An tologie

)

\,
\
'[I"-"
\ r,
r

-~

~

"

l~

Carl Gustav
~
...'7 _l _

JUNG
.
,~

3

~ ~~

P

I'~;""

-

i:.'
"JJ

;""

\~"'] -

~!

r:
r'"

li~

Prima parte

Psihologia analitica
Temeiuri
Psihologie analitica ,i Weltanschauung Structura psihiculul Generalititi privind teoria complex.lor Oespre natura viselor Eu-I, umbra, anima ,i animus, sinele

.exte alese t'}i traduse din limba gennani de dr. Suzana Molan

1976 Walter Verlag AG. Editura Anima. Solothum © 1994.© 1971. pentru prezenta versiune romaneasca Imprimat la Tipografia Editurii Anima ISBN 973-9053-14-9 .

TEMEIURI Editura Anima. Suzana Holan PRIMA PARTE PSIHOLOGIA ANALITICA. 1994 .CARL GUSTAV TUNG PUTEREA SUFLETULUI ANTOLOGIE Texte alese ~i traduse din Iimba gerrnana de dr. Bucuresti.

$i inca: Jung nu il continua pe Freud. continuator al lui Freud. cu tiparele comportamen- 5 . Psihanalist sau. insumare a tuturor continuturilor refulate. raminind acelorasi stabilind. tendinte fundamentale 0 ce pot diferi de la 0 epoca insa simboluri ale mereu heiipuri». ci 11considera in toata complexitatea sa de fiinta culturala. fiind astfel In deplin pe de alta parte. Desi Mircea Eliade 11 numea presia In anumite reprezentari. mult mai generoasa. anumite «dominante» care I~i regasesc ex- xx». Dar trebuie spus. totodata. i se opune. cum a facut Freud. Inconstientul in prima sa ipostaza (freudiana) capata la Jung denumirea de inconstieni personal. I se orune in primul rind prin faptul ca nu concepe omul ca pe 0 fiinta instinctuala refulata. pe de 0 parte ~i legatura cu biologicul.NOTA INTRODUCTIV A pe Carl Gustav Jung «un profet al secolului multi 11mai considera. In anumite imagini. psihanalist. I se opune apoi prin largirea notiunii de inconstient de la inconstientul . dind prioritate instinctelor sexuale.«sediment al tuturor experientelor liniei ancestrale» si. Inconstientul colectiv are. a inconstientului este numita «inconsiieni colectio».«lada de gunoi». poate. in acest sens. cu alte cuvinte. prin natura sa. «obirsie a tuturor creatiilor umane trecute ~i viitoare». inconstiente. opera lui Jung tine mai curind de domeniul antropologiei culturale decit de eel al medicinei. ci. in mult mai mare masura. la inconstientul . din capu! locului. la alta sau de la 0 zona a lumii la alta. ca acea imagine a omului care se desprinde din intreaga opera a lui Jung intrece cu mult sfera psihiatriei ~i cu atit mai mult pe cea a psihanalizei. pur ~i simplu. Pe acestea Jung Ie numeste «arconsens cu istoria religiilor. In timp ce a doua ipostaza.

Lista ideilor noi. la imprejurarile vietii. in ultima instanta. De asemenea. care. Pe linga aceste doua concepte fundamental noi.pnind seama de interesul de aiei ~i de acum . casatoriei ~i . cu «visarile cu ochii deschisi». Visele sint autentice creatii ale inconstientului. ei: ce rost a avut sa visez asta? sau. deoarece imaginea pe care 0 ofera Jung omului asupra lumii ~i asupra sa insu~i reuneste cultura secolului XX ~i a secolelor anterioare. de-a lungul celor aproape sase decenii ale carierei sale de cercetator. adevarate «focare de viata». Jung aduce innoiri ~i altor notiuni psihologice. Dar mai trebuie spus ca Jung a dat ~i 0 tipologie psihologica. artistului sau criticului de arta ~i. Complexele nu sint neaparat «complexe de inferioritate». ~i anume: eseuri privind psihologia diferitelor virste. mijloceste 0 mai profunda ~i mai deplina adaptare a noastra la lume ~i a lumii la noi. semne de nesanatate psihica. decit ar putea-o face constientul. omului de ~tiintA umanist ~i celui din sfera stiintelor naturii. ei este energie . psihologia educatei. Fapt este ca ideile acestea se adreseaza in egala masura spiritului ~tiintific ~i spiritului religios. cu pomirile instinctuale.psihica in genere. Caci in interpretarea visului nu se pune problema: de ce am visat asta?. instrument al adecvarii noastre. iar 0 asemenea sinteza nu poate fi decit salutara pentru spiritul modem aut de fragmentat in specializari ~i pentru sufletele noastre ciuntite de aceasta fragmentare. hic et nunc. ne furnizeaza 0 binevenita punte de legatura cu continuturile inconstiente. omului in genere.tale (pattern of behaviour). dar cu iz de veche intelepciune. ei dimpotriva. Oteva dintre eseurile acestea sint cuprinse in a treia parte a antologiei. trebuie mentionat faptul ca ideile ~i conceptele lui Jung au suferit. Prima parte a antologiei de fatA este fermata dintr-o selectie de scrieri ale lui Jung menita sa introduca eititorul tn lumea ideilor ~i conceptelor sale. subs tan- 6 . surse de energie. cum spune Jung insu~i undeva. altfel spus: ce a vrut inconstientul trimitindu-rni acest mesaj oniric? Intrebarea poate fi pusa 'in felul acesta pentru ca psihicul inconstient. sub toate aspectele sale. In fine. prin fenomenul numit de Jung «compensare». cu care contribuie Jung la formarea imaginii omului ar mai putea fi indelung continuata.sau disponibilitate .cele trei scrieri ale lui [ung despre psihologia totalitarismului. A doua parte a antologiei este dedicata prezentarii acestei tipologii. Jung este autorul multor eseuri privind problematica psihologica a individului ~i a societatii. laolalta cu fantazarile. nu ln ultimul rind. Libido-ul nu mai are de-a face doar cu atractia sexuala.

pentru bunavointa cu care ne-a pus la dispozitie bibliografie iconografica legata de viata ~i opera lui Carl Gustav Jung ~i. de doua ori patru ani. Un ajutor pretios a fost ~i eel al Marianei Koch ~i al Kristinei Lazar de la Institutul Goethe din Bucuresti. a lui Bert Scholz ~i a d-lui dr. dr. profesor de istoria religiilor. tipograful editurii noastre. la Bollingen. membrilor familiei Jung pentru ospitalitatea cu care ne-au permis sa intram 'in atmosfera unica a «turnului» construit de Carl Gustav Jung pe malul lacului Zurich. In ordine cronologica. 'in decursul tuturor acestor ani de lucru. cu toate legaturile sale. fara priceperea ~i entuziasmul caruia intreprinderea noastra culturala nu ar fi fost posibila. nu in ultimul rind. 0 imagine a formei finale a teoriei lui. Antologia de fata reprezinta rodul unei munci care a durat. care. eleva a lui Jung. Mentionam aici ajutorul moral ~i spiritual al Oanei Vlad. Aducem multumiri d-nei bibliotecare de la Institutului Jung din Kusnacht. ~i nu ar fi fost posibila definitivarea acestei munci fara ajutorul multora. sprijinul StancAi Cionca Scholz. pentru ajutorul dat in Iamurirea unor aspecte ale teoriei jungiene si 'in obtinerea copyright-ului. am putea spune. istoria religiilor. De 0 importanta decisiva au fost discutiile cu Constantin Noica privind opera lui Jung ~i traducerea de fata. Tiberiu Holan la fondarea editurii care publica acum antologia. Copyright-ul nu ar fi putut fi obtinut fara sprijinul generos al Idei Alexandrescu de la Institutul Goethe din Bucuresti ~i ad-lui Geisenhyner de la Agentia Geisenheyner § Crone din Stuttgart. 'in anii cit a durat traducerea. alchimia. pentru intelegerea si rabdarea cu care a fost alaturi de mine 'in toti acesti ani. membru fonda tor al Oubului Jung ~i pe dr. In fine. a dactilografiat ~i a cules pe calculator cu rabdare ~i profesionalism textele ~i. mentionam pe Pater Thomas Imoos. de asemenea. Marie Louise von Franz. precum ~i apecierile incurajatoare venite din partea lui Vasile Dem. lui Radu Ion. Suzana Holan 7 . datoram multumiri Taniei Nutu. iar pe de alta parte cu fizica si biologia moderna se regaseste intr-o lucrare a sa mai tirzie ~i totodata mai dificila la lectura.tiale modificari. care au avut bunavointa sa verifice fragmente mai dificile din traducere. Iar cele mai muIte multumiri Ie datorez mamei mele. precum ~i incurajarile repetate venite din partea Doinei Modola. prin care s-au putut obtine cele saptesprezece volume de opere complete ale lui Carl Gustav Jung. Zamfirescu ~i Gabriel Liiceanu. care constituie partea a patra a antologiei de fata. pe de 0 parte cu mitologia.

. umbra. .. . . . .. . .. . . . . .. . . . . . . .SUMAR Psihologie analitica ~i Weltanschauung. . . . sinele Eu-l . . . . . . . . . . Eu-I. anima ~i animus. . . . . . . .. . . . . . . . . . . Umbra Syzigia: anima ~i animus. Structura psihicului Consideratii generale privind teoria complexelor Despre natura viselor . . .. . . . .. . . . . . . . . . . . . . . .. .. . . . Sinele Indice 11 49 79 101 127 129 136 141 158 177 . .

l~l'('dita\. vol VIlJ.prelucrata ~i Idrgit<i . 19S0?i 1969.in Seelellprohlemt' der Cege11l(1(lrt. Tradusa .\ In anii 1'-):-1:-1. ZUrich. 194h. Rascher. 19:-11.PSIHOLOGIE ANALITICA ~I WELTANSCHAUUNG Confr-rinta tinuta la Karlsruhe In 1927. . Tiparita dupa Crsanunelt. & 684-741. 19:i9. Woke.

practice. substantiv masculin (n. pentru a enumera doar citeva. idealiste.asa c~va s-ar putea traduce numaidecit -. dar exclusiv intelectuala. ci ~i la un anumit mod de a privi lumea.) 13 . realiste. spre a-I putea supune f1exiunii romanesti. ce-i drept. religioase. considerindu-l. ceea ce denota ca el are ~i un aspect strict psihologic: nu se refera numai la 0 anumita conceptie asupra lumii . Exista Weltanschauung-uri estetice. In acest sens. notiunea de Weltanschauung mune cu notiunea de «atitudine». romantice. L-am lasat netradus in textul de fata.t. Cuvintul filozofie are. 0 conotatie asernanatoare. ca 0 C 689 are foarte multe aspecte coAm putea chiar s-o definim Atitudinea este 0 aiiiudine conceptual jorrnulatii. Dar ce intelegem atunci prin atitudine? care desemneaza 0 notiune a psihologiei anumita ordonare a 1 0 traducere aproximativa ar fi: oiziune aSlipra lumii.uvintul german Weltanschauung nu prea poate fi tradus intr-o alta limba 1. pe cind cuvintul Weltanschauung se refera la toate felurile posibile de atitudine fata de lume. inclusiv la atitudinea filozofica.

afecte ~i muJte aJte rnateriale asemanatoare. Adica. fiecare actiune sau reactiune a noastra are loc sub influenta unor preconditionari psihice complicate. De indata ce puterea ~i pozitia dusmanului sint suficient de bine cunoscute. Intr-un mod absolut asemanator se schimba ~i atitudinea psihica. la trecerea intr-o atitud ine activa. apar in constient conjinuturi subiective. situatia se schimba: armata se pune in miscare catre un obiectiv bine determinat. noi nu actionam pur ?i simplu prin cite 0 reactie. sa fie pe cit posibil reprimate. pur ~i simplu. Daca ar fi sa compararn continuturile noastre psihice cu 0 armata ~i daca am reprezenta diferitele forme de atitudine prin anumite dispuneri ale trupelor acestei armate. atunci ar trebui sa ne imaginam starea unui om care este atent.PSIHOLOGIE ANALlTlCA ~I WELTANSCHAUUNG continuturilor psihice. constind din reprezentari ale scopului ~i din imbolduri spre actiune. ca pe 0 concentrare de unitati militare stind in stare de alerta ~i avind in jur detasarnente de recunoastere. A~ cum armata are un conducator ~i un consiliu de generali. atunci cind ai vazut dusrnanul. In timp ce in starea de pura atentie ideea este sa percepi. sustinuta de si fundamentata pe experiente. mai mult sau mai putin izolata. Dimpotriva. fie de catre 0 &91 asa-numita supra-reprezentare. ceea ce face ca activitatea de gindire proprie. atunci cind esti atacat ~i ai ataca. atitud inea psihica are 0 idee generala conducatoare. Folosind din nou analogia cu armata. pur ~i simplu. Pentru soldatul de rind totul poate sa arate ca ~i cum te-ai retrage. precum si alte feluri de continuturi subiective. principii. Constientul nostru este intotdeauna tentat sa 74 . orientata fie cafre un scop. 13 0 excitatie data. am putea compara aceste precondijionari cu ceea ce se petrece la marele cartier general. de pilda.

In realitate insa. probabil. printre care propria sa preconditionare. iar dependents ~i deciziile sale. intentionalitatea sa ~i toate celelalte . A~ are loc t'i activitatea psihica: pe baza unor predeterminari la fel de complicate. desi manevrele armatei se afla intr-adevar sub 0 comanda unica ~i unitara. rezultatul conlucrarii unor factori neinchipuit de complicati. ~i de considerente nemilitare. la rindul lui. la rindul ei. dar poate ca nu-i sint prea clari nici conducatorului insusi. fiecare nuanta a diferitelor sale aspecte . consta dintr-o constelatie de continuturi a caror diversitate abia daca poate fi intrezarita. Acesti din urma factori sint de 0 natura foarte complexa ~i nu numai ca depasesc cu muIt intelegerea soldatului. conditionata de actiunile dusmanului.intensitatea si directia sa. lata deci ca. de fapt. Chiar ~i conducatorului Ii sint total necunoscuti anumi]i factori. cu predeterminarile sale complicate. deliberarile lile sale. aceasta cornanda este. adica tocmai pe acea atitudine generals care. se va da 0 lupta intr-un anumit loc t'i la un anumit moment.PSIHOLOGIE ANALlTICA ~I WELTANSCHAUUNG joace rolul soldatului de rind ~i sa creada in simplitatea actiunilor sale. banuielile conducatorului genera li. cu zile intregi inainte. motivele si indoiesale . 0 sirnpla reactie la rapoartele de recunoa~tere. Cu toata simplitatea imboldului. Eu-l este comandantul armatei. ci 0 inijiativa creatoare a conducatorului. numai daca s-a constituit in prealabil un plan de actiune.Ii sint consiliul de nepatruns de ~i previziunile 692 sa de factori exteriori este dependenta aproape ale carrie- de influentele 15 . dar. Acest plan de actiune nu este nici el. care l-a proiectat pe soldatul de rind la 10cul stabilit. complet necunoscute soldatului de rind. felul in care se desfasoara in timp ~i in spatiu.se mtemeiaza pe predeterrninari ~i particularitati psihice.

ne obliga ~ avem 0 atitudine foarte atent alcatuita.daca mai este ~i durabila se intemeiaza intotdeauna pe 0 atitudine deosebit de evoluata. Starea de pace ramine un deziderat. dedt ~ traiasca intr-o stare indelungata de echilibru. probabil. in lupta cu tot ceea ce 0 inconjoara. deoarece intr-o astfel de stare . Un om ajuns la perfectiune. de m~ltatoare ~i de desavi~it~ ar fi . Nu vom gresi. Caci. ne resimtim existenta mai degraba ca pe 0 lupta continua. V~ mirati. ~ inchei pace eu lurnea ~i eu tine insuji . echilibrata ~i inteleapta . Ii este mult mai u~or sufletului sa fie mtr-o stare dinamica de suisuri ~i coborisuri ale intimplarilor. spre a-si recapata. starea de pace. iar in spate lupta contra propriei naturi instinctuale rebele. Poate ca nu vom exagera prea mult extinzind comparatia noastra si asupra relatiei dintre om ~i lume: eu-l omului . nu arareori un razboi pe doua fronturi: in fata lupta pentru existents. Starea de razboi. va fi nevoit sa-si revizuiasca ~i mai atent atitudinea.oricit de rninunata. asadar.PSIHOLOGIE ANALITICA ~I WELTANSCHAUUNG 693 rului general ~i ale politicii care opereaza de undeva din urnbra. fie ~i pentru scurt timp. lipsita de conflicte.este 0 remarcabila reusita. Vorbind despre notiunea de atitudine am evitat ~ pun 0 problema: este oare Weltanschauung-ul constient sau inconstient? Cad un om poate fi propriul sau conducator ~i poate rezista eu sucees in lupta lui pentru 694 16 .seful unei mid armate. daca i~i pierde pacea sufleteasca de multa vreme objinuta. chiar daca nu sintem pesimisti. adica 0 stare de seninatate. ca am inceput prin a vorbi de atitudine ~i nu de Weltanschauung.pluteste mereu arnenintarea inglodarii intr-o insuportabila ~i plicticoasa stagnare. presupunind ca 0 stare de pace sufleteasca. mai mult sau mai pujin cronica.

tienJIl se traieste mai pujin bine. poate ~i el sa se adapteze ~i sa se controleze.) 17 . fara sa posede un Weltanschauung constient. atit in exterior cit ~i in interior ~i poate objine chiar 0 pace relativ sigura. de vreme ce se poate trai la fel de bine ~i fara ea? Cad ce este. ca parte a psihicului diferita de inconstient ~i cOI1~tiil1Ji1 In sens filozofic sau In sens curent (de pilda In «constiinta moderna» etc. alaturi de multe alte minunatii. ~i nu Bewufltseil1) (n. In afara ei.de vreme ce se poate trai la fel de bine si fara el? ~i tot a~ m-ati putea intreba: ce rost are constienta. Este evident ca 0 con~tiinta2 evoluata este expusa unor pericole pe care primitivul nici nu le-a visat macar.>1WELTANSCHAUUNG existenta. intre consiieni. t. Pe de alta parte am folosit cOI1~ienla pentru starea de a fi constient a subiectului sau obiectului (in germana Bewufltheit. Dar el nu poate face toate acestea fara 0 atitudine.). ~i aceasta uluitoare creatie: constienta. Despre un Weltanschauung nu putem insa vorbi decit atunci cind omul a facut macar 0 prima incercare serioasa de a-si formula conceptual sau intuitiv propria sa atitudine. cade prada multor pericole pe care noi. Dar ce rost are un Weltanschauung . De buna seama ca tocmai din acest motiv a facut Mama Natura sa apara pe lume. 0 constienja largita ~i aprofundata! lar motivul pentru care exista constienta ~i pentru care aceasta tinde sa-~i largeasca ~i sa-~i adinceasca sfera este unul foarte simplu: ftJrll cOll. in definitiv. le evitam cu cea mai mare usurinta. Primitivul.PSIHOLOGIE ANALITICA :. dar 695 2 Am flkut distinctie In traducere. dar numai in lumea sa primitive. aproape inconstient.rna Yeti intreba . un Weltanschauung? Este. adica de a-si lamuri lui insusi de ce ~i pentru ce actioneaza cum actioneaza ~i traieste cum traieste. pur si simplu. aflati la 0 treapta mai inalta a constientei.

~i comandant de armata. nu este indiferent dad avem sau nu un Weltanschauung ~i ee fel de Weltanschauung avem. toate acestea nu au loc constient. deoarece nu ne formam pur ~i simplu 0 imagine a lurnii.nu e de competenta noastra sa hotarim aiei.PSIHOLOGIE ANALITICA ~I WELTANSCHAUUNG &% e de necontestat ca omul constient ~i nu eel inconstient a pus stapinire pe tot parnintul. se schimbI1 ~i el tnsusi. Ornul al 'carui Soare se invirteste inca in jurul Pamintului este alt om decit cel al carui Pamint este supus forjei de atractie a Soarelui. Nu degeaba ideea de nemarginire a lui Giordano Bruno reprezinta unul din cele mai importante puncte de plecare ale constiintei modeme. acest lucru va fi spre binele sau spre raul lurnii . noi sintem ~i consiliu de generali. Soldatul simplu din transee nu are nici 0 viziune asupra activitatii consiliului de generali. intr-o ultima ~i supraumana instanta. Pe 0 treapta mai inalta a constientei poate sa apara si un Weltanschauung. ~i. ~i aceasta imagine este cea dupa ale carei caracteristici ne orientam adaptarea. Orice sporire a experientei sau a cunoasterii constituie un pas inainte in formarea unui Weltanschauung. odatd cu imaginea ce ~i70 face omul cugetdtor despre fume. repercutindu-se asupra noastra. in acelasi timp. Daca. ne formeaza si pe noi. Ornul al carui cosmos atirna in empiric este alt fel de om decit eel al carui spirit este luminat de viziunea lui Kepler. Cu alte cuvinte. Dupa cum spuneam. Fireste. Conceptia pe care ne-o faeem despre lume este imaginea a ceea ce numim noi lume. Dar avem aproape intotdeauna nevoie de 697 18 . ci aceasta imagine. Cel pentru care ar mai putea fi problematic rezultatul lui doi ori doi este eu totul altfel decit cel pentru care nirnie nu este mai neindoielnic pe lume decit adevarurile a priori ale matematicii.

cu alte cuvinte. avind cauze ~i scopuri a caror subtilitate nu lasa nimic de dorit. chipurile.rSIHOLOGIE ANAUTICA ~I WELTANSCHAUUNG o hotarire de-a dreptul eroica pentru a ne rupe constientul de la ocupajiile sale obisnuite. lata de ce sint lipsiti acesti oameni . Sa ai un Weltanschauung inseamna sa-ti formezi 0 imagine &98 a lumii ~i a ta insuti. raminem inconstienti de atitudinea noastra ~i nu vom avea.de un Weltanschauung. a~ se va vedea ~i pe sine insusi. poate stringente. In rea Iitate insa. ci doar 0 atitudine inconstienta. Adevarul este ca ei i~i lasa intentionat ideile conducatoare in obscuritate. lar daca nici macar nu ne dam seama de acest lucru. mai primitiva a constienjei decit cea care ar corespunde capacitatii lor de constientizare. stiintific. un Weltanschauung. in culise se desfasoara procese complicate. atunci cind scepticismul este proferat spre a escamota lipsa unui Weltanschauung. spre a-I indrepta spre problemele mai genera Ie ale atitudinii. Spiritul critic sau scepticismul nu trebuie considerate neaparat expresii ale inteligentei. ~i nu arareori lipseste mai degraba curajul moral decit inteligenta. Pentru ca un om nu poate sa vada lumea fara sa se vada pe sine insusi ~i asa cum vede lumea. adica. ci mai curind ale contrariului ei. asta ar insemna msa muIt prea multo 19 . Exista multi oameni de ~tiinta care evita sa aiba un Weltanschauung pentru ca acest lucru nu ar fi. atunci motivatiile ~i intentiile care ne determine ne ramin necunoscute ~i. sa stii ce este lumea ~i cine esti tu. iar asta presupune din partea lui nu tocmai putin curaj. in mod evident. ca atare. se men tin singuri pe 0 treapta mai joasa.in mod fatal . Dar. Dad nu 0 facem insa. in sensul strict al cuvintului. toate ni se par foarte simple. deci. toate par sa ni se intimple doar asa. lor nu prea Ie este dar la ce le-ar folosi un Weltanschauung. ca de la sine.

In timp ce ne razboim cu 0 falsa imagine a lumii. ori noi ne-am schimbat. facindu-ne nerealisti. Weltanschauung-ul este 0 ipoteza ~i nu un articol de eredinta. Lumea i~i schimba fata . cum grano salis. Orice noua descoperire.PSIHOLOGIE ANALITICA ~I WELTANSCHAUUNG &99 700 Nimeni nu poate ~ti ce este lumea ~i cu ant mai pujin cine este el insusi. cit de important. orice nou gind poate sa dea intregii lumi 0 noua fata ~i trebuie sa tinem seama de acest Iucru. sa excluzi afirmatiile arbitrare ~i opiniile autoritare. din proprie experienta. cad daca nu 0 facem. cit de esenjial este sa avem un Weltanschauung bine intemeiat ~i atent alcatuit. Imaginea pe care 0 avem despre lume se poate schimba oricind. Toji ne secatuim odata ~i odata. atunci ne-am putea multumi cu orice frumoasa fictione. deoarece nu putem cunoaste lumea decit ca 0 imagine psihica in noi. ne pomenim traind intr-o lume vetusta. ~i abia 'in felul acesta pricepem. reminiscenta a unor trepte mai joase ale constienjei. daca lumea s-a schimbat. 0 buna cunoastere inseamna sa cauji ipoteza bine mtemeiata. forja implacabila a realitatii ne doboara.«tempera mutantur et nos in illis»3 . fara sa uiti insa ca tot ceea ce stii este marginit ~i supus erorii. 0 buna cunoastere presupune sa stii.) 20 .. dar e in 3 «vremurile se schimba ~i noi odata cu ele» (in latina in text. Dar amagirea de sine se intoarce impotriva noastra. ar msemna sa ajungi la 0 eft mai buna cunoasiere a acestor lucruri.si. ori ~i una ~i alta. Daca imaginea pe care ne-o formam despre lume nu s-ar repercuta asupra noastra insine. n.t. Dar. nu ne va fi mtotdeauna u~or sa discernern. cu vreo imagine care sa ne incinte intr-un fel sau altul. atunci clod imaginea se schimba. neajutoraji si nevolnici. presupune sa excluzi banuielile neinterneiate.

M~ voi ocupa in cele ce urmeaza de problema relatiei dintre psihologia analitica ~i Weltanschauung ~i 0 voi face tocmai din perspectiva celor spuse mai inainte. care se ocupa in principal cu asa-numitele fenomene psihice complexe.PSIHOLOGIE ANAUTICA ~I WELTANSCHAUUNG interesul mentinerii vitalitajii noastre sa aminam cit mai mult acest moment ~i nu vom reusi sa 0 facem decit neingaduind nici un moment imaginii noastre despre lume sa incremeneasca ~i intrebindu-ne neincetat. la fiecare nou gind. Denumirea de «analitica» provine din faptul c~ aceasta directie a psihologiei s-a dezvoltat initial din «psihanaliza» freudiana. Freud a identificat psihanaliza cu teoriile sale asupra sexualitatii ~i refularilor. in elementele lor. trebuie spus c~ ea 702 701 consta in primul rind dintr-o tehnica ce permite s~ readucem in constient continuturile asa-zis refulate. s-ar pa- din pricina ca. va trebui sa darn socoteala mai intii de esenta psihologiei analitice. adica din perspectiva intrebarii: adauga oare ceva cunostinjele psihologiei analitice Weltanschauung-ului nostru sau nu? Pentru a trata cu folos aceasta chestiune. daca acesta adauga ceva imaginii ce 0 avem despre lume sau nu. 21 . De aceea evit expresia de «psihanaliza». datorita moral intemeiat pe influenje educationale. devenite inconstiente. care se straduieste sa descompuna fenomenele complexe. fixind-o astfel doctrinar. In ce priveste psihanaliza freudiana. Aceasta tehnica este lui ~i vindecarii rea ca nevrozele resentiment 0 metoda terapeutica destinata tratamentuunui fel de amintiri- nevrozelor. se produc In lumina acestei metode. pe cit se poate. Numesc analiiica 0 anumita orientare din psihologie. spre deosebire de psihologia fiziologica sau experimentala. atunci cind discut chestiuni de alta natura decit cele pur tehnice.

de aceea. pe de alta parte. in ultima instanta.sint refulate din constient. Tot ceea ce a creat vreodata spiritul uman provine din continuturi care au fost. de care constientul ar vrea sa scape. fara sa-l tagaduiesc insa pe eel dintii. germeni inconstienti. Atunci cind. Aceasta functie de netagaduit a inconstientului poate fi eel mult perturbate de cafre refularile provenite din constient. eu l-am pus in evidenta pe eel de-al do ilea. ~i tocmai ele. Si mai avem de facut aid inca un pas: trebuie sa spunem ca inconstientul produce chiar continuturi fundamental noi. Privit in aeest fel. ceea ce insearnna. apare ca fiind in principal un receptacol al tuturor continuturilor inoportune pentru constient. ci tocmai obirsia acestor lucruri. Desi nu este neesential faptul ca omul ocoleste ~i. Inconstientul poate fi eel mai bine injeles daca il concepem ca pe un organ natural cu 0 energie productiva specifica. precum si al tuturor impresiilor uitateo Dar. In timp ce Freud a pus un accent deosebit pe primul aspect al lucrurilor. inconsiientul se douedeste a fi ansamblul tuturor coniinuturilor psihice aflate ill statu nascendi. cauta sa evite tot eeea ee ii este neplacut ~i uita. ca el are un rol creator. Astfel privita. totusi mie mi se pare mult mai important de stabilit in ee anume consta activitatea pozitivit a inconstientului. asadar. activitatea inconstienta. bucuros. devenind inconstiente. eeea ce nu-i convine. asa-numitul inconstient. nu putem respinge nici ideea di aceste continuturi incompatibile.PSIHOLOGIE ANALITICA ~I WELTANSCHAUUNG Ie sau tendintele suparatoare . pe cit posibil.asa-zisele conjinuturi incompatibile . de buna seama. eauza esentiala a asanumitelor imbolnaviri psihogene. ca urmare a refulari- 22 . di inconstientul nu este doar pastratorul. provin din imbolduri ale inconstientului. perturbarea aeeasta a activitajii naturale a inconstientului fiind.

Visul este. lar 0 creajie nu poate fi inteleasa decit prin ea 1nsa~i. interpreteaza vise le exclusiv din aceasta ultima perspectiva. pot fi detectate efectele unor continuturi refulate ~i acelasi lucru se intimpla ~i in cazul viselor. EI este 0 creatie specifica a inconstientului. Cind este conceputa totusi ca 0 ratacire patologica ~i explicata exact la fel ca 0 nevroza. De aceea. vor suferi tulburari mai ales functiile psihice. continutul refulat iradiaza in alte domenii psihice ~i fiziologice. poji da gre~ complet in analiza visului interpretindu-l exclusiv ca simptom al refularii. in alte nevroze . In urrna refularilor. A~ cum fierea trece in singe. Dupa cum se stie. ci de autentice creatii. ca orice alta functie. Acelasi lucru este valabil si in cazul visului. vor suferi tulburari in special functiile fiziologice. In isterie. Teoria freudiana a viselor ia in considerape ~i. psihanaliza trateaza in mod similar ~i alte zone ale spiritului. au loe descarcari psihice false. 0 inhibare nenaturala a unei funcjii care si-ar fi avut altfel rostul ei: exact ca atunci cind fierea. iese in mod penibil la iveala faptul ca nu este yorba nicidecum de simp tome. care poate fi doar denaturata sau distorsionata prin refulari. In disfunctiile somatice din cazul isteriilor ~i in disfunctiile psihice din cazul nevrozelor. productiile sale nu sint primite de constient. obsesiile sau nevrozele compulsionale -. .PSIHOLOGIE ANALlTlCA st WELTANSCHAUUNG lor. in consecinta. are loe un fel de «curgere indarat».ca fobiile. prin infrinari. 703 23 . este impiedicata sa se descarce in intestin.in cazul carora insa. din aceasta incercare de interpretare nu poate sa rezulte decit 0 jalnica ciudajenie. inclusiv visele. adica de parca ele nu ar fi nimic altceva decit simp tome de boala. acest produs natural al funcjiei ficatului. 0 functie normala care poate fi cel mult tulburata. cum ar fi de pilda operele de arta . in sine.

nici vreo alta atitudine a omului fata de lume. Dar nu trebuie sa uitarn cii atitudinea nu poate fi influentata decit in cazuri foarte rare de teorii. ca urmare. injelegindu-se prin asta un fel de remodelare a lor spre 0 forma adecvata de adaptare. Mult mai eficienta este calea sirnjarnintelor. 705 Dar sa ne limitam pentru moment la rezultatele psihanali- ornul ceva care sa poata contribui la progresul Weltanschauung-ului nostru? Nu prea credo Ideea conducatoare ce se desprinde din psihologia interpretativa derivata din psihanaliza lui Freud este bine cunoscutul materialism rationalist al sfirsitului de secol XIX. Dar daca cineva ~i inchipuie ca asa ceva se poate face la cornanda. in anumite privinje. Numai 0 stringenta nevoie poate inhiba efectiv un instinct natural. in consecinta.asa cum se spune in termeni de specialitate . Daca 0 astfel de nevoie sau implacabila necesitate nu exista. 0 noua refulare. Scopul metodei lui Freud este sa aduca in consfient aceste conjinuturi pulsionale ~i sa Ie rid ice refularea prin coreetare constienta. «sublimarea» nu este decit 0 autoamagire. se inseala amamic. de preceptele morale sau de propriile sale judeca]i ~i este obligat. nu imi imaginez cum ar 24 Se afla oare in aceasta teorie ~i in acest mod de a injelege . in fond. de data aceasta ceva mai subtila. care pot fi usor reprimate rational. In teoria acestuia.«sublimate». omul apare ca 0 fiinta pur instinctuala care.PSIHOLOGIE ANALITICA ~I WELTANSCHAUUNG 704 zei lui Freud. Primejdia eliberarii lor este contracarata prin lamurirea faptului cii ele nu ar fi nimic altceva decit niste fantezii provocate de dorinje infantile. Din acesta nu se mai poate desprinde vreo noua imagine a lumii ~i. se loveste de limitele legilor. total sau partial. adica. Or. Se mai admite ~i ca ele ar putea fi . sa-si refuleze anumite imbolduri.

in parte gresite ale psihanalizei freudiene nu ne spun propriu-zis nimic. conceptiile in parte unila tera le. Sa arap cuiva mahalalele Londrei este. a bolii si a rnortii i-au pirjolit lui sufletul. si ce e de fa- 706 25 .putin spus . Citi nu am auzit exclamind: «Dar este cumplit! Cine si-ar fi inchipuit?!» s.m. rarnii teribil de impresionat de forta cu care actioneaza inconstientul.a. va fi vazut mai multe decit eel care nu a facut-o.de nesters. Afj putea sa va prezint 0 statistics foarte arnanuntita privind situajia din inchisori fji nu afj face decit sa va adorm.cad intrebarea: cut? mai cere. un raspuns. Dar daca v-a~ duce sa vedeji 0 casa de corectie sau 0 casa de nebuni. ale unei case de nebuni sau ale unui spital. Nu exista vreo forma de tragedie umaria pe care sa nu 0 poata provoca lupta aceasta a eu-lui irnpotriva inconstientului. Ifji va imbogati considerabil Weltanschauung-ul prin impresia pe care i-a vor face aceste lucruri. Privelistea ba trine tii. Aji fi profund impresionati. Si la fel va pati si daca va avea prilejul sa zareasca abisul de suferinta umaria ce se deschide in spatele unei nevroze. inca. raminem cu 0 impresie . Este realmente de netagaduit ca daca incerci sa cercetezi cu toata constiinciozitatea fji temeinicia necesara structura unei nevroze. un merit fji eel care le va fi vazut. Cel care nu a vazut niciodata grozaviile unei case de corectie. Dar asta nu e decit primul pas . Dar daca aruncam 0 privire in psihanaliza cazurilor reale de nevroza fji vedem cu ochii nostri ce devastari produc asa-numitele refulari fji ce distrugeri rezulta din desconsiderarea unor procese instinctuale elementare. va asigur ca nu aji mai adormi.d. desigur.PStHOLOGIE ANALITICA ~I WELTANSCHAUUNG putea sa ne atinga simtamintele 0 argumentatie teoretica seaca. Asa incit. Oare vreo invatatura l-a facut pe Buddha? Nu.

precum spuneam. Explicatia este nesatisfacatoare. Cum rarnine cu splendoarea. cu grandoarea. adaugind totodata ceva nou Weltanschauung-ului nostru? Weltanschauung-ul psihanalizei este un materialism rationalist. Dar ra[ionalismului ii este ant de scumpa atitudinea pur rationala incit e in stare si1 ramina lipsit de intelegere chiar si in fata suferintei. Cind se vorbeste de pulsiuni. dar pur rationalista in ce priveste inconstientul. stim doar ca din sferele intunecate ale psihicului ne parvin impulsuri ce 708 26 . se presupune ca e yorba de ceva bine cunoscut. in faptul ca asa-numita psihanaliza are 0 conceptie stiintifica. tratind-o drept irelevanta. Exista. Dar cu ce atitudine? Are ea 0 atitudine noua sau. ce-i drept. cu alte cuvinte. ce-i drept.PSIHOLOGIE ANALITICA ~I WELTANSCHAUUNG 700 Psihanaliza a ridicat valul de pe fapte necunoscute multora incercind chiar sa le dea solutii.pe care 0 gasimnesatisfacatoare. cind vrem sa-l explicarn pe Napoleon ca pe un caz de insatisfactie masculina sau pe Francisc prin refularile lui sexuale. a valorificat ea teribilele impresii de care a avut parte? A schimbat imaginea lumii. multe cazuri de genu] acesta. Eroarea consta. In realitate. raminem profund nemultumiti. cu sfinjenia? Acestea sint realitati dintre cele mai vii. nu da seama de adevarata insernnatate a lucrurilor. 0 da la 0 parte. tara de care viaja urnana ar fi peste masura de stupida. Cind deducem 0 poezie de Goethe din complexul lui matern. o viziune a lumii proprie unei stiin]e a naturii esentialmente practice . drept un fel de mult zgomot pentru nimic. In realitate se vorbeste insa de ceva necunoscut. dar nu toate sint asa. ~i cum rarnine cu raspunsul ee-l cer inimaginabilele suferinje ~i conflicte umane? Ar trebui totusi ca in acest raspuns sa rasune ceva care sa fie cit de cit pe masura suferintei.

PSIHOLOGIE

ANALITICA

~I WELTANSCHAUUNG

trebuie preluate cumva in constient pentru ca celelalte functii sa fie ferite de eventuale perurbari pustiitoare. Este absolut imposibil de spus, fara alte investigatii, de ee natura sint aceste impulsuri - daca ele se intemeiaza pe sexualitate, pe sete de putere sau pe vreun alt fel de imbolduri. Ele sint, pur ~i simplu, cu doua sau chiar eu mai multe injelesuri, asa cum este inconstientul insusi. Am explicat deja adineauri ca inconstientul este, intr-adevar, un rezervor al tuturor lucrurilor deja uitate, deja trecute sau refulate, dar este totodata ~i acea sfera in care au loc toate procesele subliminale - cum ar fi, de pilda, perceptiile prea slabe pentru a deveni constiente - ~i mai este, in fine, ~i solul germinativ al intregului nostru viitor psihic. Asa cum stim ca cineva poate sa-~i refuleze 0 dorinta incornoda, obligind energia acesteia la imixtiuni in alte functii, stim ~i ca cineva poate fi incapabil sa constientizeze 0 idee noua, foarte straina lui, energia acesteia transferindu-se, in consecinta, altor functii, pe care le va perturba. Am vazut multe cazuri in care niste fantezii sexuale anormale au disparut brusc ~i definitiv in momentul in care s-a constientizat un gind sau un alt fel de continut psihie nou, ori eazuri in care 0 migrena a trecut in clip a cind a
0 poezie nestiuta. A~ cum sexualitatea I;i poaie gt'tsi 0 exprimare improprie In jantezii, ;iJanteziile creaioare se pot exprima impropriu In sexualitate. Voltaire spunea odata: «en etymologie n'importe quoi peut designer n'importe quoi»4

709

prins contur in constient

- trebuie sa spunem acelasi lueru despre inconstient. In orice caz, nu stim niciodata dinainte ce - ce anume este. In legatura
4 in etimologie orice poate desemna orice (in franceza in text, n.t.)

27

PSIHOLOGIE ANALlTlCA ~I WELTANSCHAUUNG

cu inconstientul nu ne este data decit

0

cunoastere post factum

si, mai mult, este chiar a priori imposibil sii sfim ceva despre starea lucrurilor din inconstient. Orice rationament in ee-l prino veste este un nedisimulat «ca ~i cum». In aceasta situajie, inconstientul ne apare ca un mare X, din care provin, ca unice fapte neindoielnice, manifestarile lui dar vizibile. privire asupra religiilor din istoria lumii ne arata dta irnportanja istorica au aceste efecte. privire asupra suferintelor contemporanilor nostri ne arata acelasi lucru. Doar ca noi ne exprimam pujin diferit: acum 500 de ani se spunea «e posedata de diavol», acum se spune: are 0 criza de isterie; pe vremuri se chema ca esti deochiat, astazi se zice ca ai 0 nevroza gastrica, Faptele sint neschimbate, doar ca explicajiile de pe vremuri erau, psihologic vorbind, ceva mai exacte. Acum avem pentru simptome denumiri rationale care sint, de fapt, lipsite de orice continut, Cad daca spun ci:i cine va e posedat de un spirit rau, exprim faptul ca posedatul nu este propriu-zis ~i in mod legitim bolnav, ci ca sufera de 0 influenta spirituala invizibila pe care nu 0 poate stapini cu nici un chip. Acest ceva invizibil este un complex auionom, un continut inconstient scapat de sub controlul vointei constiente. Analizind psihologia unei nevroze, descoperim intotdeauna un asa-numit complex, care nu se comporta ca un continut al constientului, adica nu apare

a

a

~i nu dispare la comanda noastra, ci ~i urmeaza propriile sale legi, fiind, cu alte cuvinte, independent, auionom - cum se spune in limbaj de specialitate. Se comporta ca un duh ratacitor pe care nu poti pune mina. lar atunci cind - telu1 analizei fiind atins - iti constientizezi complexul, poti spune, chipurile, cu usurare «deci asta a fost ceea ce rna supara!» ~i s-ar parea ca ai 28

PSIHOLOGIE

ANALITICA

~I WELTANSCHAUUNG

cistigat plexul Goethe: Goethe:

ceva in felul acesta, deoarece sirnptomele dispar; comeste - cum se spune - rezolvat. Putem exclama cu «doar ne-am iluminat!». Dar trebuie ~ ~i continuarn cu «Dar uite: la Tegel sint stafii!»5. Abia acum se dezva-

luie adevarata fa~ a lucrurilor, caci abia acum ne darn seama ca acest complex nu ar fi putut lua nastere nicidecum daca natura noastra nu i-ar fi imprumutat 0 misterioasa forta pulsionala, Voi Iamuri printr-un seurt exemplu ce anume inte1eg prin toate acestea: Un pacient sufera de simptome gastrice de natura nervoasa, are contracjii dureroase, de tipul celor provocate de foame. Analiza seoate la iveala un dor infantil de mama, un asa-numit complex matern. Cu acest nou mod de a le intelege, simptomele dispar, raminind in~ dorul care nu se lasa deloc potolit prin constatarea ca nu ar fi nimic altceva la mijloc decit un complex matern infantil. Ceea ce a fost mai inainte 0 foame cvazi-fizica ~i 0 durere fizica, devine acum 0 foame a sufletului ~i 0 durere sufleteasca, Ti-e dor de ceva si stii di te arnagesti doar crezind c~ de mama e Yorba. Fapt este c~ dorul, de neostoit pentru moment, continua sa existe, iar rezolvarea acestei probleme ridica dificultati mult mai mari decit reducerea nevrozei la complexul rna tern. Dorul este 0 chemare statornica, un gol activ, chinuitor, care poate fi doar uitat din cind in cind, dar niciodat~ infrint prin puterea vointei. El reapare mereu. Nici nu prea stii de unde vine ~i nici nu stii macar de ce anume ti-e dor. Po]i face 0 multime de presupuneri, desigur, dar singurul lu5 Faust 1. Teil, Walpungisnacht, Proktophanlasmist. (Pentru versiunea romans ~i comentariul ei, vezi traducerea lui ~t. Aug. Domas, n.t.)

zn

29

In religii. La ei. dincolo de complexul matern. dar atit de intrepatrunse totusi cu vizibilul incit salasluiesc pina ~i in oalele cu mincare. s-a eliberat de demoni . Spiritul primitiv. mai puternice si mai periculoase decit oamenii. ele i~i mai puteau gasi. exista ceva inconstient care cheama. Acest ceva este ceea ce numesc complex autonom. Toate complexele infantile se reduc. in ultima instanta. geloase. duhuri aparjinind unei lumi invizibile. nici prin intoarcerea la sinul rnatern.pina la un insemnat rest. La primitivi. 0 expresie. Intelegind bine ca 0 asemenea foame sau' sete nu poate fi potolita nici prin mincare. bolile sint cauzate de duhuri ~i vrajitorii. dar pe masura ce religiile se rafionalizeaza si se dilueaza . resim[ind aceste continuturi ca fiindu-i straine ~i de neinjeles. rnacar partial. in schimb. ca fiindu-i incompatibila. caile pe care reu~sc totusi sa ne parvina aceste continuturi ale inconstientului devin tot mai intortocheate si mai ascunse. demoni sau zei ~i a incercat sa le dea satisfactie prin rituri sacre sau magice. ceva care. mult mai influente. ~i face auzita vocea mereu. le-a numit duhuri. Dar continuturiIe autonome ~i pretentiile pe care Ie ridica ele au ramas. le-a personificat. Lumea noastra. spiritul primitiv ~i-a faurit chipuri de fiinte invizibile.PSIHOLOGIE ANALlTlCA ~I WELTANSCHAUUNG 712 cru cert care se poate spune este ca. la coniinuiuri auionome ale inconstientului. nici prin bautura. pretentioase. independent de constientul tau ~i indiferent la critica ta. Una din caile cele mai obisnuite este nevroza 30 . Din aceasta sursa provine forta pulsionala care intrejine initial nevoia infantila de marna. provocind apoi nevroza: cad constientul adult a fost nevoit sa refuze si sa refuleze 0 asernenea nevoie infantila.evolutie aproape inevitabila -. continuturile autonome se proiecteaza in intruchipari supranaturale.

dupa cum amvazut.PSIHOLOGIE ANALITICA. Lamuririle me le de pina acum ar putea fi considerate. daca as lasa acel ceva pe care l-am numit conjinut autonom. la care ne-am fi gindit. doua metode diferite care incearca s-o scoata la capat cumva cu influentele inconstiente dominatoare. un raspuns definitiv ~i satisfacator ar putea fi dat spunind. a~ spune ca aceasta consta in recunoasterea faptului ca exista continuturi inconstiente. cu care constientul trebuie. atunci dessa duca la rezolvarea cazului. exact ca ateismul ~i teismul. Dar nu avem dreptate deloc. in aceasta forma nedefinita ~i nu 713 n4 a~ incerca sa descriu macar cele relevate empiric de psihologia noastra in privinta acestor contirruturi. una prin tagaduirea lor. nesatisfacatoare. De aceea. este 0 reactie psihologica impotriva misticismului. care ridica pretentii de nerefuzat sau exercita influente de necontestat. sa se lamureasca. nolens volens.ultimul lucru. Doi fra]i invrajbiti. 715 31 . de regula. ~I WELTANSCHAUUNG . 0 «quantite negligeable» medicala. pe buna dreptate. de buna seama. Materialismul rationalist. Acesta este dusmanul ascuns impotriva caruia lupta. Ne inchipuim. Daca. Caci in nevroze se ascund acele puternice influente psihice care fundamenteaza atitudinea noastra spirituals ~i principalele ei idei conducatoare. ca nevroza este ceva minor. ca dorul este provocat de dependenta infantile coperirea acestui fapt ar trebui initiala de mama. aceasta aparent ireprosabila tin uta spirituala. daca ar fi sa indie contributia esentiala pe care ar putea s-o aduca psihologia analitica Weltanschauung-ului nostru. a~ cum presupune psihanaliza. Dar materialismul ~i misticismul nu sint nimie altceva decit 0 pereche de contrarii psihologice. iar cealalta prin recunoasterea lor. de pilda.

in vreun mod esenjial. din punct de vedere psihologic. Nu e suficient sa stim ca 0 epidemie de tifos a izbucnit din cauza apei de baut infestate pentru ca infestarea izvoarelor sa fie inlaturata. nici medicul sa nu fie multumiti de rezultatul obtinut ~i adeseori chiar atit de mult incit ai simtamintul ca nu s-a schimbat practic nimic. nu s-ar mai pune toate problemele acestea. Dar.despre semnificatia dorului. exista tot felul de lucruri care nu au fost niciodata dobindite.~i nici nu ne invata ce ar fi de facut. ea are ceva nesatisfacator in sine. intrucit nu ne spune nimic despre rostul forjei pulsionale subterane . 0 explicatie cauzala poate fi relativ multumitoare din punct de vedere stiintific. un raspuns multumitor nu se va putea da decit daca se va sti ce este ~i ce rol are acel ceva care men tine vie. Daca psihicul omului s-ar naste ca 0 tabula rasa perfecta. ~i. alteori insa suficient de mult pentru ca nici pacientul. pentru ca atunci nu ar mai exista nimic in psihic. fara ca aceasta injelegere sa le fie. am avut nenumarati pacien]i care erau pina in cele mai mici amanunte constienji de complexul lor. dupa cum nici creietul lui nu este ceva complet nou ~i unic in felul sau. uneori atit de pujin incit cazul pare practic rezolvat. In toate cazurile rarnine ceva nelarnurit. de folos.PSIHOLOGIE ANALITICA ~I WELTANSCHAUUNG Exista dependente infantile care dispar realmente atunci cind sint analizate temeinic. in sufletul omenesc individual. dar. dependenta infantile. Ornului ii este dat din nastere un creier rezultat dintr-o 716 7t7 32 . Dar acest fapt nu trebuie sa ne faca sa credem ca in toate cazurile ar fi a~a. pina la virsta adults. De aceea. deoarece psihicul unui om nu se naste nicidecum ca 0 tabula rasa. care sa nu fi fost dobindit sau implantat in el. de pilda . mai mult.

posibilitatea de a se produce ceva nou. Dar nu are nici 0 importanta daca eroul mitic invinge ba un dragon. in acelasi fel ca in trecut. care pot varia la infinit. Continuturile autonome ale inconstientului sau dominantele inconsticntului. in fiecare embrion in parte ~i reproduce fara gre~. cum le-arn mai numit. care functioneaza. care este departe de a fi 0 tabula rasa. Ei ne sint chiar necesari. Ca urmare. nu sint reprezentari mostenitc. ba vreun aIt fel de monstru. Top acei factori. Astfel. ba un peste. cind intra in functiune. deoarece corespund sistemului organic pe care l-am mostenit. Este neindoielnic ca toate zonele pamintului ~i toate epocile l~i au limbajele lor specifice. fadl gre~. acele rezultate care au fost deja de nenumarate ori prod use din mosistrarnosi. motivul fundamental rarnine acelasi ~i acesta este bunul comun al omenirii. care au fost esentiali pentru predecesorii nostri mai apropiaji sau mai departati. complet diferenjiat ~i desavirsit. N u trebuie sa va terneti ca va voi vorbi despre reprezentad mostenite. Acest creier se reface. asadar. chiar ~i prin ceaja fantazarii celei mai dezlantuite 718 71'1 33 . nu formula rile pasagere ale diverselor locuri ~i epoci. esential diferit de cele anterioare. Chiar ~i celor mai indraznete fantezii Ie sint impuse anumite limite prin mostenirea spirituala. ci posibilitaji mostenite sau chiar necesitati rnostenite de a reface acele reprezentari care au fost dintotdeauna expresia dominantelor inconstientului.PSIHOLOGIE ANALlTlC'\ ~I WELTANSCHAUUNG nesfirsita evolutie de-a lungul liniei ancestrale. Departe de mine acest gind. Intreaga anatomie a omului este un sistem mostenit. identic cu constitujia sa ancestrala. manifestind u-se ca nevoi ale noastre. vor fi esentiali si pentru noi. este de-a dreptul infima. omul se naste cu 0 structura psihica foarte complicata.

individual dobindite. tulburari neurotice sau. Este neindoielnic ca imaginea mamei individuale. nu ar mai avea nici un rost sa cautam. dar l~i pune atit de putemic amprenta tocmai datorita faptului ca se suprapune unei predispozitii inconstiente. i~i pune amprenta asupra omuIui. toate. ce se vrea implinita. Daca inconstientul colectiv nu ar exista. intr-o relatie simbiotica. de cele mai multe ori. ultimul cuvint ar fi spus. lata. Daca. ci ele au fost influentate ~i ordonate si de mostenirea psihica. la primitivi. In realitate insa. caci acestea sint personajele care au actionat primele ~i in mod hotaritor asupra psihicului nostru constient. Dar uluitor ar fi sa nu fie a~. Reducind totul la mama sau tata. care l~i datoreaza existenja imprejurarii ca mama si copilul se afla. Am denumit sfera mostenirii psihice inconsiieni colectiv. Este nedreptatit un instinct . cel putin. Sintem de-a dreptul uluiti cind descoperim ca bolnavii psihici dezvolta fantezii ce pot fi de indata regasite. mama individuala lipseste. apare 0 frustrare. vreun fel de conditionari sau influenje mai adinci. unele particularitati ale caracterului. asadar. adica unui sistem sau unei imagini inconstiente. adica 0 pretentie a imaginii colective a mamei. conjinuturile constientului nostru nu au Iuat nastere doar prin actiunea mediului individual. atunci nu ar exista nimic in psihic care sa nu se fi ivit pentru prima oara in cursul viejii individuale.am putea spune. Continuturile constientului nostru sint. In acest caz. 720 aproape identic. s-ar putea face prin educatie ab- 34 . dincolo de un simplu complex matem sau patem. ca daca psihicul omului ar consta exclusiv din constient. ~i de aici rezulta.PSIHOLOGIE ANALlTlCA ~I WELTANSCHAUUNG licaresc acele dominante ce sint din mosi-stramosi inerente spiritului uman. intr-un fel sau altul. de pilda. de inconstientul colectiv. de cind lumea.

la scara istorica. daca ne-am putea reprezenta nemijlocit ce este ~i ce inseamna imaginea colectiva pe care. Daca ar fi deci sa precizez. ca ~i atractia acesta. copilul face parte. asadar. ca tot ce are originar in el copilul se confunda cu imaginea rnamei. de pilda. dat fiind ca exista dominante ale inconstientului care pretind. in cazul pacientului cu nevroza gastrica. pur ~i simplu. Iar mai tirziu. atunci raspunsul meu ar suna asa: este imaginea colectivl1 a mamei. Dar toate incercarile acestea sint limitate. Hira nici 0 paguba. Acest lucru nu este adevarat nurnai pentru individul izolat. de dincolo de complexul matem personal. 721 sa 722 723 din trupul mamei. intretine un dor pe cit de nedefinit. el face parte. omul ar putea fi degradat. din atmosfera sufleteasca a mamei. ci a mamei in genere. un adevar de-a dreptul organic. in limbaj de specialitate. atunci ar fi ~or sa injelegem ~i modul in care actioneaza. este natural 35 . pe atit de chinuitor. Este trairea absoluta a liniei ancestrale. Sigur. trebuie sa fac mai intii urrnatoarele consideratii. ce este acel ceva din inconstient care. Mi se va pune acum. spre a-l face 0 masinarie insufletita sau ar putea fi ameliorat spre a-I face ideal. 0 vreme. A~ incit. relatia cea mai adinca din cite cunoastem. ~i in arhetipul nea colectiv-mostenita a mamei. inca mai mult. 0 nurnesc arhetip. cu 0 forta aproape de neinvins. ani de-a rindul. Relajia marna-copil este. Se poate spune. in orice caz. Pentru a lam uri acest lucru. nu a unei marne anume. de buna seama. relatia care ne marcheaza eel mai putemic. in imagisa salasluiasca 0 reciproca dintre sexe.PSIHOLOGIE ANALITICA ~I WELTANSCHAUUNG solut orice. sa fie satisfacute. intrebarea: dar de ce sa destepte oare aceasta imagine colectiva un asemenea dor? raspunzi la aceasta intrebare nu e deloc simplu. ci.

Cu virsta. Dar daca exista 0 constienta cit de cit activa. avind forma unor putemice legaturi intecare se exteriorizeaza doar prin anumite simptome. de cele mai multe ori foarte neplacute. are loc 0 disociere a constientului de inconstient ~i incep sa se manifeste ~i influenjele remarcabile. 724 Aparitia constientului ~i totodata a unei relative libertaji a vointei au facut posibile. ci a capatat 0 oarecare constienta si totodata 0 oarecare cultura. Constientul cunoaste numai continuturi individual dobindite ~i cunoaste. desigur. ceea ce da loc iluziei ca la despartirea de mama nu s-ar intimpla nimic altceva decit ca incetezi sa mai fii copilul unei anumite femei. Se ivesc atunci situajii in care te manifesti de parca nu te-ai fi eliberat inca de mama. ale inconstientului. Survenind abaterea. doar mama individuala. neavind cum sa stie di aceasta este purtatoarea ~i reprezentanta arhetipului.lucru valabil. conjinutul constient este intotdeauna supraestimat in detrimentul celui inconstient. in mod firesc. acesta din urma presu- m m punind intotdeauna constienta. Daca este pur instinctual. ~i in cazul desprinderii de tata. rioare inconstiente. omul ~i depaseste mod natural mama. cea care 11face de la bun inceput pe copil sa se agate instinctiv de mama lui. a asa-numitei Magna Mater eteme. abaterile de la arhetip ~i totodata de la instinct. viata i se desfasoara fara liber arbitru. cazul ca nu mai este intr-o stare de primitivitate cvazi-animalica. dar nu depaseste tot atit de natural ~i arhetipul.PSIHOLOGIE ANALlTICA ~I WELTANSCHAUUNG extraordinara putere de atractie. ca urmare. Desprinderea de mama este insa pe deplin satisfacatoare doar daca implica ~i 0 desprindere de arhetip . Se desfasoara conform unor reguli inconstiente. 36 . adica indirect. fara nici 0 abatere de la arhetip.

pe care tinarul Ie capata cu ocazia solemnitatii de initiere. intre . lata. rostul de a determina pe cai magice dezlegarea de parinti. precum ~i al invataturilor mistice. cerernonii de initiere de diferite feluri. inceputul oricarei culturi.cum sint diversele tatuaje. spre a nu-i cadea prada.PSIHOLOGIE ANALlTlCA ~I WELTANSCHAUUNG Spiritul primitiv nu a injeles. care ridica pretentii. 37 . e necesar ca nici un dor retroactiv de copilarie sa nu mai persiste. de buna seama. taieturi ~i cicatrici -. ~i anume cea de clan sau de trib. Multe solemnitati de acest fel sint de-a dreptul pline de cruzime. Toate acestea sint 0 marturie directa a puterii arhetipului: arheiipul II constringe pe primitiv 725 726 sd lucreze tmpotrioa naturii. Pentru asta insa.sa satisfaca pretentiile arhetipului. Nu-i ajunge 0 simpla despartire de parinti. ci totodata sa-l transpuna pe acesta in starea de adult. rostul anumitor insemne corporale . de aceea. fara nici 0 indoiala. care au. avind aspectul unei jertfe aduse puterilor ce l-ar putea abate pe tinar din drum. lata care este. cum crede de cuviinja primitivul .fara sa aiba vreo motivajie constienta . ineoitabild urma- re a constieniei ~i a posibilitajii sale de a se abate de Ia Iegea inconstienta. adica sa fie acoperita vocea arhetipului lezat. deci. de obicei. asceasta dilema. Dar magice sint toate acele lucruri care pun in joc influente inconstiente.copilarie ~i virsta adulta. are nevoie de 0 ceremonie drastica. dar a resimtit-o cu atit mai acut ~i a introdus. ce-i drept. rituri extrem de importante. Acest lucru se face contrapunind apartenentei interioare de parinji 0 alta apartenenja. lar aceste rituri nu urmaresc numai sa dezlege copilul de parinti. 5i aici se afla. Toate aceste ceremonii ar fi complet inutile daca legatura cu parin[ii nu ar fi resimjita si ea drept magica.

vom reusi. ci i~i are obirsia. dar naturii din noi nu i-a fost cu nimic stirbita puterea. nu se mai poate pune problema unor rituri primitive. artificial si. Daca mi-a reusit cumva. Stiind acest lucru. Arhetipul mamei este un caz particular. mai degraba. sintem pusi in incurcatura. Va pot spune doar ca de ani de zile observ caile pe care Ie urmeaza in mod instinctiv multi dintre pacienjii mei spre a face fata cerintelor continuturilor inconstiente. Sintem mult prea critici ~i mult prea psihologici deja. care nu pot fi neglijate decit cu pretul deteriorarii echilibrului psihic. as putea sa rna declar multumit.rSIHOLOGIE ANALlTlCA ~I WELTANSCHAUUNG 727 Lumii noastre i-au devenit de mult straine aceste lucruri. care au jucat dintotdeauna un rol atit de important in istoria omenirii. Daca vreti cumva sa-mi puneji mie aceasta intrebare. in existenta unor forte inconstiente influente. sa va fac cunoscut faptul ca in propriul nostru suflet inconstient sint active acele forte pe care omul le-a proiectat dintotdeauna in spatiu. Ceea ce am discutat aici. in conferinja de azi. pentru asemenea lucruri. Am invatat doar sa 0 subestimam. pornind de la exemplul complexului matern. nu provine din nascocirile sau parerile arbitrare ale unor indivizi. Dar a~ depa~i cu mult limitele unei conferinte daca ar fi sa va impartasesc rezultatele acestor observatii. voi fi pus in incurcatura odata cu dumneavoastra. nu este decit un caz printre multe altele. Pentru asta trebuie sa va trimit la literatura de specialitate. ca zei. ineficace. In cazul nostru. 728 38 . poate. Iar daca sintem intrebati care e modul nostru de a preintimpina inriuririle continuturilor inconstiente. pe deasupra. cinstindu-i apoi cu jertfe. Ar fi un pas indarat. sa demonstram ca toata acea diversitate de practici ~i convingeri religioase. in care sint discutate pe larg toate chestiunile acestea.

0 alta lume. ascuns. poate. din intuneric. Reprezinta adica. despre lume. raminindu-si criticii imaginea sa momenta- astfel. Intelegindu-le acum ca entita]i psihice. 0 lume in oglinda . chiar siesi. prin structura creierului ~i a sistemului nervos vegetativ . dat fiind di inconstientul colectiv nu este nicidecum ceva de genu 1 unui biet coltisor intunecat al sufletului nostru. influenje ce nu se manifests deschis la suprafata lumii. pur ~i simplu. un fel de imagine aternporala. a lumii. care se contrapune imaginii noastre constiente. avem 0 formulare noua. ecou al marilor evenimente preistorice. na asupra 729 tru eel care nu supune indeajuns lurnii. independenta de constient ~i datorita acestei energii poate exereita puternice influenje psihice.daca vreji. Aceasta multitudine a dominantelor inconstiente explica si diversitatea reprezentarilor religioase. altfel spus. Toti acesti factori continua sa fie activi in sufletul nostru. imaginea inconstienta are energia sa proprie. Desco- 39 .reprezinta.fiind un sediment al istoriei lumii. dar actioneaza asupra noastra. nu ~i existenta ~i eficacitatea lor reala. Dar spre deosebire de 0 simpla imagine in oglinda. eterna intr-un fel. exprimat.prin variatii ~i diferentieri . 0 expresie noua. posibila descoperirea unor cai pe care sa poata fi stabilita 0 noua relatie cu ele. numai expresiile si valorizarile lor sint depasite. Consideram ca gasirea unei atari posibilitati este de foarte mare importanta.contributia sa imperceptibil de mica. cu atit mai puternie fiind invizibile pendin interior. momentane. care ne va face. ci sedimentul a-toate-dominator al experienjei stramosesti milenare. la care fiecare secol i~i aduce .PSIHOLOGIE ANALITICA ~I WELTANSCHAUUNG caruia i s-ar putea alatura cu usurinja 0 serie de alte arheti- puri. in totalitatea sa. Inconstientul eolectiv . in ultima instanta.

este 0 problema ce depinde pe de-a intregul de problema inversa: ce fel de Weltanschauung nu este complet are omul respectiv deja. incercind sa-mi clarific semnificatia ~i importanja fiecarui nou eveniment. di 40 . Experimentez doar un Weltanschauung. intr-un prezent atemporal. chiar ~i propria noastra existenja este un experiment. Psihologia analiiica nu e un Weltanschauung. din strafundurile aparent subiective ale sufletului. asupra noastra. ci doar unealta necesara constituirii unui Weltanschauung. in aceasta forma. scurt ~i dar. Ea furnizeaza. orice om are macar Weltanschauung-ul la care l-au obligat educatia ~i mediul. drept un factor formativ nou al Weltanscha uung-ului. Daca acest Weltanschauung ii spune. ci ~i un interior. a~ fi in masura sa va spun. In extremis. Daca un om se va folosi sau nu se va folosi de aceasta unealta . intr-un anumit sens. care este calea ce duce in paradis! Din pacate. ci 0 ?tiinlt'l.lasind la 0 parte faptul ca tine de 0 veche injelepciune . 0 ~tiinta nu este nicidecum un Weltanschauung. Dar aceasta experimentare este. ca atare. cad a~ fi absolvit atunci de chinul cautarilor ~i al indoielilor si. Mi-ar face placere ca ei sa aiba dreptate. Pentru ca nimeni lipsit de Weltanschauung. un experiment in care natura incearca 0 noua combinatie.PSIHOLOGIE ANALITICA ~I WELTANSCHAUUNG 730 731 perirea faptului ca lumea nu are numai un exterior. dat fiind ca. 0 socotesc . nu am ajuns inca atit de departe. ci actioneaza puternic. de pilda. ca ea nu este doar exterior vizibila. ea insa~i 0 cale. cararnizile sau uneltele cu care iti poti construi. Exista in prezent destul de multi oameni care vad in psihologia analitica un Weltanschauung.demna de a fi considerata. mai mult. in cele din urma. distruge sau macar imbunatati Weltanschauung-ul.

in ultimii 150 de ani. ci un scop in sine. capacitatea de reprezentare devine unica valoare a omului. a imboldului spre cunoastere. adica eel indeobste hotaritor.t.PSIHOLOGIE ANALITICA ~I WELTANSCHAUUNG «numai personalitatea e binele suprern-v. de vreo suta eineizeci de ani incoace. in traducerea lui Erninescu (n. iar intelectul poate fi lasat sa zaca printre veehituri. diferentiere ee duee inevitabil la diferentierea extrem de unilaterala a unui singur imbold al omului. atunci el va urma un cuvint de ordine care. de numeroase Welt732 anschauung-uri . de pilda. eu indirjire. Buch Suleika). 6 Vers de Goethe (Westostlicher Divan. Cind cf~tigul bdnesc este un scop in sine. Dar in felul aeesta. Daca aria este un scop in sine. oamenii sint cultivati numai in anumite trasaturi ale lor. eel valabil. Daca insa conceptia pe care a mostenit-o ii spune ea stiinta nu este 0 unealta. caci. eu cit mai greu de tratat este 0 boala.dovada ea Weltanschauung-ul insu~i este disereditat. fiindca ideea lor de perfecjiune ~i de sens culmina in desavirsirea personalitatii ~i nu in diferentierea mijloacelor tehnice. ~tiinta ~i arta i~i pot stringe linistite eatrafusele. Daca ~tiinJa este un scop in sine. Am avut parte. atunci el se va grabi sa foloseasca stiinta ~i rezultatele sale pentru a-si eonstrui eu aceste unelte Weltanschauung-ul ~i pentru a se construi totoda- ta pe sine.) 41 . eu atit mai multe leaeuri i se gasesc ~i eu cit mai multe solutii se gasesc. ce-i drept. devenind ei in~i~i niste unelte. tot mai mult. omul nu-si mai are rostul decit ea intelect. Unii is-au impotrivit. Nimeni nu poate tagadui di in ziua de azi constiinta moderna este aproape fara speranta sfisiata intre asemenea scopuri in sine. s-a dovedit a fi.

I'SIIIOLOGIE ANALlIICA ~I WELTANSCHAUUNG

cu atit mai derutat e fiecare individ in parte. S-ar parea ca fem norncnul «Weltanschauung» e complet depasit. Dar e greu de crezut totusi ca aceasta evolutie ar fi pur accidcntala - 0 ratacire de lunga durata ~i lipsita de sens -, caci nu se poate intimp la ca ceva atit de binevenit ~i de binefacator in sine sa dispara de pe faja pamintului intr-un mod ant de jalnic ~i de suspect. Trebuie sa i se fi asociat ceva inutil ~i reprobabil. De aceea trebuie sa ne punem intrebarea: unde a gresit oare Weltanschauung-ul in genere? Mi se pare ca eroarea care i-a fost fatala Weltanschauungului de pina acum consta in faptul dl el avea pretenjia sa fie un adevar obiectiv valabil, in ultima instanta chiar un fel de evidenta ~tiintifica, ceea ce ducea la consecinte inadmisibile, ca de pilda la ideea ca bunul Dumnezeu, unul ~i acelasi pentru toti, trebuie sa-i ajute ~i pe nemti, ~i pe francezi, si pe englezi, ~i pe turci ~i pe pagini - in fine: pe toti contra tuturora. Constiinta moderna, cu vederile ei mai largi in ce priveste marile evenimente ale lumii, si-a inters privirile ingrozita din fata unei atari monstruozitati ~i a recurs, drept prima compensare, la mijloacele filozofiei. Dar s-a dovedit ca ~i acestea au pretentia de a fi adevaruri obiectiv valabile. Asta le-a discreditat, ~i asa am ajuns noi, in cele din urma, la prea-diferentiata noastra risipire ~i la urmarile ei, ce sint departe de a fi bine venite. Eroarea fundamentals a oricarui Weltanschauung consta in uluitoarea sa tendinta de a se da drept insusi adevarul lucrurilor, cind nu este yorba, de fapt, decit de un nume pe care 11 dam noi lucrurilor. Ne punem noi oare problema, in

734

735

~tiinta,

daca numele planetei Neptun corespunde naturii acestui corp ceresc, fiind deci numele sau «adevarat»? Nici pomeneala - ~i

42

PSIHOLOGIE

ANALlTlCA

~I WELTANSCHAUUNG

acesta este motivul pentru care stiinta este superioara: ea nu cunoaste decit ipoteze de Iucru. Numai sufletul primitiv crede in «adevaratele nume». II puteti face bucati-bucatele pe Rumpeistilzchen, piticul din poveste, daca II numi]i cu numele lui adevarat. Piticul i~i tine secret adevaratul nume si i~i da, pentru uz diurn, un nume exoteric, pentru ca nimeni sa nu-i poata face farmece, cunoscindu-i numele adevarat. Faraonului egiptean i se scriu sau i se picteaza adevaratele nume ale zeilor in rnormint pentru ca, stiindu-le numele adevarate. sa-i poata conjura. Pentru practicantii Kabbalei, detinerea adevaratului nume al lui Dumnezeu inseamna puterea magica absoluta. Asadar, pe scurt, pentru spiritul primitiv, prin nume este luat in stapinire insusi obiectul. «Ce spune el, aceea va fi » - spune o yorba veche a lui Ptah. Weltanschauung-ul sufera de acest crimpei de primitivitate inconstienta, Cum astronomia n-a aflat inca de vreo reclarnatie pe care s-o fi facut locuitorii de pe Marte pentru ca noi, cei de pe-aici, nu dam un nume potrivit planetei l~-, putem sa presupunem ca, fara doar ~i poate, lumii ii este teribil de indiferent ce gindim noi despre ea. Ceea ce nu inseamna insa ca trebuie sa incetam sa mai gindim. ~i nici nu 0 facem, caci stiinta, fiica ~i mostenitoare a vechilor Weltanschauung-uri disparute, supraviejuieste. Cel care are insa de suferit de pe urma acestei succesiuni este omul. In Weltanschauung-ul de moda veche, el i~i confunda in mod naiv propriul spirit cu Iucrurile, i~i putea contempla propriul chip in oglinda lumii, se putea crede facut dupa chipul ~i asemanarea lui Dumnezeu, maretie pentru care

736

nici chinurile iadului nu erau un pre] prea mare. In stiinta insa, omul nu se gindeste la sine, ci doar la lume, la obiect: el

43

PSIHOLOGIE

ANALITICA

~I WELTANSCHAUUNG

737

s-a lepadat de sine insusi, sacrificindu-si personalitatea spiritului obiectiv. lata de ce spiritul ~tiinpfic este, ~i din punct de vedere etic, superior Weltanschauung-ului de moda veche. Dar incepem deja sa resimjim urmarile acestei desconsiderari a personalitatii umane. Pretutindeni se pune problema Weltanschauung-ului, a sensului viejii, a rostului lumii. Au devenit numeroase, in ziua de azi, chiar ~i tendinjele de a recidiva, profesind Weltanschauung-uri de moda foarte veche, cum ar fi teozofia sau mai bine zis antropozofia. Se sirnte nevoia unui Weltanschauung; generatia mai tinara 0 simte in orice caz. Dar daca nu vrem sa evoluam regresiv, noul Weltanschauung va trebui sa renunje la superstitia valabilitajii sale obiective ~i va trebui sa aiba puterea de a recunoaste ca este numai 0 imagine pe care ne-o zugravim noi in sufletul nostru ~i de dragul sufletului nostru, si nu un nume magic cu care sa manevram lucrurile. Nu avem un Weltanschauung pentru lume, ci pentru noi. Cad daca nu ne formam 0 imagine a lumii in intregul ei, atund nu ne vedem nid pe noi in~ine, noi insine nefiind altceva decit copia fidela a acestei lumi. ~i numai in oglinda imaginii noastre despre lume ne putem vedea intru totul, Numai in imaginea pe care ne-o facem, aparem ~i noi. Numai in faptele noastre creatoare iesim in evidenja pe deplin ~i devenirn cognoscibili noua insine. Niciodata nu vom da lumii

sa

vreo alta fata decit a noastra proprie ~i tocmai de aceea trebuie 0 ~i facem: pentru a ne regasi pe noi insine. Caci deasupra

stiintei sau artei ca scop in sine sta omul, creatorul uneltelor sale. Nicaieri nu sintem mai aproape de tainele ultime ale tuturor inceputurilor decit in cunoasterea sinelui propriu, pe care de atitea ori ni-l inchipuim deja cunoscut. Dar adincurile uni44

fireste. toate laolalta. mai are nevoie ~i de 0 transpunere in limbajul epocii.0 traire probabil foarte apropiata de cea a primitivului care se uneste mitic. istoric din noi intinde 0 mina omului individual aflat in devenire . f~r~ ~ le injelegem. lumea viziunilor noastre se reuneste. deoarece exprirna consonanta subiectului care traieste 0 experienta cu obiectul care-i prilejuieste experienja. Ele sint doar materia prima care.ca revelatiile. nascuta la confluenja ~i din condensarea unor experiente milenare. Ar fi. 0 imagine a lumii naturala. in ambitia sa de a 45 738 739 . omul general. cu stramosii totemici. in consecinta. Aceste imagini sint mitice ~i sint simbolice. de pilda. Daca aceasta transpunere reu~~te. prin intermediul viziunii noastre asupra lurnii ce joaca rol de simbol. In acest sens. E de la sine inteles ca orice mitologie ~i orice revelatie provine din aceasta matrice a experienjelor ~i de aceea orice idee viitoare despre om sau lume va proveni tot de aici. Psihologia analities ne deschide noi posibilitati in acest sens. 0 greseala ~ presupunem ca aceste imagini ale fanteziei izvorite din inconstient ~i pot gasi o utilitate imediata .fireste. dat fiind c~ urmareste existenta acelor imagini ale fanteziei care izvorasc din culisele intunecate ale psihicului. psihologia analitica este 0 reactie impotriva exacerbarii rationalitatii constientului care. prin prinzul ritual.PSIHOLOGIE ANALITICA ~I WELTANSCHAUUNG versului ne sint mai cunoscute decit adincurile sinelui nostru. in care am putea iscodi indeaproape fiinja ~i devenirea in toata puterea lor creatoare . Continuturile inconstientului colectiv rezulta din functionarea psihica de-a lungul intregii linii ancestrale ~i ca urmare ele constituie. pentru a capata sens. oferindu-ne. 0 marturie despre procesele ce au loc in inconstient. cu experienta ancestrala a omenirii.

raminem izolati de vesnicia naturii. lipseste cu desavirsire vietii noastre. Aceasta ingradire ne da simtamintul ca existenja noastra este cu totul intimplatoare ~i lipsita de sens. pe care intelegerea rationals le-a repudiat de mult. simtamint ce ne impiedica sa ne traim viata cu acea adinca incarcatura de sensuri pe care 0 pretinde ea spre a fi traita din plin si pe deplin. la prima vedere. zid par Cad cele de dineolo de eu eele de din- sa fie. ineompatibile 46 . rarnasa parca in urma noastra ~i impotriva careia ne-am baricadat dupa zidurile rajiunii. sa imbogajeasca constientul nostru prin cunoasterea spiritului natural. dar nu prin «reintoarcerea la natura» a lui Rousseau. Cei care au reusit vreodata sa priveasca dincolo. cade in seama inconstientului. Traim de parca am umbla cu incaltari prea strimte. fara sa paraseasca pozitiile atinse cu succes de rajiunea moderns. ele apartin naiurii din noi. 0 buna parte din viata. Aceste imagini se afla dincolo de ziduri. pe care psihologia analitica se straduieste sa-l rezolve. In felul acesta. De aid a aparut conflictul cu natura. care zace ingropata undeva in adinc. srnulgindu-l totodata pc om din istoria sa naturala ~i plantindu-I intr-un prezent rational marginit. Inconjurati cum sintem de zidurile rationalitatii. ci incercind. suspendat in rastimpul dintre nastere si moarte.PSIIIOI. Dar ei nu se pot bucura prea multa vreme de acestea deoarece apare de indata problema cailor pe care ar putea fi asimilate noile achizijii. care ~i pune pecetea atit de puternic pe viata primitivului. Sensul vesniciei. rarnasa netraita. scojind iar la lumina acele imagini ale fanteziei provenite din inconstient.OCIE ANALITICA ~I WELTANSCHAUUNG 740 produce procese dirijate. vorbesc de impresii coplesitoare. se izoleaza de natura. Psihologia analitica incearca sa strapunga aceste ziduri.

mai precis. ~i nici lumina neprejuita a sp iritu lui individual sa nu se piarda in bezna nesfirsita a sufletului natural.si cred ca am explicitat indeajuns acest lucru in cele spuse pma acum. de aici incolo incepe problema etica. asadar. avem de ales intre a ne incredinta viata unei ipoteze sau alteia. Dupa cum va spuneam.PSIHOLOGIE ANALITICA ~I WELTANSCHAUUNG coace de el. 741 . fara de care Weltanschauung-ul ar fi de neconceput. Dar odata ajunsi la aceasta chestiune trebuie sa parasim domeniul stiinjei caci avem de luat 0 hotarire. ceea ce echivaleaza deja cu problema Weltanschauung-ului sau. cu cea a unui Weltanschauung care ne-ar putea ajuta sa intrarn in armonie cu omul istoric din noi. cu alte cuvinte. ea are insa 0 contribujie insernnata de adus la formarea acestuia . Aici se pune problema transpunerii in limbajul contemporan sau chiar problema unui limbaj cu totul nou. psihologia analitica nu este un Weltanschauung. in asa fel melt nici acordurile lui adinci sa nu acopere tonurile acute ale constientului rational.

Republicata. 1950 ~i 1%9.UCTURA PSIHlCULUI Aparuta intr-o prima varianta in volmul Mensch und Erde. . 1931. 1939. In Seelenprobleme der Cegemoart. Zurich. editat de Hermann Keyserling In 1927 ~iIn Europeische Revue in 1928.STH. vol. VIII. 1946. reedita t 'in anii 1933. & 283-342. revazuta si adaugita. Tradusa dupa Cesammelie Wake. Rascher.

astfel incit.Sihicut oglinda a lumii ~i a omului. dupa un timp. sistem avind adesea pereti de consistenta aerului. Dar euprinde niciodata infinitul. eonstituie 0 conditie indispensabila perceperii lumii in general. dedt de simple retcte practice sau de anumite domenii de interes. Lumea fenomenelor numai 0 parte a lumii in genere. ar fi mai u~or sesizabila dedt intreaga lume. Fieeare i~i deeupeaza. Singurele lueruri nemijloeit pereeptibile din lume sint con[inuturile constientului. are atit de multe fatete felurite incit poate fi privit ~i judeeat din nesfirsit de multe puncte de vedere. totodata. in ee 0 priveste. 0 bucata a lumii ~i i~i construieste pentru lumea sa privata. sistemul sau privat. am putea crede pare ca ar fi finitul nu va psihice fiind ca. tocmai de P 283 aceea. psihicul e singurul fenomen din Iume pe eare-I putem percepe nemijlocit ~i ca. Cu psihicul sintem in aceeasi situatie ea ~i eu lumea: 0 sistematizare a lumii intrece sfera puterilor umane ~i de aceea nu dispunem. fiecaruia i se descoperit sensul sau structura intregii lumi. Nu as vrea sa redue astfel lumea la o 284 51 . Dar am pierde astfel din vedere faptul ea.

spre a putea fi. in mod satisfacator. eel psihologic ~i inca. intrucit trebuie sa ajung la o injelegere cu obiectul. respectiv cu pacientul meu.-SlRUCTURA PSIIIICULUI 285 286 plexe ~i sa reusesc sa vorbesc despre ele. fireste. De aceea. eel al psihologului practician. quod non autea fuerit in sensu. Prin forta lucrurilor. n.) 52 . Obiectele mele de studiu se situeaza m limitele experimentabilului. inainte de toate. cu propozitia: «Nihil est in intelectu. in linistea laboratorului sau. punctul meu de vedere trebuie sa fie altul decit cel al psihologului care poate studia experimental. Si nu sint nici un metafizician care sa aiba ceva de spus despre lucrul in sine sau pentru sine. Sint nevoit. mte1ese. despre absolut sau altele asemenea. care sa redea. incepem. Punctul meu de vedere este. deci. Trebuie sa numesc in mod inteligibil complicatul ~i sa disting grupari de fapte psihologice.»! 1 in intelect nu e nimic care So! nu fi fost mai intli in simturi (in latina. Daca ne propunem acum sa facem 0 grupare a continuturilor constiente. Analogia aceasta arata cit de limitativi sint ochelarii de la lucruri indeobste cunoscute. sa trimita 287 profesionist pe care sint nevoit sa mi-i pun de indata ce imi propun sa exprim ceva cit de cit relevant m ce priveste lumea sau numai 0 parte a ei. sa studiez conditionari com- rcprezentare a lumii. Deosebirea e cam aceeasi ca intre chirurg ~i histolog. sint nevoit sa recurg la scheme simple. conform regulii traditionale. in speta.t. Aceste grupari nu pot fi arbitrare. un proces psihic izolat. faptele empirice. nevoit sa se descurce fara intirziere in haosul starilor sufletesti celor mai complicate. pe de 0 parte. vreau doar sa atrag atentia asupra unui lucru similar cu a spune di viata e 0 functie a atomilor de carbon. iar pe de alta.

STRUCTURA PSIHICULUI Cele constiente par sa patrunda in noi pe calea percepiiei senzoriale. lar cum in memoria mea sint inmagazinate nenumarate imagini de focuri. ci proeesul aperceptiei. in limbaj curent. Perceptia senzoriala ne spune ca ceva este. Dupa un timp ne dam seama ca acel zgomot ciudat trebuie sa provina din ridicarea unor bule de aer in [evile caloriferului. in timp ee aperceptia este din punet de vedere psihic complicate. Sa presupunem ca auzim un zgomot a carui natura ni se pare necunoscuta. acestea intra in legatura cu imaginea tocmai vazuta si. ca un proces de identificare ~i diferentiere. Dar nu ne spune ce anume este. excitatia luminoasa imi furnizeaza 0 reprezentare a focului. adica stabilirea definitiva a specificului imaginii abia dobindite. Spuneam mai inainte despre zgomot ca este «ciudat». Tonalitatea afectiva constituie o ualorizare . Acest din urma proees are 0 alcatuire foarte complexa. pipaim si adulmecarn lumea ~i in felul aeesta devenim constienti de ea. Acest lucru nu ni-l spune proeesul perceptiei. 288 289 290 53 . prin identificare cu ~i diferentiere de aceste imagini din amintire. Gindirea ne spune ce anume este ceva. in esenta. Descoperim in ea interactia unor procese psihice diferite. se formeaza cunoasterea. realizat eu ajutorul amintirilor: daca vad un foc. Acest proces se numeste. Cind spunem ca ceva este ciudat. de pilda. auzim. Nu ca perceptia senzoriala ar fi ceva simplu. dar eomplexitatea sa e de natura mai degraba fiziologica decit psihologica. .Procesul cunoasierii poate fi inteles. Aceasta recunoastere rezulta dintr-un proces pe care-l numim gfndire. Vedem. Am recunoscut astfel zgomotul. gfndire. ne referim la 0 anume tonalitate afectivli aferenta obiectului.

in fine. un obiect ni se pare placut. d upa parerea mea personala. Prime le se definesc ca impulsuri direcjionate. lntuiiia este. Printre continuturile constientului se mai numara ~i proce- sele volitive ~i procesele instinctuale. unul ~i va numi intuitia vedere clara ~i 0 va face. in timp ce in franceza ~i engleza sentiment ~i sensation. pe seama insuficientei dezvoltari a limbii faptul c~ in germana conceptele de sentiment. Caci se poate exdama: «0. felul acesta. Procesul iniuirii nu este nici perceptie senzoriala.m. vad deja cum arde toata casal» sau: «E dar ca doi ori doi fac patru c~ daca izbucneste un foe aici. 0 functie psihica fundarnentala ~i anume cea a perceperii posibilitlf/ilor ce se prezinia tntr-o situaiie data. respectiv feeling ~i sensation sint deja absolut separate. urit. sub influenja starii sale emojionale. perceptie senzoriala: altul o va numi gindire. spunind: «Cindeste-te pujin. desi limba prezinta aid 0 putere de discernamint suspect de slaba. e absolut dar ce se va intimpla!»: iar al treilea. se va produce 0 catastrofa. frumos sau. desi sentiment ~i feeling se folosesc inc~. trebuie ~ punem. pesemne.» sau: «Am sentimentul c~ focul acesta va aduce mari nenorociri!». bunaoara. uneori. rau. Corespunzator temperamentului fiecaruia.d. dezirabil.a. Limbajul curent numeste aceste procese seniimenie. nici gindire. a carer 54 . provenite din proeese aperceptive. iar imaginile din memorie vin de asemenea insojite de fenomene numite tonalitlfJi ajectioe.STRUCTURA PSIHICULUI 291 Procesul de oalorizare e de alta natura: focul pe care 11vad stirneste reactii emotionale de natura agreabila sau dezagreabil~. deci. tn 293 «intuition» incepe ~ fie frecvent folosit in engleza curenta. esenta. senzajie ~i intuijie se amesteca inc~. ~i va numi intuitia sentiment. In ultimul timp in~. reproba- tn 292 bil s. in loc de intuijie. nici sentiment.

Nu cred insa ca ne putem multurni cu ant. visul. dar totusi satisfacator pentru scopurile noastre. superficial. In primul caz. se comporta totusi exact ca ~i cind le-ar confine. li confer totusi statutul unei categorii de conjinuturi constiente.STRUCTURA PSIHICUlUI natura este supusa asa-numitului liber arbitru. Aceste sapte clase epuizeaza intr-un mod. putem vorbi ~i de 294 2'JS un psihism a carui existenja ne este doar indirect aecesibila. cai ~i finalitati obscure pentru intelegerea noastra. dupa cum se stie. Exista. iar ultimele irajionale. Printre acestea din urma se numara. Pe neobservate. Procesele aperceptive pot fi direqionaie sau nedireqionate. 0 persoana afectata de surzenie isterica obisnuia sa cinte. anumite lucruri inaccesibile perceptiei noastre. desi nu contine anumite reprezentari. ce-i drept. ca fiind identic cu acesta. in eel de-al do ilea de fantezii sau «vise». Primele sint rationale. EI seamana. intrucit are un caracter irajional. eu fanteziile constiente. deoareee constituie eel mai important ~i eel mai elocvent rezultat al proceselor psihice inconstiente ce sint pe cale sa patrunda in constient. de constrtngere. conjinuturile constiente. puncte de vedere ce vor sa limiteze psihismulla constient. medicul s-a asezat la pian si a inceput alta tonalitate. nedirectionat. Celelalte sint impulsuri provenite din inconstient sau direct din organism ~i au un caracter coercitio. Dar se deosebeste de acestea prin faptul ca are cauze. in genere. vorbim de atentie. in anumite privinte. iar bolnavul sa acompanieze a continuat versul urmator intr-o de indata sa cinte in noua 55 . Daca admitem ca exista. Celor familiarizati cu psihologia hipnotismului ~i somnambulismului le este bine cunoscut faptul ca un constient artificial ingustat sau patologic marginit. ca 0 a saptea categorie de continuturi constiente.

Somnul este 0 stare in care constienta e putemic limitata. de a carer existenja sintem noi insine deosebit de surprinsi. «Lingua lapsa verum dicib>2. se simte. Aceste procese au loc indiferent daca sint urmarite constient sau nu. accesul avea loc ca ~i cum ar fi vazut focul. cazuri in care nici cu cea mai mare bunavointa nu se poate spune decit ca se percepe.t. se decide ~i se ac[ioneaza inconstieni. In simptomatologia acestor stari. Printre aceste procese psihice inconstiente se numara ~i activita tea combinatorie pe care se bazeaza visul. din aceasta activitate ~i. Pe aparitia frecventa a acestor fenomene se bazeaza ~i 2 proverb latin avind sensul lui «Gura pacatosului adevar graieste» (n. cum l-a denumit Freud. pur ~i simplu. adica 0 cecitate periferica (un cimp vizual «tubular». Avem cite 0 scapare in ceea ce spunem sau scriem sau facem inconstient cite un lucru care tradeaza tocmai ce voiam sa tainuim sau ceea ce nici noi insine nu stiam dinainte.STRUCTURA PSIIIICULUI tonalitate. lipsit fiind de obiect. se gindeste. adica se face inconstient ceea ce in alte cazuri se face constient. Daca ii era adusa 0 lumina in zona de cecitate. dar in care psihismul nu inceteaza nicidecum sa existe si sa-~i desfasoare activitatea. Se stie ca intentiile ~i actiunile noastre constiente sint adesea zadarnicite de procese inconstiente. cum se spune). se remernoreaza. exista nenumarate cazuri de acest fel. Constientul se retrage. Viata psihica i~i continua insa cursul. e intr-o relativa inconstienta. Un pacient ave a convulsii «isteric-epileptice- la vede- 2% rea unui foe deschis. dupa cum chiar ~i in stare de veghe exista 0 viata psihica inconstienta -lucru lesne de dovedit prin anumite observatii de domeniul «psihopatologiei viejii cotidiene». spune 0 yorba din batrini.) 56 . EI mai prezenta ~i un cimp vizual putemic ingustat.

STRUCTURA

PSIHICULUI

experimentul de asociere-' folosit cu mult succes in diagnosticarea acelor cazuri in care pacientul nu vrea sau nu poate sa spuna ceva. Exemplele clasice de activitate psihica inconstienta ne sint fumizate insa de starile patologice. Am putea spune ca intreaga simptomatologie a isteriei, a nevrozei obsesionale, a fobiilor ~i, in mare parte, cea din dementia praecox sau din schizofrenie, cea mai raspindita boala psihica, se bazeaza pe activitatea psihica inconstienta. Putem vorbi deci, de buna searna, de existenta unui psihic inconstient. Numai ca acesta nu e direct accesibil observatiilor noastre - altfel nici nu ar fi inconstient -, ci este doar indirect deductibil, iar rajionamentele noastre nu pot ajunge, in privinja lui, decit la un «e ca ~i cum». Din psihic face parte ~i inconstientul. Dar putem oare s~ VOTbim, in analogie cu diferitele continuturi ale constientului, ~i de coniinuturi ale inconstientuluil Am postula astfel un fel de alta constienta, aflata in inconstient. Nu rna voi ocupa aici de aceasta chestiune delicata, pe care am analizat-o intr-un alt context, ci rna voi limita doar la intrebarea daca putem distinge ceva in inconstient sau nu. La aceasta intrebare nu se poate raspunde decit empiric ~i anume prin contra-intrebarea: exista oare temeiuri plauzibile pentru a distinge ceva in inconstient sau nu? In ce rna priveste, nu am nici 0 indoiala ca toate acele activitati care au loc indeobste in constient se pot petrece ~i in

297

298

m

3 Pacientului i se cere sa SpUN ce cuvinte (asociatii) Ii vin 'in minte la auzul unui cuvint (inductor) spus de medic. 5e cronometreaza timpii de reactie. Timpii prelungiti sint indiciul unei rezistente (complexuale). Cronometrarii timpilor de reactie Ii se poate adauga ~i 0 masurare a variatiilor rezistentei electrice a pielii. Metodica a fost pusa la punct de [ung, In tinerete. (n.t.)

57

STRUCTURA

PSIHICULUI

inconstient, Astfel, exista multe exemple in care 0 problema nerezolvata in stare de veghe ~i-a gasit 0 solutie in vis. Cunose, bunaoara, un expert in contabilitate, care, odata, incercase zadamic, zile intregi, sa lamureasca un caz de faliment fraudulos. Intr-o seara, lucrase pma la miezul noptii fara sa gaseasca vreo solujie ~i se dusese apoi la culcare. In zori, pe la ora trei, sotia lui l-a auzit sculindu-se ~i mergind spre birou. L-a urmarit ~i l-a vazut stind la masa de lucru ~i scriind ceva de zor. Dupa vreun sfert de ceas s-a inters. Dimineaja nu-si mai amintea de nimic. Si-a reluat lucrul ~i a descoperit cu uimire 0 serie de nojite facute de propria lui mina, care clarifi300

cau pe deplin ~i definitiv cazul eel incilcit. In munca mea de medic practician, am de-a face, de peste douazeci de ani, cu vise. Am remarcat de nenumarate ori cum ieseau la iveala in vise ginduri negindite ~i sentimente neresimtite in timpul zilei, ajungind astfel, indirect, in constient, Visul, ca atare, este totusi un continut al constientului, did altfel nu ar putea constitui obiectul unei trairi nemijlocite. Dar intrucit el scoate la iveala materiale anterior inconstiente, sintem constrinsi sa admitem ca aceste continuturi existau deja dina inte undeva m psihic, in stare inconstienta ~i ca abia in vise s-au aratat constientului nostru limitat din timpul sornnului, asa-numitului «rest de constienta». Visul se numara printre continuturile psihice normale ~i trebuie inte1es ca selor inconstiente ce patrund in constient.
0

rezultanta

a proceadmitem pot fi, in

301

Iar daca, intemeiati pe experienta, sintem siliji
ca toate categoriile de conjinuturi ale constientului

sa

anumite ocazii, ~i inconstiente ~i pot actiona ca procese inconstiente asupra constientului, atunci ajungem la intrebarea, poa-

58

STRUCTURA

PSIHICULUI

te cam surprinzatoare: oare ~i inconstientul are vise? Sau, cu alte cuvinte: oare nu patrund cumva ~i in zonele tenebroase ale psihicului rezultante ale unor procese ~i mai adinci si daca se poate spune a~ - ~i mai inconstiente? Ar trebui, desigur, sa resping aceasta intrebare paradoxala ca fiind prea aventurata, daca nu ar exista realmente temeiuri conform carora 0 asemenea ipoteza ar tine totusi de domeniul posibilului. Sa ne lamurim, in primul rind, cum ar trebui sa arate 0 dovada care sa ne poata duce la concluzia ca ~i inconstientul are vise. Daca ar fi sa dovedim ca in constient apar continuturi de tipul viselor, ar trebui sa demonstrarn, pur ~i simplu, ca exista continuturi care, atit ca alcatuire cit ~i ca sens, sint straine de ~i incompatibile cu celelalte continuturi al constientului,

302

rational interpretabile ~i inteligibile. Iar daca am vrea sa demonstram ca ~i inconstientul are vise, ar trebui sa facem acelasi lucru cu continuturile lui. Desigur, eel mai simplu e sa va dau aici un exemplu concret. Este yorba de un barbat de 27 de ani, ofiter. Sutera de accese violente de durere in zona inimii, de 0 senzatie de sufocare in gitlej, ca ~i cum ar avea 0 bila acolo ~i de dureri ascutite in calciiul sting. Organic, nu se poate pune in evidenta nimic. Accesele au inceput cu vreo doua luni in urma ~i pacientul a fost concediat din armata, deoarece avea momente cind nu mai putea umbla. Diferitele tratamente nu-l ajutasera cu nimic. Din chestionarea minutioasa privind antecedentele bolii nu a reiesit nici un indiciu, iar pacientul insusi nu avea nici 0 idee privind eventuala pricina a bolii sale. Pacea impresia unei firi vioaie, intrudtva

lin

usuratice, de

0

«vitejie» intrucitva

teatrala, de felul

lui «nu ne dam noi batutil».

Cum din anarnneza nu reiesise ni-

59

ce s-ar fi putut desfasura la fel de bine . de ce ~ nu fi fost de ajuns celelalte doua simptome. nemijlocit inteligibile. A ramas m~ al treilea simp tom: durerile din calcii nu incetau. rational. devenita aid fapt real. asa-numitul globus histericus+. din pricina ca orgoliul nu-i permisese ~~i suporte durerile ca pe un chin sufletesc. din faja continuturilor penibile. chiar ~i teoretic. Cam m felul acesta ~i infruntase dezamagirea ~i reala durere. dupa cum bine se stie. Dar acum afectele Ii iesisera la iveala si ca urmare durerile de inima au incetat si. dupa citeva accese de plins. din lacrirni inghijiteo Constientul i se retrasese.t. provine. un fl~diu ca mine nu se lasa impresionat de asa ceva». daca odata cu constientizarea durerii sufletesti refulate ar fi intervenit 0 304 tristeje normala ~i 0 totala insanatosire. l-am intrebat de vise.este 0 expresie poetica.~i m constient. Inima nu are nici 0 legatura cu calciiul ~i nici nu-ji poji exprirna durerea cu calciiul. E de neinchipuit. ~i de aid a rezultat de indata cauza bolii. Cu putin inainte de declansarea nevrozei. iti iei alta daca asta nu te vrea. pur ~i simplu. nu au mai putut ajunge m constient decit indirect. 4 pe romaneste: «nod in git» (n. logodindu-se cu altul.STRUCTURA PSIHICULUI mic. a disparut ~i nodul m git.«0 muiere proasta. Erau procese lesne de mteles rational si. Imi ascunsese toata aceasta poveste ca fiind irelevanta . deci.daca orgoliul lui masculin nu le-ar fi impiedicat . «Durerea de inima.) 60 . Am fi fost. Ele pareau straine de imaginea mai sus schitata. lasate de capul lor. desigur. astfel incit acestea. fata de care era indragostit Ii daduse plasa. prin simptome. pe deplin satisfacuti. Senzajia de sufocare.

asadar. unde ~i putea ascunde prin «vitejie» slabiciunea interioara. Avern aici. i-a provocat o rana care l-a paralizat ~i I-a imbolnavit. provenind. la vise. dar faptul c~ 11durea ~i calciiul intrecea orice asteptari rationale. recitat sau cintat celui muscat de ~rpe. in~~i nevroza pacientului. iar el ip va rnusca calciiul». «Veizdrobi capul sarpelui. ~i iat~ c~ pacientul a avut un vis in care se facea c~ un ~arpe 11muscase de calcii ~i 11paralizase pe loco Acest vis era relevant pentru semnificajia sirnptomului legat de calcii. Fata. evident. 11admirase. in~1indu-l. Mai tirziu. am recurs din nou la vechile metode. mult mai vechi. Aceasta 11alintase. un conjinut care patrunde ca un element strain in zona inconstienta. 11cocolosise peste masura ~i de aceea el nu se descurcase prea bine la scoala.STRUCTURA PSIHICULUI Cum constientul pacientului nu-mi putea oferi nici un indiciu privind sirnptomul calciiului. de acelasi arhaic ~rpe care a fost dintotdeauna prietenul nedespartit al Evei. de buna seama. sunind ca un ecou al irnnului egiptean. spune versetul din Geneza. de care acesta ~i dadea seama abia acum: el fusese favoritul unei marne intrudtva isterice. complet obscur din punct de vedere rational. Analogia cea mai apropiata acestui vis este. Din analiza ulterioar~ a visului. pentru a-l vindeca: 305 306 307 61 . Era yorba aid. el i~i asumase brusc 0 conduita masculina ~i se inrolase in armata. Calciiul il doare pentru c~ l-a muscat un ~rpe. lata un continut straniu cu care constientul rational nu stie ce ~ faca. PacientuI era ~i el nedumerit in faja acestei situatii. a reiesit inc~ un element al istoriei pacientului. comportindu-se acolo ca 0 feti~. in mod vadit. dintr-un strat ~i mai adinc. ~i mama il paralizase intrucitva. Puteam intelege irnediat de ce 11doare inirna.

E. Ed. ci ~i amintise cind s-a ivit prilejul. iara veninul i se revarsa prin trup asemeni Nilului cind se revarsa pe ogoare. deoarece e in spiritul lui sa se exprime astfel. cazindu-i in tarina. traiasca. L-a intepat putemicul ~rpe ~i focul vietii a inceput sa se prelinga din el. Dar el nu gasea (putere) sa raspunda despre sine. cindva despre muscatura in calcii a sarpelui. ~i l-a asezat in drumul pe care marele zeu inconjura Cele doua paminturi dupa dorinja lui. pacientul nu avea in ce priveste Biblia decit niste biete cunostinte minimale. p. Preamaritul zeu deschisu-si-a gurile. Dar carui spirit ii corespunde modul de exprimare simbolie sau metaforic? Acest mod de exprimare corespunde unui spirit 5 Autorul reproduce aid 0 traducere germana In versuri a imnului egiptean.t.STRUCTURA PSlfflCUlUI «~i imbatrini zeul. Gura ii tremura. lara putemicul zeu s-a inaltat in fata zeilor ca faraon. este preluata din Miturile Egiptului antic de M. Versiunea romaneasca. iar cele doua zeitati au zis: «Ce e asta?» ~i zeii au inceput sa-l intrebe.~tiintifica. ceva adinc inconstient caruia in mod evident ii place sa se exprime mito309 J08 logic. poate. Dar ceva adinc inconstient din el auzise ~i nu uitase. I-a facut asemeni unei sageti ca sa nu fuga viu din mina ei. traiasca. ~i glasul mariei sale. ~i el l-a lovit pe acela ce-si are salasul in cedri. Auzise. fie sanatos ~i fericit! a ajuns pina la cer. iar scuipatul i se prelingea pe pamint.) 62 .Matie. In proza. ~i fericit! ~i cei ee-l insojeau mergeau in urma-i ca in fiecare zi. fara sa-i dea vreo atentie ~i 0 uitase apoi cu desavirsire. A framintat Isis (scuipatul) cu tarina in mina ei ~i din asta a facut un ~rpe putemic. Bucuresti. Palcile Ii tremurau ~i toate madularele i se scuturau. 1958.»5 Constient. fie sanatos.97 (n.

Activitatea aceasta are loc . Se spune doar despre cite a femeie ca e perfida ca un ~rpe. trebuie sa folosim 0 anumita tehnica analitica. vazut sau auzit intr-un fel sau altuI rnotivul respectiv.m.ca intr-un strat ~i mai profund si numai rezultanta sa se ridica pina intr-un strat superior. nici criptomnezie. al carui limbaj nu cunoasie abstraciiuniie.d. Motivul sarpelui nu este. Acest spirit. adica daca subiectul visului nu ar fi citit. ca un brontozaur de un cal de calarie.STRUCTURA PSIHICUlUI primitio. patrunzind acolo unde se afla afectele refulate ~i fiind un conjinut strain aid. Visul cu sarpele ne dezvaluie un fragment din acea activitate psihica care nu mai are nimic de-a face cu individualitatea moderna a subiectului supus visarii. se vorbeste de sarpele ce duce in ispita s. cad visele cu serpi sint foarte freevente. este la fel de strain de un psihic care produce dureri de inima ~i nod uri in git. S-ar putea aduce msa obiectia ca sarpele din vis nu ar fi nimic altceva decit intruchiparea unei expresii verba Ie. ci numai analogiile cu naturalul si «nenaturalul». cad ~arpele este intr-adevar a figura de stil curenta.a. desigur. 0 achizitie individuala a subiectului supus visarii. Iar dad" spre a injelege un vis. greu de adus. Dovezi sigure am avea doar daca am gasi un caz m care simbolistica mitologica n-ar fi nici figura de stil curenta. aid avem nevoie de 0 cunoastere a mitologiei ca sa putem patrunde sensul elementelor venite din straturi ~i mai profunde. spre a-l fi uitat apoi ~i spre a 310 3tt 63 . dar a dovada clara ar fi. Aceasta obiectie nu mi se pare prea intemeiata in cazul de fata. de 0 venerabila vechime. desigur.daca ne e permis sa ne exprimarn asa . chiar la oraseni care n-au vazut poate chiar niciodata cu ochii lor un ~rpe. exact ca un vis ajuns in constient.

STRUCTURA PSIHICULUI ~i-l fi amintit inconstient. Cred di 0 asemenea dovada ar fi de 312 mare importanta. sa mai fac citeva observatii suplimentare privind visul cu sarpele.~i. superficial ~i relativ. intr-un fel oarecare. acest lucru. un fel de activitate psihica supraindividuala. 0 activitate psihica autonoma fata de psihicul constient ~i chiar fata de straturile superioare ale inconstientului. bunaoara. neafectabila de catre experienja personala. o activitate neafectata in nici un fel . ca sa zicem asa.d urerile de inima fiind. 64 i-ar face . nu este decit un strat superficial al inconstientului si ca abia sub el gasim un inconstient absolut. ci. in acelasi timp. desigur. cele din scoala s. intrucit ar indica faptul ca inconstientul rational inteligibil.d. care consta din materiale asa-zis artificial inconstiente. 0 incercare de izbucnire ernojionala -. ca ~i cum pacientului bine. sa privim ~i simptomul calciiului ca pe un fel de incercare de vindecare.m. un inconstieni colectiv. prin acest simp tom sint ridicate la rang de eveniment mitic nu numai proaspetele dezarnagiri in dragoste. in opozitie cu inconstieniul personal..a. Dar inainte de a cauta 0 asemenea dovada. Dupa cum 0 arata visul. Motivajia sau mai degraba finalitatea unui asemenea demers pare. Dar daca [inem seama de principiul care ne spune ca simptomatologia unei boli constituie totodata 0 incercare naturala de vindecare . a~ vrea. atunci trebuie. probabil. obscura. care nu are nimic de-a face cu experienta noastra personala ~i care este. care a capatat astfel statutul unui adevarat motiv mitologic. S-ar parea ca acele ipotetice straturi mai profunde ale inconstientului ar fi tradus trairile legate de femei in muscatura de ~rpe. toate celelalte dezamagiri indeobste. asadar. de dragul completitudinii. cum l-am numit. la prima vedere.

celor rnai veehi 65 . Rationalistul va ride. a~ mai cita aid facerea focului de Sabbatus Sanctus. care descintau muscatura de ~rpe cu imnul sarpelui zeitei Isis. ceea ce constituia 0 prerogative a bisericii. mostenite din negura profunde. pe care nu ni le insusim. sfinteste acest foc nou iscat din cremene pentru trebuintele noastre viitoare». angularet scilicet lapidem. iar ~i mai de mult era iscat din lemn. focul era aprins pe vremuri ciocnind pietre. Dar undeva numai ei. qui per Filium tuum. iar aid este yorba tocmai de fenornenul psihologic pe care se bazeaza magia prin analogie. in rugaciunea preotului se spune: «Deus. chiar daca nu pot spune decit ca e yorba de ceva foarte frumos. poate. Daca citim eu atentie textulliturghiei. de buna seama. de toate acestea. «Dumnezeule. ai adus focul iubirii tale eredinciosilor. care introduce de fiecare data (l analogie destinata sa provoace 0 prefacere. Sintem miscati in acele straturi uman. ~i nu lume antica ~i primitiva credea ~i mai crede inca in magia prin analogie. incredibile. Ca cxernplu foarte elocvcnt. ci intreaga :m 314 315 'in adinc sintern misca]i ~i nu numai noi. claritatis tuae fidelibus igncm contulisti: productum ex silice. vorn Intilni mereu acel faimos «sicut». le avem pun. De aceea. cremenea e ridicata oarecum la rangullui Cristos insusi. Dar vechii preoji tamaduitori din Egipt. Sa nu ne inchipuirn ca aceasta ar fi doar 0 veehe superstitic. novum hunc ignem sanctifica». ci milioane de crestini sint miscati. Prin analogia cu Cristos ca piatra unghiulara. Dupa cum se stie.STRUCTURA PSHIICULUI Toate acestea ni se par. 'in aceei timIe vechi forme ale spiritului ereditar. nostris profuturum usibus. tu care prin fiul tau numit piatra unghiulara. de mult depasita. credeau in aceasta teorie. care aprinde mereu un nou foc.

de indata ce am deveni constienti de acest lucru. ~i a inceput sa creada ca el Mintuitorul. nu i-am adus pina acum nici 0 dovada care sa faca fata tuturor cerintelor. se misca ~i penisul soarelui ~i asta era originea tiinturilor. angajat la registratura unui consulat. Prin 1910. Trebuia sa rna uit cu 66 . ne-ar aparea sub specie aeternitatis. cam de treizeci de ani. indaratnic ~i fantast in acelasi timp . si. n-ar mai fi eujerinia mea. in mod evident spre a-si compensa existenja mai mult decit modesta. A fost dintotdeauna un om inteligent. Acolo l-am intilnit odata mijindu-si este insusi era foarte plimbe liochii spre 318 ochii mijiti in soare ca sa vad penisul soarelui. A fost un functionar oarecare.amestec foarte straniu. care sufera de 0 forma paranoida de dementia praecox. Cred ca nu mai e nevoie sa cautam dovezi ale faptului ca in felul acesta se poate ajunge la 0 vindecare. n-ar mai fi durerea mea personala care rna izoleaza. iar uneori nelinistit. Avea tot felul de halucinajii. de buna seama. atunci. ocupat fiind cu studii rnitologice. ci suferinia lumii. Am facut aceasta constatare cam in 1906. era lasat sa se ber pe coridor. S-a imbolnavit deja de pe la douazeci de ani. In perioadele sale linistite. tot ceea ce s-ar traduce in limbajul lui de imagini s-ar desprinde din problematica noastra individuala. Dar faptului ca aceasta activitate sufleteasca supraindividuala exista. S-a imbolnavit de megalomanie. ci 0 durere lipsita de amaraciune care rna leaga de toti oamenii. Este yorba de un bolnav psihic. A~ vrea sa fac acum acest lucru. dind din nou un exemplu.STRUCTURA PSIHICULUI 316 317 Daca acest suflet supraindividual ne-ar fi pUS la indemina. Daca imi miscam caput. M-a luat imediat de brat spunindu-mi ca vrea sa-mi arate ceva. mi-a cazut in mina cartea lui Diete- soare ~i dind din cap in mod ciudat.

inseamna. 0 a doua editie. folosit pentru tub. un curent ce ~i are izvorul in soare. coboara din cer pina sub rochia Mariei. Cad vei vedea un tub atirnind din discul solar. editia din 1910 era. Cartea aparuse pentru prima oara in 1903. catre regiunile de rasarit. . in felul urmator: «Tot a~ se face vazut ~i asa-numitul tub. ad literam. Paralelismul evident al celor doua viziuni e de netagaduit. Dieterich considera ca fragmentul prelucrat face parte dintr-o liturghie a cultului lui Mithra. «un puternic suvoi de singe». In acest caz Insa. Dar pacientul fusese spitalizat cu citiva ani inainte de 1903. Viziunea pe care a avut-o pacientul meu in 1906~i textul grecesc editat abia in 191()6 sa fie suficient de disjuncte pentru ca par nici pacientul meu sa nu poata fi banuit de criptomnezie. ne-am astepta ca viziunea sa nu aiba nici 0 legatura cu alte reprezentari analoge si. ca pe un fel de furtun care. El consta dintr-o serie de prescripjii. Dar daca sortii cad pe celalalt vint.» Cuvintul grecesc aCM<. invocari ~i viziuni. Evident. ca ~i cind ar fi un vint nesfirsit de rasarit. atunci vei vedea in acelasi fel intoarcerea fetei intr-acolo. 0 rich. nici eu de un transfer de idei. dar s-ar putea spune ca asemanarea ar fi intimplatoare. Prin tub zboara Sfintul Spirit. nici un sens intrinsec. deci. prin tub sufla un vint. in chip de porumbel. iar in sintagma aLM<. Una dintre aceste viziuni este descrisa. izvorul vfntului favorabil. Dar iata ca aceasta asteptare nu se confirma. in imaculata conceptie. 319 6 Dupa cum a aratat Jung mai tirziu. la Homer. caci arta medievala a reprezentat tubul in anumite tablouri. Iar catre regiunile din apus. se foloseste ~i'pentru un instrument de suflat. 67 . 1taXUC.STRUCTURA PSIHICULUI prelucrare partiala a asa-numitului «Papyrus magic parizian». de fapt.

3. Reprezentarea t~ arhaica 7tVEUf. 2. 68 . fie pentru ca li s-a retras constienja (prin asa-numita refulare). datorita prea slabei lor intensitati nu au ajuns niciodata in constient. De aceea. ca 0 inzestrare ereditara cu posibilitati de reprezentare. care consta in primul rind din acele conjinuturi care au devenit inconstiente fie pentru ca si-au pierdut intensitatea ~i au cazut astfel in uitare. nu gi1sesc nimic intimplator in aceste viziuni. inconstieniul personal. nefiind.STRUCTURA PSIHICULUI coborind spre a face Fecioara vint putemic sa rodeasca. ci general uman. precum ~i a celei medievale. substratul oricarui psihism individual. reprezentari rnostenite! Am intrat intenjionat in amanuntele acestui caz spre a va oferi 0 imagine concreta a acelei activitati mai profunde a psihicului pe care 0 numesc inconstient colectiv. 320 321 de fapt. 3. inconsiieniul coiectio. iar in al doilea rind din acele continuturi ce sint de fapt perceptii senzoriale. de minti complet diferite.. a~ vrea sa mai subliniez 0 data ca trebuie sa distingem oarecum trei nivele psihice: 1.8. dar au patruns totusi cumva in psihic. deci. constituind. ba tine chiar de lumea animala in genere. care. un 7tVEUf. 7 10. care. 07tOU Sh£t 7tVEt»?«Animo descensus per orbem solis tribuitur» (Spiritul coboara prin cercul soarelui) . Rezumind cele de mai sus.lU «vintul bate unde vrea el». nu este individual. constieniul.aceasta viziune este un loc comun al intregii filozofii antice tirzii. ci doar reinsufletirea unor posibilitati de reprezentare care au existat din vechi timpuri ~i care au putut fi redescoperite in epoci complet diferite.lU a Sfintului Spirit este.. dupa cum stim din miracolul Rusaliilor.

organismul uman in genere.in masura in care putem emite. din partea inconstientului colectiv. Teoretic. Inconstientul 325 genere. Din partea constientului. ar trebui chiar sa fie posibil sa descifram din inconstientul colectiv nu numai psihologia viermelui. Organizarea sa specifica trebuie s~ fie de asemenea intim corelata cu condijiile mediului. Acelasi lucru este valabil ~i in ce priveste psihicul. de fapt. ca suflet atemporal ~i general. precum: cecitatea proteului.STRUCTURA PSIHICULUI Tot acest organism psihic este perfect analog organismului fizic. pe care toti il au ~i care mai are inc~ vii in structura sa acele elemente care 11 leaga de animalele nevertebrate ~i poate chiar de simplele protozoare. fiziolo. desi variaza de la individ la individ. anatomia specifica vertebratelor readaptate la viata acvatica ~i altele. Exista nenumarate fapte biologice care nu pot fi explicate decit ca fenomene reactive la conditiile mediului. Sintem cu tojii convinsi ca este absolut imposibil sa injelegem organismul viu f~r~ relajia sa cu conditiile mediului. intr-o anumita masura.pare ~ fie alcatuit din 322 323 324 gica ~i fizica. la evenimentele momentului. trebuie sa ne asteptam la reactii la conditiile cele mai generale ~i vesnic prezente. ne putem astepta la reactii ~i fenomene de adaptare la cele prezente. este totusi. in . deoarece el constituie 0 parte a psihicului preferential restrinsa. ci ~i pe cea a celulei izolate. in schimb. vreo judecata in ce-l priveste ceva de felul imaginilor sau motivelor mitologice. de natura psihologica. care. drept care miturile popoarelor sint. colectiv . expresii ale inconstientului 69 . caracteristicile parazijilor intestinali. in acelasi timp si in toate caracteristicile sale esenjiale.

e un sis tern de functii de adaptare la conditiile mediului. conform definitiei date de Jung. ci mai degraba la un fel de fenomene psihice paralele regularitatilor fizice. Mitologia ofera insa un cimp atit de vast incit nu putem releva din ea decit citeva tip uri. Influenta stelelor sustinuta de astrologie s-ar explica atunci: ea nu ar fi dedt perceptia inconstienta introspective a activitatii inconstientului colectiv. motive de acelasi fel sau de alte feluri. A~. Numarul conditiilor mediului este de asemenea nesfirsit. A~ cum asupra cerului instelat s-au proiectat imagini de constelatii.t. Cum materialul acesta din urma nu vi-l pot face accesibil aici. in 8 Proiectie insearnna «transferarea in exterior a unui continut subiectiv». astfel incit nici in cazul lor nu ne putem ocupa decit de citeva tipuri. bunaoara.) 70 . ale carui forme haotice au fost ordonate proiectindu-se asupra lor anumite imagini. Vezi capitolul Definiti! din vol. De aceea. trebuie sa aiba 0 intruchipare psihica. de forma unei imagini bine intiparite in om din vechi timpuri. precum 326 ~i altemarea zilei cu noaptea. (n. cu proprietatile sale caracteristice. putem studia inconstientul colectiv in doua rnoduri: fie prin mitologie. Intreaga mitologie ar fi un fel de proiectie8 a inconstientului colectiv. Vedem eel mai dar acest lucru in cazul cerului instelat.1I al antologiei de fata. mersul zilnic al soarelui pe cer. trebuie sa rna limitez la eel dintii. psihicul trebuie sa prezinte de asemenea organe sau sisteme de functii care sa corespunda ocurenjelor fizice regulate. a~ s-au proiectat ~i in legende. Dar nu putem studia direct 0 asemenea imagine. fie prin analiza individului. in povesti sau asupra personajelor istorice. pujine la numar. Nu rna' refer aici la functiile senzoriale organic determinate. Dupa cum organismul viu.STRUCTURA PSIHICULUI colectiv.

lucruri de felul teoriilor fizice sau astronomice. El strabate in pintecele dragonului fundul marii de miaza-noapte. fara indoiala. astfel incit inconstientul mai reproduce si astazi asemenea imagini. e ca stiinjele naturii ~i filozofia naturii au incoltit pe un asemenea teren. Ceea ce este. incit intre subiect ~i obiect nu 0 327 328 32'1 se stabileste intelectului nici pe departe 0 distinctie absoluta. dimineaja. Am observat un exemplu foarte bun al acestui lucru pe 71 . 11 asteapta 0 Magna Mater care il inghite seara. Acest conglomerat de mituri constituie. ca in cazul nostru rational. Fireste. La apus. 0 intruchipare a fenomenului fizic ~i inca in mod atit de vadit incit multi cercetatori i~i inchipuie. se pune atunci intrebarea: de ce nu Inregistreaza psihicul fenomenul ca atare. ca primitivii inventeaza astfel de mituri numai pentru a explica fenomenele fizice. Ceea ce putem spune imediat despre plasmuirile mitice este ca fenomenul fizic a patruns cindva in psihic. distorsionat de fantezie ~i a fost rejinut acolo. neindoielnic. Dupa 0 lupta teribila cu sarpele nocturn. dupa cum se ~tie. din pura nevoie de a gasi explicatii. el se naste iarasi. de ce inregistreaza numai fantezia legata de fenomenul fizic? Daca v-ati transpune in sufletul primitivului. Dar consider mai degraba neverosimila ipoteza ca primitivul ar inventa. in orice caz. cum numeste Levy-Bruhl acest fapt psihologic. ati injelege de indata de ce se intimpla a~a. Cad primitivul traieste in lumea sa cu asemenea «participation mystique». un erou diYin se naste din mare ~i se urea in carul soarelui. Ceea ce se intimpla in exterior se intimpla ~i in el ~i ceea ce i se intimpla lui se intimpla ~i in exterior.STRUCTURA PSIHICULUI locul ei descoperim insa analogii mai mult sau mai putin fantastice ale fenomenului fizic: in fiecare dirnineata.

spuneti ca nu-i zeu. luna e mireasa soarelui. care constituie de asemenea 0 traire a noptii. exista ~i teorii lunare. dar cind rasare. de parca a~ fi pus intrebare de-a dreptul prosteasca. am aratat spre el ~i am intrebat: «Cind soarcle e acolo.» Pentru spiritul primitiv e tot una care dintre cele doua versiuni este corecta.» A urmat 0 tacere consternanta. spuneji ca este zeu. printre care. cu femeia. Luna e trairea nestatornica a noptii. pina cind un batrin sef de trib a luat cuvintul ~i a spus: «A~ este. de ginduri de marire si de razbunare. dupa cum noaptea ~i frica ce-o trezeste ea sint unul si acelasi lucru.STRUCTURA PSItlICULUI cind rna aflam la eigonieni. Eigonienii obisnuiau sa-si scuipe in miini la rasaritul soarelui ~i sa-~i tina apoi palmele ridicate spre soarele care tocmai se ridica la orizont. De aceea se asociaza cu trairea sexuala a primitivuIui. 72 . un trib primitiv de pe muntele EIgon. din Africa de Est. pe cind dimineata e nasterea unui zeu bun. Cum cuvintul «athista» insearnna zeu ~i soare totodata. am intrebat: «Soarele e zeu?» Au negat cu risete. in enorm de multe. Dar luna poate fi ~i frateIe pagubit al soarelui. asa se face ca noaptea e echivalenta pentru el cu sarpele ~i cu rasuflarea 330 ° rece a duhurilor. Cum in momentul acela soarele era sus pe cer. pur ~i simplu pentru ca exista realmente nenumarate rnituri legate de luna. Afedul ii este mai aproape primitivului decit fizica ~i de aceea el i~i inregistreaza fanteziile trezite de afede. Dupa cum exista teorii mitologice care vor sa derive totul din soare. care vor sa derive totul din luna. la rasarit. E adevarat ca acolo sus soarele nu e zeu. Rasaritul soarelui ~i sentimentul de cliberare ce-I insojeste sint pentru el acelasi eveniment divin. dar cind e acolo. cad noaptea somnul e tulburat de ginduri patimase ~i reIe. asta este zeu (sau: atunci este zeu).

nu tunetele ~i fulgerele ~i nu ploile ~i norii ramin intiparite ca imagini in suflet. fiul parnintului ~i de aceea ostia trebuie facuta ~i astazi din faina de griu. ca un demon feminin crunt si voluptuos. Intocmai ca ~i conditiile mediului. Sexualitatea apare ca un zeu al fertilitatii. ca diavolul insusi cu picioarele lui de tap dionisiac ~i cu gesturile sale nerusinate sau ca sarpele infricosator ce te incolaceste. Foamea face din alimente zei. la fel ca lacchos. lata trairile ce se pastreaza in suflet. Situatiile periculoase. fireste. conditiile fiziologice. un zeu care se rnaninca. imboldurile glandulare stirnesc ~i ele fantezii de coloratura afectiva. fie ca e vor- 331 132 333 334 73 . Osiris este griul. Iar taurullui Mithra este fecunditatea comestibila a pamintului. Nu furtunile. Revolta omului in fata furtunilor devastatoare. in locul imaginii schimbatoare a lunii. iar insomnici infricosate i se arata spectre Ie trecutului. Conditiile psihologice ale mediului lasa in urrna. a fost ca nu rna mai aflu pe pamintul ferm. groaza sa in fata elernentelor dezlantuite umanizeaza furiiIe naturii ~i elementul pur fizic devine un zeu minios. De aceea. cad in vise le nocturne mortii se reintorc. ci pc spinarca unui animal gigantic care se scutura. Vechii faraoni erau slaviti ca mincatori de zei. carora anumiti indieni mexicani le dau chiar vacanje anuale pentru intremare. nemijlodt. ci fanteziile provocate de afecteo Am fost surprins odata de un cutremur de parnint foarte puternic si simtarnintul meu prim. bine cunoscut. Aceasta e imaginea care se intipareste ~i nu faptul in sine. relieve rnitice de acelasi fel. alimentele uzuale nemaifiind mincate un timp.STRUCTURA PSIHICULUI Luna tulbura somnul si mai este ~i un loc de intilnire al sufletelor defunctilor. luna are de-a face ~i cu smintcala (lunacy). fizic. tainicul zeu al misterelor eleusine.

pe timpul crestinismului primitiv. Dar cum stau lucrurile . Pe cursurile de ape. strainul sau neobisnuitul e inzestrat cu puteri nefaste si e fetisizat. pasarea Astartei ~i care. Chiar arma care a omorit e mana. cristelnija ca 74 . in desisul lugubru al padurilor de bambus salasluiesc sufletele mortilor.rna yeti intreba . Oamenii de seama sint poseda]i de putemice duhuri stramosesti sau de un zeu. de preferinta prin vaduri si locuri periculoase. se pripasesc dragoni. ele se organizeaza in arheiipuri.serpi perfizi ~i duhuri ale apelor. activitatea lor sustinuta fiind direct recognoscibila pretutindeni. copilul? Acestea.vi~ 't01tf9. biserica ca rnireasa. ci sint pricinuite de spirite rele sau vrajitorii. care e reprezentat de porumbel. Fiu ~i Sfintul Spirit. Sa luam ca exemplu dogma crestina: Trinitatea e constituita din Dumnezeu-Tatal. Cultul Mariei. stirnesc fantezii afective ~i intrucit situatiile acestea se repeta ca ceva tipic. cum se exprima Platon. Boala ~i moartea nu survin niciodata in mod natural. chiar ~i in vremurile noastre rajionaliste. femeia. iar in adincul marilor ~i in viltori . intronat ca formulare a misterului ultimo Cristos ca mire. Avem aid arhetipul familiei h oupa. in biserica moderna. cu barbatul.«in spatii celeste». cele mai apropiate ~i mai imediate din viata omului. produc cele mai putemice arhetipuri.cu aparitiile cele mai obisnuite. tatal. ca realitati cotidiene vesnic reluate. se numea ~i Sophia ~i era de natura feminina. cauta in mod evident sa-i suplineasca acest aspect. mama.STRUCTURA PSIHICULUI ba de pericole trupesti sau de periclitari ale sufletului. adica are puteri neobisnuite. in pustietatile uscate sau prin prapastiile periculoase ratacesc djini ~i alti diavoli. cum am numit motivele 335 r I 336 mitice in genere.

adaptarii la 340 Datorita existentei unui constient individual. dar in adele sale creatoare i~i suspends mereu propria conditionare istorica. ~i nu un sediment inert . ci un sistem viu de reactii ~i asteptari. ci totodata ~i izvorul instinctelor. arhetipurile ncfiind nimic altceva dedt forme de manifestare a instindelor. pina indarat la inceputurile sale obscure. totodata. Daca cumva constientul nu s-ar fi desprins niciodata de inconstient . 76 . care determine viata individuala pe cai.un eveniment vesnic reluat. Am vrut doar sa arat ca problema acestei atitudini e controversata ~i ca estc In mod vadit una dintre marile probleme ale umanitatii. Nu e de mirare. atunci aceasta problema nu s-ar fi ivit. este sedimentul tuturor trairilor urnane. obirsia orice creajie. devin constiente tocmai dificultajile ~i nu numai cele ale vietii exterioare. simbolizat de caderea ingerilor ~i de nesupunerea primilor strabuni -. care e teribil de conservatoare. dar cu atit mai eficiente.STRUCTURA PSIHICULUI le ale vietii. Din pacate.de felul unei mine parasite -. dupa cum nu s-ar fi ivit nici problema conditiile mediului. invizibile. se afla in inconstient. asadar.asemenea naturii. in acelasi timp. ce-i drept. impulsul creator . nu pot face aici 339 o analiza mai profunda a remarcabilelor diferente de atitudine ale constiintei noastre culturale fata de inconstient. ~i el nu este numai ceva de felul unei gigantice prejudecati istorice. ca pentru oamenii tuturor timpurilor si locurilor comportamentul optim fata de aceasta conditie invizibila a vietii a constituit 0 problema arzatoare. ci produce. Dar in izvorul viu al instinctelor i~i are. de indata ce devine dar faptul ca inconstientul. acest lucru se intelege aproape de la sine. De altfel. astfel incit inconstientul nu e doar 0 conditionare istorica. totalitatea arhetipurilor.

Inconstientul colectiv este acea imensa zestre spirituala ereditara. Omul prirnitiv se vede intimpinat de lumea inconjuratoare cu bunavointa sau adversitatc. precum ~i formele ~i categoriile ce le reglementeaza pe acestea. dar ele pot ilustra faptul ca problema conditiilor psihice invizibile e la fel de vie si acum ca intotdeauna. intocrnai ca ~i cu lumea sa vizibila. Dar replic atunci intrebind dti oameni din lumea cultivata mai cred inca In mana ~i in spirite sau. Constientul. drept care activitatea sa poate fi comparata cu orientarea in spatiu. care renaste mereu. care produce toate adaptarile ~i orientarile noastre mornentane. aceste lucruri par complet straine de vrernurilc noastre modernc. cite milioane de christian scientists ~i de spiritisti exista? Nu vreau sa rascolesc aceste chestiuni. se instaleaza 0 neliniste generala si sc fac tentative pentru a se gasi forme noi. Toate ideile ~i reprezentarile de mare forta 77 .STRUCTURA PSIHICULUI ci ~i cell' ale viejii interioare. adecvate de raportare la inconstient. cu alte cuvinte. Nenurnaratele sale practici magice servesc acestui scop. individuals. este un fenomen efemer. religiile si filozofiile indeplinesc aceeasi functie ~i ori de cite ori un astfel de sistem de adaptare incepe sa nu mai functioneze bine. adica toemai arhetipurile. luminate. Sint intimpinat adesea cu risete neincrezatoare cind vorbesc de fortele subterane all' psihicului. comparindu-le realitatea cu cea a lumii vizibile. rezultata din evolutia in fiecare structura cerebrala omenirii. iar influentele inconstientului 'ii apar de asemenea ca forte cu care se vede confruntat ~i cu care trebuie sa ajunga la 0 intelegere. La nivele superioare ale civilizatiei. Inconstientul confine insa sursa fortelor sufletesti ce ne impulsioneaza. Totusi. in 341 342 schimb.

Acest lucru e deosebit de limpede in cazul reprezentarilor religioase. Ele sint. Dar nici conceptele centrale ale stiinjei. filozofiei sau moralei nu fac excepjie de la aceasta regula.STRUCTURA PSIHICULUI ale ornenirii provin dirt arhetipuri. variante ale reprezentarilor primordiale. caci rolul constientului nu e numai sa recepteze pe calea simjurilor lumea celor exterioare. ci sa ~i traduca in mod creator lumea celor interioare in cele exterioare. rezultate din aplicarea si adaptarea lor constienta. in forma lor actuala. .

reeditat in 1965 ~i 1971. vol.. 1934 ~i apoi prelucrata ~i republicata in volumul Gber psychische Energetik und das Wesen der Trdume din 1948. publicata cu acelasi titlu in seria Kultur. VIII. . § 194-219.und staatswissenschaftliche Schriften der ETH XlI. . Tradusa dupa Cesammelie Werke.CONSIDERA TIl GENERALE PRIVIND TEORIA COMPLEXELOR Lectie inaugurala tinuta la ~oala Politehnica Federals din Zurich In 1934.

Cercetarea psihologica porneste de la astfel de factori stabiliti empiric sau arbitrar ~i studiaza psihicul urmarind modificarile lor. cum grano salis. in aceste conditii. presupus de 0 anumita metoda. msa~i metoda stiinjelor naturii in genere. prin msa~i natura lor. psihismul ne apare ca fiind perturbarea unui mod de comportament probabil. este de 0 atit de abisal de profunda diversitate. Este numaidecit dar ca. Chiar daca obiectul P 194 195 81 . nedeterminare ~i nemarginire melt datele pe care ni le ofera sint. am putea spune ca totul depinde de ipotezele metodologice adoptate ~i dl rezultatele sint determinate in principal de acestea. Cad obiectul sau. in consecinja.Sihologia moderna are m comun cu fizica moderna faptul ca metodei sale ii revine 0 insernnatate cognitiva mai mare decit obiectului sau. psihicul. in timp ce datele stabilite in conformitate cu un anumit mod de abordare a problemei ~i cu ajutorul unor metode ce decurg din acest mod de abordare sint sau ar trebui sa fie macar entitati cunoscute. Principiul acestei proceduri este. greu sau chiar imposibil de interpretat.

t. reprezinta un rezultat relativ colateral fata de modul in care este perturbaia metoda de comportamentul autonom al psihicului. precum ~i a fenomenelor de as imilare determinate de ele. Prin asimilare se injelege adoptarea unei anumite atitudini de catre persoana in studiu. Descoperirea complexelor. pag. Tocmai m felul acesta am descoperit complexele afective care pma atunci fusesera intotdeauna inregistrate ca reaciii raiate. intrucit asimileaza aranjamentul experimental. un test de inteligenja sau 0 incercare de a arunca 0 privire indiscreta in eulisele sufletului sau. dar mai ales in psihopatologie. fiind sup usa de la bun inceput tendintei insurmontabile de a crede ca experimentul ar fi.! Studiindu-le. este un fapt de mult cunoscut. m toata naturaletea sa netulburata.) 197 82 . De aceea.CONSIDERATII CENERALE PRIVIND TEORIA COMPLEXELOR 1% propriu-zis al cunoasterii are si el un cuvint de spus. el nu se mai comporta cum s-ar fi comportat ca fiinta autonoma. 57 (n. ehiar ~i in psihologia experimentala. a aratat clar cit de precare sint fun1 vezi nota 3 de la Structura psihicului. ba chiar ~i intentia de la care porneste experimentul. am eonstatat ca ceea ce urmareste metoda. ~i anume stabilirea vitezelor medii de reactie ~i a calitatii reactiilor. adica de asimilare. care intelege experimentul in felul ei. bunaoara. 0 astfel de atitudine voaleaza procesul pe eare experimentul incearca sa-l surprinda. Aceasta «situajie» psihica poate pune uneori sub sernnul intrebarii intregul experiment. ea un anumit aranjament experimental nu pune in evidenta nemijlocit proeesul psihic. Am fost confruntat cu atari situatii mai ales in experimentele de asociere. ci ca intre acesta din urma ~i experiment se interpune 0 anumita preconditionare psihica ce ar putea fi numita siiuaiie experimeniala.

care a raspindit In Franta teoriile lui Locke ~i care a devenit. In felul acesta. in esenta. perturbat. in timp ce in cazul precedent acest rol era jucat de complexe de inferioritate mai mult sau mai putin inconstiente. reusim. nu s-a descoperit inca vreun mijloc de a le izola experimentaP. prin lucrarile sale «Trait'. Nu exista procese psihice izolate. unde nici aranjamentul experimental nu ne ofera garantia unei limitari la anumite 2 Etienne Bonot de Condillac. In domeniul proceselor psihofiziologice. a~ cum nu exista nici procese biologice izolate. provenite inca de la Condillac2. filozof ~i economist francez (1715-1780). conform careia ar putea fi luate in studiu fenomene psi hice izolate. predomina mecanismul pur reflex ~i nu se ajunge deloc sau se ajunge doar la slabe asimilari. Situatia este insa alta in domeniul proceselor psihice complicate. ca urmare a evidentei inocente a scopurilor urmarite de experiment. drept care nici experimentul nu este. ci este doar limitata critic. 1'18 83 . ca de pilda in eel al percepjiilor senzoriale sau al reactiilor motorii. Dar ajungem astfel iara~i intr-o siiua[ie experimeniala. in orice caz. in aparenta. sub semnul intrebarii. ualoarea experimentului nu mai este in nici un caz pusa. Numai cu 0 atentie ~i 0 concentrare deosebit de bine antrenate. tinute in viata prin cufundarea lor intr-un lichid nutritiv. 3 Constituie 0 exceptie de la aceasta regula procesele de crestere In tesuturi izolate. principial.CONSIDERATII GENERALE PRIVINO TEORIA COMPLEXELOR damentele acelei conceptii vechi. des systemes» (1749) si «Traiie des sensations» (1754). sa izolarn un proces in a~ fel mcit sa corespunda scopului experimentului. fondatorul propriu-zis al senzualismului. care se deosebeste de cea descrisa mai sus doar prin faptul ca de data aceasta rolul complexului asimilant e preluat de constient.

cu timpi de reactie foarte scurti. anumite moduri de a reaciiona. Constelarea este un proces automat. inclt nici nu mai sint atinsi de acesta. care pot fi recunoseute msa imediat cad nu mai corespund sensu lui cuvintului inductor. Conjinuturile constelate sint complexe bine determinate. de asteptare. de pe care se va reactiona intr-un anumit fel. sensul unui cuvint inductor. proprie lor. Termenul «s-a constelat» spune ca a fost adoptata 0 pozitie de aparare. dragu]. unde lipseste pina ~i certitudinea data de definirea unor scopuri specifice. Cad predicatele de valoare sint atribute date de sentiment. uneori chiar de la bun inceput. se pot ivi posibilitap neprevazute care produc. Oamenii necultivati ~i mai ales femeile se apara. de regula. pentru disimularea complexelor. Dar sint putini cei care posed a arta lui Talleyrand de a-~i ascunde gindurile dupa cuvinte. bun. provocind perturbari ale reactiilor sau. in cazuri mai rare. care poseda 0 energie specifica. oferind adesea un spectacol de-a dreptul comic. determinind. sa acopere in a~ masura. Persoanele cultivate ~i eu vointa puternica pot. Cind cercetarea intreprinsa consta dintr-un experiment de asociere. amabil etc. Acest lucru le reuseste insa numai in cazurile in care au de aparat secrete persona le de 0 reala importanta. datorita abilitajii lor motorii si verba le. precum: frumos. 0 situatie experimentala numita concept este exprimat faptul eel situatia constelare. care intervine fara voia subiectului ~i pe care nimeni nu-l poate infrina in cazul lui insusi. prin asa-numire predicate de valoare. complexele ii vor influenja in foarte mare masura desfasurarea.CONSIDERATII GENERALE PRIVIND TEORIA COMPLEXELOR posibilitati bine determinate! Aid. Cu exterioara acest poate de- clansa un proces psihic care consta in reunirea ~i actualizarea anumitor continuturi. Nu arareori remarcam in con84 . scump.

respectiv. splendid sau. Prin urmarirea atenta a perturbarilor reactiei pot fi sesizate ~i inregistrate fapte care in conversajia obisnuita ar fi dinadins lasate la 0 parte. fine. in engleza.t.. . avem cuvintul inductor vag. fascinating. adica tocmai acele atitudini de aparare sau constelari la care rna refeream mai sus. interioara. iar in locul raspunsului. in fine. Ceea ce se intimpla in Rejlexphiil1omel1. fie incercarea de a tine obiectul Dar marea majoritate a persoanelor studiate nu pot evita ca anurnite cuvinte inductoare sa fie scoase in evidenta de cafre complexele lor printr-o serie de simp tome ce Ie atesta tulburarea ~i in primul rind prin timpi de reactie prelungiti. asa-numitul jenomen reflex psihogalvanic5 furnizind. fer- mecator. In locul unei intrebari puse sub forma precisa a unei propozitii. devenind astfel posibila stabilirea unor indicii privind culisele nemarturisite ale lucrurilor.CONSIDERATII GENERALE PRIVIND TEORIA COMPLEXELOR versatia curenta ca anumiji oameni gasesc totul interesant. reactia printr-un singur cuvint. indicii suplimentare ale reactiilor perturbate de complexe.) 85 . grand. masuratori folosite pentru prima data in acest scop de Veraguth+. in acest caz. bun ~i frurnos. ceea ce ascunde fie 0 lipsa de participare Ia distanta. in general. 199 4 Das psycJwga/val1ische ::. marvellous. Experimentul de asociere prezinta interes. Aceste experimente pot fi combinate ~i cu masuratori de rezistenta electrica.fenomen ce sta ~i la baza aparatului de detectat minciuni (n. ambiguu ~i ca urmare incomod. intrucit nu exista nici 0 alta metoda de investigare psihologica de 0 asemenea simplitate cu ajutorul careia situatia psihologica a dialogului sa poata fi prevazuta cu metode de determinare cantitativa ~i calitativa aproape exacte.

silindu-l uneori sa dea chiar alte raspunsuri decit ar vrea. cu 0 regularitate medie. Oricurn. constelarea complexelor zadarnicind intentiile celui ce raspunde.CONSIDERATII GENERALE PRIVIND TEORIA COMPLEXELOR cursul experimentului de asociere poate avea loc in orice dis- cutie intre doi oameni. atit in germana cit ~i in engleza. Unitatea este astfel compromise. persoana cercetata este intrebata ce raspunsuri a dat la anumite cuvinte induetoare. acestora le corespunde experimeniul repetat. presupus echivalent cu «psihicul» ~i a suprernatiei staleaza 0 constientului voinjei este in mod serios pusa Prin orice constelare la indoiala prin se inexistenta complexelor. In ziua de azi. Si intr-un caz ~i in celalalt apare 0 situatie experimentala care consteleaza uneori complexe ce asimileaza obieetul discutiei sau situajia in genere. cunoscuta. Lacunele sau erorile de rememorare se regasesc. in intelesul lui psihologic. care descopera ~i localizeaza lacunele de memorie. in mod intentionat. de complexe 200 stare de perturbare a constientului. tacit. inclusiv conlocutorul. Cad ipoteza naiva a unitatii constientului. tocmai in zone le de asocieri ce sint tulburate de complexe. de pilda. oricine stie ca poti «sa ai complexe». Nu am vorbit pina acurn. Discutia i~i pierde astfel caraeterul obieetiv. e un lucru mai putin cunoscut ~i cu ant mai important din punet de vedere teoretic. raspunsuri de care nici nu-si mai poate aminti mai tirziu. iar vointa este pusa in di- 86 . a intrat in limbajul curent. iar scopul ei propriu-zis este ratat. d upa ce au fost inregistrate vreo suta de reactii. presupunind-o. Acest din urma fapt face ca interogatoriile incrucisate din criminalistica sa fie foarte utile. despre natura complexelor. In psihologie. Dar ca un complex te poate avea pe tine. cuvintul «complex». Acesta consta din faptul ca.

ceea ce insearnna ca este numai in mica masura sup usa dispozitiilor constiente ~i se comports. Cu oarecari eforturi de voinja. ori de cite ori are prilejul. extrem de complicate. un complex achy ne aduce pentru moment 'intr-o stare in care sintern lipsiJi de libertate. care e incarcata cu vii accente emojionale si care. Aceasta imagine este de 0 coeziune interns puternica si i~i are completitudinea sa proprie. in deplinatatea fortelor sale initiale. obsedaji de anumite ginduri ~i constrinsi la anumite ac[iuni. De aceea. se pune problema no[iunii juridice de «responsabilitate limitata». bucurindu-se astfel de un grad relativ inalt de auionomie. din punct de vedere stiintific.CONSIDERATII GENERALE PRIVIND TEORIA COMPLEXELOR ficultate sau chiar complet contracarata. dar nu ~i anihilat. in anumite imprejurari. deci. deci. Ce este. De fapt. eu o lungime de unda de ore. se dovedeste a fi incompatibila cu atmosfera sau atitudinea constienta obisnuita. Dar aceasta chestiune. caci altfel nu ar fi nicidecum posibile asernenea incalcari ale ordinii constiente. in spatiul constientului ca un corpus alienum insuflejit. complexul se lasa de obicei reprimat. stim astazi cit de mare este capacitatea 87 . tocmai de aceea. Adeseori are de suferit in mod serios ~i memoria. energetic vorbind. poseda valente ce intrec din cind in cind pe cele ale intentiei constiente. Datorita lucrarilor psihopatologiei franceze ~i indeosebi prin meritele lui Pierre Janet. drept care. este deocarndata complet nee202 201 lucidata. complexul trebuie sa fie un factor psihic care. reaparind. dupa cum am vazut. un «complex afectiv»? El este imaginea unei anumite situatii psihice. Anumite cercetari experimentale par sa indice ca un complex are 0 curba de intensitate sau de activitate de forma ondulatorie. zile sau saptamini.

P"mala chestiunea delicata a constientei partiale. ii sustrag aItuia tocmai numele persoanei pe care trebuie s-o prezinte sau ii declanseaza accesul de tuse tocmai in timpul celui mai frumos piano din concert.) 88 . nici 0 deosebire principiala intre 0 subpersonalitate ~i un complex. care a scris un roman.eo intrebare ce nu ~i-a gasit inca raspunsul. felicitari ~i pun la cale toate acele dracii pe care Friedrich Theodor Vischer6 voia sa Ie puna pe seama bietelor obiecte nevinovate. in loc de condoleante. ~i se pot substitui una alteia oricind. Trebuie sa marturisesc ca aceasta chestiune rn-a preocupat in rnulte rinduri. Subpersonalitatile i~i au fara indoiala propria lor constienta. in definitiv. dovedindu-se cu aceasta ocazie ca fiecare fractiune a personalitatii are caracterul sau propriu ~i memoria sa separata. ceea ce inseamna cii fiecare are un mare grad de autonomie. Complexele se comporta ca geniile rele carteziene. Aceste fractiuni ~i due existenja in paralel. caci nu exista. Aduc pe buzele cuiva cuvintul eel mai nepotrivit.CONSIDERATII GENERALE PRIVIND TEORIA COMPLEXELOR constientului de a se disocia. Sint personajele ac6 Friedrich Theodor Vischer (1807-1887) estetician ~i poet umorist. precum ~i Morton Price au reusit sa puna in evidenta disocieri ale personalitajii in patru sau chiar in cinci fractiuni. (n. Constatarile mele relative la complexe intregesc aceasta imagine. relativ independent unele de altele. Janet. Te fac sa prezinji. dar daca niste fragmente psihice atit de marunte cum sint complexele sint si ele capabile ~ aiba constienta proprie . dat uitarii astazi. toate caracteristicile fundamentale le sint comune. la 0 inmormintare. intrudtva nelinistitoareya capacitatii de dezintegrare a psihicului. pe jumatate filozofic.t. cu titlui Auch Einer. pe jumatate tragicomic despre rautatea obiectelor. 11fac pe eel ce a intirziat ~i vrea sa treaca neobservat sa se impiedice cu zgomot de un scaun. par sa se amuze [inindu-se de sotii ca niste kobolzi.

Una din eele mai freeeste fireste conflictul moral provenit. unui fragment din psihic. indiferent daca constientul eu-lui stie sau nu stie ce se intimpla. staruie chiar 0 pronuntata inconstienta 89 . Aceasta neputinja scindare imediata. un soc emotional sau altceva asemanator. Ei i~i dadeau toata silinta sa-i repete cuvintele exact ~i totu~i. care a determinat desprinderea vente cauze instanja. sint fiintele elfice atit de bine caracterizate de folclorul danez in povestea pastorului care voia sa-i invete Taial nostru pe doi asemenea elfi. De regula. Psihologia visului arata eu 0 daritate ce nu lasa nimic de dorit ca atunci cind nu sint reprimate de un constient inhibitor.ineducabili. sper.CONSIDERATII GENERALE PRIVIND TEORIA COMPLEXELOR tive din vise le noastre. Putem considera confirmata astazi ipoteza ca orice complex este 0 fraciiune desprinsa din psihic.fapt ce confirma previziunile teoretice . Nici cea mai sobra expunere a fenomenologiei complexelor nu poate ocoli impresionanta lor autonomie ~i cu cit mai adinc patrundem in natura .era sa zic biologic . Cum maximo grano salis. Ei se dovedeau a fi .inca de la primul vers.complexului. exact ca spiridusii din foldor care fac zarva in casa noaptea. eomplexele apar personificaie. Etiologia originii complexelor. in nume de rau. este foarte frecvent 0 asa-numita trauma. personaje in fata carora sintem complet dezarmati. bunaoara. aceasta metaforizare a unei probleme stiintifice nu-mi va fi luata. unde complexele prind glas ~i se manifests ca «voci» avind caracterele lor extrem de personale. cu atit mai dar ne devine earacterul sau de suflet partial. Acelasi fenomen se observa ~i in anumite psihoze. nu reuseau sa spuna decit «Tatal nostru carele nu esti in ceruri». in ultima neputinta de a aecepta firea umaria sub presupune 0 203 204 din vadita toate aspectele sale.

sa 90 . se zice. complexele care il tulburau. ca pe niste demoni. incit complexele au fost complet deposedate de autonomia lor initiala. respectiv a constientului eu-lui. numita identificare cu complexul. eel putin in felul de a vorbi despre ele. convingem bolnavul ca se incurca in propriile sale idei fixe. nu «psihologiza». ceva mai naiv. nu sint reale. asa cum facem noi. 0 astfel de stare nu pare sa fie. ne indica fara vreo umbra de indoiala ca omul ceva rnai primitiv. Exista doar 0 deosebire de grad intre ele. in orice caz. incercam. desigur.s.CONSlDfRA I'll GENERALE PRIVIND TEORIA COMPLEXELOR in ce priveste complexele. nu ne mai gindim la sensul lor originar. Vocea medicului care interpeleaza pacienta isterica spune: «Durerile Dvs. Cind folosim aceste metafore cam uzate. Evolujia ulterioara a constientului a dus la 0 asemenea intensitate a complexului eu-lui. va inch ipui]i doar ca va doare». Istoria limbii ne ofera suficiente dovezi in acest sens. Se spune.d. Oespre 0 ernotie provocata de un complex se spune: «Ce 1-0 fi apucat ~i azi?» sau «Are dracil. Aceasta notiune extrem de moderna avea in evul mediu un alt nurne: atunci se chema ca esti posedat. rezultind astfel 0 modificare momentana ~i inconstien ta a personalitatii. In asemenea cazuri.a. ceea ce le da acestora 0 ~i mai mare libertate de actiune. nu exista nici o deoscbire principiala intre obisnuitele sea pari in vorbire pricinuite de complexe ~i cruntele blasfemii proferate de un posedat.m. care este totusi usor de recunoscut inca si. intrucit tocmai inconstienta in ee-l priveste ajuta complexul sa asimileze pina ~i eu-l. de regula. doar 0 inchipuire neintemeiata a bolnavului. in plus. ci le concepea ca pe nistc entia per se. «Am un complex». Frica de infectie este. cu alte cuvinte. puterea de asimilare a complexului se manifesta in mod cu totul deosebit. atit de nevinovata si totusi.

CONSIDERATII

GENERALE

PRIVINO

TEORIA

COMPLEXELOR

Nu e deloe greu de vazut ea in conceptia noastra moderna curenta, problema se pune ca ~i cum ar fi cert, dincolo de orice indoiala, ca un complex nu poate fi decit inventat sau «inchipuit» de pacient ~i, mai mult, ca el nici n-ar exista macar daca bolnavul nu si-ar fi dat osteneala, in oarecare masura in-

205

tentionat, sa-i dea viaja. In ciuda aeestei concep [ii, s-a stabilit fara putinta de tagada ca orice complex poseda 0 rernarcabila autonomie, ca d urerile neinterneiate organic, adica asa-numitele dureri inchipuite te pot face sa suferi la fel de rau ca ~i cell' legitime ~i ca 0 fobie de boala nu are nici cea mai midi tendinta de a disparea, orieit ne-ar asigura atit bolnavul insusi, cit ~i medicul, ba chiar ~i lirnbajul curent, ca nu estc yorba de nimic altceva decat de 0 inchipuirc. Ne aflam aid in fata unui caz interesant de asa-nurnita conceptie apotropaica/, 0 conceptie ce se inscrie exact pe aceeasi
lillie

206

ca ~i denumirile

eufemistice

antice

pentru

care novroc

(marea ospitaliera) a devenit exemplul clasic. Dupa cum Eriniile8 erau numite din prudenta ~i spre irnbunarca lor, Eumenide, adica bine intentionate, asa ~i constiinta moderna con cepe toti factorii interni perturbatori ca facind parte din propria sa activitate, asimilindu-i, pur ~i simplu. Acest lucru nu se face insa recunoscind deschis ca e yorba de un eufcmism apotropaic, ci, dimpotriva, dind ascultare tendintei inE\'>S€lVOC;

constiente de a desfiinta autonomia complexului printr-o rebotezare a lui. Constientul se cornporta aid ca omul care auzind
7 Conceptie conform careia elementele dusmanoase ar putea fi imblinzit« dindu-Ie nume frumoase sau, eventual, evitind sa fie numite. (n.t.) 8 Furiile din mitologia greaca (n.t.)

91

CONSIDERATII

GENERALE

PRIVIND

TEORIA

COMPLEXELOR

un zgomot suspect la etaj, se rel'ede in pivnita spre a se convinge ca nu enid un hot acolo ~i ca zgomotul nu a fost, deci, decit 0 pura inchipuire. In rea lita te, omul acesta prudent nu
207

s-a incumetai, pur ~i simplu, sa urce la etaj. La prima vedere e cam greu de admis, ce-i drept,

ca

frica

ar fi motivul ce determina constientul sa-~i explice complexele ca pe 0 activitate proprie. Complexele par sa fie ceva minor, ba chiar niste nimicuri ridicole, de care te simti de-a dreptul rusinat si fad tot posibilul sa le ascunzi. Dar daca ar fi intr-adevar nimicuri, nici nu te-ar putea chinui cu nimic. Chinuitor este ceea ce provoaca chinuri, deci ceva categoric neplacut, care este ca atare eo ipso important ~i caruia ar trebui, deci, sa-i dam importanja. Dar proclamam cu mare placere ireale lucrurile care ne incomodeaza - atita timp cit ne putem permite s-o facem. Declansarea nevrozei marcheaza insa momentul in care nu mai e nimic de facut cu mijloacele magice primitive ale gesturilor apotropaice ~i ale eufemismelor. Din acest moment incolo, complexul se instaleaza la suprafata constienta, nu mai poate fi eludat in nici un fel ~i asimileaza, pas cu pas, constientul eu-lui, exact asa cum a incercat acesta sa-l asimileze pe el. In felul acesta apare, in cele din urma, disocie-

rea neurotica a perscnalitatii.
208

Printr-o asemenea evolujie, complexul i~i demonstreaza

for-

ta originara, care intrece uneori chiar pe cea a complexului eu-lui, Abia intr-un asemenea caz devine dar ca eu-l avea toate motive Ie sa foloseasca impotriva complexului 0 prudenta magie a numelor, cad este de la sine inteles sa-mi fie frica de ceva ce ameninta sa rna inghita in modul eel mai neplacut, Printre cei considerati in general normali, se gase~te un numar mare de oameni ce ascund

92

CONSIDERATII

GENERALE

PRIVIND

TEORIA

COMPLEXELOR

un «skeleton in the cupboardv'', despre a carui existenta e un pacat de moarte sa vorbesti de fata cu ei, Intr-atit sint de infrico~ti de strigoiul ce-i pindeste. To]i cei ce se afla inca in stadiul tagaduirii realitatii complexelor, invoca simp tome le neurotice spre a dovedi ca acestea sint caracteristice exclusiv naturilor vadit patolog ice, carora ei nu le apartin. Ca ~i cum ar fi un privilegiu al 001navilor sa fie bolnavi! Tendinta de a desfiinja complexele prin asimilare nu le dovedeste lipsa de importanta, ci tocmai importanta. Ea constituie marturia negativa a fricii instinctive a omului primitiv de acele lucruri nevazute ce se misca singure in intuneric. La primitivi, aceasta frica se instaleaza cu adevarat odata cu caderea noptii: in timp ce in cazul nostru, d upa cum se stie, daca vocea complexelor e acoperita ziua, noaptea ele se fac auzite cu ant mai tare, speriindu-ne somnul sau tulburindu-l, cel putin, cu vise urite. Complexele sint fara indoiala obiecte ale experientei interioare ~i nu pot fi intilnite ziua in amiaza mare pe strazi ~i in locuri publice. De complexe depinde prosperitatea vietii noastre personale, ele sint larii ~i penatiilO ce ne asteapta la vatra casei noastre ~i cu a caror pace este atit de periculos sa te lauzi. Tot ele sint acei «gentle folk» care ~i fac simjita prezenja, tulburindu-ne noptile. Fireste ca atita timp cit geniul rau nu-l atinge decit pe cel de alaturi fara sa ne tortureze ~i pe noi insine, nu-i dam nici 0 importanta. Trebuie, desigur, sa fii medic ca sa stii cit de cumplit de devastator poate fi un complex. Trebuie

209

sa

fi vazut cum poate distruge

moral ~i fizic fa-

9 «schelet in dulap» - expresie engleza pentru complex (n.t.) 10 zeitap ale easel, vetrei, la romani (n.t.)

93

iar existenta si alcatuirea acestuia din urma ne este cognoscibila tocmai prin ele. cum spune William James. eel mai potrivit ar fi sa asernanam cornplexele eu infectiile sau cu tumorile maligne care apar.t. De altfel. Caci complexele sint unitatile vitale ale psihicului inconstient. De aceea ~i gasim urmele lor inconfundabile la toate popoarele ~i in toate timpurile.CONSIDERATII GENERALE PRIVIND TEORIA COMPLEXELOR milii intregi in citeva decenii ~i trebuie sa fi vazut ce tragedii extraordinare ~i ce disperare mizerabila poate lasa In urma lui un complex pentru ca sa ramii pe deplin convins de realitatea lui. Cornparatia nu este.. fara nici cea mai mica participare a consticntului. de pilda..i unele . Intelegi atunci cita desertaciune ~i ce lipsa de spirit stiintific ascunde ideea ca un complex ar putea fi «inchipuit». iar in Cartea lui Tobit11 din Yechiul Testament e spusa povestea unui complex erotic . deoarece complexele nu sint de natura erninamcnte patologica. In cele mai vechi monumente ale literaturii se vorbeste despre ele. ni se dezvaluie psihologia complexului puterii cu 0 maiestrie de neintrecut. doar un rest de reprezentari estompate. asa cum afirma psihologia lui Wundt. ci sint fenomene vitale obisnuite ale psihicului. inconstientul ar fi intr-adevar. 94 . fie el diferential ori primitiv.i a vindecarii lui.t. «obscure» sau «a fringe of consciousness» 12. Credinta general raspindita in fantorne e 0 expresie directa a structurii complexuale a inconstientului. [n Epof1t't'a lui Cilgallleslz.. totusi.) n. complet satisfacatoare. Freud Testament (n. Daca nu ar exista complexe.i altele. Daca ar fi sa folosim 0 comparajie medicala.) 210 a devenit adevaratul 11 carte apocrifa a Vechiului 12 «un rest de constienta» (in engleza. .

via regia spre inconstient nu sint visele. rezistenta. Aceasta frica opune in continuare studiului complexelor 0 importanta re necesita oarecare fermitate. 0 poteca ce se pierde adesea in hati~uri ~i care. Consticntul are intotdeauna convingerea ca orice complex e ceva nelalocul lui. in loc sa ne dud! sprc inima inconstientului. eliminat. ne indeparteaza de acesta. intr-un fel sau altul. ci complexele. Frica de complexe e 0 calauza proasta caci ne indeparteaza mereu de inconstient. caci teama superstitioasa de necuratul a rarnas neatinsa. ~i totusi. ~i apoi. Complexele sint ceva atit de neplacut incit nici un om cu mintea sanatoasa nu se lasa prea usor convins ca forte Ie instinctuale ce intrejin cornplexele ar putea juca un rol pozitiv. deci.CONSIDERATII GENERALE PRIVIND TEORIA COMPLEXELOR descoperitor al inconstientului psihologic tocmai pentru ca a cercetat aceste zone obscure si nu le-a dat la 0 parte. de teama sa ne sugereze ca e 95 . de multe ori. firesc ca sentimentul despre te1u1 catre care duc. minimalizindu-Ie eufemistic ca pe niste simple acte ratate. ceva ce trebuie. calea spre inconstient nu are nimic regal. Se intelege d! ele reprezinta in primul rind 0 idee preconceputa desigur. ele fiind cele care provoaca visele ~i diferitele simptome de boala. intrucit drumul deschis de complexe seamana mai degraba eu o poteca intortocheata ~i prapastioasa. In ciuda multimii covirsitoare a dovezilor de tot felul ca pretutindeni ~i intotdeauna au existat complexe. aducindu-ne inapoi spre cele constiente. cum a crezut el. nu ne putern hotari sa le luam drept manifestari normale ale vietii. Prica de complexe e 0 prejudecata foarte puternica. in ciuda tuturor explicajiilor iluminatoare. Este. a carei infringe212 211 Friea ~i rezistenta sint calauzele noastre pe acea via regia ce duce spre inconstient.

drept care e intru totul logic ca prima teorie medicala a inconstientului sa fi fost tocmai teoria refularilor propusa de freud. urmat fiind de Eduard von Hartmann .nu se ~tie in ce masura influenjat de predecesorul sau -. concepjia elaborata pe baza ei nu priveste numai complexele unuia dintre cei doi. dupa cum nu are nimie de-a face nici cu Nietzsche.CONSIDERATII GENERALE PRIVIND TEORIA COMPLEXELOR vorba de ceva periculos. iar senzajia de rezistenta sa ne conpa- vinga ca avem de-a face cu ceva respingator. Pornind de la natura complexelor. aceasta teorie afirrna ca inconstientul ar fi alcatuit in esenta din tendinte incornpatibile. exclusiv pe date empirice. Despre inconstient s-a vorbit cu multa vrerne inainte de Freud. fara sa fi fost influentat citusi de putin de premize filozofice. A~ gindeste cientul. fara de care acestuia din urma nici nu i-ar reusi sa conduca discujia spre acele culise ascunse 213 96 . cu a sa Plliiosol'izie des Unbeuiujiten. ci ~i pe ale celuilalt. Nimic nu dovedeste mai dar dedt aceasta afirmatie ca autorul s-a bazat. Filozofic. iar Carus a fost primul care a construit un sistern pomind de la el. pma la urma. refulate ca urmare a imoralitatii lor. Dar cum cercetarea aceasta consta dintr-o convorbire intre doi oameni. Grice dialog care se aventureaza In acele zone protejate de tearna ~i rezistenja vizeaza esenjialul ~i determinind pe unul dintre conlocutori sa-~i integreze deplinatatea. 11obliga totodata pe celalalt la 0 luare de pozitie mai deplina. adica tot la 0 deplinatate. ~i medicul. Prima teorie medical-psihologica nu are nici 0 legatura eu toate aceste premize. eoneeptul este introdus deja la Leibniz.. asupra lui s-au pronuntat . Teoria lui Freud reda fidel faptele experimentale ce au loc In cursul cercetarii complexelor.i Kant si Schelling. a~ glnde~te publicul ~i a~ gindeste. In formarea ideilor sale.

care produce realmente zguduiri atit de puterniee incit cercctarea psi- 214 215 97 . Din aceste fapte se vadeste numaidecit ca psihologia modcrna a seas Ja ivcala. tcoria capata de asemenea un caracter complexual. in primul rind de 0 teorie psihologica este situajia psihica creata in dialogul dintre un anumit observator ~i multimea pcrsoanelor observate. duc la dezbateri vehemente. la indignari personale s. Dorneniul complexelor este un adevarat focar de neliniste sufleteasca.d. un domcniu tabu al psihicului. Caci complexele apartin insa~i constitutiei psihice. data tor de spairne ~i de speranje de tot felul. deci. ci sint de-a dreptul iritante! Din partea publicului. dinainte adjudecat fiecarui individ in parte. Cum dialogul sc desfasoara In principal in zona de rezistenta a complcxclor.CONSIDERATII GENERALE PRIVIND TEORIA COMPLEXELOR cu tearna. aceasta din urma nefiind valabila decit in ipoteza ecuatiei personale a observatorului. De aeeea. Nici un cercetator. dat fiind ca ~i complexele lui se bucura de aceeasi autonomie ca ale oricarui alt am. la 'indirjiri dogmatice. De aici rezulta limitarea incvitabila a oricarei observatii psihologice. De aceea. aceasta constitufie hotaraste fara drept de apel ce conceptie psihologica va adopta un anurnit observator. caci acfioncaza ~i asupra complexelor publicului. ceca ce 0 face la modul eel mai general socanta. cercetind complexele. oricit de lipsit de prejudecati si oricit de obiectiv ar fi.a. nu e in stare sa faca abstractie de propriile sale complexe. EI nu poate face abstractie de ele pentru ca nici ele nu fac abstractie de el. iar in cadrul discutiilor stiinlifice.m. care estc un dat absolut. toate conceptiilc psihologici modeme nu sint numai obiectiv controversabile. provoaca reacfii violente de adeziune sau de impotrivire. Ceea ce este deseris.

lui ~i celor din scoala lui. Ne amintim inca ce valuri de indignare au fost stimite pretutindeni atunci cind lucrarile lui Freud au devenit ceva mai cunoscute.decit i~i inchipuie cei mai pesimisti oameni de ~tiinta. mult mai departe chiar .cred eu . a carer natura mai adinca nu a fost deocamdata explorata. Caci prin descoperirea tendinjelor incornpatibile a fost pus in evidenja doar un sector al inconstientului si a fost luata in studiu doar 0 parte a surselor de anxietate. felul in care prezint teoria complexelor suna. Psihologia complexelor este inca extrem de departe de stadiul unui consens general. Toji psihologii teoreticieni din acest domeniu sint expusi aceluiasi pericol.CONSIDERATII GENERALE PRIVIND TEORIA COMPLEXELOR 216 hologica nu mai poate spera in nici un caz sa poata face lucrari savante in deplina liniste. exact ca in cazul pacienjilor ce sint impinsi sa-~i infrunte. in scopuri terapeutice. poate. in public se vor declansa. mentelor desprinse provine adica a frag- 217 de spirit primitive. intangibilitatea complexelor. Acolo unde in cepe domeniul complexelor. 98 din psihic. ca sa folosim expresia atit de potrivita a lui Rudolf Otto. ca ar fi dogrnatici. deoarece obiectul studiului lor tine de ceea ce e nestapinit in om. complexele fiind forte ale sufletului. lucru ce ar presupune un anumit consens stiintific. reactii. Ori de cite ori ii va reusi cercetarii sa mai faca un pas inainte in trernendum-ul sufletesc. ca ~i pina acum. Aceste reactii complexuale au obligat savantul la 0 izolare din pricina careia i s-a imputat mai tirziu. se termina libertatea eu-lui. este 0 evidenta rama~ita a siarii Aceasta stare se caracterizeaza printr-un . ca evocarea unei demonologii primitive sau ca o psihologie a tabu-ului. de numinos. Aceasta stranie particularitate pur ~i simplu din faptul ca existenta complexelor. Pentru cei neavizaji.

adeseori. cea filozoficli ~i cea morala. Toate acestea min inca de discutat. m-am muljumit sa evoc aici doar faptele fundamentale. inclin sa cred mai degraba cit aceste complexe autonome tin de fenomenele normale ale vietii ~i alcatuiesc structura psihismului inconsti-r+.CONSIDERAT" GENERALE PRIVIND TEORIA COMPLEXELOR mare grad de disociabilitate. de pilda. Iar cind vorbesc despre «reminiscente» ale unei stari primitive. iar odata cu razboiul rnondial ~i de atunci incoace s-a manifestat chiar 0 considerabila intensificare a ei. Nu a~ putea aduce nici un argument impotriva idcii di ea s-ar putea perpetua pina la disparitia omenirii. care pentru ei nu sint doar vorbe goale. In orice caz. trei problerne de mare importanta: problema ierapeutica. esentiale ale teoriei complexelor. fara sa fac astfel vreo judecata de valoare. starea aceasta nu a suferit prea mari schimbari. Am exclus. ca atare. ca pentru noi. nu presupun neaparat ca aceasta stare ar urma sa dispara mai devreme sau mai tirziu.~i pe linga aces tea mai au si ne• numaraji zei ~i spirite. Dupa cum ap vazut. care se manifesta. de cele mai multe ori. prin faptul di primitivii se cred a fi. mai ra- 218 219 99 . pina acum. De aceea. ci se refera. la trairi psihice foarte putemice. salasul mai multor suflete . M-am ferit sa intregesc aceasta imagine incomplete prin prezentarea problernaticii care rezulta din existenta complexelor autonome. A~ vrea sa subliniez cu acest prilej ca folosesc nojiunea de «primitiv» in sensul de «originar».a sase suflete chiar .

Prelucrata si largita In: Uber psychische Energeiik und das Wesetl der Triiume (Rascher. 1945). .569. VIII. reeditata in 1%5 ~i 1971. Zurich.DESPRE NATURA VISE LOR Aparuta initial In Goo Zeitschrif! (Basel. & S3(}. vol.Tradusa dupa Gesammelte Werke. 1948).

incepem intotdeauna prin a ne pune problema unei cauzalitati. sa admitem ca toate fenomenele psihice se afla intr-o oareeare inlantuire cauzala. ea se vede confruntata cu 0 enorma muljime de date irationale. psihicul fiind formatiunea cea mai putin transparenta si cea mai greu accesibila cu care s-a ocupat vreodata gindirea stiintifica. poate ca in anumite eazuri nu e deloe inoportun sa lasam macar 0 portita deschisa ideii unei irationalita]i eventual absolute. De aeeea. eel putin.Sihologia medicala se deosebeste de toate disciplinele celelalte ale stiintelor naturii prin faptul ca are de lamurit probleme dintre cele mai complexe. in ultima instanta. fara sa se poata spriiini insa pe metodici de cercetare ~i aranjamente experimentale sigure sau pe situatii logic inteligibile. Din contra. eauzalitatea este doar un adevar statistic. Trebuie. in sensul eel mai larg al cuvintului. ehiar daca punem problema in felul aeesta. ce-i drept. ehiar dad din motive euristiee. e bine sa [inem seama macar de 0 distincjie (on- P 530 103 . desi este reeomandabil sa [inern seama de la bun inceput de faptul ca. mereu schimbatoare. Totusi.

in virtutea provenientei sale inconstiente. interpretarii ceptuala clasica. la evenimente imprevizibile in momentul intocmirii protocolului. munca unei vieti intregi. De aceea am preferat. exista una foarte spinoasa. facind astfel posibila constituirea unei arhive de materiale onirice relative la aparitia ulterioara a unor imbolnaviri grave sau chiar cu dcznodarnint letal. 0 terna pe cit de interesanta. adica in lcgatura cu diagnosticul ~i prognoza starilor patologice. cum ar fi culegerile bine intocrnite de cazuistica ~j altele asemenea. Caci. E 0 sarcina a viitoruJui ca medici cu pregatire psihologica sa intocmeasca sistema tic protocoale de vise. deja in sine. Prelucrarea lor amanuntita ar cere colaborarea multor cercetatori. intrebarea: de ce? nu e neaparat mai fecunda decit cealalta intrebare: pentru ce? Printre numeroasele probleme ale psihologiei medica le. Foarte frecvent s-a dovedit a fi de mare ajutor in diagnosticul difercntial al unor cazuri dificile prezentind simptome organice sau psihogene. referitoare. Studiul vise lor la modul general ar cere. ~i cu sanatatea ~i boala ~i cum. 104 . desi- sa prezint aspectele fundamentale ale psihologiei ~i viselor in a~ fel incit chiar ~i cei lipsiti de expe- 1 Vezi articolul meu Die praktische Verwendbarkeit der Traumanalyse. Dar in acest domeniu lipscsc 'inca lucrarile prelirninare necesare. ~i anume cea a visului. i~i trage seva din comoara perceptiilor noastre subliminale. Anumite vise au insemnatate si pentru prognoza 1. intr-adevar. ~i anume de cea dintre causa efficiens ~i causa finalis. Visul se ocupa.DESPRE NATURA VISELOR 531 gur. adica. poate exprima uncori lucruri dernne de re[inut. in aceasta scurta privire de ansamblu. Ar fi. pe atit de dificila sa studiem visul exclusiv sub aspectele sale medicale. in cele psihice.

0 susceptibilitatc adesea uimitoare nu numai la observatiile incorecte. Orice interpretare a unui vis constituie 0 judecata psihologica asupra anumitor continuturi sufletesti din vis. de obicei. forma inestetica ~i vadita absurditate sau lipsa de sens. visul prezinta poate cele mai «irationale» date. 105 .DESPRE NATURA VISELOR rienta acestui domeniu sa-~i poata face 0 idee despre problematica ~i metodica lui. de un efort deosebit ca sa fim plini de tact. cind un terminind eu serie de vise carn indecente. Dintre toate fenomenele psihice. interpretarea sa nu este lipsita de primejdii pentru eel ce a avut visul. fiind astfel mai putin transparent ~i mai greu inteligibiI. De aceea. Visul este 0 fractiune de activitate psihica inooluntara. dcsigur. Un vis cu 0 alcatuire satisfacatoare din punct de vedere logic. daca nu vrern sa ranim in mod inutil orgolii. Cunoscatorii in materie imi vor imparta~i. f~ra 0 comunicare cu eel ce a visat. ca 0 ineptie lipsita de sens ~i de va hue. morala indoielnica. acesta manifestind.ca majoritatea oamenilor. moral ~i estetic constituie. rernarcindu-se prin multe «trasaturi negative». decit in conditii cu totul exceptionale. visul este 0 plasmuire deosebit de stranie. Cum un vis nu poate fi preluerat. de buna seama. de altfel. ca lipsa de logica. care implica exact atita constienta incit sa devina reproductibila in stare de veghe. de regula. De aceea e inlaturat. este ncvoie. pacient povesteste 0 532 m de pilda. Pare sa-i fi revenit doar un minimum din acea coerenta logica ~i ierarhizare valorica ce caracterizeaza celelalte conjinuturi constiente. care oricum nu poate suplini lipsa de experienta. 0 exceptie. ci mai cu searna la cele corecte . De regula. parerea ca e mai importanta cunoasterea principiilor fundamentale decit acumularea unei cazuistici bogate. de obicei. Ce sa raspunzi.

ce-i drept.t. caderea dintilor. in cazul unui vis izolat. dar nu constituie nieidecum 0 regula.) 106 . presupunind ca visele ar avea in genere un sens ~i ca sensul acesta ar putea fi indeobste gasit? Faptul ca un animal este vertebrat. intrebarea: merita oare. cunoscute chiar si nespecialistilor. poate fi lesne dovedit. lntelegerea viselor este ant de dificila incit de mult mi-am facut 0 regula din a-mi spune mai intii. mai cu seama daca iti inchipui ca stii sa raspunzi la intrebare. trenul. intr-o asemenea situatie poti spune foarte lesne ceva nepotrivit. sa-i cauti sensul. anirnalele infricosatoare (serpii) s. de buna seama. cum ar fi. bunaoara. hoteIul. in plus. din multe motive.d. exists motive onirice tipice. de pilda zborul. bunaoara. aparitia in public intr-o imbracaminte sumara. lumea multa. Cosmarele sint frecvente. gara. Abia dupa ce am 534 535 stabilit acest lucru pot incepe sa analizez visul. in povestile elvetiene (n. 2 Spiritul padurii. avionul. Cititorul i~i va pune aici. mai ales daca esti incepator. disecindu-l ~i punindu-i in evidenta coloana vertebralao Dar cum sa procedezi ca sa «pui in evidenja» structura interna care da sensu I unui vis? Se pare ca nu prea exista legi bine stabilite in ce priveste forma viselor. ureatul treptelor sau pantelor.m.a. automobilul. iar modurile lor de manifestare nu sint deloc supuse unor reguli. e greu de gasit un raspuns. muma padurii. cu excepjia bine cunoscutelor vise «tipice». caci.DES PRE NATURA VISELOR intrebarea: «De ce sa am tocmai eu vise ant de scirboase?» E mai bine sa nu raspunzi nimic la 0 asemenea intrebare. visul cu «Schditteli»2 in Alpi.». atunci cind cineva imi povesteste un vis ~i imi cere parerea: «Habar nu am ce ar putea sa insemne visul acesta.

daca i se poate g~si 0 formulare. este deja identica cu un sens bine determinat . de multe ori. in anumite 536 537 5. desigur nestiinjifica. la pozitii incomode ale subiectului ~i altele asemenea. Acest sentiment i~i are indreptajirea sa. intrucit nici cu eel mai mare scepticism nu putem exclude ipoteza c~ din cind in cind intervine o anume situatie psihica si aceasta provoaca visul. trairi anterioare.. tragind concluzii asupra trecutului. ~ banuim ca ele ascund macar un anumit sens cauzal. de vise foarte impresionante. nu arareori. Desi. de fapt. Dar cum sa ajungem la un sens plauzibil ~i cum sa stabilim apoi corectitudinea interpretarii noastre? 0 prima metoda. fiind vorba. dar asta nu inseamna nicidecum c~ s-ar putea deduce din ele 0 legitate referitoare la VlS. Asemenea vise ne fac. Acest lucru se intimpla mai cu seama in tinereje: dar uneori visul continua sa se repete timp de mai multe decenii chiar. care dau sentimentul dar c~ «trebuie ~ insemne totusi ceva». impresia ca «spun totusi ceva» e greu de inlaturat. Exista oameni care au din cind in cind unul ~i acelasi vis. 5i in cazul lor. Acelasi lucru e valabil ~i in ce priveste asa-numitele motive tinice care se repeta. pomind de la vis. in serii mai lungi de vise. dad nu ne cramponam de ipoteza extrem de nefondata ca toate visele ar fi reductibile la indispozitii digestive. evenimente viitoare. din aparitia anumitor motive. a carer implinire ar putea ~ confirme eventual interpretarea . ar fi sa luam in mina 0 carte de vise ~i sa profetizam.fireste.DES PRE NATURA VlsELOR Aceste motive sint intr-adevar frecvente. 0 «situajie psihica» insa.8 107 . eventual. o a1t~ posibilitate de cautare directa a sensului unui vis ar fi ~ reconstruim.toate acestea presupunind c~ sensu 1 visului ar fi ~ prezica viitorul.

DESPRE NATURA VISELOR in orice caz. Freud are marele merit de a fi dat cercetarii viselor directia buna-'. alungindu-l din casa ca pe un netrebnic. ramas ca atare ant in constienja sa diurna. de pilda. Din pacate. 539 108 . dar f~r~ ca subiectul sa 0 fi constientizat sau. limite. cit ~i in visul nocturn. 0 masa. nu se stie niciodata ce poate sa insemne «rnasa. Avem nevoie. ca un simbol al catastrofalei sale netrebnicii. Daca nu e yorba nici de una nici de alta. atunci avem de-a face cu imaginea unei simple amintiri. posibilitatile de cautare directa a sensului unui vis sint astfel epuizate. Cuvintele din care e compusa relatarea unui vis nu au. f~r~ ca subiectul sa fie dispus sa-i dea. lata ce injelege subiectul nostru prin «masa». ci mai multe. importanta. desi cuvintul masa pare destul de neechivoc. a carei aparitie in vis este. incontestabila. desigur. in vreun fel. nu poate avea totusi 0 valoare decisiva decit daca se regaseste astfel ceva ce s-a intimplat realmente in trecut. de ajutorul lui pentru a restringe multitudinea semnificatiilor unui cuvint la ceea ce este esential si neindoielnic. bunaoara. Orice persoana neimpli3 Vezi Freud: Die Traumdeuiung. Daca cineva viseaza. bunaoara. doar un singur sens. Suprafaja alba a acelei mese II privea cu insistenta. intrucit subiectul ne-ar fi putut da ~i constient informajia respectiva. El a fost eel ce ~i-a dat seam a primul ca fara subiectul care a avut visul nu poate fi intreprinsa nici 0 analiza a visului. ~i anume ca aceasta masa este tocmai masa la care statea tatal subiectului cind i-a refuzat orice suport financiar ulterior. un lucru. acest lucru este posibil.pentru el. Nu stim. asadar. dar in acelasi timp complet irelevanta in ce priveste semnificatia funcjiei onirice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful