You are on page 1of 85

Boletus badius , Hribul murg

Boletus badius

Colour: Brown
Appearing: July - November
Edibility: Edible
Habitat: Grows in woods on the ground

Bay Bolete

Bay Bolete

Lepiota naucina . Buretele alb al porumbeilor Ciupercile tinere se pot confunda cu amanitele albe otrăvitoare .

Boletus scaber . Chitarcă . Burete de mesteacăn . Burete călugăresc .

.

Vineţica porumbeilor .Russula cyanoxantha .

.

Hulubiţa . Vineţelele .Russula aurata .

.

niciodată decurente. fragilă. este. foarte compact şi fragil. cu . este. câteodată despicate. Marginea este subţire şi cu striaţii fine. uneori. Piciorul. devine adâncită. Carnea este albă sau gălbuie sub cuticulă. din ce în ce mai plată. la început. cu miros .Russula aurata (hulubita aurie) Scris de Lucian Iacob Joi. Lamele sunt dese. este cilindric sau uşor subţiat în partea superioară. convexă şi. 4-8 cm. i în special la exemplarele mature. foarte densă şi. foarte înalte. apoi. 01 Ianuarie 2009 00:00 Pălăria. 4-10 cm. Cuticula netedă. iar la maturitate deplină. pătată cu galben. baza relativ îngroşată. cu suprafaţa foarte ondulată. lucioasă. lipicioasă pe vreme umedă.

De la sfârşitul primăverii până vara târziu. au marginea de un galben-auriu frumos şi. Poate fi confundată cu Russula emetica. Vineţică . datorită gustului său acru. Lamele. la deal şi la munte. într-o culoare variabilă de la alb-crem la ocru. cu pete maronii vizibile ca dimensiuni. necomestibilă. Bună pentru consum.aproape imperceptibil şi gust plăcut dulce. dar uşor de recunoscut imediat. sunt legate între ele prin vinişoare foarte subţiri. câteodată. pentru că se depreciază rapid. Poate fi întâlnită în grupuri mici prin locurile mai umede şi mai umbroase din pădurile de foioase. cu nuanţe galbene care câteodată se extind pe toată suprafaţa. Coloritul pălăriei poate varia de la roşu-portocaliu la roşu-violet. în special pe porţiunea inferioară. Piciorul este alb sau gălbui. Russula vesca . Trebuie însă gătită la scurt timp după ce a fost culeasă. mai dese în zona de lângă picior.

.

01 Ianuarie 2009 00:00 Pălăria. Cuticula este netedă. Pe vreme . apoi. uşor subţiat la bază şi cu suprafaţa relativ zbârcită. Lamele sunt dese. cu bordura uşor ondulată. cărnoase şi înalte. Russula vesca Russula vesca (painea pamantului) Scris de Lucian Iacob Joi. aderente sau puţin decurente în lungul piciorului. iar la maturitate deplină. 3-10 cm. este cilindric. este iniţial convexă şi. Piciorul. 6-10 cm. adâncită. din ce în ce mai plată. puţin zbârcită şi lipicioasă pe vreme umedă.

Bună pentru consum. cu pete galbene sau brun-roşcate. Carnea albă are tendinţa de a deveni brună. este alb. Este greu să fie confundată. Painişoară . Russula alutacea . Specie foarte obişnuită în pădurile de foioase şi de conifere. apoi conţinând o substanţă spongioasă. cu partea din mijloc mai închisă. se pretează şi la uscare. Piciorul. la câmpie şi la deal. câteodată cu reflexe galben-verzui. care. când se usucă. Se găseşte vara.umedă emană picături mici de lichid apos. Pălăria este roz de culoarea cărnii crude. inodoră şi cu gust de nucă sau de alune. mai întâi plin. Lamele sunt albicioase. câteodată violetă şi chiar maronie. lasă nişte pete gălbui. Carnea este foarte densă şi compactă.

este. foarte compactă şi cărnoasă. la deal şi la munte. 01 Ianuarie 2009 00:00 Pălăria. cu miros slab de fructe şi gust dulce. pretabilă la diferite reţete culinare. Este vorba despre o ciupercă bună pentru consum. Lamele nu sunt dese. uşor lipicioasă pe vreme umedă şi. Carnea este albă. 7-13 cm. crăpată. Coloritul pălăriei variază de la violaceu la roşu-purpuriu sau brunverzui. Ciupercă foarte răspândită în pădurile de foioase. din ce în ce mai plată. câteodată. Lamele sunt galbene sau ocru. la început. în special pe terenuri calcaroase. cu o adâncitură pronunţată în centru. 4-8 cm. Vineţica pestriţă . Russula virescens . alb cu pete roz la bază. Poate fi confundată cu Russula olivacea.Russula alutacea (painisoare) Scris de Lucian Iacob Joi. formând dâre concentrice. foarte consistent şi cărnos. foarte densă. de asemenea comestibilă. Piciorul. Cuticula este netedă. destul de cărnoase şi foarte puţin decurente în lungul piciorului. este cilindric sau puţin subţiat în partea de sus. apoi. emisferică şi. Vara-toamna.

Russula virescens .

. Vara-toamna. cu suprafaţa brumată în partea superioară. cu suprafaţa. 01 Ianuarie 2009 00:00 Pălăria. globuloasă. înalte şi cărnoase. uneori. deseori cu formă poligonală. Cuticula. Piciorul. uşor adâncită. mult căutată pentru gustul său delicat. cu aspect uscat. plată şi. apoi convexă. Lamele sunt alb- crem. Câteodată. la verde ca arama coclită şi verde-măsliniu. pălăria este complet albă sau de culoarea cojii de alună. netedă sau puţin striată. la deal şi la munte. deseori pătate cu brun-roşcat. consistentă şi compactă. cu gust dulce.Russula virescens (vinetica pestrita) Scris de Lucian Iacob Joi. este albicioasă şi acoperită de o mulţime de negi proeminenţi. puţin aderente. Carnea piciorului poate căpăta nuanţe roşietice. 5-15 cm. verzui. în pădurile de foioase şi rareori de conifere. robust şi compact. foarte groasă. relativ ondulată. Carnea este albă. la sfârşitul perioadei de maturizare. Creşte în grupuri cu exemplare uneori numeroase prin iarbă. Lamele sunt foarte dese. dar întotdeauna sunt prezente crăpăturile poligonale. compactă şi cărnoasă. Ciupercă de bună calitate. Negii de pe pălărie au o culoare care variază de la verde- deschis. la început. radiale. Inconfundabilă. 4-9 cm. are uneori crestături adânci. este. este cilindric. Marginea.

Painea pădurii. Bureţii dulci . Raşcovii de brad .Lactarius deliciosus . Raşcovul .

O dată cu îmbătrânirea. planta se colorează deseori în verde. subţiri şi nu prea înalte. mai întâi plin. Carnea este compactă. este. apoi plată. Piciorul. apoi gol în interior. emană mult suc gros portocaliu-aprins. având uneori în mijloc un gurgui mic. Piciorul. este. la început. câteodată. este cilindric. lucioasă şi lipicioasă pe vreme umedă. având pe suprafaţă dungi vizibile concentrice într-o nuanţă mai deschisă sau mai închisă.Lactarius deliciosus (pita lui Dumnezeu) Scris de Lucian Iacob Joi. acoperit cu o brumă delicată care îi dă un colorit uşor spre roz. Cuticula este netedă. iar la sfârşitul perioadei de maturizare capătă formă de cupă. cu tonalităţi mai deschise decât cele ale pălăriei. bont. cu gust dulce. La . 01 Ianuarie 2009 00:00 Pălăria. subţiat la bază. 4-12 cm. Pe suprafaţa lui sunt vizibile mici gropiţe al căror fund este închis la culoare. 4-8 cm. Când este ruptă. Coloritul pălăriei variază de la galben-ocru la portocaliu-închis. bifurcate şi puţin decurente în lungul piciorului. dar fragilă. convexă. Lamele sunt dese.

Bureţii iuţi . Lactarius salmonicolor şi Lactarius deterrimus.contactul cu aerul carnea capătă o culoare verzuie. care totuşi dispare în scurt timp. poate fi consumată friptă la grătar. toate comestibile. Iuţarii . Ciuperca este comestibilă doar tânără. Este o ciupercă obişnuită prin pădurile de conifere. Buretele lăptos . la munte. Pentru că are carnea fragedă. Poate fi uşor confundată cu alte specii din familia Lactarius care emit un suc portocaliu. trebuie totuşi fiartă. Lactarius piperatus . Vara-toamna. Oricum. ca Lactarius sanguifluus.

Lactarius piperatus (burete iute) Scris de Lucian Iacob Joi. 01 Ianuarie 2009 00:00 .

care are lamele roşii. care are lamele foarte rare. este alb. Poate fi confundată cu Lactarius vellereus (roşcovul pâslos). nu prea înalte. crem. cu gust foarte acru. la deal şi la munte. Lamele sunt. pentru că este acră şi amară. Unele persoane o usucă şi o macină. Ciuperca nu este comestibilă. 6-18 cm. foarte consistent. Lamele sunt foarte dese. convexă şi apoi ia din ce în ce mai mult ia formă de pâlnie. devine plată. şi cu Lactarius controversus (lăptuca sângerie). cu marginea relativ răsfrântă spre picior în perioada de maturitate. cu gust extraordinar de iute. Armillaria mellea (ghebe) . La contactul cu aerul. deseori pătată cu roşu în mijloc şi crăpată. Când este tăiată. Coloritul pălăriei variază de la alb-imaculat la alb-murdar. 4-10 cm. cu suprafaţa netedă şi uneori uşor zgrunţuroasă. apoi. este. la început. capătă nuanţe verzui sau roşietice. iar după aceea. Vara-toamna. Piciorul este alb dar. decurente de-a lungul piciorului. albe şi. pe măsură ce îmbătrâneşte. emană din abundenţă un suc dens şi lipicios. carnea tinde să se pigmenteze în galben- verzui. relativ bont şi subţiat la bază. Carnea este albă. câteodată despicate.Pălăria. în şiruri sau în cercuri. Cuticula este albă. Se observă numeroase lamele care au tendinţa de a se lipi de lame. la început. Poate fi găsită destul de frecvent. utilizând-o în loc de piper sau ardei iute. plin. în părţile cele mai umede şi mai umbroase ale pădurilor de conifere şi de foioase. mată. compactă şi destul de fragilă. pătate în diferite forme cu roşu. cu timpul. ondulată şi crestată formând lobi pe margine. Piciorul.

.

.

făcând ca orice mâncare în care ar putea ajunge din întâmplare să devină de neconsumat din cauza gustului neplăcut. Lamele sunt albicioase. Coloritul pălăriei este extrem de diferit şi mulţi specialişti consideră că aceasta se datorează esenţei vegetale pe care creşte ciuperca. Partea de deasupra inelului este galbenă sau cu nuanţe rozii. 01 Ianuarie 2009 00:00 Pălăria. miceliul formează un fel de pâslă deasă şi albicioasă sub coaja acestora şi prin dezvoltarea sa impresionant de rapid duce în scurt timp la degradarea şi la moartea plantei-gazdă. este. sau cu Hypholoma fasciculare. otrăvitoare şi cu gust foarte amar pe care şi-l păstrează chiar şi după preparare. Este de culoare galbenă ca mierea pe plopi. de foioase. Poate fi confundată cu Galerina mutabilis şi mai mult cu o specie mai rară. Are o consistenţă foarte dură şi elastică. Pita Boletus luteus . Inelul. iar la sfârşitul maturizării chiar adâncită. mai mult sau mai puţin striată. în timp ce mai jos este acoperită de puf şi are culoarea maroniu-deschis. Este persistent chiar şi la exemplarele adulte. salcâmi şi duzi. este cilindric. La exemplarele mature solzii pot lipsi în totalitate. Turta vacii Suillus luteus (Boletus luteus. uneori şi negricioasă. La bază poate fi. Cuticula este netedă. alungit. roşcate. Piciorul. Varietatea saprofită poate creşte ani întregi pe acelaşi buştean până ce consumă toate substanţele nutritive pe care le oferă lemnul mort. dar şi de conifere. care de cele mai multe ori este netedă şi cu striaţii vizibile. pe buşteni în curs de putrefacţie. în unele locuri. într-o nuanţă mai mult sau mai puţin intensă şi cu aspect lânos. pe rădăcini. Armillaria tabescens. la exemplarele tinere se uneşte cu pălăria formând un fel de cortină. maronie pe stejari. Carnea este albicioasă. poate creşte chiar pe mici bucăţi de lemn căzute pe pământ. La varietatea parazită care creşte pe arborii vii. apoi din ce în ce mai plată. Este o specie care. este frecventă şi din abundenţă. dând piciorului un aspect striat în porţiunea dintre inel şi pălărie. ascuţiţi şi curbaţi. mult mai deşi în centrul pălăriei şi mai rari către margine. cu miros specific de ciupercă şi cu gust uşor amărui. la început. Lamele sunt dese. 4-15 cm. acoperită de numeroşi solzi maronii. destul de consistentă. fragedă cea a pălăriei şi fibros-lemnoasă cea a piciorului. emisferică. în timp ce partea inferioră este gălbuie. Piciorul ciupercilor solitare are de obicei la bază un bulb mult mai dezvoltat decât al celor care cresc în grupuri. crescând atât solitar cât şi în grupuri destul de numeroase. gri-albicioasă pe soc şi brun-roşcată pe conifere. cărnos şi mare. Ixocomus luteus) . la sfârşitul maturizării. Când solzii sunt foarte deşi coloritul este mai închis. cu baza uneori accentuat bulboasă. 5-20 cm. amândouă foarte bune de mâncat. ajungând uneori la sute de exemplare. nu prea late şi decurente. având partea superioară albă şi fin zimţată. apoi gălbui şi. pe trunchiuri. de culoarea scorţişoarei cu pete vizibile. lucioasă pe vreme umedă şi mată pe timp uscat. Gustul ciupercilor care cresc pe conifere este mult mai amar. deseori curbat în jos şi cu aspect pufos. Toamna până la primul îngheţ.Scris de Lucian Iacob Joi.

î .

.

.

iar prin fierbere sau uscare se înnegreşte. cu diametrul de 4. mai ales în mestecănişuri. este presărat cu solzişori brun-roşiatici până la negricioşi. cilindric. roşie-cărămizie este puţin lipicioasă după ploaie.0—16.0 cm şi gros de 1.0 cm. Creşte prin pădurile de răşinoase şi cele de foioase. Carnea albă devine roşiatică. îngroşat puţin spre bază. albăstruie sau verzuie prin rupere. Piciorul înalt de 6.0—3. albicios sau cenuşiu. Apare primăvara – vara – toamna. .0 cm. Cuticula de culoare cenuşie.Pitarca (Leccinium scabrum) January 19 2010 by Camelia | 14 views Are pălăria emisferică-bombată în tinereţe şi apoi convexă. Tuburile sporifere sunt albicioase-cenuşii.0—16.

Piciorul înalt de 2.0—2.0 cm. cu marginile ondulate şi răsfrânte. Lamele decurente. .0 cm şi gros de 1. plin şi apoi gol. are aceiaşi culoare cu pălăria şi alb în interior. portocalii devin verzui prin lovire.0 cm.0—6. Rascovii (Lactarius deliciosus) January 25 2010 by Camelia | 3 views Râşcovii au pălăria convexă şi apoi ca o pâlnie cu diametrul de 5.0—15.Comestibilă. cilindric. Cuticula galben-portocalie cu zone concentrice roşii-brune sau verzui este puţin lipicioasă pe vreme umedă. fragile.

excentric şi acoperit cu perişori ţepoşi spre bază. fragedă şi cu miros de făină şi gust dulce plăcut.0 cm. Se poate consuma şi murată. mai închisă spre centru şi presărată cu solzi bruni sau negricioşi. excepţională. Carnea este albă. Comestibilă. mai rar vara.0 — 3. ulmi. cenuşie-brună până la negricioasă brună. Cuticula se separă uşor de carne şi este galbenă până la galben-roşcată. până la începutul ierni. mesteceni etc. mai ales pe fagi. Ghebele (Armillaria mellea) January 24 2010 by Camelia | 19 views Ghebele au pălăria emisferică. care se înverzeşte în contact cu aerul.0 cm. Cresc în tufe de câte 8 — 12 exemplare suprapuse pe trunchiurile şi cioatele foioaselor. Comestibilă. aproape plană. cât şi pe pajişti.0—12. dispuşi concentric.Carnea galben-roşietică devine verde prin rupere şi este moale. Pastravii de fag (Pleuratus ostreatus) January 24 2010 by Camelia | 9 views Păstrăvii de fag au pălăria semicirculară mai rar plană. . cu diametrul de 5. În unele regiuni se consumă murată. plopi.5—2. tei. Piciorul scurt de 0. Lamele albe sau uşor gălbui sunt decurente. gros de 1.0 cm şi cu marginile răsucite în jos puţin ondulate. apoi convexă. Cresc în păduri de răşinoase şi de fag luminate.0—15. conţine un latex roşu-portocaliu. cu diametrul de 4.0 cm este alb. Apare toamna. Cuticula este cenuşie. adâncită spre centru şi cu marginea striată. Apare vara-toamna. cu miros aromatic şi gust puţin amărui.

pătat cu galben. Creşte în grupuri de 5—15 (20) exemplare. albe şi apoi galben-rozii. Carnea albă şi fragedă are miros dulceag şi gust acrişor în stare crudă.0 cm. cilindric sau curbat şi puţin îngroşat la bază poartă un inel alb. pe cioatele de răşinoase. Apare toamna.0 cm şi gros de 1. Ciuperca de balegar (Agaricus campestris) January 23 2010 by Camelia | 13 views . pe lemne putrede cât şi pe rădăcinile arborilor vii sau morţi.0— 2.Lamele sunt decurente. plin galben sau galben-roşietic. de fag şi alte specii. foarte bună. Comestibilă. În unele regiuni ale ţării se murează.0—14. persistent. Piciorul înalt de 5.

.

0 cm şi gros de 1. emisferică şi cu marginile îndoite spre interior în tinereţe. uneori acoperită cu solzi fini. bruni şi uşor detaşabili de carnea pălăriei. plin. devine rozie sau brună prin rupere şi are miros şi gust plăcute de ciupercă. Lamele sunt libere şi dese. Piciorul înalt de 4. galben-rumeniu. cu nuanţe cenuşii. foarte bună. Se cultivă două varietăţi Agaricus campestris var. iar apoi convex-plană cu diametrul de 3. grădini. albe şi apoi rozii şi în cele din urmă brun-negricioase.0—13. Comestibilă. Cuticula este alburie. Carnea albă. hortensis.0 cm. locuri gunoite şi face obiectul culturilor în tinereţe se confundă cu buretele viperei.5 cm este alb.purtând pe margini resturile cortinei.0—9. Apare vara-toamna. tare şi acoperit cu scuame sub inelul alb şi căzător. Creşte în grupuri pe pajişti. Topics: Ciuperci | Ciuperca de padure (Agaricus silvaticus Schaef) January 22 2010 by Camelia | 19 views .Ciuperca de balegar are pălăria globuloasă. bispora şi Agaricus campestris var. păşuni.5—3.

Ciuperca de padure este globuloasă în tinereţe şi apoi convex – campanulată, puţin boltită spre
centru, cu diametrul de 4,0—9,0 cm şi marginile deseori fin crăpate.

Cuticula albă-rumenie, brună-deschisă) până la roşcată este presărată cu solzi bruni-negricioşi.

Lamele libere sunt albicioase, rozii şi apoi brune-purpurii.

Piciorul înalt până la 11,0 cm şi gros de 1,0—2,5 cm, cilindric, gol în interior este alb-cenuşiu cu
nuanţe cafenii, fiind prevăzut cu un inel simplu şi căzător.

Carnea tare este albă, iar prin rupere devine galben-roşiatică şi are miros de anason şi gust de
migdale.

Creşte în grupuri,prin păduri.

Apare tomna.

Este comestibilă.

Ciuperca de camp (Agaricus arvensis schael) Ciuperca oilor
January 22 2010 by Camelia | 25 views

relativ . alb-lucioasă cu 0 reflexe mătăsoase. este. 01 Ianuarie 2009 00:00 Pălăria. 5-20 cm. Agaricus arvensis (left) vs. striat longitudinal. cu lamele. Lamele sunt foarte înalte. convexă sau uşor aplatizată. apoi. purtând urme de volvă şi cu inel lat. la început. dese. câteodată cu gurgui foarte larg. cilindric şi cu un bulb abia vizibil la bază. este robust. ovoidală şi. uneori cu marginea fisurată. Piciorul.. foarte cărnoasă. 6-15 cm. Agaricus campestris Agaricus arvensis (ciuperca de camp) Scris de Lucian Iacob Joi.

plin şi apoi parţial gol în interior. Coloritul pălăriei este alb. cilindric. Piciorul este. apoi gri- roz şi la maturitate. au lamele întotdeauna albe şi o volvă vizibilă la baza piciorului. puţin îngroşat spre bază. fragedă şi cu miros inconfundabil de anason. Comestibilă foarte bună. alburie-galbenă până la cenuşie-brună deschis.0 cm. devin sepia. Carnea este foarte compactă. alb sau alburiu şi gol în interior. care. se pretează la a fi uscată. cu diametrul de 5. emisferică şi în final convex- plană. Creşte prin păşuni păduri luminate. Ciuperca de câmp are pălăria ovoidă în tinereţe. Vara- toamna. De la deal la munte. boltită vârf. iniţial. Carnea este albă. poartă un inel alb sau alb-gălbui. Lamele sunt la început.0 cm şi cu marginile purtând resturile cortinei.5—3. albe. Poate fi confundată cu unele specii de Amanitae. Buretele serpesc (Macrolepiota procera) January 21 2010 by Camelia | 27 views . Piciorul înalt de 8. totuşi. Carnea tare şi albă are gust plăcut şi miros de migdale. dublu şi răsfrânt în jos. dar la cea mai mică atingere capătă rapid o culoare aprinsă galbenă ca lămâia şi câteodată roşietică. Cuticula este albă. livezi şi grădini. luminişuri şi în pădurile însorite de foioase şi de conifere.0 cm şi gros de 1. Lamei libere şi albe. Gustul nu este prea puternic. apoi globuloasă. Creşte pe pajişti.0 —13. otrăvitoare. Apare vara-toamna.0—15. cu tendinţa de a se îngălbeni sau de a se înroşi pe măsură ce îmbătrâneşte. devin albe-rozii şi apoi brun-negricioase.rotunjite şi libere. Este bună de consumat şi crudă.

.

ca apoi să treacă succesiv prin formele de măciucă. alb-gălbui. Creşte izolat sau în grupuri în păduri luminate.Buretele şerpuiesc este ca un ou în tinereţe. Cuticulă cenuşie-brună netedă în centru. locuri înierbate. cu marginile striate.0 cm. Comestibilă. Piciorul înalt de 15. central mamelonată. Inelul este mobil. foarte bună.0—30. . clopot. mai mari pe margini. sunt libere şi cărnoase.0 cm şi gros de 1. Lamele albe. deoarece piciorul este foarte tare.5 cm. cenuşii sau gălbui. îngroşat la bază.0-2. acoperită în rest cu solzi bruni sau cenuşii. Se consumă numai pălăria. Carnea este alba cu miros uşor de anason şi gust de miez de nucă. pajişti şi fâneţe. se desprinde de carne. dispuşi concentric.0—30. pălărie emisferică şi în cele din urmă aproape plană ca diametrul de 10. Apare vara-toamna. cenuşiu şi acoperit cu solzi mari şi bruni este gol q interior.

cu nuanţe mai închise la centru. Cuticulă galben-verzuie. cu marginile striate şi diametrul de 7. Inelul membranos este alb sau alb-gălbui. . iar apoi aproape plană.0 cm şi gros de 0. plin şi apoi gol spre creştet.8—2.0—13. Piciorul înalt de 8.0—12. cu striuri răsfrânte în jos. ca un guler cu marginile iar spre baza este puţin îngroşat şi îmbrăcat. albe. Apare vara-toamna. apoi sferică.0—11.0 cm. formând grupuri. plin. Piciorul înalt de 5. în tinereţe se poate confunda cu ciuperca de bălegar. cu striuri cabale şi fine. Carnea albă.0 cm este galben-auriu. verde- măslinie.0—12. aproape plană. cu gust de ridichi mucegăite. Lamele stat libere. persistentă. cu margini netede şi cu diametrul de 5. pieloasă şi îndepărtată de el. brune sau negre.0 cm şi gros de 2. albe-gălbui sau albe-verzui. lipicioasă pe vreme umedă şi fără solzi la maturitate. poartă un inel galben.0 cm. pătat în zig-zag cu verde. se desprinde uşor de carne. ai nuanţe verzui.0 cm. îngroşat spre bază şi îmbrăcat într-o volvă albă. cu marginile crestate şi libere. cilindric.0—3. Cuticula netedă portocalie sau galben- aurie. Creşte prin pădurile de foioase şi de răşinoase. Craitele (Amanita caesarea) January 19 2010 by Camelia | 21 views Crăiţele au pălăria la început globuloasă. Lamele sunt libere. puţin dulceag şi fără miros. albicios. convexă. de culoare galben-aurie.Buretele viperei (Amanita phalloides) January 21 2010 by Camelia | 25 views Are pălăria emisferică în tinereţe. într-o volvă membranoasă albă.

0—3. cu diametrul de 4.Carnea este albă.0 cm şi gros de 1.0 cm. Cuticula de culoare cenuşie.gălbuie sub cuticulă. Tuburile sporifere sunt albicioase-cenuşii.0—16. prin pădurile de foioase şi luminişurile din regiunile sudice şi vestice ale ţării. roşie-cărămizie este puţin lipicioasă după ploaie. cu gust şi miros plăcut. îngroşat puţin spre bază. este presărat cu solzişori brun-roşiatici până la negricioşi. Apare vara-toamna. Pitarca (Leccinium scabrum) January 19 2010 by Camelia | 18 views Are pălăria emisferică-bombată în tinereţe şi apoi convexă.iar prin fierbere sau uscare se înnegreşte. Hribul murg (Xerocomus badius) January 18 2010 by Camelia | 12 views . Comestibilă.0 cm. Piciorul înalt de 6. Comestibilă. foarte bună.0—16. cilindric. tare. mai ales în mestecănişuri. Carnea albă devine roşiatică. considerată ca cea mai bună dintre ciuperci. albicios sau cenuşiu. albăstruie sau verzuie prin rupere. Creşte prin pădurile de răşinoase şi cele de foioase. Apare primăvara – vara – toamna. Este una dintre cele mai agreate ciuperci şi creşte izolat sau în grupuri.

Are gust dulce şi miros plăcut.8 — 4. prevăzut cu un inel membranos. foarte bună. convex-bombată cu marginile puţin răsucite în jos şi ondulate. brun deschis sau albicios. în păduri de răşinoase. Pita vacii (Suillus lutens) January 18 2010 by Camelia | 13 views Pita vacii seamănă cu untoasa cu inel şi are pălăria de 4. cu adâncitură centrală.0—10. se albăstreşte prin rupere. Piciorul înalt de 4. Cuticula galben-brună până la rozacee-brună se desprinde uşor de carne şi este mâzgoasă pe vreme umedă. Piciorul înalt de 2. iar prin apăsare devin albăstrui-verzui.0 cm. drept sau curbat. aproape globuloasă în tinereţe şi apoi emisferică şi bombată. Apare vara-toamna. brună-castanie este puţin lipicioasă pe vreme umedă. roşiatică sub cuticula. Carnea albă.0 cm şi gros de 0. Creşte prin pădurile de răşinoase.0—11. Untoasa cu inel (Suillus grevillei) January 17 2010 by Camelia | 14 views . cilindric. Cuticula brună. Comestibilă.0 cm este cilindric sau puţin umflat spre bază.0 cm este albicios sau gălbui. Carnea este albă sau galben-alburie.0 cm.0—10. are gust şi miros plăcute. Tuburile sporifere sunt galben-verzui.0—12. Hribul murg are pălăria cu diametrul de 4.5—2. Creşte în grupuri. uşor gălbuie este moale şi devine rozie prin rupere. uneori curbat. la început alb şi apoi brun-violaceu.0 cm şi gros de 0. Tuburile sporifere verzi-cafenii au porii galben-verzui.

galben-auriu cu nuanţe rozii. cu margini puţin răsucite în jos şi ondulate.0 cm şi gros de 1.0—14. destul de bună. Creşte în pădurile de răşinoase.0— 2. Comestibilă. Piciorul înalt de 4. Cuticula galben-aurie sau roşiatică se desprinde de carne. Apare vara-toamna. Untoasa cu inel are pălăria de 4. se recomandă ca înainte de preparare să se înlăture cuticula pălăriei care este gelatinoasă.5 cm cilindric.ui-brune şi decurente.0—12. care atârnă pe picior. Prezintă velum galben-albicios şi după ce se rupe rămâne doar inelul alb-gălbui. Tuburile sporifere sunt fine. puţin îngroşat la bază. Are miros plăcut şi gust dulce. Buza caprei (Boletus subtomentosus) January 17 2010 by Camelia | 14 views .0 cm. Carnea galbenă sau galben-verzuie este tare şi prin rupere devine brun-gălbuie.

galben sau galben-verzui este cilindric şi pătat longitudinal in roşu. cu marginile răsucite în jos şi diametru de 3.0—10.0 cm şi gros de 1.0—15. Cuticula gălbuie-măslinie până la brun-cenuşie.0 cm.0 cm în diametru. la maturitate este brăzdată de crăpături verzui- galbene. .0 cm.Are pălăria emisferică până la plană. Comestibilă. cu cuticula de culoare măslinie până la brun-ruginie.0—10. fiind lipicioasă pe vreme umedă. globuloasă şi boltită în tinereţe.5—2. iar apoi plan-convexă. mediocră. izolată sau în grupuri. Apare vara-toamna. Piciorul înalt de 6. Chitarca (Boletus luridus) January 16 2010 by Camelia | 18 views Chitarca are pălăria de 4. Carnea albă cu nuanţe galbene şi roşiatice sub cuticula este moale cu. gust dulce. Creşte prin pădurile de răşinoase şi de foioase. Tuburile sporifere galben de lămâie se albăstresc la atingere.

iar la maturitate umflat spre bază. plin şi brun-roşu închis. foarte bună. roşiatic-portocalii sau roşii. Comestibil. cât şi pe pajişti. confundându-se cu hribul ţigănesc. Creşte prin pădurile de foioase şi de răşinoase. Apare vara-toamna. Hribul negru (Boletus aereus Bull) January 15 2010 by Camelia | 18 views .0 cm este galben-portocaliu şi ovoidal în tinereţe. cu gust şi miros plăcut.0—6. iar prin rupere sau strivire se albăstreşte şi apoi se înverzeşte.Tuburile sporifere sunt galbene. care se pătează în albastru la atingere. apoi verzui şi cu porii mici. Piciorul înalt de 4.0 cm şi gros de 2. acoperit cu o reţea roşiatică. Carnea alb-gălbuie este moale.0—12.

.

.

Carnea este tare. fin pubescentă. acoperit cu o reţea brună.0—20. albă. Creşte în păduri şi pe liziera acestora. emisferică şi aproape întinsă şi groasă la maturitate. galben-cenuşii şi apoi galben-verzui. iar apoi bombată. cu miros puternic şi gust plăcut.Hribul negru are pălăria globuloasă în tinereţe. Comestibil. până la 5. cu diametrul de 7.0—15. Tuburile sporifere sunt albicioase.0 cm şi cuticula brună-castanie până la brună închis către negru. cu nuanţe rozii sub cuticula. foarte bun. Hribul (Boletus edulis) January 15 2010 by Camelia | 22 views .0 cm înălţime. apoi îngroşat spre bază.0 cm diametru şi 5. Piciorul gros şi bulbos în tinereţe.

.

11719 Boletus edulis Picture no. Boletus edulis Picture no. 12684 Boletus edulis Picture no. 11715 .

5949 Boletus edulis Picture no. 5838 .Boletus edulis Picture no. 9194 Boletus edulis Picture no. 9063 Boletus edulis Picture no. 11244 Boletus edulis Picture no. 6439 Boletus edulis Picture no.

.

.

.

Carnea este albă cu nuanţe galbenii şi roşiatică sub cuticulă. cărnoasă. Pe faţa inferioară se găsesc tuburile sporifere.0 cm diametru. Comestibil. albicioase şi apoi galbene sau galben-verzui.Hribul are pălăria de 5. cu cuticula brun-deschis până la brun-cenuşie.iar apoi devine convexă. cât şi prin luminişuri şi pajişti. cu gust şi miros plăcut. mată şi puţin cleioasă pe timp umed. aproape globuloasă şi cu marginile petrecute peste creştetul piciorului în tinereţe.0—6.0 cm diametru şi 12.0—16. foarte bună. de 3. Galbiori (Cantharellus cibarius) January 14 2010 by Camelia | 24 views . emisferică sau plană. iar la bătrâneţe se înmoaie. tare. Creşte prin pădurile de răşinoase şi de foioase.0 cm înălţime. brun-deschis. Apare vara-toamna. Piciorul este îngroşat în partea inferioară.0—20. iar spre pălărie este acoperit cu o reţea poligonală alburie.

.

răsfrânte în jos iar la maturitate ia forma unei pâlnii cu marginile încreţite. tare.5 cm. sunt groase şi de-carente pe piciorul cilindric. galben. Carnea gălbiorilor este galben-aurie. Ramurelele (Ramaria botrytis) . ca înălţimea de 3.0—6. are un miros plăcut şi un gust picant. îngustat la bază. Gălbiorii cresc în grupuri. tare. în tinereţe boltită. rareori este atacată de viermi.5 cm şi grosimea de 1. plin şi cărnos. Lamele au aceeaşi culoare cu pălăria.0 cm.0—1. prin păşuni şi prin păduri de răşinoase şi de foioase. lobate sau ondulate neregulat. cu diametrul de 2.0—9. cu marginile regulate. gros. fibroasă.Gălbiorii au pălăria de culoare galbenă.

fragile.0 -12. suculentă. subţiri.lungi. Creşte în pădurile de răşinoase şi de foioase. cărnoase. care se divid în rămurele galbene. îndreptate în sus.0—5.0 cm). la început alb.0—12. fragedă. sau galbene-roşii.0 cm. Carnea este albă. alcătuind corpul fructifer asemănător unei conopide. îndreptate în sus şi terminate cu câte 2 – 3 vârfuri boante de culoare roz sau roşu purpuriu.January 14 2010 by Camelia | 26 views Rămurelele au forma unui arbust cu un trunchi de 3. cu miros plăcut şi gust dulce. Creşte prin păduri de răşinoase şi de foioase.gros. însă puţin amărui. cu un gust plăcut. cărnos. de 3. Carnea este albă. cilindrice şi drepte.0 cm. cu numeroase ramuri şi rămurele galbene-aurii. formând un corp rămuros de mărimea unui pumn (6. Sbarciogul (Morchella conica) January 13 2010 by Camelia | 27 views . albicios. de pe care se ramifică ramuri de lungimi diferite galben-aurii. scurte. iar apoi gălbui. terminate cu câte 2 vârfuri boante.0 cm.0 – 4. Creasta cocoşului (Ramaria Flava) January 13 2010 by Camelia | 25 views Creasta cocoşului are forma unui arbust cu piciorul cărnos. cu mărimi de 6. obtuze. izolat sau în grupuri. îngroşate.

Creşte izolat sau în grupuri prin păduri de răşinoase şi cele de amestec. umede. cu diametrul de 1.0 cm şi înălţimea de 3. neregulate şi sinuoase. cu diametrul de 2. de culoare albicioasă sau galben deschis. iar marginile acesteia sunt concrescute pe piciorul drept. în mustul zăpezii sau după ploile călduţe de primăvară. de culoare brun deschis până la negricioasă cu nuanţe brun-gălbui. Carnea este albă.puţin vălurat şi uneori subţiat spre bază. Sbarciogul se caracterizează prin pălăria de formă conică. Carnea este albă. pe terenurile nisipoase ale pădurilor luminate sau ale pajiştilor mai umbrite. unite între ele prin coaste transversale. fragedă. prin pajişti. de culoare gălbuie sau roşcat brună.0 — 6.0 cm.0 cm. Pălăria este goală în interior. limitate de nervuri groase. cu nuanţe mai deschise spre vârf.0 cm şi diametrul în partea inferioară de 1.5 cm şi lungimea de 2. Sbarciogul (Morchella esculenta) January 12 2010 by Camelia | 25 views Sbârciogul are pălăria ovoidă sau conică.0—5. cilindric şi îngroşat spre bază. gol în interior. de culoare albicioasă sau cu nuanţe gălbui şi gol în interior. Marginile pălăriei sunt neregulate şi concrescute pe piciorul aproape cilindric.5—3. cu gust şi miros plăcut. căptuşite în interior de himeniu şi delimitate de creste sterile şi groase. Este o ciupercă comestibilă. preferind solurile nisipoase sau argilo-nisipoase. cu diametrul de 3. cu înălţimea de 3.0 cm.0 cm.0—1. neted sau vălurat. cu gust şi miros plăcut. .0—8. iar pe suprafaţă prezintă numeroase alveole adânci.0 —7. cu suprafaţa presărată de alveole profunde. casantă. foarte bună. Creşte izolat sau în grupuri. înguste. dispuse în şiruri longitudinale mai mult sau mai puţin paralele.0—4.0 cm şi înălţimea de 3.0—3.

Creşte izolat sau în grupuri în păduri de răşinoase şi de foioase. în păduri de foioase şi pe pajişti. cu diametrul de 5. emisferică şi apoi plană. Cuticula este albă. devine repede galbenă prin rupere sau tăiere.5 cm. Ciuperca alba (Agaricus xanthodermus Genevier) January 23 2010 by Camelia | 9 views Ciuperca albă are pălăria globuloasă.Buretele dulce (Lactarius volemus) January 6 2010 by Camelia | 31 views Are pălăria plan-convexă şi apoi puţin adâncită la mijloc. galben-aurii se pătează în brun prin strivire. Piciorul înalt de 5.0— 12.0 cm. plin şi neted. puţin umflat la bază este alb. Carnea moale. .0 cm şi gros de 1. albe la început.0 cm şi gros de 1. cu diametrul de 8. Comestibilă. neted sau striat. roze şi în final brun-negricioase.5 cm. Carnea alb-gălbuie se colorează în brun prin rupere. Piciorul înalt de 6.0—1. cu marginile răsucite către interior şi crăpate la cele bătrâne. puţin mai deschis la culoare decât pălăria este cilindric. Apare vara-toamna.0— 10.5—2.0 cm. Lamele sunt libere. este bogată în latex şi are miros plăcut de pere şi gust dulce. albă-galbenă.0—12. Creşte în grupuri. Cuticula este galben-roşiatică până la galben-brună. dar se colorează în galben în tăietură. cu marginea uşor ondulată şi cu resturi de cortină. iar prin rupere devine brun. Inelul este alb.0— 9. Lamele decurente şi fragile. dese. cenuşie şi devine galbenă prin lovire. Latexul este alb şi dulce. cu nuanţe mai închise la centru. are gust neplăcut şi exală un miros de carbol.

nu se recomandă a fi consumată deoarece. făinoşi. măslinie sau galben-portocalie. apoi gol în interior. lipicioasă pe vreme umedă. fără miros şi gust dulceag.0 cm şi gros de 0. îngroşat la baza şi împlântat într-o volvă albă alcătuită din mai multe straturi şi ruptă regulat. Buretele pestrit (Amanita pantherina) January 20 2010 by Camelia | 12 views Buretele pestriţ are pălăria în formă de clopot în tinereţe. produce uneori indigestie urmată uneori de diaree.apoi convexă-întinsă. numeroase şi libere. uşor striat şi dispus oblic.0—11.Apare vara-toamna. ESTE NECOMESTIBILĂ. Apare vara-toamna. alb. deşi nu este toxică. cilindric. cu marginile striate. cu diametrul de 7. Creşte în păduri de foioase şi de răşinoase.5—3.0—11. concentrici şi căzători. Carnea albă şi fragedă.0 cm este plin la început. Pe picior. apoi acru. în treimea superioară se găseşte un inel. Cuticula brun-cenuşie. presărată cu solzi albi. Lamele albe. Piciorul înalt de 6.0 cm. CIUPERCI OTRĂVITOARE Muscarita (Amanita muscaria) January 20 2010 by Camelia | 18 views .

cilindric. uşor detaşabilă de carne. dispuşi circular.0—2. Creşte în pădurile de răşinoase şi de foioase. pe picior. iar prin apăsare se albăstresc Piciorul ovoid ajunge la 4. Tuburile sporifere sunt galben-verzui. groşi. sub formă de negi. puţin lipicioasă. prezintă un inel mare alb şi cu marginile răsfrânte în jos.0 cm grosime la bază este de culoare galbenă către roşiatică. cu diametrul de 6. Sub pălărie. Piciorul înalt de 6.0 cm înălţime şi 4. Muscarita are pălăria globuloasă în tinereţe. galben-pieloasă până la roşiatic cu nuanţe verzui şi lipicioasă pe vreme umedă. dispuşi concentric şi căzători.0- 20. îngroşat la bază şi înconjurat de resturi de volvă. albă-gălbuie sub cuticulă are miros şi gust dulce. cât şi prin păşuni şi fâneţe. striată pe margini şi presărată cu negi albi.0 cm şi cuticula cenuşie.0 — 10. . apoi se albăstreşte sau se înverzeşte. ESTE OTRĂVITOARE!!! Hribul tiganesc (Boletus satanas lenz) January 16 2010 by Camelia | 21 views Hribul negru are pălăria cu diametrul de 6. are gust şi miros dulce. acoperit cu o reţea de vinişoare roşii-purpurii.0 cm. Carnea albă. Lamele albe sau albe cu nuanţe gălbui sunt libere la maturitate.0—25.5 cm este plin la început şi apoi gol. cu cuticulă roşie sau roşie-portocalie. Carnea alb-gălbuie.0 cm şi gros de 1.0—8. prin rupere se înroşeşte. Creşte în special în păduri de foioase pe terenuri calcaroase. apoi ca un clopot şi în sfârşit aproape plană. cu porii roşii-purpurii.0—22. Apare vara-toamna.

5—3. . de culoare alb-gălbeniu. aşa cum s-a crezut multă vreme. provocând intoxicaţii de tip faloidian.0 —8. ca fiind FOARTE OTRĂVITOARE. Unele persoane care consumă adesea ciuperci suportă destul de bine această specie.0 cm şi înălţimea până la 8. cu dimensiuni de 3. cu diametrul de 1. comestibilă foarte bună. are pălăria brună deschis.Hrib. pe lângă trunchiuri de arbori. În interior este albă şi goală.0 cm este neted sau vălurat. Creşte în pădurile de foioase. din primăvară până în toamnă. pitarcă: Boletus edulis din familia Boletacee. în păduri de răşinoase. Creşte în grupuri. casantă. pe locuri părăginite etc. dar nu mortală. Carnea este albă. Alta clasificare: Dintre ciupercile comestibile enumerăm: 1. datorită căruia este socotită de unii autori. alcătuită din numeroase pliuri lobate ca nişte circumvoluţiuni. bombată.0 cm.Este o specie destul de rară. Apare vara-toamna OTRĂVITOARE. uneori cu nuanţe roşiatice. sferică şi aproape întinsă. Provoacă doar gastroenterite trecătoare. însă conţine o substanţă toxică (acid helvellic). Piciorul gol în interior. de culoare bruna-castanie până la brună-negricioasă. cu miros şi gust plăcut. mănătarcă. de conifere. Sbarciogul gras (Gyromitra esculenta) January 12 2010 by Camelia | 45 views Are pălăria globuloasă sau diformă. Pulpa sa este albă cu gust şi miros plăcut.

Boletus elegans Untoasa cu inel: tot din familia Boletaceae are pălăria galbenă-aurie. este comestibilă. . boletus edulis 2.

boletus elegans .

Pitarcă. chitarca .3. foarte bună.Boletus luridus: din familia Boletaceae are pălăria de culoare olivacee. mitarcă grasă. sferică. este comestibilă. creşte în păduri mai ales vară şi toamna. boletus luridus .

.

.

.

albă.4. pe picior se găseşte un inel mic. Psalliota campestris . carnea este moale. foarte bună.Ciupercă albă. cu miros şi gust plăcut. vara şi toamne. locuri îngrăşate. ciupercă de bălegar . Creşte de obicei în pajişti. grădini. apoi hemisferică. păşuni umede. este comestibilă.Psalliota campestris: din familia Agaricaceae are pălăria globuloasa.

apoi întinsă. Inelul este alb. vara şi toamna.Psallota arvensis: din familia Agaricaceae are pălăria ovoidă sau globuloasă. Este comestibilă. Creşte în pajişti. foarte bună.Ciupercă de câmp .aurie.Burete domnesc .crăiţe. Creşte în păduri de foioase vara şi toamna.5. foarte bună. cu miros şi gust foarte plăcută. albă şi cu gust plăcut. Psallota arvensis 6. Este comestibilă. . Inelul este galben. considerată cea mai bună dintre ciuperci. apoi gălbui şi membranos. sferică.Amanita caesarea: din familia Agaricaceae are pălăria de culoare galben . carnea albă. Carnea este moale. poieni şi fâneţe. albă sau galbenă-ocracee.

Amanita caesarea .

de culoare brună deschis sau cenuşie. cu gust dulce şi miros plăcut. foarte bună.Lepiota procera: din familia Agaricaceae este o ciupercă cu o pălărie ovoidă apoi hemisferică. Este comestibilă. .Pălăria şarpelui . Inelul este mobil. Creşte în păduri deschise şi pajişti. fără picior. alb-gălbui. vara şi toamna.7.Burete şerpesc . Carnea este albă.

Lactarius deliciosus: din familia Agaricaceae are o pălărie convexă. Are o culoare galbenă portocalie. Creşte în păduri de conifere vara şi toamna. cu miros plăcut. Latexul este roşu şi dulce. apoi se întinde şi ia forma de pâlnie.Râşcov . este o ciupercă comestibilă. aromatic. sau galbenă. carnea este albă. Lactarius deliciosus . Lepiota procera 8.

apoi întinsă în formă de pâlnie de culoare galbenă. Carnea este albă.Iuţari . Lactarius piperatus 10.9. . Carnea are un miros de garoafe şi un gust plăcut. apoi întinsă. Este comestibilă.Lactarius piperatus: din familia Agaricaceae are pălăria hemisferică.Bureţi de rouă . apoi gălbuie. Este o ciupercă comestibilă.Marasmius oreades: din familia Agaricaceae au pălărie subţire de formă conică. Creşte în păduri de foioase sau de conifere vara şi toamna.

Cantharellus cibarius Atragem atenţia asupra faptului ca printre ciuperci sunt unele foarte periculoase. otrăvitoare. foarte bună.Cantharellus cibarius: are pălăria de culoare galbenă vie. cu un inel membranos. cu marginea ondulată.Bureţi galbeni . la început este sferică apoi galbenă în formă de pâlnie.Muscaria. . acoperită cu numeroşi solzi albi. Iată câteva mai cunoscute: 1. piciorul de asemenea este alb. Creşte în păduri de foioase şi conifere. Este comestibilă. din primăvara până în toamnă.Gălbiori . Este otrovitoare. Creşte prin păduri de conifere şi foioase vara şi toamna. iar altele necomestibile. Marasmius oreades 11. Carnea este galbenă având un gust dulce.Amanita muscaria: din familia Agaricaceae are pălăria de culoare roşie.

Este otrăvitoare. Creşte în păduri de foioase şi conifere vara şi toamna. Amanita muscaria 2. cărnoasă. Amanita pantherina .Burete pestriţ. de culoare cafenie-cenuşie. Buretele panterei.Amanita pantherina: din familia Agaricaceae are pălăria convexă.

Pâinişoara piperată .Ciuperca albă . vara şi toamna. Creşte pe sol în păduri umede vara şi toamna.Rusula emetica: din familia Agaricaceae are pălăria cărnoasă. cu gust acru sau piperat. Piciorul este albicios. de culoare roşie.Amanita phalloides: din familia Agaricaceae are pălăria la început sferică. Creşte în păduri de foioase şi de conifere. diluat la bază. Carnea este albă. având o culoare galbenă-verzuie. convexă. Carnea este albă cu miros şi gust neplăcut. apoi întinsă. Este o ciupercă foarte otrăvitoare. Este otrăvitoare.Buretele viperei. Amanita phalloides 4. .3.

Boletus satanas: din familia Boletaceae are pălăria albă-cenuşie convexă. Boletus satanas . galbenă deschis. Creşte în păduri de foioase vara şi toamna. uneori roşie. Este otrăvitoare. Carnea este albă.Hrib ţigănesc . Rusula emetica 5.

Burete de cerneală (Coprinus atramentarius). Ghebă pucioasă (Hyoholama fasciculare) Ciuperci necomestibie sunt : Steaua pământului (Geaster hydrometricus). Buretele cerbilor (Scleroderma vulgare) .Alţi bureţi otrăvitoare mai sunt: Burete puturos (Phallus impudicus). Ciuperca pieptănaşului (Entalama lividum).