EARL MINDELL BIBLIA

VITAMINELOR
METODE ALE MEDICINEI TRADI IONALE l CELE MAI NOI l FASCINANTE DESCOPERIRI PE* PLAN MEDICAL. TRATAMENTE l SOLU II ALE MILENIULUI TREI EDITURA ELIT

Earl Mindell Biblia Vitaminelor
Medicina Pentru To i Editura Elit

Medicina secolului XX s-a dovedit a fi o medicin dur , pe m sura ideilor acestui veac dominat de dou r zboaie mondiale i amenin at de cel nuclear - antibiotice,

sulfamide, cortizoni. Colec ia MPT - Medicina Pentru to ii-a propus s -i in la curent pe cititorii no tri cu metode ale medicinei tradi ionale, cele mai noi i mai fascinante descoperiri pe plan medical, tratamente i solu ii ale MILENIULUI TREI. Titlul original: Vitamin Bible, by Earl Mindell Copyright © 1991 by Earl Minde Versiunea româneasca: Adriana B descu Toate drepturile asupra acestei versiuni în limba român , inclusiv pentru Republica Moldova, sunt rezervate Editurii Elit I.S.B.N. 973-9100-74-0 recomand cititorilor s i

Biblia Vitaminelor dezv luind lumea pu in cunoscut a celor mai apropia i prieteni ai no tri - vitaminele, i ce pot face ele pentru dumneavoastr
‡ cum pute i ar ta cu cel pu in zece ani mai tân r ‡ anumite vitamine pot preveni i vindeca forme de cancer ‡ capcanele meniurilor din snackbaruri i fast-food ‡ pericolul unor cure de sl bire ‡ cum pute i sl bi f r a urma un regim de înfometare ‡ cancerul e mult mai frecvent printre cei gra i ‡ sugestii pentru fum tori i b utori de cafea ‡ vitamine i aminoacizi ce pot înlocui somniferele ‡ misterul pr jiturilor i b uturilor dietetice ‡ îmb trânirea nu este ireversibil ‡ sindromul oboselii cronice - boala vie ii moderne - poate fi dep it ‡ osteoporoza i zeci de alte afec iuni u or de învins ‡ sub câte chipuri se ascund sarea i zah rul ‡ fiecare meserie are propria sa formul vitaminic ‡ vitamine în loc de medicamente ‡

O lucrare de mare actualitate, competent , ce nu trebuie s lipseasc din biblioteca nim nui, cu un index terapeutic u or de consultat, idei utile pentru s n tatea dumneavoastr , lesne de ur mat, scris de unul dintre cei mai reputa i nutri ioni ti i farmacologi americani.

;

NOT C TRE CITITOR LA APARI IA NOII EDI II REV ZUTE
De la data primei apari ii a Bibliei Vitaminelor, în anul 1979, pân la edi ia revizuit din 1985, rela ia dintre regimul alimentar i boli s-a transformat din simpl probabilitate în posibilitate; ast zi îns , ea a devenit o certitudine. Dac înainte medicina preventiv era privit cu scepticism ca domeniul câtorva excentrici, ast zi ea este acceptat prin puterea faptelor chiar i de cei mai conservatori reprezentan i ai profesiunii medicale. Nutri ia adecvat a devenit un crez al anilor '90. Aceast nou edi ie a fost adus la zi i extins astfel încât s includ nu numai vitaminele i mineralele prev zute de National Research Council, dar i ultimele descoperiri în domeniul nutri iei, care afecteaz în mod hot râtor s n tatea i via a noastr de zi cu zi. De i structura a r mas neschimbat , fiecare capitol con ine o cantitate mai mare de informa ie; de asemenea, exist aptesprezece sec iuni complet noi, incluzând un scurt ghid de ap rare împotriva cancerului ² alimente pe care ar trebui i alimente pe care nu ar trebui s le consum m; tot ceea ce este bine de tiut despre colesterol; date am nun ite privind plante i aminoacizi naturali miraculo i; alternative naturale pentru steroizi; elemente nutritive care pot atenua sindromul de oboseal cronic ; caracteristici ale apei pe care o be i; remedii naturale pentru îmboln virile cu Candida Albicans; tot ceea ce trebuie s ti i despre îndulcitorii artificiali, gr simile procesate i multe, multe altele. Sunt toate aici, la

6

Earl Mindell

îndemâna dumneavoastr , plus o cuprinz toare list de precau ii i regimuri nutri ioniste. IMPORTANT DE RE INUT Regimurile din aceast carte au caracter de simple sugestii; nu sunt recomand ri sau prescrip ii terapeutice! înainte de a începe orice program nutri ional, solicita i sfatul medicului, mai cu seam dac ave i o problem anume sau dac urma i un tratament medicamentos.

dac lua i vitamina B6 pentru o anume deficien i observa i c aceea i-vitamin este indicat i pentru o alt afec iune de care suferi i. mi-a r spuns c nu este nici un secret. preg tirea mea profesional era ini ial doar de form . dar numai eu ar tam i sim eam acest lucru. Am c utat s personalizez fiecare regim astfel încât s elimin multe din nedumeririle stârnite în mod obi nuit de generaliz ri. am oferit i sfatul meu personal. biochimie i cele de s n tate public tratau într-o m sur foarte redus problema vitaminelor. Cursurile de farmacologie. în astfel de cazuri. Citind cartea. la ceea ce trebuie i ceea ce nu trebuie s mânc m. dar numai eu ar tam i sim eam acest lucru. nu unui tip mediu sau statisticilor. în paginile ce urmeaz am combinat cuno tin ele de farmacologie pe care le de in cu cele de nutri ie. ve i descoperi poate c necesarul dumneavoastr de vitamine intr în dou sau mai multe categorii diferite. DE CE? în ceea ce prive te vitaminele. Informa iile mele în domeniu cuprindeau doar obi nuitele trimiteri la Äalimenta ia ra ional ". Caren de Bl? Beriberi. s n toas i fericit .i duce via a de zi cu zi. dar m convingea c ele aveau mult . fiindc . Amândoi lucram câte cincisprezece ore pe zi. mai gras . mai slab . aceasta este singura cale de a îndruma pe cineva spre o stare de optim s n tate ² scopul însu i al acestei c r i. chimie organic i anorganic . în anul 1965 mi-am deschis prima farmacie. dar pot fi cu succes utilizate în chip de programe flexibilie de lucru împreun cu medicul dumneavoastr . nu dubla i doza decât dac exist o recomandare special în acest sens). Ori de câte ori mi s-a p rut indicat. EARL MINDELL CAPITOLUL UNU S FACEM CUNO TIN CU VITAMINELE 1. a a cred eu.PREFA Aceast carte a fost scris pentru dumneavoastr ² milioanele de b rba i i femei care încerca i de-o via s v încadra i în acele tipare desenate parc pentru o persoan întotdeauna mai înalt . l sa i intui ia s v ghideze (de exemplu. Unul din clien ii mei fideli avea re ete pentru tot soiul de pilule menite s -i stimuleze absolut fiecare func ie vital a organismului. încercând s explic rela ia de interdependen derutant i deseori periculoas ce exist între vitamine i medicamente. scorbut i beriberi. mai activ sau mai pu in activ decât o s fi i dumneavoastr vreodat . exceptând fire te aspectele referitoare la bolile cauzate de avitaminoz . ci pur i simplu pentru a. iar când l-am întrebat care era explica ia. Speran a mea sincer este aceea c v-am oferit o seam de informa ii menite s v asigure o via lung . nu atât pentru cazuri de boal . Amândoi lucram câte cincisprezece ore pe zi. Lipsa vitaminei C? înseamn scorbut. îns nic ieri nu exista vreo referire la utilizarea vitaminelor în scop preventiv sau pentru a îmbun t i starea de s n tate a organismului. mai scund . Pân în acel moment nu realizasem câte medicamente obi nuiesc oamenii s ia. Recomand rile cuprinse în cartea de fa nu au caracter de prescrip ii medicale. nici o carte nu poate înlocui preg tirea i aten ia unui profesionist. totul se datoreaz vitaminelor. i nici m car nu era bolnav! Partenerul meu din acea vreme era un adept convins al vitaminelor. Este un ghid destinat fiec rui individ în parte. Ceea ce-mi spunea el dep ea cuno tin ele mele rudimentare despre vitamine. Insuficien a vitaminei D? Rahitism.

în prag de pensionare pe caz de boal . Imediat m-am transformat într-un înv cel silitor i studios i pot spune c niciodat n-am regretat acest lucru. nici alta. vitaminele se g sesc în cantit i foarte mici în toate alimentele de provenien natural . a f cut de atunci parte din dieta mea regulat i datorit lui oamenii îmi dau ast zi cu cinci pân la zece ani mai pu in decât am în realitate). Dintr-odat a devenit principala mea preocupare în via . Pentru a tr i trebuie s extragem vitaminele din alimenta ia natural . CE SUNT VITAMINELE? . iar când m-am profilat eu însumi pe un astfel de regim²cât se poate de elementar²am fost nu doar convins. m simt la fel de atras i fascinat de aceast lume ce mi s-a deschis privirilor cu peste dou zeci de ani în urm ² o lume ce continu s se dezvolte pe zi ce trece ² i sunt tot atât de ner bd tor s v-o împ rt esc i dumneavoastr . fericit. Absolut necesare pentru cre terea. în ciuda faptului c vitaminele pot suplini adesea atât rolul medicamentelor cât i pe cel al drogurilor. în anul 1970 eram definitiv devotat medicinei preventive i tiin elor nutri iei. am înv at c vitaminele B complex i C atenueaz stresul fizic i psihic. având în vedere lipsa informa iilor în acest domeniu. în calitatea mea de dietetician.i reduc dependen a fa de tranchilizante. dac nu sunt sintetice. al turi de super-oxid dismutaz .Biblia Vitaminelor 9 importan chiar pentru mine.sunt alimentele naturale i vitaminele pe care le con in. nu pot fi sintetizate în cadrul metabolismului intern. prafuri i uneori chiar injectabile ² sunt doar substan e naturale extrase din plante i animale. am considerat benefic s aduc la cuno tin publicului larg problematica referitoare la vitamine i alimenta ia natural . pic turi. cei mai mul i dintre noi se gândesc imediat la pilule i de aici ia na tere. Un am nunt foarte. în locul deprim rii i al resemn rii care înso e te în mod obi nuit o terapie medicamentoas . O lume nou mi se deschidea în fa i îmi doream s-o pot împ rt i tuturor celorlal i. De acolo trebuie s le ob inem noi. sugerându-le c ar putea încerca s . Eram entuziasmat de fiecare nou descoperire în domeniu i rezultatele nu s-au l sat a teptate. cu câteva excep ii. un arhitect în vârst de aizeci de ani. Am v zut cu acea ocazie o femeie care tr ia numai cu librium i alergase toat via a de la un medic la altul i care dintr-odat a devenit un om s n tos. vitaminele sunt substan e organice necesare vie ii. Am început prin a oferi clien ilor no tri tablete de B12 i B complex. Or. sau s complet m necesarul cuvenit. ob inând dup^ aceea un mult dorit rol într-un serial TV de mare succes. 10 Earl Mindell un actor de vârst mijlocie. sau din ra iile suplimentare. ele nu sunt nici una. important de re inut este acela c suplimentele la care ne referim ² disponibile sub form de tablete. capsule. c vitamina E poate m ri rezisten a la îmboln viri i c vitamina B12 are rolul de a elimina oboseala. 2. am urm rit articolele din revistele de specialitate. asociindu-m în acest scop cu un alt farmacist. Oamenii reveneau de fiecare dat pentru a ne spune cât de bine i de întrema i se simt. Rezultatele s-au dovedit a fi remarcabile. peste tot nu z ream decât semne bune. Am aflat atunci cât de benefice. men inerea vitalit ii i bun starea general a organismului nostru. Am citit toate c r ile referitoare la acest subiect. . în termeni cât se poate de simpli. în mod automat. mi-am c utat vechile manuale de farmacologie i am descoperit cu acea ocazie leg tura uimitor de strâns care exist între biochimie i modul nostru de hr nire. confuzia cu drogurile i medicamentele. Ele îndeplinesc un rol esen ial în func ionarea normal a organismului omenesc i. Când rostesc cuvântul Ävitamin ". La partenerul meu de afaceri am g sit în elegere deplin . Ast zi. Am audiat numeroase cursuri de medicin i s n tate public i chiar la unul dintre acestea am aflat despre importan a complexului de acizi nucleici ADN ² ARN asupra încetinirii procesului de îmb trânire (acest complex. ci de-a dreptul convertit. profesor i autor de c r i. i-a rec p tat s n tatea i a realizat apoi proiectul uneia din cele mai renumite cl diri din Los Angeles. dependent de medicamente. a izbutit s renun e la acest obicei. energizante sau sedative prin consumul de alimente bogate în vitamine i chiar vitamine ca atare. ce nu mai era dependent de medicamente.

i s-ar putea s avem dreptate. sau alimente conservate. Dar lipsa unei singure vitamine poate pune în pericol întreg organismul. produse din f in alb . în conformitate cu opinia doctorului Daniel T. Vitaminele sunt componente ale sistemelor enzimatice care. dar eu sper ca aceast carte s poat contribui la elucidarea i clarificarea problemelor legate de cele mai multe dintre ele. atunci ne-am putea gândi c . ca de exemplu: minerale. ap etc. stimuleaz i regleaz metabolismul asigurând func ionarea întregului ansamblu la cei mai înal i parametri." Din moment ce toate materiile organice con in una sau mai multe vitamine. acest mod de a v u ura munca în gospod rie v poate cauza pierderi masive de calciu i fier). ele nu pot fi asimilate în lipsa alimentelor obi nuite. sufer acum de o anumit caren a c rei întindere i gravitate depinde de procentul acestor alimente în hrana zilnic ". cei . Lua i drept exemplu pâinea i cerealele. produsele respective sunt îmbog ite ca s ajung la nivelul ini ial al elementelor nutritive. ac ionând asemenea unor bujii. Din cauza faptului c majoritatea restaurantelor obi nuiesc s reînc lzeasc mâncarea sau s o men in cald p strând-o în cuptor. Fals. depozitare i a a mai departe. 4. Practic toate produsele de acest gen ce se g sesc ast zi pe pia au un con inut ridicat de carbohidra i i atâta tot. standardele de îmbog ire las mult de dorit.Via a nu poate exista decât în prezen a tuturor vitaminelor esen iale. ‡ Vitaminele nu sunt medicamente energizante i nu au valoare caloric sau energetic proprie. gr simi. CUM AC IONEAZ ELE? Dac am compara organismul omenesc cu un motor cu combustie intern i am considera vitaminele ca fiind bujiile acestuia. ESTE OARE NECESAR S LUA I SUPLIMENTE VITAMINICE? ____ ____ ÄOricine a consumat zah r. Aceast îmbog ire nu presupune altceva decât compensarea elementelor nutritive care existau ini ial în alimentele respective. O singur deficien vitaminic poate deregla întregul organism. Quigley. ‡ Vitaminele nu pot înlocui proteinele. Vitaminele regleaz metabolismul intern prin intermediul sistemelor enzimatice. s refuzi orice mâncare i s speri s fii s n tos. CE NU SUNT VITAMINELE? Vitaminele nu sunt nici pilule cu efect energizant i nici înlocuitori ai hranei zilnice.. îns care s-au pierdut în procesul de preg tire prin temperatur . ÄDar sunt îmbog ite!" ² ve i spune dumneavoastr . Bl i C (iar dac sunte i femeie între 13 i 40 de ani. produse din f in alb . gr simi i carbohidra i ² necesarul de vitamine (chiar i în cazul regimurilor bazate pe megadoze) este minuscul. în cantit i mai mari sau mai mici.. atunci ne-am putea face o idee despre felul în care ac ioneaz aceste uimitoare substan e nutritive. risca i s ave i o caren de vitamina A. fiindc a a scrie pe eticheta lor: îmbog ite. Exist multe convingeri eronate cu privire la vitamine. autorul c r ii ÄManual de malnutri ie na ional ". ‡ Nu po i s înghi i doar vitamine. Cu alte cuvinte. Comparativ cu celelalte substan e nutritive ² proteine. Biblia Vitaminelor 11 3. Problema îns este aceea c foarte pu ini dintre noi sunt capabili s stabileasc i s respecte o asemenea diet Äde vis". Mul i oameni î i închipuie c vitaminele pot înlocui mâncarea. sau alimente conservate. dac lua i deseori masa în ora . ‡ Vitaminele ca atare nu constituie componente ale organismului nostru. Äoricine a consumat zah r. Spre exemplu. Majoritatea alimentelor pe care le mânc m î i pierd o bun parte din valoarea lor nutritiva în cursul prepar rii. vom reu i s ne asigur m toate vitaminele de care corpul nostru are nevoie. A a cum nu se înlocuiesc unele pe altele. sufer acum de o anumit deficien . mâncând Ära ional" i echilibrat. în realitate. 12 Earl Mindell 5. carbohidra i. nici orice alt aliment nutritiv. Din nefericire.

vom putea elucida unele dintre cele mai r spândite prejudec i i vom în elege mai bine cum. unde i când ac ioneaz elementele nutritive. mineralele. O enzim din saliv numit ptialin începe s descompun amidonul în zaharuri simple. 8. Sunt ase elemente nutritive importante. adic reîntoarcerea lor în gur . nu este chiar a a. calciu i s ruri de fier. nu pot furniza ei în i i energie. gr simi i proteine ² da. p r sesc stomacul mult mai repede. 9. sunt înlocui i prin trei vitamine din complexul B al turi de vitamina D. El ocup spa iul dintre coastele inferioare. dar numai în prezen a unor cantit i suficiente de micronutrien i capabili s elibereze aceast energie. 6. stomacul este cel mai înc p tor segment al traiectului digestiv. mai pu in înseamn uneori acela i lucru cu prea mult. precum vitaminele i mineralele. gr simile îns r mân un timp mai îndelungat. 7. Materialele lichide. Atunci când e vorba de nutrien i. nu vi se pare un truc cam ieftin? Acum cred c -mi în elege i p rerea cu privire la necesitatea administr rii de suplimente vitaminice. în prelucrarea alimentelor. Stomacul Dup cum mul i dintre noi tiu deja. schimbându. îmbr cat în mu chi în continu mi care. este un Äsac" flexibil. Sincer vorbind. Pentru a împiedica regurgitarea alimentelor. fiind a ezat mai sus îns decât se crede în general. Macronutrien ii ² carbohidra i. fiind antrenate mai departe cu ajutorul a a-numitului peristaltism ² mi c ri ritmice de contractare i relaxare a peretelui muscular. elementele nutritive ac ioneaz prin intermediul digestiei. organismul descompune elementele nutritive. dar Biblia Vitaminelor 13 s-au distrus. ‡ Cu excep ia alcoolului. | Carbohidra ii. deasupra taliei. i în acela i timp pentru a permite eliberarea anumitor enzime necesare la un moment dat ² fiindc o enzim nu poate împlini ac iunea alteia²traiectul digestiv este echipat cu sfinctere situate în punctele importante de jonc iune. Alimentele ingerate în mod obi nuit la o mas p r sesc stomacul într-un interval de trei pân la cinci ore. Un meniu Biblia Vitaminelor . generarea energiei vitale i procesul de evolu ie a celulelor. Cantit ile de micro i macronutrien i de care corpul dumneavoastr are nevoie pentru o bun func ionare sunt foarte diferite. DIFEREN A ÎNTRE MICRO I MACRONUTRIEN I Micronutrien ii. Gura i esofagul Procesul de digestie începe în gur prin m run irea hranei i amestecarea ei cu saliv .i astfel f r încetare forma. Aceste substan e sunt frac ionate prin ac iune enzimatic în fragmente mai mici i mai simple din punct de vedere chimic. nici o substan ca atare nu este absorbit prin pere ii stomacului. In principiu.dou zeci i doi de nutrien i naturali ce ar trebui s se g seasc în f ina alb . gr simile. CE SUNT ELEMENTELE NUTRITIVE? De i mul i oameni cred c elementele nutritive i vitaminele se suprapun perfect. ÄRela ia dintre proteine i aminoacizi"). ca supele de exemplu. Digestia este un proces decontinu descompunere chimic a 14 Earl Mindell substan elor care p trund în organism prin gur . proteinele (constituite din aminoacizi²vezi sec iunea 75). vitaminele i apa ² toate sunt elemente nutritive. cu rol de a împinge bolul alimentar de-a lungul tubului digestiv. fragmente ce pot fi absorbite prin pere ii traiectului digestiv ² un tub de peste zece metri lungime deschis la ambele capete ² p trunzând în cele din urm în circuitul sanguin. componen i ai hranei necesari pentru s n tatea organismului. S NE CUNOA TEM SISTEMUL DIGESTIV Cunoscând alc tuirea i modul de func ionare a sistemului digestiv. Nutrien ii au un rol foarte important fiind indispensabili în func ionarea organelor interne. Alimentele sunt apoi trimise c tre fundul gurii i de acolo p trund în esofag. îns fiecare are importan a sa proprie (vezi sec iunea 70. CUM AC IONEAZ ELEMENTELE NUTRITIVE? Pentru a le utiliza.

proteine i gr simi. compus din carbohidra i. substan elor ajunse aici le trebuie dou sprezece pân la cincisprezece ore. emulsionând materiile grase. asigur digestia c rnii i a altor proteine. Asemeni unei complexe uzine chimice. Pe m sur ce apa este absorbit . responsabil pentru aceste bolboroseli nu este stomacul. se aud anumite zgomote caracteristice la care în mod obi nuit ne referim spunând c ne Äghior ie" stomacul. îns probabil c expresia va persista ca atare. Cea mai mare parte a procesului de digestie are loc în afara stomacului. Vezica biliar Biblia Vitaminelor j7 . Ficatul Ficatul este principalul organ în care se depoziteaz vitaminele solubile în gr simi. este eliminat dintr-un stomac normal în trei pân la cinci ore. Acidul clorhidric: este produs de celulele prezente în pere ii stomacului i asigur mediul acid necesar digestiei. determinat fiind de secre ia biliar puternic bazic . substan e nedigerabile ² în principal celuloz ² i substan e toxice eliminate din sânge prin pere ii intestinali. care porne te chiar de la orificiul de ie ire al stomacului.15 obi nuit. precum i a glicogenului (carbohidrat digerat) ce are rolul de a regla nivelul zah rului din sânge. Când con inutul lichid al intestinului sub ire este antrenat înainte prin mi c ri peristaltice. Ficatul este cel mai mare organ masiv din corpul uman i cânt re te aproximativ un kilogram i jum tate. Una din principalele func ii ale ficatului este aceea de a produce bila. Unui stomac normal îi este caracteristic mediul acid. Mediul alcalin este absolut necesar pentru finalizarea procesului de digestie i absorb ie. Spre deosebire de stomac. S rurile con inute în bil contribuie la digerarea eficient a gr similor. fiind activ numai în mediu acid. Cu excep ia apei. Func ia primar a colonului este cea de stocare i deshidratare. Intestinul sub ire este structurat pe trei segmente: duodenul. materialul lichid cap t consisten semisolid . In lungime de peste apte metri. proteine. acid clorhidric. Mediul prezent în interiorul lui este alcalin. distrugând i anihilând o serie întreag de molecule toxice. Glandele stomacului i anumite celule specializate secret enzime. în ficat sunt prelucrate enzime. Stomacul nu este indispensabil digestiei. jejunul (de aproximativ trei metri lungime) i ileonul (pân la trei metri i jum tate lungime). a a cum am v zut. colesterol. vitamina A (din caroten) i factorii ce asigur coagularea sângelui. un mucus i un anumit factor capabil s faciliteze dizolvarea vitaminei B12 i trecerea ei prin pere ii intestinali în circuitul sanguin. el poate modifica aproape orice structur sau compozi ie chimic . Intestinul sub ire Aproape toate elementele nutritive sunt absorbite prin pere ii intestinului sub ire. fiindu-i necesare dou sprezece pân la cincisprezece ore pentru a realiza întregul circuit intestinal. intestinul sub ire este segmentul în care are loc des vâr irea procesului de digestie cu absorb ia tuturor elementelor nutritive. Renina: produce coagularea laptelui. aceast aciditate e asigurat de c tre sucul gastric ² un amestec specific format din mai multe substan e: Pepsina: enzim predominant în stomac. Intestinul gros (Colonul) fentru a parcurge intestinul gros. De fapt. prin pere ii intestinului gros sunt absorbite foarte pu ine substan e. Reîntoarcerea lor în intestinul sub ire este împiedicat de un sfincter muscular aflat la punctul de jonc iune. ele ac ionând asemeni detergen ilor. 16 Earl Mindell Materialele care p r sesc ileonul i p trund în cecum (prima por iune a intestinului gros) au o consisten lichid . O bun parte a materiilor fecale este constituit din bacterii. intestinul gros con ine o bogat flor microbian . Ficatul constituie totodat un rezervor de sânge i un depozit pentru înmagazinarea vitaminelor A i D. de sucul pancreatic i secre iile pere ilor intestinali.

Anumi i constituen i fluizi ai vezicii biliare tind câteodat s cristalizeze i s formeze a a-numi ii calculi biliari. de i pu ini tiu acest lucru vitaminele nu. vitamina G (riboflavin ). Earl Mindel 11. vitamina PP (nicotinamid ). cu toate c organismul uman este capabil s sintetizeze câteva vitamine. majoritatea vitaminelor au fost desemnate printr-o liter a alfabetului. vitamina P (bioflavonoide). B15 (acid pangamic). fierul. vitaminele nu. iodul. Gustarea i uneori chiar simpla vedere a mânc rii poate determina golirea ei. B3 (niacin . B6 i acid folie! Biblia Vitaminelor 19 . fluorul. 13. seleniul. seleniul i zincul. vitamina M (acid folie). Mineralele active în corpul dumneavoastr sunt: calciul. vitamina C (acid ascorbic). 10. seleniu i zincul. viosterol. iodul. ci direct în circuitul sanguin. clorul cromul. nichelul i arsenicul sunt de asemenea necesare pentru optimizarea procesului de cre tere i a celui de osmoz 12. i. fosforul. B6 (piridoxin ). sodiul. cuprul. Bll (factori de cre tere). vitamina K (menadion ).i pot îndeplini rolul. fosforul. molibdenul. Ast zi se cunosc urm toarele vitamine (probabil multe altele vor fi descoperite în viitor): Vitamina A (retinol. NUMELE VITAMINELOR Datorit faptului c atunci când au fost descoperite nu li se cuno tea compozi ia chimic i deci nu li sa putut da un nume tiin ific. magneziul.i pot îndeplini rolul. îmi place s spun adeseori c mineralele sunt un fe de Cenu rese ale lumii nutri iei fiindc . siliciul. cianocobalamin ). în lipsa mineralelor. vitamina T (substan e stimulatoare de cre tere). lung de aproximat: apte centimetri. vitamina F (acizi gra i). Chiar i simpla vedere a mânc rii poate goli uneori vezica biliar . Bc (acid fojic). vitaminele din grupul B complex: Bl (thiamin ). Pancreasul Pancreasul furnizeaz cea mai important enzim a organismului uman. ergosterol). B10. situat în concavitatea format de duoden.i o concentreaz puternic. Bx sau APAB (acid para-aminobenzoic). magneziul manganul. B13 (acid orotic). vitamina H (biotin ). inozitol. Oricât de importante ar fi ele. colin . De i pentru buna func ionare a organismului uman sunt necesare în jur de optsprezece minerale. potasiul. fosforul. nicotinamid ). vitamina D (calciferol. magneziul. Bt (carnitin ). fierul. B12 (cobalamin . sulful. cobaltul. vitamina U (extras din sucul de varz ). el nu poate fabrica nici m car un singur mineral. care înmagazineaz bila. tripsina ² cu rol în descompunerea proteinelor ² i amilaza care hidrolizeaz amidonul. vitamina L (necesar pentru lacta ie). B2 (riboflavin ). vanadiul i zincul Oligoelemente ca borul. vitamina E (tocoferol). MINERALELE Principalele apte minerale sunt: calciul. vitaminele nu sunt suficiente. speciali tii consider un num r de apte ca fiind indispensabile: calciul. nu pot fi asimilate f r ajutoru mineralelor. un hormon cu rol în arderea accelerat a zaharurilor din corp. caroten). Vezica biliar este un organ cu rol de depozitare. CORPUL DUMNEAVOASTR ARE NEVOIE DEi AC IUNEA COMUN A TUTUROR SUBSTAN ELOR Singure. iodul. O func ie important a pancreasului este fabricarea i secre ia sucului pancreatic ce con ine unele din enzimele de baz necesare în procesul de digestie: lipaza care descompune gr simile. îi modific structura chimic Pancreasul este o gland de aproximativ cincisprezece centimetri lungime. Insulina nu este v rsat în traiectul digestiv. fierul. IMPORTANT DE TIUT I DE RE INUT ÎN PRIVIN A ALIMENTA IEI ‡ O singur igar distruge între 25 i 100 mg de vitamin C! ‡ Laptele care con ine i vitamin D sintetic (adic aproape to laptele pasteurizat ce se g se te în magazine) risc s priveze organismu de cantitatea necesar de magneziu! ‡ Locuitorii ora elor industrializate i aglomerate sufer de caren a vitaminei D din cauza smogului ce absoarbe razele ultraviolete ale soarelui! ‡ Consumarea zilnic de b uturi alcoolice poate determina sc derei drastic a nivelului de vitamine Bl. Celulele sale secret insulina. B17 (amigdalin ). vitamina P4 (troxerutin ).

usturoiul. au o puternic i aparent sigur ac iune inhibitoare asupra anumitor produse cancerigene! ‡ Vitamina Bl ajut la prevenirea senza iei de r u de mare sau de avion! ‡ Dac dieta dumneavoastr zilnic este bogat în proteine. ‡ Evitând cafeaua pute i evita producerea unui cancer de esofag. borul ajut la men inerea nivelului de estrogeni în sânge la femeile c rora li se administreaz terapii de înlocuire a estrogenilor. B12. ridichile i prazul con in un antibiotic natural numit alicin care este capabil s distrug germenii patogeni f r a elimina totodat i flora microbian necesar bunei func ion ri a organismului omenesc! ‡ Aspirina poate tripla viteza de eliminare a vitaminei C din corpul dumneavoastr ! ‡ Consumarea frecvent a alimentelor ce con in arome i coloran i sintetici precum i al i aditivi alimentari diminueaz activitatea i eficacitatea sistemului imunitar! ‡ Alunele nepr jite con in anumi i inhibitori enzimatici care ngreuneaz digestia proteinelor! ‡ Târâtele nu sunt un aliment complet i echilibrat! ‡ Pastele f inoase ambalate în celofan transparent î i pierd în timp clementele nutritive! ‡ Aditivii folosi i pentru dedurizarea apei potabile duc la cre terea Periculoas a nivelului de s ruri din organism! ‡ Un ingredient principal folosit la fabricarea margarinei ² o gr sime 20 Earl Mindell vegetal hidrolizat ² poate fi mai nes n tos chiar decât gr simile saturate! ‡ Murele. iar nou-n scu ii chiar de trei ori mai mult! ‡ Cercet torii de la Massachusetts Institute of Technology au descoperit c vitaminele C. C i deficit de acid folie! ‡ în ceea ce prive te starea de s n tate. în cea de Bruxelles i în alte leguminoase înrudite din familia cruciferelor. ‡ Iepurele Bugs Bunny are dreptate! Morcovii împiedic formarea depozitelor pe pere ii arteriali prevenind atacurile cardio-vasculare la bolnavii de ateroscleroz . must i stafide] este capabil s împiedice în bun m sur decalcifierea oaselor întâlnit la femei dup menopauz . a agen ilor de spumare i a celorlal i aditivi) i anumite deficien e intestinale cum ar fi colita ulceroas . Un morcov mare mâncat zilnic v aduce un aport de 11. Taninul con inut în ceai i în cafea este un poten ial agent cancerigen. Proteinele din lapte pot neutraliza acest tanin împiedicând absorb ia lui în organism. b rba ii americani se situeaz pe locul treisprezece în lume. Este recomandabil s v cl ti i bine gura dup sp larea din ilor i s evita i pe cât posibil s înghi i i pasta de din i! ‡ Fumatul poate reduce speran a de via nu numai cu apte ani. afinele i varza ro ie sunt mai s n toase dac le consuma i g tite! ‡ Ceapa. boala lui Chrohn i sindromul de iritabilitate intestinal . De asemenea. pân la de dou ori mai multe proteine pe kilogram corp decât adul ii. atunci ave i nevoie de cantit i suplimentare de vitamina B6! ‡ Ceapa. E i anumi i compu i chimici numi i indoli.‡ Optsprezece la sut din femeile americane sufer de hipocalcemie! ‡ Zece milioane de femei americane folosesc anticoncep ionale orale f r a ti c acestea pot cauza caren a vitaminelor B6. conopida i strugurii ro ii con in cantit i importante dintr-un nou-descoperit agent anticancerigen²quercitina²despre care cercet torii de la University of California au demonstrat c poate distruge celulele canceroase înainte ca ele s se înmul easc formând tumori! ‡ Uleiul de m sline este unul din cei mai buni agen i naturali de prevenire icombatere a bolilor de inim ! ‡ Cel mai simplu i mai u or mod de a sc pa de excesul de sodiu din organism este ingurgitarea zilnic a câte ase pân la opt pahare de ap ce nu con ine s ruri! ‡ Se pare c exist o leg tur între pasta de din i (datorit abrazivilor s i cristalini. cum a afirmat American Cancer Society. ce se g sesc în varza obi nuit . struguri.000 UI de vitamina A din beta-caroten! Biblia Vitaminelor 21 . iar femeile ² pe locul ase! ‡ Copiii au nevoie de o dat i jum tate. Studii recente au ar tat c aceast reducere ajunge la optsprezece ani!! ‡ Mineralul numit bor (prezent în mere.

a osteoporozei. Odat ajun i în celulele corpului uman. plus: cobalt. magneziu i vitamina D. cupru.. Ace ti nutrien i au un rol hot râtor în formarea de noi esuturi. nu este deloc nou. 15. consulta i sec iunile 26 ² 49. ace ti aminoacizi formeaz din nou proteine. Deoarece viiaminele sunt substan e naturale con inute in alimente. în procesul de digestie. magneziu. pqtasiu i sodiu. majoritatea sunt extrase din surse naturale primare. i anume proteinele. Pentru mai multe l muriri cu privire la acest subiect. unele nu pot func iona f r o cantitate suficient din ceilal i. tiu c vitaminele nu. cupru. seleniul. 22 Earl Mindell I ti I CAPITOLUL DOI O PILUL DE VITAMIN ESTE O PILUL DE VITAMIN CARE ESTE O PILUL DE VITAMIN CARE. manganul. sodiul i zincul. Pentru vitamina C cele mai indicate minerale sunt: calciul. fier. de exemplu. al turi de calciu. în înlocuirea celulelor v t mate. De exemplu. Doza zilnic recomandat este de 3 mg. proteinele sunt descompuse în constituen i mai simpli numi i aminoacizi. potasiul. fierul.14. fosfor. seleniu i zinc. fosforul. pentru vitamina D cele mai indicate minerale sunt: calciul. lucreaz mai bine în prezen a urm toarelor minerale: calciu. da i înc o dat da! Aminoacizii (vezi sec iunea 70) sunt pietrele de temelie ale unuia din cele mai importante elemente nutritive. Vitamina C are cele mai bune propriet i atunci când provine din m ce e. tot ei ajut la sintetizarea hormonilor i enzimelor. Cât despre suplimentele de aminoacizi i importan a lor pentru dumneavoastr . e îns mai degrab un oligoelement decât un mineral. ceea ce nu diminueaz câtu i de pu in nou-descoperita sa importan în prevenirea. vitamina A provine în mod obi nuit din untura de pe te. vitamina D este ajutat de calciu. la men inerea echilibrului acido-bazic al sângelui i la eliminarea toxinelor din organism. prafuri sau lichide ² provin tot din alimente. vitamina B complex este extras din drojdie sau din ficat. cuprul. suplimentele pe care dumneavoastr le înghi i i ² fie ele capsule. seleniu i sodiu. Ce este acest nou mineral. ac iunea vitaminelor din complexul B este poten at de acelea i minerale. magneziu. mangan. NECLARIT I CU PRIVIRE LA CAPITOLUL I? Am auzit în ultimul timp despre existen a unor suplimente de aminoacizi. Sunt i ei considera i elemente nutritive? Sunt la fel de importan i ca i vitaminele? Da. fierul i sodiul. dar este adev rat c unele minerale ac ioneaz mai eficient decât altele? Categoric! Vitamina A. mai .i pot îndeplini rolul în absen a mineralelor. cobaltul. Importan a aminoacizilor este la fel de mare ca i cea a vitaminelor. Fiecare celul din trupul nostru con ine proteine ² i are nevoie de ele. Cu toate c multe dintre vitamine pot fi sintetizate în laboratoare. tablete.. borul? Mai întâi. DE UNDE PROVIN VITAMINELE? Majoritatea vitaminelor provin din surse naturale. v sugerez s citi i sec iunile 70 i 75 care trateaz despre remarcabilele beneficii aduse de ra iile suplimentare de aminoacizi.

Inhalan i nazali ² în ultimul timp reprezint una din cele mai obi nuite forme de administrare a elementelor nutritive ² în special a vitaminelor B i C care sunt absorbite rapid prin mucoasa nazal . E i K ² se g sesc de obicei i chiar se recomand în forma Äuscat " sau solubil în ap în cazul persoanelor care nu suport gr simile. reac iile . ÎN AP ² HIDROSOLUBILE. Vitaminele sunt prezentate sub cele mai vânate îorme. i anume efectul asupra dumneavoastr . Vitamina E natural . în conformitate cu opinia doctorului Theron G. strict m surate. Când sunt întrebat dac exist vreo diferen între vitaminele naturale i cele sintetice. dac ine i un astfel de regim îns i lua i vitamina A. 2 4. E sau K. adic întregul complex C care este de departe mai eficient. Lichidele ² pot fi u or amestecate cu diverse b uturi pentru persoanele ce nu pot înghi i tablete sau capsule. se elimin prezen a agen ilor de umplere. ori pentru persoanele a c ror diet zilnic exclude gr simile (vitaminele solubile în gr simi au nevoie de gr simi pentru a fi asimilate. ca de exemplu A. vitaminele se fabric i ele în diverse forme. 17. beneficiile oferite de vitaminele naturale ²pe diverse planuri ² le dep esc cu mult. D i E. de transportat i au o durat mai mare de valabilitate decât pulberile sau lichidele. sunt u or de p strat. a lian ilor sau a altor aditivi susceptibili s declan eze alergii la persoanele cu sensibilitate în acest sens. SOLUBILE ÎN GR SIMI ² LIPOSOLUBILE. în orice caz. chiar dac produsul natural ² cu aceea i structur i compozi ie ² este perfect tolerat. Vitamina E este furnizat cel mai adesea de soia i de germenii de grâu sau porumb. D. nu în stomac. vitaminele naturale sunt mai eficiente fiindc natura le-a f cut mai complexe. vitaminele naturale provoac mai pu ine probleme gastrointestinale. care include toate formele de tocoferol. extras din fructele de m ce e. Vitamina C sintetic este doar acid ascorbic i nimic mai mult. v sf tuiesc s alege i forma uscat ). Cu toate c analizele chimice arat aceea i compozi ie i structur ." Pe de alt parte îns . 23 Earl Mindell I Biblia Vitaminelor 25 vitamina C natural . con ine bioflavonoide. iar chiar când se administreaz doze mari. r spunsul meu este: una singur . Capsule gelatinoase ² mai u or de înghi it decât capsulele obi nuite. bunt u or de p strat. raoieteie²cea mai obi nuita i mai convenabila îorma. Capsulele ² ca i tabletele. este forma uzual de manufecturare pentru vitaminele solubile în gr simi. este mai eficient decât cea sintetic ce con ine doar forma alfa. persoanele alergice la polen pot suferi o reac ie nepl cut la administrarea unei vitamine C naturale cu u oare impurit i de polen. SINTETICE SAU NATURALE? ORGANICE SAU ANORGANICE? Vitaminele sintetice v pot cru a bugetul. îns nu i stomacul. a a cum au atestat mul i dintre cei care au încercat ambele variante. vor fi disponibile în viitorul apropiat. D. uneori sunt acoperite cu un înveli solubil doar în mediul alcalin al intestinului. SAU SUB FORM USCAT ? Vitaminele solubile în gr simi ² A. Biblia Vitaminelor Pulberile ² au avantajul unei eficiente mult sporite. de nutrien i. DE CE APAR VITAMINELE SUB DIVERSE FORME? Datorit faptului c nevoile difer de la un organism la altul. Randolph. Äo substan ob inut pe cale sintetic poate cauza o reac ie alergic în cazul unei persoane cu sensibilitate chimic . pentru cei ce sufer de acnee sau alte probleme dermatologice în care nu este permis ingerarea de gr simi. Plasturi i împlânte ² capabile s asigure cantit i continue. 16. fiindc nici oamenii nu seam n unul cu cel lalt.exact din boabele r mase dup scuturarea petalelor. 18. De i vitaminele i mineralele produse pe cale sintetic au dat rezultate satisf c toare. reputat alergolog. Casetele ² tablete în form de capsule. în plus.

se prezint sub forma unui praf alb. Agen ii de umplere. LIAN I I CE ALTCEVA M AI ÎNGHI IM? Vitaminele con invde obicei mai mult decât putem noi vedea cu ochiul liber i uneori chiar mai mult decât scrie pe etichet . 20. dar care poate cauza accese de astm i erup ii cutanate la astmatici. Dac sunte i o femeie gravid . Chelatizarea este procesul prin care substan ele minerale sunt transformate într-o form mai u or asimilabil . CHELA II I CE ÎNSEAMN EI Doar 2 pân la 10 la sut din fierul introdus în organism este în realitate absorbit. Sunt substan e cu rol de ungere. siliciul este un praf alb de origine . i a a mai departe. 21. fiind apoi eliminate prin urin în dou -trei ore. dar de care este bine s v feri i: ‡ Acacia (gum arabic ) ² o r in vegetal pe care Food and Drug Administration (Departamentul pentru Alimenta ie i S n tate al S. adic substan e ce con in carbon. 19. In ceea ce prive te diferen a dintre organic i anorganic. F r aceast reglare temporal ar fi absorbite rapid în circuitul sanguin. este nevoie ca în procesul de digestie s fie mai întâi transformate în chela i. c numai 2 pân la 10 la sut din fierul administrat este absorbit i c din acest procent infim jum tate este eliminat. indiferent de m rimea dozei administrate. fiind ob inut din roci minerale purificate. Iat mai jos o list a lian ilor care se folosesc de c tre unii produc tori. AGEN I DE UMPLERE. Suplimentele minerale chelatizate cu aminoacizi sunt asimilate de trei pân la zece ori mai bine decât formele nechelatizate. REGLAREA TEMPORAL Un important pas înainte în domeniul vitaminelor a fost introducerea suplimentelor cu reglare temporal . to i ace ti aditivi nu sunt în general men iona i.toxice sunt mult mai rare decât la cele ob inute pe cale sintetic . c la mul i dintre noi digestia las de dorit. capabil s induc afec iuni ale func iilor de reproducere i malforma ii congenitale. atunci ve i recunoa te cât e de important s lua i minerale chelatizate în prealabil. lista de mai jos v poate fi de ajutor. Sunt substan e care confer coeziune prafurilor. Aceast reglare este asigurat de un proces prin care vitaminele sunt produse în micropilule i apoi sunt înglobate într-o baz special care asigur eliberarea lor în organism conform unei temporiz ri menite s controleze absorb ia lor continu într-un r stimp de ase ² dou sprezece ore. fiind vorba despre o concep ie complet gre it . procesul natural de chelatizare nu se produce în condi ii satisf c toare i de aceea suplimentele minerale administrate nu sunt de nici un folos. introduse în tabletej pentru a preveni lipirea acestora de ma ina care realizeaz comprimarea Stearatul de calciu i siliciul sunt lubrefian ii cel mai des utiliza i. Obi nuitele suplimente minerale. Toate vitaminele sunt compu i organici. situa ia este cu fotul alta. Lian i. ele nu pot fi stocate în organism. lubrefian ii. Dac v gândi i c organismul nu poate folosi ceea ce prime te. ca de exemplu f ina de oase i dolomita.) a declarat-o ca fiind inofensiv . men inând laolalt to i componen ii tabletei. Diluan i sau agen i de umplere. Fosfatul dicalcic ² o excelent surs de calciu i fosfor ² este utilizat de c tre cei mai buni produc tori. Este în curs de cercetare. Un mod de a asigura vitaminele necesare timp de dou zeci i patru de ore din dou zeci i patru. Dar dac dumneavoastr dori i s ti i ce înghi i i. Majoritatea vitaminelor fiind solubile în ap . micul adaos la pre ul de cost fiind astfel perfect justificat. Suplimentele cu reglare temporal ofer o eficacitate optim . Celuloza i etil-celuloza sunt lian ii cei 26 Earl Mindell mai folosi i (celuloza este principalul constituent al fibrelor vegetale). Lubrefîan i. suspectat de a determina muta ii genetice. pierderi minime prin procesul de excre ie i niveluri constante în sânge atât pe timpul zilei cât i noaptea. La multe persoane. lian ii. sunt de cele mai multe ori nechelatizate i. v sf tuiesc s evita i orice produs care con ine algina i. Stearatui de calciu este un produs din uleiurile vegetale naturale.A. Sunt materiale inerte ad ugate în tablete pentru a le m ri volumul aducându-le la dimensiunile necesare procesului de compactare. Uneori mai pot fi utilizate lecitina i sorbitolul. Mai pot fi utilizate în acest scop sorbitolul i celuloza. gravide i alergici.U. pentru a putea fi utilizate de c tre organismul omenesc. o mam care al pteaz sau dac inten iona i s concepe i un copil. ‡ Algina (acid alginic sau alginat de sodiu)²un carbohidrat derivat din algele marine.

Fiind substan e organice. într-un recipient bine închis. totodat . este bine s o face i dup prânz. Dac sunte i nevoit s lua i întreaga cantitate o singur dat . deci aminti i-v s le lua i împreun . vitaminele pot fi _________p strate doi sau trei ani. Sunt materiale care împiedic absorb ia apei de c tre substan ele higroscopice în cursul opera iilor de fabricare. algina i algina ir sun introduse în tablet pentru a u ura sf râmarea i dezintegrarea ei dupâ ingurgitare. Gel mai bine îns este s cump ra i numai flacoane pe a c ror etichet este prev zut termenul de valabilitate. Din cauza faptului c vitaminele solubile în ap ² în special B complex i C ² sunt rapid eliminate prin urin . Celulele noastre nu dorm odat cu noi i ele nu pot exista jarâ un aport continuu de oxigen i elemente nutritive. cum sunt A. dup micul dejun. con inutul poate fi p strat în siguran timp de dou sprezece luni. Dac nu le pute i lua dup fiecare mas . trei ani. CÂND I CUM S LU M VITAMINELE? Func iile corpului omenesc sunt adaptate unui ciclu de dou zeci i Patru de ore. Cel mai indicat moment pentru administrarea suplimentelor de vitamine este dup mas . vitaminele B i C sunt eliminate la dou ore dup ingestie. Materialele de acoperire. 28 Earl Mindell Dac înghi i i toate suplimentele vitaminice odat . derivat dintr-<! Biblia Vitaminelor 27 protein prezent în porumb ² i ceara de Brazilia. într-un flacon perfect închis. Substan e ca guma arabic . Cei mai indica i sunt coloran ii ob inu i din surse naturale ² de exemplu clorofila. Pentru a preveni umezeala excesiv . Glucoza este rareori utilizata de c tre produc torii de marc . Luate pe stomacul gol. Aromatizan i i îndulcitori. Poate fi de asemenea folosit în scop de lubrefiere i stearatul de magneziu. mascheaz gustul i mirosul nepl cut f când tabletele mai u or de înghi it. este indicat s înghi i i vitaminele dup masa de prânz. de i cantit ile în exces pot fi stocate în ficat un r stimp mult mai îndelungat. sorbitolul i maltoza. preferabil în recipiente opace. în r stimp de patru ore. administrarea lor dup fiecare mas important a zilei (mic dejun. Agen i de uscare.me ca suplimentele pe care le lua i s fie cât mai uniform r spândite pe întreaga durat a unei zile. Formele uscate ale vitaminelor A i E p r sesc corpul mai repede. substan ele ingerate. D. un produs natural extras din palmieri. cei mai obi nui i îndulcitori sunt fructoza dextrinele din mal . dejun i cin ) este mai indicat . este . i nu uita i c mineralele sunt indispensabile pentru o bun absorb ie a vitaminelor. Folosi i numai pentru tabletele ce trebuie sf râmate în gur . Dezintegratori. Substan e ce au menirea de a conferi tabletelor un aspec mai pl cut. Coloran i. Cele mai des utilizate sunt zeina agent de acoperire transparent de provenien natural . atunci împ r i i doza zilnic în dou i înghi i i jum tate dup micul dejun i jum tate dup prânz. pune i la fundul flaconului cu vitamine câteva boabe de orez ce ac ioneaz ca un absorbant natural al umidit ii. Sunt materiale destinate protec ie împotriva umidit ii. Cu alte cuvinte. E i K r mân în organism timp de aproximativ dou zeci i patru de ore. Organismul nostru tinde s elimine prin urin . face i acest lucru dup cea mai consistent mas a zilei. pentru a ob ine cele mai bune rezultate. i nu diminea a. Odat sticlu a deschis . vitaminele sunt mai bine absorbite în prezen a alimentelor i a mineralelor. Dac vitaminele sunt men inute la loc întunecos i rece. ca de exemplu C i B. Nu este nevoie s le ine i în frigider. ele pot fi p strate doi. De aceea. Vitaminele solubile în gr simi. perfect închise. CONDI IILE DE P STRARE I PERSISTEN A ÎN ORGANISM Vitaminele i suplimentele minerale trebuie p strate în locuri reci i întunecoase.natural . Cel mai des folosit agent de uscare ste silicagelul. 22. 23. . acest fapt este mai cu seam valabil pentru vitaminele solubile în ap . ferite de lumina direct a soarelui.

Asta înseamn cumva c s-au stricat i c nu este indicat s le mai înghit? Nu.i vor mai face efectul. schimba i formula. . Exist argumente pro i contra pentru ambele variante. încerca i forma uscat . Pe de o pafte. cel mult nu. mul i dintre ei s-au dovedit apoi d un tori pentru s n tate. Agen ii de acoperire pu in rezisten i sunti vinova i de acele fisuri. dar acest lucru nu înseamn c vor Biblia Vitaminelor 29 d un toare. atunci de ce nu sunt inofensivi? Faptul c un aditiv a fost declarat inofensiv de c tre Food and Drug Administration nu înseamn c el nu v poate face r u. în caz c . le pute i lua lini tit în continuare. Dac lian i ca guma arabic i acidul alginic au fost declara i inofensivi de c tre organismele specializate. Drept urmare. când a intrat în vigoare legea privind controlul tuturor chimicalelor utilizate în industria alimentar i farmaceutic .24. dar dificil . dar o probabilitate exist . par a nu con ine lian i i agen i de umplere i. bicarbonat etc). capsulele asigur o protec ie mai sc zut împotriva oxid rii decât tabletele. amidon. NECLARIT I CU PRIVIRE LA CAPITOLUL II? Dac vitaminele au un miros urât înseamn c sunt expirate i pot fi d un toare? Un miros puternic nu semnific neap rat c vitaminele respective sunt expirate. cel pu in unele dintre ele. Uneori. Iat de ce: în 1958. dar vitamina din untru este nev t mat . Dac nu v împ ca i cu vitamina E obi nuit . se dizolv mai repede. sare. Alcoolul este adesea utilizat ca agent de uscare. pute i. Sfatul meu este s pune i în sticlu a cu vitamine câteva boabe de orez care vor absorbi atât umezeala cât i mirosul de alcool. Dac o anumit vitamin este disponibil atât sub form de capsule cât i ca tablete. Citi i cu aten ie sec iunile 26 ² 69 i indica iile din sec iunea 290 pentru a fi sigur c ti i tot ceea. Uneori am observat mici fisuri pe tabletele de vitamina B. dac produsul a fost ambalat prea repede. un am nunt va fi hot râtor pentru dumneavoastr : capsulele sunt constituite din gelatin ² un produs de origine animal . sunt de obicei i scumpe i p rerea conform c reia nu con in agen i de umplere i 30 Earl Mindell ]| biblia Vitaminelor 4 lian i este fals (vezi sec iunea 21). înseamn c sunt mai eficiente. ce trebuie cu privire la vitaminele pe care le înghi i i. Tabletele îns nu con in decât componente vegetale. Dac le-a i p strat la c ldur i lumin (grozav pentru dumneavoastr . atunci este chiar probabil s fie alterate. to i aditivii utiliza i pân în anul respectiv au fost considera i din oficiu inofensivi. Totdeauna când ave i dubii. Vitamina C praf amestecat într-un pahar cu ceai este mult mai convenabil decât câteva pastile mari atunci când sunte i r cit. lua i leg tura cu fabricantul sau consulta i un medic nutri ionist. CUM ESTE MAI BINE PENTRU DUMNEAVOASTR ? D&c nu ti i formula cea mai indicat pentru organismul dumneavoastr ² tablete. capsulele sunt mai u or de înghi it decât tabletele. Din p cate. pic turi sau prafuri. 25. vitaminele nu se stric . care variant este cea mai bun ? Iat o întrebare interesant . Foarte des mi s-a p rut c simt un miros de alcool în flaconul cu vitamine. dar nu i pentru ele). Pe de alt parte îns . din moment ce majoritatea medicilor le recomand . suplimentele pe care le lua i nu v convin. pentru a elimina excesul de ap la fabricare. Pot înghi i chiar i aceste tablete? Da. FDA a alc tuit lista celor considerate inofensive cu scopul de a elimina costisitoarele test ri asupra produselor chimice considerate la ora aceea apte pentru consum (zah r. mirosul alcoolului persist . Dac sunte i vegetarieni. de trei ori pe zi sau pilule cu reglare temporal ² sfatul meu este s le încerca i pe rând.

legume de culoare galben i verde-închis. iar cealalt hidrosolubil . morcovi. Doza zilnic necesar (Doza zilnic necesar ² se refer la necesarul vitaminic minim pentru un om normal. p rului. oboseal . ajut la sc derea nivelului de colesterol (vezi sec iunea 89) i reduce semnificativ riscul îmboln virilor de inim . Ajut la func ionarea normal a sistemului imunitar. Men ine procesul de cre tere i consolidare a oaselor i starea de s n tate a pielii. v rs turi. interdic ii sau practici religioase. beta-carotenul s-a dovedit a avea o ac iune preventiv împotriva anumitor forme de cancer. erup ii cutanate. USP (United States Pharmacopea) i. VITAMINA A Date generale: Este o vitamin liposolubil ²solubil în gr simi. sau avitaminoz ² caren vitaminic grav . Ce poate face ea pentru dumneavoastr ? M re te acuitatea vizual pe timp de noapte. RE (Echivalen i Retinol.CAPITOLUL TREI TOTUL DESPRE VITAMINE 26. Scurteaz durata de boal . Men ine s n tatea straturilor superficiale ale esuturilor i organelor interne. dozele de compensare recomandate pot fi foarte mari ² Nota editorului) în scopuri preventive pentru adul i este de 5. în plus. în cazuri de hipovitaminoz ² caren u oar . Toxicitate Dep irea timp de luni de zile a unei doze zilnice de 50. grea . pentru a fi eficient absorbit în traiectul digestiv.000. vezi sec iunea 127). Peste 18. în condi ii de via normale. Pentru mamele care al pteaz . al ridurilor superficiale i în afec iuni ca impetigo. margarina. NOT : Mai departe în cuprinsul acestei c r i voi considera beta-carotenul drept forma preferabil pentru vitamina A deoarece are un poten ial de toxicitate mai redus. vezi sec iunea 132). factori genetici. Vitamina A acid (re in A) utilizat des în tratamentul acneei i 32 Earl Mindell comercializat în ultimul timp ca remediu împotriva ridurilor superficial poate fi procurat numai pe baz de prescrip ie medical . Poate fi stocat în corpul uman i de aceea nu se impun doze zilnice.000 UI (1. Contribuie la înl turarea petelor pigmentare determinate de vârst . din cauza cantit ii insuficiente de vitamina A ingerat .000 poate determina efecte toxice la adul i. lipsei alimentelor necesare etc. Surse naturale de vitamin A Untur de pe te. Afec iunile pot fi cauzate de deficien e cronice de absorb ie a gr similor i se întâlnesc cel mai adesea la copiii sub cinci ani. tulbur ri de vedere. îmbun t e te vederea i ajut în tratamentul multor boli de vedere prin faptul c permite formarea purpurei ochiului.000 UI (800 RE) în cazul femeilor.500 UI zilnic risc s produc efecte negative la copii. menstrua ii neregulate. osteoporoz . dureri de cap i m rirea ficatului (vezi sec iunea 290. fructe galbene (not : intensitatea culorii galbene nu ofer informa ii asupra con inutului de vitamina A. cunoscut sub denumirea de caroten (se g se te atât în produse animale cât i vegetale). Unit ile de m sur a vitaminei A sunt: UI (Unit i Interna ionale).10.) Suplimente Disponibile în dou forme ²‡ una derivat din untura de pe te. mai recent. exces vitaminic neechilibrat. lapte i produse lactate. sau datorit unor tulbur ri de absorb ie ² enterocaren : flor intestinal patogen . Afec iuni datorate caren ei vitaminei A Xeroftalmie i sl birea vederii pe timp de noapte (pentru simptome.500 UI îft primele ase luni i cu 2. furunculoz . din ilor i gingiilor. doza zilnic se poate m ri cu 31 2. necesit prezen a mineralelor i gr similor. Doza zilnic obi nuit este de 5. Este adjuvant în tratamentul emfizemului i al hipertiroidismului.000 RE) în cazul b rba ilor i 4. ou . M re te rezisten a la infec iile respiratorii. Forma hidrosolubilo poate fi acetat sau palmitat i este recomandabil pentru persoanele cu intoleran la gr simi. tulbur ri de metabolism. caren a vitaminic poate ap rea datorit unui aport insuficient: obiceiuri alimentare d un toare. . Simptomele intoxica iei cu vitamina A sunt: c derea p rului. Este disponibil în dou variante: vitamina A obi nuit . ficat. numit retinol (prezent doar în alimentele de origine animal ) i provitamina A.000 UI pentru urm toarele ase luni. ² exocaren . îngro area pielii.000 Ui. în special Pentru suferinzii de acnee. în arsuri i ulcere deschise ² atunci când este folosit în uz extern. Ajut în tratamentul acneii.

orez nedecorticat.Precau ii). cereale neprelucrate. Ce poate face ea pentru dumneavoastr ? Stimuleaz cre terea. Este chiar mai eficient când formula con ine acid pantotenic forte. Doza zilnic necesar pentru adul i este de 1 ² 1. Vitamina A nu trebuie înso it de uleiuri minerale. Diminueaz durerile de din i post-operatorii. Are eficacitatea mai puternic în formula B complex. atunci ave nevoie de cel pu in 10. nevoile de vitaminna A scad. nervozitate i reac ii alergice (vezi sec iunea 290). Al i 34 Earl Minden biblia Vitaminelor 35 du mani: cofeina. Este cunoscut i sub numele de Ävitamina st rii morale" datorit efectelor benefice asupra sistemului nervos i st rii psihice. Sfatul meu Dac sunte i fum tor. edeme. majoritatea legumelor. . Ajut la prevenirea r ului de mare sau de avion. Acest din urm mineral est cel care permite extragerea vitaminei A din rezervele formate în ficat Vitamina A împiedic oxidarea vitaminei C. în special a carbohidra ilor. Dac luat anticoncep ionale.5 ² 1. Nu introduce i vitamina A în dieta câinelui sau pisicii dumneavoastr f r indica ii speciale în aces sens. în timpul gravidit ii i al al pt rii doza necesar cre te la 1. Suplimente Disponibile în diverse dozaje ² în mod obi nuit 50. Toxicitate Nu se cunosc efecte negative ale acestei vitamine. Perioadele de boal . a mu chilor i a inimii. D. vezi sec iunea 127). B2 i B6 trebuie administrate în cantit i egale (de exemplu: câte 50 mg din fiecare). lapte. Adjuvant în tratamentul zonei zoster. f in de ov z. Inamici ai vitaminei A Acizii gra i polinesatura i cu caroten pot distruge vitamina A î lipsa antioxidan ilor (vezi sec iunea 49 pentru antioxidan i i sec iune 250 pentru medicamente ce distrug vitaminele). în cantit i egale cu vitaminele B2 i B6.6 mg. morcov. Dac alimenta i dumneavoastr zilnic include cantit i mai mari de ficat. herpes. Vitaminele Bl. f r a putea fi stocat în esuturi sau organe. atunci ave i nevoie de suplimente de vitamin^ Bl. 100 i 500 mg. Dac lua i medicamente care reduc nivelul colesterolului ² cholestyramine ² gradul de absorb ie a vitaminei A se diminueaz probabil c ve i avea nevoie de suplimente. este foarte improbabil c ave i nevoie d suplimente de vitamin A. Orice cantitate în exces este eliminat prin urin . Doza zilnic obi nuit este de 100 ² 300 mg. spanac batate sau pepene galben. Ajut digestia. Inamici ai vitaminei Bl Prelucrarea termic a alimentelor distruge adesea vitamina B1. aerul. organe. trebuie înlocuite zilnic. carne de porc f r gr sime. estrogenii. S-au înregistrat rare simptome determinate de dozele excesive (peste 5 ² 10 g zilnic): palpita ii. Are un u or efect diuretic. alune. Unitatea de m sur folosit : miligramele. Vitamina A î exercit cel mai bine efectele în prezen a vitanimelor B complex. t râ e. dac obi nui i s be i alcool sau dac consuma cantit i mari de zah r.000 UI vitamina A pe zi.5 mg. fosforului i zincului. grâu integral. Surse naturale de vitamin Bl Drojdie de bere. apa. alcoolul. Afec iuni datorate caren ei de Bl Beriberi (pentru simptome. 27. Fiind sinergetice. E în prezen a calciului. antacizii i sulfamidek (vezi sec iunea 250). Asemeni tuturo vitaminelor din complexul B. cantit ile în exces sunt eliminate în procesu Biblia Vitaminelor 33 de excre ie f r a fi stocate în corp. VITAMINA Bl (TIAMIN ) Date generale Este o vitamin hidrosolubil ² solubil în ap . de stres i post-operatorii cer m rirea cantit ii de vitamin B1. Sfatul meu Dac lua i mai mult de 400 UI de vitamina E zilnic. Asigur func ionarea în limite normale a sistemului nervos. acid folie i vitamina B12. vitaminele B sunt mult mai eficiente luate împreun decât separat.

sulfamidele. Este foarte probabil c ave i o caren de riboflavina dac a i inut vreme îndelungat regim pentru ulcer sau diabet (când sunte i sub un anumit tratament medicamentos i dori i s v schimba i regimul. Pentru adul i. este mai eficient combinat în propor ii egale cu celelalte. Riboflavina ac ioneaz cel mai eficient asociat cu nicotinamida i vitaminele B6 i C. a gr similor i proteinelor. ea trebuind furnizat zilnic de c tre alimentele consumaate sau prii suplimente. p rului i unghiilor. Se recomand doze m rite pentru situa iile de stres! în America.6 mj Mamele care al pteaz vor lua 1. Ca i celelalte vitamine B. Inamici ai vitaminei B2 Lumina ² în mod special razele ultraviolete ² i substan ele alcaline au ac iune distructiv asupra riboflavinei (ambalajele noi din carton opac protejeaz riboflavina care în sticlele transparente este distrus ). nu poate fi stocat îi corp. traume fizice sau psihicei convalescen ² organismul dumneavoastr are nevoie de doze sporit^ de B complex. risca i s pierde j tiamina pe care v-au furnizat-o alimentele consumate. ficat. rinichi. ame eal . anxietate. Al turi de alte substan e. Vitamina B6 este în realitate un grup de substan strâns înrudite ce func ioneaz una în prezen a celeilalte: piridoxin piridoxal i piridoxamin . agen i oxidan i sau acizi. Dac vi se administreaz medicamente anticancerigene ² ca de exemplu methotrexate ² o doz prea mare de vitamin B2 poate anula efectul medicamentelor. Al i du mani: apa (vitamina B2 se dizolv în lichidele folosite la g tit). Dac obi nui i si lua i dup mas pastile ce diminueaz aciditatea gastric . Femeile gravide pot m ri doza pân la 1. Dac sunte i supuJ unui stres de orice natur ² boal . contribuie la metabolizarel carbohidra ilor. limbii i buzelor. drojdie de bere. Excesul poate determina simptome ca: mânc rimi. Dozele zilnice obi nuite sunt de 100 ²300 mg. pielii i mucoaselol genitale (pentru simptome. Se m soar îl miligrame. estrogenii i alcoolul. Cantitatea eliminat în procesul de excre ie depinde de necesit ile organismului i poate fi înso it dej pierderi de proteine. senza ii de arsur sau furnic turi (vezi sec iunea 290).Dac sunte i gravid . 28. ou . Surse naturale de vitamin B2 Lapte. Afec iuni datorate caren ei de B2 Ariboflavinoze ² leziuni ale gurii.7 mg îl urm toarele ase luni. brânz . atunci ave i nevoie de aport suplimentar de vitamin B2. Dac consuma i cantit i reduse de carne de vit i de produse lactate.1 Ce poate face ea pentru dumneavoastr ? Stimuleaz cre terea i func ia de reproducere. Toxicitate Nu se cunosc efecte toxice ale vitaminei B2.7 mg. trebuie s m ri i doza de vitamin B2. Se m soar în miligrame. deci i de tiamin . VITAMINA B6 (PIRIDOXIN ) Date generale Este solubil în ap . dac sunte i îns rcinat sau al pta i. pe te. VITAMINA B2 (RIBOFLAVIN ) Date generale Solubil în ap i u or asimilabil .8 mg în primele ase luni i 1. Ajut la eliminarea senza iei di usc ciune a gurii. M re te acuitatea vizual i înl turi oboseala ochilor. legume de culoare verde. riboflavina nu este distrus dl c ldur . îmbun t e te starei de s n tate a pielii. Este cunoscut i sub numele de vitamina G. Se elimin prin procesul de excre ie în r stimp 36 Earl Mindel de opt ore de la administrare i trebuie înlocuit prin hran adecvat sau prin doze suplimentare. dac al pta i sau dac lua i anticoncep ionalei necesit ile dumneavoastr de vitamin Bl sporesc. 29. La fel ca majoritatea vitaminelor din complexul B. discuta i înainte cu medicul dumneavoastr . Sfatul meu Dac lua i anticoncep ionale. cea mai frecvent avitaminoz este caren a de riboflavin .2 ² 1. Dac dieta zilnic se bazeaz pe un consum ridicat de proteina atunci este necesar m rirea dozei de . Spre deosebire de tiamin . vezi sec iunea 127).) Orice stare de stres necesit m rirea cantit ii de vitamina B complex ingerat . buzelor. doza zilnic necesari este de 1. Suplimente Disponibile în concentra ii variate ² în mod obi nuit de 100 mg.

6 ² 2. Func ionarea normal a glandei tiroide permite o bun absorb ie a vitaminei B12. alcoolul. orez nedecorticat. exist riscul de sc dere a nivelului de glucoza din sânge. Este singura vitamin care con ine elemente minerale esen iale. Produsele cu reglare temporal pot asigura eliberarea gradat a vitaminei în r stimp de zece ore. Vitamina B6 poate determina la diabetici diminuarea cerin ei de insulina. Are ro în prevenirea diverselor tulbur ri nervoase i dermatologice.2 mcg pentru femeile gravide i 2. prelucrarea alimentar a fructelor i legumelor. nu li se recomand suplimente de vitamina B6! Consulta i-v cu doctorul dumneavoastr în privin a medicamentului Sinemet. apa. pentru a fi eficient . Simptomele lipsei de B12 pot ap rea dup mai bine de cinci . procesul de sintez fiind favorizat de un regim vegetarian bogat în celuloz . Atenueazi grea a (multe preparate pe care medicii le prescriu contra st rii de r u di diminea con in vitamin B6). Nu se recomand dep irea pragului de 500 mg (vezi sec iunea 290). Indispensabil îi organism pentru producerea de anticorpi i de hematii ² globule ro ii S-ar p rea c poate fi sintetizat de bacteriile intestinale. i dac dozajul nu este corect corelat. nuci. Sfatul meu Dac lua i anticoncep ionale orale. t râ e de grâu. Surse naturale de vitamin B6 Drojdie de bere. poate ascunde adesea o caren de vitamin B12.2 mg în cursul sarcinii i 2.6 mcg pentru mamele 38 Earl Mindell care al pteaz . Necesari pentru producerea intern a acidului clorhidric i asimilarea magneziului Derivatele lactate sunt surse relativ s race de vitamina B6. conservarea. de la 50 la 500 mg.vitamin B6. cârceii. Suferinzii de artrit c rora li se administreaz penicilin ² Cuprimine ² trebuie s ia suplimente de B6. ficat. ou| ov z. vez sec iunea 127). Afec iuni datorate caren ei de B6 Anemie. care poate evita reac ia advers la aceast vitamin . alune. Unitatea de m sur : micrograme (mcg). Doza zilnic necesar pentru adul i este de 1. Persoanelor care urmeaz tratament antiparkinson cu levo-dopa. amor eah mâinilor i anumite forme de nevrite ale extremit ilor. trebuie combinat cu calciu.1 miligrame în perioada al pt rii Indispensabil pentru buna absorb ie a vitaminei B12. Func ioneaz ci un diuretic natural. 2. Ajut h conversia triptofanului (un aminoacid esen ial) în nicotinamid . Suplimente Disponibile într-o gam larg de dozaje. a a cum este regimul vegetarian de exemplu. B2.0 mg zilnic. Pentru i Biblia Vitaminelor 37 preveni caren a altor vitamine. glosite (pentru simptome. melasa de strugure negru. cu siguran ave i nevoie de suplimentarea dozei de vitamin B6. rinichi. Este cunoscut i sub numele de Ävitamina ro ie". Toxicitate Doze zilnice de 2-10 grame pot declan a tulbur ri neurologice. dermatite seboreice. Nu se asimileaz bine în stomac. dar s rac în vitamina Bl. Excesul este susceptibil de a produce nelini te nocturn i tr irea prea vie a viselor. acid pantotenic i magneziu. varz . germeni de grâu. congelarea. Un regim bogat în acid folie. VITAMINA B12 (COBALAMIN ) Date generale Solubil în ap i eficient în doze foarte mici. cu o cre tere de pân la 2. Marii consumatori de proteine necesit sporirea cantit ii administrate de B6. Ce poate face ea pentru dumneavoastr ? Contribuie la buna asimilare a proteinelor i gr similor. prepararea termic a acesteia. 30. Cianocobalamina este forma sub care se prezint de obicei vitamina B12 în comer . Ajut la eliminarea usc ciuni gurii i la atenuarea problemelor urinare cauzate de antidepresivel* triciclice. sau cianocobalamin . atâi individual cât i sub form de B complex i mul i vitamine. Inamici ai vitaminei B6 P strarea timp îndelungat a c rnii. Permite sintetizarea acizilor nucleici c\ rol în întârzierea procesului de îmb trânire. B6 trebuie administrat în cantit i egale cu B1 i B2. Reduce spasmele musculare nocturne. C. Doza zilnic necesar pentru adul i este de 2 mcg. soia pepene galben. Vitamina B6 ac ioneaz cel mai eficient împreun cu vitamina Bl. estrogenii (vezi sec iunea 250).

Metabolizeaz acidul folie i vitamina B12. Suplimente Disponibil în afara grani elor Statelor Unite sub form de orotat de calciu. Afec iuni datorate caren ei de B12 Anemie pernicioas . Ce poate face ea pentru dumneavoastr ? Contribuie la formarea i regenerarea celulelor ro ii ale sângelui. de la 50 meg la 2000 mcg. Stimuleaz cre terea i m re te pofta de mâncare la copii. Diminueaz iritabilitatea. cu vitaminele A. Surse naturale Ficat. Nu exist doze zilnice necesare stabilite. în mod surprinz tor. VITAMINA B13 (ACID OROTIC) Date generale Nu este comercializat în Statele Unite. suplimente de B12 v sunt cu siguran necesare. astfel încât asimilarea s se produc în intestinul sub ire. apa.ani de la sec tuirea rezervelor interne de cobalamin . Are propriet i energizante. chiar i marii consumatori de proteine pot avea nevoie de sporirea cantit ii de vitamina B12 care func ioneaz sinergetic cu aproape toate celelalte vitamine B. Ca parte component a complexului B. Suplimente Datorit faptului c vitamina B12 nu este bine absorbit în stomac. Pentru cazuri de caren sever sau de extrem extenuare. vitamina B12 poate fi de folos femeilor înainte i în timpul perioadei menstruale. cu mici excep ii. Ce poate face ea pentru dumneavoastr ? Poate preveni anumite tulbur ri hepatice i îmb trânirea prematur . Toxicitate Nu s-au semnalat efecte toxice ale vitaminei B12. Ajut la utilizarea eficient a carbohidra ilor. vegetalele. E i C. Persoanele vârstnice au deseori dificult i de absorb ie a vitaminei B12. îmbun t e te memoria i echilibrul psihic. lumina soarelui. necesitând suplimente injectabile. eu recomand drajeurile sublinguale sau formele cu reglare temporal înso ite de sorbitol. aceasta poate fi metoda cea mai eficient de tratament. gr similor i proteinelor. Sfatul meu . brânz i rinichi. 31. în combina ie cu acidul folie. somniferele (vezi sec iunea 250). vitamina B12 poate fi un excelent revitalizant. M re te puterea de concentrare. Afec iuni datorate caren ei de B13 Simptomele deficien ei acestei vitamine i bolile provocate de aceasta nu sunt prea bine cunoscute. Men ine starea de s n tate a sistemului nervos. ou . atunci ave i nevoie de suplimente de vitamin B12. alcool estrogenii. Sfatul meu Dac sunte i vegetarian i a i exclus ou le i produsele lactate din Biblia Vitaminelor 39 dieta dumneavoastr . Toxicitate Aceast vitamin este prea pu in cunoscut ² deocamdat ²pentru a stabili limite de toxicitate (precau ii: vezi sec iunea 290). Inamici ai vitaminei 612 Acizii i substan ele alcaline. Vitamina B12 este furnizat în primul rând de alimentele de origine animal . Adjuvant în tratamentul sclerozei multiple. deci previne anemia. Surse naturale R d cinoase. Medicii prescriu de obicei forma injectabil a vitaminei B12. Inamici ai vitaminei B13 Apa i lumina solar . nu con in cobalamin . carne de vit . lapte. Suplimentele sunt disponibile într-o gam larg de dozaje. nici în cazuri de supradozaje (vezi sec iunea 290). Doza zilnic se situeaz în mod obi nuit între 5 i 100 mcg. de porc. tulbur ri neurologice (vezi sec iunea 127). zerul ob inut la cov sirea laptelui. Dac obi nui i s v binedispune i în mod regulat cu câte un pahar în plus.

VITAMINA B17 (LETRIL) Date generale Una din cele mai controversate Ävitamine" ale acestui deceniu. Suplimente Disponibile în doze de 50 mg. Sfatul meu în ciuda controverselor existente. în majoritatea statelor americane nu este acceptat ca tratament pentru cazurile de cancer (legal în dou zeci i cinci de state). Afec iuni în care este indicat Rezisten sc zut la cancer. Toxicitate Nu s-au înregistrat cazuri de efecte toxice ale vitaminei Bl5. dar informa iile converg c tre disfunc ii nervoase i glandulare. Se extrage din sâmburii de cais . piersici. Ac iunile benefice pe care le voi prezenta aici se bazeaz pe consultarea cercet rilor ruse ti. Contribuie la sinteza proteinelor. Se m soar în miligrame. mere. Stimuleaz r spunsul imunitar al organismului. eu consider vitamina B15 benefic i cred c este recomandabil în majoritatea dietelor. grâu integral. ² n. Asigur protec ia împotriva agen ilor poluan i. Locuitorilor din ora ele mari. Afec iuni provocate de caren a vitaminei Cercet rile în domeniu sunt limitate. i una seara. le sugerez suplimente considerabile. i insuficienta oxigenare a esuturilor. A fost respins de Food and Drug Administration pe motiv c poate fi otr vitoare din cauza con inutului de acid cianhidric. M re te durata de via a celulelor. Biblia Vitaminelor 41 Inamici ai vitaminei B15 Apa i lumina soarelui. odat cu cina. în vreme ce oficialit ile americane încearc s o scoat de pe pia . boli de inim . cantit ile în exces de letril pot fi periculoase. Toxicitate De i nu s-au stabilit înc nivele de toxicitate. v recomand s lua i o tablet de 50 mg diminea a.25-1. 40 Earl Mindell 32. Surse naturale Drojdie de bere. orez brun integral. Doze . Ce poate face ea pentru dumneavoastr ? Se pare c de ine specifice propriet i de prevenire i tratare a cancerului. Este mai eficient administrat împreun cu vitaminele A i E. Doza zilnic obi nuit este de 50-150 mg. Prin faptul c este un | antioxidant. are ac iune asem n toare cu a vitaminei E. Ajut la rapida recuperare dup oboseal . Protejeaz ficatul împotriva cirozei. semin e de dovleac. aglomerate i poluate. Surse naturale Cantit i mici de letril se g sesc în sâmburii de caise. Ce poate face ea pentru dumneavoastr ? Studiile americane cu privire la Bl 5 sunt limitate.Este o vitamin prea pu in cunoscut pentru a putea face recomand ri privin a ei.a. VITAMINA B15 (ACID PANGAMIC) Date generale Solubil în ap . care îns au disp rut dup câteva zile. în re etele medicale e cunoscut sub numele de nitrilozid . Nu este considerat de fapt o vitamin în sensul I strict al cuvântului. Dac practica i atletismul sau dac dori i s c p ta i alura i rezisten a unui atlet. Atenueaz simptomele crizelor de astm i anghina. 33. deoarece nu s-a demonstrat rolul ei indispensabil în I procesul de nutri ie.0 g. semin e de susan. Accesele pot fi diminuate prin administrarea suplimentelor de B15 dup principala mas a zilei! (vezi sec iunea 290). A fost introdus în practica farmaceutic de c tre ru i care s-au ar tat încânta i de rezultate. Una din vitaminele B care nu se g se te în drojdia de bere. Scade nivelul colesterolului din sânge. Diminueaz nevoia de alcool. Unele] persoane au declarat c la începutul tratamentului cu B15 au suferit accese de grea . cire e. Din punct de vedere chimic este o combina ie a dou molecule de glucoza (una de benzaldehid i una de acid cianhidric) numit amigdalin . Suplimente Dozele zilnice necesare în mod obi nuit sunt de 0. la micul dejun. prune i nectarine. Previne mahmureala.

cinci pân la treizeci de sâmburi de cais mânca ii în cursul zilei ² îns în nici un caz to i odat ² constituie o cantitate i suficient pentru scopuri preventive (vezi sec iunea 290). maimu ele i cobaii trebuie s i-o procure din alimente. Sfatul meu Dac obi nui i s consuma i multe b uturi sau creme cu ou crude. drojdie de bere. Esen ial pentru metabolismul lipidelor i proteinelor. lapte. având rol în] men inerea st rii de s n tate a pielii. Ajut la absorb ia fierului în organism. tehnicile de prelucrare a alimentelor i alcoolul (vezi sec iunea 250). BIOTINA (COENZIMA R SAU VITAMINA H) Date generale Este solubil în ap .0 g nu ridic probleme. Inamici ai vitaminei H Albu ul de ou crud (con ine avidin ² o protein ce împiedic absorb ia biotinei). Fum torii i vârstnicii au nevoie de cantit i sporite de vitamin C (fiecare igar fumat distruge între 25 i 100 mg acid asorbic). Adjuvant în tratamentul preventiv împotriva cheliei. Ce poate face ea pentru dumneavoastr ? Ajut la vindecarea r nilor. pute i solicita medicului dumneavoastr un supliment de biotin pentru a v îmbun t i starea psihic . dar oamenii. ACID CEVITAMINIC) Date generale Solubil în ap . asigura i-v zilnic o doz de minimum 25 mcg. lua i leg tura i discuta i cu un medic nutri ionist. B2. oaselor i din ilor. apa. dar nu este indicat a se lua mai mult de 1. alopecie. probabil c ave i nevoie de suplimente de biotin . M re te eficien a medicamentelor . Majoritatea animalelor î i sintetizeaz propria vitamin C. f in de soia. Aminti i-v c biotina ac ioneaz sinergetic ² i mult mai eficient ² cu vitaminele A. Se m soar în mod obi nuit în micrograme (mcg). vaselor sangvine. 35. Atenueaz durerile musculare. extenuare. Afec iuni datorate caren ei acestei vitamine Eczeme ale fe ei i trupului. B6 i nicotinamid . Este necesar în sinteza acidului ascorbic. Se recomand în tratamentul preventiv al mor ii subite la nou-n scu i. un supliment de biotin v va încetini c derea p rului. Doza zilnic este de 25-200 mcg. îndepline te un rol primordial în formarea colagenului ² factor esen ial în cre terea i refacerea celulelor esuturilor. 34. Este consumat mult mai repede în condi ii de stres. Nivelul de biotin scade progresiv în timpul sarcinii. metabolizare deficient a gr similor. depresii (vezi sec iunea 127). con ine sulf i face parte din familia vitaminelor B complex. Suplimente Biotina este inclus în mod obi nuit în majoritatea formulelor de Bl complex i în tabletele de mul i vitamine. sulfamidele. 0 g odat . Doza zilnic necesar pentru adul i este de 60 mg. Dac urma i un tratament cu sulfamide sau antibiotice. a gingiilor. aneorexie. rinichi. Doza zilnic necesar pentru adul i este de 100 pân la 300 mcg. La ora actual exist în literatura de specialitate suficiente informa ii despre letril. Ajut la vindecarea i eczemelor i a dermatitelor. la gravide i femei ce al pteaz se sugereaz o cre tere de pân la 70-95 mg. orez nedecorticat. Surse naturale Ficat de vit . Exercit ac iune j sinergetic al turi de vitaminele A. Ou le crude împiedic absorb ia biotinei în organism. g lbenu de ou. cum s-a crezut. VITAMINA C (ACID ASCORBIC. în conformitate cu 42 Earl Mindell \ Almanahul nutri iei. Poate fi sintetizat de c tre bacteriile intestinale. V sf tuiesc s le consulta i i s cere i opinia unui medic înainte de a începe! orice regim ce include Bl7.cumulate de peste 3. 43 Biblia Vitaminelor Toxicitate Nu se cunosc cazuri în care biotina s fi avut efecte toxice (vezi sec iunea 290). Sfatul meu Dac sunte i interesat de un tratament anti-canceros sau preventiv cu letril. B6 i nicotinamid . Dac ave i tendin a de chelie. estrogenii. B2. a arsurilor i a gingiilor sângerânde. Se m soar în miligrame. Ce poate face ea pentru dumneavoastr ? încetine te înc run irea p rului. De i nu exist nici o rela ie între aceasta i greutatea redus a copilului la na tere.

a calciului i magneziului. drajeuri. prelucrarea termic a alimentelor. Contribuie la prevenirea unui mare num r de infec ii virale i bacteriene. Eficacitatea acidului ascorbic este maxim în prezen a bioflavonoidelor. Dac lua i ginseng. Uneori. Vitamina C pur este un derivat al dextrozei din porumb (de i nu con ine nici resturi de porumb. Acest mineral împiedic formarea pietrelor la rinichi. cartofi i ardei iu i. stimulând. Dac urma i un tratament medicamentos. Diferen a între vitamina C Änatural " sauj organic " i acidul ascorbic obi nuit const numai în capacitatea fiec rui organism de a le asimila. iar pudrele pân la 5000 mg într-o linguri de ceai. astfel încât s nu apar apoi erori de diagnostic (acidul ascorbic mascheaz prezen a sângelui în materiile fecale). îns administrarea de magneziu. conopid . ro ii. în astfel de cazuri este suficient Earl Mindell I 45 Biblia Vitaminelor sc derea cantit ii administrate. tablete cu reglare temporal . Sfatul meu Din cauza faptului c vitamina C este eliminat din organism în r stimp de dou -trei ore de la administrare ² în func ie de cantitatea de alimente existent în stomac ² i pentruc este important s se men in un nivel constant de vitamina C. Reduce efectele unui mare num r de alergeni. Ofer protec ie împotriva agen ilor cancerigeni. Monoxidul de carbon distruge vitamina C. Capsulele i] tabletele con in în mod obi nuit pân la 1000 mg substan activ . eu v recomand formula cu reglare temporal . în general. fiind disponibil sub aproape toate formele posibile: comprimate obi nuite. deci locuitorii marilor ora e trebuie neap rat s ia suplimente. . Suplimente Vitamina C este una din cele mai folosite în întreaga lume. Este necesar s m ri i doza de vitamin C dac obi nui i s lua i aspirin . 36. lumina. Inamici ai vitaminei C Apa. vitamina B6 i cantit i suficiente de ap b ute zilnic pot îndep rta acest risc. Deci. nici dextroz ). dac vi se prescriu analize de sânge sau urin . este bine s o face i cu trei ore înainte sau dup consumarea vitaminei C sau a alimentelor ce con in vitamin C. asigurând coeziunea celulelor de protein . Doza zilnic este de 500 mg pân la 4 g. Afec iuni datorate caren ei acestei vitamine Scorbut (vezi sec iunea 127).folosite în tratamentul infec iilor unnare. c ldura. Vitamina C este contraindicat bolnavilor de cancer supu i chimioterapiei sau tratamentelor cu radia ii (vezi sec iunea 290). legume de culoare verde. prafuri. afine. zmeur . doze zilnice care dep esc 10 g pot declan a efecte secundare nepl cute cum ar fii diaree urinare excesiv i erup ii cutanate. sistemul imunitar. Toxicitate Dozele mari de vitamina C pot determina formarea calculilor de acid uric i oxalic. împiedic formarea nitrozaminelor (substan e cancerigene). siropuri. Adjuvant în tratamentul r celilor obi nuite. oxigenul i fumatul (vezi sec iunea 250). Men ine sc zut nivelul 44 colesterolului din sânge. Surse naturale Citrice. Dac obi nui i s lua i doze de peste 750 mg zilnic. v sugerez s ad uga i i un supliment de magneziu. ave i grij s -1 informa i pe medicul dumneavoastr c lua i vitamina C. mure. Ac ioneaz ca laxativ natural. hesperidin i rutin (uneori acestea din urm sunt denumite s ruri citrice). Dozele mari de vitamin C pot determina modific ri ale analizelor de laborator. Accelereaz cicatrizarea post-operatorie. COLIN Date generale Este un alt membru al familiei B complex i ac ioneaz ca agent de emulsionare a gr similor. atunci ave i nevoie de cantit i m rite de vitamina C. M re te gradul de absorb ie a fierului anorganic. Cea mai bogat surs natural de vitamina C este fructul! m ce ului care con ine bioflavonoide i alte enzime ce permit buna j asimilare a vitaminei C. Scade inciden a cheagurilor de sânge în vasele sangvine. Rezultatul analizei de glucoza în urin recomandat diabeticilor poate fi de asemenea modificat în cazul unor doze mari de vitamin C. Previne îmboln virile de scorbut. fiindc aceasta tripleaz viteza de eliminare a acidului ascorbic. M re te durata vie ii. Cel mai eficient supliment de vitamin C este cel care con ine întregul complex C de bioflavonoide.

Ob inut prin ac iunea razelor soarelui sau prin alimenta ie. Este una din pu inele substan e capabile s penetreze a a-numita Äbarier sangvin a creierului" care are rolul de a proteja encefalul de varia iile bru te ale dietei zilnice. creier. drojdie. mai cu seam a celor cu rol în procesul memoriei. Afec iuni datorate caren ei vitaminei Caren a poate provoca ciroze i afec iuni degenerative ale ficatului. la prelucrarea lipidelor i colesterolului. Surse naturale . îngro area arterelor i probabil boala Alzheimer (vezi sec iunea 127). VITAMINA D (CALCIFEROL. sulfamidele. încerca i un supliment de colin pentru a v îmbun t i Biblia Vitaminelor 47 memoria. Ce poate face ea pentru dumneavoastr ? Controleaz depunerile de colesterol. ÄVitamina Soarelui") Date generale Solubil în gr simi. aceasta fiind apoi absorbit în organism. Suplimentele orale sunt absorbite odat cu lipidele prin pere ii intestinali. osteomalacie. Dozele zilnice folosite sunt de 500-1000 mg. ficat. Dup ce pielea s-a bronzat.Coopereaz cu inozitolul. în ultimii ani a fost folosit ca adjuvant în remedierea pierderilor de memorie (în doze de 1-5 g zilnic). Nu s-a stabilit o doz zilnic necesar . Formula B complex obi nuit con ine în medie 50 m colin i inozitol. contribuie la eliminare toxinelor din organism. 46 Earl Mindell aceast vitamin reu e te s p trund direct în celulele creierului unde produce o substan ce stimuleaz memoria. Dac sunte i în general nervos sau ave i dese spasme musculare. osteoporoz senil (vezi sec iunea 127). VIOSTEROL. Afec iuni produse de caren a vitaminei Rahitism. împreun cu vitaminele A i C ac ioneaz preventiv în cazul r celilor. sau 5-10 mcg. Ajut la transmiterea impulsurilor nervoase. inim . estrogenii. 37. Toxicitate Nu se cunosc efectele toxice ale colinei (vezi sec iunea 290). Ajut la tratarea conjunctivitelor. tehnicile de prelucrare alimentar i alcoolul (vezi se iunea 250). Prin ac iunea benefic asupra ficatului. împiedicându-1 s se depoziteze pe pere ii arterelor ori în vezica biliar . Ce poate face ea pentru dumneavoastr ? Contribuie la utilizarea optim a calciului i fosforului. Doza zilnic necesar pentru adul i este de 200-400 UI. Smogul împiedic producerea vitaminei D prin ac iunea razelor de soare. alt membru al familiei B complex. germeni de grâu. Are efect calmant. dar se estimeaz c hrana obi nuit a unui adult con ine între 500 i 900 mg. Dac lua i lecitin . ERGO STEROL. substan e necesare pentru a avea oase i din i s n to i. Adjuvant în tratamentul bolii Alzheimer. Sfatul meu Lua i totdeauna colina împreun cu celelalte vitamine B. legume cu frunze verzi. Suplimente ase capsule de lecitin fabricate din soia con in fiecare 244 mg de inozitol i colin . Se m soar în Unit i Interna ionale (UI). carii severe. Dac sunte i un b utor convins. sau în micrograme de colecalciferol (mcg). atunci probabil c ave i nevoie de un supliment de calciu chelatizat pentru a men ine în echilibru cantit ile j de calciu i fosfor din organism. în cantit i mici. colina se g se te i în lecitin . Razele ultraviolete determin producerea vitaminei în gr simile din epiderm . o m rire a dozei de colin v-ar putea ajuta. asigura i ficatului dumneavoastr o cantitate sporit de colin . sintetizarea vitaminei D prin epiderm înceteaz . Se pare c poate emulsifia colesterolul. Inamici ai colinei Apa. Contribuie la buna asimilare a vitaminei A. deoarece colina pare a determina cre terea nivelului de fosfor. Surse naturale G lbenu ul de ou.

somoni. v rs turi.Untur de pe te. Suplimente în mod obi nuit. In cazul acestei vitamine. spanac. Vitamina E este format din opt compu i numi i tocoferoli ² alfa. Are efect diuretic i hipotensiv. epsilon. este depozitat în ficat. Simptomele de toxicitate sunt: sete neobi nuit . Vitamina D ac ioneaz cel mai eficient împreun cu vitaminele A. Cei c rora li se administreaz medicamente anticonvulsive necesit sporirea cantit ii de vitamin D. ulei vegetal. Suplimente Disponibile sub form de capsule uleioase i tablete solubile în ap . anemie i tulbur ri de reproducere (vezi sec iunea 127). gamma. sânge. testicule. Intensific ac iunea vitaminei A. verde uri. uter. previne oxidarea compu ilor gra i. nevoia de a urina des. Afec iuni datorate caren ei vitaminei Sc derea num rului de globule ro ii. dar în ultimul timp s-au adoptat unit ile interna ionale (UI) care exprim activitatea sa biologic . Mic oreaz inciden a cârceilor i crampelor musculare. eta i theta²dintre care cel mai activ i eficace este alfa-tocoferolul. zeta. 38. în 48 Earl Mindell pl mâni. Atenueaz starea de oboseal . depozite anormale de calciu în pere ii vaselor sangvine. varz de Bruxelles. f in îmbog it . diaree. M re te rezisten a organismului furnizând cantit i sporite de oxigen. grâu integral. au nevoie de suplimentarea cantit ii de vitamin D. Dozele zilnice obi nuite sunt de 400 pân la 1000 UI. Surse naturale Germeni de grâu. ton. gre uri. nuci. Oamenii cu pielea închis la culoare care tr iesc în climate nordice au nevoie de doze m rite de vitamin D. ar trebui s ia suplimente de vitamin D. cât i administrat intern. cu con inut de substan activ . colin . datorat oxid rii. Doza zilnic necesa: pentru adul i este de 8 pân la 10 UI. heringi. calciu i fosfor. soia. a doi aminoacizi cu sulf i a unor componen i ai vitaminei C. O cantitate de 60-70 la sut din doza zilnic este eliminat prin fecale. Inamici ai vitaminei D Uleiurile minerale i smogul (vezi sec iunea 250). Ajut la preîntâmpinarea avorturilor. degenerescent muscular . v protejeaz pl mânii împotriva aerului poluat. °chi umfla i. Ini ial era m surat în unit i de greutate. în inim . Scade riscul ischemiilor cardiace. în special cei din zonele intens poluate. Spre deosebire de celelalte vitamine liposolubile. în esutul adipos. a vitaminei A. 1 UI este echivalent cu 1 mg. VITAMINA E (TOCOFEROL) Date generale Solubil în gr simi. împiedic formarea cicatricilor adânci atunci când este aplicat local (poate fi absorbit prin piele). C. Conlucrând cu vitamina A. Are un rol important î calitate de vasodilatator i anticoagulant. Persoanele care lucreaz noaptea. Accelereaz vindecarea arsurilor. în glandele pituitar i suprarenale. Copiilor care nu beau lapte îmbog it în vitamin D li se recomand suplimente. Sfatul meu Locuitorii ora elor. mu chi. tocoferolul r mâne în organism o perioad scurt de timp asem n tor mai degrab vitaminelor B i C. seleniului. în rinichi i în stomac (vezi sec iunea 290). sardine. beta.i Având ac iune puternic antioxidant . Toxicitate Dep irea timp îndelungat a dozei zilnice de 2000 UI poate determina la adul i efecte toxice. Suplimente de peste 1800 UI zilnic pot cauza la copii hipervitaminoze D. Preîntâmpin formarea cheagurilor de sânge i ajut la dizolvarea lor. Nu administra i câinelui sau pisicii dumneavoastr suplimente de vitamin D f r sfatul prealabil al veterinarului. în ficat. c lug ri ele i to i cei a c ror piele nu se bucur de binefacerile soarelui. din pricina ve mintelor purtate sau din cauza modului de via . capsulele cu 400 UI vitamin ob inut din untura de pe te. Produsele care con in 25 mc Biblia Vitaminelor 49 de seleniu la fiecare 200 UI de vitamin E m resc eficien a vitaminei. Ce poate face ea pentru dumneavoastr ? V confer un aspect tineresc prin încetinirea procesului de îmb trânire a celulelor. lapte i produse lactate. cereale integrale i ou . delta. mânc rimi.

temperaturile de înghe . lua i-o la orele de mas împreun cu vitamina E. VITAMINA F (ACIZI GRA I NESATURA I: LINOLEIC. tehnicile de prelucrare a hranei. Contribuie lai dezvoltarea i la bun starea general a organismului prin influen area activit ii glandulare i capacitatea de disponibilizare a calciului c tre] celule. Combate afec iunile cardiace. Forma uscat este recomandabil pentru persoanele care nu tolereaz gr simile sau cei cu probleme seboreice. 1 atunci ave i nevoie de cantit i suplimentare de vitamina E. migdale. este indicat pentru persoanele de peste 40 de ani. clorul. oxigenul. Fierul anorganic (sub form de sulfat feros) distruge vitamina E. Dac înghi i i orice medicament pe baz de sulfat feros. Toxicitate Nu prezint nici un efect toxic (vezi sec iunea 290). LINOLENIC I ARAHIDONIC) Date generale Solubil în gr simi. Gravidele i] femeile care al pteaz . Dac apa pe care o be i este clorurat . ca i to i cei care urmeaz un tratament! medicamentos sau pe baz de hormoni necesit suplimente de vitamina! E. Asigur un oarecare grad] de protec ie împotriva efectelor negative ale razelor X. Se m soar în miligrame. atunci ave i nevoie de cantit i sporite de vitamin F. ofran. dar The National Research Council recomand : cel pu in un procent din totalul caloriilor s provin din acizii gra i nesatura i esen iali.între 100 i 1500 UI. Nu s-au stabilit doze zilnice necesare. este constituit din acizi gra i nesatura i ob inu i de organism din produsele alimentare. Biblia Vitaminelor 5\ Toxicitate Nu se cunosc efecte toxice. Asigur s n tatea pielii i a p rului. Dac sunte i un mare consumator de carbona i. Dozele zilnice obi nuite se situeaz între 200 i 1200 UI. 400-1200 UI zilnic). De asemenea. vitamina E trebuie s o lua i la un interval de cel pu in opt ore înainte sau dup . Surse naturale Uleiuri vegetale ² din germeni de grâu. Inamici ai vitaminei E C ldura. 39. probabil c ve i avea nevoie de un supliment de vitamin E. Ajut la sc derea greut ii corporale] prin arderea gr similor saturate. avocado. c ldura i oxigenul. fierul. Gr simile nesaturate ajut la arderea celorj saturate dac raportul între ele este de doi la unu. semin e de floareasoarelui. semin e de in. Majoritatea sortimentelor de nuci sunt surse bogate de acizi gra i nesatura i. Evita i regimurile . Persoanele predispuse la depuneri de colesterol trebuie s ia doze corespunz toare de vitamin F. Afec iuni provocate de caren a vitaminei Eczeme i acnee (vezi sec iunea 127). astfel c nu trebuie s le lua i unpreun . peptonatul. Dou sprezece linguri e cu semin e de floarea-soarelui pot furniza ra ia complet de vitamin F pentru o zi întreag . nuci. Suplimente Disponibile în capsule cu 100-150 mg substan activ . citratul i fumaratul (compu i organici 50 Earl Mindell ai flerului) nu distrug vitamina E. Consumul ridicat dej carbohidra i determin cre terea necesarului de vitamin F. Ce poate face ea pentru dumneavoastr ? Preîntâmpin formarea depunerilor de colesterol în interiorul] arterelor. soii i alune. Sfatul meu Dac ine i un regim bogat în gr simi polinesaturate. Femeilor la menopauz le recomand doze crescute de vitamina E] (preferabil sub form de amestec de tocoferoli. Sfatul meu Pentru o mai bun absorb ie a vitaminei F. dar excesul poate determina cre terea în greutate (vezi sec iunea 290). Inamici ai vitaminei F Gr simile saturate. Gluconatul feros. uleiurile minerale (vezi sec iunea 250). Dac acidul linoleic este prezent în cantitate suficient j ceilal i doi acizi gra i pot fi sintetiza i în organism.

Afec iuni datorate caren ei 52 Earl MindelU Anemie nutri ional macrocitic (vezi sec iunea 127). cunoscut i sub numele de Bc sau vitamin M. Suplimente Disponibile sub form de drajeuri de 400 mcg substan ac ti v J Formula B complex con ine uneori aceea i doz . dovleac. la temperatura camerei. este recomandabil s lua i suplimente de acii folie. Se m soar în miligrame. Nu sau stabilit doze zilnice necesare. când acesta din urm este în deficit. Prin p strarea timp îndelungat neprotejat. Sfatul meu Dac sunte i un mare b utor de alcool. dar în majoritatea cazurilor cantitatea de acid folie se limiteaz la 100 mcg (verifica i da fiecare dat compozi ia pe etichet ). lumina soarelui. morcovi. fasole verdej f in de secar integral i neagr .alimentare bogate în gr simi saturate. este un alt membru al grupului B complex i un factor lipotropic. Dac ave probleme de acest gen. Am observat c multe persoane care pentru o scurt perioad timp au luat cantit i de acid folie cuprinse între 1 i 5 mg zilnic înregistrat estomparea anumitor tipuri de decolorare a pielii. estrogenii. Ce poate face el pentru dumneavoastr ? Contribuie la sc derea nivelului de colesterol din organism. ficatJ g lbenu de ou. Dozele zilnice prescrise în mod obi nuit sunt de 400 mcg pân la 5 mg. un alt membru al familiei B complex. M re te apetitul. merit s cere i sfatul unui medic nutri ioni Dac v îmboln vi i. avocado. Toxicitate Nu se cunosc efecte toxice ale acidului folie. drojdie. pepene galben. caise. deci orice persoan care înghite mai mult da 2 g de vitamina C zilnic are nevoie de m rirea dozei de acid folie. are un rol important în hr nirea celulelor cerebrale. Prin combinare cu colina formeaz lecitina. Doze m de acid folie pot determina convulsii la epilepticii c rora li se adminis fenitoin . Daca urma i un tratament pe baz de Dilantin. Se m soar în micrograme (mcg). tehnicile de prelucrar alimentar (în special fierberea). 53 Biblia Vitaminelor 41. asigura i-o doz crescut de acid folie. Metabolizeaz gr simile i colesterolul. Ac ioneaz preventiv împotriva anemiei. Inamici ai acidului folie Apa. Ajut la men inerea st rii de s n tate a p rului împiedicând c derea acestuia. Necesar în procesul de utilizare a zaharurilor i aminoacizilor. Preîntâmplin deficien ele de na tere. ACIDUL FOLIC (FOLACIN. Vitamina C în doze masive intensific eliminarea acidului folie din organism. dublu pentru femeile gravide. sulfamidele. Folosit împreun cu acidul pantotenic i cu acidul Paraaminobenzoic poate întârzia înc run irea p rului. Ce poate face acidul folie pentru dumneavoastr ? M re te lacta ia. anticorpii dumneavoastr sunt într-o situa ie asem n toare. v sf tuiesc s spori i cantitatea de acid folie. Confer pielii un aspect s n tos. dar cantitatea medie pentru un adult este de aproximativ 1 g. Are rol important în producerea acizilor nucleici (ADN i ARN). sau dac suferi i de o afec iune cronic . sulfonamidel fenobarbital sau aspirin . poate fi distrus. Contribuie la metabolizarea proteinelor. Contribuie la . Doza zilnic necesar pentru adul i este de 180-200 mcg. 40. Surse naturale Legume cu frunze de culoare verde închis. FOLATE) Date generale Solubil în ap . estrogeni. Ac ioneaz preventiv împotriva eczemelor. de i s-au înregistrai câteva cazuri de reac ii alergice ale pielii (vezi sec iunea 290). Esen ial pentru diviziunea celular . INOZITOL Date generale Solubil în ap . iar pentru mamele care al pteaz ² 280 mcg în primele ase luni i 260 mcg în urm toarele ase. Ofer protec ie împotriva parazi ilor intestinali i a toxinelor alimentare. c ldura (vezi sec iunea 250). Ca i colina. Are efect analgezic. Factor esen ial în formarea globulelor ro ii.

untur de pe te. iar K3 se ob ine pe cale sintetic . Sfatul meu Diareea excesiv poate fi un semn de lips a vitaminei K. ulei de ofran. aspirina. Inamici ai inozitolului Apa. Suplimente Ca i în cazul colinei. Disponibil sub forma prafurilor de lecitina care pot fi amestecate în lichide. Ajut la mic orarea debitului menstrual. Are efect calmant. congelarea alimentelor. Majoritatea formulelor de B complex con in aproximativ 100 mg colin i inozitol. probabil c ave i nevoie de suplimente e Wozitol. melas nerafinat . sulfamidele. îndepline te un rol esen ial în formarea protrombinei ² o substan coagulant a sângelui. Afec iuni provocate de caren a inozitolului Eczeme (vezi sec iunea 127). risca i o sever caren de vitamin K. încerca i s m ri i cantitatea de vitamin K provenit din surse naturale. Dac lua i medicamente anticoagulante. diaree. fasole uscat . Dac lua i lecitina. Un bun mijloc de a optimiza eficacitatea vitaminei E este acela de a v asigura cantit ile necesare de inozitol i colin . Suplimente Disponibil în tablete cu 100 mcg substan activ . Doza necesar pentru adul i se situeaz între 65 i 80 mcg. Legumele cu frunze verzi sunt cel mai bun remediu împotriva caren ei de vitamin K. dar înaint Biblia Vitaminelor 55 de a v suplimenta ra ia. Ce poate face ea pentru dumneavoastr ? Ac ioneaz preventiv împotriva sânger rilor i hemoragiilor interne.redistribuirea gr similor în organism. tehnicile de prelucrare alimentar . 43. alcoolul i cafeaua (vezi sec iunea 250). NIACINAMID . estrogenii. ulei de soia. NICOTINAMID (ACID NICOTINIC. dintre acestea. Dac vi se administreaz un tratament bazat pe un spectru larg de antibiotice. alune. Surse naturale Ficat. Sfatul meu Lua i inozitolul împreun cu colina i celelalte vitamine B. consulta i un medic. creier i inim de vit . Dac sunte i un mare amator de cafea. polu. aerului. în mod obi nuit. varz . se m soar în micrograme (mcg). ase capsule de lecitina pe baz de soia con in câte aproximativ 244 mg inozitol i colin . Nu este inclus în mod obi nuit în formulele de multivitamine. (de i abunden a vitaminei K în natur face îndeob te inutil administrarea de suplimente). 42. drojdie de bere. Surse naturale Legume cu frunze de culoare verde. Dac v curge sânge din nas. lucerna. NIACIN . g lbenu de ou. Inamici ai vitaminei K Radia iile i razele X. colite (vezi sec iunea 127). VITAMINA K (MENADION ) Date generale Solubil în gr simi. uleiurile minerale (vezi sec iunea 250). 54 Earl Mindell întrucât se pare c atât colina cât i inozitolul spore te nivelul fosforului din organism. stafide. azvârlite de valuri pe rm). Afec iuni determinate de caren a vitaminei Steatoree (boal intestinal a copiilor cauzat de avitaminoz ). pepene galben. Kl i K2 pot fi produse de flora natural a intestinelor. grapefruit. germeni de grâu. v recomand un supliment de calciu c helatinizat pentru a men ine echilibrat balan a între calciu i fosfor. Exist de fapt trei vitamine K. Toxicitate Nu se recomand dep irea dozei de 500 mcg de vitamin K sintetic (vezi sec iunea 290). Dozele zilnice obi nuite se situeaz între 250 i 500 mg. încerca i s consuma i mai multe alimente bogate în aceast vitamin i eventual solicita i sfatul unui nutri ionist pentru suplimente. varec (varietate de alge brune marine. trebuie s ti i c vitamina K (inclusiv cea din sursele naturale) poate anula efectul acestor medicamente. Toxicitate Nu s-au înregistrat efecte toxice (vezi sec iunea 290). Contribuie la coagularea rapid a sângelui. cunoscut i sub . iaurt.

smochine i prune. Confer pielii un aspect s n tos. Ajut la prevenirea i u urarea migrenelor. B2 i B6 nu va fi capabil s . Intensific circula ia sangvin i reduce tensiunea Serial . ² n. Ac iunea sinergetic a celor doi nutrien i se pare c este puternic . organismul omenesc î i poate fabrica singur propria sa nicotinamid . iar pentru mamele care al pteaz ² 20 mg. Biblia Vitaminelor 57 ATEN IE: Un articol recent ap rut în revista Post Graduate IVledicine a relevat faptul c dozele mari de nicotinamid pot altera capacitatea organismului de a consuma glucide. Nicotinamid este forma cea mai uzual de prezentare a acestei vitamine deoarece efectele secundare de înro ire i mânc rime a pielii sunt mult diminuate fa de cele produse de acidul nicotinic (oricum. COMPLEX C. cunoscut i sub numele de vitamin B3. Pielea cu sensibilitate neobi nuit la razele soarelui este adesea un bun indicator pentru lipsa nicotinamidei. HESPERIDIN ) .). Afec iuni provocate de caren Pelagr . Suplimente Disponibil atât sub form de acid nicotinic cât i de nicotinamid . sulfamidele. produse din grâu integral. Un organism deficient în vitaminele Bl. estrogenii (vezi sec iunea 250). Date generale Solubil în ap . tiroxinei i insulinei. mai cu seam câinilor. Ajut la eliminarea ulcera iilor i atenueaz respira ia r u mirositoare. p strându. Este un fapt normal. Caren a de nicotinamid poate determina modific ri negative ale personalit ii. Doza zilnic necesar pentru adul i este de 13-19 mg. 1 Sfatul meu Dac lua i antibiotice i dintr-odat congestionarea pielii determinat de acidul nicotinic devine mai sever . nu v alarma i. a cortizonului. Singura diferen este aceea c acidul nicotinic poate cauza eritem. iar nicotinamid nu. Doze de 50-100 mg sunt în mod obi nuit incluse în formulele de B complex i preparatele de multivitamine.i sintetizeze nicotinamid din triptofan. Are propriet i energizante prin faptul c permite mai buna utilizare a hranei. în astfel de cazuri este indicat s be i un pahar cu ap ). ou . Este una din pu inele vitamine relativ stabile în procesul de prelucrare a hranei. Dac ave i probleme cu colesterolul. Necesar pentru buna func ionarea a creierului i a sistemului nervos. VITAMINA P (RUTIN . Toxicitate Netoxic. Atenueaz unele accese de diaree. BIOFLAVONO-IDE CITRICE. NOTA: Cercet ri recente au demonstrat c e nevoie de doze mult reduse de nicotinamid pentru a determina sc derea nivelului de colesterol (f r nepl cutele efecte secundare) dac aceasta este luat în combina ie cu cromul. pute i reduce efectele secundare înghi ind pastila dup mas sau luând o cantitate echivalent de inozitol. carne slab . testosteron). De asemenea.i calit ile chiar i în alimentele g tite. rinichi. Se comercializeaz sub form de comprimate i pulberi cu 50-1000 mg substan activ . cauzând accese de gut la persoanele predispuse la aceast afec iune. un adaus de nicotinamid v-ar putea fi de folos. cu excep ia efectelor secundare produse de dozele ce dep esc 100 mg. Reduce simptomele de vertigo 56 Earl Mindell cauzate de sindromul Meniere. determinând deregl ri ale nivelului glucozei la poten ialii diabetici i declan ând astfel întreaga gam de manifest ri ale bolii. alcoolul.tr. drojdie de bere. dermatite severe (vezi sec iunea 127). un alt membru al familiei vitaminelor B. alune pr jite. V ve i sim i probabil mai confortabil dac ve i schimba aceast vitamin sub form de acid nicotinic cu nicotinamid . le poate cauza mari nepl ceri prin eritem i transpira ie abundent (vezi sec iunea 290). Se m soar de obicei în miligrame. Nu administra i nicotinamid animalelor. 44. carne alb de pas re. curmale. Dac prefera i prima variant . Surse naturale Ficat. Inamici ai nicotinamidei Apa. Reduce nivelul de colesterol i trigliceride. somniferele. Ce poate face ea pentru dumneavoastr ? Atenueaz tulbur rile gastrointestinale men inând starea de s n tate a sistemului digestiv. cantit ile sporite de nicotinamid pot interveni în mecanismele de control al acidului uric. progesteron.numele de vitamin PP. avocado. Este o vitamin esen ial în sinteza hormonilor sexuali (estrogeni. înro irea pielii dispare dup aproximativ dou zeci de minute. pe te. germeni de grâu. doarece complexul devine eficient la un con inut de numai 200 mcg de crom i 2 mg de nicotinamid . Cu ajutorul unui aminoacid numit triptofan. Persoanele cu sensibilitate pronun at pot acuza senza ii de arsur i mânc rimi ale pielii.

Ce poate face pentru dumneavoastr ? împiedic distrugerea prin oxidare a vitaminei C. Se m soar în miligrame. mure. grapefruit).Date generale Solubil în ap . Inamici ai vitaminei P Apa. fumatul (vezi sec iunea 250). Esen ial pentru conversia energetic a lipidelor i glucidelor. 58 Earl Mindell Afec iuni datorate caren ei Fragilitate capilar (vezi sec iunea 127). M re te rezisten a la infec ii. PANTOTENAT DE CALCIU (ACID PANTOTENIcj PANTENOL. Adjuvant în tratamentul edemelor i ame elilor datorate afec iunilor urechii interne. în majoritatea! formulelor propor ia este de 500 mg bioflavonoide la 50 mg rutin i I hesperidin (dac raportul între rutin i hesperidin nu este egal. Dac v sângereaz des gingiile! când v sp la i pe din i. un alt membru a familiei B complex. preîntâmpin oboseala. Rolul de baz al bioflavonoidelor este acela de a m ri rezisten a vaselor capilare. Poate fi sintetizat intern de c tre flori intestinal . a regla absorb ia la acel nivel. atunci I rutina trebuie s fie de dou ori mai mult ). rutin i hesperidin . Contribuie al turi de vitamina C la men inerea st rii de s n tate a esutului conjunctiv. VITAMINA B5) Date generale Solubil în ap . Flavonoidele sunt substan e care determin culoarea galben sau portocalie a citricelor.! oxigenul. Este necesar pentru sinteza anticorpilor i în utilizarea colinei i a acidului paraaminobenzoic. Intensific eficacitatea vitaminei C. Toxicitate Nu se cunosc efecte toxice ale vitaminei P (vezi sec iunea 290). Suplimentele de vitamin Ci sunt mai eficiente în prezen a bioflavonoidelor. asigura i-v c nu ave i un deficit de rutin i hesperidin . 1 //fl Vitaminelor 59 Ce poate face el pentru dumneavoastr ? Ajut la vindecarea r nilor. este compus din citrulin . Ac ioneaz sinergetic cu vitamina C.l caise. m ce e. hri c . rutin i hesperidin . Nu s-au stabilit doze zilnice necesare. c ldura. Adjuvant în tratamentul ocurilor postoperatorii. lumina. cire e. înt re te vasele capilare. Previne infec iile prin m rirea capacit ii de formare a anticorpilor. Reduce efectele toxice i reac iile adverse cauzate de un num r mare de antibiotice. dar majoritatea nutri ioni tilor sunt de acord c pentru fiecare 500 mg de vitamin C sunt necesare minimum 100 mg bioflavonoide. Doza zilnic necesara este de 10 mg (pentru adul i). la un supliment dej vitamin C. Surse naturale Partea alb a cojii i miezul citricelor (l mâi. Afec iuni provocate de caren . Se mai nume te i factor de permeabilitate capilar ( ÄP" provine de la Äpermeabilitate"). al turi de flavone i flavonali. Persoanele a c ror piele se învine e te u or în urma unor! lovituri î i pot ameliora acest neajuns ad ugând. temperatura de prelucrare a alimentelor. Este necesar pentru absorb ia corespunz toare i utilizarea vitaminei C. Dozele obi nuite de rutin 1 i hesperidin sunt de 100 mg luate de trei ori pe zi. bioflavonoide. De ine un rol vital în func ionareai normal a glandelor suprarenale. men ine rata normal de cre tere i contribuie la dezvoltarea sistemului nervos central. Ajut în procesul de formare a celulelor. portocale. Suplimente Disponibil atât ca atare cât i în complexul C. Ac ioneaz preventiv i ajut la vindecarea gingiilor sângerânde. Sfatul meu Bufeurile cauzate de menopauz pot fi atenuate de un supliment dej bioflavonoide înso it de vitamina D. 45.

alcoolul (vezi sec iunea 250). ulcer duodenal. în experimentele efectuate pe 1 animale sa dovedit c poate conlucra al turi de pantotenatul de calciu I pentru a readuce p rul înc run it la culoarea lui natural . atât în comprimate clasice cât i în varianta cui reglare temporal . melas neprelucrat . folosi i un unguent protector pe baz de acid para-aminobenzoic. Dozele zilnice obi nuite sunt de 10 pân la 300 mg. pute i încerca s m ri i doza de acid pantotenic al turi de celelalte vitamine din grupul B complex. cereale integrale. Surse naturale Carne. deci merit s încerca i ² ca ci alternativ la vopsirea chimic a p rului. legume de culoare verde. atunci ave i nevoie de m rirea cantit ii de acid para-aminobenzoic (din alimenta ie sau cu ajutorul suplimentelor). Inamici ai pantotenatului de calciu C ldura. dar pentru unele tenuri s-a dovedit a fi eficient.Hipoglicemie. . Are deosebite calit i de I protec ie împotriva razelor solare. Acidul para-aminobenzoic estei disponibil i ca atare. Ajut la men inerea I culorii naturale a p rului dumneavoastr . I Inamici ai APAB Apa. i decil utilizarea eficient a acidului pantotenic. ACID PARA-AMINOBENZOIC (APAB) Date generale Solubil în ap . cofeina. Men ine pielea s n toas i catifelat . orez. 6O Earl Mindell 1 Nu s-au stabilit doze necesare. Surse naturale Ficat. VITAMINA T Este o vitamin foarte pu in cunoscut . Ce poate face el pentru dumneavoastr ? Sub form de alifie. 46. în unele cazuri. conservarea. drojdie de bere. carne de pui. într-o varietate de concentra ii cuprinse între 10 i 100 mg. inim . este 1 un factor important în utilizarea proteinelor. Toxicitate Nu se cunosc efecte toxice ale pantotenatului de calciu (vezi sec iunea 290). poate proteja împotriva arsurilor solare. Ac ioneaz preventiv împotriva form rii ridurilor. nuci. Contribuie la formarea acidului folie. ^e m soar în miligrame. tehnicile de prelucrare alimentar . alcoolulj estrogenii (vezi sec iunea 250). Contribuie la asimilarea. cereale integrale. Desigur c minuni nu face nici acest produs. Reduce j suferin ele cauzate de arsuri. Dac sunte i predispus la arsuri solare. unul din cei mai noi membri ai familiei B complex. Sfatul meu Dac ave i adesea furnic turi în mâini i picioare. tulbur ri sangvine i dermatologice (vezi sec iunea 127). Sfatul meu Unii oameni sus in c acidul folie în combina ie APAB poate readuce! p rul înc run it la culoarea lui natural . 47. 1 gram APAB timp de o s pt mân (preferabil comprimate cu reglare! Biblia Vitaminelor 61 temporal ) este regimul indicat în acest scop. estrogenii. încerca i s lua i câte 1 g de pantotenat de calciu i vitamin C dup mesele de diminea i sear . drojdie de bere. Suplimente Doze cuprinse între 30 i 100 mg sunt în mod obi nuit incluse în j formulele B complex sau multivitamine. doze zilnice de 1000 mg au fost suficiente pentru a reduce durerile cauzate de artrit . germeni de grâu. contribuie la coagularea sângelui i formarea cheagurilor. sulfamidele. Afec iuni provocate de caren Eczeme (vezi sec iunea 127). rinichi. Dozele prescrise în mod obi nuit se situeaz între 301 i 100 mg luate de trei ori pe zi. Dac vi se administreaz penicilin sau sulfamide. Simptomele care indic un exces dej acid para-aminobenzoic sunt grea a i v rs turile (vezi sec iunea 290). t râ e. t râ e. sulfamidele. Poate fi sintetizat de c tre organismul uman. dar tratamentul prelungit cui doze mari nu este recomandabil. Toxicitate Nu se cunosc efecte toxice ale APAB. Suplimente Sunt îndeob te incluse în formulele B complex. germeni J de grâu i melas . ficat. Mul i actori celebri de la Hollywood utilizeaz APAB pentru a preveni formarea ridurilor. rinichi. Experimentele pe animale auj dovedit c acest lucru este posibil. somniferele. tehnicile de prelucrare alimentar . Dac suferi i de alergii. Pantotenatul de calciu s-a dovedit a fi un bun remediu împotriva situa iilor de stres.

Datorit acestor atribute, are un rol important în prevenirea anumitor forme de anemie i hemofilie. Nu s-au stabilit doze necesare i nu exist suplimente pe pia . Se g se te în semin ele de susan i în g lbenu ul de ou. Nu se cunosc efecte toxice ale vitaminei T. 48. VITAMINA U Este chiar mai pu in cunoscut decât vitamina T. Se pare c de ine un rol important în vindecarea ulcerului, îns opiniile speciali tilor difer în aceast privin . Se g se te în varza crud i nu se cunosc efecte toxice. 49. NECLARIT I CU PRIVIRE LA CAPITOLUL III? Locuiesc în Los Angeles i am tot auzit vorbindu-se despre poluarea aerului i despre antioxidan i. îmi pute i spune ce sunt antioxidan ii i dac într -adev r am nevoie de ei? Cu siguran ave i nevoie de ei. Permite i-mi s încep prin a v spune c , dac locui i în oricare din ora ele mari ale lumii, respira i un aer poluat. în fiecare an, dou sute de milioane de tone de agen i poluan i poten ial v t m tori sunt eliberate în atmosfer i ori de câte ori inspira i, pl mânii dumneavoastr sunt supu i unui atac de substan e poluante din cele mai diverse i nu exist nici o parte a organismului dumneavoastr care s fie imun. Antioxidan ii ² clas de elemente nutritive din care fac Parte beta-carotenul, vitaminele C, E i seleniul ² au rolul de a împiedica °xidarea altor compu i. Cu alte cuvinte, radicalii liberi (produ i de oxidare, care v t meaz celulele organismului) forma i atunci când inhal m o

62 Earl Mindell
substan poluant sunt neutraliza i de c tre antioxidan i. geta^carotenul protejeaz mucoasele gurii, nasului, gâtului i pl mânilof ‡ De asemenea, împiedic oxidarea vitaminei C. Vitaf*"na C preîntâmpin infec iile bacteriene i reduce efectele poten ialii^1" alergeni, împiedicând totodat oxidarea vitaminelor A, E i a unor cor*>ponente ale complexului B. yjtajioina E protejeaz vitaminele B i C împotriva oxid rii. Are capacitate** de a se uni cu oxigenul, împiedicând astfel transformarea lui în peroxizi toxici pentru organism. Asupra pl mânilor exercit o ac iune _ antipoluant- De asemenea, s-a dovedit a fi un important factor de protec ie 1 împotriva cardiopatiilor ischemice. Sediul preîntâmplin caren ele de vitamina E i invers, i trebuie luate împJ"eun - ^"a stabilit c nivelurile de seleniu i vitamin E din sânge sunt în strâns leg tur cu gradul de mortalitate cauzat de cancere i cardiop^ii ischemice; rela ia e invers propor ional ² cu cât nivelul celor doua substan e cre te, cu atât scade rata de mortalitate. pjcn0genolul ² un nou i puternic antioxidant ² s-a dovedit a fi un distrugâtor de radicali liberi mai eficient chiar decât vitaminele E i C Este r spunz tor mai cu seam de eliminarea acelor radicali liberi susceptibili de a cauza, printre altele, boli de inim , cancer, artrit i îmb trânir prematur . ^m auzit c un regim bogat în broccoli, varz de Bruxelles i morcov reduce riscul de cancer, dar eu pur i simplu nu pot suferi aceste leg 111116 - ^e vitamine îmi indica i pentru a le înlocui? Pute i lua comprimate ce con in concentrate de crucifere (varz , broccoli, varz de Bruxelles, conopid ) i legume bogate în beta-caroten (spanac i morcovi). V sf tuiesc s lua i aceste suplimente zilnic. Fiind I fabricate din legume coapte, bine sp late, deshidratate prin metode I non-termice i îmbog ite în vitamine A, C, E, beta-caroten i seleniu, concentratele au o valoare nutri ional optim . îmi pute i spune în ce fel ajut colina în tratamentul bolii Alzheimer? Boala Alzheimer ² o pierdere lent a facult ilor mintale ² pare a fi cauzata de deficitul unui neurotransmi tor numit acetilcolin în rezervele sistemului nervos central ( i nu, a a cum se credea pân acum,

Biblia Vitaminelor

63

de un virus sau de aluminiu). Recent s-a descoperit c pacien ii atin i de sindromul Alzheimer nu înregistreaz doar un deficit de acetilcolin , ci i o caren a enzimei ce catalizeaz procesul de sintez a acestui neurotransmi tor, i anume colin-acetiltransferaza. Se pare c m rirea cantit ii de colin ingerat poate preveni distrugerea acetilcolinei existente în organism; în acest scop, recomandabil este o nou i deosebit de puternic

form a colinei, fosfatidil-colena. Nu se cunoa te înc un tratament specific pentru aceast boal , dar s-a descoperit faptul c anumite medicamente pot înr ut i starea pacien ilor ² de exemplu hipnoticele (flurazepam, Dalmane), cardiovascularele i preparatele recomandate împotriva crampelor intestinale. Ce fel de vitamin este beta-carotenul? i de ce nu s-au stabilit doze zilnice necesare pentru el? Voi r spunde mai întâi la a doua parte a întreb rii. Motivul este acela c beta-carotenul nu e propriuzis o vitamin ; abia dup ce ajunge în organismul uman se transform într-o vitamin . Beta-carotenul se g se te în fructele i legumele de culoare galben -portocalie (morcovi, dovleac, batate, pepeni galbeni) i are un rol deosebit de important în prevenirea bolilor de inim precum i a unor forme de cancer. Nivelul de beta-caroten din organism scade odat cu vârsta, fiind mult diminuat i de regimurile alimentare, de fumat sau alcoolism.

CAPITOLUL PATRU MINERALELE ESEN IALE PENTRU ORGANISMUL DUMNEAVOASTR
50. CALCIUL Date generale Este mineralul prezent în cantitatea cea mai mare în corpul omenesc. Contribuie al turi de fosfor la men inerea s n t ii oaselor i din ilor, împreun cu magneziul este responsabil de s n tatea sistemului

I
64

Earl Mindell
cardiovascular. Aproape întreaga cantitate de calciu din corp (un kilogram! ² un kilogram i jum tate) este concentrat în oase i din i. Un procent! de dou zeci la sut din întreaga cantitate de calciu din oase este reabsorbit j i înlocuit în fiecare an (celulele osoase noi se formeaz pe m sur cei esutul osos vechi este distrus). Raportul între cantit ile de calciu i] fosfor existente în organism trebuie s fie de doi la unu (dou p r i calciul pentru o parte fosfor). Calciul nu poate fi absorbit decât în prezen a unei cantit i suficiente de vitamin D. Pentru adul i, doza zilnic necesar | este de 800 pân la 1200 mg calciu. Ce poate face el pentru dumneavoastr ? Men ine o bun stare de s n tate a oaselor i din ilor. Asigur b t ile j regulate ale inimii. Ajut în tratamentul insomniilor. Contribuie la] metabolizarea fierului. De ine un rol important în transmiterea impulsurilor nervoase, fiind un tonic al sistemului nervos. Afec iuni provocate de caren a calciului Rahitism, osteomalacie, osteoporoz (cunoscute i sub numele dej Äboli ale oaselor fragile", vezi sec iunea 127). Surse naturale Lapte i produse lactate, brânzeturi, soia, sardine, somon, alune,! nuci, semin e de floarea-soarelui, fasole uscat , conopid , broccoli. Suplimente în mod obi nuit, disponibil sub forma de tablete de 250 ² 500 mg. j F ina de oase, alt dat unul din cele mai uzuale suplimente de calciu, nu se mai recomand a fi administrat din cauza poten ialului con inut de plumb. îns gluconatul de calciu (surs vegetal ) i lactatul de calciu (un derivat al zaharurilor din lapte) sunt complet necontaminate de plumb i se absorb u or în organism. Cea mai indicat form de prezentare al suplimentelor sunt tabletele de calciu chelatizat. Multe sorturi dea multivitamine i preparate minerale includ în compozi ia lor i calciu.! Cantitatea de calciu din organism trebuie s fie dubl fa de cea de magneziu. Dolomita este un produs natural care con ine calciu i] magneziu; nu necesit vitamin D pentru a fi asimilat . Cinci tablete de dolomita echivaleaz cu 750 mg calciu. Din p cate îns , ca i în caz fainei de oase, dolomita are un con inut ridicat de plumb ² fapt ce face de nerecomandat pentru uzul farmaceutic.

Biblia Vitaminelor

65

Toxicitate Doze zilnice care dep esc 2000 mg pot conduce la hipercalcemii (vezi sec iunea 290). De asemenea, cantit i mari de calciu pot determina constipa ii i riscuri crescute de infec ii urinare. Inamici ai calciului Cantit i crescute de gr simi, acidul oxalic (din ciocolat , spanac, p trunjel, sfecl i revent) i acidul fitic (din cereale) pot împiedica absorb ia calciului în organism. Sfatul meu Dac suferi i de dureri dorsale, un supliment de calciu chelatizat sau de citrat de calciu v poate fi de ajutor. Durerile menstruale pot fi ameliorate prin m rirea dozei de calciu. Dac v plac copanele de pui sau de curcan, nu v sfii i s le ron i i; cartilagiile de la picioarele p s rilor au un con inut ridicat de calciu. Dac lua i zilnic doze de 1500 mg calciu i sunte i predispus la infec ii urinare, v sf tuiesc s înso i i aceste suplimente cu suc de afine; sucul are proprietatea de a forma un înveli în jurul bacteriilor, împiedicându-le s se fixeze pe traiectul urinar. Adolescen ii care sufer de a a-numitele Ädureri de cre tere" pot g si alinare în m rirea cantit ii de calciu. Hipoglicemicilor li se recomand sporirea dozei de calciu (cel mai bine sub form de citrat, 1000-1500 mg zilnic). Dac obi nui i s be i multe b uturi r coritoare, nealcoolizate, risca i ² din cauza con inutului lor ridicat în fosfor² consumarea rapid a calciului din organism, având drept rezultat o poten ial osteoporoz . Eficacitatea calciului este m rit de prezen a vitaminelor A, C, D, a fierului, magneziului i fosforului (îns cantit i mari de fosfor pot determina, a a cum am mai men ionat, consumarea rezervei de calciu). Studii recente au demonstrat c administrarea zilnic a unei combina ie de calciu, magneziu, vitamina D i bor (aligoelement, în cantitate doar de 3 mg) poate preveni osteoporoza. 51. CLORUL Date generale Echilibreaz balan a acido-bazic a sângelui. Eficient sub în combina ie cu sodiul i potasiul. Ajut la eliminarea reziduurilor organice, contribuind la buna func ionare a ficatului. Nu s-au stabilit doze zilnice

66 Earl Mindelm
necesare, dar dac meniul dumneavoastr con ine o cantitate medie de sare, atunci nu ave i nevoie de suplimente. Ce poate face el pentru dumneavoastr ? Ajut la digestie. Contribuie la men inerea suple ii trupului. Afec iuni datorate caren ei Pierderea p rului i a din ilor. Surse naturale Sare de buc t rie, varec, m sline. Suplimente Majoritatea preparatelor multiminerale includ în compozi ia lor i clor. Toxicitate Doze de peste 15 g pot cauza efecte secundare nepl cute (vezi sec iunea 290). Sfatul meu Dac apa potabil pe care o be i con ine clor, atunci cantitatea de vitamin E din corpul dumneavoastr scade (clorul distruge vitamina E);| Deci, dac v afla i într-o asemenea situa ie, este indicat s consuma i: mai mult iaurt ² un mod natural de a înlocui flora intestinal distrus de| clorul din ap . 52. COBALTUL Date generale Intr în componen a vitaminei B12. Unitatea de m sur : micrograme (mcg). Esen ial în formarea globulelor ro ii ale sângelui. Trebuie ob inut! din surse alimentare. Nu s-au stabilit doze zilnice; în mod obi nuit, sun >j necesare cantit i mici, de ordinul a maximum 8 mcg pe zi. Ce poate face el pentru dumneavoastr ? Previne anemia. Afec iuni datorate caren ei Anemie. Surse naturale Carne, rinichi, ficat, lapte, stridii, scoici de râu.

Surse naturale Fasole uscat . Sfatul meu Dac sunte i un vegetarian convins. Nu s-aj stabilit doze zilnice de c tre National Research Council. Afec iuni datorate caren ei Ateroscleroz i diabet (lipsa lui este un factor poten ial de declan are a acestor boli). . asigurândui func ionarea ca agent de pigmentare a p rului i pielii. CROMUL Date generale Contribuie. Ajut la sc derea tensiunii arteriale.Suplimente Foarte rare. Inamici ai cuprului Foarte pu ini. edeme. în:| doze de 2 mg. maz re. al turi de insulina. germeni de grâu. Permite utilizarea eficient a tirosinei (un aminoacid). organe animale. 53. Ce poate face el pentru dumneavoastr ? Contribuie la procesul de cre tere. 54. Pe m sura înaint rii în vârst . Inamici ai cobaltului Aceia i care distrug vitamina B12. Ajungd în circuitul sangvin în cincisprezece minute de la ingerare. riscul de a dobândi o caren de cobalt este mai mare decât în cazul persoanelor care consum regulat carne i molu te. Ce poate face el pentru dumneavoastr ? Asigur absorb ia fierului în organism. artrit ! reumatoid . Dintr-un motiv înc neelucidat. grâu integral. Cea mai indicat metod de a v asigura cantitatea necesar de crom este stabilirea unui meniu adecvat care s v furnizeze în doze suficiente toate celelalte elemente nutritive esen iale. preîntâmpinând hipertensiunea. la metabolizarea zaharurilor. carne de pui. prune. Afec iuni determinate de caren Anemie. chela ii de zinc par un bun 68 Earl Mindeli substituent pentru crom. dar medicii recomand în mod obi nuit cantit i cuprinse între 1. organismul dumneavoastr re ine mai pu in crom.5 i 3 mg. Suplimente în general disponibil în formulele de multivitamine i minerale. Surse naturale Ficat de vi el. drojdie de bere. CUPRUL Date generale Necesar pentru sintetizarea hemoglobinei din fierul organic. defecte de conforma ie osoas i. posibil. este dificil de distrus. un supliment de zinc poate remedia Caren a. exercitând în acest fel uiw efect energizant. Toxicitate Rare efecte toxice (vezi sec iunea 290). creve ij i aproape toate alimentele de origine marin . în pilule anticoncep ionale i în gazele de e apament ale automobilelor! îndepline te un rol esen ial în utilizarea eficient a vitaminei C. ulei de porumb. Biblia Vitaminelor 67 Toxicitate Nu se cunosc efecte toxice provocate de cobalt (vezi sec iunea 290). Ac ioneaz preventiv împotriva diabetului. Este prezent în ig ri. Sfatul meu Dac ave i un deficit de crom (analiza firului de p r poate demonstra acest lucru ² vezi sec iunea 126). scoici. Nu s-au stabilit doze necesare. dar doze de 50 pân la 200 mcg sunt în mod obi nuit indicate pentru adul i. Toxicitate Nu se cunosc efecte toxice produse de crom (vezi sec iunea 290). Asigur mobilizarea proteinelor acolo unde sunt ele necesare. Suplimente Disponibile în cele mai bune preparate multiminerale (picolinatul de crom este forma indicat ).

manganul i vitamina C sunt necesare pentru ca fierul s poat fi asimilat. Afec iuni datorate caren ei Anemie determinat de lipsa fierului (vezi sec iunea 127). Dozele excesive îns 1 pot fi d un toare pentru copii. Verifica i eticheta de pe sticlu a dumneavoastr . înseamn c nu trebuie s v gândi i la doze suplimentare de cupru. Surse naturale Ficat de porc. dar poate determina distrugerea vitaminei Ei (trebuie luate la cel pu in opt ore diferen unul de cel lalt). Toxicitate Rare efecte toxice la persoanele s n toase. într-o singur lun . forma anorganic de prezentare a fierului. Dac meniul dumneavoastraj Biblia Vitaminelor 69 con ine suficiente cantit i de cereale integrale. Prin g tirea sau p strarea alimentelor cu caracter acid în vase de cupru v pute i asigura un supliment din acest mineral. Sfatul meu Femeilor li se recomand suplimente de fier chelatizat sau cele pe baz de hemoglobina. carne de vit . multe preparate farmaceutice con in sulfat feros. piersici deshidratate. Femeilor care al pteaz le este suficient o doz de 15 mg zilnic. precum i a unor enzime. Sulfatul feros. pân la 320 mg. legume de culoare verde sau organe. Persoanele cu* hemocromatoze idiopatice sunt predispuse în mod genetic riscurilor^ determinate de supradozele de fier. fasole. Suplimentele cu fier organic ² gluconat.] eu recomand rareori suplimente de cupru. Fierul legat de proteine (sub form de feritin ) este stocat în organism. Nu l sa i preparatele de fier la îndemâna copiilor. g lbenu de ou. Preîntâmpin oboseala. atunci probabil c ave i nevoie dej niai mult fier. inim i ficat de vit . fulgi de ov z. proces ce are loc la fiecare 120 de zile. De exemplu. rinichi. Ce poate face el pentru dumneavoastr ? Ajut în procesul de cre tere. în organismul unui adult cu greutatea de 75 kg se g sesc în medie 4 g de fier. Hemoglobina. ajungând în circuitul sangvin. 55. necesar pentru producerea hemoglobinei (substan a care confer culoarea ro ie a sângelui). Asigur culoarea s n toas a pielii. Vindec i previne anemiile cauzate de caren ele de fier. stridii. o cantitate de 3 g este letal * pentru un copil de doi ani (vezi sec iunea 290). scoici i molu te crude.Sfatul meu De i este un mineral esen ial pentru buna func ionare a organismului. sparanghel. cu multivitamine sau cu preparate minerale i aminti i-v c sulfatul feros distruge vitamina E. este inclus în multe supliment© de vitamine i minerale. fumarat. citrat sau peptonat de fier ² nu neutralizeaz vitamina E i sunt disponibile într-o gam larg de doze. Dac urma i un tratament cu antiinflamatorii. M re te rezisten a la îmboln vire. Orice exces pare a determina sc derea nivelului de zinc din corp producând insomnii. care solicit cea mai mare cantitate de fier. Inamici ai fierului Fosfoproteinele i s rurile acidului fitic din cerealele integrale reduc" gradul de asimilare a fierului în organism. ca i fierul tisular (prezent în mioglobin ) în cantit i foarte mici.j menstrua ii neregulate i depresii psihice. cu alte cuvinte fier inclus într-un compus organic prelucrat în vederea unei rapide asimil ri. Fierul este indispensabil pentru metabolizarea vitaminelor B. nuci. Verifica i totdeauna pe etichet . Cantit ile! niari de cafea sau de ceai consumate zilnic pot inhiba procesul de . Dozele zilnice recomandate de c tre National Research Council sunt de 10 ² 15 mg pentru adul i i 30 mg pentru gravide. a mioglobinei (pigmentul ro u din mu chi). Doar opt procente din cantitatea total de fier ingerat sunt absorbite. melas . ori dac obi nui i s lua i zilnic aspirin . Produsul este u or suportat i de organismele sensibile i nu comport risc de constipa ie. femeile pierd o cantitate dubl de fier în compara ie cu b rba ii. Cuprul. FIERUL Date generale Este un element nutritiv esen ial pentru organismele vii. Suplimente Cea mai u or asimilabil form de prezentare a fierului este chelatul 70 Earl Mindell protein-hidrolizat. c derea p rului. este reciclat i reutilizat în procesul de înnoire a celulelor sangvine. cobaltul.

pui. National Research Council). nuci. Este implicat în aproape toate reac iile chimice i fiziologice. Inamici ai fluorului Vasele de g tit din aluminiu. Surse naturale Apa potabil fluorurat . Asigur energia ij vigoarea organismului prin influen a pe care o exercit asupra] metaboliz rii lipidelor i polizaharidelor. semin e. Inamici ai fosforului . Este prescris odat cu celelalte vitamine copiilor din zonele în care apa nu are con inut de fluor. îns surplusul poate determina decolorarea din ilor. Esen ial pentru func ionarea normal a rinichilor. Pentru a fi eficiente. Toxicitate 20 pân la 80 mg zilnic (vezi sec iunea 290). Nicotinamida nu poate fi asimilat în lipsa fosforului. Ce poate face el pentru dumneavoastr ? Ajut în procesele de cre tere i vindecare. S-au înregistrat cazuri de intoxica ii cu fier la copiii ale c ror mame au înghi it multe suplimente în timpul sarcinii. 57. Atenueaz durerile cauzate de I artrit . Asigur starea de s n tate a gingiilor i din ilor. FOSFORUL Date generale Se reg se te în fiecare celul a corpului omenesc. nivelul superior fiind indicat pentru femeile gravide i mamele care al pteaz . ou . Asigura i-v cantitatea] de vitamin D necesar pentru o bun asimila ie i verifica i ca f ina de oase s nu con in plumb.5 pân la 4 mg au fost indicate de National Academy of Sciences. Afec iuni datorate caren ei Carii dentare generalizate. Toxicitate Nu se cunosc efecte toxice ale fosforului (vezi sec iunea 290). calciul i fosforul trebuie s se afle în organism într-un raport de doi la unu. Afec iuni datorate caren ei Rahitism. dar majoritatea oamenilor ingereaz aproximativ 1 mg pe zi din apa potabil (doze de 1. Calciul i vitamina D sunt indispensabile pentru metabolizarea fosforului. 56. Surse naturale Pe te. Nu s-au stabilit doze zilnice. înt re te oasele. Scade inciden a cariilor dentare. Suplimente F ina de oase este o bogat surs de fosfor. Femeile gravide ar trebui s consulte un medic înainte de a lua I fier sau suplimente de vitamine bogate în fier. Necesar în transmiterea 72 Earl Mindell impulsurilor nervoase. alimente de origine marin i ceai. Necesar Pentru structura normal a oaselor i din ilor. pioree. Suplimente Nu se g se te în preparatele multiminerale. carne. FLUORUL Date generale Intr în componen a fluorurii de sodiu (un preparat sintetic de genul! Biblia Vitaminelor 71 celor care se introduc în apa potabil ) i a fluorurii de calciu (substan natural ). Important pentru regularizarea b t ilor inimii. Sfatul meu Nu lua i suplimente de fluor f r prescrip ia medicului. Con inutul de fluor al alimentelor cre te sim itor dac le g ti i cu ap fluorurat sau în vase din teflon. Ce poate face el pentru dumneavoastr ? Reduce frecven a cariilor dentare. cereale integrale. Dozele zilnice necesare sunt cuprinse între 800 i 1200 mg pentru adul i.absorb ie' a fierului.

Dac a i dep it vârsta de patruzeci de ani. ] ceea ce determin iar i sc derea nivelului de calciu din organism. fiindc anumite substan e din varz împiedic eficienta utilizare a iodului în organism. Contribuie la men inerea unui sistem» cardio-vascular s n tos i preîntâmpin atacurile de inim . nu este recomandabil s lua i suplimente de iod f r prescrip ie medical . încerca i s mânca i mai pu in carne. Adul ii au I nevoie de 250. caren ele de calciu sunt foarte! frecvente. considerându-1 ca parte din ra ia dumneavoastr ! zilnic . Ca medicament. solurile s race în elemente nutritive. Meniurile noastre sunt în generali bogate în fosfor datorit faptului c acest mineral este prezent în m reai majoritate a alimentelor naturale i. sodiului i potasiului. Are efect energizant. I Alcoolicii înregistreaz în general un deficit de magneziu. 73 Biblia Vitaminelor 58. Ce poate face el pentru dumneavoastr ? Are ac iune antidepresiv . Afec iuni provocate de caren Vezi . EarlMindell] Biblia Vitaminelor 75 59. M re te capacitatea mental . pielii i din ilor. Contribuie la procesul de cre tere. Inamici ai iodului Tehnicile de prelucrare alimentar . IODUL Date generale Dou treimi din iodul existent în organism este concentrat în tiroid . dozele necesare sunt de 300-355 mg. aluminiu i magneziu pot reduce pân la limitai minim eficacitatea fosforului.15 mg. deci. Fi i aten i la alimentele conservate cu ajutorul fosfa ilor i ine i seama dej fosforul pe care îl con in. încerca i 74 un supliment furnizat de varec.Cantit i mari de fier. împiedic formarea depunerilor de calciu. Surse naturale Varec. Se m soar în miligrame. Corpul omenesc con ine aproximativa 21 g de magneziu. o cantitate insuficient de iod poate determina încetinirea reac iilor mentale. Acorda i deci o mai mare grij dietei dumneavoastr zilnice. Dac obi nui i s mânca i cantit i mari de varz crud . Ce poate face el pentru dumneavoastr ? Ajut la arderea excesului de gr simi. axându-v îndeosebi pe legume i lapte. Varecul este o bogat surs de iod. Asigur s n tatea p rului. vegetale cultivate în soluri bogate în iod. dup patruzeci de ani. Esen ial pentru bunaI func ionare a mu chilor i nervilor. ceap i toate alimentele de provenien marin . Cunoscut i ca Ämineralul anti-stres". Suplimente Disponibile în formulele de multiminerale i multivitamine în doze de 0. MAGNEZIUL Date generale Necesar pentru metabolizarea vitaminei C. hipotiroidism. a calciului. Pentru femeile gravide i cele care al pteaz . folosi i sare lodurat . a calculilor renali i biliari. dar dozele care dep esc 2 mg nu sunt recomandabile. probabil c înregistra i un deficit de iod. Sfatul meu L sând la o parte varecul i iodul inclus în preparatele multiminerale i multivitamine. în acest caz. cre terea în greutate i lipsa de energie. Motivul este acela \ c . Are un rol important în conversia energetic a glucozei din sânge. balan a dumneavoastr intern sej dezechilibreaz i nivelul de calciu scade. Afec iuni provocate de caren Gu . poate fi d un tor dac este prescris incorect (vezi sec iunea 290). Men ine starea» de s n tate a din ilor. rinichii nu mai pot elimina excesul de fosfor. Amelioreaz nepl cerile cauzate de indigestii. Dat fiind faptul c aceast glanda controleaz metabolismul. Dac locui i în zone cu sol s rac în iod. a unghiilor. fosforului. Sfatul meu Dac ingera i prea mult fosfor.350 mg zilnic. ac ioneaz ca un tranchilizant natural.! în combina ie cu calciul. Toxicitate Nu se cunosc efecte toxice produse de iodul natural. Doza zilnic necesar dup National Research Council este de 150 mcg pentru adul i (1 mcg pe kilocorp) i 175-200 mcg pentru gravide i mame care al pteaz .

dar. Se m soar în miligrame. nuci. deficien a acestui mineral poate cauza simptome asociate cu insuficien a vitaminelor B ² în mod obi nuit convulsii. alcoolul (vezi sec iunea 250). Inamici ai manganului Dozele mari de calciu i fosfor pot inhiba absorb ia manganului. Surse naturale Cereale nem cinate. atunci v sf tuiesc s lua i suplimente de magneziu. MANGANUL Date generale Contribuie la activarea enzimelor necesare pentru buna utilizare intern a biotinei i a vitaminelor Bl i C. Poate fii procurat sub form de oxid de magneziu. îmbun t e te reflexele musculare. Surse naturale Cereale integrale. probabil c ave i nevoie de mai mult magneziu. Este un factor important pentru reproducere i pentru func ionarea a sistemului nervos central. Magneziul î i îndepline te cel mai bine rolul în prezen a vitaminei A. Toxicitate Rare efecte toxice. nuci. Important în procesul de formare a tiroxinei²principalul hormon secretat de glanda tiroid . datorit faptului c magneziul stimuleaz enzimele ce utilizeaz vitaminele Bl. în doze cuprinse între 1 i 9 mg. Ce poate face el pentru dumneavoastr ? Ajut la eliminarea oboselii. încerca i s m ri i doza de mangan ingerat . acela i efect îl au celuloza i acidul fitic con inute în t râ e i fasole. în conformitate cu National Research Council. 76 Earl Mindell Afec iuni determinate de caren Ataxie. necesarul unui adult se situeaz între 2 i 5 mg. B2. Nu uita i c . carnea i produsele lactate au un con inut redus de magneziu). Sfatul meu Dac acuza i des ame eli.3 mg i se administreaz I de patru ori pe zi. Este indispensabil pentru asigurarea structurii normale a oaselor.sec iunea 127 pentru simptome. Femeile folosesc anticoncep ionale sau iau estrogeni. semin e i vegetale de culoare verde. probabil c astfel v este satisf cut necesarul de magneziu. Stimuleaz memoria. Suplimente Chela ii de calciu i magneziu cu un raport exact de dou p r i calciŒ la o parte de magneziu sunt unul din cele mai indicate suplimente* Disponibil în preparatele de multiminerale i mul i vitamine. în aceea i situa ie se afl i persoanele care consum ap cu grad ridicat de duritate. indiferent sub ce form . j sfecl . Nu s-au stabilit doze recomandate. în mod obi nuit se prezint în doze de 133. Este necesar pentru o bun digestie i asimilare a hranei. Toxicitate Cantit i mari de magneziu administrate o lung perioad de timpi se pot dovedi toxice dac ave i probleme cu rinichii sau dac dozele de calciu i fosfor pe care le ingera i sunt crescute (vezi sec iunea 290) Inamici ai magneziului Medicamentele diuretice. semin e. Sfatul meu Dac obi nui i s be i regulat alcool. Dac meniul dumneavoastr include cantit i mari de nuci. trebuie s consume mai multe alimente bogate în magneziu (nu uita i: pe tele. Contribuie la prevenirea osteoporozei. în afara intoxica iilor provocate de emana ii industriale (vezi sec iunea 290). i B6. smochine. a calciului i fosforului. banane. vegetale de culoare verde închis. Dac treburile zilnice v extenueaz . maz re. 60. Suplimentele de magneziu nu se iau dup mese deoarece neutralizeaz aciditatea gastric . migdale. Reduce stabilitatea nervoas . I Persoanele care sufer de . Suplimente Adesea sunt incluse în preparatele de multivitamine i minerale. vegetale cu frunze de culoare verde.

sau dac mânca i multe dulciuri. la echilibrarea balan ei apei în organism i la normalizarea b t ilor inimii (potasiul ac ioneaz în interiorul celulelor. 61. dar cantit i zilnice de pân la 250 mg sunt considerate necesare i suficiente. cu excep ia cazului c hrana pe care o consuma i provine din soluri cu deficit de elemente nutritive. Dac ! obi nui i s be i mari cantit i de alcool. pepene galben. cartofii. cresonul. Constituie o component vital a enzimei responsabile de utilizarea inter"* a fierului. semin ele de floarea soarelui. cereale integrale. Nu s-au stabilit doze recomandate. citratul i fumaratul 78 Earl Mindell iblia Vitaminelor de potasiu.i asigure ~ . Suplimente Disponibile sub forma preparatelor multiminerale i multivitamine. dar cantit i de 1600 ² 2000 mg sunt considerate suficiente pentru un adult s n tos. Surse naturale Citrice. Surse naturale Vegetale cu frunze de culoare verde închis. nu ave i nevoie de suplimente din acest mineral. leg Suplimente Nu exist medicamente speciale. Afec iuni cauzate de caren a potasiului Edeme. citrat S£ clorur în dozaje de pân la 600 mg (99 mg potasiu elementar). Adjuvant în tratamentul hipertensiunii arteriale.tulbur ri ale memoriei trebuie s . are de suferit func ionarea nervilor i a musculaturii. Poate fi procurat i separat sub form de gluconat. Hipoglicemia (nivelul sc zut al glucozei din sânge). Nu s-au stabilit doze necesare. iar sodiul în afara lor). împreun cu sodiul. zah r. Când nu se respect raportul normal între sodiu i potasiu. hipoglicemie (vezi sec iunea 127).! este foarte posibil ca nivelul potasiului din organismul dumneavoastr s i fie sc zut. oxidul i carbonarul. diuretice (vezi sec iunea 250). îns doze de 5 pân la 10 mg pe zi pot fi considerate d un toare (vezi sec iunea 290). Toxicitate Ingerarea unei cantit i de 18 g poate determina efecte toxice (ve sec iunea 290). MOLIBDENUL Date generale Contribuie la metabolizarea carbohidra ilor i a gr similor. cafea. . Ajut la eliminarea reziduurilor organice. v sf tuiesc s lua i suplimente de mangan. POTASIUL Date generale Contribuie. frunzele de ment . Ce poate face el pentru dumneavoastr ? Ac ioneaz preventiv împotriva anemiei i asigur buna func ior a întregului organism. ca i diareea prelungit sau foarte sever determin pierderi de potasiu. S rurile anorganice de potasiu sunt: sulfatul. Inamici ai potasiului Alcool. ro iile. Termenul de potasiu organic se refer la gluconatul. cantitate suficient de mangan. 62. Biblia Vitaminelor 77 Toxicitate Rare efecte toxice. toate vegetalele cu frunze de culoare verde. Dac obi nui i s mânca i mult carne s be i mult lapte. Sfatul meu Dac sunte i un mare consumator de cafea. Sfatul meu Oricât de important este molibdenul pentru organism. Afec iuni cauzate de caren Nu se cunoa te nici una. Atât stresul mental cât i cel fizic pot determina caren e de potasiu. Se utilizeaz în tratamentul alergiilor. clorura. Ce poate face el pentru dumneavoastr ? Asigur o gândire clar prin alimentarea creierului cu oxigen. bananele. probabil c oboseala pe i care o resim i i se datoreaz deficitului de potasiu de care suferi i.

abia de curând importan a sa în nutri ie a început s fie recunoscut . 7 9 Ce poate face el pentru dumneavoastr ? Ajut la men inerea elasticit ii esuturilor. 70 mcg pentru b rba i. descoperite împreun . astfel încât s v reechilibra i balan a mineral . SODIUL Date generale Sodiul i potasiul. SELENIUL Date generale Seleniul i vitamina E ac ioneaz sinergetic. s-au dovedit amândou esen iale în procesul normal de cre tere. boala Keshan. Adjuvant în tratamentul i medica ia preventiv a m tre ei. Inamici ai seleniului Tehnicile de prelucrare alimentar . pierderile! de potasiu vor fi i mai mari. cele dou sunt mai eficiente decât fiecare separa i în cantitate egal . Contribuie la func ionarea în bune condi ii a sistemului nervos i a celui muscular. 64. O alimenta ie bogat în sodiu este responsabil adesea pentru hipertensiunea arterial . Consumate în mod regulat. în plus. 50. creier. Atenueaz bufeurile i celelalte nepl ceri ale menopauzei. ficat. m rind rezisten a esuturilor la oxidare. Suplimente Disponibil în doze de ordinul microgramelor ² 25. Aproape jum tate din întreaga cantitatd de seleniu din organismul masculin este concentrat în testicule i în por iunile de canale seminale adiacente prostatei. Toxicitate Doze de 5 mg pot produce efecte toxice (vezi sec iunea 290). ro ii. Supraveghea i-v regimul alimentar. rinichi. Surse naturale Sare. 100 i 200 mcg. ave i predispozi ie la pierderi dej potasiu odat cu re inerea apei în esuturi. Kilogramele! pe care le pierde i într-un regim de sl bire bazat pe reducerea cantit ii! de carbohidra i pot fi înso ite i de sc derea nivelului de potasiu. Pân ce vom ti mai multe despre el. odat cu sperma] se pierde i o anumit cantitate de seleniu. Sfatul meu Seleniul a fost descoperit doar cu ceva mai mult de dou zeci de ani în urm . dar the National Research Council a estimat c necesarul zilnic de clorur de sodiu pentru un adult s n tos este de 500 mg. Surse naturale Alimente de origine marin . avândj capacitatea de a preveni sau cel pu in de a încetini procesul de îmb trânire. Necesarul de seleniu este mai! mare la b rba i decât la femei. carne de vit . posibile nevralgii. De asemenea se prezint i sub form de combina ie cu vitamina E i al i antioxidan i. 63. Dozele recomdate oficiafl (stabilite recent) sunt de 50 mcg pentru femei. sl biciune general i reflexe încete sunt simptomele caracteristice. Ce poate face el pentru dumneavoastr ? Ajut la prevenirea insola iilor. morcovi. molu te i molu te.! consuma i mai multe vegetale verzi i lua i o cantitate suficient de 1 magneziu. Cantit i mari de sodiu ingerate (sare de buc t rie) pot determina sc derea nivelului de potasiu din Organism. germeni de grâu.Dac sunte i hipoglicemic. ceap . Afec iuni cauzate de caren Pierderea prematur a vitalit ii. Atât vitamina E cât i seleniul sunt antioxidan i. Sodiul contribuie la 80 Earl Mindel ‡ solubilizarea calciului i a celorlalte minerale din sânge. t râ e. Afec iuni cauzate de caren Dificult i de digerare a carbohidra ilor. Iar dac lua i diuretice. eu v sf tuiesc s lua i doar cantit i moderate de suplimente. ton. 63 mcg pentru gravide i 75 mcg pentru mamele care al pteaz . unc . anghinare. Aceasta înseamn c i administrate împreun . Se pare c neutralizeaz anumi i agen i cancerigeni i asigur protec ie împotriva unor forme de cancer. alimentele naturale furnizeaz o cantitate suficient de seleniu. broccoli. rinichi. Suplimente . sfecl . Nu s-au stabilit doze recomandate în mod oficial.

67. Surse naturale Pe te. mu tar. un supliment nutritiv i ned un tor e varecul. Biblia Vitaminelor 81 Ce poate face el pentru dumneavoastr ? Men ine tonusul pielii i confer str lucire p rului. Verifica i ingredientele con inute în preparatele pe care le utiliza i. Afec iuni cauzate de caren Nu se cunosc. Se poate g si sub form de unguente i creme pentru probleme dermatologice. Afec iuni cauzate de caren Nu se cunosc. SODIU. Evita i gust rile s rate. Sfatul meu Dac ave i impresia c nu mânca i suficient sare. sau simbolul chimic Na. Sfatul meu Dac meniul dumneavoastr zilnic con ine o cantitate suficient de proteine. SULFUL Date generale Este esen ial pentru s n tatea p rului. Dac suferi i de hipertensiune. S ad uga i sodiu în dieta dumneavoastr e u or. pielii i unghiilor.Rareori sunt necesare suplimente de sodiu. mas cu produse de pesc rie v va furniza tot vanadiul de care ave nevoie. Nu s-au stabilit doze necesare. 82 Earl Mindela Sfatul meu Vanadiul este unul din mineralele care nu necesit suplimente. 66. chilii. ZINCUL Date generale Zincul îndepline te în organism rolul unui agent de circula iei dirijând i supraveghind buna . ou . Surse naturale Carne slab de vit . Suplimente Nu sunt disponibile suplimente alimentare. Nu utiliza i la g tit praf de copt sau bicarbonat de sodiu. apoi mai reflecta i. sosuri de soia. Ajut la prevenirea infec iilor bacteriene. Toxicitate Sulful organic nu are efecte toxice. dar dac este cazul. citi i sec iunile. Toxicitate Cantit i de peste 14 g clorur de sodiu ingerate zilnic pot determi: efecte toxice (vezi sec iunea 290). Suplimente Nu sunt disponibile suplimente de vanadiu. mai dificil îns este s -1 reduce i. 270 i 271. pastrama. Ajut la men inerea balan ei de oxigen necesar pentru buna func ionare creierului. reduce i cantitatea de sodiu pe care o ingera i. Ce poate face el pentru dumneavoastr ? Ajut la prevenirea atacurilor cardiace. varz . pe te. verificând con inutul acestui mineral în alimentele pe care le mânca i. sl nina. c uta i pe etichet SARE. Toxicitate Preparatele sintetice de vanadiu pot determina u or efecte toxice (vezi sec iunea 290). fasole uscat . VANADIUL Date generale Inhib formarea colesterolului în vasele sanguine. dar un regim alimentar bogat în proteine furnizeaz cantitatea necesar de sulf. conservele de vit i condimentele -* ketchup. Cremele i unguentele cu sulf s-au dovedit remarcabil de eficiente într-o serie de probleme dermatologice. Conlucreaz cu vitamina B complex în metabolismul bazai i este o parte component a aminoacizilor responsabili cu formarea esuturilor. produsele din carne ca: unca. 65. atunci probabil c nu ave i nevoie de suplimente de sulf. dar s rurile anorganice administrate în cantit i mari pot determina nepl ceri (vezi sec iunea 290). Nu s-au stabilit doze recomandate.

dar în general ase pahare de ap zilnic sunt considerate necesare i suficiente pentru o bun stare de s n tate a organismului. atunci ave i nevoie de suplimentarea cantit ii de zinc. cu o u oar cre tere pentru femeile care al pteaz . Studii recente au demonstrat efectul deosebit al zincului asupra func iilor cerebrale i în tratamentul schizofreniei. ficat. alimente de origine marin (în special stridii). Sfatul meu Dac lua i doze mari de vitamin B6. Este de asemenea disponibil i sub form de combina ii cu vitamina C. Important pentru stabilitatea chimic a sângelui i în men inerea. situa ie specific i individ. dat fiind faptul c pierderihi variaz în func ie de clim . APA Date generale Este cel mai important element nutritiv pentru organismul uman. ou . Jum tate pân la patru cincimi din greutatea trupului nostru este constituit d *n ap . Suplimente Prezent în majoritatea preparatelor de multiminerale i mul ti vitamine. semin e de dovleac. ATEN IE: Megadozele de zinc sunt susceptibile de a inhiba r spunsul imun al organismului. B rba ii care au probleme cu prostata ² i chiar cei ce nu au ²trebuie s . echilibrului acido-bazic al organismului. Este esen ial pentru sinteza^ proteinelor. mare parte a zincului existent în produsele alimentare este distrus în timpul prepar rii. Afec iuni cauzate de caren Probabil hipertrofia prostatei (m rire necanceroas a glandei)! ateroscleroz . Apa este principalul solvent pentru to i produ ii e digestie. germeM de grâu. Am v zut cazuri de impoten rezolvate cu succes prin tratament cu vitamina B6 i zinc. hipogonadism. Exercit un efect de normalizare a activit ii prostatei. Elimin petele albe de pe unghii. ad ugând la dieta dumneavoastr zilnic un supliment de zinc. . 68. ca în cazul alimentelor p strate în vase din metal galvanizat. drojdie de bere. v m ri i automat necesarul de vitamin A (zincul ac ioneaz cel mai bine în prezen a vitaminei A. Transpira ia excesiv poate cauza pierderi de pân la 3 mg de zinc pe zi. Dac v deranjeaz ciclurile menstruale neregulate. lapte praf degresaa Vitaminelor 83 mu tar. Acest lucru este valabil i pentru alcoolici i diabetici. magneziu i complexul B. fiind esen ial pentru eliminarea reziduurilor i toxinelor din 84 Earl Mindeli corp.. Surse naturale Carne. îns numai c ateva zile în lipsa apei. Un om poate supravie ui s pt mâni întregi f r hran .desf urare a proceselor fiziologice a între inerea sistemelor enzimatice i celulare. gluconatul este mai bine tolerat de organism decât sulfatul. de ine un rol important în dezvoltarea tuturor^ organelor de reproducere. Cea mai. Ajut la diminuarea depunerilor de colesterol. Este necesar în sinteza acidului dezoxiribonucleic (ADN). Doza zilnic^ recomandat de National Research Council este de 12 ² 15 mg pentn adul i. Toxicitate Nu este toxic. încerca i un supliment de zinc înainte de a începe un tratament hormonal. Vârstnicii predispu i la senilitate pot încerca un supliment de zinc i mangan. Mamele care al pteaz . au nevo? crescute de ap datorit cantit ii eliminate prin lapte. Alimentele provenite din zone cu sol s rac în elementtt nutritive con in cantit i mici de zinc. Ce poate face el pentru dumneavoastr ? Accelereaz procesul de vindecare a r nilor interne i externe. Are rolul de a regla temperatura corpului. Zincul chelatizat i picolinatul sunt cele mai bune suplimente.i asigure doze ridicate de zinc. Nu uita i c . Adjuvant în tratamentul sterilit ii! Preîntâmpin afec iunile prostatei. Nu exist doze stabilite în mod oficial. Favorizeaz cre terea i capacitatea! mental . De i eficacitatea lor pare a fi egal . gluconat sau picolinat de zinc în doze cuprinse între 15 i 60 mg zinc elementar. Poate fi procurat i sub form de sulfat. Controleaz contractibilitatea musculaturii. a calciului i fosforului). Ajut la formarea* insulinei. cu excep ia dozelor excesive. Adjuvant M tratamentul tulbur rilor mentale.

Toxicitate Nu se cunosc efecte toxice. Revede i sec iunea 50 pentru alte surse naturale. fructe i legume. ATEN IE! Biblia Vitaminelor 85 Dac locui i într-o cas veche cu evi i conducte de plumb. Distilatoarele. fierbinte. Nu be i ap de la robinetul de ap cald . atunci cu siguran ave i nevoie! Cele trei pahare de lapte integral v furnizeaz numai 776 mg de calciu ² cu totul insuficient i nu compenseaz cele 360 mg de sodiu. îns nici el nu v ofer suficient calciu. mai eficiente de obicei în re inerea contaminan ilor anorganici decât a celor organici. în conformitate cu cercet rile efectuate de Environmental Protectiom Agency (Agen ia pentru Protec ia Mediului a S. posibile otr viri cu plumb (chiar i instala iile sanitare construite din cupru au îmbin ri de plumb care pot afecta calitatea apei de la robinet. încerca i s solicita i o analiz a apei pe care o be i. Este adev rat? i dac da. sucuri. trebuie s ti i c ace tia sunt volatili i pot fi absorbi i prin piele. 15 g de gr simi saturate i cele 577 de calorii pe care le primi i cu aceast ocazie. rezultatele pot fi mai rele decât f r distilator. Dar. Surse naturale Apa potabil . Pentru vei copil ar fi mortal .) Dac în apa dumneavoastr se introduc solven i clorura i sau pesticide. Sistemele cu osmoz invers care re in contaminan ii chimici. Suplimente Toate lichidele potabile pot satisface necesit ile noastre zilnice de' ap . trebuie testate periodic deoarece filtrele se pot înc rca în timp cu germeni patogeni f r ca debitul de ap s sufere modific ri. trebuie cur ate în mod regulat pentru a îndep rta piatra depus . un du de cincisprezece minute risc s fie la fel de toxic ca i ingerarea a opt pahare de ap contaminat ! Toate sistemele casnice de filtrare a apei au i anumite inconveniente ce pot fi periculoase pentru s n tatea dumneavoastr . astupându-se cu agen i contaminan i v t m tori. 69. Laptele smântânit sau cel degresat con ine o cantitate mai redus de gr simi i calorii. 33 mg colesterol. apa dizolv o cantitate mai mare de plumb de pe conducte decât apa rece. dar ingerarea a doi litri de ap (16-24 de-pahare) în decurs de o or poate fi periculoas pentru un adult. atunci de ce se mai practic aceast tratare cu clor? 86 - Earl Mindell Din nefericire. filtrele cu c rbune activ se încarc . Dac ave i q stare febril . Contribuie la prevenirea constipa iei. Afec iuni cauzate de caren a de ap Deshidratare.Ce poate face ea pentru dumneavoastr ? Men ine în activitate toate func iile organice. Crede i c mai am nevoie de suplimente de calciu? Dac t aceasta este singura dumneavoastr surs de calciu. probabil c ingera i odat cu ea mai mult calciu i magneziu decât v închipui i. Apa cu un pH necorespunz tor dizolv plumbul din conducte. Ajut la succesur regimurilor de sl bire prin sc derea apetitului. cu o jum tate de or înainte de mas . determinând. dar nu în totalitate pe cei anorganici. Sfatul meu Celor care in regim de sl bire le recomand s bea ase pân la opl pahare de ap zilnic. în cazul copiilor. De exemplu: Dac nu sunt schimbate la intervale regulate.U. Am citit c apa potabil tratat cu clor poate cauza îmboln viri de cancer. riscurile sunt mici^ .).A. nu uita i c trebuie s be i cantit i mari de ap pentru a preveni deshidratarea i pentru a elimina reziduurile organice. NECLARIT I CU PRIVIRE LA CAPITOLUL IV? Sunt o femeie în vârst de patruzeci de ani i beau zilnic câte trei pahare de lapte. Iar diminea a ave i grij s l sa i câteva minute apa s curg înainte de a bea pentru a îndep rtat acumul rile de plumb de peste noapte. Drept urmare. altfel. Dac locui i într-o zon cu ap dur . clorurarea este responsabil de apari ia unui grup de substan e cu poten ial cancerigen ²trihalometani² în apa pe care o bem.

substan e care în combina ie cu azotul formeaz mii de proteine diferite. Apa de izvor. De fapt. termenul iblia Vitaminelor " 87 de Äap mineral " este folosit pentru a desemna orice ap îmbuteliat . Am o mare nedumerire când privesc rafturile unui magazin. Pute i de asemenea s încerca i un dejun pe baz de alge marine. este ] considerat esen ial numai pentru copii. ‡ Dac v îngrijoreaz trihalometanii (substan e cancerigene din apa clorurat ). 70. v sf tuiesc s lua i urm toarele m suri de urgen : ‡ L sa i totdeauna apa s curg 3 ² 4 minute înainte de a o folosi. timp de cincisprezece minute.în compara ie cu beneficiile acestei metode de tratare a apei ² în primul rând împiedicarea r spândirii unor boli ca febra tifoid . pân ce ve i fi sigur c apa de la robinetele^ dumneavoastr poate fi b ut în siguran . atunci eficacitatea tuturor celorlal i va fi în mod propor ional redus Aminoacizii. dar sunt alergic la produsele lactate. Anumite ape minerale îmbuteliate pot avea mai pu ine minerale dizolvate decât apa de la robinet. RELA IA DINTRE PROTEINE I AMINOACIZI Proteinele sunt strict necesare în alimenta ia oric rui om sau animal. con ine i ea minerale dizolvate. Cere i de la Departamentul S n t ii Publice standardele legale pentru a le putea apoi compara cu rezultatele ob inute în urma' analizelor. Pentru ca organismul s poat sintetiza i utiliza în mod eficient proteinele. Este oare apa mineral mai bun decât apa de izvor? Mai bun ? Nu chiar. Migdalele. între timp. nucile de Brazilia i alunele sunt o alt surs de calciu. cu excep ia sifonului i a apei gazoase. ci i produ ii finali de digestie ai acestora. dar sunt bogate în calciu. aerarea îndep rteaz clorul i compu ii clorura i organici. Iar în ceea ce prive te apele minerale pe eticheta c rora nu apare cuvântul ÄNatural ". lipsa ori \ insuficien a oric rui . nu constituie doar unit ile componente ale proteinelor. De fapt. Chiar i absen a temporar a unui singur aminoacid poate afecta în mod negativ sinteza proteinelor. cadmiu i cobalt ce se pot strânge în conducte. ori ad ugate. Acest fapt va permite eliminarea oric ror reziduuri de plumb. pune i apa în cuva unui mixer (neacoperit ) i amesteca i-o. Temperatura de fierbere distruge bacteriile i îndep rteaz unele substan e chimice organice. este necesar prezen a tuturor aminoacizilor în propor ii \ corespunz toare. mai bine vi-1 prepara i dumneavoastr în iv ! tiu c organismul meu are nevoie de calciu. Opt dintre ace tia sunt considera i aminoacizi esen iali. nu atât proteina în sine este elementul esen ial. O cutie de sardine de 100 g sau o conserv de somon (cu oase) v poate oferi alte 200-300 mg calciu. M îngrijoreaz toat aceast poluare a râurilor despre care se vorbe te. multe laboratoare de spital pot face acelea i11 analize. au un gust mai deosebit. cei opt nu pot fi sintetiza i de c tre organismul uman i trebuie ob inu i din hrana 88 Earl Mindell zilnic sau din suplimente. De fapt. dac provine cu adev rat de la un izvor. CAPITOLUL CINCI PROTEINELE I ACEI UIMITORI AMINOACIZI. La ora actual se cunoa te un num r de dou zeci i doi de aminoacizi. Ce alte surse îmi pute i recomanda în acest caz? Multe! Un pahar de suc de portocale îmbog it în calciu v va furniza aproximativ 200 mg. histidina. Sistemele casnice de filtrare a apei pot înl tura clorul dup ce germenii patogeni au fost distru i. De asemenea. ci aminoacizii ² c r mizile constituente ale proteinelor. Spre deosebire de ceilal i. i dac ave i de gând s be i un cocktail de nutrien i. ‡ Fierbe i apa (f r a o acoperi) cel pu in dou zeci de minute înainte de a o bea. dar v sugerez s citi i înc o dat sec iunea 68 cu privire la precau iile necesare într-un astfel de caz. Dac un singur aminoacid esen ial lipse te sau este prezent în cantitate insuficient . trebuie s§ ti i c în acest caz mineralele au fost ori îndep rtate. Un al nou lea aminoacid. Cum pot ti eu c apa de la robinet este bun de b ut? Cel mai bun lucru pe care îl ave i de f cut este s lua i leg tura cus cel mai apropiat inspectorat sanitar i s solicita i efectuarea de analize i teste de calitate.

laptele i brânza.36. în kilograme). devin complete. 4-6. vârsta i greutatea! corporal . Pentru un adult obi nuit. exist dou tipuri de proteine: complete i incomplete.36 x 50 x 2. TIPURI DE PROTEINE. în lipsa celorlalte proteine. Pentru a putea estima necesarul! dumneavoastr zilnic de proteine. au func ii diverse i ac ioneaz fiecare în alt zon a corpului. Se g sesc în semin e. nuci. nu sunt eficiente.82 0. necesarul mediu minim de proteine se situeaz în jurul valorii de 45 g pe zi ² ceea ce înseamn cam 15 g la fiecare mas . se g sesc în alimentele de origine animal . în combina ie îns cu mici cantit i de proteine de provenien animal .45 0. 72.aminoacid va reduce propor ional eficacitatea tuturor ' celorlal i. mai ieftin i mai s rac în gr simi decât o friptur . într-o prim clasificare. 15-18 peste 19 ani FACTOR DE 0. oricare ar fi acest tip. 11-14.36 GREUTATE G si i factorul de greutate corespunz tor grupei dumneavoastr de vârst .40 ' 0. înmul i i 0.2 (factorul de transformare din unitatea american de m sur a greut ii. livra. ca de exemplu carnea. cereale i fasole. consulta i tabelul de mai jos: VâRSTA 1-3.6 ² necesarul dumneavoastr zilnic de proteine. CARE ESTE DIFEREN A? De i toate sunt constituite din aceia i dou zeci i doi de aminoacizi. Proteinele incomplete ² în componen a lor nu intr câ iva dintre aminoacizii esen iali i. O farfurie cu orez i fasole al turi de pu in brânz este un meniu la fel de hr nitor. maz re. cu atât cerin eleS organismului dumneavoastr cresc. înmul i i acest num r cu greutatea dumneavoastr în kilograme iblia Vitaminelor 89 «i apoi cu 2. Factorul dumneavoastr de greutate este deci 0. MITURILE PROTEINELOR Mul i sunt cei care cred c proteinele nu îngra . CARE ESTE NECESARUL DUMNEAVOASTR DE j PROTEINE? Necesarul de proteine difer de la un individ la altul. Proteinele complete ² asigur echilibrul corespunz tor a opt aminoacizi r spunz tori de formarea esuturilor. în func ie de \ numero i factori printre care: starea de s n tate.2 = 39. produsele de origine marin . 73. AMINOACIZII (aminoacizii esen iali sunt marca i cu asterisc) Alanina *Leucina Arginina *Lisina Asparagina *Metionina Acidul aspartic Ornitina Cisteina *Fenilalanina Cistina Prolina Acidul glutamic Serina Glutamina Treonina Glicina *Triptofanul *Histidina (pentru copii) *Valina *Izoleucina 71. Un meniu compus atât din proteine complete cât i incomplete este mai nutritiv decât unul constituit din alimente con inând un singur fel de proteine. Cu cât sunte i mai tân r i mai voluminos. 7-10. Rezultatul ob inut va fi exact necesarul dumneavoastr zilnic de proteine exprimat în grame. proteinele sunt diferite între ele. De aceast concep ie gre it s-a lovit în decursul timpului un mare num r de adep i convin i ai regimurilor de sl bire care evitau cu hot râre pâinea. dar mâncau cotlete 90 Earl Mindeln i antiiCoate ia discre ie întrebându-se apoi de unde vin kilogramele în ] . Exemplu: Cânt ri i 50 de kg i ave i treizeci i unu de ani.68 0.55 0. ou le. Ave i grij s v asigura i o cantitate corespunz toare la micul dejun.

Totdeauna ave i grij s nu le l sa i la îndemâna copiilor. ATEN IE: Este contraindicat i periculos s folosi i în mod regulat suplimentele în locul alimenta iei obi nuite sau s le lua i în cantit i mari. alune i toate alimentele bogate în proteine. L-triptofanul (aminoacizii sunt substan e care prezint fenomenul de izomerie optic . Iar dac alege i o formul complex . Atenueaz migrenele. Suplimente La data public rii acestei c r i.c^t i ca suplimente individuale. de vit ^ut în cas . un procedeu atât economic cât i s n tos pentrtf g( întrucât reduce cantitatea de gr simi saturate pe care Ui > 5. i. pe te. în general. SUPLIMENTE DE AMINOACIZI ^\niinoacizii ca atare sunt ast zi disponibili atât sub form d$ bnat -. B12 i nicotinamid . nicotinamid (sau acid nicotinic) i magneziu ² pentru a produce serotonina. lapte. Ac ioneaz ca un antidepresiv non-medicamentos. Citi i cu aten ie eticheta! Sinteza proteinelor este condi ionat de un raport corespunz tor între aminoacizii esen iali i cei neesen iali. Ajut la reducerea anxiet ii i tensiunii nervoase.Plus' A jeV rul îfls este ca: " 1 gram c proteine = 4 calorii " 1 gj-am c carbohidra i = 4 calorii ' l gram de gr simi = 9 calorii ^t alte cuvinte.! a p rere gre it este aceea c proteinele accelereaz arderea grasiruj^ gs e COmplet fals credin a conform c reia cu cât m nâncij mai m\jj e proteine>cu atât devii mai slab. de 3 la 1 fa de triptofan i a a mai departe. je p^ fj ad ugate în b uturi sau în mâncare. Cele mai indicate sunt formulele care urmeaz structurile existente în natur . ProPri ^ j (j e aîmbun t i starea de s n tate ² de la stimularea sistemului imuni -^ar j pariâ la reducerea dependen ei fa de droguri (vezi sec iunii* 76 Tr g2). m crede i sau nu. când ave i nedumeriri. SUPLIMENTE DE PROTEINE pou linguri de suplimente echivaleaz cu cantitatea de proteine con inut într-o bucat de carne în greutate de 100 grame cu fib ele de proteine sunt indicate pentru to i cei care nu izbutesc izeze întreaga doz zilnic necesar din alimentele ingerate. Surse naturale Brânz de vaci. un neurotransmi tor care înlesne te ca mesajele creierului s ajung la unul din mecanismele biochimice ale somnului. banane. astfel încât s beneficia i de o ridicat valoare terapeutic . Ce poate face el pentru dumneavoastr ? Contribuie la inducerea somnului natural. zer. izomerii optici ² desemna i prin prefixele levo L i dextro D ² difer prin direc ia în care r°tesc planul luminii polarizate. 76. sau o felie de pizza cu brânz furnizeaz o cantitate < mai n^re je proteine decât dou ou sau patru feliu e de unc ori chia ocea^â de lapte. carne. f r carbohidra i sau gr simi i. Proteinele vegetale e t ft gd ugate la carnea macr de vit pentru a spori por iile dflj ‡ _. întreba i-1 pe farmacist sau consulta i un nutri ionist de încredere). S VORBIM DESPRE TRIPTOFAN! Triptofanul este un aminoacid esen ial utilizat de creier²împreun cu vitamina B6. carne de curcan. respectiv spre stânga sau spre dreapta. ave i grij s fie corect echilibrat . proteinele i carbohidra ii au acela i con inut caloric. lapt© acestea con in to i aminoacizii esen iali. bune sunt formulele derivate din soia. aproximativ 26 grame de proteine la dou linguri de produs. f r avizul unui medic. albu de ou. deoarece s-a dovedit c ei aU. curmale uscate. precum i între cei esen iali unul fa de cel lalt (lisina trebuie s se afle în raport de 2 la 1 fa de metionin . . Reduce sensibilitatea la durere. Contribuie la atenuarea anumitor simptome ale tulbur rilor chimice produse de alcool i se folose te ca adjuvant în controlul alcoolismului. o friptur . Sunt disponibili sub ulbe sau lichid. Este îns indicat ca atunci când v hot râ i s lua i supliment^ Vitaminelor 91 je aminoacizi s ad uga i de asemenea i vitaminele implicate în j ietabolismul acestora²de exemplu vitaminele B6.

ea are rolul de a duce semnalele între celulele nervoase i creier. laptele smântânit. cu o jum tate de or înainte de culcare. în multe alimente dietetice i în unele medicamente.92 Earl Mindelm de i au aceea i compozi ie chimic . aceasta din urm are ea îns i un efect antidepresiv (vezi sec iunea 43). dar mai bine este s discuta i întâi cu medicul). mai sus. Mul i medici. triptofanul trebuie administrat într-o doz de 500 mg. produsele de soia. tot cu ap sau cu suc de fructe. Fenilalanin intr în compozi ia unui îndulcitor sintetic numit Aspartame. cu alte cuvinte. Sfatul meu i comentarii înainte de a recurge la suplimente sintetice. L-triptofanul apare sub form de tablete) cu 250 pân la 667 mg substan activ . Acolo unde este disponibil.tr. M re te apetitul sexual. poten ial fatale. pe lâng cele men ionate. Surse naturale Toate alimentele bogate în proteine. de i o serie de teste efectuate la Centrul de Cercet ri Psihiatrice din Maryland au demonstrat c supradozele de triptofan nu sunt periculoase (datorit faptului c triptofanul face parte din îns i structura organismului uman. pentru a asigura un somn bun pe toat durata nop ii. Fenilalanin nu creeaz obi nuin . ATEN IE: Fenilalanin este contraindicat femeilor gravide sau persoanelor care sufer de fenilcetonurie ori cancer al pielii. corpul nostru nu trebuie s . dar poate ridica tensiunea arterial ! Dac sunte i hipertensiv sau dac ave i probleme cardiace. ² n. cu o or ' i jum tate înainte de culcare. ave i grij s lua i i vitamina B complex într-o formul echilibrat (50 pân la 100 mg Bl. al turi de acidul aspartic. nucile. Biblia Vitaminelor 93 77. David Bressler de la Centrul de Control al Durerii din Universitatea Log. printre care i dr. cu ap sau suc de fructe i nu cu lapte sau alte proteine. Angeles. cu sucuri sau cu ap (nu cu proteine).i modifice nici o func ie pentru a-1 putea utiliza. miezul de pâine. dac urma i un tratament cu triptofan. izomerii se caracterizeaz prin propriet i chimice i fiziologice diferite. Atunci când este folosit caJ relaxant. Ce poate face ea pentru dumneavoastr ? Reduce pofta de mâncare. tabletele trebuie luate cu o or înainte de mas . îmbun t e te memoria i vioiciunea mental . ^ unei tablete suplimentare de triptofan. Atunci când se dore te inducerea> somnului. a a cum se întâmpl în cazul medicamentelor). sugereaz administrarea. . între mese. al turi de 100 mg vitamina B6. migdalele. Pentru sporirea vitalit ii i aten iei. Atenueaz depresiile.) nu se g sea în comer ! în Statele Unite i Canada. triptofanul trebuie luat în cursul zilei. în organism. trebuie s ti i c fenilalanin nu poate fi metabolizat dac organismul dumneavoastr are un deficit de vitamin C. Sfatul meu i comentarii De i epidemia de afec iuni sangvine. determinate de triptofan s-a dovedit a fi fost cauzat de un factor contaminant prezent în loturile de suplimente provenite de la un singur fabricant japonez. sfatul meu este s -i mai oferi i aminoacidului natural o ans . de asemenea. brânz de vaci. este prezent în aproape toate b uturile nealcoolizate. hipertensivii pot lua fenilalanin dup mese. Totu i. 100 mg' nicotinamid i 130 mg magneziu chelatizat. semin ele de dovleac i susanul. fenilalanin este transformat în dopamin i norepinefrin ²doi transmi tori ai excita iei nervoase care sus in aten ia i vitalitatea (a nu se confunda cu DL-fenilalanina. i de aceast dat suplimentele se iau cu ap sau cu suc. FENOMENALA FENILALANIN Fenilalanin este un aminoacid esen ial care func ioneaz ca neurotransmi tor. 1# data public rii acestei c r i suplimentele de L-triptofan nu erau înc disponibile pe pie ele din Statele Unite i Canada. Suplimente Disponibile sub form de tablete de 250 ² 500 mg. vezi sec iunea 78). Totu i. B2 i B6) la mesele de diminea i sear . tabletele se înghit între mese. Pentru controlul poftei de mâncare. ATEN IE: Nu sunt recomandate dozele unice de peste 2 grame. Pute i prelungi efectul relaxant al triptofanului înso indu-1 de nicotinamid într-un raport de dou p r i triptofan la o parte de nicotinamid . v recomand s consulta i un medic înainte de a lua fenilalanin (în majoritatea cazurilor.

Multe persoane care nu reac ioneaz la anestezicele conven ionale (Valium. dubla i doza ini ial pentru înc dou sau trei s pt mâni. Sfatul meu i comentarii în cazul unui tratament cu DLFA. f r j a se înregistra reac ii adverse. Persoanele care sufer de dureri cronice înregistreaz un nivel sc zut al activit ii endorfinelor din sânge i din fluidul cerebro-spinal. ‡ Are o puternic ac iune antidepresiv . Prin producerea i activarea anumitor hormoni asem n tori morfinei. ‡ Poate fi combinat cu orice alt terapie pentru a-i m ri efectul. 79. DL-fenilalanina intensific i prelunge te r spunsul anestezic al organismului la r ni. cardiacii i hipertensivii trebuie s consulte un medic înainte de a începe s ia suplimente de DLFA. permite organismului s lupte contra durerii f r ajutorul medicamentelor. durerile cedeaz în general în cursul primei s pt mâni. din moment ce DLFA poate restabili nivelul normal de endorfine. Efectul DLFA îl egaleaz i uneori chiar îl dep e te pe cel al . accidente i boli. pe termen scurt (arsuri. tabletele trebuie luate la intervale egale în cursul unei zile. f r "1 administrarea unei alte medica ii. Ce poate face ea pentru dumneavoastr ? . medicamentele disponibile ob inute doar cu re et sau rar prin urm toarele: ‡ Nu creeaz obi nuin . întrerupe i tratamentul. i. s-a descoperit faptul c cinci pân la cincisprezece procente dintre utilizatori nu r spund la propriet ile analgezice ale DL-fenilalaninei. Unii suferinzi se declar mul umi i doar cu o s pt mân de tratament pe lun . de i uneori se întâmpl s dureze i trei sau patru s pt mâni (dac nu remarca i o u urare considerabil a durerilor în primele trei s pt mâni. r spund eficient la DLFA. dar DL-fenilalanina are ac iune inhibitoare asupra enzimelor respective. Suplimente DL-fenilalanina este în mod obi nuit disponibil sub form de tablete de 375 mg.94 Earl Mindell 78. Durerile se calmeaz de obicei dup primele patru zile. Mai mult decât atât. hormoni i enzime. ‡ Efectul anestezic cre te în timp (f r a dezvolta toleran ). dar acest aminoacid esen ial difer de. Mi se pare interesant faptul c persoane ce nu r spund analgezicelor conven ionale ob in efecte pozitive cu DLFA. în orice caz îns . numi i endorfine. datorit faptului c DLFA este capabil de blocarea selectiv a durerilor. Este indispensabil pentru cre tere. artrit j reumatoid . Ce poate face epentru dumneavoastr ? Ac ioneaz ca un anestezic natural în cazuri de osteoartrit . permi ând acestor Äanestezice" naturale s . dozele pot fi reduse în modj gradat pân la un minim necesar. refacerea esuturilor i producerea de anticorpi. Din cauza faptului c ridic tensiunea arterial . DL-FENILALANIN (DLFA) Aceast form de prezentare a fenilalaninei este un amestec în p r i I egale de izomer D (ob inut numai pe cale sintetic ) i L (natural) al fenilalaninei. de exemplu). migrene. al ii au nevoie de el neîntrerupt. ‡ Nu este toxic. Anumite sisteme enzimatice din corp distrug în mod continuu endorfinele. crampe musculare i cârcei. ea poate atenua suferin ele cronice f r a afecta mecanismele naturale de ap rare ale corpului împotriva durerilor acute . dureri lombare. Dozajul individual difer în func ie de intensitatea durerii resim ite.i exercite efectul. Administrarea a ase tablete pe zi (dou tablete luate cu aproximativ cincisprezece minute înaintea fiec rei mese) este cel mai indicat mod de a începe un tratament cu DLFA.) ATEN IE: DLFA este contraindicat pentru gravide i suferinzi de fenilcetonurie. dureri j Biblia Vitaminelor g5 postoperatorii i nevralgii.3 morfinei i a altor deriva i de opiu. t ieturi etc). O PRIVIRE ASUPRA LISINEI Lisina este un aminoacid esen ial pentru formarea proteinelor strict necesare organismului uman. în mod obi nuit nu exist contraindica ii dac tabletele sunt administrate dup mese. dac tot nu observa i nici o ameliorare. ‡ Poate asigura un efect anestezic continuu timp de o lun .

Suplimentele i alimentele bogate în arginina sunt contraindicate tuturor celor care au herpes. ame eal . L-arginina luat în combina ie cu L-ornitina poate ajuta la sc derea în greutate. înseamn c lua i o cantitate prea mare de arginina. Dac observa i o sub iere sau o în sprire a pielii dumneavoastr . faina de ov z. orezul brun. B trânii. imediat înainte de culcare. carne. Dac v deranjeaz herpesul. Sfatul meu i comentarii Dac sunte i adesea obosit. Al turi de ornitin . Utilizeaz eficient acizii gra i necesari pentru 96 Earl Mindelt] producerea de energie. Sfatul meu i comentarii Arginina este un aminoacid strict necesar pentru adul i deoarece dup vârsta de treizeci de ani glanda pituitar înceteaz aproape complet s îl secrete. TOTUL DESPRE ARGININ Acest aminoacid este necesar pentru func ionarea normal a glandei pituitare (hipofiz ). Ajut la atenuarea unor deficien e de fertilitate. 80. Surse naturale Nuci. 81. Traumele fizice sporesc necesit ile de arginina ale organismului. Suplimente L-arginina este disponibil sub form de tablete sau pulbere. toate alimentele bogate în proteine. 1 Surse naturale Pe te. estel posibil s suferi i de caren a lisinei. în special b rba ii au nevoie de mai mult lisin decât tinerii. Suplimente L-lisina este în general disponibil sub form de capsule sau tablete de 500 mg. dar acesta este reversibil la întreruperea tratamentului. Doze extrem de ridicate administrate timp de mai multe s pt mâni pot determina un asemenea efect secundar. plus alimente cu un con inut ridicat în acest aminoacid^ sunt în mod sigur recomandabile. Eficien a maxim se ob ine atunci când e luat pe stomacul gol (cu ap sau suc de fructe). Asigur o capacitate ndict de concentrare. floricele de porumb. STIMULATORII HORMONILOR DE CRE TERE Stimulatorii hormonilor de cre tere sunt elemente nutritive care activeaz producerea de hormoni de cre tere în organism. ou . ace ti hormoni sunt stoca i în glanda pituitar care îi elibereaz ca r spuns la somn. proteine complete jj^ incomplete). La om. arginina este indispensabil pentru sinteza i eliberarea hormonului de cre tere al glandei pituitare (vezi sec iunea 81X| Necesarul de arginina este mai mare la b rba i deoarece lichidul semina con ine 80% din cantitatea total a acestui aminoacid i deficitul poara! duce la sterilitate. lapte. Doza uzual este de unul-dou comprimate pe zi. dulciurile pe baz de gelatin ? Biblia Vitaminelor 97 ciocolata. suplimentele de lisin în dozat de 3-6 grame zilnic. Permite metabolizarea depozitelor de lipide din organism i tonific esutul muscular. brânz . anemie i c derea p rului. Nu se recomand doze exagerate de 20-30 g zilnic (pot cauza deform ri ale oaselor i m riri de volum ale încheieturilor). fenilalanin i alte substan e cu ac iune neurologic . ro cove. incapabil s v concentra i.Reduce inciden a i/sau previne infec iile herpetice simplex (de exemplu cele determinate de febr sau de frig). produsele din soia. Ce pot face pentru dumneavoastr hormonii de cre tere? . Asigura| vioiciunea fizic i mental . Ce poate face ea pentru dumneavoastr ? M re te cantitatea de sperm . Beneficii suplimentare ² în mod particular tonifierea musculaturii ² pot fi observate dac se administreaz aceea i doz de 2 grame pe stomacul gol (cu ap sau suc) cu o or înainte de a începe un viguros program de exerci ii fizice. semin ele de susan i floarea soarelui. în doze de 2 grame. ATEN IE: Nu administra i arginina copiilor în cre tere (poate cauza gigantism) sau suferinzilor de schizofrenie. drojdie. cu o jum tatq de or înainte de mas . Anumite proteine din cereale nu con in lisin (de exemplu gliadina din grâu sau zeina din porumb). antrenament i regim alimentar. stafidele. pâinea integral de grâu i toate alimentele bogate în proteine. predispu i la grea . Contribuie la r spunsul imun al organismului i ajut la vindecarea r nilor. cu ochii injecta i. îmbog irea cu lisin a produselor alimentare pe baz de grâu le îmbun t e te din punct de vedere calitativ (vezi sec iunea 72.

AL I AMINOACIZI UIMITORI: GLUTAMINA I ACIDUL GLUTAMIC Acidul glutamic func ioneaz în principal ca un combustibil pentru creier. triptofan. zincul. Stimulatorii importan i ai hormonilor de cre tere sunt aminoacizii: ornitina. în ultima vreme a fost utilizat cu succes în tratamentul schizofreniei i senilit ii. hormonii de cre tere le mobilizeaz . magneziul. dup o lun . 82. doi aminoacizi implica i în secre ia hormonilor de cre tere. în vreme ce al i hormoni fixeaz gr simile. Administrarea de ornitina va determina cre terea nivelului de arginin din organismul dumneavoastr . nu cu proteine). ATEN IE: De i glutamina i acidul glutamic sunt diferite de glutamatul monosodic. un deficit al celei dintâi poate determina caren a celui de-al doilea în creier. cu suc sau cu ap . Prin suplimentarea dietei dumneavoastr ~cu aminoacizi i vitamine care stimuleaz eliberarea hormonilor de cre tere. Ornitina stimuleaz secre ia de insulina i faciliteaz ac iunea ei anabolizant (de formare a esutului muscular). datorita faptului c ajut la eliminarea kilogramelor în plus în timpul somnului (adic atunci când sunt secreta i hormonii de cre tere). Atle ii c rora li s-au administrat s ruri de acid aspartic au înregistrat o cre tere considerabil a for ei i rezisten ei fizice. ACIDUL ASPARTIC Acidul aspartic ajut la eliminarea excesului v t m tor de amoniac din organism (când amoniacul p trunde în sistemul circulator. persoanele cu o oarecare sensibilitate la acesta din urm pot suferi reac ii alergice i. în mai multe reprize. se ridic doza la 2 g. produc ia acestora poate fi readus la nivelurile specifice vârstei tinere. iar ornitina este eliberat din arginin într-un proces ciclic continuu. înt resc esutul conjunctiv asigurând tendoane i ligamente s n toase. îmbun t esc rezisten a la boal . De asemenea. glicin i tirosin care ac ioneaz sinergetic (mai eficient împreun decât separat) cu vitamina B6. Datorita faptului c cei doi aminoacizi sunt atât de strâns lega i între ei. este indicat s consulte un medic înainte de a lua astfel de suplimente. nicotinamida. Cercet ri recente au ar tat c acidul aspartic ar putea fi un factor important în m rirea rezisten ei la oboseal . pentru a declan a secre ia nocturn a hormonilor de cre tere. glutamina s-a dovedit util i în controlul alcoolismului. L-glutamina (forma natural a aminoacidului) este disponibil în dozaje de 500 mg per capsul . acidul aspartic ajut la protejarea sistemului nervos central. iar spre cincizeci de ani înceteaz complet. sunt printre cele mai r spândite suplimente în ziua de azi. arginin . potasiul i vitamina C.Ajut la arderea gr similor i la conversia acestora în energie i în 98 Earl Mindell fibre musculare. depresie i impoten doza indicat este de 500 ² 1000 mg zilnic în primele s pt mâni. Contribuind la eliminarea amoniacului. El are capacitatea de a aduna excesul de amoniac din organism ² care poate inhiba activitatea de înalt performan a creierului ² convertindu-1 în glutamin . 1200 ² 1500 mg pentru perioada urm toare i. calciul. ornitina ac ioneaz cel jnai bine dac este luat în acela i timp i în acela i mod ca i arginin (pe stomacul gol. motiv pentru care e folosit de culturi ti. Accelereaz vindecarea r nilor. el ac ioneaz aidoma unei susbstan e cu un ridicat poten ial toxic). în mod . ci i un grad mai înalt de energie. s-a descoperit c reduce timpul de vindecare a ulcerelor i atenueaz oboseala. Din moment ce glutamina produce o sporire remarcabil a nivelului de acid glutamic. Rela ia între cei doi aminoacizi este biunivoc . TJN CUPLU DIMANIC DE AMINOACIZI: ORNITINA I Ornitina i arginin . Biblia Vitaminelor 99 Totul despre arginin "). Contribuie la refacerea esuturilor. în consecin . Cantitatea de hormoni de cre tere naturali scade pe m sur ce înaint m în vârst . Pe lâng faptul c dezvolt inteligen a (ridicând chiar i coeficientul de inteligen al copiilor retarda i). îns prin suplimentarea dietei zilnice cu aminoacizi i vitamine. arginin deriv din ornitina. Intensific sinteza proteinelor pentru cre terea musculaturii. Acidul L-aspartic (forma natural 1 " Earl Mindell «cestui aminoacid) este disponibil ca supliment în dozaje de 250 i 500 & o r>er tablet . produc ia de hormoni poate fi readus la nivelurile specifice vârstei tinere. Maximul acestei secre ii este atins la aproximativ nou zeci de minute dup momentul adormirii. Reduc nivelul de uree din sânge i urina. caracteristicile unuia sunt valabile i pentru cel lalt (vezi sec iunea 80. Pentru oboseal . depresiile i impoten a. oferindu-v dumneavoastr nu doar un aspect suplu i xvelt. Se recomand administrarea a 1 pân la 4 g zilnic. în calitate de supliment.

extrem de benefic . în mod special în cele cauzate de dezechilibrul leucinei ² dezechilibru manifestat prin mirosul puternic nepl cut al sudorii i respira iei. Este util în tratamentul disfunc iilor hipofizare i. Exist de asemenea o rela ie directa -ntre caren a de metionina i depunerile de colesterol. instalându-se astfel starea de depresie. METIONINA Ca i cistina. cu vitamina C (în raport de 1-3) este recomandabil fum torilor i celor care consum alcool (suplimentele nu trebuie luate stomacul gol). Cercet ri recente au demonstrat c doze terapeutice de tein pot conferi o protec ie important împotriva razelor X i a radia iilor nucleare. GLICINA Considerat uneori ca unul din cei mai simpli aminoacizi. Cele dou forme ^ fi considerate în cadrul metabolismului ca un singur aminoacid. ea de inând un rol important în stimularea i modificarea activit ii cerebrale. Poate fi eficient în anumite cazuri de schizofrenie prin faptul c scade nivelul histaminei din sânge (aceasta este responsabil de transmiterea unor esaje gre ite dinspre creier). Aminoacizii care ^ontin sulf. Tirosina s-a dovedit eficient i în cazul cocainomanilor. De exemplu. Insuficien a metioninei poate avea efecte negative asupra capacit ii organismului de produce urin . iar acesta reac ioneaz cu \te substan e. s-au dovedit a fi protectori Eficien i împotriva toxicit ii cuprului (o acumulare excesiv de cupru în ^orp constituie un simptom al bolii Wilson). glicina s_a dovedit a fi. Dac aceast conversie nu are loc datorit unei insuficien e enzimatice. cu ^ sau suc (nu cu proteine).obi nuit se recomand 500 mg de 1-3 ori pe zi. arterioscleroz . pentru ca fenilalanina s poat ac iona cu eficien în sensul men inerii unei bune st ri de spirit i pentru sc derea poftei de mâncare (vezi sec iunea 77). & CISTINA I CISTEIN Cistina este forma stabil a aminoacidului cu sulf numit cistein -² factor important în prevenirea îmb trânirii precoce. Studii clinice au ar tat c suplimentarea cantit ii de tirosina ajut în cazul depresiei i anxiet ii rezistente la medica ia obi nuit . TIROSINA De i nu face parte dintre aminoacizii esen iali. determinând formarea de edeme (reten ia fluidelor în suturi). a dat rezultate bune în tratamentul distrofiilor musculare progresive. în mod special cistina i metionina. eliberat apoi în sânge sub form de glucoza. contribuind la detoxifierea organismului. un mare num r de nutri ioni ti utilizeaz glicina în tratamentul hipoglicemiei. în anumite cazuri. de asemenea. contribuind la evitarea depresiilor. Glicina este eficient i în tratamentul hiperacidit ii gastrice. tirosina este un neurotransmi tor de prim clas . datorit faptului c acest aminoacid stimuleaz formarea glucagonei care mobilizeaz glicogenul. fiind inclus în numeroase preparate antiacide. tirosina a permis bolnavilor trata i cu amfetamine (atât în scop antidepresiv cât i nutri ional) s reduc pân la un nivel minim dozele de tratament în decurs de numai câteva s pt mâni. ea trebuie mai întâi s se transforme în tirosina. metionina ofer protec ie împotriva unor tipuri de tumori. în combina ie cu acidul folie i colina. ATEN IE: Doze mari de cistein /cistin nu sunt recomandabile ersoanelor care sufer de diabet. i Biblia Vitaminelor 1o1 c derea p rului (experimente efectuate pe animale de laborator). Ast zi. Cuplul cistin /cistein poate 4e asemenea ac iona ca agent protector împotriva efectelor d un toare le altor metale. cistina elibereaz acid sulfuric. m rind riscul de infec ii. De asemenea. pentru administrarea de suplimente te necesar mai întâi avizul unui medic (combinarea acestor nutrien i poate inhiba efectul insulinei). Prin ^etabolizare. este un alt aminoacid cu con inut de sulf. ori din cauza consumului mare de fenilalanina în alt zon a organismului ² atunci creierul va produce cantit i prea mici de norepinefrin . deoarece furnizeaz cantit i suplimentare de creatin (esen ial pentru activitatea muscular ). a oboselii i extremei iritabilit i ² . ^rganismul transformându-le rapid una în cealalt dup necesitate. s-a dovedit util i în anumite tipuri de acidemie (pH sc zut al sângelui). precum i împotriva radicalilor liberi periculo i forma i f organism &e tutun * ^e a^CO0^ ^n supliment de cistein (L-cistin ) 1 t de trei ori pe zi.

B2 i 102 nicotinamid . acidul L-glutamic i glicin . pentru ce s -1 iau? i cum miar putea fi de ajutor? Voi începe prin a clarifica o serioas eroare în ceea ce prive te aminoacizii: neesen ial nu înseamn automat i inutil. Are de asemenea propriet i anti-tumorale. laptele praf smântânit i altele ² i poate exercita un control efectiv asupra apetitului (hr nind în acela i timp i creierul) dac este luat cu o or înainte de mas . Numai anumite exerci ii fizice. Dar. nu este. Pe etichet scrie c acest medicament con ine fenil-propanolamin . Cât despre administrarea de taurin ca anticonvulsiv. to i aminoacizii sunt necesari. ea s-a dovedit util în controlul hipoglicemiei. hipoglicemiei i artritei. fiind benefic pentru suferinzii de diabet 1 boli de . func ioneaz ca un accelerator al respira iei la nivelul creierului i este folosit ca adjuvant în tratamentul alergiilor. acela i lucru cu fenilalanina.fenomene ce înso esc frecvent curele de dezintoxicare. Ceea ce v pot spune eu este fa ptul c taurina s-a dovedit eficient ca tratament împotriva convulsiilor atunci când a fost înso it de acizii glutamic i aspartic. un prieten mi-a vorbit despre taurin spunându-mi c este un aminoacid neesen ial natural care mi-ar putea fi de ajutor. care stimuleaz producerea norepinefrinei de c tre creier (substan ce diminueaz pofta de mâncare) i atenueaz cearc nele determinate de regim. datorit faptului c aminoacizii sunt elimina i prin piele odat cu sudoarea. IDH realitate. în atenuarea atacurilor de angin . condi ii optime. vitaminele Bl. pe când L-fenilalanina. astfel de hormoni? Dimpotriv . este oare acela i lucru cu fenilalanina? Sunt ambele la fel de eficiente? Fenil-propanolamina (FPA). migdalele. Earl Minde 83. atunci to i aminoacizii din corp scad cantitativ în aceea i propor ie cu cel care-este deficient sau lipse te complet. ofer protec ie împotriva efectelor d un toare ale fumului de igar i alcoolului. exerci iile fizice m resc necesarul acestora. precum i preventiv împotriva efectelor secundare ale dozelor mari de radia ii în chimioterapii i tratamente cu raze X. care se g se te în alimente cu con inut proteic ridicat ² ca de exemplu brânza de vaci. FPA este un substituent nerecomandabil pentru o bun diet (vezi sec iunea 125). L-glutationul este supranumit Äo tripl amenin are la adresa îmb trânirii". produsele din soia. FPA consum norepinefrina în aproximativ dou s pt mâni. cataractei. produc doar cantit i nesemnificative de hormoni. probabil c ave i. glutationul este o tripeptid a c rei sintez porne te de la L-cistein . îns cei a a-numi i esen iali nu pot fi produ i de c tre. substan care se g se te în multe. în plus. acest lucru înseamn c nu mai am nevoie de suplimente de. cu ap sau suc. Celelalte exerci ii. pe lâng rolul important pe care îl joac în transformarea depunerilor de gr sime din organism în energie.. îns nu v recomand s lua i nimic f r prescrip ia». inclusiv reac ii adverse la unele anticoncep ionale orale. Eu fac zilnic cel pu in dou zeci de minute de gimnastic pe. Biblia Vitaminelor 103 preparate medicamentoase. medicului. Exist cumva un aminoacid capabil s încetineasc procesul de îmb trânire? Sigur. Dac ace tia nu sunt suplimenta i prin dieta zilnic . Ce-mi pute i spune despre acest nou aminoacid de care am auzit vorbindu-se în ultima vreme: carnitina? L-carnitina a suscitat un interes general datorit faptului c . Eu iau Dexatrim pentru controlul greut ii corporale. chiar i prelungite. chiar dac pentru o durat scurt de timp ² asigur eliberarea. diabetului. NECLARIT I CU PRIVIRE LA CAPITOLUL V? Sunt predispus la convulsii i medicul meu mi -a prescris cu unJ an în urm Dilantin (Fenitoin). unei cantit i importante de hormoni de cre tere. tirosin-hidroxilaz (enzima care asigur utilizarea organic a tirosinei). vitamina C. numai medicul dumneavoastr poate decide acest lucru. deosebit. FPA este un diminuant al apetitului (cu rezultate nesatisf c toare ² în conformitate cu American Medical Association). care determin numeroase efecte secundare. De fapt. Spre deosebire de fenilalanina. provocând oboseal i deseori depresii. dej exemplu ridicarea greut ilor ² mi c ri care necesit un efort muscular. muzic . organism în cantit i suficiente pentru a asigura sinteza proteinelor în. Rezultate bune au dat regimurile compuse din tirosina dizolvat în suc de portocale. are ac iune antioxidant i poate dezactiva radicalii liberi care accelereaz procesul de îmb trânire. în mod sigur. Recent. dac nu este esen ial. Am citit c exerci iile fizice stimuleaz secre ia hormonilor de cre tere.

m re te for a i rezisten a organismului. mai mult. tonific esutul muscular. iar întreaga doz dup dou ore. Suplimentele trebuie luate cu jum tate de or înainte de efortul fizic. Pe m sur ce înaint m în vârst . ‡ Cincizeci de procente din cantitatea de ACR ingerat ajunge la mu chi în r stimp de o or . atenuând acest sindrom degenerativ. Dar suplimentele de aminoacizi (arginin . atenueaz psoriazisul. L-carnitina este un aminoacid indispensabil pentru buna func ionare a inimii. Principalele surse naturale de carnitin sunt carnea i produsele lactate. seleniu i enzime (ca de exemplu papaina) s-au ar tat de-a dreptul miraculoase. ci adeseori confuzii periculoase pe care celulele T le fac între prieteni i du mani. cum ar fi cele ale halterofililor. vitamine E. Având în vedere bolile Äla mod " în ziua de azi. ARGININ : M re te cantitatea de sperm . AMINOACIZII CU CATEN RAMIFICAT (LEUCINA. sunt suplimente anabolizante ce m resc rezisten a muscular . ACR limiteaz aceast reducere. putem face oare ceva pentru a ne înt ri sistemul imunitar? Din fericire. Aceast îmb trânire nu are ca singur consecin ineficienta sistemului de ap rare. Administrat sportivilor. ajut la eliminarea excesului de amoniac din corp. ‡ Afecteaz în mod direct schimb rile în greutate asigurând distribu ia armonioas a musculaturii. IZOLEUCINA. cancer. In timpul exerci iilor fizice intense. îmbun t e te starea de s n tate a . ACIDUL ASPARTIC: înt re te sistemul imunitar.'-" C. ornitin .ficat sau rinichi. dintre care fac parte leucina. ceea' Biblia Vitaminelor 105 ce cauzeaz reducerea sintezei proteinei la nivelul muscular. cu alte cuvinte. datorit faptului c se afl sub comanda timusului) care tie unde i când s atace i ce anume tip de anticorpi s produc prin intermediul camarazilor lor (celule B produse în m duva spin rii) ² începe s dea semne de oboseal . SIDA i a a mai departe. Aminoacizii cu caten ramificat (ACR). cauzate de sl birea în putere i volum a timusului. Cu siguran exist . ‡ ACR produc glicogen. carnitina permite acestora efectuarea de eforturi sus inute pe o perioad îndelungat de 104 EarlMindell timp. ‡ Jum tate din greutatea dumneavoastr este constituit din mu chi i 15-20% din ace ti mu chi sunt de fapt aminoacizi cu caten ramificat . asigur reversibilitatea procesului. valina i izoleucina. deci implicit a sistemului imunitar. în vreme ce restul aminoacizilor sunt distru i în ficat. ACR constituie principala surs de calorii pentru sistemul muscular. SCURT REVIZUIRE A CUNO TIN ELOR DESPRE AMINOACIZI ALANINA: înt re te sistemul imunitar. adjuvant în tratamentul hipoglicemiei. cei cu caten ramificat sunt oxida i în musculatura periferic . solicitarea puternic a unui mu chi poate cauza cedarea acestuia (catabolism). Ei guverneaz modul de utilizare a proteinelor în organism i îndeplinesc un rol unic în metabolismul proteic la nivelul muscular. iar acesta echilibreaz secre ia de insulina. sistemul nostru imunitar ² acea armat mereu în alert de globule albe (numite celule T. miastenia gravis i artrita s-ar datora unei asemenea dezordini. Se pare c afec iuni precum scleroza multipl . VALINA): vezi mai sus. Aminoacizii cu caten ramificat previn un asemenea deznod mânt i. Caracteristici ale ACR care pot fi în avantajul dumneavoastr : ‡ Reduc apetitul men inând constant nivelul proteinelor din organism. CISTEIN : ajut la prevenirea cheliei. cistein ). Exerci iile fizice intense determin eliminarea rapid a azotului prin excre ie. lipsa ori deficitul lui determinând deteriorarea esutului cardiac. A. anabolizan i deoarece cl desc esut muscular. confuzii traduse prin dezordini autoimune în care globulele albe atac propriul organism. reduce riscul form rii de pietre la rinichi. accelereaz vindecarea r nilor. zinc. da! i r spunsul pare a fi acesta: stimulatorii hormonilor de cre tere (vezi sec iunea 81). De curând îns s-a dovedit c aceste afec iuni sunt cauzate de nivelul sc zut al hormonilor de cre tere produ i de glanda pituitar i necesari pentru func ionarea timusului. Sunt un halterofil profesionist i a vrea s tiu dac exist vreo alternativ legal i natural pentru steroizi. Sunt.

unii într-o m sur mai mare decât al ii. Din cauza faptului c foarte mul i dintre noi ² marea majoritate ² consum m prea multe gr simi (în Statele Unite cantitatea de gr simi reprezint 36 pân la 42 de procente din totalul caloriilor). atenueaz starea de oboseal . distrugerea esuturilor str ine sau anormale. ajut la reducerea apetitului. ajut la' inducerea somnului. Metionina i colina sunt strict necesare pentru a detoxific organismul de aminele rezultate ca produ i secundari din metabolizarea proteinelor. ajut la îmbun t irea st rii de spirit. producerea i activitatea fagocitelor (care înconjoar i Äînghit" microbii i viru ii invadatori). CE SUNT AGEN II LIPOTROPI? Metionina.p rului. ajut la atenuarea stresului. lipotropii împiedic formarea depozitelor periculoase de colesterol în vasele de sânge. ca dealtfel totul în aceast lume. PROLINA: Ajut în procesul de vindecare a r nilor. Cea mai rea dintre toate lipidele este colesterolul. Minimum dou treimi din colesterolul existent în organismul uman se formeaz în ficat sau în intestin. 108 . în plus. arterioscleroz i o mul ime de alte boli este colesterolul. poate reduce pofta de mâncare i îmbun t e te starea de spirit. ORNITINA: Func ioneaz asemeni unui hormon r spunz tor de formarea esutului muscular. Ajutând ficatul s produc lecitin . lipotropii contribuie la p strarea st rii generale de s n tate a organismului prin ac iunea exercitat asupra timusului. METIONINA: Contribuie la sc derea nivelului de colesterol. 86. dar foarte pu ini sunt cei care cunosc faptul c el are un rol esen ial în men inerea st rii de s n tate a corpului. adjuvant în tratamentul schizofreniei i al bolii Parkinson. POVESTEA COLESTEROLULUI Gr simile. ajut la m rirea libidoului. stimulând producerea de anticorpi. i o parte substan ial a acestora este format din gr simi saturate. lipotropii sporesc produc ia de lecitin a ficatului. LISINA: M re te puterea de concentrare. mic oreaz timpul de vindecare a ulcerului. TRIPTOFANUL: Contribuie la reducerea anxiet ii. pe atât de neadev rat . este prezent i în creier. calculi biliari i urinari. Iar în ceea ce prive te p r ile lui bune. acestea au 0 importan deosebit : ‡ colesterolul existent în piele este convertit. colina. ofer protec ie împotriva tumorilor. inozitolul i betaina sunt to i agen i lipotropi ²rj ceea ce înseamn c principala lor func ie este aceea de a preveni acumularea anormal sau excesiv a gr similor în ficat. m re te efectele argininei. SERINA: Contribuie la atenuarea durerilor. m re te capacitatea de înv are. CAPITOLUL ASE GR SIMILE I UTILIZATORII LOR 84. TIROSINA: Stimuleaz apetitul sexual. este util în controlul alcoolismului. ACIDUL GLUTAMIC I GLUTAMINA: Dezvolt func iile creierului. arterioscleroz . conform c reia toate gr simile sunt d un toare. este pe cât de r spândit . în anumite forme poate func iona ca un analgezic natural. în glandele suprarenale i în tecile fibrelor nervoase. FENILALANINA: Are ac iune antidepresiv . Practic. poate ac iona ca un antipsihotic natural. 106 Earl Mindell HISTIDINA: Atenueaz artritele reumatoide. TREONINA: Necesar pentru utilizarea proteinelor în dietele^ alimentare. Persoanele care urmeaz un regim bogat în proteine intr în cea de-a doua categorie. Concep ia general . în vitamina D. agen ii lipotropi sunt indispensabili. spore te fertilitatea. reducând astfel riscurile de atac cardiac. Agen ii lipotropi asigur circula ia corect a colesterolului De asemenea. fiecare dintre noi tim c responsabil pentru atacurile cardiovasculare. Biblia Vitaminelor 107 85. pielii i unghiilor. men inând astfel solubilitateaj ridicat a colesterolului ² m resc rezisten a la îmboln viri prin ac iunea* benefic asupra timusului i detoxific ficatul. potole te stresul. sub ac iunea razelor solare ultraviolete. au atât p r i bune cât i rele. ajut la prevenirea infec iilor herpetice simplex. CINE I PENTRU CE ARE NEVOIE DE EI? Cu to ii avem nevoie de lipotropi.

de i consumul de ou în Statele Unite M sc zut la jum tate fa de anul 1945. Pe lâng faptul c ou le con in cele mai valoroase componente proteice. uleiurile de palmier i uleiurile vegetale hidrogenate sau par ial hidrogenate) din surse animale. nu s-a înregistrat o reducere a cazurilor de afec iuni cardiovasculare. furnizeaz Peste 30 grame de gr simi. dac un alirnent nu con ine colesterol. 87. ou le ridic nivelul lipoproteinelor de înalt densitate. Pe scurt: cu cât nivelul LÎD cre te. SATURAT CONTRA NESATURAT Gr simile saturate provin (cu câteva excep ii. nivelul universal acceptat ² pentru toat lumea ² nu trebuie s dep easc valoarea de 200 mg/dl. Iar din cantitatea de gr simi. dintre care: nucile de cocos. ALIMENTE I NUTRIEN I CARE POT REDUCE ÎN MOD NATURAL NIVELUL DE COLESTEROL: . Un nivel cât mai ridicat de LÎD v ofer o protec ie mai eficient împotriva depunerilor din artere. nu con in colesterol. 110 EarlMindell 89. fiind compuse în principal din lecitin . Lipoproteinele sunt agen ii ce transport colesterolul în sistemul nostru circulator. dar sunt necesare ficatului pentru a produce LJD. Lipoproteinele de joas densitate (LJD) transport aproximativ 65 de procente din colesterolul sangvin. i înc unul foarte mare. abdomenul mare ² ceea ce ar putea explica longevitatea superioar (cu circa opt ani) a femeilor fa de b rba i. un meniu Biblia Vitaminelor 109 din care ele ar lipsi ar fi tot atât de d un tor. Dar. ceea ce este cu mult mai important. S DISCUT M DESPRE NIVELUL DE COLESTEROL Când vorbesc de nivelul colesterolului. iar vegetalele. cu atât ficatul elibereaz mai multe LJD i ansele dumneavoastr de a contracta o afec iune cardiac se înmul esc. Unitatea de m sur utilizat este miligrame per decilitru. Raportul între cantit ile de LÎD (colesterol Äbun") i LJD (colesterol Är u") este la fel de important ca i cel dintre LÎD i cantitatea total de colesterol. maxim 30 de procente din totalul caloriilor este vital pentru p strarea în limite normale a nivelului de colesterol. ‡ este principalul furnizor de hormoni steroizi suprarenali. Lipoproteine de înalt densitate (LÎD) transport în jur de 20 de procente din colesterolul sangvin i. cu toate c Asocia ia Cardiologilor Americani consider ou le ca fiind d un toare. Gr simile nesaturate (mono ² sau polinesaturate) sunt de origine vegetal . 88.Earl Mindell ‡ contribuie la metabolizarea carbohidra ilor (cu cât inger m mai mul i carbohidra i. de exemplu. i. cu atât scade riscul unor afec iuni cardiace. cu atât cantitatea de colesterol produs de organism este mai mare). iar toate gr simile animale con in colesterol. Diferen ele de comportament manifestate de colesterol sunt determinate de proteina de care este el legat. S-ar putea ca ou le s nu fie chiar atât de rele precum credea i Este bine s ad ug m c . ‡ intr în componen a tuturor membranelor din organism i este necesar pentru producerea hormonilor sexuali masculini i feminini. Lipoproteinele de foarte joas densitate (LFJD) transport aproximativ 15% din colesterolul sangvin. fie ele legume sau fructe. ele sunt responsabile de depunerile din artere care. cu cât cantitatea lor este mai mare. oamenii se refer de obicei la nivelul de colesterol din sânge. se transform în ateroame care blocheaz vasele de sânge. între cele dou tipuri de gr simi (trigliceride i colesterol) exist o rela ie de interdependen : de i nivelul ridicat al unuia nu implic în mod obligatoriu cantit i crescute din cel lalt. cele saturate nu trebuie s dep easc 10 procente. fiindc exist un Ädar". ele sunt eroii cei buni care distrug depozitele de gr simide pe vasele sangvine i asigur circula ia colesterolului f r a bloca arterele. i. ca de exemplu cortizonul. aceasta nu înseamn neap rat c el este 'ipsit de gr simi. în combina ie cu alte substan e. Un singur fruct de avocado. Men inerea ra iei zilnice de gr simi ingerate sub valoarea de 20. Studii recente au descoperit faptul c persoanele cu olduri largi i talii sub iri înregistreaz nivele mai ridicate ale colesterolului LÎD decât cele cu. Analizele de laborator determin în mod obi nuit i nivelul de trigliceride din sânge. ele au i lecitin care contribuie la mobilizarea gr similor. sc derea con inutului de trigliceride pare a ajuta la reducerea nivelului de colesterol.

untura de pe te. probabil ti i c un prânz din carne de curcan este o alegere bun . Aceast procesare se refer la a a-zisa hidrogenare a uleiurilor vegetale cu scopul de a le transforma în aditivi solizi ² ceea ce înseamn de fapt convertirea gr similor nesaturate în gr simi saturate. târâtele de porumb. problema este de natur pur semantic . îns autorit ile medicale se pare c nu au ajuns la un consens cu privire la cele mai bune uleiuri i. Despre unele produse se spune c sunt Äs race în lipide". îns . îns trebuie s re ine i c 100 g carne de curcan slab con in aproximativ 67 mg colesterol. Hiperlipidemia se refer la nivelul crescut al tuturor gr similor în sânge. Iat câteva dfl| care ar trebui s ine i seama: fumatul.' diferen între aceste dou formul ri? Biblia Vitaminelor 111 Pute i fi convins c este! în realitate. uleiurile monosaturate (de m sline. Agen ii lipotropi sunt disponibili pe pia ca suplimente? Dac da. stresul. piperul ro u. grapefruit). chiar f r s ti i. în primul rând. din nefericire. trei tablete con in echivalentul a 1000 mg agent lipotrop). sunt disponibili sub form de tablete (în mod obi nuit.^ organismului. luate la mesele principale. Uleiurile mononesaturate (de m sline. soia. porumb. iaurtul. fitosterolii (Beta Sitosterol. cofeina. iar o cea c de pateu din ficat de curcan v furnizeaz în jur de 830 mg! 91. Exist . celuloza. un produs pe a c rui etichet scrie Äf r colesterol" poate con ine din abunden gr simi. Doza recomandat în majoritatea cazurilor este de una-dou tablete de trei ori pe zi. pe când aceea i cantitate de carne gras con ine 75 mg. orzul. care este diferen a între uleiurile mononesaturate i cele polinesaturate? Uleiurile polinesaturate (de floarea soarelui. nicotinamida.C rbunele medicinal activat. ofran). târâtele de orez. fasolea verde. uleiul de lumini (Oenothera biennis) semin ele de schinduf (Trygonella foenum-grecum). în ceea ce prive te reducerea nivelului de colesterol. usturoiul. vegetalele din familia cruciferelor (conopid ). pectina (existent în mere. aditivii alimentari. Este vreo. ghimbirul (Zingiber officinalis). încerca i s mânca i mai mult varz i conopid . evita i produsele care con in uleiuri Ähidrogenate". lintea. diferen a este mic . Dar pentru starea de s n tate a. TI I CE ANUME DETERMIN RIDICAREA NIVELULUI DE COLESTEROL? Multe sunt cauzele care produc. vitamina C. Spre deosebire de lipide. pentru a transporta gr simile spre celule în întregul organism. soia) reduc nivelul ambelor tipuri de colesterol ² atât cel Är u" (LJD) cât i cel Äbun" (LÎD). pe când hipercolesterolemia implic doar cantit i ridicate de colesterol. Am auzit c uleiurile polinesaturate pe care eu le folosesc cu prec dere pot cauza cancer. care este doza recomandat ? Exist instruc iuni speciale pentru administrarea lor? Da. poluan ii din mediul înconjur tor. colesterolul nu este utilizat pentru producerea de energie. recomand folosirea ambelor tipuri. cre terea nivelului de colesterol sau v submineaz eforturile de a-1 reduce. vinetele. NECLARIT I CU PRIVIRE LA CAPITOLUL VI? A vrea s tiu dac exist vreo diferen între hiperlipidemie i hipercolesterolemie. ofran. ci. vitamina E. cromul. alune) determin sc derea nivelului de colesterol Är u" i în acela i timp m resc cantitatea de colesterol Äbun". ceapa. zah rul rafinat. Studiile efectuate au ar tat c meniuri bogate în uleiuri polinesaturate Äprocesate" pot intensifica formarea agen ilor cancerigeni. Stigmasterol. Campesterol). uleiurile polinesaturate (de floarea soarelui. drept urmare. Considera i c suplimentele de lipotropi sunt mai indicate Pentru o anumit categorie de persoane decât pentru altele? . Dac sunte i îngrijorat de nivelul colesterolului dumneavoastr . medicamentele. târâtele de ov z. în ceea ce prive te riscul afec iunilor' cardiace. Am o nel murire. Este adev rat? Posibil. alune). fasolea alb . alterna i în meniurile dumneavoastr uleiurile polinesaturate cu cele mononesaturate. Eu v sf tuiesc s m ri i cantitatea de vitamin E ingerat (200 ² 400 UI zilnic) pentru a preveni auto-oxidarea lipidelor (un fel de Äruginire" a gr similor în corp). iar despre altele ² Äs race în colesterol". Trebuie s ti i c termenii Äcolesterol" i Älipide" nu sunt sinonimi. 90. porumb. morcovii cruzi.

Cu to ii avem nevoie de carbohidra i în meniurile noastre zilnice. LA CE SUNT NECESARI CARBOHIDRA II? Carbohidra ii. Care este avantajul acestor noi gr simi sintetice fabricate acum? Unul foarte mic. amidonul i zaharurile ² principalele tipuri de carbohidra i ² sunt descompuse în glucoza. procentul celor de care sc p m astfel nu este deloc impresionant. semin e de in). Acum îns aud c margarina ar fi chiar mai d un toare decât untul. determinându-v s consuma i alimente pe care altfel le-a i fi evitat. sunt principalii furnizori de energie ai trupului nostru. i considerând faptul c majoritatea gr similor pe care le inger m provin din alimente g tite. LÎD. dar conversia în EPA i DHA este mult mai lent . tim acum cu to ii c gr simile saturate ridic mult nivelul de colesterol.112 Earl Mindell Cu siguran . u ureaz manifest rile artritei reumatoide. Care este diferen a între acizii gra i 3-omega i 6-omega în cazul unui regim de reducere a nivelului de colesterol? Una singur : numai acizii 3-omega determin i sc derea nivelului de trigliceride. to i cei predispu i la formarea calculilor trebuie s ia în considerare suplimentarea cantit ii de lipotropi ingerate. în timpul digestiei. Alege i: ajut la prevenirea aterosclerozei. Acesta asigur energia necesar pentru func ionarea creierului i a sistemului nervos central. dar pân ce se vor dovedi complet inofensive eu v sugerez s recurge i la vechile metode ² i anume renun area la produsele cu con inut lipidic ridicat. Agen ii lipotropi sunt substan e care permit lichefierea sau omogenizarea gr similor. dar nici mai benefic . mai cu seam pentru consumatorii de carne. într-adev r. Eu consider c suplimentarea cantit ii de lipotropi este important în special în cazul persoanelor mari consumatoare de proteine ² i aceasta pentru c agen ii lipotropi anihilieaz aminele rezultate ca produ i secundari în metabolizarea proteinelor. acizii gra i 3-omega ² eicosapentaenoic (EPA) i dodecanhexaenoic (DHA) ² constituie un component de baz al pe telui i al unturii de pe te. îns principalul dezavantaj al acestor gr simi sintetice este faptul c v ofer o fals impresie a unui regim s rac în gr simi. numai c aceste uleiuri false nu sunt chiar lipsite de anumite efecte secundare i sunt în continuare folosite împreun cu alte uleiuri vegetale. ele fac un lucru pe care gr simile saturate nu-1 fac ² i anume reduc con inutul d* Biblia Vitaminelor 113 colesterol Äbun". Este adev rat? Nu. ofer protec ie fa de lupus eritematos. problema este aceea c sunt instabile la temperatur i. 114 Earl Mindell Carbohidra ii au acela i con inut caloric ca i proteinele . pute i dobândi acizii gra i 3-omega i din uleiurile vegetale (de soia. ele reduc cantitatea total de gr simi. reduc nivelul de colesterol LJD i de trigliceride. pe când cele nesaturate nu. mic oreaz vâscozitatea sangvin i contribuie la preîntâmpinarea atacurilor de inim . cunoscut i sub numele de zah r sangvin. S zicem c margarina nu este mai d un toare decât untul. scad tensiunea arterial . Dac sunte i vegetarian. CAPITOLUL APTE CARBOHIDRA II I ENZIMELE 92. De asemenea. Dar studii recente au ar tat c Ähidrogenarea" gr similor nesaturate (solidificarea lor astfel ca la temperatura camerei s capete aspect de unt) are un efect uimitor: p8 lâng faptul c ridic în continuare nivelul de colesterol. De ani de zile folosesc margarina pentru c mi s-a spus s m feresc de gr simile saturate. astfel ca Proteinele responsabile cu formarea esuturilor s nu fie irosite pentru furnizarea de energie atunci când ele ar fi solicitate la refacerea unui îesut distrus. Totul a fost foarte frumos în teorie. iar caracteristicile prin care v pot fi de folos sunt nenum rate. îmi pute i explica în termeni simpli ce sunt acizii gra i 3 -omega i la ce ajut ei? Pe scurt. gogori a nutri ioni tilor dezinforma i. Gr simile sintetice numite poliester zaharoz au fost concepute astfel încât s nu poat fi descompuse de enzimele din corpul omenesc i deci s nu fie absorbite în sânge. cel pu in la ora actual . protejeaz organismul împotriva migrenelor i a bolilor de rinichi. stimuleaz sistemul imunitar. nu pot fi folosite în produsele alimentare prelucrate termic. deci. Cât despre gr simile sintetice de tipul Simpless ² substituent al lipidelor din lapte i albu ul de ou ² utilizate în special la fabricarea deserturilor congelate cu con inut redus de calorii.

Dr. Enzimele al c ror nume se sfâr e te în Äaz " au fost denumite pornind de la substan a alimentar asupra c reia ac ioneaz . Anumite condi ii termice pot distruge enzimele. musculatur puternic i o compozi ie corespunz toare a sângelui. rezultatul ob inut. insuficient . El contribuie la digestia proteinelor. mineralelor i aminoacizilor din alimente. 93. ci un remediu. fosfor. Ele ac ioneaz asemeni unor catalizatori. caseina. trebuie s ine i seama de faptul c simptomele hiperacidit ii i cele determinate de hipoaciditate sunt identice. dar dac deficien a este corectat . De i nu exist doze oficial recomandate. s rurile tisulare nu sunt un 116 Earl Mindell medicament. Alain Nittler. pentru a consolida sistemul nervos i a forma din i i oase s n toase. Dr. dup numele celui care le-a izolat la sfâr itul secolului trecut. pot cauza deficien e de acid clorhidric. cu alte cuvinte. ca i lipsa unor vitamine. Deci. ou le. CELE DOU SPREZECE S RURI TISULARE I FUNC IILE LOR S rurile tisulare sunt componen i minerali anorganici ai esuturilor organice. Schuessler a sus inut c în cazul unui deficit al acestor s ruri se instaleaz starea de boal . a declarat cu hot râre c orice persoan care a dep it vârsta de patruzeci de ani trebuie s ia suplimente de acid clorhidric. Fiecare enzim ac ioneaz asupra unui anumit aliment. mul i dintre noi au o astfel de caren f r m car s b nuiasc . tensiunea nervoas . carnea i pe tele ²% crude. în special B complex. legumele. gr simile sunt transformate înapoi în glucoza i scade greutatea corporal . carne de pas re i vegetale. aclorhidria congenital i diverse alergii. Sunt cunoscute i sub numele de s ruri Schuessler. în lipsa acidului clorhidric pot apare probleme ca anemia pernicioas . o structur . mai mare decât cea care poate fi convertit în glucoza sau glicogen (depozitat în ficat i în mu chi). Cele dou sprezece s ruri tisulare sunt: . proteinele nu ar putea fi utilizate pentru a asigura o piele s n toas . Pepsina este o enzim digestiv vital care descompune proteinele. i transformarea proteinei corespunz toare. neg tite. nici una n-o poate înlocui pe cealalt . autorul c r ii ÄUn nou tip de medic". Ei sunt la fel de importan i pentru s n tatea organismului ca to i ceilal i nutrien i i con in acelea i patru calorii per gram ca i proteinele. nelini tea i sup rarea înainte de mas . Renina permite eliberarea mineralelor' Biblia Vitaminelor 115 importante din lapte ² calciu. îns nu trebuie s reduce i prea mult cantitatea de carbohidra i ingerat . ca de exemplu carne fibroas . Datorit faptului c stresul. sau absen a fie i a unei singure enzime pot determina îmboln virea organismului. alimentare transformându-le în aminoacizi. pentru a proteja corpul împotriva echimozelor i a preveni p trunderea în organism a viru ilor infec io i i a alergenilor. intern f r ca ele însele s fie modificate sau distruse în cursul procesului. Renina este o enzim digestiv care determin coagularea laptelui. minimum zilnic necesar pentru a evita cetoza (aciditatea crescut a sângelui ca urmare a utiliz rii lipidelor în scop energetic) este de 50 grame. osoas rezistent . organismul are capacitatea de a Se vindeca el însu i. ATEN IE: Dac suferi i de ulcer gastric.' cea care prelucreaz zah rul este zaharaz . adic au capacitatea de a determina o reac ie. este constituit din gr simi. H. iar în acest caz tratamentul antiacid nu v poate fi decât extrem de d un tor. Sursa cea mai eficient de enzime o constituie fructele. W. ADEV RUL DESPRE ENZIME Enzimele sunt necesare pentru digestie. calciului i fierului. De exemplu. tim prea bine. 94. potasiu i fier ² utilizate apoi pentru a stabiliza balan a hidric . carcinomul gastric.Dac mânca i o cantitate prea mare de carbohidra i. în lipsa pepsinei. într-o form utilizabila de c tre organismul uman. Lipaza are rolul de a descompune gr simile i de a facilita utilizarea lor ulterioar pentru a hr ni celulele epidermei.deoarece înlesnesc eliberarea vitaminelor. când corpul are nevoie de mai mult combustibil. Cantitatea redus . Cele mai indicate sunt formele în care acidul este inclus al turi de betain sau acid glutamic. Acidul clorhidric existent în stomac ac ioneaz asupra alimentelor mai greu digerabile. Dac v închipui i c ave i probleme de hiperaciditate sau arsuri gastrice pentru care v administra i cu de la dumneavoastr putere o medica ie antiacid . cere i sfatul medicului înainte de a utiliza astfel de suplimente. enzima corespunz toare fosforului se nume te fosfataz .

Fluorura de calciu (calc fluor. sulf. anxietate. furunculoz i cr p turi ale pielii. apari ia târzie a din ilor. deci socrul dumneavoastr ar fi probabil mult mai satisf cut de rezultate dac ar lua una-dou tablete de acest fel dup fiecare mas . memorie slab . Excesul sau caren a pot cauza erup ii cutanate. De i au acela i con inut caloric ca i proteinele. abcese adânci sau ulcere cronice purulente. Clorura de potasiu (kali. depresii i disfunc ionalit i ale vezicii biliare. o colora ie galben la baza limbii. I sânge. phos. Deficitul sau excesul pot cauza erup ii cutanate. Fosfatul de potasiu (kali phos. a c derii p rului i a unghiilor striate. enzime ce ajut la digerarea proteinelor i se combin cu milaza. Excesul sau caren a pot cauza digestie necorespunz toare lipidelor. Acidul silicic (silicea)²parte component a esuturilor conjunctive. mur.)² existent în toate esuturile organismului. Fosfatul de magneziu (mag. Excesul sau caraen a pot cauza icter. Fosfatul de sodiu (natr. Caren a sau excesul pot determina diaree continu sau ² în mod paradoxal ² constipa ie. in un regim de sl bire. paste f inoase ori fripturi? Este mai indicat s mânca i paste f inoase. Explica ia este 118 . Cerealele integrale constituie un bun supliment pentru aceast sare tisular . trebuie s spunem c papaina este principalul ingredient folosit la fabricarea substan elor ce fr gezesc carnea i care ac ioneaz asupra alimentului chiar înainte ca acesta s fi ajuns în stomac). Ce considera i c este mai bine s M nânc. în celulele nervoase i în cele sangvine.) ² se reg se te în toate esuturile conjunctive ale corpului. Excesul sau caren a pot cauza crampe. Excesul sau caraen a pot cauza varice.)² celulele care formeaz membranele^ pielii i cele care învelesc organele interne interac ioneaz cu aceast . Departamentul Agriculturii din Statele Unite a atestat faptul c fructul de papaya de ine valoroase propriet i digestive. al tuturor esuturilor conjunctive i celulelor hepatice. Excesul sau caren a pot determina febr sc zut . a furunculozei. edeme. sulf) ² are ac iune u or iritant asupra esuturilor i stimuleaz secre iile naturale.) ² constituent. senza ii de greutate i dureri în membre. Excesul sau caren a pot determina^ Biblia Vitaminelor 117 nevoia crescut de a mânca s rat. apatie. Excesul sau caren a pot fi cauza unei slabe memorii. Sulfatul de sodiu (natr. o enzim ce diger amidonul ( i fiindc tot a venit vorba. phos) ² se reg se te în sânge i în toate celulele corpului. unghiilor i pielii. respira ie r u mirositoare i apari ia unui gust acid sau metalic în gur . Sulfatul de calciu (calc. i înc una mult mai pl cut la gust decât medicamentele acelea care seam n cu creta. a eczemelor cu pustule i a apari iei negilor. phos. sare. este un component important al sucurilor gastrice. J Sulfat de potasiu (kali sulf. Clorura de sodiu (natr. Fosfatul de calciu (calc. colici i a a-numitele junghiuri.)² emulsifiaz acizii gra i i men ine solubilitatea acidului uric în sânge. cu excep ia celor nervoase. 95. precum i al oaselor i din ilor. care cresc anormal. din i.1 membranoase i sub stratul cutanat exterior. în cantit i infime.) ² existent în oase. Deficitul sau excesul pot fi r spunz toare de nepl ceri ca: mâini i picioare reci. mur) ² existent în esuturile. NECLARIT I CU PRIVIRE LA CAPITOLUL VII? Socrul meu sufer de arsuri gastrice teribile i ia medicamente antiacide atât de des încât aproape c acestea au devenit desertul s u zilnic.) ² regleaz cantitatea de lichide din organism i le transport c tre celule. phos. Excesul sau deficitul pot fîJ cauza friabilit ii genelor. mai cu seam în creier. guturai i scurgeri apoase din nas i din ochi. Este utilizat ca remediu împotriva hemoragiilor nazale i a menstrelor abundente. Cunoa te i vreo alternativ natural ? Desigur. creier. Tabletele cu enzime extrase din fructul natural de papaya pot ajuta la digerarea unei cantit i de amidon de 2230 de ori mai mare decât greutatea lor. întinderi ale tendoanelor musculare. dar rapid. respira ie r u mirositoare. celule nervoase i musculare. I Fosfatul de fier (ferr. insomnie i un puls slab. i aceasta deoarece con in pepsin i prolaz . carbohidra ii îngra într-o m sur mai mic decât 'ipidele (care se g sesc din bel ug într-o friptur ).)² existent în toate celulele i fluidele corpului. transpira ie nocturn i hidrocel. ca i a p rului. nevralgii.

ulcere i inapeten ² deoarece i lucerna con ine vitamina U care se g se te în varza crud i în sucul de varz . printre care: impoten . insomnie. care m re te rezisten a organismului fa de o gam larg de factori de stres ² fie ei fizici. concentrat lichid sau r d cin de ginseng. chimici sau biologici. o cantitate impresionant de . n. E. pectina i vitamina C. preferabil înainte de micul dejun pentru a-i m ri eficacitatea. Utilizarea regulat de culturi de acidofilus men ine cur enia intestinelor. S-a dovedit benefic în multe afec iuni. YUCCA Diuretic natural Lucerna a fost supranumit Ämarele vindec tor" de c tre renumitul biolog Frank Bouer care a descoperit faptul c frunzele acestei plante uimitoare con in nu mai pu in de opt enzime esen iale. acidofilus poate ajuta în tratamentul acneei i altor probleme dermatologice. fosfor. Mul i dedici utilizeaz lucerna în tratamentul afec iunilor stomacale ² aerofagii. în plus. Trebuie luat pe stomacul gol. Lucerna e un bun laxativ i un diuretic natural. GINSENG Este în mod general acceptat faptul c ginsengul constituie un stimulent atât pentru energia fizic . tr. LUCERNA. dar nu exist deocamdat dovezi pentru a sus ine aceast afirma ie (dac lua i suplimente de vitamina C. Lactobacilus acidofilus este disponibil sub forma tabletelor de Enterolactil. CAPITOLUL OPT AL I F URITORI DE MIRACOLE 96. constituie o surs de bacterii intestinale benefice. sau mai pe scurt acidofilus.Earl Mindell urm toarea: pentru a converti 100 de calorii provenite din carbohidra i. artrit . a a cum este îndeob te cunoscut. lapte sau drojdie (în România. hipoglicemie. lucerna este 0 bogat surs de vitamina B6. 20. De asemenea. De asemenea. Este un laxativ u or i ajut la eliminarea rapid a toxinelor din organism. De asemenea. pl mâni. Este considerat un adaptogen de prim clas (o substan lipsit de toxicitate. pentru aceea i cantitate de calorii furnizate de gr simi. carbohidra ii complec i. fiecare 100 de grame de lucerna furnizeaz 8. fiind capabil s asigure formarea unor oase i din i s n to i la cop'u în cre tere. determinând deseori diaree i dezvoltarea unei ciuperci numite monilia abricans. în schimb. plus fibrele intensific procesul de proliferare a florei intestinale ² fapt important deoarece bacteriile Äprietenoase" mor într-un r stimp de cinci zile dac nu sunt continuu alimentate cu diverse forme de acid lactic sau lactoz .000 UI de vitamina K (agent de protec ie împotriva hemoragiilor i ajut la coagularea sângelui). Chinezii îl folosesc de aproape cinci mii de ani i îi pre uiesc i ast zi calit ile preventive i curative. Ginsengul este disponibil sub form de capsule cu 500 pân la 650 mg substan activ . anemie. proast circula ie a sângelui etc.) 98.) Biblia Vitaminelor 119 Administrarea regulat de acidofilus p streaz intestinele curate Mul i medici prescriu acidofilus împreun cu tratamentele antibiotice orale deoarece antibioticele distrug flora intestinal benefic . Este disponibil sub form de culturi incubate pe suport de soia. 97.i hipertensiune arterial . CLOROFILA. se cheltuiesc numai 3 calorii. cât i pentru cea mental . hipo. vagin. se elimin astfel nepl cerile cauzate de respira ia fetid . în general dispare dup câteva zile de generoas administrare de acidofilus. Aceast ciuperc poate cre te în intestin. pe degete sau sub unghii. USTUROIUL. D.000 Pân la 40. Nu uita i c lactoza. datorat putrefac iei intestinale (miros rezistent la pasta de din i i apa de gur ). se g se te i ca ceai. ACIDOFILUS Lactobacihis acidofilus. indigestii. în gur . organismul dumneavoastr consum 25 de calorii.000 UI de vitamina A. ginsengul ajut la buna asimilare a vitaminelor i mineralelor. S-a spus uneori c vitamina C neutralizeaz o parte din calit ile ginsengului. Usturoiul con ine potasiu. Acesta din urm este 120 Earl Mindell frecvent utilizat în tratarea ulcerelor peptice. fiind chiar mai eficient în acest sens decât iaurtul. formula cu reglare temporal este cea mai indicat în acest caz). ac ionând ca un stimulator al glandelor endocrine. constipa ie. vânturile r u mirositoare. calciu i fosfor. oboseal .

Rapp. este folosit la fabricarea produselor ce împrosp teaz aerul înc perilor. fasole verde. R inile i pectina influen eaz în primul rând absorb ia în stomac i în intestinul sub ire. Pectina. FIBRELE I TÂRÂTELE Când un articol ap rut în Journal of the Medical Association declara c am fi cu to ii mult mai s n to i i am tr i cu siguran mai mult dac ne-am îmbog i meniurile zilnice în fibre nedigerabile. John W. Este disponibil sub form de tablete i preparate lichide. colonul spastic. piper. Yale. ele scad gradul de absorb ie a gr similor i reduc nivelul de colesterol. în rile fostei Uniuni Sovietice este denumit Äpenicilina ruseasc ". doza folosit a fost de patru tablete zilnic i nu s-au înregistrat cazuri de irita ii gastrointestinale. mu tar i sfecl .G. cancerul de colon i venele varicoase. din moment ce se reduce cantitatea de insulina necesar . Rezultatele pozitive nu au întârziat s apar . t râ e.vitamina B i C. Celuloza i hemiceluloza absorb apa i pot îmbun t i func ionarea intestinului gros. pe lâng faptul c previne constipa ia. inflama iile faringiene i congestiile bronhiilor. maz re uscat . fasole verde. s-a remarcat faptul c poate atenua gripa. trebuie cerut avizul unui medic înainte de a începe un regim bogat în fibre vegetale. mul i oameni s-au n pustit asupra alimentelor con inând fibre. Hemiceluloza. a deodorantelor corporale i a apelor de gur . varz de Bruxelles. maz re tân r . ori ac ionând asemenea unui vasodilatator. dovlecei i c p uni. F. Biblia Vitaminelor 121 99. clorofila exercit o puternic ac iune antibacterian . Combinându-se cu acizii bilei. Piotrousky de la Universitatea din Viena a remarcat faptul c un procent de 40% din pacien ii s i hipertensivi au înregistrat sc derea tensiunii arteriale dup ce li s-a dat s m nânce usturoi. considerând-o esen ial pentru men inerea s n t ii i chiar pentru supravie uire. fiecare având propriet i i func ii specifice. varz . iar aceasta. a extras din plant un steroid numit saponin i 1-a utilizat sub form de tablete în tratamentul artritei. ATEN IE: în anumite afec iuni intestinale este contraindicat m rirea cantit ii de fibre ingerate: în orice caz. reduce riscul contamin rilor! bacteriene. previne hemoroizii. cartofi. varz . citrice. TIPURI DE FIBRE Celuloza. morcovi. ATEN IE: R inile i pectina pot influen a în mod negativ eficacitatea medicamentelor antifungice care con in griseofulvin .W. caracteristic plantei ca atare. diverticuloza. Tabletele cu extract de yucca nu sunt toxice. t râ e. ap rute în The American Journal of Pharmacy. . Fulvicin. R ini. în America el este complet ignorat. de i majoritatea nu tiau ( i nu tiu nici acum) c exist diverse tipuri de fibre. încetinind astfel absorb ia zaharurilor dup mas ² fapt cât se poate de benefic pentru diabetici. r inile i pectina întârzie golirea stomacului. Suplimentele de usturoi sunt disponibile sub form de capsule f r mirosul. Grisactin. In Europa este considerat un medicament valoros. în vreme ce stimuleaz cre terea de noi esuturi.) în plus. Indienii utilizeaz yucca într-o larg varietate de scopuri. Prin acoperirea suprafe ei interne a intestinelor. conopid . Clorofila. Pe scurt. Dr. biochimist i botanist. Este prezent în cereale. Se g sesc de obicei în f ina de ov z i în fasolea uscat . Fiind un deodorant natural. De asemenea. în ciuda slabei lui r spândiri pe continentul nord-american. Yucca. ele adun la un loc de eurile organice i le transport de-a lungul colonului mai rapid. mere. morcovi. varz de Bruxelles. Conform unei afirma ii a lui G. Se g se te în f ina de grâu integral. Extractul de yucca provine de la arborii i arbu tii apar inând familiei Liliaceae. precum i calciu i proteine. se comercializeaz i tablete de usturoi cu p trunjel (care con in clorofil natural ). usturoiul are anumite calit i cu totul surprinz toare. S-a demonstrat de asemenea c usturoiul este eficient în reducerea nivelului de colesterol i a excesului de glucoza din sânge (zah rul sangvin rivalizeaz cu colesterolul în calitate de factor cauzator al arterosclerozei i infarctului. ca de exemplu Grifulvin V. Este prezent în mere. contribuie la vindecarea r nilor i. coaja de castravete. De asemenea. Se pare c el poate reduce tensiunea arterial prin dou mecanisme posibile: prin neutralizarea substan elor toxice din intestine.

.......................10% Sodiu.. pere i ridichi........ Se g se te în cerealele folosite la micul dejun.... problemele de digestie....................... uscat .21% Cupru..... portocale sau grapefruit.... contribuie la atenuarea puseurilor de gut i u ureaz durerile produse de nevrite...... varecul are un efect normalizant asupra glandei tiroide............ vanadiul.............. o etul i vitamina B6 (vezi sec iunea 260).......... Ajut la sc derea nivelului de colesterol (atunci când este înso it de lecitina).0..... diaree i chiar e posibil s afecteze capacitatea organismului de a absorbi vitamina B12 i anumite minerale ca: zinc............................ în func ie de provenien : Drojdia de bere (cu hamei)....... lecitina....... Drojdia con ine toate vitaminele din complexul B...... se combin cu acizii bilei pentru a mic ora nivelul de colesterol i ajut la trecerea mai rapid a alimentelor prin traiectul digestiv..... Evita i drojdia proasp t ..... cu alte cuvinte...... în drojdia nutri ional .....0008% Zinc....... VARECUL Aceast uimitoare alg marin con ine mai multe vitamine i minerale decât oricare alt aliment........... E i C)....... titanul........ 100..0.... c p uni... balon ri..... nici o cantitate prea mare nu este indicat deoarece poate produce gaze... con inutul lor de lignin 122 EarlMindell cre te. aluminiul.... La fel ca r inile i pectina.. Provine i din melasa rezultat la ob inerea vinului ro u......12. ................ ....... aceste celule vii sunt distruse termic...... pot câ tiga în greutate prin folosirea varecului.........................14% Potasiu.. ob inut din fermentarea unei plante....20% Fosfor.............................0................... grea ....... în t râ e... rezultat din fabricarea berii..... con ine vitaminele B2.................0................... nicotinamid .... Drojdia de Torula ² cre te pe masa lemnoas i este utilizat la fabricarea hârtiei....... Drojdia lichid provenit din Elve ia i Germania...............20% Calciu......................1...... 101. dup cum urmeaz : Iod............ fier... colin .. eliminarea de gaze i constipa ia cronic .............. litiul. cromul............. miere................ v rs turi............................93% Clor..63% Magneziu................ con ine de asemenea aisprezece aminoacizi. Mai exact..............0003% Mangan. Constituie o excelent surs de proteine i de vitamine din complexul B.... îns aceast situa ie se poate preveni u or prin varierea meniului zilnic i a alimentelor cu con inut ridicat de fibre............. vinete. argintul....... bariul.. calciu.....0008% Acestora li se adaug prezen a unor oligoelemente: borul... cu excep ia vitaminei B12.....30% Fier..... cu tulbur ri tiroidiene.... DROJDIILE Drojdiile constitue una dintre cele mai bogate surse de fier organic Sunt denumite alimentul minune al naturii i î i merit cu prisosin aceast caracterizare...... caroten i acid algenic al turi de un num r de dou zeci i trei de minerale... Zerul²un produs secundar rezultat la prepararea laptelui i brânzei.......0.....Lignina........ persoanele slabe...................... în 'egume b trâne (când vegetalele îmb trânesc. numit i drojdia de pâine! Celulele vii de drojdie consum vitaminele B din intestine i lipsesc organismul dumneavoastr de toate celelalte vitamine.... magneziu... unul dintre cei mai boga i furnizori de fier organic i o adev rat rezerv de minerale i aminoacizi...... Poate fi deci . Lignina are capacitatea de a reduce digerabilitatea altor tipuri de fibre.0......... iar obezii pot Biblia Vitaminelor 2 23 sl bi cu ajutorul lui......76% Sulf..... peste paisprezece minerale i aptesprezece vitamine (mai pu in vitaminele A............ nichelul.. fasole verde.. care poate fi introdus artificial......... ATEN IE: în ciuda adev rului c meniurile noastre duc în general lips de suficiente fibre vegetale................... .......... Medicina homeopat utilizeaz varecul pentru a trata obezitatea. ele devenind mai greu digerabile)..... Datorit con inutului de iod.........0............15 -tr................... Uneori este numit i drojdie nutri ional .... Exist diverse tipuri de drojdii.0....... iar în ultimii ani dietele la mod includeau neap rat varecul.............. stron iul i siliciul...............0.............3...........

fiecare gram conteaz . con ine toate vitaminele din complexul B. de minerale chelatizate ca: fier. Este cea mai bogat surs natural de clorofil . atunci când este vorba de a preveni o gam larg de afec iuni. natural . împreun vor fun iona asemeni unei centrale electrice de mare putere. ofer protec ie împotriva radia iilor. . Am auzit vorbindu-se despre o alg (alta decât spirulina) care ar avea uimitoare calit i de vindecare i me inere a st rii de s n tate. s-a dovedit c poate inhiba ac iunea factorilor cancerigeni. i cel mai impresionant. îmbun t e te digestia. este recomandabil s o înso i i de suplimente de calciu pentru a p stra ec hilibrul celor dou minerale. ftiblia Vitaminelor 125 Care este doza zilnic de fibre recomandat ? Pentru adul i. inflama iile. ci ac ioneaz asupra felului în care organismul nostru absoarbe aceste substan e nutritive. zinc. i. potasiu i magneziu. efectul persistând timp de ore întregi. Doza medie recomandat este de 5-8 tablete de trei ori pe zi. Exist o gam larg de produse realizate din aceast alg . dar sunt disponibili pe pia ? Da. care ac ioneaz asupra centrului apetitului din creier. Persoanele care se simt obosite pot lua o lingur . ca i celelalte alimente bogate în proteine. contribuie la succesul a numeroase regimuri de sl bire. previne osteoartritele. exist . de drojdie dizolvat într-un lichid i în câteva minute vor resim i o puternic revenire a energiei. Pe lâng faptul c nu manifest efecte secundare. Dac exist . con ine fenilalanin . ATEN IE: Când dori i s cump ra i cereale cu con inut ridicat de fibre. Sunt disponibile suplimente sub form de capsule i uleiuri. Sfatul meu e s începe i cu câte o tablet . de vitamine A i B complex. ajut la prevenirea bolilor degenerative. Denumit i alga de smarald. în ultima vreme este cercetat i considerat a fi un agent de protec ie împotriva virusului HIV. Pentru o eficien crescut . are capacitatea de a stimula sistemul imunitar. doza recomandat este de 30 grame pe zi. în tratamentul candidozei. Remediul este simplu: m ri i cantitatea de calciu ingerat (cel lactic se asimileaz u or). De i func ioneaz împreun . Dizolvat i b ut imediat înainte de mas . ce provin în principal din alimente de origine vegetal . (The Ra ional Cancer Institute din Statele Unite sugereaz 35 grame). u or asimilabil (i se spune i spirulina de plancton sau alga verde-alb struie). Spirulina e o protein complet . Drojdia poate fi amestecat în diverse lichide. dup p rerea mea. este cartilajul de rechin. Lua i în acest scop trei tablete de 500 mg cu o jum tate de or înaintea meselor. poate t ia pofta de mâncare. Fibrele. mic orând astfel num rul de calorii primite de corpul dumneavoastr . când efectele încep s apar . datorit con inutului s u nutri ional. Deoarece drojdia. pentru a v asigura c nu survin reac ii alergice. i se nume te chlorella. nu pot furniza ele însele elemente nutritive. este considerat alimentul integral perfect. De asemenea. detoxific organismul.considerat un aliment integral. Este disponibil sub form de tablete. îmi pute i spune câte ceva despre ea? Exist . accelereaz vindecarea. are un con inut ridicat de fosfor. sau chiar mai mult. 102. reduce i doza pân la dou i apoi o tablet înainte de mas . scleroza esutului epitelial i ² nu în ultimul rând ² aceast substan anti-tumoral are efecte benefice asupra sexualit ii. calciu. se recomand ca drojdia s fie înso it de vitamine B complex. vitaminele C i E i mineralele importante (între care fierul i zincul în cantit i mari). dar ele difer prin tipul de chlorella utilizat. Este de asemenea un bun adjuvant în regimurile de sl bire. NECLARIT I CU PRIVIRE LA CAPITOLUL VIII? Ce-i aceast spirulina? Este un medicament miraculos? Nu este nicidecum un medicament. Drojdia poate fi utilizat i în scopul reducerii cantit ii de alimente ingerate. luat de trei ori pe zi. atenueaz durerile artritice i. Exist i al i astfel de Äf uritori de miracole" noi care înc nu au fost da i publicit ii. fosforul poate determina consumarea 124 Earl Mindell mai rapid a calciului din organism. s-a dovedit de asemenea c stimuleaz sistemul imunitar. ap sau sucuri i trebuie luat între mese. multe cereale bogate în fibre sunt de asemenea o surs generoas de gr simi. verifica i înainte cantitatea de lipide furnizat . prafuri i extracte solubile în ap (care con in cea mai mare concentra ie a Factorului de Cre tere Chlorella). Efectele adverse pot include: gaze gastrice. Pe lâng faptul c e o protein complet . diminuând senza ia de foame i men inând constant nivelul glucozei din sânge.

documenta i-v asupra lui. dar sunt necesare cantit i mai mici pentru o eficien egal . Dr. cum trebuie preparat i administrat. CE TREBUIE S TI I DESPRE REMEDIILE NATURALE? Faptul c ierburile sunt naturale nu înseamn c le pute i consuma f r nici un fel de opreli te. se instaleaz oboseala muscular i deci se reduce rezisten a la efort. este bine s consulta i un medic nutri ionist care cunoa te efectele reciproce manifestate între plante i medicamente. precum i pentru a gr bi Äcoacerea" co urilor ascunse sub piele. Acest amestec simplu de aminoacizi i fier a devenit unul din cele mai cunoscute energizante aerobice. grea . dar totdeauna exist riscul unui r spuns alergic sau toxic. vezi sec iunea 99). în orice caz. Târâtele de ov z sunt bogate în fibre solubile i ajut la reducerea nivelului de colesterol (studiile efectuate au ar tat c cincizeci de grame zilnic determin sc derea colesterolului cu 7-10 procente. ea poate fi folosit 126 Earl Mindell i împreun cu alte alimente.). înainte de a încerca orice remediu fitoterapeutic. Târâtele de grâu sunt bogate în fibre insolubile i pot contribui la reducerea riscului de cancer la colon (pentru sursele de ob inere i precau ii în administrare. O mul ime de ipi care lucreaz cu mine mi-au spus despre Äcytochrome C". Târâtele de porumb au un con inut ridicat de fibre insolubile i reduc riscul de cancer la colon.n. Cytochrome C este disponibil sub form de suplimente i to i cei care doresc s ob in rezultate satisf c toare de pe urma exerci iilor aerobice sunt sf tui i s le foloseasc . unele înrudite cu cele europene. procesul aerobic de producere a energiei este dependent de cytochromi. 105. precum i orice poten iale efecte secundare (autorul se refer în special la plante specifice florei americane. ECHINACEA . Este utilizat în mod frecvent pentru a atenua durerile Pricinuite de în ep turile albinelor. Niciodat s nu încerca i un remediu natural sau fitoterapeutic f r a ti ce efecte are. probleme de natur medical . busuiocul poate extrage otr vurile din piele. scaune neregulate.balon ri. IMPORTANT: Dac urma i un tratament medicamentos sau dac ave i probleme de ordin medical. dac nu. metabolismul celular muscular recurge la un alt proces aerobic ce determin producerea de acid lactic. David Steenblock. ceea ce nu tiu este care tip de t râ e e mai bun. pe m sura form rii de acid lactic. alga medicinal natural . transport oxigenul la mitocondrii (uzinele energetice celulare ale mu chilor scheletici) i este un component esen ial al procesului metabolic care permite efectuarea de exerci ii fizice prelungite. pentru o mai exact abordare e recomandabil consultarea lucr rilor de fitoterapie române ti sau europene . Dac acest sistem devine ineficient. i ce reac ii secundare ar putea avea în general plantele nu cauzeaz . cr p turi u oare ale pielii i eczeme (aceste reac ii sunt obi nuite i trebuie s dispar în câteva zile. îmi pute i da câteva am nunte cu privire la el? Cu pl cere. a descoperit c . chlorella trebuie luat pe st °macul gol. Urm torul ghid v poate fi de folos: Târâtele de orz sunt bogate în fibre solubile i contribuie la sc derea nivelului de colesterol. Depinde de ceea ce dori i din punct de vedere nutri ional. autorul c r ii Chlorella. în mu chii foarte solicita i. El îmbun t e te performan ele musculare. mtrerupe i administrarea i consulta i un specialist nutri ionist). pentru scopuri de detoxificare. deoarece este un aliment. totu i diferite. asupra modului de preparare i utilizare. inând seama de eventualele efecte secundare pe care le-ar putea avea. 104. Dou linguri cu t râ e de orez con in aceea i cantitate de fibre solubile ca i o jum tate de cea c de t râ e de ov z.) Târâtele de orez au un con inut ridicat de fibre solubile i pot reduce nivelul de colesterol (ofer acelea i rezultate ca i târâtele de ov z. tiu c târâtele sunt un aliment complex i folositor. înverzirea materiilor fecale. Vitaminelor CAPITOLUL NOU PLANTE I REMEDII POPULARE 127 103.e. BUSUIOCUL Folosit sub form de pri ni e sau cataplasme.

tu ea. Extern este folosit în tratamentul pl gilor. 128 Earl Mindell 106. ca remediu împotriva migrenelor. Este extrem de periculoas administrat intern femeilor gravide. SCHINEL (Cnicus benedictus) Utilizat adesea ca stimulent al apetitului i în tratamentul afec iunilor digestive. crampelor gastrice i anxiet ii. chiar ocuri fatale. ATEN IE: Un posibil efect secundar este reducerea capacit ii de absorb ie a fierului i vitaminei B12. ATEN IE: Unguentele cu aloe pot cauza urticarie. 114. sau plante din genul Ambrosia sau Acer. erup ii cutanate. De asemenea. astringen i i anticoagulan i. berries) Meri orul se utilizeaz în tratamentul cistitelor cronice i ÎQ prevenirea infec iilor genito-urinare. Este un stimulator al sistemului imunitar. Aloe Vera Gel are numeroase utiliz ri: ‡ Ac ioneaz ca un cicatrizant imediat i eficient. durerile cauzate de artrit i bolile ficatului i Vezicii biliare. schinelul poate cauza ulcera ii ale gurii i esofagului sau diaree. Se mai folose te i ca tratament pentru tu ea uscat . diareea. care îmbun t e te rezisten a la viru i i infec ii bacteriene accelerând vindecarea. Poate da intoxica ii. t t neasa amelioreaz afec iunile stomacului. . poate determina sc derea febrei i vindecarea congestiilor. în ep turilor de insecte i al irita iilor cu toxicodendron (o etar otr vitor). ALOE Planta con ine o substan numit Aloe Vera Gel care ajut la vindecarea r nilor ² un amestec de agen i antibiotici. amestecate într-o cea c de ap cald . MERI ORUL (Saw-Palmetto. la indivizii sensibili. i anume stop cardiac. 110. Rupe i o frunz i aplica i-o pe locul r nit sau îmbiba i o bucat de pansament în Aloe Vera Gel i bandaja i zona. 108. ATEN IE: Omagul este una din pu inele plante care pot determina efecte secundare periculoase. Administrat intern. catifeleaz pielea i previne formarea ridurilor. au dat rezultate bune în calmarea durerilor. 109. este utilizat în mod obi nuit intern. ‡ Poate fi folosit cu succes pentru men inerea s n t ii i suple 11 g Vitaminelor 129 pârului. poate ajuta în tratamentul ulcerului gastric (pân la jum tate de litru zilnic). la suferinzii de febra fânului sau la cei cu sensibilitate ta polen. Extern. OMAG (Aconit) Cantit i mici de extract fluid din aceast r d cin . mânc rimi i alte reac ii alergice. UNGHIA G II (Astragalus) Atenueaz starea de oboseal i scade frecven a r celilor. ATEN IE: Poate determina apari ia unor reac ii alergice severe. al ulcerelor pielii i al conjunctivitei.Protejeaz celulele s n toase împotriva atacurilor bacteriene prin stimularea activit ii sistemului imunitar i a limfocitelor T în particular ^lulele care atac agen ii patogeni). 112. T T NEASA Utilizat sub form de ceaiuri. preferabil pe stomacul gol. ‡ Unguentele. PHYTOLACCA R d cina acestei plante se utilizeaz îndeosebi pentru a calma durerile artritice. ATEN IE: Administrat în doze mari. 107. cremele i lo iunile cu Aloe Vera Gel pot preveni b icarea i decojirea pielii expuse la soare. inflama ii ale stomacului i palpita ii. ‡ Poate înmuia calozit ile i b t turile de la picioare. ajutând în tratamentul arsurilor. 111. ‡ Atenueaz durerile i mânc rimile produse de hemoroizi i de fisurile anale sângerânde. ‡ Aplicat pe fa i pe gât. este un ingredient folosit la prepararea alifiilor antimicotice. 113. în st ri febrile. are propriet i laxative u oare. ANASONUL (semin e) Anasonul este un diuretic natural i un stimulent gastric utilizat frecvent pentru a u ura elimin rile de gaze din intestine. Func ioneaz cel mai bine în prezen a vitaminelor A i C. MU E ELUL Mu e elul are propriet i antispastice gastric-stimulante. Câte o lingur de gel la intervale regulate.

vitali pentru men inerea st rii de s n tate. intern. ATEN IE: în cantit i mari poate fi toxic. aceast plant este folosit ca inhalant în tratamentul r celilor. Cu alte cuvinte. pute i încerca s be i o cea c de ceai tare de ment i apoi sta i întins timp de 15-20 de minute). r ni. ad ug m i denumirea latin . necesar organismului pentru a produce prostaglandinele ² ni te compu i asem n tori hormonilor. stimulent al apetitului j digestiei. datorit poten ialului lor toxic. deficitul de acid gamma linoleic determin dificult i în producerea prostaglandinelor i de aici rezult probleme de s n tate. ROSMARIN (frunze) Sub form de unguent. CIMBRI ORUL Antiseptic i deodorant natural.130 Earl Mindell 115. rosmarinul poate calma durerile reumatice. 117. cele cauzate de entorse. are propriet i diuretice i ac ioneaz ca dezinfectant al c ilor urinare. tonic i stimulent . crampe. MENTA (frunze) Antispastic . amenoreea. 123. amelioreaz eczemele. ame eli i tuse (în caz de dureri de cap. nu trebuie utilizate sub nici o form . IENUP R (boabe) Este utilizat frecvent ca tonic gastric. luat împreun cu zinc. 116. sub form de ceai se utilizeaz în caz de dureri de cap. BUSUIOCUL CERBILOR (Mentha pulegium) Denumit adeseori i ment lung . aceast plant poate ajuta la sc derea nivelului de colesterol. echilibreaz balan a hormonal . P TRUNJELUL (frunze i semin e) Diuretic i stimulent gastric. rosmarinul amelioreaz acumul rile de gaze intestinale. ATEN IE: Doze mari de ienup r ca atare sau de tonice i po iuni con inând ienup r pot provoca halucina ii. aplicat extern sub form de comprese. dar nu cauzeaz nici un fel de reac ii adverse. u ureaz crampele gastrice i calmeaz accesele de bron it sau laringit . de felul celui utilizat la fabricarea bomboanelor. ULEIUL DE LUMINI (Oenothera biennis) Ca supliment nutri ional. 121. Componentul activ al florilor i r d cinii este acidul gamma linoleic. este un stimulent al secre iilor intestinale i al respira iei i are efect laxativ. menta este utilizat în scopuri curative în nervozitate. crampe menstruale. lovituri i eczeme. LEMN DULCE (Glycyrhiza glabra) Restabile te func ionarea normal a esuturilor i membranelor. dar i de multe din beneficiile celui natural). u ureaz durerile premenstruale. PLANTE D UN TOARE Plantele pe care le voi prezenta în continuare pot fi periculoase pentru s n tatea dumneavoastr i. dismenoreea 1 conjunctivitele. ATEN IE: Cre terea tensiunii arteriale i aritmii cardiace sunt posibilele efecte secundare ale lemnului dulce (preparatul american de lemn dulce. 122. astmul. a tensiunii arteriale i ² în regimurile de sl bire ² a greut ii corporale. contribuie la cre terea i înt rirea unghiilor i. NOT : Deoarece majoritatea plantelor sunt cunoscute sub mai multe nume. se folose te ca adjuvant în tratamentul artritei reumatoide moderate i al sclerozei multiple lent progresive. Intern. ATEN IE: Planta nu trebuie folosit NICIODAT în timpul sarcinii deoarece poate determina avortul spontan. colicile i stimuleaz secre ia bilei. 120. De asemenea. are efecte benefice asupra copiilor hiperactivi. cimbri orul poate fi un liniment eficient pentru r ni. De obicei are acela i efect ca i aspirina. ac ioneaz ca un antidiareic. este un aromatizant lipsit de respectivele efecte secundare. 118. amelioreaz acneea. insomnii. . fiiblia Vitaminelor 131 119. p trunjelul este utilizat în scopuri medicinale pentru a trata tu ea.

boala transmi ându-se oamenilor care consum lapte. din cauz c poate d una sistemului nervos. ‡ Pervinc . hyosciamin i scopolamin ² compu i cu utiliz ri medicale a c ror administrare f r prescrip ie special este interzis i ilegal (pe motive foarte serioase). ‡ Cucut . ‡ Lobelie. brebenoc (Vinca major i Vinca minor) ² cultiva i aceast plant în gr din . r cule (Eupatorium rugosum. este utilizat la fabricarea vermutului sau absintului ² b utur ilegal în America ast zi. Pausinystalia yohimbe) plant foarte toxic . ‡ Heliotrop. NECLARIT I CU PRIVIRE LA CAPITOLUL IX? M rarul are calit i nutritive sau . a c rei comercializare ca aliment sau aditiv alimentar a fost interzis deoarece cauzeaz v t m ri serioase ale ficatului. cujd . ogeratoides. carul p durilor sau carul zânelor (Arnica montana) ~~~ este un iritant care poate produce violente gastroenterite toxice. tutun s lbatic (Lobelia inflata) ² plant otr vitoare utilizat adesea în mod gre it ca antivomitiv. m rg ritar (Convallaria majalis) ² con ine toxine cu ac iune cardiac . 132 Earl Mindell ‡ Beladona. poten ial fatale. îl pute i considera otr vitor. ‡ Castan porcesc (Aesculus hippocastanum) ² con ine o substan otr vitoare numit cumarina. Ac iunea sa purgativ de extrem violen poate conduce la contrac ii intestinale excesive. com . ‡ Yohimbe (Corynanthe yohimbe. ‡ Dafin american. în cantitate mare. 124. nebunari . drob (Cytisus scoparius) ² con ine spartein i al i alcaloizi toxici. Coumarouna odorata. ‡ Zârn (Solanum dulcamara) ² otr vitoare.‡ Arnica. sl biciune muscular intens . Dipteryx oppositifolia i Coumarouna oppositifolia) ² constituentul activ al semin elor acestor plante este cumarina. ‡ Obligeana. ‡ Zorele. ‡ Limba arpelui. doamn mare (Mandragora officinalis) ² narcotic otr vitor asem n tor cu m tr guna (beladona). dud u (Conium maculatum) ² con ine alcaloizi toxici. ochiul dracului (Hyoscyamus niger) ² otr vitoare. puls rapid. moarte‡ Mandragor . saschiu. cium faie (Datura stramonium) ² este o plant otr vitoare care con ine atropin . ‡ Sângerari (Sanguinaris canadensis) ² con ine alcaloizi otr vitori. extrem de periculoas . urticaefolium) ² plant otr vitoare. ‡ Salb moale (Euonymus europaeus) ² este un purgativ extrem de violent. m tr guna (Atropa belladonna) ² otr vitoare. bicini . Ipomoea jalapa. ‡ M selari . con inând alcaloizi toxici. ‡ Tonka (Dipteryx odorata. dar nu o ingera i sub nici o form deoarece con ine alcaloizi toxici care pot cauza reac ii adverse neurologice. con ine alcaloizi care pot d una ficatului. con ine un alcool nesaturat toxic ce poate îmboln vi vitele. adormite (Ipomoea purpurea) ² semin ele de zorele con in amide ale acidului lisergic ² mult mai pu in toxice îns decât cele care intr în componen a stupefiantului numit LSD. E. E. unt i carne provenite de la animalele intoxicate. nopti (Exagonium purga. sasafras (Sassafras variifolium) ² un a a-zis Äcur itor" al sângelui care are efect cancerigen i poate cauza tulbur ri hepatice. ‡ Jalap . ‡ Laur. cl "ar moarte. ochiul soarelui (Heliotropium europaeum) ² este o plant otr vitoare. transpira ie abundent . întârzieri de cre tere i atrofie testicular . v t mând în acela i timp ficatul i rinichii. ‡ L cr mioar . dar slab i chiar colaps. ‡ Pelinul (Artemisia absinthium) ² uleiul extras din pelin constituie un puternic narcotic toxic. ‡ Vâsc (Viscum album) ² con ine amine toxice. trestie mirositoare (Acorus calamus) ² con ine un ulei volatil cu poten ial cancerigen. Ipomoea purga) ² plant de origine mexican . tulbur ri nervoase i. ‡ M ru-dracului (Podophyllum peltatum) ² plant otr vitoare cu Biblia Vitaminelor 13 3 componen i toxici complec i. Extractul din frunze sau fructe administrat în doze mari produce v rs turi severe. în semin ele de zorele se g se te i o r in purgativ cu un ridicat poten ial v t m tor. paralizie. vanilie s lbatic . Con ine alcaloizi toxici foarte periculo i. printre care sanguinarina. De asemenea. con ine alcaloidul otr vitor yohimbin . ‡ Grozam .

v sf tuiesc s consulta i un medic nutri ionist. de exemplu ² pot fi periculoase în primele luni i în ultimul trimestru de sarcin . dar nu poate suferi doctoriile. una din cele mai puternice substan e hepatoprotectoare utilizate pe larg în tratamentul hepatitei cronice. F r a fi înrudit cu ginsengul.) Plantele puternic sedative ca valeriana i gura lupului (Scutellaria). suplimenteaz cantitatea de oxigen transportat la esuturi (factor important pentru cei ce urmeaz regimuri bogate în gr simi nesaturate care.i utilizeze calit ile în interiorul organismului uman ² i exact acolo unde este nevoie de ele ² pentru a-1 proteja de efectele stresului fizic. îmbun t e te digestia i are ac iune diuretic .terapeutice? 134 Earl Mindell Are. dar contraindicate pentru femeile gravide i cele care al pteaz ? Da. De asemenea. Se g se te în cantit i infime în usturoi. minerale. Dup opinia doctorului Parris M. sitosterol i stigmasterol (doi hormoni vegetali care pot reduce nivelul de colesterol i determin ² dac este nevoie ² m rirea secre iei de estrogeni a organismului). mestecarea semin elor de m rar elimin mirosul nepl cut al respira iei. ajut la reducerea nivelului de colesterol i atenueaz durerile pricinuite de artrit . Semin ele de in pot fi consumate crude sau g tite (supa este delicioas ). trebuie evitate în timpul sarcinii sau al pt rii plantele care con in cofein . Unul din cei mai renumi i i pre ui i adaptogeni este Suma. Printre rezultatele benefice ale adaptogenilor se pot enumera: stimularea capacit ii imunitare de ap rare a organismului. Ce sunt Äadaptogenii"? Sunt disponibili sub form de Biblia Vitaminelor 135 suplimente? Adaptogenii reprezint un grup de plante rare ce par a fi capabile s . de i reduc nivelul de colesterol. Exist plante inofensive în circumstan e obi nuite. fie ele naturale sau sintetice. de asemenea. cirozei i altor afec iuni ale ficatului. Nepoata mea este foarte încrez toare în terapiile naturiste i mi-a sugerat s folosesc pentru bufeurile care m sup r o plant numit Dong Quai în locul medicamentelor obi nuite. sunt contraindicate tuturor celor care au probleme hepatice. el are capacitatea de a restabili i de a stimula func ia imuni tar a organismului. efect energizant. Suma (un membru al familiei Amarantaceelor) con ine numeroase vitamine. chlorella. sau condimentele tari. . aminoacizi i alte substan e cu poten ial terapeutic. Este adev rat c semin ele de in au efect laxativ? Da. sushi. nu sunt indicate în primele luni de sarcin deoarece pot provoca avort (cru înul. este bine s le evita i în timpul sarcinii sau al al pt rii. îmi pute i spune ceva despre el? V pot spune c fructele de armurariu (Carduus merianum) con in silimarin . inclusiv germaniu (activator al celulelor sistemului imunitar). Am auzit c ar exista un extract din planta numit armurariu. Emeticele ² lobelia. exist . ginseng. De i ceapa i usturoiul au multe calit i deosebite. sau Ginseng-ul brazilian (Pfaffia paniculata martius kuntze). doza standard de extract este de 70-150 mg de trei ori pe zi. arpaca i t t neas . M re te pofta de mâncare. Sunt disponibile suplimente sub form de ceaiuri i tablete. alantoin (cicatrizant). deci. vindecarea rapid în urma infec iilor respiratorii. efect de normalizare a tensiunii arteriale i glicemiei. Constituie de asemenea una dintre cele mai bogate surse de acizi gra i 3-omega. Ce este germaniul? i care sunt sursele naturale de ob inere? Germaniul este un oligoelement prezent în organismul uman (Ge ² 132). Trebuie îns s adaug c unele extracte au la baz alcoolul i. emo ional i de mediu (incluzând aici radia iile i poluan ii chimici). Kidd. nu sunt nici ele recomandabile. Dup Michael Murray. deoarece componentele lor pot ajunge în lapte provocând colici sugarilor. rubarba sunt laxative naturale. i un exemplu în acest sens este dracila care con ine berberin ² un alcaloid similar cu morfina. director la Germanium Institute of North America. Dar înainte ca so ul dumneavoastr s înceap o cur cu silimarin . Laxativele. precum ardeiul iute i hreanului. De asemenea. ca de exemplu fructele de cola. îmbun t irea gradului de func ionare a sistemului nervos. So ul meu are probleme cu ficatul. consum oxigenul) inhib dezvoltarea tumorilor i atenueaz disfunc ionalit ile majore. o lingur de semin e luat zilnic previne constipa ia la adul i.

magneziu i enzime cu ac iune digestiv . Regimul zilnic recomandat ast zi este urm torul: GRUPUL CEREALELOR Cereale integrale sau îmbog ite. i nu în ultimul rând. fructe i legume sunt considerabil crescute. orez. aluaturi. pentru a ti dac mânca i echilibrat. Pentru a ti dac Dong Quai este mai bun în cazul dumneavoastr decât medicamentele uzuale. Din nefericire. Ce-mi pute i spune despre o plant numit Pau D' Arco? Utiliz rile ei în medicina naturist sunt abia la început. M rimea acestora se va determina individual ² por ii mai mici pentru persoanele pu in active. suplimentele nu. terapie cu imunosupresante i corticoterapie. De i elementele nutritive se g sesc pe scar larg în toate alimentele noastre. De asemenea. în vreme ce ra iile sugerate de carne i produse lactate au sc zut. epuizarea solului. Pau D'Arco (Tabebuia impetiginosa) s-a dovedit a fi eficient în inhibarea procesului de dezvoltare a micozelor cu Candida Albicans (vezi sec iunea 217). Pentru a ob ine rezultate superioare. B6 i de zinc. îns cele r mase sunt suficiente pentru ca echilibrarea dietei zilnice s aib o importan deosebit . iar dac v ve i decide s -1 folosi i. metabolismul devine mai lent i nevoile energetice ale organismului dumneavoastr scad. eczemei i congestiilor sinusurilor. o nou Äpiramid " a alimentelor era în curs de alc tuire. Biblia Vitaminelor 137 CAPITOLUL ZECE CUM PUTEM TI CARE VITAMINE NE SUNT ÎNTR-ADEV R NECESARE? 125.i pot îndeplini rolul f r alimente i. este un trofic sistemic eficient dup perioadele de terapie antibiotic prelungit . Totu i. v sf tuiesc s consulta i un medic sau un nutri ionist. De exemplu. 6-11 por ii pe zi GRUPUL LEGUMELOR Legume cu frunze de culoare verde. în perioada menopauzei. Nu trebuie s uita i c . Pau D'Arco trebuie administrat împreun cu vitaminele A i C. DE RE INUT: La data când am scris aceast carte. . în cea de acum. contribuind în acela i timp la optimizarea gradului de utilizare a celor existen i. paste f inoase. galben sau portocalie. trebuie s v familiariza i cu principalele grupuri de alimente i cantit ile zilnice recomandate din fiecare. cu atât mai eficiente vor fi suplimentele pe care le lua i. cantit ile zilnice de cereale. La urma-urmei. controleaz procesul de tranzi ie a produc iei de estrogeni de la ovare la glandele suprarenale. cu scopul de a înlocui vechea concep ie a celor patru grupe principale alimentare i recomand rile pe care ea le presupunea. în ziua de azi nici o diet ² oricât de Äechilibrat " ar fi ² nu poate îndeplini toate cerin ele nutri ionale.Dumneavoastr ce crede i? Cred c Dong Quai (Angelica sinensis) este un remediu miraculos Care s-a dovedit eficient în atenuarea bufeurilor cauzate de menopauz . CE ESTE O DIET ECHILIBRAT ? DUMNEAVOASTR O RESPECTA I? O diet echilibrat este foarte u or de g sit în c r i. îns mult mai greu pe mas . paste f inoase. potasiu. a dat bune rezultate în tratarea alergiilor înso ite de simptome ale astmului bron ic. trebuie s ti i c are o eficacitate crescut în prezen a suplimentelor de vitamine E. pe m sur ce înainta i în vârst . 3-5 por ii pe zi GRUPUL FRUCTELOR Citrice i alte fructe bogate în vitamina C. depozitarea. 136 EarlMindell ca i în tratamentul depresiei i usc ciunii vaginale. Planta poten eaz eficacitatea hormonilor feminini i masculini. i por ii mai mari pentru adolescen i i cei care fac eforturi fizice sau munc grea. tehnicile de prelucrare alimentar i termic distrug multe din ele. cu cât mânca i mai bine.

Cum controversa nu a fost înc rezolvat . de i nu ar trebui. necesitatea supliment rii e improbabil (ATEN IE: Multe afec iuni. chimicale din atmosfer etc. vi el. Dr. dac vârfurile degetelor nu pot atinge palma. se poate spune c atunci când urina dumneavostr este decolorat . exist prea mul i factori ce pot influen a compozi ia firului de p r (vopsele. c cel mai bun indicator al deficien elor de vitamine i minerale este însu i trupul dumneavoastr . 138 EarlMindell Por iile recomandate. acordarea aten iei cuvenite acestui sistem nutri ional de avertizare este cea mai bun i ieftin metod de a ne asigura un trai s n tos. ci doar un ghid de lucru împreun cu doctorul dumneavoastr . ampoane. este de p rere c urina constituie un indicator de precizie al con inutului de vitamine B din organismul uman. Betty Lee Morales. ci numai s îndoi i degetele). Probabil. Adep ii acestui gen de analize sus in c p rul este o oglinda fidel a nivelului de nutrien i i agen i toxici existen i în organism deoarece. în continuare. în majoritatea cazurilor. Analiza firului de p r (efectuat asupra p rului t iat de la ceaf . i produse din carne. Iat . 126. Adversarii ei. binecunoscut medic nutri ionist. probabil. Suplimentele recomandate nu constituie prescrip ii medicale. totu i.) alterând rezultatele analizei. 2-3 por ii pe zi GRUPUL PRODUSELOR DIN CARNE Carne de vit . Deoarece aceste vitamine sunt solubile în ap i se pierd continuu prin excre ie.V. Este imposibil s te Î2mboln ve ti de scorbut înainte de a. în conformitate cu prevederile Consiliului Na ional de Cercetare. DULCIURI Cu modera ie. nu trebuie s strânge i pumnul. POSIBILE SEMNALE DE AVERTIZARE Un organism ce duce lips de vitamine v va comunica mai devreme sau mai târziu aceast veste. substan ele r mân acolo pân ce Vitaminelor 139 acesta cade. dac urina este închis la culoare. sunt astfel concepute încât s furnizeze 1200 de calorii. NOT : P. sfatul meu este s consulta i un medic nutri ionist. medicamente sau alimente pot altera culoarea urinei ² fapt ce trebuie luat în considerare). le trece i de obicei cu vederea. respectiv ceea ce simte el.M. odat ajunse în firul de p r. coloran i. sugestia mea este s consulta i un medic nutri ionist înainte de a recurge la astfel de analize.i da seama c ai un deficit de vitamina C. Dac ave i dificult i. întinde i mâinile cu palmele în sus i apoi încerca i s îndoi i primele dou falange ale degetelor (nu articula iile degetelor cu palma!) pân ce vârfurile unghiilor vor atinge palma (re ine i. brânz . pentru a verifica existen a unor minerale în cantit i anormal de ridicate) a devenit recent obiect de controvers privind gradul de acurate e. ficat.2-4 por ii pe zi GRUPUL PRODUSELOR LACTATE Lapte. cam o mân de p r. sau Program Vitaminic Mindell reprezint un complex nutri ional format din . iaurt. în condi iile de azi. ou 2-3 por ii pe zi GR SIMI. porc. pas re. pe te. exist o gam divers de Äindicatori" care v pot sugera cu suficient claritate ce cale trebuie s urma i. pe de alt parte. corpul are nevoie de suplimentarea dozelor de vitamine B. derivate din lapte. oaie. îns . CUM PUTEM DETERMINA CAREN ELE DE VITAMINE I MINERALE? Pentru a ti dac ave i nevoie s lua i suplimente de vitamine sau minerale. ULEIURI. Dumneavoastr trebuie s stabili i m rimea lor în func ie de greutatea i necesit ile fiziologice proprii. motiveaz c pe lâng ceea ce mânc m i bem. încerca i s face i acest lucru cu ambele mâini. îns în afara acestei solu ii. i invers. în care costurile vie ii cresc cu fiece zi. trupul nostru ne avertizeaz prin semnale pe care nu suntem capabili s le descifr m i s le în elegem. înseamn c înregistra i un deficit de vitamin B6. Ellis a imaginat un test fulger de deteminare precoce a lipsei de vitamin B6 (piridoxin ). John M. 127. câteva simptome banale pe care. solu ii de permanent.

Zinc Zarzavaturi. legume. SIMPTOM: Nivel ridicat al colesterolului B complex. SUPLIMENTE RECOMANDATE: O tablet B complex de 50 mg la fiecare mas O tablet de vitamina B12 de 2100 mcg la micul dejun (formula cu reglare temporal ) O tablet de complex feros organic (con inând vitamina C. rinichi. cereale integrale.multivitamine cu minerale chelatizate ² preferabil formula cu reglare temporal . SUPLIMENTE RECOMANDATE : Unadou linguri de acidofilus (aromatizat).. Etamina Bl Drojdie de bere. Sodiu Carne de vit . &$&$'$&% Bi 140 Earl Mindell nedecorticat. rinichi. Trei pân la nou tablete cu extract de t râ e zilnic.. MâNCA i SUFICIENTE CANTIT I DE. extract de ficat. semin e de dovleac. i un supliment multimineral chelatizat forte. pe te. alune. cartofi. cartofi. cereale integrale. SUPLIMENTE RECOMANDATE: O tablet de vitamina C complex de 1000 mg (reglare temporal ) cu biofiavonoide. O tablet sau capsul de clorofil de trei ori pe zi. P OSIBIL CAREN DE. t râ e de grâu. brânz . ficat. pe te.2 de trei-patru ori pe zi SIMPTOM: constipa ie Vitamina B complex Ficat. ro ii. legume. ardei gras. l mâi. . diminea a i seara. Biofiavonoide Portocale. SIMPTOM: Miros puternic i nepl cut al corpului Vitamina B12 Drojdie. semin e de floarea soarelui. zarzavaturi de culoare galben sau verde. cartofi itaminn C Citrice. cereale integrale. fasole uscat . de 1-3 ori pe zi. maz re. SIMPTOM: Respira ie r u mirositoare Nicotinamid Ficat. Una-dou tablete de multi-enzime digestive de 1-3 ori pe zi. g lbenu de ou. O lingur de acidofilus lichid de trei ori pe zi. soia. carne. de porc. brânz . legume. Pe te.?_________ Proteine lamina A SIMPTOM: Pierderea poftei de mâncare Carne. pe te. germeni de grâu. brânz . cereale. Drojdie de bere. rutin . SIMPTOM: Invine irea rapid în urma unor lovituri u oare Vitamina C Citrice. Zinc Zarzavaturi. stafide. mangan i zinc pentru a ajuta la asimilarea fierului). lactate. ficat. SUPLIMENTE RECOMANDATE: Opt pân la zece pahare de ap b ute în fiecare zi. t râ e de grâu. sau trei capsule de lecitin de 1200 mg. carne de vit i de porc. carne (inclusiv pas re). ou . rutin . nuci. vitamina C ² 1000 mg ² plus bioflavonoide. nuci. hesperidine i fructe de m ce . sardine. m sline verzi. inozitol SUPLIMENTE RECOMANDATE: O lingur de granute de lecitin de trei ori pe zi (cu salate sau brânz de vaci). cereale integrale. nuci. germeni de grâu. semin e de dovleac i floarea soarelui. Biblia Vitaminelor 141 O tablet de zinc chelatizat (15-50 mg) zilnic. ardei gras. varz . ou . Fosfor Lapte. O tablet de zinc chelatizat de 50 mg de trei ori pe zi. ficat de vit .. cupru. porumb. tangerine. hesperidin . chitre. pepene galben.. O tablet sau capsul de clorofil de trei ori pe zi. varz . SUPLIMENTE RECOMANDATE: Una-dou linguri de acidofilus (aromatizat) de 1-3 ori pe zi. varz murat . Drojdie de bere. ro ii. Una-dou tablete de multi-enzime digestive de 1-3 ori pe zi. carne (porc sau ficat). carne de vit .

fasole. SIMPTOM: probleme oculare (vedere slab pe timp de noapte. varec. SUPLIMENTE RECOMANDATE: O tablet de vitamin B complex de . lactate. sfecl . ulei de soia. (Riboflavin ) SUPLIMENTE R ECOMANDATE: 10. pe te. sfecl . lips de interes pentru activit ile fizice) Zinc Carbohidra i Proteine Vitamina A Vitamina B complex. rinichi. ficat. zarzavaturi cu frunze de culoare verde sau galbene. soia. alune. semin e de floarea soarelui. unt. g lbenu de ou. Vitamina B2 Lapte. unt. g lbenu de ou. Vitamina F Uleiuri vegetale. drojdie. ficat. ou . g lbenu de ou. fasole uscat . semin e de floarea soarelui. varec. f in de soia. germeni de grâu. brânz . Untur de pe te. ou . drojdie de bere. scoici de râu. Lapte. sl biciune. stafide. SIMPTOM: diaree Vitamina K Iaurt. Preventiv. produse din cereale integrale. SIMPTOM: zgomote în urechi Mangan Nuci. alune. pepene galben. germeni de grâu. APAB Fier Iod Vitamina C Vitamina D Zarzavaturi. 400 UI vitamina E (uscat ) diminea a i seara. citrice. zarzavaturi cu frunze de culoare verde. Biblia Vitaminelor 143 1IMPTOM: oboseal (mole eal . carne de vit . SUPLIMENTE RECOMANDATE: 50-100 mg nicotinamid de trei ori pe zi. alune. smântân . senza ii de arsuri. ardei gras. semin e de dovleac i floarea soarelui. Drojdie. rinichi. SIMPTOM: ame eli Mangan Nuci. pe te. lactate. carne alb de pas re. smântân . Pe te. zarzavaturi cu frunze de culoare verde sau galben . g lbenu de ou. untur de pe te. ou . 100 mg vitamina B complex diminea a i seara (reglare temporal ) 500 mg vitamina C cu bioflavonoide. creson. rinichi. carne slab . ro ii. piersici i melas . t râ e de grâu. Vitamina A Pe te. legume. Citrice. pe te. 200 UI vitamina E (formula uscat ) de 1-3 ori pe zi. Nicotinamid Ficat.Trei linguri de t râ e zilnic. SUPLIMENTE RECOMANDATE: Un gram de potasiu împ r it i administrat 142 EarlMindell la cele trei mese principale. zarzavaturi cu frunze de culoare verde. drojdie de bere. drojdie. nuci. maz re. ficat. Germeni de grâu. toate zarzavaturile cu frunze de culoare verde. g lbenu de ou. Celuloz Carne. soare. brânz . cartofi. incapacitate de adaptare la întuneric. inflama i. lucerna. urcioare). varz . diminea a i seara. drojdie uscat nutri ional . ochi injecta i. Alimente de origine marin . una-dou linguri de acidofilus (aromatizat) de trei ori pe zi. maz re. rutin i hesperidin . unt.000 UI beta-caroten de 1-2 ori pe zi. pe te. Vitamina B2 (Riboflavin ) SUPLIMENTE RECOMANDATE: 50-100 mg nicotinamid de trei ori pe zi. cereale integrale. ficat. Potasiu Banane. I 400 UI vitamina E (formula uscat ) de 1-3 ori pe zi 50 mg zinc zilnic. ficat. ficat.

ro ii. ardei gras. alune. SUPLIMENTE RECOMANDATE: 100 mcg seleniu de dou ori pe zi. fasole uscat .fasole uscat . Clorur de sodiu (sare de mas ) Drojdie. nuci. germeni de cereale. legume. ficat. O tablet de 2000 mcg vitamina B12 diminea a i seara. stafide. organe. alune. cereale integrale neprelucrate. O doz PVM diminea a i seara. stafide. fructe. legume. Clor Varec. (folacin) drojdie uscat nutri ional . ou . SUPLIMENTE RECOMANDATE: 1000 mg colin i inozitol zilnic. citrice. cartofi. (riboflavin ) Acid folie Zarzavaturi cu frunze verzi. organe. rinichi. produse lactate. lecitin . ceap . Seleniu T râ e. carne i ficat de (tiamin ) porc. lapte i (cianocobalamin ) produse lactate. într-un pahar cu ap . SIMPTOM: Probleme ale p rului 3. cereale integrale. C DEREA P RULUI Drojdie de bere. cartofi.000 UI beta-caroten de 1-2 ori pe zi. ficat de vit . pe te. pepene galben. Acid clorhidric sub form de betain . Trei capsule de vitamina F de trei ori pe zi. o capsul diminea a i seara. ro ii. AP AP stafide. fructe. Vitamina F Uleiuri vegetale. P R TERN. Melas nerafinat . de vit i organe. Para-aminobenzoic 144 EarlMindell Vitamina C Citrice. M TREA (COJI E USCATE SAU G LBUI I GRASE CARE SE DESPRIND DE PE PIELEA CAPULUI) Vitamina B12 Ficat. nuci. semin e de floarea soarelui. FRIABIL SAU ÎNC RUN IT Vitamina A. cartofi. stafide. SIMPTOM: Probleme ale p rului 2. drojdie. fasole uscat . brânz . Acid pantotenic Drojdie. ficat. ton. drojdie nutri ional uscat . Acid Drojdie. varz . Iod Produse ale m rii. m sline. . O tablet de vitamina B15 de 50 mg la fiecare mas . Vitamina F Uleiuri vegetale. drojdie de bere. pe te. SUPLIMENTE RECOMANDATE: 10. Trei pân la ase capsule de lecitin la Biblia Vitaminelor 145 fiecare mas . zarzavaturi cu frunze de culoare verde. O doz PVM (Programul Vitaminic _______________________Mindell) diminea a i seara. f in de secar . O doz PVM diminea a i seara. sare iodurat .100 mg (reglare temporal ) de dou ori pe zi. Vitamina B6 Drojdie nutri ional uscat .____________ SIMPTOM: Probleme gastrointestinale (gastrit . fasole uscat . Vitamina B2 Lapte. alune. ficat. ardei gras. cereale integrale. carne de porc. organe. SIMPTOM: Probleme ale p rului 1. Multiminerale. un pahar dup mese. ulcer gastric. tulbur ri digestive i biliare) Vitamina Bl Drojdie de bere. Drojdie de bere. ficat. pepene galben. varz . USCAT. rinichi. ro ii. SUPLIMENTE RECOMANDATE: Trei capsule de vitamina F la fiecare masa. nuci. semin e de floarea soarelui. pepene galben. orez. ou . alge marine. ficat. 100 mg vitamina B complex (reglare temporal ) diminea a i seara. imediat dup mese. pepene galben. Suc proasp t de varz . citrice. 500 mg cu jum tate de or dup mas .

Vitamina B6 100 mg.000 UI în fiecare zi pe durata infec iei. cianocobalamin ) SUPLIMENTE RECOMANDATE: O doz PVM diminea a i seara. SIMPTOM: Infec ii (susceptibilitate ridicat ) Vitamina A Pe te. pepene galben. unt. pân la 10. SUPLIMENTE RECOMANDATE: Una-dou linguri acidofilus de trei ori pe zi. pe te. Calciu Lapte i produse lactate. Vitamina B Drojdie. 100 mg nicotinamid de 1-3 ori pe zi. fructe. Vitamina C 3000 mg zilnic. 100 mg vitamina B complex (reglare temporal ) diminea a i seara. cu jum tate de or înainte de culcare. fasole uscat . Biblia Vitaminelor 147 SUPLIMENTE RECOMANDATE: 50 mg zinc chelatizat de trei ori pe zi . _______________________O doz PVM diminea a i seara. fasole uscat . semin e de dovleac i floarea soarelui. vegetale. stafide. inim . SUPLIMENTE RECOMANDATE: Dou grame triptofan cu jum tate de or înainte de culcare (vezi sec iunea 76)._______ SIMPTOM: Pierderea mirosului Vitamina A Pe te. germeni de grâu. orez nedecorticat. 100 UI vitamina E pentru început i cre te i 146 Earl Mindell doza progresiv (vezi sec iunea 38). ou . Una-trei tablete de varec zilnic. ficat de vit . g lbenu de ou. fasole. Biotin Inozitol Clor Vitamina B complex plus vitamina C i acid folie SIMPTOM: Palpita ii cardiace Drojdie. Vitamina B12 (cobalamin . unt. stafide. O capsul cu extract de usturoi de trei ori pe zi. smântân » zarzavaturi cu frunze de culoare verde sau galben -Zinc Zarzavaturi. SIMPTOM: Insomnii Potasiu Banane. Acid pantotenic Drojdie. zarzavaturi cu frunze de culoare verde. SIMPTOM: Hipertensiune arterial Colin G lbenu de ou. nuci. SUPLIMENTE RECOMANDATE: Lecitin granule. carne. rinichi. trei linguri zilnic sau trei capsule de trei ori pe zi. nicotinamid 100 mg. germen1 de grâu.Multiminerale zilnic. drojdie. citrice. semin e de floarea soarelui. complex Biotin Drojdie de bere. rinichi. ficat. 100 mg vitamina B complex (reglare temporal ) diminea a i seara. chelat de calciu i magneziu. ficat. ficat. Un gram cistein zilnic. Trei capsule de lecitin de trei ori pe zi. cereale integrale. O doz PVM diminea a i seara (2-5 g vitamina C pe durata infec iei). carne de vit . Vitamina A. toate zarzavaturile cu frunze de culoare verde. fri ca. creson. t râ e de grâu. g lbenu de ou. O doz PVM diminea a i seara. zarzavaturi cu frun(caroten) ze de culoare verde sau galbene. cereale. creier. ficat. pepene galben.

‡ (piridoxin ) cereale integrale. ou rinichi. ________ O doz PVM diminea a i seara. carne i ficat de (tiamin ) porc. cereale integrale. unt. pe te. drojdie. ficat. 100 mg vitamina B complex diminea a i seara. g lbenu de ou. rinichi. carne i ficat de (tiai ) porc. cartofi. (piridoxin ) cereale integrale. Sodiu Carne de vit i porc. SIMPTOM: Inflama ii i fisuri ale mucoasei gurii Vitamina B12 Lapte. legume. legume. (piridoxin ) integrale. rinichi. varz murat . ficat. SIMPTOM: Crampe musculare (sl biciune muscular general . ou . legume. (riboflavin ) Vitamina B6 Drojdie nutri ional uscat . ficat. pe te. ficat de vit . brânz . 2 grame colin zilnic (împ r ite în doze mici). pe te. sensibilitate a gambelor. ficat. ficat. ou . SIMPTOM: Pierderi ale memoriei Vitamina Bl Drojdie de bere. crampe în timpul nop ii. Clor Clorur de sodiu (sare de mas ). pe te. brânz . 148 Ewl Mindell Vitamina B6 Drojdie nutri ional uscat . Biblia Vitaminelor 149 Vitamina D (calciferol) SUPLIMENTE RECOMANDATE: 400 UI vitamina D (formula uscat ) de trei ori pe zi. (cianocobalamin ) cereale . 50 mg vitamina B complex diminea a i seara. nuci. organe. Vitamina B12 Drojdie. legume. Chelat de calciu i magneziu. aluaturi din f in de porumb. cereale integrale. SUPLIMENTE RECOMANDATE: 50 mg vitamina B complex de trei ori pe zi (cu mâncare). 500 mg ulei de Oenothera biennis de trei ori pe zi. 100 mg nicotinamid de trei ori pe zi. Untur de pe te. sardine. legume. soare. ficat. SUPLIMENTE RECOMANDATE: Cu 7-10 zile înainte de ciclu se iau: O doz PVM diminea a i seara 100 mg vitamina B6 de trei ori pe zi. trei tablete de trei ori pe zi. SUPLIMENTE RECOMANDATE: 500 mg L-glutamin de trei ori pe zi. carne de vit . organe. nuci. v'tamina Bl Drojdie de bere. carne de vit . cartofi. Biotin Drojdie de bere. . 500 mg magneziu i 250 mg calciu o dat pe zi. m sline verzi.(reduce i la 1-2 ori pe zi când deficien a se amelioreaz ). ficat. nuci. orez nedecorticat. SIMPTOM: Probleme menstruale Vitamina B12 Drojdie. cârcei). organe. SIMPTOM: Nervozitate Vitamina B6 Drojdie nutri ional uscat . rinichi.

O tablet de multivitamine i multiminerale (cu con inut sc zut de iod) zilnic. Carne. ficat. ro ii. Chelat de calciu i magneziu. 2400 UI vitamina E (formula uscat ) zilnic. Iaurt Vitamina K > lucerna. smântân . ficat. unt. pepene galben. stafide. O doz PVM diminea a i seara. legume. ardei gras. Una-dou linguri de acidofilus lichid de trei ori pe zi sau 3-6 capsule de trei ori pe zi. are SIMPTOM: întârzieri ale procesului de cre tere Gr simi Proteine Vitamina B2 (riboflavin ) Acid folie Zinc Cobalt Carne. SUPLIMENTE RECOMANDATE: Vitamina B (câte 50 mg din fiecare) plus vitamina C de trei ori pe zi. (acid nicotinic. SUPLIMENTE RECOMANDATE: 1000 mg vitamina C cu 50 mg rutin . fructe. Lapte. cartofi. ulei de soia. Ficat. 50 mg zinc chelatizat o dat pe zi (cu mâncare). gioflavonoide Portocale. carne. pe te. soia. Legume cu frunze de culoare verde. fasole uscat . drojdie nutri ional uscat . alune. puncte negre. organe. rinichi. rinichi. cereale integrale. pe te. solubil în ap Vitamina B complex SUPLIMENTE RECOMANDATE: Drojdie. semin e de dovleac i floarea soarelui. nicotinamid ) APAB Drojdie. nuci. t râ e de grâu. deci c uta i s elimina i toate alimen- 150 f EarlMindell . trei tablete de trei ori pe zi. (Iodul accentueaz problemele cauzate de acnee. Magneziu leglume de culoare verde. alimente de origine marin . unt. SUPLIMENTE RECOMANDATE: O doz PVM diminea a i seara SIMPTOM: Probleme dermatologice 1. ou . brânz . fasole uscat . Legume. untur de pe te. pe te. cojii. lactate. chitre. ase zile pe s pt mân . germeni de grâu. ou . g lbenu de ou. 25. zarzavaturi cu frunze de culoare verde sau galbene. pepene galben. 1-2 tablete zilnic. varz . l mâi. ten îngro at. ficat. co uri i pete ro ii) Vitamina A Pe te. pancreas. tangerine ² partea alb a cojii. hesperidin i 500 mg bioflavonoide (reglare temporal ) diminea a i seara. varec.Nicotinamid Ficat. cereale.000 UI Beta caroten zilnic. drojdie. splin . SIMPTOM: Hemoragii nazale Vitamina C Citrice. stafide. cereale integrale. Acnee (paloare.

(calciferol) Calciu Lapte i produse lactate. J0(J Alimente de origine marin . organe. SIMPTOM: Tremur turi Magneziu Legume cu frunze de culoare verde.Drojdie de bere. (acid nicotinic) SUPLIMENTE RECOMANDATE: O tablet de multivitamine i multiminerale (cu con inut redus de iod) zilnic. rinichi. cereale. ou . legume cu mTiZQ (caroten) f de culoare verde sau galben . O doz PVM diminea a i seara. SUPLIMENTE RECOMANDATE: O tablet de multivitamine i multiminerale ~a>. 1000 mg calciu i 500 mg magneziu împ r ite în trei doze (la cele trei mese) _ ____________________zilnic. pe te. cereale integrale. ficat. SUPLIMENTE RECOMANDATE: 50 mg zinc o dat pe zi.000 UI Beta-caroten. Vitamina B Drojdie.' Ficat > carne' Pe?te> cereale integrale. legume. 50 mg zinc chelatizat o dat pe zi cu mâncare. mici b icu e). 2400 UI vitamina E (formula uscat ) zilnic. Una-dou linguri de acidofilus lichid de trei ori pe zi sau 3-6 capsule de trei ori pe zi. unt. 2400 UI vitamina E (formula uscat ) zilnic. zilnic. brânz . Una-dou linguri de acidofilus lichid de trei ori pe zi sau 3-6 capsule de trei ori pe zi. ou . 25. fasole. SIMPTOM: Fragilitate a oaselor i din ilor Vitamina D Untur de pe te. produse lactate. nuci. brânz . fasole uscat . legume. 400 UI vitamina E de trei ori pe zi. ardei gras. stafide. pe te.) '‡" ' Biblia Vitaminelor 151 (cu con inut redus de iod) zilnic. Biotin ' <. rinichi. ---------------------SIMPTOM: Probleme dermatologice 2. legume uscate. SUPLIMENTE RECOMANDATE: Vitamina B complex i 50 mg B6 de trei ori pe zi. ro ea i umfl turi. 1-2 tablete zilnic. ficat de vit . ase zile pe s pt mân ._____________________________ SIMPTOM: Prurit vaginal Vitamina B2 Lapte. aspr . carne. rinichi. Dermatite (inflama ii ale pielii) Vitamina B2 Lapte. SIMPTOM: Vindecare lent a r nilor i fracturilor Vitamina C Citrice. ficat. Inozitol Cupru Organe. (riboflavin ) Vitamina B6 Drojdie nutri ional uscat . unt. SUPLIMENTE RECOMANDATE: Dou linguri de acidofilus de trei ori pe zi . g lbenu de ou. stridii. solzoas . pe te. 50 mg zinc chelatizat o dat pe zi cu mâncare. smântân . SIMPTOM: Probleme dermatologice 3 Eczeme (piele uscat . soare. ro ii. nuci. cartofi. drojdie. fructe. (piridoxin ) . ficat. g lbenu de ou. Nicotinamidâ . legume. SUPLIMENTE RECOMANDATE: 1000-1500 mg calciu i 500 mg magneziu împ r ite la dou mese. ou . nuci. drojdie.tele conservate din dieta dumneavoastr deoarece sunt bogate în sare iodurat ). ficat. ficat. sare iodurat . pe te. Came unt Gr simi > Vitamina A Pe te. orez ne* decorticat. pepene galben. varz .* cereale integrale. alimente de origine marin . complex. cereale.

Dac preferin ele dumneavoastr sunt nucile s rate. Diabeticii i hipoglicemicii sunt nest pâni i în fa a unei înghe ate. SIMPTOM: Reten ie de ap în esuturi Vitamina B6 legume. germeni de grâu. înghe ata este dorit mai cu seam datorit zah rului pe care îl furnizeaz . cereale integrale. Merele sunt de asemenea o excelent surs de pectin . Iat câteva din cele mai r spândite pofte i semnifica ia lor probabil : Unt de arahide: Nu e deloc suprinz tor faptul c face parte dintre cele mai des întâlnite pofte. Dac ave i tendin a de a mânca multe gr simi saturate. motivul ar putea fi o caren de potasiu. Drojdie nutri ional uscat . ce contribuie la sc derea nivelului de colesterol. înghe at : în ciuda con inutului ei ridicat de calciu. vitamina B sau gr simi. deoarece untul de arahide este o bogat surs de vitamin B. SIMPTOM: Pete albe pe unghii Legume. SUPLIMENTE RECOMANDATE: 50 mg zinc de trei ori pe zi. . SUPLIMENTE RECOMANDATE: 100 mg vitamina B6 de trei ori pe zi. Se pot încerca i sp laturi cu acidofilus sau cu o et. fiind în Biblia Vitaminelor 153 acela i timp mai s rac în calorii decât brânza. acesta ar putea fi motivul pentru care pofti i la cât mai multe mere. 128. f r s ti i. probabil c v-ar prinde bine ceva mai multe proteine. t râ e de grâu. fosfor. O banan de m rime mijlocie con ine cam 555 mg potasiu. Dac borcanul v tenteaz adesea. probabil c trece i printr-o stare de stres i cantitatea de vitamine B ingerat nu v este suficient . 152 Earl Mindell Zinc cereale integrale. dac sunte i atra i mai degrab de untul s rat. Pe de alt parte. este mai profitabil pentru silueta dumneavoastr s lua i un supliment de vitamin B complex. Mere: Un m r pe zi nu v fere te neap rat de doctor. pe lâng calciu i fosfor primi i. POFTELE I CE POT SEMNIFICA ELE Poftele. organe. Cola: Dorin a de a bea cola ascunde adesea o nevoie de zah r i de un supliment de cofein (vezi sec iunea 240).) A i putea încerca de asemenea s mânca i mai mult broccoli care con ine cantit i mari de calciu i fosfor. ca i cei care tânjesc s se întoarc la o copil rie ferit de griji. Nuci: Dac ave i un mic fix cu nucile. cu siguran c ceea ce v lipse te de fapt este calciul i fosforul (dac v plac sortimentele de brânz procesat . ficat. B utura nu are nici o valoare nutritiv . Având în vedere faptul c 50 g unt de arahide (o treime de cea c ) v furnizeaz 284 de calorii. e posibil ca ceea ce v lipse te de fapt s fie chiar sarea. persoanele supuse unui stres tind s m nânce mai multe nuci decât cele relaxate. O tablet de multiminerale de dou ori pe zi.sau 3-6 capsule de 3-4 ori pe zi. aluminiu i sare. Persoanele c rora li se administreaz diuretice sau cortizon (care consum cantit i mari de potasiu) jinduiesc adesea la banane. Brânz : Dac pofti i la brânz mai mult decât v atrage gustul ei. care pot semnala uneori de alergii. Mur turi: Dac sunte i îns rcinat i pofti i la mur turi înseamn c probabil ave i nevoie de sare. Complexul vitaminelor B plus C de 1-2 ori pe zi. potasiu. Banane: Dac v surprinde i întinzând mâna iar i iar dup câte o banan . sunt cel mai des modalitatea prin care natura ne în tiin eaz c organismul nostru nu prime te cantitatea necesar dintr-un anume mineral sau vitamin . în general. semin e de dovleac i floarea soarelui. dar v ofer multe elemente nutritive de care celelalte alimente pe care le mânca i duc probabil lips : calciu. pe te. magneziu. Unt: Foarte dese sunt cazurile în care vegetarienii poftesc la unt din cauza cantit ii reduse de gr simi saturate pe care le ingereaz . De cele mai multe ori aceast Äfoame" specific este determinat de un regim alimentar inadecvat. atunci probabil c v lipse te mai degrab sodiul.

dar cel mai adesea glutamatul monosodic este cel care o face dorit . sl nina este foarte bogat în nitri i cancerigeni. Persoanele supuse unor regimuri alimentare stricte sunt cele mai susceptibile de a da iama prin c mara cu sl nin . magneziu. fosfor. A. un sfert de pepene v asigur 3400 UI de vitamina A. leucin sau lisin . Ou : Pe lâng proteine (dou ou v pot furniza 13 g de proteine). Ceap : Nevoia de condimente indic uneori existen a anumitor probleme la pl mâni sau sinusuri. motivul este cu siguran acela i (mur turile con in i o însemnat cantitate de potasiu. Din nefericire. Dac dori i s renun a i la ciocolat . Maionez : Fiind un aliment bogat în gr simi. motivul este acela i: cerin a de sare. Dorin a de a mânca produse non-alimentare se întâlne te uneori i la femeile gravide care trebuie îns s tie c ingerarea unor asemenea substan e poate fi d un toare pentru dezvoltarea f tului. fructele unui copac mediteranean). Var i murd rii. Partizanii ei înfl c ra i jinduiesc de fapt dup con inutul ei de zah r i cofein (o cea c de cacao furnizeaz cinci pân la zece miligrame de cofein ). maioneza este deseori dorit de vegetarieni sau de cei care au eliminat celelalte lipide din meniul lor. Mâncarea chinezeasc . în mod frecvent. M sline: Indiferent dac v plac cele verzi sau negre. Pentru a ob ine rezultate maxime din ceea ce mânca i (ca s nu mai spunem din ceea ce cheltui i) este bine s respecta i urm toarele sugestii: . biotin i inozitol. aceasta se traduce printr-un deficit de calciu sau de vitamina D. D i E pentru a contracara surplusul de nitri i. Persoanele c rora le place s m nânce s rat pot fi suspectate de un deficit de iod tiroidian. Copiii au adeseori tendin a de a mânca var de pe pere i i murd rii. sodiul este cel care v lipse te în acest caz. Tehnicile de prelucrare alimentar . pute i încerca s o înlocui i cu ro covele (Ceratonia siliqua. în astfel de cazuri este neap rat necesar o reevaluare a regimului alimentar al copilului i un consult medical.dac nu sunte i îns rcinat . Mai precis. Persoanele cu deficit de sare prefer de obicei mâncarea chinezeasc (glutamatul monosodic poate cauza uneori o reac ie histaminic tradus prin dureri de cap i congestia fe ei. mai cu seam c o jum tate de pepene galben v furnizeaz doar 60 de calorii. Lapte. Iar dac v gândi i c pepenele galben mai con ine i vitamina C. CUM NE PUTEM ASIGURA CANTITATEA MAXIM DE VITAMINE DIN ALIMENTELE PE CARE LE MÂNC M? Faptul c mânca i anumite alimente nu înseamn automat c primi i i vitaminele pe care ele le con in. dac nu chiar cel mai Äpoftit". ori de boala lui Addison. Fructe acre. aminoacizi i seleniu.) Sl nin : Dorin a de a mânca sl nin se traduce de obicei prin nevoia de gr sime. nevoia de a bea lapte poate desemna o lips de calciu. La adul i. Persoanele cu hipofunc ie tiroidian vor fi cu siguran atrase de m sline. Persoanele nervoase caut adesea în mod incon tient triptofanul din lapte. cei ce iubesc ou le ar putea c uta de fapt lipidele con inute în g lbenu . calciu. Desigur c este delicioas . Ciocolat : în mod sigur unul din cele mai Äpoftite" alimente. Sare: Nu exist nici umbr de îndoial . depozitarea i g tirea pot submina mult din bunele dumneavoastr inten ii nutri ionale. cantalupul are un con inut ridicat de potasiu i vitamina A. 154 EarlMindell sulf. Pofta persistent de a mânca fructe acre poate indica adesea probleme de ficat sau vezic biliar . Hipertensivii doresc adeseori s m nânce s rat i nu ar trebui s o fac . dar jindui i dup mur turi. 129. sau de aminoacizi ² triptofan. gr simile saturate pe care le con ine nu sunt singurul punct în defavoarea Sa. v da i seama c nu ve i avea decât de câ tigat de pe urma satisfacerii acestei pofte. deoarece acest aminoacid are un puternic efect lini titor. cauzat de nivelul sc zut al sodiului în organism. asigura i-v i suplimentele necesare de vitamine C. Pepene galben: Este posibil ca nu doar gustul lui delicat s fie ceea ce v atrage la acest pepene. dac solicita i. Dac sunte i un adept a' sl ninei. sau ² în mod paradoxal ² colina care dizolv gr simile i colesterolul. multe restaurante chineze ti va Biblia Vitaminelor 155 pot prepara ast zi mâncarea f r acest ingredient).

la fel ca to i adolescen ii. dar nu indundându-le cu prea mult ap . ‡ G titul în vase de cupru poate distruge vitamina C. de i mai tari i mai aspre decât cele din interior. 6 grame (!) de zaharuri i 963 mg de sodiu (unele sortimente au pân la 1. lustruit. cea in care a fiert carnea pentru prepararea unui sos i siropul din compotunle conservate pentru a preg ti un desert. . . ‡ Nu dezghe a i lelgumele congelate înainte de a le g ti. vitamina A i D. v va fi mai u or s alege i la pia . de o bun parte din vitamina C). ‡ O elul inoxidabil.) ‡ Produsele coapte bine. ‡ Orezul brun este mai nutritiv decât cel alb. dealtfel. i alte preparate de acela i gen. p strate de dumneavoastr în frigider timp de o s Ptamân . fier i vitamina A. în acela i timp. 130. sticla i emailul sunt cele mai bune materiale deoarece permit re inerea nutrien ilor în timpul g titului (vasele de fier v pot furniza o cantitate suplimentar din acest mineral. ‡ Frunzele de b'roccoli au un con inut mai mare de vitamina A decât inflorescen a ori tulpina. De exemplu. închisa la culoare. cu crust crocant deasupra. ‡ Frunzele exterioare ale salatei. hot dogs. Dac vre i s profita i de pe urma vitaminei C i a tiaminei con inute în vegetale. toate alimentele congelate sunt preferabile celor conservate.‡ Sp la i vegetalele. Dar. acest fapt poate fi împiedicat pnn p strarea lui la ad post de lumin (pâinea expus la lumin î i pierde de asemenea din calit ile sale nutritive. con inutul de vitamine al fasolei verzi de bun calitate congelat este mai ridicat ^cât al celei proaspete.083 mg de sodiu). Dar dac v gândi i c acesta îi furnizeaz totodat i 590 de calorii. dac st m s judec m cu de-am nuntul. pentru a preveni deprecierea ei i dezvoltarea de bacterii. . stropit cu un jet fin de ap .. dac vre i s beneficia i de pe urma vitaminelor B i C pe care le con in. dar v priveaz . Crede i c asemenea alimente le sunt cu adev rat d un toare? Ei bine. ‡ Reducerea timpului de prelucrare termic a alimentelor i utilizarea unor cantit i cât mai mici de ap pentru fiert asigur distrugerea unor cantit i minime de elemente nutritive. obi nuiesc s m nânce adesea hamburgeri. fiiblia Vitaminelor 157 TIA I C . 33 g de lipide. con in mai pu in tiamin decât celelalte. ‡ Laptele ambalat în recipiente de sticl risc s piard din con inutul s u de riboflavin . NECLARIT I CU PRIVIRE LA CAPITOLUL X? Eu consider c le asigur copiilor mei o diet cât se poate de echilibrat . plantele de broccoli î i p streaz de dou ori mai mult vitamina C decât cele nestropite. acest lucru îi este benefic atât lui cât i dumneavoastr ? De exemplu. ‡ Prepara i salatele chiar înainte de a le mânca. efectele negative le întrec cu mult pe cele pozitive. ‡ Folosi i un cu it bine ascu it când t ia i sau cur a i legumele proaspete fiindc vitaminele A i C se pierd când sunt distruse esuturile vegetale.. i dac ine i seama c aceast legum are propriet i anticancerigene. ‡ Cartofii fier i sau cop i în coaj î i p streaz vitaminele mai bine decât cei cur a i înainte.? Atunci când vânz torul de la pia strope te legumele i fructele cu ap pentru a le men ine prospe imea. ‡ Dac nu ave i de gând s mânca i fructele sau legumele proaspete m urm toarele zile. atunci mai bine cump ra i unele congelate. ‡ Utiliza i apa în care au fiert legumele pentru a g ti o sup . acidul folie i vitamina E. ‡ Depozita i carnea congelat la o temperatur minim de ² 15° C j56 Earl Mindell imediat dup ce o cump ra i. un hamburger poate suplini 44% din necesarul de proteine al unui b iat de vârsta adolescen ei. sunt mai bogate în calciu. trebuie s recunoa te i c adolescentul dumneavoastr are de pl tit un pre prea mare pentru proteinele pe care le câ tig astfel: nimeni nu are nevoie de o asemenea cantitate de sare! (vezi sec iunea 269). Alimentele congelate pe care le pute i fierbe în ambalajul lor v ofer mai multe vitamine decât cele obi nuite. evita i utilizarea bicarbonatului de sodiu la g tirea acestora ‡ Pune i legumele i fructele în frigider imediat ce le-a i adus de la pia . fructele i legumele t iate i l sate în aer liber pierd u or vitaminele pe care le con in.

Cât despre hot dogs. Au un con inut ridicat de gr simi. Senza ia de arsur pe limb sau buze a fost adesea amintit în leg tur cu deficien a vitaminei Bl (tiamin ). dorin a de a mânca ghea poate indica un deficit de fier ( i deci o u oar anemie). CAPITOLUL UNSPREZECE CITI I ETICHETELE . Am patruzeci i doi de ani i mi s-au format în jurul ochilor umfl turi g lbui. aceste folii risc s sufere transform ri chimice eliberând substan e cu caracter cancerigen precum benzenul. V sugerez s consuma i mai multe legume. fulgi de ov z). aceast eventualitate i poten ialele ei implica ii negative asupra consumatorilor sunt în curs de cercetare de c tre Food and Drug Administration. iar pân ce se vor ob ine rezultate concludente. în organism. i nu numai în zilele c lduroase. ele vor furniza jum tate din aceste cantit i ² calorii. mai mic . 50 ² 100 mg de trei ori pe zi. cartofii pai etc. Este bine s ad uga i în meniul ei mai multe alimente bogate în fier (ficat. Dumneavoastr a i auzit probabil despre foliile de plastic i de aluminiu utilizate pentru a înveli produsele ce urmeaz a fi înc lzite în cuptorul cu microunde. Microundele reduc timpul de preparare i cantitatea de ap utilizat . ar putea fi acestea cauzate de lipsa unei vitamine sau a unui alt element nutritiv? Mai degrab acele umfl turi sunt depozite de colesterol care se formeaz atunci când corpul încearc s se descotoroseasc singur de excesele de colesterol. poate c îi ve i convinge s ocoleasc magazinele cu fast-food. ca de exemplu: pizza. azota ii se combin cu aminele provenite din celelalte alimente i formeaz nitrozamine ² substan e cu caracter cancerigen. chiar arsur pe limb i buze ² senza ie care nu pare a fi produs de nici un aliment Crede i c poate indica o caren de vitamine? 158 Earl Mindell Este foarte posibil. Cât timp î i p streaz sucul de portocale întreaga cantitate de vitamina C? în cazul sucurilor procurate din comer . crochetele de pe te. Alimentele g tite în cuptorul cu microunde pierd o cantitate mai mic sau mai mare de elemente nutritive? De obicei. Mamei mele îi place foarte mult s m nânce ghea . Are obiceiul s ron ie cuburile de ghea ca pe bomboane. zah r i sare ² dublându. Crede i c aceast poft neobi nuit poate fi cauzat de un deficit nutri ional? Dac mama dumneavoastr acuz adesea oboseal . Foarte des am o senza ie de fierbin eal . bine-venite ar fi i suplimente de fier organic. Deocamdat . 100 mg de trei ori pe zi. sparanghel. de ce nu se aduce acest lucru la cuno tin a publicului? Utilizarea microundelor ca atare nu spore te cantitatea de agen i cancerigeni. atât din alimente cât i sub form de suplimente. grâu integral. stridii. sunt prepara i cu azota i de sodiu sau potasiu. durata de via a vitaminei C este de aproximativ o s pt mân de la deschiderea recipientului. crom i zinc. împreun cu vitamina B complex. Preg tite în cas . sfatul meu este s consuma i cât mai pu in din aceste preparate preg tite în cuptorul cu microunde. t râ e i drojdie de bere. piersici deshidratate. Preparatele fast-food care con in lapte sau derivate lactate au de asemenea în componen a lor opt pân la paisprezece linguri e de zah r i 276 pân la 685 mg sare. Am auzit c preg tirea alimentelor în cuptorul cu microunde poate m ri cantitatea de agen i cancerigeni introdu i în organism* Biblia Vitaminelor 159 Este adev rat? i dac da. Sucul stors proasp t i p strat la rece în container închis î i p streaz con inutul de vitamina C timp de trei s pt mâni. La temperatur ridicat .i totodat valoarea nutritiv . carne s rac în proteine i. carne de vit . Reciti i sec iunea 89 pentru a afla cum pute i elimina excesul de colesterol i m ri i cantit ile ingerate zilnic de vitamina B. Este o deficien ereditar ce poate indica un risc crescut de afec iuni cardiace. Spunând i copiilor dumneavoastr toate cele scrise mai sus. fain de ov z. de obicei. ci tot timpul. pu ine lucruri bune pot fi spuse în favoarea lor.

1 grame 1 uncie de lichid = 29. înlocuind Unit ile Interna ionale cu Echivalen i Retinol (RE). f r a realiza c exist mai multe tipuri. ace tia semnific greutatea echivalent de retinol absorbit i convertit în mod real. Ave i grij s primi i totdeauna exact ceea ce cere i ² i ce vâ trebuie. E i K) se m soar în mod obi nuit în Unit i Interna ionale (UI).6 grame = 1 livr 1 uncie = 437. Nu totdeauna cele mai scumpe tablete sunt neap rat i cele mai bune. dozele recomandate pentru un b rbat adult între dou zeci i trei i cincizeci de ani vor fi de 5000 UI. cantit ile exprimate în Echivalen i Retinol sunt de aproximativ cinci ori mai mici decât cele m surate în Unit i Interna ionale. CâT DE IMPORTANT ESTE S ÎN ELEGEM CEEA CE CITIM PE ETICHETE! Mult prea des se întâmpl s cump r m suplimente f r s arunc m m car o privire asupra etichetei! Ne mul umim s cerem vânz torului un flacon cu multivitamine i lu m ceea ce ni se d .4 drame 1 dram = 85 miligrame 1 uncie (în farmaceutic ) = 31. atunci cump ra i suplimentele de la alt farmacie. Singura modalitate de a v asigura c tabletele con in cantit ile necesare de vitamina B6.131. Vitaminele liposolubile (A. D. 132. doza recomandat exprimat în UI va fi 4000. RE. iar în RE ² doar 800. mai presus de toate. dac vi s-a recomandat 160 Earl Mindell vitamina E de patru ori pe zi. este bine s verifica i ce altceva mai înghi i i odat cu suplimentele cerute (vezi sec iunea 21. C sau folacin este s citi i eticheta fiec rui flacon. mcg ² pu in înseamn uneori mult! Terminologia utilizat în m surarea activit ii vitaminelor nu este atât de dificil pe cât vi s-ar putea p rea. CARE SUNT UNIT ILE DE M SUR ? ____________ UI. Sistemul metric 1 kilogram = 1000 grame 1 gram = 1000 miligrame 1 miligram = a mia parte dintr-un gram 1 microgram = a mia parte dintr-un miligram Sistemul britanic 16 uncii = 1 livr 7000 drame = 1 livr 453. Majoritatea celorlalte vitamine i minerale se m soar în miligrame (mg) i micrograme (mcg). dac sunte i alergic. cu siguran c nu v trebuie tablete ce con in 400 UI. De asemenea. nu Ul ta i s verifica i dozajul pe care îl primi i.9 cm3 Unit i de m sur folosite în gospod rie 1 liguri = 4 cm3 = 1 dram de lichid 1 lingur =15 cm3 = 1/2 uncie de lichid Abrevieri utilizate în text NMZA = Necesarul minim zilnic pentru un adult Unit i USP = Unit i folosite în farmacopeea Statelor Unite . un comitet de exper i al FAO/OMS a decis s schimbe unit ile de m sur pentru vitamina A. risca i s pierde i multe din beneficiile furnizate de vitamine. pentru femei. iar dac acesta nu poate.) Dac pe etichet exist vreun cuvânt al c rui sens nu îl cunoa te i.35 grame 161 ia Vitaminelor Factori de conversie 1 gram= 15. în func ie de con inutul lor vitaminic. respectiv 1000 RE. în mod similar. mg. De exemplu. Vitaminele i mineralele sunt disponibile în concentra ii variate.5 drame (unitate de m sur farmaceutic ) 1 uncie = 28. i. Tabelul care urmeaz poate constitui un ghid util pentru a v familiariza cu sistemul de m sur i dozare a vitaminelor. Cu câ iva ani în urm îns . cere i vânz torului s vi-1 explice. Dac nu în elege i ceea ce scrie pe etichet . Datorit acestui fapt.

dar atunci când mineralul respectiv este combinat cu un aminoacid sub form de chelat. atât DZR cât i US RDA sunt complet inadecvate. ci doze destinate s satisfac cerin ele Un or oameni s n to i.) Deoarece US RDA se bazeaz pe valorile superioare ale DZR. în curând. fosfor. DZR exprim necesarul nutri ional estimativ indispensabil pentru asigurarea procesului de cre tere a copiilor i pentru prevenirea deficitului de nutrien i la adul ii s n to i. sfatul meu este s evita i produsele care îi con in. în ziua de azi. valoarea caloric i zece elemente nutritive (proteine. printre al ii. tiamin . De i considera i în general inofensivi. primele sunt în general mai ridicate decât necesarul specific persoanelor s n toase. biotin i acid pantotenic r mân în continuare op ionale. au intrat în uz în anul 1941. ele nu sunt destinate persoanelor bolnave i nu in seama de pierderile de elemente nutritive ce survin în hmpul prelucr rii i prepar rii alimentelor. Aceasta înseamn c vitaminele nu au fost distruse termic i c uleiul respectiv* 163 Vitaminelor extras prin metode de presare la rece. US RDA au fost stabilite de c tre Food and Drug Administration 162 EarlMindeli pentru a func iona ca standarde legale în ceea ce prive te con inutul nutri ional al alimentelor (drept baz de pornire s-au folosit DZR) Conform acestora. Informa iile despre con inutul de sodiu. îns .UI = Unit i Interna ionale NMZ = Necesarul minim zilnic mg = miligram mcg = micrograme g = grame 133. cupru. c uta i pe etichet cuvântul Ächelat". NECLARIT I CU PRIVIRE LA CAPITOLUL XI? Ce sunt emulsifian ii? Emulsifian ii sunt substan e utilizate pentru a omogeniza acei ingredien i care în condi ii normale nu se pot amesteca bine. i Änecesarul minim zilnic". în opinia mea i a multor nutri ioni ti de renume. iod. emulsifian i de origine natural . zinc. Doar zece procente dintrun mineral obi nuit pot fi asimilate de organism. îns ele apar în sec iunile 26 ² 67 pentru fiecare vitamin i mineral în parte. m rimea acestora. s devin i acestea obligatorii (dozele de vitamine D. pu ini mai sunt cei care intr în aceast categorie ipotetic . 135. CEEA CE TREBUIE S C UTA I PE ETICHET Când cump ra i suplimente minerale. Proteinele predigerate sunt cele care au fost deja descompuse i pot p trunde direct în circuitul sangvin. magneziu. gr simi. riboflavin . DOZELE ZILNICE RECOMANDATE ² I CE SEMNIFIC ELE De foarte multe ori se nasc confuzii între termeni ca Ädoze zilnice recomandate" (DZR). US RDA. Chela ii proteinici hidroliza i reprezint forma cea mai u or asimilabil în care se pot prezenta suplimentele. cantitatea asimilat cre te de trei pân la cinci ori. carbohidra i. Polysorbate 60. DZR. sau dozele zilnice recomandate. Dozele zilnice recomandate nu au fost stabilite în scop terapeutic. când guvernul Statelor Unite a creat Departamentul pentru Alimenta ie i Nutri ie al Consiliului Na ional de Cercet ri de pe lâng Academia de tiin e. Stresul i bolile trecute sau prezente afecteaz în mod diferit nevoile nutri ionale ale fiec ruia. E. Sensul lor îns nu este nicidecum acela i. Presat la rece este un termen pe care trebuie s -1 c uta i pe etichet atunci când dori i s cump ra i capsule uleioase. din nefericire. dar se a teapt ca. colesterol. calciu i fier). vitamina A vitamina C. extractul de semin e de ro cove sau cel de alge ro ii (Gigartina mammilosa) ² emulsifian i în curs de investigare de c tre Food and Drug Administration ² sunt înc utiliza i. Chiar dac pe eticheta unui produs scrie c acesta furnizeaz cu exactitate doza zilnic recomandat dintr-un anumit nutrient. nicotinamid . sau uleiuri. Lecitina i pectina. în scopul asigur rii s n t ii publice. . Hidrolizat înseamn dispersabil în ap . este polinesaturat. B6. nu exprim necesarul mediu. Ele nu constituie ni te cantit i optime i nici recomand ri pentru o diet ‡deal . sunt cel mai des utiliza i. 134. cu toate c . nu sunt i singurii. faptul nu înseamn în mod obligatoriu c dumneavoastr primi i cantitatea respectiv sau c v este suficient . pe etichetele oric rui produs alimentar trebuie sâ figureze: num rul por iilor con inute. gr simi saturate i nesaturate sunt deocamdat op ionale.

rutin . Vitamina C.3 mcg retinol i IUI beta-caroten = 0. constituie fundamentul oric rui organism s n tos. Vitamina C. 1000 mg. Vitamina E. nu to i avem 164 Earl Mindell 165 Biblia Vitaminelor nevoie de acelea i vitamine. O tablet de multienzime digestive la nevoie. daca exist condi ii de stres. cu fructe de m ce Vitamina E. Sfatul meu este s prefera i siguran a i s cump ra i vitamine naturale care nu con in aditivi artificiali. Raportul de coresponden este urm torul: o calorie echivaleaz cu 4. Ace ti coloran i nu sunt toxici. ase zile pe s pt mân . în opinia mea. Multiminerale chelatizate de mare potent . Trei tablete ADN-ARN de 100 mg zilnic. în multe cazuri. în sec iunile care urmeaz am încercat sâ schi ez câteva regimuri adaptate anumitor tipuri de necesit i. . dac este nevoie.Coloran ii utiliza i Ia acoperirea tabletelor de vitamine sunt naturali sau artificiali? Eu cum pot ti acest lucru? Din p cate.1 mcg retinol. PVM ² PROGRAM VITAMINIC MINDELL: Multivitamin forte cu minerale chelatizate (preferabil formula cu reglare temporal ). Unit ile de m sur a caloriilor difer de la o ar la alta? Marea majoritatea a rilor utilizeaz sistemul metric i exprim valoarea energetic a unui aliment în unit i numite joule sau în kilocalorii. zilnic. dar pot cauza reac ii alergice. 400 UI (formula uscat ) câte o tablet la micul dejun i. recomand ceea ce eu numesc PVM. 15-50 mg zilnic. 500 mg. 137. combina i regimurile respective f r s dubla i cantit ile. peste 50 de ani PVM. Ve i observa c . FEMEI 12-18 ani Mul i vitamine i multiminerale. Citi i-le pe toate i hot râ i apoi care din ele se potrive te cel mai bine situa iei dumneavoastr particulare. CAPITOLUL DOISPREZECE NECESARUL DE VITAMINE SPECIFIC FIEC RUIA 136. . Program Vitaminic Mindell ² un trio vitaminic de baz care. Referitor Ia vitamina A. hesperidin i fructe de m ce . dar se uit adesea c . ALEGEREA REGIMULUI Este îndeob te cunoscut faptul c fiecare persoan are propriul Metabolism specific. înc una seara. 1000 mg i calciu. Regimurile prezentate în aceast carte nu au caracter terapeutic i nu trebuie ponsiderate prescrip ii medicale. cu bioflavonoide. în consecin . citi i cu aten ie ÄPrecau iile" de la sec iunea 290 i consulta i un nutri ionist. multe vitamine sintetice con in coloran i pe baz de gudroane de c rbune ² i nici m car nu se men ioneaz acest lucru pe etichete. Magneziu. cum se transform Unit ile Interna ionale în miligrame sau micrograme? Nu exist un raport strict. Fier. 200 UI (formula uscat ) câte o tablet din fiecare la micul dejun 19-50 ani PVM (vezi sec iunea 136). Vitamina B complex Forte diminea a i seara. Dac vi se pare c intra i în dou sau mai multe categorii. Trei tablete SOD (vezi sec iunea 279) zilnic. la cin .2 jouli. dar 1 UI vitamina A = 0. 500 mg. IMPORTANT: înainte de a începe un program.

Lecitin . câte o tablet din fiecare de dou ori pe zi. B6. dou linguri de granule sau nou capsule zilnic.trei tablete de multienzime digestive zilnic. SUGARI I COPII MICI 1 -4 ani Multivitamine. Tabletele trebuie s aib de asemenea un con inut ridicat de vitamina B complex i C. Trei tablete ADN-ARN de 100 mg zilnic. 19-50 ani PVM. ‡ Multiminerale chelatizate cu con inut ridicat de calciu (dou tablete trebuie s furnizeze 1000 mg calciu i 500 mg magneziu). 400 UI (formula uscat ) câte o tablet la micul dejun i dac este nevoie. 140. Nu uita i s consulta i medicul pediatru înainte de administrarea oric rui supliment. Pentru copiii foarte mici se g sesc vitamine sub form lichid .Vitamina E. de trei ori pe zi. la cin . Trupul i pruncul dumneavoastr au nevoie de cea mai bun hran pe care le-o pute i oferi. în special calciu i fier²necesare pentru dezvoltarea armonioas a organismului. B6. C i acid folie. FONDI TI. 500 mg. dup aceea începe consumarea lipidelor (gr simi) pentru ob inerea energiei (în acest proces se formeaz Biblia Vitaminelor 167 . 400 UI (formula uscat ) câte una la micul dejun. înc una seara. B complex forte diminea a i seara dac sunt condi ii de stres. un drageu aromatizat zilnic (verifica i pe etichet dac sunt incluse toate vitaminele de baz ). drageurile nu trebuie s con in coloran i i 166 Earl Mindell aromatizan i sintetici sau zaharoza. 400 UI (formula uscat ) câte o tablet de dou ori pe zi. problema vitaminelor necesare este esen ial . MAME CARE AL PTEAZ Se recomand acelea i suplimente ca mai sus. 800 mg. FEMEI GRAVIDE Pentru femeile gravide. Trei tablete de 100 mg ADN-ARN zilnic. con inând minerale. plus doze majorate de vitamine A. 400 UI (formula uscat ) câte o tablet diminea a i seara. Vitamina C. Vitamina E. bogate în vitamina A. Una ² trei tablete de multienzime digestive zilnic. O tablet pe zi este suficient (verifica i pe etichet ca multivitaminele administrate s nu con in coloran i sau aromatizan i sintetici i nici zaharoza). B RBA I 11-18 ani Mul i vitamine i multiminerale. doar cinci zile pe s pt mân . SEMI² FONDI TI) în timpul primelor cincisprezece ² dou zeci de minute de alergare se consum aproape numai glucoza. 142. cu fructe de m ce Vitamina E. ALERG TORI (SPRINTERI. Se vor administra: ‡ Multivitamine i multiminerale forte. Peste 50 de ani PVM. 139. Trei tablete de 100 mg ADN-ARN zilnic Trei tablete SOD (vezi sec iunea 279) zilnic ase zile pe s pt mân . COPII 4-12 ani Copiii în cre tere au nevoie de suplimente multivitaminice mai puternice. Trei tablete SOD (vezi sec iunea 279). Vitamina E. ‡ Acid folie. 138. B12 i C. 143. B12. 141. Una .

Un regim eficient va trebui s con in : ‡ Multivitamine cu minerale chelatizate ‡ Vitamina C complex. plus stresul constant. din carbohidra i i polizaharide de tipul amidonului. diminea a i seara. 50 mg. STUDEN I Mesele luate pe fug . magneziu i fier²ca i de suplimente vitaminice. ave i nevoie de suplimente minerale ² în mod special calciu. PERSOANE CU MUNC DE DECIZIE I R SPUNDERE Dac stresul i tensiunea nervoas fac parte din via a dumneavoastr de zi cu zi. Iat în continuare un regim indicat în astfel de cazuri: ‡ Multivitamine i minerale . Un bun regim nutri ional poate fi urm torul: ‡ PVM (vezi sec iunea 136) ‡ Vitamina E. PRACTICAN I AI JOGGINGULUI Necesarul nutri ional este acela i ca mai sus. Dac în corp sunt prezente numai gr simi de origine animal . Vitamina E poate ameliora proasta circula ie a sângelui. Äs rituri" peste micul dejun i odihna insuficient . E) pentru a evita formarea de radicali liberi. v pute i m ri performan ele intelectuale prin sporirea cantit ii ingerate de alimente bogate în colin (vezi sec iunea 36). VÂRSTNICI Cerin ele nutri ionale ale persoanelor vârstnice difer mult. dou linguri de granule sau trei capsule la fiecare mas . 147. care este adesea responsabil pentru crampele musculare. spori i cantitatea de gr simi polinesaturate ingerat (semin e. C.în organism un compus numit acetil-coenzima A). dac a i dep it vârsta de aizeci i cinci de ani. alune) i de antioxidan i (vitaminele A. ine i seama c to i factorii men iona i mai sus. dac sunt prezente gr simi polinesaturate. producerea acestui compus decurge lent i energia eliberat este insuficient . Nu uita i: gr simile polinesaturate furnizeaz o cantitate mai mare de energie. Cytochrome-C i inosin . p strându. i nu uita i fibrele! Dac mestecatul lor este o problem pentru dumneavoastr . 1-3 ori pe zi. de dou ori pe zi. ‡ Vitamina Bl5. ‡ Vitamina B complex forte.i toate calit ile. Dac diminea a sunte i foarte gr bit. în func ie de individ. miere sau fructoz . iat modul de via caracteristic majorit ii studen ilor. atunci ave i nevoie de un regim vitaminic care s v sus in . meniurile studen ilor constau. ‡ Lecitin . Ca regul general . în cea mai mare parte. riscul de diabet zaharat se m re te odat cu vârsta. 500 mg. iar energia este o necesitate. De aceea. Dac face i parte din aceast categorie. acetil-coenzima A se formeaz cu vitez mare. i. 400 UI (formula uscat ) ‡ Vitamina B complex forte cu zinc. câte o tablet de dou -trei ori pe zi. ‡ Vitamina E. De asemenea. 144. de parc toate acestea nu ar fi fost suficiente. de exemplu vitaminele B complex i C. î i pun amprenta asupra s n t ii dumneavoastr . câte o tablet la micul dejun i cin . plus octacosanol cu acid pangamic de una ² trei ori pe zi. Se amestec în mixer la vitez ridicat timp de un minut. este bine s l sa i dulciurile la o parte. pute i recurge la cocktailul meu super-energetic: ‡ dou linguri proteine pudr ‡ o lingur drojdie natural ‡ dou linguri lecitin granule ‡ trei cuburi de ghea 168 Earl Mindell ‡ dou linguri suc de fructe proaspete. 1000 mg ‡ Vitamina B complex forte cu zinc. ‡ Colin . 400 UI diminea a i seara i o tablet de multiminerale chelatizate zilnic. 145. alimentele cu con inut ridicat de fibre pot fi m run ite pân la dimensiuni convenabile. 146. îl pute i încerca de exemplu pe acesta: ‡ PVM (vezi sec iunea 136). De asemenea.

600 mg. Cei ce practic sporturi solicitante necesit alimenta ie mai complex i mai bogat în carbohidra i i proteine decât cei care cheltuiesc mai pu in energie. Pentru efort moderat. sugestia mea este urm toarea: ‡ PVM diminea a i seara. ‡ Cytochrome-C. Toate. Pentru a ob ine rezultate cât mai bune. anabolizan i naturali. în lipsa acestuia risca i s c p ta i o Musculatur Äumflat " cu gr sime. 500 mg cu bioflavonoide. PERSOANE CARE LUCREAZ NOAPTEA Centrul de Cercet ri asupra Stresului i S n t ii de la Stanford Research Institute a constatat c Äschimbarea turelor de lucru exercit un puternic stres fizic i emo ional asupra muncitorilor". miere sau bomboane poate cauza înc rcarea cu fluide a traiectului gastrointestinal. Biblia Vitaminelor 169 câte o tablet din fiecare la micul dejun i cin . Nu uita i c excesul de glucoza. ‡ Vitamina B complex forte cu zinc. Pentru efort u or. De asemenea. determinând apari ia unor probleme de deshidratare ce pot afecta rezisten a organismului. 4-6 tablete cu jum tate de or înainte de efort. Când ritmul de mas i somn este dat peste cap. CULTURI TI Dac obi nui i s ridica i în mod frecvent greut i. încerca i un supliment de aminoacizi cu caten ramificat (vezi sec iunea 83). fortifian i musculari. 149. inosin i octacosanol.‡ Vitamina C cu fructe de m ce . 1000 mg ‡ Vitamina E. ‡ Multiminerale chelatizate ‡ Vitamina E. Consulta i sec iunea 250 pentru a cunoa te ce interac iuni pot apare între alimente. îns trebuie s ine i seama de faptul c pân i golful poate fi deosebit de solicitant atunci când este practicat intens o perioad lung de timp. Pute i. 400 ² 1000 UI ‡ Multiminerale chelatizate câte o tablet din fiecare la cele trei mese principale. 148. un regim adecvat are o deosebit importan : de fapt. ‡ Octacosanol. ‡ Cytochrome-C i inosin . la fel se întâmpl i cu ritmurile biologice i Ädureaz trei sau patru s pt mâni pân ce ritmurile circadiene se pot sincroniza". 1-3 ori pe zi. medicamente i nutrien i. îns energia necesar pentru repetatele contrac ii musculare efectuate în timpul exerci iilor este furnizat de carbohidra i complec i. OP IONAL: Aminoacizi cu caten ramificat . Pentru efort intens. care nu v va fi de prea mult ajutor. v recomand: ‡ Multivitamine i minerale chelatizate ‡ Vitamina B complex forte ‡ Vitamina C complex. 150. Pentru suplimente. 3-4 tablete cu jum tate de or înainte de efort. 1 ² 3 ori pe zi. ATLE I Cerin ele nutri ionale ale atle ilor au un nivel foarte ridicat. Dac schimb rile de tur zi-noapte . 400-800 UI 1-3 ori pe zi. condi ia de baz pentru a realiza performan e deosebite este energia i de aceea se recomand alimente cu înalt poten ial energetic. ‡ Vitamina E (formula uscat ). determinând deficien e de absorb ie i alte probleme. de asemenea. v sf tuiesc s v asigura i c 80 ² 90 de procente din totalul caloriilor dumneavoastr sunt furnizate de proteinele din came. pe lâng faptul c taie setea. 170 EarlMindell într-adev r. între 200 i 400 UI. Pentru suplimente. constituie un rapid energizant. zah r. 1000 mg 1-3 ori pe zi. 1-2 tablete cu jum tate de or înainte de efort. 50 mg. un supliment de proteine poate fi o bun idee. ‡ Vitamina Bl5. Un pahar cu suc de fructe congelate sau conservate. proteinele sunt cele care cl desc i repar esutul muscular.

stresul emo ional i fizic este considerabil. deoarece prestan a dumneavoastr este uneori la fel de important în munca dumneavoastr ca i produsele. 156. MUNCITORI ÎN CONSTRUC II în conformitate cu Institutul Na ional pentru Protec ia Muncii i S n tate. din cauza restric iilor de greutate. cei care lucreaz în construc ii fac parte din categoria cea mai expus . ACTORI DE TEATRU. fie c o face i pe strad sau din dosul unei tejghele. cauzat de insuficienta expunere la soare. v recornand urm toarele suplimente: 172 Earl Mindell ‡ PVM diminea a i seara. 154. Sugestia mea este: ‡ PVM (vezi sec iunea 136). dar. 400 UI. FILM. Ceea ce poate c nu realiza i îns este faptul c probabil aVe i un deficit de vitamin D. i. ‡ Vitamina E. Pentru a înregistra performan e cât mai bune la oricare mas de joc. de dou ori pe zi. ‡ Vitamina E. suplimentele care urmeaz mi se par esen iale: ‡ PVM (vezi sec iunea 136). în orice situa ie îns . . în astfel de cazuri. în func ie de locul în care v def ura i activitatea i de genul de munc efectuat . ‡ Vitamina D. ‡ O tablet de vitamina D de 400 UI la principala mas a zilei. ‡ Vitamina B complex forte cu zinc. C i E ² contribuie la dezintoxicarea organismului. dac este nevoie. de la poluare general . 50 mg de trei ori pe zi. ‡ Vitamina E (formula uscat ). ‡ O tablet vitamina B complex de 100 mg. Indiferent dac vinde i automobile. 400 UI de dou ori pe zi (diminea a i seara). 100 mg. VÂNZ TORI Problemele ridicate de lucrul zilnic cu publicul nu trebuie niciodat subestimate. 152. 155. organismul dumneavoastr este supus unui stres prea puternic. la inhalare de oxizi de plumb ² ceea ce se poate întâmpla dac suda i metale. Suplimentele sunt deci indispensabile ² mul i dansatori v pot confirma acest lucru. ti i cu siguran c toate trei dep esc media. c r i. 151. trei linguri cu granule sau 12 capsule zilnic. atunci nu trebuie s v mai povestesc eu despre stfes. 153. o diet bogat în antioxidan i²de exemplu vitamina A. PRACTICAN I AI JOCURILOR DE NOROC Dac sunte i juc tor. ‡ Nu uita i multimineralele de dou ori pe zi. un muncitor din patru este supus contactului cu substan e considerate periculoase.survin foarte des. ‡ Vitamina B complex forte de trei ori pe zi (la mesele principale). nu exist nici un actor care s nu aib nevoie de suplimente de vitamina B. lipsa de somn i cerin e nutri ionale. rezultatele v vor surprinde în mod pl cut. OFERI DE CAMIOANE Tensiunea nervoas . ‡ PVM (vezi sec iunea 136). DANSATORI Necesarul energetic al dansatorilor se situeaz în acela i ordin de m rime cu cel al atle ilor. Sunt recomandate urm toarele suplimente: ‡ PVM (vezi sec iunea 136). ‡ Vitamina B complex. REDACTORI RADIO I TELEVIZIUNE Din ceea ce cunosc eu. dansatorii nu pot consuma cantit ile de carbohidra i recomandate sportivilor. Biblia Vitaminelor 171 ‡ Lecitin . ‡ Vitamina Bl5. 400-1000 UI zilnic. 400-1000 UI zilnic. este bine ca suplimentele s nu v lipseasc niciodat . ansele de îmboln vire cresc i riscul de ulcer se m re te. aparatur divers ori produse alimentare. ‡ Un supliment echilibrat de calciu i magneziu o dat pe zi. stresul i un regim alimentar mult prea des bogat în gr simi sunt motive suficiente pentru a lua în considerare suplimentele urm toare: ‡ PVM (vezi sec iunea 136). condi iile de risc sunt dintre cele mai diverse.

Un sport solicitant cum este tenisul necesit un bun regim vitaminic. fiind în acela i timp pe din untru o adev rat harababur nutri ional .Stresul i tensiunea psihic în aceast profesie sunt de la sine în elese. stresul i germenii microbieni determin necesit i vitaminice i minerale crescute. 500 mg. atunci ave i nevoie de o protec ie maxim . Timpul prelungit de lucru. 400 UI de dou ori pe zi. ‡ Vitamina E (formula uscat ). ‡ Multiminerale forte. Äscenariul" vitaminic de mai jos poate fi de ajutor: ‡ PVM (vezi sec iunea 136) diminea a i seara. diminea a i seara. ‡ Suplimente de calciu pentru a preveni oboseala muscular . Am observat c mul i amatori de tenis sar adesea peste mese ori m nânc doar proteine ² ambele obiceiuri la fel de d un toare. fie c sus in un spectacol. ‡ Cantit ile suplimentare de vitamina C pentru a preveni infec iile. cânt re ii desf oar o activitate deosebit de stresant . JUC TORI DE GOLF Cu cât îl juca i cu mai mult pl cere. 50 mg. HANDICAPA I în majoritatea cazurilor. de dou ori pe zi. 159. stresul i tensiunea consum rezervele de vitamine B într-un ritm foarte rapid. 1000 mcg 1-3 ori pe zi. inosin i octacosanol. ‡ Vitamina B complex forte. diminea a i seara. ci i pentru consumul nutri ional c ruia îi ve i face fa . Vitaminelor 173 158. diminea a i seara. JUC TORI DE TENIS DE MASA Pu ine sporturi presupun eforturi fizice la fel de intense ca tenisul de mas . de 1-3 ori pe zi. 174 EarlMindell 162. Suplimentele cu reglare temporal reprezint cea mai bun alegere. ‡ Vitamina B complex forte cu zinc. ‡ Vitamina Bl5. 1000 mg diminea a i seara. ‡ PVM diminea a i seara. 750 tog 1-3 ori pe zi. dac inten iona i s -1 practica i în mod regulat (fie chiar i numai în pauza de prânz). MEDICI I INFIRMIERE Dac lucra i cu bolnavi. 400 UI zilnic. ‡ PVM (vezi sec iunea 136) diminea a i seara. exist o alta care depune efort sporit i deci are nevoie de nutri ie suplimentar . 163. pute i ar ta foarte bine pe dinafar . ‡ PVM (vezi sec iunea 136) diminea a i seara. ‡ Vitamina B complex forte cu zinc. cu atât v solicit mai mult. diminea a i seara. Pute i încerca urm torul regim de baz : ‡ Vitamina B complex. Ca urmare. este bine s v asigura i totdeauna un nivel ridicat al vitaminei C. fie c repet . ‡ Vitamina B complex forte de dou ori pe zi. ‡ PVM diminea a i seara. ‡ PVM (vezi sec iunea 136) diminea a i seara. 161. 1-3 ori pe zi. iar regimul alimentar obi nuit elimin de cele mai multe ori vitaminele necesare. JUC TORI DE TENIS DE CÂMP Dac juca i adesea tenis de câmp. 157. CÂNT RE I Ca i actorii. Suplimente corespunz toare de vitamine i minerale v pot men ine în form pe toat durata jocului. ‡ Cytochrome-C. ‡ Vitamina C suplimentar. PROFESORI . trebuie s v preg ti i nu doar pentru confruntarea cu adversarul dumneavoastr . atunci când o anumit parte a corpului nu func ioneaz la parametri normali. 400-800 UI zilnic. ‡ Vitamina E. ‡ Vitamina E (formula uscat ). 160. la nevoie. ‡ Vitamina B complex forte cu zinc. Ulei extras din germeni de grâu. Dac v îngrijoreaz posibilitatea unei laringite ori a altor afec iuni ale gâtului.

în anumite cazuri. ave i grij s închide i vitaminele în flacoane opace i s le p stra i în locuri r coroase. dimpotriv . Dac v îndrepta i spre locuri cu clim cald sau tropical . ‡ Beta-caroten. Pentru a v men ine energia i intelectul la un nivel ridicat. de i trece de multe ori neobservat. ‡ Vitamina C. Dac sunte i un b utor înver unat. nicidecum în plin soare. cu excep ia celor prescrise de medic. 400-800 UI zilnic. ‡ PVM (vezi sec iunea 136). 167. sunt Bl. trebuie . 100 mcg zilnic. diminea a i seara. PERSOANELE CARE PETREC FOARTE MULT TI MP ÎN FA A TELEVIZORULUI Faptul c petrece i mult timp relaxându-v în fa a televizorului nu înseamn c nu ave i nevoie de suplimente vitaminice. Efortul la care v supune i ochii necesit cantit i sporite de vitamina A. ajunge i în regiuni mai reci. 165. 25000 UI zilnic.Zilele de coal sunt tot atât de stresante pentru profesori ca i pentru studen i. odat cu mâncarea. împiedic absorb ia i stocarea vitaminelor în organism. în special de antioxidan i ca vitaminele A. în mod special. ‡ Vitamina D. 168. de asemenea.i vitaminele!" Dac dumneavoastr sunte i farmacist i nutri ionist. cinci zile pe s pt mân . B6 i acidul folie). ‡ Vitamina B complex. aminti iv c acidofilus (trei capsule sau dou linguri de lichid) de trei °ri pe zi. este totu i semnificativ. 400 UI. ‡ PVM diminea a i seara. ‡ PVM diminea a i seara. le voi aminti fum torilor c au nevoie de suplimente nutri ionale m rite. PERSOANELE CARE C L TORESC FOARTE MULT Stresul c l toriilor. nicotin i cofeina. ‡ Vitamina B complex forte. iar dac vede i destul de rar lumina soarelui. 2000 mg. cu o alimenta ie consistent i echilibrat . alcoolul ingerat ia locul proteinelor necesare sau. este folosit sistemul metric i nutrien ii se m soar în unit i de greutate (vezi sec iunea 132 pentru o mai bun în elegere). ‡ PVM (vezi sec iunea 136). 164. dac este necesar. o deosebit importan are programul vitaminic adoptat. numai dozajele difer . este un bun tratament preventiv împotriva diareei. ‡ Beta-caroten. ci la toate mesele zilei. apoi face i dou zile pauz ). F r a intra în am nunte în ceea ce prive te lunga list de efecte nedorite pe care le poate cauza. FUM TORI Fiecare igar pe care o fuma i distruge între 25 i 100 mg de vitamin C. Dac . 400 UI. diminea a i seara. ‡ PVM diminea a i seara. ‡ Vitamina E (formula uscat ). o dat sau de dou ori pe zi. ‡ Vitamina B complex forte cu zinc de dou ori pe zi. alcoolul. C. în toat lumea. lua i cu dumneavoastr cantit i suficiente de vitamina C pentru c va trebui s înghi i i suplimente nu numai la micul dejun i la cin . 166. 400-800 UI zilnic. dac nu chiar mai mult. 100 mg de dou ori pe zi (necesare. Pe plan interna ional. vitaminele sunt acelea i. E i seleniu. pe lâng riscul de cancer pulmonar. Orice medicament. înseamn c nu v stric nici un surplus de vitamin D. pute i s -mi explica i ce medicamente pot fi periculoase pentru mine i copilul meu? Toate.000 UI la micul dejun (cinci zile pe s pt mân . 10. ‡ Vitamina E (formula uscat ). ‡ Vitamina E (formula uscat ). ALCOOLICI Alcoolismul este principala cauz de avitaminoze la popula ii^ ftiblia Vitaminelor 175 civilizate. ‡ Seleniu. 50 mg de dou ² trei ori pe zi. Medicul meu obstetrician nu-mi spune tot timpul decât ÄIa. Iar dac ve i c l tori în inuturi îndep rtate. NECLARIT I CU PRIVIRE LA CAPITOLUL XII? Exist deosebiri între vitaminele provenind din ri diferite? 176 EarlMindell Peste tot. sunte i predispus la tulbur ri cardiovasculare i pulmonare într-o m sur mai mare decât nefum torii.

SUPLIMENTE DESTINATE SITUA IILOR SPECIALE Necesarul de vitamine al trupului dumneavoastr nu este totdeauna acela i. ei sufer adesea de caren e nutri ionale subclinice datorate stilului de via i cantit ilor insuficiente de nutrien i (insuficien e cauzate de absorb ia greoaie. una-dou linguri. E. în vederea sus inerii energetice a efortului fizic. situa ii speciale impun regimuri alimentare i suplimente vitaminice aparte. calciu. afectând atât f tul cât i mama. 400 UI 1 ² 2 ori pe zi. soia este mai indicat decât maz rea. ‡ Acidofilus lichid. ‡ Beta-caroten.) 171. Elimina i din alimenta ie toate elementele conservate deoarece au 178 EarlMindell un con inut ridicat de sare iodurat . B6. 25. calciu (pentru utilizarea optim a proteinelor). vitaminele Bl2. dar care sunt ace tia? Este vorba despre vitaminele A. singur tate i de alte probleme cu caracter social)! în mod obi nuit.considerate contraindicate în timpul gravidit ii. sfecla este preferabil morcovilor. K.000 UI 1 ² 2 ori pe zi. de la raze X la tetraciclin . cu o gam de rezultate la fel de variabil . Pentru alimentele ce furnizeaz vitamine i minerale specifice. chiar i la simpla b nuiala c sunte i îns rcinat trebuie s cere i sfatul unui medic înaintea administr rii oric rui medicament. ‡ Multivitamine cu minerale cu con inut sc zut de iod (iodul poate înr ut i problemele dermatologice). de trei ori pe zi sau trei ² ase capsule de trei ori pe zi. grapefruit-ul trece înaintea portocalelor. merelor sau bananelor. C i D. Men ine i pielea pe cât posibil uscat i sta i cu piciorul gol cât mai mult posibil pân la vindecare. spaghetele din f in de grâu integral sunt mai bune decât cele din f in alb . . D. NU lua i suplimente de vitamina A f r a cere în prealabil sfatul medicului. ‡ Cistein . 172. ‡ Vitamina E (formula uscat ). i când spun Ämunce te" m refer la efort fizic serios ² sport de performan . RESPIRA IE FETID Pe lâng sp larea i cur area corespunz toare a din ilor. de obicei. ACNEE Aceast problem specific anilor adolescen ei se trateaz într-o varietate larg de moduri. se produc pierderi de vitamine A. ‡ Zinc chelatizat. la b trâni se înregistreaz caren e de acid folie. 1000 mg de trei ori pe zi. inând seama c transform rile majore în dezvoltarea embrionului uman au loc în primele s pt mâni de via . rezultatele sunt mai mult decât satisf c toare. Majoritatea preparatelor medicamentoase pot str bate placenta. exist . CAPITOLUL TREISPREZECE VITAMINA POTRIVIT LA TIMPUL POTRIVIT 169. o tablet de 50 mg zilnic dup una din mese. C. anumite Biblia Vitaminelor 17 7 alimente i elemente nutritive sunt mai bune decât altele. da. magneziu (se pierde mult prin sudoarea eliminat în timpul efortului fizic i este esen ial pentru relaxarea muscular ). (ATEN IE: Dac urma i un tratament medicamentos pentru acnee. consulta i sec iunile 26 ² 68. Uleiul extras din arbustul de ceai are de asemenea ac iune benefic . V reamintesc c aceste recomand ri nu au caracter de prescrip ie terapeutic (pentru PVM vezi sec iunea 136). 1 g zilnic. De asemenea. Pe lâng faptul c vârstnicii consum mai multe medicamente decât oricare alt grup al popula iei. denti ia proast . P rerea mea este aceea c trebuie încurajat tratamentul naturist în astfel de cazuri i. Sunt o femeie în vârst de treizeci i cinci de ani care munce te zilnic. 170. pute i încerca: ‡ PVM (vezi sec iunea 136). din cauza tendin ei de a lua laxative în mod regulat. MICOZ INTERDIGITAL (PICIOR DE ATLET) Vitamina C sub form de pudr sau cristale aplicat direct pe locul afectat pare s amelioreze aceast infec ie micotic . aminoacizi cu caten ramificat (necesari pentru repararea esutului muscular). plus Etamina C. cu jum tate de or înaintea meselor. De exemplu. tiu c am nevoie de cantit i mai mari din anumi i nutrien i decât ceilal i oameni. de calciu i potasiu (vezi sec iunea 250 ² caren e de vitamine determinate de administrarea medicamentelor). Exist anumite deficien e nutri ionale specifice vârstei a treia? Ca regul general . o tablet pe zi. în cele ce urmeaz voi prezenta o list de asemenea situa ii ² majoritatea temporare ² cu suplimentele indicate.

‡ Colin i inozitol. ‡ Zinc. 1000 mg cu bioflavonoide. 1-3 ori pe zi. ‡ Trei tablete de acidofilus de trei ori pe zi sau una ² dou linguri acidofilus aromatizat. i hesperidin luate de trei ori pe zi. aplicat direct pe zona afectat . ‡ Cistein . prin m rirea cantit ii de calciu i vitamin D ingerate. cu bioflavonoide. ‡ Lisin . luat cu ap sau suc de fructe ² nu cu proteine. Picioarele ve nic reci pot fi rezultatul cantit ii insuficiente de tiroxin secretate de glanda tiroid . rutin . rutin . 177. . ECHIMOZE Vitamina C. ARSURI Cel mai bun lucru pe care îl pute i face în cazul unor arsuri este s pune i imediat ap rece pe locul respectiv. trei grame zilnic (în mai multe reprize) între mese. de trei ori pe zi. 175. pute i încerca s remedia i aceast situa ie cu ajutorul unui su pliment de multiminerale cu iod. ‡ Masaj i ampon ri zilnice ale pielii capului cu ulei de jojoba. 1000 mg zilnic. 174. 1000 mg. diminea a i seara. administrat atât oral cât i local. 1000 mg cu bioflavonoide. i hesperidin . 180. Vitamina C complex. ‡ Vitamina C.‡ Clorofil . 178. 173. atenuându-se totodat i durerile. Cel mai bun remediu vitaminic mi se pare a fi acesta: ‡ Vitamina C complex. Aceasta poate fi accelerat . Sunt recomandabile doze zilnice de 1000-1500 mg calciu i 400-500 UI vitamin D. trei capsule de trei ori pe zi. Pentru arsurile minore. 1000 mg de vitamin C pot atenua reac iile alergice ap rute. în acest sens. gelul sau unguentul pe baz de aloe constituie un excelent prim-ajutor. CHELIE SAU C DEREA ABUNDENT A P RULUI în acest domeniu nu se pot oferi nici un fel de garan ii. 1000 mg. ÎN EP TURI DE ALBINE Cel mai bun lucru pe care îl pute i face în cazul în ep turilor de albine este s le evita i pe cât posibil. luat de trei ori pe zi poate preveni fragilitatea capilar i deci vân t ile produse atunci când se sparg vasele sub iri de sânge aflate imediat sub piele. 100 Biblia Vitaminelor 17 9 jug luate de trei ori pe zi. se recomand diminea a i seara pentru a preveni infec iile. câte 1000 mg zilnic. plus tablete cu 180 Earl Mindell extract de varec. 1000 UI vitamina E.000 UI. FRACTURI Dac v-a i fracturat vreodat un os ti i cât de nepl cut este a teptarea pân la vindecare. Dac a i întârziat cu vitamina Bl i albinele v-au în epat deja. PICIOARE RECI Dac v deranjeaz faptul c sunte i nevoit s purta i ciorapi chiar ? în pat. Vitamina Bl. creeaz la nivelul pielii dumneavoastr un miros neagreat de insecte. dar multe persoane au constatat ob inerea unor rezultate satisf c toare în urma acestui regim: ‡ Vitamina B complex forte de dou ori pe zi. 50 mg zilnic. Pentru a gr bi refacerea esuturilor i vindecarea. 176. încerca i o doz zilnic de 50 mg zinc. nicotinamida i vitamina E au un efect benefic prin intensificarea circula iei sangvine. GINGII SâNGERâNDE Cea mai eficient terapie vitaminic pentru sângerarea gingiilor este urm toarea: 100 mg vitamina C complex cu bioflavonoide. VâN T I. contribuie la vindecarea f r cicatrici. ‡ Lactobaccilus Acidophilus. o tablet sau o capsul . Vitamina Bl (tiamin ) s-a dovedit a avea anumite propriet i care îndep rteaz insectele. ‡ Vitamina E uleioas . de dou ori pe zi. ‡ O tablet de multiminerale cu 1000 mg calciu i 500 mg magneziu zilnic. 179. 28. BUBE DULCI I HERPES SIMPLEX Pu ine incidente sunt mai nepl cute decât bubele dulci.

de asemenea.în scop preventiv: ‡ Lisin . Di-Gel ² con in aluminiu. Laxativele puternice risc s consume elementele nutritive din organism. lua i o tablet de vitamina B complex de 100 mg înainte de a trece la Äac iune". ca i uleiurile bogate în vitamina A i D. sau laxativ f r zah r (pentru scurt timp). Dac suferi i de aceast afec iune. FEBRA FÂNULUI. 1000 mg cu bioflavonoide de dou ori pe #> împreun cu 50 mg zinc i 400 UI vitamina E. 182 Earl Mindell Biblia Vitaminelor 183 187. cantit i mari se g sesc i în nuci. ALERGIE LA POLEN Stresul poate înr ut i accesele de febr a fânului. 500 mg zilnic. 188. diminea a i seara. este indicat s be i lichide înainte sau dup mas . ori de anumite medicamente. ‡ 100 mg vitamina B complex forte (cu reglare temporal ) de dou °ri pe zi. nicidecum în timpul mesei. recomand: 200-400 UI vitamina E. cele mai indicate remedii mi se par a fi cele naturale. i aceea i doz de vitamina C (care are puternice propriet i antihistaminice). HEMOROIZI Jum tate din num rul persoanelor în vârst de peste cincizeci de ani sufer de hemoroizi. încerca i urm torul remediu: o tablet B complex forte de dou ori pe zi. De asemenea. 1000 mg. ca de exemplu codeina. ARSURI GASTRICE Medicamentele antiacide disponibile în farmacii ² ca de exemplu Gelusil. (Alcoolul distruge vitaminele din complexul B). 1000 mg acid pantotenic de trei ori pe zi. Maalox. Rezultate mai bune pute i ob ine cu cinci tablete de f in de oase f r con inut de plumb (luate în timpul mesei). mineral ce afecteaz metabolismul calciului i fosforului. cauzate de obicei de lipsa fibrelor vegetale din alimenta ie. fasole uscat i soia. 186. uleiul de soia (una-dou linguri e ad ugate la salat constituie un bun supliment). apoi dou pauz ). determinând totodat dependen i constipa ie cronic . ‡ Opt-zece pahare de ap zilnic ( i câteva exerci ii fizice v vor prinde bine). USC CIUNEA PIELII Vitamina E uleioas (formula uscat ) pare a face adev rate minuni în astfel de cazuri. DURERI DE CAP Surprinz tor de eficient în cazul durerilor de cap s-a dovedit a fi urm torul regim: ‡ 100 mg nicotinamida de trei ori pe zi. 181. MAHMUREAL Pentru a preveni mahmureala. ‡ Calciu i magneziu în raport de dou p r i calciu la o parte magneziu (aceste minerale au propriet i de tranchilizante naturale). 184. de aceea. Biblia Vitaminelor 181 183. T IETURI Vitamina C complex. Ca suplimente zilnice. multienzime digestive de 1-3 ori pe zi. Dac nu dori i s lua i untur de pe te (printre acizii gra i 3-omega se num r în primul rând acidul eicosan-pentenoic i acidul dodecan-hexenoic). ‡ Un laxativ vegetal la nevoie. ‡ Vitamina C. 185. ‡ O lingur cu vârf fibre de psyllium (dac nu sunte i alergic la ea) dizolvat în suc sau lapte degresat. 182. cu ap sau suc ² nu cu proteine. alte surse de acizi gra i 3-omega sunt: uleiul extras din semin e de in. pute i ob ine rezultate bune cu 500 mg cistein i 1500 mg vitamin C. ‡ O lingur acidofilus de trei ori pe zi. papaya. înc una în timp de be i i o a treia în clipa în care v duce i la culcare. CONSTIPA IE Nu exist persoan care s nu fi avut cel pu in o dat probleme de acest gen. 10.000 UI vitamina A (cinci zile pe s pt mân . dovleac. o tablet PVM (vezi sec iunea 136) i una pân la trei capsule acizi gra i 3-omega de trei ori pe zi (vezi sec iunea 91 pentru am nunte privind acizii gra i 3-omega). Factorii care .

dozele recomandate sunt de 400 pân la 1000 Ui. De exemplu. NOT : Gazele intestinale î i m resc volumul la altitudini mari. Nembutal. carnea de curcan con ine. Triptofanul îns este un aminoacid natural esen ial care poate induce somnul. ciocolata. 190. dup cum bine ti i. Seconal. Laptele. PVM i 600 mg vitamina B complex forte administrate de dou ori pe zi sunt recomandabile. De asemenea. De asemenea. încerca i câte c tablet de calciu i magneziu chelatizat la micul dejun i cin . ‡ Vitamina B complex forte (cu reglare temporal ) diminea a i seara (începe i chiar în timpul c l toriei). pentru îmbun t irea st rii de spirit i calmare sunt indicate . 400 UI de dou ori pe zi. iar la zece ave i o edin important . pute i încerca ginseng. i trei capsule de acidofilus de trei ori pe zi (sau una-dou linguri de acidofilus lichid de 1-3 ori pe zi). calciu (500 mg) i magneziu (250 mg) de trei ori pe zi. Cea mai bun solu ie în astfel de cazuri este s v ajuta i corpul s se adapteze furnizându-i vitaminele necesare. un sandvi cu carne de curcan i un pahar cu lapte înainte de culcare pot fi un eficient remediu împotriva insomniei. o substan chimic esen iala pentru inducerea unui somn odihnitor). MENOPAUZA Din cauza riscurilor recent descoperite ale utiliz rii estrogenilor. pot reduce bufeurile. de 1-3 ori pe zi i aplica ii locale cu vitamina E unguent de trei ori pe zi. lipsa exerci iilor fizice i eforturile depuse la defeca ie. este o bogat surs de calciu i triptofan. Dac v afla i într-o astfel de situa ie. Cafeaua. de asemenea. pute i aplica pe zona afectat vitamina E uleioas . nu uita i s lua i i suplimente de vitamina C. 1000 mg acid pantotenic. de 1-3 ori pe zi. 1000 mg vitamina C complex de dou ori pe zi (pentru a ajuta la vindecarea membranelor). se recomand vitamina B complex forte la micul dejun i cin . cantit i mari de triptofan. Dac v sim i i foarte obosit. barbituricele determin sc derea nivelului de calciu din organism. Iat un regim eficient în cazuri de insomnie: ‡ O tablet de calciu i magneziu chelatizat de trei ori pe zi.determin apari ia acestei afec iuni sunt: regimul alimentar necorespunz tor. 189. cu seleniu. cacaoa i cola sunt contraindicate în astfel de cazuri deoarece creeaz mânc rimi anale. cu excep ia faptului c pentru organismul dumneavoastr este înc ora dou noaptea i deci ar fi trebuit s dormi i. 200-400 UI de vitamina E (amestec de tocoferoli). plus o tablet de nuiltiminerale chelatizate. 193. Nu uita i c alcoolul distruge vitaminele din complexul B (r spunz toare de adaptarea organismului la decalajul orar). Nici o problem . Dac ave i probleme cu hemoroizii. ‡ PVM de dou ori (împreun cu mâncare) în timpul zborurilor de peste cinci ore. ‡ Vitamina E. cu ac iune sedativ i hipnotic puternic sunt prea des prescrise în cazul de insomnie. 191. 100 mg i aceea i cantitate de nicotinamid (conlucreaz pentru producerea serotoninei. încerca i acest remediu: o lingur de t râ e de trei ori pe zi. în ultima vreme multe femei încearc s atenueze tulbur rile de menopauz prin diverse alte modalit i. plus trei tablete cu o jum tate de or înainte de culcare. ‡ Vitamina B6. Vitamina E s-a dovedit util în cazuri de cârcei 184 EarlMindell i crampe musculare. DURERI DE PICIOARE M ri i cantitatea de calciu ingerat . 1-3 doze zilnic. deci înainte i în timpul c l toriilor cu avionul este bine s evita i fasolea i celelalte alimente ce produc gaze dac vre i s fi i în form la aterizare. 192. pot fi de ajutor. 1000 UI per gram. 500 mg diminea a i seara. Pe lâng faptul c pot crea obi nuin i au efecte periculoase dac sunt administrate împreun cu alte medicamente. De asemenea. De aceea. PROBLEME DETERMINATE DE DECALAJUL DE FUS ORAR LA ZBORUL CU AVIONUL Deci avionul dumneavoastr aterizeaz dincolo de ocean la ora nou . MÂNC RIMI Datorit propriet ilor antihistaminice. dou tablete de 1000 mg vitamina C (cu reglare temporal ) diminea a i seara luate în timpul meselor. INSOMNII Barbituricele ca Fenobarbital.

50 mg de trei ori pe zi (ac ioneaz ca un diuretic natural). ‡ Zinc chelatizat. ‡ Vitamina B12. 25. ‡PVM 195. 800 meg. ‡ Vitamina B6. de trei ori pe zi. ‡ Beta-caroten. De asemenea. menstrua ia este pentru majoritatea femeilor un necaz lunar. Biblia Vitaminelor 185 197. înregistrând rezultate pozitive. 18 6 Earl Mindell ‡ Multivitamine forte cu minerale chelatizate. Dou tablete de vitamina C complex a 1000 mg. 15-50 mg zilnic. Acest necaz poate fi îns mult atenuat. v recomand urm toarele suplimente: ‡PVM. POLIPI Aceste mici exrescen e sup r toare trebuie în mod categoric examinate de c tre un medic. 200 mg (cu reglare temporal sau sublingual) diminea a. de 1-3 ori pe zi. ‡ Dou tablete de vitamina C complex. diminea a i seara. de 1-3 pe ori pe zi. solu ia chirurgical este cea indicat . Dac v afla i într-o astfel de situa ie. luate diminea a i seara. 198. 199. FEBR MUSCULAR împotriva acelor dureri în tot trupul ce apar în mod obi nuit în urma unui efort fizic. 400-1000 UI. ‡ Vitamina B complex.ceaiuri de mu e el i pasiflora. URZIC TURI SAU IRITA II CU O ETAR OTR VITOR Vitamina E uleioas sau aloe vera gel aplicate pe zona afectat accelereaz vindecarea. vezi sec iunea 190). 150 mg de 1-3 ori pe zi. Jerome J. 196. mtin i hesperidin . ‡ Multiminerale chelatizate forte. SPUZELI Ca i mânc rimile. dr. DeCosse. tratamentul preventiv este cel mai indicat. ‡ Vitamina B6. ‡ Vitamina E. 201. pute i ob ine bune rezultate luând de trei ori pe zi câte o capsul de ginseng. R U DE MA IN In astfel de situa ii. Administrarea a 100 mg B complex în seara precedent i în diminea a c l toriei s-a dovedit de multe ori eficient . pot ameliora mânc rimile. câte o tablet de multiminerale chelatizate diminea a i seara poate da rezultate bune. VINDEC RI POSTOPERATORII Dup o interven ie chirugical . Dar în ceea ce prive te suplimentele. riscul de infarct i de formare a cheagurilor de sânge este mai mare decât la celelalte femei. diminea a i seara. Acest regim poate fi administrat cu dou s pt mâni înainte i 0 lun dup interven ia chirugical . 200. spuzelile par a r spunde la propriet ile antihistaminice ale vitaminei C (pentru suplimente recomandate. în plus. cu bioflavonoide. B6 i 012 (una din cauzele nervozit ii i depresiilor întâlnite la persoanele care iau anticoncep ionale). ‡ Zinc chelatizat. 194. 200-400 UI (formula uscat ). acid folie. în majoritatea cazurilor. recomand pacien ilor s i cu polipi 3000 mg vitamina C (cu reglare temporal ) zilnic. de 1000 mg. de multe ori s-a dovedit eficient administrarea a 400-800 UI vitamina E. profesor. eful catedrei de chirurgie de la Medical College of Wisconsin. vitamine C. 100 mg (formula cu reglare temporal ) diminea a i seara. . de asemenea. plus vitamina E. Vitaminele Bl i B6 sunt de preferat (multe preparate antiemetice prenatale con in vitamina B6). diminea a i seara. o tablet de 50 mg zilnic. ave i o predispozi ie crescut la caren e de zinc. ‡ Acid folie. MENSTRUA IE Datorit i crampelor i balon rilor produse.000 UI zilnic. ANTICONCEP IONALE Dac lua i anticoncep ionale orale. organismul dumneavoastr are nevoie de un suport nutri ional deosebit.

PSORIAZIS De i se fac multe glume pe seama acestei boli. NEGI Nu apar. Nu uita i doza de pVM i o capsul de vitamina E uscat de 400 UI zilnic. ‡PVM. 25. diminea a i seara. 209. Acest lucru se întâmpl îndeosebi la copii i. PROBLEME DE PROSTAT Prostatitele cronice. De aceea.000 UI) aplicat de trei-patru ori pe zi. o . RENUN AREA LA FUMAT Nu-i u or s te la i de fumat i corpul dumneavoastr tie bine acest adev r. ‡ Vitamina C din fructe de m ce . 207. 206. 50 mg de trei ori pe zi. 1000 mg diminea a i seara (în plus fa de cantitatea con inut în PVM). în timpul somnului. dar dispar în urma tratamentului cu vitamina E uleioas . ARSURI SOLARE întotdeauna înainte de a v expune razelor ultraviolete ale soarelui este bine s folosi i un preparat care s v protejeze pielea. ‡PVM ‡ Zinc chelatizat.i dau seama c scrâ nesc din din i. de cele mai multe ori. 208. ‡ M ri i cantitatea de proteine ingerate. ‡ Vitamina F sau semin e de dovleac. preferabil din surse animale- Biblia Vitaminelor 187 204. cei care sufer de pe urma ei nu g sesc nimic de râs. plus 15-50 mg zinc în fiecare zi.000 UI zilnic. dup administrarea de zinc. pentru iritabilitate lua i o tablet de vitamina B complex de 100 mg (reglare temporal ) la cin i 1000 mg cistein zilnic. 100 mcg zilnic. ‡ O crem pe baz de acid para-aminobenzoic sau vitamina E (20. ‡ Seleniu. VASECTOMIE B rba ii care au suportat o vasectomie sunt mai predispu i la infec ii decât ceilal i. cedeaz uneori la tratamentul cu zinc (prostata con ine în mod normal de zece ori mai mult zinc decât oricare alt organ). Ceea ce mul i oameni nu tiu este faptul c soarele arde într-adev r pielea i c arsurile cxtzaz . a a cum se crede. înainte de culcare. în multe cazuri. VENE VARICOASE Vârsta. încerca i acest remediu: ‡ Aloe vera gel aplicat de trei-patru ori pe zi. 1000 mg diminea a i seara pân la vindecarea arsurilor. SCR NIT DE DIN I în general oamenii nu. Dac este deja prea târziu pentru a le preveni. 203. Nu exist deocamdat nici un tratament complet eficient. i câteva tablete de f in de oase seara. S-au ob inut rezultate bune cu: PVM. dup atingerea unei broa te râioase. B complex. este recomandabil un supliment de vitamine 188 EarlMindell PVM i 1000 mg vitamina C complex zilnic. Cel mai indicat regim pare a fi urm torul: 28.000 UI vitamina E aplicat extern. în care inflama iile glandei sunt înso ite de infec ii. dar cel descris în continuare a dat rezultate bune: ‡PVM ‡ Beta-caroten. simptomele au disp rut complet. 1000 mg vitamina C complex de dou ori pe zi i 400-800 UI Vitamina E. ‡ Trei tablete de vitamin F sau capsule de lecitin de trei ori pe zi. 205. simptomele determinate de renun are sunt cât se poate de reale. predispozi ie la infec ii.202. ‡ Vitamina B complex. Asigurarea unui regim alimentar-corespunz tor i efectuarea de exerci ii fizice regulate contribuie la prevenirea acestei deficien e. 200-400 UI de trei ori pe zi. 100 mg (reglare temporal ) diminea a i seara. 100 mg. trei capsule de trei ori pe zi. Un bun remediu poate fi: PVM. lipsa de mi care i constipa ia cronic sunt factorii care determin apari ia venelor varicoase. ‡ Vitamina C. ‡ Vitamina E (formula uscat ).

ARTRIT . astfel încât s poat fi mai u or asimilat. derivat din papain . ATEN IE: Dac folosi i o gum de mestecat cu nicotin pentru a v ajuta s v l sa i de fumat. Iar dac ne gândim c febra i stresul consum cantit i importante de elemente nutritive. ‡ Vitamina B complex. Dac sunte i alergic. trebuie s ti i c b uturile pe baz de cola i cafea v pot submina eforturile. ci doar un ghid de lucru împreun cu medicul dumneavoastr . Doze de 10002000 mg vitamina C. Lipaza contribuie la digerarea gr similor. organismul este supus unui stres suplimentar. ‡ Acid pantotenic. de când au intrat în uz terapiile de înlocuire a estrogenilor. de trei ori pe zi. Care sunt acelea i cum ac ioneaz ele? Suplimentele enzimatice contribuie la buna asimilare a alimentelor ingerate. Din anii '60. ‡ PVM diminea a i seara (vezi sec iunea 136). acid folie i acid pantotenic. este evident faptul c în caz de boal cerin ele organismului cresc. compus din vitaminele C i B6. e o enzim digestiv concentrat . 189 CAPITOLUL PAISPREZECE S . nu mai pot func iona la parametri normali. Din nou v reamintesc c regimurile indicate în continuare nu sunt prescrip ii medicale. vegetalele i carnea de pas re (acidul clorhidric sub form de betain este cel mai bun supliment disponibil). Studii recente au demonstrat câ ingerarea de cafea. cu o simptomatologie foarte variat . este decimat i nevoia de zinc i vitamina C cre te în mod considerabil.dat sau de dou ori pe zi i 400 UI vitamina E (formula uscat ) intern. cola sau b uturi acide înainte de a mesteca gum cu Biblia Vitaminelor nicotin inhib în mod semnificativ absorb ia acesteia din urm . un tip de estrogen cu propriet i anticancerigene. 213. iar sursele de contractare sunt cât de poate de diverse. Multe celule sunt distruse. îns toate sec tuiesc organismul de elementele sale nutritive i deci suplimentele se impun cu necesitate. Bromelina. s-a înregistrat o cre tere cu 35% a cazurilor de cancer uterin. Acidul clorhidric ac ioneaz în stomac asupra alimentelor greu de digerat cum ar fi carnea fibroas . Papaina este o enzim ce ajut la digerarea proteinelor (provine din fructele de papaya) i prolaza. DE CE AVEM NEVOIE DE SUPLIMENTE CÂND SUNTEM BOLNAVI? în timpul bolilor. de exemplu. ALERGII Exist nenum rate tipuri i genuri de alergii. m resc imunitatea organismului i pot preveni apari ia negilor. de trei ori pe zi. 1000 mg.I RECAPE I S N TATEA I S P STREZI I-O 211. celulaza ajut la digerarea materialelor vegetale i la descompunerea fibrelor alimentare. sec tuite de elemente nutritive. este o enzim digestiv provenit din ananas. iar milaza dizolv amidonul în cantit i de mii de ori mai mari decât propria ei greutate. diminea a i seara. NECLARIT I CU PRIVIRE LA CAPITOLUL XIII? Spunea i la un moment dat c enzimele digestive ajut în cazuri de arsuri gastrice. Ginsengul con ine estriol. sfatul meu este s v analiza i cu 190 EarlMindell con tiinciozitate regimul alimentar. Datorit faptului c toate aceste vitamine sunt necesare pentru eficienta utilizare a celorlal i nutrien i i pentru men inerea în limite normale a metabolismului. 100 mg. atunci importan a suplimentelor vitaminice i minerale este de la sine în eleas . cu acela i rol în digerarea proteinelor (vezi sec iunea 187). glandele suprarenale. 210. de aditivi i conservan i. armata de ap rare împotriva stresului. 212. administrate zilnic. multe alergii sunt cauzate de coloran ii alimentari. Ave i un motiv special pentru a recomanda ginsengul în tratamentul simptomelor produse de menopauz ? Cu siguran .

‡ Evita i stresul i situa iile cauzatoare de anxietate (zgomotele sWdente. îns multe elemente nutritive pot constitui remedii naturale eficiente. de 1-3 ori pe zi. ‡ Mânca i mai mult usturoi i ceap . 214. ‡ Germaniu. 1000-2000 mg zilnic. 400-1200 UI zilnic. în primele trei sau patru luni. de trei ori pe zi. esutul muscular ce c ptu e te tuburile bronhice se contract spasmodic. Sarea de sodiu a acidului ascorbic poate fi utilizat împreun cu tetracicline. ‡ Vitamina Bl2. în timpul unei crize de astm. ‡ PVM (vezi sec iunea 136). de 1-4 ori pe zi. Biblia Vitaminelor 191 ‡ Vitamina B15. 200 mg. ‡ Sl bi i. predispozi ia ereditar i stresul emo ional contribuie la agravarea st rii organismului. ‡ PVM (vezi sec iunea 136) diminea a i seara. ‡ Renun a i la fumat. ‡ Una-trei tablete de extract de lucerna de trei ori pe zi. ‡ Vitamina E (formula uscat ). ‡ Nicotinamid .000 UI zilnic. chiar i sonorul ridicat al televizorului pot fi cauze de stres. controlat poate reduce nivelul tensiunii arteriale la persoanele obeze). deoarece pot cauza insomnie. 10. o tablet zilnic timp de o lun . determinând senza ia de sufocare i îngreunând respira ia. ‡ Reduce i cantitatea de sodiu i m ri i doza de potasiu ingerat (vezi sec iunea 270). de 1-3 ori pe zi. pierde i cantit i mari de vitamina C). 1000 mg. capsule cu 2500 mg substan activ . 215. Deoarece corpul se resimte puternic din cauza ei. ac iunea acestor suplimente va fi inhibat ). (ATEN IE: Aceste suplimente sunt contraindicate persoanelor alergice la carnea de vit sau de porc. reducând doza când se înregistreaz efecte pozitive. de 1-3 ori pe zi. de 3-4 ori pe zi. ‡ Elimina i cofeina (vezi sec iunea 242). ‡ Cupru. dac sunte i supraponderal (alimenta ia ra ional . pân la 1 g zilnic. de 1-3 ori pe zi.Mii de oameni sufer de durerile produse de aceast afec iune cronic . 192 . ‡ Una-trei tablete de yucca. îns nu seara. îngustând spa iul de trecere a aerului. Alergiile.50 mg. HIPER I HIPOTENSIUNE ARTERIAL HIPERTENSIUNE Peste aizeci de milioane de americani sunt hipertensivi ² condi ie care creeaz riscuri m rite de infarct i congestii celebrale. iat câteva modalit i naturale ce v pot fi de ajutor în acest sens: ‡ Vorbi i mai lent (persoanele care vorbesc repede au o respira ie deficitar . (ATEN IE: Vitamina C tamponat cu sarea de calciu a acidului ascorbic poate modifica ac iunea tetraciclinelor. pân la 2000 mcg zilnic. dar trebuie s o evita i dac vi se administreaz steroizi sau dac urma i un regim s rac în sodiu). de 1-3 ori pe zi (dac lua i multe aspirine.) ‡ Beta-caroten (solubil în ap ). ‡ Vitamina B5 (acid pantotenic). ‡ Uleiul de lumini (sec iunea 117). ‡ Vitamina B2 (riboflavin ).000-25. 1000 mg. 100 mg. apoi de dou ori pe zi în cea de-a dou lun i de trei ori pe zi în luna a treia (în cazurile grave se pot administra câte dou tablete de 50 mg de trei ori pe zi în timpul meselor. ‡ Vitamina C. 50 mg. de trei ori pe zi. 100 mg. ‡ Vitamina B complex. 2 mg zilnic. ASTM Astmul este o afec iune alergic cronic ce afecteaz traiectele bronhice. fapt care poate conduce la cre terea tensiunii arteriale). ‡ Vitamina B6 (piridoxin ). suplimentele vitaminice i minerale sunt cu adev rat esen iale.) ‡ Extracte concentrate de suprarenal . ‡ Reduce i cantitatea de zaharuri din alimenta ia dumneavoastr (vezi sec iunea 267). apoi o tablet de trei ori pe zi (dac lua i steroizi. ‡ Vitamina C. Importan a men inerii tensiunii arteriale în limite normale nu mai poate fi pus în discu ie.

Earl Mindell
ridicând astfel tensiunea arterial ). ‡ Face i regulat mi care (de exemplu mers rapid) i asigura i-v o odihn corespunz toare. Regimul de urmat: ‡ Lecitin , trei linguri de granule zilnic, sau trei capsule de trei ori pe zi. ‡ Dac lua i medicamente antihipertensive, probabil c v trebuie un supliment de potasiu, dar verifica i înainte cu medicul dumneavoastr dac nu exist contraindica ii. ‡ PVM (vezi sec iunea 136). ‡ Calciu, 1000 mg zilnic. ‡ Magneziu, 500 mg zilnic. ‡ Vitamina E (formula uscat ), 100 UI zilnic, crescând apoi progresiv (consulta i înainte un medic). ‡ Tablete cu extract de usturoi, 1-3 zilnic. HIPOTENSIUNE Tensiunea arterial sc zut , cu excep ia valorilor foarte mici, este preferabil în compara ie cu hipertensiunea, dar hipotensivii sufer adesea ame eli i uneori chiar pierderi ale cuno tin ei. Regim recomandat: ‡ 1-3 tablete cu extract de varec zilnic (dac urma i un tratament cu tiroid , consulta i-v în prealabil medicul curant, deoarece varecul poate reduce cantitatea necesar de medicament.) ‡ PVM (vezi sec iunea 136). 216. BRON ITE Aceast inflama ie a mucoasei bronhiilor este foarte des întâlnit i la fel de sup r toare. Organismul este solicitat din plin în astfel de cazuri i, dac ne gândim la pierderile de elemente nutritive, antibioticele nu sunt solu ia cea mai bun . ‡ Beta-caroten, 25.000 UI zilnic. ‡ Vitamina C din fructe de m ce , 1000 mg diminea a i seara. ‡ PVM (vezi sec iunea 136). ‡ Vitamina E (formula uscat ) 400 UI de 1-3 ori pe zi.

Biblia Vitaminelor
193 ‡ Ap , ase pân la opt pahare zilnic. ‡ Acidofilus, trei capsule de trei ori pe zi sau 1-2 linguri de lichid de trei ori pe zi. 217. CANDIDA ALBICANS Aceast micoz infec ioas profit de anumite circumstan e existente în organism pentru a se dezvolta, i astfel de circumstan e favorizante sunt numeroase, de exemplu: antibioticele, anticoncep ionalele, cortizonul, deficien ele nutri ionale, constipa ia cronic sau diarea, stresul fizic i emo ional. Simptomele sunt foarte variate, începând cu cele asociate vaginitelor (scurgeri, prurit, infec ii urinare, crampe i neregularit i de ciclu), i sfâr ind cu depresii severe, acnee, anxietate, surmenaj, nervozitate i confuzie mental . Primul pas în tratarea candidozei este eliminarea tuturor alimentelor ce con in drojdii, fermen i ² de exemplu: brânz , pâine din aluat dospit, smântân fermentat , lapte b tut, bere, vin, cidru, ciuperci, sos de soia, o et, fructe deshidratate, pepeni verzi i sucuri conservate. Dac medicul dumneavoastr nu v-a recomandat înc un medicament antimicotic, de exemplu Nystatin (Stamicin), pute i ob ine bune rezultate cu ajutorul unor remedii naturale dintre care pot fi amintite: usturoiul, broccoli, varza, ceapa, iaurtul, napii i alte leguminoase. Un eficient regim este urm torul: ‡ PVM (vezi sec iunea 136) de dou ori pe zi. ‡ Propolis, 500 mg de trei ori pe zi. ‡ Formul echilibrat de aminoacizi. ‡ Vitamina E (formula uscat ), 200-400 UI zilnic. ‡ Acid caprilic, de 1-3 ori pe zi. ‡ Acidofilus (f r con inut de drojdie), câte o capsul de trei ori pe zi. 218. V RSAT DE VÂNT Aceast boal a copil riei este cauzat de un virus strâns înrudit cu cel care provoac zona zoster.

Febra i mânc rimile duc la un consum mare de elemente nutritive. Multe mame i-au v zut copiii îns n to indu-se mai repede în urma unui astfel de regim:

194

Earl Mindell

‡ Vitamina C din fructe de m ce , 500 mg, de trei ori pe zi. ‡ Vitamina E (formula uscat ), 100-200 UI, de 1-3 ori pe zi. ‡ Beta-caroten, 10.000 UI zilnic (consulta i un medic pediatru pentru dozarea corespunz toare vârstei i greut ii copilului). ‡ Multivitamine i multiminerale diminea a i seara. 219. SINDROMUL DE OBOSEAL CRONIC De i numele sub care este cunoscut difer de la o ar la alta, simptomele sunt acelea i: instalare brusc , oboseal extrem , frisoane sau temperatur sc zut , laringe inflamat, noduli limfatici sensibili, dureri musculare, migrene, dureri de încheieturi (f r inflamare), confuzie, pierderi ale memoriei, tulbur ri de vedere i de somn etc. Dou pân la cinci milioane de americani au suferit de aceast afec iune supranumit i Äboala anilor nou zeci". în Anglia i Canada este cunoscut ca Äencefalomielit mialgic ", japonezii o numesc Äsindrom de deficien natural a sistemului imunitar", iar în Statele Unite este denumit Äsindrom de disfunc ie imunitar cu oboseal cronic ", sau, pe scurt, Äsindrom de oboseal cronic ". De i ini ial s-a crezut c boala este cauzat de virusul Epstein-Barr (virusul herpetic care produce mononucleoza), ast zi se tie c în organismul suferinzilor de aceast afec iune se dezvolt cantit i mari de anticorpi specifici pentru diver i al i microbi. Dup cum se spune într-un articol din revista Newsweek, dr. Jay Goldstein, medic din California, a presupus c boala survine Äatunci când o substan chimic necunoscut sau un germene contagios afecteaz sistemul imunitar, determinând viru ii, care în mod normal sunt inu i sub control, s ac ioneze haotic. Limfocitele T ale sistemului imunitar încep s determine apari ia unor substan e chimice numite citokine, care pot determina ele însele simptome ale acestui sindrom. Iar limfocitele T, care în mod normal ar trebui s atace orice intrus, devin ciudat de inactive, sau, în unele cazuri, hiperactive. Nu exist un tratament miraculos pentru acest sindrom, dar sistemul imunitar are nevoie de tot suportul nutri ional pe care îl poate ob ine. ‡ PVM (vezi sec iunea 136), diminea a i seara. ‡ Beta-caroten, 10.000-25.000 UI zilnic, (cinci zile pe s pt mân ,

Biblia Vitaminelor
apoi

195

dou zile pauz ). ‡ Vitamina C, 1000 mg, de 1-3 ori pe zi. ‡ Vitamina E (formula uscat ), 200-400 UI, de 1-3 ori pe zi. ‡ Ornitin , 2000 mg zilnic (luate cu ap , nu cu proteine, pe stomacul gol). ‡ Cistein , o tablet pe zi, cu vitamina C (în raport de unu la trei cistein fa de vitamina C). ‡ Seleniu, 50-100 mcg zilnic. ‡ Zinc chelatizat, 15-50 mg, de 1-3 ori pe zi. ‡ Propolis, 500 mg, de 1-3 ori pe zi. ‡ Ulei de lumini (sec iunea 117), 500 mg, de 1-3 ori pe zi. SFATUL MEU: Din cauza implic rii virusului herpetic, v sugerez s evita i alimentele cu con inut ridicat în arginin (vezi sec iunea 80). De asemenea, este indicat s ocoli i carbohidra ii rafina i, cofeina, alcoolul, alimentele cu poten ial alergen ridicat, cele care con in aromatizan i artificiali, coloran i i al i aditivi care pot solicita sistemul imunitar. 220. R CELI Nimeni nu acord prea mare aten ie unei r celi, îns organismul pl te te acest fapt din greu. ‡ PVM (vezi sec iunea 136). ‡ Vitamina C din fructe de m ce , 1000 mg de trei ori pe zi. ‡ Beta-caroten, 10.000 UI de 1-3 ori pe zi (cinci zile pe s pt mân , apoi dou pauz ). ‡ Vitamina E (formula uscat ), 200-400 UI zilnic. ‡ Ap , ase-opt pahare zilnic. ‡ Acidofilus, trei capsule de trei ori pe zi, sau 1 -2 linguri de lichid de trei ori pe zi. 221. COLITE Ca regul general , colitele sunt mai frecvente la femei decât la " rba i i, de cele mai multe ori, sunt

cauzate de stresul emo ional. Manifest rile merg de la diaree alternativ cu constipa ie i pân la dureri abdominale. Factorul de prim importan în tratarea colitei este regimul

196 Earl Mindell
alimentar; o cur vitaminic se recomand cu necesitate. ‡ PVM (vezi sec iunea 136). ‡ Potasiu (elementar), 99 mg, de 1-3 ori pe zi. ‡ Suc de varz crud (vitamina U), un pahar, de trei ori pe zi. ‡ Ap , ase-opt pahare zilnic. ‡ Aloe vera gel (pentru uz intern), o lingur , de trei ori pe zi, sau 1-3 capsule, de trei ori pe zi. ‡ Acidofilus, 3-6 capsule, de trei ori pe zi, sau dou linguri, de trei ori pe zi. ‡ T râ e, o lingur de trei ori pe zi, sau 3-6 tablete. 222. DIABET în boala diabetic pancreasul nu mai poate produce cantitatea necesar de insulina i, ca urmare, nivelul de zah r din sânge cre te incontrolabil. în cazurile u oare, simplul regim alimentar poate controla deficien a (feri i-v de zaharurile Äascunse" ² vezi sec iunea 268). în cazurile severe, se impune suplimentarea cantit ii de insulina. De fiecare dat îns , consultarea unui medic este esen ial . Suplimentele indicate în afec iunile diabetice sunt: ‡ PVM (vezi sec iunea 136). ‡ Crom, sub form de Glucose Tolerance Factor, 200 mcg. ‡ Potasiu, 99 mg de trei ori pe zi. ‡ Zinc chelatizat, 50 mg, de 1-3 ori pe zi. ‡ Ap , ase-opt pahare zilnic.

223. OCHI, PROBLEME OCULARE

De la simple inflama ii la deficien e de refrac ie i tulbur ri majore, problemele oftalmologice nu trebuie niciodat neglijate, i nici vizita la oculist amânat . îns exist i pentru aceste cazuri suplimente vitaminice de care pute i beneficia. ‡ Beta-caroten, 25.000 UI, de 1-3 ori pe zi. ‡ Vitamina B complex, 100 mg (cu reglare temporal ), diminea a i

Biblia Vitaminelor 197
seara. Vitamina C din fructe de m ce , 500 mg diminea a i seara. ‡ Vitamina E (formula uscat ), 400 UI diminea a i seara. 224. INIMA, AFEC IUNI CARDIACE Dac ave i probleme cardiace, indiferent care ar fi acestea, v este absolut necesar supravegherea medical . De i suplimentele de mai jos sunt considerate inofensive i benefice, este bine s verifica i mai întâi cu medicul pentru a v convinge c ele nu sunt contraindicate în cazul dumneavoastr particular (de exemplu, vitamina E poate crea un dezechilibru de func ionare între cele dou p r i ale inimii la persoanele cu reumatism cardiac). ‡ Vitamina B, 100 mg (reglare temporal ) diminea a i seara. ‡ Nicotinamid , suplimentar, 100 mg, de 1-3 ori pe zi. ‡ Vitamina E (formula uscat ), 400 UI, o dat pe zi. ‡ PVM (vezi sec iunea 136). ‡ Lecitin , trei capsule, sau trei linguri de granule de trei ori pe zi. ‡ Acizi eicosan-pentenoic i dodecan-hexenoic, 1-3 capsule zilnic. MODALIT I DE PREVENIRE A ATACURILOR DE CORD ‡ Reduce i consumul de zah r i de sare. ‡ Renun a i la fumat. ‡ Efectua i exerci ii fizice în mod regulat. ‡ Supraveghea i-v greutatea corporal . ‡ Practica i tehnici de relaxare, ca medita ia, pentru a reduce stresul. ‡ Sc de i pe cât posibil consumul de gr simi saturate, uleiuri hidrogenate i colesterol. ‡ Mânca i mai mult usturoi, fructe proaspete i pe te. ‡ M ri i cantitatea de proteine din soia (înlocui i proteinele aninale ori de câte ori ave i posibilitatea).

‡ Asigura i-v c ingera i suficient calciu i magneziu (sunt recomandabile suplimente zilnice de 1000 mg calciu i 500 mg magneziu). ‡ Ave i grij s lua i doze suficiente de vitamine B6, C i E. ‡ Suplimenta i cantitatea de lecitin din regimul dumneavoastr . ‡ Râsul este un bun medicament (pe lâng faptul c e o supap de eliberare a emo iilor refulate i stresului, creeaz o stare de bun dispozi ie).

198 Earl Mindell Biblia Vitaminelor 199
225. HIPOGLICEMIE De i se estimeaz c între dou zeci i patruzeci de milioane de americani sunt hipoglicemici, boala r mâne cel mai adesea nediagnosticat . Semnific un nivel sc zut al zah rului din sânge i, la fel ca în cazul diabetului, organismul este incapabil s metabolizeze în mod normal carbohidra ii. Un hipoglicemic reac ioneaz puternic la zah r, producând cantit i prea mari de insulina; de aceea, modalitatea cea mai eficient de a ridica nivelul glucozei sangvine nu este ingerarea rapid de carbohidra i rafina i, ci consumarea unor carbohidra i i proteine de mai mare complexitate. Suplimente recomandate: ‡ Beta-caroten i vitamina D capsule (10.000 i respectiv 400 UI) zilnic. ‡ Vitamina C, 500 mg la fiecare mas . ‡ Vitamina E, 100-200 UI de trei ori pe zi. ‡ Vitamina B complex, 50 mg, de trei ori pe zi. ‡ Vitamina F, o capsul de trei ori pe zi. ‡ Multiminerale diminea a i seara (nicotinamida este necesar i bine tolerat ² vezi sec iunea 43). ‡ Acid pantotenic, 500 mg, de dou ori pe zi. ‡ Lecitin , dou capsule (1200 mg), de trei ori pe zi. ‡ Enzime digestive la nevoie. ‡ Varec, o tablet , de trei ori pe zi. ‡ Acidofilus, trei capsule, sau 1 -2 linguri de trei ori pe zi. ‡ Crom sub form de Glucose Tolerance Factor, 200 mcg, de trei ori pe zi. 226. IMPETIGO Cauzat de un microb similar celui care produce furunculoza ² stafilococ sau streptococ ² afec iunea apare mai adesea la copii decât la adul i, îns nimeni nu se poate considera imun. Apare de multe ori ca urmare a sc rpin rii i infect rii în ep turilor de insecte, germenii p trunzând prin pielea v t mat . ‡ Vitamina A i D capsule (10.000 i respectiv 400 UI) zilnic (pentru copii dozele se vor reduce), cinci zile pe s pt mân , apoi dou pauz . ‡ Vitamina E (formula uscat ), 100-400 UI, o dat pe zi. ‡ Vitamina C din fructe de m ce , 500 mg, diminea a i seara. 227. POJAR (RUJEOL ) V pute i molipsi de pojar la orice vârst , dar este mai des întâlnit la copii. E cea mai u or transmisibil dintre bolile contagioase. Exist acum i un vaccin preventiv, dar virusul izbute te s ia prin surprindere, în fiecare an, un anumit num r de persoane neprotejate. Boala ca atare i erup ia cutanat pot fi u oare sau severe, înso ite de o tuse puternic , îns , oricare ar fi forma, organismul are nevoie de vitamine pentru recuperare. ‡ Beta-caroten, 10.000 UI (doze mai reduse pentru copii), de 1-3 ori pe zi. ‡ Vitamina C din fructe de m ce , 500-1000 mg, diminea a i seara. ‡ Vitamina E (formula uscat ), 200-400 UI, diminea a sau seara. 228. MONONUCLEOZ Contractat în mod obi nuit de adolescen i i adul ii tineri, mononucleoza (febra glandular ), sau Äboala s rutului" cum i se mai spune, poate ap rea îns la orice vârst , cauzând pierderi masive de elemente nutritive. De aceea, regimul are o deosebit importan i suplimentele vitaminice sunt esen iale în timpul lungii convalescen e. ‡ PVM (vezi sec iunea 136), diminea a i seara, în timpul meselor. ‡ Vitamina C suplimentar , 1000 mg, diminea a i seara, timp de trei luni.

‡ Potasiu, 99 mg, de trei ori pe zi. ‡ Vitamina B complex (reglare temporal ), 100 mg, diminea a i seara. ‡ Zinc chelatizat, 15-50 mg, zilnic. ‡ Propolis, 500 mg, diminea a i seara. 229. OREION Exist un vaccin i împotriva oreionului, îns boala continu s se manifeste sec tuind corpul de elementele sale nutritive. Virusul se poate r spândi în tot organismul pacientului, cuprinzând nu numai glandele 200

Earl Mindell Biblia Vitaminelor
201 salivare, ci i testiculele sau ovarele, pancreasul, sistemul nervos i uneori chiar inima. ‡ Beta-caroten, 10.000 UI (doze mai mici pentru copii), de 1-3 ori pe zi, timp de cinci zile, apoi dou zile pauz . ‡ Vitamina C din fructe de m ce , 500-1000 mg, de dou ori pe zi. ‡ Vitamina E (formula uscat ), 200-400 UI zilnic. 230. SINDROM PREMENSTRUAL Cu dou pân la zece zile înainte de instalarea ciclului, milioane de femei sunt afectate de o gam foarte larg de tulbur ri fizice i psihice ² de la balon ri, depresii i insomnii pân la dureri puternice, furii incontrolabile, crize de plâns, i chiar tendin e de sinucidere. Toate aceste manifest ri sunt cunoscute sub numele de sindrom premenstrual. ALIMENTE I B UTURI PE CARE ESTE BINE S LE EVITA I ‡ Sarea i alimentele s rate (vezi sec iunea 271). ‡ Produsele care con in r d cin de lemn-dulce (vezi sec iunea 116); utilizat ca îndulcitor în industria alimentar i farmaceutic ), deoarece aceast plant stimuleaz secre ia de aldosteron care cauzeaz reten ia de sodiu i ap în esuturi. ‡ Alimentele i b uturile reci (deoarece afecteaz în mod negativ circula ia abdominal , intensificând crampele). ‡ Cofeina sub orice form (vezi sec iunea 241). Cofeina m re te pofta de dulciuri, distruge vitaminele B, accelereaz eliminarea potasiului i zincului i m re te secre ia de acid clorhidric, cauzând irita ii gastrice. ‡ Ceaiurile negre, astringente (taninul din ceai imobilizeaz mineralele importante, împiedicând absorb ia acestora în traiectul digestiv). ‡ Alcoolul (afecteaz în mod negativ nivelul zah rului din sânge, scade concentra ia de magneziu i împiedic buna func ionare a ficatului, ceea ce poate agrava simptomele premenstruale). ‡ Spanacul, frunzele de sfecl i alte zarzavaturi cu con inut de oxala i (aceste s ruri ale acidului oxalic împiedic asimilarea mineralelor, îngreunând absorb ia lor). ALIMENTE I B UTURI RECOMANDABILE ‡ C p uni, pepene verde (mânca i i semin ele), anghinare, sparanghel, p trunjel, creson (toate sunt diuretice naturale). ‡ Semin e crude de floarea-sorelui, curmale', smochine, piersici, banane, alune, cartofi i ro ii (bogate în potasiu). ‡ încerca i Dong Quai, o plant cunoscut i ca varianta feminin a ginsengului, care poate îmbun t i circula ia sangvin , regleaz func ionarea ficatului i ajut la eliminarea excesului de ap din corp. Suplimente: ‡ Vitamina B6,50-300 mg zilnic (începe i cu 50 mg i cre te i doza progresiv). ‡ PVM (vezi sec iunea 136). ‡ Magneziu, 500 mg i calciu, 250 mg zilnic; nu este o gre eal , în cazul sindromului premenstrual, raportul între cele dou minerale se inverseaz , deoarece deficitul de magneziu cauzeaz multe din simptomele descrise mai sus. ‡ Vitamina E (formula uscat ), 100-400 UI zilnic. ‡ Acid pantotenic (vitamina B5), 1000 mg zilnic. ‡ Ulei de lumini , 500 mg, de 1-3 ori pe zi.

‡ Acidofilus.‡ Nu uita i exerci iile fizice! Pe lâng faptul c îmbun t esc circula ia abdominal . s stopeze reproducerea herpesului. Sugestia mea este s lua i zilnic. 233. ‡ PVM (vezi sec iunea 136). 100 mcg zilnic. transpira ia produs ajut la eliminarea excesului de fluide. nu cu proteine) i o vitamin C. n ut. 25. ‡ Vitamina C complex. Biblia Vitaminelor 203 ‡ Vitamina K. de 1-3 ori pe zi. 232. 1000 UI. diminea a i seara. diminea a i seara. tetraciclin . eritromicina i alte antibiotice nou-ap rute sunt tratamente eficiente. timp de cinci zile. cel de tipul II. în doze divizate între mese. deficien ele nutri ionale cauzate în ambele cazuri sunt deopotriv de mari. 202 EarlMindell ‡ Vitamina D. un supliment de lisin . penicilina. ULCER Exist dou tipuri de ulcer peptic. de dou ori pe zi i înotul sunt cât se poate de recomandabile. sau 1-2 linguri de trei ori pe zi.000 UI (doze mai mici pentru copii). ‡ Vitamina C din fructe de m ce cu bioflavonoide. BOLI VENERICE Sifilisul i gonoreea sunt înc printre cele mai r spândite boli venerice. ‡ PVM (vezi sec iunea 136) diminea a i seara. 234. ‡ Aloe vera gel. 1000 mg. ‡ Mersul rapid timp de treizeci de minute. In ciuda diferen ei de localizare. NECLARIT I CU PRIVIRE LA CAPITOLUL XIV? Când v referi i la tensiunea arterial . nu s-a l sat mai prejos. AMIGDALIT De i este mai des întâlnit la copii. 235. în timpul meselor.000 UI. diminea a i seara. Herpesul genital. trei capsule sau 1-2 linguri. 500 mg (cu ap sau suc de fructe. 1-3 capsule. trei capsule. apoi dou zile pauz . ‡ Vitamina C. O nutri ie adecvat i suplimente vitaminice corespunz toare s-au dovedit eficiente atât în prevenirea cât i în tratarea amigdalitelor. în scop preventiv. inflamarea amigdalelor poate surveni la orice vârst . sau 1-3 linguri zilnic. ‡ Acidofilus. de trei ori pe zi. Suplimente vitaminice i minerale sunt recomandabile atât într-un caz cât i în cel lalt. ‡ Vitamina B complex (reglare temporal ) diminea a i seara. 100 mg (reglare temporal ) diminea a i seara. Sulfamidele puternice. Ca i herpesul simplex de tipul I.000 UI. 10. de trei ori pe zi. 200-400 UI zilnic. diminea a i seara. evita i suplimentele de arginin sau alimentele ce con in cantit i mari din acest aminoacid (vezi sec iunea 80). Preventiv. 3000 mg. ATEN IE: Dac ave i simptome de infec ie i herpes simplex I sau II. ‡ Beta-caroten. ‡ Multiminerale forte. ‡ Ap . ‡ Beta-caroten. ‡ Beta-caroten. care cauzeaz infec ii genitale. ‡ Vitamina B complex. din p cate. ce înseamn normal i ce înseamn Ämare"? . soia. 25. ‡ Vitamina C din fructe de m ce cu bioflavonoide. 1000 mg diminea a i seara. ‡ Vitamina E (formula uscat ). ase pân la opt pahare zilnic. pare a r spunde bine la o alimenta ie bogat în lisin . îns concluziile definitive urmeaz a se stabili. pute i încerca: lisin . ar fi o idee bun s mânca i mai mult brânz de vaci. unul care se localizeaz în stomac i cel lalt care afecteaz duodenul. îns ele determin necesit i nutri ionale tot atât de crescute ca i boala îns i. în zona zoster acestea au loc în general pe traiectul unui nerv. 231. nici în acest deceniu. 1000-2000 mg. Acyclovir (Zovirax) este un medicament care pare a fi capabil. boala veneric num rul unu a Americii în anii optzeci. la ora actual . alune. ton. 1000 mg. 1000 mg diminea a i seara. Dac din p cate a i contractat deja virusul. dac urma i un tratament antibiotic îndelungat. ambele asociate cu aciditatea m rit a sucului gastric (vezi sec iunea 9). Dac în ultimul caz erup iile apar pe toat suprafa a pielii. ZONA ZOSTER Pecinginea sau zona zoster este cauzat de un virus asem n tor celui care produce v rsatul de vânt.

Dup aceea s-a observat faptul c administrarea întregului complex de vitamine B se soldeaz cu rezultate i mai bune. Vital pentru func ionarea normal a . Asigur vioiciunea mental i ajut la buna func ionare a creierului.O tensiune normal este considerat cea în care cifra superioar (presiunea sistolic ) se situeaz între 100 i 140. Shulman arat c un num r de patruzeci i opt din cincizeci i nou de bolnavi psihici aveau caren e de acid folie. men ine starea de s n tate a sistemului nervos. cu o bun dispozi ie psihic . Contribuie la secre ia antidepresivilor naturali ca dopamin i norepinefrin . m re te puterea de concentrare i energia. Vitamina Bl (tiamin ) Vitamina B6 (piridoxin ) Acidul pantotenic 237. Colina Ajut la transmiterea impulsurilor nervoase la creier i produce un efect calmant. iar cifra cea mic (presiunea diastolic ) se încadreaz în limitele 60-90. NUTRIEN I CARE COMBAT DEPRESIILE. Considerat mineralul antistres. cu o bun dispozi ie psihic . Atenueaz st rile de tensiune nervoas . Chiar i persoanele normale. CUM POT AFECTA VITAMINELE I MINERALELE STAREA DE SPIRIT? Prima descoperire tiin ific atestat care stabilea o leg tur între 204 Earl Mindell bolile mintale i regimul alimentar a fost f cut atunci când s-a demonstrat c pelagra (cu simptomele ei de diaree. CAPITOLUL CINCISPREZECE NU NUMAI MINTEA DUMNEAVOASTR ESTE VINOVAT 236. dovezile despre cauzele biochimice ale tulbur rilor mentale continu s se acumuleze. Pentru un adult s n tos. devin deprimate i acuz simptome de tulbur ri emo ionale când nivelul de nicotinamid i acid folie scade sub limitele admisibile. depresie i demen ) poate fi vindecat cu nicotinamid . Vitamina C (acidul ascorbic) Esen ial în combaterea stresului. Alte cercet ri au demonstrat faptul c majoritatea pacien ilor cu probleme psihice sau emo ionale înregistreaz deficien e ale cel pu in uneia dintre vitaminele complexului B sau ale vitaminei C. Ajut la reducerea iritabilit ii nervoase. ANXIETATEA I STRESUL Doze peste medie pot atenua crizele de depresie i anxietate. De atunci. Date experimentale au ar tat c simptomele bolilor mentale pot ap rea i disp rea prin simpla modificare a nivelului anumitor vitamine în organism. Vitamina B12 (cobalainin ) Ajut la mic orarea iritabilit ii. pot deveni deprimate dac apare un deficit de nicotinamid sau acid folie. dr. este necesar pentru func ionarea corespunz toare a nervilor. R. într-un articol ap rut în The British Journal of Psychiatry. Biblia Vitaminelor Acidul folie (folacin) Zinc Magneziu 205 Deficitul de acid folie contribuie la instalarea bolilor mentale. o valoare de 120/80 este considerat normal . Vitamina E (formula uscat ) Ajut celulele cerebrale prin furni-(alfa-tocoferol) zarea oxigenului necesar. Chiar persoanele normale.

sistemului nervos. triamteren. cu ac iune asupra st rii de spirit (vezi sec iunea 250). antihistaminicele. fenilbutazona. nicotinamid i magneziu la sintetizarea serotoninei. estrogenii. glutetimida. anticoncep ionalele orale. mai pu in stresat. R spunsul este afirmativ. 206 Earl Mindell Biblia Vitaminelor MEDICAMENTE DESPRE CARE NU TI I C POT CAUZA DEPRESII PSIHICE Lista care urmeaz nu se vrea a fi atotcuprinz toare. ANUMITE MEDICAMENTE V POT COMPLICA PROBLEMELE Alcoolul este un depresiv nervos. Indiferent dac este vorba despre un mic dejun copios. B12. 238. iritabilitatea i permite relaxarea. fluorurile. Ar putea exista un motiv legat de nutri ie? Cu siguran . isoniazida. un tranchilizant natural. Dac lua i anticoncep ionale. clorura de amoniu. De foarte multe ori m cuprinde o stare de deprimare. Sunt un b rbat de dou zeci i nou de ani. cloramfenicolul. fenitoina. r Mangan Nicotinamid Calciu Tirosina Triptofan Fenilalanina Dac lua i anticoncep ionale. penicilamina. cu o c snicie fericit i nu tiu de ce m cuprind acele depresii . M nânc din când în când i pe fug . locuiesc în ÄOra ul Stresului". Conlucreaz cu vitamina B6. orienta iv spre paste f inoase. antihipertensivele. lubrefian ii. Dac lua i un sedativ ce con ine substan e antihistaminice (a a cum sunt foarte multe din cele disponibile pe pia ). indometacinul. antifolanul. penicilina (toate formele). NECLARIT I CU PRIVIRE LA CAPITOLUL XV? în calitatea mea de produc tor al unei emisiuni de televiziune ce se difuzeaz zilnic. betaparul. barbituricele. M re te viteza cu care neuronii cerebrali produc antidepresivele dopamin i norepinefrin . Carbohidra ii complec i contribuie la ridicarea nivelului de serotonin din creierul dumneavoastr . sau un prânz Äla la botul calului". prednisonul. nu e de mirare c sunte i deprimat . s nu v surprind c sim i i tremur turi sau confuzie mintal . trimethobenzamide. medicamentele recomandate în artrite. vina nu apar ine în totalitate min ii dumneavoastr ! Iat : adrenocorticoizii. de i în via a mea nu exist nimic care s mi creeze o asemenea dispozi ie. necesarul de vitamina B6 ² indispensabil pentru metabolizarea normal a triptofânului ² este de cincizeci pân la o sut de ori mai mare decât la Persoanele care nu înghit anticoncep ionale. diureticele. 239. nu e de mirare c sunte i deprimat . Anticoncep ionalele orale distrug vitaminele B6. procainamida. a a c a vrea s tiu dac pentru mine anumite alimente sunt mai bune decât altele. nitrofurantoina. Scade tensiunea nervoas . îns nu mai pu in vioi. alege i totdeauna carbohidra ii complec i în locul proteinelor. Mai cu seam dac v r sf a i cu multe dulciuri- . Combina ia de tranchilizante i b uturi alcoolice poate cauza o depresie sever i uneori chiar moartea. ajutându-v s deveni i mai calm. Necesar pentru ca creierul s poat elibera dopamin i norepinefrin . dar toate medicamentele men ionate sec tuiesc organismul de nutrien i importan i. suplimentele de potasiu. laxativele. C i acidul folie. dac urma i un anumit tratament i nu v sim i i tocmai bine din punct de vedere psihic. sulfonamide sistemice. Deci. tetracicline. Cu alte cuvinte. orez sau cereale i renun a i la carne i ou .

alcool sau din indiferent ce surs . Cafeina are un ridicat poten ial toxic (doza letal estimat se situeaz în jurul valorii de 10 g). ‡ Femeile casnice care obi nuiesc s bea cafea au raportat simptome specifice curelor de dezintoxicare atunci când au renun at la cafea în favoarea unei b uturi decofeinizate.) ‡ Marii b utori de cafea sufer adesea de nervozitate crescut . Ventolin. studii recente au demonstrat c doza con inut în patru ce ti de cafea b ute zilnic cauzeaz malforma ii la animalele de laborator. eliminându-se cu greutate. Este foarte posibil ca ce tile de cafea i paharele de cola b ute zilnic s devin o obi nuin pentru dumneavoastr . stimuleaz eliberarea cantit ii de zaharuri stocate în ficat ² ceea ce explic înviorarea produs de cafea. de vitamina C. ‡ în urma cafelelor ingerate zilnic. cu ap ori suc de fructe. ‡ Cofeina poate m ri în mod periculos ritmul cardiac i tensiunea arterial atunci când este înso it de administrarea decongestionan ilor sau a bronhodilatatorilor pulmonari. ² -- 208 Earl Mindell ‡ Dr. determinând aproape imediat o senza ie de claritate în gândire i de înl turare a oboselii. seara la culcare. Biblia Vitaminelor 209 241. S ÎNCEPEM CU COFEINA Nu mai exist nici un fel de dubii. caren a c reia determin deprimare psihic . ‡ Cafeaua cauzeaz m rirea acidit ii în traiectul gastrointestinal i poate provoca mânc rimi rectale. cola i ciocolat (cei trei mari ÄC" ai cofeinei). Am spus corect drog. tnptofanul i fenilalanina pot fi utiliza i ca antidepresivi. John Minton. potasiu i alte minerale. ‡ Doze mari de cofein administrate animalelor de laborator le-au cauzat acestora convulsii i apoi moartea. a organismului. zinc. în special vitamina B1. iritabilitate. oncolog i profesor de chirurgie la Ohio State University. ‡ S-a demonstrat c aceasta influen eaz procesul de reproducere a ADN-ului. Cercet ri recente au ar tat c jum tate de litru de cafea ingurgitat în decurs de trei ore poate distruge cea mai mare parte din cantitatea de tiamin . INGERA I MAI MULT COFEIN DECÂT CREDE I .207 Zah rul. Aceste avantaje îns sunt dep ite cu mult de efectele negative pe care cofeina le produce: ‡ Eliberarea zah rului depozitat în ficat induce un stres puternic asupra sistemului endocrin (în cele din urm poate surveni epuizarea suprarenal i hipoglicemie. ‡ Cofeina poate sec tui organismul de vitaminele din complexul B (în special inositol). De asemenea. ‡ Persoanele care beau zilnic cinci ce ti de cafea prezint un risc de infarct cu cincizeci de procente mai mare decât cele ce nu obi nuiesc s bea cafea. fie el din carbohidra i rafina i. poate sec tui organismul de vitaminele B. dar eu sugerez administrarea unei combina ii a acestor trei aminoacizi de 500-2000 mg. pierderi în greutate. insomnie. ‡ Mul i medici consider cafeaua ca fiind unul din factorii generatori de hipertensiune arterial . sau diminea a. o cantitate mare de cofein se acumuleaz în esuturile adipoase. ‡ Revista medical britanic Lancet a raportat existen a unei strânse leg turi între consumul de cafea i cancerul vezicii i al c ilor urinare inferioare. frisoane i uneori temperatur sc zut . ‡ Femeilor gravide li de recomand s nu se apropie de cofein . Cofeina ac ioneaz în mod direct asupra sistemului nervos central. Consulta i-v înainte cu medicul dumneavoastr . cofeina este un drog puternic. precum Proventil. nu cu proteine. CAPITOLUL AISPREZECE DROGURILE I MEDICAMENTELE 240. i Cofeina este drogul cu cea mai puternic ac iune psihoactiv din câte exist . ‡ The Journal of the American Medical Association relateaz despre o afec iune numit cafeinism ale c rei simptome sunt: pierderea poftei de mâncare. Aminoacizi (vezi sec iunea 75-77) ca tirosina. Bronkaid. a remarcat faptul c ingerarea unor cantit i excesive de metilxantine (substan e chimice active în cofein ) poate determina afec iuni benigne ale sânului i probleme de prostat .

.......13......7 mg Diet R......................100..........................100............................0 mg MEDICAMENT PER T ABLET Anacin (disponibil i f r cofein )............1 mg R...............................................................43........... Pepper................ de asemenea. 243............2 mg Tab.......................... îns introduce i ea o leg tur clor-carbon în organism............................7 mg Cafea..........32.........O CEA C ‡ Instant......32............ B uturile r coritoare gen cola au devenit la fel de r spândite ca i cafeaua printre cei care apreciaz Äimpulsul" dat de cofein .............0 mg 242......31.................0 mg Dexatrim (disponibil i f r cofein ).... Ginsengul.....................................28................................30..................................140..................0 mg ‡ Verde.................33...54......................0 mg Cafergot........................................................................................................130................32.................................200...........0 mg Soma Compound...... ..........C...................................... fiert cinci minute....................... prima substan utilizat pentru îndep rtatea cofeinei........... Fabrican ii au renun at la aceasta în favoarea clorurii de metilen.............30..... Pepper....65............0 mg Florinal..................................................0 mg Vivarin.... fiert un minut.......................49...................0 mg Emprazil..60...0 mg Ceai v rsat ‡ Negru....... ALTERNATIVE ALE COFEINEI Cafeaua decofeinizat nu este cea mai bun solu ie pentru problema cofeinei................HO mg ‡ Infuzat .......................................146 mg Plicule e de ceai ‡ Negru...........................0 mg Triminicin..............................................................................................32.......................................Tabelul urm tor reflect cantitatea de cofein (în miligrame) con inut în diverse b uturi i medicamente: B UTURA CANTITATEA DE COFEIN CONINUT ÎN STICLA S AU C UTIA DE 300 ml Cola-Cola..0 mg 210 Earl Mindell Midol.. Dar ceaiurile din plante sunt deosebit de tonifiante i exist o gam larg din care pute i alege....0 mg Bio Slim T..................................................................0 mg ‡ Filtru.....0 mg Diet-Rite............................0 mg Empirin......................C Cola.................................................. Ginsengul v poate remonta perfect Nici ceaiul obi nuit nu este o alternativ acceptabil deoarece con ine aproape aceea i cantitate de cofein ......... ...64...................................................................35.... nu ve i sim i aceea i remontare rapid ................... încerca i s le înlocui i cu o limonada sau cu ap mineral .... fiert cinci minute..... v poate remonta perfect........................................7 mg Diet Dr.........................33...........................4 mg NoDoz........... care este mai sigur .......54.......................................................... CE EFECTE ARE ALCOOLUL ASUPRA ORGANISMULUI DUMNEAVOASTR ? ..................9 mg MountainDew......40...200........4 mg Pepsi-Cola..................... leg tur caracteristic multor insecticide.........7 mg Dr............................... îns îi ve i face astfel trupului dumneavoastr un mare serviciu................ fiert cinci minute.......................0 mg Vanquish.......66..............................0 mg Excedrin................... Tricloretilena............... scutindu-v îns de efectele negative ale cofeinei..46.0 mg Cacao...................... determin inciden a mare a cancerului în testele efectuate pe animalele de laborator........................0 mg ‡ Negru.33..............................................................

Vitaminele A. Deci.L. nicotinamida i o diet foarte bogat în proteine pot oferi cele mai bune rezultate. în vreme ce dup amiaza târziu i seara sunt momente cu cel mai mic poten ial negativ. Dr. un pahar de vin sau o por ie de whisky v pot ame i la fel de repede. C. B6. Cu alte cuvinte. ‡ Alcoolul diminueaz capacitatea ficatului de a prelucra gr simile. 244. a remarcat faptul c durata de men inere a alcoolului în circula ia sangvin este diferit în cursul unei zile. 245. Dar este un drog i. toate vitaminele grupului B ² mai cu seam B12. ci mai degrab v face s v sim i i mai rece din cauz c intensific transpira ia i pierderea de c ldur a organismului. Un cocktail servit la cin va fi eliminat din organism cu 25% mai repede decât un Bloody Mary b ut la micul dejun. care lucreaz cu alcoolicii. cu cât r mâne mai mult timp în sângele dumneavoastr . Dr. Bl ² calciul. H. în concentra ie superioar celei folosite într-o diet obi nuit . CE I CÂND ANUME BE I? Nu v l sa i în ela i de faptul c diversele b uturi con in cantit i diferite de alcool. CÂTE CEVA DESPRE HA I I MARIJUANA . VITAMINELE CARE POT REDUCE GUSTUL PENTRU ALCOOL c Chiar i alcoolicii se pot l sa de b utur 212 Earl Mindell Biblia Vitaminelor Cercet rile efectuate la University of Texas au demonstrat c . cu atât ac ioneaz mai îndelung asupra celulelor cerebrale. administrându-li-se o diet bogat în vitamine. colina. poate cauza mari prejudicii organismului dumneavoastr . Palmer. Un Bloody Mary la micul dejun este mai d un tor decât un whisky sec la cin __________________________________________________________________I în mod surprinz tor. Din cauz c serotonina ² un tranchilizant natural din creier ² exist în cantit i reduse la alcoolici.i piard interesul pentru ea ² în urma unui regim alimentar corect i a suplimentelor nutritive administrate. vinul înjur de dou sprezece i whisky-ul pân la 50 de grade. folosit în mod necorespunz tor.Alcoolul este drogul care cunoa te cea mai larg utilizare în societatea noastr i. dac oarecii alcoolici sunt hr ni i dup principii nutri ioniste. la amiaz . triptofanul (500 mg pân la 3 g la culcare) poate sc dea nevoia de alcool prin ameliorarea anumitor simptome ale afec iunilor cauzate de acesta (NOT : la data public rii acestei c r i. iar ultimul pahar de la o petrecere sorbit dup miezul nop ii este metabolizat mai lent decât cele care l-au precedat. magneziu i potasiu. fiindc alcoolici învetera i au reu it s renun e la b utur ² i chiar s . Newbold din New York. ‡ Sec tuie te corpul de vitaminele Bl. Biblia Vitaminelor 211 ‡ Nu v înc lze te. In urma experimentelor efectuate de The Veterans' Administra ion. ceea ce be i poate fi uneori mai pu in important decât momentul în care be i. deoarece este atât de u or de procurat. K. Bl2. ci un sedativ-depresiv al sistemului nervos central. D. recomand cinci capsule de glutamin (200 mg) ² nu acid glutamic ² de trei ori pe zi pentru a controla consumul de alcool i consultarea unui bun medic nutri ionist pentru stabilirea regimului vitaminic optim (vezi sec iunea 293). acid folie. zinc. ‡ Este responsabil de spargerea vaselor de sânge. E. ei î i pierd repede interesul pentru alcool. dar o cutie de bere. C. patru cutii cu bere v aduc într-o stare bahic tot atât de avansat ca i patru înghi ituri de tequilla. B6. Acest lucru pare a fi valabil i pentru oameni. în r stimpul dintre ora dou noaptea i dou sprezece. organismul este cel mai vulnerabil. de la University of Massachusetts. ‡ Alcoolul nu este un stimulent. magneziului. Este adev rat c berea are numai patru grade de alcool. triptofanul nu era disponibil f r prescrip ie medical în Statele Unite i Canada). s-a demonstrat c un supliment de triptofan. John D. inozitolul. determinând o concentra ie mai mare de alcool în sânge. ‡ Distruge celulele cerebrale pentru c determin reducerea cantit ii de ap necesare din ele. ‡ Patru pahare pe zi pot cauza v t marea organelor interne. 246. mul i oameni nici nu-1 consider drog. ajut la normalizarea somnului prin reducerea fragment rii viselor nocturne. B2.

un stimulant al sistemului nervos central i are capacitatea de a poten a efectele stimul rii nervoase. determinând serioase complica ii organice atunci când este utilizat ca umplutur pentru cocain . Ambele pot fi deopotriv fumate sau mestecate. convulsii. tranchilizan i. iar în cel de-al doilea. La Fair Oaks Hospital din Summit. Marijuana se extrage de fapt din frunzele i tulpina m run ite. de 1-3 ori pe zi. Indiferent cât de mult pl tesc. de i efectele difer în func ie de individ. cocainomanilor li se administreaz acest aminoacid. CE V AJUT S RENUN A I LA COCAIN Tirosina. pot fi periculoase fiindc nu se solubilizeaz în sânge i risc s formeze cheaguri în organism. uneori senza ia de gândaci care umbl pe corp. v rs turi. 200 ² 400 UI. oboseala i iritabilitatea care îngreuneaz atât de mult renun area la cocain . Aplicat extern. Alimente i suplimente utile dependen ilor Consuma i cantit i mai mari de citrice i vegetale cu frunze de culoare verde (atât ha i ul cât i marijuana v furnizeaz carbohidra i i zaharuri rafinate în doze mai mari decât crede i dumneavoastr . 100 mg din toate. transpira ii reci. blocheaz impulsurile nervoase. vitamina E. poate cauza formarea cheagurilor de sânge. 213 aceste droguri ac ioneaz ca intoxican i. pierderi ale poftei de mâncare. De asemenea. ha i ul i marijuana au o proprietate neobi nuit ² aceea de Ätoleran invers " ² care se traduce prin faptul c dependen ii au nevoie de o cantitate mai mic de drog pentru a-i sim i efectul decât cei care îl încearc prima dat . dextroz . inozitol (una din vitaminele B) i manitol. b t i rapide ale inimii. In primul caz. Alte umpluturi. 247. ca de exemplu amidonul din porumb. Vitamina E. iar ha i ul din r ina r zuit de pe plantele în floare. Pe lâng tirosina. cu o umplutur nepotrivit sau ingerate de persoane alergice la aceste substan e. Unele umpluturi sunt relativ inofensive: lactoz . Dependen a îns este foarte puternic . scade nivelul vitaminelor B din corp. senza ie de energie psihic i încredere în sine. ‡ Multiminerale forte diminea a i seara. Toxicitatea cocainei nu este u or de apreciat. COCAINA V COST MAI MULT DECÂT A I CREDE.) Vitamina C (reglare temporal ) 1000 mg diminea a i seara. 248. 100-400 UI. DIN MAI MULTE PUNCTE DE VEDERE Cocaina este un vasoconstrictor. timp de dou sprezece zile. fumatul marijuanei în timpul gravidit ii determin greut i mici ale f tului la na tere i m re te riscul de cancer la pl mâni. NeW Jersey. poate atenua depresia. relaxan i. utilizat de trafican i pentru a ob ine un profit mai mare. dar se face sim it mai greu. Alimentele i suplimentele utile dependen ilor ‡ Multivitamine cu multiminerale forte. producând o stare de toropeal . sc derea temperaturii i a nivelului de vitamina C din sânge. de 1-3 ori pe zi. li se dau de asemenea vitamine B (tiamin . un aminoacid ce se g se te de obicei în carne i în grâu (vezi sec iunea 82). oc anafilactic i moarte. chiar doze mici de drog. sau cannabis sativa. pot fi letale. Efectele de scurt durat ale cocainei (aproximativ o jum tate de 214 Earl Mindell or ) sunt: euforie. vitamina C i hidroxilaza corespunz toare care ajut tirosina s ac ioneze . 1000 mg. nicotinamid i riboflavin ). patru pân la zece ore. efectul dureaz între una i trei ore. ATEN IE: Ingerarea unor cantit i mari de cannabis poate produce psihoze toxice. pentru a v proteja pl mânii. Practic. Benzococaina. deci. cocainomanului fiindu-i necesare cantit i din ce în ce mai mari. vitamina B complex. în mod automat. diminea a i seara. Efectele negative ale cocainei sunt multe i puternice: hemoragii nazale. stimulen i ai apetitului i halucinogeni slabi. sporind artificial cantitatea vândut . substan activ din punct de vedere farmacologic. Spre deosebire de alte droguri interzise de lege. ‡ Vitamina C.Marijuana i ha i ul provin din aceea i plant ² cânepa indian . Fumatul unei singure ig ri poate cauza ridicarea tensiunii arteriale. pudra de talc i f ina. în suc de portocale. cocainomanii nu se aleg decât cu maximum aizeci de procente de cocain pur . restul este umplutur .

Robert C.în organism. i vitamina B13 (acid orotic) pentru a sc dea tensiunea arterial . acidofilus. vitamina C i (da. Iar dac inem seama c vitamina A protejeaz i înt re te membranele i mucoasele ce c ptu esc nasul. Atkins. Diuretice Lucerna i vitamina B6 ac ioneaz ca diuretice naturale. P. mangan. calciu i magneziu. autorul c r ii Revolu ia regimului alimentar. Rezultatele ob inute sunt cu adev rat remarcabile. Deci. Butisol i alte barbiturice utilizate pentru a induce somnul. B1. I 216 Earl Mindell 250. calciu. Laxative Vitaminele C. L-triptofan i L-fenilalanin . MEDICAMENTUL ALTERNATIVE NATURALE Antiacide Papaya i multienzime digestive Antibiotice i Usturoi. târâtele. Antidiareice Morcovi. A înregistrat de asemenea succese folosind vitamina B15 pentru a controla nivelul zah rului din sânge. lucerna. Decongestive Vitaminele A. Nembutal. MEDICAMENTE MARI DISTRUG TOARE DE SUBSTAN E NUTRITIVE Mai mult decât oricând. înainte de a da pe gât urm toarea pilul . acid pantotenic. nicotinamid i lactobacillus acidophilus din iaurt pentru diareile cauzate de antibiotice. acidul pantotenic. împotriva infec iilor de tot felul sunt excelente: vitamina A.i dau seama c doctoriile ² fie ele prescrise de c tre medic sau disponibile f r re et ² nu ofer nimic f r a lua ceva în schimb. cel pu in din punct de vedere nutri ional. potasiul. Tranchilizante Colin . încerca i s recurge i la o alternativ natural : inositol i acid pantotenic în loc de somnifere. nicotinamid . POT ALIMENTELE I VITAMINELE FI O SOLU IE ALTERNATIV PENTRU MEDICAMENTE? Americanii consum peste 750 tone de tranchilizante. mai bine de 400 tone barbiturice i 2000 tone de antibiotice într-un an. Biblia Vitaminelor 215 Inozitol i acid pantotenic în loc de somnifere Dr. B6 i B12. acidul folie. Antivomitive Vitaminele Bl i B6 pot atenua grea a resim it diminea a la sculare. sau afecteaz capacitatea celulelor de a-i utiliza. Antidepresive Colin . medicamentele inhib absorb ia nutrien ilor. B6 i B12. americanii se îndoap cu medicamente. B2.C. B12. magneziu. a recomandat pacien ilor s i acid pantotenic i aproximativ 2000 mg de inositol ca înlocuitori de Seconal. apa. nu este o glum !) antihistaminice supa de pas re are uimitoare propriet i antibiotice i antihistaminice. Oare toate aceste medicamente sunt absolut necesare? Probabil c nu. dar atunci când pl tesc pentru un consult medical. alergii i diverse dureri determin sc derea nivelului de vitamina A din sânge. Studii recente au ar tat ca ingredientele ce intr în compozi ia medicamentelor utilizate în mod obi nuit pentru r celi. Cei mai mul i dintre ei nu. usturoiul i potasiul. zinc. vitaminele BL B6. sau cauzat de mi care. 249. în marea majoritate a cazurilor. vitaminele B1. pacien ii se a teapt de obicei s plece înarma i cu o re et . Nicotinamid i vitamina P pot ajuta în tratamentul ame elilor i al st rilor de grea cauzate de afec iunile urechii interne. Sunt îns i alte alternative pe care adep ii medicinei naturiste i nutri ioni tii le încearc înainte de a recurge la medicamente. inozitol i L-triptofan. gâtul i pl mânii. atunci realiz m c un deficit al acestei vitamine creeaz un mediu propice pentru .

C. Glimid) fodometacin 217 VITAMINA DISTRUS Vitaminele A. Aspirina tripleaz viteza de excre ie a vitaminei C Aspirina. Dicarbocalm. Vitaminele A. vitamin A. Iat în continuare o list cu medicamente ce induc caren e vitaminice i vitaminele distruse. Lasonil) Antihistamice (Clorfenoxamin . Bl. Conform unui studiu ap rut în Postgraduate Medical Journal. D i acid folie Vitamina B1. D i K. De asemenea. Vitamina C Acid folie Vitaminele Bl i C 218 Isoniazid (Hidrazid . C. E. Heparin . duc la sc derea nivelului de zinc din organism. potasiu. este de fapt un ho de vitamin C. Furosemid. Nilfan. extractele i revulsivele ce con in alcool) Clorur de amoniu (expectorante. Colgast. Biblia Vitaminelor MEDICAMENTUL Alcool (inclusiv siropurile de tuse. Vitamina C Vitaminele A i B complex Vitaminele A i K Vitamina C Vitaminele A. iar orice laxativ administrat în exces distruge cantit i mari de potasiu. Romergan) Aspirina (nu uita i c medicamentele analgetice i cele utilizate în tratarea virozelor con in aspirin ) Barbituricele (Fenobarbital. decongestive respiratorii) Antiacide (Gelusil. ceea ce duce la anemie i tulbur ri digestive. A i potasiu Vitamina B6 Vitaminele B complex.biotin . D. siropuri de tuse. medicamentul miraculos la îndemâna oricui. biotin . calciu. Chiar i o cantitate mic de aspirin poate tripla viteza de excre ie a vitaminei C din organism. prednisonul). Citi i-o cu aten ie înainte de a mai lua vreun medicament.) Anticoagulante (Trombostop. utiliza i în artrite.dezvoltarea bacteriilor. Nicolen etc. afec iuni dermatologice. cel mai utilizat ingredient al analgezicelor i remediilor împotriva virozelor i sinuzitelor. Laxativele i antiacidele afecteaz metabolismul calciului i fosforului. Manitol) Pluoruri Glutetimid (Elrodorm. Nembutal i altele) Cofeina (prezent în toate medicamentele analgezice i energizante) Cloramfenicol Cholestyramine Cimetidine (TAGAMET) Clofibrat Colchicin Dietil-stilbestrol diuretice (Diuril. potasiu. Corticosteroizii (cortizonul. poate inhiba asimilarea calciului i fierului Vitamina K i nicotinamid Vitaminele A. Isonicid) Kanamicin . magneziu i zinc. un mare num r de persoane ce iau barbiturice sufer de hipocalcemie. nicotinamid . B 1 5. Seconal. inozitol. prescrise în mod obi nuit pentru hipertensivi. Gastrobent. astm. risc s determine apari ia unei caren e de acid folie i vitamin B. Diureticele.colin . tulbur ri oftalmologice i sangvine. zinc. magneziu. B complex. K i potasiu Vitamina Bl Vitamina K Vitamina B12. prelungind boala pe care medicamentul trebuia de fapt s o vindece. B2. E. acid folie. i antibioticele scad de asemenea nivelul de potasiu. potasiu.

Bl2. magneziu i fier Vitaminele C.i aten ia numai asupra consumului de carbohidra i. De fapt. D. Pelicula care acoper medicamentul i care trebuie s elibereze substan a activ lent. Dac la alte medicamente nu scrie nimic.) Tetracicline Tutun Trifluoperazin (Triphtazin) Triamterin Earl Mindell Vitamina B6 Vitaminele K i B12 Vitaminele A. Enovid. înseamn c se poate bea alcool în timpul tratamentului? Numai dac sunte i convins c ruleta ruseasc este inofensiv . Dar. Flumetazon etc. B2. tiu acest lucru. DIETA DOCTORULUI ATKINS Acest regim nu ine seam de con inutul caloric. spre deosebire de alte regimuri de sl bire. deversând în sânge o doz mare i poten ial periculoas de medicament. calciu. acid folie Vitamina K. Norinyl. se dizolv rapid în alcool. zinc i potasiu Vitamina K Acid folie Acid folie. dr. C. zinc i potasiu Acid folie Acid folie Acid folie. Atkins interzice carbohidra ii cu totul . NECLARIT I CU PRIVIRE LA CAPITOLUL XVI? Cafeaua poate crea nervozitate. Ovral) Penicilamin Penicilin (sub toate formele) Fenilbutazon (Butazolidin) Fenitoin (Dilantin) Prednison Propantelin (Corrigast) Pyrimethamine Sulfonamide cu ac iune sistemic (Biseptol.Laxative. Alcoolul poate determina reac ii adverse în combina ie cu marea majoritate a medicamentelor. focalizându. Laxatin. Oare cantitatea aceea mic de cofein r mas s fie r spunz toare? Cofeina nu este singura substan existent în cafea care poate afecta Biblia Vitaminelor 219 comportamentul i starea de spirit. care se g se te atât în cafeaua obi nuit cât i în cea decofeinizat (dar nu i în ceai) poate bloca activitatea normal a endorfinelor²substan e ce ac ioneaz la nivelul creierului ca analgezici i antidepresivi.) Sulfonamide i steroizi cu ac iune local (Esfogel. CAPITOLUL APTESPREZECE KILOGRAMELE ÎN PLUS ² REGIMURI PENTRU A LE PIERDE 252. calciu i fosfor Vitaminele B6. Bl. ulei de castor. vitaminele C. în timp (de obicei opt ² dou sprezece ore). E. vitaminele K i B2 Vitaminele K. Amethopterin) Nitrofurantoin (Furadantin) Anticoncep ionale orale (Brevicon. B6. Sintolax) Meprednisone (Betapar) Metotraxat (Antifolan. B12 i E Vitamina B6 Vitaminele B6. C. Neoxazol etc. Sfatul meu este: îns n to i i-v întâi i s rb tori i dup aceea. Un alt compus ² de i nu a fost înc identificat. orice tablet sau capsul disponibil în forma cu reglare temporal poate deveni periculoas dac este administrat împreun cu alcool. K i nicotinamid Acid folie Acid folie i vitamina D Vitaminele B6. D. dar am început s beau sorturi decofeinizate i m simt la fel de nervos i tensionat. acid folie i calciu Vitamina B12 Acid folie 251. Pe eticheta anumitor medicamente se specific : Änu consuma i b uturi alcoolice în timpul administr rii acestui medicament". lubrefian i (uleiuri minerale.

REGIMUL SCARSDALE Regimul sever de paisprezece zile. în lipsa completa a acestora. corpul va recurge la gr simile stocate i. nici cereale i produse lactate i se spune c asigur arderea zilnic a 275 calorii în plus fa ade dietele ce recomand acela i num r de calorii. dar care includ alte elemente. De asemenea. 100 ² 400 UI zilnic. 400 ² 800 mcg acid folie i 1 g potasiu. administrate la cele trei mese principale. De asemenea. din cauz c apa în cantitate mare tinde s elimine rapid vitaminele B i C din organism. în cursul acestui regim nu e nevoie s calcula i fiecare calorie mâncat . cel pu in în primele dou s pt mâni. în cursul c rora pute i pierde pân la zece kilograme. Atkins v recomand un supliment de vitamine forte. 256. rezultate ca produ i secundari din arderea incomplet a gr similor) în cantitate suficient pentru a asigura sc derea substan ial în greutate.i furniza energia necesar sunt carbohidra ii. Este în principiu o versiune a regimurilor s race în calorii. este de fapt o diet bazat numai pe proteine. multiminerale chelatizate i 500-1000 mg vitamina C complex. Diferen a fa de dietele Stillman i Atkins const în aceea c dr. este Earl Mindell 221 Biblia Vitaminelor recomandabil administrarea de B complex. o dat sau de dou ori pe zi sunt suficiente. Cu alte cuvinte. cum ar fi gr simile i carbohidra ii. reducerea brusc a cantit ii de alimente ingerate face necesar suplimentarea vitaminic . dar dac a i optat pentru aceast diet . a fost creat de dr. Dac urma i dieta Scarsdale. Nu permite fructe sau vegetale. REGIMUL STILLMAN Regimul de sc dere rapid în greutate al doctorului Irwin Stillman. dar nici s v îndopa i: pierderea medie în greutate înregistrat este de dou pân la apte kilograme pe s pt mân . majoritatea adep ilor s i sus in totu i necesitatea supliment rii vitaminice. astfel. SUPRAVEGHEREA CONTINU A GREUT II Este un regim pe termen lung. i 400 pân la 800 mcg acid folie zilnic. pentru persoanle de peste patruzeci de ani i pentru cei care m nânc foarte pu in se sugereaz administrarea unor multivitamine cu minerale forte. REGIMUL B UTORULUI . Conform opiniei doctorului Atkins. datorit faptului c principalul conbustibil pe care organismul îl arde 220 pentru a. 255. plus înc 1000 mg vitamina C cu bioflavonoide. i vitamina B complex. care s asigure un nivel energetic ridicat pe fondul unui aport caloric sc zut. în gr simi. eliminând gr simile i carbohidra ii. 254. carbohidra i i gr simi. lua i cel pu in 50 mg vitamina B complex la mesele de diminea i sear . Dar chiar i Stillman recunoa te c în timpul acestei diete este necesar o suplimentare vitaminic . De i este o diet bine echilibrat din punct de vedere nutri ional. vitamina E (formula uscat ). Faptul c autorul î i asum întreaga responsabilitate fa de cel care urmeaz acest regim ² dac respect integral instruc iunile ² i-a creat regimului Scarsdale o mare popularitate. Tarnower nu las loc pentru decizii personale în regimul s u. dr. dac a i renun at la toate citricele. numit adesea i ÄCura de ap ". Herman Tarnower. din cauz c recomand consumarea a opt pahare cu ap pe zi (pe lâng celelalte b uturi). este recomandabil s lua i PVM (vezi sec iunea 136). în ciuda riscului inerent pentru s n tate).(cel pu in pentru o s pt mân ). atât senza ia de foame cât i kilogramele în plus vor disp rea. pe m sur ce cetonele sunt eliminate. câte o tablet de dou ori pe zi. care pledeaz în favoarea a trei mese zilnic. Argumentele ² atât cele pro cât i contra ² sunt numeroase (în special din cauza faptului c regimul încurajeaz consumul ridicat de gr simi. to i cei care urmeaz regimul doctorului Stillman trebuie s ia tablete cu vitamine i minerale chelatizate. Sugestia mea este s urma i programul PVM. prezent în sec iunea 136. La fel ca în toate curele de sl bire. împreun cu 1000 mg vitamina C complex i o tablet de multiminerale chelatizate. Dup opinia mea. împ r it în trei doze. cu por ii m surate de proteine. în carbohidra i i bogate în proteine. împ r it în doze luate la cele trei mese principale. mânca i exact ceea ce este prev zut în meniu pentru fiecare zi i nu v e permis nici o modificare. organismul începe s elibereze cetone (mici fragmente de compu i cu carbon. 1 g potasiu. i recomand câte o tablet de multivitamine i multiminerale zilnic. O tablet de multivitamine. 253.

un renumit expert în tratamentul obezit ii. tablete aromatizate a câte 2 g i sirop. 260. cu toat convingerea. J. Bazat pe principiul filozofic oriental YinYang. De i are mul i adep i. Al turi de suplimente se recomand zilnic zece pahare de ap . ea este absorbit direct. . împreun cu 100 meg vitamin B12. este de presupus c nu ve i sim i foamea. începe i prin a renun a la desert i continua i pân ce ajunge i în ultimul stadiu. pentru o perioad de mai bine de zece ani i mai este înc . Cooper. Folosi i cu precau ie dac urma i un tratament medicamentos. cum riscant este i lipsa elementelor nutritive cauzat de alimenta ia Biblia Vitaminelor 223 format exclusiv din orez brun. ar trebui s se afle în spital". este un regim periculos din punct de vedere nutri ional dac e urmat cu stricte e. de 1 -3 ori pe zi sunt recomandabile. Fructoz se ob ine din vegetale. regimul este s rac în calorii. LECITIN . dar prin ingerarea a 36² 42 g fructoz zilnic. dac urma i acest regim sau unul strict vegetarian. vitamin B complex i acid folie. Pus la punct de c tre dr. sus ine c Äoricine urmeaz un regim cu 600 calorii pe zi sau sub aceast valoare. c aceste regimuri nu trebuie urmate f r o atent supraveghere medical . dar bogat în gr simi i proteine. fructoz nu necesit insulina pentru a p trunde în celulele organismului. i este disponibil sub form de pudr . Regimul este alc tuit în mod special pentru persoanele s n toase i recomand participan ilor cel pu in 30 g carbohidra i pe zi i suficient vitamina C. Lua i o tablet PVM i 99 mg potasiu elementar de trei ori pe zi (câte o tablet la fiecare mas ). totalizând 330 de calorii pe zi ² ceea ce poate fi socotit un regim de semi-inani ie. regimul restrânge cantit ile de fluide ingerate ² fapt riscant. în care nu mai mânca i nimic cu excep ia cerealelor. mineralele i proteinele necesare. Dieta este structurat pe zece stadii i laptele e cu des vâr ire interzis. organismul lor poate produce vitaminele. v sf tuiesc ca. Dietele dure de felul celor prescrise mai sus pot avea efecte dezastruoase asupra organismului ² func ionarea anormal a inimii i caren e ale mineralelor vitale.Este un alt regim ce recomand meniuri s race în carbohidra i.T. Nu pot recomanda nici un fel de suplimente vitaminice deoarece cred. REGIMUL PE BAZ DE VAREC. Food And Drug Adminstration a emis o nou dispozi ie conform c reia toate suplimentele de proteine (lichide sau sub form de prafuri) utilizate în curele de sl bire trebuie s poarte urm toarea inscrip ie: ÄATEN IE: Regimurile pe baz de proteine cu con inut foarte sc zut de calorii (sub 800 calorii pe zi) pot cauza îmboln viri grave i chiar moartea. Spre deosebire de alte zaharuri. s lua i suplimente. PVM i B complex de trei ori pe zi din cauza alcoolului ingerat. 257. Dr." Regimul Cambridge recomand trei mese lichide. de exemplu porumb. Pentru eventualitatea c gândurile dumneavoastr nu sunt totdeauna pozitive. a a-zise Äechilibrate nutri ional". dar v permite s pierde i o jum tate de kilogram pe zi. datorate pierderii extrem de rapide în greutate. nu are nici o leg tur cu zen-budismul. A nu se utiliza în curele de sl bire f r supraveghere medical . Adep ii acestei diete cred c dac gândesc pozitiv. dar a fost creat de c tre un japonez pe nume George Oshawa. femei gravide sau mame care al pteaz . foarte popular. poten ial letale. preferabil orez brun. O ET I VITAMINA B6 Acest regim eficient a fost. preschimbând chiar unele elemente în altele. DIETA PE BAZ DE FRUCTOZ Acest regim de paisprezece zile este destinat persoanelor ce nu se pot lipsi de dulciuri. evitând reac iile hipoglicemice (nivel sc zut al zah rului din sânge) produse de excesul de insulina. îns permite ca alcoolul s fac parte integrant din diet . Nu se recomand pentru noun scu i i copii. 259. Sami Hashim. Se spune c ar fi bazat pe regimul utilizat de For ele Aeriene Americane (de i Air Force neag acest lucru) i permite ingerarea a maxim 60 g carbohidra i zilnic. O multivitamin forte cu minerale de dou ori pe zi. care determin senza ia de foame la cei care in regim de sl bire. Secretul este un supliment de fructoz ² o zaharid natural care nu numai c v satisface nevoia de dulce i v men ine la nivel energetic ridicat. 258. REGIMUL ZEN-MACROBIOTIC Contrar credin ei generale. Cei ce urmeaz aceast diet 222 EarlMindell vor lua un supliment de vitamina C. CURA CU PROTEINE LICHIDE I CURA CAMBRIDGE Ambele regimuri sunt periculoase.

Ace ti ingredien i sunt metaboliza i în organism ca i carbohidra ii. alege i fasolea în locul maz rii (con ine 40 de calorii mai pu in). nu subestima i ceapa: o cea c de ceap fiart con ine 18 g carbohidra i. feri i-v de bomboanele i gumele de mestecat cu îndulcitori sintetici. cea îmbuteliat (nu de la ghea ). manitoli ori hexitoli. m re te consumul de oxigen. i de dou ori i jum tate mai multe decât floricelele pr jite normal. ritmul cardiac scade sub normal.Componentele de baz ale curei se Pot ob ine cu o singur tablet ce con ine varec. Feri i-v s v încrede i în afirma ii de genul: ‡ deserturile cu gelatin nu îngra . înlocui i-o cu iaurt (cu con inut redus de gr simi) i ve i consuma astfel cu peste 300 de calorii mai pu in. ‡ Dac socoti i ficare calorie. regimurile de sl bire f r exerci ii fizice nu dau rezultate. râsul este o form de ÄJogging intern". Aceste . ‡ fructele nu au calorii. dar cu vitez mult mai mic ! ‡ Dac urma i o diet care permite alcoolul. Nimic altceva. s v limita i doar la a bea ap (vechii greci a a procedau). care con in sorbitoli. ‡ pâinea pr jit are mult mai pu ine calorii decât cea nepr jit . i în acest caz se recomand câte o tablet de multivitamine i multiminerale la micul dejun i la cin . impune ingerarea a cât mai pu ine 224 Earl Mindell 225 Biblia Vitaminelor calorii. ‡ Dac be i vin. ine i seama c o lingur de lecitin con ine 50 calorii. trebuie s ine i seama de faptul c cele preparate în aparatele obi nuite au de dou ori mai multe calorii decât cele preg tite cu ajutorul microundelor. Când râsul se opre te. 261. RECOMAND RILE MINDELL PENTRU CURA DE SL BIRE ‡ înainte de a începe orice regim de sl bire. ‡ Dac v supraveghea i cantitatea de carbohidra i ingerat . lecitin . echivalent cu trei minute de exerci ii de gimnastic aerobic (dubleaz ritmul cardiac pentru trei-cinci minute. o et de mere i vitamina B6. profesor emerit la Stanford University Medical School. nu uita i c vinul alb sec are mai pu ine calorii decât cel ro u. ‡ în ceea ce prive te vegetalele. ‡ Re ine i faptul c r spunsul natural al organismului la reducerea cantit ii de alimente este s ard mai pu ine calorii. f r grab (cheltui i mai multe calorii stând în picioare decât ezând. sus ine c râsul din toat inima ajut la men inerea siluetei. De asemenea. Folosi i apa de la robinet. dar sunte i tentat s mânca i mai mult). i acesta e motivul pentru care. La fel ca în orice regim de sl bire. ac ioneaz diafragma i musculatura abdominal ). Acest regim ar trebui s v i învioreze. sta i jos i mânca i încet. un pahar de vin înaintea mesei stimuleaz sucurile gastrice i ajut la digestie. iar o capsul aproximativ 8. consulta i un specialist dietetician. creând o senza ie de relaxare ce poate dura mai bine de jum tate de or . ‡ Dac obi nui i s mânca i floricele de porumb în chip de gustare cu con inut caloric redus. spanacul în locul amestecului de legume (Äeconomisi i" astfel 35 de calorii) i piureul de cartofi în locul celor pr ji i (piureul con ine cu 139 calorii mai pu in). ‡ Indiferent ce mânca i. TIRI DE ULTIM OR DESPRE REGIMURILE DE SL BIRE: Dr. a a-zise Äf r zah r" sau Ädietetice". sau ceaiul de plante cu l mâie. nu citi i i nu urm ri i programul la televizor în timp ce mânca i. ‡ încerca i s posti i o zi pe s pt mân . ‡ 500 g de carne îngra mai pu in decât un cartof. ‡ grapefruitul determin pierderi de greutate. William Fry. ‡ alimentele bogate în proteine nu con in calorii. ‡ Dac urma i un regim bazat pe un aport sc zut de carbohidra i sau pe eliminarea total a acestora. dac ave i impresia c acesta nu v în elege. Dup opinia acestui medic. ‡ Dac o re et v recomand o cea c de smântân fermentat . pe termen lung. sfâtui i-v mai întâi cu medicul dumneavoastr . al turi de un B complex i 1000 mg vitamin C (cu reglare temporal ) de dou ori pe zi.

un sfert de pepene galben sau verde. rece. o salat de crudit i (dreas cu l mâie sau o et) i un fruct. Amesteca i totul în mixer timp de un minut. Con inut caloric: aproximativ 150. Nu uita i s be i cel pu in ase pahare de 250 g cu ap zilnic. o salat mare (cu nu mai mult de o linguri de ulei în sos). feri i-v de alcool. felii sub iri de ro ie. CINA ‡ Cinci seri pe s pt mân mânca i pe te (calcan. o linguri de maionez . t iat Biblia Vitaminelor 227 felii. intervine dup cel mai lung r stimp în care n-a i mâncat nimic. Varia i meniurile de la o zi la alta. Aceast combina ie poate fi p strat la rece i folosit ca desert. un morcov mic. SAU: ‡ Dou ou preparate. sau brânz de vaci ori telemea (nu mai mult de trei sferturi de cea c ). Dac urma i 226 Earl Mindell un regim de sl bire. o jum tate de chifl integral . dou felii de pâine integral . cu valoare caloric sc zut . salat . un fruct ca desert. ori un pahar de suc de fructe. carne de pui (f r piele). MICUL DEJUN ‡ Un pahar de lapte degresat sau cu con inut sc zut de gr simi. dou seri pe s pt mân pute i mânca orice fel de carne (fiart . astfel nu trebuie s v face i . cere i sfatul doctorului dumneavoastr . iar dintr-un prânz copios sau o cin luat târziu. o felie de pâine integral . sunt de preferat b uturilor r coritoare ce con in cofein (vezi sec iunea 241). tiu c mama v-a spus-o de multe ori i este cât se poate de adev rat: micul dejun e cea mai important mas a zilei. beneficiile nutri ionale sunt mult mai mici. sau ca o gustare între mese. somn etc). fript sau pr jit (îndep rta i pielea înainte de a mânca. sau carne de pas re fiart . SUPLIMENTE Lua i suplimente ase zile pe s pt mân i face i pauz în cea de-a aptea. preg tite f r ulei. Restaurantele tip fast-food sunt foarte convenabile. calde sau reci. ce con ine drojdie de bere. dar unii medici permit mai multe. REGIMUL VITAMINIC MINDELL PENTRU A SL BI I A V MEN INE. Prânzul este o mas problematic . o jum tate de cea c de suc de mere neîndulcit. Ceaiurile de plante. amestecat cu jum tate cea c iaurt degresat.) SAU: ‡ Un sandvi cu carne de curcan slab (lOOg carne. ‡ Patru cuburi de ghea . o dat sau de dou ori pe s pt mân . dar situa ia se poate schimba. îns nimic nu este mai dezastruos pentru reu ita unui regim de sl bire decât Äcâ iva cartofi pai". p str v. SAU: ‡ O pizza dietetic (50 g brânz cu con inut redus de gr simi. ‡ O pudr proteinic aromatizat . crudit i. recurge i mai degrab la apa mineral cu suc de l mâie. citi i i respecta i recomand rile urm toare: PRÂNZUL ‡ O por ie mic (100 ² 150 g) de pe te proasp t sau conservat. 262. fript sau pr jit ). dar g ti i pas rea cu piele cu tot). Cina este de obicei piatra de încercare într-un regim de sl bire. B UTURI Pentru a înregistra rezultate bune ( i a v men ine s n tatea). este foarte important s v asigura i nivelul energetic optim chiar de la începutul zilei. felii sub iri de ro ie). lecitin i fructoz . cu un strat sub ire de margarina i un fruct ca desert (asocia ia Cardiologilor Americii recomand doar trei ou pe s pt mân . Dac vre i cu adev rat s sl bi i. un cartof mic fiert sau copt.constat ri ofer o nou perspectiv asupra zicalei Äs faci haz de necaz". dac num rul de calorii consumate v-o permite. o linguri ulei de m sline). sau de curcan. legume fierte ori coapte.

crom. Ce este punctul de sa ietate i ce leg tur are cu sl bitul? Teoria punctului de sa ietate este una dintre cele mai r spândite 1 acceptate idei cu privire la câ tigul i pierderea în greutate. ‡ O tablet de multiminerale chelatizate cu minimum 500 mg calciu i 250 mg magneziu (trebuie s con in i mangan. deoarece atunci sunt secreta i hormonii de cre tere. ambele câte ase zile pe s pt mân . lua i dou grame de aminoacizi chiar înainte de culcare.griji pentru acumularea de vitamine liposolubile în organism. Cu alte cuvinte. Dac folosi i lecitin în hj 228 Earl Mindell Biblia Vitaminelor 229 b utura de la micul dejun. dumneavoastr v pute i aduce punctul de sa ietate la parametri normali prin exerci ii regulate. B2 i B6 per tablet ) ² luate diminea a i seara. 125 mcg zilnic. ace tia mobilizeaz lipidele. Pentru a sl bi. seleniu. Dozele ce dep esc 20g pot fi periculoase. 1000 mg. care controleaz pofta de mâncare. Citesc etichetele. fier. glicerolul informeaz creierul cu privire la starea rezervelor de gr simi din organism i. cu bioflavonoide. 263. ‡ Lecitin . anumite influen e exterioare. ‡ Vitamina Bl5. pot activa appestat-ul. ‡ ARN 100 mg ² ADN lOOmg. ‡ Vitamina C (reglare temporal ). stabile te punctul de sa ietate. Metabolismul dumneavoastr v poate întineri în timpul somnului Metabolismul se revigoreaz cel mai bine în timpul somnului. Exist cumva o modalitate u oar de a determina num rul de calorii ingerate? Se pare c o revist numit Alternatives tocmai a descoperit una. diminea a i seara. în func ie de aceasta. trei tablete zilnic: SOD. Nu mai este nevoie s ad ug m c Äappestat-ul" fiec ruia se afl pe o alt pozi ie. O modalitate simpl i eficient de a le realiza e parcurgerea a trei kilometri într-o jum tate de or . cu ap sau suc (nu cu proteine). zinc. Eliberat în conformitate cu con inutul lipidic al unei celule i cu nivelul sangvin al insulinei. dar tot nu reu esc s m l muresc. din fructe de m ce . Se su ine c obezitatea este cauzat de punctul de sa ietate din hipotalamus (parte component a creierului). 264. 1200 mg ( ase capsule) zilnic. este necesar o jum tate de or de exerci ii aerobice. dar eu nu m pricep s apreciez acest procentaj. NECLARIT I CU PRIVIRE LA CAPITOLUL APTESPREZECE? tiu c numai un procent de 20-30 la sut din totalul caloriilor zilnice trebuie s provin din gr simi. suplimentul nu mai este necesar. ‡ Multivitamine cu minerale chelatizate (reglare temporal ) ² cel pu in 50 mg Bl. Suplimentele sunt disponibile sub form de tablete sau prafuri i au eficien m rit când sunt luate pe stomacul gol. ca aroma i gustul unui aliment pl cut. Din p cate îns . SUPLIMENTE PENTRU A MÂNCA MAI MULT I A V ÎNGRA MAI PU IN Aminoacizii arginin i ornitin (vezi sec iunea 80) ac ioneaz asupra glandei pituitare stimulând secre ia de hormoni de cre tere care au capacitatea de a întineri metabolismul. de trei ori pe s pt mân . numit uneori Äappestat". de trei ori pe s pt mân . ATEN IE: Arginin nu se administreaz copiilor în cre tere. Pentru a-1 coborî i a sl bi. cupru. ine i minte totdeauna c un gram de lipide echivaleaz cu nou calorii-De aceea. crom. pentru a men ine consumul de gr simi sub 30% zilnic. Totu i. 50 mg diminea a. v pute i atenua pofta de mâncare prin coborârea progresiv a punctului în care v sim i i s tul. dou tablete diminea a i seara. verifica i etichetele produselor alimentare asigurandu-v c pentru fiecare 100 calorii primi i maximum trei grame de gr sime. 500 UI D-alfa-tocoferol cu seleniu. vitamina C i s ruri ale acidului ascorbic. iod i potasiu). schizofrenicilor i persoanelor cu infec ii herpetice. ‡ Vitamina E (formula uscat ). în vreme ce al i hormoni încurajeaz stocarea gr similor în corp. conferindu-v un aspect mai suplu i un nivel energetic ridicat. diminea a i seara.

pe lâng pericolul de a pune kilogramele la loc? Riscurile sunt extreme. Nici chiar cu cele mai bune regimuri nu se ob in rezultate 230 Earl Mindell Biblia Vitaminelor 231 Äla minut". Zah rul brun nu este decât zah rul obi nuit sub form de cristale acoperite cu sirop de melas Zah rul brun. f r a. Este adev rat? Dac ar fi complet adev rat. ofer o gam larg de arome i gusturi. deoarece con ine contaminan i. de ase ori pe s pt mân ). va permite acestor oameni s piard în greutate. este mai u or de sl bit. TIPURI DE ZAHARURI Exist peste o sut de substan e cu gust dulce care pot fi numite zaharuri. persoana respectiv trebuie permanent monitorizat (adic i se efectueaz regulat analize ale sângelui. Zah rul par ial rafinat i cur at poate fi comercializat drept zah r candel. oboseal i. Odat ce începe un regim cu con inut foarte sc zut de calorii. to i cei care doresc s sl beasc s-ar muta în Florida sau în sudul Californiei. în cazuri extreme. Cele cu care venim în contact mai des sunt: fructoza ² ° zaharid natural ce se g se te în fructe i mierea de albine. pe care mult lume îl crede mai s n tos decât cel alb. De aceea se spune c prim vara. întrebarea e: mai u or fa de ce? Care sunt riscurile reale ale regimurilor lichide. zaharoza ² ob inut din sfecla sau trestia de zah r. cu un ridicat nivel nutri ional i o larg varietate de gusturi i produse. care a fost socotit un aliment miraculos. NU CREDE I A CONSUMA PREA MULT ZAH R I SARE? 265. renun ând la alte mese din cursul unei zile (în loc de una sau dou pentru o perioad scurt . Am auzit c pe vreme c lduroas se sl be te mai u or.) Zah rul nerafinat este interzis în Statele Unite. rafinat i prezentat sub forma bine-cunoscutelor cristale. Care este p rerea dumneavoastr despre regimul de sl bire Nutri/System? Teoretic. De i este disponibil i sub form de pilule. chiar moartea. este doar o bogat surs de vitamina C i alte elemente nutritive în cantit i mai mici. faptul c alimentele ingerate. Adep ii regimului Nutri/System cred c obezii poftesc la o supra-abunden de gusturi. fiind bazat pe alimente cu con inut sc zut de gr simi. sodiu i calorii. identic din punct de vedere chimic cu glucoza. nu este decât acela i produs sub form de cristale acoperite cu sirop de melas (în Statele Unite cea mai mare parte a zah rului brun se ob ine prin simpla stropire a cristalelor de zah r alb rafinat cu sirop de melas . electrocardiograme i i se m soar tensiunea arterial ). Astfel. Mierea este un amestec de fructoza i glucoza. Grapefruit-ul. mirosuri i senza ii gustative (deci au un punct de sa ietate extrem de ridicat.(sau. metabolism permanent încetinit.i schimba proastele obiceiuri gastronomice. un kilometru i jum tate în cincisprezece minute. Este adev rat c grapefruit-ul ajut la sl bire? Numai dac îl mânca i în loc de ciocolat . lactoza ² zaharid din lapte. r mâne totu i un fruct i atâta tot. chiar s race în calorii fiind. a a cum se recomand ) risca i s pierde i o cantitate prea mare de mas muscular i osoas odat cu gr simea ² ceea ce v poate cauza aritmii cardiace. ne tiind c astfel de regimuri sunt destinate celor care au cu mai mult de 30 de procente peste greutatea ideal (stabilit de c tre un medic i nu de un manechin la mod ). glucoza ² zah rul din sânge i cea mai simpl form sub care sunt asimila i carbohidra ii. este un regim bun. Multe persoane care urmeaz diete cu con inut foarte redus de calorii o fac f r nici un fel de supraveghere medical . când ziua începe s creasc . Avantajul s u îns e faptul c are numai 58 de calorii. Dac ave i mai pu in de 30% peste greutatea ideal i a i trecut la un regim de produse lichide gata preparate. dextroza ² provenit din amidonul de porumb. maltoza ² zaharid format prin ac iunea drojdiilor asupra amidonului. Ceea ce au vrut s spun Susan Perry i Jim Dawson în Secretele ceasului biologic al organismului este faptul c noi avem o predispozi ie genetic la formarea unor stocuri suplimentare de gr simi pentru anotimpurile reci: toamna i iarna. . CAPITOLUL OPTSPREZECE DECI. Pe mine îns m îngrijoreaz acele persoane ce recurg doar la alimente preambalate Nutri/System.

a c rui putere de îndulcire e de 300 pân la 500 de ori mai mare decât cea a zah rului. în mod normal. canserve de legume.... indiferent de numele ce i se d ... sfatul meu este s citi i etichetele cu aten ie: c uta i substituen ii de zaharoza ca siropul de porumb i feri i-v de termenii ce se sfâr esc în Äoz ".375 mg . Faptul c pe etichet scrie Äf r zah r" nu înseamn c produsul este s rac în calorii Aspartamul (Equal... de i uneori sunt denumi i altfel.. o treime din întreaga popula ie e supraponderal . consum m cantit i prea mari (peste 70 de kilograme pe an) i adesea nici nu ne d m seama.. Cu alte cuvinte. Aminti i-v c nici m car medicamentele nu sunt scutite de îndulcitorii sintetici! MEDICAMENTUL ZAH R PER LINGUR Alternagel lichid..dac reduce i num rul caloriilor ingerate f r a sc dea i cantitatea de zah r. calculi biliari.. iar.. iar înlocuitorii de fri ca pentru cafea au 65% zah r comparativ cu cele 51 de procente ale unui baton de ciocolat .. De i zah rul ac ioneaz asemeni unui conservant.. ci faptul c prezen a lui în alimente v Biblia Vitaminelor 233 determin s mânca i prea mult i .. hipertensiune.. Ace tia indic prezen a zah rului i...... ketchup-ul cu care v garnisi i hamburger-ul sau pizza con ine cu opt procente mai mult zah r decât înghe ata.. iar obezitatea m re te riscul de afec iuni cardiace.. diabet.... fiind eliminat prin urin ca atare... produsele în componen a c rora intr au chiar mai multe calorii decât dac ar fi fost preparate cu zah r. d un tor i când e vorba de hipoglicemie.. f r s v da i seama mânca i un produs care con ine 50% zah r! Consumatorul din ziua de azi este dependent de zah r înc de la bun început. 268. laptele praf i alimentele pentru copii sunt de multe ori îndulcite cu zah r (verifica i pe etichet ). de asemenea.2000 mg Basaljel Extra Strenght lichid. siropul de porumb la num rul cinci i mierea la apte. este implicat în declan area diabetului i a bolilor de inim .. Zah rul este..... Una din cele mai r spândite concep ii gre ite cu privire la ace ti îndulcitori este aceea c ei nu con in calorii...... trebuie specificat c produsul nu are con inut caloric redus i c nu este recomandabil în regimurile de sl bire. De i este greu de crezut. este absorbit f r modific ri în organism. absorbind i re inând umezeala.. cuburi de sup i altele.... în general. în unele cazuri. unt de arahide. în realitate au acela i con inut caloric ca i zah rul.. Nutrasweet) este o combina ie a fenilalaninei i acidului aspartic (vezi sec iunea 77 i 82) care nu are calorii...... V pute i imagina c unele sorturi de ap tonic au un con inut de aproximativ optsprezece linguri e de zah r la mai pu in de jum tate de litru? Dac vre i s face i pe detectivul c utând unde se ascunde zah rul. dar este derivat din acidul 232 Earl Mindell acetil-acetic i nu are calorii. AL I ÎNDULCITORI Sorbitolul. verifica i cu medicul dumneavoastr sau cu un nutri ionist înainte de a utiliza orice produs cu îndulcitori sintetici. nu sunt înlocuitori cu valoare caloric redus .. absorbi i în sânge mai încet decât glucoza sau zaharoza. i ² în ciuda argumentelor pro i contra care se vehiculeaz ² direct sau indirect. el este adesea utilizat în produse unde nici m car nu ne-am gândit s -1 c ut m ² ca de exemplu în sare.. De asemenea.... Swetone) seam n cu zah rul. 267. iar când pe eticheta unui produs con inând fulgi de cereale zaharoza apare la num rul trei pe lista ingredien ilor... zah rul este tot zah r. Nu uita i s verifica i de fiecare dat pe etichet ...266. Adev rul este c mânc m prea mult zah r pentru a mai fi s n to i.... manitolul i xilitolul sunt alcooli naturali deriva i din zaharide. Cauza nu este zah rul în sine. de i produsele ob inute sunt vândute uneori drept alimente dietetice....... Nu încape discu ie c zah rul este principalul factor r spunz tor de producerea cariilor dentare. Acesulfam K (Sunette... artritre.... RISCURILE CONSUMULUI MARE DE ZAH R Ketchup-ul con ine cu 8% mai mult zah r decât înghe ata Zah rul este d un tor deoarece....... risca i s pierde i elementele nutritive mai repede decât kilogramele. CÂT DE DULCI SUNT? Zaharurile ascunse sunt acolo unde v a tepta i mai pu in.. Zaharina (Sweet'n Low Sweet 10) este un derivat petrolifer f r calorii..... din punct de vedere chimic similar cu acesulfam K. ATEN IE: Dac suferi i de diabet sau hipoglicemie. To i îndulcitorii pe baz de carbohidra i intr în categoria zaharurilor..

. ‡ Când citi i etichetele produselor alimentare..................... CÂT DE S RATE SUNT? CON INUTUL APROXIMATIV DE SODIU AL UNOR ALIMENTE Produsul Cantitatea Con inut de sare 1928 1735 1320 1150 1050 950 925 890 810 656 654 (mg) Castrave i mura i Friptur de curcan congelat Sos de soia Cl tite Sup de pui cu fidea Sup de ro ii Fasole verde conservat Brânz pasteurizat Fasole uscat conservat Pizza congelat Suc de legume la cutie un borcan 500g o lingur trei buc i 300g 300g o cea c 60g o cea c 120g 170g ......... Dac dori i s men ine i la un nivel sc zut cantitatea de sare consumat ... CAPCANELE ALIMENTELOR BOGATE ÎN SARE Faptul c v feri i de s ratele i nu r sturna i în farfurie borcanul cu sare nu înseamn în mod automat c nu ingera i mai mult sare decât ar fi necesar.............. cere i-i l muriri farmacistului..... are valoarea caloric sc zut .. O doz de peste paisprezece grame este considerat eXcesiv i.. con inutul caloric poate fi el sc zut... în plus.............. Studii recente au avansat ideea unei leg turi între excesul de sodiu din alimenta ie (deci nivelul sc zut de potasiu) i riscul de cancer colorectal.. ‡ Evita i b uturile r coritoare dietetice. RISCURILE CONSUMULUI MARE DE SARE C prefera i costumele sare i piper poate fi bine i frumos...... Capcanele s rate sunt la fel de bine ascunse ca i cele dulci. s-a dovedit c sarea este unul din factorii cauzatori de migrene....Gaviscon lichid.... Determin reten ia anormal a fluidelor în esuturi....... 235 271........................ cârna i. ‡ Feri i-v de sucul de ro ii......... deci risc crescut de afec iuni cardiace.. dar s consuma i sare i piper e cu totul alt poveste..... dar cel de sodiu este de multe ori ridicat...2400 mg Maalox Plus tablete............. 269... ‡ Nu be i i nu g ti i cu ap tratat cu dedurizante fiindc introduc sodiul în ap ... mul i dintre noi facem excese de asemenea natur .... Doza zilnic normal de clorur de sodiu (sare de buc t rie) este de ase pân la optsprezece grame... de asemenea. în mod special la b rba i...............575 mg Mylanta lichid....... dar este bogat în sodiu.. ‡ Evita i utilizarea bicarbonatului de sodiu.. atunci respecta i instruc iunile urm toare: ‡ Renun a i la bere (fiecare 300 ml con in 25 mg de sodiu).... 270... nu folosi i laxative deoarece majoritatea con in sodiu.. 234 Earl Mindell Biblia Vitaminelor americanul obi nuit consum în jur de apte kilograme (cât o bil de bowling) de sare pe an! Cantit i prea mari de sare pot cauza hipertensiune arterial ... ‡ ine i seama c dou felii de pâine (fie ea i integral ) con in aproximativ 230 mg de sare................................ sl nin ). din p cate... .........1500 mg Gaviscon 2 tablete..............610 mg Când ave i dubii cu privire la con inutul de zah r sau zaharina..2000 mg Riopan Plus tablete.. fapt care poate provoca ame eli i umflarea picioarelor.. ‡ Pe cât posibil. ‡ Nu mânca i preparate din carne conservate cu ajutorul s rii ( unc .. SODIU sau simbolul chimic Na... a glutamatului monosodic la prepararea alimentelor.. c uta i termenii: SARE........... permite pierderea potasiului prin urin i afecteaz corecta utilizare a proteinelor alimentare...... iar Asocia ia Cardiologilor Americani recomand cantit i de maximum trei grame zilnic.... crustacee i nici un fel de conserve de carne sau pe te la care s-a ad ugat sodiu.

dar ambele contribuie la înmul irea unui tip de bacterii existente în gur . r spunsul insulinic este inhibat ² ceea ce explic faptul c atle ii pot consuma b uturi dulci care con in o anumit form de glucoza. utilizând zah rul disponibil la un moment dat.1% în apa de b ut i numai la sfatul medicului). cresc ansele ca. VITAMINE PENTRU O PIELE S N TOAS Felul în care ar ta i pe dinafar depinde foarte mult de ceea ce face i pentru interiorul dumneavoastr . Dup opinia doctorului Paul Keyes. la începerea exerci iilor fizice. bacteria determin producerea cariilor dentare. dar nu în eleg cum poate fi d un tor un aport rapid de energie. organismul dumneavoastr utilizeaz mecanismele proprii prin care î i conserv sarea i. alcoolul. Streptococcus mutans s v atace din ii. în izurile extrem de rare de caren de sare. Nimeni nu sus ine c ea ar avea un cât de mic efect profilactic. Cercet ri în domeniu au demostrat c . iar în privin a pielii. Oare cât de mult sare poate con ine o ap mineral ? Destul de mult ! un pahar de 200 g poate con ine 75 mg! Mi s-a spus c nu este indicat s m nânci bomboane înainte de a alerga. sorbitolul i manitolul nu provoac ele direct apari ia cariilor dentare. îmi pute i explica acest lucru? S-a dovedit c a mânca zah r sau a consuma b uturi dulci cu o jum tate de or înainte de efectuarea exerci iilor fizice stimuleaz secre ia de insulina. Tabletele de sare au un efect deshidratant nerecomandabil. . b uturile pe baz de cola. evita i ciocolata. Dac face i exerci ii fizice. dar am auzit c i apa mineral obi nuit se afl în aceea i situa ie. Pentru a ar ta cât mai bine. Este adev rat c guma de mestecat f r zah r ajut la prevenirea cariilor dentare? Guma de mestecat f r zah r nu provoac apari ia cariilor dentare. ig rile i cantit ile excesive de sare. care poate ine locul oric rei mese. din moment ce majoritatea persoanelor consum cam aizeci de ori mai mult sare decât este necesar. iar dumneavoastr v ve i p stra un aspect mai pl cut. alimentele pr jite în gr sime. asigura iv o ra ie zilnic de 55 ² 65 g proteine. cel ce a pus bazele Funda iei Interna ionale pentru S n tatea Din ilor. cafeaua.Cornuri cu stafide i scor i oar o por ie 630 Budinc instant 1/2 cea c 486 Ton conservat în ulei 90g 430 Cârna i (frankfurteri) o bucat 425 272. cantit i niari de sare consumate în astfel de condi ii pot duce la oc termic. pu in miere sau melas îndulcesc la fel de bine. prin combinare cu acestea. De fapt. fructele uscate. De asemenea nu folosi i zah rul. Un bun început pentru a v asigura un ten cât mai s n tos i mai str lucitor este un cocktail proteinic zilnic. care duc la apari ia cariilor. Streptococcus mutans este inofensiv pân în clipa în care mânca i alimente con inând zah r sau zaharoz . De fapt. Cea mai eficient metod de prevenire a acestui proces este cl tirea gurii cu ap timp de cincisprezece minute dup ce a i mâncat sau a i b ut orice aliment con inând zaharoz . suplimentele se administreaz 236 Earl Mindell Biblia Vitaminelor 237 sub form de solu ie cu concentra ia de 0. Iar cum sorbitolul i manitolul îi asigur înmul irea. i anume Streptococcus mutans. mai cu seam dac facem efort i transpir m din abunden ? Nu! Este o concep ie complet gre it care se poate solda cu consecin e periculoase. NECLARIT I CU PRIVIRE LA CAPITOLUL OPTSPREZECE? Este adev rat c în zilele foarte c lduroase avem nevoie de suplimente de sare. caren a e foarte pu in probabil . CAPITOLUL NOU SPREZECE S NE P STR M FRUMUSE EA 273. vitaminele i nutri ia corect sunt esen iale. be i opt pahare de ap pe zi (pute i înlocui câteva cu ceai de plante) i mânca i doar sorturi de lapte i iaurt degresate. proces care determin sc derea brusc a nivelului de glucoza din sânge ( i deci a energiei necesare). i e foarte bine-venit în chip de mic dejun. nucile. tiu c unele ape gazoase de regim au un con inut ridicat de sare. guma f r zah r i bomboanele cu sorbitol sau manitol m resc riscul de producere a cariilor! Nu.

între mese. 400 UI ² una pân la trei capsule zilnic (dup fiecare mas ). O lingur de lecitin granule (distruge depozitele de colesterol de sub piele). cu un pH echilibrat i suplimente vitaminice. p rul nu are capacitatea de a se autoreface. Ajut la men inerea aspectului suplu i tân r al pielii. pe tele.COCKTAIL PROTEINIC 170 g lapte crud degresat. Constituie un excelent ajutor pentru vindecarea r nilor dup sp larea con tiincioas a acestora cu un înlocuitor de s pun pe baz de t t neas . necesar pentru un ten proasp t. Vitamina E (formula uscat ). mai s n tos. sau orice fruct proasp t pentru aromatizare. potasiul amelioreaz acneea i usc ciunea pielii. îns dumneavoastr pute i asigura cre terea unui p r nou. O lingur de drojdie uscat nutri ional (con ine multe vitamine B). dup fiecare dintre mese. Jum tate de lingur cu miere sau melas . Ajut la emulsifierea colesterolului (depozitele grase de sub piele) i la cur area rinichilor ² ceea ce are un efect favorabil asupra tenului. se recomand i un supliment de zinc chelatizat. Zincul ajut de asemenea i la refacerea Biblia Vitaminelor 239 esuturilor v t mate. 15-50 mg zilnic. ultima înainte de culcare. cu bioflavonoide ² trei tablete zilnic. 1000 mg zilnic. Primul lucru pe care îl ave i de f cut este s v examina i cu aten ie dieta zilnic . Acidofilus ² ase linguri zilnic (dou capsule sau ase tablete dup fiecare mas ). pentru vindecarea arsurilor. Ajut la prevenirea acneei i accelereaz vindecarea r nilor. Cistein ² 1 g zilnic. Reduce riscul contamin rii microbiene. Ajut la vindecarea r nilor prin înlocuirea stratului superficial de celule. Spre deosebire de piele. germenii de grâu i ficatul? A a ar trebui. SUPLIMENTE Multivitamine cu multiminerale ² o tablet pe zi. trei-patru cuburi de ghea . Vitaminele B2 (riboflavin ) i B6 (piridozin ) reduc excesul de sebum al pielii i împiedic formarea 238 Earl Mindell punctelor negre. 10 mg (reglare temporal ) ² o tablet pe zi. Utiliza i vitamina E uleioas (10. dup principala mas a zilei (dou linguri de lecitin granule pot înlocui colina i inozitolul). 274. iar zincul accelereaz vindecarea r nilor interne i externe. Multiminerale chelatizate ² ase tablete pe zi (dou dup fiecare mas sau câte trei diminea a i seara). nutri ia eficient joac un rol deosebit de important în men inerea suple ei i str lucirii podoabei capilare. Conlucreaz cu vitamina C în prevenirea acneei. cuprul împiedic decolorarea. Colin i inozitol. Calciul contribuie la catifelarea tenului. m re te rezisten a fa de infec ii. Vitamina C din fructe de m ce . Amesteca i totul în mixer i ad uga i. dup oricare dintre mese. sau câte trei tablete dup fiecare mas ). dup dorin . Beta-carotenul 25. O lingur pudr de proteine. ampoane îmbog ite în proteine. VITAMINE PENTRU UN PÂR S N TOS ampoanele i balsamurile nu sunt suficiente pentru a avea un p r s n tos. Sunt prezente drojdia. vân t ilor i cicatricilor. Banane. Ajut la men inerea echilibrului acido-bazic al sângelui. Vitamina B complex. Clorofil ² trei linguri e. Are ac iune antibiotic . 100 mg. Sunt importante pentru . sau noua tablete zilnic (câte o linguri .000 UI zilnic. a zgârieturilor i a cicatricilor. SUPLIMENTE Multivitamine i multiminerale ² o tablet pe zi dup oricare dintre mese. Sunt importante pentru tonusul pielii i al termina iilor nervoase de la nivelul epidermei. cu suc de fructe. fierul atenueaz paloarea. preferabil câte una dup fiecare mas . Trei linguri acidofilus (favorizeaz proliferarea bacteriilor Äprietenoase" în intestin).000 UI per gram) extern. ac ioneaz preventiv împotriva spargerii capilarelor de pe fa . asigur o piele catifelat i s n toas . Vitaminele i mineralele con inute în aceste alimente sunt necesare p rului dumneavoastr ² ca i un bun masaj al pielii capului. câte o tablet dup micul dejun i cin . Previne erup iile cutanate cauzate de bacteriile d un toare existente în organism. c p uni. Dac tenul este foarte palid.

000 UI zilnic. ca de exemplu g lbenu ul de ou. Minerale ca siliciul. larg r spândit în plantele citrice. Dac dori i s folosi i ceva care s absoarb umezeala. Previne exfolierea unghiilor. ave i nevoie de câ iva acizi gra i. Detergen ii înl tur gr simile naturale. timp de cinci zile pe s pt mân . Alimentele bogate în sulf. fierul previn c derea p rului. vitamine B i colin . una-dou tablete zilnic. citi i cu aten ie etichetele. 276. 10. Concep ia conform c reia gelatina vindec unghiile fragile este gre it . nu trebuie s lipseasc din meniul dumneavoastr . Unghiile au nevoie de proteine. glicina. 10. Acid amil-dimetil-para-aminobenzoic = agent de protec ie împotriva razelor solare. Contribuie la men inerea unui p r str lucitor. prevenind suprainfectarea). îns gelatina este o surs s rac . Acid citric = acid organic natural. iar apa i vremea rece cauzeaz cr parea pielii. Ap = solvent universal i principalul constituent al tuturor organismelor vii. dar dac deja ave i mâinile asprite sau a i c p tat o dermatit . Beta-caroten. dar o privire aruncat asupra ingredientelor utilizate este de ajuns pentru a ne stârni anumite întreb ri. M nu ile de cauciuc pot fi o solu ie. VITAMINE PENTRU MâlNI I PICIOARE Mâinile dumneavoastr sunt zilnic supuse unor eforturi i nepl ceri deosebite. pe lâng faptul c doi aminoacizi esen iali lipsesc complet. iodul. Nu uita i c pentru a p stra vitamina A în organism i o eficient utilizare a ei. nu este bine s le pune i direct pe piele (o pereche de m nu i din bumbac pe sub cele de 240 Earl Mindell Biblia Vitaminelor 241 cauciuc vor absorbi transpira ia. Cât despre unghiile de la mâini i picioare. 100 ² 400 UI. cu propriet i emoliente i emulsifiante. Alcool cetilic = component al uleiurilor vegetale. Vitamina B complex. între mese ² cu suc de fructe. Nu pres ra i amidon de porumb în m nu i fiindc poate favoriza cre terea microorganismelor. Acidul pantotenic. Vitamina E. dup oricare dintre mese. Multiminerale chelatizate ² o tablet zilnic la micul dejun. 275. Multiminerale chelatizate ² o tablet zilnic. Dac vre i s ti i ce substan e utiliza i. un altul. cel mai indicat remediu pentru orice gen de probleme este regimul alimentar. una-dou tablete zilnic. Cistein . acidul folie i acidul para-aminobenzoic ajut la restabilirea culorii naturale a p rului înc run it. Este necesar pentru eficienta utilizare a vitaminei A. iar zincul îndep rteaz petele albe. Acid sorbic = un conservant natural derivat din fructele scoru ului de munte. COSMETICELE NATURALE ² CE CON IN ELE? Despre multe preparate cosmetice se spune ast zi c sunt Änaturale". M re te rezisten a fa de infec iile micotice i este vital pentru cre terea unghiilor. dup oricare dintre mese. Vitaminele B sunt esen iale pentru cre terea p rului. este prezent în cantit i mai mari decât cele necesare. Vitamina B complex. Beta-caroten. un factor din clasa B complex. SUPLIMENTE Multivitamine i multiminerale ² o tablet zilnic dup oricare dintre mese.000 UI. 1 g zilnic.starea general de s n tate a p rului. Conlucreaz cu vitaminele B pentru a reda str lucirea p rului. Alcool lanolinic = constituent al lanolinei. Explica iile ce urmeaz v pot ajuta s în elege i mai bine. Fierul înt re te unghiile friabile. Annatto = un colorant vegetal ob inut din semin ele unei plante tropicale. apela i la pudra de talc. 100 mg (reglare temporal ) ² o tablet dup oricare dintre mese. diminea a i seara. 100 mg (reglare temporal ) ² o tablet pe zi dup oricare dintre mese. diminea a i seara. iar ca suplimente se recomand tabletele cu extract deshidratat i degresat de ficat. Asigur s n tatea general a pielii i cre terea unghiilor. sulful. .

Ulei de avocado = ulei vegetal ob inut din fructele de avocado. Ulei de arahide = ulei vegetal ob inut din arahide. datorit lor. dar adesea doctorii omit s v aduc la cuno tin poten ialele efecte secundare ale acestora. Triglicerid caprilic = emolient ob inut din uleiul de cocos. POE (20) metil glucozid-sexistearat = emulsifiant organic derivat dintr-o zaharid natural simpl . 277. co uri. existent în piele. Ulei de ofran hibrid = emolient natural ob inut dintr-o specie de plante special cultivate. ob inut dintr-o zaharid natural simpl . urticarie. Decil oleat = sare organic ob inut din seu. mânc rimi ale pielii. Cocamide DEA = aditiv de solidificare. multe femei ce iau anticoncep ionale orale afl acest lucru curând. Imidazolinil-uree = conservant natural. Ulei de m sline = ulei natural ob inut din m sline. Petrolatum = gel. dermatite. Coumadin Erup ii cutanate. Dalmane Erup ii. ori din uleiul de cocos. Metil glucozid-sexistearat = emulsifiant organic. ob inut din uleiul de cocos. mânc rimi ale pielii. Dexedrine Umfl turi. Cetil-sulfat de sodiu = detergent i emulsifiant ob inut din uleiul de cocos. Sodium PCA = umectant natural. Ulei mineral = emolient i lubrefiant organic. congestie pe fa . în realitate. Dexamyl Umfl turi. derivat petrolifer. Equanil Erup ii. Pectin = substan derivat din citrice i coaja merelor. Zer din lapte de capr = zer bogat în proteine. Ulei de susan = ulei ob inut prin presarea semin elor de susan. un mare num r de medicamente cauzeaz probleme dermatologice i cosmetice. Miltown Nembutal Fenobarbital . Ulei de ricin hidrogenat = material ceros ob inut din uleiul de ricin. Undecilen-amid DEA = conservant natural. pleoape umflate. ierburi. 5-sulfosuccinat disodic = compus ob inut din lanolin i utilizat pentru îmbun t irea calit ii firului de p r. Gliceril stearat = emulsifiant organic ob inut din glicerina. r d cini i tulpini. Ulei de ricin = un ulei emolient ob inut prin presarea semin elor de ricin. sau i-ar putea c dea p rul. Laurii sulfat de sodiu = detergent ob inut din uleiul de cocos. mânc rimi ale pielii. Sorbat de potasiu = sare ob inut din acidul sorbic (care se g se te 242 Earl Mindell 243 Biblia Vitaminelor în fructele de scoru de munte). Butisol Acnee. Librium Co uri. ar putea c p ta pete pe fa . produs secundar rezultat din metabolizarea proteinelor (prin hidroliz ). mânc rimi. derivat din uleiul de ricin. PEG lanolin = emolient i emulsifiant. Foarte rari sunt medicii care recomand anticoncep ionale spunând totodat pacientei c . ob inut din lanolin . Laureth-3 = material organic. Tocoferol = o vitamin E natural . din p cate. Iat mai jos enumerate câteva dintre acestea: Amytal Erup ii cutanate. Monolaureat. ob inut din uleiul de cocos.Arome=uleiuri volatile ob inute din flori. care r spândesc un parfum pl cut. Lauro-sulfat de sodiu = detergent. MEDICAMENTE ÄANTI-COSMETICE" Nu încape îndoial c medicamentele sunt necesare în anumite situa ii. ob inut din laptele de capr . ob inut din uleiurile de cocos i de palmier. Cetii palmitat = component al uleiurilor de cocos i de palmier.

el elibereaz molecule de ARN care. folosi i câteva pic turi înainte de machiaj. Organismul nostru este constituit din milioane de astfel de celule.Placidyl Quaalude Talwin Tetraciclin Thorazine Tofranil Tuinal Valium Mânc rimi. Frank a remarcat faptul c celulele deteriorate pot fi reîntinerite prin alimentarea lor cu acele substan e care le pot hr ni în mod direct. cred c este unul dintre cele mai bune. icter. fiecare cu o via proprie de aproximativ doi ani. asemenea unor echipe de lucr tori bine preg ti i. Când ADN-ul înceteaz s mai dea comenzi ARN-ului. astfel c . aplica i un strat sub ire de ulei pe fa i pe gât. Unghiile mele nu vor s creasc . crem . alimentând organismul în mod corespunz tor cu acizi nucleici. câteva pic turi sunt suficiente. Am încercat toate soiurile de vitamine. pielea. ENERGIC I SEXY 279. i anume acizii nucleici. sau chiar mai pu in. utiliza i uleiul pentru a v catifela pielea. Benjamin S. sau imediat dup b rbierit. înainte de a muri îns . Administrat în timpul gravidit ii i la nou n scu i poate cauza decolorarea permanent a din ilor copilului. pe m sur ce se primene te. Erup ii. 244 Earl Mindell elibereaz calciu u or asimilabil. în ambele cazuri. întrerupe i tratamentul). cr pat . în organism. Masa i u or pân ce intr în piele. insistând în jurul ochilor. Repetarea zilnic a acestui procedeu va readuce str lucirea chiar i celui mai uscat p r. vor forma celulele tinere. Frank este de p rere c putem ar ta i ne putem sim i cu doisprezece ani mai tineri decât suntem în realitate. ampon. De exemplu: pentru hidratare. Cojiri ale pielii. unde se formeaz riduri (evita i contactul direct cu ochiul. procesul de construc ie a noilor celule este stopat. 278. celula se deterioreaz . Necesarul de acizi nucleici al organismului uman este de un gram. un gram i jum tate zilnic. deci v sf tuiesc s lua i leg tura cu un medic nutri ionist. mânc rimi ale pielii. Dup ce v-a i cur at tenul foarte bine. umflarea fe ei. folosi i câteva pic turi de ulei pentru a masa pielea capului i p rul (nu freca i). Este posibil s ar ta i i s v sim i i cu doisprezece ani mai tân r Dr. CAPITOLUL DOU ZECI MEREU TÂN R. ÎNTÂRZIEREA PROCESULUI DE ÎMB TRÂNIRE Principala cauz a îmb trânirii este procesul de degenerare a celulelor. Dar. de exemplu? Motivul este acesta: cu fiecare nou reproducere. Erup ii. uleiul se aplic direct. NECLARIT I CU PRIVIRE LA CAPITOLUL XIX? Ce crede i despre uleiul de jojoba folosit în cosmetic ? Personal. Icter. cojiri ale pielii. s pun. icter. p rul. Pe timp de noapte. dac apar irita ii. Corpul . între timp. oasele i esutul conjunctiv. Co uri. pute i încerca s folosi i planta numit coada calului (Equisetum arvense) care. Erup ii. mânc rimi. mânc rimi. dr. Ce m sf tui i s mai fac? Este posibil s ave i o problem tiroidian . umfl turi ale pielii. acesta hr ne te unghiile. dealtfel. Uleiul poate fi folosit i pentru a înmuia pielea dup du . umfl turi pe piele. Pe pielea uscat . umfl turi. ADN-ul (acid dezoxiribonucleic) i ARN-ul (acid ribonucleic) sunt acizii nucleici ai esuturilor noastre. ADN-ul este c r mida constitutiv a noilor celule. sau ca un eficient ulei de baie. orice celul se reproduce. ca i via a noastr . dar n-am ob inut nici un rezultat. exfolieri ale pielii. organismul nostru i îmb trâne te. Realizeaz adev rate minuni i e disponibil într-o varietate larg de forme: ulei. Erup ii cutanate. Agraveaz problemele dermatologice deja existente. Dup ce v sp la i p rul. Mânc rimi. pleoape umflate. i atunci de ce ² ne-am putea întreba ² de ce nu mai ar t m ast zi la fel ca acum zece ani.

Datorit unor propriet i anticancerigene i de reducere a greut ii corporale. pare s asigure protec ia împotriva inflama iilor cardiace virale. De fapt. i dac dorim s încetinim procesul de îmb trânire. 280.î i poate produce singur acizii nucleici. somon i an oa). hormoni i acizi care accelereaz îmb trânirea. ‡ scade tensiunea arterial . Pe m sur ce îmb trânim. ‡ stimuleaz sistemul imunitar. se impune administrarea de suplimente. Dr. ‡ ajut la preîntâmpinarea efectelor toxice exercitate de multe medicamente utilizate în tratamentul unor boli asociate cu îmb trânirea. previne aritmiile cardiace). Unul din cei mai recen i combatan i în lupta împotriva îmb trânirii este superoxid dismutaza (SOD). ca zincul. sau chiar s -1 anul m pentru o perioad . Este important de tiut îns c SOD poate deveni inactiv într-un timp foarte scurt dac minerale esen iale. spanacul. doza zilnic recomandat este de 10 mg de trei ori pe zi. corpul nostru produce tot mai pu in SOD. Dup doar dou luni de suplimentare a cantit ilor de ADN-ARN. contribuind la protec ia encefalului i a esuturilor nervoase împotriva oxid rii. fulgii de ov z i ceapa. încetinind producerea de gr simi. îmbun t e te circula ia. De asemenea. pacien ii doctorului Frank înregistrau un nivel energetic ridicat. ajutând la remedierea anumitor deficien e cauzate de radicalii liberi în decursul anilor. pe m sura îmb trânirii devine deficitar . un hormon natural produs de glandele suprarenale. cuprul i magneziul. sparanghelul. poate traversa bariera sangvin a creierului. DHEA nu mai este disponibil ca supliment. deci suplimentarea lui i un regim alimentar natural care restrânge formarea radicalilor liberi m re te perioada noastr de maxim productivitate i eficien fizic i psihic . Denumit Pycnogenol. ciupercile. substan care poate fi sintetizat de c tre organism 246 Earl Mindell Biblia Vitaminelor 247 (de i se ob ine i din alimente). nu sunt prezente în cantit i suficiente. parte din riduri disp ruser i pielea avea un aspect mai tineresc. diminea a i seara. sporirea cantit ii de coenzim din organism are i alte efecte benefice: ‡ reduce riscul de atac cardiac (îmbun t e te oxigenarea mu chiului inimii. este utilizat de celule în procesul respira iei. un pahar de suc de legume sau fructe i patru pahare de ap zilnic. De curând a fost introdus pe pia un nou produs realizat dintr-un amestec omologat de elemente nutritive din fructe. s n tos i bine colorat. Multivitamine forte cu minerale chelatizate (preferabil cu reglare temporal ). Pe lâng întârzierea acestui proces. produsul are remarcabile propriet i de întârziere a îmb trânirii i de combatere a radicalilor liberi. asigurând fiec rei celule hrana de care are nevoie i. pycnogenolul are capacitatea de a se combina cu fibrele de colagen. DHEA (dehidroepiandrosteron). ci doar ca medicament eliberat cu prescrip ie medical . ficatul de pui. ‡ are propriet i antioxidante foarte asem n toare cu cele ale vitaminei E. Alimentele bogate în acizi nucleici sunt: germenii de grâu. REGIMUL DE BAZ PENTRU A TE MEN INE MEREU TÂN R Al turi de un meniu corespunz tor. dou pahare de lapte smântânit. Aceast enzim fortific organismul împotriva efectelor devastatoare ale radicalilor liberi-² particule distructive care accelereaz procesul de îmb trânire prin atacarea celulelor s n toase i a colagenului (Äcimentul" care ine celulele laolalt ). târâtele. Coenzima Q10. suplimentele vitaminice au o importan deosebit pentru men inerea organismului cât mai tân r. diminea a i seara. spre deosebire de al i antioxidan i. . pe tele (în special sardine. poate Ädezactiva" procesele organice. dar ace tia sunt mult prea repede descompu i în componente mai pu in Biblia Vitaminelor 245 folositoare. Frank recomand alimente de origine marin de apte ori pe s pt mân . studiile efectuate au demonstrat c nivelul redus de coenzim Q 10 contribuie în mod direct la procesul de îmb trânire. Vitamina C. legume i alte plante. Ca supliment. 1000 mg cu bioflavonoide.

SUPLIMENTE ENERGIZANTE La micul dejun: ‡ multivitamine forte cu minerale chelatizate (preferabil cu reglare 248 Earl Mindell Biblia Vitaminelor 249 temporal ). timp de un minut (dac dori i. sau dou linguri lichid. REGIMUL SUPER-ENERGETIC Dac vre i s v sim i i în form i s ar ta i bine. enzime digestive. La prânz: ‡ acidofilus. alimenta ia echilibrat i suplimentele vitaminice sunt exact ceea ce v trebuie pentru a v oferi un nivel energetic ridicat. be i minimum ase pahare de ap zilnic (cu jum tate de or înainte sau dup mas ). 400 UI. Pycnogenol. diminea a i seara. exerci iile fizice. o lingur de granule. apoi reduce i la 50 mg zilnic. ‡ acidofilus. 282. sau trei capsule de 1200 mg. sau trei capsule a 1200 mg. sau trei capsule a 1200 mg. nu v trage inima s înota i pe vreme rece i nu suferi i gimnastica suedez . VITAMINELE I SEXUL Ceea ce trebuie s re ine i este faptul c . S-a vehiculat de multe ori ideea existen ei unei leg turi . ‡ dou linguri acidofilus lichid. Dac nu practica i joggingul. alimentele pr jite sau conservate. ‡ lecitin . evita i zah rul rafinat. realiza i cu siguran cât de benefic poate fi coarda pentru dumneavoastr . 50 mg. sau dou linguri lichid. ‡ acidofilus. alcoolul. 50 mg. Coarda este ieftin . diminea a i seara. ‡ lecitin . ceaiul. ‡ coenzima Q10. ‡ o lingur ulei de ofran (op ional). v sugerez eu un exerci iu ideal: s riturile cu coarda. tutunul. s riturile cu coarda dep esc mersul pe biciclet . ‡ op ional: vitamina B12. cafeaua. 281. 125 mcg zilnic. Vitamina B complex forte. o lingur de granule. f ina. tablete de 100 mg. Dac vre i s v men ine i nivelul energetic la superlativ. ADN-ARN. 400 UI. 400 UI. trei capsule. ‡ op ional: enzime digestive. lapte sau suc de fructe în mixer. Un adult care cânt re te în jur de 70 de kilograme arde aproximativ 720 de calorii într-o or de exerci ii cu coarda (la un ritm de 120-140 de s rituri pe minut). Mai cu seam . ‡ vitamina E (formula uscat ). una pe zi. ‡ vitamina Bl5. tenisul i înotul. Dac v gândi i c o or de tenis utilizeaz abia 420 de calorii. nu juca i tenis. 50 mg. SOD. ‡ coenzima Q10. trei capsule. comod (o pute i lua cu dumneavoastr oriunde). dac nu v sim i i în form . timp de ase zile pe s pt mân . ‡ coenzima Q10. ‡ mul i vitamine chelatizate forte. ‡ o lingur iecitin granule. timp de o lun . pute i ad uga i fructe proaspete). ‡ lecitin . Iat un bun cocktail proteinic energizant: ‡ o lingur pudr de proteine. 100 mg timp de apte ² zece zile. Amesteca i totul cu ap . De asemenea. trei capsule. ‡ trei tablete de calciu i magneziu. dou pe zi în cea de-a doua lun i apoi trei pe zi timp de ase zile pe s pt mân . La cin : ‡ vitamina E (formula uscat ). tablete cu extract de ficat. cu antioxidan i. 50 mg. sau dou linguri lichid. conduita dumneavoastr sexual va avea de suferit odat cu întreg organismul. nu uita i s mânca i la fiecare mas câte dou tipuri de proteine alimentare (sau un cocktail proteinic). este eficient ! în ceea ce prive te num rul de calorii arse.Vitamina E (formula uscat ). ‡ o lingur drojdie nutri ional . o lingur de granule. 283. i chiar distractiv .

pe care-1 colecteaz albinele i-l prelucreaz cu ajutorul unor enzime. ‡ ginseng. dureaz de obicei patru pân la ase s pt mâni înainte ca efectele sale benefice s se fac remarcate. târâtele de grâu. con in cantit i mari de zinc). propolisul este disponibil sub form de tablete. Este îns adev rat c octacosanolul (o substan alimentar natural prezent în cantit i mici în multe uleiuri vegetale. tocoferolii m resc fertilitatea. metabolismul celular muscular se reorienteaz c tre o cale aerobic alternativ care produce acid lactic. asigur transportul oxigenului la mitocondrii (uzina energetic a celulelor musculare) i ac ioneaz ca parte component a procesului metabolic care permite efectuarea de activit i fizice prelungite. care se g se te în mugurii 250 Earl Mindell 251 Biblia Vitaminelor frunzelor i scoar a multor copaci. a sistemului imunitar i. germenii de grâu. ALIMENTE I SUPLIMENTE PENTRU UN S EX PERFORMANT Stridiile (da. îns mul i adep i ai ei sunt convin i de acest lucru. drojdia de bere. molu tele i crustaceele. Dac dori i s -1 încerca i. 285. deficitul de zinc poate determina atrofie testicular i probleme de prostat . producerea aerobic de energie este dependent de citocromi. Cea mai mare cantitate de zinc din organismul masculin se g se te în prostat . 400 UI. ave i toate ansele s -1 lua i i la o sut doi ani! Propolisul este un material asem n tor r inilor. bogat în vitamine B i aminoacizi. cerealele integrale. Ca supliment. atât la b rba i cât i la femei. Pe lâng faptul c este o bogat surs de minerale. intervine oboseala muscular i deci se reduce . Ce energizante naturale îmi pute i recomanda? Pe lâng vitaminele A. C i E. 500 mg. germeni de grâu i altele) are propriet i energizante. în lucerna. Faptul c vitamina E influen eaz comportamentul sexual r mâne de dovedit. stimuleaz activitatea timusului.între vitamina E i sex. cu o or înainte de mas . vitaminele care v asigur un înalt nivel energetic (vezi sec iunea 282) v pot îmbun t i i performan ele sexuale. Studiile în domeniu au ar tat c . la vârsta mea de aptezeci i doi de ani. de trei ori pe zi. B complex. vitamine i antibiotice naturale. Aminti i-v totu i c un regim alimentar energizant. ‡ zinc. Am auzit vorbindu-se printre sportivi despre propriet ile energizante ale propolisului. Suplimente: ‡ PVM (vezi sec iunea 136). Nu uita i. ‡ vitamina E. grâu.-granule i tinctur (exist i creme pentru uz extern). Ce p rere ave i despre acest lucru? Cred c îmbun t irea depinde foarte mult de individul respectiv. îns eu nu tiu foarte bine ce este acesta i dac ar trebui s iau i eu. nu v ar ta i ner bd tor. pot constitui un afrodisiac eficient. Acest amestec simplu de aminoacizi îmbun t e te performan ele musculare. propolisul asigur sportivilor o capacitate de rezisten m rit la efort. orezul brun i semin ele de floarea-soarelui ² încorporând aceste alimente într-un regim cu con inut mare de proteine i cantit i reduse de carbohidra i rafina i ² al turi de exerci ii fizice i suplimente vitaminice. v poate asigura o bun via sexual . Un alt element nutritiv cu ac iune sexual este zincul. v-a recomanda Cytochrome C. Are eficien m rit atunci când este administrat împreun cu vitamina C i zinc. într-adev r. Pe m sur ce acidul lactic se acumuleaz . orzul. 50 mg (chelatizat). iar în experimentele de laborator pare s amelioreze tulbur rile de reproducere. 284. zilnic. ‡ vitamina B complex. NECLARIT I CU PRIVIRE LA CAPITOLUL XX? Am auzit c octacosanolul poate îmbun t i de zeci de ori performan ele sexuale masculine. de 1-3 ori pe zi. fier i zinc. în uz extern. 50 mg. de 1-3 ori pe zi. în timpul activit ii musculare. Dac sistemul devine ineficient. i au un efect pozitiv asupra potentei masculine. ajut la vindecarea vân t ilor i petelor cutanate. Sunt o femeie în vârst de patruzeci i cinci de ani care munce te fizic în fiecare zi. Cea mai mare cantitate de zinc din organismul masculin se g se te în prostat . Dac începe i acum. m rind puterea i rezisten a. constituit din crudit i sau hran foarte pu in prelucrat termic.

Mi s-a spus c exist un produs numit DMG care ac ioneaz asemeni unui afrodisiac. în propor ii corespunz toare. eu cred c o sear la lumina dulce a lumân rilor bate de departe orice carapace de gândac în ceea ce prive te calit ile afrodisiace. S fi fost doar o simpl coinciden ? Poate da. 0. dar i lor le trebuie toate dementele nutritive. De i este un aliment indicat pentru câini. a tuturor aminoacizilor esen iali (vezi sec iunea 70). este un element nutritiv ce se g se te în cereale. dar nu se recomand dep irea unui procent de 50-60 la sut din totalul alimentelor ingerate. Dac vre i s -i da i câinelui dumneavoastr ov . O linguri cu ulei de porumb sau de ofran.4 g carbohidra i. desigur. Este otr vitoare. Un raport incorect poate cauza o mineralizare anormal în oasele puilor în cre tere i chiar la câinii adul i. j sau dimetilglicina. i dac da. Ce este Ämusca spaniol "? Are cu adev rat propriet i afrodisiace? Nici pe departe! Numit i cantarid . Fiind un produs metabolic natural. se impune prezen a. face imposibil urinarea. lapte i drojdie. VITAMINE PENTRU CâlNELE DUMNEAVOASTR Câinii au la fel de mult nevoie de vitamine ca i oamenii. asigura i-v în meniul dumneavoastr cantit i ample de vitamine B6. i cele mai bune provin din alimentele cu valoare biologic ridicat : ou . fierbe i-le mai întâi. soia. 252 Earl Mindell 1. poate nu. Mânca des aceste alimente i a avut nou copii. CAPITOLUL DOU ZECI I UNU ANIMALELE PREFERATE AU I ELE NEVOIE DE O BUN NUTRI IE 286. C elu ilor le trebuie dublul acestor cantit i. De aceea. dar nici r u nu v va face). extracte de carne i sfecl de zah r.4 g proteine zilnic. Cerin ele 'or nu sunt. cea mai concentrat surs de energie. cum ac ioneaz ? Am auzit. inosin . de asemenea. Suplimentele gre it echilibrate pot d una câinelui Dieta câinelui dumneavoastr trebuie s con in calciu i fosfor în raport de 1. Morcovii i batatele au o structur phimic similar estrogenilor ² hormoni ce asigur fertilitatea feminin . DMG. Un câine adult are nevoie de 4. Proteinele sunt esen iale pentru cre tere. ginsengul i aminoacizii. Deficitul de gr simi poate determina întârzieri de cre tere la pui.rezisten a la efort. p r aspru i piele solzoas .4 g acid linoleic sau arahidonic i 15. V-a recomanda. Bunica mea obi nuia s spun c batatele i morcovii sunt un adev rat elixir pentru fertilitatea feminin .3 g gr simi. furnizeaz acizii gra i esen iali pentru s n tatea pielii i p rului. laptele le poate produce diaree. Sfatul meu este s v p stra i mai bine banii pentru o cin romantic în doi. identice cu ale noastre. poate da rezultate bune. o substan care impiedic absorb ia biotinei. Alte substan e naturale care pot reduce oboseala muscular sunt: propolisul. sunt preferabile brânza de vaci i iaurtul. Oricât de demodat ar p rea. iar pentru a ob ine efectul maxim. Ajut la cre terea concentra iei de oxigen în circuitul sangvin i esuturi. B12 i nicotinamid . Carbohidra ii sunt necesari pentru valoarea lor energetic . direct utilizabil de c tre organism. Pentru ca aceste dou minerale s fie bine absorbite în organism. Cea mai ridicat valoare energetic o au suplimentele. ad ugat în hrana câinelui dumneavoastr . Gr simile. pe te. inosina m re te capacitatea sangvin de transport al oxigenului. substan a provine din carapacea unor coleoptere. Ceea ce se vinde în Statele Unite legal sub numele de Ämusca spaniol " nu este decât o iarb uscat care ofer tot atâta potent ca p trunjelul.2 la 1. A i auzit despre a a ceva. Element nutritiv ce combate oboseala. provoac mânc rimi i nu poate ine loc de afrodisiac! Se pare c provoac tulbur ri renale i convulsii. Este disponibil ca supliment. inosina se g se te în carne. deci pute i încerca (minuni probabil c nu va realiza. intensificând oxigenarea musculaturii i deci reducând oboseala. dar nu pot b ga mâna în foc pentru eficien a lui. s-au raportat cazuri de erec ii extrem de dureroase. octacosanolul. iar la b rba i. Cei care pretind c are propriet i afrodisiace spun c aceast suplimentare 1 stimuleaz r spunsul sexual (poate c mâncând produsele acelea pe baz de grâu ob ine i ceva rezultate). Pentru sintetizarea i utilizarea eficient a proteinelor în organism. oul crud con ine avidin . carne macr (mu chi). este necesar prezen a unei cantit i .

Ficatul este recomandabil ca supliment (nu ca alimenta ie exclusiv ). Pentru feline. De fapt. ou le i laptele sunt surse bogate de proteine (ou le trebuie fierte sau. Grupul vitaminelor B este important în alimenta ia pisicii pentru asigurarea stabilit ii nervoase i pentru s n tatea bl nii i a esuturilor interne. cump ra i lapte praf în concentra ie dubl fa de cea obi nuit pentru copii. pisicile nu. Puricilor le displace mirosul dezvoltat de drojdie în trupul câinelui dumneavoastr . în general. spre deosebire de ei. VITAMINE PENTRU PISICA DUMNEAVOASTR La fel ca oamenii i câinii. deci verifica i întotdeauna acest lucru. Cantit i prea mari de fain de oase sau untur de pe te pot crea probleme la fel de mari ca i cele pe care încerca i s le trata i. dac vre i s da i pisicii dumneavoastr ou crud. D i E furnizate sunt inadecvate. brânza. Carnea macr (mu chi). Pe de alt parte îns . 100 UI zilnic. pisicile au propriile lor cerin e nutri ionale. Laptele de vac nu este suficient pentru o pisicu în cre tere Necesarul de proteine pentru pisici este mult mai ridicat decât cel al oamenilor sau câinilor. Nu administra i c elului suplimente de vitamina A. ‡ amesteca i-le pe toate în mâncarea zilnic . D sau nicotinamid .'Pentru pisoii în cre tere. în prezen a unor cantit i adecvate de gr simi i proteine. Spre deosebire de oameni. Regimurile alimentare bazate exclusiv pe carne nu sunt recomandabile deoarece raportul calc iu-fosfor nu este echilibrat i cantit ile de vitamine A. fiindc pot da reac ii adverse (vezi sec iunea 290). Administrarea unor suplimente corect echilibrate are o deosebit importan . Sfatul meu îns este s consulta i un veterinar înainte de a începe orice program vitaminic. alte gr simi animale i vegetale. untul. îndep rta i puricii cu ajutorul drojdiei de bere Drojdia de bere amestecat în hrana câinelui dumneavoastr contribuie la îndep rtarea puricilor (faptul este valabil i pentru pisici).suficiente de vitamin D. Pe tele. dar dac exist . ‡ lucerna. pe tele. cantit i prea mari de vitamin A pot cauza deform ri ale oaselor. îns . Vitamina B6 (piridoxin ) ajut la prevenirea calculilor urinari ² o problem serioas pentru motanii castra i. Consulta i-1 de exemplu cu privire la acesta: ‡ vitamina C. hr nirea timp îndelungat a micilor feline cu mâncare pentru . de aceea. câinii pot sintetiza singuri propria vitamin C. iar pisoii mici au nevoie de cantit i mai mari cu o treime decât animalele adulte. De i nu s-au stabilit înc niveluri necesare. afectând în mod serios depozitele de lipide din organismul animalului. ei vor fi utiliza i în scop energetic. folosi i numai g lbenu ul). carnea de pas re. Carbohidra ii nu sunt indispensabili în hrana pisicilor. gr simile polinesaturate nu sunt tocmai indicate. importan a anumitor vitamine în alimenta ia pisicilor nu poate fi negat . patru-cinci tablete. REGIM VITAMINIC PENTRU CAZURILE DE ARTRIT I DISPLAZIE LA CÂINI Spre deosebire de oameni. fiind un aliment cu un con inut echilibrat de vitamine i minerale. întreaga lor vitamin A provine din hran (iar necesarul este mult mai mare decât la câini fiindc . De exemplu. f r a avea probleme vasculare. ele pot mânca pân la 64 la sut gr simi din totalul hranei ingerate. organele. dar cercet ri recente au demonstrat faptul c suplimentele de vitamin C dau rezultate bune în tratamentul artritei i al displaziei. laptele de vac nu este suficient de hr nitor pentru puii de pisic . deoarece pot distruge vitamina E.i pot fabrica vitamina A în organism din caroten). pute i oferi pisicii acele gr simi la care dumneavoastr ar trebui s renun a i ² unt. 33 de procente din hrana zilnic pot fi constituite din carbohidra i. dar acestea nu sunt înc foarte bine cunoscute. Biblia Vitaminelor 253 287. ‡ vitamina E. 288. Oferi i pisicii gr simile pe care dumneavoastr n-ar trebui s le mânca i Gr simile sunt cea mai concentrat surs de energie din dieta pisicilor. Procentajul sc zut de gr simi existente în majoritatea alimentelor speciale 254 Earl Mindell Biblia Vitaminelor pentru pisici se datoreaz numai costului lor mai ridicat decât cel al carbohidra ilor. pisicile necesit dublul cantit ii de vitamine B recomandate pentru câini i. Untura de pe te nu este indicat ca supliment fiindc poate determina crearea unui exces de vitamina D în organism. laptele i brânza sunt de asemenea bogate în vitamina A. 300 mg.

nu sunt recomandabile pentru gravide. mai cu seam dac sunt administrate în primul trimestru de 256 Earl Mindell Biblia Vitaminelor 257 sarcin . Trebuie s ti i c pisicile îns rcinate i cele care al pteaz ( i care m nânc de obicei între 300 i 500 grame de hran zilnic) necesit dublul sau triplul cantit ii de vitamine fa de celelalte (care consum 150-200 grame de hran pe zi). ‡ doze mari de vitamin B2 (riboflavin ). dureri i refuzul de a face mi care sunt simptomele caracteristice pansteatitei ² afec iune determinat de caren a vitaminei E. O multivitamin cu fier (preparat în mod special pentru pisici) este utilizat adesea împotriva anemiei. Dac pisica dumneavoastr este deja bolnav . . pot cauza sensibilitate la razele solare. cu doze adecvate de vitamin D. atât crud cât i g tit . Lipsa poftei de mâncare. deci suplimentele sunt rareori necesare i uneori pot fi chiar periculoase (vezi sec iunea 290).câini poate determina deficit de vitamine B. ‡ supradozele de vitamin Bl (tiamin ) pot afecta glanda tiroid i secre ia de insulina. ‡ cantit i mari de vitamin C pot anihila efectul anticoagulant al anumitor fluidizan i sangvini (warfin. Trebuie de asemenea s ine i seama de faptul c vitamina Bl (tiamina) este distrus de o substan antagonic prezent în pe tele crud (pentru alimente bogate în vitamine din complexul B. ‡ femeile gravide nu trebuie s ia doze de peste 50 mg vitamin B6 (piridoxin ) f r avizul medicului. CAPITOLUL DOU ZECI I DOI BREVIAR VITAMINIC. febr . cauzând deficit de B6 i pierderi ale celorlalte vitamine B. ‡ deoarece vitamina D favorizeaz absorb ia calciului. atunci nu ar trebui administrat i câinilor care tr iesc la ora ? Nu este recomandabil administrarea suplimentelor de seleniu la câini i pisici f r sfatul i supravegherea atent a unui veterinar. PRECAU II De i tim cu to ii c vitaminele ne sunt necesare. Raportul calciu ² fosfor trebuie sa fie de aproximativ unu la unu. excesul poate cauza cre terea cantit ii de calciu din sânge (hipercalcemie). risc s capete o hipervitaminoz cronic . ‡ bolnavii c rora li se administreaz L-dopa pentru Parkinson nu trebuie s ia vitamin B6. Aceast afec iune se întâlne te îns rar la pisicile hr nite cu carne macr . Trebuie s ave i îns în vedere faptul c majoritatea sorturilor de mâncare pentru pisici con in drojdie ² o surs bogat de vitamin D. Mineralul respectiv poate fi periculos. Pentru a avea cât mai multe beneficii de pe urma vitaminelor. 28 i 29). vezi sec iunile 27. BINE DE RE INUT 290. ‡ deficitul de vitamin A poate determina pierderi de vitamin C. 289. ‡ doze mari de vitamin A pot cauza defecte congenitale la noii n scu i. cu organe. carne de pui g tit sau conservat . de aceea. ‡ nu mânca i albu de ou crud fiindc acesta are capacitatea de a neutraliza biotina existent în organism. pe te. cereale cu con inut ridicat de vitamine i vegetale. mai cu seam dac animalul dumneavoastr este b trân sau bolnav. NECLARIT I CU PRIVIRE LA CAPITOLUL XXI? Dac seleniul este un antioxidant important pentru oameni. face i o vizit la veterinar i nu utiliza i untura de pe te în chip de supliment. v rog s citi i cu aten ie lista care urmeaz : ‡ pacien ii c rora li se administreaz megadoze de vitamina A. mai cu seam în lipsa suplimentelor de antioxidan i. exist anumite situa ii i condi ii metabolice care solicit precau ii i moduri de abordare speciale. coumadin). ‡ administrarea timp îndelungat a oric rei vitamine B singure se poate solda cu deficitul major al celorlalte. 255 Meniurile compuse exclusiv din pe te nu ______sunt s n toase pentru pisici______ O alimenta ie bazat exclusiv pe produse din pe te poate cauza pisicii dumneavoastr deficit de vitamin E. ca tratament al afec iunilor dermatologice.

‡ dac suferi i de tulbur ri cardiace. ‡ suferinzii de febr reumatismal cardiac trebuie s tie c se confrunt cu un dezechilibru de func ionare între cele dou p r i ale inimii. . asigura i-v cantit i suficiente de vitamin A. ‡ megadozele de vitamin K risc s se acumuleze în organism i s cauzeze distrugerea globulelor ro ii i deci anemie. ‡ cei ce sufer de disfunc ii renale nu trebuie s dep easc zilnic doza de 3000 mg magneziu. pân la 400-800 UI zilnic. ‡ megadozele de vitamin C intensific eliminarea acidului folie i a vitaminei B12. ‡ dac lua i medicamente pe baz de cortizon i aldosteron. ‡ dozele mari de mangan pot cauza dificult i motorii i sl biciune la anumi i indivizi. consulta i un medic pentru suplimentele necesare. ‡ suplimentele de acid folie sunt contraindicate celor care iau fenitoin (medicament anticonvulsiv). . reciproca este de asemenea valabil . glaucom. rezultatul final va fi o sc dere a tensiunii datorit propriet ilor diuretice ale vitaminei E. a a c ace tia ar trebui s . gut sau func ionare deficient a ficatului trebuie s manifeste pruden fa de nicotinamid . ‡ cantit i mari de cofein pot inhiba absorb ia fierului. rinichii i inima la indivizii mai sensibili. ‡ prea mult sodiu determin pierderi de potasiu. 258 Earl Mindell hemocromatoze i talasemie. ‡ doze mari de zinc determin pierderi de cupru i fier. ‡ * cantit i mari de vitamin K risc s produc transpira ii i bufeuri. ‡ dozele foarte mari de acid folie pot masca simptomele de anemie pernicioas . cei care sufer de reumatism cardiac sau de hiperfunc ie tiroidian trebuie s manifeste pruden în utilizarea vitaminei E. ‡ acidul para-aminobenzoic i acidul folie pot inhiba eficacitatea sulfonamidelor. ‡ nu da i nicotinamid câinelui sau pisicii dumneavoastr . ‡ transpira ia excesiv poate cauza deficit de sodiu. ‡ reducerea dozelor de vitamin E trebuie s aib loc tot progresiv. dac v afla i într-o asemenea situa ie. ca de exemplu Prednison.‡ vitamina C poate necesita sc derea dozelor de medicamente administrate diabeticilor i bolnavilor cardiovasculari. ulcer peptic. ‡ pacien ii care urmeaz un tratament cu anticoagulantul Dicumarol (Trombostop) trebuie s in seama c vitamina K sintetic poate inhiba eficacitatea medicamentului. fiindc le poate cauza transpira ie abundent i bufeuri. nu suplimenta i dieta animalelor cu vitamin A sau D f r sfatul prealabil al medicului veterinar. re ine i în organism sodiul. începe i cu o doz foarte mic i m ri i treptat cantitatea cu câte 100 UI în fiecare lun . Trombostopul împiedicând absorb ia vitaminei K naturale. ‡ vitamina E poate ridica tensiunea arterial la hipertensivi. dar. sf tui i-v cu medicul dumneavoastr înainte de a lua suplimente. în acela i timp. ‡ fierul nu trebuie administrat suferinzilor de anemie sideoacrestic . ‡ persoanelor cu tulbur ri convulsive sau cancere pe fond hormonal în antecedente nu li se recomand administrarea timp îndelungat a dozelor mari de acid folie. administrate timp îndelungat. ‡ diabeticii. ‡ cantit i mari de mangan reduc gradul de utilizare a fierului în organism. iar dozele mari de vitamin E pot m ri acest dezechilibru. dac v încadra i într-una din aceste categorii. deci asigura i-v m car minimum dozelor recomandate zilnic. ‡ doze excesive de acid para-aminobenzoic pot afecta negativ ficatul. ‡ cantit i excesive de colin . pierde i potasiu i. sf tui i-v cu medicul dumneavoastr în privin a dozajului optim de vitamin D. produc deficit de vitamin B6. ‡ suferinzii de diabet sever. hipertensivii. ‡ dac lua i suplimente de zinc.i consulte medicul curant în aceast eventualitate. ‡ unii diabetici i-au putut reduce nivelul de insulina dup administrarea vitaminei E. pierde i vitamin E. ‡ dietele cu con inut ridicat de gr simi m resc gradul de absorb ie a fosforului i determin sc derea nivelului de calciu. ‡ dac lua i sulfat feros. dac se începe cu doze mici i se cre te progresiv. verifica i împreun cu medicul dumneavoastr .

de asemenea. creând disfunc ii în producerea hormonilor tiroidieni la persoanele cu deficit de iod. ‡ cuprul are tendin a de a se acumula în sânge. ‡ acidul folie (Folacin) reduce ac iunea anticonvulsiv a fenitoinei. trebuie s ine i seama de faptul c i varecul exercit o influen asupra glandei tiroide. sfatul meu este s v repeta i analizele. ‡ dac lua i cantit i mari de vitamina C. dolomita i f ina de oase. întrucât cel mai eficient mod de ap rare împotriva cancerului este un puternic atac nutri ional. concentra ia de tiramin a alimentelor cre te odat cu timpul. de i sunt surse bogate de calciu. ‡ cantit i mari de cobalt risc sa provoace hipertrofia tiroidei. este posibil s ave i nevoie de cantit i mai mici de medicament. ‡ antibioticele cu spectru larg de ac iune nu trebuie luate cu doze mari de vitamin A.‡ suferinzii de boala Wilson pot dezvolta toxicitate fa de cupru. indolii. consumând rezervele de zinc'ale creierului. ‡ laptele ce con ine vitamina D sintetic determin caren e de magneziu. vitamina C poate modifica rezultatele analizelor de glucoza în sânge i urin . ‡ marii b utori de cafea i ceai ² ca i amatorii de cola. exist numeroase substan e alimentare naturale care au puternice propriet i anticancerigene. izotiociana ii (se g sesc i în vegetalele din familia cruciferelor) i acizii gra i 3-omega.) care au un con inut ridicat de tiramin . ‡ dozele mari de vitamin D i ascorbat de calciu sunt contraindicate persoanelor care iau Digoxin pentru tratamentul afec iunilor cardiace. ‡ vitamina A nu trebuie luat împreun cu antiacneice ca izotretinoina. ‡ eficacitatea antibioticelor este redus în prezen a suplimentelor. ‡ cantit i mari de varz crud pot determina apari ia unui deficit de iod. Printre ele. ‡ fructele de papaya i ananasul crud nu se recomand suferinzilor de ulcer. în cazul în care le-a i utilizat pe amândou . ‡ acidul para-aminobenzoic nu este indicat bolnavilor care urmeaz un tratament cu metotrexat (Antifolan)²un medicament anticancerigen. ‡ suplimentele ADN-ARN m resc nivelul de acid uric i sunt contraindicate suferinzilor de gut . doarece poate agrava aceast stare. ‡ pentru o bun absorb ie a vitaminei A. ‡ dac urma i un tratament pentru tulbur ri tiroidiene. nu v angaja i în exerci ii fizice solicitante decât dup patru ore de la administrarea suplimentelor. se pot enumera: beta-carotenul. ‡ cei care folosesc inhibitori Mao trebuie s evite produsele supuse învechirii (resturi de brânzeturi. nu uita i s include i în meniurile dumneavoas urm toarele alimente: ALIMENTE CU PROPRIET I ANTICANCERIGENE CE Nu TREBUIE S LIPSEASC DIN MENIUL DUMNEAVOASTR Alimentul Morcovi Pepene galben Varz . ‡ tirosina i fenilalanina pot ridica tensiunea arterial i nu trebuie luate împreun cu medicamente antidepresive. mascheaz prezen a sângelui în materiile fecale. hercetina. vinuri etc. comunica i acest lucru medicului dumneavoastr . 260 Earl Mindell Biblia Vitaminelor 261 291. ‡ colina nu este recomandat în timpul fazei depresive a afec iunilor maniaco-depresive. (acestea trebuie luate cu cel pu in o or înainte sau dou ore dup administrarea antibioticelor). dealtfel ² trebuie s tie c ingerarea unor cantit i considerabile de cofein cauzeaz Biblia Vitaminelor 259 deficit de inozitol. ‡ calciul poate afecta eficacitatea tetraciclinei. pot con ine plumb sau alte substan e toxice. SCURT GHID DE AP RARE ÎMPOTRIVA CANCERULUI Pe lâng vitaminele i mineralele antioxidante. ace ti doi aminoacizi sunt contraindica i celor cu melanoame maligne pigmentate. ‡ stridiile.

La fel ca broccoli i alte crucifere: La fel ca broccoli i alte crucifere. Legum din familia cruciferelor. bogate în vitaminele A. Somon Sardine Macrouri T râ e de grâu La fel ca tonul.Dovlecei Batate Papaya Spanacul Broccoli (soi de conopid ) Varz de Bruxelles Conopid Ridichi Hrean Observa ii Con inut foarte ridicat de beta-caroten. poate suprima celulele maligne înainte ca acestea s devin tumori. bogat în carotenoide. La fel ca tonul. Gulii La fel ca broccoli i alte crucifere. scade riscul de cancer colo rectal. beta-caroten i vitamina C. 38 i 63. ajut la combaterea excesului de sodiu. 35. La fel ca broccoli i alte crucifere. Asigur protec ia împotriva agen ilor cancerigeni. La fel ca morcovii. T râ e de porumb T râ e de orez La fel ca târâtele de grâu i porumb. T râ e de ov z La fel ca târâtele de grâu i porumb. La fel ca tonul. Ton (pe te) Con inut ridicat de acizi gra i 3-omega. dou linguri de varz c lit pe zi contribuie la prevenirea cancerului de stomac. La fel ca broccoli i alte crucifere. Este o surs bogat de vitamina A. Con inutul de fibre alimentare ajut la prevenirea cancerului de colon. valoare caloric sc zut i con inut ridicat de fibre. (The National Cancer Institute recomand câte 35 g fibre zilnic). C. ajut sistemul imunitar. La fel ca morcovii. La fel ca pepenele galben. Ceap Con inut ridicat de hercetina (nu este distrus prin fierbere). E i seleniu . Fructe i legume Vezi sec iunile 26. Vegetal din familia cruciferelor care con ine indoli i izotiociana i (substan e care pot preveni i reduce riscul de formare a anumitor tumori canceroase). La fel ca pepenele galben. elin La fel ca broccoli i alte crucifere. mai u or absorbabil când este g tit. împiedicând întinderea proceselor canceroase (opre te metastazele).

o cin în stil italian v poate furniza tot atât de . Conserve de carne (Luncheon Meat) Frankfur eri Pe te afumat Unt. Prezint risc cancerigen ridicat. ulei Cafea (obi nuit sau decofeinizat ) Ficat i carne gras Tutun Alcoolul Earl Mindell sut din totalul caloriilor dumneavoastr s provin din gr simi (persoanele în al c ror meniu gr simile dep esc 40 la sut ² atât saturate cât i nesaturate ² sunt mai susceptibile la dezvoltarea unui cancer de colon. sân sau prostat ). Sunt suficiente chiar i numai dou bomboane cu extract de lemn-dulce Änatural" pentru a afecta ac iunea unui num r mare de medicamente anti-hipertensive i diuretice prin m rirea gradului de reabsorb ie a sodiului. tutunul de pip . evit mâncarea chinezeasc . în mod special la fum tori. 3. în general. în aceste alimente. 3. 2. BHT. Verde nr. esofag. vezic biliar i pl mâni (fumatul i inhalarea fumului de igar de la al i fum tori m re te i riscul de cancer cervical la femei). La fel ca sl nina. compu i cu un ridicat poten ial cancerigen. întregul con inut caloric este furnizat de gr simi. Este recomandabil ca un procent de maxim 20-30 la 262 maionez . trabucurile. da. Biblia Vitaminelor 263 Aditivi alimentari (mai cu seam coloran i alimentari ca Ro u nr. BHA. ig rile. Albastru nr. margarina. La fel ca sl nina. pancreas. Poate cauza cancer de ficat i contribuie la apari ia cancerelor la gur . Germenii contaminan i se acumuleaz în ficat i în celulele stratului adipos.ALIMENTE CU POTEN IAL CANCERIGEN R IDICAT PE CARE E STE BINE S LE E VITA I Alimentul Sl nina Observa ii Con ine nitri i²aditivi care pot interac iona cu substan ele chimice naturale din alimente i din organismul uman formând nitrozamine. La fel ca sl nina. NECLARIT I CU PRIVIRE LA CAPITOLUL XXII? Este adev rat c bomboanele cu extract de lemn-dulce pot fi periculoase pentru cei care iau medicamente anti-hipertensive? în mod surprinz tor. propilgalatul i nitritul de sodiu) Cancerul are o inciden mai ridicat la persoanele obeze decât la cele cu greutate normal sau sub normal 292. de excre ie a potasiului i reten ie a apei în esuturi. Este implicat în cancerele biliare i pancreatice. laringe. laringe i esofag. de mestecat i de prizat sunt implicate în apari ia cancerelor la gur . dar cercet ri recente au descoperit faptul c exist anumite alimente ² ro iile i brânza. de exemplu ² care con in GMS în mod natural! Cu alte cuvinte. deci citesc cu aten ie etichetele tuturor produselor i. Dar oare la toate alimentele cu GMS este men ionat acest lucru pe etichet ? Normele legale impun ca glutamatul monosodic s fie men ionat pe eticheta fiec rui produs alimentar. Mi s-a spus s m feresc de alimentele ce con in glutamat monosodic (GMS).

115. 250.138. 119.256.81. 105. 181. 84. 74. 212 acidofilus 118.100. 203. 187. simple. 77. 183. 101. 216. 18. 186. 242. 106. 68. 116. 268. 142.196. 104.18.217. 100. 217 antibiotice 19. 56. 222. s spulbere unele prejudec i ce înv luiau alimenta ia i nutri ia.88. nevoia a devenit necesitate.106. 207. 56. 65.103.133. 258. 211. 96. 143. 176. energi c i sexi. 185.89. 207. 72.60. 216. 123. 257. 206. 222. 162. 119. 218. 250. 52. 52. 266 anemie 36. 215 antioxidant 40. 99. 58. 202. 131. 200. 33. 259. sec iuni ca acelea referitoare la posibilitatea de a r mâne tân r. 148. 194. 105.180. 193. 227. 106. 140. EARL MINDELL. sau la întârzierea procesului de îmb trânire vor fi recitite. 134. 266 arsuri 31.94. 270 adaptogen 119. 83. 94. 55. 240.38. 53. Dorin a mea a fost s v ofer un ghid cuprinz tor care s poat r spunde nu doar întreb rilor dumneavoastr actuale. California 16 mai 1991 265 INDEX acesulfam 232 acid folie . 117.129. 220. 114. informa iile cuprinse în aceast carte sunt destinate a v ajuta nu numai a st zi. 192.55.166. 267. 102. 237. 228.19. 217.78. Sper c aceast carte a reu it s împlineasc nevoia de informare. 68. func iile i caracterul inofensiv al vitaminelor. 29. 217. 248. 99. 51. 221. 193. 216. 135 afrodisiac 249. 103.251 alcool 14. 224. 252. 194. 233. 96. 151. 162. 67. 204. Indiferent dac a i citit-o Ädin scoar în scoar ". 130. 155. 264 Earl Mindell Biblia Vitaminelor POSTFA Pe m sur ce oamenii devin tot mai con tien i de importan a vitaminelor în via a de zi c u zi. 136. 37. 198. 191. Beverly Hills.mult QMS ca i una chinezeasc (este interesant de tiut c mânc rurile asiatice con in de obicei anumite substan e chimice naturale ca salicila ii i aminele care pot determina reac ii alergice). 259. 216. 130. 223. 103. 74. 128. 270 aconit 128. mul i ani s n to i i ferici i. 125. 203.93. 143. Dr. 106. 102. 59. 143.99. 246.51. sper c o ve i considera tot mai valoroas i mai necesar de fiecare dat când via a v va pune în fa a unei situa ii noi.258 anticonvulsiv 48. 204. 142. sau doar a i r sfoit-o în c utarea paragrafelor de interes particular.25. 96.87. 98. ci i peste mul i. nevoia de informa ii clare. 261. 211. 182. 43.91. 257. 46. 177. 97. 96. 152.36. 213 arginin 88. 154.149.268 arterioscleroz 101.68.53. 93.258 antiacizi 101. 215. 101.43.21. 104. 103. 240. 202.160.177. 195.238.55. 105. Iar. 200. 203. 243. 142. 48. 182.215.48.90. 268 apetit 52. 214. 262. 91. 205. 106. 128.101. 228. 120.158. 239. 35. 215. 115. 130. 59. 117. 247. 129. 70.35. 241. 215. 253. 134.13.175. Odat cu trecerea anilor. 112. 204. 63 ame eli 35. 206. 133. 153. 180. 250.170.181. 158.17. 210. eliminând anumite incertitudini cu privire la natura. 134. 219. 38. 91. 251.184.187. 61.176. 188. oferindu-v regimuri i diete pentru orice nou circumstan ivit în via a dumneavoastr .49. 92. 234 aminoacizi 5. 107 artrit 37. 63. 126.61. 38. 221. 60. 192.266 actori 61. ci i celor ce se vor ivi în viitor cu privire la vitamine. 197. 94. 183. 129. 212. 124. 75. 183. 231. 259 antihistaminic 182. 115.94. 97. 76. 214. 118. 62.95. 197. 195. 177. 205. 205. 219. 270 acizi gra i 17.91.134. 202. u or de în eles. 206.180. 129. 104. 128. 266 Earl Mindell 188.204. 255. 49. 206. 269 Aspartame 93 . 185. 268 alergie 181 algina 26 aloe 128. 266 Alzheimer 46.43. 255. 98. 103. 184. 259 antidepresiv 36. 106.56. 161. 187. odat ce studiile au ar tat c administrarea vitaminelor potrivite la orele potrivite este mai important decât i -ar fi putut cineva închipui. 265 . 195. 190. 59. 50. 135. 32. 217. 62. 260 anticoagulant 48. 254. 34.93. 52. acnee 23. 124.257.145. 257 acidglutamic 99. este tot mai evident .182. 40. 51. Cu alte cuvinte. 205. 216. 260 anxietate 34.189.

85. 207. 54. 154. 238. 158. 31. 159.232. 218. 252 digestie 13. 68.49. 66. 119. 266 curcan 65.104. 202. 57. 119. 147. 56. 237. 45. 100. 268 diaree 45. 207. 101. 208. 147. 238. 258. 86. 85.46. 130 constipa ie 65.93. 136. 78. 153. 219.40. 226. 182. 122. 259 celul 13. .116.129. 100. 21.80. 212.135.44. 109. 208. 156. 45.180. 67. 120.261. 104.247.205 dermatit 36. 225. 247. 259.213.21.47. 100. 106.70.262 cancer 5. 190. 256. 76. 260. 240. 65. 199. 225. 196. 252. 26. 219. 154. 120. 86. 237. 253. 170. 54. 107. 176. 218. 266 cardiac 49. 204. 237. 107.60. 221. 169.59. 100. 179. 215. 217 astm 26. 210. 17. 107. 200.116. 183.204. 212. 248.19.38. 253. 145.132. 121. 153. 75. 201. 124. 246. 50. 55. 251. 87. 111. 83. 52. 102. 221. 238.192. 109. 196. 234. 233. 154. 195.41. 83. 158. 106. 116. 119.123. 195. 53. 257. 253. 157. 131 depresie 99. 252. 231. 267 corticosteroizi 216 cosmetice 241. 196. 99.45.46. 257. 150.38. 226.236 Biblia Vitaminelor 267 cartof 44. 134 135. 197. 239 cistit 128 clor 66. 104.111. 208. 67.253. 259. 205. 54. 155. 56.21.71. 216. 144. 162. 245. 214.114. 75. 56. 251. 252. 227. 162. 246. 217. 112. 152. 209. 184.64. 255.93.18. 219. 222. 237 cistein 100.32. 152. 198. 55. 66. 270 carbohidra i 11. 107. 46. 266 calorii 50. 67. 84. 83. 108. 76. 222.35. 215. 103. 53. 53. 122. 263. 207. 233. 45. 260. 218. 209. 37. 76.145. 16. 169.207.188.54. 168. 225.104. 257 copii 19. 140. 36. 130. 217 bicarbonat 80. 31. 246. 187. 268 ateroscleroz 20.108. 157. 112. 162. 113. 214.72.15. 245. 151.189. 223. 232.38. 198. 90. 217. 175. 16. 249. 121. 228. 77. 131. 81.14. 122.121. 141.67. 141. 153. 254. 209.233. 28.219.121. 227. 118.246 colesterol 5. 258.53.47. 244. 118. 44. 121. 210. 108. 200. 45.58. 189. 122.234 bron it 131.71. 269 calciu 12.216. 138.45. 155. 183. 266 colin 17. 176. 134. 187.130.158. 255. 141.221. 259 cola 134. 235 D dansatori 171.54.42.104. 143 chlorella 125.44. 189.25.269 B barbiturice 183.245. 83. 230. 50. 82. 224. 71. 153. 40. 148. 85. 219. 145. 59. 257.108.196. 148. 72. 118.268 C cafea 20. 262 celuloz 16. 259.262 conjunctivit 47. 153. 244. 201. 166.90.267 268 Earl Mindell Biblia Vitaminelor 269 deodoran 120.156.268 colon 15. 178. 206. 261. 198. 258. 233. 260.269 crom 57. 265 colit 20. 110. 154. 171. 224. 110. 63. 47. 179. 238. 103. 220. 25.214. 204.26. 125.64. 191.78. 135 ciocolat 65. 215. 149.116. 124. 256 carie 47.27.268 coenzim QlO 246 cofein 153. 85. 21. 15.193. 70. 91. 227 cupru 18.211. 68. 190. 35.111. 237. 143.217. 145.115.50. 153. 147.258. 130. 240. 209.46. 115. 71. 229. 210 clorofil 26. 230.17. 195. 228. 51.20. 190.121.69. 177. 24. 229. 168. 71. 97. 262. 14. 210.47. 268 câine 32. 166. 218.119.128.258 cocain 101. 192.95.268 convulsii 53.242. 193. 198. 98. 259 colagen 43. 130. 200. 38. 178. 216. 73. 196.48. 209. 123. 227. 170. 157. 126.62. 114. 254. 239 cobalt 21. 261. 97. 231. 256. 232.62. 150. 165. 262 cafeina 34.110. 162. 159. 238. 139. 260.113. 168. 124. 208.84. 140. 181.50. 145. 32. 126. 182.141. 129.134.31.117. 210. 122.40. 78.123. 81. 59. 56.127.110.39. 210. 222.204.223. 126.42. 74. 182. 122. 163. 257. 213. 225. 131. 146. 69.118. 162. 174. 154. 80.63. 133.12. 259.. 225 226.86. 258. 247. 194. 250. 174. 189. 154. 124. 179. 121. 207. 71.59. 220.50. 88. 91. 206. 266.aspirin 19. 85. 69. 77. 120. 243 diabet 35. 232. 93. 171.48. 262.79. 144.197. 156.229. 123. 85.233. 234. 57. 151. 32. 213.43.107.13.20. 143. 44. 216.220.13. 182. 208. 227 ceai 20. 48. 120 Atkins 215.33.76. 110. 233. 117. 48. 148. 178. 132. 268 cardiovascular 64.216.

269 fumat (fum tori) 20.112. 166.17. 157.46.119. 184. 149. 60. 134. 233 histidin 88. 167. 110. 34.22. 35. 244. 141. 151.64. 201.38. 189. 125. 234. 130. 97. 238. 135. 174.230. 71. 167.107.215 insomnie 116. 21. 198. 22. 150. 254. 115. 214. 109. 200. 215. 83.27. 145.184. 136.94.46. 105. 120. 251 glicogen 16.75. 250. 156. 114.213.37.207. 251 hormoni de cre tere 97. 108. 144. 100. 255. 48.207. 126. 196. 189.104. 266 fluor 18. 118. 233 hormoni 21. 231.223. 79. 185. 236. 131. 113.74. 258. 165.114. 219. 145. 148. 249.47. 158. 227. 188.205. 137.212. 181. 142. 135.130.268 E Echinacea 127. 197. 54. 11. 36.170. 224. 250. 110.106. 227. 255.11. 152. 51. 66. 51. 251 etichete 159. 108. 112.46.47. 107. 31. 267 F febr 86. 240.98. 89.113.231. 256. 119. 71. 87.135. 68. 69. 218. 266 eczeme 42. 130. 249. 221.97.21.16. 129. 135. 243 fibre 26. 171. 182. 94. 150 endorfine 94. 121. 105. 248.84. 13.219 energie 9. 16.114. 228.114.215.115. 45. 233. 70. 102. 64. 174. 158.124. 70. 175. 102. 56. 23. 113. 266 fosfor 18. 121. 252. 115. 182. 14. 266 'ficat 16. 98. 140. 261. 239. 181. 18. 269 enzime 14. 38. 263 drog 10. 125. 120.53. 125. 188.111. 207. 169. 51.13.59.97. 241. 98. 220.137. 146. 107. 67.113. 264. 266 fenobarbital 52. 175. 52. 211.72. 197.67.119 inim 20.103. 259.117. 60.119. 47. 62. 77.143. 95. 187.48. 150. 78. 36. 245. 199. 133. 114 glucoza 37. 74. 211. 228 I ienup r 130 impoten 83. 140.48. 240. 237. 53.262. 198. 123. 122. 233 inosin 167. 262 estrogen 20.69. 248. 165. 129.212. 140.116. 130. 143. 257 intestin 15.34. 16. 122. 153. 31. 228.32. 206. 98. 180. 102. 117.103.226. 70.15. 17. 240. 168. 258.35. 248. 236. 114. 198. 258. 258. 252. 119. 124. 185. 149. 266 fructoz 168. 224 diuretice 75.40. 154. 182 herpes 33. 72. 170. 216.41. 102.38. 204. 189.232.68. 170. 116. 147. 255. 24.105.259 gr sime 5. 136.214. 218. 116. 53. 191. 68. 72. 101. 42. 130.119 indigestie 74.101. 126.180. 220.44. 162. 50. 206. 228. 230. 31. . 263. 55.103. 103.268 G germaniu 135. 95.21.97. 257.45. 217. 262 gut 57. 170. 258. 135. 63.267. 166. 219. 59.25.119. 20. 56. 226. 55. 63. 223.183. 254. 217. 246. 217. 215. 145. 109. 76.104.174. 72. 152. 20. 121. 208 insulina 37.95. 59. 123.106. 216. 189. 106 HIV (SIDA) 104.96. 246.126. 110.101.124.59.259 H hemoroizi 121. 73.73. 155.231. 197.32. 22. 83. 162. 190 ginseng 45. 170. 66. 30. 167. 192.45. 35.217.162.95.136.250 inositol 208. 141. 250.201. 52.56. 76.99. 257. 253. 189.73. 128.106. 49. 30.111. 162. 47. 65.42. 201. 58.210. 54. 97. 24. 27. 42.90. 229. 266 epilepsie 53 esofag 14. 252. 232. 163. 260. 177.242.43. 122. 125. 43. 50. 132.203 hipoglicemie 59. 155. 119. 194. 20. 154.210.25. 63.45. 183. 206. 107. 36. 114. 188. 112. 38. 54. 66. 129. 123. 166. 207.93. 13. 139. 254. 98. 262 fier 12.246.61.40. 247.96.49. 96. 56. 116.75. 268 fenilalanin 88. 113.76.75. 38.65.236. 123. 153. 90. 33. . 53.48.53.94. 169.213. 169. 85.63.

140. 215.134. 150.94. 79. 253. 181. 160. 177. 104. 89.55. 81. 139. 256 pantotenat de calciu 58. 267 . 65. 76. 153. 169. 151. 148. 21. 132. 182.46. 208. 226. 119. 146.56.36.69. 259 maionez 155. 178. 105. 98. 91. 71. 91. 144. 197. 183. 96. 165. 179. 245. 248. 38. 214. 42. 185. 144. 180. 198. 32. 106.74. 80. 190.194. 177. 151. 222. 116. 35. 162. 184. 151. 260. 228. 139.108. 180.76. 86. 182. 145. 270 Earl Mindell Biblia Vitaminelor 271 259 î îmb trânire 9. 21. 266 lupus 112 M magneziu 18. 102. 223. 222*226. 227. 252.46. 73. 96. 100. 198. 177.128. 238. 238. 145. 148.48. 262 marijuana 212. 74.45. 16. 144. 70.21. 218. 237.83. 146. 143.213. 234 lecitin 26. 105. 81. 153. 83. 141. 35.93. 78. 254. 103. 56. 31.101. 110.65. 30. 248. 187.49. 168. 49. 221. 211. 145. 144. 186. 157.26. 262 mânc rimi 35. 184 mu chi (muscular) 14.91. 46. 73. 198. 81. 242. 148. 91.48. 250.119. 193. 101. 122. 116 niacin 17. 110.118. 55.44. 116.65. 107. 205.72. 154 lignin 121. 171.49. 250. 269 jojoba 179. 180. 230. 190. 175. 150.243 L lactoz 118. 201. 228. 136. 224. 227. 85. 147. 239. 245.243. 264. 206. 179. 13. 108. 258 norepinefrin 93. 201. 39. 121. 75.73. 250 metionin 88. 72.35. 142. 100.34. 169. 141.43. 25. 132. 227.42. 194. 74. 227.129. 47. 198. 131. 178. 84. 240. 124. 240. 200. 138. 56. 154. 103. 83.18. 170. 218. 267.32. 178. 131.118.230. 117. 208. 113. 258 margarina 19. 241. 135. 164.242. 182. 253 N nevralgie 80. 251. 90. 145. 246. 28.99. 203. 205 O oboseal 5. 158.23. 252. 154. 163. 72. 35. 42.66. 74. 180.116. 204. 247. 220.47. 11. 62. 177.104. 227. 178. 130. 120. 226.103.103. 171. 129. 189. 180. 245.61.37. 258. 150. 30. 129. 18.43. 190. 193 minerale 5. 216. 167. 57. 218.61.37. 248.101. 217. 76. 149. 214. 80.20. 137. 122. 253. 101.94. 138. 97. 265 p r 31. 58. 237. 225.67.213.140.50. 183. 112. 33.129. 193. 253. 205. 102. 162.42. 147.114. 134. 54. 104. 239. 226.84. 109. 96. 130. 151. 98. 254. 184. 27. 31.183. 143. 184.194 menopauz 20.186. 74. 83. 137. 139. 169. 204. 197. 69. 104. 240.77 mononucleoz 194. 158.42. 24. 268 molibden 18. 240. 252.39. 64.60.49. 114.78. 154. 205. 60. 91. 36. 123.115.113. 91. 54.40. 116.92. 136. 36.92. 41. 121.137. 165. 215. 104. 162.231 lapte 15. 199 mu e el 129. 9. 259 laxativ 44. 232.203. 269 leucin 88. 243 ou 31.32. 223. 36. 166. 55.143. 98. 215.115. 73.194. 217. 244. 197. 202. 147. 49. 152.90. 52. 206. 120. 168. 143. 154. 142.76.147. 230. 106. 223. 140. 154. 189 mere 20. 212. 70. 184. 215. 240 micoz 136. 122. 251. 245. 252. 242. 123. 243. 144. 80. 119.96. 252.182. 146. 182.268 m trea 144 memorie 46. 122. 177. 124. 150. 184. 149.105. 126.33. 218. 226. 95. 106.64. 75. 31. 50. 128. 204. 54.208.42.268 ochi 8. 149. 114.48. 126. 244.47. 181.76. 70. 142. 171. 142. 66. 164. 200. 11. 165. 146. 192. 246 metabolism 10. 76. 162. 216. 246. 144. 145. 149. 123.185. 69. 178.68. 106. 248. 147.105. 231. 192. 194.66.38. 183. 53. 122. 25. 82. 83. 125.73. 242.91. 156. 92. 68. 244. 150. 201. 168.133. 174. 166. 247. 251 mangan 18. 140.96. 38.75.123. 185. 143.52. 56. 142. 96. 237 iod 18. 43. 135.122 lisin 88. 78. 87. 173. 64. 212.53. 107 micotic 128.

penicilin 37.31. 98.78. 130 seleniu 18.21.148. 34. 222. 130. 240. 218. 62. 227. 169.253. 228 scleroz 20. 98. 59.143. 206. 54. 258 S sare 29.105. 199.57. 96.66. 154.122.98.38.148. 168. 74.46. 129. 247. 104.128. 116. 195. 189. 145. 205. 96. 101. 80.141.38.79. 138. 251.102. 162. 232. 39. 98. 157. 215 trigliceride 56.115. 231.42.17.73. 240. 106.19. 80. 197. 95. 195.79.45. 104.99. 170.78. 202.60. 167. 106.40. 197. 244 unt 112.262 U ulcer 20. 187.98. 65. 36.140. 237. 259 tranchilizant 9. 250 rinichi 35. 97. 150.135. 115. 249. 120.90. 60. 199.115. 201. 93. 254.107. 174. 148.109. 73. 120.202. 92. 142. 239.74. 110.77. 154. 47. 259 tirosin 68. 258. 123. 266 V . 192. 61. 198. 227. 217. 174. 116. 105. 242. 170.124. 144. 195. 206. 112. 208. 140. 183. 200. 207. 93.109.218. 83. 112.41. 184. 52. 106.97. 258. 180. 151. 234. 221. 56. 238. 257. 35. 259 usturoi 19.119. 223. 145. 152. 206. 193. 157. 133.110. 163. 104. 82. 269 plumb 65. 28.116.70. 238. 128. 234. 141.122.15. 122.105.49. 43. 241. 150. 236. 181.78. 177. 139. 146. 135. 232. 240. 248. 79. 220. 242. 238.71. 33.247 sodiu 18.59.61.116. 154.117.205. 33. 53. 142. 244.44.106. 228. 100. 82. 70. 48. 208.113. 21. 67.212.20. 38. 59.79.42. 198.128. 225. 234. 66.171. 234.146. 264.236 stres 9. 165. 242. 238. 119.14. 206. 178. 132. 197. 72.131.215 urin 25. 206. 49. 118. 44.37. 149. 192. 220. 87.42. 143. 239 rezisten 9. 173.91. 71. 229. 143. 268 proteine 11. 84.48. 102. 142. 108. 125. 118. 106. 114. 169. 153.231.66. 82. 269 siliciu 18. 120. 182. 124. 162. 167 r ceal 44. 77.85.56.214. 177. 191. 240. 216. 43.99. 133. 215. 96.183. 152. 143.124. 251. 221.134. 235. 195.58. 207. 126. 215. 146. 73.261 tutun 100. 162.154. 101. 262. 80. 120.92.103. 51. 181. 150.120.104. 235.105. 212. 151. 36. 203. 197.218. 139. 67.215. 47. 97. 269 schizofrenie 82. 250.122.116. 186 R radicali liberi 62. 122. 49.38.205. 250. 59. 42.59. 249. 193.43. 196.245.35. 80. 193. 141. 256. 204. 153. 85. 88.266 tumori 20. 181 taurin 102 tiroid 31. 120. 175. 206.21. 153. 269 psoriazis 105.80. 251 prostat 79.115. 124. 50. 130. 61.13. 61. 131. 226. 111. 175. 76. 191.259 polipi 186 poluare 40. 149. 149. 193. 254. 232. 257. 258. 156. 205. 192. 241. 148.106. 91.67. 46. 268 sulf 18. 86. 60.145. 242. 232.48. 182.100. 89. 212.224. 262 urechi 58. 258 T t ieturi 94. 34. 90.31. 171.228.70.99. 244. 83. 157.108. 74. 74. 152. 241. 252. 82. 118. 153. 212 sex 55.70.55. 107. 144. 106. 255. 129. 192. 203. 191. 147. 51. 237. 154. 208. 98.56. 100. 36. 34. 55. 112. 197.247. 146.36. 139.100. 207.75.112.29.119. 186. 258. 35. 235.240 SOD 165. 64. 241. 180.21. 80. 151.105. 81. 101. 171. 39. 45.27.214. 266. 187. 107. 48. 175. 117. 74. 99. 102. 223. 153. 86. 154. 117. 177. 148. 35. 255. 172. 81. 211. 135. 249.20. 154.26. 94. 263 soia 22. 192. 157. 112 trihalometan 86 triptofan 36. 218 pisic 32. 200. 106.136. 153. 242. 103. 143. 260.142.166. 234. 252 sorbitol 25.114.53. 83. 100.26. 171 272 Earl Mindell Biblia Vitaminelor 273 potasiu 18.207. 62. 78. 152. 196. 254. 135. 260 unghii 34. 258. 88. 189. 216 r ni 43.77. 200.241. 154.117. 105. 205. 263 propolis 193. 80. 93. 261 serotonin 91.117. 138. 146. 254. 27.106. 69.72.129. 168. 251.16. 110. 152. 119. 110. 253. 149.202.

227.48. 139.171. Vitamina B13 (acid orotic).144.22. 94. 178. 167. 257. 195. 254. 143. 172. 192.265 vitamina B15 17. 37. Vitamina Bl (tiamin ). 198. 217. 256.42. 21. 215. 190. 142.48. Condi iile de p strare i persisten a în organism. 145. 269 varz 17. 94.23. 10. 253. 221. 173. 185. O PILUL DE VITAMIN ESTE 22 15. 217.160. 75. 227. 143. 253. 123. 72. 119. 176. 193. 204.vanadiu 18.119. 209. 260. 216. 238. sau forma uscat ? 18. 38. 120. 45. 180. 177. Neclarit i cu privire la capitolul I? CAPITOLUL II. 67. Chela ii i ce înseamn ei.32.32. Reglarea temporal . Numele vitaminelor. 274 EarlMindell 143. 257. 143. 125.170.217.13. 212. 33. 192. 196. 57. 140. 32. Corpul dumneavoastr are nevoie de ac iunea comun a tuturor substan elor. 21. 181. 75. 170. 91. 256. 175. 175. 156. TOTUL DESPRE VITAMINE 30 26. 160. 17.42.66. 191.40. 101. 208. 261 vitamina A 12. 205. 98.28. 260. 35. 247. 145. 184. 37. 145.32. 139. 152. 216. 177. 36. 107. 139. 204. 144. 83. 205. Vitamina C (acid ascorbic). 258. 118. 223. 27. 248. 182. 160. 39. 66. 194. 18. 194. Agen i de umplere.40. 175. 250. 185. 142.21. 196. 162. 34. 157. 155. 138. 49. 257. 166. 151. 66. 198. 261. 78.216.141. 147. 146. 183. 203.18.24. 211. 142. 171. 212. 145. 184. 153. 75. 31. 140. 176. 39.44. 75.27. 150. 180. 265 vitamina B2 17. 218. 62. 187. 99. 31. 144.42.24. Vitamina . 253. Vitamina B12 (cobalamin ). 186. Vitamina Bl5 (acid pangamic). 221. 155. 125. 124. 136. 168. 222. 265 vitamina B6 7. 191. 37. 37. 218. 81. 154. 197. 158.168. 211. 70. 55. 102. 238. 147.62. 148.120. 35. 247. 96. 82. 35. 227. 212. 158. 55. 166. 34. 55. 212. 71. 246. 238. 259. 179. 110. 177. 153. 183. 18. 256. 74. 189.228. 62. 187. 111. 148. 265 vitamina D 8. 83.48. 33. 38.. Vitamina B2 (riboflavin ). în ap . 122. 218.22. 183. 256. 254.12.27.17. 66. 104. 160. 249. 119. S FACEM CUNO TIN CU VITAMINELE 8 1. 229. 17. 149. 55. 29. 200. 259. 148. 143. Ce nu sunt vitaminele? 4. 150. 169. 218. Când i cum s lu m vitaminele? 24. 216. 66. 148. 119. 186. 212. 199. organice sau anorganice? 19. 164. 146. 255. 223. 150. 141. 122 varec 54. 204.39. 144. 227. Cum ac ioneaz ele? 5. 53. 256. 33. 147. 177. 265 vitamina K 17. Cum este mai bine pentru dumneavoastr ? 25.51. 148. 198. 258. 212. 240. 256. 156. 98. 215. 8. 257.177. 216.40. 15. 144. 179. 147. 215. 217. 204. 155. 74.16. 121.142. 110. 36. 202. 232. 36. 211. 153. 81. 215. 122.39.17. 171. 144. 256 Biblia Vitaminelor 275 CUPRINS Not c tre cititor. 136. 185. 133. 50. Solubile în gr simi.28. 174. 212. 151. 129. 156. 58. 204. 141. 62.19.17. 252. 186. 111. 265 vitamina L 17. 171. 193.41. 20. 238. 205. 163. 259. 167.39. 223. 37.16.27. 180. 255. 218. 181.54. 49. 159.141. 259. 211. 137. 143. lian i i ce altceva mai înghi im? 22. Ce sunt vitaminele? 3. 119. 143. 19. 199. 123.43.136. 79. 162. 224.66. 139. De unde provin vitaminele? 16. 166. 12.215. 126. 165. Neclarit i cu privire la capitolul II? CAPITOLUL m. Diferen a între micro i macronutrien i. 48. 198. Important de tiut i de re inut în privin a alimenta iei. 23. 91. 23. 218. 129. 250. Sintetice sau naturale. 215. 220. 141. 162. 188. 202. 104.47. 251.17.30.22. Vitamina B17 (letril). 60. 119. 129. 119. 92. 184. 80. 203.174. 198. Colin . 224.259260. 20. 260. 154. 13. 166. 52.47. 215. 178.265 vitamina Bl 8. 258. 215.191. 146. 33. 178. 217. 198. 191. 257. 91. 227.102. 5 Prefa 7 CAPITOLUL I.72. 123. 217. 75. 251. 188. 170. 47. 253. 34. 14. 19. 218. 143.23.44. 201.. 212. 185. 149. 265 vitamina E 9. 32. 218. 93. 156. 171. 123. 19.32. 168. 217.143.27. 30.17.19.19.148. 151. De ce? 2.18.43. 172. 227. 250. 153. 207. 70.261. 51.58. 217. 254. 240.173. 73. 217. 136. 74. 269 vitamina C 8. 218. 37. 167. 28. 182. 104. 92. 254. 27. 148. 211. 202. 12.49. 189. 169. 213. 100. Vitamina A. 165. 36. S ne cunoa tem sistemul digestiv. 35. 152. 144. 207. 68. 162. Cum ac ioneaz elementele nutritive? 9. 193. 167. Vitamina B6 (piridoxin ).37. 149.217. 248. 61. 149. De ce apar vitaminele sub diverse forme? 17. 175. 181. 151. 100 : 103.43.64. 122.43. Ce sunt elementeje nutritive? 7. 20. 265 vitamina F 17. 195. 215. 97. Mineralele. Este oare necesar s lua i suplimente vitaminice? 6. 248. 265. 211. 123. 265 vitamina B10 17 vitamina B12 9. 177. 164. 175. 179.9.23. 33. 265 vitamina B13 17. 214. 199.50. 197. 213. 199. 242. Biotina (coenzima R sau vitamina H). 150.91. 201. 167. 190. 22. 257. 151. 177. 151. 104. 258. 175.23. 146. 162. 159. 185. 83. 214.65. 211. 140. 191. 92. 187. 11. 92. 261. 200. 174. 123.21. 54. 181.

49. 100. Femei gravide. 184. Neclarit i cu privire la capitolul VII? CAPITOLULVin. Potasiul. 67. 39. 90. 102. hesperidin ). bioflavonoide. Medici i infirmiere. Busuiocul cerbilor (Mentha pulegium). Neclarit i cu privire la capitolul IX? CAPITOLUL X. 157. Busuiocul. Rosmarinul. 74. Cât de important este s în elegem ceea ce citim pe et ichete! 132. 147. T t neasa. Respira ie fetid . Vitamina T. Persoane care lucreaz noaptea. Juc tori de tenis de mas . 52. Ceea ce trebuie s c uta i pe etichet . Drojdiile. Profesori. Inozitol. 135. Dureri de cap. Vitamina K (filochinon ). Neclarit i cu privire la capitolul XI? CAPITOLUL XII. 122. 134. 149. 58. 94. Care sunt unit ile de m sur ? 133. Cele dou sprezece s ruri tisulare i func iile lor. Febra fânului. 88. 55. CUM PUTEM TI CARE VITAMINE NE SUNT ÎNTR -ADEV R NECESARE? 136 125. 152. 159. 178. Dozele zilnice recomandate i ce semnific ele. Saturat contra nesaturat. 116. 81. Actori. 165. 112. Handicapa i. Juc tori de tenis de câmp. 87. Persoanele care petrec foarte mult timp în fa a televizorului. NECESARUL DE VITAMINE SPECIFIC FIEC RUIA 163 136. 44. Fracturi. Fum tori. 61. Ginseng. Vânz tori. 51. Arsuri. Bube dulci i herpes simplex. 69. 41.Micoz interdigital . 101. Ce este o diet echilibrat ? Dumneavoastr o respecta i? 126. 186. 177. DL-fenilalanina (DLFA). 153. 170. Aconit. 68. Menta. Aloe. yucca. Cânt re i. 119. 148. 191. Uleiul de lumini (Oenothera biennis).D (calciferol). 163. 98. Sodiul. 187. Suplimente destinate situa iilor speciale. Neclarit i cu privire la capitolul IV? CAPITOLUL V. 97. Vitamina U. Copii. Neclarit i cu privire la capitolul XII? CAPITOLUL XIII. Cr omul. Hemoroizi. usturoiul. 141. Neclarit i cu privire la capitolul X? CAPITOLUL XI. ti i ce anume determin ridicarea nivelului de colesterol? 91. Persoane cu munc de decizie i r spundere. 118. Arsuri gastrice. Alerg tori. Seleniul. 155. Apa. Neclarit i cu privire la capitolul VI? CAPITOLUL VH. 45. 156. Culturi ti. Ce sunt agen ii lipotropi? 85. vitamin PP). Meri orul. 160. 56. Miturile proteinelor. Picioare reci. VITAMINA POTRIVIT LA TIMPUL POTRIVIT 177 169. Iodul. 110. Neclarit i cu privire la capitolul III? CAPITOLUL IV. Cobaltul. Vitamina E (tocoferol). 95. Juc tori de golf. Practican i ai jocurilor de noroc. 111. 188. Mu e elul. Clorul. Mânc rimi. Neclarit i cu privire la capitolul V? CAPITOLUL VI. 158. Care este necesarul dumneavoastr de proteine? 72. 113. Cimbri orul. Pantotenat de calciu (Acid pantotenic. 181. 190. Usc ciunea pielii.AL IF URITORIDEMIRACOLE 118 96. 166. Nicotinamid (acid nicotinic. Cum putem determina caren ele de vitamine i minerale? 127. Femei. Vârstnici. 1 82. 106. Acidul folie (folacin). 150. Magneziul. 154. B rba i. 109. 99. 143. 139. Poftele i ce pot semnifica ele? 129. 82. Lucerna. Ce trebuie s ti i despre remediile naturale. Echinacea. 107. oferi de camioane. Cuprul. Tipuri de proteine. 120. 54. 146. 140. T ieturi. 176. 167. 137. 60. 145. Probleme determinate de decalajul de fus orar la zborul cu . Cine i pentru ce are nevoie de ei? 86. Acnee. Chelie sau c derea abundent a p rului. 180. 175. Al i aminoacizi uimitori. 161. 78. 115. Cum ne putem asigura cantitatea maxim de vitamine din alimentele pe care le mânc m? 130. 174. Povestea colesterolului. S discut m despre nivelul de colesterol. Totul despre arginin . 42. Suplimente de proteine. Neclarit i cu privire la capitolul VIII? CAPITOLUL IX. 62. 47. 142. Adev rul despre enzime. 168. Mame care al pteaz . 108. Practican i ai jogging-ului. Acidofilus. 121. 63. Rela ia dintre proteine i aminoacizi. în ep turi de albine. PLANTE I REMEDII POPULARE 127 103. 185. 173. 189. Fierul. Care este diferen a? 73. Acid paraaminobenzoic (APAB). P trunjelul. 164. 124. Phytolacca. 179. Posibile semnale de avertizare. 117. 75. Mahmureal . 276 Earl Mindell Biblia Vitaminelor 277 Molibdenul. Alegerea regimului. 66. Stimulatorii hormonilor de cre tere. Varecul. 151. clorofila. Vân t i. Atle i. Persoane care c l toresc foarte mult. 114. La ce sunt necesari carbohidra ii? 93. 76. Calciul. Zincul. MINERALELE ESEN IALE PENTRU ORGANISMUL DUMNEAVOASTR 63 50. 105. Plante d un toare. 79. 128. Muncitori în construc ii. 89. 104. Schinel (cnicus benedictus). 38. 138. Dansatori. 65. Gingii sângerânde. GR SIMILE I UTILIZATORII LOR 106 84. 40. Manganul. S vorbim despre triptofan! 77. 144. Fibrele i târâtele.CARBOHIDRA II I ENZIMELE 113 92. 53. 172. Alcoolici. 59. Constipa ie. 48. 171. Insomnii. 57. vitamina B5). Vitamina F (acizi gra i nesatura i). Sugari i copii mici. Fluorul. omag (m rul lupului). Lemn dulce (Glycyrhiza glabra). CITI I ETICHETELE 159 131. Anasonul. Unghia g ii (Astragalus). Sulful. PROTEINELE I ACEI UIMITORI AMINOACIZI 87 70. Ienup rul. 46. 64. Fenomenala fenilalanin . 80. Fosforul. 83. O privire asupra lisinei. Suplimente de aminoacizi. 71. 123. Studen i. 183. 162. Vitamina P (rutin . Alimente i nutrien i care pot reduce în mod natural nivelul de colesterol. Vanadiul. 43.

287. 256. Regimul Stillman. 032 -211252 INTERNATIONAL www. 266. 289. 253. Al i îndulcitori. Capcanele alimentelor bogate în sare. DROGURILE I MEDICAMENTELE 207 240. 260. 195. Neclarit i cu privire la capitolul XIV? CAPITOLUL XV. Sindrom premenstrual. 268. 205. Neclarit i cu privire la capitolul XIX? CAPITOLUL XX. Suplimente energizante. 218. Ce efecte are alcoolul asupra organismului dumneavoastr ? 244. Vindec ri postoperatorii. DECI NU CREDE I A CONSUMA PREA MULT ZAH R I SARE? 230 265. R u de ma in . Astm. 255. 222. 274. Alternative ale cafeinei. 230. probleme oculare. Dureri de picioare. et 6. 199. 246. 198. Regimul de baz pentru a te men ine mereu tân r. Medicamente Äanti-cosmetice". 210. Cura cu proteine lichide i cura Cambridge. Probleme de prostat . Oreion. Scrâ nete de din i. Pot alimentele i vitaminele fi o alternativ pentru medicamente? 250. 197. 248. lecitin . 231. Alimente i suplimente pentru un sex performant. Psoriazis. 193. R celi. Regimul b utorului. 283. Dieta pe baz de fructoz . 288. la i 6600 tel. Pojar (rujeol ). Ulcer. 203.I RECAPE I S N TATEA I S I-0 P STREZI 189 278 Earl Mindell Biblia Vitaminelor 279 211. Riscurile consumului mare de zah r. De ce avem nevoie de suplimente când suntem bolnavi? 212. 217. 233. 192. Sindromul de oboseal cronic . 201. Menstrua ie. Cosmeticele naturale ² ce con in ele? 277. 262. Regim vitaminic pentru cazurile de artrit i displazie la câini. Neclarit i cu privire la capitolul XVI? CAPITOLUL XVII. 221. Polipi. Regimul pe baz de varec. Vitamine pentru mâini i picioare. 280. 032-211225. Anumite medicamente v pot complica problemele. Regimul vitaminic Mindell pentru a sl bi i a v men ine. Impetigo. 258. Inima. Neclarit i cu privire la capitolu l XXI? CAPITOLUL XXII. Cât de s rate sunt? 272. ANIMALELE PREFERATE AU I ELE NEVOIE DE O BUN NUTRI IE 251 286. 200. BINE DE RE INUT 255 290. Hipoglicemie. Neclarit i cu privire la capitolul XV? CAPITOLUL XVI. Suplimente pentru a mânca mai mult i a v îngra mai pu in. Riscurile consumului mare de sare. Diabet. Precau ii. Vitamine pentru un p r s n tos. Anticoncep ionale. 215. Vitamine care pot reduce gustul pentru alcool. Regimul zenmacrobiotic. Neclarit i cu privire la capitolul XXII? POSTFA 264 INDEX 265 Tipografia MULTIPRINT la i Calea Chisin ului 22. 284. 251. Menopauz . 275. Bron ite. MEREU TÂN R.com . 234. Dieta doctorului Atkins. Tipuri de zaharuri. Scurt ghid de ap rare împotriva cancerului. Zona Zoster.S NE P STR M FRUMUSE EA 237 273. 291. 270. 223. 216. 208. întârzierea procesului de îmb trânire. 247. 227. Vitamine pentru câinele dumneavoastr . Candida Albicans. 206. 214. 264. S începem cu cafeina. Amigdalit . 220. Regimul Scarsdale. o et i vitamina B6.REGIMURI PENTRU A LE PIERDE 219 252. 243. 229. Regimul super-energetic. 285. 271. 225. 196. Spuzeli. anxietatea i stresul. 209. 276. 224. 254. Mononucleoz . afec iuni cardiace. Supravegherea continu a greut ii. 281. Neclarit i cu privire la capitolul XX? CAPITOLUL XXI. Neclarit i cu privire la capitolul XIII? CAPITOLUL XIV. Negi. Ingera i mai mult cafeina decât crede i. KILOGRAMELE ÎN PLUS . 241. Câte ceva despre ha i i marijuana. BREVIAR VITAMINIC. 282. 238. 207. 292. Vasectomie. Renun area la fumat. 202. Cât de dulci sunt? 269. ENERGIC ISEXY 244 279. 235. 239. din mai multe puncte de vedere. S . 257. Hiper i hipotensiune arterial . 213. 278. 263. 261. Arsuri solare. Ce i când anume be i? 245. Urzic ri sau irita ii cu o etar otr vitor. 249. 204. Vitamine pentru pisica dumneavoastr . 194.avionul. Vitaminele i sexul. 219.calivita. Febr muscular . 226. Colite. Cum pot afecta vitaminele i mineralele starea de spirit? 237. NU NUMAI MINTEA DUMNEAVOASTR ESTE VINOVAT 203 236.236388 fax. Vitamine pentru o piele s n toas . Recomand rile Mindell pentru cura de sl bire. Neclarit i cu privire la capitolul XVII? CAPITOLUL XVIII. 232. Boli venerice. 267. Ce v ajut s renun a i la cocain . 228. Artrit . 259. Neclarit i cu privire la capitolul XVIII? CAPITOLUL XIX . 242. Medicamente ² mari distrug toare de elemente nutritive. Alergii. Ochii. Vene varicoase. Nutrien i care combat depresiile. V rsat de vânt. Cocaina v cost mai mult decât a i crede.

Pe scurt: cu ajutorul companiei CaliVita" International vom cunoa te un stil de via nou i modern.autoritatea guvernamental cea mai sever . CaliVita" International garanteaz 100% calitatea produselor sale. consumul suplimentelor alimentare. iar compania noastr a jucat un rol considerabil în acest sens. Produsele noastre se afl sub controlul permanent al ÄFood and Drug Administration" .CaliVita International este o companie multina ional în plin dezvoltare ale c rei importante obiective sunt conservarea tuturor valorilor reprezentate timp de mai mult de o decad .R.L. CaliVita" International face cunoscut în întreaga lume ideea unui stil de via de calitate. transformarea i dezvoltarea acestora astfel încât ele s poat veni în întâmpinarea noilor cerin e ale pie ei moderne. minerale i extracte naturale se consum de mai mult de jum tate de secol în întreaga lume. E-mail: info@calivita. între orele 9. CaliVita" International ne înva cum s ne p str m atât s n tatea personal cât i pe cea a familiei i a prietenilor.00. Familiarizându-ne cu noua filozofie i asumându-ne o responsabilitate individual . Produsele oferite de CaliVita" International bogate în vitamine. în care o parte important o constituie.4 Program: luni-vineri. a suplimentelor alimentare i a produselor farmaceutice fabricate i comercializate în SUA. Intrarea Fort re ei Nr. Telefon: 0256/217505. îi putem ajuta pe cei dragi nou s devin mai s n to i.California Fitness" reprezentat prin noul brand . pe lâng exerci iile fizice regulate i o alimenta ie adecvat . care controleaz calitatea alimentelor. Informa ii suplimentare: California Fitness" România S.00 17.ro . Aceasta include un stil s n tos de via . Popularitatea stilului de via s n tos a crescut semnificativ în ultimii ani. Timi oara.