COLECTIA

ELECTRICIANUlur

110
Ing. Alexandru Emanoil

Anclan~area automata a rezervei in mstalatiile electrice

Editura Tehnica Bucurefoti-1988

CUPRINS
1. Lol\ul lustnla1Jllor de auelau!:iare automatil

an.....mhlul miisurllor pentrn aslonrarea . tare" en energle electrieA .••••• 1.1. Categorii

a r~el'vel (1\.1\0) 10 lIootlnnllli111 In nllmen• . • . . • • • • •. de
aslgUI'D.I'C

,

1.2. Asigural"ea. rezervel in proeesele tehnologlce de producere a cnergiei electrice ........."..".. l.3. Aslgnrarca rezervei in instala\ille de stins incend iu 2. (MuAltu generale do 'unetlonarll II inlIlRI_lDlot ,I\.:\.8 .

zervei

...•.............•...•

de consumatorl

ljIi nivelul

a re-

5
9 13 1 :; 16 17 21 21 2' 28 28 33

2.1. Conditii de demaraj ale instalatillor AAR • . . • 2.1.1. DL'lparipa teusiunil pe bara l'ezcrvata . . . •• 2.1.2. Schimba.rea st..'\rii nnui Intreruptor pe alimentarea narmalil. . • • . • . • . • . • • • 2.1.3. Prezenta tensiunil pc calea de rezerva 2.2. Panza de AAR . . . . • . • • • • • • • • 2.3. ConfirmA.ri de blocaje • . • . • . . • • . . 2.3.1. Vorificarea p(.l~iliei aparatajului de comutatie prlma.rlL ••••••••••••••••••• 2.:U. Blocajele jnsta-Iapilor AAR . . . • • . . . .• 2.':1. Acccicrarea. flWqiOn1l.rii instala~ii1or AAR • . . • .• Ada.ptarca schemelor AAR 1a. nccesiti!.tllecltrontc de exploatare ..•..•..•....•.••••

2.'.

42

~J 48 49 -'0

3. f.onhrrea lustahlJUlol' de AAR 8U dlspozlUvlIl1I d., comundd 01., tnl,.,ruptorulul • • • • . • • • • . . • . • . . . . . . •• Prelungirea duratei timpului de auclausare . . • . .. 3.1.1. Instalatii AAR prevll.;tute ell acceleraroa flluc~iollarii Ja declansarea aUmcn1:ll.rii de baza • • . . • • 3.1.2. rnstaiapi AAR fll.rlI.accelerarea functiol1r~rti 1;\ declansarea alimcntaril de baz1i. .••• .1.2. Dispozitlve de actionare cu motor electric . . . . . . 3.3. Dlspozitivc de actlonare eu solenoid . . • • . . . • 4. D!IiIp<lzUlve et., AMI J.l.

jJ

53

57 60 61 61 6'

polltru hliltnlnj;ll de ]011 s11'eJl.~lnIlD(O,-t ltV) .

4.1. Iustalatii 110 AAR peutru servicii interne de 0,4 ltV . . •• 4. 1.t. Instalutie AAR pe surse de alimentaro Ill. un ta~ blou de dlstrlbutie de 0.1 ltV de servlcii interne. -4. L.2. Instalap.e AAR pe eupla Ill. nn tablou de distribut le 0,4 kV de servicii Interne •..•.•.••.• ~.2. Instalatii AAR peutru tablouri de dlstributie de 0.0{ kV Ill. consumatori • . • • • • • • • • • • • . • . • . . •.

611

3

1. . hlcr~rilOl' ~l punerea In Iuncjiune a. .. lnst. 5. .. lnl'talatii AAR pc cuplo de inaltA tell s'iUlIO • • • • • • • ~. Jnstulntie A..1.•.. sectii de bare ~i.•.\AH pentru un tablou de distribupede 0.2. ..lli) . • 7. Illlltalatii AARpc. 1. • . Instnlnril' A. • I • .:\.:..2.6. Ill!'t!!l. • 5. .3. Bltgoll lll!lllfll Ilre. .•.5. 7. .5...1...51 l-tl fl....2. .V dintr-o tlln.•.. . Tnstalutie A AR p~ pllitru cuple transversale ·'tie medie tellsi\111~ •. . cllCii de rc~SiU1.nllI..l'cnitclor de semD~h~t¢ 6.\rtil' A. .5Ul{8.'ellli'elltlr('lIlCelor bas'1I11'liII{lr . • • .57 1.> In~t~lntU Ilel 'naUli 1$1mrdle tenslnne ... :." kV decousumator' cu dou!!.'\lapc . • • • . 'lnstalutio A:\R I'll' trausformatoare ('1arianta bidireciiollatu l.. 99 100 5..• . . . 6..-\. . • . .57 16} 162 BibliCJgrajie 4 ..-1.\R po cuple.2.• " .' trunsformatoarotva l'Iantn uuidlreclio1Ul.. . Norma specifice de prot~'ctia munch ... 11lstula-pedc AJ\R pc cupla 1.• .•.Hl1Ii. Instnilltii AAH 1'1' nlplll..•••... 11lstahltie AAR en grup electrogeu do Interverrtio pentru 1111 tablou ':lediStributledeconsumator eu dO\ll'.2.•••.•.2.V dlntr-o statle electl'ien C\I dou{\.2..rans'/ersallt 110 I. . . I.sIe medie tensiune . JJucl'iil'i de v¢tifieare 13 insta. .elaenleJe HO IS1 corecUln. . • . ..• 4.U\ • • • ...1.tieelcctricrt ell <loul\ slsteme de bllrc!..1atiilo AAR .li trei linii clectrice de allmeutare ••••.. .. 5. cit' linn' filII«! '11 . ..\Tt Ill' 0 1~1'1"1l\ trIlIIS·'\~n. .. OIapa:£ltiVl' hAn (tfllll'lI 73 fir. lustnlatii . Sepal'art~ac!. .. . tttililnrNt 6. • . . Verllkfllell Intllnlnllllllr AAR • _ • • . Inchcicrea. 5.-1. . • ..1. Jiuii electrice denll.clJplit lQugi..2. Separarea vclrcnttefor de prQ~cctie .llgitudiual~ :. . . crsaU'1 ItO k V dintr-o stnlil! ek'ciric{\ ell dl>ulI.....truatiilor electrice ale eentratelor \Ii statHlor (c:xlra. . 4.A"uiJ. •. • • • tal 105 111 HI) ~ 116 118 tll..••••.•. . linii cloctrlcc de allmentare ~i0 linie ell'ctridt t. .3.••••••. . .3.\1< pc clemente dispcrsute • . transforrnatoare ..3.2. ..••... tCJ1~IIIIII~ • • • • • • • .) • • .. . NOl'nmliv pent ru prorectaree PfQlectiilor prin relee ~i autonmtiz<uilor in . . • •...2. .. .• • ...:\_AR pc 0 cnpHi lO. .2. <It' Ilw~lir. PE.3..1.. . • • .<\li pf.. . .-.. .tudinaUi • • .2... trnniSvcrsalil tLO I. .: 123 121 LJ() 13' tf.-\1\ • • • • . de medic tcnsinno . • • . lnstalafie AAR pe cupla trnns .1. :5..5. Lnstalati .• II • • • • • • '. • . • • •• men taro I • • • • • • • • • • '. Instalatii AAR pe snrse de alimeutare In un tablow de dlstrihlltio 0...1..3.5. • • 5. .. . instalafillor' AAR . 5.•.••.1.• V. . Separaren 1'17 1.3.seotH de bare ~i cupll110llgitudinall:!.o. .( kV etc consumator • • • . ..3.4. circuitelor de comandli CU.

(1. furnisare a energid electrice presupune Iivrarea catre eonsumator a energiei electrice cu respectarea indieatorilor calitativi ill acesteia (tensiune. frecventd ete. Cnle{Jorii de 8 rezervel ft.t. 100%. Leenl i. Prin cale de alimen5 .. 1.1) unde: T" diferite nivele de putere ceruta.) in limitele de abatere lata de valorile nominale impuse de prescriptiile in vigoare.Ji~tulatiilor (Ie anelansare amtoD1tlta a rezerv .hll de usigurare Un consumator poate dispune de una sau mat multe ciii de alimentare cu energie electrica. Printre Indicatorii de natura neelectrica care caracterizeaza calitatea energiei electrice Iivrate. 0 importanta deoscblta are gr. este intervalul de timp in cadrul unui an calendaristic in care consumatorul solicita criteriul sigurantei : T.1. .i (Ai-\ll) in ansamhlnl lIlrL~uriJor pentru ns1!Jurnr(lo ('''Ont.este durata l'o~ibilrl de nealimentare a consumatorului ill perioada considerata.ldul de asigurare a &ontinuitdl# In alimentare a eonsumatorului : C = Tc T .. Gradul de asigurare (C) poate fi determinat pentru f!ODSUD1Mori ~inh:e.illuiliitii in ullmemarea en energie ell~ctriea Actlvitatea de.

tare se intelege totalitatea elementelor inseriate Intre sursa ~i punctul de delimitare, indisponibilitatea oricarui element nerezervatconducindlaintrerupereaalimenta.rii (0 cale de alimentare poate cuprinde linii aeriene, cabluri, intreruptoare, separatoare, transformatoare, bobine de reactanta etc.). Doua cai de alimentare se considera independente dad. un defect unic "i (san) lucrarile de reparatii ~i Intretinere la elementele unei cui nu conduc la scoaterea din functiune a celeilalte di.i. Uneori consumatorii pot avea S1IYS~ jYloprii prin care se Inteleg centrale electrice sau alte mijloace ale consumatornlui pentru generarea de energie electrica activa sau reactiva. Daca necesitatile 0 impun, consumatorul trebuie dis puna de 0 sursa de i1~tervmlie care este 0 surs1i proprie de rezerva independentd ce asigura continuitatea alimentarii unui grup restrlns de receptoare la caderea celorlalte surse, Alimentarea din aceastd sllrsa are drept scop evitarea aparitiei unor feuomene periculoase in instalatiile consumatorului, jar nu ccntluuitatea productiei. Intrerupcrca cailor de alimentare a unui consumator se considera : a) intrerupere simpU'i.1n casul indispoaibllitatll incidentate san programate a unci singure cai de aliment are : b) Intrerupere dubla, in cazul aparitiei incldentale pc a dona cale de alimentarea consuniatorului pc durata In care una caile de aliment are este tntrerupta. r;ohtl de fensimH! este variatia negatlva a valorii eficaee a tensiunii unei retele elcctrice avlnd 0 arnplitudine cuprinsa intre 0 valoaro minima sesizabila (circa 20% U.) ~i tOO% UtI si 0 durata de eel mult 3 secunde. Se exclud din notiunea de gol de tcnsiune : variatiile lente ale tensiunii, perturbatlile tnsotltc de variatii ale frecventei, variatiile ciclice de scurta durata ale tensiunii (fenomenul de flicker) '"

sa

run

I

• Prill I'IiCI(IlI' se il1~eleS'o:)efectul de pilpfirc a1 surselor de [lumina t ca.U7.a.tde flllctna~!iIe rapide de tensiune care tnsoteso functiouarea uno s eeceptoare (ouptoarc ell arc. Iarninoare, aparate de sudurlL) care produce o senzatic de j~m1t fiziolog!ca..

,i

6

variatiile de tensiune datorate fenomenelor deformanteo Normativul ~rivil1d alimentarea eu energie electrica a consumatorilor industriali ~i similari PE j 24./85 defineste urmatoarele nivele de rezervare in caile de aliment are ; nivel'ltl 1 : cu rezerva de 100%. dlile de alimentare slnt independente ~i sintracordate in puncte distincte de delimit are ;
DU sint in mod obligatoriu independents ¥ pot fi racordate ill punch! nedistincte de delimit are : nivel1tl 3: fara rezerva .. Se admite realizarea unui nivel de rezervare intermediar intre zero ~i 100% in cazuri speciale, in baza cererii consnrnatorului. Calitatile nivelelor de rezervare specificate. in ceea ce priveste consumul asigurat ~i durata de nealimentare sint prezentate in tabelul 1.1.

-

ni'lJetu/ 2: cu rezerva de 100%. dar dille de alimentare

T(Joelu/
ClIlhll,lIe IJivelel()l'ilt' ttlzertare

1.1

Duratn de realimeutnre Nlvehtl de rcservare Consum asigurat In ClJ.:t de 1ntrerupere simpllt Clasa
A
}ll'sH:

MVA

50

Clasa CJasa Clasa. D C II (7,5- (2,5- sub -.50) -7.5) 2,.5 ?\>IVA MVA 1-1 \'.1\ 38
.ls l -.S

O!>r;ervatii

1

Integral

3s

Durata
te111

de

-

,__.
Integral min.

2

30

---- 2-8
30 min. 2 ore ore

11 Mltolll."\ficii

Il.ctlonare do sis-

Dllrn(-a nece.'llua IIfcctu!i.rii de maneVl"e pentru i20larea

-

defectului l;ii limuntaroa pe Ie:!. ,Ie rczc~r~/a

rcaca.-

3

Nimtc

SI' Vii stabil]

de ill c..1.Z eaz, ill fUllcti.e de c()Jldi~iilo In locale ~istructura schemei de alimentare,

7

Durata de realimentareJn cazul nivelului 2 de rezervare s-a considerat : - 30 minute prin comanda manualadin statiile cu
personal permanent : - 2 ore la comauda manuala

- 2-8 ore pentru consumatorii dispersati, In instalatiile consumatorilor pot exista urmatoarele categorii de reccptoare in functie de natura efectelor prodose de lntrcruperea in alimentarea cu energie electrica : Categoria zero (specialii) la care Intreruperea alimenUirii poate dnce la explozii, incendii sau distrugeri de utilaje :;i pierderi de vieti omcnesti. Utilajele 9i agregatele incadrate In aceasta categorie nu vor fi actionate electric decit in cazul ill care nu se dispune de alte forme de euergie, sau acestea sint prohibitive economic. In astfel de situatii se vor preciza masurile de ordin tehnologic prevdzutc pentru asigurarea s!'lcuritl\ii oamenilor ~i utilajelor in cazde Iutreruperi in alirnentarea cu energie electrica, Catego1'ia Iia care intreruperea alimentarli conduce 1:1 dereglarea proceselor tehnelogice in flux continuu, necesitlnd perloade Iltngi pentru reluarea activita:tii la parametrii cantitativi ~i calitativi existent! in momentul tntreruperli sau Ia rebuturi lmportante de rnaterll prime. materiale auxillarc, scule tehnologlce semifabricate etc. ~i (san) pentru care. de n~gnla,. nn so poate recupera prodnctia nerealizata. Cafegwifl 1I la care intrerupcrca alimentarii cenduce la nerealizari de productie, practic numai pe durata lntreruperii, iar productia nerealizata poate fi de regula recuperata.

personal permanent;

din statiile

fura

tinlndu .... se seama de: a) cerintelc de contiuaitate a receptoarelor : , b). cerintele speciale' ill ceea ce priveste calitatea
tensiunii ~i free ventei din sisternul de 'alimentare l c.) iudicatorii valorici ai daunelor provocate de Intrerupcrea in nllmentarea ell energie electrica.

dream in categoriile prqcedente.. . Se stabllesc categorlile de receptoare

C,lIegor1R. III

cuprinde receptoarele care nu se inca-

8

eft. ?'eZ-(:ft'r}' este acea sursii de alimentare care preia totalsau partial alimentarea receptoarelor racordate Ia sursa de alimentare normala 111 cazul iesirii acesteia din functiune. Nici un proiectant de instalatii de anclansare automata. a rezervei nu poate trece la conceperea unei astfel de instalatii fara sri. dar In limitele admise de conditiile de functionare prescrise tn prezentul normativ. tionarul energetic prin care se cere acordnl Categoriile de receptoare trebniesc precizate prealabil §i in ches- 1. PE 113/77. Normativul pentru proiectarea instalatiilor electrice de servicii proprii d~ curent alternativ ale centralelor termoelect rice -?i de termoficare. Sursa de alime1ttare.scle uhnologiee de produ(o('yo a energiej"eleetl'iee Instalatiile din cadrul proresului tehnologic de producere a energiei electrice 5111t alimentate cu energie electrica din instalatia de servicii proprii de curent alternativ. foarte dar definite volumul consumului care trebuie rezervat. ateliere. aUt 9 .alimentare de rezcrva nu este afectata (sau este afectatd. iluminat etc. Instalatia de servicii proprii reprezinra instalatia care asigura alimentareacu energie electriejt a mecanismelor ~j utilajelor necesare desfa~lll'rlrii procesului de productie. fiind semnat de consumatori in calitate de beneficiari.care constituie anexa late-rna de proiectare. Ia boratoare. AsigUf8l't'8 rezervei in proe~. defineste urmatoarele categorii de surse de alimentare pentru serviciile proprii : Sen'sa de ali11Ie11i(l1't 1I01'malii (de lucru) este acea sursa de aliment are C"1·(~ preia total sau partial alimentarca receptoarelor in regimul normal de functionare a schemei de alimentare. In cazul in care sursa de. aibil. de transformare a energiei coutinute in combustibil in energie electrica ~i termica procum ~j aaltor mecanisme ~ receptoare auxiliare ca : instalatii de ridicat.2. categoria receptoarelor jsi nivelul de rezervare preconizat.

h. In aceasta categorie se incadreaza receptoarele care trebuie sa functioneze neaparat In perioadcle de oprire de avarie a blocurilor cazanturbina (de exemplu: anumite circuite de comandf ~i automatizare. iuclusiv 1. 2) Calegoria I (pri1~ciPalii) care cuprindc toate receptoarele la care 'iutreruperea alimentarii pc durate mai mad de 3 s.. in caz eontrar putindu-se produce accidentarea persoanelor sau avarierea grava a agregatelor principale din centrala (cazan.«. .. in ceea ce priveste cantitatea. anumite vane electrice. unele pompe de ulei. iluminatul de siguranta.0 . cit ~icalitatea energiei livrate) de defectele sursei de alimentare normale pe care trebuie s-o inlocuiascd.nemart de sig'leranla este acea sursa de rezerva independenta (auto noma) care are destinatia de a pre1ua in eel mai scurt timp posibil alimentarea receptoarelor din categoria 0 ln cazul in care sursele lor de alimentare normala ~i de rezervaau iesit din functiune. turbina).toate receptoarele a earor 1ntreruperein alimeutare mai mare de 1 s conduce 1a declansarea blocului. cazane. La stabilirea schemelor de alimentare ale serviciilor proprii urrneazii a se tine seama de gradul de siguranta in func[ionure cerut de acestea.nde- Sursa de ali. aceasta se considera slersa de rezerv.pendC'ntii. afecteaza direct regimul de functionare a blocurilor cazan-turbina-generator si poate conduce la oprirea fuactionarli lor (de exemplu : pomp!! de allmentare cu apa. statiile de reducere-racirc).mentare de rezerrui distincta este acea sursa care serveste exclusiv ca sursa de rezerva. Sub acest aspect. Sursa ae atf.toate receptoarele care nu permit decit lntreroped de scurta durata [de ordinul (1O-20}sJ. . receptoarele se impart in urrnatoarele categorii : 1) Calegoria O(vitalii) care cuprinde : O. ventilatoare de gaze ~i ("''\Zane. ea nealimentlnd in reglm de functionare normal nici un consumator. tnrbinei sau cazanului : O.' .

ale receptoarclor de categoria O.b. de transport at etc. de concasat.) 4) C ategoria III (aftxiliarii) include toatc receptoarele necuprinse strict in structura serviciilor proprii ~i care nu afectcaza regimul de functionare a1 centralei (de exemplu : instalatii de ridicat.acestora. Pentru receptoarele vitale de categoria O. sc prevad trei surse de alimentare. ateliere. in functionarea receptoarelor de servicii proprii din termocentrale se va stabili oportunitatea folosirii instalatiilor automate de anclansare a surselor de rezerva (AAR) ~i deconectarea automata a unorconsumatori in fundic de tensiune (DAS·U).). transformatoarele pentru sistemului de excitatie etc.) 6) Categoria II (sec'I-£ndara) care: ouprinde receptoarele a diror intrerupere temporara de ordinul 15-20 minute nu afccteaza imediat regimul de funetionarc a centralei (de exemplu : instalatiile de descarcat.b. u . independenta sia treia C) "sursa de alimentare de siguranta" (de exemplu : grup Diesel cu intrare automata in functiune). 0 sursa de aliment are normala ~i 0 sursa auxiliarele alimentarea de rezerva. Pentru receptoarele de categoria a II-a (secundara] se va prevedea tn functie de importanta ~i spccificul instalatiilor aliment ate. Pcntruasigurarea unui grad cit mai ina1t de sigUl·anta. fiecare instalatie de distributie la care slot racordate receptoare de categoria 0 l?i I (sau sectil ale acestor Jnstalatli) vor fi prevazute eu AAR. Pentru receptoarele de catcgoria I-a (principaHi.) se va asigura alimentarea de la 0 sursa norrnala ~i de la una de rezerva independenta eu anclansarea automata a sursei de rezerva in cazul dldcrii sursei normale. din care una va fi sursa normala. Pentru receptoarele vitale de categoria O.a. a doua 0 sursa de rezerv5.«. laboratoare etc. prin aparate de convertire a curentului [invertoare) ~i alimentari de rezerva de la barele de c. Pentru receptoarele de catcgoria a III-a (auxiliara) urmeaza sa se prevada 0 singura sursa de alimentarc. PE 113/77 stipuleaza a se prevedea eel putin doua alimentari norm ale din bateria de acumulatoare. De regula.

) sau cind acest lueru se poate face prin ccmenzi de la distanta : . repuna sub tensinnc instalatla (cazul de la anumite obiective exterioare : baraje.In cazul in care celo doua surse ce 51'! comuta pot sa fie nesincrone intre cleo se va prevedca comutarea prin sincronizare (automata sau manuala). fara 1ntteruperea alnncntarii receptoarelor • .daca instalatia respectiva are rucordati consumatori de categoria a II-a sau de ocategorie superioara. pentru asigurarea unui grad mai Inalt de . So ponte renunta la dlspozitlvele de. aceasta va fi conceputa Instalatiile AAR trebuiesc prevazute a fi folosite ~i peutru comutarea voitii a surselor de alimentare. AAR In urmatoarele cazuri : a) Cind Instalatia de distdbutie allmenteaza receptoare care pot ri'imin<:'un timp relativ scurt frLrii tensiune timp In care personalul de exploatare poate sa. In cazul in can' rezulta totusl neeesara instalatia AAR. comutarea volta a surselor prin AAR. castele de echilibru etc.signrantu. se va prevedea ~i posibilitatea de comutare voita de pe 0 sursa pe alta. c) Cind receptoarele sint rezervate tehnologic. fie admit intreruperi pinti la interventia personalului de exploatare. 12 . in care se admite neprevederea unor astfel de instalatii : a) Ciud Ia instalatia de distribntie respectiva (sau Ia o anumita . Pe linga.Fac exceptie urmatoarele cazuri. b} Clnd receptoarele racordate la lnstalatiile de distributie de [oasa tensiune stnt fie de categoria a Ill-a.sectie a acesteia) sint racordate numai receptoare de categoria a II-a sau a III-a. b) Cind receptoarele racordate la instalatiile de distributie de [oasa tensiune pot ramtne tara tensiune in cazul in care lnstalatia de distributie de inalta tensiune de la care slnt alimentate ramine !Ii ea fara tensiune. In mod similar. fiecare instalatie de distributie principala si secundara (san sectii ale acestor instalatii) va fi pt"evtt. sa functioneze netetnporlzat. in functiouarea receptoarelor de servicii propril din hidrocentrale.zuta cu AAR.

illcazul in care cele doua surse ce se comuta pot nu fie sincrone.1. fie UicuU:t separat de In tabloul de distributie. de energie elect I'ica. Se admite in acest caz depasirea puterii de scnrtcircult Iimitat pe dnrata strict necesara efectuarl i manevrelor de trecere de pc 0 sursa pe alta.7/7H "Kormativ pentru proiectarea ~i executarea instalatiilor electriee Ia consurnatori ell tcnsiunea pillr~ In 1000 V". fie inconformitate cu PE 009/81 . A.nrcli rezervel ill instulntiill' de ~tjJlS ineendill Alimeutarea pompelor de incendiu ~i a vanelor de incendiu actionate de In distanta trcbuie sa. tabloul statiei de pompe va fi legat Ia aceste surse prin douil linii de alimentare diferite. sa '1. vanele de incendiu cu actionare electrica. lntre e1e se va prevedea comutarea prin sinoronizare. mstalatia de automatizare. In tabloul de distributie al statiel de pornpe pentru mcendiu se leagi'L numai receptoarele care contribuie la jlfOCesul tehnologlc respectiv (electromotoarele pompelor pentru .~periclitat in caz de incendiu. instalatia de iluminat dill statia de pompe etc... II .l sigurantell' generals ~i pe un traseu care Srl nu fit. inainte de intreruptorul gcneralsal.. Alimentarea cu energie electricd a pompelor ~i vanelor de incendiu trebuie sa.~Ol'mc de prevenirc. daca perturbarea regimului san avarierea uneia dintre ele nu provoaca 0 intrerupere in alimcntaren ell cnergie electrierl de la cealalta sursfi. stingere ~i dot are impotriva iucendiilor in unitatile din rarnura energid electrice sl termicc" ~i norrnativul 1.). Sursele de alirnentare sint considerate indcpendente. 1n cazurile in care in conformitnte ell prevcderile PE ()09/81 cste necesara allmentarea pompelor de incendiu de Ia dona surse indc1'1cndente.Instalatiile AAR VOl' fi prevazute cu poslbilltatea comuttirii voite de pe 0 sursa pe alta. fara intreruperea alimentarii receptoarelor.inccndiu.igur.

Pentru instalatii foarte importante. 1L4 . se putea control a permanent starea instalatiilor.la oprirea functionarii pompei principale din cauza 11Dui defect. Pompa de rezerva trebuie sa fie actionata automat. VOl' avea asigurate alimentari de reserva (prin AAR) racordate inaintea illtreruptoarelor de alimentare a barelor eu consumatori vitali. la care exista sursa de alimentare de rezerva distincta. Pentru a. pompele de incendiu ~i vanele de incendiu eu cornanda la distanta.de alimentare a pompei principale in timpul functionarii acesteia : . Pompa de rezerva trebuie sa intre automat In functiune in urmatoarele casuri : . en aceea de pompa in rezerva.la disparitia tensiunii . schema de comanda a pompelor trebuieastfel conceputa Incit sa se poatd alterna situatia de pompa in functinue.Pompele fixe ale 'instalatiilor de spinklere ~i dreneere trebuie sa fie actionate automat. fiind considerate receptoarc de categoria 0 (vitala).

10 prealabil.R se va face temporizat sau rapid in momentul disparitiei tensiuuii pe barele care trebuiesc asigurate ~i anume : a) Temporlzat. Timpul de actionare a1 dispoxitivului AAR [pauza AAR) se alege in functie factori care vor fi analizati la subcap. tectie de 0 serie de b) Rapid. statiile ~i posturile de transformare in care pentru aliment area consumatorilor exista 0 cale de alimentare normala ~i una de rezerva.). tempomat sau rapid (accelerat). Ia declansarea internpestiva sau prin proa. Este necesar sa SG prevada dispozitivele de AAR in toate centralele.toarelc situatii : a) ca urmare a arderii unei sigurante ill circuitele de tensiune care alimenteaza pentru pornire. numai daca a fost deconectata.ambele principii expuse mai sus actionind dupa caz. Intrarea in functiune a dispozitivelor AA. call de alimentare normala (transformator. Schema de AAR va pennite actionarca dispozitivului. . calea alimenttirii normalo ~i daca tensiunea pe calea de rezerva are valoarea . 2. Condi1ii generale de fnnetionarc a Instalajlilor AAR Conditiile generale de functionare ale dispozitivelor AAH sint prevazute in PE 506/85.dispozitlvuluijde AAR sa. la scaderoa tensiunii pc bara alimentata sub valoarea de reglaj. tnclt pornirea tn foarte multc situatii dlspozitivele de AAR combind minima de functionare admlsd. Schema de AAR va fi astfel realizata.2. Iinie etc.3. in scopul de a asigura continuitatea 1n alimentarea ell energie electrich. nn se produca in oricare din urma. releele de minima tensiune 15 .

cu accelerate dllpa efectuarea comutarii.1. instalatia ell' AAR sa functioneze numai un singur ciclu. inaintca conectarii sursei de rezerva. aceasta prcvedere IlU se . deoa- 16 .AAR functionat. 2. Iu scopul evitarii unor comutlir! rcpetate ale Intreruptoarelor comandate de instalatia AAR. se va analiza. In cazul in care la barele asigurate prin AAR slnt COl1eCtate motoare sincrone. Instalatia AAH va fi prevazuta cu nn comutator pentru punerea l71 scoaterea sa din functiune precum ~i cu urmatearele semnalizfiri : . actionarea AARpe bara asiguratn se va face eu temporizare. . demarajul instalatiilor de AAR prin minima tensiune se va iprevedea. de la caz In caz. In cazul in care calea normala de alimentare este prev1izuta Ia capiltul opus en reanclansare automata rapida (RAR) san en dispozitiv AAR. se va prevedea comauda declansarii prin protectie a acestora odata cu separarea principala. numai pentru surse de rezerva independente. de regula. in caz de nevoie.considera obllgatoric in cazul dispozitivclor de AAR ale instalatillor de joas(l tensiune. sau eind aceasta barn alimenteaza un defect neeliminat pe 1111111 din elomentele conectate la barele respective. Condil·ii dt> demftl'aj ale instnlaWlor AAU In conformitate Ctl uormativul FE 113/77 Ia serviciile interne din tennocentrale.AAR ill Iunctiuue .b) existenta unui defect pe bara aslguratn prin AAR. Conditiile suplimenture privind realizarea AARiu cadrul serviciilor proprii interne ale centralelor electrice sint Indicate in normativele PE113/77 ~i PE 137/75. oportunitatea dem araj ului de minima tensiune. Protectia montata la intremptorul prin care se realizeazri AAR se va prevedea. . se vor Ina masuri ca. In situatia 1n care sursele de rezerva independente slnt afectateintr-o lI1Mura oarecare de defectcle pe sursa normala.

In conformitate eu PH 137i75 Ia serviciile interne de hidrocentrale dernarajul instalatiilor . 2.-'AR se va prevedea de regllirt prin minima tensiune.prezenta tensiunii pccalea de rezerva.illa ~i delimiteazri intrarea in actiune adispozitivului AAR ~i anume : .br1lln IC!ll~11l1I1I pe bltrn rn. Ultimul moo de eonectare (conexiunea in V) ntillzeaza numai dona bucati relee tensiune minim~.rece un asemenea demaraj prezinta ea inconveniente c marirea timpului de AAR ~i posibilitatea functionmi Intempestivc a lnstalatiei. Ill'lI.disparitia tensiunii pe bara rezervata : .conexiune in V. .: . La toate dispozitivele de AAR prin conditii de demaraj se inteleg acele elemente de stare din instalatia rezervata care 4etcml." . Pentru AAR In sectiile de medie tensiune ~ la tablourile principale de joasii tensiune se va prevedea controlnl 'tenslunii pc sursa de rezerva.conexiune stea: . La tahlourile secundare de joasa tensiune aceasta prevederc nu este obligatorie.ti 'relee de terrsiune minima ~i supravegheaza existent a tellsiunii pc toate eele trei faze. Primele douli moduri de conectare utilizeazi] trei bud.t'lrI1uta Disparltia tensiunii pc bara rezervata este unul din criteriilc cele mal folosite pentru demarajul dispozitivelor Sesizarea Iipsei tensinnii se face en ajutorul releelor de tensiune minima care pot Ii legate in urmatoarele scheme . Pentru AAR Ia instalatiilc de inaU~ tensiune ~j Ia instaIatiilc de distributie principale de joasa.conexiune triunghi: .schimbarea st~rii unni intrerupator pe alimentarea norm aHi. tensiune se va prevedea controlul tensiunii pe bara de rezerva. .1. fiincl din acest 17 de concxiuni : AAR.1.

e-coucxlune In V.-\R. tensiune se lntilnesc. Alimentarea grupulul de relee de tensiune minima. de regula. rJQI ~" Fig. Tensiunile utilizate pentru alimentarea releelor de tensiune minima se aleg in luuetie de modul in care este conceputa schema dispozitivulul A. conferii schernei de AAR un 18 . transformator) poatefi racordat la orieare din cele dQua bare. 2. In cazul instalatiilor electrice ell sistem dublu de bare Ia care un element (linle. I' . transformator etc.). punet de vedere mal economic. motiv pentru care aceasta conexiune este in general preferata $l utilizata Itt majoritatea I I . 1n cazul dispozitivelor de AAR din instalatiile de inalUi.ceasta. Dezavantajul nesesizarii disparitiei tensiunii pe faza median a este neesential in schemele dispozitivelor MR. dill bucla de tensiune a unci celule de masura : 2.- . controla prin respecti vul grup de relee in exclusivitate tensiunea unui singur sistem de bare. este llreferabiHl cea den douamodalitate de aliment arc a grupului de relee de tensiune minimd. 1~J!J1 I " "I.G . eJa/ . A. 1.'. Alimentarea grupului de relee de tensiune minima din circuitele de tensiune ale unui element din statie (linie.:102 b_. a doua modalitate de alimentare a grupului de relee de tensiune minima. doua variante de alimentare a releelor de tensiune minima: 1. Scheme de conectare a relcelor deteuslunc minlllilLi u-conexlune triunghl : b-concxiulte stoa. Prima modalitate de alimentllrea grupului de relee de tensiune minima impune un caracter rigid schernei de AAR in sensul d'i se poate.Instalatiilor AAR.

4kV rezerva:t~ (deci dupa lntreruptorul 'general de aliment are) .762 din figura 2.surli.3.nimh din circuitele de tende la bucla de tensiune a unci siune-ale unui element dUI sta.tic.caracter de elasticitate in sensul di prin acelasi grup de relee de tensiune minima se poate controla (dar nn simultan) tensiunea a dona sisteme de bare. e alirnentare a releclor d a releelor Ilc tcnsiune minimA lie tensiune mi. tat grupul de relee de tensiune minima respectiv.] din a carui circuite de tensiune este alimen- Fig.. In cazul dispozitivelor de AAR din instalatiile de joas§.3 care sint relee de multiplicare a pozitiei separatoarelor de bare a elementului primar. Alegerea convenabila a tensiunilor este realizata de releele intermediare dl(j1. tensiune alimentarea releelor de tensiune minima poate fi realizata in doua variante: 1. Alimentarea grupului de relee de tensiune minima de Ia tensiunea existenta pe bam de O. Schl:Jtli!. i/. Este vorba de sistemul de bare Ia care este racordat elementul primar (linie. 2. celule de nlli. transformator etc. 2.2 Schema de alhncntar» Fig. 19 .

2. dar se mai lntilncsc ~i alte variante constructive: a) utilizarea de lntreruptonre de joasa tensiune pe alimentarea uormalit prevazute cu bob ina de tensiune minima (temporizata sau uctemporlzata}: b) utilizarea de contactoare de curent alternativ. In acest fel se eliminapornirlle repetate ale grupului electrogen in sitnatia cind disparitia tensiunli pe barn sau barele rezervate se corecteaza prin alte mljloace.2 sau 2.3). de' asemenea.ill mod obligatoriu verificarea disparltiei tensiunii atlt pe bara san barele rezervate. de la barele de racord ale lntreruptorului general de alimentare Ispre sursa]. cit sipe calea de rezerva. Solutia. I nstalatlile de AAR care asigurl1 preluarea alimentarii unei bare (san mal multe bare) rezervate dintr-un grup electrogen trebuie sa aiba in vedere .Z. Alimentarea grupului de relee de tensiune minima. Variantele mentionate pot fi utllizate in Instalati! de importanta mai redusii datorita in principal deficientei legate de imposibilitatea asigllrrlrii unui reglaj al tensiunii minima de demaraj. Asdel. 20 . In varianta a doua de alimentare este necesara combinarea obligatorie a criteriului de demaraj de tensiune minima eu criteriul schimbdrii starU lntreruptorului general de alimentare. Pentru instalatiile de joasa tensiune se utiliseaza. varianta de schema CIl doua relee de' teusiune minima.adoptata pentru verificarea disparitiei tensinnii pe bara l'ezervaUi. verificarea disparitiei Iensiunii pc bara rezervata se face in schema ell dona relee de tensiune minima (fig. im\)rad't mai rnulte varlante. pentru instalatiile de inalta tensiuae. In caz contrar exista posibiJitatea l'aminerii fira tensiune a barei rezervate. in cazul deelansarii Intempestive a Intreruptorului general de alimentare. functio de nivelul tensiunii barei rezervate (iunltrl tensiune san joasa tensiune}.

V erificarea prezentei tensiunii pe calea de rczcrvli este necesard pentru functlonarea ell succes a dispozitivulul Solutia adoptata pentru realizarea aoestui vdeziderat imbradl mai multe variante constructive functle de niveluI tensiunii barei rezervate (inaWt sau joasa tcusiune). bare de joasa tensiune care se rezerveaaa reciproc prlntr-un Intreruptor de cupla 21 .. de functionare admlsii. Astfel. are valoarea MR. ele slnt figurate pentru cazul Intreruptorului in stltre .2. Pentru corecta intelegere a modului de reprezentare a acestor contacte.S. pentru verlficarea prezentel tcnsiunii pe calea de reeerva 0 reprczinta asigurarea tenslunii operative In schema 'de AAR din calea de rezerva.deconectat".. Inconformitatc cu prcvederlle PE 501/85. in toate schemele de AAR (ca de altfe! in toate schemele de comanda. alimentarii de instalati! AARI functionadeclansarll intreruptorulul Constata.rea starU momentane a.2. protcctie ~i semnaliznre) este necesar a se face precizarea ca. san de schema de couexiuni a instalatiei. in lnstalatiile de joasa tensiune 0 selutle Ioarte .deconectat" corespuude strll'ii normal".. In configuratlile en doua. Iunctionarea dispozitivului AAR in momentul declansarl! internputea avea Ioc numai daca tensiunea pestive sau prin protectie a cru. ell stArli noul lulrerll(ltor pI! alhnoota rea normall rea AAR are loc in momentul tn foarte multe scheme normale.A.. Sehlaab.i de alimentare normals va pe calea de rezerva minima.rutilizata.l. repreainta Ull contact care este Inchis eind Intreruptorul se ana in stare "dcconedat".eaZc~ prin intermediul contactelor de semnalizare auxiIiare ale Intreruptorulul (C. Din punctul de vcdere ul CSA starea . unui intreruptor se reali7.). uu contact normal iuchis figurat Cll atare in schema. Pentru exemplificare mentiouarn en.

este excitat releul d 141.5) utilizeazji pentru d lLl1 si d 142. 2. La disparipa tensiunii pe bam 7 se dezexcitji releul (/141 ~i in cazul existentei tensiunii pe bara 2 se excita releul d 142. .2 d11..1 J ~'1. 7S . Prin seria de contacte d 141 (2-4) ~i d 142 (:3-5)..4. III mod normal. 2. 2. interblocate Intre de prin contactul normal inchis d J..® ~ dl41 0 17 10 I" Fig. 9 13 5$ 12 2 3 . barcta de tensiune operativa este alimentata din bara 1 (Rl). .4) !?i constituie 0 bareta de tensiune operativa 31imentata yrioritar dmt~-un.(fig. Realizarea baretci do tensiuue opcrativii alternativa pentru instala'[ic de AAn eu dO\li\ bare ce se l'e2e-fveadl reciproc.4.lli!l barele p~in~p'ale . astfel c~ prin seria de contacte tl 142 (2-4) ~i d 141 (7-9).. Dnpa cum rezultji din figura 2. barcta operativa primeste tensiunea R1.a. Intr-adevar dintre cele doua relee intermediate M----~~----------------~---------------~7------+-----------~------~--------~------!RO------+-----------~------_+--~~--~------J (141 S 7 11141 J 1111. In instalatiile de inalth tensiune dispozitivele de AAR rcalizate pentru dona bare care se rezerveaza reciproc printr-im intreruptor de cupla (fig. 22 .. baretaoperativa primeste tensiunea R2.t1 (3-5). .2 3 n :I .

~r .... " 23 .

5. In regim normal de functionare. d 142 sa aiba tensiunea de actionare superioara tensiunilor minime de actionare a aparatajului diu schema A_-\l~ (relee de timp.4 este absolut neccsar en releele intermediare d 141. Prinseria decontacte d 141 (3 -.). Dad\. mai ales dadl printre recepto are sc ami motoare ell condltii grele de autopornire.~C poate desexcita releul de timp . Situatia este similara pentru caw! disparitiei teusiunii pe bam 2.) ~i Ii 1. In mod similar de la contactelereleelor e 103 ~i e 104 se alimentoaza releul d 142. 'n 24 .)') . Peutru solutia prezeutatji in figura 2. fie alimenteaza bobina releului intermediar d 141.atunci releul d 142 este in continuare desexcitat. intreruptoare etc. Solutiile prezentate mal sus prezinta dezavantajul escntial de a nu permite 0 reglare independenta a valorii tensiunii pe alimentarea de rezerva la care instalatia AAR sh Iunctioneze. La disparitia tensiunii pe bara 1 se exciHi rch'uld 141.[ 201 can! asigurn pauza AAR. Aceasta tensiune este posibil st. corespunde valorii tensiunii de revenire a releelor de tensiune minima. dispozitive de actionnre.5. cind exista tensiUIlC pe am belc bare rczcrvate 1 ~i 2~ releele d 141 !.. cxisHt tensiune pe bara 2. Pentru solutia pre~entat~ figura 2. Daca uu ar fi existat tcnsiune pe bara derezervn (in cazul in spetit bara 2) releul de timp d 201 nu se putea exeita ~i dispozitivul AAH nu ar Ii functionat. Dupd cum rezultji din figura 2. se va proceda In utilizarea de relee de tensiune distincte pentru masurarea valorii tensiunii pe bam de rezerva. In caz contrar funcjionarea dispozitlvului AAR va esua prin neexecutarea comenzilor de catre elementele sale componontecaurmare a tensiunii operative schzute. nu satisfaca consumatorul.\i d 142 sint dezcxcitate. valoareaminima a teusiunii pe bara de rezerva la care instalatia de AAR mai Iucreazfi. Pentru asigurarca unui grad sporit de siguranta al dispozitivului AAR reclamat de exigente majora impnse de consumator.verificarea existentei tensiunii 0 schema care elin1ina prezenta unor relee maximale de tensiune suplimentare uti": Iizate in acest seop..12 (11-. prin contactele normal inchise 12-13 ale releelor de tensiune minima e 101 ~j e 102.

ce se 0 b~ine ill' generaldupa minimum 0. fie ca. ultima solutie fiind preferabila. tensiuni Se considera ca AAR este lent.1. rapid: . atunci cind couditia de mai sus nu este lndeplinita. Panza de AAR Panza de AAR reprezintd tinilJUl de actionare at dispozitivnlnl de AAR. AA R sa fie ~eva2.AAR. este necesara prevederea dispozitivelor pentru controlul unghiului AAR rapid nu va fi folosit in cazurile in care sursele ce se comuta nu slnt slncrone i:tltre ele. respectiv decalajul intre cele douG.4} U~. In acestseep este necesar en.8 s de Ia deconectarea sursei.2.ut cu un dlspoziti V de temporizare sau ell 11. se prevcde ternporizarea AAR. Sa eonsidera ca AAR este rapid.2. aiba 0 'va-. 25 . atunci cind cemutarea surselor se face la un tlmp suficient de scurt pentru ca diferenta vectoriala tntre tensiunea reziduala pe barele deconectate ~i tensiunea sursei ce se anclanseaza sa. comutarea surselor s.U dispozitlvde control :''1.1iferentel d vectoriale a tensiunilor. AAR rapid va fi prevbut ~i cu un dispozitiv de temporizare care va fi introdus automat in cazul in care cuplarea rapida nu poate fi efectuata.:ise produca Ia un timp in care diferenta vectoriala a tensiunilor reziduale 9i a sursei ce se anclanseasa sa. loare minima de (1 2 . de defasaj. In cazul folosiril unel scheme de AAR rapid. Se admite folosirea AAR filra ternporlzare ~i controlul diferentei vectoriale a tensiunilor in cazul in care motoarele racordate nu sint periclitate de ~ocul de curent ce poate sa apara lao cuplare: clnd diferenta vectorlala a ceL01' douli tensiuni este egala eu 2 Y If' j sa fie de 6'0-90°. fie ca nn se dispune de un aparata] de comutare suficient de rapid. fie mai midi. datorita unei cresteri 'prea rapide a unghiului de: defazaj.AAR lent. .4) U'"~ceea. de {1-1. Din punctul de vedere al timpului de functionare al AAR se deosebeste : . este necesar en. 1n cazul AAR lent.

eu RAR sau cu un dispozitiv AAR. actionarea AAR l)e bara asigurata se va face eu temporizare ~i anume numai dupa ce dispozitivele de RAR san AAR din amonte au Iucrat ~i nu an reusit sa mentina calea normala sub tensiune. putind conduce la deteriorari ale condensatoarelor. nira 26 . In cazul dud la barele rezervate prin AAR sint raCOTdate grupuri sau centrale electrice de midi putere. Pentru situatiile in care calca normala de alimentare este prevazuta Ia capatul opus. in functie de natura tensiunii operative utilizate. deoareee in mod deliberat se renunta la posibilitatea rezolvarii intreruperii In alimentarea acestuia prin functionarea AAR din amonte. admi~j pentrn autopornirea receptoarelor ce r~min racordate la disparitia temporara a tensiunii. functionarea AAR temporizata sau rapida (accelerata) trebuie sa realizeze separarea acestor plecari inaintea anelansarii sursei de rezerva. se recomanda deconectarea acestora inaintea conectarii sursei de rezerva. In orlee caz. de regula. Unii consumatori prefera instalatiile de AAR rapide in locul celor Iente. timpii de restabilire in urma actionarii AAR. trebuiesc corelati eu timpii maximi de Iipsa a tensiunii. Pentru situatiile dnd la barele de inaWi tensiune rezervate. este contraindicata. Optiunea are la baza necesitatea evitarii goluriIor de tensiune de lunga durata impuse de pauza lunga de AAR care sint suportate cu dificultate de anumite ca:tegerii de receptoare. eu ajutorul unor relee de timp de curent continuu sau alternativ. In cadrul dispozitivelor AAR pauza AAR se realizeaza.In cazul existentei mai multor instalatii de AAR in eascada. functlonarea accelerata a dispozitivului AAR deconectarea prealabila a bateriilor de condensatoare. In aceasta situatie creste numarul intreruperilor neseIective ~i seade siguranta in alimentare a consumatorulul. sint racordate baterii de condensatoare pentru Imbuniitatirea factorului de putere.

a lntreruptorului este alimentata in curent continuu 27 .6 ~i a fost realizata de firma ELIN (Austria). Re1eele ell temporizare la grupurilor electrogene de rezerva care pregatesc aeeste grupuri -.Excitarea releului de timp are loc.G. Releele de timp utilizate pot fi de tipul eu temporizare la actionare. de regula.este cazul relenlui din ligura 2.i rezistent~ reglabill. revenire se prevad mai frecvent in schemele de pornire a 'kO ~ I I I j I* L!____!_---=J"J M Fig. CII con- o varianta de schema de AAR in instalatii de joasa tensiune care utilizeaza an alt mijloc de temporizare dectt teleul de timp. entru preluarea sarcinii. este prezentata in figura 2. Un exemplu n eonstituie releul d 201 din figura 2. asa cum.5. ~i prezenta tensiunii pe sursele de rezerva. Realizarea pauzei de AAR prin urllizarea unci scheme densator . Dupa cum reaulta din figura 2. san eu temporizare la revenire.6 bobina de tensi une minima..5 care se excita daca se constata lipsa tensiunii pe sursele de baza. dupa ce in prealabil In cadrul schemei AAR s-a verificat indeplinirea conditiilor de demaraj ~i de configura tie (daca e cazul). 2. san comanda reoprirea p grupului daca a avut loc reaparitla tensiunii inainte de preluarea sarcinii pe grup.

bohina de t ensiune minima a intreruptorului ramilliud alimentata numai din eondensaterul C.ln momentul disparitieitensiunii. NesU. contactele respective scot con- 2. deoarece sint preferabile alte variante constructive mat fiabile.printr-un redresor trifazat racordat in paralel ell un condensatOTC serie ell un potentiometru R. Nu 5C recomaudii realizarea unor astfel de instalatii de AAH (\1 mijloace locale. Schema este preva7. condensatorul C mentine timp de citeva secunde la bornele bobinei de tensiune minima a Intreruptorului. Verificar ea la un moment dat a pozitiei aparatajuhrl primar dtl comutatie (intreruptoare. Timpul scurs diu rnomentul disparitiei tensiunii ~i Plna la declansarea intreruptorului este tocmai panza de AAR ~j el po ate fj reglat convenabil cu ajutorul potentiometrulai R Pentru ca declansarea manuala prin butonul BD san dcnsatorul C din circuitnl bobinei de tensiune :minima. Se reproduce in acest fel situatia din momentul disparitiei tensiunii pe alimentarca barci rezervate. Confirnuiri de blocuje AAR Un rol deoscbit de important in cadrul dispczitlvelor n joadi confirmarile de pozitie ale.3.uta ell hutonu1 B care permite veriflcarea pcriodica a functioualitatii circuitului de temporizare.apa de conceptie a acestor aspecte poate avea urmld deosebit de serioase in exploatare prin functionliri intempestive sau defectuoase a instalatiilor AAR respective.pinirea in et. Ap1'i~ind butouul B 5(:' intrerupe tensiunea provenind din redresor. declansarea prin protectie (releele termice Rt) sa nu se produca ell temporiaare. separatoare) este 28 . 0 tcnsiune superioara tensiunii de revenire.aparatajului de oomutatie primara precum ~i interblocajele mtre diversele elemente din cadrul schemei ~i in afara d.

excitarea releului intermedial' dl00 en tempolizar€ Ia revenire are lee numai daca Slnt indeplinite urmiltoarele eonditii : .necesarii til urrnatoarele circuite din cadrnl schemei AAR: a) circuitele de verificare a conditiilor de configuratie prim. () importanta deoscbita 0 au couditiile de confi~raFe primarn din schema de AAR pentru acele instalatii AAR Ia care alegerea sensului de actionare se face functie de configul'lltia instalatici primare.h"a necesare a (i indeplinite pentru punerea ill functiune a dispozitivului AAR.intreruptorul euplei transversale este deschis .AAH in Innctlunc". b) circuitele de confirmare a declansarii corecte a unor lntreruptoare comandatc de catre dlspozitivul AAR Inainte de comanda do anclansarc a sursei de rezerva : c) circuitcle de confirmare a anclansarii corecte a intre- ruptorului semnalizarea Iurrctionilrii instalatiei _UR. Dupli cum relese din schema. mstalatia 29 . In cdc ce urmcnza seprezinta citeva aspecte legate de circuitele mentionate rnai sus . deze xci tnt. fie chiar func1ionfui intempestivc in momentul punerii cheii de regim pe pozitia •.onIigurdtieprimara Pnnerea ill functinne a instalatiilor AAR reclama asigurarea prealabila a unor conditii de configura tie in schema primarii a instalatiei.d17 . .iiJol' de e.a corecra a dispozitivului de AAR in caz de necesitate. .cele dona transformatoarc sint racordate pe sisteme de ban: diforite: • ~ sl~'pal"atoal"cl(' de hare ale celulei de cupla transversals sint lnchise : .7. (iutreruptoarelor) pe sursa de rezerva pentru • Ven'ilil!jlren (oondit. AAR arc conditii de fuuctionare eflcientd. Un exernplu de circuit tic verificare a conditiilor de conflguratic primara pentru 0 schema de AAR pe cupla este prczentat in figura 2. Neindepliuirea aces tor couditii poate avea drcpt consecinta fie nef ullcrionare.este Numal dacs -aceste criterii sint tndeplinite.releul de blocare al schemei AAR .

2. AAR ~2~660r~ ~ ~ ~~ 2 s 6 .1. Fig.·02 diDO 04 OS' 7 08 pl'imant tutr-o schema AAR..3 5 1 'kc~. Vorificarea condljtilor do configuratie 30 .S-C't..J2S-C ssot r ~l----o te :1 OO~-----h----IS-lr~ (-I ~2S-" S! ~p IS-eX 2S-C 6 2S-2T~:~IS-2r Cirellite de eomeflz.

+. " '0 . 14 2a 5 10 4 3 3 5 10 3 l' 62 W II 13 jj • I.4 al releului dl00 asigura tensiunea operativa in schema de AAR. 2. J 7 1112 n r -. de AAR Iutre transforrnatoare.Contactul 3 ... Un alt exemplu de circuit de verificare a conditiilor de configuratie primara il reprezinta circuitul de alegere -..o sclieIOii.. 9 dl7 u 5 " ". Necesitatea ntilizarii pentru releul ti100 a unui releu en temporizare la revenire are in vedere nevoia prelungirii impulsului de anclansare la ~numite tipuri de mtreruptoare.S. b601 s . Fig. Circuite \10 alegerc a sensnlui de aCiionarc tntr. 81 . .

. *i • Verifienrea declau. Ele trebuie sa fie contacte originale din cadrul dispczitivelor de actionare ale lntrerup32 . este usor deInteles care nr fi consecintele couectarii sursei de rezerva peste aliment area initiala.X.tii anclansarii sursei de rezerva frlriL deeonectarea prealablla a alimentarii de regim normal.5 autoretinerea releelor pint!. Dupa cum reiese din figura 2. Iar contactele 3 . Coutactele 8 .bilitil. In acest fel se 'evitn buclarea celor doun surse In cazul unui eventual refuz de declausare a intreruptorului alimen .11 ale celor doua releeerr . se •vorexcita in eonsecinta releele intermediare dt l . prezentate in figura 2. Releeledll (d12)seexcitaprin contactele de semnalizare normal deschise ale intreruptoarelor de 111alta mcdie tensiune ale transformatoarelor.ill'ii eoreete u lnlJ'efulllonre]or problema deosebit de importanta pentru corecta functiouare a instalatiilor AAR esteeliminarea ell desavir~ire a pos~. in functie de transfermatorul care se gase~te in sarcina. Pentru evitarea celor de mai sus in circuitele de comanda electrica a anclanstiriiIutreruptornlui (lntreruptoarelor) sursei de rezerva se inseriaza un contact de semnallzare normal lnchis al Intrernptorului (tutreruptoareler) alimentarii de rbgim normal (alimentarea do bazrt). In functie de care dintre rcleele d 11 suu d12 este excitat se alimenteaza acea sectiune dill schema AAR care corespunde sensului de actionare corespunzator configuratiei primate existente. tarii de bazf . la anularea cheii de regim 6b1. respectiv in rezerva.8.. respectiv d1Z. Pentru siguranla in funetionare a instalatiei AAH nu se admite ca aceste eontacte de corrflrmare:a pozitici Intreruptoarelor alirnentaril de bazasa fie lnlocuite ell alte contacte provenind de la relce de rnultiplicare san contactoare improvizate montate suplimentar in dispozitivele de actiouare ale intreruptoarclor. care in acel o moment preeinta un defect. Deoarece in cele ~ai frecvente cazuri instalatia AAR lucreaza in situatia aparitiei unui defect pe alimentarea de regim normal. ri1Z asigura interblocarea intre de..a sensulul de functionare a unei instalatii AAR int re transformatoare.

blocajul impotriva repetarii functlonaril instalatiei AAR.AR.Il IHlIHltl'ivU N·p".111aIizare auxiliare al lntreruptorului (lntreruptoarelor) sursei de rezorva. aaa. 33 ... semnaIul tie "Fl1l1ctiollat AAR" se transmitc prin intermediul instalatiilor de telesernnalizare la un punct de exploatare en personal permanent.t .t IUlelnn~i'lrji tmreelr. de rezerva este veriflcata in cadrul instalatiel AAR tot sursei . Cele mai frecvent utilizate sint urmatoarele blocaje : .ionf4rii ins1alalit'li Blocaj \11 impotri va repetarii fnnctiouariii ustal atiei .. • lJIocnjul .blocarea protectici rapide po alirnentarca de rezervji dup. a inrreJ'ul)tom'~lor intreruprornlui (intreruptoarelor) prin intcnnediul pozitiei contactului (contactelor) de Sl'1l. . In cele co urmeaza se preainta citeva aspecte legate de blocajele mentionate mai sus.tom"dor l1i este necesar ca de sa fie intretinute ~i reg-late cu toata atentia in decursul timpului. Aceastfl verificarc se materializeaza prin transmiterea unui sernnal optic: Ia panoul de sernnalizari centrale din statia electrica ~i aprinderea unci casctc 1<1panoul MR inscriptlonata . rii 1 rlluc·.Function at AAR".AARa fost necesar pentru a elimina posibilitatea anelan:farii repetate pe scurtcireuit a tntreruptorulul allmentaril de rezerva.\~RJ Schemele iustalatiilor AAR contin 0 serie de b locaje manito sa prevlna cvcnimentele nerlorlte In exploatare.blocajul impotrlvacornenzilor gresite : AA.blocnrea functionarii instalatiei AAR In actionarea protcctiei de rezervti pe alimentarea de baza : . UlocaJe11l IJt!llalallllllr . Anclansarea • VeriJirutrt·. Dad. instnlatia este fara personal permancut.t functionnrea instalatiei A.

r prin contactul normal inchis 6-9 al aceluiasi releu (liS 64 al Intreruptorului liniei in cauza. . se excita releul d76. Acest proces se poate repeta teorctic la infinit . Blocajul lrnpotriva repetarii functionarii instalatiei AAR are in vcdere posibilitatea aparitiei unui defect pe bara principala. 111figura 2. Daca anclansarea intreruptorului arc Ioc pe un defect. ce trebuie rezervatii prin AAR sau mai probabil a unui defect pe 0 Iinie electrica alimentata din bara respect iva. defect insoti. in cazul unci comenzi de anclansare din cheia de comandti b101. protectia va comanda exeitarea releului de blocare Ia saritnr! d75cnre' prin contactul sau 10 .5 atit timp cit se meutinc impulsul de anclansare dat de releul d16 prin contactul sau 3-. In acelasi tim p releul dJ6 va ramine nutoexcitat prin contactul Srlll J . Dupii cum reiese din figura 2. ia. ceea ce insa reprezintfi situatia cea mai des Intilnita in exploatare.9 este prezentat modelul de realizare a schemei de blocaj contra sariturllor pentru un intreruptor.13 actioneaza electromagnetul de declansare al lntreruptorului. dc un refuz de declansare Rarninerea fara tensiunc a barci va conduce In functionarea AAI~ ~i anclansarea pc> defect a Intreruptorului alirnentarii de rezerva. dUJ" practic poate conduce la distrugerea intrcruptorului pc ulimentarea de rezervn a cfirui puterc de ruperc la scurtcircuit so micsoreaza cousiderabil ell Becan' noun rcnnclansare pt' scurtcircult. Dupri declansarea lntrcruptorului alimentarii de rezerva so ajunge din nou in situatia anterioara care a determinat functionurea initiaHi a instalatiei AAR. care prin contactul sau 3-5 actioneaza electromagnetul de inchidere al intreruptorulni. AT fi gresit Srt se considere eil cxistenta prin constructia dispozitivelor de actionare a intreruptoarelor san prin prevederea suplimentarfi a blocajului n~a nurnit lmpotriva sariturilor poate prevcni repetarea anclansarii prin AAR pe scurtcircuit a lntreruptorului alimentjirii de rezerva. In lipsa blocajului impotriva repetsrii functiondril instalatiei AAR nimic nu WI impicdica rcanclansarea pc defect a intreruptorului alimcntilrii do rezerva.9.7.Trebnie precizat de la bun inceput d\ acest blocaj este necesar numai in caznl in care Intreruptorul alimentarii de rezerva este prevazut ell protectie prin relee..

surile de anclansare provenind din instalatiile AAR nu au o durata uelimituta.-D·--.'1>-'-1i1l)1 F . 13 .1 " ~ I .se Impiedica reanclansarea intreruptorulul oricit de mult timp s-ar mentine comanda de anclansare din cheia de comanda b101. 35 .-D.. 2. daca instalatia AAR nu este prevazuta ell blocaj lm potriva repetarii functionarll. Schema de bloea] contra..-(. permanent. 5 :. " dl!i ~ d1S Fig.---. Din pacate Impul- ajunge Ia 0 noua reanclansare pe defect a intreruptorului alimentaril de rezervd. Blocajul impotriva l'epetarii functionilrii instalatiel AAR se poate realiza in doua van ante : a) Utilizarea releului iatermediar d100 cu tempcrlzare Ia revenire folosit in circuitul de verificare a configuratiel primare. In aceste conditli se poate de anclansare sa se men~ina.ritlll'lIor pentru nn rntreruptor... ".-- .. ceea ce are ca urmare revenirea l'eleului de blocare la sarituri.~. . ---.~ J 2. It. J }... s1i. ~". '_-_ ... din schema de AAR sltuatia s-al' repeta identic en conditia ca impulsul "0/1--... Daca comanda de anclansare 5e d?l.9.1 12 ta f .. • riM -j 1 !i J..

.5). .~7. Pentru ca Iunctionarca instnlatiei de AAR in ansamblu sa. acestu "a declansa prin protectie. ~I--r bIIn . prima conditie nu asigura functionarea AAR in CHZ de declansare intempestiva . introdus special in acest scop in schema de AAR. 10.5 secunde.sn Sl' prt'vacUi circuitc de accelerare a functiouiufi AAR [vezi subcap: 2. Prima varianta de realizare este prezentatf principia! in figura 2.2 al releului dl00 se Iace cu 0 temporizare de circa 0. dar 0 noua reanclansare a cuplei.~Xcitat a releului elton. releul d100 se dezexcitd.irii hmcf.-11 3 5 a-c mg. llI'lt~nT<~'a rep. A$a cum rczuWt din schema.~D --1.----+-"-"~ . Daca anclansarca intreruptorului de cupHi s-a produs pe un defect.l In- 36 . ca de altfel orice alta comanda provenind din schema clIO' AAR. Vluianm 1.J{.intreruptoarr ale transformatoarelor.slt nu existe protectle prin relee pe intrcTuptorul alimeutarii de baza : .b) Utiliearea unui releu iutcrmediar de blocaj. i.'(. nu mai este posibila datorita revenirii in stare d..j(olJ1irii iustalutici AA. 2® f ctKII 2..cdc douit . prin declansarea unuia ~in . De mentionnt faptul di. Deschiderea contactului 1 . nu fie afectata de acest mod de realizare al blocajului contra repetarii Iunctionririi instalatiei AAR trehniesc indeplinite una din cele dona conditii de mat jos : .10.

Cea de a dou a conditi e raspunde corect in toate situatiile care pot apare in exploatare.11.1 J.4 intrerupe aliment area bobinei releului lnterrnediar d1m care are temporizare la J1ig. nu inainte de a se asigura prelungirea impulsului de anclansare pentru o singura actionare a Intreruptorului de cupla.AR. Daca lnchiderea intreruptorului de cupla are loc pe un defect. releul de blocare d101 se excith in mornentul auclansarii intreruptorului cuplei. 2. declan~alea sa prin protectie nu va conduce la repet area Iunctio- . Blecarea rcpct:iJii inn Jti(lnllrii 111~tal[ltil'i J\_" H. Cea de a doua varianta dt' schema de blocare a repetnrii functionilrii instalatiei AAR poate fi aplicata in to ate cazurile l?i actioncazri corect in toate situatiile care se pot ivi in exploarare. Releul dl01 S~~ autoretine prin contactulproprht 9 . DUpM cum reiese din figura 2. \':\l'iltnUL . Prin contactul "I.noo 37 .uta cu accelcrarea functioniirii. motiv pentru care se foloseste in majoritatea instalatiilor AAR.11.2 al releului se Intrerupe aliment area comenzilor din schema de A.treruptorului alimentarii de baza. dar nu Intotdeauna 0 schema AAR ponte fi prev~7.2. iar prin contaetul norrnal [nchis J . revenire.12. dud contactul desemnalizare al-acestnia Ii .C se inchlde. Aceasta varianta se prezintji in figura 2.

~R t :1 S if® ..1---.. nu mai este posibUa datorita revenirii in stare dezcxeitat a releului . dar 0 noua reanclansare a cuplei.sa 1111 existe protectie prin relee pe intrernptorul 111inH'ntlirii de baMl: . . De mentionat faptuI di prima conditio 1lU asigura functionarea AAR in caz de declansare Intempestiva a In- Sa 36 . Daea anclansaroa intrcruptotlllui de cupla s-a produs pe un defect.. Pentru ca functionarea instalatiei de AAR in ansamblu nu fie afectata de acest mod de realizare al blocaj ului contra repdarii functionilrii instalatiei AAH trehuiesc indcplinite una din cole dOlla conditii de mai jos: .~ -. ca de altfel orice alta comandll provenind din schema de AAR.2 at releului d100 se fact' eu 0 temporizare de circa 0. t . introdus special in acest scop In schema de AAR.5 secunde. prin declansarea unuia din cele douii Intreruptoare ale transformatoarelor.'---0 .10.. . relcul dtOQ se dezexeita.Srl St' prl~\'adtl circuite dc iaccelerare a functioutirli AAR (vezi subcap.5). acosta va declansa prin protectie. Prima varianta de realizare este prezentata principlas in figura 2. 21 · tJlOD . i401 ~ 00--..~ ':2 cP&I-CO ". 2. Deschiderea contactului 1 .l100. :I 4101 A~a cum rezulta din schema.b) Utilizarea unui releu Intermediar de blocaj. -e-"j .

de blocare a repetarii functionarii instalatiei AAR poate fi aplicata in toate eazurile ~i actioneaza corect In toate situatiile cure se pot ivi in exploatare. dar nu tntotdeauna 0 SdleID:i AAR poate fi prt:vazuta. cind contactul desemnalizare al acestuia (l . Dac5. 2.12.4 intrerupe alimentarea bobinei relenlui intermediar ~1101 care are temporizare la dlOC1 dlOl Jiig-. releul de hlocare elIOt se exeita in momentul anclanslirii vintreruptorului cuplei. Aceastfi variant a Se prezintji in figura 2. Cea de :~doua varianta de schema.se asigura prelungirea impulsului de anclansare pentru o singur:l actionare a lntreruptorului de cuplti. Val'iallta 2.11.t: se llichide. declansarea sa prin protectie nu vaconduce Ia repetarea Iunctio- 37 . nu inainte de a .1 J. Dupi1 cum rciese dill figura 2.rii fun .. .2 al rcleului dlOO sc Intrerupe aliment area comenzilor din schema de AAR. Blocarea repct!i. iar prin contactul normal inehis 3 . Prill contactul 1 . cu accelorarea functionilrii. Releul tit 01 S~ autoretine prin contactul propriu !) .'I. Cea de a doua eouditie raspllUde corect in toate situatiilc care pot apare in exploatare. motiv pentru care se foloseste in majoritatea instalatiilor AA R.tt<'1n. revenire. inchiderea intreruptorului de cuplh are Ioc pe un defect. t 1.riiiJl!'tnlr1til'i lu\H.treruptorulni alimentarii de baed.

. Prezentarea de principia a circuitulul de bloca] contra manevrcigrostte de buclare a alimentarilor implicate Intr-o instalatl« AAR se face in figura 2.. ---- Fig. toarele celor doud alirncntllri de baza trebuie deconectat III eventualitatea anclansarii gresite a Intreruptorului de cupla.. Acest blocaj este foarte important mai ales ill situatiile cind datorita configuratiei de alimeutare. • Illeeajul Impotrivu eomenziler fjl'e~ite Destul de frecvent instalatiile de AAR stnt prevazute en un blocaj contra unor manevre de buclare manuala Iatre alimentarile de baziL si de rezerva. --.12. se predetermina care din lntrera:p-. .juhd contra manevrelor gl'\'~ite. Blocajul impotriva unor comenzi manuale gresite actiolV~aza numai in conditiile in care instalatia AAR se gase~te in stare de functicnare. Realizarea 1J!oca. 2.. Acest blocaj consta in transmiterea unci comenzi de declansare lntroruptorulul alimentariide bazi1 in chiar momentul inchiderii gresite prin comanda manuula san electrica a intreruptorului alimeutarii dqrezcrva.. cupltl... Intl'-adevar. In situatia cind avcmde a face cu 0 instalatie AAR pc O.rii Instalatiei AAR deoarece releul d10a ramlne in continuare dezexcitat.... iar Ia disparitia acestui impuls de anclansare.-- QI-"~' -1_5b601• 38 ETd lit O'Q---- . pe perioada prelungirii impulsului de anclansare-actloneaza releul de blocare la saritllri din schema de comanda a intreruptorului de cupla... unul non nn mai este posibil...n5.12.~ 1>601 <?'2---. .. se creeaza intre alimentarea de baza ~i cea de rezerva defazaje unghiulare permanente datorate existentei uneori a unor grupe de conexiuni diferlte..

datorita contactelor aJ .iei san DBIlI Jnstalatiile AAR sint concepute astfel incit ~a evite pc cit posibil anclansarea alimentarii de rczer v ~i pc un defect. aceastu presupune fie \11l defect pe sistemul de bare. Inchise ]n acel moment. (aeolo uncle . b) AAR pe cuple de fnaltii /cnsi1tllc Criteriul de blocare al instalatiei . Modul de realizare al blocajului functiouarii instalatiei AAR la actionarea protectiei de rezervri pe alimcntarea de bad este foarte simplu. In cazul actionaril protectiei de.11' ..Dnpii cumreiese din figura 2. Solutiile adoptate pentru realizarea acestui deziderat difertt de In caz lu caz in Iunctie de instalatia de AAR respcctiva. 39 a) A Ill< pc cf.21' ~i If . AAJ{ in caz de defect.rii· repetate a instalajiei AAR ~i Intreruperca circuitelor de accelerare a functionarii AAR. • Bloeurea fUlIC!Jionw·jj in~fuln~iei AAU iu eaz de aetlonare II IJl'oh~e.exista).c. fit. Pentru evitarea anclansarii rezervei pe defect se utilizeazil blocarca instalatiei AA R fie de la protectia difereniialii de bare RT.(pte de. fie un refuz de dcclansare pe 0 linie electrica racordata Ia respectivul sistern de bar!" :}i instalatia de AAHnu trebuie sa functioneze. de la lJIUU (dispozitlv de rezervare a refuzului iiJtt:emptoarclor).12 in momentul anclan~fu·ii aceidentale a intreruptorului de C\1pIrl.Laza a transformatorului instalatin AAR trebuie sa functioneze pentru preluarea consumului ramas nealimentat. Prin urmare protectiile de rczerva ale transformatorulni VOl' comanda lutotdeauna blocarea instalatiei AAR. nu mai poate fi functionarca protectiei de rczerva a sursei de alimcntare. In cazul actiondrii protectiol de rezerva a transfermatorului. intruclt impulsul de declansare al protectiei comanda excitarea releului de blocare a fuuction5. se comandh instantaneu deschidereu intreruptorului I . medic tCIIsi1UU . dar in principiu se deosebesc unniitoarcle variante : Sursele de alimentare ale barelor de medic tensiune slut de regula transformatoare HT/MT care sint previlzute en protectii de baza ~i de rezerva.

IJC alimentarea de re7.1 t) ramine autoexcitat. eel putin teoretic. tmpiedica mentinerea tonsiunii Ia bornele rezistentci U. Rezisten ta An 40 .12 asigura.]. Acest rclcu i~i face auloretinerea prin contactul sau propriu 10 . ceea ce se corecteaza prin scoaterea eiautomata din fuuctinne. releul de blocaj dlO1 ramlue in continuare autoretinut. 2.13. iar prin contactul 10 . excita releul intermediar d102 care se autoretlue prin contactul Srtt1.• Illoearea J. timpul reglat.ro'ctlli~i rapid.12 releul d102 pornestc releul de timp Il20.1 care. Dupa Iunctionarea instalatlel AAR. creeze problcme de selecti vitate 111 amonte. revenirea releului dt02. exclusa.nltlfiei J\ A~a cum s-a aratat mal sus. in general posibilitatea anclansarii pe scurtcircuit a alimentiirii de rezervii este.10. Prin coutactul Sall 11 .asigurll declansarea raplda a iutreruptorului actionat de AAR fara sa. <htpa.1 transmitc tensiunea operativa necesara unei evenJ. iar prin contactul 9 .erva dUp{l 'lult(!lioJllll't'u inst. reloul intermediar de blocare d1at (vezi fig.1 .limiteaza urmfrile pe care Le-ar putea a vea asupra instalatiei defecte : 0 nou~i anclansarc pC' scurtcircuit : ~..14. va excita relent intermediar tf. protectiei rapide pc alimentarca de rezervs t n acelusi timp.AAR este prezentata In figura l. Aceasta solutio se foloseste in special ln cazul instala ~ tiilor de AAR pc cuple ~i are In vedere uesolectivitatea intte protectia cuplei si protcctiile elemontelor racordate la sisternele de bare respective. superior temporizarii protectiei rapide pc alimentarea de rezerva. . Roalizarea in principiu a unei scheme pentru scoaterea autornatrt din Iunctiune a protectiei cuplei dupd ac~ tionurea mstalatiel .ea urrnare a faptului c5. Contactul 3 . Din punct de vedere al dezavantajelor trebuie men~ionata neselectlvltatea acestei protectii rapide in a val.13. Totusi ea 0 maSl1ra de sigura. tuale functionari a.4 al releului dl0:. Existcnta acestei protectli prczintri urruatoarele a vantaje : .5. prin eontactul () . la un interval SCUft de timp de La anclansarea lntreruptorului alimentarii de rezerva.lltlt se poate prcvedea pe alimentarea derezerva 0 protectie rapida contra scurtcircnitelor.

Trccerea protectiel cnplei in regimul de functionare independent de cltoia AAR se face de oblcei numai pentru nt~Ct'sitati de manevra si anume in situatia Inccrcarii unui sistem de hare prin punere sub tensiune prin cupla dupa 0 lucrare de revizie san dUprl remedierea unui deranjamcnt pe sistemul de bare respectiv. dar in aeelasi timp ea nu estestabiljl termic.jli!! pc ~Llilllcllt. se impune a fi precizat regimul de Iunctionare al protectiei cuplei.b'1. In 'cazul particular.reruptQfulni de ~~l1p1fi. 41 . 2. Datorita faptului di. protectiei euplei dependents de pozitia . e alege eel des pendent de chela AAH (M01).l. 13.R permite suntarea releulni d102 prin contactul releului d10:3.lrflregimul de functionarc al protectiei cuplei ~ an nme functionarea. clnd intreruprorul alimentarii de rezerva este 0 cupla.rl?. Scbenll de blocan.a l'ml:l'ctici l'al. In ligura 2. regimul de functionarc al protectiel int. in general protectia cuplei este necesara in corelare ell instalatia AAR..13 apare dispozitivul <in deconectaro 9b15 care asl.ill torr cI""fI" __ 'fC*ztory(j _2~b60~J § I.. Pn:ltp~fi~ I'QJ1j. __ ~~ a» __ ~ _' ~ l?ig.a 41t'rezerv' dUlla Iuncjionaren AJ\H. cheii de AAR (bOOt) san independenta de pozitla cheii de AAR (pozitla punctat)..

l temporizare din momentul sesizaril dcclansarii intreruptorului pe alimentarea de baza..iilor AAU Conditiile ill care se poate utilizauccelerarea functionarii instalatiilor AAR au fost precizate in cap. Prezentarea de principiu a circuitelor de accelerare a :func~ion1irii Instalatiei AARse face in Figura 2. ~~~'----~-.rii inMhl. Aceleasi comenzi de modificare a configuratiei de alimentare a instalatiei se pot succeda fal'. I. asteapta un timp corespunzator pauzei AAR ~i dad nu a reaparut tensiunea pe modificarea ccnflguratiei de alimentare a instalatiei.--------.2 . J 4.-----.4J.4. ceea ce realixoazd contactul temporizat al reloului de timp d201 dUprL verificarea tuturor criteriilor de demaraj ~i trecerea pauzei de42 .. Aceasta modalitate de functionare a Tnstalatiei AAR este cunoscuta sub denumirea de accelerarea Iunctionririi alimentarea de bad.-6 lIfT 012 oIJ 2. 2. A~a cum s-a aratut mai sus. trece la executarea comeneilor pentru Instalatie] AAR. . Aceelerarea ftmetionarii illstlllut.sr d-e _1_!J60i>-' 56/q ----. H.tiei d/Ol AI\R.--~--~--~~---. Dupa cum reieso din figura 2. verified existent a tensiunii pe alimentarea de rezervti. instalatiile AAR demareaza la lipsa tensiunii pe aliment area de baza.2. Circuitele de accelerare a fUllC~iQnLi. /o(f""> 7 lu .---~--:-:---- Ja2211 3~~ __ ..1 'I.~81 014 l"ig..

' pot ivi in dccursul timpului. circuitele de accelerare trebuie sa cuprinda ~i un contact normal incliis al releului de blocare Ia functionarea protectiel de rezerva iil Ol (vezi fig. ' sint Inseriate cu cite un contact normal Inchis a1 releului d101 care se excita de la protectia de rezerva a trans . (2.1) se recomanda ca aceste contacte folosite in circuitele de accolerare sa fie contacte de semnalizare auxiliure (CSA) ale intreruptoarelor in cauza ~i nu alte contacte provenind de Ia relee de multiplicare. fiecare din celc douii circuite de a-2T. 2.11(.11).5. o situatie des intUnita in exploatare 0 constituie necesitatea unidirectionarii unei instalatii AAH pe capla. conceperea instalatiei AAH Sf: are in vedere acest deziderat prin utilizarea judicioasa a blocurilor d(' Incercare de tensiune.. Adup1nfNt !i{'ht'nJ(']Ol' AAU In I1N'('sitalile eurente de exploatnre accelerare a functionarii instalatiei AAR din figura 2..3. instalatiei AAR. formatoarelor 1 T. Daca 1. In cazul in speta. respectiv 21'. In cazul in care acest lucru nu esto posibil sc va tine seama de toate regulile cxpusc in capitolul referitor In circuitele false din schema AAR 2. respectiv a .AAR. Pentru a 51! evita interventii laborioase ~i care rechlma adesea timp pentro identifidhi ill circuitele secundare .1T ~ Pentru a se evita Iunctionarea eronata a instalatiei AAR in cazul declall~ariiintrcrtlptorultli alimentarii de baza prin protectie de rezerva. 43 . problema poate fi rezolvat a deosebit de simplu. Ca si in cazul contactelor Iolositc pentru confirmarea declansarii corecte a intreruptoarelor.. asigura ~i contactele normal Inchise ale Intreruptoarelor transformatoarelor IT ~i 2T.14 j 11 cursul exploatarii instalatiilor AAR apar situatii cind datorita unor modificllri (k configuratie san a unor indisponibilitjiti oste nccesar a se lua unele masuri de adaptare a instalatiilor AAR Ia nolle conditii. s-au prevaznt 0 serie de faciliHi1i de schema care s~ raspunda necesitatilor celor mai frecvente care £1.

De mentionat crt osolutie simplificattl pcntru unidirectionarea instalatiei AAR ar putea fi obtinlltrL prin moatarea unui dispozitiv de deconectare In locul elementului 7 .(11 blocului de incercarc 8M1.: intr-adcvar. format de eontactul auxiliar al intr<~ruptorullli(ll 1\(1 este OPC1"Ctl1t.1 .8 . instalatia AAR. ramas :. de~i reloele de minima teusiune se dezexcita. In cazul tnnctionnrli instalatiei AA R~i in acelasi timp stl se climine conditia verificririi !. Se poate constata eu tf:. cste la un moment dat nevoie sr.1. releul intermcdlar clf11 nu se poatecxcita crt urmarc a deschiderii contuctului 1. conditie de care depinde anclansaroa rezervei.arii spre ccutral.i clectrica. deconecdeouroce 44 .15 se prezinta un fragment dintr-o instalatie AAR pc cupla.r. circuitelc 2. Solutia prczintil InstL dezavant~ittl ca releul ril11 se excita ill cazul d~spal'itici tensiunii pe sistcmul de ban' 1 creeazii complicatii in circuitele Alb' situatii des intilnite 'In practica de cxploat are coustau 1n modiiicari de configuratil fatr. e. If 11 astfel de caz oste ilustrat in figura 2. la scoaterea blocului de inccrcare 8Ml.12 care uu pot Iunctiona cit timp. ph~(. ca in cazul in care apare necesitatea unidirectionarii instalatiei AAR.i el frLru tcnsiune priu scoaterea bloculni de' lncercare 811'11.l~L de comandii ale schemei *i AA R. devin inoperante intrucit.. se renunte la deconectarea unui clement racordat Launul din sistcmele de bare.lrchl cste racorrlata printr-o lillie elcctricii 0 nricri centrala lo<:n.S al blocului de incercare 8b41 este intrerupt Din acelasi motiv nici circuitul de accelerate al instalatici AAR. La functionarca instnlatiei AAR se irnpuuc tarea prcalabili'i a.J(). Este verba de 0 statio de medic tensiune (MT~ la barcle c. . 4 ~i .~rin~a.16.In figura 2.1t1 de la releul de prezenta tensiunii pe rezerva. de coufiguratia do bad pentru care a fost gindWi.>ozitit:i "deschis" a intreruptorului acelui element. acest lucru se poate realiza prin simpLa scoatere a blocului de Incercare 8b41 (respectiv 8M2). ' . elementul 7 .. De excruplu. Aceeasi situatie S(' intilnesto 111 cazul releclor de timp d201 ~i intcrmediur d1.

..... ~ ~.. ~'" - . fi o:oy I I . 45 ..

.

-. c) Centrala electrica este oprita : . ceea ce impnne necesitatea ca instalatia AAR sa poata functiona coreet in oricare din situatiile enumerate mai sus.2 (sistemul 2 preia sistemul 1).se deconccteaza 9043 ..9M3.sistemului energetic. functiouarii centralei elect rice pe oricare din cele doua sisteme de bare de MT.Qb41 .se conecteaza 9b44.9b41 . Schema prezentata In figura 2.1.sc conecteazit . 47 .se conecteaza 0b44. nu arc loc deconectarea intreruptorului 0. tn plus. R in sonsul 1 .16 raspundc la toate condifiile care au fost mentlonate mai sus. dadl pentru 0 perioada de tim P ceutrala electrica veste oprita. . se mal pune problema.sam pe seama cititorului verificarea justetii masurilor mentlonate la punctele b ~i c. dcconectarea plcclirii spre eentrala electrica Ia functionarea AAR este nejustiflcata.se deconecteaza 9b44. b) Ceutrala clectricd functloneaza pc sistemul de bare 2 : .1 se face cxclusiv pentru sensul de functionare a instalatiei AAR 2 .] are Ioc nnmai in Iunctionarea Instalatlei A. prin utilixarea dispczitlvelor de deconectare 9641 . Evident ca. U.se deconectcaza . . Manevrarea acestor dispozitive de deconectare coustituie operatil simple pc care personal ttl de turh.se conecteaza 9/)42: .se deconecteaza 9bd2 : . .se ccnecteaza Ob43. .so conecteaza 9h41 : . iar verificarea pozitlci deconectar a lntreruptornlui 0.se deconecteuza .in momentul incltiderij cuplei.3 ~i nici inchiderea cuplei Ole 1lU este conditionata de pozitia deschis a lui aJ.9b44 sl anurne : a) Ccntrala electrica functioncazf pC' sisternul de bare 1 : .ii. din statiile electrice le poatc executa operativ la dispozitia organelor de conducere a .se deconecteaza 9M2. In acest fel deconcctarea intreruptorului it.. generatorul nu indeplineste conditiile de sincronism co sistemul energetic. .

refuzuri care nu se datorau dispozitivclor de action arc ale acestora. ceca ce evident conduce 1'1 cresterea timpului de lntrerupere.spUl1sul corect al aparatajului de comutatie primara la comenzile trimise de instalatiile AAH. Teate <ll"':'te considerente determina in mod firesc 0 preocl1pare ueos.u asigurarea bunci functionari a intreruptoarelor incluse in schemele de automatizare. particularitatilor constructive ale fiecsrui dispozitiv de actiouare in parte.. o importanta deosebita 0 are corelarea instalatiilor AAR en dispozitivele de actionure ale intreruptoarelor prin Iuarca in consideratie a.'I)jU't: pentr..3.ale intrenlptoarelor. t:orehu·f'. In practica de exploatare &<1. iar in cazul instalatiilor tara personal de supraveghere un consumator poate ajunge in situn] ia ca In urrna functionarli instalatiei AAR sa ramllla eu ambclc alimentari deconectate. t n afara aspeetelor referitoare la buna functionare a dispozitivelor de actionare a intreruptoarelor care se ponte asigura printr-o corecta Intretinere ~i exploatare a acestora. ci unei conceptii necorcspunzatoare a schemelor de _. n aceste conditil 'realimentarea consumntorului devine imposibila chiar dad reapare kl1siune pe alimentarea de baza ~i este nevoie de deplasarca la Iata locului a personalului de interventie.a instnlatiilm' elt' AAR ell dispO'~jth-~le de eomatula ale intrerul)tnrlllui Funetionarea ell SllCCCS a Instalatiilor lie AAR depinde in foarte marc ll1.<\AR. De foartc multe ori refuzul de anclansare al III lrcrnptoarelor pe alimentarile de rezerva anuleaza eficienta in.llSUra de rti.stalatiilor AAR. r 48 . dovedit eli lipsa unei preocupari atente In aceasta directie s-a soldat de foarte multe ori eu refuzuri de actionan.

Astfel. dar devine absolut obligatorie. t- com prim at. IlrdulIuil'(m clum~i limpllhli de auelan~a)'e in practica de exploatare SL' tint' seanra de .tll cele ce urmeaza. daca dispozitivul de actionare al respectivului intrerupror este de tipul eu actionare prin aer duratei impulsului de comanda este nccesara 'pentru asigurarea corectei functionjiri a dispozitivulni de comanda al Intreruptornlui. care trebuie sa se tina cant 1a proiectarca instalatiilor AA R. Teate acestc considereute vor fi avute in vedere Ia conceperea schemei AAR asa cum va reiesi din exemplele prezentate in continuare. _. 752 49 . se tree in revislrl. fara a avea pretentia de a epuiza teate aspectele posibil a se ivi in ex ploa t are.1. un iutreruptor actionat printr-o instalatie AAI~ est« urtotdeauna 0 mlisurrl de prevedere necesara. unele cerinte obligatorii (k. ill aceeasl maSl1r~1ill care prelungirea c. tot u~:-l trcbtrie avut in vcdere limitarea duratei acestni impuls pentru a se cvita arderea bobinelor de comanda a dispozitivelor respective. la efectuarca unci manevre dill elida de comanda a unui aparat de comutatic primarti (intrcruptcr.2) deoarcce in caz contrar existu pericolul unor eventuale auclansari repetate pe defect. ill rcgirnul de ardere coutinuii .faptul di uncle dispoxitive de actionarc necesita U11 timp de prelunglre a duratci comcnzii pilla la confirmarea executiei. personalul rnanevrant va montine nnpulsul de anclunsare pina 'dud Iampa de control din cheia de comandji va trece dill regim de pilpiiere.. :1.3.• prln care se confirmrl exccutia corectf a comenzii dorite. separator) avind dispozitiv de actionare (:11 <tel' COl11 prim at. Necesitatea preluugirii duratei irnpulsului de anclansare In. Prin utilizarea prelungirii duratei impulsurilor de anelansarc devine absolut obligatorie prevederea In 'intreruptoarele 111 Ciluza a blocajului contra sariturilor (vezi 2.

dispozitiv de tip DPE) atunci reaparitia pentru 0 fractiune de secunda a tensiunii pe sectia de bare controlata. In accasta situatie deosebim doua cazuri : a) Lips« cfrc'uitelor de accelerate a /lmctionarii AA 1? (contactele at .eCIaD. In prlncipiu. la!lltalalU AAR pmvlbu(~ CQ aoeelllt'lU\1. 50 impulsurilor de comanda. dezideratul rnentionat se realizeaza prin separarea circuitelor de comanda de circuitele de demaraj din schema de AAR lii prin utilizarea releului intermediar cu temporizare la revenire atit pentru prelungirea duratei . anuleaza conditiile de demaraj ale Instalatiei AAR si releele d111 ~i d121 se dezexcita.4) atunci reaparitia tensiunii pe sectia de bare este deflnitiva.3.'i sa. nu Inainte ins~ ca releul d117 sa.se excite !.rca duratei Impulsului de aui clansare (de exemplu. Iutreruptorul ramlnlnd anclansat. intreruptot'ul nu are conditii Srl clicheteze ~i ramtne deschis.. respectiv a2 din circuitele 5'. 10 acest caz releele intermcdiare pcntru comenzi d112. Deoarece dlspezltivul de actionare al iutreruptorulnl cuplei care necesita prelungirca duratei impulsului de anclansare primeste un impels de foarte scurtd durata. circuitele de accelerars a functionarii instalatiei AAR pot fi utilizate ~ pentru asigurarea prelungirii impulsurilor de comanda. In situatia In care dispozitivul de actionare al lntreruptorului necesitu. respectiv 7').1uncttolliirJi la d. cit si pentru limit area acestei In economia generala a schemei de AAR.1.1. prin revenirea releelor dl11 ~i d121 se dezexcitd releele de timp d201 (sau dupa caz (202). Dacil dispozitivul de actlonare al lntreruptorului alimeutarii de rezerva este de tipul cu resoarte (de exemplu MR . 111 continuare. respectiv d122 se dezexcita ~i impulsul de anclansare se intrerupe.-~ifacit autocontact prin coatactul sau 3 . Dill schema de AAR prezentata resulta crt releele d111 ~i d121 actionate de blocul de dcmaraj al schemel AAR revin instantaneu in rnomentnl cind reapare tensiune pe sectia de bare controlata.area aUIUIlDtalril de baxi durate in vcderea protejarii bobinelor de comanda in caz de refuz La intreruptorii actionati de instalatia de AAR. prelum .5.

U...t....:..1-i ~ ~ ~ I3-Fi'13.iJ'~ u -. . ..".. ..4tA..~~ 10 ""'..!.. ~ .':'..J .... .." . p/IIM ..l. . 51 .... .{::i ...~ :.. ~ _ 'r l~T ......._:.~ Y'>---.'q:----_.. (~ _u.::a!~:2""""'~ [j. Fl· '" '-I:t.. . .J~SUl)r~Uv .. ..... fS . '?~~:!._ ~ IA ~ ..

lnainte ca releclc pentru pauza -AAR (d201. utunci milsura poate fi extinsa la limitarca tuturor impulsurilor de comanda provenind din schema AAR.zat. d2(2) srl-~i inchidl't dill nou contactul temporl.AAH. ceea co va prclungi impulsul de anclansare al intrcruptorului de curta pe duratu tcrnporiztirii . Dacti existti dubil priviud buna functionare <l intreruptoarelor pI.:2 limiteaza orice impuls de coruanda la durata temporizarii sale la revenire.Ia revenire a releului dIOO.istenla C-'ircuite/or de «ccelerare ~tj'll1lC#oniil'ii A A R. cu toate d revenirea releelor de dcmaraj si R roleelor pentrn panza de AAR se produce. Schema din fif:. Datortta faptului ca releul d117 "S-a autoblocat. Pentru accasta este suficient .sare din partea intreruplorului pe alimentarea de rezervti.torului 1 T.la fel ca 111 cazul punctului ..Sectia de hart:' dn-nine ln contiuuarc Hhii tensiune ~i schema _~AR demareazii din nou. presupunlnd dl scotia tic hare l·amaS. care treceu prin contactul 1 . datorita (:kclall~arii lntreruptorului allmeutari! de baZlt (contactele a! sau a2 din circuitul 1) are loe dcz. Intr-adevar.11 din eircuitul bobinei releului d100 g-a deschls.2 al releului dIOO.oierat :. Intr-arlevar.t asigura ~i eel de al dollea dezi. relcul d100 se dczexcitti si bloculul de comenzi al insra1atiei AAR i se intrcrupe tensiunca operativa (+). rezult5.t Uu'u' tensi IInc cste sectla A.'\1ra3. de dcclansarc.in situatia In care se luregistroaza un refuz efcctiv du anclan.i anume lirnitarea duratci lmpulsului de anclansare .! alimcntarilc de Lazrl in sonsul prohahilitiitii -de Inregistrare a unui ret'll1.a).52 b) Ex. iar contactul sau 8 . 1n acest fel 'fllllclionarea instalatiei AAH este ratata prin conceptia .di lnaintea impnlsului de nnclansnre s-a verificat pozitia"deschis" u lntrernptorului transforma. impulsul de accelerate nu se mai intrcrupe. In aoeasta situatlc contactul no rm al inchisal din -circuitul . In acest caz Ia l'eaparitia tensiunii pe scetla de bare centro- .j' va mentine releul d112 excitat ~idupa deschiderea contactului J201.schemei ~i U\1 ca urmare a unui element cu functionare defectuoasa. lata. datorita existontei circuitclor de aceelerare a functionari! .excitarea releului d100 care prin eontactul san 1 .

.1.UDlellllrit de 1m2' III 1l~lllI\l r~aru AAR se reallzeazii prin lnlocuirea coutactelor normal luchise ale lntreruptoarelor al .t('liulltm'J {11Imotof .: coruanda in cadrul schemei de lu lipsa circultelor de accelerate a functionarii insta- In instulatiile AA R care cornanda Intreruptoare prevazutc ell dispositive du actiouare prin motor electric.w. autoretinerea. fUllrjhnlrU 1 . duratn.2 in momentul functionirii instalatiel AA R.l.1) ell contactcle de autoretincre ale releelor iuterm. Iltihd~lll .\ \11. ceca ce YC\ determina prin releul dIDO Iimitarea III tjm p a tuturor -impulsurilor de comanda proveulnd din schema de AALL ::. Releul dlOO se dezexcitii datorita deschiderii contaclulul 11-8 al roleului rf. 53 . p. Dupa cum reiese dill figura 3. III aceasta situatie relent d117 se va excita In orice functionare a instalatiei AAR.117.i fig.ntru exempllficare s schema electrica a tlb. Intreruperea impulsurilor de comauda are Joe iudiferent de raspunsul intreruptoarclor comundate.• . trebuie s~ se tiM. Se ellmiua astfel poslbilitatea deteriornrii bobinelor de comanda ale intreruptoarelor la impuls de hlllgu.2. In figura 3. respectiv 4122 l~i realizeazd prln contactul normal deschis 3-/.1i1. prelungirea duratei lmpulsurilor \1:. DlslKJzitive do :. Indiforeut de modul de actionare al tlltreruptorului.2.idiare de cornanda.I.POZlti VLl1111 de actiouare al unui latreruptor tip usa L. a2 (Y~. releele de! comanda d112. • .:1. tnacL'St Iel 'impulsurlle de cornanda vor dura pina In reveuirea releului liIO!).trie ta~id AAR la declansarea allrnentarii de baza. 3. releu care se excitri prin contactcle 11 -1!/ ale releelor de comauda (l112 ~i d122.3 esto pl'1::"~ntI1ta.sa renuntarn la contactul iJ'f din circuitul 8. seamli de particularitati!« constructive ale acestor dispositive de actiouare.r~IIIlUhr!ATB.

'" a:... .. " ~.t: 0 .~ '.:J I!I"O ....~ Fl ~ 1..----.l........Iti -!lil .~ " 'R g 1. ..01 . ". . . ::~. ~ -e . . ·00 § "0 :.. ... I=J< ~ '" IJ "I ::: 1 .ct 0. " e . ......!f .. 54 .. 6 ""'l~... ~ " EI e ~ t-----~ .. ~1.'0 -.. ~----_. .s !l ::I '0 :I iii otII B.<i ~~ ~ ~ ~-~e!:::-----~ ..~ ~ ... .. ~ "" r". .::t~~ ] 'Ej Ill..5........ • .D'"~~ . '/$a ~ .

t:t"(llUll.r.re lIo\ixllia re...1 'fIiltoanl eIectromagnetico: DT .1\ctclor de lIo$1llo.ct cJeo. PP-I .. ... M . tI 6. de actionn. OE " J/. Intreruptor "c"hNna cloctr ica : um - 55 .QtOtQI' 'fiDaldc cursll'& motorului deactionarc .? I . 1 I 1. 3.bobb1l1..»-------O~ ~~--) PF1 .'t' .pri7...COIlrn. Cl. de decla.3.. _.. ? 1 I \' _::b. I •I \ r I .. 6 • automat USO[.. DD ...e: contact de se-mnaJi'l&re ••de!ichiil prln decla. .u~tparc". til fi~~ pcrrtn~ \ •..lIcclt\U- I f . ---oT 02 03 0 ~~ .u.i'·'~· .n~re.". E - Fig...gllct: Dl~ .s-- -ffi--»-..m. ~-I----I2'~--} ~---4--_'.te1e moterului deacponaro: PI" -2priZ1 ~i fi~ peutru circuitele COIlt.I..deciansatoare t:!rmic. ·.liza..

-1 s-a figurat cu lillie punctata un circuit care conecteaza in paralel cu contactul normal deschis 3-5 al releului 1<1 contactul D de semnalizare auxiliar 5-(5 normal Inchis al intreruptorului. In acest scop. prin bobina de declansare DD). dacii declansarea intreruptorului sc produce pc alta calc declt prin actionarea motorului electric (de exemplu. o comanda de anclansare electrica a intreruptorului nu va fi posiblla. Pcntru a asigura couditii de anclansare electrica a intremptorului dupa declansarea prin bobina de declansarc. rolul illtrCl'urerii alimenttirii motorului reveniud contactului de 'tina de curs:lCF". Asa cum rciesc <lin figura 3. can' e::. trebuie ca inainte de comanda propriu-zisa de anclan~areSrl sc dea 0 comandii de declansare prin motoras. intreruptorul are doua categorii de contacte de semnalizare auxiliare. Acensta operatic pe care un manevrant 0 face !axa. care i~i va schimba pozitia si va pregati circuitul pentru eomanda de auclansare. modificindu-s! pozitia In Innctie de starea "inchis" sau .. Astfel dupa 0 opcratie de inchidere contactul final dc cursa CF" pregatcste circuitele electrice pentru operatia Iogicn urmatoare. atunci contactul eF. in figura 3. Pentru realizarea unci singun' actionari (tnchidere sau deschldere) miscarea de rotati<~ a motorului trebuie fragmentata. Prima categoric de contacte de semnaIizare uuxiliarc () rcprczinta contactele 1-16 care urmaresc pozitia contactelor prim an' ale intreruptorului.deschis" a intrcru ptornlui. iar circuitul de comanda ramine in continuare pregatit pentru operatia de declansare. A dona categoric de contacte 0 reprezinta contactul CF.Particnlaritatea functionalii de care trebuie tinut seamn la rcalizarca unci instalatii AAR ell CSOL este faptul ell. In acest fel SG actioneaza contactul auxiliar de final de cursu CF.3. Este evident dt in aceste conditii. nu mai modifica pozitia. dar Ia momentul dud acest lucru va deveni nccesar.tt~antrenat de motorasul de actionare al intreruptorului. prin misearea de rotatie a motorului se realizeaza cicluri succesive de inchidcrideschideri ale intreruptorului. Ca principia de functionare. probleme trebuie realizata automat de catre instalatia AAR. 56 . deschiderea.

.!." ! tiu l1S0L. . ill momentul actloudrll butonului de anclansare 51 .t. in figura 3.'>f"t n· "lAg Ifl "I 14 U. tntreeuptorului 9 Instalatiile Necesitatea !.~. elecl:ri~i!.itive dt~ t'tt!ponurt. T 1 /Ii Fig. de comfLll!1lL a.. BD a 1 1 0 . schema electrica a unui intreruptor de tip ~bsaf 2000 de fabrica~ie AEG.Stabilitatea termlca Ioarte redusa a bobiuei de auolausare prelunglrli dnratei Tmpulsnlul de an clan- comandf (seleuoidulul).. de AAR care Cll $01". I~ -Bt: --- Indiferent de modalitatea dcdeclansare a intreruptorulni. Dupa cum reiese din schema de comanda a intreruptornlui.ID l1i in acest Iel motorasul va actiona pina Ia comutarea contactului de final de cursa CFc pregatind circuital de comanda pentru viitoarea anclansare a tutreruptorului. .5 se prezinta. .. acest contact va cxcita reloul R.~.ooi4 tntreruptoarele prevazute cu dispozitivc de actiouare cu solenoid trebuie ~a tina sea-rna de urmatoarele dona condijli de siguranta in functlonare : sare . Se~ern1l. 3.ti{_ ..:fL t ·'1~ .3. Pentru exemplifleare.3. ])ispo1.

..... 58 ."'1 -. • 1 I L- I ... .

. va ave a ea urmare actionarea nesigura a intreruptorului 9i In ausarnblu instaIajla AAR va avea 0 fiabilitate redusa. Intreruptorul primind impuls de anclansare. d2. Suma timpllor astfel realizati permite clichetarea sigura a tntreruptorului. In momentul cind acest contact se Inchlde. Prin seria de contacte ale releului d2 (1-2.are loc excitarea releului d2 care se automeutiue prin eontactul san proprlu 13-14. Acjlonarea sigura a intreruptorului este legata de folosirea uuicului contact auxiliar (a1-a2) a carui clnematica este asigurata de COIlstructor. normal lnchis 11-12 alimen- 59 . 3-4. se excitll releul d1 Catoe Ia rlndul san se automentine prin contactul propriu 5-0. inclusiv contactul al-a2. Se atrage in mod special atentia ca. d2 trebuie sa asigure clichetarea signra a intreruptorului in pozitia "anclan!lat". Releul d1 intrerupe prin contactul Sall tarea releului d2. adica prelungirea duratei impulsului de anclansare ~i totodata Iimitarea acestuia In ideea pastrlirii stabilit~ttii termice a bobinei de anclansare (solenoidul). astfel ca sa se Inchida in corelare cu timpii de actionare ai releelor d1. Timpii de actionare ai releelor dt . In acest fel se asigura ambele condltii mentionate mai sus. Din acest moment se deschide seria de contacte d2 care alimenta redresorul ~i solenoidula1 si contactul d2 (13-14) de au toretinere. 5-6) se alimenteaza redresorul bialternanta si bobina de anelansare a1. alegerea pentru circuitul ccmenzii de actiouare a unui alt contact auxiliar decit eel anume destinat de constructor. solenoidal at actioneaza ausarnblul contactelor primare ~i contactele auxiliare de semnallzare.

In aceasta categoric de consumatori se situeaza cel mai adesca tocmai acci consumatori care reclama un Inalt grad de sigurantt. ~rt1i de spectacole. Implicatiilc care decurg din aceasta nona conceptie vor fi analizate pe larg la momen- tul potrivit.4 kV ale consumatorului."i kV. obiective guvernamentale. in functionare sub aspectul continuitatii.4.4 kV) In practica de exploatare slut foarte Irecventc cazurile cind consumatori deosebit de importanti sint alimentat] Ia joas5. ImbunaUi1irea continua a performantelor accstor grupuri electrogene de interventie a pus in tot ruai mare masura problema oportunitatii includerii in cadrul dispozitivelor de AAR en sursa de rezerva ~j a grupurilor de interventie. 60 . In citeva sutc de kilowati) multi din acesti consumatori pot f preluati. tensiune.ive de . ca de exemplu : spitale.\AR pentru iDstalalii de jou-sa tenslune (0. Printre principalele avantaje pc care le prezinta instalatiile AAR de joasa tensiuno se mentioneaza urmatoarele : . precum ~i 0 parte din serviciile interne din centralcle ~i statiilc clectricc. Dispozit.masura tensiunii pe bare se face direct fad transfermatoare de tensiune : sursa de tensiune operativa este in mod curent tensiunea barei de rezerva. pe grupuri electrogeue proprii care sint prevazute cu porniri automate ~i sint capabile sit intre in p1ill1tsarcina dupn numai 7-8 secundc de la disparitia tensiunii pe harele de 0. deoarece putorile absorbite de acesti consumatori ~i tensiunea receptoarelor lor deterrnina en tensiunc economica de consum tensiunea de O. in caz de a varii grave. Prin puterile relativ red usc solicitatc (de hi citeva zed.

1 kV din fl. constituind (pozi ti. i Schema instalatioi AAR ia in consideratie posibilitatea en oricare dill cele dona transformatoare sa poata fi 1n sarcina sau in rezervjl calda.1."1 kV dintre can.IIAi'8 In Inl tablau efl' dhltrtbnlll! Ill' kV ..-4 kV cu barli uni.4 kV cu dOlla sectii de bare previlzute en cuplii longitudinala. T(. Fiecare din cele doua sisn-me d(' 'bare este alimentat dintr-o sursll independentri. ~1"\1tcTl 111tflFPl' Instulatiile AAR pentru servicii interne de 0. 2 . ell cheia de regim MOl Cit trei pozitil : I .i centralele electrice slut concepute in functie de schema de alimentare a receptoarelor !li anume : . una in fnnctiune ~i cealalt a in rezervd calda .4 kV.J\AR in functiune : TRAFO 1 preia TRAFO 2 :\ .4 leV en bara unica.1114!l-L operativri a instalatiei AAR este tensiunea alter nuriv a si se a5igura din snrsa de rezerva. iar CCUi1~l1tn rezerva calda.l1Si1.tablouri de distrihutie 0.1:11edt' ce urmeaziise vor prezenta citeva dill cazurile cole mai reprezentativc de utilizare II instalatiilor AAR de0. InstulDJii d.tablouri de distributie 0..1 ~c prczinHi schema unci instalatii de AAR pentru un panou de servicii interne 0. t." til Iigura -l. Surselc dt! alimentarc ale panoului de servicii interne sint constituindin doua transformatoare MT/O.AAR anulut (pozitia 0). 4·.erne de 0. I n"...1.1. 4. 2) : 61 .'"ll1fll' AAlI fll' Ilnrse iIIe nUm".d\ (eventual eu posibilitatea de separare in lung prinintermediul unui separator) avlnd doua surse de aliment are. 1n acest seop instalatia AA R este prevazuUi.AAI~ in functiune : TRAFO 2 preia TRAl'O t (poziti:L 1).4 kV statiile .' n11111 cste in sarcina. . AAU ~ntrD I'lEIr\IJeii int.

~~--~~----~~----~----~----." ~--------------_..01 3 4 3 5lt $ 61> SIr 7 J II 9 10 11 9/3 12 ~qn ts .-----. .r .101 es» all/ dfrl d/16 d1l1l 01119 . 62 .-----. J9 ~ .---------. 2 ~~ 026 11 12 15 ~ • .---------._- 2 d2f)J TI •. ~t~l~ . ts 10 ]4 ~ P.JQ3 eJ04.

"

,~

Conloctut t-_p..,c_._;'!""'.,.--i D 2

A-a
C-D
E-F G -H


s
's


ss.

'2
~ct.13

13 15 17b

'"

75 ISIJ

IS/)

I

I
dm
11121

rI1T7

i~ + r1 i f~
16
0'6l> 11 '!7b 17c

r1
i~

iD

19

so

It(

+!9

,.

~

+!!

...L ,

41120

d12J

panou de se.-;idi intoTnI) 0,-1 I,V

1;:11,;istel11

de ba te unic,

63

1n acest fel modalitatea de verificare a prezentei tensiunil pe rezerva, Astfel, bareta RO primestc tensiune ell prioritate din bareta R2 (trafo 2) prin [ocul de contacts ale releelor d118, £lfl f) care supravegheaxa tensinnea baretelor fa ~j R2. La disparitia teusinnii pe bareta R2 se va Include contactul normal inchis 11-.,2 al releului dt19, astfel dl bareta RO va fi alimentata din bareta Rt (trafo 1). Buclarea baretelor N1 ~i R2 este eliminata ca posibilitate practidt prin 111sericrca contactelor normal lnchlso .;;i normal deschlse ale releului Ilff9. particularitate a schemei prezentate estc modul de sesizare a Iipsei tensiunii care este reallzata prin douii grupe de cite dolta relee de minima teusinne (e30t-e302) care controleaza tensiunea celor dotta surse de alimentare inaintea intreruntoarelor automate a1 ~i a2. Acest mod de racordare preeinta urmatoarele pad icnlarita]] : instalatia AAR seslzeazil exact sursa de alimentare pe care a disparut teusiunea si actioneaza in sensul respectiv : releele de minima tensiune nu i!jli rev in in rnomentul conectarii sursei de rezerva, astfel ca nu exista pericolul revenirii iustalatiei AAR inainte de iuchtderea sigur~ a intreruptorului de rezerva, cu alte cuvinte nu sint necesare masuri de prelungirea impulsului de, auclansare ; instalatia AAR nn poate fuuctiona iara circuite de accolorarc, deoarece in caz contrar, In dcclansarea intempestiva a intrertlp,tomlui automat, releele nu seSi1.e~l~a 1iPS<l tensiunii pe bara de COllSlIDl. OaIta partlcularitate a scheme! prezentate 0 reprczintd bloc area functiondrii instalatiei AAH. in cazul aetionaril protectiei Intreruptoarelor automate. Acest lucru Sc realizeaza priu releele d110, dt17 excitatc de coutactelc CSD ale protectiilor iutrcruptoarelcr automate. Aceste relee stnt previizute cu automeutiaere, iar contactele lor normal tnc11ise sint lnscriatc in circuitul de anclansare al fiecarui intreruptor automat.

o

64

Instalatia AAR este prevazutti cu urmatoarele semnaliztiri : semnalizare "AAR in functiune" realizata prin releul d121 care verifica configuratia primara inaintea !unctio~arii AA~ ¥i laI?pa de semnalizare 1L. Dupa functionarea instalatiei AAR. Iaprna 1 L se stinge, en urrnare a deschiderii contactului 11-12 al releului ,t120; semualizare "Fullctionat AAR" realizata prin releul dt20 care verifica Inchideren lntreruptorului de rezerva sl lampa 21-; semnalizarea blocarii AAR estc realizata prlu stingerca H'lmpii 1L de "AAR III functlune" fara aprinderea corespunaatoare a lrunpii 2L de ..Functionat AAR".
-1.1.2. InsCulll{lf. t\i\U I'" l'lIlllli III IIh tahlult ill! servlell Interne a., dls'"Ullllle 0.-1 kV

In figura 4.2 se prczinUt schema unci instalatii de A.AR pentru un panou de servicii interne (),4 kVell doua sectii de hare lli cupla. Sursele de aliment are ale panoului de servicii interne sint constituite din doua transforrnatoare ~1:T/OJ4 kYo alimentind fiecare cite una din cele dOUrL sectii de bare. Cele doua sectii de bare S(~. rezerveaza reciproc prin interrnediul cuplei longttudinale. ' Tcnsiunea operatlva folosita III schema de AAR este de doua {dud: tensiUllcopcrativtL de curent continuu utilizata pentru alimentarea releelor de timp ~i intermediare din schema (blocuL logic); tensiunc operativa alternativd utllizatti In ali mentarea dispozitivelor de actionare ale ihtrerllptoarelor (blocul de comanda). Tensiunea operativa alternativa se asigura din sursa care constituie la un moment dat rezerva. Astfel, bareta RO prirnesteln regim normal teusiune din bareta R2(trafo 2) prin [ocul de coutacte ale releelor d114 ~i d124 care supravegheaza tensiunea baretelor R1 sl R2. La dlsparitia tensis --:.1'5~ 65

2. 1. Schema unci. an . dOO ttlII d201 .dJO() 3 " crlj a2 De dl1S 13 3 . ttlI2 <113r Fig. :I ou 77 til" f1 II 'Be 2 3 ~~"lt"li' t Sb 7 II ~ . to ~301 dill 14 5 13 II ~ II. Q II 9 /I 13 17 10 II ~@ ·7 ID. instnlatil AAR pcntru un pano\1 de servicit 66 . 9 'i 111 r301 rI0Z i <1113 l " 21 25 II 15 79 23 dill.

J': IS b 16 71 b 14 b e 19 lab d 124 .4 kY cu doua sistema de bare ~i cupta longitudlnala._--~BC ----._-4--~_4~~~~~----+_----+_------_t--t_-RZ -----------+--~--~_+--+_----_r----_t--------_t--t_--R~ 10 dl11 dl2J 7 k 11 I~ ~t. lOb ': t~ I 13 voi .----_1~--~~------_+--.----------~--~_+--~_.]{)J dT21 d202 dIU dO~ dlZ~ 11115 interne 0. 67 .

124. Daca un intreruptol' de trafo declanseazf prin prorectie. R2 bare mru.unii p~ bareta HZ se va Inchidc contnctul normal inchis 11-12 al releului d114.. nefunctionarea protectiei introruptorului trafo.1. Iampa 1L se snnge datorita inserierii In circuitul lampii a contactelor normal Inchise ale releelor df1" ~i d12J.1 care se autoretin. lntrcrup circuitul de auclan- Semnalizarea "AA. Dernarajul. Anclansarca i~trcruptorultli cuplei se face conditionat de : verificarea po~itiei "dcdall~at" a inb"eruptol"ului trafo aferent sectiei de ramlJ${l tensiune : verificarea pozitici "anc1al1~at" a Intreruptorului trufo aferent sectiei de bare care constituie rezerva : acum din bareta Rt (trafo 1). . iar prin contactul :. Prill contactul . Vcrificarca conditiilor de configuratie se face in cudrul circuitului 2 prin releul intcrmediar dl00 ell temporizare Ia revenirc.115 din circuitul 18 care i:.)-4 al n-leului dl00 sc intrcrupe tensiuuea operative Ia releele de executie ale instalatiei AAR. Buclarea baretelor Rt . unul normal inchis ~i altul normal' dcschis.an normal int:his 7-10 intrcrupe circuitul hobinei relcului d100. respoctiv 14.1. Rcleul d100 asigura limitarea duratei impulsurilor de cornandji.releului de timp d201 este conditionat de contactul normal deschis 3-5. bare 2.R in frmctiunc" se face prim lam pa 1L ~i cste conditionata de excitarea releului dl 00 care verifica conditiile de configuratic. care se excita Ia disparitia tensiunii pe sistemul de bare 1. Verificarea prezentci tensiunii se face prin jocul contactelor releelor d171 ~i d1T2 dill circuitul 4. astfel ell bareta RO va fi alimentata este exclusa prin lnserierea pc legatura dintre celt. dcoarcce in cazul actionarii releelor de executie d112 ~i cl122 are lac excitarea releului . Functionarca protectiei Ia intreruptoarele trato . dou a barete a dona contacte ale relcului ~f. respectiv 2. lar prin contactele lor normal inchise 3-4 inseriale sare a1 intreruptorului de cupla. respectiv de disparitia tcnsiunii pe sectia de bare 1 si prezenja tcnsiunii pe scctiu d<. trafo 2 conduce Ia cxcitarea releelor intermediare d113 respectiv tl12. al releului d711 ~i de un contact normal Tnchis 11-8 al releului d121.-i face autocontact.

.'a 1111fub!and.rihu~ie de 0.4 kV de 1. dintr-o SlIr::'.diu1 unui 'separator) avind dona san trei surse ell" ali11lentn!le.Umatori sacrificabili.'fieJ'Hlde se. ell bara unid'i.. consumatori sint concepute functie de schema de alim en tan' a tabloului de .. Fil'cal'(~ . ca deexcmplu un brup dl'ct:rogen): . i I .1IU'Sf!' ell! allmrnlan. excitarea relcului t"1.0.{ Semnalizarea .2L care se aprindc functiondri! AA 1\ SCI face prin Iampa hI. dintre can' una in fuuetiunesi alta ill rezcrva c~'llda(cca r:(~'.{1I )\AR JT~ ~.2. consumatorii sacrificabili sint rlecouect ati.aI8JU:_<\An' JI~lltnl tab'lo\lt:J de {IjJi..-ttj conditionat ~i de llOzitia .4 kV de consnmator.U-rl uuica (eventual ell posibilitatea de separare in lung prin inh~l:mc.I 4.* treia in rezerva rece..din cele doui':. 69 .-J T{V care pot Ii pe rind in sarcina sau in rezerva 111 functie de confignratia nJeasa.4 kV ell ~lol1r.( ltV de 1~IlITMnn'nWl' . Pentru exemplificare s-a ales cazu] unui tablou de distributie 0. .4 kVell h. ~j avind ca snrse doua transformatoare MTjO.4 li\ de la eonsumaterl j Lnstalatiile AAR pentru tablourile de distributie de 0.ceca ce Impune gruparea lor spre una din extre .-i kV pot {j preluate prin AAR pe un grup electrogcn nflat in rezervli rece.Tablouri de distributie 0.partial." JnS1.paratie. .. De asemenea ambele sectii de hal-e ().anclari~~i" a lntrel'upforuBli\ de cupla. d!sulbulle'de 0•.\ *i '.. r~nsl1mnl poate fi preluat de grupul electrogeu integral sau .1.Tablouri de distributie . ~h~tii de bart' prevazutt. In cea de a doua altl'mativ[ se impune sf'parardu hnreG111niconsum pe categorii de consunmtori vital] ~i' CQtp. itatile seetiilor m de bare !. sectii de bare es!~ ~lj~nentatr.l 'jpt1t'pendcnta.li montarea a cite unui automat gl... 91 se rezerveaza recrproc pnn ·AA R pe (:upla. hI$(IlI'l. La functionarr-n AA H P" grupul' de rezerva..distribujie anume : . en cupla _Iongitlldinala.

-t.3.'" Fig. unci instalatil AAR pentru un tablou de 70 . Schema.~. AAR f I d.fI .J( W· R"S3. ---~r_----------------------+--~'--~--~-+--------------------~+--~--~--~~~~~--~~------~~ til . r3.

Rtgimur. POI.l~ ch~ii AAR (biOI/ ~ I4Q15 6Q1 ZQ~ ~?. . eonloele/or rRAFO I IN FUNCI fflloFO 2 IN REZ. mQ" I~ Nr. AAf? ANULAT FUNCT. S?-----pt 9~'2 1-1 1-~ 5-6 7-~ X - X X 9-10 11"'2 T3-14 15·16 - x - - If t - - -- ~~ ~" ".. TRAF021N rTiAFO .-~ X I( X I( I( - - -- - 71 . iN REZ...

~.:l. . Asa cum reiese din figura 'i.J02 l~i vor lnchide contactele. alreleului maximal de tcnslune e304 alimentat ell tensiunnile R2. L~ disparitia tensiuniipe barele tabloulnlde distrlbutie.' . (R2.prin releele de..1'2. atunci releul de timp d201 va demara si dupa scurgerea pauzei de AAR va comunda excitarea releulul lntortnediar elf 01. Pentru verificarea presentei tenslunil pe . e. intermediare etc.rezervR. Aceasta tcnshtne estc sl1pl:i. astfel ca uu estc posihH un dernaraj al iustala~id AAR irlrrv existcnta tensiunii operative alternative .tl:J01. Relcul ill tcrmcdiar 111 01 comanda declansarea selectiva prin contactul 1J-14 at cheii AAR a intreruptorulul a1.actlonare ale ~atreruptoarelor (blocul de cornanda}. releele de tensiune miuinla.' ill afara p07itid "AAR anulat " mai permite la dodnta.Z in rezerva.In acest scop instalatia AAH a lost eonceputs cu 0 cheie de rcgimcar. Datol"ita existentel cheli de regim Motet! trei por.. .nAAR in functiune eu T2 in sarcina :?i 1'1 ill rezctva" (1"2 . Veritidud declausarea ccrecta a Intreruprorului a1~ contactul 2-4 al releului interrnedlar dlOI permite excitarea releului til din dispozitivul de actionar e al intrerup- prirr ccntacteleeheti de AAR 7-8se alegecontactulj 3-14 "2 .t cste excitat. prezenta tenslunii din schema AAR.AAR In Iunctinne" cu Tl in sarcina ~i 1'2 in rezerva" (1"1.\~o~lJeaUi. (blocul logic). 1'2). ci _este posibil C<I priu folosirea judidoasa acontactelor cheii AAR sa se preia Intotdeauna tensiunea alternativa a sursei care const ituie in configuratia a:t. tcnsiune operativa altemativa utilizata.~matorut 1 ifl ~arcina!ji transformatorul .. pentru comanda dispositivclor d'.1''J) : .:.doua feluri de tensiuni operative: tensiune operativa de curent eontinuu utilizata pentru alirucntarea releelor de tirnp. Daca releul eSo.3 in schema ins talatiei AAR ~e utilizeazrt .easil sursa de rezervii. alegerea uncia din cele dona variaute : . Pl~~HlpUnen1 cas-aales couliguratia cu tr~nsf~.iPL nu mill este necesara rcalizarea unei barete de (ensiune alternativa proprie lnstalatlel AAH.1'1).

Schema este prevazuta cu 1Jlocaj In cazul declan§arli In scurtcircuit a.lrl' '11 cll1l'lli lun"ltDlllnnJA (I~" In .J' intrerupe circnitul de demaraj al releului de timp (1201. Jnsl~lRII .AAR pentru un tablou de distributie de 0.2.\AIt 1"'lIltll rrn 'lIblllll de dlslrlhtllll' IoV de C~IlIl~lInllIlClI' eu d'IlIl'. permite.1'('lil deolt. sig:ura aIntreruptorului ~i arc. J citarca termica a solenoldului deunclansare. Astfel. Sursele de nlimentare ale 73 . dad:l se titlf' seama de particularitrl\·ile de funetienare ale dispozitivelor de acJiol)tU'u. ell prelungirea iuipulsului de anclansare.4) contactul 612 este un contact special care se inchide numaixlupa clicln-tarea 11lCCal11c5. dacfi specificnl consumatorului.-4 kVell doua. prsn contactele de semnalizare a declansaril CSD. releul d102 care lsi face automentinerea ~i prin contactul sau normal inchis' 2 . .1-74 al relcului d2Ul a cite unui contact normal [nchis de In Intrcruptoarelc al ~i a2: . cste HLrl:i utilitatc : • . . Functionarea 4.Schema 11\1 estc prcviizutjl eu circuite de a.112 lt41:J~ 11. <.figurn -4. La rindul sau releul ti2 alimenteaza !. care. se excita. rolul de a olimina suprasolimstalatiei AAR ate Inc in mud sim ilar sl pentru couflguratin en transfonuatoru12 in sarcina ~itransformatorul 7 inrezervll.til: optic prin aprindcrea lampi] l L de In panoul AAR Semnalizarea functionarii instalatici AAH sc rcalizeaZ:L prin clapctele se ~(!111 nalizare lt411. ale Intreruptoarclor expuse mai S~lS. h.Schemu nu este prevawti1. 112.. Semnalizarea "AAH In Iunctiune" cste realiza.cccl~· rare dar. lntreruptoarelor at.-i Sf' preainta schema unci instulatii de.2. de licit fi incluse ell usurintapriu introducerea 111 paralel eu COIltactul 1. Mai sint de semnalat urrnntoarelc olemente referitoare Ia coneeptia schemei AAR prexentata mai sus: . 1n momcntul inchiderii contactului de semnalizare auxiliar t12 are loc excitarca relcului dl care Intrcrupe circuitul bobinei releului ti2.41-1 ~i M15 de In panoulAa R.torului a2.cu tensiune operativa altcrnativa puntea redresoare dubla altemanta COl}"!! fumizeazii tensiunea pentru solenoidul bobinei de anclan~are a intrerupterului a'l. Asa cum s-a aratat mai sus (vezi § 3. sectii de bare ~i cupla longill1dinalfi.

.@ !{~® tim • 1 . Schema unei instala.101 41'J2 i " *0 5 sa tI.tru un tablou de distril..tii AAH pen.alt dl I( .~ .30' _"'J .HlPo .. tlMJ Fig. . 'l.. '12 Pi ~ dlO2 2 :J ISDI I8D (80/ ¥Q)~ ~~ t J '..'t...

~ !ill!! _II! n~ ~O<'J ~~ J~ I~ 1~11I1 l..:.10 Probtl A.. It II X It It It )( It X It X )I It X It It· ..-1lIV de cosuumator ell dod sec1ii de barn ~i Ctlplil longitndina. I 16...... ~16 1::1:1 ". dlel~ ~ .b601 II] ~3 I .!!..ct. fl )( X X X II n 11 II II./qt Pr(l~..oAR m r..."ctrllll" S" Sf cnc( ...Ui.. ~'" ... . 11Q 11 "0 12 X'. .sI ~upla t t _It . ~~ 2 . t1C 9~ I.::~Dt ... .. 15 ... . ~5 n Ie ® @ 'dID3 d1Ol. ..' "·01 'J.t ...101$ + e ill06 rllf11 d/08 de 0. I ~X ~1' .. I t" I Oo"E! 1:::C!!' I!I........ARo".!.Poz. ..... . ~~9 .. .

7(S .101. Acest mod de actionare prezinta avantaje in rood special pentru instalatiilc fara personal permanent. greselile de mancvra ~i mlosoriud La maxim timpul de intrerupere . De mentionat dl aceasta dublare a verlficarii prezeutei teusiu nii a rezultat mai mult dill necesitatea di.i kV. . verificarea prczentei tensiunii pc sis-temul de hare J[ (f) se realizenza at it prin utilizarea ca tensiune :a teusiunii R2 (respectiv RI) de pe sistemul de bare II (TCSPI!Ctiv 1) cit ~i prin Insericrea contactului normal deschis al relcului tlto1 (respectiv d102) en contactul normal lnchis alreleului dl02 (respectiv d101).tabloului de distributie sint constituite din doua transfermatoare MT/O. .') ~i Sa sit nu bucleze accidental baretele 1<.JM) care prin seria autocontactelor normal luchlse 12-13 din circuit III 3 (respectiv 4) excita rcleul intermcdiar «101 (respectiv dl02).posibllitatea efectuaril de mancvre pentru sehimbarea schemei de alimentare la tabloul de distributie prin automatica de AAR. e. La disparitia tensiunii pe sistemul de bare I (II) se dezexcltd releele de teusiune minima e. d102 din circuitul ttt« si 10 ~i cste conditiouata de declansarea tntrcmptorutul at (respectiv tr.1 17i R'2. 6.102 (respectiv c303. schema din Iigura 4A prezlnta citeva particularitati ~i auume : . circuitele . In continuare.2). Se consider a eli iustalatia de AAR este In Iunctiune. Anclansarea Intreruptorulni cuplel longltudinale a3 se face ell tensiunca operativa aleasa prin jocul contactelor relcelor dl O]'. Releul de timp d 201 astfel excitat asigura pauza de AAR si prin eontactul sau 3-4 (respectiv .1)-0) comandn declansarea tntreruptorulul a1 (respectiv a2).. Cele doua sectii de bare se rezerveaza reciproc prin intermediul cuplei longitudinale.Revenirea automata la confignratia ell dona sectii de bare ~i eupla Iongitudinaladcschisasi AAR in functinne. alimcntind fiecare cite una din cele ~louasectii de bare. en conditia existentei tensiunii pe amhele alimeutari. Se elimina astfel necesitatea efectuarii manuale a modificiirilor de configuratie cvitind totO{IHtr. Fata de alte iustalatii de AAR pe cupla longitudinala prezentate anterior.

vcrifican-a Iipsel tensiunii nil so face pc sectiile de hare ci lnaintea intreruptoarelor ttl.Releul dlfJ3 asigl'ldi.1). a2 Cll adaptareu masnrilor mentionate mal sus privind blocarca la scurtcircuit . sau la declansarea iutem pestlva a acestora. . adlca dacii all functionat protcctiile 13 srurtcircuit ' ale intreruptoarelor .: Dupii cum reiese (lin examlnarca schomei de AAl~ din Figura 4.1. dl0S care se excitK de la contactul protectiei la scurtcircuit a intreruptorului at. Aceasttt situatic a deterrninat accoptareu functiouarii accelerate a Iustalatiei AA R Ia rleclansareu intrernptoarelor «1. tn caz coutrar.. excitate releelc dlOti si dl08 (contactclo normal inchise 9-10. Sc reali~eaza astfel urmatoarele conditionari: Ill! cstc posihilrl dacA sint excitate rcleclc d lOb'.Pentru ase evita anclansarea pc detect dupii declnnsarea prin protectie a unei alimentari. Debloearea se face din butoartele 11111. • Anclansarua iutremptorulul a2 Uti este posibila dud slut cxcitatc releele dWb' ~i dlOS (contuctclc normal incbise 1f -12 din circuitul 1. s-an introdus releele d7M.2 ~j 11.i-6 alimentarea puntiixle redresare duLl5. adid'l dacii au Iunctionat prot cctiilc Ia scurtcircuit ale 'intrcruptonrelcr at ~i a2.4. la declansarea manuala no unuia din intreruptoarele a1 sau .2. la comutarea cheii ell' AA R pc pozitia "Prohe S II ~i cupln anclansata". J n ceea ce priveste modul de realizare a modificririlor de coufiguratle Ia tabloul de distributie prin utilizarea automat icii de AAR. lipsa de tensiune pc sectia de bara neputlnd fi sesizatd. 3-4. alternanta la care este racordata hobina de: anclansarc a. dl0l. Astfol. . respectiv a2 ~i fl3 ~i care se autorctin. respectiv «2.. • Anclansarea intrcruptorului al nu este pO:"ibiHi dac. rr-spectiv /1-12 din dl'cuitnlI2). l1n. .i sin.2 ~i 11n3. • Anelunsarea lntreruptorului cuplei longitudinale 77 . intreruptorului cut-lei Iongitudiuale. instalatia AAR nu ar avea conditil de dcmaraj. se mentloncaza crt la baza cfectuiirii acestor actionari strl principiul siruuldrli disparitici tcnsiunii pe rind pe cite una din alimentiiri. tl /07 (contactrle 9-JO din circuitul 10). prin contactelc sale 1-2.adicii dad all Iunctionat protcctiile de scurtcircuit all' intreruptoarelor a1 ~iaJ.

]. e302. Dupa 0 pauza convenabil aleasa se cornanda deconectarea intreruptorului as prin bobina dedeclansare din circuitul 9. va avea lac deconectarea cuplei longitudinale ~i prin contactuI 14. AARin functiune" cele patru relee de tensiune minima e301. in timp ce prin cont aetele 17-12 ~i 1j -16 releele de tensi unc minima e. a2 ~i anclansarea cuplei longitudinale as. pe pozitia . dadi. 0304 ill tirnp ee prin contactele 1-2 si 5-8 releele de tensiune minima e301.prin contaetele 2-3 si 6-7 se intrerupe alimentarea releelor de tensiune minima e301. In cazul functionarii instalatiei AAH. care prin contactele sale 1-2.. 8304 slut mentinuto sub tensiunc. Se revine astfc1 la configuratia normala. Daca in continuare se trece cheia AAH. pentru mentinerea acestei configuraFi pe un interval de timp dorit este necesara trecerea cheii de AAR pe pozitia ••AAR anulat".30. la reaparitia tensiunii pe 78 .·Probe S I ~i cuplaanclansata"... c302. reanclansarea lntreruptornlui aZ. Prin contactele r normal Inehise 11-12a1 acestor relee ~i in conditiile ill care fntreruptorul cuplei Iongitudinale a3 este anclansat. la disparitia tensiunii pe una din cele doua allmentari. prin contactele 10-11 si U-15se lntrerupe alimentarea releelor de tcnsiune minima eJ03. Se revine astfel la conflguratia normala. AAR pe pozitia . Se observa usor di. 3-4. Declansarea intTcruptoTului as 'asigurrL excitarea releului' interrncdiar d104 din circuitul 12. iar releele interrnediare dl0T~i dl02 i~ievin. e302 sint mentinute sub tensiune. se revine cucheia de AAR pe pozitta . AAR 111 functiunc". In aceste conditii instalatia AAH va intra in actiune i?i va cornanda declansarea intreruptorulul de aliment ate a sistemului I. ~i 5-0' realizeaza reanclansarea intreruptorului at . e303!?i d04 sc realimenteaza. In caz contrar. se excita releuI de timp il202 din circuitul 6. In aceste conditii instalatia AAR va intra in actiune ~i va comanda declansarea intreruptorului de alimentare at sistemului de bate II. at ~i anclan~arca Intreruptorului cuplei longitudinale a3. In mod similar. Daca in aceasta configuratie se trece cheia.

nu este de dorit. l: neori aceasta actiouare.. Inslalalle AAR cngru)t ('locll'OlIl'u ..Corelarea instalatiel AAR pentru tabloul de 0.3. care evident produce 0 noua perturbatie in alimentarea consumatorilor. ceea ce impune trecerea cheii de AAR pe pozitia . Ln schimb. modifica . • Servielile interne ale grupului elcllll'ogcu Fiabilitatea grupului electrogen de interventie este indisolubil legata de functlonarea serviciilor sale interne.alimentarea pe care initinl disparuse tensiunea. Preluarea consumului pe grupul electrogen de interventie va uvea. loc in cazul disparitiei tensiunii pc cdc doua alimentiiri din sistemul energetic national. implicit de alimentarea sigurd a acestora. in instalatiile personal permanent exista avantajul indiscutabil al revenirii la configuratie normala iara. In afara Instalatiei AAR propriu-zise.2. s~ produce automat.AAR anulat" imediat dURa.Asigurarea serviciilor interne ale grupulul electrogcn : . prezenta grupului clectrogen de interventie comporta rezolvarea unor probleme suplimentare si anume : . care inseamna pastrarea rezervei automate.Automatica de pornirea grupului electrogen ~i pregatirea acestuia In vederca preluarii sarcinii. functionarea instalatiei AAR. De regula furnizorii de grupuri electrogenc impun de la bun lnceput conditiile de alimentare ale serviciilor interne lli anume obligativitatea asigurarii unei alimentari din rejeaua de distri- '19 . . rea coufiguratiei Ia tabloul de distributie in sensul revenirii la schema normala. 4.le IlItl'l'\'('nlle l.4 kV en autornatica grupului electrogen.entru un tuhloQ do dlstrlJlIIlle do COJ1SWDlllllr en doui1 soolll de bore ~I CUI"" lUll IIUudlnali\ Reallzarea unci instalatii AAR ell grup electrogen de interventie presupune necesitatea unui mare grad de sigurantrl in alimentarea cu energie electrlca aeonsumatorului.

m.t Fig. In categoria consmnatorilor care constituie serviciile interne ale grupului electrogen venumeram in principal urrnatoarele receptoare : redresorul pentru incarcarca bateriei de acutuulatoare care constitute sursa de tensiune opera tiva pentru autornatica de pornire : electromotoarele pentru com presoarele de aer COIDprimat necesare III pornirea mntorului Diesel de antrenare a generatorului electric: electropompu de ungere cu ulei : electropompele de com bustibil . la tabloul de so . -4.s~ 2S~ s.1Uel'e Uidi.butie cu prcluareapdn AA R pe insusi grupul electrogen lncaz de ra. .4 kV al con1r~MTI44.4 kV al consurun torului. tn fignra '1. rezisteutele de Incrilzire a apei de racirc din circuit\11 inch is.kV QI~ 2J ~~T{o.5 este prezentata schema de racord n grupului electrogen de interventie la tubloul de 0. dupa intrarca in functiune a grupului clectrogen. S<:hOf1l8 monofilartt de racord a grupuluielectrogca 0.4~V a2~ ~j .5. tensiune a barelor eonsumatorului. evident.

a~a cum reiese din figura 4.7 l'ig.sectia 2 de bare riunine lflra tensiune.trilmtie al consuruatorului ell cite o tale de curent pentru fiecare sectie de bare. de alimentare de retea. • Cablcle de legtH ura cu tablolll grupului electrogen sint protejate prin sigurante MPH. Prin aceasta este exclusa punerea sub tcnsiune a cablurilor de rezervare de la grupul electrogen abia in momentul pornirii grupului. (14' ti5 sint deschise. In cazul cind.: inclusiv alimentarea serviciilor interne. '51 81 . Schema de AAR servicii interne grtlp electrcgen. Din examinarea schemei de racord rezulta urmatoarele : • Tabloul de distributie al grupului electrogen este racordat la tabloul de dh. ceea ce ar putea furniza surprize eu consecinte neplacute pentru siguranta instalatioi in ansamblu : • Alimentarea serviciilor interne se face din sectiile de bare (in spetadin sectia 2) prin contacterul Cl . Cele dona contuctoare C1lli C2 sint interblocate intre de. .~ slut tinute permanent sub tcnsiunc dintr-o sectie de bare. 8- C. avind L~ sosireIntreruptoare automate deschise. In aceastfi ideie contactorul Cl va declansa Ia Iipsa tensiunii din rcjea. "11 aa in (. in cazul pierderii ambelor surse. Iimp ce intrernptoarde automa te aa.6. iar contactorul C2 va fi anclansat in niomentul aparitiei tensiunii la bornele grupului electrogen.Rdela tabloul de distributie al cousumatorului sau.sumatorulul. '1. serviciile interne ale grnpului pot fi preluate prin instalatla Aa. serviciile interne yortrece pe tensiunea furniznta de grupul electrogen. In aceasta schema Intreruptoarele ao' sint inchise.6.

5 secunda. rezulta ca. se acccpta en automatlca de Iansare a grupului sa. Din pacate. constituie 0 chestiune delicata pentru orice constructor de grupuri electrogene. '. In momentul de failt. din punet de vedere tehnic. situatii distincte : a) Tensiunea pe barele consumatorului revlne prin functionarea unor automatici do sistem san a instaltiei AAR local (cazul tableului de distrlbutie cu bara unica). In aceasta situatie grupul electrogen a caru! automaiidi de pornlre a asigurat aduccreagencl'atoruluielectl'ic 1a parametrii nominali de frecventii ~i tensiune.6 nu au Iost necesare masuri de asigurare a cornutarii cu prioritate a uneia din cdc doua contactoare. preluarea sarcinii de catre grupul electrogen ar putea sa. Dad se tine seama de pauzele uzuale ale instalatiilor AAR la nivclul tablourilor de joasa tensiune. Automatiea de pomlre n gl'uJ)ului ele~lrogell ~i pregtitirea aeestela In VOOCI'Cll lu'Cluarii sarelnii Prezenta unui grup electrogen de interventie presupune existent a unor pretentii deosebite din punctul de vedere al continuitatii in aliment area consumatorilor. care de regula sint in jur de <4 secunde. St1l1U1. b) Tensiunea pe bareleconsumatorului nu rcvine. ceea ce ar atinge nn interval de circa I t -I Z secunde. deoarece niciodata nu se pot iviIn exploatare situatii dnd fensiunea de retea ~i tensiunea de la grupul electrogen sa-~ifad. aibk't loc in circa 4. Pentru ca timpul de ·Intrerupcre at cousumatomlul sa nu se constituie ca. problema pornirii ~i a Intrarli in functiune a grupului electrogendirect ill sarcina nominalil dupa un interval de citeva secunde. va . se livreaza grupuri electrogene capabile sa preia integral sarcina uominalaa generatorului in circa 7-8 secunde.In schema 4. a pauzei de AAR ~i a timpului de pornire a grupului electrogen. In aceasta situatie automatica de pornire a grupului va comanda oprirea grupului. demareze odata ell instalatia de AAR Exista doua. aparijia simultaa.

la cit s-ar fi ajuns daca pornirea grupului electrogen ar fi avut loc numai dupa ce instalatia AAH s-ar fi dovedit ineficienta. Pentru ea un gn. secunde de la aparitia eveni- lui DU sc reduce Ia valoarea minima de 4. celelalte impulsuri care ar Ii urmat in caz de nereusita. frecventa nominaUi) care sit-i permita sa intredirect in sarcina nominala. este necesar ca in permanenta metorul de antrenare sa.a.5-5 secunde. pentru grupurile Ia care pornirea sc face CUi aer com prim at .motorul porneste de la primul impuls START. secunde. atinsa parametrii functionali (tensiune ~i.' In continuare se prezinth pcntru exemplificare doua variante de scheme de pornire ale motorului Diesel din cadrul unor grupnri electrogene de Interventie. circuital apei de racire este termostatat In 0 temperatura de 20-25°C.1 se situeazii la valoarea de' 11-12. Astfol. Evident ttl in situatia in care . fie prcgatit pentru pornire.rp electrogen de interventie Sa poata De remarcat cu timpnl de intrerupere al consumatoru- secunde) de laaparltia avariei de sistem sa porneasca ~i sa. nn se mai dan. prin utilizarea incrtlzirii elcctrice {termoplonjorul]. atinge performanta ca lntr-un interval relativ scurt (1-8 83 . dar lungeste in schimb timpul de intrerupere eu circa 5 secunde. dar nici 01. Prin aceasta masura se creste probabilitatea de reusita a pornirii motorului de antrenare al generatorului electric. presiunea aerului comprimat se mentine in Iimitelc de 25-30 ata. .d •. Design!" di introducerea unei temporizari la pornirea grupului electrogen superioara panzei instalatiei AAR elimina pOTnil'ile repetate ale grupului la evenimente pasagere nesemnificative. De asemenea.ll1. La intervale prestabilite intrll in functiune pentru citeva secunde pompa de nngere sub presiune. cit ar fi permis csalonarea pauzelor instalatiilor de AAR.prelua consumul dupa 7-8 rnentului. cu ajutorul electrocompresoarelor comandate de presostate1e rnontate pe butelille de aero Automatica de pornire a grupului electrogen de interventie este coneeputa astfel incit sa asigure un numar~ de impulsnri START intr-o succesiune START -PACZASTART-~.

oprire a unrn grup 1J4 .------------------------------------+-RI---.RJ-----------------------------------------------+-R1----------. Sl---+------1~- SI-+- -8(._----_+------~_+-dOl ~.. -4. Fig.dOll riO. j t 1-" .------t------------------------------------+-. " T3 rt -t 2 3 7' 70 .joil J t~ ~5·.· dOl .7.BC---+------t-----~--. Schema de poruire ._~~~--.

Cehoslovaca].. 85. S..~ r 17 4((11 dID]' electrogen de ra. .bdct\~te SKODA (H. impltlS :ifARr s 'p 9 r d/(17 T12 T7a 'J I#(}I.f l!i /6 .14 T~. d2Di 10 II 12'1 f <l1C1 11 11IJ 124 T'4 c/2(15 13 .a infP.Pe:~Zq AAR Durell: rmPIJ/s SrARr Potu.

releul de tensiune 1. Jill circuitul 11 se exeita releul de timp cu temporizare In revenire 1120$ care i!?i deschide rapid contactul normal inch is din circuitul 7a ~i intrerupe circuitul bobinei relenlui d 202. asigurt.1mi grup clectroge1t.de-jabrlcatie Au.C. r.re SKODA: a 'If. jn situatia in care tensiunea pe bara Intlrzie sa reapara.7 so prezintii schema de pornirc-voprire extrasd din nntomatica gencral5..).305 ramine eu contactul sau din circuitul 10 deschis.l comlitia ca ambele contacte normal inchisc . Relcul de timp d201 cu temporizarc la revcnire sc dezcxcitti CI. La inchiderea. • Sf' l~xdHI releul de timp ell temporizare Ia revenire d 202 can' j~i inchide rapid coutnctul din circnitul 7 excita releul inrermediar d10d. panza Intre don a porniri. cJ03. Intr-adevar. Dacli motorul1'0rne~teJ atunci contactul centrifugal din circuitul Z se deschide ~i schema de pornire se opreste.contactului d204 dincircuitu172. atunci la momentul revenirii releului d20J care.llst11uide pornire. • Prill contactul dl0. contactul d202 din circuital 7 se deschide ~i releul d704 revine ~i odatii en el Inceteaza impulsul de pornire "START".tot/i(rtica tit! pow. in figura 4..J. d1O(i. *i 86 . CaFC la disparitia teusiunii excita releele intermediare d/Oj. Aceste tcnsiuni slnt supravegheate de cdc dolt (J ~ru puri de relee de tensiune minima c. d106 sa fie deschise. Dupa tim{nll reglat are Ioc cxcitarea releului intcrmediar ii10J. Impnlsurile depornire se succed ill maniera descrisa pina hi reu~ita sau pina dud re1eul de timp en temporizare la revenire d204 opreste procesul de pornire.lZ02 ~i se reia ciclul de porniredescris mai sus. In continuare se succed unnatoarcle ~lctiollrtri. Daca primnl im puls de porn ire este ra tat.se inchide din nou contactul d20J din circuital 7a ~i se excita diu nou releul .[105. fJ02.:l. In acelasi timp un contact a1 releului dl04 comanda "START" motor in circuital 8: • Dupa timpul reglat la releul d 202 care asigura durata necesara imp1. ceea ce determina revenirea temporizata a releului tt204.301. a unui grup electrogen de interventie de Iabricatie SI{ODA (RS. Conditia de demaraj a schemei de pornirc <t grupului este disparitia tensiunii pc arnbcle alimenttirl ale tabloului de distrihufie aI eonsumatorului.JO.

intreruprlndprin contactul Sall dill circuitul 1. cind releul Dacil dupit timpul reglat la releul d204 motoruL nu porneste contactul dl0" din circuitul 13 gasc~te contactul d206 din cirruitul 15 lachls ~i excita releul intermediar dl02. Releul progmmatnrpelltfll autcmatlca de pornire a nnni grup eleetrogen de (ahrica. se excita. Circuitele 13.-~.ruf impuls de oprire accidental.9 5C presinta un extras ilia automatica generala a grupnlui electrogen de Interventie de fabricatie r-'---'..). Pria contactul normal Inchis . 14 ~i 15 constituie circuitele schemei de oprire a grupului electrogen. It.G. are Ioc revenirea releelor dZ05 ~i d206. ~-H-~ 87 .tic STRUVER (R. prin contactul san d205 din clrcuitul 14 tint la rindul sari excitat releul de timp eu temporizare Ia reveniro d 206.)... STRUVER AutQmatica de pomire a unui gr1~p eiectroge'" de jabricat£ll S'l'RUVER In figura 4. LJ./.~ • .releul d 101 se excit~ ~i i~irealizeaza autoeontact. 'La inceputul ciclului de pornire. In regim normal contactul normal lnchis dl03 din eircuitul 13 ~ille excitat releul de timp d205 care.----r--r+--~-~-l j. 1..F. ~ • ~ ~ 9~u ~ ~ Q FiS.. Modul in care este conceputa schema de oprire asigura prelungirea impuls~ui "STOP" ~i excluderea pe perioada pornirii a oricli. .d1Q1 diu circuitnl 6 se realizeasa dezexcitarea re1eului d103 si oprirea trenului de Impulsuri de poruire. Impulsul "STOP" dureazll ptna. dnd releul d20:j l~i lnchide contactul diu circuitu114~i releul d206 se excita. d1 ()3.S..--I ~n ~ '~ ".------ (RFG).alimenta- rea bohinel releului dl04. In circuitul 16 contactul dl02 comanda oprirea motorului. 1 I .

Intr-adevar. ceea ce determina revenirea temporizata a releulni d204.S. Dupa timptJl reglat am 10(' excitarea releului intcrmcdiar ctl0.A uto-n. • DllPi'i timpul reglat la releul d 202 care asigura durata nccesara impnlsnlui de pomire. Daca motorul porne~te. • Prin contactul d70. circuitul7 se deschide ~i schema de pornire se opreste.C. atunci contactul centrifugal. eSOJ care la disparitia tensiunii excita releele intcrmediarc dl{J. In acelasi timp un contact al releului d104 comanda "START" motor in circuitul 8. revenirii releului d20J care asigura pauza lntre douji porniri. Aceste tcnsiuni siut supravegheatc: de cdc dona grupuri de relce de tensiune minim't e301. Conditia de demaraj a schemei de pornire a grupului cste disparitia tcusiunii pc ambelealimentari ale tabloului de distributie al cousurnatoralui.i g-mp electrogen in figure 4... dWti."7 se prczintf schema de pornirc=-oprire extrasa din automatica generala a unui grup electrogen de mterveutlc de fubricatie SI~ODA (R. Daca primul impuls de pornire este ratat. dl06 sa fie' deschise. Impulsurile de pornire se succed in maniera descrisa pin!l la reusita sau pllla cind releul de timp ell temporizare Ia revenire d204 opreste procesul de pornire. Rdeul de timp d201 ell temporizare la revcnire se dezexcitii ell conditia ca ambelo contactc normal inchisc tim:. atunci la momentul. In continuarc S(~succeel urrutttoareleactionari : • Sc ('x('itrt rdelll de timp cu temporizare Ia revenire d 202 care i~i inchide rapid contactul din circuitul 7 ~i exclta releul intermediar d10. jn situatia in care tensiunea pc bara intirzie sa reapara. coutactul d202 din eircuitul 7 se deschide ~i releul d104 revine ~ odata ell el Inceteaza impulsul de pornire "START".JOJ. (S02. t!.J din circuitul Il se excita releul de timp ell temporizare la nevenire d20J care j~i deschide rapid contactul normal inchis din cireuitul 7alli intrerupe circnitul bobinei releului cl202. din a6 .bricatit SKODA' il 1trrHf. La Inchiderea contactului dZ04 din circuitu112.).zatica de porniu de-ja.3.se Inchide din nou contactul d203 din circuitul 7a ~i se excita din nou releul d202 ~i se rein ciclul de porniredescris mai sus.:i. releul de tensiune e30S ramine cu contactul Sall din cireui ./. tul J 0 deschis.

. 14~i 75 constituie circuitele schemei de oprire a grupului electrogen.9 5C prezint5. alimentarca bobinei releului d104. poruire a nnut grup elcctrogen de fabricat!e Sl'RUVER (R . .----.~ .. .G.'. La inceputul ciclului de pornire. Prin contaetulnormal Inchis «'101 din dttwtul6 se realizeaza dezexcitarea releului d103 *i oprirea trenului de impulsuri de pornire. de jabric)alie S'l'RUVER \ij r~·i~I!!MII!Q: III ~ . . clad releul .Rcleul programatee L_ ---)------~--t+_~-:-T-~~-f ~-l-~H-W o~ t_ . Jmpulsul "STOP" dureazil/ina dod releul d205 ~i inchide contactul dill circuitul 1 ~i releul d206 se excita.--.-:----. ~ If ~ .circuitul 16 contactul tll02 comanda oprirea motorului. .II.:..~.--0 J.. Circuitele 1J. Automatica cleporwi·re a 1lnui gr·up etcctrogen III figura 4.Tele1l1d 101 se excWll}il~i realizeaza autocontact.«10.STOP"~i excluderea pe pericada pornirii aoriciil'Ul Impuls de oprire accidental. I !<'ig. - - _ e- ~ e. Modul in careeste conceput:1 schema de oprire asigura prelungirea impul$~l:ui .r-.LPl . r"'-'--. In regim normal contactul normal inchis d10J dill circuituL 1 ~inc exeitat releul de J timp d205 care prin eontactul sau d20S din circuitul 14 tine Ia rlndul saucxcitat releul de timp eu temporizare Ia revenire d206.u... Daca dupa timpul r. In ..~--:ll .J...--.)..o I peutru alltortt!'>tiC.. F 81 . un extras din automatica generala agrupului electrogen de Interventle de fabricatle STRUVER (RFG)..rul nu porneste contactul d10J din circuitul 13 gaseste contaetul d206 din circuitul 15 inclris ~i excita releul iuterrnediar dW2. intreruprlnd prin contactul sau din circuitul 1:j. are 10e revenlrea releelor d20S' ~i d201J. 0 .of.eglat la releul d204 moto. se excita..1 de. -~ .

----------------------------------~-----.kMHJnr @ .9.oprire a unui grup de releul de timp 15... 88 Schema originala este gilldita pentru cazul unui tablou de distributie eu un singur sistem de bare de la care este alimentat releul trifazic de controlul tensiunii 14. SChr::1IJ8 pornire .Svpt'a~~r"rurii lkf~t motor lip.ro< Fig./>sQ pruiUfl • T1<> liS) \_. gMt. in regim normal de funcj ionare tine permanent excitat . 4. SIART Et~trorntJgn~1 srop .~u r.1i pns'.Pc----------------~----------~_.~n~~1 i... Contactul normal deschis a] releului 14 din circuitul 1. . ..".~. L.--~~--~ RI--~------------_+----------~_t--+_----~ r------I 51 @ EI~<!rM1O.t)C.I<" """1l'<KYr. ~ RtWtJ It-doric controT ."rrol . 1~D'" !"prarmrMfOtur~ R.woli.

·(lUi.: ®® I 4 "" 9 12l: f' ®. 11 " IS I!!q s ~ @l electrogeu de fabrica}ie @~ ® f " " STRUVEF.. sebazeaza.r r'. La disparitia tensiunii pentru un interval mai -mare de 0 secunda grupul electrogen va porni.G. Priucipiul de organizare a pornirii. pe Iunctionarca releu'lut programa torJ10. 71 11 . 89 .). inclusi v rsupravegherea modului dedesfasurare a pornirii ~i in final oprirea grupului electrogen .

8 sint indicate intervalele de timp in care fiecare din contactele releului 10 sint inchise saudesPrin urmare. urmeaza 0 pau:di de 5 secunde. motorul va prinde tura[ie ~i releul 20 se va excita. dar lntre timp s-a . Intrernpind circuitul 6" prin contactul silu normal inchis. o daH'L pus in miscare. motorul avind prelncalzlrca aslgnrata. in secunda 41 se Inchide contacrul C!) . Cel de al doilea impuls de porn ire cste asigurat de contactul C8. releul programator este alcatuit dintr-un motoras de c. prin contactul Cfi se tr ansmite un 'prim hnpuls de pornire releului 115 care prin contactul SrtU din cireuitul 14 alirnenteaaa electromagnetul "START" aI admisiei aerului comprimat In icilindrti motorului Diesel. Intre secundele 9~i 14 are loc 0 pauza. De asemenea. M. DEFECT MOTOR" ~i un semnal acustic de avertizare.otam! are la dispozitie un interval de timpde 7 secunde pentru prima incereare de porn ire.c. Dupa 2 secunde de Ia disparitia tcusiunii. motorul sealimenteaza cu carburant ~i bujlilc asig'llra scinteia necesarh prirnelor explozii. reuseste.. prin contactul sau 19 din circuitul 7 excita relenl 18 care chise. In sftrsit .g. clUprl care urmeazfi ultima incercare de pornire in conditii Identice etl cea de a doua Incercare.A~acum reiese din figura i. Dacd pornirea reu~e~te.pornirea releului pro. In fig-uta -4. care antreneaza un tambur eu came care la rindul lor comanda incbidcrea san deschiderea unui numar de 12 contacte pe intervale de timp prestabilite.i prin contactul 20 a1 releului de control turatie se excita releul 19 careasigura un semnal optic prin aprinderea Himpii 1L ..grarn~tor 1(): Dupa dona sceunde conractul C7 se deschide. Daca nici a dona incereare de pornire 11\1. dura care procesul de pornire se repeta in mod identic. 90 . Dadi pornirea este rat at a. l<IotOrtl1 are la dispozitie intervalul de timp cuprins Intre sccundclc 21 ~i 29. Ia revenirea releului itrifazic de control al tensiunii 14 contactul normal inchis al acestuia din circllit~tl 7cl asigl1rtt .stabi1it contactul C2 care va permite releului programator 16 sa meraga eel putin 50 secunda. daca uici cea de a treia incercare nu reuseste.. dar pe 0 perioada de numai 5 secunde.

Intr-adevar. (din secunda 60). iar in secunda 61. Se presupune ca pornirea grupului electrogen a a vut Ioc en succes.. Astfel. Astfel. releul de timp 15 se va excita ~i la timpul reglat i~i va lnchide contactul sau din circuital 3. chiar daca contactul normal inchis al releulul de control al tensiunii 14 este Inchis. autoretinere prin contactnl propria din circui- 91 . Intr-adevar.Continuarea functionarii releului 16 pina la terminarea Integrala a ciclului (80 s). prin lnchlderea contactului releului 14 din circuitul 1. Aparitia uuor anoinalii se soldeaza cu oprirea grupului in avarie.~i face Releul 18 asigura : . prin deschiderea contactului normal lnchis 18 din circuitul 2 realimentarea motorasulul releului 16 este exclusa. Deblocarea releului18 se poate face prin 'butonul b din circuitul Y. • Blocarea unei noi Incercari de pornire a gru pului Ia incheierea ciclului releului 16 datorita persisteutei lipsei de tensiune. cind contactul C3 se va deschide deoarece coutactul C2 este acum din non Inchis. Daca Intre timpavaria a fost Iichidatii prin functionarea unei automatici in sistemul energetic national (SEN) grnpul electrogen se va opri automat.5 prin contactulC4 are loc excitarea releului 1Ui. In regim normal de funetionare grupul electrogen este supravegheat sub aspectul presiunii ulciului ~i a1 temperaturii apei de racire. . Contactul 1 10 diu circuitul 13 alimenteaza electromagnetul de oprire 203 al grupului electrogen care ill acest fel se opreste. Releul 16 va continua Sa functloneze si dupa secunda 61. In momentul clnd contactul C2se va deschide (secunda 50) contactul C3 estc deja inch is din secunda 49.clnd in mod normal contactul C2 se lntrerupe. alimentarea motorasului releului 16 continua sa se faca prln contactul C3 §i contactul 18. in secunda 50. la piederea J. In aeest fel releu116 va parcurge cic1ul saucomplet.1resitlnU uleiului contactul 201 se va lnchide ~i va permite excitarea releului 18 care asa cum s-a aratat mai sus va comanda tul 9.

i.2 ~i aprinderea lampii JL "Suptatemperatura:' . Contactul normal deschis a1 releului 22 din circnitul 12 va produce excitarea releului 18 care va asigura oprirea grupului electrogen.. de rezerva.aimtaluliei AAU pentm tahloul de 0..AAR in functinne fro-a grup .AAR in functiune cu grup. De asemenea. pozitia :2 . care ajung fiecare intr-un tntreruptor automat anal in regim normal de functionare in stare deconectat.lntr-adevar. De mentionat di automatica de pornire-oprire a grupului electrogen este conceputa astfel ca orice oprlre manuala' san in avarie sa conduca la finalizarea ciclului releului programator 16.Auulat : pozitia 1 . Instalatia AAR este prevazuta en 0 cheie de rezerva (b (01) cu patru pozitii : .1U tablou de 0. La cele doua sectii de.10 se prezintti schema unei instalatii AA R pentru 1.~.• }{V 4 ell automatlen fjrupulni l\Jecl.cazul atingerii unei temperaturi periculoase se inchide contactul 207 care va permite excitarea releului 2. inalizarea ciclului complet al releului 16.:! 1I1t1"-0 sectie de bare 0. • COI'elm't'. Fiecare sectie de bare este alimentata dintr-un trnasformator )11'/0.4 kV uuica.Manual . in caz de pierdere a turatiei contactului normal iachis al releului 20 din circuitul (j asigura. pozitia . oprirea grupnlui elcctrogen ~ va asigura 1111 semnal acustie .. excitarea releulni 78 care realizeaza oprirea grupul11i.4 kV. Tabloul de distributie este cu doua sectii de bare ~i cupHi Iongitudinald. dintr-un grup electrogen. !12 .4 kV de consumator care are dona alimentari active din reteaua de distribu[ie ~io a treia alimentare. poaitia 0 .rogeJl In figura "'1. bare ale tabloului de distributie sint racordate prin sigurante cite 1111 cablu de Iegatura ell tabloul grupului electrogen. I In ~i optic prin Iampa 2L "Lipsa presiune ulei". Grupul electrogen debitea:'. Schema de AAR propriu-xisa este 0 varianta mai completrL a unei scheme de AAR prezenta te anterior la care s-au adaugat elemcnte ispecifice automaticii de porn ire a grupnlui electrogen. .

. Are loc excitarea releelor Intermediare . Disparitia tensiunii pe una din sursele de alimentare 93 . Declansarea manuala a intreruptorului a3 nu este condi tiona Hi... .. iar pe eealalta sectie de bare exista tensiune. Comanda de anclansare este fh[ efect daca declansarea httreruptorului a2 a avut loc pe scurtcircuit (releul d12S Iucrat ~i autoretinut). manuala a intreruptorului a2 nu este toarele : - In conditiile existcntei tensiunii pe cealalHi. la disparitia tensiunii pe alimentarea din transformatorul 1. Declansarea manuala a intrertrptorulnl at nu este .2 insotite de lipsa tensiunii pe sectia de bare aferenta ~i prezenta tensiunii pe c('. a3 se face Intreruptorul at : Anclansarea manuala este conditionatli de Iipsa ten .• Pozi/ia 1 Comanda celor trei intreruptoare in urma toarele conditiuni : at . Anclansarea manualii este conditionara de pozitia deoonectat a unuia diu intreruptoarele al .1171 ~i d 172.alaItii sectie de bare. Couditiile de demaraj ale instalafiei AARsint urma- Declansarea condi'tionata.J. declansarea iutreruptorului a1 a avut 10e pe scurtcircuit (relenl stts. conditionata. Inrr-adevnr. Releele de tensiune e .sursa.t 2 .r~ tensiune. siunii pe sectia de bare 1 si prezenta tensiunii pe alimentarea din transforrnatorul 1. .Intreruptorul a2. Comanda de anclansare este f({ra efect dad . sectia de bare 1 ramtne fa. Anclansarea manuala este conditionata de lipsa tensiunii IW sectia de bare 2 ~ prezenta tensiunii pe alimentarea din transformatorul 2.'101 -?i e 302 se dezexcita ~i t~i Inchid contactele din circuitele 1 l}i lb. «2.lntrcruptorul (13.Disparijia tensiunii pe 0 sectie de bare in conditiile clnd intreruptorul de alimentare aferent sectiei de bare este in stare deconectat. Iucrat ~i autoretinut}. • Pm:i!1'.

dadt Iipseste tensiunea pe sectia de bare 1 dezcxcita releele : e305 releul intermediar de tensiune si respectiv releul intenuediar d113. respectiv relent iutermediar . se comanda declansarea tcmporizata a Intreruptorului a2 prin relettl. sint dezexcitate.de timp d221 care asigura panza dcAAR. Daca exista tensiune pe sectia de bare 2. stnt excitate. Circuitul 1:ia permits anclansarea intreruptorulni de cupla a3cu exceptia cazului in care declansarea intrentptorului a2 a avut loc pe scurtcircuit.d113 sint excitate. clnd releul d 12:5 este excltat ~i autorerinut. la disparitia tensiunii pe alirnentarea din transformatorul 2. releul de tellsiuneeJOo. In mod similar. releul de tensiune e30S. In conseclnta. in. respectiv releul intermediar d123. . hrfradevar. lipseste tensiunea pe sectia de bare 2. releul de tensiune e306. cu exceptia cazului in care declansarea Intreruptorului at a a vut loc pc scurtcircuit. in conditillc Iipsei tensiunii pe sursa 1 a existentei tensiunli pe sursa 2. se dezexcita ~i i9i inchid coutactele din circuitele 8 ~i 10. !}i I 94 . Intr-adevar. Contactul normal deschis a2 al intreruptorului elimina raminerea timp tndelungat a releului de timp d 221' sub tensiun€' ~i deteriorarea lui. respectiv releul intermediar d12J. Are Ioc excitarea releelor intermediate d121 ~i ((122. III caz de insucces in functionarea iustalatlei AAR. sectia de bare 2 rarnine fara tensiune.1 ~i e30l/. dad. Dad exista tcnsiune pe scctia de bare 1.conditiile lipsei de tensiune pe sursa2 ~i a existentei tensiunii pe sursa 7. se comanda declansarea temporizata a intreruptorului at prin releul de timp d211 care aslgura pauza de AAR.1 permite anclansareaIntreruptorulul cuplei M. Prin deconectarea intreruptorulul a2 sc crecaz:i conditii de anelansare pentru lntreruptorul de cupla 03. Prin deconectarea lntreruptorului at soereeazii conditil de anclansare pentru lntreruptornl de cupla a3. Releele de tensiune e 30. Contactul normal deschis al a1 Intreruptorului elimina raminerea timp indelungat a releului de timp d211 sub tensiune ~i deteriorarea lui.In conseclnta. Circultul 1. in caz de insucces ill functionarea instalatiei AAR. cind releul d115 este excitat ~i autoretinut.

Prin declansarea intreruptorulni a3 In circuitul 2 se ponte comanrla anclansarea Intreruptorulni a7 deaorece conditiile de. nu-a 95 .Prelungirca impnlsului de anclansare al Intreruptorulns as se face prin suntarea contactelor releelor de conditionare din circuitul 15. ca urmare a rfuhinerii tensiune a transformatorului 1. . d1l2) sint asigurate. In circuitul 77a se verifica lipsa tensiunii pe ambele sectii de bare (releele d113 ~i d723 ~i prezenta tensinnii pe.. Releele dWl. Daca dupd un tiDl~ dispare tcnsiuneasi pe transfonnatoro12. Pentru exemplificare.Iipsa tensiune Ia sectia de bare 1 (releul d113) ~i prezenta tensiunii Ia alimentarea din transformatorul 1 (releele d111.. TOO obtinuta en ajutorul releelor de selectie el10T. .U11inenealimentat. se considera casectia 1 de bare a fost preluata prin cupla. T01 :. tl702 sint interblocate intre ele . prin coutactul releului d2-a3i'n timp ce contactul a3 din circuitul 15 este un contact special cu Jnstalatia AAR permite in afara de functionarea descrisa mai sus ~i realimentarea consumatorului in anumite eonfiguratii rezultate in urma functionarii ill prima instanta a instalatiei AAR urmata de rarninerea fara tensiune ~i a alimentiirii de rezerva. de catre sectia 2 de bare.i R02. Dupa timpul reglat se comanda declansarea intreruptorului de cupla a3 • . . consumatorul va t. In continuare exisHidoua posibilitat] 0. Se excepteaza situatia cind funejionarea AAR in priml instanta a avut loe ea urmare a declansarii pe seurtcireuit mchidcre tntirziaUi.Ca particularitati de schema se mentioneaza urmatoarelee . din tensiunile R01. d102. . T02.Tensiunea operative pentru instalatia AAl~ este tensinnea alternativa ROO. alimentarea din transformatorul 7 (re1eele d171 ~i d112) ~i se excita releul de timp il2S1. 'Rcaparitia tcnsiunii arc loc in prima instanta pe transforrnatorul 2 In acest caz se rei a alimentarea integrala a consumatorului ~11 configuratia de dupa funcjionarea instalatiei AAR: Reaparitia tensiunii are Ioc In prima instant1i pe transformatorul 1.

are loc deconectarea lutreruptorului de cupla a3 ~j reanclansarea intreruptorului u2.tznta. a grupului (circuitul19) : 96. Prin urmare. cu exceptia situatiei cirul ambelc nli11ll:ntrtd ale tensiune. 1n continunre. Intr-adcvar. • Pozitia J referitoare la functlonarea instalatiei Aa R in variantaojcrita de pozltiu 2.~area iutreruptorului aJ. tactele lor din circuital If) excita releul Itl41.pc p07. o desfasurare sirnilara are Ioe in cazul cirul in prima instanta fun~tionat-eaAAR a avut lot ca urmure a'di$paritid tensiunii pe alimentarea din transformatorul 2. Dupa timpul regiat se comanda anclansarea Intreruptorului de cupla aJ (circuitul 15 a). hl continnare. Consumatorul va fi astfel realimentat integral. nn tirnp dis pare tensiunea pe alimcntareu din transformatorul I ~i reaparc pc alirnentarea din transfonnatorul 2.asigura comanda de pornire a grupului clectrogen (circuitu119b) . Pentru ca automation de pornire a grupulni sa Iunctioncze este necesar ca intreruptorul . Acest releu reallzeazd urmatoarele Iunctluni : J . de l'egim hfJ02 sa fit.releului de timp . . la disparitia tcnsiunii pe amhcleali\\lqutan ale tabloului de 0.l221. in timp ce releele dl l t . deoarece releele 4t21 ~j d122 slnt excitate. 111 cadrul poziFei 3 sint valahile toatc considcrentele labloului de distributie (transfonuatoarele 7 -2) r:t'min fara. Astfel. realirnentind lutcgral corrsumatornl .. In aceste conditiuni este prev.4 kY al consumatorului se excitjl xc1eele de tensiune minima e307" eJ08. tiile pentru excitarea.a Jntreruptornlui a1 (releul d 115 a Iunctionat ~ e automentinut].. dadL dupi'i.asigura dezexcitarea releulni de timp d2:l1 pentru oprirea temporizatj. Instalatia AAR va constata ca ~xisHt tensiune pe seetia de bare 1 ~i Iipseste tensiunea pe sectia de bare 2. lnstalajia AAR va comanda deschlderea Intrcruptorului at ~i reunclan. &30!) ~i e3l0 care prirl'con .itia de . in drcuitul13a sint asigurate condi.i d112 stnt dezexeitate. functionare.. pornirea grnpului electrogen si preluarea consumului de catre acesta.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful