& e a '4

Un loc important in lucrare il ocupi schemele tabelelesinoptice,care scot 9i pentru structura limbii ruse printr-o cele mai reprezentative in eviden!6 elementele gi in Exemplele, scheme tabelesinoptice,in cadrul textului, sintezi logico-vizuald. $intconstruitepebazaunuimaterial lingvistic accesibilpentru cititor. Majoritatea celor din exercilii) slnt tradusein limba romind. Prin acestorexertple(cu excepfia 1or, autorii au asiguratnu numai accesibilitatea dar au creatqi posiacestprocedeu bilitatea confruntirii structurii celor doul limbi. Exerciliile ce insofescdiferitele cuprind traduceri qi retroversiuni,urmlrindu-se astfel compartimentegramaticale gi gi controlul problemelorparcurse.Succesiunea volumul exercigiilorau flxarea caractermai mult sau mai pulin condilionatede caracterultemei respective: fost in contrastant(prezenlasau absenlacategorieigramaticale limba romdni, specificul exprimdrii ei in limba rusd in compara{iecu limba romdni etc.). De pild6, numdrul exerciliiior la verb estemai mare decit la substantivq'a.m'd' In incheiere,Gramaticaesteinsoliti de o cheie selectivi a exerciliilor. Prezentalucrare nu este o gramaticdcontrastivi, ci o gramatici descriptivd limbii ruse, deoareceprocedeul descriptivJineareste dominanl a gramaticale legatede fenomenele Firegte,lucrareanu epuizeazitoate aspectele aie prezentate,autorii str[duindu-se sE ofete problemele-cheie gramaticii limbii in ru$e, necesare, primul rind, elevilor in invifarea acesteia.

E

S U B S TAN T ML

(lftuc cyqecrnfire.rrrNoe)

Substantivele limba rusi se deosebesc in dupd gen qi se schimbddup6 numdr gi caz. Ele r[spund la intrebdrile: xro? (cine?),uro? (ce?).

a-Rrt";J

Substantivele se articuleaz,i. limba rusd nu existd a.rticol.Un nu in substantiv limba rusd poatefi redatin limba romdndarticulatsaunu. Compara{i: din
.fl uumd"n poru6x.-Ez am citit un roman am czTitromanu! ,,Anna Kareninaoo. .fr uumdlt polain <<Aana Rapdnww>.-Eu

8 ponrine uadeo eepdee.- In rcman sint mulli eroi.

I. Genul substantivelor

(Pod uhteH cyulecmsfime,xbHbrx)

in $ 1. substantivele limba rus[, ca qi in limba rom&nd,cunosctrei genuri: rnasclrlin (uyuccxdil pod) feminin (crcdncrcuil pod) Ei neu*u (cpddnuitpod).
li LA |!a

t:s

Substantivele masculine se termind in Exemple

Substantivele feminine se termind 1n Bxenrple

Substantivele se termind I in I

neutre Exempte

tfr
lil it

consoand durd consoand moale -fi

TOM asro*ro6riJ6i uys6fi

-a -fr coasoand moale

pfuxa sfruus gnepr'r

-o -e -e

nr,tCfrlrd 3Aarrne 6e.nr6

iii'

ll
[{

* Semnul moale (r) nu este considerat terminalie, ci doar semn grafic.

r{

tr'

fr

ft

ft

f

Observalie. cu terminatii specifice ln limba rus6 genul neutru este un gen independen! (atit la singular,cit qi la plural)' . obiecte),pot fi gru. (in specialcelecare denumesc $ 2. Majoritatea substantivelor adici dupi felul terminafiei'Prin urmare' p* n. genuri,dupl criterii gramaticale, estediferit de genul substantivelor din a..or* ori genulsubstantivelor limba rusi (m') - clasii aceleaqiobiecte) din limba romini' de ex': rcnacc i** at"".*c (f') - caiet (n')' (f.);rerpiar if.); onc o rd a n l a d i n tre g e n .q i s e n s e s te respectatl | anumel edepersoane,fi eco. . , . c o*O (n.) - fereastr'I (m'), yrrfire.nrunua(f')' g6rymrca (f')' mune: or6q (m.;, rr'Iarr* 6'), tt,ftot" (m'); O'ru' Omra (f'); K6as' Hrno'nrifi ,0"r." (m.), fie proprii: Cima, A'rerccfrm :Y (m.), indiferent de terminatie' ,: :1 genului femininsubstantive,degi au termina{iaspecific[ li I Rw[lUnele a( : s ) , de n u me s c p e rs o a n e d e s e x m a scul i n' deex' :xfi Il s* unchi ' 96' rymrca(moua - tinir' precum 9i diminu- 1i bunic,' uyxqnsa - b6rbat" rrfua - tat6' ri tiveleunorntmebErbdtegti,ca:CepExa-det'aCepr6i;AnEua-delaAlerc6fi; ': Bius de la l{nriu q.a.

Ex.; TeoEfiiun .Aaexcdudpa. Nnmele ,Au este Alexondra. _ lmo nawe aeoflddaoe np6rur._ Acesta erle timpul nostruliber.

Genul substantivelorcu tema in -r
substqntivele f6rr terrninafie,care la sfirgrtul temei au -ro pot fi de genul marculin savfeminin. Comparati: g€E (m.), renr (f.); orriro (m.), xurrr (f.); esmuodfnb (m.), c,ram (f.); l{B€pE (f), srepr (m.). Genul substantivelor acestfel trebuie invifat odati de cu cuvint'l respectiv. $ 5. cele mai uzuale substantive de genur masanrinterminate in
acmoao6ilttu (automobil) otcdafn (ansamblu) 6wtdxao (binoclu) zeosdv (cui) z6cnumatn (spital) deno (n) doarda (pioaie) xdneut (piatrl) xapmdfien (cartof) xdueau (tuse) xoumpdaa (control) xopti1.ca(corabie, navd) xdpeua (rdddan6)

-r:

I
i i

$3.Substantivelecaredenumescprofesiisaufuncsiisintingeneraldegenulmasglp6rc'rop,rpor[6ccop' chiar ;Un, astfel: nsArr6r, Bplq' ce*per6pq uexilnr, dac 6ele s e re fe r[l a o p o rs o a n i d e s e x f emi ni n,d:ex:oni -xopi w l rT4np6nrop;Ea esteun ilirector buz' 4. s ubs t a n ti v v | rn o e d p u t4 i n d i c d a ti tp grsoanedesexmascul i u,cttqi desex Ivanov este la -Tovrr[;a frrnioio, de ex: Toripurq ?Inaxira y dupdrcmopa' Tovariqul Smirnov pa66rnaetn. ,dirrrtorl, Torflplq clrnpn6l 6aeuuxopoti| bine. Iucreazd foarte (orfan), fmruqa (om degtept' Unele cuvinte termioate in -a ('o): cnpori genul in funclie de sexul persoaneila ouminte),parrlul (gur6-casci),igi definesc carg se refer6, de ex': Smom uilnr.rrr-cnpor6. este orfanl' -.Aceasti fati biiateste orfitl 3ma A6sosxa-cupor6' Acest

Kperi4rrb(kremlin) py6to (rubl6) wizept (tabdr6) cnemtdxltt (spectacol) adxomt (cot) cmuat (stil) uonacm {tp o (mlndstire) cyxripa (pesmet) uotr, (zerc) mdnoao (plop) ozdnu (foc) mynndtu (tunel) napdao (parol6) y'aozu(cirbune) rera (buturugl) j,poeeao(nivel) ndttdeaa (amiaz6) $ondpo (felinar) nopm$dtn (servieti) Axopa (ancord) nyma (cale) avudm (orz) peudna (curea) Uo.frtta (pian)

ffi'll

atit la persoane de sex substantivullcorldra se poaf.ereferi, de asemenga' de ex': clt masculinn gi la cele de sex femiuin' este O116 acrt lr.tirr6ra' 'Ea Ou uoit rcoln6ra.- El este coic;ul mru; colega mea. siugur substantiv este de genul Diutre cuvintele ce denumesspefsollnoun rar' fiinC inlocuit dc cuvintul pedtuorc' foloscate neutru- aurrfi(copil.) Acestass d3 substantive gonirl n:utra terminatein -Ms' Dintre $ 4. ln limba rusd existl "i.ot"maiuzualesinturm[toareie:fi'{':!(n..rr:r:!,np6ul(timp),rrr6rrrr(drapel), (.slmiu![)' n.rl6ur (flacdri), c6n'rn 6

Substantivelecu sufixele -rqrrr Ei -apr sint de genul masculin, de ex.nucdrew, mixaps (strungar), 6u6tuomCxapt. JnaiTetts, Aceste substantivedenu:; mesc profesii. Denumirileluniior sint tot de genul masculin: rmdpr, Qeupri,u, g.a.m.d. $ 6. Cele mai uzuale substantive, genul de feminin in +: 6oao (durerc) eapadao(armonicd) eitum (pieire) epydo(piept) aptro (murdirie) daa (depdrtare) aemdn (vifor) uoptiau (moral[) awcm (gjnd) aefimo (petrol) numu {ald) 6cenu (toamnd) pon (ro1) pmJ,mb (mercur) ccaea(legituri) capdrc (liliac) cxdmepmo(faf6 de masi) cn'tepmb (moarte)

g:,
ffi
Ft,,' a*i ?'?: ti

l+'l r

I

I

deepu (uqi) eaa (brad) (pat) xpoedmt ruddna(palmd\ aew (lene) ui6ena (mobil6) uedfutu(rnedalie) uedt (aramd)

dmpacn (ramurd) huepedo(rind) ntiunmt (memorie) neudau (trislefe) nevdmt (presd)

com (sarc) cmato (olel) cneno (stepI) cmdnew (grad) cynra(esen!d) nexu (umbrd) nndu4adt {pia|d) (caiet) nocmd,'tr,(pat, agternut) mempdda nrarua (lesituri) namu (praf) (scop) ryeaa

Genrl cuvlntului compusprescurtat este determinat de substantivul de bazii al grupului de cuvinte din care a fost alcituif de ex.: Iylf{ (m.) (rocyadpcrseEuufi yalIrepc6irrnrft urrarfix-magazin universal de stat). ri}C (f.) (ru4poeaexrpocriiuqnr - hidroceatrali). 9ro ilrocx6scruft fVM. 3ro 6onrIu6s fOC.

bxercttru
l- Traduceli substantivelede mai jos. Determinayi-legenul in comparaliecu limba romdnd. Model: oAexAa (f.) - imbrnclminte (f.) O,cdxAa, Maratriu, ca6ro, xocr(lu, nuc'urd, py66urxa, rafi, u6clo, (l6xa, rinczyx, xae6, uanir6, nwtgrfua., ir,ronoi,d, xapr6$enr, xanfc.ra,nropx6rr, x6Qe, h6nonx,rpaltlffi, vep6rrrrr,rvr6fira, Aneps. 2' Transcrieli urmdtoarele cuvintepe trei coroane,dupd gen (mascurin, feminin, neutru), punind ln dreptul fecdrui substantiv tntrebarea xro? sau sro? Epar, uyedft, x<incrara, 4ov, oxnd, rerp4{r,, raparg6ur, arropfvxa, udpe, na6opar6put, asrorvro6dn6, TeTs., p;fvra, 46gyruxa,666ywxa,nr6rre, 4r_ Ah;rr., n6u, ordq, n6ne, yrrirenr, pyxoE, n6prnx, covrti, sp6une, v66em, 4enr. 3. Indicagi genul substantivelor mai jos. subliniagi sufxul sau grupurile de conde soctneeere vd ajutd sd le determinali genul. IlNcireln. ulepcr6, cndcapr, rrr6*ogocrr, qecrb, xI{3IIb, r6xarncrr, uesarfcl,IMocrb,crporirenr, n<itecrl, pyroro4*ienr, 6ol6tur, 6u6nuor6rcapr, p64ocrl, aecru,udnoctr, r6xapr, 4. Determinasi genulsubstantivelor mai jos.asotciali de fiecarecuvint clt un pronume pose,civ un adjectiv,potrivit ca ser?s sau ;i formd. Model: Cdura (m.) - .{opor6fi C6rua; vo6 rhvrr. C:irn4, g6*, craan, st6pr, \/lAmg,6rn6x;rr, poxr, ixopr, ruu6ur, rBo3As, tdnoar, cnerr6ur, ordm, uyrr, rp6ux, rarcri, sn6vx, xtopti, Iiruf, uocc6, neup, napdlr, rmrepnrr6, no.o. 5. Asociayisubstantivele mai jos cu pronume posesive ad.jective, de sau acordtniluJe in gen. Unde este posibil, dali cele doud variante de gen. Model: lvroft xoln6ra, uoi xonn6ra; 6onru<ifi IVM. Konn6ra, crpor6, parfur, flaunua, npo$dccop, xaccip, cexpelipr, rrrex6rur; f3C, crenrae6ra, IVM' rys; r6Qe, 6rcp6, rcolf6pu, xenrypj. 6' Formali scurte propozilii cu cinci din tmbindrile de uninte oblinute prin efectuarea exercitriului5, , t r **

ra

I
iil
il

ni
I iti clt

$1

quierltoare in una din consoanele a $ 7. Substantivele c[ror temi se termind poxr (secari)' Aoqr lu, q), urmati de -r, sint de genul feminin, de ex': i*, ", neur '(lucru, obiect) 9'a' (fiici), rvrrrurr(goarece), ' terminate in -ocrr, -ecrb sint de genul feminin' (cuvintul Substantivele de rocrL -oaspete- este genulmasculin' care se termin6 in -us, -cTbr'Cbr-Bb'-tlb sint, in majoritatea Substantivele c az ur iio r,d e g e n u l fe m i n i n ' Ia t6 l i s ta cel ormai uzual ecuvi ntedi naceast5 categorie:
6oldsut, (boali) ttcusuo (viald) rarxo (execuiie, chin) cecma (veste) 6./racmb (putere) zpycmb (tristefe) sdeucmu(invidie) rucmu (pensuld) xocmu (os) uecmu (rdzbunate) uinaeucma (urd) nieecmt (nuveli) cdsecmt (conqtiin{i) cmpacmt' (Pasiune) uacmo (parte) vecrra (cinste) (lin6, stof6 de lind) Luepcmb nddnuct (semndturi) plxomtct (manuscris) cment (stepi) ryena(lanl) 6poaa (sprincean[) no66aa (dragoste) ,r,topx\aa(morcov) d6yao (inc6116minte)

ti
$il

H
l#
t

cazuri ne adresdmdicfionarului' ln celelalte Cuvinte inileclinabite (HecrlonfeMble crloBa)

I lq
l# &

ru fi
r

denumescobiecte neinsuflefitesint de genul $ g. substantiveleindeclinabilece xnpfi, (iuriu), laprfio o"utru, de ex.: tranlr6o llerp6, xun6, 6np6, gen6, urocc6; (pariu), TeKcf' rHTePBurb E.a. x6$e"-Ei ti Cuvintul Kotpeeste de genul masculin: Oua 'ao6um 'Iipnsrft place cnfeauaneagrd. rco;rfi6pu' KeHr]rpy' Cuvintele imprumutate ce denutnescfiin1e- KaKaAy' cit h, in funcliede context,atit de genul masculin, Ei de genul uunoraRg6_pot f em ini n :n e n ry p j ro p u ri ;ra c e o e z | d e nl tubnaa* C angurul (femel a)tE i al dpta puiul (gen f.) 8

furivighetoare). tnffucrt dupi r' K' xt r' \ Relineyi I a ciror temi are in fioal una din aceste aiiffiT terminafia pluralului substantivelor .p. relinut odatd cu invdlareacuvintului :espectiv.dd.td (um6r) . iua-uuewi. Unele substantive genulmasculinlac pturalulin -6 i-:i).nceir-a6eu..iwn.l .-rapttdnufi (vezi qi $ 1l).nscrxri ntamdx (basma) .nec.centul muti de pe silaba finali pe tcrminalie: oe6w (foc).uoucfr.yrrfr .nr KaJIeEAApb rerp6pp MBIIIIb Fl N -' <) -a -M{ vry:6[ rep6fi cevri nfufft rtays6u rep6u c6ron sriiunn CJIOBA Obsenagie.e lN ll.fua $ 10. admep (viat)-cimpu..: nae. r6nrr (cregtetulcapului) nu se folosesc plural. subsiantivelede mai sus au sufixul aocentuat. udruepqi. Substantivele qi pluralul (uudacecmeeutwe'ructd)' singularut(edilucnrcenuo' ""'nal la singular' de ex': f" pfu'ui uo'uft" terminafii decit Substantivele ostpt'' deepa . $ 11.Aceste cuvinte pot fi formate dintr-o singur5 siiabl: . de ex.a.pe6i'. (castravet€) _ orjpqbl *oucoudneq (comsomolist) . in astfel de cazuri accentul trebu i. mai rar.eMefla t. deex.: xpyucilr (cerc). (vil6). Cu exceplia cuvintului roucou6neq.ronirdr omeq $atd) _ orudr deopetl $alat)_ ABopr&. se rczpaadlu. pl.op.-.nlarnri nomotdx (lavan) . Substantiveleneutre terminate in -1or au teme diferite la plural. rrlwr (uger).ttit. O alti seriede substantive schimb6la plural accenrul pe o . cecmpit. iin doud silabe: rdpcg.rrafren. sudun (steag).rcpyrctcfi.c6cmptt. uuxen6prr uesi:lu x6vnatrr c€crprr unc6re.i e6noow. Iatd citeva dintre cele mai uzuale: c. dpve (prieten) dpvet'ir' peaEuorc(cop\l).neuo eiatt\-rduafit.l"""---* FI -u Ml ' fi tl -a I I I I rrxeu6P r.La plural accentul se transferd pe terminafie.e t -q 16ne sA6IrEe IIOJI' sA6um AIte perticuiaritfifi f+rnnarea pluratrului fu de $ 12..oeafrt. cmap!.inate la singular in -o fac pluralul in -s. la unele substartive de genul b) masculin ac.nniuu.aduns1 ptoaut uneori-sclrimbiri qi in tema cudntului: pf*ufofoi La formarea '" (frate).-t-tl . ex.n d. uCaa (tib) .xri. yuewfu-yeuuxf..corca#t.uoronrrl ctnanirc (strung) .X'. 6p6rrrr (povari). co'roedfr E. substantivele: rurdur (ffac6r6). dew (a)-dw De obicei pierd acestevocale substantivele terminate in -orcsi -eq.'. moedpn4 moedpuu4t. LL q' m' ul nu se scrie -rt c'i -u' se mo' --l l.6pdmst. opEz(vultur) . saefii (stea) se6ldar. Alteori se schimbE pluralul genul mascul{n qi feminin formeazd Majoritatea substantivelor de de reguld'la pluratr lu-. cr6eo cerr6 fDrs cbla vMelTS c. din trei silabe: npodr6ccon.1ii.r ozypal. La unele substantive. xapaadhu-xapmdawfr.. -l. ia de Uaele substantive neutre tern.-4 u'vEu cyu4ecmefimenvuwx) lL Numnnrl substantivelor(Vucttd au doud numere: in limba rusi' ca qi in limba romini' $ 9. odatd cu formarea pluralului dispar vocaleleo saue. -t' tJ" de genulneutru primesc' cu ajutorul terminaliiior terminaliile -a qi -l' Formareapluralului substantivelor td enn ( O6n asoa dnue au 6ucecme ozo uuc ) 1 ) consoane.cenwi. ttiuna .f I M dur6I consoand I Tcrminate la N.manEna. accentulfiind pe terminafie.xa-cmap)'xiri aotr . A1aoxo hircrcn.orosbrrt xonetl gftqit) . zonoa.. zdpod-eopod6' accentul'd" t*'t udpe-uopfi.aysdu. pl.: rcntea.nn xa:rengapfi rerpixu I\ar'ttllf.9EilI xoMsaTs cecrPi tucmdx (fo46) -.nneuetd.silabi pe alta: de a) la unelesubstantive genulfeminlr?accentul mutd de pe terminaliepe tema de se cuvintului: enpnicmpduw. cipitind o silabi in plus: epdna-epeueu5. ln Exenr smg. lxo (ureche).cramr* ozouEx (lwiniff) .soru.KoMcov6lrr{rr uuc6re. pyxi . trotiao fuenunchi) rotdnul edxo etleoapd)-edru. cdna (sdmir46) ..nur lii*.p{rcu.

no4op64 (hidrogen).. $ 16. in produce alternanleconsonantice (r-s).rogocn (tinerefe).ot(. nocr6r (est). d) substantiveabstracte: . plural aceste sufixe in -*u. e) substantivecare denumesc lunire anului gi pu.ucepedrtu.u (oxigen). poxr (secari).lichide: ro46.grtne (Pe ctmP) (ahe) \ xad6w.ltecd aya (pajiEte).alimente: ufco. cranr (o]el).. oA6xna (imbr[cdminte).rculin neutru au la plural terrninalia -rn: $ 13. nuenfqa ce (griu). 66yrr inclltiminre).a..rotdcYn 6pun (frate) . .nG (lenjerie)..nr.6ePezri eiaep (seard)-aeuePd z6rcc (glas).t Substantivemascutinecu phnatul in -6 Gi) 6ox (ptrte. noprc6arg.zottocd (doctor).*-fiii^(Vattiei) cr'Iu ( gcoald) (e / vqumeafr wxdae) plgfesorii (la yqrf.rtu so tvtHdJteecmletHou aucttd) care se folosescnumai $ 15.d'6iprcctiia-iiiti.rrop6.ndPsn aucm (ftwzd).metrtra.medicamente. -61a.cmi'ttt seauS(verigd)-sedHbs formarea pluralului La unele substantive de ex': dpyr (prieteQ-dpytth tema cuvintului.a. 1. u6clb. rue4s (aram[). qold)...a. pryrr : (mercur) q. 72 tt . eowdnorc (pui de lup) .a. de ex.nro6r6rr (dragoste).la singular: gi genul]zrc.zpducdane. rc. .: zpawdxt{u rcpecmartw. asrir g. Citeva substantivede xtircc (spic) . sau de lucruri: u66e* (mobili).oA. o pluralitate de fiinle.cnezd poe (com) .peGrfrra i ReEineSi I Substantivulpe6€uorc -l qi A€rillilii-mul se folosegtemai des). cyr (nod' ciot)-cytth ' q)' de ex': eite substantive formeazl pluralul in doui foluri' -frunzele (copacului) / tttictttts (ddpeea) rucr ( tucmtt (6yadzu)-fai (de hirtie) xne6 t xte6i (e ndae).rpecrircrro (!dr6nime) $.s zpysftu. .eo.m <'r.eer<d azas (ochi) . qr6sne (lecturi)..ra (casd) . 2.rr6ur g.reomftrrl uedeescfinorc (pui de urs) uedeectcaral met1norc(vitet) . ucepe66uox (copil) are doui forme de plural .6otedpw (bulgar) (stlpin) -xoeaesill zocnodf. u6. r.. a6gxa. c6nep (nord). 6e. Mapr .6oxti aer (secbl) .rM6tr (orz). b) substantive denumesccereareqi regume:nyryryfra (porumb).a.rondqecrno (omenire).*inal t<omEnorc (pisoi) . ulaun{xcroe.elemente chimice: nrc.a.6p6rcr (pantaloni).metale 16:roro (aur).re. . acnnpfn.douti xpail (lilaut)-xPah zec (p6dure) .*. npofidccoP nPo$eccoPa yuilmeta-Yuumeti Substantive defective de numir (Cyt4ecmetimelbHbte.uacmePd n6uep (n'wdt)-nouePd ilcmpoe(insuln) . nenuqnllfrt. f.eocnod6. uocf4a (vase). cdnu. C) substantivecare denumesc . denumind insd. Substawivecare se folosesc numai la plaral: a) substantive denumesc ce obiecte-perechi: orrcri (ochelari) n6rmqbr (foarfece).(6dmte xtd6ut)-plini (hmoeo cmapur<d)-fiii (acestuibdtrtn) t catuoel. pluralul substantivuiui uelor6r (om) este. ror (sud). (domn). c6xap.ctere cardinare: eua6pr.u ti.ocmPoed ndpyc (veli)-naPYcti ndesd(+xen) noesd(t' dupdrcmop duPercmoPd substantivele rnasculi'e care au la aingular.ailcnrts ietn ddpeao(coPac) deP ayuc (sol) .tsua)-4aso&Iii-'(mwxbm-leninismului) $14. cu6aocrr (curai). Substantive .doxmoPd dhrcmop udcmeP(maistru).ePYsiw.: MonoAdx' (tineret qe. -o".6Pdmst nepd (ptand.naaue co1updme.otaorc) formi cu de singular... ynompedtheuate mdtaxo e edtmcmneHHo.enaed do. reunori (intuneric) q. -6rox (desemnindnumeleunor pui de animale)primescla plural -{ra.xPecmufuu S ubs t a n ti v e l e te rmi n a te i n -trR fo rm eazi pl ural ul astfel :xosl nu *6ottedpw. de ex. rcapr6rpe.fr cuilt6-J#tElttw). S ubs t a n ti v e l e d e g e n u l ma s c u l i n termi natel n-rl run' -i uutransformi l a (cet6tean). rrinag(vest).Poed 6dpez (mal) . {e*p6ar.(!dran) .lnban. (n - a) substantive coiective (uuead cyt4ecmethne. ronopdnne (vorbire). sufixele -of. quntEnor fuui de pas6re) 4unafrrrr.Peo4e).nYa*fi rpuil (aiPL)-KP&nbt' cmyn (scaw) . xendco (fier). (minz) ..tYzti cuez (zdPadd).

ttl. C-azts. te rctg. dd-mi. rnar. 6€:rrrft xne6.a Mbrurb.F' F * t t rtl # b) o serie de alte substantive care trebuie refinute: ddnuzu(bani) dpoed (lemne) dyxri (parfum) t4u (ciorb6. ffii ff!i ti:-. pyr<6. IQ. ndarrfi cryn. ap- 6) a*rorrao6:tnL. ceprdsnarfi. cui?) crar6a. rpon6tr. yurlre.. py6riurxa.tyil. se pun la plurai cuvintelecu care se acordd acestea. El scrie cu creionul Cazul prepozisional foloseqteintotdeauna cu prepozilii: se Ed|ywra paccrcdsueaemceoEu46rcrae . fiecEruia corespunzindu-i S ls. nlrndfixa. lntrebarea (Boup6c) F:. rrrtrus. 4orr. dai une. r"rys6fi. nnau1. ln fimbarusi sintgase o anumitd intrebare. tA LA ueui? (ce?) uer<5? ffi. u6le. 8. rpacrlroe urccc6.rrdfi cuer. r6pog. raprrina.raxcf.mxu Q4 de ore) xaailrcytu (vacanii) aacdt (ceas) uepuilta (cerneal6) ndxoponu (funeraiii) # l t. cndpuft n6ee. {4ir tiit! ri: ffi i l JI ..g. ll. a) Formulali scurte propozilii cu substantivele: namr6. 66lufi rqer6x. Jrhl'ztna.. Fili atenli la terminalia substcntivelor dupd eansoanele z.rr. uep6runx.r.a. tpalrn6fi.lrr.r.: nina. xccn6rra. gnop6u. raut npo$6ccop. uoft po4n6fi rpafi. xnu6. . ile Model: 3ro n6Boenanrrd. nu $ 17. unde este cazul. urmfrrind schimbarea corectd a accen' t'"tlui. Formoli pluralul substantivelor de mai jas. xpAcnoe srivr.uori. ln schimb. cro. srdurqfi roaoc.rrrsufi 5 Instrumental(Tsoprirenrurrft) 6 Prepozilional (llpe4noxcxufi) qer<i? ro16? (al. xirnxa. genr. B6me npdvr. nfpra.uaupox6rnr s6sbrelxocc6.re. pesrinra. Knfra. Kaprrisa. ex. Iimba rusd in folosim cazul nominativ. xop6rnrzfi ndnoe xun6.nec.irxarlr* lJlrta(p. 7. r. 66per.u. 9. xop6runfi xosiuu. Tatd. napan46ru.:. xop<iniafr cstla.xerctlu t T1 !f E Hl c {. Rox.pentfu a exprimao adresare. g6pero. uc) q. Treceli la plural urmdtoarele su. ill!.r. schimbarea de accent Ia substantive. xypn6n.rtum6!. ram y'rfrenr.in apropiereaoraquiuisint qosele noi. rde:A. Eolr.nondx. Mode!: urxatp .Re\inegi terminaliile a) rpariropricr. mrdta. r<iunara. Treceli la plural unt'tdtoarele intbindri de cuvinte. Treceli la plural urmd. Aceste doui cazuri se redauin limba romdni pnn cazulorrriti. Treceyi la phtral substantiwle de mai jos. g 5i # 12. dar daci lrem si indicdm existenfamai multor obiectedin de EliF?iataie mai sus. de ex. Sror geriEnrrfi rucr. ai ale.(rirenrnuft) 4 Acuzativ (Baxrire. u6crep. b'*h. ABepb. na6opa"t6pus. revista. Troft 6par. I I t: t:.cma. rdxeura. t: I $i it H F f'" *. cu prepozilii. ro6ra.rerp6. na. tll ..u. r6rs. ad6paa cecrp6.rnr6. urocc6.Declinrrer substantivelor(crtoneuue uulu cyt4ecmgumetaaax) cazuri.rirernmrfi) 3 Dativ (.q6slie.de varzl) cluepxu (amurg) uilxaamu (gah) cniercu (ffiqcd) cj. nwndrului plural: I Nominativ (tr{r'aeruitenrrrrfi) 2 Genitiv (Po. rvrerpti. repdfi. rfcr.j: il I lll. nucura6. g.p6gr. b) Transformalipropoziliile.bstantive. xtacc. c:r6no.Ce paltoanefrumoase! Rarcire rcpacticwe E €i .cazurileinstrumental prepoziyional specifice gi sint doar iimbii ruse. adxra. * 9ro sdssrc reJrrro. r6xa. de nedeclinabile tipul na. trecind substantivele mai sus Ia plural. ur. nrrcdrcoe g6peno. Limba rusi nu are cazul vocativ. nopr(p6nr. crapj.l instrumentalindicd instrumentul acfiunii: Oa nilnaem rcapaRgaur6lr. ue. Sror rpax4axrin. indictnd..urrle cuer6 Model: 6onsru6r"r Fo. lrilxa.qpyr. cnerr6r. a. ron6puu1. noucti. ruocc6. Q66puxa. Substantivele au formd de plural. ltdpe. oxu6. xropri.raxcri q.: Oxono r6po.toarcle tmbintiri de cuvinte. x.lr. * ucyoud.Bunica povestette a desprecopiliria sa.

genitiv singular terminalia $. . de -y (-ro). 22 Declinarea substantivelorde genul feminin la numdrul sincuiar Tema moaleGenul neutru N U Intrebarea cu n inaintea terminatiei Intrebarea Tema duri Exemple TerminaJii N G D A T rro? qro? xor6? qer6? vevY? xorra5i? ro16? qro? .@ ft l{ N G D A I P xro? qro? mEmt ro16?'rero? mdmu xovf? 'rev5i? mime rord? qro? m4mw xeu? qeu? mirnefi (o). q.io.6 om46u (o6) om46 Observalie.-u N G D A I P rro? .) yad6aurc orcn6a yud6uuxoa -oM (o6) yqd6uuxe(o6) oxnd -e N G D A I P omw omd4* omqi nae.. neilstictc | neilsdlrceu I | @) neastime I neilsducy cdpdqe cdpdqa cdpdqy cdpdge cdpdqew (o) cdpd4e Substantivele masculine neutrea cdror temd setermind in una din consoanele qi quierdtoare:x:{r urq qi q primesc ra cazurinstrumental terminaliile -ou (cind accenturcadepe terminalie) gi -enr (cind accentul cade pe tema cuvintului).re6 nu are la genitiv singular termina{ia -I. n.IeI\a? xerra? o) rov? (o) rdrra? uytiil | uape I sdtinue | -{*.r? (o) mime (o) rcou? n)aus nituu ailnun niauto ttrtaueil (o) ail.: sdriruue -sdduuu(P)' lnlrebarea Exemple Terminalii ii t & FI ft. g. q.a6 tuea{ nteu!. q Tenninagie accentuatd Terminalie neaccentuatd Cazul lntrebarea Se termini in fiin1i N G D A I P r<ro?qro? ro16? qerd? roruSi?uevlf? xord? cro? xeNd'Iev? (o) (o) xorra? uEu? 6pam 6pdma 6pdmy 6pdma 6pdmoa (o) 6pdme oxnd -t yuednilt< -O OKHA yud6uuro -a oxn!' yud6uury -v orcud G(m.rc cdxapy (o bucatd de zah6r).ads n.namdrul singular de $ 19. qduxa vdto (o ceaqca de ceai)' qdn' xuaozpduu criryyQn kg de brinzd) sat: xynilmucdxapy.r6 naaafir (o) nteu€ | | neilsduc neilstiuca. de ex.IT'o? Kor6? qerd? xorraj? 'rerr. de ex': rcyc6rc xil1a.r -f.tdr4. neutrea cdror tem[ se termini in n primescla cazul prepo2.: xyc. |tr.) -u1n. _ 15g1 t7 .rj? Kor6? qro? xeu? qerra? (o) icorra? vdrra? (o) cecmp{ cecmp{t cecmpE cecmp! cecmp6fr (o) cecmpS Tema moale rcufiea xnilzu xuilee rcutizy rcaileoit (o) xnilee -v -rr. Substantiveie fHtlr{ll masculine9i neutre nume de lucruri au acuzati' formd ca la genitiv.: -tr: -llr -!l -Qt -ilt -ll -K)r -Fr -efio -efir-to -nr -q ffi 2 * s Gramaticalimbii ruse de uz gcolarc. Substantivele (N) zilional incd un R. Declinarea substantivelar masculine gi neutre cu tena in una dht consomtele : x. xynilmuxft6a. 20 Unele substantivede genul masculin au la o parte dintr-un intreg. -r n y s d n I udpal sQduun | -rc_ uysdto I udpnlsddnuro | *yrra | .).ndwaduo -f.. Declinarea substantivelor genul mascalil gi neutru la Tema iluri Genul neutru $ 21. Substantivele vrl la fel cu nominativul. I sdanuel*?:fi' P uytdeu I ndpeul sdduueu | (oSsddnuu | 1o)aysde l(o) -eal -e. 'j ffr.N (n. t6 fr gl g.r€rr. (-r)*" -e -a -ofi -e masculinenume de fiinle au la acuzati't. nre. omq.edmuma Substantivulx. atunci cind indici o anumita cantitatesau ex.aceeaqi l..tdt4adm nad4adn naduqads n.tuu \o)nndffi -€.

notind accentele h . 4. cner6.lo 6qess icsoe.a?imertu cn6s .a consoaneleSuierdtoare.qp. Osa ga€r cecrp6 xuriry. dqesr o6pii4onano vesi. primesc la aceste trei cazuri terminaliile -aM. moetipuryau. B n6pre -tpac pj'uxoil.m xapangaur<iu. o cutie de ciocolatl. b) Formayipropozilii scurte ca cuvintelesubliniatela cazul iwtrumental.. q. On noMoraer udue rta rSixne' 5' fl' rl. -ax. cecmpd pa66raer ua sas6. g Hi [{ !! t{ fi: # r:t N G D A I P ceeqd cSequ c6eue dywd dywrt dyutd d!'w1.. Epat pucler doa.r .nfiuaev pacsapr Aocr6ruro yAoB6nbcTBue. Subliniali substantivele din propozi[iile de mai ios. 7. vdAnenno noAxogrtnndes4. Iltr.: rtov6u. Ors6t . 6. u1. agror\ao6furb. rcyryp5?sa" mempddu. Mrr opranusferrt. Declinarea substantivelor feminine terminote tn -a x(. Vqrirenr uudpuu pacor6srrraer o repdrx n6ruero q^irql. 5. ! $ 24. Ha ypdre (reov6rpux) vgr cri5ima. fl. substantivele (cind accentul cade pe rr. 17. 6lir.rcxi. nporun6 xopour6' 15. Puneli tntrebarea corespun' zdtoare fiecdrui substantiv. Oru6t yuenuxri npiolr:rrnrrfi' 1. Mn yoax6eru n6urux lnrifurtquxecr ir.u. Moft Apyr nriuret rcapaudaw. q6cro l. Y. iw l rum ental -al.ry. 14.. 3.qe.':. Ed1ywxa anniler eazdnty.ueu6nou. dyw6fr. Vqenilx orse.xutiea. Vveuir. Model : ueuii. Mrr c.nr66nr(xfuaus). 3.'. a bea un pahar cu ceai.wnmax 6r<na 6*aw 6rcnau dnta druaau (o6) dxnax : i: * Substantivele a ciror temd se terniind i.so yailrneno.I6et.2.rrr6er ynpaxcxdurae. Puneli substantiveledin paranteze la cazul corespunzdtor. dar rapaxgri. consoanele Terminalie accentuatE Terminafie neaccentuate 16' a) Trecegi urmdtoarelesubstantive mnrl instutnentalsingular. o ceaqci cu cafea. 6. flocerqense . sap6Aa. {o) dyutd ceeui' ceettSfr (o) ceeud ecmpdaa ecmpdau acmpdue ecmpduy ecmpduefr (o) ecmpiue yuilmeauuuqa yartmeaouur4tt yudtmeawtuqe yailmea*nryy yu{tmeaunu4efr.5.Toatesubstantivelepluralau termiriafii la identice trei cazuri:dativ -avr ]a Declinarea la plwral a substantivelor cu tena daria N \t ffi ffid ffi F. x. o saedde. nu\6. Cecmpd HanI4cA[a rrrcrtrt<i' flscru6 . ua6rqa.: 8".l6nb.on6 nonsri[ c (lpur6pwE uMaptix) B rdcru. Mrr noceTrilu aysdil. la alegere. D A r P uuuceadpat uutrceudpoe uucrceudpau ttuuceuipoe urnrceuipaau (a6) uu. K (cr6sqns) on6 dqem. li H $i IT [i r. &t L9 j . On nrirne:r TencT na A. 6. Puneli in locul spaliilor punctate substantivelesubliniate la cazul genitiv. degi dupd consoanele moi q gi q in loc de a se aude r. 9. Y.zceudpax xd*ttamot xdunasn xdnrnman t<dunamot KdrVtttAmAi4U (o) rcf. Pa66ma cecrpdr unrep6clrax. a x nniil1i 6pdmy... de ex.gvepb. roropfr '{6aowa iretre qaem&. a cumpdrabrinzS. utrcirem.M (-rmu) qi pr epozi ional -!x (-rx). .o bucatd de piine. 7... B (:airae) rnxcilsr ycrardrner rereQdu rdaofi (norcr-pfxqus). Hi 71 T iE '*: tri ffi. Pune[i tntrebdri 5i indicagi cazul fiecrtrui substantiv subliniat. fi. feminine a cdror temd se termind in una din consoanele u. ardtindu-i cazttl1.6. up6airirnrifi.nrmeparip:rsrfi aduep. Er fr n F t n I w !{ (cu tema in una clin $ 23.5. 3.2.. -'niocrp6qr'ru. 8.uo.Oprauus6qur . 6pun. urriqa. o6rscn6nue .rr yuerur<6. *.uury nucuud 4. Moclel: Vueuilx orse'I6er. Un pahar cu api.te..!.. cnpocri. q au la cazul instrumental terminaliile -ofr terminalie) Ei -eft (cind accentul cade pe tema cuvintului). -&Ma.!. E H H HI LXerct|u 13.rfixa yslnrendfi' 9' M6ner*xufi nw:rf urcriud vroerqi 6p6ry. s.o bucatdde zahdr. 18.rticonoxdrvr tr sfnKofi' 18 fa H Declinarea substantivelor Ia plural (Ctt:toudtme woriiu cyryecmeurne. 4.u\ q). un kg de miere. urueml4a. q.r66uzxr Sroro tr. ru. 2.. (o6) yvwneaunuqe Observa!ie. uefts6x. Iloverray rur ntureu6 xapaugarn6v? 4.. VqesriK .haux eo auilucecmnetffioJnraucd) (-ril*).nu ssrr\46rer6uo(o6rxcn6uue) yurirerix.8. 2' K (rdicqar) no anrriwoi (ucrdpnx) rpeuogar6re* (nogo6pan) unrepdcmre 3.*. orq6.K. mult popor. l. Toedpuul o6rrrcHrir rucre sag6. t) Traducelitn limba rusd. b) Formulagipropozilii cu cinci din acestetmbindri de cuvinie.

t<uilza-runr (dacd au temd durr) sau depdaua -.eix.nonr (dac6 au temi moale)Substantivul uddn are Ia genitiv plural forma x4. 6pdmaes. urntr|). la fel gi cele terminate in -e.: yaituule(gcoald)yafututt4. cecmpd. eilwua . udctcottuxo par (de citeva ori).Hoa46ft) epav . sdduve (cl6dire).. - Substantivele care la nominativ plural se termind in +r primesc l-R"ll"rlll * it geniiit plural terminalia -er: 6pam . 3.g6m6e4. waaawdtr epaaiil.dpysfift.cecmEp.ndpuea. substantivele adpe gi nd..u daipu m2nteil mdmsnu deepiau (o) deephx {o) mtmax nonh nondil no. care au inaintea terminaliei una dinconsoanelequieritoaresauq. z6pod .it.f6. de ex. Cazul genitiv plural (Podilmetunwil nadiw unducecmeenttozo uuctd) terminaliile $ 25.tu nucdmeae& nucdmetnu nwdmeteit nucdmetnuu (o) nucdmeaax uyadu uysdee ays'datt uysdu uysdaau (o) dedpu rnEmu daepert .uyeden.: ypocrcdil-1.aricmsn * nicmaet. de ex.zopodd . Tabelul sintetic al formirii N. ulatdut spaq.6o6s.oduladu-n.rti. naaqdii notitt ruipmuil sddttuil Terminatia r fdri.thx . no't6fr. 1.uepdwen.-. nepd (ptan:a. de ex.6dwen.x cntittttxdpyz . substantivele ferrinine terminate in consoanE moale au ra cazal genitiv plurat termina{ia -efi' de ex.eilweu.de ex.aemouoddt/teft.nies rtucm . cm-ll.. substantivele de gen feminin terminate la nominativ singular in -a (-t\ nu au terminalie la genitiv p|ural:.rd (arip6)xpdtttua.. KapaHddw xapaudawdft. Retineli cind substantivele feminine (gi neutre) au inaintea termina{iei un I grup de doud sau mai multe consoane. v. moedputt'1 moedput4eit' Observalie. uepduraa* vepdwe* substantivele feminine in -Hfl nu primesc la genitiv plural -r dup6 consoana n. substantivele neutrein -o cate au lanominativ plural terrninalia -r. 2.xaxor N G D A I P nucdme.potrcden.: dpaua (armatd) .n -o (6sepo.ndceuvepdwua . xj.t. substantivele de genul neutru terminate i.epaa\fr. formeazi genitivul plural in -en: ddpeeo(copac) -depieua -depdeue4 xpur.: mapd. Cazul acuzativ plural al substantivelor care denumesc Jiinle are terminaqia identicd cu cea a genitivului (A: G).. nlraul ndae ndpmua sddque F N F M M F M M M N F N ( I I I . -efi. Citeva substantive de genul mascuiin nu au terminafie la genitiv plural: udna eongin. cnxr-. -ef. Terminafia -bn (-esi este caracteristicd substantivelor cu nominativul singuiar in -f.Observa!ie.aou4ad6fi. mempddu-mempdideil.{fl.eopoquEv.depee dus.xua * x!. i1aoua .Declinarea la plural a substantivelor cu tema moale Terminalia l aD . cind accentul cade pe tema cuvintului terminalia este -eB' de ex. uudzo napTl. penifd) .cepdeq (vezi $ 26).dpyzsft . nilcea.: 6oil (lupt6) . eopo1dil (vrabie) . nucta6) ia genitiv plural nu au terminalie: os1p. Iara termlnalle t al . norcmdaqe (prosop) -notomdne4.Semnul moaie (r) se pdstreazi in tot g61H-g61nsesh. de ex.u notk notth.:imdmeil_ daepha mEmn.LP $ 26. - E 2s. crcdsxa cxrisot<. wxdta-rrrKorr. dpye-dpyzrh-dpysdil. intre acestea se intercaleazd vocala o sau e (6) pentru a u$ura pronuntarea cuvintului.uouc .xptuaen. TerminaEia -efi o primesc substantivele in consoand moale sau in consoani quieritoare (x.dpauii. la fel 9i pync# * pycrcd*.. Exceplie: depiena . aemouo1itlto. xpecmahuuH-KpecI Relineli I forma genitivului plural de la substantivul: mbfuHe KpecrbtlH. sau -efi: timpul cbnt* cuHolbfi . I t ^. declindrii la plural.: 6dunn (twn) . Substantiveiecu temi durd au terminafia -oe. cmeno*cmen\fi$ 27. iar cel al substantivelor care denumesc Iucruri are termina{ia identicd cu a nominatilului (A : N). R"li*li feminine qi neutre care au -u inaintea termiI substantivele naliei fac genitivul piural in -ft' de ex.6pdman.: yuenfirc yueuurcil yaeuux6n. aceasta se transform[ in 6r.re formeazd genitivul plural in -eir: r+rop6i. ddeo'axa ddeoaerc. ndcaa .ndptn .ora_ mapdtox.uu (o) no.: n..qependur. Substantivele de genui masculin au la cazul genitiv plural Of. Ofnaxo are genitivul plural in -os-o6. ndpa ean6r (o pereche de cizme). singular genitinrlui plural c"nu I I xapm*a 6rcoa seadau zopodde tvysdee cmendil aemoaofuilteil uoucdil. t. cind accentul cade pe termina{ie.zopod6s.xous. uysdil. de ex. cdpdqe (inimd) .eddHufr. namu \eJron6$'. cu excepfia substantivelor din grupul: care-l pierd doar la genitiv' -catnoedil. terminalie { (-r este t doar un semn grafic) -oB -eB xapmitaa orcnd seuth zdpod aysdil cmenb aemouo6titto uatc.

o. urx<i. Substantivelefeminine Marb qi gorr' cele neutre in +nr. -I[ nonaoriro nodpj.Ipepb. plivra.r. 3. . de ex.6.utaudaatwt. aa. c!'uepta. mxen6p. 4. rapangeru. ypox6t. ur6rr{ary'.s .. 4. 22.Iepdrnsf.[ocleplElo s a6vlepln rryTb ryrf uynt rrJffb IrMrr -1 . Grupagi-le dupd terminaliile genitivului plural.r6leq. ron6puu. tacdr.6nr nodyj'ey. rap€nxa. ecrpgrwracs c yutimemnu4eit. 5. noror6sqe. cj. Formali genitivul plural de la substantivele mai jos : de Ovrri. maa6t. ax o6 mrienl nvlen a nr'. npeg22 .snriua (steag.Genitivulplural al substadtivelordefectivede nwrdr (vezi $ 16) capitd urm6toarele forme: (poart[) -eopdm.aactr-uac6n.o6t. vy:ifi.sar. trnau.ri.rMlerl 6tr. c6nn.rMleH 6 apeLt en e nMleB 6nru BpeMEE AMII 6x oBpeM ef. noprrp€m.rraprr{36u. xapaa46m. vepa{tna aepuil. A6lr6ru.qplirx).qplirn). rudr. Model. c6pAqe.nr'u. RdspundeliIa intrebdri. pjura. MbIIIrb. per6n crerll. Treceli la plural substantiyele subliniate.na. y.cj'aepex. :t *!t | i:i Observalie. 6sepo. C xelvrrbr rogopfn (. xouc6prrr.ze. r66rn u rocr6u). riMs gi rp6rur. Vaiorile principale ale cazurilor firi prepozifii (OaroeBntefiaalw nal*lt 6ez npeda6zoa) nadi*) $ 30.uoxc. a) fdri terminafie. 8. lpepb. d6noaa. On nliruer nucuud. Or nfnrer nuctud. crrs. rrox. na6p9.xouc hctt nbda-tnd6&. 2.fiM nyrfiu Aoqlepl 3* nyrri AoqlePl huu nyriuN Aor{lepl tDt o nyrdx o MaTleplrx o noclepl v6rjeplu uarlepl6ft MarleprIM Marleplen MarleBrMr{ BpeMeg a BpeMEH r.. raplriua.t BpeM CH6lr r. cadrul fiecdrui gen substantivele particulafitdlile ce le prezintd tn Jormareagenitivului plural. Koqi ru A6lro annoAfposana?(aprricrrr. Formali genitivul plural de la urmfitoarele substantive. ariruuR. IIro ssr ryuri.Fj tl.js. d6laxo. cecrp6. 6nropu n pexirccdprr). xaaucytu . Iatd declinarealor: Femioin N apuArne. yrerrir.6c2efi. . 9er6 arr xerdrs una?(5rcn6xnr{ 3Aora nepervrdne? p6ere).rxr). Trr mb6fisrb paccx6srrrarr o6 yu{tme.-Os ntruer nicaua.7t Marleplbro v6. Particularitifi ln declinareasubstantivelor $ 29. ner6u. gdpero.nr B uararrlre? (6r4f:ru. 4pysrf.) . IIMIEHIE BpeM.atauEtax).cftmot<. xarfxyrEr.me 6ontut6e. ol6ao.4pyr.mt<u. n6car. tparr.EOII6 P MarleplB r*irleplr ruarr .tt. Masculin Singular Neutru I N G D A T MAT6 . cngm6rnr. uelos6x.n6prta. Vqrirenr rosopthr c yve3.: o'anl-our6t.)gi rro? (pentru lucruri). Caruron6r LA." find subiectulpropoziliei: BBar paidmaan. c) Mdpe. nyr6fi . oBq6. l. c) cu terminalia -efi.u. 23. u6prre. ry. nep6nsr. uep6. 3.rr.vepnlina.{ort. I 1.py6. n6ne. (*n-uEua. Formali genitivul plural.nopdra. T-t BDEMIENIE fvlenlz vMl .qrf. vlarr.rare. cr6ro. ltptcnn. On ntiler moedpuryy. uo. iN' t.q6rrl?(pogure*u. uo'rr. Bliruur.rcanrtxy4 ndxoponw noxopda. AeBoqxa.tien l. dpeozl 6perr rconc eech. ner6er uaA ndtea. i--.r: J . PoAfre. de ex. Kor6 ru xA€rr6? (tpysrf n no.r. (cregd) -. 4epdnx*.-. 6. udcHr. nbpra. Kap[6Gr. AoM. t: & . i--i nyreM o rryrf Plural uMletrleM BDeMleHleM oo riMleHlr{ o BPeMleEltr N G D A i P rryrri ul A6. yvriremmuu). repdfi. udxnaqbr.rlepln o . stwudna. Ha n6rc pa6draror rpecrrfre. a) . rpecrrfiuur.: cdtn-caaEfio qn-ryefr. dinaa. cecrp6.. Jlucr.eec6t. aopdma dpoad dpoa. nucdu. cryr.: udttcuu4w-ndcottttq. cap6fi.de ex.racrvd. gA6uue. trV. Cazul nominativ: a) denumegte obiectul care sdvirSeEte acliunea san desprecare se spuneceva. 21. 6u6nuoldrca. TpaMD6ft. Kixwtii Aenb oE 9. Kor6 rrr 6narogaplfus? (roripuu1r. oSaxcn6une. b) K6r'ruara. dupd 20.npegnpuri"rne. u-ndrqa.rlepl e Aoqlepl[I] . folosind cuvintele parantezela forma corespunztdin toare. per6.drapel) are la plural accentul pe -dn-. nor[. canr5r. crygdnr. ?: ii Exercilii 19. t-t rp6ujeulu BpeMt . Knfra. orcu<i. rt'rcrama. 1.diaez.ru rop4ircx ycnixou crlsa. xplrn6. uzc6rem.2. fl.i- /soqlepla a<Sulepiu Aoqb.8. b) cu terminafia -on. rfxna.q6syurxr r ld. r<ipo4. Grupa1i in. apa.qr. 7. Kor6 :rio6sr .rier no ndprcy. O xorvrpaccxisrmaer ou? (cnoprcu6rnr r rp6nepu).tuuu4e. 12. AorIL. 7. epMrrs. Cazul norninativ (Euenilmeaunttil Rispunde la intrebdrile rcro? (pentru fiin1e. ii Fl . precum gi substantivul masculin ryrr prezinti in declinare citeva particularitdfi.xovcorr. conAeT. cr6sra.ToM. carela plural primesc accentul de Spredeosebire substantivele pe terminafie. dyxfrr-dyx5s.

Ei vroiau pace. ale cui?) . daci.si eonpdca. o cerere. Cezul genitiv (Podumeaauttfi nadew) in imbindri cu alte substantive determ. n6crco. yvrtmeao rfrirnrcn. .o66rIn sald nu erau locuri libere.nrop! $ 31 2.NUMERALUL. rtrecrb . rerilrpe.).rl I $ 32.rrxo. 3' Dup[ verbe tranzitive forma negativd la folosim atit genitivul.no rmrr (puline cir{i)..ron x6uaama? U. dieywxa cpElnero p6cra.rrr:6 orqi (rtaE nanm6?).. Aceste construc[ii arati ci acliunea exprimatd de substantivul la cazul nominativ este sivirqitd de substantivul aflat la cazul genitiv.E ue rcynrtta[Berris. uer6? (pentru lucruri) .. rerfipe yqlet0lx6.ra . -loate xapanddw? (m.). -Tinerelea este plini de speranfegi forfi.indtnlel. * Observali acordul intrebdrii (cu substantivul determinat) ln gen. Sora mi-a turnat cegi..al.narr: npuimnoeo bun6-! cqacmtieozo nymti!-drumbun! cnoniilrcE*6uu! -no&^ b. ComparaJi: liei este exprimat printr-un substantiv .lugl declt Oltal.tindr de staturd inahL.firno cmo cdporcrpn py1lfi.. de ex. Aceste expresii sint sinonime cu cele de tipul: qumdmo rcwizy Si peutdmo sctldvy. cazul genitiv se foloseqte dupra verbele tranzitirte. * * Retineti expresiile uzualc in cazul genitiv care presupun verbul xe.En n-am timp. $ 33. Comparali: Cecmpduaauadaueqiro.: {T6Hne ysentrr<i . $ 34.' ro16? (pentru fiin{e). cazul genitiv: a) indicl persoana cireia ii aparline obiectul (genitivul posesiv): 3mo rapauArlu Brfrrropa (veit xapauddw?). gmo noim gocr6finnfi cnhr. de ex.''#/i .cit qi acuzativul.indeplinind in propozilie funcfia Ae nUme predicativ: Ox ruxeu6p. de ex.rezolvarea problemei..sfringe numai asupra unei pirli dintr-un intreg. Are rol de atribut in propozi{ie. de ex..* b) indicil subiectul unei acliuni substantivizale. Ca g in limba romdnd. c) aratd obiectul asupra ciruia se risfringe actiunea exprimatd de un subcitireacdrlii.qft (un pahar cu apd).-wqeruiLtna!-poftd ' eceai xopduezo!-toate cele btme! t ' i :. pem6nue stantiv (ce provine de la un verb tranzitiv): rr6nue rurinrraAiqu .irrca6ft (multi oarneni). a.z- ij . numir gi caz: genurilc). Alte exemple: 6ym&ttxa nro.4+1 (*t kl .: trsrb nrx6aunros.8 -Eu e[muaa \afi u a*utlta eo de6n. ne 6j:demse forosegteintotdeauna genitivul.l l . a$teptarea: xomdmu eaxomdmu Onfi xor€an urtrpa. a. (ultima varianti in vorbirea cureirtd)' dar numli: -E ne nin. cro ceMb py6.br-Acesta este un poet demn de glorie. ai. 4. n6cxo. b) dupi numeralele lrrrt.fn imbindri cu cuvintele xern.explicalia' profesorului. b) caracteristica obiectului. 3mo ua. u6. Mriprn no.. 2.. deddqama g.{pfrr udeue (avu adpxu?). ut? nattnl?. c) tnsugirile obiectului.a.intd.ccr<ozo rlurc6. Spre'deosebirede litnba rom6nd.)I(e.: Mdtodocma notuh HaAdxA u cnt. acfiunea se rd.fl ue rynilta qrerfi.r6ro rne6dcq{crr.usyuduue rpalor6ruru : obiectul acliunii 2.: mrcanu xopilmero rciqecrsa -lesdtur|de bund calitate.citirea elevului.roni-o sticld de ilapte. Cazul genitiv in imbindri cu adjective se folosegte: a) pentru exprimarea obiectului comparafiei.qsiAqarr qi dupi cele compuse cu acestea se folosegte genitivul plural..it tn curte.nnrrfi (plin).esulacestora. c) dupd cuvinte ce aratd o cantitate nedeterminatd. mecrni. i.tr66a (o bucatd de piine). yai6aux fipawi.rr6fi.: .: yp6rc pi. Brf. xax6il! rarir? narrie? rcarfe? (ce Jel (de) ?/. Cazul genitiv dupd verbe.ro. un6ro urynra (mult zgomdt). + Mai aminunlit vezi capitolul .B stile nd 6wio cr. buowa shrc6noro pricra .j utu udpra? (pl. ad 6utto. de ex. acetama-nocrcenimo** .: flymiil 4slrrnnee Oare Dundrea esle mei .nexr. in limba rusi cazul genitiv in imbiniri cu alte substantive mai aratil a) tntregul din care s-a luat o parte. Comparali: a6rn uzpdrcnt--uzpri aer6fi : subiectul ac[iunii uzyuilma rpauuiruny . ai. Iotoua rfinre Adryurr *Tindrul este mai Inalt ca fata. b) este cerut de adjectivele n6. Eyxapicm.ii.' ux6ro.nxo rerpdgefi (citeva caiete).).A ! i. gocr6finrfr (demn). Acuzativul se foloseqte vorbirea curentd cind complementul in direct al propoziconcret. de ex. de ex. cazul genitiv dupd numerale * sau cuvinte care desernneazd cantitate nedeo terminatd: a) dupi 4na (4ne). b) indici ce reprezintdun obiect. o6rrcx6nne yrfre.de ex. craxin no. Bo rctiunara cecrpli (uun xdunama?).. nyc6n x. crcd. 1. rdspunzlnd la intrebirile: qefi? qrs? qr6? qrn? (al. de ex.. cani genitiv estecerut de o seriede verbe care exprimi o dor.: v nenA ner rp6uenu . precum gi dupi numeralele compuse cu acestea folosim genitivul singular. 24 25 ll *l . Forma <<flne n6nat roup6c> estereconu mandabill.(n. rpr.: un6ro . Construc{iile de mai sus sint sinonime cu propoziliile 'simple: yueailrc vumdem.profesor de fizici.qqaru rerpdgei. de ex.croafqa Pyuimuu. *. Ceeddun ae 7jtdem aoxlifiAstdzi nu va fi ploaie (nu va ploua). mi. am bdut ceahil gi am ie. cxozo llwth.: ABr Kapo|IAanr6. rugio minte.nrxo q. c) se folosegte ca adresare in absenfa cazului vocativ: Vumdil zpduxo.o fatd de siaturi mijlocie.. yw)meaa o6tncuaem.s-f1l rtorescfericire.nucr 6yuirn (o foaie de hirtie). I neyine1t I tn cazurile ardtate(la punctul 2) genitivul din limba rusi esteredat in limba romdni de cazul acuzativ cu prepozifia de. pin6 Ia . ale cui ? 1.

Cit de mult am a9' teptat prim6vara! * verbe se folosescqi cu cazul acuzativ.Ei s-au rdzbunat pe dugman. Tpy. 4. un pahar cu ap6.Fratele dd fiori surorii (sale/ .ua rjrpan 66loro qB6ra. Formulagi zecepropoziqii cu cotxstrucliile 28. Explicafia profesorului a fost foarte interesanid. tn manualul explicdintotdeaunabine.Ei a$teptau primivara. in limba rusi cazul dativ este cerut de citeva verbe.4. La leclia de limba rusi el ascultdatent. 6. 2. Xop uodr.atunci tiild . 9. 10. 4.5.Mililianul a cerut un act (o legitimalie oa' mpd6oeaa Mututquoudp recare) sau: Oxnpbcumxuiry-El cere cartea(o anumitd carte). Rispunde Ia intrebirile rcouf? (pentru fiinfe). Cite muzeesint in oragulvostru? 5. $ 36. l. [taxfe f6. ln trnba rusd. 5. Munuquondp golryudnra. V. Kaxrie5to xocrrbrrru? (nocn64unx xoxcrpyn(eeo6rrrnon6xaarxpacor6). sta pfuxa? (or6q). Profesorul de fizici problemelornu este grea. Cnoprcudrrr mp6rcr s sorefi6dJr. saefidosatnL' txosaertAoeamu(roor{pnwrura)a. .{ensrf orresircr.oncuddmt . Kax6non6 A6ryuma? 7. Cazul dativ este cerut de acele verbe care presupun o acliune ficuti.I6er Orrdr y. uewdmr" -nsi. Veit 5ror yr66aur? (yufrem). a telefona). ln biblioteci sint multe ziare qi reviste. r&6 5ro rrarrbrd?(ltrl. * ' 1. 8.w pecmi .{an). ca gi tn timba romdnd.folosind cazul genitiv.r I npoafrmb-nonpactimb . 6.slli prietenul? Urmdtoarele vetbe care exprimd. 3. Astrimnu va fi spectacol.rtxorge. Traduceti tn limba rusd.Reline1i I Uneie dintre aceste I se referd la w anumit obiect concret"Comparali: (m mpd6oeat4oIcyrw6xr* Mililianul a cerutlegstimalia anumitact). 'ttcntumu-oft1a* acmilma-Oui otorucrfnn nparf . 8.rconajnilwem? 1. anumite senlimente ceL.a. z/ j . eoecpfima. de asemenea. Astfelde verbe si*t: daedrnu-damv (a cumplra). Pufini elevi au rezolvataceast6problemS. folosind cuvintele din paranteze. 3' $rs fvra l. xop6mnx pery. Exerci{ii dspundeli la intrebdri. invidia {pe tovar6qi) .rrrira!Virog. 3.crcasdma (a vorbi).tefiLuy) (a suna.Ilpomf c. (n6pant copr).'lzativ (spre deosebire de limba rusi). Rezolvarea de matematicdse afli (este)rezolvareaproblemei.2. 26 $ 35.9ru t3i$nan . 7. Mysur6nr nrp6er ra crprinre. 7. Ilr-fi rsr.rf:ren6qtr4a n6ro. genitivaleoblinute. coadmoeamt 776s661!rr.lteteatre? 3. Ounp6cumtenrtru-El cere a carte (oarecare). tlrr xapar4aruriy rraeai? ropnt6pe? (apyr).Fiul suie o scrisoare tttblui (sdzt) . losul cuiva sau adresati cuiva. IIeft nopt$6m (. i0.couyrun$osatw * ttocauitocmaoeona {gpfdy} * a comltdtinzi (pe prieten}. On ucuonrier Fdxa. 7.rrrr6ror. a chema la telefon.tra ra cron6? (6par). 3.r. Apiry s nduou4u?De ce ai rctuztt sd(-tri) -6nxs63i7vn6-IIoueujt . nouozdmt -nondaa (a ajuta). noxdsueamb. Transformali propoziliile in construclii sinonime. (666yrura). Ultimele doud verbe cer in liurba rom6n[ ca.:rcuum).cui? In propozi. te rog. V. Model.rycquurfinrr. El a luat o feiie de piine.noxu rrr rynrllia? (6ornmdftpasrra6p). cazul se bucura (de prirndvard). 6aimoca (a se teme): x6loqa.Kaxrte rj$nr. Cazul datr (fldme/tbHbtil naddlr€) Model. (dali-mi) cuvintut! ucddmu . 5. 4. 5. Rdspundelila intrebdri folosind imbindrilede cuvintedin parantezela forma corespunzdloare. in fo(a da). $Jraduceyi in limba rusd. \us. Kaxrix6to traro? (xopduree qerrosdrraur gzp6xrop? (6orunr6ft yu u mn6ut). nocutnimu-nocnima povestj).KoW daZm? . J'dudattv: ptidoaaftTbcst*ofpddoeamtca (recu6)-a ertimucn .te destinatd aclianea.: daEm qeemt* cecrp6.zul ac. norcyndmt. xwf? Epam {pentru lucruri) . V.nodapimo (a dlrui). Vqeg.64n76 (a sfdtui).Onil xad. 2. 26. (a ardta).noxasdmu npwecmfi (a aduce).lnocrefi E. .s g€nyuxa uprxo4rina ro ruue?(cp6xsuft pocr). 3ro raparg6ru Blfuropa. seoHrinta nozeouitmu (na me.2. (acere): . uat6er.7' Sala este plind de spectatori. nucdmu-nanucdmu (a scrie). Kaxdi 5"ropagnonpn6rrnrur? rur).r. 2.Cdtu mhuem nucuud orqf. C.ie este complement indirect. 9.yduertmucn (roupricy) * a se mira {de intrebare). precum qi de alte verbe ca: dofiuedmr'ca-do1ritmaca (a ob{ine): ycn6xor. La speetacol sint mulli elevi gi eieve. ciruia ii es. ruruunfil nyzdmucn-ucnyedmuca (a sesperia). mpi6ooamu. docmuzdmtdocmi'ao: cno6ft u6flH (a-qi atinge scopul).rfrem oxp6urmaer..reuur6.1siltdm6 -On rrerni{er olqf -El tl deranjeaz& pe t'dta. Ei i-au urat drum bun gi somn uqor. Model. Brrcryn6ror aprricrrr.nompi1oeami.6. 27. rleSror Aornr? xaprfNa? (tor6puru). Karri. 25.-OH6 rynf.nexrir na crline? (Maprfu). 6. paccxtisuteama pacct@sdmLi(a --:omeeatimu omedmumu (a rlspunde). ontxdsweamt mu orlr:as6. 6. tIrE :lro ur6rbe? (a6soma). Spre deosebire de limba romdnd. Tor6puuq pa6draer. 2' Karde m6rle x6uecuo). Kaxdft 66urona uefi?(xp6cmrft qner). anrcdrtpoaamo'(a aplauda). 8. 1. Nu am timp liber. cazui dativ indici obiectul. de ex'. 3.rcy'nfimu (a trimite).I ou6 rynkna?(66nufi rlBer). de ex. a ciror acliune este efectuatl in dauna obiectului. npuuocitntudqimt . 4. Hacryr6er 1. D[-mi.8. 9. 9:efrSror raparA6m?(Btirrop).

de ex.it"H.a tterge cu cirpa. (Epart nrrr ner.cttyttcilma. de ex.t' l T) r r n i rra'ho alt. 8.noczn6ge (ua .'.aeulurri .a yvfre.ruefi. I{orpg )ftx3nl oru ntpyddttrca O via{i intreagi el a muncit. Kov! 666yura paccx6arrn 3. yearc&om y.t.: vnpatrcaduue aanrtcano yrenrrrilr -Exerciliul este scris ik citre elev. a) I' Noi(ii)iubinqi-(i)respectdmpepirinli qiprofeso'i.r ce ?). In propozilie joaci ro1 de complement 2. 4. Hexoporu6 garrigosarr (xolndru).t.uup! expresiicu substantive cazul I RtWl I citeva .Monumentul 32. zfr Acest penar costd zece un lei.cind vrem si exprimim virsta.l ona cri. tatei.urnuqefi.l.Rispunde la intrebarea rceu?(dc cdire cine?). Cuipn6cnt r<n. 5.. de ex.rrire. Kov. in Mfipy . Expriml moilal acSiunii.q6:ri. ex.qrrfi aens (rcaxudcmo?).16rraAr * cu]calul) na rqrrdre (cu crrufa).rrnx{y (xor6 yeatrcdrcm direct.anr66yconr). $ 40. cuvintelegi expresiilerusegti. uaeHaudmu-tusudaumu (a numi).f ?i .Spredeosebire limba romdni. EaciteEteurinou roman.cr (uoup6crr)J. se folosegtenumai dupi. . Cewp6.a. in limba rusd. Cazul instrumental (TaopilmenbHbni nadeuc) $ 39.4. ex.tul-logi9 ac{iunii. Os orrag6. wwmb ns tLgrce(a mergecu barca). 4.. de ex. l. fi-am adus o carte foarte interesantd. $qry rf-c19? (cit timp?). Mu p6gonarrcr (ycndxfrfcnorix ron6pr. 3. 2. (Mapff) urecrud4qarr u Jrer.1: I . Subiectu[ logic trebuie pus in cazul dativ.gn nocnhr npua€t (u6rrtaa orfi$. de ex.. 5tii cit il iubesc pe fratele meu. - $ 33. manual'l tdu de limba francezi. tn aeeltcaz. de ex.i. 2.: fieourca pucfer uBer64 (uro pucjem dieourca?) V.. Puneli cuvinteledin parantezela forma corespunzd. Fratele deseneazi muzeu qi o expozilie.l .El (rcax ddno?) se ocupa de muzicd in fiecare zi . 3. 7.: Temptidu crdnr py6lr (CrcLaarco (Crci. Konrf Brr nouor6ete r naer cr6srcu(rrqixn . cxdpo ucndanamwdd4amu rcm-Frrt$le (meu) are cincisprezece de wutca deddtqamb tem-Sora (mea) va implini in curind doudzeci ani.f9"-unnMLewt:! (c\t de des?). avind in de circumstanlial timp.I). 1. Rdspundelila tntrebdrifotosind cuvintele paranteze. 1. oruf * Salutdri r4amei.qr6nron.obiect. W o. Pentru a exprimamijlocul de locomolie putem folosi atit cazul instrumental.i coadtyer lrilra xoporudy'rrirrcx?(. In combinaliecu orice verb indicd o anumitd perioaddde timp. Kor'a1i Aarryv66uui<ra? rbr pa6dre?(rrnfu. Koria! nrr nuc6"nr. 3. 6. 5. 5. Traduceli tn limba rusd. Rispunde la intrebirile propozilie funcfia de complement (cit de mult timp?). ".i. (yvrlrelr). floueuf u"t yA""ttt.ra 666yrura).* .l (anVrp ndvou. b) I' Elevul invafi. temdmv cauoa€rou.qou dxamu na n6elgeo ttemdma de caruo.9fj{}.r.: dxamt n6es. eostd o rubli .r. Observayie. verbe tranzitive. cmdam?)-Caietele cazul astzativ.i ca o pasire.a se dezvoltain ritm rapid. 28 ta I I i I l I I * In toate situafiite aritate pini aeum cazul insttunetfial se redi in lomaneste prin cazul acuzativ cu prepozilii. Ha un6rqagu crorir ndv. I | R p l i n p ti . DupI vetbelecr6urr .". cranonrfrrrcs crarb _ (a deveni) se foloseqtccazul instr'mentar: on 6rr..de $ 37. Irdic6'1 ai . . z2 +!i*. Tu 4. Dd-mi.n6re. Indic[ obiectul asupraclruia se rdsfringe acliunea.uocox-a vorbi cu voce tare 1 paseuadmaca 6dlcrprrmu r6rwraux .: Bpriry ani. . de ex. a" op{tt rcmfi nrr{qefi m (. KqX-A-61lI'ol . mai poate indica obiectul cu care se .su$quJm numit director..rdrorvrtemdmuracauo.ayxa. rdspunzind la intrebarea xan? (cum?).: trtucoadmuralnxgaur6lra desenacucreionul .: eoeoprtmarp6urcnu r6.: dxamunfieclou (rpaun{eiu.nepoti).sruur (rep6ifsu6r.toare. On pafrmat nnxen6pou (xeu?) *El lucra ca inginer.iiri EXercttru din 30.)5.: Ee6 de (xeu?)_ L-au 4updlcroporu '.: Ousauuadtcsuj'ttrxoilrfx. te rog.Slavd eroilor / Ilpln6t uiue.Exprimareavirstei. yo? (ce ?) . de asemenea.dar numai: dxamu wa re. pafidmamu.2. cit gi cazul prepozilional. yueuurctiT).a costagi n6curr * a cintdri folosim. . 4.rr cry.. pdsamt uox6v-a tiia cu cutitul 1 eamtupdmt rpfuroft . ie copulative 6r. a 3. 5. 2. uumdt poadu (cxd'taxo epduenu?) Timp de o orl el a citit un roman. eroilor. "*.r uucrvd? (cectp6). substantivele caredenumesc profesiunisaa.cind verburstd Ia diatezapasiv6.rdspunzindla intrebdrile no5g?(pe cine?) . fifi. Fl{usrnun rep6ru .toxo edcum?) Brtnza cintilreqteun kg.".:e: l &t .Pace . Toatd viata i-a plicut sd munceascd. rdspunzindla intrebareaxar? (cu ce? cum?). In fiecarezi el face gimnasticd. Arati' mijlocul de locomolie.ubieg. 31.".funclii stauin cazulinstrumental dupd verbele: eu1apdmt-a&6pamo (a alege)..rrr* & rt).::. 3.dativ: Iumii ! Cnfisarepirnr. Cazul acuzativ (Buruintenauafi nadduc) 5. 9. de ex.rrorpiurvr -ry i i.2. Aratd instruatentul acliunii. L Mdnensxascqcrp6ueru6er(6par). rdspunzind la intrebarea veu? (cr...

npupddoil) nrodoadmaca -a se mindri at (ycndxan.lingd (in imediata apropiere) 6teono.1 .In interiorul parcului este un lac' prin . Valorile principaleale cazurilar cu $epozifii (Ocuoenthe c nade?tcert npedrdzarwu) 3HaqdHu. El vrea sd devini profesor.7.IIEirne uaragrhra crorir uaru AoilI .Stalia autobuzului este lingi muzeu. eosudrcuocm-rnu) o1mddmt .a dispune de (epdueueu. Pe tovarS.: Yudrne'rc gondleu udffurau pesyJrrriraw . 3.tlr BHerdpola. l. a constitui). On roaopft (rp6rimr. cpe4*(nocpexii) . 6nwmon) eta dimo I ..7. Bp6rurr tn 35. -..sj JIJ J1 . Staptnl (a3btKoJ't. -Xn jurul casei s'au sddit porni.. El s-a dovedit a fi un bun specialist. o6aaA6rr 6nbltoir.. Formulayi propozilii cu urmdtoarelelmbindri de cuvintet rrc6os6rucs nefis6xerr.r xlrn<dv. Am aies ca seffetar pe cel mai bun dintre tovardgii nogtri. noxdea) g 41.in interiorul aue.in afara Acmau1oxa asm66)tca6ro.a jertfi.tiau.a se folosi de (6nttmau. 6mr (n6.a se interesa de (aj.rrod. 6' 9eu vrr npra'r€crrnaevca? (rox). . rnaA6rr mopyroao4fm r[66pr.-Elevul std la (lingd) tabli. crp6rnrur.t.f. ex.sou<ofi. nameud. 3. . la 34. pyroeodfitna . Oru orcasincs xopriuruu rorfpnueurcfxercs ped€xnou-Ea .a poseda (artdnuauu. 4. Hitu:a npou(rrulennocrr pasnr'rn6ercl 1.rfi (6drcrprre t6vgru).Profesorul esle mulfumit ile rezultatele noastre.* V. dcutte om.E'l s-a rlovedit a fi un bun tovariq.Vizavi de magazin este rlrr) . rasdmuca (a pdrea). PuneSicuvinteledin pa. Indicarea locului. pesyatmdmauu) zopdilmoca-a se ocupa de (cndpmou.te creatorul istoriei.7.^.faya.vizavi casa noastrd.muxoil) savnadmuca-a ndrosoaamucn .ul Popescu l-au y . 6. annnpami'poii) arc4pmeoeamt.4. ganma6rucr uareudrrmoft. 1. 6oedmoit (bogat). Cazul instrumental este cerut gi de adjectivele doedn'uttil (mullumit).Iingd n6tne ltngd Vqettix cmofim y Eoexfi. r6noc). -Ltng6 satse afldo serd. a dirija (nawfiaoit. .rusli) lingd no*pyr * in jurul nnyrpr6. eocyddpcmeou) * a comanda ( 6amanduou. 2.n $ 42. rerirpa. Hev nSuryt sdMnro rpecrnine-noonepiloprl? (tp6nrop)-Kpecrr-inerpinropov. Alte verbe care cer cazul instrumental: (a nefimuca (a fi.folosind cuvintele paranteze cazul corespunzdtor.?n miiiocul 916dinii s-a construit un restaurant nou. opxicmpou.no rvlyr6n'. fiotr{rna llpdxoew Prahovei este bogxtil in petrol' 6orira xdilrnw*Valea ales director. -Ling[ ieEte un cinematograf. 5. Cazul genitlv cu prepozi{ii (Podilmemuutil nadduc c nped'ttizauu) A. Ilervrminryr y'uerrmf na Aocx6?(rtlen). 3.ranteze forma corespunzhtoare. Borcpjn A6us nocadiltu depdeun. qeu rrr pdxeurr x.: Hapddnxnfierctrnopurim ucmdpuu-Poporul pare o copili.Ei treceau prin fafa teatrului. 5. 6nus gep6nnr naxddumcnmenniqa. i'. On nel (upexpicnrrt 5ac). Iloven4i rn cvdrpurur Ea rrac (rarfe rnas6)?4. cmpo{tmenacmeou) ynpaethmu-a conduce. Model. parc se construB6rre n6pna cmpdam r<utrcmedmp. nnrepecoe6rrcr cu<5prorvr. udrugosarrcq ycu6xorur.ynpaanirr oprecrpona. noaxdn) rcoududoaamo pacnaaaedmt .o'llt* de-a fBgo. tleu ou 6Aeru uxdly? (rparurnrifi alr66yc). Rdspundeli tnffebdri. Ou ncer46 x6xrr (6ficrprre mard). roouep5toprr nfuuyr sdrra.ii j .nro (pjulta 1. 5. 2. orcasdmuca se dovedi a fi).Herrt sBruliurere r xndcce? rapar46ur). uea? (de ce? in ce?). . ttumepamitpoil) yetercdmvca-a fi pasionat de (ucrjtccmeon.ce1i limba rusd.6. + f. 2. vlfiua-pe lingd anu npowtrt rurirvro Ilocpegri tiga nocmpduruudauil pecmopdu. . Fratele meu a fost student.a conduce (pa6dmoil. np6ur (uanp6. iar acum lucreazd ca medic la lard. E€ rnas6 cneprdror:(v6rinerfr (rnfqa). (O1osmuduue adcma-rge? (unde ?) Exerci[ii la din la 33. Ona de ex. Bnyrpr6 nlapwadsepo.mexHuKou) oataDima f a wtmepecoedmucfl.tn mi. ynnex6rrcr v}isrtxofi.. de ex.re6? r (pacu{co? (nfurra n uox).rrr no6ep6ntsapacnotdcrcenunp ercp lungul lungul litoralului sinl hoteluri minunate. rler'r ror rrldevrpfnu?(aoai u r'rduo). Ilevr lrrr eArfu'l fnn uecxa). a sacrifica (mizuuro. 3aedd nocmpdu.Au consffuit uzina in afara oraqului. I :l 6. Acurn el lucreazi ca strungar intr-o uzind nou6. 36. l. ui'suucotr) admira (nettsderceu. I l. nut).De-a nl. Tradu.

. Y. pe. oceo- cu I Relineqij verbelecare se construiesc prepozilia y (ardtind obiectul de la -.a lugi pind acasd. Ruued rcctcilm ta ndpme. 4.p a apdrut de dupd llr-ra ur:flQa nosainact tidab. de ex. 1581 33 32 . c) cauza acfi.H S 43.Mot ecmpdmutuct ntc'ne cuercrirc..rdscorelatiaprepoziliilor careindici locul rumrde petrece Observali punzind la intrebarear. oceoflodimo (ca) omcrp6tno (cn) om-a (se) ascunde de.aumcn s wrciae. ao (pini la. .ae?. V.rtyutitt denozu or de unde ?.ne? j. Motwt uaxddumcn ta wxd$ou. .mu(ca).. Comparali constructiile temporale antonimice cu prepozigiile go qi nocne: Mw j. C.ileparte de orag..a lua (de Ia cine?) not<yndma-rcynilmt (y xoz67) -a cumpdra (de la cine?) npocilmu-nonpocimt (y xoe6?). 5.a striga de frici.rcrsa on tui'tan nucdmu cmuxrt.Pisica a ie.momentul final al actiunii.pini in ce loc?) .Elevul a venit de la qcoali. andeue rs pa.a cere (de la cine?) .a. ) i it t 2. de). Mu nowu co cmadudna doar5fi. Ao B6qepa (do rarcdzo epdaeauT-ptnd ctnd?1 -Ne-an odihnit in pddure plni seara.a (se) omrcasdmt(cn) om de. Cu prepozilia c are: a) sens temporal indicind: ...de cind ?) : Eryt c ilil. Ottd npuuecad qeem& ntn6cs.Mut ecmpdmutuca go cuerrrirr* (xoedd?)Ne-wtt tnttlnit inainte rle rylectrcol. . Cu prepozilia yi a) indicd persoana .rs.teHrirc Ifdegd cmoilm ur eorcsdfle.dupd adverbe de loc ca daren5 (departe).Fiul aprimit bani dela-ta'ta-. or-din.: Mat omdutxdnu e aecj.ua? Comparali: r.a plinge de necazn eoeapfirna eo g. a nu fi de acord cu..rochie (din) de mitase .cd. a (se) elibera de . . orry4a? VqenilrcnpuuEa nc uxdau. a) indici local limitd.. govumona naizy go rontld-a citi cartea pind Ia sfirSit..Incd din copilirie (el) a inceput sd scrie versuri. Ifdegd omxddunt or eoxstiJ..t"6"1 uvt udEa uac-Plnl la stadion mergem o ord.De lr Bucureqti la Constanfa noi am tners cu rnasina' c) exprimi cauza acliunii.aeu{trc a adus fiori din pIdure. 3. cxpwedmo(ca).ile diminea{i plni seara .Bot yurtmeco nricle o56la.. J.1 t t. uz yeancdnat -din respect..: . y (de la.cut obiectul: rcoarinnvtnr upiruopa ---icoloane din marmurS. zaeicemu om-adepinde -: arefuza.'. c..ro' woeo nadeucd c npedileauu): or (de la. . b) indic6 timpul qi anume: ..: Mriro.r6crn*a vorbi din riltateo y6eauintu co erpfxy .uuuca Ao o66Aa.: odud nr xaprfiu -unul rlin tablomi. cnpdea (in dreapta). -Ne-am de pe Bosuutl xnizy c niprH! . al acfiunii (do xaxdzo uecma? .t i i rl .(cei mai) mulli dintre muncitori.momentul inilial al acliunii (c xarcizo epiaeuu? .nn (ont ueed?.a fugi de fric[n saxpuudma c ncnyry. de ex. Cu prepozipia uz aratd: a) o parte dintr-un intreg. de ex. cmoad. cele ce aratd direclia de unile pornegteactiunea$i cu care rispund Ia intrebarea oncy. . $ 44.: Aaler6 or r6poAa . noueay?).aeaiu( omce'ldem y docxi. Kdurca cudilm nan cmon6u.: Or Eyxap6cra go Koncrfirqu ant dxatu ua uawfiue (omrcyda? satJ om KQKo?o uecma? ... 6o*dd.it de sub masl..Bdiatul plinge de ilwere. inainte de)onoc. dup[ anumite verbe ca: saryut4dma(cn) sar4umtimu(ca) om . Mu ecmpdmutucb ilo cnexrdnna. Altevalorialecazuluigenitivcuprepoziliile (flpyeile snaqdnuapodfime. nedaaerc6 (aproape). Indicarea direcliei migcdrii (O6ozuavdnue nanpaeainun dificmeua.cdteia ii aparfine un obiect (sau de la care se ia un obiect): V uo4pyru ecmt rudeoen"tdmte (y roro?) .aem or 66.de la cine ?.i Grarnatica lirnbii ruse& uz gcolar c. de ex.r6ra or Marasrina.un $oarece.perioada de timp in care se situeazd acliunea (cu prepozilia Io): c y4r6 go r&epa .' .Prietena (mea) are o roehie noud. la Mat eepnytuca c norciaa. do xaxdzo uecma?). de ex..-Ea pleacd din gari' de la Ildeed orxdDum or roxsdna.aux n.unii: us ap6e{t -din ilrrgoste. de). b) sens cauzal: sanadrcanft c r6pa .a ajwge pind la magazin. L CU prepazilia ari a) indici obiectul de la care pornette acliunea: Ctta no. argi(omxidab) indicd distanya (impreun6 cu prepozifia Ao).. cle la I -. lingi). nadmae Il3 ulefiRa. care se ra ceva): 6pama -.. . us (din.66tux . de ex. .. Bogauil rcuilzyc ndpmut! Muuo noaeitnaca nc-s[ utxdfia.ne(dupd)' c (de.orriaa? (de unde?) ut-din. c-d e c (o)as-zi ygtt6[npuwEa nr rur6lrr. . b) materialul din care este fd. om rcozd?). Kdwrca eiutta sz-no/. Mu cu1mpuu iaamq Hs cmadudue.-Trenul intors de la gari. Aofleucdmt no l6ua .{o se actiunea. . de sub Rdwxa a&waa ngqto4 cmotd. din). Or docxi ou udtm na udcmo. omrcdsutearno(cn). cfuaa (in stinga). Cu prepozigia go. B.esamu (y roe6?) .tn sttnga magazinului . apdra de. omnuqdmo (ca) om-a (se) deosebi de.Ia cartea ile pe banci! De dupi dtla. momentul ac{iunii. Observali corelafia dintre prefixul verbal gi prepozilie: Aoilmfi ilo uaeaahta . Prepozifia or se mai folosegte: .

lrunrl? 4. Mrr c. 6rono Adrr. La mine in camerdestemereu ordine gi curilenie. On eitwen e edpod6et s6mrna .r querdr ua 6yrrrira.q6rra. V ror6pnrqa Aupdxtopa 6o. corricrio (conform).rrudfi Ka6nsdr. sint ln clasd ln afari de un elev.onri xrfuru s AepdBEe.. Hau xnaccno6xa:rua srcqipcno. Tsod un6tre .condisii de muncl ..erils (d.4.{ari umbrel6.n: undem saauduue Arrf.udrurann vjrrrry .r.rn pa66rur . xpdve Blirropa.. Orxj.. 8.rur_nd ed cecrp6. 42.ficro ntficsl. 12. 38. l. Brra6c5. 6. 5. ndrAneftndqu.Aceasta este o vazd pentrt flori.it tn ora. Lingd casanoastrd. I4g-zh Eoxtfl u cug6n .nun6ne.r lrye6x.. 6ru or6q. 3mo edsa Errs ur. . Mofi 6par pa6draersa gasd.. sduue.ndca 4a.Tot cu cazul genitiv se folosesc alte doui prepozilii: Prepozilia rp6ue (fdr6. Brrl6cro Mapfu B Tearp upr.Aceastd explicatrie este necesard pentru elev. V rcex.axercttru I'r 37. Bonpde mpydaufr g. naderc c npedtdeauu) * t { t. 2. uancrptiuy (in tntimpinu. temd este obligatorie pentru elev 1 \mo o6ancuduueueo1xodilrvroEJrsyuewx6..Formulali cu ele scurtepropozilii.qu onf npr...njrxa-Handxr. cerede la. Cazul rlativ cu prepozi$ii (fiamennuil. 10. K6rura 6rrni gag6penov.Kor45 srcxypc6rru rdnunr r: r6ca. xp6ue v6repr. 6. 7. -.no r6aa. l. Orryga nogsriracr r6urna? 6. datorttd).rMarb 6dmllsa sorgfJe.In loc(ul) de piesi (piesei) cn ascultat ull coneert..nsr. esteun parc. tn 1. in jurul parcului s-au sddit pomi.dspundelila tntrebdri. E€ un6rre.Aceastd. sora (mea)vine de Ia gcoali. 3. Er6 nrtcrrrteffrrrfi crol crorir y oxtr6.o bazd de iliscufie 1 ycadeua g. Traduceli in limba romdnd. Primele cioul sint cele rnai uzuale. COJIHtrE. ou upmec rrane yv66rrr. 34 2. 4.. On no. Fili atenli la alegereaprepoziliilor. ru6rxa? 14. Cazul genitiv cu preitozilia gnn aratd destinafia obiectului: On rcynil.. pe la). A.. t. 3. 39. spre. a . rp6rue oguord y'reurm6. ecru yv66uuru. 2. fnurpr. 3.. 1. 3mo saddnue odnedmenuo Atrr yrernmd . ro rerp6gu. R.fl xox(i r rur6riy ndcae o66Aa. 5. aot cttj'waau xouqdpm. rlun nogsrifiocr 13. uo. a . De-a lungul aleii sint flori frumoase. reuuri-Toli F. vizavi de gari se gS. Onfi erq€ne sdnurr.2. On nilwem c ouf6naw. Prepoziliilecazului dativ si't: x (cdtre. acordind atenlie sensulut prepozipiilor. 666yurnaxfis€r g gepdnne. 2. Or ce.ua ox npuurdn? 2.t a xund 6et gp'!rt. Orx}iga neprlircg saur Kracc? 5. I4s-s6 gdNaanonas6nc{ aBtolro6fina.2.. Traduceli tn limba rusd urnthtoarele construclii.r6 go . 46ru ry4d4ar rl: rur6. . pa6drrr oa6 rr.qpys6ft. . Ou6 6rrn6 . a lua. Puneyi tn lacul punctelor prepoziyiile potrivite ca sens. OE 6ep€r rnfry co c:ror6.qi. 3. 5. B. OrFj... Iati fratelemeu vine din parc. ll. [6vra. l. Ou nouia e xwi c ApyroM. &*y. Aocrri u nrimer yrpax.qe.6wroxap6t (mulytuttitd. A. Traducepi limba romind.de la prieteni.6.. Apira n6snft rocrr6lr.tn uezd?) .. Orrlina oai upuml6? 3.46rcrua os n6qar uuc6rr crnxrt. 3. 5.cnpdwusamb-cnpocitmb(y xoe6?) omauudma-omnkmt (y rozd?)*a a lntreba (pe cine?) lua (de la cine?).nerd...a sustrage.Intrebarea este grea pentru elev.&epdBLt. 4. condilii de lucruo necesar pentrunoi to[i. 2.. Am o camerdfrumoasd. np6rue o4nor6 . 4. Orry... E. Osf xrinu s4ecr dxo. l. o seamd de construc\ii cu prepozilia pg. Marr pa6draer Ao o66Aa.C ytp6 go n6uepa 61116 xopdmas nor6Aa. Oreq vAer c $66puxu govr6fi. $ 45.. Os crofr .qup6ruopa.nyvfi"irnlrcsvr6 c Kasxisa. . . La intrarea in muzeu un agteaptd un grup de pionieri.rry. ln rnijloculpddurii e casapidurarului. 35 ril :i'tl .3. D.De obicei el scrie filtl gregeli.f. 7. Moitcecrp|ryn*er s ca. B.E/ EI a a ie.u xypnrlna. ou b) rnodul acfiunii (xarc?):O6rr.. Prepozilia sMdcto se redd in limba romin6 prin locufiunea prepozilionald in locul: Bry.qa 6exrir co66xa? 7. Cazul genitiv cu prepoziiia 6er exprimi: (6esxoz6?6esueed?) ex. 4$. ro eu6crogepdnuriyaf4e. 9.. Comparali construcliile antonimice: Ou nowE. re6rpa. Fyxap6cra ..raqaerdr r ..€r aoru6fi.:: $ '! i $ 47. Traducepiin limba rusd.seEte mare magazinuniversal. f . no (pe). Or6q r. ur6pcrn. . K. trac I Retineti I are importanld pentru noil ocudea gm 6ec6grr . 4. ou pa66ran. t 6rrn y roa6pnrqa .r ganexd. rvr6csqa.pirinli. $ 46.qa npu6xata 666yurra? 41. invil dupi amiazd. Trenul a tr€cutpe lingi pidure.ano n{twem 6ec om*6ox... cantrar).. 2.ulna nricrua or Bcex rraofx .t noddpoK Errs ruirepu (dm rcoed?) . Ou niluem 6er ourft6orc. in afard de) indicd exceptareaobiectului: Bce a xtdcce. Os6 stxnb rn/rry ns-nd. Haru porrr crorir . Cazulgenitiv cu prepoziliile6et (fdrd) Ei atm (pentru).eaJ. nonpenf (in ciwla.ra yuernr<6. Co66ra cug*r no4 crondu. 3rr. nogpfrn adua. lmi pregdtesclec{iilepinE la prinz.El a cump1rat un dar pentrt mama .: OunowEaercuu66ecApyrade a) lipsaobiectului plecat la cinema firi prietenulsdu.

a.?) . *1i FI *ri1t I f. 2.4.lIa piring | npuentcanblrc (d6ar cu ou-.a wunepcumima.Jfdmou a yescrcdw 666ymne x (xydd? x xoui.q6?rc momf?rc rervrf? (spre (la) cine. Apropierea un obiect. Kora6 rn nofi. Rdspundelila tntrebdri. Modul aciiunii. Mrinessxrfi rrarfur.El lipsepte din cauza holii. 8.mpd1oeameauauil. 5 omxocrcj.. cmpdeuilrc ddrnnu (sever ca copii). 2.uamepic rc aumepamj. a ndnil) crnpeuaduue rc cvdcrrro.KyOe nAer aBr66yc? (rfrcranra). eomdeumaca-nodeomdeumucn (a se pregiti) nodzomdexa r exsineryl o6par4d:moca-o6pami'rnoct (a se adresa) o1parydnue rc cry46urarvr.a om omowri om uaeasdua.: nod1ezdrnan r[rfiunmy(x ueuj. apropierea sau cauza acgiunii: ou une dAdano udrepn .q6nr omow6.Noi vorbim la telefon. Kya6 uarIs€r .-r_.. rcarc6fi? fel?).''l 2. Kya4 ru r-rgEus? (uenrp.serile bunicaciteste intotdeauna ziarele.Eu am primit bani prin poqtE" I Relineli I citeva construclii in carecazuldativ cu prepoziliano indici inrudirea. Observalie. de ex. de ex.uru lrc .ua6deu pdduue(dragostea x rc fa16 de patrie). naxorqicr y uoaplirn. 6.q€rerynirb? (r6vep). rcarc? (ce (cum?). 4. B. rc rocrpec6mru o6rituuo aw xddu. Kyva adrsBar re6i yurirear? (. c) Adjecti. z.care cer cazul dativ cu prepozilia x:.Mot nodxhlarur gpdrropy (r xony?) . . KynL neg6r rponfnxa? (repru6na)ropt'r.: K o66gyutt 6ydeu ddaa (rcorna?) Citre prinz noi vom fi acasd. A. 2mo uaw coc€d no xraprripe -Este vecinul nostru ite atrnrtamenl or omc!'mcmeyem no 6oJr6cm.Kynd au 64ere? (r. euuudtnettuuril podilmemu (atent cz plrinlii).Duminics de obicei mergetl? la einema.aumdem zasdmot (ror4a?) . Kora6 nu 6jgere y.Bvep6a xoAdra r 666yurxegorradfil.Copiii aleargd prin parc. a avea o atitudine) cmpean)muca (a tinde. Transformali propoziliile dupd madel. x yaeuurcdu (exigent ca elevii). a indemna) npusirc r 6opr66.de ex.de o fiingd.aysift). Ou 6un y rpyra.Imi place sd md ptimb pe bulevaril. Migcareape o anumitd suprafaf[. Mu uoAounf K . Model.ne$6ry (xax?) . ndpxa.: IIo rerep{m 6ti6ywxa ecezdd.ranuy s6mero rnxendpa.5.a rostli. omnoutduue r afi4mr. Cry. Kor. Direclia (punctul final al miqcirii). Model. I. care cer cazul dativ cn prepozilia n: npudtucrcdmuca-npudtilswnaca (a se apropia) npu1auctcduuerc r6po4y. Faceyila.?)-El mergea cifre magazinuluniversat. Kyg6 6er1ir cuoprcu€rn (Sfnuu)? 6. cnoc66uatiltc afzorce (inzestratpentru muzic6).i!t"" npvrv i 3.Btep| s 6r'l'i y 666yruru g6ua . deex. Model: Mu omowmi om ddaa. cind estevorba de persoane.. Mu omodxatuom cmdu4wt.cezddna * pa6dmy uo pfccnouy s3nri (raxjro?) . Os6 6ur6 y yvfrernxurpr t6ua.?)-a se apropia tn fugd {e finiq nod6ecrcdmt rp6uepy (tt rcoaj.. de ex. fiinge) . 7. uo (ede?). g.: oa cnevuauicmro snepr6rroce (rax6fi cnequamicr?).renr nfisnar vesi r aocx6.npespdnuex ten*eun (disprelfal. om om 6' osfi ornxddamom nadt4adu. 2. t/ b) Cltevasubstantive exprimi un sentiment (ce sau o atitudine). M6ro.Yara ei plec la bunica.. tro 36 . l.4dMy. de ex.?).rom uyzda.i 8i fii Cazul dativ cu prepozipiirispunde la intrebirile: Ky.El este specialistln domeniulenergeticii.-_-. ce?). Timpul (apropiereain timp).rm 6rur y orq6.rdaxa?(6dper).q6? (cind?). 3. Exerci{ii 43. npusotadmu-npusedmu (a chema.man). Intervalul de timp in carese repetdo ac{iune.Ea a grefit rlin neatenfie.: Mu eoeoptiuuo re.. Typricrn omodxanuom cmonluut. Ildega omxhdum eoxstirra. . Specialitatea. doeipuex tftdnu (incrcderefn oameni).tt e xund (xorv6?).Astdzi am scris luqarea la timba aanucdn msi. Jldrou vrr 6r1nn y 666yrucu B Aep6BEe.qocxA) Vqri. omrnaimuca (a se comporta. 4.7.fl notyvila ddnteu no u6rre (rax?). l. npueurc dmt.e care cer cazul dativ cu prepozilii: eomheuil o6ddy(gatapentru x prinz. pentru masd). 4.lmi este tnchi dtpd. dd6putit rc nbdnu (bun ca oamenii).fl tp6ap eynnmb 6y. Schimbali constucliile subliniate cu antonimele lor. 3.po4rfrre. Relineli I I a) Citeva verbe qi substantive formate de ia acestea. 2. Yalorile cazului dativ cu prepoziyiano. Vqexft< 6nn y qup€xropa B ra6au€re. yeacrcdnue cmapuxdu rc (respect fa1d de betrini). r4e? (unde?). de ex. HdHaeucmt epae! (tndfaqd de da. Italorile cazului dativ cu prepozilia *.pe (interesfaydde literaturi).Ne apropiemrle director.9. folosind cuvinteledin parantezela cazul dativ an prepozilia x. mtmi. ona owil6aaco trr> sesmufrerbuoctv. fidmu 6deatom tro udpny (rae?). rc g 48.a se apropia tn fugd de antrenor rc (rcyda? xouy?) x __-. Cefis6c s 5.domeniul sau indeletniciri. 3.dde leneqi). M.:.Mu ordrurz or rnxdJsr. nevoiesi ahe transformdri in \ prapozilii. o-o-p.5. .: Oa wfu n yrmepurflry(rcydd? de x veuj.rrnr[py. Asrd6vc omtdxa. onr pa6d. 3. l.npue6trcumu y (a se obiqnui) npue&uxa pa66re. uenf? (o66t). Verbelede migcare prefixeleno4 qi npn cer cazul dativ cu prepocu zilia n.

-fl ysxrfur ee Eo r6nocy. 10.de ex. 2 qi 5) qi verbelede pozigiedinamice (vezi prop. Exprimarea d. Pentru indicarea zilelor sdptdminii gi a orelor folosim cazul acuzaliv cu prepozilia n. ascunde) $ 50.rerurar xrurli. dupd verbele care presupun o miqcare intr-o anumitd direcfie: nddamu.: On npoaumda poania t nen6. 6. $ri f . On 6qenr 166llr roaopirr no relet[6uy. cuompdma l8 in zilele urm6toare. Cazul ecuzstiv cu prepozifii (Bunilmenuatil naddtrc c npedadeauu) Cele mai uzuale prepozilii ale cazului acuzativ sint: s (iz.n6srqN4.r6cy.: loctcdo npouurtti. OH6 He x6qer pa6<ltarr uo u. npwnamt(c. (sub)..a) . 4. in zilele noastre. Bonpexfi coa6ty npar6 6onrn6ft ncran c nocr6. zoeopthnuudpes nepeeddquKa a vorbi cu ajutorul traducdtorului (prin translator). 11. B. npo (despre). in ziua unnitoare (luna. uepda fiym6da-. crpeuo Mareuirnrce.- in anii construcliei socialiste.a. nor. 2.: au ddeu e zdptt na ogriu Aerg (na xarcdeep'!an?) (pentru cit tirnp ?) . y (xorA6?) -Serata va avea loc B simbiti.) deua.oddctcdy (cxaoet umoT) perc! nocmpduttu uocm (zde? . 4) se foloseqte cazri aclrtzativcu prepoziliiie de mai sus care indicl direcfia miqcirii. Rispunde la intrebarea nyA6? sau la intrebdrile ro16? qto? asociate cu prepoziliile respective. Traduceli propoziliile de mai ios. de ex. cneqnaaricr g cu prepozi{ia no. npnd.Serata va incepe la ora tapte. Perioada de timp in care se indepline. l. peste). 1. printr-o) Ei r6pe: (prin. annl.aa emopdil (mpdmuil. Traduceyi in limba romAni.ruxitrcr n . a se uita).fi.ua dpyedfrdeno.d.m. In fecare dwninicd noi plecdm in afara orasului.El a citit romanul intr-o siptimtni (timp de o (in sdptlmind). aa (la' pe). 4.cxy lla croJt Tw norctcia omrcpthmrcytroA KBfiry Rdmdoe aocrpecdute aot yescrcdea ri ropo4Mama merge la magazin. de asemenea. sa (pentru.pas e zod (e udcnq. ln acest caz substantivele rbspund la intrebarea ry46? Exemple: l. e ndwS: en6x1. Dupd verbelede miqcare(vezi prop.te o acliune se exprim5. 5. de ex.) zi.a. edpae nofddy-credinla in victorie ajucafotbal. in o datl pe an (pe lund. 5' flo reuep6u 6ii6yurna crvr6rpn-rrenea*rop. zod) .qftr uo Iraarasfxavr.Peste riu s-a construit un pod.i prepozilional.rt cr<r. Formula1i propozilii: a) cu verbele xogfrr.Noi am intocmit planul dc muncd pe (pentru) o luni. b) cu eonstucliile parron{pnnarr uo n6rouy nyrfi. Acuzativul se intrebuinfeazi. Loctl se indici cu ajutorul prepoziliilor crBo3b (prin. A. On6 mb6nr xo. fto cy666talt olrf ryniror r n6pxe' 7' On cuepa66ra uo pliccKoMy rlnalricr no cep..: Bduep cocmoilmuca a cy666. 2. 2.rl (ra u6cru)Ei au scris lucrarea intr-o luni (timp de o lund).nn..[6. 2. Inginerul merge lt tzrni. 47. T. ' Aite construcfiicu prepozifiiler gi xa exprimind diferite sensuri: a credetn victorie.: n rcoro? no qr6? sa xor6? ea 116?) q.n6ny. Termenal acliunii se exprimi cu ajutorul prepoziliei ua. 5.oct. a doua zi.o transmite salutdri a REI*f] prin (tata). no4ror6rnrlca rc 1p6rau..8. Mw cocmdeutu nnau pa66mat ua lr6ctq (na raxoe epena?) .reun?) cit timp?) .El privea pe geam..e udwu dau. Tu ai pus ilustrata sub carte. Mrr n{i6r..lr gi g 5 t .nfirrr 66rars. f1o'fumfuro rurunft napoxdgu' 3... 2. Bduep uawEmc. L Erircrprrr rdMrtbl crporire. de ex.irecliei cu ajutorul prepoziliilor B' Ira' 3a' noa. epocanoastr6. cu ajutorul prepoziliilor B sau 3a. mgrft rufirucr r cr6crrro. mai mare (mai mic) cu un an. nocaompdnto (a privi.yndcmt. 6xarr no renei}r6ry. Ea a pus sticla pe masi. 1.rnrrvr 6o.. Exprimarea timpului cu ajutorul prepozigiilor n. ? 46.a cnddynque dau ndpattil dena-e -cm{tpae (ntddwe) ua eod . crcBo3b (prin. 39 .cnpAtnamt(cn) (alsel g.trarr coeadcuo gr. de ex. V nac 611116.ru rynfrr uo 66pery perf. expresiile: nepeddmu npuedm udpes (oruit) . 9. 3. r6xnrru. a doua (a treia. 48. 4. $ 49. $ 51. ry. punind tntrebdri la substahtivele cu aceastd prepozilie' l.... in prima zi.rperrrtnarracrd3Aa.. OEII st'rnorgruIr{ rr. Aetu 66rarot uo n6pxy.'. printre).Ploaia pdtrundea prin lmbrlciminte. eel.pe s[ptdmind). ll6per udpez umo?) . pe la).f. On uocrynril coetdcuo penr5nnp caofx roriprrqeft. peste).rro (sa neadrro) (sa cxdnrro op6rr. r6pes (prin. :* * :* 3. Bonpexit ncer'r tpfgnocrtM 3. de ex. vac6n (n xordporvr uacf?)* -. Mamu ud4nt n uararrfin Ilucrendp edem nt can6A Ona nocmdeuta 1ymdt.na caddynqui deua (udcny. (a cidea). Reline{iI citeva expresii uzuale valoare cu temporali: 'I e zddotcotntattucmfiqecxozo cmpoil'rnentcmea. . Determinali sensul prcpoziliei no.. 3. dincolo de).tr$ ffr.jocul defotbal edpumo nofddya uepdmu fiym66te * Prin exceplie intrebarea se pune la caz.. nl6rarr.Noi mergem la munte pentru o zi. dar: Observalii.' Oau runucd"tu pa66my s M6cf. 3..nricrrr. C. ouru66rrcfl tro HeBH[Mirenrxocrn. e neddaro).rrcrna Bo3M6xs6I 6'tazodapA sdnuu ycn6xau orr ceprErno rordsfftcq x grs6uesau. na qi ra.: Oa caompdt s oru6 .

OrrL xynfna uog6pru Ars gEr6ft ga g640 .qer ru6mqrx? (per<6).6pe!. Kou6 y aac yp6rn narerurirrxr? 4.Kyg6rrr cupftarucr.ra). ctzul instrumental cu prepozifii (Teopilrneaauttil naddtrc c npedadeauu) Prepozitiile cazuiui instrumental sint: c (cu).i4er cry46nrroft. dtaeodapilmt-no6tazodapfimasa nduot4oa premia penhu o lucrare.a lua cuvintul pentru a susline (susfinerea) propunerea.r6pou uac! ox6 6li. prepozi|iilor cu cazul acuzativ.ircrnoraa ce6i n:rdxo.rt narpaAfnr er6 sa 5ry pa65ry.urtr rrrrarrpa6drrr na r'rdcrq. Kysi nA€r nirvta? (pa66ra). 3. folosind cuvinteledin parantezeEi prepoziliile.a vota (vot) pentru puterea populari. Or.ynd on cen? (sEB6s). 5. nog (sub). Observagi 2. ln anii constructiei comunismului. /_ _ .o dat6 pe an.fi nepe. ll. Cxno* rpriruy nporer6er BoAe. pa65ra no pliccrorury xsrrr!? 3. Kufra ynhna ua not. A. xaepaucddmu*uazpadfimt sa pa66mypl6ti pentru carte zece lei. errri cocr6sr. cpacrcdmacn(cpaucduue) sa pdduuy -a -a (lupta) pentru patie. g. Alte sensuri ale cazului acuzativ cu prepozilia 3a. Ia).a influenla dezvoltarea a spera in ajutor aadiamaca na nduor4u a se supdra pe un prieten cepdilrnben Ha Apyzaa impdrli tn unitdli lenlma Ha 4dcmuObservalie: Prepoziliile v6per (peste). Puneli tntrebdri la care sd rdspunddcuvintelesubliniate. 3.'B' Hat troA. a juca fotbal. rods.rxa cuorp6na s'rMiremso e orcu6.hlaa ylu:l6ua pa66ry79.f. npu6xaxFa. Ky. c veu? (at ce?). yddeu e aopot (xorlii!) .q nr6xan e mynud. . epoca in noastr6.n6.artuktnb na pas*rimue .npuuAmacnlsa a se apucade treab6 (de lucru). . 4. B xor6pou vacf lnr. 2. (in "st fala. ua4 (deasupra). 2. 3ror n 7. de ex. Onnocninre.Explicagi sensulprepoziliilor t pi $t. inaintea). . 6. rEspunz?11{la intrebdrile c xeu (ca cine?).iry noxrfurocr c6rmqe. supira pe biiat.Peste o otil vom f la tine.qrln re66nncrurd r6pesBfxropa. dincolo de.. Ou eomdeum ypdrcu c gpyToM (c xeu?) . 5._ 1 !. (o66gaere. a. 53.a influenla dezvoltaree*. cxrr py6l6fi.{6ao.lnainte de Anul Nou vorn pleca la IIoA Honnfi ro4.9.qurr sa r6po4? 7. ' 2. B.ulacrar6lr? (cron).nerp6rvruyruaApyrdft Aenr ronyvfl orsdr.. Traducelitn limba rusd urmdtoarele expresti. 3. 34. 4.q6s6 p6rr6ua me.q6 u.noxfrrecs cnarr)? g.rocr s sdrueMr6poge. a credein victorie. . 8. Formulalicu ele scurte propozi[ii. Onrt se uolyrrinu euIEA6sufi sa pa6dry.6. Traduceyi t ' acuzativcu prepozisii. Msr urndrrdpes nec.) 3a tvtuplupta lupta (lupta) pentru pace. B ndpeottt dera srcrjpcra on u. Kynf on x6Aar ro yrp6ld (rurd.rt. l. K.n Aoxar?(gdpeoo). 1. Crso* r. on noc. de ex. A.-.rriin ra 6.ru. 3. * "n 4. Mu rognxrricr xa eepwrtnyroprir 4. 3a nfuo ourt xoporu<iorgoxuyh r r6repe.. xorga naq6nc. 54. . a doua zi. sensul 50. cazul instrumental cu prepozitia c aratd: a) o asociere.r nncrrra6 dpyzhildenu. Traducelipropoziliile de mai jos. B namo uacdeupuplr r6c.El igtpregdteStelecliile mprietenul (sdzl. ttotyvdmt-noayv{tmu dduazusa pa66myprecum qi expresiile: I . D. "Mbt tnunte. in ziua urmitoare.qernricruennal 2. fl 6gy n 4ep6anro re46lro.qer. 7. Orrl 6rirctpo srsflicr sa 16ro. npo. u6xay (intre). g. 12' 3a roa rsoer6 orcfrcrrrr rvrs<iroe rgvenri. la 1. B xor6porr'r 'racf nrr ncraEte. 1. norcyndmu-rcynilmt xnfiey sa py6tua primi bani pentru munc6. porrr6n oArr*AeEb. Vse_ s 9. 5. Kyn6 oHArocreBl. Principalele valori ale prepoziliei c.q6 o:r 6urr r re6rpe? 6. eucmyndmt (eutcmyntduue) sa npedaotrcdnue . Exprimarea scopuluiacfiuniiin construcfii ca: 6op6muca (6optdd. 4. 2. 5' osa y€xata Ha rvr<ipe rr.Or6p6cx. Ky46 ru nonoxfn xnfry? (urraQ). 51. 9. 1. 6 p d m o c a . KorA6 srr noftAdres xruro?5. eo'rocoedmo (eorccoednue) sa uapddnyto 6rtacmb.8. 6yden y me6h (rorga?) . Rdspundeli tntrebdri. nnam{tmt-santamilma sa rcntzy ddcamt rcil-a a cumplra o carte de o rubl6.rac au. 3. Ha caddynr4uil eodcerrp{t na 6. 4L cu prepozilia sa: gi 1 nefuelt I alte verbecare cer cazul acuzativ a mullumi pentru ajutor. 6. a se a juca gah.Mer7t la tabld cu carter.6 s fi7 n 6 sa Exercitrii la 49.nluv v6pes c€rry. 'rrr noftg€rur n rur6"ny? \/ urmdtoarele propozi{ii.q6yrac 6t. Kyn6 rasft nuondpu? (uyo6fi). Rdspundegi tntrebdri indicind ziua Si ora. Ilrrir{gr terir ua nz.rr. B xo. $52. r6po4 6rur nocrpden s 16A6rcoqnanucrrlvecroro crporireJr'crBa. l.: I[6per .5.7. Kor. Fnaro4apr6 roripnruefi 3a BEtrM6HrIe.on uourdJre r6nuamy.: I{du tt docxd c rcnrfirofi('c ueu?) .{6rymra x<iAIEr 6acc6ftrpa: n neAdnro. Kya6 crpfilocr cdnuqe? (dqa). Ky4i srr noudcnra raprfuy? (crend). acordindatenlie sensuluitemporalal cazului ffi.. Mrr 6gAsvgar6poE anap6ta r u6erq. defi' ( sa pa66my) ipwunmnaca . Korai y aac yp6x pliccroro nswn6? Kor. Kya6 ynan rapau46ru? (u6pra). (dupd.qdrvra? B xordpolr uacf 10.r6caq. 4. $ 53.10. dupd) qi nog (in ajun) pot gi ele exprima timpul._ . I0. 10. Ordu cr6pue u6repa na rd4. KorA6 srr 6s.

. npu (pe lingd. folosind prepaziyiile n6peg. Asroil{o66nb ocraros{uc..unde?). in timpul). care sint sinonime al so spdrvrnsdempaxa. tn).A intrat c o fatd cu ochi mari ciprui. la). (ouf6rr).. 3.. t. A.. potrivite ce sens..rrufilru xrlpunmr. r/ cut'inteledin parantezela cazul instrumental. ' compunere yafilyan. " ' l. Hdeua e6doa) Te (Vd) felicit ca ocezia sirbitorii (zilei de nagtere.urAyaea. Terp6m nexft .. 3a qder4.. cw 3mo z6podco nndrnvru este multe parcuri citeva constructii antonimice carc aratd modul ac{iunii: crtywamb c nurep6coru. de ex. 4.lucra -' l (p a o o mq I l KH u z o u l (l u crur)l caeimrca uadl efinocmrmia ride I de (o) | prostie nod endueueusub steagul nod nadaroddnueu..sub controlul I eocyddpcmea. l.rriu? (zde?)-De ce e. cuercr{m. ' l.uamu *ul'.. Jftbcrpa sncrir .caj. ffyPuneli nr6xqy. meoi mempddu nog cro.. 3. 3.: Bawa ddeywrca 6o. n6peA.sa o6ddou. 42 di. Cazul prepozifionrl (lfped. ta. moil. construcliile: 30 sdsmpakonl.rispunzind la lntrebarea rcar6fi (xardr. Ildpeg g6ruonr ocmauoeinaco aaunlua (zde?) -ln fafa casei s-a oprit o ma.2. 5..4.4. (oxarra6lrue).Ox6rsfiri xo4fn no n6cy c pycrcoEn.a observa evenimentele 6opdmuca c uedocmimxauu-a lupta cu lipsurile (tmpotriva lipsurilor) (npdmua nedocmdmxoe) -l i Relineli I formula de felicitare: Eozdpaetthn me6h (Bac) c npris4ruronr ( dnEupoctcddnua.nucdmu 6er oufi6ox. 43 t .Intre canapea gi fotoliu este o ndsulit. . Og|ir:flanrlc6ns.de ex: Ha4 6reponrttemdnm nmilqtt (zde?)- Deasupra laculai zboard pdsdriIloveuj. 6. sa fucuaou.til naidcrc) Celemaiuzuale prepoziqiiaiecazuluiprepozifional siot: a (despre). . V. 5. Os scer.cesta ii oia.r6ucur.i * na6nodama eo co6tununr4u. B... Profesorulurm6regte atenfie rezolvareaproblemei.uul I state -omnouduunlcmpdwuu lrelaliilelgdri udacdy lnapddauu ldintre lpopoare lpartide lndpmuaau I s4 a urmdri lectura . troA. \Puneyi cuvinteledin parantezela cazul instrumental(cu sau fdrd prepoziyii).'Traducelt. Exprimarea timpului cu prepozi{iile 3s. rcar6e" narcr[e)(ce fel de).Indicapi valorile substantivelortnsolite de prepozilia c. (caof cloa4).stesub mssicaietul tdu? 3a gep6nnefi ne6ottuutt5il rcc (zde?) Dincolo de sat e o pddure micd. nipraun (xaxilil emo edpod?) A. Ox rouopr?rno-pfccxu .2. in cu !( ' i6.naldror (xaxda dieywxa?). 5. f. 2. 3. 5. Anului noul. (nec) sr{x6_ gE:rcsEe6orurude6repo. Fpar uor[6r r rsn6 c dpysdAuu.i b) lnsusiri ale obiectului. 5.{6rymra paccx6alreaer reKcr . LXercrtru 55' Puneli inffebdri la cuvintelesabliniate.i Jripturd."EI se gindegte cu n la excursia munfi. nepeA.qona uar dttu cVn u zcaltrde (ror. cecrp6. $ 56.ctedrtmo aTnfqusrv.ul roalrou.sscu6nw. ynpaxn6nne ..4y 4na6xou x xp6c. scriitorul a lucrat mult timp la roman.q6?)La prlnz am mincat supd . Alte construcyii ale cazului instrumental cu prepoziyii: .q6pa6draer c eamysutituou. (rnfr$. 1. D. Me2i(Ay .r I lo (oicarte I a.Ne vom intilni lntinte de spectacol. 6. 3ro 4ow c donwinu 6xnaau.rtrew. fluon6pu no6xans na sxcqipcroo c yvurnethuu.. sub conducerea partidului poporulroman construieste succet r. (ropril) re'r€r 6frcrpar per6.u6ryma c xarizauu e pyrdi :vlofr. roaopfr . Nu trebuie si ridem de greqelile altora. $ 54.t (in.iX" eindi lil3'ot'J"1"u i " .seu {roraa?) . Ei au luptat perseverent propriile lipsuri gi le-auinvigs..2T0?. troA.sub observalia nod pyrcoeddcmeou-subconducerea nod rcoumpdneu." Ira" r.t cu 6 * 't+ t:r (intrebarea ele? . Exemple: Mtt ecmpdmuucn ndpep.ind. (axq6rr). 4.. (sairre urx6nr$. .resa(t ctrlwaror o6. Substantivul ia cazul prepozilional cu prepozigia o rispunde ia intrebarea o rcou? o qtnr? (despre cineT despre ce7) l.. la. Vsirern . eo epdua o6dda etc. Exprimarea locului cl ajutorul prepozigiilor rraA.nyu. nucdmt c omri6rcauu. (rp6uxufi r6noc).. $ 55.u.. (cron). Z. C. nu (pe. HaA. 3a o66.wamu 6er nnrep6cal pa66mama c euryrn{ruou -pa66mamu 6es erryrnirnra. 2ra.iatdnou6.fi . Oe sour6nB KJracc (dlrcrpue ruar6). M6x.rou cmdtux (ede?) .sa pa6da6tl*|.....

Alte substantitrecare in limba rus6 sint inso{ite de prepozilia na se traduc in Iimba romdni fie cu prepozilia Ia. fid1purce in fabric[).rtu cra4n6ne. aa noc! ftdnas). de ex.. la cursuri) nt ndpeoa rcjtpce (in anul intii) . Cu prepozilia na: w 6epez!.. aa cmduquu.. prePoziliileB sau tt8. aa wtcafi!. au terminafia Yr rc.Ea htcteazd la gar6' pa66mamt. n.. na fiarcynntdme(la. ad nocmi (la post). na (in. Ht cra4u6ne codpan1co uudzo aapddy pe stailions-a adunat. e men! (in prizonierat). o nodsdxe ucvmdmo o 6fdy4en o o ( ecnouuHdmb ecnduuuma eocnoauudnue) dimcmae.. (la.Noi ant /ost la stadion. cind aratl locul gi.: .uomo no|!. Cazulprepozitionalestecerut"de sau un proces de gindire in legituri cu un obiect: o eoeophrit-cxaedrnu (pazzoedp) (o6) pa66me.(a seingriji de. Comparati: omd4pa6dmaem udeoil$ililpurce-Tata lucreazdIntr-o fabrici noud.yuimuca se-folose$tecazul Dupi unele verbe ca 6wmt. pe teritoriul). seratd) nt ceo66de (ia libertate) nr penemiquu (b repetigie) (ln..coald stnt close luminoase.oraS. aa npednpuhmuu Ia intreprindere).na uoctn!. pe.: aa saaode(la. mai rar. meppumhpuu(pe w front. in. Qaucaz) (in Ucraina) unele substantive prepozilia na se traduc in limba romdnd in func{ie de cu contextcu una dintre prepoziliile la. KarteausmcaQf .w npouzeddcmee producgie) aa sanhmuax (lx ore. (in Siberia) (in Crimea) (in Romdnia) (in Uniunea Sovietici) ' (in Franya) (in America) e ltecy (in pddure) e pyu&auu e CoedmcrcouCorbse .verbt ai ceioi senseiprim8 o idinniiiia.y. -. la sta{ie).nt rclpcax '{na caesde Qa cursuri) (la congres) na Vpdne sa Raaxdse na Vxpafute (ln Ural) (ln. a yzni' (in col{).ycnixax "' excrci'pau"' (paccrcde) (o6) dpi'crc6e. npuizde "' cnpdwueamt cnpocilmt(aonpdc)o nodsdxe dj. Compara{i: Oa orcaaEm edpode. $ecnonriftc'rso cydo6i d€*u (grijapentrudezvoltarea'multilaterald a*na (nelini.e cmpaad (in 1a-rd) (in localitate) eo iDpiaryuu :.-16 ndcnaocmu " ye rcouandupdexe (in deplasare) e Aaipurce $ 59.d). a ndprce (in gridinl) (in parc) e Cubtipu a Kpunj.Cartea este pe dulap.l inaia timptt B xarcLueot!? (lfic'e ao?). Ometqpafidmat na eoxed.).-e"' $ 57. na t6i'. in pia[d). t EI locuiegtela oraS.. la) qi na (la. in facultate). Exprimarea loanlui ca aiutoful prepoziliilor s pf na substantivelecu prepozifiile n (in.(in guri). dupi astfel deverbe. $ 60. l.. udtodocmu.a ypdxax "" o (o6) cnercmdxrc. Oi 6w t edpode. (la. ua xpatb ftrc marginea). Cecmpd aa cmadudae.anul. e cat!.precum o o . in legiturl pasad+nmt uoaoformate de la acestea:ca66ra o acecrnop6uneu gi substantivele o a tineretului).ua |yaoadpie' in iuteuaiai. ComParati: katea s nrraQf * . fl yaycu s wxdae. panoetipusama-(paeeoedp) (6ecdda)o 6otdsttu. substantiveleau lor specificdE sau Ea.o (in regiunea. (intrebarea tIie? unde?) $ 5& B.(in lupti). Tata lucra lt gard. (in Crimea).aamo o ffdwefr npofidcan.a1dmaem loxgfle .. e Rpotui.Cartea este ln dulap. deosebire @ Spreprepozilia de limba rom. o paccxrteorcuna-paccxasdTn.. El este la teatru.rcrcdpcmeax"' 6ecidoeama no1ecddoeamt coo6t4thno coo6t4ilmo(coo&4dnue) o petynmd+nax. Oruua nonq6pte* B Oudpa66maem Mara3lixe Ea lucreazd la magazin' na Ond p. e cadi'.in limba rusd. pe. nlaauma (a qti) o. Trenul este ln ga1d. ua Cu prepoziliape se traduc construcfiile:na Sp6ume.multdlume. 6 kpa. ua !t.. (pe frunte).inE. lrx smofi ua $i6prre xopduue ycadeua pa66mot-ln aceastdfabrici sttlt condilii bune de Iucru. Sora este ta (pe) stadion.tea in legdtwi cu soarta fiului). in stradd).le. tinpul. C.tdt4adu na (pe. B xomlpon vafi? (Laicn otd"l) * Gteva substantive cu prepozifiile r 9i cr. snamu sa66mumacn qi alte verbe care cer cazulprepozilionalcuprepozifiao: WllI cu"').6ecnoxdwnaca. e 6otb. (a senelinigtide.e mwi' (ln spatele frontului). e wxaSi5 e emti' (in ochi)' eo pmj. crcuma.tu4e(pe. B uaedrc ceimawe rcmicco* ln . Mtr 6tit. in pogtd. Meciul a avut loc ta (pe) stadion. Il6esd cmofim sa eoxsdne.tinutul). in) indici locul unde se petrece acgiunea. in uzir.). Matnv npoxodiltt aa cmadudue. Orun rerirpeEl e la co[cert. ii in I Reline|i I Prepozilieir pe lingi unelesubstantive corespunde limba rom6n6 prepozilia In. EI afost fo. prepozilional cu Cu prepozilia s: e tecf. Exprimareatimpului (luna. Eu invdl lt gcoald. de ex. na !on! (pe Don). (a line minte). ua n6vme' (in.secolul)cuprepoziliilen gina.. fie cu ln: nt cnercmdrcae (lt spectacol) na pdlune (ln patrie) at aivepe (la. 1pe. Rispuode Ia intrebarearcoraa? 45 .

5. -f..mpdrropa sax6'wtct. 3. 3 t:: Relineli citevaconstrucliiuzualecu prepozilia rpn: li "ti' fl it fi: t npu ycttdeuu (cu condilia). n cepedilne (lt mijloc). Epar ruep6 6rur sa cra. npn).l i I \. Model: Buep| *u. 6. Qn acest an) .46Me n6r*epnrrnigqarr. la iumina lunii).anxe.tyuilaoca Xlf.i ror.raer una. fnceput).. dar: s cjtuepxu (ln arnurg). or6q sax6Aurcsua pa66re.6gerK EaM. de ex.. b) noaoedmu-noadqo '(a ajuta). na saxdme (lt apusul soarelui). npu coime aduwt {la lumina limpii).ar: t imoa zodi. Paaron6p. Bvep6 mir 6twu. : ' "P'rune.. s xonqi (la sftrgit). B rar<ir. Valorile principale ale prepoziliei rpw a) indicd locul. npu nduoulu (cu ajutorul).uyurefi upo{riccvn rlac 6xem sanarepecosd. $ 62. . r cmdpocmu Qr bdtrineqe).i prepoziliire :/ \{otrivlle ca sens(r. ua paccedme (in zori).. !6tu 6rbrz r 4ipxe ra 5hpemrev rpegcrarndrar.naimoit neddrc (in aceastd sdptdmtnd). .Noi credem in victorie.n o upui:ge orq6. un instrument) la vioard. (sar6. l' Knrira a uxaQ$.' t. Me.. l. d. (cuerr6urr). 4.o Eli.a'patina. icirdtnd atenrie . (l6rcrso) r xun y 666yuucr. Aceastas-a tntimplat ln secolulal XIX-Iea. Cazul prepoztional dupd anumite verbe: a) zoeopilmt.tori in victorie. 59.i expresiile: yedpeaw e no66de. Ha iocrY rm<iro 5. . D.i 1 (in I Reline1i I expresiiletemporale s ddmcmee copildrie).rtrreJ r ras6re o6 ycndxax n4ruux rel*Drcfcros.i z g.. 2. 4. 4. 3. 6. Mu xmEv E .increz5.. Exerci[ii lj lr ra It. (aup6rm)uoxrnirorcs s ndre rFert'r. 2.. " 4. Extrageli in suis cuvintele cerc cer cazul prepozilional cu prepozilia o. rranz pa66raer . ua.. uepdmt (na urcmpyuewne) na cxpinxe. Kpecrriae yx64rir s u6re . wSuoqa e pa66me (ajutor in muncd) Relinel. Osf g6mo pasroriprBaJrtr. 2.a. npu omc!. 7.alorlib. 5. Ha 6eper! ll€proro u6pr rpacfrrre steprrle.a'iimtuai." Traduceli in iintb.-orto"r*}oJrnluf :i- t. s ua. de ex./ B irrycre awnoddeu e e6pvr3uuadcxy podurtcfr 1850 rorjr 3mo c. 63' Copiali substantivele expresiilecare se gdsese cazul prepozilional. gi la Indicali cazul nominativ al acestorsubstantive.addugind .i Transformalipropoziliile din exerciliul 2. (pagn6r). .mcmeuu(in absetrfa). 3.. 3.na arxopdeilne-a cinta (la.o^ p. a scrie in limba maternE.q)6.iru merdr.. a cr-rr B ur6ne.s udrodocmu(in tinereqe). Formulali cu ele alte propozilii. tdspwdnd la intrebarea rge?. Epar nfurer Mlre o cno6fi pa65re na crpdfir<e.{olr.qifi. rpa dueandu ceime (la iumina zilei)..r co6apii. dar Mat sipurt 6 no6idy. la acordeon. npu tyni (rc lun6. P\ t fr.uxa s Adrvre ropax. z. $ 61. . 6..rro{ru posincfl 7.: IIpn counaaf3ue rtacmb npuualtecrcim napddy-In socialism puterea aparline poporului. b) indicd timpul.. "o.ti.3s6re n In august. l.i6e cuexr6ue.(cnoil_d^dgl. a se plimba cu barca. dupd model..fI nrrer6 ne snii. cuvintele din paranteze la cazur prepozigionai."AX. . B necf rrc. . nucdmo na podudu aeawi-a vorbi.rerr uonp6ru. .Irro lo ^**ttr. Eminescu s-a ndscut in anul 1850. 6&tu r rrnj6e _ Bvep6 wu*. (nau6no) ceurx6pf xirw npz. Ou paccras{r ua\.i .adne(la. . npu Hartiuuu:(in prezenta).{ o csofx ycr6xax r pa66re.qr6uesa &r6rse.: On o6ddaem e cmottdeoil trptr 3aB6Ae-E/ ia masa la cantina uzinei. ao i: i 47 !l . nro. 5. xamdmrcn na xontrdx na addxe . rdspunzind la intrebarea xozdti?. Cr<4sra o goaor6fi pfrbre 6. t imou udcnqe (lt aceastd lund). crceu{tmaca(a se iqsgra) na npqyyg. B rordporvr "u"tr. xodtiau n xny6. Marr 6rnr6 s / sa 6r.rr6 o u6nreft ncrp6ve rgsorsos6Ja er6.. prepozilnlo. .

6repo).gdnrwuit. 4 Gramadcalimbii ruse de uz scolar c. adLpox. qaerudt. 14. dupd terminalie.lc.{eperiuurre AoMe. Brrc6rue euoprcvdrrr. Adtcrr.4.fvee 66uree sfvrree -ue (accentuat) rogon{re 6o. sr6fi.tenbxoil ddeo4xu nominativ).6. x. rixHa (numi. 5.x.Ei r-moale sbrc6xd crp6rld rtfxd csdmift xopdrumi ropfvd 66tqni gfunnfi -oe (accentuat) rogor6e 6onru6e -oe (neaccentuat) rp6crroe r4opdroe -ee (neaccentuat) dup6 trc. 14. g6nyurru. nogpj. Asocialiadjectivelecu substantivele coloanaatgldran. ""-"*..qil{. 6onlru6e)qi in -ee(cfree). 6orsn6f. cr6prrfi. rarep6cuuft.: masculin. e.rnunft.uerr a€naro. feminin . Grupali adjectivele de genulmasculin Jarmelegenului Jeminin fi neutu. n6rguufi.rulgilural. Fony6rireqoerdr. nup6r. Sror cnoprcM6nycranonrin vnpon6fi perSna.t4d.rrufie -ue (neaccentuat) xp6curre sAop6nrre -ue(neaccentuat) dupd x. Schematerminafiilor adjectivelor dupi gen gi numir 1. rnyx6fi. xris.| rpax.udaentrnfi adauvurc. Formali numdrul singular al substantivelor Si adjectivelor date la plural. $ 63. i6noxo). Kpacrlnrrft (uarasi. yvenriqrr. B grirr.r6neubxoe 46pero.rare\aarrtsecxolt 7. e)x. uac. | . rtrxrrfi. E6. Kp6cnrri (r6ncryr. ca qi in limba romdn6. crrp6fi. ronpdc. ropivan. ?rc. naardx. ronrre rrre46. 1. crrp6t rruivar.rVrpeuxnfi. 4. vrolotff. l6urrr. sologdi. .4. lor.de ex. 4. cenri6prcrnfi. 5.r rdpbr. cazul (nuaifoul singular. oayrc. 2.x. golrd.. I R llr"il crp<5roe. a<i6pufi | (rnorua. ?) (ce Rispunde la intrebirile rcaxdit? ln fimba rusd.in -an (xpdcuar. udtuvw<a. Model : H6rue y.lrdrrs.qeunblfi uepeprlr. Jtc. rerp6. 2.$pan* I{rbrlrcrqft. 6. yv6ctox. 6onrrr6fi cagonpocrdfi ronp6c. Eomu6fi (napr. u6rsg . 66qas. Bfiurx. dupd a.nrrerocrrirurr. adjectivul se acordd in gen. osdpa. 5.de . 2. . rr. .crp6ras. Epar lf.fscrufi. nelr6qruio grerndfi.neutru'. r6lrqa. srend). din (v6muax. z46uus. Or6q trpmrer 4orrr6fis o66. k. 5. w.in -oe(rp6cuoe. rurdra. Traduceli 1. I rrprrradft. fl xhxnr. t4 U tr-* : -an (accentuat) roAonfs' 6oruur6q -an ( xp6cuar s4op6nar -nr (neaccentu dupi a-moale cBexee xopdruee rop. 4. numir gi caz cu substantivulpe care il insoleqte. gdnouxa.' . f Adjectivul la genul masculin se termini in -ufi (xp6cmrfi). 4.qdBoqKa. u66o). r'aopf. p.nrrexarri:xynri vrr no64err. adteuorcne ndtwurcu. rur6rre). tdnrax nor64a. nyrr. Exerci!ii A DJE CTIV UL (I{rvrr rprurarfrenrnoe) (xarcdn? rcarcile? xarcrte?) fel . cep66panrre 6pdnr (faryntr6re. in {ii (crinufi).rtxoe. adtteutrcozo ' cazul genitiv) etc. pyrrar'rucruft. p6unni.ifiSpellElolosapilrY. cadrnii.rnrcr ua Ir.rft. rpliuna.. r.i irr" Dupi a.3. ia genul neutru. 4. ey6n6ft. xva6pcrnfi. HdeE.addugind 3. rfile. Hox. n<iaoe' rsr6rre.H6sbtfr.coclru. lirpennrafi.rru.^fr B . IraonoA6fi ueron6r. cazu'l nominativ).n6prrr. Madel: Mfuressxllfi v6ire*rar. cryJr. npar. XopdnrraeApy3bf. anrniftcrrfi.Hdorrft yreufr. 6onrueir). rnfra. rooord4rnfi. npocrdfi. 6. 3. ddeovxu. nocondfi.u6petso) M6-uenrxnft u6arunr.2.ut. Acordali ailjectivele ln gen cu substantivele paranteze. odpxnlrfi sr6xo rHxo4s6ft genr. crpaa6. la genul leminin . H6uu c#iircuemr saaoesinr na onnrurrur6Ae sororfte. x la genulneutru se foloseqteterminafia -oe: nuc6roe. lecx6i.udaenurcoe orHd (numdrul singular.K. Xon6lprre .udrcnor<w ddeovxa.{pjxrrrt (rnacc. potritinduJe ca sens" din gopor6fi. tt. 14 la genul feminin apare terminatia -4s! Ebrcdxar.ru. in -nl (crirrrr).(gou. udrax yveuriqa.iccxufi.w. fi6toxn3.+. s6. oKtrd. uep6). bnfaru. V uac s rdpoAeecrr rexcrrinrnax $56pma. nt. in -oft (6oarur6ft). Inlocuili adjectivele exemplele mai jos cu antonimele din de Cr4prrfi xocrlblt.wia. 1581 49 48 .renNrrt. . x. l.Ei a-moale suc6rne crpdrre rrtxne cs6xue xopdrutre roprque 66qne 3r{Mnne xufi.renoa€x. rro- Toate genurile -ofi (accentuat) rolos6ii 6onrru6ft -rrft (neaccentuat) xp6cuufi s4opdruft 'ufi (neaccentuat) dupi r. ryn5fi.xocr(lv. q. Cfisuft (rapanA6u.

tuiwnuil (de prisos). adjective posesive (upurxx6rennrllre).espocrtde exj.rpynnde urtauit (dragj . ca qi in limba rorndn[i pozitiv.eacrcnde adpnwit (credincios) .6rcduie 6*cmpuit (rapid) .xean|ie sdopdeafi (sdndtos) . gradul comparativ qu ajutorul sufixelor (-eii): xpacfiaafi .y66rcuil ztti.xpa6pde ircuutil (clar) .dpuit (inlelept) .Sede 6. Pentru forma simpld sint caracteristice sufixele -ee (-efi).lxe Puline adjectiveformeazd gradul comparativcu ajutorul suflxului -ure.caenle mEunuil (intunecat) . da.xjttrce (dulce.do6pde fU I Repineli I unele forme neregulateale gradului comparativ: (mic .epdan-e r/r: xlmt milx-uil-mtitw-e glrz meEpg-ttil. znuilil (putred).cuuie ct<fpwil (rapid) .mai gros) 6Crrril (^Ib) .xpy eade xpj. dpjorcecrcuil saaopdnit (bronzat).mo. cruil aettr.uettcnde dpj.fr(cenrgil) . pyu&ucxan aumepami. s4ssmni6Bg -ee (fericit . Cu ajutorul sufixului -e se formeazd tema in -r-. Majoritatea adjectiveior formeazd. (gustos) .mai hrng) |: t'.7ast4ilds mtnmir (caid) .tew Oaru. (ieftin . numlr qi caz.ceemade cdptr.ounpde nEcmpafi (pestrif) . I I i.mai dulce) ctuidruil .dopdx-e zpdax-uil .euuil (principal) . uirpe OtmaDundrea este mai lati. 51 . Existd insi un numir de adjective al ciror accent la gradul comparativ se mutd pe sufix.cuLtuude ciutuil (albastrt) .mai jos) ntsxuil.mai rEu) naoxdil .rcpacnde udwuutil (tandru) . uduun runmdx (baticul mamei).trcnofi (unit) . substantivul stind la cazul nominativ: !1trLti wipe.flonoxr?renruax crdnesr este forma iniliald a adjectivelor calitative.pa.mai incet) (tare .: rativ acestesuflxe..mai ieftin) deutEauil. -x-r -A-r -T-r -cr-..nnait (mare) . iar consoanele (jos .cttth4e. ruficxuit (plat).nuil (prost) .ctta1de cudntit (curajos) . cmdnenu) $ 64.vwe (riu .cnofi.mai fericit).dpycrcude tcEttmatil (galben) . udauua 6fisxa (bluza mamei).e) xaaodnde uEpnwft(negru) .6ozdq-e cr luz mdasr-wit .'vttlrls aj.mai scump) (r6sunitor . edpdafi (mindru).medpx-e rir: 6oedr-ad.mai frumos).mai ingust) ysxufi . Gradul comp*ativ (Cpaeudtmeaonaa Gradul comparativ are in limba rusi doui forme: forma simpld sau sinteticd gi forma compusd sau analiticd.mai tare) (bogat .$.ddaute Nu formeazi gradul comparativ urmEtoarele adjective: eetitxuil (mirc!). Gradul pozitiv . comparativ qi superlativ. pierd la gradul compadinaintea lor se schimbd. Ea nu se schimbd dupd gen.exycude zttd. care rfr: dopor-1it .eepnde rp! zaair (rotund) .cxopde cnd6uil (slab).tddnwfi (palid) . {K. 6onuade orn6.sereHee $ 65.duurt @reu) .tExuit ddmwe mdnrcuil.zaaeude et!.mentde mpf. Limba rusi cunoa$te adjeotive calitative (r6recuenrrre): pyn&u6ottwdn $d6puia.acnde xpdcaofi (rogu) .tnde ltuuutil (de{ept) .yunde xpti6pttil (viteaz) .dLrunude d66putil (bun) . Forma simpld a gradului comparativ se intrebuin{eazd: a) cu substantive la cazul genitiv: flyndil d*ft Oltul. epducecxuil(dugm[nos).sdopoede 3e.cuil(proaspdt) . espdcaatil(matur) .t- Clasificarea adjectiielor 6otoutdil dou.miname ddneuil.eeceade eecEtutil.mai bogat) (gros .zpnsude dtrtuuutil (lung) . accentul riminind pe aceeaEisilabd ca qi la gradul pozitiv.cepde cfiluuatr (puternic) .tuutil(exact). adj*tive ile relafie (orrocfrenruste): pyn&ncxoe ucxitccmeo (arta rom|neascd). eaacma{tewil.rcopiue (inalt .6otcmpde eddcuutfr(important) .mai inalt) sbtcdKuil.uydpde adeuil (nol)-iloede (vesel) .mai scurt) xopdrxuil .mai bun) xopdwuil.cu voce mai tare) (incet .eaynde epha+atil(murdar) . I nqiiil adjectivele mai uzuaie din aceasti categorie: pienttil (neted) * p oeade ced?.dewierc (adinc.nrai timpuriu) (departe mai departe) (sublire. -e.ceeilcde cedntnatil (deschis).mai adinc) etr.s&ne (ingust. uduuno nadmue (rochia mamei)' I.pdntne (timpuriu .mdaw-e ilcmpttil (asculit) .necmp de xotddaatit (rec.dtrce Adjectivele cu sufixele -p-.mpydude ntd. Arljmtivele calitative ( Rdaecmaennwe nputa zdmennue ) Adjectivele calitative au trei grade de comparafie.de ex.mai sublire) (lung . I ReYineli I pdnuuil.uepude gradul comparativ de la adjectiveie cu se modific6 in felul urmdtor: (scump .uilxe (scurt. (amical).rcHdu(veroe) . A.xpacilaee(frumos . b) in construcqii cu cor:junc{ia ueu.la gradul pozitiv.mai mic) adnenarcuil uduaue (bun . -r(-.

-g Nu au Jorma sailtA: a) unele adjective care denumescculoarea: zoay66it (albastru). ruot repu6iuaf Apyr.i. zlcrc: crp6r -ufr. dput4ecrcuil. ddaoede la ddazuil (lung). Gradul comparativ al adjectivului.pentru genul masculin.ect. Ea se schimbi dup6 gengi numir: uotoddil (tin[r) .adtodo.[a. l.$&ewuil(fost).J. maucxd). 2. ce6crcuit. dcrpufi. toate. Aa. I Reyineli I adjectivele aunouAft. nle-o-rc (la feminia insd. cu -*z (prietenos). sn*. -ft-. eorcdxo. estealcdtuiti din adverbele 66. Forma analiticd a graduiui superlativ este compusi din pronumele cdruuft(-an.nee (mai mult) sau u6nee(mai pufin) qi adjectivul la gradul pozitiv. rop6rrnfi. c) adjectivele sufixele"nqdcr-. ecex al adjectivului. are sensulgradului superlativ: nau66rce edtcnait (cel mai important). avem nfisxa. xond.{r -Bri uyctcfiil (strdin) aycrcd..ryrrf. aer m4 (Aceasti carte este mti. eecEtwil.toti) la cazll genitiv (acezd sauecex). pentru genul masculin. sce(tot. fsxat. Adjectivele calitative au dou6 forme:. qpocr6f.muw <iilw -ttft (cel mai sever) . Dupi cowoanele moi gi x. -a. sortomdit (auriu). y u dtotil. moe $ 68. dywr)cmutil. 6edad) . qiJormascwtl. 52 .ree {slxar.sruil.acE.ryrrfi. cu formele de feminin:'notrui.aoaodd. 3. b) adjectivele cu tema in ycmdtuil (obosrt). docmdilnat& (demn)-docmdutt.mAxercQa genul feminin insd zopoxti.-KpiTrcaf. ruudwwfr (ca limiia). cBdxrfi.6dden (la feminin insd 6oaond.6otau6il (bolnav) . de er: edparufi (amar) . 66auft. {: -Eri udneuuruil-a(M.= g 66. -4-...-cr-. earchxan. Au forme scurte neregulate: 1oauwiil-eenix. cuewud. ru6nrd (mai mic).q)yr . Sdpua .vocala -e. xfrprrfi.forma lung[-q6ruar fi6pua-aotc6eorcfixoe. vofi c6rolt adpmrf. uumepdcuee (mai interesantca toti).ewcorcti. Forma|i gradul comparativ (Jorma sintettcd Si analiticd) de la urmdtoareleadjective calitative): cBo66. -oe. fprufi.6dtten.dyaft. 1. udtodu. -BrE-r-Itr-! gi altele.r€narrf. {r -rri srcfr (tdu)-sort.".pierd la gradul superlativ (forma sinteticd) acest sufix. 6btcdKu. p odudil. in locul acesteia se intrebuinfeazd 66nsulnfr (mai mare). jt uoaoddil. Model: Y re6f ecm r6prnfi apyr? . 8.igi schimbi acesteconsoanein -.zdpett. -W-: Forma scurti a artjectivelor calltative (Xp. Refueti I unele reguli privind formarea acesteia.lteeq-dilw -uil xlw: mtitx -uil . ocmpd). ceemni.la forma scurtd pentru genul masoulin:. xpdnrlrfi. aorc6xue xui.LXerctIu 7.apare vocala -a-: nils-rc-uil(de jos). Grailul superlttiv (Ilpeeocxdduaacmdneuc) Gradul superlatival adjectivelor doui forme:.Cfuny. )J.gi nr: cadmtwil (deschis) cadrne4hcntpwfr ocmEp(la feminio lnsi. Aceasti formi se intreaucdxuil (mai inalt). toati. are simpld (sinteticd)qicompusd (analiticd). pexd (un riu mai tngust). iar consoanadinaintea suflxului se modificl: uitsxuit-uuxdilwuil (cel mai de jos). inaintea sufixului -x-.n6aod .Forma analiticd a gradJui . (cel mai uqor) (cel mai liniEtit) Adjectivele cu sufixul -rc. doazd. apitnecrcuil. vricrrrft. npumad.l.plus terminafia adjectivald.ndduuil (dec[zut)" dpi. docmdfuu.. b) in construcgii cu conjuncfia qeu: 3ma ru{tza 66tee wmepdaua. de ex. uauudneeedcrcauil(cel mai putin important). DacI forma lungi a adjectivelor sufixul-r-.: 66iree (mai pufin inalt). asociatcu pronumele eecb. cyxdft. Rdspundeyila tntrebdri folosind adjectivele la gradul superlativ (forma simpl& Si Jorma analiticd).hnrcaaSdpua xdue:cmrrrrur* . uiluercewcdrcuri buinfeazd: la a) cu substantive cazul nominativ: 66. Forma scurti a adjectivului indeplinegtefunclia de predicat nonoinal.menuwx) $ 69. -bre)gi din gradul pozitiv al adjectivului: cdawfilunmepdcuaft (cel mai interesant)etc.s E. xpdcnuit. setftawil. care nu au forma simpld a gradului superlativ:zpdunufi.xecxutt mpae{taecruil. I 2.indepliecezd (mai interesant negteinlimba rusd funcliagradului superlativ:uumepdcuee gradul pozitiv declt tot). apare vocala -e-.uisxo. De asemenea. cr6rrrrfi. ln mod analog apare inaintea lui -n. inaintea lui -. atunci inaintealui la forma are $curtd.ewcdx. mhwnuil Greu) . la [eutru .zdpdatil.Criary.ucEamutit. i. Ia forma scurtS. rop.cmpozn -ditw -uir xlv: tErx-uil . (mic) nu au forma analitic6 a graAdjectivele6onow6il(mare)qi udneaut<uit dului comparativ. cuew6nde la caeunhil (caraghios). -tr -or -n. Forma sinteticd se formeazi cu ajutorul sufixului -ailur. De asemenea: ndaoude la ndtaafi (gfin).impreuni cu adverbele uau66rcegiaauudnee. -x. B. .yadmfi (priceput).n. S 67. Adjectivele cu tema in -e-. ta . la plural-nilsxu). interesantd declt aceea). fdwufr (sdrac). 6o16rst.

nnfra-rerp6. rr.i xur6rrrrfi. de ex.perriuxa. 66per. rninrrft. V sac ecrb BbIcdKI. ga. JrerxoBag. rrx|nstft.emai ios Fi alcdtui{i an antanimele gdsite: rplicren. laateiu6rura.ua:rcq cdN{blii sltcdrNFl Aou. cK6pr. timpul. x6wara. nl6rre KPacIiBee. ufxe./' bxercttu 13.ueIudsre. qeM. . nouirmrfi. r6xlnarrft. veu. crcendsuotil g6*rox (lacdt de fier) qi crceilisndil xap6xrep (caracter de fier).udwcxuil.B6ma-Aox.: adjectivul uce. . xopriue. Ele pot trece la categoria ad.uil.'reN.nec. AO6p.fiiecrcuil). cl66rrfi. nraon6pcxnft. naprus6x. V sac B r6poAe ecrb Er{repdcHbrfi ecrL IoMe? 8. la locul.I 2.rp6x. enb.qb.re. proPozilii 12. nrixe. rtonfTsra. n'nirre . 1. V Bac ecrs rJry6<5xne Becerat nonpfra? g.Ie qer6 ecrr xopdrune gEaK6Narre? v He€ ecrr 10r or6pa? 9. n ir il . ryu6uurrfi .CMEJI. x6.Cnirrs6e scer6 ra.ubnucxufr. x6aoAeu.re. coM-rufrca.usrrft. Aan€xufi. cele de relalie nu formeazd grade de comparafie si nu au formI scurtd. V'iier6 eCii cgexas ra36ra? 3' V nerd 1. l'r.xelor -!E-. geru6ele. noft xoNt6s. l6rue.4nunu6e. noan6. coc6A. II. V ned ecrb r{pacliBoen'I6rre? 5.116ficxufi. rnj6xe.tvuiilcrcuil. rdr..a. ndPrufpe. lunele fiupdncrcuit. nl6rre-66Ka. 8. i i tl i b rn1i6xe.cocr6.aop6ru.. ntypticmcxufi. i: ]1 npuaaztime'tauwe) { 70.nrree 5. Indicali forma scurtd a urmdtoarelor adiective calitative: nec€aut.(rcbaucrcuil. deeycmoactwi.rochie de vatd). -ny. g66p4ft. xoa$imuaa nop66xa (cutie de bomboane) . rdxa. n6peuo.rcop66rca omxouSdm (cutia de la bomboane). velt. rpynnee. V re6fi ecrb rr6Bbrri xocr6vf poM6E? 4.anpr)atcrcuil.w2tKoedfr nnar6x (batic de mitase)-naardx uz u4txa (batic din mdtase). MAJI. uev. pti6a. c) c1t ajutorul suf.a.rfi. ropiilcruil.{. b) cu ajutorul sufixului -n. sencrdfi.i6roro.11. congir. Xfauux pe:y. gopdxe. Qyrddmrufi. 6sepo. vel't. g6rcrax. teu rr't<iPe cux . ucmop. .pfqra fi t: I L0. Hasu6nee rpfgsEre nonp6crt os oer6ggj1 yqemrr n6ruero xa6cca uOnyurlur updurro' ra s6rrpamnnft AeIIb. x6$rrr' Model: KpacliBee' xpacfree. coadr. ir . rpynEee. Aop6xe.rrrnrfi.6oaedpcxuil. Alegeli din coloana din dreapta substantivelepotrivite ca sew pentru adjectivele de relalie din coloana din sttnga. aueniilcnai.urbaucxuil. nrrc<ir. 54 55 . rur.(fier). oxe6u. pelc6 PYu6ft.ner{ oras6la aJluisne Htaccfsecras r4irrrra' 6. Aceste adjective au ca sinonime constructiiie compuse dintr-o prepozilie gi un substantiv ii i. 3. rJIyII. Marq. gluun6e.qo6riracr soreri66lrEat xniccos. Foarte productive sint sufixele-cn-.r6$ra: n'I6Tbe l<pacfrBee '' qeM rdQra. combinali dupd sens construcliile de mai jos. cl6ule. I Spre deosebire de adjectivele calitative.recr-: wct6pun. Comparafi: . uteddcrcuil. r'rdnoA. r\rl4p. Gdsiti antonime la formele scurte ale adjectivelor d. rraopcr6x. cu6ilpcxuil. . Jlliwuni rou6n4a yleurr6n craplsux 9. cEdet rArepb.atnfraa. H6iry 64n c6urrr''r crilrruu gcex s 5roft xorvr6x.f F fl ll El il t ti i1 fr $. adjectivul uondunuia (de lapte) ..casd de lemn) g. Arljectivele de relafie (Omaocilmewuarc Adjectivele de relapie in limba rusi exprimi propriet[{i ale obiecteior prin 'raportarea lor la materiaftil din care sint fdcute. 6par. rnrira.u6qa YrPaxu6xr.[de3A. -ficecr. asdrx. eau dintr-un substantiv la cazul genitiv fdrd prepozilie.qonfrrrft. lwrsrir.rochie de lind). -* (ftmuee natimue..sicrlrfi. flaprix. V nux ecr6 3rrer co66ra? 7. sAop6shrft. 2. Iuap. cenmh6pucrcuil. Jolosindu-le tn propozilii. t . urrd. Karx6s.de ta substantivul uottorc| (lapte).qe 6un yuexfx socrN{6ro xn6cca. y cTlipLlfi uapx? 6.iectivelor calitativein cazul in care capdtd sens flgurativ. Ha Srot firuue uax6. Forma\i adjectivede relagiede la strbstantivele mai jos : de a) cu ajutorul sufixului -cx-z rep6ft. dexd1pucx. legate de ele. tevr. -sn-r -flrn-: ctexl6.. Tlx€n. xol6gmrfi. ddmcrcuil. ren.tdguwil(de fier) provine de la substantivul ctcerdso . noh1pucxuil. udpmoecrcuil. ruupdrufi. dyruiilcrcuil 66per (malul Dundrii) lyndamalul Dunirii q. li I . rufpe. ropcirrnt. 'rerr.(wepcmawde w-(depeefinnuil doa. 14. nperp6cmri.rfi. uelor6r. 6non6rux.xop6ue.riFIJft. Trathcegi in limba romdnd. rgopdu.uopedtrcoaai. ropfrr. JJe. Erriner. Cu. 4. -6epdr Adjectivele de relalie se formeazi de la substantive cu ajutorul sufixeloi: nilimae . eo/tom6e ronrrl6 (inel de atx) qi eoaontde ceplue (inimd de aur). oxmh6pucxuil. ToBAp[EI. cr6ue. 7. pyu&ucrcuit. Retineti t. qev. acliunea etc. eenedpctcuil. adjective de relalie formate cu ajutorul sufixuiui -ct<-:auadpcrcuil.q6r. 46ru. cna6' . Hau66rce I nrrep6csoft 6bur6 coBpeMegrrar rt6ca. B xraap6 r ropix urpor6v 0yr66rrr'croins cflrrs6ftrure r..rrr6roa . de exemplu.

rep6fcrnfi. acest model se declind atit adjectivele calitative. leArs6[ r6rep. JleAosirrrfi ore6n. manmdtoeut A1ltoxo-mirul lui Adam.qeroB6fi tr6Etr.chinurile lui Tantal. co6d. | (o) clxeu Observalie. xDocr. criure : G (subst. \8.3. tn careadjectivele formate c.5. 20. axuatdcoea namd-cilciiul lui Achile.craarpacrrireromrft . Transformali substantivele stottivele ahturate. cCcmpwa tcnuza (artsa surorii). aue. de ex. 16.tne Addugali substantive 1. Declinare* adjectivelor (Cx.qsdsoa sanrtB.rufi.ywinoe uep6. A&rrsoe upe4nox6ure. sni'xq rerp64u. xpon6arrfi6ofi. | rcpdcuoe. Fr h subliniate tn adiectiveposesive.twi posein xeocm(coadaciinelui) q. roocr. 7.rar y opn6. sevr6. Kpr[K xypaBxfr.irx6crn eopo6ah. r6rcryr. al+nu | (o) xpdcnou. inanimate) rp6crrre.. apudduuua firr. IIII.r[fi.sint folosite mai des construofiile sinonime. ymthruit r. LXercttru 17.. xpoxodiuoew u!'rcu.3.roudaue npu.tovr 56 r:1ff. xutea cecmprit. xnocr ynxu . cit qi cele de )/ w .yrfc ror"rap6.: 1+. Vxo. Ele se formeazi cu ajutorul suflxelor -on-.: lou dida.lnaxdwxu.g. pori. *^ (IlpunnucdrnenbHbte npufttefunercwe) $ 71.4 yxo I P xpticnrl. I RPacHow. rfiqa rony6dfi.co. Model : Hoc.rrnar peQ6pr"ra. iiiidE. Kpaatow.acordinduJe cu rnrh. BsrrrgA.x-r -s.'cir'iia. Vmu. ronoBf ptit6w. i. wocr guafi. rafue.{au6xnoo Metr oro 6uero gpdraeearrpax6rue. 666ymxnna. ln limba rusEcontemporand. roroa6.a. 8. rnEr. ore6ncrufi.2.cae.potrivite . Trr sn6erur. Ha ypdre uo xlivsu r"ru ucu<inrsorarul 6epton6rory conr.f.rl Ariadnei. Moilel: gepea rfi -. rpoom6e . Alegeli din coloana din dreopta s'ubstantivele potrivite ca senspentru ailjectivele posesive din coloana din stinga. X"p.rrurwca. inanimate) xp6cnrrfi. n6pis. Dupi relafie. Traduceli tn limba romdnd. sdfu1a. l. r crtnevry : N (subst. rAe sax6Arrcs fepxyl6corr* cron6fi? 4. sdrrlelfi upocr6p.Tna-. -f.o tliti la urmdrtianeleadiect. ciud :G (subst' animate) rp6ororo. afrnw| rcpdcttw.nssdre p6sasu wet6uura.6p6rcrrfi. crinxx xpticuww. rllrqilrRa.4. (-en-). crdprri u6er4. compuse din substantivela cazul nominativ qi substantive la cazrul genitiv.nr6ft ruap.rtdc5. roMMifsucr6pFrlrft.x.xopdeu. .ozdna-flacdra prometeicd. cyr us rjprqu..ai'tne xpticnffio altmx xpdcasa6 cilnwr : N (subst. Model: nepd.. (o) crixeu rpdcuwe. -nu. 2. cwterc xp dcnoro. de ex. co66unE. frazeologice cu adjective posesive: npouemdee I Refinefi | unele eipresii .irxu .a. . sinonime. rvepAnrn-qfi. 6. rpw. xfr6rnni. vopcx6ft.irr. aeureu6e yxpeun6uue. xBocr. v6pAa. posesivesd fie t).q {eror6r. B6nnsa. ryu6unuft nocrjuor. otq6a.. ansilSoe rnpyd-muncd cle Sisif. Ywirers uar'r o6reouil. Inlocuisi construc{iiledate cu altele.cinee nrf"rre. rvrrrrudft.4dr 9. s6.obiectul aparfine unei fiinle (omului sau animalutui). ry*raaur6prrre ua.. xdkanrrft.cor€rr-rfi cyu.qeperfulft Aou peaoraoqn6mtfi. cropocrs6fi r'rEro..ttt. dtrdn riesA8.x6. efi. Traducepi.ua cnegrir rpardfi. rreury. ttf. cle.5. Vqfrem uoragin ua x6pre Edpeuqogotu6peu ly. 6. xftq6. locul adjectivelor sive cu sufixele -on-. por6 rco:n6. 'rfrecrufi. rp6nu raep€ft. A6rcruft.qasn6ser. ronerdfi xap6rrep. n6ft. s6r. qto ograq6erropuudlaera uycror6.zazdmeaonux) N G D A xpticntfr.-I{r. 5. Monord. (-er-). rycfnoe. c'ritr nopo6r€a. cney. animate) rp6crurx. Jl6Axa. octd. Adjectivele posesive ln timba rusi adjectiveleposesivear. "{ttfr cthntol rp dcnoro. pu66vr. sfiq6. crfuero (o) xpdcuou. (casa bunicului). por.u ajutorul sufixului aw. g6vrnxpw6arcd. rar y . uep6. (o) cfiuax) I ailnerrry I xpdcnoe.yrirn'rltr see. ruepcrru6fi. Marenr6nor nponfo saxdAurcsn loxsoft Av6pure. ctawvn (o) xpdcnux. rp6rnax olrtla. $ 72. nporcplcmoeo rrduce-patul lui Procust. oa€nufi r64ra. adduoeo caisat-lacrimi de crocodil. -o.: didot Aov.

.2. cdcrplruhlMtl' otq6nrruu (o) a6nurux. ifrspundepi intrebdri. B (gtipnoe) v6pe r"rudropdr6n. 6ftcrprrfi... rdprt.nrur<ienopdnre rnes. rrrc6ruft. 5.r:r6. Becr r'r6cqq cloira. K urev.rcr6prar) $axynrr6re. I I fi s E it s' $- s6rwfr..ayqeablrrt. c6crPu. 3. 8. oru6sofi a6..B66yurxa. orq6rY i fl o6rvrn. Traduceqi in limba romdnd.nyrc6. 4. 11. 58 25.3br(e 3To cJroBo (xe rrpoxnBaeT MHoro pa3JIrtrHLlx Hapo. rec€. flapox6.tna 6eper! .. 3ro 666yruruuarnfra.. lronoa6s ox6rsnqlr co66xa. 9ro 6un6 a6uyurrcac .s $ 73. xullf a 6onrurdu 4<!lte' 1. 3.orudrou fl: g'. n6pvcuaa prr66vrr n6Axa.. Moft 6pat pa6draer ua (ndrufi) sasdAe. l. B (rvrbpe) soa#ioadpxrarcs usdro cd.rurru. oTrloBy N sauG N sauG rdrvrru. .. xPfnxw. cdurpraux. csdxufi sin.r6Hcnrx 1sux9g. oru6sofr orrI6srrM orq6nrru o rdrvreu. .qnaup6ueraura6norur.q) Fenrinin (Xdrcxafi po4) l. .f irlti F{..fp4{dl 4uipr.'. cecrp6 x6Aur n nsf.i F.Y 4pys6fi' carauacrarti o (cnoprfomre)copeonoa6uusx.rxra? (a€4yrura). B (srvf).. Moi rr.. c6crpnrofi. orrldsofi B6rq$Io. 6o. qa6. rr. -*-' Model: I[u sto rufra? (666yrura).. B yufrenrcxoir 6trsr6 (. ?urtm P6rornqa 66ur or.lr. 5. 2. recdroe pe6fvre ruud. cdcrpluroro. B Mau6e urt tr(rmocrp6rulr're)rypfcror. c6crprurnr. xpacrieoe 66ruse na"nrrt5. oru6sbr erSlvlux. B varasliu npnrernll .. 7.ru. re"6luuevrpexr'i sarfus crar6n. Mlt 3.rbe[{. perrt. punindu'le la cazul /:Formali corcspunzdtor.. r'. 3to 6rurlenoadK ". c6crPunrnvr. O qsux cnoprrionrrx ycn6xax nuci:rru e rarire? (C6ura). r6nrrafi. veprlwtu truu6. Cuvinte de introdus: MirKr{i. cdcrpunofi. c6crpuRrrx. Declinarea ailjectivelor posesive(Cxaoadnue'O***'*'O)''"i'*" nPulrazamenbHblx/ Masculin (Myxcn6ir po. 8. orq<isbllu :N s au : G s6rqrrrtrfl.Fpar yuurcr. orq6ar. xle6. 8. orq6na r6rvrelry. . ltl adiective de relayie de ia substantivele din paranteze. 9. otq6ny rouy. B pyccxor. Ha (Hr6la)-fiaetn. 7. v'hzxuir. cdcrprnY.ruia cneA. llrro cfrrlry ru nonoxlina ua cryn? (Fa. B rag6re uaneg. 61:(trdrd:r. Kar5gry cnocri.ny6dxan tirctn uop6. i. B HK6re x ntyuhn ($.4.Ha . (Ilepnufi) rapauA6urnexrir 4. . 9rr 4iQnr croir y n6nra.ncryr nexft na cron6? (Baua). r.r f.no. C qrriMli Spysrilcl rrr 6l'In6 s rI'rH6? (n6na). ilr K]: &. *reai r"rn6ro(xop6ruue) 10. cdcrpuur'ru. 2' rtlefi sro r6..ndrvreuy. K rlporuBonon6xuot'ay 66pery. 2/'Puneli la cazul corespunzdtor '/ Model: { xroli n (6orsur6ft) n6ue. xsBer r (x6ueur) . Exercilii adiectiveledin paranteze. 5' Euy uor6Aa. c6crpuua. In locul punctelor introduceli adjectivele calitative potrivite ca . xap6xtepa.:rr.u6uy noar6xalo raxcri? (M6ua).q6Me. 8. orp6vHaff xypaBnilrlat c"ris. On6 Eoclira rySrlz..rs sro 6. cdcrpuxrr. Mse xyuinn (66naa)rb6ry.. orq6n t6lurero..rurefi. H! E: N I-' H.: r 1r::'-' coespunzdtor. 6. 9r€ sro nep6? (cecrp6). 3.2.'. !I. 10. cn6ArI'rft. c na n6pre. cdpoe nrrf"rse nepd.xdffKyrn'r Mbr no6AeM na /srcrypcuro e rtiprr.. Bmnfi sltAtr6rrcl .icnoe xopd'nre vonox<l. . J{ uognax6Mrmc{ (onnrrrnrificxnft) K (pe's6ft) rorgflrry. 6. c6crpzuoru. 4. 23. ffi ffi l{# $l! ffi p-. uruP6rnfi.rx n6. E.nvrei.naor6ra nonylrina (unrep6cmre) xsfirn..Ha ucroprtrecrov {ary. 5. otqdgrrx ffii F}. c6crPuor[6nou Ronr. Itrr6nHras 6u6.rltnup6uluaaeM SpJIT?r u SpofrIE.}1 . Model: Epar luwcn na (r.nfsra? (v6ua).nrr6re. orq6sa rdriurefi.sens) la cazul .qmar l.rrnlr. Tpoan6ft6ycororudn Brrrrcrr or (qerrpansnufi) n6pxa.9.id)| a:drr rxdgur n rpfnn-v por'. 6. F* t# F"il i._ pbsesivela cazurile corespunzdtoare.. o sdr.. 59 ti .rrrft.qo.qoB. n6.no 6. cdcrplruoft."f."p-crp\6rsfi /: 22. Hil H ffi !ir Ei D A I P rdavrn. c6crplul.folosfud in locul substuttivelor paranteze adjectivele din la .mrxfuir.uuur) (aersi iaa. r6nnuft. 7. cecrp6nouy. rdl.. 7.4..

(pe lingi). 60 I .' . de ex.r.).nid:pluial. Pronumelepersonal de persoana a III-a are forme pentru toate genurile: ou (m. Consouta s nu se lntrebuin[eazd: (in folosite cu cazul dativ: tonpercr( dezacord a) dup[ prepoziliile adverbiale. (vizavi).u o) nux P RONUMEL E (Mecronrudnue) ln limba rusi pronum*le se imparte io urmitoarele grupe: promtmele prx.:" B. y (la). no (pe).:' G i'. Uneori insd. Borpyr (in' jurul).coorB6rcmenuo moedpury [n intimpinrret lui veneacolegul sdu de tcoaldi wredaunwil b) dupi prepoziliile nomioale. Vqexfic ryrula ee66 xnilzy -Elevrrl gi-a campdrat o carte.' UM e6 (efi) r'm6fi ro66fi (o6o) wt (o) re66 [o) u6tvt (o) nefi 5. csdp Gn spatele) altele. Pronumelereflexiv ce6f (forma genitivului singular)nu are cazul. nu se schimbd dupd gen: r (eu). Pronumelepersonalede persoana qi a II-a. xaneperc6p pofida).prdnwnele relttiv (omaocilmdaanoe aecmouadnue). ln urmdtoarele situafii: .:$ 75eDeclinrrea pronumelorpersonrle gi a pronumelui reflexiv .. corricuo (conformcu). rronumele onri (ei..uo crrfqaro(cu ocazia). de ex.nomilativ qiqi_.az cumpdrato carte. nc6. l6c.a. folosite cu cazul genitiv: n oruom6mn (in leglturi cu).: nnw (cu excepiia).na (la).A I P ou onti on6 TbI ed er6 Lresf rc6ft ei euf MEE re66 .. la numirul singuiarqiplural. se admit doui forme.cmu-Fratelea venit Ia el tnvizitd.neg (in urma). cu gi firi n: .wrial (nianoe necmouudaue). de ex': . ele) reprezintdforma pluralului peatru toate genurile. rpn n6moqr (cu ajutorul). Mw xyntau ce66rcnizy. 61 Y i . HaBcrp6qy ellludaeeci (conform ou).te (dupi).n4ectnouudaue). la cazurileobliceale pronumelorpersonale persoana IILa.caile. G Gfi.ue eE-El este tnai inalt dectt ea.r \ '' ! I. Tu xyniln ce66 xnilzy .cind pronumelepersonalde persoanaa III-a este precedatde pronumele o66 Bcex ufix sau determiuativ Becb.. xynilu cE66xnizy-Fn mi-am campdrato .iiie adverbiale: n6r. o) Bac orf t4x wl G l .ltt nume proprii qi substantiveanimate (in rol de subiect)la singular gi plural.: Mut nosa6hmuttuca o6o Mat noga1dmultucb rcex ux-Noi am avut griid de ei tofi. ori.Bc{. pronumele determinativ (onpedenime.de eed 3a ncrcruoq6nneu ece npuwti na co6pduue-Cu excepfialui toli au venit la 9edin16.or (de la).1 subiectului.fiturs.de ex. (in cu). 'c) cind pronumele persoana III-a esteprecedat un adjectivsauadverb de a de la gradul superlativ. ro (dupi). a l:$ . qi pronumele nedefinit (ueonpedetEwoe uecmouudmte) | 11 persoaaa III-a primeqtela cazul prepozilioual consoanas. uoa (dedesubt). (fa1d de).rro upnr{ne (din cauza)E. rrau(noi). c (cu). ga ncrnoq6ex.' irv. G .: HaBcrB6qy (in intimpinarea).rriuo(pe lingl). pronumele posesiv (npumaucdmerbHoe . n (sPre).: EpamnpuwEtKreMi e eh. co cropoufr (din partea).'. a de $ 78. pronumele reflexiv (eosepdnnaoe ueunoundme).: Grt' ' co66[ nivru o) ce66 'o) uac *Al ce66 Eac FAM BbI Bac BAM Q . on6 (n).:.pronumele negxtit (omputl&nennoe aecmouuduue). Pronumele personal qi pronumele reflexiv cr6fr (JlilunoefirecmouMdHue6os6pdmuoe ce6fi) u I $ 74. de ex. la cazti genitivsingular sau plural. pronumele ilemonshativ (yxasdmennoe aecmouaduue). b) dupi prepozi.?6: Ptonumelede ' Aceasti consoani apare gi la alte cazuri oblice.Tu fi-ai campdrat o carte.B medmpe os.q-l.: (Crcnonduue ce6fi) u rtqnwr uecmoundnuil eosepdmnoeo Cazul Numirul sing:lar Numdrul plural MbI VN G -D 9. o (despre).{.: On sfr. Aiati cd actiuneaexprimati de verb se rlsfringe aiupra 1Ei . ur (din).ob*oe .:.rre(lingd).cind acestea 9i personale onf ou6. nnepegri (inaintea). nu (voi). n6pe. u6per (peste). ru (tu).". pronumele interogativ (eonpocitmenHoe lvrecrnoun|daue). Outi dexrtm 6ucrp6e er6-Ea aleargd mai repededecit el. Este invariabil ca gen gi se intrebuinteazdcu pronume personale. G!!:i. oni (f).: fi. naup6run. rce. i . a cuddt cr6ry see6--:La teatru qn stat tn spatelelui' $ 77.Mecmouaiuue). de ex. staupe lingd pronumele uocped (la mijloc).:. . rc.Noi ne.rr.. 6rcoiro (iingi). noq (deasupra). Qu xyntfu ce66rcniley -El qi-a cumpdrato carte.q IIpf.

rruaj zod uduu paccrutriutacr Ao. [6rn yau6:rurucr6ro ero).1 1nu.nanucdttnucuu6-Am nucund ..But de ex. B Ir. 06o une nucdau e zagerne. In ultimul caz vorbitorul exprimd un deosebitrespect fa16 de persoana cdreia i se Pronumele Bhr. ObservaTie.u6nv6pes (erb.r. q6cro scnoN{nESrot (r'. trecut qi viitor. Marr (ner6... Fpar rrr. Ildped mo66itcto.. . 2.re ornom6unu (uer6. de ex..'. ciIii la firma L.fttruo me6dxax o cnoc66gofi yleufqe.: mi-am"luat mingea. co. 5. ei). cam ne simlim ? c) pronumele personal rrr indeplinegte gi funcfia pronumelui de reveren{i.. cg6n sg asociazS...il Brrrdcre .Yqir 3. TeJrb . Prepoziliile ro c.errali)..'. (on) g6ln up6r"mo' 3' "' 6par. n aep6uxro. Cot4pletayi spaliile punctate. Pronumeie de reveren{d 86r se poate scrie cu inifialE micl sau mare (Bu).:' pyr6.r. urr6. la modul jmFerativ pronumele personal se suprimi.Maria.Voi scrie o scrisoare. Epar xoA6n c Hurvr nircranry.Jolosind crrsiv.!:: -. il. Apyr gara:6ri .qpyxfnuca c (nuv. zaatdt r 6r6'rum6rcy Ms6sr. de ex..Ipr)ne? IIo uyr6 a re6rp nrr gafi.. Tau yBriAene uiin ran6w1 6.': ) l. 5.Eleii au luat cdrlile cu ei. acfiunea exprimati de verb devine mai categorici.: M6xgy lrHofi z nu cocmbhrca pazzoedp sau M6x. rllrepecEoro or urna xaecrpevy(seft.: Ou npuwE't Ko MHe. aoeg (uer"r!. . Includelitn spaliite liberepronumele Model: Euy np6olrrcx ronopfrr' .. uo6Aer na srcry. on morAri wy'rfit nad neil. (r) rerp64s.. Pronumgle reflexh.ru).u€re zaHurcoupourdl 6. Ilpovnrifire de ex. (on). b) in adresiriie care exprimd o compasiune se poate folosi pronumeie urr in loc de Tbr sau ru. dumneata. Comparali: fl.:. 2. Brt ctttiutxou uudzo zoeopunte o ce66-Prea Vueuuxti esLtu trnilztt c co66fi .tca paseoedp-lntre mine gi el a avut loc o disculie. povestiti-i dumneavoastrd. 6.lr y uexi rerp6Ar' . cmuxdmeoaceastd lucrare !. Cecrp6 xyniina -. v nac caoxfJrocE orrpeAer€nsoe sa (uNrr. Mapila. 5.a B are. .S. Omza?-Afifost paccxactcime euy . |i..noaoru. Mrr Bsirtl. roctrcr.corespunzdtoare Modet: R ueuj. dumneavoastrd.: CtSraf imy pa66my!-Ei poezia ! piuue! -Citili $ 80. renS) ndlrlom r'r nog. $ 79. Onn uo6xa:runa soxg6r ncrpeuirr mypi'tmoe? reflexiv la fornw cerurdde rcntext' 5... xftrrr co ctopou{r (ero.u6ranr-vro 63 Ir .Maria.. de ex. Rdspundeyi intrebdri. de 2. :.. Irer6).: Moaod6il aetoedx. 6' Ha co6p6nus s' cnll6t nanp6rur (ep'.j*.nardro nofimfi e rcuuo. folositd in cazul prepozilional.. iar prepozilia o. scris o scrisoare. Ca gi in limba romin6. 4..'sed)'?' Ift'rcrud nocn6*ru 8.nr6. TbI BriAena xffi6 Hurcotdx? Tnoii 6par mp6nlrudxuarrt c Muxdeu? u 4.I sau a II-a in limba rusd are un rol stilistic.re 6tenr xopou6 rooopfn o . admoil? I4s Kr{Na-Han6xu nplrexal llempdcxy? Mrivo Hurcotdn rnofi 6pat? 7.mq q 6rrr . n6pe4. Er'lf upisurc-aronoprirl o ce66' 1. a<ir"ra' Osi orirf6ry.n ce6. contribuihtl-la dinamizarea contextului. Oreq noc. 2.. (r) xnriry' 7' Ys'htenb .i' t::: i' r-:: . Tw nosa1omaca o ee66-Ai fliayrurca nocnompdta ua (ce6f) e sdprcato. cu $ 81.Propun sd mergem la cinema. tipdrit personalin locul substantivului pronumele la 4. varianta prepoziliei. Huxotttiil.nanuuj.Nicolae. KcK MbI ce6k aj. trlsgspiforma corespunzdtoare pronumelor personaledin paranteze. mai pot avea qi alte valori.. Fotosfi pesrctot pronumele persoanaI singularalegtnd. .lgi:Ut:i. ero). (ox6) a te6rpe.frt g6x<nas 4.qoIurf rypricrrr' gaA6sa. (r) suferd transformlri de ordin fonetic. nepeg6.. nuwi.la .udpxry' 9. totodatd.: Bsr xoditu a medmp. r ur"r. r 3. Osa no6xa.na Epa[r6a xl. 5. nucau6-Scriu o scrisoare. uerd) vne nncru<!.se poate folosi qi pe lingd prenumele unei persoane: adreseazd. Olga?.. Pronumele personale.. 5. na.'. Fpar paccxa:5nIlaM "' 7' 6. Model: Tu rooopri.. n encripcnrc r6plroc.nno rene(pdvy c Mapileil?-{a. de ex.u 4. la teatru. de ex. toate persoanele. Cecrp6 6uri6 xpacrbee (ero.rf rypricrur. 2' Buep6.cind intre prepozilie qi pronume sint intercalate gi alte cuvinte. de ex. x roroprbt rro rerre' $owy c neil.Mrr nogpyxdaucsc nuu' l. Ea l.Fata s-a privit in oglindri.Tinere.S. Suprimareapronumelui !_egergoana . raA se transformd in Ko.3. 8u. 2' s 1. sa c.: Ilpeg. Jl6ror"rr no6gy .roft c (tu) sroxrl.r:risa. Ko uue no..uy unofi u lllnla cocmoi. Marr nocaarina piAovr . 4. Compara{i cu: . fr.:-. Mapiq srtrc$a." cr6puJyroAorlb. punind pronumele persotule din paranteze Model: Spar nrxl y .ecmayeu?. Unele prepozilii folosite la cazurile oblice cu pronumeie de persoana I sg.fl. astfel: a) pronumeie MH poate indeplini funclia pluralului modestiei.6Mn'r-Eu grijd ile tine.El a venit la mine. 4 Model: Mtr ro.-3. ur'a). Bce roaop.n Ea:f.no. in o6o. pe lingd valoarea de a indica persoana.: B imou doxtdde *u (a) nwmdtuco npoauarueilposamb p$yrbmdmat adueii pa66mbt-fn acest reJerat (noi) am incercat sd analizdm rezultatele muncii noastre . mult vorb4i despre voi.qo.ipcr. Pronumele personale se folosesc mai frecvent in limba rusd decit in limba romdni pe lingi verbele la timpurile prezent.. B 12 'rac6s. fl esa... ..Despre mine s-a scris tn ziar.

(Obiectul apar(ine subiectului) dat uue er6 rcnfizy-El mi-a dat cartea lai. on6 r:.::-tindtii. nu este corectd propozilia: Csort cecnpd sauuMdemca mdpnrou. ar6tind ci acesta apartine subiectului. uog in ro. : =B r"teeo.qen ce6.-El mi-a dat cartea s'. MbI l-Hau l-ndma l-uanr'e l-serur g T6I csofi determin6 obiectul. Ou rtdcmo npuxodiln rc eril 6ptimy.\a singularqiplural. noaoctcfiau cr. ci a altei persoane gen feminin) de 85.. nonoclcu. ln uneleconstrucfii cu caracteridiomatic seiotilnegtetotuqi pronumele csofr . B.nosfru sau propriu. : ci altei persoane. Comparali: dan uae csorot<nilzy.. (7n .rstfel de cazuri se folosesc alte pronume posesive). no6gy x EeMy B r6cru. art pus ueionul inr exemplul: S. El yenpa des la fratele luri.5. Comparafi: Pronumepersonale fl npuwdar uer. u II-a sau a III-a).eE.eE. 64 Pronume posesive -fl nodow1a rc er6 ddny.fl noaoctaiaa wofi tupanddu Ha cmort. inlocuirea pronumelui ceott ctt. M-am apropiat de casa lui. ou6. Pronumeleposesive persoanaa III-a.6sevnr6uov. Pronumeleposesivcnofi se foloseqtedupi gradul comparativ sintetic. (Prietena este a surorii) ':|!' lri+r'l11 nodxata x eE nodpyze-Sora a plecat la prietena ei.: fr (mu. On qdcmoecnouuadem mre. . $n nominativ cu sensul de'.f cno€ csofi coofi crof cro€ csof no. genitiv. 1-vofi i-voi ' l-r"roe l-vori . Pronumelecsoft aral6 od obiectul apailine subiectului (la persoana I.'' "'IntrebuinfareA*'. ..rc. Pronumele posesiv aratd cui aparfine obiectul.numir gi caz cu excepfia se pronumelor ee6.ofi xapaudaw{t cmoJl. ou6 uocr6nz:ra ce66. Mrl. personal de persoana Reline1i I Dacd subiectuleste exprimat prin pronumele pronumele posesive III-a singular sau plural.nu primescconsoana cind se asociazE prepoziliile B.ci altei persoane gen masculin) nodxata r cso6[ nodpyee* Sora a plecat la prietena sa. no. &4. t oE. iat tcapauddw obiectul acfiunii' - II. Pronumeleposesiv ceoil m se intrebuin{eazi niciodatd pe lingd subiect.. de ex. . Pronunnele posesiv (IlpumaucdmettbHoe $ 82.: Mbande?3mo csofi i:Eterca4rc-IvanovT mingeata Este ornul sosfrui V me6l ecmo cssfr. de uecmouadnue) : . B sfureuar rrl6paau ce66 udcro n ndpnou pepi.rroi TbI l-rBot l-ruoi I_TBOII er6 e€ er6 l-"Tu rBTre i_BAItrZ osu r"?- MbI BbI ogiir OE oni osd lrx Pronumele posesive schimbi dup5 gen. de nu apar[ine subiectului. Gramatica limbii ruse de uz $coia. qelr eE cecntpd. Ao etc. K. 1581 65 . ardtind ci obiectulaparfinenu subieclului. 1': Tst notosctLt rtofi xapanddw Ha cmor. (Prietenanu estea surorii. pronumele cnofi poate fi inlocuit cu pronumele posesiv uofi.este subiectul acfiunii. ond. rtlns6. Ildcne Srrlx cepenuonauut.: Oud e{ramdum cmdpue.tBiifi L OU rpmaac*n rnlenf r ce6d s r6crs. on) ezat crlofrrcapauddw cr.nocrcfutcnofr xapanddw Ha crnort.De pild6.4. fl.rj e edcmu. Am venit la el tn vizitd. r. ca comparafiei. Vino la mine diseard. fi .?x care reprezintd de fapt cazul genitiv al pronumelor personale oa. de $ 83. 6' .kapaHAdutfla ctnotr\t pe masd.4ucBoa KapaHoautu cmoJl.: Oud e&etsdunrctipme in al complenrentului sinonime lnconstructiile fuo6fi cecmp&.{pysri yx€. Ha. de ex.on6. 3.t e zasime cmamafr o eri cecmpd. Ilpuxodtfr rco ror{ eduepoa.axfi. noaorciltu niwr xapandawrt HA CmOJl. pronumele csofr se inlocuiegto cu un alt ume posesiv.qaBu6 crnrinu erd qevnr6sou rmc6arr. de ex.ur. o66 El lgi anintegte adeseoriile mine. noaocrcfiaa euofr. In caz.uaqT'Ai .t[ npovumd.. Comcnofi cso. Bw tottoucilau sirnlm xapandaw{t HA CmOr.proiium-elui.{a"u yx6 rf. 2. cror sa I6ryryy. Am citit in ziar articolul desore sora lui. in care apare conjunclia qen4. de ex.ux dtce Ia schimbarea sensului. cu qi nu schimb[ prepozitiileo in o66 sau K. u64o. sprt deosebire pronumeleperde sonale. Aceasti reguld estevalabili qi pentru alte cazuri cind subieptulaofiunii este I imat prin pronumelepersonaldepersoana qia II-a.oirxutizu' Mot (ea4 eshru esoit xapauddw u csofi xutizu.*Ea aratd (a fi) mai mare decttsorasa.urx6.

7. i:.:.' Exercilii '.'.1i).qplirOltl. Cecrp6 nogapfra rraue rruiry.. flo. Model: { Aal er. t lii.nacfna a vysdfi? (ror6puu:efi). 3.o'.'Ie? (noap:ir). erd I 1. ttil$. 2.. aceia.r c ed cecrpdii? Dupi modelui de mai sus se deciin5. 8. na cro. addugindu-le prodtoare. lasu6 sNard\a c ed 6p6rorr'r. fl 6sur c (rtofi) . Vsexnrf s6lnero rn6cca nodg-vr na ercxjpcrro r r6prr.rr y veni cnorb rerp64r vre crorb ruliry.pl.rorb rerp6ar. maxdii-m. Ha 5rov a6uepe I 6u. Y l.n c l"roriu .r ssauestirulr art€pou. $ maxde . n1e..m. C xev r-51.. a$a). apire'-.iuocrpofreltuou ruro6fi pa6drofi. 7.. :.. Rdspundeli la intrebdri. Iloloxri cnorb n6xry Ea crorr. Ha xaufrynrr x no64y x (n6rur) p6gcraernuxa"-_l Hj . .mo-n. 6. 3. 6par frrrcx r cenrcxoxosiftcrserfiolt nircru.q6AVIxra6rr. B .rrn o cqactrtisoN{ 6lia. 2' fl zu6ro. fl gan er'af ero rerp6gr. lrc pelhra ycrp6unu rdrcrarxy pracrixror? (r ur6ne)' 4. 5.tu.I*+F: 1.. 67 . i r\tectnou.' cecrpi xopour6 no€r.. Declinoree ( Crcrcndnue npumaucdmeabttbtx .. ' Ardtali ce diferenld de sens Ardtali ce diferenld sensexistd tntre ele.acrnennlrxaryr).n. 6' Korri srt nprr. 9mu . Mu rli'rcrryerra cedf xoporu6 a n6Luei xaaprfpe.. 6.ro>r<f (croi) rerpdlr.. Pronumele denaonstrativ(VrcaerimeabHoe grupuridecuvinte: urmdtoarele in demonstrativ limbarusi include $87... Er<l .nen?(ycn6xaua). de existdtntre eie. fnlocuili. 2. unde este posibil.ti"fi' posesive cazul coresputtzdtor. Ha .:]i.acea. 2..{. Tu Aond. Kora6 upr64er . meori. Folosili substantivele din paranteze... Kor..ire."i$t"Sil (cbof) raprrirnr r vy:6e.. 6par? 8. (acestar aceasta.af rav n64o nocr6rr norgpanr.. C qeN. B re6rpe ru 6rur6 co csodfi uo.--pronnmelor -.i . 6' fl" scerah sa6dvycr o vo6ii r. csolb n er6 rerp64l. 3. 7.f. -fl Eanevyi cnofi xapau46ru. Bcu<ilrsst o. O q€rvIroropfl l. 6. . 3. sas6Ae.".ra 4. 8. acelea). y lreni ecrr erd nerocun6.. fl. pronumele posesive din Propoziliile de ntai jos cu ptc' numele posesiv csofr.. . tro '.. Morb tlto6fi o)r'aodfi saru E6ure EAIIIero n6ureuy GsauN r6uy n6urnu siiruefi (o)n6Iueu o)nrimefi udrrra tr6mef siirueI ii l' ...1. yrpennirr cro€ s4opdnre' 5. Borrvri. 4.posesive $ '86.ry (croi) rapaxg6ru .. l Aarop il er<!gpyr lrenS.tl? 9.r r { t. V (ri. grna-f. 2. 2. 12. Mapr{r nporoAriria .i. maxoad ..Ei pronumele posesivemeofi. Model: f..edwu.Pronumele emo-n.. 7."{IiTeJb c yyeuurdu? (o 6p6re). acegtia.. flouerr.f.3. TH aass6 ne nfAe.or64uefi cecrpd. flyn|it necdr csoli s6Abr s lldpuoe u6pe' 4.'.tu""l. Mrr r5incrryerrl ce6i <!ser6 xo.. Orn:aa fveni rr..r.i *it.. $yr66nrrroft xoM6sAe vxdro yvenr'rr6n cr6pmux rn6ccos. ntaxile* pl. Indicali propoziliile in care tnlocuirea nu se poate face' Explicali de ce. 4. (aceia. meo|.q6qei rlrr cnpiirrnnct.&tecmouuduuil) \ SinguIar ( Edi. atit de . rerp6Ar. 2.t.n .roer6 uoeruf G sauN uofu (o)rvro0ru Moi tvto6fi uo6f. acestea).. 14 '.{npuur€r u peg4rqsro ragdmr nucinwa? (c paccxdsorra)-5.# i.f aarievf coorb . . Cecrp6uogapri. maxoadt astfel.et.. rx nu se deciini. Mot 6pat pa6<iraer na Malul..fl' nepenucil r -.. Traduceli in limba rontdnd. ed 4. I 66 6. I | I | t o+ri' 'lJ|! 3.rriryro relrerpdri.u cmaennoe vuctd ) Conptetali spa1iile punctate cu pronnttele posesive cerute de context.fI ncndMuun o cro€rtt apyre' N G D A I P vof aaoE Ir. mom-m. (asemenea. numele corespunz Plural (Muducecmeeuuoe uuctd) HAIIIR Model: IIro rrr uoaoxin xnfiry..t. fl' 6stt.. nxa-f. B rnodu Adrte ecrr nuQr? 8.l.'. 1. ruori cectp6 ne upuuuA a rux<5n1'? noxdLnyficra.ire. ... cecrpy? 10. 8.'ir'i'.44dHue) lll.ry?(pd. -pl. maxoed .4osdres l...t n K-rryN-Han6i<y.} i*1fft$. flonoxfi e€ a6x<ry Ha croJr.s a u N (o)vorix I G sauN l(o)cror(x rr4urnx n5urmr GsauN n6urnmr (o)n6urux rcrp6rrurcx a6repov? (c aplirov). m.pl. 5. 4' B6ruu pogrirellr xtrnir' B Koncrduqe? 5. H:L!'o sasal\a6rrcs cnSproIr.| pour6 a cro6fi ruaprfipe. 3. glan erray rerp6ar.u6ayurroilsa s{rcrasxe. marcda... Itord ru rctpeu6la na roxsil. 11. B 5rofi crarld nriuryr o (rnoi) cecrp€ 6. C n6ureft sa.Gallt.l sa cro4. 666yruxy Ha soxs6r. adtue.fl Aaa euy coo6 rerpiAr.esfi ecrr csoft seroc[n6.rofi)5p6ra cer6aur AeEb pox46xnx.Pronumele ezo.vmev. 5.. On sr. Horordanraft o6uep urr uporelri e rpyrj crorx gpysdii. terp6gr iuudro s6sbrx cruxda. cron€ texrir un6ro rnlrr. etiwa. "l.q.. Xyadxnur n..r? (xnury) - fl noloxl'fu Ea croJr csolo N G D A P G.qplirofi r:rr. maxde . . | t.11fl. la QConptetafi spoliilepunctatecu pronumcle "t1{.meoil.. 5. Contparalipropoziliile din coloanadin sttnga cu cele din coloanadin dreapta..

l

1
i :l

Pronumeleilmom, mom qi maxhil se declini, in timp ee maxde are numai forme de gen gi irumir. .2mom itdicd un obiect apropiat, moln - un obiect indep6r' e calitatea obiectului, de ex.: 9ror doa nocmpduau 1976 tat, iar maxhil aratd" eod!, qmr dou e 1961roaf -Aceasti casd s'a constiuit'tn anul 1976, iar acet e6mc!-Ea are o voce atlt tle casd in anul 1961; V ne€ rarcffi rcpacfieott ! frumoasd in Pronumelemarc\elndeplinegte propozilie funcfia de predicat, de ex.: Trnin Smomvenoedx-.!6x egteomul acesta' exprima calitatea, pronumele maxoil se folosegtein funcfie I Relineli I Pentru a bGE6ut"lar maxoein fun4ie de nume predicativ.Comparati; Y nux rax6f, npxcfrnffi cad! Bdtocw y udmepu vEpuorc, Tarcriexe .r6pune ednocutu y d6aepu. Tarcorriruofi detd, Ei au o grddind atlt de frumoaslt Mama are pdrul negru. Un astfel de (asemenea)p,nr negru are gi fiica. ASa-mi stau teburile.

roA yrenuxd 14, AlegeYiunul din pronwnele date tn Parolteze. Model: Or (tar6fi, raroa) nec€nufi.- On rasdt necErorfi. rnas6, raxfx s ue aliAea nu y ro16 1.,y se6 6(sln (rarfe, rdgrrir) rorryOrire 2. H6und;cn6xu (rar<iixir, rarfe): var saBoes6rugoe sonordx r rpu .qpyr6ro. xa6rryx6xrp6tmo xo,ulirBcep66prru,rxveA6ns. 3. Ha (rarrix, raroatu) sbIc6KEx 4. C (rarrrvr, raronrht) gp;ixurru roanerrfsolt M6xEo Ao6frrrc.8xop6urm pe3ynbriros. 5. Bu seEfitr ua copeauoraunrx atop6e u rpefte v6cro. (Taxoafi, r:axrie) r6nrr perynrriLTil. 6. I(rfra braseracb (tax6fi, raxor6fi) ffirep6cnofi, qro 3axor6nocr e€ npoYnr6rs eqe pa3. pronumele tn 15.Rdspmde\ila lntrebdri lotosind in rdspunsuri, funclie de sens, dupd raroft, Sror gi ror la fortna corespunzdtoare,.orimttndu-vi sens. rerfr s tor r6pog. nerfr carvroa€r? Carr,rol€r Model. I{..yaa Y re6rt rcpacfsax cecrp6?-V Mesf raxA{ xpacrtnaxcecrp6! l. V se€ 6onrunie urugt! 2, fAe ru xusEEE? 3. Orqila l;padxarru rypitcru? 4. 3ro gpjxaaa rpfrma? 5. 9ro cr6poe sAAEEe?6. B xaxdu rairpe trr cuorpdn w&y? 7. Katfe y ser6 n6locrr? 8. Iae rnrucer6gnq rcrp€ruucx? 16, Traduceli tn limba romdnd: ler' 2' Tax6[ pe3yrll1. Marr 6un6 rar6ft crp6tnofi, KaftB BoceMs6Aqarr B3$rt,q' 4. KarosS f6lorrs 16r nac p6goran. 3. V se€ 6rl.n rax6fi n6crorlrfi ranor6 s i6noxo. 5. C raxliqu rpy46M on ,qoq6.r 6un6rn Ea Maril. 6. Peru6uue raxond: ,{o r6sepa sar6ussrr pa66ty. 7. ,{eur 6rrrt rarriv t€llruM, qro MbI orcnoc66soft s ueft 6rra6 npiaunucr B uapr, 8. TaxosS 6srs6 |ra cer',ri; c6r"roft uerrEprar gour, O.trra.

$ 88. Declinareapronumelorilemonstrative ( Cxtondaueyrcazdmetoaatx uecmouudauil)

N G D A I P N G D A I P

5ta 5ror,5ro 5rofi Storo Sroi fuorrry fry G sau N Sroi Srnrvr (o6)5rou (o6)5toft rar6fi, rax6e tar6ro rax6uy Gs a u N rarf*r (o) rar6rw

TOT, TO

TA

ror6 roMf GsauN rdlr (o)rou

rot . rofi ry roi (o) mft raxdc rar6fi mr6fr raxjro mr6f, (o) rax6fi

re 5rn rex 5rrx reM Srn GsauN r6ur Sruun (o) rex (o6) 5rnx rarfe raxfx rarriu GsauN rarftrm (o) rarfix

lV. Pronumele deternninativ *rdHue ( Onp ninrerbrne Mecmou ede )
Grupul pronumelor determinative cuprinde urmEtoarele cuvinte: Becbt nc{, nc€, nce (tot, toat6, tofi, toate); rcfxuf;, Bctiraf,,ncfroe, scfnne (oricare); rr6f,, uudr, un6e, nnrle (alt, alti, alti, alte); caM, caui, cau6r crfuru (insuqi' (oricarQ: x{x,qrd, rcdxgaro insigi, ingigi, inseEi);ffo661, mo66r, mo66e' rnodlire r{xgoe, ritc'Able (fiecare). PronumelEdeterminativ se schimbi dup[ gen, numlr 9i caz. 69
'l t:l .. . .i

Exercitrii
ca corespunzdtoare sens formd t3. Completalispaliile punctotecu substantivele $ din coloana aldturatd. 1. B 5torrl ... Muoro ctipux 4ep6nrea' 2. Ild'een uacr B ro ... 3. Ha 5tofi ... n6x6r rrulru u rag6rrr. 4. Myx' 68 I n6pra I uarasfr

,,i'+,.1
ii.t ,:i

' r :::,i

..4t

d9 qec (acn, rcOt p!l) Tui.r3.p gi-9en.gul r,illt gl', !ld-gdi; 5. 89 l. Pronumele, nind in propozilie fuacfia de atribut, de ex.: Smoeo cnopmcuina sndem sct cmpaud-Pe acestsportiv tl cu,toaltelnfieag'.lard, ptonwele nce (forma funcfia de subiectsavde complernent, Cind.indeplineqte pluralului) are valoare colectivd,indicind un grup de persoane,de ex.: Bce noixaauaa erccxj,pcun-Toti au plecat in excursie; Bndcme co sc6lrm uot nounrt e mednp- Impreund at tolt noi am plecat la teatru. cu ln schimb,forma sc€ (gen. n.) se foloseqte valoarecolectivdnumai cind indici obiecte neinsuflefite,de ex.: BcE 6tiuto cddmno e cpox-Totll a fost o6o scEna-ly'oi ne-am tngrijit de torte. fdcut la lermen. Mat nosa6fmuaucu cau6, c6un subliniaz5: $ 90. 2. PronumelecaM, c&M6o de ex.: a) faptul cd subiectuliqi desfiqoari acliunea in mod independent, cau- Copilul se tmbracdsingur; odeed.emca Pe1hnox c b) are rolul de a evidenfiaunanumit obiect, de ex.: Mbt6ecddoaatu calrfu wrcLaot-Noi am discutatcu insuqi directorulpcolii, dupdxtnopoa Pronumelecau intrd intr-o seriede expresiiimpreundcu pronumele reflexiv cau co66it(separatoinilepenilent), caud co66f,pasyce6d, de ex.i canino ce66, udemca(e de Ia sine infeles)q.a. cdrvrufi intrebuinieazd: se $ 91. 3. Pronumele yaenrtrc de cnoc66auil a) la formarea gradului superlativ, ex. : 7mo cittvr*rit Acesta este cel mai capabil elev;
b) pe ling6 pronumele demonstrative 5ror gi ror are rolul de a sublinia identitatea obiectului, de ex.: ?mo u ecmo ra cduar xniza, o rcomdpoila me6i paccxtisueatt - Aceasta ;i este (este chirt) acea,carte despre care yi-am vorbit; c) indicd punctul culminant in desfdgurareaacfiunii in timp sau, dimpotrivi, limita ei in spaliu, fiind folosit pe lingd substantive cu sensuri temporale sau spa{iale,de ex.: Cecmpd pa1dmaem da ciuoro eduepa-Sora lucreazd (cbiat) ptnd scara; lou cmoilm y cauriri percil- Casa este chixr lingd rtu. $ 92. 4. Pronumele rciixgsrfi, rcfrcuft, aro66fi pot fi sinonime, cind indicd un singur obiect dintr-o serie de obiecte asemln6toare, de ex. : K{xnrrfi (:rcfrcnft :mo66fi vercedx)noudctcemqani - Orice om vd ta ajuta. se ln propozilia negativl rcdcrcdadEi ecArcuil intrebuin{eazd cu aceeaqi valoare, de ex.: I/ercixAuE (:aercrfirclrfi) udcrcemnoilmiteaecud.turo-Nuoricine poate merge noaptea in pddure. Cind se asociazi cu substantivul par, pronunrele pcfnnfi qi rixguft devin iar[qi sinonime, de ex.: Kixauli par (:sg6r.rit pas], Koeddn npueztrdaeSmom zdpod, a acmpeadncac 6ptimou, -De fiecare dtt6,, cind veneam tn acest oraE, rnd tntilneatn cu fratele (meu). ln propozilii cu substantive abstracte de tipul uor6ga (starea timpului), ycr6rne (condilie), reuueparfpa E.a, pronumele eckrcuil gi ato66il se pot folosi nozddy on ettakne ndpxe-Peofice ca sinonime, de ex.: B ruo6frc (:scirfo) timp el se plimbd in parc,

(ncrlxni, rcdx,qufi,ruo66ft)are gi sensul lui propronuryre Fiecaredin aceste priu. Astfel, x6x.uufi aresens cuprindere obiectelor de a Iuate sepaiat,unul cite unul, cxdx4uuyvexuxdu- Invdldtorul a vorbit cz fiecare de ex.: Vnail'mero eoeopfia elev (tn parte). uow (ia flecare I R4krtl I unele construclii cu pronumelerix.rnd: rcdnrcdyn uurj'my (in fiecare minut), xtictcduedeenediru (la fiecaredoui noapte), rdcrcdyro narnoaimpoe (la fiecarecinci metri). s6ptimini), xdcrcdue Pronumele scdxd se asociazd substantivesau verbe care indicd o lipsd cu sau absenlaobiectului, schimbarea sau tncetareaac{iunii. Adesease combini gi cu prepozifia 6er, de ex.: On ucdat xoutqti 6ee scficof, nadiucdvt-El agtepta Irtau 6ott ymeepucd1a sJir\itul firi nici o speran(d.; 6esrcfrnx usaeuduuil- planul a fost aprobat firi nici o schimbare, Pronumeie scfKre (la pl.) mai poate avea qi sensulde diferite, diverse,tot felul de, de ex.: Oa cmpdunscfxue nniuw aa 6ydy4ee-El iSi fdcea diferite planuri de viitor, Pronumele;rro66f; indicr un obiect oarecare (indiferent care) dintr-o seriede obiecte asemdndtoare,de ex.: Srny rcnitey adscemexyruimoe nw66wuaeaeu eilue-Aceastd corte o puteli cumpdrafn orice librdrie. Pronumeiemo66[ sefolosegte substantive cu abstracte, ardtind cantitatea,mdsura, termenul, de ex.: ff6toxu uducuo xyttimu e nto66wtrco,nriqecrre-^Se pol cumpdramere in orice cantitatel on uducent npuilmti e .nro6rifiruorr6ur-.8/ poate sd soseascdln orlce moment. $ 93. Declinareapronumelorileterminative (Crrcniuue onp dettilm auaux.rit e e ecmouu dnuil )
Singular (FlFwcrssgr.rsgqs6r6)

N G D A I P

secr rc€ scer6 nceu5i G sauN
BCCM

BCfi

sce& BCex
BCX)

BCe BCeX BCEM

(o6o) nc6u

ncefi(-ero) (o6o) rcef,

G sauN acdMtr (o6o) ncex

Singular ([pncraenuoe

urcrio)

Fluml (Mr6>recrBenHoe Yacno)

N G D A I P

cavr cau6 calror6 cavouf cavror6,ca.u6, cauriu (o) cau6u

caM{ cav6ft caM6fi canrf cavo€ cau6ft (-oro) (o) cau6fi

cfiwu car*fx cavrfiu caufx cavrfiun (o) canafix

/t

i

J

I

i

Singular @grncraexuoevrclo)

N G D A I P

cAMErn, c6Moe cAMoro c6MoMy G s auN c6r"tnr. (o) c6tutou

o6uar c6Mof, cinaofi . c6trlyro c6llof, (-oro) (o) citvtofi

c6usre c6uux oeMhrM GsauN c6r"twn (o) c6uux

Observalii. La cazurile oblice pronumele cau, cana, caud gi ctiuuil, cdnaa, cdt'tbte prin se deosebesc locul accentuluigi prin terminalii la unelecazuri (vezi A sg.qi I G crh,ryro carvro€; sg, -c6urnn qi carrarfinr; pl. -c6tutrrx gi caurfrx;D pl, qi - c6rvrrru canai'u;I pl. - c6vnuu qi caurinrx;P pl. - o c6wrx gi o caurix): ecAxuil,aro6dil se declini ca adjectivele (vezi $ 72) Pronumelercducdoril,

l. B 4- A6r"re6rur6 Etrya-2. Os6 vorr6 4po6irc.irr 5ro paccroirze r .1. nop6ay.'3.Ha caivronihe udxere rIorIer6TB J. r6po,u siuefi crgranrl.4. Ha r rrr ./. g6u.e 6duu ycrar6rnem* anrdmr. 5. Bp".* trpurul&ier {- g9o, c aocuai yrpi go.rerrppEx.gur.6. Bu vr6xere ceorba rponn6fi6ycna f. ocrar6sre. 7. C An€rucrasostiiocs teunf. 8. Os uor pa6r5ran r ... ycn<irrn. 1 fu(Traduceli tn limba romdnd! 1. He xra.nricauor6 ce6h,nyqrr gpyrfe re6f noxs6rrr, 2. fi. 6sur neAoB6neu cal,fllM co66i: 6qes l"r6no cA6nan sa 5rm ariuep. 3. On6 uogaprlna MEe ry cfuylo rmiry, xor6pyro Mse xot6rocr arrr6rr. 4. Jl6ror'r lcr xar6lr.rcr sa Jr6AKe sa r6fi xe c6Moi per6, sro n r qpduurornr rory. 5. Bciroe A6ro s6,qo ruo6ri'rr r xopour6er6 A6.irarr.6. K rp6gmrxy ror6rarucr r r6xAottt A6ue. 7. 3ry xrdry su M6xere uporat6rr s 8o66fi 6u6nsot6re. 8. V 6p6ra 6r1,iror"qdro r,cfrKlo,. ueqixmor nerq6fi.9. B .ruo6jro rwrrjry uor norofirri u6eeA.10. fpu6dr rcrpesenucr sa K6xaorvr Erani.

.EXercttru
17- Punegipronwnele din paranteze la forma corespunzdtoare. uony'rfr Modcl. -fI no.ry'rfn (c6uar) BbIc6KyIo oq€nry. -.f, arrcdrylo oq6xry. c6twyto

7a

r **

HeAoct6rxos -.1:.€ CeMfi) 6ceuu ycranos,hrracsr6uaar-nor6g a.2. Os.r.rcxrin n (car'af'ce66. 3ror cttl cndnas ur (c6r'1ffi np<ivxoro46pera.4. Er'ry(cauf,*'g3. noleft66:rrxor6tocr nanuc6rr nucru6. 5, (Cau) rrrcdxotuy y.reuuxliroAapliurtr 7. mrfi Irtrs, 6, Efi (car'r6) npr.rru;r6a rdrony 5ra rurrrc.m. Ten6pr rnr6rso 6*no (cpu) no4ir'rarr o 6tgyuleN{.8. Craprix xun y (c6r"rrrft)cfuero v6px. la tr18. Introducepitn spaliile punctate eronumele cau saz cdnarrfi forma corespun L zdtoare, rpexrapor6.nucr l. Fpar... npn'or6rrance66s6nrpar,2. Cuoptclrldnrr Ao,.. n odrepa. 3. Mu ne Aocr6rrn6rur6ros ua uo6g,E peIIIfJrtro6par/rmcx rc ... raq6cr6Eqnu. 4. Beup, rordpyro rrt c.q€nan..,, ncerA6re66 gopor6. 5. -fl JrbEr.rKy rynrl,n ... rpacrterrft urapQ n uogaprin er6 6p6ry. 6, Cer6AHt r ue ganrM6rcs go r"lrpnr6cturofi dsesr seAos6reflI, co6oft. 7. Cx6po r'oI gdrunra ... neprurfurr r roprir, 8. B nocr6Aseer;pdue n ue yauarb ..,, ce6i: r craJl dveur opraxas6rarsTNr qenos6roN{. Nf. naspundelila intrebdrl folosind pronumelexixgufi, aro66ft,scircnf,,potrivit f tu contextul respectiv. i l, Itt.r6cro x64lrre r reirp? 2. Karfio rnfry ru uue garur?3. Karrte Qp!x' TEr Bbr rnb6rrre?4, B xar6e rp6vrr nr6xno x BaM npnftrf? 5. Itra raxdu rpoJl6. n€ft6yceM6xEo nouicru B ueurp r6po.qa? Korl6 npuesx6et r rau 666ymxa? "72

Y. Pronumele interogative qi relative ( Bonpocilrne.abHwe omHocrimerbHbte u .h4ecm.oun4dHun).
rar6fi? (care?), xro? (cine?),rro? (ce?), ran6r? (cefel $ 94. Pronumeleinterogative de?),xor6prrft?(care?),ref, (al, a, ai, ale cui?), crc6;rrrco? (cit?) pot indeplini gi funcfia de pronume relativ, fiind folosite in propozifii subordonatein calitate de conjuncfie.
Comparali: Pronume interogative Kro x me6d npuxodiltt euepd? Cine a venit la tine ieri ? Cn6mro ltem mloeMy Spdnty? Clli ani are fratele tdu? Pronwne relative Tor, rcro ud 6ott e uysde, udacem nofrmil aiampa. Cinen-a fost la muzeupoate merge miine. Ou xomdn suamu, cx6tsno rtern meoeu! 6prirny, EI vroia sd gtie ci$t ani are fratele tdu,

Prondele interogativ-relativenoroprfi, sei se schimbi dupd gen (rcor6prfr, reH (m.), rcor6paa, (f.), rcor6poe, (n.), dupd. rlr rt6 nuni6.rgi caz, Pronumelerro, rro, cn6.nrno se schimbi numai dupd caz. ProuumeleKaKoBse schimbi dupi gen qinumir.Kroseintrebuinleazdcu prezentulverbulpi la pers. a III.asg.,deex;: Kro wmied) iar cu trecutul la forma genului masculin, numdrul singular (de ex.: Kto npowm6:n?, indiferent..degenul persoaneidespre care este vorba sau de

/)

_l

tJ'

IlempecKyl. groro urcBMa. Dumdrul singular' genul neutru. in funcfie de complement. rm*qef. Cu cili elevi vor? la begteprofesorul 5.: ' "ii t:lrl. a niminui).M (o) u€u lrgefi (o) ud N sauG sbtfu. Teodopecxy JIasep. subliniate.[ue uorrysrlr. flieovxa napucon6la rou.Iapun. trprBgt etw4il fttittepn:8. Model. 5. I[epeA6fiTe o eoetatsri Bfucmopetycfrr-atrixar[f.Iurirenefi. 5. Cum estpacestroman? 4. Lucrarea trebuie si o conduci cel care are o mai mare experienfi.ca pronumele rcan6fi. Vud1aurcu lol6. Kapaudawfi uorsmi na cra.: rlro .fe. Oud. pronumele negativ se desparte in negalia nn gi pronumeleinterogativ.lA.4auldl\ar nun4f?Rarctin xaPaw4a*6Ms mmli? l.roman? Ce zblrs scolo? S 95 Declinarea pronumelor interogrtive gi relative (Cxtoninue sanpocilmertbuotx u omnoaonenbHbrx aecmouudnuil) Siogular pl-p6raer'g.fl uuror6 Ee qpnilraru6Jr l. Ilonecry Muxail.4.MatmlqecKoM $ary. Pronumelenegative folositeou scopul de a intdri sensulnesativ al proposlnt zifiei..yu. de ex.Huuu rapas. Pedfima.: numirul persoanelor.*f{tero 6&ao ddtamo: eao pa66myaddo 6&ao nepenucdma-N-am avzt co face.3. Mah x6vnaraocer46 q'rtcrts.. de ex. genitivului pronumelor rno gi vro qi se formeaz6 cu ajutorul negaliei re. ntr*qro ru care se adaugdla pronumele (nici un fel).Onf 7. 8.e. Pronumele Mecmouudruue) $ 96. nrrrr6. romdporrT declini ca adjectivele Exercilii 22. B nfuten wxdnuoil 6s6rsor6re rcerA6 r"rs6ro.: Wo cezddua orcyTcrBoBan Ha ypdke pi'ccxoeo u asuxd} . Model: A eadse {pEurartrfu-. tn linba rusd. iar prepozitria plaseazdintre ele. tib€ qbt sbefi sefi llbIO qba rlbtrx t'Lf. ia propozitii impersona'e.-rurcarc6fi nnfcro. Neavind forma nominativului. .*1r$. m*rcarcof.refi (vezi paragraful precedent).orpf:fg.6. Prouumelerro se intrebuinleazi cu verbul la timpul trecut.gp. 2. 2. 2. de ex. rea a trebuit sd fie trotuisd. mrsro (nimic).od6 '::: ".hnacs ceAbMdM rr€lr s r6pog. Pronumele n6roro gi n6rero aulabazd forma. Elevul pe care-lcauti profesorulsegisegtein curte. Mot c cecmp6{t oro16. Noi am plecat pe drumul care due spre p[dure. nex6no ua rmaS$? Model.u irnozo ncerga urtctlre.8 udaouurca nt EXerctflr ' T 25..fl (o) wrx calitativela forma lungE.f.n Smoaa roaoprin. Jmux rpurfne qecrm pa66r or Ee lruraJr.ului). Ys66w. O trisdturi specifici a pronumelor negative o constituie prezenta negaliei interogative: nn{xro-nnrcro (nimeni). 7.rer6 vreuf NsauG llbtrM 9eft. A*ela careva ajunge primul la finig va devreni campion. .rex6t na nnftre.(. 2. Cecmpd jsmcs s rocuadv ftr6cce. 3.folosind pronumeleinterogative rro? gi uro? FiTi atenli la acordul predicatului eu subiectultn propozi\iile interogative oblinate.nro . fl se nocer*h ilmoil sircrasru. rex6ur l. Puneli intrebdri completela atvintele subliniate.mr6re. Inlocuili cuvintele subtiniate ca unul din pronumelenegative (nucr6.Xypnda nexc6aua uxaSf -tlro a uopr$6ne. xnrax6ft. Mo€ npe4noxi/3 .cce. 8. Moil 6par livz:rcr sa rrtame.toue.trrr6 se declini ca pronumele interogative nro.'IId-' paccxrfurreaet ceoEa nli6inou fepS. vro iar sur*rdfi gi nnr6fi . Cum esteaceast6 carte? *** Plural qTo qer6 N G D A I P xTo xor6 xonrf xo16 KEM ueuj IITO qeM (o) rou Singular (o) u6u crdnrro cxdnrrux cr<Snrxru cxdnrxo crdnsrmrn (o) crd.dnu res6ne. ele se intrebuinleazi. 'rerr npodxamt x sd Qdumplt-l'l-sfr avut W cme intreba cann ajtmg in centrtil (ora.6pdae. Ai citit carteape"carefi-am adus-o?10.9. toatd lucra.Ier6. nrr6fi). Puneyiintrebdri complete cuvintele folosindpronumele refi? gi nan6i? la forma coresptmzi. Otl r nex.tii:. 18.i OH msen6 ne saart*El nu gtia nimic. Bdea crortr sa 4.5::. rmw! ceotla ndeuu rapangarltlw.-uq6fi (al.g. Eay. 3. de ex. N G D A I P . 9. 4.Py6_rf"r. Cind sint folosite prepoziiii.rnrux Plural negativ (Ompm4imenbHoe VI.?. la interogative 23.qadu. E 3.: Hfrcoro 6&tto cnpoctimb. Btriefiicu carene-amintilnit mergeau munte.'6. fTrailuceti l..l*o!!p:9. Mrr ropgliMoa ndwutttu donwrtuu ycndxauz. PronumeleRRrr6.nnqcrinbro (nioi un pic). fl. de ex: CeroAsrrr Hn se c rseMne scmpetnuncn-Astdzi nu m-am tnttlnit ca nimeni. se Pronumelexaxhfi.eg_V. 5.

re or4drxa-we re o uErvr 6jger ga66rurrcs. ln asemenea mind presupuoerea..& doud ore. nfxno (este de dorit.q6ere u6nroqz? 2.4f ae uour€n. poate).: Koeddou 6ep€t a 6u6tuomdxercaxyronepenicmorcaem-Ctndiade labhliotecd w* carte. on eEeuavd4e mai tntii o rd$oie. Rdspundcyi fntrebdri. b) in propoziiii care expriml o cereresavut ordin.rrrno $ 97.de ex.formate de la alte pronumecu ajutorul particulelor -ro.tie gi se vorbegte cevadespre numai de un anumit aspect al obiectului. Astfel. pronumele nedefinit. iiiioitrittilpnteihi"i"fronq*ei''aisi&". tinind seama b) cind searein vedere carese.lnucro-rurrropin6roroo ii (qro-m6fnr eto.Dan vd va povestieeva interesant - ii I .li' iiill I VII..insd necunoscutpentru vorbitor.citeva).rerdseA6raro. nro-rn6fgr.refi-undfgb (al cuiva). B q6v orl Bac y6exafi:f! 4. acerarc6rocmarcdn lagiprodus. . C reu on cor6rosanca? 6.l.: Tot d6a- .e e) pentru a semnalao cantitate netnsemnatd obiecte. flau eau paccxducem despre excursie.de cuvintele modale uigo.-uu6y.14 pulin.64yer nocoedmoeamocareDr-rm6fg5 Estenecesar si te sfdtuieSti ca cineva.fI un x ror.: Kro-ro npuwdt K H.(un fel de. rco6-xarcfie fel de. de ex. d) cind vorbitorul nu dispunede o informalieptecisd privind o persoanI. Pronumelecu particula -nn6far se lntrebuinleazdin urmitoarele cazuri: a) cind este vorba de cineva neprecizat inci de vorbitor. fel.c reu. (cinevadin. (Se gtie cd existi mai multe feluri de suc). fio Eyxapdcmaocmaed. orerfgso (evident.de ex.I t6tero.).: Te6d or..an4 A venit cineva la noi .: fr yuci ycndt nozoeop{tmo r6e. narc6[-ro. de ex.dar necunoscut a) indici un obiectsau un fapt cunoscut o6 rc6e.:1 . n6noropne (unii). b) un obiectcunoscut generalpentru vorbitor. Este incorect rc6{e -Dimineald si spunem: Vmpou oa ewnuedaadtaeaxy marcdreun6f. Cu aceastd valoare pronumele nro-nr6f. u6uco.l Hauocmddea ma nopa66mamu rcanc. ceva).) apare in fucru. xn6-ro (niqte. pentru tnicul ldli1o xrytimt qro-m6far ua stiempax.: Ifocniwaitme. dar neprecizat momentul in in vorbirii.. Valorile semanticeale acestor pronume diferi in funclie de particula careli se atageazi.. Erri *6qero 6iuro narrtcrag6rr. de ex. Model. cu c) cu verbele de aspectimperfectiv. roe-qr6 (ceva).Am auzit inainte ceva despreaceastd lucrare.Koro rrr rcrpevi"iru cer6lp. B .r! rdrovy uucdrr ufcrua.l. B. C.: . De pildd' de in exemplul mai sus este vorba de fiecare datl de altl carte. probabilitatea.Trebuie cumpdrat ceva- porriori*i io E*r* nouv'moy.r constru4ii-cu. alaturi . Ot ro16 rrr norryriere micrrvra?5. A.eoca la Bucuregti rdmas iloar vreo zecekm.). un construcfii se intrebuinfeazi qi cuvintelemodale. 3.l ! t1.te.no 4pyxfrr. Or xor6 rrr oxa. \16-ro eed 6emon6utto Mapila dani une narfio-ro xniley .rtxqwtffav qacd-A rdmassd mai luudm doar weo ddcnmtxurcudmpoe-Pfnd rcarrfrx-st6f.rro (ceva).i.qine rfruer uriceM. nrff4r xartzy.. no6-. 2.au urmitoarele valori: pentru pentrvvorbitor.Cevatl nelinistea. Mue se r rorrrj 6riao uoi-rf.de fiecare dat6. c. .q6Me 6rmora r un o r€r"rue 6. ue-: rcrGro (cineva). expr! obiect etc. OsuEcKeMEeApyxuJr.Povestili ceya...fisa soxs6ne? nmoro ue lcrpev6lr.qrouumepdcuoe interlocutor.Putem fotosi insd construclia Vmpon ou eomuadn m6fnr c6rca Dirninealabduseun pahar de sac. ca: repofruo (probabil). Er"rf ne c xer"r6rir.precurngipronumele la s€sero.. au $ 99. .intrucit cafeauareprezintd.Am reuEit deja sd stau de vorbi an clte cineva"On yeaaa rc6e-qro' 77 .verbe la timpul viitor.nycmb rcto'ru6fal dacmeuy Sd'-i dea cinevt mWea. este necesar). sxcr!'pcuu Ascultali. Repineli alcdtuirea propoziliilor eu pronumel€ [6roro. 2.n6ayer(este neodxogrftuo (trebuie). roe-rcni(cineva (un din.. Vg-za qer6 ru cn6pure? 3.: Itraadpwoe. format cu ajutorul particulei -To. (ci1iva. Er.asociate diferite obiectede acelaqi cind are sensde repetare a actiunii. SaooTtrTLCS.). rvroxer{rirrr (se ' (probabil).folosind pronumelemrxr6.v6ft-ro (al cuiva). On s serd:saM'ie ciag6n. de ex.. c necesar)etc. de ex.. Observaqie. de ex.fl crtrltwat pdaawe qrwro o6 imoil pa66me. l. xe. x6rcro (cineva) n6. -m6fgr.).eiq6cr'mr. Pronumelenedefinit rax6f.i1 !j . de ex. Korralfo16 paccr6arrranao cro€v r6pe? i ll t &iun. (careva).desigur) etc.ry biuse o cegculdile cafea (oarecare)..naa6pxoe qro-m6Jnr caywittoco c uuu-Ptobsbil s-a intXmplat ceYu cu eli d. De ex. iliii I il{l ifili il rl il lllil ii riiii tilii ii iili I v6 Ii r{ i L] illl i 1 . Pronumele neilefinit (Heonpedea1uuoe uecmounduue) Existi in limba rusd un grup destulde numerosde pronumenedefinite. norolrf -lI qro MEesdroro ncrpeuirr.: Paccxatrcilme qro-xn6Jgr . rmrr6. n6qero. va avea ln vedere: a) un obiect real qi cunoscutin general. Os uuxorr. $ 98. 3. Pronumelecu particula Koe.rly B a6rr.qrcu valoare de repetarese intrebuinleazd numai atunci cind obiectele cu care se asociazidiferd ca sortiment.rdte:rrrno. ..Maria mi-a dat o carte. u6rcoro. 'irleniie ta tp'i-ioi*':@ttpi) oitii- ]fi rtri 1 27. Cefi'ric rvme n6qerciA6narr. rcaroft-nu6f4r.

xor6prrfi nepe6xanr np6mnou ro.-_. xor6paa ne yrura 6u nroA€i . Os peudr ua 6jpyuraft ro4 rt'rulcarr raxd[-ua61i. norriuKeu orgoxujtr. nro-u6f4r. Her xnirr..Nimeni iltnl. 4. safrn! .qox$ire werrh. 2.dri..r€Lr. 9.. rar uanepx.iar anrep6cnoe "nr'6ere qr6-ro zurepdcnoe. 16ro lr orcdlAa 'qo q€rrpa rr5po. BogsNarire rscr 6yv6ru R sanlrurfi. De ce s-a adunat lume? .:Iro rurep6cno: r<Axlprfi AeEbM6I yeuar6na . 10.rdrurala.rocr. 6. 6...6wrolleande ctcune Sntou ddue Un orrecare Ivanov a locuit tn acea$Acasd. uoAoruen po. Ha niruefi fnrue xal s6rro Brirrop. . cx6wxo ra. On peutitt.Determina1i sensul 28. r B rtreJr qerrrp slJtus. 3.r{e ro rcnita. Cr duce Maria? Desigur. I\{ne sa u Kar6.n.{6c nrt 4. . dectt directorul ln persoand. cxoArin nnas. 1. A y ueni ecrr roe-raxfe <llaau Cyc6mmr lnrfurn e yx6 roe-qt6 c.q6ffo pasror6paua BaJr reire$6ry? 5. o r6e o xou..: He rcr6 rudfi.fxpycrrir paccx6srnaer... BecgJrylo unrep6cnlto nocndnuqy. vmo 5mo 66t4ose rr6-nu6e. 8. li Model. 6. r*64a. pe6inal fr. 9. 10. 1. n6e-rro.. noxa. noqur6rr. B n6urev. IJ. 8. ornri6ru. 33..pronumelor cu particula -vde" Traduceli acestepropozifii. 5. Pa6&am u yvrirrcx 6rjurodqenr pa65ry v cra. Od t6rro xfra a gep6nue? Trr. Os .re vto a ralr craxf. 06 onepe rroroBo5.rgrocrdft sH4. rc6ec ueu. |-------. rr&ro. Aa' npouur6rr K yp6K/ 7. Traduceli in limba rusd.---. rc6e rdu.2.q6rxes nororopfirr r6e c xeu. Bu A6lro ruresi xA6rE? 8.A aflat clte ceva din ce s-a o Ha o rnou4. 7.nyfin6csro...edin1a.. K<ie-rro tr3 EaccoMf.Ha crori6 y serd rcerAd lex6r raxrie-ro xnrirr. r.rep6une cragiilr . KorA6 os rro-m6f.admite intercalareaprepozitiei intre particuli gi protruller In cazul acesta. 1. r r xax6rr-ro Nypur4ne npovur6r dueur natepdcnltft paccrc6s.. Rfipunde la'lntieb. Vsennxri moiru rpjuuaMu u o q6u-ro roroprbru. determintndsensul . Ce era in sertar?. 9. PinEin prezentel n-a sosit...nu . 7.rolrdrpor go r6poAa?. flocoa6rytre Mse ud-na6.Puneli in locul punctelorprorumelenedefinite particularo sau su6fAs laforma corespunzdtoare.IeEblrndro pa6draer:.qov6fi u rosrrvrf x6e-rarfe rdrqg u 2. spusdespre el la Sedingd.5. Kou6 uenon6ryrpliano. niqte jucdrii' 7. 3.-. fl.!el\.imo.. Aq vrea sd cumpir vreun tablou al acestuipictor.6nu. de ex.ur.t' na rd'ayro naapnfpy. pronume nedefinite: se Kro nnoE. in Pronumeleu6nro gi u6qro sefolosesc limba rusd numai la cazul nomioativ (n6rcro) sau nominativ gi acuzativ (n6rro).re qro moe. Mot ycttritwatu o nli'i. Ha adcrnsqe nocnduuatcf IIryM: .ele se scriu separat:lc6ey nor6.rnq€e 6un s6rro IIBas6r.. cu 29. errajxdverca uoronopfrr c cra. 8. crBoBiuro co6pirau? 3. s6eoe.rolr ro4i 3.. ln camerl cineva vorbea la telefon. Traduceli tn lirnba romdnd.a deschis .reu6 . Crdruuro.t4rnd 66utocqdsano Herw codpdauu.Probabil s-a intimplat ceva acolo. 2. 4. cx6rsxo crparriu rrr goaxrrl uo ngnrslire.. 6.+ gorirarorcx ycit. onosxeJra.[o u6rpor. 2. Citili propoziliile de mai jos. In fiecaresear[ el treceape la careva dintre cunoscufii s[i.rro-nu6fgr. B up6u. uesuardMBle tc€.. l.un6fi octfuocr ao raulixyr? 2. 32.rcar I Relineli I unele imbiniri frazeologicecu (nu-i altcineva decit. B.nocru6vto reorpe4en€moe: se ro MaEuiEa. BeAr cei. Pronumele cu partioula xoe. xan caa dupironop omxpdw co6pdaue.Ceval-a refinut la lucru. qr6-ro sedeclini dupd modelul pronumelor iuterogative xto gi lro iar ratcrii-ro dupd modelul adjectivelor. yrr?re:n natriscroro ssfrra..u'6sro uamepdcuoe-Am auzit despreel ceta interesant. ''" 39. 4.r. rordprre or roucnexrripyer..... OH 6. L r6poAa xa'r{x-Ej6j'qr 5 nano' L Crc6nrxo-. RaK (nu este altceva decit. Trebuie s[ cumpirdm cevacadouri pentru copii.qa? 3ra rsrha A6poro cr6rr? 31. Pronumelerc6enro. Cuofite. Cine cren cd m-a invitat decit dirijorul. Brr rylfurz r"m6ro xour[6r? 6. Koe-xor4i rao6 arrcrynjl6sEeHe ronpanunocr. /8 79 . 7.Nimic altceva la spectacol? Nimeni altcineva decit cirfi.5. TraduceSi fiecdrui pronumenedefinit..rrro oE crp6rr sdqro nerlisecrBesgoe nperp6cuoe.). l. Typrictu peuuiau ocrallosrirbcs Ea .ryru6y. u6socrg AJrr Bac. y nerd cnaerusd n€A s cuer uog weft-ro nordft.El a ajuw la concluziacd nu era altceva ileclt o piatrd mare.3-BxanfL Ao' pdre noxa:6.+ aureparfpuo-xygdxecrreauufi xypu6. El a povestitprietenilor cite cevadin ceeace s-a intimplat' Exercilii propoziliile de mai jos. Bvep6 r"m6ro yreuxr6a orcfr' 4. EIralioepnlinx raM ecrb . 3. Ifo. . Borpjr ryni. r5. nan doaowdil rduew . Hanr seo6xoAriN{o prlrr xoe o .eBSacr ycn6xesaulero nn6sa.

stau la cazul genitiv singular.).qs6cend(t. $ 102.: {r'6e udawurcoe udym e medmp. De ex. numeralele impart in trei grupe: a) simple.nepaccxazdaa vm6mo wunepdome. cmo opn6 crpan6. Dupd numeralul l qi dupi numeralele stantivul std.rlunnuiln (milion).txu. oAn6 crpen6. oAn{.: oaui rp6rrr-o treime (1/3) (rarrfln qacmu?-a clta. cEa. 2.de ex.limbiiruse de uz scolar c.mr{pn (de avind qi numirul plural: masculin).xapmtiu) nfrrnb.&r( miliarde) . ai citelea.qi alta pentru feminin: Erieddoo. de ex. ale citelea?). (al din b) compuse doud saumai multe riddcinl odfiunad4amanTunsprezecelea).'rerrirpe) asroModrfirs (rucru6) rBa me (rpn. gi aareJ.\n cazul nominativ. 'renirPe) naPrrfinu gna (rpu. Asociereanumeralelorcarelinale(la nominativ) cu substantiYe combinatecare au la sfirqit 1. regim ii sint subordonate numeralele d) aceluiaqi De ex.n. (Crc6wrco xnu22) Numeralele orilinale rdspund la intrebarea rcordprrfi. clte?).rrrfi uoe) re. cmo oprr6 cel6. wecmb. * c) numeralul ABa are doul forme .: care au la sfirgit 2. fl pi.orilinale colective Numeralelecanlinalerlspund la intrebarea cr6lrrco (ci1i. substantivele (?iptr.qseg6Arlarb l3-rplru6. Acestease comporti a) rficnra (mie). 3 qi 4.qrfu. uem&pe (xapwdaweil. oan6. b) numeralulog{u are forme pentru toate cele trei genuri: o\filr'. rapaxAdm cmo o&rt.aecmeeHHoe qucr'IlimeftHoe) d e la 1 1 la 1 9 1-oAro 2-Asa 3-rpa 4-qerftpe 5-usn 6-ruecrn 7-cel'ar 8-Bdceur 9-a6gt'rb l lJolriHEaAqarr! l2-..). 6 Gramatica.ctcdHtquna Jv.). NumeralelefracfionareexprimI o anumiti parte dintr-un intreg.cu o singurd riddcinE: mpu.r6.n:rndp.rerrrpe)xaprrfiuu 4ne * Articolul nehotdrlt din limba romAnd (un. precum qi dup5 numeralele combinate. la sfirqit.. 1581 81 $ 101.: aartn r6poxi cdporc o4rftnr6poArcmo o1rtil r6poa. uerupe) asroMo6fnx (mcru6) deddqama deddr4amo (tpn. de ex. DupI numeralele 2. dupd 40.(Crc6. ca niqtesubstantive genulfeminin. ln fmba rusl numeralelese impart dupd sensin:cardinale (nophdrcoeote). onlr6 cen6. nucaud.numdrul singuhr.:0 femeie mi-ipovestitcevainteremnt .ccrcuil rsrilr rertEpruft ro. (co6updmetuuale) fracfionarc (dp66uute). mpidqamuwecmu c) combinate.r NUME RAL UL (I/[nr rnc. (50) q. indiferent de genul substaotiveior CelelaltenumeralepdstreazdaceeaEi cu care se asociazS: rapandawd(cead. cardinalese declin[. rcor6par.qqarb l4-serdrpr4qqarr 15-nsrir6auarr 16-urecru6auarr 17-cenrs6Auarb l8-rocevru6Aqarr l9-aessrs6nuarb l0-A6cxru 20-wdaaars 30-rpf. de ex.qqarr 40-cdpox 50-rrrruAecsr 50-uecrl4ecir 70-c6MrAecqr 80-r6ceiurAecgr 90-Aesqg6cto 100-cro 200-. dar nu au numir Si gen.(aceste numeralese scriu intr-un singur cuvint).respectiv nkcnw (mii). de ex. crnoat! Ha V nac e xadccerpiqqarr Iuecrb yaeuuxde ^ne xnilzu.a. Nuiiieidlele" cur asemenea. uu.: (Crc6mro yuenuxde?). a ciIa. formatedin numeralesimpleqi compuse: cmo dedd4amb nnmb (125).czo (i00).: On xyruin 6uadmut e rp6rfrprg(aror{pufrpad?)-El a cumpdrat bilete in rlndul al treilea. o. qi combinatecare se terminS.qB6cru 300-rpfcra 400-uerdrpec:ra 500--ngrrcor 600-ruecrrc6r 700-cevrccir 800-soceMrcot 9OG-.rrr r ii (xottiaecmeeu$ 100. Acesta poate fi la sfirqit (in cazurilear6tate) sau in mijlocul cuvintului la numeralele compusece denumesc zeci qi sute..tapauddw (m.cdpox oilttl crpau6. 3. nnmadeci. domiiused{t'la 11 2. .q (rcot6prrfteod?)-Eu tnvdl limba rusd al uayvdro pafrulea an (de patru ani).qessrbc6t 80 .Exceplie fac: Numeralele (miliard). 3 gi 4. L Numeralul Unitililo cardinal (Roni.urecmb. ogni xnfiaa (f. ). ln ortografia numeralului existi doar un singur r.una pentru masculin gi neutru: Ana pr udnauw<a. nor6poeo xor6pue? (al citelea.m cmo onndeend cmo owiwliri' cmo Arla rapas4am{ cmo xng ceJrd cmo Be rrrrfirn formd. o) se omite de obicei in traducere. parte ?) se Dup6 formd.cdporcoAn6ce. Sint qi cazuri insd cind el esteredat prin o. respectiv dup[ 400 (vezi tabelul de mai sus).Offi.: io I si 2.m (36). De ex.mroudawuxoe?)-Doi bdieli merg la teatru. sub1. Mrnnu6ubl (milioane mr. Pirlile numeralelor combinate se scriu separat. xapmuuat) mpu. Numeralele colective prenntd obiectele ca un tot.

Subliniali tn textul de mai jos numeralele..-.. L Declinarea numeraleloroAfiu.{r6e yuenurdr cEAfu 3a crondu R qut6rot.d.ra. i::l il :. 4. care au numai pluralul: oAnf vacdr(un ceas)ogun o) pe lingd substantivele (o foarfecd). B u6e[.cx6mro gdoouerX Cr6rrxo KaprIiH nnc. De ex.r (o5) o.. Tp6e yuennx<is a pliccxu. Cx6rbxo . omrfir o. Povestili despreclasa voastrdrdspunzind intrebdri.qBriAqalE 9i rPrfiaqaru se declinE ca formtr sint si numeralelg ca substantivele feminine. Declinarea numeralelor de la 5 la 20 Ei a numeralului 30 $ 105.. DupE celelalte stau la cazul genitiv plural. 2. 9.9.enix Folosirea numeralului o4fiu la plural Formelecazualeale numeraluluionrirrla plural (ohtiL odnilx. nS*yp". uerdrperufru.". 1 oand (o6)o.: Caaviiaa dupdxmopzaeopila c oAufiuu yuenwttiuu. 6. uurfra. 70.hrsa crdnax? 82 N G D A I P oArhI. Ildprar xirfra s Srovrpn. apoi cu ceilalli. orn6.5.. o parte ilintre.l.v.rr6u oasdfi (o6) oqsdft ogrti o. 1. qac.mrcuu6. oAn6. V rrreuir nopr$64e r6nbxo . Cr6mro . q\+. nrop6ft. . Marett6rlrl(u).txil (o perechede ochelari). 6gso16 o. Puneli lntrebdri la fiecare din ele. ' I tcothtecmaeauom Declinareanumerdelor cardinale (CKiroqeHue quclumeJtbilbDc) $ 103. oAnlix o. nR. Asociali cuvintelercrf.8. 93.la . nducuurlor.rerux6r lunrct s s6utel\4rl6cce (Cr6nrr<o MAnr.16fuar.ffii'-'i.4tro16. Hr Arsluo csgir tr$Minbqara. tIrecrt . $ 104. in orywrr EB.qs6fi o.u6u cu urmdtoarele numerale: 2. Crdnaro reg6nr B Mdctqe?6. g6unare croitdd$ton.u""tiu.rpdr"r rpu (rp€x) uerdrpe (.4j <<I4cropun pyrra{mB crofi nn'replrfpru. \. Hn cro46 rexir*urera r *&. r*cffra. . Aseminitoare 8' . . oAEItM OAIIO r o&6 o. ll^ creu6 pucirffiaprrfuu. Model. l'r: iLl :i:. 6) B Srov urra@icroir As6cruc6por uara ruui. M6r'ta *yn#ttu ff'ranorpaunaa u€${popnrr. numerale 6. Crdnrxo par n regdruoy rac yp6nu pliccroro ggbrx6? *rnrr6. oduila g.7.Merp.htt.. 2. Ildprufi yrentr snt6rcr noetrT6erco cnoaap€vr.qseAB6psn uerCrpe crne xypa6nu.8. Puneyt locul spaliilorpunctatenumeralele ! stanti't. 4.). 3. genr.) ia cazulnominativ.-+. op. mprtdaamy substantivele rnecrr rcaprriil. rerpi4r. (prirrrrl. se folosesc: 66utuo\art yueuw<rtudweeo a) cu sensulde numai. On . cmo urecTb Keprfin.{r6.Ira. Rdspundelila urmdtoareletntrebdri. nam6u c dpyziuu-La tnceputdirectorula vorbit ar mii elevi (o parte dintre eleu). Cxdn6ro ."o a.65.s.:Ha xoarydpnte nu4Atl .am.{neft n xnaap6? Cr6nsrcoAEefts $enpal6? 3. Ha cton6 nex6r piica) B nrrcdmuofi6u6ruor6re. rrrrb KEr{r.7.tx|rsrira. dee m&caqu nnmucdmdedd4amt mecrs rcaprrfin.m6ft OTJT' oArtg. 40... 2. Declinarea numeralelor ABar Tptr. 3. ii:: i::: (5.{Hora}i o. 'renilpe Masculin Neutru I Feminin N G D A I P ABA ABYX ABYM. 3. 6. yrenfirc.4f" rprl uerdrpe rpex uerup€x rpeM uerr. gAecrAgep6fi? ilapr? Cx6asro Cr6lrxo sAecr6rou? Cx6nrro 3Aecb Cr6nsxo y. Ase rufra.*Sxp6cra *\.i. 5.m. 57.de ex.La concert au Jost numai e/evi ei liceului nostru.re? la 5. a a rp6cneffi6ro. um. 2.oag6. .qnefi (pyritriraororo o aupdre? 4.qset r neA6. Numeralele lrtrrb. tpu rurfrr. 20. 260. B rperbeM prgy wax6wrct (sfrs no pyvirucroii nmeparfpe. oAEf .ode ex. b) cu sensulde unii..a. 94.tw6x offifu o4srl.rnT6er 6er cnorapf.axercuu 1.rnrdr r6nrro ndparrft rorr 5roro polrfua.ti*.norpfiror. 72.tpan" 5.uuarb rrflTb yverrr6r xAyr gKcl(ypcoB6Aa.rerup6x) TpeMi rerrrprvf (o) rp€x (o) 'rerrrp€x 3. ABE wa (spyx) ABe (o) rwyx ABy}.: rnecrb xaprir. xsrire nrerdrp-'cra ABeArInrbrpa crpanri[n.formacerutdde subsau fi. 150. determinin&rle Jelul.IuroB.

srn soglMriaecsrn adceilarAecsr rocel"rubgectTbIo .usaAqarf I EocEMIi uarri mecrf Asa.qayurcr6w (o) aaycr6x rp. Declinarea nutneralelorr$rcnra.rriEecsrlr nsrrAecfr natr(:... 200-400 N G D A I P .nnnip4.. .r6ue rt'rcsEtr rdrcxs rgrctsaM t[tcr. i !!!-.qecrtuo rcicer"rgecm socrilaliAec. wecmodeicrtm.rriaecmn rocr'vrt- rdrcssa rdrcssn rfrcsue rrircrry rdrcsqefi rircssbro (o) rrircare umaudn ur. . odtldudaan la xurtea. care este identic cu nonrinativul.uru6n.6[ecfiT Aceste numerale se aseamlnd prin faptul ci fiecare dintre ele are o singurd formd la cazurile oblice.rn6nrr..r. onn6 adjectivul care insofeEtesubstantivul st6.'i'. .-.n.rerrrpruacrivru (o) verup€xcrix prepozifii N G D A I P 84 gr6c'rr 4oyxcd. .s rdrcrqalr r{rcMn rdrcs... od{tnu6euilpoudn. 'urtilc6r ' uarucr6u uarrc6r uatrioc16Mir (o) nsrncrix ureprrc6r.G D A I P ustrc6r. N G D A I P copoK copor6 copor6 c<ipor copor6 copox6 AeBrHocro AessHdcra gerrndcra Aesnrdcro Auqndcra .ngdEav14 (o) rrJrcavax (o) vn.nmipg Numeralul rfics. odud ndeoenucou6..rr.rpu.lcdr nstrctir"r n. ii d 4 . in afard de ilcuzativ. nru.r 4ayucr6u Aa6crs.' T::*" de la 50 la '80 (namadecnm..I IUeCTTAeCTTI{ IuecrrAecir urecrubaecqtrro N G D A I P (o) (o) ruecrriaecsrr.i .'li'ti.gu TflctqaMu vRnnr.lerrirpe uerrrp€x rerrrp6r'r uerirpe qerrrpEMi (o)'rerup€x ritcsqn Tdlcf.nnr6nax $ r07. nominativsingular.rlectTl.{esqu6cra cTo cTa cTa cTo cTa cTa 5.:!-::. ca gi acesta. $ 108. Singular UIECTb.qBaaqarfi | (o) nsrri (o) urecrf rprilqars rpllAqarrl rpunqarri tpf. care igi modifici in declinare ambele pirli N .IIEC'T IUeCTrrAeCrTr.rer(rpecra . N G D A I P nxrr4ecir nstrtEecgflu nf.r6nau vlrn.raecsr ceurtb. La aceste c6!. mu.nln6n.rerrrpdxc6r .ravll riitcrqax nnrr.de ex.qec.r (o) cer'. Folosirea numeraluluicardinal in construcfii firi verdrpecra ..quarf $ 106.iecsru cgurtAecr'trr cdr.qqarf I ruecrr BoceMb nxrr As6AIIarr I urecrrrir usrrrb DoceMbro ABaAuar+ro I (o) rocrrlrf (o). :.t soceMbcdr BocbMblocTaMtr ceMI{cTax rocruracr6x N G D A I P uecrb B6ceMb usrs ABeAuarb I ruecrri rocrufi nn"tir .ftcra rp€xccir rpdr"rcrSu rpricra rpevact6rrlu (o) rpecr6x $ 111.c6r nqrr. ur.nnu6use declini ca substantivele de genul masculin in consoani duri.srrc6t nrrrtocr6lru nlrrcr{x cdvrAecrt ceufAecxtl'I cevriAecxrr c6NrAeosr oetvrubAecrrsrc ceMd.nrtn6na vrnnu<iny uulau6*t vralnduov (o) vua. ca numeralul nsrrrir.nu6nsr Mur.1.. .-.{ecsrrro (o) nsrfigecrru c6ur4ecrr cew..+.:_.Dupi numeralele oAfu.1. ciuodecnm.Spre exemplunumeralul45T3: $ 110.uqarr rpnaqarr(r (o) rpr.ra se declind ca gi sgbstantivul rf'ra. (vezi tabelele de mai jos). .r6grr vurmn6noB llunnr. ele avind gi numirul plural: rglcsqu' uu.. bAui.l.rerrrpdrracr6u . dar la cazul instrumental are gi forma rulcrrrro..l $ 109.* n'"='. . e6ceiadecam).. .srlr rptr rp0x rPdu rPtI TpeMt rPex A. 4..h.- III@TBCOT ruecrRcr6tta urectrc6r uiecgrocrhirtr ureCtucrax celurCrbrra ceuscdr ceMbrccTaMu aocrllllcrirr.". Declinarea numeralelor combinate(Crlou€nue cocrasgblx qscnrirerbur'rx) numerale sedeclindfiecarecomponent. Numeralele uu..

qt6cru lrrrgecir . t # il[ flf tI ii+r tI iliii: iifii jrill .: Beca xoatexrnie eopdilmcannrsw esoftta yrennxiun-ourfqurrcaun * hiregul colectiv se rntndre. l.vemr!ryercind seasociazicu substantive ele Kar{ajtvwux As6Aqarbrenirpe yrenulciwxd.3. .rorxri. rptr.firue ori6nrlf 7... B:irour rura$f Apyrr4e Z.:.iili .i ii.iiii.turco ognj nnrepdcnyro nurfiry.it. Ou npdxun r gep6rue . wrcd. rralnrfrrr? s celd 5' B . ' '''filazurlie oi. ca*rtx.a) Numeralele.: V uux e uxdtte rprtgrlarl r6celr cr€r. meralelorcompuse dea. raadsrtf. 3' Onu ydxanu cocd.rerdrperpacrbux u. O ronr paccrSarnaer Bfrrop? 9.i50 ner.". :1 f.rerfipe (daddpannaemtrpe. OalIi c:qiruaaa r'aj3brxy. Her ua. :. se supun aceluiaqi regim. Mdcsq. Dupd numeralele gsr.wri ranrixyml '"qesuxf on npor€.: 3 rcuilee6&. p il!.La-ei.).Emee ua. cocrannier 300 rdrcss rsHE.rErqurcax (ca. uemdtpe: Eyxapicme co6panfico B Ara.: B wrc|neomrcpitau u6srrx rca6undra fi*suxe Ana u xtluau .5.1. o. Tuvqm{ape6d. . .{HraSpaxqigcxre. uerrirpe la cazul nominativ sau acuzativ care le inso' substantivele genul feminin stau la genitiv singnltr. iar adiecno tivele la genitivplural.. l.s or.. asociazl cu substantive. pe rtnd.: Tpn u{unx yueufna noayuilau asbttr'-Trei elevi de-ai oauunuddeno pfteet<oay npdauu na pecny6turcd.rrrrx u Gomurfix Kniccas.Eiiil.6 xer. Spectatoriiaplaudi pe cei cinci actori. !.nee . Xro gdrlqun cnos6?2. de ex.ii"iioioa :l. ..4.ecum q!.fxo-106. 6. cso6d. ln pe 6j t:r ii l. gra.a 6rru 1200ner. TpH.-.ro . 3. Rdspundelila tntebdriledemaisus folosind.zullnrepozilional). .de ex.ca pe cei mai buni.. rpu. cardinalecompuse cu 4. Numeralele care dadcmump{tlqamadea. uerirpc xoprirnue a€nymnu. orFf cros6 r nr'ryrz.fxo aorrn6. b) La cazurile oblice. 6.Eu am citit un articol despretrei aviatori curajo. 5rE rslhu? 4.:::i:i. atunciele au cazulacuzativ fel cu genitivul. folosind construcyia gna x6pomnxylesun6. TprI. 6. de ex. ii :i: :1i ii rptr. iar adiectivele de pot sta atit /a nominativplural.Ko"ry arr aunoAriposaru2 C xev ronoprir yufrenu? 8.na6oprr6puu(rpn 6o.. de ex.rhrlr cuoprclrdnau* Noi am aplaudatlndelungpe cei douizec! qi cinci de talentafisportivi ai noqtri (caz D). pasroeiipmaner. 74.tic€'iiisteTiiiiliit6J. l.. E npoaumdtcmamabo rp€i cudnux .Kro nolywin cer6.tat omndmt!.qBa. 7.. v rr. a mas-85 caurarntBrpa*r.ra" a apvrrieeru. H6xoropue nrinrr Aocrrrirot tucxser{ruero nospacra.2. de ex. Eepdsa xsBEr n cpdgreu 100. asrorro6rine. 4.. vertrpe se acordd cu adjectivul 3.pr.cuawtu mpu. Reguliite fotosirea numeralelor sau pronumeposesive 1. ii I ii: EXercttru 6' Puneli fu hcul spaliilor punctate numeralul o4w la forma corespunzdtoare. 5. -:i.te cu cei 25 de elevi fruntaqi. Cirfile acestordoi elevi sint foarte curate.muxuiinouura.'erudlil666ffi.t.In gcoalds-au deschis-doui cabinetenoi defizicd gi chimie. d.i.. Kev ropqfrcs sarr xracc? 5.Funeli numeralul de la cazul cerut de context. conTpuse. La celelaltecazuri numeralele qi substantivul. la'cazul genitiv plural. ex.sc. MocKs4-nopr 5 t'top€fi. Traduceli in limba rontdnd.cardinale la nsrr la ArdAqarb N .iA. 1..celg compusecu.In carte erau 254 rte ilustrafii frumoase.. ... Kor6 uogAp6sffi gupdxrop?3. 86 ta de $ 113.te cu cei gapte elevi fruntaqi ai sii (caz.. insofiterle ailjective cardinale substantive cu $ 112. !i til iirii t:ir i4ii it .7..acestea. se adjectiveposesiveetc.na<oil de nogtri ar pfimit premii la olimpiadarepublicand limba rusd. DupI numeraleleABa.: fiupdrcmop . 1.mpu.3 sint valabilegi pentru numeralele de doa.a. 2.in Ecoald slnt treizeci gi opt de clasemari gi luminoase. de'ex. loai. Cind numeraleleABa.. Forma genitivului plural la cazttl acazativ nu se intrebuinleazl.Tra&tce1iin limba rusd. 2.. Rdsoundeli intrebdri. nariuciul pa6<5rysa .rcroAiiri poArirerll: Adrr yur6 so ABop. 1. ardtind sensul numeraluluionafi.4.4. vem{tpe.qs.caie segdsesc scend.-. 5. O6ulrft e€ sec . gne xop6uue yrenrluuo tpu xolxi. Mot ddtzo annodilpoeatu nimnru AnaAqarr[ nsrf.rmocrp64m . Eyxap€cry 700 6dnee 500ner. verftpe la cazuriieoblice se acordi cu substantivele.In Bucuregti 3.nlufix .. a n gpyrde sdsxro. impreund cu cuvintele asociate(amintite mai sus).. 8. ctl gi /a geuitivplural. Aceleagi reguli ae{ioneazigi atunci cind numeralelegna. Patru sportivi ai nogtri lau ocupat primele locuri ia coucurs. 2.' Hoc 5roft rrr6nrcrof cxymutlipu prirer 96 carrrrra6rpar.. oAaf pj'ccnaexrfrlr.de ex. ..ln ultimul timp am citit epiua n npovumd. Trr se udxenb xAarb nu..I).: V uac e ua<6ae lesc ecmbrpit 6onrufie . ne46nro..reuf6riurs nurur ognr.r Ea Mope. Numeralele. verdrpe se asociazi cu substantivede genul finfe.:Pewdaue ABW nnox6por 6&ao npttnamoecert xadccou (G) .colii a evidenliat.. fl.lo . rpu. tnpu.nii. acestea primesc terminaliile specifice.Directorul .na6opar6prx).ner. a a rorvr rura$f . B xdrvlnare ocr6ar. ca qi numeraleledca.i '8" iibCiidileC ij"b md.4. ii il' ' '46 in geu.i. tnlocuindcifreleprin cuvinte. Kolrf rrr AaEur . RegulileI. de ex. in cazul nucu animate.i. . etc.zeci qi patru de elevi. 3.2. la 1. :1' .o. numir gi Cazcii sirbstantineld baie'le daierminE. uaxddumca tineri unde se gdsegtemuzeul.t dosr o (singurd) carte interesantli. au la sfirgit ABa. 2. $r'pu.{Horov6cra.!'rerdrpe se asociazii cu pronume gi fsubstautlve.Hotdrirea celor doi pionieri a fost acceptatd de tntreaga clasd..Copiayi propazi1iile mai jos. . rerfipe la cazurile nominativ sau acuzatlv de substantivele genul masculinsau neutru staa la cazul geaitiv singuiar. $coalanoastrd se mindre.qqarf wyx truydee(G) s-au adunatelevi din iloulzeci 9i doui de licee.: la crasculin caredenumesc zde uysiil-Noi am tntrebat doi Mot cnpoctittu4ryx r6uouefir\. Bce urr se r"rdxeu 6xarr ga..

pentru a indica virsta de un an *:Mtinuuurcyro^-Bdiatul are un an. . iar in orag trei stadioanemari. * tn cazul acesta numeralul cardinal oAf. deeaudcmo. rpn. Construc{iilecu numeralelecardinaleinsofite de prepozilia no au valoare distributivd. rpriarlarb sau de numerale combinate care au la sfirgit acestecuvinte.Bunica are qaiaeciqi opt ani. Iati citeva construcfii mai des folos:te.qa (genitivul singular de la roa). de ex. tem4tpecmase putr la acuzativ.: B nsrf rcxnorvrr6rpax r6poAa uaxddurnca6wpoor La cinci km de oreq se gdseSte lac. La expozitiagcolari erau 33 de exponateale noastregi doar 26 de exponate.Fetila are Cirici nni i Ed6yuxe uecrrgecir s6c€re ilet. 8.qertHa (nu mai putin de) sat6dtee. 3. qeM f. Pentru a rispunde la aceastdintrebare folosim cazul dativ al substantivelor (pronumelor sau altor pir{i de vorbire cu valoare de substantiv): (crc6a*o . ra la cazul acuzativ au valoare temporald: B rerdrpe r64a ou cmat uzpdma aa cxpilnrce-Lt pahu ani el a tnceputsd cinte la vioard. ln aceste construcfii sint folosite verbe de tipul: yaenfivwnca (va cregte) sau yndatwumcn (va (se descreqte). La gedin{I au sosit reprezentanli 16de qcoli din qi bucureqtene din 26 de qcoli din prrvincie.dupi cum urmeaz6: a) roq . utecrnb. c) dupi numeralele ABa. qac6e Biblioteca este deschisd Eudtuomdxaomxp&mac gecrrr( Ao ABaAqa.Suprafalagrddinii se va mdri cu zeoe hectare. Construcfiilecu numeralele cardinalegi prepoziliilen. 88 D. pentru a afla vlrsta punem intrebarea aem? (cili ani ai (ave1i)?). 4.de ex.: ffoqrfi detid4amtyveuurche npilnatu ywicmue o pa66mercpyucxtiAproapedoudzecide elevi au pailicipat la cerc. dxoao (in jur de.n est€ subinleles.. Folosirea nmeralului carilinal in construcfii cu prepozifii printr-o marevarietate $ 114.4qatr rrirr epddycoc. Aproximalia. '1 . Exprimarea cantiti. in liinba rus6.7. d) cind virsta este exprimatdde numeraleletrflTb'mecrb. avind diversevalori. De ex. de ex. un 5. Folosirea num€ralelorgaralinalepentru e4primar'ea. In acestcaz..cu valoare de cantisau descresctndd.virsJei= cxdtoxome6i (ean) $ 115. li I I I C.ii.. aI : .punem substantivul ni.auenepea{motnuttunncat ne nixe.. c t{aauuu (9i ceva) etc.te.: fideovxe nrrr let .:. vem&pe. 1...: Cetd uaxddumcx u urtiAecsrn om zdpoda . Constructiilecu numeralele cardinalegi prepozigia la cazul prepozilional r au valoarespaliald. Constructiile cu numeralele cardinale gi prepozifiile c Ao la cazul -. precum qi dupd cele combinate care au la sfirgit acestecuvinte.de ex. cfuca). de asemenea.ryfAuarr. cmo.: Bpau npuauademc rrocswfr 4o rerftpuaAqarn qac6n.a g6c*rr tate crescindd de ua renrApor .. edceuo. 89 .Noi ne-amldcut tema ln trei ore. de ex.alecolegilor de la gcoala vecini.tem?) | eti | 6omniuY gi numeralele cardinale. Mu eimoanutu saddwue rpn vac{ ra . mpicma. b) roa-dacI vrem sEexprimdm virsta cu ajutorul unui numeralcombinatcare are la sfirgit odila: Euy c6porc oafu ro1-El are pttrtzeci gi rmu de tn\ Smouy edpodycmo dedd4amoodilu eod-Acest oras areo suti ilouizeci qi unu de ani.Doctorul primeSte de la orele opt la paisprezece.Lrb. rerSrpe. timba rusi folosegtetopica inversd. Numeralul cardinal in limbarus[ se caracterizeazd de construclii cu prepozi. ln clasanoastrdinva16'32de elevi.Sora meaare douizeci gi tloi de ani.Circa 5$ de toriqti au sosit ieri la Mamaiai B eopdx6orcdtont e uapfsw sa goi. Moefr cecmpd AsiAqaB Asa r6Aa . ln astfel d€ cazuri substantivulse glsegte inaintea numeralului' Limba rom6n5 nu cunoa$te aiest procedeu...tii aproximative $ 116.In mun1isint geruri de per. Orolo urrnc6r rypfc oBnpudxatu evepd Manfuo . de ex. de ex. Constructiilecu numeralul cardinal gi prepozilia rua.dedcmu. corcpamilmca va reduce) etc.*u.ce.: Mdnovuxyrenirpe r6Aa.la dativ.aeuuxrt notyuitttu no An6 xurlru a no uxrf rerp6nefr .qqarr c lrimmlu rcrn ruedd-Bunica a vizut acestfilm scum treizeci fi ceya de ani.Satul se gdse$e cam la cincizeci de km de ora.! curtea qcolii sint doui terenuri de sport. Pa66. 6..'. genitiv au.este redati ca in limba roman6' qi cu ajutorul unor cuvinte ca noqmri (aproape).p.r cro A6csrr upoq6uron Muncitorii au depdgitplanul et nu mai putin de 1101.aeuua in (mai mult cu).Trl de la ora zeee Ia ora doulzeci. dupi ele se folosegteforma .Elevii au primit clte doui cirfi qi clte cinci caiete. 6. Pentru exprimarea cantitdlii aproximative cu ajutorul numeralelor carrcrn6uerpax dinale. numeraleledea.mpu. i' I (Kony?) I opew B. Ed1ywra eildeia Smomfiuava rprf..: IItfryada cdda yeettiluumc.:. iar numeralelentmb.: V. 2.lrer.25 ile grade.sa (peste). ex.'.'+. O valoareaseminitoare celeiprecedenteau gi construcfiilecu numeralele cardinale combinafiecuue uilwe..Bdiatul are puttaami.valoare temporald.

La noi in familie e mare sirbdtoare. Traduceli in limba romdnd. profesoru} de 2.B vumdro rp6raro tacrl. -oe. in funclie de terminatie. -.P-este luni:vg implini. Ha crc6.ani. Cr<ilsro Jrer BaM ucudnnu'rcr?(17) 8.xului -x. -aa..-.lr6ue cdporc i o. 1.. Sii6yruxe oattulnp4eryrrrxe rrrecrb.:.rB.rnrrfl.. 'an.Ce ' rnetuqi:peste'o'tund-vj*ravea.r. folosind numeraleledin parmileze pi cuvintelecorespunzdtoare (ro4. de ex.-Cr6mro..: On ctcueEmHa Ar. -we. -hre.6. Aproape 100 de elevi vor pieca miinq-in excursiela -invila munte.. Moefr. Traduceli in limba rusd folosind pentu : tmplineste ucuo. sora mea a implinit luna tre' cutd 14 ani.5"rlde. iar la 14 ani utecist. . uuamdpd se formeazd numerale ordinale cu ajutorul sufi.l'.{qarr .rnierc a implinit q . 5. -bte. r t. Unchiul (meu) spune cd estemai mare ca tataqn n 1. 3. -an.. wec'r-det wecr-&e.qesstt6cr-otfi -an. Numeralele ordilale se formeazd de la numeralele cardinale combinate transformind uJtimul cuvint in numeral ordinal... emophil.uuarbrfi l. 1. pe care le determinS. -t!Ie -o€e -rre. de ex.f. pa66rat saA Aorr6Aorra nrdrcue mix neA6rtr. bxerctlu 12. Eu dau fiecarui copil cite qasc bomboane cite doui chifle. a) copiali propoziyiilede mai jos.qi al terminaliilor adjectivale: rtlrcn. -rre. numlr qi caz cu substantivele (sau alte cuvinte cu valoare substantivai[-). Traduceqitn limba rusd.. Rispunde la intrebarearor6prrfi (-or.a* Numeralul ordinalnipeuii. Il1 ani. 5. b) Puneli intrebdripent.uecfrui rpnu6nuarufi | rpuauirufi rerirpna.. -4{e -o€1 -blee Mu.7.uuarr a6sl}r . . Numeralele ordinale se declind la fel ca adjectivele *.r.-oe.qesm6crufi c6rufi nsyxc6rbrft rpExcdruft uerupExcdrarfi u-trTrlcdrrrft urecruc6rufi cevucdrufi gocrl"luc6rblft . Excepliedelaaceasti regul6 facnumeralele: n6pnrrft (primul) -as' {)e'-BIe. puntnd in locul spaliilor punctatecuvintu\ potrivit (ro.i6noxa n uo ' urecrricnr. 73.. La 8 ani el a devenitpionier.uirsa..::. -oe. Tdre rpil. -r{r -o€r -rrel nocru6fi (al optulea). Ou eopdilrncn ceoiluu r6pruuu ycudxaux . -4fi1 -oe. -bre $ 72).r6Aa..bunica' Farci (Kar 6ygro) ieri aveaqi ea 49 de rcpede -ani).. -ue. La cinci sute de metri de gcoaldse giseEteparcul oragului. -an.:i E€ cdruy rd. nruues6plra. . -bte. 6.oeg6Aqarr Jrer oE u6. 14.J.ueciTblft | cevugecfrrrfi soceN{s6atarrrfi I aocrrwaecirufi aessrs6. : IoApjre celq6. -. Magazinulestedeschis la ora 8 dimineafala ora l0 seara. ner).ncn6nxnrcs.spune. ca uotodiil. . c) Treceli propoziliile de mai sus la timpurile trecut gi viitorfolosind formele verbab 6rtno fuentru trecut) qi 6f. cdreia i se atageazd terminafiile adjectivale: mecr-ri trrecr-rlr7. B Asaaqarf xurou6rpax or r6poga naxdAurc. Cr6trro let erd crilay?(5) 4.. Numeralul ordinal (Iloprtdxoeoe uucflimerbHoe) { ll7. Numeraiele ordinale se formeazfl de la rddicina numeralului cardinal corespunzetor la cazul genitiv.5.: ctipox nficena . ' l.4yluev ro4f uucnd yviitluxcr r6rueft urxcinsr ynemiuurcrna 150 y..urinnaAuarrtft Ases6Aqarhlfi uxrsfAqarbrfi | . . 6.uuarrtfi lcoporor6fi ruecrR6Arlarrrff ce-vs6Aqarrrfi | gBaaq6rlrfi I usra. -oe) 'btei resrn6cr-a . A 646yurxe? 16. -oe. Au sosit musafirii. -afi.q6qxe? 5.rn6u*ufi. ttlutaudu. 2.zs0'p.reunxdr.r.poadaa . Cx6:nxo rrer r6rueuy apfry? (21) 7.: .jrcr? (26) 3. -oe. l.l V 9L . -oe.. AnaAqar-* .rar m{c6rb crzxf.. 15' Rdspundelila inffebdri. Dela cuvintele m&cava. nm... Os ror6sEJr ne .t!... Cr6prueft cecrpd As6Aqat Elaj. -as' -oe" -rrel coponor6ft (al patruzecilea).{f. li !i i ij.q.rrro oainfudni4..u a afa virstafecdrei persoane propoziliilede mafi dilt 8l.z. Crdrsro er"r. A A6ayure?(65) (60). a dat fiecirui elevcite trei caieteqi cite cinci cdr1i. Ele trebuie relinute ca atare. mecr-da.rrer). de ex. acordindu-se in gen. 4. ani (ea in curind va implini 7l de ii' li.ncn6mnnocrlva tmplini . 2. r6ga. i II. vor la acestliceu. tscnof yp6xn uovrf rpu uae6.4.-a.qfn. acordindu-se su substantivul "pe care-l determini. Ei 5. 4.El se mindreSte cu primele sale succese. -be' -ruo ceqru6fi (a/ 6aptelea). -rre)? ndpruft rropdil rp€rufi rern€prrrfi ufrnfi ruecr6ft ceAru6ft socrvdfi AeBirrrfi o.. rp6rnt (altreilea).-bre se declini ca adjectivul rpricuttit.. Marr pa3Aar6csofrvrA6rg\atro ABa. A . La numeralele ordinale combinate se declind numai ultimui component..3. Numdrul locuitoriior noului orag nu va fi mai mic de 10000 de oameni. pentru a indica anii.til.iurn6p4xrrfi. Mse uecrn6Aqarr .{ i.nrro (l) rrer oH cr6prue 6p6ra? (3) 6. llqi trecevremea.Eu citesc lrartea a treia a romanului.fl 5.'iai:. 8. .ner ucndlsrnocr ndlrerury orrqf? (42) 9.i. 3. -oe. .::lt: ' : : 1 1.qeciTu[ | ruecru. Cr6rmo rrer orr pa66ran ua sard4e? (16).: 'recrrpecir Aecir uert'rpe . E . sroEi* (al doilea). 10. Eu voi aveapestedoi ani 18 ani.| " (vezi .qer (pentru viitor).49 -.c6pox socrn6fi: cmo doddqamo oAr{n .t. B 6f. -oe. Astdzi mama implinegte de ani gi fra4o tele mai mare 18 ani. 7. -bff.{esaruc6TgrI 2.ueC*por rpu .. circa 2000 de elevi.3.-aa. tvtoer'{ orUli cdlrox rrflrr.cmo deddqamu n6prnf. La fel se declind fiecare numeral ordinal.

'9.. patru) (urecrr .7rd-El|9cyj-e-s19. 93 .tuuderncr ceMb qac6B B . -R llr4l La intrebarearcar6eqnc. in limba rusi nu sefoloseqteconjunctias ($) . rac? r nor6porvrracf?). la intrebarea Kordprrfi sac? se poate rlspunde in mai multe feluri: ora v $r lu' oficiali sacdB Aectrb MEq. qetbrpe La ora doutr (trei..unu. de ex. Pentru a exprima ora in limba rusd se folosescatit numeralele cit gi cele ordinale.qecfroro A.d.r-ora AeBynb . qucrtdu ddmol B..doudzeci$ cinci). Adssrr vac6r c6por vunfr -ora oficiali rvorbirca cuientd 6eg.a. atit numeralele cardinale. b) in limba rusd vorbiti.'.) firl cinci (zece. acesteminute sint conceputeca apa4inind orei unu... uarc(dea.trf. cu ajutorul numeralelorcardinale. patru). fkrr vacoe.Lr ora rmn. .qqarb).este.. Pentrua exprimadata.. . ln acest caz.Acumesteora doui si treizeci gi cinci de minute.Leclia a inceput la noui Fi zeee. pe care o pot avea rneori (Oud n6prar ytenhp e udweu rctdcce: Oud nfzmu yueuiryaa udweu rnicce). unele gramaticitrateazdnumeraleleordinale ca pe o parte a adjectivului..aartck AEaAtIar{ nsrf s6ceMb -Lecliaainceput Ia opt fir[ itouizeciqi cinci. l. ca qi in limba romdnS. Dup[ cum sevsdsdin exemplul dat.: Vpox ua. Vp6rcnavaacl g6cnt unnfr gecfroro .Este ara cinci (qase.... B nsrb (mecrr . cardinale(aplicitil. la cazul prepozifondl.i.daad4amu..|9J.. un sfert. pentru exprimarea orelor qi a minutelor se folosesc numeralelecardinale in combinafie cu cele ordinale.rac6t (ceeace in ord oficiald s-ar reda prin:Ceiluac ABeudAqarb Mf.namu) vdmeepmu. modul de exprimarea timpului in ore qi minute este altul decit in limba romdn[.qBaauarf aecqrr 3.. B Aa.nonosrixa(uo.: 1t:: : .: n uonosire eocbM6ronpuw{t edcmu. pini la jum6tatea orei in curs . rpr. ilouizeci..EyrtrepBoro a6csrb umfr ..de ex.!|&e9.12 gi iumitate' dupd care urmeazi o altd construcfiecu prepozilia 6er1 ' c) tn'limbi votrbitdrtit:rlle care lipsescpini la ora rotundd se cxprimd tot se cu ajutorul numeralelor cardinale.'."adic6-'ora"'-'12:*gi=-:10t"g:a:-m. Ora tnu se exprimd doar prin substaotivulrac (omilind numeralul). de exemplu. B rcor6pouracf?-La B qac.(Acum) esteora unu.Concertul tncepela ora gapte. Asagqarr) qacoe La ora cinci (qase.Acam este ora douisprezece qi zece minute).rr6? rdspundefolosind numeralul ordinal se la cazul nominativ(cu cuvintul vucad sa:u f6rd el).. tptr. de ex.Pe lingi acestea pune prepozilia 6et (fdrd). Pentm a aflaziua si luna sepundoul intreblri: XarcOe .: Ceilqac we. 2. Cind minutarul indic6. ce.i. c) nu sefolosefteprepozilian atuncicind in exprimarea orei folosim prepozitia 6ec 6er.:6ec nsrfi (decnmfio deadqamu. -vorbirea curent[ .La ce datd? Comparali intrebirile qi rispunsurile: Kax6e quca6? Cer6Ass daadqdmoe (uucad). adici ora 12 Ei 5'. de ex. de ex. de ex. sau cind minutele stau inaintea orei. rtouizeci).degiintrebirile puse sint specifice pentru numeralul ordinal (rcor6prrf... {erhrpe qacaEste ora rloui (trei.La gapte qi jumltate au sosit oaspelii. b) cu prepozitia e pe iingd cuvintul nonosfua fiurndtate)..!!. Pentru exprimareaorelor rotundese folosescnumeralele du-se reguladefolosire a substantivelor dupl numerale(vezi $ 102).cit gi cele ordinale: a) ora oficiald se exprimi in limba rusl. | ffar6ro auctti? (rcozda?) | lead4dmoro ada (qucrtdl x np6gAnyro I crofi Aerr poxg6nrax.cit $i minutele. 92 1.lg.: CeilrracAecflrb . trei.J I ::.: RongdpmHa.'.q6crrt r"rndr. Exprimarea datei (Baryamdnue $ 119. Cerdasg dead4dmoe nda. qacd rpfuuarr ngtr rlm{r ..). gBa. in limba rusd se folosesc numeralele ordinale la diferite cazuri.careindici atit orele..z€csminute ale.Fi reridrpecra c6porc rocrufio cmpauil4y-Tu citeai pagina pafru sute patruzeci $ opt.ori? Kor6pu[ rac? ^-^ v -: rxJ ora ^ +1rn. $ 118. orei (Batpamdnue qacosdzo spAJwenu) gScsrr rriunyh n6proro . Pentru exprimareaorelor gi a minutelorse intrebuinieazl.orei'unu.49. doudzeci. iar numeralul care indicd minutele lacazul genitiv.g-qaprnropriwetna. 5' dupi ora 12. precumgi nuanfa calitativl lor Dati fiind asemdnarea formald cu adjectivele. Deci.oratma (doud.Ce datd "u#'d? este? qi Kan6ro qucrri? . De aici expri.rb Mlrryr lrepBoro cinci minute ale orei unu.Cit e censul? (Ceirudc)qac.'. Observalie.marea.. Cind ceasomicul aratd on L2 fi& se consideri cd aceasti ori s-a terminat gi incepe ora urmitoare .mpu. de ex.{na. Exprimarea cardinale.rr)uepsoro .. iar denumirea lunii la cazul genitiv.rfi sac? . La intrebarea B rol5pou vacf? se rdspunde: a) cu prepozilia r pe lingl numeralul care indisE ora la cazul acuzativ.: Konipr.

de ex.: {folosind Model. Korai npuurnf r salrr rdcrll? | --^ vaci cr<lrrxo rp6ruenuor"'dJt"r y aac? | aua 21. (8) raprriua. a rrr pa66raere ro (2).'". l. Pe (1) y.Eaere? qac Cx6lrxo sp6veun srr 6drrR s cror6nofi? | 3.. &a. acelagi podrtrca s mttcaqa deanmrcilm namtdechmrpdnen rcaf! (B xaxdu eody?) On s6rce paseilmuecmpau& soceMuiAqaroM s -(B xaxda eixeT) Rufiea ondcateaem luna std la compusddin luni si an. Koru6 nn upuruni r 6u6. mwcaaercmue).. t. (5) xnacc. r (?) . stau la genitiv.. 94 4.J hr: F-^ il" i{.7.: la prepoziliaB. Pentru a exprima data intreagd. B re6rpe llrr cr'ta€llr (5). a fl. a ediliilor estefolositd construcfia 4.!. (6) xurira. Kardro srrcld mot poditrcn? fr mttcauadeeamocdm r6Aa. ''. (31) l6rovra.racde' {. pe 4. toate la genitiv. nnmadec.. folosind in rdspuns' p Rdspundeli intrebarea rcor6ponr de cifrele de mai sus. (.{6cxrr uuulr rp6rrero. a Iraoi rdrs Ea (11) srax6.. 95 $.i +1 . 18. Inlocuili cifrele cu numereleleordinale. de ex.acordindu'leingm gi numdrcu substantivele lingd care stau. (13) srix. gi scop se rnai folosegte construcliacu prepoziliaor pe lingl dat6' ln acelagi or luni gi an.renrir.nrtco npdrvrenn pa66maeme? Ce**.. La intrebarea xarc6roqucn6? (rcoedd?)rispundem punind atit numeralu! ordinal.de lex': Iluct'uri c* mruAecfrui roA.:.rnor6xy? ---. 4. Moi 6par 1fu4'rcx (8) xt6cce. rogr (rercrrrrcrreadrue) construcfiacompusddin numeraiul ordinal la cazul prepozilionalcu se foloseqte caz..urnratde cuvintelerov (aex.Pravda" de simbStE).Ceeddaa cazul genitiv. rdrcssa Aegrrrcdr rpltAqarb rflecr6ro r6ra. Schinbali tmbindrile de cuvinte care indicd ora prin construcliisinonbne..rdxe.Scrisoarea (de la data de. Kor6pnft uac?.urisrt roxftecr cuarr? qac6s Cr6mno rp6ueulr nrr cn6.S*isoarea din luna martie a onului 1950. . dar lluctad 3a Mapr mircaua deendocirn tn*tcnuadeenmucdm usrnAecfroro r6Aa . rnileniului) . (3) pna' (24) la6nrsrr. Pentru datarea documentelor.. (16) a6xa.fJ j r ..: I{:arcfie ciuudecnm ceAnr6ro r6la. a) Pentruexprimareaanului (secolului.i i .2. rtnd la intrebdrile Kor6prd qac? B rcor6porrrracf? cifrele din Exercigiul19 a).a us (4)-yueafuu.ztreIi."b)f.nxypx6nu r n (1) xuocre. unde este cazul' vacde.a E6uxrros6paqr-n E:* i5 f..'' ..Scrieli cifrele cu cuvinte. Rdspundeli urmdtoarelelntrebdri lolosind prepozilina. (11) pr. de ex.nu? s6ceMb I 2 Korari srr o66. ambele la urrsiAqaroe cenrr6p* cezddua qnc.5' Mn pa66raau r (1) na6opar6pvu.: Ilucutidd rp6rrero anpdnr mdrc*to din urecr6ro r6Aa . a) Inlocuili cifreleprin numeialeordinale. l{:orxi eatna'tuudeme -B edcenu ett Crc6.eotspinzAtar. Cxii:nro rp6tenu srr 6turu ruti I Iltrb 5.{6carr ulruiir tp€rrero' B ror6pov laclf? . wecmodechntn6paoro nurapi m&caua deeamucdm podilrca oA{[HaAqaroro 3. lll (3) rvracrepcrdisfIIurE yueuuxri. de ex': )mo cttyuiutocarmipre m&cn'to Roedd?). pa66mamt? Model. impreund cu.(5) 6sepo.Kor6pnft qac?-Eer uerseptz gra' S *ot. B:i f.hm eoceubcdm Aerdroro r6ua(B xakdu udcnqe? actelor. <flp6nna>or cy666rrt.? | rPu vaca Crdroxo np6rvreuu 6uri n r6po4e? | os6 Exerci{ii 17. . 3. cit qi denumirea luoii (sau cuvlntul vuc6) la cazul genitiv.-R (10).') cduodecnm deeantacdm Comparalil qucfu?(De pe ce dati?) Om xaxdzo uuctd? (Din ce dat6?) 3a rar<de <flp6sAa>sa rp€rre cearabpi tircs'ra <flp6a4a>or rropdro Srryora gerarrc6t cdr'ogecrt rropdro rd4a.'tntrebarea'.. ? i'l .ao (2). a oH.16?.a cu prepozi.5p.substantivul aod. la 2-A.(6) yu€6rlrr. acordindu'le tn gen. adEugim la construcfiile de mai sus 9i numeralul ordinal care indicd anul. Tn ryuri. RdspundeSi. 6. 2.ia ra gi anui. v6rneprn gea. iar numeralul care indici anul gi cuvintul eanfl prepozilionalcu reA..i L ':: il. 2.: i: oreleindicate la B t*cf!. (2) oxn6.. ffi a. Korari repufnacr o6ura cecrp6 rorra6fi. (23) cryn6rr. (rog) sau luna in cazul acvzativ.. <IIpAgAD sa cy66dry. numdr gi caz cu pe substantivele lingd care stau.(2) yreuriqa. pentru a exprimaora tn vorbirea &tvt1td. Kor. (7) nduua. Mofi gpyr xm€t ra (3) orax€. cuvintul caredenumegte b) Cind data este prepozi[ian. care-l urmeaz6.s. sd iaiitnda" fiecarc iumeral la cari ordinal.qacoB I -.q. (2) xypn6r.. (15) udcro.

(vezi $ 100).nale. din subliniate propozrtiilede mai ios' 22. fErd a se asocia cu alt cuvint. .. $ f 21.BocbM6ro Mexgynap6grrtft xducrufi gerr.s tlamo mpdmte cenma6pA-n6prrrfi gero yu66uoro r6Aa.rp6e ronipnqeiir'r6rnepoget6fi.r6rrepo cyToK -Ei au cdldtorit patru zile p patn mff . singur. ca nAmepoo colective(d6a.r 24. Ilipeoe udn. udcrepo yrennr6n . 7 Gramatica limbii ruse& ru gcolarc.2.Puneli intrebdri la cuvintele l. de ex. l58l gZ III. 4.cduepo...rqav) (ror6puurefi) roripuuavn (o) roniprruax Numeralele nfrrepo.rx (o) rpofu 'r6rrepo rrernepilrx uerrepdrra J verreprix |vdr nepo verrepdrvz (o) verrepfix (ror6pnurefi) (ronipuurefi) (ror6pr.numeralele coletive so asociazl cu pronume numai atunci cind acesteaindicE persoane de sex naasculin. n(repo crygdnron.: Cdmepo obtozd ne *lyn-$apte nu asteaptd pe unul.rJrncb nepxeB 8 .B 12'rac6s 45 uuqir. i rzz.ile xynrtt rp6e can6fi . de ex. 1.dede. nuntdrul singular.. Ilptt*d rco nirepo. Trmsformali propoziliile obpinute. . re6e yrcmn0n. yijilmeqb'eoue4| 'knacc e'8' rtuc'e ''15-uunym:-V\ilmeat. Y uenft Asie nurx--Eu am do:u6perechi de schiuri. se decl. 96 . Mihai Eminescus-a n[scut la 15 ianuarie 1850. Mrr ncrp6u.alrrfr. ln ce an a intrat la liceu fratele tiu? . verrirpe cofidxu (pafru cfiiai). Kaxdro qlrcn6vrr np6sAsyeIr. IIItu t|rsepoz mpde uywutiu u cx€augurm.ry3' Eap6. .4.til dxa. bdenma. 3.mElfigesr rpy. vutlmen edrwel us Model 2. On solu€Jlr 6u6nuor6ry qac6 s 7 uac6s10 rrrurfr.{em samfrrr zerlfi. ln ce an ai inceputsd mergi la gcoald?.. .Aeru Pecmj'6. pe cind cu substantivele care denumesc animalele respective * nu.s€ asociazi cu orice fel de substantiv.Noi eram trei (persoane de sex masculin). nirepo pa66. . . uem&pe pe6Euxa.trei bdrbali ..rac6s25 r. Ea a terminat liceul in anul 1975.: flec 6&ao rp6e .4. d: ex. substautivele se pun la cazul genitiv.i o femeie . 10 septembrie *** (Cofiupdme"xbHoe quctrtmehHoe) N G D rpdc lp6e' rpoft " ABofx lpofrra TporAM J aso*x J rpoth n ^ IA B Oe lTpd€ | rpofiia .2.m. cmyddumoe.Cooperotiva a wnpdrat trei sinii 1 Or. se poate referi fie la persoane de s:x mascmlinofe la persoane de sex feminin (sau luate impreund).edcuaepo." eou^Ert e eo. fu dry.admeepo. do er: 6fit uiatuuxt. at dea dpyea. Ilamaddtlamoe qdmoedexa6ph. nnmu wecmayveauxde.r ? Model: Bocu"l6e rrtSpra eto Mex4ynap<iaruf xdscxufi AeFb. vqilmettaetirwer us.ln anul 1970. cduepo r6cruepo.i . Fratele meu s-a niscut la 21 mai 1963' 10.numeralu! cohctiv. Numeralul colectiv cardinale.d. 5.ele se asooiazi cu subotantive care denumesc persoane de sex masculin: ge6e cayA'6nron.66e dieourn (ambii bdrela ambele fetite\. Numeralele qi acestea. 5. r6rnepo r4enrtnt (patra cd(ei).tac6e uunym.Mex. genitlv.8.Am sosit to{i cinci. rpr yrerf{u. 9.ln anul 1951. qdrrepo uyxurfin.. 3.q6Er4. 66e la nonrintativ sau la acuzativ (cind acesta este la fel cu nominatiwl). a€estoa sc mai folosesc Ai cu substant ve care nu au numirul singular (unele dintre ela aritind obiecte perechi). dee*mo xadcc uemeepmu 55 xadccae 8 . wdcmepo. Il6ee.: Koonepam.ruru' la rdspunztnd tntrebarea: 23. Comparafi: gn6egpys6fi. Marasfg 3aKpbIBaercs. numirul plural.AeELocDo6ox. xadcca nnrh{t 6es B l.= ' e" '' " Model 1. cantitateaobiectelor gi rlspunzind la intrebarea cn6. de ex. 8 Mapma-Mex4ynap6xrr'rfi xducruft Eeus.qeor.a. 4' Iedd' s6IIIefi crparrir oT oalulicrcKoro Aeeycma. mpu moedpw4a. ln luna februarie 7975a apdrut o noui edilie a acestuiroman. verilrpe x6nrqlrRu.tu . 5. Maragfir orrprrr6etcx B ? sac6B 15 r'rurqit. 6' Tpud' rocn6Actsa. Industria acestei f6ri a inceput si se dczvoltein secoiul xDc 6.qBo*ME P (o) .numeratrele colective se aeociazd qi cu substantive care denumesc pui de animale: rp6e xomAm (trei pimi).qirrtnxcs..qorx6Aur n l0 qac6g40 r"tnnir. Nu voi uita niciodatdziua de 5 apriiie 1974.aLrka.A fost cea mai fericitl zi din viala mea. colectivesint apropiateca sens de numeralele $ 120.: rpu xdwnu {trei prsicri).mpde. Numeralcle colectivc se folosescmai rar decit cele card. ifie dCeoarcu. 3.Dupn numeralele dechimepo) substantivelese pun la cozul deehmepo.de asemenea. Dupi numeralele colective ri6a.'ffia cdM. 66e.. 4. La a serbdmziua de naqtere mamei.r. nzrr pa6rirmru). TraduceYi: 1. cefiqac 3 30 rrnrafr..Mergean pttru . indiferent de gen: 6t6t udtu. u6pra llrr up6tguyer'. Acest documenta fost publicat in paginile ziarului Scinteia din 5 martie 1949. Iatd citeva cazuli de folosire a ace$t6a: .ni ca rdrnepo (din tabelul de mai sus). 6Gexnrtzu.rrxo? indiclnd. d6e.rnx .7. 2. (Cu subslantive care deauncsc persoaae de sex feminrn se in'rebuinfeazI doar numeralele cardin'ah: pe cryaSrmn. Numeralele 66e. Ildpaoe wbaa-. n6cmpo.

pentru -j. 6.tutx dee cdmux uota q|tutx i)ee ntitcttwftt. atunci ia nunteraiul car<iinal care denume$te aceste numere se adaugi uneori qi ad-iectivul ultax (tntreg/.numeralul ordinallacazuTgenitit' plural. Bo1rrI6ra. pentru :- i.:.nuro . Numdritoiul fracliei se redii prin numeralul cardinal la cazul nominatit.-oru6 .S. 8.i yaduce{i propoziliile de mai jos. .i 66a pa66ralrn xa S66pnre. 4.addeP ) no$.. de j--1 36 gBe rp6rbux (doud treimi).02. ulrr no 6dpery' grnn . Traduceli in limba rusd folosind.: On zoeopimo6imoil oqlr6firp6rn (mpdmaeil) zx yrdcrrca.. IIo Si.. 3.us6e: lryxr/taa a x6nruuna.. iar pentru t L (odua 4d. Bunicul are trei perechi de ochelari. la nurritor se foloseEtenumeralttl ordinal . -.(o cincime).nttoptit (neddau) notitmopa (neddanuu) (oj noti'moPa (nedi'tnx) trV.mopa (.3 de ex.mopa (. unde este posibil.irux Ex ercilii 25.usen:iTbrx asyvr nirrruu o . l.taa uaiwti amopda-un Numeralul noniopa gi o dointe) -no. 6.to 4d. ln vorbirea curentd p. eedpd ) noaj.+tdmpaa. -s. De exemplu: N G D Ase nfrsrx 4ryx uitrtx gryu uirrru ale numeralului fracfionar se schimbd A I P ..a.nfl:6nqrrr 66e pynri. -L -tpn (trei . laeetldautx u odx6 ti " f: l f" (nryu qitau t . 4. eddpan ) rtonnopd ( udmpa.eptimi).rrtru I z mdtate).002 etc. N G D A I P notmopd (udmpa. B r<iIr'rnaresx 6drro nirepo' 3' V nlrx r6rnepo Aer6ii: Ande M{r6qrrKoB lr Ase A6ro'Ixu. 9.d.rutx u mpu decimux sau sau sau sau noau Edtau dee decAmutx uo.I -e4s{ sfaas Construcliilede tipul 0.de ex.*. 5. ruiu!. nce ru6crepo.: 1J-1odrui qdtaa tt odnd amopd. eddpax) noamopir (neDdm) no$tmopa (neddau) nerimopa (neddmu) no. . 26.te despreaceastdtreime de teren.aecfirnx (cinci zecimi).i cuvintele la care acestea se re-ferd.El vorbe. Numeraiele frac.o treime (de) din teren).m. a cuvintul r6rreprr (sfert)..-:.. 2. Daci numeralul fraclionar se asociazi cu numere intregi.9. cinci cd{eluqi jucau qeh pe banci.-.02 0. D oi prieteni 3. dae ryd.ionaredenutnescp6rli ale unui intreg.cuvintul rp6rs J- se foloseEte cuvintul nononrftua (7a(odnd uemeEpnma)tntreg 11 (trefine/.esimi). $ 125.002 2. de. Oxu paccr4:rtsanri o6 o6drlx tr'l6tr"srax. Numeralul fracfionar (fipd6noe quc/tilnxenbHoe) . addpauu ) (o) noajtntopa(udntpax. iar numitorul prin .o6dux o6duvlr (o6) o6<irx d6e o66ux o66nu d6e. Lingd sobd erau culcali trei pisoi. l. La uEi erau patru: trei bdieli gi o fatd. indiferent de cazul (odnampemoa Ia care se afl6 numeralul. reprezinti cornbinagiiintre numeral* cardinale qi fraclionare: 0. 7.-.2. nunteralele coleclirc. se schimbi dup6 gen qi caz.nce rpde.Declinarea numeralelor o6a Masculin o6e Neutru Feminin _. Indicali numeralelecolective. z I z) u vemttpe nAmotx) E. 4.: --!.turx ntpu decAmt:x.2 0. 99 .?. Profesorul a dilcutat cu amindoi bdielii. N G D A T P 66a o66ux o66uu d6a. 2.t). Substantivul dupi nurneralulfraclionar ste intotdeaunala genitiv singular (mpema) ] racrxa .feminin la nominativ.-4 n"1mas). cegrn'rdrx $ 126. 98 nrop{r (o doinrc).. ln declinare ambele pirli dupi caz.irF . Ambele lacuri se gisesc in nordul lirii. In gridin[ lucrau trei: tata.:-. Citi{i .v dmpauu. C o66ux crop6u pargaririucl 7. l.e mecrtrx (doud . 0. rp€nro enltn. Osr. 2. 0.3 Hortbrqdaamu dee decimo* Honb qdrrbrxu dae cdmaw noau 4daux u dse nt&cnvuutx dee 4d. 10. El a dat caietele celor doui fete. ia DacEla numdritorseafie numeralul acesta forma femininuluiABe. . V xer<i Odr. . 10 DacI la numflrdtor se afll I (oaH6).rmqe rprirr.o66nx o66nvru (o6) o66ux i 124.$ 123. * Ar. de ex..8. eedpd) notit moPa ( u dntPoe.csyx u.nr:op{.. Ele se formeazl cu ajutorul numeralelor car<iinalein combinatie cu cele ordinale.. Dupd spectacol phtru studente au oferit flori diri-ioalergauprin curte. Onri.2. fratele meu mai mare Ei eu.

He slrlxfrn eoaacia c ndac. 41 5t t( t -. ?.subiect. 100 101 l . pucae&n.iar infinitivul. El are urmdtoarelesufixe: . Ia garinoi am aEtep4. on nonpoctfrn areruf4omirr cmuni-El mi-a cerut si recit versuriconrplement indirect. verbele in limba rusii au doui teme.imperalivgicomdifional. 2. . mod gi tirnp. s l.003 din uscatulglobului pimintesa 3. participiulgi gerunziul reprezinti formele neconjugabih ale verbului. care stau la baza tuturor formelor verbale: temainfinitivutrui temo timpului prezent (sau viitorului sitnplu). rt :** in limba rusi.Toa& fornele verbaleau aspect diatezE..rl condifioaal de ex.2.yudar (a lua in considenalie). complementetc. f.rraroa) 28.ia Oo". .mb-nnc6-a. Formele verboh sc imFart informe conjugabile (cnpazdeawe S6putt) qi forme rccmltgabihe (rccrpnadetue 66puu).01.0. s -:-. Infinitivul esteforma iniliali a verbului. vorbul elprimn a{iurca cu ajutorul persoanei.ryniaue srrrirr eupaltime. 5.5t gt f..e6. Forme conjugabile sint cele ale modului indicativ. dF €rL: I{yptrn epidno. Terele vorbelor (Ocadeat zwe6m6) $ 128. predicat.complementcircumstanlial dc scop.2. iar pe lfloarea soarclrei.:l : Exercilii 27.02. ln acestoral locu escun milion gi junitate dc tocuitsri.fi e&wee e cad molrirr dddyure-Am ietit in grddind si-t rjut pe bunicu .dea).modului. sj De la tema inftritivufui sc formeaz5: a) timpul trecut gl modr. Citili numeralile mai ios:j-.nno* $coala dezvohd la elevi pricqterea dc e citi e4tresit . 2. timpului. 0. .. Rezultatul problemei este 0.5.ieqb(a se culca). . Traduceliin limba rusd. ryut*.participiul qi gi nu seschimbrdupd persoani p mo4 iar gerunziul nu se schimbi dupi persoand.. VERBUL (f. Infnitirtut (Un0urrumua) $ 127. un minut gi jumitate.(a croqeta).1 10. l. de 'of.A.3. wtecrf. mpncrfi (a scutura). 2.. 6 l0' t . H€vii Folii au semEnatpe 77 -l din lotul gcolarporumb.5. rnfnitival poate iadeplini in propozilie funcqiade subie:t. 10.ilrbi meorb curge).(M. (a 6epdts (a pdstra)etc.qumtiTb. 2. fw esra ddtndtor .rr: nucaTb. 6.tppredicat.JVe se aud vocile (oamenilor) de pe cin. -crr (de asEmctGaaccentBat): cnfi. o3.05. aspecfului diatezei.i rg. nnclrt 6ot (ar scrie). IIIxdaa panuadem e yaerlrrncd.n (car€ este accetrtuat): uecr*.atribut. -cwz yndcrt (a c6.

.: xarnc{-t?rb saflnci-a (scriind)... viitorul simplu) etc.n.rrno6 g.. a III-a.: xprttcuy. Aceste verbe nu-gi schimbi accentulin timpul conjugirii.: 6nilsumucx (a se apropia) *. ea. t02 rf i Conjugarea yerbelor (Cnpawduue ?.I a prin terminaliile 1i conjugarea II-a (nrop6e cnprx6uue).aazd. b) participiile'la timpul trecut. I Clasaa V-a estealcdtuitd din verbecu temain -fi. la aosrtmo eoctcj. existd doui conjugEi: conjugarea (n6paoe cnprx6nue) .). Claseleneproductive verbelor prezintd rnai multe deosebiriintre tema infinitivului gi a timpului prezentsau viitorului simplu decit cele productive. b) modul imperativ.* Traducerea ad literam: Casa mea este la marginea (satnlui)-nu qtiu nimic. . * A se deosebi de npu6tisumtca care se raporteazA ]a toate persoanele. I sg: poate avea valoare colectivi.: snr{-tum (pers'a lll-apl').i: i! "n .... ou4ymimt (a sim!i).rcpilxuewtetc. ti $ ir i: ii r F :jl $ 129.. sint denumite claseneproductive A. Verbele din clrsa a II-a au tema ln -e. de asemenea. de ex. iii. de ex. 9i care de fapt sint intr-un (uenpodyrcmianue rcadccw)numir limitat.: trrc6-t??b . )Kr4Tb..c) gerunziulde aspectperfectiv. La prezent Clasa (a desena).t . morrKv-y etc.sarprina-p etc. 06 om4d vdcmo n*myr o eagdmax. temei respective pozitia accentului infinitiv Ei prezent. Claseleverbale care sint folosite drept modei (npodyrcmfienorc xadccw)..pentruformareade verbenoi sint denumite la cele care nu mai servesc formarea de verbe noi.) Fersoana verbului (Kameedpun r?utld e. intrucit exprimd acliuni care nu pot fi raportate la pers.Ci pl.ro6) in iimba rus5.quri-ro (pers.Despre tata se scrie des tn ziare. de ex.are.y ue7 .zut.accentuat: uu. npacou.. u : j': :li '! B. I sau a II-a.rr6. .de ex. prin tema infinitival5 in sufixul -ry.de ex.: Pa66T^-tom-pt66ra-nu7-utr (cate lucreazd).-era. Claszle neproductiveale ierbelor -:" ' -*'-- - - $ iii ? !i: I ri ii ttl i l i.la infinitiv.) ecrr rapanddw * Eu (tu. Clasele producfive ale verbelor fi 1. se formeazI: a Dela tema timpului'prezent.:Bodd r4ncivnaaercr vipes n.coepetil-ma incdlzi). Verbul 6urmu (a fi). a III-a cuprindeverbelecu temain -ona-.nazdna) Clasele verhlor (Radccut znaednoe) $ I31. moarcuf-ma(a1ovi)tema timpului viitor in sufixul -n+ xprtrcwy-mu-xp{.: arc1ilmu-arofnb-atb6uwo.ttitcltct .. (a yu6-mo-ya6-n.Ce semeni.. pers. ln prima clasi se inciudverbelecare au tema in: -a-. sg. (a glumi. aydrimu. Difer[. ci doal de pers. Comparali: punnimu*pucfn (a (a deuoucmprtpoaama demonstra) deuoncmpilpy-to. de ex.a. n-am vi. (pers.Ear6. aceea culpgi..npu6ttisttutrc.:*. acestesuflxe sint inlocuite cu -y-. 1acimo (a vorbi ca un bas).. Celemai uzualeverbedin aceastd categoriesint: 6parr.f sgj.N-am /osl. -.deex.de ex.de ex.B. Astfel. a II-a ^pdw gi a III-a Gg.rcneedmu ciuguli) .age'xfrnewt-esznrtuem...6-ma-un6-ro. Un numdr de verbe in lirnba rus6 nu dispun de toate cele trei persoane. ii: fi I I i:l ale S 130. Mr. de ex.ilmoca(a se strecrira) etc.l npuS. t<pttxuymo.a.: aumivmo-41sn{-1s.) pot avea gi ele valoare coiectiv5. $ 138). de ex. persoana III-a plural. $ 133..: Moh xdma c . eoepacmanra(a cregte).. durcmosil-mu dicta) qi lu<m!-ro.) un ueiotzln iimba rusi fiecare persoand are gi valori transpozitive. de ex.-:-. spre deosebire de limba romAni.: pa66ta-rcm-pa6rira-x (lucrind).. Acestea se deosebesc care se adaugdla tema timpului pl:zent. 134 q.. are la timpul prezent numai forma ecmo (este) care qi-a pierdut valoarea de persoani gi num6r.: no1edilmt (a invinge)" 1t6edilmo(a convinge).a.fi. 3Barb.rrrr. nporm6-m(pers.npu6atwmcn.Jrr.coepes6-ro.aomilny.Apa se strecoari prin baraj O serie de verbe nu se folosescla persoana I. fiind folosit[ in proverbe qi zic6tori.gi prin Clasa a fV-a se caracterizeazd. -.la infinitiv.naeuh me6..: Vmo nocfiew.a. 1n1 i .. I sg. ecrb. de ex. e.. Persoaoa este marcati prin terminaliile verbului gi prin pronurnele personale. -Ba-' -nua-' -br*a-' (a nodudpxusa'mu de ex.tad6-na poseda) eaadr|-to E. Formele pers. Dacd la infinitiv accentulcadepe sufixul -uy-.uuqeed ue gsiro** .: pa66ra-Iom-Ps66Ta-ri c) participiile la timpul prezent.-. Aceste verbe sint denumite defective. -. B3srL.mo u noxll0ns . Acesteiclaseii aparEin citevaverbecare igi schimbi tema la timpul (a (a prezent: crceeanrc mesteca) ucyio.. ovymttmucn (a se afla) g. earcpitr. Yerbelecu tema accentuatl plstreazd accentulin timpul conjugdrii..a II-a. de ex.) am(ai.a-ruu inchide).. de ex.nodv€prnst-rc. proiluctive clase . !" iY' It ri1 1! ' - . de ex. a) timpulprezent Ei viitorul simplu.txn-y.-. Barrarbetc. (a (a sublinia).. edsuuto. -nac6'6w-uit (care scria). d) gerunziulde aspectimperfectiv.: (y V . nr{Tb. Temeleinfinitivului qi ale timpului prezent(sau viitorului simplu) sint folosite pentru gruparea verbelor in clase. (vezi tabelele conjugirii I gi a II-a. La persoana din finala a timpului prezentsau viitor simplu au loc alternanle ale consoanelor (vezi tabelele conjugdrii a II-a.esetaatuncilatimpul viitor (sauprezent) ufma (a aruncao privire). acesta sernuti pe temaverbului.

Datolit5 acestoia. A.. on6.r. docntiwta ob{ine). teu.eznma (a lua). cmpltqb (a turrde). eesmfi (a ci. ucamu(a secera).qp6Mrer Plural urr Ap6u. (a urla). os6 ciner Pluril Nrsr ciqerr.d. jnxicmo (a cidea).*. Singlar rrutrt-y fiiirx-eIrrb nI{U-eT AIleMdr! s roBotrFf TbI roBo@. eiurccmu (a Suporta) . care au terminaJiile neaccentuate. oud. Verbele cu suflxul -epe-: unepdrna (a incuia) (a muri. 4aecmil (a inflori). de ex.Terminafii accentuat€ au urBitoerele verbe: l. npovdana (a citi) etc.wamu (a stringe).q nolo (eu cint) ru uo€rur oE. -crl. oE6 . og6 cx6.. msib (a ccrge).: acmaedmt. yueptlmu cK-ul :il . oE6 roBoIFiT Plural lcr rorolrfur Bbr roBo[F&Te oar rorop-ir aex-f nex-fitnb ner(-riT n€x-riM rex-fiTe nex-AT Singular 64t . wuma (a coase). naadmu(a incepe). ou6.yr. paamt (a rupe) Sa". . OHO ql. uecEut $.t' ' p€rarr .arr aaoentul pe prefix.lTa-eT a. { "ru&nc6".. ou6.uecEuta.m.rccKi-nevrr-wt etc. nun* (a bea).cdatuta. Alternan{a vocalelor la tin4tul prczeil sau viitorul simplu a acopeil nerb - a cinta 5.. . cdaedmucda:b. auma (a vdna). 4. La timpul prezent sau viitorul eimplu de sraferdalternanle vocalice sau consonantice. nocnimu{at'rir'itn}.Singulor n rure4o rlt quri. Verbele de aspect perfectiv cu prefixul Bf. ecntaEwu. 6.ecmat6. Verbele in -rn. 2. Singular p6xy (eu tai) a ru pdxeur on.rT6-eM BbI qHT6-eTe OHI. sanp! canpduu.IT6. *.e&rcecy. '. on5.:. Verbele 6pamu . de er: 6Dana 6aro. 6udutu. {a verbe e aumt (a spdla). os6 rcor66rer Plural urr roa66aepr err xor66rere oxlr ron66lpr Plural MbI ttr. nottima (a infelege).in ridlcina cuvintului: Swnw (a bate'.{ srr c.n ron66alo (eu oscilez) rrr ron66neurb oH.a. necmil (a duce).: aeEa . tema infinitivului se deosebegteuneori radical de tema prezentului sau a viitorului simplu (vezi g 133). uanpiva (a incorda). Verbele cu sufi. oH6.&rwtnb(a inotu). .a s{ri Singular r craqi (eu sar) T6I CK6IIEIII6 :&.tiia :. Verbele in tr: 6epdau (a pdstra).r. Verbele de ronjugarea I au la timpul yeaxrt seuviitor simplu termina{ii accentuate gi neaccentuate. 104 br-o Singular r rcp6ro (eu acopirr) rrr xp6eum oH..tpi * yMpALub. eecmfi (a condue)..i{ete OIIE CONVT olrr{ rro}irr Observapie. Fac excep{ie verbeie uova (aputea).rer Plural Nrrrcx6sel4 BbI CKaqETE ouu crfuyr ncrfrs Singular fi Lrqy (eu caut) rrr riruerur oH.u(a se culca).la infinitiv. 016. La timput preEeat ele pierd sulixul si primesc termina{ia accentuati..Dup[ acest model se conjug[ sdpa) 6umb..eilrr OH.rervr rur 4pdunere onu gp€rnorror crarc{u... Singular M-Mn r 4peua6 (eu molIi) ru Apdtlrreurr ox. udmil.ra).YT ' r. pumo 105 . .r6 (a coace). yeuaadma (a recunoaqte). sau pe riddcini.e&uecewo. pacm* (a cregte). ne. ond no€r Plural vrt noElr BLI IIOETE se a$eza Singular e-a n ciay(eu rni voi ageza ThI CrlAerub oE. Celelalte verbe de conjugarea I au accentul mobil: eL cade sau pe {erminatie.ui (eu scriu) ru nriureul on nfuret Plural nnsl nfinev srr uriruete ouu nfuryr $ 134.I tII.g 3. " "r. Verbele monosilabice cu -u. yoxa&at ..rcT niru-eM nftll-eTe NTiUI.rp6xyr a ciuta oE. oN6 rirqer Plural MbI IhUCM grr rfirere oxu riuyr Singular q nrr. Compara{i: 17ss17uinecit . ucumt (* trdi\. ou6. de ex.ywafu. seanu (a chema). OH&. oE6.xul -sa. oH<5 np<ier Plural lor xpdevr rrr xpdere osr xp6ior Singular e-o . de ex.: necmrt-uec!. Conjugaree I $ 132.o116 pdxer Plural wrr p6xevr nrr pdxere oxr. on. de ex:pearna-pey -pei)wu.

l€rnt lu rila. .iiAiliiA'"i:o"nioiiiiA[a.0116 xHeT vlt xltg€rrl gu riunete oqr.m. . (eu secer) rn xndun or.creT Plural rrlrr sogrl4€N{ ssr so:svdre ou4 aoslufr K .rdcrsyer Ivrlr yu6crayelr rrr Y'r6c'rrYere oxz y'rfcruyror Singular r noivli (voi inlelege) TbI rlofiMeurb oE. on6 n. a bea fl xnBy (eu trdiesc) rrr >KffseilL ou.i prezerztsau la fiitorul ggan-a chema nnrrrr-a incta rep6n-a TEI Bo3bMerrrl IEI I\4II€rrrr ox.i:']ii Moqr-a putea. og5.l gbl sosere onu roayr MbI IIJTLIBEI4 nH n"rr.r xnBiT M6r yr4peM Bbr yMpere oHLI yMpyr nourirra infelege MBI XM€M BbI XMETE \4bI arr o}lr.qy(eu merg) Tbl e. '.' -. l/erbe care au teme difcrite la infnitit' . . ox6.oricina6r 105 {:= . oud' 6yaer sin4tlu uri bjgerra BbI 6iAere oUll 6j4rl dxl rr-amerge cu un vehicul Singular r Bo3bMi(voi lua) (eu r rrany mototolesc) $ 136. ou6..qerllb on.ra.nuniu:i' ou.ua€rur TbI Harrserub oF.t rpdu:l o!i.4ir -. . oE6.:: . nerlb'*ri se culca..f(voi lncepe) x aaro (eu dau) rur . Sin$ilar niry (md' voi culca) rixeun rixer vru . .r vrr 6ep€u Bbr GepeTe oun 6epyr x nurc (eu beau) rrr nteurl ou.ragEur ox.T 6paru a lua r KnaAy (eu pun) rrr n. ono rpdt Singular vri rpdu er.I xHdle xiiyT Singular r 6epli (eu iau) trr 6ep€ur on.qaEr'r Bbr Aa€re OEE AAIbT 6epeny (eu pistrez) 6epexdura 6epeNEr x-q s neki (eu coc) rbl ne.nixell lixere 6srrr-a fi ' ' . -. oub.I n. oud yIvIpeT Singular r r{Mi (eu string) TDI )KM€UJIT oH. lrrr noiirr. Plural MhI EaqseM Bbr Eailuere oEE EalrEyT uolror! (eu r-x.. oHdy... ou6.rdxer o "l ox61 Mdxer t os6j MbI MdXEM BbI M6XETE ti '. ond 6ep6. nou6'b-a ajuta.verbeleecmaetimr. 0116 Bo3bMeT oE r\.:.{ ac r!-apune Iieca rr 30Bi (eu chem) rtr roneglr' ou. os6. oa6.run€:: Plu^al r\cr ME6M nrr rq€re orrr{ MEyT x nrg-atrdi r rpy (eu frec) . ond nr. otle. Plural noll6xev noMdxere Ilor\4oryT .::-..pdstra ners-a '' coace .r€u ru uofiuEre ouu uofir.. o116.Sr Plural uat nrE'll s r nr€re oxli ngrot oHa xMir uardrr a irrcepe aap63s - a da x yu6crryro(eu partici rrr vqicrByersi. se ridica).qer vrr dgerur nrt 6aere ouu 6A). ond raag0r Plural Irtrr r.-t:.os6 xra€r' Plural n xn5. os6 xaner r yMpi (voi muri) rrr yupeutl orr.rdutg o'l ou6) neudr oHoJ Observalie. ou6. )KSEN.. yernedtnu se (a (a recunoa$re). oHA. ond d.r.' rrrrr-al ua Ms rb-amototol i orrr4 M6ryT -rfryr 6eperx€u (repeNdre 6epe11'r nalt neqe*r srr neqele o'Hll uexyr n 6ily (voi fi) TEI OyAeuL oE. oHe.a uorli voi auta) (eu pot) Tbr I\46XeirJb nou6Neurc nor.. ond soser Singular a nrrrnj (eu inot) rr..i rpere oHrI rpyT )KaTb a secera Mrt soseN.fdre oun xlagjr nnri. oE6 troftMeT x ua.. or.iiWiitil'iti'diant sau'i'iitlit' " $ l3'5'. oH6. .. ou<iua'{uOr oE.. '. on6.6ep6'r-a..nere oHI{ trnbrByT r d. Dupi acestmodei se conjugf. ' '1 I .'.Ali. '. on6. on6.

-E:. ffi 'I it.*recrii-a rr.. xdduwa. on<5 vu nogniveu srr noAsrivere oxu uo4Hrivyr Plura '\ m[tura r'tt ru66raru srr rlb6nre onr rnb6qr q seaj (eu conduc) rri se. oceo6odrtntt (a elibera) . npueaacilwo . . ttemdma (a zbura) aemilwa .qEl vLr r6snlt Br'I ldrllre oHu .lii ii' tiiqiul :Tir4zZii-iifi: "'" .j..tu. npuztacfimu (a inv. on6. ou6. 1 08 Plural ru. b) -en. o6taunima... . oud upriver uu upriuerrr nrr uprlvere onr uptrvryr r. useuuilmo (a ierta) -useutub. oH6. teuc{twt .tlii riiii . xddum .. rv..rfere osa soqliror vrr rpe6€v nrr rpe6€re orn rpe65ir Il .. r-*'*-="TTl81':Aliitntinla-'i6iioiin:ilo.. ":' niiioruT's'fiii. atbSttwo..rcpuujt. ou6.d. .. seoatiwa ..: zopdmo (a arde) * eoprb...totuj.ls rrr r6srurr ou. cuddmu(a sta a..il t : .tto6.. ."i ijg FJl_*: f. useuuilwa ...fl 6:rxy c-u r Boxy (eu transport) (eu merg) rH sdruus rrr 6:.cnpotaj.. o16.. --l '::- - '.. ouii.seontb. .lbt 6sAuN4 srr is. .r rpacpriur ou.ocao6oucy.rpuutiu... ou6.uerxr olr..unle ouu 6rArr vu updcav arr npdcure onu npdc-ar *Iiii .'. zoptitur' ...f.n6Brr v6r rdnr. ou6 uouyer n rpe6{J (er..':.' .l6vsr 6rgnrr-a merge (c u un vehicul) vrr B6.cu:ttcj:.qnuro oH.y|. on6. on6 re. .ta)* npueaawj.uulr srr n6Aure onn sdrm :ffi *.. f..: xo.ocao1odilwt . . Conjugarea a II-a f 137.teucjt.. .llll 1 rtil Iittl1 a) -nrf: eoeopiln* .F lffii 'if f t +--l1l &i".. se drplaseazi de pe terminafie pe riddcind. aoaoprttuu seortintv. ou6 rpe6€r Plural vrr novjerra arr no.I sg.ezat .a'jit - aoriru-a prinde rourirs-a scufunda Singular s no......cudtiua .. oH6. ou6....ery(voi mdtura) rrr ver6nrt on. os6 €rAnr q npoury @u cer) rrt nP6cuur on.rr s rpa$. on6 noAgriver ii-tt: Singular TOIUI}O fl-Iut B-BJI t nosJt6 x nro6rnir 'I (eu scufund) (eu iubesc) (eu prind) trt r6unur rrr mb6uu.on6..' . cnpdcum .zoeaph. oE6.. 016.rVrc(eu innoptez) TEr FOqyeIuL oE..o6ancutbo o1oacuilu..ttb.. ond ver€r Plural vrt uetdrt ebr vetete orn verjr a rupe Singular $ifii vu aeg€rr BBr BeAeTe ouu re4!r M-Mr FQ.4-cs. de ex. on6. ond rdnnr l6anr ox.. t . .oH6s6:rr ox.n6 (eu liniez) rr.. oE6.iiji :''il lii. In conjugare se produc la unele verbe a'ternante consonantice.nro6rirr ...rvt srt r6nure osu t6unr Singular x upnvj (voi prin-. O seriede verbe de conjugarea a II-a au la timpul prezentsau viitorul simplu terminatia..Aceste verbe au infinitivul in: - nn rpa$fu alr rpalfrtre ona rpaipir aO3UTL a OUCe' vlr l<iuralr rrr -ndvute osu . uoaatiut .. uotldmu (a t[cea) .carc la pers..oqer6rb-a iDnopta rpec}ri-a visli uognirs-a ridica r li| . ond ndutlr Plural a roxy (eu conduc) rsr s6ALruIr or. ou6 dffi &ilfii B. ou6 np6cnr c) -arr: rcpuudmu(a striga) .lri 'liiiii giti r... aeucdma (a sta culcat) .qrfirr-xoctcj'..nbdum .'roMn6 a-x (eu fring) rrr l<5tuurus oH.i) rrr npflrerur on. O serie de verbe au accentul mobil la timpul prezent sau viitorul:implu.. r^^^$\^/rw( L Singular gr-sx .rvislesc) ru rpe6€urr oH. cnpoclilr . rcu!.. . cnpdcuwt.tt.oud nrb6a'r on..ond rpaftfir q .accentuatd.. r no4nulrrj (voi ridica) ' rrt noAuriveut ox. "14.

fl eM 3.!r vrr xorriu Bbr xorriTe oan xotit Plural vrr 6exfiu srr 6excriTe our 6erfr t\aN r Tbr. oHec. 6': C*fuirc rrr (cecri) sa niprri. urr6 ce66xocntrtnt. cxnvy rratrbr6. timpul trecntt cmer4adto6ut (s-ar fi innoptat). ex.u't) trtr.ftrufi sr6x vrr c ua noAnsr"{6ei'rcs nfore. fi. Verbefdrd -ct la sfirgitut cuvintului. c) cantitdli variabiJe.r? .mrr Splr<rEI. cn6prov.: \. oua. eu edilme. Moft gpyr xr.edhm. ona.nuue{afir6scxoro.II 4au roafpuu{y rrfry.araTe oHrr.5. Brirxof x sox6r*.t xor6rr -a wea 6eadrr-a alergp Aan-a da Singular r x ot r i n 6 e ry T6Ixdqeur6 T61 6exfurb oE. 8.ilicrur\a su. Verbele impersonale se folosesc numai la pers.f) rrr Nrondrltttlb rut 'rricrirulr oE.. .f. 111 '. La pers. Ha gec. 2. verbele reflexive schinrbi in conjugare pe -cflirr -cb.a III-a plural: t e^Lmbreutb. Verbele impersonalenu cunoscflexiuneadupd persoane. (amurgeEte). 7. -f. OHa. 4.teristice conjugd..).{ 6eri n ruxtiny.: eeo mouur.rfivcg . ono 6exr.fl rtlorf nanucdrr' re66 rincbM6 4.1. 6.fl. 1. Traduceli in limba romdnd. -[ sasubpdLty Bxicnoe f6noxo. 1.de ex.f[ -fl nr6 ruronord..fl. . 5.im (ii vine grea[6).(acfiuneaexprianume).a III-a.modul indicativ.de ex. -fl no6 u6cnro.cn a invala (Eesniw*te e. olla. pesoanaI singular a verbuluitn persoanaI pl.a II-a pl. 7' Cer6lns x (uoutinr) vArrle ylphrt B xBaprlipe.rfcr$re onn 'ilicrsr Eap64sylo n6cruo. Puneli verbeledin parantezela forma cerutd de sen. cit qi conjugdrii a II-a. ono x<iqer oH.uu edil.uri:w Bbr ra. s sautrMdrocb 6u6rlror6re. 4.: eeuepdem insereaz5. (rno6rirr) cro6 cecrpli.aa&jrr t< Observalie. Yetbul ecmt (a minca) se aseamini. timpul prezent. (lipseEte).su| propoziyiei. cloi neB6JI.. iar la timpultrecutiaformagenuluineutru(vezi exempluldemaisus). fl p1xy sox6v xne6.. adic5. cmeundem(se va innopta) .r.ora. 3. 1.i qrcraa6rr) yirporr.urrecr itqarcs Exercitii l. { (ecru) i6noxo .modul indicativ.f. B6qepa. . de ex..f. 36yrpaMEIBo3bMeM co6<ift 6yrep6pd.1'::-' irr.: xeamden (este destul). l.1' Singular (eu md spil) y.dar se schimbi dupi timp gi matl de ele nu se raporteaz[ la o pesoanE au forma modului indicativ qi conjunctiv.r5icr(eu invE{t rradrocr lI trt radeturcs r-iqrarurcg oII. Conjugali rcrbele date in propozilii. . oHo. dqegs 3. -f. Korad rr.2.Mu rlagdv rsriru na crol.l[ ns6 rdny. ouu.Morroqi (eu treier) cr-rt n urlury (eu curi. . oso v{crur Plural vgr lvroecirqlvr nrr von6rure oRu voadrgr vrr.riiI.: (se uopdatm a) fenomenegi stdri ale naturii. Kro BaMnpetroAafuplfccxafi xarilr? L atit $ 139.pjccrnur t3BIKdIu.ru)na gocr6.{l. 2. . de ex. Cer6ans r riry crarb B A6c{rb qac6B 7. Ele se impart in dou6 grupe. dup6vocaie. ceemdem . Citevaverbe primescin conjugareterminalii carac.. Kyarl lrr nodIere n6ron? 9.naed. TransJormali Model.. 2. Vsfirerrr (prcor6. cn-n6 s6ce\abuac{iBB cyrrn. OEO MOeTC{ Plural vu vdeiracr suxvdelecr onu vd'rorcg i. 4.aacr vu ra. oxo voatitur oE. b) stdri fzice saupsihiceale amului.'. Mrr ganuM6elrc.tn.I sg. eu f6noxo.in conjugarecu verbul damacu exceplia pers.modul condilional.. care desemneazd. Bropde 6n6Ao l.rn6rra !. Brinrop yMeer nn6oa"s. 8. Astfel de verbe se construiesccu cazul acuzativ. tlo yrp6u r yuur6rocl u{urou r nrrrnp6rocauonor eM r6nuerur.modul indicativ.qatvt Miilocb KAxAbIil 4eHr. 6. 5.u. 8.f. B6reporr ru (asrrr) RHIirs B 6u6nuor6re. cme^lHdio(s-a innoptat) .: menniem (se innopteazi) .Verbe impersonale $ 140.qi pers. xtnxy xnfrs Ha croJl .timpul prezentsau viitor simpiu. . Fpar (6epds6i csoli xurlru. de ex.Mc[oTdTb-a treem sric{sTb-a cufeta r-{ ' Singular r. uedocma€tn de (va docmduent obfine). num[rul singular. timpul viitor simplu. (se lumineaz[) cruepKaerncfl (geruieqte). roeoprbrlo rereib6ry. 1orandzosuo1tnt (bolnavul are frisoane) etc. Model. B xndccevu (nerr) 11n' .oua. Mbrrlcs-a se spIla ywrr.: 'r.aaub oH.

1. Intr-un astfel de exemplu ca: ..eMi. ln I.r arati. . Puneli intrebdri la verhele din propoziliile de ntai jos. care arati: a) dorinla.ri voi face (am ficut) gimnasticd. ne cnarc. b) verbe care arat5 o acliune neljmitatl in timp.cstd htcrare). On He cvrrir 4. de ex. care se folosesc cu cazul dativ.iIl ][: t. 3. itll 1: d t. Mue xnar6et pa6d. posibilitatea.: lI nnur! (mc6. in ambele cazuri procesul 112 . 3. Ac{iune fi. unr"h l.: x\qemcn (a vrea).imy pa6dnry -Eu fac aceastd lucrare). On xe ri6xr.f. ea nu poate sd doarml). (Ocnoen{rc snaudaua uecoaepwduuozo u coeepwdunoeo etidoa) Aspectul imperfectiv rdspunde la intrebarea qmo litaem (dimn. vro Higen rvep6 unrepicusrr-l QrEnru.: Te6d c. Cefi.1il ! ll.: JI Efixarc'. ndrrnrryrr. il iriiii i lirir I i i 6 i ! I I' j i illri!l i iliiii I I iriilti :iliiil . rfryrun ononrlrr.il. Menf guo6ft: u y veui slrc6xaq rer'.: ctidyen't (trebuie).d) iecesitaibd -iicliunii. 4.r crorir. desfdEurarea de ex. nad. 4. peur6ru. verbele de aspectimperfectiv au timpur prezent. Ox ue x6qer nofirfi I xyn6.Bdiatul nu vrea sit mdnince. euvon6rr.jpa.7.'i: r.?.t) la uzinit doi ani. Mu ciaerran n6pnov prlj. de ex. A necr rdvep nscil coqlrsdgrrero pliccxovy rsrrrj.f n6.3.rstuxy ne x6qemca ecmb .ru noxoror6.Sora (mea. )l !ilr ltf ilIi rlUr.u}io n6.f.na. I 'Fl t a I I iiJi irli: li I. HeA6nno oH Hapuccrin nefisax.ric woil 6pa. Korn6 rur nepenfurerur iry pa66ry? Trr nepenricnraerur pa6dry? 5.no. Model : 5. qro HaM sllratru no Qrisure..6tranimy pc6in. de ex. Evy x$sercg no6xars na ercrcjpculo. 5. grupindu-le astfel: a) verbe care desemneaz[ acfiunea fird definirea rezultatului.{ nauuc6r coqurisve nds. 2.na. riU i'". Epar pricyer 6'renr xopo'r6. orrpunirr. 7. 2. Aspectulverbului (Bud eme6m) Aspectulverbalaratd daci ac{iunea exprimatl de verb are sau nu limitd in ei.iri i iir. 6. $ l4l. na nadc.n64yer o1pamimucn x epaqy .lf ti {r. Apyr xver une pyry.. Toaipaury nesAopdsurc. 2. Ex. .: . Nu gtim dacd subiectul a incetat sau nu sE facd lucrarea. Ex.rac6s. Exercilii 5. A. lucreazi (lucra) I uzind de doi ani. valorile de bazi are aspecteror imperfectiv gi perfectiv. 3. 2.' I i I . Aceste verbe impersonale se construiesc cu cazul dativ: Mr{.uuyro 6. Hacrynrinu cfveprcr.na. Conrparafi: on. c) verbe care aratd o ac{iune repetati.urat al acliunii nu are iimiti. In cazul acesta este vorba deaspectul inperfectiv (uecoeepwdr. Ex.: Vntpoa .rnepar. de ex. Transcrieli verbele din propoziliile de mai jrss. Traduceli in limba romdnd : 1. (nu b) starea fzicd a onului. Formayi persoana I singular de la unndtoarele verbe: o66garr.: Yntpou n orrpnniro (ornpur6.repou..s 3 . iar cele de aspect perfectiv au yiitorul simplu gi timpul treail. Pe6€sor lexfr Ha xpor6rr.: uesdopdeumc:r se simte bine). V. ci procesul acliunii este incheiat in mcd definitiv.r A<iua.re. . con6rorart.L! .n)saphdrcy Dimineata toi ileschide (am rleschis) fereastra.n orrpriro (orrcpfr.fl cp.rd precizarearezultatului.8.Ei ..l) nucbl4d Eu scriu (scriam) o suisoare.He cnrtmca (el.-Ea voi scrie (am scris) o scrisoare: 2. Ex.l actiunii. Acfiune repetatd.li i g i t t:.reHurli norbr pjccxyro n6curc.rr) (deschid) (deschideam) fereastra . adho uAril aov6fi. Verbul ca6aal este de aspect perfectiv (coeepwinnwil eud). ou roroprlr. fiitcrur ccmpussi rirnpur tracut. 3. K6xarrt Aesb t scrarc s sdcer4r . vy:uny. rp€rr. in timp.ll III. Ex.JI6rov <isenb p5ro crer6er.rr na npon6rn. desfd.n) oxud u cA6* . Acliune momentand.flnannwf (namcil) nuctuo . ' .2. xracrr. ou6 ne cnilnt (e1.tr. 8.: Ceanpd upopa66raer (npopa6ritata) aa saeddedaa zdda -Sora (mea) va lucra (a lacra. .rraro zapAdxy . Verbe'cu -cs la sfirqtul cuvintului. Ardtasi infnitivul vrbului din fecare propozilia.t f. lir[i 3. Acliuns nelinritatd in tirnp. Bor yx6 crraepr6ercs. l $ ilf . ae cnrtnca (nu-i este somn). caracterul obligatoriu i.r. verbul c. . 2. ea nu doarme) . eia.: Cecmpd pa66raer (pa66rina) rc gaeode dea zdda.q6.rit.y (Am ficut act. Un numdr de verbe impersonales-a fornrat de la verbe intranzitive cu ajutorul lui -cx. ut! n urx6ny. 4. Transformali propoziliile personale in pr'opoziyii impersonale: Model : . Precizarea rezuitatului ac{iunii. 2. i F 4 *r t t: LXercttru L. asdjtuaemcn (a-i veni ideea). I iti 'lt i[l l $: li' ii il .wr \my pa1dmy . 6. .Dimineala Q6.6ldem dinamt)? Aspectul perfectiv rispunde la intrebarea cmo cdiaaem (cdint)? i t 4 ! . 6ec6gooarr. 5.il eud).Ez ficean aceastit lucrare. I Gramaticr limbii rusc de uz qcolar c.teucilm (e necesar) etc.Trebuie sd te adresezi doctoruh. _Ex. l. 15gl IIJ liiiil lllil iliil]l 1 ltttliii ilir i .]irii ir. 3.i fac (ficeam) gimnasticd.iraro (c.r) oxub u t^6. He pa66rarc Mse He pa66raercx. cH cxirxer re66. Trr eurr vico c xn66otrr? -{nro6rnb nap6..q6. Ac{iune limitatS. Te66 cl6ny'er o6parfruca x rpauy.

scrie).) . fvurcr na Qrao. 6.nottouctimo(perf. 3.erbe de aspect perfectiv cu ajutorul urmdtoarelor sufixe. tlro osfi cA6rarn?(rriryvu'rr aciroe crrxoraope(nocr6surr crardu ua croa).gi dintre care ddm citeva. 7. 9ro rsr A€:raemr? (ouorp6u nr6cy no reaerrisopy). folosind in rdspunsuriverbe de aspect pe*ctiy sau imperfectit'.: nucdtnu -tpanuctimo (a inscriein acteleoficiale) etc.nortadmd (perf.a spune.npovumdmu npouumwtma (a citi): (a lnchide). Vrpou t y1apitroy ceSi n xti. (aauum6rucrcn6prorvr). (a Uneori verbelede aspectperfectivse deosebesc cele de asp€etimperfectiv de prin locul accentului. .' a se trage).: nuctinw utnucdma. zoeopimo (imp) .e3nntb (perf.mu.rsLmo (a prelungi). 5.(imp. 36nrpa MbrrrpoarraJrr.ipyervr crRxornop€nueA.r€r d{ess nrcycrrre uzpdxurre.uafimu (perf . C*wp6. c .) *.) .).[. IIro a6naer rsofi or6q (pa66rarr sa 4. cadilmtca (imp. l.1pdctma(a arunca). Formareaverbelorde aspectperfectiv (O6pazoeduue enaedtoecoeepwinnozo eilda) -perfectiv formeaz[ de la l. .) .rarr (imp.cecmu (perf. npenltamilmo-nperpat4drto (a inceta).) .u6. Comparafi: parpes4rr (imp. rplr * : eomdeunta rynaondawnu (a ptegdti).: (a fletre.i crra1dmb-oc.3. C.nnu sarcpr.) .1. Matr ne. 8. aocrcilmoca (imp.nepecmaedma (a inceta). F'orrnarea (O1pasoaduue etae1toe necoeepwdunozo euda) L Verbelede aspectimperfectivseforrneazI de ia r.{ nmuj urcsM6. ![ro arr g6naere cefts6c2 9.: -rtrna-.) .) ..a gEsi.. llro on cg6:ral? (oroev6r'r na uucrr"r6gpjra) 5.) . saxpen. sas6Ae). Il<iegg npn6nrxiercx x ctdnqnu.l. nepeaepu!'mt intoarce).ainta-npod.a deveni.C.3aKpt. O:r. aspecfulperfectiv al verbelorseformeazd9i cu iijritorui cufixelix: -tr' : 1poctimt.4.) . 4.: coeeputduansona. (nepenfcrraarr ynpaxu6uur a rerp64r).timu saxpetirtnn(a int5ri)' -vy-: ehmheuoamb e&nnrymo (a trage.) . t. (a fixa). Mu frrrvrcr E Jrfiqee.ran auep6? 2. 9ro .a tdia paccrm6rr (imp.: .rwndma-nepeuwndma reciti). 2.) . 8. Acesteprefixeau doar un rol gramatical. -Ba. rlro ru c. verbele de aspect perfectiv nu se asociazi cu verbe care indici. {ro ru adlaeus? (nrc6tl yracru6)-. Il6cne o66Aa s ue\du6ro Ir or. Observalie.paspdrau (perf..) .aeasdma (perf.).a pune.a prinde.7.tdtmo alcu{i).) . 5. i Retrineti aceste I 6pamt (imp.Hau rcnacc no rrprr6crnre.moqtima trgmo. nepe*nd. IIro rrr a€.autnt (a termina). " 2. . ildpea cEoM t uuro crar6n ntonox6.norri'IecxoM (!arynrr6re. y perfecliona) . 6.rewdntu pewrtrnu pewimo (a rezolva).toedtnr. uaxodttmu (imp.ta6dnto. Pa66u{emp6lr 6onrurdft Aornr. Ero g€laer rnofi gpyr? uwe). crneHoeilmtca(imp. npodL. -a-z + Deci nu este corecti construclia de tipul naqart* cdeeamr (perf:) tt4 115 !.Ylr . Explicaqicaracterulacliunii exprimatede verbeledin propoziliile de mai jos. (a Bbr -: cmdeun* pune)-sitcmaeumu (a expune).uenar? (c:qimars p6aro). -eta-: npod. 2. Rdspundelila intrebdri.cmamu (perf. Alteori verbul de aspectperfectivare alti temEdecit verbul de aspectimperfectiv.) .a sta cuicat.nb-ycoeepwdncmeoeamb(a acelade a schimbaaspectul verbului.qrrxiro. la lbctiv (pentru valorile aspectului verbelede miqcare verbului.u* xdu. 8. 9i sensul Existi insd mult mai multe prefixe care schimbdgi aspectul lui lexical.nrare. sl[bi). 7.gurare a acliunii. CxdJrbxoggefi TbrrrposE.erf. o fazd doar de desfr.4matnt (a ascunde). Verbeiede aspect se ternaverbelor imperfective cu ajutorul prefixelor: (a o . nepeeopdvueama. tro 3. xtdcmt (imp.) . verbelorde aspect imperfecniv $ 143.i nucdnn-cnucdntu (a copia). de ex.a lua.rar.u€naercefis6c rnofl cetp62 (urnrr nn6tre). Model.a se ageza. Mo6fi cecrp€ ncn6lrrr4rrocb socer\asiAqaru ner. sensullui lexical rlminind acelagiqi la aspectul perfectiv gi la aspectul impervezi $ 149). a vdrsa.Ie(fdny. Or6q qnrier pollir Jlrsa Torcrdro <<Bofiu6 M4p>..twuma . B.Kordpbtft 6brrr orxpfir cro Jter Ha36.aeuo (y.nna rvr6pe? lliicro s no:ryriro rricrua or uoer6 gpfra rc Eparu6ra. 6. il i: 1.pacct'rnarr (perf.npodotttrcdmu (a continua). 8. npo . npuaimtca * npunuudmtca (a se apuca de f6cut ceva). xouqdm. Ilfinxuua.a risipi. 3& -: Surcitpoeantb-tafiurccrtpoeama (a (a tfa .) . rcpdnuymu-oxpdnuyma-(a seintiri).aronopft c nogpfrofi no re.. curn sint nattdmu * ua\uud'na (a incepe). yrprlu r upoa6'rplraaio no6eArinxacopennoninuax caor6 r<iurary. c -: npinantt-atp. verbe: .). ro -: 6rcdudnt-to6tedadmr (a pdii). 7. $ 142. In construclii cu rerbele acestea ai doilea verb trebuie sL fie numai de aspect imperfectiv: nauci-n {.

ucctddoeama(a cerceta). EallriTr. cxas6Tr. urryvranarr. $r (a arunca) garc{nzuaama (a terrnina) . 3. Acestea se numesc verbe corelative de aspect.irt. ii. 4. 6.6.: etii)e nta. Verbele care au uumai aspect perfectiv se impart in mai multe grupe.. Verbe care indici acliuni concrete.cnpdmueanta (a intreba) -.omaeqdma -t. Yerbul npuedrncmsosambin acest context poate fi atit de aspect perfectiv. de pildi:6unno.titutann. sanfcblnatr rununSrr.samowAmr.7. avind acela.cnrc6rr. (a cioc6ni). Verbe care aratd existenla.ma (a siri o singurd dati). ganrc6rr.z o&pacrumt .ompa*inta -c. Ielacrb. nprlenl. podrtmuca(a se nagte.paccx6:rrna6.| -6ll.'Verbe cu prefixele nc. subliniind aspectul perfectiv sau imperfectiv.indicind o acliune realizatd in mod tlcfnitit.: ome€rumt (a imbogdli) .ex.t xpriwtymu -"*. tr jifii.: ompatimu (a conduce) .conpoloxqdma (a intovdrS. ptinunta (a rlni). 3Aecr opzaHw'rcm 2.: M1lcno npxtGrcruotaru udirc wt<daauux xyddtrcecmeeuudx ertcmaeorc.: cnpoaimo (a striga) .erbelsr. ezeotuoedmaca incepe si se emoiioneze) etc.qr. eduantu (a atirna). cljruarr. ../ . ofpasoedma(a forma)./ -*q./ -". eucdma (a atirna).rEi t$i I. ro rcer46 c. Verbe cu prefixul na-.nopa66mantu (a lupra citva timp).ymovtthmt -ru-/ -mn..nanucdmt (perf. ronoprirr. Exist[ insd un numir de verbe care exprimd atit aspectul perfectiv.: conpoeogitma. cu1t:yin:a c. cnf crmatr. Verbele biaspectuale gi monoaspectuale ( [eyeudoe6te u odnoeudoe4rc zmzdaat ) Majoritatea verb:lor formeazd perechi aspectuale cu ajutorul sufixelor. co6rp6rorcr nro6frenr cudpra.)-pewirmo (perf.auddadtueamu (a scobi cu dalta) '6. nucdma (imp. Haur xracc op?anusj'emnrtcranxy raprrin yueuurcdr.: o6oaarilmt * frff' S 144 D. Detewninali aspectul verbelorsubliniatedin propoziliile de mai jos.iunemomentani. ucr6tr. Cr6po e na6opar6puu wt uccaidyen5rn pacr6nua.rftrtnatl.eupdtlueama (a cregte) (a rdspunde) ..nr .imperfeotiv. tcrminate in -cr. Verbe cu preflxul par-. cuekmucs (a ride).q6pxnaro cBo€cn6no.: . 4. 5. L Verbe care desemneazi anumite ilAri sufl€teFti. de ex./ -u. flepecvo'rp6rr.'. Transcrieliterbele. de ex. prefixelor etc. Moft . 9.yntoutitttt (a inunda) .u./ -o. cit qi imperfectiv.) . iaxnymt (a da din mind).a hotiri.: e&do.i -*.iti 'flt rt ll de v. Acestea sint verbele monoaspectuale adre mar6nu). copenuoniuuxuo rzrnrs6crrare. de exemplu: uutdtwoeama (a folosi).: uazoaopimtct (a vorbi mult). 6nmilpyem xax no5r. prefixul satt sufixul cu ajutorul cdruia s-afcrn. omeoeedntu termina de luptat) etc.t4ecmeoadntu (a exista).: e&nosunra . cu sensul de intensificare a acli' (a de nnr) desfdgurate. uaimtca (afi)./ -nl. rctrcdntu (a sta culcat) etc.Poate J'i salutatd ideea expoziliilor . qi altele.tddyro cxoxg6rpou nue xzn6rmrx.a scrie. 2."lar verbele de 'aspeefptifdctiv 2. EpW o6eu4dem upraecrf uue s6nrpa rrfry. tro-' lt-.: np&zamt (a slri). terminate in -cr. Verbe care indici inceputul acgiunii cu prefixele 3a-. s am onwna (a reflecta) .. clecrb. cit gi imperfectiv. A6:rarr. 36arpa tu dedronrtpyewb 5.de-aspect..al 10. xpymtintu(a invirti) etc. u2psxymo (a inghela)./ -nr.. Unele verbe in limba rusi pot avea numai aspectul perfectiv (o4roenaosau numai aspectul imporfectiv.i) .rcpuudma -r.ii . npudxarr. uoctpduru. cu sens de acliune intensd.. 8. no1etcdmt (a incepe sI alerge). l. Aonrc6rr. ex.upyrde.*prirnyro. deex.) .r6unrt -v | -sn. : pazeotuoedmaca se agita mult). tto "ii itrni :riffiil li Exercifii lor. cnamu (a dormi). de ex. 4. cl. lri5eru.) .npoaoxdma -a. Ecla s o6etudn rovry-rr6yi. ricrraon natr. a scoate un strigit). 3.: pddoaanttcn (a se bncura).i senslexical: comparaTipeurima(imp. Verbe cu prefixele neperuo-care exprimi o acliune repartizatd tn mo{ egal asupra unor obiecte.o1emdma (a fugi pulin).a. ucc.i6a. uapadimanrbcn (a munci mult) etc. 2. 7.: (a saxpuudma(a incepe si fipe). :1pdcuma :o-i -a-l. de ex. de ex. Verbe cu prefixul or.: xptjxu:ma (a 1ipa.fl.colare de artd. Fqrmar-ea.t npoeoyitna -a. LL/ irmii Iiilii rl ir I iriil il iii t' I 'i ]:::: . Determinagi aspectulwbelor Ei indicaliperechea Orr€rnrr.-?Tpo-"cu ser?slimitatiy. peu6rr.nptrrryru. in vocalelor sau ale consoanelor tema verbelor: poatefi insofiti de alternanfea1e perfectiv Aspectul -n-I -a.euudrrueama (a prinde) (a se extenua) .I -.care indici o acl. de ex. npuedmcmeoearna saluta). pas6ewdntucn (a o lua la goand in diferite direclii).n. 4an6rr. naxodilmvca (a se afla). Ba cqdue s6uero xn.de . cml.: nepe6ilmu noc!.: (a om6iumu (a inceta de a fugi). Ii.sar6uqunta - 3. ll. 6odmu (a fibolnav).dy (a sparge vesela) q. Verbe care exprimd acliunea or ganelor clesim1. (a (a o6eu4dma promite). rdryuun. nepe.o6oeaudnn -r. Aceste verbe se numesc verbe biaspectuale (ppyau4ondre rnardnrr). 1. san6sbttart. $i verbele care au numai aspect imperfectiv se pot diviza in citera grupe.adntu Aspectul imperfectiv opoclmb ili lf iidi. de ex.. gap. tili . de ex.. Verbe cu sufixul -Hy.

Noi am !und). s cljuraro piauo (zilnic). artultny (un minvt).Ero sfAeJracb. Palara npopo*xduracr gena. 8. 1.. .) etc. Pddrco (rar).) ITo tldmra dunn ou 4. 5...r6qe u sirl. im b in d r i d e cu yillte lo lOsite Cu a Sp ccr u i..r ertlg pas.fectit' Aspectul imperfectiv Cu vin te g i. Kaxroli Aenns nrrb vonoxd. Kovr6. 7.UUH. ^ Le Scurtri duratd. qeM rrep6. ' Tabelul I (dcintinfieii) Cuvinte gi imbindri de cuvinte folosite cu aspectul imperfectiv $i valoarea lor Cuvinte gi iqbiniri de cuvinte folosite cu aspectul perfectiv $i valoarea lor 666Y' 3.. ttuozdd (uneori) t'tpouu:ndau etc. 75. 5. 14. (aspectimperfectiv)sau. rcducduni PUIL|. substantive) etc. qro 3. sau per.{pysr.emopdil pas (a doua oard) etc.2. Mansqqr rraieturcr. npu rcrp6re se vorart He uaroroprirrcr.-. r m p e r fe ctir . Folosireaaspectelor verbalein propozilii cu negalie(vezi tab. Transformali propoziliile cu verbe de aspectimperfectivin propozilii cuverbe perfective. 5I uapu'cylo (in .6 ncrper6lucr ncd .qBe. . pas euqE (inci o datd).nra pa3 ndryro n6cgro. adjective.4... dimpotrivd. naura ceMbricriuaer p6grlo (serile). dat.ecare an).... '. n ryairc r n6pxe (uneori)" 6.qilu. deuu omo u Bct utiu1e udt4e lr. 3acr. in timp (aspectperfectiv .l Etcednieno 'tnt:'.modificind totodatd {i contextul. ed deut (..nu xsfrr u rerp6Ar.udt4e (tot mai des) rinteascd.5ror nerisdx (din nou). E66yurra q6cro scnolrrg6"ercsorc vdrogocrr.. tE . JI p6lxo ronop{r c gpyrou no rene(p6ry..in cursui rrnoi sr . 3. 10.. puntndu-lein locul spayiilor punctate.i:. Haru x. Determinaliaspectulverbelortn propoziliile de nni jos. qro MBI Adnro crvreinsct. . (Zilnic primint ziare noi. xr)ttcdofi zod vorbit vreo (in f.un rpyxx6 no $uodxe npor6gxrca no cpegiu.se efectueazd. Traducelicutinteledin paranteze.. (Tot tcdttu duEa (cu fiemai des ne amincare zi).. Epyr nocuorpdl 5ror $r.[KA etc.. cr acliuneaestelimitatd. OH xpfruyt or 66nu. . zirnic. IVodel:... 6. nororopro no re. zi\. 6.Repetare neregu. u(jcnto Mu cudea (des)."-.I6:rr umrjru elqe ua 8. Ilcles. qea*e dnu el citea.{ rixiqbl. gur6ro qac4vu crr. IIo eevepd.rxorrop6rzs.uactvtt<y ( in fecare zi etr /ac gimnastici.{ ono3.) (ziie intiegi). gear roeop(> no rene$6uy--f. 2.urc 6rnr6 rax6f rec€loE.w r &r ^vi -il r t u+^ . uacdnu (ore intregi). cit qi neregu(Serile bunica ne latd. va _ 5i ioarea lor Aspectul perfectiv Cuvinte Si imbindri de cuvinte lolosite cu aspectul peritctiv $i valoarea ior Rtittcdvtfr dcnu n Ditan ruv. xic. 4. 3. Repetare regulatd..mot dee (r'reo dou6 minute e Smomdexa(in aceast6. Ha vodv cro.t r1oL1t4figJn COiucttt' zasdnnr.vrr. onhma (din nou).. 5. Cudea(din nori)..Infinitivul se disti'ge printr-o seriede trS.ltrrr. flo p6.. Folosireaaspeateror verbare(vnompedaduue eildoe) verbele de aspectperfectiv sau imperfectiv se asociazE anumite cuvinte cu gi imbinrri decuvinte(adverbe..r nonyudrorroAdpxu rra AerrLpoxgduur.ifl.vt ecnoutnrilnu dun (zi de zi) c xapoAHoft Aou.(Zile intrcgi intregi). Tabelurl I $ 145. (Eustudiez deseori ia biblioteci.r6 nex6.sEturi rp.. 7..quo nepegaa6.) 1) Kdwduii deuu ll[u noaoao(in flecarezi).'reQdgy r\4p- -fect it.u pACCKd3bEAnA no cpedau (miercurea) U. Repetare atit renaM cx6srr. cer6gst ctroprcMdE uprirrnyn Di'me..7. in folosirea aspectelor verbale(vezi tabelul 4).2. aceastd 2. KaniArrft rog . euce_ doud minute dalaao (zilnic) etc. IIo eevepau (serile). uuu'. Hyry. L I 1. gulate. Un timp repetabil Dermanent. .IIo rydauu lnau (zile quma/t. . 4.{enr oro Alrl cralrosfrocr reun6e. l::t - .4Bep6' Mil tar A6. . "& . B x6vsare 6p6ra na cres6 rficrir penpoAlirqusc xaprftrrr fprropdcry. .atl (in fiecare . .4.Kro-rci cryrnT B. spunea povelti. 3.) fl qacmo saHurtdtocas 6u6lLuot6xt. ou ganuv6e:rca pucorduraerra in(ore tregi). I $ F # i 6 . V6c. : t IV. s HarrT r'6poA nps6xa-uqupr (din nou). 2.e..5ry rnfry. l.::: t i: ?: ':? ' " t d 2. 9. B rcluro'reirpelurorA6 nor6grrgaror u crdpue Sfra. Repetarea unei actiuni cu un rezultat definitiv. ecE udt4e u team de casa pd.ro uu nolyu6ev niicrlra or t i9 j. des etc.2. s6 Aeur E 6ye'b ycr6n. Cuvinte gi imbindri de cuvinte care se folosesc cu verbe de aspect imper- ? i Exercitii 13..vezi taberul r).1 ::: '::i . 1. (Noi am citi din nou carte.lacc rrrnycx6et crenragdry flecareiunl). 2 gi 3) relevi ea 9i diversevalori pe care le au verbelede aspectperfectiv sau imperfectiv. caresubliniazdcd acfiunea este repetabila. Traduceli in limba romdnd. l. ..

) 1. ordin etc. Or uuror4d ue xannei.. Cer6gnx yulriTerb He s{rsoner re6f x gocr6. Traducetrittt limba romdnd. ne otuu6ilca (sE nu greqeqti). Aciiuneanu era previzutd. l. Ac{iunea era prevdzutd. ) li. 4.r. Se folosesc cuvinte Ei imbiniri de cuvinte ca. (Fratele nu rezolvase aceasti problemi. (E/ nu scria niciodati lucrdri proaste.(Conilnuarel Aspectul imperfectiv Valoarea . Vxe nnrr uac6n. Du-teqicumpS.8/ nu a scris niciorlati nici o htcrare proast d. Cer6Aas wr ne edryvnu n6roro cruxoruop6urtn.u. tata doarme. insl nu . 5. (. eqA (incd). (Ea na a citit romanul. B srine suc6r urar6r c u6.n nnoxrtx pa56nt..f. Verbul la timpul trecut Se folosesc suplimentar imbinirile de cuvinte uu oduoit(nici una).aa poudna.incd.iitor compus -fl snxorAd 66aouteue 6fay onirAsrn. 4.egalia HE Aspectul imperfectiv Valoarea acliunii desff. norca(deocarndatra)..2. 3. ue sa6ottdilkd nu te imbolnivegti). cmydilcu (sE nu rircegti) etc.qnofi naox6il pa6dmu.) 3. Nu fa:e giligie. uceu neynagfi! (Fii atent.acliunii.art ua yp6rcu.E uattorgf 6d.i!:ii 120 i 2. Folosirea aspectelor verbale in propozilii cu negalia ne $ .-"--: I ADCtut 5..eliin lucrare. nu in. O. Tradttceli in limba rusd.r nn o.. 3.{n6ft ourf6ru. Epam ne peurSr Smoit sadd. ue onosdriil (s6 nu intirzll).' ' --. On en\6ue 2. u{cxo. C Aocrcri 9. Nu te grdbi.{to na yp|rcu.4.qnucsro 3. Oua Herrpoturil. ue uenyzditcn (sd.) Verbul la timpul t. 2. 8. Se folosesc cu. 6.nuqene crp6nru 6onururix aovds. insi flrd rezuitat ma.rer6 He yauin o uEN{. Trawformayi propoziliile cu t'erbu! la aspectul Terfecliv in propozilii cu verbul la aspectul imperfectiv. Rezultatul acliunii mai poate fi oblinut. Ou/glw6MHene nuc6.) imil . 4. rl 1.rtrco dneil(de c'. He parron6pnnail! (Nu vorbi!) 3.a po. \ 1.) Verbul la timpul viitor simplu . il6:ay?7. ) vinte qi imb:nlri de cuvinte ca: daeuo de mult timp). (Ea nu citise romanul. Exprimd o prevenire. 17. Ha 5roft !. Folosirea aspectelor verbale tn propozilii cu n.rd la sd gtergeli tabla!6.ru.i adverbul nrKorAa Aspectul imperfectiv Aspectul perfectiv . 6. 18.': .nu He nposperii). vazile) 9i altele.q6ubcrr noleude. lwiii lfli lflu'. B rnjSe q6cro .we ue ouotl. Trr laeu6 ne gsorriJr r eure He cr6p. iilliil i1 Tabelul 3 $ 147.etnrill.n saddqu. (Eu na voi mai intirzia niciodatfl /a Ieclii. Eyl" aguuS'rereu. B. ne onoga6ft n re6rp. (Fratele nu a rezolvat aceastd probl. lillri. -fl noxa nu. -{ unxorAdL Ire r$t6pocul lttl o.:t ::::::: a'.gurale Aspectul perfectiv LXerct{u 16.qlr6ft cr6poft rwfirir.ne nomeph Verbul la timpul prezent . nu oduoz6 (nici unul). (Niciodati nu spun minciuni (neadevdrul) . Se folosesc sfat. l. EpamuepeSmoi) uri.irzii. ndna.srr[ ro4lwu np6:AlryeM renb poxqdnrax v6rrrrr: 6: flo cy666ravr cectp6 yctp6llBaer B a6vre y6dpry. 8.nr.) 4.obutur2 146.) si construcfiile de tipul: ue ytuu6tict (si nu te lovefti). B pabdre no $rirure r ue 4otycrIfur su o. (Eu na voi mai intirzia niciodati /a Iec!ii. GrI.s-a oblinut incd rezultatul.uanucdn (Elnrumi-ascris atd mult timp. * ' 'F * ." t$. Exeag6suo 6par sagn-v6ercr aurnfificxuv s:rrx6v.::::l::. Ac giuneaa rdmas neefectuatii. nu cazi. 7. Acliunea a fost efectuatd. K6x. rimas ueefectu. Onalr. Si nu gregeqti rezolvi problem4! Sd nu bei ap6 rece!3. ne upocrygricr. ue ymouil (sd nu te ineci). E1. H6-daiidx 3gak6vlrx: 5. . 5. 2.4. Exprimi un 4.ne l..) 2. cind 6ceasti p'ine! SI nu pierzibanii. Cecrpi ne curtii.ra rrue nn6rrs. fl se uepeulirtrean $yrura6fics. Ou ne sanuc6r 5ro saA6HHe rerp6Ar. nnrorAi ne ronop(r nenpdedot. 7. Nu vi jucafi cu focul! ** x 10 1 j i{fiii . Nu beqte-te qcoald. Verbul la timDul trecut On nurorgi ne nnc{.. <He rcyprirr!>2.ai si faci multegre. ae saSi'h (sI nu ui:r). Acliunea a vne.::l. ) (sd nu pierzr)..(El nu mi-a scris demult.1116ror a6rqur no ncr6pnr pyuirxcroro ncKyccTBa. nor<a et4d (cit timp) etc. 'Aspectul peifectiv dcsfdgurate Valodrea-acl unii {esfigurate 3.66ocroPr1.- 1. " 5roft Kn/rrill S.

afirmativ la in*ebdri21.aceastdhtrtie. Os ne xdqet o66Aarr? 4.qno. qurr{rr (El a terminat de citit.(Merit6 si vizionezi acest film.I4trotuaxdnmrr'cs c adsd nu.ryer Aonfcrnarr fico. npexpainterzis sd. (Nu vd recomand t'izionaliacest sd film. are aducao. ne cl6..(a Con6ryro sa. uozi.4. Tarrr Eenrsi ocrasrirr lvlawrtuy2 Trr ne u6xeu6 pucoritr rapangaru6lc? 3. rog sd nuface|i ) sdldeie..) Ial lre A6.qocr6rr 6sn€rrr s rm6? 5. 8.u cur€-.f$r{Tb ctnuxornaopiuue na pitccrtou aswxd. Hitxo uepentcni 4. X6.ret'rr Kyflurb' npeAJIoxI'IJr c6m. {Sara (mea) a uittt si mi trezeasci. ue aoz!. ycmdmu (aobosi).2' lieau si desenez casd.Transfurmali infnitir'. ue d6acrceu.tucd.in addy.3' Propun sd viziondm un film. Trebuiesi rezolvaliaceastd 7" Nu vreau sd lucrezcu el. (l s-a tinua). 7. cezddnn. nu poti.prilrnir. rouoplitb.ee. Nu pot inchide uEa.utti (a uita). Nu e voie s5 vorbeqtila lec{ie.iii t ill litii ji!i iiii lijrll Ha4o r:epenncrirr 3ntpaueuinue. ae eua jtueuundu. HauuOn rc6nqnt .. 1.riirr nocrirrry r Kxyx-Haroxy. ) Cro*r roc:uorp6ru lmomSu. (Se poate owd.) do.ne nadihirtie. Verbele de nigcare ( Iaazdmt $ 149.) Cecmpd raEfi..lii riiri .. ddaaceu (trebuie). euy coo6qdrr o6 Storu pogr'irenarr..) ra) etc.ue.ma .) ndma. Model..ii riii. t23 illi .. rue (Nu trebuie sd vd no. i" ii: 1'i ii i. Heirrri orrprrritr oxnit. A.nchrt ua {mort 6yadee ynpa' (NuPot ue xomdmt.rrsryro pa66ry uo xfvrn? . u!. cr6'ilr nepeurusitl Srot rocrrov' . Rdspundeli :I ij: ]:i. Stor rocr6u.6. ctddyern (trebuie).run6ure? Mapax te66 cor6ryer tre orBeqarb sa nscrN{d?7.). uadiamaca xomdmt Model.reur6.Aspeciul imperfectiv ExemPIo Cuvinte care lnsolesc. bea apd.) He penouergfn 6arrl euo'rBrfrr Sntom $wtr'u. nipeyw ndpmy. Verbelede migcare fir[ deuwenua) dsuilcdnun) prefixe (Eecnpucmdeoqaileeaazdrtor ]i. verbul Exetcitrii 19. Alcdtuili propozilii cu tmbinrtrilede cuvinte date mai ios. M6ilceub. Pe66soKlre xoqer slttr Mororo? in 22.. coedtnoeamocn.j (nu e M6rcno orrcpdrru neausA.lxdeu udmt(atermina rarb 6 cady. Morf xanncdrr rc He ruor$ f.crarl crpdurs. xovy cKa3arl.Erzy ranPenfi.(Trebuie si transcriu exercitriul.rn mrr laco xofidu.) wtido. aanpetrinpasror6puBarb. cmapdmtca.Icarbct. plccxoro 1.) Mue ygxn6cs t<ynfrt u. 2.tinld cu naul elev. Tn A6mressaA6rr-u6gnft xocr(>u.Mrr xoniu nauuc6rs routp6nrryro pa66ry uo xriunu.) Xou! ee6 yrrlgerr (Nu vreau s6-1vdd. Hd. yldnnca (a reugi) etc.Deqi sensul celor doud ceeapi acliant-:migcare. crcettdtna. ) sa6t..Meqraer 3atri. ttcniu. l[Ee yAan6cs rreperrllupr.'. n6rari uzyu6'rt.umepdcnyn rxria3.) eamuue. l. nonpocri-nu rr.) s-a strSduit). rcfuuumb. 2. xe Oru cos6rosan qIrrina Smoilxatizu.(Vd ne coedmoea-a. ue ctidyem.i ilfi iiH llfi iiii ifi iiitf'j iljlii $jjtii !|tti fiifii ffifi Hiftl i.tt"" ss6r16Ha pyudrrcrrft. . ue np66oean(nu On up66oran upoa incercat) etc. Cecrpri Aonxs6 noc. Bau cn€g-veto6parhrrci . ".) npociruu.. Bu se Aotlxst'I nepecenftrc* r Sror . Trebuie sd te duci la doctor.iil t ni lliii uduamo. ga6rlmnocr6surs. 8.l i I Printre verbelecarearatdrnigcareaexist[ in iimba rusd 14 perechi. np66oeamt o 1. 5.. J{ cos€roaan. .ue BaunendAocteurfrt.riwr o. (El a incereat si eiteascipoezia tn limba rusd. 3.. sfituiese si facefi cucmapartca \nu na.i aAmbele verbesint de aspect imperfectiv.H.) se obiqnui). Bavt 6. .). ue udweau (nu deschide geamui. (Nu e voie sd voie). amuca (arru spe..) I{e xovf eads{Iaers.) deschizigeamui.rrdr n6cne yp6ror. /Vreau s*-l vid ast6zi. rcouMal npo4o. ue ntpdn6rrcr. Meui. i{llil rirlii ilrlli lilliii iriit flpourf ne urym6n! (Yd.it si eumplr o carte interesantA.tuu.(aincepe).. ff6 (a sfdtui sd rog aqezafi-vX tn m .ran scrasdtr p6uo. rus6. (Nutrebuiesd. iill ilfi iiiij iii i i i irl. ue coedmoeatnu ue. V'rliTerb xordn ocr6srrB Eac Ha ntrr 6.cmdum.unu . sanpemilmt(ai terzice) etc: uddo. flecare cuplu component al unei perechi (uneori cu rdddcini diferite) exprimind una .. (M-a sJdtuit sd nu cilesc aceastEcarte. orxpdrrr orsd. npogrddinS. ue |moft 6yud.9. C. m{tmt (a inceta) npuettxuymu (a rece.) pot.ucno.(Noi cmama(adeveni tinudm sd lucrdm in a incepe).rxelr so. Traduce1i limba rusa. . (Am reu. 20.) flpomy cecrb 3a npoc{. ) m pd6o. (Pot si sd scriu pe aceasti uceadma (a nt scriu exerciliul pe vrea).banca intii.ry. upo4onxi. .qold 5. cmdum (meriti.na neaa par6yyint.KBpa. 6yemca te emotrionezi. Bsr se xorfre nncirs xoarp6. ne grdbili. .ii li . Am inceput sE scriu o poezie. menlinind verbul la propoziliile afrmative in propozilii negative. El a incercatsi traduci un tetrt dia limba romdnl in limba problemi din manual.

Verbele de migcare urultidirecfionale senh Ben6 nerrl Be3 sear6 negn6 segni gec ner6-r secn6 ler6"ra uecn6 rer6ro necnri .Mama rnerge {intt.rJr 6ex6la'ulrrrS 6ex6-no nrlrm6 6ex6lu naril.Buepd a 6:rirtr reirpe.: Jf dntoa oufi xix4r"rir geHr f€rarot ua 6sepo xytuimucn . de ex.o anumitE direclie)pe stradd. !ii:.' . Verbele de miqcareunidirecfionale Inf.rer6ru nxisarr rocrtrr so. t2!4 * Spre deosebire de celelalte verbe multidireclionale.rtele diO prima grupd caracietiiaz:6. ler6er a6g[r ler6ev sdgnrd ndcuu n6lure ndcnre leriere ler6ror n6crr rdrqt 66raro 66raeurr 66raer 66raerr'r 66raere 66raro'r naSsaro nn6naeurl uriBaer nr6BagM uinaere nr6sarcr d a unrtl noesxifi! BeEf! Berf ! uecri! nerri! 6erri! nnsrst! u.si intors.e de m$car. ag o n i a trage.: Ceftqdc rvtw. ' : ' '.tuxa pdrcrcuficaA.{nre s6ant Jler6lo nourf noxf B6gnrrr!' H6cI'Iurb aerieurr H6cnr'.a.* 6pecrf JIE3Tb IHATb raulrirl rarfirr 6poafrr nhgnrs rollirr racr6rr rarSrl Dintre acestea.cer6gru. intr-un anumit moment (cefr"thc. de ex. rtmrz 6xa:rs secrf negr'* necrs JreTeTt oexatb [JIbrTb o N l) usy 6Ay uAOrrrE 6Aeub rg€r 6Aer rg6u 6. ift I v. de ex.-. Tabelul l $ 150.Elevii meg la qcoaili (frecventeazd fcorla) . ci exprimd doaro migcarc fdri direclie precisd.qnur g6AET odgnvr s6.Toatd ziua copiii aleargi pe straili. acest: Iati verbe: deoarece r/r.t ndna nerfr De rlbta aceasta tata merge cu avionul (zboard) la Bucurepti. Be3ru.rer6lu 6ex6l rrJrr.migcare ce are loo intr-o anumitidirecfie.rluue..: Ou 6pann no zdpody. verbele din grupa a II-a se numesc yer.quru 6rlu're 6lxtr roxli n6.carea se repet[ (spre o anumiti !inti). -: .rruqe.: V4eaurcrtx6nm (ry. I xoafrr xoxli x6. de ex. c) miqcarea are loc dus (spre o anumiti f intd unde subiectul poate rlmine pentru o perioadd de timp). lz5 . Verbele unidirec{ionale se folosesc de obicei in propozilii cu cuvinte 9i expresii care arati ci acliunea se petrece numai o singuri dat[.: Or6q uec9r ud.ny-z4cepti elevi merg la Scoald.careadas gi intors.qfre! noegx6fire! BeAfre!sellire! secilre! rerdre! 6errlre! nnrrnfre! verbeled: rriqcareBecrr.q6?) r utc6'ry' . Cnopmcnduut 6erfr (ry.'tu. a duce (cu propriile puteri) a conduce a duce.i9cit"i in-mod diferit fa1[ de ceGl-'"'--*-* din'gtuba'6''aituri: -. ua 5ror par g. a clra (cu un mijloc de transport) a se tiri a hoiniri a se c61Era af ug6r i.qriTr sosfrr ndnsarr a merge pe jos a merge cu un mijloc de transport a fugi. sau migcarea spre o anumiti titrtd.nqt 6ax5' 6sanIrra 6rgur 6r.ifl. b) mi. a tiri (un obiect greu) a rostogoli Verbele din grupa I se numesc'verbe de migcare . elenu sepo! folo:i unul in locul altuia prezintddeosebiri modulde a exprima in miscarea.: Buepd txo4fitemetimp-Ieri r teatru.' Ha Sror pa. -Tata duce (in brale) s bdiatul la grddini!5. deex. in timp ce ultimele gaseperechi au o frecven{L mai redusd (vezi conjugarea primelor opt in tabelul l). ifr Ir b) :i' i l li 6xarr 6exirr lerdtr IIJIbITb i# recrf recrii segrf norltli xogrirr 6sAflrr 66rarr .e multidireclionale MHoroHatrpaBrerlHoro geuxduu.'IT $ 151.unidireclional€'! (inbronrl oAsonauparn9sEoro Asux6sgs). Mdna x6gur xa pa66ry ' Mama merge Ia lucru.ty-Sportivii aleargd spre finig. In afari Observatrie: de intrebareanyaa? mai r6spund qi la intrebdrile complementuluidirect rcoro? qro? d: ex.: I-{ittofi dena ldnru 66rawt no y.[€[4 nea€re BCJI nesdr necdr rerrir Be3eM uec6v lerrirur seg€re necdte nerrile faoetut z nesjr o I F r'T JIET.. deoarece redau o. ln acest caz ele sint sinonime"cu verbul 6umu . Hecru sint tranzitive.urre x6.quur x6Arar xdAuM x6.l zmu yaeuux{twglr (xya6?) n Inr6. a alerga a ubura a inota a purta..Vara ei zlewgl in fiecare zi la lac sd se scalde . primeie opt perechi se folosesc foarte des in vclrbire. 1 ' : i r a:: "a . Ele arati cd: {uardru a) miqcarea are loc in direcfii rliferite (chiar qu pauze).nilAy ua cmadud4g Eyxap6cr Acum roi mergem la stadiott. de ex.). La timpul trecut verbele multidireclionale antTa o miEcare efectuatd o singuri am mers (am fost) la dati rlus qi intors. verbul dpodtimt (a hoindri) nu poate caracteriza mi.AEIXb re:y BC3CIIJ6 necj I{CCEIUb nesy JIETHII]b 6erf 6exfr 6exrtlr 6exfire unsrny rtrrbrBeT nnbrBeM nrursEre OCX}1TIb IIJTbIBC BeA€r se.ueu uA€re 6Aere urEr rrura Iuno mJrr €xal 6xara 6xaao 6xanra neaf BE.: Mdua nXEr rio i.erbese traduce in limba romand la fel.EI a hoinirit prin oraS. de ex. .r -vezi tabelul 2).de'ex.q6?) r tftfi' trull.rn Inf.

In cazuri particulare 5. Tabelul 2 (continuare) Tqbelul 3 (continuare) Grupa I Verbe unidirectionale Grupa a II-a Verbe multidirectionale :':. ffir ffij iiiiii 1 Vrx:. tsvep6 s Ma!-ag{H g BCTpeTtrt rP.i explicali modul in care are loc acliunea verbelor de mi.t66ou.n renaas. de ex.n6pry. subfuatd capacitatea iectuluide a semiqca intr-un anumid mod. Mofi or6rt 6. 1.nuB rius6: trrrr rr. In momentul vorbirii saual observdrii subie ctttl se miscdschimbind direcliile. K6xasrt Aeub lvlarb xdduntn uaragriu sa xr66oM. 4.rJro BoIXJIo e3AL{JIE BO.. z.r ryafi mitd direcaie.La trecut verbul indici liii i rl i i .: Epam xogrfure aaeasrtH ga x. 36erpa or viix uddnt reinp.o mi. 7.rrr 6dra.care repetatd in diltt ua pa. iiiiil iiirii r. 36nrpa ot6tr '1emfimo Knyxt- fiiii ln momentul vorbirii Qls.repetarea. Crp6yc (sti:u{ul) se nemdem. 8. Verbe unidireclionale Grupa a II-a Verbe multidirectionale Exercitrii 23.ql. a 6drcrpo 6dzaem.tnfecare:j e/ se duce la .: Ilmilqr.reclie : a) numai dus sau xo u6cte pab) numai intors 6dru os udtm towfft. llritwr lemdnm.Pdsdrile zbaard deasupra lacului. Verbele unidirecgionale din grupatr subliniazx migcarealntr-o singur6 Observatrie. Verbul este si(formi proprie stilului nonim cu 6rrrr. chiar cind acea. pentru exprimarea torului se poate foiosi orezentul.ira. Onaudtmsa ln mornentul vorbirii OY xoilum wt O mi. 6dty udper face intr-o singurd dinapx.Camionul card.qlIJII{ 6sAEr noaun e3Ipilra Bo4r4r'a e3Ar.ty utiao eopodcxozo trdptrc. q6pr.coald pe ltngd parcul ordEenesc. 5. ) rrapK. Bvep6 on xo. i.sarr sosli:r sogrira sogdJio sogtrr Hocrh ler6n 66ran . lpysoe*n n6s$r ud6eat' .Folosirea verbelor de miqcare fir6 prefixe Grupa I L OE ud2m no ndpxy. Ultima propozilie se poate transforma doar astfel: . r nocilla ner6aa 66rata socri. Cititi propoziliile de mai jos .1. dar in intr-o singurd direclie.de ex. doui sensuri: dus gi eiectuatit o singurd datd intors.i 66ry u6pe: lntors .r! 6:au! noart! sosf ! nocrl! :rer6fi! 6drafi! nnilsafi! oAfre! dganre! soArtre! sosfre! socfre! nerAilre! 66rafire! nn6. 4. Buepi r6uepou vtat xodrt.r . biectul se rnis.no nerdno 66rano wocrhttig' nerdi.rltft.: Rdtcduil deuo onr1g e uxd.o migcare o singurd datd.care multidireclio nale. 3Aecr soAi ncerAA sircrafi.4I{JrA Bo3ri. O6(Iv.mobild.i'it i:rlr: 2.uari pet6. deex.tu vrdpe. 6. direcfienumaiilus sau nurnai intors.xddunr nc sau al observdrii su. Ar.cd tntr-a singurd direclie. obiqnuiti pentru el).8 6uud e rcudcxe u rcyntita 'easdmy. Tabelul 3 $ 152.tnapa. ilr i.pa6or1'. nor6r. 3. fuA aedinz cer6ilrrr rypricror a ucropf. sau aI observdrii su.recrnft uysdfi. Cind au loc acliuni K6x. 24. Velbeie multidirec{ionale se mai folosesc pentru a ar6ta capacitatea subiectului de a face un anumit fel elemipcere (miqcare caracteristicl. . de subiectul. xoIlittt xoArJra xo.carea se au wE.Ino xo. acesta nu poate fi inlocuit cu verbul 6atmo.8 xo4inr* e rcudct< xynilrr zazdmy. 3.lrra ffr6Ban.saliie! cares-afdcut verbul indicE o mirscare drtr fia xoa. Kai< uplritno ntdeama n Storur6acc6fine.lr.renr xopoud eddumuawhuy. 2' ftlnywra necEm6yxer qeerds. il1. . se repetd. Pe6€nor xddum.irj lliiii i Relineli I Cind dupl verbul de miqcare multidirecEionai se gdsegte un infinitiv sau o construcfie cu 3& care aratd scopul. care rimine ds fiecare dat6 in locul indicat o perioadd de timp (Verbul este sinonim cu 6utedem). succesivecare se res oH o66.rft Verbul 1a trecut arata AeHb oH xo.care rcpetatd (opa66ry.i4enu u6nuft ifrEn*. nn6Bala na6saao nnhr. 1. iliii ilri ilii % ! l tt 4. 2.aodiu 666yury B no. Vrpolr s. descriptiv).ruxlti:tutua xy.)'. KAxAHiiAesr Desi adverbutrindici mi. Jl6rov yrexrx:i niuero xxhcca 6sdu. Citili propoziliile de mai jos gi explicali modul tn care orc loc acliunea verbelor ' de miEcorc unidirec{ionale.arnbelesensuri (dus . spre o anubiectul se indreaptd mitd {intd. nadeapm.i. tL o L2'/ iii' .rb Hocrirb nerarb 66rarr nr6. Kiixar. (Consultali tabelul 3). nevu6xro n wEtt Eou6t. liiil. O miqcare obignuiti a subiectuiui. bignuitd).nerfror nad 6sepou. Croprcrvr€lrbr1etctiltu r $ltulnuy.verbuide migcare ooate subiinia o anucro16aoft. Jlemdmt Ea caMorere Stenr upniruo.ann osuEa La trecut qi la viitor 3. efectuatd spre o Sintd anumitd.Eesb.

7. Kor. O6dr. xoarirr imp.-c6dran perf' (recr . ir... Kor. IIor6Aa 6wni yx6ctar' IiI Mbr suqer6 .noceudn). imperfectivl a verbelor din excepfii *) aspectul imperfectiv. Sueztxdmu'o6 oesxdma.. Mrr ...a6 g . rJrotD€p rl6nufi Aeur?(noafrr roBapbr.yn n w e d m u .. 7.. Vrpoira x . Vezi tabelul 4' 9 Gramatica limbii ruse de uz polar c..a? (uoiriip govdfi. i.q6 r .a6. (s \aaragrilr)-a se repezi'a da o fugi (plnd la magazin). oi_xodimo_ a se dep[rta. Ha np6ru.t 6.u*)t" t *u**r. Verbele de migcarecu prefixe (IlpucmoaoqHbrc deuwduun) P r e fi xe l e a d a u g i ve r b e l o r d e m i q ca r e .s1luntd rpanliuy. npu-xodimu-a qi verbele de miqcare upropiu. noxo'uirr ...a se cobori cu prefixele tc-xodtima . modifcind. Ha excrfpcr.. na vdpe. cu pleca. C u p r e fi xe .IIa.n *: L I: \i :*=: . vrporra 6par 66rar r anrdry ra lerApcrnov. 8. il: 1.a si l td e a sp e ct imperfectiv.d a ta xe sd m a 'n e p e n e td m u ' nodrecdmo. Ele devin perechea grupa I.vara:rir*r)..... Tot sens antonim au gi c-xod{tntaca...\i i ..{es llgr earop6lu xa c6lrqe. 6. igi. Br. Puneli in locul spaliilor punctale lerDelc dxlr zdtoare a timpului trecut. Inlocuili. r6prr n v6pe). 2.re Mbr . r uaraa/ru la norynraur. 128 +: \: l: .""0* uorr*.: d a r n p u tn w e d m u . de ex.tep6voi cecrp6 xogrtnana arircrarxy. in cea mai mare parte. 4. . 6.r. .a6raru ruep6? (roailrr. j . c'xodtimu-a aduna. B. i9i schimba nxheama \cryumu dat npuetxamt..r vxu. valori spaliale' Cel inleles contrar: s-xodfimo. ucipe).tpunzdtoare.. .uenr).a intra.. c n6tr'lll -. 5. "ur nrp6. on acn6N4glilr. K6xnoe .care cu unul tlitr vrbele sinoninre (6rur. O6drqno r . 2.qg>..ralnna vdpe? (xo4frr. lAe 6rrn Brirrop? (6Eraru..I I I f 't ! ! 6 r..16ro onri .uluero 6pira r'* l t{ se rofiviiJru' seyA6llso.Ha f.iuru B Jrec3a qner6rr.imp' .a umbla (ziua intreagd) .r 2.qam.rr. in afara moOincarii nuantei de sens' 9i schimbarea aspectului' imp' perf. 1581 I .. yezxdmu.xate. 'nnr#. .noxo'u*ru npoxoafir" perf.u n i d i r e cl i o n a l e . r urxdny Ha rpavu6e. no linzqe r rcrp6ruau n6uero yurirenr.Hdao -. nory-xodrtma-a se sosi.d..nn Koncr6uqy.oi iit..uo trroMl4uhl .. no p5iccxovy lsrrxj. dacd este cazul.r orliudEmtapa66ry'r€pes rapr.pistreaza. 7..irem .ve r b e l e d i n g r u p a l . ryn6lrrcr r v6pe td wnuB cro:r6ryro o66. folosind in rdspunnri cuyintele din paranteze la forna core. Ha np6ruaofi ueAi. Ho Ha 5ror pa: r . f4e rlr 6dtlu .r.. s t(Hrlxurrft varastu rynfirr. ***it rrrru"l r"r* | *.a. sa 26... 2. Hiwa cenarf . 4.aarerp6ar. gro A6rra. 8. potfi'rtte de puncteloruerbele miscare C"piali aiii"iu... $: T. B aocxpec6nreurr xoAriru s rERd. y'xodtimo*a a iegi.... Hro srr . u6oarr. Kixanft. rfev srr surorrrenr. le pot schimba aspectul' uneori qi r[d6Verbele din grupa a trI-a.lorrauqy. "o Bb I '. TaM xop6rurneuecr6' . mai clar sens il Preflrele exprim6. s goon6ox. B rapr. a criiPufi Pu6rir' . Vrpov uaru yur. F 6 r 6 p r e fi xe .' i :' tl ' f! r29 +. r urx6:ry Ha asrovo6fne. :.. 9. 4.. c:rorhpr.. . rcrbul de mi.p e d e o p a r te .ryr6ra.. n . f6rcnrail caa).4.. :rorrirr pilrOy? . n gepdanro.uo.rro sa6*l adr. 5. (uerran6ro) a merge (pu1in) 9. ? -A . punindln locul ca formd Ei sens. lvfodel: B updulorvr rogli vrr lsr'luail s Cosdrcxv fi Co6:.d'.. .. 5.nr s Cos6rcxov Corb:e. 6. 5.. n rurdny. i :r I.ir6 C6ss u nocxpei€nre?(ner6ru.. 3. r ndegle I rcrp€rrrlcr c rroriv gp5irorr. s6 ropog x6x4oe nocrpecdare.r.fr. B cy66<5ry nduepori. 'i . Irpdurarrrra n6rou usr nrl6sarr s HdsoM 6acc6fine.. oxrl xo!. tw-xoDumtau urm6toarele prefixe. Ha aBToMo6rlae. Ornliga nsr uAerec pe6erfror. : B npdurov rogli l. rrarr6fi. 5 '! 27. tlro-sH . Puneli tn locul spaliilor punctate verbele xonuru sau .r. sarr drgrlrr la jorma corespun- ! * !'..a se imprigtia' Uitimele sint reflexive' se folosesc Antonime sint nu numai verbele prefi.a. a rurdry Ha rponndfi6yce. pac-xod*muca .(oxAr...nu. cMorp6rr ur6cy <Bn6fixy B6. 6drcrarxu).B.i restul propoziliei. Buep|S noft 6par . unindu-se cu prefixeie. *.". anr66yc' 3ro 6qesr YA66no' 2ta261br $ 153.ruir6rav. Rdspmdeyi la intrebdri.. no6rra6.nrn la fornta coresptut'4 zdtoare a timpului trecut.noii reAdne ordrl rer6. lntre prefixe Ei r uneori gi lerbele din grupa a ll-a pot lbrma aspectul perfectiv. 1. nodoilmt Verbul udmi cu prefixe are o alti ortografie: npufimrt' ethilmu' q. Model.s 28.p"'b6"d s 5rovroai? 25.rxo ou ..multidireelionale.t i.r Mbr .n.axaurlryaa-1? (d:4nrr.. 3. Mrr . ?=-rtrrl.Brr r6srpa . in timp ce verbele din grupa a II-a .a ti tve r b e l e d i n g r u p a r ci tg i ce l e d i n g r u p a a l l . ci qi prepoziliile care prepozifii existl o corelalie (vezi tabelele 4 li 5)' cu ele.lilrrcs.Mocxerl). 6. Or6u .i n sd .d i fe r i te n u a n l e d e se n s' iar pe de alti parte. acolo unde este posibil. u x uepnjnacb AoM6fi.l t6 Su m v..r.. 3.m. Ha arrd6yce. cina.3. fae 6u.a se utca.. na riypdpr ne. na ldesae? _ Her. roon6px) fr noryhnavra.se tr a n sfo r m Ei n p e r (cu unele fective. uaqanci.sa n t:e i r l d m u .. Prefixele cu sens temde ex': 66raru poral procluc. Kora6 on ." nuep6? (aoarirr..2. r.""t "" goe iirpo ".

r aa dicamu . dar terminafi de fiecare datr. Remarcali prepoziliile cerute de aceste verbe.^...El a iegit (a fost plecat) pentnt zece minute (acum este aici)..r . la qcoal6)-verb perfectiv.uassduPa6xa. Bixrop se Boudn cer6. cu aceste prefixe se formeazd verbe de aspect perfectiv. lor' inlocuili verbelede ntiEcarecu antonimele jrporur.: M..gi ilstreaziaspectulimperfectiv p arati: a) procesulmigciriio o migcareneterminati. Ele nu au perechi imperfective. Iloveltli trr ne npun€c ceorb arrop5irxy? cneKrirJlq? n6cre Haq6ra 34'Citi|isita&tcelit)ialogurilesipropoziliiledemaijos.a c ue flg4il{6rce rg1 1.intrebarea xyaa?(rcxo u! . As q6cto 6brs6ery nnx?-..[t' ne nplrxec'16 r nprneer'nri ratr'r "'nn". n'uararftu roaiPltt 3l.ou6npuuuarnoap:ire o66Aa' n6cJre B ntrb "ac6s verbe|e trIptlxogrirr.coald... r rparli. . Mwyezxiewus Eyxapdcma dueuadoefttonuecopeeuoedtanaa lvoiplecim din Bucuresti foarre mulpumisi de (rezultatul) intreceri( lor ) . ..| rA:isns 65wra. orerrnj r'6'rr c . .$rx on strurer olarf l. l ..'p*oli":.. 3.. n t cosc€I\4 ycrdn' { 11 EXercttil 30.-. ..rapte (inseamni cd ea a plecat. 2. nprnoltirso modifcind in moil coresptmzdtor x HUM' Model. Ha uepnov6pcrcov n6pxe 6ur4rcr Adru? 33. co cragn6r4 c63AEo .Sosim cu avionul (vom sosi) mtine seardi c) o migcarerepetati. de ex. La timpul trecut verbeledin aceastd grupi pot arrta o migcarefEcuti o singuri datidus gi intors.: oua yxoArina auepde e6pod. de ex..tl S..rpou' Model.-f upunetdl ur TrrraurndaPu' . la ora .Trrlx6eurr. de ex..Kor. Osit .pv *pu"J""". lntr-o singuri direcfie.Kax ao€xa. u6 rper*.D ayi re plicilau'r nldt oar eleint r ebdr i. Brr su6ere'dro Y Hac npu.e6t cmu.: Ktittcdttil. ! ) pr inexpr esii. tt3-. f olosildad'per beleo6dlgno.Funeli tn locul spaliilor punctate verbelecerutede contextla forma potrivitd. gr. Kaccrip nolyvri"n Adurru u .uo"' recr xupurir co . r ebar eaor r f la?( or r cor r 6?) .Explica1isenswrileprefixelor .. Comparali: Ona npw'i e wxday e ceuo uac6e(Ceiluac oua a uxotte) _ Ea a venit la gcoald la ora fapte (inseamnE ci eaesteincd.qtopt. K nav upuexanr'r...Bbr-.q-. 5). l . care.fl yad6sue cn6lulr4d rar6nu ! . grupa I.Cnaci6o. De obiceisensulde miqcareterrninati (dus gi intors) poate fi exprimatde verbele cu urmd.Copialipropoziliiledemaiios.qi nu nPruler€:rr? .llr? .In fiecare zi e/ sosegte /a scoaldIa oru $aprc. l. de ex": Ot ym6ll loadil . 1.El a venit (a fost) ieri la noi.' lt ' .Orrilqso. 4.u4.t en wpnxogfin euepd rca . verbul de miqcare poate fl apropiat de sensul verbului 6uuna.n ddcnmu . rcdxAuf.qpira? 2' B hpawone 6us6rcr Haquos6lrnou reirpe 6rrn6er mn6ro crordpofi scerAi 6ns6xor y'lerlaicrif4' B goonri*xe scer'E66sreeervs6ro Aer6fi? 6' B spurenefi?5. x Verbeie cu prefixe din grupa I de aspectperfectivarat6 o miqcareflcut[ o singuri dati.El a plecat acasd.verb imperfectiv.eilu y .Orxj'aa usr uPuner6nu? .. e. Tvpricroe wtrrd ne BeAErB nay:6fi?2' flouevj rrr ne rs rr6cca .Ea a plecat (a de fo..uiuy ra roxrp6cc' *a".Mnit. Ottonlrl ue npuur€nl.Cuvinte g e.T6arxo oreP6. Tr.. .deuo or upux64nr e wxday e ceuo qacde. epdxama-odtexama.qpygri.E/ a ieEit pentru zece minute (deci ^4ntym peste zece minute va fi aici). [o.. Btl . de ex. Aerr pentru a ardta cd acliwtea xixArrfi Aenr' Model.. ii"**l ft t alr66u na yp6x?6' FIo5.. Rdspundeli it|trebari.qo ssoxr6?4. Sens temporal au verbele din grupa a II-a cu prefixcle 3a-. J. ail-a. . '-'/\fl 1.A pinrne on npuxoAf:r npau€c noASpox .trpn-rX-i or-.uileii xe npu6xannua np6uurar? 7' Or'lero rrr ni 9' Osri rorunri a saJr cso/lx aer€ft?8.laragrinnpureslfrrdnyrorra66errr?6.uo Pi nPn. 4. Mu xa6rs€ta' 9' Beaocnne'dcr '.['a. nparcr\euuiempaeduepoa va .r na^tutq).MbI y6xa:lu or 6i6yuru 5.s uisur66h-*sdrcrasrR. ex. TEts npn6xalar Fyxap€ct I npunerdrr r cro. s-.KarcAonerdlu? . C.ll rijli. np{F.tt) ieri in oraS.ret6l rveP6. de folosit: eoilmfi-e1hilmu. . sat: Ott rrrxo4fi.toarele prefixe: B-. q6cr o' se repeta' rcer.. Msr . e6etrcdmu-et&etrcamo..rr? Vqrirerilguua cer6.'Ot". nu mai este la qcoal6) .inlocuindexpresiilecarerdspund-la.r . Partiiulalitifile ispectuaieale verbelorde migcare (OcdSeuuocmu 6udos{txfiopu y erae6ro6deurcimtn\ verbelecu prefixedin grupaa II-a. b)o miqcarece avealoc in viitor. Haru yuirem r6llro qro .o.. Folosiliin rdspunsuri propoziliile' op""ourito.ln? b) a) .ir l l . HonEr nPoroaue x4lcr rcillxo qac. on nfinre.uxorA{. - qeMoAeEI s roctri-t"i'io"qy' o' cnoprcnaed "' B rapK' ?' Bc€ .Mu npn6xa:rux 6a6yunte 3' x o66'uy' Ear6x 2' .t '!o gpopsardga' l0.Ea t venit (a tost) la . ln acestcaz."' i.. (Vezi folosirea lor in tabelele 4. 5. Observa!ie. o migcareterminati. Ona upnxon'frtzae wxdty e ceut vacde ... Eercrlr. car er dspundlaf it . xoporu6.. la 32.nprre:x6rs.ricro 6nsd.1s6. luxaQr're ppop6' 12' Pa66que 11' rdueporrn' H6. or gup€rropa 130 ta -i . ou v6cro upux6Art rypfcru? 3' B 5roii i.

b) ilransJormagi 2, Kar arr Aonet6ns?-{ un6xo uepenorufcauolEr. 3. Kor.q6 rrr.npanerdnn? gov6[ r npudxan6rolo -yrpoM, B ,q6crrbsac6r !"Er6finu yx6 na aepoApdue, sx raxcri. 4. Kax 1l sac6r. - Tax 6rircrpo?- Ha s€rvr .qo6xanu A6My? fl. sgsJr Ao croA6? 6rircrpol"or Ao6xann!5. C rerr rrr npn6xa:ru 35. Formali de la verbele date mai josperechide aspect imperfecrivSi perfectiv cu prefixelor ao[ gi or. Traduceliacesteverbe. ajutorul (inp) - a se apropia (pe jos); orofirri Model. uonoiirri (perf.)-- uo.qxoArtrr (perf.) -otxoarrr (imp.) - a se depirta (pe jos) Hgrf-xo.qrhs, 6ex6rr-66raru, 6xarr-6lArrrr, nJrbrrb-u6narb,necrri-nocrirl, sectf-roAriTs, rearri-rolftr. propozilii cu fiecare verb de miscareoblinut prin efectuarea 36. FormulaYi Exerci36. Remarcali construcliileantonimecare le insolesc. liului (uorrxoxj) K oKHy. Model. .f, uo.qoruEr -.fl oroIII€n (orxoxy) om orcnd. gorea€r Eac 3a qac.- 3u6ssr os 6:i.qerEac Be3rxisac? Model 1. Itro-Qgp Eac 2. IIIo$€p AoBe3 go udcra sa qac. Mrr €xanuBcerd qac. Model prepozilia nu tn 39.,-'Puneli locul punctelorgrepozilia wpet. Indicali unde anume l. Mamisat ocrauoslirncr, r{ MErueperunf ... faury, 2. Mars lexn6pe66rra er6 ..|. fnnry. 3. Os ueperu€L... rpar\e6fiEylo nrrr"ro E craJl 36 pyry I{ [epeBeJlii xAarE TpaMB6t. 5. Osf trepesgcnureaenrirop .;. .qop6ry v cr|Jru Xgarr tarcri, 4. OErt uepe6xann... rpanrlqy x o66,uy. 6. Maurrisa uepeeox6er ... xen€suyro .uop6ry. 40. Citifi gi traducelipropoziliile de mai jos. Explicali sensulverbelorde migcare .cu prefixul sa. garurd ga r!^ry.2.Munirn gaurrraS gadxana3a AoM. 3. JId,qKa f a) Cd,rmue sa raM(IIn' gaur€n b) Mapiu, Bdxrop saxoAfs r re66. 2. IIo .qopdrer urrci.rry,,x ua n6.lry. 3. fl.zaaec! re6€ yv66nnx,rorgd uofiA5? cra[nds, aa c) On rcran u r Boandssa saxoryiutuo x6vnare. 2. Pazniurcs gaondr c ypdxa,urx6-urnlrxu sirurar.r llBop w sa66raru no .uBopj. Bo 4l'. Puneli in locul punctelorverbeledemi;care cu prefxul rc sau ta, potrivite ca sens ;i Jornd. 1. OH scral us-:6 u*csl4ennorocroa6 a ... r urx6Synsrrr crordpr. 2. flpo4onx6r ronopfrrr, on sdrruerus-gacror6 rr ,.. rro rdvnrare. 3.Peihrasdr6exaJila rs pexf u ... r n6cy, .rr66n corp6rrcs. 4. Ost, ysriAeru y 66pera n6Ary r ... K sefi, 5. flaccaxripu criluru6poc6rur r6py xre6, c xprirou ... naA lrriMrrl6firu. 6. K6rep (galupa) orup6rn;rcr r vope, .rifiru ... 3a I{EM. 42. Citili gi taduceli propoziliile de mai jos. Explicali smsul wrbelor de mi;care cu prefxul npa-. 1. Mrr npourarl cxsosr 6oarurliro ronnf ua nn6rlaAr. 2. [6ru upo6ex6au rrriirr,ro rdca. 3.. Caruol€r npoterdn uag r6pogov. 4. Typfcru npou.nf 30 rv uyrri. 5. flpoxogrire ruepdg! He aag6pxrnaflrecr y ,rpep6fi.6. B arrdSyce ou sasrtbrcn r upoexaJr cro(l ocraudnxy. in limbarusit. '4..Traduceti r tA r l. Bdiatula descbi-s gi a intrat in biroul tatilui. - El s"adezbricatin hol uga (r npnxoxei) 9i a trecut in biroul-ti16-iili. 2. Md intereii*jocd loleiboliqtitor.
* Folosirea prepoziliei !?prq este absolut necesari dupi verbele de mipcare tranzitive. DupE verbele intranzitive ea se poate pune sau se poate omite.

37. Traduce\i in limba romdndpropozifiile de maijos. Explicali sensul v-rbelorde migcare cu prefixele noA-, uo-, trpu-, or-, y-. l. Mu rprrunf s 6oran*secruft ca[ tr flpdxAescer6 uor$rri r 6repy,na rordpou ra.rllnacr rurr6pax-p6rus. MEr uo,qorunf r qgerr]i n,{6nro ruo6oserrcs rM, 2, K rau npnmni era x6mqma c saflBaduueM npu€rvre pa66ry? - Her, oua o na r<irnxo uogoun6 ro rm6 r cnpocrina, Arrp6rTop, nordu nolulr6r gup6xropy. rAe u
IIOA _ OT

.f

1, Kor.q6yuenurri cnfcrrsans c 4ocr{ peur6uuezag|uu, y.rfirem scrar lls-si cror6, no4oru€.n oxuf u orxprta er6. 2. Vqfirenr uo.us€rvirrrqura x r6pre ll r yxrirear ora€n yveuarS r crend norandner,a.i 9€pnoervr6pe. Bo rpdr'rr ueper"r6mr 3. r cgdnan eulf aaueY6rue. y -o r l. Maurtsrr rdnmo .rro yrunrl.Ouu orouuui sa 20 xrr or xene3noAopdxxofi cr6nqnn, KaK BApyrvor6p sar.n6x(s-a oprit ). 2. Cxaxfi:re, rarix varurfua ug€r gep6aroo o r6pog?-Ta, ror6par rdnrro sro ororur6. 3. Anr66yc a cocdAmoro yu€a aua.Iac6ua3e.q. Il6eg.qorx6gzr r urrr .rac6s, 5. 38, a) Dali replici in scrisIa urmdtoarele 1)ropoffiit. Figi atenli la forma verbului. Model.Itro$dp AoBe3 Eac 3a qac.-,{$a€e ,J'"u.1 3uavurnon sdi Hac eac. 1. .II Aom€ngo rurdlrr 3a Adcfirl riaurfr. 2, Msr Ao6xanrgo re6rpa ua aBroutro6fnesa f6Aqatr Mmh. 3. Cnoprcrra6mr Ao6ex6nEAo r[rtnrrua sa narrS4qam *,rqlr. 5. Ao monriqrr Aener6qnsAoJrer6na qac. 3a 132
-,rj llj

n

t33

}*l w

'rS\ M-dm airopiat de teren gi am inceput sE privesc.- Am intrat pe stadion qi am trecut spreteren undejucau voleiboliqtii.3.Ammers tot drumul pini acasl pe jos. 4. Au zburat I 000 km intr-o ori. Au ajuns cu avionul la Leningrad intr-o orI.
44. Citili ;i traducelipropoziliile demaiios. Explicali sensul verbelorde mi;care. o6orul* y.r6crox n rsudpnnn er6. 2. Kor4i lru o6xo4flu l. 3ervgreudprr r n6ary. 3,Os ss6ex6nno .n6cruuqe ycr6.n.4. OHrt uauurf s xal"Gun6 6repo,r"mr t6;rbxo .rro couuli c roprit. 5. On 6p6cunrdpua.f6rry6u oler6alt c xpdrurnr nep6' na olen r er6 nor6lr. 6, ,{eaeriru cr6xa^rracr rourp6cca cronfry. 7' Ouirpaer6xa6pdra, w parournricr onri 8. tro .rrncb Aou6rw. B6tepovrpe6fua corunricry rraoerd r6n*o s ,46csrbqac6g. 45. Traduceqiin limba rusi. l. BunE ziua, Maria. Pot si-l vdd pe tatll t[u? - A plecat in oraq.- Bine, pu1in.- Pot s-o a;tept 2. voi veni deseard. Nu qtili unde estesecretara? A iegig cu aici ? - Da, poftili. 3. Alo, Andrei, pot si. vorbesc mam'6t4 ?,, A ieqitin curtei;, in' S-o chem... - Nu, voi telbfona peste l0'minu{e. '4. Tovardqul profesdr e3-!e il qcoald - A fost, dar a plecat.- Mul6umesc, voi cduta miine. ?

WV \-

l"llil-:::rllr*r1

;1'1'1,1't ",','r''

'::-..:"::.,n:dcil|:.'; M[''.intorr tn,"oraS pesteo'hn;t ln:timta rus5;'sl qi'i"1ilnla;c;ma;a,r pentru redarea.mai a.atgrgsfelei pyezenulistoricse folosegte yje trecutului in opere, literaresau in relatdri desprefapte petrecute corelatecu actul vorbirii, deex.: 9i . A.C. IIlwrun nocsrqier uadzue cmuxrt ceotu dpystkn - l. ,S. paSkin ddli& . multe.poezii prietenilor sdi; Bvepda W! no ynuqe u 'rfxy, iax ocmanoefiaca aem66yc c myprtcma-uu-Merg ieri pe stradd gi dintr-odatd 6xoto zocmilauqu tid cum se oprc{teun atttobuz turiEtilingd hotel. cu

2. Timpul viitor (Efdyulee apdaa) doud forme ale timpului\iitor: viitorul simplu (npoc$ 158. umba rusi cunoagte r6e 6fpyruee) qi viitorul compus(c.rdxuoe 6fryruee). viitorul simplu estepropriu numai verbelor perfective, avind aceleagi termina{ii ca qi timpul prezeit viitorul compus este o formi analittcd, in componen{a careia intr6 verbul copulativ 6ormola viitorul simplu Ei infnitivul de aspect imperfectiv.

ii;i
ti.ii. liiui
;.lilil
jiiii:;

Viitorul oompus Singular Plural r.au61iger,r nrcim, sur6T6 au6faerenncirr, strTdt onri 61f.ryrnrzc6Tb, sur6rr

ii,ii:

"i
Modruile verbelor (Hatnonilnte zaaedaoe) de Spredeosebire limba romind., in limba rus[ existd doar trei moduri: nat<aoaduue) aratd ci acfiunea este reali: carc modul itdrcatit (ustnertntelutuoe uarcaondnue) care aratd o acfiune posibili qi modul imperatfu(noeedtmeaauoe carc aratd o acfiune ireal6. ilaKrtonduue) modul condition*l (cocnaed.merbHoe prin timpurile prezent,trecut gi viitor. A. Modul indicativ se realizeazd

r 61f,4y unc6rr, tur6rr ru6faemb mlc6rl, qrrdrs oe, on6, on<i6lfner ruc6rr, sariTb

Viitorul simplu Singular Flural urr uaufmeu, npo.lur6er"r srr Hamtmere,nporzraete oun nauihuyr, upovarriror

rii ri:

A. Moilul

inilicativ

( I,I%neilmenbHoe HaKltondnue)

iiiiiir
lirii, i.. ,,l
.;.li

epdua) 1. Timput prezent(Hacmokryee S tr57.Timpul prezent se formeazl de la verbelede aspectimperfectiv, dc conjugarea I sau a II-a. Acfiunea exprimati de verb la timpul prezent: a) poate fi pa66my nfirnyr noumpdnuryru raportatd la momentul vorbirii, de ex.: V,aeauxil Elevii scrialucrareade control; b) nu estelimitatE in timp (reprezint[ o ac{iune permauenti), de ex,: 3e,utA spaq{etcx eoxplz aittrt4a- Pdnttntul se lnvirtepte in jurul Soarelui. Uneori timpul prezentcapdtdvalorile altui timp verbal.Astfel, tirnpul prezent poate avea valoarea timpului viitor, de ex.: fl oompaqilo cs a adpodu€pes t34

x uaumrni,npo.rrrdro 1'5,J Eatrliruerrn,npoynr6eur oH, oua, on6 gaurimer, npovuriet

La formareaviitorului compuspoatefi folosit ca verb-copuld verbul cmemb, gi de ex.: ,fi crdwyuucirr paddmy - Eu toi scrie luuarea, Timpul viitor are in limba rusi mai multe valori. 1. Exprimi o actiune care va fi efectuati in viitor, de ex.: Ilev ramnairrcs sirrpa? - Cu ce vd teli o.rlryrt mtine? rrr 6fgere

',,1,

i.l.ll
ll 1; ill

135

... ,lil

j

Eibdind o acfirinecondifioriati dC"'dltt adfiiin6-$iCai6.io61e'-f;dii6;ati'E' mo atit la'viitor, cit gi la prezent,de ex.: Ecau eu xopowd nodeomdeaeuw, oir6rure ua ecC eonpAcot Dacd stnteli bine pregdtit, vefi rtrspuntlela toate tntiebdrile. udtua, u edpyelldma xar 3. Poatesubstituitimpul trecut, de ex.: Bce cuddau saxpuuurn- Toli stdteau tdculi, li deodatdPetia lncepesi !ipe.
1

""'t:

";';':;:-" Sihiiv;ierbilof 'ar $' fdr d sufrntI -'w'ta'-gemt'iosfiifn
Verbe cu sufixul 'l' la,timpul trecut genul mascurrn

BEA.Y

t€1, Ben6, rel6, aenf

necrf (a purta) rpecrf (a visli) nonsrt (a tiri)

Eec-y

necai, E€co necl6, necnf rp€5, rpe6a6 rpe6n6,rpe6trt uol:, nolsn6
3JI!I

la 4, Indici o acfiunecare a fost generuLzatd nivel de regul6,de ex.: Ceiludc 6es ofpasoeduuadaaercfue yf,.q€trtr- Aeum fard invdldturd nu aiungi depane. 5. Exprimd o acfiunemomentan6care poate fi raportatl atit la trecut, cit gi la ptezett, de ex,: floacfu mo nepeerfaer, mo 6Hoeb s,ucrlurftr no xptinae - Ploaia ba lnceteazi, ba din nau bate tn acoperis.

npuaecflh

IIpme.A-y

rpe6-f

uea6, npnre n6, upuaent
nepeaea-1i uepenEn -re.n5, nepenel6, uepeneJsi
Mef,-y

i ,l

nepeaecrf a traduce

nonr-f

lrccrri

(a mEtura) 3. Timpul trecut (Ilpowddwee epdua) g 159. ln fimba rusE existi un singur timp trecut - forma sintetic5.(firi verbcopuli) . Timpul trecut se formeazi de la tema inflnitivului atit de la verbeleimperfective, cit gi de la cele perfective cu ajutorul sufixului -n- (care reprezinti qi genul irnasculin) al terminafiilor -a- (pentru genulfeminin) Si -o- (pentru genul neutru). $i La plural exist6o formi unicd pentru toate celetrei genuri cu terminalia -n-, de ex.: nucdn(m. sg.),nucdta (f. sg.), nucdto (n. sg.), nucdau(pl. toate genurile). Verbele la timpul trecut nu se schimbl dup6 persoand.
Plural uu nuc6nz sblullc6ru oEE nnc6-nu

u6n, ir,rea6, rrle.r6, uemi nJteJI, Ilrer6, uren6, unemi

BE3TE

Be3-y nner-j

!€3n Ee3ra,

(a transporta)
BJIE3Tb

lerrr6, reenft
Btte3, l.r'63Jta

mecrri (a cogeta)
TJIACTb

rurer-y

se clfira) rp613rb (a roade) troMoltB (a ajuta) 6epeur (a pdstra)
MOq6

rn6:no, ar6sJrg.

xJraA-y Kra[, KIar6,
rndLno, raiiru

rpur-f

(a pune)

rprra, rpdnla rpfisro,
JII{

norutor-1i

, troMor-

n6, [oluom6, nouorrf 6eper-f 6epEr,6ePer16,6epern6, 6epernf uor, tuorl6,
uEK,nexl6, ner.u6, uerlrl

Singular

iiil
iiii
rii, ii:
tlii I

nnnc|r., nucSna Tunuciin, nucd:na,unc6ao oE, on6, o16 nuc6:r, f,.ucana, nuc6"no

rtfOf-;i

.

(a putea)
IIETIb

ner-1f

Observalie. Forma n nucdto nu se intrebuinleazdin limba rusi, de Intr-o seriede cazuri tema verbului la timpul trecut se deosebeqte tema in' prezentindabateri de la regulaformulatd finitiwlui sauare alte trisdturi specifice, mai sus. Acesteverbe pot fi grupate astfel: $ 160. l. Yerbe care formeazd timpul trecut de la tema. prezentului (sau a vii' torului simplu) pers. I sg., c'u sufixul -* la genul masculin,sau fdrd acesta. t36

(a coace)

Verbele tema prezentuluiln consoanele -A- sau -ur- primesc cu Observalie; la forma genuluimasculinsufixul -a-. Restul verbelor, in 'crr, -rru, -lrr 9i -rr au forma genului masculinfir[ sufixul -.rr-. ln ambele cazuri +- din temi trece in -F (necli- uEc,re,qi - r€l etc.*).
qrvlotul * Litera -E redi sunetul -o- duptr o consoani palatali, de ex. ln €ste palatala 9i dupi ea se foloseEte litera 6 ln loc de o. nEc consoana c

li'rl
i I i. .
li:i

L37

'itii

4rrcrrir:ro. lr i: ili: : I Relineyi | rcpilxnymt (a striga)- rpilxuya..l o6 gmou .i.-El mi-a torbit despreasta.c. o primesc: viirnrul sbpr'r. de ex. w..). de ex. zosoptit eoeopfietc. b) expriml o ac]iune care a avut loc in trecut. se . I sg. n6xna. de ex. te rog. tenrtzalla a) verhelecare au la Pers. Bfrreperb (a tterge) yMeperb (a muri) creperb (a Eterge) rcqdsryrb (a dispirea) (a Eo3Hlixuyrb aparea) 4ocrf. rr*. utta. gocrfirJII{ crepr.prin omiterea.r. n6xno. . crdpro. cadpruoo cr6prnu nax. Semivocall:E_4pare modul imperativ(pers. de ex.I (timpul prezentsau viitor). e udwe* in u zdpodenocrpintnrcuaomedmp dae wxdtu. un indemnsauo rugd.. urmati in scris de semnul moale.: de la Ilrnrf .. a II-a sg. sosgrrxra.ut4t.norb nofr.Scrie! Iloil€rrr e run6!.r: I Regineli I l. na e sa66u. de ex.yrD -FyTb Aocuir. Alte verbelarati cdfacliuneaexprimat[ a avut loc.). Si $ 162.1.a II-a pl. Mep3Jro. iiir.* l. r. 3. rycrr rnrdror (sd citeascd). _A 1my pa66m1'-FiL. Terminaliilesint condilionate locul accentului pers. de ex. uumt . cAdy t Vezi capitolele respective. 6umu 6tto .na. I sg. un3rnirno. de ex. rnrilre gi forme analitice (pers. a III-a sg.: Oa rlrflncflnnoiuy e npdwaou eod.i'' yttt1uymucn (a zimbi) . 139 J .este pistrat gi de unele verbe imperfective care exprimi o acliune durativd. Aceste consoanc rdmin nepalatalizzte.. ucq6:.wuo .in consoani palatald..r<pitt<nn. vumdro vumdft.). Un numlr de verbe careau terminafiile -rc neaccentuate -y. a III-a p1. de ex. esdoxujtnu (a ri. Unele verbe au forme neregulate la trecut. nurepao. pocart.q6.Ia infinitivocu sensul acliune momentan4o sufixul qi la timpul trecut.neoi. uorf6ra. Ver. ua c46ayrdtuen axmdp -. schimbindu-gi tema. dar atn uitat. n6xln uorf6.rafi. Sufixul -sy.crepra.sufla) - esdoxnj. mxuj. insi rezuhateleei sint relatate e prezent. ::!: ' pistreazi de Verbelecu sufixul-uy.rs tvtox. ciau. wrtui ecmb (a minca) . d) verbele terminalia-ro dup[ consoanl. utumu -nI iar la persoana singular. uoni6lo. ci se scrie conform tradiliei.loro.ceL cita.: ddaarc .i . morrymb (a se ineca) .urcil.intuutl' s*t"rrrr' c) verbelecu sufixul -ny. timpul prezent.ife* Observaqie.1ei l .rryrr (a realiza) -eTb -erb -eTb 'EyrB -HyTb -ByTb -Eylr rrirrep.: zaatyma (a adormi) -3acHyn.mnnjttt etc. cn6prla.: sir6epyb) verbelede aspectperfectivcu prefixul accentuat sirdepu.: trycrb vrtier.) la verbelecareau la terminafia -ro dupd vocali la pers. de ex. iao.: Mu .r6g. . patzoedpueato pazzoeipued. Modul imperativexprimi un ordin.tie nu cit a durat (ca timp). seterminil la pErs. de ex. 6orc. .'i.: rurr[fr. 4octrir. iiilli. utro). II6JE fi Aelm outi unr6. moaxn!. accentulrdminind tot pe terminalie (-rif. ex. ucv€aro.I sg. cu 2. 6uma.uaxnjtt q. de ex.aumti. --l iiilil i. yuepnri. Timpul trecut al verbeior de aspect perfectiv are urmltoarele valori: a) exprimi o acliune carea avut loc tntr-unrnoment anumit sauacliuni repetate. formeazl modul imperativ cu ajutorul lui ft. aceastdluoare. n Mep3. cecmo (a se ageza)..!aa.: pexb (taie). de ex. perbacld. Jnrmb-auto-. fforsrnci sdnaeec.tens duratit.** ecmaut. .. cate $ 161. rnsd.u6ua.timprrlPre*e*€-*au accentwtd(!') de ex. qi pers..Toati zitrs eo a citit gi a extxrs citate. (viitorul simplu) forma: xptixwy. rli. a II-a sg..: expffifia-o actiunecare a avut loc in trecut intr-o anumit6.: ecmduy .terminalia-ro dupi semnul moale(non.dailuyrcn. Ei pers.iivrepau lir'aep. crEp.ds ex. tlcq6llra.mt (a trage) .qd6. nunTb nbt{t neil.: On ute ronopri. crEpnu sc.a.mdayt.a II-a sg. nHu{crBana4wndmat.-Am citit tn ziar cd anul tecut tn ora. pocad.: udtnil.ro.ea. timpul prezentsauviitoi simplu.n.r -El a scrh 138 4.aca.vuepnd. moat<nfi. irtu. + r Semnul moale dupi consoanelex gi u nu are functia de palatalizare la consoanelor. emr {mininci). citto.ra. necf.care au la pers. 2. Lre forme sintetice(pers. umo e npdwtou eod!.modul imperativ.5-c ridicat cortiru pi pe scend a sPirut actorul.I sg. Li.Si mergem cinema! C.nouedtyfrcma.minte.al nostrus-au construit un cinematograf doud gcoli. udntymt (a da din miini) . de ex.ro:uriI(JIU R Moilul imperativ (IIoeetrtmeabHoe HaKroudnue) odprryru (a aboli) u6xnyrr (a mirosi) uoni6ryrr (a pieri) u€psryrr (a inghela) rra<ixryrr (a sta ia apd) -nyrb -ryrb -f.ditafr. pactd. Modul imperativse formeazd la tema timpului prezentsau a viitorului de de la simplu. q. Mep3n u<irno udx.bele Jotmeazd -ryrr la infinitiv I Partea Infinitiv final6 care se omite Timpul trecut u poemul anul trecut.tumd.timpultrecut.pdrtrii "finale erb ' satr . Terminal:a-n la pers.a. pacmit (a cregte) poc. a*repaa..nn aornri. incheiatein trecut.tu eaeCmax.: 6ep!-6eprt.defiuymuca(a se miqca) .Mdp3ra. Verbele de aspectimperfectivau la timpul trecu .6eil.yaw6uy. Verbele careau la infinitiv vocala in tem! (nwna.

i.: Eitto 6u y rreni ceo66daoe avea timp liber. ceiric r"rn6i. pers.: rycrr miwern rycrs aumdton (si citeasci). rugdminte).. Tlpuxrtn l6rpeul. cmdumt(a costa). dar n-am timp. x6uvy.i plural. uox6rryficra. si mergem! (cuvaloare indemn). Determina\i sensul 1.qer"r srr. f $ $ F $ fi $ t' . parpeurrtre jrpeunroro rnMracrmy. . edcumo(a clntiri). floesxilft x 666yruie.: y Parperufrenpoilmfi. 3. rp6ro.na. Un numir de verbe nu formeazd modulimperativ. in C! valoareimperativdse intrebuinleazE limba rusi gi alte forme verbale: a) infi. c) Formd de politele.a II-a s5.tional (Vctdanoe narcrcnduue) din in Moduluicondigional limba rusd ii corcspunde limba romdndmodul condi!ional-optativ. de la urmdtoarelor verbela pers..pers. peacu-piwre.nor63lnaro. nowni! .Crofrr na rvr6cte.---. I pl. cu apdua.: noil-ndilre./.feminin qi neutru. 140 tr f'.|.qd€Nr p6nlure. a II-a pl. dxamo aley (a merge) ddy-noerxifi.[olb. pers. in limba rusd existii o sinliurI formii a modului condilional. rftnrto.{a rap6rcrryet ll{peoe Md. 0" ex. de ex. 1.qofuri croA6.peA.aenpuantdco6ot cttdema asta mai tnainte. in funcfie de context. Traduceli in limba romdnd...fgy.a III-a sg. a) Valoare optativl.Oricit te-ai gintli Rax mau nu 4ilaafr.rvr6nrsrr.)-: arr imperativ.eo cgo6dAfrreuecr6. sau pl. . re6f xgti. 2. LXercttril 46.ry rnrnp 48. indemn.r noArordgmrcr r r6rry1rcy.. 9. viitorul simplu. Edraro.cit qi prin condilionalul perfect.eu. 5. xod{tn 6u t e medrnp . modul imperativpoate aveaqi unelevalori transpozitive.& .wepr.: maxrta crce. 47. a II-a singular . .: .Trdiasci I Mai! .{au.de ex.: Moaudrno!-Tdceyi I (un imperativ categoric).plural. I-u singularmodul condilional are forme diferite pentru masculin.: II o. Orxp6fire x. {r I' *.-.tumdeu/ .: Ilo€xarsflua edpul-De-am merge/a munte! ff f { { * i i t i $.' 4 '. a $r:Ir. Eoutnil H. rur6x.asociat particula$u (6).. r re6d Aav f6noro. Ilpoxogfre'nne' o5. de ex.: sdecu.. Forma compusda modului imperativ la pers. tot aga qi pentru cele trei persoane la Plural: I r r "m r l rbr Bbr I sur6ru 6H (6) I rnria.rrr6.de ex. orrp6fi. lIoss6lr--re63nmb eacmtizy . 8. 7. r 6u t<ixe cuor rier'. Paapeurfre aac uo6naro4apfru ra n6naoqr. b) Valoare concesiv5.Daci ag de ex. 4.nilivul.rd trec. de ex.anriLna oH. uova (a putea). 3.deex.Cu pldcere ag fi trecut mtine pe la tine.i cecrp6uprgEr ua xoucyart6gsto. are terminafia -re. nycrspaccxducem povesteasci). legat de verb).aAaB:r.. flourp6ervr Msq? sofrrf? 6.Si citim / (Cu valoare de invitalie).. 6. are particula rycrr asociati cu forma verbului la pers. "rt ri tt 'l' C. EbIo.-. Bogruf Tpitrxy r corpfr c Aocrri. niry.Si mergem! formelor imperativulut.I sg. Kar sr roaop*.de ex. Hy..w.raM.. I sg.etc. 7. I unele forme neregulate ale modului imperativ: rcuo (a se culca) (a (perc.. a{ rnergela teatru. b) forma pers. ta y aeart aem apdnenu. Formali imperativul.rfLTt r n6Brrfirercr. sac Bcex4yr droro urx6ru. gi pl.a.qunina6rr-pl. . ln lozinci se folosegte particula Aa.*r a 6yenr nnrep6cnufi. ue ouooq6n6u ua u6es4. uawrorl6ra.qy. Modul condilional se formeazi de la timpul trecut. nouraf. Vsax6eNrrrt 5.ufru.arir6epy. de ex. timpul prezent sau (sI (siscrie).Do'ag fi ficut uue a Cn6nafi lmopduowe.: xomimu (a vrea). 2.: rnril(rnr6. ln afari de sensurilelui principale (ordin.Pemitefi. de ex. 6gy. a III-a sg. Ilo.rlag. a pesytomdm ocmaEmca rezultatul rdmine acela.6 . mnufi-nuwttre E. iar la plural o singurl formi pentru toate genurile(ca gi timpul trecut). c) forma timpului trecut. Forma simpld a modului imperativ. c.. care se adaugi la forma numSrului singular.: de Hai. 61i. care se poate reda io limba romind atit prin condilionalul prezent. Bcrarr! Vsfrem nx6Aur B xJlacc.. Ilymr rro.4.i. de ex.*. eeuepimt (a se innopta) etc.n-ar fi trebuit sd stau aici.{a sApaacuyer rap6Aaun! 8. de ex. timpulprezent.orrarouo our I I wmrino 6rr (6) furticula 6srpoateocupa in propozifielocuri diferite (nu are un loc fix..: fl6ucydoednacmeucuttwn{xiempa rcme6i. asociati uneori cu particula ny. funclia condilionaluluio poateindeplini qi infnitivul cu particula 6n. Pentru cele trei persoaneIa singular exist[ o singuri form6.i ecmb minca).Permitefi sd vd iau carlea. de ex.a..y. Modul condi. L4L .lro)fur-sg.nall*ll S 163. Cxaxf orr ero . .

$ f vrut gi el sd meargi la cinematograf.: pddooamu(a bucura) .u. . fiaw narruciur . Diateza paiitd flota cmpiuntca pa66uuuu. . f Exeriilii f-* " " f * -* ' it *-. de ex. $ 164. tusuj.mt (a linge) etc.ryxe!4 Crop6fi 6u uacrynfnu xaurkynu! 6.l. O serie de verbe reflexive nu au perech: nereflexiv5.) Verbelereflexive nu se asociazi cu cazul instrumental(cu valoare de obiect activ). Comparali: Mw cmoAtu aa aepwtineeoptit. sensul verbului riminind neschimbatin compara{iecu verbul de diatez[ activl.cecmu se aqeza).a activd saq:numai diateza pasiv6.rric. wldamoca (a spera).tnaolor6.ri fr * g{ Traduce1iin linba rom&rd. Rdauamay6rpiercr cecmpdil(diatezapasivi).acfiunea rdsfringindu-se asupra subiectutrui. Zi forma cazului genitiv fdr. eopdtbatc. Daci vom aveatimp liber. inclusiv (a verbelecarenu se intrebuinfeazd. ri . cnamb. tuollrtct neilsdtcea.a. updeunacn (a (a pa66.-::tul direct in limba rusd poate fi exprimat prin: l) forma cazului acuzativ.1 O alti trlsdturi speeificda diatezeipasivecstelolosirea cazului instrumental al substaatiwlui cu yeloarede obiectactiv sau subiect logic (veziexempiele mai de sus). (Comparali:. sc formeazd cu ajutorul afixului -cr de la] verbele Verbelela diatpza. construclia gerunziali incorect6. Owa udemca.56.ful muntelui arlmirinrl peisajul) .i. Mfruqur. precum fi toate verbele intranzitive.:rr . 6dr zcxda.r"). in timp ce la verbele de diatezdpasivd -a are numai talnarc de marcd gratnaticald. Eclrl. S 165. Ar la 6.pdloeamaca(a se bucura). Existi un numlr de rcrbe care pot aveasau numai diatez.ar fi $ gisit-o Ia libririe.Ea se spali.viitorul compus l iimpul lrecut.Ea il spald pe copil. de ex. 3.. (Am stat in vir. Diateza verbului (3aile inaedm) (deficmeilmetwaitsatie).. troaul:. perfectiv se folosescla diatezapasivEdoar sub forma parVerbelede aspect tieipiului pasiv (forma scurtd) cu verbul 6uma sau fird el.runaa. te-aifi odihnitfoartebine.2.: Mw cacmpdntcuerrSrnr. de ex.: nucdntt uucru6. tranzitive de diatezi activil Cornparali: Ceanpd y6rpier xdnuamy (diateza activi). a ciocini).ruun.Munciton'i consfiuiesc o casd. $ l. au n!'nai diatezoactivEverbeletranzitive 6meodapima(a mulgumi). crp6tcs paddvuuu.One uoet pe1\uria. low 6ydemnocmpden . (a a* ex. pasivi. Ilocu6rr 6u! 2. .tt.i verbele refiexive (eozapcimttwe ztaedtut). l . ' . @t cmpdumca alt senslexical decit cele nereflexive. * 1. de ex.i j: : . Pa66sue 6ydymcmpdumt gow.il. Ec. (a npeduasuauhnacafi predestinat) P"rechi de verbe de diatezEactivi Ei pasiv6se formeazdde la verbeletranzitive.. fdr6"s: fiohmuca (a se teme).ti). n xymlu 6u cepr-fuor * roch6ilr. $ $ $ t [ * e I I 4 forma cazului genitiv cu negafiaue.reu diatezapasiv6. . * f. cmyvdma(a bate.: npundc roarjr. vom merge-pe magazine.tumdniu rgriry. deex. uesdopilaumaca (a se simti prost cu slnitatea).Ele au timpul de prezent. Ar numai diatezapasivl verbele ueyvdmocn se studia). Ecns 6u y ueui 6t'urs a6sbru. De-ai gti cit de pldcut I e vara la !are! 3.:xodimu.4. Ilory:rirr 6rr sa . cmapdmaca (a se strldui) co*eedmrcn (a se indoi).:. Compara{i: Diateza activd Fa6<isuenocmpduttu you. . 5. (ComFarafi: Pa66uue cmpdnm doa-.I prepozilie cu valoare partitiv5. de ex..: Pa6d.j]-:ir . aeurtmoca (a se lene. ednu.t (a se mindri). (a q. $ r se uosr6r 6rr r rt5po. sacmdmv(a glsi).cuertmucn ride). El ar fi cumpirat cartea. ill :1 143 r: . Astfel de perechiseformeazi de la verbele aspect imperfectiv. a': i. Ele sefolosesc gerunziale ins[ in construcgiile pentru verbele caresint excluse de diatezd pasivd in -cr. Astfel. Pa66qae nocmpdam you.nt crp6urcr pa6duuuu-Casa este coostruiti de muncitori. nadd. eunoauhmuca seexecuta).n) nocmpden pa66. l. Aq citi gi eu acestromaD.amrcn (a rp. cuepxdmtcn (a se intuneca) qi altela . 6rr rrr rosroR*r rraxe. 142 (a place).* .verbul reflexiv. DacEai fi mersin tabIr6.{o. maporuimu grdbi) nopo(a nrtmrcs(a se grdbi) g. de ex.[o.$ roM s6s.[ou pa66vuuu).a.i :: " !. acesteverbe: fuortmtcs se temu7. 1 RE. 2) diatezapasi. [ou (6u. Diatezapasivd pa6dunrvn. fiou 6ydemcmpdumacn x lou crnpduacpa6dvur"ru. yttot1dmoca zimbi) etc. Verbelereflexive cu -cr.rue crp6nr dou . In [mha :usi siutdoud diateze:l)diatezaactivd cind subiectulexerciti acfiunea asupra unui obiect. Traduceli tn limba rusd. Yerbeletronzitive(nepzxddawe zwe6tbt) exprim6 acfiuneacare se rdsfringe asupraunui obiect (in propozigiecomplementul direct). dar . Comparali: Diateza activd Pa66qse cmpdam vow. <iaci.KaKA6mo lor sac xA6nu! 5. Os '\ l!i VI. npdsduoeamucn (a (u se sirb[tori).pasivi (vezi $ 164).A l.: Tot et4dne npouumdt xurt . d (cmpaddmeaaaotil satde)o cind zubiectul suferd efecteleacfiunii. Complenr.nz6 gs6nEBhr. Pa66qsecmpdutu 4ou.rl . Majoritateaverbelorreflexivecu pereche nereflexiv[au alt sensiexical. Terminalia -cs o au nu n'rmai verbelede' diatezd.

.tinPut. Bpauf xoxcynrrripyror 6o.rr6ercr sdrcrasra r uys6e.- - EXercttru a propoziqiile verbe de diatezd activd tn. (-ar. Bdrcrasxa6rra6 noAror6rnena xyI6xnmou./ -rq-. 7. Setraducein li=mba romind prin construclia care cite{te (unrdtotttuit). 3rbrpa orxpr. ctj'uta-to. +re) (care asculti). -ee. ctj. 3. no6crr (a minca). Traduce1i limba rusi. cu timpurile ptezent Si trecut. 5. Vs€Ere usyrrirru 5ry rpo6. 8. Model. 5. ncne'rr.Cudhquil yvenrix (intranurtx. nucdeuan .nn$66pmcy. Ilrcdrern ocrasosri. .qunui-rou-ryGf"' tg -Ig).umdmt-vumhouluil (care citegte) aspectimperfectiv. 6.ry.rp66Iuuft.. limba romAni prin construcfia In funclie de context./gggg.n&qtu1uil (care scrie) . Vsrirerr penrier saA6. trecut gi pasive.rcr goM6fi B6sepoM. 3. ..ncn6xuafi.nrmirx. Vqenrix ctdilm. Traduceqitn limba . nucdgwuil timpul ireCut t uumimt . ?)-.3.).qaxqtr6ssax 5. Kpecrriue o6pa66rrnaror gdwtro.a II-a.! (timpu! prezent) gi al sufixelor -6sI. carescria (nr. Pa66snfi rpAcur gpepr. cu timpurile prezent. pacqBecrli infloti) . Participiul (llpuudcntuel Participiul reprezint[ o formd neconjugabili a verbului. npuq!ry) n ti /+ Hc 13 $ 16t6. -ue) (care taie). -eer {e) (carevorbegte). Formarea participiilor (Ofpasoednuenpuudcmuil) l. flpo6rr 6un paccrradrpen uuxen6potr. 8. 4. -ee. iar (care a (care citea).Pa66quenocrp6u. xorrdrnr Bbrrrycrc6errasdry.Cu verbul are urmdtoarele trislturi comune: 1) asptitu[ de ex.jnrygggg. Elevul se uit6 atent la table.n6rvry.aspect perfectiv. (a aduce) rpaaegrullfi. Ksfra 6un6 risAasa s Byxap6cre. $ 167!?arilcipiul activ trecut se formeaz[ de la verbeleperfectivegi imperfective cu ajutorif sifiiEi6iliil-unl Sufixul -Enr.rpecrf (a visli) . npouumdmo-npouumdewuil 144 f. Srou r6poae. Ilaccaxfpu cag. xracrr (a pune)-radnurufi. 3ro 6rlno cxasaso uofttr lpjror'r na coSp6ruu. l. or npoexrfpyercr erexrpocrdnqrls. n fl.d (-arr -ee. -re) (care aude). nuctiewee nucdettme toate adjectivale. ex.genurile. __h. in n n1 /. $ 242). cttdnu-ar*ca&w-aw.de ex. Participiile se impart in active. se f?a(icipiul activ prezent schimbi dupd gen. r cr6ury.2. probiem[ gindili-vd la o rezolvaresimpli.no6rurzfi. D . r utr.5.6ep6nuufi.7. Mi spdl in fiecare2i.xex6 uaruero rdpoga 4. se tgiminiil .lc6aruuft).: vum6-mb uumd-sw-uit (carc transporta). fla6rre cmfro uoeft cecrpdt. care vorbe. IIo p6auo ucnoffiiercq udra.timpul prezent.'jqt: l. de ex. n6er grepr. : *l *r .: uumdnt4uil (*). EIe formeazi construcfii participiale (v. @66puxauocrpdeua pa6<ivruu. M-a4 inscris la cercul de matematic6.2. ex.se pot utiliza qi alte rnodillitd{i de traducere. Partictpiul activ (fieilcmory'rbHg. 1581 145 .)..) .Participiul activ prezentse formeazd de la verbeleimpbrfective cu ajutorul sufixelor :I3!_/ -Lq-. Pe6€sor orKpEF 3..Iuralbuero.diateza pasivd.).ua-wt -nft. 8. Transformali diatezd pasivd. He. (f (m.(acoace)(a . de ex.f.). ror6pnft uAErB KoH7. nacrr (a lC Gramaticalimbii ruse de uz gcolarc. rprBecrf. uumdrot4uil zitiv). Korrp6lrnafi pa66ra 6lger uar.te(roropiurufi) etc.frrcs n6el4.Se declinddupi modelul adjectivelor (vezi adjectivul).: q.diateza activi. lll-u ! Exemple:-vumd-w. . Sd ne amintim de vacantade iarn6. careinsd.romdnd. care se adaugi la tema verbelor de conjugarea (tiropul. Ou nepqi. B s6re gevoucrprlpyercr xtrroftallriua. //(G @.pE u@-pl.aumdma ra 3) diateza. Korratccnr cocrarnier nporp6ruuy. Ei s-au intors veselidin excursie. Te pregitegti de pe acum fentru examene? EI s-a dus cu maqinala Bragov. .r.). Transformaqipropoziliile cu verbe la diateza pasivd tn propozilii cu verbe la diateza activd. I.rnrarou1Rfi. 6. Participiul activ trecut are terminafii scris)sauees-nu)-eEg-w-uii (pl.lJtilP' : raucurfto .pacqBdrurufi. Se traduce in care a stis (ranrc6rrunft). Pentru aceasti 4. neregulate ale participiilor active trecute: I Reliileli ) unele forme dificile sau 6ep6* (a pistra) . 1.iLcaua EAMu. 5/. (carc a citit) . l.: . 3an gau6nsenyvenur6vu. conjug.. de ex.d (care scr scfla.:nuctisuufr de genurile).qa.aum de . zoeop-rtr. . 6.: nt .ump impul ireCr .Knrira snr6ercs zM. 2. 6.unrarbqeuy de etc.rur6er rnriry . Participiul activ are terminafii aaJ6iivaii.. 8. G-. er uumdcuuiil (care este citit). Ilpousneg6uur 3uecxy 6drm rcndrnreshl ssr6cffErtvr rsaufcroM. 7.ib t<v1rf*oftvdz 4) valoareatranzitivi sau intranzitivi.Se declind ca adjectivele.-ttt. careseadaugdla tema verbelor d.numdrgi caz.propoziyiicu verbe de cu $. uanuc$-ma nanucd-sm-uit de ex. 2.: Vqeufx uwtdem xnrtry.. A. Pe.! Vll.se folosegtecind tema infinitivului 5. pex-y-pdcrc-yq-nfi (-an.Vvexalry (tranzitiv)..su6cu-fl. 4. se declini dupi modglul adjectivelor. 5/. conjug. (n. Model O:a.uumdrouluil (care citeqte) . i4r'1"-t- q+Iley@.Egz. . nucdmt . B Srorvrrnicce uprnnr6ercs srs6Meu.: N-.zoeop-iu1fi -as.fic.

uzeegtuwotil.: 2. DacE participiile murati in butoi) . 146 lili'iil _l . de ex.fi. ele pistreazi gi ca adjective tip satcdpeunuil e anicrc xapmd$eao-satcdpewofi. nocdnmu{a paccuomp6ma privi) .eepmdmo invirti). de ex. ex.: cddaa-mo-c46nanrrtfi (fdcut).tux (biiat eciucatde bunici). -ny-. -ate).) .-X-. (a ompy6{tmu tdia) . de ex-:.qeniu (-a.adj. -e-. $ 169.pewend aotil (-an.t i t: 'l B.-ue) . ymsepdinea aproba).).paccudmpeetoit. -eHH-gi fir5 prefix.de ex.noc6cunart. nucdma.: rocrp6-s-mb . -st). Ca participii.cnrerA*Hbitetc. -arc) (apreciat. Sufixul -ou.ymeepx.omxpttm(m. uanucima-Eanficamrfi.-oe.ufiuuu (-a. sufixul -nu.diatezei)partiPierzind caracteristicile cipiile devin adjective.-oe. (a uaepadimt (a decora). -oe.).le explicd).: ercdpmatile nticae t<apmdSena in uiei) * acdpenutilrcapm6fiera(cartofi prijiti).ddm-eu-ad (ficut). -o.). uanilcana nanrtcauo $i. co. -arel (respectat) yeaercaeawil I RelineSi I citevadintre celemai uzuale: yeaucdea (-a.'oe. euchwuil(careeste suspendat. -ot). -ate) (f.: La uneleparticipii pasiveseschimbdconsoana c6epiuo (a pdstra)* c6epex€uuuil.: 4eemjtulue cavi' pd:a'r(trandafiri inflorili 6i6ynro& udlo.euchquir t47 f lr i:i i1i 1r: .cmpixennufi. (a essdmt (a crogeta). Participiul pasiv prezent se formeazdnumai de la verbeletranzitivel* de aspect imperfectiv cu ajutorul $ufixelor -oM-.r1o(care a fost construit). Participiul pasivtrecut se formeazdde la verbeletranzitive de aspectperfectiv cu ajutorulsufixelor-eun-. idaa-mt . dinainteasuflxului -elrx-. -uanilcot (m.mt (a stringe) -cttcdtwil. (a micina) .seasociazd verbele cu careau temaprezentuluiin consoani. 'u) etc(-a. -o. tlL ti (-aa.mexjryur! curge. de ex. -oe. (cartofi priji{i pierd un -u. 6pamo(a lua).. (n.nepeedpeuuwit. Participiul ca formd verbaldexprimdo acfiunecare se efectueaziin timpverbuiui (categoriile timpului.ompiCteunwit. Nu se formeazi participiul pasiv prezent de la urmitoarele verbe: epemo (a incilzi).).).tl. -bt)i t4enilaaft (-aa. 'o. ror6crryrb (a stinge) nor6curnfi. -ue). de ex.: 4eemltqanpdsa (un nind adjective.: Pa66ma . Spre deosebirede participiile active. .. (a xpenrtmu uarcopurtma hrini) -uar6puxeauuil. trecind la adjectivgiqi schimbi sufixul. ir f'f rl.: tuo1fr-mu aw6-fiu-wil (iubit) etc. -f. crhpnnta(a sipa) . Comparali: eopiwu& Unele part.saoceemima (a ilumina) . peweni(f. a Jost) scrisd elev. care au numai forma lung6. $i al terminaliilor adjectivale.part.uaepaxgdnuafi. Sufixul -eHrF tntrebuin{eazd: se a) cind tema infinitivului se termini in -r-. de ex.:: i rl :il i .: npuHec-mu trpuuec4m-rrft (carea fost adus). (a nepeeecmri traduce).eopituit (arzitor. -arc) (chinuit) . carr se formeazi bele intranzitive. cmpuva (a tunde) .cntecmti (a impleti) .cot4awe oeyp4dr doi de -sn. :€-. la careseadaugd termina{iileadjectivale. in floare).oceerrEuuwit. uecmil (a metura). omxpiana (f. -ut). -u). -oe.).). rcpotmo acoperi) qi altele. -o.ryuil o care le determin6.).uuuatit ('an.pasudtoruril.. -ate) (plstrat) . b) cind tema infinitivului se termini in consoanI.Lucrareaeste (va.).pazpew-6w-arr7 (care a fost cmp6-Ew-wfr rezolvat).xpauilu (-a.not*weuHbril. patpeufi-ma. e&mtnt (a virsa)-adr- l' i i r I ilril .: caci. Ia Sufixul-nn-se foiosegte participiileformatede la verbelecu tema in -a-.naliT wil. de ex.]'. La forma scurti participiile pasivetrecute au sufixele-E-r -€tt-r -r.cxdweuuotil.de ex.tttil(curgitor. manymb (a trage). ii j t : * Spre deosebire de participiul activ (prezent gi trecut). Devein grddini). omxp&mo(n. -r-.in sufix.qi -r-.: HanicaHrl'btt7 (n.: de acest au prefixe.-. :t. useecmrimu(a ingtiinla).ytr6Burnfi. Trecerea participiilor la adjective qi substantive rbHble (II epe d npuqdcmufi npunne(ime e rlbndeu cW ecme*me xd ) $ 170.saxpetn?uuutfr.qi terminafiile adjectivelor scurte' de ex. pretuit) . arc1fiuafi(-as.rpuo6pecrf (a obfine)-npuo6pdruruff.6uta uanucana) rgnficaBa de nume predicativ.) . aocnfimawtwit tipul qeemj.). sufxul -elr. de ex. de ex.-arc) -pewln (-an. nrEprxyrs (a inghela) vdpruufi etc.ei42anwil.se intrebuinleazd" rar. iar in propozilie au funclia yueauxo'tt (6yden. wcdttewue e * 6dvrceoeyp4tit ttcdrcr*twe ozyp4rit.) . -eM-.g?uuarit.ato6iu ('a.).peweu& (pl. -epe-. Participiile pasivela forma scurtdnu se declin6. cit gi de la cele tranzitive. Sufixul -r. omxpttmul(pl. -H-. formind participii pasive de la tema mai infinitivului terminati in -a-. atit <ie Ia ver- ltili. eoenilmauuutit participiiie pierd cuvintele de explicative.etimeprwil. ttoettcumo (a ridica) . -o. trandafir inflorit. -oe. (a uumu (a coase).i i lr' wdimu (a sufla) . edwymt (a scoate).folosegte mai rar in limba rusi. -nM-.).cu verbeie care au tema in vocala-a-. npueevmrt-npueez4aa-util (care a fost transportat) etc.de ex.omnpdsnenauil. aspectului. (asuprit) -yeuemdea ii .cidea) . e&mepemt (a gtergeJ.).mexi.e&nytwil. -(a intdri) . eEfr-nb-esAtbtil. cuvinte de (educat) au determinanli (cuvinte pe (inflorit). (a insiminta) . (care (suspendat.cu verbele care au temain -r-. adj.) (arzitor. -o. xapm6$en. eomfimotntni utitu rutr(un biiat educat). cne-mu-cndrwil. nanrtcanor pewEn' (-ax. -r-. 19 il N:. ynacrb (a cidea) . uj. participiile pasiveau Eiforma lung5 qi forma scurtli. nopas{tmo(a impresiona) nopaxEuauil.-nn.Forma scurti a participiilor pasive de la tirrpul prezent G. part.. omxp&muil (m. -o-. omnpdewnt(a trimite) .din sufix. xpauiuorfi (-aa. yeuemtieaotil (-aa.: uec-mi-aec-6vr-utit (care este purtat). participii. -oe. trecind la adjcctive. ptiiuotft'mu atrttfr. adj. Participiiiepasivecu sufixeie-HH-. Participiul prsiv (Cmpaddmenunoe npuudcmue) $ 168.r6BrtrEft.ri i 1. crcocima(a cosi) .retmuee 66uxe oz1'pr76t (castrave]i (castravefi mura!i).desemnindcalitili ale obiectuiui.). -oe.

1 . cu timpurile prezent gi trecut. di Se declinddupi modelul adjectivelor(vezi adjectivul).u ajutoiiGuIG6i-E-'1tl tgrmin[ in consoana.: qumdmt*uumdrcqufr (care citegte) aspectimperfectiv. ex.). iar -g1-gindtem4infinltiv (care cilea). : Vqeurix qumdem rnftry.te).t---:n 3. Ksfra 6un6 rie. 5/. repqincr nor'adfin6vepou. cu timpurile prezent.timpul trecut. pripyercs KuroKaprisa. . A" Formareaparticipiilor (O6pasoeduue npuadcmuil) /l /+ ^ 1.-ll-1(timpglgezcst. Md spdl in fiecarezi.conjug..aspect perfectiv. uumdeubiit (care este citi| . 2. frorlfor^ali propozipiile verbe de diatezd activdtn'propoziyiicu verbe de diatezd pasivd. 8. Ilairue cmiro uoefi cecrp6i.). -ne) (care aude). Vs6ere wyriuru 5ry upo6n6uy.ry deciind ca adjectivele. nodcrr (a minca)-uo6rurraft.diateza pasivi..se declind dupi modplul adjectivelor.i. ctitwa-rc. . npauumdmt-npoaumdewuil(care a citit) .i alte modirliteti de traducere.l.ssrs6rvres. l. EIe formeazi construcfii participiale (v..rp66urufi. Konrp6muat pa66ra 6!rcr sanhcaga xiME. il. Ipoarnea6nur 3r6cxy 6rirra r. Te pregdtegti ' i de pe acum pentru examene? El s-a dus cu maqinala Braqov. $ 242).a II-a. Sd ne amintim de vacantade iarn6. care a scris(nanrcarnufi). -ne) (care taie). flrcirenr ocrauonrircr s Srolar6po4e. Participiul activ prezentse formeazd de la verbeleimperfectivecu ajutorul (timpu} sufixelor {ilt. { -*. M-aq inscris la cercul de matematicd.s. el $ (care asculti). nss6crrrbfit{naanricrovr. I Reyineli j unele forme dificile sau neregulateale participiilor.1 . tersggjlr-vog3l!.numir gi caz.unrarbuevy (uurdroutni. Fr:. 6.3. Peaarqa6ssas rorr6mc Ebmycrfer ras6ry. uanuc6-ma-uanucd-su-uit (care a de ex. Bdlcranra 6rur6 no. -ue) (care vorbe. i: i1'.. Cu verbul are urmdtoarele tris[turi comune: l) asp?itu[ de ex. (f. ror6pufi uAEr s KoEa cr6nqy.4.. Participiul aetiv (fleircmaimettuuoe npuadcmue) 1 iic irt ilriq ltiliiii|. tw.iil [ l1 . Q66puxa uocrp6eua pa6<iurr'az.: uumdnt4uil se activ prezent schimb6 .rumi-mu-quma-svt-uil transporta). vunui-rcq-nfr -gg -g). 6. i+ii. Exemple'. r. 19 . Pe6€nor orxpbrrSer grepr. aumdm4uil xnrtry (tranzitiv). Pa66qse uocrp6rmu Q66prxy.se pot utiliza .: qumdma-uumdrct4uil (care citegte) . 3ro 6drro cx6gasouorfur. -ee.romdnd./ -roq-. (-ar.rcndrnrenrr 8. vorbeSte H eB J. d1 . Ilpo6rr 6rra paccvdrpeu uuxen6polr. 1581 I45 * +: ff.). OE qur6er xnriry-Ks*ra wrriercs.* probleml'ginditivd la o rezolvaresimpld. 2.a. 8. pex-y-pdcrc-yur-ni (-an. tmfa romAni prin constructia In funclie de context. .). .'fi ir. n ili llIi t..rc6nruufi).nucdeune toate adjectivale.. fl.-uumd-ro. Participiul * s-A ELI ---h $ l$7i?articipiul activ trecut se formeazl de la verbeleperfectiveqi imperfective Sufixul IgL se folosegte cind tema inflnitivului .l. 5. carese adaugdla tema verbelorde cgnjugarea Participiul activ are terminafii u$"tio. 7. uumdtot4ue (pl. nucd6wa$ nucdewee(n').ire aeluorc. ".. rlacrr (a pune)-rndrruufi. 1 . cafwa-wt1 -ufi.2) timpul. carescria (nr. Kpecrrine o6pa66runarors6rvrrro.Cudiquil yvenrtr (intranzitiv).-mp-ulprezentl .. l. 44/'Ir0!ke. Elevul se uitl atent la table. pacrpecrti infloii) . . 6. Pa66'rafi rp6cur . 4. flaccaxaipu ca4furcs. zoeop-fir.renfix cudilnt.: nucdmo ntwyuquil (care scrie) ti. ilr iili $ 166. tdate genurile..Iura}buero. Korvrfccraq 7. Participiul activ trecut are terminalii scris)sat ees-nni-eEs-w-uil(care .). upoexrfpyerc.iirlf i. 2.i i t ii11.l Vll.l NT f.n6cceupnnula6erc. 1. ex.xercull cu #. Se (f. N" (roropiuufi) etc.iiiir:ili iinril iu :: l. Participiile se impart in active. r44 L--'L4 B & $ *' * $ il . 5.3. n\4.r. -l.: N-usraroIunfi.. IIo p6guo ucuo:miercqn6Baxudcu.pacqudr* (a (a rpr{Becrs aduce) npuae4uu.. Traduceli ln limba rus6.2. ex.uor6uena xy7. dup6 gen. B Srou r.r o.qaler6or rrauero rdpoAa 3. careinsd. B gri. Trorformali propoziliile cu verbe la dtateza pasivd tn propozilii cu verbe la diatezaactivd. -ee. 5. Ei s-auintors veselidin excursie. G-. l. 3rfurpa orxprrr6ercr sdrcragxa n rrays6e.U. * Ncndrurrafi. cocrarnfer nporp6ututy. de ex... Model.: . . 10 Gramaricalimbii rua de uz qcolar c. 3an sas6rmer yueuuriur. Se traduce in U"nurile).d (-aer-ee.q<5rurrror. trecut qi pasive. OE 6.:nucdswifr(m.zoeop-fiu1-rfr -xs. iuiairaun (care scria). a- (a acret{Er coace) rpecrf (a visli). 4. conjug.t) etES6TIducEEli66a romina prin construclia care ciregte .IiGl.). Vsfrerl peur6er saA6'ry. -ue) tr ctdtw-ar-ciliua-stq. 5/ Traduceli in limba .3.).active trecute: @ H(c i.ib t<tntToayoalS 4) valoarea tranzitivi sau intranzltivi. carese adaugdla tema verbelor dt ""ntlguigg-! prezent) 9i al sufixeior?I!]-9. Bpa.i.:t ..r ap:irou ua co6p6rau. nacrr (a ruufi. (pl. V. D .'r.nerrpocr6uqffi. 4.:.- .. de ex. * $ *! $ : f *r r $ # $ ([Ipuudcmue. He.7. uumdrot4aa (n. 8.rfi. Modet. de ex. . uumdtot4ee de .rf xoncynrrfpyror 6onrat'rx.5.ix.mepr. Pentru aceasti 4.qasaB Eyxap6cre. care X.riif Participiul reprezintdo form[ neconjugabili a verbuiui.diateza activi.etrtz 3) diiteza.pa+icipiul t (m. ncies.Vuex. O"pivr(a pdstra) 6ep€rrurfi.

saxpetzitmu intiri) .taeunwil. ompy6{tnta (a tiia) .ddta-em-od (fdcut).uuutit (-aa.i il lil h i! . peweui(f.paspew-Am-alri (care a fost rezolvat). (asuprit) -yeuerndeu (-a.: yaemitryan nind adjective.a-mb-nocmp6-Ew-wil (care a fost construit). de ex.6utananucaua) Forma scurtd a participiilor pasive . -d) etc- .ii termioafiile adjectivelor scurte.Lucrareaeste (ta.: nocrp6. de ex. pewtu' (n.). -tt). -ue).npuo6pdrrmft. b) cind tema infinitivului se termini in consoani. xpaniuotil ('aa. nucdmt. Sufixul -r.se intrebuin(eazl mai rar. -o.eimePrafi. -e. Sufixul -ou.le explicd).: ctctipmwil e udcrte xapmifietv (cartofl prIjili in ulei) .oceeudunttit.trpnnec-€rn-rrft (care a fost adrs).i 'ai !1 'rj ti 4 ti ijl 'a.: npuHec-mu. rra6psny"rr (a inghela) wdprrruft etc. nepeoecmri traduce) .). uteecmrtmo (a inqtiinfa) . ex. care se formeazi bele intranzitive.omnpdsnettnuit. trecind la adjective" pierd un -p din sufix. care au numai forma lunga.insufix.sacdae$Huteeyp46t. paii'toi6'tii auruil.xului-exx-. Trecerea participiilor la adiective qi subsfiintlve rbltue) (IIep exdd npua(icm:uil npu$rz(ime nwbte u cyl4ecmsurne s $ 170. ynacrr (a cidea) . estdmt (a crogeta).).useewEunttil.'we) (plstrat) .na:dlT (a pasudaorwil. uawicaw (f. atit de Ia ver- wil. -oe. cuvinte de cipiile devin adjective. . de ex.).tu.|* de aspect imperfectiv cu ajutorul sufixelor <lM-.-oe.-oe.se asociaz6 cu verbele care au tema prezentului in consoani.Euauil.-we): (-aa.folosegte (-an.P. omxpdmo(n').gi -r-..ruil 147 ? : .tpniu (-a. in floare).tuuoenpuudcmue) $ 168.c6dea).xpauila (-a. de ex': aanitcaanoit (pi'). Sufixul -un.eopituil (arzitor. cmpuay (a tunde) . -€-: -f.ompj.ele pistreazdgi caadjectivedoide-rm.xaepaxa€nuofi. eittutnu (a vlrsa)-ari* Spre deosebire de participiul activ (prezent gi trecut). cne-mt-cndrofi. -r-.xul -nn.se intrebuinleazd: a) cind tema infinitivului se termind in -n-. de ex. eomilmanruniudau"urc Participiilepasivecu sufixele-HH-. crcocfimu (a cosi) . trecind la adjectivgiqi schimbi sufixul' Comparaii: zoplwuir part..1 F fi & H "+ }I 1El -:'.) . yzuemdeuuil (-an.) (arzitor. -nn.ir i . npuaet-mrt-npuees4dn-btil (care a fost transportat) etc. uarcopurirza (a hrini)-nat<dpuneaawil.tHytblil. mai rar in limba rusI. -o. tm6iuotfr(-an.) (suspendat. paccuomp6mo (a privi) . utumu (a coase). nopasfimt (a impresiona) nopazr. curge.{ x46 &r t . mnHymb (a trage). oceemirna (a iiumina) . eepmima (a invirti). 'o. -we)-Han{tca:u (n. 'o. adj. iar in propozilie au funclia yueauron de nume predicativ. -oeo'ate) (respectat) yeacrcdeawil I Reltneyi I citevadintre celemai uzvale: tto6titt ('a. 'w). Ca participii. paspeutfi-mt . de ex.paccudmpeauofi. uanrtcauo (-aa. ymeepdilnlo (a aproba) . (-aa.sattpennldunuil.: 4eemj. part.-elt+. uecmi (a mitura).: ap1fi-mt .diatezei)partiverbului (categoriile Pierzind caracteristicile desemnindcalititi aie obiectuiui.). Participiul pasiv prezent se formeazd numai de la verbele tranzitive. Devein gr6dind). -r. nj'. de ex. Nu se formeaz[ participiui pasiv prezent de la urmdtoarele verbe: epemt (a incilzi).yn6uunft. 2. -ut). e?fr-mu-asAruil. etimymt (a scoate) st. . gac6iewde e o 66vxe oeyp4ir.'oe. -oe. 6pamo (a lua). ciLtetsarc 6 6dvKe oe1'pqit (castraveli murali)' Dacd participiile (castraveli murali in butoi) . upuo6pecrf (a ob{ine).adj. -epe. tipul qaemjtuluit (inflorit).que ctg! pdtvt (trandafiri inflorili 666ylrrofi ud.uitaun (-a. -(Fr -nV-.cu verbele care au tema in -u-. eoatrtmannotil.). -oe. cit gi de la cele tranzitive.: cuc6-mt (a stringe) -ccrcttwil. e*pvtmu (a sdpa). eocnilmantuit (educat) au determinanli (cuvinte pe e care le determind. sufixul -eru.ymeepxN€unuit.t .: cddaa-mt -cA6.euch. euciwuil (careeste suspendat. noricnyrr (a stinge) nor6curnfi.cxdseuuwit. de ex.atpunuil. (un bdiat educat). pdsa {un de participiiie pierd cuvintele explicative. -ute) (chinuit) . de ex. omrcpdtmal Participiile pasive la forma scurti nu se declin6.noc6runari.c6epexEuuctil.nepeedpeuuwt"t. xpwmt (a acoperi) fi altele. Participiul pxsiv (Cmpaddme. -eM-. $ 169.tux(bdiat eciucatde bunicd). -we) (apreciat. -oeo-ue) .omxpdtm (m. Participiul pasiv trecut se formeazd de la verbele tranzitive de aspecr perfectiv cu ajutorul sufixelor -enn-.). -(a (a 'omnpdaumu(a trimite) .-: -6r-. uazpadrtmo (a decora) . de ex.e&mepema qter' (a nicina) ge). a fost) scris6de eJev.). I B. la tinrpul prezeDtr{*r. -xM-. La unele participii pasivese schimb[ consoanadinaintea sufi. qeailuuir ycat*deu (-a.). -oe.: c1epdut (a pdstra) . -w).: xec-mrt-uec-6w-ttil (care este purtat).ao6-fiu-uil (iubit) etc. nwdrcauot (m. la care sp adaugi terminafiile adjectivale. Uneleparticipii.cotinue ozyp4tit deacesttipau prefixe.mexfiutt (curgitor' adj.n6slluft.ry-.). de ex-: sancdpemrwile udcae xapmd$eao-satcdpetxotir xapmdfiem.nosiunewtbtil.cu verbele care au tema in vocala -a-.cnterduuoir etc. Sufixul -eFH. nocinmu (a insiminta) . -er-. La forma scurti participiile pasivetrecute au sufixele -B-. (care part. Spre deosebirede participiile active. formind participii pasive de la tema inflnitivului terminatd in -a-.acdpenwil xapmhfieaa(cartofi pr5jilD.nanrsIft (f5cut).qi firS prefix.cmpfixeuuttil.. -u). 'o. omxpitmwil uotfr(-aa. de ex. -tte)-pewdru (m. cntecmft (a impleti) . trandafir inflorit. noerhcumo (a ridica) .{i t i.de ex. gi al terminaliilor adjectivale. nadlmt (a sufla) . omxpiona (f. sufi.se foiosegte la participiile formate de la verbele cu tema in -a-o -t-.).pewend (pl. prefuit).).mexfqur! .peuen& (pl. -o.) . aspectului. nanucAmu-sanricarmrrfi. ddns-mu.: Pa^dmarrnficana(6ydem. Participiul ca formd verbali exprimdo acliunecare se efectueaziin tirnp" timpului. participiile pasiveau qi forma lungi gi forma scurti.

rp. us6tanaa nrriua (o pasdreloviti sa6pervt de un animal).res6crnsrv xy. 58. -. P6sessre nex6:nr s rdcnzrarie. 6tecmhryuil ycndx (un successtrilucitor). 59.) Tpytdiryuecn Bcex crpar{ 66prorcx :a Mr. ?. (Feti{a a privit la oamenii care au intrat in camerd.cit gi ale adverbului.li iliil.) etc.{urin (umo?) uumepdcuyro (roro?) ortlil e cadi'.4aJr MHe uo.. 5.vorbind. prncon6ru.6podhtuil(vagabond. 60.i b) pasive la timpul prezent de la urmdtoarele verbe: a) Aarl. 5. ornpaBr. (orxp$rar) ua. Trntscrieli exerciliul. Comparafi: Participiu . ond now. og€rr.' b) pacxprra6rr.iri ale verbului.rg ro. nocrpdeuxoe pa6<iur. paznrtrue ero ueprui.nrusrv naAex6Ivi. 4.) LXercttrrr 55. l'l | .71. 66prorcr 3a Mr. Participiile pot trece gi la substantive.u$ Qpyrr6rrtx 4ep6srer. wecrf. Model.tri x neuj.{isovxa usrnany. 8. :axpt'iraa cecrpdfi ABepb.{ecrzfi lfaxy. Epoxiular. 6aecmfu4uilya c6nrue cner (zipadi strilucitoare in lumina soarelui)-. lupti pentru pace. 5.Insolegteactiunea principali.r (umo?) uamepdcuyro xnriry. 8.rp..nf. 7. 2.. .tudmiroe ero voloxd.lruoro.rdq soa6 pexrt 6uilt stcroi.{6aovra aruanfla sa eoutidwux.. 2.ruue gona. fl Hauerl uurepdcryro qur6ry. care provine.qdxauKoM. currb. Transformali construcliile cu participiile pasive de formd lungd in construclii cu participii pasite de tormd scurtd.rllrirr (nepeaeg€nmrfi) c pfccroro qsrri6 c'r[xri. 6par. 4. part. Br.: fl quri. denumind o persoani sau un obiect.A (o privire distratl).Gerunziul in limba rusd (ronopri. usfiilmasr6ua (o temi banalS) etc. V xac r cag5irvrndro (pacu1' / n€rruafi) e Srohdro. rt ll. sco\fnd iitti propoz4iile au participii . om$p&moe part.3.qndr'rpov6ue r vlrr6Jr. ynrlAergnfi nu tpuruv. Forntasi participiile a) active .rur 3gaufig. lpaOOtarourufj'ra saBdAe sl\a6cre orrt6t.. 4. IlpoaimaHHaa iraudro xurira Knfira npouikiua . croirr.gerunziul poate fi: .-paccdaaH. Ha ypdre pyccroro x:ur6 uu ra:yv6ru rlar6lu. 6. exprimat[ de verb.urianricaniryro i'i' ili .rciurufi na creu6 noprp6r 6rrn uanrican r. " EsaAqarofi crpaurlqe.a eotruicorcat4umdmtt.arat v6ruqrxol\a s6ea. 6ecnoxrirrr.rux rdruex. Orpyx6louue Hac yqerrtrKr.care lucreazi in fabrici 9i uzine. Meiri nognaxdrvrRlz c r6so14 8 .rrrrdr yuenurd r.i Bonrrf B KJracc. Traduceli' fu limba romdnd. Model. Ha s6urefi jrnue ecrr n6cxonrxo 6poai. Formali participiile a) active . no4rfrr. Mrr sudrn ero xa.vcdnw s ra:6rax.f nuep:i pa6dry re6d .l (Muncitorii.ra sa eowddwux r x6vnary.**- '*a*r. ynaxr6rr.. referindu-sela acelasisubiect. participiului la adjectivesteasociati uneori Ei cu schimbarea sensului.nts. l i ii. mpydht4uecnua Q66pnrax u sand4ax. 6. adj.txe. Aas6rr.. ndcmectcu orrud(fereastri larg deschisn). Bce oxpyx6rorqlie nosApanaf2.nrog6fi. adj. nepenp6rurr. vro n cripofi Poccriia y novdulrxon 6ilrru yuparnftoulne lnuenueu.xseroB6xa paccdnixoro. i1 frt.) 6podhuuil(carehoindreqte) cmohr\uil . Gerunziul (fleenpuudcmue) paccras6n -povestiltd) posedd $ 1. Substantiv . Pacc6snnrrii s caa! var yxd rro-iirEn. TexSiuraaxa rcr pex5 saxoArbracr neAaler6 or. :uo6rlrr. l. Insugiri ale verbului Ca gi verbul ile la.noc6. re66 aana(nanfcaxuax) evep6 pa66ry. adj.i apoi propoziliile cu participiile transformate in adjeciive Si substarttive. adi. 0 (nocrynrirrrrufi) E4 Nrareltarri. pafi. ynpannfioruae grsfre. Teri. B xruire.rdpoAa. 6.udxnuxou xaprfnrr. part. 56. b) pa:4rriuyrr. On6 yarige. 1.Vsfiaen (xozo?) orq6 e cadit. B o. p acr6.: part. nepeaecri.rn{ry. L MU nepedxanu n (uocrp6ennrrft) sa s6rueft 5i.) . 6pociiri. fl.rrb. de ex. napfic6saFnrre xy. 3. atit insu. ril iliili. CAdnaxnas uv pa66ra.-i iiu. o6parorArr. 3..tran"itiv sau intranzitiv.6r<ono A6ua rdurra 6lur6 cr6pofi.u (6iiru) urupox6 rEsBdcrsrr s aHrIa. ycafliuanrrble s6r. omrcpttmoe rttlq6 (fa[d deschisd).-paccdvo aHHuilssilr.ue uor(l ceuen6 (serninfeimprdqtiatepe cimp) adj. mr sac c ycndxorra. Bpaui oculrpusana p6xeunoro^p lrory coladra. Trecerea de ex. patl.rit. ornp6rlrtr.) Pa6dvue. numdr Ei caz participiile din paranteze cu substantivelepe care le determind. xparuitr. Bucirque capir Cewupavf. C 6recriulravu or ca€s mag6uu 46norra noclraorp6la rra Mar6. irli lr. L Haui uacc go6riacr 6necriu{sx ycu6xon a copernordxrasx tro ruvn6ctr.ua. I I (caresl6.1.ti'.ii *** VIII.i b) pasive la timpul trecut de la urmdtoarele verbe: a) npurdlrnyrr.) (Oamenii muncii din toate firile lupt[ pentru pace. (Fetifa a privit la cei care au intrat.ra .IEot'I vipe. adj. Sau:.cmolquil (stitdtor. 149 57. Acordayi tn gen.

m. Insupiri ale adverbului . cireia i se adaugi sufi.ndrula--r.cmirur-ar . ycmimar sau ycafiuaom. .r.unul de la tema infinitivului.: Idmu u1i. pdrarr. (a c) verbele cu sufixul -xy-.: Ou ituum (rcarc?) nonroprir-El invali repetind. rarcpdrrr .-Pucjt.c. npnpi (sosind).a.i rdnep .'' :.". dus (a iegit). dupi rddlcinile Aa-..cnerr-4r . aH cmar ycne^dtoup^4 ).de ex. lntrebuinfareagerunziilor de aspect imperfectiv gi perfectiv Gerunziui de aspectimperfectivindici o ac{iunecare are loc in acelagi timp cu acfiuneaexprimatd de verbul-predicatdin propozilie. din aw 6ydeu cuorp6n meteailsop-Terminind de scris exerciliile(dupd ce vonr termina de scrisexerciliile). pius -cb. Gerunziul de aspect imperJectiv se formeazd de ia tema prezentului.ur.r.rarpdr-ri -raxpdrn sau 3ar{plrBrxfl. Construcfia gerunzial[.. pentru verbele reflexive. ex. la Gerunziul de aspectperfectivindicl o ac{iune sS.npnrecri dar pi npm€cm (aducind).qeHurcdu (npu xax6u yctdauu? (in ce conditii?) .ac\iuni concomitentela timpul prezent) .r no ylrutle qnefcs.-Bcrp6ruoruaes a euj.& ''& . n ertdem dilxux eyciil.::: . este 6fgy.onnodxatez6pot(noueujnodxaa?)Dorind sd se odihneascd. u.4 e: $ :11 ii li ':6": . uceuu (a arde). onit ipifictam.rprnEcmn.n6nna?. .rro6j-rcr-cr .v-Jrcr. yrnaoirr . cdl t -. '$-- .: crcdama utlym.B. plus -cr pentru verbele reflexiveo de ex.nbnn't.Pregltindu-se in fiecare zi pentru leclii. 1.rilepuru. Dupi cum se vede din exemplele de mai sus. Bepn]"T6cs.wbtum.: Peuril ra. muep€rs (a inchide) . altui de la tema trecutului. leenpuudcmuuito6op6m) ( Sensulgerunziuiuiin propoziliepoate fi iotregit de diferite cuvinte cu rol de complement(direc! indirectsaucircumstangial). de ex. de ex.: cdxuymt (a se usca).: pa6rirarr-pa66ra-ror roaopri. la (acliuni concomitente timpul viitor). fl ryurfuiacr e peri. udxnyma (a se uda).# 'g lr .:3artinsrB nuchnuynpatcuduun.upuudc..yc.reflexiv. nodowtti K c yvfimeteu. numb . gi -url dupd consoani.i .qdrn. de ex.gao{a. j . for6nncr xdacduil deua rc ypdraa. b) verbele terminate la infinitiv in -vr.* '+' '. .rirmal ctreBa6rirax. (xouy?) aprricram.t net4b(a coace).: f rcrp6rnncR c yufimeneu. 'rle ex.ou nowt. 3Ea-. yrr64r dar 9i yrflerur ycndrrrlBrrtt (auzind). O seriede verbe imperfectivenu au gerunziu: a) verbelea ciror riddcinl la timpul prezentesteformati numai din consoane. roaoprira .rro6jncr.Copiiimergpestradirizind (In timp ce merg pe stradl copiii rid.repnf-rruucronpnuecrri . gerunziul nu se schimbi dupd gen. atunci este posibiil foroarea a doud gerunzii de la acelagiverb (de aspect perfectiv) . Exceplie fac verbele cu sufixul -na-. ldmu 6fgyr udmi no faut4e cvrefic-. fiimu vtrrr no ytutqe cuertcv (acliuni concomitente timpul trecut) . On HapllcoBdn dou. u1) sau -t in celelalte cazuri..virqitd inaintea ac}iunii exprimate de verbul-predicat propozilie. yc.: yc.6epdua pdstra).. de ex.Bepf.J -- l 15t -: i t : : ' .nfrcoxmt.3annnrigca cu6prolr. R[spunde Ia urmd-fddFeie intreblri: nax? rcorA6?uoreruf? rpn nax6u yc. . (vLzind).ucrperdRcr. de ex. t Verbele: nrcdrr. numir 9i caz. ou cpdsy yeilden om\d (xoedd yBIiEen orq6?) . paccraa{rrcr (a se desp6rli). gerunziul de aspect perfectiv se poate forma de la tema viitorului simplu cu sufixele -a (-s). .: Iar ramrlrienncq cn6pro*r .ralepdn . cn{rnrarr . ulrirr . ei a plecat la munte.nro6oodrrcn -. de ex. aow (a putea) q. ut. -t)u I $ 174. Formarea gerunziului (O1pasoednue ileenpuqdcmurt) { 172. dott.Kyuincr e pexd. Bofigi e cad. uerb nu au gerunziu.ndrmadar .cneur6l rcrperirrcn * ncrpexd-ror-cfl . )tKer6nomdoxuymo. 2. :i -.n$rmarr .Itraprcon{a do. ardtind imprejuririle in cafeEpF = trece aciiunea.L/ 'i I ReSineyi:'lGerunziulverbului 6l.a. ne vom uita Ia televizor. Joaci in propozitie rol de cornplement circumstanfial.w . In cazuri mai rare.q . sd se s-a :ti '::1 . de ex..paccranixcr. Gerunziul de aspect perfectiv se formeazl de ia tema infinitivului sau a timpului trecut cu ajutorui sufixelor -B sau -Blnf. de ex. . C.xul -a dupd consoaneie guierdtoare (uc. noi A.Mumb . cxasdta o sadduuu. ardtind o actiune secundard.rorop-ir.ysuanir. . cra.Intrind in grddind...: nsrcoxu-_vrr(a se usca) * r(rcoxnyr 5i rrlrcox .cere acelagi caz ca qi verbul de Ia care s-a format. ale ciror participii se formeazd de ia tema infinitivului. (mai rar) dupi vocald.t de omdoxnjtmt-Rezolvind (dupdce a rezolvat) problemele. el a devenit un bun elev. gergp?ig!Jsjggllglggggggg Ia verbul-oredicatdin orooozitie. de ex. I \ I nqinqi I citeva gerunzii de acest fel: qrorrr (citind). el l-a vizut dintr-odate pe tata.i $ 173. . : Ou pucler dou.Ca qi adverbul.poate fi de aspect perfectiv sau imperfectiv. 2. edcnymt (a se stinge) E.-AnlIosfipyn Oni anno1{ryyrlr (ioiy?) cr'ldHe. naxdrr. .: ganirs . de ex. Dacd tema infinitivului gi tema trecutului sint diferite.

x. de loc. 1.poart6 numele db construclie gerunziald. (cnorcdiluo este adjectiv). de scopqi de cauzd.]Ji"$- . Ecnr. ou cuorpdr Ea Hac.gi al terminaliei -oMy. c wadta-cuauira. oarl uoceriT rce rypdprrr no6ep€xu.on6rdrrula sa irrqy. Transformali una din cele doud propozi[ii ale frazei in construclie gerunziald.*-u.q6tcrue.de ex. . a gisit acasi musafiri.ynrigerr. de ex.racticlnd 2. edpuo (perJectadevdrat). Yindtorii povesteau. am iegit si vid ce s-a intimplat. ca gi in limba romAni. cu -r-. grupuri db cuvinte care stau pe lingd gerunziu.r repnlfcr r<n6"repy.pacqoecrri. 3.de timp. y:Nan6rr. ucv6rryru.fi x . ort{t ecn Hotrb cndnu. -"odihneascd.52 i:. (mai intii). Mai poate sta pe lingd substantive.oHoubue cndn:l.62.0nr6nn ..drtcvefnucl. gi sufixul -n-. -eMy.xerctlu 61.runo..: ctj'wamt runudte. Auzind un zgomotin curte. 63..5. impreuni Acestg.fithcmpuil-dtrcrpa.: Sosnpaqixcr . t-* {* f S. precum gi de la pronume.: J/mpo ficuo*Dimineala e sen:ind.on ce.nra n6pry. uefiao6ecd' . Onu 6&tu ucnj'eanu.3aflnnriscr. Ailverbele de moil (napduun 66paaaddilcmaa.ccxu-Ea vorbegte elar ruseste (hato uci este adverb de mod).(mai rar) de la adjectivecalitative.doeanu-Sttnd in fotolii confortabile. Oaepo cnoxifino*Lac. t ADVERBUL I- (Hap6rue) -r.xopdwufi. Ou6ycn6naog6rrcr 6drcrpo. Paccr6srraaxrercr. s-a dus la locul sdu in bancd..Adverbetre potimpirfi in urmdtoarele md.3' Crfinr n yl66nrrx np6c.de ex.Construcfia gerunziald. Onil 6ecddoeawuo-gpfxecnn (xaxilu66pason?)*Ei Profesoara vorbeSte discutauprietenege.n 2afr. uarrnc6rr. de ex. 2.PacbxageB TeKcr. de la adjectivele relafiegi posesive.narcflr66pasou? tare. se desparte prin virgule de restul propoziliei. Ond rtcno eoeopilm no-p!.. Ilrr6r s6Brrft TeKcr.: ndewil (adjectiv) -uo-n6rorvry (adverb). corepurdnuo Adverbele se formeazi: a) cu ajutorul sufixelor -o. dopdzarlnepla (drumul inainte). ..ynn6wcx. nucdmu rpdnnmno. o $ 175.uo-orqrfrscnn. rrrrr Orxoxn:i-s n6cJre 9$6MerroB.e-'. Explicayifolosirea gerunziilor de aspectperfectiv imperfectiv.on6cvrorp6na jnuuy.: sau xopdtuuil.{Cmu paseoedpueanm cnor6fiso (cnoxfiilao este adverb). O.. el tgi tntdregtesdndtatea. npouftarr.ou{t Bc. 4. vei deveniu-ii bun matematician. OrArrx6r ua u6pe. in limba rusd. stind el 'in jurul focului. 2. scurtl). ourh sportul.=F.iunea. orqdgcnaft .ul e tiniqtit. 3arprrr6r oxud. el discutauvesel.no imouy (pronume) noirouy (adverb). de se $ 176.\r/* ^$. ex.'el a incercatsd rezolveproblema.6. Rezolvind rn flecarezi problemela matematici.: meopemilaecxui reoperfreoorg de b) cu ajutorul prefixului no. rispund la intreblrile: I. 7..3axpdrr na onr6.in preilieativepi pronominale.ou adopdaae. gar6rrn ronopfrr. de Ia adjectivele rela. xorg6 ycrdrrranue€ paccrie. de la adjective calitative (la cazul dativ).{Traduceli' 1. 3. npuiarrt. ca cu acesta. 4. Formali gerunziulde la urmdtaarele verbe: Pa6drhru. xorA6: ncuoIr. . *pocrftrca. 6ter. Mrr cnerurirzgorradff. " itu"s. 153 ^ c1l f \. e dede-sw6e (de doud ori). .r rcerA6 sutrricrrsarcnessardl\crec. Stind la tabld.: $panqyscxuil.sau -e. sanep6rrca. ca 6cer4-coBd6M (cu totul). j i ..nax. ue Model.qonr6fin edcenoflecidoearu-lntorcloilu-se ourh acasi. Cititi gi traduceSi propoziqiile. n6uanu6nsrr gartr\46rscq.adjective sau chiar adverbe" intregindu-le sensul. Clasificarea Jdverbetor grupe:de mod. de ex. cras6rr.xopom6. Rezolvind problema.noe6. orxprrrirr. caracterizind ac.3. qi in limba romAnd. de ex. 5.no{panqygcxu..ie.fi re66 paccraxf o r€u.limurinduJ.. upov6crr.: admo-adwu.a/ (r<ax?) (incefel ?).ei discutauaprins. yxpenaiem"''caoE. 2. . I R ll*ll ) 1 Formele scurte ale adjectivelor nu trebuie confundate cu adverbele (aici ricno este adjectiv la forma de mod.cn6pr'our. Si 1. intffi-*cindu-se de la spectacol. (sau firi prepozilie. nororr4isro 6ofrucr rpouir. 4arr. flporar6a qrou6n. de ex. {tcxpeuuarT-ricxpeme. on6 nem6 cnam. adverbulsti de cele mai multe ori pe lingi verb. raportinduJe Ia acliunea exprimatd de predicatul propoziliei.Ej'dyuuucnjzaaut. Bceo'lefnncr rp6vxo. uouu-u6'*to.cu d) de la cazurile oblice ale substantivelor.surdp grad.r re66.6.V. orxpirrr.t d/"t .ailmehuuqa aoeopfim rp6m<o rcuc ( eum?T. Omi orAoxnirrn u co6parfcr yxoAr:rrr. numeralelorsau pronumelor. de de c) cu prefixul no. de ex.

acesta din urmd sti la infinitiv. Mdae 6j. 2. leaytuxe 6!g* m6xo .B rcLuuame renrn6 .Ieri t fost ger.dno (greu). (ricoare. terminate in .Fetei li era rlu . Din aceastlcategorie partegi adverbeie:. xopowd(bine)q. T_41*rurrro. -.i sub[iniali cu o linie adjectivele la forma scurtd Ei cu doud linii adverbele de mod. - . o1asdmeaYHo t \ I I l Adverbele predicative ([IpedunamileHbte Hapdvun) * $ 177.Miine va fi ger.I.EI aleargd cel mai repede (mai repede decit tofi). Adverbele predicativeformate de la adjective calitative. c) necesitatea. Epam nilwem rpacriree uenf (reu r).de ex.Se poate pleca ? HenosM6xnonucdmo darcmpde-Nt e posibil sd scrii mai repede.paraf ei""rb"n.: ffopf uau dxamu-E timpul sd plecdm.iunii. de ex. b) fenomene ale naturii gi caracteristiciale mediului inconjuritor.t). 1... Astdzi soarele : l. Cerd.Imi pare rdu de el. rdcoros).1:. ' :: ' ' (obligatoriu). d) timpul actiunii.-.: On 6ecrcim 6rrcrpde Bcex.Astfel de adverbe mai sint: mentd (cald). B eaedne gfrrrro-ln . xa.Nu se aude zgomotul| fulue ucano er6 (Kor6 me6€ crcam?).: 1.ln vagon va fi zipugexlil. Copiali propoziliile ile mai jos .arercs). EwE pano'if\itiiiii-Edevreme sd prinzim.: Enjt x6to+na.Cel mai pldcat a fost la munte.pulin". (la timpul viitor) 3dempa6{ner uop6rno. arcdptto (foarte cald). rcarc(a-i pdrea r[u). B*r ne iiiodno? . se numeseadterbepredicative. 1. I l :l:ll..cm&dno(ruginos). wluno (zgomotos). Mrfun urcy nn6xo . Apve este adjectiv (ta gradul comparativ) pentru cd si: referE la substantivul c6twqe.cmuo(trist). uoprSruo Astdzi e ger..In camerd e lntuneric. .: Cmdto mena6-S-aficut"cald: eumca menad .mpj. Comparagi: Ceeddnn cdanqe iytesoarele este mai luminos.carejoaci rolul de predicat in propozilii impersonale.Lui ii este frig. npocmdpao ceo66duo mdcno (str:imt). Gradul comparativ al adverbelor nu se deosebegteca formi de gradul comparativ al adjectivelor (vezi $ 64). care di. uumepicno (interesant).roAuo Astdzi e frig. qeu e cmoltdeofi-fn camera mea e mai multi lumini dectt ii in sufragerie.: (la timpul trecut) Buepd6.[u vl estefrig. 66mno (d.: IIuwfi no6wcmpde. npuhmno (plicut).4. de ex. cry'vao (plictisitor). :--. La timpul trecut gi viitor se adauee ver.:.calitative au -grade. ln irima propozilie. rcao (lene).posibilitatea sau imposibilitatea sivirgirii ac.'de ex. de ex. Din aceasti c4tegorie de adverbe fac parte gi ndsdno(e tiru)u)..luf 6rru la forma corespunziitoare..Scrie eeva (pufin) mai repede. Substantivelesau pronumelein construclia impersonald (subiectullogic) stau in cazul iiativ. dltwuo (indbugitor). (spa{ios). mfixo (liniqtit). La timpul trecut verbul copulativ se pune la genul neutru. de ex.. ex. uopieao (geros). de ex. Cind adverbul predicativ se combinE cu verbul. Gradul superlalir se formeazi de Ia gradul comparativ cu ajutorul pronumelui ncex (cazul genitiv de la pronumele cce). in a doua propozilie este adnerb (la gradul comparativ) pentru cd se referl Ia verbul ceimum.2. Adverbele a) stdri 9i sentimelte "opqgggti. rcexd (rgor).qur rlEproe r"r6pe -c-uor<6$1ro. fldeywtce .Fetei li va fi riu.--l:. Fenr6nse 3atesv Oui np6alurgo roropfr. de ex. a III-a sg. Ilpnfrnee ucer6 66lro e zoptix .. ra 154 155 J .dem npnirno nfrem me6A ..gradul comparativ: B uodit xduuame cnera6e. :l:- :a .: Ery' riofmo o"d"" no-pltccrcu-Lut ti este grer si pcrie ruse|te. Ele predicative arat5.: vagon e z[pugeali.pddocm*o (bucuros)." iei. in locul verbului 6wmu se folosesc verbele cmaHo*rtmbca Cmtn6 cmamo (a se face. ctt]tutrto (se aude) complementul st6 in cazul acuzativ sau genitiv: He cn[twno uyua ({en6 ue cttrwuo?) . Cezddun ct)tuqe cedmum fipue .:.Asemenea I Ubele gramatici le consideri o categorie gramaticald {xarer6pur cocroirnr) aparte -.o-. Ca qi la adjective. ML6zrlao yilmil? .epj. aeawi (tw se poate)'. Observalii.: Hfxro npouumdmtmexcm Textul trebuie citit.Biiatutui fi esterdu. de ex. Uneori.categoria sterii" LXerctilr l.a.qer dmro ..=de com. iar Ia timpul viitor . $i la gradul superlatir': Mtittoaury 6*to rpy4g6e Bcex-Bdiatului era msi greu declt tuturor celorla\i. Dupd adverbele eitdno(se vede).5.'de la adjectivele . au grade de comparalieca Ei adverbelede mod.Se face cald. laeopil aoepduae-VorbeSte ceva (pufin) mai tare. ?ra peri ncerAi req€r cnor6ftso. B eaedne 6drro nr6xo ..de ex. Gradul comparativ al adverbelor poate avea prefixul no-. fac ceetntd(luminos). nj'cmo (pustiu).Mamei ii va face plicere si /e vaili.: Ceeddunxrl.e ex. nuanfa de . ueotxodrtuo (e necesar). -: : . cnewnd (caraghios). Exis6 in limba rusi o grupi speciali de adverbe. Crasra o iiri6a{ti 3. B eae6aedf. npoxnddao (insorit). d.t t.Astdzi Iumineazl mai tare (mai viu).la pers..'. Ceadduauaa dqevo n6ce.ffmno -In vagonera zipuqeali. ie exemplu. a fuveni)..Ceeddna fidaywxe tt6xo-Fetei ijeste riu."*".: I.a.ru (pdcat) E.cdmteuuo (liber). al doilea termen al comparaliei se pune la nominativ sau genitiv. nilxo (rd. .hnorrrop6eno de 6drlo .epiaa (e tinpul).ro Astdzi sintem foarte veseli.? predicative folosesc La timpul prezent adverbele se firi verb copulativ.

nocmoiauo.nsno rp6rvreuu? rdspund adverbele ddrco (mult timp) gi ueddaeo (puSin timp ).4.'.cit de des ? l. 2.. . de ex.c:it timp ?. uenadLttzo (pentra pulin tinp). edepeun (la timp).=T-' 2. Adverbeie uaddiazo (pentru mult timp).. .de ex. de rIeM. : .i superlativ. crcLpo (in curind)..piho (devreme).rrue . euepd (ieri)... 3. ecC. 3auffi utt xamdeuca ua xonurcdx (xozdd?) -Idrna patindm.'']. rec6arrft.:-.. ln camerd era curatocaid gi pidcut. La intrebarea rcorA6? rdspund urmitoarele adverbe: !. maemaoil dpyz. in linrba romin6: Lcolo lucreitzdfratele (unde?). cpdzy (dintr-o datd). noc. dntu (ziua). nocmohuHo (peimal . advepou (seara).n uaq orci)xa?aou6i-"Eu . Ou .. earceudcao (la (tn (tn fiecare ord).ci6tiii. r rdvnare ajuuro! 3. Orxp6ire o116..'. Teunbrfi xoa<5guuft .nro ouil sanuud.cind ?.oetiempa (poimtine). rp6t"rrui.: . vof cnlwatu e€ruurrdre4F4_o-. 4. La intrebarea cr6.Ardtali gradelelor de comparalie.mno) (in fecare minut). 1. ronopfr uo-pyiccrul Model. 3. dceuaro (toamna).'-*.E udy. ex. cuaudtta (de la inceput)..: Tau pti66prietenulmeu. Jlro6n6 re6f. sHn]ta6rearnbrft.41iiae avem . 6.Mult timp ei au Jdeut sport. suudit (iarna)."fudry*t:*i9 . l..edd (totdeaina). merg rcrsil ornj. eaceuwj.ccxozo nzutrcd(xozdti?)-tr. Hesorv6xso erd nonfrr.j*g!ri#.iano 6f.Leololucreazd r<ygifl(incotro).i.: Exer6go ndwa (in cemal dsdumua nipe (xax adcmo?) In fiecarean familia noastrdmergela mare. Comparapi:Taupa66maem 6pam(ede?). cr€urrft. 'l'. gopor6ft. g l?8. De ex.=# . naoxdfi. de ex..Tot cu verbede aspect imperfectiv se mai intrebuinfeazl Ei alte adverbe de timp a: ecezdd. 2.in tabelul dat. ln jur era intuneric.'* . Cum se poate ajunge in centru pe jos? 6. mepad (de prima datd). Hapr rrarorA6 ne crfvuo. cxdtrerco npdueun? ... .4iuure ncex. tata doarmein cameravecinS. 6. rirxuft. sdlmpa (mtine).I (veryf.: O6ilrcno uoaduao uenpep&euo de a rcr6srn ypdKu e noiil xduuame*I)e obicei irni pregiteam lecgiile tn ca- Adverbele de loc (Hapduun udcma) Adrerbele de timp lHapduun epdueuu) $ 179. xop6ntufi. 4.rury6ox6 cfnrno! . !6rtl'a nop6 goudfi. euceDudeuo fiecare zi). ceiladc (acum). Adverbelede loc r6spund la intrebdrile: rae) (undel). (apai).7. 5.muo (nouuaj.8 udy rypit ( xydd?) On ud2morrfaa ( onxyda?). uuoedd (citeodatd). uivun (noaptea).7. 4. Formnli adverbe mod de la urmdtoarele de adjective.mpoa (dimineaya).E timpul ca copiii sI plece. eacezhdno fecare an).1*'r"t u pt'r6xeprpgd3ra.ci acliunease repetd.qernanrB 5ru Asu. Tp. 3. Kpyrdrvr 6uro ulxo. ceeddna (astdzi).="'. Model. Traduceli in limba rusd.qa?(de unde?). (in eilceudcaqHo fiecare lund)..".:. mendpu. o6orc(deobicei). EI vine de (dintr-) -acolo '(de unde?) Urmlrili corelalia dintre celetrei coloanede adverbe.e Tuxd n66o. Formali propoziqiicu adverbele mai sus la gradul comparutiv. neddouo (de curlnd). -. Trebuie s5. xp6nxut. 5. Ea6rrlria paCCrdiiiiana ". Eu merg (intr-acolo) (incotro?).auo (de obicei). uaedr<u (pentru vecie) rdspwd la intrebarea na rar6e npdur? de ex.nu se vedea nimic.. pdnowe (inainte).Cine a luat mingea de aici? lntre adverbele loc carerdspundlb cele trei intrebdri: ede? de xydd?omt<yda? existd de cele mai multe ori o corelafie. ndrxufi.^ '". de ex. rcax v6cro? . Indicaqi adverbele predicative din propoziqiile de mai jos.rlivme rcex.{6..roi1 q^. Vorbegte ceva mai incet. .j:" . nposp6'ruo . Kmo esn.trimitem telegrarna de felicitarechiar astdzi.). Acesteadverbearatd.o6*uuo.'. a PdAnna.xoporu6* rf.8.""l .'. OE rnfvureronoprLr no-p1iccrz. o6&. eetceueddnouo fiecare sdptdmind). La intrebareaKaK ufcro? rispund urmdtoareleadverbe:udcmo (adesea) pidxo (rar). Iqc1ie dq limba rusd. Se fdceatot mai cald gi eu md gribeam spreacasb. nosaeuepd (alaltdieri). odud:scdot (odatd). daend (demult).rro (ua xarc6e epdun?) -Ei au plecat pentru pufin timp. (neincetat).de aceea sefolosesc propoele in zilie cu verbe de aspectimperfectiv..'''. ndtdno (tirziu). aex6pro. 36rrpa y uac ypdx p!. uovr. uaeceedd (pentru totdeauna). Rdspund la intrebdrile norgri? ..nuca cndpmou (cr6nrxo rpdvenu?) ... Soarelea apus. na rarc6e sp6vLn? pentru ctt tirnp ?. crtnuwfr.: Oau ydxanu nenag6...* .* . de ex. . aimou (vara). 5. Xopdnuft. nomdu 1i6 r57 .uuozdd.'. iurrrfi. eecndil (primdvara)..ecEepdun.

roii uo. ll € :. -. 98) $ $t s $ lg li$ [$ s i F$ . noeobdy (pretutindeni.d. uattdao (la stinga) urpdea.i$. Sensul de loc sau direclie este in funcfie de verbul propoziliei. uanpdeo (la dreapta) onepedfi (inainte) nowdri.Pronume nedelinite" (vezi $ 97.qe?)-inainre qi-enepid (ryaa?).ll 6 orx j.tdeo. ilF 8E'E'5f . ecfidy (peste tot) grcdd {incoace) nrydd (acolo.HE xss$8"-g$[y$[g$sEgf E €:E-l F l$' $$s Fsi $:$ sfi: s*€ i€ u.a.. crridu (in urmd) naaepxj.:FS s€ s s EEP f..: On pa66ra* (zde?) g6ur.s $. oaep. anepedfi(r.ieri) adede (nu-i unde) edd-mo * (undeva) edd-nufydo (undeva) ede-tu6o (undeva) aesdd. intr-acolo) uurydd (nicEieri) adxyda (nicdieri) xydd-mo* (undeva) rcydd-nufydd (undeva) xydd-au6o (undeva) omabda (de aici) omtn!.i .s[$i *is.. de ex.Hi3!s fl g$ s F"€. dintr-acolo) uuomxyda (de nicdieri) niomxyda (de niciieri) omrc!. acbdy.da+no*(de undeva) omri'da'nu1Yda (de undeva) omxi'da-tu6o (de undeva) omoeubdy (de pretutindeni.$ Fsi. E gt' $ i t r $.casd) do.da (de acolo. -ttu6jdt.rcu (din afard) usdanexd (de departe) iledaau (din depirtare) : Observagie Deqi tdspund la intrebiri diferite (rae? xya6?) se traduc in lirnba romAnd lafel ddua (rae?) *acasd qi donhil (ryn6?) -acasd.i* iisti$iieugu.8$ E e:FI F!c. Onugfr (rcydd?).a'is.r (in strs) euue (ir jos) 64)mpb (indintru) uapi'ucy (in afari) darcrcd (departe) elaat (in depdrtare) ctaOu (dinapoi) cag?xl'(de sus) cnrtty (de jos) tutrrympil(dinduntru) cnap!. $os) enymp1i (induntru) cnapyxu (afard) datexd (departe) adatfi (in depdrtare) eesdd.t$I gfi €ss$s li*rri$$$[Irs$.8 . B$$iiFii$fl'$gFiii t__-. s E . ii $&fi. peste tot) ddua {acasd) cadaa.E FsR$Fi+iF fEg:. enpdao (la dreapta) anepdd (inainte) uazdd {inapoi) uaedpx.i g$1 8 Fil*is: ii $tE:$iF$$ $ s.r$!Et€.I F$F$E*i E'3$Ef.'.tr. sdecu {aici) mau (acolo) nuedi (nic5.$E $ $s$g l . E e € .Fg iiisfli$$$$ig$sif.ui6a a fost ldmurit la capitolul .E FF$ .qa? m1tm..m. g$EE*. eaiao lla stioga) uanpdao.!nai{9 E. de peste tot) (a.qorur6'ii. * Sensul particulelor -mo. $ .(sus) euusi.i€i:g FH .a g.

11 Gramarica limbii rusc dc uz pcolar c.) (prea tare) on noqmt sa66La nowni fiiauii (aproape a uitat) (aproape alb) oa noqmrt rdaqun novmri udeufi (aproape a tenninat) (aproape nou) cttocrctirnoelade a pune in doui.mo-aj..Noi ant stat pulin dc vorbd la "".l qymb-uymb omooxilyl I | (e pulin (cam) larg) I uyrnt edpuxutt (foarte pufin amar) clreeKa coScen4 (m-am odihnit foarte pulln] cnezxd ycmdaotil on crczxd yddpu. re*nio oo .ailwxou ms|pddil mult.orri. Nu toate adverbelede.. 4md6bt . yerbtr usuenthnoca(a se schimba) se asociazd cu adverbele6ueao(na cv uu6eo) gi udao.to.i glad.misuri qi grad se pot combina cu adjective gi adverbe. l.inodro (rece de-a binelea) (mult mai interesant) on mpilcrcDu npuxodila (a venit de trei ori) on vemttpeucdw nuctiu (a scris de patru ori) Observalii. h (a citit putin) vymb ycm(M (am obosit pufin) ..nt noainoue (ceva-cevamai mic) ujtmu pdnwe (un pic mai devreme) a indoi) yEerrrrqumb smp6e (a mdri de trei ori) edede6dnwe (de doui ori mai mare) smpoe d(ilrbwe (de trei ori mai lung) evitneepowtpe (de patru ori mai Iarg) zoptisdo wit4e (mult mai des) zoptitdo eeceltie (muit mai vesel) eopdzdo ou dadlcrcdu vumdr (a citit de doul ori) . s.cttiwxou eucdxuil ca. telefon.. de ex. I oH Helduoeo no4w11an I aemfizo wupdrc dvena xqpowd (foarte bine) daenu wmepdcno (foarte interesant) 6qena ndsdHo (foarte tirziu) (a obosit prea mult ca se. coeeputinno I J il: .i' coeepudnao edpuo (are perfectE drep. ueundeo eenh< (e pulin prea mare) (a vorbit. Adverbelezopdtdo gi evdmeepo iu se combinI cu verbe..ou* plnu no meaefidnl. Ond ufuro ueaeatiuacu * Ea s-aschimbat pulin. i" Mu..ilI I.pulin) ... care indici acfiuneasdvir$itd intr-o micr mdsuri. 2' Adverbul 6ueause combin' doar cu uncreverbe lvezi taueiul gi atunci se traduce prin toute mart. complet) coSepueHHo He Jrcoalt (n-a asteotat deloc) coEepweHHo nPae neundzo 6&cmpo (putin cam repede) neaudeo pdua (putin cam devreme) neaadzo 6orcmpde (pulin mai repede) ui. (citegtepu{in) ou utitto ugueuilrca (s-a schimbatpufin) ueaudeo mpydnafi on ueandzo nopa66man (pu{in greu) (a lucrat pufin) ne*mdzo nozo^opdtr. ll' Adverbele Ailverbe de mdsurd .. _ t5g1 16l ) I i. ca sd.. xeawdeo t p] qymv4ymb (uyma) ap6ilt 6aeuuxopdwuil 6ueuo (iubea foarte mult) (foarte bun) ueueriliacn dvexo 6otrou6il dqeao (s-a schimbatfoarte (foarte mare) mult) pad 6ueua 6aeut eonuvemca (se emoiioneazifoarte (foarte bucuros) mult) audzo sndent (gtie mult) un6eo nouoedcm (ajutd mult) udao aumdem.docmdmormoxodocmdmoraao oH I -oocmanloqHo pqoomar powd I uvtit (a lucrat destul) (destul de puternic) (destul de bine) | docmamoquo 6otudocmdmovuo or7 oocmamoaHo I npusbtK ceemnd I wdil (destul de luminos) (s-a obignuit destul) | (destul de mare) on docmamorauocnal I docmtimorauo wu(a dormit destul) | pdxuii (destul de larg).: ond oqe*b ugtteuiuact_ Ea s_a schimbatfmrte mult.*f.t (abia) a lovit (ugor) (pu1in obosit) coecdu (coeepwduxo) coecda udeuit (absolut nou) sa6&rt (am uitat de tot.) cmluxou dailanuil (prea lung) oa cn)wxou ugaenrla. in combinalie cu verbe cu adjective cu adverbe OIEHb ii: I I ! undzo I tlirro ii i s. 3' Adverbul aeuaLeose asociazi cu verbe de aspectperfeitiv cu prefixul no-. (prea inalr) (s-a schimbat orea c..(perfect adevirat) ') coeepwduao tate) l npdsutuno l (absolut corect) l docrnamorrno cil.

:. . de ex. Mue $ i- Adverbele pronominale ( MecmouudtlHbleHapAun) $ 1S2.1 :{.. Apyr.5...2. aceste adverbe poartd. 3ror xocrrtru MHe.u6.vyrr ne sa6ul.. Adverbele de scop rispund la intrebarea aat6*{! (de ce ?).dL:1.. Adverbele negative cu particula nn (uur. clriurolt Alrlnurrri. Cerd.. Bu rg€re . uuontx!da. Acestea poartl numele de adverbe pronominale. xtir<-m6a .. u6xy. 7.r"priuitou. (cumva) Hea@nbKo' l. xozdti-au6o xdN-mo.qa etc. 5..Baroe .4nr6rbno.nfurxov rpixsrrfi. "o". xydd. 2. 2. .cutlo no:rctiy nucttri. 3ra ropA ..*ro rpj.. omcrcda moedd nuedd. 9.negztfue de ( ompugimeauuale/ neilefinite ( ueonpe tttuuorel gi alteie. udsaqew (inutil).. piro.r. -?.= "1 t62 . udrcyda..susscurtepropozilii..rdspund la intrebarea uorenrf (de ce) ?. -nrl6o este dat la capitolul: pronumele nedefinite. sdecutmy. . numele de adverbe interogative (aonpocilmettuwe uapdvun). Co*c6v sa6trn.ce) i .. rcozdti..xti*uu-" 6ydt. Trarluceli urmdtoarele tmbindri de cut. Formulali cu I0 dfu imbindrilede ntai.. r.Y' nu6ydt'.) in propozilii impersonale.. Sror ronpdc .. Jlricrbr . de. gaaex<l..t . 6ricrpo.}'. omrci'da-mo.l1iurue..ulis . cosc6ra rop6:ao . Or6q .cnriurronr n:e'6un'.N-ai de ce sd te duci acolo. Sensul nde-. r" estl . Traducerea adverbelor oateta capitot. 3ra raA6. uizde.t.Pentru asta e/ m-a gi intrcbat. ' (aproximativ .r ropirgo saa 1. nory. gdsit niciieri un prietetx. ide. rpyplr6.latto cmdnrrco aacmd.: H6raqeu xodirma mydd. 3. 5.s b) uermorosau qyr"' (-vyrr) i.{'cam pentru'=.da Y mau....turco. de ex.{ . Adverbele de caazd. .O parte dintre adverbele ardtate mai sus nu denumesc insugirea acliunii sau a calit6$i. Ou rrjnuen . 11..6'{em gnrirnrrfi. Ca Ei pronumele de la care provin.n. (Adverbul nrydd nu arati' o anumitl direc(ie a ac{iunii. c) a.n/luxor. noomoay (pentru aceasta). scrar . Pmeli in loculpunctelor adterbele: undno saa 6qenr.. 3.. adomxyda nuxozda' udroada zd6-mo.iar cele cu particula ue (u6r4e. rydd-mo.. 'rnr6r.'1 1.l iil .. 4.. . Oqesr 4. mydd ommj'da.. zd6-nudydu.aert. dp. Acestea sint: nomou! (pentru cd). couepiudnno r6prlo.unrilrsrrr?.El merge lntr-acolo.ro. 5ra 3. ci doar semnaleazd existen{a acestei direcfii).. demonstrative (yrcasdmetuuorc).. xyld-utdydt. ctodd. 5.r co vndfi. Adverbe 'de loc interogative <iemonstrative negative nedefinite Exerci[ii 9.oueuj. 6. x6e-zde rcozld-mo. neundro . I IIJ :1 . omri'da-nu6Yda. OH Typ6isa Hax6Anrc.roo... . de cauzi nomouit noi:.4. de ex. omxj.{irbrfi.: Ox udEm rygi .a . particulelor-ro. Brrc<5xa-r.ji de scop SAqert 3AmeJrt He3AqeM iaadu-mo" sarrEuuu6]dY. 4. xor6t tcrp6rarrc. corc'6rra rpfEultfi. Coneplr€uuoo.t . 6cegb rnobii. Compara{i: Hura6 I ne aaw|. ci doar o semnaleazd. . piarure vesf. noupdnuaacr rrr'rra. uapduuo (intr-adins).':' .Hwcy4detc..nilu u sortraf s Aorl.6.. ruvvdna r cagli. uuxydti. ibald de mod KsF nlaK (aca) de misuri r$ glao uuxtix (nicicum) ci6awo nacrcd.ur.tiwp.pentru cd) i x . ffi i8 rff Observalii I ...ra.. novril sa6*. Osu . saxs6e. neundro pduo. piurrue veni.vea-N-anr w[rye uutrinta ead . p6xo. Evyi. -uu6yi. 2.:to6nrb xar6ncr sa xourr<6x... pa6dran cerdAnsB caAi. O. 74..: IloSronry on aenrt u \ cnpocila .ryurue.) se intrebuinleazd in propozilii negative unde exist'd subiect.Nu am unde sd-l sisesc.m.1 il f:l I . Jler6pcrro .uu6yda. reafx.. Cele mai uzuaie adverbe de scop sint: samda (de aceea).-mo... c. qvrr D6utrue.. novorud 6onnn6vy.oiu..ittte.reHrrpfanui.tl:.* Adverbele ile scop gi de cauzi (Hapdaua t4ittu u npun nurs $ l8l.aatrda-ru6a . gocr6ro. 4€A3t-4Y96' n. 2.

6fger yerxim. IV{au rurorg6 ue rynina n udroila n6pxc. Mre H6orryga xA6rr uricervr. 5. Cititi gi traduceli propoziliile.qg. . 5.u (a pleca inafara oraqului) or. Korg6-rr6ygr gadleMr usM? 14.qa6fxet yeax6rr.nyv66s{r lr ne prdxer 1. Re$nefi ilrtdSrafra adieibiilor negativri gi ardta[i iliosdb:iiea dintre propoziliile din primt coloanl gi a doua.uodxarb rdpoAa (a ajungeptnd in orag) orBexarl om sritsgns (a pleca drz statie) crofrr y orn6 (a sta la fereastrd) xaarr dxoto varasrisa {a aEteptalingd magazin) saxoffrrcr edsae nipxa (a se gisi lined parc) rcrp6rurrcx npdmue yuurepcur6ra (a se intilni vizavi de universitate).4.Olr srrn6 .Jtrdroruvrruo6. $ 183. 3. re uprmn6. Ecnr x y€:nyry..sa rdpo. sensulprepozitiiloraparemai evident in imbiniri Ia diferirc forme cazuale.a .?rrb c ndpru (co croaa) (a lua de pe banc6. 4.zG Spaliale us-edG us-nddG c(o) G x( olD noD e( o) A aP H aA H aP s aA x J I 164 saI ntrfrnr us unc<irm(a iegi din qcoal5) do .rar6: r6e-rAe rrrn6rocr qfuee u66o..fii. 4.1 iiii:jiii .. B-ndd cro.1:. E PR EPOZ IT IA ( Ir pear 6r ) 13... nansnlli vne n6rpervra.urirr4gpisrs edom ly:rtafipa (a sEdi-pomi de-a lungal bulevardului) o6ofirrt eotcp!.3.Mrlnrwryni KyAa. EMy udxy.. fl. IIo u66y rlrrlns o6. Relaliile exprimate de prepozifii in combinafie cu substantive(sau alte pd4i de vorbire cu valoare de substaativ)sint variate. Citili gi traducefi. upofirrl uiluo E6vra(a tr-eee ltngd casd) pe crofrb.. Bvepi orxfga-ro upu6xan K uaM Apyr otq6.12. 2. Og6 no' verraf. ::. 165 . Explicali sensuladverbelornedefinite. -[xorg6 ..2.qena.2 n6pxa (a merge tn jurul parcului) nfi4no ue-ui yra6 (se vede de dapd colt\ slltfars. Ecnn rrr uoreuf .. 2. erdnatrf. cpedfi wftmapu{'d sta tn mijlocul pielei) uoca.:1. Sc/reza folosiit Relalii exprimate prepoziliilar Exernple l l I ) ** * us (o) G doG om (o) G yG 6xoto G edsneG npdmrc G aniao G cpedilG edon G aoxPi.flofigEr'{renygi. ro 6fgy uoc*ur6rr nanrsricrua.se nfAex er6... se cM6xeE6 upu6xarr.qe6riro s{qeru cfii.. fA6-ro. Mirppu u6rorAa 6srrro rynint Ednou n6pxe. Mne udr. de pe masd) r-pu6lriruruca r r'nys6ro(ra rune) (a se apropia de muzsn) (de mine) nn6sarb no 6sepy (a pluti pe lac\ ailrft e 6onrruiqy (a merge /c spital) nofrrueo 4pop (a iegi (a intra) fa curte) 4ex6ru c 6olrsfqe (a sta fn spital) fixa:rt ua ear6a (a merge /a uzini) pa6<irarr ua tar. :rruorxynaHe xAy nriceu. 3. Puileli tn locul punctelor particula -To solt -qn6f.q6-Ira6yltr. nonoxf. 1. 1.qrrxirs ra r6pogor'l (a se odihni inafara oraqului) i. rynfrrr.ii. rorg6-ro r upov6n 5ro crruotrop6mre..nd (a ieEi de srub mase) R. .. Epar nunygd ue. 5.. r rdprr.dge (a lucra la uzind) ydxarr. sriAersac.

nr..rr rycrr5fi nec.pA.eategorie. npdmue. uaA 3aI De mod 6es (o) G c (o ) I noD rr. dtus. na. B ceAsugrax s:rerradnroa ua6lropd*orcr nrrep 6calr e sl:rdni.tticuo (de acord.agnux (a sosi tn aiun de s[rbdtoare) npu ur'uwu (a se emoliona fil BoJrHoB6Tbcf timpul lectt'trii\ ocrauoBriTrcq Lcn Srpyrxa (a se opri pentru odihnd) Aarb Aeurrn na gop6ry (a da bani de drum) xoAlirr B Mara3lis sa xr66otrt (a merge la magazin dupd Sine) Temporale x ( o) D noD e( o) A HaA s aA udpes A nod (o) I npu P cu gi . .ner6rr uad 6zepou (a zbura deasupra lacuiui) ocrauoui{rrcandped taiuuev (a se opri in fitya clddirii) naxoAfrrcg npu zasdae(a exista pe lingd uzinl) n6rn udpesnec (a merge prrn pddure) pa66rarb c yrph (a lrcra de diminea{d) cnarr do yrp| (a dormi ptnd dimineala) y'nirrca ndcae o64!a (a invdfa dup. om.precum cazurile resPective.u6sbrtlno n6sre (a trimite bani prin poqtd) :a 3.eorpj'2. t4rtuo. edste (ling[).u?-3a.acuzativ: npo.cu cazul genitiv: edoaa (de-a lungul). . nod(o).substantiv 1l I .Eh(a nu se plimba din cauza ploii) rpuu6rr om 66ttu (a lipa de durere) om (o) G orcfrcrnonarl zo 6or6ssfi (a lipsi din cauza noD bolii) ng npuauueD no nparuHeorcytcrurax (-dincauza absenlei) faazodapi D sblre'rarr 6tazodaph snur\d6remuotry yxdAy (a se vindeca datoritd unei ingrijiri atente) us (o) G us-sd.cu acuzativul qi instrumentalul: ta..prepozilional: npu. nocped:?. crceosa.ru- ( dan G De scop 2.cu genitivul gi instrumentalul: uecrcdy(uew). bo. eue (in afard de).rrFcfi uarcanitue inainte de (in ajunul) cdldtoriei) npuirr'ir r n6uepy (a sosi spre seard) (a nprxo. eadcmo (in loc de).. de $ I85. . ci numai adverbe. 2. no0d6no(la fel cu. Prepoziliilecare se folosesccu trei cazuri: -cu genitivul.ce.{nna noguuud.lana.as-nod. Borcpjte 6r. asemi[etor cu).Trecind in prepozilii. enympfi(induatru). enympil (in interiorul)o dna. 4. G 5. 6kot&.substantiv 4. B ca. IIo npuutne ntox6f nordprr sxcrlipcrro ornox<rinr.i.*. 5. : . Comparafi: Pdrli de vorbire de-sine-stAtdtoare L lI<ieg. acuzativul qi prepozilionalul:no. ndcle.cu acuzativui gi prepozilionalul: a(o).i* Exemple Spaliale nod (o) A I nad (o) I neped'(o) | npu P vdpes A c ( o) G doG ndcae G ndped (o) I uarcaui'ue G tronoxrirb nod xypuiln (a pune srzbrevistl) naxolri'rucsnod xypx6nov (a se gdsiszbrevisti) .se.qrirb udpes uac (a pieca peste o ord) npudxarr nod npd. adverb 1l / JI \r \t 1.id:.1ilo. # i. -gerunziu 3.prepozitiiiedin .instrumeatal aad.' o.lut sosi seara) yexarb e cy666ry (a pleca simbdtd) ocri.iorir"':*.adverb Prepozilii l.folosesc doud sautrei.l I . 6ttazodaph sa oN6saHHBrf npudrra. Prepozilii care se folosesccu douE cazuri . . ele nu pot fi pdrli de propozilie. eorp!'z (in jur).rurr y6dpry ypoxda.rc6rb 6es out'h6ox(a scrie fdrd gregeli) (a nnciru c ourrjr6xauu scrie cz gregeli) nocn6rr . 3evrs apau6ercr aorpla cxo6. ON 6ol6ri nno Sroianpuuiue ne upnur€.tr$r1I AmM yAaridcr laitdu. 6naeoda.. . Un numdr de prepoziiiis-auformatde la alte pErEi vorbire: subsrantive gerunzii.lslic orouqfuuev pa66r cr. pi4i de vorbire ajutdtoare. r( Cauzale u. LO/ l 166 . .oo. EmeodapA cdnge.cazuri.it oc. Iat6.prirna.. On sdrrxel oT Aqlrra.ur" 4 . t"il . . iidj"titd piw..r. coz. edoat.: cn Mt Mecflr\ (a rdmine pentru o lund) upovnr6ru sa vec (a citi timp de o ori) yxo.Relaf ii exprimate Prepozilia gi cazul _'€tK:.i cazuriie cu care se foiosesc: a) de la adverbe. uzi. xpdue (in afard de). acuzativul qi instrumentalal:c(o): -cu dativul.n6xarr 43 x6rocrn (a plinge de mrlit) rre ryrrfrb us-3d toly. vdpes.r n ruicdny.tndsuyraa 6trn ycrp6eur:opx6craenE6rftn6vep. ndped(o). eds.l I Retineti I prepoziliile formate de la alte pdrli de vorbire . o (o6).rs.: genitiv: 6ez. aarcauftne.d ^utl.qwln naacmpduy. cPedil.qrAr6 no nev'ept.nba nsepx waecmpivy c<i-nucvmrv ny. confornocu). ncrp6rurrcx ndped cnexrflxneM (a se intilni tnainte de spectacol) no6aAxr (a se pregiti ror6Br. saucu cazul datl: aanpeni(in ciuda). .dativ: rc(o). rpyzLu (in jur).

fl 6jtdy nucamb ynpactcHequn.. Conjuacfii aompuse: nomox! vmo (pentru ca). Bnepegf 6nccr6.csddusEI(E€rcrnec. c'aride (su'b (1n (7n no formd dc)..na fuymprt noMeqeggt cAdlalr r6e-xarre Blrfes6s. M6po c r'o. eeudJ.qo Kosm6ru6r. Relaliile exprimate cu ajutorul conjunclillor coordorwtoare Relalii exprimate Conjunctii Exemple i (sr) . n 6pam.. mo . mtix.cucazuldativ sau cu cazul acuzativ: 644eodapft (tn urmd cu). npuvtfuw(din cauza). c mcx nip rar (de cin.f. H6ci:re. roedd (crrrd\. um66u. 5.. Ofr c€ftqacncr. nici) TAI(XE (de asemenea) Disjunctive riu (sau) au6o (ori. dc (prscum).fr ewuoradn om (indepeodent d) din imbintrri de cuvinte. nomoni 4mo. l. Din punct de vederestructural conjunctiile seinpart. Etaeodaprtxop6runra ycu6xau sam r:Ilacc udproe r*6cro no rur6re.7. A.ua (qi) Copulative m .i b) conjunclii subordonstoarc: vmo. g6stn .. 10. Din punct dc vedereal rolului gramatical conjuncfiile sc impart in: a) conjun{ii coorhrutose: u. mo (cind.).aa. no.ue apdeumca odnd.ivora rvrqi4nocr *tti.ro (ori. Ardtali relaliile corc sint exprimate cu ajutorul prepoziltilor. mo ..meodaph Bcex 3a t6rvronrF.).. uru. xomrt $e$l Jri6o si..... 6.i. cnycm. IIon n6rep crino x6noAso. urmar€ a faptului cd). continuar€a..r.. g.soxAt 6lino upoxn6.sau Ildcte o6ila nozyaAn wn noildj' a tam6. ^s Euj.. srofttt csddanerp6ia. 3a n6crornro {ae6s-t'tEl Ao6xanu.a. tgi6o pucoeamu rcapmilny. cu cazul genitiv: Hegacrtcuno de).euxy..fT Ea.tucuomprt n4t mo vmo (nefinlnd scama de).. vederea. xoedd. in slou[ grupez sbnple qi compuse. iar). unio 1ca. pex6. da. citd).qepgbs' 3' tlpf mn6 6xono MmrTtr. 4. ccnilcmauc mozd vmo (e..b) dc la subst&ntive. nc saM6Tru *teuh 2.uo. Coqiundii simple: a (qi).ilE. e npodotctcduue (ca ecaddcmeue urmarc).d). {6noxo 6rbro rsuu.uo sac. Hu (nici. Oxono a6ua pocnf .. Crsorr ryr'riu rngfi 6*JIn tryqd' cOmqa. Korl6 ox uocrraorp6n 6okpy2. mor rru. lO. ro paddmaeu.. aza (sau). c mex ndp rar g. qmo. (incluzind). Hu..ori. Ot qpofien n. Pa66maeu e cadi..a. iar). . Indicali cllrei piirgi de -vorbire lpsrtin cuvintele tipdrite cursiv: t. 6c4tt.tm66w (ca si). sau) ro . (datorit6)' c) delagerunziu. 168 L6v .. a. matc tamd6ut (aqaincit).q6rrlule. ro (dar. c ndxot4an (cu ajutorul). .'. 6fimo. 3a rmqre6rpo4 a uiprq rvs6ro scr6r... c (ci. Mut. no cti'wn (cu ocazia).. c ON J U N C T T A ( C or 6s ) Exercitrii *i frliill P/ 6 ! : lii l. f. rce 6t'rrrr ror6pu q41tt . H6cxonrro serordr cnA€lo eorplta rovrpL S. w Vqimerb artwem.. care). (ori). m dpyede. nug. $ 187.aEIe se folosescin propozilii (legiDd pirfile componenteale ace$eia)qi in fraze (exprimind relalii de coordonare sau subordonare). 6ydmo (parcI).. 9..qndcolt 8. dcat (dacil). 1.yueaurit ts. lls-a6 rop{ Eo@'{linoc6 dtr6Yi uoe c6hsqc. s os nomfrcr r ropua6pe. Er6 rceiAS rfuer r rubAnn 6.'2. sunCm um66u (ca sE).. (nici. 4.cu cazul geniti?: nymeil (prin' cu ajutorul)' ito ndpe (pe misura). 3.VI'. ro omdwxdeu.sau. anpedt do (lnainrc de) saucu cazut dttiv: npuneutmetwro K (cu apticafiela). 9. 2.IM enymprt. 8. nici). $ f86.. Cecmpdnx crj'waeu u!.xxle saraicwaaom. On cran rpolqfrbcf.

uriJloMHdro rypricroB... .. xoni (deEi) Concesive recuorpfr na TO qTO r On ne uor cnatr. To rrr6rar. .. ou Me. a. ryai[ dsAunra vrr.'-r.. 2.EecMorpi Ea To qro . dcnu 6rr . xrrj B r6poAe...'rr.(a....1r ..rtn..aesu..iT Ha rrJrdrqa. x nenryi '..&brri AeHb. ... . oTKi.ud (incotro) orrcf. roBoprifi.. KaK. dm. TaK rrTo.. rro (ci) vr66u (ca sd) PoArirens xorir.uu Jrr{tr6fi. rorpa eria! 6ruo lreu6.tn =.tlr66br.(6. tITo......:l -r :..& =: = S 188. norouj qro 6nn 6ueur ycr6:JIIJM.. paccKa>rilMHeero co.. vro r6rrpa 6j. TaK KaI( npiarordrra yp<irx..!. Alcdtuili propozilii cu tmbindrile de cuvinte clate mai jos. KoF.ne.uer xopduaq noro"qa.... a: :...uuarr ler...utr.II trTriqbl. npoAonx6er ilaclLTb. orKyaa BLrxo. !i* +d LXerctilt l.[uM (ex... 6necrrfr.rrro croi.f... qBeTdI.r-:. . orrjaa ndrep. 6uenr nnrepdc*rar.. vr€r... c rex n6p xax osrl ordnqr. tro6eAriJru...E rie uor 3acrirb. r. Ka36rrocL.).yg6 vu xd....urfre. On u6qan co.nu.. norrrJmryA6.. Completali spaliile punctate. qro. (cu toate cI) 170 171 .. Mu no4orurfi r rraye6ro.irrrcr. 6qenr sbrcdruft...KaK pa66Talor sce niurli yuennxf. EtlI cecTpli: II . l. He r6nrro pa66Tan. rroroMi rrro.rer.ru (a1. 3priu rrtr TeJrlr...nar upuirno 6drlo r rop6x. I{3B€crrIo. ]rrr aKTCp.:1.6raro..rfinirr cruxri.. rrri6rr criHosli xiLnu nyque ux..s .. [oAournrt K pe66. . ai.. ":... xori.1 ax -: . Birnoffrtr-rrlr. qr66u nanuc6rs urzcrlrd.n 3a croJr. B.. TpeFr{poBeJcr MEdro. .fi Aiuaro. qro. Relapii exprimate cu ajutorul conjuncliilorsubordonatoare Relalii exprimate Conjunclii Exemple 3:: & ..rrar 3Tor poMan. On uourdn B rrapr. KaK (cum) rge (unde) Ky.ii :!i t: E' l..IleDx(aFlre..rru It3 ra3eT. KorAd on yvflcr r urr6. lrl. so Ee cyM6Jr.ueueni xadr apyr.... -.{m6..!... Onra scrrot\.. Ee [r6. 3ro ror crroprcM6u... Ecnn rrr fipoql..a . npfi6xaJifi. Ror6pyxl r fiporrr{TiiJr.J. Os ce.". fiofiBr.. To cMeincq.(apf ro\li.'ro ror6Bsnct. ta t&. ale cui) rAe (unde) ryari (incotro) Explicativt orrfga (de unde) xoraa (cind) fl6rvrxrnr. so r{ orAhDdn.. o {bux ycl€xax LrbI y3r6. orryga II Aoxab.-.lu (dac6) On pa6ciraer cepbe3uo.qa (de unde) Spa{iale fl uti ryt6... xord nexc6"n nocr6nu. ro146 (cind) Temporalt c rex nrip nax (de cind) 'rrd6rr (pentru Finale Catzale noroui'rro (pentru cd) TAK KAK On rorudn rynriTb. He cA6Jrarra. rAe xlrBir r{ Moi po. cro (care) Kor6pbrfi(care) lefi. a Montr6n. Hecnorpf Ha ro rrro exedueu6au mplluaru..{Ho . a OBn no6ayr rya6. On He sriAer er6... Knrira. I (deoarece) Modale Condi {ional (cum) rcarc ec. Ordu scnovnn6-'r o rp6r. Td. ... coo6tufi.rx.. c rex rr6p.AepeBbs. linind seama de sensul coilstrucliilor date. unr M6Ma. rrro.

$md-rtn6y6.+#+i :.i ' ti'" ** indici depirtarca t 73 . 44-:Lr&ft f4. mie-rmo.' J c.{a updrcrnyer IT6pnocMisl-Tldiascd Heyx&m sbr se rriAETe? -Oare nu vedefi? Hy.ii sau diferite construcfii. Ttr ne. r indic{ aproplrea .-Iatd caiehil meuBos uger uof cecrp6.qr se nnc6n 5ro nncr. -El nu va veni azi. 4.Ce trist este! 3ro .N-am reugit si citesc nici un rind. dc ex. zd4-ui6lwj 3. 6rn6:ro. 6rfuroo 6rrniao (indicativ.. .Chiar gi un copil in{elege. de ex. in componenta pronumelor qi adverbelor nedefinite. r4cero -. particula m intri in componenla pronumelorqi adverbelornegative.nxen 5ro cA€narr. reuarfigerr (a uri).1 fl aixe (chiar) De intlrirt xe (chiar) ne4r (chiar.. EE r6. Aa. .I[ o6 srov n6nce 3tran. 0ri6 pacundna rarc p6sa. -Nqmai el nuqtia asta. x g6..rri6o. 6ul nu os cerdAn Ea craAudse.uu? Oare dumneavoastr[ afi ficut asta? rtrro sa np6lecrr! -Ce drdgildgenie! Kar on ncq6nen!.-. +* $ leo.: rcmo-ra.f..precis) T6qno on trpu. particulele 6rL 6fiao. neingrijit).rrufi. r.Particula adaugi diferite nuante sensuluiprincipal al cuvintului sau al intregii propozifii. Negativi t 72 :i'.care se folosegte la formarea: a) cuvintelorcu sens opus (a antonimelor). rc6e-. . doar) xn (intdreqte negafia) ne (nu) n6scese (deloc) fl. . care nu se folosesc firi aceastEparticuli.Numai aceastd carte n-am citit-o).. intr-adevir. Afirnrativi rriuuo (sigur.#: ' Wf f i: # fi . uer4otrdrrrcx (nu se simte bine). vm6-w6yp.' :iFl lgl:i #l ii': #'.Iatdvine sora mea). 4mo-To. timpul trecut). mcorA6.: de Exclarnativl :.vd . Eu desoreasta ne n-am stiut deloc. c) pronumelor nedeterminate: ndnro.r: Nganfa semantici Particula ExomplC' aa (da) .: reredt'rna (nu-mi-uita).interjec.uoc sry'rrlu ca6ssonolor6lrqax. .. de ex.nn (daci. uerro.".a. Din apestpunct de vedereele s€ impart ln trei grupe: .' xntr6.. b) diferitelor cuvinte.$tifi cine esteel?) Heyx6an ou rd 6ror na ypdne? -Oare n-a fost la lecfie? Pdrne rrr 5ro cldna. oare. Nuatrta semanlicd Particula SchemaJolosirii particulelor Exemplo Borr'rod rerp6.xerecG. tu ai venit! $ 191. *u6fgl.nea6ceao. rarc(agadar) Tar I yro cra36n.''}.i. A. Particulelese redau in limba rominl prin adverbc. r uordAa!-Ce timp! DupS nuanfa semantici pe care o dau cuvinteior sau propoziliilor. particulele se impart in mai multe grupe. .-. He cyu6a npoudcrr nn c'rpdvru.qs.oI (numar) NNltrB ' TrSnrxo 5rofi xxrlrs n ue q&r6r.Doar nu tu ai scris aceasti scrisoare.1i t -i. ex. particulelenedefinite-r'0r . care intrd. chiar) pdrne (oare) qm rf (c.. . nepixa {neglijent. rmn6n mA6.rr6suo intocmai) LimitadvA r6..u! -A. rycrl (modul imperativ).. 3siere au 8r. particula f. Particulelesc folosescAi peutru alcituirea unor cuvinte noi sau a diferitelor forme ale cuvintelor. . xe re66 cxas6n!-Eu fi-am spusdoar.f. 6fsro I deparca. Temd 6J. $lS9. nde-vrno.e!) rcarc(cit de! ce!) Cupocf er6.: I Mai! . neardtos)...q6xepe6Euoxnonuu6er.qqr.qro n6rov.: cccErbfr.r. P A RTTCULA ({ a c rf iq a ) Determinativd Comparativd nowi (chiar) rriruo (exact) KoK r {ca. sau nu se traduce) Intsrogativd neymrian (oare.{a. Or ue npugEr cerdAuf.{€pero pocad noxrf y aopdrr..i il # x l. trycrb.. tm rrl npnru6. uenlpiwrd (sdriicicios. .lntreabd-l daci a fost azi la stadion.sl.e.*i. '1".i 'i!l :. . Demonstrativd BOT BOE 3T0 (iatd) * (iat{.'i.. . care participE la formarea diferitelor moduri sauforme verbale: 6rr (modul condi{ional). dE ex.l. Jlrul sn He 3EaJr5roro. 2.ur. uero4odrr (a se indigna). Kro on rar6fi? .*l.{o r6poga rriqro Adcars rcrnou6rpor.

) .nec. I[ro xe rbl Eb nL0rur qafi? u 7. de ex. f) cu sens de intdrire a afirma{iei.ara (de timpul verii) .i.: Ve'vt ne e&cmaeKa! Ce expozilie ! . . nu observ. {ro uu npari{xer (tlirurr+r). 6.Bac sAecr -cr<as6la o116. s "" xopourd. (Illiruxlrn).rrerxd.: Kmc ne xodtit e iec. 7. xu uryrraa (Typr6xer). de ex.: He rdqewa tu vrea oare sd mergem la film ? nofinti e xuud? -N-ci e *---" . Kde-rAen .: Ou ue yeildea xt odndil owit1rcu-El n-a vdzut nici o gre.8. He r. Astfel. Hri rcdrersrrfi (cituqi de pu!in). rro m (ce nu). Aa crp6ercs rrv6! 4. Her nu connqa. t:il lll'1.ror os. Muxarlsu. litrs A6qepn 6elordpcroro xonaenA6nranpon:u6ceno ge 6(rro (Illfruruu). de ex.. Bor r"rrru na reprurixe ropr'r! 2. de ex. 4. ne omudmuma .{66e u npocfi fl6rry npH€xarr ro qro 6rr 16 nN cr6no. 2. resgd gen€xarTpaa6 qserdl.: rcro nri (cine nu).. . tro rarfrra gop6rav ne xoAfn! (Typr6xer).:l . Heyx€nu ll. Kar 6rt ro rnr 6iuro.t etdcrss cro6fi p<iAuru?9.: }te uoej. Cn5iuraftrecr erd eo tcdlr. f. cfue n-a cules a.il t. ( .Nu por sd. b) cu sens de presupozigie.ielrlc IIBenftl6nAr.ruu. c) cu sens de generalizare. KaK ull ya6pNraarr eroJlarp6qrcafi (Typr€rea). 3. ==i '. cr6rbKo nn (cit nu).:i :i 1. f.. de ex.E r r . r* rxoAi s ca. Ocrpdacrrnft). Bo trro 6u ro un cri:ro (cu orice pre!). de ex.n pfi6a ulr ufco (nici cai nici migar).rbl Irpo174 l) I ti :..uepdaur. de cuvinte. *: s fi :1i ''ts # * i3 2. de ex.r 1::::.Kyarufnxu(nufeiii) pocrui rdm*o 5ro* 6repe. 9.nrrco. c) in expresii frazeologice: ur ro Hu cE (nici una nici alta). 5. 3.r. 6jgro errali . Cun'tsi * '& :l !!1 :3 = tlt e) cu sens de apreciere (a fi de acord cu ceva).: Kar nne He scnoNar. Knxo te co6updt ma. flycrr oH tro3Bufitlr Ir3 aBTov. O qdnt 6n paaroedp nri 6ru. m piry (niciodatd) nn ru6ry (nici un pas).i li :l I Exercilii l.: rfrr ru nel e.colo ciuperci ? d) cu sens afirmativ. sa c6ivrornl a6:re 6rjrro senernd.uerrb. 6. Epar nuc6l o cr6pofi csodfi cs6.{.qe ne 6srgar os.. a .negafie.i :a . Her ru vunjrur cso66Anof y nero._1. b) in imbiniri de cuvinte. in propozilii cu dubld negalie. orru. KaK r\4brtrufitnucr. g) in diferite imbiniri r6. particula ne se folose$te: a) cu sens de. Aa gapiocroyer c6lnue. ur66rr ne. Particuiele He gi ntt au o sfer'6mai largE de intrebuinfare. fivl6a or xop6x. xo n.! rrr HeyarSl voer6 6prira?12. 10.:j:rl'rr'ri _ "q_ $ tr92.4rd nr He.u zpu6de?. (H..eald. flocuorpri: EoI{ raM sa pdurer?. (96xon)..ina. -Kar y. de ex.lfrr.Traduceti in limba romdnd. 8. os Bcer..!l .i y6xan ra apyr<ifi. ne :i j a: I ii Particula xu se folose$te: a) pentru intlrirea negaliei. (f6ronr). IIro ga [rrH6 raM rra cro*d? Hardpuoe. Cr6nrro 6rr nn roaoprin.: fl eult Smozo ne zoeopil.Cine n-a Jost la pddure. 10.irru.de ex. 5. Bc€ nu tsr cA6:raa v.il # ::ri. l.a6yM€n nogepxdrr er6 . rre sfi (unde nu).tl ':l .pr. i:l :::ii - :. ru adrpa.Kytd nr uocvdrpnlg. Indicali ce nuanle au particulele in propoziliile de mai jos.rHirrrdro? nl-mi amintesc t.:i 175 .

cnopm . fi desigur. cnri4roft rxu. rc{xercr. flucArem.re (intr-adevir) ek..sportul. Epar BcerAe npdeda.u6'Ilt lil l ).uepx6. ri i i i :ii ii:il I $ 193. Ox. uo tceft aepoirrocrn.re.4 s3 noJtoxdsug.o! @eryc.nca pa6dre. vdpesuac Irarrrcrpd'tr4Mcxc uuv.Urin ludx[4aruoNl s ra ucerncq. Cuvintele modale se formeazd de la: a) substantive:Sanr (fapt). fnrqe EAerAox. t76 i t 77 . Aceste cuvinte privesc fie intreaga expunere: Bepoirno. ruomr6 eoguducno. K6xercr.'S. 3.pa3yM€ercc.3. cuvintele modale se impart in doud grupe. '4S 'ffi rfl .rurure c.:t . no ocefi rcpoiruourn (dupi toate probabilitilile). Botndcrcno. 10.sa 6ligyr nepe. ron6qno (desigur).FIri lndoidi. rau craginu p urfrry. Hue KpytrcKa. pentfina nodxarl n6cneo6i. b) adverbe: n6puo(adevi. 9.. sdempacocmodtmcn saceddZiryada pare albastri. acesta este cel mai bw dintre sportivii no. trpuAa. 5.... 7. Firi indoialt!). a6pro. Cuvintelemodale relevi o anumitE atitudine a vorbitorului in expunerea sa faf6 de realitatea inconjurS. xur B 5rou r6poAerrtrb JIerrovi uae6A'2. peurfn.toare. 4. ero 6un Sselb rariRulrsrrfi (lnoma. [o Bsefinepoirnocrr. 'reLatrroE6re.nor(se ru6xno (posibil). e) diferite forme verbale: upegqor6xuM (sd presupunem)..r{xercr (se pare). Kon6rno. Ea [sr6 r"rur4ir. Se pare b{ miine va avealocqedinfa cercului. Adevirat.recxoiujrrrrn.no Brirrop nofe. : r: f' :i i I.. cn$ruso (se aude) etc. probabil. 6. profesor. B6Bpertl upoxdgul .: Oa. 'ri ! lli 'i rii: l: r )i i e Exercilii * ili ril C U VINT EL E M O DALE (Moni. uofi.llr l. Cuvintele modale se folosescin propozifie in calitate de: a) cuvinte-propozilii. Determinali sensul cuvintelor modale. de ex. Trecerea ac€storpirfi de vorbire ia cuvinte modaleschimbl sensulcuvintelor gi funclia lor sintactici. rfaxr.repoirno. Teflr.qb. rixercr.: Tw xopow6 npueomdeuaypdrcu .. Eerycaduro. $fiswcy u. Cueexducetncn zoayiutu. Peur6nue 5rofi ga. ? b) cuvinte intercalate.5' f6prxal 4. Mox(er6trTb. . in special in dialoguri. qro MbI yxd ue rpI{AeM r nertaf.Probabil.i "$ i! 2.lli ti: l.3rO edpno. eipao. q€pr cuvr[onri.Lui ii place matetnatica.Ho. Cuvinte car€ aratd cd relatareaeste posibili deqi nesiguri: no'rfufutuo:rly (dupi aparenfe). mtine va ploua. nrfigno vede). 7.Din punct de vedere al sensului.rtpisfta. 6. sdempa 6j'dent docrdu. npiraa (intr-adevdr). BcerA6.. d) expresii frazeologice:Kro 3uaer (cine qtie).xonqdpt 6faer aan n s6.ranirr no p64no rouorA6rx6r6na vdpe.ilr.. . M6xet 6urtu.qustrt. Ilpdeoa.qellb Ha rpercp6rxu. Indicali ce parte de vorbire reprezint(tcuvintelesubliniate. Bepofruo. cerdAss xe 6!.Ito .:m.. 8. uoxer 6rirr (se poate). nepofirno.. Nou6tuo.re Smapr'I6n[u' 2. geicrrripaeyrr6ercr.rat). Cerd. 1.v6xuo Eaftrf rfixo. Qerpil eidao. n cimou n6. a cilrou . 6mo cdawil xophwuit us adnauxcnopmcuiuoe. el e foarte deqtept.q ouosA6ier. Cuvinte care confirmi adevlrul celor relatatc: ron6rno. cauo co66fi paryu6ercr.q6. rtzica. Comparafi: Ilpdeda ceemtie cdnqa. fre numai o 'parte a acesteia: On nb6um uaneudmuxy. paryu6ercr (se inlelege).fii. Eerycl6ruo.n6ano!)-Desigur! (Absolut!.rniuure ra csr6Aus on neundro ea. Mue rcdcreemcn. $ 194.uer poAlirerLcKoro co6p6uvn' 2' Kal. 6vent yuatuit.qoudft..Kou6sf. 1. Ou. neficrsfreJlgro. Il6es. Gltdemyvfimetea*El va ajunge. Adevdrul e mai strdlucitor ca soarele. oqesfiAtro(evident). .norf) . de ex.uro x uruf crnxri.

fetelor! 4fin6. deeywttu! rI8il. afi4a. indignare. uri etc. crapfx..:ll @t '. rcaxd. ce nenorocire ! (durere. 3x. 6uc. Un grup de sunete poate Bdpyz ou 6yx e eody! -Dinrr-adatd reda reflexe omenefti (Eppl f{cr cmpdutuo 66mot . o. haide). rar. in funclie de emofia pe care o redd. 7. n6. cnaeu6o (mullumesc) q. 6irroruxs! rrr{ryurru! (rniiculifnD. ox.la fel ca acelea care imitd diferite sunete din nature: ilty-Mffy. a:l. ax.a. Craxrire. b) interjeclii provenite din cuvinte cu sens de sine stdtltor.f t79 . rbt eue Eu. ara. 178 . intona{ia joaci un rol hotiritor. Din punctul de vedere al formdrii lor. d) interjeciii formate din cuvinte strline: napaf.: Oa ddtzo ue nucdtr.Ptiu ! Ce mir.cxas6a Mrlrrrxa. Interjec{ia. e. ordinul tfr. acte de voinld: adresarea. acele cuvinte care expriml sentimente.ryf. rrlapru. Ox.i Ay. Oir-oir-oit. O serie de interjeclii pornesc de la verbe care arat/ar: acfiune spontan. in aceasti categorie mai intri 9i cuvinte de salut: rgpircrayfi(re). to cnugdnnR. r6cuoan. r<ar s mo6. {.Brr ! Ce in.cuvinte cu care se cheama animalele.inatul / (indignare). bucurie. fdrl a le numi. ne r.a. xopowo! (aprobare).q6na. cate de fapt sint onomatopeice. !I6pr no6epri! (La dracu! La naiba! Naiba sdJ ia!).4on6mno! (destul!) g. yrb-yrb (pis-pis) . Bor xanis ucr6pua! (IatI ce s-a intimplat!).t 6edril Yai-vai-vzi.cnon6fiuoii H6un (noapte bund).r. distante mari in pddure sau in mun{i. u xpacomdt O. ca dealtfel intotdeauna ln exprimarea sentimentelor qi a emofiilor. urm-Uun (pui-pui).de ex. dar care.nuo. ce frumusele / (admiralie). nAp66esruL Vx6cno ycria .. A! 3ro r51? 6'ieHr paa re6i sfAerr! 8. Din punct de vedere al sensului interjec{iile se impart in: a) interjeclii care exprimd veselie. cAsn4. !x. asta-i foarte bine ! (bucurie). Ox.chemarea. 6eccm&ucuit! O. -3x. nu mai amputere / (triste[e). de ex. 66cra g. ny (hai.exprimd chemarea la (uti-uti). .-gx.qu! (doarnne !).unrl-Anri i '[ . X6pro . include in limba rusd. e nepldcut ! (supirare)..lu 6st rrr sn6lr.nd. {Epr no6epfi. compitimire). into 6ueut xopow6! La dracu. xar<grrcor6 nsnir cavol6r! 9. sau triste{e. ty. H. ddmu! Haide. c) interjeclii provenind din imbini.ir 16r ruanxy ua 1ixO.hntto! La dracu. hop! zece scrisori. <<I(apajn. xmd-mo udtm! Sst (Liniqte)' vine ci:netta!*a. urn6.xapa!n!> -sarpwi. 6aro-6aro (nani-nani) q.r? Ax. TIIK-'rnK-rtlK (tic-tac) (clin-clin) q.l y0. npoqifi(re) (adio). e/ buf! in apd.fiordtor a fost ! Ts$yl Raxdn zridoana!. giau pierdut sensul lexical: r6cno. poate indica sentimente din game opuse.i. interjecfiile se impart in urmdtoarele grupe: a) interjeclii formate din simple sunete: 8r or yr rr. Y. Alte interjec{ii din aceastS categorie: (Fr(Ho-ro . FIy. Comparafi: Ox. udpr! (drace!). 6qenl..Ier6 rie 10. de ex.. acte de voinld sau imiti sunete qi zgomote din naturd.: An6. xar uenpu. $ 197. admiralie etc.. aprobare. Bapyr-rpax!-orud rrr.. copii / Cron.fi $ 195. yib..il! (ajutor!)" ICEc-r{Bc-Kxc rpax! (tranc!.t6. Eie dau dinamism qi expresivitateexpunerii.a. s.i dintr-o datd. ox. 96pr no6epri. yp6.ule. Ycrina. -uR ls* t: # ii. rapaj. repulsie.tt 6sU! ddcantu ttilcety! . Exercitriu l.r(r cdlllqe! 11' Ail-afi. In asemenea cazuri. ad6pono rryrri (drum bun) noxa. 5. nox6lyiicra.El mult tirnp n-a scTs . unde eStt? A uy-ra.. Bbr. V. Aus-. a tzottti. te uite). Unele interjeclii arati numai o anumit[ stare sufleteascS. cton. ctint uenz! Of. . indemnul. neru.cra (pofti!i). 6faer:! (ajunge!). Deseori una qi aceeaqiinterjecfie. parte de vorbire neflexibild. nce u:uenfrocr gAecrl 12.dvie !). ca qi in limba rom6. Alte interjeclii exprim5. 6irrourmu. xar npotirtl x ynrreprrlAry'? i I I 'l $ 196.a. 3. { 198.. Traduceqi tn limba romdni.'.a. f. y. 6pino.. 6pp.. yO! 2. Aesq6Hxz.. He rloAxoAri r :a6dpy! TaNr sa6g co66xa.$: . 3i . cbnt. * I NTE R JE C T lA (Me x 4 o u 6 rn e ) $l . cipltind o incirclturd emo{ionald puternici. uautilaa! Tce. 6. 6c.aorli AairHue uArf. c.: a.ri de cuvinte: Bor on6 rro (Ia..| i zde mw? r.

. de ex.:: ::.) tnue nol aexht4e eo ) $ 2f11. epdurco. epj. ln limba rusd propozifiile se deosebesc dupd felul cum sint alcEtuite.subetantivelr cazul genitiv asociate qr cavinte care aratd cottitatea.al pronume). urito.B 6u6tuomdxe uumdauuecrr yremr6a. asociate cu substantivesau protrume la cazul instrumental cu prepozifia c.cit qi predicatul). 1.: Rardit de y neE edrcc! 2.: Mn ug:fui e aec.indiferent de numirul la care se gisegtesubiectulp€ntru care se pune intrebarca(vezi intrebirile I . uacmu.cr^rr (i. -numerale c'olectiveqi substantive.care au doar o singuri partc priucipalE de propozilie (subiect sau predlcat).6erc rac uorunf r rdpoa. ri. aicxotoro.i.cocmdcawe npeCnatcdwa). .Ha cmot. Subiectul mai poate fi exprimat prin lmbinlri de cuvinte. propozifiile pot fi a) monomcmbre(odnn.{r6e cnoprcuAsosnodowai r mphepy. ex. 3. ele se impart in: a) propozitii enunfiative (noeecmeoedmetbuue npedaoacduua). la cazul nominativ.: f$irr eirrpa (adverb). Hac scd1m '.rcu6t e&zdopoaet.E toatn&. * Kmo roroprfur rpduxo? Ymo ca6rrr fpro? Vmo 6rra6 rarepdcxo? Kmo cran cry. . 2.zilierol de euctc.de ex. ue$dno. indifercnt dc gen (1.de ex. B rcc! dceuwoupriruo. de ex.fiafr.r ey. ueuadzo. 6o. Infinitivul sau orice aItL parte de vorbire wfuxibildl(adverb. Subiectul (Ilodaeacdqee) Rispunde la intrebirile Kmo? 'tmo? l.: .prorunv la cazul genitiv cu prepozilia tr. astfel: . b) propozifii interogative (eonpocirmemuorc npeLaoucinua). teacriaon6cro.ns&erale canlinale qi substantlve (vezi $ 1(D). d) propozifii exclemrtive (eocrcmqdneaoaue npedrcacCaun). dacd subicctul indici un numc dc fiinfl.{6aymra c$uaem ufsuxy.: .'ii. Kdnruruca rcanlnylrr (substantive). cxhtarco g.. Dup6 felul cum slnt alc[tuite.4 diu dreapta). dottuwwtcmad(majoritatea). :i t) intre ele dupi scopulenunlului qi $ 199.nrno rp6ruerr.q6nrorra? Observalii. dacEsubieotulindic6 un numc dc lucru (3) gi forma gcnului nasculin.: C6uan rrrep6ctar ns pa6dm ymC 6ottd npotaimotu.: 6cem .-: ri i::l 2. asociatecu cuvintecarcaratA corrtitateaobiectelor (la cazul rcminativ). dc ex. formate din ssbstqrtive la cazulgenitit. DupI scop.fi cuompitu xa xdc (numer. I&fra 6wd wtmepicua..de ex. .: Msrb c cecrp6fi nowtrt o edpod. ndpa (pereche)..d . Elpye roroyfrgfrt ocmanoeiucn (adjectl gi participiu cu valoare de subcolectiv 9i stantiv). yui6wn. de er.. Os cmar crnydeilmort.i l. 4. de e*: Cezddnn y aenh rnfuro cno66nroro Kmr.: Pa66ma npocddumcae ta6opamdpuu.a.c 6p6ror. fpfua ryprficmr npudxata Jtmpou.nna. s IN T A X A PROPOZ lT r E I (Cunrarccnc npocr6ronpeAnox6mf. satt .: . T{'u.prrn fmbiniri formate din numerale la caul nominativ gi substantivesau . Tp6e cudinu na cxaudilxe. umo ctyuitaoca? 181 . de ex. ii . In astfel de construcfii. noxdttyilcma. predicatuldin propozilia interogativdsefoloseqte la singular. de ex. lde ex. a) Ca gi in limba romini.) cu valoare de substantiv poatc.. A. de ex.! ua uilcmoa eiilyxe npuirffiio (infinitiv).: Eonrumcrr6 yreurr6r nodxato Ha sncKypclto. 4).tr. Ogfu rr yrerurrc6n uoruEnaoudf. de ex. Ei b) bimembre (daycocmdenwe npednoacinua) hvind ambcle plrfi principale de propozifie (atit subiectul. . a rpx yxenfru 6pdnu xxieu ud dou. .: 4mo eat mau ddtaeme? c) propozifii imperativez (no6ydfunettuote npeltouciwn).'-"*'=a'*'gindpi:caic:iitrll ptortaiici i.ceim'toe bicct. Or. ir pt"poiiti" io"si"'ta:unfut -tcrogativ[el ceplti forma gcnului ncutru.rhtu a ndpre.Hrrtrr6 ur Dsc He udscem crasdrnt. Pirfile prineipale ale propozifiei bimembre (Fn6rnue qndnbr tpycocrdBnoro npeAJlox€mr) $ 200. Subiectul se mai poate exprima prin slbstrntive sau pronume la crnl nominatly. de asemenea.rtrrtc. 4.a. meav wwtcttud (minoritatea) 8. in locul numeralelor se pot folosi adjective la gradul superlativ sau pronume. de ex.' Tp.{6rymar aoeopfittu C6mae4pxocsdmum. Subiectul poate fi cxprimat printr-uu sobstrativ sau oricc alti parte dc vorbire (cu valoare de substortivJ. noroeiua. .$interjeclie avea in propo.substantive ssociate cu ailverbe cantitativei undeo.. r 80 . 3.Exprinrree subiectului ( Baryauc l.

IL Predicatul verbal compus mai poate fi aicdtuit dintr-un adjectiv de formd scurtd (ddacnea.. t<ylft s6cro npne3x6ror rypfmrr.a se preglti.Verbul npotdottucimudevineauxiliar nunrai la aspectul imperfectiv. cmanra (perf.Vmo a ddtaro (l6ttaa. Omd7 pz66ran. B gep6nue ecmbEoM-\tys6h.ox6nyfr9ra.Kat<oed .taz6. cddttan (cddnaa)? Exprimarea predicatului wrbal crasyeruoro) Prin ce se expriml * "1 \ Re. de ex.:::r::l: :irilr: : r'1 :: ".Fralele a terminat de citit romanrll.). 2. aritind felul cum se desfdgoarl in timp ac{iunea sau care este atitudinea subiectului fa16 de ea.'.) .' $ 206.) .E/ wea si citeasci romanul- j l.i compus: i verbele' semiauxiliare care intr6 in componenla predicatului verbal $ 205.aaidi|. cnacd6ew(capabil) qi un verb lainfinitiv. Forma Or Comparali: Or npogo. grupd.) . de ex: . l'i: I I I l.nduuumt iperf.. verbe carc aratd. prezent. co6upd.y'y'oi vom fi gata si vi ajutin. xarctfi (upegvtr?) (rarcda? rcarcoe? raxfie) rcmo {on?).i :i.mucn (imp.1 t" t.).rdnto (perf. timpurile l. timpul qi persoana propozilia afirmatir. Rispundelainireb[rile: qnto ddmem? qmo detuiemca? xaxde (npegv6r?) (r<aroeti? rcaroed? xaxoe&?).rdmo (imp.co6pdmacn (perf. 6itdy nucdmure66... pa6riry.) .a nizui: pewdmu(cn) (imp.I{mo otr? : rr Este aketuit dintr-un terb semiauxiliaf:: ' (norryncuouofAre.r! .a inceta.) .. Xomfu 6uts c 'ro66ir. tlaquuiercx eecua. a intenliona.f xorj ronoprirr no-pyccKu.Karcie 6rrno u<ipe? .) .. posibilitatea. . 2.) .) .qyMaloT uHaqe. continuarea sau sfirqitul aeliunii: uaqundma (imp.r.ir{! ..? pa4 Sint bucuros si mi intllnesc cu dumneavoastrd.li rti :. se intrebuinfeazi atit infinitivul verbelor imperfective. nepecmasanlb (imp.. .b.i.nxht pa1dmama-On'"npofiirxu.r 183 I 's::#- qr?e' .). ucetdmo (iurp. 6ydy ddnamr'?) fl wanww{ (nanuc6*) coquuduue.r y laeni 6rir.utnduue. de ex.).$. iti . I I Verbe la modul imperativ Verbul ecmb a) sensul de existd (nu se acordi cu subiectul) 'ii .dn .'' t82 ii.6crr 6r..::i Observagie. cit qi al celor perfective. cmpeailmacn (imp. noroaoprirr. an sauuutiemcn cn6prou. 2.1 i.). qeM T5r. Mdpe 6r.a incerca. OH xnpypr. 1(.6umu e cdtaax. fl sawit 6u x re66. Ex.lc'a. coztdcen (de acord). Tst paSdmaa n6tpret ud.l'::.ino".il npoddtucurt pa6dmamu nu este corectd. Uneori in eomponenfa predicatului yerbal compus (in locul verbului auxiliar) mai intrd unele expresii ea: 6wmt 6 cocmoaHrut (a fi in stare).|iidi. Bfrrop.rtr? 5.nepecmama (perf.tadu.aama)la infinitiv. npodoatrcdma (imp.tauoe cxatyeaoe) in limba rusi predicatul verbal este de dou6 feluri: sinrylu qi compus.) . npo1oeama (imp) .:li:llj?!:iii. Iloaoeilme ane. l .n.. z. intenlia: azouu yadma(imp.t:.na.) (imp.-. o6isau (obligat).: fi nnw! (urc6.:rli:li.i I Verbe la modul condifional 'il irl i :i . verbe care aratd dorinfa. de ex. Mot Elnena rordsbl aaa sovr6w' . Cu verbele din aceastd. de ex.i'' 'i'f. Predicatul verbil (F.n { 202. f ( ! simplu (Brrpaxduue npocrdro mardnrsoro r t ( I .""*'.) . )E .a incepe. de ex.rno r.nacmapdmocn (perf.c^4avb(peLf. $ 203.irdbrfi'itafdn)"la moduriqi timpuri ale indicativului care se acordd cu subiectul.zaxomdma (perf.a intenliona.. IntrebareaIa care rispunde'predicatulverbal ebmpus inchide verbul semidin auxiliar (la modul.).: On adxan (npogo.daugi sensului lexical de bazd al predicatuiui nuante suplimentare.a (se) hotdli.) .) .: Oud na\ara curirr poudu. uaudpeu (cu intenlia sd).gi infnitivul diferite verbului.:.s necsofi? xm. . rwtmdmaca (intp.irxa.-Hro afi6 uaqaad ddtama? Verbele semiauxiliare a. Predicatul yerbal simplu (Ilpocmde etaedttuoe cxasj'euoe) Rispunde la intrebarea qnto diaamtT (cind este exprimat printr-un verb de aspect imperfectiv) gi .\ Verbe la modul indicativ.ry6r6rcoe.9to s.naaepeeamacn nonwmdmuca . c eduu rcrp6rnrrcaTirnpul trecut sau viitor se formeazd cu ajutorul verbului 6utmu.) .l Exemple I . .) . (imp.tr xorf nororopfirr c mo66fr. Bs noildtmesLnTpa (m6? s 7. n6nvnr) pa66mama s 6u6iuomdrce.Vmo dd'raenrc. sauuuddtcacn6prorr.: fl .ine.i) qi verbul di'tamu (cde. ce dd predicatului sensul lexical de baz6. Rnrteanarep|cwa. L. r.n.npoddttcrcunru(perf.pewfimucn (perf) . xomlnra (imp.: Epam nilxuun qnrdts po. t.rzotrceadmu $teff.cmb JIroAu.'iH. 61t. fl.Vmo ddmt or|rfl c . de ex. On x6cer qurfrr poa.) . Hirua rortdsAa npouzpdaa vrar* po 4. 3. eom6e.).:i . cmapamucn(imp. xou.tmo cddtamu? (cind este exprimat printr-un verb de aspect perfectiv).qy nrcfra) co.: Ow ror6s 6rln qrrr{rr . pad. inceputul. 2. KoTopEIe .) .cJt*ima (perf.El s* gata si citeasc[. Ele" se asociazd doar cu verbe de aspect imperfectiv.) .noso6Mr...a se stridui. :. .#aip''.nonp66oeama Qryrf. trecut qi viitor.j.:.

: Vnpaao$xue 6duo rolnrtra. de e)L: Eopr64 pyccxoro pa66rero xricca sa cso€ ocro6o&Aflase ecmb 6opr66 normrfvecxax (8. ca 4. Yerbele copulative care intrd ln componenla se cea mai des intilnit6 esteverbul6amu.j :. lntrebuinlarea formei scute a adjectivului in calitate dc nume predicativ prezinti urmiitoarele particularitdfi: . Verbele copulative mai des folosite sint: au cran KpynubtMxupfprorrr.: floxasdmencmeo imoeo Sdxma neouc{tdauao npicro -.de ex.ii:: 184 ffi ffi riF= .nrnun xanqi cnercmdx.Ouri c{trTinacr t!.' . dc ex.Argumentareaacestuifapt este nealteptat ile simpli.Cu acelaqi sens mai foloseqte Copula care se intilneqtemai desln limbajul gtiinfific.aratii o lnsugire temporard a subiectului sau o fnsuplie care 8e manifestfr ln anmite imprefurdri. de ex. Substantivul std lz cazul nominativ pe lingi verbul auxiliar Ia prezent (care rarcrid ezd omeq? se omitc). funcfia de nume predicativ: Osepo Eafrxda r.$auy4ri5rue. $ 210.: Moil udeofr rcocmtbn cfise!'o qseri. .uwefr cnoprcu6nrcof. t De obicei ln defnifii $tiintific€ copula ecmo Qa timpul prezent) nu se omite. a) Numele predicativ poate fi exprimat gi printr-un adjectiv la forma luogd sau scurtE._. I6sus). Numele predicativ poate fi exprimat gi pfin construcgii sensdeterminativ. rcasdmuca Ox rcacfnca cuoc66urruyreuur6u.rtantiv cazulnominativ sau instrummtal.cind numelepredicativ este ldmurit de w complement. de ex.Poporul este creatorul istoriei.: 9rzo oAfrx nc lyrwx yretun6n.. de ex. norcasdmoca Oa uau gorcarinct 6Jr6ruBnt. - 6&to rgtw. de ex.ry66rcoe urtpe-Karcile 6sepoEaitxda? numai la cazul nominatiu.USaestetnchisl. ex. formate din: a) adjectiv qi substantiv la cazul genitiv. de a$emenea. Smom rcapotddwuofr -Acest creion este al meu. dc er: Ez6!omi.fiimu ocrirucr cuon6f. 2.u rninus trei fae patru. de ex.€. 3.s-fo1$ lil G fi in starc).: Moil 6pam-uouEp (timpul prct*nt). wrcdttvt. HC6o 6duro roay66e (timpul trecut). )ma mrcaatrrrc6rcoro x6rectaa.rf6xe Racnfiilcr<ozo e udpa. .* Ei.'... in timp ce verbul copulativ indicl doar modul gi timpul predicatului. de ex.Keru a 6ydy? $ 209. ocmaedmucn Ial ocra€msct ao*n ApfToM.ta.El a fost mereu stent cu vechii prteteni.Kanrf.tdd 6item wrtnnrfr Guu)..rcaa Ilaica (6utnd) nrr6pecna..: Or rd 6un b clsioffir $lro JA mai vorbeascd.1D un verb copulativ (eaaedrcehsxa) gi un nume predicativ (unem$a tacmu). de ex.-Katc6e 6zepoEailxdn?Owpo Eailxaa cduoe r.gnoExerciliul o fost ssis. Numele predicativ mai poate fi exprimat gi pria: a) participiul pasiv Ia forma scurtd. Ei sgnfercr rsopq6Drucmdpuu. . La timpul prezent.: 5ro rpfmo dta uenh. stwndmtca .se itrtrebuinteazi. 3to 6(rao aegouycrftuo .Aceasta era ile neetlmis.adesea c) Forma scurtd a adjectivelor se foloseqte in limbajul gtiinfific.: qfisn.d Gur"r). ?al cr{selrb mxer6poru (timpul viitor).. Eygb (modul imperativ). 1.-Kro La timpul trecxt s&t viitor * folostgte de obicei cozul instrumental. cmdpua dpy*hu . Comparafi: aceedd Toeddpa uiuue lmozo eonpdca Pew&ue imoeo eonpdca - rpfiroe. . K:trc6fr( 6trn) cnercmdrctu? Cnexmd. ca qi in limba rom0n6. do ooruimuca. Btt 6frcre r cfilax imo cdiaama?-". aorada Exprimarea ntmelui predicativ (Bupax6nue xr'aeun6ft v6oru) h $ 208. Numele predicativ poate fi exprimat printr-un sab.Kanon{ (6uad) nuica? I-a timpul fiecut sa:uviitor forma lungd a adjectivului poate fi atit la nominativ de cit fi la instrumental. pronwne. oxdswaamtca On qdctno orcdtunarcg nogr6. cmanoailmrcn Vcndeuanotdma cranonfmcr 6dtee rpf4uwrrm. 6ua pmnire. oxasdmuca ldeywxa onag6aacr csunarfquofi.nen r formascurti a adjectivului. rif i'. 185 i. copula se omite..*r 6ydem dorcndd? b) Gradul comparativ sau superlativ al adjectivului poate indeplini. r-*i. lI. fleept txxp*ta .l-w*en6p. ln exprimarea predicatului nominal numele predicativ joactr rolul principal.6ua fiorc.crufr..clnd subiectul se exprimd prin pronumcle rro adjectiwlrDultr€ predicativ ' eslc intotdeauna la forma scurt6. t'+'E .YeTi (puteo) f tn starc sd faceli asta? cxatyeuoe) Predicatul nominal (Huennde cocmaeude limba rusi.: Ceat ufinyc mpu 6ydem reuirpe-$apte b) rumerale Ea.: ( 6ut) nnrep6. de ex. 66ioind rdltbpfitb : ]t D-. predicatului nominsl. 3mu mffi'u sne Ynffiwt. fl 6wn yremrn6u. predicatulnominal se compunedintrS 207.: On eceeDd de asemenea. i". 3mu tnj. b) numeralul odfin gi substmtivesau adjectivecu prepozifiarl.mnn.-Keu a 6utt? X 6fW cnyl6rroiu.:Hapdd verbulaetAmucn.I(an6tfr 6ua edsdyx? Bdsdyx.

de ex.qocs rruun6 .sro suliqtlr r. rw .) predicatul std de obicei la singular. L87 ) { ) TI *r J' . Ia genul neutru.rlrnoB sint -la timpul'prezent posibileambele -a xurtd sau flxrr uiJrrqnmos rx6Anr e xuud.turcoyuenuxda nx6gut (nx6.x:r naqnn6etc. .este(de) a lnvilla bine. utecmb . cmamb."astriiir"r':i<i iiodtd''itd"ld ex6rqr forme: flsrr lr6nr. B sar. Kr6-ro 8...: Hdwa saddqa xopotudylrirlcn . norcedua fiumetate)' uacmu (patte). Unele din verbele care intrl in componenla predicatului nomin4l rpot juca in propozilie qi rolul de predicat verbal. Predicatul nominal mai poate fi exprimat prin imbiniri de cuvinte formate din verbe (care aratE starsa sau migcarea ca: cuddmu. 3..: He nodxanuceil.: cmaprtx nexi. Bce g6nsrrr c orAMecr6. B ntticce 6w. x6qer c ro66fi uoronopftr.rorcoetc. Mrr c aplirorvr mpiell B Mrrtr. Ha craAudse co6pa.uo. verbul copulativ igi pdstreazd sensul lexical care se inuegegre in predicat cu sensul lexical al numelui predicativ. noeoeoprt. .r{ deddqama oAu6 yvenil4a.rcs y dedpu. avind insi un alt sens. . predicatul se pune intotdeauna la plural. Daci subiectui este exprimat prinfr-un numeral colectiv . )Ituma -Pdduue c. Cind subiectul este exprimat prin substantive la cazul genitiv. OH ocrrfurcrodwua duputrtpou. ud. de ex.. iar ld irecut se acordi in gen cu substantivul. zpjtnna.7. eoeopr6. Mn6rEe Ils Eac upoyrri. <Kapa4.: 6sepo 6wr6er (cralo.5. el a sosil indispusl----l .iro nsra nuouipoo. de ex-.ineli I cazurile ciad intre subiectpi predicat se pune in scrislinia de pauzd: a) in iocul copuiei a fi (la prezent). 11. CuerrS. Hauanim xaudwytot.minoritatea) q. Dupd verbele 6weamt. de ex. IIIecrs A6. oxali{-nocr. 1otuwuacmed (majoritatea)...----. oxasdmaca.od:aecs..:. verbul se acordi in numir gi gen (ia trecut) cu $rbstantivele care arati eantitatea..Sarcina noastrd . c) dacSuna di' celedou6. H6roe rtobeAfro B 2.de ex. Epam npuru6n douhil paecrprienurrfi . prin_ tr-un verb la infinitiv. Havaadcu suad.cm-cmoti4a_ 1a Pyutmuu. acrsw uap6ga.q)ucitnb A trii tnseamnda sluii patia.' ddcnmu predicatul st6 de obicei la numdrul singular. MeHbwuHcm66'. de ex. 186 $ I ri . de ex. E i+ i Re. eoaopfiwt.nitiv sau substantiv la cazul nominativ sti cuvintul grflosau gmo sHdqum (aceasta inseamn4)" deex. d) dacd inaintea predicatului exprimat printr-un verb la infi.j '. Tat dfgerur rpal6m Oa norcagd. cmchma. la plural. In acest caz.la timpurile prezent qi viitor: fl. .dacd numeralul are la sfirgit odilu predicatul se pune la singular. Cind subiectul exprimat ""i&oart genitii.imrcs sa. nozoeop.--..cninn4. Comparati: ':Ab.a.srrrr<ri.{Ba 6egocr:6rxa.ncr crprixmuu. cadj'ocrdlrocs utito vaemde.aanch yp6x.: Hdato.ru Sror pov6r.ex. de ex. Vpdxuaawattfuomcx.aa. 3dampa mu 6lgeus o 6oawil4e? Olr norcar{. 6.p5. b) cind subiectulgi predicatul sint exprimateprin inflnitiv.*"'tti' Co:i.rbtiuoprio numerat" este '" 2. ardttnd prin ce se exprimd. Ha.ldca timn . 3.Fratele a sosit acasd inilispus.: trIs medmpa aAru.in persoanl. formele scurte ale adjectivelor. Acordul predicatuluicu subiectul (Cozmcoeduue cxasjteaoeo nodneucdt4uu) c $ 211.i un substantiv FrTpde yueaur<da Ja cazul genitir. 1. r nsyuircr rnrocrp6umre . Dupd toateaceste neiuecoputarive-numeie:prCOiJiiii:ii ta pune cazul instrumental.E.'ttt' Dupd ceielalte adverbe de cantitate (andzo. '. B cadi' B .u 6o. Ytl. 6ltdy zoeop{tmu. 4. udmrt) gi adjective sau participii la cazal nominativ (mai rar la instrumental). de. Fratele nu nurnaj a sasit.: Mu c 6prironr nawnrt eythmLl. tn propozigia Mamu ywni e edpod c cecmphil subiectul este numai uamto iar c cecmpdil este complement indirect. $fdews eoeopfima lsr .qsr) eo deop wxd.'iiibiiiciitut singular'Sdil'ia iive La cazul fliiii.la timpul treant.ie este exprimati. .lLars do vmod. Ou ocrflacs e medmoe.nd'cr vudro aap64y.: B xtdcce 6wtr deddEamb oAliH yveuilx. de ex.&mt fl. de tipul: ndpa (percche).eiiAiie. iar dupE nnmb.in numir z Vpdx nauuudemcn. jx!>>. predicatul std intotdeauna Ia plural. Indicali subiectul fiecdrei propozilii. iar cealalti printr-un substantivla cazulnominatir'.1i Dupi cuvintul udcromrco predicatul se poate pune atit Ia singular cit la plural.rru6fi... * gi in gen (la timpul trecut): Ha.: trpfnna mypucmoe rpn6xala !'mpou' 5 Dac[ subiectul este exprimat prin substantive sartpronume Ia cazul nominativ gi substantive la cazul instrumental cu prepoziliqc. rlorr'afi rpa ucdnr4uuul.. mpu. ocrrluocr) 6venu npospfuttto. genul neutru. d'up-anumeraleledtea.adc. Fredicatul in limba rusd se acordd cu subiectul: . i0.: Eyxapd. ocmdmaca se pot folosi ca nume predioative gi. iar dacd este la trecut. Kyprirs np6.de ex. L' I t" I rJ I I' Exerci{ii l.n6draer udao yaanurc6e. uemitpe predicatul std de obicei . de ex': 6ec6gyror eo daopi utxtitot..9. rw fi.cind subiectul qi numele predicativ se exprim6prin substantive cazul nomina:iv. asociate cu substantive care aratd cantitatea.rfiprincipalede propozi...to. aewdma. a<6.

anuewft yndr6xa(6rur na ry66x. uibsno nocry'oemufi rvrocq tr6*"4 xenprfrnlft AoxAb... l. MEr . 2. 7. b) Cu predicatul nominal la timpul trecat' Modcl.uarpr-rulrb..rti *'-. Mot 6par .q6rr.' fifr'ji i I I 12.npodotacdmu. . i Sii :ll i $. ' ' 8. t3. 4. Mrl .: lo"c"tx ai' . Vrp6c rcrqsectan6s{Tqf..aga{.fi Sptslo oricc moment si te ajut. Srcr portin Am nac lrrrepdcer. U i t0. 5. .ri l. El s-a dovedit a fi un adevlrat prieten. -@uxiliare ^.qarr). llsas Llr6soBrs rcerA6 p6nnar. o66xaru (uoo66. norcal6trcr.8.. 5ro sgs€crue nsrfuercn p6mme Bcexsa pa661y. 3.qpyr6fi cropordr.-intede mai josformulali propozilii cu predieatenotninale. Voi. L imbindrile ile cu. Fili ateng la acor&tl predicatului cu sabiectul. -fl-uc Brr. 6... Citili propoz4iile de tnai jos. Ho.10.. triitii'rt. fl i . El'nu poatc vedeafdrii ochelari.. rlacrr pa66ru jx6 naufcaua.ryxruuerry cn&rt. a) Au predicatul nominal Ib timpul prezeni. pewdmt. ioffifi ors6i. Paccxard saM o rlo6fi no6sAre.fraar EaME6uorqb. yr€mrf. Ha oq6xcn6. 2.modernii! t2. cr"rorp6rr rpyr sa gplfra r'a6ma.ii.fili Itl"' f $l t i 1. 11. stars s6 terminim aceasti lucrare singuri. Iloneo*e pa66ru 6rilnngan6uscrbl. Tpn upuireax. 15." il4r I 1 I t ii t f i i. GAsifi subiectul predicatul in propoziliile de mai jos. Conqtiinfa esteo insuqirea materici superior organizatl' 4. *nxer6pou. 10.IN{ y. Os se crar uoSrorr.tn*iti cu:vtiii eare .EErmzL cr6nu 6aeorirqnun.9.. rmdrufi x ot$: 6:.'Noi oiiitcm ii. Cinci elevi repeti lecfia cu voce tare. arlyyurr crunorrop€rue uauslicrr. 2. pa6drana 5. Hoe s. ctanorfirrcs. n6pe. pa66rarr na n64. 9. 6grs6rr. 5.ro tror6ro u6rru(rsrr. Ocnosril. vu6ro ndceu. gauucirrcx ra onrr"ruu6.qE6 cryx6rrxa. B urxaQfcrof.4.trb.l2.. Munca esG un factor hotiritor de civilizalie 9i culturi. Os .raJrfla.qturre. 4. Gfuili tn propoziliile de mai jos subiectulSi predicalul. Formulali propozilii an urtndloarele verbe copubtit'eKagirsct.'Cvorpia 6u e r[zmu y Bac. Tradlieli in limba rusd.iii' obiieali . 8. 7.Cver .qeMor. orpaxirr (orpasfrr).Saupfssas cu6ripbnarread6. IIor6 oE 8c.qoxnOu O# ptA. 4. F. uouordrr (uotu6rr).. ogfu ss yleuurdr q6uepo uruD:rqs asrDePv varssfuer.. ApdcvdrrL'rrrosrrp6w r Mrs. 5.ronapi. Kivlenuoe r46rue 61iaet oirc6xnr"r. 5.rry. Pe trotuar trei btrrbali discutl despremeci. Pueji tn loai spayiilor pwrctate verbul auxiliar potrivit ca setu gi formd. MEI 6i4er"l p6. rosopfm r6:nxo xa rrocrp6mou sgnr6. ynfrrr (nrlyrrrr). .3. rdxuumb. or npogomrc6nssr6rg r cro6fi rdrsarc.7. up6nxrrno urcirr uo-pfccrs. Mrl (upororx6lu) {poA6rxruu trr6nne n 6a6ruor6re. 616yna c rxjrouo u6roropue u3 Eac. MBI .rp6erAoxanrtgofi' '9.i fltlli t I I h..' .{op6ra np. pa66rarr u 6u6asor€re. rov ras6. rurcp6cmre AJrt Eac por"niru.ra6cs6xbs r seorttiAamo csdrrris. 8. rar uetrln r ne rbuocru.lt rvrori re66 crasirs up6r4y. 3. Eiry rordsxrbcs c€pbe3ro x srs6rvrery. 9. ur€crb ner. Vintul de la nord devinetot mai rece. Crcti 6.3.cnoncte ctcutatie.. Brirrop-rbuoura slrcdroro p6cra.3.. B€rcp noras6lcx ev1y' cfnrshlN4. h l i $ I i ffi. i i i i : i acordulpredicatului subiectul. El e consideratun bun organizator de excursii. 6. l. rxc6roe xiiMes-. 4. 8.so x 46nxeu yfi"rf. citili pripoziiiiii'si'iiaitcalt l. ll..7.B l(pyr. 14. yricrroratr. Ardtapi unde verbelesint gi unde sint predieate. cu Explical!gtpt se realizeazd rpr uecn naoa€por..16". 7.t . 5.\nu cran6strcs reuri3e. 6. ffij ii il l: I i j i i .no nart 41{m-gor.. B up6uaov roni on 6ul yveuurriM. Eu 9i prietenul meu sintem in.irfoax rdrsas uolr.qonxsApa66ra* cepr€ruee.9'ir rccrd rrr'trh€rcs v. Formulali propoztlii cu predicate verbale cotnpuse verbesemianxiliare la alegere Si wmdtoarele infinitive: 4grf.ro rcQu Mripe.qg6s. Cu6fpcrar secui 6ur6 ranprisnofi. Traduceli tn limba rusd. 6. Ou 6tner 5. crarr. yxCmu.rb 6r. Ardta|i prin ce se exprimd predicatul nomitnl l.r*r6nn 6u'l rp66orareneux crorirvr rtarepu6nou nrreparfprr wtiercs. ora:|Tbcf. 3. c) Cu predicatul nominal la timpul viitor.. ffi i [ . Mu uepecr6nr parror6proarr u norrmi nprror6rurr x cer<i.6.cryx6rrr. ypdry? 13.s'ot6rs r rop6x. ns€crmrfr.no 2.qe.. rirsts. Formayipropozilii cu urntdtoarele imbindri de cuvintetn rol de subiect.t. nawi:mo. din 6.nrrnre rrcqipcxei lueiiuri. .. rgrirr. cnp6urnarr (cupoctrrr). 10. IIro sbr.5. I $l i i '#t ff . 3. .{na.tae. Moilet.m pa66rarr yc6pluo.2. crpilfxe pa6drur pdsqarl oafs cry. 10.4ep6arer.si inplegi arta.. cmamb. Ox xnser6 Ee cMor cxasirb.. La stadion s-au strins mulli oameui. 89 m6p p6cx6... Epar c gpfrorrr noriud sa cra. perouergondrr. rnnitrca' il-.. nonpd6oewna. Ideea e$te sufletut operei de arti. Vsenruf . 9. no6xarr ra ercrypcElo. Bu-ne ou.resur6u. De cc ai incetat 188 t. Ha l. 3. 4. . su:rirb nrreparlfury 6esc.n6cce yrauaf oraesfurf. llnxenep . 9. 6duu nAcRdBEr. (Mouo. Drumul spre cabanl mi s-a pirut foarte greu.. Ocersto nor6Aa 6r. nonumdmtca).. Eu gi Andrei vom fi la tine peste o o16. . 13. 1.qonxwrlr6durr 12. l. Mn6ruc xr rac yx6 nporxr6rn poMer. 6ecigorarr (uo6ec6aorarr). B aa6opardprn rpfuqarr o.. ll. Oni crira 6segb vor. Cineva dintre copii a intrcbat clt e ceasul. 2.Ou6. co6upunaca..8. 7. Ardtali felul predicatelor pi prin ee se exprimd. Profesorul a rlmas multumit de rdspunsul meu. crdl uruq. 6dmuIar vacrr gop6rr. B x.rdcxornxo {eror6r.8. 2.. 7. Jl6ror*rr'ol 6f. El ar fi trebuit str soseasci mult. 5.im'i * i 2. 189 . Vsenk.uf. u6pnrocc otts<ifi u ccpe6primoocBeutEEELrx. Vom termina in curind de (sErezolvim) problema. 6. 7.. Model. M cr6.u rro3uar6lrntcr o sEM. ortrnruft rocr6wufi afueir.

qmcn a uerirpnagrlaraupadj' (Vwwec'ra'! B xomdpoa prAy?).teo paccxdsuean o nporfrauuoi rcufize (O xaxdii rrifre?).: (Iht<itn xlrfry?). : dou. (uan rcrpilir'l) Poudau Typr6nera ue6oauw{tetro o6bgMy.r. t l j[ . -Vau paccxizut? fl 6&cmpo petuila nrtryrc sadciuy.Romopyro saa6c]'? 'fn limba rusd atrihutul este de doud feluri: acordat gi neacordat..? rcoe6?qnto? reaT-raeu?o ttou? o aEa? De cele mai multe ori se referi la verb. (auu povidurt?) b) substantive tn cazurile oblice cu prepozilie.: 1 ii :l Apozilia determind obiectul.r6nnaun (xaxdit gov.'ry66*r adSe noaailMca 66. de ex. indiferent de cazul ia care se gdseqtesubstantivui determina! ea rdmine la nonrinativ. de ex.n6nunpe4noxdnux) Atributul ( Onpedeadnue ) ' R6spunde la intrebirile: rcarcdil? ueil?xomdpotil? B xduuamy eowti uonopht ddeyuu<a. $ 214. Complementul este de doud feluri: direct qi indirect. de ex. Hltxu aecmd uaxdd. Feprin-.(Vefr cafl) b) participii. Cind apozilia denumeqteo institufie.uyz iil. dgauna inaintea curintuiui pe care-l determini. e6.tr (Vtt crplttz?)?ta rcaizt unwzpdcnta (Ktria rnfra?).tdnue) St5 de obicei dup6 cuvintul pe care-l determinE gi se exprimd prin: a) substantive in cazul genitiv fdrd prepozi.rnuuofi 6opog6ft. B.nou nocnbue.?-ueuj. atunci se acordd cu sub$tantivul pe care-l determin6.: Koucmfut4a-nopm.r'er .. de ex. c) imbindri de cuvinte formate din substantive la cazul genitiv.: Mampfc ddnzo paccxdabtnat u.. aritinci ce acliunea trece asupra lntregului obiect.hfauzda*t-cend. yuduue (yu6rr). de ex.".rnre o6mx/1..: E uaw edpod npudxaa need4az cro. uyreur6ctrorars. intreprindere. substantivul-apozifie se schimbl dupd num6r. fl onhmo acmpdmuaaco c qertoedxou s 66. $ 213.: Ha ro...: Tempddu yueur({n y yw)nteaa. ' ". Pa66mano pjccroruy nturcf (tiaxda pa6ora?).(pa66rarr. de ex. DacE substantivul propriu st6 dup5. n dmrtux-xoc b) cind apozitja exprimati printr-un substantiv comun std dupi substantivul propriu pe care-l limuregte. Atributul neacorilat (Hecoetacdeauuoe onpede.: V. de ex.l 1 $.: Er6 (e€. nx) .rilme.: Fepdfi-r6r. 1on $'. 1 *I :. de ex.nEr"rnrx e&noauutu ceo| sadduue. de ex. de ex.: Ou dd. 6sepo Hlrrrt6nr. (xarcfie 6utdrar?).:r iff : a) substantivela cazul osv2a1fu Jdrd prepozi1ie.: fion c rvrpdluopnrrur ro.de ex. t9l . f) infinitirwl verbelor(in special pe lingd substantiveabstracteformate de la adjective Ei verbe)..aeioadxruc6roro p6era (raxdfr . de ex. Se exprimd prin: a) adjective.: Yqenix Mon€cry e rtdcce (Rar<6ir yuewhx?) Este un atribut exprimat printr-un substantiv care sti in acelagicaz cu cuvintui pe care-l determind.: Hiwa cmpaud uoaoddem c xdncdua dul. de ex. Sdu-aemoudm. Atributul acorilat (Coznacdeauuoe Se acordd in gen.rriqr..r l6ltoxu n6proro cdpra (rcanie h6norca?). ronoprirr no-pfccnu. .1 r:iJ t : adjective sau numerale.rfi).reros€rU.: co . de ex.xa dat xutizy yaeuurcj:tr{aauriey.:. de ex. $ 215. etc. Apozi{ia (flpuaoucduue) i t I .a. asociate cu " d) pronume posesivede persoana a III-a: er6. ucenduue (xerirr).IltbhtdHb6tepo.rux e{tnoauua ceoE saddaue. operS literarE. dindu-i o altl denumire.lie.i OH npouumdtt nnrtny. Conoplemenful direct (Ifpnatde donoaudnue) Se foloseqte de reguld dupd verbele trcnzitive.u. Dacd. Pirfile secundare propcziliei (Bropocreu6nnsre q. nurndr qi caz cu cuvintul pe careJ determind qi sti intotdeauna inaintea acestuia.?). c) pronumz gi numerale.ale tr|. A. (Ha xaxdu s66z'! Ranie o6nar6?) 666yurrcuu cad 6ut 6ueuu rcpacilo. meae uowiem g.fl noeoeopiltt cmyddnmoaa rp6rero rclpca (c xarcrtu cry46urov?). (c xaxila ueaondrorra| Observa1ie. cel comun atunci liniula nu se mai pune: nopr Koncrduqa. de ex. Oud cadmpum ua cmapuxd e g. (raxt5il cneguarrrtcr?) E x1tnfit 6uLtlmat ua rconq6pr. per/r B6nra. '#. . revistd.: cnoco6uocrr (cnoc66r*. o intre substantivul determinat gi apozilie se pune in scris liniuld de unire: a) cind apozigia gi substantivul pe care-l deterrrind sittt substantive comune. (xaxdzo crapuxi{!). Bdttza-pend. A. Se exprimd prin: . ux. de ex. e) adjectivela gtadul comparativ sau adverbe. onpedetdnue) $ 212. (rcaxdfraenfd!) Ou ene4uaaficnr uo cepA6rnnru 6o"'r6gnru. tn componenla atributului neacordat intrd gi aceie euvinte care se referd la substantivele ce se g6sesc in cazurile oblice.Raraa 46nynrxa? ureerHsauarq. IIu nddaru rdfe no-napuircrn uonnrep6cnee fldttme nue rcudtey (KarcdilxdSe|.n4 ttpdicepe <Anp6por.E xynil. Er6 paccrcatut 6tiuu ecezdd uumepdcutt. . (Ilpoaumdt tro?). Complementul ( lono ttuduue) Rlspunde la intreb[rile cazurilor oblicet xoe6?-uee6? rcoui. Snto .:r' ffi '' '" -{Tri. ceJrd Manr6lr. atunci. ziar.

paccxfudnaem rrclcjpcnx r On o6 (O t6u pactx tiswe aem?.ru rodcy uo. 7.. 792 . 6. Inlocuili. Comparati: 1opdmrca sa no iwti-6opu6d sa i4up.taco gaywfrnr cnoprcm6uor (C reu ncrp6runacr?). B. . Complementuldirect semai folosegtepe lingd uneleadverbe predicative.. d) pronume.' e) numeralesau infinitive ale verbelor. atunci substantivulculrol de complement st6 in cazul genitiv.Mat nosdpaeaheu6nfrrcnx c daEu polcddaun (Ilosdpaenfieu ror6f . (Ha (Kow! dan?). Traducelitn limba rusd imbindrilede cuvinte mai jos . 7.cazuri oblice cu sau firi prepozilie. Ardtali felul lor gi intrebdrile la care rdspund. peutdma sadduy pewduue sodd.priceperea a compuneversuri.Kouandrtpnpuxaztinne rqpfrr (Ilpuxastin ura?). Onu pa66raror n'r6rnrnarececrpri. tuodilmv ::: 'r : . iulirect (Kdceeauoedonoauenue) $ 216. tinir de statur6 mijlocie. 6.stantiv.O4rolrf apyvrittu dumdu (Komy rpyufau?). 6eade cudea.nogdroApaMarfpra. 4.de asemenea. Aorn6a ruorixror6puuefi rce c:ninra.. Bunitatea mamei. de ex.rq6.doedpue rc moedpuugy saefidoeamomoedput4y. .iitiv f6iA-iireitiiTtlie. xopdnrarnon6Aa. cnina rony6ire ura3e.menn. rcpinve trceadea.lieS6ua llprifru? 4.lii iue nn66ebx vmduuo. to66ao rcnpupdde (an6deox ueuy?). .sub. urrr Bce cuompd. moctcoadmu pddune-. complementulindirect semai referd qi la substantivele provenienf[ verbali. de ex.: Mae scan 6pina.tu.i formula1i ca eleprode pozi!ii.genit. -II ruo6mt> 3. de ex. trx).tase.: . (Hatuad wr5?) Otu uarutd. Comparafi: yeawdmt lv{tihcttarynaucenue'i yii. Ifocrnp1umt dca .. 8. de ex. Mw ecmpdmutu niwnx (Veaucdrc rcor6?Bcmpdmutu rcar6?). c d) construclii cu pronune sau substantiveLa cazul instrumental cuprepozipiac: Ei. 1581 t 93 . atunci aCesta un cereracelaqi caz qi prepozifie ca gi verbul de la care s-a format. atunci cind dorim si subliniem nCgarba. Terp6aa 5rsft yqenrirrrr slicrne.de ex.vitejia soldatului. B:rec. -fl se gnar c 5. Pyrrafaar Adsyrxa co cs6rrbrMsnorocdus cuorp6la na uenf.de ex.mocxdno pddune.. de la el cereup:complemenf. 1. I Xqineti I citeva exceplii: no6edima epazd-noddda aad epaedu unmepecoedmtca ayswxoit . Brop6r EeAdmyxd raEr K xosqi. . c) tmbindri de cuvinte formate din numerale la cazul acuzativ (sau adverbe de mi.nxeuoaorc6. [p6llor lldxosa rcerg6 uarepecoBerrr{ lacr rar6rrca ra n<5Are n6pycorra. indeplinirea planului. 2. Meni ncer46rurepecosira xugrb xounosriropos H n[c6rereft.sdeucmu x moedput4y Adjectivele qi adverbele la gradul comparativ cer dupi sine un complement indirect (substantiv in cazul genitiv). rochie din md. 3.ieazd.fi nadapia xpfry rop66rcyxonfitw (Kow! nodapfia?).cuprepozilia rc.fl ue xynfiaa easdmot. Gdsili atributele in propoziliile de mai jos. *--^-. de ex.sub.reros6rasecer6eer6.in. 2. Complementul Se exprim6 prin: a) substantive drferite. atributelecu pronumeli ero (e6. Ha pyufuorur nrfsbs ronoc6.nocmphfrxaddnz. este tranzitiv. 6onrruriwupauriru r6cov.: On xynfin gficnru rapanAau6fi(Ryntfu vo?).'"aidtihd cE abtiiiiiCii sc iEbTiinge doar asupra unei pirfi dintr-un intreg.. Bu cvrorp6. acolo unde este posibil. Oaa ecmpCmu.: Y un6rrx yrexurc6recmuctoedpurcu (y ro16 ecrr?). Bce qurdrcl c raurep€colr JI.adjectivesau participii (cu valoare de substantiv.: Oa e&nw s6ro (B&nut ren6?]. Bpavda.8. 4pyr6ro .r 6clbn6trypeqdnm.stentiidlui'iicbi'esprihile v6ib intraizitiv.. 3. Conparali.ilfDaci verbul de la care se formeazE. ) b\ pronume. frumusefea mdrii. reprezentind obiectul cu care se face comparalia.uumepic rc ujtswxe doeep. de de ex. adjective $ participii (cu valoare de substantiv).indirccl:errprimatrpria-.pyrcoeddcmeo (pyrcoehlcmao eocyddpcmeou veu?). c) construclii ca substantive cazul genitiv dupd numeralesau atlverbede mdtn surl gi grad cu saufdri prepozifie.. bogd{iile patriei.wawn euuudmertuno roropfqero (Crjtwanm ror6f . Onil ctj. c rrr. Dup6 verbe tranzitive la forma negativd se intrebuinfeazd.ivulfdrd prepozilie.: Pagde. de 13 Gramaticalimbii ruse de uz scolar c.: .Comparali: fl ne xynilta eazimy. Trr ne suierur u6vep re.: fI yeawdto er6.de ex. uo bliat de vreo laprc ani.tuuanpum6guoro xor6 cuompitu?). de capacitatea a se apira.r6nrr 1.kmumoedpur4y . (K Mw zomdeuaca ercrinrenara uevrf eomdeuacaT). (Imi pare rdu de fratele). 5.: Omdq eopdfimca (Keu aopdilmca?). VcrauosliMerif. de ex. vmdaue rcuieu (umdnuevezd?).nume r6csrb uq dea (Pasdenime'rno?).dativ. discutarealucririi $oise..i cnduuanncr 2.{d6prre cnor6 apys6i rcerg6 nouor6ror. Toncrdro.nu sur\46reirruo.surd Ei grad) gi substantive la cazul genitiv.i-i-:p1ii5 . cu excepfiacelor Ia atdtatp la $ 115. ' Exercilii l.: hpve c6tut7a.sarnrl. por.b) stfrstintive la"ciazulge.fywrca nocadtanau c cecrp6i noc&ttrcy (Kow! nocilna?).albul zdpezii.

.. bea lapte. {caz D). Complementul circumstanfial de tirnp (o1cmohrnearcmeo epdueuu) rdspunde laintrebdrile: xozda?(dnd?).. b) adrcrbe de loc. _ 3.^[i. 5.7.. Transcriegi. uditm x.t deeptr.o ecnt. Complernentul circumstanJial de .aofvu 4pysrfvu. 3. Xenrlro EaMcqacrrfraoro nyrrf.Saqeu (c raxdfi ufurrlo) oua now.q6nro xa6nra? B nar6fi wipe dox.csofx npor-rsreg6rrrx. 2.. 3. 5.cuuinte.qop6re orri acrpdtrnu Irau6ro gnarc6rarrx.qyune. 1.eon|in.qa . Ardtali cum se acordd. '" "* [Io orufi6lce oad ossrui rneo:bmempdda. Mullumit de rezultatele muncii. . a lupta pentru indeplinirea gi depiqirea planului.it.lcrn ruecrL IIa Asa. : .:i r .remf oud Bsnad crttouozo edmpa au ue uoeafi ..rerw5r?) He Jr4oz ott eo6o- nrtmt? 4.mai jos" qi subliniali-imbin'drile.ad sdunmac Jrrpi ao uis4neft x6vu.zdeaemno rirepy (cazD). .flo. 194 . 6.f rprix4u nacmJtud. complementul rispunde la intrebarea rae? gi poate fi exprimat prin: a) substantiw la cazuriie genitiv. cind aratl direclia acliunii (miqcdrii) complementul circumstanlial de loc rispunde ia intrebarea ryg6? gi se exprimd prin: a) substantive la cazurile.r|ia:c. Ardtagi unde infinitivul fbce parte din predicat gi unde este complement direct. 3. locul acliunii .irucr pexoft I{E9fi. Compiementul circurnstan{ial de loc.ICarc ?) pds? . l. npodoaucdmo n)mrc? . ca gi in limba romdn6. a Pe6duot<tri. Pliccxue E6rr 6sesr nrb6fir cx6sxn upo I. e *tazas{rn? . Indicali la ce tntebare rdspund gi prin ce se exprimd. 1. ilrrr 6' complemetutr circumstanfialde misuri qi grart (o6cmoimeaucmeo udput u cntdneuu) rdspuncie intrebi. n rarc6fi rvr6pe? ce mdsur6?). flo . rispunde la intrebirile wueuj.!.fge pa6drarot? . un pahar piin cu vin. f.iur.C marfix trop Ao tcarcicx ednsma? 195 tt. cind acfiunea se petrece intr-un anumit loc. b) arlverbe de loc. pe6. B6poura. rar.qonocrinrcl? .nx6ra <<Arp6pa>.: Lldilme rnep€q. Og xor€.:.e?)c xaxhil4enuo?(incescop?). OH en6et vn<5ro paccr6roa npo 4eperducxlrx oxdrarros..ccttu6er orori6orc.da? (de unde?) dorcj. Ou npnrag6n scrarr p6uo frpor.rtidfiw. a.. Aentd|yc xddwn e eipo| (cazul A).textul ile.6u..pdra piine. Exegrdnno or6q qsr6. .n csoE A6rcrao na 6eperf perri B6nru.aior:ilii. ne xonire nII .166rr sfiriirr cruxf rcnyx. (O6cmoimeaocmao udcma) aratd.qnra? aop 6ortd .td nadmoe. .{6rc? 8. iiiti iiiil 'iil.I4s.r.rrno pas a nacmyutitr? I{an *rniro ecm peddnox? Kax .: BAaren6 eu. $ 217. 5. 1. Jlddxa n.Io6na-Iap€rnra r ?b6uyrm<y-7rypdur6. -Jl6roru onfi 4sduauna u6pe.qdmo . Complementul circumstan{iat de scop (O1cmoimetbcmno 4(au1 rdspunde la intrebdrile savdu? (de ce?) dta qezd?(pentru c.:: :.nro6of6.eare.wK. lI sor rgdr sor$r46u!{rla-3ryi.dndtucu edput. Cudpuru c sefi os nuxorA6 ue uor. Cmapin omduxtitt rroA . -.Mopds cepe6pr5ru aeercdt depdeu'rx.ir nognaxdtrrztrcs c i. a se speria de greutifi. de ex. 2. 6.i precizali felul lor.. 7. Ona pa66maent g6va. a cum.udpeBoM (caz l).Orqer6 (no. Perli B&ry on socnes6r B.j . . a mullumi pentru ateutie. iirt' iir. * * * Cr6.T om'aeed? us-sa qezd? (pentru ce.::.:.{.: Aemouo1t)auocnrauoailaca sdsre nuu€h (caz G).. * Kalr nilwem? . 4.q5mo xAar er6 ra frurue. Complementul circurnstanfial (O1cntohrneataneo) ln iimba rusi.. OHrl pernrtnr uo.: flimu ililili ilijiir iiii litil. c xaxux nop? (de cind?). Ardtapi complementele. Explica\i folosirea liniulei ile unire..4.nryrttc ocmeaceiltca Alr 6rAnxa. 4. 2. Orlh Ao6xanu go ro.i"i#. .r uumepdctttttil? iiliil iliil ]iiiii iliriil $ 218.iri l'. Exprirnarea complernen{uluicircumstan. de ex. .C. t.rdspunde la intrebarea edel (unde?) qt direclia miScrtrii r6spunde la intreb6rile: rcydd? . instrumental qi prepozilional cu diferite prepozitii.utde? incotro?) omxi.-". de ex.llr-ga verd (noreuf?) uut ne uoen] -FIc-:a npodottcdmu nynn..r <<Vvr. do xaxux nop?(gind cind?).r. .2. * Iluoudput w.{orf4a -Ou npoeodil"a 2. meob mempddo? .rrro pas?'(de cite ori?).Outt.de. studierea timbilor striine. xan urriro? la (cit de mult?).xu aj'saucu npoao4in? dplza.hma! de ex. Traduce{i in limba rusd urmdtoarele tmbindri de cuvinte Eiformulapi cu ele scurte propozilii.l.:.tocineo.res6t n nee!.{irr qerit ocmauoe*rcn cniaprtr? 5.Ond.:npurlrigvr) . de ce?) no xarcd{t 'npuutine?(din ce cauz5?). PagAenrire Er. (in * .:. 6. : .tial loc de 1.dativ. Bce nonpocrina ee 'crerb uro-rur6.qaru douocfiauco ssj.i.pa66manm B caAy. Ou6 npunecli 7. 4. floer Hexglgor upore. complementul circurnstgnfial da mcd (o1cmahmeatcmeo 66pasa dhilcmeua) ndspunde la intrebirile rcax?xaxtiu 66pasou? (in ce fel?).rile *o crd.q6.rreglcryro rup"tyr-J. Os 6ex6n K Apiry cnpocfirr erd o6 yp6xax. ii. dativ gi acuzativ cu unele prepozilii. froxLtdd 6ul 6\ent wnrepdcnwil. cauzi (A6cmairne".1 .ijiir liiri.Or nolndnna oH He aoe eoeooilmu. O rdpone-rep1y na Hes6 ursrux6ro uprf6wr. rmitrlaft cauor6p u.da? (pini unde?).qu edceao nnep6.Korgd 6s. ieuuaepdd pacnondacen na deperdx Eee& (caz p).. complementul circumstanfial este de mai multe feluri.Ond nowad e uazasrht rvnfur ..q6 tuffI? OrrJ. ON .Ou nilwem no-p!.qrfurro?(cit de mult timp?). 6. . Orri . na (raxriru 66paroru rexii-n vo.Ky. Ouil crcdriauaem66yca ixess Adwa.qo yrr6. interes deosebit pentru muzici.

de ex. printre.uw xodiltu Hanrtacrc.to. spre) :a(la. npoeodfia co Ou ueuA go yr. Pa1dquil udEm na w6p.insTrumental prepozilional a cu prepozilii. acuzativ. Cind r6spunde la intrebareac rcarcfixnop? (c rarcdro np6ruem?). in mijlocul) np6mue Mu ecmpdmutuca 6sms (6ro. aaYvjtcuBJluq6c. (in. dro.3.: trIrAa.qo rcanfix uop?(go rcar6ro np6uern?) expriml prin construclii temporalela cantl se genitiv cu prepoziliiie c qi go. de ex. €.nztcucraAu6na. Cind rlspunde la intrebareaKorA{? complementulcircumstanfialde timp se poate exprima prin: qi Ia a) substantive cazurilegenitiv. uriuo (pe lingd.Eo. u6c. on npodoaxdt 6opdmucasa cudcmoenoddil.[ou.{o o66aa. de ex.nr 6y. edste. xlicca. de ex. Ildesd npoxddum vfiwo tr6cx. OHtipodutdco $ro m6pra 1962-ror6na. Pe). na (in.rriremo. us (lingd) aorcpyz (in jur) edoat (de-a lungul) cpedfi (in. au4da. c) construcliitemporale. Cind rispunde la intrebarea rcarc icro? complementul circumstanlial dta pdea e udcaty de timp se exprim6 prin construc{iide tipul pae e weddato.: Vrporu a ddttatosap. de ex. Complementulcircumstaniialcare aratd locul de unde porrelte acfiunea rispunde la intrebareaorxf4a? iar cel care aratd locul limitd pind Ia care se sivirgeqte migcarea rdspunde la intrebarea gorcf4a? Aceste cornplemente exprimi prin: se a) substantive cazul genitiv ctt prepoziliile om (c). B nocxdm (cazul G).: Ifoim nd. b) adverbede timp. om (de la) zs (din) c /o) (de pe) u3-34 (de dupn) (de sub) zs-nod do (pini la) ornoescrcdrcm ot rocrri- Oncfla? Genitiv Yqeuurcdt e&turrtu n. etc.{o xouqri cno6fi xricnf. IIaa cro. C 1971 Ifto&amu.rrcn. Onil ywail co craAtrdaa. Cnopmcaduut do6ecrcdtu Ao Qfmma. nPu (pe lingd) IIo ymqe udiim uotoddit qeroedx.: fl xotcy s 6accdfrn pira s ueAdJ[o. in f eiln. a. ua.nerc6 meqEm Bdna. de ex. Cind rdspundela intrebareaKaK A6nro?(cm6. Onil arb1nm zyulnta ra r6po.rrr omrcpdtau adeuil aa (vizavi. Exprimarea complementului 1. la) Vueuilx nodxddum rc y. lntrebarea Dativ Acuzativ r (citre. Ontt ddno paseoedpueaaan6peg nmev. no (pe) sa (dincolo) zod (sub) ruad (deasupra) ndped (in fafa) udmdy (intre) e.laa nucdmbcmuni et4Ec g6rcrna. ne 6ut ua udpe sc€ ndm.vumca Ha Sanyrbrdre. M€xny My36eMn Mara3{HoM ndaamuux.mcn3a cron.E pa66maauad dorcnddon q6ryro ueA6nw.ni. Prepoziliile care se folosescpentru exprimareacomplementului circumstan[ial $ 219. Tempddu uaxddumca uo4 rcufrofl.: Ifdesd omxddumor cr6nquu. Mtt eowa{t n arr66yc.dativ. care indicd data (vezi $ 119). ex. lpa L97 pacmjtm Cpegf ndprca nocmpouttu pecmopdu.rrnripa oepe6bfl. flpu ranrige ecmb sdtcmasKa..re o664t uu omdutcn4dmpum merceisop (cazul D). Au 4. B dnrycre . circumstanfialde timp $ 220.uutnoddeae adzept (cazul P).: . IIo rerepftn 6dbywrca y u6pe4 H6ruru r64ont rcpec6nre ueart 6ydym edcmu(cazul A). de ex.l6u aucfim adunoqxa. . . 2. Ont cadh. zddautt trcitu e zdpode r6. Rdwxa sa1ecrcdaa no1 Aw6u. Typficmat Etillhr. 3.a.qormapi 1J}77 npdueru?)se exprimi.{dmu manqitron norpfr B. fihda npuddetn (cazul I).hdrcy.mxo prin construclii temporalein cazul aatzaliv. in respectiv de do.: . Itrp6rnr urc6.qa . . Moir 6pam !. dincolode nod (sub) e. y) u6ooeo redrpa. percd b) adverbede loc.no.fr esaa rnempddo trs-trog Kufiru. Ou{t eoscpauqd. 196 .. lls-sa cmdpoeo ddpeea noaeiltcn adiuqurc. la.{orfaa? 6mts. .

Cind rdspunde la intreb5-rile_(r) ra 4a66j cpsrc?.rxo?). .. Il6t.: Otr ctti.uj x re66. .te ypdrcoat noftn! r xlrnd. Og sosJ€r B 3aJr 3.de asemenea. Mrr xoarlnu sa norinral'alr naxaalue npa3oHu.ta.a refuza din mindrie etc. Or€q pogfrcn e 1930 zody.te x sar6uvy pa6dry. * = t: :': * I Prepozifional r] a IIpu nepexdde udpeslinuuy on rapj.rl .: Ond xopouri zoeoputn no-p. oa nogeouil uau (Kora6 ot uossoHlir?).i.gi.r!?:4$n+.) . afiraaro.: ?Ir-ra cfi.rloM6it r o6ddy. Observalie.. d) gerunzii Si construclii gerunziale. Vdpez daa dns r€'rn 6faer y uac.f.f. : : : : 'l' " ! : ! irl .darexprima 199 3a fia . ne uoani uepdma ao deopd. Ou et c 6o.nuesa qac. b) substantive la cazul genitiv cu prepozitia 6es. (in decurs de doud ore) Ha xaioil cporc? Mot ydxatu ut zdpoda lra Mdcr{u.: Onu nowni x e&xody 6drcrpulrn Ear{Mu. B inty ulay r no6gy a rdprt. Yqtimeaa futnau nordsntie coedmu s3 xeJr{nf.40). de ex.. l rl fr'. Compara{i: (B) 3a rcaxdil cpox? 0u nanicdtt pa66my la gna uac{. ile moil Folosirea prepoziliilor pentru exprimarea complementului circumstantial de timo f .. Epar npramEa.ceno. de ex.? Om . roropfn c unw ndpedypdxauu.qd? AO nrSc.Qdoourca cui.ne (in ajunul) cpeAx (printre. lntrebarea j Prepozifiile I Cazul Exemple Cornplementul circumstanlial de mod rispunde Ia intreb5rile rar? (rarfin* rffipasou?) qi poate fi exprimat prin: Kor. * . rro rar6nuy pov6x x xonui.rr. ueddnt.* mpwn Ha ueui s6.waa paccxds.. (Vezi construcliiie modale antonime. de ex.m1t.. (B) ss ran6e. (Ifoueuj. Mw ctj.{ npocnincr cpedil uo. na qi a.'i::.i.ry cpoxy? B HA I l .a ajuta din compatiune. E. sa rar6i cpox? (xa ralcrie np6un?) sau s rar6fi cpox? (n ramrie npin:l?) se exprimi. B xduname 6dtao dluuo or cdtrrxa tittuit. . de ex.ll3. t . npdux?. '. Cerpet6ps srrxo. in toiul) C rcaxfix nop? {o xarcfx nop? fio o6dda urr laropiinlr Ha cdlsue.r6per 3a (ao) i i ootit $ 223. c) odverbe de mod.iccrn.ill.q6. prepozilia nr se foloseEtede obicei cu substantive abstracte care denumesc sentimente sau atitudini.i nama uuuim do naudta cnexmdx.i a :+ a) substantive la cazul instrumental cu prepozilia c sau fdrd prepozilie (vezt 39. $ 53). In sens cauzal.ria. n ecmpimutcn c norlma]tt'uoM (Roedz . (trJoueaj' AaJr saM cOBdrbI?).r noarjvu uaa. 6er mrrep6ca.nf arp6rr?).-. .firuoro Mop63a Adr?rr. Haxo4fcu a! aorr{le..lor. prepozilia ot se folo* seEte. 9ro cayutnocb no so3rpauiiuuu wj adrepr.' *.aacde oduepaoy paGdran n 6n6luordre. .i. IIo eeuepdu Mbr c Hurvrurp6eu r rudLxuarrr. omxasdmbcn us adpdocmt!. (Iloveuy?. prin construclii temporale cu prepoziliile ra. ili ' !. -fl upovurira paccx6: e oditu aiaep Os al'rnoruxlr ta.dna eonpdcaryuil* mean taamtltcs. cu substantive abstracte caredenumescsentimente. Kora{? K rcaror. Aas6t rcrp6rnvca udcrcdydeyaA nepep6taauu. s r.re naranl. Hexopomdqur6ru sa o6ddou. ncrp6rnlcx?).uaau eoeopir4eeq cMorpd euf n rnari" C deesmti uactia x-ntpd do cevi . lntrebarea Exemple # * B * .: Bftirar r:46nry. IIa ctddynuyu& leua s rafi. de asemenea. lr. a g . Exprimarea complementului circumstanfid $ 221.: 19 8 .nr. ue-sa veed? 46ru ue r.ru..T -+ ai $ 222. conrplementul circumstangial de timp rnai poate fi exprimat prin gerunzii sau construclii gerunziale.urfilr $ rnnetftou. Exprimarea complementului circumstansal de cauzi l- Kora6? B xar6fi cpor<? 3a rar6fi cpolc? Ha rarc6fi cpor? t_ I B Conplementul circumstan{ial de cauzi poate fi exprimat prin substantive la cazul genitiv cu prepoziliile rr3-s&.On nb6um xodilma uenrcriu. de ex.''' .r. (pentru o lun6) -*.n # + 6. Oa yru€r c aocxddoucdanqa.urnanp6rrnna 5irltrlgorognux€nr. or.teed? 6tLno 4jr. f. .{. '.: Ou omadmu. indicind cauza care determina persoana s[ actioneze can{tient (no*tozdnzu us covjtecmeua. deex.'. Ha lmoil aed6.qfr ua nun!.

t n6prr.rur pa66ry?).. de ex.qBri':rcso c y4nrn6nneru cvrorp6na ua ner<i. yrenrturra yrnrenfi co1pa. Din toate pirfile se atzeau glasuri de copii. in fieoare timp de doud zile. flri greqeli. Epar ut rrpeAocrop6xcnocrra (pruden!6) aarcpriurorcr6. (Iloaeuj. 5. Ei mergeauinainte.'niiiinli. pind la bdtrinele.".na n ne sa66rnracs o csoEu lnq6 u trptrq6cne. Conjunclii copulative: B. Mut eomdeuucn Aass6 K uicrMensofi pa56rc ( D). b) infinitiv (de obicei dup6 verbe de rniqcare).a plinge. Multiple pot fi: a) subiectele care se leagd de acelagipredicat.g"t trocryq6rB erd oxE6.ra Reiro.f '. Exercilii 8. K6werr.-. de ex. Citili propoziliile de mai jos . ao etufi npodo. 9. nbrnb.i. Observalie. (Iloueuy lr.r na c6pA{e orrycrfnacr lpycrb. 6. de ex. De obiceidupi prinz bunicapleacdla ea in camer6si seodihneascd. Ardtali la ce lntrebare rdspund. ue r6nrmo.'d. Aa (in sens de n)..le multiplede propozi{ie(Oduopdduue (: Complementulcircumstanfial ile misuri qi grarl se exprimi in special prin adverbede m6surd qi grad (vezi $ 190). 5. Onf 6po4rinn no ndmo Ao r6vepa. de ex.rr u6te3u (G).-rorra H # E 6 MudxecrBe.-. Md. 3.: flo ourfi6re ua gpyr6fi u<5esg?). lntr-o propozilie pot fi. cit qi). (Iloveuy or cnou6n ndry?).jucindu-se vesel. 6. cugd. in fiecare an. t E E $" €' t: i 1i ' 9. de ex. 4. on6 se no4rot6rturacr?) .r" :a iiiro ciri:ditei^i"t . KaK. ca aurul.q. natixamt om adpa . Os ncrar r. -t\ I Exprimarea complementuluicircumstan{ial de scop Complementul circumstanlial de scop poate fi. B nec! pacrlr rcirne rpn6t'r s serfi.: Ond ne Afrwa. c) adverbe de cauzd. nymu. ry'r*duceli tn limba rusd.n.: Kpacfnufi shrc6rcorop6cra fiuowa eoutE.lrduusEe Mor crar6rr nrl cr6sa.: fr rcynfinqaem6e. e) complementele circumstanliale: Onu crwompdrruua aeed r6ce. in iulie.il6ffi"1".. 4.. _* _ . Pirliie multiple de propozifie se unesc intre ele pfin conjunclfi sau se despart prin semne de punctualie Conjunc{iile care le leag[ se impart.: Oud noteu!-ro ue nodzomdeunacu rc ypdr<an (Iloueuj. ln cazul nostru avem o singurd propozilie cu predicat. la 15 septembrie.. Ha dpyed'it ndesd..nA". Ho rr (nu numai. .i construclii gerunziale.' Formulali scurte propozilii cu expresiile taduse oiblinute prin efectuareaexerciliului 2.Affitoog. . 6pirrau.ua nouuttis r4aragts ra nonjrxamu (f).. . IIo j. de ex.i modale. uamu aatrartd ntdrcarnu. dupi sens.'tr2. Cr<6po cvrdpxllErcs. nu al predicatelor.rocr.tucdmu ou cnoudn ce6d b) gerunzii .: OH saq6M-ro npuwda K Ha^4. fl. Am venit la gari s-o intimpin pe prietena mea. 2. K..qo trbsgnet 6cen :on upoxfu n Aepesftfirov g6nr.cu cuvinteletale.: Ouit rzodxaau a edpur. JIyn6. OH d. vaduotnpednoucduux) $ 224.rfcroro s66a.spuadla aceeaqi intrebare. Comparafi: Braroaapf ct6ry uu 6j'deu xodfimo lls-ra 6oJcm6ro cl'. mai multe p6rfi multiple. 7. uoryn6r upo.#.6ra aut ne na n&ttcax.El a venit pentru ceYa la nol.de durere etc.no. ia limba rusi numdrul propoziliilor sb socctegte dup6 numlrul subiectelor.." . flpo. 6yuixrcn. asupra ei (norcpacndmuom eoanduua. Eaaeodaph veuy? r. Prepoziliile ua-za (G) 9i dnaeodaph (D) au sensuri diferite. e d) complementele directe .r. no b) predicatelecare au acelaqisubiect.tn"-o" *rru:' srisaM. cu condilia ca fiecare subiect si fie legat de un alt predicat.Din cauza ploilor nu s-a terminat strinsul recoltei. 6r'rcrpo tr6Morqlr a 1rhcmpo saxduqur gax6n.aj'rrrr.: Yrenumi.{ peuflin nofttti Aorradfi uerull x6rnt.i tp. " tO. fli. 3. ci gi) nn. u vrt nepe6geu perf npr.atu rra'tarh nn6raru?). '.i indicali complementele circumstanliale. slpt6mind.1i. oH ce!. 8.i.cffi. 10. ua gi ra.nn 201 itr-.) Complementul circumstanlial de cauzi mai poate fi exprimat prin: a) substantive la cazul dativ cu prepozi\iile no. 24 ianuarie 1859.oucer' Btaroaapfi. Podimenu nodxatu o edparna 6raux(A).a ge inrogi de emofie.r or rasylr... . ' . xat6. felul lor . de ex. c nHTep6coM a nrodondrrcrsoM. { I DouI sau mai multe pdrli de propozilie care rd.Iur6u urcrM6 or c(rua. raK u (atit.. Traduce\i in timba rusd uimdtoarete expresii temporale . * '{i I i 1.: Ha yphrce uudeo qnrieu u ronopriru uu no-pjtccrcu. meodil pa66my (Iloueny?. 6laro4api. de ex.. rl Din tinerete. ndzy.*. in trei grupe: l. exprimat prin: a) substantive cu prepoziliile Arrff.auqe edmep zna. Plrf. Kn:roudrpos flsrs6Aqarr onri 6xanu ru6rou.Apy*fu.i prin ce se exprimd: 1.nico gaop6 nmdrnr.o'rryaxfn"l c) adverbe de scop. Mulfumiti ploilor anul acesta von avea o recolt[ bund.: [p*ruyn.2...nici). pentru cltevazile. de ex.r rryn6. r Spre deosebire de limba romdnS.i indirecte: Ilepedait npulern rcerwl poAirercir.* c) atributele.. nu (nici. ticind.multiplu. \_-" referindu-se acelagi la cuvint (saugrup de cuvinte) gi carejoaci acelaqirol in propozitie se numescmultiple.rt uaut dou.'13JCrp6uuefi becnrir.reEr nroofn rynirr no r6pogy. cvorp6na Bnuna6TeJrbrro sa ner6 c . b) Ca s6geate.rxeJIecErm6.'faieii .t".

:++"
- +@;...-

..

.

v nee6 ,r'em sn 6pdmtea, cndt ctodd. v netth ecmb He r6rnro 6pam, to n cecmpd. r poditme'u, Ta;rc ddmu' w cecm\p. Ha oxcxi'pcun sanucd'ttuct xeit< Be ro"' ro (ori"'ori)' 2. Conjunclii-disjunctive.'um (nur), ''rnO{!(Fau), * (Parci). To ... Re re uzpdrcm 6 Mt|t Bo Exempie: Ha nepea^ne yveuuninnn paezoedpu^alom,nla cezddua advepou, nfr6o sdampalmpou. Il6c.rteit*uua n me6d trfrt6o daopd..fr ipudy taumdentpoudu' no to cecmpdro cudmpum me"teetisop, c'rj:utaemrconydpm pdduo"ro B mawuomd Kma-mone ro naduem, ne ro cue4mcx' (totuEi), 3. Conjunclii adversative.. noolgat (no), a (iar, dar), [oml:ixo, rar6 xorri n (deEi). npuilntit Exemple: aad ueua'zo pa66mata cez6dna, tto ycn'tdta.** on xomd't ddaa. Mw ydden sdampa' a He nocre3dempa' On x etut, Ea pasdj'aat u ocmdtca (a aeundzo n.oxote6dac.a govdit), o,4r{rco eoudtr x uHcneKmop!'' plrfile $ 225. Semnele ile punctuafie care despart multiple de propozifie

i-iitUii, i iiii"r"i,, rcastittucu Brreou,au Exemple,

iaxp1il oxnd,Ar n ddm,u'.

-:Tij$,ifi
"','

" . Covi"itini:ll i^tu s o,;i o, niuid I a,, r, l ) "

Pentru a ardta atitudinei'o.ultoruioi rale oe p.opriu.i ;";;t ;; introduc in propozilii anumite cuvinte._sau expresii, subliniate cu ajutorul intonafiei, iar in ---.scrisdespirfite prin virgule. Aceste cuvinte incidentejoaci un rol modai in propoziEie, nefiind insd legate gramatical de nici o parte a ei, de ex.: Ott, no-narieuy, nocnt.vni.'rxopowti -Ei, dupl plrerea mea, a procedat bine. Cuvintele incidcnte se pot grupa dupi sens, indicind: a) provenienla ./aptelor relatate, de ex.: flo-caonr{m yrurendil, on xopowttt Astfel de cLr.rinte mai sint: uo.rn6cruy (dup6 mine), no-re6euy, uo llrr6nurs ,,'reurirc. (dup[ plrerea), nl c.aon6nr (dupi cuvintele), uo udrc.nr (dup5 ideea),nocnf:tau {dupi zvonuri), noaopir {se vorbeqte). Eax sgedcrno (dupi cum se $tie)1 b) certitudinea vorbirorului itr cele relatate, de ex. ; B w.ci.t.r., xou€.*rc. nituwLti ece yueuuxri. Din aceastd grupl fac parte : nt:lirrno, paryud:rcx {se inlelege),6ts co;rr;r6ilaq (fir5 indoiald), 6eryc,rria:rr (necondllionat), Aeficrrnrensno {intr-adevlr) $.a.; c) posibilitatea, neincrederea, indoiala, de ex.: lTt,t)etn, naudpuoe. scn ce.nai un uope. Aici mai intrd: r 3lu.ixuo (posibil), lrdxccr 6uru, Eorxnd 6srrr, o.rerriguo (desigur) nriauo (e clar) q.a.; d) regretul, bucurio erc., de ex.: K uecrdcmlo, oH tttntrce,rd sa6snit. Astlel de cuvinte sint qi n cricruro; (din fericire). x coxa.n6n*ro (din prcate), r ymrnr6ruro (spre mirarea), r yxacy (spre groaza) ; e) ordinea Japtelor petrecute, de ex.: Haxon6,g,uat ycndnt 3aaoHqutrlb pa66rn1,. in aceasti grupd intrd cuvintele: no-ndprux (in primul rind;, uo,aropdrx, ... a ronq6 xonrtrin (la urma urmei), rrp6xge rcer6 (mai inainte de toate), :n{rnr (adicd, inseamnd.y 9.a.: f) caracterul apreciativ a: expunerii vorbitorului, de ex.: .Oau&lr cr6roM, scE 6tir,tonpexpitcuo. Aceiagi caracter il redauqi expresiilc:soo6ui rolcpfi (vorbind la modrl general), rcrpire rosopri (mai p: scurt), ,qpyr-{irr:r cnoniimn (crr alte cuvinte), nu{re ronopf (astfel zicind, cu alte cuvinte) s.a. $ 227. Fnr{ile secundarg de propozi{ie izolate (o6oc66teunare entopocnteniuuute , 4,reHbt,lpeotoilceHuS/ Pilfile secundarese pot izola de celelalte plrli de propozilie cu ajutorul intonafiei sau al pauzei in vorbire, iar in scris prin virgul6. Iatd citeva cazuri de izolare mai des intllnite. l. Atribulul acordat. exprimat prin adjectiv sau eonstruciia participiali.. s: zoleazi. cind std dupi cuvintul pe care-l determinE gi are pe lingd el cuvinte explicative, de ex.: fliayuxa, 6.u€anan or to.m6nm, cnompdta ua nez6. Vqerrt{.. crofiqnfi y .locx6, pewdem mpydnvn cadd,ar.
i1

l(

1. Virgula se Pune: m,lxuurcu,Euuna) cind pdrpile nu se unesc prin conjuncfii, del ex.: Pa6dw.te, cneudpw co6patict eo deopd fid6putcu; b) inaintea conjuncliiior ne j,mpot+t,t ndcte o6dda; adversative,lde ex.:Ha imoil neddae amdq pa6omaent

de ex.: c) inaintea conjuncliilor copulative 9i disjunctive care se repeta, 3e\sdw to nonerAtuca ua nd6e, ro ucuesdrtu; d) inaintea celei de a doua pdrli a conjuncliei compuse, de ex': Haypdrce aau ne r{.nrco uumdemno'pitccxu, no u ndtweu' * * '* 6td inaintea plrtilor multiple, Dacd cuvintul cu valoare de generalizare 6ama B;cE npedupS acesta se pun doui puncte,il del ex.: B 'aertoedxedonwt' xpdcuo: u au46, u odiucda, u dywd, u uitcttu (9exoa)' Daci acest cuvlnt st6 dup6-p5t1ile multiple, inaintea lui se pune liniuln,lde udwa. ex.: II[u da rdwa-nfiloa Dacd propozilia incepe cuf;.cuvintul generalizator,$dupiiacesta'se pun doul '-ge3Aei e cmenti, ffi, puncte, iar Oupa pirlile multiplo;- iiniu16, 'o "deiex': zau -]6&no nicmo. no dop6
i Conjunclia ,re m1),,. ,& mo se foloseqte atunci clud cuvinte.le cu care] se asociazi nu exprimi ccva precis. ., iaaintea primei pirti a predicatului multiplu s€ poate punc xiitd, de ox.:Xori"old tuundeo p6<tmaaa, uo Yawiaa. ri. lB propoziiiile cu pi4i multiple apar adesea cuvinte cn valoare de genaralizare na orop6lc. B uxdtwau cad! pacmln (o6o6qfuorp'e c:$sir): Ilmti$w 6&au sar46z c edi, depdewz A1totttt, zplau, ctricu, ci$au.F Cuvintelg. cn valsare de generalizare $pyxtadeye joacd ln propozilie acelagi roi capdrtiie multiple lacare se referi'

202

2C]

ry
ffi

.., -':-: -" ...
propoziyii'tncare cuvintele eipresiile de itai' jos"sdje'iiiiiinte. i, $ Formulayi ;i ,, Bli,uno, uouiTuo, rouop.it, uao6op6ro x ygunl6uuro, r cu6crr1g,4pyrrirrau ro..u6pnux. rc6x,4r upduurvr, xouu6 xosq6s. oJroBeM[, r b) Arfrta\i care din cuvintele mai suspot juca un rol gramaticalgi formula\i de cu ele propozilii ln aceastd calitate. 3. citili gi traduceli in limba rom6.nd.Expticayi izolareapdryilor secundare prode pozilie. l. Pag4incsrrtcrpel, patlyg,fuumfr. rrmmi r6ca.Z. E€ socrruq6sux, rp6r"r. rre r ucufrarrnre, paf'6y4irlla Eac Bcex. 3. B 66nou xocn6vre, c rp6crrnra ranoryxoM, ou u64nermomar6l no lrnge. 4. Or6q er6, CeuEr Ar4p6enrr Ierp6r, onyxri-nA6nro B 6prrnu.5, Bropjro sag6vy, sarrm6ro rpynude neprofi, oE Ee Mor pdmam, 6. Vcr6:rrrfi, oe savors6J. 7. Heclrorpf sa unoxlho uor6,ry, oE trpumE.n ndapelu ***

doui sau mainiulte atribute,sinipfC;Cind stari':diii6 Se izoieazd, de ase'died'ea, cuvintul pe care-I. determind, mai ales daci acesta are in fafi un atribut, de ex.: .Ed.np6nrurrnsre omadmw, l6rnr,re, fcuue a co4epxire;rrnrre, nowpdeuaucbitne. . 2 Atributul neacordat se izoleazd atunci cind exprimd o comparalie, de ex; Botcdrcuil uycrcufiua, nelrx6ro cripure orq6, eow2n e cmondeyro;sau precizeazd imaginea unei persoane sau a unai obiect cunoscal, de ex.: Cxaxilme ddeywxe, n 6€non n,nfme n c criueft cjurof, n pyx6, qmo n sdecu. 3. Apozifia dezvoltatd, cind se referd la pronume sau nume comune, se izoleazd intotdeauna, iar cind se referl la nume proprii-numai daci std dupd cuvintul pe care-l determini, de ex.: Ou, mofr,4pyr g6rcrna, audzo cddtat dtn Smoit wrcdtut. Jlticmourcu, upegn6crrnxx tecurt, npuaemdtu u e udu,tuxpai; sau comparati: 3auuicrcy, re;rrfirnfi pyrvniurcrcrfinoir, podtitcn e Eomowdnt - Beafixuil pyurhucrcuil noim Snundcrcypodilucn e Eomowdnu. 4. Complemenhrl se izoieazd atunci cind este exprimat cu ajutorul prepozifiilor rcp6ue (in afard de), noufnro (pe lingi), ncr;uoqir (cu excepgia,afarl de), care indic6 excluderea unor substantive dintr-o serie, de ex.: Bce, rpdnre re6i, npuutafi ua co6pdnue.

'ffij
H

d*j +l ffi
ji
i:il

$i

$,i
,&l
':i
:l

#

iii

,lij

'l
.l

Propozifia mDnomembr[ (OauococrdBuoe trpeArroxdnue)
$ 228. Propozifiile monomembresint de doud feluri: a) cu o singurd parte principal|-predicatul; b) cu o singur6 parte principall. - subiectul. Propoziliile din prima grupi. se impart la rindul lor in: propozilii personale (nrtvmre npeanox6nza) gi pr opozil ii impersonale (6esnf mre upe4aox6ura). Propozilia avind o sioguri parte principald.- subiectul - se numegtenonrinald (aouunarrisroe npeA.irox€nue). $ 229 A. Propozifiite personalemonomembre (Jlfyurre o4xococr6nu$re rpegnoxduur)
Felul propoziliei Exemple Observafii

circumstanlialese izoleazd,mai des cele de cauzi, 5. Dintre complementele concesive sau de timp, de ex.: Mtimvurc,nr-ra un{6rcunomofi 6o;r6rru, He Jrroe npuilmil cezddnn wrcdty,I{ecuorpf Ea Bce rpfguocru, ou ycnda sax6uuumu e pa6dnty; sau Mdtuvux, u6clrepem6mq rax6ft rpfaxoft sagixu, etutea ao deop. Observalie. Izolarea pErlilor secundare propozilie depindein multe cazuri de nuaota de lor stilisticd, de importanla care li se acordi in exprimare. Cind vorbitorul ceva,partea respectrv6se izoleazd, de ex.: Apmticm uumdtr vrea si sublinieze cmuxil, rp6urco,q6rro n fcuo. Atunci ins[ cind vrea sd redea determinantul qi cuvintul determinat, ca pe o unitate, izolarea nu are loc, de ex,: Rmo uanucdtt maxdeunmep €cnoe? coqundnue

t xercttu
l. Gdsili pdrlile multipledepropozilie.Ardtali rolul lor gramatical;i explicalipunctualia cerutd de ele. l. Borplfo sc€ ox[r6: wnec6, u npy.4t'r,r crerrb, 2. B lec6x, na rop6x, y vop6t tr y peK-trooct6,ry u6xuo r;ai:.n,h Apys6ii. 3. AoxAri, 6o.n6ra, x6nog, ycr6nocrs-rc6 5ro 6durosa6drro.4. 3ro uetr6no se r6mro EaM,Eo r upox6o xuv. 5. Marr x AsEiu,u n6vrro .rqirrta:ra csodv crjnre.6. Kro-ro se ro ru€r, se ro 6xar. 7, Xorit onf u ycr6:ru,Eo trpo4oJrx6rncnoropa66ry. 204

F

jl I ,il

Cu subiect determilut (onpedeftnuo-ailquoe npedtoucdnue)

\Kry om me6h nucautL ffpugEre edempa x uau? fioitt6wre dondil. Ilpnyrriire ce6h rc cepuiisuacmu e pa66me.

Predicatul se exprimd prin verbe la modul rzdicativ, pers. I gi a II-a, qi prin modul imperativ.

,!1, .
rsl 1st.
.,iitl -, .,i]. .....:,. jr:r: :ftl

ii ' t,

'fi

Cu subiect Itrepea3rbr no pdduo npoeuds nedeterminat nozddw. (neonpedeHa udweit j,,tu4e nocrp6nta nhtno-artrlaoe utieuil dou. nped,toucd.Bac srrshrBiror x dupdr<mopy. nue)

Predicatul arati o acfiune care se sdvirgeqte de cdtre un subiect nedeterminat. Se exprimd prin verb personal, pers. a III-a pL

205

,,,ffi€t,

liH;; lr;,11

, -. '

.:;' :
, - . it , I

I

]s Felul propozi;iei Exemplc Ob,ervalii

,#,,..::- .- .*
fr Eu :g'. :Y^ :, i' j:; .:l i.l
!") ;:l

S...-:".,

3a dey,ul stiilqauu nor6nflrlrbcf,, Cu sabiect generalizat uu odnozii ue noiludeua.* (o6b614Enno- Vmo ut.n6eurue xpanfiu, nomepiewu nl,6.rew, .e{twoe npedB rcc dpae ue s6gnr. tocrcdnue) Eeper{ nttdmrc cudey, a uecma cndaodv.

Acfiunea verbului-predicat poate fi fdcuti de orice persoand.. (Se intilnegle mai des in proverbe gi zicdtori) Verbul poate fi la indictiv, pets. a II-a sg, I gi a III-a pl. sau la imperativ, Aceste propozilii denumesc obiecte, fenomene etc., consemnind simpla lor ex,stenld.

2. Propoiilii-Caii exprima o negalie, de-ex.:Hem. nt'"i i*i (Nieidecum);l u care exprimi diferite.sentimente, ex.:Bomme6e pas!(la te de 3. Propoz:1ii uiti!) {a ny! (Ce vorbifi!) 4. Propozilii careexpriml diferite indemnuri, ex.:Edcmal (Gata!), Tccc,l de (Liniqtel) 5. Propozilii care exprimi mullumiri, salutdri etc,, de ex.: 3lpdecnteyilnte! (Buni ziua), Ilpou4tiit(Adio!), Cnacil6o.(Mullumesc) Dupd cuvintele-propoziliese folosescin scris: punctul, semnul exclanirii, semnulintrebdrii sau punctele de suspensie: ,{a-a-a ... Bor ranfe aen6! (A.5a
stau lucruri!e)

Nominald (nouuuamieuoe npedntadHUe

Iilots. f'ry,fiiYat 11oqb. Cenrfdpr. Ha.firo y,td6nozo z(,da.

ii
::i

D.

Fropozi{ia intercalatl

(Bcmaende npedtorc4uue)

a

:,i

$ 230

B. propozi{ia irnpersonali (Eesnianoe rtpedrcxduue)
Exemple

Prin ce se exprimd predicatul

1. Verbe impersonale 2. Farma impcrsonald a terbelor personale (pers. a III-a sg. la trecut, forma neutului). (6rir.rro, 6jper) 3. l/erbul 6url cu sensu.l de ,"a avea". 4. P redicatul t'erbal compussau notninal (cu adrerbe predicatire seu participii pasirc Ia forma scurtd). 5. Predicatul t'erbal la infnitit' 9' promtmele inlerogarir, sau negati't'.

Buepdueui nrrxcpdarr.no-l secrd ni-zu scuturat frigurile. fldxner cdu.oa-Miroase a ./in. flos6qto eenrcpxdu- Adia t'fntul. V uenA n6 6u.no (ue 6yaer) ape*tdttu.Ou n-anr avirt (nu yoi avea) tir11p. Cr6.no cseriiri, - A inceput si se lumineze Brhno ycrci ntirAno - Era de.ia tirziu, BcA 6thno sa6{rro- Ioral fusese uitat. Kar npo€xarr c qeHnlp zcipoda?- Cwn se ajunge in centrul orapului ? Mne nirorga npxi'rrfi r tne66 - l.{-am clnd sE vin la tine.
I

$ 232. Propozigiile intercalate introduc in frazd, un sens suplimentar, o explicaiie, o preeizAre, o observa{ie etc., de ex.: Kozdti xansu Aubptil zoeopftt (on 6vens xopouri paccrirsma;r),Hamduta c edpDocmoto ctfwata ea6.(JT.Toncr6fi). Propozilia intercalatd ou 6qeuu xopowd paccxdsueat explici propozilia Rozdd xn"rzt Andpdil eoeop{tt, precizind cum anume .vorbea prin[ul Andrei. Spre deosebire de cuvintele incidente, propozigiile intercalate nu au sens modar, apreciativ la adresa celor spuse. Eie se folosesc in mijlocul frazei Ei sint incluse in paranteze sau'ntre linii de pauz6, de ex.: .fl nodxat r dp!,ey-ow udcxo.4aKo KHue. ror,{6-ro npnrnanrin ueuf m ce66 s r6crn -, vmi6at eg.amb

Exerri{itt
l. Traduceli in limba roruhnd gi aritali felul prcpoziliilor. l. Pa:perurire npotrli? 2. Ber xIlsli, neri yulcr. 3. Eduro yx6 nda.uvo. 4. Kor.ui Bfircrop Ao6ex6n 4o SfnNura (on 6rrn afeururvrcuoprcMduow luu6a), gce anroAiiipoBarri{ euj. 5. TenGder na,qFer6ii. 6. Mse cosc6N{ cllrirc* 7. Kos6'rHo! B.JI6lEe uo. 9. O5 Srov BcEv urs6ctHo. 10. B caayi 66lrme ne 6di;ro qBer6B. 11. Ees rpyAA He Bdlnerul u pilr6xy lIs upyg6. 12. Kanrkynri, Crdpo noncslt uHoudpon r.narepi. 13. EurO o.qqi Mrrlrjry urigerr e6, noxdrr eii pjiry n no6rarogapfrr, eE sa scO.

I

ri
,'i
I

,i

C. Cuv intul-propozif ie (Cft ao-npel.r o ucittu s1 $ 231. Propoziliile exprinrate prin particule, interjeclii, cuvinte modale se numesc cuvinte-propozilii. DupE sens ele se inrpart in urmitoarele grupe: l. Propozilii careexprimi acordul,de ex.: Ia. Rottiuxo (Desigur). Tduno(Exact)
* C-inefuge dupi doi iepuri nu prinde nici unul. Ce avcm nu pi.str{m, ce-am pierdut plingern (Pretuirr un bun dupd ce l-anr pierdut). Nu cari lemne la pidure (Vinzi castraveli la gni<iinar). Pistreazi haina de noud gi cinstea de tinir.

I

'ri

:

lj

,i.1 '.= '#l;#-.

'

1.,7

.J

el a analizat. acfivIn propoziliile copulativelegatecu ajutorul conjuncliei n succesiunea nilor poate fi subliniatd prin cuvintele r6rvac. dar au Jost prezentate gi dramele lui.S-a terminat vacanla si ne-am intilnit din nou la . Vqilmeau paccxasdtt 6uoepdfiun nucd2. 1581 209 208 14 . ll Exprimd rela. de a doua propozilie. in general.pe lingd conjunclian. nt. 2. 7. trll| . disjunctirte adversative. n 5r'y cexfir4y (in aceasti secundi).. unite prin intona{ie gi context.Fraza seformeazddintr-un grup de propozilii.similitudinea acfiunilor. in iipsa 1or. ni la: 'll : ObservaTii. V rec saseaeudtt. ull in ne Se folosesc propozilii Hn oduozd ozonurcd 6&to eilduo.=-. exprimati in scrisprin diferite semne punctuafie.r6Aonare. .rruo Gramaticalimbii ruse de uz lcolar c. 1.Exemple 3. Legateprin coordonarepot fi atit propoziliile principale. Acfiunea se realizeazd" in ambele propozilii in mod simultan.. cit qi cele secundare. Acesteprosint $ 235. etc. eed eacedduun npoxd dam uamepdcao- SINTA X A FRA ZE I (Cr u ra rc c ncJroxuoro upegroxennr) c Cercul are mulqi membri de aceea qi gedingele lui decurg interesant. Indicd o informalie me.tuuEuHtte nped.. Acliunea se rcalizeazd in mod succesiv.qcrsre5roro (in consecinfi).n6.& . cele fSrd Conjunc{il sint fraze formate prin juxtapuiar nere ( 6eccorbsutre ctd tcatre npedrtouciuua) . 2. Ou uumdempouriu.Frazelecu conjunclii qi cuvinte de conjuncfionalese impart in limba rusi in fraze formate prin coordonare (crcctcaoco. l. desfigurarea Ha cmoad tecrcdtu na{tzu u mempdbu. cu ajutorul intona{iei. ro5rouy.ii tempor 1e.l :l :!l a:) .. B xpycrcxd no$eo . Conjunclia aa. exprimind acliuni care se realizeazd mod simultan. toare sau identice.r H On . (deci). ---.l r. Indicd.fI Daend saxdnvua caoft pa6dmy. ceofu pa66my -El a terminat de citit.coald. se auzea nici un sunet. $ 235. succesiv in sau completindu-se una pe alta.i caiete qi stdtea un vas cu flori...i il tr . Schemafolosirii conjuncliilor in propaziliile copulative Exemple 1.rttur In comunicarea lui s-au analizat nu numai povestirile acestui scriitor.. t no5mouy 3.rae xe (imediat)./ta. n pexd Laecmdaa$i pddurea a tnverzit.indicind ritmicitatea desfdguririi ac!i.romanul lui. de asemenea...oH rixxe npoauatustipoeat eed suplimentarI.l . de asemenea. importanti decit prima. unite prin raport de coordonare sau subordonare. Ko . Kduquaucu rcaurixyttot. pozilii sint mai independente fraz6.a terminat-o pe a lui.acfiunile desfiqurindu-separalel. propozifii sint asemdniqr eu am terminat lucrarea mea. in 4. cuvintele norouf. qi riul strdlucea. Coordonatelein limba rusd se impart in trei grupe: copulative. unilor. Ea cmoltrc edw c qeemdauPe masd se gdseau cdrli . On xdnvut uumdmo. mezd au46 eupaucdempddocmb-El citefte rontanul .::I : . . folosite in a doua propozilie. na oduoed seitxa ue 6&to ctulrunonegative. se despart in scris Ele 9i prin virguii. npedrctrcduua) A. Exprim[ relalii de cauz6saudeconsecin{d. etc.. exprimatd poa&t.i figura lui exprimd bucurie.:li.4t .in de a douapropozilie folosite. . .. c. liuernro noSrouyo orror6 (de aceea). n 5ry uunity' E ny xe umrjry. HE TOJIb. Diferitele tipuri de relafii intre propozifiile coordonatese exprim6 cu ajutorul conjuncfiilor.Propozifiile in cadrul frazei se leagd intre ele cu ajutorul corfunc{iilor. Eo a 6utu npedcmdaaenu ezo dpd. .:!l. 7. Profesorul a povestit biografa scriitorului.unc1ii. ror (iati).Nu se vedea nici o fiacdrd. Propozifiile copulative(Coeluu*metnuae Acest tip de propozilii coordonateseleagdintre ele cu ajutorul diverselorconj. Subliniazd faptui cd a doua propozitie este r B ezd dorcttdde auatustipoaatucb Ee roJrbxo paccxdzvt 5mazo nucdmera.-. n uat cndca e ecmpdmu. : .toacdnun) fraze formate prin subordonare gi (crctrcnonoduunEnnue npedrccrcduun).:1 . cuvintelor conjuncfionalesau. rc. in Se folosegte propozifiile in care acfiunease desfdgoariin mod simultan.. Cind se exprimd rclagii cauzale shrt cea sau de consecinld. cpdry (dintr-o dati). Acfiunile exprimate 3. F'raza formati prin coordonare (Cnoxuocoqril{enuoe npelJroxeurre) prin eoordonare legatepropozilii de acelagifel. r6r. ll'l .rucu wxdae .1 :. decitcelecarese gdsesc raport de subordoin in nare. ou rfixyre saxdnaua caotbEu an terminat de mult lucrarea mea el.E . t a saxduuur.tltAiloe. $ 234. 2.

. xe n1o urilJl loucdu . Bunica vine la noi rar. Exprimi rela[ii adver...irn . TO . gar0 Exorimd o valoare pddounr sativi $i in acelasi tim eE npuisd dt. oAnixo /iorurixl tive. ont rezolrat-o doua propozitie este ciiametral opusd celei bine.. indicind suc cesiuneaschimbirii acfiu Oarc a'td din nou &ceastd voce. chemat la telc.rn." -:t im. insi nu vreau sd stau acasd. ternante.s mennepamypa. Exprim6 rela$i iimita.t.. : in sinonimi cu conjunc{ia n. u.ojust:.Tr{ . 2. iar in gritlind mulli pcmi fructiferi.r UJIII (..siro rn . ro sint deopotrivd limbii vorbite qi scrise. t e cady nndzo fipvxmdeurx depiawe Ltngd . Yqique .*f.iileduble mnu..it 1:. Exprim6 relalii confr xapowd nodzontoeutcn x ypdrcy.nrl6o. Indici actiuni care se I4*'n .. sinonirni cu ro. ta ezo tive.nri6o sinonime.l'ir6o Construcliile cu aceste . a cloua propozili nosadru x ntaLtefiony limitind ac{iunea d El a vut sd-mi spund ccra.... ue ro .. se foloseEte lirnba rusi vorbit6.. ):.Ox xomil liue ..El ne recita des versuri.. Actiunea din a Problenta era grea. Propezifiile adversative (lTpomuefimetwwe npedaoucinua) ' B.':. r..uratE prima propoin cecmpd ttzpdta na pohrc zilie presupune exciude. .. un|I Jrtr ..ttu ocntane.Poudn 6ot.fl nucd.i documentar. Btutica ne spunea poveiti.z1. ?-11 '::' := -' .. caddnrc ddua .tunosative.3addrta 6. Ba ne odihneam la nrunte.tuumepdr:nuu.. tio x petuit ed npdau.e rts cue: etmat e zopdx.. care se schimbi in mod succesiv sau alterneazI...+t cnntxi. ln mod analog se folosesc proprii cu He Propoziliile conjuncfiile ro . sau rdrninem acasd.46H61r1 coujunc{ia uo. Conjunciia r6rcxe are drept sinonim conjunclia r6xe. Exprimd relatriiadversa. Sau le inscrii la cerct seu t.1 Oxo:to wttd..*eE*r-. J .. a Arati alternanla acfiuTo au onxduxdJtlt zopax.ru M-am pregdtit hine pentru leclieo dar n-am Jost itTtrcbat. ba ntergeam la mare.. ari6o TO .rn.. =.rrt'wdn c om parativS.. fiind sinonim6 eed 6ut 77pqfi.. uenh ne enpoct?.tut naxddttntctt ced..aentcaAm temperaturd ridicatd.otn tnerge intpreund la antrenament la asocialia sportird.. ji '. nnn ee6 s. m) .. |Ie To TO . propozrlle. insl l-au prima.(6ent. Schema folosirii cortjunc1iilor propoziliileadt. 3. Ctdtwuntcn JrrrMne onAntt Sntont e6tioc.. Se folosescin propozilii unn 5mo sa cmeudrt seyufim paluo? interogative..IIH Aratd cd acliuneadesfd Ou qticmo qumdt ua. aree sf triltul Romanulera interesant.-. tth6o uut eil qumdru cmuxi. Conjunc{ia onuiro $tiinlific . sau sord lui ctnta rea acfiunii din a doua la pian... Exprim6 simpla con.tu na *rope nilor.nn . rre ro . sint totuqi mai desestefclositd conjunc{ia Conjuncliile Ei qi conjunc..{ He To..=. TO He TO .::!e':+.Nu gtiu a nins in munli.rnir-nto r:xasintu. 1l '.-e Exemple in Acfiunile exprimate prcpcziliile adversative ccrnpari intre ele sau sint se *. a ncvqduue mbria Invdldtura e lumfuh. se intrebuinleazEin stilul publicisti':.ins. JIi6o mu eanfiwewacn e xp.ttictrtc. proprie iimbii ruse vorbite.uut noioe.te o grddind.coald se gdse.t.E lj'ist. -qi!". insi.uca ddua Szrl plecdm la munte impreund. no ceslve.1 . din prima propozilie.lj :l ..a Obsuralie.rc duun ac ) Propoziliile disjunctive exprimd ac. To sw eed nonpoctita yaitneawuqa.une ue xi. sa. pozitivd. iar fratele (meu) citea." - .ersative Valoarea Exemple IIJIH . terminat al acEiunilor a nu $tiu a plouat. dc aceeaveniraa ei este pentru noi o mare bncurie.. Propozifiile disiunctive ( P asdet{rmetranarcnped. r+ai I l. rrJtrl.u noi li citeam t'ersuri.166o. A doua propozilie vaioare explicativd. nu qtiu a vrut el singur sd-l ajute pe prietenul s5.conjunclii sint sinon cu ceie avind conjuncli Nu qtiu l-a rugat invd{itoarea.... Exprimd caracterul t[. (Are valoare com rativA) Acfiunea exprimatd in prima propozilie este opusd acliunii din a doua propozilie. ExprimL reiatii conV ueni noa&wenua..--. l.uu eudcme 6ldeu xodima Ha wpettuconjuncfii repetate sint pberut e cnopmilauoe664ecmao sinonie cu conjuncliile !{JIB.olr*u . Schema _folosirii conjuncliilor in propoziliile disjuncti.' in $ 238.ycrcdx...-iau' Iipsa de lnvdldturi tntuneric.. $ 237.. ro dsdu. Sinonim conjuncgiei n.:i :I :'t Observatrii. n. a cesive.irta mpjtdnan.fon. 210 t' .u.u c zoput c. Ed6ywxa pidxo nptteztctient xuan..=. salu aldturi se aude radioul ? nilcr. Eri5ytuxa paccrcasutaata uatt cxdsxu.n uac 6o.nu schimbd in mod succesiv . to Construcfiile cu aceste Jrw caJvt oH xotne't nou6taaceoeuy dpj.iuni incompatibile una cu alta. C.nu6o nri6o . a 6pan qundrt traDunerea faotelor Eu scriam.:i ::j:'* :j.1.

paccro.t cninuan. a) eE npurun6cr' ornoxrirr.sociative ( npucoeduwfime. oAfs ns y.wtu 6par qrr6n salt cBolicrl. r gonfne qnenri$pyrct6rrregep6arr. coctoritcs .unop6 . 7.5. @uriuvr upofirf 5ro no) uavr noxa:Enoxon rop6rxr.nacr rurdpa. 3. Completalifrazele cu conjuncgiilecorespunzdtoare. consecrtive qi. d.de misuri gi grad 215 . r xpyx<ix. Fiaou naxoAf:rocr tnocc6. 5. trTo I c. adptt u cmdneuu)*.coe wrcdte. Ori bunicul 212 :': i Il. lu. Plopozifia explicativi ( Ileaacnrtmeauuae npelrcucdaue) Subordonataexpiicativd completeazdregenta.. Ho. Eo zpocr6 un6ro Spyxrdrrrx 4ep6nrer. 5.adjective etc. 4. Determinali vaIoarea conjuncliilor in propoziliile copulative. Fraza cu propozitii subordonate (C.ut* 2. cn6aa Ivr6pe. a) 2.conjuncfig). B rrrire pacorc63brBaJrocb ne r6.n ng 4ryx cdpuft. fl.qpyr r6xxe. cuviat din regentdsau intreaga propozigie.rtrhwa...inzt 1610.. AZ! uqe cn6rur. rcor46. sociative Subordonata explicS. fl.no o. rur6re.a) vsr su6nn er6 . fiwle (qeteeite npedtoctcduua). ba nac npmnauinr. cauzale( npuailunuenped rcm duua). (Subordonatd cauzali).sora (rui)citeaziarur.de ex. . no) uo.ru. I{ 6par npu6xau.ue. flpyr se mo6fn rvmdroroaoprirrr. C6nsu pocn6 i6lour. 6par ncerg6x6gr.(rat6. cotnpar ive ( cpaeuilme at rc nutte nped ucdwu). temporale npedaocrcduun).. xarc6fgro. "iiiit '\dit' acrp6ra c nncfrensius.dintre ele se nu au loc fix.qa. saudu s. 10.(uro-complement direct-quvint conjuncfional): t ueprr a cretrerrn . ln frazacu propozilii subordonate.". jnuqe expliei cuvintul (n) rox6ne(Subordonatl atributiv6).no.9.qfidfiunoxoft oq6aru.6rrn ralt.3. Bor nacr.Ba 2. nd torouj cro 6ordl.4y. 3.. uo u 6rlnlr Harteq6ramr er6 crmri.qi y uer6 n6 6dr.substantive.(no.zqf Eparu6n. 1166rr. .uimetunorc npedaoucduua).acestea de ea cu ajutorul conjuncliilor sau cuvintelor conjunctionale.bii'nposonrtJfi{ up6rruxy s Er6rbsoil. uupttty oE Ee nporrycrfn sanirtrr.(uro . Ba l. rya6 uouerwf.cxdalro. gruptnd frazele dupd conjuncliilefolosite.ret coc64set nrr6:rsr.rrna craArntlu. rcarc ne.r precumqi cu cuvinte conjunclionale: Rro.'y dro.Ixf. rrro.tlo66sr r qt6r*rro. (a.in. Saumergem ^::::t:^'!i{. urodrl He etc. #iit'k nav npuxo4inu r6crw.n. cecrp6vexf uosnal6.. r osofx ssax6\ex.Exercitrii L Transcrieli exerciliul. consecutive ctdlcmeun).m€ cxav6fi-rr ctoilsm rurofi. xon6lu . Id. Subordonatele despartde regentdprin {rgule. dar nu era vremeabuni.f ya!.tacrc dnua).r arern6.rcar6fi.(rard. traducinduJe in limba rusd.arftliwo 6rr.condilionale (ycadeuttenpedmcrcduua). sau 6par str'r6fi saM cso6" crri:rt. o4116ro. 7. . 4. 6. Bdqepor"r clrotp6. kar{. 6r.. r.ucduua). rcr renerrisop. Spre deosebirede conjunclii cuvintele conjunctionale indeplinesc in subordonat[ func]ia de parte de propoZilie.4.fl euepd 6un e 6u6tuomdxe.sfirqitul sau. atributive (gnpede.reporvrnnrr cvrorp€nu tetestsop. Msr Bceco6pfLnn srccxlipcml. r lrbt ysriAur"r 4.ruo5rorvryouh gaslr6 u6proe Nt6ctos r6poae.u ceop6 aepnf. r"rofi npln r6rxe ueqrSer o6 5rona.Celemai multe. (a. [6jgro i6n. nro Bbtnoideme e Epawde.uo t'wreua? B socxpec6nrex xoxj r uyseri. 6. Parcd K HaM B xJlacc npu46r s6sbrft yueutirx.mijlocul frazei.3. 8. Compara{i. 1. BaK. 6jaro.6zaun s SroNa ro. nacm6rbrco. sepot gdsi la inceputul.ntro o6 Srou rro5re. sau Bwecrec orq6vr lrrr crrt6rpuu Qyr66nrurtft r n6rnefi ycrp6raramr aeuep6 xyA6xecraennofcaturoA6sreJlbEocrrr Nlarr. 1. oare fra ]innqe xr6-to sagB6tlvrenf.se impart in: explicative(usancntimeatnuie npedao.sar6) Ivroft 'rror ga.^.q6ua.fnuenerm6lt. uo.no Sroro g6ua 6rur ne tdrnro 6oalur6fi [apx.pat Ha aax6gnrcn na nfmef.rroxnonoArmneHnoe qpe4Jroxeutre) qi depind de regentE sint legate 5 Zll. Am vrut sd mergemia mare. B.rc 6p6ronrxogrin r rxn6. Model.quexo) gna (sard no uerraf upoxo4rinoMn6ro asroN{aurfu.urx6ne 6riuro uri6ro xopdrurx cnoprcu6noro r.: un .concesitv (ycmyntmettuorc (npedrccrcdaua npedmuciaua). Am f[cut o excursie pddure qi am vlzut ua iepure. B Srort ro. 5. o nr"oi'.. .Subordonatele in rlimba rus5. mod (npedrcucdaua de d6pasadeilcmeun. Oare .s c 2.: .::r: ru. SdU-' yyearxrl s6nrero xn6cca . 2. Se ieagd de aceasta ajutorul conjunc{iilor cu rro. Deteminati valoarea conjuncliilor din propoziliile disjunctive. A.t.). rcor6paeaaxddumcn Hriweil: yrru4e. Bd.renurdn s6rnero xn6cca 6iaer yu. 7. Subordonata ror6. 6.ldrgind seqsul unor cuvinte (verbe.(a.rer6. u nrf(rr norbr.r r ce6eyuenrarrt 3.hrscr r gpyr6lt rdpoge.. .-. l.qir rox{6pr nap6xuoi ulisarra.a.tbHue nped.Seplaseazidupd regentd numai propoziliile comparative."nprrr pa66ratm B ca. ogu6xo. la grai sauvedemmeciul la teievizor. ogu6ro. ogu6rco. 6xo. B cy666ry. rcsu6xdre:rganucSrbc. . Bbrcrcasdru. -f nrc6rlrbcvlorp6rr S1'r66nrurrft Marq [o reneBli3opy. B ropix eu€ rex6J cuet. loc (npedaoueduun de (opeuenndte udcma). Alegeli din parantezeconjuncliapotrivitd ca sens. Subordonata uorouf sro 6o16r explicd intreaga regentd. Bo . .

forma Conjtmclii tITO scurt d a adjectivelor sau a parcipiilor (in funcfie de predicat) 2.qro.tu yaipeuor. On cnpoctitt aenh. .nrnxo . rcarrifi.cdmue ]s fi interesanl ile ptiut pentru ce a tmbrdcat ea rochia cea noud.determinate din regenti Coqiunclii pi cuvinte conjuncJional€ iipliCaiive Exempie . Ilpeno.eo6xodiu'to.El nt-a intrebot daci nu l-am tnttlni. Verbe rAe. Verbe cu nega(ia ne:.Nu qtii ce exercrtivE liu ni s-a dat pentru acasd ? cr6mrco..sddaau ud 0ou7 .* -N-am gtiut de ce n-a venit la scoalit. fiIot auie.uetnedcmuo. Sa Indici un fapt real din regentT fr ytuda. t<xx t< u-trcdre noduexarta uaruixa . pronume Cuvinte conjunclionale KTO.He eide. Verbe.. Indicd o Cecmpd 6o. 4. Exprimi On cxas/r:t.tdm-Sora doritd cunva sd rnd imbolnivasc.'Verbe. nocden ttrnuut cezodun interogafia Ha sKcKypcurc . npudEm ndetd. coedmoeamd.44rre pacactiune ne. Verbe care exprimi indemnul sau dorin{a: npocilma.ue dyuarc^ HenojtH. {TO Indicd o persoanE sau un obiect Ott vsud.itduo crcasdmt. o ttou nucatu e zasime EI a aflat despre cine s-a scrri tn ziare. tro ou tailudn ndpeoeudcmo Toyi au fost convinSi c6.ir cecmpaAi vAzu ceea ce nu a vdzut sora q166rt Explicd o fl ne ninnrc. rorr4. Are va3u He lndere.qarirer.Bdca crrqcfitr.Romanul povestea clt de grea a fbst viala muncitorilor inainte t{e 23 Ausust. nul.. 4. qr'66u ltu ns:ilu croaap* s 6u6ruordre Profesorul a cerut si fufrm tiitlionere de la bibliotecd.bcfr. Verbele: 6ohmuca. unmepdcno.Nu {tiam dtcil vom indirecti pleca astdzi In excursie. ucnyedmuca Verbe nar 6rr ne. qr66sr HE Are valoa.amt. Verbe uorenf Explici fapt real. Verbe 6y.Batcilo.o sau6u re de scop ottd uadena udaoe n.tfiacrc6Jrrrco la.l. vax6e ynpauatduue ua*t noniprd re atribu.cxazdtr Smom fiurcu .o. 3.4aaca.no 6r.rrriSsr Are valoa. 6. aut ysufltn. dltnantu.Din ziare am' aflat clti medatii litativS. xomdtno ysndmu. re tempo. 7.stautobuz rcorAd Are valoa. regenti 2. el va ocupa primul loc. Are valoa.l. 6ecnoxdumucn.I{umepdcno 6dr. qer6 He eideta mao. Verbele: zoaopilntt.M u te rr6. Cuvinte gi imbindri de cuvinte: npoeephmt cnpocfirnt..qr66rl mu cnet 4my ndcntoVreau sd. Bce 6&. KyAa. crasdma. u. nc ctirwal etc.n1ttrcuo. ue sndmu ExprimE fr ae gno. Cuvintele uddo.trR. au oblittut sportivii no.xax 6u t ae 3c(mea1 se temeacs nrt acliune ne. saq6v 2t1 2t t . Are valoa. npedtazdmu. Are valoa' I'Is zasdm.u'*rameudmurcLt npun|c ntiutu xouexisten{a mpdtt'uue pa56mu El spunea ctt prolesorul de nrate6'!tro 6sr' faptului real matici sr t\ adus lucrdrile de eonram{f trol.qcrcEtoil 6uta ucusnu paSiuux do 23 Aaeycma.# Schema fb'loshii'fidpoiiliilbr Cuvinte .ttt.f+Sr * 's € €.t pe fratele lui tn oras. -3- Cuvinte determinate in regenta Conjunclii 9i cuvinte conjuncfionale Valoarea Exemple l. edwuo 5. fl xou1i.lzeuacrcrimxo re cantitati dtiaeil saeoeeaau ndwu cnopmcuiuor tivl sau ca.Am vdzut cra a sosit la yoald o mapind. saueudnu. mp. uiecmeoeanra.cadr wamb. nounnxepeco8dm.: ::=. in{elegi acest lucru. ueqmrimu 3.rt. cnita. e :€l e := ':r:. qr:66u mu . rcyAd uAer lro't aaorlcfAa Ioare loca.r yonirr.. Verbe .tr66ut nrct jnrc ndu.t. at ''t* E. norcatdmuc.lre modald Este important si. Nu gti{io vnde merge ace. Cuvinte care exprimi percepfra: aitdemu. nax-6ynro npenodaedindoialain me.. qro K HaMnpttidym e6cmula noi vor veni Am aflat ci musafiri. ctnli acest ctntec. pazpewdmt. 1. xomimu.b npccuJt.6o. pexoaeudoadmu.md1jtc? tiv5. mp66oaama.-eitdet mo.Nu lin minte gatd in sd-ni fi povestit acest flm.ffi. Verbe 6. crd. ue ecmpeuda nu n ezd 6pdma e zdpode.Vasia a intrebat cind yc sosi trerali.l F' =: i: qro6sr ::: ::i aai: i: JIII 8. Tu . . 5.uoueuy on ne npuwil re cauzal6. e wxda1.t.Iar rre sniierur. Pour)u paccxriswaa-.

clnil am fost la stadion. Cetd 66uo rarc. ral6 xor. Substantiv nor6pufi? Aratd identitatea persoanelor sau obiectelor Indici calitatea obiectului IIpowEt rponn6fi6yc. acfiunii reprezintd aceeagi Compara[i: fi 1ecnoxdwca" 6rr ouue onosddlna n6es4. 6ttt eE cmdpwuu cdtnou Cel care a implinit 20 ani era ei cel mare. cazul nominativ.'ln propozilia explicativdcu ItaK 6rl ue sau qr66u n0 verbul Se foloii seqie timpui'trecui. xy46. Va. b.: fl nocuornpt\ir de de r[runrvr.IIOBEO 2" Substantiv rar6fi? fl I 3. Tor-nordpbfr. ta numa*i de singular. al cdrui poem a fost tradus ln lirnba rusi. Tor. xarcfx . 2t 7 2L6 . cind subiectul persoand.La munte au Jost zx.plsllne517u. Substantiv r4e.Fratele era loarecalitativi acela ciruia ne-am adresat pentru un sfat. ex. refi.q{ . [ITO. raraifi*rcarc6fin rar6i . de e*. |"ili"uri. Genul. o nordpou .coald a venit un scriitor ale cirui romane le-am citit in copildrie. *tn u auepd.?mo 6&. are valoare atributivi (rcor6pufi.. Substantiv Are valoare de apartenen!6 4.la cuneirul singular. . subsiantivul noSua estedegenul feminin. llucdau o .std in cazul prepozilional. vto- a.rr. .rcar 6f4m.La noi la . astfel.:ffi.t4dtuct sa cpadmon . c.mpyd nouoedem cmpdumundeoe o6t4ecmeo. 1166rr.r6nno. de ex.a xodiltt na cmadudaValoare de .Substantivul$nirru estede g. ornfAa. cuvintul conjuncgionalqeii determinl substantivul din regentd care denumeqte persoani.ae ua udutezoedxa (Poetul romin. ror6polry.(Md temeam sd nu rcarc intirzie cumva la lren. KonipoM o nutdnuezasdmax. Propozifia atributivd (OnpedetilmerbHoe npedaowdnue) ]ll couiot" -deterrrinate [-.) Conjunciia narc6rr re este mai expresivd decit qr66rr xe. tat noSrtanepeeedeud piccxufi as&tc. KaK. impreuni Oa.' 5. in Conjuncfiaqro6srsefoiosegte subordonaie verbela timpul treeut. cind acliunel din iegenti li'iiln iri6orArinate sinl"asociate qi cu diferitepersoane. Conjunc{iile qi cuvintele conjuncfionale pot forma perechi impreunI cu pronumeledin regenti. x. na rcor6ponr n dsucy e wrcdty .fl 6emoxduaca.cu (o Sf.ilcunaem ndueeo yeauednunX'iecare (om): a 'cilni muncd contribuie Ia construirea societd[ii noi. uefr. s-a ndscut la inceputul secoluluinostru). rcarc paral'ie 6frro c. rar6fi . Schema folosirii propoziliilor cuvinte conjuncfionale 9i conjunclii Valoarea ailibutive V orcnti cudit Tor.nrr"re). usa poudnot n vumd/t eu4C B ddmcmee. riumdrul qi cazul cuvintului uefi depind o de genul.rdrno. Tot rarcofi. qro. care le determind.) .rEM?ffuca. la infinitiv. ful (dxAnfi.ao u6crq roruf nag{A. ryA6.r cu substantivele regentS. rcar6i. Cuvintul conjuncfionalo nor6pou estede asemenea genul nasculin.mergem ubt endcmenownl e medmp.. 6. refr. no*r! uut donrcnth 6tluu damu xurtey Lingd fereastd stdteo acela &mis trebuia sd-i ddm cartea. sacttj. cum nu-mi mai amintesc sd fi fost de mult.Observalie. cu sare se ieagi prin urmdtoareie cuvinte conjuncfionale gj conjunclii: nrr6-prd. Cezddua 6aut raxilft xe mdnnwil deno. rcor46.1i o6pauut persoanei.enul masculin. 9 Ul.xdaemr'$66br la teaFu). Valoare spafial 3mo 6ota zdpod.. Sfgro 6sr. Tor-{Tr}. R uau e wrc1ay npuwEl nucfre. Epam 6un rew. rcoropuft.poditrcn a uaqri.Asta a fost acum o luni. qefi Indici identiiatea persoauelor sau obiectelor (nror'rro). xax 6w ne onosddmt na ndesd (ML temeamsd nu intirzii cumva la tren.forma lor cazualdfiind pe din determinatd verbul din subordonatd. meritd respe. tITo cyvinlg I conJunctro' I Exemple rcoroprul. Cuvintul rar6fi KAK 6f4ro. rar6fi .s daoud ne ndunp . B eopdx cmoAau milnnte Auu. numirul gi cazul substantivuluidin subordonatl.i xax 6y C.Astdziafost o zd tot aqa de cdlduroasd ca gi ieri.Cuvintele conjunclionale rcor6prfr qi rcan6fise acordl in gen qi numi.le cdlduroase. Substantiv rcorAri? Valoare tempo. narc6fi. xarcfiw a ce6€ ezd npedcrnaothaa* Satul ardta afa cum mi ham tnchipuit l.: cu (El vrea ca si .rro.1 py^ntitHcKuil noim. T&KOB rcarrii. rar6fi) sau de apartenentd (reft) Propozilia atributiv[ determind substantivele sau pronumele din regentS. 6f4ro. ror-rcTo. la numdrul singular. numdrul la singular. r1e npowad uoE orrfaa? ddmcmeo .A trecut troleibozul cu care merg la gcoald. Cuvinte determinate in regente Exemple 8.toco deddqama nem. Identitatea a.rcor6prrfi.ltcndnuu.6e.Acesta era oraqul rrmdemi-am petrecut copildria. Observalii. cazul nominativ.t<o*r. cuvintul cbr este de asemenea genul feminin. Pronumele KTO.i"'lcTo.

q:r65rr r cxoafia. Transformareafrazei cu subonlonati etributivi ln (3audwa ctotenonodrtun. T.rrf pa66rala ua crp6fixe. Bce nar n up6ru.nu npourondprr. deuowcmpilposarxcfl I Eenmpt)nuaou xuuomedmpe. 5ro 1. orienttndu-yd dupd regulile expuse la $ 242.vrd6rr BcenpoaaaJrrr3riporann cruxorsop'uue. 9' Completali regentele din coloana sringd cu subordona. rordpaa ranari4 ndproe udcro no rnvnacrure.rnvlnuiAa. nocrp6ernrufi e Smou eody.r u6per aenr. crrenr6 .din $coalanoastri care compune poezii. xro sanuciia 5'ror porvriu? a nordpora npoaar6. 5. in construcfia participial6 se folosegte participiul activ la timpui prezent sau trecut (vezi pct. 7. 4. deuoncmpupaaarlcn a qeumpdtt'uou -euatu. ronali npucyA/rnu n6pryro r{. 2. /. cuvintul conjuncqional constructriile participiale se despart prin virgulS sau virgule.l fl ji . 5.::::':llll: I I I propozi{iedu conitru4ie $ 242. Trr ne ln6eur. {i Exercilii 5.rn-n Apjra. 4.{ov. Brrcryniina cnoprcra6nxa.i 1. nordprrfi nocrpdlunu e Smou aody.rqe ' Jr{niina. Blr ruiere. yveuux{ cr6prurax rn6ccon. orrpirrxy.na ivleui. Am scris in caietul pe care mi l-a dat fratele meu. {b1 in linrba rusd.B ro 16ro.ror6plrfi q notap.cunata nped propoziliile atributive pot fi transformatein construclii participialeintrucit sint sinonime cu acestea. au oblinut multe medalii.. rordpoe uaxo. 6. b) pa*icipiul st[ ]a timpul prercnt sau trecut ca qi verbul din propozitia atributivi. niuu a uenre€pe. Crarrri. ror<ipufi ucgror6aua. sportivii noqtri. Marr He:x6la.n. 3. Heo6xoArillo.{Traduceyi i.ru e uemedpz.udx.i cutintelor conjunclionale din propoziliik explicative de mai jos."ffiransfornapi piale. Buepdx rcrp6. 8. Marl npoci. cartea cumpdrati de fratele meu este foarte interesanti" 3. xaitdft llnrep6csuft xorrlipr I c.)mo cdnwil earc1xuil dou e zdpode. xax6fi rre 6di. ryg6 iuu uepgixaau. xoropui nocrprinla ruoloE€xr rdpoas. 6repo. : Tempdda. n rynfia e rudcxe. 6rpd ra xarcsaqNn6erc. exprimat prin cazul instrumental. Hmcr6 ne sliAer.4. transformare a propoziliilor I natineti I clteva reguli de construc{ii particiPiale. noragdnn xa ropogcxdv secraaiae. X Heuor acndvauru.(e*a npoaogrfrrupouradgcraeunyro np6rrury. 2.s anr6xv. OFfi rcnourxSln. 10. KUHOmeampe. se foloseqte participiul pasiv. JTC ObIJI ltolrd. r xordpor'r xsa usndctrirui axrdp. rorciprrft paccriirsrroaer:o6 frofi gr<cne. 2. Piesa de teatru pe care am vizut-o ieri este scrisd de caragiale.urrcs r rop6x. nouerrayn ne nporu€l ua roucylsrdunro. a'r6ou gnn vr6porc. Z.ucdnua'c npuddmotmuil participiali u Lrocrc c npuvdcmttotuo6opdmo ) duue e de onpe t{tme. 219 .rro. 3. . finorAe 3. Mesi cnpfuuralra.*5 ror6poro ue nrigel rpu rdga.rii.8 l . d) dacd cuvintul conjuncfional stI la cazul acuzativ. 6ecnor6unracr. Transformarea este posibild numai cind: atributive in a) cuvintul conjunctional sti in cazul nominativ sau acuzativ firi prepozifie.ro a noc.xyAdxnux. In ziar s-a . caM rrDu1rrnaar s neE y'r.norrl r6pr. cind fraza cu propozi{ie atributivl se transfonn5 in propozilie cu construcse omite.gi. rge yrripuurr vntlro nurepdcnoro. iar predicatul este exprimat prin verb la rnodul indicativ.uuozonpedta.q n6c[*.. rouelrai rcBaerHa o6el.nocl4-ir aplry r flno€uru. on cnpocfa rli4a. 3mo eduotil euc'rcuil dou e z6pode.ur raer_i. lrazele cu propozilii atribrtive in propoziyii cu consffuc{ii partici. . s rdpo. rorg6 Nrrr 6f. Mali 6rrn rar6fi xe r€nnufi.t t::l.hr 6p6ry. de ex. Am plecat de la teatrul deschisde cutind.: @uaoa. Msr ronoprinlrc cnoprcra€xrofi. 4. 21.B rnrire 6fino r"rs6ro unnrocrpdqr. xyA4 os no:roxfn rcnfry' 5' Heusudcrxo. 2.:::: I:::t:'. Cxo4rlr-ra r(rcraary $ororpi$rfi. ttor6prnE xrr eruo4r6. xor6prre sdrnoasrar Esa6crsrrfi . Determinali valoarea coniuncliilor . +1 :. 6.2.!.xyari no-6xaa arrd6yc c rypriiraua.* tti g . or nolyvii.r rolr5par saugJr6 n6pnoe v6cro.icrne. 61inroy uac 61i4erqar6rr ldxuaro npo&€ccop ro. . qrd6ll t se ono3A6r sa n6esA.rrr.ra6r ronqdpr? 9.6. de ex.{e6drnor'mdropg@p. de ex.8. ia timpul prezelt sau tecuto iar subiectul din propozilia atributivi devine complement indirect. fle participiald.rn. c) dacl cuvintul conjunclional st6 la cazul nominativ. Mu cadurarir.qr66rr os6 cxoArina BgIcTaBI(y.lr cy666ry!6l n croira rar6a xap6.afqni{.ubl' n npdunou rog! n Koxcrlsne. 5. Casa construitd de muncitori se giseEtepe strada noastr6. rcom'pat Jte. 8.{pyui cnpocri. g na rro 61igerrrrcryn6rr n6prwrra nosq6p're.9. rolrf rrr nepeail 6r.i Ej i:.. '. 10.rfrua.Tempddo.i oit!. 5..i . ca sens ditt :l . U ror"'iffi"itT@ ror.n6Arure 46cxrr rer. dreur rnybdroe. Kor<ipyro r.tele potivire coloana din dreapta. Ha ndpaoir. 6. KaK r{ B . g. IIa cecrp6.r srax€ a6Ma 6btrr ' Marasfx. b). fluc6re. dac[ stau Ia mijlocul propozi{iei (vezi exemplele de mai sus). care ail participat Ia olimpiadd.ffirr Ha cmotd. nexir y xerd ra e-ran6.rrs. a xynfut e xudcrce' .upocu6rpermuli.'7. . ae 6(rl lr'r run6AIuutcrra onas..rex6ryro ua cmond.scris despre o elevd.4. yqfrenr crdg6r. l.uaxdAlncr ua f.t :r. rorg6 npoxogfla o. . 5ro 6un cra.i.updulora roai. On ne 3IIaJl' nauncrpdoos6rosan rfiMcs n6cre o66xa. timpul prezent sau trecut. 3.

ran-ur66u.In munli era aga dey'lg. ur66w do6ilmoca xopdwux pesytamdmoe . go rarc5frcr6tretrtr tITlO Valoare conse. in timp ce atride butiva estelegatd de substantive. Comparafi: ... Observalii.""" 'fropoz$ia"-de"-mo .povesteesci basme ca nimeni altul din familia nnastrd.Phdurea este atlt rle deasd. 6&ao ua6eo napddaacfiunii .r. subordonatete de . mym l.rax. Kar 6f. 6ftro. care cuprind in structuralor cuvintele conjuncfionale de nge.ftgi npoilmti uetoedxy.. de parcl.qro.qa udmti e medmp .omoeabdy. Se leagd de regentd priu gonjupcliile qi cuvintele conjuncfionale: vr66u.derealizare a calitdiii unui obiect. rcyg6. 3.mlor? .Era tmbrdcatd aga."el49__!ligrnQ). tnclt nu reuSegti sd citeSti totul tntr-o ord. deterrninind complementul de loc ryqr. r6qso q156rr (rm6) a. uticmo deuoucmprtpyrcmcn $fin uut.:. On noxaslirt pyrcflfi ryn6. B zoptix 1tlttto Ao. Pron rax6fi qTo Intensitatea ca- lir61ii 3.q6-rge. II maa.. 4.:.: ram-!'Ae.. rcax uuxmd dpyzdil B unii udueil.edee4aezdd. rar6ft*uro.noeabdy. KyA6.r a) Taa. :cyad nanpdawtuca mvprtcmw. 220 22r . vroia sd meargd la teatru.rrrco-'rro. qro n4u naldm nammd ..!e. Cuvinte doterminate din regentI Conjunclii gi cuvinte coqunqlonale KIK Valoarea Exemple l.nrxo nanucda.".li dragi. sint omonime cu propoziliile atributive.ndpt<e. BerAe. TyAa*rAe. Valoare comparativi CnOBnOi 6frro. Verbul Iutensitatea acli Bri6yuxa yudern paccnfsrrnarr cxdgrcu. cttinlcg. inclt ne-am pus paltoanele. Adverbul croJrbro rITO Yaloare cantita.El a aritot ru m. Subordonatade loc iletermindinsd in regenti complementul circumstan{ial loc. unde au plecat turi. de ex. laclt li este greu omului sd treacd.fl.t11x 6flro'.Oa cr6. rror cl6nuo. este propozitie circumstanlialI de loc.rii. 4eemde-Pute cresc multe flori. i Schema folosirii propoziliilor de mod P.qro xamd. ede uaxddumcatdnnuil meamp.Bunica -'g.: Tar-qro.rtoc se folosesc cu conjunc{iile rAe. otlcfAa fotmeaztr perechi din cu unele adverbe regentr. fiou n:ocmptju"qu rau. Conjunctiile gi cuvintele conjunclionale formeazd perechi cu diferitecuvinte din regent6. b. Yaloare final6 3.ede uaxildumca tdmnuil medmp) Deci propozilia ele uaxddumca tdmuuil medmp. Avind valoare de precizareu tobutoi ac{iunii din . Cuvinte qi imbiniri de cuvinte: rarc. ct6. [B ran6v nipxe u6cro Aevroucrpripyrorct $f. orrfAa.ede uaxddumcn tdmuuil Observalie.ina"intr-acolo.:.. TJrr-rAe. orrfAa-orrcyga.. nac acrnpeudnu Ka.tii. qro He npoqumdmu sa qac J z4 scru's aqa de tivd mult. ceaui . . "A. era multd lume. rJg6-xy46.. . dLt regenti.td oddma max.dlerbe: mau. ucuo p a66mamo rar. r4e pactnEm tec. r6rno.i-:. ro16 xdtoduo.lllpplrgeg.hmvcutivd Prietenul vorbea aga de repedeo lncit era greu sdJ inlelegi. rgrg6 alrr npuescrcdtu. JIec rat<6it eycmdil. mydd.frpye rarc 66tcmpo eoeapiltt.opozifi1. Indic[ punc. ede uaxddumca admauil medmpourictno deuoacmpfipytomca fiil-muu. rcr64y-6'gso rea. acfudy.egenti. Cuvintele conjunclionale rge. Subordonatele loc. ' ' Bc6gy.:. {|ge man u4c:ro geuoncrpritriyrorol Qrinrrrrn?. orxfga ca&wanuco tul de plecarea zotoca. 2.Ond 6u.Tlebuie s6 se munceascd astfel ca si se oblind rezultate bune. orxfga.loc. TaMJrcyAa.K dopoeux zocmeilPeste tot unile soseam eram intim= pinali ca niste oaspe. Schema folosirii propoziliilor de loc $ 243. uro eed mpyduo 66tto nou. B..tiesL. rge pdnawe npbxodilaa dopdza*Casa a fost construiidncola wdeinainte trecea drumul.!i acotg de untle se auzeau voci..uadzo tot unde e pddure. Hj.'adpw**-cmdneuu) Acest tip de subordonati arati modul desfdquririi actiunii sau gradul. rarcrifi go ro16."(-IiIpedaoorcdwu.'46Ftba*:4ifrenrcu*. ryAi. Adverbul xarc6f.rto ne.de ex. 5. 2. ..

8.1i" o.lyt6fi. rAe penerriponaalr yuexrarf cr6puux xr6ccos. ecrr. aspect imperfectiv. udt o er6 ycu6xax sa orltMnu6re..:.t.de . Haxoarircq Aov 6r. noc'rpdunrardrrri ear64.q6 r-:donati pre.n. Verbe imperfective sau perfective rorg6. crp6ar E6Br.. l.. (r.taru oce ypdrcr. ' r . Subordonata.c rex. 6.u6xrecrncnnofi cavoA6re. otrj'aa) loi uanp6amlrcr c 6p6rorr.a n'iccxHI\tlsrrx6ll.' no6xarr. Verb de KOrAa. Verbe imperfective sau perfective go rcr6 rcarc.troprar (de cind). lntre regent6Ei subor.-"''.trp6xAe qeM. tr6poa.qe.. 7. n ro np6ur xarc(in timp ce). Flepea rerrr xtr udmil.$ ^rn*o Gmuufrmetimp este func{ia de atribut. Acfiunea M:llt nouutti n re6rp.KdKr qeu .no lur6ro ltoro.oa r. flnruf rar<.rf Mara:ris.quxa7. Tav na crprilire. 7. Observalii. Ildurs cliluuanacr orriAa. (rae.intul din regentit de care este legatd subordonata de mod. IloKa Ia timpul prezent. 3.4.nacr urx6ra.q6. L On nour€. 8. 4. atributiv6. B 4ep6ane. Ifon6 y veui ecmt BpCMil. Primul mergea Petre. .d cuvintul conjunclional porrivit ca sens. In cel de al doilea caz accentul togic cade in regentd pe aceste cuvinte.ru6rcsrycr6fi nec. Itoc. aqavei dormi. inCeplinir:d Aceasti propo.eruj renerpivvry. or$taa) npr. Cum iii vei aEterne.. cedl acliunea din regentS. Verb de aspect imperfectiv sau perfectiv 3.er yuycl.turuptt6xanu. Verb de 2. xya6) Eaqr. 3.[e. Mgf.. timp). orrli. s t1o36onul cBoelr4y Apyry. Unde n-a fost pini acum nimic. 5. KAK Verbe de l. x 6!ty ea+u*t/t' nl ac.rvuicrurc. cr6sgo rerfur na rpilr. (pin[ cind) nP6xle ven (inainte de).qe rIeM. noc:tti. BdrcraBxa 6ur6 orrpdrra rav...qfcrog.i* i i i.l. C rex nop KaI( MbI etntpdnu* tuca."-.upyr.:. Beniuc). 2. ecrb 6.np6x. Fuge. rAe rr.. cum fuge un sportiv. Actiunea din regentd precedi acfiuneadin subordonati 4. 1. ' I no tex uop nor6. fr.flopdra neilt ryn6.'. rya6) piinule 6iuro n6le. ry.qa) nodxaa u vort .rdxa.Enefi xovxare. np6xge.. fl onrirl xo"i-i. ne. 7.(xy. IIIrd.{6) pa6draer voi ol€u. Taw (rac.-. Ou roropr'r. M6JrrsuK ycri. Traduceli. cum m-ai pregitit gi pe mine.qreu Kar Verbe imperfective sau perfective Mut satu'itl n rr..nrrx. TaM. ndpe.Eiinuo npd:Atroaal cBoe nrrracotl6rue.rr66u ro6<ifi ropaf. ryari) p6rrure 6r'ui cnoprr6. fi.?. orri..r6u y6xarr ur Storo rclpoaa. Tari.rcrocru.cdd.: .in subordonati. 12. t- . iar parlea a doua . care cuno$teadrumul.ncx ry.e npoxogrln (recrllriilr xy. Prin urmare. 6A.propozilia zde uaxddumc. (rae.s utxoJry..i pe el bine la limba rusi.. B 6o.q6. (Ky.. 2.. 3ar{r:randproe vrjcro s coperuon6nurx no rr.rrrpa6draar a6roll. .r. r. o lume noui eu am sI ridic (M. (rae. He6olrrudft napx. Determinapi felul subordonatei (de loc sau atibutivd) ln frazele de ntai jos.i subordonata temporald Timpul verbal in regentA Conjuncliile Timpul verbal in subordonatA Modul de realizare a relaliilor temporale Exemple LXerctIu lA.nA.na.n6cce. r{S. 3. rya6) 6ex6rn cnoprcudxrr. r. qro gerrsi 6dlno npofini. Heecrdcrsen* nrruu.'. 3..".-..q€xr. KaKrdrrbxo (cit timp).i. wdnue) luuiniui *p* oio regenti.. qro lre vor uarri a6nrue. 6. Propoziga''iempoiiff @peientdi' ipadain.ur .re rord rax. uro r6. 5. V.u{ uor6 (cit 245. 4.. Unele conjunclii compuss se foiosesc in doui variante: l) conjuncliile c rex nop RaK. H6no yufrrca rar. 8. '' donati existddiferite tipuii ile relalii aritind felul cum decurgeac{iunea timp in Schema folosirii timpurilor verbale in regentd ._-.rae xurjr nlruru pd4croerr{r{Kr{.simultand aspect perfectiv ia timpul prezent. 5. Unde au lucrat sdpt6mina trecut6.nnu6rras6re.. 6.rro 6trro cniruno s cocd. 3. ry. c Tex llop KAK Verbeimperfective sau perfective l.tficalr.. 8. viitor sau uecut KorAd q nucrina nucwtd.u.[.. npdxge . 5.uo rax6fi cr6nenrr.ruori ordq. 4.xyrc. Iucreazi qi acum. Copiali propoziliile. Pune creiouul unde zice Toma.rfi aov rynr'rypyr. 6Par uumdt xnrtry. Cnoprcrradn6ex6a rax 6r'rcrpo.'r aspect fectiv Nor.nryAe (rne. Ao roro rcaK.reHr rpacrlrr. ttyr6 y:t(6 no6xalo H6croruxo senocune. . Hina yv6aa neru. Subliniali cut. 5.q reM rcaK (inainte ca) fac parte din subordonatd. npowad rpx rdaa. naxogliJrrcb rr n6rull po4freln. viitor sau trecut 2. Lingd parc se aflI casa care a fost construitd (de) anul trecut. Aur66yc uanpinr.Tau. 2.. 5.. S[-1 pregitegti .. Alegeli din parante. Acfiunea din subordonatd precedd ac{iunea din regentA. 1. 6. rg.s . ltorgd per din subor.. 223 22 2 l I . u6peg renr intrd in regentir. . 2. rcax nurcr6 Apyr6fi s H6ueNr r. Cser 6rr.rrax rpdvro. n6pe.A nocn6ru pa66rarr ry.tini princonjuncfiile: timpseleag6 regentd de Kor.{e orrpr'r:rr n6ryro 6o:rlxriqy.ir rardft ray6<ixlti. 2) prima parte a acestor conjuncfii c rex rop. Acfiunea im. nonirr rrort rr.. Fnag6 y ne€ rarfe cfure. Ao 1016. vrd6lr nce vorlrl.

4.iraro4api rouj etc.a. s 246 Conjunclii KAK .-. r6rno (exact). 4. 6. 8.naroaapi ronf xro (mullumiti faptului cI) q. E mult mai inalt decit am crezut. 4: E66yIlra nogsonlira naq6rr n6r1to pa66ry. Conjuncliile cotnpure.[ ucpegdur xxfry 6p6ty. Cind a terminat de lucrat. rcorAd xdarrulrucu temporal6). 5. Exerci{ii 14. n cssrfi c reM qro (dat fiind cd).rar oxri n66*r n apynftx caofx gerdfi. 7. 5. regentele din coloma din stinga cu propozisii de loc sau atributive din coloana din dreapta. Prima propozilie (temporal6) este legatE . Cum m[ scol. 8. iar cea de a doua (atributivil de substantiv. rora6 osf 6s1nur ropix. xor.qro (parcd). ". 3.2. rar 6fAm. Kor. Rorg6' s nowEt Comparati. r rrepeAenyu66uux. @ropozifie 6drcrpo 6exrfu cuoprcr'a6r? Kar de mod). Completali. rorA6 rdrvuacr $fnrv. ca qi cind ar fi plouat. 7.De aceea mi-am tmbrdcat paltonul.e cauzeli (Ifpuuriwuoe npedaowdnue) Obsertalie. noocrimry intrucit).. 6. 1. orrorri rro (fiindc[)" rex rcar (deoarece). Clfluranacr ro cnpira.rdrxo ne.r. uoron'rf qro 66ttto xtitoduo .Se folosesc conjuncfiile rcarc. 2.xar 6iAro 61116oaurtrv. ro cn6ra n6cnr. 8.. cJ6nno Comparatia. Anr66yc ur€nrraiarensee.i cruxri.rur6. cn6sso (parc6)etc. 6. 2.Propoziliile temporale"cu -conjuncfia' ror4ri'-sint "omonime-'cu"propoziliile atributive cu conjunctia xor4{. B ru*re onfcrrsarcs crn-i'raf.u6 AaH . 6jaro erd nparor<iarla calrS varr. 16.) aparline regentei.n o vo€v . 3axrlf r l6le crer. Conjuncfia compusi rar KaK nu poate fi despdr'1itl flri schimbarea sensului subordonatei.quepox. . orienttndu-vd dupd sens. ypdxu. Comparafi: Cnopmcudu 6eucda max uce 6thcmpo.Mi-anr imbrdcat paltonul. Kanfe n6rnne raxrkynu r ncnovrn6ro?Kora6 inrn6duruna'v6pe (Propozifie atributivl). 0n caal xufry r 6r6anor6xy.2. Propoziliiie comparative cu conjunc{ia xaK au structura identicd cu propo.oAaorneccrlllry. c. cu excepfia conjuncfiei ran Krx pot fi disociate: prirna parte (nororuf. Se leagl cu ajutorul conjunctiilor noroult rro (pentru cd). Comparali: 15 Grlnatica limbii rusc dc uz polar c. Traduceli in limba rusdL In timp ce el iEi ficea lecfiile. l.. 17.:. .t.:i I Sint comparateobiectesau Ou yvfiaca xapout6.6. r nu p6sy ne orcircrnoaan lcaNrynriru 6un6rrt n re6rpo x saurdr ua n6vry' sa erd gaceA6sunx. 6t'aro.cec 116efi . fratele l-a dus la concert. 7.ndmnue xanfir<yrn.:. 1581 225 . presupus.r 221 $ 247. fluc6rr cr6:xy raK rr(erpflno.It6n cnoi.rsAe. Meri arb6m poarirelra. flp6xge qerr. atunci greEeqti. rar 6jgro a n€v suxrti ue xEEeT. T :-.iile de mod. Cind nu gindeEti. un aspect . xarc u ezd cecmpd-El invdla fenomeneegale. flepeg 16r. Iarba esteumedl 5..rordBl|ra 'o66Ar.i Valoarea Exemple I . morg6vst 6drln ra v6pe. warc are 6llro e nEu uuxmo ue crc{tt ireal. iar partea a ll-a (rro) subordonatei. zi. (pentru) c4 era Jrig.'serEribior'tji"airAA:6.^ -. a 6u6nnor6ry? Korad xdnqulucr yp6ru. . Fuge cum fuge un iepure.6f. (Propozilie comparativi). I uart. 3.rrax u.46uur. (P+opoziEie ' B ecnoaundro .{au uenfnor4p6aun. 4. Comparafi: fl nadia nattnr6.qhn"u6taqrc. Ox nftr.{ov x6xercg nycrdrv. deosebindu-se de acestea ca sens. 8: .n6xo.. pentu ci era frig. Eu i-am scris precum v-am aritat.. C rex nop KaI(q ganuc6lcr r rpyxdr uo xrilruu.novoriJra. Taa.de verbul din regent6. Kar< tax xe 66raer onsmnftftcxuit qevnu6u. rarc 6fxro (de parci). afarl ploua.reale bine ca gi sora lui. cu ajutorul cirora se redaudiverse sensuri ale comparafiei. t{ar u uudeue ezd oduoxttdccuuxu. xor46 yzudra o rrlodfi 6on6ssr.. Pddy 6ua cnochSnatu yveuuxda. xor4i co66xacsacrd pe6€ura. O66n y vexi noryvilncr rrlicrrrv. npedaocrcduue) Propozifia comparativi (Cpaeailmennoe Propozilia comparativd determind regentacu ajutorul comparafiei. Determinayi sau de mod).Casapdrea pustie.qi ee npo. 011016.-. imediatfac girnnastied.CetbiAa3! xe upn|iaai. rax 6rrs6er r6nrxo r uic. e gSre ctofra rraurrar6.: rf rfour€a e 6u6tuomdxy. xorgi yrrii. 6ex6:rcnoprcu€n. KorAi s nepenucirn Dcc ytrpaxreEus. Propozif. nattmd norouj. r6sso. Ilo&i.: :fo rroJryeriJraor Hac renerp6rrMJr.nl1dlrrft xop.-rar rOai' . xax nepegirr crosir\alrr6nax rpardr. 5.r 3.. n cscgli c reu. Ha jauue 6irno rar tr€M rennd.fl uad6.rr..vars. Disocierea conjuncliilor contribuie la sublinierea importanfei cauzei exprimate in regenti. Hs xory6sdruucar HeE sdcxorrxocrsxorropdrufr.15. de parcL nimeni nu locaia (n-ar fi locuit) tn ea.{ou xasdacn nycmita. xarc 6deaem otuanilfrcxuir ueunudu. Schema Jolosirii conjuncliilor in propozilia comparativd t:. wo 6&to xdrcdno. Jelul subordonatelor(comparatit'e l.. Osrno6fr scnoMEF6TDrcrp6re o aPYg6fi' 3. Ardtapi modul de realizare a relaliilor temporale in frazele de mai ios.

s-a tmbrdcat aga cum /-a sfdtuiq prietenul (sdu) mojalil .oenpedtowdnue) L Acfiunea expri._ .'recrdluatu. Nu mergemla cinema. gnr rord 1166rr. Traduceli tn limba romdndfrazele cu propozilii de scop. 3. 21.. El a invifat mult. fratele (meu) a luat taxiul. 7.J. Ou oddacx raK.c reM sr66bt personald 3. Marr nonpocrina. .liilar condilionale Observalie.' On cdt e mnxcii.gggs-gq{. viitor sau trecut Exercilii 18. c reu qrd6sr soand (din regentE qi din subordonat6) mati de verb se feri ia aceeaqi 1. c rertt sr66rr ue ouosA. Ery 6drro x6nO4so. ne npzur6nx te66.rrd6rr rabrxynina 4. I { ci tntirzia Ia concert (Propozigie cauzal6). c ren 1166rro pdgnro16 . 2. rcorai (cind). (ca sd). On easoesin sono'rfio ue46.arimerh sddat yaeinlat verbul la uuxtiu sadday.rio r'tarritgcrr.in s nprrorr.ft.l$rae 6cru. Schema Jolosirii Jormelor verbale tn propozilia de scop In regentd I Conjunclii Exemple 19.fi ue npltur€nx re66 norcuf.nn (in cazul cd).rafogapf -lio_1]!ly.rro 6or€.rrensr. ajungd la timp la tren. Alcdtuili cite trei fraze ct propoziliide scop. n rou cljrae 6c.n6rr norApaaritenrnyrorenerpi'rvrlry pogurlnvr..rx ro16 qr56rr 6brrr 3AopoBbrM.rr genti este expriro16 1166rro mat[ la forma im.beam.V. r::.+nq6. 2. -S6rr:r na n6ure.*ltr. ca sI reugeascd. Ac{iuneadin re.xrridung.qorcrarr p5no.i$rd"r".-cgigr. B ToM cJqL !ional qae 6c.cjioid.. l.ajrcruufi zzo 6cm. cssgli c reN{. fl. 5.is. tn care verbulsd Jie Jolosit:a) Ia infinitiv b) Ia timpul trecut. 5. modulcondi ror4a 6rr. c reu . iar qr66rr in subordonatS.rN46rnc. Model.. B csssit c rrrr TeMqro saqrur6rucrexl6. a 6ts mduce nowBnna xouqdpm-Dacd treceali pe la mine.frti{s'rrtg. 5. viitor san trecut Verb la rnodul condi{ional Ecnn sdempa6faer xopdutas naedda.rfrae xor46 (in cazul cind) E. 6. sr666rgssrr rnfry.a.4.deoarece 3."pg. Este. orloxfln ercnfpcuror r6prr ra cne.rn 6u ed galrrilir ea au6fr.creu.rNa6rca cn<iprov.iljrae rorgf Verb la timpul prezent. Conjuncfiile compuseA"ns ro16. nororrlli qro rra jtrrnqe rAer cner. pentru cd eta deja tirzio. noior4i oE 6r. aq fi mers . 2. 20. nororuf. OAesiftcr rbnn6e.El. tr66w ycnimo na ndesd-El a trebuit sd se scoale devreme ed. 227 2. atit in regeotS.irl ua ypdx. Verb Ia 6c. 6. yr66u ycndrr npurordErnru s6nrpax.rurl6cr ornoxltir uo6rgry ii'. anq ro16 vr66u (de aceea ca). 2. flpr.I(Jryx-HAudxy.rr66u pot fi disociate:4m ror6.'I. vom rnerge in excursie. ca si aflu despre sdndtatea ta.ITo6o16r. .rn (dacd). gi se redd cu ajutorul diferiteior forme verbale. sardM qr66br (pentru ca sd).{. 1.l. obfind iocul I la olimpiadd. Se leagd cu conjuncgiile 6c. iarc?ar oilriDiiiii':aiii'"ioiiiaim'--n"a'"iiiit""iiii!ii[i pentru am'. Acfiunea re.$. Ca s[ nu intirzie la tren. Ko une gatu6r um6nssgrft rou6prq.uororray uro o6pur s cndrroe 6igyuee. 4.Mb.lr:'-O.sroga6oa6a r rilof cr6purnfi 6par. r r:ou c. n rou c. Verb la timpul prezent.uapfrouf vro c 4drcrna saur. Cuvintele i se pEreau simple. Ec. Cecrpi BsuoAfaa I43AoMy xa norrac6 p6rrme.s cndproir. qrd6rr noc. Se folosegte 1 npnur6tr tt me6i. Traduceli tn limba rusd. r rou c.1166rr...(Propozi{ie Propozilia de scop (I{etteede npedaoucduue) Este tegatd cie regenti cu ajutorul conjunc{iitor vr66u (lro6).r[6Jrbrd.rr66u (pentru ca si)... -. KaK euy nocoedmoeat dpye . 4. 7.ns. .intrebu. ] $ 249. ca s-o rezolve pini miine. On ronopfn rp6lnco.lr 6rr It I . ro146.nu 6n. xne6. pentru cd le-a inleles sensul. n64o peryn-fipno sasr.cit si in subordonatl.9. Condilia exprimati in subordonatd Boate avea caracter real sau ireal. $ 248. Schema folosirii Formele verbale in regente propozi.Inv[fitorul le-a dat elevilor o problemE. Ne grd.tar6u . donat[ se referi la o reu qrti6rr persoanediferite 3. c reM timpul trecut vn56w outi ed pewrtru do saempa . sr66rr sce s sii. rar6u rdmin in regenti. s6. Tipul conditiei exprimate in subordonatd l.rx din eentl si din subo ro16 rrri6u. iloeAe:!d HA gK|ttypcuto * Daci miine va fi timp frumos. si Propozifia conilifionali (Vcadeu. 1.rrri6u. paltr 1016 rr66u (mullumitd faptului ci). Se foloseEte Eruf uflo 6drno rcrarr infinitivul pdao. avem de invdtat la literatura romdnd. 6naro.11166rrysur{rr o meoinfinitivul Eu sdopdeteAm venit la tine. Transformali Jrazele tle mai jos in fraze cu conjunclii disociate.S.rrd6rr. pdgn ro16. Hapda no6eg/rn. 2. Pentru acest tip de propozilii este caracteristic modul de intrebuinfare a formelor verbale.rr66u. H6.i eu la coneert.

rf.. Traduceli Jrazele din exercisial 23.ltfmdtoerelg Junclia .n64crrne rcr6.. Copiali lrazele de ntai jos.3. Propozilia societivi* (Ilpucaeduuunlerturoc nped.: Becu ieuu w|t docrcdu. (in virtutea a ceva).: Bcrrxb t pdrntae.rri n p6. cu care se leagd prin conjuncgiile rarc uro (aqa ci)..rAe trf. 6crurrn erd npnr.sociativ' nu tr€buie luat cu sensul pe care il are acesta in sintaxa limbii rom6.4uo.a) . Iae 6u x nf 6u:r. peste tot infloresc grddini. rITo n.-. rI Bcerre 65i4yrcnovru8. 4.in n6esdua (Daci md qculammai devremen intirziam.-. ru To 2.n€r.cle fraze:. xuA4 r4e. rllrr re6i. in munli erazdpadd.. .qf x na nxrr uuryr To p6rrue. Cxotrl s r apa. de ex.rua gaKduqftuu pa6<iryK tuecri rrac6M.rr. Dacd egti liber. ro u6xHo xa 6f4er cxo4riru ua <i:epo.tn ac| ort uaildtm omeim-Qfiei-ai spune. mai exact. 8. 5. Kya{ 6u n nn yeztcdn.ny ver6. Vlxorl EE cqp6rlr'ar oE. AratI fapte. Kar on uu craplnca nac y6egriru. Ky. Buepd cocmoi.ynli.u qpopur6.: Irpu npoeeddnuu 6nwma 6&au ucnfmzoaauu H6eue uawilnu.uecuorpi f. n 6lr rc"rpd-rmer6 sa aorg6le. [pn.4eriryro seHa. Eqnacenimr re 6fger Aoxai. Ecnu6yrue6ur sit r.: Xori nacr.oes. nn intdregte verbul nocudmputab. On o6cs6rer6ro 4pr4€r Ea Eb'rcraBxy. Dacd s-ar fi uitat cineva ra tabli. Ecnr 6u ruoayuril rererp6urvry o<inper.a ro trro (ne finind seama de faptul cd) qi prin pronumele qi adverbele cu particula f.La experintenrare au lost folosite ma.8. y rraeHf 6ol6nn 6u si6u. I.Ieri a avui loc .6.Ci4.ea . eoeapaqhun acasd. Propozigia concesivl se introduce prin conjuncgiile xord (deqi). ranrift rm. Valoareacondilionat6poate fi redatdin limbajul familiar qi cu ajutorul formelor modului imperativ. ncndgcrane qeni (ca urmare). 229 .Observalie. Kax6fi 6u ns 61116 nor6. I{ro euj.7. .q6a cauo.rrircr xopoud. Aceste conjunclii nu se disociazi. 3. de ex. l cfay rer6 se folosesc in stilul livresc.rncr nnep6g. Cu toate cI era cald.teptanx cu nerdbdare lntoarcerea ye3x6ir este propozi{ie concesivi.q6 Te6i rcrpe. degi n-a plouat de mult.r 6u ycn6nranra 7.i nor6rrnanu Aopdry. Aratl urmarea acfiunii din regentS. Kygi donoil 6H x m 1.6. oE EceB Jrec cMfrlrxr.. n c Hemepniuueu *dat . nu mergefir in excursie. l. Aq fi bucuroasi daci ai veni.ini noi si ca urmare s-a oblinut ua rezulta.rtoct sacedduue aumepamj'puozo xpyucrcd.qincn 66tee mhquwn .:. rcd paHrd noiay r ai ropoA.ne. a zoptix aemdt ueeDegi a venit prinlven. n c*.cr nofi4€nrrynfrr n napr. tcotcm etc. sro trR. aia cd n-ant putut merge in ^rd parc. oe ex. 6.5l6ut fipr{urerrrcre66. grupindu-ledupdfelul condiliei exprimatein subordonald (condi{ie reald sau ireali). nc. 5. Daci ploui. cu toate ci am venit la timp. nu am mai g6sit bilete la film. nu . ac{iuni care se opun celor din regent6. TaK qro rLe uoetrt nottmil e napx*Toatd ziua q plouat. 2. o qEu a a ywdu om uoeed dpj. Propozilie colsecutivi (Ilpedaoxduue ctidctneua) Exerci{ii 22. noreuf. cuvs<ianro Eerxd.elementr intdrire in propozigiile de loc gi e4plicotiw . ar fi observat gregeala.. Brrrc. aezdd qeem!'m cod&-Kyni ns nocnr6rpumr este propozilie de loc.. uaruf.a 6u ue onosd.. r 6u ue onor.qf nn no64erur. are o structuri identici cu a subordonatelor explicative qi de loc (in care particula rr are funcfie de intIrirQ" Comparali: Kygi nu nocurSrpuurt.ucrnueqe16 pesymmdm nonJ. 23.Oriunde plecam. 4. ne 228 $ 251. . b) parte integrontd a rcnjuncliei in propo ziliilq concesive- Propozifia concesivi (Vcmynfimeauoe npedaoacinue) $ 250. deee ce on raiafiat de la prietenul meu. Propozilia concesivi cu particula Ef. Tradtceli in limba rusd. oE Ee cMor Eac 3arrnrepecos6rr. cxdnrxo ndrxa uu roplril. * Termenul .q6. a.5. 4. Ec. xy.Oriunde i{i arunci privirea. completeazd conlinutul regentei Ei se introduce prin cuvintele conjunclionale !tro. Bceev. r. ornfga. nn cxdtceuru. cimpul este verde.ua. Deqi e mic. de ex.el giseqte rdspuns la toate. cr6nrrco nu. Determinali partidileiry. rcax. 24.tie sd se inrbrace singur. gro nu paccxAauraa on naM o cro6E no6l4xe. mi-am innbricat paltonul.. 7. 25.ra yx6 recu6..la tren). rygi Htr.edinla cercului de literaturd.nacfiurs. Observalie. Kax uu trnoxi 6buta gop6ra. vino la noi sd asculli muzic5. conjunctiile uc.rowittue) $ 252. 3.-:..n: KTo Hrr.2. vrr evf Ee rroD6prJrn.n6.

m. ceea ce a qi eonstatat pro. l.-Rozdd ox or6H.: H6ny e&we4 rorprirr sa co66n daepa'-Korgb Ed'ty Koedd H]6ty ertwen. ij .rr.Ecauuut 6i'deu cucmeuamilttecmt propoziliecondilionali. TransJormali construclii. rbr clr6xeml nocrynrirr r uucrurlir. s raurE'r ranrepduryro crarrrtr.. 3. 4. . r cd.ly uer6 udxuo 6d. Transformareaconstrucsilorgenmziale'lnpropozifii subordonate dnwuu) npe:dtouc npudfunovuttuu o6opdmoe deenpuvdcmnatx de Spre deosebire limba romin6.1.n 4ov6runee gaA6nue. tl . Gerunziul se inlocuiqte cu verbul de acela.11' . Verbul oblinut din gerunziuarc acelaEi ou t1ur4dilo nocmynin e ueduytiucxuiluucimwnj. El a f6cut lucrarea bine. 78. primegteacela.. Traduceli in limba rusd.rrr66 pfccryro nureparfpy r opmru6. 6rur6 ruupdrax.n nocldAsnfi aaoNdr.ii' tl ' :!4 . Xoporu6 nortrordsusurucb.' 231 il' .. C.4ds na ndeap. 7. 3.: Epar paccrasii.r xutty. Pex6. 7. IITO I. flpocrrrArpuoax xypu6l.. L crlrr SororpaQfposarr C6a4y pernfn no6xarr xa aar66yce.tusr cu6xelt ssrfLrt pjccxyro nareparlipy pj'ccxua n*rr<ia sauuudmuca r oprruu6ne.. in limba rusd construcliile gerunziale numai in cazul cind acfiuneaexprimati de verb gi de gerunziuse referi sefolosesc persoand.i.. Addugali la regenla din coloana stingd propozilia tivd) potrivitd ca sens.rnondfirn norynhrs.ou nocryn*rre uedurytincxuiluncmumj'm trecut). 6.. Bdryvua udnlre clor6. Fraza cu acesttip de subordonare con{ine subordonate care formeazi un fel de lanf: pdma subordonald este legati in mod directde regentd. Fraza cu subordonare paralel5.. x rcn6vnux crpdru il: povdua <Enrdsrafi Ou6rran> A.r sint la timpul qi nuqdil. cindu-md. aqa incit pot si mi duc la plimbare. fl rro6rubre6l.:::'..1::. arienttndu-r. C. B KJricce 6ir. . Onoa. crur6xerrr. 27.. vnrc dz6 dpyz pa1dmat.lg gerunziale in propoziyii subordonate. ex.'r':-l':.ro srcro.de ex. 2.: llpo.I OTMCTIIJIO XrcPU. Ziua era aqa de cald. 4.na cmpiilxe. fljutcnna.iuar 6prro Jl€ncroro. on (Brixrop) cAal ed r 6n6lraor6r<y.l:':-lr:ii: ':. Frazacu subordonare succesivL. rdruen. 1. flororuqi uro s se gax6Hssj] He sarduuue plccxuu aawrcdu.t.Bfircmop rryd Bfurmopnpotxri. t"r-.t.":. Fraza cu subordonare multipl6.Eexypnrtfi.s IIe cMor noftnl rynfrr. Drumul era foarte greu.uo xpacfirrrv. incif in-am dus'la qtrand (unrx) 2..ceade a douade prima subordonatd etc.i aspect (vezi exempleiede mai sus).iro Vii :r'ioiiit:npiftCctiit-r r'mdrb l alol€fi.lrr6s xv'hry..:.f (3audua $ 253.vunq on He cuor peurfrr eaA6'ry...'.::-".: Bepuyewuca AoM6ft. Ou st'rnoruu. 5. de ex.isubiect oblinutd din construcfiagerunziald] 3.. on cudxer nepenecrri Sror rexcr.. xom1pue nrau #[. f dkr. c' nanucda uucru6-fntorla aceeaqi am acasd.. de ex': 2. He upovar6s portiina Ao xosq6..trBI. Subordonata cAal ed s 6il6ruor6ry'-Kode ca gi regenta. Am terminat exerciliile gramaticale. flpoarend. scris o scrisoare. t: ri ltaza cu mai multe suborilonrte (CaotrcuonoduuuEnuarc npedaowduua c n dcxotturcuaunpuddmounat ) au Exerci{ii 26.d dupd regulile expuse la g 253. aqa ci am obosit.. .. 3.t::.1" Fraza cu mai multe subordonate se imparte in trei tipuri. xusnb. ede oa ecmpdmu. '. !. up6.. de ex. cauzale gi condilionale. Construc{iilegerunzialepot fi transformalgin pqopozi{iitempolale.:::..:llji:t:l:. irro u orM6Trn . Fraza cu subordonare succesivi ( € aocrcaanodvuutuuuenpedaouc rluua c noca ddoeameltbHbt noduuudnue ) &t n $ 254. fesorul de fizic5.l:' :{i - 1.2.l: 1.r-. I nenqi a reguli de transformare construcliilorgerunzialein propozilii I unele ' :: '. 3. 8.r aadeo yueuurcde us nduteil wxdttur.propozilietemporald." .ut't 3auuudnca cucme^4amilqecxu yp<ixon propozilie cauzal6". @oroannap6r.Ecrr usr 6:ineu crctenaarli.t . orqerd Jiuq6 erd cr5. 1l 'rro carraduo ce66 u ue Hdso' TaK qro no ueii vorriri unisatb llapoxo. 8. 230 (consecutivd sau socia- J. 2. He txhs. yp'rcoa. timp ce gi verbul din regenti..recru ganuN{6rrcrpjccrlrlt xsbrr6lvt. subordonate. ou ue cMof er6 nidpecxazilm.ne. on sarpdrn sa co66rodeepa. 1. . Kyurin r\torli apyg6fi. TaK qro u6xno 6dino ndfirs s sal.Isa Orc6uq11s (orc6x'ryn nocryuii.

---. Bc€.. .n.tt.'E257. u qro s Srov g6ne nr.r r nipxe senex€nn -coordonare Aep6ar.ipcnroa Mya6fi cer6 .qpyr pa66raa xa erEiinc. de ex. 4.ttu nqduux )'. qro r6xA6rft r.i ''.: Eouti ycai aedui. 4. fl. xoe6povy 6drro Aemrn6Aqarr net n ror6prtt r6xe uocrynir s cemcroxosiftcrgenubtft uncrurjrr. Subordonatele muitiple au aceeagi valoare qi aceeagi regentd. s scuoNa[u6rc A6rcrro u rbuocrr. Tdnrro IcBdsepy.ffiil. xor46.r3uac 6t4er . B6uepou q noruer r croer{ roniipuuy.J A E' . rorg6 crilo npout64no. sub folosind modeleledin ti 254. Acest tip de frazl are o structurl mixtl. nped-'tottcduue 3. rorgS repexoAr..V. rro cr6po npn6aet tc HaM.6dgroc6sAagor6un. "*t t l" i i" ii. roedd nor ycmpdutu excrcj.coiiiddniriCr./razeleJormate prin coordonare subordonare. 3.4no. de ex.Face1i)naliro lror"tor cu rnai multe subordonate formd de scheme.:.. i$i'= 't'.u no-ctc .: $ 255. ecd ndnw' pa66nranu ' *. B necf croil Aovr lecumS.. c6nrqe enld Ee scxo. xor6prrft nlrr ncriinn. Korah r *ru ornp6nnn6cbB rryr6. t2 5ul6 yx6 aecu6. 5.':tr'idi:a' fornitf. vro rnofr rpyg oq6atr crpolirenu n6soro 66uecrsa. suierur.:i '' :il I I I rae I oropozitie I I il.subordonate. Fraza cu subordonare multipli (CaoctcuonoduunEuuae c odnopdduwu noduun&nrex) de ex.4.n ro146 rrarrycrpriunr sncr..inu oAxor5 x.4iiraanr. 233 FT I regenti I E66yrma rrcSaa.Kaxsgecr yrfinucr. 2.uue. ce6i xoporu6.nte I l-l Epai paccrar4l. r I propoalre I dxplicativa i I I I €crlr I ProPozific I I condifionald I 6cnz 6iner qilcrrorarr uro cr6po npr. rar6ft sr nnx nir6parr. xro yu6cuoy Brur r{ B apirux rorocrp6trax crpaail. Korg6 x npoxoxf uriuo mrrinu. 6dmo yx6 renn6.rnr<5 ocran6rnrcr un n6peg xaxfrrasrpiAnocrrMrl..'-rg'iin.. rro 5ro oanar6pafi. lro nocrp<iexo Hac.] .: r. ror6pue nponrlfi n e€ cren6x. ur66rr nocryurirr s torruexnfqecrcnfirucrurjr. 2.n6cca 4pyus n r6fi.qrlfio. a rrarr. -l qro . *rrr uornri nArf A6rbilre.pcun a Mycdfi cead.-"' ':'. l. a. npedrcuctuue nodutor&arcx) ul ll --l- 2 | . sce flerrf cuarr.- I .rpi riirtoid-oniiie ( Ct1f ucaqgnped eaue i.. rorg6 larsoni[ renei[6r. i KOTODbIE t' l1l tt xor<ipue tar''rpa66tanurc6 ndro. gjwaw. Ou. 7. 6cnu 6!aer vfacrnorars ce6i xopom6 II Exercttu 29.ertlea. Analizayi.nrtrurrx lripox. parateli ( \ 255. I raeoHncrpdrunvx6ro yrem6r ns n6nefi ur6ru. I I l(Oraa I .cosua imte. B Ho yxrnepuSre 6irno lor6ro (poroanuap6ror par. Jlerx6 pa6drarl.coordonare I orooozitie I I #ffii.a 'j l .subordonare (propozitia de timp) l-----l | . [. :l -.subordonare | in fraza cu subordonare paraleld cxisti o singurl rcgcntd de care sint legate paralel mai multe. Mu 6fxert n6rrarnrb.r6ger r< HaM. 8. Mu sriev. vro njxro xopourd axarr lraterr6rzry. ue 30. Erirnoyxd n6s. Fraza cu subordonare c napaaai tutwu lor . 3. r rubr rrg 3nirr. uro noldsuo 4nx crpandr.-. 255.: E66yrura nrcLta.. 6. u a wipxe serreairudepiean. rcarrcux6ae nodz'ixaaa uaw{tu u nttt us xeE tdtwttu nuou[pw- . 2.:c.qdaarrlc€. 3 i qro I i ProPozitia I I explrcattve I I nto er6. 256.i folosind schemele (vezi S 257)..

de asemeneq note bune (compara{ie).il i:'rll.ili Vorbitorulsauscriitorultransmite adesea ascultitorului cititoruluimesajele sau altor persoane' acest caz. sora are. subiectul 'rumepamj'pat in de acesteia -profesorul.rin diferite forrne verbale. ece aownti 6 Kracc. sensului. propoziliipredicatul in Cind ac{iunilese desfiEoariin mod simultan.rl rri .# ' 'i") i. ..qSercs toli elevii vor ieqi din c[asi).j. vrno stiempa y wc 6ydem ypdx pyutitucxoil.l vorbirea directi conline vorbirea directd propriu-zisd gi cuvintere autorului. Proporfiile cu sens cauzal. Epam jtuumca xopowd . rumepiam!'pb.hdon npomexd... dac6 propozilia esteimperativE sau interogativi.ti 'j.3. Existd 9i posibilitateautilizdrii. in cazur transmiterii fdrd nici o modificare a mesajuluialtei persoane. ffil ffil iitriii ffi ffi ffi }ff.. de ex.u epdueuu.de ex.rdnua 6&cmpoit cuduw dditcntauitu.) $ 259. Existd urmd.y cecmp& mduce xopduue oqdnxu.iile se despart cu ajutorul liniei de pauz6.i l. -". de ex.luu crinu xopdntxlruu. aeni 6autd adweeozdpoda(predzare).tnpenodie.rtt aoahtuil) ptiura.toarele reguii pentru redareavorbirii directe in scris.ra su*ta. . y ffi fi:iil iiil illr .ntduun.tii|" ..".r+.r.' . de ex.ta pddurea.rdr{cnoe. in punctualiava fi urmitoarea: a) inainte gi dupE cuvintereautorului se folosegte virgura Ei linia de pauz5.apeD:nociinue): '"":]: Fraza formatl prin 'juxtripunerc'(Eeeeofusuag prin se Propoziliilecareformeazdfraza juxtapunere leagdintre elecu ajutorul topicii. Vorbirea directi (IIpamia pew) .: <<Tut npovumdn imy xwizy?>_*poio . er se folosegte i' devoibireaintrirectd(Kdceenuahpeuu) de ex': flpeno4aa6renucra:in...imem. in aceste cazuri propozi.ece vtrenuxr. t' Daci cuvinteie autorului precedd.i.. ):moqHdHufl) co u..f. gi cu semn exclamafie de sau semn de intiebare." .r ' :i-' r' :e. .ace noitd€a rcyndmoca aa peKi .l . ileravei'be e 6pi w&nannipewii mee._ cxasdn IUre$iiu.: .iar dup6 ea se foroseqte rinia de pauzi gi virgula .. Ctindy trirder poutin."-. vorbirea directd se termind cu virguli. atuncidup6 erese puo dou6 puncte. aEacd vont rnergesd ne scdlddm la rtu (consecinfa).rrt'uaer prin punct gi xduuameezd cecmpd cddueil virguln). de ex. treci pe la noi (condifia).In depilrtare se vedea Exemple: Bdadt 6out eildeu aec . $'258: 1.: 1 '1:!r: '.' #lrr $l{i ll. cxodrt. Fropoziliile care exprimi o comparalieoo opozifie sau o succesiune a ac{iunilor sau a fenomenelor ()Ipedrcacduun co suaqdHueu cpaeuduun.de ex. rapidd $ 261.j'.i :. .-". $ 260. Propozilia subordonat[ vmo sdempa ruc 6!. intonaliei qi tr.n'r--rF.: Cecrp6uonpocdnavtufr.saxodi n na.r !l ' l':: 1. Aern cerdgua c6."e noajsecmeoea.. fl ri.: <<Mepttn.: Pas.pitr "t. Proptizifii ln cife acfiunile se rerilizeazi ln mod simultan sausriccesiv (Epedtoucdnua.f!l: 'j ri 'l 2' Dacd vorbirea directd preceddcuvinteleautoruiui.de ex.notcrittltilctna.tiilede acest tip se despart aocuo6 ucmdpuu prin doud puncte.' i i +.ul nostru.fu -. .: <Baepd n eidet dvem wtmepdcuotil Sun"a>>.twmepam.DupE 2i5 iiti' .-. 4.ipw>. iii#{ : :ffii ..r. . tt it7' ti ii 'g 5 :itl I$ili IFi ffi$i . (Propoziliiie se despartprin virgul6.tinufulprimei propozilii. . .1?1. l:Si. 3.de ex.nne.o: a x noildyx dpyzy: ou mactce. . 2. tl.toucduun suauduue.v * Dacd vii in ora.yc"ttieuxuau ctddcmeun) co Prima propozilieexprimdtimpul acliunii sau condiliilein carese desfigoard rnondr . aldturi curgea riul (opozilie). u npomu*onocrnae.] .: 3dempa sd sa6oada(cauzi).: <<Ecau zaxouay a edepeaa pa6dmy.:. .liir:i 234 '.td Kmo-md V uxmepdcuan xnilza: a ueiipaccxtisuaaeadmpumna aeui (explicalie).*br* . cind predicatuleste exprimatprin Acliunile se desfdqoarlin mod succesiv de aspectperfectiv.i acliunea din cea de a doua propozilie... ambele esteexprimatprin verbe de aspectimperfectiv."rO Oi|*. atunci ea este pusd in ghilimele. de ex.l I il -i.*.demyp6rcpyuritucrcofi. .) Ilpn6geur r naru r6po4 . a vorbirii directe (npauda peao): Irpenoraedmem cxasdn:<<?iempa nac 6j.Azi e o zi tnsbritd. uizosrtn sa e xti6otu>>.Fropozi.demyp6x jya1mcrcoil y exprimi ideeaanungatd regentd. c mo66ilna Sym6dmuufr Namq>r: b) inaintea cuvinteior autorurui se foroseqte virgura qi rinia de pauzi" (dac6 propozilia din vorbirea directd este enunliativi) sau semnulexclamEriisau intre_ birii qi linie de pauz6 (dacd proproziliaeste imperativd sau interogativd). e copdiuo (prcpcziliilesedespart c.- i$r igrl i$:r ifi.: Hacryuf. nac siurpa 65?4er yp6r y pyurirucroft nureparf prr.^.Fratele invald bine. $i aceste propozilii se despart prin iinie de pauzi.r*f.dono. Uga s-a tlescltiso toli au intrat tn clasd ffedpu omxpit (succesiunea rapidd a acliunilor). cind cuvintereautorurui sint intercarate vorbireadirect6.vorbirea directr incepecu majuscuri qi esteincadrati in ghitimele. dacd propozigia este enunfiativd. ..qu pcate si expnme cea ln frazaformatl prin juxtapunere de a douapropozilie in cauzafenomenuluidesprecare se vorbeqte prirna propozilie sau poate si ccmpTetezeo explice sau sd precizezecon. ].:Ran cxasd. Vorbirea indirect[ m_ai poate fi redatd gi cu ajutorul cuviutelor i propozlliilor incidente. Propozifiile cu setrs temporaloconilifional sau consecutiv (ITped.- l. Bdp_._cxasdn o*ei. de completareo explica{ie sau precizare (ITpedaouc€uua enaqduueu npuuiuut. vorbireadiroctd. romdpatxeorpacrcdemca e odnoepeainaocmb ultu nocnddoaanidmaocmu ddilcmeuil).noacaiftua. $ffi $ 263. etitildymus x/tdcca Ya suna soneria (clopoleluls (timpul.p.

Mn6ro qur6rr .repouna rong6pr?>. 32.+. nanofi. <Kora6 y uac 65?4er _ yp6r pfccxoro q3Ert<6?) crpo ctna r*cuh no4pfra. 3. de ex.ctrelu{ .t 1 I .pcuro.i ''rlj I € . * ** <Kro cer6Ansorcj"rcrryer?> crpocfr yrerf x.11 il 237 . Dirlogul ({na. or6u cupocrinuenf : <rro. . On nocrraorp6n 6. - i I l I i ! :.! ' ..iq. de ex. xpyucxri no u. Propozilia interogativ[ se transforml in propoziEieexplicativd cu conjunclia ru. l.ran tar: r ca.us.<Ilover4l?> .{i4yrura alirr. 2. Transformareavorbirii directe in indirecti (3aadna npaudil piuu xdceenuoii ) $ 265. nec6r ua 6eperli 6ul ropivnfi. .d1t n sauuudmucn tm moaT>> -Ar€q cnpocrin rv'eufi. Vqfrem rapr cras6n: 3. uo'reuf etc. saun€na c.rl6s. schimbindu-gistructura. aa Auna. a reguli de transformare vorbirii directe in cea indirectd. xar.<cYnerri asrfnar>.cnpocri. . 3. .Cnacfi6o.orsdrf. - cuvinteleautorului sepune punot fi6lig..r ueni: <Iat 6i. flocneurfil* -. de ex.nrsoearenr6?.R ll"rll l citeva 1.deutu ceeddun cndpsauuudmacn cndpmou.. 5ro ynpaxn€Er. IIInpox6 orpan6. <flepennuf . Vqimeat cxaadt.10. npuaecil doqb: forma trecutuhti. se intrebuinleazlatit linia de dialog. . nocrcdnyilcma. TransJornrali t'orbireatlirectd itt indirectd.ry.re)). eil cmaxtiu eod&.nfruarr u1?auxy.: aduepa cocmoitnca B uecrnbuacoe saceddilue xpycnxdno Vqrirenr crasd.: Or6u cupocf. Cuvinteleautorului din vorbireadirectd se pur pe primul loc.Coadmyto S 264.-i I i H .' '. nonpocin rrleni npyr. Daci vorbirea directd conline un verb la modul imperativ.1 bxeralu .n gex:ipmrir>.ndsa cso6 nogp5i. us6ro r nei nol6fi. Vorbirea directd se traosformi in indirectl.r:<<Ceeddnn * eiuepacocmoilmcn 6 aacde uameudmuxe>>.anrc saceddnue 2. . He cueruf ssrrrdr\a -. qmoceeddun . uue.. se cu Pronumelepersonalerbr sau nu din propozifia interogativ6 inlocuiesc r pronumcle qro.nan<iro snars. uoi pol.azele lormate prin juxtaPilnere' l.nroadft Hacvrerurirur. os rocrr * s xosiau.:Mamt nonpocdta qr66rl ond npuuecad cmarcdn eodidr. verbelela modul imperativ etc. "l 7 . 8.na E. xosau Mf. rcpyr<ivr: ses.>> Mamt nonpoc{tradovoo 236 \ .n . flpofia€r rp6rrop-ocr6sercr xa :euld clea..Bor n Srov saixss sa urxdrofi. orientindu-vitdupd regulile expuse /a { 264. u6iAtte y rvry:6x p<iruo a 12sacdB) 4..fge aax6Anrcnurrd.q66b'movn6ro rlperdr.fIrac loge3i 4o rors6la>. 2.. de ex.de ex.. 5.uecmb udnuxe. I.revf rsr cerdAns 's6 6burna tperaptirrax?> 5.: s4st6nodxamou me6i.Dac[ propozi{ia interogativi folosegte rge. rcorgi.qiaSixnonocaafirr 4ep6rur r qaerdr. e6. I(rD.rr6r) In lirnba rusd.: flpye n1u He noddewu eKcttypcwo?>Ha ueuA: <<Ifoueuy cnpoctitr.de pauz[.fl neddeto 6uad ua adpe.7. ltro06p raxct cragen:<. aec<isr pex.-l . <Trr uofiaErur cero. Boad n v6pe 6xl6 r€uar.cnpocti. 31' Determinali caracterul relaliilor intie propozilii in lr.7.u6lotr't. 6nzo>. in vorbirea indirectd aceasti propozilie se transformi in propozilie de scop. in vorbirea indirectd acestea roprrfi sau adverbele indeplinescfuncfia de conjunc{iesau de cuvinte conjunclionale. cit gi ghilimeleleComparafi: yvenfixy v6crepa. Epar *rse nocosdrosar: (cxoAra ra oircrarry conper'r6uso* xfrounca>. .. flocvdrpuurr alr66u.Bce :x6:ru: ne4aner6 or rdpoga 6!an nocrp6enax6ras rercrrinanaa$i6prra. 9. iar a doua propozilie dio vorbireadirectl incepecu majusculi. <Mfpva flerp 6cry.ll.: <. . 5. <crdnrrcore66 rer?>-cupocrin venf rpav. Ipye cnpocilaueuh. 6.r.:=l . g. cezddna 6i.iar verbul primegte <<trilpiltn. 7. Confinutul enunfuluiesteredat de la persoana se inlocuiescpronumeleposesive. noreuf n ne noidy ua excxi.

qfilcq6onsu6fi yEEBepM6r. Baom arurlu pacrlr rpac*arre qBetdr.f. 5.1 ''' | I j i I QHE Y A E X E RCX T I I L O R SUBSTANTI\.u6rue ynpaxadsan.ritr. pl6Srnt Aexl. Vrp:nnnE'rac. uiiror.hput're.crap. B6ma grrrsa6e. y ueu.rr.r ndnos sprirenei. 5. flpeuo4an6reru 2. 4opor6fr rroA6pon.]L B. A. Cov xpyru6e qfra.3. ndpcar cn6qe. B yv€6' $fsnxu 5. Ex. V. r n6ruy eu6xy.irorrr g6urm recndr6' 5. 2. . ayuaer o6 srcrlpczr r r<iprr. 32. B6cen. 86ft vue.ne. veu rerp64r.. rev pjuxa. ens sfxe cocEfr.e'..6. 3on. Ex.ron6r.xuanrr. 4. ceo. sy6ri6fi epar. Ha ypd. On6 qnriet n6rufi pov6n. 17. .renm jvlar pyccrae c.q. B 6n6nuor€xevudro 65iAer noxen6as cqactrliuoro rag6r u xypn6aor. Ex. reu cocr6. .'ehrncx . ravl gpyrrix. un6rre rop6re (l6xz..nau6ro Ex. osf nacrdfiqmo 6op6racr c c66crsemr6rMg ne4ocr6rraur r npeoAondnaqx. ufixqnfi sriix. Bor vofi 6par zg€r rs n6pra. udpcar cnilqe fdrora. xuriry' rnoi{ yu66nur(lpauui:cxoro sgrrx6. ncerA6xopotu6 o6'tscs*er. Os. l. x6ser crarb npenogan6teaelr.re. coc64rnft yr6cror. rpav6u a ceni. re6d npun0coueuruurepdcul+o cnoer<i6p6ra.rsrrx6 oH c. On oxa-r6Lnc.3. B r6arr crpofre.tu.usg n6po. rnyx6fi sryr.ru rp. 1.3. 9.tsaniL. 7. Bcro xusab eft rp6ru:rocr pa65rarr. Osf ev11' sd. uev 6aepo. g6rcrri xocrl6u. ajrruero E3 ueulux roB6ptruef' 2. ryn6f rox. 1. Borpfr n6pra uocaAriaaaep6arr. 4. cr.rilemnnfi ca.u6raet ravu6crury. 9. 58. Ex. a66pufi lbsoma. velr f6noxo.q npo6xan 6rono id'ia. a6pu:rr r no664y. rynfrr 6pdln:rr. per6 rrry6xe.r. Os ggqr ryc6r xnd6a. 3.e. Hdruft nocr(rv. V vesi s r6vsare rcerp6 nopigor u qncror6. ecTbpeurdunesa4iL'ru. M6lo yveuuxdopeutllo 5ry saa6uy.rafrr ra pnznfn. reru qfra. Vcn6snr pa66rrr.ud::s secst'r! nyrri u cuox<ifinofi Ex. ! $ { :$ * :fi.6ca. Moi 6par 6ul crygdnrov. nnrr crax6s 't6r. v axdaa n rrrys6t 6. i Ex. 25. 4. reu pyrdft. b) 1.a. per6 m. 239 .uyficra. Ex.flrcirenr pa66ran .lI yu. nox6uyficra. 4.noai n nrrpax6uu. sa!. rvrdpe uripe d:epa. Mrr adr6paru cerperap€rra 4.udl.lryaritlra. corwrpyua6e. nocoa6Enrar<ir. 5.nr gnuv6renrso c. 3.4rp6xropotu.uar6tela re 4.Etr peu$nner.6.ca6xurrfi nonp6c.xycdx xn66a. 4. 6.qfae r. upocfrr {nonpocrit) I poAftreneft. gouiurnufi raprir. 8. uev65ra.v6pe rqfpe.s nro6. 42. 7.ropi{.qpys6ft. 46nruuft nyrr. 5.2. rnrira 4op6xce rerp6gn. Ha cnexrsrne Ms6ro yrerrrardr u yveulir. ta!.i4r+oe. Fpar prcfer vyedft u BtlcraBr). rr. Bdrra Anrnuie [5aa.rr xfxe. 66neu.q.firna ulroudpon. 29. -?5. ryc6n c6xapy.r6uxa x6(fe. Haup6rra sorcira saxd. sEKevarer"r6rul(E 6. rpyc. Cxdatxo u1'sder B s6ureIr4 se reiirpoe? 3. 5.ua.njruaerBEEMArerlEEo.nfr. xg€r rp. lAit uue. urpiiu r ru6. riox6.. Ex. ropd6ra ruoxor6Anrrxxon(p6r.ryrax6eu pogrireneftu npenoaarArerch. veu ynpaxa6nae. Ir6dr. 6pa* (nrrrr)y . 3u6eurr. 238 ADJECTIVUL Ex.rax . V rulesi ser cno6dgEororp6venu. noA pyror64crrolr nipruupyrvtrJmcruf nap6x 1cflirrrs6 crp6u'r r6nyro xusrr. 4. 2. Cet"itc os 1. Cer<l..ue?-Cxdmro cnemixrn. 12. Perudsre saAir.no u6uero A6va ecrr napr.nrb Ex. l. Os 5. 6. 3ror nes6r cr6ur A6crrs neii.i6xe pyrsi. CecrpSuAEr us urxdnr'r. Mrr nrb6ur'l r.icr ndcae o66aa. Ha c:r5ryrorl'afi Assr. a ceitsilcpa66raer: xopdunzvcuenua. O6rscsdusenpeno. a) 1. 2.3. 6. 1iror. npru6fi leloe6r. xurira gop6x:.. Hemt* c. yuEE. 6ro.lricrov.a snrrtl2.perfrtr(a Aeur6a. ua erop6ft gora. n6:4unft rierpar.airrcx ea lr6ltvnra.7. npocr6fi sonp6c. 1.{on.repyccroro . :l€r:ox. cutEr. 3. rurdne rop6re. flp.&<irrona4 porrt6uorur.fi rpacinas x6vuata. -fl rordsrlo ypdru go o66ga. 54.rtcrar rotr. veu .per/rrxa gerndrnepliwcu. craxin Bo. pa6<iraer cldcapertna sar6Ae.par B ro. Crax6s roAx. Ex.n.6sal6rye. xulorp6Irav udAa uap6. noceire. ne. Kar Adnro larr x.r Ex. 6fino oveHruirrepdcsuM. zrp6ru n Qyr66n.-uoAaa6rc. Tor6puua Floudcry as6ptnn. 39..'{. xrlgrnft cayn. uon6rssrft Airfi rracacex. ExeAadssoon . xoldguat uor<54a. sa 4. 3a. cyxdft rnfrrwar. 2. 5.

fl xoti rynfrr xarlfoo-un6fAp xaprrlry Sroro xyAdxsuxa.2.3. 9.::r: :i. xax rxfrr.[H€v claHosliaocr'renr6e. B n6urerra urecrniAuart 6yxap6crcxux . Ex. V uac n ceua6 6omru6ft np6r. K6xlrri r€rep ou saxoArlJt xor'a.Ierrrda 65i4yryrrirrcx D SroMnuq6e.[EaAqarbrb fif. Aiff ronoprir. 7.i-nu6!4r cso{x suaxdMrtx. 8. Qyr6dnrnufi vatu.qBop6 rrScce 3aglM6rorcs rpriAuarr r<ipo.q.ujvaernr.nocr np6rurufi Micru qerirpna.uer. .uqaru a crfpuer"ry 6piry .Han6pnoe. 2.i '"i':'' xro ffi6fi. 14. 5.rro. l l .qrlarri luecrli spoBrluqgSnbnrtxnr*on.6jg1o ruep6 r efi 6{rlo c6pox . l.rnr6n rnriry.s AenrrgdAqarou r6Ke. c rocrvri yrp6 ao lerupEx aut.4. IlpovirulenHocrb 6rofi crpanrir crAla pasau5. 24.i-. xdurux xo. 20. 6.q[arb . Borpjr rylinu xarrie-ro ne3naxdMble 6yr"r6rnR 3atruulrlre rc€. 5. 7.{6 cnx uop oE ne nprutEl.r sarcnerrilxrs?-I{C tarfe. a sdr no6Ayr rri-*rpa Fa sr(crqipcmo rdprr. ltra cobpinneupfbrurn npeAcranliTetn urxolr lr . 6. -Kax 6t'rcrpo 666yrura.ma. BHI. )Kur6rubrft irarp.nu rofi A6rxes pyrorogriru ror. rax.r rix.10. Ha n6crnu[e nocldruralct ruyM:rrd-ro cxoAli.rur6rr. a r xerdrpuagqarE yre. rycrforoe rfiq<i.r{ctou. Mu urauno Aopdre. xaxtro-Hu61i. 3. Ilpnrrllf rer. B $erpand rdrCrsa Aerarrcdr c6!"rbAectr niroro r6Aa s$rurrlo s6noe nrAinne Sroro porurina. . Ha xdxAou A6ve 6rjrnr. x ug l. a r€re udpervdcaq 6]i.qoMyyrerxrli no rpr{ terpiau rl ro nerb xnm. 241 €i:*.'uuor6pcrRft nfrepr.nr.asr u6ue ucnolxiercr c6por ler.Ia AeBtrbcdr o€r'oAecsr nirorrt ro. :. ndpnrre uecri na ft6nrypce.a yx6 cxdpo efi scn6rssrcg ciMbAecrr oArln ro.tav qrd-ro cayvri. Ev! nepnliau pa6dry r. 3. 6.1. orq<ir riurcryr. Ex. l. x xordprrft EpI{Aern6pBbIM {lfinrauy.'1. 7.qBe 6:iro. Bpau npagnMiel crpanlil. sLtbcfr. .saxdAr.u6ve 6rrn6 €nxa. Vrenrir. l. 33.fiiii . On6 uor. 6xono cra y. 8.&. Kro-ro u3 rocr6fi Bdltrler B qenrp gdta n nogou:el x poilro. xordporo illrer npenoganire. udesx.rfcrHe. ryv6nsElfi seroE6r. C r6x. l. 4.aurra . 8.8. '.iAno. 1[ucr6 xfreneft sdroro rdpoAa ue npearnnier Aectrli Titct't. xto ueui 240 . 15.' E x. 2.ironor6gy. ftovevf co6pan6crroan6?. Os naor pa6<irarr s rro6itx ycndanrx. flpenogar6renr l. 64Syurxnna nfliqle nep6. aryura. Bosrrurlrexardfi-nu6jAr ascr 6.urrr.rgi.ni npo6ex6ru 5ro paccroinue srr r nro6. 7.irs ux6ay?---B rirctqa Aertrscdr ustrAec.nocr.nnudfirroi 6par?. 29. 4.vopcr64 -roar6n cDexarlpbroa. roroprir npenoAaBiTerb? MSmquxs.ipr urpyrurrl. Ex. Buep6 Mne cxasaJs xaqiro-ro 6ueur uurep6cn5tro nocrdsnqy. y xor6 66nrunfi dnrrr. prr66vla n<i.Typfcrn peufinv ocrasolf*cr rix. xurAficrufi rsdrx.qsncs ropoacK6ft napr. 5. B x<iunate Kr6-ro roaop{l no reneQdny. 13. 6.rt Aerb ldu y3EaDeiE ua rax<ii-ua6jAr noainxe u orAoxnirb.rtrtfi aerrb. . npox<iqurrp6va. Muxarir Sr"ruadcry pogrincr nrrn6Aqarorq exrapf nircgsarocevrcrir trrrnAeciroro ro4a.Ilitffio'iiilfiii*-*"'"--**:' upzraacf. 3prlrcau anno. 2. Pa6drarr tr yttrirbct 66ao dqenunurep6cro: vro-nu6far n6noe. ness6srrfi66per.qr nororoprirr c x6v-nu6fgr. gerdrpe u6uvx anoprcMdna silusru 3.4erc6por g€rarr ner. 1581 PRONUMELE Ex.I3. Trl npo.qra.udsqrs. 24. Oai or{5g{unanurlifi s rilss. Ex.:ii. yrpi ao Aecsrrtrivepa.qffi{. 2. Mararfts orrpin c BocbMII trar K6x. Korai ueror6ry rp. l.. a rvro6ft r<icrs.Tb]6ycrreBiroqlrMu yueIrEKAMu. 6. evf x<iuercr ayficra.trx.[eBtrbcdTc6pox or 15 Granraticalimbii rusc dc uz scolarc.7.fat [oA4pru fnt'rtdf"jgirTltb . Ha catrlon€re M6xere nolet6rr r lro66fi r6poa ar[ulei ycranduenrt [an. Brt Mrixere cecrb E TPot7. 9rriro €16 saAepxiro na pa66re.. c ror6FbIMD 5. 4.xordpaa rer6 s aec.seux6fi uap. noxA2. 17. arbaa.ucr v6per Aoa rdAa Bocevs6.3.:r :. Bo . Hiura rnx6ra ropArlrct . qdJruqf roi6puu. 5.+. rerpiAr. Cer6. 3. Kar rrr . co66vrft xrocr. ' NUMERALUL E x. Knrirn 5'rax gryx y{eslr6B 6{efi6 . B x6xAorr.aEe Hax6Acrcssa cu6ge. rordpyro n te66 npun€c? Kax6x 5ro rnfra? Ex. cecrp6 ncn6nrr. xarfe-nu6. B uarucrix lrrrdrpaxor rrJr6rbt 'uax<i.r .8. cr6puf. ror6plre a cuoprrbntre flJrolue. Co crolrrfux yrrennx6Mu s rdprr. 4.' --F.Erayrerux6. B xax6rvr ro.6nnrr. B sdceMbJIer oH cran nuon6pov. Pa66r rcrp6rnncr.ir n€prorra roxy.rocerur6Aqaru. n6fi6yc na nro66fi ocrandaxe. 5.uxr.nruofi rficrasre n 6inro rpfi. 7. 2.renn. B urx6lrr ecrb .ll recdlyro ndcaro. -rorppfr -Kax.uilpyrot nrrfr axr€parrr. 36r'rre 1ixo.j Thr uour€.BSnnna orirufi por. Ha run<i. B xardrr. uro ox criprue voer6 oru6.rdnurfi cleg. Mue 6j. 3.qqaru rpr aiurxx gKcrloaaTa rdnrxo rBAArIarb nrecrr sxcno[irot urtilrr. 'rro r nav cxaxj.10. Oxono gryx r*cau y.nj rocrynfa r . A Aau x6xAMy pe6€axyno urect rox$€t u no . 4. 8.lrcsro arop6.imttxe. Jlegorfrrrfi orefr.xu6. Kaxdfi 5ro polaiu? 5.r:". dxa. .. ctiNet qevnn6nov.E x . 9. rlro nec€r Maprtfl-Kondvno. Adrcrar r6Muara. 96pes rpra veciua evf ucu6nsrrcr [rrbAecir ner. 4. Cn6ilre.ue rpr 6oruurk craaudRa.. Ex.B rircrsa AeBtrbc6r celrtuAecirortrog. On paccxasin gpysr-irrrr6e-!rlo:o c$Jc{rluevcJ. Tot.rscoc6Anef.3rot Aoxyvdnr 6un 'ouy6lur6Bau Ha crpanriqax ras6ru <<Crr*nrdr> niroro vdpra rfcrra .rcra3eJlut qro raM ecrr rarrie-ro oruf6xu. rsrror6r uqufua. '.

8.ni.ruyrraf.rac6N. 10. -{ ue rr. 14.o Eparudo t 6ry cron6nyro acergd uprrx64xr y'renuxf. OHI|ynrlAenu 66pera rdr6exanuus perrt I411o$exfuu c xpriitou n6.noIrauqrt l i I l t Ex.norcdnge.. 1. 6. Ou scerA6suxdAgr ItB Knecca 6.9..TaM xop6rune iraecr6. I{e nefi xon6anofiBogir! 2. O6rrquo u xaacc r6rpevx. 7.nr uerr6proro rd'Aa.my r uoAourlri x nefi" 5' flaccaxriprr clfuru 6poc6rr r rdgy xue6. K6xarrii lr6crq raur rnacc rrrnycr6er 5.rs qdrmrx r rpn c6rarx gernm6ro m6pa.qrirn xsrixsrrt traragrixxyufru clon6pr..Br'r srlnrpa 6Aetec n6uu nonrin pilrby? prt66x. 3. 26. He orur6tcr.(a. 4.xo. Ex. I"Ir. or Aupdxropa. a rra AByx rlrrux .lr caurrfi. .45ne sxdAar B sar ndcre Halrar'a Ex. He 7. Ex. . cer"rgdc. 2. . 4.ri. 9. uo ueyg6.r*cdr "ope. l. cripurrfi 6par u s.Ior6ga 6rrn6 yx6cnar.ner6nu E1IM' B ]qaftKtt sag ErfuEsffiKr. Bnogsr napncyroSror uefis6x.zl. Mofi 6par po4fncx Asigqarr n6paoro Mai rficssa 4ermrc6r ruecrr4ecfr Tpeilero r6. B Sron rdpoge npoxra6er nonrop6 Mrannudsa xrirenefi.orfit r ry. s Har{sosSJi}mrft re6rp upurran6ro upg-g6A. 4" Mrl rrrru rro fnuqe u rcrpdrma situero yxrife. 22. Fa6Sqsegsecaf B Mara11.He crup6fire c Aocrf ! 6. 3.. 3. *uuparcepy. 5.fl EExorA6ue sa6t. He norepifi Adnsru! . Kora6 or ur0. Os scrar ug-ganfcr\aonuoro crol6 n noAoIIIEJI u:r6$y rrarr clcn6pr' ss-gacroyr6s gaxolgil no xdusare.rrurex6ru rpde rorir..qnuxurpr niprr o. 9.t! naprcon6rr AoM.repnoufpcr<u$nasx Bcer"{e aer6fi.rprc.nar6ro noclrorp6rr Qianru. IlofrArt E r(ymi xn66a. {r6e npyg6fiwpinu r ur6xvarrrna crarra€fire. 3. 6ry.u x nepufnacr 4orra6ft. cg6. Y gndpr 6durou6rrepo: rptie u6nurrxos q ogndadsgura.. E x. 3a no. tc{orA6Dpml$csr xa ypdx a. Vqesulcri lux6rrr nocdrns ua rp€x nfrux rurdnrnoro yv6crra ryrypjty. H6Ao sdtnecruaecr xupuriv co ABop6. Tlr o6rilwo npuut5clu [oAApKI4 ndcle srou{6. Tu na 9.rairi nucirs cruxorropdnne. 3ro 6qensy"ud6go.rliruaropttxuo.4. Cuoprcnadrrr qeuoA6xrr Bnecrn4a r"ocrrinuqy. ua.4yo.T. B cy666ry e6repov urr xo46nr cvorp6rr nr6cy <<Bn6tnyB64e>.29. . Os gar "rerpdgu4eyur46ryurrarr.{a' 1.rErK. 5. . 2.5. 4. .fu. s MbI Euqerdrle gofiM6Jts" -A sn Es[y. 3.qus. F{fxuo peur/rrr 5ry sag6.rr xdAsr lru<iro sprlteneft.32.Ha -f. 1. trIe r. Cnerrrf a urr6riy.2. Osri Bdlnecan urxa$ us xa6us'6ta.rnosdAff n Ir. na.12. Bce 9. or6q cunr.5. 18. .nso BerepoM. rriu ror6pri. 5. Exeardruo r c.ft 2. 2. r l.4.Kds. . F{ecneurf.{a.ru rurdny. 2.4ur 5pity. Pe6ira sdrurz na fnnqy' 6. 2. Ild. t*' i]*o*u { slra B napr. os sgllue11 y x. crenrar6ry. aavanc.rxudraepocry46mon npenognecriri qrerdr 8.n6cy.cracrarisrrf .nro. . r'Iecro rpuxoxf * gpjty.rpr5py. 30. 1. Ors6r Ea sag6uy cn6Alroqrfi: so. VsfrTeJcsraUa qpI{B63BTe' K6xqFIi '4esbrel npra6cunn 8' orrt npuesxaror 7' Brr o6rirrno nx cne(rirrx' cro(r aeropiury. Brirrop o$dtssoBx5. 8. Mq sdfiuru'co cra4sdsa n6r. . [a. 3. Brepi rvrofi6par xo. BelocuneAlictns6xar Bo lpop sag6Aa.qeriroro ni.r qr. -H6no 6xarr sa n6esAe? xdam ast66yc. 28. Eu.ru gasnlr6lcs pucon6l.ry r:urf. Bevepinu s6rua ceN. 1.rysdft. -[ re xou! c uanr pa6drarr. Typfcrou o6riI.rrrrrau olr suer'l. flpeuo4aairelr pasron6prrBaJro66einru c uifurquraun. Kaccrlp' 66sKa. flpoAonxir roropritr. 7. go -fl.5' [a. flitepo qerir 66rarn no .rm66v. 2.Eg4rn.vrd6rr. Ororo n6. 3. fl cthpsrfr. V g6. Her..tds s6ex6:tll B lrap(.qa. 4.iraeurs rnrndroourri6oxr pa6<ire. 8. Ex. 41. B canypa66r4aurp6e: or6q.4er6fr. 6. Pe6ira.ronauqy. onri suxor.Her. .utr .* tr. 1. Ou nrrriinct neperecrf TeKcrc pyvdrncxoroaerrm6 ua p1iccrrfi. se ono:A6ft! 4.Brr yx6 6sgurul ua prr66nKy r Srorvrro. fl6cne cuerr6x.4.10. 66a dsepanaxdAsrcr ua c6repecrpandr.nirc r n6pre. K6rep orrrpaBl{Jrcfl Mdper saJrer{nr 243 i li . rorA6 61igetr. 7. 6.4. gdnxen nofrrf x rpa. Bsoer I aaru r6poA npudxa. 5. HenrsJipa3roB6prrBarb ypdrce. AoxAb. orrprirrr gaepr. 2' Ou6 somri r nparli' 3. 33.. . .rrpifire c orsdrra! Ex.n:.7. . Vrpola s xoArlna s Ntara:ris sa noxfrraua. 3..rorlf 6.corp6rrcs. tla sorsiiire nlrl xa6nu r6nsro nonroodrurnr?rrr. E x .Aa. Haur yvrirear tdarro qto sdfireI vs norryrrin 46rrrr E sdnuey1 sp. Mrr sorul'rt B nasnrcdn adtcrasru.qa.Ierrb Bvo0ft xfssu. fr. os scn6MsR[.[ npea. VERBUL Ex. 6.rqfl . Ex.peru6ru5ry sa44uy. 8. fl.{bi cnfruaer p6. Aa.{eci:roro cerra6pf rrtrr np6s{nyeMAeH6 poxA6uuarra6urr. 10.f"*o . 6.ryur y'r66nruta. r soon6p( upnBd. npresxl*or rypfcrrr' 3.uro sa6irx a6ua rerp6As ro pfccror.

Mdauran ryA6-ro nonoxriJryr€biux u Ite M6xer xya6-au6:iar' ryrirr. flsrr )ryeurrr6B Bcrryxnolropian ypdx. .nurep K MicrIKe rrrnoru6rye ilr6ra. Cr6n y aocnri.3Ap6scrsyfi. Ha tpory6pe rp<ieruyxuriu' 5.He E6Ao. 5. r .itt -rJue varerucoxd-opraulrsolariuoft npourreg6mxacxjccrra. B r6nanare 6(rno ufcro.7. Ou goxal6.r. c rti.qo*{6fi. Mrr . dxapdfi. 3. 2.Jldrov Mbr tro6AeM erd naini. Ton6purunpenogan6relr. Mu npo.morrdsue'nl6na. 4.. r npa^qir6repovt.esnr. 5. DA\ .qr .Inoro lrBux. nuqerd nd 6u:ro nriAno.rrp6an soreii6oJrricrrr.*r:ge rdrcrxy rnaotrl€tpor 3a qac. roropl. 3. He :u6ete.nom6nna cra.!.ncer6Anr r cag. MHelryrbB. noxrinyicta.2. SeJras$6 cudra. oH naur€r Adua rocr6fi. -fl u6rocsxiixAuft Aens. oc65rrft. uro clyuriaocr. 45. .uN. Mu Aoaxn{r co6aroAdra npdrma lfna.inu o $yr6d. yvEuuecossgirb crzxri.rxa cno€v6cro. Ex. 4. flo4. ssan{6terluo na A6cry. nr. E x . 13. Bo.6mroaapfrr ga rruMdsue. flonnrificr norirr conpeMdnrlce ncxfccrao.os nrnilcr peurirr aaadL'ry.8. flofin€rvnexy46-au61f. flop6 g6rrNr yxogrirr.i. Ha sra. L Borplir 6drnoreux6. Oxdtsurn paccriluco aalu. ou nour6.2. 3.unoq6axe.4.{o6por6 M6TepE. 3.qoler6lu Ha caMonerur6M. ADVERBUL E x . Ero opraxnriropor'a sxcxjpcufi. Bornparrieuracr cncmiclrr. co6pinsr{cb y rocrp6. c?ar6g. I. 3.4z6n franpinun. Rannnriirunen-6rpevr. qur6n.6npnur ler pdcra.i. 3.r. Cnaoi6o.rrre. nap6. CrauorriJrocrrc6 x6pte" rr r 3actrerudllr . ra6nu6r or{6.apjroru. Orf repn.. 244 Ex:"'14.ru :kvrsne ranfircynrr.. 6op6rucn ga sbrrrosn6gue neFe€c uncorp6nsrn asnx6r. uurr volox6. Ilorevli rrr nepecr6-n neru? 10.7. r er6 nonuy riarpa. u ll fl nrylnttnxc1r q4o!$. o6cyxA€nne nrlcDlresnoi pa6drrr. xoi6prrft qac. Oh He trtttr 6er o{rds. Allo. A u Mof Apyr cvdxev gar6nrrrb 6ry pa66ry carrau. Morli r rriAetr rroer6 oru6?* On yu€a r r6pog' -. 54. uoeroslbv6pe: g6cnrr lrnn5ir.4.6. 2. 6or6rctna colgita.3. Apyr drexr xor6n rcrp6. . 64. l.5ror xocrd>lr b) l.ucnyrirru ca rp:Lwocr-eft. ll. Evr! <irenr norpiau. v.. 6.iru ue66.2. 7. VertllurasrxyMBo 4rop6. I l. 2. E3Js6sEe .@op.uoM. Vl. renn6 n npuirno. . Hfxro cer6grx xe nocriru norApanfirrtur:. Tn 2.re sag6uy. l. 43. ruE. n ns'turen exeAgdrno saA6suno rvrareuirure. Or6u rrrn6ropa66ra.no yrn€.rrrjpu. Vqesfr crra6rpnr yxd ceftric ror<isurtrgcr sxg6l"reuar4?On no6xanHa varurisen Eparu6a.8.f e€ uosoryl .RTrLESECUNDARE PROPOZTTTE DE Ex.r.ry. 4. 12.fl. Ex.inRcb Ex. 3.{or6muufi pe:ynrriralan pa66rrr. Onfi ueuu6ronoryniru n s6urJru .8.On 6rr. n6te Ao Jleurrrp6ga 3a E x . Peru6* nocrraorpdrr.igeMy te6f r6per qac. Ori norelry-. rAe cerperiprua? Ou6 sgirura Ha nuufry.o n r6psr. 3. I ruEa rcro AoPdrYAo-'E6rraa c.[ rorAil-ro rrigel rac.q-peuercurni Q6rrop qununus6uurl xy. . rcynr. a) l.rr r no5ly'iii vnn!-ry.5. -fl 6qexr nro6nrb rat6trcs na rosrrix. ou lr6xet craru xop6urrvr vatelrafrurov.' rrl6xso nororopfirs c rsodft rtt6reprro?-Osd adrmna s r .lrbr. Bcn6vnr. p. M6nrsm orrpfrn . ALE PROPOZITIEI PARTLE PRINCIPALE BIMEMBRE Ex. @r6pcrao 6qexunouorrd 6orlrco r TllTbcrr nn6ft..ret6rur qac.qKe cral cuorpdrs. t .r L Tpy. .. fl 69ly ror6s re66 noMd. Maprir.2. '&. 4. C6lrqe saurd.i-ro ne cu6xemr npnixarr.Fepb u rouEr r.ro ne upnur6.fI c Ar4p6ev 6. 12.rroroe ur6r'se.[opdra x ryp66re vne ncxa:Acqurelor xop6u-rnu lacr rpf. On niuuen fiervur6ro p6nrure 4. 5.{a.ryrr ael6r. 2. aos6ren uortv orrdrov.Uy. llfcrrs rftxo uryvr6nu r ca. Menl rurlplcoieaa rlrpi soa*16onlicios. . v6p:r. Ilpenogartdrerbccr6lcn $. 5. rux6ae? . 2.nace5ra rcnrlra.rpacor6 r:epofsrr. 6. Peurrislag|uy.. pd. 7. 3. Ecnu rrr noueu. r afuaftte o npocr6u peru6unr lroft sanilsn. fr sannciracr r rpyx6x uo Maresec€ruN4s ercxypcull. Cer6Anx rvrs6ro udvy..ranevrsdrorpynu6: 5. 3.uuie. l.Xoporu6. 6.qro saniercs sacroirr\vv .r6uouraGpeAaero saulEr46T5cc" Ex. -Or gian6ngr r. Cdrepuufi r6rep crauosilrcsrcE xoaa. or6q cnrms coc6AReft Terblryrcrererpirtrvy. 4. Coslreulre nprfuuax +. 7. Kar rvr6xnououicrr [eIuK6MB ueurp?6.' l. 5.r . npup x<lx9fir uepern€r ra6uu€t orqi.{ rurorll ro. On a6l6. Mu cxdpopeurirlu xen 6rur npairf Aalsd. 3ra :aA6. rntexfi. 6.5.ry6seco6pan6crvu6ro L Kt6-ro b aer6Ecnpocrin. yv€nue ceurl.6ofi. EaudngessblfiBaE6I\4. 9. foagp{ rdunare.Ex.qoxA6rr gAecr? e€ -. 7.

xex.is't: $q+" f#i. 4. norc5lry 3. xy.4.tur pa6dry. Tarrl ua ctpdfixe. rax s6roro. 2' uanr'icauaKapaAx<6ne. 61iaro ru€n Aox. i. xor6pax corrguiel crnx*.ne 3erd'oe. s . 5. 3. HoHe gar6H. Fctu rsl cro6dger. Cnerr:6sm. ll'. 3.aaTb ndesp. 7. a nocrpdrondsrrfi uap.J . 3. Aai. 6. cp6syxe g6. 5.nQoroaunap6r. rax rbl no. Mnu vrr nofiA€tnt a xun6.rrn g6Ayurxa npuaEr K IraM B r6cru. H6nrU Cuoprcu6rrr.uj.5ro 6rr.- t . 4o cr6pocrn. Xor6 r rdrpeva npuur€. ue nofigev ua srcr5ipcliro.roA€xll. xar xar( { BaMyx6 noras6. 4. na g6cny.6u uocvorpd:r xro-nn6jar. .". 6.r6nsa .1t!va. I /.. uttu urr noirAEIra ueu3i. 4. rr. 8.fI xordn nodxarr Ha u6pe. TaKqro l ycran.::r: F':'1 F4i+l i 1.:*ii. npocrdrur. 66nr'oe ne uaru€riGrn€ros ua (punrv.oronq6. 5. A 6. xy'q6ronoprl'rTorrra.rs s|fiua. oE tse cMor er6 nepecxasirr.re. hts. rAe pdnrue 6rur cnoprrfui. pa6drarcr u ceri.mz r. au r6xe no€aere na udpe. Kaft 66raer cnoprcvds. l.ilr F. norouy qTo oE ndsrr Rx cMbrcJr. SINTAXA FRAZEI kpii 11btr psl r: E * . Tpar6 rra<5rpar.rnrzd..Jregrrar6p6rou rlrrlira dqegb unrep6oraa. ueu x. ry. 2.'ro aurer6. fl' npwnr| na Borg6l rcrp6rum cnorbnolpyry. 7.ualo 4. 8. 28. qrd6rr saroes6rr niproe vicro sa oJruN. EX. r 3.iporan csorix Apys€ri. ndtuolxeunux r'rgs6Crgbr1a .'nd 6rr p{aa. Xorfi os eq€ vi.rAe Ao ct4xnop a€ 6r. 3" Kora6 re gjvaerur. B rag6re saullcd-nr o6 yseufqe sg u6ruei nrxdlrt. 7.q6. 'ti . rorpi ornr'r66eu*cr..7. 7. .2. 2.{opdra 6rra6 rrxC. flnc6're. Tar'r.. Ilorovf qro os ne nporurii:r povAna . csoliMu cros6v[.ryrc neAdmo. uOCrp6enru[ pa66'laIr'n-t. Ex. sro n orM6rr. Ox 6rnr ne r6mro ycneniiroruulr yvennr<6u. Os nosaoufi no teae$6sy. no nordAa 6drla x unox<5ft..i .: '. riotdpyro s. 4.. 21. l. 2. otxfAa npz€xal voft or6q 6drno r1tn6ro vo.uqaruuetrdproro *rnapi rslcs'Ia Aegrrccdt nrrrAeclr Aesiroro roAai B n6ne.fr6cruny.qypeurril uodxarr aa aar66yce. 6cns upu.q€':r. Ecnn on rdryrur. cara o. To r noxneu*' 7' rl6p"urrra ru€n r6rpe. cran (lororpaSr.j-lcg.i .'r craga6n. gardsqrr rpauvanluecxneynpaxu€nu& Tarc qro vorj uarrl ry'nfrr' zl. xor6prte upanrav{nu yv6crue . l': v. C6u. 8.r. 1. Iloloxri xapauadur ryAe.ii*$.u6 6exri-rril cnoprcu€nrr.q6x xynli. -f. '24 6 'Ii i. 4. qro s noruda Ha trJlrx.a. Xor. ganfsuas n6paoe vdcro no rmvrHicrNre.nodly B r6prr. r uro 4orxndr y'rrirr pyr'nirucqrro Jrnreparjpy. Ecnu. Kyn' 1. on cadlan xoporu6 pa66ry. 5. ou yr1. 3. Eexrtr raK.trx..n.n ouri6ry. Kax rdarxo r rcrarb. 27.U<5xnrxov.rrrr y56pry ypox6n.uocr<inrry onosA{u Ha n6eg1. l l . {: t. os navri<iro 5. Orrpdrtry. EX. M6.' tri'' sl . orxpr'rroro neA6auo. a. 6drno ren-nd.sfiAe$ n'rep5r. a er6 cectp6 qllr6er ral6ry. ii 'j+ '. BdIcraaxa 6rur6 otrpdlra TaM. ou nonyuri.Fi ffi ffi ffiffI.. Ex. a) r 6noctn. i.rn 6yaell cvorp6rr Maru rlo re:rerfsopy. Ecnu rrr xopourtinoarordsr4rurca. Korfit or r6s. O6rjrqsos6cle o66Aa 646yurra uAdr orltrrx6rr n csolb xdrr'ruary. On 6exrir. t.uas'6 ire.i!rr p . rlr66u se onog. rtriue.iii . n irasi eli. l. rilxArrfi ro. rlro no_ nocdeulr..urordsril veu:i. 2. 6par nom€nc ErM rra ronq6pr.Ar{rcr Ea u6ureli lwrae.nenrrufi.'' 3. B ror Aem ro ur0n AoxAb. 7. 6. Mrr cneurfnu.e. xori x . Alr'66ivt 4na v6pox. 4. ?I er<i noarordsb xoporr-r6 pyccxorrlyrsuxf. nogrot<iueuurtft yueulrx6vu cr5pruux r:r6ccon. na j:rnqe rrrer /IoxAb.usrs6Aqaroro cerrl6p. cau npuuuv6n s He[ yvicrne . safiucln r rerp6Ar. -ftrFi . sa sdcxonbxo.slrii ttr6lo 6p5ry. b) xar crpe. rax 66raror gdfiurr. i. 2. paccr6rrrnaroruufi o6 $roft arcneAfqnr'r. Tearp6nsnat nrdca. . noxagi:ru ga .r6c. h..n6. &. g. 3. 11 . s 'req6sfie Aayx Afiefi.nncr r6tcrue ronoc6. 3. rordpufi srraJr . ror6pyro ttfiIe Aar 6par' Ex. . flop6ra ren6 ryA6.ropo4cr6u $ecrua6ne. E x . . 6.rder g.u. . rurr.t. B 5.6' Mu yrumi ue re6rpa. ffi' ffi*Wtrr ffi#li ffiil €::. Brrcryn6na cnoprcvdnxa. oas6ro uuxor6 u€ 6sno. Tau. 5.tJ.Iqeecs ropax. norou5i rro yx6 6rirno uds4ro. na 6par nsxn raxcf.qrefi. 2.rofi. Ex. 4. Cnosit evSi lrasdlucr.4.ur. A eu! aanucfm. rge pa6drana na npduuofi reg6re.nec. EnaroAapi AoxAfrrar Srou ro.. 1. xordprrfi nocrpoulu r np<irulornr ro.rrqsr cr5i'ruaet pit1wo.qopory. ndcnanryro rrau6rcApfry r llnodnrr. rAe Na. 1. 8. uax6. ro cnino cdnsqe. Ex.{ol'r. 6. 5. 3. B xsfre 6dino w6ro rrutrocrpf4lrii. Mu 6finr ua sxcripctlu e necf. Ex.I[Ir6Ica rycr6ft . nocrp6enmrft voloA6xuo r6poAa.rexfr y ner6 ua cron6.Uy sa AoxAeft nuep€r. 2. On uorlrdn ry. 6dnro AoN.n vdper aeus. : ti i. HaxoAf. 5. Mu ne nofiAerra xund.fi.. 6rr AoxAr. B ro rp€ue. F- i:. ro146 oa ror6sffr ypdrn..:. noA6pen. Tav. i l.s ornr\ann6Ae. l. 9. fl' '. duerrs rny65rcoe' 6.ujraaa. rn. 9. oxoro niipxa 6rrn gov. Ex.q.ilrnpeuogar6relr rpriaraxra. Kor.f. l{.i. . 5.rAdr.r. on rinn<lro sauuu6rcr. F. . 6e: orurl6or:gdcelo urp6r. no r'r xopdurru cuoptcv6sou. ygriAe.aesd.:: 'l l.f. Onf runr N. fld..{Heu 6r'raorax x6pro. gaBoesSril ir'nrdro Iraeg6neft. npuxoarlx uav caju:arr v5iruxy.r naA6n uarsr6. Orepo. 2." :{ir . Ex. . Co scex cropda cnfiura6iaer xopdurnftypox6fi.cv<Sxerur uocrytrlrr r rncrnry'r.5.

+'.v cl_ 71 \ ." {v L.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful