Universitatea „Al. I.

Cuza”, Ia[i Departamentul de Sociologie [i Asisten]\ Social\

Holt Rom=nia Programul pentru Promovarea Asisten]ei Sociale

Revista de cercetare [i interven]ie social\
Volumul 19 decembrie 2007

Review of Research and Social Intervention

Revue de Recherche et Intervention Sociale

www.asistentasociala.ro

Editura Lumen, 2007
3

REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| - VOLUMUL 19/2007

Revista de cercetare [i interven]ie social\
acreditat\ CNCSIS, cod 657 Director: prof.dr. Vasile MIFTODE Redactor [ef: conf. dr. {tefan COJOCARU Secretar general de redac]ie: asist. drd. Daniela COJOCARU

International Advisory Board
prof.dr. Nadji RAHMANIA – USTL Lille, Fran]a prof.dr. Patrick LeGuirriec – Université Tours, Fran]a prof.dr. Victor Groze – Case Western University, Cleveland, SUA prof.dr. Einar Helander – Lisabona, Portugalia prof.dr. Karl Garber – ENSP Rennes, Fran]a dr. Lindi Endicott – Planned Parenhood, SUA prof.dr. Vicky Buchan, Colorado State University, SUA Consultan]i pentru domeniul protec]iei copilului [i a familiei Pintilii PENCIUC/Director Executiv Adjunct DGASPC Ia[i, Maria Felicia MIHAI/Director Executiv DGASPC Boto[ani, Ionel {tef\nic\ ARMEANU/Director Executiv DGASPC Vaslui, Marian LOSPA/Director Executiv DGASPC Neam], Sorin BRA{OVEANU/Director Executiv DGASPC Bac\u Colectivul de redac]ie Antonio SANDU, Asocia]ia Lumen; Iuliana Z|GAN, Holt Rom=nia; Elena MOCANU, Holt Rom=nia; lect. dr. Nicoleta NEAM}U, Universitatea Babe[-Bolyai Cluj Napoca; M\d\lina Constantin, DGASPC Ia[i; Raluca Popescu, ICCV Bucure[ti

ISSN: 1583-3410 (varianta tiparit\); ISSN: 1584-5397 (varianta online)
Editura Lumen, Ia[i Adresa redac]iei: Holt România FCSSCF Filiala Ia[i, Ia[i, str. Bistri]a, nr. 7, Bl. B13, parter, ap.3, tel./fax: 0332.402515, email: redactia@asistentasociala.ro
4

Revista de cercetare [i interven]ie social\

Realitatea pe masa de disec]ie Biserica [i comunit\]ile umane din mediul rural la începutul secolului XXI Ovidiu - D\nu] SOARE ......................................................................... 7 Teorii despre... Copilul [i deprivatizarea vie]ii familiale Daniela COJOCARU .......................................................................... 23 Comunicare social\, interpersonal\, intercomunitar\ [i intercultural\ Vasile MIFTODE, Camelia Nicoleta MORARIU ............................... 35 Cercetarea criminologic\ `ntre practica [i politica anticriminal\ Maria SANDU .................................................................................... 43 Abord\ri, modele, teorii privind fenomenul „brain drain” Simona Ionela ST|NICA .................................................................... 61 Mobilitate vs migra]ie. Aspecte teoretice Nicoleta TUFAN ................................................................................. 99 Metode de cercetare [i de interven]ie Strategii de e[antionare cantitativ\ `n procesul de evaluare a programelor {tefan COJOCARU .......................................................................... 115

5

.......... 136 6 ........................ 128 Prezent\ri organiza]ionale Centrul Virtual de Resurse `n Asisten]a Social\ ........................................... 134 Expert Projects .................. p\rintele sociologiei Ion IONESCU .....................................................................................VOLUMUL 19/2007 Eveniment 150 de ani de la moartea lui Auguste Comte......................REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| ......

It is presented a part of the sociological research concerning a rural community and the way the Church influences the human behavior. Numeroase studii actuale. dar [i în cel rural. Ovidiu-D\nu] SOARE Abstract The article here is part of the Doctor’s degree thesis entitled „The Church and the Human Communities”. site web: http://www. Biserica [i-a recâ[tigat pozi]ia pe care o avea înainte de al doilea r\zboi mondial: au ap\rut a[ez\minte sociale patronate de ea. realizat de The Gallup Organization Romania. 7 .Working together www. scot în eviden]\ 1 Barometru de opinie public\.htm. human behavior. Key words: church. applied to the Christian-orthodox community from Lacu S\rat – Br\ila. armat\.Sociology). cu prec\dere pe cele din mediul rural. au început s\ se construiasc\ noi l\ca[uri de cult. p. Astfel. via]a religioas\ a suferit atât modific\ri calitative. The study shows the investigation. Introducere Cercet\rile sociologice întreprinse în ]ara noastr\. în special în mediul urban. Barometrul de opinie public\. Cuza” Ia[i University.59-60. care analizeaz\ comportamentul religios la români.ro Biserica [i comunit\]ile umane din mediul rural la începutul secolului XXI Preot dr. cât [i cantitative.ro/romana/poll_ro/ releases_ro/pr060705_ro/pr060705_ro. trust in institutions. by the means of a questionnaire.gallup. scientific coordinator professor doctor Vasile Miftode. Dup\ 1989. mai 2006.asistentasociala. social influence. în ]ara noastr\. mai 2006. in 2006. I. spitale [i penitenciare. affirmed at the „Al. in 2007 (The Faculty of Philosophy. Biserica [i preo]ii/pastorii aflându-se pe primele locuri (88% din cei chestiona]i au încredere mult\ [i foarte mult\ în Biseric\ [i 73% au încredere mult\ [i foarte mult\ în preo]i/pastori )1. prezint\ încrederea pe care o au cei chestiona]i fa]\ de anumite institu]ii [i profesii. [i-a reluat locul în [coal\. area of specialization . dar [i în spa]iul european [i american scot în eviden]\ faptul c\ Biserica influen]eaz\ comunit\]ile umane.

Frecven]a la biseric\ este mai mare pentru femeile în vârst\. o comunicare între cercet\tor [i indivizii umani. În studiul de fa]\ prezent\m o parte din cercetarea sociologic\ care s-a facut asupra popula]iei investigate [i anume ancheta prin chestionar. 2005. Capital uman [i simbolic în dezvoltarea social\. nr. 2001. 70-96.Br\ila). sex [i studii. . î[i aleg prietenii [i se ajut\ reciproc [i pân\ la alegerea vestimenta]iei. 1-4. . Institutul de Cercetare a Calit\]ii Vie]ii. serie nou\.Biserica are influen]\ [i asupra persoanelor care vin odat\ la câ]iva ani la biseric\ [i care respect\ în mic\ m\sur\ înv\]\turile [i rânduielile biserice[ti.Biserica influen]eaz\ diferit membrii unei comunit\]i în func]ie de vârst\. .). }inând seama de faptul c\. Biserica tr\ie[te în istorie sau este ancorat\ în prezentul social? Activitatea ei este sim]it\ de c\tre întreaga comunitate sau numai de o parte a ei? Are ea influen]\ asupra genera]iei tinere? G\se[te genera]ia tân\r\ elemente comune cu Biserica? Care este leg\tura dintre genera]ia matur\ [i Biseric\? Ce fel se raporteaz\ ea la înv\]\turile Bisericii [tiindu-se faptul c\ perioada comunist\ nu a fost una propice dezvolt\rii rela]iilor dintre Biseric\ [i societate. Din aceast\ ipotez\ principal\ rezult\ o serie de ipoteze secundare: . încrederea fa]\ de Biseric\ este de 88% – în condi]iile în care 98% dintre cei chestiona]i î[i declar\ credin]a în Dumnezeu – se pune întrebarea: care este influen]a Bisericii în cadrul unei comunit\]i rurale. Academia Român\.Frecven]a la biseric\ este mai mare în rândul femeilor decât în cel al b\rba]ilor. . chestionarul provocând un comportament verbal asupra persoanelor anchetate.Biserica este factor de coeziune social\ în cadrul unei comunit\]i. via]a social\ în totalitatea ei. presupune un schimb de informa]ii. alimenta]iei [i decor\rii locuin]ei? În comunitatea studiat\ (din Lacu S\rat .Slujitorii Bisericii pot fi modele de urmat în via]\ pentru membrii unei comunit\]i. de la felul în care membrii acelei comunit\]i se în]eleg în cadrul familiei. la nivel na]ional. pp. Informa]iile pot fi transmise de c\tre persoanele anchetate oral sau în scris. p. Bucure[ti. în „Sociologie româneasc\”. În ce rela]ie se afl\ b\trânii satului cu Biserica? Ipotezele cercet\rii Cercetarea sociologic\ a pornit de la ipoteza principal\ c\ membrii unei comunit\]i rurale sunt influen]a]i în comportamentul lor social de Biseric\. M\lina Voicu (coord.VOLUMUL 19/2007 apropierea pe care o au ace][tia fa]\ de Dumnezeu [i Biseric\2. Am optat pentru ancheta indirect\ sau ancheta prin 2 vezi: M\lina Voicu. Institutul Na]ional de Cercet\ri Economice. prin înv\]\turile [i rânduielile pe care le de]ine.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . Ancheta ca metod\ specific\ [tiin]elor socio-umane. 8 . 68-72 (Religiozitate [i revitalizare religioas\ în România post-comunist\). Modernitate religioas\ în societatea româneasc\. .

259 . Investiga]ia socialului. (Elaborarea chestionarului: regulile chestion\rii).. Membrilor lor în vârst\ de 14 ani [i peste le-au fost distribuite 112 chestionare. în loc s\ le impun\ acestora categorii construite prin variante de r\spunsuri închise5. Chestionarele au fost confiden]iale. Metodologia sociologic\. 1. Ia[i. Prin aceste chestionare s-au ob]inut unele date subiective ale membrilor comunit\]ii din Lacu S\rat referitoare la : .REALITATEA PE MASA DE DISEC}IE autocompletarea chestionarului.influen]a Bisericii asupra rela]iilor interumane. Ancheta [i metodele ei: chestionarul.Br\ila la distan]a de 1 km fa]\ de sat. 1998. Ia[i. Datele statistice referitoare la popula]ia din Lacu S\rat au fost furnizate de Direc]ia Regional\ de Statistic\ – Br\ila.a.comportamentul religios al subiec]ilor. Tratat de metodologie sociologic\. interviul de producere a datelor. 3 4 Idem. Francois de Singly [. . întreb\ri deschise [i întreb\rile scalate. Au fost folosite întreb\ri închise bipolare [i cele cu un evantai de r\spunsuri precodificate4. Gospod\riile ]\r\ne[ti constituie veritabile unit\]i de e[antionare în studiile rurale. François de Singly [i colab. Ancheta [i metodele ei. pp. traducere E. structura [i natura acestora neputându-se conserva în e[antioane atomizate.influen]a Bisericii asupra rela]iilor de familie. Întreb\rile deschise au avantajul de a privilegia categoriile prin care indivizii percep lumea social\. Chestionarul a cuprins întreb\ri închise. Lucian Marina. Întreb\rile închise sunt acelea care solicit\ persoanele interogate s\ aleag\ între modalit\]i de r\spuns formulate dinainte de cercet\tor.a. 2003. Pentru alc\tuirea unui chestionar vezi Vasile Miftode. 33 . formate din indivizi extra[i sau izola]i de contextul lor social. 63. p. 262. C\ile de comunica]ie c\tre zona urban\: calea ferat\ Bucure[ti . de colectivit\]ile din care fac parte3. 5 6 9 .79. Ia[i.. Gala]i. Prin acest tip de anchet\ s-a înl\turat influen]a perturbatoare a operatorului. Cele deschise sunt cele la care persoanele interogate r\spund cum vor. Deva.47 (Principalele metode de cercetare sociologic\ [i tehnicile lor). care au fost completate individual.. St\nciulescu [. Editura Lumen. pe un e[antion de 36 gospod\rii. interviul comprehensiv. Editura Polirom. La recens\mântul din anul 2002 satul avea o popula]ie de 1179 locuitori6. s-a p\strat anonimatul subiec]ilor [i s-a l\sat un timp de gândire pentru formularea r\spunsurilor. p. Popula]ia investigat\ Satul Lacu S\rat se afl\ în apropierea municipiului Br\ila la o distan]\ de 10 km. pp. 1998. Aceast\ anchet\ a fost realizat\ în localitatea Lacu S\rat-Br\ila. 61 . Editura Polirom.279 (Redactarea formularului de chestionar). Editura Emia. linia de tramvai din sta]iunea Lacu S\rat [i drumul na]ional DN 2B care trece prin sat. trase la sor]i. dintrun total de 365. . pp. 2003. S-a folosit e[antionarea pe grupuri adecvat popula]iilor complexe. Editura PortoFranco. 1995.

Prezentarea e[antionului Structura e[antionului pe vârste se prezint\ în felul urm\tor: 7 vezi [i Traian Rotaru (coord. Al\turi de acestea s-au ad\ugat variabile care reprezint\ factori de influen]\: frecventarea bisericii. 3. corela]ii [i analize comparative. Metode statistice aplicate în [tiin]ele sociale. 10 . fiind date de caracteristicile e[antionului: vârsta. ocupa]ia. Editura Polirom. spovedit. sexul. studiile. respectarea rânduielior biserice[ti: postit. Variabilele de cercetare Variabilele de cercetare au rezultat din analiza investiga]iei. Au fost utilizate pentru analiza influen]ei pe care o are Biserica asupra subiec]ilor chestiona]i. 4.VOLUMUL 19/2007 Popula]ia pe sexe se prezint\ în felul urm\tor: Populaţia pe sexe la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2002 Localitatea Lacu Sărat Total 1179 Bărbaţi 586 Femei 593 sursa – Direc]ia Regional\ de Statistic\ – Br\ila Structura populaţiei pe religii localitatea Lacu Sărat recensământ 2002 1% creş tin ortodoxă alte religii 99% sursa – Direc]ia Regional\ de Statistic\ – Br\ila 2. 1999. Indicatori [i metode statistice de analiz\ Indicatorii utiliza]i în analiza tuturor caracteristicilor reprezint\ distribu]iile [i structurile variabilelor de cercetare7. statutul marital.).REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . împ\rt\[it [i rolul social al slujitorilor Bisericii.

00% 60.53% 9. ponderea cea mai mare din cadrul e[antionului o au persoanele casnice [i pensionarii – 35.78% văduve 0.71% 0.39% 18.75% 20.53%.00% 40. Studiile subiecţilor chestionaţi studii superioare liceu 10 clase 8 clase 4 clase fără studii 1.00% Func]ie de statutul marital.00% 7.82% 35.00% 30.71%.00% 80. situa]ia este urm\toarea: persoanele c\s\torite – 68.14% 20.75%. Statutul marital al subiecţilor chestionaţi necăsătoriţi 21.78% fiind reprezentat de persoane f\r\ studii.78% 10.00% În ceea ce prive[te ocupa]ia.71 %. 11 .00% 50.42% căsătoriţi 68. persoane nec\s\torite – 21. urmat de cel al persoanelor cu 8 clase – 20. un procent foarte mic – 1.00% 20.REALITATEA PE MASA DE DISEC}IE Sexul subiecţilor chestionaţi 47% 53% femei bărbaţi Din num\rul total de persoane chestionate procentul cel mai mare este de]inut de cei care au studii liceale – 35.89% divorţaţi 1.00% 13.00% 40.75% concubinaj 0.42%.

. sex.întreb\ri ce se refer\ la influen]a pe care biserica o poate avea asupra vorbirii.14% 10.60% 35. studii [i statut marital.s\ fiu s\n\toas\.00% 20.m\ rog la Maica Domnului. respectarea rânduielilor biserice[ti: postitul.s\ ascult Sfânta slujb\.00% 30. . rug\ciunea.primii patru se refer\ la vârst\.92% 9. La întrebarea De ce merg la biseric\? Femeile din aceea[i grup\ de vârst\ au r\spuns: . lecturii. .întreb\ri referitoare la rela]ia care exist\ între membrii comunit\]ii [i felul în care aceste rela]ii sunt influen]ate de Biseric\: armonia din cadrul familiei.00% 7. spoveditul [i împ\rt\[ania.VOLUMUL 19/2007 Ocupaţia subiecţilor chestionaţi elevi-studenţi pensionari-casnice cadre superioare funcţionari cadre medii meşteşugari comercianţi muncitori ţărani agricultori 0.s\-mi tr\iasc\ copiii.00% 0. . Descrierea chestionarului Chestionarul este alc\tuit din 27 de itemi: . vestimenta]iei. . alegerii prietenilor. 6.71% 5. obiceiurilor alimentare.89% 25.00% 40. dac\ Biserica îi face pe oameni mai lega]i unii de al]ii.00% 50. . leg\tura cu str\mo[ii.82% 11.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . semideschise [i deschise referitoare la prezen]a la biseric\. 12 .s\ m\ rog la Dumnezeu.89% 8.întreb\ri închise. . Prelucrarea datelor La întrebarea Merge]i la biseric\ ? 50% din femeile cu vârsta cuprins\ între 76 [i 85 de ani au r\spuns c\ merg la biseric\ în fiecare duminic\ [i s\rb\toare [i 50% au r\spuns c\ merg câteodat\ duminica [i la s\rb\torile mai importante.

Prezenţa la biserică . Din grafic se observ\ c\ prezen]a la biseric\ este mai mare la femeile tinere [i la cele în vârst\.57% dintre femei merg odat\ la câ]iva ani la biseric\. apropia]ii din grup nu au acest obicei. la b\rba]i 50% merg câteodat\ duminica [i la s\rb\torile mari. Aici nu întâlnim pe nimeni care s\ mearg\ în fiecare duminic\ [i s\rb\toare la biseric\. Interesant este faptul c\ nici o femeie nu a r\spuns c\ nu merge niciodat\ la biseric\. Este grupa de vârst\ unde 28.femei 76-85 ani 66-75 ani 56-65 ani 46-55 ani 36-45 ani 26-35 ani 18-25 ani 14-17 ani 0% 20% 40% 60% 80% 100% niciodată odată la câţiva ani duminica şi sărbătorile câteodată duminica şi la sărbătorile m ari la Paş ti şi la Crăciun Cele care merg la biseric\ odat\ la câ]iva ani au r\spuns: . prezenţa la biserică bărbaţi 76-85 ani 66-75 ani 56-65 ani 46-55 ani 36-45 ani 26-35 ani 18-25 ani 14-17 ani 0% 20% 40% 60% 80% 100% duminica şi sărbătorile câteodată duminica şi la sărbătorile mari la Paşti şi la Crăciun odată la câţiva ani niciodată 13 . .REALITATEA PE MASA DE DISEC}IE Grupa de vârst\ a femeilor care merg cel mai pu]in la biseric\ este cea de 3546 de ani. frecven]a este mai mic\. jum\tate dintre femei merg în fiecare duminic\ [i s\rb\toare la biseric\. Dac\ pentru grupa de vârsta 76-85 de ani.din lips\ de timp. în cazul b\rba]ilor. Spre deosebire de femei. iar jum\tate odat\ la câ]iva ani.nu mi-am creat acest obicei.

nu am timp. obiceiurilor alimentare. Pentru b\rba]i: Cei care vin cel mai rar la biseric\ sunt din grupa de vârst\ 46-55 de ani.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . Bărbaţii din grupa de vârstă 46-55 ani care vin odată la câţiva ani la biserică Biserica vă influenţează Biserica îi face pe vă ajută oameni ajutorul legătura să nu obiceiurile alegerea dat unei cu încălcaţi mai legaţi alimentare prietenilor unii de persoane strămoşii legile alţii statului xxx xxxx x x xx xx x xxx xx xx xx x xxx xx x xxxx exprimarea vă aduce armonia în familie x xxxx foarte mult mult puţin foarte puţin deloc 14 . obiceiurilor alimentare. alegerea prietenilor. . În tabelul de mai jos sunt centralizate r\spunsurile lor cu privire la influen]a pe care o are Biserica asupra exprim\rii. care merg odat\ la câ]iva ani la biseric\. dac\ aduce armonia în familie [i dac\ îi face pe oameni mai lega]i. pentru c\: .VOLUMUL 19/2007 Cei din grupa de vârst\ 76-85 de ani. Ace[tia sunt în num\r de cinci. Vom analiza comportamentul persoanelor care vin cel mai des [i cel mai rar la biseric\.nu am obi[nuit. au motivat c\: . precum [i la p\rerea în leg\tur\ cu rolul înv\]\turilor Bisericii în privin]a respect\rii legilor statului.sunt b\trân. alegerii prietenilor. precum [i dac\ Biserica îi ajut\ s\ nu încalce legile statului.sunt bolnav [i nu pot s\ stau în picioare. func]ie de r\spunsurile pe care ace[tia le vor da la întreb\rile referitoare la influen]a pe care o are Biserica asupra exprim\rii. . a armoniei în familie [i a apropierii dintre oameni. 50% dintre b\rba]i [i femei vin câteodat\ duminica [i la s\rb\torile mai importante [i 50% vin la biseric\ la Pa[ti [i la Cr\ciun.din cauza programului foarte înc\rcat. . odat\ la câ]iva ani. ajutorul dat unei persoane [i al leg\turii cu str\mo[ii. .sunt ocupat cu îngrijirea animalelor. Pentru grupa de vârst\ 14-17 ani. ajutorului dat unor persoane [i al leg\turii cu str\mo[ii.

binele casei. a[a cum rezult\ din grafic. .5% din r\spunsuri sunt deloc. sunt din grupele de vârst\ de 66-75 ani [i 56-65 ani. pe când la femei avem 29.s\ m\ rog pentru mine [i familia mea. Chiar dac\ merg foarte rar la biseric\. persoanele din grupa de vârst\ 46-55 ani. în fiecare duminic\ [i s\rb\toare. aceasta. Dac\ facem o compara]ie între femeile [i b\rba]ii care vin odat\ la câ]iva ani la biseric\ observ\m c\ b\rba]ii sunt mai mult influen]a]i de biseric\ decât femeile. specificat în tabelul al\turat.16% r\spunsuri deloc. cele în care femeile vin cel mai des [i cel mai rar la biseric\ sunt.REALITATEA PE MASA DE DISEC}IE Chiar dac\ vin foarte rar la biseric\. Pentru femei: Grupele de vârst\ de la extremit\]i.pentru a m\ ruga. sunt influen]ate de c\tre Biseric\ foarte mult. demonstreaz\ c\ exist\ o leg\tur\ între ei [i Biseric\. respectiv cele din grupa de vârst\ 36-45 de ani.pentru credin]\. .pentru iertarea p\catelor [i luminarea min]ii. Motivele pentru care vin odat\ la câ]iva ani la biseric\ sunt: . Astfel. în ajutorul dat unei persoane [i în respectarea legilor statului. s\n\tate.nu mi-am creat acest obicei. le influen]eaz\ comportamentul. mult [i foarte mult. Din punctul de vedere al acestor persoane se observ\ c\ Biserica influen]eaz\ rela]iile dintre oameni [i armonia din familie mult sau foarte mult. din grupa de vârst\ 76-85 de ani. Cei care vin cel mai des la biseric\. R\spunsurile pentru cei care vin în fiecare duminic\ [i s\rb\toare sunt: . Bărbaţii din grupa de vârstă 66-75 ani care vin tot timpul la biserică Biserica vă influenţează Biserica îi face pe vă ajută ajutorul legătura să nu oameni obiceiurile alegerea dat unei cu încălcaţi mai legaţi alimentare prietenilor persoane strămoşii legile unii de statului alţii x x x x xx xx xx xx exprimarea vă aduce armonia în familie xx foarte mult mult puţin foarte puţin deloc x x Pentru b\rba]ii care vin tot timpul la biseric\. dup\ cum se observ\ din tabel. . aceste persoane prin p\rerea pe care o au despre influen]a Bisericii asupra comportamentului lor. apropia]ii din grup nu au acest obicei. pentru b\rba]i numai 7. 15 .

REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . influen]a pe care o are biserica asupra lor este asem\n\toare cu cea pe care o are biserica 16 .VOLUMUL 19/2007 femeile din grupa de vârstă 36-45 ani care vin odată la câţiva ani la biserică Biserica vă influenţează Biserica vă ajută îi face pe ajutorul legătura să nu oameni obiceiurile alegerea dat unei cu încălcaţi mai legaţi alimentare prietenilor persoane strămoşii legile unii de statului alţii x x x xx x x xx x xx x x x xx x xx x x xx exprimarea vă aduce armonia în familie foarte mult mult puţin foarte puţin deloc exprimarea femeile din grupa de vârstă 76-85 ani care vin tot timpul la biserică Biserica vă influenţează Biserica vă ajută îi face pe ajutorul legătura să nu oameni obiceiurile alegerea dat unei cu încălcaţi mai legaţi alimentare prietenilor persoane strămoşii legile unii de statului alţii xx x xx xx xx x x x vă aduce armonia în familie xx foarte mult mult puţin foarte puţin deloc xx influenţa Bisericii asupra celor care vin odată la câţiva ani la biserică 60% 50% 40% femei bărbaţi 30% 20% 10% 0% foarte mult mult puţin foarte puţin deloc Pentru femeile care vin în fiecare duminic\ [i s\rb\toare la biseric\.

76% avându-l tinerii cu vârsta între 14 [i 17 ani. în mediul rural. am pus întrebarea Citi]i c\r]i de la Biseric\? Am specificat de la Biseric\ pentru c\ dac\ întrebarea se referea în general la c\r]ile religioase. Se observ\ c\ cea mai mare influen]\ în citirea c\r]ilor de la Biseric\ este pentru persoanele cu vârsta între 67 [i 85 de ani unde 28. acela[i procent de 11. care poate fi dezvoltat\ de c\tre o institu]ie în cadul unei comunit\]i. este [i cea a leg\turilor de prietenie care se formeaz\ între 17 . răspunsul la întrebarea : citiţi cărţi de la Biserică ? 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% 14-17 18-25 26-35 36-45 46-55 56-65 66-75 76-85 ani ani ani ani ani ani ani ani deloc foarte puţin puţin mult foarte m ult O latur\ o coeziunii sociale. dac\ poate fi o institu]ie cu rol cultural în cadrul unei comunit\]i.57% citesc foarte mult c\r]i de la biseric\ urmat\ de cei cu vârsta între 66 [i 75 unde 11.REALITATEA PE MASA DE DISEC}IE asupra b\rba]ilor care vin tot timpul la biseric\.76% citesc foarte mult c\r]i de la Biseric\. a[a cum rezult\ [i din graficul urm\tor: influenţa Bisericii asupra celor care vin în fiecare duminică şi sărbătoare la biserică 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% foarte mult mult puţin foarte puţin deloc femei bărbaţi Pentru a vedea o latur\ a nivelului cultural reflectat în lectura de carte [i dac\ Biserica are o influen]\ în acest sens. acestea puteau s\ nu fie toate din partea Bisericii.

pe de o parte. sau. răspunsul la întrebarea: slujitorii Bisericii au fost sau vă sunt modele de urmat în viaţă? 100% 80% 60% 40% 20% 0% 14-17 ani 6 2 18-25 ani 10 4 26-35 ani 6 17 36-45 ani 5 9 46-55 ani 4 13 56-65 ani 2 11 66-75 ani 3 14 76-85 ani 1 5 nu da 18 . din partea celui chestionat. privitoare la slujitorii Bisericii. odat\ cu înaintarea în vârst\. ci se dore[te o analiz\. general\. influenţa Bisericii asupra alegerii prietenilor 76-85 ani 66-75 ani 56-65 ani 46-55 ani 36-45 ani 26-35 ani 18-25 ani 14-17 ani 0% 20% 40% 60% 80% 100% foarte mult mult puţin foarte puţin deloc Prin r\spunsurile la întrebarea Slujitorii Bisericii au fost sau v\ sunt modele de urmat în via]\? vom afla. pe de alt\ parte. dac\ slujitorii Bisericii se pot ridica la nivelul de a[teptare al credincio[ilor. felul în care credincio[ii îi percep pe reprezentan]ii Bisericii (ca pe ni[te modele culturale?) [i.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . Întrebarea nu se refer\ numai la slujitorii din cadrul comunit\]ii chestionate. dac\ exempul personal al slujitorilor Bisericii este benefic pentru o comunitate. Pentru a vedea gradul în care Biserica poate influen]a rela]iile de prietenie între membrii unei comunit\]i am pus întrebarea Biserica v\ influen]eaz\ în alegerea prietenilor? Se observ\ din analiza graficului c\ persoanele cu vârsta de 46 de ani [i peste sunt influen]ate din ce în ce mai mult.VOLUMUL 19/2007 cei care au leg\tur\ cu acea institu]ie. privind rolul lor educativ în cadrul comunit\]ilor. ajungându-se la un maxim de 28. altfel spus.57% pentru persoanele cu vârsta între 76-85 de ani.

dup\ zeci de ani de experien]\ [i inova]ie.REALITATEA PE MASA DE DISEC}IE Se observ\ c\. în cadrul comunit\]ii din Lacu S\rat. Grupul GfK efectueaz\ anual milioane de interviuri în toat\ lumea [i a realizat. Din birourile din Nurenberg. au r\spuns da peste 80%. dintre persoanele chestionate cu vârsta de peste 56 de ani. ast\zi. 8 Înfiin]at în 1934. slujitorii Bisericii au fost sau vă sunt modele ? 33% da nu 67% O analiz\ f\cut\ pentru to]i responden]ii arat\ c\ 67% dintre ei consider\ c\ slujitorii Bisericii le-au fast sau le sunt modele de urmat în via]\. în care procentul responden]ilor care au încredere în clerici pentru toate ]\rile este de 64%. acest procent fiind de acela[i ordin de m\rime cu studiul GfK pe anul 20058. noi ]\ri din regiune s-au ad\ugat re]elei GfK.gfk-ro.php?page=grupul_gfk 9 19 .com http://www. iar pentru România este de 84%. La întrebarea Biserica îi face pe oameni mai lega]i unii de al]ii? Peste 60% din cei chestiona]i au r\spuns mult [i foarte mult. Germania. studiul Indicele de incredere 20059.500 de salaria]i ai grupului din cele peste 120 de filiale [i sucursale. în anul 2005. procent de acela[i ordin de m\rime cu al responden]ilor cu vârsta de 56 de ani [i peste. GfK coordoneaz\ activitatea celor aproape 7. Sursa: GfK Custom Research Worldwide. În fiecare an. o cifr\ de afaceri de peste 935 milioane de Euro http://www. c\ Biserica aduce coeziune. Grupul GfK este. Grupul GfK a p\truns pe pia]a Europei Centrale [i de Est în 1989 prin deschiderea primei filiale în Ungaria.com/ro/index.gfk-ro. unul dintre liderii mondiali în domeniul cercet\rilor de pia]\. Prin acest r\spuns se recunoa[te. situate în peste 70 de ]\ri din întreaga lume. iar cel mai pu]in au r\spuns da 25% dintre tinerii cu vârsta între 14 [i 17 ani. Privire de ansamblu a Indicelui de incredere GfK: încrederea în cadrul grupurilor individuale profesionale Cadre Primăvara Armata Poliţişti Clerici Avocaţi Jurnalişti Manageri Politicieni Doctori didactice 2005 Procentajul de respondenţi care au încredere în fiecare grup profesional** România Toate ţările 82 84 90 82 84 72 48 72 84 64 57 49 68 38 47 35 18 15 ** Procentajul responden]ilor care au r\spuns cu 3 sau 4 pe scala de la 1 la 4.

respectiv 5.org/archives/000050.proiectns. procentul fiind de 4.88%. Numeroase studii arat\ c\ violen]a domestic\ înregistreaz\ o cre[tere în România10.html 20 . 10 În România num\rul de femei victime ale violen]ei domestice a crescut de 5 ori din 1996 pân\ în 1998 [i de 7 ori pân\ în 2002 .VOLUMUL 19/2007 Exist\ r\spunsul deloc la cei din grupele de vârst\ 26-35 [i 66-75 ani.http://www. La întrebarea Biserica v\ aduce armonia în cadrul familiei? se observ\ c\ nu exist\ r\spunsul deloc. Biserica îi face pe oameni mai legaţi unii de alţii ? 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% 14-17 ani 18-25 ani 26-35 ani 36-45 ani 46-55 ani 56-65 ani 66-75 ani 76-85 ani deloc foarte puţin puţin mult foarte mult Armonia este din ce în ce mai dorit\ în cadrul familiei moderne. cele mai multe r\spunsuri fiind foarte mult [i mult.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| .34%. Biserica vă aduce armonia în cadrul familiei ? 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% 14-17 ani 18-25 26-35 36-45 ani ani ani 46-55 ani 56-65 66-75 ani ani 76-85 ani deloc foarte puţin puţin mult foarte mult Pentru responden]ii cu vârsta de peste 26 de ani. mai mult de 50% au r\spuns foarte mult.

în fiecare duminic\ [i s\rb\toare. – Exist\ o strâns\ leg\tur\ între Biseric\ [i familie reflectat\ prin r\spunsurile la întrebarea Biserica v\ aduce armonia în cadrul familiei?. Bucure[ti. B\descu. Concluziile prezentate mai jos constituie argumente în acest sens [i scot în eviden]\ faptul c\ prezen]a la biseric\ a membrilor comunit\]ii [i rela]ia b\trânilor cu aceast\ institu]ie sunt definitorii pentru o via]\ religioas\ autentic\: – Cei care vin cel mai des la biseric\. I. Francois de Singly [. Ia[i..S. aceast\ influen]\ este mai mare asupra b\rba]ilor. 1995.a. V. – Biserica are influen]\ [i asupra persoanelor care vin foarte rar la biseric\. de c\tre Biseric\. Gala]i. Editura Academiei R. Editura Emia. Opere. – B\trânii satului î[i iau în serios rolul de continuatori ai tradi]iilor locale care sunt pentru ei de neschimbat..57% pentru persoanele cu vârsta între 76-85 de ani – Pentru 67% dintre responden]i.. cel mai mai mult în alegerea prietenilor. 1994.. 2003. sunt în propor]ie de 61%. 1968.. 1998 Gusti. ajungându-se la un maxim de 28. De la comunitatea rural\ la comunitatea urban\. Gala]i.. Nu exist\ r\spunsul niciodat\ la întrebarea merge]i la biseric\. Bibliografie B\descu. slujitorii Bisericii au fost sau sunt modele de urmat în via]\. interviul comprehensiv. interviul de producere a datelor. Ancheta [i metodele ei: chestionarul. Editura Polirom. Nu exist\ la aceast\ întrebare r\spunsul deloc. decât asupra femeilor. 21 .. Metodologia sociologic\.REALITATEA PE MASA DE DISEC}IE Concluzii Cercetarea a confirmat ipoteza c\ membrii unei comunit\]i rurale sunt influen]a]i în comportamentul lor social de Biseric\. respectiv 27% . – Biserica are rolul de a înt\ri coeziunea social\ din cadrul comunit\]ii rurale.R. N. 66-75 de ani b\rba]i. vol I-III. Deva. unde r\spunsurile foarte mult [i mult. Marina. sunt cei din grupa de vârst\ 76-85 de ani femei [i 56-65 de ani.. Editura [tiin]ific\ [i enciclopedic\. L. I. odat\ la câ]iva ani. cei care vin cel mai rar la biseric\ sunt din grupa de vârst\ 36-45 de ani femei [i 46-55 de ani b\rba]i. 1980. D. – Persoanele cu vârsta de 56 de ani [i peste sunt influen]ate. Miftode. Editura Porto-Franco. Editura Porto-Franco. Bucure[ti. Radu. Investiga]ia socialului. – Cea mai mare influen]\ în citirea c\r]ilor de la Biseric\ este pentru persoanele cu vârsta între 67 [i 85 de ani. Istoria Sociologiei.

sus]inut\ în cadrul Universit\]ii „Al. Studiul prezint\ ancheta prin chestionar aplicat\ comunit\]ii cre[tin-ortodoxe..ro/romana/poll_ro/releases_ro/pr060705_ro/pr060705_ro. Socioligia educa]iei. Macmillan Reference USA. Vasile Miftode. Editura [tiin]ific\ [i Enciclopedic\.. Editura Lumen. I. Tratat de metodologie sociologic\.gfk-ro. dr. Editura Polirom. H. specializarea Sociologie). Metodica organiz\rii anchetelor sociale de teren în cadrul comunit\]ilor rurale. Migra]iile [i dezvoltarea urban\. ***.htm.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . Miftode. 2001. 1984. Metode statistice aplicate în [tiin]ele sociale. 2001. Bucure[ti. Cuza” Ia[i. Ia[i.html Rezumat Articolul de fa]\ face parte din Teza de doctorat cu titlul: „Biserica [i comunit\]ile umane”. Miftode.com/ro ***. Editura SNSPA. Enciclopedia of Sociology. Ia[i. ***. în anul 2007 (Facultatea de Filosofie.VOLUMUL 19/2007 Miftode. (coord. 1. Editura Universit\]ii „Alexandru Ioan Cuza”. Stan. New Zork.. cercetare care prive[te rela]ia dintre Biseric\ [i comunitate [i felul în care Biserica influen]eaz\ comportamentul uman. 2000. http://www. Sociologia ruralului tradi]ional românesc.. Ia[i. I. Ia[i. 22 . H. în anul 2006. Editura Junimea.gallup. Stahl. http://www. V. Este prezentat\ o parte din cercetarea sociologic\ întreprins\ asupra unei comunit\]i rurale. 1999. V.. Ia[i.). Rotaru. mai 2006 ***. Editura Funda]iei Academice Axis. 1987. D. http://www. ***. T.. 2003. Miftode.. 1978. V. Miftode. vol. 2003.proiectns. Tehnica monografiei sociologice. univ.V. nr. Barometru de opinie public\. din localitatea Lacu S\rat-Br\ila.org/archives/000050. Editura Universit\]ii „Alexandru Ioan Cuza”. conduc\tor [tiin]ific prof.V. Bucure[ti. Elemente de sociologie rural\. în „Caiete sociologice”..

Working together www.ro Copilul [i deprivatizarea vie]ii familiale Asist. pp. distinc]ia între familia [i lumea din afara ei s-a suprapus peste distinc]ia celor dou\ sfere. În literatura despre familie.asistentasociala. care „a înflorit în cultura popular\. comunitariste. 687-702) [i acoper\ o palet\ foarte larg\ de semnifica]ii diferite. iar 23 . Fahey face o evaluare critic\ a distinc]iei dintre termenii de public [i privat. discursul cotidian [i studiile familiale” (1995. child protection. Literatura asupra dihotomiei public-privat este destul de contradictorie. Key words: care. adressed to the child and to his welfare. Semnifica]ii ale termenilor de privat [i public Într-o lucrare publicat\ în 1995. cu spa]iul social privat (Cheal. Holstein [i Gubrium constat\ faptul c\ imaginea familiei în cultura occcidental\ este una de entitate separat\. Further. a[a cum sunt ei utiliza]i în special în studiile familiale. deprivatized by multiple institutional mesages. 1991). domesticity. T. private. cât mai ales în limbajul cotidian. comenteaz\ Fahey (1995. the domestic order is a cultural construction. Originea reprezent\rii dihotomice a familiei [i spa]iului public se afl\ într-o serie de texte ale sociologiilor comunitariste. Univ. aceasta din urm\ era reprezentat\ de institu]iile societ\]ii industriale. cu lumea impersonal\ a societ\]ii. feministe etc. according to this approach. în care individul era anonim. 894). public. liberale. de birocra]ii. punând în eviden]\ ambiguitatea [i variabilitatea semnifica]iilor acestor termeni. al c\rei depozitar de valori este familia. we interogate the deprivatization of care in foster families. focusing the constructionist framework of family private. astfel c\ familia a fost identificat\ cu mediul privat. între care cel mai vizibil îi apar]ine cu siguran]\ lui Tönnies . iar lumea din afara ei. distinct\ de alte institu]ii sociale. uneori chiar contradictorii. atât în textele sociologice. Daniela COJOCARU Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Ia[i Departamentul de Sociologie [i Asisten]\ Social\ Abstract This article surveys some theoretical approaches of „public” and „private” concepts. Drd. încorporate în abord\ri teoretice la fel de diverse ale familiei. care pune în opozi]ie comunitatea. p. public\ [i privat\.

sunt definite [i gestionate în grupurile umane” (1991. o astfel de descriere a familiei este idealizat\ pentru c\ nu ]ine cont de „varietatea de moduri în care rolurile sociale [i rela]iile sunt organizate în via]a cotidian\ sau cum problemele obi[nuite. [i anume tema maternit\]ii [i îngrijirii copiilor [i tema muncii domestice.610). al c\rei actor principal. care sus]ine erodarea privatului familial prin reglementarea familial\.610). 1995. în diviziunea idealizat\ a muncii familiale” (p. sau ca un „paradis într-o lume lipsit\ de suflet” a societ\]ii îndustriale. observabile din exterior. p. 1987. pp. în mod tradi]ional. în îndeplinirea acestor roluri.. 1955) sau ca un nomos (Berger [i Kellner. p.. când fiecare membru al familiei este considerat r\spunz\tor de îndeplinirea responsabilit\]ilor lui sau ei. Una din cele mai radicale abord\ri ale opozi]iei dintre public [i privatul familial este cea a lui Cristopher Lasch. cu un tip de experien]e [i practici specifice. cu grani]e delimitate. studiile feministe au „demistificat” ideologia separ\rii sferelor privat\ [i public\. cu func]ii bine precizate. care se suprapun peste realitatea „privat\”. în condi]iile modernit\]ii. p. o contribu]ie important\ au avuto studiile feministe. În viziunea clasic\ a lui Parsons. Privatul familial din perspectiva construc]ionist\ Regândirea distinc]iei dintre public [i privat în teoriile sociologice pleac\ de la observa]ia c\ „utiliz\rile academice ale dihotomiei public-privat sunt selective [i tind c\tre reificare.xxiv). prin eviden]ierea a dou\ teme care fuseser\ ignorate de studiile clasice. între 24 . Familia este v\zut\ de o serie de autori ca o lume distinct\. ci construc]ii subiective. p. Miller comenteaz\ în abordarea lui Parsons faptul c\ „familia este descris\ ideologic. bazat\ pe diferen]a de gen [i de vârst\” (1991. este aceea de a servi individului ca un sanctuar al exprim\rii libere a emo]ionalit\]ii [i a sinelui autentic. ca un „refugiu din lumea crud\ a politicii [i a muncii” (Lasch. sau prin penetrarea sferei familiale de c\tre televiziune pentru a m\ri controlul social. în privin]a cuno[terii [i interpret\rii vie]ii familiale. descrierea aceasta devine „normativ\ [i prescriptiv\. În ciuda persisten]ei imaginii private a familiei. dar ele nu sunt dat-uri obiective.) exist\ numeroase dualisme public – privat în via]a social\. ca o diviziune idealizat\ a muncii.VOLUMUL 19/2007 rela]iile dintre oameni sunt caracterizate de competi]ie. femeia. a fost desemnat\. modelate de c\tre contextele în care apar” (Fahey. ceea ce este mult mai important prin consecin]ele ulterioare. familiei îi este rezervat\ o sfer\ sau un domeniu. printr-o „ruptur\ de paradigm\”. (. introdus\ de c\tre statul bun\st\rii.85-109). Prin urmare. cu func]ii specifice (Parsons [i Bales. privit\ în viziunea liberal\ ca protec]ie a individului împotriva exercit\rii puterii arbitrare a statului.610) [i. Bernardes (1997. p. interogând critic rolul pe care l-a avut aceasta în exercitarea controlului asupra femeilor [i în limitarea rolurilor acestora în societate (Thorne.44) comenteaz\ faptul c\. 1977. 1970).688). una din func]iile principale alocate de autor familiei.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . practice.

774). considerat\ un fel de habitat natural. prin urmare ea nu poate fi produs\ sau reprodus\ în nici o alt\ sfer\ experen]ial\. Gelles. în opinia lui Gubrium [i Holstein. Într-un studiu realizat în 1994 pe marginea „teritoriilor familiale”.Presupozi]ia localiz\rii stricte a experien]ei familiale în spa]iul casei sau al gospod\riei. în diverse contexte. p. chestiunea metodei este acompaniat\ întro serie de studii [i de chestiunea moral\. p.Presupozi]ia c\ accesul în mediul familial este selectiv. fiind privilegiul absolut al membrilor. sferele public\ [i privat\ nu exist\ o grani]\ unic\. 1985.. care prezerv\ intimitatea [i ordinea domestic\. iar distingerea publicului [i privatului trebuie tratat\ „analitic”. obiectiv\. Bennett. pe m\sur\ ce se angajeaz\ în interpretarea experien]ei.TEORII DESPRE. în ciuda frecven]ei lor reduse de utilizare. protectiv\” (Gubrium [i Holstein. informali [i destin[i. 1987. p.) în care oamenii pot fi relaxa]i. ca pe o „resurs\ cultural\ comun\. pp. iar cunoa[terea realit\]ilor acestui domeniu reclam\ utilizarea unor metode speciale. atât în sfera familiei. 303). p.774-776): .56) nume[te familia american\ ca fiind „cea mai secret\ institu]ie” din America.4) indic\ spa]iul familial.689-692) invit\ la o reflec]ie asupra variabilit\]ii semnifica]iilor termenilor de public [i privat în discursul comun [i subliniaz\ în primul rând faptul c\ nu se poate vorbi despre public sau despre privat ca despre entit\]i simbolice omogene. prin frontierele sale. prin luarea în considerare a variet\]ii de semnifica]ii [i de contexte de atribuire a semnifica]iilor.. organiza [i structura via]a social\” (1995. ci ar fi mult mai potrivim s\ discut\m despre grade diferite de public sau de privat. Kellerhals (1994. Procesul de reificare a imaginii privatului familial este explicat ca fiiind efectul cumul\rii urm\toarelor presupozi]ii (Gubrium [i Holstein. ca pe o distinc]ie pe care persoanele interactante însele o fac. . loial\. Fahey (1995. pentru a servi o diversitate de interese [i de scopuri” (p. ca pe un indicator sau revelator extrem de pertinent al proiectului familial. . pp. legat\ de faptul c\ „natura privat\ [i intim\ a familiei impune constrângeri unice [i ridic\ probleme etice distincte pentru cercet\torii care folosesc metode calitative” (La Rossa. [i poate fi caracterizat\ ca „sentimental\. J.Presupozi]ia c\ ordinea domestic\ este specific\ unui domeniu distinct al experien]ei umane. cât [i în sfera birocra]iilor. în mod sigur pentru c\ nu pot fi observa]i de c\tre cei din exterior”.. pentru c\ „permite citirea ierarhia priorit\]ilor familiale [i a modului de integrare a indivizilor în grupul [i în 25 . ci ele sunt construc]ii culturale „puse în lucru în diverse situa]ii.205). de separa]ie. a c\rei realitate se desf\[oar\ în spatele u[ilor închise: „familia este o zon\ de culise (. utilizat\ pentru a semnifica.687). Skolnick (1983. Abandonarea modelului sferelor diferite în mod obiectiv poate fi f\cut\.. acestea fiind considerate cele mai potrivite pentru specificul obiectului de studiu. p.

o activitate. unde accesul este mai puternic restric]ionat de reguli [i este controlat\ cu mai mare aten]ie utilizarea lor. dup\ cum exist\ spa]ii pe care le putem considera ca având o mai mare intensitate a privatului. Prin urmare.. ofi]erul de banc\ în raport cu clientul s\u). (dormitorul p\rin]ilor. care construiesc imaginea public\ a unei familii. (. pentru a impune [i legitima autoritatea lor asupra sferelor particulare ale vie]ii. chiar dac\ exist\. p. frontierele care separ\ spa]iul domestic sunt marcate corespunz\tor [i divers. semnifica]ia [i func]iile lor sunt strict legat\ de context: „dac\ no]iunea de privat este un steag simbolic. b\ile). con]inutul privatului poate s\ fie spa]iu fizic. p. nu este cea mai important\. de c\tre grupuri dominante. gestionate într-un cadru institu]ional. p. acestea sunt caracterizate de existen]a unor reguli stricte de confiden]ialitate.4). la care noi tindem s\ ne gândim ca la marile spa]ii deschise ale sferei publice” (Fahey. O alt\ concluzie a studiului lui Fahey (1995. iar o categorie special\ de rela]ii sociale care fac vizibil\ coexisten]a lor este aceea legat\ de serviile profesionale private (preotul care gestioneaz\ taina spovedaniei. buc\t\ria). 1994. p. pentru a lupta împotriva controlului. dar [i sfera public\ con]ine zone de privat. apelul la privat poate fi folosit de c\tre grupuri subordonate. de asemenea. pentru reglarea „distan]ei optime” dintre indivizi. ca un mijloc de a crea spa]iu social pentru intimitatea rela]iei lor.) privatul nu este doar o grani]\ care limiteaz\ locurile în care regulamentul oficial sau serviciile sociale pot ajunge.. ca un ajutor pentru îmbun\t\]irea rela]iilor de afaceri cu clien]ii lor. în]elese ca fiind construc]ii umane [i sociale (1995.691): 26 . utilizarea no]iunilor de public [i privat.. iar miza vizibilit\]ii lor este aceea c\ ele „ arat\ împortan]a strategiilor de apropriere a identit\]ii personale [i a normelor de rela]ionare cu ceilal]i” (Kellerhals. 1995.) el poate fi ata[at foarte multor tipuri diferite de lucruri [i rela]ii. p. psihologul. prezent\m concluziile reflec]iilor studiului lui Fahey. aceasta. din punct de vedere func]ional.124). În func]ie de circumstan]e. activit\]i sau mesaje. 1994. 1994. astfel. terapeutul sau medicul în raport cu pacientul s\u. o rela]ie social\. dar poate fi la fel de bine o informa]ie. asupra privatului [i publicului. ele putând fi obiecte. un interes. El poate ap\rea [i în lumea «public\» a statului bun\st\rii însu[i. În sintez\. de c\tre furnizori ai serviciilor profesionale. (.. selectiv.700).4). [i s\ creeze acolo obstruc]ii. spa]ii ascunse. frontiere mai laxe sau mai etan[e. din punct de vedere identitar.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . [i în care este permis accesul. p.VOLUMUL 19/2007 comunitatea local\” (Kellerhals. zone ierarhizate sau polarizate.690) este aceea c\ publicul [i privatul nu trebuie în]elese exclusiv în dimensiunea lor spa]ial\. sau de c\tre prieteni. astfel. [i zone de excludere. evident. iar frontierele care îl delimiteaz\ de public sunt mult mai volatile. nu numai sfera domestic\ are intensific\ri sau estomp\ri graduale ale privatului. al nemembrilor unei familii (cum sunt camera de zi. Spa]iul unei locuin]e con]ine zone „identitare [i statutare” (St\nciulescu. în interiorul spa]iului familial pot fi decelate zone specializate sau polivalente.

) [i cei mai mul]i dintre noi.. limitat\ [i specific\ contextului. într-o conversa]ie privat\ frontierele privatului dispar odat\ cu finalizarea conversa]iei). p. 1995.692). atât ca instrument analitic. rela]ii sociale. Totu[i.. interese) [i care pot avea diverse func]ii: de control. iar altele simbolice: conven]ii sociale.Frontierele care marcheaz\ zonele de privat pot fi unele evidente.. norme juridice etc. 1993. de precedent empiric. 1995. p. într-o form\ implicit\. care abordeaz\ 27 . 1995) recunoscând pluralitatea [i diversitatea formelor familiale. a priori. al]ii ca intru[i. Cu siguran]\. semnifica]ia ata[at\ de actorii sociali «privatului familial» se poate schimba” (Fahey. care este din ce în ce mai mult. cât [i ca un construct cultural activ în via]a cotidian\. nicidecum aplicabil\ universal: „lumea social\ este de fapt populat\ din bel[ug cu frontiere de privat (. altele (de exemplu. 1995). birocra]iilor [i institu]iilor. 1990.TEORII DESPRE. sau explicit\. „Contururile sociale ale deprivatiz\rii” vie]ii familiale sunt trasate de tendin]a general\ de deprivatizare a vie]ii sociale. fizice (u[i. frontierele pot fi stabile unele (cele fizice). care îmbrac\ o diversitate de forme (spa]ii fizice. o manier\ de distingere între membrii [i nemembrii grupului privat. informa]ii.. atât timp cât importan]a empiric\ a oric\rui privat este specific\ contextului [i variabil\. în func]ie de cum dicteaz\ circumstan]ele.209). sociologia familiei e drept s\ priveasc\ «privatul familial» ca fiind important. a vreunui anume privat. al\turându-se unui curent de gândire care se constituie într-o veritabil\ schimbare de paradigm\ în studiile familiale [i care promoveaz\ tendin]a „teoretiz\rii [i cercet\rii mai incluzive a familiei” (Bacca Zinn. de protec]ie împotriva controlului exercitat din afar\ etc. 1987. organiza]iilor. d\m de multe dintre ele (unii ca participan]i din interior. foarte volatile.Exist\ o multiplicitate de zone private în via]a social\. „adesea în rela]ie cu practicile profesionale [i disciplinare” (Gubrium [i Holstein. organizat\ [i condus\ sub auspiciile grupurilor formale [i informale. Aceast\ multiplicitate reduce.).. . activit\]i. pere]i etc. de exercitare a autorit\]ii. Natura zonelor de privat este una construit\. Teza deprivatiz\rea vie]ii familiale este sus]inut\ într-o serie de lucr\ri de-ale lui Gubrium [i Holstein (1985. cum ar fi regulile de polite]e care se aplic\ atunci când intri într-o înc\pere. toate zonele de privat fiind caracterizate de faptul c\ includ. în vie]ile noastre cotidiene. Deprivatizarea mediului familial Abordarea construc]ionist\ a familiei ignor\ dihotomia public – privat [i aparen]a privat\ [i unitar\ a familiei. apud Holstein [i Gubrium. dac\ nu chiar elimin\ în întregime. sau. preten]ia. fiind exclu[i). dimpotriv\. . 1988. în condi]iile postmodernit\]ii. aceast\ manier\ este îns\ variabil\ [i adaptat\ la context.

1997. în urma interpret\rii acesteia. 1996. din aceast\ perspectiv\. ci la faptul c\ o serie de „obiecte experien]iale personale (adesea private) cum ar fi familia. p. rela]iile dintre fra]i etc. pe baza istoriei tr\ite a individului. Familia este constituit\ in situ. care face ca obiectele exterioare s\ prezinte sau nu interes. n. p. „orice interpretare se efectueaz\ în limitele unui sistem de pertinen]\. Situa]ia determinat\ biografic orienteaz\ activit\]ile viitoare.]. cum ar fi intimitatea conjugal\. sinele [i cursul vie]ii sunt supuse discu]iei. dezbaterii [i definirii publice extinse” (Holstein [i Gubrium. ci o resurs\ cultural\.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . a[a cum sus]inea Lasch.din orientarea practicii interpretative c\tre domenii particulare ale privatului. prin intermediul ra]ionamentului practic” (1997. În opinia lui Schütz. adic\ felul în care „contingen]ele culturale sunt articulate cu experien]a [personal\.896). . întrucât în ansamblul de tipifica]ii din care este constituit\ se afl\ un evantai limitat de posibilit\]i. p.204). accesibile pentru interpretare.n. pe care interactan]ii o folosesc pentru a interpreta situa]ii [i pentru a ac]iona în ele. localizat în gospod\rie. [i nu c\tre integralitatea sa. „familia nu este doar o categorie legal\. la intruziunea institu]iilor [i birocra]iilor în via]a familial\. p. în viziunea construc]ionist\. deprivatizarea ordinii [i imageriei domestice nu se refer\. pentru individ. familia este „o constela]ie de idei. . utilizat\ pentru a atribui semnifica]ii aspectelor vie]ii cotidiene” (1995. b) al doilea tip desemneaz\ modul cum sunt utilizate aceste resurse. 1991.211) identific\ trei tipuri de condi]ii interpretative care condi]ioneaz\ construc]ia grani]elor mediului privat: a) primul tip este denumit cultur\ local\ [i desemneaz\ o sum\ de resurse conceptuale (categorii [i vocabulare) circumstan]iale. ca membrii ai familiei [i clasific\ diverse rela]ii sociale în tipuri familiale” (Miller. 1995. generat de activitatea selectiv\ a spiritului uman. iar structura familiei [i sensurile domesticit\]ii sunt „proiecte interac]ionale” [i interpretative. Mai departe.. p.din caracterul diferen]iat al consecin]elor atribuirii semnifica]iilor pentru interpret\rile ulterioare. 209-210) din trei surse: .81). de conceptul de elasticitate a demarca]iei mediului privat care deriv\.211). pp. c) iar al treilea este denumit întemeiere organiza]ional\ (organizational embeddedness) [i se refer\ la 28 . care poate fi (re)construit\ plecând de la oricare din aceste experien]e. într-o palet\ limitat\ de posibilit\]i. În condi]iile acestei defini]ii a familiei.VOLUMUL 19/2007 familia din perspectiva epistemologic\ [i analitic\ a unui construc]ionism de factur\ etnometodologic\. cei doi autori (Gubrium [i Holstein. Deprivatizarea domesticit\]ii este legat\.609). în opinia lor (1995. un desen disponibil al acestor activit\]i” (St\nciulescu. pe m\sur\ ce interactan]ii se definesc pe ei în[i[i [i pe ceilal]i . sau un grup social concret. p.din caracterul atribuit [i nu dat al semnifica]iilor experien]elor personale. în opinia celor doi autori. altfel spus. sub un aspect sau altul. imagini sau terminologii.

în special. un program de terapie familial\ î[i poate centra interven]ia pe optimizarea comunic\rii între membrii familiei. prin arbitrajul realizat de o serie de institu]ii asupra practicilor de îngrijire parental\ are loc o deprivatizare substan]ial\ a domesticit\]ii. 1995. defini]iile „ascunse” ale familiei. uneori chiar contradictorii. juridice etc).86) ca având dou\ dimensiuni: una practic\ [i una etic\. cu care lucreaz\ cele dou\ tipuri de programe sunt foarte diferite: primul se raporteaz\ la familie ca la o constela]ie de sentimente. în opinia lui Glenn.. p\rin]ilor. „organizarea social\ a circumstan]elor în care are loc interpretarea” (1997. regimuri de tratament [i programe de consiliere” (Gubrium [i Holstein. pentru c\ nu se poate spune c\ exist\ defini]ii ale familiei mai autentice sau mai legitime decât altele. ca la o organiza]ie ierahic\. ascund defini]ii diverse ale familiei. 211). chiar [i pentru cei care sunt defini]i în mod normal independen]i de grija celorlal]i. în viziunea autorilor. p. incluzând cunoa[tere [i preocupare [i sentimentul de responsabilitate fa]\ de satisfacerea nevoilor celuilalt. sp\larea etc. p.894) . iar dimensiunea practic\ se refer\ la diverse activit\]i de întâmpinare a nevoilor sau a bun\starii unei alte persoane. Copilul – vector al deprivatiz\rii vie]ii familiale Copilul este vectorul unei multitudini de mesaje institu]ionale. 29 . acestea pot include îngrijirea fizic\ (hr\nirea. Întemeierea organiza]ional\ a ordinii domestice este ilustrat\ de Gubrium [i Holstein cu ajutorul exemplului programelor de terapie familial\.207). iar al doilea.). Glenn. în mediul domesstic.. adresate practicilor adul]ilor [i. 2000. un altul se poate concentra pe în]elegerea statusurilor membrilor familiei în termeni de putere [i autoritate. iar fiecare din aceste programe „furnizeaz\ participan]ilor o orientare [i un vocabular pentru interpretarea [i descrierea problemelor domestice” (Holstein [i Gubrium. pp.TEORII DESPRE. care au drept consecin]\ [i versiuni terapeutice diferite. îngrijirea emo]ional\ (crearea sentimentului de securitate. pentru c\ „interesul copilului” a reprezentat o no]iune care a servit [i serve[te ca justificare pentru interven]ia statului în familie (Rollet. indiferent de vârst\ sau de statut social. 1995. aceste defini]ii nu sunt tratate de cei doi autori în termenii legitimit\]ii diferen]iate a uneia în raport cu cealalt\.4-11). aceste mesaje adreseaz\ „lec]ii morale [i terapeutice exprimate în literatura popular\. aceste variante interpretative. de în]elegere) [i servicii directe (înso]irea unei persoane pentru consulta]ii medicale. urm\toarele consecin]e: . de pild\. p. p. pe ameliorarea [i facilitarea împ\rt\[irii sentimentelor în rela]iile intrafamiliale. dimensiunea etic\ este descris\ ca implicând atât ra]iunea cât [i sentimentele. surse importante de ordine domestic\: aceste programe pot furniza versiuni foarte diferite. Aceast\ definire a îngrijirii are. ordinii [i dezordinii familiale. ale unui aceluia[i eveniment familial. care contituie. Activitatea de îngrijire este definit\ de Ruddick (apud.recunoa[te nevoia universal\ de îngrijire.

obiectivitate [i abilitatea de a ac]iona pe baza unor principii abstracte. Ce caracterizeaz\ acest model este faptul c\ îngrijirea (matern\) este v\zut\ ca natural\. ba ele sunt v\zute în opozi]ie (emo]ie. atât în condi]ii pl\tite. fa]\ de cel dependent. regulilor impersonale [i eficien]ei. pp. în general.sub`ntinde realitatea unei rela]ii de interdependen]\ între cel care ofer\ îngrijire [i cel care o prime[te. Raportul care exprim\ ponderea privatului sau publicului în activitatea de îngrijire. Glenn. spre satisfacerea nevoilor materiale [i nemateriale.87). rela]iile personale [i r\bdarea” (apud. cu toaate acestea. care constrânge oamenii din organiza]ii”. c\tre sistemul public. 2000. Necesitatea regulilor birocratice [i a controlului activit\]ilor de îngrijire este justificat\ de nevoia de a evita abuzurile. este destul de complicat. de[i adesea aceast\ rela]ie este considerat\ asimetric\ din punctul de vedere al distribu]iei puterii. 91) sus]ine c\ principala problem\ a organiz\rii birocratice a îngrijirii este aceea c\ ea creeaz\ dileme fundamentale pentru lucr\torii sociali. mai ales dinspre familie spre institu]ii ridic\ o serie de probleme. Glenn comenteaz\ modelul lui Ruddick ca fiind idealizat [i simplist. datorit\ „cu[tii de fier a birocra]iei. cât [i în cel public. În timp ce birocra]iile opereaz\ în acord cu principiile standardiz\rii. prin[i între idealuri conflictuale. . sau pot fi „fragmentate. 2000.VOLUMUL 19/2007 . În condi]iile protec]iei copilului prin substituirea parentalit\]ii în forma asisten]ei maternale vorbim despre o tendin]\ de gestionare a îngrijirii prin transferul par]ial al responsabilit\]ii îngrijirii dinspre familiile naturale. aplecarea spre particular [i individual.recunoa[te faptul c\ îngrijirea poate fi organizat\ în maniere foarte diverse. cel care îngrije[te fiind considerat într-o pozi]ie privilegiat\. „pentru c\ ignor\ actuala diversitate în maniera în care se acord\ îngrijire în interiorul [i de-a lungul diverselor culturi” (p. apelându-se la modelul 30 .88). 2000. generat de îmbr\]i[area filosofiei dezvolt\rii optime a copilului în familie. problema transferului îngrijirii.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . în domeniul public” (Glenn. afectivitate.87). o voca]ie natural\ a femeii. familiile subsitutive [i familiile naturale. divizate între mai mul]i furnizori de îngrijire [i între sfera privat\ [i cea public\” (Glenn. rela]ia de îngrijire încurajeaz\ tratamentul individual. 2000. p. Pentru c\ domeniile privat [i cel public nu sunt caracterizate de acelea[i valori. sus]inut\ de o serie de lucr\ri de pshihologie a dezvolt\rii. cât [i în condi]ii de voluntariat. 2000. universalitate. Foner (apud Glenn. este considerat\ paradigamatic\ pentru îngrijire rela]ia mam\-copil. subiectivitate în domeniul privat [i ra]iune. p. acest transfer face parte dintr-un proces denumit în literatura de sociologia copil\riei familializarea copil\riei. 84-85). instinctiv\. apud Glenn. care adesea serve[te ca model pentru conceperea îngrijirii. [i prin împ\r]irea responsabilit\]ii îngrijirii între institu]ia de protec]ie. practicile de îngrijire fiind prezente atât în spa]iul privat. p. 91). „munca de îngrijire este constituit\ din [i prin rela]ia dintre cel care d\ [i cel care prime[te îngrijire” (Ruddick. p.

în care lucr\torii colaboreaz\ pentru a oferi un gen de îngrijire pe care structurile birocratice nu îl recunosc sau nu îl permit” (Glenn. 244) comenteaz\ situa]ia de „criticism la adresa situa]iei copiilor de culoare. pentru cât mai mult timp posibil. 91-97). Ei trebuie s\ fie capabili s\ se spele [i s\ se îmbrace singuri. 244). Punctul de vedere sus]inut de textele de sociologia copil\riei este acela c\ tendin]a de familializare a copil\riei. Promovarea excesiv\ [i exclusiv\ a modelului familiei nucleare.. care adesea încalc\ regulile. prin frecven]a cu care apare în dezbaterea public\. ba chiar a devalorizat modelele parentale alternative. familia de asisten]\ maternal\ reprezint\ un produs al practicilor interpretative ale institu]iilor de protec]ie care propun prescip]iile [i modelele de îngrijire. Sistemul de protec]ie a copilului a devenit un sistem de sanc]ionare a practicilor parentale în familiile s\race. în anumite situa]ii. societ\]ii de risc. în ciuda tuturor problemelor care au fost sesizate de sistem. care au prea multe responsabilit\]i” familiale [i o interpreteaz\ ca pe o „extensie a gândirii occidentale despre copii. în aceast\ form\ de protec]ie. acest model al familiei substitutive întrunea calitatea proximit\]ii fa]\ norma familiei nucleare [i a fost considerat solu]ia optim\ pentru protec]ia copiilor. sau cheltuiesc bani proprii. De pild\. ca model pentru propriile lor vie]i viitoare” (p. Într-un mod total diferit de cel prezent în familia nuclear\. considerate nepotrivite pentru dezvoltarea copilului. ca fiind neajutora]i [i având nevoie de protec]ie împotriva realit\]ilor dure din via]a adult\. familiei de asisten]\ maternal\ îi sunt adresate mai multe tipuri de vocabulare insitu]ionale al c\ror vector în familia de îngrijire este copilul plasat. este cel pe care îl circumscrie cadrul protec]iei drepturilor copilului. de talie mic\ [i cu un statut socioeconomic mediu. n\scute din alte realit\]i familiale (s\r\cie. 2000. pp. la îngrijirea fra]ilor [i astfel s\ în]eleag\ faptul c\ ei îndeplinesc un rol util în familiile lor. 91). O serie de studii au relatat existen]a „unor culturi în opozi]ie. 61-67) consider\ c\ acest conflict între regulile birocratice [i propriile principii de îngrijire afecteaz\ [i munca celor care ofer\ îngrijire pl\tit\ în institu]iile de îngrijire. Stone (1999. Campion (1995. copiii din societ\]ile non-occcidentale „trebuie s\ participe la munca domestic\ [i la activit\]ile vie]ii familiale imediat ce încep s\ mearg\. prin aceasta. p. în special cele de abuz fizic [i sexual asupra copilului (Mason. împreun\ cu teoria dezvolt\rii optime a copilului în mediul familial a avut drept consecin]\ dezvoltarea modelului familiei substitut. 2005. p. pp. coroborat\ cu promovarea modelului de normalitate familial\ prin familia nuclear\ a creat [i avansat modelul substitu]iei familiale a copiilor care au fost abandona]i de c\tre p\rin]ii biologici sau a celor care au fost abuza]i în familiile lor. s\ ajute la munci domestice din ce în ce mai complexe. 31 . a ocultat. specifice familiei nucleare occidentale. aceast\ impunere a modelelor de bun\ practic\ parental\.TEORII DESPRE.. dar cel mai proeminent. petrec timp peste program. înainte s\ fie arunca]i într-o via]\ de total\ independen]\”. familii cu mul]i copii etc). iar legitimitatea lui a fost construit\ prin prezentarea în contrast cu varianta institu]ional\ de îngrijire.

[i frontierei care marcheaz\ sfera abuzului asupra copilului. pp. Who’s Fit to Be a Parent?. „Marriage and the construction of reality”. Goddard [i Saunders (2001. pentru a li se asigura securitate. 50(1). Australian Institute of Family Studies and National Protection Clearinghouse.J. New York.. Toronto. Bibliografie Berger. Coser R. care au fost definite ca fiind „cu[ti” etc. Fahey. Family and the state of theory. 157-175. în procesul de regularizare a copil\riei [i arbitrare a practicilor parentale..N. ata[ate unor fenomene familiale cum ar fi. exploat\rii copiilor. „patologicului” din rela]ia dintre copil [i adult. Gubrium. P.VOLUMUL 19/2007 În România a fost sesizat\ o reac]ie similar\ a sistemului de protec]ie în cazurile de abuz [i neglijare a copilului difuzate de mass-media. „Creating a caring society”.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . 29 (1). neglij\rii. prin rolul major de vehicul de diseminare a defini]iilor „normalului”. [i Saunders B. 14. ea reprezint\ o verig\ extrem de important\ în sus]inere acestui proces de deprivatizare a parentalit\]ii. The family.. E.687-702. 1995. media difuzeaz\ materiale care sus]in „modelele de bun\ practic\” sau incrimineaz\ comportamentele nedezirabile.. M. Glenn.L. migra]ia for]ei de munc\ în str\in\tate. Goddard. H. în special în domeniul protec]iei copilului.. cu consecin]ele pe care aceasta le are asupra copiilor sau fenomenele de abuz [i neglijare a copilului. pp. Sociology. Journal of marriage and the family. Child abuse prevention. un rol extrem de important îl au agen]ii media.. De altfel. în Australia.. Contemporary sociology. pp. ei constituind parteneri importan]i într-o serie de programe sociale. 29 (4). copii ]inu]i în ]arcuri acoperite. în mediul rural (exemplul copiilor ]inu]i în lan]uri de p\rin]i. p. 1988. „Family responsibility and caregiving in the qualitative analysis of the Alzheimer's disease experience”. 32 . 2001. 1991. 2000. Melbourne. St Martin’s Press. 1) constat\ faptul c\ media „a început s\ aib\ mai mult\ influen]\ asupra politicilor [i practicilor din protec]ia copilului decât profesioni[tii care lucreaz\ în domeniu”. Routledge. University of Toronto Press.. de pild\. J. în special în familiile din mediul rural. 1974. (coord. dup\ cum atrag aten]ia o serie de studii recente. Implicarea agen]ilor media în ra]ionalizarea raporturilor dintre p\rin]i [i copii a devenit din ce în ce mai vizibil\ [i în România. Statele Unite [i Marea Britanie. „Child abuse and the media”. 1995.J. domeniu privilegiat pentru ac]iunea [i interven]ia social\.8494. Kellner. it’s structures [i functions. T. 197-207. D.R. New York. derulate de agen]ii private sau publice de servicii. Campion. pp. G. „Privacy and the family: conceptual and empirical reflections”. în al doilea rând. cele mai multe dintre programe adreseaz\ mesaje care încorporeaz\ defini]ii ale abuzului.).L. pe perioada cât erau pleca]i de acas\. Cheal.

J. California. St\nciulescu... “Qualitative inquiry and the deprivatization of experience”. „Caring by the book”. 2006a.66-81.J. Routledge. Holstein. Harrington – Mayer M.. Gubrium. 1995. Mountain View. 1990..F. St\nciulescu. Roth-Szamosközi M. and local enactment”. pp. Kellerhals. Rollet. Bales.. Gubrium J. 57. Journal of contemporary ethnography.A.. R. Les espaces de la famille. Sociologia educa]iei familiale.894-908. 1996. 2. pp. 1991. 6(1). Kellerhals. 1988. G. New York. în Bawin Legros. Gubrium. Journal of marriage and the family.. Bawin Legros. 1987. J. Stone. Mason. pp. Gubrium. Liege. J. în Journal of marriage and the family. Gubrium.). „Family discourse. pp.773-786. pp. D.A.A.F.. Qualitative inquiry.204-222. 1993. pp.. „Family rethoric as social order”. vol.. J.. V. F. concep]ii [i metode. Free Press.77-109. Liege.A. Le groupe familial.. 53. Lasch. Actes du colloque.(coord.F. C. „Perspective sociologice de abordare a familiei”. Holstein. „De l’intérêt de l’État aux droits de l’enfant”. Holstein J.. 1(2). 1999. „Redefinition et construction progresives des espaces domestiques du point de vue de l’enfant”. B.. (coord. Gender & Society.. Children taken seriously: in theory.. 1955. Care work: gender. Polirom. 13.. Dandurand R.F. Holstein J. „Deprivatization and the construction of domestic life”.). Jessica Kingsley Publishers. 1994. 1998.. 1987. Teorii sociologice ale educa]iei. Gubrium. pp. Protec]ia copilului.). Parsons. St\nciulescu.. 1977. J. Journal of marriage and the family. New York. F. pp. E.. Journal of marriage and the family. E..121131. 2000.. pp. policy and practice. E. J.F. J. Revista de cercetare [i interven]ie social\.A. Thorne. Lynott. Dileme.. R.TEORII DESPRE.3-11. Les espaces de la famille. J. 4-11. labor and the welfare state.. Polirom... Ia[i. London [i Philadelphia. Mayfield Publishing Company. 91-97. B. Cluj-Napoca. vol. „Studying «family usage»: family image and discourse in mental hospitalization decisions”. Journal of family issues. C. Holstein. J. 1993. Presa Universitar\ Clujean\.. Family Socialization and Interaction Process. Haven in a heartless world: the family besieged... „Child protection policy and the construction of childhood”.609-621. pp. Ia[i. 138. 1995. 17(3)..129-152. Miftode. J. Miller.. „Family as excuse and extenuating circumstance: social organization and use the family rhetoric in a work incentive program”. de Singly. J. F.. Fattore. Holstein J. „Plaidoyer pour une etude des territoires de la famille”. 14(1). 33 . „The private image: experiential location and method in family studies”. Actes du colloque. 2005. What is family?. pp. T. Mason. (coord. „Re-visioning women and social change”. 85-109. (coord. J. 49(4).. 1985. Glencoe.. Basic Books.A. B. IL.).261284. de Singly.. 1994. 1(1). pp. T. pp. organizational embeddedness. J. Kellerhals. Dandurand R.

deprivatizat\ de o multitudine de mesaje institu]ionale. conform acestei abord\ri. În continuare este interogat\ deprivatizarea experien]ei de îngrijire.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . ordinea domestic\ este o construc]ie cultural\.VOLUMUL 19/2007 Rezumat Acest articol trece în revist\ o serie de abord\ri teoretice ale conceptelor de public [i privat. 34 . detaliind perspectiva construc]ionist\ a privatului familial. în familia de asisten]\ maternal\. adresate copilului [i bun\st\rii lui.

este mai mult ca evident c\ toate activit\]ile organizate de oameni î[i au izvorul în comunicare: „În toate mediile se con[tientizeaz\ faptul c\ tot mai mult o societate. Camelia Nicoleta MORARIU Universitatea „Al.147).I. pe de 35 . a împ\rt\[i „cuiva” fapte sau sentimente. According to Gilles Wilelt. 1996. p. interdisciplinary approach. A comunica înseamn\ a transmite o informa]ie. opineaz\ Gilles Wilelt (1992. Key words: communication axioms. Vasile MIFTODE Prep. În prezent. Definit\ în modul cel mai simplu.ro Comunicare social\. or a firm come to life and maintain themselves with the help of their numerous processes and networks”. comunicarea const\ într-un proces de transmitere a informa]iilor. dr. intercomunitar\ [i intercultural\ Prof. apud I. „it is easily observable in all areas that a society. ideilor [i opiniilor de la un individ la altul [i de la un grup social la altul. Comunicarea este substan]a societ\]ii (Sfez. rela]iile umane ([i nu numai) reprezint\ interac]iuni comunica]ionale. drd. an institution. cultural management. prin mijloace care le fac inteligibile interlocutorului [i care exprim\ ceea ce emi]\torul a dorit s\ exprime. p. Comunicarea este inima interac]iunilor sociale [i se afl\ în centrul performan]elor sociale. pe de o parte [i capacitatea unui subiect-receptor de a în]elege [i asimila în întregime con]inutul respectiv. Comunicarea a devenit un concept universal [i atotcuprinz\tor pentru c\ totul „comunic\”. interpersonal\.Cuza” Ia[i Departamentul de Sociologie [i Asisten]\ Social\ Abstract Communication is the most important aspect of social interactions and the center of social performances.Working together www. Dr\gan. Comunicarea impune capacitatea unui subiect-emi]\tor de a transmite un con]inut în integralitatea semnifica]iei acestuia. În genere. social interaction. o institu]ie sau o întreprindere se constituie [i se men]in datorit\ [i prin intermediul numeroaselor lor procese [i re]ele”. 7). Currently is most evident that all human activities are built upon communication.asistentasociala. societatea îns\[i este definit\ de „comunicare”. 1993.

în vederea transmiterii unei informa]ii. rezultate. eficien]\) 36 . atât în ceea ce prive[te con]inutul direct. 1987). C. 1: Paradigma conceptelor „câmpului comunicaţional” Dimensiunea interdisciplinar\ a managementului cultural COMPORTAMENTUL SOCIAL .. comunicarea este definit\ ca „mod fundamental de interac]iune psihosocial\ a persoanelor.VOLUMUL 19/2007 alt\ parte. A comunica nu înseamn\ a te exprima pur [i simplu. Ia[i. 2002). realizat\ într-un limbaj articulat sau prin alte coduri. ci a te face inteligibil „celorlal]i”. J. a ob]inerii stabilit\]ii sau a unor modific\ri de comportament individual sau de grup” (Dic]ionar de sociologie. COMUNICARE INTERPERSONALĂ Înţelegere Acceptare Respingere Prejudecăţi COMUNICARE INTERCULTURALĂ Tabuuri Diversitate culturală Pluralitate culturală Multiculturalism Mondializare Globalizare Civilizare şi Civilizaţie Aculturaţie („construcţie culturală”) Context cultural Blocaj comunicaţional Confuzie Conflict Cultură informaţională Intercultural Transcultural Intracultural Contra-comunicare şi Contra-aculturaţie Fig. În acest sens.SOCIOLOGIA INTERCULTURALĂ Antropologie Sociologie Psihologie Management Comunicare ISTORIA ŞI FILOSOFIA CULTURII ŞI CIVILIZAŢIEI MANAGEMENT INTERCULTURAL Management comunicaţional Management intercomunitar Marketing comunicaţional Marketing intercultural Managementul cunoaşterii Fig.C. restrâns. comunicarea însemn\ „o comuniune de gând. sim]ire [i ac]iune” (Bârliba. 2: Interferen]e disciplinare ale managementului intercultural (câmp.. Din punct de vedere sociologic.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . M. Editura Polirom. obiect. cât [i în ceea ce prive[te con]inutul general sau „contextul comunic\rii” (vezi [i Abric. Psihologia comunic\rii. 1993). metod\.

. personalitatea uman\ se define[te în mod esen]ial prin sistemul rela]iilor comunica]ionale la care particip\. inclusiv „rela]iile de respingere” dintre oameni [i ac]iunile neinten]ionate. circular. intelectual [i afectiv destul de limitat\. c\ci odat\ produs. A fost stabilit în acest sens. 2004. „Nu exist\ necomunicare” în existen]a uman\ (Beavin et al. Procesul comunic\rii poate fi abordat [i în]eles într-o tripl\ perspectiv\: a) perspectiva oferit\ de „teoria sistemelor”. de-a lungul ciclului vie]ii). spiritual). utile [i în în]elegerea comunic\rii sociale. axiomele comunic\rii sunt urm\toarele: 1) Axioma permanen]ei: orice activitate uman\ implic\ diferite forme de comunicare.212).72). individul particip\ la „comunic\ri utile” [i evit\ „infla]ia 37 . 3) Axioma determin\rii sau selec]iei stimulilor comunic\rii. Ne construim astfel sisteme specifice de rela]ii interindividuale [i interculturale. Individul este invadat de numero[i stimuli sau este este bombardat de variate informa]ii pe care trebuie s\ le supun\. în institu]ie etc). În tot ceea ce facem sau nu facem [i în tot ce spunem sau nu spunem exit\ comunicare (Sassu. p. psihic. continuu. El afirma c\ procesul comunic\rii (Barnlund. cât [i „lista participan]ilor” la activitatea sau la actul respectiv. care cre[te [i se maturizeaz\ (Turliuc. în permanent\ schimbare. ci rela]ia este important\). D.. ocup\ un loc definitoriu în via]a individual\ [i comunitar\. sistemic. În aceast\ perspectiv\. Determinarea comunica]ional\ vizeaz\ atât tema comunic\rii. 1968) este dinamic.TEORII DESPRE. p. Comunicarea interpersonal\ [i. deci. 1990). un sistem specific de axiome. cercet\torii percep procesele comunica]ionale ca pe o entitate vie. oglindind atât natura spa]iului social [i psihosocial. Ipotetic. c) a „dimensiunii psihologice”. în mod necesar. complex (comunicarea este un proces complex deoarece el este profund implicat în structura func]ion\rii rela]iilor interumane. el declan[eaz\ un mecanism ce nu mai poate fi dat înapoi). 2006. Actul comunic\rii nu are la origine atât stimulul. în care ne manifest\m ca actori comunica]ionali [i. cât [i natura general\ a „interdependen]ei sistemice” dintre ansamblul elementelor componente sau implicite în comunicarea social\ [i inter-uman\. cât rela]ia generat\ sau provocat\ de „transmiterea stimulului” respectiv. ireversibil (orice act de comunicareeste ireversibil. irepetabil (timpul nu se repet\ [i. În mod obi[nuit. b) a „contextului social” (din perspectiv\ sociologic\). cea intercultural\. 2) Axioma rela]ion\rii (nu reac]ia. Capacitatea individului de a reac]iona [i „a intra în rela]ii” cu „ceilal]i” este fizic. aser]iunea potrivit c\reia comunicarea se repet\ este anulat\). în comunitate. unei selec]ii sau „alegeri”. ca parteneri de via]\ social\ (în familie. Barnlund (1968) a propus [ase aser]iuni cu privire la comunicarea uman\. 4) Axioma eficien]ei sau a „economiei de efort” (fizic. de aceea..

Raluca. pe de o parte [i o pondere specific\ a rela]iei în raport cu con]inutul 38 . În plus.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . a se înt\ri [i. respectul cuvenit unor actori participan]i).74). sistemul de roluri folosit. familiale. lipsite de orice „câ[tig”. descoperiri. [tiin]ifice [i al rela]iilor comunica]ionale specifice acestora). Institu]ionalizarea [i chiar manifest\rile informale ale rela]iilor comunica]ionale asigur\ aceast\ constan]\ [i stabilitate (este cazul institu]iilor economice. pe de alt\ parte. Eficien]a sau economia de efort ne oblig\ s\ avem în vedere c\ „fiecare comunicare este o negare a alteia posibile” (Sassu. rezultate dorite. închide sau limiteaz\ „câmpul ofertelor” prin reguli sau restric]ii impuse de tema comunic\rii. polite]ea. Tabelul 1: Dispunerea comportamentelor de rol [i a celor comunica]ionale Aşteptările de rol Tipurile de rol Manifestările de rol Sistemul de sancţiuni Comportamentele comunicaţionale Acceptanţa personală Formele de relaţionare Grupurile primare aşteptări de posibilitate roluri situaţionale puţin determinate puţin determinate deschise neoficiale determinate simetrice/complementare Grupurile cvasi-primare aşteptări de obligaţie roluri de poziţie mai severe mai severe reglementate limitate simetrice/complementare Grupurile secundare aşteptări de necesitate status-roluri rigide rigide puternic reglementate doar relevanţă funcţională simetrice/complementare 8) Axioma con]inut-rela]ie: actul comunica]ional implic\ un con]inut [i o rela]ie.74). „comunic\rile repetate” sau temele nesemnificative (unii indivizi „vorbesc mult [i comunic\ pu]in”). politice. la stabilirea unei afaceri etc. a se men]ine în diferite forme [i în diverse „spa]ii sociale” (familie. blocajul comunica]ional sau „pierderea de timp” social.VOLUMUL 19/2007 comunica]ional\”. în acela[i timp. comunit\]i. 5) Axioma institu]ionaliz\rii: se refer\ la tendin]a rela]iilor comunica]ionale de a se repeta. „comunic\rile alese le excud pe celelalte [i reduc diversitatea comunic\rilor posibile [i. pe de o parte [i de natura participan]ilor. Raluca. 7) Axioma regulilor [i a rolurilor: teoria comunic\rii eficiente impune respectarea unor reguli [i eliminarea întâmpl\rii. În concluzie. eforturile inutile [i descurajante” (Sassu. p. dar. „conflictele comunica]ionale”. semnifica]ii noi. astfel. cât [i natura sau dimensiunea a[tept\rilor din partea actului comunica]ional dat. p. pe de alt\ parte. Având în vedere aceste exigen]e putem evita comunic\rile inutile. prin aceasta. pe de o parte [i comunic\rile „pierdante”. trebuie s\ ne concentr\m asupra unei singure teme comunica]ionale [i s\ evit\m „rela]iile comunica]ionale frustrante sau dezam\gitoare”. grupuri. 6) Axioma a[teptabilit\]ii: orice comunicare deschide calea spre „a[tept\ri”. Experien]a personal\ [i „înv\]area social\” ne ajut\ s\ ne determin\m corect atât legitimitatea particip\rii la o anumit\ rela]ie comunica]ional\. Unele reguli vizeaz\ limbajul. organiza]ii sociale etc). „ritualul” actului comunica]ional (exemplul clasic: la pe]itul miresei.

10) Axioma perturb\rilor se refer\ la posibilitatea ca orice act comunica]ional s\ fie perturbat. cea rela]ional\ este determinat\ emo]ional. Cine este interesat de aspectul de con]inut va ignora aspectul rela]ional. modul în care informa]iile respective sunt percepute de c\tre receptori (de c\tre partenerii comunic\rii).78). va considera con]inutul doar vehicolul rela]ion\rii.„participan]ii la actul comunica]ional se controleaz\ reciproc în cele exprimate” . În cazul comunic\rii interpersonale. 9) Axioma controlului se înscrie în teoria controlului social generalizat potrivit c\reia nu exist\ comunicare f\r\ control [i nici control f\r\ comunicare. Exist\ comunic\ri în care predomin\ con]inutul (comunic\ri [tiin]ifice) [i comunic\ri în care predomin\ rela]ia (în grupurile primare. Este important s\ avem în vedere faptul c\ aspectele afective [i cognitive ale unei comunic\ri sunt simultane. mai ales.77). în alte comunic\ri predomin\. componenta rela]ional-afectiv\ este adesea incon[tient\ [i ipotetic influen]eaz\ decisiv procesul comunic\rii. potrivit c\reia „semnalele transmise prin comunicare sunt supuse perturb\rilor [i nu pot fi influen]ate nici de emi]\tor [i nici de receptor”. în bandele de cartier etc). În unele comunic\ri datele vehiculate sunt mai importante decât rela]iile. „con]inuturile nu sunt decât paravan pentru înlesnirea procesului comunica]ional” (Beavin et al. contextul comunic\rii [i. adesea. dimpotriv\.TEORII DESPRE. p. de a men]ine un echilibru între varia]ie [i constan]\. Zgomotul aduce. p. dar efectul poate ap\rea ulterior.. cine este interesat de aspectul rela]ional. Cunoscutul sociolog american Talcott Parsons ar\ta c\ menirea controlului era – în perspectiva sociologiei ac]iunii – de a împiedica comportamentul deviant [i într-o perspectiv\ sistemic\. Aspectul tehnic al perturb\rii estestudiat de teoria informa]iei. c\ ]i-ai manifestat sau afirmat existen]a [i 39 . suplimentar\. emi]\tor [i receptor. de a restabili sistemul [i a regla homeostazia acestuia. ceea ce face ca semnalele s\ ajung\ distorsionate la receptor. socializare prin control social. în acest sens. 2006. dorit\ [i o informa]ie fals\. perturb\rile sunt mai importante decât informa]ia transmis\ deoarece. Pe de alt\ parte. Fiecare influen]eaz\ partenerul comunic\rii în mod diferit. „În timp ce recep]ia con]inuturilor este determinat\ cognitiv. Controlul comunica]ional are misiunea de a stabiliza sistemul rela]ional [i prin aceasta. desigur. pe de o parte [i între tradi]ie [i înv\]are. 2006. Comunicarea este. vehiculat. p. perturbator. pe de alt\ parte. 1990. Exist\ [i alte forme de perturb\ri generate de diferi]i factori implica]i: domeniul informa]iei. În plus. În acest din urm\ caz. considerându-l chiar deranjant. pe de alt\ parte.77). ci faptul c\ ai comunicat.. pe lâng\ informa]ia inten]ionat\. de pild\. Se impune s\ preciz\m c\: .fiecare participant poate controla exprimarea celuilalt prin aprobare sau dezaprobare (în cazul comunic\rii verbale) (Sassu.. în familii. f\r\ a-l lua în considerare” (Sassu. interlocutorii sunt mai interesa]i s\ afle unul despre cel\lalt decât s\ schimbe informa]ii unul cu cel\lalt (important nu este ce spui la telefon sau ce scrii într-o scrisoare.

incitare (manipulare. a prelucr\rii acesteia). Juang. Perturb\rile fac parte din însu[i sistemul comunica]ional. Noi vorbim de diversitate cultural\.ca perturbare relaţională Perturbări ale eficienţei permanentă în cadrul şi între (relaţia între emiţător şi receptor) sisteme comunicaţionale Strategii de înlăturare a perturbărilor . obligare prin norme. de pluralitate cultural\ [i multiculturalism în diferite domenii ale vie]ii.ca perturbare actuală a înţelegerii Perturbări semantice . porunci. .Lărgirea benzii de transmisie.integrare comunica]ional\.orientare: informa]ii indicative. Deoarece cultura se refer\ la atât de multe aspecte. p. 6).Perturbări ale transmiterii în Perturbări tehnice cazul unei situaţii comunicaţionale fără mediu tehnic . al semnifica]iei [i al reprezent\rii. social\.VOLUMUL 19/2007 „dorin]a de comunicare”). . . – se deosebe[te de ac]iunea „de a îndemna un cal pentru ca acesta s\ mearg\ mai repede”. 2006.persuasiune. în [coal\ sau loc de munc\ (Matsumoto.instruire (în raport cu forma transmiterii informa]iei.ca perturbare genetică (izolare unui partener) . cercet\torii Murdock. 2006. 2002). . La începutul anilor 1971. Exist\ raporturi de interac]iune [i chiar „de transfer” între comunicarea instrumental\ [i cea consumatoric\ (Abric. în func]ie de scopurile urm\rite: .Limitarea factorilor perturbatori. cât [i la nivelul rela]ion\rii (Sassu. nu e de mirare c\ ea genereaz\ mult\ confuzie [i ambiguitate.80). Ford [i Hudson au descris 79 de aspecte diferite ale vie]ii în care este 40 . reclam\ propagand\. Perturb\rile pot apare atât la nivelul semnelor.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . . îndeosebi în cazul în care rela]ia predomin\ con]inutul. creşterea puterii de transmitere . amânarea comunicării pentru un moment mai favorabil -Metacomunicare cu scopul modificării condiţiilor de interacţiuni 11) Axioma comunic\rii de consum versus comunicarea instrumental\ vizeaz\ diferen]a dintre comunicarea care reprezint\ însu[i scopul actului comunica]ional (ca dorin]\ sau trebuin]\ a receptorului [i nimic altceva) [i comunicarea ale c\rei func]ii „nu se refer\ strict la procesul comunic\rii” (caz în care este instrumental\). Comunicarea instrumental\ se manifest\ sub mai multe forme.Metacomunicare de -Corectare.ca perturbare relaţională actuală . intensificarea relaţiilor comunicaţionale -Corectarea strategiei comunicare . Comunicarea consumatoric\ se deosebe[te de cea instrumental\ a[a cum ac]iunea „de a c\l\ri de pl\cere” – potrivit exemplului lui Frohlich W. indica]ii).informa]ie. p. Tabelul 2: Tipologiile perturb\rilor comunica]ionale Niveluri ale perturbării Tipuri ale perturbării Perturbări la nivelul canalului de transmitere . imperative [i conjunctive pentru a adopta un anumit comportament.

2007.religie. . În aceast\ perspectiv\. p..beneficiari) Fig. Suport metodologic (oferta de metode i instrumente) cultur .caracteristici generale.31): . ..activit\]i individuale [i de familie. . . Barry (1980) rearanjeaz\ aceast\ list\ limitând-o la 8 categorii mari (Condurachi.mâncare [i îmbr\c\minte. 3: Interferen]e metodologice în func]ionarea [i exploatarea managementului intercultural 41 . Câmpul de ac iune (domeniul cunoa terii) III. comunicarea interpersonal\ devine intercultural\ [i reflect\ orice aspect al vie]ii noastre [i totodat\ orice produs uman.sex [i perioadele vie]ii. . Exploatarea rezultatelor (utilizatori . COMUNICARE I EFICIEN comunicare management psihologie sociologie antropologie IE SOCIAL strategia social MRU . . .economie [i transport. Comunicarea intercultural\ poate fi definit\ astfel. implicat\ cultura. drept o comunicare antropologic\ [i etnologic\.TEORII DESPRE. civiliza ie (realul economic i socio-cultural ca mediu al afacerilor) II.resurse umane marketing managementul cunoa terii I. bun\stare [i [tiin]\.tehnologie [i cas\.comunitate [i guvernare.

Bucure[ti. Editura Polirom. Fenomenul leadershipului intercultural. Editura SNSPA. 1993. Editura Performatica.. Paradigme ale comunic\rii de mas\. Raluca. Houghton Mifflin. Tran. Juang. 1968. Ia[i. nr. A. London. Saussure.1. Axiomele comunic\rii. Interpersonal Communication: Survey and Studies. Mondializarea. Critique de la communication.I. N. L. J. Ia[i. Comunicarea. 2000. Psihologia cuplului [i a familiei. Editura [ansa SRL... Editura Polirom. 2004. Sibiu.M. Editura Seuil.. I. Teoria comunic\rii.VOLUMUL 19/2007 Bibliografie Abric. 42 . Condurachi. 1998. Dr\gan. Bucure[ti. Ia[i.Cuza. Bucure[ti. Psihologia comunic\rii. Menschliche Kommunikation. Beavin. anul IV. F... Berna-Toronto... 1997. L. V. Turliuc. Editura Thomson Wadsworth. [i colaboratorii.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . Culture and Psihology. 1990. Matsumoto. Sassu. M. 2007. Ia[i. Barnlund.în Revista de Sociologie.. 1996. Boston. D. D. Sfez.. 2002.. Paris. 2006. 2006.C. Dinu.. Universitatea Al. H. Curs de lingvistic\ general\. Editura [tiin]ific\.

Dr.asistentasociala. criminological research takes into consideration both the multifactorial etiology of the phenomenon of criminality under the aspect of studying the crime. the criminal. Vechimea în timp a [tiin]ei criminologice.) – cuvânt. Maria SANDU Universitatea „Al. which affords the specificity of anticriminal policy and practice. and the social reaction to the phenomenon. victim. Apari]ia sociologiei ca [tiin]\ este legat\ de numele sociologului francez Auguste Comte care întemeiaz\ „pozitivismul sociologic”. efficient criminal policies. 1. Domeniul cercet\rii criminologice Înc\ din cele mai vechi timpuri oamenii au fost preocupa]i de observarea [i studierea „genezei [i esen]ei fenomenului criminal” cristalizându-se ceea ce literatura de specialitate nume[te curente de gândire criminologic\1 care au generat tot atâtea solu]ii [i concluzii. infrac]iune). crimen (lat.Working together www. Thus. restorative justice. 2 43 .I. logos (gr.ro Cercetarea criminologic\ `ntre practica [i politica anticriminal\ Lect. social reaction to criminality. The ultimate purpose of the investigative undertaking should be represented by the ensurance of public safety in the context of applying the principles of restorative. idee. delineating anticriminal strategies and practices focused on the component of social prevention. and the victim.) – crim\ (fapt\ penal\. relational or balanced justice.Cuza” Ia[i Departamentul de Sociologie [i Asisten]\ Social\ Abstract Nowadays. comparabil\ cu a celorlalte [tiin]e sociale2 se întinde în timp începând cu regulile Hamurabi ale Babilonului – Codul lui Hamurabi – continuând cu gândirea cri1 Termenul de „criminologie” era folosit ca un termen generic pentru toate [tiin]ele criminale. Key words: criminality. a change of viewpoint imposes itself starting with the study of antisocial phenomena from the perspective of risk factors and criminogenic needs and needs to lay at the basis of flexible. [tiin]\.

. Oprean.Studiul victimei sau victimologia (Tudor Amza. [tin]a crimei (R. Cressey. Bohm. Evul mediu (Oprean. ca fenomen „uman [i social”. Iacobu]\). K. 3 Pentru detalii privitoare la gândirea criminologic\ în antichitate [i în Evul mediu [i pentru o trecere în revist\ a principalelor curente criminologice pân\ în Epoca modern\. Vasile V. Al.. Grecia antic\. . .REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . 2002. criminologia ar desemna [tiin]a despre crim\. În anul 1934 se înfiin]eaz\ Societatea Interna]ional\ de Criminologie. . 1956). în prezent. pp. Léauté. Haley. van Bemmelem. 321-349). L. criminalul [i victima – cât [i o „realitate colectiv\” – criminalitatea. reac]ia social\ împotriva criminalit\]ii (Iacobu]\.1. 4 5 44 .{tiin]a asupra criminalit\]ii ca fenomen social (Edwin H.. include în domeniul de cercetare. victim\ sau reac]ia social\ asupra fenomenului criminal. 1942. 18-32.. pp. Criminalitatea ca fenomen social Abordarea criminologiei ca [tiin]\ a „fenomenului criminal”. Delimitarea obiectului de studiu al criminologiei se realizeaz\ în func]ie de perspectiva asupra criminalit\]ii (Amza. Sutherland. M.{tiin]a despre criminal (Enrico Ferri. îmbin\ abord\rile centrate pe fenomenul criminalit\]ii. R. Stanciu).3 Termenul de „criminologie” a fost folosit pentru prima dat\ de antropologul francez Paul Topinard (1879). criminologia a fost definit\ pe rând sau concomitent ca: . 1997). pp. Popovici. 1. 2002. Jean Pinatel).VOLUMUL 19/2007 minologic\ din Egipt.{tiin]a despre crim\ (Emile Durkheim. Etienne de Greff. pp. Ioan Al. Grosso modo. Narcis Giurgiu.N. I. 2002. pp.{tiin]a despre fenomenul criminal în general (E. H.34-52) Evul modern [i Epoca modern\ (Amza T. abordare care ar diminua interesul pentru criminal. 1992). T. „discursul cu privire la crim\”. 2000. proces în c\drul c\ruia criminologia a fost uneori perceput\ ca „[tiin]\ f\r\ regat” (Thorsten Sellin) sau chiar ca o „super[tiin]\” (Laignel Lavastine. M. Criminologia pozitivist\ a fost fondat\ de Cesare Lombroso (1876). Henyer. L’uomo delinquente. a se vedea literatura de specialitate indicata.{tiin]a despre fenomenul criminalit\]ii5 (J.. Studiul criminalit\]ii [i al profilaxiei acesteia – prevenire [i combatere.. Vouin. G. 1956). . P. atât o „realitate individual\” – crima.. J. Seelling. precum [i pe practica [i politica anticriminal\. D. 95-97). R. 1990). Drept urmare. 29-50) care.. iar nu ca „simpl\ abstrac]ie juridic\”. Astfel încât. 1905. preocuparea major\ în lunga perioad\ de constituire a criminologiei ca [tiin]\ a fost reprezentat\ de delimitarea obiectului de studiu [i implicit definirea domeniului [tiin]ific4.

care nu se mai refer\ la „violarea unei anumite legi” în general. Belgia. dup\ cum urmeaz\: . ci în mod particular la înc\lcarea legii penale. Conform noului Cod penal român. Crima.Of. . literatura de specialitate consemneaz\ trei accep]iuni ale acesteia. coduri în care se reg\se[te împ\r]irea tripartit\ a infrac]iunilor în crime. 294 din 2004 privind executarea pedepselor [i a m\surilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (publicata în M. s\vâr[it\ cu vinov\]ie [i prev\zut\ de legea penal\ (art. vinov\]ia [i prevederea în legea penal\ – care în fapt reprezint\ criterii de diferen]iere de alte forme de ilicit juridic (civil. dealtfel aspru criticat\ în literatura de specialitate. valoarea obiectului lezat [i modul de comitere a faptei – [i de sanc]iunea aplicat\ – penal\ sau corec]ional\ (Banciu. 566 din 30 iunie 2006). Luxemburg.97 alin (1) din Legea nr.În sens comun no]iunea de crim\ se refer\ fie la infrac]iuni inten]ionate împotriva persoanei.{tiin]a despre dinamica actului criminal (Etienne de Greff). contraven]iile ie[ind din sfera de reglementare a dreptului penal. fie la alte fapte penale grave. În ceea ce prive[te no]iunea de crim\. modific\ în]elesul no]iunii de „delict”. care va intra în vigoare în anul 20087. San-Marino.TEORII DESPRE. administrativ.Codul penal [i la art. Rezult\ c\ o fapt\ constituie infrac]iune – crim\ sau delict – numai dac\ întrune[te cele trei tr\s\turi esen]iale – gradul de pericol social. 50 din 2006 pentru prorogarea termenului prev\zut la art. reprezint\ o infrac]iune grav\ care atrage pedepse diferite [i proceduri speciale în raport cu celelalte infrac]iuni. fie la infrac]iuni cu alt obiect juridic principal dar care au ca rezultat moartea unei persoane. în opozi]ie cu „criminologia etiologic\” a anilor ’50 care utilizeaz\ preponderent metode cantitative. în sens penal. 1999. teorie centrat\ pe procesele [i mecanismele „trecerii la act” care va pune bazele „criminologiei dinamice” [i a utiliz\rii metodelor calitative. Grecia.512 din Legea nr.G.112-114). disciplinar etc). Aceast\ lacun\ legislativ\ este corectat\ prin modificarea Codului penal român în vara anului 2004. în crime [i delicte (art.. 6 În Codul penal român de la 1865 [i Codul penal Carol al II-lea de la 1936. 17 din Codul penal român).U. Infrac]iunea este o fapt\ care prezint\ pericol social.. nr. dup\ gravitatea lor. dup\ nenum\rate prorog\ri de termen. 7 45 . nr. împ\r]ire care se men]ine [i ast\zi în Fran]a. În dreptul penal român actual se men]ine concep]ia unitar\ cu privire la infrac]iune. faptele prev\zute de legea penal\ ca infrac]iuni se împart. respectiv 19366. Modificare realizat\ prin O. modificare r\mas\ în stare de proiect. conform Noului Cod Penal român. D. sens atribuit [i de legisla]ia penal\ român\ de la 1865. 3 din Noul Cod Penal). pp.Sensul penal al no]iunii de crim\ se refer\ la o infrac]iune grav\ care atarge pedepse diferite [i proceduri speciale în raport cu celelalte infrac]iuni. r\mânând ca diferen]ierea între „crime” [i „delicte” s\ se realizeze în func]ie de gravitatea faptei penale – valoarea pagubei. 301/2004 . . delicte [i contraven]ii.. Împ\r]irea bipartit\ a infrac]iunilor în crime [i delicte.

crima este un fenomen (realitate observabil\ [i repetabil\). (C. Criminalitatea ca fenomen socio-uman.).). Din perspectiva ar\tat\.P. criminalul este o persoan\ care comite o crim\ în toate sensurile mai sus ar\tate: fapt\ penal\ [i fapt\ cu justificat\ aparen]\ penal\. care transcende no]iunii de crim\ în sens penal.P.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . tentativa. În sens criminologic. 44-51 C. teoriile aboli]ioniste propun înlocuirea [i utilizarea sintagmei persoan\ care a comis o crim\. în corela]ie cu principiul legalit\]ii incrimin\rii. 18 C.VOLUMUL 19/2007 Delictul reprezint\ fapta antisocial\. Literatura de specialitate opereaz\ diferite clasific\ri ale criminalit\]ii fie în func]ie de criterii subiective – unit\]i de spa]iu [i timp – fie în func]ie de criterii obiective cu referire la gradul de cunoa[tere a faptelor penale de c\tre organele de justi]ie penal\. De exemplu. no]iunea de crim\ în sens criminologic este mult mai cuprinz\toare referindu-se atât la faptele penale incriminate (infrac]iuni). un fapt uman [i social. faptele comune. relevat\. . Astfel se poate distinge între urm\toarele tipuri de criminalitate: . participa]ia (art. Ca fenomen juridic.P. aspect confirmat de men]inerea termenului delincven]\ juvenil\ cu referire expres\ la minorii care comit acte antisociale. care atenteaz\ cu discern\mânt [i vinov\]ie la anumite valori [i rela]ii sociale ce sunt protejate de norme de drept penal. criminalitatea reprezint\ ansamblul comportamentelor umane considerate infrac]iuni – incriminate [i sanc]ionate – în cadrul unui sistem de drept penal. În vederea evit\rii etichet\rii. situa]iile care înl\tur\ caracterul penal al faptei (art. faptele cu aspect predelincven]ional care prezint\ pericol social mai redus (art. cât [i la faptele cu justificat\ aparen]\ penal\.„Cifra neagr\” a criminalit\]ii este reprezentat\ de diferen]a dintre faptele penale s\vâr[ite [i cele reclamate sau constatate de organele de urm\rire penal\.Criminalitatea real\ (C. ce const\ în ac]iunea sau inac]iunea unei anumite persoane. în sens generic [i ca fenomen sociouman. De aceea. Delincven]a juvenil\ cuprinde acele conduite [i acte antisociale.A. cum ar fi de pild\. 144 C. desemneaz\ ansamblul faptelor penale comise într-un spa]iu [i într-o perioad\ de timp determinate. inclus\ în domeniul de cercetare al criminologiei. . devian]a care genereaz\ (favorizeaz\ [i determin\) delincven]a. 46 .).) reprezint\ totalitatea faptelor penale s\vâr[ite într-un anumit spa]iu sau teritoriu [i într-o anumit\ perioad\ de timp. desemneaz\ „ansamblul faptelor penale comise într-un spa]iu [i într-o perioad\ de timp determinate.Criminalitatea aparent\.) reprezint\ totalitatea faptelor penale reclamate sau sesizate din oficiu [i se refer\ la acea parte a infrac]ionalit\]ii reale care a fost descoperit\ de organele specializate ale statului (organe de cercetare [i urm\rire penal\).R. comis\ în societate. Infrac]ionalitatea. care exced viol\rii legii penale. f\r\ elemntul constitutiv al infrac]iunii. [i care sunt comise de persoane care n-au atins înc\ vârsta majoratului (18 ani în România).

care constitie activitatea delincvent\ îns\[i (Narcis Giurgiu. în func]ie de reac]iile specifice ale societ\]ii. În acest sens are loc o deplasare a centrului de greutate din sfera personalit\]ii criminale [i a mecanismelor trecerii la actul criminal.. Al. cercet\rile criminologice înscrise pe aceast\ direc]ie vizeaz\ probleme privitoare la analiza socio-politic\ a normei penale. . realizeaz\ con]inutul “noii criminologii”. Reac]ia social\ împotriva criminalit\]ii Noul curent. se contureaz\ mijloacele [i metodele specifice de control al fenomenului criminal care circumscriu practicii [i politicii anticriminale. al imput\rii [i al stigmatiz\rii (Robert.2. f\r\ s\ se pronun]e o hot\râre definitiv\ de condamnare (de exemplu. pe procesele sociale ce produc devian]\ [i delincven]\.Procesul institu]ional al reac]iei sociale care creaz\ „direct [i nemijlocit” devian]a [i delincven]a. b) condamnat\ sau definitiv\ pentru care s-a pronun]at o hot\râre definitiv\ de condamnare.. 34).Criminalitatea legal\ sau judiciar\ (C. Ca atare. 1.. Reac]ia social\ împotriva criminalit\]ii intervine ante-factum sau postfactum. în procesul de producere a criminalit\]ii se disting trei niveluri de ac]iune social\ (St\noiu. 1992. N. R. Ph. 4 apud Iacobu]\.3. în cazul încet\rii procesului penal.. la „studiul [tiin]ific al omului delincvent [i al delictului” (Jean Pinatel) se adaug\ „studiul reac]iei sociale la fenomenul criminalit\]ii” (Giurgiu. Gassin). 1992 apud Iacobu]\.. . procesele de legiferare [i aplicare a legii penale (incriminarea primar\ [i secundar\). 1998) [i anume: .. 1. .TEORII DESPRE.L. Criminalul este din acest punct de vedere.Nivelul reac]iilor interpersonale. proces dinamic de interac]iune cu alte procese complexe de ac]iune [i reac]iune (R. 1973) iar crima constituie obiectul socialmente construit în cursul interac]iunii sociale.) reprezint\ acea parte a criminalit\]ii descoperite ce ajunge s\ fie: a) judecat\. Al.Nivelul elabor\rii legii. al achit\rii condamnatului etc. rezultatul proceselor sociale de criminalizare. Politica [i practica anticriminal\ În strâns\ leg\tur\ cu aspectele mai sus relevate [i care se constituie în tot atâtea direc]ii de analiz\ a fenomenului criminal. 47 . p.17-18). pp. al implic\rii. astfel încât. M. I. p. interferen]a dintre diferite tipuri de control social sau cele legate de impactul politicii penale asupra traiectoriei sociale a individului.. care se desprinde de criminologia tradi]ional\ centrat\ pe cercetarea originilor criminalit\]ii [i care înglobeaz\ formele de reac]ie social\ împotriva acesteia. Astfel. I.

Criminologia [i practica anticriminal\ Practica anticriminal\ este legat\ de modul de organizare [i func]ionare a sistemului de justi]ie penal\ în form\ institu]ional\ – poli]ie. ter]iar) a crimei. la rândul lor fundamentaeaz\ politicile derivate. Înc\ din 1975. precum [i pe utilizarea rezultetlor în practic\: prevenire [i reinser]ie social\. gr. fiecare în parte fiind asociat\ fenomenului criminalit\]ii (Cioclei. viziuni ne[tiin]ifice care devin moduri de interpretare în ceea ce prive[te prevenirea la toate nivelurile (primar. 1. rela]ia dintre teorie8 [i cercetare (Miftode. termenul de „politic\ penal\” reflect\ în mod strict activitatea represiv\ a institu]iilor de justi]ie penal\. secundar. În sens restrâns. – contempla]ie). . de Molima. V.VOLUMUL 19/2007 Definirea domeniului practicii [i politicii anticriminale care se constituie în obiect de sudiu al criminologiei are în vedere. adic\. 1996). A. oamenii pornind de la experien]a lor î[i formeaz\ o p\rere general\. V. Privitor la rela]ia dintre teorie – practic\ – politic\ anticriminal\ se men]in [i ast\zi controversele cu privire la r\spunsul care poate fi dat la întrebarea Criminologia este o [tiin]\ fundamental\ sau o [tin]\ aplicativ\? Împ\carea extremelor o realizeaz\ G. P. teoria reprezint\ baza cercet\rii criminologice. instan]\.. CRIMINOLOGIE TEORETIC CRIMINOLOLOGIE APLICATIV PRACTICA ANTICRIMINAL FENOMENUL CRIMINAL Fig. serviciul de proba]iune [i protec]ie a victimelor. Vintil\ Dongoroz 8 9 Teoria reprezint\ un ansamblu sistematic de idei sau de cuno[tin]e (theoria.În sens invers.Modul tradi]ional vizeaz\ o ordine progresiv\ plecând de la datele furnizate de cercetarea empiric\ pe care se întemeiaz\ faptele. 2003). în primul rând.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . unit\]i de deten]ie – a c\rei eficien]\ este r\spunsul direct la politicile penale9. G. constituindu-se în teorii explicative ale acestora [i care. parchet. 48 . accep]iune infirmat\ în sistemul românesc de justi]ie penal\ de introducerea în anul 2001 a proba]iunii în form\ institu]ional\: serviciile de protec]ie a victimelor [i reintegrare social\ a infractorilor.. Acest punct de vedere este amplu argumentat în literatura de specialitate prin realizarea diferen]ierii între „criminologia teoretic\” [i „criminologia practic\”. 2003) care este abordat\ în literatura criminologic\ din dou\ perspective [i anume: . ca rezultat al interdependen]ei între criminologie – [tiin]\ empiric\ ce utilizeaz\ metoda inductiv\ („ceea ce este”) – [i dreptul penal – [tiin]\ normativ\ ce utilizeaz\ metoda deductiv\ („ceea ce trebuie s\ fie”. Canepa (1971) care surprinde dublul caracter sau finalitate a cercet\rii criminologice axat\ deopotriv\ pe cauze [i probleme.

acesta din urm\ influien]eaz\ actul de administrare a justi]iei penale în sensul c\ solu]iile [i m\surile sunt aplicate „doar dac\ nu lezeaz\ interese economice [i valori ale puterii” (Poenaru.. de[i are o sfer\ mai larg\. C. drept procesual-penal. 10 Unii autori contest\ conceptul de „politic\ penal\”. Cu toate c\ politica penal\ nu poate avea culoare politic\. de c\tre stat.. Îns\.57).TEORII DESPRE.. Al.81). p. al cercet\rii..9-11). cum ar fi Institutul Na]ional de Criminologie (Poenaru. cu implica]ii directe asupra institu]iilor autonome [i specializate.L. Ioan Iacobu]\ define[te „ [tiin]a politicii penale” ca disciplin\ „autonom\” [i „integratoare” constituind puntea de leg\tur\ dintre criminologie [i [tiin]ele penale (drept penal. 1970. I. în prezent se vorbe[te de o adev\rat\ „criz\ institu]ional\ cu privire la teoretizarea op]iunilor penale ale statului” fiind vizat chiar domeniul „explorator”.. al „orient\rii organismelor care pun în aplicare dispozi]iile sentin]elor penale”. accep]iune controversat\ în doctrin\ deoarece. drept execu]ional) (Iacobu]\. a fost preferat termenul de „politic\ anticriminal\” (M. adic\ „politicile stabilite de clasa politic\” (Haines.. 2002.. R. K. M.. p. Cu toate c\ politicile penale sau politicile anticriminale nu se confund\ cu politicul. St\noiu). Situa]ia este aplicabil\ chiar [i în ideea moderniz\rii [i flexibiliz\rii justi]iei penale în ]ara noastr\ prin introducerea institu]iei proba]iunii – sistemul de reintegrare social\ [i supraveghere a infractorilor [i de protec]ie a victimei – rolul acesteia în cadrul sistemului fiind hot\rât de c\tre guvern. V.. nu poate fi confundat\ cu politica în general. indic\ contrariul a ceea ce dore[te în realitate s\ exprime. p. Rassat. 1972. G. 1983. politica penal\10 exprimat\ prin strategia [i tactica la nivelul întregii societ\]i. pentru lupta împotriva fenomenului criminal.. p. avem în vedere sensul larg al no]iunii de „politic\ penal\” asociat cu cel al no]iunii de „politic\ criminal\” („politique criminelle”). activit\]ile specifice fiind „determinate direct prin politicile guvernamentale”. 1987). p. I. p. 49 . V. în acela[i scop” (Cioclei. Picca) conducând la aboradarea managerial\ recent\ ce are în vedere „gestiunea fenomenului criminal” ce presupune atât analiza [i în]elegerea fenomenului criminal. care are în vedere promovarea unor interese sau deziderate de grup sau partid. 35). În ceea ce ne prive[te. 26). cu atât mai mult caracterul autonom al acesteia (O. I. p.58). Este ceea ce Valerian Cioclei nume[te „ [tiin]a politicii criminale” al\turi de „practica anticriminal\” în func]ie de care se ia „decizia de politic\ criminal\” cu caracter statal exprimând voin]a politic\ interpus\ între zona teoretic\ [i zona practic\ (Cioclei. I. precum [i al „îmbun\t\]irii mijloacelor de perfec]ionare a tratamentului delincven]ilor” (Iacobu]\. cât [i aplicarea unor strategii specifice (Christine Lazerges. Bulai. în Durnescu. Drept urmare. Al. I. considera criminologia o adev\rat\ „busol\ în orientarea practicii procesului penal” sub aspectul „orient\rii practicii judec\tore[ti”. În acela[i sens. Tr\snea. precum [i sistemul mijloacelor aplicate efectiv. Politica anticriminal\ se refer\ la „ansamblul teoriilor [i al strategiilor concepute în scopul st\pânirii fenomenului criminal.11).

p. cât [i societatea civil\ trebuie s\ colaboreze în vederea „cunoa[terii” [i „st\pânirii” adic\ a realiz\rii controlului asupra fenomenului criminal. caracterul institu]ional fiind dat de inserarea acesteia ca o nou\ verig\ în cadrul sistemului de justi]ie penal\. . „nu trebuie s\ deranjeze marile interese de grup ale celor care de]in puterea” (Tudor. cât [i de modele de analiz\ a trecerii la act (criminologia strategic\) în cadrul cazurilor evaluate. 1005).. de asemenea. psihologi. 2002. prin controlul respect\rii m\surilor [i obliga]iilor impuse de instan]\.{tiin]a politicii anticriminale atât prin oferirea de explica]ii cauzale (criminologia clinic\). supravegheate [i asistate. m\suri de împiedicare – „în]elegerea social\” exprimat\ prin „politicile crimei”. . consilieri de proba]iune etc. Prin toate tipurile de activit\]i specifice realizate în colaborare cu celelalte institu]ii de justi]ie penal\. prevenire în special focalizat\ pe recidiv\ (preven]ie ter]iar\) al\turi de preven]ie primar\ [i secundar\ în parteneriat cu agen]ii comunitari specializa]i. 2 Criminologia. condi]ii. CRIMINOLOGIA TEORETIC CRIMINOLOGIA APLICATIV POLITICA ANTICRIMINAL PRACTICA ANTICRIMINAL FENOMENUL CRIMINAL Fig. sociologi. Echilibrarea situa]iei se poate realiza prin definirea exact\ atât a rolului statului. realizarea de cercet\ri fundamentale privitoare la delincven]a 11 A se vedea [i standardele interna]ionale cu privire la realizarea preven]iei sociale. tratament – supravegherea în comunitate. dincolo de „problemele majore” legate de crim\ [i criminalitate surprinse în cadrul teoriilor criminologice – cauze.Practica anticriminal\ prin toate cele trei componente: drept penal – executarea pedepselor neprivative de libertate (sentin]e comunitare) în colaborare cu instan]a de executare. A. A[a cum rezult\ din defini]ia politicii anticriminale. atât statul.Decizia de politic\ anticriminal\ prin conturarea unor strategii [i planuri de ac]iune fezabile. dublat\ de asistarea psihosocial\ specializat\ (penal\ [i post-penal\).VOLUMUL 19/2007 Astfel. asisten]i sociali.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . proba]iunea are un impact deosebit asupra urm\toarelor zone: . cât [i a societ\]ii civile în administrarea justi]iei în comunitate11 de unde decurge necesitatea colabor\rii politicului cu exper]i criminologi. la nivel local [i na]ional. politica anticriminal\ [i practica anticriminal\ Un nou model privitor la administrarea justi]iei în comunitate ne este oferit de implementarea proba]iunii în România. 50 .

teoria general\ sau „bonding theory” (Hirschi &Gottfredson). V. elaborând politici în materie de prevenire [i justi]ie penal\ în cadrul planific\rii sociale de ansamblu. Având în vedere limitele modelului curativ ca reac]ie social\ împotriva criminalit\]ii. Iacobu]\.. aspecte abordate pe larg în lucrarea de fa]\. 1996).. Rodica M. Havana.. mijloacele [i metodele de prevenire a infrac]iunilor) (Iacobu]\. analiza comparativ\ a eficien]ei sanc]iunilor comunitare fa]\ de cele privative de libertate.TEORII DESPRE. aflate în continu\ evolu]ie” (Iacobu]\. reac]ia social\.). St\noiu (1998) define[te criminologia ca „[tiin]\ care studiaz\ factorii [i dinamica actului criminal în sens larg. pentru ob]inerea unei protec]ii eficiente. Rodica M. corespunz\toare realit\]ilor [i nevoilor sociale. dezvoltarea organiza]ional\ [i comunitar\ în cadrul cercet\rii-ac]iune (C. I. victima. „criminologia este [tiin]a care analizeaz\ cauzele infrac]iunilor [i factorii care influen]eaz\ comiterea acestora. o alt\ opinie. la procesul de victimizare în cadrul anumitor tipuri de infrac]iuni. în sens restrâns. 2002) deoarece analiza fenomenului infrac]ional se realizeaz\ inclusiv sub aspectul cauzalit\]ii. criticile aferente f\când trimitere la o „repetare nejustificat\” (Alecu I. asupra legisla]iei penale (legi organice [i legi speciale).N.) define[te criminologia din perspectiva analizei „trecerii la act” ca „disciplin\ care analizeaz\ etiologia conduitei delincven]ei sub aspect bio-psihologic [i 12 Într-o prim\ opinie este considerat\ cauzalitatea ca obiect de studiu al criminologiei. juvenil\ în special. f\ptuitorul. Din perspectiva „criminologiei de tratament”. practica [i politica anticriminal\ – în cadrul unor „concep]ii sectoriale dominante” (fapta penal\ sau crima. 13 51 . pentru prevenirea infrac]iunilor [i tratamentul delincven]ilor. validarea unor instrumrnte de lucru în vederea estim\rii actuariale a ratei de recidiv\. prin impactul direct a func]ion\rii eficiente a serviciilor de proba]iune [i protec]ie a victimei. 1967). p. Denis Szabo (…. teoria integr\rii culturale diferen]iale (Denis Szabo) (pentru detalii.& Ferracuti. umaniz\rii sistemului de represiune [i reintegr\rii sociale a delincven]ilor”. Potrivit defini]iei desprinse din documentele Congresului VIII al O. pp. St\noiu. 62)13. criminalitatea sau totalitatea de fapte penale.U. dominant\.. fie de „tip extensiv” cu referire la criminologie ca [tiin]\ integratoare (Cioclei. se evalueaz\ costurile sociale ale fenomenului infrac]ional [i se urm\re[te realizarea unei politici de ansamblu. Al. .A. 27 august-7 septembrie 1990. în scopul prevenirii criminalit\]ii. Al. reac]ia social\. [i în fine. precum [i reac]ia social\ fa]\ de acesta. Astfel. structurând con]inutul criminologiei etiologice (Valerian Cioclei.12-18). realizarea de statistici etc.36). consider\ cauzalitatea ca scop. 1998). Defini]iile date criminologiei sunt fie de „tip restrictiv” având în vedere cauzalitatea actului criminal („criminologia etiologic\”)12. p. 2003. Totodat\. vom trece în revist\ [i alte defini]ii care se bazeaz\ pe o abordare ceva mai ampl\.Implicit politicile penale. A se vedea [i „teoriile criminologice integrative” – teoria integrativ\ a violen]ei (Wolfgang. În func]ie de abordarea diferit\ a obiectului de sudiu – criminalitatea ca fenomen social. I..

Al. este oferit\ de Ioan Al. a fost reluat\ [i reevaluat\. Al. Aspectele mai sus ar\tate delimiteaz\ [i definesc scopul [i func]iile criminologiei care constituie criterii esen]iale pentru particularizarea domeniului de cercetare. cu impact asupra clasific\rii teoriilor criminologice – criminologia etiologic\. în func]ie de raporturile acesteia cu alte [tiin]e. criminologia reac]iei sociale [i criminologia dinamic\ – o realizeaz\ Valerian Cioclei în definirea criminologiei care „reprezint\ ansamblul cercet\rilor cu caracter [tiin]ific ce se ocup\. 2002. urm\rind cunoa[terea complex\ a acestuia [i. 52 .REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . p. pe de o parte. Integrarea perspectivelor deja ar\tate.. p.. 14 Autorul arat\ importan]a func]iei preventive a criminologiei care. I. atât din perspectiva analizei etiologice. Iacobu]\ în 2001. 2002.19). în definirea criminologiei ca [tiin]\ care „studiaz\ fapta. predictiv ce înglobeaz\ anticiparea evolu]iei fenomenului criminal. scopul general al criminologiei. R. M. pp.957). delincven]\ [i criminalitate.20-21)14 sub aspect descriptiv ce are în vedere „fenomenologia criminalit\]ii”. în fine. 2002. cu studierea fenomenului criminal. Astfel. f\ptuitorul [i victima. 1998. p. [i „noua criminologie” sau „crimonologia reac]iei sociale” care-[i propune s\ extind\ domeniul de cercetare asupra fenomenelor [i proceselor sociale care creaz\ direct (nemijlocit) sau indirect devian]\. pe de alt\ parte. sub aspect profilactic ce are în vedere cercetarea remediilor criminalit\]ii care include preven]ia la cele trei niveluri: primar. 2002. juridic [i politic” (Amza. 35). fondat\ de paradigma etiologic\ care are în vedere cauzalitatea actului infrac]ional. în scopul optimiz\rii acesteia” (Cioclei. 26). p. în ultimul deceniu. De asemenea. p. I. 63). sub aspectul socio-cultural. are în vedere fundamentarea unei politici anticriminale eficiente. V. mai ales în cadrul [tiin]elor penale. În func]ie de obiectivele generale [i specifice ale [tiin]ei criminologice se contureaz\ func]iile acesteia (Iacobu]\. I. O alt\ diferen]iere se realizeaz\ între „criminologia tradi]ional\”. iar scopul imediat (particular) are în vedere „fenomenologia penal\” reprezentând un criteriu de diferen]iere de dreptul penal ca [tiin]\ normativ\ (Iacobu]\. explicativ sau etiologic ce vizeaz\ „teoria factorilor”. cu evaluarea practicii anticriminale.VOLUMUL 19/2007 sursele sociale legale ale devian]ei [i criminalit\]ii. Al. O abordare care face trimitere expres\ [i la victimele infrac]iunilor.. literatura de specialitate distinge între „criminologia general\” – axat\ pe studierea factorilor generali ai fenomenului criminalit\]ii care diferen]iaz\ criminalul de noncriminal – [i „criminologia clinic\” al c\rei scop este reprezentat de surprinderea interac]iunilor particulare sau specifice din cadrul actului criminal (St\noiu.. cât [i din cea a eficientiz\rii practicii anticriminale. T. secundar [i ter]iar. pentru a stabili cauzele care determin\ [i condi]iile care favorizeaz\ sau înlesnesc s\vâr[irea faptelor penale [i a recomanda m\suri de reeducare a infractorilor [i de prevenire a infrac]ionalit\]ii (Iacobu]\.

a condi]iilor sau a factorilor care detrmin\ ori favorizeaz\ fenomenul criminal (Cioclei. delincven]ei [i criminalit\]ii nu se poate reduce la o perspectiv\ strict juridic\ deoarece acestea sunt în primul rând fenomene de natur\ social\ din punctul de vedere al mecanismelor de producere [i implica]ii. precum [i al altor actori implica]i în procesul de justi]ie penal\. Criminologia etiologic\ este acea subramur\ a criminologiei teoretice ce se ocup\ cu stabilirea cauzelor. cât [i despre cel al victimelor. specific\ Evului Mediu15. Principiul utilitarismului specific criminologiei clasice vizeaz\ în esen]\ urm\toarele aspecte: 15 Un amplu studiu asupra sistemelor de putere menite s\ pedepseasc\ [i s\ disciplineze este realizat\ de Michel Foucault în lucrarea A supraveghea [i a pedepsi (1974) în care analizeaz\ muta]ia suferit\ de sistemele de putere între 1760 [i 1840. teoriile criminologice ofer\ explica]ii atât despre comportamentul persoanelor care comit actul criminal. Haley. De aceea. A fragment on Government. 1787. A[a cum ar\tam. Totu[i. 2.. care s-au succedat de-a lungul istoriei. Panopticon: or the Inspection House. concep]ia [tiin]ific\ demarat\ odat\ cu [coala pozitivist\ italian\ [i continuat\ cu teoriile moderne. a antrenat unele schimb\ri în filosofia sistemului de justi]ie penal\ reflectate de politica [i practica anticriminal\. Evolu]ia teoriilor [i modelelor explicative asupra fenomenului criminalit\]ii Evolu]ia unor curente [i doctrine în domeniul criminologiei [i al sociologiei devian]ei. filosof britanic care a întemeiat o adev\rat\ filosofie a dreptului preluând [i dezvoltând principiul utilitarismului).140). 1780. M.. R. p.TEORII DESPRE. Literatura de specialitate grupeaz\ reprezent\rile în leg\tur\ cu fenomenul criminal (orient\ri [i teorii). Primele explica]ii de natur\ etiologic\16 cu privire la fenomenul criminal au fost fundamentate în cadrul studiilor de drept penal realizate de reprezentan]i de seam\ ai [colii clasice a dreptului penal sau criminologiei clasice (Cesare Bonesana. este opera care consacr\ principiile beccariene „demolând vechile [abloane…. total anacronice” [i stabilind principiile de baz\ în domeniul legislativ-penal (Valerian Ciclei. 16 17 18 53 . marchiz de Beccaria17 considerat fondatorul dreptului penal modern. având caracter antisocial [i ilicit. care se raporteaz\ la întregul sistem de valori al societ\]ii.73). 2003. K. al personalului din institu]iile de justi]ie penal\. p.. 2003) Dei delitti e delle pene (Despre infrac]iuni [i pedepse). 1764.. analiza devian]ei. 1787. Introduction to the Principles of Morales and Legislation.. V. Jeremy Bentham18. concep]ia clasic\. în func]ie de cele trei etape care au marcat evolu]ia umanit\]ii (conform sociolgului francez Auguste Comte) conturând astfel: viziunea diabolic\ asupra crimei. N. cunoa[terea teoriilor criminologice este necesar\ pentru „în]elegerea fundamentului politicilor care sunt propuse [i implementate” cu scopul prevenirii [i controlului criminalit\]ii (Bohm. utilitarist\ sau beccarian\.

frenologie (J.propor]ia dintre infrac]iuni [i pedepse.91) inclusiv sub aspectul practicii penale. ca rezultat al unei ac]iuni umane. B.. Tarde). cel de-al doilea aspect. . Cesare Lombroso. . Ulterior s-au constituit principalele „[coli” criminologice clasice – [coala geografic\ sau cartografic\ (L.46-47).modera]ia pedepselor. mai ales în cazul minorilor (Iacobu]\. [coala socialist\ sau tezele filosofiei marxiste (Duceptiaux în Belgia. Battaglia [i Loris în Italia. ca o variant\ a antropologiei criminale.85-86). explica]iile [colii criminologice clasice [i neoclasice bazate pe teoria liberului arbitru realizeaz\ progrese privitoare la „studiul abstract al faptei” [i „diminuarea pedepsei” realizând totodat\. posibilitatea trecerii la “studierea complet\ a faptei”. von Hammel în Olanda). Turati. H. cât [i personalitatea acestora.VOLUMUL 19/2007 . Dupuy [i Legoyt în Fran]a. descurajant al pedepselor care implic\ atât egalitatea. 2003. Principiile [colii criminologice clasice dezvoltate ulterior [i de [coala neoclasic\ (sec. Raffaele 54 . [coala sociologic\ (E. ca fapt natural [i social.legalitatea pedepselor. în viitor. unei viziuni dinamice în abordarea [i explicarea actului criminal care va pune. unele constat\ri confirmându-se în condi]iile sociale din România (Cioclei.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . A. Morell) – alieni[tii demonstrând rolul investiga]iei psihiatrice în criminologie – s-a conturat [i dezvoltat. Mayhew în Anglia). Berg în Germania. Al. [coala lyonez\ sau „[coala mediului social” (A. Bonger în Olanda) – care au contribuit de pe pozi]ii diferite la constituirea orient\rii sociologice propriu-zise (Cioclei. F. Manouvrier). A.. J. G. A. Gall) – corelarea caracterului cu particularit\]ile fizionomice sau a unor func]ii psihice corespunz\toare cu diverse por]iuni din creier – [i psihiatrie (A. Lacassagne.caracterul retributiv. Durkheim). V. De exemplu. Quetelet în Belgia. studiile de fiziognomie. pp. M. crima ca „fenomen social normal” care se manifest\ în toate societ\]ile datorit\ eterogenit\]ii condi]iei umane [i „starea de anomie” ca stare obiectiv\ a mediului social caracterizat\ printr-o dereglare a normelor sociale inerent\ unor schimb\ri sociale bru[te este amplu argumentat\ de Emile Durkheim. pp. A. . W. în cadrul teoriilor deterministe multifactoriale propuse mai târziu de pozitivismul italian. J.necesitatea prevenirii delictelor. A[adar. Levateur. .. Plecând de la doctrina evolu]ionismului darwinist. [coala pozitivist\ italian\ (Enrico Ferri. Prins în Belgia. I. p. bazele „criminologiei empirice” (M. [coala interpsihologic\ (G. Cusson). V. L. Guerry în Fran]a. analiza statistico-matematic\ a criminalit\]ii (von List în Germania. Concep]ia utilitarist\ a [colii clasice a dreptului penal prefigureaz\ explica]iile de tip noncauzal reprezentând un punct de reper [i subscriind totodat\. al XIX-lea) se centreaz\ în jurul ideii de credin]\ în „existen]a unei voin]e libere” [i corecta „individualizare a pedepsei”.

„teoriile inadapt\rii bio-psihice” (J. specific sociologiei nord-americane. sanc]iunea fiind dat\ fie în func]ie de gravitatea faptei. fie în func]ie de periculozitatea 55 . fie c\ ne referim. St\noiu. R. În consecin]\. Modelul consensual. remediul constând în „resocializarea” în cadrul re]elei sociale de „solidaritate”. M. ceea ce le întrege[te caracteristicile. la teorii de factur\ psiho-social\. cele de esen]\ func]ionalist\ [i teoriile controlului social. Pinatel. Lombroso) ori periculozitatea sau „temibilitatea” (R. explica]iile fiind înglobate în cadrul curentului interac]ionist. Astfel. 2003) – în cadrul c\rora afectivitatea joac\ un rol primordial în oferirea explica]iilor cauzale. R. J.. aceste teorii admit c\ delincven]a [i criminalitatea reprezint\ un fenomen multifactorial. în func]ie de preponderen]a accentelor bio-socio-morale. pioner al criminologiei clinice) – cât [i analiza contextului socio-economic-cultural impus\ de „teoria multifactorial\” (E.TEORII DESPRE. al reac]iei sociale sau al criminologiei critice (radical\ de factur\ neomarxist\).. la „teorii bio-tipologice” (E. nota comun\ a acestor teorii rezult\ din abordarea actului criminal ca fiind rezultatul inadapt\rii individului la normele [i valorile sociale dominante. Abordarea în discu]ie vizeaz\ atât studiul f\ptuitorului – asupra c\ruia se opereaz\ conceptual cu „tipul criminal”. Garofalo).. 1998). de exemplu. totodat\. în principiu. Referitor la teoriile etiologice care accentueaz\ importan]a factorilor sociali ai fenomenului criminal. al reac]iilor interpersonale sau al reac]iilor institu]ionalizate (apud. 1998).. este inspirat de gândirea sociologic\ a lui Emile Durkheim. Pinatel) [i în fine. de Greff. literatura de specialitate oferindu-ne diverse clasific\ri bazate fie pe modelul consensual fie pe modelul conflictual (St\noiu. aceste teorii identific\ sursa actelor criminale fie în cadrul unor procese sociale de stereotipizare care au la baz\ stigmatizarea.. Gassin). acestea continu\ „[coala” sociologic\ din trecut. factorul psihologic devine un element comun al teoriilor etiologice moderne – teorii psiho-biologice. Gassin) situate la nivelul elabor\rii legii. „teorii psiho-morale de factur\ psihanalitic\” (S. „stigmatele” (C. Kretschmer). dac\ în cadrul orient\rilor clasice asupra fenomenului criminal accentul în explicarea cauzalit\]ii se schimb\ de pe fapt\ pe f\ptuitor. teoriile de esen]\ culturalist\. Modelul conflictual în analizele criminologice a fost antrenat de criza de valori a sistemului social din anii ’60-’70. psiho-sociale sau psiho-morale (Cioclei. R. Vilfredo Pareto sau Talcott Parsons [i include [coala de la Chicago. Ferri). M. Freud) sau „teorii psiho-morale autonome” (E. Garofalo. „atavismul”. etichetarea fie în cadrul dinamicii interac]ionale a unor „procese complexe de ac]iune [i reac]iune” (R. Reprezentan]ii pozitivismului italian ofer\ explica]ii de tip cauzal subscriind unei viziuni deterministe asupra criminalit\]ii ca fenomen multifactorial ce deschide perspectiva dezvolt\rii „criminologiei clinice” de mai târziu. V.

biologici. psihologici [i sociali. 56 . pentru detalii a se vedea Rodica St\noiu. 1981. Cioclei.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . determinist\ multifactorial\ asupra fenomenului criminal care î[i are originea în [coala pozitivist\ italian\ [i teoriile etiologice moderne. Ca atare. Sociologia devian]ei. pp. care actualizeaz\ utilitarismul clasic beccarian („respingerea lui Lombroso în favoarea lui Beccaria”) [i ideea liberului arbitru ca fundament al oric\rei ac]iuni (Cusson. FAPTA LIBER ARBITRU SANCŢIUNE Sancţiunea este dată în funcţie de gravitatea faptei Schema 1.. în voin]a infractorului care are total\ libertate de alegere între satisfac]iile ce decurg din înc\lcarea legii penale [i sanc]ionarea pentru faptele comise. ulterior. 64 apud Cioclei. a fost completat\ de viziunea noncauzal\. „institu]ionalizarea” cercet\rii [i chiar „statalizarea” acesteia. Orientarea pozitivist\ plaseaz\ cauza comportamentului infrac]ional la nivelul unor factori individuali. Orientarea clasic\ propriu-zis\ plaseaz\ cauzele principale ale actelor deviante în natura uman\. Bucure[ti. V. F PTUITOR DETERMINISM BIO-PSIHO-SOCIAL SANC IUNE Sanc iunea este dat în func ie de periculozitatea f ptuitorului Schema 2. teoria subculturilor delincvente). 146). mi[carea de idei din criminologie axat\ pe teoriile cognitive.VOLUMUL 19/2007 f\ptuitorului. Polirom. Astfel. Criminologie. au început s\ fie lua]i în calcul factorii contextuali de natur\ socio-economic\ [i cultural\19. Ia[i. Ulterior. Ed. M. p. teoria conflictelor culturale.. 1998. precum [i modificarea fenomenului criminal în sensul cre[terii num\rului infrac]iunilor de profit [i apari]ia criminalit\]ii inteligente a condus la instituirea „ra]iunii” în centrul explica]iilor criminologice.179-180). s-a conturat 19 Ace[ti factori sunt explica]i în literatura de specialitate prin intermediul orient\rilor socioeconomice [i a celor sociologice propriu-zise – teorii de esen]\ func]ionalist\ (teoria tensiunilor sociale. Albert Ogien. viziunea cauzal\. în cadrul teoriilor criminologice contemporane. Oscar Print. p. teoria oportunit\]ilor diferen]iate) [i teorii de esen]\ culturalist\ (teoria asocia]iilor diferen]iate. dinamic\ asupra actului criminal. care nu face decât s\ „completeze” explica]iile cauzale bazate pe „afectivitate” (V. 2002. în via]a subiectiv\.

. cât [i un „model general” (A. rezultatul (efectiv). Cioclei. Complementaritatea teoriilor criminologice actuale Paradigmatic. adic\ actul (comis sau omis). p.. J. CRIMINOLOGIA ETIOLOGIC Clasic Pozitivist Modern CRIMINOLOGIA DINAMIC Criminologia actului CRIMINOLOGIA REAC IEI SOCIALE Prevenire Control Reinser ie social Protec ie comunitar Schema 3. Dormont).. 183 apud Cioclei. care-i reduce valabilitatea. de Greff. L. Becker). V. sub forma teoriilor dinamice principale – „teoria re]inerii” (W. complementaritatea dintre criminologia etiologic\ [i criminologia dinamic\ este întregit\ la rândul s\u de 20 Subramur\ a criminologiei teoretice care se ocup\ cu studierea fenomenului criminal. responsabilitatea social\ [i r\spunderea penal\. V. Cusson. 165). 57 . p. H.. 2003. L. ceea ce speciali[tii numesc „criminologia dinamic\” sau „criminologia actului”20.. Cu toate contradic]iile inerente aplicabilit\]ii teoriei strategice în condi]iile realiz\rii unor corela]ii între liberul arbitru. dar [i a recidivei. p. din punct de vedre al mecanismelor [i al proceselor care înso]esc trecerea la act (Cioclei. finalitatea (propus\ de actor). a[a cum reiese din schema de mai sus. mai întâi ca o prelungire a explica]iilor etiologice – teorii dinamice complementare cuprinzând atât „modele particulare de trecere la act” (E. N. libertatea de alegere a persoanei umane. este de necontestat aportul în abordarea ra]ional\ a fenomenului criminal în sensul „complementarit\]ii reciproce” cu abordarea bazat\ pe afectivitate. pp.164-176). Noua abordare „empiric\” î[i propune s\ cerceteze „actul situat în actual”. constituindu-se în „dou\ faze distincte” ale aceluia[i fenomen (V. cel pu]in în cazul minorilor delincven]i [i persoanelor iresponsabile. Pinatel. N. precum [i în cazul explic\rii tenta]iilor sau a impulsurilor incon[tiente. analiza strategic\ (proprie criminalului). Reckless) [i „teoria strategic\” (M. C. 1992.TEORII DESPRE. 145). precum [i motiva]iile (legate de finalitate [i scop) (Dormont. Cohen) – [i ulterior.

Victor. mai ales în analizele focalizate pe reac]ia social\ institu]ionalizat\. Editura Rosseti. Filiala Craiova. 2005. care. Lumina Lex. 1999. Ed. paradigmele explicative ale cercet\rilor actuale sunt centrate în general pe teoriile etichet\rii sau stigmatiz\rii (Labelling Theory ai c\rei reprezentan]i sunt F. Sorin. Cesare. Valeriu.). Butoi. Dan. Florentina. Ed. Tannenbaum. Ferréol. 2002.. Gilles. Bibliografie Amza. Bucure[ti. Ia[i. Grecu. 2003.VOLUMUL 19/2007 criminologia reac]iei sociale. Bucure[ti. M. 1995. Ia[i. Adrian (coord. p. 2004. Victimologie. Ed. Astfel. Maurice. Bucure[ti. Junimea. Themis. Bujor. Michel.). Banciu. Teorie [i practic\. Ioan (coordonator). Bucure[ti. M. Valerian. Al. Tratat de teorie [i politic\ criminologic\. Al. studiu monografic. Lemert. Criminologie. Haley. 2004. Dublea Aurel. Despre infrac]iuni [i pedepse. Chantraine. Funda]ia European\ „Nicolae Titulescu”. pacifist\ sau feminist\ – în abordarea fenomenului criminalit\]ii. Ioana-Teodora. Pourquoi punir?. cât [i cel „determinant” al oric\rei ac]iuni umane în cadrul unei societ\]i caracterizat\ prin „conflict asupra valorilor morale”. Polirom. Manual de criminologie. Ioan. Ioan. Beccaria.142).. cea ce face „imposibil\ ideea de obiectivitate”. Paris. accentueaz\ preven]ia [i interven]ia la toate nivelurile. 2001. Phobos.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . K. Control social [i sanc]iuni sociale. R\dulescu. Ia[i. Criminologie. Aspecte psihosociale. 1987. 1995 Iacobu]\. Ghid de practici institu]ionale în instrumentarea cauzelor cu minori. Tratat universitar de psihologie judiciar\. Cioclei. pe teoriile luptei de clas\ [i a luptei pentru putere. All Beck. În concluzie. Tudor. 58 . N. 2002. Ed. Graphix. Par-delà les murs. precum [i pe cele privitoare la patriarhat [i practica asupririi (Bohm. Humanitas. Ia[i. 2003 Cusson. Curs universitar – perspectiva psihologiei victimale asupra cuplului penal victim\-agresor. teoriile criminologice actuale aduc în centrul aten]iei atât caracterul „determinat”.. R. Durnescu. Studiu comparativ între Statele Unite [i România.. Iacobu]\. Dalloz. Timi[oara. radical\. [. Mirton. astfel încât. Butoi. Asocia]ia Alternative Sociale. Becker). Bucure[ti. Foucault. 1-re édition. Bucure[ti. 2003. E. H. A supraveghea [i a pedepsi. Manualul consilierului de reintegrare social\ [i supraveghere. Neculau. 2003. Aspecte criminologice privind infrac]iunile s\vâr[ite cu violen]\. 2002. Presses Universitaires de France. Bucure[ti. Editura Pinguin Book. în func]ie de perspectiva îmbr\]i[at\ – conflictualist\. Radiografia crimei. Expériences et trajectoires en maison d’arrêt. Gilles. Delincven]a juvenil\ în societatea contemporan\.a. Bucure[ti. îns\[i cercetarea criminologic\ este puternic marcat\ de accente valorice. Lumina Lex. Tudorel (coord. Violen]a. 2003.

Bucure[ti.). Bucure[ti.A. Anul III. Asisten]a social\. Negrier-Darmont. România social\.. Casa de editur\ [i pres\ „{ANSA” S. Bucure[ti. Tiberiu-Constantin. Ia[i. Bucure[ti. Lygia. Lumen. 2000. Litec. I. I. Criminologie. Poledna. Criminologie. Bucure[ti. pp. Holt. Ana. Lygia. Ia[i.D. Ia[i. Traian Rotariu.. în Analele Universit\]ii „Al. Bucure[ti. Negrier-Darmont. Craiova. Bucure[ti. Universul carceral. 2004. 2002. Stan. Horea. Ia[i. 1994. La Garanne Colombes. St\ni[or. Ed. Polirom. Neam]u. Criminologie. Miftode. 2003. Bucure[ti. Miftode. Medeanu. All Beck. P\unescu. Rimhart and Winston. Ed. 1994. 2001.TEORII DESPRE. Lumina Lex. Crime and Criminology. Percep]ia crimei – criminologia aplicat\ [i criminologia clinic\ –PHOBOS. Proba]iunea în România – politici. Metode [i tehnici de cercetare în criminologie. Geneza crimelor [i descoperirea criminalilor. Arad. Sue Titus. vol. 1990. Gheorghe.L. 6th ed. Ed. Crima [i criminalul. Synposion.. 2004. Anton M. 311-330. Culegere de studii de criminologie [i penologie. EIKON. proceduri.). Sandu. SITECH. Detentologie. Studii [i aplica]ii. Editura Oscar Print. Miftode. De l’ontologie criminelle des Anciens à la victimologie appliquée des Modernes. Editura Universit\]ii „Al. Durnescu.). Maria. 2006. T\n\sescu. Criminologie de l’acte et philosophie pénale. 2000. Sociologia popula]iilor vulnerabile. Tehnici de investiga]ie de teren. Aspecte asisten]iale din perspectiva dezvolt\rii sistemului românesc de proba]iune. Elaborarea proiectelor de interven]ie. Ogien. 2003. 1998. Ia[i. Rodica Mihaela. Sociologia devian]ei. Vasile (coord.R.P.. Sorina (coord. Sociologia crimei [i criminalit\]ii. Editura Academiei R. în Evaluarea sistemului de justi]ie restaurativ\ în România. Le criminologue dans la cité. „Proba]iune [i protec]ia victimei în cadrul reformei penale din România”. Vasile (coord. Reintegrarea social\ [i supravegherea infractorilor în opt ]\ri europene. Institutul Na]ional de Criminologie. 11/ 2004. Cuza” Ia[i. R. III. R\dulescu. Paris. Agresivitatea [i condi]ia uman\. Criminologie. E. Sorina (coordonator). Ia[i. nr. 59 . Maria. Paris.R. Reid. 2004. Fort Worth. Editura Oscar Print. „Studiu privind evaluarea aplic\rii unor ele-mente de justi]ie restaurativ\ în România”.). Kalmthout. I. Pripp. în Petru Ilu]. Editura Tehnic\. Lumen. Presa Universitar\ Clujean\. Oprean. Comportamentul delincvent. Oscar Print. Sorin. St\noiu. Dumitru. St\noiu.S. Tratat de metodologie sociologic\.. Cuza”. Litec. Servo-Sat. Bucure[ti. C. Raport de cercetare. 2004. Popula]ii vulnerabile [i fenomene de automarginalizare – strategii de interven]ie [i efecte perverse. 2004. Éditions Européennes Erasm. Sandu. Banciu Dan. 1991. legisla]ie. Editura Polirom. Drumul schimb\rii [i al integr\rii europene.. George.. Iancu. 1996. Factori de risc [i factori protectivi. 1981. (trad. 1995. Rodica Mihaela. France. Victimologie. Scripcaru. 2004.). Lygia. Emilian. 2002.Agresologie. Cristina. Vasile. Poledna. Teorie [i metod\. 1992.. Albert.. Criminologie clinic\ [i rela]ional\. Carmen-Daniela. Laura Nistor. Van (edit. Mureanu. Bucure[ti. B\lan. 2005. Negrier-Darmont.

REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| - VOLUMUL 19/2007

Concepte cheie: fenomenul criminalit\]ii; cercetarea criminologic\; factorii de risc criminogen; reac]ia social\ împotriva criminalit\]ii; modelul preven]iei sociale; practica [i politica anticriminal\

60

Working together www.asistentasociala.ro

Abord\ri, modele, teorii privind fenomenul „brain drain”
Simona Ionela ST|NICA Doctorand în sociologie, {coala Doctoral\ Universitatea Bucure[ti Coordonator: Prof. Univ. Dr. Maria Voinea

Abstract
The article intends to present different approaches, models, theories that explain and analyse the brain drain phenomenon, as well as the gains and losses of this phenomenon from the interaction point of view between the source countries, the destination countries and migrants themselves. Key words: brain drain, international migration, highly skilled labour migration, theories of international migration, approaches of the brain drain phenomenon.

Introducere
În prezent nu exist\ o singur\ teorie coerent\ a migra]iei interna]ionale, doar un set fragmentat de teorii care au ap\rut izolat una de alta. Modelele actuale sugereaz\ c\ o în]elegere complet\ a proceselor migratorii contemporane nu se va realiza doar dac\ ne baz\m numai pe instrumentele unei singure discipline sau ne concentr\m pe un singur nivel de analiz\. Mai degrab\, natura lor complex\ [i cu multe aspecte necesit\ o teorie complex\ care s\ încorporeaze o varietate a perspectivelor, nivelelor [i ipotezelor. Teoriile existente ce au menirea de a explica [i analiza fenomenele migra]ioniste au o deosebit\ importan]\ pentru a în]elege tipologia fluxurilor [i refluxurilor migra]ioniste, în cazul de fa]\ al celor cu un v\dit caracter intelectual. Astfel, fiecare dintre ele abordeaz\ diferit acelea[i aspecte ale migra]iei: unele din punct de vedere economic, altele din punct de vedere al re]elelor sociale, cert este c\ aproape toate abordeaz\ tendin]a de cre[tere a bun\st\rii individului. Massey [i al]ii (1993, 1998) [i Schoorl (1995) clasific\ abord\rile teoretice ale migra]iei interna]ionale în dou\ categorii: abord\ri teoretice care analizeaz\
61

REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| - VOLUMUL 19/2007

apari]ia migra]iei [i abord\ri teoretice care analizeaz\ evolu]ia migra]iei. Teoria economiei neoclasice, teoria dual\ a pie]ei muncii, noua economie a migra]iei, teoria dependen]ei [i teoria sistemelor mondiale încearc\ s\ explice apari]ia migra]iei. Teoria re]elei [i institu]ional\ încearc\ s\ analizeze cursul fluxurilor migratorii interna]ionale de-a lungul timpului. Pe lâng\ aceste teorii voi prezenta [i alte abord\ri care analizeaz\ fenomenul brain drain.

1. Abord\ri teoretice care explic\ apari]ia migra]iei
1.1. Teoria economiei neoclasice
Teoria economiei neoclasice a fost utilizat\ pentru început în explicarea deplas\rilor interne ale popula]iei, devenind una dintre construc]iile teoretice majore din domeniul migra]iei, perioada anilor ’60 - ’70 pârând a fi în mare dominat\ de încerc\rile de rafinare a teoriei din perspectiva migra]iei interna]ionale (Arago, 2000: 284). Conform acestei teorii, diferen]ele între ]\ri, în ceea ce prive[te venitul real, dau na[tere la dou\ fluxuri acolo unde se creaz\ un nou echilibru interna]ional în care veniturile reale sunt la acela[i nivel în toate ]\rile. Primul este un flux de for]\ de munc\ slab calificat\ dinspre ]\rile cu venit sc\zut c\tre ]\rile cu venit ridicat. Al doilea este este un flux de capital dinspre ]\rile cu venit ridicat c\tre ]\rile cu venit sc\zut. Acest flux de capital include, în principal, capitalul de munc\ intens industrializat [i va fi înso]it de for]a de munc\ înalt calificat\. Acest mecanism care conduce la echilibru este prezentat de Öberg (1997: 24, figura 3.3.).

Figura 3.3. Mecanismele neoclasice care conduc la echilibru Atât migra]ia net\ în scop de munc\, cât [i fluxurile nete de capital vor fi egale cu zero când se ajunge la echilibru. Din acest punct de vedere, migra]ia interna]ional\ net\ în scop de munc\ este un fenomen temporar. În cadrul teoretic,
62

În general. Datorit\ acestor diferen]e fluxurile în scop de munc\ apar dinspre ]\rile cu venit sc\zut spre ]\rile cu venit ridicat (s\geata 1). Teoria privilegiaz\ rolul factorilor economici în explicarea apari]iei fluxurilor de migra]ie (varianta macro) [i a deciziei de migra]ie (varianta micro).).. Teoria economiei neoclasice [1-6-9-1] Aici diferen]ele de venit între ]\ri reprezint\ momentul plec\rii. Prin urmare.TEORII DESPRE. pe termen lung migra]ia interna]ional\ poate avea un impact de reîntinerire asupra compozi]iei demografice a societ\]ilor gazd\ datorit\ ratei ridicate a fertilit\]ii (Hjarno.4. lan]ul cauzal [1-6-9-1] reflect\ procesele a[a cum sunt descrise de teoria economiei neoclasice (Figura 3. Aplicând teoria economiei neoclasice la migra]ia interna]ional\ putem afirma c\. Figura 3. Massey [i al]ii. Datorit\ acestor diferen]e în ceea ce prive[te venitul.4. Schimbarea compozi]iei demografice reduce diferen]a în ceea ce prive[te dimeniunea capitalului uman între ]\rile de origine [i ]\rile de destina]ie (s\geata 9). Bauer [i Zimmermann. 63 .. Mai mult. în timp ce ]\rile cu o ofert\ mare de for]\ de munc\ au un echilibru sc\zut al venitului. ]\rile care se confrunt\ cu o lips\ a for]ei de munc\ în ceea ce prive[te capitalul au un echilibru ridicat al venitului. 1995). este mult mai probabil ca migra]ia în scop de munc\ s\ aib\ un impact de îmb\trânire pentru societ\]ile de origine [i un impact de reîntinerire pentru societatea gazd\ (s\geata 6). 1996). migran]ii sunt relativ tineri. fluxurile de for]\ de munc\ au loc dinspre ]\rile cu venit sc\zut c\tre ]\rile cu venit ridicat (Borjas. 1989. 1993.

VOLUMUL 19/2007 1. Teoria economiei neoclasice la nivel macro Teoria economiei neoclasice în varianta sa la nivel macro. mecanismele de echilibrare ale deficien]elor interne de pe pia]a for]ei de munc\ la nivel global. în general financiar în urma migra]iei. Potrivit acestei abord\ri teoretice.1. eliminarea diferen]elor de venit va avea drept efect încetarea deplas\rii for]ei de munc\ [i migra]ia nu va mai ap\rea în lipsa unor asemenea diferen]e. 2. intensificarea migra]iei este generat\.2. modalitatea prin care guvernele controleaz\ fluxurile migratorii este regularizarea sau influen]area pie]elor for]ei de munc\ din ]\rile de origine [i/sau de destina]ie. pe de o parte. Perspectiva economiei neoclasice la nivel macro cuprinde mai multe teoreme implicite [i ipoteze (Massey [i al]ii. doar pia]a muncii reprezint\ mecanismul prin intermediul c\ruia sunt induse mi[c\rile migratorii. alte tipuri de pie]e nu au efecte importante asupra migra]iei interna]ioanle. Fluxurile de migra]ie interna]ional\ devin. în concep]ia sus]in\torilor acestei teorii. Teoria economiei neoclasice la nivel micro În cazul teoriei economiei neoclasice în varianta sa la nivel micro. migra]ia interna]ional\ a lucr\torilor este cauzat\ de diferen]ele de venituri între ]\ri. a fost realizat\ ini]ial pentru a explica migra]ia for]ei de munc\ în procesul dezvolt\rii economice. 1. Teoria sus]ine c\ diferen]ele geografice dintre cererea [i oferta de for]\ de munc\. Potrivit acestei abord\ri teoretice. indivizii ra]ionali decid s\ migreze ]inând seama de calculul cost-beneficiu care ar conduce la un beneficiu net. 4. probabil cea mai veche [i cea mai cunoscut\ teorie a migra]iei interna]ionale. tehnicienilor [i altor categorii de personal înalt calificat. fluxurile interna]ionale de capital uman – care sunt lucr\torii înalt califica]i – sunt sensibile la diferen]e în ceea ce prive[te rata de reîntoarcere a capitalului uman. pie]ele de munc\ reprezint\ mecanismele primare prin care fluxurile interna]ionale ale for]ei de munc\ sunt induse. iar diminuarea sau înl\turarea acestor diferen]e va conduce la reducerea migra]iei pân\ la dispari]ie. Mi[carea capitalului include [i capitalul uman înalt calificat care se deplaseaz\ dinspre ]\rile cu capital bogat c\tre ]\rile cu capital s\rac pentru a beneficia de trimiterile de bani în baza calific\rilor lor. 1993: 433-434): 1. conducând la o mi[care paralel\ a managerilor. dintre ]\rile de origine [i destina]ie determin\ fluxurile de migran]i. care poate s\ fie diferit\ de rata general\ a veniturilor. sco]ând la iveal\ un model distinct al migra]iei care poate s\ fie opus celui care face referire la muncitorii necalifica]i. de caracteristicile 64 . 5. într-un mediu s\rac în capital uman.1.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| .1. 3.

acelea care încearc\ s\ scad\ probabilitatea angaj\rii sau s\ creasc\ riscul subocup\rii pie]ei muncii în 65 . 4. fluxurile migratorii între ]\ri reprezint\ simple sume de mi[c\ri individuale formate pe baza calculelor individuale de ob]inere a beneficiilor. din cauza punctului 2 [i 3 indivizii din aceea[i ]ar\ pot manifesta tendin]e foarte diferite în ceea ce prive[te migra]ia. În acest caz. m\rimea diferen]ei reîntoarecerilor anticipate determin\ m\rimea fluxului interna]ional al migran]ilor între ]\ri. În teorie. mi[carea interna]ional\ nu apare în absen]a diferen]elor dintre câ[tiguri [i/ sau rata ocup\rii for]ei de munc\ dintre ]\ri. caracteristicile capitalului uman individual care cresc posibila rat\ de remunerare sau probabilitatea de ocupare în ]ara de destina]ie în compara]ie cu ]ara de origine. capitalului uman care intensific\ beneficiile poten]iale ale migra]iei [i. cât [i rata ocup\rii. crescând astfel probabilitatea mi[c\rii interna]ionale. 8. alte aspecte fiind egale. condi]iile sociale sau tehnologiile care scad costurile de migra]ie contribuie la cre[terea ratei nete a migra]iei. 5. ceea ce conduce la câteva concluzii importante (Massey [i al]ii. 10. migra]ia devenind practic o form\ de investi]ie în capitalul uman (Arango. 2000: 285). de exemplu. va cre[te probabilitatea mi[c\rii interna]ionale. 1993: 435): 1. caracteristicile individuale. controlul guvernelor asupra migra]iei prin politici care afecteaz\ câ[tigurile anticipate în ]\rile de origine sau de destina]ie. în contrast [i-a asumat deplina ocupare a for]ei de munc\). costurile de migra]ie pot fi negative. o diferen]\ negativ\ între câ[tiguri poate s\ fie necesar\ pentru a opri migra]ia între ]\ri. Evenimentul de migra]ie se va produce atunci când rezultatul calculului este pozitiv c\tre destina]ia care va furniza cea mai mare recompens\ în raport cu abilit\]ile individului. alte pie]e nu influen]eaz\ în mod direct decizia de a migra. 7. 1990).TEORII DESPRE. deciziile migratorii reies din dezechilibrul sau discontinuit\]ile dintre pie]ele de munc\. dac\ condi]iile din ]\rile de destina]ie sunt atractive din punct de vedere psihologic pentru migran]i. 2005: 88). 6. al c\ror produs determin\ câ[tigurile a[teptate (modelul anterior. Migran]ii poten]iali estimeaz\ beneficiile [i costurile deplas\rii c\tre diverse destina]ii [i migreaz\ acolo unde îi va fi asigurat\ cea mai mare recompens\. pe de alt\ parte. de factorii individuali. dup\ o perioad\ de timp (Borjas. mi[carea interna]ional\ se na[te din diferen]ele interna]ionale.. un poten]ial migrant merge acolo unde profitul este cel mai mare. atât în ceea ce prive[te rata câ[tigurilor. 2. Variabilele explicative-cheie ale migra]iei sunt determinate de diferen]ele de venituri [i de ratele ocup\rii for]ei de munc\ (Vasile. sociali [i tehnologici care diminueaz\ costurile. 9. 3.. Zaman.

66 . la nivelul comunit\]ii de origine. gospod\ria se poate baza pe trimiterile de bani ale migrantului. acelea care caut\ s\ creasc\ veniturile în ]ara de origine (prin programe de dezvoltare pe termen lung) sau acelea care urm\resc s\ creasc\ costurile migra]iei (atât cele psihologice. În cadrul unei entit\]i precum gospod\ria. 1. reproduse în decalajul în ceea ce prive[te nivelul salariilor. Noua economie a migra]iei Noua economie a migra]iei combate multe dintre ipotezele [i concluziile teoriei neoclasice. 1985: 173-178). teoria noii economii a migra]iei subliniaz\ faptul c\ trimiterile de bani au un efect pozitiv asupra dezvolt\rii macro-economice în ]\rile de origine. Spre deosebire de indivizi. ci de c\tre grupuri de persoane înrudite – familii/gospod\rii. dar [i pentru minimizarea riscurilor [i înl\turarea constrângerilor asociate cu o varietate de e[ecuri ale pie]ei. 2002: 98). Mai mult. Migra]ia unui membru al unei gospod\rii reprezint\ modul de distribuire a riscului. munca familiei. În cadrul teoretic aceast\ rela]ie este redat\ de c\tre s\geata 1. acolo unde salariile [i condi]iile de munc\ nu sunt corelate sau slab corelate cu cele din zona local\. Migra]ia înceteaz\ s\ fie numai efectul diferen]elor de dezvoltare între ]\ri.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . cât [i cele materiale). poate ac]iona ea îns\[i ca stimulent pentru migra]ie. Prin urmare. certitudinea sau incertitudinea venitului reprezint\ principalul motiv pentru migra]ia for]ei de munc\. în care oamenii ac]ioneaz\ în mod colectiv nu numai pentru maximizarea venitului urm\rit. al]ii pot fi trimi[i s\ lucreze pe pie]ele de munc\ str\ine. legat de un venit insuficient. din punct de vedere al veniturilor.6). exceptându-le pe acelea ale pie]ei muncii (Stark [i Bloom.VOLUMUL 19/2007 zonele de destina]ie (prin sanc]iuni impuse angajatorului).2. care ac]ioneaz\ ca un declan[ator al procesului (figura 3. care pot conduce la cre[terea venitului acesteia (s\geata 5). Unul dintre elementele de baz\ ale noii abord\ri este aceea c\ deciziile cu privire la migra]ie nu sunt luate în mod izolat [i individual. gospod\riile pot controla riscurile pentru bun\starea lor economic\ prin diversificarea reparti]iei resurselor. precum. Veniturile gospod\riei nu mai sunt considerate în absolut (ca în varianta neoclasic\) ci prin raportare la nivelul comunit\]ii de origine. acel membru al gospod\riei poate trimite bani. Situarea gospod\riei pe o anumit\ pozi]ie. în cadrul unei gospod\rii. ca urmare a rearanj\rii pozi]iilor în distribu]ia de venituri [i amplificarea depriv\rii relative (Constantinescu. În cazul în care condi]iile economice locale se deterioreaz\ [i activit\]ile nu pot aduce venit suficient. una dintre consecin]ele importante ale fenomenului la nivel comunitar este cre[terea probabilit\]ii de migra]ie în cadrul gospod\riilor f\r\ migran]i. În timp ce unor membrii ai familiei le pot fi repartizate activit\]i economice în economia local\. Mai târziu.

. familiile. Într-adev\r exist\ puternice stimulente pentru gospod\rii pentru a se angaja atât în activit\]ile migratorii. În fapt. chiar [i în absen]a diferen]elor între venituri. Figura 3. cât [i în cele locale. gospod\riile pot avea stimulente puternice pentru a diversifica riscurile prin intermediul mi[c\rilor transna]ionale. 2. Astfel. diferen]a între venituri nu reprezint\ o condi]ie necesar\ pentru apari]ia migra]iei interna]ionale. Stimulentele 67 . mi[carea interna]ional\ nu se opre[te în mod obligatoriu atunci când diferen]ele de venit au fost eliminate de-a lungul grani]elor na]ionale. 1993: 439-440): 1. o cre[tere a return\rilor c\tre activit\]ile economice locale poate cre[te atractivitatea migra]iei ca un mijloc de dep\[ire a constrângerilor referitoare la capital [i risc prin investi]ia în acele activit\]i..TEORII DESPRE. 3. Noua economie a migra]iei for]ei de munc\ [1-5-1] Modelele teoretice ale noii economii a migra]iei ofer\ un set de teoreme [i ipoteze care sunt diferite de cele care reies din teoria neoclasic\ [i acestea conduc la un set cu totul diferit de recomand\ri privind politicile (Massey [i al]ii. migra]ia interna]ional\ [i ocuparea sau produc]ia local\ nu reprezint\ posibilit\]i care s\ se exclud\ reciproc. cre[terea economic\ în cadrul regiunilor de origine nu conduce în mod obligatoriu la reducerea presiunilor pentru migra]ia interna]ional\. gospod\riile [i alte unit\]i culturale definite ca fiind de produc]ie [i consum sunt unit\]ile potrivite de analiz\ pentru cercetarea migra]iei. 4.6. nu individul.

entitatea fiind maximizat\ sau minimizat\ (venit sau risc). Massey [i al]ii. ipotezele referitoare la contextul economic al factorilor de decizie (pie]e complete [i care func]ioneaz\ versus pie]e imperfecte sau care lipsesc) [i dimensiunea la care decizia de migrare este contextualizat\ social (dac\ venitul este evaluat în termeni absolu]i sau relativi fa]\ de unele grupuri de referin]\). Teoria pie]ei for]ei de munc\ segmentare (duale) Distinct de aceste modele de alegere ra]ional\ este teoria pie]ei for]ei de munc\ duale care nu se bazeaz\ pe deciziile luate de c\tre indivizi [i sus]ine c\ migra]ia interna]ional\ apare ca rezultat al cererii intrinseci de munc\ al societ\]ilor industriale moderne. 1993). 8. 1. 7. 1979.3. De[i teoria neoclasic\ a capitalului uman [i noua economie a migra]iei conduc la concluzii divergente referitoare la originile [i natura migra]iei interna]ionale. dar [i prin acelea care creaz\ pie]ele de asigur\ri. ambele reprezint\ modele esen]iale de decizie la nivel micro.VOLUMUL 19/2007 pentru migra]ie pot continua s\ existe. Piore. politicile guvernamentale [i schimb\rile economice care modeleaz\ distribuirea venitului vor modifica lipsurile relative ale unor gospod\rii [i astfel modific\ inten]iile lor de a migra. 6.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . respectiv. Ceea ce difer\ sunt unit\]ile de luare a deciziei (individul sau gospod\ria). pie]ele de capital [i alte pie]e care pot ap\rea. politicile guvernamentale [i schimb\rile economice care afecteaz\ distribuirea venitului vor influen]a migra]ia interna]ional\ indiferent de efectele lor asupra venitului mediu. ]\rile de destina]ie (Piore. în timp ce sectorul secundar este caracterizat de metodele de produc]ie intensive [i predomin\ for]a de munc\ necalificat\. a fost cel mai puternic sus]in\tor al acestui punct de vedere teoretic sus]inând c\ migra]ia interna]ional\ este cauzat\ de c\tre o cerere permanent\ de for]\ de munc\ imigrant\ care este inerent\ structurii economice a na]iunilor 68 . Conform acestei teorii. segmente ale pie]ei muncii din aceste ]\ri pot fi distinse ca fiind primare [i secundare. migra]ia interna]ional\ a for]ei de munc\ decurge din cererea de for]\ de munc\ din segmentul intensiv al societ\]ilor industriale moderne. imperfecte sau în dezechilibru. Segmentul secundar este caracterizat de metodele de produc]ie intens capitalizate [i predomin\ for]a de munc\ înalt calificat\. chiar dac\ alte pie]e din cadrul ]\rilor de origine sunt absen]e. acela[i câ[tig anticipat în ceea ce prive[te venitul nu va avea acela[i efect asupra probabilit\]ii de a migra a gospod\riilor situate în puncte diferite ale distribu]iei venitului sau printre gospod\riile localizate în comunit\]i cu distribu]ii diferite ale venitului. 5. Teoria pie]ei for]ei de munc\ duale presupune c\. guvernele pot influen]a ratele migratorii nu numai prin politici care afecteaz\ pie]ele de munc\.

Cre[terea migra]iei. La diferen]ele generale de pe pia]a muncii pot fi ad\ugate [i diferen]e specifice care reies ca urmare a problemelor motiva]ionale [i demografice sau din cauza schimb\rilor sociale din societ\tile industrializate moderne (Massey [i al. poate avea apoi influen]\ asupra dezvolt\rilor demografice [i sociale (s\geata 6). respectiv: infla]ia structural\. Astfel. Piore (1979) ofer\ trei posibile explica]ii cu privire la cererea de for]\ de munc\ str\in\ din societ\]ile industrializate moderne: diferen]ele privind for]a de munc\ în general. migra]ia nu este cauzat\ de factorii de respingere din ]\rile de origine (venituri sc\zute sau un nivel ridicat al [omajului).. În vremurile de criz\ pe pia]a muncii. lan]ul cauzal [9-1-6-9] poate reflecta teoria dual\ a pie]ei muncii. în special asupra test\rii ipotezei segment\rii pie]ei for]ei de munc\ [i mai pu]in asupra migra]iei.. ]\rile de destina]ie scad condi]iile de intrare (s\geata 13) care ofer\ posibilitatea poten]ialilor migran]i de a intra în aceste ]\ri (s\geata 4). Ace[ti migran]i determin\ o cre[tere a ofertei de for]\ de munc\ slab calificat\ (s\ge]ile 6 [i 9). salariile pentru lucr\torii slab califica]i cresc. nevoia de ocupare a locurilor de munc\ aflate cel mai jos pe scala ierarhiei locurilor de munc\ [i diferen]ele în segmentul secundar al pie]ei duale a muncii. dualismul economic. 1993). lan]ul cauzal [9-12-4-6-9] mai mult decât [9-1-6-9] reprezint\ cea mai bun\ reflec]ie a teoriei duale a pie]ei muncii. dificultatea identific\rii celor dou\ segmente [i a metodologiei adecvate ridicând serioase semne de întrebare asupra construc]iei teoretice în sine la începutul anilor ‘80.. totu[i realist. dezvoltate. în urma public\rii 69 . Aten]ia acordat\ abord\rii s-a concentrat. diferen]a dintre ]\rile aflate în curs de dezvoltare (de origine) [i ]\rile dezvoltate (de destina]ie) este atât de mare astfel încât schimb\rile minore în ceea ce prive[te salariile [i condi]iile de munc\ au doar o influen]\ indirect\ asupra migra]iei interna]ionale prin intermediul m\surilor politice. Conform lui Piore. Cererea de for]\ de munc\ calificat\ [i necalificat\ determin\ adesea impunerea unor condi]ii specifice de intrate în aceea ]ar\ (Bohning. problemele motiva]ionale. Acest mod de abordare nu este. 1998). Schimb\rile demografice [i sociale în societ\]ile de destina]ie pot cauza o sc\dere în ceea ce prive[te oferta de for]\ de munc\ slab calificat\ (s\geata 9). cel pu]in în prim\ faz\. În teorie. demografia ofertei for]ei de munc\ (Piore. fapt ce poate avea drept urmare o cre[tere a fluxurilor migratorii (s\geata 1).TEORII DESPRE. Aceast\ nevoie implicit\ de for]\ de munc\ imigrant\ reiese din patru caracteristici fundamentale ale societ\]ilor industriale avansate [i din economiile lor. Diferen]ele de pe pia]a muncii conduc la neocuparea locurilor de munc\ cel mai slab ierarhizate. Drept urmare. ci de factorii de atrac]ie din ]\rile de destina]ie (o nevoie cronic\ de for]\ de munc\). 1979). Oberg (1996) sus]ine c\. care pot cauza schimb\ri în ceea ce prive[te oferta de for]\ de munc\ (s\geata 9). Acolo unde sunt avute în vedere salariile [i condi]iile de munc\. Abia la jum\tatea deceniului al VIII-lea.

în condi]iile în care. Dezvoltarea comunit\]ilor entice de imigran]i. Teoria pie]ei for]ei de munc\ duale nici nu confirm\. japonezi. cel pu]in dou\ condi]ii sunt necesare pentru dezvoltarea comunit\]ii de imigran]i c\tre enclav\: „prezen]a imigran]ilor cu capital suficient [i abilit\]i antreprenoriale” [i „reînnoirea for]ei de munc\ a enclavei prin imigra]ie sus]inut\” (Portes. Kenneth.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . Kenneth 1996: 314). conform studiilor de pân\ acum. teoria pie]ei 70 . 1980: 295-319). ambele tr\s\turi fiind absente în sectorul secundar. nici nu infirm\ faptul c\. De[i exist\ dovezi care sus]in dezvoltarea enclavelor în cazul mai multor comunit\]i de migran]i (cubanezi. a[a cum sus]ine modelul microeconomic. active economic [i studiile care leau fost dedicate au nuan]at teoria pie]ei for]ei de munc\ duale prin identificarea unui al treilea segment al pie]ei muncii: enclava etnic\ (economic\) „asociat\ cu firmele proprietate a imigran]ilor” (Portes. dar prezente în cel primar (Portes. Teoria pie]ei for]ei de munc\ duale [9-13-4-6-9] Capacitatea teoriei de a deschide noi linii de cercetare este îns\ evident\. De[i nu se afl\ în conflict inerent cu economia neoclasic\. „creând oportunit\]i noi de mobilitate pentru imigran]i” [i permi]ând „utilizarea investi]iei lor anterioare în capital uman”.5.VOLUMUL 19/2007 studiului lui Dickens [i Lang. Kenneth 1996: 315). Particularitatea enclavei const\ în combina]ia de caracteristici specifice sectorului primar [i secundar. actorii iau decizii ra]ionale în interes propriu. „teoria pie]ei for]ei de munc\ segmentate câ[tig\ o nou\ credibilitate” (Massey [i al]ii. Figura 3. 1993: 716). coreeni în SUA) este greu de precizat în ce m\sur\ apari]ia enclavei poate fi postulat\ în cazul oric\rui flux.

migra]ia interna]ional\ a for]ei de munc\ se bazeaz\ în general pe cerere [i este ini]iat\ de c\tre recrutarea din partea angajatorilor în societ\]ile dezvoltate sau de c\tre guverne care ac]ioneaz\ în numele lor. teoria dependen]ei joac\ un rol important în evolu]ia gândirii despre migra]ie. nivelele sc\zute de salarizare în societ\]ile de destina]ie a migran]ilor nu cresc ca r\spuns al sc\derii ofertei de lucr\tori migran]i. diferen]ele interna]ionale în ceea ce prive[te salariul nu reprezint\ o condi]ie necesar\ sau suficient\ pentru apari]ia migra]iei for]ei de munc\. prin parctici de recrutare decât ofertele de salariu. ci cumulative. citat în Kearney.4. prin importan]a acordat\ aspectelor de ordin macrostructural în apari]ia [i dezvoltarea fluxurilor..TEORII DESPRE. Din perspectiva acestei abord\ri. din moment ce cererea de lucr\tori migran]i dep\[e[te nevoile structurale ale economiei [i este exprimat\. procesele care domin\ spa]iul interna]ional [i intern (conceput în termeni rural – urban) „prin care surplusul este canalizat dinspre periferie c\tre zonele din centru. 1998: 36) pentru „migra]ia creierelor”. nu sunt autoreglatoare. 3. acestea sunt men]inute la un nivel sc\zut de c\tre mecanisme sociale [i institu]ionale [i nu sunt libere s\ reac]ioneze la fluctua]ii între cerere [i ofert\. Teoria dependen]ei Teoria dependen]ei are „pu]ine de spus despre migra]ie. conducând la o mai mare s\r\cire a zonelor mai pu]in dezvoltate” sau în termenii lui Frank. 4. mai degrab\. for]ei de munc\ duale are implica]ii care sunt diferite fa]\ de cele care eman\ din modelele de decizie la nivel micro: 1. guvernele s\ influen]eze migra]ia interna]ional\ prin intermediul politicilor care determin\ schimb\ri minore în ceea ce prive[te nivelul salariilor sau rata [omajului. în cadrul sau între ]\ri. nivelele sc\zute de salarizare se pot pr\bu[i ca rezultat al cre[terii ofertei de lucr\tori migran]i din moment ce constrângerile sociale [i institu]ionale care men]in salariile la un nivel sc\zut nu le împiedic\ s\ se pr\bu[easc\.. care este construit\ în mod structural într-o economie modern\ postindustrializat\ [i astfel. influen]area acestei cereri necesit\ schimb\ri majore în organiza]ia economic\. mai ales în forma sa interna]ional\” (Arango. 5. cu accent pe factori individuali deriva]i din economia neoclasic\. 1986: 339). 1. devenit\ pentru moment alternativ\ [i în timp complement al abord\rilor psihologizante. 2000: 285) excep]ia constituind-o poate „fascina]ia” (Massey [i al]ii. F\r\ a acorda o aten]ie special\ deplas\rii popula]iei între diverse arii geografice. 2. este prea pu]in probabil ca. impunând în primul rând o schimbare de perspectiv\ dezvoltat\ ulterior de teoria sistemului mondial. capitalismul global „dezvolt\ subdezvoltare” (Wood. 71 . migran]ii satisfac cererea de munc\.

Wallerstein dore[te s\ clarifice de ce modernizarea a avut efecte atât de r\spândite [i diferite în lume. Leg\turile culturale pot influen]a stilul de via]\ [i atitudinea fa]\ de migran]i. exportul de „materie cenu[ie” din lumea a treia a fost înc\ o manifestare a exploat\rii acestor societ\]i [i pierderii lor permanente de resurse fa]\ de cele avansate (Kearney. penetrarea rela]iilor economice capitaliste în societ\]ile periferice. În esen]\. 72 . Prin teoria sa. noncapitaliste creeaz\ o mobilitate a popula]iei care se orienteaz\ c\tre str\in\tate.). teoria sistemelor mondiale. care sunt localizate într-o zon\ geografic\ extins\.5. în loc s\ perceap\ migra]ia ca un rezultat caracteristic al economiilor individuale. aceast\ penetrare a pie]ei era înso]it\ de regimuri coloniale care administrau regiunile s\race în beneficiul intereselor economice în societ\]ile colonialiste.9. Teoria sistemelor mondiale poate fi v\zut\ ca o posibil\ explica]ie pentru existen]a diferen]elor în dezvoltarea economic\ care determin\ în mod direct (s\geata 1) sau indirect (s\geata 8 [i 2) volumul migra]iei interna]ionale. Conform acesteia. o varietate de sociologi au sus]inut faptul c\ originile migra]iei interna]ionale nu se bazeaz\ pe bifurcarea pie]ei muncii în cadrul anumitor economii na]ionale. Cu alte cuvinte. 1. ci pe structura pie]ei mondiale care s-a dezvoltat [i extins începând cu secolul al VI-lea. o influen]\ indirect\ asupra migra]iei interna]ionale prin societ\]ile cluster. acest lucru este f\cut de c\tre guvernele neocolonialiste [i firmele multina]ionale care perpetueaz\ puterea elitelor na]ionale care fie particip\ în economia mondial\ în calitate de capitali[ti sau ofer\ resursele lor na]ionale firmelor globale în condi]ii convenabile. În trecut. Deoarece. Migra]ia intern\ rural-urban a urmat fluxul unidirec]ional al surplusului economic [i a reflectat exploatarea zonelor rurale [i a ora[elor mici de c\tre metropolele na]ionale. teoria sistemelor mondiale poate fi folosit\ pentru a explica existen]a fluxurilor migratorii care sunt determinate de s\geata 3 din cadrul teoretic (figura 3. Bazat\ pe munca lui Wallerstein. teoria sistemelor mondiale este utilizat\ în principal pentru a explica existen]a leg\turilor dintre ]\ri. În zilele noastre.VOLUMUL 19/2007 Teoria dependen]ei apare ca un cadru care une[te cauzele unor procese aparent diverse. de asemenea. În sfâr[it.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . Leg\turile dintre ]\ri pot avea. 1986: 331-336). interpretarea diferen]elor în ceea ce prive[te dezvoltarea economic\ este mai degrab\ controversat\. oamenii prefer\ adesea s\ lucreze cu jum\tate de norm\. Teoria sistemelor mondiale Teoria sistemelor mondiale a ap\rut ca o a doua linie a teoriei istorico-structurale [i s-a bazat pe munca teoreticienilor dependen]ei. 1998). o asociaz\ cu penetrarea rela]iilor economiilor capitaliste în societ\]ile non-capitaliste sau pre-capitaliste (Wallerstein. Migra]ia interna]ional\ a for]ei de munc\ a urmat un proces similar în care popula]iile s\r\cite ale ]\rilor înapoiate au luptat s\ ob]in\ acces la economiile industriale dezvoltate. de exemplu. În societ\]ile postmoderne.

Figura 3. educa]ie [i cre[tere a emigran]ilor pân\ ace[tia ajung la o vârst\ productiv\ (Massey. Ei s-au comb\tut cu privire la faptul c\ migra]ia lucr\torilor califica]i din ]\rile slab dezvoltate afecteaz\ grav viitorul acestora lipsindu-le de capital uman esen]ial.TEORII DESPRE. Una dintre principalele probleme ale acestor teoreticieni a fost interesul lor în ceea ce prive[te exodul creierelor. 1998). o subven]ie acordat\ ]\rilor bogate de c\tre cele s\race deoarece cele din urm\ acoper\ costurile de hran\. pentru c\ r\spunsul s\u la întrebarea „De ce?” 73 . [i al]ii..9. Practic teoria las\ neacoperit\ o secven]\ important\ a procesului de migra]ie. sta]ionarea trupelor armate ale puterilor din centru. exodul creierelor a fost în fapt. pe l\ng\ venit. Prin atragerea [i recrutarea celor mai buni lucr\tori din ]\rile în curs de dezvoltare. Dar la sfâr[itul anilor 1970. Mai mult de atât. dar invocarea lor pare mai degrab\ a descrie realitatea lumii contemporane în m\sura în care posibilitatea de a explica ratele diferen]iate de migra]ie (la nivelul ]\rii de origine) este redus\ la elemente strict particulare (de genul leg\turi coloniale. na]iunile puternice au secat o important\ resurs\ pentru viitoarea prosperitate economic\.. pozi]ia lor s-a schimbat radical c\nd diferi]i „vizitatori” nu se mai întorceau acas\. Teoria sistemelor mondiale La început. deoarece timpul liber. îmbr\c\minte. Aceast\ influen]\ indirect\ a leg\turilor culturale asupra migra]iei interna]ionale este prezentat\ de c\tre s\ge]iile 11 [i 12. nici teoria mondial\. este de asemenea considerat important. nici teoria dependen]ei nu au fost interesate de migra]ia interna]ional\. flux intens de investi]ie de capital economic). Rolul jucat de factorii invoca]i de sistemul mondial în migra]ie este indiscutabil.

const\ în pierderea investi]iilor educa]ionale ini]iale sau dezvoltarea sl\biciunii din sectorul [tiin]ei ca [i consecin]e ale invaziei de muncitori califica]i. 1974:19-42). fluxul interna]ional al for]ei de munc\ înso]e[te fluxul interna]ional al bunurilor [i capitalului. (Constantinescu. 2002:104). ci descrie o realitate. penetrarea economiei globale în regiunile periferice reprezint\ catalizatorul pentru mi[carea interna]ional\. Kangasniemi. Teoria sistemelor mondiale subliniaz\ faptul c\ migra]ia interna]ional\ înso]e[te organizarea politic\ [i economic\ a unei pie]e globale aflate în expansiune. 4. Ca o solu]ie la aceast\ problem\. fundalul pe care migra]ia se desf\[oar\. migra]ia interna]ional\ este o consecin]\ natural\ a form\rii pie]elor capitaliste în ]\rile în curs de dezvoltare. Bhagwati [i Rodriquez au fost printre primii îngrijora]i de posibilele efecte pe care exodul creierelor le-ar putea exercita asupra bun\st\rii [i cre[terii economice în ]\rile de origine (Commander. Savan]i ca Bhagwati [i Hamada.VOLUMUL 19/2007 se limiteaz\ la l\murirea mecanismelor care conduc la apari]ia unei categorii de indivizi cu o probabil\ propensiune pentru migra]ie. lingvistice. Winters. deoarece migra]ia interna]ional\ rezult\ din globalizarea economiei de pia]\. de transport [i de comunica]ii au fost stabilite [i li s-a dat posibilitatea s\ se dezvolte liber fa]\ de competi]ia din afar\ în timpul erei coloniale. teoria sistemului mondial în migra]ie nu mai furnizeaz\ o explica]ie pentru apari]ia unui fenomen. 1993: 447): 1. impactele negative. Mai mult.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . Hamada. modalitatea guvernelor de a influen]a migra]ia este prin regularizarea activit\]ilor de investi]ii a corpora]iilor [i prin controlul fluxurilor interna]ionale ale bunurilor [i capitalului. prima asociat\ cu pozi]ia salarial\ [i cea de-a doua cu finan]area educa]iei. administrative. 5. dar în direc]ia opus\. De ce numai o parte dintre ei ([i probabil o mic\ parte) aleg migra]ia interna]ional\ [i ceilal]i (probabil cel mai mul]i) se orienteaz\ c\tre alte alegeri r\mâne un aspect neclar. o perspectiv\ din care se desprind [ase ipoteze distincte (Massey [i al]ii. interven]iile politice [i militare ale guvernelor ]\rilor capitaliste de a proteja investi]iile din str\in\tate [i de a sprijini guvernele str\ine simpatizante extinderii 74 . deoarece leg\turile culturale. 2. În aceste condi]ii. Bhagwati [i Hamada recomand\ implementarea de reguli cu privire la brain drain sau adoptarea mai multor reforme neoliberale (Bhagwati. în ciuda pierderii veniturilor fiscale pentru ]\rile de origine. 3. Ei au studiat un context general echilibrat [i au subliniat implica]iile migra]iei înalt calificare asupra bun\st\rii acelora care au r\mas in ]ara de origine. Ei au sugerat c\ brain drain-ul poate avea consecin]e d\un\toare asupra ]\rilor în curs de dezvoltare ca rezultat al introducerii a dou\ tipuri de modific\ri. migra]ia interna]ional\ se realizeaz\ în special între fostele puteri coloniale [i fostele lor colonii. ducând la formarea pie]elor transna]ionale specifice [i sistemelor culturale. 2004).

care reliefeaz\ for]ele sociale implicate în migra]ie. fiecare migrant antrenând plec\ri viitoare. Evenimentele de migra]ie nu trebuie tratate separat. permite în]elegerea migra]iei ca un produs social – nu ca un singur rezultat al deciziilor individuale f\cute de c\tre actori. Umbre[. constituind în acest fel o alt\ form\ a migra]iei interna]ionale. pie]ei globale. în momentul în care e[ueaz\. deoarece scad costurile [i riscurile deplas\rii [i cresc câ[tigurile nete ale migra]iei. ajutând nu numai practic. mai degrab\ ca un rezultat al interac]iunii tuturor acestor factori” (Boyd. Abordarea din perspectiva re]elelor de migran]i Cre[terea interesului pentru re]elele de migran]i începe s\ se manifeste în anii ’60 –’70. Aceste re]ele m\resc probabilitatea apari]iei migra]iei interna]ionale. în special cele legate de familie [i gospod\rii. 1989: 462)..TEORII DESPRE. fo[tii migran]i [i nonmigran]ii din zonele de origine [i de destina]ie prin leg\turi de prietenie sau având aceea[i origine. Re]elele de migran]i reprezint\ seturi de leg\turi interpersonale care leag\ migran]ii. în mod individual. 2006:146). nu ca un rezultat singular al parametriilor economici sau politici. Abord\ri teoretice care analizeaz\ evolu]ia migra]iei 2. Indivizii afla]i la destina]ie ac]ioneaz\ ca o ancor\ pentru valurile urm\toare. în dezbaterea legat\ de efectele migra]iei rural – urban la nivel individual. în ultimul rând migra]ia interna]ional\ are prea pu]in\ influen]\ asupra veniturilor sau diferen]elor de ocupare a for]ei de munc\. reorienteaz\ analiza mi[c\rii interna]ionale: „Astfel studiind re]elele. Caces. 6. Împotriva perspectivei indivizilor atomiza]i [i rup]i din mediul de origine se adaug\ eviden]a empiric\ a re]elelor de rudenie. ele alc\tuind o istorie cu sens. O implicare a acestei teze o reprezint\ aceea c\ procesul fiind conectat social la o persoan\ care a migrat creaz\ în mod necesar un mecanism de feedback al 75 . prin minimizarea riscurilor [i informa]ii relevante. aceasta reiese din dinamica apari]iei pie]ei [i din structura economiei globale. ci [i simbolic prin îns\[i existen]a unui model de urmat. Boyd sublinia faptul c\ recunoa[terea rela]iilor sociale [i a rolului lor în migra]ia interna]ional\ adaug\ un important accent teoretic. 2. fiind o resurs\ pentru acestea (C\lin. Aceast\ perspectiv\ de mijloc. men]inându-i în conexiune func]ional\ cu cel vechi (Douglas. 1992: 153-154).. direc]ionate c\tre anumite ]\ri. Structura re]elei constituie o form\ a capitalului social prin care oamenii sunt atra[i c\tre locurile de munc\ din str\in\tate. a celor bazate pe originea comunitar\ comun\ care integreaz\ migran]ii în noul mediu. produc mi[c\ri de refugia]i. reorientrând actul migrator dinspre perspectiva suprasocializat\ a structurii sociale sau perspectiva subsocializat\ a actorilor atomiza]i.1.

aceasta devine în mod progresiv independent\ fa]\ de factorii care au cauzat-o. acolo unde contactele se comport\ precum conduite ale inform\rii pentru poten]iali migran]i (Aceast\ linie a argument\rii este atribuit\ lui Alberto Palloni). A[a cum a fost men]ionat de c\tre Portes „migra]ia este definit\ ca un proces de creare a re]elei. Acest fapt se reflect\ în lan]ul cauzal [6-9-1-6] (figura 3. prin contribu]ii la finan]area deplas\rii. Odat\ stabilite asemenea re]ele se permite procesului de migra]ie s\ se între]in\ singur [i s\ devin\ insensibil la schimb\rile pe termen scurt ale stimul\rilor economice (Portes. deoarece dezvolt\ o plas\ tot mai dens\ de contacte între locurile de origine [i destina]ie”. Re]elele de migran]i ajut\ poten]iali migran]i. Figura 3.). ele sunt dep\[ite de c\tre costurile [i riscurile migra]iei ce rezid\ din cre[terea num\rului re]elelor de migran]i de-a lungul timpului. Datorit\ faptului c\ migra]ia interna]ional\ devine institu]ionalizat\ prin formarea [i dezvoltarea re]elelor. deoarece indiferent de efectele pe care aceste variabile le au în promovarea sau stoparea migra]iei. Cu alte cuvinte. ajutând la g\sirea unui loc de munc\ sau unei acomod\ri corespunz\toare sau prin oferirea de informa]ii privind posibilit\]ile de educa]ie sau de acces la securitate social\. Teoria re]elei [6-9-1-6] 76 . M\rimea fluxului migratoriu dintre dou\ ]\ri nu este strâns legat\ de diferen]a între venituri sau rata ocup\rii for]ei de munc\.10. 1995: 92). prezen]a acestei forme de capital social m\re[te c\[tigurile nete a[teptate ale migra]iei. fie ace[tia structurali sau individuali.10.VOLUMUL 19/2007 actului migrator. Dac\ plas\m teoria re]elei în contextul nivelului microeconomic al algerii individuale putem spune c\ re]elele scad costurile migra]iei [i probabilitatea deport\rii [i cresc probabilitatea de angajare la destina]ie. de exemplu.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| .

actorii migreaz\ pentru a maximiza câ[tigurile în investi]iile lor în capitalul uman [i. 5.. astfel încât to]i oamenii care doresc s\ migreze pot s-o fac\ f\r\ a întâmpina dificult\]i. 3. precum acelea care urm\resc promovarea reunific\rii în str\in\tate între emigran]i [i familiile lor.TEORII DESPRE. Migran]ii interna]ionali schimb\ compozi]ia etnic\ în ]\rile de destina]ie (s\geata 6). dar argumenteaz\ c\ actele de migra]ie. f\când asta se r\sfrânge asupra capitalului social inclus în re]elele interpersonale 77 . apoi migra]ia începe s\ scad\. Teoria re]elei încearc\ s\ explice de ce migra]ia interna]ional\ este un fenomen ongoing. aceasta devine progresiv independent\ de comunitatea sau societatea de origine. Aceste re]ele cresc probabilitatea angaj\rii [i ob]inerii uni venit decent (s\geta 9). deoarece migra]ia interna]ional\ devine institu]ionalizat\ prin formarea [i elaborarea re]elelor.. Primul este reprezentat de modelul capitalului social. 2. crescând probabilitatea ca [i alte persoane s\ ia decizia de a migra. în timp ce re]elele se extind [i costurile sau riscurile migra]iei scad. 6. Conceptualizarea migra]iei ca un proces de difuziune de sine st\t\tor are implica]ii care sunt diferite de cele care deriv\ din analizele generale privind echilibrul specific studierii fenomenului migratoriu (Massey [i al]ii. care presupune c\. 1993: 449): 1. guvernele pot întâmpina mari dificult\]i în controlarea fluxurilor odat\ ce ele au ap\rut. deoarece indiferent de efectele pe care aceste variabile le au în sus]inerea sau inhibarea migra]iei. anumite politici privind migra]ia. acestea sunt progresiv dep\[ite de c\tre costurile [i riscurile deplas\rii ce reies din cre[terea num\rului re]elelor migratorii de-a lungul timpului. fluxul devine mai pu]in selectiv în termeni socio-economici [i mai mult reprezentativ pentru comunit\]ile sau societ\]ile de origine. m\rimea fluxului migratoriu între dou\ ]\ri nu este strâns corelat cu diferen]a dintre nivelul veniturilor [i ocuparea for]ei de munc\. sistematic alterneaz\ contextul în care deciziile migratorii sunt luate. deoarece procesul de formare a re]elelor se întinde dincolo de controlul lor [i apare independent de regimul politic. Împreun\ cu costurile sc\zute ale migra]iei. migra]ia interna]ional\ tinde s\ se extind\ de-a lungul timpul pân\ în momentul în care leg\turile re]elei s-au extins atât de mult într-o regiune de origine. Exist\ câteva modele conceptuale care pot explica modul în care opereaz\ re]elele. odat\ demarat\. Aceaste c\[tiguri nete a[teptate ale migra]iei cresc volumul migra]iei interna]ionale (s\geata 1) conducând la cre[terea popula]iei migratorii (s\geata 6). Aceast\ teorie dinamic\ accept\ migra]ia interna]ional\ ca un proces de decizie individual sau la nivel de familie. 4. probabilitatea crescut\ de ocupare a unui loc de munc\ [i a unui venit decent cresc c\[tigurile nete a[teptate ale migra]iei. Ca rezultat al influxurilor mari de migran]i interna]ionali se pot forma re]ele migratorii.

teoria capitalului social sus]ine c\. accesul la conexiunile sociale. Teoria institu]ional\ Teoria institu]ional\ se centreaz\ pe studiul institu]iilor care apar [i se dezvolt\ în cadrul [i exclusiv ca rezultat al fluxurilor de migra]ie. În plus. Ceballos. Folosind capitalul social. sus]in\torii capitalului social afirm\ c\. (de exemplu: accesul la un transport mai sigur. Prin trimiterea unui membru al gospod\riei în str\in\tate c\tre o alt\ pia]\ financiar\. Din aceast\ orientare se pot extrage 2 ipoteze diferite: decizia de a migra se poate lua pentru a maximiza câ[tigul urm\rit al gospod\riei (care d\ na[tere la ceea ce a fost denumit ca „migra]ie în lan]”) dar. în forma re]elelor de migran]i reduce costurile mi[c\rii [i favorizeaz\ actul migrator c\tre locuri unde exist\ o egalitate social\ (Massey. A doua ipotez\ sus]ine c\. Ulterior.VOLUMUL 19/2007 [i al doilea model îl reprezint\ modelul diversific\rii riscului care sus]ine faptul c\. g\sirea unui loc de munc\. nu la nivel individual. gospod\riile utilizeaz\ re]ele lor pentru a diversifica venitul gospod\riei. Graeme Hugo sugera spre exemplu. gospod\riile reprezint\ unit\]iile de luare a deciziei. poate fi luat\ [i pentru a minimiza riscul [i a l\rgi constrângerile asociate cu e[ecurile pie]ei. transportul. juridic etc. 2001: 1262–1298). locuin]\. ]inând cont de avantajul leg\turii realizate de c\tre primul (Massey [i Palloni. 1981: 207). 2. Similar unor modele economice ale migra]iei. indivizii vor folosi re]elele lor ca mijloace de câ[tig cât mai mari. Espinosa [i Spittel. una dintre func]iile importante ale re]elei) (Hugo. cauzele [i procesul de luare a deciziilor în migra]ia interna]ional\ trebuie s\ fie studiat la nivelul gospod\riei.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . Modelul diversific\rii riscului se inspir\ din ceea ce a fost numit „noua economie a migra]iei” care sus]ine faptul c\. costurile [i riscurile asociate actului migrator se reduc. incluzând pe de o parte agen]i care speculând oportunit\]ile economice oferite de diferen]a între num\rul mare de indivizi care doresc s\ emigreze [i restric]iile de intrare/munc\/[edere/legalizarea situa]iei din cele mai multe din ]\rile dezvoltate. c\ în cazul migran]ilor cu un nivel de educa]ie ridicat. militând pentru drepturile acestora sau chiar furnizând ajutor material. faciliteaz\ ob]inerea actelor etc. Palloni. ca urmare a investi]iilor lor în capitalul uman. gospod\ria poate trimite al]i membrii c\tre aceea[i loca]ie. primul membru care este trimis în str\in\tate poate reprezenta un punct de contact în cazul în care apare necesitatea. 1998: 44) [i organiza]iile voluntare care asigur\ imigran]ilor suport. în ]ara de destina]ie (Massey [i al]ii. gospod\ria poate în mod efectiv s\-[i distribuie riscul ei financiar. u[ureat\ intrarea. precum. 78 . locuin]\. loc de munc\ [i interac]iunea social\) [i astfel probabilitatea de a migra cre[te. 1992). re]eaua de migran]i joac\ un rol mult mai pu]in important decât în cazul celor cu un nivel de educa]ie mai sc\zut (diferen]e semnificative sunt semnalate [i în func]ionarea ca surse de informa]ii.2. Categoria este extrem de eterogen\. un e[ec al pie]ei.

TEORII DESPRE...

În sens larg conceptul de „institu]ii” poate fi folosit pentru a reliefa structura întregului mediu social în care indivizii trebuie s\ ia decizii. De exemplu, De Bruijn define[te conceptul de institu]ii nu numai pentru entit\]i contextuale, ca universit\]i, organiza]ii [i firme care sunt percepute în limbaj comun drept institu]ii ... [dar, de asemenea pentru] construc]ii sociale mai abstracte, precum democra]ia, religia, politica [i „oraganismele de cunoa[tere” (De Bruijn, 1999: 122). Analizând institu]ile într-un sens mai larg întreaga abordare sistemic\ a migra]iei interna]ionale poate fi v\zut\ ca o abordare institu]ional\. De exemplu, s\geata 4 reprezint\ constrângerile politice [i legale [i oportunit\]ile migra]iei interna]ionale. Datorit\ lui Masey [i al]ii (1993) folosim teoria institu]ional\ f\când referire la organiza]iile profit [i nonprofit, care pot fi legale [i ilegale. Aceste organiza]ii ofer\ servicii [i sprijin pentru transport (clandestin), contracte de munc\, documente (contraf\cute) sau asisten]\ legal\ pentru migran]i [i sunt cuprinse acesea în re]elele migratorii. În cadrul teoretic, teoria institu]ional\ este reflectat\ de c\tre ciclul [6-7-3-7] (figura 3.11.).

Figura 3.11. Teoria institu]ional\ [7-3-7] Ideea central\ a abord\rii este c\ dezvoltarea laturii institu]ionale a unui flux combinat\ cu existen]a re]elelor de migran]i confer\ independen]\ procesului în raport cu mediul în care se desf\[oar\, constituind elementele fundamentale pe care se bazeaz\ caracteristica sa de autosus]inere (Constantinescu, 2002: 106). Recunoa[terea unor institu]ii ierarhizate, organiza]ii [i antreprenori care s\ aib\ ca obiect de activitate organizarea intr\rii emigran]ilor, în mod legal sau
79

REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| - VOLUMUL 19/2007

ilegal, scoate la iveal\ ipoteze care sunt diferite de acelea care rezult\ din modelele de decizie la nivel micro (Massey [i al]ii, 1993: 451): 1. Deoarece organiza]iile sprijin\, sus]in [i promoveaz\ mi[carea interna]ional\, fluxul interna]ional de migran]i devine din ce în ce mai institu]ionalizat [i independent de factorii care l-au cauzat. 2. Guvernele au dificult\]i în controlul fluxurilor migratorii de îndat\ ce au început deoarece procesul de institu]ionalizare este dificil de regularizat. Date fiind profiturile care se realizeaz\ prin intrarea migran]ilor în ]ara de destina]ie, eforturile poli]iei servesc doar la crearea unei pie]e negre în mi[carea interna]ional\ [i politicile de emigrare întâmpin\ rezisten]\ tot mai mare din partea grupurilor umanitare.

3. Alte abord\ri, modele, teorii privind fenomenul „brain drain”
3.1. Modelul na]ionalist
Se consider\ c\ primele antologii cu privire la „brain drain” au fost elaborate în 1968 în perioada dintre Don Pantinkin [i Harry Johnson (Ansah, 2002: 21-24). Modelul na]ionalist al lui Don Pantinkin sprijin\ politicile protec]ioniste [i restrictive cu privire la munc\ [i migra]ie, începând cu protejarea locurilor de munc\ domestice pentru cet\]enii proprii [i pân\ la prevenirea exodului de personal calificat din ]ara de origine. Premisa lor este c\ fiecare ]ar\ trebuie s\ î[i creeze [i s\ î[i foloseasc\ propriul capital uman [i pierderea oric\rei resurse, în special a capitalului uman, împiedic\ statul respectiv s\-[i men]in\ stabilitatea politic\ [i economic\, precum [i bun\starea. Na]ionali[tii critic\ selectivitatea ]\rilor primitoare drept un mecanism care perpetueaz\ problema prin filtrarea for]ei de munc\ calificate dintr-o ]ar\ surs\. Acest curent se baza pe aspectul esen]ial conform c\ruia crearea de personal înalt calificat este foarte costisitoare [i de obicei este finan]at\ în mod substan]ial din fonduri publice; în acest fel ]\rile care atrag for]\ de munc\ înalt calificat\ sunt acuzate de acapararea „brain power”.

3.2. Modelul interna]ionalist (mondial sau cosmopolitan)
Opus modelului na]ionalist – protec]ionist al ]\rilor de origine, modelul interna]ionalist al lui Harry Johnson, numit [i modelul mondial sau cosmopolitan define[te conceptul brain drain ca un schimb pozitiv de capital uman [i fiscal întro pia]\ contemporan\ global\ a muncii. Sus]in\torii acestui model consider\ c\ oamenii caut\ în mod inten]ionat cele mai mari recompense corespunz\toare cu educa]ia [i preg\tirea lor [i tendin]a reflect\ alegerile voluntare f\cute de emigran]i. Aceast\ perspectiv\ consider\ c\, în condi]ii de egalitate, migra]ia se va baza numai pe cererea [i oferta de for]\ de
80

TEORII DESPRE...

munc\ [i modul în care un lucr\tor poate beneficia sau folosi deprinderile dobândite. Interna]ionali[tii sus]in c\ efectele negative, dac\ apar, sunt temporare, [i c\, exodul creierelor poate provoca pierderi economice pe termen scurt pân\ când sunt preg\ti]i înlocuitorii pentru emigran]i. Cu toate acestea, una dintre pierderile recunoscute de c\tre interna]ionali[ti este cea a veniturilor din taxe pentru guvernele care ar fi beneficiat de pe urma salariilor mari primite de c\tre ace[ti profesioni[ti. Cu privire la acest fapt, Harry Johnson sugereaz\ c\ este necesar\ introducerea unei taxe pl\tite de c\tre ]ara primitoare sau de c\tre angajator, lucru care îns\ nu ar corespunde unui spirit liberal, iar impunerea la nivel interna]ional ar fi problematic\. A[a c\ r\mâne la latitudinea ]\rii de origine s\-[i construiasc\ o pia]\ a muncii atractiv\, astfel încât lucr\torii preg\ti]i s\ r\mân\, decât s\ a[tepte ca ]ara de destina]ie s\ îi pl\teasc\ compensa]ii pentru oamenii care au decis s\ emigreze din proprie ini]iativ\. Punctul de vedere interna]ionalist sus]ine c\ la nivelul întregii societ\]i pierderile suferite din cauza exodului creierelor nu afecteaz\ societatea într-un mod semnificativ. Astfel, pierderile provocate trebuie s\ dep\[easc\ nivelul câ[tigului particular al emigrantului [i al ]\rii din care acesta a plecat (Ansah, 2002: 21-24). Prin contradic]ie, modelul na]ionalist al lui Don Paintinkin atac\ modelul interna]ionalist argumentând c\, în practic\ este folosit mai mult pentru a sprijini dreptul migra]iei în exterior (emigra]iei) decât dreptul migra]iei în interior (imigra]iei). Este mai ales folosit pentru a combate politica ]\rilor care încearc\ s\ limiteze num\rul celor care pleac\; [i mai pu]in pentru a combate politica ]\rilor care încearc\ s\ limiteze num\rul celor care sosesc, acest din urm\ aspect fiind considerat ca o exercitare corect\ a suveranit\]ii na]ionale (Vezi: Kuznetsov, 2006). În plus, pentru a dovedi c\ migra]ia lucr\torilor califica]i este folositoare nu numai pentru lume, dar atât pentru ]ara de origine cât [i pentru cea de destina]ie, modelul teoretic cosmopolitan de referin]\ propus de c\tre Grubel [i Scott în timpul primului val al dezbaterilor privind exodul creierelor presupun imobilitatea capitalului psihic [i absen]a externalit\]ilor (Vinokur, 2006: 7-24). Conform acestor presupuneri, un emigrant î[i ia cu el întreaga sa contribu]ie marginal\ la produsul total al ]\rii de origine, [i în condi]iile în care capitalul uman al emigrantului este mai mare decât venitul mediu pe cap de locuitor al ]\rii de origine, atunci venitul net [i cel pe cap de locuitor vor sc\dea, dar nu [i câ[tigurile individuale ale reziden]ilor ei. Drept urmare, exodul de lucr\tori înalt califica]i va contribui la distribuirea optim\ a capitalului [i cre[terea nivelului general al bun\st\rii ]\rii de origine [i celei de destina]ie. Mai mult, Grubel [i Scott sus]in c\ ]ara surs\ poate beneficia de efectele de feedback (trimiteri de bani [i transferul tehnologic, dac\ ace[tia se întorc) [i de alte rezultate precum: accesul liber la noile tehnologii produse în comun în ]\rile
81

Docquier [i Rapoport.7).3. Vidal. analiza efectului retrimiterilor de bani asupra inegalit\]ii în ]\rile de origine (s\geata 6) nu ofer\ un consens asupra faptului dac\ acest efect este pozitiv sau negativ. Pân\ de curând perspectiva dominant\ cu privire la brain drain era aceea c\ reduce produc]ia din ]ara de origine. ambele având gradul de inegalitate într-o societate ca punct de plecare. Teoria depriv\rii relative Teoria depriv\rii relative subliniaz\ c\ rolul relativ al venitului unei gospod\rii sau unui individ este un factor important al migra]iei interna]ionale. deoarece pierderea capitalului uman are un efect negativ asupra produc]iei totale. Un num\r mare de migran]i înalt califica]i de succes pot servi ca exemplu pentru poten]ialii migran]i care se afl\ înc\ în prima perioad\ de acumulare a capitalului uman al ciclului lor de via]\.1998). În cadrul teoretic lan]ul cauzal reflect\ teoria depriv\rii relative [i rolul form\rii capitalului uman. retrimiterile de bani pot avea ca rezultat o cre[tere a inegalit\]ii. venitul mondial ar trebui s\ creasc\ odat\ cu capitalul uman mobil [i productivitatea marginal\ va tinde s\ echilibreze. 1966: 268-274). Scott. Abordarea „overlapping generations” (Acest model economic a fost introdus de Sameulson în 1958 [i reprezint\ un model economic în care agen]ii (indivizii) tr\iesc o perioad\ finit\ de timp. Alt\ consecin]\ a migra]iei care ar putea avea un impact asupra inegalit\]ii este formarea capitalului uman. 1997. 2006: 7-24). Lan]ul cauzal (2-6-2) reflect\ teoria cauzalit\]ii cumulative [i impactul retrimiterilor în analiza cadrului teoretic (Vezi figura 3. 3. 1988. Ciclul lucr\torilor ca indivizi poate fi împ\r]it în dou\ perioade: în prima perioad\ ei învestesc în formarea capitalului uman [i în a doua perioad\ ei încearc\ s\ capitalizeze în investi]iile lor (Vidal. Similar analizelor efectului pe care îl au retimiterile asupra cre[terii economice. 2003) sugereaz\ c\ efectul rerimiterilor de bani asupra gradului de inegalitate nu este monotonic. astfel rezultatul acestei politici este modelul neoclasic de cre[tere laissez passer ce prive[te capitalul uman ca un factor al produc]iei (Grubel. Pe termen scurt. 1998). Surplusul de valoare al educa]iei pe pia]a muncii în ]\rile de destina]ie este mai mare decât surplusul de valoare al educa]iei pe pia]a muncii din ]\rile de origine dac\ diferen]ele între venituri pentru fora]a de munc\ înalt calificat\ între ]\rile de 82 . iar pe termen lung duce la o descre[tere a acesteia.VOLUMUL 19/2007 de destina]ie de c\tre cercet\torii nativi sau imigran]i (Vinokur. Unele studii (Stark [i al]ii. Aceast\ perspectiv\ ignor\ efectul pozitiv al migra]iei for]ei de munc\ înalt calificate asupra stimulentelor pentru formarea capitalului uman în ]\rile de origine. dar suficient pentru a se suprapune cu o perioad\ din via]a genera]iei urm\toare) nu ignor\ efectul brain drain (Mounford. Voi prezenta în continuare descrierea a dou\ lan]uri cauzale. Conform lui Grubel [i Scott.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . Faptul de a fi înalt calificat reprezint\ un imbold pentru a migra dintr-o ]ar\ mai slab dezvoltat\.

1981 în SCP. Mounfrod a analizat modelele în care interac]iunea dintre distribuirea venitului. deschis\ (Mountford. o mai mare egalitate într-o ]ar\ poate avea un efect de dimuare a migra]iei interna]ionale. Drept urmare. trebuie s\ ]inem cont c\ atât educa]ia. 1994). temporar sau permanent care poate contribui la cre[terea pe termen lung a nivelului de venit [i egalit\]ii de venituri într-o economie mic\. interac]iunea între deciziile de acumulare a capitalului uman. cre[terea [i distribuirea venitului pot conduce brain drain. acumularea capitalului uman [i migra]ia era exprimat\. Extinderea cadrului educa]ional poate avea drept rezultat mai multe oportunit\]i egale acolo unde se urm\re[te ob]inera unui nivel final de educa]ie. Mai mult.7. A concluzionat c\ în momentul în care capitalul uman este endogen [i când succesul migra]iei nu reprezint\ o certitudine. Posiblitatea pentru emigrare poate cre[te stimulentele pentru a dobândi o mai bun\ educa]ie (capitalul uman) în acest caz (s\geata 5). 1997: 302-303). 1967. origine [i ]\rile de destina]ie sunt mai mari decât diferen]ele pentru for]a de munc\ necalificat\. Teoria depriv\rii relative [i rolul trimiterilor de bani [2-6-2] 83 . deoarece realiz\rile educa]ionale (Blau [i Duncan. Van Eijck. Figura 3. 1996) au un impact pozitiv asupra statusului ocupa]ional [i venitului. O mai mare egalitate educa]ional\ conduce la un venit mai mare [i o egalitate de status.. Cu toate acestea.TEORII DESPRE. decât la vârste fragede (Mare. cât [i migra]ia presupun costuri.. deoarece alegerile de preg\tire [i performan]ele la vârste înaintate sunt mai pu]in determinate de c\tre p\rin]i. trebuie s\ ]inem cont de faptul c\ costul oportunit\]ii ap\rute în urma unei educa]ii în primul stagiu îl reprezint\ pierderea de venit din beneficiile de pe pia]a muncii.

84 . un brain drain global genereaz\ acel tip de probleme cu care se confrunt\ ]\rile mai pu]in dezvoltate în ridicarea nivelului capitalului uman al cet\]enilor lor. Astfel. pe lâng\ aspectele financiare. cum se poate face cu bunurile financiare si fizice. brain drain-ul va m\ri stocul deja existent al ]\rii de destina]ie [i va reduce stocul ]\rii de origine sub pragul critic. Conform lui Eleanor Cambridge.8. Cheltuielile cu capitalul uman. În cazul apari]iei brain drain-ului investi]iile în educa]ie pleac\ împreun\ cu persoanele calificate. 2006). Daca exodul creierelor are loc permanent [i rapid atunci se elimin\ memoria institu]ional\ în ]\rile în curs de dezvoltare. ceea ce va determina c\i de cre[tere deviante [i posibil îndreptarea acesteia din urm\ c\tre o „capcan\ a s\r\ciei” (Schiff. Özden. s\n\tatea sau valorile unui individ. În cadrul noii doctrine a „economiei cunoa[terii”. Toate acestea sunt importante pentru economia unei ]\ri deoarece aceste cheltuieli nu pot fi recuperate din cuno[tin]ele individuale. 2002). Teoria depriv\rii relative [i rolul form\rii capitalului uman [2-58-2] 3.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| .VOLUMUL 19/2007 Figura 3. fenomenul brain drain se bazeaz\ pe premisa c\ migra]ia „min]ilor luminate” din ]\rile în curs de dezvoltare are efecte negative pentru dezvoltarea lor socioeconomic\ (Hunger. migra]ia for]ei de munc\ înalt calificate presupune costuri sociale importante în sensul c\ elimin\ influen]a politic\ stabilizatoare a clasei mijlocii (Cambridge. cu educa]ia [i s\n\tatea cresc veniturile [i îmbun\t\]esc s\n\tatea de-a lungul vie]ii unei persoane.4. Abordarea neoliberal\ Din numeroase motive capitalul uman este important pentru dezvoltarea unei na]iuni. Astfel.

85 . În plus. dar efectul de bumerang poate fi acela de a genera mai mult\ migra]ie. În consecin]\ capitalul financiar este în principal transferat prin expedierile f\cute de emigranti c\tre familie [i prieteni în ]ara de origine. Pe de alt\ parte. pe de-o parte brain drain-ul presupune reducerea capitalului uman. 2006:7-24). Aceast\ supozi]ie admite c\ în cazul repatrierii. dar de asemenea transferurile de capital financiar în ]\rile în curs de dezvoltare sunt foarte probabile. atunci emigrarea va oferi ]\rii de origine un câ[tig net de for]\ de munc\ înalt calificat\ (Vinokur. brain drain-ul implic\ diferite traiectorii de cre[tere între ]\rile bogate [i cele s\race. Dac\ capitalul uman [i financiar reprezint\. În consecin]\. datorit\ locuirii într-o ]ar\ industrializat\. Dac\ acest efect stimulant rezult\ într-o balan]\ pozitiv\ între crearea de noi abilit\]i [i pierderea lor. o a treia form\ de capital. efecte negative pentru cre[terea economic\. o politica na]ional\ de protec]ie este necesar\ din partea sursei [i/sau compensarea din partea ]\rii de destina]ie. de asemenea. 2006). Acest punct de vedere al teoriei presupune c\ emigran]ii întor[i î[i vor investi probabil capitalul cu un avansat know-how economic pe care l-au câ[tigat în ]\rile industrializate. Oportunit\]ile de migra]ie m\resc întoarcerile a[teptate c\tre educa]ie [i a[a încurajeaz\ mai mul]i oameni s\ învesteasc\ în educa]ie.. f\r\ dubii. dar înseamn\ c\ un câ[tig calitativ suplimentar este ob]inut prin acumularea de cuno[tin]e. ]\rile de destina]ie beneficiaz\ de pe urma cuno[tin]elor imigran]ilor înalt califica]i întrucât externalit\]ile tehnologice pozitive deriv\ din capitalul uman suplimentar. În plus. Acest model al teoriei cre[terii men]ioneaz\ c\ reducerile nivelului mediu de capital uman au. nu este numai presupus c\ capitalul uman este m\rit de repatrierea elitelor. În plus. este posibil ca acel capital s\ poat\ fi investit cu mai mult succes prin reîntoarcerea emigran]ilor decât prin elitele locale care nu au fost capabile s\-[i m\reasc\ capitalul uman [i financiar peste hotare. 2002). O alt\ solu]ie pentru ]ara de origine a exodului creierelor este de a acumula capital uman la o rat\ suficient de înalt\ încât s\-[i men]in\ sau s\-[i m\reasc\ stocul în ciuda emigr\rii printr-un nivel ridicat al cheltuielilor publice cu educa]ia. Acest argument a fost sus]inut de cercet\rii asupra migra]iei [i anume c\ migran]ii înalt califica]i sunt capabili s\ îndeplineasc\ pozi]ii cu statut înalt în societ\]ile industrializate care le permit s\ acumuleze capital (Hunger. Sugestia care poate fi f\cut\ aici este aceea c\. a[a numitul capital social. disponibil în societatea gazd\ (Moguerou. acesta poate fi m\rit în ]\rile în curs de dezvoltare prin repatrierea elitelor. ceea ce pare a fi o reducere a bun\st\rii pentru popula]ia care r\mâne din cauza pierderii abilit\]ilor care lipsesc. Aceasta nu înseamn\ c\ stocul de capital uman este m\rit prin procesul brain drain. în principal ipoteza „brain gain” r\stoarn\ aceast\ concluzie [i subliniaz\ faptul c\ printr-o remigra]ie a elitelor stocul de capital uman cre[te [i de asemenea cre[te [i poten]ialul de cre[tere al ]\rii în curs de dezvoltare. 2006).. Argumentele recente.TEORII DESPRE. brain drain-ul ac]ioneaz\ în mod pozitiv asupra procesului de dezvoltare din ]ara de origine.

3. Primul. pentru ]\rile în curs de dezvoltare s\ atrag\ elitele de peste grani]\ [i s\ le încorporeze în procesul dezvolt\rii. Înc\ ipoteza „brain gain” dezbate aceast\ concluzie în loc s\ sus]in\ presupunerea opus\: este teoretic posibil [i realizabil. Winters. adic\ atunci când nivelul normal de capital uman este mai înalt în economia deschis\ c\tre migra]ie decât în economia închis\ acesteia (Beine. ori aceia care sus]in influen]a negativ\ a brain drain-ului. Un câ[tig de inteligen]\ apare când primul efect domin\. În acest caz elitele repatriate vor func]iona ca [i capete de pod între ]\rile dezvoltate [i cele în curs de dezvoltare (Hunger. migra]ia persoanelor înalt calificate poate furniza informa]ii importante pentru afaceri [i activit\]i noi în ]ara de origine prin re]elele de expediere (Commander. Aceast\ relatare se bazeaz\ pe modele care afirm\ c\ inegalit\]ile în ceea ce prive[te standardele de via]\ între ]\rile în curs de dezvoltare [i cele industrializate rezult\ în factori puternici de intrare-ie[ire pentru oamenii talenta]i [i educa]i s\ p\r\seasc\ ]\rile s\race [i s\ înceap\ o via]\ nou\ într-o ]ar\ bogat\ (Hunger. sus]in\torii punctului de vedere tradi]ionalist asupra brain drain-ului. concluzioneaz\ c\ luarea în considerare a presupunerii c\. încercând s\ le încadreze într-o funda]ie teoretic\ solid\. [i anume: un câ[tig anterior condi]ionat de asimetria informa]ional\ [i un câ[tig posterior prin re]elele [tiin]ifice din diaspora. din cauza întoarcerilor masive de peste hotare.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . 2002). 2002). În consecin]\. Docquier. Aceast\ relatare pare s\ fie cea mai serioas\ obiec]ie a ipotezei „brain gain”. C\t\lina Andreea P\nescu analizeaz\ efectele brain drain-ului folosind dou\ posibile canale pentru câ[tigul de inteligen]\. Aici migra]ia elitelor a fost v\zut\ ca o pierdere ireversibil\ pentru ]ara în curs de dezvoltare (Hunger. Iar cel de-al doilea un „drain effect” posterior cauzat de actualul flux migrator. ceea ce este esen]ial pentru succesul economic. Astfel.5. Kangasniemi. un „brain effect” anterior când perspectivele migra]ioniste m\resc investi]iile în educa]ie. mai ales. Noua literatur\ asupra brain drain-ului subliniaz\ c\. Noua abordare endogen\ a cre[terii Pentru a sus]ine validitatea ipotezei despre câ[tigul de inteligen]\. Totu[i. pot furniza accesul c\tre pie]e în ]\rile industrializate. Rapoport.VOLUMUL 19/2007 Sus]in\torii fenomenului brain drain argumenteaz\ c\ antreprenorii repatria]i de exemplu. se pot distinge dou\ efecte de cre[tere. 2002). 2001:275-289). Ea sus]ine c\ potrivit studiilor 86 . 2002). repatrierea func]ioneaz\ ca [i capete de pod între lumea dezvoltat\ [i cea în curs de dezvoltare este teoretic [i empiric improbabil\. ]\rile în curs de dezvoltare pot crea stimulente pentru a atrage elitele de emigran]i [i pentru a-i introduce în procesul dezvolt\rii. deoarece elitele de emigran]i nu se vor mai întoarce dintr-o ]ar\ dezvoltat\. dac\ au standard de via]\ peste hotare care este mult mai avansat comparativ cu standardul de via]\ din ]ara de origine. Toate aceste rela]ii pot fi utile pentru a deschide noi c\i de investi]ii pentru ]\rile în curs de dezvoltare.

noua teorie a cre[terii endogene adopt\ conceptul de capital în sens mai cuprinz\tor. 2003). Analizând ipotezele asupra brain gain-ului. 2003). activit\]ile lor const\ în proiecte de cercetare. În ciuda faptului c\ aceast\ nou\ teorie asupra cre[terii endogene este un pas înainte în recunoa[terea importan]ei capitalului uman. ci ca una social\ din cauza rev\rs\rilor pozitive pe care le genereaz\. Din punct de vedere al modelor teoretice ea î[i înt\re[te cercetarea printr-o analiz\ empiric\. Bagajul de cuno[tin]e este reflectat ca oricare alt proces de produc]ie [i cuno[tin]ele însele ca o form\ a capitalului fizic într-o dezvoltare personal\ care ignor\ suportul social al economiei. În contrast cu primul curent al teoriei cre[terii endogene. al doilea val consider\ brain drain-ul ca benefic chiar [i pentru ]\rile de origine. Se poate observa c\ anumite beneficii posibile ale brain drain-ului pentru ]\rile surs\ sunt dezb\tute puternic.. identific\ mai multe tipuri de re]ele de cunoa[tere. ci o structur\ cu leg\turi interactive complexe [i interinfluen]e între componentele sale (Hunger. recente sunt câteva stimulente în inversarea brain drain-ului în brain gain. viziunea pe care o ofer\ este foarte limitat\. F\r\ îndoial\ capitalul uman nu este un întreg precum capitalul fizic. cursuri de perfec]ionare [i prin aducerea companiilor str\ine în ]ara de origine. În acela[i cadru teoretic al teoriei cre[terii endogene. deoarece migran]ii înalt califica]i împart acela[i capital social cu cona]ionalii lor. Aceste re]ele depind foarte mult de internet [i interac]ioneaz\ în numeroase proiecte de dezvoltare cu agen]ii guvernamentale [i private [i organiza]ii non profit din ]ara de origine. astfel încât s\ se creeze un cerc vicios (P\nescu. capitalul fizic [i capitalul uman sunt v\zute ca intr\ri corespunz\toare în produc]ie. P\nescu începe prin a explica rolul capitalului uman în noua abordare endogen\ a cre[terii (P\nescu. Ideea cheie este c\. Dup\ ce migra]ia are loc. nu exist\ o stare de fapte sigur\. dintre care re]elele [tiin]ifice [i intelectuale din diaspora au o influen]\ pozitiv\ asupra dezvolt\rii ]\rii de origine. Aici.. acumularea de capital uman este abordat\ nu numai ca o activitate individual\. Punctul central care sus]ine ipoteza convergent\ a teoriei neoclasice îl reprezint\ descre[terea produsului marginal al capitalului. 2002). Astfel. Miyagiwa a m\surat scalele economice în educa]ia avansat\ [i a confirmat c\ brain drain-ul poate cre[te nivelul educa]iei [i nivelele de salarizare din ]ara surs\ (Miyagiwa. transfer de tehnologie [i consultan]\ de specialitate. Nu consider\ constante alte forme de capital în calcularea produsului marginal. concentrat\ asupra test\rii supozi]iilor teoretice despre brain gain. o parte a capitalului uman suplimentar acumulat poate constitui un brain gain pentru ]ara de origine. apare un poten]ial important pentru leg\turi efective [i implicare în proiecte de dezvoltare (P\nescu. În principal. 2003). Cu un produs marginal stabil al capitalului. 1991: 743-7590). sub ipoteza incertitudinii privind migra]ia. Astfel.TEORII DESPRE. 87 . care elimin\ ideea de convergen]\. Pentru a explica aceasta.

Mountford. efectul motiva]ional dat de existen]a unor salarii mai mari care se pot câ[tiga în str\in\tate poate promova acumularea de capital uman în ]ara de origine [i poate contrabalansa efectul negativ al brain drain-ului (Mountford. aceast\ viziune propune o structur\ ciclic\ a migra]iei la nivel mezo: schimb\rile suferite de comunitatea de origine datorit\ migra]iei nu numai c\ faciliteaz\ viitoarele evenimente de migra]ie. Stark concluzioneaz\ c\ brain drain-ul poate aduce ]ara de origine c\tre un nivel mediu mai înalt de capital uman pe muncitor (Oded.VOLUMUL 19/2007 Mountford a demonstrat c\. Teza de baz\: conceptul de „backwash effects” (efecte backwash) 88 . Astfel. Teoria cauzalit\]ii cumulative Teoria cauzalit\]ii cumulative poate fi considerat\ o teorie ce se aplic\ posterior altor teorii care studiaz\ cauzele migra]iei. dup\ cum urmeaz\: 1.6. brain drain-ul poate cre[te productivitatea medie în economia surs\ (Mountford. în studiul s\u critic\ [i infirm\ supozi]iile lui Haque [i Kim care argumenteaz\ c\ sub ipotezele standard asupra func]iei acumul\rii capitalului uman. 3. Oamenii aleg s\ se auto-educe mai mult în ideea de a deveni ap]i pentru migra]ie [i mai apoi pentru a avea acces la câ[tigurile mai mari ale pie]ei de munc\ str\ine. 1997: 287-303). Myrdal sublinia existen]a un cerc virtuos în ]\rile dezvoltate (state ale bun\st\rii) [i un „cerc vicios” în ]\rile slab dezvoltate. 2006: 146).REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . El a explicat c\ dac\ s-ar interzice migra]ia anumitor lucr\tori înalt califica]i. brain drain-ul poate fi benefic pentru cre[terea bun\st\rii în ]ara de origine. Umbre[. Teoria cauzalit\]ii cumulative a lui Myrdal (Myrdal. fie prin modific\rile economice structurale (de tipul depriv\rii relative a non-migran]ilor) (C\lin. dac\ nu este permis tuturor muncitorilor s\ emigreze câ[tigul în acumularea total\ de capital uman produs prin aceste stimulente poate balansa pierderea de capital uman reprezentat\ de actualul brain drain. 1997: 287-303).. G. El recuno[tea existen]a acestui cerc vicios al nivel mondial [i sublinia necesitatea unei „lumii a bun\st\rii”. dar le face chiar necesare. Prskawetz. Mountford a promovat de asemenea ideea unui brain drain benefic prin stimularea educa]iei. de asemenea. 1997: 287-303). urmând premisele valorii. Teoria cauzalit\]ii cumulative al lui Myrdal se compune din 4 teze. 1996 [1994]:1065) a ap\rut pentru prima dat\ în Anexa 3 din American Dilemma. brain drain-ul întotdeauna reduce venitul pe cap de locuitor (Mountford. În consecin]\. care punea accentul pe „cercul vicios” între discriminarea popula]iei albe în rândul popula]iei de culoare [i standardul sc\zut de via]\ al popula]iei de culoare. Era „principiul cumul\rii”. Migra]ia devine norma impus\ fie prin cultura de migra]ie emergent\ în comunitate. atunci când migra]ia nu este un proces persistent. Helmenstein. 1998: 363-367). Înglobând o serie de teorii enun]ate anterior. Aceast\ teorie a fost aplicat\ la problema cre[terii inegalit\]ii observate între ]\rile dezvoltate (statul bun\st\rii) [i ]\rile în curs de dezvoltare la sfâr[itul anilor 50.

30). se poate vedea Myrdal. Aceasta a ap\rut în Anexa 2 din American Dilemma ca „premis\ cu valoare explicit\” pe care Myrdal [i-a construit teoria. În „The Political Element in the Development of Economics Theory” (prima dat\ publicat în 1930) Myrdal critica economiile conven]ionale.. Premisa valorii celei mai mari a fost „egalitatea”. în special în cele ce reprezint\ egalitarismul. Practic este vorba de dezvoltarea/ integrarea elementelor furnizate în special de teoria re]elelor de migran]i (capitalului social) în direc]ia cauzalit\]ii procesului. Ultimul este foarte important deoarece reprezint\ logica convergen]ei [i caracterizeaz\ teoria cauzalit\]ii cumulative a lui Myrdal. cultura migra]iei (comunitate de origine). 89 . 35-37). vezi Myrdal. Myrdal. c\rora li se adaug\ re]elele de migran]i [i institu]iile (Constantinescu. Teza legat\ de scopul analizelor: ideea importan]ei factorilor institu]ionali 4. 1960). 1957: 31-33. 1998: 45-49). Ideile dezvoltate în cadrul teoriei cauzalit\]ii cumulative a lui Myrdal au fost preluate [i aplicate domeniului migra]iei interna]ionale actuale de c\tre acela[i Douglas Massey (Massey [i al]ii. dac\ factorii noneconomici ar fi exclu[i de la analiz\ ar putea avea drept rezultat denaturarea recunoa[terii rezultatelor. astfel el a c\utat o nou\ metodologie care ar putea s\ fie obiectiv\ [i practic compatibil\. distribu]ia p\mântului [i modul de organizare agrar (la nivelul comunit\]ii de origine). Pân\ în prezent sociologii au identificat [i analizat un num\r de [ase factori socioeconomici care sunt afecta]i de migra]ie în acest mod cumulativ: distribu]ia veniturilor (gospod\riei la nivel de comunitate) (sau deprivarea relativ\ în termenii lui Arango). De[i Myrdal admite poten]iala posibilitate a convergen]ei. ca un economist institu]ional insist\ c\. De asemenea. A[a cum reiese din cea de-a treia tez\. Teza opus\ sau excep]ional\: conceptul de „spread effects” (efecte spread) 3. folosit doar pentru comer]. etichetarea social\ (destina]ie). Teoria cauzalit\]ii cumulative are o importan]\ teoretic\ în explicarea procesului divergent [i nu contest\ posibilitatea unui proces convergent. migra]ie [i capital uman) [i „spread effects” (se concentreaz\ pe transferal tehnologic [i pe cre[terea cererii de produse agricole în regiunile dezvoltate. El a preferat s\ cread\ în politicile economice. 2..TEORII DESPRE. Teza implica]iilor politice Myrdal a propus conceptele perechi „backwash effects” (definit ca „toate schimb\rile relevante adverse” (Myrdal 1957. era prea pesimist s\ g\ndeasc\ c\ o astfel de posibilitate ar putea deveni realitate. distribu]ia regional\ a capitalului uman (regiune de origine). pentru a r\sturna for]ele economice care alc\tuiesc cercul vicios [i induc o cre[tere economic\ ridicat\ (Aceasta a fost convingerea lui începând cu studiul privind condi]iile de bun\stare suedeze în anii 1930. 2002: 108). Cauzalitatea este cumulativ\ deoarece fiecare act de migra]ie modific\ con]inutul social f\când deciziile ulterioare de emigrare mai probabile. Privind aceasta nu poate s\ fie o [tiin]\ obiectiv\. 1957: 39-42 [i Myrdal. deoarece ele includeau implicit distorsiuni politice printre principiile laissez-faire.

1993: 453-454): 1. economice [i culturale ap\rute în ]\rile de origine [i de destina]ie datorit\ migra]iei interna]ionale ofer\ acestui fenomen o puternic\ rezisten]\ intern\ la un control u[or sau reglement\ri. Considerând distribu]ia p\mântului ca [i a modului de produc]ie agrar ca factori cheie în explica]ia migra]iei. Dac\ ducem ra]ionamentul mai departe. Factorul capital uman considerat la nivel regional în ]ara de destina]ie. califica]i. c\ nu spore[te probabilitatea de migra]ie a altor indivizi ci pe cea a celor cu experien]\ de migra]ie. dar trebuie remarcat. departe îns\ de a fi specificat\. decât extinderea fenomenului. ceea ce este cu totul altceva. este poate punctul cel mai slab al abord\rii. 1993: 453). „De-a lungul timpului. la distribu]ia la nivel regional a capitalului uman (de altfel un subiect al economiei neoclasice) [i la apari]ia [i dezvoltarea culturii migra]iei. 2002: 108-109). deci. mic[orând-o în acela[i timp la origine. acumularea capitalului uman consolideaz\ cre[terea economic\ în aria de destina]ie în timp ce epuizarea sa simultan\ în aria de origine îi exacerbeaz\ stagnarea.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . se desprind un set de teoreme care corespund în mare m\sur\ cu cele care deriv\ din teoria re]elei (Massey [i al]ii. se afirm\ c\ gusturile [i motiva]iile migran]ilor sufer\ schimb\ri în urma experien]ei în ]\rile industriale dezvoltate. cauzalitatea cumulativ\ sus]ine scoaterea din ce în ce a mai multor terenuri din circuitul productiv. astfel intensificând condi]iile pentru (producerea) migra]iei” (Massey [i al]ii. Indivizii cap\t\ „obi[nuin]a” unui stil de via]\ (incluzând consumul) care sunt greu de sus]inut în aria de origine la întoarcere. migra]ia repetat\ a unui individ nu este neap\rat rezultatul schimb\rii postulate (Constantinescu. Cultura migra]iei este poate una dintre contribu]iile cele mai interesante în cadrul abord\rii. aceea[i orientare. Pe de alt\ parte. argumentând c\ cei care migreaz\ sunt cei „relativ bine educa]i. Schimb\rile sociale. deoarece mecanismele de feedback ale cauzalit\]ii cumulative se întind în afar\ puterii de guvernare. Cauzalitatea cumulativ\ postuleaz\ cercul vicios al pierderii suferite de ]ara de origine prin migra]ie în termeni de capital uman. La nivel comunitar. Din analiza migra]iei interna]ionale în termeni dinamici ca un proces cumulativ social. reduce num\rul locurilor de munc\ disponibile [i implicit constituie un impuls pentru adoptarea migra]iei ca strategie de supravie]uire. Situa]ia descris\ este f\r\ îndoial\ interesant\. sus]ine recursul familiilor/gospod\riilor de migran]i la tehnologia avansat\ în domeniu [i implicit reducerea necesarului de for]a de munc\ (modificare modului de produc]ie agricol). 90 . productivi [i puternic motiva]i” crescând productivitatea în aria de destina]ie.VOLUMUL 19/2007 Contribu]ia acestei teorii se reduce la eviden]ierea distribu]iei p\mântului [i a modului de produc]ie agrar. înseamn\ c\. crescând probabilitatea unei întoarceri în spa]iul de destina]ie anterior. agricultura [i proprietatea asupra p\mântului sunt elemente definitorii pentru situa]ia de plecare a viitorului migrant/familiei –gospod\riei sale. În principiu.

f\când astfel necesar\ recrutarea de mai mul]i migran]i. Fluxurile migratorii. 1970). 1993: 462). care refuz\ locurile de munc\ ale migran]ilor. Aceasta explic\ de ce migra]ia este mai ridicat\ între acele zone care au deja stabilite câteva leg\turi istorice.. cât [i cel de destina]ie. 1995. 3. 3. Mabogunje. 1992: 20): 1. odat\ ce migran]ii au ocupat în num\r mare un anume tip de loc de munc\. culturale. Abordarea sistemic\ Perspectiva sistemic\ argumenteaz\ c\ for]e determinante care opereaz\ la diferite nivele conduc la un nivel de permanen]\ pentru fluxurile interna]ionale [i de-a lungul timpului au condus la crearea sistemelor migratorii stabile. Etichetarea social\ a unui loc de munc\ ca fiind destinat\ unui migrant apare ca rezultat al concentr\rii migran]ilor în acel domeniu. Teoria sistemului de migra]iei se focalizeaz\ atât pe factorii de la nivel macro.. A doua premis\ este c\ migra]ia este un proces legat de zonele de origine [i destina]ie [i este strâns legat\ de alte procese care adesea au o istorie îndelungat\.7. Aceste sisteme sunt caracterizate de un num\r relativ mare de fluxuri de migran]i între statele membre comparativ cu fluxurile din afara sistemului (Massey [i al]ii. Kritz. 1992. va fi dificil s\ se fac\ recrutarea lucr\torilor nativi pentru acel loc de munc\. Efectele de feedback [i cele circulare împreun\ cu procesele interdependente [i cele care se modific\ singure. În perioadele de [omaj [i lipsei locurilor de munc\. guvernelor le este foarte greu s\ reduc\ migra]ia în scop de munc\ [i s\-[i aduc\ lucr\torii înapoi în locurile de munc\ de]inute de migran]i. m\rimea [i caracteristicile lor sunt privite ca un rezultat al leg\turilor între zonele de origine [i destina]ie care variaz\ de-a lungul timpului (Kritz. politice sau economice.TEORII DESPRE. Problema care se pune în cadrul abord\rii sistemice este dac\ exist\ interdependen]\ între experien]ele de migra]ie ale ]\rilor de origine [i/sau de destina]ie. Probleama cheie este identificarea [i examinarea fluxurilor migratorii stabile între locurile de origine [i destina]ie pentru a explica apari]ia [i perpetuarea migra]iei. nu define[te migra]ia în termeni simpli de cauz\-efect. S-a produs o schimbare în ceea ce prive[te valorile în rândul lucr\torilor nativi. schimb\rile într-o parte a sistemului pot avea un efect asupra altor p\r]i ale sistemului [i astfel asupra întregului proces. presupun c\. 91 . Abordarea sistemic\ se bazeaz\ pe urm\toarele premise (Zlotnik. Prima premis\ este aceea c\ migra]ia creaz\ un „spa]iu unificat” care cuprinde atât locul de origine. 2. indiferent de caracteristicile acesteia. 2. cât [i pe cei de la nivel micro. Lim [i Zlotnik. Ideea de baz\ care st\ în spatele abord\rii sistemice este c\.

un impact la nivel micro. fluxurile migratorii care se îndreapt\ spre ele ar trebui s\ arate o diferen]\ considerabil\ în ceea ce prive[te ]\rile implicate. o regiune principal\ de destina]ie care poate s\ fie o ]ar\ sau un grup de ]\ri [i un grup de ]\ri de origine legate de obicei prin fluxuri mari de migran]i (Fawcett. Un grup de ]\ri poate fi considerat ca generator al unui sistem dac\ el îndepline[te urm\toarele condi]ii: a) Dac\ ]\rile au o pozi]ie relativ similar\ spre migra]ie [i pot fi identificate atât ca poli de atrac]ie pentru migran]i. A treia premis\ este c\.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . 2. c) }\rile implicate ar trebui s\ aibe acela[i nivel de dezvoltare. ]\rile din cadrul unui sistem nu este necesar s\ fie apropiate din punct de vedere geografic. Zlotnik. în general. mecanismele care influen]eaz\ dinamica migra]iei la nivel macro au. 1993: 454): 1. A cincea premis\ este aceea c\. 1992). 92 . Astfel.VOLUMUL 19/2007 3. fie prin strategiile economice dezvoltate sau leg\turile politice cu alte state care pot conduce indirect la migra]ie. De[i nu este o teorie distinct\ la fel ca [i generalizarea care reiese din teoriile mai sus men]ionate. sisteme multipolare sunt posibile acolo unde un grup de ]\ri principale dispersate primesc migran]i de la un grup suprapus. de asemenea. 1992: 15). 5. 1989. b) Dac\ ]\rile implicate sunt în principal ]\ri de destina]ie. dând na[tere mecanismelor de feedback care pot transforma procesele ini]iale. abordarea sistemic\ se bazeaz\ pe „conceptualizarea unui sistem de migra]ie ca o re]ea de ]\ri legate prin interac]iuni migratorii a c\ror dinamic\ este larg conturat\ prin func]ionarea unei variet\]i de re]ele legând actorii migra]iei la diferite nivele de agregare” (Kritz. prin facilitarea migra]iei viitoare a indivizilor. decât cele fizice. 4. Un sistem interna]ional de migra]ie include. Re]elele de migran]i ajut\ la transmiterea resurselor [i informa]iilor între comunit\]i. deoarece fluxurile reflect\ mai degrab\ leg\turile politice [i economice. cât [i ca surse de migran]i. de exemplu. decizia individual\ de a migra. Fa]\ de utilizarea abord\rii sistemice o pozi]ie mai important\ o ocup\ identificarea sistemelor de migra]ie. A patra premis\ face referire la rolul statului în conturarea fluxurilor migratorii interna]ionale. Lim [i Zlotnik. fie prin politici explicite. procesele legate de zonele de origine [i destina]ie modific\ condi]iile în ambele zone de-a lungul timpului. abordarea sistemic\ scoate în eviden]\ câteva teoreme [i ipoteze interesante (Massey [i al]ii. un grad ridicat al afinit\]ii culturale [i structuri institu]ionale similare. d) Ele ar trebui s\ prezinte anumite grade de coeren]\ a politicilor pe care le folosesc sau pe care le-au folosit pentru a controla migra]ia [i ar trebui s\ fie legate puternic de conexiunile economice sau politice.

De[i teoremele. În func]ie de tipul de model sus]inut [i sub care circumstan]e. fluctua]iile economice sau politice. De fapt abordarea tradi]ional\ asupra brain drain-ul si argumentele contemporane asupra brain gain-ul coexist\ cu mobilitatea interna]ional\ (Schiff. 4. migra]ia muncitorilor înalt califica]i este asociat\ cu mirajul unei vie]i mai bune într-o ]ar\ industrializat\ sau/[i condi]iile negative din ]\rile în curs de dezvoltare. Cele mai multe teorii despre brain drain au cuantificat avantajele [i dezavantajele acestui fenomen din punct de vedere al interac]iunii dintre ]\rile de origine.TEORII DESPRE. Chiar dac\ exist\ autori care neag\ conceptul reîntoarcerii ca o încheiere a unui ciclu de migra]ie. [i nu e sigur faptul c\ fenomenul de brain drain poate fi în]eles ca o migra]ie permanent\ [i ireversibil\ cu impact în detrimentul ]\rilor de origine. existen]a unui câ[tig poate fi totu[i acceptat\ dac\ exist\ interac]iuni de cuno[tin]e cu ]ara de origine. sistemele evolueaz\ astfel încât stabilitatea nu presupune o structur\ fix\. Teoriile dezvoltate pentru a în]elege procesul contemporan al migra]iei interna]ionale eviden]iaz\ mecanismele care opereaz\ la diferite nivele de analiz\. Odat\ remigra]ia început\ [i re]elele stabilite noi tipuri de remigra]ii vor urma (Uwe Hunger. supozi]iile [i ipotezele care decurg din fiecare perspectiv\ nu sunt în mod obligatoriu contradictorii.. acestea demonstreaz\ f\r\ îndoial\ diferite implica]ii pentru politicieni. deoarece condi]iile politice [i economice se schimb\. Literatura despre brain drain sus]ine c\ aceste circumstan]e sunt reversibile. este înc\ nevoie de o abordare holistic\ a migra]iei. decât celor de destina]ie. literatura tradi]ional\ despre „brain drain” sus]ine c\. Cercetarea migra]iei de-a lungul disciplinelor sociale este adesea determinat\ de o compara]ie sistematic\ a ipotezelor care contureaz\ teoriile (Brettell [i Hollifield. O întoarcere a elitelor [i/sau întemeierea re]elelor transna]ionale sunt de a[teptat dac\ argumentele în favoarea întoarcerii în ]ara de origine [i/sau contra-argumentele în favoarea r\mânerii în ]ara industrializat\ prevaleaz\ oferind migrantului beneficii în urma re-migra]iei. dar acest aspect este mai comun ]\rilor de origine. na]iunile pot apar]ine mai multe sisteme migratorii. ]\rile pot s\ intre sau s\ ias\ dintr-un sistem ca r\spuns la schimb\rile sociale. ]\rile de destina]ie [i migran]ii în[i[i. 3. 2005: 3-4). prin promovarea dezvolt\rii 93 . un sociolog ar putea recomanda politicienilor s\ încerce s\ regularizeze migra]ia interna]ional\ prin modific\ri ale condi]iilor de salarizare [i de ocupare a locurilor de munc\ în ]\rile de destina]ie. 2002).. În general. 2000). Concluzii De[i progrese considerabile au fost f\cute în elucidarea mecanismelor care dau na[tere [i men]in fluxurile migratorii [i stabilesc interrela]iile dintre ele.

Winters. (eds. Demography and migration in Ireland. North and South. Jurnal of Development Economics. (2004). 3. Talking across disciplines. Caroline. Brain Drain and Economic Groth: Theory and Evidence. (1983). 638-670.A. Modelling international migration: Economic and econometric issues.T. Umbre[.. 69-115. 19-42. Frederic. (1967). Migration theory. L. international integration of markets for professionals and unemployment: a theoretical analyses. prin reducerea inegalit\]ii între venituri în ]\rile de origine. Boyd. 23. P. L.. L. (eds. 1. (1995). Explaining migration: a critical view.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . Brettel.). Hamada. (1999). International Migration Review. (2000). DeJong. În Van der Erf. Blau. New York: The Free Press. Whelan.. prin îmbun\t\]irea perspectivelor de viitor [i a pie]elor de capital în regiunile în curs de dezvoltare. Zimmermann. International Migration Review. 71-85. 457-485. Economic theory and international migration.) Causes of international migration. 73. C\lin. R. R. Radu Gabriel.D. 165. George J. M. Ia[i: Editura Lumen.F. Geographical Review. Family and Personal Networks in International Migration: Recent Developments and New Agendas. International migration: Processes and interventions. (1990).. Jagdish. Hillel. (1989). Gardner. Top-end and bottom-end labour import in the United States and Europe.).. (eds.) (2000). Borjas. Journal of Development Economics. Koichi (1974). International Social Science Journal.V. sau combinând aceste ac]iuni. C. New York: Basic Books Inc. George J. Bauer. 1. The Brain Drain: Curse or Boon? A Survey of the Literature. 368-369. 95-115. Böhning. Borjas. (2006). F.. 52. The American occupational structure. T. Amsterdam: Het Spinhuis. 64. Bibliografie Arango. D.. Joaquin. 275-289. 1998. Duncan. London: Routledge. Winters. R. Kangasniemi. 283-296. Beine. Proceedings of a Workshop. Rapoport. Sau o alt\ variant\ ar fi ca toate aceste programe s\ dea rezultate ]inând cont de necesit\]ile structurale pentru mi[carea interna]ional\ ce reies din rela]iile economice de pia]\. Chicago: NBER [i University of Chicago Press. Hollifield. 3.M. Friends or Strangers: The Impact of Immigrants on the U. J. H. A. În: Van Amersfoort. K. Docquier. Oxford: Oxford University Press.F. Migration Decision making: Multidisciplinary Approaches to Micro level Studies in Developed and Developing countries by Gordon. W. În: Heath. Efectele migra]iei. Economy.)... Studiu la nivelul comunit\]ii Vulturu. (1989). [i Heering. prin înfiin]area de programe de asigurare social\ în ]\rile de origine. Coleman. James Frank. Romelia. Ireland North and South: Perspectives from social science. Challenges to Globalisation.S. (eds. 1. M. Commander. 23. (February 2001). Clark. Robert W. Vrancea. (eds. The brain drain. A. S.VOLUMUL 19/2007 economice în ]\rile de origine. Bhagwati. 94 . Luxemburg: Eurostat.A. O. Michel. A. 3. În Baldwin. Breen. R. Doomerik.

J. Eleanor. markets. In: New Community. 3. Chicago: University of Chicago Press. Kritz. Hamilton.. and international migration: An uncomfortable triangle of interests. În: Yearbook of Population Research in Finland. Relationships Among Globalization. Lin Lean Lim [i Hania Zlotnik eds. Hillel. 108. International migration systems: a global approach. International migration. 173-178. 1.. and ethnic and social networks: a review of evidence from the Third World. Douglas T. Theorizing the Brain Drain. 2. Frédéric. Fe Caces. (1989). Migration Networks and the Shaping of Migration systems. Grubel. În Kritz. K. Kertzer [i T. 75. G. lifestyles. Fricke (eds. M. (1996). immobility and development: Multidisciplinary perspective. 23(4). 223-247. 549-570.A. The New Economics of Labour Migration.heinz.. The crucial meso-level. David E. Mary M. (1996). (1998). În Stark. MA: Harvard University Press. 119-135. 33. În D. Cambridge.. and states: The political economy of postwar Europe. Oxford: Clarendon Press. M.cmu. (1997). În T. T. (1981). Kritz. http://journal. The American Economic Review. (1997). African Issues. Networks. Hollifield. 671-680. Migration Policy in Global Perspective Series. 21-24. Scott. From the invisible hand to visible feet: Anthropological Studies of Migration and development. G. Amsterdam: NethurD Publications. Hollifield. 61-331. Kearney. Bloom. Tamas [i T. Cambridge. (eds. De Bruijn. American Economic Review. Primary Education Spending and Brain Drain in the Developing World. Hill.). Faist. Developmnet. Oxford: Clarendon Press. trade and the nation state. H. Rapoport. Europe. 268-274.. Mary M. (1995). The Heinz School Review. Oded. (1985). Graeme J. Africa. 187-217. fertility. (2006).edu/articles/relationships-among-globalizationdevelopment/ Esi E. Gurak.. 153-154.. Ansah. (1966). DeSipo. Migration.). 95 . G. (2002). Michael. Faist (eds. International migration. L. J. 595-636. Zlotnik. (1992). Docquier.J. Fawcett. Counting on the Latino vote: Latinos as a new electorate. context. 56. (2003). linkages and migration systems. B. Anthropological demography: Toward a new synthesis. village norms.). (1986). Annual Reviews of Anthropology 15. 30... K. L. În The African „Brain Drain” to the North: Pitfalls and Possibilities. (1997). Herbet. 1/2. Anthony D. A. The International Flow of Human Capital. UCLA Journal of International Law and Foreign Affairs. Immigrants. Hugo. International Migration Systems: A Global Approach. Village communitiesties. Bonn: IZA Discussion Paper. New York: Berg Publishers. J. James T.TEORII DESPRE. (1992). Hammar. Truth lies in the eye of the beholder: The nature of evidence in demography and anthropology. Occasional Paper 1. (1992). process. Foundations of demographic theory: Choice. L. International Migration Review 23. Lim. 3. Hjarnø. and social structure. Charlottesville: University of Virginia Press. (1999). Brochmann. The myth of globalization. Remittances and inequality: A dynamic migration model. Population growth and international migration: is there a link? New School for Social Research.

Oxford: Calderon Press. Kouaouci. 93-114. 1-18.pdf Piore. Geographical Analysis 2. Pellegrino. Espinosa.html. Revista de Sociologie Româneasc\. Monica. (1998). 19.D. Adela. Michael. P\nescu. Development Studies. 4. London: Gerald Duckworth. Immigrant Enclaves: An Analysis of the Labour Market Experiences of Cubans in Miami. Teorii ale migra]iei interna]ionale. 3/4. 743-759. 53. (1980). L. Kenneth. Population and Development Review. 295-319. N. Edward.VOLUMUL 19/2007 Kuznetsov. 1. 32. Pellegrino. Miguel. Piore. Yevgeny. Joaquin. 287-303.org/s/eee/deveco3. Arango. http://old. Joaquin.J. Kouaouci.. J. Alejandro. Ali. 1979. Pellegrino. Massey. Ph. J. (1981). Brain Drain and Brain Gain: A New Perspective on Highly Skilled Migration. Graeme. (2002).repec. (1970)..11PP41. Arango. Ethnicity and Entrepreneurship. Ministry of Foreign Affairs. Graeme. Mabogunje. (2006). Arango. (1991). 1262– 1298. K. Adela. Gunnar. 2. Douglas S. Hugo. Massey. Bucharest: Diplomatic Academy. (1993). Massey. Miyagiwa. 46. Andrew. Edward. 431-466. from Europe to the United States: What we know and what we would like to know. Palloni. Population and Development Review. M. 72-87. World Bank Institute. Taylor.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . European University Institute. C\t\lina Andreea. Economic Theory and Under-Developed Regions. Diaspora Networks and the International Migration of Skills – How countries can draw on theier talent abroad. (1957). Joaquin. (2006). Systems approach to a theory of rural-urban migration. http:// ideas. (1997).pdf Myrdal. Portes. Edward. Adela. 20. Ali. http://www. Social Capital and International Migration: A Test Using Information on Family Networks. 106. Working Paper RSCAS. New York: Russell Sage Foundation. Mountford.s. Douglas S. International Economic Review. Ceballos. Can a Brain Drain be Good for Economy in the Source Economy? Jurnal of Development Economics. (2001). J. Scale Economies in Education and the Brain Drain Problem. Birds of passage: Migrant labour in industrial societies. Douglas S. (1993). Spittel.. Kristin. 86. Douglas S. Change and stability in educational stratification. Mare. The American Journal of Sociology. (2003). Alejandro. American Journal of Sociology. 3. Cambridge: Cambridge University Press.ro/files/08%20Migration. Michael J.certh. Taylor. Kouaouci. Graeme. Moguerou.Theories of International Migration: A Review and Appraisal. A. (1995). Taylor. An Evaluation of International Migration Theory: The North American Case. 96 . 1. Cambridge: Cambridge University Press. Hugo.. Portes.gr/ libfiles/PDF/MOBIL-68-EUI-WORK-PPR-BRAIN-DRAIN-RSCAS+2006. R. American Sociological Review. Alberto.. 2. Massey. Italy. Son Dominico de Fiesole. 11. (1979).D. The Brain Drain of Ph. The Economic Sociology of Immigration: Essays on Networks. Constantinescu. 669-751.cenpo. Hugo. Birds of Passage: Migrant Labour in Industrial Societies. Ali. Wilson. Worlds in Motion: Understanding International Migration at the End of the Milennium.

589-600.. Center for Comparative Immigration Studies. Helmenstein. Maurice. (2005). Spatial and economic factors in future South-North migration. 60. Van Eijck. People. New York: Princeton University Press.TEORII DESPRE. Journal of Population Economics. Brookfield. Yitzhaki. H. Theories on inter-regional migration: an Overview. Taylor. Germany Visiting Fellow. (1993). remittances and inequality: A sensitivity analysis using the extended Gini index. Journal of Development Economics. http:// w w w. Migra]ia For]ei de munc\ [i dezvoltarea durabil\ a României. 173-178. Immigrant enclaves: An analysis of the labor market experiences of Cubans in Miami. Oded. Gheorghe (coordonatori). 28. L. and Fielding A. jobs and mobility in the new Europe. Vinokur. S. R. Causes of international migration. În: Blotevogel. Stark. Schiff. Human Capital Depletion. Reactive migration: Sociological perspectives on refugee movements. Oded. (September 2005). A. Brain migration revisited.H. Remittances and the Brain Drain. S. 363-367. The effect of emigration on human capital formation. Çaglar. Annie. Brain Gain: Claims about its Size and Impact on Welfare and Growth Are greatly exaggerated. and Heering. and consumption.E. Vasile. Human Formation and Migration: A Blessing in a Course? Economics Letters. New York: World Bank and Palgrave Macmillan. (2006). J. Oded. În: Journal of Refugee Studies. Uwe Hunger. Kenneth. (2006). Öberg.). Luxemburg: Office for Official Publications of the European Communities. 1.). University of Muenster.(1998). World Bank: Policy Research Working Paper 3708 [i IZA: Discussion paper. Maurice. În: Lutz. American Economic Review. S. The sociology of Migration. David E.pdf Schiff.J. Migration. S. m x / i n v e s t i g a c i o n e s / 2 0 0 6 / e s t u d i o s / m i g r a c i o n / inter_migration_remittances. 75. Tilburg: Tilburg University Press... Bloom. 97 . (1991). 4. (ed. Societies and Education. Alexia. The “brain gain” Hypothesis: Third-World Elites in Industrial Countries and Socioeconomic Development in their Home Country. Portes.P. Bucure[ti: Editura Expert. Prskawetz. J. (eds. În Robin Cohen (ed. (1996).J.). The future population of the world: What can we assume today? Laxenburg: International Institute for Applied System Analysis. 309-322. Zaman. Stark. K. 3. 4. J. Determinants of international migration: Theoretical approaches and implications for survey research. Working Paper 47. Schoorl. (1996). (eds.H. i m e . 7-24. (1988). The New Economics of Labour Migration.. occupation. (1998). Alejandro. Chichester: Wiley. Globalization. Vermot. Family and opportunity: A sibling analysis of the impact of family background on education. (1985). Wilson. W. Öberg. 7-24. 3-22. 6(1).). International Migration. g o b . 1599. Sistem de indicatori [i modele de analiz\. (January 2002). Valentina. Vidal. Özden. 336-357. (1997). US: Edward Elgar Publishing Company. 3-14. Abord\ri teoretico-metodologice. Stark. Christian. Richmond. The global city. (1996). Sassen. (1995). În Van der Erf. 11.

Mary M. ]\rile de destina]ie [i migran]ii în[i[i.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . Empirical identification of international migration system. Historical capitalism.VOLUMUL 19/2007 Wallerstein. (1992). precum [i avantajele [i dezavantajele acestui fenomen din punct de vedere al interac]iunii dintre ]\rile de origine. teorii ale migra]iei interna]ionale. 98 . migra]ia interna]ional\. Hania. modele. Zolberg. abord\ri ale fenomenului brain drain. International Migration Systems: A Global Approach. 19-40. Utopistics: Or. (1989). Zlotnik. Oxford: Clarendon Press. Wallerstein. Cuvinte cheie: exodul creierelor.. New York: The New Press. I. Lin Lean Lim [i Hania Zlotnik eds. US: Oxford University Press. În Kritz. Immanuel. migra]ia for]ei de munc\ înalt calificate. Rezumat Articolul î[i propune s\ prezinte diferitele abord\ri. Suhrke Astri. (1992). Aristide R. Historical Choices of the Twenty-First Century. Aguayo Sergio.. teorii care explic\ [i analizeaz\ fenomenul brain drain. Escape from violence: Conflict and the refugee crisis in the developing world. (1983). London: Verso. (1998).

juri[ti etc. demografi. Orice analiz\ la nivel local sau societal trebuie s\ ia în calcul fluxurile de deplasare teritorial\ a popula]iei pentru ca rezultatele ei s\ fie cât mai corecte [i mai apropiate de realitate. Este vorba de no]iuni ca mobilitate spa]ial\. În realitate aceste abord\ri sunt unilaterale în majoritatea cazurilor. deplasare teritorial\. Why do people migrate in a given territory? Who or what determines them to travel.asistentasociala. developing schemes and theories that set out to explain the mechanism of the phenomenon.ro Mobilitate vs migra]ie. mobilitate: concepte. Univ. În literatura de specialitate sunt întâlnite [i alte no]iuni folosite cu acela[i sens. It has attracted the attention of scholars from various fields of research (demography . what is the distance and how long does it take them to travel? What changes in the lives of individuals and of the community will take place as a result of these travels? The set of issues the phenomenon of migration raises is as broad as the approaches to these issues. Dr. Aspecte teoretice Nicoleta TUFAN Doctorand în sociologie. regardless of the period we would refer to. acesta este înc\ de actualitate poate [i pentru faptul c\ implica]iile [i efectele pe care le presupune sunt profunde. each scholar tackling a different perspective. Migra]ie vs. Maria Voinea Abstract Research in the field of migration is not something new. has always taken place at various degrees of intensity and has had various motivations. De altfel. cu multiple implica]ii [i consecin]e.Working together www. economi[ti. geografi. abordarea cercet\rii acestui fenomen ar trebui s\ pun\ laolalt\ puncte de vedere exprimate de oameni de [tiin]\ cu pregatire diferit\ (sociologi. Territorial migration. defini]ii Termenul de migra]ie provine din latinescul „migrare” ce-[i are r\d\cina în sanscrit\. Sensul acestei schimb\ri poate fi pozitiv sau negativ. cuvantul „mej” semnificând schimbare. {coala Doctoral\ Universitatea Bucure[ti Coordonator: Prof. Migra]ia este un fenomen complex. De[i se discut\ [i se analizeaz\ de o bun\ perioad\ de timp fenomenul migra]iei. sociology).). 99 . geography .economy.

aspect studiat cantitativ în special. iar altele nu. Din punctul acestora de vedere. migra]ia este o form\ de mobilitate social\ în m\sura în care deplasarea efectuat\ între locul de origine [i cel de destina]ie este înso]it\ de schimbarea cel pu]in a unui grup de referin]\. ca mobilitate teritorial\ exprim\ o clas\ de fenomene diferite. o mi[care teritorial\ a oamenilor ce poate avea loc în interiorul grani]elor unei ]\ri sau în afara acesteia. orient\ri valorice. De asemenea. una din motiva]iile principale este legat\ de c\utarea unui loc de munc\ mai bine pl\tit. astfel încât banii ob]inu]i s\-i asigure migrantului posibilitatea unui trai mai bun). caz în care se vorbe[te despre o mobilitate vertical\ cu majore implica]ii [i pentru indivizi [i pentru societate.mobilitatea teritorial\. raporturi de interese. acestea având implica]ii atât la nivel individual. în viziunea profesorului Cucu (1974. Migra]ia rural – rural\. migra]ia. De asemenea. Pentru a sus]ine aceast\ afirma]ie. Sandu (1984: 29) exemplific\ prin caracteristicile a dou\ tipuri de migra]ii [i anume : 1. existând situa]ii în care. problemele ce apar în urma actului de migrare sunt deosebit de complexe. dup\ anul 1989. Sandu (1984: 30-31) deosebe[te dou\ aspecte ale fenomenului migra]ional [i anume: . de schimbare de locuin]\ [i de re[edin]\ (mai ales în cazul deplas\rilor interna]ionale).mobilitatea social\. Autorul admite c\ migra]ia presupune deplasare teritorial\. migra]ia este o cauz\ a mobilit\]ii sociale. unele forme de migra]ie având [i semnifica]ie de mobilitate social\.120). realizat\ prin c\s\torie. cât [i macrosocial. dar în alte cazuri „migra]ia. de demografi. cât [i cele specifice locului de sosire (de destina]ie) a migran]ilor.VOLUMUL 19/2007 ignorându-se astfel detalii semnificative care ar putea întregi imaginea asupra acestui fenomen.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . în sensul în care acestea determin\ motiva]ia de a pleca. ceea ce se modific\ este doar locul de re[edin]\ al unuia dintre parteneri. dar abordat [i în alte studii teoretice bine structurate . implic\ doar o mobilitate orizontal\. proces mult mai complex. Mobilitatea spa]ial\ exprim\. costul. p. Migra]ia rural . implic\ ideea de deplasare. Dac\ motiva]iile plec\rii dintr-un loc pot fi bine precizate (cel pu]in pentru România. 100 . Studiile asupra migra]iei au fost realizate mai ales de c\tre demografi.urban\ este asociat\ cu schimbarea ocupa]iei (renun]area la ocupa]ia agricol\ în favoarea uneia neagricole). 2. Dup\ acela[i autor. dar consider\ c\ aceasta nu poate fi studiat\ separat de mobilitatea sociala. importante sunt atât caracteristicile locului de plecare (de origine). include mai mult decât orientari profesionale [i procese de socializare. dar complementare desemnate prin mobilitate social\ [i prin mi[care natural\”. durata [i mijloacele de deplasare. între migra]ie [i mobilitate social\ exist\ raporturi de interac]iune.

Altfel o singur\ perspectiv\ poate conduce la concluzii incomplete.TEORII DESPRE. Cucu. educa]ional. demografic\ nu se exclud una pe alta ci. Termenul de migra]ie exclude mi[c\rile zilnice (navetismul) sau ocazionale efectuate de indivizi de[i. Studiile geografice asupra migra]iei pun accentul mai mult pe deplasarea teritorial\ propriu-zis\.. vin s\ întregeasc\ imaginea asupra acestui fenomen. cu efecte sociale. ci unul complex. îns\ nu ignorat. Este evident faptul c\ migra]ia nu este o simpl\ deplasare în teritoriu. De asemenea. De asemenea. coloniz\ri. cultural ) este mai pu]in luat în calcul. integrarea într-un nou context social. aceastea analizând fenomenul ca o mi[care ce are loc într-un sistem de stratificare.. Mobilitatea teritorial\ constituie un element important în explicarea mobilit\]ii sociale. de multe ori. O dat\ schimbat mediul reziden]ial ini]ial. apare necesitatea c\utarii unei noi locuin]e. mi[care ce are acela[i loc de plecare [i de sosire (re[edin]a) [i migra]ie. ca urmare a deplas\rii teritoriale apare [i o migrare profesional\ [i chiar social\ (trecerea unui individ de la o profesie la alta. Procesul nu este doar unul fizic. Exist\ abordari restrictive ale mobilit\]ii sociale. fie individual\. ca deplasare în teritoriu. Din punct de vedere geografic se consider\ c\ migra]ia are „o semnifica]ie istoric\ [i actual\. stabilirea de noi rela]ii sociale. dar [i adaptarea la noile condi]ii de via]\. interregional\. acceptarea [i asimilarea de noi valori. se impune o diferen]iere între circula]ie. Miftode (1984:154) consider\ c\ „migra]ia este o expresie spa]ial\ a mobilit\]ii sociale”. sociologic\. Totu[i. din perspectiv\ geografic\ este urm\rit\ cu prec\dere scara spa]ial\ a migra]iei ce poate fi intraurban\. fie în grup a mai multor indivizi [i pe schimb\rile produse în mediu în urma acestei deplas\ri. Între aceste dou\ puncte se afl\ o serie de variabile implicate în actul de migrare. migra]ii propriu– zise) care au contribuit la r\spândirea [i concentrarea popula]iei pe glob” (Cucu. respectiv de la o clas\ social\ la alta). Erdeli (2004: 119) subliniaz\ [i faptul c\ migra]ia nu se refer\ doar la schimbarea locuin]ei atunci când 101 . migra]ii ritmice). De altfel.1974: 121). 1981: 127. (1999: 194-196) definesc migra]ia drept „procesul prin care persoanele î[i schimb\ locul de reziden]\ în mod definitiv sau temporar”. sensul de migra]ie este folosit [i în aceste cazuri (se vorbe[te de migra]ii zilnice. a unui loc de munc\. rural-urban\. interna]ional\. Aspectul social (profesional. profesionale. ce implic\ tocmai schimbarea re[edin]ei. cultural. exist\ situa]ii în care. Atunci când abordarea mobilit\]ii sociale este mai complex\ [i are în vedere [i mi[carea spa]ial\ care presupune schimbarea locului de munc\ [i a domiciliului ob]inem o imagine mai complet\ asupra fenomenului. incluzând toate acele fapte (invazii. Erdeli [i colab. dimpotriv\. tendin]ele de interpretare a fenomenului migra]iei din perspectiv\ geografic\. presupunând o schimbare a cadrului natural.

existând [i o mobilitate social\ vertical\ care vizeaz\ schimb\ri în statutul socio-profesional.. De regul\. În numeroase lucr\ri sau chiar în limbajul curent se mai folose[te cu sens de migra]ie. îns\ aceste deplas\ri determin\ [i schimb\ri de ordin social. Ielenicz [i colab. cei ce c\l\toresc în scopuri turistice sau studen]ii afla]i la studii în alte ]\ri nu sunt considera]i imigran]i.. în vederea stabilirii acolo. cultural. Astfel. imigra]ia [i remigra]ia. Remigra]ia este o ac]iune ce exprim\ revenirea la locul ini]ial de reziden]\. pentru aceast\ situa]ie utilizându-se termenul de mobilitate. periodicitatea este zilnic\ [i nu presupune schimbarea domiciliului. alta decât cea de origine.. fiind folosit\ pentru a exprima sosirile într-o ]ar\ str\in\. adic\: emigra]ia. social. cunoscut [i ca mi[care pendulatorie (Erdeli [i colab. economic. Ambele no]iuni exprim\ acela[i fenomen. În condi]ii normale. Trebuie îns\ f\cut\ distinc]ia între „imigrant” [i „str\in”.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . 102 . No]iunea de imigra]ie are mai mult o conota]ie interna]ional\. termenul de mobilitate spa]ial\. Imigra]ia exprim\ ac]iunea de intrare într-o ]ar\. Din acest punct de vedere. Raboca [i Surdu (1989: 86) sunt de p\rere c\ în]elegerea actului de migra]ie necesit\ definirea [i l\murirea unor concepte ce deriv\ din acesta.VOLUMUL 19/2007 are loc în cadrul aceleia[i localit\]i. mobilitatea spa]ial\ admite realizarea deplas\rilor popula]iei cu sau f\r\ schimbarea re[edin]ei. exist\ situa]ii când num\rul celor care au plecat a fost mai mare decat surplusul (este cazul exodului rural). dac\ migra]ia presupune în mod obligatoriu schimbarea re[edin]ei. Migra]ia nu trebuie în]eleas\ ca o simpl\ schimbare de domiciliu. profesional etc. migra]ia este analizat\ dintr-o perspectiv\ mai cuprinz\toare. mobilitatea spa]ial\ include [i no]iunea de nomadism [i pe cea de migra]ie a popoarelor (Erdeli [i colab. dar exist\ unele diferen]ieri de „cuprindere”. 1999: 205. acestea fiind situate în localit\]i diferite. Cele dou\ tipuri de mobilit\]i (pe orizontal\ [i pe vertical\) sunt strâns legate între ele. Cei ce merg cu afaceri. Emigra]ia exprim\ ac]iunea de plecare a unui individ sau grup de indivizi dintr-o regiune/]ar\ în vederea stabilirii în alte locuri de [edere. 2001: 140) reprezint\ acel tip de mi[care teritorial\ ce const\ în deplasarea individului de la locul de re[edin]\ la locul de munc\. navetismul. în sensul c\ aceast\ deplasare teritorial\ implic\ sau determin\ [i o mobilitate social\ cu schimb\ri importante ale statutului social al persoanei migrante. Nu orice persoan\ care se deplaseaz\ într-o ]ar\ str\in\ este considerat\ imigrant. ci ca o schimbare de mediu natural.1999: 198-199). emigra]ia nu ar afecta considerabil piramida demografic\ de[i. Din punct de vedere sociologic. De altfel. indiferent de durata absen]ei din localitatea de origine. Migra]ia se identific\ cu mobilitatea social\ pe orizontal\.

realizându-se astfel „o deplasare în spa]iul social”. În acela[i context al abord\rii multidisciplinare a fenomenului migra]iei. stilul de via]\. Sandu (1984) arat\ c\ rela]ia dintre migra]ie (ca deplasare spa]ial\) [i mobilitatea social\ se pune în discu]ie atunci când migra]ia determin\ [i modific\ri ale compozi]iei sociale specifice unei comunit\]i. refinirea mobilit\]ii sociale depinde de criteriul folosit. avantajele [i dezavantajele acestui act. Celelalte elemente ale statusului sunt reprezentate de participarea individului la via]a economic\. 168-169) define[te migra]ia ca o „deplasare a popula]iei unei regiuni în alt\ regiune. psihologice ale migra]iilor atât în zona de plecare. Trecerea. Mobilitatea social\ este o no]iune ce include toate formele de mi[c\ri sociale. Cercet\rile actuale pleac\ de la premisa c\ migra]ia este rezultatul unui ansamblu de ac]iuni individuale care ia în calcul costurile. nucleul. B\descu (1981: 98) este de aceea[i p\rere potrivit c\reia „migra]ia este determinat\ de apari]ia unui dezechilibru între spa]iul local [i spa]iul regional”. Vl\sceanu (1998: 355-359) identific\ mai multe categorii de defini]ii: a) Definirea mobilit\]ii sociale din punct de vedere al stratific\rii sociale existente urmare[te mi[carea între straturi strict ierarhizate (tradi]ia american\). 103 . dar [i dinspre o societate spre alta” (de obicei. îndeosebi din zonele rurale c\tre cele urbanizate. adic\ „de un decalaj între colectivit\]ile locale”. culturale.TEORII DESPRE. cât [i în cea de sosire. ca element central fiind definit de rela]ia ocupa]ie – instruc]ie – venit.determinarea [i analizarea cauzelor [i a factorilor ce determin\ migra]ia (economici. Cazacu (1974: 24) consider\ c\ structura statusului social depinde de rela]iile dintre nucleu [i elementele constitutive ale acestui sistem. sociale. migrarea de la un status social la altul echivaleaz\ cu mobilitatea social\. incita]ii culturale. Cercet\ri mai intense au început s\ se realizeze începând cu perioada postbelic\. petrecerea timpului liber etc. Din perspectiv\ sociologic\.rela]iile migra]iei cu alte fenomene sociale .analizarea consecin]elor socio-economice. Miftode (1984: 152) consider\ c\ cercetarea fenomenului nu trebuie s\ omit\ trei direc]ii principale : . Primele studii asupra mobilit\]ii sociale au fost realizate de Sorokin. decalaj pus pe seama modului de folosire a spa]iului regional. tradi]ii. intitulat\ „Social Mobility”. definirea migra]iei se bazeaz\ pe argumente economice. raportate la caracteristicile sistemelor c\rora le apartin.. Elementul central al acestui criteriu de definitie îl constituie statusul social (exprimând pozi]ia unei persoane în spa]iul social al unei societ\]i). politic\. Marshall (2003. Zamfir. dinspre zonele mai s\race spre cele dezvoltate). în lucrarea aparut\ în anul 1927. motiva]ii psihologice) .. culturale. Astfel.

[i cel de mobilitate social\ considerând c\ aceasta reprezint\ „schimbarea statutului social ca urmare a trecerii indivizilor de la o pozi]ie social\ la alta în cadrul unei clase sau în afara ei”. pe care o desemneaz\ ca fiind echivalentul migra]iei. mobilitatea social\ mai este caracterizat\ [i prin aspecte care vizeaz\ educa]ia. rezultând mai multe categorii socio-profesionale.mobilitate ascendent\ (presupune trecerea de la o pozi]ie social\ la alta. deplasare cu o conota]ie mai degrab\ ecologic\ decât social\. Autoarea subliniaz\ [i faptul c\ mobilitatea social\ este un fenomen complex.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . pozi]ia pe scara puterii etc.mobilitate orizontal\ (trecerea de la un grup social la altul f\r\ a se schimba statutul social). veniturile. mai ales pentru c\ no]iunea de status este redus\ la aceea de ocupa]ie.fluctua]iile (presupun p\strarea profesiei anterioare.circula]ia cotidian\ a popula]iei de la domiciliu la locul de munc\ sau de distrac]ie. superioar\. Aceast\ perspectiv\ a întâmpinat mai multe critici. face o clar\ diferen]\ între conceptul de mobilitate geografic\.VOLUMUL 19/2007 b) Mobilitatea social\ este definit\ în unele studii. adic\ nu exist\ o diferen]iere clar\ între cele dou\. Mobilitatea social\ îmbrac\ trei forme: . Într-un studiu asupra mobilit\]ii socio-profesionale a popula]iei active. Diferen]iaz\ mobilitatea social\ de cea geografic\ pe care o denume[te migra]ie [i descrie patru forme principale ale mobilit\]ii sociale: . În literatura de specialitate.mobilitate vertical\ (promovarea c\tre o pozi]ie social\ superioar\ sau retrogradarea spre una inferioar\) . c) Exist\ [i o categorie a defini]iilor mobilit\]ii sociale din perspectiva marxist\ care utilizeaz\ drept criteriu clasele sociale [i categoriile care exist\ în societate.mobilitate descendent\ . Sociologul Szczepanski (1975: 402) define[te mobilitatea social\ ca fiind „seria de fenomene care rezid\ în deplasarea indivizilor sau a grupurilor din loc în loc în spa]iul social”. Tr\istariu (1975: 27-28). [i anume ocupa]ia indivizilor (tradi]ia nemarxist\ vest-european\). în cadrul unei clase sau de la o clas\ social\ la alta) . plecând de la un criteriu exclusiv. Criticile aduse acestui punct de vedere vizeaz\ neputin]a de a eviden]ia aspecte particulare ale fenomenului. dar con]inutul s\u poate fi diferit de la o etap\ de dezvoltare la alta chiar [i în cadrul aceleia[i ]\ri. poate fi asociat\ navetismului. dar schimbarea locului de exercitare a acesteia) . Cel mai adesea se iau în calcul mobilitatea intergenera]ional\ (prive[te diferen]ele între pozi]ia social\ a unui individ la un moment dat [i cea a membrilor familiei sale) 104 .mobilitate organizat\ (este o deplasare „din grup în grup” cu p\strarea pozi]iei sociale ocupat\ anterior) .

Conceptul de calitate a vie]ii este sinteza a doua elemente: starea vie]ii a[a cum este ea perceput\ la un moment dat de o persoan\ sau colectivitate [i un set de criterii de evaluare (valori) în func]ie de care este apreciat\ starea vie]ii. a mediului de munc\. social-culturale [i personale ale fiec\ruia. culturale etc. locul 105 . nivelul veniturilor ob]inute. de men]inere a st\rii de s\n\tate. reziden]iale. strategii de via]\ ocupa]ionale. strategiiile de via]\ sunt „structuri rela]ionale de ac]iune. relativ durabile la nivelul agentului care le adopt\”. conversia sau men]inerea unor stocuri de capital. prin acest concept desemneaz\ [i o serie de variabile intermediare ce apar pe parcursul actului migra]iei. Aceasta este privit\ ca „o perspectiv\ asupra ac]iunii” ce vizeaz\ scopul asumat [i mijloacele necesare atingerii acestuia. printre alte variabile.) de care dispun membri unui grup social în raport cu nevoile lor. De exemplu. Sandu (1984: 33) prefer\ conceptul de calitatea vie]ii atunci când se refer\ la motiva]ia migra]iei. adic\ se are în vedere calitatea mediului natural. „Calitatea vie]ii” nu este o simpl\ etichet\. În încercarea de a descifra mecanismele fenomenului migra]ional diver[i cercet\tori apeleaz\ la acest concept întelegând faptul c\ deciziile de migrare au la baz\. idealurile persoanei sau colectivit\]ii.TEORII DESPRE. dar [i a componentelor sale în mod individual. Evaluarea calit\]ii vie]ii presupune evaluarea condi]iilor de via]\ [i a calit\]ii activit\]ilor pe care oamenii le realizeaz\. Totodat\. fac referire la con]inutul conceptului de calitate a vie]ii. aceasta fiind v\zut\ ca o component\ subiectiv\ ce intr\ în alc\tuirea ei. Se pot identifica astfel. dorin]ele. sociale. 2003: 168-170). este o permanent\ c\utare. atunci când vorbim despre migra]ie avem în vedere mai multe elemente pe care le con]ine: popula]ia implicat\ în deplasarea teritorial\. atunci când se refer\ la migra]ia rural . O evaluare just\ a calit\]ii vie]ii se realizeaz\ prin aprecierea calitativ\ a ansamblului vie]ii.. familiale. dotarea tehnico-administrativ\ [i serviciile comunit\]ii la care se face referire. de integrare în re]ele sociale. [i percep]ia unor diferen]e de calitate a vie]ii între locul de origine [i cel vizat a fi o destina]ie.. economice. domeniul calit\]ii vie]ii cu importan]\ pentru migra]ie vizeaz\ calitatea [i eficien]a locurilor de munc\.urban\. Schematic. calitatea [i comfortul locuin]ei. economice etc. Multe aspecte ale vie]ii sociale [i nu numai. economice. [i cea intragenera]ional\ (prive[te schimbarea pozi]iei sociale a individului între dou\ momente din via]a sa). În analizele asupra mobilit\]ii sociale a popula]iei se mai folose[te [i conceptul de „strategie de via]\” (Sandu. conceptul de calitate a vie]ii este rezultatul raport\rii st\rii vie]ii la nevoile. confruntarea sau provocarea. a vie]ii de familie. În concep]ia cercet\torului. a timpului liber în strans\ legatur\ cu resursele naturale. de rela]ionare. a habitatului în care locuiesc oamenii. Sub aspect func]ional strategiile de via]\ pot viza dezvoltarea sau supravie]uirea. o adecvare a valorilor (morale. Prin urmare.

deplasarea cu schimbarea reziden]ei dintr-un sector în altul constituie migra]ie. cultural. Dificultatea const\ în aceea c\ înregistrarea real\ a fenomenului a fost [i este greu de realizat (în compara]ie cu înregistrarea altor fenomene demografice cum ar fi: na[teri. cultural.) atât datorit\ faptului c\ nu toate aceste deplas\ri pot fi înregistrate (se au în vedere [i migra]iile ilegale [i cele nedeclarate). cele dou\ apar]inând aceleia[i comune nu constituie migra]ie. în alte scopuri decât acela de a-[i schimba reziden]a [i locul de munc\. ansamblul de mijloace care pot interveni pe parcursul deplas\rii între cele dou\ puncte. 1999: 5). în prezent. Ea este o component\ a dinamicii popula]iei [i joac\ un rol important în evolu]ia numeric\ a acesteia. motiva]ii. economic. mijloace care faciliteaz\ sau îngreuneaz\ deplasarea. d) deplas\rile nomazilor în condi]iile în care ace[tia nu au o comunitate local\ de referin]\. Migra]ia este un fenomen social cu multiple consecin]e pe plan politic. în România. f\r\ schimbarea reziden]ei obi[nuite. a[tept\ri etc. cât [i pentru faptul c\. Factorii care influen]eaz\ migra]iile La prima vedere a vorbi despre mobilitatea popula]iei nu pare complicat. Fiecare dintre aceste elemente are caracteristici proprii [i poate juca un rol important în desf\[urarea actului migrator.VOLUMUL 19/2007 emitent. divor]uri etc. unit\]ile de baz\ la care se raporteaz\ migra]ia [i alte fenomene demografice sunt comunele [i ora[ele. caz în care. Excep]ie de la aceast\ situa]ie face Bucure[tiul.teoretic [i cel practic . 1999: 8). adic\ unul din cele mai complexe fenomene sociale¹ acesta este greu de definit atunci când se pun în discu]ie aspectele conceptual . c) deplas\rile realizate în afara comunit\]ii de reziden]\ cu scopul practic\rii unei ocupa]ii temporare. Rotariu. b) deplas\rile efectuate în afara comunit\]ilor locale în care persoanele au domiciliul stabil.1999) 106 . respectiva deplasare nu constituie migra]ie. social. economic.opera]ional. mi[c\rile teritoriale sunt frecvente [i foarte diferite ca durat\. Este vorba despre : a) deplasarea realizat\ în cadrul aceleia[i comunit\]i locale. 1. Mezei. de[i popula]ia se deplaseaz\. De exemplu. perioad\. E. Mezei. În ciuda faptului c\ migra]ia este considerat\ un „fenomen social total” (Rotariu. În literatura de specialitate sunt citate o serie de situa]ii în care. Deplasarea popula]iei în interiorul unei localit\]i sau dintr-o localitate în alta.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . locul de destina]ie. decese. dar în acela[i timp trebuie luat\ în calcul [i multitudinea de factori care contribuie la declan[area [i manifestarea acestuia ( T. social. politic. începând cu anul 1992 (Rotariu. cu consecin]e cantitative [i calitative pe plan demografic.

indiferent de surs\.TEORII DESPRE. soluri fertile care s\ permit\ practicarea unor activit\ti economice. Aceast\ categorie de factori include aspecte legate de: dezvoltarea economic\ inegal\ dintre regiuni. sunt antrena]i cu predilec]ie persoane cu vârste cuprinse între 20 [i 40 de ani).se refer\ la dezvoltarea inegal\ a regiunilor ceea ce determin\ deplasarea popula]iei din cele mai s\race. Se întâlnesc [i situa]ii în care deplasarea temporar\ a unei persoane (ex. nivel de instruire. Erdeli (2004: 116-117) enumer\ patru categorii de factori care influen]eaz\ mobilitatea spatial\ a popula]iei. o persoan\ sau un grup de persoane decid [i pun în practic\ decizia de a p\r\si (definitiv sau temporar) locul de resedin]\ în care se g\sesc la un moment dat. fie uscat. din perspectivele [tiintelor geografice. cu soluri nefertile. inaccesibil. sociale pot fi eviden]iate mai multe categorii de factori care influen]eaz\ procesul migra]iei. spre cele mai dezvoltate. Mobilitatea spa]ial\ a popula]iei este v\zut\ ca o încercare de reducere a inegalit\]ilor economice [i demografice dintre regiuni. Ele sunt legate de vârsta celor ce se deplaseaz\ (studiile arat\ c\ în aceast\ mi[care. respingerea ei. opiniilor [i preferin]elor celui ce le transmite. iar b\rba]ii pe distan]e mai mari). femeile se deplaseaz\ mai mult dar pe distan]e scurte. Practic. un climat blând. Ceea ce a stat la baza deciziei respective sunt elemente care particularizeaz\ fiecare deplasare. Existen]a [i informa]iile despre posibilit\]ile reale de ob]inere a unor câ[tiguri financiare mai mari prin care indivizii s\-[i creasc\ nivelul de trai în toate aspectele ce-l caracterizeaz\ sunt luate în calcul de poten]ialii migran]i. sau cu o activitate seismic\ [i vulcanologic\ frecvent\. Altfel. cu un climat fie rece. costurile deplas\rii etc. vor juca rolul de poli de atrac]ie pentru popula]ie. Prin urmare. migra]ia pentru munc\ pe perioade limitate de timp) s\ fie [i o condi]ie a recunoa[terii unui anumit statut în cadrul colectivit\]ii c\reia îi apar]ine. sex (frecvent. greoi. informa]iile transmise poart\ deja un anumit grad de subiectivism rezultat al experien]ei. din punct de vedere economic sau cu resurse mai s\race. informa]ii ce pot fi astfel. în favoarea altei destina]ii. vor fi ocolite de popula]ie. ele fiind mai mult sau mai pu]in corecte îns\. În modul cel mai simplu. prin deplasarea în teritoriu. Nu în ultimul rând este de re]inut rolul diferitelor variabile care determin\ diferen]ieri ale fenomenului. din mass-media.. distan]\. acele regiuni caracterizate de un relief accidentat. [i anume: a) Factori naturali . Informa]iile pot proveni din diverse surse: de la vecini. regiunile caracterizate de un relief accesibil. Prin urmare. din documentare personal\.. limitate ca realitate exprimat\ [i con]inut. rude. demografice. b) Factori economici . popula]ia contribuie la reducerea decalajelor amintite. veniturile 107 . prieteni care deja au trecut prin experien]a migra]iei.sunt exprima]i prin caracteristicile cadrului natural care pot determina atrac]ia popula]iei într-o anumit\ regiune sau dimpotriv\.

greutatea asigur\rii unui trai decent (în cazul regiunilor s\race) sunt motive de migrare. Într-un studiu asupra evolu]iei popula]iei Europei. poate determina stabilirea [i statornicia popula]iei pe un anumit teritoriu. prin c\s\torie (atunci când cei doi parteneri provin din zone diferite) are loc [i schimbarea domiciliului (în general. De asemenea. Massimo Livi Bacci (2003: 27-50) constat\ c\ transform\rile demografice ([i aici putem avea în vedere mobilitatea teritorial\ a popula]iei) sunt strâns legate de raporturile care se stabilesc între „for]ele coercitive” reprezentate de elementele mediului natural [i „for]ele elective” determinate social [i cultural. cultural\ a unei regiuni joac\ un rol important în atrac]ia sau respingerea popula]iei. Sandu (1999: 160-163) consider\ ca reprezentativi pentru România. mobilitatea [i densitatea ei. Insistând asupra importan]ei fortelor coercitive ale mediului. Cucu (1974: 122) mai ia în considerare. r\zboaie. d) Factori politici . ceea ce pune sub semnul întreb\rii posibilitatea de satisfacere a cerin]elor de trai. spa]iul geografic. c) Factori sociali – sunt lega]i de factorii economici în sensul c\ bun\starea social\ depinde în mare m\sura de cea material\. grupurilor sau colectivit\]ilor c\rora le apar]in. prin caracteristicile sale fizice [i resursele pe care le posed\. pe lang\ factorii amintiti. suprapopularea unei regiuni produce o ruptur\ între nr.au la baz\ ra]iuni istorice.VOLUMUL 19/2007 reduse ale popula]iei. somajul. nivelul de trai sc\zut. Privit în decursul istoriei [i la nivel global. din punct de vedere al migra]iei interne a popula]iei urm\torii factori: a) industrializarea for]at\. tinerii se stabileau în comuna/satul ginerelui ) c) migrarea spre ora[ a femeilor v\duve. Ace[tia se refer\ la preferin]ele [i op]iunile pentru anumite regiuni (munte sau câmpie sau litoral etc. În prezent aceast\ categorie de factori vizeaz\ persoanele aflate în dezacord cu politica unui stat. b) motiva]ia marital\. popula]iei [i resursele existente în regiune. în sensul c\. autorul subliniaz\ rolul elementelor naturale vis-a vis de mi[c\rile popula]iei. material\.) ca [i dezvoltarea [i diversificarea c\ilor de comunica]ii care au permis oamenilor s\ se deplaseze pe distan]e mai mari. Aceasta a provenit mai ales din mediul rural. devenind activi în condi]ii de conflicte. ele fiind totodat\ rezultatul manifest\rilor comportamentale ale indivizilor. iar copiii s-au stabilit deja la ora[) 108 . gradul de dotare social\. r\mase v\duve nu pot ]ine singure gospodaria. antrenând mari mase de oameni. politice. optând pentru azil politic în alt\ ]ar\. pentru a locui cu copiii (este cazul femeilor care. fenomen ce a determinat numeroase efecte în plan psihosocial.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . Cre[terea num\rului de întreprinderi industriale [i mai ales a celor de mari dimensiuni (fapt ce s-a dovedit a fi un obstacol în calea privatiz\rii dup\ 1990) a solicitat for]\ de munc\ tot mai numeroas\. [i factorii de ordin psihologic.

d) restructurarea economic\. se manifest\ atât în locul de origine cât [i în cel de destina]ie [i sunt în strâns\ legatur\ cu modul în care indivizii î[i evalueaz\ „calitatea vie]ii”. infrastructura etc. În privin]a factorilor cu rol în declan[area migra]iei circulatorii externe Sandu (2000: 9-11) diferen]iaz\ factori cu ac]iune negativ\ [i factori cu ac]iune pozitiv\. pe masur\ ce zona rural\ va fi tot mai mult absorbit\ de cea urban\. în special în cazul deplas\rilor dinspre rural spre urban. economice [i profesionale. În privin]a factorilor ce influen]eaz\ migra]iile. demografice.. Ace[ti factori au un caracter social [i nu individual. „mirajul ruralului va fi mai mare decât cel al urbanului”. apari]ia [i extinderea companiilor multina]ionale. În acest caz remigra]ia are o determinare economic\. Miftode (1978: 89) subliniaz\ rolul industrializ\rii în declan[area migra]iei. de eliberare de for]\ de munc\ din industrie spre alte domenii de activitate. Referitor la influen]a factorului geografic asupra migra]iei interne. ac]ioneaz\ sistematic [i nu în mod aleatoriu. Ace[ti factori ac]ioneaz\ asupra locurilor emitente (ca factori repulsivi) [i a celor receptoare de migran]i (ca factori atractivi). tabloul general al factorilor determinan]i ai migra]iei include elemente demografice².TEORII DESPRE. a automatizarii produc]iei se poate produce un fenomen invers. De altfel. evaluând cre[terile sau sc\derile de popula]ie în locul emitent [i în cel receptor de migran]i. socio-culturale. reticen]a occidental\ în sprorirea permisivit\]ii imigr\rii. [i anume: 2 V. putându-se vorbi de remigra]ie. dar [i pe parcursul distan]ei dintre cele dou\ puncte. atunci când „confortul rural va atinge nivelul celui urban” vom asista la inversarea sensului de migra]ie [i anume. Factorii pozitivi au ac]ionat în sensul favoriz\rii [i diversific\rii contactelor umane. a ONG-urilor cu func]ionare sau coordonare interna]ional\. atunci când se analizeaz\ migra]ia din punct de vedere al calit\]ii vie]ii se iau în calcul [i indicatori ce exprim\ raporturile intercomunitare privind locuin]a. Din prima categorie se pot cita: izolarea comunist\. a oportunit\]ilor educa]ionale în spa]iul occidental. Sandu (1984: 45-46) este de p\rere c\ acesta nu este decisiv în declan[area fenomenului în condit]ile în care nu sunt lua]i în calcul [i al]i factori ce condi]ioneaz\ interac]iunile [i costurile de comunicare între persoane apartinând unor comunit\]i diferite. atunci când fluxurile migratorii se vor echilibra. Miftode sus]ine c\ analiza migra]iei nu trebuie s\ piard\ din vedere analiza mi[c\rii naturale a popula]iei.. atunci când vor exista tot mai multe similitudini privind condi]iile de via]\ dintre cele dou\ zone. În concep]ia sa. o parte a popula]iei este atras\ spre acest sector economic. tipurile de rela]ii de vecinatate. s\r\cia tranzi]iei. fiind vorba de informa]ia mediatic\. dar pe m\sura introducerii unor tehnologii noi. în condi]iile trecerii la economia de pia]\. ei fiind lega]i de determin\ri economice. reducerea navetismului ruralurban. Autorul sesizeaz\ [i o alt\ situa]ie în care. 109 . Astfel. accesul la Internet. În acest fel. de la ora[ la sat. profesional-educa]ionale. Miftode (1978: 97) îi grupeaz\ în factori obiectivi [i factori subiectivi.

de posibilitatea stabilirii de noi rela]ii.factorii socio-culturali [i afectivi re]in aten]ia prin argumente ce ]in de atrac]ia confortului locativ. actul migra]iei urmeaz\ în mod obligatoriu anumi]i pa[i începând cu momentul lu\rii deciziei de a migra [i terminând cu punerea în practic\ a acestei decizii. posibilitatea atingerii unui nivel superior de educa]ie la ora[ (în cazul migra]iei urbane) sau spre alte state ( în cazul migra]iei interna]ionale) .factorii profesionali – educa]ionali se refer\ la aspira]iile c\tre profesii neagricole (considerate epuizante). Într-un alt studiu. Etapele actului migrator Indiferent c\ ne referim la o persoan\ sau la un grup de persoane.factori economici obiectivi – pleac\ de la premisa c\ oamenii migreaz\ din dorin]a de a câ[tiga mai mult decât ceea ce pot realiza în locul în care se g\sesc la un moment dat. de mijloace [i locuri de agrement. dorin]ele pe care le are. pe lâng\ un venit mai mare sunt atra[i de posibilitatea practic\rii unei munci mai u[oare decât la sat (munca p\mântului). Au fost situa]ii în care pentru ora[ele mari existau interdic]ii de stabilire definitiv\ a re[edin]ei. Nu în ultimul rând se ia în calcul posibilitatea asigur\rii unei pensii care s\-i sus]in\ financiar la b\trâne]e. s-a constatat c\ cei ce migreaz\ de la sat spre ora[. – influen]a regimului comunist asupra imigra]iei în ora[e.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . De asemenea. prieteni [i chiar c\s\torie. Rotariu [i Mezei (1999: 13) pun în eviden]\ o serie de factori cu ac]iune direct\ în cazul migra]iei în ]ara noastr\. în anul 1973 acesta ajunge la 2242. distrac]ie. [i anume: – modific\ri în organizarea administrativ – teritorial\ a ]\rii. individul din zona X î[i analizeaz\ posibilit\]ile proprii de dezvoltare în raport cu idealurile. . aceea[i situa]ie privind dificultatea înregistr\rii sezoniere este [i în cazul migra]iei sezoniere. dar greu de analizat [i cuantificat ca urmare a lipsei unor date reale. De altfel.VOLUMUL 19/2007 . Raboca [i Surdu (1989: 90) eviden]iaz\ urmatoarele etape ale actului migrator: a) etapa decizional\ Prima etap\ este rezultatul ac]iunii factorilor obiectivi [i a incita]iilor negative din zona de emigrare. Cu alte cuvinte. Dac\ în anul 1956 num\rul unit\]ilor administrative (comune [i ora[e) era de 4485. înregistrate. fiind declarate „ora[e închise” – navetismul este un fenomen cu o mare frecven]\ în perioada comunist\. înregistrat\ dup\ anul 1950. [i 110 . Are loc [i o schimbare în ceea ce prive[te num\rul comunelor (se reduce cu 37%). recreere specifice zonei urbane.

sau diferen]ele sociale. Decizia de a migra 2. Emigratia efectiva (spatiala) 3. efectiva) 4.1978.p. 111 . persoane care se confrunt\ cu o serie de frustr\ri de natur\ social\.. etnice. Integrarea in zona de imigratie (urbana. b) emigra]ia propriu-zis\ reprezint\ realizarea efectiv\ a actului migrator. ia decizia de a c\uta în alte zone posibilit\]ile de a le împlini. c) remigra]ia exprim\ revenirea în zona ini]ial\ de plecare [i reintegrarea în mediu. Revenirea în locul de origine se poate datora faptului c\ migran]ii nu s-au putut adapta condi]iilor regiunii spre care au migrat (ceea ce au sperat sa g\seasc\ sau s\ ob]in\ a fost sub nivelul a[tept\rilor lor).. Miftode. culturale. analizând situa]ia au considerat c\ ar putea reconsidera anumite resurse din locul de origine care s\-i ajute s\-[i împlineasc\ scopurile. Remigatia ipotetica Actiunea factorilor obiectivi si a incitatiilor negative (in zona de emigrare) Actiunea factorilor si a incitatiilor pozitive (in zona de imigrare) Imigratie efectiva (spatiala si afectiva) Actiunea factorilor si a incitatiilor pozitive (in zona initiala de emigratie) si negative (in zona initiala de imigratie) Schema 1. incluzând [i integrarea migran]ilor în zona de destina]ie. 1. Etapele actului migra]iei (V.TEORII DESPRE. religioase. Aceast\ etap\ se bazeaz\ pe manifestarea unor factori obiectivi corela]i cu incita]ii negative în zona de imigrare [i a unora pozitivi specifici zonei de origine. 99) Din diferite lucr\ri care trateaz\ fenomenul migra]iei se mai poate desprinde ideea c\ decizia de a migra este luat\ de persoane nemul]umite de statutul lor social prezent. Aceea[i schem\ a etapelor actului de migra]ie o întâlnim [i într-o lucrare mai veche apartinând lui Miftode (1978: 99). cu diferen]a c\ integrarea migran]ilor în zona de imigrare apare ca o etap\ distinct\. culturala. modul de via]\ au fost prea mari ca s\ se poate adapta acestora [i. atunci când constat\ c\ nu are resursele necesare pentru a le face reale în locul în care se g\se[te în momentul respectiv.

Cu toate acestea. de multe ori. de a îndeplini sarcini în noul mediu de via]\ f\r\ ca acestea s\ fie resim]ite sau tr\ite ca frustrari ori urmarea unor constrângeri. A patra etap\ a actului migrator este cea a remigra]iei ipotetice [i intr\ în discu]ie în momentul în care integrarea migran]ilor în noul mediu nu a atins parametrii necesari care s\ le asigure continuitatea spa]ial\ [i social\.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . prin puterea exemplului. este studiat\ de c\tre speciali[ti apartinând unor domenii diverse (geografie.VOLUMUL 19/2007 Pentru înl\turarea acestor neajunsuri respectivii devin poten]ial migran]i. O aten]ie deosebit\ este acordat\ etapei integr\rii migrantului în zona de imigra]ie. al axelor de circula]ie. unele vizând gradul de generalizare la care se face raportarea. Remarci finale Mobilitatea popula]iei este un concept cu o semnifica]ie deosebit de complex\. gradul de izolare sau de deschidere fa]\ de alte localit\]i. Al doilea nivel face trimitere la faptul în func]ie de care. valori astfel încât s\ nu apar\ tensiuni [i conflicte între migran]i [i nonmigran]i. Considerând valabili pa[ii migra]iei ca fiind decizie – migra]ie efectiv\ – integrare – reîntoarcere ipotetic\. sociologie etc. îns\ acest fapt duce la cre[terea presiunii psiho-sociale asupra nonmigran]ilor din zona de origine sau. cât [i social. Sandu (1984: 38) re]ine aten]ia cu un argument potrivit c\ruia migra]ia este vazut\ ca o reu[it\ social\ a celor ce au realizat-o. asupra unor poten]iali migran]i în sensul adopt\rii aceleia[i decizii. densitatea re]elei de circula]ie. rolul mijloacelor de transport. demografie. O abordare cuprinzatoare a acestui fenomen ar trebui s\ aib\ în vedere faptul c\ mobilitatea popula]iei presupune atât deplasarea în spa]iu. Procesul integr\rii nu este unul simplu. asimilare. Primul nivel se bazeaz\ pe capacitatea [i disponibilitatea migrantului de a-[i asuma [i împlini anumite roluri. unilaterale. al facilit\]ilor de contact între zona de plecare [i cea de sosire³. Între ace[tia se interpun o serie de diferen]ieri.) dar concluziile acestora sunt. Miftode (1978: 101) re]ine printre factorii ce influen]eaz\ transformarea deciziei de a migra în act concret. speciali[tii în domeniu consider\ c\ nu exist\ o suprapunere exact\ a semnifica]iei factorilor obiectivi [i subiectivi ai deciziei de a migra cu cei ai fenomenului migrator propriu-zis. atât din punct de vedere spa]ial. atât migrantul cât [i noul s\u mediu au capacitatea de a accepta [i respecta reciproc o serie de norme. Ca fenomen. cât [i 3 Se iau în considerare existen]a [i calitatea mijloacelor de deplasare. gradul de asimilare se reflect\ în gradul de participare la via]a social\ a comunit\]ii. 112 . el presupune accederea la trei niveluri între care exist\ rela]ii de interdependen]\ : adaptare. participare . De altfel.

Editura [tiin]ific\ [i enciclopedic\. nr. „Sisteme de migra]ie interna]ional\.). G. 1978. Vl\sceanu. G.. schimb\ri în via]a social\ a indivizilor [i a întregii comunit\]i c\reia îi apar]in atât prin desf\[urarea actului migrator propriu-zis.V. Cucu. Sandu. Bucure[ti.. Mezei. 1974. Corint. Ia[i. Sinteze Geografice. 1981. Editura [tiin]ific\. Mobilitatea social\.. D. Elemente de sociologie rural\. V.. 2. Sandu. (coord. Ciobanu. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Satul contemporan [i evolu]ia lui istoric\. I. Sociologie româneasc\. Bibliografie B\descu. colab. M.. Polirom. Sandu. Cluj.. Polirom. Editura Didactic\ [i Pedagogic\. Sociologie româneasc\.G. 1989. Craiova. No]iuni elementare de sociologie. 2003. Bucure[ti.. 2006. Bucure[ti. Sociologie româneasc\. Univers enciclopedic. cât mai ales prin consecin]ele pe termen scurt [i lung pe care le determin\. 1999. Dic]ionar de sociologie... Cucu. Migra]ia [i dezvoltarea urban\. Babel. Szczepanski. Editura [tiin]ific\. Rotariu. Între teorie [i realitate social\”. „Tr\s\turi geografice caracteristice dezvolt\rii contemporane a ora[elor din RSR”. Raboca. V. 1983.TEORII DESPRE.. Ia[i. V. Erdeli. G. Geografia popula]iei [i asez\rilor umane. D.1981... Dumitrache. cantitativ [i calitativ. Bucure[ti.. Cucu. Ia[i. Corint. Bucure[ti.. vol IV nr. „Migra]ia circulatorie ca strategie de via]\”. Bucure[ti. Tr\istariu. Spa]iul social al tranzi]iei. Ia[i. 113 . 1. J.. 1999. Bucure[ti. I. sociologice sau demografice.. Geografie[i urbanizare. Dic]ionar de sociologie Oxford. H. 1998.. 2000. Junimea. Dic]ionar de geografie uman\.. (coord). Ielenicz.. Corint. Editura Academiei. Bucure[ti. Geografia popula]iei [i asez\rilor umane. L. 2003.. N. 1972. Cluj. Bucure[ti. D. M. 1984. Fluxurile de migra]ie în România. (coord.. dar o abordare multidisciplinar\ care s\ pun\ laolalt\ informa]iile respective ar oferi o imagine real\ [i mai bogat\ asupra fenomenului. V. 1984. Erdeli. R. Geografia popula]iei. Marin. Bucure[ti. Asupra unor aspecte ale migra]iei interne recente din România. E. Polirom Ia[i... Surdu. V. V. Cucu. 1999..). nr.. Scrisul Românesc. O.. Miftode. Mobilitatea socio-profesional\ a popula]iei active. T. E. Livi B.. V. Marshall.. 1974. Velcea. 1975. Colec]ia [tiin]a pentru to]i..C. Polirom. Popula]ia în istoria Europei. Junimea. Editura Academiei Republicii Socialiste România. Polirom.. 2001. Dic]ionar de termeni geografici. Bucure[ti. L. Zamfir. Ia[i. III. Editura Universit\]ii. 2004. Cazacu. Erdeli. Nu sunt lipsite de interes informa]iile provenite în urma unei cercet\ri geografice. Miftode. Ia[i.

mobilitate teritorial\. strategie de via]\. De ce deplasea\a oamenii în teritoriu ? Cine sau ce le influen]eaz\ decizia de a se deplasa [i pe ce distan]\ [i durat\ ? Ce schimb\ri în via]a personal\ a indivizilor [i în cea a comunit\]ii din care fac parte vor avea loc în urma acestor deplas\ri? Sfera problemelor pe care le ridic\ fenomenul migra]iei este larg\. economie.VOLUMUL 19/2007 Rezumat Studierea fenomenului migra]iei nu este de dat\ recent\. Indiferent de perioada la care ne-am referi. calitatea vie]ii. fiecare analizându-l din perspective diferite. sociologie). migra]ie. Cuvinte cheie: mobilitate social\.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . Acesta a intrat în aten]ia cercet\torilor apar]inând unor domenii diverse (demografie. a[a cum [i perspectivele de explicare a acestora sunt variate. 114 . elaborând scheme [i teorii care încearc\ s\ explice mecanismul fenomenului. geografie. deplas\rile în teritoriu s-au realizat întotdeauna având îns\ intensit\]i diferite [i motiva]ii variate.

program evaluation.Working together www. Pentru definirea popula]iei investigate este necesar ca evaluatorul s\ identifice grupurile sau unit\]ile de interes. aspecte care sunt clarificate în cadrul programului evaluat. probabilistic sampling. m\rimea e[antionului este stabilit\ în func]ie de scopul [i întreb\rile evalu\rii. pe fond. iar r\spunsurile sunt diverse pentru c\. Key words: sampling. popula]ia studiat\ se refer\ la anumite categorii de persoane care sunt implicate în programul evaluat fie ca beneficiari direc]i sau indirec]i. dorite [i inten]ionate din partea celor care sunt interesa]i de programul evaluat [i de rezultatele acestuia. sampling strategies. {tefan COJOCARU Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. s\ delimiteze perioada temporar\ [i loca]ia subiec]ilor. fie care persoane care cunosc desf\[urarea programului sau a efectelor acestuia asupra popula]iei ]int\ sau a grupurilor ]int\. Departamentul de Sociologie [i Asisten]\ Social\ Director Holt România – Filiala Ia[i Abstract These papers describe various probabilistic sampling strategies used in program evaluation. de resursele financiare. dr. Author proposes to present the practical modalities used for selection the subjects that are involved in program evaluation with the accent to impact evaluation realized with the beneficiaries participation.ro Strategii de e[antionare cantitativ\ `n procesul de evaluare a programelor Conf. Fiecare program derulat are precizate aceste caracteristici: 115 .asistentasociala. Pentru selectarea subiec]ilor în e[antion este necesar\ definirea popula]iei care este inclus\ în procesul de evaluare. Introducere Evaluatorul [i celelate persoane implicate [i interesate de evaluare programelor de asisten]\ social\ î[i pun întreb\ri în leg\tur\ cu m\rimea e[antionului necesar pentru analiza [i evaluarea pertinent\ a programului. umane [i organiza]ionale [i de tipurile de informa]ii considerate necesare.

Stabilirea m\rimii e[antionului statistic Utilizarea e[antionului statistic este dirijat\ de dorin]a de a ob]ine o reprezentativitate a acestuia [i a a putea generaliza concluziile evalu\rii unui num\r redus de subiec]i la nivelul întregii popula]ii studiate. iar fiecare dintre unit\]ile cuprinse în popula]ia studiat\ are acelea[i [anse de a fi selectat\ în e[antion. Dac\ consult\m tabelele realizate de autorii men]iona]i mai sus. Dac\ evaluarea programului urm\re[te s\ generalizeze concluziile ob]inute prin studierea subiec]ilor inclu[i în e[antion la nivelul întregii popula]ii studiate. datorit\ fenomenului de volatilitate a programelor sociale (Cojocaru. Acest lucru face posibil\ selectarea relativ facil\ a subiec]ilor inclu[i în e[antion pentru evaluarea rezultatelor. astfel. dac\ dorim s\ evalu\m efectele pe termen mediu [i lung a unui asemenea program de integrare socioprofesional\ care se desf\[oar\ cu regularitate de mai mul]i ani. atunci vom selecta diferi]i subiec]i care au beneficiat de program în perioade de timp diferite. care reprezint\ un proces de selectare aleatoare a subiec]ilor cuprin[i în procesul de evaluare. 1981.VOLUMUL 19/2007 popula]ia [i grupurile ]int\. pentru evaluarea unui program de informare-educare116 . stabilirea e[antionului statistic este realizat\ în func]ie de num\rul unit\]ilor din popula]ia total\. iar generalizabilitate este capacitatea de a estima rezultatele la nivelul popula]iei între limitele stabilite de marja de eroare [i intervalul de încredere stabilit ini]ial. dac\ evalu\m un program de integrare socioprofesional\ a tinerilor care au p\r\sit sistemul de protec]ie a copilului dintr-o anumit\ zon\ geografic\. Reprezentativitatea reprezint\ acea calitate a e[antionului de a reproduce la scar\ mic\ a calit\]ilor [i caracteristicilor popula]iei investiga]iei totale. pe de alt\ parte. 2006. 1983) au realizat chiar tabele cu valori ale e[antionelor construite în func]ie de m\rimea popula]iei studiate [i de intervalul de încredere. perioada de derulare a programului [i etapele acestuia de implementare. Smith. condi]iile de organizare [i desf\[urare a acestora se modific\ în timp ca efect al stabilirii [i dominan]ei unor obiective pe termen scurt. cu referiri foarte clar precizate la loca]ia beneficiarilor direc]i [i indirec]i ai programului de asisten]\. dac\ dorim s\ evalu\m efectele unui asemenea program de asisten]\ pentru tinerii care au p\r\sit sistemul de protec]ie în anul 2006. de exemplu. pp. precum [i loca]ia în care se desf\[oar\ programul. În general. atunci popula]ia investigat\ va fi format\ de tinerii care au participat la programul respectiv într-o anumit\ perioad\ de timp. De obicei. de pild\. Popula]ia studiat\ este reprezentat\ de to]i participan]ii la programul de asisten]\ social\ evaluat. observ\m c\. Unii autori (Isaac [i Michael. atunci este necesar\ realizarea unei e[antion\ri probabilistice. atunci vom analiza doar acele cazuri specifice care au beneficiat de programul respectiv. derulat în perioada 2006-2007. astfel încât pot fi f\cute aprecieri [i estim\ri la nivelul popula]iei ]int\ pornind de la concluziile studierii subiec]ilor din e[antion.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . 32-33).

Eroare de e[antionare [i intervalul de încredere Atunci când dorim s\ evalu\m un program utilizâd metode statistice. p. Dac\ ne propunem s\ evalu\m un program de consiliere a p\rin]ilor pentru prevenirea abandonului nou n\scu]ilor în maternitate folosind tehnici cantitative. atunci pentru o popula]ie de 480 de persoane.000 de persoane ar însemna ca e[antionul nostru s\ fie format din 25. atunci putem spune c\ în intervalul dintre 33.METODE DE CERCETARE {I INTERVEN}IE comunicare a popula]iei dintr-o localitate cu 100.5 % [i 86. pentru c\. Astfel. e[antionul poate fi constituit din 120 de p\rin]i care au participat la [edin]e de consiliere. iar num\rul de beneficiari este de 480 de persoane consiliate. e[antionul statistic reprezentativ pentru o marj\ de eroare de 5% este format din 218 de persoane (Isaac [i Michael. se stabile[te nivelul dorit al erorii de estimare a valorilor popula]iei totale pe intervalul 1-5 %” (M\rginean. 2004. Dac\ aplic\m logica e[antioanelor recomandate în func]ie de m\rimea popula]iei [i nivelul de eroare. beneficiari ai programului de educa]ie parental\.5% [i 36. Atunci când stabilim m\rimea e[antionului trebuie s\ ]inem cont de m\rimea popula]iei. se folosesc doi parametri: marja de eroare [i intervalul de încredere. cu atât e[antionul este mai mare raportat la aceast\ popula]ie. iar e[antionul are o eroare de 3 %. Nivelul de încredere m\soar\ riscul de a fi eronat 117 . de exemplu 25% dintre beneficiari. Logica alegerii unui anumit procent din popula]ia total\ nu este cea mai productiv\ în stabilirea dimensiunilor e[antionului. Pentru a estima în ce m\sur\ e[antionul reprezint\ popula]ia total\ investigat\. consider\ presta]ia educatorilor parentali ca fiind „foarte bun\”. cu cât popula]ia este mai mic\.000 de locuitori cu privire la riscurile la care sunt expu[i copiii abuza]i [i neglija]i. în general. acest lucru fiind o etap\ obligatorie în cazul e[antion\rii probabilistice. pentru ob]inerea datelor poate fi construit un e[antion reprezentativ c\ruia i se aplic\ diferite instrumente de culegere a datelor. dar m\rimea acestuia poate s\ nu fie reprezentativ\ pentru întreaga popula]ie. lucru care necesit\ foarte multe resurse pentru investigare [i nu ofer\ cu certitudine [ansele unei erori cât mai mici. 35% din persoanele investigate au oferit un anumit r\spuns. dac\ 85% dintre responden]i. „În momentul proiect\rii e[antionului. Smith. dac\ ne propunem s\ studiem 25% din popula]ia total\ [i aceasta este format\ din 100. putem stabili o anumit\ propor]ie din popula]ia total\ investigat\. 148).5% acel r\spuns este caracteristic popula]iei totale. putem stabili un e[antion format din 398 de subiec]i pentru o marj\ de eroare de 5% sau din 100 de subiec]i pentru o eroare de maxim 10%. De exemplu. acest lucru înseamn\ c\ între 83.5 % din totalul participan]ilor la cursurile de educa]ie parental\ apreciaz\ presta]ia educatorilor ca fiind „foarte bun\”.000 de subiec]i. dac\ la o întrebare prezent\ în chestionarul utilizat pentru investigarea subiec]ilor din e[antion. de exemplu. 1981. 1983). Un alt exemplu.

Dac\ evalu\m un program de consiliere a tinerilor seropozitivi HIV prin care au fost oferite acest serviciu unui num\r de 275 de beneficiari [i utiliz\m un e[antion statistic cu o marj\ de eroare de 10 %. aceasta înseamn\ c\ în 95% cazuri. Pentru a asigura [ansa de a identifica 118 . 2004. dac\ ]inem cont de rata nonr\spunsurilor a subiec]ilor (fie c\ nu doresc s\ participe la evaluare. Strategii de construire a e[antioanelor statistice Când ne propunem s\ putem generaliza concluziile ob]inute în urma studierii unui num\r definit de subiec]i este necesar\ alegearea unui e[antion probabilistic care presupune o selectare aleatoare a subiec]ilor care vor fi consulta]i din întreaga popula]ie. în organizarea demersurilor pentru evaluare trebuie s\ ]inem cont de aceste riscuri. pentru aplicarea unui chestionar în rândul popula]iei investigate prin care se ob]in date de la un e[antion reprezentativ.000 de persoane. de aceea. fie c\ nu sunt g\si]i etc. p. atunci vom avea un e[antion format din 74 de subiec]i. dac\ dorim s\ evalu\m un program de prevenire a abandonului copilului care a oferit servicii unui num\r de 6. dac\ ]inem cont de anticiparea nonr\spunsurilor (estimat\ la 30 % din totalul subiec]ilor). atunci num\rul persoanelor stabilite pentru investigare este de 535 de persoane. Taylor-Powell consider\ c\ un nivel de „30% al nonr\spunsurilor este realistic” (1998. Aceast\ logic\ poate fi aplicat\ în orice program de evaluare când se dore[te utilizarea unor tehnici cantitative de culegere a datelor (chestionarul. de exmplu). atunci trebuie s\ m\rim e[antionul la 105 subiec]i pentru a p\stra aceea[i marj\ de eroare. atunci valoarea acestui e[antion este de 375 de subiec]i (în situa]ia în care nu sunt anticipate nonr\spunsurile). iar „aceasta [reprezentativitatea] este dependent\ de m\rimea e[antionului [i de schema de e[antionare utilizat\” (M\rginean. Anticiparea nonr\spunsurilor În orice proces de evaluare exist\ riscuri legate de participarea subiec]ilor la cercetare. Un alt exemplu. cu o marj\ de eroare de 5 %. p. 141). Aceast\ caracteristic\ a e[antionului conduce ceea ce se nume[te reprezentativitate. de interesul [i dorin]a acestora de a oferi informa]ii sau de imposibilitatea de a g\si subiec]ii respectivi.). De exemplu.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| .5) [i acesta trebuie luat în considerare atunci când se stabile[te m\rimea e[antionului [i când se analizeaz\ datele. adic\ la capacitatea grupului de unit\]i selectate pentru a fi studiate de a reprezenta calit\]ile popula]iei totale. atunci când intervalul de încredere este de 95%.VOLUMUL 19/2007 rezultatul ob]inut prin consultarea subiec]ilor din e[antion în limitele intervalului de eroare. r\spunsurile sau opiniile exprimate de c\tre persoanele chestionate pot fi cu siguran]\ extrapolate la nivelul întregii popula]ii investigate.

Pentru a p\stra acelea[i [anse de a fi ales în e[antion. atunci trebuie s\ opt\m pentru un e[antion format din 96 de subiec]i. et. de exemplu. alegerea e[antionului se va face ]inând cont de faptul c\ aceste categorii au primit servicii. dup\ care extragem 56. e e[antion\rii simple aleatoare. este reprezentat\ de familii ale copiilor cu dizabilit\]i care primesc servicii de domiciliu de reabilitare [i recuperare pe raza jude]ului Suceava. dac\ dorim ca marja de eroare s\ fie de maxim 5%. se trec numele beneficiarilor pe bile]ele care se introduc înt-o cutie. urm\rind selectarea aleatoare a subiec]ilor. fiecare unitate trebuie s\ aib\ [anse egale pentru a fi selectat\ în e[antion. În cazul popula]iilor cu un num\r mic de unit\]i. dac\ popula]ia studiat\. în mod riguros.METODE DE CERCETARE {I INTERVEN}IE e[antioane care s\ îndeplineasc\ aceast\ condi]ie. atunci num\rul subiec]ilor inclu[i în e[antion este de 56 de beneficiari. Pentru aplicarea acestei strategii de e[antionare în cazul unei popula]ii numeroase este dificil de urm\rit selectarea subiec]ilor extr\gând din urn\ numele fiec\ruia. S\ presupunem c\ accept\m un e[antion care are o marj\ de eroare de 10%. „O procedur\ de e[antionare este aleatore atunci când fiecare individ din popula]ie are [ans\ calculabil\ [i nenul\ de a fi ale în e[antion. num\rul mamelor care au beneficiat de serviciile centrului maternal în cadrul unui program de prevenire a noun\scutului [i consolidarea rela]iei mam\-copil în ultimii 3 ani a fost de 125 de mame [i marja de eroare este de 10%. a[a cum este cazul numeroaselor programe de asisten]\ social\. Orice procedur\ care încalc\ cel pu]in una dintre aceste cerin]e este neprobabilistic\” (Rotariu. care cuprind suite de numere aleatoare [i care pot fi utilizate în varianta tip\rit\ a acestora sau prin selectarea automat\ utilizând computerul: „când se dore[te realmente utilizarea practic\. evaluatorii programelor sociale utilizeaz\ mai multe strategii astfel încât rezultatele ob]inute s\ poat\ fi generalizat\ la nivelul popula]iei cercetate. numele beneficiarului extras din cutie se trece pe o list\. de aceea. extr\gându-se în continuare dup\ aceast\ procedur\ to]i subiec]ii care vor face parte din e[antion. iar concluziile cercet\rii unui num\r redus de familii selectate probabilistic sunt valabile doar la nivelul popula]iei cercetate. se opteaz\ pentru alegerea la întâmplare a subiec]ilor care vor fi inclu[i în e[antion print-o procedur\ foarte simpl\. 91). Dac\. în func]ie de num\rul unit\]ilor din popula]ia total\. apoi se extrage primul bilet. al. p.. atunci trebuie s\ realiz\m acele bile]ele cu numele mamelor. este important ca dup\ fiecare extragere s\ reintroducem bile]elul în urn\. se apeleaz\ la selectarea subiec]ilor folosind tabelele cu numere aleatoare. în condi]ii 119 . În acest caz. De exemplu. 2000. respectiv beneficiarii unui program de asisten]\ social\. e preferabil s\ se recurg\ la un procedeu ce reproduce. dup\ care bile]elul se introduce din nou în cutie. E[antionarea simpl\ aleatoare E[antionarea simpl\ aleatoare poate fi aplicat\ în mai multe feluri.

fiind o condi]ie esen]ial\ a finan]atorului [i a unui management eficient. selectarea unui e[antion utilizând tabelele numerelor aleatoare este inutil\. 131-132). 1997. De exemplu. dac\ num\rul beneficiarilor unui program de planificare familial\ este pân\ la 1000 de persoane. c\rora li se atribuie un num\r. ce corespunde în lista persoanelor. exigen]ele matematice.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . pp. luânduse în considerare ultimele cifre ale fiec\rui num\r în func]ie de num\rul popula]iei totale. dac\ a fost ales la întâmplare al doilea num\r din coloana a cincea. Exemplu de tabel cu numere aleatoare utilizat în e[antionare Pentru a utiliza tabelul numerelor aleatoare în selectarea unit\]ilor ce vor fi cuprinse în e[antion este necesar\ realizarea listei cu numele tuturor persoanelor din popula]ia cercetat\. 120 . dup\ care se aleg la întâmplare numerele din tabel. atunci în e[antion va fi aleas\ persoana care figureaz\ la num\rul 373 din lista beneficiarilor.VOLUMUL 19/2007 aproape perfecte. atunci putem lua ca [i num\r de referin]\. Un aspect important legat de utilizarea tabelelor cu numere aleatoare este legat de existen]a unor liste complete cu beneficiarii programului care se evalueaz\. dac\ se urm\re[te educa]ia popula]iei tinere cu privire la riscurile sexului neprotejat. Un tabel cu numere aleatoare se prezint\ astfel (asemenea tabele se g\sesc în orice manual de statistic\): 74531 56482 98760 64573 03876 59604 05671 98123 99775 90342 12439 54762 56473 99321 84589 75401 81643 60023 59381 45891 19912 83201 64737 87478 12346 54682 71187 63712 67273 85404 83927 23986 93452 25385 54729 39477 98769 87499 73635 09800 45312 77982 01928 01928 74573 42973 93873 47645 87564 69373 42421 03472 98121 74021 29384 92037 39318 66743 43652 62643 43672 00021 65291 94747 45762 39740 38475 45450 72349 97482 38283 53783 39827 44978 98400 51780 89234 09090 76849 37732 62319 92347 47829 78277 Tabel 1. de exemplu. ultimele trei cifre ale numerol selectate. fiind parte important\ în sistemul de management al informa]iei (management of information system). pentru c\ nu exist\ informa]ii detaliate ale membrilor grupurilor ]int\ c\rora le sunt adresate mesajele. respectiv num\rul 69373. acest lucru este facil pentru c\ orice ini]iator al unor programe de asisten]\ social\ are o baz\ de date cu to]i beneficiarii programului. Mai dificil este în cazul programelor de interven]ie care-[i propun realizarea unor campanii de informare-educare-comunicare a popula]iei dintr-o anumit\ zon\ cu privire la unele aspecte legate de unele informa]ii ce ]in de campaniile de marketing social. este vorba de a[a-numita procedur\ a tabelelor cu numere aleatoare” (Rotariu [i Ilu].

dup\ care continu\m selectarea celorlalte persoane urm\rind acest interval. M\rginean (2004. E[antionarea stratificat\ E[antionarea prin stratificare este o strategie care împarte popula]ia care este inclus\ în procesul de evaluare a programului (de exemplu. Reducerea calit\]ii probabiliste a e[antionului selectat utilizând metoda pasului este datorat\ [i de erorile care pot conduce la sub sau suprareprezentare. adic\ din [ase în [ase persoane trecute pe lista respectiv\. cum ar fi: realizarea ini]ial\ a unor liste aleatoare cu beneficiarii programului. p. poate fi f\cut\ o selec]ie în func]ie de domiciliul persoanelor). De exemplu. alc\tuind liste cu beneficiarii numai pe anumite zone stabilite ini]ial. alegem la întâmplare primul num\r pe lista subiec]ilor (care este pus\ la dispozi]ie de c\tre furnizorul de servicii care implementeaz\ programul). selec]ia acestora f\cându-se în func]ie de zona de apartenen]\ (în cazul nostru. utilizând lista beneficiarilor. pentru a apropia aceast\ strategie de e[antionare de una simpl\ aleatoare sunt utilizate mai multe c\i. sau în cazul popula]iilor mari se utilizeaz\ e[antionarea multistadial\. exist\ anumite nume caracteristice anumitor etnii sau poate ap\rea o dominan]\ a anumitor nume pe lista beneficiarilor. acest tip de e[antionare presupune alegerea subiec]ilor dintr-o list\ utilizând un anumit criteriu rezultat din raportul dintre popula]ia total\ [i m\rimea e[antionului. constituind punctul de plecare în selectarea celorla]i subiec]i.) dup\ aceast\ opera]ie se poate construi un e[antion probabilistic pentru fiecare strat în parte. iar num\rul beneficiarilor în perioada de timp evaluat\ este de 2000. dac\ evalu\m un program de interven]ie pentru persoanele de vârsta a treia f\r\ locuin]\ care beneficiaz\ de serviciile oferite de un ad\post de noapte. Numit\ [i metoda pasului sau a intervalelor egale. În procesul de selectare a subiec]ilor urmând metoda pasului este util\ construirea unei rezerve de subiec]i care pot fi consulta]i în situa]ia în care o parte din e[antionul ini]ial nu poate fi contactat\ sau refuz\ s\ participe la evaluare. vârst\. 156). loca]ie etc. 2004. iar m\rimea e[antionului pentru o eroare de 5% este de 333 de persoane.156) consider\ c\ o rezerv\ realist\ poate fi gândit\ la un nivel 1020% din valoarea e[antionului ini]ial. de sex etc. popula]ia beneficiar\ a unui program sau popula]ia ]int\ a unei campanii de informare-educare-comunicare) în diferite grupuri sau straturi în fun]ie de anumite caracteristici relevante pentru evaluarea respectiv\ (cum ar fi: sex. chiar dac\ subiec]ii sunt trecu]i în ordine alfabetic\. atunci pasul sau intervalul este 6. De aceea.METODE DE CERCETARE {I INTERVEN}IE E[antionarea sistematic\ Aceast\ procedur\ de e[antionare este considerat\ a fi cvasialeatoare pentru c\ „se îndep\rteaz\ într-o anumit\ m\sur\ de cerin]ele selec]iei probabiliste” (M\rginean. Utilizarea acestei strategii de e[antionare este recomandat\ atunci când 121 . p.

1997. p. dac\ num\rul beneficiarilor este de 475 de persoane. în cursul unui an (de referin]\ pentru evaluarea respectiv\) au beneficiat de servicii de consiliere în cele patru maternit\]i un num\r de 5000 de mame. De exemplu. Un alt exemplu.9 41 12. iar reparti]ia lor a fost: 1700 de mame în maternitate A. iar e[antionul pentru toate cele patru loca]ii este de 370 de persoane. domiciliu etc. loca]ia fiind unul dintre criteriile de selec]ie stabilite ini]ial. dac\ în documentarea ini]ial\ pentru evaluare cunoa[tem faptul c\ în num\rul total de beneficiari. Unii autori consider\ c\ acest tip de e[antionare prezint\ condi]ii pentru o reprezentativitate a e[antionului decât în cazul e[antion\rii simple apleatoare: „dintre dou\ e[antioane de volum egal.VOLUMUL 19/2007 exist\ diferen]e semnificative între diferite straturi selectate în func]ie de anumite caracteristici. dar o condi]ie important\ este aceea de a utiliza mai multe criterii simultane de construire a straturilor. baze de date care cuprind anumite date ce pot folosi pentru construirea e[antioanelor stratificate. 134). Vârsta Numărul beneficiarilor % din total Valoarea eşantionului 37. primul criteriu de selec]ie este locul de oferire a serviciilor. 1300 de mame în maternitatea B. m\rimea e[antionului pentru o eroare de 5% este de 218 persoane. Exemplu de construire a e[antionului stratificat în func]ie de o singur\ caracteristic\ Aceast\ strategie de selectare a subiec]ilor care vor fi inclu[i în e[antion este utilizat\ deseori pentru evaluarea programelor care se desf\[oar\ în mai multe loca]ii. poate reprezenta o form\ adecvat\ de selectare a subiec]ilor în e[antion. care poate fi distribuit\ în sugrupuri din care apoi vor fi selecta]i subiec]ii.6 27 100 218 20-30 ani 180 31-40 ani 145 41-50 ani 90 51-60 ani 60 Total 475 Tabel 2.6 67 18. construirea unor e[antioane probabilistice pe categoriile de vârst\. dac\ se evalueaz\ efectele serviciilor de consiliere pentru prevenirea abandonului în maternitate a nou n\scutului [i acest program se desf\[oar\ în 4 loca]ii. ]inând cont de faptul distribu]ia grupurilor în popula]ia total\ trebuie s\ fie reflectat\ în distribu]ia categoriilor respective în e[antion. 1100 de mame în maternitatea C [i 900 de mame în maternitatea D. e[antion cu eroare de 5 %.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . atunci reparti]ia mamelor va fi urm\toarea: 122 . cum ar fi vârsta. dac\ se evaluae\ un program care are ca scop reorientarea profesional\ a [omerilor dintr-o anumit\ zon\. În exemplul prezentat mai sus.9 83 30. cel realizat prin stratificare are o reprezentativitate superioar\ celei a e[antionului ob]inut prin tehnica simpl\ aleatoare” (Rotariu [i Ilu]. În cazul programelor de asisten]\ social\ acest lucru este mai facil deoarece exist\ liste cu beneficiarii programului. mai ales dac\ succesele/insuccesele programului sunt corelate cu vârsta beneficiarilor.

dar prezenta în detaliul tipurile de subiec]i pe care-i vom selecta din lista tuturor beneficiarilor. pentru asigurarea unei eficien]e sporite în culegerea datelor. p. În primul caz este vorba de o împ\r]ire a popula]iei totale în func]ie de anumite criterii [i selectarea subiec]ilor din fiecare subgrup construit.. dac\ lu\m în considerare [i alte criterii. E[antionarea multistadial\ Aceast\ strategie de e[antionare urm\re[te realizarea selec]iei unit\]ilor de analiz\ în mai multe etape. fie se pot utiliza strategii de e[antionare calitativ\. Exemplu de construire a e[antionului stratificat pentru evaluarea multisite Dac\ ]inem cont de recomand\rile conform c\rora un singur crieriu nu este suficient pentru a ob]ine o reprezentativitate ridicat\. putem continua procesul de e[antionare combinând straturile din care este format\ popula]ia beneficiar\. Valoarea de 218 persoane în e[antion este considerat\ ca fiind reprezentativ\ pentru o eroare de 5 %.METODE DE CERCETARE {I INTERVEN}IE Maternitatea A Nr. Astfel. tabelul cu valoarea e[antioanelor stratificate se va complica foarte mult. pentru c\ dac\ popula]ia inclus\ în evaluare este de dimensiuni reduse. total de beneficiari Nr. de subiecţi în eşantion 125 34 1700 Maternitatea B 1300 26 96 Maternitatea C 1100 22 82 Maternitatea D 900 18 67 Total 5000 100 370 Tabel 3. 1997. precum sex [i domiciliu. exist\ deosebiri în ceea ce prive[te modalit\]ile de organizare [i de selectare a subiec]ilor. 136). în cel de-al doilea este vorba de realizarea direct\ a unor e[antioane în func]ie de anumite criterii ce i-au în considerare 123 . mai ales c\ unele criterii de selec]ie pot fi întâlnite în ambele forme de e[antionare. atunci se poate opta pentru redimensionarea e[antionelor de dimensiuni reduse. „scopul principal îl constituie reducerea costului [i timpului reclamate de culegerea informa]iei” (Rotariu [i Ilu]. De remarcat este faptul c\ prin calcului acestor e[antioane. Chiar dac\ la prima vedere. dac\ popula]ia investigat\ este analizat\ în ansamblu ei. la nivelul popula]iei totale [i dac\ ]inem cont de faptul c\ m\rimile e[antioanelor pentru anumite grupuri sunt foarte mici. total de beneficiari % din nr. atunci fie este investigat\ în totalitate utilizând tehnici cantitative de culegere a datelor. mai ales dac\ este vorba de o dispersie ridicat\ a popula]iei. aceast\ strategie de e[antionare seam\n\ cu cea stratificat\.

. a unui e[antion de dimensiune mare. Aceast\ strategie de e[antionare este folosit\ în mod special pentru investigarea din ce în ce mai profund\ a temei stabilite pentru evaluare. în cadrul unui studiu na]ional. p. De exemplu. [i mai ales în ceea ce prive[te combinarea metodelor cantitative [i calitative. De exemplu. de obicei foarte simplu. pentru ameliorarea reprezentativit\]ii lor procedându-se aproape întotdeauna la îmbinarea cu e[antionarea stratificat\. putem avea dou\ strategii diferite.. care sunt investigate în profunzime. putem selecta câteva jude]e pilot care fac parte din e[antion. E[antionarea multifazic\ E[antionarea multifazic\ presupune construirea unui e[antion ini]ial c\ruia i se aplic\ un instrument de culegere a datelor. dup\ care construim e[antioane aleatoare în cadrul fiec\rui subgrup construit. în mai multe faze. decât unul simplu aleator. mai subtile [i deci mai sofisticate” (Rotariu [i Ilu]. îndr\znim totu[i s\ spunem c\ eficacitatea practic\ a acestui tip de e[antionare prevaleaz\ asupra inconvenin]elor teoretice.. ini]ial. e[antionul propune o reparti]ie a persoanelor care vor fi chestionate la nivelul fiec\rui jude].” (Rotariu [i Ilu]. Dup\ analiza datelor ob]inute. 136-137). în diferite etape ale adop]iei. dup\ care construim e[antioane locale în func]ie de anul realiz\rii adop]iei. determinându-se astfel loturi din ce în ce mai mici. de exemplu. În cazul e[antion\rii stratificate.VOLUMUL 19/2007 dispersia popula]iei investigate. putem selecta popula]ia total\ în subgrupuri în func]ie de jude]ul de domiciul [i/sau anul realiz\rii adop]iei. în func]ie [i de anul realiz\rii adop]iei. la nivel c\ruia se aplic\ un instrument de cercetare mai simplu. e[antioanele multistadiale fiind extrem de des folosite în anchete [i sondaje. dup\ care. pp. care pot fi calculate în 124 . 1997. dup\ care aplic\m un chestionar care s\ culeag\ informa]ii generale despre condi]iile de via]\ ale copiilor în asisten]\ maternal\. „E[antionarea multifazic\ const\ în esen]\. calcul\m reparti]ia acestora pe jude]e [i pe ani. se pot constitui e[antioane pe subgrupuri. dac\ urm\rim s\ evalu\m serviciile oferite familiilor adoptatoare din România. Pe de alt\ parte. dac\ ini]iem o evaluare la nivelul unui jude] a unui program de asisten]\ maternal\ pentru a evalua calitatea condi]iilor de via]\ ale copiilor plasa]i în aceste familii [i dificult\]ile cu care acestea se înt]lnesc în procesul de integrare social\ a copiilor putem constitui un e[antion la nivel jude]ean care s\ reprezinte întreaga popula]ie de asisten]i maternali. e[antion care la rându-i se supune unor opera]ii succesive de e[antionare.. de regul\ tot mai complexe.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . 137). c\rora li se aplic\ ([i) alte instrumente. la volum egal. ]inând cont de informa]iile oferite de subiec]i în diferite stadii de cercetare. Astfel. 1997. dac\ urm\rim s\ realiz\m aceast\ evaluare utilizând strategia evalu\rii multistadiale. Chiar dac\ „un e[antion multistadial este mai pu]in reprezentativ. în func]ie de datele ob]inute sunt construite [i alte e[antioane în cadrul grupurilor identificate. datorit\ dispersiei mare a popula]iei care urmeaz\ a fi cercetat\. în alegerea.

METODE DE CERCETARE {I INTERVEN}IE

func]ie de caracteristici ale copiilor, precum: subgrupuri de asisten]i maternali formate în func]ie de vârsta copiilor afla]i în plasament, subgrupuri de asisten]i maternali care au în plasament copii cu dizabilit\]i, copii seropozitivi HIV, grupuri de fra]i etc. La acest nivel al subgrupurilor pot fi pot fi construite e[antioane calitative, iar persoanele alese în e[antion vor fi consultate utilizând tehnici calitative, cum ar fi interviul comprehensiv, focus grupul, observa]ia etc. Dac\ se introduc [i alte criterii de selec]ie, precum perioada de [edere a copilului în familia de asisten]i maternali, etapa de vârst\ în cadrul ciclului de via]\ familial, atunci se poate opta pentru utilizarea studiului de caz în cadrul subgrupurilor construite. E[antionarea multifazic\ poate fi considerat\ [i un demers al evalu\rii, al organiz\rii [i realiz\rii unei evalu\ri multifazice, constituind o orientare a evalu\rilor în domeniul asisten]ei sociale.

E[antionarea pe cote
Aceast\ strategie de e[antionare se aseam\n\ cu e[antionarea prin stratificare, în sensul c\ se utilizeaz\ anumite criterii de împ\r]ire a popula]iei, ob]inându-se indica]ii pentru operatorii de teren în ceea ce prive[te caracteristicile subiec]ilor care vor fi consulta]i. Acest lucru face ca e[antionarea pe cote s\ fie considerat\ una nealetoare în sensul c\ evaluatorii nu pot alege la întâmplare persoanele care vor fi consultate, ci trebuie s\ urm\reasc\ limitele pentru selec]ie stabilite în procesul de e[antionare. Dac\ în e[ationarea prin stratificare, construirea e[antionului pe straturi avea rolul de a stabili num\rul de subiec]i pentru fiecare strat, dup\ care în cadrul fiec\rui strat era aplicat\ o metod\ aleatoare de selec]ie, în cadrul e[antion\rii pe cote, fiecare categorie de persoane este bine definit\, stabilindu-se în mod clar caracteristicile acesteia. În evaluarea programelor se utilizeaz\ strategia e[antion\rii pe cote pentru c\ furnizorul serviciilor evaluate dispune de date detaliate ale beneficiarilor, astfel se poate realiza selectarea acestora în func]ie de reparti]ia pe cote a beneficiarilor. De exemplu, dac\ pentru evaluarea unui program de educa]ie sexual\ [i contraceptiv\ se opteaz\ pentru utilizarea unui e[antion pe cote [i se cunoa[te c\ din totalul beneficiarilor acestor servicii 70 % sunt femei [i 30 % b\rba]i, iar 46 % sunt din mediul rural [i 54 % din mediul urban, atunci structura e[antionului în func]ie de aceste caracteristici este urm\toarea:
Rural Femei Barbati Total 129 55 184 Urban 151 65 216 Total 280 120 400

Tabel 4. Exemplu de construire a e[antionului pe cote pornind de la date primare
125

REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| - VOLUMUL 19/2007

Dac\ furnizorul de servicii de]ine informa]ii detaliate despre legate de reparti]ia pe sexe a beneficiarilor din mediul rural (72 % din beneficiari sunt femei [i 28 % sunt b\rba]i), respectiv urban (68 % dintre beneficiari sunt femei [i 32 % sunt b\rba]i), atunci structura e[antionului este urm\toarea:
Rural Femei Barbati Total 133 51 184 Urban 147 69 216 Total 280 120 400

Tabel 5. Exemplu de construire a e[antionului pe cote utilizând informa]ii detaliate ale furnizorului Cifrele din cele dou\ tabele difer\, lucru care demonstreaz\ înc\ o dat\ faptul c\ e[antionarea pe cote este recomandat\ mai ales atunci când dispunem de date detaliate ale popula]iei care urmeaz\ a fi investigat\. În cazul evalu\rii programelor, mai ales în cazul celor de servicii directe furnizorul de servicii de]ine suficiente informa]ii pentru a detalia e[an]ionul, construindu-l în func]ie de mai multe cote. Dac\ ne imagin\m ca la tabelul de mai sus poutem ad\uga un alt criteriu de selec]ie, cum ar fi vârsta beneficiarilor, cu atât mai mult ob]inem o structur\ mai detaliat\ [i condi]ii riguroase de selectare a subiec]ilor din e[antion. În cazul utiliz\rii e[antion\rii prin cote, operatorii trebuie s\ selecteze din popula]ie doar persoanele care satisfac criteriile stabilite în fi[a de e[antionare. Astfel, în momentul în care acesta întâlne[te persoane care nu mai satisfac cerin]ele e[antionului, acestea nu mai sunt consultate pentru a oferi date în vederea analizei.

Bibliografie
Isaac, S., Michael, W.B., 1981, Handbook in research and evaluation, 2nd edition, Edits Publishers, San Diego. King, R.F., 2005, Strategia cercet\rii. Treisprezece cursuri despre elementele [tiin]elor sociale, Polirom. Ia[i. M\rginean, I., 2004, Proiectarea cercet\rii sociologice, Polirom, Ia[i. Paillé, P., 1996/2002, „E[antionare teoretic\”, Muchielli, A., Dic]ionar al metodelor calitative în [tiin]ele umane [i sociale, Polirom, Ia[i, pp. 144-145. Rotariu, T., (coord), B\descu, G., Culic, I. Mezei, E., Mure[an, C., 2000, Metode statistice aplicate în [tiin]ele sociale, Polirom, Ia[i. Rotariu, T., Ilu], P., 1997, Ancheta sociologic\ [i sondajul de opinie. Teorie [i practic\, Polirom, Ia[i. Smith, M.F., 1983, Sampling considerations in evaluating cooperative extension programs, Florida Cooperative Extension Service, Gainesville, Florida. Taylor-Powell, E., 1998, „Sampling”, Program development and evaluation, Cooperative Extension, University of Wisconsin Extension, Madison, Wisconsin, pp. 1-10.

126

METODE DE CERCETARE {I INTERVEN}IE

Rezumat
Articolul de fa]\ descrie diferite strategii de construire a e[antionelor statistice utilizate în evaluarea programelor. Autorul î[i propune s\ treac\ în revist\ modalit\]ile de realizare a selec]iei probabilistice a subiec]ilor care sunt implica]i în evaluarea unui program de asisten]\ social\, cu accent pe evaluarea de impact realizat\ cu participarea beneficiarilor. Cuvinte cheie: e[antionare, strategii de e[antionare, e[antionare probabilistic\, evaluarea programului.

127

). Cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la trecerea în nefiin]\ a „p\rintelui sociologiei” . California. ast\zi» a reunit 26 personalit\]i din domeniul sociologiei. al religiei. religie etc. au avut loc vizite ghidate ( “Pe urmele lui Auguste Comte la Montpellier”). social [i cultural al primei jum\t\]i a secolului al XIX128 . s-a dezvelit o plac\ comemorativ\.asistentasociala. Germania. Autorii acestor prezent\ri au subliniat c\ Auguste Comte a fost marcat de epoca sa.VOLUMUL 19/2007 Working together www. fondatorul pozitivismului. s-au organizat [i se organizeaz\ numeroase manifest\ri comemorative pîn\ la sfîr[itul anului 2007: la Montpellier. istorie. estetic\. commemoration. La Paris sa organizat sesiunea de comunic\ri: «Mo[tenirea lui Auguste Comte: pozitivismul comtian în lumea academic\».. din Italia. cu intervenien]i din Paris. în Ungaria etc. Turcia. Londra. Key words: Auguste Comte.ro 150 de ani de la moartea lui Auguste Comte.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . artei. politic. Un alt colocviu interna]ional organizat în Fran]a [i intitulat «Auguste Comte. memorie. contribu]iile sale trebuie plasate în contextul istoric. French sociology. The author presents the contribution of Auguste Comte to the development of sociology and his influences for social science. dictatur\. sociology. se desf\[oar\ numeroase manifest\ri [tiin]ifice sub genericul: Auguste Comte. p\rintele sociologiei Prof. c\ gîndirea sa a marcat epoca. statutul femeii.dr. (în teme ce au tratat despre: a III-a Republic\. politic\. care au abordat cele mai diverse aspecte ale operei lui Comte : sociologie. Ion IONESCU Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Ia[i Departamentul de Sociologie [i Asisten]\ Social\ Abstract This article present the eveniment for anniversary of 150 yaers from the Auguste Comte dead. în Cehoslovacia. istoriei.Auguste Comte (1798-1857). iar pentru a fi corect în]elese. epistemologie. filosofiei etc. pozitivismul în Brazilia. ora[ul natal al lui Auguste Comte (1798-1857). Japonia.

Raporturile dintre [tiin]\. dar [i lucr\ri universitare recente (teze de doctorat. aproape de Sorbona. rue Monsieur Le Prince). în ]\ri de pe toate continentele (în Brazilia este considerat inspiratorul republicii fondate în secolul al XIX-lea. Acest sociolog a scris. University of New York. comentarii . Plan des travaux scientifiques nécessaires pour organiser la société („Planul activit\]ii [tiin]ifice necesare organiz\rii societ\]ii”) în care descria starea societ\]ii franceze dup\ Revolu]ie. bineîn]eles. 250 în limbi str\ine. circa 1000 de reviste diverse în care au ap\rut studii despre Comte. sufrageria. AlainTouraine [. edi]ii din secolele XIX [i XX. buc\t\ria (inclusiv mica balan]\ cu care-[i cînt\rea hrana). societate. congrese).EVENIMENT lea. politeismul care a generat logica imaginilor [i monoteismul care a dus la exager\rile logicii semnelor.). spunea el).parte din mo[tenirea cultural\ a Fran]ei . Revue positiviste internationale. drapelul acestei ]\ri purtînd [i azi deviza comtian\ «Ordem e progresso»). China. camera în care a murit în 1857. Casa din Paris (10. Poate fi admirat [i acum în interior tapetul original. Sociocra]ia comtian\ [i aplica]iile sale moderne).a. în 1857. la Centre pour la sécurité. salonul în care o primea pe Clotilde de Vaux (inclusiv fotoliul în care st\tea aceasta). America central\. Auguste Comte a tr\it în prima jum\tate a secolului al XIX-lea. actele unor colocvii. Într-un stat monarhic r\mas ultracentralizat [i 129 . al\turi. la 24 de ani. sala de curs (unde î[i expunea teoriile în fa]a discipolilor).ca [i alte societ\]i europene . aici au lucrat numero[i cercet\tori cunoscu]i ai [tiin]elor sociale (Raymond Aron. Societatea francez\ a timpului s\u . inclusiv Cours de philosophie positive din 1864. în SUA (la Queens College. Lumea nu l-a uitat.inclusiv despre pozitivismul din Ungaria. de opera sa (manuscrise. University of Missouri). les forces armées et la société. Université de Montréal). la Ljubljana (Slovenia) etc. articole). dup\ al doilea r\zboi mondial. În multe dintre manifest\rile comemorative din acest an. colec]ii ale unor reviste din epoc\ (Revue occidentale. Au fost organizate manifest\ri aniversare [i în alte ]\ri de pe glob: în Brazilia (dezbateri precum: Comte [i societatea. a fost p\strat\ cu sfin]enie de c\tre discipoli [i urma[i. În aceast\ cas\ impun\toare din inima Parisului a func]ionat mult timp sediul Societ\]ii Pozitiviste iar pentru un timp. Gîndirea sa . la Paris [i este înmormîntat în cimitirul Père Lachaise.a avut o influen]\ important\ în aproape toate ]\rile occidentale. A început s\ critice feti[ismul [i logica sentimentelor. University of Illinois. cu scopul de a identifica solu]ii ale reconstruc]iei sociale pe temelia solid\ a cunoa[terii [tiin]ifice ([tiin]a este baza solid\ pentru o societate solid\. coresponden]a. biblioteca (în care î[i aranjase cele mai importante c\r]i ale epocii dup\ criteriile de clasificare a [tiin]elor pe care le-a propus în c\r]ile sale). în 7 volume.). În biblioteca actual\ a casei-muzeu se mai afl\ peste 600 titluri de carte ap\rute în francez\. a murit.era înc\ în „anarhie mental\ [i social\” dup\ „c\derea Vechiului Regim”. Philosophie positive etc. s-a implicat Societatea Interna]ional\ de sociologie pozitivist\ «La Maison d’Auguste Comte ». studii de prezentare a operei sale de c\tre discipoli. filosofie. în Canada (la Royal Military College.

». înc\ sup\rat pe Comte. Din 1830 pîn\ în 1842. son oeuvre. legea succesiunii st\rilor prin care trece societatea (teologic\. Multe ramuri ale cunoa[terii ajunseser\ în stadiul pozitiv. [i acum st\ cu spatele la Sorbona. Sa vie. În anul 1848. civic\. Cei de la universitate s-au mul]umit s\ o întoarc\. mai bine dotate cu capacitatea de a subordona sentimentele în]elegerii [i activit\]ii. Dac\ Bacon a avut meritul de a dispre]ui gîndirea sterilizant\. „legea modificabilit\]ii fenomenelor” pe fondul ordinii universale. dar iat\ ce scria Comte despre femei: „Superioare prin iubire. de aceea în fiecare duminic\. el se adresa 1 A. de a fi f\cut elogiul ra]iunii umane. militară legalizatoare normativă productivă. ideile care au contribuit la facerea Revolu]iei se împr\[tiau [i se diluau. ca fenomenele umane [i sociale s\ fie explicate [tiin]ific (nu doar teologic sau metafizic).. femeile constituie cei mai buni intermediari între Umanitate [i oameni”. legea privind subordonarea a ceea ce e subiectiv uman fa]\ de ceea ce e obiectiv social. Caracteristici: Activitatea dominantă Stadiul: Teologic Metafizic Pozitiv războinică. moralei comune (dar el concepea o religie f\r\ Dumnezeu. solidaritatea venerarea acceptarea. 2 3 130 . de a fi condamnat pe cei care rosteau „cuvinte mari” ([i pe care doar ignoran]a îi f\cea respectabili). Paris.«puterea spiritual\ a societ\]ii viitoare». era momentul ca [i cele mai complexe dintre ele – cele care studiaz\ societatea – s\ ajung\ în acela[i stadiu. 1993 Un ministru francez contemporan nou\. A fost socotit un misogin.. subiective. prin care trece sociabilitatea (domestic\. Comte a în]eles c\ [i poporul trebuia luat în seam\. Auguste Comte prophete du XIX-eme siecle. industrial\). [i nimeni nu-[i asuma responsabilitatea reorganiz\rii societ\]ii1. cu atît mai pu]in aveau în]elegere la popor. singura Fiin]\ care transcende oamenii este Umanitatea). Sernin. El a definit cele trei stadii prin care trece cunoa[terea [i a insistat asupra celui stadiului [tiin]ific. obiective [i subiective).. s\ înl\tur statuia lui Auguste Comte din Place de la Sorbonne. ]inea „cursuri pentru publicul larg”3. industrială familia statul umanitatea domestică colectivă universală ataşamentul. Comte a scris Cours de philosophie positive. în sala prim\riei arondismentului 3. toleranţa Unitatea socială Tipul de ordine socială Sentimentele dominante Puterea politică temporară o deţin: militarii legislatorii industriaşii. spunea: «Regret c\ nu am reu[it.. Trebuiau identificate legi (obiective. son actualite. Comte a declarat r\zboi deschis savan]ilor [i institu]iilor academice2 care „se compl\ceau în contempla]ie” [i nu f\ceau nimic pentru triumful pozitivismului . ordinea [i progresul..VOLUMUL 19/2007 teocratic. bancherii Puterea spirituală o deţin: preoţii filosofii sociologii Dac\ aceste lucruri nu erau în]elese [i aplicate de c\tre savan]i.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . atunci cînd am fost ministru. Editions Albatros. Aceste [tiin]e trebuiau s\ inspire construc]ia societ\]ii viitoare. ie[eau de sub mantia scolasticii. În contact cu oamenii a ajuns treptat la concluzia c\ [i religia r\mînea necesar\ armoniei sociale.. universal\) etc. trebuiau f\cute inteligibile: „legea ipotezei celei mai simple”. la începutul revolu]iei.

reduc]ionisme. oferindu-se s\-l ajute. PUF. excluzînd irevocabil de la suprema]ia politic\ pe to]i sclavii zeilor . schimb\ri ale familiei. Tenta]ia enciclopedismului era înc\ mare la începutul secolului al XIX-lea. Se împlinesc 150 de ani de la moartea lui Auguste Comte. slujitorii teoriei [i practicii socialului au de preluat cu demnitate conducerea general\ a treburilor p\mînte[ti. religiei. a sociologiei). armonia social\. a prevedea pentru a putea!). intelectual\ [i material\ aici. „cînd vechiul regim se pr\bu[ea sub loviturile date de industrializare [i de revolu]ia democratic\ […] Conceptele în jurul c\rora s-a construit sociologia sînt o reflectare a for]elor [i tensiunilor care au dat na[tere formelor moderne de liberalism. Auguste Comte nu a rezistat acestei tenta]ii [i [i-a propus s\ construiasc\ un sistem coerent din toate cuno[tin]ele omenirii pîn\ la el.. Comte ne-a l\sat mo[tenire sociologia a c\rei devenire s-a împletit cu devenirea societ\]ilor codeterminîndu-se. conservatorism [i radicalism »4. I se pot repro[a multe erori..EVENIMENT poporului printr-o proclama]ie. A Nisbet. simplific\ri. Auguste Comte este una dintre dovezile marilor schimb\ri ce se produceau în Europa occidental\ a primei jum\t\]i a secolului al XIX-lea. prevoir pour pouvoir! (a [ti pentru a prevedea. Cours philosophique sur l’histoire générale de l’Humanité ]inut pe 19 octombrie 1851. omisiuni. dar nu i se poate nega meritul de a fi ridicat la rang de principiu îndemnul: Savoir pour prevoir. urbanizarea. În acela[i timp. 1966. 131 . dezvoltarea industrial\. vie]ii asociative. fie al]ii – ca [i pe to]i ariera]ii [i perturbatorii”5. pe p\mînt.37 Auguste Comte . Sociologia lui Comte este marcat\ de toate transform\rile vie]ii sociale. culturale (schimb\ri privind proprietatea. Sînt unii care sufer\ fiindc\ au acelea[i convingeri în zilele noastre. De ce ar fi savan]ii [i poporul interesa]i s\-l redescopere în toamna anului 2007? Suger\m cîteva motive. în Societatea pozitivist\ studia cu discipolii problemele sociale [i politice ale vremii. s\-l instruiasc\. progresul tehnic. este lesne de în]eles de ce a fost contestat Comte în epoca lui. Sociologia este expresia voin]ei societ\]ii de a se cunoa[te pe sine prin sociologie. politice.fie catolici. fie protestan]i. Comte a optat din convingere pentru [tiin]\. Paris. p. ale educa]iei. pentru a construi adev\rata bun\stare moral\. economice. Nu putem ignora ideile sale de „politic\ pozitiv\” (din Système de politique positive – adev\rat document despre func]ia social\ a [tiin]ei. La tradition sociologique. 4 5 R. a încurajat sociologia care a avut efecte benefice asupra schimb\rilor sociale a[teptate. Societatea care a vrut s\ (se) cunoasc\ pentru a prevedea [i putea. “În numele trecutului [i viitorului. a crezut în puterea acesteia de a asigura progresul. schimb\ri ideologice dup\ rezultatele luptelor între sus]in\torii Republicii [i partizanii Restaura]iei).

adic\ invariabilele rela]ii de successiune [i de similitudine. permite dep\[irea discursurilor sterile. A influen]at utilitari[tii (Jeremy Bentham. lingvistic\ [i filologie (Émile Littré). dac\ renun]\ la orice a priori (înafara condi]iilor sociale [i istorice). numeroase intui]ii privind schimb\rile ulterioare vie]ii sale: colonialismul cu urm\rile sale. America Latin\ etc. ci ajunge la fapte pentru a le identifica [i formula legile . Cercul de la Viena). a verifica! Sociologia devine [tiin]\ .demn\ de acest nume . II). economie (John Stuart Mill). medicin\ (Claude Bernard). pe exactitatea înregistr\rii lor. Recursul la fapte. ajunge s\ lege faptele ce-i servesc ca baz\ ». René Descartes). speculative. istorie (CharlesVictor Langlois. în care Comte îl pomenea pe Roger Bacon. drept (Hans Kelsen. pionierul metodei experimentale [i onora „trinitatea”: Francis Bacon. solidaritatea între indivizi. cea a cunoa[terii societ\]ii. încrederea în binefacerile ra]ionalit\]ii [tiin]ifice. morala este „scopul [tiin]ei societ\]ii [i punctul de plecare al politicii” (Système de politique positive. Spiritul metafizicizant recurge la concepte universale [i eterne pe care nu le supune probei realit\]ii. I. Charles Seignobos). Spiritul pozitiv nu caut\ « de ce-ul ultim » al lucrurilor. sociologie (Émile Durkheim). Solidaritate spa]ial\ dar [i 132 . literatur\ (Jules Verne). a influen]at gînditori [i oameni de ac]iune din SUA. separarea bisericii de stat. Deci a observa. a presupune. Comte a conceput morala sa ca pe o finalitate a pozitivismului. este incontestabil c\ o ramur\. nu devine [tiin]\ decît în epoca în care. sociolog [i gînditor politic (contestat [i contestabil). plecînd de la ipoteze. Léon Duguit). înv\]\mînt [i educa]ie (Jules Ferry. solidaritatea în [i între popoarele planetei.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| . 91). Spiritul pozitiv formuleaz\ ipoteze pe care le supune probei realului (Sommaire appréciation de l’ensemble du passé moderne. Afl\m la acest filosof. la experimentare. Dac\ este adev\rat c\ o [tiin]\ nu devine pozitiv\ decît bazîndu-se exclusiv pe fapte observate. Marcelin Berthelot). Galileo Galilei.VOLUMUL 19/2007 Comte ne-a l\sat doctrina pozitivist\ care postula încrederea în progresul umanit\]ii prin [tiin]\. Jean Jaurès). Hippolyte Taine.dac\ are referent social [i istoric. Comte a influen]at numeroase personalit\]i din filosofie (Ernest Renan. Herbert Spencer). domeniul politicului (Charles Maurras. dac\ ajunge la legi (chiar dac\ «exactitatea acestor legi nu poate fi niciodat\ mai mult decît aproximativ\» (Système de politique positive. la prob\. unitatea Europei etc. Moral\ este solidaritatea între [tiin]\ [i societate.

contestabil\. Comte a compus formula sacr\ a pozitivismului: « L’Amour pour principe.. Progresul ca scop). ci [i pentru a judeca [i pentru a gîndi! Nimic nu-i mai real decît societatea! În societate nimeni nu are alt drept decît acela de a-[i face întotdeauna datoria! Re]in afirma]ia final\ a unui participant cu lucrare la o manifestare comemorativ\ recent\ organizat\ la Paris: Cer îng\duin]a s\ înf\]i[ez favorabil un om [i o oper\ care poate fi apreciat\ ca subversiv\. paradoxal\. s\ fac\ cercetare documentar\ în con]inutul lucr\rilor lui Comte. i-ar da dreptate. al cunoa[terii [tiin]ifice: Totul este relativ.EVENIMENT temporal\. [i aceasta-i absolut! Adev\rul iese mai u[or la iveal\ din eroare. decît din confuzia total\! Nu putem st\pîni bine o [tiin]\ dac\ nu-i [tim istoria! Dumnezeul pe care-l concep este necesar nu numai peantru a ne iubi [i a plînge. cu bune inten]ii. încît s\ se asigure continuitatea f\r\ convulsii. între genera]ii. Ordinea ca baz\. l’Ordre pour base. Oricare onest ce-[i propune.. El este consacrat [i de alte formule care au r\mas în tezaurul sociologiei. 133 . le Progrès pour but » (Iubirea ca principiu.

asistentasociala.asistentasociala.ro. acest lucru contribuind nu numai la accesul personal la o serie de informa]ii cu caracter profesional dar [i la dezvoltarea unei comunit\]i care s\ poat\ sprijini performan]ele personale sau colective prin resursele [i sprijinul tuturor membrilor s\i.ro `ncurajeaz\ pe to]i cei interesa]i de acest domeniu s\ devin\ membri ai portalului.ro Portalul www. sunt în preg\tire servicii privind oferte [i cereri de locuri de munc\. surse de finan]are.ro este: Un centru de informare [i documentare. asistentasociala. dar [i a celorlal]i vizitatori ai portalului www. Permanenta leg\tur\ între profesioni[ti.ro vine în întâmpinarea Comunit\]ii Virtuale cu o serie de servicii care s\ ajute membrii s\i în desf\[urarea activit\]ii lor profesionale. Comunitatea asistentasociala. Pe lâng\ legisla]ia actual\. Bibliotec\ virtual\. asistentasociala. Forum al profesioni[tilor din domeniul social. Centru de instruire on line.VOLUMUL 19/2007 Centrul Virtual de Resurse `n Asisten]a Social\ www.ro este în permanen]\ atent\ la cerin]ele membrilor s\i. Pentru a putea beneficia de serviciile Comunit\]ii asistentasociala. urm\rind s\ acopere prin serviciile implementate nevoile [i solicit\rile acestora.ro `[i propune s\ consolideze o Comunitate a profesioni[tilor din domeniul serviciilor sociale ca form\ de comunicare.ro este construit de [i pentru membrii Comunit\]ii profesionale. Mediere pentru g\sirea unui loc de munc\/voluntariat.ro este un Centru Virtual de Resurse în Asisten]a Social\. Acces la informa]ii de specialitate la un cost redus.asistentasociala. asistentasociala. Oportunitate de exprimare a opiniilor profesionale. Participare [i motivare în dezvoltarea profesional\. sprijin [i participare. asistentasociala.ro orice profesionist în domeniul social are posibilitatea de a se înscrie ca membru. iar accesul la resursele oferite se face numai în favoarea membrilor. 134 . Oportunitate pentru `ncurajarea comunic\rii între profesioni[ti. Ocazie pentru afirmarea tuturor membrilor comunit\]ii. consultan]\ în elaborarea proiectelor. Construirea unei identit\]i profesionale. Posibilitate sporit\ a organiza]iilor de a g\si cele mai potrivite resurse umane.asistentasociala.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| .

ro 135 .ro î[i ]ine la curent membrii în paginile sale cu [tiri despre diverse apari]ii editoriale. ini]iative legislative. Se vor solicita în mod frecvent membrilor Comunit\]ii asistentasociala. Comunitatea asistentasociala.ro s\ participe la dezbateri online cu privire la evenimente sociale. asistentasociala. S\pt\m=nal vom trimite comunit\]ii o sintez\ a nout\]ilor [i evenimentelor relevante.000 puncte.PREZENT|RI ORGANIZA}IONALE traininguri online. asistentasociala.ro pune la dispozi]ia membrilor un forum de discu]ii al portalului pentru a propune teme noi de discu]ii sau pentru a participa la cele existente. asistentasociala. constituindu-se întro platform\ unde profesioni[tii î[i pot expune ideile [i pot dezbate temele de actualitate pentru profesiunea lor.ro 99. asistentasociala.ro utilizeaz\ un sistem de „puncte” pentru a gestiona activitatea membrilor s\i în cadrul portalului.ro dore[te s\-[i informeze membrii în mod regulat despre cele mai importante evenimente din domeniul asisten]ei sociale. Aceste puncte dau dreptul unui membru s\ acceseze anumite servicii disponibile `n paginile portalului. La înscriere fiecare membru care a completat câmpurile solicitate în formularul de înscriere prime[te BONUS din partea Comunit\]ii asistentasociala. proiecte [i programe în desf\[urare. oferte [i cereri ale comunit\]ii asisten]ilor sociali. metodologii de lucru etc. servicii de monitorizare a presei pentru domeniul social etc.

0744.expertprojects.REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| .788779 136 .ro tel.expertprojects.ro arta PRECEDE teritoriu l Concepere propuneri de finanţare Sondaje de Opinie Consultanţă pentru Campanii Electorale Campanii de Promovare Metode Apreciative în Management Evaluare Programe Sociale Consultanţă pentru Implementarea Proiectelor Cercetare în domeniul social Dezvoltare resurse umane şi evaluări organizaţionale Contact: epi@expertprojects.ro www.VOLUMUL 19/2007 epi h EXPERT PROJECTS WWW.

[i a firmei de consultan]\ EXPERT PROJECTS. 137 . este interzis\ [i va fi pedepsit\ conform legii.ro.expertprojects.asociatialumen. epi hEXPERT PROJECTS l WWW.PREZENT|RI ORGANIZA}IONALE Acest volum a ap\rut în cadrul Programului de Promovare a Asisten]ei Sociale în Rom=nia derulat de Asocia]ia Lumen cu sus]inere financiar\ din partea Centrului Virtual de Resurse în Asisten]a Social\ asistentasociala. indiferent de suport.asistentasociala.ro Acest material este protejat de legile copyright-ului în vigoare.ro arta PRECEDE teritoriu www.ro Www. Orice multiplicare neautorizat\.

REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| .VOLUMUL 19/2007 138 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful