Cultura capsunului versiunea 1.0 www.fratia.

ro

This work is licensed under the Creative Commons Attribution-NonCommercial-ShareAlike License. To view a copy of this license, visit http://creativecommons.org/licenses/by-nc-sa/2.5 or send a letter to Creative Commons, 543 Howard Street, 5th Floor, San Francisco, California, 94105, USA.

Aceasta lucrare este licentiata sub o licenta Creative Commons 2.5. Sunteti liberi sa o copiati, sa o distribuiti sau sa o modificati, in urmatoarele conditii : - nu o puteti utiliza in scop comercial - trebuie sa dati credit autorului original (acesta va fi mentionat ca autor in cazul distributiei lucrarii initiale, sau in bibliografia lucrarii derivate) - lucrarea derivata va fi licentiata cu o licenta identica cu aceasta. Oricine poate modifica aceasta lucrare, cu conditia sa pastreze intacta aceasta licenta (prima pagina). Numele sau va fi mentionat ca si autor, versiunea va fi schimbata prin adaugarea unei unitati, iar autorul anterior va fi trecut in prima pozitie a listei « alti autori », precizandu-se titlul acestei lucrari si versiunea anterioara.

1

Cultura capsunului versiunea 1.0 www.fratia.ro ....................................................................................................................................................................1 Cultura capsunului – notiuni generale.................................................................................................3 Importanta culturii............................................................................................................................3 Principalele soiuri cultivate..............................................................................................................4 Morfologia, cresterea si fructificarea...............................................................................................7 Tehnologia de cultura ......................................................................................................................9 Infiintarea plantatiilor anuale...............................................................................................................10 Infiintarea plantatiilor multianuale.....................................................................................................11 Cultura capsunului remontant.............................................................................................................12 Cultura protejata a capsunului.............................................................................................................13 Cultura in sere-solar..............................................................................................................................13 Cultura capsunului in sere....................................................................................................................13 Cultura capsunului in rasadnite...........................................................................................................15 Boli si daunatori la capsun.............................................................................................................15 Recoltarea capsunilor.....................................................................................................................19 Compozitia biochimica a fructelor si valoarea lor in alimentie.....................................................19 Alti autori:...........................................................................................................................................21 Bibliografia care a stat la baza intocmirii variantei 1.0 a acestei lucrari.........................................21

2

mai timpurii sau mai tarzii decat cele care se obtin in camp.com Versiunea : 1. de asemenea aromate intens. Capsunile se numara alaturi de cirese printre primele fructe care ajung la maturitate in timpul anului (mai-iunie). in paduri pana in regiunea pasunilor subalpine.Cultura capsunului versiunea 1. daca stolonii se planteaza in luna iulie. care se desprind mai greu de pe pedicel. Se intalneste in flora spontana. continutului in vitamina C si alte substante utile pentru alimentatia omului. fragul cu fructe mari. prin stoloni. Taxonomic genul Fragaria este incadrat in familia Rosaceae. o specie reprezentata de foarte multe soiuri care se gasesc doar cultivate. Aceasta este un exemplu de marcotaj natural. producand fructe in primul an de la plantare. Este intalnit si la campie.fratia. ordinul Rosales. Capsunul este o specie precoce. in imediata vecinatate a padurilor. provenind din speciile americane Fragaria virginiana si Fragaria chiloensis (fragii de Virginia si fragii de Chile). calitatii fructelor. Alaturi de frag. capsunul da productii mari si foarte mari. in solarii sau in sere. Din hibridarea acestor doua specii a rezultat Fragaria grandifolora. Fragul de camp (Fragaria viridis) are fructe gatuite. productii ce pot depasi 20 t/ha.0 www. Capsunul permite obtinerea de recolte extrasezonale. se mai poate cultiva in vase cu amestec de pamant si solutii nutritive. Inmultirea se face pe cale naturala. Increngatura Spermatophytae. toti acesti arbusti avand deopotriva valoare alimentara si medicinala. in valcele. motiv pentru care cultura acestuia nu prezinta importanta economica.02. pana in octombrie. Fragul comun (Fragaria vesca) este o specie diploida cu flori hermafrotide. dar cu dimensiuni foarte mici. In functie de soi si conditiile de cultivare.2002 ingserban@yahoo. dar si pe suprafete mari in aer liber.0 Importanta culturii Capsunul este una dintre speciile pomicole care prezinta un interes economic si alimentar deosebit datorita potentialului mare de productie. Fragaria viridis (collina) si Fragaria elatior. smeurul (Rubus idaeus) si murul (Rubus caesius). subclasa Rosidae. din familia Rosaceae mai fac parte macesul (Rosa canina). atc. clasa Dicotyledonae.ro Cultura capsunului – notiuni generale Autor : Dragos Serban 08. Prin folosirea soiurilor remontante (cu mai multe recolte pe an) se pot obtine capsuni si toamna. Avand o talie redusa (15-40 cm) sub forma compacta sau rara capsunul se poate cultiva in spatii foarte mici din gradina casei. Pe teritoriul tarii noastre. Denumirea de capsun este improprie deoarece soiurile de capsun sunt fragi cu fructe mari. Subincrengatura Angiospermae. Cultivarea capsunului se poate face si interalat in plantatiile de pomi fructiferi. 3 . in flora spaontana regasim 3 specii ale genului Fragaria : Fragaria vesca sylvestris. Fructul este deosebit de aromat.

A fost introdus in cultura de foarte mult timp. dar s-a renuntat treptat la el o data cu aparitia speciei Fragaria grandiflora. Este de dimensiune mijlocie. uneori cu gat. . cu frunze inalte verde deschis. spre deosebire de soiurile semiremontante. dar este sensibil la patarea rosie a frunzelor (Fabrea earliana). atat in camp cat si in culturile fortate. fara goluri consistenta si intens aromata. puternic gofrata (incretita) cu marginea limbunlui involuta. semiremontante (fructifica atat primavara. este de regula mai scurta decat frunza.0 www. cu petalele albe. Are o comportare foarte buna. cu foliola mediana mare. Pocahontas Este un soi viguros. primavara si toamna . cu achene dese asezate pe conturul fructului. si formeaza numerosi stoloni violacei. rupand o portiune din pulpa. cu varful tesit. Caliciul este format din 12-14 sepale. usor alungite. Soiurile de capsun se clasifica in 3 categorii in functie de specificul fructificarii. prezinta numerosi stoloni. 10 g. daca sunt indeplinite conditiile climatice prielnice – o toamna lunga si calda) si soiuri remontante (se obtin doua recolte in fiecare an. S. originar din Statele Unite. Plantele sunt rezistente la ger. Este un soi de asemenea rezistent la ger. In general. Inflorescenta este de asemenea de tip hermafrodit. comercializat in jurul anului 1960. Frunzele au culoarea verde-inchis. Aceasta este de culoare rosu intensa. Fructele sunt mari. Frunzele sunt inalte. Recoltarea are loc in prima decada a lunii iunie. cu o retea albicioasa. Caliciul este foarte mare si se detaseaza usor. seceta si principalele boli. Potentialul productiv atinge 300-687 g/planta. cat si toamna. Au suprafata neregulata. productia de toamna este asemanatoare calitativ si cantitativ cu cea de primavara). Au forma de cupa. 2. de culoare rosu-inchis.fratia. seceta si principalele boli. galbene verzui ingropate superficial in pulpa. Pulpa este rosieportocalie. este scurta cu 2 axe secundare. prezinta axe secundare. Planta este viguroasa. alteori puternic latite. cu foliola mediana usor rotunjita. conice. cu sepalele mai lungi decat petalele. conic alungite.Cultura capsunului versiunea 1. productiile depasesc 20 t/ha. prezinta un gol mare in centru. Potentialul productiv este mai mare decat la Gorella. destul de dese. Sanvini raportand in Italia in 1978 o productie de 724 g/planta. Au marginea limbului involuta (rasfranta in sus). si se comercializeaza din anii 50. A fost obtinut in Olanda. lucioase. Deosebim astfel soiuri neremontante (fructifica un singur sezon pe an. in perioada mai-iunie).ro Capsunul de padure creste spontan in toata Europa. Culoarea lor este rosie-intensa lucioasa. Inflorescenta este de tip hermafrodit. plantele cresc rasfirate. Dimensiunile fructului variaza intre 10-19 g. 4 . Gorella. Principalele soiuri cultivate Soiurile neremontante sunt : 1. Este cam acida si slab aroma. Achenele sunt mici. Culoarea lor este verde deschis. este consistenta si suculenta. retezat. Fructele sunt mari.

la ger si principalele boli. verde inchis. cu rezistenta buna la transport datorita consistentei. conic alungite. Golul central al fructului este foarte mic sau absent. 3. Calicul este foarte mare. introdus in cultura in anul 1951. uneori cu varful latit. Potentialul de productie nu este satisfacator. potrivit de suculenta. Soiul este rezistent la secetea. cat si pentru cultura fortata in sere. 4. in principal la fainare. care se preteaza atat pentru cultura in camp. cu gat. cu petale albe galbui sau albe verzui. Soiul este de origine din Germania. inguste. Culoarea este rosu inchisa. ondulata. sepalele se rasfrang peste fructul in formare pe care il acopera in intregime. obtinandu-se 25-30 t/ha. Senga Sengana Este ca si Regina un soi de provenienta germana. fructele capata o culoare vinetie.fratia. Este insa sensibil la Botrytis cinerea – putregaiul cenusiu. asemanatoare cu cea a fragilor de padure. Inflorescenta este hermafrodita. Sepalele sunt lungi. acest soi fiind cultivat mai mult pentru perioada foarte timpurie de fructificare. Achenele sunt mici. scurt conice. Frunzele sunt mari. Inflorescenta are lungime variabila. destul de aromata. Dupa caderea petalelor. Inflorescentele au in medie cate 8 flori si 2 axe secundare.0 www. Achenele sunt galbene pe partea umbrita a fructului si rosiatica pe cea insorita. 10-15 g. Soiul este rezistent la ger. potrivit de ingropate in pulpa fructului. Caliciul este mic si usor detasabil. A fost comercializat incepand cu anul 1957. in special la fainare. in prima decada a lunii mai. Fructele sunt mici (6-8 g). cu pubescenta foarte fina pe suprafata. Aceasta este destul de consistenta. si sunt ingropate superficial in pulpa. Uneori fructul are slabe denivelari la nivelul caliciului.ro are dimensiuni mari. Potentialul de productie este foarte ridicat. dulce-acidulata si cu o aroma puternica. Frunzele sunt mari verzi si lucioase. cu foliola mediana rotunjita si plana. ingropate superficial. uneori rasfrante in afara. ca si pulpa. Regina Un soi viguros cu numerosi stoloni si recoltare extratimpurie. sunt scurt conice iar uneori latite si costate si varful usor tesit. Daca nu se recolteaza la timp. si la 3 zile Gorella. ondulate. motiv pentru care se desprind cu dificultate de planta. dar formeaza putini stoloni. Red Gauntlet Un soi englezesc. Planta este viguroasa. care este mai roza in interior. cu port dirijat. mai lungi decat petalele. Fructele au intre 10-12 g. verde deschis cu luciu slab. de culoare uniforma rosie inchisa. este hermafrodita. cu baza dreapta. dar sensibil la boli. si contine in medie 7 flori. comercializat din anul 1962. Planta are vigoare mijlocie. Fructele sunt mari. Creste cu un frunzis bogat. Se coace cu putin inainte de soiul Red gauntlet. Pulpa este consistenta. rosu portocaliu la periferie si roz deschis in centru. cu foliola mediana rotunjita. Achenele sunt mici. Este printre cele mai productive soiuri de capsun obtinandu-se productii care depasesc 25 t/ha. acidulat-dulce. 5 . cu luciu pronuntat. usor detasabil de fruct. larg-eliptice. Frunzele sunt mici. Este destul de rezistent la seceta si ger. la seceta si boli. Planta formeaza un numar potrivit de stoloni lungi. 5. Fructele au pedunculii rezistenti. Sepalele sunt lobate. aromata puternic. Pulpa este consistenta.Cultura capsunului versiunea 1. de culoare rosu lucios. Petalele sunt albe de aceeasi lungime cu sepalele. sfero-conice.

Are o rezistenta mare la ger. cu ax scurt. cu plante viguroase care formeaza un numar mediu de stoloni. Gustul fructelor este mediocru. si din 1959 si in tara noastra. de calitate superioara soiului Red Gauntlet in ceea ce priveste gustul. cu fructe mijlocii de 8-13 g. dar calitatile gustative si aroma lasa de dorit. mai scurte decat frunzele. Acest soi prezinta tendinte mari de remontanta in anumiti ani.G. tufa este rara si formeaza numerosi stoloni. asimetrica. conice. cu consistenta potrivita. suculenta si potrivit de aromata. Achenele sunt mici si rare. Dukat Dukat este un soi polonez. Mihaescu. si au achenele ingropate superficial in pulpa. Frunzele sunt mici de culoare verde-deschis. Pulpa fructului este consistenta. Pulpa este intens colorata. Este foarte consistenta. introdus in culturi in anul 1955. Planta are numerosi stoloni. conice si aparent costate. ingropate superficial in fruct. cu prodctie de 400-500 g la o planta. si au culoarea rosu mat. de culoare rosu inchis. 7. Planta are vigoare mijlocie. involuta. Caliciul este mic. de aceea anumiti autori il incadreaza in categoria soiurilor remontante . Are o coacere tarzie. este rezistent la putregai ( Botrytis cinerea) la fainare si la Mycosphaerella. cu foliola mediana rotunjita. cu golul central mic sau absent. sunt conic alungite cu varful ascutit sau obtuz. Inflorescentele hermafrodite sunt numeroase. contin intre 6-9 flori mici cu petale albe usor colorate in roz. Florile se deschid in totalitate in interiorul frunzisului. Benton Un soi cu coacere tarzie. In medie acestea contin 9 flori de marime potrivita situate atat in interiorul frunzisului cat si la periferie. Caliciul este mare si alipit de de baza fructului. provenind din SUA. productivitatea mare (400-500 g fructe la o planta). 9.ro Inflorescentele sunt hermafrodite. Elsanta 6 .fratia. 10. Aiko Un soi de provenienta tot americana. scurte si groase. Este deosebit de productiv (20-27 t/ha) si in utlimii ani fructifica si toamna. 8. 6. Inflorescentele sunt numeroase. Fructele sunt de marime mijlocie (11-14 g). de culoare rosu-aprins. cu desprindere usoara. Inflorescentele au flori hermafrodite si sunt mai scurte decat frunzele. potrivit de lucioase. aplatizate lateral si cu varful ascutit sau obtuz. Fructele sunt de marime potrivita.0 www. rezistent la ger si la seceta. Caliciul este mare si se desprinde greu de fruct. Pulpa este foarte slab colorata in roz si prezinta un gol in mijloc. Culoarea acestora este rosu-portocaliu. foarte numeroase. iar recoltarea se face in a doua decada a lunii iunie.Cultura capsunului versiunea 1. Talisman Un soi de origine britanica. Are un bun potential productiv. portul rasfirat si vigoare mijlocie. Fructele sunt mijlocii spre mari.

situate la acelasi nivel cu frunzele. Dupa 3-5 ani.Cultura capsunului versiunea 1. Grigore Mihaescu) Morfologia. Pulpa este consistenta. la umbra. Red Rich Este un soi viguros din SUA. au culoare rosu-intens. aromata. Golul central este foarte mic sau absent. acidulat dulceaga. pe ramificatiile tinere ale tulpinii. in partea lor bazala. 11. Profesion Este un soi obtinut in Franta si destul de putin cultivat in tara noastra. intr-un sol reavan aerat si acoperit an de an cu straturi noi de frunze. Primavara radacinile capsunului incep sa creasca inaintea partii aeriene si inregistreaza un maximum de intensitate in aprilie mai. Paralel cu aceasta evolutie. de culoare rosu-deschis. Pulpa are o consistenta redusa si o culoare rozalie.fratia. Gustul fructelor este superior multor soiuri. ajungand in adancime pana la 50 cm si lateral pana la 30 cm. Frunzele au foliola mediana eliptica sau obovat rotunjita. rosu inchise la culoare. colorata intens. Coacerea fructelor din prima recolta este semitimpurie. are consistenta slaba. 3. Sunt globuloase. Sunrise. lucioasa. Planta este productiva si rezistenta la boli. firoase. Fructele au in medie 5 g. Brio. Premial. unde prezinta si un mic gol. Liberation d’Orleans Un soi francez cu coacerea primei recolte in mai iunie. Emite usor stoloni. sfero-conice. Recolta maxima se obtine in al doilea an de la plantare.ro Un soi olandez cu coacere medie. radacinile se dezvolta foarte mult. si coacerea celei de a doua in septembrie-octombrie. scurt-conice sau aproape reniforme. Este rezistent la boli si destul de productiv. Achenele sunt adanc ingropate in fruct. cu productii mari. fata de care este sensibil. este acrisoara la gust si slab aromata. apar in fiecare an radacini adventive noi. Achenele sunt adanc ingropate in pulpa. sistemul radicular se reduce treptat. Este rezistent la boli. Coral (acestea doua din urma fiind soiuri romanesti). deoarece o parte din ramificatiile laterale mor. Inflorescentele au in medie 8 flori. alba in centru. A doua crestere intensiva a 7 . Soiurile remontante sunt: 1. Fructele din prima recolta se coc in ultima decada a lunii mai sau la inceputul lunii iunie. cresterea si fructificarea Capsunul este o planta perena formata in conditii de padure. mai putin la fainare. Este slab aromata. Alte soiuri care merita a fi mentionate sunt soiurile extratimpurii NewJersey. Dispunerea lor in cadrul tufei apare etajata. Fructele au intre 9-22 g. Fructele sunt mijlocii. corespunzator cu aparitia lastarilor in anii urmatori. Partea subterana este formata dintr-o radacina scurta (rizom) din care pornesc numeroase radacini subtiri. de grosimi aproape egale si dispuse ca o retea. Pulpa este rozalie la periferie si albicioasa in centru. Caliciul se detaseaza usor de fruct. In primii 2 ani. ceea ce a determinat formarea unui sistem radicular nu prea profund. 2.0 www. (Lenuta Chira.

In general producerea stolonilor are loc in conditii de zile lungi. care se dezvolta in prelungirea axului principal pe care se formeaza o inflorescenta ramificata. Uneori plantele au capacitatea de a-si pastra frunzele verzi si active si sub stratul protector de zapada ceea ce demonstreaza ca in general suporta umbrirea.fratia. pe care cresc frunzele. seceta.0 www. ci prin ramificatii subterminale. Totusi moartea frunzelor in fiecare an se datoreaza temperaturilor scazute din timpul iernii. timp in care se formeaza altele. el nu se poate alimenta cu apa aflata in orizonturile mai adanci de sol. Tulpina are o inaltime de 10-15 cm. Mugurii floriferi se formeaza in varful ramificatiilor in majoritatea cazurilor fiind unul singur (uneori apar si 2 sau 3 muguri). 4 tertiare si. Totusi din aceasta cauza capsunul este o specie sensibila la seceta.Cultura capsunului versiunea 1. Dintr-un mugure iau nastere unul sau mai multi pedunculi florali. in ambele faze plantele trebuie sa gaseasca in sol conditii deosebit de favorabile de umiditate si substante nutritive. ceea ce conduce la un spor semnificativ de productie. Cresterile anuale isi formeaza o rozeta de frunze la care in varf apare un mugure de rod. 8 . aprovizionarea cu apa si aerarea mai buna a solului pe aceasta adancime. specifica acestuia este faptul ca plantele sunt intotdeauna verzi iar frunzele nu cad. doua flori secundare. uneori si pe cea superioara. fenomene care decurg mai bine decat la plantele carora le-au degerat frunzele pe timpul ienrii. Filamentele (stolonii) pot avea lungimea de 20-30 cm uneori putand ajunge pana la 1 m. Dezvoltarea radacinilor pe adancimea de 25 de cm se explica prin fertilizarea. iar cea a conurilor de rod si a inflorescentelor in conditii de zile scurte. pana la mugurele axilar iar cel de al treilea si urmatoarele sunt mult mai scurte formand la nivelul nodurilor frunzulite trifoliate cu muguri axilari.ro radacinilor are loc in iulie. O caracteristica a capsunului. Frunzele capsunului sunt trifoliate. frunzele care raman verzi pana primavara contribuie la o mai buna hranire a plantei la intrarea in vegetatie. In conditii de hrana optima pentru inradacinare o planta tanara inca neinradacinata poate supravietui fara sa aiba legatura cu planta mama circa doua saptamani. ceea ce imprima plantei o pozitie culcata. este perena si ingropata partial in pamant. Durata de viata a unei frunze este de 60-70 de zile. Procesul de formare a stolonilor se desfasoara pe tot parcursul sezonului de crestere. au grosimea de 2-5 mm si din loc in loc formeaza cate un nod. mai rar. Aceste cresteri nu iau nastere prin alungirea tulpinii initiale. Sporul care atinge 50-55% se datoreaza in principal infloritului si legatului fructelor. pubescente pe fata inferioara. Primele doua internodii pot avea o lungime de 5 pana la 15 cm. O inflorescenta este formata din : o floare primara. Partea aeriana este reprezentata printr-o tulpina scurta. pedunculii florali si stolonii. flori de gradele 4 si 5. iar in unele cazuri din mugurii dormanzi si adventivi de pe portiunile mai vechi ale tulpinii. Cresterile anuale reprezentate prin rozete de frunze ating 10 cm. Aceasta regiune terminala este de fapt zona de formare a plantelor tinere. etc. Mugurii laterali pot evolua in stoloni sau conuri de rod. formata dintr-un numar variabil de ramificatii. 1954. Dupa Jucikov. Uneori sistemul radicular poate patrunde in sol pana la adancimea de 30-100 cm insa 90% din radacini sunt distribuite in primii 25 de cm. Noile cresteri anuale (in numar de 1-8). apar din mugurii laterali ai rozetelor de frunze. mai ales cand varfurile tulpinii au fost distruse de ger. Plantele tinere pot fi detasate de planta mama numai cand isi formeaza radacinile secundare.

Productia anuala de capsun a unui hectar de cultura este de 15-25 t. Polenizarea la capsun este anemocora si zoocora (cu ajutorul vantului sau al insectelor). In anul urmator. Pe fruct sunt dispuse numeroase achene mici. in functie de soiuri. Fructul rezulta din dezvoltarea receptaculului floral care se ingroasa si se inroseste. In primavara anului urmator (mai iunie) plantele rodesc abundent dupa care se defriseaza. Plantele de capsun in varsta de un an sunt apte sa dea productii mari iar fructele lor ajung la maturitate cu 2-5 zile maio devreme fata de cele ale plantelor mai in varsta. cand are loc diferentierea mugurilor floriferi. Pana la infiintarea culturii anuale de capsun in iunie-iulie terenul se foloseste pentru o alta cultura timpurie : salata. conditiile din timpul toamnei anterioare. volbura. palamida. Capsunul da fructele cele mai mari la prima. si eventual a doua fructificare. Un mugure floral mic. spanac. capsunul se planteaza vara. castraveti. o plantatie multianuala de capsun cu durata de 3 ani produce 2 recolte de fructe care insumeaza 10-16 tone. In cultura multianuala productia scade la 5-8 t/ha. Apoi greutatea medie a fructelor se reduce considerabil. Amplasarea stupilor de albine in cultura de capsun are rol foarte important in fructificarea la capsun. dupa defrisarea culturii anuale de capsun in iunie. In sistemul de cultura anuala. in care poate da 2-4 recolte de fructe dar s-a demonstrat ca este mai rentabila cultura anuala decat cea multianuala. cu o durata de viata de 3-5 ani. semiremontante si neremontante. determina in mod direct numarul de celule din fruct in timp ce conditiile din primavara determina marimea fructului precum si distributia celulelor din cadrul fructului. reinnoirea plantatiilor de capsun la intervalle mai scurte de timp contribuie la lichidarea focarelor de infectie precum si la mentinerea potentialului biologic si productiv al plantelor la un nivel ridicat. Tehnologia de cultura Capsunul este o planta perena. ceapa verde. asa cum am aratat la punctul referitor la soiuri. Deci.fratia. Pe masura ce imbatranesc plantele devin mai sensibile la atacul bolilor si daunatorilor iar terenul este invadat de buruieni dintre care pir. fasole. In functie de felul in care se desfasoara inflorirea exista grupele de soiuri amintite la punctul anterior : remontante. De aceea. 20-35 stamine si un numar variabil de pistile. In total.0 www. In cazul fructificarii de primavara. care a diferentiat toamna un numar mic de celule. 5 petale. terenul se pregateste si se insamanteaza sau se planteaza cu o cultura tarzie : varza de toamna. De la inflorit la coacerea fructelor soiurile de capsun necesita 25-30 de zile ceea ce inseamna 40-45 de zile de la pornirea in vegetatie.ro O floare tipica are 5 sepale. un alt avantaj al culturii anuale de capsun este acela ca se incadreaza perfect intr-o rotatie cu 9 . in iunie-iulie utilizand stoloni refrigerati.Cultura capsunului versiunea 1. deci mai putin decat o cultura anuala. Tot acest ansamblu alcatuieste fructul baciform. Urmeaza formarea si coacerea fructelor de pe ramificatiile axului floral care sunt din ce in mai mici catre varful inflorescentei. Primele fructe care apar sunt cele mai mari si cele mai tipice si provin din primele flori crescute pe axul principal. nu poate sa evolueze primavara intr-un fruct mare.

cand stolonii din camp (din recolta anului respectiv) inca nu sunt suficient de dezvoltati.fratia. plantarea se face in benzi de cate doua randuri distantate intre ele la 25-30 cm. Brazdele cu inaltimea de 50 cm si adancime de 15-20 cm se deschid cu modelatorul si se finiseaza cu sapa. intre parcele lasandu-se alei sau drumuri. 10 . peste necesarul optim al plantei in anul plantarii. in lunile iunie-iulie. Pentru a se putea lucra mecanizat se picheteaza parcele dreptunghiulare lungi de 300 m si late de 100 m. Daca se intarzie plantatul. Ca sa fie rentabila. Capsunul reactioneaza in mod nefavorabil la fertilizarea cu sare potasica. pe fiecare brazda se pun cate doua randuri de capsun distantate intre ele la 25 cm. iar distanta intre benzi este de 75-80 cm. Nu se recomanda o ingrasare abundenta. plane sau usor inclinate pana la 7%. 40 kg/ha si cu Nemagon 100-200 kg/ha. Pe randuri. Completarea golurilor se face pana la mijlocul lui august. Ca material saditor se folosesc stoloni refrigerati. fertilizat si dezinfectat se marunteste si se niveleaza cu 2-3 treceri cu grapa cu discuri. Terenul ales poate fi acoperit sau nu cu folie din polietilena prevazuta cu orificii. Terenul se desfunda mecanic la 35-45 cm.ro legume. Epoca de plantare este vara. Daca se aplica irigarea prin aspersiune. plantele nu reusesc sa diferentieze suficienti muguri florali iar in anul urmator vor produce mai putin. Distantele de plantare se stabilesc in asa fel incat sa se obtina o desime de 80000 – 100000 plante/ha. cu cel putin 10-14 zile inainte de plantere. Infiintarea plantatiilor anuale Pentru prima data in Romania o astfel de plantatie a fost infiintata la SimleulSilvaniei de Schill Margareta in 1958. si nu produc fructe in anul urmator. In zonele sudice plantatul se poate prelungi pana la 10-15 august. deoarece productia de fructe scade in favoarea unei cresteri excessive vegetative. pretabile la mecanizare si irigare.0 www. Pentru combaterea daunatorilor din sol inainte de desfundare solul se trateaza cu Lindatox 3%. In cultura anuala de capsun productia de fructe scade proportional cu numarul golurilor necompletate sau inlocuite tarziu. Cand se planteaza pe teren modelat. Daca se practica irigarea prin brazde. inclusiv in culturi asociate permitand obtinerea a doua recolte pe an de pe aceeasi suprafata de teren. distanta de plantare este de 15-20 cm. 200-400 kg superfosfat si 200-250 kg sulfat de potasiu –pe un hectar. in vara. Terenul desfundat. orificii in care se vor planta stolonii. concomitent cu operatia de nivelare se asigura panta de scurgere. O data cu desfundatul se incorporeaza in sol 30-40 t gunoi de grajd bine descompus. liberi de virusuri. intr-o plantatie anuala o plantuta trebuie sa diferentieze in primul an cel putin 5 muguri floriferi. Un avantaj al folosirii stolonilor refrigerati este aceea ca permit plantarea foarte de timpuriu.Cultura capsunului versiunea 1. De la fiecare rand de capsun pana la marginea brazdei raman 12 cm. Plantele sadite prea tarziu in goluri nu apuca sa diferentieze muguri floriferi. Pentru cultura anuala se aleg terenuri de gradina. deoarece tolereaza greu clorurile.

Dezavantajul metodei este consumul mare de energie necesar refrigerarii. (Lenuta Chira . rozetele sunt plantate prea sus. situatie in care se face in prealabil marcarea randurilor cu marcatorul tras de tractor sau semimecanizat. Recoltarea stolonilor se efectueaza in a doua jumatate a lunii iulie prin scosul manual al rozetelor. cu plantatorul. Recoltarea se face in lipsa acestor utilaje si manual. irigat in prelabil. cu cazmaua.ro Prin aceasta metoda se inlatura riscul de a nu putea planta la timpul potrivit din lipsa de material saditor. Nu este bine ca stolonii sa fie insirati pe rand pe o distanta mare deoarece se usuca mocirla de pe radacini.0 www. pana in momentul plantarii. Stolonii este bine sa fie procurati dintr-o sursa sigura. Stolonii refrigerati nu se mai fasoneaza ci doar se mocirlesc. Alte lucrari importante sunt prasilele. la 2-3 zile are loc verificarea si completarea golurilor. care se fixeaza bine pe radacini. ele sufera din cauza secetei. avand grija ca mugurele central sa ramana neacoperit cu mocirla. cu atat productia va fi diminuata. Radacinile se lasa intregi daca nu depasesc 20 cm. care prin deplasare se rotesc taind stolonii de langa tufe. Este cazul Institutului de Cercetare si Productie Pomicola Pitesti – Maracineni. Stolonii se pot obtine de la plantatiile producatoare de fructe. Eventual. acolo unde stolonii nu s-au prins. Se va evita atingerea frunzelor si a mugurelui cu mocirla. rozetele chiar daca se prind nu pornesc in crestere sau vegeteaza anevoios. cu ajutorul unor masini specializate. care ofera garantia unui material saditor liber de virusuri. Se urmareste ca stolonii recoltati sa aiba radacinile de 10-12 cm. In caz contrar. Cu cat procentul de goluri este mai mare. Daca din contra. cat si de la plantatiile mama. situate central. Dupa fasonare urmeaza mocirlirea care se face cu un amestec de pamant galben. balega de bovine si apa. Rolul acesteia este de a a asigura un contact mai bun cu solul si prin continutul ei in substante hormonale favorizeaza cresterea radacinilor. Dupa plantare. Capsunul se poate planta manual. Atunci cand se utilizeaza la plantare stoloni refrigerati. Se va avea grija la adancimea de plantare astfel incat sa nu se acopere cu pamant mugurele central. anume infiintate in acest scop. In momentul plantarii solul trebuie sa fie suficient de umed. Procentul de goluri din plantatie nu trebuie sa depasesca 1%. Din aceste plantatii mama stolonii sunt de calitate mai buna deoarece plantele mama au o suprafata de hranire mai mare. Mugurele central trebuie sa fie sanatos si bine dezvoltat. care se executa mecanic sau cu ajutorul unor erbicide administrate in solutie. mecanic cu prasitoarea prevazuta cu cate un disc de o parte si de alta. Grigore Mihaescu) Infiintarea plantatiilor multianuale 11 . in amestecul de mocirlire se va introduce si un fungicid. ceea ce ingreuneaza plantarea si prinderea stolonilor.Cultura capsunului versiunea 1. De asemenea. cu ajutorul pompelor de stropit. ea reprezinta si un aport de azot de care planta va beneficia imediat dupa plantare. care obtine astfel de material saditor prin culturi de meristeme. Stolonii se fasoneaza inainte de plantare. bine omogenizate pana la consistenta unei smantani. iar apoi sunt pastrati in depozite la temperaturi de -1 °C pana la -2°C.fratia. acestia se recolteaza la sfarsitul verii sau toamna. sunt mai bine ingrijite si nu sunt atat de slabite prin producerea de fructe in cantitate mare. Din frunzele rozetei se pastreaza 3-4 mai sanatoase.

Plantarea de toamna – din a doua decada a lunii august pana la mijlocul lui octombrie – da rezultate bune in zonele cu ploi suficiente. precum si in zonele unde stratul de zapada nu se mentine pe sol decat un interval scurt de timp. 12 . Plantatiile multianuale de capsun pot fi infiintate toamna. La planta premergatoare (cel mai adesea cartoful sau varza timpurie) se recomanda aplicarea a 30-40 t/ha gunoi de grajd. fiind introdusa intrun asolament de 7-8 ani. capsunul remontat are cerinte mari fata de hrana si apa. Pregatirea terenului se face ca pentru cultura anuala. Daca la stolonii plantati toamna apar inflorescente pana la venirea iernii acestea nu se suprima deoarece vor continua sa se dezvolte in primavara urmatoare. Plantarea de vara. inceputul lui august. Unele soiuri de capsun (Profesion) se inmultesc usor prin stoloni. Datorita acestui fapt. jumatate din cantitate toamna si jumatate in luna iulie.fratia. diferentiaza suficient mugurii floriferi si dau o recolta mare inca de anul urmator. dau de regula rezultate negative intrucat plantele nu se dezvolta suficient. este indicata in zonele nordice cu primaveri umede si toamne secetoase. primavara sau vara. dupa 15 octombrie. Astfel. Gunoiul de grajd in cantitate de 30-40 t/ha se administreaza o singura data la plantare. anul urmator plantarii este fara rod. se pot obtine in decurs de 3 ani 3 recolte economice de fructe. Datorita fructificarii abundente si pe o perioada lunga de timp. in iunie. din aprilie mai pana in octombrie noiembrie. Superfosfatul 500600 kg/ha si sulfatul de potasiu 300-400 kg. La stolonii plantati primavara se suprima toate inflorescentele. In conditiile climatice din tara noastra. Capsunul remontant poate fi plantat toamna sau primavara. cu stoloni refrigerati sau recoltati direct din camp da rezultatele cele mai bune si in cultura multianuala intrucat plantele se dezvolta bine pana toamna.Cultura capsunului versiunea 1. iar radacinile lor raman la suprafata spre sfarsitul iernii. nu se obtin fructe. altele se inmultesc prin despartirea tufelor sau chiar prin seminte. Plantarea de primavara. Se recomanda chiar ca eventualele inflorescente care apar sa fie suprimate. precum si in conditii de irigare. capsunii remontanti rodesc pe o perioada de 150-160 de zile. lasandu-le numai pe acelea care apar in toamna. Productia nu este insa repartizata uniform pe intregul sezon. Azotatul de amoniu in cantitate de 500-600 kg/ha.0 www. se aplica in patru reprize : toamna.ro Cultura multianuala a capsunului dureaza deobicei 3 ani. Pana la sfarsitul toamnei plantutele reusesc sa inradacineze bine si sa isi dezvolte rozeta de frunze dar de regula nu formeaza muguri florali. intre 15 iulie si 15 august. Cultura capsunului remontant La capsunul remontant inflorescentele apar aproape pe toata perioada de vegetatie. dupa recoltarea fructelor din primul sezon. in martie aprilie. Plantarile efectuate toamna tarziu. sau cu productie nesemnificativa (1-2 t/ha). aceste plante dau o recolta de toamna in anul in care sunt plantate. ci prezinta doua maxime : unul in mai iunie si altul in septembrie octombrie. primavara timpuriu. De altfel. Plantarea de vara impune efectuarea irigarii si o asigurare a materialului saditor de calitate. In iulie august productia este practic neinsemnata. insa fara a mai fi modelat terenul.ha se dau anual. In anul plantarii. pentru a nu stanjeni dezvoltarea plantelor influentand negativ recolta anului urmator.

Cultura protejata a capsunului Se practica sub adaposturi temporare sau permanente. distantate la 30-35 cm. De regula. Fiecare din cele doua tunele simple interioare acopera cate 4 randuri de capsun. serele solar. iar cealalata va fi lasat mobila pentru inchiderea deschidera tunelului. coacerea fructelor fiind anticipata cu 50-60 de zile fata de cultura in camp deschis uneori si mai 13 . In conditiile de clima ale tarii noastre. Aplicarea mulciului este necesara pe toata perioada de recoltare. la care se inlocuieste doar folia din plastic. si acoperite la randul lor cu un alt tunel mai larg. Nu exista diferente intre cele doua tipuri de adapsturi (cu folie perforata sau nu) in ceea ce priveste productia de fructe la hectar. fata de tunelele simple (20-30 zile avans fata de cultura neprotejata). fara caldura artificiala. O alta posibilitate este acoperirea adaposturilor (tunelelor) cu folie de polietilena perforata care permite o aerisire pemanenta. Temperaturile scazute in perioada infloritului pot anula avantajele pe care le asigura protejarea sub adapost a cuilturii. adaposturiole temporare se instaleaza peste cultura in ultima decada a lunii februarie si in prima decada a lunii martie.5 m. Prin dubla acoperire cu folia se asigura o temperatura mai ridicata. Serele solar oferea conditii mai bune pentru cresterea si maturarea capsunilor permitand o anticipare a coacerioi fructelor cu pana la 20-30 de zile fata de adaposturile temporare.ro Dupa fiecare fertilizare solul se iriga. Indepartarea stolonilor la soiurile care emit stoloni se face de 4 ori pe an. Tunelul dublu este format din doua tunele simple alaturate. dupa care se defriseaza. cum sunt tunele din folie des plastic. din mai pana in iunie. O plantatie de capsun remontat e rentabila timp de 2-3 ani.fratia. Tunelul simplu este accesibil de construit. Cultura in sere-solar Serele solar sunt cosntructii permanente cu o durata de exploatare de 5-10 ani. etc.Cultura capsunului versiunea 1. care grabeste coacerea fructelor cu 10-15 zile. iar apoi prin ridicarea foliei dimineata dupa ridicarea temperaturii aerului. Pentru acoperire se utilizeaza folie de polietilena lata de 1. Cultura capsunului in sere Capsunul se preteaza foarte bine la cultura fortata in sere de sticla. Intre tunele simple interioare se lasa cate o poteca lata de 60-70 cm. In aceste adaposturi temperaturile maxime sunt cu 2-5°C decat in cele cu folie neperforata. clopotele de sticla. In astfel de tunele aerisirea se face la inceput prin descoperirea tnelului la capete. in serele solar se practica cultura anuala a capsunului iar lucrarile agrotehnice aplicate sunt in majoritate asemanatoare cu cele aplicate in tunelele din plastic. iar temperaturile minime cu 1-1. pentru a preveni epuizarea plantelor si scaderea productiilor. scheletul de sustinere este format din nuiele sau sarma groasa. si de asemenea se face cu materiale ieftine. Una din marginile foliei care acopera tunelul ramane fixata in sol permanent.0 www.5°C mai ridicate decat cele exterioare. Cele mai bune rezultate le da mulcitul cu folie neagra de polietilena. Acestea se infig in pamant din metru in metru. Are o largime de 50-60 cm.

Becurile de iluminat sunt instalate cat mai sus.ro mult. Umiditatea atmosferica ajunge dimineata la 90-100 umiditate relativa. intre randurile din banda cate 30 cm. impunandu-se iluminatul suplimentar becuri normale cu filament. Factorul lumina este foarte important pentru cultura fortata. Dupa fertilizare pamantul se mobilizeaza cu sapa rotativa si se dezinfecteaza prin injectare de aburi supraincalziti. prin aerisire. Pe o travee de sera se planteaza doua benzi a 4 randuri de capsuni. In perioada infloritului capsunilor este necesara o intensitate de 13000-15000 lucsi. amplasate la distanta de 6 m pe lungimea fiecarei travee. Nu se aeriseste in zile friguroase sau cu vanturi puternice. Repicarea stolonilor detasati de planta mama se face in perioada 1 septembrie – 1 octombrie a anului premergator plantarii in sera. circa o luna de zile se mentine o temperatura scazuta de maxim +5°C. Iluminatul suplimentar se incepe cand stolonii pornesc in vegetatie si dureaza timp de 40 de nopti alternand o patrime ora lumina cu 3 patrimi ore intuneric. solul din sera se fertilizeaza cu 30-40 t gunoi de grajd bine descompus. fecundarii si dezvoltarii fructelor. 14 . in cuburi nutritive sau in ghivece se mentin pana toamna in aer liber. 200-300 kg fosfat de potasiu.Cultura capsunului versiunea 1. Ei se uda zilnic prin aspersiune si se fertilizeaza de 4 ori cu ingrasaminte complexe. Aceasta diferenta de temperatura intre zi si noapte are un rol important asupra infloritului. iar intre plante pe rand 20 cm.0 www. la distanta la 25 cm. utilizarea de stoloni refrigerati. Plantarea stolonilor in sera se face la sfarsitul lui noiembrie. folosirea stolonilor crescuti pe ghivece sau pe cuburi nutritive. 300-500 kg superfosfat. apoi temperatura se ridica progresiv in medie cu 1 °C pe zi. Stolonii refrigerati se planteaza in camp la inceputul lunii iunie la distanta de 25 cm. in orele prea calde din zi. Inainte de plantarea stolonilor in sera se recomanda o fortificare a acestora. Pentru a obtine capsuni chiar inainte de ianuarie. utilizand un jet de aer. Pentru polenizarea florilor se folosesc albinele asigurand un stup la 800-1000 m2 cultura de capsuni. se transplanteaza stolonii in ghivece la mijlocul lunii iulie. in perioada infloritului capsunii sunt suplimentati hormonal cu gibereline aplicate prin stropire. Plantele din ghivece transplantandu-se cu pamantul din jurul lor au radacinile intacte si nu stagneaza din crestere dupa ce au fost replantate. cand plantutele se afla in repaus si au trecut printr-o perioada racoroasa. pentru ca partea aeriana a plantelor sa nu porneasca in crestere inaintea sistemului radicular. 300 kg sulfat de magneziu. Inainte de plantare. In lipsa acestei posibilitati se recurge la polenizarea artificiala. datorita transpiratiei plantelor din cursul noptii. pana la 15-18°C. Dupa dezinsectia termica urmeaza maruntirea si nivelarea terenului. 150-200 kg azotat de amoniu. Dupa plantare. Pentru a avea o cultura reusita este necesar ca stolonii ce vor fi transplantati din camp in sera sa fie bine dezvoltati cu cel putin 3-5 ramificatii anuale purtatoare de muguri roditori.fratia. Dupa posibilitati. Se practica 3 metode de fortificare a plantelor in camp : repicarea timpurie a stolonilor de pe planta mama. O buna aerisire contribuie la obtinerea unor plante mai robuste. dar in cursul zilei. care sunt de preferat tuburile cu neon. Intre benzi se lasa o poteca de 60-70 cm. Aerisirea trebuie sa se faca mai ales in perioada infloritului. si 14-16°C noaptea. Solul trebuie sa se mentina la 70-75% umiditate din capacitatea de retinere a apei in camp. toate aceste cantitati la un hectar. In aceasta perioada de timp se aplica 3-4 fertilizari si se efectueaza tratamente fitosanitare. iar cand apar primele fructe se ridica la 22-24°C ziua. ea coboara la 65%. Se recomanda evitarea crearii unei atmosfere prea umede care stanjeneste polenizarea si favorizeaza aparitia patogenilor. Stolonii plantati in cuiburi din turba.

etc. In aceste rasadnite amestecul de pamant este urmatorul : 2 parti pamant de telina.Cultura capsunului versiunea 1. Benlate c0. intr-o cultura langa Bucuresti. etc. Micoze. Fainarea produsa de Sphaeroteca fragariae. stolonii sunt transplantati in rasadnite cu incalzire tehnica pentru fortare.06%.ro pana in 15 octombrie plantele sunt tinute in camp. Productia obtinuta variaza in functie de soi de la 1 la 4 kg fructe pe metru patrat. Radicelele se necrozeaza la exterior si putrezesc in cele din urma.1%. - 15 . Incalzirea se incepe la mijlocul lunii ianuarie si dureaza doua luni si jumatate. Marginile frunzelor se rasucesc si prezinta pete rosiatice. (Lenuta Chira) Cultura capsunului in rasadnite Rasadnitele cu incalzire tehnica se utilizeaza pentru fortarea capsunului. 10 g sare potasica la 15 kg amestec de pamant. Se planteaza 8-9 plante pe metru patrat de rasadnita. Alte viroze sunt patarea inelara. Fructele se matureaza in a doua jumatate a lunii martie si dureaza pana in ultima decada a lunii aprilie. Frunzele atacate se rasucesc spre fata superioara. Boli si daunatori la capsun Viroze. Temperatura din rasadnita se mentine la 15-20 °C. Sunt multe viroze la capsun. mozaicul arabic. In Romania bola a fost descoperita de E. Mana este produsa de Phytophtora fragariae. In luna ianuarie. care capata pete rosiatice. pe straturi special amenajate in vederea fortificarii. afidelor sau al nematozilor. 35 g superfosfat. altele se gasesc in stare latenta.fratia. Topsin 0. florile si fructele. Fungicide : Karathan 0.0 www. plus urmatoarele ingrasaminte : 15 g azotat de amoniu. o parte mranita. o parte nisip. de aceea se recomanda utilizarea de stoloni liberi de virusuri si arderea materialului infectat.07%. cum este cazul patarii frunzelor – Strawberry motley virus. frunzele de la baza raman ofilite. Plantele pierd din vigurozitate. Ataca frunzele. Este o boala foarte periculoasa. iar dupa aceea se introduc in sera unde se asigura lumina suplimentara de 270W timp de 6-22 ore zilnic. unele se transmit prin intermediul cicadelor. rasucirea frunzelor. Docea in naul 1958. Pe ambele fete ale frunzei dar mai frecvent pe cea inferioara se formeaza o pasla albicioasa ce constituie miceliul si conidiile ciupercii. Plantele se ofilesc total si se usuca. incretirea frunzelor. Se folosesc stoloni care se repica in iunie-iulie in srasadnite reci sau de camp.

Patarea bruna este produsa de Dendrophoma obscurans. Patarea alba a frunzelor este produsa de Mycosphaerella fragariae. iar culoarea lor devine negricioasa. Insecte daunatoare. Patarea rosie a frunzelor este produsa de ciupercile Marsonia fragariae. Frunzele atacate se rasucesc. Ea ataca radacinile groase si coletul care se brunifica. Acest paduche este vivipar si se inmulteste si partenogenetic.ro - - - - - - Mana comuna este produsa de Phytophtora cactorum. de culoare rosu-violacee. Infectia masiva are loc in perioada infloritului. Putregaiul cenusiu este produs de Botrytis cinerea. Ataca rizomul la nivelul coletului. Afidele pe langa 16 . Ciuperca poate ierna in resturile infectate. Boala progreseaza rapid ducand in scurt timp la uscarea plantelor. Ataca limbul foliolelor. Ciuperca este deosebit de periculoasa deoarece poate ramane viabila pe resturi infectate timp de 7-8 ani. Larvele apar primavara si populeaza fata inferioara a frunzelor. dintre care amintim pe cea mai frecventa – Myzus fragariae . Rizomul se necrozeaza fapt ce conduce in final la uscarea plantei.Paduchele verde care ierneaza sub forma de ou in resturile vegetale. Frunzele prezinta pete rosii violacee care cresc in diametru pana la 2 cm. rosiatice spre violaceu. Petele cu timpul se maresc si se unesc.Cultura capsunului versiunea 1. Atacul masiv are loc in lunile iunie-iulie. care capata un contur cenusiu inchis. dar mai ales fructele. Are mai multe generatii pe an.fratia. Pe frunze apar pete mici circulare sau neregulate. Vestejirea plantelor se produce datorita ciupercii Verticillium alboatrum. desi exista soiuri rezistente. pedunculii si caliciul florilor. se usuca si cad. La suprafata fructului se dezvolta un miceliu fin. Fructele atacate se brunifica si putrezesc. Exista mai multe specii de afide daunatoare capsunului. pedunculii si caliciul florii. Ceapa si cartoful utilizate ca plante premergatoare culturii de capsun favorizeaza aparitia bolii. Ataca florile si fructele mai ales pe vreme umeda. Ciuperca se transmite de asemenea prin resturi infectate. Fructele atacate prezinta pete brunii. Este cea mai raspandita boala a capsunului. Fabrea earliana si Diplocarpon earliana. Se mai numesc paduchii de frunze. Marginile frunzelor se brunifica si ele. Tesuturile patate se necrozeaza si frunza se usuca in final in totalitate.0 www. Afidele. Boala ataca de primavara pana toamna si se manifesta prin aparitia pe frunze a unor pete mici. 1. Este o boala mai rar intalnita. iar pulpa se intareste si devine amaruie. si poate distruge 80% din recolta. Ciuperca se transmite prin resturi vegetale infectate. prin oua nefecundate. Ciuperca se transmite prin sol si prin resturi infectate.

se vor adresa note de prevenire stuparilor din zona. reprezentati de speciile Tarsonemus fragariae – Paianjenul capsunului. deoarece multe produse toxice pentru acesti acarieni sunt toxice si pentru albine. cele mai importante specii sunt: Meloidogyne hapla. frunza care se usuca in final. Daca atacul este puternic. Larvele apar esalonat. Gandacul capsunului. Masculul are corpul piriform. Acarienii sunt paianjenii rosii si bruni. Gargarita neagra sau Anthomus rubi. La combaterea lor trebuie tinut cont si de prezenta albinelor. in mugurele central. Pe frunzele atacate apar pete galbui. Femela matura are corpul in forma de para. Pe cat posibil se vor utiliza produse cu netoxice fata de fauna utila. iar daca nu. Tetranychus urticae – Paianjenul rosu comun. Primavara gandacul iese si se hraneste cu frunzele tinere.0 www. Tetranychus urticae are 5-6 generatii pe an. Acarianul ierneaza ca adult in resturi vegetale. incat pe plante se pot gasi concomitent larve dar si gandaci din generatia a doua. devin brune si casante. etc. Gandacul paros – Epicometis hirta. Se inmultesc sexuat si sunt vectori ai unor virusuri. galben roziu apoi portocaliu. Depune ouale in tot cursul lunii mai. Dupa 15-20 de zile din oua apar larvele care prefera frunzele din interiorul tufei unde umiditatea este usor mai ridicata. Dintre acestia. Masculul este mai mic decat femela. Tarsonemus fragariae are 6-7 generatii pe an. mai sunt si transmitatori de viroze. Distruge staminele si pistilele florilor si in cazul unui atac puternic poate compromite recolta. corespunzatoare locurilor de hranire ale paianjenilor. In restul anului. apoi se brunifica cu timpul. Femela are corpul ellipsoidal. care prezinta dimorfism sexual. Primavara cand capsunul porneste in vegetatie femelele parasesc acest loc si incep sa depuna oua pe frunzulitele tinere. Traiesc in organele plantei pe care o paraziteaza. Acarienii. Corpul femelei este oval de culoare alb sidefie in momentul aparitiei. 6. in timp util inainte de aplicarea tratamentului. Sunt o clasa de viemri cilindrici cu corp lung si nesegmentat. sau Galerucella tenella. Ataca frunzele si florile. Frunzele atacate se incretesc. din mai pana in iunie. Este o insecta mica ce ierneaza sub resturi vegetale.Cultura capsunului versiunea 1. 2. Cand atacul este foarte puternic. plantele se usuca si pier.fratia.ro pagubele pe care le produc direct. in cursul noptii. 3. petele acopera frunza in intregime. chiar daca plantele supravietuiesc. 4. 5. larvele traiesc in sol unde ataca radacinile provocand uscarea plantelor. aparatul lor bucal fiind adaptat pentru intepat si supt. Primavara femelele parasesc locul de iernare si depun oua pe fata inferioara a frunzelor unde se vor dezvolta apoi coloniile. galben verzui apoi brun. Nematozii. cu o protuberanta in partea anterioara care reprezinta 17 . Acarianul ierneaza ca femela adulta in inima plantei.

Coropisnita se poate combate prin momeli toxice. inca de la infiintarea plantatiei. Traieste in toate organele plantei. Carabusul de mai – Melolontha melolontha Larvele acestuia traiesc circa 3 ani in sol.Cultura capsunului versiunea 1. Plantele atacate nu mor. Exemplarele acestei specii sunt foarte mici. dar raman debile si nu mai produc aproape deloc. (Grigore Mihaescu) Masuri de prevenire si combatere Masurile culturale : Controlul solului. care se termina printr-o camera in care femela depune anual in fiecare primavara circa 200-300 de oua. si dreneaza si aereaza solul. Este un nematod polifag. In final plantele mor.Gryllotalpa grylootalpa O insecta din ordinul Ortoptera. blana neagra si catifelata. Cartita este folositoare pentru ca distruge anumite insecte. cu corpul greoi si cu picioarele din spate adapatate pentru sapat. Coropisnita . unde rod radacinile plantelor. ochi mici acoperiti de o membrana. Ataca indeosebi capsunii si legumele carora le rod radacinile. Ditylenchus dipsaci. Frunzele plantelor atacate raman mici cu limbul deformat si ingrosat. Nematodul se poate perpetua o perioada lunga de timp in sol. Larvele naparlesc de 5-6 ori pana la maturitate. de forma unor lopeti. 18 . subteran. a rozatoarelor. Coropisnitele traiesc mai ales pe terenurile ingrasate cu gunoi putred. Cu ajutorul lor isi sapa galerii in sol. Atacul lui produce zbarcirea si inrosirea frunzelor. Are aspectul unui vierme microscopic subtiat la ambele capete si transparent. Alti daunatori. coropisnitelor si nematozilor. paios. servindu-i drept protectie si sursa de hrana. Limaxul – Agriolimax agrestis Melcul fara cochilie ataca inflorescentele si fructele capsunului. adaptate sapatului de galerii. Atacul se manifesta mai ales pe radacini nde se formeaza gale. In final plantele atacate se usuca. Florile se deformeaza si se atrofiaza. Aphelenchoides fragariae. Cartita – Talpa europaea Este un mamifer mic. in care patrunde prin stomate si prin rani. Picioarele anterioare sunt scurte cu gheare puternice.0 www. datorate celulelor polinucleate care inconjoara corpul nematodului. cu corpul cilindric. Se combate prin prafuirea solului cu var proaspat stins.ro - - capul.fratia. Se poate combate prin momeli toxice. cu petiolul scurt si rasucit. precum si rasucirea lor. 7. privitor la existenta larvelor de carabus de mai. cu aspect viermiform. Viermele sarma – Agriotes vestulatus Traieste in sol si roade radacinile plantelor. insectivor. Daca se inmulteste insa excesiv produce pagube capsunului pe care il dezradacineaza. Aceste galerii de mare intindere sunt circulare etajate si ramificate.

Hedesan. NZ) In anul 2002. daca fructele sunt mentinute in camp 3 ore de la recoltare acestea pierd in greutate pana la 1. acesta se indeparteaza daca fructele urmeaza a fi procesate. Studii asupra comportarii fructelor in depozitele frigorifice au fost realizate si in Romania inca din deceniile trecute. P. ele raman exact in stadiul in care au fost culese. Refrigerarea capsunilor imediat dupa recoltare la temperatura de 8-9°C asigura reducerea pierderilor de 2 ori si prelungirea duratei de pastrare de peste doua ori. cum ar fi cutiile din plastic. (R. fructoza) 19 . la nevoie sau profilactic.5-9. Astfel. patarii albe si a putregaiului.0 www. cultura organica a capsunilor fusese deja abordata de peste 130 de fermieri din 35 de tari. La terminarea recoltarii.ro Masurile fizico-mecanice : Eliminarea si arderea plantelor infectate. E. cu o productie per total estimata la 10 milioane de dolari. Elisabeta. Astfel. Gh. Swezey. de la inceputul vegetatiei. gustul si continutul de vitamina C nu sunt influentate negativ. In ultima perioada se acorda o importanta deosebita agriculturii organice a capsunului. adica la 75% pigmentare. cu mentiunile ca aroma. ci numai consistenta si forma. Capsunile recoltate in parga cu 50% pigmentare pierd in greutate cu pana la 23% mai mult.fratia. agricultura lipsita de tratamente chimice de fertilizare si combatere a bolilor si daunatorilor.7% glucide (glucoza. Millim. capsunile sunt fructe foarte perisabile. Tratamentele se repeta si de-a lungul fazelor fenotipice. Vieru. Gherghi.Cultura capsunului versiunea 1. (Sean L. capsunile devin sensibile la mucegaiuri si putregaiuri. se vor face 2-3 tratamente pentru prevenirea fainarii. Burzo) Compozitia biochimica a fructelor si valoarea lor in alimentie Procentual capsunile in stare proaspata contin: 87-91% apa 4. dar au deprecieri de calitate mai reduse comparativ cu cele recoltate la maturitatea de consum. SFF Project. University of California) Recoltarea capsunilor La capsun maturarea este esalonata prin urmare recoltarea acestora se face in mai multe reprize. Mai ales in conditii cu umiditate excesiva. Frunzele cosite vor fi arse. K. unii autori recomanda pentru congelare soiurile Talisman si Senga Sengana. Acest neajuns poate fi eliminat prin utilizarea unor ambalaje corespunzatoare. Panait) Scaderea in greutate a fructelor imediat dupa cules se datoreaza pierderii apei. (V. Masuri chimice: in luna aprilie. este bine sa se coseasca pentru ca miceliul ciupercilor fitopatogene eventual aflate pe frunze sa nu declanseze o infectie tardiva. (Nick Waipara. 8%. Capsunile nu mai evolueaza in coacere dupa recoltare. Fructele destinate consumului direct in stare proaspata se culeg cu tot cu caliciu. I. Datorita continutului mare in apa.

Din aceasta cauza capsunile sunt recomandate in alimentatia bolnavilor de TBC. vitamina E) In tratamentul insomniilor. au un continut ridicat de vitamina B si vitamina K. acidul citric si fragarolul. prioada in care nu se va mai consuma nimic altceva. Actiunea terapeutica se explica prin prezenta unor substante bactericide in pulpa fructului. Alte forme de tratament sunt reprezentate prin prepararea unor infuzii si decocturi din frunzele de capsun. Acidul citric a fost de altfel introdus in tratamentul fitosanitar al culturilor organice sub denumirea comerciala de Citrol. fosfor. Ca tratament impotriva oxiurilor se recomanda consumul a 500 g capsuni proaspete dimineata pe stomacul gol. In tratamentul anemiilor capsunile sunt deopotriva indicate din pricina continutului lor in fier si cupru. - 20 . in tratamentul osteoporozei. Iodul dupa cum este bine cunoscut are un rol esential in fucntionarea glandei tiroide. dar inca nu poate egala pesticidele clasice. in special dimineata. care regleaza activitatea sistemului nervos. Capsunile sunt contraindicate doar persoanelor hiperalergice. in special potasiu. si in cazuri severe se poate ajunge chiar la soc anafilactic. iar datorita vitaminei K ajuta la buna functionare a ficatului.74% proteine saruri minerale.5% pectine 0. fier. calciu vitamine (continutul in vitamina C este egal cu cel al lamailor si in plus. acid pantotenic. timp de 1-2 saptamani. se recomanda consumul de capsuni proaspete datorita procentului ridicat de vitamina B si de mangan.ro 0. un acid indispensabil formarii anticorpilor.1-0. fosfor dar si provitamina A. si al altor efectiuni gastrointestinale. Sistemul imunitar este stimulat de prezenta acidului pantotenic. Rezultatele au fost bune. consumul de fructe in stare proaspata reprezentat printr-o cura de capsuni consta in consumul a 250-500 g fructe proaspete pe zi. Tratamentul poate capata mai multe forme.72-1. Prima. la stimularea sistemului imunitar si are efect diuretic.Cultura capsunului versiunea 1.fratia.19% acizi organici 0.94-1. Efectul remineralizant al capsunilor deriva din continutul mare in magneziu si calciu. timp de cateva zile. al enteritelor si enterocolitelor. Acestea sunt indicate in tratamentul diabetului zaharat. mangan. carora le poate provoca urticarie.0 www. Aceasta cura de fructe duce la eliminarea toxinelor din organism.

. E. fara a sterge sau modifica alte bibliografii prezente Este posibil ca un autor sa isi modifice propria versiune. Pennsylvania. Nick Waipara . Mai jos.... (in cazul in care modificati aceasta lucrare. Sean L. va veti trece numele eventual adresa de email pe pagina a treia..Sustainable Farming Fund.. Hatman – Fitopatologie..0 a acestei lucrari 1. Swezey .. Ceausescu Maria Elena – Comportarea unor soiuri de capsuni in procesul valorificarii prin industrializare.. Grigore – Cultura capsunului. Consideram deosebit de important ca fiecare versiune sa aiba un autor si o bibliografie a surselor care au stat la baza intocmirii acelei versiuni ) BIBLIOGRAFII Bibliografia care a stat la baza intocmirii variantei 1. Ed Ceres..0 va deveni 1.0 www. Comes..Cultura capsunului versiunea 1... .. L.. va fi scrisa bibliografia care a stat la baza intocmirii noii variante. 2001 21 . L.ro Alti autori: 1. Al.. 1977 5. Hedesan Gh.. Ed MAST... University of California.Organic strawberry production short course. Vieru R.. prin adaugarea de informatie noua.fratia. Chira. Docea. 2000 3. Ed Agrosilvica... Dracea... 1998 2. in acest caz algoritmul prezentat ramanand identic. Lenuta – Cultura arbustilor fructiferi. New Zeeland...Agricultural alternatives..... Severin – Indrumator pentru recunoasterea si combaterea bolilor plantelor cultivate. 1964 4. M. Lazar.... Ed Didactica si Pedagogica. V. Bobes.. Kathleen Demchak . A. Institutul de Cercetari si Proiectari pentru Pastrarea si Valorificarea Legumelor si Fructelor.. Mihaescu.... Lucrari stiintifice-Institutul de Cercetari si Proiectari pentru Pastrarea si Valorificarea Legumelor si Fructelor. insotit de titlul lucrarii si versiunea care l-a avut drept autor. 1971 6. 2003 8.Exemplu: 1. College of Agricultural Sciences. 1975 7.. inlocuind autorul existent si modificand de asemenea si versiunea prin adaugarea unei unitati. Ministry of Agriculture and Forestry. 2002 9. Panait Elisabeta – Aprecieri asupra comportarii la congelare a unor soiuri de capsun.1 Cuprinsul va fi si el modificat adecvat Numele autorului va fi trecut in prima pozitie a acestei liste..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful