Conceptul de CAD

1. Introducere Cursul îşi propune să prezinte şi să conducă la însuşirea de către studenţi a principalelor elemente şi a celor mai utilizate programe necesare desfăşurării în bune condiţii a unei activităţi de proiectare asistată de calculator. Cursul este însoţit de elemente practice care vor contribui la deprinderea cunoştinţelor necesare rezolvării unor probleme diverse de proiectare. 2. Proiectarea asistată de calculator 2.1. Procesul de proiectare Procesul de proiectare este un proces in general iterativ şi care constă în mai multe faze. Unele din aceste faze pot fi mai accentuate sau mai diminuate în funcţie de tipul de proiect, şi anume - recunoaşterea nevoilor, aceasta poate fi identificarea unor deficicenţe la produsele deja proiectate, activitate efectuată de un inginer sau prin percepţia oportunităţii unui nou produs - definirea problemei, care este cuprinsă într-o specificaţie a produsului care trebuie proiectat. Specificaţia include caracteristicile fizice şi funcţionale, cost, cantitate şi performanţele de operare - sinteza şi analiza sunt relativ legate şi cuprinse într-un proces iterativ. O anumită componentă sau un anumit subsistem al unui sistem cuprinzător este conceptualizată de proiectant, supusă analizei, înbunătăţită prin procedura de analiză şi reproiectată. Acest proces este repetat până ce proiectul a fost optimizat în cadrul constrângerilor impuse de proiectant. Componentele şi subsistemele sunt sintetizate în cadrul sistemului global într-un mod similar. - evaluarea este considerată prin intermediul determinării gradului de realizare a condiţiilor impuse în cadrul specificaţiilor stabilite în faza de definire a problemei. Această evaluare necesită deseori fabricarea şi testarea unui model prototip pentru a se obţine date privind performanţele, calitatea, rentabilitatea sau privind alte criterii - prezentarea este faza finală a proiectului şi include documentaţia necesară proiectului şi anume desene de execuţie, specificaţii de materiale, liste de piese etc. Procesul de proiectare care este efectuat asistat de calculator are în principiu aceleaşi etape dar acestea pot fi redefinite astfel - recunoaşterea nevoilor - definirea problemei - generarea modelului - analiza - revizia proiectului şi reevaluarea acestuia - desenarea automată.

2.2. Conceptul de CAD CAD- Computer Aided Drawing- Desenarea Asistată de Calculator CAD- Computer Aided Design- Proiectarea Asistată de Calculator CADD- Computer Aided Design and Drawing- Proiectarea şi Desenarea Asistată de Calculator În literatura anglo-saxonă această aparentă confuzie este exploatată, pentru a evidenţia permanent legătura indisolubilă care există în inginerie între proiectare şi desenare. Când este nevoie să se evidenţieze cele două componente ale ingineriei, cea de proiectare şi cea de desenare se utilizează uneori termenul de CADD. CAD-ul este în prezent o industrie de miliarde de dolari care cuprinde firme producătoare de software, distribuitori, grupuri de cercetare-dezvoltare, organizaţii de standardizare, centre de instruire şi învăţământ, edituri, producători de echipamente şi servicii speciale speciale. Numai în SUA, în anul 2000, piaţa produselor software şi a serviciilor asociate, cu aplicaţii doar în domeniul mecanic a depăşit 5,5 miliarde dolari. Conceptul de CAD trebuie înţeles în contextul mai larg al ciclului de viaţă al unui produs sau serviciu - cercetarea, inovarea şi concepţia aceste etape informatizate au generat domeniul COMPUTED AIDED ENGINEERING- CAE şi care se referă nu numai la simularea asistată de calculator a sistemelor continui sau discrete ( caracterizate de sisteme de ecuaţii diferenţiale ordinare sau cu diferenţe finite ) ci şi la modelarea corpurilor şi câmpurilor ( prin tehnici de tip FINITE ELEMENT METHOD/FINITE ELEMENT ANALYSIS sau altele similare ) utilizate în rezolvarea ecuaţiilor cu derivate parţiale, întâlnite în mecanică, rezistenţă, mecanica fluidelor termotehnică etc. - proiectarea şi devoltarea de produse şi tehnologii, bazată în principal pe CAD - realizarea de prototipuri şi produse de serie, care prin informatizare au generat domeniul COMPUTER AIDED MANUFACTURING- CAM. în urma unui proces de standardizare ( DRAWING EXCHANGE AND INTEROPERABILITY ) atât sistemele complexe cât şi părţile lor, componente relativ simple tind să fie descrise într-un limbaj informatic unic, ceea ce determină tendinţa ca cele trei abordări CAE/CAD/CAM să se integreze în una unică numită COMPUTER INTEGRATED MANUFACTURING- CIM. 2.3. Categorii de pachete de programe CAD Proiectarea şi desenarea asistată de calculator, în sensul cel mai larg ( CAD ), se realizează cu programe de calculator care se pot clasifica în următoarele categorii de aplicaţii - modelare geometrică şi desenare asistată de calculator, de exemplu AutoCAD, Turbocad, KeyCAD, DesignCAD, solid Works, etc. probleme generale de calcul mecanic, utile mai ales în ingineria asistată CAE, de exemplu Matlab, Matematica, MathCAD, etc. modelare numerică cu element finit, sau cu funcţii similare dedicate rezolvării ecuaţiilor cu derivate parţiale, utilizate în proiectarea integrată, de exemplu ANSYS, COSMOS, NASTRAN,etc. aplicaţii orientate spre un domeniu particular, de exemplu PipeCAD- proiectarea instalaţiilor, AeroCAD- proiectarea construcţiilor aeronautice, ArhiCAD- proiectarea arhitectonică, etc. sisteme integrate de aplicaţii, cu grad de integrare a componentelor CAE/CAD/CAM mai mare sau mai mic, de exemplu I-DEAS, CATIA, EUCLID, ProEngineer, SAAP, etc.

2.4. Producători şi produse CAD Dintre cele mai cunoscute produse CAD menţionăm 1. Autodesk, produce programul AutoCAD dar şi alte aproape 40 produse complementare 2. Bentley System, produsul de bază este MicroStation 3. Parametric Tehnology, care produce CADDS şi Pro/Engineer. CADDS este dedicat automatizării proiectării mecanice cu utilizare în proiecte mari. Pro/Engineer este un editor CAD 2D/3D care permite schimbul de date cu mai multe alte programe 4. SolidWorks prezintă un sistem de proiectare mecanică şi de modelare a solidelor 5. CATIA este un mediu software integrat de instrumente inginereşti CAD/CAM produs de Dassault Systems 6. I-DEAS ( Integrated Design Engineering Analysis Software ), este o suită de de instrumente CAD/CAM/CAE integrate şi destinate automatizării proiectării mecanice. Statistica preferinţelor, după unii autori este AutoCAD 55,51% Pro/Engineer 13,2% SolidWorks 10,24% Catia 7,32% Alte programe 13,32%. 3. Metoda elementului finit 3.1. Principiul metodei elementului finit Analiza cu elemente finite este o tehnică numerică bazată pe computer pentru calculul rezistenţei şi a comportării structurilor inginereşti. Poate fi utilizată penru calculul rotaţiilor, tensiunilor, vibraţiilor, a comportării la flambaj şi alte multe fenomene. Poate fi utilizată pentru analiza atât a deformaţiilor mici cât şi a acelor mari atât sub sarcini cât şi sub deplasări aplicate. Pot fi analizate atât deformaţii elastice cât şi deformaţii plastice permanente. Calculatorul este necesar deoarece este necesar un număr astronomic de calcule necesare pentru a analiza o structură relativ mare. În metoda elementelor finite, o structură este împărţită în foarte multe blocuri mici sau elemente. Comportarea unui element individual poate fi descrisă cu un set relativ simplu de ecuaţii. Tocmai deoarece setul de elemente va fi legat împreună pentru a construi structura întreagă, ecuaţiile care descriu comportarea elementelor individuale sunt legate într-un set extrem de mare de ecuaţii care descriu comportarea structurii. Calculatorul poate rezolva un număr imens de ecuaţii simultane. Din soluţie, computerul extrage comportarea fiecărui element individual. Mai departe se pot obţine tensiunile şi deformaţiile tuturor părţilor structurii. Tensiunile pot fi comparate cu valorile admisibile ale tensiunilor pentru materialul utilizat, pentru a vedea dacă structura este destul de rezistentă. Metoda este diferită de metoda ecuaţiilor cu diferenţe finite. În general, o soluţionare a unei probleme cu ajutorul metodei elementului finit poate fi realizată urmărind trei etape. Aceste etape sunt generale şi se pot întâlni în toate programele de acet tip - Preprocesarea definirea problemei principalele etape în preprocesare sunt - definirea punctelor/liniilor/ariilor/volumelor - definirea tipurilor de elemete şi a proprietăţilor de material şi geometrice - divizarea liniilor/ariilor/volumelor după necesităţi Cantitatea de detalii necesare va depinde de dimensionalitatea analizei ( adică 1D, 2D, axial simetrică, 3D). - Rezolvarea repartizarea sarcinilor, constrângerilor şi rezolvarea aici se specifică sarcinile (punctuale sau de presiune), constrângerile şi în final rezolvarea setului de ecuaţii. - Postprocesarea procesarea ulterioară şi vizualizarea rezultatelor în acest stadiu se pot obţine - Lista deplasărilor nodale - Forţele şi momentele din elemente - Trasarea deplasărilor

- Diagramele de contur a tensiunilor Metoda elementului finit este o metodă aproximativă şi, în general, acurateţea soluţiei creşte cu numărul de elemente utilizate. Numărul de elemente necesare pentru un model corect depinde de problemă şi de rezultatele specifice pe care le dorim de la acesta. Astfel, în scopul de a analiza acurateţea rezultatelor pentru o singură rulare a metodei elementului finit, este necesar să se crească numărul de elemente dintr-un obiect sau zonă a obiectului şi să se vadă modificarea de rezultate. 3.2. Limitele metodei elementului finit Metoda elementului finit este o metodă foarte versatilă şi totodată puternică şi poate fi utilă proiectanţilor pentru a obţine informaţii privind comportarea structurilor complicate cu cele mai arbitrare solicitări. În scopul un avantaje semnificative care au fost făcute posibile prin dezvoltarea metodei, rezultatele obţinute trebuie examinate cu marte atenţie înainte de a fi utilizate. Cea mai semnificativă limitare a metodei elementului finit este acurateţea de a obţine soluţii acesrea sunt în mod uzual o funcţie de rezoluţia divizării în elemente finite. Orice regiune de tensiuni înalt concentrate, ca de exemplu în jurul sarcinilor punctuale şi a suporţilor, trebuie să fie cu atenţie analizată prin utilizarea unei divizări suficient de fine. Pe lângă aceasta, există unele probleme care prezintă singularităţi inerente ( tensiunile sunt teoretic infinite ). Un efort special trebuie făcut pentru a analiza aceste probleme. Obţinerea soluţiilor prin metoda cu element finit necesită adesea spaţii substanţiale de memorie şi timp de rulare pe computer. În proiectarea la oboseală, conform Curent Industrial Practices for Pressure Equipment Design Against Fatigue, Pressure Component, Fatigue Design, Final Report, utilizatorii de programe cu element finit au următoarele preferinţe Ansys- 41%  Abaqus- 13%  FE-PIPE- 8%  Cosmos- 3%  CADSAP- 3%  Alte programe- 32% ( nici un alt program nu depăşeşte 5% ).

.Prezentare program AutoCAD.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

În mod prestabilit programul măsoară unghiurile în sens invers al acelor de ceasornic. un cerc. arc sau alt obiect care este cel mai apropiat de centrul cutiei cursorului FROm – aceasta permite să se utilizeze orice poziţie de pe ecran ca bază pentru introducerea coordonatelor relative Sistemul de coordonate Sistem de coordonate utilizator – UCS – pictograma indică originea sistemului de axe. Meniul cursor apare în poziţia în care se găseşte cursorul în cruce.3 . Introducerea coordonatelor polare coordonatele polare pot fi definite ca distanţa şi unghiul faţă de un punct specificat. Introducerea coordonatelor relative coordonatele relative se utilizează pentru a localiza punctele în funcţie de punctul anterior şi nu de origine. Toate coordonatele polare absolute se măsoară din punctul de origine. Coordonatele relative sunt introduse precedate de @. ţinând apăsată tasta SHIFT în timp ce se utilizează butonul din dreapta al mousului.Object snap – se referă la o funcţie prin care cursorul în cruce este obligat să sară exact la un anumit punct sau la un obiect existent.0 . cu unghiul 0 în lungul axei x. ENDpoint – selectează punctul final al unui obiect MIDpoint – selectează mijlocul unei drepte sau arc de cerc INTersection – cursorul sare în punctul de intersecţie a două obiecte Acest mod permite fixarea şi pe un punct de intersecţie imaginar ( în cazul in care intersecţia ar exista dacă obiectele ar fi extinse ) PERpendicular – se utilizează atunci când este necesar să se traseze o dreaptă perpendiculară pe obiectul selectat TANgent – se localizează punctele de tangenţă pe arce sau pe cercuri  NEArest – se poate fixa cursorul pe o dreaptă. Introducerea coordonatelor absolute sistemul de coordonate absolute localizează toate punctele în funcţie de originea care se presupune a fi  0. . Modurile object snap se pot selecta şi din meniul cursor.0. Introducerea coordonatelor polare absolute pentru a desemna o coordonată polară absolută se introduce mai întâi distanţa şi apoi unghiul. de ex. @6. Unul din avantajele principale ale utilizării acestei metode este acela că nu trebuie să alegem cu exactitate un punct.

tangentă. Tangent. Tangent. Radius ( tangentă. Desenarea figurilor geometrice fundamentale Desenarea dreptunghiurilor Comanda Rectangle  prin această comandă se creează un dreptunghi. Desenarea cercurilor Comanda Circle  Programul oferă următoarele posibilităţi de desenare a unui cerc Center. Tangent ( tangentă. Programul îl consideră ca fiind un singur obiect. Radius ( centru.Introducerea coordonatelor polare relative aceste coordonate se măsoară în funcţie de ultimul punct introdus sub forma unei distanţe şi a unui unghi. tangentă. numit polilinie. rază ) se specifică întâi centru şi apoi raza cercului Center. Pentru a se modifica el trebuie descompus cu comanda Explode sau cu ModifyPolyline . tangentă ) se specifică trei obiecte care vor fi tangente la cerc Desenarea arcelor Comanda Arc  Programul oferă următoarele posibilităţi de desenare a unui arc de cerc 3 Points  se desenează un arc de cerc prin trei puncte. cu comanda Line din meniu sau de la tastatură. atât în sensul acelor de ceasornic cât şi invers . diametru) se specifică întâi centru şi apoi diametrul cercului 2 Points ( 2 puncte ) se specifică cele două puncte care definesc diametrul cercului 3 Points ( 3 puncte )se definesc trei puncte de pe circumferinţa cercului Tangent. care trebuie introduse în ordine. rază ) se specifică două obiecte care vor fi tangente la cerc şi raza cercului Tangent. Diameter ( centru. După apelarea comenzii apare următorul dialog _line Specify first point: Specify next point or [Undo]: Specify next point or [Undo]: Specify next point or [Close/Undo]: Opţiunea c ( close ) se închide poligonul u  ( undo ) înlătură linia desenată anterior. şi este necesar să se selecteze primul colţ şi colţul opus. Pentru a se specifica coordonata polară se precede distanţa şi unghiul de simbolul @. Desenarea liniilor Line  comanda poate fi accesată cu pictograma Line din bara cu instrumente Draw.

Angle utilizată atunci când este mai uşor să se descrie arcul începând cu poziţia punctului de centru. Length  Este o variantă pentru Start. Start. arce. End. End  în momentul în care se selectează punctul de început şi centrul se selectează raza. Center. Length  Cuvântul length se referă la lungimea corzii. Direction  Direcţia se referă la direcţia de rotaţie a arcului. Start. Punctul de început şi direcţia sunt identice cu punctul de sfârşit şi direcţia arcului sau dreptei anterioare. Center. Angle  Unghiul inclus se referă la unghiul ocupat de arc. End  Este o variantă pentru Start. Continue  Se poate continua un arc din cel desenat anterior. El nu se poate modifica decât după descompunerea în părţi componente.Start. O coardă este un segment de dreaptă care uneşte două puncte pe un arc. Center. Atunci când folosiţi această metodă. Distanţa dintre punctul de început şi de sfârşit al arcului şi numărul de grade determină poziţia şi mărimea acestuia. etc ). Start. în grade. Length utilizată atunci când este mai uşor să se descrie arcul începând cu poziţia punctului de centru. Unghiul pozitiv va desena un cerc în sens trigonometric şi invers. fiecare arc tangent la arcul anterior. End. Punctul de sfârşit furnizează lungimea arcului de cerc. Desenarea poligoanelor Poligomul este o figură închisă mărginită de trei sau mai multe segmente de dreaptă. Start. End utilizată atunci când este mai uşor să se descrie arcul începând cu poziţia punctului de centru. Comanda poligon permite crearea unei figuri cu până la 1024 de laturi. Center. Start. Angle  se selectează punctul de început şi centrul care vor defini raza arcului. Start. Ele pot înlocui obiectele de bază ( linii. Center. Start. Se pot desena poligoane de tip regulat. Center. Angle  Este o variantă pentru Start. Comanda Polygon  Pentru cazul în care se specifică centrul cercului în care este înscris poligonul instrucţiunile sunt _polygon Enter number of sides <4>: 4 Specify center of polygon or [Edge]: Enter an option [Inscribed in circle/Circumscribed about circle] <I>: i Specify radius of circle: Pentru cazul în care un colţ al acestuia trece print-un punct oarecare instrucţiunile sunt _polygon Enter number of sides <4>: Specify center of polygon or [Edge]: e Specify first endpoint of edge: Specify second endpoint of edge: Utilizarea poliliniilor Poliliniile sunt cele mai versatile obiecte din AutoCAD. Comanda Pline  . Start. Center. Radius  Se introduce valoarea razei arcului definit de inceputul şi sfârşitul său. Center. Un poligon desenat este o polilinie închisă şi de aceea este considerat un obiect. Center. End.

Width – se permite să desenaţi polilinii late. Una dintre utilizările comenzii este idendificarea unei zone delimitate de obiecte neregulate. cu comanda ToolsInquiryArea . Comanda Boundary Comenzile pentru desenarea unei regiuni şi calculul ariei şi a perimetrului sunt . Undo – se şterge ultimul segment desenat. apoi se închide comanda. dintr/un număr de obiecte separate. la primul punct. Arc – Comanda de desenare a unei polilinii sub formă de Arc este _pline Specify start point: Current line-width is 0.0000 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]:c Opţiunile comenzii Pline Close – această opţiune închide automat polilinia. După identicare. prin selectarea unui punct pe direcţia dorită Radius – se desenează un arc prin precizarea razei acestuia Second pt – se desenează un arc prin trei puncte Desenarea poliliniilor de contur Este un instrument care permite să se creeze o regiune închisă sau o polilinie. Halfwidth – se specifică jumătatea din grosimea totală a poliniei ( dacă nu se specifică o valoare aceasta este 0). Practic opţiunile halfwidth şi width au acelaşi efect. inclusiv curbe. Programul cere să se specifice jumătate din grosimea de început şi de sfârşit. polilinia rezultată poate fi afişată sau poate sta la baza calculului ariei sau perimetrului.Pentru o polilinie formată din trei linii instrucţiunile sunt _pline Specify start point: Current line-width is 0. conectând ultimul punct de capăt selectat.0000 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: a Specify endpoint of arc or [Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: Opţiunile sunt CEnter – se creează un segment de arc pentru o polilinie prin precizarea centrului Direction – se permite modificarea direcţiei spre care va porni arcul. Diferenţa constă în faptul că în ultimul caz nu se dublează valoarea introdusă. Length – se specifică lungimea următorului segment de dreaptă şi îl desenează pe aceeaşi direcţie cu cel anterior.

Select internal point: 1 loop extracted. Divizarea unui obiect Comanda Divide Se calculează punctele de diviziune cu aceeaşi precizie ca şi pentru celelalte obiecte.. Perimeter = 269. Analyzing the selected data.4631. Selecting everything visible.. Comenzile pentru divizarea unei linii sunt _divide Select object to divide: Enter the number of segments or [Block]: 5 Măsurarea unui obiect Comanda Measure Comanda Measure calibrează lungimi egale care se pot preciza. Analyzing internal islands. Comenzile pentru măsurarea unei linii sunt _measure Select object to measure: Specify length of segment or [Block]: 30 Desenarea inelelor şi cercurilor pline ... poziţia contactului părţilor mecanice şi centrele de rotaţie. 1 Region created.._boundary Select internal point: Selecting everything.. BOUNDARY created 1 region Command: AREA Specify first corner point or [Object/Add/Subtract]: o Select objects: Area = 4849. Stilul punctului şi mărimea punctului se stabilesc cu ajutorul căsuţei de dialog Point style . linia centrală a structurii grinzilor..5126 Indicarea unei poziţii Comanda Point Se pot crea puncte ca obiecte.. Aceste puncte pot fi utilizate pentru a poziţiona intesecţia obiectelor.

De asemeni cu comanda Elipse se pot desena cercuri izometrice. Ele pot avea orice diametru interior şi exterior sau pot fi complet pline ( discuri ).5000>: 5 Specify outside diameter of donut <1. Comenzile pentru desenarea unei elipse cunoscând capetele axelor şi rotaţia sunt _ellipse Specify axis endpoint of ellipse or [Arc/Center]: Specify other endpoint of axis: Specify distance to other axis or [Rotation]:30 Comenzile permit desenarea elipsei prin definirea diamerului unui cerc şi rotaţia acestuia cu un număr de grade în jurul axei sale.0000>: 20 Specify center of donut or <exit>: Specify center of donut or <exit>: Specify center of donut or <exit>: Specify center of donut or <exit>: Specify center of donut or <exit>: e Prin acestă serie de comenzi se trasează o serie de 4 cercuri pline. Desenarea elipselor Comanda Elipse Elementele unei elipse sunt centrul său. bazate pe aceste trei elemente.o mm. Comenzile pentru desenarea inelelor şi cercurilor pline sunt _donut Specify inside diameter of donut <0. Comanda Elipse furnizează mai multe metode de desenare a elipselor.0 mm şi diametrul exetrior de 20.Comanda Donut Se utilizează la trasarea discurilor sau coroanelor circulare. Comenzile pentru desenarea unei elipse cunoscând capetele axelor şi distanţele sunt . axa mare şi axa mică. cu diaametrul interior de 5. Cercurile pline sunt nişte polilinii circulare. Comenzile pentru desenarea unei elipse cunoscând centrul şi capetele axelor sunt _ellipse Specify axis endpoint of ellipse or [Arc/Center]: _c Specify center of ellipse: Specify endpoint of axis: Specify distance to other axis or [Rotation]: Command: Se desenează elipsa prin centrul de intersecţie a axelor şi a câte unui capăt al celor două axe.

Bisect  se creează o linie infinită care trece prin vârful unui unghi determinat de alte două puncte precizate. Pentru aceasta prin alegerea opţiunii Arc se va desena. Comenzile pentru desenarea unei desenarea unei linii infinite sunt _xline Specify a point or [Hor/Ver/Ang/Bisect/Offset]: Opţiunile acestei comenzi constau în diverse metode de desenare a liniilor infinite şi acestea sunt Hor  se creează o linie orizontală care trece printr-un singur punct Ver  se creează o linie verticală care trece printr-un singur punct Ang  se creează o linie înclinată sub un anumit unghi. Offset  se creează o linie infinită paralelă cu un alt obiect.se specifică unghiul faţă de o anumită linie de referinţă. în prima fază o elipsă după care se va desena arcul de elipsă prin precizarea punctelor de început şi de sfârşit ale arcului._ellipse Specify axis endpoint of ellipse or [Arc/Center]: Specify other endpoint of axis: Specify distance to other axis or [Rotation]: Prin aceste comenzi se selectează cele două puncte ale unei axe şi capătul celei de a doua exe. În cazul în care nu se specifică alt mod se creează o linie infinită care trece prin două puncte (selectate atât prin coordonate cât şi prin alegerea punctelor prin alte moduri). Comenzile pentru desenarea unui arc de elipsă sunt _ellipse Specify axis endpoint of ellipse or [Arc/Center]: _a Specify axis endpoint of elliptical arc or [Center]: Specify other endpoint of axis: Specify distance to other axis or [Rotation]: Specify start angle or [Parameter]: Specify end angle or [Parameter/Included angle]: Desenarea unei linii ajutătoare ( desenarea unei linii infinite ) Comanda Xline Se creează o linie infinită şi care poate fi utilă în construcţiile geomatrice.se specifică unghiul de înclinare şi un punct . pentru a-l împărţii în două unghiuri egale. . Există două variante . Desenarea unui arc de elipsă Comanda permite desenarea unui arc de elipsă.

Modelul de haşurare Se găseşte în căsuţa cu lista derulantă şi se alege prin utilizarea săgeţii care acţionează bara de derulare. Semidreapta are un punct de pornire precizat şi se întinde la infinit. Pentru modelele predefinite. Grosimea de peniţă ISO Pentru un model predefinit de haşură ISO.definite de utilizator . Această opţiune configurează mărimea haşurilor pentru reprezentarea ISO. din zona Pattern Properties . afişat în caseta cu lista derulantă Pattern. Comenzile de haşurare sunt Hatch şi Bhatch Diferenţa dintre cele două comenzi constă în faptul că prin comanda Bhatch se poate haşura orice zonă atât cât se poate găsi un obiect de frontieră. Comenzile pentru desenarea unei desenarea unei linii semi-infinite sunt _ray Specify start point: Specify through point: Haşurarea Haşurarea este o modalitate de aplicare a unor modele unor zone din desen. de asemenea.Aceste modele de desen pot fi simple linii sau modele complexe.Desenarea unei linii ajutătoare semiinfinite Comanda Ray Se creează linii de construcţie semiinfinite. Proprietăţile modelelor Modele au anumite proprietăţi care influenţează modul în care sunt desenate. se activează opţiunea ISO Pen Width. Prin comanda Bhatch se lansează căsuţa de dialog Boundary Hatch Modele de haşuri Există trei tipuri de modele . modelul apare afişat în fereastra din partea de sus a casetei de dialog. .peronalizate.predefinite . Numele modelului de haşură este.

Valoarea prestabilită este 1 şi reprezintă mărimea cu care a fost definit iniţial modelul respectiv. Descompunerea în elemente componente ( opţiunea Explode ) Modele de haşuri sunt obiecte. Această legătură permite ca zona haşurată să se adapteze oricăror modificări.Mărimea ( opţiunea Scale ) După alegerea modelului. Unghiul ( opţiunea Angle ) Comanda Angle se aplică la cele trei tipuri de modele. Un model explodat conduce la apariţia unor obiecte individuale (linii şi/sau puncte). Dacă obiectele se intersectează sau se prelungesc unele peste celelalte se pot obţine rezultate nedorite. prin simpla selectare a unui punct în interiorul său. Scopul este de a stabili unghiul de înclinare a haşurilor faţă de axa x a vederii UCS curente. Nu se poate folosi această opţiune la modele explodate. Selectarea obiectelor ( Select Objects ) Se poate utiliza la haşurarea unui obiect închis ( polilinie sau cerc ). Deoarece haşurile explodate nu mai constituie un obiect creşte foarte mult mărimea fişierului. Asociativitatea ( opţiunea Associative ) Se spune că un model de haşură este asociativ dacă obiectele sale sunt legate de conturul pe care îl definesc. configurând opţiunile pe baza unui model din desen. Opţiunea Inherit Properties Opţiunea Inherit Properties utilizează avantajul modelelor de haşurare existente. Redactarea textelor Definirea stilului de text . Opţiunea Pick Points Se selectează automat conturul zonei de haşurare. Dublarea reţine caracteristicile liniilor şi le utilizează ca să deseneze linii perpendiculare ( la 90o ) faţă de primul grup de linii. Spaţierea Se aplică doar la modelele definite de utilizator. În cazul în care programul nu poate identifica un contur închis apare eroarea Boundary Definition Error. Dublarea ( opţiunea Double ) Este utilizată doar pentru modelele definite de utilizator. Spaţierea este distanţa dintre liniile unui model de haşură definit de utilizator. se poate stabili o mărime a modelului respectiv.

lăţimea. aliniere. În acest caz comanda este DrawTextSingle Line Text  în cazul în care se alege opţiunea aliniere ( justify ) şi se comandă desenarea unui text aliniat cu o linie desenată prin două puncte.într-un singur rând.spaţierea textului .Comanda FormatText Style şi apare căsuţa de dialog Style Name Din această căsuţă de dialog se selectează opţiunile pentru alegerea tipului de fonturi precum şi datele necesare pentru a defini modul de scriere ( înălţime. atribute ale textului. ).5 Specify first corner: Specify opposite corner or [Height/Justify/Line spacing/Rotation/Style/Width]: În loc de al doilea colţ al ferestrei de scriere se pot preciza o serie de alte opţiuni. În această căsuţă de dialog există următoarele opţiuni . După alegerea celui de al doilea colţ al ferestrei de scriere se deschide automat căsuţa de dialog Multiline Text Editor . comenzile executabile sunt dtext Current text style: "Standard" Text height: 20. Comenzile executabile sunt _mtext Current text style: "Standard" Text height: 2. rotaţia.cu ajutorul deschiderii unei ferestre. stilul. În acest caz comanda este DrawTextMultilineext  Se stabileşte în primul rând zona în care se scrie textul.0000 Specify start point of text or [Justify/Style]: j Enter an option [Align/Fit/Center/Middle/Right/TL/TC/TR/ML/MC/MR/BL/BC/BR]: a Specify first endpoint of text baseline: Specify second endpoint of text baseline: Enter text: dadgad Enter text: în cazul în care se alege opţiunea de stil ( style ) se prezinte lista de stiluri de text. culoarea şi simboluri dintr-o bibliotecă de simboluri .operaţii de găsire/căutare . prin care se aleg tipul de font.4401 Specify start point of text or [Justify/Style]: s Enter style name or [?] <Standard>: ? Enter text style(s) to list <*>: Text styles: Style name: "Standard" Font files: txt Height: 0. prin care se aleg stilul. unghi.0000 Obliquing angle: 0 Generation: Normal Current text style: "Standard" textele pot cuprinde mai multe rânduri.caracter. spaţierea.0000 Width factor: 1. înălţime. Comenzile executabile sunt _dtext Current text style: "Standard" Text height: 44. unghiul . efecte. Scrierea textelor Textele pot fi scrise .proprietăţile. înălţimea. alinierea. lungimea textului. etc.

Unui bloc creat i se pot ataşa diferite informaţii. Înserarea acestui nou obiect nu conduce decât la memorarea punctelor de inserare a acestui bloc şi a numelui blocului . o copie a blocurilor putând fi stocată pe disk pentru a putea fi utilizată la alte desene. Se pot face comentarii.din căsuţa de dialog Block Definition se selectează numele blocului se înscrie în căsuţa cu denumirea Name  în zona Base point a căsuţei de dialog se alege . în căsuţa Description care să facă mai uşoară utilizarea blocului din cadrul bibliotecii. Aceste informaţii se numesc atribute.se lansează comanda BlockMake .poziţia punctului de înserare cu ajutorul coordonatelor în zona Objects .se determină poziţia optimă de pe simbol ce urmează a fi folosită ca punct de înserare (atunci când este înserat în desen.se selectează opţiunea Convert to block  Se vor alege unităţile de măsură identice cu cele ale desenului din care este desenat blocul. simbolul este plasat cu punctul de înserare deasupra cursorului-cruce de pe ecran) . programul actualizează toate simbolurile bazate pe acel bloc . După parcurgerea întregii proceduri.capacitatea de a ataşa informaţii. Căsuţa de dialog Multiline Text Editor se poate lansa şi prin comanda ModifyText  Utilizarea Blocurilor Block-ul este un obiect de sine stătător.se alege Select objects şi se selectează obiectele care formează blocul . Copierea unor obiecte crează noi obiecte care trebuie memorate în fişier .reducerea dimensiunilor fişierului.realizarea unui bloc din mai multe obiecte crează un singur obiect.se desenează construcţia geometrică necesară utilizând comenzile din AutoCAD .Căsuţa de dialog Multiline Text Editor se poate utiliza şi la importul unor texte de dimensiuni relativ mici.modificare uşoară a blocului. Avantajele utilizării blocurilor . compus la rândul său din mai multe obiecte. Se pot realiza biblioteci de simboluri standardizate .punctul de înserare cu ajutorul cursorului ( pick Point ) . Blocul definit este acum parte integrantă din desenul respectiv. care pot fi extrase şi utilizate în alte programe. obiectele iniţiale care definesc blocul sunt eliminate din desen. Dacă un block este actualizat şi/sau modificat într-un desen. Crearea unor biblioteci de simboluri Pentru crearea unei biblioteci de simboluri se foloseşte următoarea procedură .posibilitatea de a folosi blocurile în comun. Observaţii privitoare la crearea unui bloc .

scala de inserţie se stabileşte pe desenul în care vrem să introducem blocul dacă nu se activează opţiunea Specify On-screen . ne permite să inserăm obiectele din care a fost format blocul. în zona Scale se defineşte scala la care se face înserarea blocului astfel dacă se activează opţiunea Specify On-screen . În caz contrar blocul este înserat ca un singur obiect.se modifică blocul cu comenzile de editare din AutoCAD . astfel dacă se activează opţiunea Specify On-screen . punctul de inserţie se stabileşte pe desenul în care vrem să introducem blocul dacă se dezactivează opţiunea Specify On-screen . Acesta care se caută ( dacă nu este în directorul implicit ) cu comanda Browse  în zona Insertion point se defineşte punctul de înserare astfel dacă se activează opţiunea Specify On-screen .se lansează comanda Explode după introducere sau se lansează inserarea blocului cu această opţiune. tip linie Pentru ca blocul să preia caracteristicile stratului pe care a fost înserat. scara este în acest caz uniformă pe cele trei direcţii şi trebuie specificată numai în zona care defineşte direcţia X  în zona Rotaţion se stabileşte unghiul cu care se roteşte blocul faţă de poziţia în care a fost definit. Înserarea blocurilor deja definite într-un desen Bilblioteca de blocuri se poate utiliza astfel se lansează comanda InsertBlock  se alege din căsuţa Name numele blocului. . pentru fiecare direcţie în parte dacă este activată opţiunea Uniform Scale .se redefineşte blodul utilizând comanda BlockMake  . opţiunea Explode . scala de inserţie se stabileşte prin valorile introduse . dacă este setată. punctul de inserţie se va defini prin coordonatele acestuia. unghiul de inserţie se stabileşte prin valoarea unghiului înscrisă în căsuţa de dialog - - Actualizarea unui simbol Pentru a modifica un bloc. culoare.se procedează în continuare ca la definirea unui bloc nou .se inserează blocul care trebuie modificat/redefinit. Procedura de lucru este următoarea . pentru o înserare corectă. el trebuie spart cu comanda Explode în obiecte iniţiale. oriune în desen .Toate blocurile înserate anterior sunt actualizate atunci când comanda Block este finalizată.- - Strat. din căsuţa de dialog . iar culoarea şi tipul de linie trebuie stabilite la valoarea Bylayer  Desenarea blocului la scară Atunci când se crează un bloc se desenează toate obliectele care îl compun la dimensiuni unitate Definirea punctului de înserare Punctul de înserare trebuie să fie ale în mod adecvat. unghiul de inserţie se stabileşte pe desenul în care vrem să introducem blocul dacă nu se activează opţiunea Specify On-screen . toate obiectele acestuia trebuie să se găsească pe stratul 0.

fiecare proiectant va fi pus la curent cu ea.ataşarea desenului ( Attach ) . fără a mări dimensiunea acestuia desenul de ansamblu. Prin ataşarea cartuşului ca desen de referinţă externă.descărcarea desenului ( Unload ) . ele vor reflecta întotdeuna ultima revizie proiecte realizate în echipă.legarea desenului ( Bind ). Procedura de lucru .se alege din căsuţa de dialog Select reference file desenul care îl utilizăm ca referinţă externă . prin utilizarea acestei metode. dacă intervine o modificare.straturile ( layer ) . Legarea unor simboluri din desenul referinţă externă Dacă desenul referinţă externă are un bloc.un desen-referinţă externă poate servi drept cartuş al unui desen. Detaşarea unui desen referinţă externă Comanda Explode nu are efect la desenele referinţă externe inserate. tip de linie sau stil-text care se va utiliza în desenul de ansamblu.reîncărcarea desenului ( Reload ) . Pentru a modifica un desen care conţine un desen referinţă externă se lansează comanda InsertXref Manager prin care se pot face următoarele operaţii .se lucrează cu opţiunile ca şi în cazul blocurilor.tipul de linie ( Linetype ) .se lansează comanda InsertExternal Reference  . trebuie să se lege permanent respectivul simbol în desenul de ansamblu. strat.Utilizarea referinţelor externe Comanda este InsertExternal Reference Dacă este necesar să se utilizeze informaţii existente în alte desene se poate utliliza comanda InsertExternal Reference Exemple de utilizare a referinţelor externe cartuşul desenului.blocurile ( Block ) . Se lansează comanda Modify ObjectExternal Reference Bind În căsuţa de dialog există opţiunea de a se lega  . Deoarece desenele referinţă externe sunt reîncărcate.referinţele externe permit generarea unui desen de ansamblu pe baza unui set de desene parţiale.un grup de proiectanţi lucrează la un proiect comun. un stil de cotare.stilul de dimensionare ( Dimstyle ) . care pot face obiectul unor modificări ulterioare.detaşarea desenului ( Detach ) . Deoarece orice modificare a unui desen poate fi automat actualizată în celelalte desene. acesta va fi afişat împreună cu desenul.

invitaţia ( Prompt )invitaţia este utilizată de a se introduce valoarea atributului atunci când este introdus în desen şi este reprezentat de o întrebare. etc. material. programul invită de două ori să se introducă valoarea. NUME.invizibil ( Invisibile ) – atunci când va fi înserat acest atribut este invizibil . Atributele sunt de asemenea utile pentru introducerea unui text care se schimbă la fiecare introducere a unui bloc dat. . nume desen.punctul de înserare . de exemplu COST. valoarea atributelor prestabilite se poate modifica ulterior. etc. Procedura de definire şi inserarea unui atribut . Aceste date se înscriu în zonele Insertion Point şi Text Option din partea inferioară a casetei de dialog. În zona Attribute se înscriu .eticheta ( Tag )eticheta clasifică atributul pe categorii. .parametrii care conţin informaţia utilă a atributului Aceşti parametrii se înscriu în zonele Attribute şi Mode . ).- stilul de text ( Textstyle ).constant – atributele constante primesc întotdeauna aceeaşi valoare cînd sunt înserate . In caseta de dialog Attribute Definition sunt definite două categorii de parametrii . astfel încât să se poată schimba răspunsul înainte ca să se insereze atributul .parametrii care controlează modul de afişare a atributului .unghiului de rotaţie.verificare ( Verify ) – atunci când se înserează un atribut cu verificare. Atributele permit să se ataşeze blocurilor informaţii sub formă de text.dată. Parametrii de mod ai atributului Aceste opţiuni se pot selecta din zona Mode a casetei de dialog Attribute Definition şi se pot prezenta sub orice combinaţie a modurilor de bază . reprezintă valoarea atributului. însă spre deosebire de atributele constante.stilul textului . Se selectează din zona Xrefs simbolul care dorim să-l legăm permanent şi prin comanda Add acesta va fi inserat în Definition to Bind Atribute ataşate blocurilor Comanda este DrawBlockDefine Attributes Atributele care se ataşează sunt obiecte. PRODUCĂTOR.alinierea .înălţimea . informaţii care pot extrase şi analizate în programe de baze de date şi de calcul numeric. Practic eticheta reprezintă numele atributului şi este utilizată la sortarea atributelor atunci când se efectuează o extragere a acestora.valoarea ( Value ). .prestabilit ( Preset ) – ca şi atributele constante atributele prestabilite au aceeaşi valoare la înserare. De exemplu la blocul cartuş putem defini atributele care să ceară introducerea datelor care se modifică ( nume persoane.

- Tehnici de editare Ştergerea obiectelor ( Erase ) Comanda de ştergere este ModifyErase Această comandă se execută prin selectarea obiectelor ce trebuie şterse din planul de desenare. de ex. stilul de text ( Text Style ). Comenzile executabile sunt _move Select objects: 1 found Select objects: Specify base point or displacement: Specify second point of displacement or <use first point as displacement>: Mutarea unui obiect sau a mai multor obiecte se face prin selectarea acestor obiecte. Comenzile executabile sunt _erase Select objects: 1 found Select objects: 1 found.- se desenează un bloc se selectează caseta de dialog Attribute Definition  se înscrie în rubrica Tag . de ex. Se tastează cu mausul pe eticheta ( Tag ) blocului şi apare caseta de dialog Edit Attribute Definition. SC XXX Srl se selectează opţiunile din zona Text Option . 2 total Select objects: Mutarea obiectelor ( Move ) Comanda este ModifyMove Prin această comandă un obiect este mutat de la o locaţie la alta în planul desenului. specificarea punctului de bază care indică de unde vor fi mutate obiectele şi ulterior prin selectarea punctului . Din căsuţa de dialog pentru modificarea proprietăţilor. o anumită valoare a atributului. prin care se pot modifica atributele blocului prin selectarea blocului şi lansarea comenzii ModifyProperties . FABRICANT se înscrie în rubrica Promt . Cine a fabricat acest obiect?  se înscrie în rubrica Value . înălţimea ( Height ) şi rotaţia ( Rotation )  Se activează butonul Pick Point şi se alege poziţia de înserare Modificarea atributelor se face cu comanda DDEDIT . la rubrica Text se pot modifica valorile atributelor iar la rubrica Misc se pot modifica modurile de setare a atributelor. şi anume Alinierea ( Justification ). de la bara de comandă.

Deformarea unor părţi din desen Comanda Modify Stretch Prin această comandă se deformează un desen sau o parte din desen. Comanda adaugă la numărul de obiecte existente un numărul de obiecte care au fost copiate şi deci creşte volumul desenului foarte mult. Opţiunea crossing-windows se realizează prin selectarea obiectelor sau unor părţi adin acestea prin selectarea întâi a colţului din dreapta jos şi apoi stânga sus. Trebuie analizată eficienţa utilizării acestei comenzi în raport cu comenzile de utilizare a blocurilor sau a desenelor referinţă externă. or [Multiple]: Specify second point of displacement or <use first point as displacement>: Comanda are acţiune similară cu comanda Move . Cele două puncte pot fi indicate prin utilizarea cursorului sau prin indicarea cotelor ( coordonate absolute sau relative ).. 2 total Select objects: 1 found. Selectarea lucrează cu ajutorul unui punct de ancorare. care împiedică să fie modificatunul dintre capete obiectului. Select objects: Specify opposite corner: 1 found Select objects: 1 found. Obiectele selectate pot fi copiate de la o locaţia la alta. 3 total Select objects: Specify base point or displacement: Specify second point of displacement: Se selectează obiectele care trebuie modificate cu ajutorul opţiunii crossing-windows sau crossing ploygon . Copierea obiectelor ( Copy ) Comanda este ModifyCopy Comanda execută copierea unui obiect sau grup de obiecte. Comenzile executabile sunt _copy Select objects: 1 found Select objects: Specify base point or displacement.care indică unde vor fi mutate obiectele.. Punctul de capăt sau de inflexiune neselectat devine punct drept punct de ancorare. . Prin selectarea opţiunii Multiple se repetă invitaţia de copiere până când se anulează comanda. care trebuie lungită sau scurtată. Comenzile executabile sunt STRETCH Select objects to stretch by crossing-window or crossing-polygon.

se lansează comanda Rotate  .la invitaţia Specify rotation angle or [Reference]: se poate răspunde alegând  .opţiunea [Reference]: şi se specifică întâi unghiul de referinţă şi apoi noul unghi.se selectează obiectele care trebuie rotite  .Rotirea obiectelor Comanda Modify Rotate Comenzile executabile sunt _rotate Current positive angle in UCS: ANGDIR=counterclockwise ANGBASE=0 1 found Specify base point: Specify rotation angle or [Reference]: 90 Procedura de lucru este următoarea . De asemenea există opţiunea de păstrare sau de ştergere a obiectelor iniţiale.se alege punctul de bază pentru rotaţia obiectelor selectate  . Crearea imaginilor oglindite Comanda Modify Mirror Pentru realizarea unor imagini simetrice faţă de o axă de simetrie se utilizează comanda Modify Mirror care prezintă avantajul că putem realiza prin desenare numai o parte din desen urmând ca restul să fie realizat prin comanda specială de copiere. Rotaţia obiectului se realizează cu diferenţa dintre cele două unghiuri. prin două puncte. Comenzile executabile sunt _scale Select objects: 1 found . Comenzile executabile sunt _mirror Select objects: 1 found Select objects: Specify first point of mirror line: Specify second point of mirror line: Delete source objects? [Yes/No] <N>: Executarea comenzii impune definirea unei linii. faţă de care se face copierea în oglindă a obiectelor selectate. Aducerea la scară a unor părţi din desen Comanda Modify Scale Această comandă permite de a micşora/mări orice obiect sau selecţie de obiecte existente într-un desen.opţiunea Specify rotation angle şi se tastează o valoare a unghiului de rotaţie .

se introduce o valoare numerică sau se indică o distanţă prin două puncte. arcelor se poate face înspre interior sau exterior şi deci se crează obiecte mai mari sau mai mici ). Comenzile executabile sunt _offset Specify offset distance or [Through] <49. cercurii sau elipse. după copiere ( ofset ) obiectul selectat se selectează obiectul care trebuie copiat se alege direcţia în care se face dublicarea ( dublicarea cercuriulor.Select objects: Specify base point: Specify scale factor or [Reference]: r Specify reference length <1>: Specify second point: Specify new length: Procedura de lucru este următoarea . - Tăierea obiectelor Comanda Modify Trim . prin orice metodă cunoscută . Copierea obiectelor cu ajutorul comenzii Offset Comanda Modify Offset Această comandă permite copierea unor imagini în imagini paralele cu aceeaşi mărime sau cu mărime modificată ( mai mari sau mai mici ). Dacă se selectează t ( through ) se specifică un punct prin care să treacă. aceasta fiind de obicei valoarea unei distanţe şi noua lungime.se selectează punctul de bază faţă de care se face mărirea/micţorarea obiectelor .o referinţă. dreptunghiurilor. Comanda este utilizabilă pentru linii.la invitaţia Specify scale factor or [Reference]: se poate alege  .se selectează obiectul sau obiectele. Programul calculează diferenţa dintre cele două valori şi utilizează rezultatul ca factor de scară aplicabil obiectelor selectate. arce. prin care se introduce o valoare de lungime de referinţă. polilinii.se lansează comanda Modify Scale  .5495>: Specify second point: Select object to offset or <exit>: Specify point on side to offset: Select object to offset or <exit>: Specify point on side to offset: Select object to offset or <exit>: Procedura de lucru este următoarea se lansează comanda Modify Offset  la invitaţia Specify offset distance or [Through] <49.un factor de scară care multiplică toate dimensiunile obiectului/obiectelor faţă de punctul de referintă ales .5495>: ( distanţa de ofset sau spre ). prin care se alege o lungime de referinţă.

Implicit se utilizează opţiunea ca planul de tăiere să treacă efectiv peste obiectele care trebuie modificate. Se pot selecta atâtea plane de tăiere câte sunt necesare.Opţiunea Project dă posibilitatea să se specifice cum se execută tăierea în 3D. ci prin definirea a două puncte care delimitează porţiunea care dorim să o eliminăm. Se selecteză acea parte a obiectului care se află între punctul selectat şi planul de tăiere. textelor. pentru scurtarea sau eliminarea unor părţi din obiectele selectate. Comenzile executabile pentru această variantă sunt Select object to trim or [Project/Edge/Undo]: e Enter an implied edge extension mode [Extend/No extend] <No extend>: e Select object to trim or [Project/Edge/Undo]: Ştergerea unor părţi din obiecte Comanda Modify Break Această comandă permite ştergerea unei părţi dintr-un obiect fără definirea unui plan de tăiere. cu excepţia punctelor. ..se selectează obiectele care trebuie tăiate. Comenzile executabile sunt _break Select object: Specify second break point or [First point]: f Specify first break point: Specify second break point: Procedura de lucru este următoarea se lansează comanda Modify Break  .. Comenzile executabile sunt _trim Current settings: Projection=UCS Edge=None Select cutting edges . Select objects: 1 found Select objects: Select object to trim or [Project/Edge/Undo]: Select object to trim or [Project/Edge/Undo]: Procedura de lucru este următoarea se lansează comanda Modify Trim  se selectează obiectele de tăiere majoritatea obiectelor AutoCAD. blocurilor şi haşurilor pot servi drept plane de tăiere. Opţiunea Extend extinde planul de tăiere la infinit.Această comandă permite definirea unei drepte ( sau a mai multor drepte ) care serveşte ( servesc ) drept plan de tăiere. Opţiunea Edge dă indicaţii cu privire la modul de comportare a planurilor de tăiere. Această comandă este o alternativă mai comodă la comanda Modify Break care necesită ştergerea ( în cele mai multe cazuri ) planului de tăiere. .

se introduce primul punct de ştergere . Comenzile executabile sunt . la această invitaţie există mai multe opţiuni .edge se oferă posibilitatea de a extinde obiectele către  o linie de frontieră cu dimensiunile desenate  o linie de frontieră extinsă ( virtual ) la infinit undo anulează efectul ultimei comenzi Modificarea lungimii obiectelor Comanda Modify Lengthen Această comandă permite marirea sau micşorarea lungimii obiectelor. Comanda nu are efect asupra obiectelor închise ( polilinii. curbe spline sau elipse ).. Se pot modifica dimensiunile liniilor şi a poliliniilor deschise. Select objects: 1 found Select objects: Select object to extend or [Project/Edge/Undo]: Select object to extend or [Project/Edge/Undo]: Procedura de lucru este următoarea se lansează comanda Modify Extend  se selectează frontiera de extindere se selectează obiectul care trebuie extins.se intoduce al doilea punct de ştergere Extinderea obiectelor Comanda Modify Extend Această comandă permite extinderea obiectelor până la o frontieră aleasă ( se pot extinde linii. dacă se doreşte un alt punct de începu în acest caz  .. Comenzile executabile sunt _extend Current settings: Projection=UCS Edge=None Select boundary edges .- se selectează obiectul din care se doreşte ştergerea unei porţiuni ( programul utilizează punctul de selecţie ca prim punct de ştergere. în caz în care nu se specifică la următoarea invitaţie că se doreşte un nou punct de început)  se introduce al doilea punct de ştergere sau se tastează opţiunea F . a curbelor spline deschise şi unghiurilor corespunzătoare arcelor şi elipselor.project se referă la obiectele care se află în alt sistem de coordonate decât sistemul de coordonate utilizator curent . polilinii şi arce ) .

Atunci când se lansează această comanda se cere întâi să se specifice o valoare a razei de racordate. se modifică dimensiunile procentual dacă selectăm opţiunea Total . programul taie obiectele până la punctele de început şi de sfârşit ale arcului de racordare.Radius se selectează valoarea razei de racordare dorite ._lengthen Select an object or [DElta/Percent/Total/DYnamic]: Current length: 341. În acest caz se înlocuiesc punctele de inflexiune cu arce  .0000 Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: Select second object: Procedura de lucru este următoarea se lansează comanda Modify Fillet  se verifică dacă raza implicită are valoarea necesară racordării celor două obiecte. Racordarea obiectelor Comanda Modify Fillet Această comandă permite racordarea unor obiecte.Polyline se selectează polilinia care dorim să o modificpm.Trim această opţiune determină modul în care va plasa programul arcul dintre obiectele selectate. La această invitaţie mai există următoarele opţiuni . programul lungeşte sau scurtează liniile pentru a forma un unghi drept. obietele nu vor fi modificate şi programul plasează arcul între ele. Dacă raza nu este cea dorită ea se modifică prin declararea noii valori se selectează primul obiect ce trebuie racordat. Radius = 50. Dacă se utilizează opţiunea No trim . se modifică lungimea şi/sau unghiul inclus cu o valoare ( se măreşte sau se micşorează ) dacă selectăm opţiunea Percent . se modifică valoarea absolută a lungimii sau a unghiului inclus al obiectului  dacă selectăm opţiunea DYnamic se modifică dimensiunea cu ajutorul cursorului. Comenzile executabile sunt FILLET Current settings: Mode = TRIM. Dacă se introduce valoarea 0 . . În mod prestabilit.2974 Procedura de lucru este următoarea se lansează comanda Modify Lengthen  se selecteză un obiect şi se afişează lungimea curentă şi unghiul inclus ( dacă există ) al obiectului selectat dacă selectăm opţiunea DElta .

În cazul poliliniilor se aplică teşirea pentru fiecare punct de inflexiune al poliliniei ( acolo unde este posibil ). şi anume cu sau fără tăierea extensiilor de dincolo de linia de teşire. Implicit se acceptă tăierea liniilor care trebuie teşite. prin declararea lungimii şanfrenului sau prin unghiul acestuia. Producerea unor matrice de obiecte Comanda Modify Array Această comandă permite realizarea unor matrice de obiecte. Comanda are următoarele opţiuni Distance .se introduc cele două distanţe de la punctul de intesecţie al celor două linii până la începutul liniei de teşire pentru fiecare obiect selectat Polyline . Comenzile executabile sunt _array Select objects: 1 found Select objects: Enter the type of array [Rectangular/Polar] <R>: Enter the number of rows (---) <1>: 4 Enter the number of columns (|||) <1> 4 Enter the distance between rows or specify unit cell (---): 5 Specify the distance between columns (|||): 5 .0000. Comanda perimite efectuarea de copii atât sistem de matrice dreptunghiulare cât şi în sistem de matrice polare.Teşirea obiectelor Comanda Modify Chamfer Această comandă permite racordarea unor obiecte cu ajutorul unei linii drepte. prin copierea acestora. dacă acestea se întâlnesc undeva în planul de desenare. linii şi arce.opţiunea indică modul în care se face plasarea liniei de teşire între cele două linii.0000 Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]: Select second line: Procedura permite desenarea teşirii a două obiecte printr-o linie de teşire. Method – se indică metoda care se aplică. Acest ultim mod de copiere este marele avantaj al comenzii.se indică polilinia la care fiecare punct de inflexiune se teşeşte cu distanţele implicite Angle – se face teşirea indicându-se distanţa de la punctul de intersecţie al celor două linii până la începutul teşiturii din prima linie şi unghiul care îl face teşitura cu prima linie Trim . Dist2 = 10. Comanda caţionează asupra unor obiecte elementare. Comenzile executabile sunt _chamfer (TRIM mode) Current chamfer Dist1 = 10.

b) cote neasociative. Pentru realizarea unei matrice polare procedura este se lansează comanda Modify Array  se alege opţiunea P .se specifică numărul de linii ale grilei . Programul AutoCAD creazã automat cote asociative. adică matrice polară se alege punctul de centru în jurul căruia se copiază obiectele se specifică numărul de copii care dorim să-l facem se specifică unghiul pe care vor fi distribuite copiile ( implicit 360 ) se alege opţiunea prin care se specifică dacă dorim sau nu ca obiectele să fie rotite o dată cu operaţia de copiere. linii. Cotarea unui desen Scopul cotãrii este acela de a furniza utilizatorului informaţii concrete despre modul în care se construieşte un element sau un ansamblu de elemente.se specifică numărul de coloane ale grilei . Modificarea stilului de cotare conduce la modificarea aspectului cotelor. cota corespunzãtoare acestei linii va indica valoarea calculatã iniţial şi nu pe cea a noii lungimi. în funcţie de modul în care acestea se comportã la modificãrile desenului: a) cote asociative Ele sunt obiecte complexe ( asemãnãtoare de exemplu poliliniilor ) care îţi actualizeazã automat valorile rãspunzând tuturor modificãrilor din desen. etc. Elementele cotãrii a) punctele de referinţã – aceste douã puncte indicã locul unde începe şi unde se terminã dimensiunea care se coteazã. blocuri. Cotele neasociative sunt simple texte. dacă valorile sunt negative copiile vor apărea dedesupt şi în stânga obiectelor originale. aceasta fiind dimensiunea căsuţei care trebuie multiplicat . Cotele neasociative se pot obţine fie prin modificarea variabilei ( DIMASO ) fie prin aplicarea comenzii EXPLODE unei cote asociative. b) linii ajutãtoare – sunt obiecte linii care se traseazã între punctele de referinţã şi linia de cotã. adică matrice rectangulară . .se specifică distanţele dintre linii. Valoarea cotelor asociative se modificã o datã cu extinderea liniei la care se referã cota.se lansează comanda Modify Array  .se specifică distanţele dintre coloane Dacă cele două valori ale distanţelor sunt pozitive multiplicarea se va face la dreapta şi deasupra. Dacã se modificã lungimea unei linii cu comanda STRETCH.se alege opţiunea R . Tipuri de cote Cotele se pot împãrţi în douã categorii. c) sãgeţile – sunt simboluri care apar la ambele capete ale liniei de cotã marcând începutul şi sfârşitul cotei.Pentru realizarea unei matrice dreprunghiulare procedura este . arce.

. Configurarea geometriei cotelor A se vedea cursul 2. Comanda se gãseşte în meniul derulant Dimension şi este: Dimension-> Linear  Comenzile executabile sunt: dimlinear Specify first extension line origin or <select object>: Specify second extension line origin: Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle/Horizontal/Vertical/Rotated]: m Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle/Horizontal/Vertical/Rotated]: Dimension text = 33. f) marcajul pentru centru – este utilizat la cotele radiale şi este plasat în centrul razei care va fi dimensionatã. g) linia de indicaţie ( leader ) – este utilizatã la cotarea elementelor curbe sau generarea unei linii de indicaţie cu text. un bloc. Dupã ce se specificã primul şi al doilea punct de origine al liniilor de extensie ( apare desenatã dimensiunea (inclusiv valoarea dimensiunii). Cãsuţa de dialog Dimension Style Manager se poate deschide cu comenzile : Format-> Dimension Style  sau: Dimension-> Style  Prin aceastã cãsuţã de dialog se definesc toate elementele necesare pentru a defini un stil de cotare.d) linia de cotã – apare între linile ajutãtoare şi defineşte valoarea cotei desenate. Text : Se înscrie textul dorit sã aparã în locul valorii dimensiunii alese. Textul cotei este în legãturã cu aceastã linie fiind poziţionat sub. o copie de text sau o adnotare referitoare la cota geometricã sau câmpul de toleranţã. Cotarea liniarã Aceste cote sunt cele mai utilizate. programul cere precizarea urmãtoarelor opţiuni : Mtext : se deschide cãsuţa de dialog Multiline Text Editor permite editarea unui text care poate fi înscris în locul valorii cotei ( în cazul în care textul este plasat între paranteze <>) sau înainte/dupã paranteze dupã cum este plasat textul faţã de paranteze. deasupra sau în lateralul acestei linii.04 Opţiunea implicã alegerea punctelor de origine a liniilor de extensie sau se selecteazã obiectul care va fi cotat. e) textul cotei – este un element text care conţine valoarea distanţei sau unghiul dintre punctele de referinţã pentru cotare.

Dupã finalizarea tuturor opţiunilor aplicabile se tasteazã cu ajutorul mouse-ului poziţia cotei în planul desenului. Rotated : Se selecteazã opţiunea de a preciza valoarea cotei dimensiunii faţã de o dreaptã rotitã cu unghiul specificat faţã de linia orizonatalã .09 Cele trei opţiuni disponibile Mtext . În cazul specificãrii unghiului cota va fi rotitã faţã de linia de cotã cu valoarea acestui unghi. Comenzile executabile sunt: _dimordinate Specify feature location: Specify leader endpoint or [Xdatum/Ydatum/Mtext/Text/Angle]: Dimension text = 320.0.Angle : Se specificã unghiul sau dimensiunea textului dimensiunii ( cotelor ). Prin modul de alegere care se poate specifica cu mouse-ul cele douã opţiuni se pot alege implicit. Vertical : Se selecteazã opţiunea de a cota valoarea verticalã a dimensiunii . Angle au aceaşi semnificaţie ca şi opţiunile de la cotele liniare. Horizontal : Se selecteazã opţiunea de a cota valoarea orizontalã a dimensiunii .34 . Comenzile executabile sunt: _dimaligned Specify first extension line origin or <select object>: Specify second extension line origin: Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle]: Dimension text = 40. Cote aliniate Comanda : Dimension-> Aligned  Cotele aliniate sunt o componentã a substilului liniar iar linia de cotã este paralelã cu obiectul selectat sau cu dreapta care trece prin cele douã puncte de origine a liniilor de cotare. În acest moment desenul dimensiunii este poziţionat complet şi operaţia de dimensionare s-a finalizat.0 ) ales. Cotare poziţionalã Comanda : Dimension-> Ordinate  Aceastã comandã permite poziţionarea unui punct faţã de punctul de referinţã ( punctul de coordonate 0. Text .

Toate cotele urmãtoare sunt trasate faţã de baza ( referinţa ) selectatã. Text . Cote înlãnţuite bazate Comanda : Dimension-> Baseline  Aceste dimensiuni sunt trasate pornind de la dimensionarea unui obiect deja dimensionat. urmütorul punct selectat.0 ). în continuare. Cel de al doilea punct specificã poziţia liniei de indicaţie sau cere specificarea urmãtoarelor opţiuni : Xdatum : prezintã valoarea în raport de axa x.32 Specify a second extension line origin or [Undo/Select] <Select>: Dimension text = 58. Acest stil de cotare este un substil de cote înlãnţuite.0.Prima opţiune impune alegerea punctului a cãrei poziţie se determinã în raport cu poziţia originii ( 0. Comenzile executabile sunt: _dimcontinue Select continued dimension: Specify a second extension line origin or [Undo/Select] <Select>: Dimension text = 58. Mtext . Ydatum : prezintã valoarea în raport de axa y. Toate dimensiunile care sunt trasate în continuare pornesc de la aceastã bazã ( referinţã ).98 Specify a second extension line origin or [Undo/Select] <Select>: *Cancel* Dupã ce s-a ales baza de cotare se specificã.32 . Angle au aceeaşi semnificaţie ca la cotele liniare .82 Specify a second extension line origin or [Undo/Select] <Select>: Dimension text = 229. Comenzile executabile sunt: _dimbaseline Select base dimension: Specify a second extension line origin or [Undo/Select] <Select>: Dimension text = 156. Cote înlãnţuite succesive Comanda : Dimension-> Continue  Aceastã cotare porneşte de la ultima linie de extensie existentã şi traseazã cote succesive.4 Specify a second extension line origin or [Undo/Select] <Select>: Dimension text = 301.

Cotarea razelor Comanda : Dimension-> Radius  Comanda permite cotarea razelor cercurilor sau arcelor.45 Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle]: Cele trei opţiuni au semnificaţiile prezentate anterior. .9 Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle]: Cele trei opţiuni au semnificaţiile prezentate anterior Cotarea unghiurilor Comanda : Dimension-> Angular  Se pot dimensiona unghiurile între douã drepte. Comenzile executabile sunt: _dimdiameter Select arc or circle: Dimension text = 300. or <specify vertex>: Select second line: Specify dimension arc line location or [Mtext/Text/Angle]: Dimension text = 70 Trebuie specificatã poziţia în care va fi poziţionatã cota pentru unghi. line. În acest caz comenzile executabile sunt : _dimangular Select arc. circle.Specify a second extension line origin or [Undo/Select] <Select>: Dimension text = 59. Cotarea diametrelor Comanda : Dimension-> Diameter  Comanda permite cotarea razelor cercurilor sau arcelor. Comenzile executabile sunt: _dimradius Select arc or circle: Dimension text = 150.62 Specify a second extension line origin or [Undo/Select] <Select>: Pentru ambele metode de cotare înlãnţuitã este necesar sã se coteze întâi un element care va fi baza de cotare pentru restul cotelor.

Spre deosebire de toleranţa dimensională.Pentru dimensionarea arcelor de cerc se selecteazã cele douã capete ale sale. Toleranţe geometrice Comanda : Dimension-> Tolerance  După ce se lansează această comandă apare căsuţa de dialog Geometric Tolerance . or [Settings]<Settings>: Specify next point: Specify next point: Specify text width <0>: 10 Enter first line of annotation text <Mtext>: m Enter next line of annotation text Se poate observa că liniile de indicaţie pot fi formate dintr-un număr foarte mare de linii simple orientate de aşa natură încât textul să fie scris într-o zonă convenabilă a desenului şi să permită scrierea cu o dimensiune care să permită să fie citit uşor. Pentru cazul general ( în desenul real unele dintre ele pot lipsii) . Comenzile executabile sunt: _qleader Specify first leader point.elementul de referinţă.simbolul diametrului . . acestea sunt .valoarea toleranţei . comenzile executabile pentru acest caz sunt: _dimangular Select arc. cu excepţia textului sunt considerate ca un singur obiect. toleranţa geometrică se înscrie în desen sub forma unui set de control al elementului . Toate elementele care sunt conţinute în linia de indicaţie.caracteristica geometrică . Caracteristicile geometrice sunt definite de .condiţie de material . circle. or <specify vertex>: Specify dimension arc line location or [Mtext/Text/Angle]: Dimension text = 125 Linii de indicaţie ( Leader ) Comanda : Dimension-> Leader  Această comandă permite crearea de linii ajutătoare care să lege anumite notaţii de alte obiecte de pe desen. care este compus dintr-o serie de casete care conţin diferite simboluri geometrice şi valori.simboluri care definesc caracteristicile geometrice . line.

concentricitatea.orientarea ( unghiular. circularitatea.forma ( liniaritarea. planeitatea. Aceste simboluri definesc : .profilul ( faţã de o linie sau suprafaţã ). paralelism ). . Aceasta se activează prin tastarea cu mouse-ul a zonei notate Sym din căsuţa de dialog Geometric Tolerance şi selectarea simbolului . perpendicular. .valoarea toleranţei. . . Dupã completarea datelor din cãsuţa de dialog se cere punctul de inserţie a toleranţelor. cilindricitatea ). . precizeazã condiţii privind dimensiunea de material utilizatã. .Acestea se aleg din căsuţa de dialog Symbol. Marcarea centrului cercului Comanda : Dimension-> Center Mark  Se marcheazã centrul unui cerc selectat.condiţia de material.locaţia ( poziţia. simetria). precizeazã elementul faţã de care sunt precizate unele condiţii de toleranţã ( se pot utiliza pânã la trei elemente de referinţã ).elementul de referinţã. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful