You are on page 1of 2

GRIGORAS OVIDIU

Clasa XI- C

COMICUL
Comicul de nume : Sardarul Cuculet

Comicul de situatie: Atunci cand tiganca nu intelege numele doamnei din trasura care era coana
Chirita si ea ii stalcea numele.
Atunci cand coana Chirita cade pe gheata
Comicul de moravuri: Sfidarea celorlalti din partea Chiritei care se credea mai presus

Comicul de limbaj : Atunci cand slujitorul pronunta gresit numele celor din familia Barzoi
(Chirita-Crita Gulita- Gurita Barzoi-Branzoi)

Chirita in Iasi
Rezumat

ACTUL I

Opera Chirita in Iasi de Vasile Alecsandri incepe cu actul intai in care aflam prezenta
Chiritei in caleasca asteptand la bariera sa intre in targ. Ea este intampinata de un slujitor ce doreste sa-
i afle numele pentru a il trece pe catastif. Cucoana , dupa o scurta cearta cu slujitorul voieste a ii zice
numele ei si a copiilor dar acestea fiind dificile de tinut minte slujitorul le va scrie gresit pe catastif el
repetandu-le “Crita Gurulita Lapsita si Rastita Branzoi”.
Tocmai ce trecura de bariera Caleasca se impotmoleste in zapada. Chirita isi cearta
feciorul ca nu vroia sa ajute la dezapezirea calestei si ii ordona tigancii sa coboare jos. Aceasta facand
inadins sparge cutia Chiritei alunecand pe gheata.
Chirita ii cauta pe surugii iar in cautarea ei aluneca pe gheatza strigand “Valeu”. Fetele ei
auzind fug si ele sa vada unde a cazut mama lor dar supriza cad si ele.
Scena a II-a ii prezinta pe cei trei straini Bondici Pungescu si un neamt cu orga intrand in
Iasi. Ei dau nume gresite slujitorului de la intrare.
Venea dinspre Roman unde jucase carti iar unul din ei trisand au fost nevoiti sa plece pentru a-si
ascunde urma. S-au hotarat sa ramana o vreme in Iasi pana se vor linisti lucrurile.
In scena a-III-a ni se prezinta de la inceput dezamagirea Chiritei deoarece ii fugise surugii
si nu reusea sa-i mai gasesca. Ea a reusit sa dea peste cei doi straini Pungescu si Bondici care s-au
prezentat ca fiind spatari si aga. Cei doi s-au oferit sa o ajute pe cucoana conducand-o pe ea si pe
fiicele ei la gazda asigurand ca totul va fi bine cu trasura.
Scena a-IV-a arata o cearta intre Cucoana Chirita si feciorul Gulita care iesise pe gheata
dezbracat. Ea ii reproseaza acestuia faptul ca nu a ascultat-o sa ramana in trasura. Dupa ce l-a imbracat
cu forta ii promite un dar mult dorit apoi pleaca cu el spre “tatacele” ei, lasand pe fecioru mare si pe
tiganca sa aiba grija de lucrurile in trasura pana vin boii sa o ridice.
In ultima scena a primului act ni se prezinta intalnirea Chiritei cu vaduva Afin si saradarul
Cuculet. Din vorba in vorba ajung sa observe ca lipsesc fetele care plecase cu cei doi straini. Au
inceput sa fuga fiecare unde putea sa le caute. Ea se gandea ca o sa o certe sotul ei.

ACTUL II
In prima scena a actului al doilea ne este prezentata chirita care isi facea sprancenele
pregatindu-se de bal. Ea este deranjata de Gulita care canta la orga, iesindu-si din fire il pocneste pe
baiat. Tiganca ii apreciaza sprancenele cucoanei.
In scena a doua Chirita vorbeste in prima faza cu Luluta(fiica lui Afin) fata care era putin
obraznica batandu-si joc de matusa Chirita. In a doua parte a discutie cucoana dezbate problema
casatoriei in legatura cu duducile ei. Ea isi exprima nemultumirea in fata lui Afin deoarece niciunui
flacau nu i se aprindeau calcaile dupa fetele ei.
In urmatoarea scena cucoana primeste o scrisoare de la sotul ei precum ca ia murit
catelusa.Afin si Luluta pleaca la acasa.
In scenele patru si cinci ne sunt prezentate momentele in care duducile cucoanei precum si
fiul Gulita nu reuseau sa se imbrace intampinand dificultati. Cucoana isi iese din fire.
Scena a sasea ii gaseste pe cei doi Bondici si Pungescu facandu-si planuri in legatura cu
fiicele cucoanei.
Scenele sapte si opt prezinta intalnirea celor doi cu fiicele Chiritei precum si pe dansa.
In ultima scena a actului al doilea aflam plecarea feteleor si a cucoanei la balul Afinoaiei.
Ele erau insotite de cei doi straini care incercau sa se autoinvite la petrecere.

ACTUL III

Primele doua scene ne prezinta sosirea familiei Barzoi (Chirita si duducile ei) la Afin
acasa. Gazda ramane mirata deoarece era prea devreme.Luluta ramane la fel de obraznica in dialogul
cu matusa Chirita.
Scena a treia prezinta pe cei doi copii Gulita si Luluta intrecandu-se in ce stia
fiecare. Gulita se lauda ca este cel mai bun cantaret , Luluta si ea avea cu ce sa-l supere.
Scenele patru si cinci prezinta venirea lui Cuculet care credea ca este primul ajuns . Afin
a tinut sa-l anunte ca de data asta nu a fost chiar asa, Chirita fiind mai devreme acolo.Cei doi discuta
despre familia Barzoi
Scena a sasea mai prezinta si alti invitati ce au venit la bal cantand.
In a saptea scena ajunge si Chirita de la teatru unde vazuse piesa “Doua fete s-o neneca”.
Aceasta piesa i-a starnit nervozitatea cucoanei deoarece se potrivea cu dansa. Ea acuzand autorul
pentru necazul ei.Nefiind destul patania la teatru unde au ras toti de ea, cand a intrat in salon au
inceput a rade si boierii din incapere, ea fiind tot nedumerita.Tot in aceasta scena ni se mai prezinta pe
cei doi straini care erau urmariti de Cuculet pentru a-i prinde cu ocaua mica.El le propune un joc de
carti gandid ca asa va reusi sa-i atraga in pacat. In tot acest timp restul boierilor dansau cu fetele la bal.
Scena numarul opt prezinta continuarea jocului de carti dintre cei trei. La un moment dat
Luluta il vede pe Pungescu care trisa, aceasta a zis in gura mare ce a vazut. Cuculet atat a asteptat
pentru a-i prinde. Incepe scandalul in care Cuculet ii trage o palma unuia dintre straini. Lumea afla
adevarul despre cei doi. Auzind si Chirita ca cei doi erau cotcari ,lesina.
In ultima scena apare si barbatul cucoanei , Barzoi care a venit sa o ia acasa pe Chirita
precum si pe copii ei. Aceasta nu vroia sa plece deoarece vroia sa marite fetele tot intreband pe toti
daca nu cumva vrea cineva sa le ia de neveste.Barzoi apuca pe Chirita de mana si o trage spre usa din
fund, fetele si gulita urmandu-i.Cuculet face semn epistatiilor ca sa prinda pe Bondici si Pungescu.
Invitatii de la bal se inchina in fata familiei Barzoi, raznad cu hohote.