reprezentata schema principiala de conexiune a grupului de contoare pentru energie activa 9i reactiva, se poate obssrva ca intre modul

39

de concctare a legaturilor exterloare nu ex~sta nici 0 deosebire Ia eele doua contoare. Deosebirea intre contorul pentru eneraia activa si cel-pentru eneJ1gia reactiY~\; consta in legaturile i~terioare aJe bobinelor de tensh~ne. Dac~L i_n contorul pentru energie actiYa, cele doua bobme detensrune sint sub tensiunile de linie Q12 ~i ?Z32' in eontorul nentru e11ero'ie reactiva constructiv.· s-a 'l.'.ezolvat legat.,u~J b' . l' t rile de tensiune astfel ca bo?in~le ~\ tenslu~e em ~ces·

aparat sa fie puse sub tensiunile de~lat~ ~n urn:,a cu 900 fata de cele din contorul de energle actlv~L. Dupa cum se poate oonstata in diagrama fazoriala (~ig.-3.5), acest~ tensiuni sint : pentru sistemul I, te11$lUnea de faza U _ U care intr-adevar este decalata cu 900 in urma te~siunlio3'U iar nentru sistemul III al contorului de

, 12,.lO'rr l' 1 1 v

enero'ie reactiva tensiunea de faza ~lO' care a nne u sau

b . a f v d tensi TT

este decalata cu 90 ata e enSlUnea ~32'

Aceste tensiuni pot fi identificate ~i prin urmarir~a schemei legaiurilor intcrioare alecontorului de energlC

reactiva (v. fig. 1.7).

Se poate con~tata ca la inceputul .?obin~i de tensiu.n~ din sistemul actrv III este racordata tensiunea Ull la~ sfirsitul aceleiasi bobine se inchide Ia pnnctul nul, deci aceasta bob ina 'functioneaza sub tensiunea de faza 1210' Bobina de tensiune din sistemild aotiv I functioneaza sub tensiunea U ceea ce rezulta din faptul C~L potentiaJ:ul fazei U3 est:3~plicat sfirsitului bobinei, iar ineeputul ace~teia se aHa la potentialul punctuluinul. (P~nctul nul, In acest caz exemplificativ, este creat III m~en?rul. eoutorului prin legarea in stea potri,:,ttv schemel dll~ fl~·. 1.7 ~ bobinelor de tensiune apartmatoare constltutlv celo: doua sisteme active ~i a unei a treia bobine de aceea~l

impedanta ca ~i prlme~e ~oua, introdvusa pe f\3Jz\3J de mijloc pentru ob~inerea tenslUmlor de faza).

Contorul de energie reactiva exemplificat este astfel

conceput incit sa fllllctioneze conform definitiei energiei reactive definitie care pentru puterea reactlva constanta

, ,

poate fi exprimata cu ajutorul relatiei (3.18) :

En = Q(3)t = V3 (Qi' + Q~') t.

(3.18)

40

Bo?inele de tensiune, cu legaJurilc interioare des crise mal.sus, fiind sub tensiunile de faza, cuplurile dezvoltate dev s.lst.emele ~ctivc ale contorului VOl' fi proportionale cu rnarimile lor ~l nu cu cele ale teusiu nilor dintre faze, astfel

puterea reactiva Il:la,su~ata va. fi mai mica cu V3, pre cum se ~Tata acest fapt prm relatm (3.19) :

Qi3! . • ~

V3·- = Uo3I1sm(30U + <:PI) + U1oI3sin (CP3-300).

(3.19)

~entru indiearea energiei reactive totale, mecanismul de integrare nl contorului se construieste astfel ineit sa mul-

tipliee lllal'imea masurata cu V 3.

'" in diagrama d~n fig. 3.5 se poate observa c{\i proiecyule . Cl:re~tIlor !i1Ji '" 11 sin ~30~ + 'h) ~i I~R = sin( CP3 - 30 )c?mcld en dlT~ctllle tenainnilor de faz~L E03' respectiv E10' fapt ce permite constructorului de contoare o'asirea terisiunilor decalate in unna cu 900 (fata de directiile tensiuriilor de linie aplicate bobinelor de tensiune ale contornln i de energie actrva) ~i astfel a solutiei la indemina pentru construirea contorului de energie reactiva.

.Notam (;a solutia constructiva a contorului de energie reactiva, exemplificata, aiei pentru oonectarea sa corecta, este utilizallila ~i in eazul sareinilor dezechilibrate,

La retele trifazate echilibrate se pot u.tiliza si solutii constructive cu apliearea tensiunilor de Iinie stl:aine. '

3.2. Ilidicarea diaqramei Iazoriale pe baza miisurarilor eieeluate in iustalatia aflata in Iunetiune

3.2~1. Prtucluiu l cuus tructlel grafice

en. ajutorul UI10~' date obtinute prin ll1asurali eu vun wattrnetru monofazat la bornele aparatului de verificat se constrnioste grafic diagrama fazoriala, lmaginea diagramsi ridicate, in cazul montajului corect va coincide cu ~iagrama j'azoriala· teoretica prezentata in fig. 3.2 (variantele (/, b, ~i e), de la subcap. 3.1. Orice abatere

I I

rata de diazrama caracteristioa montajului corect se poate atribut'cu certitudine unei greseli de ~ontare. Du_pa cum Yom vedea mai jos, diagramele fazonale deosebite fata, de cea caracteristica montajului corect, la rrndul lor, shit de asemenea., caracteristice variantelor 'pos~bile . d.~ conexiuni crenate. Cu alte cuvinte, prin analiza lln~,glllll diazrarnei obtinutc se poate constata dadL conexiunes, est: corecta san eronata preeurn ~i natura (va;rianta). conexiunii eronate. Corclatia dintre schelileH, de conexiune ale circuitelor de ma,su.ia ~i diag1'amel.e .fazol'i~le .cara~terlstice sti1 Ia baza metodelor d,e verificaro indirectr, a c011ectarii aparatelor.

Pentru reprezentarea ,grafica se folos~sc, dre.pt ~si~"tem de eoordonate axele fazorilor tensiunilor de faza. III eazul retelelor cu n'uI accesibilr-unde seu tiliseaza a_pal:ate cu trei s'isteme active, respeetiv axele' fazor.i~o~· te~slllllll?~ de linie ill ca.zul retelelnr eu nul neaccesibil, les,Pectn cind sint folosite aparate triiazate avind dou~~ ~lst~m~ activo. Ordinea de succesinne a axelor de referu~-t~1 91 sensul deealajului "in urma" eorespunde secventei tensiunilor la bornele aparatului.

Diviziunile citite depe scala wattmetrului se tran~pun pe axeIe de refcrinta prin cite lin s(~gm~n.~ dedreapta de marimea rezultata din numarul de dlvlz1un~ mdlcl_tt~, la 0 seara aleasa, potrivita peutru constructia ~raflca, (de exemplu 1 mrn = 5 diviziuni ale wattmetrului).

Ridicind cite 0 linie aju tatoare perpendicular a p~ axele de refeinta din extremitatile seg-mentHor de dreapta respectivi, la mtersectia aces tor Iinii a:h~tatoa~e se y~ O'asi un punct, care daca se uneste cu ongmea slstem:ulUl de coordonate se obtine directia ~i sensul fazorului de curent. Sensul'se va nota printr-o sageata orientals de la origins spre punctul de intersectie.

Modulul Iazorului definit prin segmentul dintre origine ~i punctul obtinut la inter~e~ti~. peI'l~endicu~arelor ajutatoare corespunde de fapt marunn unei put~I'l aparente fictive S{k corespunzatoare produsului Uj~Ji (rnarimi cu care s-a alimentat wa~tmetr.u~). Modulul fazorului de eurent se poate dete~mllla (tllllll~. seama ~,e J scara geometriea adoptata) cu ajutorul relatiei I, = Hi I

I ~

42

Un:) in care i = 1, 2, 3 ~i jk = 10,20, 30 san 12 23 31

d A t A' .• , , ,

ar rnrrucit din punctul de vedere al. metodei de veri-

fiea:'~ tratate in prezenta lucrare are importanta nurnai pozrtra geometrieii. a fazorului de curcnt fa,ta de tensiullca de fEi,z;:L cOl'cspnnz:'ltoare, deci directia ~~ defazajul CD fazorul 0 btinu t gTaficprin proc('de~l descris rnai sll ~ se considem in mod convenHonal, ca fiincl chiar faz~Tul curentului cautat. Pentru determinarea fazol'ului de curent, bobina de curent a \\'attll1etrului se inseriaza·in circuitul de c.ur~nt al sis~emului activ al aparatuhli vel'ificat, apoi

• bo ~lYJel. de. tensiune al wa ttrnetrului sc aplica pe rind cele trcl tesiu n i alese dreptsistcm de referinta, si Se citesc ind ica.tiile wattmetruhn corespuDzatoare cel~r trei tensiuni aplicate.

Pun?tul de intersectie, care indica, pozitiuJ vrrrulut fazorulm de curent, se poete ,qbline cu utilizarea numai a doua din cele trei indicatii ale wattmetrnlui. Instalatia trif:azata, .reapcctiv sistemul de referinnl cu trei axe u tilizat oferindu-ne ~i cea de a trcia indicatie (proiectiei, de aceasta ne set-vim Ia controlul determinarii coreete a prirnelor dbua. Cole trei diviziuni oitiJ-e de p~ scala wattmetrului pot aveavalori pozit.ive sau negative (+ san ~), ~lupa cum acul indicator bate spre dreapta sau stinsa fl_tt.a derepcru 1 initial (zero). Controlu 1 corectitudinii ~it.irilor se poa.te Jace imediat, stiind C{L suma algebrica a celor trei indieati! trebuie sa fie egala CR zero.

La c~Jnstruq-ia grafidi (riq.icarea perpel1dicularelo.r pecels t1'(..'1 axe de 1'e£erin\:'i) in vederea .determinarii pozi~.lCl extrem.itiilii faZtorului,de curent, de asemenea, ne putem controln cOl'ectitudinea ~itirilor diviziuni1or~i a preciziei constrllctiei grafice. In acest sens avem in vedere Ca t:oreti_C toate cdr) brei perpendicnlar« ~jntat~are- trebuie Sa se intersectez« in acelasi punct. Daca datorita citirilorine:xacte (aprecieroa su bdivizin nilor la veders) sau

datorita cOllstructie-i insufieient do precise la intersectia celor trei perpendicularc, in 10c de unpunct se obtine un

mic triunghi, punotnl ce determina pozitia fazornhri de

, C'\ll'e~l~ poate ~i localizat In centirul supratetei acestui tniungh i operatruno prin Care eroarea de citire (sau de const1'uqie) practic se corecteaz3,. Cu cit este mai mica supra-

43

fata triunghiului (tinzind .sa se confunde intr-un punct) cu atit precizia de lucru a, fost rnai mare.

3.2.2 Hldlearea diagramei tazorlule pentru aparatu! eu trei sls teme de masurare

"

In vederea electuarii masurarilor, se conecteaza.,

pc rind, un wattrnetru (monofazat) in oircnitul de curent al Iiecarui sistem activ al aparartului de veritica t, se aplica cele trei tensiuni de faza bobinei de tensiune a wattmetrului, citindu-se indicatiile corespunzatoare celor trei tensiuni pentru fiecare sistem de masurare in parte.

La montarea wattmetrului se va respecta marcajul bornelor sale, respectindu-se polaritatea bobinelor de curent ~i de tensiunc si anume :

Borna de inceput a bobinei de curent, insemnata cu asterisc, se leagaIa conductorul care soseste la prima borna de curent a aparatului de verificat, venind de Ia secundarul transformatorului de curent. Borna de sfirsit a aceleiasi bobine tie curenf a wa.ttrnetrului, se racordeaza la prima borna de curent a aparatului din care in prealabil s-a scos conductoml de sosire de la transformatoru1 de masura.

in cazul cind wattmetrul se Inseriaza in bratul de intoarccre al circuitului de curent, borna de incepu t a bobinei de curent a wattmetrului, marcata cu astertsc, se racordeaza 1a borna de iesire a apara.tului verificat, iar borna de sfir~it se Ieaga 1a conductorul dctnchidere spre transtormatorul de curent, De notat ca cireuitu1 de curent fiind in functiune, nu se admite sa fie deschis, motiv pentru care inainte de a proceda l:a eliberarea legaturii din borna aparatului conectat in vederea inserierii wattmetrului, circuitul de curent se sunteaza spre transformatorul de masura ;

Pentru respectarea polaritatdi bobinei de tensiune a wattmetrnlui, borna ei de sfir9it se pune in contact cu nulul (ultima borna a aparatului conectat), iar borna de . inceput, marcat en asterisc sau cu una din litere1e consacrate (R, san T), se pune in contact, pe rind, cu cele trei

44

borne de tensiune ale aparatului eonectat in ordinea sistemelor ~ctlve 1.(2); Il.(5) ~i III.(8) ca in figura 3.6. '

Bobina de curent a wattmetruhn fii d . . tV •

. , . t 1 .!. un mscria a in

elleUl u de curent, la realizarea contactului la bornelo de

1.:' --. ,,, . , --_, _._,

, KWh: n !

['-''1- -nIl I

; I '

I r$, ~~ m ! :

I I I I I I

I ,'illlJtlf 1[7~'~~) i

L f-- L: I-- L ~,.. .J

[-11-- -! -~.-t'-=-~-=-, ;t--=-=. -'-'=, ttu.-~· +-.+' ,_!,:',,-J ~: I

I 'w '

b~,p ~----.~_ I

'(R)~L r-:»

:. [5) ~1{ '_A--L ~ I

-' ,; T) ~ ,_. - .K_ V'\...Jc_ i

o ----------------7-----~~~~~__J

+

Fig. 3.6 .. S,chcma de Icgare a .wattmetrullii pentrn l'idi.eal'ca diagran~~-iIazorla!e Ia con torul t rifuzat ell trei sistcnn. de miisllra.

')

!

t~nsiune en leg::Hl~ra (~e inceput a bobinei de tensiuue \'. attmetrul va .llldica cite un riumar de diviziuni care s~ ?lte~sc ~l se retlI~ cu semnele rezultate a,stfe1: daca acul l1~dlCator a,. ~lcVlat ~e la zero spre d1'eapta se atl'ibuie s;!mn~l1~0:ltlY (+), ~~_r spre :'ltin.ga sernnnl negativ (_). ~ >~n~l~l c~zul ex~mp.h~l~at 'pfln flgura 3.6, cele trei 1'0- leer'~l mdICate prin d~VlzluIllle wa.ttmetru1ui pentru faz~ruI c~u ent L (pentru ststemnt act.iv I) au rezultat astfel . -j:- t: ; - p~2) ~~ -: pP~. D~pa mutarea bobinei de e~~'em: a . ~,a;t.metr~llUl m ?lI'cUltele de curent ale sistemelor ~c.tlvc 11 :'31 .resJ?ectrv III ale aparatului eonectat, an rezultat proiectiil« curentulu! T : _ (1). + (2).

_p(:l) " t.i _II . PII, PII ,

It, respee IV pentru curentul Illl din sistemu1 III .

_ pll) • (2)' + (:)) .

. [/1, - PIlI ~l PIlI,

45

Cu aju tonitprolcctulor (coordonatclor) rezultate s-a construit grafic diagrarna fa.zoriali'1 a celor trci curcnts ce act,ioncaz<1 In .sistemele active' ale aparatulu i conectat a crtrei concxiune 8-<1 verifir-a.t. 'I'elinica construct iei gTP<tice rciese din figura ~L7. In general, LlUl)~1 construirc»

Fig. :1.7. COllslJ'llirea color ll'ei razor! de curcnt i prin prciect iilc lor pc direcl.iilc Lens iu ui-

lor de [aza.

gl'atici'i a celm_: tl'ci fa.z ori de curcni.i sc ob(inc 0 imagine de a.nsamblu ~t diagramei, caracteristica cazului dat, prin analiza cii reia se poa teconsta ta modul corect sau crena t de conectare al aparatului verif'ica.t. In aces-to can, al apararului de masura en trei sistcme act.ivc, drept sistcm de" l'cJ'eriuirl s-au u til iza.t axcle definite nrin directiilc Iazorilor de tcnsiune [II? ~!2 I,)i c; Daci't fazorii de tensi~me ele htzri.~ ee constitute eistemul de reterinta, au sucoesiunce djl'eet,~. a::-;iglHat~L la bornele aparatului conectat inca, dinaintea etectua.rii rnasurarilor cu wa.ttmetru, contirmata prin eontrolarea pl'calabilr), cu ajutoml indica.torulni de succcsiune a faczelol' ~i .respect.iv cu ajutornl voltrnotrului s-a consta.tat simctria tensiunilor, atunei conditia din relatia (3.4) este indeplinita t , Obiectul veriticarii ell ajutorul diagrarriei fa.zoriale se restringe asupra circuitelor de curent, respectiv la venticarea dae~leste indeplinita conditia -expl'imata prin relatia (:3.J). '

In ce-le ce urmeaza, se preainta expresiile matcma'tico ale pl'oiectiilol' obtinutc cu ajutorul wattmetrului. lJlT)_l~~rind figura 3.7, in care tensiunile de faza sint ordona t.e

46

--~----

<conforn~ secvcntei directe, proieotiilo curentulni I

cele tre1 tenslUlu, re;-mlti"'L dupa cum urrneazi; : -l? pe

-<;

pjll = II VI COS (If? rIl) = + II VI COS 91

':IJ[2) ITT/'--...

.? I = I U 2 COS (In lI2), = II U2COS (120' - 9tl =

= - II C2COS (GO° ~- Yl)

(3.20)

,,,,i3) - I V .r>:

;Pl - I 3 COS (II, ~T3) = II U;) cos (:2400 -91) =

= II U3CO}.l (607 - 91)

Pmieetiilc curcntul ui _III' l)e cele t;I"'>,'l' < • •

astfd ~ , tensiunj , rezulhh

»<.

_;pi}> = III VI COS (In, '{b) = III u, cos (1200 -hpz) = I

= - III Ut cos (t)Do - 72)

»<.

[/2 COS (1iL' f!2) = + I~l U~ cos 'P2

»<.

V3 cos (III, l!__3) = III rI:3 c08(1200-92) =

(:-L21)

= -- III U3 cos (600 + 'P2) i,a,r proiec.w~c curen~nlui 1m, PB ccl« tl'ei tensiuni, III mod similar ca 1Il cazul prirnilor doi cnrcnt] ~

, /'--...

Pill -I ["T ( t TT ) I

. ill - III Jl cos ~IlI' ~1 = IlrUl cos (120°_ Cfl3) =

= - 1m Ul COs (600 + 'P3

»<.

U~ cos (JIl' l!.2) =III 7:/2 eos (120° + 93) =

rezn_ltil.

(3.22)

=- Ill! [/2 cos (60° -. 'P3)

P(3) »<:

(If = IIlI U3'COS u.: T}_3'l =--= -+- i.; U3 cos Cf!3

41

Semnul coordonatelor (prorecpiilor) exprimate prin relapiile (3.20, 3.21 ~i 3.22), in general, depinde de valoarea, def'az.ajului cp: in cazul montajului cored, indiforcnt de caractorul sarcinei coordonatelep]'? == pill ; pjV"== pcp ~i pj:iJ =" == p:~3J, reprezinta puterile active efecti"v absorbite DC

fa,ze ~i. VOl' fi in totdeauna poz.itive ;

Ccordoriatele pj2J, pHi ,~i,pm au sernne negative la valoarca defaj\ajului cuprirtsa in domeniul - HO° . . . :3(f si apoi poxitive in domeniul + 30° ... + 90°; iar coordonatele pj3), pW ~i pm au valori pozitive in dorneniul '? = - flOc ... - 30° ~i apoi pozitive in dorneniul - 3'0° ... + 90°.

3,2.3. Itldlenreu diagramei Inzorlale pentru aparatu! trlrazut ell dOlli. sist eme de masurare

In vederea etectuarii masurarilor, se eoneeteazilpe rind wattanetrul (monofazat) in circuitele celor doua siAterne active ale a.para.tului ce sc verifica, conform schemei de montaj exemplificati; pentru primul sistem activ al contorului cu doU£t ochipaje de rnasurare in fig-nra 3.S.

Regulile expuse la § 3.2.2, in prineipiu se VOl' resper-ta ~i in acest ca.z ; a.ti t cele privitoare la polarita.tea hobinelor wattrnctrului cit ~i cele reteritoare la mentinerca in stare inchis3, a circuitului de curent aflat in functiune sub sarcina. Pentru respectarea polarita.tli bobinei de tensiunc a wa.ttmetrnlui, aid fiincl utilizate tensiuni de linie, leg[t~ tura de inceput a bobinei de tensiune se pu ne in contact en prima boma de tensiune 1 (2), iar sfir~itulla borna de mijloc (4- 5) a apartului. veritica.t, pentru miisurarea pl'oieqiei eUl!tmtului JI pe tensiunea de linie U12• ])ac~l se asigur~t secventa directs a tcnsiunilor U1; U2 ;U3 130 bornele 1(2); (4 - 6); 111(7) ale aparatului verif'ica t, in mod implicit se aosigura ~i' eecventa tensiunilor de linie in ordinea nrrnii.toare VI2' U 23 ~i U 31' Prin urmare, pentru citirea celor trei proiectii ale fazorului de· curent cu ajutorul wa.ttrnetrului, bobina de tensiune RC PUliC> sub tcnsiunile UI2 == U[2-4j, U23 == U[4_7) ~i apoi U:n == == U[7-2). Indicele incadrate in parantoza patrata ,,[ J" reprezinta numerele bornelor de tensiune ale aparatului

43

- l
Ct:
~ f _.J
1
I 4 - 0.351

49

verificat. Bobina 9-e tensiune a wattmettului sepune in con~act, cu bornels aparatuluj indicate in parauteza patrata~: . m~eputnl Ia prima, iar sflr;;;itul1la ceo, de a doua borna mdlCata. I

Cu ajutorul wattrnatnnlu! se VOl' obtino pentrn fiecar~ faz?r ~~ curanj. cite tr~i coordonato, resp~ctiY cole tl'di prole_ctl: pe tensiunilo ide linie care formeaza sisternul de re~e.rm~a a c?l1strucpei grafice. In cazul co nsiderat exern-' plificativ prm Iigura 3.8, pentru sistemul achy I, re,,pectiv pentru fazorul I[ au rezultat PI'OI·O('t·I·I·l,.; • +.1",(12).

, (23) . - . co >. Lv. ~1,

-, p[' ~1 __ p}31), iar l)entru fazorul curent 1m din siste-

mul activ III s-au o btinut proiectiil« ( + p(12). _ 1,,(2:1) ~l'

..l_ (31) S '.' , . [[[ , JIll 'i

,- Pm· ~mnele + sau - s-an atribuit diviziunilor .indi-

cate, dupa cum acul indicator al wattrnetrului a deviat spre drea_pta sau spre stinga faW de repornl zero' (0).

Ou. aiutorul acestor date citite de pe wattmetru s-au constr~l_t f~zorii de curentt L 9i 1m in sistemul d~ axe de ~e~enn~a ~nstituit din directiile fazorilor de tensiune

3de linie rb2; 'Q23 9i rEw in moc1nl exemplincat prin figllra .90

(-l..J:d. __

;"

i

.:::!J

I ,,-I Ii-P)[ fill

/

./

\

Fig. 3.9. Construirea color doi fazori de curenti prln proiectiile lor pe directiiJe tenslunllor de Iinie.

50

\

Din fig:l1l'a se poate constata ca la constituirea sistemului de axe de referinta s-a, respectat secventa directa, iar axele definite prin f'azorii tensiunilor de linie au fost translatate in punctul de origine (nul) al sistemului de rcfcrinta.

Circuitele de tensiunc Iiind ortlo nate la bornele aparatului voriticat (a,ceasta ordonare s-a asigurat in prealabil masurarilor' cu 'wat.tmetru.), deci conditiile ex-primate prin relatiilc (3.16) sint indeplinite , in coutiuuaro , dupa ridicarea diagrarnei curentilor de actionare, analiz.a cu ajutorul ei, se rczuma la eonstatarea indeplimrii coriditiilo.l· ex-primate prin relatiile (3.17).

en ajutorul diagramei din fig. 3.9, in care sscventa Clil'ect,a a tazelor este asigurata; se poate exprirna matemarie expresiile proiectiilor, pe cdc trei tensiuni de linie, ale Iazorilor II f;'i I III :

l)roicc\;iile f'azorului 11 :

»<.

pj3l) = IJ131 cos (II, 'Q31) = I[U31 cos (1500+S01) =

= - II U31 cos (30" - 'PI)

Proiectiile Iazorului llll ;

»<:

pJJJl = IIll U12 cos(lw, lZ12) =IllI U12 oos(90° -Y3) =

= -[- 1m U12 sin '73

(3.24)

»<.

pm)=IlIl U23 cos (1m, Q:Z3) =-' - 1m U23 cos(30° ~ 'P3)

51

Sel~nnul proiecttilor exprimato prin relatiil« (3.23) si (3.24), III ge~eral depinde de valoarca 'defazajului <D. r~l cazpl. lUont~Jului corecr proiectitle pj23) si pM) au valori' pOZlt!ye daca sarcina este inductiva . adicu. in dorneniul

cp = 0° + 90°. ])a,ca sarcina este ~apacitiva deci (!J I

t. - 90° 0°, semnul proiectiilor menno nate ;'a fi nega-

dY. .

Proiectii1e.p.J~2) si pnp rezulta cu rsemnul pozitiv pentru '? euprms m dorneniul - 90° ... + 60° ~i en sen{nul. ne~atlV, in do~neniul + GO° ... + 90°. La rindul lor PI'Olectllle p'pl;~i pm} au valori pozitiv« numai in dcmeniul ~ de - 90° ... -1300 ~i valor! negative in domeniul -G00

... + 90°. I

52

4. Concetarca eoreeta a aparutului trifazat en trei sisteme de rnasurare

4.1. Yerilicarca conexiunii realizate

Monta.rea aparatului de masura poa te fi considerate eorecta !laca tacordarea s-a realizaf dupa schema data (v. fig. 1.4, de exemplu), respectiv dad priuveriticarea hmc\<ionarii' sale s-a" demoustrat ca sint indeplinite con€Htiile exprirnate prin relatirle (:3.4 ~i 3.;3) de la § 3.1.I.

Prin couf'irmarea iudcpl inir'ii acestor conditii de ca.tre rnontator, conectarea aparatului in circuitele de tensiune f;i de curent ale instalatiei de masura se considera termiilata. In sC'opul Yerifical'ii corectitudinii conexiunrlor, reeonatituirea scliemei eircn inelor realiza.tc poate Ii facuta prin identificarea lega.turrlor tdintre bornele transtormatoarelor de ma,sunI, :;.i bornele aparatului conectat, fie prin urrnarire vizuala - daca f'irele de legatura pot fi disttnse ~i urmii.rite pe toata lungirnea lor - fIe prin "sunal!"ea" lor. Aceste metode directe pot fi u tiliza.tenumai ill eonditriile scoatcrii din functiune a instalatiel electrice

J,,;;;i I1n' dezvaluie eventualele erori de lega turi interne din transtorma toarele dema,surfl.

Schema conexiunii existerite, fara, scoaterea instala.tiilol' primare 9i secundare de sub tensiune, se po ate determina (roconstitui ) in mod indirect ell ajutorul metodei bazate pc analiza, 'diagrarnei tazoriale. Metoda diagramci fazoriale este superioara .celor directe datorita mai multor avantaje : analiza se face cu ajutorul marimilor de functionare, nu se necesita intreruperea alimentarii en energie electrica a consumatorului 13i are product.ivitate superioara. Metoda diagrarnei tazoriale are 0 tehnicitate superioara .metodelor directe, intrucit prin ea se

,53

vot i~cntifica evclltualele abated in conexiunile circuItelOl~. in mpd concret, fil ra scoa terea din functrune a in~~Llatllior. 1 n afara detcrrninjrii schemer conexiunii veriIica.t« fiira. iuirern:perl'aeireuitului primar cliaarama l'il"li~

tv f v • f . , b

catu o era () In ormare generala privirid indrcal'ca fazelor

ca:'a.ctel'l11saT~inii. (induetiYa, 'capacitiva sau ohmic~/) ~i 1l!,1,!(ILlle<1_nnglnulm de defa.zaj pe faze in mornentul ma suT<l'nlol' etectuate en wa.ttrnetru (vezi subcap 3.2).

Interpl't;ia,tea diagramei fazorile so simplifjctt foarte mnH_; .1'ed~Clp'du-sc l~~ identificarea curentilor ce actioneazaui s_;sJ:emele aC~lv~' alc apara.tulni verif'icat., dac:7L se pl'ocodcaz,+ Ia oper:a'\luDlle de verificare in ordinea indicat~ rnai jos :

a) O]'(lonarea circuitelor de tensiune:

- VCl'itical'ea simetriei tensiunilorde faz{t, 'Ia bornele aparatulni.cn ajutorul voltmetrulni. Daca so eonstat~t egalitatile ULV .~- VIIN.=UIIIN=Un una diu eonc1itiipent~'L~ a se putea considers sistem de rde1'inta fazorii tensiunilor de fa;e{Lcsteindeplinit,J. In caz contrar inainte de continua~'el't v erificarilor , se va proceda la r~sta bi lirea acestcr egallta 1 i prin eliminarea deranjarnentului existent.

~ Verificarea succesin nii Iazeloi-, 'I'rebui« sa fie .succ~siunea Iazelor d.irecta Ia bornele ttparatului in ordinea sistcmelor active 1, 1.1 9i III (discul indicatorului sa, so roteasca in sensul orar) , daca so. consta.ta succesiune mversi'l" so VOl' schirnba intre ole doua lega turi de tensiu ne Ia bOl'l_lele aparatulni de 11l{\Snr:7L pnin care se va, obtine

succesiune directa. .

b) (~onstI'1Jirea, !7ra.fI~(:(~ ": eistemului de l'ejeiin,iii:

- DC transpun dlrect])le Iazor'ilor U U si U:

i,~t1'-un dp~~.n; (principiul metorlei permite~tilIZ~rea UD~ fl.?', de yenhcare conceputa, cu sistemul de reterinta di-

nainte constluita (Y. tabelul 4.1). '

e) Montarea wattmeiTullli:

. ~ Conform schemei din figura, 3.6 se realizeaza rnont~'Juli:'i se etectueaza masuni rile po trivit procedeului indicat la § 3.2.2.

d) Co.nst1'1liNa gJ.'ajica a [azorilor de curent II, III ~f;;j, i.; .eu a.luton~l GO?I'?'O~3Jtelor cititc de pe wattmetru conform proced.eulul 111(11cat ]a § 3.2.2.

54

e) I nierpretarea (Iiagramei [aeorilor iie curenii $i reconsiituirea scheme; cone xiumiii eircuitelor de curent exisienie.;

f) I deuiificarea ereniuulelor erori (be .conetcisme $i elitninarea acestora;

g) Oontirmarea resiabilirii schemei de cone ciuru: corecie se obtinc pl'intr-o nona masurare en wattmetrn ~i p(' accasta baz;J tie construieste noua diagrama fazoi'ialJ:l, care va t rebui s{\ fie idcnticii cu CC3! prezenta g in fig. 3.2 (varia.uta a, b san c dupu, caracterul sarcinei).

4.2. Valorifi('area rezultatelor obtinute prin verificare

lie,zultatde verificarii ' circuitelor de tensiune se considera valorificate prin ordonarca tensiunilor la, bornele aparatului in succesiunea dircctii (v, punctol«, a, ~i b de ht subcapitolul 4.1). Pri n interprotarea diagramci curen- 1;iJol' sc urmarcste modul de asociere a tazorilor de curcnti din s;jf;ternele I, II si 111 en f'azorii de tensiune ~i respece tiv orient.area sensulut acestor fazoI'i dccuront, prin carse iclentiti6\. polari tatca acestora. Daca se cunoaste dinainte caraotorul sarcinoi, aceasta Iiind in ductiva, iar din. diagl'arna ,w constata cD. f'azorul II este dcfazat in, urma f~lzorullli {71' en un unghi dc- 0° < cp < + 90° ;'leeea:?i situatie constatindu-se ~i Ia celelalt« doua si:steme active, ell certitudme se pot. scrie egalitatile:

1; = 11: III = 12 ~:i 1m =.I3 conform conditiei din relatia (:L», cazul corespunzind situatiei ilustrate prin fig. 3.2. varianta a.

, In cazul sarcinei capacitive, Ia schema corecta, Iazorii de curcnti rez'llita dof'azati inaiutca fazorilor de tensiune de faza e'n ungliiul de dctazaj (Ie valoar« - 90° < <p < 0° (v. fig. 3.2, varianta 0).

. Da.ca, sarcina este ohmica, unghiul dc defazaj are valoaro 9 = 00, respectiv directia fazol1ilor de curent se snprapune cu directia f'azorilor de tensiunc de faza (f-ig. 3.2, b).

D[w8. f azorul de eurent este orientat in sens corrtrar (rotH, eu 11'.,0°) fata de pozi.ria Iui corecta, acest fapt se explica prin inversarea polarttat.ii acelui ourent, respectiv in bobina de eluent a sistemului activ al aparatului veri-

55

'<':i
....
:::l
'T;
><':i
s
'" _:j
":::I
'" 7D
:::
0: ~
~
. ;;; ..s
._
~ ~ 56

o

E[
C)
.~ i
.3
en
'"
'" § I
.~
:3
"
'0
;:;
;:;
z:
<f.
;: > :fl ::r.;
i3 '" Q
00
<;:::- () l..';':l
0 '"'
C) -e
;,) '" u ....;
....-.
,Y:) :?
i3 > ... <'I
~ I <'I
0 <:> -" 0
c;: 0 '"
u .,-< )...") > .... <'I <',

!! ~

~

::J

co
;i;
~
::J
II
;i;
....
:5
C'1 II
2;
:5 .... ~ ~

,.. _..

3~

I I ~ '"' I \

:K-A

;-li~/_;::-=;::_::"::'.':''1i'-:~ \~

'"i. /

.. ;

/

M

._,

ill ~ ..... .... .... ,_I

~I I

M III

01

I

, u

.~ §

2~a

._. :!.l c.>

~ E,.g

- u

~~5

.,:_),.....,j,........

VJ~~

III

" "0

58

"

"0

§ Z

!l'ieat el circula 'in s~ns invers : .de la borna de sfir~it spre borna de inceput- Iritr-o asem:?,:nea imagine se poa,te ex})rima sonsul circula\i(;i curentiloT asttel II = -- 11 ; iII = - 12 ~i IlII = - 1:3 dupii caz (pot fi sitnai,ii in c.a,rCLUl curent este cu polaritate inversa, doi (','Llrenti cu polaritate inversa san chiar toti trei curonti S8 fie en circulatie in sens invers).

Eroarea de conexiunc, in ca;~nl}_)o'larit8.tii inversate,

se cli mina prin schimbarea intl'0 de a celor (lana 1egatnri ,Ie curent de 130 sistemul activ respect.iv al aparatu1ni.

o aWl., el'oare de conexiune poa te canst a In asocierea unni tazor de tensinne en un curcnt de pe alUi faz8: ;o;tra,ina, dcci cinc1, de exernplu, in sistemul act iv 1, in bnbina de :tensinneaetioneaza f.az01'111 III (llI == [[1) iar in bobina de eurent in locul cnrentului 111 aetioneaz~1 curentul de pe taza .'2, (II == 12)' 0 aserncnea e1'oa1'e prin diagrama Iazo"1'iaEl se poate observa usor IH'iD. htptul d, tazo1'ul de curent II (m~tsu1'at la sisttnl1ul act.iv I al ~1Jparatnlui) apare in dorneniul cunoscut al cureritului de fa,z~\ 12' Accste tnterpretari sint l~ inden_\ln~\, mai ales atml('i clnd verificatorul cunoaste dinainte caracterul sarcinci, 1'espectiv ordinea de marirne a del'az~b.inllli. Desigur, (l1~P~\ ce ;;'-?v constat c~\, intre cele dona sisteme active are loc schirnbarea curentilor de faza, eliminal'ca erorii se, oht,ine prin s('himbarea ieg~\tul'ilor de (,11re11t ·intrc bornele ce10:1' (10na sistema active ale apara,t.ului vcrifica.t.

Problema il1terl)ITtl'ii diagramei f'azoriale de curent, in eazu] necunoa~terii carcterulut sarcinei , respeetiv a ordinei de marirnc a, defarl.ajnlni, i mpune () analiz~t mai atenta. DaM, fiind ins~h simplitatea l'elativa a instalai;iilor de masura in care se ntilir,ea,zii a1)a1'ate en trei sistcme active, de regula acestea sint moutaje somidirccte, existind numai transformatoal'ele de cnrcnt; veriticarca asoeierii corecte in sistemul actdv al eUlientniui secundaI' de pe a faz~1 cu tensiunea de p~ acceasi fazii poate Ii Etenta en ajnto1'nl voltmetrnlui. In aceste inst.alai,ii dis'tal1ta dlntre aparatul de masuras: barele en transforrnatoarele de curent este mica (de O1'<1inu1 dtorva rnetrij ; ell ajutoru1 voltrnetrului poate fi iden1ifieat n~ol' poten~ialul cornun al fa,zei, la bara 1)(' care esbe montat trane-

59

formatornl de curent ~i 1130 sistemul activ al aparatului ,conectat in circuitul scundar al transformatorului de cnrent respectiv.

Daca asocierea circuitului de curent eu 1egatura de tensiune de 130 acecasi f~za este asigurata Ia fieeare sistem activ al aparatulut eonectat (rezolvata cu ajutorul voltmetrului), cu ajutorul diagramei tazoriale se va verifioa polaritatea ~i se va ordona, daca cste cazul, sonsul corect 301 cireulatiei curentului prin bobina de curent al aparatului. Dupa realizarea conexiunii corecte, diagrama tazoriala ridie51ta, din nou va oferi inf'ormatii certe privind modnl de lncarcare a f'azelor, caracterul sarcinei ~i ordinea de llllirime a defazajelor 11e fieeare faza in parte.

In tabelul 4.1 se prezinta dropt cxemplu 0 fi§a de verificaro adocvata metodei prezentate, excmplificind un caz concret de eroare de conexiune constatata ~ii eliminata. 130 Iegaturile unui contor de energie electriea activa (CA-43), avind trei sistcme active de masurara,

60

5. Coneetarca coreeta a aparatulul trifazat ell dona sisterne de rna sur are

5.1. Ileeonstituirea montajului realizat

Dupa cum am ,'a,zut 130 § 3.1.2, conditiile consctarii corccte a aparatului in circuitclo sccundare de masura sint cele exprimate prin relatiile (3.16) ~i respectiv (3.17). Pentru veriticarea ~i atestarea indepliulrri acostor conditii, san pcntru a constata abaterile fata de acestca, este necesal' sa sc reconstdt.uie schema conexiunilor reale existente in instalatia data.

Prin cornpararea schernei ridicato (reconstituite) din instalatia verificata en cea definita teoretic (data de fabricantul aparatului de masura) se va eonstata identitatea acestor dona scheme san dcsebirile dintre ele. In cazul constatarii unor abateri in schema reconstituita fata de schema corecta, se VOl' retine abaterile ~i apoi se VOl' elimina prin mutarile legaturilor ce se irnpun, 130 bornele aparatului conectat; verificat. Dupa operatiunile de corectare, in cazul contoarelor de energie electrica este necesara si determinarea coeficientului de eorretie cu ajutorul caruia se va putea ealcula cantitatea reala de energie fata dc cantitatea masurata prin conexiunile cronate, in vcderea regularizarti docontarii schimbului de energie electrici; in acel nod de re~ea.

61

Ridicarea schernei conexiunilor instalatici de masura

presupune urmatoarele faze de lucru : '

- Identiticarea legaturilor realizate intr« ])o1'11e1e primare ale trarisformatoarelor de masnra si fazeIe instalatiei primare, respectiv intre bornele tntasurarilor sccundare ale acestor transtormatoare de ma,sura ~i bornele aparatului de masura conectat;

- identificarea pobriti'i:l;ii transforrnatoarelor de rnasura (de tensiune ~i cele de curent);

~ identificarca fazei 2 (de rererinta) ~i a modului de realizare a 1egaturii Ia pamint a secundarulut transtormatorului de tensiune ;

~ determinarea secventei (succesiunca) fazelor de terisiune ;

-identificarea modului de realizare a leg:aturii la pamint a secundarelor celor dona transf'ormatoare de curent utilizate pentru masur'a (recunoasterea tipului de punte).

In cazul montajului unci hoi iustalatii san intr-o instalatic aflata in exploatare care poate fi scoasa, de sub tensiune, ridicarea schernei conexiunilor, prin efectuarea pe rind a fazclor de lucru enumerate mai sus (cu exceptia verificarii succesiunii fazelor), poate fi realizata rslativ usor prin meto dele cunoscute, aplicabile in insbaIatiile scoase din tunctiune (urmisrtrea vizuala, sunarea circuitelor, determinarca polaritati; transtormatoarolor, de masura prin metoda balistica ~i cu diverse alte masurari) .

Pentru prcvenirea oricaror erori de conexiune respeetiv oliminarea recalcnlarilor apelind la coeficientii de corectie (care in majoritatea cazurilor prezinta grcutMi atit in deterrninarea relatiei de calcul cit si in ca1cuh;1 in sine), pe tot parcursul '~~ in: conditiile exploatarii, mai ales in cazul instala.tiilor a CarOl' circuite primate nu pot fi scoase din functiune pc dur:ate necesare verificarilor prin metodele directe, se impune aplicaroa unor metode iudirecte de verifieare-corsctare cu un randament ridicat, Sc:opu1 verificarii coriexluullor Iiiurl asigurarca corectei functionarii a aparatolor de masurii conectate, so justi-

62

fica ca acoste verif'icari sa se bazeze pe caracteristicile de Iunctionare prelevate insasi din acestea in timpul Iunc-

tion~l'ii 101'.' •

, Dcsigur, in cazul eoncret al contoarclor electrice pe ntru miisurarea encrgiei active ~i a energiei reactive (CA-32 ~i CR-32), 0 caraoteristica de functionare 0 constitute rotatia, discului. Rot.irea discului in sens invers sau oseilal'ea l{li duce la concluzia cerra ca aparatul este concctat grci;;it (eronat).Se subliniaza ima faptul ca prin incercarile variantelor de conectare (prin modiflcarea 130 In tirnplare a legaturilor la hornele contorului) pentru obtlnerea rot.irii discului in sensul indicat de I"ageata de pc ca.rcasa aparatului , constit uic ururnai pienlere de timp, intrucit astfel nu se poate idcntifica stare a conexiunji. Dupa cum reicse din Iicratura de spcialitate [L], sensul de ro tirc "inainte" al discului contorului nu confirma eorcctit.udine a conexiunii, existtnd mai multe variante de conexiuni ero nate care, ca ~i varianta corecta., due la cupluri de retire pozitive.

Verificarea funeuioniirii aparatului de masura, inclusiv reconstituirea Ri corectarea schemei circuitelor in care este conectat., poate fi rezolvata pe cale indirecta , utilizind metoda de analiza baza.ta, pe marimile functionale (fazorii curerrtilur i)i a tensiunilor) prelevate din instalat.ia verlticata cu ajutorul diagramei Iazoriale. Aceasta metoda permit.e rezolvarea tu turor aspectelor ce pot aparea in instalatia de masura, inclnsiv cele legate de polaritatea curentilor din aparatul de rnasura, indiierent daca fnversarea polaritatii se datoreste montajului san greselilor de )egatu1'i interne din transformatoarele de curent.

5.2. Corelatii intre diaqramele Iazoriale si schemele variantelor de eonexiune ale elreuitelor de enrent

Ftecarei combinatii posibile a legiHurilor circuitelor de masura, ii corespunde 0 imagine geometrica caracteristica a diagramei f'azoriale.

in ipoteza conectarii corecte a circuitelor de tensiune la bornele aparatulni, numarnl imaginilor geometrice se

63

restringe Ia cele caracteristice corespunzatoare variantelor de legare ale oircu it.elor de curent. Aceasta sirnplificare ~~ureaza mult interpretarea diagrarnelor fazoriale, reducindn-se nn ma.ru l lor de sase ori (v, rindul g din tabelul 2.2.).

Conditia preliminara de mai sus, din punct devedere practic, poate fi indeplinita intrucit ident.ificaroa. circuitel or de tensiune ~i ordonarea logaturilor in succesiunea directa a fazelor la bornele aparatului conecta t, se realizeaza prin procedee simple, utilizmd in acest scop voltmetrnl ~i indica.torul de succesiune a fazelor.

Cu sirnplifiearea problemei, prin ordonarea prea;labila a tensiunilor, deci inainte de inceperea masurarilor cu wa ttmetru, analiza diagramei fazoriale ridica te He rezuma Ia rezolvarea urmatoarelor probleme :

-. determinarea combinatiei geometrice a, fazorilor curentilor de faza, secundari, care compun Iazorii curentilor de actionare din sistemele active ale aparatului;

- reproducerea schemei clrcuitelor secundare de eure~t, prin ga.sirea aeelor legiituri intre aparatul conectat 91 transformatoarele de curent care determina ciroulatia curentilor de actionare in sistemele active.

Din natura montajului aparatului cu doua sisteme ac.tive, ce functioneaza pe principiul masurarii putcrii trifazate cu dona wattmetre, rezulta ca, prin sistemele active I ~i III ale aparatului poate circula cite unul din curenyii de faza Iu 1:3.' inversii lor (-111 -13)' san cite 0 c~mblllatie ~eometrica a lor, exprimate cu ajutorul relatnlor vectoriale generale (5.1.) :

D = i, II + 7'~2 13 } IIII = 7c3 11 + le4I3

( 5.1)

in care:

II este curentul de actionare in sistemul activ I al aparatului ;

IIII este curentul de actiona.re in sistemul activ III, iar coeficientii leu kz' k3 ~i k4 pot Iua, f'ieeare in parte, valorile 0, + 1 sau -1.

64

Cu ajutorul figurii 5.1 se explicibeaza cele opt pozi\:ii relative pc care Ie poa.te ocupa in diagl'am{r f'azorul curentulni de actionare diu sistemul aetiv a1 aparatului (cxemplificare <lata, pentru sarcina inductiva ; ? > 0°).

Fig. 5.1. Poz il.iile posibilc ale vect oculut curentului de actionarc la aparatnl "cu dOU~1 sis-

terue de Ilj,lsnrii.

'1':;.0

In figura 5.1, pozitiile relative ale tazorilor curent.ilor de actionare posibIli, sint notate en majnsculele A, J-J, C, D, E, 1i', 0, H ~i se poa.to ol!scrva 61 aee~ti Iazori rcpl'czinta e_Ul'entii I]) L, -i; - L, 11 Tn II -L; -II +: 1:3 ~l -II -- 13•

Tmaginea caractm'istica a diaaramei fazoriale a curenti-

,. . ··b ... . ,

lor, corcspunza.toarc ooncxiunii corecto a eil'cuite1or de

curcnt (II == 11' ~i IIII == 13), este cea simbolizata prin majusculelo A ~i B, in fig'ura :3.1 fiiIld evidcntiata prin

cuplui de vectori ingT09ati _;[:\r"i respcctiv B}!. Varia.nta de schema de conexiune cOl'eet~la circuiteIoI' de curent, caracterizata prin imaainea diasrrarnci Iazoriale mentionate, in modeonventi~~lal s-a si~nJJoliza,t ~'U perechea'de maju scn lo AB. Acela~ipI'inciplu de simboliza.re, descris n~~u ~llS, S-8, adoptat ~i pentru celelalte varia.rite de conexiuni posibilo, deci fiecare varia.uta de schema seid<:'ntifie;) prin eite 0 perechc de majuscule din cele consacratc ~i utilizate in figlll'a 0.1.

. O?relatiile dintre diagramele Iazoriale caracterixtice

~1 vanantele de conexiune ale circuitolor sccundare de curent sint prezentate in tabelele 5.1 ~i ;").2.

5 - c. 351

(jj

<:ol'cln!ia tlia!lraJnclor Jazorlale ,.. '.

It~,a!'c a clrcu i tclor tit' enrent " (;11 actertstree ell

JIlonta.iullli ell p atru liI:e-' !a CIIJlI0r~11 ell dona

In Ijloleza ca I t'giitm'ile,

sint corecte

Tabelul 5.1' varlantele p09ibile tie slsterne nctlve-> cazut elreuktelor de tensiune

TabeIIl15.1.1

T~"ellll 5.1.2

66

ce curent t n corunte

<e cundar eior t ro nsicr-

.Jj= -'-_;_7

1'3) 770 7'b 'Ie . , e- i

l U 20 2% I, ~; .. ~ 'Ie, I

. i "' U;0K.

-...... L (_ .. _J i

JJIj=.13

\. r .

w

r -r?f!i..' ~i i-' ':m

" _"-'. , '"

j u ,+"

,_3! !d2

~ 3::..~720·

lr= -1,

Tabcllll ;).1.3

Tahcllll 5.1.4

67

Tabclul. 5.1.5

2 I ] ., - 0 I ! ~
I
@ I ~19~ a~ I ~
I if = ~VO,:,,,.:)I I
iJl I j,
. ' 1 __ O-J 1
.s: i
' I 1 - -
-~ ;_JlJ=O I -- i20: , 1;)2, I I
I. 'J -.... , TabcluI5.1.6

@U I 1M 21~ !
I
-I~ •
~~ 1r_=O - T
- - ~ ";fL - - l
U Y2 IJJ[=)IiI- d:Jl 1
-]
,
~, .~
® 2TIJ nx i [
!l, 'f! I
4, 1[= 0 2TI
~ 'K - -
'M-I - I.
- i/. ' J/1/=J./.-J,+J)
~3-:-]!J2
-'III
C'--'l, ._._._.J
" ,- 23lS 2,71!:n
@
l.
I iI= 0 ,_. ._ .~:- _ .• -J ~
- - - \ - 21'~ 24l1l'
-u Y2 lm=."J{-~- J3)
-3 ,
-'Ill , ,
:'_'-~t~-__;
. Tabclul ;).1:7

Tabdul .).2 Corelalia dhlgrmnclor Iazor+ale earnetertsuee CU. w~rialltclc poslbrle de ICllarc a eircultelor de euren t Ia coutoruI ell dona etsteme ac uve-c cazut m~Dtajului ell trei fire - in Ipotezu eii h~!I;Hurilc Ia hohluele de ten-

slune slut coree te

ObscruaJii

: 1.. Dtagramcle Iazoriale sint exemplllfcate pon tr-u sarcina induclivii.

2. Scmnificatillc cur-en t ilor II IIlI, II ~i fa sint date in observatirle :j ~i 4 de la tabclul 5.1

Tabclul 5.2.l

69

TalJeluI5.2.2

T abel \II 5.2.3

TabelnI5.2.4

zt1tll

i
I
r
!
I:
!
I ! ..
I < Tabelul 5.2.5

7.1

3 4 I 5 6 I
I 2
tt! I
~ l,~'11-J3= ~J
''1' ;
- -
III .. =12 .-1
.' ,
,-.
Jh Jr IJ:! Jm =1J c.'-4.-
'P _240' ,
~~ Xl :% I I
J[= -1] I
1m . 'f'
. r !r ; - -
-w =17 + i;J
113 /);> -r~" . ~'-l
~
'f.I=-120· I :
* t! ~
.k = 1) +13 - I -
- Y.? 4=-1]
Ji-~ ._-~
'P_2l.0· Tabel ul 3.2.6

Jr' i: 1

'- --1-- .: ~ 1 ...

!

I

I

i

72

Tubelul 5.2.7

( 7

2

. I 3

5

® "IV). _J[~ l,cJ 0

._ _._J

Tabelul 5.2.8

Yl3:

;_ -.~.__j

Itt;!

. . ,

- -_l_

I

II

I !

I

1

f

I

lln

.1 f- L .•. ~

Tab elul 5.2,9

i i 2 J , 5 6
l®~ I I :K:1
! i[ _ '1m jI'= J,+ l? == t rz
- "
, - =--h 1 - -
',/ 't' U
J -:-'2 -tt ~J/ -- -} i;----'
YJ-JOO·
®4 JI~ -Jr I I ~ t: I
I "
,I _-r .1m~-jl --JJ~ _. - I
'~J I fl2
• J{;",,7)l! =;2 1 L_._~ \-._ • ...,J
...
;@y I :.r"-;!r;h~ T K, E
'.~
""J~ - --
• !Is r. - Ir if,> /l1L"':!1 ~:-._. ~-*
t. :ip~]nn~ Tabelul 5,2.10

t--,_:.1

I

I

T qpJer 6QjJ!

1~,~1

I /-_._. I·

L. __ ..;

1 ~ ?-

!~irJ/

'~~h'~;3

L~? {j2 lIII= ;] + LJ

rf1q t~ ,~ I-,

L-. --'t--

\

i

Tabelul5,2.11

174

! 1 2

6 I

3

I \ i

I

I

I

~'.r=J}-.Jl I

~:t

J!3' Y2

'1/= 30·

\fabelul 5.2.l2

I@"" / ! ,--, I t ,
!ll m i
~ 01-"1 f
.,- f ~ i' ~ 1 ! - -
~ I !!2 "JiJ- -"' '. J] i I
'3 •..... r· 9 • [-~-j_- __; ~ r
i 1Ir "'~]30· i - I,
l@ u /. I I ~I
. 1\/ I J.~-Jf".lJ 1 , ~
I~ ... , - -
~-, 4E~~ "m- -~7 I,
~~ c _ _ ',_._J
, "I '1-'=30· ±-
l@id" I ! I ~ ~
! ~/ ! "i=l:J I
I. I • 1 - -
'.11
I-f/!. "'----.. ' = _.' cr
. - 'J -][ "/ "3
)3-. '"2 I 1_._-;-.-- j ~ Tab elul 5.2.13

75

S 6

Tabelul 5.2.14

in ambele tabele, in rindnl intii se rega,se~te cazul montajului corect, caractcriza.t de cuplul de vectori II = = II ~i Ill! = 13 intr-o imagine caracteristica ~i variantele AB de conexiuni corecte afcrente. in celclalte rinduri 8~ regasese restul variantelor posibile, dcsigur erona.te, clII?- care verificatorul trobuie sa rea.duca situatia schemei, :prm corectarea lega.turilor, in cea din rindul 'intii CAB).

;.2.1 Clrculte de eurent eu patru eondue toare

In tabelul 5.1 sint cuprinse variantele de conexiune :a~e .circuitelor de curent ~i imaginile vectoriale caracteristice aferente (incln siv expresiile, cuplului curentilor de actionare din aparat in functte de ourentii de faza) pentru montajul realizat eu patru fire.

tn primele opt linii se regasesc acele variante de conexiune in care prin fiecare sistem activ al aparatului actioneaza cite u n curent de faza secundar, in diverse cazuri de polaritate. Ultimele opt rinduri cuprind situa~iile in care una din bobinele de curent ale apara.tului este

176

-parcul'sa. de 0 eorr~lbinaF('~ a celor c10~ cure~lj:i s~cundaI~i de faza , iar cealal tii, bobina este suntata, deci in (lIagraulcL .apare numai un singur fazor de curent,

in u ltimele situatii, pentru obt inerea unei unagun vcctoriale interpretabilc (in care 8ft apara ambii fazori ~L ~i I Ill)' se schlmba intre ele cite 0 leg~l tura de la cdc -doua sisteme active ale aparatului, dupa care sc I'Cpeti1 ridiearea diagramei fazoriale a curentilor. N oua conexiune cu certitudine, se va incadra intr-unul dintre prirnele .opt'rinduri ale tabelului, perrnitind analiza ~i iuterpretarea diazramei obtinute. De ascmenea, se poate observa ca in pl'i~ele opt rinduri, schcm~l~ de (:o~lcxiune .ale cir<cuitelor de curent, aferente unei imagmi voctoriale caracteristice (in acela.si rind) pot fi tic opt Ieluri :

-'--- Daca circuitele celor doua transtormatoarc de

-eurent sint separate, conexiunile lcga.turilor exterioare

sint identice in toate cele pa.tru variante de real iza.ro a ~pllnt)n de legar~ la'pami~t (tip a, ?, ~ ~i d), deeidife{"~~ intre ele numar prm legatura la pa.mint a secundarelor

transfonnatoarelor de curent (v. coloana 3 din tabel) ;

_ Daca leaaturile exterioare ale celor dona transferima.toare de cnr~nt nu sint separate (independente), inchi.derea circuitului realizindu-se printr-o loga tura a celuilalt transtorrnator de curent ~i puntea de piimintarc, -conexiunea legaturilor oxterioare difer-a intre ele in func-

-tie de tipul legaturii de pamintare (a, b, c sau d), core.s-

:pumind configuratiilor din coloanele 4, 3, 6 ~l 7 din tabel.

Intr-o instalatie de m~lsUl-a in functiune nu se poa.t.e i-

dentifica (fara intrerupere de tensiune) starea separa.ta sa~l .combina.ta a color dona circuite de curent, deoarece imaginea vectoriala obtinuta prin masurii tori nu deterrnina in mod univoc schema legaturilor de moritaj ci nurnaieil'culatia .de curent din sistemele aparatului, adica numai rindul corespunzator (cu ccle opt variante de c.onexiuni _posi])ile mentionate mai sus). Aceasta determinare u nrvoca a .contisuratiei lesaturilor. din tericire, niei nu este necesara JlentI~l cor'ectarbea circulatiei curent,ilor ~n sistemele aetiv.e .:aTe aparatului de masura, intrucit \~ar~al:ltcle. d.c concx~.u.ne din aceeasi Iinie, aferente aceleiasi imagmi vectori-

77

varianta de conexiu ne, in atara tipului de punte la aparat, trebuie sa, fie cunoscuti; ~i modalitatoa de realizare a legaturii de pamintare de la secundarele transformatoarelor de curent.

N otam deci e~i, din punct de veclere a reprodueerii schemei conexiunii e:xiF>tente, informatiile "valoarea, deh1z0l'ului cp" ~i "tipul de punte la transforma toarele de curent" sint echivalente , trcbuio SCL fie cunoscuta oriuna ori alta pentru a se putea rezolva reconstituirea schemoi.

. Pcntru corectarea unei concxiu ni eronate, ~i in cazurilr, grupate in tabelul5.2 se pu nc problema.tdentrncarti starii de eroare (determinarea rindnlui in care so incadrcaza coexiunea existentfi), care apoi oomparata cu schema corecta din linia A.B, se va putea .remedia, efectuindu-se inodificarilo de legaturi, ce se impun, la bornele a.para.tnlui verifica.t.

5.3. Influenta modului de legare fa pamint a bornelor secundure ale·transformatoarelor de eurent

5.3.1. Cazul montajului reallzat CU trel conduc toare

Puntea dintre cele doua transformatoare de curcnt.

Indepllneate doua roluri ,

- Iegarea secundarelor la pamint din considercnto de protcctie ;

- inehideI'c~~ oircn ituln] cehii de al doilea transfermater, u tilizind in comun una din lega.turile primulub transf'ormator, drept calc de curent pina la aparatul conectat in aceste circuite, Dupa cum se poate constata in tabelul 5.2, la montajul cu 11'ci fire, exista 0 corelatie bine determrnata lntre diagram a fazoriala caracteristicr, ~i schema de concxiune ~1 circuitelor de curent in care atit puntea de pamintare cit ~i puntea de la bornele aparat:nIui de m~Lsurai slnt elements Iunctionale ale circuitelor, Hespectiv, 0 datil, en identincarea Iegaturilor exterioare. si reproducerea schemei de conexiune, in mod implicit se indentinca ~i modul de rea liz are al acestor lega turi, de punte.

80

I .. a ridicarea diagrarnei fazoriale, aparitia numai unuia dintre fazorii I I f';i I III d uce la concluzi.a ca. are loc un deranjament (intreruperej in circu itul um~la dlI~t!'e transforma:toarele de curent. In aceste cazu ri, veriticarea corectitu 4inii conexiunilor ~e :?13.,sura 'e~~e preceda ~a ~e~ ~~~rni~~re.~ derlanjamente10r, adica restabilirca continuitau! C11CUltelor de curent.

I

\ 5.3.2. Cazul montajului realizat eu pntrn con duetoa re

Daca circultele de curent, realizate cu patru fire, sint. separate (independente), puntea de pamintare ce unc~t~ secundarele transtormatoarelor de curent nu este parcursa de curentii de lucru, (v. schemele 1-8 din tabelul 3.1

coloana 3). v" ,

Dimpotriva, in situatiile in care cele doua circuite .n~ Sl~t independente, puntea de pamintare f~c~ p~rte a~tlVa din circuitele de lucru si ca urmare determma circulatia curentilor in legaturile' exterioare (v. schemele din coloanele 4, 3, 6 ~i 7 din tabelul 3.1.).

Pentru exemplificarea influent.ei punt~i de pa,mi~taI'el in tabelul 0.3 se prezinta 0 aceeasi conexrune combinata in cele patru variante corespunze.toare celor patru modalitfLti posibile de legare la pamint :

Se poate observa ca la var~an~ele a ~i b din tabel~l 5.3 puntea de pamintare constitute calea de. curent~ ]JI_l~ care unul din sistemele active ale aparatulur de masura este suntat ; in bobina de curent a acestuia valoare~ cur~ntului de actionare fiind practic nul. (0 astfel de llnagll1.e cu un singur fazor nu poate f'i interpretata ; pen~ru obtinerea imasrinii cu doi Iazori se procedeaza la schimbarea intre ele ab cite 0 leo-a, tura de la ccle doua sisteme active :;;i se ridica 0 nona diagrama care sc va putea interpreta).

Celalalt sistem activ al aparatului, respectiv bobin~ sa de curent este parcursa ~e un cu~ent rezc:ltant, .. co:nblnatie vectoriala a celor doi curenti de faza, debitati d~ cclc doua transformatoare de curent. l\!farimea acestui curent de actionare este detcrrninata, pe ~eopar~c de modul cum sint combinate circuitele, respectiv daca cele

6 - c. 351

81

c

211 ~,

I r-JI'

;

I I

~~J _ .• ~~

dona transtormatoare debiteaza in serie sau in 0 pozltie ; po de altii parte, de marimile electrice ale circuitulu i, compus, in care, rolul hotaritor 11 are impedanta echi valenta a selor doua transforma.toa.re. Cocticientul subu nitar A tina seama de cresterea sarcinii secundare datorit a lnsu;n,l,~iiimpcdanteloi·. lntrucit impedantele color dou a, transIormatoare practic sint apropiate ca marime , valoarea

fici t lui t Ii .. ~ 1 1

coe icien -11 ui poa e ri aproximata a II ~ _.

\ 2

.[n variantele c ~i d puntea de parnintare constituie, de asemenea, parte activa a circuitelor de curent, dar nu sunteaza nici un SistC111 activ al aparatul ui conecta t in aceste circuite. Diagrarna fazol'iala a acestor variante la pruna vedere, da impresia ca circuitele color doua transfomiatoare sint independente. l"n realitate puntea de pamintare constituie 0 ramura corunna de inchidere a caii curentilor de actionare pentru ambele circuite.

Din exemplele prezentate in tabelul 5.3, se poate desprinde urmatoarele concluzii :

. - daca in diagrama initial~" a aparu t un slngur fazor (II sau IIll), dupa schimbarea intre ele a cite 0 legatllI'a de la cele doua bobine de curent, aparitia ambilor fazori II ~i 1m in noua diagrams ridlcata constitute dovada certa a faptului ct1 schema initiala a fost combi-

nat8, ; respectiv, In conexiunea initiali1 a avut loc suntarea u neia dintre cele doua bobine de eurent ale apara.tului, Faptul cil, Ia.zorii II ~i IIll in diagrama se suprapun numai

eu pozttiile curentilor III 13, - 11 san -13 (pozttiile A, 13, C sau D din fig. 5.1) nu inseamna cr\. circuitele de curent ale celor dour\. tra.nsformat.oare sint independente (separate) ; de pot fi atit combinate cit ~i separate (puntea de parnintare parcursa sau nepareursa de curentii de lucru).

Din punct de vedere practic, eirculatda corecta a curen- 1~ilor in cele doua sisteme active ale aparatului conectat in circuitele combinate presupune 0 continuitate pertecta

a leg-a,tllrii de pamintare. 0 eventuala slabire a contactuluimiqoreaza efectul de suntare, ceea ce are ca urmare

83

cresterea necontrolata a erorii de masura. Intreruperea totala a Iega.turii do punte, in cazul acestor scheme compuse, transforma conexiunea initial{L corecta (din punctul de vedere al circulatiei de curenti) intr-una eronata cu caracter de "deranjament", Htra sa se poata observa aparitia deranjamentului, intrucit circuitul ramine to~u~i inchis. Asemenea erori pot fi depistate intr-o instalatie aflata in functiune, de asemenea, numai printr-o analiz~t cu aju torul diagramei tazoriale.

Aspectul practic, descris mai sus sea prezentat exompliticativ in tabelul 5.4, in care s-au analizat schcarele din rindul AB al tabelnlui 5.lo

o imagine a diagrarnei fazoriale in care fazorJll lz se suprapune cu IIll (pe aceeasi directie ~i cu aceeasi orion_: tare), su in care II fata de IIll este decalat ell unglLiul IjJ = 180°, indica starea combinata a circuitelor de curent cu puntea de pamintare intrerupta (v. tabelul 5.4, ultimul rind).

In cazurle de scheme combinate cu punte de pamintare tip ci sau b intreruptc, transtorrnatoarele de eurent debiteaza in ambele sisteme active ale apara.tului acelasi eurent rezultat din functionarea lor in serie, Iar in cazurile de scheme combinate en punto tip c sau d intrerupte, debiteaza in ambele sisteme active cite un curent rezultat din tunctionarea lor in opozitie.

Exemplul prezentat in tabelul 5.4, permite urmatoarele eoncluzti practice:

- La cireuite separate, nu are nici 0 influenta asupra eirculatiei curentilor nici tipul Iega.turii de pamintare 9i nici existenta san lipsa ei.

_-0 Daca prin analiza diagramei fazoriale se depisteaza starea intrerupta (Iipsa.) a legMurti de pamintare, obtinlnd imaginile vectoriale tipice aratate, se identified cazul circuitelor de cureut compuse.

- Eliminarea deranjamentului (reintregirea puntii) poate fi rezolvata prin realizarea unei legaturi de punte adecvata la bornele apara.tului de masura , deci fara scoaterea instalatiei din functiune. Asigurarea circulatiei corecte a curentilor prin substituirea puntei de la seeundare le transformatoarelor de eurent eu puntea realizata

84

,
, I
~
""
:::l
"
-cs
-'"
"'"' ....
=
c::>
..
;:I
""
'"
.-=
'"'
..9
""
.....
r;
0
".d
s
..
0
-
".rj
=
'"
.....
.::
..,
..
.;:
:I
i
. .:
c..
Q)
.""
'"
E
"':;:
""
eo
, ,
-.:
'"
':..
:=
:~
'"
.;;
.s
~
-
OJ
..::
'"
c:
~
..
c:
E
'Z.
~
~
i;;l ~

I

I

~I .

:TI

85

la aparat nu poate fi considerata Ins~b ca rezolvarea ~i a restabilirii legatul'ii la pamint de protectie. Reintreairea. legaturii la pamint de pro tectie, direct de la secunc1~rele celor douii transtormatoare, este obliga.torie ~i se va realiza cu instalatiile (primara ~i secundara) scoase de sub tensiune.

5.4. Corectarea eonexiunii eireuitelor de tensiune

. V erif'icarea ~i ordonarea circuitelor de tensiune (daea este cazul) la bornele aparat.ului, premergator cfectuarii masurarilor cu wattmetru, simplifica mult dnterpretarea diagramei fazoriale ridicatc. Tensunile ordonate la aparatnl ce urmeaza Sa fie verificat constitute materializarea, sistemului de reterinta ales in vederea construirii grafice a diagramei curentilor. Acest sistem de referinta so reaIizeaza grafic cu aju torul fazorilor de tensiune de fa,z~L PIO' U 20 ~i U 30 d eoalati intre ei cu cite 120°. 'I'ensiunea U 20 este tensiunea secundara corespunza toare fazei P rimarc 2. Prin constructte grafici:\' se obtin fa.zorii tensiunilor de linie TZ12' U23 '1$i 'U31, care tranalatate in origine, constituie axele de coordonate pentru construirea diagramei curentilor de actionare din sistemele active ale apara tului verifica t.

Ordonarea tensiunilor consta in asigurarea secventei directe a fazelor la bornele de tensiune ale aparabului de masura ~i aplicarea fazei de reterinta Uzo la borna sa de tensiune de mijloc ce uneste sfirsiturile color doua bobine de tensiune din interiorul lui. Un exemplu de identificare ~i ordonare a Iegaturilor de tensiunc la bornele aparatului se prezinta in cele ce urmeazs, :

Cu ajutorul voltmetrului se mascara tensiunile dintre bornele aparatului, trebuind sa se obtina valori egale 9i anume U12 = U23 = U13 = 100 V (v. fig. 5.2 a). Se ereeaza 0 asimetrie a tensunilor prin scoaterea sigurantei primare a fazei de reterinta .2 (cea faTa transtormator de cnrent), On aceasta modifieare , in oircu itele primare ale grupului de m8sul'i"i,pnnctul comun al infa.surarilor secundare ale transtormatoarelor de tesiune devine punctul

86

median al unui divizor de tensiune, asa cum este exempliheat acest lucru in fizura 5.2 b, unde cele doua transtor~atoare <Ie tensiune bnazate sint coneetate in~chem~ "V':.'

Se repeta masurile en voltmetru, de aeea~ta data yer!fieindu-se 10cu1 de aplicare la aparat a Iazei de refermta.·

U1z" u23C- U37c U c 7001' 0.

Fig. 5.2.~Pril\cipiul idcnlirici:\rii fazei de referintti '". bornclc contoI'uluilracol'dat pr!n n-ansf'ormatoare de tensiuuc.

Borna fatu. de care ambele tensiuni de linie rezulta ca

, C

marime eO'al~L eu~' ;::; 50 V, in loc de 100 V, corespunde

b 2

unctului median, respectrv fazei de ~efeinta {intrerupta fa parteaprima.l'~L prin scoaterea sl~ur~ntel). .Aceast~ borna, dupa cum S-~t al'~tta~, trebuie sa fie cea de tensinne de mijloc al aparatulUl conectat.

'S7

Daea nu se va gasi Ia mijloe, se VOl' muta legaturile de -tensiune astfel incit tensiunea punetului median (a fazei de referinta) sa se gaseasea Ia borna de tensiune de mijloo al aparatului.

Ordonarea eelorlalte doua faze, pentru asigurarea secventei directe la aparat, dupa verificarea cu indicatorul de succesiune a fazelor, se poate realiza fara interventii in instalatia primara, efeetuind manevre de scoatere ~i reintroducere a sigurantelor numai la partea seeundara daea este neeesar sa se schimbe intre ele eele doua legMud extreme. Exemplul poate fi aplicat ~i pentru transtorunatorul de tensiune trifazat.

5.5. Reconstituirea schemei si eoreetarea legaturilor eireuitelor de' eurent

5.5.1 Identltlearea enrentllor ee aetloneaza in sls teme le ae tive 1 §i IIi ale aparatului verltleat

Prin masurile eu wattmetru (V. § 3.2.3) se obtine diagrama fazoriala, in care cei doi curenti de aetionare in sistemele active "ale aparatulni se prezinta sub forma. fazorilor 11 §i 1m. In vederea reconstituirii schcmei eircuitelor de curent ~i corectarea eventualelor erori (gre~eli) de coneetare este necesar ca sa se identifice acesti eurenti de actionare in funetie de curentii secundari de

faza 11 ~i 13• ' , ,

- Intr-o situatie practica in care se cunoaste caracterul sareinei din instala.tia primarii ~i ordinea de marime a deiazajului tp, prin transpunerea fazorilor curentilor de faza 11 ~i 13 in diagrams ridicata., se pot determina corelatiile existente intre curentii de actionare si curentii de' faza, exprimabile potrivit relatiilor (5.1),' prin citirea dlrecta din diagrama.

Se reamin teste ca, pozitnle posibile ale tazorilor cur entHor de action are sint cele aratate in fig. 5.1, de un de rezulta urmatoarele constatari, care ne ajuta la interpretarea diagramei Iazoriale obtinute :

- cel putin unul din fazorii de actionare (L ~i 1Ill) se suprapune eu directia unuia din fazorii curentilor de

8R

faz~~in toate eazurile : aeest fazor, obtinut prin ridiea~ea diaaramei reprezinta chiar eurentul de faza respectrv,

,... ,

.eu -semnul::+- sau -dupa eaz; ., .'

__ daca fazorul eurentului de actionare din diagrama ;ridicata se O'aseste pe bisectoarea unghiului format de fazorii cure:rftilor de faza, acestia din urma constitute .eoll1ponentele' fazorului cureutului resp~ctiv ~~ action are.

in figura 5.3 se da un exemplu de Ident~flcare a com: bina.tiilor geometrice pentru 0 imagine data a cuplului

I J2. .u.·-' •.. h~. "'''--.\'.

-J' ..

. ,.,. / . "',

" .. : .> Ir'

.II

~ ,.,.

1/J £12

1J,~~_ !:h __ J;_={ ~_~[~t~=g

j!'''jg. 5,3, Exernplc de tdcntiticare a componentclor curcntilor de actionare

L din bolnuclc de curcnt ale aparatului veriflca t.

.ue fazori II si Lin- Se subliniazs, aspeetul special, petrivit caruia- aceea~i imagine a cuplului fazorului 11 ~i 1!1l' in tunctie de valoarea defaz~jului cp, poat.e ca:actenza irei combinatii veetoriale diferite, cu cele trei variante de :scheme ale eonexiunilor posibile aferente eireuitelol'. de <lurent. In excmplul dat in figura 5.~ diagrama curenyilor de actionare poate corespunde variantelor de conexmne ED, BA ~i GE, dupa cum defa:zajul .cp a~'e .valorile _ 50°; + 10° ~i + 70°, cele trei .valon dlterl:nd eu cite 60° .-1)e notat ea asomenea dlagrame fazoriale, ee -pot caracteriza simultan trei variante Ade eonex~uni, po~ api:i.rea, rmmai Ia circuitele de curent III montaj cu trel

fire.

in cazul circuitelor de curentln montaj cu patru fire, Ia fiecare varianta de conexiune posibila, in care la ridicarea diagramei apar ambii Iazori 11 ~i 11I1, in ccle doua si~tcme active ale aparatului, intotodeauna actioneaza die un curent de faza. securrdar, fie in sens pozitiv, fie in sens negativ. Deci, cu alte cuvinte in cazul variantelor de concxiuni AB, AD, CB, CD, BA, no, DA ~i DC (v. tabelul 5.1.) curentii de actionare sint curcnti de faza. Datorita acestui Iapt, interpretarca diagramei pentru identificarea curentilor de action are este J11ai simpla in cazul acestui sistem de montaj en patru fire.

6e reaminteste ca" la sistemcle de montaj cu patru fire, cuocazia ridicarii diagramei fazoriale putem obtin e oimagine in care apareun singur fazor (llsau 1m). Aceasta. imagine nedeterminabila se inlocuicste Cll 0 aWL diagrama ridicata in care VOl' aparea ambii fazori (L ~i 1III) si care va putea fi interpretata ; noua ridicare etectuindu-se dupa ce, in prealabil, se schimb~dn:tre ele cite 0 legatura de curent de la ccle doua sisteme active ale aparatului verifioat,

- In situatia practica in care unghiul de defazaj '? nu este cunoscut, pentru iden tiflcaraa curentilor de actionare, pe linga informatiile electrotehnioe specifice, pe care le of era diagrama fazoriala,se -VOl' mai lua in considerare ~i elementele Sale geometrice preeum ~i elementele concrete de montaj identificabile ale circuitelor de curent analizate.

5.5.2. Heeons tltulrea scheme! eonexluni lor ctren itelorde curent

o data idcntificata compunerea curentilor de actionare, Iegaturilo ascunse aile circuitelor de curcnt pot fi definite prin schema conexiunii lor reprodusa in mod indirect, deci far:~ scoaterea instalatiei de sub tensiune. Beconstituirea schemei eircuitelor existente poate fi rezolvata atit prin reproducerea ei pas ou pas- clt ~i cu ajutorul tabelelor 5.1 ~i 5.2 dupa caz.

Reproducerea schemei pas CLl pas consta in doterrninarea circulatiei curentilor de faza. II ~i 13, extrapolind

90

catle lor de inchidere intre transformatoarele de curent ~i bornele bobinelor de curent aleaparatului verificat, conform combinatiilor vectoriale stabilite. ill acest scop :Be VOl' rcspccta urmatoarele converrtii de sens :

- Curentului de faza secundar ce iese din prima bonia a lnfasurarii secundarc a transtormatorului de curent 0{ din spre sursa), respectiv ce se lntoarce la borna de sfir:;;it (spre consuma tori) i se atribuie sonsul pozitiv (+) ;

- Ia nivelul bornelor aparatului verificat, semnul pozrtiv se atribuie curentului care intra la borna de inceput ~i iese prin born a de sfirsit a bobinei de. curent, iar celui care circula in sens contrar se atribuie semnul negativ.

Figura 5.4. exemplifica procedeul de reconstituire pas cu pas a schernei circuitelor de curent realizate in montaj o0U trei fire, pentru care curentii de actionare au fost identificati ca fiind :

If = - 11 + 13 ~i 1 I!I = - 11

7~{3!WC

'\ Y.L.~./...,

a.

b

O!

c

Fig. 5.'1. Excmplu de rcco.nst itu lrc pas ell pas a clrc it clor de em-ant la 0 schema de con cx iuue en t rci Iire ,

La procedeul exemplificat s-an parcurs urmatoarele faze de lucru :

a) S-a prezentat schematic situatia legaturilor la bornele aparatului (constatat prin observare vizuala., dupa

91

c~ s-a demontat capacul de borne) ~i s-au simbolizat curent,11 de faza, eu s~nsul ~or (in sistemul j , Ia borna de inceput, eurentul = 11 lese. iar curentul 13 intra; la sistemuj III curentul - 11 lese la born a de inceput a bobinei de curent).

b) S-au unit bornele aparatului in care intr:1 san iese ~ite un singur eurent de faza, c~ secundarele corespunzatoars ale transformatoarelor de curent respectin d semnele componentolor curentilor din sistemelc active.

c) S-a comrletat ulti:na legMura ramasa deschisa, ca~e vn:n .poate fI alta decit cea care inchide cireuitel«, a:dica legatura ee uneste lnceputul bobinei de curent dill! sistemul activ 1, cu sfirsitul transformatorului de CUtout de pe faza 1 ~i inceputul transformatorului de pe faza 3.

Di:t; exemplul prezentat rezulta ca, la circuitele .de eurent m .montaj cu trei fire, prin identificarea cailor de curent se reproduce in mod univoc schema de conexiune a legaturilor ascunse,

Acel~~i rezultat se va obtine cu ajutorul tabelului5.2~

proeedmd in Ielul urmator : .'

. Expresiile curentilor de actionare Ii = - 11 + Is, ~I 1m = - 11 se cauti1 in coloana 2 a tabelului 5.2 'si se VOl' gasi in", rindul ~imb?l~zat cu GG. ~n aeelasi dnd' GG,. in coloana a se va identifica schema, circuitelor de eureut. caut~t~, respe~ti". cea care corespunde tipului de pun it" 3. (SfIl'~lt~1 bobinei de curent I unit cu incepntul bobiues sistemnluj 111) constatata vizual la bornele aparatului,

in eazul eircuitelor de cnrent realizatc cu patru fire de legatura, procedenl de identificare pas Cll pas, de a.gCmenea, duce la determinarca inchiderii circnitelor tntre bobinele de curent ale aparatului ~i transformatoa,rele cleo· curent coresJ?~nzator circulatiilor eurcntilor de faza prin care s-an 4il.eflmt enrentii de action are din sistcmele active ale aparatulni verificat. Spre deosebire de sistemul demonta} eu trei fire, in cazul eireuitolor de curent in sistel1l de mon ta] cu patru fire, prin determinarea circulatiilor curentilor de faza, nu se deterruina in mod univoe schema, co~exiUIlii legaturilor cxterioare. Acest aspect al pro blemel s~ P?a.te constata ~i invelege analizind tabelul 5.1, in care Iipsind elementul de referinta accesibil observarit

92

vizuale (nn are punte la aparat), in rindul in care soan Idontifioat expresiile curentilor de actionare datd, dintre cele opt scheme de conexiune posibile nu po ate fi identificata cea reala concreta,

De exemplu, dati hind curentii de action are ca fiind definiti astfel : lJ.:_ 11 ~i JIll = - 13, cazul se inoadreaza in tabelul 5.1 la rindul AD ~i eorespunde oricarei scheme din acel rind (pun tea de p':1mintare nu este cunoscuta). Prill urmare circulatia curentilor de faza 11 in sistemul I ~i- 13 in sistemul III poate avea loc atit prin orieare din familia de scheme separate care difera intre ele nurnai prin tipul de punte de pamilltare (a, b, c sau d), cit ~i prin oricare din familia de scheme compuse (lOa, Itlb, Itlc, ~i lOd) diferind intre ele atit ca ~i eonexiune a legaturilor cit sipnn puntea de pamintare. Din punct de vedere al scopului final, respectiv a corectarii eventualei circulatii eronate a curentilor de fa~a prin sistemele aparatului verificat, f'aptul ca nu s-a putut concretiza variants reala din rindul identificat, nu eonstituie nici un impediment precum s-a aI-d.tat acest lucru la § 5.2.1.

5.5.3. llodilicarea legiitul'i1ol" pentrn eoree tarea cil"clllatiei emenlilor tnststemele active ale apara tulul eonec ta t

Dupii ce s-a reconstituit schema conexiunii v erificate, prin comparatie cu schema teoretica, se po ate 'constata starca ei eronata ~i. in plus, ceca ce este mai important, se pot identifica concret leg3.turile gresite,

Lega.turile gresite fiind identificate,acest prim pas ii per.mite verificatorului sa stabileasca acele modificarr (rnutari) de legaturi Ia bornele aparatului verificat, prin care se restabileste circulatia corecta a cu.rentilor de faza.

prin sistomele active ale acestui aparat. '

Figura 5.5 exemplitica modul de stabilire a moditicarilor de legaturi necesare pentru corectarea conexiunii depistatc ca fiind eronata -.

:,' In exemplul prezentat, puntea Ia aparat corespuude cu puntea de pamintare de Ia secundarele transtonnatoa-

relor de eurent. in acest caz sint neeesare numai urmjitoarele modifieari de 1 ega turi :

- legatura eliberata din born a JYI se va muta la borna P, operatiunea simbolizindu-se prescurtat : )Jf-+P;

- legat1ira i,ide la born a R se' muta la boma JIll, (R-+ JYI ..Llf); ~i

Iega.tura de la borna K se muta la borna R, (N -+ R)

Puntea nu se moo';{.ca

Fig. 5.5. Deterrn inarca tno dificat-itor de legatu.l'i,· la bornele aparatului verificat, pcntru pcrl'ccturca circuitclor la curent conform schcmei corcct e.

Corectarea circuitelor, prin modificarca legi'iturilor numai Ia bomele aparatului (oricind acoesibile), se poate rezolva ~i in] eazul cind in schema reprodusa se v a constata, fata de puntea de 1a aparat, 0 punto diferiti; la seeunrlarele transformatoarelor, Se va pastra starca puntii de Ia transformatoare (inaccesibila) ~i se rnodifica puntca de Ill. bornele aparatului, dupa cum se impune,

Se intelege ca operatiunile de dezlegare ~i relegate a conductoarelor facindu-se cu tnstalatia aflata sub tensiune, pentru msntinerea circuitelor de curent in stare inchisa permanenta, se impunc suntarea circuitelor secundare ale transtormatoarelor de curen t in prealabil mceperii moditicarilor de legMuri. Bineirrteles, personalul exe-

94

cutant efectueaza lucrarile cu respectarea masurilor de protectie a muncii prescrisr~ pontru lucrul s~b ~enslUne.,

Prin analiza noii diagramc ridicate dupa efect.uarea. legaturilor de corectare, daca s-a .luc~.at eu atentie, se va obtine drept eonfirmare a obtilneru sche~nel cor~ct~ a concxiunilor (a circulatiei corecte a cure.r:tilor de f~za. in sistemele aparatului vcrificat), expreslile vectonale

a~tcptatc :

Operatiilc de verificare - .recons~i~ui~'e - corectare a instalatiei se succed intr-o ordme loglC3" 1311' rezult.atele constatate dupa fiecare faza de lucru se consemn~aza mtr-o fiRa de verifieare conceputa in acest scop, conform modeiului dat in tabelul 5.5.

&II Glt

...c u

-

&L.

-

a=

III

>

III Q

96

~

o

~1

\:!

o

..5

OJ

Q

I:, '"
a
;:; ....
::l
-.; '"
)~
.., E
<::l
h
cu
::l
0
'0 - c. ~15

........ ~............,., ..... ---~,

~

'" :::!

.S <::

e '-' '-~

." 0,,",

:s

'" """

~

c.>
....,
~.$
..... , <>
OJ
II '"
0
t-< <.J
.., .0;
)0..'.;\ E
- Q)
.<:1'
C)
"',
~
'"' .... ,
'""\ '"
'""'
II o
1-<-
..... \ >r.>
,...
0
0
0
'"
e- M 0 0
c.«
~ Iii:'"
']
c, t~'
1;5] :~I
~""fI'll .... ~ 0-
e- ..
.. <.J '"
;.. '"
'" OJ ;;
C;; 0
o "3 s:
(/.l u '"
:> ill

... .j II

n

13,8

~
:3
~' .B
u "',
,_
~ <!) 0; 0C3
P>.
Ci1 '" :::
~ Q) 0)
Q.) Q3 ,t::
}~ '" u
cc ~ en
en 8
'" C"J
;:l U .Q '"
P.. '" .3
J:: OJ
~ +"
0) <> '"
'0 ~ S' r-.
;... 0
~ ;... 0
,,, u
.8 .. ~ e ;:l
)~ ;g b
eo ,'"
'" 0 tD c>
..-l ~ ~ c,
~ ~
01 -e
M .... G. Aspeete tehnieo-economice

Asigurarea Iuuctionar-ii corecte a aparatelor de masura, atit din punct de vedereal reglarii ~i etalonal'ii lor cit ~i in privinta conectarii in circuitele secundare ale instala.tiel (grupului) de masma constituie 0 problema tehnico-economica importanta.

Exploatarea rationals ~i rnentinerea conditiilor de siguranta a retelelor electroenergetice este strins legata de urmarirea riguroasa ~i pcrmanenta, eu ajutorul aparatelor de masura, a cireulatiilor de putere, a regimurilor de incarcare aUt in sistemul de transport ~i distributie cit ~i in instalatiile de utilizare a energiei electrice de 1a consumatori. In cazul consumatorilor, are 0 deosebita importanta economics decontarea corecta, precum ~i urmarirea pe aceasta baza a consumului specific de energie electrica pe prodnse, in vederea reduccrii sau cel putin mentinerii lui in limitele normate.

In reteaua de transport ~i distributie, urmarirca ~i reducerea eonsumului propriu tehnologic (pierderi tehnologice) de energic electrica trebuie Sa constituie 0 preooupare psrmanenta ~i sustinuta a energeticienilor. Eliberarea ~i utilizarea in scopuri productive a unci parti cit mai mari din consumul propriu tehnologic pentru producere, transport ~i distributie a energiei electrice i~i gi'l,se~te important a economics in faptul ca intr-un sistern energetic national acest consum propriu tehnologic fiind de ordinul citorva milioane megawatt ora pe an, constituie 0 resursa existenta insemnata pentru care l1U se necesita nici centrale electrice noi ~i nici combusttbll suplimen tar.

99

M:'i.suri1e tehnice ~i organizatorice intreprinse pentru reducerea consumului propriu tehnologic, cit si a consumurilor specifice pe produse ~i valorificarea eficienta a energie.i. eleetri,ce~stfel di~ponibilizate, se sprijina pc informatiile dobindite eu ajutorul aparatelor de rnasura. De aici rezulta importanta utilizarii corecte a acestor aparate.

Practica demonstreaza ca probabilitatea de a cornite erori de conexiune nu poate fi neglijata, atit datorita multiplelor posibilitatt prin care circuitele se pot inchide cit ~i datorita frecventei ridicate de interventie In circui~ tele secundare ale instala.tiilor de masura (punere in functiune, schimbare periodica pentru verificari de laborator sehimbare incidentala a aparatelor de mii.surii, sau chia; a transformatoarelor de masura in cazuri de defectari cc apar in t.impul exploatarii). Multitudinea variantelor de conexiuni realizabile, poate Ii constatata in tabelul 2.2 (v. subcap, 2.1.). Tn acest tabel slut prezentatc circuitele trifazate de rnasura in care fiind racordate cite un contor de energie electrica activa (OA.-43·; respeetiv OA-32), in functie de ipoteze de identificare a Iegaturilor exterioare ~i de tipul de montaj al circuitelor de eurent este prezentat numarul variautelor de concxiuui posibile.

Din eele aratate mai sus rezulta ca" montarea corecta a aparatelor de rnasura este 0 chestiune econornica importanta, rezolvarea careia in mod corespunzator necesita aplicarea cousecventa ~t unci metode preventive de veriticare ~i atestare.

6.1. Determinarea eoefleientului de coreetio

La subcapitolul 2.2, s-a aratat consecintele functionarii aparatelor de masura cu conexiuni eronate, Ero'area de masurare 0 data constatata, urmeaza sa fie coreetata, int.elegind prin aceasta, in atara eliminarii erorii depistate din schema conexiunii si recalcularea eantltati! de energie electrica lnregietrata eronat de contorul respectiv, pentru intreaga durata de timp in care a Iunct.i o-

nat eronat, '

100

In eazul contnrulul trifazat cu doua sisteme active, de exemplu, in acest scop este necesar ca sa se identifice varianta de conexiune eronata cu care a f1imetionat, expresiilc voctoriale ale curentilordc actionare din sistemele active ale aparatului II ~i 1IIl in Iunctie de fazorii 11 ~i 13, valoarea defazajului cp, precum ~i durata tunctionarii eronate. Determinarea unora din aceste clemente, necesare exprimarii coeficientului de corectie, se face cu ajutorul diagramci fazoriale ca ~i la depistarea erorii de legatura din circuitele de masu ra. In acest scop, se VOl' lua in considerare erorile din circuitele de curent cit ~i din cele de tensiune, astfel cum acestea au fost constatate la verificare-depistare,

6.1.1 Exempliiicarea determtnarll coettclen tulul de eoreetle pentru eontorul triiaza t de cnerqle etee rriea activa CII douu sisteme de mssura (Ci\-32)

Datele problemei

Pentru simplificarea problemei, se considcra ca circuitele de tensiune sint coneetate corect (fazele sint ordonate in succestunea directa R, S, T' la bornele de tensiune 1,2,3 ale apartului, iar taza de rcferinta S este racordata la borna 2) : .

_ Circuitele de eurent sint realizate din trei legaturi

~i punte-Ia contor de tipul CD (lVIP);

_ Diagrma fazoriala l'idicat't este cea din fig. 6.1.

Fig. 6.1. Diagrama fazorialii Ia un con tor trifazat de energie activa, pentru determinarea cxprcstei coeficlcutului de corcctie J{A.

10]

- Sarcina, este inductiva , defazajul momcutan avincl

va loa rea so = + 35° ; .

-:- Defazajul fiind CUllOSCli t, din diagrama Iazorlala (fig. 6.1) conform l'egulii paralelogramului, so deduc expresiile vectorialc ale curentilor de actionare ~i anume :

'I'ensiunile de fazi'\, fiind aplicate corect la bornele contorului, in fig. 6.1 pot fi rcprezenta te prin fazorii Tl13 :;;i respectiv !l32 tensiunile de linie la care sint supuse cele

dona bobine dill contor. .

Determinarea earpresiei puterii momeniane t1'1:ja<:ate, miisurate eronai de contor:

Conform relatiei (3.12) cunoscutc, expresia putcrii trifazate este

in care indicele 1 ~i 3 proprii fazorialor L ~i 13 (din cazul conexiunii corecte), sint inlocuite cu indiccle I si III ale curentilor de actionare din echipa jele contorului astfcl numerotate,

. Proicctind fazorii de curenti pc directiile teusiu nilor de linie pentru fiecarc sistem activ al controlulni, in parte, asa cum rezulta acest lucru din diagrama., se obtin exprcsiile :

1-)(32) _ III -

+ 13 cos (90° - S(3) ] »<.

U32 i.: cos (!Z3Z' 1Ill) = U3zIl cos (!J!)'-'----cpl)

(6.2)

(6.1)

102

..

Cousiderind sarcinile echilibrat e ~i tensiuuile simetrice respect.ivvex ist'ind cgalitat i le:

U12 = U32 = Ui ; II .13 -~ If ,~i -CPr =CP3 = cp,se poate scric P~3) = U, If [cos (30° + cp) + 2 cos (90° - 7):1'= = Il , If (cos 30°cos cp - sin 30° sin o + 2 cos 90° . cos cp +

• • T-'- I ( Vs 1. I 0 C +

2 sin 90° S111 (p) = U I' f -2-- cos? - 2 sin rp-- .0S cp

+ 1. sin cp + 0 . cos cp + 1· sin cp);

I V 3 3)

pc?) = Ul I l---- cos en + - sin cp

c f 2 T 2

Nrpresia piuerii tTifa~ate reale, conform definitiei cuuoscute, este conform relatiel (6.5):

(6.4)

(6.5)

Pentru aflarea expresiei coeficicntului de corcctie, pentru cazul considerat, potl'ivit definirii acestui coeticient prin relatia (2.7), se raporteaza expresia pliterii reale (6.;')) lao expresia putcrii eronat miisurate (604) :

P(3) V3 u, If cos cp

K -_. -' ::::0

A(Ee) - P~3) -' U I ( V3 3 . m)

I j _- cos cp + - SIn T

2 2

2

(6.6)

1 + V3 tgcp

6.1.2. Exemptificarea de lcnuinarii coeficiclI tului de corectie pen tru eontoru! trifazat de enerqle reaetivii eu douii slsteme de masllrii (CR-32)

Considerind cazul aceleiasi instalatii de mi1sura cc Iunctioneaza eronat dupa varianta de concxiunc EO ca ~i la § 6.1.1., datele problernei rarnin 130 Iel.

103

Potrivit celor aratate la § 3.1.2., prin constructia interna a contorului CR-32, bobinele de tensiune sint supuse tensiunilor de faza [lo3 in sistemul activ I si res-

pectiv Illu in sistemul activ III al eontorului. .

'I'inind seama de aeeste tensiuni de Iaza., evidentiate si prin diagrarna fazoriala din fig. 6.2 expresia puterii reac-

I!.r

I I I

lIo:. Fig. 6.2. Diagrama Iazorialii la un con tor trifaza t de energle reactiva pcntru dcterrninarca exprcsici coeficientului de corccj.ic

[{R'

I f

ttve trifazatc masurate eronat se deduce din aceasta procedind la proiectarea curentilor de actionare din diagrama pe directiile tensiunilor respective:

»<.

Q; = U03 I] cos (Q03' 1/) = U30 [II . cos (600 - 'PI) +

+ 13 cos (180° - 'P3)]'

(6.7)

/"-... ,

QII/ = U 10 ·Im cos (!l10' 1Il1) = UlO I, cos (1800-CPl)' (6.8)

Similar cu relatia (3.18), cxpresia puterii reactive totalc tritazate, niasurata de contorul OR -32 conectat eronat (in serie cu contorul CA-32), rezulta astfel:

Qc(3) = V3 (Q;' + Q;;/) = r3 {U30[110OS (60° - CPI) +

+ 13cos (180° - CP3) + U10I1 cos (180° - 'PI)} (6.9)

104

Sarcina echilibrata ~i tensiunile simetrice permit scrierea cgalit[Ltilor :

CP1 = t.p3 = t.p,

~i luind in considerare eorelatia dime tensiunea de fa,zi't si cea de linie cunoscuta ~i anume V3UJ = Ur, atunci puterea reactiva masuratii oronat va avea expresia ce rezllltr~

d II pi1 ell m urmeaza : .

Q53) = Vf UJJ[eos (600-cp) + cos (180° -- cp)+e08 (180°_._ cp)l = V'3 tj , IJ [cos (60° - C?) + 2 cos (180° - cp)] = =--= V3 UJ T J cos 60° cos 'P + sin 60° sin t.p + 2 (cos I 80° . cos cp -I-

+ Ria 180°· sin ?)] =

'.= V~I UJ IJ [.,:~. co's l' + _V~ sin cp + 2 (-1 . eosC()]=

(6.10)

Expresia puterii react.ive tl'ifazatc reale fiin(1 r-onforrn def'ini tiei : Q(3) = Vs U t If sin t.p, coeficientul de corectie KR (OR) se va obtine prin raportarca oxpresici puterii reactive rr-alc la oxprcela puterii reactive masurato oro uat:

( V3 . 3

UJ/ -- sin (0 - ---

2 . 2

2tg'P

((i.ll )

105

G.1.3. Coeltclentll de eorectie in diteriie varian te de Iunejlonare

Similar exempliflcarilor prezentate mai sus s-an determinat exp;resiile coeficie~tilol" de corectie l{: ~i I{R pentru toate diagramele fazorialo caraeteristice cuprinse in tabelele 5.~ §i ?2 deci pentru toate cazurile posibile de cone.ctare a cireuitelor de eurent, in ipoteza circuitelor de tensiuns ordonate corect la bornele co ntoarelor de enerooie a.ct~va ~i de energie reactiva trif'aza.te de tipurile OA~32 ~l CR-32.

Con~i~e:'ind c?~fi.cient:ii de .col'ecti~ detcrminati, ell-cpt caracteristici spccifici de functionare, 111 baza lor s-a Constituit "Tabloul sistematic al variantelor de functionare a coutoarelor elcctrice OA-3Z ~i CR-32", cu eircuitcle de tenstunei corecte, prezentat in tabelul 6.1 Acest tablou sistema tic cuprinde toti coeficientii de corectie ]{A(Jl si ](R(J) (v. coloanele 13 ~i 14), prin indicele (j) notindH-se numarul de ordine (rindul din Lablon ) al variantci de fuuct ionare.

. In fiecarc rind (j 1 ... 36) se poate identifica

diagrama fazoriala specifica aterenta variantci de Iunctionare, sau diagramcle fazoriale specifice aferente pentru cazurile cind doua sau trei diagrame specif'ice dist.incte ~u co.c~i~ient.ul ~e corcctio comun. Diagrarna specifica ~e nlentlf!.ca, prin sJ~nbo~ul ei (d?ua litere r~~ajusc~11c) ~i priu expresnle vec!~oI'lalc III Iunctie de faZ01'11 11 ~l L 'alo fazorilor curcntilor de actionarc din contor 11 ~i respcotiv lIll: Se mai pl'ecize.aza, ca in rindul intii (j= 1) se gase~to varianta de functionarc corespunza toare conexiu nii coreete a circuitclor de C111'Ont.

Daca (~in t~be~cle 5.1 ~i f5:2 resicsc C~b atit la montajo on patrn fire CIt ~l la montaje cu trei fire ale circuitelor de curent sint cite 96 varianto de concxiune, adica in total 192 scheme difcrite posibile, din tabelul 6.1 se va eonstata ca acestea se grupeaza dupa un total de 48 diagrame fazoriale caracteristice distincte ~j respectiv intr-un total de 36 variante de Iunetionare, caractcrizate de coeflcientii de corect.ie diferiti :

Tabloul sist.Cl.natic al variantelor de functionare, prin observarea coeficientilor de corectie K.lf ~i lill} , ne per-

10'6

mite sil! constatam unele proprietati cormrne ~i altele particnlarc co earacterizeaza variantele de functiona.re :

-- Variantcle de functionare (j) 1 ~i3 corespund schemelor de concxiune corecte ale circuitelor de curent si a.numo varianta 1 (KAI = 1 = constant pentru to ate valorile defazajului cp, ca §i l{ni = 1 = constant) repreziuti;\, montajul corect pentru masurarea energid vehiculate de la Iurnizor spre consumator (Iivrare) ; iar varianta 3 (KA3 =-"" - 1 ~i ]{n3 =---1) reprczinta montajul corect pentru masurarea energiei electrice transmise de la eonsumator spre _r;istemul eleetroeuergctic (primire). Spre exemplu, un caz practic care corespunde variantei de functionare 3 este aeea situatio in care intreprinderea consumatoars de energie electrica avind ~i centrala electrica proprie, in anumite perioade, debiteaza energia electrica excedentara spre sistem. :Masurarea. corccta a encrgioi electrice debitate spre sistem se V~1 face prin montaj conform variantei de functionare j = 3, bineinteles cu mersul inapoi impiedlcat al echipajului mobil al contorului respeetiv.

In .asemenea puncte de schimb de energie electrica, care semaiintilne~tefrecvent.maiales in nodurile sistemului electroenergetic, unde in liniile electrice pot alterna sensurile de vehiculare a energiei electrice in decursul timpului de Iunctionare, se instaleaza atit contoare de encrgie activa cit ~i de cnergio reactiva in ambele variante de functionare (j = 1 ~.i j = 3), dcei cite dona dID fiecare :tel do contor, bin_eint,eles, fiecare va avea mersul inapoi impiedloat, (v. schema din fig. 1.S.).

-- IJa un numar de sase variante de functionare eronatc (j '''-= 2, 3, 9, 11, 1-i~i 16) nu se pot determlna coeticicntii cle corectie, constituind cazuri de nedeterminare. Aparatul conectat in aceste variante de tunctionare nu tnregtetreaza nimic, cuplul de rotire total rezulta nul, desi bobinele de curent eint parcurse de curentii secundari, deoarece cuplurile partaile se anuleazs, reciproc, indif'eren t de valoarea defazajului 'Pl' in aceste sase eazuri, echipamentul rotitor al contorulni stagneaza sauQscileaza.Proprietatea oomnua a variantelor de Iunctionace mentionats mai sus consta in f'aptul c(~ functio-

107

Tahlou] sls t ernatle al varlaute lor til' tunettounre a It' coutonrclor elee-

Cireuite secundar e in montaj

Nr. vai-lan tel

de Iunctionare

j

________ i_n_~on~a~!,_ir __ e _

'II Cu punte la T.e

de tip c san d

----------1---- ,---:------------~I

i Sim- Curentti S· I Curent ll

bolul de nclionarc bl~l;~l ,_d __ e_n_ct_io_n_a_r_e_1

Cu pun te la T.,C. de tip a sau b

Cu punte Ia T.e de Up a sau b

Curcnt il de actlonare

S i111- bolul lmaginii vecto-

imaginii Lut vectoriale

ima-

riale

ginii vcctoriale

!III

£111

o - -1-' ~ -'-3-- -4-15-1-6- -7-18-- -9-

I ~i~culite l~c C"ID re~t SiP:':e 1""':'1"';,' '~'B I, I I,

livreazil I I . 1 I

-: I ;; II-;'-:II~:-II-;;:l::-' -:~li: i_:: I_~:-

prime5tc I I I

4 ~il-L I-II _!}__,' I-!, 1-", I DC -_!~-,-11

5 .. AD !I l-z, AD 11 £3 1 c\D II -13

-----',-I----I---.---- -- __ I---- ---1-

iDA ~~!, I!, u: _I, I, VA -I, I"

1

6

7

-_.,....__ ~--- ----- -_. ---

-- --~--~-- -- __ ._-- --~

BC

Be

BC

" circu ltcle de lensiune

108

tr iee CA-32 "i CH-32 aferente eoucxlunitor de euren t posibile

Talle/ul 6.1

de CII1'ent

Coef. de coree lie pentru eontorul :

ell punte la T.c II 1

co \ 0') CH-32

de tip c sau d ,.- -,,- i:1ti =2

-------- 1---

Slni- I Curc n ttt I () ,

bohr]' I de actronarc J(Aj; ,-

i 1,1.1 c.,.-. 11---- I,'

Ic"l.i + ('~I'~I'P, }l. ) 2

'\~.~l;~-l ! [!III I ~ .

rl~~:e 1--11- 12 -131---1-4-- ----1-5-- ---1-6--

Factorul pterdertlor tchnologiee

ell :~) fire

Pierderea specttlca eomcrciaIil

Cc.1 =

1 1~ --EA}

~IDLJ _"~ _ _c__1 __ ! I __ 1_+_t_g_z _9 __ 1 ~O __

1

_ IB _I__I!___ _1_! __ 00 (n.d.) 1 __ co __ _,_(I_l._d"".) 1 _

~DI- I, -'_3 _1_=1 __ 11 - __ l i __ l_,"_:_tg_'"_W_'I_I----2--

~~_ll' -_~31 =_~31 I 00 (;;-) ~~J.cl.) I t~ q?l

- Y3 tg91 '--;-,0 (1 + tg291) 1 -+ '-=-

__ ~l~g~9~1_1.-------I--)--------i--------V--3,---

D.'t 1~£3 £1

----!-.----~- ji3

iP I J J ~I -

- -_ I ----=-"'- ~_-=.2_ 2 tg 91

FD III~!" -[3

y~-I--~" --(I - ---

CG ~ £1 - i; + I

~ GUI+f:+ +;:-1 2~;h

lh tg 'PI

----_

2

2tg <PI 1-

]13

sint or-donate corc ct.

109

0121341567 slur

_8_ JG B - !, I_:_ --,,-,,--I -1, ~I C R - I, I - J, I

I _1_

9 - - - - - -- A..H '1 -1"

-- ---" -- --1-- -- --,-~. _-_-. --'- --=::::.:. ... -

I I 1 -Ll-

10 - I - - - I - - IB -L 1.

-1-1 ---=-lI---=-Ii ----=-I-=- ---=- - --;;: - .: -.11 ~J I

--. -- -- ----1---1------ -- __ -1 __ :::2__:::!_1

: 1 i

112 - I - 1 - - 1 - - EC, -'-1. 1_ J I

I _1 J -.) I _1.1

---.-1----1----. --"---1--.

I 1,' I I . B 1-[1-1

__ .. }~~_ - ._=-- - . - I - 1,.Ii . 1.3 1.-1:3 I

I--i .------.--1 .. ----11----

14 -- I _ I - - I - - I IiD -II-I

_- ---i-I---' -:--'_ -- -- =/3 __ _2__1

15 -: - i - - I -. - I DE J..'. \

1 1 I - _3 !1 --- !'_1

-- --- --- ---_-_- --,--' - ._---- --- --- -

16 - - - - i - -' ED ---

__________ : -_11+13 I

I ~~

1"7 11-!-I. ,

1_' ---·-~I~--~I~--=-- EB_ - ,-} _.1

I -!.1-

18 - - I - - - -! nc - _!_3 =!»

--1-- -1--- - .. -~- -- 1_._._--

. 1 I

_ I 1 . -11-

19 1 - : - - - -: lJD -13 -Ll

_____ 1 __ 1 1 ------

2~_ 1-= ~ I - I EeL Ll+!_j 11

21 - 1-=--1 - --=-I~------:: -L" =2~-

110

Tabelul 6.1 (continuare)

10 I 11 I 12

16

14

15

I

CEI' -Ir t, -31-(1-i-1g2'P1) 1- _tg_'P_l

~~ -

- 1-----1----- V3

, I------I·--~~-I

__ I

j/;;;-

c)

00 (n.cl.) 00 (u.d.)

----. -----1---'--'--1--"-----'----1-------1-----

2

2tg'P1 VS-tg'Pl

oo(n.d.)

co (n.d.)

1

2tg'P1

.-.-----

-£,+

GA +L II

j'3lgy1-l

_ 00 (n.el.) 00 (n.d.) 1

-1------ -.:__-~-I-~~~-I-------I---~---

-I _

I

2

00 (n.d.) oo(.nd.) 1

- --.---I--_:_.:__-I-- _ _:__I------I __ -..: __

Vs

-[1+ +23

A.G

jl3tg'P1

----

1

-3 (1 -:-- W'l'l) 1

11· j, 1

o

1

22 - - \ - - - - AE \ i, Lci--LI

------1-------\-----\

~\~~~-~----\--:-- BE _I~_,!_+ 13\

24 I - - \ - I - - \ - CH -1, ::~~-I

--11----- ----1----1--\

\ I I I.

25 - - - - - - - - I--_I

-- -------------------, \

26 I - - - \ - -, - - 1 -~_\

_I_------'--\-I-- -

27 - - I - \ - - - I - \ - 1 \

-- ---\------- --11--;--\---\-1

~ - - I - - \ - I - I - ,- -

I -:__ _ 1_1_1-

Numai circuite de curent compuse \ 1 \

29 - I - \ - \ NH \ 0 li/~il-! - I - I - \

__ I_I___ , 1-13) ----\-\

I I l /\** ( -I I

30 I - I I fIN -ll- i 0 - \ - - I

__ -~--_-\--13)-\------

i,,(11t

~~~~~\~-11~1~:)-(~1-~--\

~12

Tabelul 6.1 (oon tinuar e)

10 I 11 I 12

13

]4

I 15 I r-r-: 16 i

-1.J+

CD +!." -Ll

tg'P, -yT

2 Y:l 2 )!':~tg'Pl

5tg'P1 + Y3 Y:1-l g'Pl -;:; ____ I-~~~:"'__I-_:_::"';__::_:2:1__::_

-!+ BG -£3 + 1~

- 2V3 . 5lg'PI +yX

- -- ---I--"-!..!--.:.....~

2 j/3lg'P1 V~tgcn -1

2j/~tg'i'1 1/3lwPc~')

]13

irug. vcct.

-f-6

+48

narea lor in modnl. arMat, este independsnta de valoarea dafaeajului.

.: La restul de 28 varieute de Iunctionare coeficien~ii de coreetie K.,lJ ~i K. Ri siut fun~tii' de tgq;l' deci toti acesti coeficienti de corectie dcpind de valoarea defazajului 91 care, dupa cum se ~tie, poate lua valorile de. la -900 pinu> la + 90° (v, figurilo 6.3 8,i 6.4). Deci aceste 28 variante de functionarc an proprietatile cornune con-

stind in urmatoarele: .

~ Cocficientii de corectie pot fi exprimati ~i caIcmlati dac{t defazajul se pote determina, ma.rirnea lor depinzind de valoares defazajului CP1 luat in considerate ca valoare medic corespunzatoare ihtregii perioade in care s-a functiouat eronat.

. - Calcularca efectiv(L a coeficierrtilor de corectie,

de asemenea, este 0 problema dificilil" deoarece valoarea medie a defazajului, corespunzatoare perioadei in care aparatul de masura ~L funct;ionat cu conexinnc eronata, lin poat.e fi sbbilita en exactitate, fiind necesara admi-

114

+

'fabclu16 1 (c (]l(inn]c

70 ~ 11 I 12 I 13 i 1<1 I I

32 " I *"7,~ + . .

~el'e.a unor aproxirngr], Se cuno's' ~.' .

11_l timp, in functic de rezimnl 1 U" te ca defazuJuI. variaza ~1 energie l'eactiva, cal'e"'la ri ue consUl): de energio activa procesul tchnologic' .. ~dUl lor sint deterlllinate de ~i puteril« absorbit~ ~~'31~~ct~ d: natura I'ccoptoareIor

a,semcnca, constituie 0 e~lea}n fJeear\' moment. De

defunctionare cu pro. erna detcrmmarea duratei

, . eroare a "paratelo' 1 ~ ~

ea!e ar urma ca sa se recale~llez. '. I, ~ e masnra,. ~entru

lui de corcctis can. titutea IX dC' en a. ]l~t. DIyl coeflclentu-

., , 1'" . rca i1> e enero'le 11""<'1' t" A 1

lea rezu a1'1Z"1'1'1' decorna ., 't f b. v a a In. vee c-

u ow • arn In 1'e . u rni .

Daca avern In ved f .. r111110r ~l. consnmato1'

, ere . apt I ,.., .

e~presiei cit ~i calcuIurea efectiva 11 ,ca " a;tlt. determin~re t.1e constituie probleme an .'. ~ . . a ~oehClenlllor de C01'oel'~calcularea 1]] vederea reg~1~~,f:''''s~y pe deasup.ra, totusi, gro clectrica Se poat f . ~al~I, consumuIm de enermari a]'ung'em Ia CI't e ace adm1tmd anumin, proaxi-

, eva conclu " , . ."

urmeaza : - zn 1111}1mt,antc, dnpa cum

- Coeficientii de corcctie } " t _. ,

tematic (tabelul 6.1) lsi ,',~ . )le~~nul1 In tu?loul sis, . vor gelSl utJbtatea lor (a.Juta }1e1'-

115

sonalul executant) ill cazurile oind, dupa punerea in tunc~june a contoarelor, datorita lipsei sarcillii masurabilc cu wattmetru se impune revenirea dupa un timp (cnnoscut) pentru eEectuarea Yerifica,rii conexiunii sub sarcina,. Cu aceasta ocazie, dupa identificarea varian tei de functionare eronate a contoarelor, cu ajutorul diagramei Iazoriale ridicate, coeEicient,ii de corectie K.1j ~i KIIj pot fi ga,siti din tabloul sistematic, nemaiEiind uecesar sa, sc Eaca calculele trigonometrice respective. Recalcularea consumului real, pe perioa,da de Ia pun ere in EUlletiune ~i pilla Ia revenirea pentru veriEicarea runctionala a instalatiei de masura se poate face en ajutorul acestor eoeficienti si al thnpului cunoscut, nrrniud sa se determine prm aproximare numai valoarea (lefazaj111ui <Plm.

So subliuiaza insa faptu! d\' ordonarea circuitelor de tensiune, la bornele aparatelor de mssura, este obligatorie inca de la punere in functiune (sub tcnsiune) conform metodologiei prezentate la sub-capitolul 5.4.

Scopul principal al verifidi,rii functionalc a aparatelor de lUaSUra trebl1ic sa fie prevenirea Iunctionarii lor cu e1'ori neadmisc sau cu COllexiulle cronata; deci instalarea unor aparato admise ~i eliminarea erorilor de 10gMuri inca din momcnt.ele punerii in runctrune sau ale apari1;iei sarcinii in instalatia de alimentare, prin aceasta evitindu-se regulaI"iz[trilc ulterioarc.

6.2. COllsidel'alii l)ra{'lice privind depistarea variantelor de iUllclionare cro!late III cazul eontoarelor CA-32 ~i CR-32

Variantele de functionare, avind coeficientii de C01'ec- 1;ie exprilnabili, l)ot fi studiate prin curbele RAi = f( <Pl) ~i KRj = f( crl) din figurile 6.3 ~i 6.4. Uncle variante eronate, ca ~i varianta j = 1 (corcspunzatoare schemei de conexiune corecta), due la cupluri de retire pozitive, 1'e8- pectiv detcrmina. rotirea echipajului mobil in sens "inainte", iar altele - datorita cuplului negativ - determina rotirea echipajului mobil in sens "inapoi". De a,sernenea, se poate observa ca la unele variante de:EullC\,ionare eronato; ll-\i anumite valori ale defazajului <'flu

116

t

", n

I < o

--6G~-

_-81---

-~z'----

_- ,:;--

117

118

.~

coeficientul de corectie i~i modiiica valoarea sa brusc de la + co la - co, respectiv cuplul tinde saia valoarea zero, rapt ee se manifesta la aparat prin miscarea oscilatorie a echipa.jului mobil, cu tendinta de oprire. Asomenea valori entice ale defazajului sint eviderrtiat« in cazul diagramelor din figura G.3 prin verticalele mtrerupte trasate la valorile CPl de ± 60°, ± 30°, ±19°05' ~i 0°. In cazul curbelor K}lj = f( CP1) din figura 6.4 verticalele asimptotice au loc la defazajel« ± 30°, + 60°, ± 70°55' ~i + 90°.

Sub aspect .practic, in cazul concret al contoarelor electrice trifazato cu ochipaj mobil (disc rotitor), cum sint contoarele CA-32 ~i CR-32, cu ocazta pun erii lor in functiune, prin observare vizuala so pot face coustatari asupra modului de functionare. Daca c1iscul so roteste in sons invers (fatrt desensul inalnte indicat de fabricarrt pc capacul contorului printr-o sageata), se constata prin acest indiciu existcnta erorii de conectare. De ascmen ea, si in situatia dud discul contorului stationeaza san osei~ ieaza fUl'rt 'sa inain teze, desi are loc t.ransmiterea energiei electrice catreeonsurnator (~i stagnarea discului nu S0 datoreste unui blocaj meeanic), montatorul de aparate va incerca, dupa instinctul san practic, prin schimbarea in tre elc a legaturilor circuitclor de masura, sa obtina 0 retire a discului contorului in sonsul inainte. Dar, dupa cum se ~tie din literatura de specialitate [L], sensul de rot.ire inninte al discului nu confirms univoc corectitudinea conexiunii realizate. De altfel, acelasi lucru se desprinde ~i din curbele prezentate in figurile 6.3 ~i 6.4 mention ate rnai sus.

In comparatia variantelor de Iunctionare eronate cu cca corecta, este inselator Iaptul ca marimea cuplurilor, ca si a coeficientilor de corectie rezultate din conexiunile eronate, la anumite valori a:ie defaz ajului 0/1' poate fi apropiata ~i chiar egala cu cea a variantei de function are corecta. A se vedea in acest sens punotcle de intersecte ale curbelor KAJ cu dreapta orizontala care reprezinta KAI = 1 = const, sau punctsle de intersectie ale curbelor KBj cu orizontala corespunzatoare KJI1~ = 1 . eonst. din fig. 6.3~i 6.4.

119

Inregistrarile aparatului de masura, functionind in varianta eronata, nu va putea coincide cu lnregistrarea la conexiunea corecta decit in cazul daea , consumul de energie electrica ar av ea loc tot t.impul la aceeasi valoare a defazajului la care se interseoteaza curba cu dreapta, Or, se stie ca defazajul este 0 marime variabila in timp, in tunctie de regimul de con sum, natura receptorilor, incarearea receptorilor ~i aportul aeestora in curba de sarcina in fieeare moment.

Ca urrnare a anatiz -t posibilitatilor practice de ideltificare a variantelor de functionare ale contoarelor electrice trifazate 0:\-:32 ~i OH-3'2, in cele ce urmeaza s~~ sintetizeaza citeva coneluzii dernnc de retinut :

a) Sensul de retire al discului contorului estc edificater numai in cazurile de retire in sensul inapoi 9i dud stagneaza sau oscileaza pe loc, aeeste manifestari constituind indieii cert« privind existenta erorii in conexiunea aparatului, Nu of era iusa nici 0 in.dicatie privind identi-

tatea erorii de couexiune , •

b) Sensul de retire inainto al discului nu confirnif corectitudinea conexiunii, dimpotriva constituie un indicator al nedeterminarii variantei de functionare;

c) Ooncluziile u) ~i b) de mai inainte sint valabile atit pentru contorul CA-.32 cit 9i pentru contorul Cl~-32, cu precizarea. ca sensurile de retire ale eehipajelor mobile ale celor doua Ieluri de aparate nu coincid in toate v ariantele de functionare cronato,

d) Din constat area mentionata Ia punctul c) rezulta implicit ca sonsul de retire inapoi al discului unnia dintre cele doua contoare (C.A-32 ~i OR-32) inseriate in aceleasi circuite de curent, in timp ce discul celuilalt aparat se roteste inainte, constituie, de asemenea, indiciul cert al erorii de conexiune, (bineinteleanumat intr-un regim de vehiculare ou sens unie atit a energiei active cit 9i a celei reactive) ;

e) Daca in circuitele de rnasura este conectat numai

un fcl de aparat (de ex emplu , numai C.A-32 , caz freevent lntilnit inpractica, lipsind contorul pentru energie reactiva), numarul variantelor de functiotionare cu sensul de rotire inainte a discului neidcntif'icabile este, evident, mai mare de cit in

120

cazul in care in circuitelo respective sint prezente

ambele ti pun de contoare ; .

f) Numarul variantelor de tunctionare ou rotirea discului contorului in sensul in'ainte este caracteristic unor intervale valorice ale defazajului, diferind de la interval la interval. (Aceste intervale caracteristice ale defazajului sint cele delimitate de verticalele asimptotice reprezentate prin linii introrupte in diagramele din fig. 6.3 ~i 6.4.) ;

Variantele de tunctionare (j) cu rotirea discului in sensul inainte, deci cele care au ~anse de a fi mentinute in exploatare pe baza Qriteriului de sons, raTa. sa; se ~tie daca eore,;;;puncl schemei corecte san nu, conoretdzate ~l grupate in f'uucfie de sistemul de montaj, de uumarul aparatelor sint redatc in tabelul 8.2.

Din tabdu16.2 sep oate desprinde ca, chiar si in .sitn~tia. cea mai favol'abila, cind sint, l)rezente ambele hpul'l de coutoare in circuitul de masura, au l)osibiliiate de .mentinere in functiuue.rp e linga, varianta corectii de Iunctionare (.i = l)ind\ unmunanlel,2,;)sau.eI~iar(varia:nt<!:ror~ate, in functie de intcrvalele caractcristice ale defazajului Yl'

Excopt.ie conatituie cazul moutajului «ircuitelor de cTll'ent realizate cu rpatru conductoare, avind punte de l)alnintare la secundarele transforma~oardor.dc eurent cl~ tipul "a"sau "b". In cazul acestui montaj, dar numai in intorvalul 'h = :30G• : .60c, fiiud prezenie a.tit controlnl ])entru enel'gie aetiva, (CA-;~2) ei~:)i .con~orul pentru en?rgie reactiva (CH-:32), pe baza cri toriului de xens de rot.ire ~t discur.ilor, se elimin~), p robabilitatea montinerii vreunei variante dcfuuctionare eronate, existind 0 singura coincidentit ca cuubele'contoare :';~l' functionezc cu rotirea discului in sensul inainte, aceasta concidenta avind loe numai in cazul eonexiunii' corecte, Din uefericire, Iunctfonarea

. corrtoarelor nu se poate l imita numai la i ntervalul defazajului de ~)Oc ... 60c.

6.3. Eieetefe economice neqa t ive ale conexlunllor erona te

Aparatele de maimt'~l conectate gre~it conduc la masurari eronate :;>i prin aceaatajiot influent a negativ relatiile ecoIlomico dintre furnizorul ~i consumatorul de ene , gie

121

'" 0 ~-I-
C',~ ~ a -- - - - -- I-
Z 23 0) 'I~
~ ~ e>l r-
<Ii 011 ~ '"
'" E -eo
'" C': s: r:"'l C'""
"" 0 01 <'l
'" '0 00 cC~
.c ~
'" ~ .s .... . r..: ~!j"'
h M 01 _ r--
C'? r-- ..-< _"'C\l
c ., N ....
~ E '" C'! ?? --, --
'" C'? CD '" 'XJ r-
a N ..-< .-4 C'l C:')
.;: :;::;. 00 M 0. r---~~ <',
'" '-' ! r-, Cl') 00' (\I rl
~ r-: ~~ r--
'" :0 ~I 00 00'-.:."' ..-<
N ... ,_- ., ,..;- _C'l
'" .s 0 ~ r-- l ...... ...:.,... ... .... -
..:: <:> "';;1
g_ ::, <.0
I ~'I~
~I
('1
.:: ,_ ,,:,f ,1<6'
-;:;- C'l 0::"11 0.1
..= Q 0 ~I;f Cf':J
0 '"
..". (."1 ':"1
.S cr: M 01 l~ ! ~1 ':''l ('1
~ /\ '" ~I ("
c: ..-< . ~ r ..... ~ :-..'"
., e- M Cl') ....Is~
.:: " s, ,.., g
'" cO 00 " 01
3 c rl r-:
-; r- r- 00
Q 0 ,..;- ,..;- ,_- r":, ,:...·1 ::- ,_
._ s, a
'" <') I I "I~ I
S :n co 0",
c Cit '"
'" I C'l ... ~
-eo :".1
en' ·':'>-1 r--- ~l
;;:; ~ ~l -:--1 ........t .~, 6
:0 0 0' 00 .... c..-; C'1
'" o -c eo '" C'l ~ -=',1
~ :;") :,,":. .-..._ 01 -
'" 0') l~ 6 ,_
"" ~ ,._, ,_- .,.., 01
~ ..-<' co 01 g~ --
~ C'") M ro >n
'" ('1
0:: '] 00' 00 <'I .n - ".,
'" .... r-- <'I ",'
... .,..,
r-: r- 00- rl • N
-M
'" " ~;""'l .. g
~ '" ,..;- ...; ,_- ,..;- r-- ,..;- ['--:;1'
a 0 ...;
v> ;.... 0 - - - - - - ~, --
~ '" ~II N <',
~ .' . 7 Cf':J '" '?
-; c o :0 :!: e3
:3 cc <> '" '" 0·' -~ 01 N ,,-
- ~ 8 >'-I
. '" c> '" ~ p '( U ~') U C'( U
co .0
'" ,_ ... ... 0 -I- ~ ~I + -< +
'" co ~ -<
'"' co '-' co :0 0 <', (\1 U N
0:: A A '" ~ - ... U '" U U ,co '?
;:: <.:: -2-~ o -< ~
.s co '" "'<
... :;- U U U U
~ ~ '" c
a -c @ .0 '" .0 '0
.... U
'" ~ ~ e ; '"
'" "
"" .e- E '/l '" '" v:
., e- :0 ~ ~
'Z A 0.- '" u os <.J
::; '" <l) 0, . e> ;, .
'0 .:: '0
.:: o '0 ~. <l) u " "
'"' "0 .3 ,_ '0 .g o '" '"' -c '" c
~ ,'" ..., ... - "'" '0 @
-; 6 g ::: co " :::
::; to o 0 ::: ::; "'" 0 0
0.'" e> '" ~ 0 ..-- 0 oj .-
,- ~ E ... ... u '"' ... N "
,-.0 0 ::I ~ 0 ::I M
;n U ""i"'. u

122 electricii. De asernenea ingrcuneaza analizarea balantelor energeticc intocmite in baza indicatitlor lor, Balantele crenate nu permit desprinderea concluziilor reale privind evaluarea pierderilor comercialo, a consumului prop rill tehnologic de energie electrica ~i ca urmare nici asupra ra.udameutului si efiGientei ecouornice a exploatarii sistemului eleotroenergetic respectiv.

£.3.1. Pi erderl Iluanela re [c omerui al e] la dceon tarea eonsurnulul de enel'gie elee ll'j('il

Be intclege d~ moriul corect san eronat al masurarii nu inHnenteazdschinlbll! Teal de energie electric:), dintre instaIati ile Iurnlzorului ;:,i oousumatorului. Icespecttv, jnilii'ercnt de calitatea ma.suriirii, energia furnizata prin instalatia ])rimaru coincide en cantitatea de energie elcctrica preluata de consumator, punctul de schimb tiind cornun arnbilor l}~u:'teneri comereiali,

J. Daca coutorul p eutru masurarca en(~rgiei electrice este eonectat ~?TeBit, va inrezistra 0 cantitate (lireI'ita fattl de Nlcl'gia ei~;etI'ici:'l real tl~~msnli~~l de furuizor in instalatia consurnat-rului. J'rinUrma1'8, pienlel'ile (S3JU cis tigurile) econornie«, datortta erorilor de masurare se rna.terial izeazi; i'imnlCiar en ocaxia deDontarii ~i taritarii «onsumului, care so face peb~,za inrcgi:;triilii energiei de aparatul conectat erouat. Aparatul poatc indica 0 c8JIlt.itat,e de onerg-Ie electrk:1 mai marc de uH cea rehEi. in acest O(lZ Iuj-niz.or'ul benefie iaz 8: de un venit sunlirncn tar in dauna consumatorului. I )aeil, aparatul iIn'ugis(j'eazii 0 cautitat« mai mica de energie deci t consurnnl real, at u nc.i consumatorul benefieiaza de 0 rantitat« de cllergie gratuita in dauna furniz.orului. Cant iiatca de energie deet,rica, r:.eilll'egir:;tra1:<l de con tor, COl~stttuie p ierderea comerciala. de cnergie electridt a Iurnizo- 1'111 ui, Bezult.~t ca iLl am bele situatii are 10(: nierdereafinanciara, inditeront cCl, aceasta intr-un oaz afe'cteaza po eonsumator, iar in cazul contrar pc Iurnizor. Desigur, paralel en pierderca Iinanciara 111t1'-o parte apare ,~ci~tigul" corespunza tor -la partener. N e propunem in ce1e ce urmeaz[L saa.na1izi1m latura pierderilol' finane-iare, care est;c, eviflent

mai deranjaut, atit pentru furnizori cit ~i pentrucon,snrnatorul de energie eleotrica.

Pie~d~rea ~inanci~\,I'~i, (Pj) ce poate aparea cu ocazia de~o_ntan! schm~?ulUl de ?nergie elcc.triea este direct propOlt:onal~ cu ~hferenta dmtre energia real consumata ,:>i cea mreg:lstrat~ eronat de contor, ce poate Ii. expl'in:mta matematlC astfel:

I •

(G.i2)

In relatia (6.12)s-au folosit notatiite urmatoare :

f1Eef diferent.a (pierclerea cornercialaj de cnergie clectrica, in kWl1;

EAl cant.itatca de energic electrica, in k\'Vll, real

consumata (care ar coincide eu eantii;;:1i,ea masllraCi, de un contor nh~t eroar« care tunctioneazi"\, cu conexmnea coreeta, corespunzator deci, variantsi de functionare j = 1, din tabloul sistematic);

EAj - cantitatea de energie clectl'ica. in kWh indicata

de contorul conectat eronat, respectiv care arc .u_na din variautel« de functionare j = :2 .• .. 36;

11 - pretul energiei electrice lei/kWh (tariful pentru categoria respectiva de consumator).· Prezinta interes studicrea pierderii comerciale de energie electric a cxprimata conform relatici (6.13) :

in care se identifica semnificatia lui KAf ca fiind coeficier:tl!l de crectie pentru contornl de energic electric~~ activa (O.A-32) care functioneaza in variant a j (v, coloana 13 din tabloul sistematic).

Daca se raporteaza pierderea comerciata de energie (I:iE'cj) 1a cantitatea de energie electrica reala (EA1) se obtine definirea pierderii comerciale specifice (eef);' impart'ind

124

deci ecuatia (6.13) eu EAl se va obtino expresia matematica:

!J.EcJ RAJ (K 1) 1 (K 1)

fe} = -,- --.,~ A} - = K Aj - =

r"Al .EAl Aj

1

=1---

K.'lj

1

eej = 1 -~.

KAJ

Cu ajutorul relatiei (6.14), avind la dispozttie coetil.;ientii de coreetie KAt, s-an putut cxprima picrderilo comerciale specifico (eej) in tunctie de dnf::tzajul Yl .1)e~1- tru toate variantele de tunctdonarc (v. coloana 1b din acelasi tablou sistematic prezentat .mai sus).

An~liza acestor pierderi comerciale specifice se 110~le face cu ajutorul curbelor eef = f (0/1) prezent~~tc in J!g: 6.6 (pierderile comerciale specifice dc (mer:gle electn('<~, in cazul circuitelor de curent ell patl'u conductoare) ~;1 in tigura 6.6. (pierderile cornerciale "pccif~ec de energi(, elcctrica in cazul circuitclor de curent cu trm conductoarc).

Se mentioneaza ca In figurile 6.5 ~i 6.6 sint reprezcutate curbele de variatie (eef) aferente numai variantelor de functionarc care au sanse realc de a se regasi in ex plo atare, cltipa criteriul de sens de retire a dis~ulu~ c()):tOl'ului ~i respectiv acelor situati: practice la care in circuitcle c~e masul'a este conectat numai contorul pentru cnergie electrici; activa OA-32, (v. rindurile respective din tabe-

lul 6.2.) ~ ~. .. 7

Din curbele de variatie corespunza.toaro marimn (1(.-

Iazajulni 0/1, poate fi citit~ direct, valoarea }lieI'd~:'ii comel~ cial« specificc eeh in functie de care pierderea financiara se calculeaza cu ajutorul relatiel (6.16) :

respecti IT,

(6.14)

(6.15)

Exem ptu: Contorul CA-32 tunctiontnd tn varianta .i = 7, cstc concctat intr-un circuit de eurent realizat ell patru conduct.oarc, avind

puntc de pilmintare de tipul "a" (realizata lnlre Incepu turi lc seeundarelor transformatoarelor de curent), Cant itat.ea de cnergle real consumata de tntrcprindere iu dustriulti in cau:;a, pe 0 durata de 5 Juni este de EA.I = 3000 000 kWh. Dcf'azajul este 'PI = :300 (cos ''Pi = 0,87).

125

-Punfe /G" TC ;'ipc,b

-- ---Punt" i a TC tiP c.d

.] I

0,4

0,6i

0'8}

10

::j"

1,6 .

Pig. 6.5, PiCl'del'ileIcOIUCl'eialc sllcc'f' I '

• -!'._ ,_ I lee (c cncl'o'IC 1 l'-

CII'CUltclol' ell' eUITnl cu patru ." C cc 1'1(,,1. i n cazul

" conduclo<ll'l'.

Pentru dctcI'l11ina"ca "d"

!ig~ra 6,5, se l'idiCi\ 0 'ycrti~<~~~i ~1:1J COlJ1c!'~ialc Ypl'cificc, in lntllne~tc curba 7, Diu pUl1ctlll '0 ~rl PI~nCI.Ul <PI = :i(J° pin!i se

ticala mcntioI1ntii dUC'IlJd . e ll1terseet,lc a cUl'iJei 7 cu Y('I' .

• I .,. . 0 ortzoatal'i pi' " I .

'a oarea piel'derij' come 'I . ' na a ax a ccf, xe v: "'-ISI'

, rCla e spec T ' ,~, " . « " •.

= 0,3J, ConSiderind PI'ctul CI , ... 1 Ice C<I~I<.atc ~l <lnume cc, =

rul l'elatiei (6.1.5), in car~ se 11~~lgl~1 tr= (J,:J~ lei/kWh, ell aj u to , Oculesc valoTtle determinatc rllai

126

0, '-CJ

i I t !

I

\ \

'\

\

\ \,

Fig, 6.6, Pierdevilc comercialo spcciticc de cncruic clcctrlc», in cazul cuitclor de curent CLl trei concluctoaro.

cir-

--- punte La TC tip a.b

----punte la TC tip c,d

sus prin cal cuI se obttne valoarea pierderii Ii nanciarc inregistl'ale de Iurrtizor in perioada de 5 luni lua ta in considerare as l.Ie l ;

Pj = 0,33·3 000 000 ' (J,.50 = 495 (JOO lei.

Rezult a cil furnizorul are 0 pierdere de cite 99,00 lei pe luna, datorita masurarit cronate, neincastnd contravaloarea unci can tit ati de cnergic electricii, de care consumatorul a beneficiat.

127

" Til ~alan~a lunal'ii ,I schimuu~ui de euergle electricii furnizorul ' !

glstrc'lZ'I' d 1" ti , se nre: "' c ,If! InO ic iv, CU un ('onsUI11 propriu tehnol~ic de ene g' 1-

tncC! suplirnen tm-, datorita picrdcrii cOlllcr'ciale de : ~ r Ie e ec

, . ~~in~r-o surnara analiza a curbelor prezentate in fio'urile 6,0 ~l 6,6, se desprind urmatoarele consta,tari int~'esante:

, .. -; La, fiecare varianta de functionars eronata contoru,l-lnre~lf;~rea%a gre~it ~i ca urrnare, acestc variante due Ia pierden ,fmancial'e variabrla dupa earacteristiea curbslor l'espertIve;

, 0 ~ !n ,~lOl~]eniUl ~1%ual al defazajului (;01 = 00, ' .. ~ (~O ), Ple~ cLelll~ comerciale de energto electrica (cit s i pier~~en~e fll1~,nelaI'e) datoraEe m~s~rarii eronate in tnajorita.tea, vartallyelol', rezulta poz.itiv« (in dauna furnizorulu~), .';'1 _e~l atlt" mai mam cu eit.. valoarea defazajului este rnai .nnca (factor de puter« mai bun).

,'_, ,~a 0 exa,mina~c j~ldivic1Llali1, a fiec~rei curbc earactell:-;tlce,~sc, ve~e mal eiar dorneniul ;01 III care masul'area {~l'OJ~a,~a:_ d~]m earacte~ist.ica respectiva 11 dezavantajeaza pe .rurntzo, (eCj> 0) .~l domemulm care pierderile an loc III (~aun~ eOIlElu:natorului, (eCj < 0), De cxemplu, in cazul Y~rmnt,el de tunctionars .i = 7, intre tpl = 00 •• 400 Pl0I~~l('orIle se localizeazn la furnizor, iar in domeniul 400 :

, • C O la consumator. In cazul variantelor J' = 8 13 'Je,

Rl "3 . 1'1 f - " ,.:J<)

" . d)' pI,ere ~I'1 ,e a, ecteaza pc furnizor in domeniul =

6,0 .. 60~, iar pe consumator in dorneniul tp = 60e tplg00

~1 asa mal de parte. 1· .

~ l!r~~'nizorlll estc eel mal interesat in aSiO'urarea functlOnal'll contoarelor fi"u';1 eroare de conexiune~

G.3.2 Pierdel:i eCOIl~)micc, ee pot rezulta datoritii delerlllilliil'ii eronnte a eonsumutu] proprlll tehnologic de enerqle clectl'ica din retele

. Pent!'u mas~r~rea, consumuluj propriu tehnologic

de energio electl:lCa (plerderi tehnologice prin efectul Joule -~ Lc~z) din retele, literatura. de specialitate recomanda utlhzarea eontoarelor de pierdert, cunoscuto ~ i

128

sub denumirea de amperpatratoremetre ( t..Ef=R~:: i2dt).

In lips a acestor aparate integratoare speciale recomandate. in tehnologia actuala a exploatarii ret.elelo r eleetrice, consumul 'propriu tehnologic (pierckrile) de energie se dctermina ~i se urmareste prin balantcle ~nc~'giei electrice primite ~i distribuite, intoemi~e peI'lo~h~ in baza inregtstrarilor coritoarelor de energie electrica activa obisnuita.

Se intelege ca. pierderea tehnologica de energie dint~'-o zona lIe retea de linii electrice se poate determina ell ajutorul balantelor, respectiv prin deterrninarea clifere~lt~i Inregistrarilor contoarelor rnstalate la nodurile. de, clelll:lltare a retelei considerate, numai dac~L crorilejle funC1:o: nare <:11e acestor aparate slut egale intre ele. In practica insfL, reglarea ~i mentinerea 130 a,eeea~i eroare de tunctionarc interna a tuturor contoarelor implicate nu este 1'e(1,llzabila, erorile contoarelor dife1'{t intre ele atit ca marirne cit ;;i sens (plus si minus) si in acela-i tirup slut ~i variabile in timp in 'fnnette de sal:cin[l ~i factor de puterc. Rezultanta insumarii erorilor de Iunct.ionare, ale,tutul'Ol' coutoarelor utilizate la intoemirea balantei lut.r-o retca consideratii, po ate depa~i en mult valoarca tolerata a erorii de rnasura individuala a unui aparat

in scopul limitarli abatcrilor gro80lane, prescriptiile tehniee de exploatare prevad ca la nivelul nodurilor (bal'ele statiilor de transform are san de concxiune etc.) sa. se ecJ{Uibreze astfel erorile aparatelor de masuri» inclt rezultamta acestora Sd, se inscrie in limitele ± 1 (~/~,. 'I'rebuie avuta. in vedere, de asemenea, cit la intoerrrirea balantelor de enerzie electrica intervin ca €llemente perturbatoare ~i acel: aspecte . practice care siut. legate de imposibilitatea citirii simultane a indexurilor t,.uturor e(~ll: toarelor cit si de unele consumuri de energre electrica necontrolabile (nemasurate, sustrase ilicib), ])rep~ uur~ mare, de fapt prin balantele periodice, se determl~la, 0 diferenta intre energia primita in zona de retea ~l cea trausmlsa din ea eatre cousurnatori, care cuprinde atit pierderile tchuologice cit. ~i cele comerciale de energie elect-rica,

129

Peutru analiz area structurii pierderilor totale de enol'gie clectrica, in primnl rind trebuie evaluata ponderea pierderilor tehnologice pentru acclasi interval de timp ,pc.ntru care s-a, 'intocmit balanta pe .zona de retea 1'("I)eCtiviL

Pierdcrea tehnica de energio electrica ~EI' in kwh, so oalculeaza cu relatia eun08euta;

(6.16)

In rclatia (GOlf}) somutficatta notariilor sint :

kf repreziuta coeficientul de Iormii al ('u1'hei'de sarcina ;

1,,,,,, curentul wattat medin (corespunzator puterii rnedi! active), inA;

R" rezi8tell\'~1 eleetl'idi echivalenta pc 0

faz8., in kQ;

cos rpm - factor de defazaj mediu (factor de put en~ medin in sistern simetric, echilibratj.

Prin determ inarea cantitatii pierderilor tehnologice de Clwr:gie electri.ca, so va obtine elementnl de Iundarnentare telmico-economina a nec(~Ritatii ~i oportunitatii efeetuarii unor illVt~stitii pentru reducerea (optimizarea) consumului propriu te-hnologic, respectiv pentru imbuniitatil'ea) randarnentnjm de fUJ.lct,ionare a retelei elect rico respective.

Pe de alt~L parte, picl'del'ile, tehnologioe Iiind determinat«, prin diferenta, fata de pierderea totala, stal)ilita, en ajutorul balantei se va obtine cuantumul pierderilorcornerciale care va sta Ia baza unor masur! tehnico-organizatoane« privind stapinirca fluxului de energie elec- 1.1'iea (inlbunataiil'ca .instalaliilor de masurarc, mohilizaroa perso nalului de exploatar« a, retelelor 9i a consumatorilor la valorificarea intregii callti:tatide energie furnizata), respoctdv Ia 0 gospodtinr« mal rationala in utilizarea ei.

In condi tiilo respectari! preseriptiilor de exploataro privind echilibraroa grupelor de coritoaro astfel ca eroarea reznltanta sa se inscrie in 1imite1e mentionate (± 1 %),

bineintelcs .utilizindu-se aparat« admiso de metrologie, balantel« periodice pot constitui mijloaco utile rIp' a;m~li:dl: a randarnontului de fuuctionarc a reteldol' electriee O1t91 it modulu] de gospodarire a energiei electrice vehiculate prin accst« retele.

Rsvenind Ia 1)1'0 blerna conextunti aparatelor (ie masura si tinincl 1'ieam~de probabilitacca reaEi a a'paei\iei unor ~l'O;j ,de conexiune, se va intelege cii., d,aci1 dintre oontoa: rele utilizate Ia intoomirea balantelo1', uncle hlncvioneaz,t~ en conexiune gr:e:;;itfl, uti1itatea lY!~lan\,el:)l' se dimin~o~z~i foal'te mult, ba chiar so pot transform» In surse de inf'ormatii si concluzti gl'ei)ik.

, Pe'ntru a evidentia ef'cctul derucant (care poate d uee 1<"1 decizii zresite en' eonsecinl,e e(:ollomi ce negative) al

. >. '" , , '[ • " ' ~, "~ , t"· I"' ;"l"Cl)11''''>':',))'11::'1'''-

conexrunn aparatu 111 uemasura ,11c , arn 0 ," He, "' .",

idOl' 'Cit si in caleulele eEeetuate pent,ru, dotcrminarea pierderilor tehnologice de cne1'gie ol~"etric,1, in cel~: ~e Ul'rneaza so' va arlit a inLluel1tapertm'l)aLo~l;I'e <"\) erorn ue conexiuno a contoarelor deenergie adi \ru CA 3:.3" ~ii ~~

" , t' v r"'" 3() " .tala.t 10 '''''OT''11'''l11 U"e'l

'~:f:~lor tie eJle,rg,'le I'p.aC;Jl\-'-~·L \..-,.Lu- _. lll"'~.(t'_~(,i 'L !~.n' .... Ll''---''-'.el.",'. _ .L1

Iiuii electrice (din cadzul unei rqele considerate).

r v 1 1 -, . • 1 "1 -, "'- ~llP~o::-'fl.-\ ()."]1·c: .. rzlc 01(1(._ t.rmarmc caicurarea l11el'CH:'1'LCH :u ",Ac Ut. z,(. ';,., ,,' ""'~ ..

tTic:,I l)(~ 0 perioa,diI de Limp tore (egcd en 1l.1tT'1' V Hlll." .:.~c

. , int .~ .. 1 a1'1'1'I'a {"p "l""""(j'"lC ('In,,j'-l'l('~: '

tLfOP l)elltr1,l car-e. s-a In iOen11L J'~c-,c'i _.;'(; i u. v _H:"',;~ v J ,"--OLiV. ~'<-}'

'))"'nt1'1:1 ficcaro Iinie din zona de l'()tml: anallzata., se llGat~:

.f. '_'.. 1 1 '(' 1 n\ '

anlica relatia do ca on (l...LD) .

• ' , , . "I rl, C) ') , • (" ,'" "')

Cu ajutorul indicariilor contoarc or Ca ih, :;1 .,In.J~

• ' - - ,', _',[ ,-] ~'- -'l '. -, --~, -j 'I" )..-:\ curcntului

conectate cornet ::',0 po: ueterrmna \ aioarea "AL'-' L .':"

1>1.0('11'>" wattat (' T" ,) si ~l fa,cliornhi.i de deft1zajmediu

s: .... \_..' Ll vv cu t. () .. L _.(_'l'_LlfL -,

< cos 91m) ~i anumo :

(H.li)

(6.18)

1,1" care : E 131 ]J)~l reprezi nta onergia actiya [k\Vh] si

• • 1. Al '> n: , • • t I' li >

l"espect.iv cnergia roactiva [kvarh ], debitate ream irne;

U este toneiunea liniei [kVJ.

Dupa efectuama inlocuirilor in relatia (6.16) se ohtine ·0 alta relatie de calcul al pierderilor telmice de encrgie electrica in care apar marimilo Iurnizate direct de contoare :

(6.19)

" .' ..2 ( Eill) ki B.

sau . D.Ell = E.l1l 1 + .--. - --. - --.

E~l U2 t

'finind semna, de egalitatea cuncscuta ~i anume :

(6.19 a)

Ejn --=1

1!P

Al

.,

(6.20)

1

, 1~ hi Be

'3i notind cu 1_,. = -- ---,

U2 t

(G.21)

rela.\,ht pontru calculul piertlerii tehnice de onergie elcctI'icil Se poate prezenta sub formele practice stmpliticat C', dupi1 cum urmcaza :

D.Etl = u, E;1l (1 + E!l ),

EAl

D.En = u, E;n (1 + tg2 9lm),

'\E - ](r E~l

Ll 11 - .,

cos- Cfllm

K; avind expresia definitu conform relatiei (6.21) constituie faetorul de pa.rticularizare [kWh-i]. Se intelegc din relatia (6.21) ca factorul de particularizare X,. se poate calcula pentru 0 linie data, dupa ce in prealabil so determina valoarea rezistentei echivalente pc 0 fa7.a Re, oxprimata in ]ZD., RC ia in calcul tensiunea liniei V, in k V, se determina valoarca factorului de forma lef din curba de sarcina, a liniei in cauza ~i se Ia durata de calcul t, in ore, coreepunzatoars perioadei pcntru care se urmareste dcterminarea pierderii : tehnologice de energie eleetriea

Dapa contoarole de pc linie sint conectate eronat, dupa oii"care varianta de functionars (j = 2 .. : 36), prin

(0.22)

(6.22 a)

(6.22.b)

182

oalcnlole conform l'clatiilol' (G'.22) ;sC' va obt-iDc pierdcrea de energie electrica tchniea, erollati1.Prin analogic, daca in relatiile (6.22) se inlocuieste indicele 1 cu .j, ;sp obtine o rdatie de forma urma toaro :

(fi.23)

J\ee<1,sta relatie (6.23), avlnd caracter general, poato fi aplieata in oricare varianta cronata de runctionare din I)lUict de vedere a conexinnilor' posibile ,

Pentru srmplificarea problomclor st.udiate, admitcm cit intre celedoua contoare {0A-32 ~i (1]{-32) sc pastl'eazii concordanta de co nee tare , abaterile de conexiunc se eilnRi(lerad\ au loc nurnai intre t.ransformatoarele de masura, ;::i primul aparat din seria aparatelor conoct.at« in aeea,.~i inst.al atio de masura. (Primul aparat, diu acost punct de vec10re poate fi consldorat ~i blocul de inoercaro san ~irul. de concctori, dupa caz).

In baza tabloului sistema.tic a variantclor de tuncrionare , rationalizarea l'eiat,ici clecalcul se poate continua. 'I)a,(';\, in relatia (6.23) marimile EM i)i Enj se introduc exprunate in functie tie energiilc reale ]i}ll ~i E nl~i coeficientji de coroctie 'KAj ~i respecti \C 1(1.'], dupi), corclatiile cunoscute

EAj 0=, E.H ~i Enj = E~:l ,

lei tc;

se va obtine expresia picrderii tehnologice tie energie electrica eronata jn functic de pnergia activii ream i'!i def'azajul real 9im sub fnrma :

(G.24)

Analizind relatia (6.24) in comparatie cu exp1'e,~ia (G.22a), se' observa e6: intre cle deosebirca se concretizeazit In, «xpresiile din parantezele lor. Iritr-adeva.r, dacii in rel atia (G.24) inlocuim coeficientii de corecnie ('orespnllzMoal'c variantei corecte de f'unotlonare (conexiLmea (_'orect~l),

t33

[i(1ic;'i

]{Aj = 1[_11 =~ 1 ~i Kfi} = ]{m = 1, c.xpn'sia din parantoza relatiei (6.24) se va t.ransforma astfel :

( 1

j'T2 + \ LA)

Cunos("jlld

eii, cxprcf;ia 1 + 192

este f'actorul de pi('l'd()l"(~ tehnologica l'cali'i, concluzia, privitoaro la, cxpresia din parantcz a relatiei (6.24) este c,l, e~1J repl'czinLl,factorul (ie pierdoro intr-o formulare gcnl'l"ala, ce corespunde oI:icaT('i va,l'iaJJte de f'uncrionare j, (leci se poato scrie :

I l, tg2y1u,

elj = -)!- T -r2

H.li ltjlj

in caru : prin e;j iH:l. simboliz at fact orul de pierde re tehnologiC'i'i (Ie ellel'gie elecil'ieiL

, Potrivit definirii sale, factorul de picrdere este varia- 1)il in funqie de clei'a,zajul real i'lm :;,i este specifica (caracteristlca) pe g]'upe ('Ie v ariante de functiorrare, dupa cum accst fa})t reies(' {lin coloanaLo al tabloului sistematic.

Modul cum se denatureazri valorilo rcale alu pierdcrilor teunologico de «nergic eleetl'icii, determinate din datele oferite de contoarele «onect.atc erouat, fie poate constata. ell ajut.orul eurbelor Iactorilor clel)ierdel'e teJmologici1.

e:j = f( 91111) l'<:'}Jrezentaie in fi~. 6.7: '

Se mentiolJeaz,1, ca in fig. 6,7 s-au l'~~l)rezentat, ca ~i in cazul pierderlor comerciale, numai Iactorii. de pisrderi tchnologice corcspunza toare variantclor de functionaro necliruinabilc IX\ baz a criterlului de scns de rotirc a discului coritorului de ellcl'g'ie clectrica activa (v. evident,i-

erea ao'cstora, si in tabell-ll G.2). '

Din j'ig1l1'a, 6.7, So 'poMe constata d'L din cele ::-;a~p curlre numerot.ate «u 1 ... YI, fieeal'e cal'acterizea,;dl cite o grupa de -val'iante de funcl,ion~ne ~i anume :

(6.26)

\ I

134

4

cl ( .,'

, , ) .r __ ' --e' ~. O' --:-_l·lt{f-"I"i===----

[r: I 01 =el7~=-,et17- 1"') -'12'1 --- " T'~ '\'1 " .)

, ., , -- 3 .) ('()c; - ? 1

(G.27)

1 ,1

t' , ) , '--' --' - - (1_J__tf>'~(j) ',= ,

'"It '81 =e/8=el\8-et"O--f't.?3 _, " ,~.1! 3 "

. ! . T ' . - - 3 ~ (,O::;-(j!l

(G.:28)

( G.29)

1 ( ") 1

f,,-(ml)=et~,,,=e:31,=e;3?=' --- 1--1-tg-i'1 ~--= 1')' 'I '

"T ,-", - 12 .- {:O~-Yl

.' " _ ' _ r __ ~ (1 ! 10'2(0 ) = __ 1 __ ,

JVI (?1)c=et:l3-et34--et:J6-- 4- ,T '" ,1 4COS2CPl

Oot,a -P1'oeentualii a l)ierderii tehnologice de l'~wl'gic eleetl'ic~t ascunsa (-), san care rezult~t peste cea reab (,- ), ,/-,' t,>! cu e' (0/) datorita eonexill.nilor eronato ale

IlO",~ (~ , ,tJ 10, ' , " ' .' . (r! '0.),) •

contoarelor se poate determina cu a-.}utol'ul l'ela'1 H'l \) .0_ .

((-),30)

(6,31)

( sn; 1\ lOC) 100 = -, -. - I .,

0.B:1 J

!1EtJ - £lEn s»;

(ti .32)

PoloRin<l curbclc din rigura () ,7, ':;0 ])oat,(, uti1iza 01 relaJ,:ia,

1"1](%) = ,( C:i -- 1) IOO

ell

Valorile cotelor proeent.nale depit\rd(,l'i~ehn()Iogi(:e 8.8C11J18e ( -) san indieat« peste (·de reale (+) sint prezen-

tate 'in tabelul G.3, ", 1 .

Se subliniaza situathle in care pierdcrilc t.enno og;c.e

dcknninatc orouat l'ezlllt,1. mai mici eleeit cell' tea,~e, llltrucit 0 parte din ele :6imln a,A~mnse ("ole, cu -:-.;lLIl La-, bel). Datoritu, coneluzAi101' g-ref!lte, ~l'<l'Se 111 ~)(\,z(~, llHO,1 bal~unte cronatc, pot .apa,yea pierdc~l ,ec,o~l,()~mCe ~m,p~~l: rante in perioade lungi pnn la])t.nl ('H, ~HI~C ,l~a~~n(.l8u.111e din t.i rup, neeesal',e in l'ealitate pentl'll ImlII1llata!'Il'Cn Iac-

(6.33)

Pcnte ,'0 TC flp c.b ----- Pun;e lc: TC i:» c.c

e' . r

TJ

{O

7,6

3,8

3,:;>

],0

2,8

30

';0

5( EO

70

Fig. 6.7, Fa ct ot-il spc':ifici de picrclcl'i Ichl1olo,!£ic'c de Cllcl',f!.I·C

<> .... _-, l'lcctri\~l.

136

roset»: (".]

r Upllfll Hl)':lln(r1or elc Junericnarc IIupii j';\liI'csi:l Ja etortlor (Ie pierderi tehu ice

Grupa variantclor de Iunct.ionare Numarul Iunctici caracl eristice

Cola p roccnt.uala ~l pierdcrii I ch n ieo ascunsc (-) san

rez u ll ata peste (+ ) coca rcalii

Variaul clc.i de Iuncl.innare din grupa

,

elj .

j

1,12.1:)(15)

o

7, 17, 22, (:21)

rr

-/-:);)

-"(5

8, 18, :20, (2:3)

ITT

IV

25,26,(27)

_______ \_T I-------~2~9~,~3~1~,~(3~2~)-----I----------91,-IJ-7---- I

VI

:n, :11, (3IJ)

torului de putcre ~i rna.rtrea scctiunilor conductoarclor lmiilor elect1'ice, in vederea rcducerii consumului propriu tchnologic de energie electrica. De asemenea, se evidentiaza, ~i aspectul care apare in problema complexii a ha- 1an1('101' ~i anu me ca difererrta dintre pierderile tehnologiee reale si cele determinat« pe haz~t indicatiilor eronate ale contoarclor conectate gre~it, se irlenttfica greu in pl'SCtic~l, ca fiind camufluta in pierderile totale ca parte dill pierderilo comerciale.

. Am v{tzut mai SUt; ea, pentru reducerea pierderilor comerciale, de obieeei se innreprind masuri ol'ga,nizatorice de imbunatatirea exploatarii l'etele1ol' ~i iationalixarea utilizarii energiei electrico livra.te eOllsumatOl:ilol'. Or, prin actiuni ~i masuri orga,nizatorice, pierderile telinologiee nu se VOl' reduce, eel rnult se VOl' evident ia cantitat.iv mai a.proape de valoarca lor I'ealil" dupa un tirrip, dar oricum tardiv pontru a, fi recuperabile din urrnu.

1:)7

Bihliogl'afie

1 .. \NTON lU, J. S ... +p artilc de tniisural si masufii.ri cicctricc u zuoi« (eel. a ll-a), Bu curcst i, Editura Tehnica, 1962.

"2. CHIli. ITA, GlI. s.a. Carica inslolalorului eledrician. Bucurcst i, Erlit ura Tchnic'l, 1966.

~:1. EELD'IT.'..N, V. s .a , Ulili:areu rai;l)naW 0 enerc iei clcclriec. BLlCUr€')li, Eclitnra Tch nicd , 1965.

l. TL\lVIOH T, A. Villonyszereles. (Eel. a 7-a) Budapest, Miiszaki kon yv-

kiad6, 197L .

• J. lONESCU, n. s.a, r1par(lle si mclotle de nutsural cleclricc. Bucurcs l i, Erlltru-a Didactici, si Pcdagogicii, HJ5'1.

G. 1'0[>,\, M. s.a. Culcgere de probleme de elecirolellllic<'( .); eleelJ·ocnergclieu..

Bucu res l i. Edit tu-a Dtdact lcii s i Pcdagogie(l, H)6iI.

7. STIH.BULESCU. 1. s.a. T'/iUzmca contoarclor elee~riee de ctnenl altern aiiu, Bucurcs l i, E'clilura Tclmica, 1969.

S. ,. * * Monualu! inqinerului cicclricicm, Vol. 1. Bucurcs ti, Editura Tchnicii. 196:1.

9. n HA GAN, ST. EXfJloaiarea .)i inlrcliticrea transiomnatoaretor de ttuisurd. Hucu rcs l i, Edi l u ra Tclnrica , 1969.

10. * $ Rczolnarea u nor c azuri special de reconsiiluiirr: a scheme! de 1'0-

ne xiu n i La ci rcuilcle scctuulnrc de curcnl. in: Encrgeliea, \'01. XX\', u r. 1(), 1977.

11. BAC] C, A. s.n. lixploal orca .~i rc pururea retclclor clcctricc. BuclIre~li, EcJilnra Tch n icii , 1969.

U. I.\COBESCI', GTf. s.a , Rclcle cicctricc . Problcmc. Isncurcst i, Edit nra Drduct ic.! s+Pcdagogtcii, 1977.

1:1. ALBEET. IJEnIlfIN'\, ').a. .vlimcnt areu etl ener.r/lic clcclricii a i nlrcprindcriior industria!c. Isucurcs ti, Edil.ura Tc]miccii, 1987.

!.~1. $ "' $ "\specle lchn ico-cconomice priui nil [unetionoirea eli schema de conexiu uc corcctii a inst alaliitor dc .ntiiurarc a entcraiei clrcl ri c» In:

Encrgctica (su pli mcnt ) .\nul \,II YOI. 2, 1982.

Control sti int i f i c : Ing , ALEX:\~DRU El\'IANOIL ){eda~tor; Jng- MIHAELA SlIIEUREANU Tchnoredactor : V. E. UNGl;REANU Copor ta : nAN i\IARIK

/3"" de tipa.·: 22.0/.1988 Coli tipo : 8,75

•c. 3~1 1. p. Inform~tb • str-, Hrezoianu nr: ~3- 2;) Bucu.rcst i

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful