ELEMENTE DE AMENAJAREA TERITORIULUI

CAP.1. NOTIUNI INTRODUCTIVE TERITORIU → se poate referi la un continent la o insula, la o ţară, sau la o formă de relief. Ex. Un munte, o vale, un teritoriu deltaic, etc., după cum şi la o localitate, care poate fi urbană sau rurală. Acestea sunt sisteme teritoriale, care pot fi ierarhizate. Configuraţia fizică a teritoriului a fost studiată mai întâi de către geografi şi cartografi, care au întocmit hărţi ale diverselor teritorii. Amenajarea constituie o intervenţie de natură tehnică a oamenilor, în scopul satisfacerii unor cerinţe (umane). AMENAJAREA TERITORIULUI ⇒ ansamblu dew activităţi complexe, au caracter global şi interdisciplinar, având ca scop: ORGANIZAREA FIZICA A SPATIULUI Amenajarea teritoriului cuprinde urmatoarele componente: - conceperea unor strategii şi politici specifice; - elaborarea unor studii de cercetare şi culegerea datelor; - întocmirea planurilor de amenajare şi a regulamentelor aferente şi avizarea lor; - gestiunea teritoriului şi localităţilor; - autorizarea realizării construcţiilor şi a spatiilor verzi; - elaborarea actelor normative şi controlul amenajărilor umane. IMPORTANTA: amenajarea teritoriului constă în faptul că ea reprezintă O POLITICA DE APROPIERE INTERDISCIPLINARA şi de viziune GLOBALA ⇒ • în scopul asigurării unei dezvoltări echilibrate a regiunilor şi localităţilor • scopul amenajării teritoriului şi a aşezărilor umane este de a proteja atât mediul cât şi patrimoniul natural şi cel creat (cultural) ⇒ Importanţa relaţiei mediu-dezvoltare a determinat şi titlul COMFERINTEI MONDIALE pentru MEDIU şi DEZVOLTARE, din 1992, de la Rio de Janeiro, Brazilia. Ordinea conceptelor este şi ea adecvată: MEDIU şi apoi DEZVOLTARE. ⇒ O politică de amenajare a teritoriului neancorată în context ecologic este sortită, în ultimă instanţă, eşecului. ⇒ Prin amenajarea pe principii ecologice a teritoriului şi localităţilor, protecţia mediului poate deveni: - operaţională şi - instituită prin reguli şi legi Mari arhitecţi şi urbanişti ai lumii au căutat întotdeauna simbioza comunitatii lor umane cu natura, prin integrarea organică, armonioasă a construcţiilor în mediu. Definiţie: DEZVOLTARE DURABILA este dezvoltarea care îndeplinind cerinţele actuale, permite realizarea opţiunilor generaţiilor viitoare, fiind dezvolrarea pe termen lung, sustenabilă. Definiţia a fost stabilită prin documentul Agenda XXI, emis de Summitul de la Rio de Janeiro, 1992.

OBIECTIVELE GENERALE ALE AMENAJARII TERITORIULUI - dezvoltarea economică şi socială echilibrată a regiunilor şi aşezărilor prin: • controlul creşterii regiunilor aglomerate şi congestionate (metropole); • dezvoltarea unor regiuni rămase în urmă, care să fie racordate la circuitul economic şi cultural (ex. Zone ecologic fragile; zone litorale, Delta, zone montane, etc) - gestiunea responsabilă a resurselor naturale şi protecţia mediului, inclusiv a patrimoniului natural şi construit, respectiv a monumentelor naturii şi istorice; - utilizarea raţională a terenurilor (protecţia celor agricole, forestiere, zone umede, ş.a.) Realizarea obiectivelor amenajării teritoriului se desfăşoară la nivel naţional, regional, zonal, judeţean şi local, de către autorităţile publice centrale şi locale. Conform Legii pivind dezvoltarea regională în România, nr. 151/15.07.1998, teritoriul ţării a fost împărţit în 8 REGIUNI DE DEZVOLTARE DELIMITATE: 1. N-E: jud. Suceava, Botoşani, Iaşi, Vaslui, Bacău, Neamţ 2. S-E: jud. Galaţi, Brăila, Tulcea, Constanţa, Buzău, Vrancea 3. S: jud. Argeş, Dîmboviţa, Prahova, Teleorman 4. S-V: jud. Dolj, Olt, Gorj, Vîlcea, Mehedinţi, Giurgiu, Ialomiţa, Călăraşi 5. V: jud. Timiş, Arad, Caraş-Severin, Hunedoara 6. N-V: jud. Cluj, Bihor, Satu-Mare, Maramureş, Sălaj, Bistriţa Năsăud 7. Centru: jud. Braşov, Sibiu, Covasna, Harghita, Mureş, Alba 8. Bucureşti + jud. Ilfov TIPURI DE ZONE FUNCTIONALE În amenajarea teritoriului există ZONE CU FUNCTII ŞI IMPORTANTA SPECIFICE a) ZONELE URBANE b) ZONELE RURALE cu funcţii: • prioritare agricole • tradiţii, artă populară, lipsite însă de infrastructura şi echipamentul tehnico-edilitar necesar c) ZONELE DE FRONTIERA necesita amenajări teritoriale de coordonare a dezvoltării ţărilor vecine şi de cooperare a lor d) ZONELE DE MUNTE, zone ecologic fragile şi economic rămase în urmă, sunt rezerve de resurse naturale (egiunile litorale, deltaice = ecologic fragile, având nevoie de sprijin de dezvoltare) e) REGIUNI ÎN DECLIN – au nevoie de programe speciale de relansare economică, ce pot fi promovate prin activitatea de amenajare a teritoriului. CAP.2. CONCEPTUL DE ABORDARE SISTEMICA Abordarea sistemică presupune însuşirea şi aplicarea TEORIEI GENERALE A SISTEMELOR elaborată de Ludwig von Bertalanffi, în anul 1960, şi dezvoltă ulterior în diferite domenii. SISTEMUL este un ansamblu de elemente aflate în interacţiune (interacţiunea = factor al unificării) elemente care pot fi identice sau diferite, şi care sunt unite între ele prin conexiuni într-un întreg. Ideea de bază a metodei sistemice constă în faptul că atât materia vie cât şi cea nevoie este organizată în sisteme ierarhizate, oricare sistem fiind alcătuit din subsisteme dar fiind la rândul său un subsistem al unui sistem mai cuprinzător, adică a unui suprasistem (se mai numeşte şi macrosistem)

Această analiză sistemică poate conduce la modelari matematice fiind practic o cale de prognoză şi de control a componentelor şi a stărilor sistemelor luate în calcul în dinamica dezvoltării lor. În amenajarea teritoriului se procedează la fel cu sistemele teritoriale. SISTEMELE TERIORIALE ŞI DE LOCALITATI Sistemul teritorial poate fi: 1 – se porneste de la un macrosistem teritorial 2 – sistem teritorial şi de aşezare 3 – sistem de habitat uman (urban sau rural) 4 – subsistem (cartierul) 5 – microsistem (ansamblu sau unitate teritorială de referinţă) 6 – element (construcţii). Pot exista sisteme de localităţi formate şi după alte criterii: ocupaţionale, funcţionale, economice, ecologice, etc. (ex. sistemul staţiunilor litorale; sistemul aşezărilor din Delta Dunării) Avantajele abordării sistemice în amenajarea teritoriului: a) se realizează o viziune integratoare asupra realităţilor proceselor şi fenomenelor din teritoriu b) o analiză profundă a ansamblurilor de elemente dintr-un sistem teritorial c) oferă un instrument eficient de investigare a structurilor teritoriale şi de modelare a acestora d) amenajarea teritoriului are o abordare interdisciplinară ⇒ înaintea elaborării oricărui plan de amenajare teritorială sau de urbanism (vezi tabel) sunt necesare o serie de studii preliminare ce conduc la diagnoza situaţiei existente în teritoriul studiat, precum şi la starea şi calitatea mediului teritoriului (suprafaţa) respectiv. STUDIILE MULTICRITERIALE necesare în amenajarea teritoriului sunt: 1 – studii geografice privind configuraţia fizică a peisajului, clima, geomorfologia, etc. 2 – studii topografice privind relieful de detaliu al teritoriului respectiv 3 – studii pedologice privind structura, starea şi potentialul solului 4 – studii hidrologice referitoare la regimul hidrologic al apelor curgătoare şi stătătoare din suprafaţa studiată 5 – studii geologice privind structura şi fresursele subsolului 6 – studii demografice privind populaţia, dinamica, structura şi gradul de ocupare al ei 7 – studii economice privind dezvoltarea industriei, agriculturii şi a diverselor servicii 8 – studii sociologice privind relatiile din cadrul populaţiei prezente pe suprafaţa studiată 9 – studii arheologice care conţin date privind vestigiile etapelor istorice şi care reprezintă o memorie culturală a comunităţii umane studiate 10 – studii ecologice necesare pentru determinarea şi delimitarea principalelor tipuri de ecosisteme din arealul studiat (agricole, urbane, forestiere, acvatice)

IERARHIA ORGANIZARII SISTEMICE A ASEZARILOR UMANE ÎN TERITORIU
NIVELUL STRUCTURII ÎN IERARHIA SISTEMICĂ MACROSISTEM TERITORIAL SISTEM TERITORIAL ŞI DE AŞEZARE SISTEM DE HABITAT UMAN – URBAN SAU RURAL DENUMIREA CURENTĂ CONTINENTAL NAŢIONAL JUDEŢ ZONĂ ORAŞUL SATUL INSTRUMENTE DE PLANIFICARE FIZICĂ A DEZVOLTĂRII -PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI EUROPEAN -PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI NAŢIONAL -PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN -PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL -PLAN URBANISTIC GENERAL (PUG) REGULAMENT GENERAL DE URBANISM -PLAN URBANISTIC ZONAL (PUZ) -REGULAMENT ZONAL DE URBANISM -PLAN DE DEZVOLTARE LOCALĂ -REGULAMENT URBANISTIC DE DETALIU SCOPUL PLANIFICĂRII FIZICE TERITORIALE ARMONIZAREA POLITICILOR SECTORIALE DE DEZVOLTARE A HABITATELOR NATURALE ŞI UMANE STABILIREA INTERRELATIILOR ASEZARILOR ŞI TERITORIULUI ECHILIBRUL ECOLOGIC AL ECOSISTEMULUI (URBAN, RURAL) IDENTITATE PROPRIE AUTONOMIE FUNCŢIONALĂ REABILITARE STRUCTURA MORFOLOGICĂ OMOGENĂ COMPLEMENTARITATE FUNCŢIONALĂ ÎN SISTEM AUTONOMIE RELATIVĂ PREZINTĂ O STRUCTURĂ ORIGINALĂ ADECVATĂ FUNCŢIUNII SPECIFICE STABILEŞTE MODUL DE AMPLASARE A CONSTRUCŢIILOR ASIGURAREA CONDITIILOR OPTIME DE HABITAT IMPACTUL POZITIV ASUPRA MEDIULUI RELAŢII ŞI DETERMINĂRI IERARHICE ALE SISTEMELOR DETERMINĂ SISTEMELE TERITORIALE DE RANG INFERIOR DETERMINĂ DEZVOLTAREA SISTEMELOR DE HABITAT UMAN DE RANG INFERIOR (AŞEZĂRI) DELIMITEAZĂ CARTIERELE PRIN ZONARE REZOLVĂ CIRCULAŢIA ARMONIZEAZĂ FUNCŢIILE AŞEZĂRII DELIMITEAZĂ STRUCTURILE OMOGENE DISTRIBUIE CIRCULAŢIA DISTRIBUIE REŢELELE TEHNICO-EDILITARE DETERMINĂ CONDIŢIILE DE AUTORIZARE A CONSTRUCŢIEI CONSTRUCŢIA ŞI ORAŞUL SE DETERMINĂ RECIPROC ŞI AU VALOARE EGALĂ

SUBSISTEM

CARTIERUL ANSAMBLU UNITATE TERITORIALĂ DE REFERINŢĂ

MICROSISTEM

ELEMENT

CONSTRUCŢIA

PROIECTUL CONSTRUCTIEI

OBIECTIVELE AMENAJARII TERITORIULUI a) Obiectivele fundamentale ale amenajării teritoriului . economice. INTERJUDEŢEAN.protecţia. atenţie specială regiunilor de munte.JUDEŢEAN. avizat de minister şi aprobat local. 6. amenajare sau desfiinţare. multicriteriale de fundamentare (studii topografice. conservarea şi ameliorarea mediului şi ambientului uman. ecologice) pentru determinarea exactă a situaţiei existente şi a disfuncţionalităţilor ce necesită măsuri de intervenţie 3. Elaborarea studiilor preliminare. pe bani publici 4. asigurând totodată un avânt zonelor în declin. silvice. hotărâri de guvern.50/1991/1997 5. geologice. propuse de minister şi aprobate de guvern – pe plan central şi de către consiliile locale – pe plan local 2. REGIONAL.NAŢIONAL. de către echipe multidisciplinare eterogene. demografice. Gestiunea teritoriului şi localitatilor de către autorităţile administraţiei publice locale şi eliberarea autorizaţiilor de construire. prin unităţi de proiectare specializate. . ACTIVITATI DE AMENAJARE A TERITORIULUI 1. stăpânirea creşterii regiunilor urbane. prin Inspecţia de Stat în Construcţii. cultură. avizat şi aprobat local. avizat de minister şi aprobat local. agricole.gestionarea responsabilă a resurselor naturale. Avizarea şi aprobarea planurilor de amenajare. urbanism şi amenajarea teritoriului. pentru valorificarea resurselor naturale şi conservarea funcţiilor lor ecologice. datorată condiţiilor istorice.CAP.ameliorarea calităţii vieţii. exploatării sau demolării construcţiilor.LOCAL (teritoriul administratif al aşezării). etc. cu racordarea regiunilor periferice. . construcţiilor. avizat de guvern şi aprobat de parlament. potrivit legii nr. ordine ale ministerului etc. hidrologice.ZONAL. prin crearea de infrastructuri în zonele subdezvoltate şi periferice. b) Obiectivele particulare ale amenajării teritoriului dezvoltarea regiunilor rurale. Intocmirea planurilor de amenajare a teritoriului şi a localităţilor precum şi a regulamentelor aferente. . prin asigurarea cadrului construit şi amenajat pentru locuit. odihnă. . PLANURI DE AMENAJARE A TERITORIULUI ŞI DE URBANISM A) PLANURI DE AMENAJARE A TERITORIULUI: . datorită restructurării industriale. 7. pentru respectarea normelor şi regulilor stabilite.dezvolarea socio-economică echilibrată a regiunilor. sprijinirea regiunilor în declin. a legislatiei şi a autorizaţiilor emise. . aflate în evoluţia rapidă. cadastru imobiliar-edilitar.. atenţie specială pentru regiunile de frontieră. etc. climatologice.3. pedologice. . . geografice. care să ţină sub control creşterea zonelor urbane congestionate. organizarea de bănci de date urbane pentru regimul terenurilor. . ordonanţe. Elaborarea strategiei şi politicilor specifice domeniului. arheologice. sociologice. litorale şi a Deltei. dezvoltarea şi conservarea regiunilor costiere. Controlul realizarii. muncă.utilizarea raţională a terenurilor. ajutorarea regiunilor cu structuri insuficient de solide. Elaborarea actelor normative specifice domeniului: legi.

este obligatoriu pentru planurile de amenajare a teritoriului zonele de dezvoltare regională. ⇒ PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NATIONAL (PLAN) care este elaborat în 5 secţiuni legiferate. planul (fie de amenajare a teritoriului. şi au caracter de recomandare pentru cele de amenajarea teritoriului. Trebuie precizat faptul că. . pentru planurile de amenajare a teritoriului judeţelor cât şi pentru planurile urbanistice generale ale localităţilor. obligaţia autorităţilor specializate de a asigura informarea şi consultarea populaţiei.PLANUL URBANISTIC GENERAL (PUG). oraşului sau al municipiului. Regulamentele se aprobă de autorităţile administraţiei publice locale.PLANUL URBANISTIC ZONAL (PUZ).B) PLANURI DE URBANISM: . Legea privind amenajarea teritoriului şi urbanismul prevede. În prezent. . ⇒ REGULAMENTELE DE GESTIUNE AFERENTE sunt obligatorii pentru autorităţi şi populaţie. al cartierului. iar pentru centrele municipiilor şi pentru zonele protejate. al zonei funcţionale din localitate. se avizează la nivel central (minister). de regulă. de rang mai mic trebuie să preia şi să detalieze prevederile din planul de rang superior. în câteva articole. La toate categoriile de planuri se asigură participarea populaţiei. în cazul documentaţiilor de urbanism. al comunei. fie de urbanism.

sîngerul ş. zone de protecţie. ceea ce duce la mărirea conţinutului de sulf a arborilor.funcţii de imbunatatire a climatului urban. Între anumite limite. stejarul roşu. cît şi ca filtru biologic cu o mare capacitate antipoluantă. EXTRAVILAN (padurile din jurul localitatilor) II. Sulful se regăseşte în plantă. Asupra vegetaţiei forestiere. . SPATII PLANTATE → CLASIFICAREA SPATIILOR PLANTATE I.spaţii plantate cu folosinţă generală : parcuri. Astfel. INTRAVILAN FUNCTIILE SPAŢIILOR PLANTATE a) funcţiile spaţiilor plantate din extravilan b) funcţiile spaţiilor plantate din intravilan: . mojdreanul. apare în actualitate capacitatea antipoluantă a pădurilor . O parte din dioxidul de sulf provenit din emanaţii este reţinut de frunze.spaţii plantate pentru odihnă şi recreere. determină o scădere a conţinutului de plumb pînă la 1/10 din concentraţia iniţială. Dupa folosinta: . zonele de protecţie Dupa destinatie: . plantaţii stradale şi ale căilor de comunicaţii . însă fără modificări importante. deoarece praful depus pe frunze se spală cu uşurinţă. o Vegetaţia forestieră contribuie la purificarea emanaţiilor eşapate de autoturisme.evidenţiată prin următoarele considerente: o Vegetaţia forestieră interceptează produşi ai sulfului. de maximă industrializare şi urbanizare. prezentînd o rezistenţă mai mare. din această zonă.spaţii plantate cu folosinţă limitată: plantaţiile rezervate locuinţei. prin intermediul precipitaţiilor.a. Trebuie însă subliniat că tocmai în această perioadă. proteine cu sulf etc. Rolul pădurilor din împrejurimile oraşului Pădurile din împrejurimile Bucureştiului au un rol important. o fîşie de arbuşti lată de 6 m şi situată la 10 m de axul şoselei. arborii absorb şi fixează anhidrida sulfuroasă. scuaruri.spaţii plantate cu caracter cultural. . decorativ. Printre speciile forestiere.funcţii estetice si rolul psihologic → Clasificarea spatiilor plantate din intravilan se face în funcţie de folosinţă şi destinaţie. prin eliminarea de către arbori a sulfului sub formă de hidrogen sulfurat. jugasrtul. plumbul influenţează defavorabil. lemnul cîinesc.a. . grădini. speciile: stejarul pedunculat. funcţii urbanistice. fie sub formă de aminoacizi de sulf. mai rezistente la acţiunea sulfului sînt: Chiparosul de baltă. socul ş. grădinile din jurul instituţiilor publice şi întreprinderilor industriale.CAP. lujeri. Acţiunea fitotoxică este însă diminuată. sportiv şi utilitar (pepiniere. sălcioara. concentraţia cantităţii de sulf devenind vizibilă după culoarea şi lungimea diferită a lujerilor şi a frunzelor. Plantele lemnoase au posibilitatea de a acumula şi unii compuşi ai fluorului. . atît ca zonă capabilă să absoarbă fluxul turistic dinspre marele oraş. etc) 4.1.4. sofora. fie ca rezerve (sulfaţi). prin apariţia unor dereglări fiziologice.funcţii igienice.

o Vegetaţia forestieră contribuie la atenuarea poluării fonice. îndeplinind rolul de ecran acustic. datorită suprafeţei desfăşurate a frunzelor. la 14-15 t/ha. precum şi de o serie de condiţii de mediu. 4. Un hectar de pădure produce de peste 20 de ori mai mult oxigen decît un hectar de apă. În continuare va fi analizat rolul vegetaţiei în oraş din aceste considerente şi datorită altor influenţe binefăcătoare. .8 tone de dioxid de carbon şi eliberează aproximativ 1. o Pădurea este o veritabilă barieră biologică contra vuiturilor şi a urmărilor lor nefaste. ajungînd în timp de 25 ani.2. împreună cu plantaţiile bogate de pe Bd. Vegetaţia din marile aglomerări urbane modifică prin simpla ei prezenţă toţi aceşti factori. porozitate. Pentru fabricarea unei tone de lemn arborii consumă cea. cum ar fi: radiaţia solară. Rolul vegetaţiei în oraş În interiorul oraşului senzaţia de confort este determinată atît de rezolvările urbanistice şi de arhitectură. De exemplu: Parcul Herăstrău. Cantitatea de vapori transferaţi în atmosferă prin evapotranspiraţie este foarte mare. o Pădurile sînt uriaşe „fabrici de oxigen ". funcţionează ca un filtru biologic de purificare a apelor poluate. Un hectar de pădure poate transpira anual pînă la 3. o Pădurea influenţează regimul hidrologic. reprezentînd cea.). Vegetaţia forestieră are capacitatea de a-şi reface acţiunea filtrantă.000 m3 de aer. radiaţia cu lungimi mari de undă şi precipitaţiile. contribuind la menţinerea purităţii aerului. Pulberile sînt reţinute de pădure. prelucrează un volum de peste 11. vîntul. temperatura aerului. Pădurea are capacitatea de a reţine în coronament o bună parte din precipitaţii. prin spălarea pulberilor de către precipitaţii şi prin schimbarea periodică a frunzelor. care este zgomotul.îmbunătăţind astfel microclimatul urban. Imbunătăţirea climatului urban . o pătrundere a naturii din nordul oraşului (Pădurea Băneasa) pînă în zona centrală. ca urmare a modificării vitezei şi direcţiei curenţilor de aer. Pădurea sporeşte umiditatea aerului prin evapotranspiraţie.5 mii.1. întregind imaginea unui sistem unic de înverzire a acestuia.000. reducînd volumul acestora căzute la sol şi împiedicînd efectele lor negative (scurgerile ş. în procesul de fotosinteză ele absorb. aerare. ceea ce echivalează cu 350 l/m2 din precipitaţiile căzute. o Solurile forestiere. ceea ce permite sedimentarea unei părţi din particule. prin calităţile lor multiple de: permeabilitate. printre altele. Aviatorilor şi Şos.2. reglînd umiditatea etc. umiditatea. spaţiul împădurit reprezintă un mijloc eficace de apărare împotriva acestui flagel urban. dioxid de carbon din atmosferă şi eliberează oxigen. 4. Pe fundalul populaţiilor de plante dintr-un ecosistem forestier se distribuie fauna (de care societatea modernă este tot mai interesată). Pentru un orăşean. Un hectar de pădure cu o creştere anuală de 8 m3 lemn. 1. constituie o adevărată „pană verde". 70% din volumul precipitaţiilor.3 tone oxigen. numai cele fine trecînd peste obstacolele create de pădure.o Vegetaţia forestieră reţine cantităţi importante de pulberi. citate în literatura de specialitate.a. care se estimează la 580-600 kg/an/ha. Kiseleff. care absorb vibraţiile sonore. bogăţie în humus şi existenţa unei vieţi organice intense. influenţînd regimul termic din oraşe. litri de apă. asigurînd umbră şi protecţie împotriva vîntului. Penetraţiile plantate de-a lungul căilor de acces în oraş asigură legătura dintre spaţiile verzi interioare şi exterioare oraşului.

ţinînd seama de faptul că pragul de percepere al organismului este de 0. Suprafeţele radiante din oraşe pot fi micşorate -şi prin învăluirea construcţiilor cu plante agăţătoare. care măresc mai puţin umiditatea. Conform gradului de uscăciune sau de umiditate al zonei. ci şi prin cantităţile de vapori de apă eliminate prin frunze. Influenţa răcoritoare a plantaţiilor se datorează faptului că ele constituie un adăpost împotriva razelor solare şi că energia radiantă din oraş dispare în interiorul masivului plantat . în condiţiile urbane. Astfel. În cazul masivelor plantate. este mai puţin eliminată prin plante. datorită frecării de vîrful copacilor îşi micşorează viteza iniţială cu 50%. prin plantarea. creînd o senzaţie de confort şi răcoare în timpul verii. umiditatea aerului din jurul zonelor plantate sporeşte apreciabil (cu l8-20% faţă de atmosfera din oraş). unde. o Vegetaţia atenuează acţiunea dinamică a vîntului Plantaţiile interioare ale oraşului pot constitui un obstacol în direcţia vîntului. Această scădere variază cu gradul de înfrunzire determinat de anotimpuri. Astfel. răspîndirea căldurii radiate de sol). ci şi cu umiditatea acestuia şi cu viteza vîntului.12 cal/cm2/min.În oras există condiţii grele de temperatură din cauza acţiunii directe a razelor de soare şi energiei radiante provenite de la zidaria construcţiilor şi de la pavajul străzilor. vegetaţia împiedică răcirea prea rapidă a solului (pămîntul absoarbe ziua căldura solară şi noaptea filtrează în atmosferă caloriile sale. regimul de temperatură înregistrează o constantă mai mare decît în afara lor. în timp ce într-o zonă plantată este de numai 0.5 ori mai mică şi temperatura aerului mai scăzută . Pe de altă parte. pierd o parte din energie datorită frecării şi mişcării arborilor. mai ales în parcuri. Vegetaţia care acumulează căldura solară se opune ca solul să fie supraîncălzit în perioada călduroasă a anului.5°C).. frunzişurile arborilor împiedică. se va pune accentul pe plantaţii de arbuşti. 2/ cu frunziş bogat şi 3/ plantate des. reglînd umiditatea aerului. în timpul nopţii. Senzaţia de căldură este asociată la om nu numai cu temperatura aerului.Figura 9). Cum amenajările de spaţii verzi sînt completate în general cu suprafeţe de apă. Astfel. Plantarea arborilor de aliniament contribuie la compensarea apei din precipitaţii care. . ea fiind îndepărtată într-o mare proporţie prin reţeaua de canale a oraşului.unde temperatura este mai scăzută cu 23°C_faţă de restul aşezării (diferenţă semnificativă din punct de vedere fiziologic. Studii speciale au determinat că rolul de protecţie împotriva vîntului al plantaţiilor se extinde pe o distanţă egală cu de 40 de ori înălţimea arborilor. datorită fenomenului de absorbţie. o Vegetaţia reglează umiditatea aerului Efectul de răcire a aerului este datorat numai diminuării radiaţiei de către stratul de frunze al arborilor. evaporările produse la acestea se adaugă celor produse de plante. O ridicare a umidităţii aerului cu 15% este percepută de organismul uman ca o scădere a temperaturii aerului.58 cal/cm2/min. străzilor şi prevederea grădinilor de faţadă . Intensitatea radiaţiei solare totale în teritoriul urban lipsit de vegetaţie atinge într-o zi însorită în medie 0.spaţiul cuprins între alinierea străzii şi alinierea construcţiilor (la 5 m depărtare de pavajul străzii căldura radiantă este de 7. în funcţie de densitatea arborilor. vegetaţia micşorează excedentul de vapori de apă din atmosferă. au o acţiune de micşorare a vitezei vîntului. plante floricole. (cu înălţimea şi lăţimea perdelei plantate). dimpotrivă. proces ce foloseşte în medie 60-75% din energia de radiaţie. se vor prefera plantaţii de arbori sau. în acelaşi timp. o parte din curenţii maselor de aer se lovesc de acestea şi se abat în sus. 1/ plantaţiile înalte. o altă parte se infiltrează în masivul plantat unde.

de plop 42% . sunt spălate de ploi. fiind condiţionată de regimul termic de zi şi de noapte. reţinerea particulelor în suspensie. iar în cursul verii să asigure ventilarea oraşului. Rolul igienic o Vegetaţia contribuie la purificarea aerului Cantitatea de impurităţi din atmosfera marilor aglomerări urbane este de 50-300 ori mai mare decît de asupra munţilor acoperiţi de păduri. împrospătînd astfel atmosfera urbană. lacuri de agrement etc). cu frunze mai netede. Gugiuman. E şi SE. Un fenomen specific Bucureştiului îl constituie briza urbană. lăsînd liberă mişcarea vînturilor răcoroase. o proiecţie de 50 m² . în timp ce altele. briza suflînd dinspre cîmp spre periferie (I.pămîntul reflectă 5-15 % din razele soarelui. pe de alta. mărind astfel luminozitatea oraşului în perioada în care. iar frunzele arborilor reflectă între 30 şi 40% (exemplu: frunzele de arţar >9%. reflectă mai multă lumină decît cele verzi. Cercetările efectuate duc la concluzia că toate speciile de arbori şi arbuşti reţin praf pe frunzele lor în funcţie de natura lor. fixarea biologic activă a pulberilor pe suprafaţa frunzelor. simţită.Plantaţiile de aliniament trebuie astfel dispuse încît în timpul iernii să constituie o perdea de protecţie contra vuiturilor dominante. între părţile însorite puternic (străzile cu asfalt. Urbanism). Astfel. pe la sol. plantaţiile boltite. Aerul cald. deoarece într-o astfel de situaţie s-ar împiedica buna circulaţie a aerului şi s-ar crea o umiditate necorespunzătoare.3-3. unele specii cu frunze rugoase – ca teiul – reţin şi mai mult praf.5-3.) şi cele umbrite (parcuri. pe de o parte. primăvara. dar creşte cea a vînturilor de N. în mod obişnuit. arată că în Bucureşti aceste vînturi sînt dominante tot anul (direcţiei NE îi revin şi cele mai mari viteze medii anuale: 3. în timp ce coroanele rare (transparente) sau frunzişul căzut permit o filtrare şi o reducere moderată a acesteia. Funcţionînd ca adevăraţi „plămîni ai oraşelor. Protejarea şi îmbunătăţirea plantaţiilor existente aici. şi al celor de SV şi V. boltite. în literatura de specialitate sînt menţionate mecanismele prin care se realizează această curăţire. In acest sens nu sînt admise plantaţii înalte. sedimentarea favorizată de reducerea vitezei vîntului. impune variaţii locale ale intensităţii brizei urbane (1-3 m/s). se înalţă în atmosferă. Pe timp ploios. formate din arbori înalţi.Radu Laurian. Procentul ridicat al vînturilor de NE şi E. arbuştii şi gazonul ce alcătuiesc spaţiile verzi filtrează şi purifică aerul poluat de praf. Razele verzi reflectate de frunze atenuează fenomenele iritante produse de o luminozitate prea puternică. Vara scade uşor frecvenţa vînturilor de NE şi SV. 4. fixarea gazelor toxice.2 m/s). diferite alte particule şi de gaze dăunătoare (Figura 10). cu diversele alternanţe de construcţii şi spaţii verzi. Astfel. ziua oraşul se încălzeşte mai mult decît cîmpia limitrofă. ce străbat cartiere importante de locuit şi de-a lungul cărora acţiunea vîntului este. vine să-i ia locul.2. Frunzele galbene. de tei 33%. trebuie îndesite. Frunzişul şi ramurile dese reduc considerabil intensitatea luminii. de multe ori. ar reduce efectele neplăcute ale vîntului. frunzele arborilor măresc cantitatea de luminozitate .2. o Vegetaţia influenţează gradul de luminozitate al oraşului Vegetaţia micşorează intensitatea iritantă a luminii solare directe sau reflectate. în acelaşi timp. urmată de direcţia E: 3. iar cel rece. pe străzile cu regim închis. 1968). arborii. Şoseaua Colentina (orientată NE) şi Şoseaua Olteniţei (orientată SE) sînt două mari artere de circulaţie ale oraşului. toamna. Un ei cu un volum al coroanei de 300 m³. nebulozitatea este mai mare. În cazul străzilor orientate pe direcţia vînturilor dominante. Morfologia urbană. ca urmare a proceselor metabolice din plante. cu toate impurităţile. aşezate perpendicular pe direcţia vînturilor dominante din timpul verii. Acest fenomen ia naştere datorită încălzirii diferenţiate a oraşului comparativ cu cîmpia limitrofă. pieţe etc. determinată de absorbţie şi transpiraţie.2 m/s. O circulaţie locală se realizează uneori pe timp de calm predominant şi bine însorit. intensitatea poluării şi condiţiile meteorologice. prin acţiunea filtrantă a aparatului foliar al vegetaţiei.

streptococi. Alături de păduri şi arborii plantaţi în oraş contribuie la purificarea atmosferei. 0. respiraţia. Acţiunea acestor emanaţii ale plantelor depinde de faza de dezvoltare şi condiţiile meteorologice. În toate cazurile. însuşirile fitoncide ale plantelor lemnoase trebuie luate în considerare la proiectarea plantaţiilor urbane (mai ales din zonele de odihnă şi din jurul spitalelor). În general. emanate de acestea. Ele sînt mult mai eficiente în perioada dezmuguririi şi înfloririi. Alţi autori consideră că această filtrare şi depozitare a gazelor toxice în ţesutul plantei este limitată. acest praf este spălat de ploi în sol sau în reţeaua de canalizare.1 kg de oxigen în cazul frunzelor de liliac. Această calitate a plantelor este atribuită substanţelor volatile. uscarea ramurilor etc) şi chiar moartea arborilor. clorului. Cele mai frecvente zgomote din mediul urban au o intensitate cuprinsă între 40-80 dB (decibeli). laricele. Stelian Radu citează în cartea sa Plantaţii de arbori şi arbuşti în oraşe şi sate cîteva exemple în acest sens: • salcîmul. Dar numai 10% din C0 2 din atmosferă provine din respiraţia oamenilor. Totuşi. pe timp cald. pinul. o Vegetaţia participă la combaterea zgomotului Plantaţiile micşorează intensitatea zgomotelor. cât şi absorbţia de suprafaţă. în timp ce un mesteacăn cu coroana de numai 30 m² proiecţia coroanei de 15 m² şi o suprafaţă foliară de 10 m² elimină în aceleaşi condiţii 0. dar şi de ramuri şi tulpini. laricele. oxizii de azot. răşinoasele s-au dovedit mai eficiente decît foioasele. etc) ce pot fi epurate de vegetaţie. s-a stabilit că un arbore cu o masă uscată de frunze de 10 kg şi un arbust cu o masă de 3 kg frunze pot fixa într-o perioadă de vegetaţie următoarele cantităţi de SO2: 100 g – teiul 50 g – mesteacănul 20 g – liliacul 6 g – iasomia Aerul urban conţine mari cantităţi de microorganisme nocive (bacili.6 g de praf la m² de frunze. castanul. În concentraţii mari ele afectează fotosinteza. Propagarea undelor sonore este influenţată de temperatura aerului. fie produse de mijloacele moderne de transport şi de viaţa oraşului. De aceea. castanul porcesc. ele pot fi neutralizate prin oxidare. absorbind dioxid de carbon şi degajînd oxigen. tuia au acţiune distructivă asupra stafilococului auriu. ci şi gazele toxice din atmosferă (oxizii de sulf. cu uşoare adieri de vînt. etc) intră în contact cu plantele. plopul tremurător au acţiune fitoncidă puternică asupra stafilococului alb. denumite fitoncide. în special în ceea ce priveşte SO2.5 g de praf/m². vara. arborii şi arbuştii au însuşirea de a reduce nivelul acestor zgomote. cam tot atîta cît expiră în aceeaşi perioadă 20 de persoane. senin. slăbind oscilaţiile sonore în momentul trecerii lor prin ramuri. Spălarea frunzelor de către ploi reînnoieşte capacitatea de reţinere a vegetaţiei. frunziş (s.47 kg la tei etc. Un hectar de plantaţie intravilană absoarbe în decurs de 8 ore o cantitate de 8 kg C02. Nu numai particulele din aer. compuşii fluorului. direcţia vîntului şi prezenţa diferitelor obstacole. arţarii. fie provenite din zona industrială. 1.1 m2 de suprafaţă foliară degajă 1. frunze. • salcia pletoasă. pinul. transpiraţia şi produc vătămări grave (arsura frunzelor. Când sunt în concentraţii subletale. plantele lemnoase şi erbacee captează în medie până la 50% din praful atmosferic vara şi 37% iarna. Reţinut de frunze. safilococi. acicular) . Gazele care nu sunt necesare pentru viaţa plantei sunt fixate în masură mult mai mică de către plante. tuia. Studii speciale au determinat că . Mecanismul de fixare a gazelor de către arbori include atât captarea prin orii plantei.în cursul unui sezon de vegetaţie .şi o suprafaţă foliară de 1000 m² elimină zilnic câte 1. prin intermediul metabolismului plantei.0 kg la plopul tremurător. Astfel.

o Coeficientul de utilizare a terenului. Astfel. Un teren plantat cu iarbă reduce. Indirect. de unde rezultă importanţa izolării trotuarelor de clădiri şi de partea carosabilă prin fişii de gazon. reduce zgomotul cu 17-23 dB. deoarece atît risipa de teren cît şi acoperirea excesivă a teritoriului oraşului cu construcţii contribuie. se măreşte concentrarea urbană. Plantaţiile de aliniament de-a lungul străzii reduc.3. 4. fiind totodată proporţională cu lăţimea zonei verzi. în cadrul bilanţului teritorial al oraşului. procentul reprezentat de terenul plantat. intensitatea zgomotului cu 7-10 dB. la degradarea unor factori ai mediului şi la condiţii neprielnice pentru viaţa cotidiană a oamenilor. definit ca aria desfăşurată a construcţiilor raportată la aria totală. efectele existenţei unor valori prea ridicate a celor doi indici menţionaţi duc la depăşirea capacităţii de autoepurare naturală a aerului din zonele urbane prea dens construite şi la afectarea vegetaţiei. de unde preferinţa utilizării de arbori cu frunze persistente. O zonă verde lată de 40 m constituită din arbori şi arbuşti.Figura 11-a). Valorile acestor indici permit o apreciere a modului în care este utilizat terenul unui oraş. Arborii mai des folosiţi în acest scop sînt teii. plopii. O astfel de valoare exprimă creşterea densităţii populaţiei în zonele de locuit şi a locurilor de muncă în zonele centrale şi industriale. ci un spaţiu organic. Toate acestea au ca rezultat atît creşterea consumului de energie electrică şi termică. Datorită proprietăţilor de absorbţie acustică a vegetaţiei. în zonele de locuit în care numărul mediu de niveluri ale clădirilor este de 7-8. creşte aglomerarea şi scade accesibilitatea generală. iar una de 30 m cu arbori rari . cît şi sporirea traficului tuturor tipurilor de vehicule echipate cu motoare cu ardere internă .Reducerea intensităţii zgomotelor o dată cu trecerea acestora prin mediul constituit de elementele coroanei arborilor şi arbuştilor este influenţată de densitatea coroanei. o valoare ridicată a procentului ocupat la sol afectează. dispunerea plantaţiei faţă de sursa de zgomot (cum ar fi strada . strada răsună cu mai puţină intensitate. constituite din diferite specii de arbori şi arbuşti. în raport cu un teren neplantat. această reţea de vegetaţie protejînd locuinţa împotriva zgomotelor. Coeficientul de utilizare a terenului este direct corelat. O deosebită importanţă o are „plantarea pe verticală" a oraşului cu plante agăţătoare pe faţada clădirilor. Cînd funcţiunile . 20%. lucru ce afectează direct confortul local şi vegetaţia. ca şi plantaţiile rare dintre blocuri reduc şi ele zgomotele cu 4-7 dB. castanii. de reprezentare. Se menţionează că rolul de protecţie a arborilor fără frunze este mai mic (diferenţă în minus de 6 dB). Scuarurile cu suprafaţă restrînsă. direct şi indirect. S-a constatat că în interiorul masivelor plantate zgomotul scade cu cea. exprimat în procente: (Ad/At) x 100. dar au şi o semnificaţie ecologică. în zona construită. Rolul estetic Spaţiul plantat nu este. de care depinde în mare măsură imaginea urbană.2. Drept urmare. aşadar. cu densitatea populaţiei. cu coronamentul compact în plan orizontal şi vertical (Figura 11-b). procentul ocupat la sol se transpune în termeni ecologici printr-o creştere cu cel puţin cîteva grade a temperaturilor maxime diurne în timp de vară. densitatea frunzişului.producînd o accentuare a poluării aerului.cu 8-11 dB. un simplu însoţitor sau învăluitor al clădirilor. Cele mai eficiente ecrane sonore sînt perdelele plurietajate. Însumate. în zonele de locuit. De aici rezultă o creştere a emisiilor de dioxid de carbon şi deci o sporire a contribuţiei oraşului la efectul de seră. valorile acestui indice înregistrează 180-190%. iar în zonele industriale cu densitatea locurilor de muncă. nivelul zgomotului cu 6 dB. omogen consistent.

o Caracteristricile copacilor sînt atît de variate încît.). sînt Cişmigiul (Figura 3) şi Parcul Libertăţii. vegetaţia dispusă pitoresc. Plantaţia urmăreşte îndeaproape traseul în care domină aliniamentele.grupurile de arbori şi arbuşti înlocuind aliniamentele. ci şi grupurile de arbori. leagă omul şi clădirile. liniştit ş. cu vegetaţie ordonată. acolo unde se grupează şi anumite construcţii (expoziţii. mixt) şi genuri (monumental. Relaţia dintre clădiri şi arbori se realizează prin contrastul dat de forme-culori-texturi-mişcare. Muzeul Satului din Parcul Herăstrău oferă publicului o zona de linişte şi pitoresc. în conceperea oricărui spaţiu al sitului. Arborii constituie acel paravan semi-transparent care integrează vizual clădirile una alături de alta. conceput într-un stil arhitectural rigid.care stau liberi. Majoritatea parcurilor din Bucureşti sînt amenajate în stilul mixt. cu profile transversale largi. ca şi exemplarele izolate. arhitecturale. prin păstrarea şi întărirea caracterului arhitectural al plantaţiilor. Realizarea spaţiilor plantate se face pe baza principiilor arhitecturii peisagere. vesel. Vegetaţia este dispusă pe cît posibil mai pitoresc. traseele drepte. fără a o împiedica. urmărindu-se o aşezare cît mai naturală . o Stilul geometric (arhitectural) rezolvă amenajarea spaţiului cu alei trasate . aliniamentele. trebuie de obicei să considerăm mai întîi construirea lui în raport cu copacii existenţi. omul este atras instinctiv de copaci şi de spaţiile îmbietoare pe care aceştia le îmbrăţişează şi le definesc.oraşului şi cadrul lor de desfăşurare sînt tratate unitar. în grupuri sau masive. trebuie să ţinem seama de următoarele considerente privind materialele vegetale: o Întreaga suprafaţă a solului se poate spune că este fragmentată în spaţii variate ca formă. Arborii unifică peisajul şi imprimă o măsură clădirilor şi spaţiilor. în diferite stiluri (geometric. o În cadrul stilului peisager (liber) traseul aleilor îmbracă formele reliefului. în afara unui grup frumos de Pin negru şi Larice situat lîngă fîntînă. se folosesc în zonele principale de acces şi centrale de parcuri. traseul devine sinuos. în jurul unui teatru în aer liber. în linie dreaptă. cu majoritatea aleilor drepte şi cu o arteră inelară. o Aşa cum este atras de apă. prin copaci . cu apele (delimitate) în forme simetrice. Astfel. teatre în aer liber etc). în şiruri. ansamblul capătă coeziune şi participă la conturarea personalităţii acestuia şi a locuitorilor săi. arborii influenţînd calitatea clădirilor sau a spaţiilor din jurul lor. în zonele mai lăturalnice. unde frecvenţa vizitatorilor este mai redusă şi cadrul trebuie să se apropie de natură. avînd în imaginea urbană rolul unui tablou viu. Parterul de flori era conceput amplu şi bogat. În cartierul Bucureştii Noi există Parcul Bazilescu (Nicolae Bălcescu). plăcut vederii. . capabile să primească un număr mare de oameni. amenajat în acest stil. Anul acesta a început reamenajarea parterului de flori ce preceda şi făcea trenă intrării la teatru. se poate menţine şi pe viitor pecetea personală a acestui parc. Prin recondiţionarea teatrului. avînd şi ea traseul unei curbe geometrice bine precizate. sînt prevăzute colţuri liniştite. Schiţa parcului (Figura 12) evidenţiază traseul aleilor. în acest sens. care se află astăzi într-o stare deplorabilă. îndeplinesc întro foarte mare măsură funcţia decorativă. armonizîndu-se cu arhitectura de proporţii clasice şi elemente naţionale a teatrului. încadrînd vederea. Nu numai parcurile. Bazîndu-se pe acest stil liber. imprimînd ansamblului de cele mai multe ori un caracter amplu şi monumental. cu perspective lungi. peisager. perspectivele sînt neaşteptate. Poate cele mai elocvente. romantic.a. Atunci cînd amenajăm un spaţiu plantat sau sîntem numai privitori. o Din combinarea stilurilor prezentate mai sus a rezultat stilul mixt. oglinzile de apă sînt tratate în forme asemănătoare cu cele întîlnite în natură.

aspectul faţadelor. parcă intenţionat. de a face sport. roşu ş.cînd apare în cantităţi moderate înviorează . constituind o modalitate de reîntoarcere spre natură -o punte de legătură spre ea. gust. gusturile. care ne nelinişteşte. dîndu-ne un sentiment de satisfacţie. bulevardul care urcă Dealul Mitropoliei ducînd spre ansamblul patriarhal şi cel care se îndreaptă spre fosta Casă a Poporului ne învaţă să descifrăm şi să simţim acest lucru. în felul acesta. mai mult ca oriunde. miros. Pe cît de nemărginit îi este ţelul. a frunzelor tinere după ploaie. de a se relaxa.4. flori şi gazon). de plăcere şi neplăcere. Rolul psiholoqic Impresiile pe care le produc asupra noastră elementele exterioare . auz.a. arbuşti. dar sînt şi foarte multe zone în care spaţiile construite domină. ne deranjează." Le Corbusier În Bucureşti sînt multe locuri şi străzi unde vegetaţia şi arhitectura se completează reciproc. trezesc simultan în el trei feluri de „fapte sau fenomene sufleteşti" -cum le numeşte profesorul I. Pentru a întregi sentimentul de plăcere. Spaţiile plantate satisfac nevoia oamenilor de plimbare.) sînt active.în oraş dominînd cele arhitecturale şi naturale . Unirii (fostul Victoria Socialismului) ne simţim.şi cele arhitecturale trebuie să existe relaţii de armonie. „Pentru mine căutarea armoniei este cea mai nobilă dintre pasiunile omului. verdele este odihnitor. cele sferice menţin o stare psihică normală (echilibrată). proporţia clădirilor. care sînt simţurile . între elementele naturale . . Nisipeanu: • idei. galbenul înviorează peisajele şi predispune la optimism şi veselie.văz. Forma şi repartiţia plantaţiilor. Cei tineri pentru că observăm. într-un cuvînt. roşul dinamizează în mod brusc . De-a lungul Bd. accentuînd deşertul de asfalt şi beton tipic urban. ultramarin. aşa cum au făcut-o şi o fac generaţii de bucureşteni. străini în propriul nostru oraş. sunetele.şi se transformă în cunoştinţe despre culorile.dintrun oraş . Pornind. cu vegetaţia şi patina lor specifică. fie şi numai contrastul izbitor între vegetaţia timida si triumfalele cladiri tratate pretentios. albastru violet) sînt culori pasive. dar şi nuanţele şi culorile lor influenţează în numeroase moduri psihicul nostru. ea rămîne totuşi foarte bine definită. Cînd urci Dealul Mitropoliei simţi freamătul castanilor şi aştepţi cu nerăbdare să-ţi înalţi privirea. Toate culorile calde (galben. vegetaţia poate schimba decorul urban.2. portocaliu. pipăit . • decizii şi acţiuni executate în urma lor. Cei din generatiile bunicilor si parintilor nostru adauga nostalgia vremurilor trecute – când această zonă deţinea o adevarată zestre urbanistică şi arhitecturală. gradul de luminozitate. iar cele reci (albastru. coroanele columnare ale arborilor au o influenţă dinamică. Culorile pastelate provoacă bună dispoziţie. de plăcere. excitantă. întîlnite la tot pasul în drumul nostru. cele umbelate calmează şi ocrotesc. sufletul spre clopotniţa bisericii. 4. la prima vedere. freamătul uşor al frunzelor. • sentimente.pătrund în sufletul nostru prin acele porţi ale lui. cu tot arsenalul de materiale si elemente decorative scumpe. Impresiile care pornesc de la lumea externă şi sosesc la porţile sufletului nostru.iar albastrul predispune la calm şi pasivitate. aroma florilor. care variază de la liberul sălbatic pînă la arhitecturalul înţepenit în formele naturale sau modelate de mîna omului. în timp ce formele pendente imprimă pasivitate şi tristeţe. mişcarea apelor. din acelaşi loc (Piaţa Unirii). liane.o Materialele vegetale acoperă o paletă aproape inepuizabilă (de arbori.. căci este suficient de vastă ca să îmbrăţişeze totul. mirosurile lucrurilor din afară. de a se întîlni şi sta de vorbă. Astfel.

VARIATIA TEMPERATURII DUPA INVELISUL SI FOLOSINTA TERENULUI Fig.9 .

CONTRIBUTIA VEGETATIEI IN ORAS LA PURIFICAREA AERULUI Fig. .10.

11 .Fig.

Fig. 12 .

13.Fig. .

SISTEMUL AUTORIZĂRII ŞI CALITĂŢII CONSTRUCTIIL0R 1.Cap. .Autorizarea executării şi desfiinţării construcţiilor.CAP. precum şi noi reglementări cu o viziune adecvată ecologic. În actuala lor formă. prin licitaţie sau fără. organ central de resort al administraţiei publice. 1973. pentru realizarea construcţiilor consiliile locale emiteau un aşa zis acord unic.cu dispoziţii finale include şi abrogarea vechilor acte normative ce contravin. 91/1991 şi = Hotărârea Guvernului României nr. . = Legea nr.5. Articolul 8 stabileşte lucrările de reparaţii pentru care nu este necesară autorizarea. astfel încât orice construcţie sau amenajare destinată împlinirii unei nevoi sociale ori individuale. a acordului Ministerului Mediului sau respectiv al Ministerului Culturii.se referă la concesionarea terenurilor pentru construcţii. Consiliile locale . Anexa la lege stabileşte competenţele de avizare. nr 50 apărută în anul 1991 şi republicată cu îmbunătăţiri în ianuarie 1997. ar fi necesare adaptări şi completări. cu nouă articole care : obligă la obţinerea autorizaţiei. 1969. Articolul 7 stabileşte necesitatea obţinerii anticipate autorizării.50/1991/1997 are cinci capitole cu următorul cuprins: . în baza unei legi a sistematizăriirii din anul 1973. nr. devenind stat în stat. investitorii români şi străini sunt copleşiţi de birocratismul sistemului şi uneori pleacă cu banii si investesc în alte locuri. = Ordinul MLPAT nr. suprafeţele pe tipuri de locuinţe din mediul rural sauurban şi obligativitatea stabilirii intravilanului localităţilor prin documentaţii de urbanism. Acest sistem de reglementări stabileşte procedura şi reguli în domeniu. din anii 1958. Înainte de anul 1990.III .aprobare pe categorii de documentaţii de amenajarea teritoriului şi de urbanism. unde aprobările se obţin mai uşor.Cap. Sistemul autorizării construcţiilor a fost reinstituit. Birocratismul face ca multe instituţii să tindă a se autonomiza. 525/1996 de aprobare a Regulamentului general de urbanism. 50/1991/1997 a fost elaborată de către Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului. 50/1991/1997. dar să nu dăuneze vecinilor sau comunităţii. prevede obţinerea anterioară a certificatul urbanism şi stabileşte termenele de autorizare. care aproba execuţia în anumite condiţii a investiţiilor. fac în aşa fel ca fără ele să nu se poată mişca nimic. . înfiinţat după revoluţie. să amelioreze ambientul. în prezent se cer zeci de avize în vederea autorizării unui proiect de construcţie. stabileşte că ea se emite de către autoritatea administraţiei publice locale.Cap. în virtutea aşazisei libertăţi şi descentralizări. ele având totuşi cu precădere o viziune predominant tehnicistă şi nu ecologică. pentru construcţiile din zonele cu monumente ale naturii sau istorice. în concepţie modernă prin Legea autorizării construcţiilor. enumera tipurile de autorizaţie categorii de lucrări. De exemplu.I . De aceea. reglementările sunt perfecabile.IV . Sistemul autorizării construcţiilor reprezintă un ansamblu închegat de reglementări intercorelate şi armonizate şi anume: = Legea autorizării construcţiilor.stabileşte răspunderi şi sancţiuni cu amenzi de la 2 la 20 milioane lei şi închisoare de la 3 luni la 3 ani. iar articolul 9 prevede că pentru desfiinţarea construcţiilor se obţine deasemeni o autorizaţie a primăriei locale.II .(la nivelul anului 1997).Cap. Sistemul autorizării construcţiilor. Din acest motiv. Legea nr.

expertizarea proiectelor şi construcţiilor.calitatea construcţiilor este dată de îndeplinirea următoarelor cerinţe: a). mijloace. Sistemul calităţii construcţiilor a fost stabilit oficial prin Legea privind calitatea construcţiilor. . întrucât nu este însoţită de măsuri prin care legea să opereze în acest sens) 4 . 01. (?) e). protecţie la zgomot. pentru satisfacerea exigenţelor utilizatorilor (numai?) 2 . . c).calitatea construcţiilor este totalitatea performanţelor de comportare . responsabilităţi.Dispoziţii generale.prevederile legii se aplică tuturor construcţiilor şi instalaţiilor cu locuinţelor cu parter.reglementări tehnice de construcţii. . 10 din 1995. . . .conducerea şi organizarea calităţii în construcţii. cu feed-back (control).autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de analiză şi încercări.(prin experţi tehnici atestaţi). 9 . siguranţă şi utilizare: 5 . ce prezintă sistemul..Sistemul calităţii în construcţii.izolaţie termică. .siguranţă în exploatare. 8 . Cap. Este necesară simplificarea avizării şi delegarea autorităţii. economie de energie.recepţia construcţiilor.agremente tehnice de produse şi procedee noi de construcţii. protecţia mediului.nu le cheamă la ordine neîndeplinindu-şi rolul de coordonare. interesul comunităţii este surclasat de unele interese particulare şi tocmai de aceea procesul de autorizare a construcţiilor are un rol major în menţinerea unui ambient urban agreabil pentru comunitate. d).rezistenţă şi stabilitate.sistemul reprezintă ansamblul de structuri organizatorice. un sistem. Poate fi elaborat grafic şi acest drum critic. are următorul cuprins.verificarea proiectelor şi execuţiei. odată cu răspunderea.comportarea în exploatare. structuri organizatorice şi responsabilităţi care conlucrează organic pentru asigurarea procesului de autorizare a execuţiei construcţiilor şi amenajărilor fizice din teritoriu şi în special din localităţi. proceduri.sistemul calităţii construcţiilor se compune din : . Sistemul calităţii construcţiilor. închis. Deseori însă. ce cuprinde următoarele prevederi: 1. parter + etaj şi anexelor gospodăreşti din mediul rural. a bunurilor şi a mediului înconjurător (afirmaţie declarativă. . destinaţie.legea instituie sistemul calităţii construcţiilor în scopul protejării vieţii oamenilor. stabilită pe categorii de complexitate. hidrofugă. nr.activitatea de metrologie în construcţii.siguranţă la foc. regulamente. (publicată în Monotonii Olic it'M din 24. nu conduc efectiv comunitatea şi nu promovează simplificarea procesului de promovare a investiţiilor reducând birocratismul. . b). proceduri şi mijloace ce concură la realizarea calitaţii construcţiilor. 10/1995 are cinci capitole cu următorul conţinut: =Cap. aşa cum de altfel este reglementat. sănătate. Sistemul autorizării construcţiilor cuprinde deci ansamblul legi. . acestora în exploatare.sistemul calităţii construcţiilor se aplică diferenţiat. Sistemul autorizării construcţiilor ar trebui să funcţioneze ca un tot.igienă.( ) 2.I .calitatea materialelor de construcţii. regulamente. 1995). II. funcţie de importanţa lor. 3 . Legea nr.

. convocarea verificatorilor pe faze. să supună recepţiei lucrările executate de calitate. Să asigure verificarea proiectelor prin personal atestat. • să asigure cu proiecte şi detalii de execuţie calitatea lucrarilor şi să respecte toate reglementările tehnice din construcţii. Secţiunea 7. • experimentarea unor noi soluţii constructive cu performanţe superioare. să sesizeze inspecţia de stat la accidente tehnice. Să verifice execuţia construcţiilor prin diriginţi de şantier. • să elaboreze caietele de sarcini.. reparare. să respecte proiectul şi detaliile de execuţie. să remedieze pe cheltuiala sa lucrările executate necorespunzător să readucă la starea iniţială. • realizarea de construcţii numai cu proiecte. • experţii tehnici atestaţi cu proiectarea şi execuţia răspund de calitate. Să întocmească cartea tehnică a construcţiei. .. rezolvarea deficientelor de execuţie cu avizul proiectantului.Obligaţii şi răspunderi: Secţiunea 1.. să înceapă execuţia după autorizare. • efectuarea lucrărilor de întreţinere. • urmărirea comportării în timp şi sesizarea în 24 ore a inspecţiei în construcţii de accidentele tehnice survenite în exploatare. folosind materialele. întreţinere. să participe la cartea construcţiei. responsabilii tehnici..Obligaţiile şi răspunderile executanţilor: să sesizeze neconcordanţele din proiecte. instrucţiunile tehnice de executa exploatare. Secţiunea 2. Secţiunea 3..Obligaţiile şi răspunderile activităţii de cercetare: • fundamentarea reglementărilor tehnice pe cercetări teoretice şi experimentale preliminare. Să obţină acordurile şi avizele legale. conform proiectului. experţii răspund solidar cu proiectanţii. Să asigure recepţia tehnică a lucrărilor şi la expirarea perioadei de garanţie. a experţilor tehnici atestaţi: • verificatorii. obţinerea de agremente pentru materialele şi tehnologiile noi.-Obligaţiile investitorilor: Să asigure calitatea proiectului şi execuţiei pe baza reglementărilor tehnice. terenurile ocupate temporar cu execuţia să stabilească răspunderi concrete pe toţi colaboratorii.Obligaţiile şi răspunderile specialiştilor verificatori de proiecte şi responsabililor tehnici de execuţie. care se realizează de o inspecţie de stat Cap.Obligaţiile şi răspunderile proprietarilor construcţiei: • realizarea la timp a lucrărilor de întreţinere. III. asigurând calitatea. conform normelor • păstrarea cărţii tehnice a construcţiei.Obligaţiile şi răspunderile administratorilor şi utilizatorilor: • utilizarea construcţiilor potrivit prevederilor din cartea construcţiei. • responsabilii tehnici răspund de calitatea execuţiei. Secţiunea 6.controlul de stat în construcţii.post-utilizarea construcţiilor şi . Obligaţiile tuturor acestora se stabilesc prin regulamente de aplicare a legii. Secţiunea 4. Secţiunea 5. utilajele şi tehnologia din proiect. • urmărirea comportării în timp a construcţiilor. reparaţii. să îndeplinească hotărârile organelor de control în construcţii..Obligaţiile şi răspunderile proiectanţilor: • să precizeze categoria de importanţă a construcţiei. să facă obiecţiuni şi să le soluţioneze..

.8 mil lei pentru neprecizarea categoriei de importanţă a clădirii. nici constructorului şi într-o oarecare măsură nici deţinătorului. din acest punct de vedere fiecare poate face ce vrea . republicată în ianuarie = Legea calităţii construcţiilor.închisoare de la 5 la 10 ani pentru proiectare şi execuţie (fără respectarea reglementărilor tehnice privind stabilitatea şi rezistenta.Nu rezultă clar din lege. .sunt stabilite în detaliu printr-o Hotărâre de Guvern.Calitatea mediului urban sau rural. Pentru proiecte incomplete.525/1996. . a măsurii şi proporţiilor. ea nu mai aparţine nici autorului de proiect. aparţinând în primul rând comunităţii umane respective. necompletarea şi nepăstrarea cărţii tehnice necalitative. menţinerea scării umane a construcţiilor. de structură. prevede : .2. . urbanism şi amenajarea teritoriului . neîntretinerea construcţiilor.proprietarii şi investitorii suportă cu 0.Legea şi reglementările anexă formează un sistem de norme care asigură calitatea construcţiilor. alcătuire.se abrogă dispoziţiile contrarii (legea nr.. sau neasigurarea calităţii.0..Obligaţii şi răspunderi comune: • realizarea şi menţinerea pe durata execuţiei a unor construcţii de calitate • proiectantul. .Secţiunea 8.amenzi între 1 şi 6 milioane lei pentru executarea construcţiei cu modificări faţă de cea autorizată şi neurmărirea comportării în timp pentru stabilitate . sau cu proiect neverificat..V. = Legea autorizării construcţiilor. ele. IV. etc. răniri.închisoare de la 3 luni la 2 ani pentru lucrări continuate necorespunzător. ea devenind un element component al ambientului uman. = Ordinul MLPAT nr. nereamenajarea terenurilor degradate prin neverificarea execuţiei. vătămări. executantul şi verificatorul răspund pentru viciile ascunse ale construcţiilor. neconvocarea verificatorilor etc = Cap.amenzi 0. dacă ele produc decese.. Bibliografie. 8/1977 şi Ordonanţa Guvernului nr. distrugeri de construcţii. nr. izolare.Important până la urmă n-ar fi nici chiar neapărat modul cum arată fizic oraşul.regulamentul de clasificare a construcţiilor pe categorii de importanţă se asigură de către MLPAT în trei luni de la apariţia legii (s-a realizat).5.amenzi 0. . obstrucţionarea controlului. nerespectarea reglementărilor tehnice. 2/1994. 91/1991. Comentarii: . . nerespectarea calităţii din proiecte. Secţiunea 9. 50 din 1991.SANCŢIUNI. . 10 din 1995. de aprobare a regulamentului general de urbanism. . a culorilor adecvate. că după ce construcţia a fost realizată. lucrări publice.Obligaţiile şi răspunderile Inspecţiei de Stat în Construcţii. neutilizarea de materiale agrementate. nr. = Cap.Dispoziţii tranzitorii şi finale.amenzi 1-5 milioane pentru realizarea de construcţii fără proiect. cât mai degrabă cum se simt în el locuitorii săi.Lipsesc prevederile privind impactul construcţiilor asupra mediului. . = HGR nr.7 % cheltuielile de elaborare a reglementărilor tehnice şi a inspecţiei.3 mil lei. a ambientului uman în general depinde în mare măsură de calitatea construcţiilor. privind calitatea în construcţii). instalaţii şi bunuri .

CAP.scuarurile . Nicolae Botnariuc).monumentele naturii (specii unice de floră. lagunare. de comunitatea umană care intervine în direcţionarea fluxurilor energetice în funcţie de interesul dorit). Acestea sunt: .cu potenţial bioclimatic. lacuri glaciare. care se referă la protecţia mediului natural: • Convenţia pentru conservarea biodiversităţii. faună.cu gaze terapeutice. În condiţiile actuale în care vegetaţia în oraş este premanent redusă de noile construcţii se impune şi adoptarea unor măsuri de gestiune corespunzătoare pentru protecţia acesteia. căderi de apă spectaculoase.râurile şi lacurile existente într-o anumită localitate România a aderat la două convenţii internaţionale de bază. Zone protejate cu resurse minerale utile (exploatate sau potenţiale) pct. nefiind recunoscute oficial .parcurile urbane .rezervaţii peisagistice 2.6.vii sau livezi . În prezent există COMISIA NATIONALA A MONUMENTELOR NATURII care funcţionează în cadrul Academiei Române (fiind condusă până în anul 1996. consiliile locale pot declara principalele parcuri şi alte zone verzi drept zone protejate de interes local. zoologic. PROTEJAREA ŞI OCROTIREA MEDIULUI NATURAL: În localităţi mediul natural este reprezentat prin diverse habitate seminaturale (ele fiind întreţinute de om. crevaşe. cratere vulcanice) .rezervaţii naturale cu caracter geologic. valabila din 1998) . paleontologic) .rezervaţii ştiinţifice (integral protejate). . care sa beneficieze de planuri urbanistice de gestiune şi de protecţie. .nu nămoluri terapeutice. instituite prin decizii locale. . Astfel. la Rio de Janeiro • Convenţia pentru protecţia şi conservarea habitatelor umede (acvatice. de acad.cu ape minerale . CLASIFICAREA ZONELOR PROTEJATE CU PATRIMONIU NATURAL 1. ROLUL AMENAJARII TERITORIULUI ÎN PROTEJAREA PATRIMONIULUI NATURAL ŞI A CELUI CREAT (CULTURAL) A. în Iran. geomorfologic. 3. încheiată la Ramsar.pădurile care înconjoară localităţile . Zone protejate de conservare a fondului ecologic. în 1976. 2 şi 3 sunt încă în studiu. Zone protejate bogate în factori terapeutici şi bioclimatici naturali: .cu ape termale. . deltaice şi litorale).parcurile naţionale . semnată în anul 1992. botanic. genetic şi peisagistic (clasificare oficială în momentul de faţă.grădinile de faţadă .

C.NATURALE Zonele protejate sunt ierarhizate în trei mari categorii: . Această secţiune a P. Braşov. 17529 ha. Retezat. jud. Zone Protejate. jud. F. Dâmboviţa.100 ha. Constanţa şi Tulcea. Bihor. SECŢIUNEA ZONE PROTEJATE . Munţii Apuseni. care l-a finalizat în 1997. etc A. a fost elaborată pe baza unui studiu multidisciplinar. .2000. întrucât cuprinde şi zone protejate cu patrimoniu natural şi respectiv construit. 11. jud. PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NAŢIONAL. J. prevede instituirea prin lege a zonelor protejate cu patrimoniu natural şi construit. . în parteneriat cu MAPPM şi cu Ministerul Culturii. Balta Mica a Brăilei. E. Bistriţa. sit Ramsar).de importanţă locală (toate celelalte zone declarate ca atare de autorităţile administraţiei publice locale).8 ha. Suceava. Acest capitol cuprinde: .8 ha. R.047 ha. Neamţ. unele zone din parcurile naţionale Retezat şi Rodna au şi regim de rezervaţii ale biosferei.321 ha. . Prahova. jud. Grădiştea Muncelului-Cioclovina. Rodna. N. iar anexa 2 prezintă planşele cu dispunerea în teritoriu a acestor zoffe. Caraş-Severin. 38. 45399 ha. Gorj. 8396 ha. M.resursele naturale ale solului şi subsolului.N. Domogled-Valea Cernei. jud. Tulcea. Cluj.delimitarea zonelor protejate. jud. jud. 10000 ha. Maramureş. Bucegi.identificarea surselor de poluare. Călimani. Caraş-Severin. Caraş-Severin. D. Semenic-Cheile Carasului. cu relieful. iniţiat şi condus de către autorul acestui curs. Piatra Craiului. conservarea şi ameliorarea mediului. 60. Neamţ. 32663 ha. . G. O. I. Argeş. jud. 115656.03. . Harghita. 24041 ha. jud. Vâlcea. . Proiectul de lege a fost elaborat de către MLPAT.de importanţă naţională (toate rezervaţiile naturale şi monumentele naturi). . Mureş.A. Secţiunea a III-a. Dintre acestea se detaşează Rezervaţiile biosferei şi parcurile naţionale: A.000 ha. 6575 ha. jud. Caraş-Severin. Anexa 1 la lege este reprezentată de lista ariilor protejate cu patrimoniu natural. 5/ 06. jud. Cheile Bicazului-Hăşmaş. 36664. Argeş. 75784 ha. Cheile Nerei-Beuşniţa.de importanţă europeană şi mondială (ex. jud. Braşov. Mehedinţi. jud. Ceahlău. Hunedoara. B. Rezervaţia biosferei Delta Dunării care este şi zona umedă de importanţă internaţională. începând din 1993 şi realizat de către institutul URBANPROIECT. Delta Dunării. Porţile de Fier. Alba. . de importanţă naţională. 17100 ha. H. Hunedoara. nr.T. hidrologia. Legea privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional. cu circa 580. . Mehedinţi. 37100 ha. K. Suceava. P.cadrul natural. ce prezintă pericol pentru habitate.zonarea fizică a utilizării teritoriului pe folosinţe. Munţii Măcinului.riscurile naturale pentru habitate. L.marcarea zonelor poluate şi degradate. 14800 ha. Bistriţa-Năsăud. jud.⇒ Planurile de urbanism şi de amenajarea teritoriului au întotdeauna un capitol care se referă la protecţia. jud. Cozia. clima. jud.

Sibiu. 9873 ha.de importanţă europeană sau mondială. 5000 ha. Râul Prut. Mara-mureş-33. 5000 ha. Neamţ. Defileul Mureşului. Cheile Bicazului. 13. Printre cele mai mari rezervaţii naturale se numără: 1. Călăraşi. creeate de om. Sibiu. Complexul Sahalin. 4316 ha. Izvoarele Nerei. sunt aceleaşi ca şi la zonele protejate naturale. . din Delta Dunării. care au 0. Mehedinţi. Valea Vâlsanului. unicitatea şi reprezentativitatea. unice şi autentice. 11500 ha. cele din judeţul Vâlcea. 11600 ha. 4.2 Mai. fiecare. Suceava. iar în jud. 14. 6989 ha. şi zonele deţinătoare de obiective de patrimoniu imobil. 7. Brăila şi Ilfov câte 2. Criteriile pentru stabilirea zonelor protejate ca patrimoniu creat de om. 7733 ha. adică siturile arheologice. jud.1 ha. 21410 ha.Rezervaţiile naturale şi monumentele naturii reprezintă a doua mare categorie de zone protejate naturale de importanţă naţională. Bihor-60. Roşea Buhaiova. Suceava). Zonele protejate cu patrimoniu cultural În cadrul zonării funcţionale a teritoriului. jud.de importanţă naţională. toate construcţiile şi amenajările realizate pentru asigurarea habitatului uman sunt importante. Monumentele de acest tip cu valoare importantă constituie în jurul lor zone protejate construite. Bistriţa-câte 25. Argeş şi Constanţa câte-27. jud. în total 844.Zatoane. Vama Veche. Defileul Deda-Topliţa. între Podragu şi Suru. Golul alpin Făgăraş. Cele mai multe rezervaţii naturale şi monumente ale naturii sunt în judeţele: Alba-83. 10000 ha. Tulcea. cu valoare excepţională. Rezervaţia de zimbri Vânători (jud. 5028 ha. 3. construit sau amenajat. Constanţa. jud. iar cele mai puţine în jud. din Delta Dunării. 9. Caraş-Severin. dar obiectivele reprezentative. jud. jud. 9625 ha. 8. de regulă. Tulcea. PROTEJAREA PATRIMONIULUI CREAT (CULTURAL) .1. Zonele protejate construite pot fi ierarhizate astfel: . De altfel. Cluj. . autenticitatea. fiind în număr de 827 rezervaţii naturale şi 17 monumente ale naturii. sau se suprapun parţial B.Neamţ. jud. 6200 ha. monumentele istorice. CaraşSeverin-47.Jina. 2. De remarcat este că unele rezervaţii naturale sau monumente ale naturii se află în rezervaţiile biosferei sau în parcurile naţionale. Hunedoara-42. Harghita-36. 6. Argeş. de cult de arhitectură şi -zone ambientalurbanistice. 12. Argeş.32. Iaşi.PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NATIONAL. Parcul Munţii Apuseni. Cele mai mici rezervaţii naturale sunt unele peşteri. Braşov. 6000 ha. jud. SECTIUNEA ZONE PROTEJATE CONSTRUITE 1. jud. de pildă.Capra. Gorj-36. 5. jud. jud. Parcul natural Cindrel. planul de amenajare a teritoriului şi planul de urbanism delimitează. deosebite se .de importanţă locală sau zonală. jud. 11. 10. respectiv: valoarea. Golul alpin Moldoveanu. Acvatoriul litoral marin. Harghita. Mureş. memoriale.

corn. 2. Crivadia. 5. 13. Târgovişte (fortificaţiile).A. com. 19. Feidioara. jud. Făgăraş. Voroneţ. 9. jud. Alba. jud. Biserici cu picturi exterioare din Moldova: Moldoviţa. Argeş. 10. Hunedoara. Biharia. Cetatea lui Negru Vodă. care are un secretariat în Ministerul Culturii. aşa cum am arătat. jud. Argeş. jud. 14. Humor. Centrul istoric al oraşului Sighişoara. prin Direcţia de mediu şi zone protejate. 4. Putna. Braşov. Poieni. Alba. Baniţa. sunt: A. corn. Damboviţa. . jud. şi cu specialiştii proiectanţi din URBANPROIECT. Câlnic. suprapusă naturalităţii primordiale. Bihor. din secolul XLX. împreună cu Direcţia Monumentelor Istorice. 24. Amenajările umane de habitat reflectă fenomenul culturalităţii umane. jud. com. 11. Giurgiu.L. Monumente şi ansambluri de arhitectură a) Cetăţi: 1. sub forma Direcţiei Monumentelor Istorice. Turia. jud. Hunedoara. din judeţul Suceava. judeţul Vâlcea. jud.monument istoric.constituie în zone protejate construite. 15. 16. condusă de autorul acestei cărţi. Arad. 2. Cetatea Bologa. compusă din specialişti de prestigiu.Carolina. com. In prezent. 18. jud. Probota. judeţul Sibiu. Râşnov. jud. jud. 21. Bran. 2. 5/2000. Există şi o Asociaţie Naţională a Restauratorilor de monumente istorice.Greavilor. jud. Biharia. jud. Preocupările de conservare a patrimoniului cultural sunt mai vechi. Braşov. Oradea. care a pregătit un proiect de lege. jud. com. arhitecţi. care au devenit anexe ale legii. Cluj. Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului a iniţiat. Oraţia. pe care o poate agresa sau potenţa. Sălaşu de Sus. 3. jud.T. Gârbova. promulgat ca Secţiunea a III-a. 20. Bihor. încă din 1993. Cetatea Dăbâca. Covasna. fiind înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. 12. prin Legea nr. Hunedoara. Lisa. Zone Protejate. Braşov. Arbore. Balvanyos. Măiăieşti. Braşov. Braşov. istorici. 23. Lipova. sat Bologa. a Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional. Planul de amenajare a teritoriului naţional. com. 8. comuna Arefu. jud. jud. Deva. Studiile elaborate pentru această lege au identificat câteva mii de monumente istorice. 7. Braşov. Bihor. jud. jud. Mănăstirea Horezu. Girişul de Criş. Arad. de interes naţional.P. judeţul Mureş. secţiunea zone protejate construite Principalele obiective . Ansamblul Biertan. Acestea sunt: 1. ingineri restauratori etc. arheologi. care se constituie ca zone protejate pe categorii. jud. Câteva dintre acestea sunt de interes mondial. comuna Dâmbovicioara. care funcţionează ca o organizaţie neguvernamentală profesionistă. Alba lulia. . un studiu complex. 4. în acest scop funcţionează în România o Comisie Naţională a Monumentelor Istorice. jud. com Dăbâca. 22. Alba. experţii din M. Rupea. Donjonul Cheresig. Cluj. jud. Poenari.Aradului. au grupat monumentele istorice pe tipuri de construcţii şi pe epoci istorice. 17. 6. Alba . Şoimuş. Giurgiu. din Ministerul Culturii. jud. 3.

Sâmpetru. Sibiu. Dâmboviţa. Tălmaciu. Palatul voievodal. Sibiu 1 l. jud. Hunedoara. jud. 7. Homorod. 6. jud. Alba. Braşov. Sibiu. jud. Remetea Chioaruiui. Turnu Măgurele. Slimnic. jud. jud. jud. Potlogi. 6. Iaşi. cetăţi. jud. Mogoşoaia. 2. 9. total 22. 12. 5. jud. Sibiu. com. 10. 14. jud. biserica cu incintă. Argeş. Valea Viilor. 9. Alba. Enisala. Palatul Cuza. Mureş. total 11. Castelul Bethlem. jud. Castelul Bathory. palate. d) Castele. cinci în judeţul Gorj. Prejmer. jud. Drobeta Turnu Severin. Chioarului. Sibiu. Braşov. Castelul Bethlem. Saschiz. Mureş. Saschiz. Sibiu. Castelul -cetate Gherla. Vestigiile curţii domneşti de la Curtea de Argeş. Braşov. Hărman. Vestigiile Curţii domneşti. Ansamblul Curtea Veche. jud. Vânători. Cisnădie. Ilfov. 4. Prahova. 35. Bucureşti. Castelul Corvinilor. 13. Cetatea de Baltă. Băileşti. Suceava. Ruginoasa. 33. . com. Laslea. Neamţ. Sibiu. Târgu. Turnu.Merghindeal. 10. Vestigiile Curţii domneşti. Şimleul Silvaniei. Sibiu. câte două în judeţul Vâlcea şi Mehedinţi. corn. e) Cule (olteneşti). 31. jud.25. Sarichioi. Teleorman. Suceava. jud Braşov. Cluj. Slimnicului. 8. Harghita. 30. Dâmboviţa. Alba Iulia. com. com. Colţi. jud. laşi. 32. Neamţului. Ruinele cetăţii şi turnul Chindia. 29. jud. Sibiu. jud. 28. 4. jud. Severinului. din care: 1. jud. Hunedoara. 7. circa 70 din care principalele sunt: 1. Buneşti. cetatea cu biserică. 3. f) Clădiri civile urbane. Conacul Goleşti. Mehedinţi. 8. Tulcea. jud. com. Sinaia. 3. Dârjiu. jud. Târgovişte. jud. 4. Neamţ. Râu de Mori. jud. 2. 26. 5. 34. c) Biserici fortificate. Mureş. De Scaun a Sucevei. com. Moşna. Sava sat. 3. Palatul Brâncovenesc. jud. Castelul Peleş. jud. com. Palatul Brâncovenesc. jud. conace. Cetatea Târgu Mureş. 2. Sibiu. Biertan. 28. jud. Braşov. din care: două în judeţul Dolj. jud. jud. Maramureş. din care principalele sunt: 1. Turnu Roşu. jud. jud. b) Ansambluri de curţi domneşti ruinate: 1. Biertan. 27. 5. jud.

. Şcoala de Arhitectură.5 în judeţul Gorj. . Bucureşti.7 în judeţul Mureş. Bucureşti. din care: . Bucureşti. . Casa Matei Corvin. Bucureşti. 28. com. Bucureşti. Primăria. Casa Nicolae Iorga. .Muzeul etnografic a! Transilvaniei din Cluj. Putna. . . Hotelul Aro. 8. Bistriţa. Sibiu. g) Ansambluri civile urbane. jud. 13. Brăila. Sibiu. Curtea de Argeş. 26.7 în judeţul Sălaj.E. 21. Bucureşti.Muzeul civilizaţiei populare tradiţionale Dumbrava Sibiului. 4. Braşov. Suceava.Muzeu! etnografic al Maramureşului din Sighetul Marmaţiei j) Biserici rupestre.16 în judeţul Maramureş.Muzeul etnografic Curţişoara. Vâlcea.4 în judeţul Vâlcea. 7. . Casa Băniei din Craiova. Bucureşti. . Sighişoara.8 în judeţul Arad. Teatrul Naţional. Casa Sfatului. . Palatul Cuza din Iaşi. Facultatea de Drept. Muzeul Ţăranului Român. Braşov. Palatul Justiţiei. . Cluj. 14. 6: .2. Ministerul Industriei. i) Muzee etnografice în aer liber. Primăria Capitalei.Muzeul viticulturii şi pomiculturii Goleşti. 9.Chilia lui Daniil Sihastrul. 11. 10. din care: . 18. Bucureşti. Academia Militară. . 20. 20. Timişoara. Palatul Ghica-Tei. Palatul Guvernului din Piaţa Victoriei. . 24. 17. Vălenii de Munte. 5 în judeţul Bihor. Hanul Iui Manuc. 25. h) Biserici de lemn. Palatul C. 7: . Prefectura din Craiova. Botoşani. . 5. Bucureşti. . Mediaş. Ateneul Român. 15. 16. Bumbeşti. 12. .centrele istorice ale oraşelor Câmpulung-Muscel. 22. Bucureşti. Bucureşti.Muzeul satului din Bucureşti. Braşov. Bucureşti. jud. 3. Mamaia. 19. 6.Basarabi.C. Bucureşti.6 în judeţul Cluj. Bucureşti. 27. Palatul Poştelor. . Palatul Bruckental.Muzeul etnografic Râmnicu Vâlcea. Casa Şuţu. Constanţa. Palatul Culturii din Iaşi. 23. total 81. Bucureşti. Palatul Ştirbei. Constanţa. Hotelul Rex. Gorj. Oradea. Bucureşti. Cluj.

Biserica Sfântu Dumitru din Suceava. Suceava. Argeş. . .Mănăstirea Franciscanilor. .Mănăstirea Bistriţa. . jud. Biserica Plumbuita. . Botoşani. . din care: .Biserica Snagov.Biserica Sfântu Bartolomeu.Mănăstirea Dealu.Biserica Pătrăuţi. .Mănăstirea Moldoviţa.Mănăstirea Sinaia. Suceava. Arad. jud.Schitul Negru-Vodă.Două biserici la Niculiţel. Tulcea. jud. din care principalele sunt: . Biserica Creţulescu. Mănăstirea Neamţ. .Biserica mănăstirii Golia din Iaşi. . Mănăstirea Cozia. Suceava. Gorj. .Biserica romano-catolică Sfântu Mihail.Corbii de Piatră. Cluj-Napoca. Mănăstirea Horezu. .Mănăstirea Zamca din Suceava. . 197. Suceava. . jud.Mănăstirea Polovraci.Biserica mănăstirii Voroneţ.Biserica Trei Ierarhi din Iaşi.Bozioru. Pecica.Mănăstirea Agapia.Mitropolia Moldovei şi Bucovinei din Iaşi. Suceava.Mănăstirea Humor.Mănăstirea Tismana. Argeş. Braşov. . corn. . . . 13. Popăuţi.Mănăstirea Bodrog.Mănăstirea Suceviţa. . Brăila. .Biserica Sfântu Nicolae Domnesc. Buzău. din Bucureşti. . . .Mănăstirea Putna. jud. . Cluj-Napoca.Mănăstirea Strehaia.catolică din Timişoara.Biserica Neagră. . Alba. Biserica Stavropolios. . jud. . Sibiu. Mănăstirea Calata din Iaşi. jud. Gorj.Biserica din Densuş (1211). Schitu Cornetu din jud.Catedrala episcopiei ortodoxe. . jud. Târgovişte.Catedrala romano-catolică din Oradea. Cluj-Napoca. Prahova. . jud. jud. Biserica Patriarhiei. 1) Arhitectură industrială. Vâlcea. . jud. . .Catedrala romano. Călimăneşti.Mănăstirea Măxineni. Argeş. . . .Podul lui Anghel Saligny de la Cernavodă..Mănăstirea Cotmeana. . . Bacău.Mănăstirea Dragomirna.Biserica evanghelică Cisnădie. . jud. Hunedoara. Ilfov. Independenţa. Suceava. . . Mănăstirea Govora. . k. jud. Braşov.Biserica Precista. Biserica Antim. jud. jud. Neamţ. Curtea de Argeş. Suceava. jud.Biserica Sfântu Ion din Suceava.Biserica Mihai-Vodă. jud. .Biserica Precista Galaţi. .Biserica Sfântu Nicolae. Mehedinţi.Mănăstirea Râmeţ. Constanţa.Catedrala romano-catolică Alba Iulia. Constanţa. . Sibiu. .) Biserici şi ansambluri mănăstireşti. Costeşti.Biserica evanghelică.

. Vrancea. b) Aşezări neolitice. jud. jud. c) Aşezări şi necropole din epoca bronzului. Traian. din care: . . jud.Moara de apă din comuna Tifeni. Constanţa. Botoşani. Alba. com. d) Fortificaţii şi aşezări hallstattiene din epoca fierului. jud. sat Vidra. Ştefan cel Mare. . Neamţ.Crama lui Buzescu din comuna Priseaca. Gorj. m) Monumente de arhitectură populară (locuinţe săteşti). . Vadul Moţilor. . jud. Harghita. Iaşi.Podul de piatră.Dârsta cu pivă de la Rucăr. jud.Ripiceni. . jud. Maramureş.Străjeşti. Caraş-Severin. Baia de Fier. . Mehedinţi.Gara Filaret. . Bucureşti. din care: Stănceşti. jud.Ohaba Ponor. Arad. satul Satu Mare.Casa Avram Iancu.Case de lemn sec. Vârful Iui Hulpe. jud. .Herculane.Mitoc. com.Babadag (3). com. Alba. Poduri. Botoşani.Sarmisegetuza. 6: . Hunedoara.Case de sec. din care: .Baia. Botoşani. Hunedoara. . . com. capitala Daciei. jud. Alba. 15. jud. Bihor. Floreasca. . 9. jud. .Morile din Prigor şi Ciclova Română. jud. . . a) Complexe paleolitice. com.Regia. . Bacău.Suciu de Sus. în comunele.Strunga. Hamangia. .Galeriile romane aurifere de la Roşia Montană. B. 6: . XIX.Cetatea Costeşti. Bradeşti. Alba.Hârşova. . Olt. . jud. Vaslui. . jud. din care: .Cucuteni. com.Bodeşti şi Piatra Şoimului. jud. jud. . jud.Porţi secuieşti. Tulcea. 11. Tulcea. Pui.Gara Târgu Frumos. .Uzinele Malaxa din Bucureşti. .Mahmudia (2). Bucureşti. e) Fortificaţii dacice.Sucursala Ford.Sărata Monteoru. . Buzău. jud. 35. Vrancea. jud. Feţele Albe. . Olt. . Maramuraş.Otomani.Lăpuş. Argeş. MONUMENTE ŞI SITURI ARHEOLOGICE. . . n) Ansambluri rurale tradiţionale. Iaşi. jud..Letca Sat. Hunedoara . . Tulcea.Sântana. Caraş-Severin. jud. Sălaj. jud.Trei mori cu ciutură din comuna Ponoarele. Mehedinţi. Casa Buzescu.Gârla Mare.Peştera Muierilor. 7. jud. Cetatea Blidaru. jud. jud. jud. jud. . jud. jud.Dumbrăveni. jud. . . XVIII. jud. Goieşti. jud. jud.

10: .Mahmudia.Bârseşti.Napoca. colonie greacă).Corabia şi Romula. Neamţ. .Castrul Aruteia.Sighişoara. Sălaj. . jud.Cetatea Scheia.Poiana Lacului-Cepari. . Hunedoara. jud. Câmpulung Argeş. Mahmudia. . Murighiol. Tulcea (Arganum.Sighişoara.Târgşoru-Vechi. Aegyssus. . . Beroe. . Constanţa. . .Băile romane de la Germisala. Vâlcea. g) Casîre şi aşezări civile romano. jud. . 8. . Istria. jud. . Mureş.Monumentul Trofeul lui Traian.Zimnicea. jud. jud. din care: . Călimăneşti. Jurilovca. . . . Tulcea.Două biserici paleocreştine de la Niculiţel. Prahova. Constanţa. Tulcea. Vrancea.Jijila. .Cotnari. jud.Hârşova. Argeş. Geoagiu. Caransebeş. . jud. . Mehedinţi etc.Uipia Traiana. Ostrov. Adamclisi. 33. . Turnu Severin. Ostrov. . jud. jud. jud.Cetatea Dăbâca. Cluj. din care: .Dobrosloveni. Mureş.bizantine.Buridava.Podul lui Traian. 6. în jud. Turda. h) Oraşe antice. jud.Poiana Lacului.Potaisa. .Costeşti.Sucidava. Argeş. din care: .Mangalia. Drobeta-Turnu Severin. jud. Arrubium. Jud. jud.Cozla şi Bâtca Doamnei. În total sunt 517 monumente şi ansambluri de arhitectură şi 145 monumente şi şiruri arheologice. Calatis. Vrancea f) Necropole şi zone sacre din epoca fierului. Sibiu. Teleorman.Tomis. .Sarmisegetusa. Constanţa. i) Edificii antice. . Olt. Suceava etc.Apullum. Cluj.Cetatea Orgame. Vâlcea. Vâlcea. Alba Iulia.Turda.Porolisum. . de importanţă naţională. jud.Cucuteni.. Vâlcea. . Iaşi. Adamclisi.Tilişca. jud. Turcoaia. jud. j) Monumente medievale. .Napoca. . Ocniţa. Constanţa. însumând 662 zone protejate cu patrimoniu construit. Argeş. din care: . jud. arheologice.Alba Iulia. jud.Cetatea bizantină Păcuiul lui Soare. . Cluj. cu niveluri de locuire (aşezări şi necropole). k) Rezervaţii arheologice.Costeşti. . . jud. Tulcea. laşi.Schela Ciadovei. jud. Mârşid. . Isaccea. jud. din care: . jud.Tigveni. Cernavodă. . 6. jud. jud. jud. 15.Macin.Bârseşti. Hunedoara. în care sunt amplasate monumentele respective.

la 03. Zone Protejate. România a ratificat Convenţia pentru protecţia patrimoniului arhitectural al Europei. chiar dacă aşezările actuale se modernizează. Aceste zone pot fi în continuare descoperite. adoptată la Granada. 5/2000.10. .1985. Prin Legea nr. nr. care concentrează pe teritoriul lor diverse vestigii ale unor civilizaţii apuse.În România mai există numeroase alte localităţi. publicată în „Monitorul Oficial" nr. Bibliografie • Lista monumentelor înscrise în patrimoniul mondial UNESCO. • Legea de aprobare a P.A. descărcate de sarcina arheologică şi conservate ca monumente istorice.10. secţiunea a III-a. 157 din 7 octombrie 1997.274/13.N.1997.T.

7. forma şi transparenţa coroanei culoarea. Succesiune arbori de-a lungul cascadei Nr. luciul. la ger. relieful suprafeţei.CAP. creşte pe orice sol • rezistent la uscăciune • rezistă la semiumbră şi umbră • exigent faţă de sol. ramurilor şi lăstarilor culoarea. în tinereţe (ritm anual) înãlţimea maximă la maturitate în condiţii optime şi diametrul maxim (este vorba de diametrul maxim al coroanei) lăţimea.5-0. SPECII DENDROLOGICE ORNAMENTALE REPREZENTATIVE. creşte pe orice sol • rezistent la uscăciune • iubitor de lumină • rezistă la semiumbră • neexigent faţă de sol.25-0.6 Lent >0. 1 Numele ştiinţific şi popular Salix alba Salcie albă Ritm de creştere (m/an) Rapid >1 Dimensiuni Zona maxime hID geografică (m) recomandată 12/10 • cîmpie • deal • malul apelor • cîmpie • deal • cîmpie • deal • cîmpie • deal • cîmpie • deal • cîmpie • deal Cerinţe faţă de sol. lumină • exigent faţă de sol.3 Rapid >1 12/6 10/5 6 15/10 7 Populus alba Plop Moderat÷Rapid alb > 0. creşte pe soluri fertile şi profunde • rezistent la uscăciune • iubitor de lumină • exigent faţă de sol. prezenţa ghimpilor trunchiurilor. umiditate. creşte pe soluri fertile şi profunde • rezistent la uscăciune • iubitor de lumină • exigent faţă de sol. dimensiunea. pubescenţa. forma. luciul. gradul de vizibilitate a florilor şi fructelor (în legătură cu fructificaţia trebuie să fie sever luată în consideraţie la alegerea spaţiilor care alcătuiesc plantaţiile) Tabelul 1. Catalpa Moderat÷Rapid >0. relieful. precum şi referitoare la anumite caracteristici ale speciei .6-s-1 Populus nigra Plop negru piramidal Rapid >1 30/10 • cîmpie • deal • cîmpie • deal 8 30/10 • In coloana 3 este prezentat ritmul de creştere în înălţime al arborilor. pubescenţa frunzelor culoarea. forma. relieful. FOLOSITE ÎN REALIZAREA SPATIILOR PLANTATE CARACTERISTICI MORFOLOGICE DE CARE SE TINE SEAMA LA ALEGEREA ACESTOR SPECII ritmul de crestere în înălţime al arborilor.5-0. creşte pe orice sol • rezistent la uscăciune • iubitor de lumină 2 Prunus pissardii Corcoduş roşu decorativ RIius typhina Oţetar roşu Acer tataricum Arţar tătăresc. creşte pe orice sol • rezistă moderat la uscăciune • iubitor de lumină • neexigent faţă de sol. dimensiunea. creşte pe soluri fertile şi profunde • rezistent la uscăciune • iubitor de lumină • neexigent faţă de sol. crt.5-0. Glădiş Koelreuteria paniculata Clocotiş chinezesc Caialpa bignonioides Bignonia.6>l Rapid > 1 8/6 3 10/5 4 5 Moderat >0. în tinereţe (ritm anual) • In coloana 4 h = înălţimea maximă la maturitate în condiţii optime D = diametrul maxim al coroanei la maturitate • In coloana 10 se fac menţiuni cu privire la rezistenţa speciei la nocivităţi. creşte pe soluri fertile • nerezistentă la uscăciune • iubitoare de lumină • neexigent faţă de sol. gruparea.

însuşiri decorative Culoarea florilor Perioada de înflorire (luna) verzui-gălbui IIIIV Coloritul de toamnă al frunzişului galben Posibilităţi de folosire • grup • izolat Observaţii roz IV-V grena • grup • izolat • rezistentă (tolerantă) la fluor şi compuşi ai fluorului • rezistă moderat la ger • îşi menţine frunzele foarte mult (chiar pînă în ianuarie) • rezistent la S02 • rezistent la ger • prin colorit creează accente în plantaţiile în care este folosit • sensibilitate mijlocie la fluor şi compuşi ai fluorului • sensibilitate mijlocie la S02 • fructe roşii • foarte rezistent la fluor.sensibilitate mijlocie la S02 • suportă fum şi praf • rezistă moderat la ger • apariţie tîrzie a frunzelor galben-verzui III galben • plantaţie în • sensibilitate mijlocie la S02 masiv • suportă fumul • grup • izolat • grup • izolat • sensibilitate mijlocie-mare la fluor. compuşi ai fluorului şi S02 • suportă fumul — galben . compuşi ai fluorului şi la S02 • rezistent la ger verzui VI-VII galben-portocaliu-roşu • grup • izolat • consolidări de taluzuri galben-roşu • grupuri • perdele albe-verzui V-VI galben VII-VIII brun-roşcat • grup • izolat • sensibilitate mare la fluor şi compuşi ai fluorului • sensibil la ger în tinereţe alb cu pete brunroşcat VI-VII galben • grup • izolat • rezistent .

creşte pe soluri fertile şi profunde • nerezistent la uscăciune • iubitor de lumină 2 Lent > 0. creşte pe soluri fertile şi profunde • nerezistent la uscăciune • iubitor de lumină 7 Acer saccharinum Arţar argintiu Moderat >0. Soforă Koelreuteria paniculata Clocotiş chinezesc Prunus pissardii Corcoduş roşu decorativ Abies concolor Brad argintiu Ritm de creştere (m/an) Moderat Rapid > 0.5-0.5-0.6 40/10 • cîmpie • deal • munte 5 Fraxinus excelsior Frasin Moderat÷Rapid >0.5-0.3 10/5 • cîmpie • deal 3 Moderat÷Rapid > 0.6 > 1 8/6 • cîmpie • deal 4 Moderat >0.6 20/10 • cîmpie • deal • munte . Olteniţei Nr.6 > 1 Dimensiuni maxime h/D (m) 20/10 Zona Cerinţe faţă de sol. 1 Numele ştiinţific şi popular Sophora japónica Salcîm japonez. geografică lumină recomandată • cîmpie • deal • exigent faţă de sol. creşte pe soluri fertile şi profunde • rezistent la uscăciune • iubitor de lumină • exigent faţă de sol.5-0. creşte pe orice sol • rezistent la uscăciune • iubitor de lumină • rezistă la semiumbră • exigent faţă de sol.Tabelul 2. crt.6>l 30/10 • cîmpie • deal • munte 6 Rhus typhina Oţetar roşu Rapid >1 10/5 • cîmpie • deal • neexigent faţă de sol. creşte pe soluri fertile şi profunde • nerezistent la uscăciune • iubitor de lumină • exigent faţă de sol.25-0. creşte pe soluri fertile şi profunde • rezistent la uscăciune • iubitor de lumină * • neexigent faţă de sol. umiditate. Succesiune arbori de-a lungul accesului din Şos.5-0. creşte pe orice sol • rezistă moderat la uscăciune • iubitor de lumină • exigent faţă de sol.

praf. albe-verzui VTI-VIII ■ Coloritul de toamnă Posibilităţi de al frunzişului folosire verde • grup • izolat Observaţii • rezistent (tolerantă) la S02 • rezistent la fum • suferă de ger galben VII-VIII brun-roşcat • grup • izolat • sensibilitate mare la fluor şi compuşi ai fluorului • sensibil la ger în tinereţe roz IV-V grena • grup • izolat • rezistent la S02 • rezistent la ger • prin colorit creează accente în plantaţiile în care este folosit • sensibilitate mijlocie-mare la fluor şi compuşi ai fluorului • sensibilitate mare la S02 • rezistent la ger • suportă fumul • sensibilitate mijlocie-mare la fluor şi compuşi ai fluorului • rezistent . ciment • rezistent la fum • sensibilitate mijlocie la fluor şi compuşi ai fluorului • sensibilitate mijlocie la S02 • fructe roşii • sensibilitate mijlocie la fluor şi compuşi ai fluorului • rezistent la ger • se fringe uşor la vînt şi zăpadă — verde-argintiu •grup • izolat albe V galben-violet • grup • izolat • plantaţie în masiv verzui VI-VII galben-portocal iu-roşu • grup • izolat • consolidări de taluzuri • grup • izolat roşu-verzui III-IV galben-roşu .sensibilitate mijlocie la S02 • sensibilitate mijlocie la pulberi.însuşiri decorative Culoarea florilor Perioada de înflorire (luna) albe.

cu 5 lobi ovati. arbole talie 1.bine la poluare (fum. sunt reunite ca si florile in racame pendente. noxe. care apar in aprilie. frunze mari palmat-lobate. flexibili.usor vatamati de vant (exfoliere f. sunt arbori de alei (parcuri si spatii dintre blocuri). Fructul este disamara. Acer pseudoplatanus (paltin de munte) este un arbore indigen de talie 1. coroana sferica. clima) Folosinta: solitar in parcuri. rezista f. pe terenuri cu apa freatica superficiala. Caract. iar exemplarele masculine sunt f. trunchi drept. toamna colorindu-se in variate nuante de aramiu si rosu. Caract. Salix alba (salcia alba) este un arbore indigen.biologice: longevitate mare cu o crestere f. Folosinta: in plantatii masive. devin galbene toamna. florile sunt verzi-galbui grupate in corimbe erecte (inflorescente). in grupuri de 3-5-7. cu 5-7 lobi profunzi cu vârfurile lobilor acuminate. Caract. arbore de talie 1 sau 2 cu o tulpina dreapta cu un ritidom (scoarta) mult timp neteda si subtire. . poate fi plantata in grupuri si chiar in compozitia masivelor (in pozitii bine luminate) si plantare solitara.decorative prin amenti galbeni. Fructele se numeste disamare si devin pendente la maturitate Caract.ARBORI FOIOSI Quercus rubra (stejar rosu).indivizi dar si exemplare izolate si pt alei si strazi sunt f indicati pt ca au o rezistenta buna la poluare Platanus occidentalis (platan) – este originar din America N. Frunzele sunt lanciolate cu margini fin cerate pe fata inferioara albicioase si pubescente.biologice: este o specie longeviva si cu crestere rapida Cerinte ecologice: specie de semiumbra. florile sunt verzi-galbui dispuse in racene lungi. pendente si apar dupa infrunzirea arborelui in luna mai. se dezvolta slab pe soluri calcaroase si nisipoase. cu tulpina dreapta acoperita mult timp cu o scoarta neteda si formeaza o coroana larga ovoidala. sinuoat lobate cu lobii terminate cu vârfuri prelungi.biologice: este o specie care raspunde f. aspect dezgolit (iarna) f decorativ.bine la ger si poate vegeta atit pe soluri uscate cit si umede tolerând si inundatiile. cand coloritul de camuflaj de gri-verzui cu maroniu este f. Coroana stejarului este rotunda cu un frunzis bogat. al carui trunchi se ingroasa puternic in special spre baza. nu de mijloc. Caract. mari.biologice: arbore cu o crestere rapida Cerinte ecologice: f rezistent la poluare si poate fi cultiva de la zona de munte pina la ses Folosinta: arbore de aliniament. coroana este neregulata cu lastari lungi.viguroasa. de culoare verde-galbui sau brunii spre toamna. este mult timp verde Cerinte ecologice: rezista f. de talie 2. Frunze mari care ating dimens de 10-25 cm. in plantatiile stradale. cu lobii f. arbore de lumina Folosinta: se utiliz pe malul apelor sau pe locuri joase. lobate. folosit atit in plantatiile stradale cit si in cazul aleilor.evident. pina la brun-roscat.bine la taiere Cerinte ecologice: se adapteaza atit la lumina cit si la semiumbra Folosinta: sunt clar arbori de aliniament si poate fi folosit in momentul cand dorim sa avem forme de coroane tunse. frunzele sunt f decorative. praf.puternica a scoartei si la instalarea putregaiului) Cerinte ecologice: prefera solurile profunde. frunzele sunt mari palmat-lobate.biologice: cresc rapid dar au longevitate mica. scoarta se exfoliaza in placi mici. arborii batrani sunt f. frunzele devin galbene(citron) toamna. dar la cele laterale. acest arbore infloreste odata cu infrunzirea la inceputul lunii aprilie.lati si cu vârfurile acuminate. serveste la fixarea malurilor Acer platanoides (paltin de câmp) este un arbore indigen de talie 1 sau 2.

având fata dorsala argintiualbicioasa si toamna devenind galben-deschis.biologice: raspunde bine la taiere Cerinte ecologice: tolerant la umbra Folosinta: indicat in plantare in masive si perdele.biologice: arbore care sufera vatamari la vânt si zapada Folosinta: arbore de aliniament dar il putem planta in parcuri si solidar datorita coloritului aparte. lujer = portiune dintr-o ramura cu noduri si internoduri. Disamarele sunt f. cu 3-5 lobi inegali.mari Caract. care poarta frunze si muguri . Fructul este disamara cu anumite irizatii rosietice pe aripioarele membranoase ce insosesc semintele Caract. frunze de culoare verde inchis palmat-lobate. colorate in verde deschis. florile sunt mici de culoare verzi-galbui dispuse in corimbe erecte si apar in luna mai. coroana larga cu frunze palmat-lobate. cu o coroana deasa si rotunda.Acer campestre (Jugastru) este un arbore indigen de talie 2. de talie 1. este folosit prin formele tunse Acer saccharinum (artar argintiu) arbore decorativ originar din America Nord. formata in ultima perioada de vegetatie a plantei. cu 5 lobi ascutiti.

rapid. de talie 1 si cu înradacinare profunda.masculine) si larg (etalat) in cazul exempl. . talie 3 (h intre 7-15 m).frumoasa prin frunze aciculare de culoare deschisa. frunze caduce. au o rezistenta moderata la seceta (puietii insa sunt sensibili la seceta). exempl.biologice: sunt arbori longevivi. Rezista bine la ger dar nu sub temp de -27°C şi este sensibil la îngheturile târzii Folosinta: se recomanda plantarea în parcuri unde umiditatea atmosferica este mai ridicata dar se utilizeaza şi ca arbori solitari şi în grupuri foarte rar se pot planta în aliniamente (doar în parcuri – alei). Frunzele sunt remarcabil de frumoase. crescând astfel posibilitatea asocierii. falnica şi imbracata pina la nivelul solului. f. culoare verde-albastruie-argintie. dar cresc incet Cerinte ecologice: ca specie indigena de climat montan ar necesita veri mai racoroase şi o umiditate mai mare în sol precum şi în atmosfera. formeaza o coroana conica regulata. dar sunt tipici pentru grupuri si ca arbori de alei. Pentru inmultire este necesara cultivarea in grupuri. Frunzele aciculare. Pentru alei se prefera indivizii masculi. Rezista bine la ger dar nu sub temp de -27°C şi este sensibil la îngheturile târzii Folosinta: se recomanda plantarea în parcuri unde umiditatea atmosferica este mai ridicata dar se utilizeaza şi ca arbori solitari şi în grupuri foarte rar se pot planta în aliniamente (doar în parcuri – alei). originar din America N. Talia arborilor: talie 1 (depasesc h = 25 m). apoi f. Folosinta: pot fi plantati si solitar. piramidal (exempl. Caract. are un habitus (aspect coroana) variabil. Coroana este piramidala. dar cresc incet Cerinte ecologice: ca specie indigena de climat montan ar necesita veri mai racoroase şi o umiditate mai mare în sol precum şi în atmosfera. puietii sunt sensibili la ger dar arborii maturi rezista f bine la ger. arbusti – plante lemnoase cu h mai mic sau pina la 7 m) Abies alba (Bradul alb) Arbore indigen. grupare care face tranzitia catre conifer. de talie 1 dar la noi in tara in plantatii creste de talie 2.biologice: creste incet in primii ani dupa plantare. culoare datorata prezentei celor 2 dungi albe de stomate.ARBORI SI ARBUSTI CONIFERI Ginkgo biloba – arbore ce apartine gimnospermelor. prezenta pe ambele fete ale frunzelor aciculare (data de numeroasele dungi de stomate xistente pe ambele fete). talie 2 (h intre 15-25 m). forma de evantai cu 2 lobi.feminine cu cele masculine (plante dioice: sexe dispuse pe invivizi masc si feminini) (diferiti) Cerinte ecologice: specie iubitoare de caldura si de lumina. de aceea se recomanda in parcuri si gradini. lucios cu fata inferioara albicioasa. feminine. mari şi de forma aprox cilindrica. NU stradal. aproximativ cilindrice şi se remarca prin culoarea verde-violacee pe care o au inainte de maturitate. originar din China. coloritul de vara este verdeproaspat iar cel de toamna galben-auriu Caract. de culoare verde inchis. Necesita soluri profunde. Conurile sunt mai mici comparativ cu abies alba.biologice: sunt arbori longevivi. Inflorescentele (conurile) sunt decorative prin faptul ca sunt erecte. mată. Abies concolor (Brad argintiu) Arbore de talie 1. Caract.

biologice: creste rapid şi are o longevitate exceptionala (pina la 6000 ani) Cerinte ecologice: prefera un climat mai blând.biologice: are o crestere rapida Cerinte ecologice: rezista f. talie 1. Nu sunt pretentiosi la sol. uneori în masiv (degarnisirea trunchiului este inevitabila). nu sunt indicati pentru aliniamente deoarece cu vârsta coroana devine neregulata. specie de lumina (la umbra se degarnisesc (usuca) rapid. cu frunze pendente (cazatoare). Formeaza conuri de 5-8 cm de culoare galbuie spre bruna şi sunt usor lucioase. are un habitus (asp coroana) la inceput conic care cu vârsta devine neregulat. moi. dar trebuie evitata plantarea în solurile compacte. Pinus nigra (Pinul negru) Arbore de talie 2. Are ramuri groase. întinse lateral şi cu vârfurile usor curbate în sus. exemplarele tinere sunt sensibile la gerurile mari. cu o coroana larga ovoidala care devine la batrânete tabulara. Pinul negru se acomodeaza f. în faza tânara sunt verzi iar la maturitate sunt brun deschise. Caract. Ca şi pinul de padure sunt adaptabili la conditii destul de variate de sol putând reusi chiar şi pe terenuri nisipoase. Conurile sunt aproximativ cilindrice. uneori în masiv. fie în grupuri şi în masiv. mici (1-1. Caract. .biologice: cresc relativ incet Cerinte ecologice: sunt rezistenti la ger. liniare. Taxodium districhum (Chiparos de balta) Este un arbore din America de Nord. Frunzele aciculare sunt subtiri. Folosinta: pot fi plantati izolati. dar pendule.5 cm) care sunt inserate distinct pe niste lujeri subtiri. Frunzele aciculare sunt lungi (aprox 14 cm). dar şi solitar şi în grupuri. în grupuri. inainte de cadere. Frunzele aciculare sunt mai mici comparativ cu majoritatea pinilor arborescenti (37 cm) colorate verde-albastrui şi usor rasucite. lipsiti de muguri şi care cad odata cu frunzele. Formeaza un trunchi viguros care laarborii batrani este foarte latit la baza. dispuse spiralat pe acestia. nu sunt indicati pentru aliniamente deoarece coroana devine cu vârsta neregulata. specie de lumina. este o specie toleranta la seceta. se regaseste în jurul oglinzilor de apa. Caract. verde inchis şi grupate câte 2 într-un fascicul. dar poate creste şi în soluri cu umiditate moderata Folosinta: în principal în plantatii pe marginea apelor şi a cursurilor line de apa. nu suporta atmosfera poluata. În general pinii nu suporta o atmosfera poluata.bine şi pe soluri calcaroase.bine la ger. Conurile mature ajung la dimensiuni 3-7 cm şi au o pozitie pendenta. Coroana este larg piramidala bogata. Caract. coroana piramidala (la molizii mai batrani ramurile secundare devin pendule). cu frunzisul fin. Lujerii persistenti cu muguri au frunze solzoase mici. cu o coroana aplatizata şi cu trunchiul dezgolit de ramuri pe inaltimi variabile. Frunzele aciculare sunt tetramuchiate cu vârf ascutit (inteapa) de culoare verde intens.biologice: are o crestere rapida Cerinte ecologice: rezista f bine la ger.Picea excelsa (Molidul) Arbore indigen de talie 1. Este adaptat la terenuri cu umiditate în exces. Scoarta ramurilor din coroana şi a partii superioare a trunchiului este roscat-caramizie (este usor de recunoscut de la distanta). nu sunt pretentiosi la sol (posibil şi pe terenuri nisipoase). în grupuri. verde devenind ruginiu toamna. Folosinta: pot fi plantati izolati. este o specie toleranta la seceta. Pinus silvestris (Pinul roşu sau de padure) Este un arbore indigen de talie 2-1. sunt specii de lumina dar şi de semiumbra Folosinta: se cultiva predominant în parcuri şi gradini fie solitari. Conurile sunt de forma sferic-ovoidale de aprox 2-3 cm.

exemplarele feminine formeaza pseudobaice foarte decorative. exemplarele feminine decoreaza prin faptul ca semintele lor au un învelis carnos. canaliculate / scobit longitudinal. nu sunt pretentiosi la sol.inserate în acelasi nod).bine tunderea Cerinte ecologice: este o planta care rezista f. Cu vârsta isi pierde ramurile inferioare. este o specie de lumina Folosinta: în grupuri dar şi ca exemplare solidare putând crea şi masive (în pozitii f. cu tulpina dreapta. multitulpinala. multitulpinal. colorate în verde deschis. Caract. la inceput verzi.bine luminate) Juniperus communis (Jenupar) Este un arbust montan indigen. suporta semiumbra astfel incât conduse prin tundere în gardurile vii se obtin rezultate bune chiar şi în conditii de luminozitate. Conurile sunt mici (2.Taxus baccata (Tisa) este o specie indigena de talie 3. prefera solurile fertile dar se adapteaza şi pe soluri calcaroase. originar din Extremul Orient. tisele suporta f. creste f. 6-9 mm.biologice: suporta tunderea Cerinte ecologice: rezista slab la ger. specie de lumina şi semiumbra Folosinta: exemplare solitare şi grupuri . cu ramificare deasa şi vârfurile orientate în sus. cu aspect albastrui. Intreaga planta este toxica pentru ca contine un tanin numit taxina.biologice: sunt plante care cresc incet. în forma de canal sau de jgheab. ramificata la baza. dispuse pectinat (pieptene) cu o culoare verde inchis. prefera umiditate mare în sol dar şi în atmosfera.bine la ger. Caract.biologice: crestere rapida Cerinte ecologice: rezisra bine la ger. care sunt verzi sau verzi-galbui. zada) Este un arbore rasinos cu frunze caduce. liniare.bine şi pe soluri calcaroase. dispuse în cerc la nivelul unui nod în jurul unei axe comune. creste f. lipite de lujeri. de talie 1. incepând din apropierea solului. se preteaza f. apoi albe-negricioase. Ramurile sunt dispuse neregulat.bine şi la obtinerea unor forme tunse şi chiar la realizarea de garduri vii. grupate în fascicule. lungi de 1-1.bine în plin soare. Folosinta: poate fi plantat în grupuri dar şi solidar. brumate Caract. prefera o umiditate crescuta atit în atmosfera cit şi în sol. rezista f. dar tolereaza şi o umbra accentuata. cu o coroana larg piramidala aproape rotunjita.5 cm. Thuja orientalis (Tuia) Este un arbore de talie 3. longevitate mare (2000-3000 ani). lungi 1-3 cm.bine la ger. roşu-viu numit aril. Folosinta: utilizati în grupuri dar pot fi plantati şi solitar (nu lipseste din amenajarile peisagistice) Larix decidua (Larice. dar poate ajunge şi de talie 2. iar toamna inainte de cadere devin galbene. cu o coroana piramidala şi rara şi care se dezvolta mai mult spre lumina în plantatii. dispuse verticilat cite 3(mai mult de 3 f. Frunzele aciculare sunt persistente. Coroana este larg conica. Conurile sunt mici (1-2 cm) carnoase la inceput de culoare verde-albastrui şi devin brune. foarte des. Frunzele aciculare sunt moi. cu înradacinare profunda. rigide. Frunzele sunt solzoase. Frunzele aciculare sunt intepatoare. Este un arbore dioic. sferice.biologice: crestere rapida şi suporta tunderea Cerinte ecologice: rezista f.5 – 4 cm) ovoidale remarcabile în faza tânara prin culoare rosie-purpurie. aspect care intereseaza din punct de vedere peisagistic pentru gradinile mici.bine la poluarea urbana în special la gazele de esapament. Caract.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful