_curs_comertz_international

Ce este comerţul internaţional ?

Comerţul internaţional reprezintă: -o formă de legătură între pieţele naţionale, între producătorii de mărfuri din diferite ţări,

Rolul şi influenţa comerţului internaţional în relaţiile economice internaţionale

    

Progresele şi disponibilitatea în IT & comunicaţii au dus la intensificarea comerţului internaţional. Comerţul internaţional a revoluţionat perspectivele tuturor ramurilor industriei à efecte de antrenare.

 

care se formează pe baza Diviziunii Internaţionale a Muncii (DIM)

care exprimă interdependenţele economice dintre state; -totalitatea legăturilor comerciale de vânzare-cumpărare de bunuri şi servicii ce se desfăşoară între diferite state pe baza diviziunii internaţionale a muncii -parte componentă a circuitului economic mondial. Trecut şi prezent în abordarea comerţul internaţional

Participarea la comerţul internaţional à -sprijin în dezvoltarea economică -recuperarea decalajelor Alte concepte Circuitul economic mondial = totalitatea schimburilor de valori materiale între state pe baza DIM.

-infrastructura mondială de transporturi şi comunicaţii -promovarea liberalizării la nivel global a comerţului prin instituţionalizarea unui sistem comercial mondial -internaţionalizarea producţiei Tipuri de specializare în comerţul internaţional  specializarea inter-sectorială -fluxuri comerciale între diferite ţări cu produse realizate în sectoare diferite – produse industriale / produse agricole; -caracterizează relaţii dintre ţările dezvoltate şi unele ţări în curs de dezvoltare;

specializarea inter-ramură -fluxuri comerciale între diferite ţări cu produse aparţinând unor ramuri diferite ale aceluiaşi sector (autoturisme - produse siderurgice); -caracterizează comerţul

        

Percepţia clasică -statele = principalii actori ai acestui proces economic Percepţia modernă -corporaţiile transnaţionale studiile şi statisticile internaţionale evidenţiază că 1/3 treime din totalul fluxurilor comerţului internaţional se derulează între filialele corporaţiilor transnaţionale Caracteristicile economiile naţionale moderne: Economiile naţionale = celulele de bază ale economiei mondiale şi a relaţiilor economice internaţionale Caracterisitici: piaţă internă unificate (delimitată de teritoriul naţional); monedă naţională (în circulaţie pe teritoriul naţional pentru plăţi interne);

Comerţul internaţional este format din 2 fluxuri: export + import  Comerţul exterior exprimă relaţiile comerciale externe ale unei singure ţări sau grupe de ţări Diviziunea internaţională a muncii

 

între ţările dezvoltate un număr restrâns de ţări în curs de dezvoltare (Brazilia, Argentina) şi dragonii din Asia de Sud-Est: Singapore, Hong Kong, Coreea de sud, Taiwan, Malaezia, Indonezia, Thailanda, Philipine;

DIM exprimă: -proces de specializare internaţională în producţie a economiilor naţionale; -locul şi rolul fiecărui stat în circuitul mondial de valori materiale; -relaţiile ce se stabilesc între statele lumii în procesul dezvoltării productiei şi comerţului internaţional; -urmăreşte adaptarea potenţialului economic al statelor la cerinţele mondiale.  Factori de influenţă ai DIM: -Condiţiile naturale fizico-geografice; -Mărimea teritoriului şi a populaţiei fiecărui stat; -Nivelul tehnic şi gradul de diversificare al aparatului productiv din fiecare ţară; -Tradiţiile economice; -Apropierea geografică a statelor şi stabilirea unor raporturi de complementaritate economică dinamică între ele; -Factori extraeconomici.

specializarea intra-ramură -fluxuri comerciale între diferite ţări cu produse aparţinând aceleiaşi ramuri dintr-un anumit sector - (produse lactate - produse din carne, autoturisme - autoturisme); -caracterizează ţările dezvoltate

guvernarea uniformă -legi şi reglementări juridice à agenţii economici sunt egali în faţa legilor şi sunt obligaţi să le respecte; structură: sectoare şi ramuri economice -definesc domenii specializate de activitate economică; tip de mecanism economic -coordonarea şi reglementarea economiei printr-o combinaţie specifică de instrumente şi politici economice; -este definit de combinaţia dintre mecanismele de piaţă şi intervenţia statului în economie Corporaţiilor Transnaţionale şi Comerţul Internaţional.

Factori de influenţă după al II-lea razboi mondial: -Prăbuşirea sistemului colonial şi apariţia pe harta politică a lumii a 135 state naţionale noi; -RTS; -Accentuarea interdependenţelor economice dintre state în contextul globalizării economiei; -Transnaţionalizarea economiei mondiale (70.000 corporaţii transnaţionale şi 690.000 filiale controlează 1/3 din producţia mondiala şi comerţul internaţional); -Progresele în tehnica informaţională. Piaţa mondială  ansamblul pieţelor naţionale legate între ele prin DIM.

   

Cei mai importanţi agenţi economici ai relaţiilor economice internaţionale = rezultatul extinderii activităţilor unei firme naţionale în spaţiul internaţional prin ISD. 70.000 corporaţii transnaţionale cu peste 690.000 filiale acoperă toate domeniile sferei materiale, dar mai ales imateriale.

General Motors, Ford şi Wal Mart - au cifre de afaceri mai mari decât PNB-ul Africii; Toyota şi Mitsubishi - au cifre de afaceri comparabile cu PNB-ul Greciei sau Portugaliei; vânzările IBM, Nestle şi Wal Mart - echivalează cu PBN-ul Mexicului şi Indiei

ansamblul tranzacţiilor care au loc între ag.econ.de pe glob CARACTERSTICI: -compoziţie extrem de eterogenă - segmente specifice tranzacţiilor cu diferite categorii de bunuri şi servicii. -între segmentele pieţei mondiale există o condiţionare reciprocă -toţii agenţii participanţi trebuie să se supună unor reguli comune (cerere, ofertă, concurenţă, preţ) Componentele pieţei mondiale: - piaţa de mărfuri, piaţa serviciilor, piaţa financiară, piaţa valutară, piaţa muncii, etc. Pieţe de referinţă: -pe care se formează preţurile mondiale -servesc drept etalon de orientare în negocierea oricărei tranzacţii de mărfuri Sistemul comercial mondial


= o intensă reţea de legături comerciale la care participă toate economiile este influenţat de

Înregistrarea fluxurilor comerciale în balanţa de plaţi externe (BPE). BPE - definiţie

Structura BPE  A. Contul curent -Balanta comercială (tranzacţiile de import-export la preţul FOB);

 

BPE= tablou statistic, sub formă contabilă, -înregistrează fluxurile reale, financiare şi monetare (schimburile de bunuri şi servicii, mişcările de capital), în relaţiile unei ţări cu străinătatea, exigibile într-o perioada determinată (1 an). Aceste fluxuri sunt generate de -Activităţile de comerţ exterior şi de cooperare economică internaţională; -tranzacţiile financiare internaţionale; -raporturile financiare derulate cu instituţiile financiar-bancare internaţionale. BPE – rol

Sold excedentar (E>I) / deficitar (E<I) -Balanţa serviciilor (încasări şi plăţi generate de prestările de servicii); -Balanţa veniturilor (din muncă şi din drepturi de autor, dobânzi şi dividende) -Balanţa donaţiilor şi transferurilor curente (ajutoare, subvenţii, donaţii)

 

Export în credit; Import în debit

-politica comercială a altor state (tarifară şi netarifară); -lipsa avantajelor competitive (comparative) reale; -dereglarea fluxurilor comerciale zonale ca urmare a unor conflicte sau dispute comerciale internaţionale. Soluţii de echilibrare a BPE:

• Echilibrul automat:

      

  

B. Contul de capital încasări / plăţi în vederea transferului internaţional al capitalului

Sursă de informaţii pentru evaluarea schimburilor internaţionale. Factorii de decizie elaborează politici comerciale, politici valutare, strategii de finanţare pe termen mediu şi lung etc. Permite compararea sub raport cantitativ şi calitativ a schimburilor reale şi financiare ale unei ţări cu străinătatea. Furnizează elemente de diagnostic care permit evaluarea avantajelor şi dezavantajelor schimburilor comerciale ale unei ţări derulate cu ţările terţe, cu creditorii / debitorii sau cu organismele financiare internaţionale. Aprecierea competitivităţii externe a unei economii naţionale, în special în ceea ce priveşte comerţul cu bunuri şi servicii. Instrument important în modelarea şi coordonarea politicilor comerciale externe.

Achiziţ. / vânzarea de -active nefinanciare (terenuri, resurse ale solului) -active intangibile (brevete, mărci, licenţe) C. Contul financiar -cuprinde tranzacţiile rezultate în urma schimbării proprietăţii activelor financiare străine -Structură:

  

-mecanismul preţurilor (deficitul bal.com.à scăderea masei monetare în circulaţie à scăderea preţurilor àstimulent pentru exporturi şi o frână în calea importurilor -finanţarea compensatoare à dezechilibrul din bal.com. este compensat de un aport suplimentar de fluxuri financiare externe • Politici macroeconomice -Politici comerciale: -Stimularea exporturilor -Bariere în calea importurilor -Politici monetare (rata dobânzii) -Deprecierea cursului de schimb -Politici bugetare (fiscalitate) -Atragerea de IED -Sporirea investiţiilor in economie à creşterea calităţii produselor şi serviciilorà sporirea cererii extern

Investiţiile externe directe

Soldurile BPE constituie fundamentul pentru o serie de politici macroeconomice: comerciale, fiscale, monetare, valutare BPE - forme  Globală

Investiţiile externe de portofoliu  Alte investiţii de capital -creditele comerciale, creditele de la FMI, depozite bancare, documente de export-import în curs de decontare,  Conturile de tranzit -cuprind sumele a căror provenienţă / destinaţie este în curs de stabilire; Conturile de clearing / barter -cuprind toate operaţiunile care au ca efect evitarea transferului de valută: clearing, barter, operaţ. de compensare, operaţ.de cooperare;  Activele de rezervă


Regională Bilaterală

    

D.Erorile şi omisiunile - datele necesare alcătuirii balanţei provin din surse diferite,

Program - este varianta proiectată pe un orizont de timp viitor, proiecţiile referindu-se în principal la contul curent şi la investiţiile nete în economie. -În funcţie de valorile proiectate se va determina necesarul de resurse pentru a acoperi eventualele deficite de cont curent şi care se pot obţine din credite externe sau din activele de rezervă; Balanţa de piaţă: -fluxurile de încasări şi plăţi în valută înregistrate pe o per.det.(< 1 an). -înregistrează şi previziunile cu privire la încasările / plăţile potenţiale.  Statică Dinamică BPE – principii de înregistrare: P(1). dubla înregistrare -fiecare furnizare de resurse reale sau fin. este compensată de o încasare; -orice intrare de resurse reale sau fin. este compensată de o plată; -prima înregistrare se referă la tranzacţia în plan real (export, import) ca sursă de venituri şi plăţi; -a doua înregistrare se referă la mod.de finanţare a tranzacţiei (credit, transferuri); P(2). Cele mai multe tranzacţii apar iniţial în contul curent apoi, în contul de K -există o poziţie de credit şi una de debit pentru fiecare cont şi sub-cont din BPE  intrările de resurse sunt înregistrate în creditul balanţei

Regulă generală, -un deficit la contul curent ar trebui compensat de un excedent la contul de capital pentru ca balanţa să fie adusă în stare de echilibru.

  

BPE activă / BPE pasivă - dezechilibru la nivelul unor părţi din BPE. Dezechilibre ale BPE Deficitele la nivelul BPE: -lipsă de competitivitate pe plan extern -o ieşire masivă de capitaluri (străine / autohtone) ca urmare a deteriorării climatului general de afaceri. -generează perturbaţii pe piaţa valutară, monetară, creditului, de capital etc. -o balanţă cronic deficitară reduce bonitatea. Factori de dezechilibru in BPE: factori endogeni -reducerea exporturilor (cauzată de calamităţi naturale, evenimente fortuite - revoluţii, războaie civile); -creşterea importurilor (intensificarea cererii interne); -insuficienta acoperire a cererii interne (reducerea exporturilor); -diminuarea competitivităţii externe a produselor autohtone (calitate scăzută, preţuri ridicate); -scăderea gradului de prelucrare al exporturilor; -deteriorarea climatului intern de afaceri; -insuficienta promovare şi stimulare a exporturilor; -politică comercială (tarifară şi netarifară) ineficientă; -structura pe ramuri a economiei naţionale. Factorii exogeni: -dereglarea preţurilor mondiale la produsele cu pondere mare în structura comerţului exterior;

  

ieşirile sunt înregistrate în debitul balanţei P(3). Soldul Creditor în Contul Curent = Soldul Debitor în Contul de Capital

INDICATORI SPECIFICI COMERŢULUI INTERNAŢIONAL 1.Indicatori de măsurare a gradului de integrare a unei ţări în comerţul internaţional. 1.Gradul de deschidere al unei economii: -volumul absolut al comerţului (exporturi şi importuri). exterior

5.Indicatorii specifici gradului specializare internaţională. 5.a.Indicatorul avantajelor relevante (IACR) compară:

de

comparative

+Combinând cele două tipuri de diferenţiere, rezultă următorul model de concurenţă imperfectă. -Ţările diferite din punct de vedere economic sunt angajate în comerţ intra-industrial cu produse diferenţiate vertical, -pe când ţările similare din punct de vedere economic se angajează în relaţii comerciale cu produse diferenţiate orizontal. - Cu alte cuvinte, decalajele economice favorizează comerţul intra-industrial, cu produse diferenţiate vertical.

=mărimea relativă a unei industrii dintr-o anumită ţară în totalul exporturilor realizate de acea ţară; cu =mărimea relativă a exporturilor unei anumite industrii dintr-o anumită zonă faţă de exporturile zonei respective.

-gradul de deschidere al unei economii (Gd):

Gd =

X ×100 PIB

IA CR =
à IACR > 1,

X ij X ir / X j X r

în care: X = valoarea exporturilor unei ţări (1 an). -Obiectiv: maximizarea Gd -SUA, Gd redus; -Ţările vest-europene, Gd ridicat. 2. Rata de acoperire a importurilor prin exporturi (Ra).

în care: i = produsul; j = ţara; r = zona de referinţă. 5.b.Indicatorul dependenţei de importuri (IDI) =evidenţiază specializarea intra-ramură

 Mij Mir IDI =   Mj / Mr 
5.c.Indicatorul avantajelor globale (IACG) = (IACR / IDI)

  ×100  

X (FOB) Ra = ×100 M (CIF)
în care: X = nivelul exporturilor (în preţuri FOB); M = nivelul importurilor (în preţuri CIF). > 100% à excedent comercial; < 100% à deficit comercial. +poate fi calculat atât pentru: -ansamblul rel.com.ext. ale unei ţării, -fiecare categorie de produse. 3.Rata de penetrare pe piaţa internă (Rp). -ponderea produselor străine în totalul bunurilor consumate sau utilizate pe piaţa internă:

comparative

à raportul dintre indicatorul avantajelor comparative relevante şi cel al dependenţei de importuri.

Mij / Mj   Xij / Xj IACG =  /  ×100 Mir / Mr   Xir / Xr
=extrem de sugestiv în determinarea gradului de competitivitate al aparatului productiv al unei ţări. =Daca IACG > 1, ţara pentru care s-a calculat acest indicator deţine un avantaj comparativ global pentru acel produs. 5.d.Indicatorii intra-ramură. 5.d.1.Indicatorul Bela Belassa (IBB) =raportul dintre balanţa comercială pe grupe de produse / ramuri în totalul schimburilor comerciale ale unei ţări. specializării

M Rp = ×100 Pi
în care: M = valoarea importurilor dintr-un anumit produs; Pi = piaţa internă. Pi = Y – X + M unde: Y = producţia internă; X = valoarea exporturilor, M = valoarea importurilor. 4.Raportul de schimb (Terms of Trade) (Rs). -evidenţiază condiţiile schimbului de produse ale unei ţări cu o altă ţară; -Valorea bunurilor exportate pentru a obtine 1 unitate bunuri importate.

I BB =

Xi − Mi ×100 Xi + Mi

-minimizarea IBB. 5.d.2.Indicatorul lui Grubel sau indicatorul comerţului intra-industrial (IG) -măsoară specializarea diferenţă între intra-ramură ca

qx R = s qm
în care: qx = cantitatea bunurilor exportate; qm = o unitate bun importat, într-o anumită per.de timp. Exemplu: Să presupunem că analizăm schimburile comerciale realizate între o ţară China (producătoare de grâu) şi o SUA (producătoare de autoturisme). Dorim să ştim câte tone de grâu trebuie să furnizeze China pentru a procura 1 autoturism din SUA. În condiţiile în care considerăm următoarele raporturi de schimb: anul t 100 tone de grâu pentru 1 autoturism I anul t+1 II III 100 tone de grâu pentru 1 autoturism 110 tone de grâu pentru 1 autoturism 95 tone de grâu pentru 1 autoturism trei situaţii

+ balanţa comercială (Xi - Mi) şi +volumul schimburilor comerciale ale ramurii (Xi + Mi), +ajustată cu volumul schimburilor ramurii.

IG =
premisa că:

( Xi + Mi ) − ( Xi − Mi ) ×100 ( Xi + Mi )
IG este construit pornind de la

-dominaţia sch.com. exprimă capacitatea concurenţială a acelei ramuri pe piaţa internaţională, -preponderenţa sch. inter-industriale evidenţiază specializarea mai îngustă a economiei (produsele importate, specifice unei ramuri, sunt plătite cu produse provenind din altă ramură). Indicatorul Grubel poate lua valori între 0 şi 1:

1.

putem înregistra următoarele diferite:

I - stabilitate a termenilor de schimb; II - deteriorare a termenilor de schimb pentru China (care va trebui să exporte o cantitate mai mare de grâu pentru aceeaşi cantitate de autoturisme); * pentru SUA avem o îmbunătăţire a termenilor de schimb; III - ameliorare a termenilor de schimb pentru China (deteriorare pentru SUA). - în realitate se fac evaluări globale, determinând raportul de schimb între produse şi în termeni factoriali.

à 0, se consideră că fie numai se exportă, fie numai se importă bunul i, iar schimburile comerciale se realizează în afara ramurii i, de unde rezultă că avem de a face cu comerţ interindustrial; à 1, schimbul de produse al ramurii i este perfect echilibrat şi avem de a face cu un comerţ intraindustrial.

2.

+Produsele se diferenţiază însă nu numai orizontal, ci şi vertical, prin calitate şi preţ.

.

n. în consecinţă.naţ. raport. e) profitul în valută (PUSD): -comisioane şi accize foarte mari.n.cursul de schimb valutar al monedei naţionale b) cursul de revenire la export net (CRNE) -exportul materiilor prime – cu consecinţe negative asupra gradului de ocupare a forţei de muncă.comparaţie între eforturile de export (preţul intern complet în m. d) rata aportului valutar (RAV): Cursul de revenire la import (CRI): CRI = > Csv CRE = < Csv Pe export (m. Pret extern (USD) . exportul AV reflectă recunoaşterea internaţională a efortului depus în ţară pentru producerea mărfii şi.n.n.)Eficienţa importului se apreciază valorificare materialelor. c) aportul valutar (AV): AV = Preţ extern (USD) – Pm (USD) În interpretarea indicatorului Pret extern (USD) − Pmvalorificare pe ) à prudenţă à (USD piaţa internă poate fi preţul de RAV = ×10 0 influenţat în mod artificial prin : Pret extern (USD) RAV reflectă ponderea efortului depus în preţul extern. exportul se consideră cu atât mai favorabil cu cât AV este mai mare. Pret de valorific are (m Pret de import (USD unde Csv . energiei şi al raportului dintre efecte (preţ de CREN = încorporate în mărfurile destinate exportului pe piaţa internă) şi eforturi (preţ de import în exprimate în valută. ca rezultat Pret intern complet de export (m.) rezultatului Pret intern complet de baza poate opta între:acestui exportatorul Pret extern -prelucrarea materiilor prime şi (USD) produsului finit. la care se face transferul preţului în valută în PUSD = Preţul extern (USD) – Cheltuieli de producţie (USD) momentul întocmirii declaraţiei vamale de import.M i (m. a) cursul de revenire la export (CRE): în care: Pm = pretul materiilor prime.) şi efectele la export (preţul în valută). -fiscalitate excesivă. .Indicatori de apreciere a eficienţei relaţiilor comerciale externe ale unei ţări. USD). combustibililor.) . Eficienţa exportului . -un nivel necorespunzator al cursului m.M i (USD) < Csv unde: Mi = preţul materiilor prime la export (în situaţia în care există posibilitatea exportului acestora).2.

81/82. crizele economice cu care s-a confruntat economia mondiala începând cu deceniul 8 (şocurile petroliere – 73/74. crize economice ciclice). apariţia blocului statelor socialiste. a) urmările celui de-al II-lea razboi mondial: – – b) c) d) e) f) politice: • • • economice: • schimbarea raportului de forţe între principalele tari dezvoltate. în tarile in curs de dezvoltare. cea mai susţinută dinamică • • • • volumul valoric al exporturilor mondiale a crescut de la 61 mld. b) schimbări în adâncirea diviziunii internationale a muncii la nivel industrial. dinamica productiei industriale este mult mai mare decit volumul comertul exterior. ceea ce a condos la realizarea pe calea schimburilor comerciale internationale a unei cote părţi tot mai mari din productia tuturor statelor. 5. politici comerciale promovate de tarile dezvoltate şi grupările integraţioniste. 2. evoluţia diferită a preţurilor la produsele de baza şi la produsele manufacturate. Trasături şi tendinţe ale dinamicii şi volumului comertului international postbelic Modificări în structura pe mărfuri a comertului international postbelic Orientarea geografică a comertului international Curente de schimburi comerciale internaţionale 2. Între 1950-2000: o o o o PIB real mondial a crescut de 8. prăbuşirea imperiilor coloniale şi apariţia a peste 135 state naţionale noi. evoluţia economiei mondiale sub incidenţa revolutie tehnico-stiintifice şi implicaţiile ei asupra diviziunii internationale a muncii. Comertul international (volumul valoric al importurilor) a devansat ca ritm de creştere şi volum valoric absolut rezervele de aur şi devize centralizate ale ţărilor nesocialiste. . Qagr). in perioada 1950-2005. • criza lichidităţilor reprezinta o frână în calea dezvoltării comertului international si reflectă legătura dintre sistemul monetar international şi comertul international. rata medie anuală de creştere a exporturilor mondiale a fost de 15%. A. Trasături şi tendinţe ale dinamicii şi volumului comertului international postbelic.5 ori comertul international de 110 ori • • adâncirea diviziunii internationale a muncii a avut drept consecinta accentuarea SPECIALIZARII ŞI COOPERARII INTERNAŢIONALE ÎN PRODUCŢIE.Evoluţia comerţului internaţional contemporan 1. 3. • • Revolutia tehnico-stiintifica a condus la o nouă corelaţie între dinamica exporturilor şi cea a productiei. apariţia proceselor de integrare economică regională. Comertul international la nivel mondial a devansat ca ritm de creştere alţi indicatori ai dezvoltării economice (PNB. o decalajul de ritm în favoarea tarilor dezvoltate se explică prin: a) b) c) d) o diferenţele în structura economiilor şi a comerţului lor exterior. Factori care au influenţat relatiile economice internationale postbelice.120 mld. creşterea schimburilor reciproce dintre tarile dezvoltate pe fondul adâncirii diviziunii internationale a muncii. 35% din productia mondială se realizează pe calea comertului international. B. 4. Comertul international a înregistrat cel mai înalt ritm de creştere. c) cevoluţia preţurilor. evoluţia comertului international pe grupe de ţări este diferenţiată. Factori care au influenţat relatiile economice internationale postbelice. tendinţa este de atenuare a acestui decalaj.5 ori productia industriala mondială de 9. USD in 2005. măsuri de politică comercială promovate de tarile dezvoltate. participarea tuturor statelor la circuitul economiei mondiale. imense distrugeri materiale şi de vieţi omeneşti. USD in 1950 la 10.5 ori productia agricola de 4. d) creşterea capacităţii de absorbţie a pieţei mondiale. tendinţa pe plan mondial este de reducere a diferenţei. în prezent. şocul aprecierii-deprecierii USD. Qind. 1. C. colapsul comunismului din Europa de Est. accentuarea interdependenţelor economice. cauze: a) schimbări în structura economiei mondiale sub influenţa revolutiei tehnico-stiintifice. • ritmul de creştere a fost diferenţiat pe grupe de ţări: în tarile dezvoltate ritmul de creştere al comerţul exterior este mai mare decât productia industriala. pe fondul: a) b) c) o o o creşterea capacităţii de absorbţie a pieţei mondiale. şocul dobânzilor înalte.

schimbarea locului şi ponderii la produsele de baza şi produsele manufacturate este rezultatul accentuării caracterului industrial. industriei extractive proprii fapt ce a condus la reducerea importul de produse de baza: tarile dezvoltate concentrează industria prelucrătoare. iar 10-12% revin celorlalte peste 100 de tari in curs de dezvoltare. accentuarea uzurii morale a produselor sub incidenţa revolutiei tehnico-stiintifice.importatori (pe relaţia imperii coloniale-metropole) • În prezent. Coreea de Sud. 6. tarile in curs de dezvoltare deţin 35% din rezervele mondiale de aur. 4. Schimbări în structura comertului international pe cele 2 categorii de produse: produse de baza şi produse manufacturate: până la cel de-al II-lea razboi mondial 2/3 din comertul international îl deţineau produsele de baza. măsurile antipoluare la nivel naţional şi internaţional care cere realizarea de produse ecologice. materii prime. Modificări în structura pe mărfuri a comerţului internaţional postbelic. accentuarea caracterului industrial al economiei mondiale sub influenţa revolutiei tehnico-stiintifice. 4. procesul de militarizare (în care au fost antrenate tari dezvoltate si tari in curs de dezvoltare) a determinat dezvoltarea industriei militare care solicită produse performante. influenţa revolutiei tehnico-stiintifice asupra altor sectoare ale economiei mondiale: agricultură. alimente. India. • structura exporturilor de produse de baza este diferită pe categorii de ţări: tarile dezvoltate: alimente. Singapore. 7. rezervele acoperă o foarte mică parte din valoarea importurilor (în 1938 rezervele depăşeau importurile cu 17%. crizei resurselor de materii prime şi evoluţiei preţurilor la produsele de baza. Brazilia. • În perioada antebelică. 8. iar din acest procent 2/3 revin ţărilor exportatoare de ţiţei. iar cel cu produse de baza 20%. Hong Kong. 2. Tarile in curs de dezvoltare cuceresc foarte greu poziţii pe piaţa mondială à cer înlesniri în accesul produselor lor manufacturate pe pieţele tarilor dezvoltate: SGP (însă fără rezultate semnificative) o China. diviziunea internationala a muncii a imprimat un ritm de creştere mai accelerat al comertului international cu produse manufacturate. tarile dezvoltate . Taiwan. în prezent. 6. rezervele reprezentau 24% din importuri) in tarile in curs de dezvoltare criza sistemul monetar international afectează comertul international. dependenţei de importurile de produse de baza si creşterea gradului de autosatisfacere din propria productie natională. 3. procesele de industrializare. 5. datorită crizei energetice. materii prime. Mexic. • • Tarile dezvoltate domină comertul international cu produse manufacturate . Indonezia. ofensiva pentru cucerirea spaţiului cosmic a condus la apariţia de noi produse. Malaiezia îşi majorează ponderea în exporturile mondiale (TRI deţin 90% din totalul grupei) . reducerea ponderii exporturilor tarilor in curs de dezvoltare se explică prin: inlăturarea monoproductiei. fenomenele negative din economia mondiala. comertul international cu produse de baza a scăzut continuu. singura excepţie: în deceniul 8. comertul international cu produse manufacturate deţine 80%. acestea au înregistrat o uşoară creştere. 3. o serie de tari in curs de dezvoltare (10-12) au pus în aplicare procese de industrializare. în 1980.exportatori. combustibili. 5. tarile in curs de dezvoltare: combustibili. 2. Caracteristicile evoluţiei structurii comertului international postbelic: 1. 4. reducerea duratei medii de viaţă a produselor (1/4 din produse mai depăşesc 4-5 ani). permanenta şi rapida îmbogăţire a nomenclatorului produselor comercializate pe piaţa mondială. Produsele manufacturate.• • • • în prezent. 3. Thailanda. pe tot parcursul perioadei postbelice. comerţul imoral cu procentaj în creştere în comertul international (arme şi narcotice). Produsele de Baza. schimbarea structurii nomenclatorului (apariţia/dispariţia de produse la intervale tot mai scurte de timp). trecerea la dezvoltarea economiilor lor naţionale. Factori ce au determinat aceste caracteristici: 1. 1. s-a pus accent pe dezvoltarea agriculturii. multe tari in curs de dezvoltare se confruntă cu grave probleme legate de serviciul datoriei externe care depăşeşte cu mult volumul încasărilor din export. 2. în prezent. servicii.peste 50% o Cauza: tarile dezvoltate deţin monopolul industriei prelucrătoare. comertul international cu produse de baza este dominat de tarile dezvoltate (60-70%) Explicaţia: o o • – – – – – exportul de produse de baza: după cel de-al II-lea razboi mondial. tarile in curs de dezvoltare .

1. Coreea de Sud. – locul II.2-1. – America Latină . 50 de ţări subdezvoltate deţin un procent de sub 2% în comerţul internaţional. – – – pondere redusă în comerţul internaţional. – – – – – – derulează cea mai mare pondere din volumul schimburilor comerciale internaţionale au înregistrat o creştere continuă. Indonezia. în favoarea tarilor in curs de dezvoltare Ţarile în curs de dezvoltare. 26-30% – ponderea mare se datorează Japoniei. Orientarea geografică a CIP Ţarile dezvoltate. Singapore. – – – Ţările în tranziţie. in prezent derulează 68% din comertul international şi deţin 55-60% din productia mondială poziţia puternică în comertul international se datoreaza: • diviziunii internationale a muncii • structura economiilor lor – a comertului lor exterior în viitor. Taiwan + Malaezia. OPEC a avut o influenţă directă asupra grupei. studiile UNCTAD arată că anual ţările în curs de dezvoltare pierd 60 mld. • • – – – – – – – cu toate progresele înregistrate. cu toate că deţin 30% din producţia industriala mondială.• Structura exporturilor de produse manufacturate este diferită pe categorii de ţări: o o Tarile dezvoltate au cel mai larg nomenclator de produse manufacturate. excepţie deceniu 8 în prezent derulează 29% din comerţul internaţional poziţia ţărilor în curs de dezvoltare în cadrul comerţul internaţional se datorează: – • • • • • • structurii deficitare a economiilor lor şi a comerţului lor exteriorş evoluţiei necorespunzătoare a preţurilor la produsele de bază (exp) la menţinerea decalajului a contribuit şi: înrăutăţirea raportului de schimb pentru ţările în curs de dezvoltare. Tarile in curs de dezvoltare exportă produse mai puţin diversificate (domină textilele). poziţia lor se va mai diminua. participarea lor la comerţul internaţional este nesatisfăcătoare.2-3% criza economică 1997-98 a determinat o scădere uşoară (1998 – 27.6% din comerţul internaţional în cadrul ei se disting UE (40%) + AELS (2-3%) ţările în tranziţie + Rusia (4%) în 1989. – – Asia. cu 16-18%. a înregistrat cele mai înalte ritmuri de creştere drulează 45. de USD. China şi 10 ţări recent industrializate deţin un procent mare.8%).4-5% Africa . traversează o criză sructurală generată de politica economică greşită a regimului totalitar locul I cu ponderea în creştere (locul II în prii ani postbelici). cu toate că procentajul lor în productia mondială s-a redus. Thailanda + India). Filipine. America de Nord. deşi faţă de situaţia iniţială se înregistrează o uşoară creştere. inflaţia. Oceania dezvoltată (Australia+Noua Zeelandă) şi în dezvoltare . ponderea Europei era de 51% reducerea s-a datorat: dificultăţilor economice ale UE + întârzierii proceselor de relansare economică ale ţărilor în tranziţie. evoluţie inversă faţă de Europa (la sfârşitul celui de-al II-le război mondial derula 30%). ţărilor exportatoare de ţiţei şi ţări recent industrializate (Hong Kong. deprecierea monedelor naţionale. cu exceptia deceniului 8 si-au consolidat poziţia în CI. au rămas în stadiul de ţări în curs de dezvoltare. cauze: Europa. iar dezvoltarea lor va reduce decalajul dintre ele si ţările dezvoltate. – – – au înregistrat o permanentă scădere.6% Curente de schimburi comerciale internaţionale .

. statele au folosit instrumente de politici comerciale prin care au încălcat anumite prevederile ale unor acorduri.N-N . datorită creşterii preţului la petrol.schimburi comerciale SUA – Canada .schimburi comerciale SUA – Japonia .se realiz cu ajutorul următoarelor instrumente: – – – – – – – controlul la trecerea frontierei de stat a mărfurilor şi mijloacelor de transport.au apărut ca rezultat al formării şi dezvoltării grupului statelor socialiste E-E .schimburi comerciale între Europa Occidentală – celelalte regiuni şi ţările dezvoltate (America de N.înregistrază o pondere în creştere E-E şi E-V . coduri vamale. regulamente vamale.componentă a politicii comerciale a unui stat.GATT).0.se subîmparte în 2 microcurente: .implică: plata taxelor vamale (impunerea vamală).5. netarifare (importuri).schimburi comerciale intercontinentale . dat existentei pieţei CAER) .9% (faţă de 1989 – 4. Asia. AELS) . financiare. tarife vamale (cuprind taxe vamale percepute asupra mărfurilor importate sau exportate).Ponderea mare a axei N-N se datorează schimburilor reciproce dintre ţările dezvoltate în condiţiile specializării economiilor lor (industriale) N-S – – – – prelucrare deţine locul II – 32%. .8%. – amplificarea interdependenţelor economice dintre state a impus necesitatea reglementării relaţiilor economice internaţionale prin care s-a urmărit coordonarea politicilor comerciale ale statelor. administrative.schimburi comerciale intracontinentale (Africa.totalitatea reglementărilor adoptate de stat (juridice. valutare) în scopul: • • • • • • Funcţii: promovării / restrângerii schimburilor comerţului exterior protejării economie naţionale de concurenţa externă. protejarea economiilor naţionale de concurenţa străină – reglementarea şi controlul importurilor.pe termen lung: stimularea dezvoltării economiei naţionale la adăpost de concurenţa externă . Jap) . . – – – – Instrumente: promovarea relaţiilor economice internaţionale – impulsionarea exporturilor.până în 1989. Politica vamală. Definiţie: .în perioada antebelică ocupa locul II . fiscale.pe termen scurt şi mediu: perfecţionarea structurii schimburilor comerciale externe. .6% .5% . pondere ridicată S-S . a unui stat ce vizează REI ale statului respectiv. în perioada antebelică ocupa locul I se subîmparte în microcurente de schimburi comerciale pe regiuni şi continente. realizarea unui echilibru dinamic în balanţa comercială şi balanţa de plăţi externe. restrâng / stimularea comerţului cu anumite produse (grupe).deţine cea mai mare pondere – 50% . sporirea rezervelor valutare ale statului.se subîmparte în microcurente: . . În perioada postbelică: – – – – – tarifare (importuri).în deceniul 8 au înregistrat o reducere a procentului în comerţul internaţional în favoarea ţarilor în curs de dezvoltare. promoţionale (exporturi). modificări în orientarea geografică a schimburilor comerciale (intensificarea/restrângerea cu anumite ţări).un atribut al suveranităţii oricărui stat independent.se realiz prin reglementări adoptate de stat. s-a manifestat tendinţa de multilaterizare a relaţiilor economice internaţionale prin incheierea de acorduri (ex.schimburi comerciale intraeuropene (UE. Obiective: . cea mai mare parte a schimburi comerciale a ţărilor în tranziţie s-a derulat între ele E-V . bancare. America Latină) .parte componentă a pol. îndeplinirea formalităţilor vamale. Definiţii: . . econ. legi vamale.structura pe mărfuri a fluxurilor comerciale a suferit modificări substanţiale după 1989 (mai ales în urma acordurilor de asociere TECE-UE) – POLITICI COMERCIALE.vizează intrările şi ieşirile mărfurilor în şi din ţară.11. îmbunătăţirea raportului de schimb prin creşterea puterii de cumpărare a exporturilor. se remarcă o pondere mare a ţărilor dezvoltate în comerţul exterior al ţărilor în curs de dezvoltare ca rezultat al diviziunii internaţionale a muncii de tipul agricultură-industrie şi extracţie- în dec 8. . .

taxe vamale cu caracter PROTECŢIONIST au nivel ridicat (peste 2%). urmaresc două obiective: • • c) cresterea preţurilor pe piaţa mondiala în cazul în care statul respectiv este principalul furnizor pentru produsele respective limitarea unor exporturi . au incidenţe directe asupra preţurilor produselor ce fac obiectul comerţului exterior. reprezintă un mijloc de potejare a producătorilor autohtoni de concurenţa străină. cele mai raspandite. Avantaje Incoveniente . de discriminare în relaţiile economice internaţionale. taxele vamale de import cresc preţul mărfurilor şi reduc forţa concurenţială în raport cu cele indigene). protecţionistă (protejarea economiei naţionale de concurenţa străină. nu sunt foarte raspandite. C) după modul de percepere: a) taxe vamale ad-valorem . scop: obţinerea de venituri la bugetul stat. Clasificarea taxelor vamale.produse neprelucrate. se percep asupra unui nomenclator restrâns. Taxe vamale. se practică pe perioade limitate. B) după obiectul impunerii: a) taxe vamale de IMPORT – – – – – – – – – – b) – – – – – se percep asupra mărfurilor importate la trecerea graniţei vamale a ţării importatoare. scop: reducerea forţei concurenţiale a mărfurilor importate şi protejarea pieţei interne de concurenţa externă. preţ CIF). porturi. 15% din valoarea înscrisă în factura externă. . se practică pe perioade lungi. sunt plătite de firma importatoare. Definiţie: A) impozite indirecte percepute de stat asupra mărfurilor la trecerea graniţelor vamale ale ţării.se percep asupra valorii vamale a mărfurilor importate sau exportate. de negociere (statele pot negocia bilateral/multilateral concesii vamale care pot stimula schimburile comerciale). taxe vamale de EXPORT se percep de stat asupra mărfurilor indigene când fac obiectul exportului.Funcţii: – – – – fiscală (taxe vamale – sursă de venit la bugetul statului). materii prime . sunt suportate de consumatorul final (uneori de exportator). depozite scopul este pur fiscal. după scopul impunerii: a) b) taxe vamale cu caracter FISCAL – – – – au nivel redus (până la 2%). taxe vamale de TRANZIT – se percep de stat asupra marfurilor straine ce tranzitează teritoriul vamal al tarii respective – nu sunt răspândite – – atunci cand se percep au un nivel foarte redus deoarece tranzitul international poate reprezenta o sursa de venit prin utilizarea unor cai+mijloace de transport.se stabilesc sub forma unei cote procentuale raportate la valoarea în vamă a mărfurilor (ex. contribuie direct la creşterea preţului mărfurilor importate (reducerea competitivităţii). cel mai larg nomenclator. au cel mai ridicat nivel. fac obiectul negocierilor .incurajarea dezvoltării unor ramuri industriale in tara respectiva. instrument de politică comercială de natură fiscală (sursă de venit la bugetul de stat).

d) taxe vamale de retosiune − − − − − se aplică de stat ca răspuns la politica comercială neloială a altor state: o politica de dumping . m3. nu fac obiectul negocierilor. convenţii şi protocoale preferenţiale (SGP. se percep asupra mărfurilor ce provin din ţări cu care statul respectiv nu are încheiate acorduri comerciale. răspândite şi cunoscute. reprezintă o puternică barieră în calea schimburilor comerciale dintre state. − taxe vamale compensatorii = nivelul subvenţiei de export de care a beneficiat exportatorul în ţara lui de origine. se aplică în afara regimului clauzei naţiunii celei mai favorizate. sunt cele mai vechi.se percep de stat pe unitatea de măsură fizică a mărfurilor importate (buc.se percep atunci când taxele vamale ad-valorem nu sunt destul de eficiente în protejarea pieţei interne.     sensibilitate la oscilaţiile conjuncturale ale preţurilor pe piaţa internaţională. D) după modul de stabilire de către stat : a) taxe vamale autonome − − − − sunt stabilite de stat în mod independent. t. nu implică elaborarea unui tarif vamal detaliat. reducerea preţurilor mărfurilor importate à reducerea volumului încasărilor la buget à reducerea efectului protecţionist (solutie: taxe vamale suplimentare sau specifice). c) taxe vamale preferenţiale sunt foarte reduse (zero). − reprezintă o derogare de la clauza naţiunii celei mai favorizate. Avantaje Incoveniente    înlătură posibilitatea sustragerii de la plata taxelor vamale. │ . SGPC).se stabilesc sub forma unei sume absolute în moneda ţării respective (ex. . fac obiectul negocierilor tarifare din cadrul GATT-OMC. b) taxe vamale specifice .presupun perceperea simultană atât de taxei vamale ad-valorem cât şi de taxei vamale specifice (ex: 5% din valoarea în vamă plus 10€/tonă). au doua forme: o o au nivel prestabilit: taxe vamale anti-dumping (anti-dumping duties) taxe vamale compensatorii (countervailing duties) taxe vamale anti-dumping = marja de dumping marja de dumping = valoarea normală – preţul de dumping valoarea normală poate fi dată de : • o o o preţul practicat pe piaţa ţării exportatoare. se aplică în regimul clauzei naţiunii celei mai favorizate. − nu se extind asupra celor ce provin din celelalte ţări. │ (Art. grupări de integrare economică regionale. │ . preţul practicat pe pieţele de exportatoare terţe. au nivel ridicat (prohibitive). privilegii acordate de către o parte contractantă pentru un produs originar din sau │având ca destinaţie orice altă ţară vor fi extinse imediat şi necondiţionat asupra oricărui produs similar │originar sau având ca destinaţie toate celelalte părţi contractante. au un efect protecţionist ridicat când preţurile produselor importate sunt reduse.   sunt greu de practicat deoarece presupun un tarif vamal detaliat.prevedere înscrisă în tratate sau acorduri comerciale potrivit căreia părţile semnatare se obligă │să-şi acorde reciproc toate avantajele comerciale pe care le-au acordat sau le vor acorda ţărilor terţe. vagon). stabilitatea încasărilor la bugetul statului.  sunt uşor de stabilit. c) taxe vamale mixte . − − │Clauza naţiunii celei mai favorizate (most favoured nation). exemplu: aranjamente. se percep ca taxe vamale sumplimentare peste nivelul taxelor vamale în vigoare. . − se aplică mărfurilor importate din anumite ţări. o politica de subvenţionare a exporturilor.orice avantaje. m2. suma costurilor considerate corecte (preferată – este imposibilă aprecierea corectă a valorii costurilor componentelor). nu sunt răspândite.1 GATT). se percep asupra mărfurilor ce provin din ţările care îşi acordă reciproc clauza naţiunii celei mai favorizate. − reflectă un regim de favoare stabilit între anumite ţări. abuzuri (subfacturarea tranzacţiilor) în scopul perceperii unor taxe mai reduse. au nivel redus. b) taxe vamale convenţionale − − − − − se stabilesc de stat prin înţelegeri cu alte state conform clauzelor stabilite în acorduri bi-multilaterale. 30 euro/vagon). .

. o combinaţie a primelor două forme. clasificarea mărfurilor se face după criteriul combinat (origine şi prelucrare). Protecţia efectivă (Te) vizează valoarea nou creată şi încorporată în produsul supus impunerii vamale (manopera).  Protecţia nominală vizează valoarea întregului produs supus impunerii vamale.dovedirea prejudiciului adus pieţei interne.  Motivatia – statistică   – – In timp – modificări. a uşurat negocierile în cadrul GATT. comercianţilor şi transportatorilor. minerale. după gradul de prelucrare – materii prime.pe bază de reciprocitate sau nereciprocitate. satisface necesităţile de codificare ale autorităţilor vamale. practicate de toate ţările lumii. până la dovedirea prejudiciului sunt întrerupte toate importurile. este adoptată la Bruxelles Convenţia privind clasificarea mărfurilor în tarifele vamale. preferenţiale . are la bază NCCV şi CTCI. 1983 la Bruxelles – Convenţia privind sistemul armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor a urmărit adoptarea unui nomenclator unic la care să participe toate statele. vegetale. compararea şi analiza datelor statistice privind schimburile comerciale internaţionale. măsoară sporul valorii nou create pe unitatea de produs finit în absenţa tarifului vamal. organelor de statistică. au aderat ce ma mare parte a ţărilor lumii (excepţie SUA şi Canada nomenclatoare mult mai detaliate).slăbirea poziţiei de piaţă a Qtorilor autohtoni de produse similare.înlăturarea efectelor negative ale celor două politici neloiale: . taxele vamale înscrise sunt: convenţionale. produse finite. fiind folosit ca atare sau ca bază pentru elaborarea altora. Biroul de Statistică al ONU – Clasificarea tip standard pentru comerţul internaţional (CTCI).− − - Obiectiv: . producătorilor. Ancheta . se pot institui măsuri de discriminare în relaţiile comerciale externe. toate ţările raportând aceleaşi (sub)poziţii tarifare.  catalog ce cuprinde:  taxe vamale percepute asupra fiecărui produs. sunt cuprinse şi produsele scutite de impunerea vamală la import. – – – –  Clasificarea mărfurilor în tarifele vamale se poate face în funcţie de următoarele criterii: după originea mărfurilor – animale. sunt folosite de unele ţări în dezvoltare. este foarte flexibil. măsuri de răspuns se pot lua numai în cazul dovedirii prejudiciului. 1950. la iniţiativa GATT. Reglementarea elaborarii tarifelor vamale.forme: elimină divergentele de încadrare tarifară şi determinare a taxelor vamale. este exprimată de nivelul taxelor vamale înscrise în tariful vamal oficial (taxe vamale nominale). au dublă natură: - o tarifară (se percep sub forma unor taxe) o netarifară (până la dovedirea prejudiciului în cadrul unei anchete sunt întrerupte relaţiile comerciale cu partenerul vizat).   simple: – – compuse: – – au o singură coloană de taxe vamale pentru toate produsele supuse impunerii vamale indiferent de provenienţă. sunt instrumente de politică comercială admise de GATT: – – – – nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale. au aderat toate statele lumii. pe baza căreia a fost elaborat un nomenclator unic de bază: Nomenclatorul Consiliului de Cooperare Vamală de la Bruxelles (NCCV). sunt cele mai răspândite. se pot negocia concesii tarifare. produse semifinite.       modificat în timp. facilitează colectarea. Tariful vamal. 1950. autonome. au două/mai multe coloane de taxe vamale fiecare aplicâdu-se mărfurilor ce provin din anumite ţări.  se protejează piaţa internă de concurenţa străină. Convenţia privind sistemul armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor. – – –  – – EFECTUL PROTECŢIONIST AL TAXELOR VAMALE.    Avantaje : – – – Tarifele vamale .

Tm 20%. Te = à Te este de 2 ori mai mare decât taxa vamala nominală. Te ar fi de 50%. Tm = 5% Te = 1000 × 10% − 500 × 5% 100 = 15% 1000 − 500 Cazul III. Cazul V. Cazul VI. Tm = zero. Concluzie: Te variază : • direct proportional cu nivelul taxei vamale perceput asupra produsului finit şi • invers proporţional cu nivelul taxei vamale perceput asupra materiilor prime.000 USD. Considerăm urmatoarele : • • • • Vf = 1. iar Tm = zero. iar Tm = zero. cu atât Te este mai ridicată à dezavantajează TCD exportatoare de m. Intensitatea acţiunii taxelor vamale ca instrument de protecţie à protectia efectivă. Determinarea protecţiei vamale efective Cazul I. Te ar fi de 5%. încorporate este mai redus. Tf de 8%. Te ar fi de 0%. Te ar fi de 16%. Cazul IV. Tf = 10%. 1000 ×10% − 500 × 0% 100 = 20% 1000 − 500 Cazul II. Te = Concluzie: 1000 × 5% − 900 × 0% 100 = 50% 1000 − 900 • Cu cât gradul de prelucrare al m. Tf × Vf − Tm × Vm ×100 Vf − Vm  gradul de prelucrare a produsului.p. Concluzie: • Te variază direct proporţional cu nivelul dispersiei tarifare. Protecţia efectivă: se calculează cu ajutorul relaţiei: Te = Protecţia efectivă este influenţată de:  nivelul celor două taxe vamale.  dispersia tarifară.     Nivelul impunerii vamale este direct proporţional cu gradul de prelucrare al mărfurilor. Vm = 50% (500 USD). Vm = 90% din valoarea produsului finit (Vm = 900 USD) şi s-ar percepe Tf de 5%. Tm de 15%. TERITORIUL VAMAL Definiţie:    acel terit in interiorul căruia este in vigoare + se aplica un anumit REGIM VAMAL + o anumita LEGISLATIE VAMALA In multe cazuri nu coincide cu terit national al statelor Dupa IIRMà extinderea + restrangerea .p.– Regulă generală sporul de valoare adaugată obţinut de producătorii interni în condiţiile practicării de taxe vamale în raport cu situaţia de liber schimb.

selectate. reambalate si apoi: – – –   pot fi orientate spre piaţa interna = supuse impunerii vamale pot iesi din terit statului respectiv = ramân scutite de impunerea vamala pot fi prelucrare in ZL unde au fost depozitate temporar = ramân scutite aici pot fi create firme comerciale de imp-exp.ZONA DE LIBER SCHIMB (ZLS)   UV perfecte (complete) à toate mf ce se schimba reciproc si cu tertii UV imperfecte (incomplete) à numai o parte = Forma secundara de extindere a terit vam presupune    2 forme: Eliminarea (dintr-o data/treptat) barierelor (ne)tarifare în rel com reciproce păstrarea propriilor pol com.ZONE LIBERE (ZL)     zone exceptate de la regimul vamal in vig al unui stat denumiri diferite: zone portuare scutite de impozite.gen: marfurile introduse in ZL sunt scutite de plata TV până la precizarea ulterioara a destinaţiei lor in interiorul ZL mf pot fi prelucrate. in relatiile cu terţii à o forma de extind a terit vamal numai in privinta sch comerciale reciproce   ZLS perfecte (complete) à toate mf ce se schimba reciproc ZLS imperfecte (incomplete) à numai o parte RESTRANGEREA TERITORIULUI VAMAL    reprez exceptarea de la regimul vamal in vig a unei portiuni dintr-un stat national (port.Extinderea teritoriului vamal   presupune însumarea teritoriilor vamale a 2/multe tari 2 forme: UV+ZLS (admise si de GATT. zone libere comerciale. zona comercială/industriala) in aceste zone nu se percep TV de import àterit vamal al unui stat < terit national (granitele vamale nu mai coincid cu cele nationale ale statului) 2 forme: ZL + AV 1. transformate. zone libere industriale de export.OMC) EXTINDEREA TERITORIULUI VAMAL 1. firme industriale de prelucrare Prin crearea ZL à obiective: – – promovarea + dezvoltarea regiunilor respective punerea in valoare a resurselor interne (nat+umane) – atrag K strain . zone economice speciale (in China) reg.Uniunea Vamală (UV)   = principala forma de extindere a terit vam presupune:    2 forme: desfiintarea (dintr-o data/treptat) barierelor (ne)tarifare în rel com reciproce aplicarea unei politici comerciale comune (adopta un TFv comun) in relatiile cu terţii   2.

reambalarea. în condiţiile perceperii unei taxe de 100% la import. pe o per determinata. fara plata TV de import. perceperea unei TV de 50% la import determină următoarele preţuri în cadrul UV: 100-80-90: • • dacă cumpărătorii I prefera II = 80 à creare internă de comerţ. . naturale şi de forţă de muncă au contribuit puternic la dezvoltarea economica a Chinei 2.– – incurajarea tranzitului pe terit tarii respective creşterea încasărilor la bugetul statului. măsurarea mărfurilor înainte de precizarea destinatiei lor 2. dacă cumpărătorii I ar cumpăra şi III = 90 à creare externă de comerţ.Antrepozite REALE – – –  constructii special amenajate pt depozitare + pastrare în cond coresp a marfurilor pentru o per determinata (max 2 ani) administrate de birouri vamale scopul: selectarea. ZONELE ECONOMICE SPECIALE    au inceput sa functioneze în China ( 1978) au dimensiuni foarte mari obiective urmărite: – –  atragerea K străin (acordarea de facilităţi: scutiri de impozit pe venit. taxa vamală de import = 50% I II III 100 80 60 100 100 160 120 120 90 Se consideră o UV între ţara I şi ţara II. condiţionarea. în situaţia renunţării la importul din ţara III cu costuri de producţie mai reduse = 60 à deturnare de comerţ.Preţul minim posibil pe piaţa ţării I 2a).Costul de producţie unitar al produsului “x“ 2.ANTREPOZITE VAMALE  = depozite în care pot fi DEPUSE + PASTRATE mf importate / in tranzit. dar cu plata taxelor de antrepozitare – –  daca produsele intra in regimul normal al importurilor à supuse impunerii vamale daca sunt in tranzit à exceptate sunt amplasate in centre comerciale şi industriale importante + în zone de tranzit   2 forme: 1. a). b).NOMINALE – – create numai atunci cand cele reale nu pot face fata (fizic) solicitarilor asigura numai depozitarea (se creeaza pentru produse care se deterioreaza greu) à taxele de antrepozitare nominale < reale Fenomenele de creare şi deturnare de comerţ Se consideră următoarele date: Ţări Explicaţii 1. taxa vamală de import = 100% 2b). amestecarea. neimpunerea de restrictii privind repatrierea incasarilor valutare) punerea in valoare a res. preţurile înregistrate pe piaţa I sunt: 100-80-120: • • în situaţia în care cumpărătorii ţării I vor prefera produsul ţării II = 80 à creare internă de comerţ.

2.deturnare negativă de comerţ pp.v.com.în cadrul UV 3.ec.cu terţii  Jacob Viner à efecte: – – Creare de comerţ Deturnare de comerţ CREAREA INTERNĂ DE COMERŢ (CIC)  pp. înlocuirea unor surse de aproviz.al costurilor de Q) CREAREA EXTERNĂ DE COMERŢ (CEC)   S.p.v.  UV şi parţial ZLS à obiective: – – Încurajarea sch.at. LIBERALIZĂRII C.v.com.p.al costurilor de Q Politici Comerciale. LIBERALIZARE C.I. Incidenţele creării UV şi parţial a ZLS asupra fluxurilor com. înlocuirea surselor mai eficiente (d.d. 4.în cadrul UV – ce înlocuiesc sursele de furnizare mai putin eficiente  cu surse mai eficiente (d. apariţia de noi flux.com.p.d. UV ce produc efecte de CIC pledează în fav.m. cu diferenţe mari d.reciproce Descurajerea sch.co.I. UV ce produc efecte de DC influenţează neg.n.internaţ.d.al costurilor de Q) din afara UV(ZLS) cu surse mai puţin eficiente din interiorul UV(ZLS) Concluzii: 1.com. care împiedica / limiteaza / deformează fluxurile internat de B+S scop: apararea pieţei interne de concurenta straina + echilibrarea BPE Caracteristici:      urmăresc marfa: Exportator à Consumatorul final (actionează eşalonat din momentul comenzii à consum final) foarte diverse au un grad diferit de protectie domenii foarte variate de aplicabilitate legate de REI greu de cunoscut de exportatori . CIC şi DC àé sch.Com.é volumului sch. Politica Netarifară.• renunţarea la importul din III (cu cost mai redus) = 60 àdeturnare de comerţ.al costurior de Q)  CIC şi CEC se produc numai în sit.d.când la aceasta participă ţări a) b) cu nivele ≠ de dezv. Def:   complex de masuri + reglementari de Pol.mai puţin eficiente din interiorul UV – cu fluxuri mai eficiente din afara (d. 4.p.v.în UV nu reflectă şi é eficienţei acestuia O UV à efecte negative . în care ţările care au participă la o UV(ZLS) au pus în aplicare TV< DETURNARE DE COMERŢ (DC)  Pp.

din motive: • • •   econ. fără o repartizare pe tari de provenienţă bilaterale:   plafoane maxime admise dintr-o anumită ţară se negociază •  se inscriu in listele anexe al acordurilor / protocoalelor comerciale incheiate intre tari Caracter discriminatoriu – daca sunt diferentiate pe tări 1.gradul de autosatisfacere in UE < 100%) 1. = protectia unor ramuri.5 2.2. BN ce decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile . echilibrarea Bal. prohibitii (interdictii) la import  reglementari adoptate de stat ce interzic total/partial.contingente de import   plafoane cant/valorice admise la importul unor marfuri pe o per determinata (1 an) 2 forme: • • globale – plafoane stabilite de stat independent.3 Restrictii cantitative 1.2 4. BN ce decurg din participarea statului la activităţi comerciale – 3 5.  creeaza condiţii care ingreuneaza realizarea importurilor influenţează • •  direct volumul fizic al importurilor (limitarea lor) indirect volumul importurilor prin mecanismul preturilor Clasificare : 5 criterii 1. importul anumitor produse.com + BPE politice = instituirea politicilor de embargou comercial altele = asigurarea sănătaţii + securitătii populaţiei refuzul organelor de stat de a elibera licente de import pentru produsele supuse interdictiei UE à interdictii selective si temporare la import (importuri permise numai la produsele . BN care implică o limitarea CANTITATIVA DIRECTĂ a importurilor – bariere cantitative .3.5 3. pe o perioada rezonabilă (2-5 luni) în funcţie de natura produsului şi distanta geografică fata de tara de provenientă 2 tipuri: • automate   pentru produse liberalizate la import cererea de import este automat acceptata intr-un termen prestabilit motive statistice (evidenta operaţiunilor de comert exterior)  • neautomate II. BN care implică INDIRECT limitarea importurilor prin mecanismul preturilor . BN ce decurg din standardele aplicate produselor importate si celor indigene (obstacole tehnice) . pe o per determinata/nelimitat. • Licente Neautomate folosite pentru produsele neliberalizate la import .1.licente de import   autorizatii acordate de stat firmelor importatoare pentru un produs (grupă).

globale (generale) • • s.1. licente pentru administrarea restrictiilor cantitative la import se acorda restrictiv (în functie de produs şi ţară) asigura controlul importurilor şi respectarea contingentelor de import raspandite eliberate pe baza contingentelor globale precizeaza:    • • II.m. Franta. – pentru anul 2005   Licente neautomate individuale deschise Canada – 2005 Licente neautomate individuale specifice 2 mii tone de orez din China . sub amenintarea ca. importatorii pot obţine dreptul de a deschide acreditive sunt folosite de stat pentru urmărirea si realizarea contingentelor bilaterale precizează obligatoriu tara de origine a import • • 2 forme: II.specifice (neautomate)   numai tara de provenienta a importurilor fara plafonarea cant. acceptate de tarileE. + BPE) tara de provenienta plafonul maxim al acestora din tara respectiva • • foarte restrictive urmăresc discriminarea comercială a anumitor state Exemple:  Licente neautomate globale 10 mii bucati autoturisme din SUA. – la cererea / sub presiunea tariiI./valorica urmăresc orientarea geografică a importurilor à motive de echilibrare a bal.2. vor aplica masuri foarte restrictive la importuri pe per. in caz contrar.7-8 nr ţărilor participante à bi + multilaterale au efect numai in situaţia in care taraI.n.2. ţărileI.2.1.uşoare + siderurgice + automobile + electrotehnice + electronice .indelungate aparitie: dec. – se obligă să-şi reduca volumul exp.com..• • • • II. folosirea autolimitarilor la exp à • • • exemple: a determinat modifcări in (re)orientarea fluxurilor comerciale a incurajat cartelizarea industriilor de export în vederea repatizării cotelor de Q şi export à cu incidente neg. deschise (automate)  • II.2005 1. asupra CI = justificată numai dacă se dovedeşte a fi o măsură temporară menită să permită ţărilorI să-şi modernizeze industriile à creşterii competitivităţii lor  SUA-Jap: • produse ale ind. = piata reprezentativa de desfacere pentru taraE. prin care taraE.limitari voluntare la export (autolimitari la exp)       = intelegeri (ne)oficiale intre state. individuale • volumul marfurilor ce pot fi importate tările de provenienţă perioada nu au caracter restrictiv pe baza lor.Germania. Japonia. pe o perioda determinata = diminuari ale exp. unui produs (grupa) până la un anumit nivel.2.4. Coreea.

• •  CEE-Jap Scop: echilibrarea bal.Prelevări variabile la import (taxe de prelevare) ► ► ► se practica in UE in cadrul mecanismului PAC vizează importurile de prod agricole din ţările terţe si care intra sub incidenta PAC au dubla natura tarifara + netarifara sunt taxe vamale suplimentare Se calculeaza: ► ► TP = preţ de import - (pret comunitar - cheltuieli de transport pe parcurs UE) 135 = 200 oscileaza permanent - (350 pret comunitar maxim (indicativ) ramâne neschimbat 1 an - 15) ► ► se numesc prelevari variabile deoarece volumul încasarilor prin perceperea acestor taxe variaza in functie de pretul international au rol protectionist mai eficient decat o TV obisnuita . a pătruns prin ISD 1. Bariere netarifare care limiteaza importurile INDIRECT prin mecanismul preturilor 2.comerciale nu a dat rezultate: Jap şi-a restrâns la rândul ei imp.5.Uruguay) 2.1. din SUA si a penetrat piaţa SUA cu alte produse competitive • Scop:echilibrarea balanţei comerciale à aceste presiuni à Jap.acorduri de comercializare ordonata a produselor  sunt intelegeri bi-multilaterale între state vizează limitarea negociată + controlată a CI cu anumite produse implică: • autolimitări la export prevederi legate de limite de preţ + clauza de salvgardare   •   • • •  de care pot face uz ţărileI atunci când interesele lor com sunt lezate extinderea lor à comert liber organizat care implică negocierea de acorduri sectoriale à impărţirea pieţelor de desfacere între TD limitarea convenita a imp. pentru anumite mărfuri afectează TinD Exemplu: Aranjamentul cu privire la CI cu textile – Aranjamentul Multifibre – AMF (1973à R.

preturile anumitor produse sunt reduse ceea ce le face mai competitive la export (80€) tarileI stabilesc preturi minime de import apropiate de nivelul preturilor interne cu ridicata (105€) nerespectarea de catre firmele importatoare à anularea licentei de import efecte: limitarea importurilor + protejarea ramurilor vizate Preturi maxime de import (maxim 200€) ► ► ► ► sunt instrumente de PC atunci cand tarile incearcă creşterea artificială a preţurior exporturilor nu trebuie sa depaseasca pretul produselor similare indigene (este permisa o depasire de doar 2-6%) efecte: limitarea importurilor + reducerea preturilor de export sunt utilizate de acele tari-principali importatori pe piaţa mondiala a produselor respective 2. Indigene à impozitele se percep la pretul cu ridicata pentru importuri à pretul CIF majorat cu TV + alte taxe cu ocazia importului à cresterea pretului importurilor à reducerea competitivitatii acestora 2. Preţuri minime si maxime la import Preturi minime de import (cel putin 100€) ► se folosesc ca instrumente de PC atunci cand:   ► ► ► produsele indigene au costuri de prod ridicate fata de cele ale concurentei (95€) pe piaţa internaţ.2. Impozite indirecte + alte taxe cu caracter fiscal ► ► DE CE? = ajustări fiscale la frontieră / bariere paratarifare Sistemele fiscale. evaluarea diferentiată a bazei de impunere (valori diferite ca baza a impunerii fiscale) ► ►  ► Forme: TVA pentru prod.3.2. ► În multe tari. importate sunt supuse acelorasi impozite ca si cele indigene ► discriminarea marfurilor importate are loc prin: tarile au negociat conventii privind evitarea dublei impuneri  1. exportate sunt scutite de impozite indirecte Prod. regimul fiscal prevede:   ► Prod. ordinea perceperii taxelor  = impozit general de consum perceput la fiecare stadiu al circulatiei marf numai la valoarea nou adăugată la fiecare stadiu Taxe in cascadă    ► Accize = impozit de consum aplicat la fiecare stadiu al circulaţiei marf perceput la intreaga valoare a marfurilor are caracter cumulativ – se aplica asupra valorii produsului care include si taxele percepute in fazele anterioare al circulatiei marfii supuse impunerii fiscale creste foarte mult pretul de vanzare    = impozit perceput asupra produselor ce constituie monopol de stat + bunuri de lux scop: limitarea consumului + protejarea producţiei interne au nivel foarte ridicat – creste pretul de desfacere ► Taxe oculte . din diferite tari. aplicate marfurilor importate + indigene = element de discriminare in REI.

în valuta.4. sistarea relatiilor pe perioada anchetei reprezinta o barieră cu efecte negative asupra CI ► ► Taxe anti-dumping (marja de dumping) = preţ internaţ – pret de dumping Taxe compensatorii = nivelul subvenţiei de export 2. Depuneri prealabile in valuta la import ► au fost adoptate de TD incepând cu dec.p. si chiar in conditiile nedovedirii prejudiciului.7-8 = reglementari prin care firmele importatoare sunt obligate sa depuna (in contul organelor vamale) un % (50%) din valoarea viitorului import. 1980) – iar incălcarea acestora reprezinta o BN .Evaluarea valorii marfurilor in vama    = obiectul negocierilor in cadrul GATT (Runda Tokyo) se face pornind de la preţul facturat CIF (pret real de plătit). în perioade de dezechilibru ale BPE Bariere netarifare ce decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile   sunt cerinte de ordin tehnic a caror aplicare in practica permite DISCRIMINAREA COMERCIALA şi limitarea importurilor decurg din obligaţiile importatorilor de   a prezenta documente numeroase a intocmi formalitati vamale greoaie + complicate 1. Taxele de retorsiune ► ► au dubla natura tarif + netarifara se aplica ca raspuns la pol com neloială (preturi de dumping + subventii la export) caracterul netarifar à in perioada derularii anchetei (care trebuie sa dovedeasca prejudiciul asupra tarii importatoare) sunt sistate relatiile comerciale cu firmele acuzate TD acuza foarte frecvent TinD. ► Alte taxe: impozite asupra bunurilor destinate consumului productiv (m. cu cel putin 6 luni inainte aceste sume nu sunt purtatoare de dobanzi daca importatorul à ► ► ►   renunta la import i se va restitui suma varsata realizeaza importul: ► ► ► va ridica pretul produselor importate (pentru a recupera pierderea de dobanda) va solicita reduceri de preţ din partea exportatorului = masura ce crediteaza statul pe termen scurt fara dobândă. iar transformarea lui in moneda nationala a tarii importatoare sa se faca la un curs agreat de FMI la Runda Tokyo au fost elaborate 5 metodologii de evaluare vamală (în vig.de transp)     ► Tx portuare – percepute asupra valorii inscrise in documentele de transport + asupra cheltuielilor de prelucrare a marf in porturi Tx statistice – percepute pentru serviciile statistice prestate in vama Tx sanitare – percepute cu ocazia controlului sanitar a marfurilor importate Tx consulare – percepute de consulatul tarii importatoare cu sediul in tara exportatoare pt legalizarea unor documente + eliberarea de facturi consulare Au valori reduse insa cumulate contribuie la cresterea preturilor 2..5.+mijl.

. statele adopta norme proprii foarte diferite + neuniforme 1.Norme sanitare + fitosanitare   = reglementări ce vizează produsele destinate consumului oamenilor + animalelor in TD....nu sunt obstacole devin obstacole: – – at când anumite state nu respecta standardele internat at când in absenta unor reglem internaţ. favorizează anumiti furnizori de B+S necesare aprovizionarii organelor de stat (ministere) (furnizori nationali / straini in detrimentul altora straini)  la Runda Tokyo (GATT).Comerţul de stat achiziţile guvernamentale trebuie sa se facă prin LICITAŢIE la care sa participe firme nat + straine sub incidenta acestui acord nu intra produsele ce constituie secret de stat sau militar   vizează operaţiunile de Vanz-Cump efectuate de intreprinderile de stat activitatile comerciale ale intrepreprinderilor de stat = obstacole numai in condiţiile in care statul ofera acestora PRIVILEGII fiscale suplimentare in raport cu firmele private à rentabilizarea activitatii si participarea la CI in conditii mai avantajoase 3. in anumite state. sunt foarte severe – –  sub aspectul respectării compoziţiei + proceselor tehnologice procedurile de omologare + certificarea + examinarea à cheltuieli suplimentare à ingreunează tranzactiile comerciale pe plan mondial à 4 categ de obstacole (fito)sanitare:  chimice .2. securitatea publica daca sunt justificate ...... a fost negociat Acordul privind achiziţiile guvernamentale – – 2.Documente şi formalitati suplimentare cerute la import   Camera Internationala de Comert de la Paris GATT Consiliul de Cooperare Vamala de la Bruxelles    – s-au preocupat de simplificarea formalitatilor + tipizarea documentelor legate de circulatia marfurilor pe plan international Unele TD cer indeplinirea altor formalitati + documente numarul lor + format + reguli dificile de completat + penalizari pentru greselile in completare = obstacole Bariere netarifare ce decurg din participarea statului la activităţi comerciale 1.Monopolul de stat asupra importului anumitor produse  permite statelor – –  limitarea importurilor de anumite produse fixarea de preturi cu amanuntul foarte ridicate pentru a reduce consumul acestora uneori sunt motivate de protejarea sanatatii populaţiei (si atunci se justifica) BN ce decurg din standardele aplicate produselor importate si celor indigene (obstacole tehnice)     obstacole tehnice = norme + reglmentari (standarde) (inter)naţionale privind CARACTERISTICILE TEHNICE si de CALITATE ce trebuie indeplinite de produsele importate + indigene scop: protejarea sanatatii + securitatii consumatorilor.Achiziţii guvernamentale = BN in calea schimburilor atunci cand anumite reglementari in vigoare.

al structurii + orientării geografice) – –  iniţierea + promovarea de noi exporturi impulsionarea exporturilor existente Presupune 4 categorii de măsuri de natură:  bugetară .Norme de securitate a propus armonizarea specificatiilor de certificare + procedurilor de inspecţie a creat Comitetul Codexului pt inspectia si certificarea alimentelor    = reglementari ce vizează bunurile destinate consumului productiv (conditii de calitate + prescriptii tehnice de igiena + securitatea muncii) pe plan mondial à uniformizarea reglementarilor tehnice pentru bunurile destinate productiei in GATT s-a negociat: Acordul privind obstacolele tehnice in calea CI = Codul de normalizare (in vig. 1980) 3.+expoz. pe teritoriul propriu cu participare internaţà bună cunoaştere + informare privind partenerii din diferite ţări 3.Norme privind Ambalarea + Marcarea + Etichetarea  = cerinte speciale de A+M+E a produselor importate efecte: à limitarea importurilor cheltuieli suplimentare intârzieri în derularea contractelor pierderea pieţelor de desfacere uneori se justifica normele sunt foarte diferite de la tara la tara = bariere  – – –   POLITICA DE PROMOVARE şi STIMULARE A EXPORTURILOR  obiectiv: –   influenţarea potenţialilor clienţi externi pentru a cumpăra anumite produse disponibile (sau care vor fi) pentru export sunt măsuri ce se iau la nivel macroec Forme (6): 1. deschiderea de agenţii + reprezentanţe comerciale în strainatate 4. publicitatea externă à cunoasterea produsele destinate exportului POLITICA DE STIMULARE A EXPORTURILOR Obiective:    competitivităţii marfurilor exportate gradului de cointeresare a producătorilor-exportatori impulsionarea globală a exporturilor (dpdv. asigură continuitate si stabilitate schimburilor comerciale 2.. – – creează baza juridică a sch. internaţ.com.. acordarea de servicii de consultanţă şi asistenţă de specialitate 6.. participarea la târguri + expoziţii internaţ şi organizarea târg.. negocierea şi incheierea de tratate + acorduri comerciale + de cooperare econ. prestarea de servicii de informare + orientare a clienţilor externi 5.   microbiologice privind prezenţa insectelor si rozatoarelor privind etichetarea  GATT – – 2.

   fiscală financiar-bancară valutară 1.  facilităţi în dom informaţiilor asistenţă tehnică de specialitate studii + cercetări de piaţă gretuit / la preţuri reduse facilităţi de participare la târguri şi expoziţii internaţ organizarea de campanii de promovare in str a produselor exportate statul suportă o parte / totalul acestor cheltuieli à indirect influenţeaza pozitiv exportul anumitor firme 2. ramurile în formare): pierderea pieţelor de export à dezechilibre econ-sociale interne în TD.Subvenţii directe de export Subvenţii directe de export Prime directe de export Subvenţii indirecte de export   sunt sume acordate de stat firmelor pentru RENTABILIZAREA exporturilor lor (atunci când preturile mondiale < costurile lor de Q) se acordă selectiv: – – – –  – ramurile de interes pentru econ naţ (de importanţă strategică.Măsuri de natură bugetară    1. dinamice. ramuri în declin sensibile la concurenţa străină agricultura = cel mai subventionat sector à contradictii intre SUA. America Latină. Australia produc efecte dir+indir asupra Bal com + structurii Q naţionale Pe term scurt:   – Pe term lung:   încasări valutare echilibrarea bal com + BPE efecte pozitive: dacă au fost subvenţionate ramuri moderne.Prime directe de export  = sume acordate de stat exportatorilor ce     realizează / pentru a realiza un vol mare de desfaceri pe piaţa externă exportă produse ale unor industrii importante pentru econ naţ scop: VOLUMULUI desfacerilor pe anumite pieţe influenţează  structura exporturilor orientarea geografică  1.1.. 2..3. 3... 4. ce inglobează progres tehnic efecte negative: dacă au fost subvenţionate ramuri in declin 1.Măsuri de natură fiscală  Obiective: . 5.Subventii indirecte de export   = stimulente acordate IMM pentru exporturilor lor forme: 1.2. UE.. ramuri de vârf.

.2.Facilităţi fiscale pentru mărfurile exportate   = scutiri / reduceri / restituiri de impozite pe circulaţia mărfurilor se acordă selectiv à importanţa exportului pentru: – –    perfecţionarea structurii exporturilor crearea de noi locuri de muncă sunt direct proporţionale cu gradul de prelucrare a mărfuri exportate ex: importul cu scutirea condiţionată de plata taxelor vamale – DRAW BACK importul acelor produse care urmează a fi prelucrate şi încorporate în produse exportate 2. reducerea veniturilor impozabile (reducerea bazei de impozitare).. fonduri neimpozabile – – 3. BANCA GARANTEAZ Ă .2…Facilităţi acordate exportatorilor   = scutiri / reduceri ale impozitului pe veniturile din exporturi forme: – scutiri / reduceri de la plata impozitului.Asigurarea şi garantarea creditelor de export   = pârgie de cointeresare a exportatorilor de a efectua vânzări pe credit 2 forme: 3.. Creditul cumpărător – – acordat direct importatorului de catre o instituţie financiar-bancară din ţara exportatorului capacitatea mare de creditare a băncilor à răspândite MARFA Exp Imp CREDIT CREDIT 3.Creditele de export   stimulează exporturile de valoare / în cantităţi mari 4 forme 3.1.– –  Forme (2): competitivităţii exporturilor pe seama reducerii/eliminării unor taxe/impozite cointeresării exportatorilor prin câştigurilor nete la export 2.Creditul furnizor  acordat direct importatorului de către exportator Banca Exp.1.2.1.Măsuri de natură financiar-bancară 3.1.1....

Se asigură la o societate de asigurări    au la bază acorduri interguvernamentale între ţara exp – ţara imp guvernele se angajează să garanteze creditele acordate importatorilor se acordă pe term lung au durată de utilizare prestabilită pot fi utilizate numai de acele contracte care se califică (adică acelea a căror valoare se situează peste o anumită limită minimă)   Exp. Imp .Liniile de credit  pot fi deschise de o instituţie financiară din tara exportatoare in favoarea unei bănci din ţara importatoare Exp. CREDIT CREDIT Imp.3.1. folosit pentru exporturile de valoare redusă + pe termen reduse 3. Instituţi e Credit Bancă ..

1. zone geografice sau ţări 4. au fost create instituţii specializate 4.asigurarea creditele vor fi consumate (integral..4..1.2. in % foarte mare) pentru cumpărarea de B+S de pe piaţa ţării creditoare   pentru creditul furnizor acoperă riscul exportatorului de a nu încasa la scadenţă contravaloarea mării livrate pe credit se face de o instituţie din tara exp  3.garantarea    se face pentru creditul cumpărător o instituţie din ţara imp se obligă faţă de banca creditoare exportatoare că va achita contravaloarea mărfii livrare pe credit in cazul in care importatorul devine insolvabil (incapacitate de plată) în aces sens.Măsuri de nat VALUTARĂ eficienţa imediata à utilizate scop:   Forme (2): competitivităţii mărfurilor exportate prin reducerea preţurilor externe cointeresarea exportatorilor prin câştigurilor în moneda naţională 4.Creditele de asistenţă      se acordă de anumite agenţii guvernamentale din TD Beneficiari = TinD ce prezintă interes econ/pol/militar deosebit pentru ţara creditoare în condiţii de favoare (dobânzi foarte reduse/zero.1.2. fără a-şi reduce câştigurile în moneda naţională à dumping valutar à ţările importatoare pot aplica măsuri de răspuns = măsură de stimulare numai pentru produsele a căror cerere externă este elastică faţă de preţ Clauza naţiunii celei mai favorizate . cu perioade de graţie) pe termen lung se bazează pe acorduri încheiate între ţara creditoare – ţara debitoare în care este precizat: – 3...3.Deprecierea monedei naţionale stimulează exporturile atunci când deprecierea monedei naţionale se produce într-un ritm mai accelerat decât reducerea puterii de cumpărare a acestora decalajul: gradul de depreciere – reducerea puterii de cump = primă pentru exportatori    = mijloc de creştere artificială a competitivităţii exporturilor oferă posibilitatea exportatorilor de a-şi reduce preţurile pe piaţa internaţ.2.Primele valutare    prime indirecte acordate cu ocazia convertirii valutei străine incasate la export în mon naţ la un curs de schimb mai avantajos decât cel oficial (curs cu primă) se acordă diferenţiat: pe mărfuri.2.

m. specifice pietei internationale asistenta pentru adoptarea standardelor impuse de concurenta existenta pe pietele externe asistenta în vederea stabilirii unor relatii comerciale pe term. privilegii acordate de către o parte contr pentru un produs originar din/având ca destinaţie orice altă ţară vor fi extinse imediat + necondiţionat asupra oricărui produs similar originar / având ca destinaţie toate celelalte părţi contr.1 . Persoanele f+j ale unui stat semnatar se desfăşoară activităţi comeciale pe teritoriul celuilalt stat semnatar vor beneficia de aceleaşi dr+obl ca şi cetăţenii ţării respective în ceea ce priv: – –  Regimul fiscal Condiţiile de folosire a infrastructurii fizice (mijloace de transport+depozite+instalaţii portuare) şi de telecomunicaţii S.GATT) Orice avantaje.1998. Dispoziţiile comerciale se referă la: – Taxe vamale Alte impuneri cu ocazia importului/exp Reglementări vizând transferurile internaţionale de fonduri efectuate cu ocazia plăţilor importurilor Modul de percepere al taxelor Celelalte aspecte ce ţin de tratamentul naţional în materie de impunere la import – – – –  – – – – – se referă la avantajele pe care statele semnatare se obligă să-şi acorde reciproc în privinţa: perceperii TV eliberarea licenţelor de imp-exp tranzitul de mărf navigaţie situaţia juridică a agenţiilor + reprezentanţelor + persoane f+j ce exercită fapte de comerţ pe teritoriul celeilalte ţări semnatare     în iul. Sintagma naţiunea cea mai favorizată lăsa impresia acordării unor drepturi suplimentare.lung cu comunitatile similare existente în tarile partenere atragerea ISD . principiul posibilităţilor egale Politica de promovare a exporturilor (PPE) Principalele coordonate ale PPE   Promovarea exportului = parte componentă a strategiei de comert exterior a unei tari Sectorul privat Existenţa unui sistem instituţional eficient  Coordonate ale strategiei de comert exterior:      elaborarea şi implementarea de programe de sustinere punctuala a exporturilor prin utilizarea eficienta a oportunitatilor de afaceri pe term.   prevedere inscrisă în tratate / acorduri comerciale potrivit căreia părţile semnatare se obligă să-şi acorde reciproc toate avantajele comerciale pe care le-au acordat / le vor acorda ţărilor terţe. (art.n.scurt asistenta pentru alinierea la metodele moderne de export. Administraţia SUA (Clinton) îi schimbă denumirea în RELAŢII COMERCIALE NORMALE În textul şi practica GATT au fost admise derogări cu denumirea de preferinţe – dar care nu se extind asupra terţilor. Clauza presupune abordarea pe bază de reciprocitate + fără discriminare a relaţiilor comerciale Clauza regimului naţional – tratamentul naţional   prevedere înscrisă in tratate/acorduri econ prin care părţile se obligă să acorde pers f+j ale unui stat semnatar (ce exercită fapte de comerţ pe teritoriul celuilalt stat semnatar) aceleaşi dr+oblig în materie economică ca si naţionalilor.

prin facilitarea accesului la noi piete si la noi surse de informatii comerciale si tehnice asistenţă pentru îmbunătăţirea accesului IMM-urilor cu activitate de export la serviciile si activitatile specifice de promovare. = un centru de facilitare a relatiilor comerciale.a exp.a exp. utilizarea celor mai performante instrumente si tehnici de promovare. implicati în elaborarea.si neguv. implementarea si monitorizarea strategiei nat. de casele de comert. cu activitate de export   acordarea de asistenta tehnica de specialitate pentru promovarea pe piata internat.     Ministerul Comerţului Autoritatea vamală Banca naţională EXIMBANK Firmele de transport Trade Point    =structuri de comunicatii electronice pentru servicii de promovare comerciala si de consultanta in afaceri. a fost creat prin initiativa privata. direcţii:  marketingul international     dezvoltarea si adaptarea produsului la exigentele pietei externe. modul de ambalare a produselor oferite pe piata internati. cu sprijinul Guvernului Romaniei. în vederea reducerii taxelor si preturilor practicate de acestea Rolul sectorului privat  Sectorul privat   = principalul element care contribuie la aplicarea liniilor directoare ale strategiei nat. a B+S oferite de exportatorii naţ.   pentru crearea de capacitati de Q orientate spre export. à parteneriat între factorii guv. = o sursa de informatii comerciale care le pune la dispozitie comerciantilor reali / potentiali date referitoare la .  prin asistenta guvernamentala acordata institutiilor specializate în derularea acestor activitati. de promov. evaluarea transpunerii în practica a strategiilor sectoriale de export  Organizatiile pentru promovarea comertului (OPC)    = principala veriga institutionala PPE Insituţii (ne)guvernamentale atributii   obiect furnizarea de servicii de specialitate catre operatorii economici nat. asigurarea unor informatii comerciale si servicii specifice pentru realizarea unor importuri eficiente si de atragere a ISD. de promov. Organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale cu atribuţii în promovarea şi facilitarea exportului. realizarea unor retele eficiente de distributie.    managementul calitatii produselor de export.+str. Trade Point Bucuresti (TPB)     membru al Global Trade Point Network. à succesul activitatii promotionale externe Rolul sistemului institutional  înfiintarea si consolidarea unui sistem institutionalizat specializat în furnizarea de asistenta calificata firmelor cu activitate de export în urm. finantarea exportului.. asociatiile de exportatori etc. practicarea unor preturi competitive pentru produsele de export.

ca agent al Statului in cadrul politicii economice a Guvernului Obiectivul principal  sprijinirea exportatorilor romani prin mecanisme de finantare. asigurare si garantare in scopul de a le spori competitivitatea si de a prelua riscurile comerciale si politice implicate de operatiunile de comert exterior Organizaţia Naţională pentru Promovarea Comerţului  à Consultanţă sectorială  Asociaţii ale producătorilor Camere de comerţ şi industrie Federaţii patronale Asociaţii ale exportatorilor Asociaţii profesionale Agenţii pentru dezvoltare industrială Agenţii pentru promovarea investiţiilor Agenţii pentru dezvoltarea IMM-urilor Agenţii pentru zonele libere         Organizaţii publice cu rol în dezvoltarea potenţialului naţional de export    Ministerul Industriei Ministerul Agriculturii Organizaţii pentru standardizare sau certificare a calităţii Instituţii specializate în ambalaj  Instituţii cu activitate pe plan internaţional  Reţeaua de reprezentare comercială externă Organizaţii străine pentru promovarea importului Organizaţii străine finanţatoare şi de consultanţă Organizaţii străine pentru târguri.   Banca de Export Import a Romaniei opereaza atat ca banca cat si ca institutie de asigurari componenta esentiala a mecanismului de sustinere a dezvoltarii comertului exterior al Rom. cat si in nume si cont stat. potentialii clienti si furnizori.  EXIMBANK toate punctele Trade Point sunt conectate conectate la reteaua Global Trade Point si echipate cu mijloace de telecomunicatii eficiente care sa permita conectarea la alte retele globale.    desfasoara activitati atat in nume si cont propriu. posibilitatile de afaceri si de piata. expoziţii şi alte activităţi promoţionale    Organizaţii pentru cercetare / dezvoltare     Institute / Universităţi pentru pregătire profesională în marketing şi management Organizaţii şi instituţii pentru pregătire tehnică şi cercetare Centre de proiectare Centre pentru studiul productivităţii OPC şi OMC  OPC îşi desfăşoară activitatea în strictă concordanţă cu SMC (SMC – Acordul privind subventiile si masurile compensatorii )  .    reglementarile si cerintele comerciale = un mijloc de conectare la reteaua globala.

Malayezia si Norvegia Institutii publice semiguvernamentale: Algeria si Franta.      Camere particulare de comert: Bahamas.d. Colaborarea cu factorii guvernamentali în elaborarea unui program national pentru promovarea exportului si participarea la monitorizarea implementarii acestuia. a segmentelor de piata aferente acestora si a elaborarii unei strategii coerente pentru PE   Realizarea de studii privind piata internationala pe grupe de produse destinate întreprinderilor exportatoare. prelucrarea si diseminarea informatiei de piata firmelor cu activitate de export      Evaluarea potentialului de export. Madagascar. Organizatie publica semiguvernamentala subordonata Ministerului Comertului si Industriei din Japonia. cu rol de OPC:   Institutii complet independente: Austriai.   Banca publica . Colectarea de informatii privind produsele care pot fi oferite la export. OPC ca parte integranta a unui minister. cu un anumit grad de subordonare fata de un minister C. Implicarea în elaborarea masurilor de simplificare a procedurilor si formalitatilor pentru realizarea exportului. departament sau sectie a acestuia B. Guatemala. Institutii publice. Arabia Saudita. Honduras. Colectarea si difuzarea informatiilor privind licitatiile internationale      2./ doresc sa intre pe o noua piata Organizarea si exploatarea unor banci electronice de date privind oportunitati de afaceri. Atributii ale OPC existente pe plan international  1. Identificarea surselor de informatii privind pietele internationale. Colectarea. al ambalajului.    Elaborarea periodica de recomandari privind principalele masuri pentru îmbunatatirea situatiei exportului. Organizatie economica si comerciala . camere de comert etc. OPC ca institutii publice cu personalitate juridica.. Peru. Elaborarea de programe integrate de promovare la export a produselor realizate pe plan national. sub forma de asociatii. Nicaragua. Elvetia. Comitet independent . Colectarea si sistematizarea informatiilor privind pietele internationale. Furnizarea de asistenta de specialitate firmelor care lanseaza produse noi pe piata internat.Mexic D. autonome sau semiautonome.Elaborarea de programe integrate de promovare la export a produselor realizate pe plan national  scop: sprijinirea firmelor producatoare si exportatoare in:   utilizarea unor metode eficiente de intrare pe pietele vizate adaptarea produsele d.     Camera de comert din sectorul public . Peru. R. la nivelul cerintelor pietelor focalizate .Coreea de Sud.p.Anglia. creata printr-o lege speciala. Guatemala. Realizarea de studii privind situatia macroeconomica pe piata internationala si difuzarea acestora catre organismele guvernamentale cu preocupate in elaborarea strategiei de export si firmelor interesate. Liban.Columbia. Analiza periodica a performantelor obtinute la export.China. Asociatii particulare sponsorizate de guvern: Finlanda. Institutii private cu statut de OPC. sub forma de directie. etichetarii etc.v. parteneri de afaceri nationali si straini etc. Organizatie particulara creata de întreprinderile exportatoare: Bolivia. Belize. Elaborarea periodica a unor cataloage nationale cuprinzând firmele exportatoare. Hong-Kong. Organizatii particulare create de comunitatea de afaceri: Bolivia. Organizatie bancara . divizie.Nigeria si Ruanda.tehnico-calitativ. Realizarea unor cercetari de marketing în vederea identificarii produselor care pot fi promovate la export. în concordanta cu practica internationala   3. Institutii particulare total independente: Lituania si Emiratele Arabe Unite. Scopul SMC:  Descurajarea guvernelor membre OMC în utilizarea acelor subventii cu efecte nefavorabile asupra comertului exterior al tarilor partenere Clasificarea OPC în functie de statutul juridic [4] A.

pliante. seminarii. preturi internationale. de seminarii. delegatiilor comerciale care se deplaseaza peste hotare oferite cu ocazia târgurilor si expozitiilor internationale. calitatea produselor oferite la export    Scopul à alinierea ofertei nationale la standardele concurentei internat.  Editarea de materiale publicitare privind oferta de export (cataloage. efectuarea unei publicitati adecvate în rândul întreprinderilor exportatoare pentru a lua parte la aceste manifestari promotionale internationale si pentru a cunoaste facilitatile care li se acorda daca fac acest lucru prin intermediul OPC nationale. controlul de calitate. fluxuri comerciale internationale etc. personalitatilor în domeniu invitate din cadrul unor institutii (ne)guvernamentale de pe plan (inter)national  6. practicile privind termenele de livrare. în tara sau în strainatate. metodele de publicitate etc  4. ambalarea si etichetarea pentru export. prin încheierea unor acorduri de cooperare între OPC   9./ la cerintele de calitate impuse de legislatia de pe piata importatoare (standarde de calitate). prospecte)    à difuzate reprezentantelor comerciale din strainatate. realizarea materialelor publicitare care sunt distribuite pe timpul desfasurarii târgului sau expozitiei internationale   Organizarea în tara a unor manifestari expozitionale. cu participarea reprezentantilor cercurilor de afaceri nationale si internationale.Elaborarea si difuzarea de publicatii de specialitate  8. cu participarea   specialistilor din cadrul OPC. în scopul alinierii la cerintele impuse de firmele de transporturi internat. se realizeaza. în principal. nivelul preturilor si conditiile de plata. modul de calcul al pretului de export etc.Acordarea de consultanta de specialitate cercurilor de afaceri nationale.   Organizarea programului de lucru pentru delegatiile straine care viziteaza tara  în sensul stabilirii întâlnirilor cu principalii producatori si exportatori nationali. 5. Organizarea de misiuni comerciale de prospectare a pietelor internationale à scop:   buna cunoastere a acestora de catre firmele exportatoare.Realizarea de actiuni de colaborare cu celelalte OPC existente pe plan international   realizarea unui cadru oficial pentru un schimb permanent de materiale si informatii privind pietele nationale. inclusiv racordarea “on-line” la bancile electronice de date ale institutiilor implicate în aceste actiuni.) formalitatile necesare a fi îndeplinite pentru derularea unei activitati de export       !!! beneficiari prioritari IMM care se lanseaza pentru prima data în astfel de activitati si care nu au înca un colectiv de specialisti în domeniu. mese rotunde. modul de realizare a activitatilor de promovare a ofertei nationale de export. simpozioane.Organizarea de activitati vizând ridicarea nivelului de pregatire a personalului angajat în IMM cu activitate de comert exterior  organizarea de cursuri. oferirea posibilitatii ca aceste firme sa-si faca cunoscute produsele în cadrul discutiilor purtate cu reprezentantii organizatiilor (ne)guvernamentale din tara vizitata. orientarea catre    canalele de distributie specifice produsului si pietei respective.   asistenta acordata firmelor exportatoare la  efectuarea transportului exponatelor. prin  proiectarea si construirea pavilionului national. Organizarea. tehnici si proceduri de comert exterior.Desfasurarea de activitati promotionale  Organizarea participarii la târguri si expozitii internationale. Aici sunt incluse:   informatii uzuale privind piata internationala (oportunitati de afaceri. mese rotunde si simpozioane de prezentare a potentialului economic si de export al tarii.Retelele interne şi externe de reprezentanti ai OPC:  Reţelele interne . modul de utilizare a sistemului de încurajare de catre stat a productiei pentru export si a exportului propriu-zis. si de normele în vigoare în diverse tari. restrictii (ne)tarifare existente în tarile partenere. cu participare internationala.  7.

  crearea unor filiale sau reprezentante în teritoriu (amplasate în principalele centre industriale) Reţelele externe  75% din OPC   colectează informaţii de la propria retea de birouri de reprezentanta utilizează serviciile atasatilor comerciali de pe lânga ambasadele tarii respective în strainatate .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful