Contabilitate generala

M. BOGDAN - coordonator – M. BUSUIOC, V. GRIGORE, I. LECA, V. BUIANU, S. ION

CONTABILITATE GENERALA (BAZELE CONTABILITATII)

EDITURA UNIVERSITAS Bucuresti, 2005

1

Contabilitate generala

Prof. univ. dr. ing. ec. M. BOGDAN - coordonator – Lector univ. dr. Lector univ. drd. Ing. Mihaela BUSUIOC Violeta GRIGORE Irina LECA Lector univ. dr. Sia ION Vergina BUIANU

CONTABILITATE GENERALA (BAZELE CONTABILITATII)

EDITURA UNIVERSITAS Bucuresti, 2005

2

Contabilitate generala

CURPINS CAPITOLUL 1 ........................................................................................ 9 CONTABILITATEA - COMPONENTA PRINCIPALA A SISTEMULUI INFORMATIONAL ECONOMIC ............................. 9
1.1 Obiectul contabilitatii ..................................................................................................................... 9 1.2. Metoda contabilitatii.................................................................................................................... 13 1.3. Principiile contabilitatii ............................................................................................................... 18 1.4 Functiile contabilitatii.................................................................................................................. 22

CAPITOLUL 2 ...................................................................................... 24 PATRIMONIUL AGENTILOR ECONOMICI ................................ 24
2.1 Definire, structura ........................................................................................................................ 24 2.2 Structura activului patrimonial .................................................................................................. 27 2.3 Structura pasivului patrimonial .................................................................................................. 29 2.4 Veniturile si cheltuielile ................................................................................................................ 31

CAPITOLUL 3 ...................................................................................... 34 EVALUAREA........................................................................................ 34
3.1. Evaluarea – procedeu al metodei contabilitatii ......................................................................... 34 3.2. Forme de evaluare ....................................................................................................................... 38 3.3. Inventarierea ................................................................................................................................ 40

CAPITOLUL 4 ...................................................................................... 43

3

....................................................1 Continutul si structura bilantului.............. Contabilitatea capitalului social .............................. 65 6..... verificare si analiza a bilantului contabil ............................................................................................................... Norme de intocmire...... 61 5...... 74 4 ........................................ 67 6....................... 73 CONTABILITATEA CAPITALURILOR ......... Forma si structura contului .................................................... certificare........................................ Functiile contului ........2 Prezentarea elementelor patrimoniale prin bilant ........................ 73 7...................................................................... 49 5..........................................................3......................................... 43 CAPITOLUL 5 ..........................Contabilitate generala DOCUMENTELE CONTABILE SI TEHNICI DE INREGISTRARE CONTABILA............................................................................................... 65 6........................................................................................................................................... Planul general de conturi ..............2................. 51 5............. Functiile bilantului ................................. 56 5........................5..................................3........................................................... Variatia posturilor bilantiere .....................................4....................... 73 7.......................................................... 66 6...................... 71 CAPITOLUL 7 .......................................................4........................ 49 BILANTUL CONTABIL............... 49 5.. Continut ........................1...........................................................................1............................... 65 CONTUL – PROCEDEU DE BAZA AL METODEI CONTABILITATII.......................... Notiuni generale ......................... 62 CAPITOL 6 ........................................ 69 6...................................................................................................................................2..................5............................................................ Reguli de functionare a conturilor .......................

............. 89 8........... Evaluarea stocurilor si miscari marfurilor ............. Contabilitatea fondurilor proprii cu scop determinat ....... Contabilitatea imobilizarilor financiare ..................................................2....10........ Contabilitatea creditelor pe termen lung si mediu .......Contabilitate generala 7........... 78 7.................4.7.12..................................................................8..........3......... Contabilitatea imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni .............. 84 7............................................. Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli.......................................................4..................................................3............... Generalitati ...... 89 8........................ 87 7.... Contabilitatea provizioanelor reglementate ......... 82 7.......6.. Contabilitatea datoriilor legate de participatii ................................. 98 9....................................................................................................................................................................................................................................................... Contabilitatea rezervelor..................................................................................13.11............................ 80 7........................................... 81 7...............................................................2.......................... Delimitari si structuri ........... Contabilitatea rezultatului reportat ................................................................................1....................... 89 CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE ........................... Contabilitatea subventiilor pentru investitii ....................................... Contabilitatea primelor de capital.. 92 8......................................... 96 CAPITOLUL 9 ............................... 99 5 . 83 7..... 98 9...... 90 8....... Contabilitatea diferentelor din reevaluare .................................... 87 7............ Contabilitatea imobilizarilor necorporale . 84 7.................. 98 CONTABILITATEA STOCURILOR ............................................ Contabilitatea altor datorii pe termen lung ........................................ Contabilitatea imobilizarilor corporale .......................5..... 79 7.................................................................................................................................. 85 7.1................9............................................................ 87 CAPITOLUL 8 .....14.......................................................................................................

Contabilitate generala

9.3. Contabilitatea operatiilor privind stocurile ............................................................................. 100 9.5. Conturile privind obiectele de inventar ................................................................................... 103 9.6. Conturile de produse ................................................................................................................. 103 9.7. Conturi de marfuri .................................................................................................................... 105

CAPITOLUL 10 .................................................................................. 107 CONTABILITATEA DECONTARILOR CU TERTII .................. 107
10.1. Generalitati ............................................................................................................................... 107 10.2. Contabilitatea operatiunilor privind furnizorii..................................................................... 107 10.3. Contabilitatea operatiunilor privind clientilor ...................................................................... 109 10.4. Taxa pe valoarea adaugata ..................................................................................................... 111 10.5. Contabilitatea decontarilor privind remuneratii personalului ............................................ 113

CAPITOLUL 11 .................................................................................. 117 CONTURILE DE TREZORERIE .................................................... 117
11.1. Delimitari si structuri .............................................................................................................. 117 11. 2. Contabilitatea titlurilor de plasament ................................................................................... 118 11.3. Contabilitatea operatiunilor de incasari si plati efectuate prin conturile de la banci ........ 119 11.4. Contabilitatea operatiunilor de incasari si plati in numerar ............................................... 121 11.5. Credite bancare pe termen scurt ............................................................................................ 122 11.6. Conturile de acreditive si avansuri de trezorerie .................................................................. 122 11.7. Viramente interne .................................................................................................................... 123

CAPITOLUL 12 .................................................................................. 125

6

Contabilitate generala

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR SI VENITURILOR .... 125
12.1. Delimitari si structuri .............................................................................................................. 125 12.2. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare .............................................................................. 126 12.3. Contabilitatea cheltuielilor financiare.................................................................................... 129 12.4. Contabilitatea cheltuielilor exceptionale ................................................................................ 131 12.5. Contabilitatea cheltuielilor cu amortizarile si provizioanele ............................................... 132 12.6. Contabilitate veniturilor din exploatare ................................................................................ 133 12.7. Contabilitatea veniturilor financiare...................................................................................... 135 12.8. Contabilitatea veniturilor exceptionale .................................................................................. 137 12.9. Contabilitatea veniturilor din amortizari si provizioane...................................................... 138 12.10. Contabilitatea operatiilor privind determinarea rezultatului exercitiului ....................... 139

CAPITOLUL 13 .................................................................................. 141 BALANTA DE VERIFICARE .......................................................... 141
13.1. Continut si clasificare .............................................................................................................. 141 13.2. Tehnica intocmiri balantei de verificare ................................................................................ 142 13.3. Posibilitati de identificare a erorilor ...................................................................................... 143

7

Contabilitate generala

Prefata

Cursul de contabilitate se adreseaza celor care doresc sa se initieze in contabilitate, si in mod deosebit studentilor. Confruntata cu mediul economic si social, in plina transformare, contabilitatea se cauta pe sine, se cauta prin raportare la viitor examinandu-si trecutul si prezentul. O asemenea miscare are loc intre empirism si rational, intre tehnici si conceptualizari, intre nevoia de universal si nevoia de specific, intre juridic si economic. Din totdeuna contabilitatea si-a atras calitatea de matrice sau punct de referinta pentru tot ceea ce este cercetare de detaliu si implicit practica in domeniu. Raportata la nevoia universitara cartea ofera fundamentele teoretice si metodologice a noii contabilitati din Romania, de aceea ea ofera idei, concepte, teze si solutii privind organizarea si functionarea contabilitatii. Fiind structurat conform programei analitice a disciplinei de Contabilitate, cursul trateaza intr-o ordine logica, explicita si accesibila obiectul si metoda contabilitatii, structurile patrimoniale, principiile metodei – bilant, documentatie, evaluare, cont, dubla inregistrare, balanta de verificare, inventarierea. Acest curs isi propune sa ofere studentilor modalitatile cele mai eficiente pentru intelegerea si aprofundarea tuturor problemelor de contabilitate, sa le formeze o gandire contabila logica, independenta si deprinderi necesare pentru productia si utilizare informatiei contabile in activitatea unitatiii patrimoniale Autorii

8

Codul lui Hamurabi arata ca asiro-caldeenii utilizau documente justificative si aveau notiuni de Activ si Pasiv. reprezinta conturi de operatii financiare ale marilor temple. Romanii au avut organizare contabila atat pentru patrimoniul public. aplicata faptelor materiale. 9 . Dar se pare ca evidentele contabile sunt mult mai vechi in istoria omenirii. cand valorile sunt exprimate si prin acestea. cat si pentru patrimoniul particular. C. Contabilitatea a existat din cele mai vechi timpuri. Bancherii romani intocmeau periodic si balanta de verificare. Grecii au avut evidente pentru activitatile economice. tratare si interpretare a informatiei. Ea a evoluat mult.Dumitrescu in “Istoria contabilitatii” arata ca. grecii au imprumutat tehnica contabila de la egipteni si ei au trecut-o romanilor. Operatiile iregistrate in contabilitate de romani erau exprimate in unitati de masura si in valori. inclusiv a unitatilor fizice. Contabilitatea este o tehnica cantitativa de colectare. Contabilitatea la origine avea un rol juridic de proba si de control. conturi prin care se efectueaza evidenta valorilor in miscare.1 Obiectul contabilitatii Contabilitatea este o componenta a sistemului stiintei economice. Ea are ca obiect stiinta conturilor. firma. intreprindere.Contabilitate generala Capitolul 1 Contabilitatea .componenta principala a sistemului informational economic 1. juridice si economice manifestandu-se in patrimoniul subiectelor economice ca individ. multe din tablitele de lut descoperite la civilizatiile din Orientul Mijlociu. in prezent ea este un mijloc de calcul economic si un instrument de gestiune. Chinezii tineau numai evidenta cantitativ.G.

concepte. principii si standarde cu privire la continutul contabilitatii. In masura in care se accepta ideea ca prin vocatia sa. In anul 1494. Analizand cele doua conceptii. separate ca utilitati patrimoniale. Mai importante sunt doua conceptii: prima trateaza contabilitatea ca teorie stiintifica. In anul 1913 se infiinteaza Academia de Inalte Studii Comerciale si Industriale la Bucuresti. In ce priveste aplicarea contabilitatii in partida dubla in Romania. stocare. Luca Paciolo descrie contabilitatea in partida dubla intr-o lucrare de matematica si geometrie. Muntenia si la Bucuresti in 1844. iar cea dea doua ca tehnica de culegere. instrumente prin care se observa si inregistreaza resursele economice ale societatii. Ca orice disciplina stiintifica. transmitere si analiza a informatiilor. prelucrare. In calitatea sa de teorie stiintifica. Invatamantul comercial in limba romana a aparut in Transilvania. metoda de cercetare si pozitia sa in cadrul sistemului stiintelor economice. in care erau si reguli de aplicare a contabilitatii. contabilitatea reprezinta un sistem de principii si cunostinte care explica si informeaza.Contabilitate generala Contabilitatea in partida dubla s-a nascut ca urmare a practicii contabililor din Venetia si Genova. Moldova. Prezenta unei scoli superioare cu caracter universitar determina publicarea unor lucrari de contabilitate. teorii. in Transilvania. in 15 lectii. un ansamblu coerent de procedee. contabilitatea reprezinta simultan o teorie si metoda. Este de retinut ca in Monitorul Oficial al Moldovei din 1859 a fost publicata structura cursului de contabilitate conceput de Ion Ionescu de la Brad. idei. Deci de-a lungul timpului s-a acumulat o bogatie importanta de teze. iar ca metoda sau tehnica. aplicarea contabilitatii in partida dubla se raspandeste in tarile Europei. 10 . Dupa aparitia acestei lucrari. mentionam aparitia in 1637 a Pravilei Comerciale. contabilitatea este o disciplina stiintifica ea isi defineste continutul obiectului sau de studiu. Evolutia contabilitatii a fost insotita pe plan teoretic de controverse privitoare la utilitatea sa in cadrul mecanismelor de cunoastere si gestiunii a starii la un moment dat si a circuitului resurselor economice ale societatii. putem spune ca ele nu sunt autentice.

Conceptia juridica considera ca obiectul contabilitatii il formeaza patrimoniul unui subiect de drept (agent economic). 82/1991. 2. respectiv: 1. adica a drepturilor si obligatiilor pecuniare (materiale) ale unei persoane fizice sau juridice. . respectiv. 704/1993 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii nr. in expresie valorica.Legea contabilitatii nr.Hotararea Guvernului nr. in corelatie cu obiectele. a faptelor administrative. privit atat sub aspectul destinatiei lui. in structura carora sunt incluse: 11 .Ordonanta Guvernului nr. un plan contabil general cuprinde trei parti: 1. maximul de efecte economice (rezultate-venituri). Ca structura.Contabilitate generala Totusi. pe plan mondial. in vederea sprijinirii managementului (conducerii). In Romania. pentru a obtine un minim de eforturi (cheltuieli). Sistemul de contabilitate romaneasca aplicabil de la 1 ianuarie 1994 s-a inspirat din planurile contabile generale ale tarilor vest-europene. Conceptia administrativa considera ca obiectul contabilitatii il constituie reflectarea si controlul. Conceptia economica sau financiara considera ca obiectul contabilitatii il constituie circuitul capitalului. s-au conturat trei conceptii cu privire la delimitarea si definirea obiectului contabilitatii. actele normative de baza care reglementeaza organizarea si conducerea contabilitatii de catre agentii economici sunt: . cat si sub forma modului de dobandire. in special din cel francez si se bazeaza pe normele contabile internationale care au fost adaptate cerintelor si experientei practice romanesti. privind actualizarea si completarea regimului general al contabilitatii. 3. . adica cu bunurile si valorile corespunzatoare. sub forma de capital propriu si capital strain. 82/1991. 22/1996. prin prisma relatiilor juridice. Generalitati.

inclusiv solul.Terminologia contabila recomandata. . 3. Sistemul contabil urmareste deci si controleaza existenta si starea bunurilor economice.Reguli de evaluare a patrimoniului si de determinare a rezultatelor financiare.Contabilitate generala .Planul de conturi. cheltuielile. precum si miscarile si modificarile intervenite in urma operatiunilor patrimoniale efectuate. privite ca obiecte de drepturi si obligatii precum si titularul de patrimoniu.Gruparea conturilor din contabilitatea financiara. disponibilitatile banesti. Ca o concluzie la cele prezentate mai sus. . bogatiile naturale. registrele de contabilitate (instrumentele de lucru ale contabilitatii). in care se inregistreaza toate operatiile care afecteaza patrimoniul agentului economic spre a determina rezultatele financiare ale acestuia.Un titular de patrimoniu (subiect de drept).Bunurile si valorile economice. reguli de inregistrare in conturi. prin: . are ca obiect doar calculatia costurilor. 12 . a drepturilor si obligatiilor pe care le are un agent economic asupra acestor bunuri. numita si generala. . . zacamintele si alte bunuri cu potential economic. veniturile si rezultatele obtinute de acestia.Documentele de sinteza contabila. titlurile de valoare. 2. Din aceasta definitie rezulta ca patrimoniul presupune existenta a doua conditii de baza: . putem observa ca legiuitorul roman considera ca obiectul contabilitatii patrimoniului il constituie reflectarea in expresie baneasca a bunurilor mobile si si imobile.Dispozitii generale privind principiile generale ale contabilitatii. Contabilitatea de gestiune sau contabilitate analitica sau contabilitatea exploatarii. Contabilitatea financiara. . drepturile si obligatiile agentilor economici.

metoda contabilitatii reuneste mai multe procedee tehnice de lucru. iar oferta de informatii contabile depinde de utilizatori si de necesitatile lor informationale. Asadar. de la care 13 . Deci nu se pune egal intre metoda si procedeu.Contabilitate generala Gama de obiective ale contabilitatii este diversa. stiintele economice de ramura. in vederea stabilirii normelor si principiilor cu caracter special pe care se fundamenteaza contabilitatea ca disciplina stiintifica si cu ajutorul carora cerceteaza starea si miscarea elementelor patrimoniale ale unitatilor patrimoniale. economia politica. 1.2. Metoda contabilitatii cuprinde un ansamblu de procedee aflate intr-o stransa corelatie si interconditionare ca un tot unitar. avand un obiect propriu de cercetare. situatiei financiare si a rezultatelor obtinute. iar procedeul este numai o maniera de a atinge scopul. Datorita complexitatii obiectului de studiu. Metoda contabilitatii Contabilitatea ca disciplina stiintifica. Metoda contabilitatii a fost influentata in elaborarea sa si de metodele de cercetare ale altor stiinte cum ar fi: matematica. cibernetica economica. Metoda este o cale rationala de urmat pentru atingerea unui scop. are si o metoda specifica de lucru pentru realizarea obiectului sau. dar o analiza temeinica a acestora nu poate neglija faptul ca produsele finale ale oricarui sistem contabil sunt documentele de sinteza. putem aprecia ca obiectivul fundamental al contabilitatii il reprezinta furnizarea de informatii utile luarii deciziilor menite sa asigure o imagine fidela a patrimoniului.

adica destinatiei economice al acestora.Contabilitate generala a preluat si utilizeaza diferite categorii si procedee. Acest echilibru este evidentiat in contabilitate printr-o alta trasatura specifica metodei sale de lucru si anume dubla inregistrare. Aceasta dubla reprezentare a starii si miscarii patrimoniului unitatilor economice si sociale a constituit trasatura esentiala de baza care determina continutul metodei contabilitatii. adica al destinatiei economice si al provenientei. ramanand totusi intr-un echilibru permanent. Dubla reprezentare a patrimonilui unitatilor economice si sociale prin stabilirea unui echilibru permanent intre cele doua fete ale acesteia conduce la amplificarea proprietatilor informative ale datelor furnizate de contabilitate. sau in plan financiar al surselor de finantare a bunurilor respective. atat sub aspectul utilitatii si functionalitatii bunurilor economice care il compun. cat si in cel al micsorarii lor. adica al provenientei lor. la dezvaluirea legaturilor dintre fenomenele economice. Dubla inregistrare este determinata in primul rand de dubla reprezentare. respectiv al modului de dobandire. Raportul de echivalenta este prezent atat in cazul maririi concomitente a bunurilor si surselor. prin faptul ca in timpul miscarii si transformarii lor. cat si sub aspectul raporturilor de proprietate in cadrul carora se dobandeste bunurile economice ca obiecte de drepturi si obligatii. 14 . elementele de patrimoniu nu inceteaza a fi privite sub dublu aspect. al unitatii si functionalitatii lor. Elementele patrimonilui unitatilor economice si sociale se afla intr-o continua miscare si tansformare in fazele ciclului economic. Principalele trasaturi ale ale obiectului de studiu al contabilitatii constau in reflectarea patrimoniului unitatilor economice si sociale. Ea poate fi redusa sub forma unei ecuatii (bunuri economice = drepturi + obligatii) cunoscuta sub denumirea de ecuatia dublei reprezentari.

procedee ale metodei contabilitatii. a existentei si miscarii patrimoniului unitatilor economice si sociale in expresie valorica. O trasatura caracteristica a metodei contabilitatii este aceea a folosirii unor procedee care sa permita inregistrarea numerica. Aceste procedee sunt: 1. In acest circuit in care contabilitatea inregistreaza trecerea acelorasi valori dintr-o stare sau forma in alta.Contabilitate generala In al doilea rand. deci. pe care le foloseste aceasta in scopul cunoasterii situatiei partimoniului si a rezultatelor obtinute. 2. 15 . apare dubla inregistrare a operatiunilor in cauza. comparatia. procedee specifice metodei contabilitatii. Procedee comune tuturor stiintelor Dintre procedeele comune si altor stiinte folosite si de metoda contabilitatii pentru reflectarea obiectului sau de studiu pot fi specificate: observatia. procedee comune tuturor stiintelor. metoda acesteia foloseste o serie de procedee care permit furnizarea de informatii cu privire la fenomenele si procesele economice care au loc in cadrul unitatii. sinteza. comune si altor discipline economice. se poate spune ca metoda contabilitatii reprezinta totalitatea procedeelor interdependente. de transformare dintr-o forma in alta. clasificarea. rationamentul. 1. cifrica. Generalizand. reflectarea valorii economice se face de doua ori. 3. analiza. Procedeele metodei contabilitatii Pentru realizarea obiectului contabilitatii. dubla inregistrare este determinata de faptul ca miscarea si transformarea bunurilor economice in fazele circuitului economic genereaza operatii economice si financiare de iesire dintr-o stare si de intrare in alta. Dubla inregistrare prezinta o importanta deosebita pentru contabilitate prin faptul ca da posibilitatea exercitarii unui control asupra exactitatii inregistrarilor efectuate cu privire la operatiile economice prin relatia de echilibru.

Asemanarile le apropie si le incadreaza in aceeasi clasa. Analiza – reprezinta un procedeu stiintific de cercetare a unui intreg. ca astfel sa se traga o serie de concluzii. distribuire. pentru ca intre mijloacele economice si sursele de finantare a acestora exista o egalitate perfecta. balanta de verificare. in expresie valorica. repartizare sistematica pe clase sau intr-o anumita ordine a obiectelor in functie de asemanarile si deosebirile dintre ele. pornind de la fenomenele si procesele economice care intra in obiectul sau de studiu sa ajunga la concluzii noi. utilizate pentru cercetarea si studierea obiectului sau. iar deosebirile le diferentiaza si le distribuie in clase diferite. Procedee specifice metodei contabilitatii. prin care se infaptuieste dubla reprezentare a patrimoniului societatii. Contabilitatea foloseste procedeul observatiei pentru cunoasterea operatiilor economice care se pot exprima valoric si pe care le reflecta cifric. cu scopul de a stabili asemanarile si deosebirile dintre ele. de la simplu la compus pentru a se ajunge la generalizare.Contabilitate generala Observatia – este faza initiala a cercetarii obiectului de studiu al oricarei stiinte. sunt: bilantul. Se prezinta prin bilant situatia unitatii patrimoniale la o anumita data. Se foloseste frecvent comparatia pentru a se compara veniturile si cheltuielile pe baza carora se stabilesc rezultatele finale. Clasificarea – este actiunea de impartire. Pe baza de rationament s-a ajuns la concluzia ca activul este egal cu pasivul. 2. Rationamentul – se aplica de metoda contabilitatii. pentru ca pe baza de judecati logice. sub dublul sau aspect: sub aspectul 16 . numeric. Comparatia – se foloseste de metoda contabilitatii prin alaturarea a doua sau mai multe fenomene si procese economice care se pot exprima valoric. a unui fenomen care se bazeaza pe examinarea fiecarui element component in parte. contul. Bilantul – este cel mai reprezentativ procedeu al metodei contabilitatii. cu ajutorul procedeelor sale specifice. Sinteza – ca procedeu stiintific de cercetare a fenomenelor se bazeaza pe trecerea de la particular la general.

Dintre acestea cele mai importante sunt: documentatia. intrucat cu ajutorul lor se verifica justetea operatiilor 17 . Aceste conturi au legaturi reciproce atat intre ele cat si cu bilantul. constituind puntea de legatura intre cont si bilant. Balanta de verificare – asigura in contabilitatea dublei reprezentari. inventarierea. Contabilitatea dispune de un sistem de conturi in care reflectarea operatiilor rezultate din miscarea elementelor patrimoniale are la baza dubla inregistrare. Bilantul este completat de o serie de situatii anexa prin care se explica si se detaliaza anumite laturi ale activitatii economico-financiare ale unitatii.Contabilitate generala destinatiei economice si sub aspectul surselor de procurare. Contul – se deschide in contabilitatea curenta pentru reflectarea fiecarui element din patrimoniu din punct de vedere al destinatiei economice si al sursei de finantare. Documentatia – orice operatie economica si financiara referitoare la existenta si miscarea elementelor patrimoniale trebuie sa fie consemnata in documente care fac dovada infaptuirii lor. precum si a fiecarei pozitii noi pe care o ocupa aceste elemente in miscarea si transformarea lor de-a lungul fazelor circuitului economic. Balanta de verificare indeplineste atat o functie de control cat si o functie economica. evaluarea. Datele balantei de verificare stau la baza intocmirii bilantului. dublei inregistrari. calculatia. se realizeaza cu ajutorul unui alt procedeu specific metodei contabilitatii numit balanta de verificare. si bilant care furnizeaza informatii generalizatoare asupra activitatii de ansamblu a unitatii. Documentele au o importanta deosebita pentru desfasurarea normala a lucrarilor de contabilitate. Bilantul furnizeaza informatii generale privitoare la situatia economica si financiara a unitatii si la relatiile ei economice cu alte unitati. garantia exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi. 3. care furnizeaza informatiile de detaliu asupra fiecarui element ce intra in obiectul contabilitatii. Procedeele metodei contabilitatii comune si altor discipline economice Contabilitatea utilizeaza in cadrul metodei sale de lucru si alte procedee comune mai multor discipline economice. Legatura dintre cont.

trebuie respectate cu buna credinta regulile privind evaluarea patrimoniului si celelalte norme si principii contabile cum sunt: Principiul prudentei – potrivit acestuia. Acest procedeu isi gaseste aplicarea cea mai larga in domeniul calculatiei costurilor de productie. directa a tuturor elementelor sale. Principiile contabilitatii Pentru a se da o imagine fidela a patrimoniului. precum si respectarea disciplinei contractuale. respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor. nu sunt admise supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor. tinand cont de deprecierile. Calculatia – este strans legata de evaluare ca procedeu al metodei contabilitatii. Evaluarea – este procedeul prin care datele contabilitatii sunt reprezentate printr-o singura unitate de masura. intrucat asupra lor nu se mai poate 18 .3. in scopul descoperirii neconcordantelor dintre datele inregistrate in conturi si realitatea de pe teren. riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii unitatii. controlul gestionar asupra valorilor materiale si banesti. a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute. Prudenta presupune anticiparea efectelor unor actiuni si in special a transferului de proprietate cu efecte posibile asupra exercitiului sau a celor parcurse deja. Inventarierea – se foloseste pentru a se cunoaste situatia reala a patrimoniului reflectat in contabilitate. Evaluarea consta in transformarea unitatilor naturale in unitati monetare cu ajutorul preturilor. 1. creand posibilitatea centralizarii lor cu ajutorul balantelor de verificare si generalizarea cu ajutorul bilantului. si trebuie sa se verifice existenta faptica.Contabilitate generala economice.

a acelorasi metode de la un exercitiu la altul. Independenta exercitiului trebuie inteleasa prin acea ca nu se mai poate interveni asupra bilantului dupa perioada de raportare (aprobarea consiliului de administratie. Modificarea metodelor de la un an la altul trebuie sa fie determinata de o profunda motivatie. Potrivit principiului continuitatii activitatii. Aceasta exclude schimbarea metodelor in cursul exercitiului. inclusiv cu bugetul statului. Atunci cand functionarea este delimitata in timp sunt mentionate datele de incepere si de incetare a activitatii. la registrul comertului). Principiul permanentei metodelor – presupune continuitatea aplicarii regulilor si normelor privind evaluarea. Acest principiu asigura aplicarea pentru aceleasi elemente. Respectarea acestui principiu permite fixarea intinderii responsabilitatii entitatii patrimoniale in raport cu terte persoane. Continuitatea activitatii se exprima clar in actul de constituire. Principiului intangibilitatii bilantului de deschidere. se presupune ca unitatea patrimoniala isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil. La incheierea fiecarui exercitiu financiar se contabilizeaza datoriile si pierderile probabile. Principiul independentei exercitiului presupune delimitarea in timp a cheltuielilor si veniturilor aferente activitatii unitatii patrimoniale pe masura angajarii acestora si trecerii acestora la rezultatul exercitiului la care se refera. stabilirea unor reguli generale de evaluare noi. fara a fi in stare de lichidare sau de reducere sensibila a activitatii. inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor contabile. inregistrare la organele financiare. conform caruia bilantul de deschidere a unui exercitiu trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent. 19 . cum ar fi modificarea unor acte normative.Contabilitate generala interveni din punct de vedere contabil. stucturi. domenii de activitate.

Este vorba de imobilizari rectificate pe calea amortizarii. Regularitatea = informatia contabila pusa la dispozitie este conforma cu regulile si procedurile in vigoare. pentru orice resursa care reflecta drepturi si obligatii trebuie sa fie deschis. standardelor si procedeelor contabile. in contabilitate cate un cont nou. Necompensarea nu trebuie confundata cu rectificarea prevazuta in scopul reflectarii valorii ramase. Necompensarea trebuie inteleasa in sensul ca pentru fiecare element patrimonial cu substanta materiala. Imagine fidela = Sinceritate + Regularitate Sinceritatea = aplicarea cu buna credinta si in virtutea regulilor profesionale ale domeniului contabil a legii.Contabilitate generala Conform principiului neconpensarii. nefiind admise compensarea intre posturile de activ si de pasiv ale bilantului. Valorile rectificative sunt evidentiate distinct chiar daca in cazul unor elemente patrimoniale cuprinderea in bilant se face la valoarea considerata neta sau ramasa. Alte principii rezultate din logica contabila sunt: Principiul sinceritatii este utilizat de contabilitatea anglo-saxona si se regaseste in contabilitatea continentala sub denumirea de imagine fidela. 20 . elementele de activ si de pasiv trebuie sa fie evaluate si inregistrate in contabilitate separat. de obiectele de inventar rectificate pe calea uzurii sau deprecierilor rectificate pe seama provizioanelor.

trimestru. Verificarea trebuie inteleasa.Contabilitate generala Notiunea de imagine fidela este legata de documentul oficial de gestiune al persoanelor fizice sau juridice care desfasoara acte de comert. Principiul autonomiei – unitatea este o entitate patrimoniala distincta fata de proprietarii ei. Numai prin acesta putem dobandi o imagine fidela a patrimoniului. a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute. ca un mijloc de asigurare asupra corectitudinii aplicarii unor tehnici sau procedee de lucru. Principiul costului istoric – orice valoare economica inscrisa in contabilitate este bazata pe costul ei de origine: proprie (productie) sau din afara (achizitie). asa cum rezulta din documentele justificative care mentioneaza aparitia fiecarui element patrimonial. Principiul stabilitatii unitatii monetare conform caruia mentinerea se intampla in economia stabila. iar reevaluarea in economiile inflationiste. an in raport cu necesitatile de inregistrare a costurilor. in acest caz. Ea trateaza toate problemele de pe pozitie proprie dar in spiritul legii. a bugetelor de cheltuieli si venituri. Principiul periodizarii – observarea fenomenelor si proceselor economice trebuie inregistrate in perioade distincte: luna. Unitatea (institutia) se afla in opozitie cu toate celelalte persoane fizice sau juridice participante la actul economic sau social. Se distinge din aceasta cerinta rolul si locul procedeului “bilant” din cadrul ansamblului procedeelor metodei contabilitatii. Verificarea nu trebuie confundata cu controlul chiar daca are ca rezultat un control sau se realizeaza ca urmare a efectuarii acestuia. si anume bilantul contabil. 21 . Principiul verificarii – toate operatiile economico-financiare aferente unui patrimoniu trebuie verificate. In acest sens putem vorbi de necesitatea intocmirii balantelor.

Sistemul de contabilitate cu dublu circuit organizeaza conturile astfel incat delimiteaza in circuite distincte pe cele care au ca obiect inregistrarea elementelor si operatiilor patrimoniale legate de schimburile si relatiile cu tertii. Sistemul de contabilitate cu un singur circuit organizeaza conturile intr-un singur flux in cadrul circuitului economic: capital – aprovizionare – fabricatie – vanzare – realizare. atat pentru operatiile ce privesc relatiile cu tertii. situatiei financiare si a rezultatului unitatii creandu-se sisteme de contabilitate cu un singur circuit si cu doua circuite. Organizarea contabilitatii pe baza celor doua circuite se poate prezenta schematic. si intrun alt circuit conturile care inregistreaza productia. precum si rezultatele financiare.4 Functiile contabilitatii Unul din principalele rezultate ale perfectionarii bazei conceptuale a contabilitatii il constituie modernizarea conceptiei de organizare a sistemului conturilor in vederea reflectarii patrimoniului. cat si pentru cele ale gestiunii interne.Contabilitate generala 1. astfel: BANCA CONTABILITATEA FINANCIARA ZONA DE CONTACT CU MEDIUL EXTERIOR CONTABILITATEA DE GESTIUNE ZONA INTERNA INVESTITORII FURNIZORII CLIENTII 22 . costurile si rentabilitatea produselor. lucrarilor si serviciilor executate.

. . lucrari si sectoare de activitate.Functia de inregistrare completa a tranzactiilor intreprinderii in scopul determinarii periodice a situatiei patrimoniale si a rezultatului global. functiile acesteia se localizeaza in fiecare circuit. .Functia de comunicare financiara externa (informarea tertilor). . .Functia de determinare a costurilor pe produse.Functia de determinare a diferitelor marje si a rezultatelor analitice pe produse si activitati.Functia de generalizare si furnizare a informatiilor destinate masurarii performantelor la nivelul sectoarelor si pe produse.Functia de informare pentru analize financiare.Functia de generalizare si furnizare a informatiilor destinate actualizarii indicatorilor de gestiune din structura tabloului de bord al unitatii economice.Functia de generalizare si furnizare a informatiilor destinate elaborarii bugetelor si costurilor previzionate. Contabilitatea interna de gestiune: . . . . astfel: Contabilitatea financiara: .Functia de instrument de gestiune a intreprinderii.Contabilitate generala STATUL pt impozite si taxe In conditiile contabilitatii in dublu circuit.Functia de instrument de verificare si de proba judiciara si fiscala.Functia de furnizare a informatiilor necesare realizarii sintezelor macroeconomice. lucrari si servicii. 23 . .

Agent economic (Titularul de patrimoniu) Patrimoniul Bunuri si valori economice = Drepturi si obligatii 24 .Contabilitate generala Capitolul 2 Patrimoniul agentilor economici 2. adica obiectului de studiu al contabilitatii il constituie patrimoniul agentilor economici. Prin patrimoniu se intelege totalitatea bunurilor apartinand unei persoane fizice sau juridice dobandite in cadrul relatiilor de drepturi si obligatii. ca obiect de drepturi si obligatii. patrimoniul agentilor economici este format din totalitatea bunurilor si valorilor economice pe care le gestioneaza. structura La baza obiectului de studiu al contabilitatii sta pus patrimoniul. unul in persoana fizica sau juridica. Pentru ca patrimoniul sa existe sunt necesare doua elemente interdependente. Majoritatea specialistilor considera ca in centrul preocuparilor stiintei contabile. precum si din totalitatea drepturilor si obligatiilor pe care acestia si le asuma. In sensul cel mai larg. ca subiect de drepturi si obligatii si altul in bunurile econmice.1 Definire. in legatura cu bunurile si valorile economice pe care le poseda.

fiecare din aceste categorii economice poate sa stea la baza definirii si explicarii obiectului contabilitatii. acea categorie economica ce se refera la modul concret de investire a acestora si relatiile de proprietate care au stat la baza procurarii lor. ele identificandu-se cu mijloacele de actiune sau cu factorii de productie utilizati de unitate pentru realizarea obiectivului sau de activitate. in legatura cu procurarea si utilizarea lor. fiecare in parte are unele limite de interpretare. de obligatii.Contabilitate generala Multe lucrari de specialitate definesc obiectul contabilitatii avand in vedere si continutul categoriilor economice de: avere. Capitalul este o categorie economica. care din punct de vedere contabil. se refera atat la bunurile si valorile economice de care dispune un agent economic. 25 . Averea . intre valoarea bunurilor economice ale unei persoane fizice sau juridice si drepturile si obligatiile pe care acesta le are. privind unele bunuri procurate pe baza acestora. Sursele economice (mijloacele economice) exprima la randul lor. Din continutul patrimoniului reflectat in contabilitate. resurse economice (mijloace economice). Ecuatia de echilibru a patrimoniului este urmatoarea: Bunuri cu valoare economica Drepturi cu + valoare economica Obligatii cu valoare ecnomica = Bunurile si valorile economice formeaza partea materiala a patrimoniului. capital. ea nu exprima in mod direct drepturile si obligatiile patrimoniale ale agentului economic. fara a include insa si relatiile de datorii.desi reprezinta totalitatea bunurilor si valorilor economice de care dispune un agent economic. in legatura cu bunurile de care dispune. rezulta un echilibru. cat si la relatiile de proprietate ale acestuia. mai exact raporturile de proprietate. Desi. o realitate perfecta.

respectiv drepturile si obligatiile cu valoare economica constituie structura de pasiv a patrimoniului sau pasivul patrimonial. in cadrul proceselor economice. Abordat din punct de vedere economico-financiar. Din cele prezentate se poate observa ca stiinta contabila abordeaza patrimoniul. cat si din punct de vedere juridico-administrativ. mijloacele economice pot fi de doua categorii: unele care au o durata mai mare de functionare. Partea dreapta a ecuatiei de echilibru patrimonial. patrimoniul reflecta totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica a unei persoane fizice sau juridice. Astfel. Cuantumul activitatii unitatii patrimoniale este stabilit in baza a doua criterii: modul de valorificare si gradul de lichiditate ale mijloacelor economice. iar cele de cheltuieli si venituri sunt specifice relatiilor de transformari a elementelor de patrimoniu. care se consuma si se valorifica treptat pe parcursul 26 . corporale si financiare care apartin persoanei fizice sau juridice si care intra sub incidenta cadrului juridic ce functioneaza intr-o economie nationala.Contabilitate generala Drepturile si obligatiile reflecta raporturile de proprietate in cadrul carora se produc si se administreaza bunurile si valorile economice. exprimate in etalon banesc. specifice relatiilor de investiri si finantari a elementelor patrimoniale. In consecinta. ecuatia de echilibru al patrimoniului unei unitati poate fi scrisa sub forma: Activul patrimonial (A) = Pasivul patrimonial (P) Activul si pasivul sunt structuri globale. Partea stanga a ecuatiei de echilibru patrimonial. atat din punct de vedere economico-financiar. respectiv bunurile si valorile economice constituie structura de activ a patrimonilui sau activul patrimonial. patrimoniul este o suma a tuturor bunurilor si valorilor economice necorporale. Din punct de vedere juridico-administrativ.

Ele reflecta modul de utilizare a capitalului sau modul de folosire a fondurilor.2 Structura activului patrimonial Mijloacele economice reflecta bunurile economice primite sub aspectul utilitatii si functionalitatii. Din punct de vedere al criteriilor mentionate.imobilizari financiare 2. Active de regularizare si asimilate 27 .imobilizari corporale .mijloace circulante de decontare . valorificarii lor in activitatea unitatii economice si sociale. Active fixe – imobilizari necorporale . Cuantumul activitatii unitatii patrimoniale este stabilit in baza a doua criterii: modul de valorificare si gradul de lichiditate ale mijloacelor economice. valorificarea si lichiditatea pot determina stucturile de activ si de pasiv in continuare.mijloace circulante banesti 3. mijloacele economice pot fi de doua categorii: unele care au o durata mai mare de functionare. Astfel. valorificarea si lichiditatea pot determina stucturile de activ in continuare. Din punct de vedere al criteriilor mentionate. 2.Contabilitate generala mai multor cicluri de functionare si altele care se consuma dintr-o data si care trebuiesc reinnoite in fiecare ciclu de exploatare. care se consuma si se valorifica treptat pe parcursul mai multor cicluri de functionare si altele care se consuma dintr-o data si care trebuiesc reinnoite in fiecare ciclu de exploatare. Active circulante – stocuri si productie in curs de executie . Strtucturi de activ 1.

sunt imobilizari care nu se concretizeaza in bunuri. . ele se pot gasi sub forma de plasamente de trezorerie.imobilizarile corporale cuprind acele bunuri materiale (tangibile) care participa la procesul de productie numai cu intrega lor valoare de utilitate dar care se consuma si isi transmit valoarea treptat asupra noilor produse. cuprind acele categorii de bunuri care au existenta durabila. Structural. sau nemateriale.imobilizarile financiare cuprind valorile patrimoniale sub forma de participatii la capitalul permanent al altor societati. programele informatice.mijloace circulante materiale. marfuri si ambalaje. Mai sunt incluse si obiectele de inventar de mica valoare sau scurta durata. ca valori de utilitate. sunt acele valori economice care imbraca forma sau indeplinesc functia de bani. ci intr-un document juridic sau comercial care atesta drepturi ale unitatii economice sau sociale. . Imobilizarile necorporale cuprind: cheltuielile de constituire a societatii. precum si titlurile de credit pe termen lung. .imobilizarile necorporale. Active circulante In functie de forma concreta pe care o imbraca si de functia pe care o indeplinesc in cadrul ciclului de exploatare. marci de fabrica. mijloace circulante in decontare. In cadrul acestora se cuprind: imobilizarile corporale. imobilizarile corporale se impart in doua mari grupe: terenuri si mijloace fixe. brevete. cheltuielile de cercetare. productia in curs de executie.dezvoltare. alte drepturi si valori similare. . fondul comercial. imobilizarile financiare. produse finite. . mijloace circulante banesti. 28 . activele circulante se impart in: mijloace circulante materiale. disponibilitati banesti si alte valori. reprezinta acele valori economice care imbraca forma sau indeplinesc functia de: materii prime si materiale. concesiuni. imobilizarile necorporale.mijloace circulante banesti sau plasamente de trezorerie si disponibilitatile banesti.Contabilitate generala Activele fixe – numite si imobilizari.

Din structura acestuia fac parte: capitalul propriu.cheltuieli inregistrate in avans care urmeaza a se suporta esalonat in exercitiile viitoare .mijloace circulante in decontare. diferentele din reevaluare. Active de regularizare si asimilate din aceasta categorie fac parte: .decontari din operatii in curs de clarificare cum ar fi: amenzi achitate.prime privind rambunsarea obligatiunilor reprezentand diferenta dintre valoarea de emisiune si valoarea de rambunsare a obligatiunilor.3 Structura pasivului patrimonial Prin componenta sa. Finantarea mijloacelor economice se refera la modul de dobandire economica si sustinere financiara a activului titularului de patrimoniu. Pentru procurarea de mijloace economice. a) sursele proprii sunt denumite si capital propriu. Sursele permanente sunt formate din surse proprii si surse straine pe termen lung. provizioanele. o intreprindere foloseste finantare proprie si finantare straina. reflecta modul de finantare al mijloacelor economice si gradul de exigibilitate al resurselor de finantare.Contabilitate generala . reprezinta valori economice avansate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice si pentru care urmeaza sa primeasca echivalent valoric. 29 . 2. cheltuieli de judecata . profitul. iar sursele curente sunt corespunzatoare datoriilor pe termen scurt. subventiile de capital. Corespunzator celor doua categorii de finantari. rezervele. sursele proprii de finantare se impart in surse permanente si in surse curente. numite si creantele intreprinderii. fondurile. primele legate de capital.

exigibilitate. impozite si taxe datorate. Datoriile se concretizeaza in resuse straine atrase temporar in circuitul economico – financiar al unitatii patrimoniale. natura. provizioane pentru riscuri si cheltuieli 3. precum si datoriile create in cadrul relatiilor de decontare ale unitatii. venituri in avans 4. datoriile comerciale. fata de actionari sau asociati g. 2. Din structura surselor straine fac parte : credite bancare. exprima fondurile sau capitalurile furnizate de terti. Datoriile rezuta din tranzactii sau alte evenimente trecute. comerciale c. o caracteristica esentiala a unei datorii este faptul ca unitatea patrimoniala are o obligatie actuala pentru sume ce trebuie platite pentru bunuri si servicii primite. imprumuturi pe baza de titluri. provenienta. fiscale d. obligatii sau capital strain. creditori diversi 30 .Contabilitate generala b) Sursele straine denumite datorii. capital si rezerve 1. Datorii O datorie reprezinta o obligatie actuala a unitatii patrimoniale ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta se reazulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice. Elementele de pasiv se structureaza dupa criterii: bilantiere. in: 1. datoriile fiscale. b. datoriile pot fi: a. credite. Potrivit destinatiei. sociale f. salariale e. financiare. Acestea cuprind imprumuturile acordate de banci sau alte institutii de creditare. Ca urmare. datorii. datoriile salariale si datoriile fata de asociati si actionari.

Ele reprezinta o categorie de resurse intermediare intre datorii si capitaluri proprii. Din punct de vedere al sursei de finantare. 3. precum si provizioane pentru pensii. Capitatalul are un caracter stabil. Tot in aceasta categorie sunt cuprinse si provizioanele pentru deprecieri in special a activelor. in sensul ca asigura finantarea activitatii unitatii patrimoniale pe o perioada mai mare de un an.venituri in avans . Venituri in avans Sunt cunoscute sub denumirea de pasive de regularizare si apar din necesitatea delimitarii pasivelor care apartin exercitiunlui curent de alte pasive aferente altor exercitii.Contabilitate generala 2. se modifica prin cresterea sau diminuarea lui pe parcursul desfasurarii activitatii si se lichideaza la incetarea existentei unitatii. 2.4 Veniturile si cheltuielile 31 . Capitalul se formeaza la inceputul activitatii. capitalul imbraca doua forme distincte: capital prirpiu si capital strain.subventiile . Capital si rezerve Reprezinta expresia baneasca a valorilor economice investite de actionari si asociati pentru producerea de noi valori economice cu scopul de a obtine profit. In aceasta categorie se include: . 4. Aceste provizioane se constituie la sfarsitul exercitiului in scopul acoperirii riscului si cheltuielilor fara afectarea unui element din activ. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Sunt acele sume retinute din profit in scopul de a acoperii pierderi potentiale sau cheltuieli previzibile in exercitiile viitoare.subventiile pentru investitii.

Veniturile reprezinta fondurile ce revin titularului de patrimoniu ca rezultat al activitatii proprii. Cheltuielile sunt structuri patrimoniale care ilustreaza efortul facut de unitatea economica in vederea realizarii obiectivului de activitate. pentru definirea sursei de finantare a cheltuielilor si a rezultatului obtinut se utilizeaza notiunea de venit. Cheltuielile pe care le efectueaza unitatea patrimoniala. munca si capitalul. 1. Veniturile. oricat de diverse ar fi. venituri financiare si venituri exceptionale. in cheltuieli de expluatare. avansarea rezultatului si incasarea rezultatului. Veniturile pot fi delimitate si evidentiate in contabilitate in trei momente: obtinerea rezultatului. Cheltuieli Cheltuieli de exploatare Cheltuieli financiare Cheltuieli exceptionale Total cheltuieli 2. 3=1+2 4.Contabilitate generala Din punct de vedere economic si financiar cheltuielile desemneaza raporturi cu privire la alocarea si utilizarea valorilor economice in cadrul proceselor interne. se diferentiaza in functie de natura activitatilor care le genereaza. cheltuieli exceptionale. cheltuieli financiare. Orice cheltuiala efectuata de catre un titular de patrimoniu are o sursa de finantare sau este producatoare de rezultat. In plan economic si financiar. in functie de activitatile care le genereaza. consumul si platile privind factorii de productie – natura. se impart in venituri din activitatea de exploatare. Cheltuielile acopera angajarea. 5=3+4 Venituri Rezultate Venituri din activitatea Rezultate din de exploatare activitatea de exploatare Venituri financiare Rezultate finanaciare Rezultate curente Venituri exceptionale Rezultate exceptionale Total venituri Rezultat brut 32 . In cadrul structurii de venituri si cheltuieli este reprezentat ca structura distincta si rezultatul sub forma de profit sau pierdere.

7=5–6 Impozit pe profit Rezultat net In functie de cele doua structuri de baza – cheltuieli si venituri.Contabilitate generala 6. rezultatul exceptionalsi impozitul pe profit. rezultate financiare si rezultate exceptionale. 33 . rezultatele se impart si ele in rezultate din activitatea de exploatare. Profitul sau piederea cuprinde rezultatul curent.

cat si pentru centralizarea si generalizarea datelor sale informationale. din exterior evaluarea poate avea caobiect anumite componente sau anumite modalitati de coantiifcare. Fara evaluare nu se poate realiza contabilitatea unitatii patrimoniale. Evaluarea este operatiunea de cuantificare. Contabilitatea nu poate lucra decat cu valori. Evaluarea – procedeu al metodei contabilitatii Inregistrarea operatiilor economice care au loc in unitatile patrimoniale se face folosind exprimarea baneasca (valorica). El trebuie interpretat si utilizat in functie de locul din care privim patrimoniul. Ca procedeu al metodei contabilitatii evaluarea este strans legata de celelalte procedee pentru a caror aplicare este necesara exprimarea valorica a operatiunilor economice. de masurarea in expresie valorica a resurselor materiale. Evaluarea ca procedeu al metodei contabilitatii este de neconceput in contabilitatea financiara si ccea manageriala. a bunurilor create. obiectul evaluarii se refera la toate structurile patrimoniale. deci evaluarea. pe care il reprezinta exprimarea in bani. Obiectul evaluarii poate fi extrem de divers.Contabilitate generala Capitolul 3 Evaluarea 3. Din interior. a cheltuielilor de munca inmagazinate in produse sau in servicii. adica dupa ce diversitatea structurilor patrimoniale este adusa la acelasi numitor. 34 . cum ar fi evaluarea fiscala. De aceea este necesara fixarea unor notiuni cum ar fi obiectul evaluarii si unitatea de masura. Contabilitatea foloseste evaluarea atat pentru inregistrarea curenta a operatiunilor economice.1. Necesitatea evaluarii in forma baneasca deriva din folosirea categoriilor economice generate de actiunea legii valorii.

unele cheltuieli accesorii efectuate in vederea punerii in stare de functionare a unor bunuri. lucrarilor sau serviciilor. Ele se folosesc atat pentru evaluarea bunurilor achizitionate din afara unitatii –– cost de achizitie . c. costuri.cat si pentru cele fabricate in unitate – cost de productie si costul complet. Continutul evaluarii consta in inmultirea elementelor patrimoniale supuse evaluarii. In contabilitate aceasta unitate de masura o reprezinta banul. riscurile si pierderile posibile inregistrate ca urmare a activitatii desfasurate. e. Principiul valorii reale – conform caruia elementele patrimoniele se evalueaza la valoarea lor reala in vederea asigurarii unui bilant real. Principiul stabilirii obiectului evaluarii – prin obiect al evaluarii se intelege totalitatea elementelor supuse evaluarii. exprimate cantitativ cu elemente banesti concretizate in preturi. . In scopul realizarii unei imagini fidele a patrimoniului. si nu se admite nici supraevaluarea sau subevaluarea acestora. . Principiul permanentei metodelor – presupune continuarea aplicarii normelor si regulilor utilizate pe parcursul exercitiilor financiare. La noi in tara unitatea de masura este leul care sta la baza sistemului monetar national. Costurile sunt formate din totalitatea cheltuielilor efectuate in vederea obtinerii produselor.pretul de cumparare negociat si inscris in factura primita de la furnizor. Costul de achizitie se compune din: . 1.Contabilitate generala Unitatea de masura reprezinta unitatea de calcul care este folosita in masurarea si comapararea elementelor patrimoniale. Principiul alegerii formei de evaluare – in functie de scopul urmarit.eventualele cheltuieli de transport. la efectuarea evaluarii se vor respecta urmatoarele principii: a. 35 . b. d. a situatiei financiare si a rezultatelor. tarife. aprovizionare suportate de cumparator. Principiul prudentei – cere ca la evaluarea elementelor patrimoniale sa se tina seama de deprecierile.

. 4. Preturile reprezinta suma sau valoarea care se incaseaza pentru bunurile vandute. bunuri dobandite cu titlu gratuit sau prin donatie evaluate la valoarea de utilitate in functie de pretul pietii. evaluarea se face in functie de modul de dobandire: 1. numita valoare de aport. . 36 . . Costul complet sau costul de desfacere cuprinde: .eventuale taxe nedeductibile. 2. .Cheltuieli de desfacere pentru bunurile livrate. cu ajutorul carora se evalueaza lucrarile executate si serviciile prestate. Evaluarea elementelor patrimoniale se face la diferite momente ale desfasurarii activitatii economice. bunuri dobandite din productie proprie de catre unitatea patrimoniala evaluate la costul de productie efectiv. asemanatoare preturilor. bunuri dobandite cu titlu onorar (contra plata) evaluate la costul de achizitie. 2.La intrarea in patrimoniu.La inventariere.Cu prilejul inchiderii exercitiului economico-financiar.Costul de productie al bunurilor livrate beneficiarilor . si anume: . 3.costul de achizitie al materiilor prime si materialelor consumate.Contabilitate generala .cheltuieli de prelucrare a materiilor prime in vederea transformarii in produs finit. starea sau amplasarea bunurilor. Costul de productie a unui bun se compune din: . precum si munca depusa de personalul unitatii. bunuri aduse ca aport in natura evaluate la valoarea prevazuta in actul de evaluare. 3. . Preturile pot fi cu ridicata (cand se vand bunuri intre agentii economici) sau preturi cu amanuntul (cand se vand marfurile catre populatie).La iesirea lor din patrimoniu sau la trecerea la consum. Principiul general de evaluare a elementelor patrimoniale in vederea evaluarii in contabilitatea curenta consta in evaluarea la cost istoric denumit si valoare contabila. Tarifele sunt elemente banesti. La intrarea in patrimoniu a bunurilor.

In comparatie pot rezulta plusuri sau minusuri de valoare. metoda primul intrat. creante si datorii evaluate si inregistrate la valoarea lor nominala inscrisa in documentele justificative in care se consemneaza dreptul de creanta.primul iesit ”FIFO” (first in. Evaluarea la iesirea din patrimoniu sau darea in consm se face prin utilizarea urmatoarelor metode: 1. denumita si valoare de invertar. valoarea de intrare se pune de acord cu rezultatele inventarierii. Evaluarea la inventariere. 1. In cazul elementelor de activ: 37 .first out) potrivit careia costul unitar de achizitie al primei intrari se atribuie primei iesiri. Cu ocazia inventarierii. elementele patrimoniale se evalueaza la valoarea actuala de utilitate. Cu acest prilej. respectiv pentru pasive. metoda costului unitar mediu ponderat (CMP) calculat dupa fiecare intrare. metoda ultimul intrat – primul iesit “LIFO” ( last in – first out) adica pentru iesiri se atribuie conturile de achizitie in ordinea inversa intrarilor. Diferentele intre valoarea de intrare sau contabila si valoarea de inventar se solutioneaza diferit pentru active. dupa formula: CMP = (Valoarea stocului initial + Valoarea intrarii ) (Cantitatea din stocul initial + Cantitatea intrata ) CMP X = Cantitatea iesita – Valoarea materialelor iesite 4. 3. 2. de obicei pretul ce corespunde sursei principale de aprovizionare.Contabilitate generala 5. metoda costului standard – presupune stabilirea unui pret unic de inregistrare a iesirilor.

La sfarsitul perioadelor de gestiune. Evaluarea la inchiderea exercitiului economico-financiar.Diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si cea de intrari reprezinta o depreciere. 2. se inregistreaza in contabilitate prin punerea de acord cu realitatea.Diferentele constatate in minus nu se inregistreza. iar activele se mentin in contabilitatea curenta la valoarea lor de intrare sau contabila.Diferentele constatate in plus nu se inregistreza. iar pasivele respective se mentin in contabilitatea curenta la valoarea lor de intrare sau contabila. In cazul elementelor de pasiv.Diferentele constatate in plus se inregistreza prin constituirea unui provizion. Noua valoare stabilita in urma reevaluarii poate fi egala cu valoarea contabila veche bazata pe valoarea contabila de intrare inmultita cu indicele variatiei preturilor. evaluarea prin bilant a elementelor patrimoniale se face la valoarea de intrare sau contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii. 3.2. Forme de evaluare In functie de modul de efectuare in timp a evaluarii si de scopul urmarit se disting doua forme de evaluare curenta si evaluare periodica. 38 . constatate pe teren fata de situatia faptica. . . Diferentele cantitative in plus sau in minus. Diferenta se inregistreaza in contabilitate sub forma unor diferente din reevaluare.Contabilitate generala . Reevaluarea elementelor de activ si pasiv se face pe baza unei dispozitii legale (de obicei o hotarare a guvernului). . cu prilejul inchiderii exercitiului financiar.

Capitalul social subscris si varsat se evalueaza si inregistreaza distinct in contabilitate. obiectele de inventar. adica la pretul de cumparare. Evaluarea curenta se bazeaza pe datele inscrise in documentele justificative primite de la persoanele fizice sau juridice cu care entitatea patrimoniala se afla in raporturi permanente sau ocazionale.Contabilitate generala Evaluarea curenta este practicata la inregistrarea operatiunilor economice in contabilitate pe tot parcursul desfasurarii activitatii de expluatare. ambalajele si alte bunuri produse de unitatea patrimoniala se evalueaza la costul de productie. semifabricatele si produsele finite. pe baza actelor de constitire a societatii si a documentelor justificative privind varsamintele de capitatal. Evaluarea curenta produce diferentierea in functie de sursa de provenienta a bunurilor si de natura acestora. 2. Animalele si pasarile se evalueaza si inregistreaza la costul de achizitie daca sunt procurate cu titlu oneros sau la costul de productie daca sunt rezultatul propriei activitati. Materiile prime. . Evaluarea periodica se efectueaza in doua momente: 1. Productia in curs de executie. la inventariere Titlurile de participare si alte titluri se evalueaza la costul de achizitie. Mijloacele fixe de evalueaza la intrarea in patrimoniu la valoarea de intrarea care poate fi: . . ambalajele si alte bunuri procurate cu titlu oneros se evalueaza la costul de achizitie.valoarea actuala – la intrarea cu titlu gratuit. inclusiva celei de dezvoltare. cu prilejul alcatuirii bilntului contabil – evaluare bilantiera 39 . materialele consumabile. finantare sau exceptionale.costul de achizitie – la intrarea cu titlu oneros. la inventarierea elementelor patrimoniale – evaluare de inventar. obiectele de inventar. marfurile.costul de productie – in cazul constituirii sau producerii in unitatea proprie.

40 . Prin utilizarea acestui procedeu inventarierea ofera capacitatea de a furniza informatii si date reale putand fi scoase astfel la iveala neconcordantele ce pot apare intre datele din contabilitate si realitatea din teren. evaluarea se face la valoarea actuala numita si valoare de inventar. Valoarea de inventar ca expresie a valorii actuale este estimata in functie de pretul pietei adica pretul zilei sau la valoarea de utilitate care reprezinta pretul presupus ca il accepta un client. La incheierea exercitiului. elementele patrimoniale se vealueaza si se reflecta in bilantla valoarea de intrare in patrimoniu (valoare contabila) pusa de acord cu rezultatele inventarierii si cu valoarea de utilitate aplicand principiul prudentei. inventarierea este un procedeu de verificare faptica a existentei si starii mijloacelor economice. 3. numarare sau alte mijloace de determinare a bunurilor.Contabilitate generala Cu ocazia inventarierii. masurare. Conform punctului 131 din Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii.3. Documentul ce sta la baza inventarierii este registrul de inventariere. prin cantarire. a creantelor si datoriilor unitatii patrimoniale din punct de vedere cantitativ. atribuindu-I fiecare o anumita acceptiune. La numite perioade. inventarierea se efectueaza la locurile de existenta. In contabilitate. calitativ si valoric. Inventarierea Mai multe discipline economice utilizeaza inventarierea ca procedeu. pe baza unor dispozitii legale este posibila reevaluarea elementelor patrimoniale. de depozitare sau pastrare a bunurilor. respectiv de platit. Pentru creante si datorii valoarea de utilitate se stabileste in functie de valoarea probabile de incasat. In cadrul acestei actiuni valorile contabile sunt inlocuite cu valorile actuale determinate in functie de preturile pietei sau cu noile valori de utilitate.

3.oprirea intrarilor si iesirilor de bunuri din gestiune . descrierea si evaluarea elementelor supuse inventarierii.constituirea comisiei de inventariere in functie de numarul de gestiuni ce urmeaza a fi inventariate .stabilirea obiectului inventarierii si sfera lui de cuprindere .sigilarea cailor de acces in gestiune cu exceptia locului in care se efectueaza inventarierea .gruparera bunurilor pe sortimente.Contabilitate generala - Inventarierile se clasifica dupa momentul in care se efectueaza astfel: inventarieri periodice inventarieri anuale inventarieri ocazionale inventarieri inopinante. Fiind o lucrare contabila complexa si importanta pentru stabilirea situatiei patrimoniale. Acestea se trec in procesul verbal de inventariere 41 . stabilirea si regularizarea rezultatelor inventarierii – presupune determinarea plusurilor sau minusurilor la constatarile in urma inventarierii.verificarea starii defunctionare a aparatelor de masura 2. Dupa gradul de cuprindere a elementelor patrimoniale se disting: .inventarieri partiale Tinand cont de modalitatea de efectuare inventarierile pot fi: . categorii . efectuarea inventarierii – etapa principala a inventarierii al carei continut il reprezinta constatarea. pregatirea inventarierii – consta in luarea unor masuri organizatorice si execuatrea unor lucrari contabile de forma: .inventarieri generale .prin sondaj. inventarierea presupune parcurgerea urmatoarelor etape: 1.totale .

In principiu. Procesul verbal constituie baza efectuarii regularizarii rezultatelor inventarierii. In urma inregistrarii invenatrierii se realizeaza sporirea datelor contabile in cazul plusurilor. urmand a fi semnat de conducatorul unitatii. diminuarea lor in cazul lipsurilor. nominalizarea vinovatilor si masuri de corectare. astfel incat in final soldurile conturilor sa corespunda cu realitatea faptica stabilita cu ocazia inventarierii. plusurile se inregistreaza ca intrari in patrimoniu iar lipsurile se imputa persoanelor vinovate.Contabilitate generala impreuna cu concluziile referitoare la cauzele acestora. 42 .

reflectate in mod separat. Ele se concretizeaza in anumite exprimari care permit 43 . in momentul si la locul efectuarii lor. contabilitatea realizeaza intregul flux de informatii privind perioadele de gestiune.Analiza si prelucrarea datelor obtinute in vederea inregistrarii lor in contabilitate . Continutul documentelor difera in functie de caracterul operatiei consemnate. De regula. dintre care cele mai importante sunt: . in ansamblul sau. in ordine cronologica. respectiv inregistrarea efectiva a datelor in contabilitate Contabilizarea constittuie prima etapa de realizare a fluxului curent de informatii contabile si presupune culegerea datelor primare privind operatiile economico – financiare. a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute.Consemnarea si culegerea datelor cu privire la operatiile economicofinanciare. constituind baza legala (juridica) a efectuarii operatiilor respective.Contabilitate generala Capitolul 4 Documentele contabile si tehnici de inregistrare contabila Contabilitatea. ca stiinta si practica economica. realizarea fluxului de informatii contabile curente presupuneparcurgerea mai multor etape. si exercitiul economico-financiar. Dupa cum s-a putut observa. . este specializata in reflectarea situatiei nete a patrimoniului. Documentele in care se consemneaza aceste operatii se numesc documente contabile primare. care au loc in cursul unei perioade de gestiune si consemnarea lor in DOCUMENTE (acte scrise) in etalon banesc. al respectarii disciplinei financiar contabile de catre agentii economici.Contabilizarea. stabilirea raspunderii materiale privind gestionarea patrimoniului. Documentele contabile primare permit controlul asupra realitatii operatiilor economico – financiare realizate. care au loc in cursul unei perioade de gestiune.

partile care participa la operatia economica . functia de circulatie permite calculul costurilor si al rezultatelor f. astfel incat sa cuprinda toate datele necesare inregistrarii in evidenta . indiferent de forma in care se realizeaza aceasta si scopul propus d. care sta la baza inregistrarii in contabilitate c. atat din punct de vedere al existentei ca atare a bunurilor economice.denumirea si sediul unitatii care emite documentul . cat si din punct de vedere al responsabilitatii administrarii patrimoniului e. functia de consemnare. clar.datele cantitative si valorice aferente operatiei consemnate .denumire document . functia de asigurare a integritatii patrimoniale. functia de control. 44 . in cifre si litere a operatiunilor economice efectuate in cadrul unitatii patrimoniale b.Contabilitate generala intelegerea operatiilor economice pe care le reflecta de catre cei care le intocmesc. functia de document justificativ.numarul de ordine al documentului . Aceste exprimari au un caracter comun. nasterii drepturilor si obligatiilor.semnatura persoanelor autorizate care raspund de intocmirea documentelor conform dispozitiilor legale Caracterele specifice se refera la precizarea unor informatii care se regasesc numai in acel document. adica se refera la toate categoriile de documente sau au un caracter specific Caracterul comun al documentelor de evidenta trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente: . cantitativa si valorica.descrierea operatiei economico – financiare efectuate concis. functia juridica reflecta momentul nasterii unor drepturi si obligatii Orice operatiune patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un inscris care sta la baza inregistrarilor in contabilitate. Functiile documentelor sunt urmatoarele: a.data si locul emiterii documentului . respectiv de catre cei care le utilizeaza. de exemplu in factura se fac referiri la numele delegatului care a preluat marfa.

Din cadrul documentelor contabile fac parte: . dupa natura operatiei pe care o reflecta .documente interne .Contabilitate generala dobandind astfel calitatea de document justificativ. 831/1997 si publicata in Monitorul Oficial.registru inventar .tipizate – sunt cele care au un text si o forma prestabilita. Documentele care stau la baza inregistrarilor in contabilitate angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit. precum si nomele metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora se aproba prin dispozitii legale cum ar fi: Hotararea Guvernului nr.documente cu regim special 3.documente de executie . si anume: 1. Documente contabile sunt acele documente care au ca scop realizarea inregistrarii cronologice si sistematice a operatiunilor patrimoniale. vizat si aprobat ori inregistrat in contabilitate. fiind obligatorii pentru toate categoriile de utilizatori din economia nationala .cartea mare . dupa locul unde se intocmesc si circula .documente obisnuite .documente externe 4.documente combinate .balanta de verificare 45 . dupa modul de prezentare .netipizate – reprezentate de documente specifice unor ramuri de activitate sau unor tipuri de institutii 2. dupa modul de evidentiere si inregistrare in unitatea patrimoniala .documente de dispozitie . Clasificarea documentelor se face dupa mai multe criterii.documente contabile Modelele formularelor comune privind activitatea financiara si contabila.registru jurnal .

in mod cronologic operatiile patrimoniale prin respectarea succesiunii documentelor justificative dupa data de intocmire sau dupa data de intrare a acestora in unitate. Registrul jurnal se poate prezenta sub forma unui registru jurnal general. pentru deschiderea unuia nou. iar pentru detaliere registre jurnal auxiliare. Balanta de verificare este un document care serveste la intocmirea bilantului contabil. Prin intermediul balantei 46 . stabilindu-se situatia fiecarui cont. prin inregistrarea cronologica. la incetarea activitatii unitatii sau in cazul epuizarii filelor din registru. Registrul inventar se arhiveaza de catre unitatea care este obligata sa-l pastreze impreuna cu documentele justificative ce au stat la baza intocmirii lui. inventariate potrivit normelor legale. Se intocmeste la sfarsitul anului. Elementele patrimoniale inscrise in registrul inventar au la baza listele de inventariere. rulajele debitoare si creditoare. Registru inventar este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza toate elementele patrimoniale de activ si pasiv. Cartea mare este un document contabil obligatoriu in care se inscriu lunar. se numeroteaza si se snuruieste. Acest registru se parafeaza la organul fiscal teritorial la inceperea activitatii. Balanta de verificare se intocmeste atat pentru conturile sintetice cat si pentru cele analitice. grupate in functie de natura lor conform posturilor din bilant. fara stersaturi si fara spatii libere. si soldurile finale. certifica si parafeaza. fara stersaturi si spatii libere. a documentelor in care se reflecta miscarea patrimoniului unitatii.Contabilitate generala Registru jurnal este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza prin articole contabile. dupa caz. Se intocmeste de catre toate unitatile patrimoniale intr-un singur exemplar. respectiv soldul initial. direct sau prin regrupare pe conturi corespondente inregistrarile efectuate in registrul jurnal. snuruieste. Se intocmeste zilnic sau lunar. Registrul cartea mare sta la baza intocmirii balantei de verificare si se pastreaza la compartimentul financiar-contabil. Inainte de utilizare se numeroteaza.

Numerotarea filelor se va face in ordine crescatoare. numerotate si snuruite. persoanele care poarta raspunderea intocmirii lor. cu scopul pastrarii integritatii patrimoniului. modificari. completari ulterioare. Pastrarea documentelor presupune doua aspecte: .pastrare curenta . termenele predarii documentelor.Contabilitate generala de verificare se verifica concordanta dintre conturile sintetice si conturile analitice. chiar si dupa inceperea unui nou registru in cadrul aceluiasi an financiar. numarul de exemplare si destinatia acestora. Gestiunea documentelor reprezinta actiunea de utilizare rationala a inscrisurilor in vederea asigurarii tinerii contabilitatii in mod corect si la zi. dispozitiile legale prevad intocmirea de catre conducatorul compartimentului financiar contabil a graficelor de circulatie a documentelor care se aproba de conducatorul unitatii. Pentru asigurarea circulatiei rationale si unitare a documentelor justificative care sau la baza inregistrarilor in contabilitate. Utilizarea si evidenta documentelor presupune ca pentru fiecare operatiune sa se foloseasca documentul adecvat. inscrierea informatiilor fara stersaturi. Agentii economici trebuie sa prezinte la organele fiscale teritoriale pentru inregistrare registrul jurnal si registrul inventar.pastrare de durata Pastrare curenta semnifica locul unde se incheie circuitul documentului respectiv si consta in retinerea documentelor de catre 47 . Graficul de circulatie a documentelor este necesar sa contina: denumirea documentelor prelucrate. precum si pentru tinerea la zi a contabilitatii. urmarindu-se completarea tuturor rubricilor specifice documentului. Gestiunea documentelor consta in alegerea si utilizarea documentelor adecvate operatiunilor economice si financiare specifice unitatii patrimoniale. inregistrate. Acestea se preiau din nomenclatorul formularelor tipizate aprobate conform normelor legale pentru activitatea financiar-contabila.

urmand sa argumenteze operatiunea economica sau financiara dispusa sau executata. Pastrare de durata se poate face in cadrul unitatii sau la arhivele statului. registrele si documentele contabile se pastreaza 10 ani de la data inchiderii exercitiului . documentele pastrate in cadrul compartimentelor se predau la arhiva unitatii. 48 . Pastrarea curenta se realizeaza zi de zi prin sortarea documentelor pe probleme de acelasi fel si indosariate lunar in cadrul fiecarui compartiment. La inchiderea exercitiului financiar. pe domenii si in ordine cronologica. Termenele de pastrare a documentelor se stabilesc prin acte normative si difera in functie de natura si importanta documentului. statul de salarii si bilantul se pastreaza 50 ani. De exemplu. daca nu mai prezinta interes.Contabilitate generala compartimentul care le-a asigurat ultima prelucrare. Dupa expirarea termenului de pastrare a documentelor se scot din arhiva unitatii si se predau la arhivele statului.

Bunurile economice constituie activul bilantului. reprezentand surse de finantare proprie a activelor create ca excedent al veniturilor proprii fata de cheltuieli. Bilantul este un tablou cu doua parti: in partea stanga se prezinta marimea valorica a bunurilor economice. iar profitul in pasivul bilantului. din doua puncte de vedere: material si al provenientei. Forma de principiu a bilantului se prezinta astfel: 49 . Termenul de bilant vine de la cuvantul italienesc “bilancia” (adica cu doua talere).1 Continutul si structura bilantului Dubla reprezentare reprezinta un principiu de baza al contabilitatii. iar in partea dreapta se prezinta marimea valorica a surselor de finantare a bunurilor economice. Prezentarea sub aspect dublu al patrimoniului este data de necesitatea cunoasterii situatiei nete si a rezultatului activitatii unitatii patrimoniale. simbolizand astfel o balanta cu doua talere. valori de marime egala ce stau fata in fata si se egaleaza reciproc. iar sursele de finantare constituie pasivul bilantului. Se poate folosi si varianta inscrierii pierderii cu semnul minus in pasivul bilantului. in bilant este consemnat rezultatul sub forma de profit sau pierdere: pierderea in activul bilantului.Contabilitate generala Capitolul 5 Bilantul contabil 5. care consta in prezentarea sub aspect dublu al patrimoniului. De asemeni. Pentru realizarea dublei reprezentari a situatiei patrimoniale se foloseste bilantul. si exprima marimea capitalului consumat in urma desfasurarii activitatii economice care nu a putut fi acoperit din veniturile proprii.

la un moment dat. Specificarea marimii valorice a surselor bunurilor (mijloacelor) economice folosite de finantare a bunurilor economice. in activitatea unui titular de patrimoniu. Specificarea in expresie valorica a 1. Pierderea (echivalent valoric al cresterii 2. echilibrul dintre bunurile economice si sursele de finantare. Functia de reprezentare si sintatizare a bilantului este redata mai jos: Bilantul Tablou sau situatie Care evidentiaza Patrimoniul In expresie valorica Prin echilibrul dintre Bunurile economice Precum si pierderea sau Rezultatul activitatii profitul Sursele de finantare La un moment dat Reprezentarea in bilant a situatiei patrimoniului si a rezultatului 50 . 2.Contabilitate generala Bilant contabil incheiat la data de… Activ Pasiv 1. precum si si profitul sau pierderea ca rezultat al activitatii desfasurate. Profit (echivalent valoric al crestarii pasivelor) valorii bunurilor economice) Se poate preciza faptul ca bilantul este un tablou sau o situatie care evidentiaza. in expresie valorica.

drepturi si valori similare 4. Diferitele pozitii care formeaza activul si pasivul bilantului sunt denumite pisturi de bilant. licente. respectiv posturi de activ si posturi de pasiv. Avansuri si imobilizari necorporale in curs de executie II. Alte instalatii. posturile obligatorii ale bilantului contabil sunt urmatoarele: A.2 Prezentarea elementelor patrimoniale prin bilant In cadrul activului bilantier. Lichiditatea reprezinta capacitatea bunurilor economice de a se transforma in bani. Terenuri si constructii 2. Instalatii tehnice si masini 3. Exigibilitatea reprezinta posibilitatea achitarii datoriilor la anumite termene. brevete. Cheltuieli de constituire 2. Fondul comercial 5. elementele multimii de pasiv sunt grupate in raport de caile de formare a surselor de finantare. Active imobilizate I. marci. Titluri de participare detinute la societatile din cadrul grupului 51 . Cheltuieli de dezvoltare 3. Conform Ordinului ministrului finantelor pentru aprobarea Reglementa-rilor contabile armonizate cu Directia a IV-a a Comunitatii economice europene si cu Standardele de contabilitate internationale. Cat priveste pasivul. utilaje si mobilier 4. si gradul lor de exigibilitate. Imobilizari necorporale 1. Programe de informatica 6. Avansuri si imobilizari corporale in curs de executie III. Imobilzari financiare 1. Imobilizari corporale 1.Contabilitate generala 5. Concesiuni. elementele multimii de activ sunt grupate in raport de destinatia bunurilor economice utilizate si gradul de lichiditate.

Sume de incasat din interese de participare 4. Productie in curs de executief 3. Alte datorii (datorii fiscale. Avansuri pentru cumparari de stocuri II. Creante asupra societatilor din cadrul grupului 3. Creante comerciale 2. Sume datorate societatilor din cadrul grupului 7. Creante 1. Sume de incasat de la societatile din cadrul grupului 3. Casa si conturi la banci Cheltuieli in avans si venituri angajate Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an 1. respectiv obligatii curente nete Total active minus obligatii curente 52 . 2. D. Creante privind capitalul subscris si nevarsat III. Materii prime si consumabile 2. E. Efecte de comert de platit 6. Actiuni propriii 3. Avansuri incasate in contul comenzilor 4. Titluri sub forma de interese de participare 4. Sume datorate privind interesele de participare 8. Stocuri 1. Sume datorate institutiilor de credit 3. Datorii comerciale . Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 2.Contabilitate generala B. Titluri detinute ca imobilizari 5. datorii pentru asigurarile sociale) Active circulante. Investitii financiare 1. F. Titluri de participare in societatile din cadrul grupului 2. C. Actiuni proprii (cu indicarea valorii nominale) Active circulante I. Alte investitii financiare IV. Alte creante 6.furnizori 5. Alte creante 5. Produse finite si marfuri 4.

Provizioane pentru pensii si alte obligatii similare 2. Rezultatul exercitiului Ordinea de dispunere a pozitiilor in activul bilantului este cea inversa lichiditatii activelor.furnizori 5. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 1. schema de principiu a bilantului contabil se prezinta astfel 53 .Contabilitate generala G. Capital si rezerve 1. Prime de capital 3. ea este inversa exigibilitatii surselor de finantare. Avansuri incasate in contul comenzilor 4. Sume datorate societatilor din cadrul grupului 7. Provizioane pentru impozite 3. Sume datorate privind interesele de participare 8. Pe baza analizei prezentate mai sus. Alte datorii (datorii fiscale. Sume datorate institutiilor de credit 3. Rezerve din reevaluare 4. de la cele mai putin lichide. Venituri in avans si cheltuieli angajate J. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 2. Datorii comerciale . continuand cu datoriile pe termen lung si cu cele pe termen scurt. Alte provizioane I. Cat priveste ordinea de succesiune a pozitiilor de pasiv. Rezultatul reportat 6. Indiferent de criteriul ales pentru ierarhizarea elementelor patrimonialein activul si pasivul bilantului. cum sunt imobilizarile necorporale. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an 1. incepand cu elementele capitalurilor proprii. necesar este ca in aceasta ordine sa se asigure o corelatie intre lichiditatea activelor si exigibilitatea pasivelor. datorii pentru asigurarile sociale) H. Rezerve 5. catre disponibilitatile banesti care imbraca forma de bani. Efecte de comert de platit 6. Capital subscris 2.

5. Rezerve 5. N Un model simplificat al bilantului contabil tabelar este prezentat in exemplul de mai jos: Societatea comerciala “Evcont” . Rezerve din reevaluare Active circulante nete 5. la data de 31 decembrie 2000 dispune de urmatoarea situatie patrimoniala: Materiale Terenuri Furnizori Casa Efecte comerciale de primit Efecte comerciale de platit Capitat social Impozit pe salarii Clienti Mijloace fixe Cheltuieli de constituire Rezerve Personal-remuneratii datorate Credite bancare Conturi curente la banci 1000000 lei 1000000 lei 2000000 lei 500000 lei 1000000 lei 2000000 lei 10000000 lei 1000000 lei 2000000 lei 8000000 lei 1000000 lei 1000000 lei 6500000 lei 4000000 lei 12000000 lei 54 .1. Capital subscris Cheltuieli in avans si venituri 5.3 investitii financiare 5.3.2 creante angajate. Datorii ce trebuie platite intr-o Active imobilizate perioada de un an 1. Rezultatul exercitiului financiar Ex. N Pasiv 1.4. 2.4 casa si conturi la banci 5. Prime de capital angajate 5. Venituri in avans si cheltuieli 2.2 imobilizari corporale perioada mai mare de un an 1. 2.1 imobilizari necorporale 2.6.Contabilitate generala Bilant contabil incheiat la data de ….2.1 stocuri 4.-simplificatActiv Ex. Rezultatul reportat 5.3 imobilizari financiare 3. Capital si rezerve. Provizioane pentru riscuri si Active circulante cheltuieli 2. Datorii ce trebuie platite intr-o 1.

12. Ea se intemeiaza pe ecuatia fundamentala: activ = capital propriu + datorii ACTIV CAPITAL PROPRIU DATORII O alta forma este cea de lista sau diferenta. 2. care se bazeaza si da expresie ecuatiei fundamentale: activ – datorii = capital propriu Forma de principiu a unui asemenea bilant se prezinta in exemplul urmator: Bilant contabil intocmit la data de 31.2000 Specificarea elementelor Active imbilizate ( + ) Active circulante ( + ) Posturi de regularizare ( + ) Total activ ( = ) -simplificatEx. 3. 55 .Contabilitate generala Se cere sa se intocmeasca bilantul contabil respectandu-se principiul dublei reprezentari. Bilant contabil intocmit la data de 31.2000 PASIV Capitaluri proprii Active imobilizate Capital social Cheltuieli de constituire 1000000 Rezerve Mijloace fixe 8000000 Datorii Terenuri 1000000 Credite bancare Active circulante Furnizori Materiale 1000000 Efecte comerciale Clienti 2000000 De platit Efecte comerciale de primit 1000000 Impozit pe salarii Conturi curente la banci 12000000 Personal-salarii datorate Casa 500000 Total activ 26500000 Total pasiv ACTIV 10000000 1000000 4000000 2000000 2000000 1000000 6500000 26500000 Schema prezentata mai sus este cunoscuta si sub denumirea de tablou bilantier . N 1.12.

Operatiile economico-financiare ce se intalnesc in activitatea unitatilor patrimoniale sunt de o mare diversitate. Variatia posturilor bilantiere Caracterul continuu al activitatii economice determina o permanenta miscare si transformare in masa si structura elementelor patrimoniale.) 6. Aceasta egalitate este determinata de faptul ca orice element de activ are unul sau mai multe izvoare de finantare reflectate in pasiv. 56 . Compararea capitalurilor proprii la inceputul si sfarsitul perioade permite determinarea rezultatului perioadei.Contabilitate generala 4.) Excedent activ ( = ) fata de datoriile pe termen scurt 5. Posturi de regularizare ( . Operatiile economice exprima raporturi patrimoniale privind productia sau schimbul de valori (exemplu: aprovizionarea cu materiale de la furnizori). Rezultatul exercitiului Capitalurile proprii la = inceputul exercitiului Capitalurile proprii . Datorii pe termen lung ( . In caz contrar.3. Efectuarea unor operatii economicofinanciare ulterioare intocmirii bilantului are drept rezultat variatia posturilor sale. Datorii pe termen scurt (curente) ( . rezultatul trebuie modificat cu o suma totala egala cu variatia aporturilor personale (capitalului social).) Capital propriu (situatia neta) ( = ) Intre activul si pasivul bilantului exista un raport de egalitate.la inceputul exercitiului ± Variatia capitalului social 5. Aceste modificari sunt descrise de contabilitate prin prisma operatiilor economico-financiare. cunoscut sub denumirea de echilibru bilantier. cu conditia ca aportul actionarilor sau asociatilor la capital (capitalul social) sa nu varieze in cursul perioadei.

2000 Activ Pasiv Capital social 20000000 Furnizori 10000000 Credite bancare 2000000 7500000 500000 40000000 Mijloace fixe Terenuri Materiale Conturi curente la banci Casa Total activ 30000000 5000000 5000000 Total pasiv 40000000 In cursul lunii ianuarie 2001 au avut loc urmatoarele operatii economice care au produs modificari: 57 . operatiile economice si financiare determina urmatoarele tipuri de modificari: a) in ambele parti ale bilantului. concomitent si cu aceeasi suma cu un element de pasi A–x=P–x c) numai in activul bilantului. 12. concomitent cu scaderea altui element de pasiv: A=P+x–x Pentru exemplificare.Contabilitate generala Operatiile financiare exprima miscari de valori fara echivalent sau transferuri de valori (exemplu: plata la bugetul statului a impozitului pe profit). concomitent cu scaderea altui element de activ: A+x–x=P d) numai in pasivul bilantului. se porneste de la bilantul initial. concomitent si cu aceeasi suma cu un element de pasiv: A+x=P+x b) in ambele parti ale bilantului. prin scaderea unui element de activ. simplificat. prin cresterea unui element de pasiv. Bilant contabil incheiatla data de 31. prin cresterea unui element de activ. Analizat prin prisma efectului asupra ecuatiei generale a bilantului A = P si asupra structurii si marimii valorice a elementelor patrimoniale din bilant. care prezinta situatia patrimoniala a SC “ Montana”. prin cresterea unui element de activ.

In urma acestei operatii creste valoarea terenurilor aflate in patrimniul SC “Montana” (element de activ) concomitent cu cresterea datoriilor fata de furnizori (element de pasiv).5 mil 0. Ecuatia generala A = P devine: A – x = P – x Totalul bilantului scade: Activ 1 – banca = Pasiv 1 – furnizori 50000000 – 1000000 = 50000000 – 10000000 58 . Din contul de disponibilitati banesti la banca se achita obligatia fata de furnizori in suma de 1000000 lei. Scade disponibilul de la banca (element de activ) concomitent cu scaderea datoriilor fata de furnizori (element de pasiv).5 mil 50 mil 40 mil 50 mil Operatia 2.5 mil o. bilantul se prezinta astfel: Bilant contabil 1 Activ Denumire posturi Moif Solduri icari initiale (sume la (+. Ecuatia generala A = P devine: A + x = P + x Totalul bilantului creste: Activ initial + Terenuri = Pasiv initial + Furnizori 40000000 + 10000000 = 400000000 + 10000000 50000000 = 50000000 In urma acestei operatii. -) initiale (sume la inceputul perioadei) 30 mil 5 mil +10 mil 5 mil Sume finale (sume la sfarsitul perioadei 30 mil 15 mil 5 mil Mijloace fixe Terenuri Materiale Banca Casa Total activ 20 mil 20 mil 2 mil 7. -) inceputul perioadei) 20 mil 10 mil +10 2 mil mil 7.5 mil 40 mil Sume finale Denumire (sume la posturi sfarsitul perioadei) Capital social Furnizori Credite bancare Total pasiv Pasiv Moifica Solduri ri (+. Operatia a determinat modificari in sensul scaderii in ambele parti ale bilantului.Contabilitate generala Operatia 1: Se cumpara un teren in valoare de 10000000 lei.

5 mil 30 mil 15 mil -1 5 mil mil 49 mil Total pasiv 50 mil 49 mil Operatia 3.5 mil mil 50 mil Sume finale Denumire (sume la posturi sfarsitul perioadei) Capital social Furnizori Credite bancare Pasiv Solduri Moif initiale (sume icari la inceputul (+.5 mil 0.1 o.5 mil . Operatia a determinat modificari numai in activul bilantului. Se ridica din contul de la banca suma de 500000 lei. pentru efectuarea unor plati din caseria unitatii. Ecuatia generala A = P devine: A – x + x = P Totalul bilantului nu se modifica: Activ 2 – banca + casa = Pasiv 2 49000000 – 500000 + 500000 = 49000000 In urma acestei operatii economice bilantul se prezinta astfel: 59 . -) perioadei) Sume finale (sume la sfarsitul perioadei 30 mil 14 mil 5 mil Mijloace fixe Terenuri Materiale Banca Casa Total activ 20 mil 20 mil 2 mil 6. -) inceputul perioadei) 20 mil 20 mil 2 mil 7. Creste elementul de activ “casa” concomitent cu scaderea elementului de activ “banca”.Contabilitate generala 49000000 = 49000000 Bilantul intocmit dupa aceasta operatie se prezinta astfel: Bilant contabil 2 Denumire posturi Activ Moif Solduri icari initiale (sume la (+.

dintr-un credit de la banca in suma de 2000000 lei. Ecuatia generala devine: A = P + X – X Totalul bilantului ramane neschimbat.0.: Activ 3 = Pasiv 3 + Credite bancare –Furnizori 49000000 = 49000000 + 2000000 – 2000000 Bilantul intocmit in urma acestei operatiieconomice este de forma: 60 . initiale (sume la -) inceputul perioadei) 30 mil 14 mil 5 mil Sume finale (sume la sfarsitul perioade 30 mil 14 mil 5 mil Mijloace fixe Terenuri Materiale Banca Casa Total activ 20 mil 20 mil 2 mil 6 mil 1 mil 49 mil Total pasiv 49 mil 49 mil Operatia 4 Se achita obligatia fata de furnizori. -) inceputul perioadei) 20 mil 20 mil 2 mil 6.Contabilitate generala Bilant contabil 3 Activ Denumire posturi Moif Solduri icari initiale (sume la (+. A crescut un element de pasiv “Credite bancare” concomitent cu scaderea altui element de pasiv “Furnizori”. Operatia economica a produs modificari numai in pasivul bilantului.5 mil +0.5 mil .5 49 mil Sume finale Denumire (sume la posturi sfarsitul perioadei) Capital social Furnizori Credite bancare Pasiv Moific Solduri ari (+.5 o.

-) inceputul perioadei 30 mil 14 mil -2mil 5 mil +2mil Sume finale (sume la sfarsitul perioadei) 30 mil 12 mil 7 mil Mijloace fixe Terenuri Materiale Banca Casa Total activ 49 mil 49 mil Din exemplele prezentate se constata ca operatiile economice simplificate sunt operatii simple care modifica numai cate doua elemente patrimoniale.4.Contabilitate generala Bilant contabil 4 Denumire posturi Activ Moif Solduri icari initiale (sume la (+. Functiile bilantului Bilantul este documentul contabil de sinteza. In practica economica insa.functia de generalizarea datelor contabilitatii .functia de cunoastere a mersului activitatii economicofinanciara .functia previzionala 61 . prin care se prezinta activul si pasivul unitatii patrimoniale la inchiderea exercitiului. 5. Importanta bilantului deriva din functiile pe care acesta le indeplineste: . precum si in celelalte situatii prevazute de Legea Contabilitatii. denumite operatii complexe. -) inceputul perioadei) 20 mil 20 mil 2 mil 6 mil 1 mil 49 mil Denumire Sume posturi finale (sume la sfarsitul perioadei Capital 20 mil social 20 mil Furnizori 2 mil Credite 6 mil bancare 1 mil 49 mil Total pasiv Pasiv Moifi Solduri cari initiale (sume la (+. exista operatii care modifica mai multe elemente patrimoniale.

potrivit prevederilor hotararilor guvernului. Norme de intocmire.5. care sa poata oferi o imagine de ansamblu asupra situatiei economico-financiare a unitatii patrimoniale. 1 din Legea contabilitatii nr.Contabilitate generala Functia de generalizarea datelor contabilitatii izvoraste din necesitatea de a grupa datele dispersate ale contabilitatii curente. au obligatia sa intocmeasca si sa depuna bilantul contabil la directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene. La intocmirea bilantului contabil se au in vedere regulile cu caracter general prevazute in capitolul IV din Legea contabilitatii nr. 62 . 82/1991.bilantul propriu-zis . se identifica rezerve si se stabilesc masuri de perfectionare a activitatii economice si financiare.contul de profit si pierdere . dupa criterii bine stabilite. verificare si analiza a bilantului contabil Agentii economici prevazuti in art. precum si Precizarile privind masurile referitoare la inchiderea exercitiului financiar aprobate expres prin Ordinul Ministerul Finantelor. Functia previzionala consta in posibilitatea oferita de bilant de a orienta activitatea viitoare.raportul de gestiune 5. Bilantul contabil se compune din: .anexa la bilant . certificare. intr-un numar restrans de indicatori. respectiv a municipiului Bucuresti sau la administratiile financiare ale sectoarelor. Functia de cunoastere a mersului activitatii economico-financiara se manifesta prin aceea ca. 82/1991. pe baza bilantului contabil se analizeaza periodic gradul realizarii indicatorilor proiectati si a rezultatelor.

la cursul valutar din ultima zi a lunii decembrie a anului pentru care se inchide bilantul contabil si se vor centraliza cu balanta de verificare intocmita pentru operatiunile economico-financiare desfasurate in tara. Societatile comerciale care au in subordine sucursale si filiale care desfasoara activitate si au sediul in strainatate vor evalua. In acest scop. agentii economici vor inscrie pe langa codul de ramura din nomenclatorul prevazut de Ministerul de Finante si codul privind clasificarea activitatilor din economia nationala. iar in lipsa acestora de catre inlocuitorii lor de drept. pe baza verificarilor din cursul anului. Administratorul unitatii si de conducatorul compartimentului financiar-contabil poata raspunderea potrivit legii. Bilantul contabil anual si raportul de gestiune se semneaza de administratorul unitatii si de conducatorul compartimentului financiarcontabil. rulajele si soldurile exprimate in valuta.daca registrele de contabilitate sunt tinute in conformitate cu reglementarile in vigoare 63 . in lei. potrivit legii statelor si contractelor de asociere au obligatia sa aibe cenzori. asupra realitatii si exactitatii datelor cu privire la situatia patrimoniului si realizarii indicatorilor economico-financiari raportati prin bilantul contabil. se intocmeste un raport din care sa rezulte. in principal. Sunt supuse verificarii si certificarii bilanturile contabile ale societatilor comerciale si ale altor unitati patrimoniale care.daca bilantul contabil concorda sau nu cu registrele contabile . intocmind bilantul contabil centralizat al regiei sau societatii. Prin verificarea si certificarea bilanturilor se confirma daca acestea dau o imagine fidela.urmatoarele: . din balantele de verificare a conturilor sintetice transmise de acestea. clara si completa a patrimoniului situatiei financiare si a rezultatului exercitiului.Contabilitate generala Regiile autonome si societatile comerciale care au in subordine subunitati sau filiale din tara vor verifica si centraliza balantele de verificare a conturilor sintetice. in formularul de bilant. In vederea alinierii la nomenclatorul activitatilor Uniunii Europene.

emis in acest scop. Motivele certificarii cu rezerve sau refuzul de certificare se mentioneaza in raport.respectarea cu buna credinta a regulilor privind evaluarea patrimoniului si a celorlalte norme si principii contabile Bilantul contabil poate fi certificat fara rezerve. cu rezerve sau se refuza certificarea acestuia. Termenul pentru depunerea bilantului contabil este pana la 15 aprilie a anului urmator. cu continut eronat. constituie infractiune si se sanctioneaza conform prevederilor O.G. precum si prezentarea unui bilant contabil necorelat. Nedepunerea bilantului contabil sau a declaratiilor la termenele prevazute in normele metodologice. 64 .Contabilitate generala .

Acest procedeu este conceput in asa fel incat sa preia existentele de activ si de pasiv in bilantul initial. operatiunile economice care duc la cresterea activelor genereaza venituri. . In cadrul activitatilor economice desfasurate.conturi deschise pentru pasive. iar cresterea pasivelor genereaza cheltuieli. conturile au un continut economic.1.Contabilitate generala Capitol 6 Contul – procedeu de baza al metodei contabilitatii 6. ca efect al modificarilor produse de operatiile economice ce au loc intr-o perioada de gestiune. de la inceputul perioadei de gestiune. Astfel. in functie de continutul economic al fiecarui element component.conturi deschise pentru active. ca la finele perioadei sa-I ofere existentele patrimoniale necesare intocmirii bilantului final pe baza relatiei matematice: Existentele initiale + Cresteri – Micsorari = Existente finale Conturile se deschid pentru elementele patrimoniale si. elementele patrimoniale sunt intr-continua miscare si transformare. Deci exista conturi deschise pentru venituri si conturi deschise pentru cheltuieli. 65 . Conturile se clasifica in: . Continut Contul este un procedeu specific al metodei contabilitatii care reflecta existenta si miscarea fiecarui element patrimonial. iar in cursul perioadei de gestiune inregistreaza modificarile in patrimoniu.

b) Functia de cuantificare (calcul si evaluare) consta in aceea ca prin specificul inregistrarii informatiilor in conturi se creeaza premise si. Aceste functii ale conturilor stau la baza realizarii unor functii si obiective ale contabilitatii: de investigare. disciplina contractuala. carora in functie de continutul lor economic li sau stabilit anumite reguli precise de folosire care permit inregistrarea corecta a operatiilor economice in conturi. a etapelor procesului de cunoastere specific contabilitatii. ordonare si sistematizare a informatiilor constituie manifestarea obiectiva in domeniul practicii contabile. c) Functia de informare consta in aceea ca datele din conturi formeaza sursa specifica de date si informatii pentru cunoasterea mijloacelor activitatii si rezultatele unitatii gestionate din punct de vedere financiar-contabil. grupare. Se asigura . totodata. cadrul necesar pentru determinarea si aprecierea marimii diferitelor obiecte si fenomene ce se cuprind in obiectul contabilitatii. d) Functia de control consta in aceea ca datele inregistrate in conturi permit efectuarea controlului privind respectarea integritatii unitatii patrimoniale.Contabilitate generala 6. Functiile contului Conturile indeplinesc un complex de functii integrate. descriptiv-analitice si sintetice. respectarea disciplinei financiare. de asemenea. e) Functia contabila consta in faptul ca toate conturile deschise in contabilitatea curenta apartin activului si pasivului unitatii patrimoniale. Cele mai importante functii ale contului sunt cele referitoare la continutul economic si la functia contabila. intre care mai importante sunt: a) Functia de inregistrare.2. 66 .

Titlurile conturilor sunt insotite de simbolurile corespunzatoare stabilite prin cadrul general al planurilor de conturi. 1. Explicatia operatiei economice inregistrate in cont 67 . succesiv pe masura ce au loc. totalul sumelor. 4. de asemenea. s-a stabilit ca pentru conturile privind mijloacele economice existentul initial si cresterile sa se inregistreze in partea stanga si micsorarile in partea dreapta. in partea dreapta sa se inregistreze existentul initial si cresterile. Forma si structura contului Forma care raspunde cel mai bine necesitatilor este forma bilaterala. Elementele componente ale contului formeaza structura acestuia. daca este posibil. Forma bilaterala a contului face posibila cunoasterea separata a cresterilor si a totalului acestora. 3. sa se identifice cu denumirea elementului patrimonial pentru care se deschide. explicatia operatiei economice inregistrate in cont. iar pentru conturile de surse de finantare. si in partea opusa micsorarile care . 6. de cantar cu doua talere. permitand calcularea cu usurinta a existentului final al elementului de activ sau de pasiv pentru care s-a deschis contul respectiv. Denumirea sau titlul contului Fiecare cont are o denumire cat mai aproape sau. 2. Ea poate fi imaginata sub forma literei T care indica posibilitatea practica de separare si inregistrare intr-o parte a castigurilor. se aduna pe masura ce au loc in cursul exercitiului financiar. Conventional. debitul sau creditul contului. denumirea sau titlul contului. soldul contului. cat si a micsorarilor si totalul acestora.Contabilitate generala 6. care este: 1.3. iar in partea stanga micsorarile. rulajul contului. 2. 5.

iar creditul reprezinta micsorarile de active si cheltuieli. A inscrie o suma in debitul contului inseamna a debita. 3. 4. Fiecare inregistrare este explicata fie descriptiv. Debitul si creditul contului Debitul este partea din stanga a oricarui cont. Daca conturile sunt deschise pentru pasiv si venituri. acesta este 68 . Rulajul creditor reprezinta totalitatea inregistrarilor facute in partea de credit a unui cont intr-o perioada de gestiune. iar prin insumarea sumelor creditoare se obtine totalul sumelor creditoare. Totalul sumelor Orice inregistrare de sume in debitul unui cont reprezinta debitarea contului. debitul reprezinta existentele si cresterile de active si cheltuieli. Rulajul contului este de doua feluri: rulaj debitor si rulaj creditor. fara existentele initiale. iar a inscrie o suma in creditul contului inseamna a credita acel cont. iar creditul partea din dreapta. Explicatia descriptiva presupune redarea pe scurt a operatiei economice inregistrate in cont. iar sumele inregistrate se numesc sume debitoare. Explicatia contabila presupune ca in dreptul fiecarei sume inregistrate in cont sa se inscrie simbolul contului corespunzator. 5. Rulajul contului Totalitatea sumelor inscrise in cont intr-o perioada de timp. Daca conturile sunt deschise pentru active si cheltuieli. Prin insumarea sumelor debitoare se obtine totalul sumelor debitoare. debitul reprezinta micsorarile de pasive si venituri. formeaza rulajul contului. Rulajul debitor reprezinta totalitatea inregistrarilor facute in partea de debit a unui cont. iar pe baza acestora se inregistreaza in conturi. iar sumele inregistrate se numesc sume creditoare. Orice inregistrare de sume in creditul unui cont reprezinta creditarea contului.Contabilitate generala Operatiile economice care au loc sunt consemnate in documente justificative. fie contabil. La conturile care prezinta si existent initial. iar creditul reprezinta existentele si cresterile de pasive si venituri pe o anumita perioada de timp.

conturile de pasiv se crediteaza cu cresterile elementelor de pasiv si venituri. . preluate din pasivul bilantului contabil. determinate de operatiile economice.4.conturile de pasiv incep sa functioneze prin creditari si se crediteaza cu existentele initiale de pasiv. Soldul se determina ca diferenta intre totalul sumelor debitoare si totalul sumelor creditoare. In cazul in care totalul sumelor debitoare este egal cu totalul sumelor creditoare. contul are sold creditor. Reguli de functionare a conturilor Prima regula de functionare a conturilor: . consemnate in documentele justificative. Deci totalul sumelor se obtine din insumarea existentului initial cu rulajul. A treia regula de functionare a conturilor: 69 .conturile de activ se debiteaza cu cresterea elementelor de activ si cheltuieli. preluate din activul bilantului contabil. determinate de operatiile economice. contul nu are sold si se numeste cont soldat sau balansat. consemnate in documentele justificative.conturile de activ incep sa functioneze prin debitari si se debiteaza cu existentele initiale de activ. 6. Daca totalul sumelor debitoare este mai mare decat totalul sumelor creditoare. A doua regula de functionare a conturilor: . contul prezinta sold debitor. . 6. Soldul contului Soldul contului exprima existentul valoric la un moment dat al elementului patrimonial care se evidentiaza cu ajutorul contului respectiv. iar daca totalul sumelor creditoare este mai mare decat totalul sumelor debitoare.Contabilitate generala cuprins in totalul sumelor debitoare si respectiv creditoare.

pot prezenta numai sold debitor si reprezinta existentele de activ la un moment dat. . . si reprezinta existentele de activ la un moment dat. La finele perioadei de gestiune este necesar sa se intocmeasca bilantul final.conturile de pasiv se debiteaza cu micsorarile de pasive si venituri determinate de operatiile economice. iar continutul economic al soldului este diferit: .conturile de pativ pot prezenta numai sold creditor. De aici se deduce si a patra regula partiala pe baza relatiei: existente initiale +(cresteri)intrari-iesiri(micsorari)=existente finale A patra regula solduri finale.incep sa functioneze prin debitare si se debiteaza cu existentul initial de active preluat din bilantul initial. . Acesta se intocmeste pe baza existentelor de active si pasive determinate din conturi cu ajutorul soldului conturilor.se crediteaza cu micsorarile de active si cheltuieli. Din cele patru reguli partiale prezentate rezulta doua reguli generalede functionare a conturilor.Contabilitate generala . care se vor inscrie in bilantul final. si reprezinta existentele de pasiv la un moment dat. .se debiteaza cu cresterile de activ si cheltuieli.se debiteaza cu micsorarile de pasiv si venituri.se crediteaza cu cresterile de pasiv si venituri. .incep sa functioneze prin creditare si se crediteaza cu existentul initial de pasiv preluat din bilantul initial. Conturile de PASIV . . Conturile de ACTIV .conturile de activ pot prezenta numai sold debitor. .conturile de activ se crediteaza cu micsorarile de active si cheltuieli determinate de operatiile economice. 70 .

conturile se impart in urmatoarele clase: clasa conturilor mijloacelor economice. clasa conturilor surselor economice.Contabilitate generala . Conturile care se supun acestor reguli de functionare se numesc monofunctionale. cu scopul de a realiza o ordine in multimea conturilor folosite in contabilitatea curenta. Aceste clase de conturi pun in evidenta toate componentele obiectului contabilitatii.valorice. conturile se impart in doua clase: clasa conturilor de activ si clasa conturilor de pasiv. 6. Planul general de conturi Clasificarea conturilor consta in sistematizarea lor potrivit caracteristicilor comune si specifice ale acestora prin incadrarea in clase. sfera de cuprindere si finalitatea informatiilor pe care le furnizeaza. dupa criterii. clasa conturilor proceselor economice si clasa conturilorin afara bilantului. Din punct de vedere al functiei contabile. Ele incep sa functioneze fie prin debitare sau creditare si pot prezenta sold debitor sau creditor. 71 . Principalele criterii dupa care se clasifica conturile sunt urmatoarele: continutul economic al conturilor. grupe si subgrupe de conturi. Din punct de vedere al continutului economic. functia contabila.pot prezenta numai sold creditor si reprezinta existentele de pasiv la un moment dat. Din punct de vedere al sferei de cuprindere se disting doua clase de conturi: clasa conturilor sintetice si clasa conturilor analitice. Exista insa conturi care nu se supun rigorilor uneia din cele doua reguli generale. Clasa conturilor analitice se imparte in grupa conturilor analitice valorice si grupa conturilor cantitativ .5. conturile se impart in: clasa conturilor de gestiune externa si clasa conturilor de gestiune interna. Din punct de vedere al finalitatii informatiilor pe care le furnizeaza. Acestea se numesc conturi bifunctionale.

Clasificarea si ordonarea acestor structuri s-a facut dupa criteriul zecimal. fiecare clasa cuprinde 10 grupe. grupe. Subconturile sunt simbolizate cu patru cifre. Planul de conturi cuprinde actualmente 9 clase de conturi simbolizate cu o cifra: Clasa 1 – Conturi de capitaluri Clasa 2 – Conturi de imobilizari Clasa 3 – Conturi de stocuri si productie in curs de executie Clasa 4 – Conturi de terti Clasa 5 – Conturi de trezorerie Clasa 6 – Conturi de cheltuieli Clasa 7 – Conturi de venituri Clasa 8 – Conturi speciale Clasa 9 – Conturi de gestiune. El este structurat pe clase. 72 . fiecare grupa 10 conturi sintetice de gradul I si fiecare cont de gradul I cuprinde 10 conturi sintetice de gradul II. primele trei cifre reprezinta simbolul contului sintetic. Astfel. planul de conturi cuprinde 10 clase. Grupele de conturi din cadrul fiecarei clase sunt simbolizate cu doua cifre: prima reprezinta simbolul grupei si a doua cifra reprezinta simbolul contului sintetic de gradul I.Contabilitate generala Planul de conturi general este un tablou al tuturor conturilor folosite de catre un sector de activitate al economiei nationale. conturi sintetice de gradul II. conturi sintetice de gradul I. iar a patra cifra reprezinta simbolul subcontului.

1. pe seama cheltuielilor. rezultatul raportat din exercitiile precedente. rezervele intreprinderii. 73 . primele legate de capital. subventiile prin investitii. Notiuni generale Prin structura cuntabila de capitaluri sunt delimitate sursele de finantare cu caracter stabil ale valorilor economice constituite ca activ patrimonial al intreprinderii. dupa caz. dar nedeterminate ca volum. 3) Datoriile pe termen lung – reprezinta surse financiare straine. rezultatul exercitiului. In raport de modul lor de constituire financiara. fonduri proprii cu scop determinat si provizioane reglementate. prin autofinantare si din alte resurse financiare. furnizate pe termen mediu si lung. certe. capitalurile se diferentiaza in: Capitaluri proprii Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Datorii pe termen lung 1) Capitalurile proprii se constituie prin aportul proprietarilor. 2) Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt fonduri constituite la inchiderea exercitiului financiar prin autofinantare.In mod concret ele se identifica prin capitalul individual sau social. fiind destinate finantarii pierderilor si cheltuielilor probabile sau exigibile in viitor. diferentele sau plusurile din reevaluarea activelor.Contabilitate generala Capitolul 7 Contabilitatea capitalurilor 7.

in vederea impartirii profitului sau sa contribuie la eventualele pierderi. Pe parcursul functionarii intreprinderii. capitalul se poate majora prin emisiunea se actiuni noi.2. prin capitalizarea rezultatului si prin operatii interne. Soldul contului este Creditor si reprezinta capitalul propriu ca sursa permanenta de finantare a activelor intreprinderii. micsorarea capitalului prin rambursarea catre asociati si acoperirea pierderilor provenite din exercitiile precedente. Contabilitatea capitalului social A. de pasiv si tine evidenta capitalului social subscris varsat de asociati si actionari. Contabilitatea operatiilor privind constituirea capitalului: Societatea comerciala se constituie prin vointa uneia sau mai multor persoane care au convenit printr-un contract sa asocieze bunurile lor intro intreprindere comuna. Conturile utilizate pentru reflectarea constituirii capitalului social sunt urmatoarele: 101 – Capitalul social-cu subconturile 1011 – Capital subscris nevarsat 1012 – Capital subscris varsat 201 – Cheltuieli de constituire 456 – Decontari cu asociatii privid capitalul Contul 101 . Capitalul social se imparte in capital subscris si capital subscris nevarsat.Contabilitate generala 7. In creditul contului se realizeaza constituirea si cresterea capitalului prin aportul in bani si/sau in natura al proprietarilor. Gradul I. Capitalul subscris . Evidenta constituirii si micsorarii capitaluilui social se realizeaza prin contul de pasiv 101 . de aporturi in 74 .Capital. 1011 Capital subscris nevarsat si 1012 Capital subscris varsat. precum si a majorarii sau diminuarii capitalului social. Capitalul subscris nevarsat (nedepus) reprezinta partea din capital subscris care nu a fost inca fizic pus la dispozitia intreprinderii de catre proprietari.este capitalul pe care proprietarii s-au angajat sa il puna la dispozitie.capitalul social .este un cont de capitaluri proprii. iar in debitul contului. 101-Capital-se dezvolta pe doua conturi sintetice de gradul II.

reflecta capitalul subscris nevarsat inca. profitul raportat.Contabilitate generala bani sau in natura si prin operatiuni interne. Contul 1011 – capital subscris nevarsat – evidentiaza capitalul social subscris la infiintarea societatii sau pe parcursul functionarii ei. Contul 456 . 456 Actionari. Schema generala de constituire a societatii se descompune in trei faze: a) inregistrarea promisiunii de aport si constituirea capitalului. fiind un cont bifunctional. capitalizarea beneficiului exercitiului precedent. Soldul fiind creditor. reflecta creantele fata de asociati. asociat = 1011Capital subscris nevarsat b) Realizarea aportului Conturi de imobilizari stocuri sau disponibilitati = 456 Actionari. de activ si tine evidenta cheltuielilor ocazionale de infiintarea societatii. Se debiteaza cu aporturile subscrise de asociati la constituirea si cresterea capitalului social. primele de capital. Contul 1012 .. La infiintarea societatii. fiind un cont de activ. Cont de pasiv se crediteaza la subscrierea capitalului si se debiteaza la raportarea lui. Contul 201 .cheltuieli de constituire . Se debiteaza cu diminuarea de capital prin acoperirea pierderilor din exercitiile precedente sau dupa inchiderea exercitiului curent sau la restituirea aportului catre actionari sau asociatii care se retrag din societate.capitalul subscris varsat . Se crediteaza la aducerea aportului in bani si/sau in natura.decontari cu asociatii privind capitalul .asociati 75 .se crediteaza la aducerea aportului la capital.este un cont de imobilizari corporale.Soldul final debitor reflecta capitalul subscris nevarsat inca. profitul exercitiului curent.tine evidenta relatiilor societatii cu asociatii. precum si cu majorarile de capital din rezervele societatii.

asociat = 1011 Capital subscris nevarsat Aducere aport Conturi de imobilizari stocuri sau disponibilitati Transformare capital 1011Capital subscris nevarsat = 456 Actionari. Contabilitatea operatiilor privind cresterile de capital: Capitalul social poate fi majorat prin: a) aport in numerar b) aport in natura c) incorporarea rezervelor.Contabilitate generala c) constituirea capitalului ca varsat (transformarea capitalului subscris in capital varsat in limita aportului adus). B. primelor sau beneficiilor in masa capitalului. d) conversia unui angajament finanaciar in capital (obligatiuni in actiuni) e) fuziunea societatilor Asemenea crestere este determinata de necesitatea procurarii de noi resurse pentru finantarea investitiilor sau pentru intarirea situatiei financiare. 1011 Capital subscris nevarsat = 1012 Capital subscris varsat Cheltuielile de constituire se inregistreaza in debitul contului 201cheltuieli de constituire-si sunt amortizate in maxium cinci ani. asociati = 1012 Capital subscris varsat 76 . a) Cresterea capitalului social prin aporturi noi in numerar si/sau in natura Promisiune aport 456 Actionari.

Contabilitate generala

b) Cresterea capitalului social prin operatiuni interne. Cresterea are loc prin incorporarea rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune. Motivul cresterii este cel al intaririi credibilitatii financiare a societatii in fata actionarilor, asigurandu-I de indisponibilitatea unei mari parti a fondurilor proprii. Incorporarea in capitelul social a primelor de capital, a iferentelor din reevaluare si a profiturilor realizate in exercitiile precedente enereaza inregisterarea: % 104 Prime legate de capital = 1012Capital subscris varsat 105 Diferente din reevaluare 107 Rezultatul raportat c)Cresterea capitalului social prin conversia obligatunilor in actiuni Motivul cresteri capitalului social pe aceasta cale este cel al reducerii datoriilor fara a apela la trezorerie. % 161Imprumuturi din = 1012 Capital subscris varsat emisiuni de obligatiuni 104 Prime legate de capital

C. Contabilitatea operatiunilor privind micsorarea capitalului : Reducerea capitalului se efectueaza prin rambursarea catre actionari sau asociati a unei parti din capital atunci cand societatea considera capitalul prea mare in raport cu activitatea sa si atunci cand reduce investitiile dintr-un sector sau ramura de activitate. a) Micsorarea capitalului prin rambursarea unei parti catre actionari. Reducerea pe aceasta cale are loc in cazul in care capitalul este supraproportional fata de activitatea societatii, atunci cand se reduc investitiile dintr-un anumit sector de activitate sau cand se decide a se realiza o parte din activul societatii. In cazul in care se reduce valoarea nominala a actiunilor sau numarul de actiuni prin rambursarea catre actionari, fiecare actionar
77

Contabilitate generala

primeste o suma proportionala cu numarul de actiuni care il detine. Inregistrarile contabile care intervin in aceasta situatie sunt: 1012 Capital subscris varsat = 456 Actionari, asociati si 456 Actionari, asociati = 5121 Conturi curente la banci B) Micsorarea capitalului prin acoperirea pierderilor. Are loc in cazul in care pierderile din exercitiile precedente sau curente nu pot fi acoperite pe alta cale. In acest scop se procedeaza fie la reducerea nominala a actiunilor, fie la reducerea numarului de actiuni. Inregistrarea contabila este: 107 Rezultatul raportat 1012 Capital subscris varsat = sau 121 Profit si pierdere

7.3. Contabilitatea primelor de capital Primele de capital reprezinta fondurile proprii sau capitalul aditional creat ca diferenta intre valoarea de emisiune, valoarea contabila sau valoarea de aport a actiunilor sau partilor sociale, si valoarea lor nominala. Evidenta primelor legate de capital se realizeaza prin contul sintetic de gradul I – 1041-prime legate de capital – care se dezvolta pe cele doua conturi sintetice de gradul II ; 1041 – prime de emisiune sau aport si 1042 – prime de fuziune. Se crediteaza cu primele de capital calculate la constituirea si fuziunea capitalului social. Se debiteaza cu primele incorporate in capitalul social sau rezerve. Soldul creditor reprezinta primele de capital delimitate ca o structura distincta a capitalului propriu. a) Inregistrarea primelor de capital sub forma: - primelor de emisiune
78

Contabilitate generala

-

primelor de fuziune primelor de aport = 1012 Capital subscris varsat

104 Prime legate de capital

b) Utilizarea primelor de emisiune pentru amortizarea cheltuielilor de constituire: 1041 Prime de emisiune sau aport = 201 Cheltuieli de onstituire C Incorporarea primelor in capitalul social si in rezerve, dupa caz: % 1012 Capital subscris varsat 106 Rezerve

104 Prime legate de capital

=

7.4. Contabilitatea diferentelor din reevaluare

Diferentele din reevaluare reprezinta plusuri create prin reevaluarea imobilizarilor materiale si cele financiare. Diferentele sau plusurile dintre valoarea stabilita prin reevaluare si valoarea contabila de origine a elementelor de activ sunt inregistrate in contul de pasiv 105. 105 – Diferentele de reevaluare se crediteaza cu diferentele rezultate din reevaluarea activelor, se debiteaza cu diferentele transferate la capitalul social, sau la rezerve, potrivit legii, soldul creditor reprezinta plusurile rezultate din reevaluarea activelor. Diferentele din reevaluare se transfera la rezerve sau capital social. 211 Terenuri = 105 Diferente din reevaluare % 1012 Capital subscris varsat 106 Rezerve

105 Diferente din reevaluare

=

79

Contabilitate generala 7. cum sunt primele de capital. rezervele reprezinta beneficii capitalizate. iar alte rezerve prevazute de lege sau statutare pot fi constituite facultativ pe seama beneficiilor nete si alte surse. % 104 Prime legate de capital = 106 Rezerve 105 Diferente din reevaluare d) Rezerve utilizate pentru acoperirea pierderilor din exercitiile anterioare. finantarii unor investitii. 1061 Rezerve legale = 107 Rezultatul raportat 80 . din profitul brut se inregistreaza: 129 Repartizarea profitului = 1061 Rezerve legale b) Rezervele statutare si alte rezerve constituite anual din profitul net se concretizeaza prin relatia: 121 “Profit si pierdere” = % 1063 “Rezerve statutare” 1068 “Alte rezerve” c) Rezervele constituite din primele de capital si diferenta de reevaluare. Constituirea rezervelor se inregistreaza in creditul contului “106 Rezerve”. a) Rezervele constituite in cursul anului. iar utilizarea lor in debitul contului.5. fiind destinate acoperirii prin rascumpararea propriilor actiuni. Contabilitatea rezervelor In principiu. Rezervele legale se constituie anual din beneficiile nete ale unitatii patrimoniale. Soldul creditor al contului evidentiaza rezervele delimitate de surse de finantare a activelor.

6. In creditul contului se oglindeste rezultatul sub forma de profit. Ulterior. iar in debit. a) In cazul profitului.Contabilitate generala e) Rezerve utilizate pentru acoperirea pierderilor din rascumpararea propriilor actiuni. respectiv suportat pierderi raportate. sub forma de profit sau pierdere. se inregistreaza in contul 107 “Rezultatul reportat”. obtinut pentru exercitiile anterioare a carei decizie de repartizare a fost amanata pentru exercitiile viitoare. contul se debiteaza sau crediteaza in functie de decizia adunarii generale a actionarilor privind distribuirea profitul raportat. Contabilitatea rezultatului reportat Rezultatul. in ordine din: % = 107 Rezultatul reportat 121 Profit si pierdere 106 Rezerve 1011 Capital subscris nevarsat 81 . rezultatul sub forma de pirdere. 1068 Alte rezerve = 502 Actiuni proprii 7. intalnim urmatoarele inregistrari: 121 Profit si pierdere = 107 Rezultatul reportat b) In cazul pierderilor 107 Rezultat reportat = 121 Profit si pierdere sau 107 Rezultat reportat = % 1011 Capital subscris nevarsat 106 Rezerve 457 Dividente de plata c) In cazul in care pierderile sunt acoperite.

cum sunt: fondul de dezvoltare. 129 Repartizarea profitului = 111 Fond de dezvoltare d) Se inregistreaza diminuarea fondului de dezvoltare cu sumele ce reprezinta mijloacele fixe din amortizari 111 Fond de dezvoltare = 119 Repartizari la fondul de dezvoltare Asemanator functioneaza si este inregistrat in contabilitate contul 112 Fond de participare la profit. Evidenta fondurilor proprii cu scop determinat se realizeaza prin conturile de pasiv “111” fond de dezvoltare. Soldul creditor al conturilor reprezinta fondurile constituite la dispozitia intreprinderii. si alte fonduri. iar in debit. In creditul conturilor se inregistreaza constituirea fondurilor. a) Se constituie fond de dezvoltare 119 Repartizari la fondul = 111 Fondul de dezvoltare de dezvoltare b) Se constituie fond de dezvoltare din valoarea materialelor recuperate din dezmembrarea mijloacelor fixe. Un regim distinct de functionare are contul 119 “Repartizare la fondul de dezvoltare”. 82 . Contabilitatea fondurilor proprii cu scop determinat In categoria capitalurilor proprii sunt incadrate si fondurile cu scop determinat.Contabilitate generala 7. utilizarea acestora potrivit dispozitiilor legale. 671 Cheltuieli privind = 111 Fondul de dezvoltare operatiunile de gestiune c) Se constituie fond de dezvoltare din profitul realizat. “112” fond de participare la profit si “118” alte fonduri. El se debiteaza la constituirea fondului de dezvoltare din amortizarea mijloacelor fixe si se crediteaza la utilizarea fondului de dezvoltare pentru finantarea investitiilor.7. fondul de participare la profit.

Se inregistreaza subventia pentru investitii de primit 445 = 131 Subventii Subventii pt. destinate achizitionarii sau crearii activelor imobilizate sau finantarii activitatilor pe termen lung. Investitii 2. Investitii Venituri din operatiuni de capital 83 . Se inregistreaza trecerea unei parti din subventia pentru investitii la venituri 131 = 772 Subventii pt. In debitul contului se inregistreaza cotele parti din subventii.8. cu titlu gratuit. Se primeste subventia pentru investitii 512 = 445 Conturi curente la banci Subventii 3.Contabilitate generala 7. un calculator 212 = 131 Mijloace fixe Subventii pt. asimilate veniturilor exceptionale. pe masura amortizarii sau realizarii prin vanzarea activelor imobilizate finantate pe aceasta cale. Contabilitatea subventiilor pentru investitii Subventiile pentru investitii sau de capital reprezinta resursele obtinute de la buget sau de la alte unitati intaresate. Se primeste prin donatie. 1. precum si cu valoarea activelor imobilizate primite ca titlu gratuit sau constatate in plus la inventariere. Evidenta subventiilor pentru investitii se realizeaza prin contul 131 “Subventii pentru investitii” care se crediteaza cu subventiile primite de la buget sau de la alte surse pentru finantarea investitiilor. Soldul creditor reflecta subventiile pentru investitiinevirate la rezultatul exercitiului. Investitii 4.

Ele sunt evidentiate prin contul de pasiv 141 “Provizioane reglementate” care se crediteaza la constituirea provizioanelor pe seama cheltuielilor. iar in debit provizioanele diminuate sau anulate. Contabilitatea provizioanelor reglementate Provizioanele reglementate se constituie pe seama cheltuielilor si sunt destinate finantarii fluctuatiilor de curs valutar.10. 1. La constituirea provizioanelor.9. Soldul creditor reprezinta provizioanele constituite ca sursa de finantare pentru acoperirea cresterilor de activ pentru care situatia nu a fost stabilizata.Contabilitate generala 7. Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli In spiritul principiului prudentei se constituie si provizioane pentru riscuri si cheltuieli. cresterilor de preturi si amortizari. In momentul cand situatia se stabilizeaza. potrivit prevederilor legale. Evidenta constituirii si diminuarii se realizeaza prin contul sintetic de gradul I 151 “Provizioane pentru riscuri si cheltuieli”. In creditul conturilor se inregistreaza constituirea provizioanelor. se procedeaza la diminuarea provizioanelor constituite pentru care se face inregistrarea: 141 = 7874 Provizioane reglementate Venituri exceptionale din provizioane reglementate 7. Soldul creditor al conturilor evidentiaza provizioanele constituite pentru finantarea acestor elemente 84 . Se debiteaza cu diminuarea provizioanelor in cazul cand se stabilizeaza situatia. pe seama cheltuielilor: 6874 = 141 Cheltuieli exceptionale Provizioane privind provizioane reglementate reglementate 2.

iar debitul sau.11. Contabilitatea imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni Imprumuturile din emisiunea de obligatii. suma imprumuturilor rambursate sau valoarea de rascumparare a obligatiunilor anulate. In creditul contului se reflecta dobanzile datorate. reprezinta fondurile pe termen lung asigurate prin vanzarea titlului de credit negiciabile catre public. 85 . In creditul contului se inregistreaza suma imprumuturilor obtinute la valoarea de rambursare a obligatiunilor emise.Contabilitate generala de activ a caror realizare sau plata este incorecta. ori pentru cheltuielile care devin exigibile in perioada urmatoare: a) La finele exercitiului. Datoriile privind dobanzile aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni sunt inregistrate in contul 1681 “Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni”. in debit dobanzile platite. Evidenta imprumuturilor din emisiunea obligatiilor se realizeaza cu ajutorul contului de pasiv “161” cu acelasi nume. se face urmatoarea inregistrare de diminuare a provizionului constituit: 151 = 7812 Provizioane pentru riscuri Venituri din provizioane pentru si cheltuieli riscuri si cheltuieli 7. denumit si credite obligatorii. constituirea provizioanelor genereaza inregistrarea: 6812 = 151 Cheltuieli de exploatare Provizioane pentru riscuri privind provizioanele pentru si cheltuieli riscuri si cheltuieli b) In momentul in care se realizeaza riscul sau cheltuiala devine exigibila. Soldul creditor al contului reprezinta imprumuturile din emisunea de obligatiuni nerambursate.

Se incaseaza suma subscrisa de debitori 512 = 461 Conturi curente la banci Debitori diversi 3.Contabilitate generala 1. 461 = 161 Debitori diversi Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 2. La scadenta se rascumpara obligatiunile 505 = 512 Obligatiuni emise si rascumparate Conturi curente la banci 4. La sfarsitul perioadei se deconteaza cheltuielile privind dobanzile 121 Profit si pierdere = 666 Cheltuieli privind dobanzile 86 . Se inregistreaza subscrierea publica a x obligatiuni. Se anuleaza obligatiunile rascumparate 161 = 505 Imprumuturi din emisiuni de Obligatiuni emise si obligatiuni rascumparate 5. Plata dobanzii 168 = Dodanzile aferente imprumututrilor 512 Conturi curente la banci 7. Se inregistreaza borderoul cupoanelor de dobanzile aferente imprumutului 666 = 168 Cheltuieli privind dobanzile Dobanzile aferente imprumuturilor 6. in vederea obtinerii unui imprumut.

13. create in cadrul de participare la unitatile asociate sau in participatii sunt contabilizate in contul de pasiv 166 “Datorii legate de participatii”. se debiteaza la rambursarea imprumuturilor si plata dobanzilor. In creditul contului se inregistreaza sumele incasate de la asociatiile comerciale. Contabilitatea creditelor pe termen lung si mediu Creditele pe termen lung si mediu primite de la banci si alte investitii financiare sunt destinate finantarii investitiilor. Contabilitatea datoriilor legate de participatii Datoriile pe termen lung. Evidenta creditelor de mai sus. locatii de gestiune si alte datorii similare se realizeaza prin contul de pasiv 167 “Alte imprumuturi si 87 . se realizeaza prin conturile de pasiv: 162 “Credite bancare pe termen lung si mediu” si 167 “Alte imprumuturi si datorii asimilate”. soldul este creditor si reprezinta datorii din imprumuturi nerambursate si dobanzi neplatite. iar in debitul sau sumele restante societatilor comerciale care detin titluri de participare ale societatilor comerciale. 7. Soldul este creditor si reprezinta sumele primite si nerestituite.12. Datoriile din dobanzi aferente acestor credite sunt reflectate la conturile: 1682 “Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung si mediu” si 1687 “Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate”.Contabilitate generala 7. 7.14. Contabilitatea altor datorii pe termen lung Evidenta bunurilor preluate din patrimoniu in concesiune sau alt mod asimilat. a datoriilor din redevente. Toate conturile se crediteaza cu datoriile din imprumuturi si dobanzi.

88 . locatii de finantare si valori asimilate. locatiile de finantare si alte datorii asimilate. se debiteaza cu sumele platite ca datorii in contul concesiunilor. locatiilor de finantare si alte valori asimilate. Se crediteaza cu valoarea bunurilor preluate in concesiune.Contabilitate generala datorii asimilate”. Soldul contului este creditor si reprezinta datoriile privind concesiunile. iar dobanzile corespunzatoare la contul 1687 “Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate”.

de actiunea agentilor naturii si progresului tehnic. Constatarea contabila a pierderii de valoare suferita de activale fixe materiale si includerea lor in costuri poarta numele de amortizari. denumite si imobilizari nemateriale sau active intangibile. Ele nu se consuma sau se inlocuiesc dupa prima utilizare. in 89 .1. b) Imobilizari corporale. mijloace fixe. Ele se gasesc sub forma de terenuri. determinata de utilizarea lor. Activele imobilizate corporale. cuprind valorile financiare investite de intreprindere. cuprind bunuri materiale de folosinta indelungata in activitatea unor intreprinderi. Ele sunt reprezentate de cheltuielile de constituire. licentele. imobilizari sau bunuri imobile. Activele imobilizate se diferentiaza la randul lor in trei grupe: a) imobilizari necorporale b) imobilizari corporale c) imobilizari financiare a) Imobilizari necorporale. cuprind toate acele valori economice de investitii a caror perioada de utilitate si lichiditatea este mai mare de un an. Delimitari si structuri Activele imobilizate sau fixe. fondul comercial si alte imobilizari necorporale. denumite si si active pe termen lung. denumite si imobilizari materiale sau active fizice tangibile. cu exceptia terenurilor isi pierd in timp din valoerea lor ca urmare a uzurii. Activele se caracterizeaza prin durabilitatea lor mai indelungata cat si prin repetatele lor participari la circuitul economic. brevetele. cuprind toate acele valori economice de investitii care nu imbraca fizic forma de bunuri materiale concrete.Contabilitate generala Capitolul 8 Contabilitatea activelor imobilizate 8. denumite si investitii financiare sau de portofoliu. cheltuieli de cercetare aplicata si dezvoltare. c) Imobilizari financiare. marcile de fabrica. concesiunile.

Este un cont restificativ. Se debiteaza cu suma cheltuielilor angajate sau efectuate pe cont propriu. Este un cont de imobilizari de activ. prin aplicarea lor. Recuperarea cheltuielilor de constituire se face intr-o perioada de timp stabilita de adunarea generala a actionarilor(nu mai mare de 5 ani). Se crediteaza cu amortizarea lunara a cheltuielilor de constituire. Soldul final debitor reflecta cheltuielile neamortizate inca. 90 . Se evidentiaza cu ajutorul contului 203 “Cheltuieli de cercetare-dezvoltare”. Evidenta existentei si miscarile actiunii imobilizate se realizeaza prin conturile ce formeaza continutul clasei a 2-a din Planul de conturi general. de pasiv. se debiteaza cu amortizarea cheltuielilor scazute din evidenta. imprumuturile acordate si altor imobilizari financiare.dezvoltare cuprind cheltuielile efectuate pentru realizarea unor lucrari de cercetare-dezvoltare menite ca. 8. Are sold final debitor care reflecta valoarea cheltuielilor de constituire neamortizate inca. Contabilitatea imobilizarilor necorporale a) Cheltuieli de constituire sunt cheltuielile determinate de infiintarea unitatii patrimoniale sau de modificari ale activitatii acesteia. Se crediteaza cu cheltuielile amortizate integral. Contul care le evidentiaza este 201 “Cheltuieli de constituire” care se debiteaza la efectuarea cheltuielilor si se crediteaza cu cheltuielile amortizate integral. denumita “Conturi de active imobilizate”. sa se realizeze o eficienta scontata in unitatea patrimoniala.Contabilitate generala patrimoniul altor societati sub forma titlurilor de valoare. b) Cheltuielile de cercetare . Cu ajutorul contului 2801 “Amortizarea cheltuielilor de constituire” se evidentiaza cheltuielilor recuperate prin includerea in contul activi-tatii.2. creantelor atasate participantilor.

brevete si alte drepturi si valori similare”. Amortizarea fondului comercial se evidentiaza cu ajutorul contului 2807 “Amortizarea fondului comercial”. Activele imobilizate. existente in patrimoniu. Creditul contului 2807 reflecta valoarea cheltuielilor aferente amortizarii fondului comercial. Debitul acestui cont reflecta amortizarea aferenta fondului comercial cedat. Este un cont de imobilizari necorporale de activ. Se crediteaza la restituirea ei sau la schimbarea destinatiei. reflectand fondul comercial existent. brevetelor sau valorilor asimilate.Contabilitate generala c) Concesiunile. Se inregistreaza amortizarea acestui program 681 Cheltuieli de exploatare = 280 Amortizari privind privind amortizari si provizioane imobilizari necorporale 3. brevetele si alte drepturi si valori asimilate Valoarea activelor imobilizate in concesiuni. In debitul contului 207 se reflecta valoarea fondului comercial achizitionat dar si cel adus ca aport la capitalul societatii. 1. Soldul contului este debitor. brevetelor si alte drepturi similare se amortizeaza pe durata prevazuta pentru utilizarea lor catre unitatea patrimoniala care le utilizeaza. 91 . d) Fondul comercial se reflecta in contabilitate cu ajutorul contului 207 “Fond comercial” a carui functie contabila este cont de activ. de natura concesiunilor. Se debiteaza la primirea concesiunii sau valorii asimilate. Are sold final debitor care reflecta valoarea concesiunilor. Achizitionare program informatic 208 Alte imobilizari necorporale = 404 Furnizor imobilizari 2. Se face necesara folosirea contului 205 “Concesiuni. brevete si alte drepturi sau valori similare se cuprinde in aceasta categorie daca activele in cauza au fost preluate cu acest titlu in patrimoniu. Se inregistreaza scoaterea din evidenta a programului amortizat. Soldul creditor reflecta amortizarea aferenta fondului comercial la sfarsitul exercitiului. Creditul contului reflecta valoarea fondului comercial cedat. Amortizarea lor se evidentiaza cu ajutorul contului 2805 cu functie similara contului 2801.

proprii . valoare mare si servesc o perioada indelungata de timp in activitatea unei unitati patrimoniale neconsumandu-se la prima utilizare. plantatii.animale de munca. . mijloacele fixe se structureaza in 4 categorii: terenuri . Principalele operatii cu mijloace fixe sunt: . utilaje si instalatii de lucru. aparate si instalatii de masura si control.cladiri si constructii speciale. Contabilitatea imobilizarilor corporale Imobilizarile corporale sunt acele bunuri economice care au o forma materiala. Ele participa la mai multe cicluri de exploatare transmitandu-si treptat valoarea asupra produselor obtinute de intreprindere.masini. .iesiri de mijloace fixe. De regula nu este de supus amortizarii.aparatura si mobilier de birotica. 92 . mijloacele fixe pot fi: .intrari de mijloace fixe.straine b) Dupa natura si caracteristicile lor tehnice. contribuie la mentinerea sau dezvoltarea patrimoniului unitatii patrimoniale. a) Dupa apartenenta lor.Contabilitate generala 280 Amortizari privind = 208 imobilizarile necorporale Alte imobilizari necorporale Fondul comercial.3. Structura imobilizarilor corporale cuprinde doua grupe de imobilizari: terenuri si mijloace fixe. vadul. mijloace de transport. Face parte din fondul de comert si cuprinde clientela. 8. . firma si alte elemente necorporale. .

Pentru eventualul transfer al mijlocului fix de la unitate la alte unitati sau de la o sectie la alta se intocmeste Bonul de miscare a mijlocului fix. 2136”Animale de lucru”. La cumparare prin licitatie apare ca document specific. respectiv terenuri si mijloace fixe. 2135 “Mijloace de transport”. utilaje si instalatii de lucru”.calculul si inregistrarea amortizarii mijloacelor fixe.vanzarea mijlocului fix prin licitatie. 2134 “Aparate si instalatii de masurare. Se debiteaza cu intrarile in patrimoniu a terenurilor si respectiv a mijloacelor fixe pe diverse cai. La intrarea lor se intocmeste proces verbal de receptie definitiva. 93 . 2133 “Masini.scoaterea din functiune.Contabilitate generala . La iesirea mijlocului fix numarul sau de inventar nu se mai acorda altui mijloc fix in cursul aceluiasi exercitiu financiar. de inventar mijlocului fix. In momentul receptiei se acorda un nr. . Procesul verbal de licitatie. iar apoi Factura pentru vanzare. Scoaterea din functiune a mijloacelor fixe are loc. 2132 “Constructii speciale”. . Achizitionarea are loc de la furnizori pe baza de factura. Iesirea mijlocului fix are loc pe urmatoarele cai: . control si reglare”. Contul 213 “Mijloace fixe” este prevazut a se desfasura pe subconturi care se deschid pe categorii ale acestora astfel: 212 “Cladiri”. . Soldurile debitoare reflecta existentul de imobilizari corporale.acordarea mijlocului fix cu titlu gratuit. din Registrul numerelor de inventariere dupa care se intocmeste Fisa mijlocului fix. Pentru evidentierea imobilizarilor corporale se utilizeaza conturile sintetice 211 “Terenuri” si 213 “Mijloace fixe” care sunt conturi de activ. in afara celor mentionate in interior. de regula. la expirarea duratei normale de functionare. La vanzarea prin licitatie se intocmeste Procesul verbal de licitatie.

pana la recuperarea intagrala a valorii. Se calculeaza de la data punerii in functiune a mijloacelor fixe si pana la recuperarea integrala a valorii de intrare In practica contabila se utilizeaza 3 metode de calcul al amortizarii mijloacelor fixe: . egala pentru toti cei 5 ani. amortizarea va fi egala cu: 500000lei / 5 ani = 100000 lei cota medie anuala de amortizare va fi egala cu: 100 / 5 ani = 20 %. Deci. proportional cu durata normala de utilizare. Amortizare degresiva 94 . Cota medie anuala de amortizare se stabileste in procente. prin aplicarea cotei medii anuale la valoarea de intrare a mijlocului fix.amortizare liniara . Amortizarea se calculeaza prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare.amortizare degresiva . / T Aa = amortizarea anuala V. astfel: Aa = V.amortizare accelerata Amortizare liniara Consta in repartizarea uniforma a valorii de intrare a mijlocului fix asupra cheltuielilor de exploatare.Contabilitate generala Aceasta pierdere de utilitate este cunoscuta sub denumirea de uzura a carei expresie valorica se include in cheltuieli sub forma de amortizare.I.I = valoarea de inregistrare T = timpul de functionare Calculul si inregistrarea amortizarii mijlocului fix se face conform Legii nr. pe toata durata de folosire a mijlocului fix. exprimata in ani. 15/24 martie 1994. ca raport intre 100 si durata normala de utilizare exprimata in ani. daca un mijloc fix achizitionat are o valoare de intrare de 500000 lei si o durata normala de utilizare de 5 ani. se obtine amortizarea anuala. De exemplu. Ea se calculeaza prin aplicarea cotei medii anuale de amortizare la valoarea de intrare a mijlocului fix.

Se crediteaza cu amortizarea imobilizarilor corporale calculata si inclusa in cheltuieli. prin raportarea valorii ramase la numarul de ani de utilizare ramasi. a unei amortizari anuale de pana la 50 % din valoarea de intrare a acestora.5 pentru mijloace fixe cu durata normala de utilizare cuprinsa intre 2 – 5 ani 2 pentru mijloace fixe cu durata normala de utilizare cuprinsa intre 5 – 10 ani 2. Inregistrarea amortizarii 681 Cheltuieli de exploatare = 281 Amortizarile privind amortizarile si provizioanele privind imobilizarile corporale 95 . iar in exercitiile urmatoare calcularea amortixzarii anuale dupa regimul liniar. agentii economici trebuie sa depuna o documentatie de fundamentare. si anume: 1. pe baza careia se stabileste un punctaj in functie de care se elibereaza aprobarea. Soldul este creditor si reflecta amortizarea mijloacelor fixe. la data intrarii mijloacelor fixe in patrimoniul unitatii.Contabilitate generala Consta in multiplicarea cotelor medii de amortizare liniara cu coeficienti prevazuti de legislatie.5 pentru mijloace fixe cu durata normala de utilizare de peste 10 ani Se obtin astfel cotele de amortizare degresive corespunzatoare. utilaje si instalatii = 404 Funizori de lucru de imobilizari 2. Achizitionare utilaj 2123 Masini. Pentru utilizarea regimului de amortizare accelerata este necesara aprobarea Ministerului de Finante. in care scop. 1. Pentru evidentierea amortizarii imobilizarilor corporale se utilizeaza contul sintetic 281 “Amortizari privind imobilizarile corporale” care indeplineste o functie de cont rectificativ a valorii de intrare a imobilizarilor corporale in patrimoniu si are functii contabile de pasiv. Amortizare accelerata Consta in calcularea.

Conturile sintetice in care se inregistreaza operatiile economice privind imobilizarile financiare sunt: 261 “Titluri de participare” – are functie contabila de cont de activ. In creditul contului. 267 “Creante imobilizate” are functie contabila de cont activ. Inregistrarile contabile sunt asemanatoare imobilizarilor corporale. Se crediteaza cu valoarea imobilizarilor corporale receptionate. Soldul contului reflecta valoarea titlurilor de participare existente. titluri imobilizate. Se debiteaza cu valoarea imobilizarilor in curs aduse ca aport.4. se inregistreaza valoarea cheltuielilor privind titlurile de participare cedate. Soldul final este debitor si evidentiaza valoarea imobilizarilor corporale in curs. 8. rascumparate sau aduse ca aport la societate. Portofoliul de titluri este impartit in trei categorii: titluri de participare.Contabilitate generala Imobilizarile in curs de executie sunt evidentiate cu contul 231 cu acelasi nume. titluri de plasament sau valori materiale de plasament evaluate la costul de achizitie care reprezinta pretul de cumparare sau valoarea determinata prin contractul de achizitie al acestora. Contabilitatea imobilizarilor financiare Conturile folosite sunt cele din grupa 26 “Imobilizari financiare” cu subconturile de titluri. In debit se reflecta valoarea imprumuturilor acordate si a veniturilor de realizat din dobanzile la imprumuturi. precum si cu avansurile acordate furnizorilor de imobilizari. In credit se reflecta valoarea 96 . facturate de furnizori. In debitul contului se inregistreaza valoarea titlurilor de participare achizitionate.

Debitul contului reflecta sumele platite pentru imobilizarile financiare. un pachet de x actiuni 261 Titluri de participare = 269 Varsaminte de efectuat pentru imobilizari financiare 2. 269 “Varsamant de efectuat pentru imobilizari financiare” – are functie contabila de cont de pasiv. 1. din disponibilul existent in cont la banca. pe termen lung. fiind utilizat pentru evidentierea obligatiilor de plata aflate in cadrul relatiilor de achizitionare a imobilizarilor financiare. Soldul debitor reflecta valoarea imprumuturilor si creantelor acordate altor intreprinderi. In credit se inregistreaza sumele datorate pentru achizitionarea imobilizarilor financiare. Societatea A achita societatii B titluri cumparate. Societatea A cumpara de la societatea B.Contabilitate generala imprumuturilor rambursate si a dobanzilor incasate. 269 Varsaminte de efectuat pentru = 512 Conturi curente imobilizari financiare la banci 97 . Soldul creditor reflecta sumele datorate si neplatite.

Baracamentele sau amenajarile provizorii sunt achizitionate sau construite de unitatile patrimoniale pentru executarea lucrarilor si prestarilor de constructii din care. finite si reziduale ) o animaletinere si la ingrasat. o materiale consumabile (materiale auxiliare. o marfurile. combustibili. faza ciclui de exploatare si locul de creare a gestiunilor .1. 98 . se recupereaza cheltuielile materiale. o produsele in curs de executie. Obiectele de inventar sunt bunuri cu o valoare mai mica decit limita prevazuta de lege (15 milioane lei) pentru a fi considerate mijloace fixe. o ambalajele. Corespunzator acestor criterii se individualizeaza urmatoarele: o materi prime. materiale pentru ambalat. In contabilitatea tarii noastre. in sfera stocurilor sunt incluse si obiecte de inventar si baracamente. stocurile sunt clasificate si delimitate in functie de patru criterii: fizic.Contabilitate generala Capitolul 9 Contabilitatea stocurilor 9. sa fie vindute. prin decontare. piese de schimb si alte materiale consumabile care participa indirect la activitatea de productie) o produsele (semifabricate. Generalitati Stocurile si productia in curs de executie reprezinta bunuri materiale. In contabilitatea financiara a unitatii patrimoniale. lucrari si servicii destinate sa fie consumate la prima lor utilizare. precum si productia in curs de executie aflata sub forma productiei neterminate. destinatia. indiferent de durata lor de viata.

iar pentru client de cumparare. Preturile de vanzare reprezinta echivalentul banesc al sumelor incasate sau de incasat ca urmare a vanzarii marfurilor. Se crediteaza cu valoarea stocurilor iesite din gestiunea unitattii patrimoniale prin consum. Pentru furnizor. ea este un document de vanzare a marfurilor. (aprovizionare si vanzare) putem identifica doua tipuri de preturi: -preturi de cumparare. Soldul conturilor este debitor si reprezinta valoarea bunurilor si serviciilor in stoc sau in sold la sfirsitul exercitiului financiar. 99 .Contabilitate generala 9. Factura cuprinde: o -Pretul unitar al marfurilor. sau de platit pentru marfurile furnizate de alta intreprindere. o -Pretul transportului. Conturile de stocuri si productie in curs de executie au functia contabila de activ. Se debiteaza cu valoarea stocurilor intrate in gestiunea unitatii patrimoniale. o -Pretul ambalajelor. Continutul si functia lui contabila se diferentiaza in raport de metoda inventarului permanent sau intermitent folosita pentru evidenta miscarii stocurilor. -preturi de vanzare. Pretul de cumparare reprezinta echivalentul sumei platite. o -Taxa pe valoarea adaugata TVA=19% Evidenta constituirii si miscarii stocurilor si a productiei in curs de executie se realizeaza prin conturile ce formeaza continutul clasei a 3a din planul de conturi generale. vanzare si alte destinatii. Evaluarea stocurilor si miscari marfurilor Daca privim evalurea marfurilor prin prisma celor doua momente caracterizate prin repetabilitate. Documetul care sta la baza vanzarilor (cumpararilor) de marfuri este factura. denumita “conturi de stocuri si productii in curs de executie”.2.

conturile inregistreaza numai stocurile de valori materiale si productii in curs de executie. in cazul produselor. Rulajul intrarilor si iesirilor se inregistreaza direct prin debitul. respectiv creditul conturilor de cheltuieli in cazul materialelor si marfurilor si de venituri. iar pentru stocurile finale. Consumul de materii prime si materiale se inregistreaza prin intermediul conturilor de stocuri numai in cazul folosirii metodei inventarului permanent. materiale si marfuri” si se crediteaza conturile din clasa 3 conturile de stocuri si productia in curs de executie. . 9. La inchiderea exercitiului financiar pentru stocurile initiale preluate la cheltuieli se debiteaza conturile 60 “Cheltuieli cu materi prime. Consumul de obiecte de inventar in momentul darii in folosinta se inregistreaza prin formula: 603 = 303 Cheltuieli privind obiectele de inventar Obiecte de inventar 100 . inregistrate este inversa.3. In cazul utilizarii metodei inventarului intermitent. materiale asimilate” si in creditul conutrilor din grupa 40 “Furnizori si conturi asimilate”. lucrarilor si serviciilor.Contabilitate generala In cazul folosirii metodei inventarului permanent – conturile de stocuri se debiteaza cu intrarile de valori materiale si se crediteaza cu iesirile de valori materiale. 60 Cheltuieli = 30 Stocuri In contabilitate intervin si unele cazuri particulare. Contabilitatea operatiilor privind stocurile Operatiile privind cumpararile de stocuri se inregistreaza direct in debitul conturilor din grupa 60 “Cheltuieli cu materii prime.

calculat pe baza de inventar la inchiderea exercitiului financiar. 302 ”Materiale consumabile”.Contabilitate generala Contabilitatea provizioanelor Provizioanele pentru deprecierea stocurilor se calculeaza la inchiderea exercitiului financiar cu ocazia inventarului general al patrimoniului. Metoda generala sau a reluarii provizioanelor consta in compararea soldului provizioanelor. In acest caz se foloseste relatia: Provizioane = Valoarea contabila = Val. de inventar a stocurilor Pentru inregistrarea provizioanelor se folosesc doua metode generale sau reluarea provizioanelor si cea a anularii globale a provizioanelor. Este cont de functie contabila de activ si incepe actiunea prin a se debita prin intrarea de materii prime in gestiune prin urmatoarele cai: 101 . fie transformata. cu soldul creditor al conturilor de provizioane pentru deprecierea stoccurilor Inregistrarea se face astffel: 68 Cheltuieli cu amortizarea = 39 Provizioane pentru deprecierea si provizioanele stocurilor si productiei in curs de executie Daca soldul fiind calculat este mai mic decit cel contabil. 39 Provizioane pentru deprecierea = 78 Venituri din provizioane stocurilor si productiei in curs de executie Pentru cunoasterea existentei si miscarii stocurilor de materii prime si materiale se utilizeaza urmatoarele conturi sintetice: 301 ”Materii prime”. pentru diferenta se face inregistrarea de diminuare a provizionului. 308 ”Diferenta de pret la materii prime si materiale”. integral sau partial in starea lor initiala. Contul 301 “Materii prime” este utilizat pentru evidentierea existentei si miscarii stocurilor de materii prime care participa direct la fabricarea produselor si care se regasesc in produsul finit.

aduse de la terti. Continutul economic diferit. inclusiv taxa pe valoare adaugata aferenta materiilor prime si materialelor consumabile intrate in gestiune.aduse ca aport in natura la societate. fapt pentru care contul sintetic 302 ”Materiale consumabile” se desfasoara pe urmatoarele subconturi: 3021 “Materiale auxiliare” 3022 ”Conbustibili” 3023 “Ambalaje” 3024 “Piese de schimb” 3025 “Seminte si materiale de plantat“ 3028 “Alte materiale consumabile” Contol 308 ”Diferente de pret la materii prime si materiale” este utilizat pentru evidentierea diferentelor intre pretul de inregistrare prestabilit si costul de achztie. repartizate asupra valorii materiilor prime si materialelor existente in intreprindere.vanzare. .Contabilitate generala . Are functia contabila de activ si se debiteaza cu cheltuieli suplimentare. . impune evidentierea materialelor consumabile pe grupe. Se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a materiei prime iesite din gestiune pe urmatoarele destinatii: . .achizitionarea din exterior. .retragerea aporturilor in natura. Soldul este debitor si reflecta valoarea materiilor prime existente in intreprindere. Formula contabila pentru aprovizionarea cu materii prime si a diferentei de pret semnifica cresterea cheltuielilor suplimentare stocului cu ocazia aprovizionarea de la furnizori. Contol 302 “Materiale consumabile” are aceiasi functie contabila de cont de activ si functioneaza asemanator contului 301 ”Materii prime”. % = 401”Furnizori” 301 ”Materii prime” 308 ”Diferenta de pret la materii prime si materiale” 102 .consum de productie.

Inregistrarea uzurii obiectului de inventar 603 “Cheltuieli cu obiectele de inventar” = 303 “Uzura obiectelor de inventar” 9. 346” Produse reziduale”. 345 ”Produse finite”. Contul 303 ”Obiecte de inventar” functioneaza asemanator conturilor 301 ”Materii prime” si 302 “Materiale consumabile”. fac parte urmatoarele conturi sintetice: 303 ”Obiecte de inventar”. Achizitionare obiect de inventar 303 ”Obiecte de inventar” = 401 “Furnizori” 2.5.6.Contabilitate generala Se dau in consum materiile prime cu formula contabila: 600”Cheltuieli cu materiile prime” = % 300 “Materii prime” 308 “Diferente de pret la materii prime si materiale” 9. 1. 341 ”Semifabricate”. Conturile privind obiectele de inventar Din grupa conturilor de obiecte de inventar. 328 “Diferente de pret la obiecte de inventar”. Conturile de produse Principalele conturi din aceasta grupa sunt: 331 ”Produse in curs de executare”. 103 .

produselor rebutate. Contul 345 ”Produse finite” este utilizat pentru evidentierea stocurilor de produse finite cat si a miscarii acestora aflate in patrimoniul unitatii. Soldul contului este debitor si reflecta diferentele de pret favorabile si nefavorabile aferente semifabricatelor si produselor finite existente in stoc.Contabilitate generala 348 ”Diferente de pret la produse”. produselor in curs de executie. Creditul acestui cont reflecta diferentele de pret favorabile si nefavorabile repartizate la sfarsitul perioadei asupra produselor iesite din gestiune. Debitul contului reflecta diferentele de pret nefavorabile obtinute la produsele din productie proprie. Contul 348 ”Diferente de pret la produse” are functie contabila de activ. Debitul acestui cont reflecta valoarea la pret de inregistrare a produselor finite intrate in gestiunea unitatii. 346” Produse reziduale”. produse finite si produse reziduale. Formula contabila pentru obtinerea din procesul de productie a semifabricatelor. In mod asemanator functioneaza si conturile 341 ”Semifabricate”. Creditul acestui cont reflecta valoarea produselor finite iesite din gestiune. este urmatoarea: % = 711 “Venituri din productia stocata” 341 “Semifabricate” 345 “Produse finite” 346 “Produse reziduale” 331 ”Produse in curs de executie” La sfarsitul lunii se inregistreaza diferentele de pret constatate: 348 ”Ddiferente de pret la produse” = 711 “Venituri din productia stocata” 104 . produselor finite. Este un cont cu functie contabila de activ. Soldul este debitor si reflecta stocul de produse finite existent. Contul 348 ”Diferente de pret la produse” este utilizat pentru evidentierea diferentelor favorabile si nefavorabile determinate la sfarsitul fiecarei perioade de gestiune intre pretul standard si costul de productie la semifabricate.

Contabilitate generala Pentru vanzarea produselor si descarcarea gestiunii de produsele finite la pretul cu care acestea au intrat in gestiune. Are functie contabila de activ. Debitul reflecta marfurile la pret de inregistrare sau de vanzare. Soldul este debitor si reflecta stocul de marfuri existent. Contul 378 ”Diferente de pret la marfuri” este utilizat pentru evidenta adaosului comercial aferent marfurilor existente in gestiunea unitatii comerciale. formula contabila este urmatoarea: a) b) 411 “ Clienti” = 701 “ Venituri din vanzarea produselor finite” 711 “Venituri din productia stocata” = % 345 “Produse finite” 348 “Diferente de pret la produse” 9. Formula contabila pentru inregistrarea cumpararii de marfuri la pretul de vanzare. Conturi de marfuri Din grupa conturilor de marfuri fac parte conturile sintetice 371 ”Marfuri” 378 ”Diferente de pret la marfuri”.7. inclusiv TVA. Soldul este creditor si reflecta valoarea adaosului comercial aferent marfurilor existente in stoc. Contul 371 ”Marfuri” este utilizat pentru evidentierea existentei si miscarii marfurilor aflate in depozite si in unitatile de desfacere cu amanuntul. creditul reflectand valoarea adaosului comercial aferent marfurilor intrate in gestiune. Are functie contabila de pasiv. intrate in gestiunea unitatii. Creditul reflecta iesirile de marfuri din gestiunea unitatii. Debitul reflecta valoarea adaosului comercial aferent marfurilor vandute. sau de alimentatie publica. inclusiv diferentele de pret constatate. este urmatoarea: 105 .

formula contabila este urmatoarea: 531 “Casa” = 707 “Venituri din vanzarea de marfuri” Se scot din gestiune marfurile vandute astfel: % = 371 ”Marfuri” 607 “Cheltuieli privind marfa” 378 “Diferente de pret la marfuri” 106 .Contabilitate generala 371 ”Marfuri” = % 401 “Furnizori” 378 “ Diferente de pret la marfuri” Pentru vanzarea de marfuri cu incasare de numerar.

403 “Efecte de plata”.2. efecte de plata si avansuri acordate furnizorilor. datorii si creante sociale. sub forma: datorii si creante comerciale. datorii si creante salariale. Contabilitatea operatiunilor privind furnizorii Datoriile comerciale create in cadrul relatiilor de decontare cu furnizorii pentru aprovizionarile cu bunuri. lucrari si servicii se delimiteaza patrimonial sub forma furnizorilor. Toate aceste relatii de decontare cu tertii se realizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 4 a Planului de conturi general. Conturile folosite pentru evidentierea acestor datorii comerciale sunt: 401 ”Furnizori”. datorii si creante de regularizare. datorii si creante fiscale si asimilate. Generalitati Prin aceasta categorie sunt delimitate toate datoriile si creantele fata de terti cu termen de decontare pe termen scurt. provizioane pentru deprecierea creantelor. creditori diversi. 107 . 10.1. datorii si creante in cadrul grupului si cu asociati debitori. 404 “Furnizori de imobilizari”.Contabilitate generala Capitolul 10 Contabilitatea decontarilor cu tertii 10. In planul de conturi general sunt evidentiate datoriile si creantele pe termen scurt. 456 “Decontari cu asociatii privind capitalul”. denumita “conturi de terti”.

60 “Cheltuieli cu materiile prime. aprovizionarea cu stocuri de la furnizori pe baza facturii: 1. serviciile” 4428 “TVA neexigibil” 108 . lucrari executate si servicii prestate de catre acestia. metoda inventarului permanent % = 401 ”Furnizori” cl 3 “stocuri” 4426 “TVA deductibil” 2. Soldul exprima suma datorata furnizorilor. serviciile” 4426 “TVA deductibil” c. Debitul reflecta platile efectuate catre furnizori. Este cont cu functie contabila de pasiv. Creditul acestui cont reflecta valoarea bunurilor intrate in patrimoniu.Contabilitate generala Contul: 401 ”Furnizori” este utilizat pentru evidentierea decontarilor cu furnizorii interni si externi pentru aprovizionarile cu bunuri. se face inregistrarea: % = 408 ”Furnizori-facturi nesosite” 6162 “Cheltuielile cu lucrarile. materialele. in cazul in care la inchiderea exercitiului nu s-a primit factura. lucrarile si serviciile primite de la furnizori pe baza facturii se inregistreaza astfel: % = 401 ”Furnizori” 6162 “Cheltuielile cu lucrarile. valoarea lucrarilor executate si a serviciilor prestate de terti. si marfurile” 4426 “TVA deductibil” b. materiale nestocate. metoda inventarului intermitent % = 401 ”Furnizori” gr. In raport cu obiectul si sensul operatiilor de decontare se efectueaza urmatoarele inregistrari: a. precum si taxa pe valoare adaugata inscrisa in facturile furnizorilor.

urmand a se efectua inregistrarea la valoare inscrisa infactura. Contul 456 “Decontari cu asociatii privind capitalul” este cont de creante cu functie contabila de activ. cu deosebirea ca se foloseste la achizitionarea de imobilizari corporale si necorporale. Soldul final reflecta aportul subscris la constituirea societatii dar nevarsat inca.3. Debitul acestui cont reflecta platile efectuate la scadenta pe baza de efecte comerciale. Contul 404 “Furnizori de imobilizari” functioneaza asemanator contului 401 “Furnizori”. achitarea furnizorilor prin conturile de la banca: 401 “Furnizori” = 5121 “Conturi curente la banci” Contul 403 “Efecte de plata” este utilizat pentru evidentierea obligatiilor de plata stabilite pe baza de efecte comerciale. 10. Creditul reflecta aporturile in bani si natura aduse la societate. Soldul acestui cont este creditor si reflecta obligatiile de plata prin efecte existente. Debitul acestui cont reflecta capitalul subscris de actionari si asociati in bani si natura. Contabilitatea operatiunilor privind clientilor Principalele conturi sintetice cu ajutorul carora se urmaresc createle unitatii patrimoniale sunt: 411 “Clienti” 413 “Efecte de primit” 425 “Avansuri acordate personalului” 456 “Decontari cu asociatii” 109 .Contabilitate generala La deschiderea exercitiului urmator. d. Are functie contabila de pasiv. Creditul acestui cont reflecta valoarea acceptata a biletelor de ordine subscrise. si nu pentru achizitionare de active circulante. inregistrarea se storneaza in negru.

Soldul este debitor si reflecta sumele de incasat de la clienti. materialelor. Contul 461 “Debitori diversi” este utilizat pentru evidentierea debitorilor din reclamatii. lucrarilor executate si serviciilor si se crediteaza cu sumele incasate de la clienti. 3. Soldul final este debitor si reflecta sumele de incasat de la clienti. lucrari executate si servicii prestate pe baza facturii. marfuri vandute . . Tipuri de inregistrari semnificative privind decontarile cu clientii: vanzare pe credit comercial a produselor. iar creditul reflecta sumele incasate in contul debitelor constituite. iar creditul reprezinta efectele comerciale primite de la clienti. Soldul este debitor si reflecta debite de incasat. pagube si alte creante. marfurilor. Debitul reflecta sumele datorate. Are functie contabila de activ. % 411 “Clienti” = 70 “Conturi de venituri din vanzari” 4427 “TVA colectata” Acceptarea la plata a efectelor comerciale de incasat 413 “Efecte de primit” = 411 “Clienti” Primirea efectului comercial de la clienti 511 “Valori de incasat” = 413 “Efecte de primit” 110 1. semifabricate. In debit se reflecta pretul de vanzare al produselor. Are functie contabila de activ. Contul 413 “Efecte de primit” este utilizat pentru evidentierea drepturilor de creanta stabilite pe baza de efecte comerciale rezultate din relatiile cu clientii. semifabricatelor. Debitul reflecta contravaloarea debitelor enumerate anterior. Este cont de activ. 2.Contabilitate generala 461 “Debitori diversi” 476 “Diferente de conversie de activ” Contul 411 “Clienti” este utilizat pentru evidentierea decontarilor cu clientii interni si externi pentru produse. materiale.

functionand astfel in credit se inregistreaza taxa colectata in favoarea trezoreriei. Contul 4427 “TVA colectat” – cont de pasiv. iar in debit taxa achitata. Taxa pe valoarea adaugata TVA este o taxa fiscala care priveste vanzarile de bunuri si prestari servicii. Contul 4424 “TVA de recuperat” evidentiaza taxa ce urmeaza a fi recuperata de la stat. 111 . dar se plica in mod fractionat.4. Se aplica in toate stadiile circuitului economic. Contul 4426 “TVA deductibil” este de activ si functioneaza astfel : in debit se inregistreaza TVA din facturile primite. in rebit regularizarea taxei. corespunzator valorii adaugate in fiecare stadiu al circuitului economic. Este cont de pasiv. Conturile de evidentiere sunt urmatoarele: 4423 “TVA de plata” 4424 “TVA de recuperat” 4426 “TVA deductibil” 4427 “TVA colectat” 4428 “TVA neexigibil” Contul 4423 “TVA de plata” reflecta diferenta de TVA ce urmeaza a fi decontata statului. iar in credit taxa de incasat. in credit regulareizarea taxei. In debit se inregistreaza taxa de recuperat. pana la consumatorul final. Este o taxa unica de 19%. in credit se inregistreaza taxa datorata.Contabilitate generala 4. Este cont de activ. Incasare efect comercial 5121 “Conturi curente la banci” = 511 “Valori de incasat” 10.

daca TVA colectat este mai mica decat TVA deductibila. Primire factura 408 “Furnizori facturi nesosite” = 401 “Furnizori” 4.Contabilitate generala Contul 4428 “TVA neexigibil” este bifunctional ce evidentiaza taxa neexigibila in perioada de calcul si care va deveni TVA colectata sau deductibila. Cumparare stocuri pe baza de factura % Cls 3 Stocuri = 401 “Furnizori” 4426 “TVA deductibil” 2. unitatea va prezenta TVA de recuperat. 4427 “TVA colectat” = % 4426 “TVA deductibil” 4423 “TVA de plata” b. achitarea TVA catre stat se face pana la data de 25 ale lunii urmatoare celei de calcul 4423 “TVA de plata” = 5121 “Banca” 112 . unitatea va prezenta TVA de plata. = 4426 “TVA deductibil” % 4427 “TVA colectat” 4424 “TVA de recuperat” c. 1. daca TVA colectata este mai mare decat TVA deductibila. Cumparare fara factura % Cls 3 Stocuri = 4428 “TVA neexigibil” 408 “Furnizori facturi nesosite” 3. regularizare TVA cu ocazia exigibilitatii a.

contributia la fondul de sanatate 6. b.imputatii.5% .5% . 113 . Contabilitatea decontarilor privind remuneratiile personalului Notiunea de salariu cuprinde remunerarea intregului presonal printr-un contract de munca. . Sporurile sunt majorari ce rezulta din conventiile colective cu unitatea si se dau pentru: munca de noapte.5. vechime. Acesta se intocmeste distinct pentru fiecare unitate operativa si compartiment functional.chirii.rate. periculozitate. .contributia la ajutorul de somaj 1%. . Structura si calculul salariului a. casa e. Din salarii se fac urmatoarele retineri.impozitul pe salariu este de 16%. cu caracter debitor: . Salariul de baza poate fi lunar pentru functionari si determinat in functie de numarul de ore lucrate. productie sau desfacere realizata. duminica. Se determina prin calcul in raport de forma de salarizare a muncii ce poate fi in acord global si in regie. conditii improprii d.Contabilitate generala 10. retinerilor si sumelor achitate angajatilor este statul de salarii. cu caracter obligatoriu: . Pe baza statelor se intocmeste un centralizator al statelor de salarii. Ore suplimentare peste numarul de ore lucrate aferente duratei de lucru la care se aplica un tarif majorat c.contributia la asigurarile sociale 9. Avantaje in natura sub forma de alimente. Salariu brut = Salariul de baza + Ore suplimentare + Sporurile + Avantaje in natura Documentul de calcul al salariilor realizate.

437 Contributia la protectia sociale iii. Se crediteaza cu sumele utilizate din fondul de participare la profit. Soldul final creditor reprezinta salariile neachitate inca. 114 . v. 438 Alte datorii si creante sociale. Soldul final este creditor si reprezinta sumele datoarate salariatilor. Este cont de pasiv.Contabilitate generala Prin scaderea totalurilor retinerilor din salariul brut se obtine suma neta care se achita angajatului. salariul neridicat la termen. Are functie contabila de pasiv. Salariatii mai pot beneficia de indemnizatii pentru concediile de odihna si cele medicale. Conturile utilizate pentru evidentierea decontarilor personalului sunt: . se debiteaza cu avansul achitat. 427 Retineri din remuneratii datorate tertilor vii. 431 Contributia la asigurarile sociale ii. Contul 424 Participarea salariatiilor la profit evidentiaza stimulente datorate personalului din profitul obtinut. retineri din salariu.43 Asigurari sociale i. Contul 423 Personal ajutoare materiale datorate tine evidenta ajutoarelor pentru concediiile medicale si de odihna. se debiteaza cu sumele achitate. Se debiteaza cu sumele nete achitate salariatilor. 425 Avansuri acordate personalui. Ea poate fi achitata in doua chenzine lunare sau integral la sfarsitul lunii. 421 Personal remuneratii datorate ii.42 Personal si conturi asimilate i. 426 Drepturi de peronal neridicate vi. Contul 421 Personal remuneratii datorate evidentiaza salariile cuvenite personalului. 428 Alte datorii si creante in legatura cu personalul . Se crediteaza cu salariile datorate. Se crediteaza cu sumele datorate. retineri efectuate si sume neridicate. 424 Participarea salariatiilor la profit iv. 423 Personal ajutoare materiale datorate iii. Este cont de pasiv.

se debiteaza cu sumele virate bugetului asigurarilor sociale. Soldul final al contului este creditor si reprezinta sumele neridicate de personal datorate de unitatea economica. Se crediteaza cu retinerea din salariu. Soldul contului este creditor si reflecta sumele retinute din salarii si nevirate tertilor. Este cont de pasiv. Are rol de pasiv. se debiteaza cu virarea impozitului la bugetul statului. Se crediteaza cu sumele retinute de la salariati pe statele de salarii pentru achitarea obligatiilor fata de terti. Inregistrarile contabile aferente decontarilor personalului sunt: 115 . Se crediteaza cu sumele datorate pentru constituirea fondului de somaj si se debiteaza cu sumele virate la buget. Este cont de pasiv. Contul 425 Avansuri acordate personalui evidentiaza avansurile acordate salariatilor. Se debiteaza cu avansurile achitate si se crediteaza cu retinerea avansurilor din salariu. Este cont de acitv. Contul 427 Retineri din remuneratii datorate tertilor evidentiaza popririle instituite asupra salariatilor datorate tertilor. Soldul final creditor exprima sumele datorate bugetului asigurarilor sociale nevarsate inca. Contul 431 Contributia la asigurarile sociale evidentiaza contributia personalului la asigurarile sociale. Se debiteaza cu sumele platite tertilor. Contul 437 Contributia la protectia sociale evidentiaza decontarile privind ajutorul de somaj.Contabilitate generala reprezentand stimulente acordate din profit. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu contributia personalului la sigurarile sociale. Este cont cu functie contabila de pasiv. Soldul creditor al contului reflecta contributia la fondul de somaj constituita sii nevirata inca. Contul 426 Drepturi de peronal neridicate este utilizat pentru evidentierea drepturilor de personal neridicate in timp de trei zile. se debiteaza cu sumele platite din drepturile neridicate. Soldul final creditor reflecta sumele datorate salariatilor din profit. Se crediteaza cu sumele datorate personalului neridicate in termen legal. Contul 444 Impozit pe salarii evidentiaza datoriile la bugetul statului asupra venituluii realizat.

Contabilitate generala

- plata vansului chenzinal 425 Avansuri acordate personalui - intocmire stat salari 641 Cheltuieli cu remuneratiile personalului

=

531 Casa

=

421 Personal remuneratii datorate

- inregiatrarea contributiei personalului la asigurarile sociale 645 Cheltuieli privind = 431 Contributia la asigurarile sociale asigurarile sociale - inregiatrarea contributiei personalului la somaj 645 Cheltuieli privind = 437 Contributia la protectia asigurarile sociale sociale - inregistrarea retinerilor din salariu 421 Personal remuneratii % datorate 431 Personal remuneratii datorate = 437 Contributia la protectia sociale 444 Impozit pe salarii

116

Contabilitate generala

Capitolul 11 Conturile de trezorerie 11.1. Delimitari si structuri
In sfera activitatii trezoreriei se cuprind toate operatiile de gestiune a valorilor mobiliare de plasament, a valorilor de incasat, a disponibilitatilor banesti, a altor valori de trezorerie. Operatiile de trezorerie circumscriu ansamblului operatiilor financiare si monetare pe care o unitate patrimoniala le face pentru procurarea de mijloace banesti si cheltuirea acestora. In structura trezoreriei si a operatiilor de trezorerie se cuprind: - mijoacele banesti aflate in caserie si misarea acestora ca urmare a incasarilor si platilor - mijoacele banesti aflate in conturi curente la banci, cecuri si efecte comerciale depuse spre incasare sau scontare la banci - mijoacele banesti in conturi bancare la termen - titluri de plasament, cum sunt actiunile si obligatiunile si alte titluri achizitionate in vederea revanzarii pentru obtinerea de mijloace banesti si a unor venituri - acreditive, avansuri de trezorerie - credite bancare pe termen scurt, numite si credite de trezorerie Deci, contabilitatea disponibilitatilor banesti se organizeaza in legatura directa cu organizarea contabilitatii relatiilor economico-juridice privind drepturile si obligatiile financiare care genereaza mutatii ale mijloacelor banesti din patrimoniul unitatii in patrimoniul altei unitati. Contabilitatea trezoreriei se organizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 5 “conturi de trezorerie” ,din care fac parte mai multe grupe de conturi, a caror ierarhizare a avut in vedere natura elementelor de trezorerie si care se regasesc in Planul de Conturi General.

117

Contabilitate generala

11. 2. Contabilitatea titlurilor de plasament

Evidenta titlurilor se realizeaza prin conturile din grupa 50 "Titluri de Plasament". Toate conturile, cu exceptia contului 509 "Varsaminte" au functia contabila de activ. Se debiteaza cu titluri de valoare, se crediteaza cu valoarea contabila a titlurilor vandute sau anulate, dupa caz. Au sold final debitor care reprezinta valori mobiliare de plasament aflate in portofoliul unitatii. Titluri de plasament reprezinta documente de valoare cumparate in scopuri comerciale, deci pentru a fi vandute, intr-un timp relativ scurt, altor unitati sau persoane, in vederea obtinerii unui castig imediat din diferenta dintre pretul de vanzare si cel de cumparare. O unitate patrimoniala care cumpara sau rascumpara titluri de plasament, utilizeaza urmatoarele conturi simbolice: Contul 502 "Actiuni proprii" este utilizat pentru evidentierea actiunilor proprii rascumparate de unitatea patrimoniala de la actionari sau asociati. Debitul reflecta costul actiunilor proprii rascumparate. Creditul contului reflecta valoarea actiunilor proprii revandute sau anulate. Soldul acestui cont este debitor si reflecta actiunile proprii rascumparate, existente. Contul 503 "Actiuni" reflecta valoarea actiunilor rascumparate in scop de revanzare. Are functie contabila de activ. Pe debit se reflecta costul actiunilor cuumparate, iar pe credit valoarea actiunilor revandute. Prezinta sold debitor care reflecta valoarea actiunilor cumparate existente. Contul 506 "Obligatiuni" este utilizat pentru evidentierea obligatiunilor cumparate in vederea utilizarii temporare a trezoreriei in scopul conservarii acesteia, a obtinerii unui profit sub forma de dobanda. Este cont cu functie contabila de activ. Debitul reflecta obligatiunile cumparate. Creditul reflecta valoarea obligatiunilor rambursate sau revandute. Soldul este debitor si reflecta valoarea obligatiunilor existente nevandute.
118

Debitul acestui cont reflecta valoarea varsata. efectele comerciale. 101 "Capital" = 502 "Actiuni proprii" 3. de varsat pentru titlurile de plasament dobandite. 502 "Actiuni proprii" = 531 "Casa" 2. Contabilitatea operatiunilor de incasari si plati efectuate prin conturile de la banci Prin intermediul conturilor de la banci sunt delimitate si inregistrate valorile de incasat. Se platesc actiunile cumparate. care reprezinta disponibilitatile banesti existente in conturi la banci. 1. Toate conturile de la banci care concentreaza disponibilitatile banesti au functie contabila de activ. Se anuleaza cele x de actiuni rascumparate. precum si dobanzile aferente disponibilitatilor si creditelor bancare. Se debiteaza cu valoarea de incasat sau cu incasarile de lichiditate. Se crediteaza cu valoarea datorata. datorata pentru titlurile de plasament. Se rascumpara un numar de x actiuni. 509 "Varsaminte = 512 "Conturi curente la banci" de efectuat pentru titluri de plasament 11. Se cumpara de la bursa x actiuni 503 "Actiuni" = 509 "Varsaminte de efectuat pentru titluri de plasament 4. Au sold final debitor. Are functia contabila de cont pasiv. cum sunt cecurile. 119 . Soldul creditor reflecta valoarea de plata pentru titlurile de plasament.Contabilitate generala Contul 509 "Varsaminte de efectuat pentru titlurile de plasament" este utilizat pentru evidentierea datoriei de plata pentru titlurile de plasament cumparate.3.

incasari debitoare 518 . se inregistreaza astfel: % = 5121 “Conturi curente le banci” 161 – imprumuturi 20 .debit si credit 519 . 5126 “Carnete de cecuri cu limita de suma”.bugetul de stat 45 .credite pe termen scurt b) Platile din conturi bancare.furnizori 42 . se debiteaza prin cresterile de disponibilitati si se crediteaza cu diminuarile acestora. pe baza documentelor justificative si a extraselor de cont. 120 . 5125 “Sume in curs de decontare”.credit pe termen scurt 58 .personal 43 . Toate conturile sunt de activ.incasari din imprumuturi 41 .viramente interne Contabilitatea unor asemenea operatii efectuate prin conturi la banca se realizeaza cu ajutorul contului 5121 "Conturi curente la banci in lei”.dobanzi 519 . 5124 "Conturi curente la banci in devize”.Contabilitate generala a) Incasarea sumelor in conturile de la banca pe baza extraselor de cont si documentelor justificative se inregistreaza astfel: 5121 "Conturi curente le banci" = % 131 .incasari din clienti 45 .imobilizari financiare 40 .imobilizari necorporale 26 .subventii incasate 16 .decontari cu asociatii 46 .asigurari sociale 44 .incasari din cadrul grupului 46 . Soldul final este debitor si reflecta disponibilitatile unitatii patrimoniale pastrate la banca.

in lei" 40 "Furnizori" 42 "Personal" 44 "Buget de stat" 45 "Decontari in cadrul grupei" 46"Creditori dsi debitori diversi" 47 "Regularizari" Toate operatiile de casa se inscriu de catre casieri in “Registrul de casa” care constituie evidenta operativa pentru asemenea operatii. Platile se oglindesc in creditul contului in corespondenta cu debitul conturilor care evidentieaza destinatia platii. Documentul de inregistrare zilnica in contabilitate a operatiunilor de casa este "Registrul de casa" la care se anexeaza documentele justificative de incasari si plati in numerar. 121 . a) operatii de incasari in numerar: 531 "Casa" = % 41 "Clienti" 45 "Decontari in cadrul grupei" 46 "Debit si credit" 70 "Venituri' b) operatii de plati in numerar: % = 5311 "Casa. Contabilitatea operatiunilor de incasari si plati in numerar Toate incasarile in numerar se inregistreaza in debitul contului 531 "Casa" si in creditul conturilor care arata sursele incasarilor.4.Contabilitate generala 11. Soldul este debitor si reprezinta disponibilitatile banesti existente in casierie.

Creditele pentru nevoi temporare se acorda prin conturi separat de imprumut. Credite bancare pe termen scurt Creditele de trezorerie acordate prin contul curent se reflecta ca sold creditor 519 Credite bancare. Contul 541 "Acreditive" este utilizat pentru evidentierea sumelor in lei sau in devize separate din contul de disponibil al intreprinderii la banci pe numele unei terte persoane in vederea efectuarii unor plati. in situatia in care incasarile sunt mai mici decat platile si se ramburseaza in cazul in care incasarile sunt mai mari decat platile.6.Contabilitate generala 11. In debitul acestui cont se reflecta sumele la banca depuse la dispozitia tertilor. iar inregistrarea este de forma: 5121 "Conturi curente la banci” = 5191"Credite bancare pe termen scurt” La rambursarea creditelor catre banca finantatoare inregistrarea este de sens invers: 5191 Credite bancare pe termen scurt “= 5121"Conturi curente la banci” Pentru dobanzile datorate se face inregistrarea: 666 "Cheltuieli privind dobanzile" = 5198 "Credite bancare pe termen scurt" 11. sau restituite unitatii patrimoniale ca urmare a 122 .5. Are functie contabila de cont de activ. In credit se regasesc sumele platite efectiv tertilor. Conturile de acreditive si avansuri de trezorerie Principalele conturi sintetice din aceasta grupa sunt: 541 "Acreditive" si 542 "Avansuri de trezorerie".

Este cont de activ.Contabilitate generala incetarii valabilitatii platii. Viramente interne Operatiile de transferari de disponibilitati banesti intre conturile de la banci. precum si intre conturile de la banci si casieria intreprinderii se inregistreaza prin contul 581 "Viramente interne". In creditul acestui cont se reflecta platile efectuate din avansurile de trezorerie. isi incepe actiunea prin a se debita cu sumele acordate in numerar unei persoane fizice. cheltuieli de deplasari. privind transferul evectiv de sume pentru conturile de trezorerie si consemnarea lor in extrasul de cont poate interveni un anumit interval de timp. Folosirea contului se explica prin aceea ca intre momentul depunerii pe baza de borderou. In tot acest interval operatiunea se inregistreaza prin contul 581 "Vitamente interne". In creditul acestui cont se reflecta sumele intrate intr-un cont de trezorerie din alt cont de trezorerie. plata diverselor bunuri achizitionate. in vederea efectuarii unei plati in favoarea acestuia. a) La depunerea efectiva a sumei 581 "Viramente interne" = 5311 "Casa" 123 . Prezinta sold debitor care reflecta avansurile de trezorerie acordate si nejustificate. Contul 542 "Avansuri de trezorerie" este utilizat pentru evidentierea sumelor incredintate unor persoane imputernicite de unitatea patrimoniala. de regula. la banca a documentelor justificative. 11.7. transferuri. Soldul acestui cont reflecta acreditive deschise la banci existente. detasari. contul nu prezinta sold. In debitul contului se inregistreaza sumele virate dintr-un cont de trezorerie in alt cont de trezorerie.

Contabilitate generala

b) La consemnarea in extrasul de cont 5121 "Conturi curente la banci" = 581 "Viramente interne' 1. Pentru soldul debitor al contului 512, s-au calculat dobanzi. 5187 Dobanzi de incasat = 766 Venituri din dobanzi 2. Se incaseaza dobanzile cuvenite. 512 Conturi curente la banci = 5187 Dobanzi de incasat 3. Pentru soldul creditor al contului 512, s-au calculat dobanzi. 666Cheltuieli privind dobanzile = 5186 Dobanzi de plata 4. Se platesc dobanzile. 5186 Dobanzi de plata = 512 Conturi curente la banci 5. Se plateste un furnizor, dintr-un credit pe termen scurt primit de la banca. 401 Furnizori = 5191 Credit bancar pe termen scurt 6. Se iregistreaza dobanda la creditul pe termen scurt primit, 666 Cheltuieli privind dobanzile = 5198 Credit bancar pe termen scurt 7. La scadenta se restituie creditul bancar pe termen scurt si se plateste dobanda cuvenita. % = 5121 Conturi curente 5191 Credit bancar pe la banci termen scurt 5198 Dobanda aferenta creditelor bancare pe termen scurt

124

Contabilitate generala

Capitolul 12 Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor 12.1. Delimitari si structuri

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor este organizata avand la baza conceptia dualista. Ea are ca obiect evaluarea si inregistrarea cheltuielilor si veniturilor in functie de natura lor, iar contabilitatea interna de gestiune in raport de destinetia cheltuielilor. Contabilitatea reflecta in raport de natura activitatilor pe care le ocazioneaza si natura resurselor consumate. 1. Cheltuieli de exploatare 2. Cheltuieli financiare 3. Cheltuieli exceptionale 4. Cheltuieli cu amortizarile 5. Cheltuieli cu impozit pe profit In ceea ce priveste veniturile, gruparea se face in functie de natura activitatii producatoare de rezultate iar in cadrul fiecarei activitati, veniturile se delimiteaza in functie de natura rezultatelor obtinute. 1. Venituri din exploatare 2. Venituri financiare 3. Venituri exceptionale 4. Venituri cu amortizarile Respectand principiul independetei exercitiilor, in contabilitatea financiara, cheltuielile se grupeaza in: cheltuieli curente, cheltuieli inregistrate in avans, cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii, cheltuieli de piata, iar veniturile se impart in: venituri curente, venituri inregistrate in avans, venituri de realizat. Relatia prin care se realizeaza corelatia dintre venituri si cheltuieli se aseaza pe urmatoarele structuri: Venituri din vanzari - Costul de cumparare al marfurilor vandute. Productia determinata ca profit – Costul productiei exercitiului.
125

Contabilitate generala

Venituri financiare - Cheltuieli financiare. Venituri exceptionale - Cheltuieli exceptionale Conturile de cheltuieli au functie contabila de activ. Se debiteaza cu cheltuielile efectuate in timpul anului de exercitiu financiar si se crediteaza la decontarea cheltuielilor asupra rezultatelor. Conturile se inchid in urma decontarii cheltuielilor. Conturile de venituri sunt asimilate conturilor de pasiv. Se crediteaza cu veniturile incasate in timpul anului de exercitiu financiar, se debiteaza cu incorporarea veniturilor in rezultate. Nu prezinta sold. Conturile de cheltuieli si cele de de venituri se inchid la sfarsitul exercitiului financiar prin contul 121" Rezultatul exercitiului". Cheltuielile se repartizeaza asupra rezultatului, iar veniturile se incorporeaza in rezultat. Contul 121 "Rezultatul exercitiului' este un cont de bilant, fiind inclus in categoria conturilor de capitaluri proprii. Soldul creditor al contului evidentieaza rezultatul sub forma de profit, iar soldul debitor rezultatul sub forma de pierdere. In felul acesta contul 121 "Rezultatul exercitiului" realizeaza legatura dintre conturile de cheltuieli si venituri pe de o parte si conturi de bilant, pe de alta parte. Astfel, soldul sau creditor reprezinta profitul creat ca sursa de finantare in urma excedentului veniturilor asupra cheltuielilor, iar pierderea ca sold debitor, exprima bunurile economice nerecuperate ca urmare a excedentului cheltuielilor asupra veniturilor.

12.2. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare

Activitatea de exploatare cuprinde toate operatiile economice si comerciale privind aprovizionarea, productiei si desfacera bunurilor, lucrari siservicii. Sunt incluse, deasemenea, si operatiile privind investitiile, prin care se realizeaza productia si constructia proprie de mijloace fixe.

126

in ansamblu. In toate cazurile cand se foloseste metoda inventarului permanent cheltuielile colectate in cursul exercitiului se inregistreaza prin articolul contabil. materiale si marfuri. energia si apa precum si marfurile. materiale si marfuri = 3 conturi de stocuri Daca se utilizeaza metoda inventarului intermitent la conturile de cheltuieli se inregistreaza cumpararile de stocuri. iar consumurile stocate se determina pe baza relatiei urmatoare: Cumparari = Intrari prin cumparari + Stocuri . a intreprinderii. 3 "Stocuri" = 60 "Cheltuieli" Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti Cheltuieli ocazionate de lucrarile si serviciile executate de terti sunt grupate in doua categorii: a) cheltuieli privind lucrarile si serviciile ocazionate direct de desfasurarea activitatii.Stoc consumate de la furnizori initiale final Inregistrarile contabile care intervin in acest caz sunt: a) preluarea la cheltuieli a stocurilor initiale de materii prime. % = 40 "Furnizori" 60 "Cheltuieli' 4426 "TVA deductibil" c) preluarea de socuri la inchiderea exercitiului pe baza de inventar.Contabilitate generala Cheltuieli privind consumurile stocate si nestocate Prin aceasta categorie sunt delimitate cheltuielile privind materiile prime si materialele consumabile. 60 "Cheltuieli" = 3 "Stocuri" b) inregistrarea cumpararilor de stocuri in cursul exercitiului. Aceste 127 . 60 Cheltuieli cu materii prime.

Pe baza documentelor justificative privind valcularea impozitelor si taxelor se face inregistrarea: 63 "Cheltuieli cu impozitel. genereaza inregistrarea: 61 Cheltuieli cu lucrarile si = 40 Furnizorii si conturile asimilate serviciile executate de terti sau 62 conturi de cheltuieli cu alte = % servicii executate de terti 5121 conturi la banci 531 conturi de casa Cheltuieli cu impozitele. Colectarea cheltuielilor in cursul perioadei. alte servicii executate de terti. impozitele pe cladiri. impozitul pe dividende. cheltuieli privind contributia angajatului la asigurarile sociale si contributia angajatului la fondul de somaj. taxele si varsamintele asimilate". comisioane si onorarii. Toate aceste cheltuieli sunt delimitate si inregistrate prin conturile din grupa 63 "Cheltuieli cu impozitele. si varsamintele asimilate alte organizatii publice si conturi asimilate Cheltuieli cu personalul La aceasta grupa de cheltuieli sunt contabilizate cheltuielile cu salariile personalului. accizele. desfasurate de unitate cum sunt: colaborarile cu tertii . taxele si varsamintele asimilate Prin aceasta categorie sunt delimitate toate cheltuielile privind taxele asupra terenilor. datorate de unitate. alte impozite si taxe. Aceste cheltuieli sunt inregistrate la conturile reunite in grupa 62 "Cheltuieli cu alte servicii executate de terti". taxele = 44 Datorii fata de bugetul statului. TVA. b) cheltuieli privind lucrarile si serviciile legate indirect de activitatile de ansamblu.Contabilitate generala cheltuieli se inregistreaza in conturile din grupa 61 "Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti". 128 . deplasari. protocol.

precum si alte cheltuieli de exploatare. pierderile din vanzarea titlurilor de plasament. Importante sunt urmatoarele inregistrari: 666 "Dobanzi" = % 168 "Dobanzi aferente imprumuturilor" 451 "Decontari in cadrul grupei" 455 "Asociatii .Contabilitate generala 64 "Cheltuieli cu personalul" = % 42 "Personal si conturi asimilate" 43 "Datorii privind asigurarile sociale protectia sociala" Alte cheltuieli de exploatare Prin grupa 65 "Alte cheltuieli de exploatare" se inregistreaza cheltuielile ocazionate de pierderi de creante suportate de unitate. Inregistrarea contabila este de forma: 65 "Cheltuieli de exploatare" = % 416 "Clienti incerti" 167 "Alte datorii si imprumuturi" 267 "Creante imobilizate" 4 "Terti" 12. Contabilitatea cheltuielilor financiare a) Se cuprind toate cheltuielile privind pierderile din creante legate de participatii. diferentele de curs valutar din operatiile curente si disponibilitatile in devizie la inchiderea exercitiului financiar.3.conturi curente" 511 "Valori de incasat" 519 "Credite bancare pe termen scurt" 129 . alte cheltuieli financiare. Toate operatiile privind cheltuielile financiare sunt inregistrate prin conturile din grupa 66 "Cheltuieli financiare". pierderi din lichidarea dobanzilor si creantelor. dobanzile curente aferente imprumuturilor primite si alte datorii privind exercitiul in curs: sconturile acordate clientilor.

Contabilitate generala b) Cheltuielile privind sconturile acordate in cadrul relatiilor de decontari cu clienti se contabilizeaza prin relatia: 667 "Cheltuieli privind = % sconturi acordate" 411 "Clienti" 412 "Efecte de primit" 461 "Debitori diversi" 511 "Valori de incasat" c) Cheltuieli privind titlurile de plasament reprezinta diferenta nefavorabila intre pretul de concesiune si valoarea contabila de intrare a valorii mobiliare de plasament. diferentele nefavorabile de curs valutar apar in situatia in care valoarea contabila de intrare. Se contabilizeaza prin formula: 664 "Cheltuieli privind = 50 "Titluri de plasament" sconturi acordate" d) Cheltuieli privind diferenta de curs valutar. din momentul derularii operatiei. este mai mare decat valoarea la cursul zilei din momentul incasarii creantei sau evaluarii disponibilitatilor. Pentru datorii. In cazul creantelor si disponibilitatilor. diferentele nefavorabile apar in situatie inversa. Cheltuielile se inregistreaza prin relatia: 665 "Cheltuieli din diferente = % de curs valutar" 161 "Imprumuturi" 267 "Creante si imprumuturi" 401 "Furnizori" 411 "Clienti" 45 Decontari in cadrul grupei" 461 "Debitori inversi" 511 "Valori de incasat" 130 . cuprind diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate in urma lichidarii creantelor si datoriilor in devizie ale intreprinderii si cele constatate la evaluarea la zi a disponibilitatilor bancare in devizie existente in casierie si credite deschise in devizie.

cu valoarea pierderilor din calamitati inregistrate la stocuri si productia in curs de executie. a) Cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune se identifica. Colectarea cheltuielilor genereaza inregistrarea: 671 "Cheltuieli exceptionale privind = % operatiile de gestiune" 3 "Stocuri" 451 "Decontari in cadrul grupei" 461 "Debitori diversi" 512 "Conturi la banca" 531 "Casa" 758 "Alte venituri din exploatare" b) Cheltuieli exceptionale privind operatiile de capital sunt ocazionate de valoarea neamortizata a activelor imobilozate amortizabile si valoarea contabila de intrare a activelor imobilizate neamortizate 131 . de regula. Contabilitatea cheltuielilor exceptionale Prin sisitemul de conturi sunt delimitate doua categorii de cheltuieli: ocazionate de cheltuielile de gestiune si cele ocazionate de operatiile de capital. cu minus valorile create ca diferente intre valoarea contabila si valoarea de piata a titlurilor de plasament imediat negociabile. Inregistrarea care se face este de forma: 668 "Alte cheltuieli financiare" = 50 "Titluri de plasament" 12.4. evaluate la valoarea de piata.Contabilitate generala 512 "Conturi la banci" 531 "Casa" 541 "Acreditive" 542 "Avansuri de trezorerie" e) Alte cheltuieli financiare se identifica.

cheltuieli determinate de incetarea activitaii. in conditiile metodei inventarului intermitent astocurilor finale. de materii si materiale. pierderile determinate de rascumpararea propriilor actiuni. Inregistrarea cheltuielilor se face prin formula: 672 "Cheltuieliprivind = % operatiile de capital 20 "Imobilizari necorporale" 21"Imobilizari corporale" 26 "Imobilizari financiare" 503 "Actiuni proprii" 12. Contabilitatea cheltuielilor cu amortizarile si provizioanele Sunt cheltuieli ocazionate de aprecierea activelor amortizabile si neamortizate. precum si cele determinate de constituirea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli si a provizioanelor reglementate.5. 30 "Materii prime si materiale" materiale si marfuri" 32 "Obiecte de inventar" 36 "Animale" 37 "Marfuri" 132 . % = 60 "Cheltuieli cu materii prime.Contabilitate generala cedate. Contabilizarea acestor cheltuieli se face prin formula: 68 "Cheltuieli cu amortizarea = % si provizioane" 14 "Provizioane reglementate" 15 "Provizioane pentru riscuri si cheltuieli" 28 "Amortizari din imobilizari" 29 "Provizioane imobilizari" 39 "Provizioane stocuri" 49 "Provizioane creante" a) Inregistrarea la inchiderea exercitiului. marfuri si alte valori materiale.

% = 401 "Firnizori" 607 "Cheltuieli privind marfurile" 4426 "TVA deductibila" e) anularea inregistrarii la inchiderea exercitiului: 471 "Cheltuieli inregistrate = 607 "Cheltuieli privind marfurile" in avans" 12. Contabilitate veniturilor din exploatare Se considera venituri realizate in functie de care se determina rezultatul numai cele din stadiul de vanzare adica din faza unde are loc transformarea dreptului de proprietate.facturi nesosite" 6 "Cheltuieli" 4428 "TVA neexigibila" d) Un caz particular este si aceala al contabilizarii facturilor pentru bunuri si servicii neprimite. sunt considerate realizate in momentul constatarii sau incasarii. Pentru veniturile nelegate de vanzari. de exemplu facturile pentru consumurile nestocate.Contabilitate generala b) Cheltuieli constante la inchiderea exercitiului ca fiind aferente exercitiului urmator: 471 Cheltuieli inregstrate in avans = 6 "Cheltuieli" c) Stornarea unor operatii prin care s-au inregistrat cheltuieli fara a se primi documente justificative. cum sunt cele financiare si in unele cazuri cele exceptionale. La inchiderea exercitiului pentru facturile neprimite se face inregistrarea: % = 408 "Furnizori .6. lucrarile si serviciile primite de terti. 133 . dupa caz.

Contabilitate generala Tipurile principale de inregistari care intervin sunt: a) Venituri din productia stocata. % = 754 "Venituri din creante reactivate" 411 "Clienti" 461 "Debitori diversi" f) Alte venituri din exploatare. -sume datorate de salariati privind debitele 134 . % = 741 "Venituri din subventii de exploatare" 445 "Subventii" 512"Conturi la banci" e) Venituri din creantele reactive privind clientii si debitorii diversi. metoda inventarului permanent. 411 "Clienti" = % 70 "Venituri din vanzarea de produse" 4427 "TVA colectata" c) Venituri din productia de imobilizari: % = % 20 "Imobilizari necorporale" 72"Venituri din productia de imobilizari" 21 "Imobilizari corporale" 4427"TVA colectata" 23 "Imobilizari in curs" d) Venituri din subventii pentru exploatare primite la export sau pentru acoperirea pierderilor privind diferentele de pret la produse subventionate. % =711 "Venituri din productia stocata" 33 "Productia in curs de executie" 34 "Produse" 36 "Animale" b) Venituri realizate cu ocazia vanzarii produselor. prestarilor de servicii si marfurilor.

dobanzi cuvenite.7.Contabilitate generala 428 "Alte datorii in legatura cu personalul" = 758 "Alte venituri din exploatare" -sume datorate de diversi debitori 461 "debitori diversi" = 758 "Alte venituri din exploatare" -sume incasate reprezentand venituri din exploatarea curenta % = 758 "Alte venituri din exploatare" 512 "Banca" 531 "Casa" Inregistrarile contabile privind operatiile specifice veniturilor s-au prezentat cu ocazia obtinerii productiei si decontarilor cu clientii. titluri de plasament cedate. creante imobilizate. titluri de plasament. sconturile obtinute si alte venituri financiare. Contabilitatea veniturilor financiare In categoria veniturilor financiare sunt incluse veniturile din: participatii. imobilizari financiare cedate. a) dividendele si dobanzile de incasat sau incasate: % = % 451"Decontari in cadrul grupului" 761 "Venituri din participari" 361 "Animale si pasari" 762 "Venituri din alte imobilizari 531 "Casa" financiare 512" Conturi curente la banci" b) pretul de cesiune al imobilizarilor financiare cedate: 451 "Decontari in cadrul grupului" = 762 "Venituri din imobilizari financiare" 135 . 12. diferente de curs valutar.

e) venituri din diferentele favorabile de curs valutar. titlurile de plasament". rezultate in urma lichidarii creantelor si datoriilor in devizie la cursul zilei cu ocazia lichidarii exercitiului financiar: % =765 "Venituri din diferente de curs valutar 16 "Imprumuturi" 267 "Creante imobilizate" 40 "Furnizori" 41 "Clienti" 45 "Grup si asociati" 46 "Debitori si creditori" 51"Conturi la banci" 53 "Casa" f) venituri financiare din dobanzile cuvenite pentru disponibilitatile din conturile bancare si creditele comerciale: % = 766 "Venituri din dobanzi" 451 "Decontari in cadrul grupului" 461 "Debitori" 472 "Venituri inregistrate inavans" 518 "Dobanzi" g) venituri obtinute din sconturile de decontare de la furnizori si alti creditori: % = 767 "Venituri din sconturile obtinute" 531 "Casa" 401 "Furnizori" 136 .Contabilitate generala c) venituri din titluri de plasament cedate pentru diferenta intre pretul de cesiune si cel de cumparare: % = 764 "Venituri din titluri de plasament" 512 "Conturi curente la banci" 518 "Dobanzi" 509 "Varsaminte de efectuat pt.

8. datorate de catre bugetul statului: 448 "Alte datorii si creante = 771"Venituri exceptionale din op. de cu bugetul statului" gestiune" d) sume de incasat sau incasate din despagubiri si penalitati: % = 771 "Venituri exceptionaledin po. de neridicate" gestiune" c) sume cuvenite intreprinderii.Contabilitate generala 404 "Furnizori imobilizari" 462 "Creditori diversi" 512 "Cont curent la banca" 12. de gestiune 461 "Debitori diversi" 512 "Banca" 531 "Casa" 137 . Contabilitatea veniturilor exceptionale Veniturile exceptionale sunt grupate in doua categorii din operatiile de gestiune si din operatiile de capital. a) bunuri sau valori primite prin donatii sau cu titlu gratuit: % = 771 "Venituri exceptionale din operatiuni de "Stocuri si produse in curs" gestiune" "Conturi de trezorerie" b) drepturi de personal neridicate dupa prescrierea acestora: 426 "Drepturi de personal = 711"Venituri exceptionale din op.

138 . dep. a celor pentru riscuri si cheltuieli. stocurilor" 49 "Provizioane pt.Contabilitate generala 12. dep. de regula. dep. la incheierea exercitiului financiar in cazul iesirii activelor penrtu care s-au constituit provizioane pentru deprecieri si in situatia anularii partiale sau totale a unor provizioane ramase fara obiect. dep. pentru deprecierea creantelor si pentru deprecierea imobilizarilor necorporale sau corporale ce privesc activitatea exceptionala. Contabilitatea veniturilor din amortizari si provizioane Sunt venituri calculate determinate de reevaluarea prin diminuare a provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli.9. provizioane pentru depreciere si a celor reglementate. riscuri si cheltuieli" 28 "Amortizari privind imobilizarile" 29 "Provizioane pt. imobilizarilor" 39 "Provizioane pt. creantelor" 59 "Provizioane pt. conturilor de trezorerie" Deci veniturile exceptionale din provizioane sunt cele provenite din anularea si diminuarea provizioanelor reglamentate. Tipul de inregistrare este: % = 78 "Venituri din provizioane" 14 "Provizioane reglementate" 15 "Provizioane pt. Toate veniturile din amortizari si provizioane se contabilizeaza.

trimestrial sau lunar.10. De fiecare data. 121 Profit si pierdere = 6 Conturi de cheltuieli b. se determina rezultatul exercitiului. soldul creditor sau debitor al contului 121 Profit si pierdere reprezinta rezultattul exercitiului inainte de impozitare. decontarea sau repartizarea cheltuielilor asupra rezultatului pentru soldul debitor al conturilor. Tipurile de inregistrari care intervin sunt: a. Calculul aferent are un caracter cumulat dee la inceputul anului. incorpoarea veniturilor in rezultatul exerciciului. Debitul acestui cont reflecta la sfarsitul 139 . lunar. pierderi nerepartizate.din impozitul datorat se retine sumele varsate in lunile precedente Cheltuielile fiscale datorate genereaza inregistrarea: 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 441 Impozit pe profit Pentru evidentierea obtinerii si utilizarii rezultatelor financiare se utilizeaza conturile: 121 Profit si pierdere 129 Repartizarea profitului Contul 121 Profit si pierdere are functie contabila bifunctionala. In acest scop se procedeaza la inchiderea sau nivelarea conturilor de cheltuieli si venituri. 7 Conturile de venituri = 121 Profit si pierdere In urma celor doua categorii de operatii prezentate mai sus. in functie de conventia adoptata in contabilitate. pentru soldul creditor al conturilor. Creditul contului reflecta la sfarsitul exerciciului sumele inregistrate in creditul conturilor de venituri. Contabilitatea operatiilor privind determinarea rezultatului exercitiului Periodic. pierderile realizate la exercitiul anterior.Contabilitate generala 12.

daca cheltuielile sunt mai mari decat veniturile. 140 . Contul 129 Repartizarea profitului este rectificativ de rezultate cu functie contabila de activ. Avem sold debitor ce reflecta pierderi. Soldul acestui cont este debitor si reflecta repartizarile din profit efectuate in timpul anului. profitul exercitiului destinat cresterii capitalului social.Contabilitate generala exercitiului cheltuielile colectate. Debitul cuprinde rezervele constituite din profitul realizat in exercitiul precedent. profitul precedent nerepartizat. Soldul creditor reflecta profitul realizat daca veniturile sunt mai mari decat cheltuielile. iar creditul reflecta profitul net realizat in exercitiul financiar precedent destinat repartizarii. sumele rezultate din valorificarea materialelor.

Acest instrument este balanta de verificare. in timpul lunii. Balanta de verificare este un procedeu specific metodei contabilitatii care permite verificare corectitudinii sumelor inregistrate in conturi. veniturilor si rezultatelor financiare.1. cheltuielilor. Caracteristic balantei este faptul ca sumele se cumuleaza de fiecare data de la inceputul anului pana la luna de calcul inclusiv.trei serii de egalitati .patru serii de egalitati Balanta de verificare cu o serie de egalitati poate fi intocmita in doua variante: pe baza de total sume debitoare sau creditoare sau pe baza de solduri finale. Continut si clasificare Dupa inregistrarea operatiilor in conturi. existe balante cu : .doua serii de egalitati . Balanta de verificare asigura respectarea echilibrului permanent impus de dubla inregistrare in conturi. Egalitatea este: TSD = TSC sau TSfD = TSfC 141 . In functie de numarul de egalitati pe care le contin. Ea se intocmeste la sfarsitul fiecarei luni sub forma unui tabel enumerativ al conturilor utilizate cu sumele aferente.Contabilitate generala Capitolul 13 Balanta de verificare 13. Deci balanta de verificare asigura legatura dintre cont si bilant. apare necesitatea unui instrument care sa asigure preluarea rapida si centralizata a informatiilor pentru a le transpune in bilant.o serie de egalitati . surselor de finantare. Anual unitatea patrimoniala intocmeste 12 balante de verificare cu caracter obligatoriu ce dau o imagine de ansamblu asupra mijloacelor economice.

Tehnica intocmiri balantei de verificare Etapele sunt urmatoarele: .se preiau sumele precedente din balanta anterioara. . Trebuie sa avem corelatia: Total rulaje (din balanta de verificare) = Total rulaje (din registrul jurnal) 142 . SiD = SiC. RD = RC TSD = TSC si TSfD = TSfC. se calculeaza total sume si solduri finale. SiD = SiC.Se aduna toate coloanele determinand egalitatea intre coloanele debitoare si cele creditoare.se totalizeaza sumele inregistrate sistematic in debitul si creditul fiecarei cont. Observam ca aceasta este cea mai completa balanta de verificare deoarece contine cel mai mare numar de informatii fiind baza intocmirii bilantului contabil. determinand rulajele lunii . . rulaje si solduri finale. total sume si solduri finale. Balanta de verificare patru serii de egalitati contine solduri initiale.Contabilitate generala Balanta de verificare cu doua serii de egalitati combina cele doua variante ale balantei de verificare cu o serie de egalitati: TSD = TSC si TSfD = TSfC Balanta de verificare cu trei serii de egalitati contine solduri initiale. rulaje. se inscriu rulajele lunii. Pentru fiecare cont sintetic se poate intocmi o balanta de verificare analitica ce detaliaza soldul initial.se preiau operatiunile din registrul jurnal in cartea mare. total sume si soldurile finale pe elemente componente.2. rulajele. 13. RD = RC si TSfD = TSfC.

Posibilitati de identificare a erorilor Balanta de verificare.erori de compensatie .erori de stabilire a sumelor din formulele contabile Erori ce nu pot fi descoperite cu ajutorul balantei: .Contabilitate generala 13. Rezulta din toate acestea ca balanta de verificare indeplineste o functie de control ci si pe acelea de grupare si centralizare a datelor inregistrate in conturi si de analiza a activitatii economice.erori de inregistrare.3.erori de inregistrare in cartea mare .omisiuni .erori de imputatie . prin intermediul egalitatilor pe care le contine indeplineste functia de control si identificare a erorilor de inregistrare. Existenta unei inegalitati intre doua coloane debitoare si creditoare dovedeste o eroare de inregistrare ce trebuie depistata si corectata. Erori ce pot fi descoperite cu ajutorul balantei: . . 143 . realizand concordanta dintre conturile analitice si cele sintetice. Aceste erori pot fi identificate numai prin balanta sah care reflecta pe langa seriile de egalitati si corespondenta conturilor. precum si legatura dintre cont si bilant.erori de intocmire a balantei.

mai putin IAS 29 1173 rezultatul reportat provenit din modificarile politicilor contabile 144 . 10 CAPITAL SI REZEVE 101 Capitalul social 1011 capital subscis nevarsat 1012 capital subscris varsat 1015 patrimoniul regiei 1016 patrimoniul public 104 Prime legate de capital 1041 prime de emisiune 1042 prime de fuziune 1043 prime de aport 1044 prime de conversie a obligatiunilor in actiuni 105 Rezerve din reevaluare 1051 rezerve din reevaluare aferente bilantului de deschidere al primului an de aplicare a ajustarii la inflatie 1058 rezerve din reevaluari dispuse prin acte normative 106 Rezerve 1061 rezerve legale 1062 rezerve pentru actuni proprii 1063 rezerve statutate sau contractuale 1068 alte rezerve 107 Rezerve de conversie GR 11 REZULTATUL REPORTAT 117 Rezultatul reportat 1171 rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat.Contabilitate generala PLANUL GENERAL DE CONTURI CLASA 1 – CONTURI DE CAPITAL GR. respectiv pierderea nerecuperata 1172 rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS.

Contabilitate generala 1174 rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor fundamentale 1175 rezultatul reportat reprezentand surplusul realizat din rezerve de reevaluare GR 12 REZULTATUL EXERCITIULUI 121 Profit si pierdere 129 Repartizarea profitului GR 13 SUBVENTII PENTRU INVESTITII 131 Subventii pentru investitii GR 15 PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI 151 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 1511 provizioane pentru litigii 1512 provizioane pentru garantii acordate clientilor 1513 provizioane pentru dezafectarea imobilizarilor corporale si alte actiuni similare legate de acestea 1514 provizioane pentru restructurare 1518 alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli GR 16 IMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE 161 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 1614 imprumuturi externe din emisiunea de obligatiuni garantate de stat 1615 imprumuturi externe din emisiunea de obligatiuni garantate de banci 1617 imprumuturi interne din emisiunea de obligatiuni garantate de stat 1618 alte imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 162 Credite bancare pe termen lung 1621 credite bancare pe termen lung 1622 credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenta 1623 credite bancare externe guvernamentale 1624 credite bancare externe garantate de stat 1625 credite bancare externe garantate de banci 1626 credite de la trezoreria statului 1627 credite bancare interne garantate de stat 145 .

licente. marci comerciale si alte valori similare obtinute cu resurse proprii 207 Fond comercial 2071 fond comercial 2075 fond comercial negativ 208 Alte imobilizari necorporale GR 21 IMOBILIZARI CORPORALE 211 Terenuri si amenajari terenuri 2111 terenuri 2112 amenajari terenuri 212 Constructii 213 Instalatii tehnice. mijloace de transport. licente. brevete. brevete. licente. marci comerciale si alte valori similare achizitionate 2052 brevete.Contabilitate generala 166 Datorii ce privesc imobilizarile financiare 1661 datorii catre societatile din cadrul grupului 1662 datorii catre societatile care detin interese de participare 167 Alte imprumuturi si datorii asimilate 168 Dobanzi aferente imprumuturilor si datorii asimilate 1681 dobanzi aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni 1682 dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung 1685 dobanzi aferente datoriilor catre societatile din cadrul grupului 1686 dobanzi aferente datoriilor catre societatile care detin interese de participare 1687 dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asmilate 169 Prime privind rambursarea obligatiunilor CLASA 2 – CONTURI DE IMOBILIZARI GR 20 IMOBILIZARI NECORPORALE 201 Cheltuieli de constituire 203 Cheltuieli de dezvoltare 205 Concesiuni. marci comerciale si alte valori similare 2051 concesiuni. animale si plantatii 146 .

echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale GR. instalatii de lucru) 2132 aparate. control si reglare 2133 mijloace de transport 2134 animale si plantatii 214 Mobilier.Contabilitate generala 2131 echipamente tehnologice (masini. 26 IMOBILIZARI FINANCIARE 261 Titluri de participare detinute la filiale din cadrul grupului 262 Titluri de participare detinute la societati din afara grupului 263 Imobilizari financiare sub forma de interese de participare 2633 titluri de participare detinute in intreprinderi asociate din cadrul grupului 2634 titluri de participare detinute in intreprinderi asociate din afara grupului 2635 titluri de participare strategice din cadrul grupului 2636 titluri de participare strategice in afara grupului 264 Titluri puse in echivalenta 265 Alte titluri imobilizate 267 Creante imobilizate 2671 suma datorate de filiale 2672 dobanda eferenta sumelor datorate de filiale 2673 imprumuturi acordate pe termen lung 2674 dobanda aferenta imprumuturilor acordate pe termen lung 147 . utilaje. 23 IMOBILIZARI IN CURS 231 Imobilizari corporale in curs 2311 amenajari de terenuri si constructii 2312 instalatii tehnice si masini 2313 alte imobilizari corporale 232 Avansuri acordate pentru imobilizari corporale 2321 avansuri acordate pentru terenuri si constructii 2322 avansuri acordate pentru instalatii tehnice si masini 2323 avansuri acordate pentru alte imobilizari corporale 233 Imobilizari necorporale in curs 234 Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale GR. aparatura birotica. instalatii de masurare.

brevete. 29 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA MOBILIZARILOR 290 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale 2903 provizioane pentru cheltuieli de dezvoltare 2905 provizioane pentru concesiuni.active imobilizate 2678 alte creante imobilizate 2679 dobanzi aferente altor creante imobilizate 269 Varsaminte de efectuat pentru imobilizari financiare 2691 varsaminte de efectuat referitoare la titluri de participare detinute la filiale din cadrul grupului 2692 varsaminte de efectuat referitoare la interese de participare 2698 varsaminte de efectuat pentru alte imobilizari financiare GR 28 AMORTIZARI PRIVIND IMOBILIZARILE 280 Amortizari privind imobilizarile necorporale 2801 amortizarea cheltuielilor de constituire 2803 amortizarea cheltuielilor de dezvoltare 2805 amortizarea concesiunilor. brevetelor. animalelor si plantatiilor 2814 amortizarea altor imobilizari corporale GR. marci comrciale si alte drepturi si valor similare 2907 provizioane pentru fond comercial 2908 provizioane pentru alte imobilizari necorporale 291 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale 2911 provizioane pentru deprecierea terenurilor si amenajarilor de terenuri 148 . licentelor. mijloacelor de transport. licente. marcilor comerciale si altor drepturi si valori similare 2807 amortizarea fond comercial 2808 amortizarea altor imobilizari necorporale 281 Amortizari privind imobilizarile corporale 2811 amortizarea amenajarilor de terenuri 2812 amortizarea constructiilor 2813 amortizarea instalatiilor.Contabilitate generala 2675 creante legate de interese de participare 2676 dobanda aferente creantelor legate de interese de participare 2677 actiuni proprii .

animalelor si plantatiilor 2914 provizioane pentru deprecierea altor imobilizari corporale. 293 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs 2931 provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale in curs 2933 provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale in curs 296 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare 2961 provizioane pentru deprecierea titlurilor de particiare detinute la filialele din cadrul grupului 2962 provizioane pentru deprecierea titlurilor de particiare detinute la societati din afara grupului 2963 provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare sub forma de interese de participare 2964 provizioane pentru deprecierea altor titluri imobilizate 2965 provizioane pentru deprecierea sumelor datorate de filiale 2966 provizioane pentru deprecierea imprumuturiloR acordate pe termen lung 2967 provizioane pentru deprecierea creantelor legate de interesele de participare 2968 provizioane pentru deprecierea actiunilor proprii – active imobilizate 2969 provizioane pentru deprecierea altor creante imobilizate CLASA 3 – CONTURI DE STOCURI SI PRODUCTIE IN CURS DE EXECUTIE GR 30 STOCURI DE MATERII SI MATERIALE 301 Materii prime 302 Materiale consumabile 3021 materiale auxiliare 3022 combustibili 149 .Contabilitate generala 2912 provizioane pentru deprecierea constructiilor 2913 provizioane pentru deprecierea instalatiilor. mijloacelor de transport.

Contabilitate generala 3023 materiale pentru ambalat 3024 piese de schimb 3025 seminte si materiale de plantat 3026 furaje 3028 alte materiale consumabile 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 308 Diferente de pret la materii prime si materiale GR 33 PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE 331 Produse in curs de executie 332 Lucrari si servicii in curs de executie GR 34 PRODUSE 341 Semifabricate 345 Produse finite 346 Produse reziduale 348 Diferente de pret la produse 3481 diferente de pret la semifabricate 3485 diferente de pret la produse finite 3486 diferente de pret la produse reziduale GR 35 STOCURI AFLATE LA TERTI 351 Materii si materiale aflate la terti 354 Produse aflate la terti 3541 semifabricate aflate la terti 3545 produse finite aflate la terti 3546 produse reziduale aflate la terti 356 Animale aflate la terti 357 Marfuri aflate la terti 358 Ambalaje aflate la terti GR 36 ANIMALE 361 Animale si pasari 368 Diferente de pret la animale si pasari GR 37 MARFURI 371 Marfuri 378 Diferente de pret la marfuri GR 38 AMBALAJE 150 .

Contabilitate generala 381 Ambalaje 388 Diferente de pret la ambalaje GR 39 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SI PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE 391 Provizioane pentru deprecierea materiilor prime 392 Provizioane pentru deprecierea materialelor 3921 provizioane pentru deprecierea materialelor consumabile 3922 provizioane pentru depreciera materialelor de natura obiectelor de inventar 393 Provizioane pentru deprecierea productiei in curs de executie 394 Provizioane pentru deprecierea produselor 3941provizioane pentru deprecierea semifabricatelor 3945 provizioane pentru deprecierea produselor finite 3956 provizioane pentru deprecierea produselor reziduale 395 Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terti 3951 provizioane pentru deprecierea materiilor si materialelor aflate la terti 3952 provizioane pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terti 3953 provizioane pentru deprecierea produselor finite aflate la terti 3954 provizioane pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terti 3956 provizioane pentru deprecierea animalelor aflate la terti 3957 provizioane pentru depreciera marfurilor aflate la terti 3958 provizioane pentru deprecierea ambalajelor aflate la terti 396 Provizioane pentru depreciera animalelor 397 Provizioane pentru depreciera marfurilor 398 Provizioane pentru deprecierea ambalajelor CLASA 4 – CONTURI DE TERTI GR 40 FURNIZORI SI CONTURI ASIMILATE 401 Furnizori 403 Efecte de platit 151 .

PROTECTIA SOCIALA SI CONTURI ASIMILATE 431 Asigurari sociale 4311 contributia unitatii la asigurarile sociale 4312 contributia personalului pentru pensia suplimentara 4313 contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate 4314 contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate 437 Ajutor de somaj 152 .Contabilitate generala 404 Furnizori de imobilizari 405 Efecte de platit pentru imobilizari 408 Furnizori-facturi nesosite 409 Furnizori-debitori 4091 furnizori-debitori pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor 4092 furnizori-debitori pentru prestari de servicii si executari de lucrari GR 41 CLIENTI SI CONTURI ASIMILATE 411 Clienti 4111clienti 4118 clienti incerti sau in litigiu 413 Efecte de primit de la clienti 418 Clienti-facturi de intocmit 419 Clienti-creditori GR 42 PERSONAL SI CONTURI ASIMILATE 421 Personal-salarii datorate 423 Personal-ajutoare materiale datorate 424 Participarea personalului la profit 425 Avansuri acordate personalului 426 Drepturi de personal neridicate 427 Retineri din salarii datorate tertilor 428 Alte datorii si creante in legatura cu personalul 4281 alte datorii in legatura cu personalul 4282 alte creante in legatura cu personalul GR 43 ASIGURARI SOCIALE.

Contabilitate generala 4371 contributia unitatii la fondul de somaj 4372 contributia personalului la fonful de somaj 438 Alte datorii si creante sociale 4381 alte datorii sociale 4382 alte creante sociale GR 44 BUGETUL STATULUI. FONDURI SPECIALE SI CONTURI ASIMILATE 441 Impozit pe profit 4411 impozit pe profit curent 4412 impozit pe profit amanat 442 Taxa pe valoarea adaugata 4423 TVA de plata 4424 TVA de recuperat 4426 TVA deductibila 4427 TVA colectata 4428 TVA neexigibila 444 Impozitul pe salarii 445 Subventii 446 Alte impozite. taxe si varsaminte asimilate 447 Fonduri speciale.taxe si varsaminte asimilate 448 Alte datorii si creante cu bugetul statului 4481 alte datorii fata de bugetul statului 4482 alte creante privind bugetul statului GR 45 GRUP SI ASOCIATI 451 Decontari in cadrul grupului 4511 decontari in cadrul grupului 4518 dobanzi aferente decontarilor in cadrul grupului 452 Decontari privind interesele de participare 4521 decontari privind interesele de participare 4528 dobanzi aferente decontarilor privind interesele de participare 455 Sume datorate asociatilor 4551 asociati-conturi curente 4558 asociati-dobanzi la conturi curente 153 .

actiuni cotate 5032 actiuni necotate 154 .Contabilitate generala 456 Decontari cu asociatii privind capitalul 457 Dividende de plata 458 Decontari din operatii in participatie 4581 decontari din operatii in participatie –pasiv 4582 decontari din operatii in participatie –activ GR 46 DEBITORI SI CREDITORI DIVERSI 461 Debitori diversi 462 Creditori diversi GR 47 CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE 471 Cheltuieli inregistrate in avans 472 Venituri inregistrate in avans 473 Decontari din operatii in curs de clarificare GR 48 DECONTARI IN CADRUL UNITATII 481 Decontari intre unitate si subunitatii 482 Decontari intre subunitati GR 49 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CREANTELOR 491 Provizioane pentru deprecierea creantelor-clienti 495 Provizipane pentru deprecierea creantelor-decontari in cadrul grupului si cu asociatii 4951 provizioane pentru deprecuera creantelor asupra societatilor din cadrul grupului 4952 provizioane pentru deprecierea creantelor referitoare la interesele de participare 4953 provizioane pentru deprecierea creantelor asupra asociatilor 496 Provizioane pentru depreciera creantelor-debitori diversi CLASA 5-CONTURI DE TREZORERIE GR 50 INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 501 Investitii financiare pe termen scurt la societati din cadrul grupului 502 Actiuni proprii 503 Actiuni 5031.

alte titluri de plasament 5088 dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament 509 Varsaminte de efectuat pentru alte investitii financiare pe termen scurt 5091 varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt la societati din cadrul grupului 5098 varsaminte de efectuat pentru alte investitii financiare pe termen scurt GR 51 CONTURI LA BANCI 511 Valori de incasat 5112 cecuri de incasat 5113 efecte de incasat 5114 efecte remise spre scontare 512 Conturi curente la banci 5121 conturi la banci in lei 5124 conturi la banci in valuta 5125 sume in curs de decontare 518 Dobanzi 5186 dobanzi de platit 5187 dobanzi de incasat 519 Credite bancare pe termen scurt 5191 credite bancare pe termen scurt 5192 credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta 5193 credite externe guvernamentale 5194 credite externe garantate de stat 5195 credite externe garantate de banci 5196 credite de la trezoreria statului 5197credite interne garantate de stat 5198 dobanzi aferente creditelor bancare pe terment scurt 155 .Contabilitate generala 505 Obligatiuni emise si rascumparate 506 Obligatiuni 5061 obligatiuni cotate 5062 obligatiuni necotate 508 Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate 5081.

CONTURI DE CHELTUIELI GR 60 CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE 601 Cheltuieli cu materiile prime 602 Cheltuieli cu materialele consumabile 6021 cheltuieli cu materialele auxiliare 6022 cheltuieli privind combustibilul 156 .Contabilitate generala GR 53 CASA 531 Casa 5311 casa in lei 5314 casa in valuta 532 Alte valori 5321 timbre fiscale si postale 5322 bilete de tratament si odihna 5323 tichete si bilete de calatorie 5328 alte valori GR 54 ACREDITIVE 541 Acreditive 5411 acreditive in lei 5412 acreditive in valuta 542 Avansuri de trezorerie GR 58 VIRAMENTE INTERNE 581 Viramente interne GR 59 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE TREZORERIE 591 Provizioane pentru deprecierea investitiilor financiare la societati din cadrul grupului 592 Provizioane pentru deprecierea actiunilor proprii 593 Provizioane pentru deprecierea actiunilor 595 Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor emise si rascumparate 596 Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor 598 Provizioane pentru deprecierea altor investitii finasnciare si creante asimilate CLASA 6.

TAXE SI VARSAMINTE ASIMILATE 635 Cheltuieli cu alte impozite . reclama si publicitate 624 Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoanal 625 Cheltuieli cu deplasari. detasari si transferari 626 Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii 627 Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate 628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti GR 63 CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE. taxe si varsaminte GR 64 CHELTUIELI CU PERSONALUL 641 Cheltuieli cu salariile 645 Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala 6451 contributia unitatii la asigurarile sociale 6452 contributia unitatii pentru ajutorul de somaj 157 .Cheltuieli cu studiile si cercetarile GR 62 CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERTI 621 Cheltuieli cu colaboratorii 622 Cheltuieli privind comisioanele si onorariile 623 Cheltuieli de protocol. locatiile de gestiune si chiriile 613 Cheltuieli cu primele de asigurare 614.Contabilitate generala 6023 cheltuieli privind materialele pentru ambalat 6024 cheltuieli privind piesele de schimb 6025 cheltuieli privind seminte si materialele de plantat 6026 cheltuieli privind furajele 6028 cheltuieli privind alte materiale consumabile 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 604 Cheltuieli privind materialele nestocate 605 Cheltuieli privind energia si apa 606 Cheltuieli cu animale si pasarile 607 Cheltuieli privind marfurile 608 Cheltuieli privind ambalajele GR 61 CHELTUIELI CU LUCRARILE SI SERVICIILE EXECUTATE DE TERTI 611 Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile 612 Cheltuieli cu redeventele.

Contabilitate generala 6453 contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate 6458 alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala GR 65 ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE 654 Pierderi din creante si debitori diversi 658 Alte cheltuieli de exploatare 6581 despagubiri. amenzi. PROVIZIOANELE SI AJUSTAREA LA INFLATIE 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele 6811 cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor 6812 cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli 6813 cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor 6814 cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante 686 Cheltuieli financiare privind amortizarile si provizioanele 6863 cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor financiare 158 . penalitati 6582 donatii si subventii acordate 6583 cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital 6588 alte cheltuieli de exploatare GR 66 CHELTUIELI FINANCIARE 663 Pierderi din creante legate de participatii 664 Cheltuieli privind investitiile financiare cedate 6641 cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate 6642 pierderi privind investitiile financiare pe termen scurt cedate 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar 666 Cheltuieli privind dobanzile 667 Cheltuieli privind sconturile acordate 668 Alte cheltuieli financiare GR 67 CHELTUIELI EXTRAORDINARE 671 Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare GR 68 CHELTUIELI CU AMORTIZARILE .

locatii de gestiune si chirii 707 Venituri din vanzarea marfurilor 708 Venituri din activitatii diverse GR 71 VARIATIA STOCURILOR 711 Variatia stocurilor GR 72 VENITURI DIN PRODUCTIA DE IMOBILIZARI 721 Venituri din productia de imobilizari necorporale 722 Venituri din productia de imobilizari corporale GR 74 VENITURI DIN SUBVENTII DE EXPLOATARE 741 Venituri din subventii de exploatare 7411 venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afacere 7412 venituri din subventii de exploatare pentru materii prime si materiale consumabile 7413 venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli din 159 .Contabilitate generala 6864 cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante 6868 cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor 688 Cheltuieli din ajustarea la inflatie GR 69 CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT SI ALTE IMPOZITE 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit 6911 cheltuieli cu impozitul pe profit curent 6912 cheltuieli cu impozitul pe profit amanat 698 Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar in elementele de mai sus CLASA 7.CONTURI DE VENITURI GR 70 CIFRA DE AFACERI 701 Venituri din vanzarea produselor finite 702 Venituri din vanzarea semifabricatelor 703 Venituri din vanzarea produselor reziduale 704 Venituri din lucrari execurate si servicii prestate 705 Venituri din studii si cercetari 706 Venituri din redevente .

amenzi si penalitati 7582 venituri din donatii si subventii primite 7583 venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital 7584 venituri din subventii pentru investitii 7588 alte venituri din exploatare GR 76 VENITURI FINANCIARE 761 Venituri din imobilizari financiare 7611 venituri din titluri de participare detinute la filiale din cadrul grupului 7612 venituri din titluri de participare detinute la societati din afara grupului 7613 venituri din titluri de participare detinute in intreprinderi asociate din cadrul grupului 7614 venituri din titluri de participare detinute in intreprinderi asociate din afara grupului 7615 venituri din titluri de participare strategice in cadrul grupului 7616 venituri din titluri de participare strategice in afara grupului 7617 venituri din alte imobilizari financiare 762 Venituri din investitii financiare pe termen scurt 763 Venituri din creante imobilizate 764 Venituri din investitii financiare cedate 7641 venituri din imobilizari financiare cedate 7642 castiguri din investitii financiare pe termen scurt cedate 160 .Contabilitate generala afara 7414 venituri din subventii de exploatare pentru plata personalului 7415 venituri din subventii de exploatare pentru asigurari si protectia sociala 7416 venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare 7417 venituri din subventii de exploatare aferente altor venituri 7418 venituri din subventii de exploatare penteru dobanda datorata GR 75 ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE 754 Venituri din creante reactivate si debitori diversi 758 Alte venituri din exploatare 7581 venituri din despagubiri.

Contabilitate generala 765 Venituri din diferente de curs valutar 766 Venituri din dobanzi 767 Venituri din sconturi obtinute 768 Alte venituri financiare GR 77 VENITURI EXTRAORDINARE 771 Venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si altele similare GR 78 VENITURI DIN PROVIZIOANE SI AJUSTAREA LA INFLATIE 781 VeniturI din provizioane privind activitatea de exploatare 7812 veniturI din provizioane pentru riscuri si cheltuieli 7813 veniturI din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor 7814 veniturI din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 7815 veniturI din fondul comercial negativ 786 Venituri financiare din provizioane 7863 venituri din provizioane pentru depreciera imobilizarilor financiare 7864 venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 788 Venituri din ajustarea la inflatie 791 Venituri din impozitul pe profit amanat CLASA 8 CONTURI SPECIALE GR 80 CONTURI IN AFARA BILANTULUI 801 Angajamente acordate 8011 giruri si garantii acordate 8018 alte angajamente acordate 802 Angajamente primite 8021 giruri si garantii primite 8028 alte angajamente primite 803 Alte conturi in afara bilantului 8031 mijloace fixe luate cu chirie 161 .

urmariti in continuare 8035 debitori din amenzi si penalitati pretinse 8036 redevente . locatii de gestiune.Contabilitate generala 8032 valori materiale primite spre prelucrare sau reparare 8033 valori materiale primite in pastrare sau custodie 8034 debitori scosi din activ . chirii si alte datorii asimilate 8037 efecte scontate neajunse la scadenta 8038 alte valori in afara bilantului GR 89 BILANT 891 Bilant de deschidere 892 Bilant de inchidere CLASA 9 CONTURI DE GESTIUNE GR 90 DECONTARI INTERNE 901 Decontari interne privind cheltuielile 902 Decontari interne privind productia obtinuta 903 Decontari interne privind diferentele de pret GR 92 CONTURI DE CALCULATIE 921 Cheltuielile activitatii de baza 922 Cheltuielile activitatilor auxiliare 923 Cheltuielile indirecte ale productiei 924 Cheltuielile generale de administratie 925 Cheltuielile de desfacere GR 93 COSTUL PRODUCTIEI 931 Costul productiei obtinute 933 Costul productiei in curs de executie 162 .

2003 Contabilitate financiara.P. GH. Deva. Contabilitate generala (Bazele contabilitatii). Bucuresti. 2001 Contabilitatea financiara.. Editura All Beck. RISTEA M STELIANA BUSUIOCEANU. 2002 Contabilitatea intreprinderii. teste grila. Editura International University Press Bucuresti 2001 Contabilitatea financiara a intreprinderii. Editura Lucman. Editura Economica. Editura Universitas Company. Editura Economica. PANTEA. Bucuresti 1998. 2002 Contabilitatea romaneasca armonizata cu directivele contabile europene. Editura Margaritar. Bucuresti. IONASCU I VOICU MARIN MUNTEANU VICTOR MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. BODEA NECULINA CHEBAC. Bucuresti.Contabilitate generala BIBLIOGRAFIE M. ALINA DANET I. 2003 . CARMEN SARBU FELEAGA N. Editura Intelcredo.2004 163 . BOGDAN si colab. 1999 Bazele contabilitatii. Bucuresti 2003 Contabilitatea societatilor comerciale.

Contabilitate generala 164 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful