În acest domeniu, subiectul vârsta adolescen ei este un fel de piatr filozofal , un domeniu incert, dar fascinant în acela i timp

. Unii se aventureaz s îl p trund , pe când al ii fug de el fiind prea complex, chiar complicat. De aici i multitudinea de opinii contradictorii. Adolescen a a fost considerat vârst de aur, a marilor realiz ri, vârsta marilor elanuri, integr rii sociale, vârsta particip rii la progresul social dar i ingrat , a crizelor, anxiet ii, nesiguran ei, insatisfac iei, contesta iei, marginalit ii, subculturii, vârsta dramei, cu tot ce are ea ca str lucire, dar i artificiu etc. etc. Ceea ce este mai interesant este faptul c ambele tabere au dreptate. Diversitatea opiniilor se bazeaz pe mai mul i factori: pe de o parte este vorba de unicitatea caracterial care caracterizeaz fiin a uman ceea ce genereaz un proces complex de dezvoltare i o multitudine de situa ii, dar mai ales faptul c adolescen a este o perioad de tranzi ie, de transform ri structurale, psihologice, fiziologice. Aflat între dou vârste diametral opuse: pubertate i vârsta adult , adolescentul este un mozaic din toate punctele de vedere. Predomin îns o serie de tr s turi specifice vârstei adulte spre care se îndreapt . Este vârsta rebel , când adolescentul iese din universul copil riei i se îndreapt c tre lumea adult , dar urmându- i propriul drum. Începe ruperea de autoritatea familiar i integrarea în grupul celor asemenea lui. Adolescentul nu se poate rupe înc definitiv de familie, ci doar par ial, el este înc dependent material de aceasta. Apar acum aspira iile de via , dar i primele obstacole serioase cu largi implica ii asupra viitorului adult. Acestea au rolul de a realiza cre terea gradului de con tientizare. Începe s con tientizeze valoarea notei i a examenelor care îi pot influen a viitorul prin posibilitatea / imposibilitatea alegerii unei profesii. Tot acum pot ap rea i atitudini opozante, de refuz, repulsie de înv tur , de cunoa tere, acte de rebeliune, uneori gratuit motivat doar de dorin a de a fi altcumva, de a fi împotriva a tot ce înseamn autoritate, constrângere. Adolescen a este perioada modific rilor nu numai în planul psihic ci i fizic. Este perioada cre terii accelerate a corpului, a transform rilor interne ale organismului care au rolul de a-l preg ti pe copil pentru via a adult . Apar acum i modific ri la nivel sentimental. Cre te sensibilitatea, se reorganizeaz planul afectiv - motiva ional, apar sau se reorganizeaz sentimentele i pasiunile. Întâlnim o serie de modific ri i în planul intelectului, înregistrânduse acum dezvoltarea capacit ilor intelectual - reflexive, precum imagina ia sau inteligen a, ceea ce vor duce ulterior la formarea con tiin ei de sine. Adolescentul cap t astfel o nou percep ie asupra realit ii prin apropierea lui c tre lumea valorilor, construindu- i o identitate proprie. Toate aceste transform ri se realizeaz diferit de la individ la individ. Astfel putem întâlni o trecere calm la unii sau violent la al ii. Adolescen a poate fi denumit i perioada contradic iilor dramatice, deoarece poate exista o ruptur între aspira ii i posibilitatea de realizare a acestora ceea ce poate duce la grave probleme de ordin individual sau chiar social. Nemul umit de el i de propriile realiz ri adolescentul poate s vâr i acte cu implica ii deosebit de grave în plan social (este vorba aici de delincven , acestea fiind adesea asociate prin implicarea în anturaje cu grave influen e : bande, g ti cu un v dit comportament antisocial. Este vorba de acei neadapta i la condi iile impuse de societate), sau frustr rile personale s fie îndreptate asupra propriei persoane (fuga de acas ca o încercare de refuzare a autorit ii familiale, sau consumul de droguri, ori încerc ri de sinucidere). În continuare voi prezenta detaliat câteva aspecte legate de aceast vârst , i anume particularit ile anatomo-fiziologice, dezvoltarea psihic i personalitatea adolescentului. Din punct de vedere anatomo-fiziologice, adolescen a este perioada final a dezvolt rii organismului. Acum ritmul cre terii începe s se atenueze treptat, corpul începe s se redreseze adolescentul câ tigând în în l ime între 20 - 30 cm, i 4 - 5 kg în greutate anual. Scheletul cre te rapid în aceast perioad ceea ce va avea repercusiuni asupra st rii de s n tate. Spre sfâr itul adolescen ei se poate spune c deja avem în fa pe viitorul adult, asta

Exemplele de personalit i care i-au început cariera la vârsta adolescen ei sunt numeroase. În plan afectiv el va dovedi reciprocitate deoarece sensibilitatea afectiv se îmbog e te foarte mult. Nevoia de a se rupe de tipare. Este i perioada de maturitate sexual . Începe acum nevoia de singularizare. chiar dac nu le g se te întotdeauna pl cute. Jean Rousselet remarca trei tipuri: 1) conduita revoltei 2) conduita închiderii în sine sau a reveriei. este perioada în care se va finaliza structura psihic a individului. se erotizeaz . nevoia de prietenii elective. Este perioada când adolescentul se vede nevoit s fac fa cerin elor societ ii. La aceast vârst se dezvolt debitul verbal. care de cele mai multe ori cap t forma unor rela ii platonice. Nevoile adolescentului sunt pe de o parte generate de trebuin ele pe care le resimte din noua perspectiv în care se afl . Unii autori tind s pun pe seama contradic iilor dintre noile poten e fiziologice i tabuuri. chiar dac nu. Norbert Wiener. Se întâmpl ca adolescentul s r mân robul unor astfel de comportamente.i face nici o pl cere ceea ce faci. Nevoile adolescentului cap t o serie de forme precum: nevoia de crea ie cu valoare social . apare reciprocitatea afectiv . La aceast vârst apar i primele crea ii cu adev rat valoroase. Au loc acum acele furtuni afective. este bine s men ionez i câteva aspecte pozitive. deviante.i întreac prietenii în orice ceea ce face: ceea ce duce nu de pu ine ori la comportamente antisociale. Amintesc aici pe M. Chiar dac manifest stabilitate sub aspect biologic. de a produce ceva nou. Mendelson Bartholdy. apar sentimente superioare precum prietenia i dragostea. de predic ie. face din adolescent un lupt tor. romantice cu o important înc rc tur de reverie i fantezie. Se elaboreaz algoritmi i stereotipii verbale. spiritul critic i autocritic. sunt incapabili de efort îndelungat. original i excentric. Grigorescu etc. de a ie i din umbr . intelectuale i afective. fluen a dar i flexibilitatea verbal . ruperi spectaculoase i dramatice de prietenii. Aceste forme ale maturiz rii. excesele de exclama ii. dar tot acum p trund i cuvinte parazite. unele dintre crizele acestei vârste.din punct de vedere anatomo-fiziologic. de manifestare ca personalitate de sine st t toare. Eminescu. agramatismele (de care unii nu vor sc pa toat via a). El va c uta cu orice prilej s . Se dezvolt în aceea i m sur i imagina ia. Este perioada a ceea ce se poate exprima prin sintagma cererii i a ofertei. obosesc repede. neglijen a în stilul comunic rii fie ca insuficien cognitiv . De asemenea apar contradic ii i între ceea ce a teapt el de la via i ce i se ofer în schimb. Apare gustul pentru ra ionament i atitudinea critic pentru valori. dar se poate vedea uneori neputincios în fa a unor astfel de cerin e. a capacit ii de interpretare i evaluare. Noile cerin e implic i nevoia dezvolt rii psihicului i mai ales a unor instrumente ale acestuia. etc. N. Se remarc acum consolidarea structurilor gândirii logico formale. superlativele. de anticipare. Important este la aceast vârst s fii altfel i s fii apreciat. a tipului introvertit. adolescen ii sunt înc fragili. de planificare. ap rând pericolul surmenajului fizic. la afi ri depravate sexuale. nevoia de a împ rt i sentimentele. Se trece de la stadiul de consumator la cel de creator. vulgarismele. . Din punct de vedere psihic. Cât prive te conduita adolescentului. îl vor ajuta pe adolescent s se poat raporta atât la sine cât i la al ii. Apare prima iubire care are implica ii profunde asupra vie ii afective a adolescentului i a viitorului adult. dar sunt i alte nevoi care au evoluat din perioadele anterioare i au c p tat o nou form datorit noii situa ii în care se afl individul. L sând la o parte aceast latur negativ . dar i limbajul. Un loc important în via a adolescentului îl cap t rela ii cu cei de sex opus. fie din teribilism (e valabil i aici observa ia anterioar ).

3) conduita exalt rii i afirm rii confruntare deschis cu ceilal i. dezinteres pentru viitorul material. ob inerea satisfac ii indiferent de consecin e. Apare acum conflictul între genera ii din punct de vedere al valorilor morale i al comportamentelor. lupta de dragul luptei. . Pot ap rea i unele tentative de suicid datorit imposibilit ii satisfacerii tuturor dorin elor. Tot acum adolescentul î i descoper identitatea voca ional ca urmare a procesului de autocunoa tere.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful