UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA

Cu titlu de manuscris CZU.339.727.22(478)(043.2)=135.1

„Aplicarea conceptelor moderne manageriale în atragerea investiţiilor internaţionale în economia Republicii Moldova” Specialitatea: 08.00.05 Economia şi management (în ramura)

TEZĂ DE DOCTOR în ştiinţe economice Conducător ştiinţific D-na Svetlana Ichizli, doctor, conf. univ Autor Baranov Arcadie

Chişinău 2008

1

CUPRINS INTRODUCERE ..............................................................................................3 CAPITOLUL I. ANALIZA CONCEPŢIILOR MANAGERIALE INVESTIŢIONALE ÎN PRACTICA INTERNAŢIONALĂ. 1.1.Procese de internaţionalizare şi analiza experienţei corporaţiilor transnaţionale în formarea climatului investiţional........................8 1.2.Strategii folosite de corporaţii transnaţionale în atragerea investiţiilor ..................................................................................20 1.3.Concepte neotehnologice în practica managementului internaţional.......................................................................................................36 CAPITOLUL II. MECANISMUL ATRAGERII INVESTIŢIILOR INTERNAŢIONALE ÎN ECONOMIA REPUBLICII MOLDOVA. 2.1.Cadrul legislativ şi reglamentarea condiţiilor atragerii investiţiilor internaţionale................................................................................44 2.2.Cercetarea şi analiza conceptelor moderne manageriale investiţionale...............................................................................54 CAPITOLUL III. APLICAREA METODELOR PERFORMANTE MANAGERIALE ÎN FORMAREA POTENŢIALULUI INVESTIŢIONAL AL FIRMELOR DIN REPUBLICA MOLDOVA 3.1.Studierea potenţialului portofoliului de investiţii în firmele Republicii Moldova.........................................................................76 3.2.Tehnici manageriale de atragere a investiţiilor internaţionale în economia RepubliciiMoldova.............................................134 FOIA DE SINTEZĂ......................................................................................162 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI.............................................................163 BIBLIOGRAFIE............................................................................................181 ANEXE .........................................................................................................189 ADNOTARE .................................................................................................192
2

INTRODUCERE Actualitatea temei. Managementul investiţional internaţional reiesă din lărgirea relaţiilor internaţionale şi complexităţii proceselor economice ce au loc în economia mondială. Formarea, plasarea şi utilizarea investiţiilor reprezintă pentru economie de piaţă o problemă crucială. Investiţiile pot fi privite ca un stimul de a realiza afacerile economice. De aici este nevoie de analizat concepţiile manageriale investiţionale pentru a le aplica în economia Republicii Moldova. Existenţa relaţiilor de internaţionalizare economice şi interdependenţa lor necesită studierea exportului capitalului şi a tendinţelor obiective a divizării internaţionale a muncii şi implicării active a firmelor din Republica Moldova în acest proces. În Republica Moldova există potenţialul bun investiţional: industria alimentară, industria conservării fructelor şi a legumelor, industria vinicolă, industria de lactate şi a cărnii, fabricarea pîinii, cosmeticii şi parfumeriei, capacităţile întreprinderilor vinicole, acordă posibilităţi largi pentru investiţii internaţionale atrative. Pentru dezvoltarea systemică a activităţii economice industriale este nevoie de investiţii mari: • • sectorul de producere a covoarelor, de exemplu, produce anual valoarea de 6 mil. existenţa suficientă a experienţei în sectorul fabricării încălţămintei, nivelul USD, o parte de 50% de covoare sînt distinate pentru export; tehnologiilor în cadrul acestor companii permite de a fabrica produse competitive, datorită existenţei unei colaborări între companiile din Moldova cu cele din Italia, Germania şi Romînia. Aceste întreprinderi au suport din partea investorilor şi partenerilor din străinătate; - dezvoltarea permanentă a industriei lemnului, a articolelor din lemn şi producerea mobilei, produsele din cadrul acestui sector a Moldovei sînt exportate în circa10 ţări; - industria materialelor de construcţii şi altele, deaceea este nevoie de management pentru atragerea investiţiilor internaţionale. Republica Moldova deţine resurse naturale pentru materia primă folosită în construcţii. Aceasta este important pentru dezvoltarea ramurilor economiei naţionale. Industria materialelor de construcţii include întrepriderile specializate în producerea de ciment, sticlă, articole de beton şi cariere exploatabile. Republica Moldova, are de asemenea, următoarele ramuri industriale atractive pentru investiţii: metalurgică, chimică, a echipamentelor medicale şi producerea medicamentelor. Importanţa temei reiesă şi din existenţa unor concepte moderne manageriale existente pe plan internaţional în domeniul investiţiilor. Prin stabilirea strategiilor de management efective este posibil de a elabora proiecte investiţionale efective economic. Existenţa cadrului legislativ cu
3

. Movsean – transnaţionalizarea în economia mondială. I. I. Vasilievmanagement de producere. Au fost studiate lucrările lui I. Ansof – management strategic. Aplicarea conceptelor moderne manageriale în atragerea investiţiilor este un domeniul nou managerial pe de o parte şi pe de altă parte economia Republicii Moldova. A fost studiată legislaţia în domeniul investiţiilor străine în Republica Moldova. D. pieţelor de capital.analiza corporaţiilor transnaţionale în sistema economică internaţională. fiind factorul care influenţează simultant cererea şi oferta. A. 4 . . S. antreprenoriatul nu are experienţă destulă în atragerea investiţiilor internaţionale în practica economico-managerială. . după tipul relaţiilor existente dintre compania de bază şi filiale.analiza cadrului legislativ şi reglamentarea condiţiilor atragerii investiţiilor. Maştabei – marketing de export. Munteanu. Din acest punct de vedere tema tezei este actuală. atît în sfera producţiei de bunuri şi servicii.definirea tipurilor corporaţiilor existente prin studiul tipurilor de corporaţii după relaţii existente. în economia mondială. Piing – tehnologia nouă şi structurile organizaţionale şi a altor autori. A. după orientare. după atitudinea la piaţa străină. L.de a a studia procesele de internaţionalizare şi de a prezenta experienţa corporaţiilor transnaţionale în formarea climatului investiţional. cît şi în sfera consumului. Gercicova – management. Scopul tezei este în studierea conceptelor manageriale în atragerea investiţiilor directe şi de portofolio în economia Republicii Moldova.Brown. problemelor globale ale omenirii. Se realizează următoarele sarcine: . schimb. Stancu în domeniul relaţiilor internaţionale. Este necesar de elaborat metodologii noi de comportare a businessului moldovenesc pentru crearea climatului investiţional favorabil. datele Bursei de Valori a Moldovei şi a Băncii Naţionale. consum. Vodacec – strategia managementului de inovaţii la întreprindere. L. V. M. Chireev – economia internaţională. Daniels – businessul internaţional: operaţiuni de afaceri. În viaţa economică activitatea de investiţii ocupă un loc central.privire la investiţii străine acordă posibilităţi largi pentru investire şi aplicabilitatea tehnicilor manageriale adecvate. după nivelul centralizării deciziilor. Mescon – bazele managementului. producerea globală. marketing şi activitatea internaţională de afaceri. V. I. Gradul de studiere a temei În lucarare a fost studiată practica managerială internaţională efectuată de autorii: Paul Bran. Markov – marketingul serviciilor.

Obiectul de cercetare în lucrare este în studiul metodologiei de management şi conceptelor manageriale actuale în relaţii internaţionale. studiul psihografic al pieţelor pentru aplicarea investiţiilor investiţionale. -evaluarea metodelor de studiere a potenţialului investiţional al întreprinderii şi a pieţei prin adoptarea scopurilor studierii pieţei pentru atragerea investiţiilor şi caracteristicilor de produs.evaluarea conceptelor moderne manageriale investiţionale prin metode studiului pieţelor.aprecierea eficacităţii manageriale de studiul şi de implementare a metodologiei de management. riscurilor patrimoniale. de exemplu în studierea problemelor globalizării de management şi în studiul psihografic al pieţelor.identificarea şi totalizarea aspectelor actuale de management. studierea tipurilor noi de producţie. garanţiilor acordate de stat la utilizarea mijloacelor băneşti pentru efectuarea transferului peste hotare în valută străină.formarea potenţialului portofoliului de investiţii în firmele Republicii Moldova. prin caracterizarea problemelor globalizării managementului. analiza poziţiilor investiţionale existente. .. cum se realizează determinarea strategiei de produs. . . posibilităţilor investorilor. genurilor de activitate pentru investiţii în Republica Moldova. Studiul riscurilor investiţionale. prin ce mijloace trebuie să se efectuieze dezvoltarea de piaţă a produsului 5 . . activităţii de emisiune.prezentarea esenţei de concept de management a întreprinderii pentru atragerea investiţiilor internaţionale.acumularea bazelor teoretice şi analiza metodelor de management internaţional. . Aceasta se realizează prin: .studiul părţii practice a problemelor de management actuale internaţional. . caracterizarea tranzacţiilor bursiere şi a participanţilor profesionişti la piaţa hîrtiilor de valoare. .identificarea şi prezentarea condiţiilor ce favorizează activitatea de investiţii. . Se aplică diferite direcţii şi metode de studiere. drepturilor şi obligaţiunilor investorilor străini. prezentarea metodelor de studiere a pieţelor. studiul răspunderii firmelor cu investiţii străine.studiul influenţei inovaţiilor manageriale. cum se efectuează controlul asupra activităţii întreprinderii în domeniul vamal la importuri şi exporturi.determinarea formelor şi specificului de investire. Obiectivele tezei sînt în studiul aplicării metodologiei manageriale în atragerea investiţiilor internaţionale în Republica Moldova.

orientare la consumator. prin realizarea planului investiţional. va prezenta prin ce intermediul scopurile şi sarcinele se ating. Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării este prezentată de experienţa de management acumulată în domeniul investiţional. Se studiează următoarele aspecte principale: . . Planul investiţional va descrie procesul de funcţionare a firmei. termenelor de executare. Se prezintă caracteristici manageriale şi practici manageriale ce se vor aplica în sfera investiţională a Republicii Moldova. Se va analiza esenţa conceptului de management a întreprinderii pentru atragerea investiţiilor internaţionale.pentru să coincidă scopurilor strategice formulate a succesului de business a firmei. măsurilor la realizarea planului de investiţional.studiul planificării interne şi internaţionale în aspecte manageriale moderne. Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute o constituie prezentarea diferitor concepte manageriale şi metodologia de management aplicată pe plan internaţional prin elaborararea conceptelor proprii manageriale ce se vor aplica în practica managerială de atragere a investiţiilor în economia Republicii Moldova. Se prezintă esenţa conceptului de marketing a întreprinderii prin diferite orientări la producere. diferite metode de studiere potenţialului investiţional al întreprinderii.Se analizează strategia segmentării pieţei şi studiul segmentelor principale pe care activează întreprinderea prin elaborarea conceptului de produs. Are loc aplicarea conceptului de business plan ca un instrument de lucru important cu aplicabilitatea conceptelor moderne de management. strategia de preţ a întreprinderii.Se analizează studiul diferitor metode de management. comercială. investiţii. 6 . Importanţa teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării o constituie efectuarea şi obţinerea rezultatelor obţinute din studiul practicii manageriale pe plan internaţional. prin următoarele: elaborarea conceptului dezvoltării. programei investiţionale. întreprinderii. organizaţiei. . se analizează marketing strategic al întreprinderii şi aplicarea acestuia la întreprindere. cum se efectuează lucrul strategic al firmei în atragerea investiţiilor: elaborarea conceptului dezvoltării prin prezentarea programelor investiţionale. companiei. Ce tehnici manageriale sînt efective de aplicat în atragerea investiţiilor în economia Republicii Moldova.prezentarea concepţiilor moderne manageriale contemporane. analiza activităţii întreprinderii şi adoptarea conceptelor manageriale la întreprindere prin alcătuirea proiectelor investiţionale. diferite concepte neotehnologice în practica managementului internaţional. cu activitatea de producere. Se prezintă particularităţile studiului proiectelor investiţionale a întreprinderii. la desfacere. Se analizează studiul efectuării planului investiţional şi de alcătuire a acestuia la întreprindere.caracterizarea aspectelor manageriale internaţionale în domeniul atragerii investiţiilor.

În capitolul II al tezei este prezentat mecanismul atragerii investiţiilor internaţionale în economia Republicii Moldova. 7 . strategii folosite de corporaţii transnaţionale. atractivităţii de investire în portofoliul hîrtiilor corporative). analiza experienţei corporaţiilor transnaţionale în formarea climatului potenţial. cercetarea şi analiza conceptelor moderne manageriale. Aprobarea rezultatelor.selectarea strategiilor de management efective pentru aplicarea lor investiţională. cooperare investiţională. Principiile fundamentale cuprinse în teze.definirea metodelor manageriale investiţionale pentru atragerea investiţiilor. are loc studierea potenţialului portofoliului de investiţii în firmele Republicii Moldova şi tehnicilor manageriale de atragere a investiţiilor internaţionale în economia Republicii Moldova. caracteristica tipurilor corporaţiilor transnaţionale. În capitolul I al tezei este prezentată analiza concepţiilor manageriale investiţionale în practica internaţională. concepte neotehnologice în practica managementului internaţional. investiţii de portofolio. cadrul legislativ. Se prezintă tehnici manageriale de aplicare programelor investiţionale în diferite forme: investiţii directe. Structura tezei. Principalele teze şi rezultatele ale investigaţiilor ştiinţifice şi-au găsit expresia în publicaţiile ştiinţifice. Bibliografia include 128 de titluri. Efectuarea studiului investiţional al portofoliului de investiţii şi a practicii manageriale eficiente dă posibilitatea efectiv de a realiza investiţiile. În capitolul III al tezei se realizează prezentarea aplicării metodelor performante manageriale în formarea potenţialului investiţional al firmelor din Republica Moldova. . reglamentarea condiţiilor atragerii investiţiilor. procesele de internaţionalizare.. au fost publicate în 5 articole ştiinţifice. mangement strategic la diferite stadii.Are loc studiul posibilităţilor investiţionale (facilităţilor vamale.

De asemenea o persoană anumită are posibilitate de a diviza riscul achiziţionînd hîrtiile de valoare a mai multor corporaţii. Multitudinea relaţiilor de internaţionalizare economice şi interdependenţa lor inevitabil duce la intercorelarea structurilor economice. Eficacitatea acestei forme de proprietate constă şi în atractivitatea capitalului. Corporaţia e în stare de a utiliza avantaje din tehnologii a producerii în masă. Corporaţii în deosebi au un acces mai facil la credit bancar în corporaţie cu alte forme a organizării businessului. de a da credite. Bursele de valori existente facilitează mişcarea hîrtiilor de valoare între vînzători şi cumpărători.CAPITOLUL I. vînzarea aceasta are unele avantaje definitive din partea vînzătorilor şi mai mult cumpărătorilor. 1. de a lua în împrumut. Datorită privelegiilor proprii în sfera atractivităţii capitalului bănesc corporaţiei este mai simplu de a majora volum şi de a lărgi operaţiunile.Procese de internaţionalizare şi analiza experienţei corporaţiilor transnaţionale în formarea climatului investiţional. ANALIZA CONCEPŢIILOR MANAGERIALE INVESTIŢIONALE ÎN PRACTICA INTERNAŢIONALĂ. Luînd în consideraţie alte forme de proprietate în business pe parcurs istoric s-a demonstrat că corporaţia posedă de un rol important în economia mondială contemporană şi efectuează diferite operaţiuni în relaţii internaţionale şi de active mari. Persoane juridice posed de dreptul de a vinde producţia. Prin piaţa hîrtiilor de valoare corporaţii se poate uni într-un fond resurse financiare a multor persoane anumite: finanţarea prin intermediul vînzării hîrtiilor de valoare. Corporaţii au ca mijloc de finanţare prin intermediul vînzării acţiunilor şi obligaţiunilor ce permite de a atrage economii a multor subiecte economice. Dreptul la responsabilitatea limitată facilitează scopul corporaţiei în atractivitatea capitalului financiar. Cauza constă nu numai în reabilitatea corporaţiei de a executa angajaţiile asumate. adică acţionarii riscă numai cu suma care ei au plătit pentru cumpărarea acţiunilor. Corporaţia este forma de proprietate de afaceri ce se distinge şi este divizată de anumite persoane juridice şi fizice ce îi aparţin. Corporaţii au responsabilitatea limitată. Un început 8 . doar şi în capabilităţile de a asigura băncilor profibilitatea conturilor. de asemenea de a realiza avantajele unirii capitalurilor. Posesorii acţiunilor. 1.

85]. aceasta a determinat companii din alte ţări de a adera la corporaţii transnaţionale. Conţinutul activităţii lor considerabil s-a schimbat comparativ cu începutul secolului.organizatoric de bază îl constituie în acest proces corporaţia transnaţională care are în ea businessul contemporan internaţional.p. Cu toate acestea nu este întotdeauna vorba despre companii transnaţionale mari. Firme internaţionale acuma sînt mai mult internaţionale la provenienţa lor. ei de exemplu nu acţionează în sfera de circulaţie. Mişcarea valutelor.56]. majoritatea a acestora sînt firme comparativ nu mari. Partea cea mai semnificativă a fost din 2 ţări: America şi Anglia. Actualmente jumătate din 35 mii a firmelor sînt în 4 ţări: America. efective în exclusivitate din punct de vedere a producerii şi beneficiului (îndeosebi în sfera tehnologiei ce necesită consum ştiinţific înalt. de serviciu). la sfîrşitul anilor 80 partea lor s-a scăzut mai jos de 20% [71. Procesul monopolizării economiei au fost apărute şi mult timp s-au dezvoltat în forma de cartele. doar foarte flexibile. ce pe de o parte deseori acestea corporaţii cum are înfăţişarea lor contemporană sînt comparativ nu mari la volumul operaţiilor efectuate de ei. Corporaţii internaţionale prin intermediul cărora în partea importantă îşi desfăşoară internaţionalizarea a forţelor 9 . atunci se va primi că 100 companii au aproximativ 16% activelor productive în lumea întreagă. surplusurile de capital. Dacă de efectuat comparaţia activelor 100 de companii au aproximativ 16% activelor productive în lumea întreagă care este posibil de a aprecia în 20 trilioane dolari. forma de monopolizare a lor la nivelul internaţional au devenit corporaţii transnaţionale ce activ se penetrează în economia internaţională. Germania şi Elveţia. Japonia. doar se concentrează în regiuni cei mai bogate ale lumii. p. manufacture. Volumul investiţiilor străine a firmelor din ţările a lumii treia şi ţărilor industrial dezvoltate aşa cum sînt Taivan şi Coreea de Sud este în creştere. dar acţionează şi în particular în producere cu orientare la crearea filialelor străine de vînzări (sută de companii transnaţionale au 40-50% al activelor străine). Fluxul investiţiilor al corporaţiilor s-a majorat. doar 300 a celor companii mai mari controlează probabil 25% a activelor acestea [8. Dacă în anii 70 aproape 25% a investiţiilor străine directe au fost efectuate în ţările în curs de dezvoltare. ritmurile de creştere mai excesive.

O parte caracteristică a internaţionalizării pieţelor credit-financiare este aceea că acestea procese se dezvoltă în tempurile forţate în comparaţie cu procese analogice în producere. Este important nu numai de unde provine capitalul. care în frontierile naţionale nu pot să se dezvolte în mod adecvat. ce activ utilizează tendenţii obiective a divizării internaţionale a muncii şi ce accelerează procesele internaţionale a păcii. ea are ca caracteristică independenţa relativă a fluxului capitalului de la procese ce au loc în frontierele naţionale. Acestea controlează 40% al producerii industriale şi jumătate din comerţul mondial. ei reprezintă adaptarea relaţiilor productive la nivel internaţional în forma monopolizării ce se bazează la utilizarea capitalurilor naţionale. Monopolizarea nu este un proces uniform ce se dezvoltă pe calea ultramonopolii. Prin acestea corporaţii transnaţionale sînt asemenea corporaţii activitatea de producere sau comercială este utilizată în afara statului naţional. ce facilitează dezvoltarea acestor procese. Partea cea mai semnificativă a corporaţiilor internaţionale reprezintă un capital naţional ce nu un capital multinaţional. Corporaţia transnaţională este firma mare ce posedă active sau multitudinea de forme cu apartenenţa naţională diferită ce dominează în una sau mai multe sfere ale economiei sau posedă de posibilităţi serioase şi au influenţa economică în ramura ţării şi peste hotarele ei. efectuînd operaţiile sale în scopurile obţinerii profitului maximal. creează posibilităţile pentru dezvoltarea forţelor productive. dar nu numai caracterizînd provenienţa capitalului. Aşadar ei sînt baza financiară a dezvoltării corporaţiilor transnaţionale. O parte caracteristică a corporaţiei transnaţionale actualmente rămîne caracterul internaţional al activităţii lor. Corporaţia internaţională se caracterizează prin următoarele părţi şi anume: ea este un participant important al gospodăriei mondiale. dar şi după sfera activităţii ei. se dezvoltă şi alte procese de monopolizare ce au şi influenţa statului nu numai pieţei. ea obiectiv determină relaţiile economice.productive. Acestea organizaţii economice enorme ce în stare să acţioneze asupra climatului economic în unele sau alte ţări. Corporaţii devin mai 10 . dar şi unde el se îndreaptă şi apare beneficiul. proceselor internaţionale a divizării muncii.

Cînd se efectuează exportul capitalului subiecţii economice devin în multitudinea corporaţiilor ce acţionează în diferite ţări ale lumii. dolari. dolari au vîndut producţia de 3. Corporaţia transnaţională utilizează munca lucrătorilor a multor ţări în procesele producerii costului suplimentar. dolari şi au avut venit de 179 mlrd. Exportul capitalului este una din cele forme mai principale ale internaţionalizării capitalului corporaţiilor naţionale. Expansia activităţii corporaţiei transnaţionale constă în organizarea producerii mărfurilor în corporaţii peste hotare. Influenţa corporaţiilor transnaţionale asupra economiilor statelor este considerată din punct de vedere a managementului acestor corporaţii un moment pozitiv din cauza că managerii corporaţiilor nu posedă de anumite prejudecaţii naţionale şi deaceea produs finit al corporaţiilor este binele pentru tuturor şi activitatea lor este îndreptată la crearea valorilor materiale. dolari au vîndut producţia la 6.4 mln.6 trl. Acestea date demonstrează influenţa corporaţiilor transnaţionale în economia mondială. În aceste companii lucrează 20.5 trl. Internaţionalizarea formării în producere a costului suplimentar reprezintă forma principală a manifestării internaţionalizării capitalului corporaţiei internaţionale[7. Corporaţia transnaţională ca corporaţia internaţională este un determinant faptului cela că nivelul concentrării capitalului şi producerii este în afara frontierilor naţionale. companii străine cu costul total 21 trl. Conform aprecierii revistei ”Forbes” în anii 90 500 corporaţii. dar şi cea internaţională. ea a început să aibă poziţii bune nu numai în economia naţională. p. atunci pe cînd firma naţională are ca caracteristici internaţionalizarea costului suplimentar în procesul realizării. accelerării elementelor 11 . Corporaţii transnaţionale determină interdependenţa relaţiilor economice şi a intereselor ţărilor dezvoltate. lucrători. rezolvarea unui scop a posesorilor capitalurilor. dolari. dolari şi au venitul total în 113 mlrd. Firma naţională ce operează la pieţe internaţionale nu posedă de filiale străne şi capitalurilor şi primeşte veniturile sale de la vînzarea mărfurilor produse în ţara sa.145].internaţionale pe parcursul luptei în scopurile majorării profitului. aprofundării cooperării şi specializării producerii.1 trl. 500 cele mai mari companii americane cu costul total 8.

Dezvoltarea înnăuntru semnifică că procesul se desfăşoară la dezvoltarea utilizării mărfurilor străine. Există multe încercări de a studia şi analiza procesele globalizării şi sînt mai multe definiţii a acestui concept. investire şi alte tranzacţii (la nivel corporaţiilor).interdependenţei. Globalizarea sau internaţionalizarea se studiează în problemele managementului şi în sfera colaborării internaţionale. tehnologiei. majorării împreunării industriei şi capitalului bancar. Globalizarea poate fi definită ca stadia cea mai înaltă a internaţionalizării. capitalului. Globalizarea este studiată pe de o parte în calitate unei surse importante a noilor posibilităţi. Dezvoltarea inafară se caracterizează dominaţiei orientării ţărilor la piaţa mondială şi expansiei globale a firmelor în 12 . capitalului. integrarea firmelor şi pieţelor la nivel instituţional şi teritorial şi apariţia problemelor globale ca degradarea ecologică sau creşterii excesive a populaţiei pentru rezolvarea cărora e necesar colaborare internaţională. de asemenea corporaţii se caracterizează prin efectuarea proceselor lărgirii dimensiunelor întreprinderilor naţionale care tind spre cooperare cu corporaţii transnaţionale. Parţile caracteristice a globalizării sînt fluxurile internaţionale care în condiţiile liberalizării aproape sau deloc nu sînt controlate de legislaţia naţională. Aceştea factori au fost cauza majorării crescînde a nivelului internaţionalizării a forţelor productive şi intensificării concurenţei. În prezentarea mai largă acest concept se poate de definit ca multitudinea acestor procese şi fenomene ca fluxurile mărfurilor şi serviciilor.înnăuntru şi înafară. informaţiei şi migraţiei forţei de muncă. apariţiei noilor centrelor puterilor economice cu noi crescînde corporaţii transnaţionale şi majorării luptei concurenţiale. Corporaţii transnaţionale sînt un obiectiv produs al internaţionalizării economiei la stadia integrării ei.115]. iar pe de altă parte ca cauza multor conflicte în interiorul anumitor state şi de asemenea între state. serviciilor. informaţiei în sfera consumului intern a ţării date. [83. p. dominarea orientaţiei la piaţa mondială şi comerţ. tehnologiei. Acestea sînt fluxurile de capital şi informaţie [94. 146] Rădacinile istorice ale globalizării sînt în procesul internaţionalizării care de pe poziţia anumitor ţări se dezvoltă în două direcţii . p.

Natura procesului. firme internaţionale sînt pentru restructurizarea industrială a multor ţări în dezvoltare prin crearea noilor sectoare industriei. Cu toate că o parte a corporaţiilor transnaţionale operează în sectorul de comerţ tradiţional. constructoare de maşini. De exemplu. elaborări de produse noi. p. spre pieţe noi. consumului. 251]. electronice şi modernizarea 13 . Ca o componentă importantă a procesului de internaţionalizare şi ca o formă de bază a sursei de globalizare este fenomenul transnaţionalizării în cadrul căreea partea definitivă a producerii. neftechimice. tehnologiei. în particular de automobile. universalizării de produse şi marketing. Ea a dus la lărgirea valorilor materiale şi intelectuale. în particular a capitalului. interese şi sistema de valori au fost favorabile numai pentru unele ţări. Acestea formaţiuni de influenţă mare şi bine organizate permanent tind spre crearea relaţiilor noi în producere. în reţea muncii deveneau mai mult interdependente integrate corporaţiei transnaţionale. principiul istoric a divizării internaţionale a muncii la nivel internaţional au fost tipic manifestat şi a adus efect ţărilor ce s-au specializat în aceasta [88. bine s-a manifestat între procese negociabile la nivel internaţional între oameni. Internaţionalizarea a stimulat progresul economic. Procesul globalizării economiei s-a accelerat în ultimii ani cînd diferite pieţe. desighn. În calitatea forţelor de bază sînt companii transnaţionale care simultan ei însuşi sînt şi rezultat şi părţile principale a internaţionalizării. investiţii şi alte afaceri. exportului.comerţ. Ei sînt îndreptate spre expansia. Cu toate acestea procesul dat s-a desfăşurat în condiţii definitive economice şi social-politice. Ca urma cea mai principală a acestui proces pe de o parte cu creşterea interdependenţei ţărilor este integrarea pieţelor instituţionale şi de integritate. şi şi mărfurilor. sînt pentru unele reguli liberale a jocului de activitate economică unilaterală şi de asemenea este un instrument important în globalizarea pieţelor prin intermediul lărgirii infrastructurii informaţionale care accelerează încheierea şi micşorează cheltuielile tranzacţiilor economice. importului şi venitului ţării depinde de decizia investorilor internaţionale în afara statului dat.

.4 trl dol. dar corporaţii transnaţionale au efectuat investiţii mai mult de 1. Un fenomen important în anii 90 au devenit integrarea şi cumpărarea companiilor (aşa cum companii noi apărute nu erau un număr mare). Ca sfera de bază a globalizării este sistema economică internaţională. Datorită strategiei date corporaţia de asemenea trebuie repede de a mobiliza active mari 14 . realizate de întreprinderi în economiile naţionale şi pe piaţa mondială.celor tradiţionale inclusiv de textile şi de alimentare. Distincţii se definesc prin caracterul interdependenţelor. Unele dintre aceste relaţii poartă un caracter integraţionist. În cadrul procesului de internaţionalizare s-a format un complex de relaţii între participanţi la proces. alte pot să ducă la dezintegrare.48]. O parte majoră în aceasta este strategia concurenţei datorită căreea în multe ramure ale producerii se forma partea de piaţă sau au fost întreprinse măsuri de a acăpăra partea semnificativă prin cumpărarea companiilor concurenţelor. ideologice şi culturale. gomoghenizarea şi standarizarea producerii şi consumului. După calculele experţilor UNCTAD în anul 1996 volumul investiţiilor străine directe au constituit 347 mlrd dol. dar în sistema dată şi nivelului dezvoltării anumitor ţări cu specificul structurilor sociale. schimb. Neclaritatea procesului propriu de internaţionalizare şi păstrarea în forţă a structurilor de stat sînt surse importante a conflictelor în sistema mondială contemporană actualmente necătînd la aceea că sînt aplicate şi se aplică multe forţe la garmonizarea lor. consum. Universalizarea pe de o parte se caracterizează cu identificarea crescîndă sau echitabilităţii sistemelor naţionale reglării economice şi institutelor şi convergenţei politicelor naţionale. modului de acţiune şi sistemului de valori. inclusiv unitatea postulatelor tehnologiei noi. economia mondială. Astăzi sistema internaţională economică reprezintă o structură internaţională complexă şi deaceea date despre mişcarea internaţională de capital nu sînt reprezentative cum corporaţii transnaţionale lărgesc activitatea lor. producerea globală. Aceasta este datorită în ordinea multilaterală a modelelor de comportament acceptate. Diferenţa este acoperită din contul mijloacelor pieţei monetare a ţărilor recipiente a investiţiilor din diferite surse internaţionale [71. p.

a celor engleze-mai mult decât în 2 ori. la reprezentanţii SUA. 100 cei mai mari corporaţii partea lor a vînzărilor străine în volumul total a realizării constituie mai mult de 40% [71. Un fapt considerabil s-a constituit ca creşterea numărului întreprinderilor mixte. Dimensiunile a producerii străine a corporaţiilor transnaţionale în 4 ori este excesiv de export a ţării. doll. p. Începând cu anii 80 la ritmurile de creştere aproape cu 40% mai mult decât producerea mondială şi cu 30% a exportului mondial.64]. europa şi Japonia[88. În ultimul timp se vede lărgirea crescîndă a transnaţionalizării-lărgirea părţii mişcării internaţionale a capitalului. din care 1. La sfîrşitul anilor 90 controlul subînţelege implicarea companiei afiliate sau companiei de joint venture în sistema planificării strategice a structurii de bază şi participarea ei la programe financiare şi de investiţii.1 trl. Aproape mai mult de jumătate a investiţiilor directe peste hotare au fost efectuate de 100 corporaţii cei mai mari. Franţa. În anii repede a progresat procesul internaţionalizării capitalului a corporaţiilor transnaţionale prin piaţa hîrtiilor de valoare. În prima jumătate a anilor 90 aproape 90% a volumului mondial al investiţiilor internaţionale directe au fost în mîinile companiilor de bază ale ţărilor dezvoltate. (aproape 40%) au fost investite peste hotare. ce este echivalent cu 114% a exportului mondial şi 22% al produsului mondial brut. iar în anul 1997-aproape 7 trl. p. Transnaţionalizarea s-a efectuat într-un proces internaţional. 75].. Germania şi Japonia-60% [71. Ţara de origine efectuează control de facto asupra corporaţiei.7 trl.35].din activitatea aceasta.. Dar în ultimul timp multe din corporaţii internaţionale dau drepturi mari la partea de management companiilor afiliate concentrate în diferite ţări. În anul 1995 costul activelor lor a fost aproximativ 4. În anul 1996 71% al volumului mondial al investiţiilor internaţionale directe au fost îndreptate în ţările industrial dezvoltate (32-în ţările europene şi aproape 20-în SUA). p. aproximativ 27-în ţările în curs de dezvoltare şi 2% în fostele ţările socialiste. Volumul vînzărilor efectuate de corporaţii transnaţionale în anul 1993 a constituit 5.2 trl. doll. Aproape 88% din active străine şi 87% din număr introdus în cele 100 corporaţii cele mai mari este de SUA. muncii şi altor resurse. Marea Britanie. fondatorii la care sînt corporaţii de bază sau 15 .

Corporaţia transnaţională poate în activitatea sa externă să utilizeze modelul ocupaţiei.de la 6. O asemenea structură a proprietăţii facilitează aplicarea preţurilor de transfer sau altor mijloace de manipulare. în ţările Europei .Răspîndirea acestei practice este definită mai mult de consumuri funcţionale. Aşa analiza dinamicii corelării dintre investiţii internaţionale directe (active externe) şi produsul intern brut arată că în toate industrial dezvoltate ţări a crescut de la 6% în anul 1980 pînă la 11. În particular. producerea. aproape 46% a companiilor afiliate a corporaţiilor transnaţionale americane au în posesia acţiuni a altor formaţiuni ce intră în sistema. ocupaţia. activităţii interne sau externe (investiţii. Excepţia din tendinţa dată constituie sfera folosirii puterii de muncă unde creşeterea a fost mai mică. ocupaţia. în particular 73 mil. concernului american Exxon-80. În conformitate cu estimările ONU la începutul anilor 90 corporaţii transnaţionale direct sau inderect au acordat cu lucru (au creat locuri de muncă) 150 mil. Activitatea de afaceri a corporaţiilor transnaţionale în sfera dată depinde de următoaele factori-scopurilor strategice ale companiei. dar poate să se acomodeze la condiţii locale. Aproape 60% din 16 .37].. concurenţei internaţionale şi caracterului dezvoltării tehnice. Încă mai semnificative dimensiunile indicatorului dat sînt la corporaţii aparte.de la 8. Aşa aproape 60% a investiţiilor capitale belgiene. în SUA . existenţei cheltuielilor alternative a variantelor funcţionării. iar în Japoniade la 1.afiliate. Companii Royal Dutch.1 până la 9.6% corespunzător (cel mai semnificativ indicator a fost înregistrat în Marea Britanie-27. IBM-50%. sectorului economiei. Shell şi Philips investiţii străine i-au constituit 70% interne. p. vânzări. în care ea activează. elaborări ştiinţifice). de oameni. ce este echivalent cu 10% a numărului total al lucrărilor în producţia nonagriculturală. vânzări.8 până 6%. producerea. dar şi activitatea străină în sfera elaborărilor ştiinţifice [88.5-în anul 1995.8. aplicată de compania de bază. Nivelul internaţionalizării companiilor cum şi ţărilor se poate de calculat prin corelarea activităţii interne sau externe (investiţii.3 pînă la 14. olandeze şi elveţiene a corporaţiilor transnaţionale au fost îndreptate peste hotare.4% în 1995). Aceasta se referă nu numai la investiţii.

În cadrul concursurilor internaţionale vinurile Moldovei au obţinut peste 100 premii. Comisia a stabilit cerinţe fata de valoarea minimală a capitalului lor statutar . ce cuprinde 15 subsectoare specializate. Activitatea depozitarilor se află la etapa incipientă şi este concentrată. o pondere de peste 50% îi aparţine fructelor. 40. conturi personale ale acţionarilor. Din totalul produselor conservate. Instituţia depozitarilor. asupra păstrării hîrtiilor de valoare ale instituţiilor de investitii.a diferitor formaţiuni străine. în esenţa. Întreprinderile de conserve produc peste 200 tipuri de produse.aceastea sînt lucrătorii companiilor de bază. dar şi în plantarea noilor vii. Nisporeni. În vedere a creării unor condiţii adecvate funcţionării registratorilor. Ceadîr-Lunga) este apreciat în străinătate. Recent această industrie a fost modernizată tehnic cu utilaj european. precum şi în scopul prevenirii unor posibile riscuri în activitatea acestora. ei administrează circa 2. În prezent numărul contractelor de ţinere a registrului încheiate de registratorii independenţi a depaşit 1500.8 mln. Stăuceni. activitatea registratorilor ţine. 14014.400 mii tone struguri. calitatea superioară a produselor noastre face faţă celor mai bune vinuri din lume. dintre care 30% sunt destinate produselor alimentare pentru copii. urmate de tomate cu 30% şi 20% conservele din carne şi fructe. participarea în lucrul comisiei de numarare a voturilor a adunării etc. dintre care cele mai importante sunt: industria conservării fructelor şi a legumelor. de reinregistrarea drepturilor de proprietate asupra acţiunilor şi participarea la pregătirea adunărilor generale ale acţionarilor (înregistrarea actionarilor la adunare. industria vinicolă. de obicei ei investesc în utilaj şi tehnologii moderne. cosmeticii şi parfumeriei. după partajarea pieţei emitenţilor şi finalizarea formării registrelor acţionarilor acestora. 504. Vom analiza posibilităţile de investiţii străine în economia Moldovei. Capacitatea acestei industrii permite producerea a 286 mii decilitri brandy.7 mii decilitri vin. Intreprinderile vinicole anual cultivă 1. au lucrat în ţările industrial dezvoltate şi 47%-în curs de dezvoltare. industria de lactate şi a cărnii.50 000 lei. Actualmente. fabricarea pîinii. Activitatea gospodăriilor ţărăneşti determină structura industriei alimentare. Mai mult de jumate a lucrătorilor corporaţiilor transnaţionale.).8 mii decilitri champagnie. destinată să asigure păstrarea şi evidenţa activelor fondurilor de investiţii şi companiilor fiduciare numară actualmente 15 entităti 14 instituţii bancare şi o societate specializată). Vinul produs la cele mai recunoscute vinării (Cricova. ce lucrează peste hotare. cu precădere. Prelucrarea fructelor şi a legumelor 17 . Investitorii străini sunt activi în sectorul vinicol.

" Fabrica de unt din Floreşti". S. datorită existenţei unei colaborări între companiile din Moldova cu cele din Italia.A. Industria de lactate deţine o pondere redusă în totalul industriei alimentare. Textilele.7% spre ţările CSI. etc. Rusia. este de asemenea bine-dezvoltat în Moldova. dintre care 50% pentru export. Turcia. unii întreprinzători străini au devenit acţionari ai S. Italia. Moldova a acumulat suficientă experienţă în sectorul fabricării încălţămintei. datorita volumului orientat spre export. Aceste companii de asemenea produc ţesături pentru dormitoare. Germania. Germania şi România. Totuşi acest sector a început să-şi extindă activitatea în ultimii ani.3 mii tone materie primă. ţesături artificiale şi naturale. Industria producerii uleiurilor vegetale este reprezentată de următoarele companii: SA “Floarea-Soarelui” şi SA “Uleex” cu o capacitate de prelucrare de circa 462.A. Sectorul de producere a îmbrăcămintei. În acest mod.3% este orientat spre piaţa din Vest şi 41. USD. îmbrăcăminte." Fabrica de produse lactate din Hînceşti". S. Acest sector include fabrici ce produc ţesături 100% bumbac. Unele întreprinderi au primit suport din partea investitorilor şi partenerilor din străinătate. încălţăminte. Relaţiile bune din sectorul dat cu pieţele din Vest au ajutat Republica Moldova pe parcursul crizei economice să-şi menţină şi chiar să-şi dezvolte capacitatea de producere din sectorul dat. Ucraina."Incomlac".A. 18 .reprezintă unul din cele mai importante sectoare industriale. Belorusia şi Kazakhstan. Companiile ”Floare-Carpet”(Chisinau) şi “Covoare Ungheni” (Ungheni) produc 90% din total. însă rata medie a capacităţii de producere în sectorul dat acoperă doar 15%. Pe parcursul anilor 90 au fost create noi companii de producere a îmbrăcămintei – unele prin intermediul investiţiilor directe din partea fabricilor de îmbrăcăminte din Occident. fără a înfiinţa noi întreprinderi. Nivelul tehnologiilor în cadrul companiilor permite de a fabrica produse competitive. principala sursă fiind cultivarea seminţelor de floarea soarelui. Exportul produselor lactate este divizat în felul următor: 58. Investitorii străini au pătruns pe această piaţă cumpărînd acţiuni de la întreprinderile lactate existente. Sectorul de producere a covoarelor anual produce unităţi în valoare de 6 mln. Azerbadjan. activînd pe parcursul a 30 ani. Cei mai importanţi importatori sunt: România.

Republica Moldova deţine resurse naturale doar pentru materia primă folosită în construcţii şi în industria constructoare de maşini. articole din beton şi cariere exploatabile. Pe parcursul ultimilor ani în Republica Moldova au apărut noi ramuri industriale: metalurgică. chimică. ce a fost fondat de către agenti economici. a articolelor din lemn şi produceria mobilei. a echipamentelor medicale şi producerea medicamentelor 1. Industria materialelor de construcţii include întreprinderile specializate în producerea de ciment. Pe parcurs odată cu disponibilitatea forţei de muncă calificată.A.2. Strategii folosite de corporaţii transnaţionale în atragerea investiţiilor Ca strategia corporaţiilor în efectuarea comercială a tehnologiilor este tinderea lor spre asigurarea beneficiului maximal la capitalul investit pe o durată 19 . Dezvoltarea industriei mobilei în viitorul apropiat trebuie înfăptuită folosind resursele şi operaţiunile realizate în cadrul grupului financiar şi industrial «Mobila-Grup». Moldova oferă costuri joase pentru pătrunderea pe piaţa Rusiei. Ucrainei şi a altor ţări din cadrul CSI. Produsele din cadrul sectorului dat sînt exportate în circa 10 ţări. a promovat un şir de măsuri pentru a spori anual sortimentul mobilei cu 25%.O dezvoltare constantă poate fi remarcată în industria lemnului. cu tradiţii în producerea mobilei. sticlă. Aceasta este importantă pentru dezvoltarea ramurilor economiei naţionale. «Mobila-Grup»S. Industria materialelor de construcţii face parte din complexul industrial al Moldovei. Întreprinderile lucrează în baza materiei prime importate deoarece majoritatea pădurilor din Moldova (ocupă aproximativ 9% din teritoriu) sunt considerate rezervaţii naturale.

p.0 36.1 68. Decembrie 2005.0 19.0 44.4 30. În mediul internaţional planificarea este mai deficil de realizat.0 25.0 37.0 12.0 28.0 56.6 21.0 51.0 12.cît mai mare de timp. 7 20 .7 62.3 71.0 30.0 21. După mărimea corporaţiei se efectuează şi utilizarea strategiei de corporaţie în acest domeniu. Lista corporaţiilor transnaţionale cu caracteristica lor mondială este prezentată în tabelul 1. În tabelul 2 sînt prezente diferenţele dintre planificarea internă şi cea internaţională a corporaţiilor internaţionale.5 50.0 54.2 14.0 13.0 Sursa: Financial Times.1 Australia Austria Canada Finlanda Franţa Germania Norvegia Suedia Anglia SUA 44.1 37.0 46.0 25 cele mai mari corporaţii 78. datorită numărului de elemente externe implicate.3 30.0 54. La elaborarea strategiilor de management corporaţii transnaţionale utilizează planificarea activităţii sale ce permite înţelegerea mediului în care acţionează corporaţia. Tabelul 1 Partea celor mai mari corporaţii transnaţionale în exportul investiţiilor străine directe în anul 2005 în % Ţara 5 cele mai mari corporaţii 10 cele mai mari corporaţii 48.0 34.2 81.

Aşa conform datelor ONU ce tradiţional studiează activitatea corporaţiilor transnaţionale. 21 .Culegerea datelor este o sarcină dificilă. p. dar caracterul internaţional a operaţiunilor îi determină practic în afara controlului limetelor puterilor locale [83.Factorii politici sînt relativ neimportanţi 5.Tabelul 2 Planificarea internă şi cea internaţională utilizată în stabilirea strategiilor de management în corporaţii transnaţionale.124].Mediul afacerilor relativ stabil 7.Factorii multilingvistici şi multiculturali 2.Distorsiuni ”gravitaţionale” efect redus ale firmelor mari 6.Pieţe diverse şi fragmentate 3. “Royal Dutch Shell” volumul activităţii lor este mai mare decît venitul naţional a multor state.O singură monedă 4. corporaţii au un asupra mediului 6. în anii 90 în lume existau 40 mii a acestor corporaţii. O singură limbă şi naţionalitate 2. IBM.Medii multiple. unele foarte instabile 7.Monede diferite. Management corporaţiilor transnaţionale este determinat de complexitatea structurii şi lărgirii activităţii a lor ceea ce se caracterizează prin dirijarea mijloacelor aşa cum sînt “General Motors”.Date disponibile şi precise şi uşor de cules Planificarea internaţională 1. Planificarea internă 1.Firmele.Guvernele influenţează deciziile afacerii 5. în stabilitate şi valoare reală Sursa: Autorul Caracteristica managerială a corporaţiilor.Piaţa relativ omogenă 3. cerînd cheltuieli mari şi personal adecvat 4. Management acestor corporaţii reiesă în primul rînd de necesitatea adecvată a dirijării activitatăţii internaţionale. Ei efectuau managementul în afara ţărilor lor pînă la 250 mii companii afiliate. “Ford”.

agricultura şi producerea de consum mare de resurse. Strategiile ce corporaţii tind să abordeze la nivel internaţional sînt determinate de următoarele. dolari. dar cele mai mari au 30-50 ramure. dolari anual. [71. 85 dintre acestea controlează 70% a investiţiilor peste hotare. La mijlocul anilor 90 cantitatea companiilor cu volumul vînzărilor mai mult de 1 mlrd. de lucrători aşa în compania ”General motors” lucrează 647 mii oameni. 500 cele mai mari corporaţii transnaţionale vînd 80% a producţiei produse a electronicii şi chimiei. 6 companii în Japonia şi o companie din Europa). Simultan se scade partea lor în industria exploatare de resurselor. ”Ford motor” lucrează 372 mii oameni.Numărul corporaţiilor în ultimii 25 ani s-a majorat mai mult decît în 5 ori (în anul 1970 au fost înregistrate numai 7 mii de aceste corporaţii) şi e necesar de menţionat că termin corporaţia transnaţională a început să se întrebuinţeze numai din anul 1960 în practica internaţională. 37% în sfera serviciilor şi 3% în industria exploatare şi agricultura. p. 95% a farmateuticii. Structura de ramură a producerii corporaţiei transnaţioanale este largă. Corporaţii au 73 mil.128]. Lista celor mai mari corporaţii transnaţionale sînt prezentate în tabele în anexe. p. Volumul producţiei produse la întrepriderile corporaţiilor transnaţionale excedează 6 trln. 10 companii engleze şi 6 companii germane. [88. dolari a fost mai mult de 1000. Volumul vînzărilor total a două companii cele mai mari din acestea sînt ”General Motors” şi ”Ford Motor”. Se vede tendinţa majorării investiţiilor străine în sfera serviciilor şi producerea intensiv tehnologică.volumul acestor două companii este mai mare decît volumul vînzărilor a 10 cele mai mari companii franceze. Încă zece companii în anul 2001 a tins limita vînzărilor în 100 mlrd dolari (din care: 3 companii în SUA. La sfîrşitul anilor 80 începutul anilor 90 exista 600 corporaţii cu volumul vînzărilor mai mult decît 1 mlrd. Corporaţii transnaţionale sînt corporaţii de nomenclatură diferită activitatea a acestora este internaţional diversificată Fiecare din 500 cele mai mari corporaţii transnaţionale în SUA are în mijlociu departamente în 11 ramure. Ca un criteriu de bază la clasificarea companiilor este profitul brut (volumul vînzărilor).65]. În ramura de 100 cele 22 . ”Siemens” lucrează 379 mii oameni. 60% a companiilor internaţionale sînt ocupate în sfera de producere. 76% producţiei constructoare de maşini. Conform datelor “Industry Week” şi agenţiei de reiting Dun & Bradstreet şi Moody’s Investors Service anul se publică reitengul 1000 a celor mai mare în lume companii concentrate în industria prelucrătoare preponderente. Corporaţii transnaţionale controlează pînă la 40% a producerii industriale în lume şi jumătate din comerţul internaţional.

Concern suedez ”Volvo” în afara automobilelor renumite în lume produce motoare pentru cateri. 85% din piaţa de boxite.mai mari firme industriale a Marei Britaniei multeramurale sînt 96. în Italia-90. de achiziţionare a tehnicii performante şi tehnologiei. performanţelor tehnologice pentru atingerea mai marelor niveluri de profituri. cauciuc natural şi petrol crud. Scopul de management a acestor corporaţii este largirea sferelor de activitate economică. Orientarea de management a corporaţiilor transnaţionale a investiţiilor este de lungă durată. Ca rezultat difersificarea a devenit una din cele mai rîspîndite forme de concentrare a capitalului. Vom defini următoarele factori: concurenţa dintre firme care produc produse similare. cafea. produse alimentare. Cauza strategiei de management este interesul la resurse internaţionale cu scopul garantării livrărilor întrprinderilor proprii cu materia primă. Se efectuează definirea integrităţii a propirietăţilor ce definesc ramurile şi ce influenţează la eficacitatea programelor de diversificare. rezultatelor investigaţiilor ştiinţifice. folosirea resurselor umane. Structura de management se caracterizează prin combinarea specializării şi divirsificării şi forme asimetrice de organizare a producerii. dar în Germania-78. Altă cauză este în stimularea activă a cererii la producţia autohtonă. Aceasta se efectuează prin evoluţia performanţelor de management a corporaţiilor prin îmbunătăţirea propireţilor de produse. sferelor de activităţi. tutun. Exportul capitalulului şi a investiţiilor se efectuează de către corporaţii internaţionale mari. situaţia pe pieţele de materia primă şi materiale. Are loc tinderea spre expluatare a surselor interne a creşterii eficacităţii de producere. Corporaţia aceasta are 30 cele mai mari companii afiliate de profil diferit în Suedia şi vreo cîteva zeci peste hotare. situaţia cumpărătorilor pe piaţă. 80%ciai. materiale de lemn. posibilitatea apariţiei concureţei noi. La expluatarea surselor străine de materia primă se ia în consideraţie norme ecologice şi standarde dintre ţări. aproape 90% din licenţe la tehnica nouă. 75%-banane. 23 . aceasta se atinge prin crearea pieţelor noi. motoare de aviaţie. producerea produselor noi. o parte din export se îndreaptă în filiale străine. activitatea economică internaţională şi progres tehnologic necesită permanent de a efectua schimbări în procesele de producere. păpuşoi. tehologii şi know-how. 63% din comerţul exterior. Actualmente în anii 2004-2005 s-a creat situaţia cînd de corporaţii este controlată jumătate din producere mondială industrială . Sub controlul corporaţiilor transnaţionale este aproximativ 90% din piaţa mondială de grîu. Concurenţa pe pieţele internaţionale. în Franţa84.

informaţia (de marketing. de finanţe cu un centru uniform de luare a deciziilor în ţara de luare a deciziilor şi cu filiale în alte ţări.Ciclele de diversificare care sînt următoarele conform necesităţilor fluctuaţiilor conjuncturii economice ce cauzează schimbările în strategiile manageriale.7%.).2%. Încă o dată definim corporaţia transnaţională din punct de vedere a determinării managementului internaţional.9%. construcţia de maşini. . producerea computerilor. General Electric.).9%. etc. La stabilirea strategiilor de management e necesar de definit distincţii companiei şi corporaţiei transnaţionale. 60. construcţia de maşini.8%. schimbării gusturilor şi preferinţelor a consumatorilor se schimbă priorităţile de management [ 94.2%.partea preponderentă în capitalul statutar.1%.8%. ştiinţifică.Părţile ce caracterizează activitatea celor mai mari corporaţii sînt următoarele conform datelor „The Economist” anul 2002. 24. 30. industria alimentară. 67. etc.9%.6%. 62. 51.9%. partea activelor străine în active totale în %. Unde se prezintă caracterizarea acestora după: ramura. construcţia de maşini. Ford.8%. ce destincţii sînt dintre acestea două definiţii. perspectivele de creştere. Corporaţia transnaţională se poate de definit ca complex ce utilizează în activitatea sa studiul internaţional şi ce propune formarea complexului transnaţional de producere. 45. nivelul riscului de entreprenor. Energetica. 29%. construcţia de maşini. 29. satuării cererii. . Aceasta va permite de a elabora strategii adecvate şi economic efective.8%. Situaţia dată cauzezea întreprinderea adecvat de a se acomoda la situaţia schibată şi de a căuta produse noi. 77.înţelegeri existente. Nestle.Poziţiile manageriale în acest domeniu sînt următoarele: eficacitatea economică. nivelul lichidităţii.4%. În activitatea practică se utilizează următoarele pîrghii controlului companiei de bază asupra companiilor afiliate: .%: Royl Dutch.189]. 50. O parte importantă a corporaţiilor este combinarea managementului centralizat cu o latură relativă a împuternicirii departamentelor structurale şi persoane juridice ce acţionează în diferite ţări. 97%. 84. 44. tehnologii. 73. IBM. Toyota. vînzările anuale peste hotare în volumul total al vînzărilor. continuitatea circulaţiei capitaluilui. p. Volkswagen.3%. 30. . 86. după satisfacerea consumului. de comerţ.%. 33.1%. 24 . de materiale.9%. Din punct de vedere a evoluţiei întreprinderii proprietăţile şi mărimea destincţiilor sînt permanente. de exemplu despre asigurarea pieţelor de desfacere. 23%. 98. numărul lucrătorilor peste hotare în numărul total al personalului.29.5%.posedarea de resurse necesare (tehnologice.

Caracteristica tipurilor corporaţiilor transnaţionale este prezentată în tabelul 3.Tipul relaţiilor existente dintre compania de bază şi filiale străine. De exemplu. În dependenţa de aceasta sînt următoarele tipuri de relaţii existente (sau tipuri ale corporaţiei transnaţionale): etnocentric. Integrarea activităţii este efectuată în diferite ţări. mare la efectuarea Filiale străine se 2. Tabelul 3 Caracteristica tipurilor corporaţiilor transnaţionale. studiind tipuri de corporaţii transnaţionale vom reflecta principii dintre compania de bază şi întreprinderi afiliate. policentric. inclusiv de producere.139]. Uniunea compaiilor a diferitor ţări pe baza de producere sau tehnicoCreşterea absolută a ştiinţifică. O independenţă companiei de bază. Etnocentric Policentric sau regiocentric Geocentric Corporaţii internaţionale Corporaţii multinaţionale Corporaţii globale 25 . în diferite ţări pot să fie produse părţi componente a unui produs. p. Filiale sînt mari şi efectuează diferite tipuri de activitate. Orientarea creează asigurînd achiziţiile sau desfacerea operaţiilor în fiecare din ţări. Principiul caracteristic 1. regiocentric sau geocentric[83. Compania de bază este studiată nu ca centru. dar ca partea componentă a corporaţiei.E important de definit tipuri de corporaţii existente.

cu nivel înalt a independenţii filialelor. Atitudinea la piaţa străină. Decentralizarea înaltă a adoptării deciziilor la coordonarea strînsă dontre compania de bază şi filiale. funcţii de management. 5. Sursa: Generalizat de autor Procesul de selectare a strategiilor se începe de la aprecierea scopurilor corporaţiei cînd se prognozează cererea la anumite mărfuri sau servicii după ţări în care activează corporaţia. Structura organizaţională 6. se apreciază competitivitatea corporaţiei în întregime şi după criteriul geografic unde se apreciază 26 . Pieţe străine des sînt studiate ca un sector mai important a activităţii comparaţie cu piaţa nternă. Structura organizaţională complexă cu filiale independente.Nivelul centralizării a luării deciziilor de management Centralizarea înaltă a luării deciziilor de management la nivelul companiei de bază. continuarea pieţei de bază.Structura organizatorică. Împuternicirea companiilor afiliate. Filiale participă la adoptarea deciziilor. lumea intreagă. Controlul puternic din partea companiei de bază.Arena de activitate este Pieţe străine sînt studiate numai ca 3. de bază a companiei transnaţionale în Decentralizarea a anumitor 4. Decizii de management sînt adoptate pe baza de coordonarea strînsă dintre compania de bază şi filiale. Filiale participă la adoptarea deciziilor. Controlul asupra activităţii filialelor străine.

145]. Promovare Publicitate Vînzări personale Obiective şi scopuri performanţei Programe de acţiune Medii Mesaj . După analiza efectuată de corporaţia se efectuează adaptarea deciziilor asupra managementului strategic Management strategic la diferite stadii Stadia 1 Analiza preliminară managementului mix selecţia Observarea nevoilor corporaţiei Variabile necontrolabile de mediu.priorităţile la acapărarea poziţiilor concurente pe fiecare piaţă a diferitor ţări unde activează corporaţia şi se apreciază strategia [83. Produs Asigurare Adaptarea 1. Procesul de management strategic include următoarele stadii ce sînt prezentate în tabelul 4. evaluare şi şi control Obiective Standarde Analiza situaţiei Tactica Budgete Măsurarea Publicitate Caracteristici Ambalaj Servicii Garanţii Stil 2.Caracterul corporaţiei Filozofia Obiectivele Resursele Stilul de conducere Organizarea Limite financiare Deprinderi de management şi marketing Produse Restricţii ţara de origine Politice Legale Economice Sursa: Autorul 27 Tabelul 4 Stadia 2 Adaptarea planului de la pieţele internaţionale Stadia 3 Elaborarea planului de management Elaborarea planului de management Stadia 4 Implementare. caracterul corporaţiei Observarea cerinţelor mixului 1. Preţ Credit Reduceri 3. p.

După modul de investire a capitalului: deosibim investiţii directe şi de portofolio. Sub investiţii directe se subînţelege investirea capitalului în activele reale. serviciilor.ţara acceptantă investirii a capitalului entreprenorial este cel mai ieften loc de producere a mărfurilor sau serviciilor pentru livrarea acestora pe pieţa mondială inclusiv pieţele de provenienţă a capitalului. . care necesită existenţa producătorului pe piaţă. . Sub investiţii de portofolio se înţelege investirea în achiziţonarea hîrtiilor de valoare. divizarea mijloacelor libere în diferite ţări şi sferele de activitate în 28 .în interiorul ţării şi peste hotare. Deosebim 4 cauze de investiţii străine directe: . o singură metodă este de a presta serviciile vînzătorului – de a presta serviciul pe loc. Investiţii de portofolio au ca scop: . de întreprinderile de stat din contul mijloacelor proprii).private (depunerea mijloacelor băneşti de persoane private şi persoane juridice).activitatea de entreprenoriat peste hotare se efectuează în legătură cu aceea că importul unor mărfuri sau serviciilor este imposibil sau deficil din cauza unor dificultăţi sau proprietăţilor mărfurilor. Legătura cauzală a investiţiilor directe se poate de a urmări pe exemplul investiţiilor stărine. După formele de proprietate: . După perioada de investire: . este necesitatea în service ulterior şi alte servicii. După caracterica regională: . . de stat (din contul bugetului şi fondurilor extrabugetare. diferitor instrumente a pieţei hîrtiilor de valoare. în deosebi compuse tehnic.În obiectele activităţii de investiţii se efectuează în diferite forme: De la obiectul investiţiilor: .reale şi financiare.producerea mărfurilor sau serviciilor pe loc este mai efectivă (mai profitabilă). străine şi mixte (firmele străine şi întreprinderile de ţara data împreună).producerea se organizează peste hotare din cauza că pentru unele tipuri de produse.diversificarea capitalului.de scurtă durată (depunerea capitalului mai puţin de un an – depunderile la depozit. neutînd la aceea că comerţul cu ţara străină se realizează fără dificultăţi. cumpărarea certificatelor) şi de lungă durată (mai mult de un an).

.achiziţionarea părţii principale a pachetului de acţiuni. piaţa obiectelor de investiţii (obiecte – întreprinderi ce se vînd în întregime). piaţa de acţiuni.ridicarea conjuncturii. ramurii. Pentru conjunctura pieţei şi a segmentelor acesteia sînt caracteristice următorele stadii: .plasarea capitalului financiar temporar liber ca mijlocului la păstrarea resurselor investiţonale de la inflaţie şi ridicării profitului investiţional în ţările cu economia stabilă. oferta şi concurenţa. . este legat cu inviorarea economiei în întregime. . sferei de activitate. care nu pot să fie satisfăcute pe deplin. are loc creşterea preţurilor la toate obiectele şi cresc veniturile. . de a determina priorităţile investiţiilor la etapa determinată a dezvoltării economice a ţării. cresc preţuri şi concurenţa.scăderea de conjunctură este cea mai nefavorabilă perioadă din punct de vedere a activităţii. fiindcă se presupune.scopul diminuării riscurilor investiţionale.jocul pe piaţa hîrtiilor de valoare şi obţinerea profitului speculativ. . . Nivelul de activitate a pieţei se determină prin studierea conjuncturii de piaţă.creşterea de conjunctură. prognozarea. Dezvoltarea pieţei depinde de aşa categorii cum cererea. investiţii în alte obiecte (piaţa de investiţii în metale preţioase şi alte obiecte de investiţii). sub care se înţelege multitudinea pieţelor separate: piaţa investiţiilor directe (se efectuează investirea directă). Investiţii de portofolio. Clasificarea dată a pieţei investiţionale permite de efectua analiza pieţei. este cea mai scăzută cererea la obiectele de investire. se efectuează conform condiţiilor recipientului. care dau posibilitate să asigure norma suficientă de profit şi să fie competitiv pe piaţa capitalurilor. este legată cu micşorarea activităţii investiţionale din cauza scăderii economiei în întregime. piaţa imobilului (cele mai mare tempuri de dezvoltare şi perspective). ceea ce se manifestă în majorarea cererii la obiectele de investiţii. de bani (este legat de obiecte cum depunerile la depozit). deaceea este nevoie de studiat conjunctura pentru a forma la întreprindere o strategie investiţională efectivă şi de a adopta 29 . că recipient posedă potenţialul determinat de dezvoltare şi nivelului competitiv de producere. . saturării relative a cererii la obiectele de investiţii şi creşterii ofertei. se caracterizează prin creşterea bruscă a cererii la produsele de investiţii. de obicei. Managementul de activitatea de investiţii la nivelul macro este legată nemijlocit cu estimarea stării şi prognozării dezvoltării pieţei investiţionale.dezvoltarea se dezvoltă prin ciclu şi piaţa permanent se schimbă.slabirea conjuncturii.

La determinarea ramurilor ce prezintă un interes cel mai mare.cererea. Etapa a patra – presupune determinarea ciclului de viaţă a companiei. Este nevoie de a efectua monitoringul ce include indicatorii principali şi indicatorii segmentelor. . oferta. necesitatea realizării diversificării de ramură a activităţii investiţionale. . în procesul analizei se studiează diferite aspecte a activităţii economice.evaluarea indicatorilor macroeconomice ce determină climatul macroeconomic în ţară. se realizează monitoringul acestora.se estimează şi se prognozează atractivitatea investiţională a regiunii. . .supravegherea curentă asupra activităţii investiţionale. se formează sistema indicatorilor . indeosebi în sfera investiţiilor reale. se realizează analiza lichidităţii. de a alege cele mai semnificative riscurile.analiza conjuncturii curente pe piaţa de investiţii şi determinarea tendinţelor actuale de dezvoltare acestuia.prognozarea conjuncturii pentru alegerea direcţiilor principale a strategiei investiţionale. Evaluarea atractivităţii presupune efectuarea analizei financiare largi a activităţii. analiza dată.evaluarea activităţii investiţionale a companiei anumite pentru adoptarea deciziilor investiţionale tactice.se efectuează atractivitatea ramurilor economiei. prognozarea dată se efectuează pe baza reitingului a ramurilor. Prima etapă necesită obţinerea informaţiei relevante. Studiul conjuncturii include următoarele etape: . Aşa fel de consecutivitate a prognozării permite de a primi informaţia necesară pentru elaborarea strategiei. Procesul de prognozare se poate de prezentat în următoarele stadii consecutive: . stabilităţii financiare. În etapa a doua se realizează dinamica conjuncturii şi se studiează legătura dintre dinamica şi etapele dezvoltării economice a ţării în întregime la schimbarea ciclurilor activităţii economice. 30 . Etapa a treia – prognoza dezvoltării pieţei pe baza factorilor ce influenţează dezvoltarea acestuia (politica economică de stat în vederea îmbunătăţirii în sfera impozitelor. ce se studiează ca schimbul de stadii: creşterea. preţul şi concurenţa. . determinarea schimbărilor în perioada de supraveghere şi compararea cu cea precedentă. creditului).decizii justificate. împreună cu prognozarea permite de a evalua rentabilitatea şi termenele de recuperare a investiţiilor. stabilitatea – se efectuează prin aplicarea analizei dinamice. profitabilitatea capitalului. ce este necesar pentru diversificarea regională a activităţii investiţionale.

se determină scopurile investiţionale. deaceea este nevoie de a alege direcţiile ce au suma maximală de profitul net. se determină necesitatea în resurse.elaborarea strategiei de formare a resurselor – se determină cererea totală în resurse.asigurarea stabilităţii financiare şi solvabilităţii în procesul activităţii investiţionale. . . . Un scop de bază este divizarea celor mai efective căi de realizare a strategiilor investiţionale la etapele anumite de dezvoltare. se aleg proiectele.formarea portofolilui de investiţii şi evaluarea după criteriile de profitabilitate. procesul de realizare acestui scop este direcţionat la efectuarea următoarelor sarcini. asigurarea solabilităţii şi stabilităţii financiare în perioada viitoare. . .se studiează situaţia pe piaţa de investiţii. . risc şi 31 . . pentru evaluarea este necesar profitul net. se efectuează expertiza proiectelor. . asigurarea tempurilor mari de dezvoltare poate fi atinsă din contul alegerii proiectelor efective şi din contul accelerării realizării programelor investiţionale cu luarea în consideraţie toate sarcinele de management investiţional. se compune prognoza pieţei în limitele segmentelor anumite.asigurarea ritmurilor de creştere mari a firmei din contul activităţii investiţionale efective.căutarea căilor de accelerare a programelor investiţionale. strategiile relevante.asigurarea maximizării veniturilor de la activitatea de investiţii.asigurarea minimizării riscurilor investiţionale la adoptarea deciziei investiţionale. la indicatorii daţi se efectuează selectarea proectelor.căutarea şi evalarea atractivităţii proiectelor anumite şi selectarea celor mai efective din acestea. profitul este un indicator de bază. posibilitatea utilizării mijloacelor împrumutate. . . se determină funcţiile de management investiţional: . se studiează oferta instumentelor. se calculează nivelul de profitabilitate şi alţi indicatori a activităţii economice.investigaţii a mediului extern investiţional şi prognozarea conjuncturii – se studiează condiţiile de drept şi se analizează conjunctura de piaţă curentă.elaborarea direcţiilor strategice a activităţii investiţionale.evaluarea calităţilor investiţionale a anumitor instrumente finanaciare şi alegerea celor mai efective. . Sarcinele date sînt legate reciproc.Managementul activităţii investiţionale la nivelul micro.

lichiditate.La realizarea funcţiei date, luînd în consideraţie atragerea marelui volum de resurse investiţionale la fiecare proiect, se efectuează selectarea lor pentru realizarea nemijlocită a lor, la formarea portofoliului se optimizează proporţiile dintre investiţiile după formele de efectuare a lor, la etapa a doua în fiecare din normele relativ la profitabilitatea şi risc se aleg cele mai efective proiecte, portofoliul dat este gate pentru realizare; - planificarea curentă şi managementul operativ a programelor şi proiectelor anumite investiţionale. Se elaborează planurile curente pentru asigurarea managementului, un rol important joacă planurile calendaristice de realizare a proiectelor anumite şi bugete acestor proiecte; - are loc realizarea monitoringului, se determină sistema de indicatori investiţionali, abaterile de indicatori; - are loc pregătirea deciziilor despre ieşirea corespunzătoare din proiectele investiţionale şi reinvestirea capitalului, eficacitatea poate fi joasă şi este nevoie de a ieşi din proiect; - elaborarea strategiei investiţionale, formarea scopurilor şi alegerea celor mai efective căi de atingere. Formarea strategiei investiţionale se bazează pe prognozarea conjuncturii pieţei. La formarea strategiei se efectuează căutarea şi evaluarea variantelor de alternativă a deciziilor investiţionale. Procesul de formare a strategiei include etapele: - determinarea perioadei de formare a strategiei (depinde de la posibilităţii de previziune a dezvoltării economiei în întregime, este nevoie de a lua în consideraţie durata perioadei de strategiei de bază, aparteneţa de ramură şi dimensiunile firmei); - formarea scopurilor strategice a activităţii investiţionale (reiesă din scopurile strategiei de bază, pot fi formulate în asigurarea creşterii capitalului, în vederea creşterii profitabilităţii investiţiilor; - formarea scopurilor strategice a activităţii investiţonale (reiesă din scopurile de bază a strategiei care pot fi formulate în asigurarea creşterii adaosului de capital, prin creşterea profitabilităţii investiţiilor; - elaborarea direcţiilor principale activităţii de investiţii (se bazează pe sistema scopurilor acestei activităţi: se realizează corelarea diferitor forme de investire la etapele diferite de investire; - se determină corelarea diferitor forme de investire la etapele investirii, se realizează
32

direcţiile de ramură şi regionale a activităţii de investiţii. Aceasta este un element important al startegiei financiare care asigură activitatea neîntreruptă, utilizarea efectivă a mijloacelor proprii şi creşterea stabilităţii financiare în perioada de lungă durată; - determinarea strategiei (se realizează conform etapelor: prognozarea cererii în volumul resurselor, studierea posibilităţiilor formării investiţiilor din diferite resurse, se determină metodele finanţării programelor diferite şi a proiectelor, optmizarea structurii sursei normării surselor; - concretizarea strategiei de investiţii după perioadele realizării ei (determină consecutivitatea şi termenele atingerii scopurilor anumite, se asigură sinhronizarea internă şi externă a strategiei investiţionale cu strategia de bază a firmei, cea internă include sinhronizarea direcţiilor anumite a investiţiilor între ele; - estimarea strategiei de investiţii eleborate (se determină pe baza următoarelor criterii: corelarea strategiei a investiţiilor cu cea de bază, corelarea scopurilor interne şi a direcţiilor de activitate, corelarea strategiei cu mediul extern, realizarea strategiei cu luarea în consideraţie potenţialul existent al firmei, adaptabilitatea nivelului riscului şi rezultatul strategiei investiţionale. La elaborarea proiectelor investiţionale se iau în consideraţie criteriile următoare: - volumul investiţiilor necesare: mari sau mici; - tipul veniturilor ce se aşteaptă: diminuarea cheltuielilor, venitul din sfera nouă a businessului, ieşirea pe noile pieţe de desfacere; - după relaţia la risc: cu nivelul mare şi mic de risc. Efectuarea investiţiilor străine se efectuează la existenţa de doi factori principali: motivelor investirii şi reglării acestora. Complexitatea acţiunii motivelor importante a investirii moderne internaţionale necesită adoptarea unei apropieri multifactoriale la studiul acestuia. Acesta este determinată de mai mulţi factori (politici, economice, valutare, inflaţioniste, de cost, de conjunctură, sociali, tehnologici), efectul acestor factori se manifestă nu numai izolat, dar şi în interacţiune. Vom studia cauzele şi motivele care stau la baza entreprenorului străin la investire: - politica guvernului ţării-gazdă relativ la investiţii străine; - condiţiile geografice a ţării-gazdă investiţiilor străine; - intenţiile de a primi mai mare norma de profit datorită utilizării diferenţei în nivelurile naţionale a cheltuielilor de producere;
33

- divizarea şi redistribuirea producerii a produselor dintre filialele străine în dependenţă de la conjunctura economică a ţărilor; - transferul dintr-o ţară în ţara de producere şi de vînzare a produselor după măsura exploatării acestora; - adaptarea bazei finaciare după distincţiile schmei specializării internaţionale şi cooperării; - accesul la inovaţiile tehnice, tehnologice, de management, aşa cum sînt mărci de vînzare, semne comerciale; - manevrarea cu cheltuielile la lucrările ştiinţifice şi de cercetare prin plasarea acestora în diferite centre ştiinţifice avansate şi laboratoare peste hotare; - economia la cheltuielile de transport; - accesul la pieţele de capital a mai multor state, ceea ce permite la cheltuieli minime proprii de a efectua investiţii peste hotare; - luarea în consideraţie climatului social în ţările recipiente de investiţii; - atitudinea faţă de risc. Nivelul minim al capitalului social al întreprinderilor cu investiţii străine în Republica Moldova se determină în conformitate cu prevederile legislaţiei Republicii Moldova vizînd capitalul social al întreprinderilor autohtone (Întreprindere autohtonă se consideră întreprinderea creată pe teritoriul Republicii Moldova, al cărei capital social a fost format din aporturile persoanelor fizice şi juridice din Republica Moldova). Investitorii străini în Republica Moldova pot fi: a) persoanele fizice şi persoanele juridice străine, asociaţiile acestora înregistrate în ţara lor de reşedinţă (în care au cetăţenie, domiciliu) pentru a desfăşura activitate de antreprenoriat; b) persoanele fizice străine care în ţara unde au cetăţenie nu sînt înregistrate pentru a desfăşura activitate de antreprenoriat; c) cetăţenii Republicii Moldova şi apatrizii care au domiciliu peste hotare şi sînt înregistraţi în ţara lor de reşedinţă pentru a desfăşura activitatea de antreprenoriat; d) statele străine; e) organizaţiile internaţionale. Investiţiile străine se pot constitui sub formă de: 1.valută liber convertibilă sau altă valută străină achiziţionată de către băncile Republicii Moldova şi care fac obiectul operaţiunilor bancare;
34

investiţie străină. introduse în ţară conform legislaţiei în vigoare. Investiţiile străine. modele industriale. Investitorii străini sînt în drept să reinvestească veniturile lor în Republica Moldova. echipamente. know-how etc. tehnologii. inclusiv echipamente pentru oficiu. materie primă şi materiale. inclusiv dreptul de proprietate intelectuală (industrială) (drepturi de autor.). \ 35 . sau plătite în numerar. de asemenea. trebuie să fie transferate la contul investitorului străin. Investiţiile străine nemonetare vor fi aduse în Republica Moldova sau procurate pe teritoriul ei contra valută liber convertibilă şi altă valută străină achiziţionată de băncile Republicii Moldova. mostre. brevete (patente). 4. denumiri de firmă. deschis în una din băncile Republicii Moldova. secrete de producţie şi comerciale. embleme comerciale. Dreptul investitorului străin asupra obiectelor proprietăţii intelectuale (industriale) aduse sau asupra folosinţei lor trebuie să fie dovedit de acesta. Orice reinvestiţie se consideră.drepturi patrimoniale şi nepatrimoniale.maşini. depuse în capitalul social al întreprinderii în mijloace băneşti. 3. 2.

determină apropierile adecvate la participarea în comerţul internaţional. nici cumpărătorii nu interesează tehnologia sau cum adoptarea conştientă a unei sau altei deciziei tehnice. capabilităţii la calcularea rapidă şi satisfacerea preferinţelor individuale la clienţii.Concepte neotehnologice în practica managementului internaţional Schimbările considerabile în economia mondială: tipurile noi de distribuire a muncii. La factorii tehnologici de bază deosebim: distribuirea riscului legat de elaborarea şi utilizarea tehnologiilor noi. lărgirea accesului la tehnologia nouă. Dar aceasta conştiere este importantă pentru determinarea viitorului fiindcă dacă nu este posibil de a determina cauza justificării economice a unui sau altui rezultat. Actualmente o răspîndire largă a primit conceptul datorită căreea succes comercial se determină nu numai de factorii de producere. dacă în aceasta nu este nevoie.14-15]. flexibilităţii de producere. Deaceea tehnologia este dusă de piaţa. pe de altă parte-poate fi cauza comerţului internaţional. La legătura dintre tehnologia şi business. evitarea barierilor legate de diferenţe în legislaţiile de brevete de invenţii. integrarea elaborărilor ştiinţifice în limitele sistemelor noi de destinaţie de producere sau de consum.1.3. cît aplicarea lor efectivă. diferite direcţii a tendinţelor de dezvoltare tendinţelor de dezvoltare. concentrarea la utilizarea comercială rezultatelor ştiinţifice. pentru elaborarea cărora 36 . de al atinge este deficil. multitudinea subiectelor economice. Fiindcă creşterea avantajelor tehnologice este determinată la activizarea investiţiilor străine diferite părţi regionale ale lumii încearcă să dezvolte propria baza industrială proprie în sectoare specifice. atunci ea pe de o parte influenţează la schimbara condiţiilor de comerţ cu produse. Tviss: „Nici organizaţia. atingerea pe deplin a acesteea este mică. Ei sînt interesaţi în utilitatea care ei pot să obţină de la tehnologia şi cheltuielile la aceasta. efectuînd necesitatea integrării lor unul din primele care a atras atenţia B. capital-în cazul comerţului internaţional cu mărfurile înalt tehnologice. „În economia internaţională posesorii tehnologiei pot fi produse sau alte factorii de producere: produs-în cazul comerţului internaţional cu produse tehnologic înalte. Ca mijloc a participării de succes în concurenţa internaţională este dezvoltarea tehnologică. Dacă tehnologia se studiează ca un factor independent a producerii. aplicată în alte regiuni. Cum să nu fie succes evident a tehnologiei. Mulţi tehnologi nu conştiintizează aceasta pe deplin. divizarea circulaţiei de produse. deaceea atenţiea tehnologilor trebuie concentrată pe aceasta” [ 118. utilizarea unificării şi standartizării care includ toate stadiile de creare a articolelor. divirsifităţii de produse. produse cu ajutorul ei. p. muncaîn cazul migraţiei internaţionale -în cazul comerţului cu resurse naturale.

142].” [70. dar ceea mai dezvoltată îşi pierde avantajele sale. Exploatarea avantajelor concurenţiale se efectuează în cazul creării produselor noi şi tehnologiilor producerii lor. p.” [ 102. Ţara care prima a creat tehnologia inovaţională şi care a început de a produce pe baza aceasta produse. Importanţa conceptului ciclului de viaţă a produsului regional constă în combinarea elementelor economiei mondiale. În conformitate cu teoria ruperii tehnologice. devine exportator acestor produse şi tehnologiei care include în ea. Pînă în ultimul timp un rol hotărîtor în avantaje competitive au jucat două factorii-calitatea producţiei şi eficacitatea producerii. chiar dacă aceasta nu are avantaj relativ faţă de partener la alţi parametri. Acest concept reprezintă ciclul producerii mondiale a produsului ce descrie interdependenţa dinamică a comerţului mondial şi investirea străină. Activitatea inovaţională se înţelege ca integritatea acţiunilor ştiinţifice. Mai mult decît atît la răspîndirea consecutivă a tehnologiei noi în afara limetelor ţării-novatoare ţara mai puţin dezvoltată continuă să benefecieze. tehnologice şi creşterea crescîndă a shimbului internaţional cu producţie au dus la formarea teoriilor direcţiei neotehnologice. Ciclul de viaţă include stadiile ce scimbă modalitatea promovării produsului. Entreprenor în ţara-novatoare pe parcurs unui timp anumit primeşte un beneficiu suplimentar. Comerţul cu produse este determinată de diferenţele tehnologice dintre ţări. financiare şi comerciale care au sau trebuie să aibă în calitate rezultatului său implementarea noilor procese sau produselor împerfecţionate. organizaţionale. p.a fost utilizată atingere nouă tehnologic înaltă. „Distribuirea rapidă şi împerfecţionarea crescîndă a tehnologiilor informaţionale au dus la schimbările principale considerabile în funcţionarea societăţilor ce le folosesc şi intercorelarea cu alte mai puţin dezvoltate. tehnologice. Din punct de vedere a perspectivelor de dezvoltare a relaţiilor externe trebuie de atenţionat la aceea că este nevoie de a lua în consideraţie al treilea factor-liderism tehnologic. Luînd în consideraţie aceasta este nevoie de a considera că pentru dezvoltarea producerii şi creşterea productivităţii o semnificaţie importantă are componenţa inovaţională a avantajelor competitive. comerţ dintre ţări şi cauze de transfer a ramurilor întregi cu concept de marketing a ciclului de viaţă a produsului. Fiecare dintre acestea corespunde etapei definite a schimbului 37 . Partenerii de comerţ benefeciează de la introducerea de la implementarea nouă într-o ţară unei tehnologiei performante. Dezvoltarea ramurilor înalt ştiinţifice. dar nu prelungirii ciclului de viaţă a produselor şi tehnologiilor existente. 114]. În rezultatul apariţiei noutăţilor tehnice se formează „ruperea tehnologică” dintre ţări care posedă sau nu posedă acestea noutăţi. elaborarea tehnologiei noi acordă monopolia temporară în producere şi exportul produsului bazat pe ea.

se stabilizează În creştere În creştere De la stabilă în descreştere Se stabilizează În descreştere Mică descrescătoare Descrescătoare Perfecţionat Piaţa mondială Suportul preferinţelor Maturitatea De a menţine poziţiile obţinute Despre valoarea completă a pieţei Tabel 5 Declin De a efectua transfer la produs nou Despre direcţiile înnoirii produsului de piaţă Diferenţiat Conservatorii Ieşirea produsului de pe piaţă În descreştere Scăzută. tranfer în imporator Sursa: Autorul 38 .internaţional. analiza cărora a este compusă în tabelul următor: Concept ciclului de viaţă al produslui în comerţul internaţional Element Scopurile de marketing Informaţia Implementarea De a introduce produs pe piaţă Despre consumatori care sînt de acord de a primi produs Produs Consumatorii Scopurile promovării De probă Novatorii Informarea despre produs nou Numărul concurenţilor Preţ Înalt Mică Creşterea De a concura poziţia pe piaţă Despre valoarea medie pieţilor naţionale şi străine Principal Piaţa naţională Promovarea conştienţei a produsului Crescîndă în creştere Înalt în stabilizare Nivelul vînzărilor Profit Exportul ţării introducerii noi Scăzut Nu-i considerabil Nu-i mare În creştere. minimală Scade pînă la minimală În descreştere Negativ.

mărfurile de o calitate mijlocie . ce dau posibilitatea de a risca cu mijloace la investigaţii. La multe produse şi servicii în perioada stabilirii acestora se utilizează preţ maximal. Mulţi dintre produse introduse pe piaţă nu corespund scopurilor puse la acestea. inclusiv şi cel străin. dar de alte cauze. dar produse investiţionale şi semiproduse. dar în nivelul înalt al condiţiilor de producere. producere se efectuează în ţara implementării noi. Particularităţile comerţului internaţional cu produse în aspect internaţional au fost prezentate de S. la asortiment şi calitate. Linder investigaţiile căruia au manifestat concept că comerţ dintre ţările dezvoltate este deseaori cauzată nu de avantaje comparative. În perioada implementării majoritatea vînzărilor se efectuează pe piaţa internă şi o parte din aceasta se vinde peste hotare. preţ înalt. Din această cauză aici are loc nu în viniturile înalte ale populaţiei. mărfurile de consum a calităţii performante se introduc preponderente în ţările cu veniturile mai înalte pe cap de locuitor. defectele produsului. se schimbă la stadiile la stadiile ciclului de viaţă al produsului de piaţă. alegerea imerfectă a timpului pentru ieşirea pe piaţă. Acestea sînt ţările industrial dezvoltate pentru că pentru producerea acestui produs este nevoie de echipament performant. venituri înalte. dar elastic. Concept de cerere intercorelată parţial explică din ce cauză schimb dintre produse a calităţii înalte inclusiv de mărfurile tehnologic înalte intensiv are loc dintre ţările dezvoltate. producerea lor poate fi efectuată oriunde în lume. reacţiile de răspuns ale concurenţilor. Corespunzător şi profit care este pus în preţ. reclama insuficientă. Deaceea ţările cu nivelurile de venituri similare sînt predispuşi de a avea aceeaşi structura de cerere la mărfurile. La dezvoltarea ciclului de viaţă produsului nou preţurile consecutiv se diminuează. rezultatul căroara este imprecis. O parte din acest comerţ compun nu produse de consum propriu. forţa de muncă de o calificare coresunzătoare. În practică. cultura de desfacere care presupun structura cererii de import la echipament şi alte produse investiţionale.în ţările cu veniturile mijlocii. stabilindu-se ulterior. Companiile inovaţionale pot să se beneficieze de monopolia pe pieţele naţionale ce dau posibilitatea de a acoperi partea cheltuielilor la investire în investigaţiile ştiinţifice şi marketing. Dacă produs este creat. Mai mult decît 39 . dipă ce se aplică preţul minimal. Din cauza că optimum calităţii şi preţului a mărfurilor achiziţionate depinde de la volumul mijloacelor de plată a importatorului. În multă parte de la stadia ciclului de viaţă depende preţul acesteia. Cauzele insuccesului economic sînt diferite: determinarea imprecisă a volumului de cerere.Produs nou se elaborează cînd este cererea la el şi piaţa corespunzătoare.

cu atît mai înalt este nivelul comerţului lor. exportul cărora nu este justificat din punct de vedere economic independent de la etapa ciclului de viaţă a lor. importator. Cînd investigaţiile ştiinţifice deja nu sînt un factor decesiv al avantajului comparativităţii. Deaceea că în ţările tehnologic dezvoltate inovaţiile au loc dacă nu simultan. Concept de dezvoltare al ciclului de viaţă corespunde istoriei dezvoltării a multor ramure. Concept de supliment a acoperit descoperirele şi împerfecţionări tehnice îndreptate nu numai la satisfacerea gusturilor consumatorilor celor mai asiguraţi. Una din cauzele acestea este fenomenul cererii intercorelate: cu cît mai mult coincid structurile cererii în ţările exportator. Suplimente au dezvăluit tendinţe reale ale dezvoltării relaţiilor economice externe. dar nu coincid absolut din cauza că inovaţia în producere a unui sau altui produs apare de la început într-o ţară definită.atît ţările cu caracteristicile tehnico-economice sînt predispuse la schimb dintre ei cu variante diferite de articole de un tip. costul cărora este de semnificaţie mică pentru consumatorii: de exemplu producerea mărfurilor de preţ înalt. Din această cauză dintre acestea intensiv se dezvoltă comerţ între ramure.mărfurile cu ciclul de viaţă scurt. Prin acestea nu numai diferenţele. . .mărfurile de lux. nu vorbind despre schimb dintre semifabricate în procesul cooperării de producere. acestea au întotdeauna posibilitatea de a efectua schimb cu noutăţi. dar şi destincţiile şi părţile similare dintre ţări pot fi cauza relaţiilor internaţionale. . producerea se va plasa în ţările care dispun de avantaj comporativ la alte elemente de cheltuieli. care fac imposibilă diminuarea cheltuielilor prin intermediul transferului producerii dintr-o ţară în altă. 40 . dar şi la diminuarea consumului în resurse şi materia primă. Structurile cererii lor şi de consum sînt apropiate.independent de la tipul produselor din partea companiilor transnaţionale se reflectă tendinţa de implementare a noilor produse pe teritoriul naţional şi peste hotare simultan. dar constant.mărfurile cu cheltuielile înalte de transport. Sînt multe tipuri de produse referitor la care deosebim următoarele: .

tehnologia îşi exploatează potenţialul de dezvoltare a ei. consecutiv diminuînd rolul tehnologiilor concurenţiale ce apar. definite ca postindustriale. Pe parcursul ciclului internaţional de reproducere ţara lider în sfera tehnică consecutiv îşi transferă capacităţile de producere altor ţări. Conform investigaţiilor lui E. fiindcă pe baza aceasta este posibilă dezvoltarea nouă consecutivă. 41 . Implementarea simultană a noii tehnologii în interiorul ţării şi peste hotare este mai acceptabilă pentru mărfurile cu ciclul de viaţă scurt în scopurile extragerii rapide a efectului comercial. Acestea la creşterea potenţialului tehnologic şi de creştere nivelului de salarizare îşi transferă capacităţile de producere în ţările care sînt în dezvoltarea tehnicoeconomică după ei. calificării. Concepte moderne economice justificat îşi acordă atenţia experienţei. Din acestea reiesă că cauza creşterii economice este nu aplicarea la tehnologii noi. care se achiziţionează la practică. Liderismul tehnologic dă posibilitatea avantajelor incontestabile legate cu relativ înalte cheltuieli a părţii valorii adăugate care au loc la etapele prime ale ciclului de viaţă tehnologiei noi şi a produsului nou. elementele cărora devin subiecte naţionale. iar în unele cazuri-chiar utilizate în condiţiile mai puţin industriale. aşa şi simultană.În practica internaţională este distribuită implementarea consecutivă a noilor tehnologii din cauza transferului de la exploatare avantajelor de resurse la utilizarea avantajelor tehnologice în ţara sa şi peste hotare. Trecînd calea împerfecţionărilor posibile. Neuitînd la aceasta cerinţa în acestea este mare. Caracterul sistematic de reînnoire a tehnologiilor se explică prin aceea că orice invenţie mare nu poate fi implementată în producere fără multe reînnoiri a multor elemente ale infrastructurii existente şi fără mijloace de ordin instituţional şi social. Cocetov un element al sitemei mondiale economice devine un ciclu de reproducere internaţional sau un complex de reproducere transnaţionalprocesul lărgirii reproducerii de produse. Noutăţile tehnologice care compun baza bogaţiei naţionale a ţărilor dezvoltate care compun baza valorii naţionale a ţărilor dezvoltate. Tehnologia nouă trece prin diferite stadii ale dezvoltării sale. Consecutivitatea procesului dă posibilitate de a păstra mai mult liderismul comparativ. dar liderismul tehnologic în unele direcţii importante. G. astăzi nu pot fi efectiv create.

persoanele cu capacitatea de exerciţiu limitată de lege sau de instanţa judecătorească. În condiţiile moderne poate fi de succes modernizarea fiind că este nevoie de a fi performant în acestea. În Republica Moldova pot fi înfiinţate întreprinderi cu investiţii străine sub formă de întreprinderi mixte şi întreprinderi aparţinînd integral investitorilor străini.persoanele cărora prin instanţa judecătorească le este interzisă practicarea genului respectiv de activitate (pînă la expirarea termenului stabilit). avantajelor inovaţionale. Întreprinderea înfiinţată anterior fără investiţii străine şi procurată integral de investitorul străin pe valută liber convertibilă şi pe altă valută străină achiziţionată de băncile Republicii 42 . militarii. majorarea avantajelor tehnologice. Întreprindere străină este considerată întreprinderea înfiinţată conform legislaţiei Republicii Moldova al cărei capital social este compus numai din investiţii străine. prin: organizarea unor noi întreprinderi. Luînd în consideraţie acestea concepte neotehnologice se aplică strategia corespunzătoare de management internaţional. Nu pot fi fondatori ai întreprinderilor mixte: 1. Întreprindere mixtă este întreprinderea înfiinţată în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova al carei capital social este compus din investiţii străine.Model liniar pe care se bazează concept de creştere emitent nu ia în consideraţie direcţia reală a procesului global în partea divergenţei societăţii mondiale la nivelul social-economic de dezvoltare a ţărilor. Concepte neotehnologice reflectă starea reală a divizării internaţionale a muncii. 2. reorganizarea (reînregistrarea) unor întreprinderi înfiinţate anterior. Condiţiile noi schimbă direcţia lor: de la utilizarea avantajelor comporative statice la crearea şi aplicarea avantajelor concurente. Pentru aceea că de a defini rolul ţărilor şi regiuni în condiţiile moderne economiei mondiale este nevoie de a înţelege cum se creează şi se efectuează competitivitatea lor. precum şi funcţionarii public a căror activitate de antreprenoriat este limitată de actele normative ale Republicii Moldova. precum şi investiţii ale persoanelor fizice şi juridice din Moldova şi ale apatrizilor cu domiciliul în Republica Moldova. Întreprinderile cu investiţii străine pot fi înfiinţate în Republica Moldova sub orice formă organizatorico-juridică care nu contravine legislaţiei ei. precum şi persoanele cu infracţiuni cupide. Prin acestea se evaluează direcţiile majorării competitivităţii economiei.

Moldova este considerată întreprindere străină după reorganizarea (reînregistrarea) ei. În cazul în care investitorul străin procură pe valută liber convertibilă şi pe altă valută străină achiziţionată de băncile Republicii Moldova cote de participaţie (părţi sociale, acţiuni) aparţinînd întreprinderii înfiinţate anterior fără investiţii străine, întreprinderea respectivă este considerată întreprindere mixtă după reorganizarea (reînregistrarea) ei. Întreprinderile cu investiţii străine au dreptul să înfiinţeze asociaţii şi organizaţii internaţionale, precum şi să facă parte din asociaţiile şi organizaţiile internaţionale deja înfiinţate. Întreprinderile cu investiţii străine au dreptul să înfiinţeze, dacă aceasta este prevăzut în documentele lor de constituire, întreprinderile afiliate, filiale şi reprezintanţe comercialeeconomice atît în Republica Moldova, cît şi peste hotarele ei. Întreprinderile nerezidente, asociaţiile acestora şi organizaţiile internaţionale au dreptul să înfiinţeze în republică filiale şi reprezentanţe comerciale-economice.

43

CAPITOLUL II. MECANISMUL ATRAGERII INVESTIŢIILOR INTERNAŢIONALE ÎN ECONOMIA REPUBLICII MOLDOVA. 2.1.Cadrul legislativ şi reglamentarea condiţiilor atragerii investiţiilor internaţionale.
Activitatea de investiţii este reglamentată de Legea Republicii Moldova privind investitiile straine Nr.998-XII din 01.04.92, Legea nr.92-XIII din 11.05.94, Legea N 768-XV din 27.12.2001, Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, Nr.845-XII din 03.01.92 Legea Republicii Moldova, privind Banca pentru Dezvoltare si Investitii a Moldovei, Nr.1555-XIII din 25.02.98, Legea Republicii Moldova cu privire la fondurile de investitii, Nr.1204-XIII din 05.06.97. Legea Republicii Moldova privind investiţiile straine are economice ale activitatii investitorilor străini şi a ca scop atragerea şi protejarea investiţiilor străine şi stabileste bazele si formele juridice, organizatorice si întreprinderilor cu investiţii străine în Republica Moldova. Prezenta Lege are ca scop atragerea şi protejarea investiţiilor străine şi stabileşte bazele şi formele juridice, organizatorice şi economice ale activităţii investitorilor străini şi a întreprinderilor cu investiţii străine în Republica Moldova. Activitatea investitorilor străini şi a întreprinderilor cu investiţii străine se reglementează prin: - actele legislative ale Republicii Moldova cu derogările stabilite de prezenta Lege; - acordurile (convenţiile) interstatale şi internaţionale parte la care este Republica Moldova. În cazul în care prevederile acordurilor (convenţiilor) interstatale şi internaţionale, parte la care este Republica Moldova, diferă de cele prevăzute de prezenta Lege, se aplică dispoziţiile acordurilor (convenţiilor) respective. Dispoziţiile prezentei legi nu pot fi modificate sau completate decît printr-o altă lege adoptată de Parlament. Actele legislative care contravin
44

prezentei Legi în partea referitoare la investiţiile străine nu sînt aplicabile. Aplicarea de măsuri discriminatorii care împiedică efectuarea investiţiilor străine, utilizarea şi lichidarea obiectelor acestora, precum şi transferarea peste hotare a valorilor depuse şi a valorilor ce constituie rezultatul activităţii de investire (veniturile, producţia, lucrările, serviciile) se interzice. Condiţiile de efectuare a investiţiilor: 1. Investiţiile străine pot fi efectuate in toate ramurile economiei Republicii Moldova, dacă nu se încălcă: - interesele securităţii statului; - prevederile legislaţiei antimonopol; normele de protecţie a mediului înconjurător, a sănătăţii populaţiei ordinii publice şi normele moralei. 2. Genurile de activitate limitate sau interzise în republica pentru investitorii străini şi întreprinderile cu investiţii străini, precum şi zonele în care activitatea acestora este limitată sau interzisă, se stabilesc de legislaţia Republicii Moldova Investiţiile străine în Republica Moldova se efectuează prin: a) înfiinţarea de întreprinderi, filiale şi asociaţii ale acestora, fondate în comun cu persoane fizice şi persoane juridice din Republica Moldova; b) înfiinţarea de întreprinderi, filiale şi asociaţii ale acestora, aparţinînd pe deplin investitorilor străini; c) înfiinţarea unor filiale de către întreprinderi nerezidente, de către asociaţiile acestora şi organizaţiile internaţionale; d) procurarea întreprinderilor în stadiu de construcţie şi a celor care funcţionează, a părţilor sociale (cotelor de participaţie) în asemenea întreprinderi,a acţiunilor şi a altor hîrtii de valoare; e) vărsarea unor depuneri bancare cu destinaţie specială; f) procurarea unor clădiri şi amenajări, precum şi a altor bunuri care, conform legislaţiei Republicii Moldova, pot aparţine investitorilor străini cu drept de proprietate; g) dobîndirea drepturilor patrimoniale şi nepatrimoniale, inclusiv a drepturilor de arendă, concesiuni şi asupra obiectelor proprietăţii intelectuale (industriale), precum şi dobîndirea, în conformitate cu legislaţia, a dreptului de proprietate asupra terenurilor destinate construcţiilor în municipii, oraşe şi sate şi terenurilor pentru deservirea lor; h) plasarea investiţiilor în baza contractelor de activitatea comună şi prin intermediul altor forme de investire, permise de legislaţia Republicii Moldova.
45

În contractul de societate al întreprinderii mixte nu se admite includerea clăuzei de a transmite obligatoriu modernizările tehnologice efectuate de aceasta şi depuse în capitalul social către posesorul tehnologiei iniţiale. asociaţiile acestora şi organizaţiile internaţionale înfiinţate capătă statut de întreprindere aparţinînd integral investitorilor străini la data înregistrării lor în Republica Moldova. Cota valutei liber convertibile va constitui cel puţin zece la sută din investiţiile străine în capitalul social al întreprinderii înfiinţate. cît şi datele privind cetăţenia şi sediul investitorilor străini. 2. 5. Nu se admite o disproporţie considerabilă între cotele redevenţelor. dacă documentele de constituire prevăd import de producţie (lucrări. precum şi nematerial. stabilite de legislaţia Republicii Moldova privind forma organizatorico-juridică a întreprinderilor autohtone. Aportul nemonetar la capitalul social trebuie să corespundă genurilor de activitate ale întreprinderii cu investiţii străine. 3. precum şi alte restricţii similare la drepturile nepatrimoniale ale întreprinderii mixte care vin în contradicţie cu dreptul internaţional privind proprietatea intelectuală (industrială). servicii) în republică. 4. Toate depunerile în capitalul social al întreprinderii cu investiţii străine se evaluează conform înţelegerii dintre fondatorii acesteia pe baza preţurilor de piaţa mondială.Documentele de constituire ale întreprinderilor cu investiţii străine trebuie să conţină atît datele. 7. 46 . Filialele înfiinţate în republică de întreprinderile cu investiţii străine sînt persoane juridice. aplicate la evaluarea în bani a contractelor de licenţă şi transferate în capitalul social al întreprinderii cu investiţii străine. Estimarea definitivă a depunerilor respective se face la momentul încheierii contractului constitutiv al întreprinderii în valuta Republicii Moldova. altor plăţi analoge. 6. şi valorilor tehnologiilor introduse în Republica Moldova. realizate prin aplicarea acestor tehnologii. Fondatorul sau fondatorii menţionează în documentele de constituire termenele depunerii aportului lor financiar şi material. în capitalul social. acordarea da sprijin investitorilor străini şi întreprinderilor cu investiţii străine se asigură de Guvernul Republicii Moldova şi de organele autorizate de acesta. prevăzute în statut. precum şi a valorilor. Filialele întreprinderilor nerezidente.Atragerea investiţiilor străine. Documentele de constituire: 1.

a filialelor.U.Expertiza ecologică şi sanitar-epidemiologică a tehnologiilor a întreprinderilor cu investiţii străine: Fondatorii întreprinderii cu investiţii străine sînt obligaţi să primească de la organul de stat pentru protecţia mediului înconjurător şi de la serviciul sanitar-epidemiologic avizele de expertiză privind securitatea tehnologiei subdiviziunii de producţie ce se înfiinţează. 47 . sucursalelor şi filialelor acestora) se prezintă documentele prevăzute pentru înregistrarea întreprinderilor autohtone. Înfiinţarea întreprinderii al cărei fond monetar de investiţii străine din capitalul social depăşeşte 5 milioane dolari ai S. Înfiinţarea întreprinderii cu investiţii străine într-un domeniu cu acces limitat pentru investitorii străini se efectuează cu autorizaţia organului administraţiei de stat respectiv. a sucursalelor şi filialelor acestora se efectuează de către Banca Naţională a Republicii Moldova. Începutul activităţii de investire sau a activităţii curente de antreprenoriat se consideră data sosirii pe contul întreprinderii cu investiţii străine a primului document de plată în legătură cu această activitate. necesită autorizaţia organului administraţiei de stat responsabil cu reglementarea antimonopol. Modul şi termenele de înregistrare sînt similare celor prevăzute pentru înregistrarea întreprinderilor autohtone. în termen de 30 de zile de la data depunerii documentelor omologate corespunzător. Pentru înregistrarea întreprinderilor cu investiţii străine şi filialelor lor (cu excepţia băncilor. Întreprinderea cu investiţii străine va practica numai genurile de activitate stabilite în documentele ei de constituire. Autorizaţia pentru înfiinţarea întreprinderii cu investiţii străine sau respingerea motivată privind înfiinţarea acesteia se eliberează fondatorului de către organul administraţiei de stat respectiv în scris. Înregistrarea băncilor cu investiţii străine. a reprezentanţelor comercial-economice şi a asociaţiilor acestora se efectuează de către organul de stat împuternicit de către Guvern. Fondatorul anexează la cererea de autorizare a înfiinţării întreprinderii cu investiţii străine documentele necesare pentru înregistrarea acesteia.A. sucursalelor şi filialelor acestora). Înregistrarea întreprinderilor cu investiţii străine (cu excepţia băncilor. Întreprinderea cu investiţii străine poate să practice anumite genuri de activitate numai după obţinerea licenţelor de stat.

În caz de încălcare a termenului respectiv. Cetăţenii străini beneficiază de dreptul la vize de intrare şi de reşedinţă potrivit necesităţilor activităţii lor în cadrul întreprinderii cu investiţii străine. dacă documentele de constituire nu prevăd altfel. Asigurarea socială şi asistenţa socială a lucrătorilor întreprinderii cu investiţii străine se efectuează în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova. organul care a înregistrat această întreprindere o declară nefondată. Întreprinderea poate să vizeze cote în fondul de asigurare socială doar pentru acei salariaţi străini. Cetăţenii Republicii Moldova. În cadrul întreprinderii cu investiţii străine se formează organe administrative în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova şi cu documentele de constituire a întreprinderii. nu este limitată. prin decizia instanţei judecătoreşti. Persoanele cărora în ţara unde le este cetăţenia (domiciliu) li s-a interzis. întreprinderea dată îşi încetează activitatea la decizia fondatorilor ei sau a instanţiei judecătoreşti competente. Relaţiile de muncă în cadrul întreprinderii cu investiţii străine se reglementează de contractul colectiv. cetăţenii străini şi apatrizii pot practica orice specialităţi la întreprinderile cu investiţii străine. cetăţeni străini. organul care a înregistrat această întreprindere o declară nefondată. care şi-au manifestat dorinţa de a beneficia de asistenţă medicală şi socială gratuite în Republica Moldova. să practice anumite genuri de activitate şi cei care au antecedente penale nestinse pentru infracţiuni cupide nu pot ocupa posturi de conducere în organele administrative ale întreprinderii cu investiţii străine. Dacă după expirarea termenului indicat în documentele de constituire pentru completarea capitalului social al întreprinderii cu investiţii străine lipsesc documentele care confirmă depunerea de către fiecare fondator în capitalul social 100 procente din cota stabilită. şi de contractele (acordurile) de muncă încheiate cu fiecare dintre aceşti lucrători. Durata activităţii întreprinderilor cu investiţii străine. dacă acest lucru nu contravine intereselor asigurării securităţii naţionale şi ordinii publice a Republicii Moldova. În cazul în care întreprinderea cu investiţii străine este declarată nefondată. Posturile de conducere în organele administrative ale întreprinderii cu investiţii străine pot fi deţinute de cetăţeni ai Republicii Moldova. Această dispoziţie este aplicabilă şi în cazul achitării cotelor în fondul de 48 . cu excepţia cotelor de concesiune. încheiat de administraţia acestei întreprinderi cu lucrătorii ei.Activitatea (de investire şi construcţie sau curentă) a întreprinderii cu investiţii străine va începe cel mai tîrziu după şase luni de la data înregistrării. precum şi de apatrizi.

serviciile) proprii. valuta străină se recalculează în valuta Republicii Moldova conform cursului stabilit de Bancă 49 . pe care aceştia le vor crea în urma executării sarcinilor de producţie. precum şi să procure pe această piaţă produse (lucrării. să determine formele de plată pentru ele. care îi aparţin. puse de aceştia la dispoziţie în calitate de investiţii străine. pe baze contractuale. modelele industriale. dacă legislaţia Republicii Moldova şi contractele economice ale întreprinderii respective nu stabilesc altfel. modelul industrial. conform legislaţiei Republicii Moldova. întreprinderea cu investiţii străine este în drept să folosească invenţia. Pentru a folosi mijloacele de plată în valuta Republicii Moldova şi în valută liber convertibilă. se asigură de legislaţia Republicii Moldova documentele de constituire şi contractele economice încheiate cu terţii. Întreprinderea cu investiţii străine poate încheia cu lucrătorii săi contracte privind cedarea drepturilor asupra obiectelor proprietăţii intelectuale (industriale). s-o livreze pe această piaţă internă organizată a republicii.pensii. Dacă contractul de cedare a drepturilor asupra obiectului proprietăţii intelectuale (industriale) care se creează nu a fost încheiat. calculat şi plătit în valuta respectivă. preţuri la produsele (lucrările. La evaluarea investiţiilor străine şi estimarea activităţii întreprinderii cu investiţii străine. mărcile comerciale şi mărcile de deservire. Întreprinderea cu investiţii străine brevetează în mod independent în străinătate invenţiile. în conformitate cu legislaţia valutară a Republicii Moldova. Aceste contracte vor determina şi obligaţiile întreprinderii în asigurarea condiţiilor corespunzătoare pentru lucrătorii care creează obiectele proprietăţii respective. create în Republica Moldova. servicii) pentru activitatea sa de antreprenoriat. Realizarea şi ocrotirea drepturilor investitorilor străini asupra proprietăţii intelectuale (industriale). întreprinderea cu investiţii străine deschide conturi la băncile-rezidente din Republica Moldova. Întreprinderea cu investiţii străine este în drept să stabilească. Decontările pentru asigurarea socială şi asistenţa socială a lucrătorilor din întreprinderile cu investiţii străine se fac în cote unice în valuta Republicii Moldova şi în valută străină proporţional cu salariul. Întreprinderea cu investiţii străine transferă plăţile destinate asigurării cu pensii a lucrătorilor unde aceştia îşi au cetăţenia (domiciliul) în valuta acestor ţări sau într-o altă valută străină. cu lucrătorul posesor al brevetului. marca comercială sau marca de deservire create de lucrătorul său numai în baza unui acord.

Organizaţia audit va fi desemnată de către proprietarii întreprinderii sau de organul competent care a luat decizia privind lichidarea acestei întreprinderi. în cazul lichidării.Naţională a Moldovei pentru operaţiile economice externe care este în vigoare la data efectuării operaţiunii respective. pe lîngă executarea altor măsuri prevăzute de legislaţia Republicii Moldova să compenseze în modul stabilit toate cheltuielile suportate de organele administrative în legătură cu efectuarea controlului dat. Lichidarea întreprinderii cu investiţii străine se face în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova. compensarea pierderilor se efectuează din contul bugetului de stat. Dacă în urma controlului se stabileşte că informaţia prezentată organelor administraţiei de stat de întreprinderea cu investiţii străine nu corespunde stării reale de lucruri. Pentru efectuarea controlului fiscal al acestor întreprinderi pot fi atrase organizaţii audit republicane şi străine împuternicite în acest scop. cu excepţia impozitului pe 50 . se efectuează conform legislaţiei fiscale a Republicii Moldova. Organele fiscale şi alte organe ale administraţiei de stat sînt obligate să păstreze secretul comercial al întreprinderii cu investiţii străine. În cazul încălcării acestei prevederi. În cazul în care organul administrativ nu dispune de mijloace necesare. Întreprinderea cu investiţii străine care aduce în republică pentru necesităţi proprii. 2. întreprinderea în cauză este obligată. inclusiv la preţuri de transfer. 2. organele respective vor compensa întreprinderii pierderile pricinuite. Lichidarea întreprinderii cu investiţii străine: 1. producţie (lucrări. servicii) la preţuri cu mult mai mari decît cele mondiale şi care duce producţie din republică la preţuri mult mai reduse. 3. acesta nu va fi supus taxelor şi impozitelor. Organele fiscale şi alte organe ale administraţiei de stat exercită controlul asupra activităţii întreprinderilor cu investiţii străine în limitele atribuţiilor lor şi în modul stabilit de legislaţia Republicii Moldova. În caz de transferare peste hotare a venitului obţinut sub formă de valori materiale. Întreprinderile cu investiţii străine sînt obligate să prezinte organelor administrative respective dări de seamă şi alte documente privind activitatea lor. este sancţionată în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova. Impozitarea întreprinderii cu investiţii străine. Balanţa de lichidare va fi confirmată de o organizaţie audit din Moldova. Controlul asupra activităţii întreprinderilor cu investiţii străine: 1. inclusiv profitul ratat.

51 . 3. inclusiv profitul ratat.venit a cărui achitare se reglementează conform prevederilor Codului fiscal şi ale Legii cu privire la administrarea impozitului pe venit şi pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal. 2. inclusiv procurarea de întreprinderi. li se garantează dreptul de a transfera peste hotare mijloacele băneşti în valută străină. părţi sociale (cote de participaţie). inclusiv: 1. naţionalizarea sau rechiziţionarea investiţiilor ei şi a obiectelor investirii. Valorile materiale ale investitorului străin care se disponibilizează în legătură cu lichidarea întreprinderii sau retragerea investitorului străin pot fi duse peste hotare fără licenţa. organul respectiv va recupera pierderile suportate de întreprindere. În cazul in care organul administrativ respectiv nu dispune de mijloacele necesare. remuneraţia de licenţa. Dacă din iniţiativa organului administraţiei de stat. dobînzi.reinvestire. acţiuni şi alte hîrtii de valoare. sau a instanţei judecătoreşti competente şi numai în cazul in care activitatea acesteia încalcă flagrant prevederile legislaţiei Republicii Moldova şi stipulaţiile documentelor de constituire a întreprinderii.achiziţionarea de valută străină pe piaţa internă organizată. obţinute în urma investirii. taxelor şi altor plăţi. vînzarea. Investitorilor străini după achitarea impozitelor. . plăţi pentru asistenţa şi serviciile tehnice. comision şi alte încasări (plăţi) similare. compensaţia pierderilor se va recupera de la bugetul de stat.activitatea curentă.sumele plătite investitorilor în baza revendicărilor pecuniare. Investitorilor străini şi întreprinderilor cu investiţii străine. Activitatea întreprinderii cu investiţii străine nu poate fi întreruptă forţat decît prin decizia Guvernului Republicii Moldova. în scopul verificării. li se garantează dreptul de utilizare în Republica Moldova a mijloacelor obţinute în valuta ei pentru: . după achitarea impozitelor.veniturile sub forma de dividende (părţi ale impozitului). a fost suspendată activitatea întreprinderii cu investiţii străine şi nu au fost descoperite încălcări ale prevederilor legislaţiei Republicii Moldova şi ale stipulaţiilor documentelor de constituire a întreprinderii.sumele obţinute de investitori în legătură cu lichidarea întreprinderii. taxelor şi altor plăţi. . precum şi în baza altor revendicări cu valoare economică.

moralităţii şi sănătăţii populaţiei. monetare de credite. Guvernul Republicii Moldova este în drept să efectueze. fără a plăti impozite sau taxe şi fără vreo autorizaţie specială. în termen de zece ani de la data intrării în vigoare a noilor acte legislative. în valută străină. Investitorii străini şi întreprinderile cu investiţii străine care beneficiau de facilităţii vamale. li se garantează transferarea peste hotare a salariului rămas necheltuit şi a altor venituri în valută străină obţinute în urma activităţii de muncă. fiscale. din contul fondului valutar. fără vreo autorizaţie specială. precum şi asupra legislaţiei care reglementează asigurarea securităţii statului protecţia mediului înconjurător. financiare. după ce aceştia plătesc impozitul pe venit. în decursul a şase luni. antimonopol. Dacă după încheierea contractelor economice cu participarea întreprinderilor mixte şi a întreprinderilor aparţinînd integral investitorilor străini vor fi emise legi care vor înrăutăţi situaţia economică a părţilor semnatare ale acestor contracte. fiscale şi de altă natură în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova anterior în vigoare au dreptul să se folosească de aceste facilităţi şi după intrarea în vigoare a noii legislaţii. dacă aceasta nu contravine legislaţiei. În cazul retragerii unui investitor străin dintr-o întreprindere mixtă sau în cazul lichidării întreprinderii cu investiţii străine. statul garantează transferul în valută străină. 52 . întreprinderea respectivă. valutare. transferarea profitului acestor întreprinderi în valuta Republicii Moldova. dacă modificarea condiţiilor contractuale nu este prevăzută în acordul părţilor. ordinii publice. al venitului obţinut în valuta Republicii Moldova din vînzarea cotei-părţi deţinute de respectivul investitor. ultimele îşi păstrează puterea de lege pentru întreaga lor perioadă de acţiune. În cazul adoptării unor noi acte legislative care vor schimba condiţiile de activitate a întreprinderii cu investiţii străine înfiinţate pînă la adoptarea unor asemenea acte. Acestea prevederi nu se extind asupra legislaţiei vamale. Lucrătorilor străini. Pentru întreprinderile cu investiţii străine care produc mărfuri de interes deosebit ce înlocuiesc producţia de import. are dreptul să se conducă de legislaţia Republicii Moldova în vigoare la data înfiinţării întreprinderii.Acestor transferuri nu se aplică alte impozite sau taxe şi ele se pot face. Investitorii străini au dreptul să scoată peste hotare mijloacele lor băneşti sau o parte a acestora sub formă de produse achiziţionate pe piaţa internă organizată. în termen de trei luni. conform cursului stabilit de Banca Naţională a Moldovei.

pot conveni să supună litigiul lor unei judecăţi arbitrale cu sediul într-o altă ţară sau unei judecăţi arbitrale internaţionale. aflate în litigiu. care se referă la relaţii reglementate de dreptul civil. Părţile. pe de altă parte. prin gajul de bunuri în băncile străine şi internaţionale. aflate în litigiu. vor fi soluţionate de către de către judecătoria economică. Litigiile investitorilor străini cu organele de stat. apărute între fondatorii întreprinderilor menţionate. 53 . O atare înţelegere poate fi făcută înainte sau după apariţia litigiului. vor fi soluţionate de către instanţa de judecată competentă. vizînd aplicarea prezentei Legi şi a prevederilor altor acte legislative ale Republicii Moldova. pot să acorde investitorilor străini şi întreprinderilor cu investiţii străine garanţii suplimentare. Părţile. pe de o parte. O atare înţelegere poate fi încheiată înainte sau după apariţia litigiului. şi alte persoane fizice şi juridice. precum şi alte litigii. instituţii de stat şi organizaţii publice. Litigiile de muncă dintre administraţia întreprinderii cu investiţii străine şi lucrătorii acesteia se examinează în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova. pot să convină soluţionarea litigiilor de către o judecată arbitrală cu sediul în Republica Moldova sau într-o altă ţară. Celelalte litigii între întreprinderile cu investiţii străine. inclusiv prin intermediul gajului de bunuri aflate la dispoziţia organelor respective.Organele administraţiei de stat şi organele autoadministrării locale în limitele competenţei lor. dacă pentru lucrătorii străini nu se prevăd alte modalităţi în condiţiile contractelor (acordurilor) de muncă individuale.

2. Ilustrarea acesteia tehnici este prezentată ca exemplu următor în tabel: Tabel 5 Aprecierea pieţelor la criteriile diferite № Denumirea criteriilor Cantitatea maximală a balurilor A 1 2 3 Capacitatea pieţei Imaginea firmei Durata expluatării pieţei Suma Sursa: Autorul În exemplu dat valoarea maximală (24 baluri) este redată pe piaţa B. Analiza cu ajutorul evaluării aditive este actuală în cazul cînd cantitatea pieţilor ce se studiează nu este mare. Deaceea se poate de presupus că pentru investigaţia pieţelor actuale sînt mijloacele care permit de a le clasifica. La studierea potenţialului de investiţii internaţionale vom lua în consideraţie studierea pieţilor în două direcţii: 1) metode studiului pieţelor 2) problema globalizării a marketingului şi studiul psihografic a pieţelor. Metode de studierea a pieţelor. 284]. p. La cantitatea mare a pieţilor analiza aceasta este limitată fiindcă nu ia în consideraţie variaţiile în interiorul grupelor. Mai mult decît atît este util de a efectua analiza pieţelor din punct de vedere diferitor factori. de exemplu luate în consideraţie la formarea strategiilor de marketing investiţional. Analiza peţelor în practica businessului internaţional se efectuează prin intermediul tehnicii standarde şi aprecierii aditive la diferite criterii [66.2.Cercetarea şi analiza conceptelor moderne manageriale investiţionale. care nu presupune aprecierea aditivă. Pentru 54 Valoarea în baluri B 7 6 7 20 C 11 5 8 24 15 10 8 8 7 6 21 .

0 4 7 5 6 5 8 6 7 6.0 . Studierea pieţelor prin metoda analizei de claster. Se calculează coeficientul principal (Ki): a) la fiecare din criterii se determină indicatorul variaţiei 55 2 5 8 7 3 7 2 7 4 5. Pentru ilustrarea algoritmului clasificării a pieţelor cu metoda analizei claster vom lua în consideraţie următoarele date condiţionate în tabel: Tabel 6 Date iniţiale pentru clasificarea pieţelor Piaţa Criteriile (valoarea în baluri) (i-indicile criteriului) 1 A B C G D E J Z Valoarea medie Sursa: Calculele proprii Clasificarea se realizează în algoritmul următor: 1.studierea pieţelor se preconizează de a utiliza metode în care se aplică metricele absolute şi metoda analizei de claster. permite de a clasifica obiecte cu nivelul dat de omogenitate.375 3 7 4 2 4 9 3 6 5 5. este baza pentru realizarea metodei simple a analizei de discriminant. Această metodă are următoarele particularităţi: este simplă şi de bună credibilitate.

Se realizează aprecierea apropierii a două pieţe la un criteriu cu ajutorul coeficientelor individuale a apropierii (Ki): unde Xi min. Se calculează coeficientul integral a apropierii a două pieţe la toate criteriile prin metoda calculării mediei artimetice din indicii individuali: unde n-cantitatea i-x criterii. Xi max. În exemplu dat acesta este criteriul 3. 2. Vom calcula Ki pentru pieţe A şi B la criteriul 1: 3.valoarea minimală şi maximală a mărimei criteriul i la două pieţe. coeficienţii integrali nu se calculează.b) se studiează criteriul cu mărimea maximală a indicatorului variaţiei. c) la criteriul cu mărimea maximală a indicatorului variaţiei se determină rapotul nivelului minimal la maximal: 2/9=0. fiindcă pieţe 56 . dar acestea pieţe nu se integrează într-o grupă. Calculăm coeficientul integral a apropierii pentru pieţe A şi J: Deosebim că dintre pieţe la care unul din coeficienţii individuali este mai mic decît iniţial.9.

5.658 0.727 0. De exemplu.696 0. în cazul nostru coeficientul individual la pieţe E şi J (criteriul 2) este mai mic decît 0. 57 .613 0.833 0.5.589 0.722 0. Se efectuează gruparea secundară a pieţelor.754 B C G D E J Sursa: Calculele proprii În cazul nostru se integrează pieţele: D şi J.date la criteriul relevant sînt mai mult îndepărtate decît apropiate.8 0.614 0.764 0. 4. Se efectuează gruparea primară a pieţelor.695 0. Informaţia iniţială pentru aceasta este în tabel. Coeficientele integrate calculate se introduc în matriţa 1 din tabel: Tabel 7 Matriţa 1 Gruparea iniţială a pieţelor.767 0.802 0. Pieţe B C G D E J Z A 0. G şi Z.

5=(4+5)/2 7.5=(6+7)/2 5.653 0. luînd în consideraţie că grupele nu se integrează.0=(7+7)/2 2 7 4 2 4.5=(5+6)/2 8 Criteriul 2 valoarea în baluri) 5 8 7 3.684 K(B) L(C) M(G şi Z) N (D şi J) A B C G şi Z D şi J E 4 7 5 6. 58 . dacă una din pieţe a unei grupe au cu una din pieţe a altei grupe coeficientul principal iniţial.Tabel 8 Gruparea primară a pieţelor Grupa Pieţe ce intră în grupa Criteriul 1 valoarea în baluri) I K L M N O Sursa: Calculele proprii.589 0.5=(3+4)/2 7.696 0.5=(9+6)/2 3 Criteriul 3 valoarea în baluri) Sursa: Calculele proprii. Compunem matriţa 2.791 0. Grupe K (B) L (C) M (G şi Z) N (D şi J) O (E) I (A) 0. Tabel 9 Matrixa 2 Integrarea grupării a pieţelor.

S-au format că în cazul nostru gruparea a doua a devinit definitivă.0 7.0 6. Piaţa nouă P nu poate să intre în grupa 2 şi 3. În alte cazuri poate fi necesar de a efectua gruparea a treia sau a patra şi aşa mai departe. D şi J). Se efectuează analiza claster dintre pieţa nouă şi grupele ce au rămas la utilizarea mărimelor medii a criteriilor la grupe şi mărimi a criteriilor la piaţa nouă. De exemplu vom utiliza datele din tabel: Date iniţiale pentru clasificarea pieţelor şi din tabel: Rezultatele grupării secundare şi definitive a pieţelor. K şi L (pieţe B şi C). J B.În gruparea a doua se integrează următoarele grupe: I şi N (pieţe A. Analiza discriminantă se efectuează în cazul cînd este nevoie de a atribui la grupe formate încă o piaţă.5 4. Aceasta piaţa nu poate intra în grupa unde una din pieţe la un criteriu unde are una din pieţe coeficientul individual a apropierii cu piaţa nouă mai jos decît coeficientul principal iniţial.0 3.0 6.0 5. Prin acestea s-a format gruparea rezultatele sînt prezentate în tabel. Z şi E). M şi O (pieţe G.0 6. În grupa 1 el poate intra fiindcă în acesta grupa nu este nici o piaţă la calcularea 59 Criteriul 3 (în mediu la grupe de semnificaţie) A. S-au format 3 grupe in care au intrat pieţe omogene. C P 5.5 7. D. C B.333 3.0 3. Tabel 10 Rezultatele grupării secundare şi definitive a pieţelor Grupa Pieţe ce intră în grupa Criteriul 1 (în mediu la grupe de semnificaţie) Criteriul 2 (în mediu la grupe de semnificaţie) 1 2 3 Piaţa nouă Sursa: Calculele proprii.0 .333 7.

tabel: Rezultatele grupării secundare şi definitive a pieţelor din 3 grupe poate intra pe piaţa P. Problema globalizării a managementului este una din cele actuale pentru companii naţionale. Coeficientul Ri care este nu mai mic decît 0. Analiza de criteriu este utilă de a efectua cu scopul definirii elementelor globale a strategiilor de marketing la alegerea complexului de marketing. În multe cazuri globalizarea capătă forma expansiei culturii naţionale: producţia globală. Analiza criterială se efectuează pentru a efectua criteriile care aproximativ în acelaşi nivel sînt actuale pentru toate pieţe analizate. acceptat în toată lumea are succes din cauza că se asociează cu ţara definită care are în ramura dată un pretij determinat.coeficientelor individuale a apropierii cu care să nu fie coeficientul mai mic decît iniţial. max-valoarea minimă şi maximă de criterii la grupa de pieţe.5 indică aproximativ la aceeaşi actualitate pentru toate pieţe a criteriului concret. Pentru aceasta calculăm coeficienţii de criteriu pentru fiecare din criteriile: În exemplu dat numai primul criteriu este aproximativ egal pentru toate pieţe. Pentru R1=0.6 pieţe la criteriul 1 sînt apropiate nu mai puţin decît 60%. Mi. Acestea criterii se studiează în conformitatea cu coeficienţii Ri. care se definesc în formulă: unde. apropierea actualităţii criteriului dat pentru acestea pieţe. În alte cazuri în baza globalizării este calitatea înaltă a produsului şi serviciului. În cazul dat nu este necesitatea de a efectua analiza de claster. 60 . min. Mi. fiindcă numai în grupa 1. Corporaţia globală ce lucrează pe multe pieţe producînd producţia de un tip pentru toate ţări ceea ce permite considerabil de a diminua cheltuieli şi de a majora competitivitatea prin intermediul propunerii mărfurilor ieftene. Definim criterii aproximativ aceeaşi actuale pentru toate pieţe.

designului. Pentru entreprinzător global un punct iniţial este segment mic al consumatorilor produsului definit şi analiza se efectuează în sfera segmentului dat. Primii descriu componente structurale şi se utilizează pentru de a compara societăţi atunci cînd prin intermediul investigaţiilor funcţionale sau analitice se efectuează încercarea de a efectua aceeaşi principiile a comportamentului care sînt identice aceeaşi sau altei culture. dar şi caracteristicele tehnologice şi organizatorice. La natura sa toate investigaţiile interculturale se divizează la discriptive şi analitice. funcţiilor ei. 61 . Metodologia investigaţiilor interculturale include tehnica standardă a investigaţiilor adaptată la cerinţe speciale a diferitor valori internaţionale. Analiza interculturală-compararea sistematică a divergenţilor şi apropierilor în aspecte materiale şi de comportament. În baza strategiei standartizării globale sau globalizării de marketing este vreo cîteva cerinţe: necesităţi şi interesele consumatorilor care devin în scala lumei întregi mai omogene. în scopurile preţurilor mai scăzute şi calităţii mai înalte. Apropierea globală nu necesită să fie identică a produselor şi vînzarea lor prin aceeaşi metode. Acesta se efectuaeză la mărfurile şi serviciile standarde. Deaceea este nevoie de a efectua analiza interculturală.Globalizarea a consumului se dezvoltă şi datorită majorării rapidităţii populaţiei: mai mulţi oameni se confruntă cu problema alegerii mărfurilor şi serviciilor. Cerinţe globale duc la apariţia produselor globale. lucru pe piaţa globală duce la scăderea cheltuielilor. standartizarea de marketing dă economia esenţială a mijloacelor şi este determinată nu numai de particularităţile pieţei. Efectuarea de management globală se realizează prin intermediul efectuării determinării tendinţelor globale de piaţă pentru a înţelege cum se vor schimba consumatorii în sfera înternaţională. De exemplu strategia stimulării desfacerii pentru valorile specifice a orientării ceea ce va permite consumatorilor de a se identifica cu produs concret. Cînd analiza interculturală a valorilor se aplică pentru segmentarea pieţei la elaborarea strategiilor de marketing global. Sistema ce se dezvoltă a informaţiei globale formează cerinţe şi interese care sînt aceeaşi pentru toate ţări. oameni în toată lumea sînt gata să se refuze de la unele preferinţe proprii ce se referă de caracteristicele mărfii. Aceasta se efectuează în standartizarea mărfurilor şi în unificarea mărcilor de comerţ. Globalizarea. el se concentrează la comportamentul consumatorilor.

firma trebuie să utilizeze tehnologii. p. Diferite culturi pot să aibă valori identice. care nu sînt limitate de frontiere şi reprezentanţele sale. dacă este nevoie de a da preferinţă unei în comparaţie cu alta.] Managerii globali trebuie să fie esenţiali la manifestarea divergenţilor culturale şi atenţi în reacţiiele la acestea ceea ce poate găsi reflectarea lor în localizarea strategiilor de marketing. 86. Simon a determinat factorii care sînt în baza strategiei firmei cu segment de succes sau segmentarea între piaţă. Alături cu înţelegerea imporanţei analizei interculturale. sisteme de distribuţie a lor. Acesta localizare are argumente în favoarea diferitor produse. p. Criteriile de eficacitate de management trebuie să includă partea pieţei globale de care are nevoie firma pentru a găsi segmentul său de piaţă din punct de vedere a consumatorului. care se determină geogradic şi prin hotare. Bazarea pe proprie competitivitatea tehnică. Concentrarea atenţiei strategice pe diversificaţia geografică. Cultura nu poate fi inseparată de la factorii cum condiţiile economice. Studiului la factorii cum valoarea consumatorului. dar nu a segmentului geodemografic. Segmentele între pieţe-grupe de consumatori. 184. 105]: 1. dar nu valorile fundamentale şi convingiile a oamenilor. care sînt acceptate în limitele contextului cultural internaţional. p. studiului opiniei publice. Crearea intercorelării dezvoltate între compania şi angajaţiilor ei.Pentru a concura. managerii folosesc analiza culturală. poate să determine reacţia curentă la condiţiile ce apar actual. Aceasta ilustrează exemplu următor [73. 4. Segmentarea de piaţă se caracterizează prin trăsăturile următoare [126. de exemplu. Aceasta necesită condiţii şi mijloace suplimentare şi trebuie de a investiga necesităţile şi doleanţele 62 . 168. Analiza consumatorului se efectuează la sisteme de cunoştinţe a consumatorilor într-o ţară determinată. 3. p. dar să le plaseze în altă ordine. 2. care nu trec hotarele pieţelor tradiţionale. Utilizarea de tehnologii diferite şi apropierea lor la consumator. care au o influenţă de lungă durată la comportamentul lor. sociale. Analiza etnografică de marketing se concentrează la procese reciproce de schimb la atenţia specifică la nuanţe specifice şi regului acceptate în procesul vînzării. 5. X. Segmente între pieţe sînt compuse din oameni care au modele identice de comportament independent de locul de trai.

Prin intemediul acesta se poate de a primi date cantitative. 142-150. Se foloseşte pentru descrierea înţelegerii. Acţiune-comportament esenţial. 142-150. împachetarea şi reclama pe baza diferenţilor dintre pieţe şi unificări de comportament a oamenilor pe pieţe. p. de exemplu. aşteptărilor şi evaluărilor. Interes întrun oricare obiect. p. înţelegerea consecinţelor pozitive sau negative diferitor variantelor ale comportamentului. În majoritatea investigaţiilor psihografice întră indicatorii demografici [126. În tabel sînt exemple la fiecare din categoriile caracterizate care sînt actuale şi astăzi .] Tabel 11 Categoriile (concepte de criterii) pentru studierea stilurilor de viaţă. cumpărarea de produs. presupuneri relativ la evenimente în viitor. de comportament. opinii.] Psihografia-termen.diferitor pieţe şi de a se adapta la product. Pentru aceea de a atinge raportul optimal de globalizare şi de localizare în strategiile de marketing este util de a efectua investigaţii psihografice de pieţe Psihografia-una din metodicele răspîndite de evaluare a stilului de viaţă în aspect internaţional. Evaluări psihografice sînt mai largi în comparaţie cu evaluările demografice. dar şi de a le aplica la studii mai mari care este nevoie de a le diviza pe segmente de piaţă. interese. [126. 168. care deseaori se aplică în loc de concepte de criterii. socioeconomice. eveniment-nivelul de excitaţie. ce se manifestă prin atenţia definită. p. p. care sînt acţiuni. Activitatea Interese Opinii Indicatorii demografici Lucru Hobby Evenimente sociale Familia Casa Lucru Despre persoana Aspecte sociale Politica Vîrsta Educaţia Venit 63 . cum convingerea despre intenţii altor oameni. 168.Opiniarăspuns a omului la situaţia în care se pune careva întrebare.

„econom”. Simultan cu aceasta se poate de a înţelege de care produs are nevoie consumator. Cu ajutorul acestor metode deseaori se poate de a evedenţia diferite segmente: „tradiţional”. Analiza psihografică permite de a înţelege vînzătorilor care stiluri de viaţă cumpărătorii de produse suportă cumpărătorii producţiei ei. Analiza factorială-este metoda statistică de corelare dintre afirmaţii care se efectuează pentru găsirea factorilor de bază care determină distincţii ce se observă. Analiza afirmaţiilor conceptelor de criterii se efectuează prin compararea lor în tabele comparative la cele mai importante variabile pentru segmentarea de exemplu la gen sau vîrsta.Odihna Societate Economia Dimensiunea familiei Mebru în clube Societatea Cumpărări Moda Mîncarea Media Educaţia Produse Viitor Locuinţa Geografia Dimensiunile oraşului Sport Atingeri Cultura Stadia ciclului de viaţă Sursa: Josept T. Plummer. Cîteodată numai pe baza aceasta specialiştii de marketing determină segmentele pieţei. care nu pot fi obţinute prin metoade obişnuite. p. cum de a poziţiona produs nou sau existent. Efectuînd analiza factorială şi alte metode de multe variante se poate de a grupa stipulaţiile prezentîndu-le în forma mai strînsă. cum mai bine de al aduce la consumatorii care suportă stilul definit de viaţă. Metoda de bază aceste de a studia mărimele 64 . Journal of marketing 38 (January 1974). „modern”. «The Concept and Application of life Style Segmentation». dar aceasta dă posibilitate mai efectiv de a conversa cu repreznetanţii diferitor segmente. „natural” şi grupe în mărimele segmentului care se determină prin alte variabile. 73 Investigaţiile psihografice se aplică pentru crearea înţelegerii aprofundate a segmentelor de piaţă. Preprinted from the Journal of marketing publishing by the marketing Association. cu ajutorul conceptelor de criterii se efectuază segmentarea şi se obţin date suplimentare.

La aceasta se presupune de a accentua atenţia la elementele stilului de viaţă. Cu alte cuvinte. 148] Strategiile de produs-marketing sînt mijloc de realizare a strategiei de corporaţie. Determinarea strategiei de produs defineşte cum. dar nu la caracteristicile de produs. Respondenţii plaseasează prioritetele în lista de valori. p. toate elemetele a cărei corespund părţii majore conceptelor de criterii a pieţei principale. speranţe cumpărătorilor principali. dezvoltarea careva avantajelor de bază 65 . Produsul companiei determină esenţa businessului. Ideea de business generată de entreprenor ca exprimarea viziunii integrate a aspectelor existente interne şi externe a activităţii trebuie să reflecte direcţia utilizării resurselor totale limitate a companiei pe piaţa dată. posibilitatea realizării strategiei de produs definite depinde de resurse limitate a companiei şi ca consecinţă se determină nu numai de posibilităţile pieţei. obţinute din scala de valori. În majoritatea cazurilor companiile deversifică activitatea sa pe vreo cîteva produse sau pieţe. Cal. Cu ajutorul valorilor ce obţin aprecieri cele mai înalte. dar marketing-situaţia de piaţă a businessului. specialiştii de management divizează consumatorii la segmente [116.variabilelor standarde. p. produs ca rezultatul activităţii companiei şi eficacitatea externă a businessului. Una din metode cele mai răspîndite apropieri la marketing a stilurilor de viaţă este metoda VALS. Scopul segmetării psihografice a pieţei-de a elabora strategia de marketing. Concept de strategie produs marketing integrează eficacitatea internă. Aceasta metoda repede şi busc s-a dezvoltat în marketing. O metodă alternativă de VALS este apropierea sub denumirea „Lista valorilor” (List of values) efectuat de L. de a reprezenta produs în conformitate cu acţiunile. În baza acesteia este intuiţia de entreprenor ce este suportată de analiza de raţionalizator în rezultatul căreea se formulează scopurile concrete de dezvoltare a produsului. values and life style-valorile şi stilul de viaţă. din engl. 168. 142-150. prin ce mijloace trebuie să se efectuieze dezvoltarea de piaţă a produsului pentru să coincidă scopurilor strategice formulate a succesului de business a firmei. Fiecare om are înclinaţia de a acţiona care se deosebesc de la stilul de bază a vieţii. dar şi scopurile strategice corporative. p.

Din punct de vedere practic mai important este la nivelul de strategie de produs 66 . Ceea ce se referă la strategiile de marketing produs. la nivel de produs definit şi de piaţă această influenţă este determinată de comportament al concurenţilor. Acestea factorii sînt considerate la formarea scopurilor strategice a companiei pe baza cărora se formează strategie produs. piaţa. În strategia de produs reflectă condiţiile economice. de exemplu condiţii sociale. care sînt rezultate concrete de dezvoltare. organizaţional. Viziunea strategică de entreprinzător formează caracterul posibil de comportament pe piaţa concretă şi anticipează formarea scopurilor strategice la piaţă. tehnologiile. sau componenţa lor sînt cele mai acceptabile. Realizînd activitatea sa. condiţiile sociale şi politice şi divizează analiza strategică externă la analiza externă şi competitivă. Un principiu determinator a evidenţierii scopurilor constă în următoarele: scopurile întreprinderii pe piaţă constă în crearea aplasării concurente de produs. ce realizează ideea de business. determinări corporative strategice. consumatorii şi mediul exterior îndepărtat: macroeconomica. Evidenţierea mediului de piaţă-mediului influenţei externe a companiei-permite de a diviza procesul analizei strategice în două direcţii: analiza factorilor independenţi şi dependenţi. calitate. care permit maximal de a capitaliza participarea companiei în businessul dat. politice şi alte condiţii externe influenţează direct la situaţia de piaţă a companiei. dar şi compania acţionează mediul exterior. suport de marketing. Sistema găsirii deciziilor strategice la nivelul de produse şi pieţe ale companiei trebuie pe deplin să ia în consideraţie informaţia externă şi internă despre posibilităţile şi resursele ce se utilizează în acest proces. limitile în interiorul firmei de caracter financiar. În destincţie de nivelul de management corporaţional unde condiţiile macroeconomice. La efectuarea analizei externe deosebesc mediul apropiat: concurenţii. locul de realizare cărora este piaţa concretă de produse. obiecte de influenţă vor fi competitori şi consumatorii de produs. analiza cererii şi analiza instrumentelor influenţei la cerere. compania nu numai se supune acţiunilor externe. tehnologice.competitive-liderismul de preţ. produs. Dar utilizarea lor la analiza strategiei de produsmarketing este deficilă. de exemplu inovaţia şi tehnologiile sînt plasate în avantajele concurenţiale de produse şi consumatorii. În primul caz se aplică diferite metode de analiza situţională. în segment de produs. set de avantaje competitive. tehnologic. parteneri. situaţia pe piaţa studiată.

Propunerile concurenţiale competitive sînt expuse la două parametrii: avantajul de preţ. compania poate propune aşa set de avantaje concurenţiale. liderism la suport: cunoştinţă şi încredere la produs din partea consumatorului. liderismul în calitate. Cu toate acestea nu fiind un lider absolut la fiecare din aspecte enumerate.marketing a următoarelor investigaţii. dinamica lor şi structura pieţei pe care este reprezentat produsul companiei. Desen 1 67 . Liderismul la componentele indicate dă posibilitate la controlul absolut asupra pieţei. avantajul la caracteristicile de consumator şi puncte relevante sînt expuse pe grafic. tehnologice şi a pieţei în întregime. După aceasta se investighează mecanismul influenţei a factorilor de management: preţ. cheltuieli. Pe baza efectuării analizei externe se apreciează mehanisme de influenţă a condiţiilor considerabile a cererii: veniturile populaţiei. Este deficil de a efectua liderismul la cheltuieli. care va asigura liderismul local la un segment al pieţei de produs. care constă în liderismul la preţ. fiind liderul la suportul produsului pe piaţă. nivelul suportului social al populaţiei şi alte. caracteristicile de consum a produsului. Ne referim la desen unde este prezentată situaţia concurenţială pe o piaţă definită. structura cheltuielilor pupulaţiei. calitate şi suport de marketing la plasarea produsului în interiorul segmentelor: de preţ. Prin instrumente indicate compania realizează avanatajele competitive a produsului.

Sursa: Autorul Este evident că puncte 1-5 indicate pe grafic reflectă situaţia la care nici unu din produse rămase nu presupune pe el la două parametrii: preţ. Mărimea maximală egală cu 10 reflectă liderismul la avantaj concurenţial dat. Dacă compania este în stare de a propune aşa componenţă de preţ şi calitate. calitate decît la concurenţii. Importanţa asigurării liderismului local este evidentă. compania acumulează partea considerabilă a segmentului cererii de consum ceea ce duce la majorarea vînzărilor şi corespunzător volumului de profit de la participare în businessul dat în perioada îndelungată. Propunînd pe piaţa produs cu indicatorii performante. Adăugarea suportului de marketing permite mai precis de a poziţiona produs şi de a determina componenţa raţională a avantajelor competitive. Scopul analizei interne-este determinarea legăturii dintre intensitatea de utilizarea a instrumentelor de creare a cererii şi resursele companiei. Poziţia liderului local asigură fluxul cererii ocaziţionale de la alte produse la produs lider. expus la desen. care la poziţionare. Pentru asigurarea compromisului optimal dintre resurse îndreptate la diferite instrumente a creării cererii este nevoie de a efectua analiza internă. de a forma scopurile strategice de dezvoltare a produsului. Produs care este liderul consumatorilor. 68 . Pe desen sînt prezentate rezultatele analizei interne-utilizarea posibilităţilor tehnologice a companiei-pot să influenţeze la alegerea poziţiei concurenţiale a produsului. calitate. va fi mai mare decît liderii locali a pieţei. de preţ. Produse date sînt simultan liderii locali a calităţii în intervalul lor de preţ. ea asigură produsului său liderismul local. liderii la preţ în segmentul lor de calitate.Reflectarea grafică a raportului din avantajele concurenţiale a produselor.

Se formulează reprezentarea totală despre direcţiile de dezvoltare a parametrilor concurenţiale a produsului. Sursa: Autorul La poziţionarea produsului a companiei în poziţia concurenţială indicată (X) produsul devine liderul local a pieţei. Este nevoie de a asigura executarea principiilor sistemei şi studiului de feasibilitate a rezultatelor: 1. se propune ideea de business de dezvoltare a produsului pe piaţă. Tehnologia determinării strategiei şi scopurilor pe piaţă a produsului companiei constă în următoarele: se realizează totalizarea etapele poziţionării perspective a produsului şi analiza factorilor externi şi interni de dezvoltare într-o tehnologie. Se ia în consideraţie mediul extern a companiei. care pot să influenţeze la cererea de consum. 2. se stabileşte caracterul influenţei lor la volum şi structura cererii totale pe piaţa studiată a companiei. se determină factorii de bază. 69 .Aşadar în rezultatul analizei strategice strategia determinată anterior a succesului de business pe piaţă se proiectează în caracteristicile determinate a avantajelor concurenţiale de produs.Desen 2 Poziţionarea produsului la potenţialul tehnologic determinat. condiţiile de cerere.

Set de parametrii determinaţi a calităţii depinde de la piaţă studiată şi îndeosebi caracterizează calitatea satisfacerii cerinţei a consumatorului: eficacitatea satisfacerii consumului. Se evoluează acţiunile posibile a concurenţilor şi influenţa lor la eficacitatea instrumentelor date de creare a cererii. Se determină plan de perspectivă pentru realizare a ideei de business segmentului de piaţă şi se fixează parametrii liderismului local. La multitudinea lor se poate de a le structura în următoarele: preţ. tehnologie. reclamă. Toţi parametrii indicaţi se evoluează din punct de vedere influenţei lor la cererea: se studiează elasticitatea cererii de la preţ.3. calitate. de producere. Marketing limitat completează raport dintre preţ. La eliminarea totală a divergenţiilor dintre posibilităţile companiei se formulează scopurile strategice definitive care este necesar de a atinge pe piaţa de produs. 4. 7. Se determină parametrii de bază a pieţei de produs a companiei. Parametrii daţi se leagă cu evaluările de dezvoltare a mediului extern. se efectuează justificările financiare. producător. Se determină set de caracteristicile importante a produsului ce influienţează cererea finită. structura pieţei la calitate: inovaţiile. calitate. calitate. se determină orizonturile de timp de realizare a strategiei. 70 . volum şi termene necesare pentru schimbările tehnice. Mai departe pe baza strategiei şi scopurilor de dezvoltare a companiei pe piaţa de produs formulate la etapele poziţionării strategice şi analizei. Evaluările strategice definite-volumul de realizare. 6. intensivitatea. Se apreciează resursele companiei care sînt capabile de a asigura lucrul instrumentelor de creare a cererii la nivelul suficient pentru realizarea strategiei alese. volum. efect financiar planificat sînt partea totală a strategiei corporative. Volumul limitat de parametri poate fi suficient din punct de vedere a analizei strategice: volumul total al pieţei. structura de preţ a pieţei. diferite forme de suport de produs pe piaţă ce influenţează la formarea preferinţelor de consum în segmentul de piaţă. se realizează planificarea strategică: se precizează şi se fixează orientire calitative de dezvoltare a produsului. principiile politicii de marketing. Ei pot fi divizaţi de volum şi structurale. 5. suport de marketing. parametrii de preţ. Se ia în consideraţie caracterul dinamicii a indicatorilor indicaţi.

Produse-liderii sînt uniform distribuiţi în toate intervale de preţ.Ca concluziile la expuse anterior expunem următoarele: 1. are posibilităţile înalte aplicative. 3. este posibilă operarea cu indicatorii absoluţi. Averea şi drepturile patrimoniale şi nepatrimoniale ale întreprinderii cu investiţii străine. apropierii de ramură a pieţei analizate. atunci cînd existenţa suportului de marketing poate să asigure produsului liderismul local şi partea considerabilă a pieţei la raportul nefavorabil de calitate şi preţ. dacă legislaţia Republicii Moldova nu stabileşte altfel. Concept de liderismul local se bazează pe atingerea optimalităţii de produs la trei poziţii concurenţiale: preţ. calitate. Calea spre liderismul local al produsului este în crearea direcţiei de dezvoltare a avantajelor concurenţiale. suport de marketing. 71 . inclusiv dreptul de proprietate asupra terenurilor pot fi folosite în scopul asigurării tuturor tipurilor de obligaţii ale întreprinderii respective. 2. dar şi evaluărilor independente. Management strategic efectiv de produs trebuie să integreze toate componentele situaţiei concurenţiale: preţului de produs. independent de la determinarea cantitativă şi calitativă a parametrilor ce se evaluează. Pe baza aceasta este posibilă efectuarea analizei de sistemă a condiţiilor interne şi externe de cerere. Riscurile patrimoniale ale întreprinderii cu investiţii străine pot fi asigurate în orice organizaţie de asigurare. Asigurarea obligaţiilor: 1. de a primi deciziile economic justificate. nivelul de suport al produsului pe piaţă. care ar permite de a transfera plasarea curentă a produsului la punctul apropiat al intervalelor liderilor locali luînd în consideraţie limitele interne. Componenţa deosebită a proprietăţilor de consum şi preţului de produs încă nu garantează existenţa liderismului şi ca consecinţă volumurilor înalte de vînzări. Apropierea dată poate fi realizată nu numai pe baza ranjării caracteristecelor. cu alte cuvinte existenţa suportului de marketing este un avantaj concurenţial al produsului. calitatea acestuia şi proprietăţile de consum. Procesul găsirii deciziilor strategice cu utilizarea principiilor descrise de localizare a produsului va da posibilitate de a integra factorii interni şi externi de dezvoltare a produsului. segmente de calitate şi nivele de suport de marketing.

acţiunilor şi a altor hîrtii de valoare Investitorii străini şi întreprinderile cu investiţii străine au dreptul să procure părţi sociale (cote de participaţie). obţinute sub formă de venituri legale şi depuse la conturi. Întreprinderile cu investiţii străine efectuează evidenţa contabilă şi dările de seamă statistice în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova. el se va extinde şi asupra întreprinderilor cu investiţii străine. Averea.2. Investitorii străini participă la privatizare în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova. Procurarea părţilor sociale (cotelor de participaţie). Dacă întreprinderilor autohtone li se va acorda dreptul de proprietate asupra terenurilor. drepturile patrimoniale şi nepatrimoniale amanetate de către întreprinderea cu investiţii străine pot fi vîndute de către deţinătorul de gaj oricărei persoane fizice sau persoane juridice în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova. hîrtii de valoare ce aparţin statului. În acest caz întreprinderea cu investiţii străine obţine dreptul de preemţiune asupra terenului pe care se află halele de producţie. birourile. acţiuni şi alte hîrtii de valoare ale întreprinderilor din Moldova în modul şi în condiţiile stabilite de legislaţia Republicii Moldova. Întreprinderile cu investiţii străine au dreptul să folosească. Darea în arendă întreprinderilor cu investiţii străine a bunurilor proprietate de stat (municipală) ce depăşesc limita valorică stabilită de Parlamentul Republicii Moldova se efectuează cu autorizaţia organului administraţiei de stat (municipale) împuternicit cu administrarea acestor bunuri. pentru participarea la privatizare. La trecerea către investitorul străin sau întreprinderea cu investiţii străine a dreptului cu proprietate asupra clădirilor şi amenajărilor. mijloacele băneşti în valuta Republicii Moldova. Înstrăinarea unei părţi sociale (cote de participare) din capitalul social 72 . Dobîndirea drepturilor patrimoniale Terenurile şi alte imobile se dau în arendă întreprinderilor cu investiţii străine pe un termen de cel mult 99 ani cu dreptul de a-l prelungi sau fără acest drept. spaţiile comerciale. depozitele. cu autorizaţia Ministerului Economiei şi Finanţelor al Republicii Moldova. Investitorii străini şi întreprinderile cu investiţii străine pot să procure. în folosinţa posesorului trece şi dreptul de folosinţa a terenurilor ocupate de aceste obiective.

introduse de investitorul străin în calitate de aport la capitalul social fără plata taxelor vamale. calculată şi nevărsată la buget. Compensaţia trebuie să corespundă valorii investiţiei alienate potrivit evaluării. importate pentru a fi folosite la fabricarea articolelor pentru export..A. Întreprinderile în al căror capital social investiţiile străine depăşesc suma echivalentă cu 1 milion dolari S.În cazul înstrăinării. serviciilor. se scutesc de plata taxei pe valoarea adăugată pe parcursul a trei ani de la data încheierii acordului cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor cu condiţia că cel puţin 80 la sută din suma taxei pe valoarea adăugată. sînt folosite în alte scopuri. naţionalizarea sau alte măsuri similare au devenit publice. efectuate nemijlocit înainte de momentul în care exproprierea. 73 .). întreprinderea. servicii) destinate producţiei proprii şi să exporte produse (lucrări. fie şi de un singur participant. naţionalizate sau supuse altor măsuri similare decît prin lege sau în temeiul unei legi şi numai în cazul apărării intereselor naţionale. plătită pentru valorile materiale achiziţionate. Întreprinderea cu investiţii străine are drepturi să importe produse (lucruri. Ea va fi plătită în termen de trei luni de la momentul aplicării măsurii respective. servicii) de fabricare proprie. va achita taxele vamale în întregime. nu se atribuie la decontările cu bugetul şi se include în preţul de cost al producţiei. Investiţiile străine nu pot fi expropriate. incluzînd dobînda bancară aferentă. calculată pînă la data plăţii. Dacă bunurile. inclusive dobînda bancară aferentă.U. întreprinderea respectivă urmează să fie reînregistrată (reorganizată). şi cu acordarea unei compensaţii. totale sau parţiale. Întreprinderea cu investiţii străine se scuteşte de plata taxelor vamale pentru acele bunuri (materie primă. se investesc în dezvoltarea producţiei proprii sau în programe de stat şi ramurale de dezvoltare a economiei naţionale. după constituirea capitalului social în modul prevăzut de legislaţie şi declararea primului venit. în decursul primilor trei ani. taxele vamale se vor calcula la valoarea reziduală a bunurilor. utilizate pentru producţia şi serviciile proprii. a unei părţi sociale (cote de participaţie) din capitalul social al întreprinderii cu investiţii străine. Taxa pe valoarea adăugată. semifabricate etc. după expirarea acestui termen. În Republica Moldova investiţiilor străine li se acordă siguranţă şi protecţie deplină. Valorile materiale în calitate de bunuri ce constituie aportul la formarea şi majorarea capitalului social al întreprinderii sînt scutite de taxe vamale. Suma compensaţiei se plăteşte persoanei împuternicite în valută în care a fost efectuată investiţia şi poate fi transferată peste hotare neîngrădit.

Concesiuni. modul de finanţare a construcţiei obiectelor de locuit şi de menire socială pe terenul transmis în concesiune. naţionalizării sau altor măsuri similare. 6. Dacă organul de stat nu dispune de mijloacele financiare necesare. 2. termenul de prospecţiune. precum şi a corectitudinii cuantumului compensaţiei. ofertelor) internaţionale şi a contractelor de concesiune încheiate pe baza acestor rezultate. a deşeurilor de producţie nocive şi în ce priveşte recultivarea şi înapoierea terenurilor folosite. condiţiile şi modul de efectuare a activităţii de concesiune. 3. zonele liberei iniţiative şi contractele de concesiune: 1. Investitorul afectat are dreptul să ceară. 4. Acordarea pentru investitorii străini a concesiunilor în vederea efectuării prospecţiunii. inclusiv referitoare la condiţiile de păstrare a resurselor obţinute. naţionalizării sau altor măsuri similare. 2. inclusiv: 1. cel tîrziu pînă la momentul aplicării sancţiunilor respective. 74 . precum şi a veniturilor.Plata compensaţiei este asigurată de organul de stat împuternicit cu realizarea exproprierii. explorare şi valorificare a resurselor naturale se încheie între investitorul străin şi organul administraţiei de stat împuternicit de Guvernul Republicii Moldova. a rezultatelor concursurilor (tîrgurilor. 7. explorare şi valorificare a resurselor naturale. precum şi termenele de acordare a licenţelor pentru anumite lucrări. formele de participare a locatorului în organele administrative ale întreprinderii concesionate şi alte forme de control asupra activităţii acesteia. Organul de stat va asigura valoarea şi modul de plată ale compensaţiei. 5. explorarea şi valorificarea resurselor naturale şi a riscurilor în legătură cu aceasta. În contractul de concesiune se stabilesc termenele. Contractul de concesiune pentru prospecţiune. modul de distribuire a cheltuielilor pentru prospecţiunea. Termenul de transmitere în concesiune a resurselor naturale nu va depăşi 50 de ani. în modul stabilit de legislaţie. verificarea legalităţii exproprierii. explorării şi valorificării resurselor naturale în Republica Moldova se află în competenţa exclusivă a Guvernului Republicii Moldova şi se realizează pe baza hotărîrilor acestuia. volumul şi tehnologia de explorare şi valorificare a resurselor naturale. plata compensaţiei se va face de la bugetul de stat. obligaţiile în ce priveşte protecţia mediului înconjurător. genurile şi cuantumurile plăţilor pentru concesiuni şi modul de efectuare a acestora.

care se află în proprietatea statului (municipiului). dacă contractul nu prevede altfel. după expirarea termenului de exploatare convenit. Schimbarea unilaterală a condiţiilor contractului de concesiune nu se admite. condiţiile.8. instituţiilor sau organizaţiilor. dezvoltarea producţiei pentru export şi a mărfurilor care le-ar înlocui pe cele de import. ţinînduse cont de studiul de fezabilitate al fiecărei dintre aceste zone. responsabilitatea părţilor contractante şi modul de examinare a litigiilor dintre ele. dar nu sînt transmise în gestiune întreprinderilor. în proprietate de stat (municipală). modul şi termenele de acordare a acestora în fiecare zonă a liberei iniţiative se determină de Parlamentul Republicii Moldova. de tranzit. de asigurare şi alte tipul de zone ale liberei iniţiative. în Republica Moldova pot fi create zone de producţie libere. precum şi alte tipuri de reglementări ale activităţii întreprinderilor cu investiţii străine. În zonele liberei iniţiative se stabilesc sisteme avantajoase de reglementare registraţională. financiară şi de credite. reglementări ce pot fi extinse asupra persoanelor juridice din Republica Moldova care se află în aceste zone. vamală. comerciale. precum şi a dreptului la construirea de către investitorii străini a obiectivelor care se transmit. În scopul atragerii suplimentare a investiţiilor străine şi a specialiştilor la administrarea şi organizarea producţiei. modul de încetare a activităţii întreprinderii de concesiune. condiţiile. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova privind transmiterea resurselor naturale în concesiune scuteşte investitorul străin de necesitatea de a obţine autorizaţie pentru înfiinţarea întreprinderii cu investiţii străine. se efectuează în baza contractelor de concesiune încheiată cu organele administraţiei de stat competente. valutară. cota. import-export. modul şi termenele de pregătire a personalului local pentru întreprinderea de concesiune. 10. bancare. Tipurile şi cuantumurile facilităţilor. 75 . tehnico-ştiinţifice. Acordarea pentru investitorii străini a dreptului de folosinţă asupra obiectelor existente sau în curs de construcţie. Zonele liberei iniţiative pe teritoriul Republicii Moldova şi al altor state se creează şi funcţionează în baza contractelor (acordurilor) interstatale. 9. Hotărîrea privind crearea în Moldova a zonelor liberei iniţiative se adoptă de Parlamentul Republicii Moldova la prezentarea Guvernului şi a organelor de autoadministrare locală. fiscală.

CAPITOLUL III. APLICAREA METODELOR PERFORMANTE MANAGERIALE ÎN FORMAREA POTENŢIALULUI INVESTIŢIONAL AL FIRMELOR DIN REPUBLICA MOLDOVA 3.1.Studierea potenţialului portofoliului de investiţii în firmele Republicii Moldova
În situaţia pe piaţa Valorilor a Moldovei este generalizată informaţia la 1 iulie 2006. Cursul oficial de schimb al dolarului SUA în raport cu leul moldovenesc (la 1 uilie 2006) a alcătuit 13,01. Capacitatea totală a pieţei de valori din Moldova alcatuieste 1693,5 mln. USD inclusiv: 1. Hоrtii de valoare corporative - 1190,3 mln.USD;
76

2. Hоrtii de valoare, emise de banci - 64,3 mln. USD; 3. Hоrtii de valoare de stat - 438,9 mln. USD. [4, p.2]. Hîrtiile de valoare corporative constituie cel mai reprezentativ segment al pietei de valori. Valoarea totală a emisiunilor lor constituie 1190,3 mln. USD Partea preponderentă îşi aparţine acţiunilor întreprinderilor privatizate (76,7 la suta), emise în forma dematerilizată [5, p.1]. Apariţia şi amplificarea sectorului hîrtiilor de valoare corporative în Moldova au fost determinate, în mare masură, de ritmurile înalte ale acţionării şi privatizării în anii 1995-1996. Specificul pieţei de valori din Moldova în perioada respectivă era determinat de faptul, că hîrtiile de valoare au fost procurate contra Bonuri Patrimoniale. Constituirea pieţei de valori a pus temelia unui proces efectiv de redistribuire a capitalului în folosul noilor proprietari, astfel contribuind la apariţia premiselor necesare în scopul investirii mai active în economia ţării. Hîrtiile de valoare, emise de băncile comerciale reprezintă un alt segment al pieţei de valori. Volumul acţiunilor emise de bănci alcatuia 64,3 mln. USD şi are o tendinţă stabilă de creştere. Spre deosebire de piaţa hîrtiilor de valoare corporative, cea a acţiunilor bancare a aparut mai timpuriu [4, p6]. Acţiunile băncilor comerciale se bucura de cerere stabilă, cu precădere, la investitorii instituţionali (corporatii, companii, investitori străini). Paralel cu acţiunile bancare acestui sector şi sînt specifice şi astfel de instrumente financiare, ca cambiile şi certificatele de economii. Hîrtiile de valoare emise de stat reprezintă al treilea segment al pieţei de valori din Moldova. Suma totală a emisiunilor acestor titluri de valoare în anul 2006 constituia 437 mln. USD. Piaţa hîrtiilor de valoare de stat este reprezentată prin următoarele instrumente financiare: bonuri de trezorerie - 1644,2 mln.lei (81,8%); eurobonuri - 345,0 mln.lei (17,2%); obligaţiuni de stat - 10 mln.lei (0,5%); angajamente trezoreriale - 8 mln.lei (0,4%); obligaţiuni ale împrumutului intern de stat cu cîstiguri şi împrumutului intern de stat de 5% a.1992 - 2,5 mln.lei (0,1%). Acest segment al pieţei de valori este unul dintre cele mai lichide şi atractive obiecte de investiţii atît pentru persoanele juridice, cît şi pentru cele fizice [5, p2]. Comisia de Stat pentru Piaţa Hîrtiilor de Valoare în anul 2006 a înregistrat acţiunile a 2131 societăţi pe acţiuni (2055 întreprinderi.; 30 bănci; 46 fonduri de investiţii şi companii fiduciare), dintre care 1553 S.A. (circa 70 la suta) reprezintă societăţi pe acţiuni deschise.
77

Majoritatea S.A. din Moldova, ce şi-au înregistrat acţiunile la Comisia de Stat pentru Piaţa Hîrtiilor de Valoare, au efectuat numai o singură emisiune a acţiunilor sale - de privatizare sau de constituire. În total Comisia a înregistrat 2214 emisiuni ale hîrtiilor de valoare, 2131 emisiuni din care le reprezintă emisiunile de fondare. Din 183 emisiuni suplementare marea majoritate au fost efectuate de băncile comerciale (68 emisiuni) şi fondurile de investiţii pentru privatizare (42 emisiuni). O atenţie deosebită se acordă în prezent problemelor transparenţei activităţii pe piaţa de valori a întreprinderilor-emitenţi. Comisia de Stat a elaborat şi aprobat cerinţe speciale faţa de publicarea dărilor de seamă ale societăţilor pe acţiuni deschise, prospectului de emisiuni etc. În perioda privatizării în masă populaţia republicii s-a afirmat ca investitor principal, utilizind ca instrument de investire bonurile patrimoniale. Actualmente, în vederea procurarii hîrtiilor de valoare populaţia foloseste mijloace băneşti. Conform datelor Departamentului Statisticii pentru ianuarie-mai a. 2005 veniturile bănesti ale populaţiei au depaşit chieltuielile cu $137,8 mln. Un interes de investire il manifestă la moment instituţiile bancare şi investitorii străini. Băncile preferă să participe pe piaţa de capital prin metode tradiţionale: acordarea creditelor, atragerea depozitelor, care asigură un nivel suficient al rentabilităţii (dobinzîle pentru creditele bancare constituie în mediu 35% anual). Totodata băncile îşi diversifică activitatea, penetrînd activ pe piaţa de valori - evoluează ca dealeri pe piaţa primară a hîrtiilor de valoare de stat, intermediează operţiunile pe piaţa secundară a acestor titluri, acordă credite cu gajarea hîrtiilor de valoare de stat. Posedînd un potenţial de investire considerabil, băncile sînt disponibile să gestioneze cu eficacitate nu numai portofoliul de credite, ci şi cel al hîrtiilor de valoare. In ce priveste investitorii străini, interesul lor este orientat asupra creării întreprinderilor mixte şi cu capitalul integral străin, formării portofoliului de investiţii pe seama hîrtiilor de valoare corporative, procurării hîrtiilor de valoare de stat. Circulaţia secundară a hîrtiilor de valoare în Moldova se derulează atît pe piaţa bursieră, cît şi pe cea extrabursieră. Pe piaţa secundară persistă tendinţa de creştere a afacerilor cu valorile mobiliare. Astfel, în semestrul I a.2006 au fost comercializate hîrtii de valoare de circa 116,8 mln. lei, ceea ce constituie aproximativ 4 la suta din Produsul Intern Brut (in 2005 - 0,4 la suta). Faţa de a. 2005 valoarea totală a tranzacţiilor s-a majorat de circa 4 ori, iar volumul mediu lunar - de
78

lei) au fost petrecute nemijlocit între investitori. Astfel. acţiuni în valoare de 64 . lei. Brokerii (dealerii) au efectuat circa 17 la suta din tranzacţiile extrabursiere (11. p. 2003.4 mln.7 mln.2006 Analiza situaţiei privind preţurile la acţiunile tranzactionate la bursa arată.acţiunile a 63 emitenţi (35 la suta). lei în semestrul a. 25 registratori independenţi. superioare celui nominal . inferioare celui nominal .circa 8 ori şi a constituit 19.4 mil. pe cînd în 2005doar 40 la suta din total [5.2005 pîna la circa 8. 8 companii manageriale. depozitar (19 din ei – bănci) [5. în listing fiind incluşi 16 emitenti. în statutul cărora este prevăzută activitatea de broker (dealer). p.3 mil. La Bursa au fost înregistrate şi admise la licitaţii acţiunile a 638 emitenţi. Lunar în mediu au fost tranzacţionate hîrtii de valoare în suma de 10. In afaceri au fost antrenate acţiunile a 179 emitenţi cu o majorare de circa 2 ori faţa de 2005 Valoarea totală a tranzacţiilor din prima jumătate de an a constituit 52.6].7 mln. la preţ inferior celui nominal au fost înregistrate afaceri cu acţiunile a 175 emitenţi (46 la suta din numărul total).5 ori a numărului emitenţilor din a. 83 la suta din tranzacţii (53. Concomitent. 54 participanţi profesionişti. lei). pe piaţa extrabursieră tranzacţiile se efectuează în mare parte la preţuri inferioare valorii nominale.1 mln.2004. Activitatea din cadrul Bursei de Valori se caracterizează printr-un dinamism pozitiv. valoarea medie lunară a afacerilor s-a majorat de la 958 mii lei în a. la preţ egal cu cel nominal . Pe parcursul semestrului I 2005 pe piaţa extrabursieră au fost comercializate acţiunile a 378 emitenţi cu o depăşire de circa 1. lei. inclusiv: 42 fonduri de investiţii pentru privatizare. lei sau de 7 ori mai mult faţa de 2003. antrenaţi în afaceri). Astfel. 10 companii fiduciare.lei. ce e de 3.7 mln. 79 . ca se menţine tendinta de realizare a acţiunilor la preţuri egale cu valoarea lor nominală.a 165 emitenţi (43 la suta). sau de 5 ori mai mult decît în anul trecut. Spre deosebire de piaţa bursieră.7 ori mai mult decît pe parcursul a. la preţ egal cu cel nominal au fost realizate acţiunile a 105 emitenti (57 la suta din numarul emitenţilor. la preţ superior celui nominal acţiunile doar a 38 emitenti (unu la suta).5 mln.acţiunile a 11 emitenţi (8 la suta).3]. Registratorii au înregistrat afaceri cu aproximativ 8. Pe piaţa hîrtiilor de valoare din Moldova activau 140 de participanţi profesionişti. Afacerile bursiere au constituit circa 45 la suta în totalul tranzacţiilor.

2. Au fost infiinţate şi activează Asociaţia Societăţilor pe Acţiuni. 29 din participanţi profesionişti sînt acreditaţi ca birouri de brokeraj la Bursa de Valori a Moldovei. Conform datelor portofoliului de investiţii al fondurilor valoarea titlurilor vîndute şi procurate pe parcursul semestrului I al a. privind tranzacţiile efectuate. ce constituie aproximativ 50 la suta din volumul total al tranzacţiilor pe piaţa secundară a Moldovei. lei. În scopul asigurării unor garanţii clienţilor. de cetateni (sau 51 la suta din populatia Republicii Moldova) au devenit acţionari ai fondurilor de invesţitii şi clienţi ai companiilor fiduciare. efectuează operaţiuni de vînzare-cumpărare în scopul obţinerii veniturilor pentru fondatorii trastului. Actualmente este creată baza constituirii şi activităţii organizaţiilor autoreglabile. Fondurile de investiţii şi companiile fiduciare se manifestă ca cei mai activi participanţi pe piaţa hîrtiilor de valoare. statutul cărora prevede activitatea de broker (dealer). este Bursa de Valori. Actualmente fondurile de investiţii gestionează în mod activ portofoliul de investiţii. Comisia a stabilit cerinţe referitoare la mărimea minimală a capitalului social al companiilor de brokeri. Capitalul social al companiilor de brokeri nebancari a alcatuit 893 547 lei în anul 2005 şi revinea în mediu circa 35 700 lei 80 . din care 19 reprezintă instituţiile bancare. Asociaţia Natională a Brokerilor (Dealerilor) Pieţei Hîrtiilor de Valoare şi Asociaţia companiilor fiduciare "Moldova-trust". efectuînd tranzacţii de cumpărare-vînzare.Instituţia centrală a infrastructurii pieţei de valori. schimb atît a acţiunilor întreprinderilor privatizate din portofoliu.2 mil. Asociaţia Participanţilor Profesionişti la Piaţa Hîrtiilor de Valoare. care nu trebuie să fie mai mic decît 15 000 lei pentru activitatea de comision şi 50 000 lei pentru activitatea comercială.7 mln.2005 a alcatuit 57. precum şi a altor titluri de valoare. Pe piaţa de valori activează 54 participanţi profesionişti. menită să asigure eficacitatea operaţiunilor cu hîrtiile de valoare pe piaţa secundară. participă la adunările generale ale acţionarilor întreprinderilor privatizate din numele clienţilor. În mare masură aceasta se explică prin rolul lor în procesul de privatizare contra BP care s-a derulat pe parcursul anilor 2005-2006. Companiile fiduciare în contunuare administrează acţiunile (cotele-părţi) întreprinderilor privatizate.

spre asigurarea stabilităţii financiare. care are сa scop: a) asigurarea dezvoltării şi perfecţionării în continuare a sistemului financiar-fiscal.8 mln. stabileşte şi promovează politica monetară şi valutară ca parte componentă a politicii economice unice a statului. Totodată pentru registratori acest gen de activitate este exclusiv. c) creşterea rolului funcţional al Guvernului şi al Băncii Naţionale a Moldovei în elaborarea. totodată. De la introducerea monedei naţionale. cit si nemijlocit de emitenţi (în caz că numărul destinatorilor hârtiilor lor de valoare nu depăşeşte 300). Acest gen de activitate poate fi practicat atât de registratori. inclusiv a sistemului financiar şi valutar bazat pe legile pieţei. valutare. care să asigure resursele financiare necesare transformărilor structurale. 81 . inclusiv bancar. 4 din Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei) este de a realiza şi menţine stabilitatea monedei naţionale. promovarea şi corelarea politicilor bugetar-fiscale. stabil. Actualmente în republică activează 25 registratori independenţi şi 41 emitenţi. Obiectivul principal al Băncii Naţionale a Moldovei (art. Vom reflecta strategia Guvernului şi Băncii Naţionale a Moldovei cu privire la dezvoltarea sectorului financiar al Republicii Moldova în perioada 2005-2010. care ţin registrul acţionarilor de sine stătător. Banca Naţională a Moldovei. care contribuie la dezvoltarea economică susţinută. care se manifestă prin creşterea tranzacţiilor. monetare. Volumul tranzacţiilor efectuate de brokeri nebancari de la începutul anului a atins suma de 102. 2005 Hotărârile şi deciziile Comisiei în total circa 20 acte normative au stabilit bazele activităţii de ţinere a registrului pe piaţa mobiliară din Moldova. prin conlucrare cu Guvernul. de credit şi valutare. b) reducerea nivelului inflaţiei şi menţinerea inflaţiei la un nivel jos. ceea ce depăşeşte aproximativ de 5 ori volumul tranzactiilor pentru a. de credit şi investiţionale în vederea dezvoltării continuă a unui sistem financiar. Banca Naţională a Moldovei stabileşte şi menţine condiţiile pieţei monetare. Pentru atingerea acestui obiectiv. stabilă a statului. Banca Naţională a Moldovei a promovat o politică monetară orientată spre îndestularea economiei cu bani şi.Activitatea brokerilor (dealerilor) se distinge prin dinamism bine pronunţat. viabil. acceptabil pentru o creştere economică durabilă. creării unui climat antreprenorial şi investiţional maxim favorabil pentru susţinerea creşterii economice durabile.lei. armonizat cu principiile şi standardele internaţionale.

Evoluţia indicatorului monetizării (raportul dintre masa monetară M3 şi PIB nominal) caracterizează nivelul cererii de bani şi gradul de intermediere financiară în economie: astfel.4 la sută la finele trimestrului III al anului 2006 [4.4 la sută [4. p. Relevantă este evoluţia agregatelor monetare.3 puncte procentuale. Banca Naţională a Moldovei este preocupată de menţinerea stabilităţii cursului de schimb al monedei naţionale.9 la sută în anul 2003 pînă la 31.4.4 ori. nivelul monetizării a sporit de la 21. Strategia acestei politici este fundamentată pe utilizarea bazei monetare .de 2.6 la sută în 2005 şi 40. creditele în economie. Totodată.3 la sută. ca urmare a creşterii reale a economiei naţionale. este semnificativă accelerarea dinamicii indicatorilor monetari în perioada 2000 . În ultimii ani promovarea politicii monetare şi valutare este influenţată considerabil de expunerea Republicii Moldovei la factorii şi şocurile externe. preţurile de consum înregistrînd un ritm de creştere cu 15.4 ori.de 2.4 la sută.6 ori şi depozitele în monedă naţională . În perioada 2000-2006 procesul de reducere a inflaţiei s-a manifestat pe fondalul unei majorări considerabile a cererii de bani. masa monetară în monedă naţională M2 .6 ori. Pe parcursul anului 2003 inflaţia s-a redus cu 25. de 2.7 la sută . p. în termeni reali.4].5 la sută .septembrie 2006 în vederea susţinerii ritmului de creştere economică: masa monetară M3 s-a majorat.de 3. Astfel. acordate în monedă naţională .6.6 la sută în anul 2000 pînă la 38.ca obiectiv intermediar. în perioada analizată. de la 33. Această dinamică reflectă sporirea nivelului de îndestulare a economiei naţionale cu mijloace financiare fără a afecta stabilitatea leului moldovenesc. pînă la nivelul de 18. Un obiectiv permanent al băncii centrale a fost reducerea şi stabilizarea ratei inflaţiei la un nivel jos. În anul 2006 majorarea inflaţiei a fost cauzată preponderent de factori nemonetari. 82 .9 la sută).2 la sută la finele anului 2004 şi 32.cu 44. în 2004 . În acest context. în 2005 .ca obiectiv operaţional şi al masei monetare .evoluţie determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 20.5]. ponderea depozitelor la termen în cadrul masei monetare M3 a avut o tendinţă ascendentă.în septembrie 2005.0 la sută (inclusiv la produsele de panificaţie . Această situaţie (majorarea volumului de emisiune monetară în urma procurărilor semnificative de valută în vederea stabilizării cursului de schimb al monedei naţionale şi completării rezervelor internaţionale) necesită stabilirea unui echilibru între stabilitatea monedei naţionale interne (inflaţia) şi celei externe (cursul de schimb).Politica monetară are un caracter de ţintire monetară.

0 la sută în anul 2000 la 10. iar cea de jos .rata la depozitele overnight).6]. Banca a diminuat rata de bază .29 la sută.0 la sută anual . iar cea la creditele acordate . în care limita de sus o constituie rata la creditele overnight. Punctul de reper în stabilirea ratelor dobînzilor la instrumentele monetare ale Băncii Naţionale a Moldovei este rata REPO de cumpărare.62 la sută în anul 2000. p. pe un termen de două luni.0 la sută în ianuarie 2001 pînă la 14.în ianuarie 2001 pînă la 11.20.67 puncte procentuale în anul 2000 pînă la 5.rata la operaţiunile de depozit (din septembrie 2003 .94 puncte procentuale în perioada ianuarie-septembrie 2006. Rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei la creditele acordate pe termen lung (mai mare de 5 ani) în perioada 2001-2006 a avut o tendinţă de descreştere lentă.0 şi 30.de la 21. Totodată. Dinamica ratelor la facilităţile de lombard şi la creditele overnight a evoluat în descreştere. Pe parcursul anilor 2001-2006 Banca Naţională a Moldovei a diminuat semnificativ ratele dobînzilor la instrumentele sale de reglementare monetară. stabilitatea leului moldovenesc urmărită pe parcursul perioadei analizate. p6]. Banca Naţională a Moldovei stabileşte ratele dobînzilor la instrumentele financiare utilizînd metoda coridorului.la finele trimestrului III al anului 2006 [4. Banca Naţională a Moldovei a operat modificări esenţiale în regimul de constituire şi menţinere a rezervelor obligatorii: 83 . Politica monetară a băncii centrale a favorizat reducerea continuă a ratelor dobînzilor atît la depozitele atrase de băncile comerciale. fiind considerată rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei.5 la sută în septembrie 2006. au creat premisele de diminuare a normei rezervelor obligatorii de la 15. Reducerea nivelului inflaţiei. de la 26. În perioada nominalizată. respectiv. cît şi la creditele acordate în monedă naţională.Politica ratelor dobînzilor la instrumentele de reglementare monetară ale Băncii Naţionale a Moldovei capătă din an în an un rol tot mai important în implementarea politicii monetare şi valutare.92 la sută faţă de 33.98 la sută în perioada ianuarie-septembrie 2006 faţă de 24. Rata anuală medie ponderată la depozitele atrase în monedă naţională de băncile comerciale a constituit 14.0 la sută anual la finele trimestrului III al anului 2006 [4. Începînd cu trimestrul III al anului 2006.0 la sută în anul 2006 faţă de volumul mijloacelor atrase.în luna ianuarie 2001 pînă la 16. marja aferentă operaţiunilor în monedă naţională ale băncilor comerciale s-a diminuat de la 8.0 la sută anual .5 la sută anual .0 şi 17. constituind valori regresive de la 15. a hîrtiilor de valoare de stat. Începînd cu anul 2001. respectiv.

inclusiv datoria la împrumuturi .0 mil. În ansamblu. lei. iar cota hîrtiilor de valoare de stat plasate a variat între 91.400. conform căreia se efectuează rezervarea. a derulat 951 emisiuni de hîrtii de valoare de stat. oferta de hîrtii de valoare de stat a însumat 7894. majorîndu-se către 30 septembrie 2006 cu 1062. fapt ce a permis plasarea a 98.5]. lei.2 la sută. în temeiul Legii nr. evidenţa şi răscumpărarea hîrtiilor de valoare de stat.0 mil.5 mil.7 mil. Acţionînd ca agent fiscal al statului în ceea ce priveşte vînzarea.0 mil. lei) a depăşit volumele anuale din anii 2000-2006.85 la sută în primele nouă luni ale anului 2004 [4.5 mil. au fost incluse mijloacele atrase în valute neconvertibile.2338. Cererea de hîrtii de valoare de stat a fost destul de mare în primele nouă luni ale anului 2004 . lei. Soldul hîrtiilor de valoare de stat în circulaţie la preţul de vînzare (din cele emise la licitaţii pe piaţa primară) a constituit 952.9 mil. în această perioadă. Datoria contractată de către Guvern de la Banca Naţională a Moldovei. cererea . lei [4. lei. a constituit 1675. . Conform situaţiei din 30 septembrie 2006. conform situaţiei de la 31 decembrie 1999. Banca Naţională a Moldovei a acordat Guvernului un împrumut în sumă de 594.8 mil. lei şi datoria reprezentată prin hîrtii de valoare de stat în portofoliul Băncii . Volumul anual al cererilor a depăşit volumul anual al ofertei în fiecare din ultimii patru ani.11269. inclusiv datoria la împrumuturi .2 mil. p6]. iar volumul emis s-a cifrat la 7370. 84 .volumul solicitat la licitaţiile pe piaţa primară în această perioadă (2851. Rata anuală medie ponderată la hîrtiile de valoare de stat plasate pe piaţa primară s-a diminuat de la 22.6 mil.0 mil.băncile au început să menţină rezervele obligatorii numai în conturi la Banca Naţională a Moldovei.în baza de calcul. datoria de stat contractată de la Banca Naţională a Moldovei a constituit 2738. lei.7 la sută din ofertă.2 mil. lei comparativ cu situaţia existentă la 31 decembrie 1999.1 mil. care au avut drept obiectiv finanţarea deficitului bugetar.14 la sută în anul 2000 pînă la 12. p. Banca Naţională a Moldovei.băncile au început să constituie rezervele obligatorii separat în lei moldoveneşti şi în valută liber convertibilă de la mijloacele atrase în valutele respective.195-XV din 17 iunie 2004.360. conform situaţiei de la 30 septembrie 2006.1315. lei şi datoria reprezentată prin hîrtii de valoare de stat în portofoliul Băncii . pentru achitarea datoriei de stat externe. Pe parcursul anilor 2000-2004 datoria statului contractată de la Banca Naţională a Moldovei a înregistrat un trend ascendent. lei. lei.8 la sută şi 96. . în perioada 2000-2006. lei. lei. fiind în creştere cu 718.5 mil. În anul 2006..

Stabilirea cursului de schimb al leului moldovenesc prin mecanismele de piaţă a asigurat consolidarea rezervelor internaţionale ale statului . într-o anumită măsură. ceea ce denotă o depreciere cu 3. lei la 30 septembrie 2004.septembrie 2006 cursul oficial nominal al monedei naţionale faţă de dolarul SUA s-a depreciat cu 4. 85 . Dezvoltarea sectorului financiar contribuie la satisfacerea necesităţilor economiei în servicii financiare calitative şi în infrastructura financiară. lei (158. calculat faţă de luna decembrie 1999. Evoluţia indicatorilor pieţei valutare demonstrează că regimul cursului valutar flotant a fost optimal din punctul de vedere al cadrului macroeconomic şi consolidării rezervelor valutare ale statului.6 mil.În perioada 2000 . constituind 12072.septembrie 2006) cu 7405. Pe parcursul anilor 2000 . dolari SUA în septembrie 2006.6 mil.7 mil.7 la sută. activele totale ale sistemului bancar s-au majorat în ultimii ani (2001 . contribuind la menţinerea caracterului competitiv al exporturilor Republicii Moldova.0 mil. În această perioadă a fost promovată politica regimului cursului valutar flotant. iar tendinţa generală de apreciere a cursului de schimb al monedei naţionale în perioada 2003 . Exercitînd funcţia de intermediar financiar. precum şi la asigurarea implementării eficiente a politicilor economice şi sociale ale statului. Astfel.5902 lei pentru 1 dolar SUA la finele lunii decembrie 1999 pînă la 13.de la 222.9 la sută (de la 11.septembrie 2006 piaţa valutară a fost relativ stabilă şi. Deprecierea mai accentuată a leului faţă de dolarul SUA în anii 2000-2006 a fost condiţionată de refluxul net de valută. dolari SUA la finele anului 2000 pînă la 391. băncile comerciale au reuşit să mobilizeze şi să reinvestească resurse financiare considerabile. sensibilă la factorii externi şi interni ce au provocat fluctuaţii bruşte de scurtă durată ale cursului de schimb. provenită din transferurile de peste hotare efectuate de cetăţenii republicii. precum şi de fluctuaţiile cererii şi ofertei de valută străină în urma evoluţiilor pe pieţele valutare internaţionale.6 la sută). conform ponderii principalilor parteneri comerciali în cadrul tranzacţiilor de comerţ exterior.0 la sută. a constituit 97. De asemenea.0 la sută.aprilie 2004 a fost cauzată de creşterea fluxurilor valutare aferente exportului şi ofertei excesive a valutei străine pe piaţa valutară internă.01 lei pentru 1 dolar SUA la sfîrşitul lunii septembrie 2006). s-a majorat şi ponderea activelor faţă de PIB de la 29. conform căruia rata de schimb se determină în funcţie de cererea şi oferta pe piaţa valutară internă. La finele lunii septembrie 2006 cursul de schimb real efectiv al monedei naţionale.1 la sută pînă la 37.

cele în valută străină .7 la sută). Cota investiţiilor străine în capitalul sistemului bancar rămîne a fi semnificativă . Nivelul înalt al suficienţei capitalului se datorează ponderii semnificative a capitalului acţionar în total active.Sporirea activelor totale ale sistemului bancar se datorează creşterii obligaţiunilor băncilor cu 6397. lei.2 la sută) din contul veniturilor obţinute şi aporturilor suplimentare ale acţionarilor. totodată.5 la sută.7 mil.0 mil. lei (184. Majorarea obligaţiunilor băncilor în perioada 31 decembrie 2000-30 septembrie 2006. rezerve mari nevalorificate de către bănci ce ţin de creşterea activelor sale.5 mil. şi ponderii mari a activelor lichide. lei (73. În perioada menţionată investiţiile acţionarilor rezidenţi s-au majorat cu 186. lei (61.2 mil. majorarea resurselor băncilor a condus la creşterea substanţială a volumului creditelor acordate în economie cu 4556.8 la sută.0 la sută. Respectiv. lei (197. creditele acordate agriculturii şi industriei alimentare . pe cînd investiţiile acţionarilor nerezidenţi .cu 2283.2 la sută.7 mil.5 la sută). Depozitele în lei moldoveneşti s-au majorat cu 3565. constituind 6849.5 mil.1 la sută.6 la sută) faţă de 31 decembrie 2000.9 la sută). au deţinut-o creditele acordate industriei şi comerţului . lei (70.4 mil. nivelul minim necesar fiind de 12.8 la sută).6. lei (235. 4818.3 la sută).8 mil.5 la sută) şi majorării capitalului acţionar cu 1008. lei (198. Majorarea a avut loc din contul creşterii depozitelor persoanelor fizice cu 3190.0 la sută.53. lei (192. lei (284. construcţii şi dezvoltare . Sporirea volumului depozitelor denotă o mai mare credibilitate în sistemul bancar [4. Capitalul de gradul I al băncilor comerciale a sporit în perioada analizată cu 977.5 mil. lei (330. a fost cauzată de creşterea depozitelor totale cu 5849.cu 2660. conform situaţiei de la 30 septembrie 2006.2 la sută) şi a depozitelor persoanelor juridice . Capitalul reprezintă una din principalele componente ale stabilităţii financiare a băncii. Media suficienţei capitalului ponderat la risc pe sistemul bancar rămîne la un nivel înalt. în cea mai mare măsură.3 mil.5].cu 116. 86 . lei la 30 septembrie 2006.1 mil. constituind.27. care reprezintă 20.9 la sută.0 mil.0 la sută).3 mil. atingînd cifra de 8338. lei.0 mil.47. care au un grad jos de risc. p.7 la sută şi creditele acordate pentru imobil.5 mil. Ponderea cea mai mare din totalul portofoliului de credite. lei şi 3519. Cele menţionate denotă un nivel ridicat de acoperire a activelor cu capital propriu şi. constituind 31. lei sau cu 25. respectiv.

menţinînd în perioada 20072010 ritmuri de creştere superioare nivelului de 8.0 la sută . . în contextul reducerii inflaţiei şi menţinerii unui nivel prudent al rezervelor internaţionale de cca 3 luni de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii. Implementarea consecventă a reformelor structurale va consolida potenţialul de creştere economică.0 la sută. precum şi pentru protecţia veniturilor reale ale populaţiei. Sporirea volumului producţiei 87 . p. p. .către anul 2010. Se prevede ca nivelul inflaţiei medii anuale să fie redus sub 10. determinat de cererea şi oferta pe piaţa valutară. .0 la sută. în anii 2007 şi 2008 . Sporirea producţiei industriale va contribui la o evoluţie ascendentă a exporturilor: în anul 2007 se prevede ca exportul să înregistreze o majorare cu 9. a constituit 3.crearea unor condiţii adecvate pentru asigurarea creşterii economice durabile.promovarea unei politici a cursului de schimb a monedei naţionale.promovarea unei politici bugetar-fiscale care să asigure o evoluţie echilibrată a veniturilor şi cheltuielilor publice.implementarea reformelor structurale şi a cadrului regulatoriu.2 la sută [4. Politicile economice vor avea drept scop atingerea unei creşteri cu 6. Creşterea economică în perioada 2005-2010 va fi asigurată prin îmbunătăţirea echilibrului macroeconomic.5].0 la sută în anul 2005. ulterior diminuîndu-se pînă la 5.0 la sută în anul 2005. dezvoltării sectorului real prin promovarea reformelor structurale.5 şi 10.5 la sută. Politicile Guvernului şi Băncii Naţionale a Moldovei privind dezvoltarea sectorului financiar în contextul integrării europene se bazează pe principiile stabilităţii macroeconomice.18. .9 la sută. intensificarea relaţiilor comerciale externe şi activităţii investiţionale. conform situaţiei de la 30 septembrie 2004.6]. respectiv.reducerea nivelului inflaţiei. Se preconizează că ritmurile de creştere a producţiei industriale vor fi mai înalte decît ritmurile de creştere a PIB: în anul 2005 este prevăzută o creştere a producţiei industriale cu 13. iar în următorii ani .0 la sută.0 la sută anual. crearea unor condiţii favorabile pentru activitatea economică externă. iar rentabilitatea capitalului acţionar (venitul net anualizat / media capitalului acţionar) .cu 5. în scopul asigurării unui mediu favorabil pentru desfăşurarea activităţilor antreprenoriale şi investiţionale. Prezenta Strategie are drept scop: .Rentabilitatea activelor (venitul net anualizat / media activelor).cu 11. stabilizarea situaţiei în domeniul datoriei de stat externe şi optimizarea gestionării datoriei pentru diminuarea riscurilor externe. în condiţiile promovării unei politici bugetar-fiscale şi monetare echilibrate [5.

Corespunzător. conform indicatorilor comerţului exterior. Diminuarea nivelului inflaţiei şi menţinerea stabilităţii monedei naţionale constituie obiectivele principale în asigurarea unei creşteri economice durabile.dezvoltarea infrastructurii regionale. Pentru perioada de dezvoltare pe termen mediu (2005-2010).0 şi 6. ceea ce va conduce la o diminuare a deficitului balanţei comerciale.în perioada 2007-2008.4 la sută în anul 2006 pînă la 24. Măsurile care vor fi întreprinse în acest context de Guvern în perioada de referinţă sînt: perfecţionarea sistemului de protecţie socială a şomerilor şi crearea sistemului informaţional al pieţei muncii. Aceste obiective se 88 . cu tangenţă la funcţionarea sistemului financiar. .elaborarea instrumentelor şi mecanismelor de stimulare a băncilor pentru acordarea creditelor pe termen lung. în activitatea investiţională. Astfel. Aceeaşi dinamică se va menţine pînă în anul 2010. sarcina de bază constă în ameliorarea considerabilă a mediului investiţional.0 la sută în anul 2007 şi cu 9. inclusiv a transferurilor angajaţilor de peste hotare. Creşterea economică va fi însoţită de o participare mai largă a forţei de muncă în sectorul de producţie şi prestări servicii.0 la sută .0 la sută . menţionăm următoarele: . în scopul creării condiţiilor de creştere accelerată a investiţiilor private interne şi străine. se estimează o reducere treptată a deficitului balanţei comerciale în raport cu PIB de la 26. cu 7. Obiectivele primordiale ale politicii statului în acest domeniu sînt susţinerea stabilităţii macroeconomice şi promovarea reformelor sectorului public şi a cadrului regulatoriu. precum şi pentru atragerea economiilor populaţiei.susţinerea dezvoltării pieţei financiare sub aspect instituţional şi de infrastructură pentru consolidarea rolului sectorului financiar în mobilizarea şi circulaţia resurselor investiţionale. în scopul ameliorării activităţii investiţionale la nivel regional. Printre acţiunile prioritare. . cu 10. pentru perioada de referinţă este prognozat un ritm moderat de creştere a importului cu 8.0 la sută în 2007.7 la sută în anul 2008.industriale va contribui la substituirea treptată a importurilor. fiind prevăzute ritmuri superioare de creştere comparativ cu cele ale PIB: investiţiile capitale vor atinge un nivel estimat de majorare. precum şi reducerea riscurilor investiţionale. în termeni reali. contribuind astfel la sporirea rolului veniturilor sub formă de salariu în reducerea sărăciei.în anii 2007-2008. Menţinerea ritmurilor de creştere economică va fi asigurată prin majorarea volumului de investiţii în capital fix.

inclusiv în business-ul mic şi mijlociu. inclusiv prin menţinerea excedentului bugetar (primar). vor fi promovate următoarele politici: . drept rezultat al transferurilor valutei străine provenite din munca prestată în străinătate de către cetăţenii Republicii Moldova). ce prevede volume adecvate situaţiei economiei naţionale ale masei monetare. măsurile cu caracter bugetar-fiscal (modificarea cotelor impozitelor şi a mărimilor taxelor). combustibil etc. creditare. gazele naturale. . .politica bugetar-fiscală antiinflaţionistă.politica monetară antiinflaţionistă. Pentru atenuarea impactului asupra cursului de schimb al monedei naţionale. în scopul creării unui climat investiţional favorabil ce ar permite atragerea investiţiilor străine şi direcţionarea surselor provenite din munca prestată în străinătate de către cetăţenii Republicii Moldova în sectorul real al economiei. realizată prin: a) corelarea ritmurilor de creştere a salariului mediu pe economie cu ritmurile de creştere a productivităţii muncii în economia naţională. . c) indexarea pensiilor cu ritmurile preconizate ale creşterii anuale a salariului mediu pe economie şi rata inflaţiei. 89 . În scopul reducerii nivelului inflaţiei. creşterea veniturilor populaţiei (în special. susţinerea şi încurajarea activităţilor de marketing spre extinderea şi diversificarea pieţelor de desfacere. Aceste politici vor fi orientate spre: . prin intermediul căreia se vor obţine proporţiile optime în fluxurile băneşti.raţionalizarea structurii importurilor şi stimularea dezvoltării sectorului de producere (de bunuri şi servicii) ca bază de sporire a exporturilor. vor fi întreprinse acţiuni concrete.0 la sută în raport cu PIB).reducerea deficitului contului curent (pînă la 5. controlate de către stat.preconizează a fi atinse prin aplicarea instrumentelor politicilor monetare. factorul monetar-creditar. fiscale şi investiţionale. modificarea cursului de schimb al monedei naţionale. urmărind scopul de a stimula procesele investiţionale şi de a majora ritmurile de creştere economică. Printre cei mai importanţi factori ce determină inflaţia în Republica Moldova pot fi menţionaţi: modificarea preţurilor stabilite pe cale administrativă (la energia electrică. creditelor în economie şi numerarului în circulaţie. urmărind alinierea producţiei naţionale la standardele europene de calitate.politica structurală antiinflaţionistă. b) aplicarea instrumentelor financiare de tranziţie de la piaţa de consum la piaţa de acumulări.).

În acest context. .atragerea fluxurilor de remitenţe ale cetăţenilor ce lucrează peste hotare spre investire productivă sau acumulare de economii în bănci. ..deducerea defalcărilor de reduceri pentru pierderi de credite (în fondul de risc).liberalizarea treptată a mişcărilor de capital. cît şi a celor de valori mobiliare (pieţele primară şi secundară). . prevăzute de legislaţia fiscală. agenţii economici ai micului business.codificarea şi perfecţionarea (simplificarea) în continuare a legislaţiei fiscale.stimularea activă a procesului inovaţional. aprobat anual de Guvern. .atingerea unui nivel optim al presiunii fiscale şi extinderea bazei de impozitare. crearea noilor locuri de muncă etc. . În special. Acestea prevăd următoarele: . precum şi a 90 . atragerea investiţiilor atît străine. a angajamentelor externe contractate. .perfecţionarea (simplificarea) procedurilor de administrare a facilităţilor menţionate. În scopul stimulării activităţii economice. stabilităţii şi transparenţei fiscale.onorarea.păstrarea facilităţilor fiscale stabilite la plata impozitului pe venit pentru investitori. în special prin încurajarea dezvoltării micului business. în măsura posibilităţii. În perioada 2005-2010 politica fiscală va fi orientată spre obţinerea unor performanţe în vederea asigurării unui climat antreprenorial favorabil.utilizarea eficientă a asistenţei tehnice şi financiare străine. . .armonizarea legislaţiei fiscale cu cea a Uniunii Europene. raţionalizarea condiţiilor de contractare a celor noi.încurajarea dezvoltării activităţii burselor.implementarea standardelor internaţionale (europene) de evidenţă şi statistică. obiectivele generale sоnt: . obiectivele menţionate mai sus privind sectorul financiar se vor atinge prin acceptarea celor mai importante scutiri acordate instituţiilor financiare: . depunerea eforturilor întru restructurarea datoriilor externe istorice. .stimularea activităţii economice. principalele obiective ale politicii fiscale оn sectorul financiar vor fi strict corelate cu obiectivele trasate оn Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu. .asigurarea echităţii. atît de bunuri. Guvernul va întreprinde şi în continuare măsuri pentru asigurarea unui climat antreprenorial favorabil. stabilităţii şi previzibilităţii veniturilor la buget. . cît şi a celor autohtone în economia naţională. Оn acest context..

a dobînzilor persoanelor fizice. identificarea unor servicii de o calitate mai înaltă. 91 . înglobînd obiective de performanţă şi impactul acestora asupra creşterii economice şi nivelului de viaţă al populaţiei. . precum şi dobînzile de la hîrtiile de valoare de stat şi hîrtiile de valoare emise de Banca Naţională a Moldovei. şi de la depunerile membrilor pe conturile de economii personale în asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor. Obiectivele politicii bugetare vizează următoarele: . amplasate pe teritoriul republicii..optimizarea priorităţii cheltuielilor publice şi reconsiderarea politicii sociale prin asigurarea protecţiei sociale pe baza unor măsuri focalizate spre cele mai defavorizate categorii ale populaţiei.0 la sută . cum ar fi certificatele bancare de depozit şi cambiile bancare. . a veniturilor obţinute de băncile comerciale din creditele acordate pe un termen de peste 3 ani şi în proporţie de 50. contribuţiilor iniţiale.vărsămintelor obligatorii anuale. .0 la sută de impozitul pe venit.scutirea de TVA a serviciilor financiare.ajustarea în continuare a serviciilor publice la posibilităţile reale de acumulare a veniturilor la buget şi obţinerea unei stabilităţi bugetare.scutirea. în mărime de 100. externalizarea serviciilor.scutirea de impozitul pe venit. la calcularea impozitului pe venit. care sînt instrumente ale pieţei monetare. Guvernul va stabili un control strict asupra cheltuielilor prin îmbunătăţirea managementului cheltuielilor. pînă la 1 ianuarie 2010. lichidarea instituţiilor cu activitate ineficientă. . . obţinute de la depozitele bancare. Programele vor fi elaborate în sectoare prioritare.pe veniturile obţinute din creditele pe un termen de la 2 la 3 ani. valorile mobiliare. în domeniul cheltuielilor publice. în următorii ani se va acorda o importanţă sporită transferurilor sociale către populaţie şi cheltuielilor de salarizare. posibilitatea utilizării noilor tehnologii. optimizarea numărului de personal.aplicarea în continuare a modului de programare bugetară prin fundamentarea bugetului şi alocarea fondurilor publice pe bază de programe. Ţinînd cont de impactul direct asupra nivelului de trai. implementarea unor noi forme (alternative) de prestare a serviciilor cu costuri mai mici. contribuţiilor trimestriale şi contribuţiilor speciale ale băncilor în fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar.

scopurile politicii monetare şi valutare a Băncii Naţionale a Moldovei sînt trasate prin coordonare cu politicile bugetar-fiscală şi instituţională ale Guvernului. Ca rezultat. cu luarea în considerare a factorilor de influenţă strategică asupra dezvoltării sectoarelor. contribuind la asigurarea unei dezvoltări economice susţinute. În scopul atingerii unei transparenţe bugetare mai largi. identificate de analizele Cadrului de Cheltuieli pe Termen Mediu.continuarea negocierilor cu Banca Mondială în scopul refinanţării creditelor. poate fi definită ca un ansamblu al acţiunilor întreprinse de Banca Naţională a Moldovei în vederea creării unor condiţii monetare favorabile pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi încurajarea creşterii economice durabile. Astfel. pe lîngă veniturile şi cheltuielile tradiţionale. . bugetul de stat. se va promova politica de integrare a tranzacţiilor în cadrul bugetului. ca parte componentă a politicii economice a statului. obţinute de la Banca pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în condiţii comerciale în credite cu condiţii concesionale. va include fondurile şi mijloacele speciale.Alocarea resurselor pe sectoare se va efectua în baza analizei programelor sectoriale de cheltuieli. inclusiv prin intermediul Consiliului Creditorilor. se va pregăti baza pentru restructurarea datoriei externe. în special obligaţiunile de stat cu termenul de circulaţie de pînă la 5 ani.colaborarea activă şi permanentă cu instituţiile financiare internaţionale. Această sferă prevede: .diminuarea datoriei de stat interne faţă de Banca Naţională a Moldovei. în scopul realizării politicii bugetare. pe care ratele dobînzilor se vor stabili în condiţiile pieţei şi vor servi drept împrumuturi pe diverse termene. Politica monetară şi valutară. . .continuarea politicii de abţinere de la emiterea garanţiilor de stat pentru împrumuturile interne şi externe. În cazul semnării programului susţinut de Fondul Monetar Internaţional. precum şi proiectele investiţionale cu finanţare externă.continuarea negocierilor cu întreprinderile ce au beneficiat de împrumuturi garantate de stat în trecut şi nu şi-au onorat obligaţiunile vizînd restabilirea la buget a mijloacelor sustrase pentru onorarea garanţiilor de stat. Utilizarea obligaţiunilor de stat pe termen lung.lărgirea spectrului de instrumente financiare utilizate. 92 . precum şi a rezervelor de eficientizare a cheltuielilor în unele sectoare. va conduce la crearea unei pieţe interne stabile de instrumente financiare. . .

luînd în considerare orientările politicii social-economice şi a celei externe a Republicii Moldova spre apropierea nivelului de dezvoltare şi a standardelor de trai de cele înregistrate în ţările dezvoltate. pentru atingerea şi menţinerea stabilităţii macroeconomice. ceea ce presupune o dinamică controlabilă şi prognozabilă a nivelului preţurilor şi lipsa fluctuaţiilor bruşte şi neprevăzute ale cursului de schimb al monedei naţionale faţă de alte valute. bazat pe indicele preţurilor de consum.Conform Cadrului de Cheltuieli pe Termen Mediu pe anii 2005-2008. În acest sens. Banca trebuie să ţină cont de o multitudine de circumstanţe în cadrul cărora evoluează politicile şi instituţiile financiare. acceptabil pentru creşterea economică durabilă. Banca Naţională a Moldovei reiesă din necesitatea creării unor condiţii favorabile pentru atingerea obiectivelor propuse. Este cert faptul că stabilizarea dinamicii preţurilor în perspectivă de lungă durată va conduce la creşterea bunăstării economice şi a potenţialului de dezvoltare a economiei naţionale. consolidarea încrederii populaţiei în sistemul financiar al statului. Una din aceste condiţii este stabilitatea monedei naţionale. cum sînt: şocurile provocate de modificarea preţurilor la 93 . Banca Naţională a Moldovei îşi rezervă dreptul de a se călăuzi în deciziile privind politica monetară şi valutară de un indicator sintetic al inflaţiei. implementarea mai eficientă a reformelor sociale. Aceste circumstanţe şi evoluţia rapidă a pieţei financiare impune Banca Naţională a Moldovei. Experienţa Băncii Naţionale a Moldovei demonstrează că. să atragă atenţia asupra unor obiective adiţionale şi să analizeze importanţa lor pentru atingerea şi menţinerea stabilităţii macroeconomice. Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei pe anii 2004-2008. pe lîngă urmărirea obiectivului principal. Banca Naţională a Moldovei stabileşte drept scop final al politicii monetare pentru perioada trasată reducerea nivelului inflaţiei şi menţinerea ei la un nivel jos. a cursului primordial de integrare în Uniunea Europeană. Realizarea stabilităţii monedei naţionale va contribui la reducerea incertitudinilor şi a riscurilor în procesul de adoptare a deciziilor în domeniul investiţional. scopurile principale ale politicii macroeconomice ale statului pe termen mediu şi lung le constituie creşterea economică durabilă şi majorarea nivelului de trai al populaţiei. Astfel. care ar reflecta creşterea preţurilor cauzată nemijlocit de factorii monetari şi ar exclude variaţiile de scurtă durată ale preţurilor de consum din motive ce nu ţin de activitatea Băncii. şi anume inflaţia de bază. Elaborînd şi implementînd politica monetară şi valutară în cadrul politicii economice unice a statului.

un rol important în cadrul politicii monetare şi valutare îl va deţine cursul de schimb al monedei naţionale. politica monetară şi valutară a Băncii Naţionale a Moldovei în anii 2005-2010 va fi promovată ţinînd cont de necesitatea reducerii nivelului inflaţiei şi stabilizării preţurilor. precum şi luînd în considerare sensibilitatea ei înaltă la influenţa factorilor economici externi. . eficienţa politicii monetare şi valutare pe termen lung depinde de realizarea consecventă a tuturor obiectivelor macroeconomice. dezvoltarea macroeconomică a ţărilor-partenere ale Republicii Moldova. .resurse energetice. Dat fiind faptul că integrarea europeană este.indicatorii bugetului de stat. Banca Naţională a Moldovei îşi rezervă dreptul de a efectua intervenţii valutare în cazul necesităţii de a atenua fluctuaţiile excesive ale cursului valutar.intensitatea afluxului remitenţelor din munca cetăţenilor peste hotare. se impune implementarea consecventă a modelului de 94 . deciziile administrative de modificare a tarifelor la servicii. Pe lîngă aceasta. Reieşind din caracterul transparent al economiei. . dinamica preţurilor pe pieţele internaţionale la produsele similare celor exportate din ţară. perfecţionarea cadrului legal şi instituţional.dependenţa Republicii Moldovei de factorii externi. Totodată. Stabilind un regim de flotare liberă. efecte ale sezonalităţii preţurilor la produsele agroalimentare (legume şi fructe) etc. . obiectivul fundamental al dezvoltării. realizarea sarcinilor ce ţin de implementarea politicii monetare şi valutare se va efectua cu luarea în considerare a următorilor factori: .rezultatele implementării reformelor în sectorul real al economiei. cu referinţă la Republica Moldova. autonomia Băncii Naţionale a Moldovei este un factor important pentru susţinerea credibilităţii ce serveşte drept precondiţie pentru eficientizarea politicii monetare şi valutare. De menţionat că realizarea obiectivului principal al politicii monetare şi valutare pe termen mediu şi lung va fi posibilă prin susţinerea consecventă a restructurării economiei naţionale.dinamica dezvoltării sectorului bancar. De asemenea. În contextul celor expuse. precum sînt conjunctura economica pe pieţele internaţionale la produsele petroliere şi resursele energetice. O altă sarcină a politicii monetare şi valutare în perioada vizată este accentuarea rolului politicii ratelor dobînzilor a Băncii Naţionale a Moldovei la formarea condiţiilor pieţei monetare a Republicii Moldova.

atît instrumente de sterilizare a excesului de lichiditate. fiscal. În acest sens. va continua conlucrarea cu Guvernul în vederea convergenţei politicilor promovate. Banca Naţională a Moldovei consideră necesară o corespundere dintre definirea obiectivului principal al politicii monetare şi valutare a Băncii Naţionale a Moldovei şi a obiectivului principal al Băncii Centrale Europene. inclusiv în sistemul vamal.menţinerea stabilităţii preţurilor. care va fi susţinută de stabilizarea încrederii în moneda naţională. va emite certificatele Băncii Naţionale a Moldovei. urmărind majorarea gradului de monetizare a economiei. bancar. Politica monetară şi valutară va fi orientată spre menţinerea lichidităţilor din sistemul bancar la un nivel optimal. Astfel. armonizîndu-l cu cel al Băncii Centrale Europene şi. care va fi utilizată la deservirea creditelor acordate anterior de către Bancă. creditele/depozitele overnight). 95 .dezvoltare economică prin armonizarea treptată a legislaţiei naţionale cu cea europeană în toate domeniile. de consolidarea în continuare a sistemului bancar în contextul creşterii reale a produsului intern brut. Banca Naţională a Moldovei se va conforma la standardele Uniunii Europene în definitivarea cadrului de promovare a politicii monetare şi valutare. Din cele expuse rezultă că politica monetară şi valutară a Băncii Naţionale a Moldovei pentru anii 2005-2010 îşi va păstra caracterul prudent. ţinînd cont de dinamica proceselor inflaţioniste. Opţiunile strategice care stau la baza Strategiei politicii monetare şi valutare în perioada 2005-2010 se vor realiza prin aplicarea flexibilă a setului instrumentarului monetar. rezervele obligatorii. Banca va utiliza metoda coridorului ratelor dobînzilor. Banca Naţională a Moldovei va menţine caracterul prudent al politicii ratelor dobînzilor. de conjunctura pieţei monetare şi valutare. de indicatorii macroeconomici. care vor favoriza sterilizări mai eficiente ale excesului de lichiditate din sistemul bancar. acceptarea de depozite de la bănci. În special. Banca Naţională a Moldovei va continua determinarea ratei dobînzii pentru creditele pe termen lung. va fi posibilă modificarea Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei cu specificarea obiectivului principal al Băncii . utilizînd. juridic şi social. în funcţie de evoluţia macroeconomică şi de situaţia pe piaţa monetară. pe lîngă instrumentele deja utilizate (operaţiunile de piaţă deschisă. În acest scop. cît şi instrumente de injectare a lichidităţii. facilităţile de lombard. În acest sens. Banca va diversifica instrumentarul. În vederea promovării continue eficiente a politicii ratelor.

cît şi la credite. în condiţiile asigurării acestora cu hîrtii de valoare de stat la rata pieţei şi va accepta reemisiunea ulterioară de către Ministerul Finanţelor a hîrtiilor de valoare de stat (la rata dobînzii de piaţă). Banca Naţională a Moldovei. continuînd.plasarea hîrtiilor de valoare de stat dematerializate prin desfăşurarea licitaţiilor de vînzare a acestora pe piaţa primară. atît la depozite. 96 . în colaborare cu Ministerul Finanţelor şi Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. în detrimentul instrumentelor de natură mai pronunţat administrativă (rezervele obligatorii). În anii 2005-2010 Banca Naţională a Moldovei va continua reperfectarea împrumuturilor acordate anterior statului. ca agent fiscal al statului. În vederea dezvoltării continuă a pieţei hîrtiilor de valoare de stat.După implementarea Sistemului Automatizat de Plăţi Interbancare de generaţie nouă. inclusiv în scopul finanţării proiectelor investiţionale în economia naţională. în colaborare cu Ministerul Finanţelor. de credit şi valutare.promovarea unei politici orientate spre stimularea evoluţiei pieţei. Banca Naţională a Moldovei. în limite ce nu ar putea afecta starea în ansamblu a bugetului de stat. comercializarea hîrtiilor de valoare de stat cu termenul de circulaţie mai mare de un an şi la Bursa de Valori. Banca Naţională a Moldovei va introduce mecanismul creditului "intraday". va contribui la: . raţionalizarea politicii emisionale prin emiterea titlurilor de stat pe termen lung. transmise anterior Băncii Naţionale a Moldovei contra împrumuturi contractate de Guvern în anii precedenţi. utilizarea facilităţilor permanente .asigurarea lichidităţii suficiente în sectorul bancar. totodată. acordarea asistenţei de marketing şi a serviciilor de depozitar pentru hîrtiile de valoare emise. va întreprinde măsuri de rigoare pentru o dezvoltare mai vastă a pieţei secundare a hîrtiilor de valoare de stat. În scopul ameliorării mediului de afaceri. . Banca va utiliza preponderent operaţiunile de piaţă deschisă în gestionarea lichidităţii. prin următoarele acţiuni: . . ţinînd cont de indicatorii macroeconomici şi agregatele monetare.credite/depozite overnight. prin lărgirea şi diversificarea bazei de investitori. Banca Naţională a Moldovei va contribui şi în continuare la diminuarea ratelor dobînzilor promovate de către bănci. va continua diminuarea treptată a normei rezervelor obligatorii. încurajarea participanţilor pieţei hîrtiilor de valoare pentru eficientizarea activităţii pe această piaţă.realizarea şi menţinerea stabilităţii monedei naţionale prin stabilirea condiţiilor pieţei monetare.

perfecţionarea cadrului legislativ în vederea restrîngerii utilizării numerarului în tranzacţii. Prin promovarea politicii valutare Banca Naţională a Moldovei preconizează şi în continuare flotarea liberă a monedei naţionale şi stabilirea cursului valutar oficial de schimb 97 . va fi îmbunătăţit cadrul legislativ în vederea emiterii instrumentelor pieţei monetare.promovarea în continuare a politicii de consolidare şi de creştere a gradului de credibilitate în sistemul bancar. . prin întreprinderea măsurilor orientate spre: a) diminuarea riscurilor aferente operaţiunilor active ale băncilor.în comun cu Banca Naţională a Moldovei. ceea ce va conduce la reducerea costului investiţiilor străine atrase de bănci. . va promova un dialog permanent cu instituţiile financiare internaţionale în vederea stabilirii unui parteneriat real şi al unui climat de încredere. printre care menţionăm următoarele: . utilizînd asistenţa tehnică a programului "FIRST Initiative". implementarea şi asigurarea aplicării în continuare a instrumentelor şi modalităţilor de plată fără numerar în toate domeniile economiei naţionale. c) dezvoltarea sistemului de control intern. . în comun cu Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare şi alte organe de stat. în scopul majorării investiţiilor în economia naţională şi diminuării preţului creditelor bancare. va întreprinde măsuri de restrîngere a numerarului în circulaţie. În acest sens. Avînd în vedere că expansiunea numerarului în masa monetară creează aşteptări inflaţioniste şi poate perturba piaţa valutară.promovarea în continuare a politicii de macrostabilizare în vederea realizării cu succes a reformelor structurale.adoptarea de măsuri în vederea diminuării treptate a datoriei interne a statului faţă de Banca Naţională a Moldovei.. cum sînt certificatele bancare de depozit şi cambiile bancare. precum şi în scopul dezrădăcinării economiei tenebre. în colaborare cu Guvernul. contribuirea la creşterea ratingului ţării. b) sporirea gradului de acoperire a acestui risc cu capital propriu. Pentru atingerea obiectivelor trasate.promovarea politicii ratelor la instrumentele monetare aplicate de Bancă la un nivel adecvat situaţiei pe piaţa financiară. d) ridicarea nivelului de dezvăluire de către băncile comerciale a informaţiei ce ţine de activitatea sa. Banca Naţională a Moldovei. Banca Naţională a Moldovei. Guvernul va întreprinde următoarele acţiuni: . va contribui la lărgirea spectrului de instrumente ale pieţei financiare.

vor fi stimulate acţiunile orientate spre consolidarea sistemului bancar. politica monetară şi valutară a Băncii Naţionale a Moldovei va fi direcţionată spre căutarea unui echilibru între emisiunea monetară şi stabilitatea relativă a monedei naţionale. Banca Naţională a Moldovei preconizează trecerea de la determinarea cursului oficial al leului moldovenesc faţă de euro prin cros-cursul faţă de dolarul SUA cotat pe piaţa internaţională la stabilirea cursului oficial al leului moldovenesc faţă de euro. În acest context. în funcţie de politica monetară şi valutară. Ca urmare. tranzacţii forward. În sensul perfecţionării cadrului legal în domeniul reglementării valutare pe teritoriul Republicii Moldova se preconizează ajustarea legislaţiei în domeniul valutar la legislaţia Uniunii Europene. care. la rîndul său. Scopul principal urmărit prin politica şi acţiunile statului în domeniul vizat este perfecţionarea în continuare a modului de funcţionare a băncilor. ceea ce va asigura creşterea gradului de siguranţă în activitatea acestora. Proprietarii şi administraţia băncilor vor stabili şi întreprinde măsuri în vederea diminuării 98 . În cadrul implementării politicii valutare. Banca Naţională a Moldovei îşi rezervă dreptul de a efectua intervenţii valutare în cazul necesităţii de a atenua fluctuaţiile excesive ale cursului valutar. va fi promovată şi în cadrul fiecărei bănci în parte. situaţia economică a ţării. În cazul majorării esenţiale a ponderii monedei euro în rulajul total al pieţei valutare. se planifică liberalizarea treptată a unor operaţiuni ce ţin de transferul de capital din Republica Moldova. reieşind din cotaţiile băncilor comerciale pe piaţa intra şi interbancară din Republica Moldova. inclusiv evoluţia indicatorilor macroeconomici. ceea ce nu va afecta atingerea obiectivului său principal. Banca Naţională a Moldovei va modifica metodologia de stabilire a cursului oficial de schimb al leului moldovenesc faţă de euro. Totodată. Banca Naţională a Moldovei va tinde spre menţinerea rezervelor valutare internaţionale la un nivel acceptabil pentru acoperirea a cel puţin trei luni de import şi va continua alocarea activelor sale valutare în instrumente investiţionale care corespund criteriilor de siguranţă şi lichiditate. precum şi va spori capacitatea băncilor de a satisface necesităţile economiei naţionale şi ale persoanelor fizice în servicii bancare.al leului moldovenesc faţă de dolarul SUA în baza cursurilor valutare preponderente pe piaţa valutară. Pentru realizarea numitului scop. În calitate de instrumente ale politicii valutare vor fi utilizate în continuare cumpărările directe de valută străină şi operaţiunile valutare de tip swap valutar.

sînt lipsite de condiţii prealabile pentru apariţia problemelor pe viitor. care vor decide astfel să-şi majoreze capacitatea de competitivitate pe piaţă. Vor fi retrase autorizaţiile de la băncile care admit în activitatea sa abateri de la prevederile legislaţiei şi actelor normative bancare. care vor stimula consolidarea în continuare a sistemului bancar autohton. activitatea desfăşurată.să consulte registrul în cauză. la momentul autorizării. vor fi susţinute procesele de fuziune şi asociere a băncilor. poziţia lor fiscală. dezvoltarea sistemului de control intern şi perfecţionarea modului de activitate a organelor de conducere. 99 . ca rezultat. Activitatea băncilor străine pe piaţa serviciilor bancare din Republica Moldova şi experienţa acumulată de către acestea vor contribui la îmbogăţirea cu noi cunoştinţe a băncilor autohtone şi. perfecţionarea metodelor de dirijare a activelor şi pasivelor. la promovarea în continuare a unui sector bancar puternic şi competitiv. sporirea gradului de acoperire a acestui risc cu capital propriu. astfel urmărindu-se scopul de a înfiinţa numai acele bănci noi care. disponibile pe piaţă. publicul larg şi organele de stat interesate.riscurilor aferente operaţiunilor active ale băncilor. crearea unui registru public de raportare financiară accesibil pentru investitori. fapt ce conduce sau poate conduce la înregistrarea pierderilor şi reducerea substanţială sau totală a capitalului. inclusiv fiscale etc. centru care va acumula baza informaţională referitor la întreprinderile înregistrate. Pentru încurajarea acordării creditelor. astfel încît toţi notarii să fie apţi să înregistreze gajul. creînd astfel condiţii favorabile pentru concentrarea mijloacelor temporar libere. În acelaşi timp. În acest scop. imobilul gajat. În cadrul sistemului bancar va fi susţinut procesul de consolidare prin limitarea sau suspendarea activităţilor băncilor problematice privind atragerea depozitelor de pe piaţa financiară. crearea unui centru informaţional cu un statut bine definit. accelerarea implementării unui registru centralizat şi computerizat al gajului. De asemenea. precum şi în scopul reducerii riscurilor băncilor în activitatea de creditare vor fi oportune: crearea birourilor de credit care vor acumula şi vor face disponibile informaţiile privind istoria creditară a agenţilor economici şi care se vor afla în gestiunea utilizatorilor acestor birouri.. iar băncile . vor fi susţinute investiţiile strategice din străinătate. litigiile în care este antrenat. în băncile care îşi desfăşoară activitatea cu un grad comparativ mai înalt de prudenţă. vor fi menţinute cerinţe efective de prudenţă faţă de procesul de autorizare a băncilor noi.

în scopul obţinerii unei informaţii suficiente privind acţionarii băncilor şi proprietarii lor. care va organiza cursuri cu tematici financiar-bancare pentru perfecţionarea specialiştilor din sistemul bancar.Avînd drept scop diminuarea riscurilor operaţiunilor active ale băncilor şi oferirea pe piaţă a unor produse de importanţă socială majoră şi cu un grad sporit de risc.crearea condiţiilor legale pentru a permite deducerea defalcărilor de reduceri pentru pierderi la active. Sistemul bancar se va dezvolta în conformitate cu standardele general acceptate. Băncile vor promova politicile sale interne cu scopul de a determina şi a menţine baza de date necesare pentru transferul mijloacelor în Fondul de garantare a depozitelor. raportării financiare şi auditului. în scopul stabilirii clare a responsabilităţii pentru aplicarea obligaţiunilor companiilor ce prezintă rapoarte financiare. aferentă activităţii băncilor. se vor întreprinde măsuri orientate spre optimizarea impozitării băncilor prin: . la majorarea resurselor financiare ale băncilor. vor putea fi investite de către acestea pe termen lung. . care. vor fi susţinute eforturile depuse în vederea funcţionării Centrului de instruire pe lîngă Asociaţia Băncilor din Moldova. Funcţionarea eficientă a sistemului de garantare a depozitelor va conduce la creşterea încrederii în sistemul bancar. precum şi în scopul promovării principiilor de guvernare corporativă. inclusiv standardele stabilite de Directivele Uniunii Europene. la micşorarea costurilor serviciilor bancare. specializate în acest domeniu.modernizarea legislaţiei în domeniul contabilităţii. 100 . în conformitate cu practicile internaţionale. altele decît creditele. Banca Naţională a Moldovei şi Guvernul vor promova în continuare politica de stimulare a dezvoltării prudente a sistemului bancar prin direcţiile strategice expuse în cele ce urmează. . privind ajustarea acesteia la principiile internaţionale: . în conformitate cu principiile general acceptate pe plan internaţional.modificarea legislaţiei bancare. pentru a stabili influenţa acestora asupra activităţii băncii. modificarea Legii cu privire la societăţile pe acţiuni. ulterior. Comitetul Basel pentru supraveghere bancară eficientă. precum şi pentru acoperirea riscului de piaţă şi de ţară aferent activităţii băncilor comerciale pe plan internaţional. Ţinînd cont de dezvoltarea rapidă a sistemului bancar şi de necesitatea implementării în continuare a standardelor general acceptate.extinderea metodei de calculare în timp util a TVA asupra obiectului gajat vîndut. În scopul menţinerii stabilităţii şi consolidării sistemului bancar. elaborate de organismele financiare internaţionale. inclusiv cu Directivele Uniunii Europene. Vor fi întreprinse următoarele măsuri orientate spre perfecţionarea legislaţiei în vigoare.

Băncile îşi vor majora eşalonat capitalul pînă la finele anului 2005.Consolidarea sistemului bancar are o importanţă majoră în asigurarea funcţionării stabile a economiei naţionale. De investirea băncilor cu capital depinde în mod direct şi stabilitatea financiară a acestora. totodată. În această ordine de idei menţionăm următoarele. dependentă în mare măsură de fluctuaţiile economice externe. 101 . Necesitatea majorării acestor exigenţe este condiţionată de un şir de factori expuşi în cele ce urmează. în funcţie de categoria autorizaţiei deţinute. riscul insolvabilităţii fiind cu mult mai înalt la băncile cu un grad redus de capitalizare. este oportună majorarea cerinţei faţă de capitalul minim necesar în atare mod. Acţiunile băncilor privind asocierea şi fuziunea acestora vor fi susţinute în cazul în care nu vor exista premise pentru apariţia băncilor neviabile şi a pericolului monopolizării pieţei serviciilor bancare. se va lua în considerare practica general acceptată în acest domeniu. Ţinînd cont de aceasta. Pentru ca băncile autohtone să fie competitive pe plan internaţional. care rezultă din rolul pe care îl are capitalul în activitatea băncilor. Exigenţele privind mărimea minimă a valorii absolute a capitalului. precum şi a exigenţelor faţă de mărimea absolută a capitalului şi suficienţa capitalului ponderat la risc. În scopul întăririi disciplinei de piaţă va fi promovată practica privind dezvăluirea informaţiilor aferente proprietarilor băncilor. încît capitalul acestora să fie comparabil cu cerinţele existente în majoritatea statelor europene. deoarece mărimea capitalului determină abilitatea băncii de a amortiza influenţa negativă a riscurilor la care este supusă permanent banca şi de a menţine. Acesta este un factor deosebit de important în condiţiile economiei în perioada de tranziţie. La înaintarea noilor cerinţe faţă de structura capitalului băncilor. precum şi a suficienţei capitalului ponderat la risc. Banca Naţională a Moldovei depune eforturi orientate spre sporirea stabilităţii băncilor din republică prin majorarea exigenţelor faţă de capitalul minim necesar. Banca Naţională a Moldovei va determina şi în continuare necesitatea majorării cerinţei faţă de capitalul băncilor în vederea sporirii gradului de stabilitate şi solvabilitate a sistemului bancar. capacitatea de plată faţă de deponenţi şi creditori. vor continua să se considere instrumente importante de promovare a procesului de consolidare a sistemului bancar.

procedee de autorizare şi aprobare. Băncile comerciale vor continua să perfecţioneze sistemele de control intern în vederea asigurării de către acestea a minimizării riscurilor menţionate. pot fi considerate suficient de capabile de a-şi conduce afacerile eficient şi prudent.) vor fi dezvoltate în continuare. precum şi la angajamentele extrabilanţiere. Sistemele de control intern (controale organizatorice şi administrative. inclusiv la investiţii în alte entităţi nebancare. Va fi supravegheată desfăşurarea unei eventuale activităţi în comun a persoanelor care deţin cote substanţiale în capitalul băncilor. reieşind din situaţia sa financiară şi activitatea din trecut. Avînd în vedere influenţa considerabilă a proprietarilor asupra politicii băncii. Vor fi menţinute şi perfecţionate în continuare criteriile faţă de calificarea. ceea ce va contribui la consolidarea în continuare a sistemului bancar autohton prin transferul cunoştinţelor de domeniu băncilor autohtone. metode de dirijare. Se va examina posibilitatea extinderii cerinţelor privind formarea provizioanelor la alte tipuri de active. crearea provizioanelor adecvate pentru acoperirea riscurilor aferente creditelor. experienţa şi integritatea morală ale administratorilor băncilor comerciale necesare pentru a conduce eficient şi prudent afacerile băncii. în vederea determinării structurii proprietarilor şi surselor mijloacelor vărsate în capitalul băncii. Va fi verificată existenţa şi 102 . inclusiv spre diversificarea acestora. Se vor stabili şi în continuare limite maxime. Vor fi promovate politicile privind identificarea proprietarilor care exercită o influenţă considerabilă asupra managementului şi activităţii băncii. Limitele maxime existente ale exigenţelor privind expunerile la riscurile aferente acordurilor încheiate cu persoanele afiliate. precum şi la acordarea creditelor "mari". Se vor depune şi în continuare eforturi pentru diminuarea riscurilor aferente activelor băncilor. stabilind modul de formare a acestor provizioane similar celui care există pentru formarea provizioanelor la riscurile creditare. Se vor căuta posibilităţi în vederea formării de către băncile comerciale a rezervelor deductibile pentru acoperirea riscului de piaţă şi de ţară aferent activităţii acestora pe plan internaţional.Va fi stimulată atragerea investitorilor strategici din străinătate. altele decît creditele. se vor menţine şi pe viitor. luînd în considerare practica internaţională general acceptată. se vor permite şi în continuare transferurile prin tranzacţii ale cotelor substanţiale din capitalul băncilor numai către persoanele care. procedee de ţinere a evidenţei etc. separarea funcţiilor şi obligaţiilor.

În cadrul verificării respectării de către bănci a acestor politici se va determina. preţurilor portofoliului de investiţii. pe viitor vor fi perfecţionate procedurile de control intern în vederea perfecţionării metodelor de dirijare a riscului ţării. Se va considera în continuare un aspect important al situaţiei financiare a băncii capacitatea acesteia de a genera regulat. precum şi evaluarea riscurilor investiţiilor băncilor în diferite sectoare ale economiei. vor fi înaintate exigenţe adiţionale privind lichidităţile disponibile. Faţă de băncile ale căror active sînt excesiv de riscante sau nu sînt suficient de capitalizate. ratelor valutare. care să permită evaluarea sensibilităţii profitului băncii sau a valorii capitalului la modificările nefavorabile ale ratelor dobînzilor. venituri suficiente pentru acoperirea cheltuielilor curente ale băncii şi asigurarea dezvoltării eficiente a acesteia pe viitor. Pentru gestionarea eficientă a riscului asociat cu activităţile băncilor pe piaţa internă şi cea internaţională.încurajarea existenţei în băncile comerciale a unor politici bine definite. în scopul minimizării impactului negativ al situaţiilor de criză din alte ţări asupra stabilităţii sistemului bancar autohton. în special cu agenţii economici din ţările cu economia în curs de tranziţie.realizarea procedurilor de stabilire a activităţii în comun a debitorilor şi proprietarilor băncii pentru a minimiza riscurile aferente activităţii de creditare. acestea trebuie să dispună de sisteme sigure de stabilire şi clasificare a volumului şi naturii expunerii. capacitatea conducerii de a 103 . În vederea majorării capacităţii băncii de a dirija eficient expunerile sale la riscurile implicate. Se va considera o practică inadecvată existenţa în bănci a lichidităţilor excesive care nu generează venituri sau generează venituri relativ mici. vor fi promovate următoarele: . prin activitatea sa prudentă. Capitalizarea veniturilor nete va fi considerată o practică adecvată îndeosebi în situaţiile cînd banca nu dispune de capital suficient pentru a corespunde nivelului de autorizaţie pe care o deţine. Va fi promovată creşterea ponderii activelor generatoare de venituri. în scopul asigurării unei atare capacităţi a băncilor care ar satisface cererile la termen şi fără pierderi. de asemenea. Ţinînd cont de faptul că băncile sînt implicate în tranzacţii internaţionale. precum şi exigenţele normative privind lichidităţile disponibile. Administrarea lichidităţilor se va baza pe existenţa sistemelor interne de planificare a fluxurilor de mijloace băneşti şi de schimb operativ de informaţii. Se va considera o practică pozitivă existenţa în bănci a unei strategii privind administrarea activelor lichide.

va contribui şi la perfecţionarea instrumentelor de plată existente.încurajarea băncilor de a-şi evalua vulnerabilitatea la pierderi în condiţii de stres ale pieţei. estima. şi de a considera rezultatele respective la stabilirea şi revizuirea politicilor şi limitelor aferente acestor riscuri. complexitatea şi profilul riscului băncii. avînd în vedere amploarea. ceea ce va contribui la asigurarea transparenţei informaţiei. creşterea volatilităţii pieţei. În scopul perfecţionării legislaţiei în vigoare.identifica. obţinută de către alte organe de supraveghere în cadrul exercitării funcţiilor sale. inclusiv distribuţia ipotezelor-cheie. Cresc cerinţele faţă de dezvăluirea informaţiei. cu luarea în considerare a cerinţelor Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (SIRF) şi ţinînd cont de condiţiile economiei de piaţă. supraveghea şi controla expunerea la riscul pieţei. Banca Naţională a Moldovei. faţă de calitatea şi cantitatea acesteia. Vor fi elaborate şi aplicate metodele de evaluare a activelor şi pasivelor instituţiilor financiare la valorile reale. . în scopul monitorizării în continuare a riscurilor aferente activităţii băncilor în cadrul supravegherii bancare. prin perfecţionarea cadrului normativ existent. SNC urmează a fi revizuite şi ajustate în continuare la Standardele Internaţionale de Raportare Financiară prin determinarea unilaterală a cerinţelor faţă de îndeplinirea prevederilor şi scopurilor stabilite. Vor fi perfecţionate standardele existente şi metodele adecvate de dezvăluire a informaţiei şi a rapoartelor financiare ale instituţiilor financiare. fapt ce va îmbunătăţi şi managementul instituţiilor. 104 . Întru facilitarea utilizării instrumentelor de plată fără numerar. va fi supusă unei revizuiri detaliate Legea contabilităţii. Instituţiile financiare vor dezvolta în continuare sistemul de evidenţă contabilă şi rapoarte financiare în vederea implementării standardelor internaţionale. Banca Naţională a Moldovei va actualiza periodic planul de conturi şi sistemele de raportare conform prevederilor SIRF. cresc şi cerinţele de informare a participanţilor pieţei. .utilizarea informaţiei. Standardelor Naţionale de Contabilitate (SNC) şi actelor legislative în vigoare. necesară pentru asigurarea stabilităţii financiare şi adoptarea unor decizii cu caracter economic. Concomitent cu liberalizarea pieţei financiare şi de capital. aferente activităţii băncilor. respectînd principiile prudenţei şi netransferării riscurilor existente pentru perioada anilor următori.

conturi personale ale acţionarilor. precum şi mecanismul de decontare a operaţiunilor cu valori mobiliare bazat pe principiul "livrare contra plată". Banca Naţională a Moldovei va implementa Sistemul Automatizat de Plăţi Interbancare de generaţie nouă. Banca Naţională a Moldovei va elabora cadrul normativ relevant privind activitatea băncilor comerciale în cadrul Sistemului Automatizat de Plăţi Interbancare de generaţie nouă. stabilitatea financiară şi cea a preţurilor. conform anexei.creşterea economică durabilă. destinat plăţilor urgente şi de mare valoare. care va include sistemul de decontare pe bruto în timp real. Ministerul Finanţelor va fi integrat în Sistemul Automatizat de Plăţi Interbancare de generaţie nouă în calitate de participant direct.8 mln. Banca Naţională a Moldovei. ce poate fi realizat doar cu concursul tuturor părţilor interesate.În vederea dezvoltării sistemului de plăţi interbancare existent. de reinregistrarea drepturilor de proprietate asupra acţiunilor şi participarea la pregătirea adunărilor generale ale acţionarilor (înregistrarea actionarilor la adunare. în comun cu Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. Un sistem financiar eficient poate contribui la realizarea scopurilor politicii economice a statului . Implementarea prezentei Strategii se va efectua conform unui Plan de acţiuni.Bursa de Valori a Moldovei. În scopul conformării cu practica internaţională. care prevede măsurile concrete. ei administrează circa 2. destinat plăţilor de mică valoare. Actualmente. În a doua etapă de implementare a Sistemului Automatizat de Plăţi Interbancare de generaţie nouă. şi sistemul de compensare cu decontare pe neto la intervale de timp prestabilite. precum şi în scopul prevenirii unor posibile 105 . Guvernul şi Banca Naţională a Moldovei consideră crearea şi dezvoltarea unui astfel de sistem financiar drept un proces participativ. participarea în lucrul comisiei de numarare a voturilor a adunării etc. În prezent numărul contractelor de ţinere a registrului încheiate de registratorii independenţi a depaşit 1500. asigurarea unui nivel înalt al ocupării forţei de muncă.). În vedere a creării unor condiţii adecvate funcţionării registratorilor. după partajarea pieţei emitenţilor şi finalizarea formării registrelor acţionarilor acestora. iar în etapa următoare . activitatea registratorilor ţine. În prima etapă de implementare vor fi antrenate băncile comerciale. Implementarea Sistemului Automatizat de Plăţi Interbancare de generaţie nouă se va efectua în două etape. cu precădere. va elabora cadrul normativ privind reglementarea şi supravegherea procedurilor de decontare a operaţiunilor cu valori mobiliare care circulă la Bursa de Valori a Moldovei. care va intra în vigoare imediat după finalizarea primei etape de implementare a acestui sistem. termenele şi responsabilii de executare a lor.

Instituţia depozitarilor. apar noi principii de de adoptare a principiilor şi deciziilor manageriale. justificării aprecierii necesităţii în obţinerea creditelor bancare. Efectuării investiţiilor internaţionale în diferite forme. Actualmente în condiţiile mai multei aprofundării a relaţiilor de piaţă la întreprinderile şi în orgnizaţiile diferite se efectuează intensiv procesul perfecţionării formelor şi metodelor de management în alcătuirea efectivă a planurilor de business. Vom reflecta aplicarea conceptelor manageriale de atragere a investiţiilor în planul de business a întreprinderii. asupra păstrării hîrtiilor de valoare ale instituţiilor de investitii. Organizarea activităţii de management în aspect internaţional se efectuează prin operaţii de activitate economică prin export. Lărgirea apropierilor de antreprenoriat în lucru a organelor regionale. Stilul de management a proceselor productive şi neproductive se perfecţionează. Dar aici sînt unele probleme a atractivităţii şi justificării a investiţiilor şi creditelor necesare pentru realizarea proiectelor a reînovării tehnice şi de restructurare a întreprinderilor.50 000 lei. În acest caz planul de business este necesar ca un instrument de bază care dă posibilitatea de a alege un sau alt variant a investiţiilor activităţii de bază care certifică întoarcerea stabilă pe baza utilizării efective. investiţii străine. Comisia a stabilit cerinţe fata de valoarea minimală a capitalului lor statutar . în esenţa. realizării restructurării strucutrale a producerii. diferite forme de colaborare cu alte firme. Creării firmelor noi mici. Aspect pratic poate fi studiat pentru elaborarea proiectelor a planurilor de business pentru: Lărgirea şi exploatarea speciilor noi a activităţii cu firme existente şi întreprinderi.riscuri în activitatea acestora. Unele din acestea întrebări sînt alcătuirea planurilor de business necesare pentru aprecierea perspectivelor a dezvoltării întreprinderilor. Activitatea depozitarilor se află la etapa incipientă şi este concentrată. destinată să asigure păstrarea şi evidenţa activelor fondurilor de investiţii şi companiilor fiduciare numară actualmente 15 entităti 14 instituţii bancare şi o societate specializată). creării condiţiilor în organizarea efectivă a realizării planurilor de business ca una din concepte moderne a managementului investiţional. 106 .

distribuirea şi vînzări. asigurarea cu materia primă. în primul rînd a majorării 107 . orientării filialelor întreprinderii la diferite scopuri de management. acestea sînt îndrptate la activitatea efectivă a întreprinderilor relevante. . Planul de business descrie procesul de funcţionare a firmei.efectuarea investiţiilor peste hotare. departamente funcţionale regionale care asigură tipuri de activităţi specifice a întreprinderii: desfacere. Integrarea complexă a întreprinderii se efectuează prin următoarele forme de management: crearea structurilor manageriale regionale. funcţionarea neîntreruptă a proceselor tehnologice. acestea sînt delegate de împuterniciri la coordonarea şi de control a activităţii filialelor în regiunea corespunzătoare. organizaţiei. Prin acestea se va atenţiona pe următoarele viduri de activitate economică: .organizarea structurii întreprinderii pe orizontală cu întreprinderile similare. . departamente regionale de producere care coordonează activitatea întreprinderii a vînzărilor produsului.specializarea investiţiilor întreprinderii peste hotaare şi diversificarea activităţii întreprinderii. de producere. crearea filialelor şi specializarea producerii. elaborări ştiinţifice. întreprinderii.diversificarea activităţii cu integrarea pe orizontală şi verticală. . prin creşterea rolului departamentelor de producere şi integării operaţiunilor de producere şi de vînzări cu ajutorul proceselor de integrare. Strategia întreprinderii este posibil de organizat pe crearea reţelelor de firme unde se integrează elaborări ştinţifice.efectuarea operaţiunilor de export.vînzările licenţilor şi transferul de tehnologii internaţionale. companiei. deservirea consumatorilor. unde întreprinderea este prezentată prin activitatea sa economică în regiunea corespunzătoare.Activitatea aconomică internaţională a întreprinderii se va efectua prin departamente de distribuţii şi de vînzări. vînzări. . . întreprinderilor cu capital străin care se ocupă cu activitatea de producere. Business plan este un instrument de lucru folosit în diferite sferele a antreprenoriatului.vertical integrate companii care integrează controlul în sfera de producere a produsului final. comercială arată prin ce intermediul scopurile şi sarcinele se ating. .

Cu toate acestea el se bazează la concepţia dezvoltării firmei. scimbărilor pe piaţă. acordă definirea tehnico-economică a proiectelor concrete.lucrului profitabil. 3. Un plan de business bine argumentat ajută firma de a acăpăra poziţii noi pe piaţă unde ea funcţionează. Planul de business include o parte din programa investiţională. organizaţiei. ce permite de a da definirea definitivă de estimare economică a măsurilor predistinate anterior. 108 . Scopul planului de business este de a lega analiza în interiorul firmei şi analiza macroeconomică. etapa. de a obţine investiţii şi resurse de credit. Planul de business descrie procesul de funcţionare a firmei. organizaţionale la o perioadă definită. de a elabora planurile perspective a dezvoltării. Alcătuirea planului de business constă în revizuirea sistematică de introducere a schimbărilor ce au loc în interiorul firmei. întreprinderii.Realizarea strategiei se bazează pe programe investiţionale largi compuse ca o sistema întreagă a schimbărilor tehnice. 2. Business plan este un instrument de lucru folosit în diferite sferele a antreprenoriatului. întreprinderilor cu capital străin care se ocupă cu activitatea de producere. companiei. concepte a producerii mărfurilor noi şi a serviciilor şi de a aprecia mijloacele raţionale a realizării a acestora. 4. Planul de business pe perioada de durată medie. etapa. Un plan de business bine argumentat ajută firma de a acăpăra poziţii noi pe piaţă unde ea funcţionează. de a elabora planurile perspective a dezvoltării. economice. etapa. etapa. Măsurile la realizarea planului de business. Programa investiţională. concepte a producerii mărfurilor noi şi a serviciilor şi de a aprecia mijloacele raţionale a realizării a acestora. termen de realizare este atribuit de vreo cîţiva ani (care coincid cu termene acordării creditelor de durată medie şi de lungă durată). Planul de business este unul din documente care defineşte strategia funcţionării a firmei. Lucrul strategic a firmei constă în ordinea următoare: 1. în primul rînd a majorării lucrului profitabil. în economie în întregime. comercială arată prin ce intermediul scopurile şi sarcinele se ating. mai atenţios elaborează aspectul economic şi financiar a strategiei firmei. de a obţine investiţii şi resurse de credit. Elaborarea conceptului dezvoltării.

Business plan este nu numai document interior a firmei. Acestea proiecte trebuie să fie nu numai inovaţionale. Planul de business permite de a rezolva unele probleme. care se studiează la elaborarea planului de business. Înainte de a aprecia risc cu un capital anumit. conceptelor. 109 . profitului pe capital. în primul rînd a volumelor de vînzări. să arăte ce cheltuieli este nevoie pentru realizarea lor şi ce venit economic va fi adus. Pentru că planul de business să fie acceptat este nevoie în resurse financiare necesare. dar de bază din acestea sînt: Determinarea nivelului atingerii scopurilor economice a dezvoltării firmei (strategiilor. În acelaşi timp includerea obiectului propriu în plan de business este posibil numai în cazul cînd sînt apreciate sursele de finanţare a lui. dar şi poate fi folosit pentru de a atrage investorii şi a creditorilor. Procesul compunerii planului permite atenţios de a analiza lucru început în diferite detalii. Planul de business este baza propunerii de business la negocierile cu partenerii viitori. Aceasta în partea considerabilă determină caracterul proiectelor. Anume planul de business este un lucru important pentru sporirea capitalului firmei. venitului. O parte importantă a planului de business constă în concentrarea resurselor financiare pentru rezolvarea scopurilor strategice.Particularitatea planului de business ca documentului strategic este balansarea lui luînd în consideraţie posibilităţile financiare reale a firmei.proiectelor). mijloace concentrării resurselor financiare. Determinarea sursei predestinate a finanţării realizării strategiei ce se va atinge. Nivelul inovaţiei şi a riscului proiectelor se determină mijloace de atragere a capitalului. Se presupune. investorii trebuie să fie precizi în prelucrarea atenţioasă a proiectului şi să fie informaţi despre eficacitatea lui. Calculul rezultatelor financiare ce se aşteaptă. Realizarea planului dat prin intermediul implementării lui. Ei trebuie să studieze planul de business înainte de studiere a posibilităţii investiţiilor. să difere de noutatea tehnico-ştiinţifică. dar şi să fie prelucrate pe deplin. Fiecare scop a planului poate fi rezolvat numai în strînsă corelaţie cu alte. conceptelor.

În acest caz la stadia elaborării planului de business se definesc necesităţi la producerea viitoare. Planul de business poate fi pregătit de către firma. Firme ce lucrează în situaţia stabilă şi ce produc produs pentru piaţa relativ stabilă la creşterea volumurilor de producţie. Planul de business evaluează situaţia de perspectivă a firmei cum interiourul ei aşa şi în afara ei. La elaborarea strategiei dezvoltării firmei se crează un business plan larg. antreprenor.că planul de business este bine pregătit şi bine expus pentru aprecierea de către investorii potenţiali. de a găsi metoda nouă a management a dirijării de producere inovaţională. Planul de business ajută la adoptarea deciziei a firmei în planificarea activităţii care parte a profitului va fi atribuită la acumulare. care se va diviza ca devidende între acţionarii.A doua metoda asigură rezolvarea accelerată a unor probleme şi necesită cheltuieli mai mici. Volum şi nivelul concretizării părţilor a planului se determină prin specificul firmei şi sfera lui de activitate. El include descrierea celor mai importante întrebări şi se divizează în diferite părţi pentru aprecierea respectivă de către investorii. nu posedă de capacităţi necesare de producere pentru realizare a acestora. serviciilor produse de ei. Acestea firme permanent studiează măsurile la modernizarea producţiei. ea poate să atribuie investiţii capitale pentru crearea noilor capacităţi de producţie sau prin intermediul găsirii partenerilor cărora ea transferă confecţionarea animitor detalii. Dacă firma ce a definit creşterea considerabilă a producerii a produselor ce se vor studia sau tradiţionale. Firme ce produc produse la risc permanent. de a presta un serviciu nou sau de a studia confecţionarea produsului nou. se alcătuieşte business paln orientat la împerfecţionaarea şi găsirea căilor diminuării cheltuielilor lor. în primul rînd ce lucrează sistematic la exploatarea produselor noi a producţiei. se creează planul propriu. Dacă întreprinderea a ajuns la concluzia de a exploata confecţionarea produsului nou. întreprinderea. 110 . organizaţia de consulting. efectuarea unor procese tehnologice. transferului la generaţii noi a articolelor. Planul de business se va folosi la justificarea măsurilor la împerfecţionarea şi dezvoltaea structurii organizaţional de producere a firmei pentru justificarea nivelului centralizării şi responsabilităţii.

Este nevoie de subliniat că planul de business ajută activ de a coordona activitatea firmelor partenere. unde şi ce persoana a înfiinţat firma). .În acest capitol este nevoie de a da răspunsuri la următoarele întrebări: . . Se poate de a sublinia unii unităţi de bază a acestui material: 1.care este stabilitatea clienturii.Orice schimbare a produsului finit determină necesitatea dezvoltării producerii la firme-partenere. de a organiza planificarea a dezvoltării grupurilor de firme. Justificare schimbării unui element a produsului finit ce determină necesitatea schimbării relevante a operaţiilor la producere produsului final. După expunerea pe scurt a planului de business sînt redate date despre firma care în forma concentrată conţine detalii. 2. preţul lor).cine cumpără marfa sau se beneficiază de serviciile firmei.data creării şi de lărgire (înregistrarea.Formarea firmei: . sediul.Structura organizaţională a firmei cu indicarea secţiilor organizaţional de producere şi secţiilor manageriale. 3. realizează finanţarea totală.forma organizaţional-legală a firmei. creditorilor. ce confecţionează detaliile în procesul cooperării detalii. necesare pentru adoptarea deciziilor manageriale în companie şi reprezintă interes pentru investorii. 111 . ce efectuează părţile procesului tehnologic.prin ce ea este distinsă de alte firme.cu ce este cunoscută firma dată. .unde este cunoscută marca de firmă.sctructura capitalului firmei (cantitatea acţiunilor emise. legate prin cooperare şi confecţionare a unui sau mai multor produse sumplimente. În orice caz firme-participante unui proces. .Imaginea firmei-imaginea ei la cumpărătorii. Mai activ planul de business se utilizează la căutarea investorilor: acţionarilor noi. . .

ciclurile activităţii de antreprenoriat. care permit de a deveni concurenţiale pe piaţă. dar şi de a studia posibilitatea atingerii lor în dependenţă de factorii interni sau externi. În partea analitică se apreciează perspective de piaţă unde trebuie să fie prezentate date despre dimensiunile şi creşterea pieţei a vînzărilor a produselor firmei. 112 . analiza taxelor. Sînt prezentate avantajele sau date specifice a tehnologiei proprii şi a metodelor comerciale. . serviciilor şi cheltuielile de producere. Condiţiile activităţii firmei sînt divizate în două părţi: externe la care firma nu poate influenţa esenţial şi trebuie să ia în consideraţie. care în întregime corespund cu scopurile planului de business. ciclul de viaţa a produsului. existenţa forţei de muncă. sursele resurselor materiale. Aceasta permite nu numai de a formula scopurile.. determinarea calităţii mărfurilor. La factorii interni se referă: caracteristica tehnologiilor folosite. Se apreciează planurile vînzărilor şi a profitului în primul şi al doilea an după obţinerea finanţării necesare. cumpărătorii a firmei. Mai mult decît atît este util date despre perspectivele industriale şi posibilităţile de lărgire a volumurilor şi asortimentului de producţie. Condiţiile externe determină schimbările gusturilor consumatorilor şi conjunctura pieţei. echipamentului. ciclu de reproducere. în analiză trebuie de evidenţiat schimbările volumurilor producţiei realizate şi mărimele profitului în ultimii ani financiari.care sînt consumatorii de bază. Analiza condiţiilor de activitate. produselor. În concluziile este necesar de a aprecia volumul presupus a finanţării şi de a prezenta ce firma se intenţionează de a întreprinde pentru că finanţarea să contribuie la creşterea de capital. controlul asupra preţurilor. produselor.care este caracterul de dezvoltare a serviciilor sau marfei a firmei. serviciilor. Acest punct se termină prin formularea a scopurilor de bază a dezvoltării firmei. 4. Partea analitică este una din părţile importante ale planului de business din punct de vedere că dacă firma acţionează mai mulţi ani. aşa şi cele interne.

posibilităţi noi.studierea pieţelor noi.Partea aceasta trebuie să descrie sfera businessului şi produs.Prima parte în compunerea planului debusiness sînt determinarea scopurilor. pentru fiecare parte şi strategie esenţial se pregăteşte un propriu business plan. Dacă firma nu presupune tempului mare de creştere a volumului de producere. care firma va propune pentru vînzare şi caracterul ramurii pentru marfa confecţionată. .majorarea volumului profitului net. . atunci scopurile principale sînt legate de: . pieţe noi şi vînzătorii. direcţiilor principale a funcţionării firmei. . . atunci scopurile vor fi: .diminuarea termenului studiului produselor noi.creşterii. Se descrie produse noi. serviciilor. sociale ce pot influenţa pozitiv sau negativ la realizarea proiectului şi la posibilitatea ieşirii businessului pe piaţa externă.penetrării pe pieţele şi schimbării produselor vechi. atunci scopurile de bază ale acesteia vor fi: .majorarea ponderii serviciilor şi serviciilor suplimentare. Scopul acestei părţi-de a prezenta investorilor date necesare despre produs produs şi piaţa lui de desfacere.majorarea volumului total al vînzărilor pînă la sau în ori. Se prezintă starea actuală şi perspectivele dezvoltării firmei. . . 113 . companii noi şi alte tendinţe economice. În cazul cînd firma a apreciat shimbarea asortimetului de producţie. ritmului de creştere a volumului producţiei noilor produse. În baza strategiei se elaborează business plan a măsurilor concrete cu lista lor.majorarea calităţii producţiei. Pentru fiecare capitol a planului de business se apreciază strategia proprie şi se apreciază măsurile concrete cu indicarea executorului. Dacă firma este orientată la creştere. termen de executare şi executorii concreţi.majorarea ponderii firmei pe pieţe existente pînă la sau în ori.

Aici este nevoie de a prezenta descrierea sferei unde firma acţionează sau în care ea se intenţionează să intre. condiţiile concrete.Se apreciază sursele informaţiei statistice sau altei informaţiei. Dacă firma lucrează pe parcurs de cîţiva ani atunci este nevoie de a lărgi volumul finanţării. avantajele ei şi posibile neajunsurile. atunci cum în cazul acesta va fi eliminată cauza eşecului şi va fi atinsă bunăstarea companiei. serviciu-obiectul businessului şi activităţii anterioare ale firmei. servicii. La calcularea proprietăţii firmei se apreciează vîrsta şi costul valorilor materiale. produse. O întrebare importantă este descrierea efectului pozitiv pentru ce mărfurile se achiziţionează. termene de acoperire a cheltuielilor şi starea fondurilor de bază productive. Este important că dacă una din firmele ce se integrează a suferit pierderi. Se apreciează data registraţiei proiectului. de a specifica operaţiunile principale profitabile. Dacă firma a suferit cheltuieli în anii interiori. Este important se subliniat că dacă una din firmele a avut pierderi. care este nivelul protecţiei mărfii. Investor potenţial în măsura cea mai majoră este cointeresat în aceea de a înţelege cum firma vrea să producă şi să realizeze. La integritatea mai multor firme este nevoie de a indica cauza integrării. folosite pentru descrieerea tendinţelor dezvoltării ramurii. Este bine venit de a prezenta descrierile despre perspectiva de proiect a diferitor specialişti în sfera dată. care sînt şi care se intenţionează cupmărătorii principali. 114 . este nevoie de a descrie ce se intenţionează de întreprins pentru înlăutărarea obstacolelor şi îmbunătăţirea situaţiei companiei. atunci cum va fi eliminată cauza integrităţii. Se descriu proprietăţi noi sau particularităţile specifice ale produselor produse. În mod diferit trebuie de spus despre schimbările ce se aşteaptă în dirijarea firmei. condiţiile concrete. ce permit de a obţine un efect pozitiv. Este nevoie de a studia în detalii mărfările. Este important de a indica legătura dintre produs. se indică cauzele interesului la el a cumpărătorilor. se indică. Pentru firma creată din nou este important de a aprecia cauza certitudinii în succes şi de a sublinia experienţa lucrului în sfera dată. rechizitele firmei. particularităţile distinctive.

analiza competitivităţii ei pentru piaţa internă sau externă. cum se realizează producţia aceasta sau serviciu. legate de producerea mărfii. preţului. Pentru mărfurile de export este important de a atrage atenţia la necesităţile specifice din punct de vedere a funcţiilor. la care preţ consumator va cumpăra marfa. avantajele mărfii. desighn. serviciilor. Analiza mărfii. părţile slabe. cum în cazul exploatării produsului dat pot să aibă loc diferite schimbările în firma: 115 . firme mari sau mai melte firme.Se studiează aspectul satisfacerii totale a cerinţelor consumatorilor. În acest capitol se utilizează aprecieri tehnologice. de a descrie perspectivele dezvoltării asortimentului sau dezvoltare a producţiei. care sînt cheltuieli permanente. cine trebuie să exploateze producerea mărfii date. similare la destinaţie a mărfurilor. Condiţiile producerii trebuie să arăte. Este important de subliniat atenţia asupra folosirii principale a mărfii şi la schimbările indirecte. produselor. care sînt distincţii de la alte. 2. perspectiva schimbului mărfii date cu altă marfă. posibilităţile şi necesitatea modernizării mărfii. mărci de comerţ. de a sublinia avantajele şi de a expune cum firma vrea să le utilizeze. servicii propuse şi diferenţa dintre aceea ce este pe piaţă şi aceea cu ce firma vrea să iese pe piaţă. Este nevoie de subliniat particularităţile distinctive ale producţiei. la care grupa de vînzători el este accesibil. Părţile de bază a mărfii. serviciilor similare. Descrierea mărfei se efectuază prin următoarele: 1. alte atribute de proprietate. Pe produse reprezintă cele mai principale caracteristici. de a prezneta patente existente. 4. prin e mijloc marfa se realizează. apărute pe piaţă. caracteristicele ciclului de viaţă a producţiei. produselor. 3. Esenţa mărfii. direcţii propuse a înclinaţiei vînzării mărfurilor. termen propus a ciclului de viaţă a mărfi. împachetare. Este necesar de a accepta dreptul la proprietate. serviciilor. cum se schimbă cererea la marfa dată. producţiei. serviciilor: care necesitate el satisface.

se vor majora cerinţe la calificarea lucrătorilor. . constructoare. . producţiei. Aprecierile proiectului dat.va fi necesitatea în pregătirea specială a specialiştelor pentru domeniile de activitate speciale. 116 . îndeosebi cînd tind spre prezentarea investorilor potenţiali şi atingerea estimărilor proprii a posibilităţilor de vînzare. La prepararea părţii date este nevoie atenţios de studia sursele informaţionale. . La stabilirea stategiei de marketing este nevoie de a stabili: . Rezultatul acestei analize este concluzia despre exploatarea produsului nou. bazate pe cercetările de marketing şi analiză. plan de marketing şi permit de a determina volumurile investiţiilor necesare. De la importanţa analizei a mecanismului de piaţă şi dependenţei a părţilor rămase a planului de desfacere se recomandă de a pregăti acest capitol a planului de business mai anterior decît celelalte. tehnologice. accesorilor. îi ajustînd la indicatorii agreagaţi. Apare dificultatea la elaborarea proiectului la prepararea şi justificarea investigaţiilor de piaţă şi analiză. influenţează direct asupra producere. înlocuirea mărfii.mărimea totală a pieţei la marfa propusă.se vor scimba materialele folosite şi cei ce acordă serviciile de prestare a echipamentului. Cercetările de marketing determină strategiile şi apropierile la elaborarea planului de business. . pentru aceea să-l convingă în competitivitatea proiectului studiat.programa şi asigurarea ei (inclusiv creşterea producerii).nivelul saturării pieţii de mărfurile competitive. Scopul acestei părţi-de a prezenta investorului fapte suficiente. .. aşa cum sînt volumul de vînzări şi creşterea cursului de piaţă. Acesta parte-este una din cele mai importante fiind că părţile anterioare a planului de business sînt compuse la aprecierile de piaţă şi dezvoltă punctele lui.va fi necesitatea de a sublinia necesităţileîn lucrările ştiinţifice. compatibilitatea. serviciilor şi necesităţile în finanţare.

serviciu şi de a arăta cauza interesului şi consumatorii potenţiali. Este necesar de a arăta segmentele care sînt scopurile pentru produs propus şi de a indica ce poate să devină baza unei concurări acestei pieţe: preţ.venituri orientative. ocupaţii.vînzătorii. Dacă firma deja se 117 . care nu au manifestat interes la marfa propusă. . pentru firme-sfera de activitate. La aceasta se definesc cele mai relevante principii produsului propus. . ..produse suplimentare. Segmentarea pieţei este justificată practic pentru orice firmă. realizării. segmente de bază esenţiale. care au manifestat interes la producţie. Este de folos prezentarea studiului direcţiilor majorării competitivităţii mărfurilor. sediul. personalul. service. Consumatorii potenţiali sînt clasificate la grupe similare. produse sumlimentare. Se studiează care pot să devină potenţiali consumatori iniţiali a producţiei sau serviciilor. cînd şi cum se poate de le atrage. calitate. desighn. simpatii sau combinarea acestor factori. de a studia în ce va fi interes potenţial. la care poate conta firma. Se indică consumatorii potenţiali. Mai departe este nevoie de a studia întrebările lărgirii cercului consumatorilor. . educaţie.deservire de service. . cumpărătorilor şi atragerea atenţiei ei. gen. . nivelul venitului. volumul producerii. se apreciează care vor fi consumatorul prioritar a produselor sau servicii în fiecare segmnet de piaţă şi ce va fi baza acestora la vînzare: preţ. structura.nivelul diversificării propunerilor de marfă. calitatea. Criterii posibile de segmentare a pieţei pentru persoane private pot fi următoarele: vîrsta.cheltuieli orientative la realizare. Este nevoie de studiat caracteristicile totale şi de finisare. cumpărătorilor şi sferele activităţii firmei.partea pieţei. stilul vieţii. atragerii consumatorilor.

Se indică creşterea potenţială anuală a mărfurilor propuse pentru fiecare grupa de consumatori. În planul de business se prezintă direcţiile principale a majorării competitivităţii mărfii.cumpără consumatorul marfa la vînzător ocaziţional sau are preferă stabil. de a compara mărfurile competitive şi servicii la preţul de bazis. tradiţii. tendinţe industriale. deservire. vînzarea posibilă în area dată. care se propune.este importantă şi situarea consumatorilor ce preferă un produs nou. . atragerii consumatorilor mărfii şi reţinerea atenţiei lor.cantitatea produsului consumat. caracteristicele. Este nevoie de a determina cum se va determina volumul stabil al produsului. În areea definită a vînzărilor se prezintă particularităţile specifice arei date. se justifică necesitateea existenţei lor în fiecare caz concret. .care vor consumatorul de bază a mărfii-nemijlocit consumatorul. Aici este nevoie de a indica aprecierea reală a părţilor putenice şi slabe a mărfurilor concurente şi de a indica firmele care le produc. Se analizează dinamica cumpărărilor consumatorilor potenţiali. de a determina care mărfurile sînt competitive.Acest indicator se calculează pe baza datelor despre cumpărări analoage a consumatorilor potenţiali în fiecare din segmentele principale. 118 . ceea ce determină împachetarea lui. La totalizarea veniturilor despre indicatorii comercili planul de business trebuie să dea răspunsuri la următoarea întrebare: care vor fi consumatorii potenţialiconsumator propriu. Se descriu factorii principali ce influenţează asupra creşterii volumului vînzărilor. producătorul altui produs. . obligaţiunile de garanţie şi alte principii considerabile.ocupă cu business este necesar de a prezenta cele mai principali consumatori stabili şi de a arăta dinamica cumpărărilor lor. pe care pieţe este osibil de penetrat. Este nevoie de a defini sursele informaţiei şi metode de atingere a volumurilor stabile de vînzări. distribuţia produsului. se apreciază cerinţe la agenţii şi distribuitorii produselor. producător al altei marfe. Dacă firma se intenţionează de a realiza marfa în aria definită este sens de a descrie volmul total al dimensiunilor vînzărilor în forma naturală şi de cost. La analiza totalurilor despre indicatorii comerciale planul de business trebuie să dea răspunsuri la următoarele întrebări: . este important şi organizarea service.

calitatea.realizarea producţiei. La evaluarea volumului propus al vînzărilor se indică. . se apreciază sfera de vînzări a firmei şi volumurile vînzărilor în viitor. Creşterea vînzărilor. serviciilor consumatorilor proprii potenţiali. a cărui producţia este mai calitativă. Bazîndu-se la valoarea avantajelor producţiei produse. . de a efectua ranjamentul poziţiilor concurenţiale ceea ce va permite de a preciza situaţia ei şi de a aprecia posibilităţile pentru imbunătăţiri potenţiale.cum repede se scimbă areea activităţii a firmei. service. Este nevoie de a prezenta avantajele şi dezavantajele firmelor concurente. serviciilor. evaluarea activităţii ei pot fi bazate pe schimbarea situaţuiei în ramură şi accelerării sau diminuării concurenţei. Se definesc avantajele producţiei. de a arăta cine are preţ maximal şi minimal. 119 . .Este important de a specificat ce informaţie poate să atribuie firmei de a crea produse noi sau performante.ce este partea de bază a concurenţei: preţ. unde se poate de aşteptat lărgirea cererii datorită calităţii noi. .ce parte a pieţei este controlată de firmele concurenţiale performante. de a determina sfera fiecărui concurent pe piaţă. imaginea. ce măresc competitivitatea ei actualmente şi în viitor. volumului şi dinamica cererii şi tendinţelor pe piaţă în ultimii ani.vînzarea producţiei noi. se definesc clienţii potenţiali a firmei. unde ei în deosebi pot fi concentrate şi cum asigurate: .dacă există mai multe firme ce propun producţia analog sau concurenţa se efectuează cu numărul anumit a participanţelor. serviciilor pe pieţe noi. Este nevoie de a determina studiul firmelor concurente şi de a determina de ce consumatorii cumpără anume la ei şi de a expune părerea sa la lupta concurenţială posibilă dintre ei. .ce structura organizaţională este caracteristică pentru concureţii analizaţi şi cum ei se deosebesc de la structura organizaţională a firmei. Analiza concurentelor se face prin următoarele: . serviciilor. stabilitatea concurenţelor. serviciilor a firmei.

iar în unele segmente a pieţei un rol decesiv este elaborarea desighnului şi împachetării. . Este de folos de a stabili dacă marfa sau servicii iniţial va fi introdus la nivelul internaţional sau cel naţional. Corelarea optimală a diferitor instrumente de marketing esenţial depinde de la particularităţile ciclului de viaţă a mărfii. de a descrie principiile de bază perfecţionării şi politicii de preţ. Pentru multe mărfuri ciclul de viaţă poate să difere esenţial din cauza sezonului. nivelul rentabilităţii la capitalul investit şi alte probleme marketing. scimburilor în preferinţe. care sînt metode noi de marketing în atragerea consumatorilor: darea mărfii în exploatarea provizorie. Considerabil. Se definesc ce grupuri a clientelei pot fi acăpărate şi ce grupuri specifice a vînzătorilor pot să apară. O importanţă mare are prelucrarea întrebărilor calităţii producţiei. declin. Aici trebuie de a determina cum firma se va dezvolta luînd în consideraţie interesele consumatorilor.. Strategia de marketing este determinantă la toate stadiile ale businessului-de la apariţia producţiei pe piaţă pînă la vînzarea ei şi deservirea ulterioară. preţurilor.aceasta dă posibilitate de a determina strategia de marketing ca o parte componentă a planului de business. modei. Plan de marketing apreciază în detalii situaţia în sfera comerţului şi serviciilor. ce permite de a atinge cumpărătorii pe piaţă. strategia de reclamă. de a aprecia programe de creare a noilor mărfuri. ceea ce va permite de a atinge volumurile planificate a vînzărilor şi de a ocupa locul cuvenit pe piaţă. metode de determinare a preţurilor. 120 . Se stabilesc la executarea proiectului cu partenerii viitori sau investorii principiile concrete a distribuirii producţiei. creşterea.Ciclul de viaţă a mărfii are următoarele stadiile: evaluarea.substituirea concurenţelor de la pieţe determinate sau din sfere datorită calităţii noi a producţiei. viteza livrării. ieşirea pe piaţă. pentru de a convinge clientul în necesitatea achiziţiei lui. săturarea. deservirea de garanţie. ce calităţile mărfii trebuie de studiat şi ce calitatăţi a mărfii sînt importante: preţ. Strategia de marketing a firmei poate fi atinsă prin intermediul cercetării şi evaluării a pieţei.

cheltuielilor de amortizaţie. Preţ majorat poate să diminuieze volumul vînzărilor. se indică căile de diminuare a cheltuielilor. cheltuieli mai reduse a muncii. piaţa de desfacere şi nivelul profitului se consideră legate între ele. depozitare şi păstrarea produselor. deservire. servicii accesibile. de a lărgi area sferei de vînzări în condiţiile concurenţei permanente şi de a asigura profitul. Preţ. fiind că politica de preţ de perspectivă este mai importantă decît avantaje actuale. servicii este necesar de a compara cu preţurile la concurenţii principali. este nevoie de justificat că aceasta se explică cu posibilităţile mai mari a mărfurilor. Se apreciează dimensiunea profitului ca diferenţa dintre preţul de vînzare a produsului şi costului lui şi se apreciează dacă este suficient nivelul venitului după acoperirea cheltuielilor la livrare a mărfurilor. se descriu volumul vînzărilor en detail şi en gros şi de a compara cu indicatorii a firmelor concurente. Dacă stabilirea preţului se începe de la preţ scăzut atunci nu este posibilitatea de a manevra cu preţuri. Studiind preţ la mărfurile. cheltuieli indirecte reduse. de lungă durată a livrării marfei. Se descriu planurile operative. deservirii de service şi de garanţie. distribuitroii. Se studiează întrebarea dacă este posibil de folosit firme de comerţ care deja se ocupă cu realizarea producţiei analogice. Se iau în consideraţie cheltuieli la transportare. 121 . se planifică de a atrage atenţia studiului variantelor strategiei de preţ. reprezentanţii de comerţ.Multe firme consideră că ei posedă de producţia performantă şi ei pot să propuie la preţ mai jos decît concurenţii. Este de preţ de a considera mijloace care vor fi acceptate pentru vînzarea şi livrarea mărfurilor cu indicarea dacă firma are magazine proprii. Se ia în consideraţie posibilitatea primirii platei pentru marfa. luînd în consideraţie varianta optimală. Este important de a lua în consideraţie tendinţe existente în preţuri. calitate. Este nevoie de a explica cum preţul propus va permite de a face marfa. Dacă preţurile la concurenţi sînt mai mari atunci. dar venitul brut va fi destul de mare. Dacă producţia firmei este mai redusă decît la concurenţi este nevoie de apreciat din ce cauză ea poate să fie profitabilă: de exemplu eficacitatea mai ridicată a producerii.

de a împerfecţiona articole şi de a prezenta căile posibile de îmbunătăţire. creării echipamentului specializat sau lucrărilor la desighn industrial cu scopul de a prezenta producţiei atractivitatea mai mare şi speciilor de produs caracteristece relevante.Se apreciează strategia companiei de reclamă pentru mărfurile de consum la implementarea a acesteia. care necesită deservirea de service şi de garanţie este nevoie de a prezenta importanţa problemelor date pentru clientul potenţial. Se descriu speciile şi termene a obligaţiiilor de garanţie. Se studiează care servicii specializate vor fi acoradate clienţilor.La folosirea structurii existente de comerţ este nevoie de a descrie structura şi direcţiile de perfecţionare. servicii se poate de a discuta planurile de perspectivă a lucrărilor la crearea unei producţiei similare şi servicii. Acestea împerfecţionări pot fi atribuite la partea tehnică a proiectului. 122 . de a determina posibilităţile existente şi de perspectivă. Se specifică apropierile firmei la atragerea firmei la atenţia la marfă. Trebuie de a sublinia speciile şi volumurile asistenţei tehnice necesare. Ca supliment la împerfecţionări descrise a producţiei prinipale. organizării preparării lucrătorilor. de deservire. care pot să fie realizate. echipamentului şi tehnicii specializate în echipament. vîndute în viitor aceleaşi grupurilor de consumatori. se descriu posibilităţile şi intenţiile firmei la atingerea acestei dezvoltări. necesităţii implementării semifabricatului în produsul final. serviciilor şi se explică ce trebuie de făcut pentru atribuirea ei competitivitate mai mare. tehnologia sau servicii a proiectului studiat vor fi perfecţionate înainte de a fi situate pe piaţă. costul lor şi timpul de atingere a mărfii a condiţiilor de piaţă. de exemplu crearea noiilor software de computer şi pregătirea şi studierea noilor tehnologii a vînzărilor de produse. Se descrie statutul existent a producţiei. Investor va vrea să ştie dimensiunile şi caracterul acestor schimbări şi împerfecţionări. Dacă firma se intenţionează de a produce producţia. Dacă producţia. Se indică costul elaborărilor şi timpul implementării a acestora pe piaţă. atunci aceasta se reflectă pe deplin în planul de business. Se iau în consideraţie cheltuieli a firmei ce va fi atribuite la reclamă şi prin ce metode va fi efectuată compensarea a acestora.

necesitatea reconstrucţiei a edificiilor. Pentru sfera de desfacere apropierea la consumator este determinantă. În sfera seviciilor un lucru important se apreciează la definirea situaţiei plasării acceptabile. 123 . suprafeţe de producere. realizării acesteia. particularităţile încăperilor.Se prezintă şi se discută cheltuielile. instrumente speciale şi alt echipament. Este nevoie de a defini dacă echipament va fi cumpărat. Acestea cheltuieli pot să fie 10%-20% de la costurile totale şi să devină o parte componentă a planului financiar. Se indică dacă baza de producere este suficientă pentru realizarea proiectului şi care sînt perspectivele lărgirii acesteia. Pentru businessul de producere se studiează întrebările ce se referă la deservirea material-tehnică. echipament necesar şi utilizarea factorilor de producţie în diferite momente în timpul realizării proiectului care sînt neceare pentru realizarea proiectului de producere şi servicii. forme de business în sferele apropiate. necesare pentru împerfecţionarea calităţii şi de dezvoltare a producerii a producţiei. condiţiile acestea includ descrierea proceselor de lucru. costul şi termene a fiecărui termen de executare a acestora. Amplasarea firmei favorabilă este una din factorii a obţinerii succesului. de a elabora măsurile la suport şi dezvoltare a producerii. Scopul principal a capitolului planurile de producere şi plan operativ este de a prezenta informaţia la asigurarea părţii de producere a producţiei. nou sau întrebuinţat sau va fi luat în arendă. costul echipamentului sau arenda echipamentului. apropierea la consumatorii şi sursele de materie primă. posibilităţile de transpor. dacă sînt unele obstacole locale la ocuparea cu business în sferele apropiate. managementului proceselor de producere şi de achiziţii. Acestea cheltuieli trebuie de estimat corespunzător pentru efectuarea finaţării proiectului în întregime. depozite. În capitolul condiţiile existente şi împerfecţionarea lor se descriu condiţiile de lucru. În capitolul aplasarea firmei este nevoie de a descrie amplasarea planificată a producerii şi de a discuta avantajele acestora şi neajunsurile în următoarele: nivelul cheltuielilor la factorii de producţie. controlul producţiei de producere. intenţiilor de a cheltuielile. Acesta capitol reflectă speciile de deservire. echipament. cauzele amplasării a firmei. Se indică amplasarea firmei. condiţiile de firmă. primirii echipamentului necesar şi majorării competitivităţii prin intermediul utilizării raţionale a factorilor de producere.

ce influienţează implementării proiectului şi realizării scopurilor acestora. În acest capitol se indică scopurile de plan şi se studiează probleme posibile viitoare a efectuării proiectului. comerciale şi de business. serviciilor. producţiei produse. energie. În planul proiectului investiţional se indică timpul şi intercorelarea evenimentelor principale. cum va fi efectuat procesul de achiziţii pentru că toate materiale necesare şi semifabricatele erau întotdeauna. Acestea sînt: strategia producerii şi a achiziţiilor. Propunînd planul de producere trebuie de a justifica indicatorii indicatorii naturali şi de cost la diferite nivele a vînzărilor cu studiul materialelor. Acest capitol reprezintă un interes de prima valoare la investorii potenţiali şi influenţează un interes determinant la investorii potenţiali şi decizia lor de participare în proiect. arctcole de complementare. probleme legate de lărgirea producerii. se confecţionau la preţurile optimale şi cheltuielile de muncă să fie aduse la minimum.În capitolul strategia şi planurile se descrie procesul de producere şi componentele din care el se compune. Investorii dau preferinţele managementului conducătorilor formate care îmbinează aptitudinile tehnice. 124 . materiale achiziţionate. Se indică dacă sînt apreciate legăturile concrete la asigurarea cu materie primă. manageriale. resurselor de muncă. Se indică cheltuielile de control asupra calităţii la fiecare stadie de proiect cu indicarea ulterioară cum aceasta va permite de a diminua probleme de service şi de a elimina reclamaţiile din partea consumatorilor. Un plan bine compus poate fi în exclusivitate efectiv pentru obţinerea mijloacelor suplimentare de la investorii potenţiali şi demonstrează capabilitatea conducătorilor a proiectului de a planifica lucru şi de a duce risc la minim şi indicînd lucrul lucrărilor la introducerea produsului. calificarea acestora. necesitatea atragerii finanţării suplimentare. În capitolul forţa de muncă se prezintă calcularea personalului necesar pentru producerea efectivă şi calitativă a producţiei. de a specifica dimensiunile finanţării necesare la diferite nivele de vînzare. apropierele la controlul asupra calităţii proceselor de producere. nivelului stabilităţii lor. Proiect va include acestea date. Se descrie cum se efectuează vînzarea producţiei sezoniere. preţ. Se efectuează studiul executorilor potenţiali şi executorilor cu descrierea funcţiilor lor.

Deaceea determinarea acestora problemelor riscante servesc dezvoltării proiectului. Planul de business conţine informaţia despre aceasta. . pentru un lucru nou. . .crearea imaginei produsului.finisare planificării şi elaborării.începutul lucrului a dealerilor şi distribuitorii. 125 . Aprecierea iniţiativei în determinarea riscului explică investorilor în planul de business cum problemele care vor apărea vor fi rezolvate. Din momente riscante se poate de a studia: .înfiinţarea proiectului. Aceasta include descrierea situaţiilor iscante pe piaţa de desfacere.începutul producerii sau vînzării producţiei. . . Determinarea şi explicarea riscului complexă demonstrează calificarea celor ce elaborează planul de business şi apreciează nivel înalt al încrederii la investorii.Se indică evenimente care sînt cele mai importante sau cele mai semnificative din punct de vedere a riscului pentru proiect: . . La dezvoltarea afacerilor apar dificultăţile şi este nevoie de a risca. termene şi în finanţarea etapului iniţial a proiectului.începutul activităţii reprezentanţelor comerciale. ceea ce reprezintă profitabilitatea firmei şi necesitatea finanţării.trebuinţa a materialelor în cantitatea necesară pentru producere. Descoperirea factorilor negative în faţa investorii potenţiali poate să diminuieze creditul încrederii la proiect şi de a cauza nefinanţarea lui. de producere şi de serviciu. se apreciează nivelul riscului. Planul trebuie să fie realistic.concurenţii ce diminuează preţurile. .primele vînzări. îndeosebi dacă acestea vor cere necesetatea corectării necesităţilor materiale şi financiare. . Efectuînd direcţiile principale de lucru este nevoie de a aprecia cauza posibilelor neclarităţi în plan. existenţa echipamentului. Plan investiţional trebuie să reprezinte dinamica indicatorilor cum numărul personalului managerial.atribuirea producţiei speciilor de produs.

O prognoză decesivă din prognoze ce se va elabora este prognoza realizărilor. Este posibilă divizarea acestor cheltuieli la permanente şi variabile. reclamă şi vînzare în credit. Nivelul producerii sau managementului se apreciează prin prognoza vînzărilor şi a efectuării necesităţilor investorilor.neexecutarea realizării introducerii produsului. vînzărilor. . . proiecte bilanţului contabil la începutul şi finisarea lucrărilor a fiecărui an. depozitare.. raporturuile de bilanţ şi planurile de perspectivă financiare. În cazul proiectlui existent se indică capitalul existent. În acest capitol se folosesc prognoze compuse anterior a dimensiunilor vînzărilor. cheltuieli de 126 .costul major estimat a elaborării şi producerii.imposibilitatea realizării planurilor comerciale. Cheltuieli de comerţ includ cheltuieli la transportare. de producere trebuie să fie determinate şi exprimate în forma de cost.dificultăţi ce apar la obţinerea creditelor bancare necesare.mai mare cost. Aici trebuie de apreciat care din probleme potenţiale cele mai dificile pentru proiect şi de a descrie propunerile firmei la minimilizarea influenţei a circumstanţelor nefavorabile în fiecare parte riscantă a proiectului.tendinţele industriale potenţial nefavorabile. Prognoza profitului şi cheltuielilor este în determinarea profitabilităţii proiectului. . proiectul distribuirii a fluxurilor financiare. . . complexitatea în obţinerea materialelor şi materiei prime. aceasta poate va fi un plan operativ pentru finanţarea proiectului. La determinarea efectului de la vînzări se iau în consideraţie cheltuielile de producere şi cheltuielile la achiziţionarea echipamentului. Necesităţi materiale. Cheltuieli administrative includ salariul personalului administrativ. decît s-a planificat. Justificarea planului financiar trebuie să fie pregătită pe termen de 3-5 ani trei prognoze de bază: prognoza profitului şi a cheltuielilor. În capitolul planul financiar se studiează potenţialul proiectului şi planificarea finanţării acestuia. costul introdcerii şi dezvoltării de la concurenţa în primirea personalului pregătit. de muncă. Managementul activităţii financiare nemijlocit este legată dirijarea activităţii comerciale şi de producere.

Aici se indică studierea situaţiilor ca efectul diminuării veniturilor de la vînzări sau reţinerea nivelului planificat a productivităţii. capitalul de lucru. profitului. Acesta va da posibilitate de a efectua analiza sensibilităţii bugetului de proiect ce se bazează la diferite propuneri a factorilor de business şi ce dă rezultate definite. plăţile de asigurare. Bilanţ detailizează folosirea şi introducerea resurselor financiare necesare pentru suportul nivelului proiectat a producerii. ce se va reflecta în planul de business. O parte a finanţării poate fi efectuată din contul mijloacelor firmei. Se apreciează cheltuielile de producere şi de reclamă unde intră plata de arendă. Din cauza importanţei planurilor a profiturilor şi cheltuielilor pentru efectuarea atractivităţii analizei financiare pentru investorii potenţiali este nevoie de a priciza dimensiunile datoriilor şi ratelor procentuale. Cînd fluxul financiar este formulat este nevoie de a aprecia divergenţe dintre necesităţile băneşti şi posibilă satisfacere în puncte critice. cheltuielilor. cheltuieli 127 . cheltuieli. prognoza fluxurilor financiare este un factor important la adoptarea deciziei despre continuarea efectuării proiectului fiind că înaninte de a efectua vînzarea produsului şi obţinerii profitului sînt necesare să fie efectuate plăţile preliminare. Dacă proiectul se elaborează pentru ramura sezonieră sau ciclică. Investorii studiează bilanţele contabile planificate efectuînd analiza dacă datoriile nu sînt mai mari decît dimensiunile accesibile. Se apreciează momentele cele mai riscante care pot să impiedice atingerii profitabilităţii proiectului şi succesului proiectului potenţial investiţional şi sensibilitatea proiectului la acestea momente. Pentru un proiect nou prognoza fluxurilor financiare este mai importantă decît prognoza profiturilor din cauza că în el se va studia detailiat mărimea maximală a fluxului şi afluxului financiar. o parte din contul creditelor bancare pe 1-5 ani şi din contul creditelor de scurtă durată. prognoza va sublinia necesitatea şi termenul finanţării suplimentare şi determină cerinţe la capitalul circulant.reprezentare. servicii comunale. Efectuînd analiza planificată a nivelului vînzărilor şi cheltuielilor capitale într-o perioadă. Prognoza fluxurilor financiare va aprecia condiţiile aprecierii venitului. Este nevoie de a formula precis metode de diminuare a cheltuielilor de producere şi cheltuielilor comerciale. cînd se efectuează acumularea scăzută a mijloacelor şi la diminuarea veniturilor propuse de la vînzări. venitul preconizat. Această informaţie este o parte a prognozei a fluxurilor financiare.

Se apreciează formularea scopurilor acestea cu propunerile financiare ce poate cauza interesul la investorii potenţiali. obligaţiunile cu garanţii. În capitolul propunerile de garanţie este nevoie de a justifica tipurile şi volumurile a garanţiilor. speciile şi dimensiunile garanţiilor. Planurile profitabile se vor depinde de la capabilitatea efectuării managementului şi controlului asupra preţurilor. Acesta include cheltuieli ce nu depind de la nivelul producerii: munca producătoare. În planul de business se preconizează volumul necesar pentru elaborarea proiectelor. de care vor dispune investorii după adoptarea propunerilor. propuse investorilor şi descrierea perspectivelor a majorării capitalului. producerii necesar pentru acoperirea lor. este nevoie de a aprecia semnificaţia lor. termene şi condiţiile de întoarcere şi de a aprecia partea proprietăţii. circulaţia de mărfuri în dependenţă de la aceasta se va defini finanţarea ulterioară a proiectului. 128 . Planul financiar va include descrierea cum va fi atins nivelul preţurilor şi cum va fi efectuată studierea variaţiilor a oscilaţiilor elementelor costului. În capitolul cerinţe financiare se efectuează calcularea sumei a fluxurilor băneşti pentru vreo cîţiva ani se poate de a efectua analiza necesară a volumului finanţării. De a defini care sume să fie obţinute la propunerile date. plata procentelor. materiale. Dacă garanţiile nu sînt apreciate de acţiuni simple. cheltuieli comerciale şi factorii ce nu depind de aceasta: plata de arendă. Se studiează efectul ce se va obţine de la diminuarea costului pe graficul acoperirii minimale a cheltuielilor. de exemplu. propuse investorilor. Graficul acoperirii arată nivelul vînzărilor. Se preconizează că veniturile planificate să fie mai mari decît nivelul acoperirii cheltuielilor. Nivelul vînzărilor la care se acoperă cheltuieli este nivelul acoperirii a cheltuielilor.actuale. salariul. obligaţiuni de garanţie. care la credite sau alte surse. Investor viitor trebuie să aprecieze dimensiunile cerinţelor a garanţiilor şi drepturile la revînzarea într-o perioadă anumită. emisiunii acţiunilor sau la garanţii. Probabil că pentru obţinerea finaţării este nevoie de a prezenta mai multe garanţii decît se preconiza anterior. Forma bilanţului contabil poate fi pregătită la începutul proiectului şi la sfîrşitul acestuia pe vre-o cîţiva ani.

materiale. intelectual şi social înalt. În legătură cu aceasta suplimentar apare problema complexă din punct de vedere tehnic sau metodologic a divizării din fluxul total al rezultatelor şi cheltuielilor.proiecte tehnico-ştiinţifice la realizarea lor împlementarea au funcţia ce permite de a substitui sau de a înlocui procesele tehnologice existente. implementării deciziilor inovaţionale concrete trebuie să fie bazată pe principii metodice principale. una din componentele acestui proces – inovaţia concretă. producerea în serie. performanţele acesteia reprezintă cunoştinţa care nu este legată de aplicarea concretă şi deaceea este nevoie de a distinge din cheltuieli la dezvoltarea acesteia sau rezultate o parte care este legată de inovaţia dată este deficil.şiinţa fundamentală se dezvoltă considerabil în mărimele proprii. dezvoltarea complexelor ştiinţifice-tehnice. ce consecutiv realizează inovaţia dată. 129 . . echipament. Una din criteriile actualităţii elaborării planului de business este nivelul prelucrării ideii ştiinţifice şi apropierea ei la posibilitatea realizării comerciale. mijloace de transport. La elaborarea planurilor de business trebuie de a lua în consideraţie specificul proiectelor inovaţionale.dacă obiectul elaborării planului de business este proiect investiţional concret sau strategia dezvoltării firmei. Din cauza aceasta elaborarea planului de business pentru produse inovaţionale.subiecte-participante ale procesului acestuia de creare şi realizare proiectului tehnico-ştiinţific funcţionează în diferite forme structural-organizaţionale. în elaborările tehnico-ştiinifice este o cantitate mare a subiectelor. maşine. . Specificul utilizării planului de business în sfera ştiinţifică constă în următoarele: . care nemijlocit sînt legate cu inovaţia dată. atunci în problema ce se studiează obiect este un din procese – progresul tehnico-ştiinţific.Investorii tind spre obţinerea informaţiei ce mijloace şi cum vor fi alocate în procesul efectuării planului de business şi ce sume vor fi îndreptate la aceasta. Activitatea de antreprenoriat şi comercială în mediul ştiinţifico-tehnic a devenit una din cele mai importante direcţii în industrial dezvoltate şi sisteme postindustrial dezvoltate. ştiinţa fundamentală şi aplicativă. lucrul de proiectare a produselor. potenţialul economic. .

Specificarea a multor proiecte inovaţionale ce se elaborează actualmente este lipsa consumatorilor definite anterior. 130 .. Pentru elaborările inovaţionale este caracteristic nivel înalt a riscului.subiectele economice ce efectuează complexul tehnico-ştiinţific-ştiinţa applicativă. Multe părţi economice contractante care participă în proiectul investiţional au necesitatea efectuării negocierilor şi conluderea contractelor dintre părţile economice independente despre condiţiile obţinerii şi obligaţiunile de întoarcere a resurselor financiare obţinute. elaborările de proiectare. studiul întrebărilor economice şi financiare de justificare a proiectului. posibilitatea pentru participarea în programe tehnico-ştiinţifice. La elaborarea planului de business a proiectului inovaţional este nevoie de acordat atenţia la perspectivele dezvoltării a elaborării ce se va implementa. servicii. Luarea în consideraţie şi evaluarea factorilor ce pot să împiedice realizarea proiectului deaceea este nevoie de a realiza în planul de business la elaborarea capitolului corespunzător metoda aprecierilor expert în domeniul dat. producere de proiect. Subiecte ce iniţiază proiect mai semnificativ realizează la justificarea necesităţii primirii investiţiilor şi determinarea necesităţii obţinerii investiţiilor şi definirea utilizării lor. de exemplu creşterea profitului net. La realizarea elaborării ştiinţifico-tehnice componenta comercială trebuie să fie atribuită şi pe dînsa compus planul de business. producere în serie şi utilizarea acesteia. posibilitatea concurării pieţii sau crearea produsului principal nou. Există două tipuri de bază a participării proprietarilor a resurselor financiare în un sau alt proiect investiţional: prestarea de credite şi participarea de parte în proprietatea proiectului de producere viitor. Planul de business poate servi pentru organzaţia inovaţională un mijloc pentru colaborarea investiţională internaţională. cumpărătorii inovaţiei apreciează în planul de business efectul şi distribuţia acesteia de la inovaţia pentru diferite participante a proiectului inovaţional. Căutarea investorului pentru proiectul venture impune elaboratorii de a apropia de justificarea proiectului atenţios. .în cazul dat este nevoie de a a lua în consideraţie criteriile indicatorilor de creştere.

În condiiile conjuncturii de piaţă schimbătoare succesul întreprinderii depinde de la eficacitatea strategiei investiţionale efectuate. Unii factori semnificativ sînt calculări efectului economic de la utilizarea cum sumei întregi a mijloacelor de care dispune întreprinderea şi surselor financiare atrase. Este important de a compune un plan de business eficient din care este calculului eficacităţii economice a deciziilor adoptate şi evaluarea rezultatelor a realizării acestora. La studiul apropierilor la evaluarea investiţiilor în proiectul de business plan a întreprinderii este nevoie de a determina cerinţe principale la care trebuie să satisface acestea apropieri. Un criteriu esenţial este principiul realităţii a evaluării. La evaluarea eficacităţii a investiţiilor primite în rezultatul calculului trebuie maximal să corespundă mărimelor reale a rezultatelor, care se aşteaptă de a primi de la realizarea proiectului. Acestea cerinţe au următoarele condiţii la metode evaluării investiţiilor, aplicate la prepararea proiectului de business plan a întreprinderii: - folosirea pentru evaluarea proiectului a multor indicatori; - luarea în consideraţie a posibilităţilor neclarităţii informaţiei şi determinarea riscurilor; - luarea în consideraţie a dinamicii realizării proiectului investiţional. Există mulţi indicatorii a criteriilor economice a profitabilităţii investiţiilor. Acestea se divizează în două grupe de bază a indicatorilor absoluţi şi relativi. Indicatorii absoluţi-surplusul de sumă a veniturilor asupra cheltuielilor exprimat în forma bănească. Acestea sînt profit de bilanţ, profit net, profit anual într-o perioadă luînd în consideraţie factorul timpului fără luării în consideraţie a schimbului acesteia în timp. La indicatorii relativi se referă diferite forme a raportului venitului bănesc la investiţiile şi ce sînt în producere. Acestea sînt indicatorii rentabilităţii, termen de profitabilitate în exprimarea anuală a profitabilităţii cu consideraţia sau fără a termenului. Primii indicatorii sînt indicatorii efectului, a doua-indicatorii eficacităţii. Creditorii pentru realizarea proiectului în primul rînd sînt interesaţi de caracteristicele cele mai apropiate:

131

- norma profitului, norma dinamică a profitului la capital care presupune proiectul dat. O condiţie necesară a profitabilităţii participării în proiect-majorarea a valorii prognozate procentului bancar pe fiecare etapă a realizării, suficientă-majorarea normei necesare; - perioada întoarcerii sumei totale a investiţiilor, creditului sau termenul profitabilităţii. Calculele determină cantitatea anilor în termenul cărora venitul de la vînzări fără cheltuieli rambursează sursele investite; - raportul mijloacelor creditoare la mijloacele iniţiatorilor proprii şi altor creditori; - indicele acoperirii plăţilor procentuale ca raportul veniturilor întreprinderii, pînă la excluderea taxelor şi plata procentelor, la suma plăţilor procentuale. Indicatorul caracterizează capabilitatea iniţiatorilor a proiectelor regulat de a plăti procentele; - aflux bănesc maximal, mărimea maximă negativă a costului net actual, calculat prin totalizarea crescîndă. Acest indicator reflectă dimensiunile necesare de finanţare a proiectului; - rentabilitatea activelor-raportul valorii profitului net la suma medie anuală a activelor ceea ce caracterizează eficacitatea utilizării activelor companiei; - rentabilitatea activelor-raportul profitului net la volumul investiţiilor; - rentabilitatea capitalului investit. Indicatorul se determină prin împărţirea valorii profitului la suma capitalului avansat şi propriu şi caracterizează capabilitatea proiectului de a iniţia profit; - indicile lichidităţii curente-raportul activelor circulate la obligaţiunile curente a întreprinderii. Indicatorul certifică despre suficienţa capitalului circulant şi stabilitatea situaţiei financiare a companiei în momentul actual. La iniţiatorii proiectului planul de business trebuie să fie studiat la numărul maximal a parametrilor eficacităţii: - profit net ca profit de bilanţ a întreprinderii după taxarea calculate din profit; - costul curent net, diferenţa dintre fluxul descontat a veniturilor băneşti şi cheltuielilor în perioada realizării proiectului şi la etapa exploatării acestuia; - mărimea minimală producţiei produse la care se efectuează profit nul pentru iniţiator;

132

- rentabilitatea capitalului propriu. Profit net al întreprinderii în raport procentual la capitalul propriu; - rentabilitatea vînzărilor. Indicator se determină ca raport profitului net la volumul vînzărilor într-o perioadă. Acesta reflectă eficacitatea aşteptată a activităţii de producere după realizarea proiectului; - indicile schimbului stocurilor materiale. Indicator se calculează prin divizarea costului de producere, realizat într-o perioadă, la mărimea medie a stocurilor în aceeaşi perioadă; - raportul sumei obligaţiunilor întreprinderii-iniţiatoare la proiect la active sumare a proiectului, ce caracterizează cum activitatea obiectului creat se finanţează de iniţiator;

raport dintre suma mijloacelor băneşti ce se realizează şi datoria de debitor la suma obligaţiunilor de scurtă durată. Indicator caracterizează nivelul lichidităţii proiectului, capabilitatea firmei de a se achita cu creditorii.Acestea indicatori se iau în sonsideraţie la efectuarea analizei eficacităţii planului de business.

133

ceea ce a condiţionat dezvoltarea agriculturii şi a creat tradiţii vechi în industria vinicolă. în special în sectorul electronicii şi tehnologiilor informaţionale. În acelaşi timp. garanţii adiţionale şi prevede repatrierea liberă a profitului. În explorarea oportunităţiilor de afaceri economia Moldovei este asistenţă din partea agenţiei oficiale abilitată cu promovarea exportului şi atragerea investiţiilor în Republica 134 .2.сunoştinţele şi aptitudinile absolvenţilor universităţiilor din Moldova sunt solicitate de către organizaţii şi companii internaţionale. Economia Moldovei se dezvoltă rapid pentru implementarea tehnologiilor avansate. Republica Moldova oferă acces pe pieţele vecine: Moldova a încheiat Acorduri de Comerţ Liber cu statele membre a Comunităţii Statelor Independente şi este membru al Pactului de Stabilitate în Europa de Sud-Est. consumatori. Republica Moldova este o ţară strategic amplasată pentru a fi gazdă investitorilor şi exportatorilor. tehnicilor manageriale moderne şi asigurarea unei creşteri durabile. În acelaşi timp Moldova evoluează în ritm cu dinamismul industriei moderne. Legea cu privire la investiţiile străine. Astăzi Moldova oferă acces liber pe pieţele a 200 mln.Tehnici manageriale de atragere a investiţiilor internaţionale în economia Republicii Moldova. Moldova susţine atragerea de investiţii străine. revizuită în anul 2003. Sistemul educaţional a fost întotdeauna înalt apreciat în Moldova . Moldova dispune de soluri fertile şi climă favorabilă. Costurile de producere în industrie concurează cu cele al ţărilor din regiune. Pe aceste pieţe Moldova are o poziţie stabilă. iar cadrul legislativ comercial acordă numeroase facilităţi pentru investiţiile străine directe. În cadrul Pactului se prevede încheierea Zonelor de Liber Schimb cu toate ţările membre. structura tarifelor este una din cele mai reduse din cadrul noilor state industrializate. Republica Moldova are un regim comercial deschis. De asemenea. iar Moldova este de asemenea cunoscută pentru calitatea resurselor sale umane. Moldova este membru cu drepturi depline al Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi a iniţiat procedurile pentru aderare la Uniunea Europeană. include facilităţi fiscale semnificative. iar consumatorii sunt familiarizaţi şi apreciază calitatea şi siguranţa produselor noastre.3.

135 . În mai puţin de 3 ani MEPO a înregistrat succese mari. şi cu acordarea unei compensaţii corespunzătoare.Moldova – MEPO. obţinute în urma investirii. taxelor şi altor plăţi. naţionalizate sau supuse altor măsuri similare decît prin lege sau în temeiul unei legi şi numai în cazul apărării intereselor naţionale. Conform prevederilor legale. Investitorilor străini. capitalul întreprinderii a fost pe deplin format. Legislaţia în vigoare a Republicii Moldova oferă un număr de facilităţi investitorilor străini. fără a plăţi impozite sau taxe şi fără vreo autorizaţie specială.000 USD. cele mai importante garanţii acordate investitorilor străini includ următoarele: Investiţiile străine nu pot fi expropriate. dacă aceasta nu contravine legislaţiei. Primul venit a fost declarat. sau a instanţei judecătoreşti competente şi numai în cazul în care activitatea acesteia încalcă flagrant prevederile legislaţiei Republicii Moldova şi stipulaţiile documentelor de constituire a întreprinderii. li se garantează dreptul de a transfera peste hotare mijloacele băneşti în valuta străină. Cultura şi abilităţile agenţiei se bazează pe cele mai bune practici mondiale. Activitatea întreprinderii cu investiţii străine nu poate fi întreruptă forţat decît prin decizia Guvernului Republicii Moldova. după achitarea impozitelor. Investitorii străini au dreptul să scoată peste hotare mijloacele lor băneşti sau o parte a acestora sub formă de produse achiziţionate pe piaţa internă. Agenţia a contribuit direct la elaborarea noii legi cu privire la investiţii şi la alte iniţiative care promovează îmbunătăţirea climatului investiţional al ţării. capitalul în acţiuni al investitorului străin depăşeşte 250. MEPO a fost înfiinţată de către Guvernul Republicii Moldova pentru a acorda servicii strategice companiilor exportatoare şi potenţialilor investitori din orice ţară. În conformitate cu Legea privind Investiţiile Străine. Personalul calificat al organizaţiei acordă asistenţă companiilor locale şi internaţionale în diversificarea şi extinderea activităţii sale şi respectiv majorarea profitului. investitorii străini pot beneficia de 50% scutire a impozitului pe venit pe o perioada de 5 ani. comerţul Republicii Moldova creşte anual cu circa 20%. în cazul în care: • • Întreprinderea dispune de capital străin. aceasta fiind susţinută financiar şi consultativ de către Uniunea Europeană.

Producţia industrială a bunurilor pentru export . Legislaţia acordă înlesniri.Producţia industrială va fi tipul de activitate prioritar. Întreprinderile cu capital străin cărora le-a expirat termenul de valabilitate a înlesnirilor beneficiază de eliberarea achitării impozitului pe venit prin diminuarea venitului impozabil cu 50% pentru investiţiile făcute în scopul procurării mijloacelor fixe sau a construcţiilor (cu excepţia mijloacelor de transport personale şi mobilei de oficiu). mărginite strict pe întreg teritoriul.Alte tipuri de activităţi auxiliare. depozitare. În special. construcţii. de a nu comercializa activele procurate. Zonele economice libere (zonele antreprenoriatului liber) (ZEL) sunt părţi ale teritoriului vamal al Republicii Moldova. marcarea şi alte operaţiuni similare cu bunuri introduse prin teritoriul vamal al Republicii Moldova . Parcul Industrial "Otaci-Business". unde unele tipuri de activităţi de antreprenoriat sunt permise cu condiţii preferenţiale pentru investitori locali şi străini. În prezent în Republica Moldova există 6 ZEL: "Expo-Business-Chisinau" fondată în 1995 în Chişinău. venituri membrilor societăţii. separate din punct de vedere economic.pe parcursul a 3 ani ce urmează după anul când înlesnirea fiscală a fost acordată de a nu achita dividende acţionarilor.Sortarea. garanţii şi privilegii pentru afacerile stabilite în Zonele Economice Libere.de a nu da în arenda mijloacele fixe. dar în mărime ce nu depăşeşte venitul impozabil şi cu respectarea acestor restricţii: 1. Rezidenţii ZEL se bucură de un regim vamal şi fiscal preferenţial. procurate în conformitate cu prezentul articol. ZEL”Ungeni”. . inclusiv procurarea mijloacelor fixe în regim de leasing. 136 . "Tvarditsa". Parcurile de Producţie "Vulcaneşti" şi "Taraclia". alimentaţie publică. ca de exemplu servicii comunale. 2. Într-o zonă economică liberă pot fi exercitate următoarele tipuri de activităţi antreprenoriale: . ambalarea.• Mai mult de 50% din venitul întreprinderii este alcătuit din vînzarea bunurilor şi serviciilor proprii.

şi rezidenţii ZEL care investesc cel puţin 250.bunurile produse în ZEL şi exportate în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova. pentru o perioadă de 10 ani.Acordul cu privire la Protecţia simbolurilor Olimpice semnată la Nairobi. .bunurile exportate prin intermediul ZEL în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova.produsele de origine din ZEL exportate pe teritoriul vamal al Republicii Moldova.Convenţia de Protecţie a Know-How-ului de la Paris. Întreprinderile cu participarea capitalului străin rezidente ZEL achită 50% din impozitul pe venit stabilit pe întreg teritoriul. . bunurile şi serviciile produse şi acordate în ZEL sunt scutite de TVA. Un factor important ce influenţează investitori străini este protecţia proprietăţii intelectuale.bunurile şi obiectele importate în ZEL pentru consum ulterior. Investitorii în cadrul ZEL sunt protejaţi de modificări în legislaţie care pot afecta negativ sistemul vamal şi fiscal. indiferent de ţara de origine. . 137 . . Republica Moldova este membru la: .Organizaţia Mondială pentru Proprietate Intelectuală (WIPO). . Agenţia Naţională de Protectie a Proprietatii Intelectuale este responsabila de coordonarea politicii nationale în acest domeniu.ei sunt eliberaţi de taxa vamală pentru: .Acordul de la Madrid cu privire la Înregistrarea Mărcii Comerciale. .000 USD sunt scutiţi de plata impozitului pe venit pentru o perioadă de 5 ani.

51 40. USD şi alt capital – 38.91 47. USD.5 Investiţiile Străine Directe 75.7 31.45 114.3 mln.7 11.26 25.62 83.9 mln.3 40. din care: capital social în valoare de 87.59 98.1 130.Conform datelor Băncii Naţionale stocul investiţiilor străine directe în Moldova pe perioada anului 2004 a atins mărimea de 268.78 10.2 87. USD.18 36.6 5. dinamica investiţiilor este prezentată în tabel: Tabel 12 Dinamica investiţiilor străine directe în economia Moldovei.5 mln USD. capital reinvestit – 12.4 38.72 -1.7 54.77 148.83 15.4 11.4 mln. 1998 1999 Capital Social Reinvestit Alt Capital 2000 2001 2002 2003 2004 114.2 Sursa: Nationala a Moldovei 138 .7 69.5 5.55 56.8 8.3 12.41 142.

Italia – 4%. străin este in marime de 257 mln. etc. Stocul depozitelor în cadrul capitalului social al întreprinderilor cu capital investitorilor străini din 87 ţări.59%. USD. în Republica Moldova au fost înregistrate 2670 întreprinderi cu investiţii străine.134. Elveţia – 2%. depozitarea şi telecomunicaţiile. Niderlanda. străin (ÎM) din momentul înregistrării a fost de circa 671 mln. Din totalul întreprinderilor înregistrate.172.industria prelucrătoare. Din numărul total de întreprinderi cu capital străin înregistrate în Moldova. Statele Unite ale Americii – 9%. ceea ce a constituit cu 268 întreprinderi mai mult decît în anul precedent. reparaţia autovehiculelor.transportarea.tranzacţii imobiliare. alte ţări – 13% La 1 ianuarie 2004.Sursa: Banca Nationala a Moldovei În anul 2004 structura investiţiilor străine directe pe ţări a fost următoarea în %:Cipru – 3%. 1457 sunt raportoare: 717 (din 1710 înregistrate) – aparţin comerţului angro şi cu amănuntul. Cota antreprenorilor autohtoni în capitalul social din momentul inregistrarii companiilor cu capital 139 . 259. 1719 au fost fondate în bază multilaterală şi bilaterală şi 951 cu 100% capital străin. Germania – 10 %. USD sau 38% din totalul depozitelor.

5 324.6 795. Polonia) producătoare de mobilă.5 Numărul total de angajaţi la ÎM.6 2005 39646 8.8 2. agenţii imobiliare. % 1. Întreprinderile pot închiria oficii prin intermediul anunţurilor din ziare.8 36. Apartamentele. pers.2 3.2 3864.USD Cota parte în import total.8 33. fotolii din piele $150-460.4 749. de asemenea.3 338. dulapuri de birou $310-350. parcare.5 37.6 2. sunt pe larg folosite ca spaţii pentru oficii. societate în nume colectiv.4 1.4 243.7 3250. masă de birou $50220.USD Cota parte în export total.9 211. sunt prezente pe piata Moldovei.9 365.3 320.3 31.6 393.1 215.6 1608. Reprezentanţe a firmelor străine (Italia.4 ÎM (preţuri curente).3 37.4 23. etc) sunt diverse.3 Volumul bunurilor produse în cadrul 311. % Export al ÎM.6 181. 15323 18423 20490 30273 33543 Cota personalului ÎM în totalul salariaţilor economiei naţionale. sisteme de securitate. de asemenea.8 113.4 36.7 197. Mobilier.Tabel 13 Principalii indicatori ai activităţii întreprinderilor cu capital străin 1999 2000 2001 2002 2003 2004 38515 7.6 33. rafturi pentru cărti $70-310. În acest caz preţuri diferă în dependentă de amplasare şi condiţii.5 2587.5 11. centre comerciale şi agenţii imobiliare oferă spaţii pentru închiriere.5 36.În Moldova există mai multe fabrici de mobilă care produc o largă varietate de produse de mobilier. % 5. mii. lei Cota în volumul total al producţiei industriale. aer condiţionat. Cehia.7 38. mil.2 31.1 265. încalzire autonomă.1 18.3 27. Condiţiile oficiilor (telefon. Preţurile pentru procurarea unei articol mobiler variază în felul următor:scaune $20-70. Internet. Costul maxim pentru încheriere se ridică la $18-25 pentru un metru patrat.4 43.6 24. % Import al ÎM. În unele cazuri oamenii de afaceri preferă să cumpere clădirea sau apartamentul pentru oficii. 140 .2 Sursa: Banca Nationala a Moldovei Spaţii pentru oficii sunt disponibile în Chişinau într-o varietate de forme.2 401. Multe hoteluri. mil. Conform legislaţiei Republicii Moldova.2 40. întreprinderile cu investiţii străine pot fi înregistrate sub următoarele forme organizatorico-juridice: • • întreprindere individuală.3 14.1 45.3 125.7 12.

cooperativă de întreprinzător. pentru cetăţeni străini echivalentul în USD. În Republica Moldova există 10 taxe la nivel naţional şi 18 la nivel local. Camera de Înregistrări de Stat va aproba înregistrarea în decurs de 15 zile de la prezentarea tuturor documentelor.20. Capitalul minim al societăţii constituie 5. societate pe acţiuni. echivalentul în dolari SUA pentru SA. Pentru înregistrarea SA de tip închis capitalul minim constituie 10. care constituie baza sistemului de taxare al Moldovei. companiile achită taxa de timbru în valoare de 0.000 Lei MD. Sistema de impozitare este prezentată în tabel.400 lei. cooperativă de producţie. 141 . Pe lîngă aceasta. Legea obligă persoanele nerezidente de a se înregistra la poliţie şi a obţine permisiunea de lucru de la Departamentul Migraţiune din cadrul Departamentului Tehnologii Informaţionale. Compania trebuie să prezinte următoarele documente: • • • • • • • • Acordul de constituire Statutul companiei Protocolul adunării de constituire Aprobarea denumirii companiei de la Centrul de Terminologie Certificatul bancar care confirmă existenţa fondului minim statutar Confirmarea adresei juridice. care de obicei este contractul de închiriere Codul pentru tipul activităţii de la Departamentul de Statistică Codul fiscal de la Inspectoratul Fiscal Teritorial de Stat Investiţiile străine într-o companie în mărime mai mare de 5 milioane dolari SUA trebuie să fie aprobate de catre Departamentul Antimonopol şi Concurenţă din cadrul Ministerului Economiei.5% din capitalul statutar şi o taxă de înregistrare de 300 dolari SUA în cazul participării capitalului străin.• • • • • societate în comandită. Noua companie trebuie să se înregistreze la o filială a Camerei de Înregistrari de Stat a pe lîngă Departamentul Justitiei. 40 % din care sînt depuse la înregistrare iar restul în decursul unui an. societate cu răspundere limitată.000 MDL iar în cazul SA de tip deschis .

Tariful vamal maxim este în mărime de 15%. precum: vinuri şi alcool. tutun şi produse din tutun.Taxa rutieră:Pentru străini taxa rutieră variază între $ 1. taxa de privatizare constituie 1% din valoarea bunurilor de stat achiţionate. bijuterii din metale preţioase. impozit pe imobil. această taxă va dispărea. etc.Tabel 14 Sistema de impozitare în Republica Moldova a) Pentru persoane juridice: rata de bază este 20% din venitul impozabil (în vigoare din 2004) Impozitul pe venit b) Pentru persoane fizice: . De asemenea.180 MDL (878 USD) . care se impune tuturor produselor importate cu excepţia petrolului. care includ: Impozitul funciar.Vinul.15% din venitul anual impozabil ce se situează între 12. şi altor gaze de hidrocarbon. energiei electrice. există o taxă vamală administrativă în mărime de 0. bere. inclusiv în farmacologie şi medicină veterinară.$ 40 pentru trecerea frontierei şi de la $0. .8 USD) .200 MDL (1167. Accize Taxe vamale Sursa: Codul fiscal al Republicii Moldova 142 . taxa pentru a dreptul de a vinde în zona vamală.Impozite locale. produs în Moldova sau importat.200 MDL (1167.în dependentă de categoria produsului adăugată TVA) Este principala taxă indirectă percepută de către stat a produselor „cu cerere înaltă” şi bunurilor de lux.05 .$0.Taxa de privatizare: Actualmente.180 MDL (878 USD) şi 16.25% din venitul anual impozabil mai mare de 16. . Următoarele produse sînt scutite de accize: . impozit pentru dezvoltarea teritorială. . folosit în scopuri medicinale. dar nu mai mult de 900 USD În Moldova există şi o taxă specială de import de 5%.25 la kilometru într-o directie. alcoolul şi tutunul în cazul cînd sunt folosite de către întreprinderi autuhtone ca materie primă pentru producerea de bunuri supuse accizelor.Alcool pur.8 USD) Taxa pe valoare 20% 8% 5% si 0% . . Odată cu finisarea procesului de privatizare.25% din valoarea totală a bunurilor importate supuse taxării de către organele vamale.Bunuri produse în Moldova şi exportate în străinătate.10% din venitul anual impozabil de pînă la 12. Alte taxe .

La scară internaţională Moldova a devenit primul membru asociat al Federaţiei Internaţionale a Contabililor (IFAC) cu sediul la New York.729-XIII din 15 februarie 1996 . În conformitate cu prevederile acestei legi. Companiile străine sunt obligate sa folosească aceleaşi metode de contabilitate şi să prezinte aceleaşi declaraţii financiare ca şi cele locale. Sistemul actual de contabilitate permite operarea în contabilitate conform metodologiei acceptate de practica internaţională.Comentarii la SNC .Standardele Naţionale de Contabilitate .Legea cu privire la activitatea de audit No. Aceasta va da posibilitate de a înţelege mai bine esenţa proceselor moderne de schimb cu producţia şi servicii. Audit Cadrul legislativ şi normativ al sistemului actual de audit include: . Pentru a înţelege necesitatea aplicării apropierii de management în activitatea întreprinderii vom considera etape principale de dezvoltare istorică de management. În prezent cadrul legal al contabilităţii include următoarele elemente: .Instrucţiuni şi scrisori ale Ministerului de Finante.Regulamentul cu privire la licenţe aprobat de Ministerul de Finanţe din 15 Septembrie 1996.Implementarea unui sistem de contabilitate orientat spre Standardele de Contabilitate Internaţionale arată o direcţionare a întreprinderilor şi a statului de a reevalua principiile fundamentale de informatizare a contabilităţii. Au fost întreprinse măsurile la promovarea producţiei. Sistemul contabil al Republicii Moldova a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1998 în conformitate cu Hotărîrea Guvernului cu privire la reforma contabilă. Acest sistem se bazează pe Standarde Internaţionale de Contabilitate (IAS) şi reglementează activitatea agenţilor economici (inclusiv a companiilor străine) înregistrate în Republica Moldova. Evoluţia apropierilor de managemnt a secolului trecut şi contemporan se poate de a numi sistema de distribuire. activitatea de audit poate fi desfăşurată doar de organizaţiile de audit în baza unei licenţe eliberate de către Camera de Licenţiere. dar în centrul 143 .Legea cu privire la contabilitate .Planul de conturi .

Unele firme ce au ieşit pe piaţă cu producţia de care nu era nevoie. Dificultăţile anilor la începutul secolului au cauzat orientarea la desfacere. Compania ce se orientează la 144 . o seminificaţie crescîndă i s-a atribuit problemelor distincţiei producţiei proprii de la producţia concurenţilor. Aceasta facilitează creşterea popularităţii efectuării cercetărilor de marketing a pieţei. Condiţiile de producere încă efectua amprenta puternică la caracterul producţiei produse. studiul doleanţelor şi motivaţiilor la efectuarea cumpărărilor. Orientare la consumator presupune că marketing la grupa dată a produselor şi serviciilor trebuie să fie accentuat pe interesele individumului concret. insuficienţa dezvoltării tehnologice nu dă posibilitate în conceptul dat în anii apropiaţi de a diminua cheltuielile de producere şi de a majora eficacitatea acesteia. În condiţiile deficitului total şi cererii crescînde. se efectuau numai en gros. mijloacele de promovare şi marcaj. dacă se întreprindea. dar producătorii au început să înţelege. dar ceea ce se referă la desfacere se preconiza că cererea crescîndă va absorba producţia produsă pe deplin. dar nu pe studiul necesităţilor a consumatorilor. că producţia trebuie să fie promovată. fiind că alegerea produsului pentru producere se efectua reieşind din posibilităţile de producere a întreprinderii. Se socotea că succesul de afaceri depinde de la producerea efectivă şi vînzarea producţiei la preţurile mai scăzute decît la concurenţi. Business se socotea acela ceea ce a fost legată în deosebi de producere.activităţii de marketing a fost certitudinea că volumul de desfacere în creştere va găsi desfacere pe piaţa constantă în creştere. preţului acestea şi organizării vînzărilor se definea de condiţiile de producere. Dar creşterea preţurilor la materia primă. O parte importantă în activitatea economică a început să ocuope reclama. atunci aceasta se creează prin practica activă de desfacere. Apropierea dată presupune că calea cea mai rapidă de a obţine profit constă în aceea de a determina cerinţele consumatorului şi cu profit pentru întreprindere de a le satisface. Ca consecinţă este nevoie de a se transfera la un alt concept-orientare la desfacere. dar promovarea acesteea. Management orientat la producere a fost pasiv. Deciziile relativ la alegerea producţiei. majoritatea întreprinderilor activau cu succes. Producţia ce este nevoie de a vinde dacă nu este cererea suficientă. O sarcină primordială pentru întreprindere astăzi este studiul consumatorului potenţial.

de a lua în consideraţie actele legislative. 145 . realizarea tacticii de marketing. determină acţinuile alternative sau combinarea lor care trebuie să întreprindă întreprinderea. Unitate strategică economică . determinarea unităţilor strategice economice. elaborarea planului strategic de marketing. Este nevoie de a destinge marketing ca conceptul definit de la marketing ca complexul diferitor speciilor de activităţi şi marketing ca mijloc de gîndire de la marketing ca mijloc de acţinune. Concept modern de marketing modern este activitatea ecoomică orientată la producerea producţiei ce are cererea sau acomodarea tuturor resurselor întreprinderii în corespundere cu necesităţile şi posibilităţile pieţei pentru obţinerea profitului. asigură fiecărui segment. posibilităţilor. planificării producţiei. promovării acesteia pe piaţă şi planificarea formării preţurilor. Proces planificării se poate de a defini în ordinea următoare a consecutivităţii acţiunilor: Determinarea scopurilor întreprinderii.aceasta secţia independentă a întreprinderii care răspunde pentru grupa de asortiment de producţie cu concentrarea pe o piaţa definită şi efecuarea acestor funcţii în strategia. impune întreprinderea de a evalua părţile slabe şi puternice din punct de vedere al concurenţilor. stimulează coordonarea condiţiilor secţiilor în diferite direcţii. care coincid cu scopurile principale ale întreprinderii. proces de planificare strategică defineşte: determină direcţia activităţii întreprinderii. sănătatea oamenilor şi opinia publică. secţiei la întreprindere scopurile definite. creează baza la disribuirea resurselor.interesele social considerabile trebuie să evaluieze activitatea sa aspectelor ecologice. analiza mediului înconjurător. Fiecare unitate strategică economică are următoarele caracteristici: Aceasta definim ca studiului climatului potenţial investiţional al întreprinderii şi pieţilor de desfacere pentru obţinerea profitului investiţional al întreprinderii de activitate a întreprinderii pe pieţe internaţionale reieşind din posibilităţile acesteea. determinarea scopurilor de marketing. procesele studiului consumatorilor. analiza activităţii întreprinderii. permite de a înţelege mai bine structura investigaţiilor de marketing. Procesul management strategic al întreprinderii. analiza complexă a situaţiei pentru fiecare unitate.

Concurenţa poate fi caracterizată prin următoarele considerente: produse specializate care necesită apropierea profundă la caracteristicile de propunere a acesteia pe piaţă reieşind din parametrii tehnici. Elaborarea. Avanteje şi dezavantaje în producţia concurenţilor principali. în produse de larg consum este important de a specifica acestea grupe de mărfuri la care cererea este relativ permanentă pe piaţă definită. Scopurile de marketing a întreprinderii se devizează: . formarea preţurilor. organizării de service. reieşind din studiul efectuat al cererii existente şi potenţiale. imaginea producţiei sau imaginii întreprinderii. Scopul de marketing a fiecărei unităţi strategice trebuie să devină orientarea la consumatorii şi elaborarea acelei programe de marketing a întreprinderii care să stimuleze consumatorii de a achiziţiona producţia întreprinderii date. preţurilor mai competitive şi altor caracteristici. mai jos se prezintă denumirea acestora cu caracteristica de preţ a acestora parţial pe piaţa domestică şi parţial pe pieţe altor ţări unde va apărea necesitatea în producţia aceasta luînd în consideraţie canalele de distribuţie specifice pentru fiecare din pieţe date. valoarea cheltuielilor) şi în indicatorii calitativi: nivelul inovaţional de implementare a noilor tehnologii. acceptabilităţii cumpărării acesteia. volumul investiţiilor. organizarea canalelor de destribuţie. condiţiile conractuale acceptabile de părţile contractante posibile.Piaţa de desfacere potenţială concretă pentru mărfurile de larg consum şi produse specializate.de piaţă-mărimea pieţei. preţ. Controlul asupra resurselor pentru efectuarea cheltuielilor studiului investiţional receptibilităţii fiecărei din pieţe la produs dat în care va apărea cererea. Un avantaj destinctiv al întreprinderii relativ la concurenţi poate fi obţinuită prin intermediul: producţiei noi. formării procesului managementului controlului calităţii producţiei la diferite stadii de producere. pieţe cele mai de perspectivă. 146 . tempurile de creştere a profitului din vînzarea fiecărui tip de produs. strategiei pentru fiecare grupe de produse. Definirea concurenţei pe piaţă. Fiecare din unităţi trebuie să determine scopurile proprii a activităţii de marketing care se definesc cum în indicatorii cantitativi (volumurile vînzărilor. partea ocupată de piaţă de produs. exploatarea noilor pieţe.

.analiza strategiilor de preţ. . Efectuarea analizei mediului înconjurător include: analiza consumatorilor.analiza schimbărilor posibile şi tendinţelor caracterului principal pe piaţă.formularea scopurilor. . de desfacere. Intercorelarea mediului macro şi micro determină mult nivelul succesului al întreprinderii. .în efectuarea contrului sistematic a activităţii întreprinderii. .. Activitea întreprinderii este influenţată de mediul exterior. care întreprinderea le defineşte (optimizarea profitului. diferite organizaţii cu care este nevoie de a stabili diferite relaţii. volumului profitului. analiza conjuncturii pieţei şi tendinţelor pe acesta.analiza planurilor de producere şi de livrări de produse în sortimentul larg pe etapele vînzărilor.de structură manageriale-structura organizaţională a întreprinderii. În afara întreprinderii activează şi alte întreprinderi. consumatori. 147 . care efectuează eficacitatea necesară.analiza complexă a situaţiei pentru fiecare unitate. caracteristice unice relativ la concurenţi). lărgirea geografiei desfacerilor şi majorarea părţii a pieţei. ieşirea pe alte pieţe). reînnoirea sortimentului producţiei. maximizarea volumului vînzărilor. Cu alte cuvinte fiecare subiect a pieţei activează într-un mediul de marketing determinat. .analiza politicii de sortiment a întreprinderii şi concurenţilor principali.de marketing-formarea imaginii necesare a întreprinderii (volumului vînzărilor. . Analiza mediului intern la întreprindere este o analiză de situaţie care include: . de reclamă şi măsurilor la stimularea desfacerii a întreprinderii şi concurenţilor principali. analiza condiţiilor de desfacere şi organizarea promovării producţiei pe piaţă. analiza concurenţilor. Baza pentru adoptării planului strategic de marketing este analiza complexă pentru fiecare unitate care se efectuează pe baza studiului atenţios al mediului înconjurător de marketing.

Matriţa posibilităţilor la producţie. dar pentru producţia deja cunoscută se relevă viduri noi de aplicare). elaborării strategiei concrete şi realizării acesteia. Etapa dată include: Studiul alternativelor strategice investiţionele. Model dat prevede două utilizarea a două concepte de marketing: alegerea pieţei de scop. strategia de dezvoltare a pieţei (este efectivă în cazul cînd în rezultatul schimbării stilului de viaţă sau factorilor demografici apar segmente noi ale pieţei. pieţe Acesta presupune utilizarea strategiilor alternative pentru menţinerea şi majorarea desfacerilor: − − penetrarea pe piaţă (este efectivă pentru unitate cînd piaţa creşte sau nu este săturată). Utilizarea apropierilor date dă posibilitate întreprinderii de a evalua posibilităţile proprii şi utilizînd evaluările acestea de a evalua strategiile relevante. piaţă. Alegerea strategiei de marketing Realizarea strategiei de marketing Vom considera următoarele metode la planificarea strategiei de marketing: Matriţa posibilităţilor la producţie. Apropierea dată presupune că cu cît este mai mare partea a unităţii relevante cu atît sînt mai mici cheltuielile relative şi este mai mare profit.Luînd în consideraţie 148 . Matriţa studiului direcţiilor principale ale altenativelor investiţionale. Matriţa creşterii părţii de piaţă.Determinarea scopurilor de marketing al unităţii economice strategice este o analiză preliminară complexă a situaţiei pentru fiecare unitate şi întreprindere sînt principale pentru determinarea scopurilor de marketing. un avantaj strategic pe baza caracteristecilor unicale a producţiei sau preţului acesteia. Crearea matriţei părţii de piaţă Matriţa dată se utilizează pentru comparea diferitor unităţilor strategice economice a întreprinderii. Model strategic total.

deosebirea producţiei proprii în calitate de specifică cu asigurarea cunoaşterii acestea pe piaţă. în caz dacă este partea 149 . posedarea de tehnologii brevetate la producerea producţiei date. prin crearea reputaţiei deosebite la deservire a pieţei care nu este saturat de concurenţi. Desen 3 Model de dependenţă dintre partea de piaţă şi profitabilitatea Sursa: Autorul Luînd în consideraţie tabel dat se poate de afirmat că în cazul părţii scăzute a pieţei întreprinderea poate să beneficieze prin elaborarea strategiei concentrate. optimizarea managementului. Întreprinderea în cazul acesta poate să controleze cheltuielile prorii prin următoarele căi: concentrarea resurselor întreprinderii pe producţie cheie predestinate pentru consumatorii specifici. cînd cheltuieli se poate de diminuat din contul economiei resurselor. Strategia diferenţierii cel mai răspîndit vid al strategiei care constă în evidenţierea de întreprindere producţiei proprii în calitate ce se deosebeşte de la concurenţi. vînzarea producţiei în complex cu serviciile relevante care nu sînt concurenţii principali.Se va utiliza următoarele metode de deosebire: asigurarea calităţii înalte şi proprietăţilor specifice de consum.aceste două concepte în model dat deosebim următoarele strategii: strategia cheltuielilor mici.Prezentăm următorul model de dependenţă dintre partea de piaţă şi profitabilitatea care are forma U. proprietăţi bune a articolelor în exploatare. Strategia concentrării în care se defineşte un segment specific de piaţă prin preţuri scăzute. împerfecţionarea tehnologiei. căutînd materia primă relativ ieftină.

Scopurile studierii a pieţei pentru atragerea investiţiilorr se poate de concentrat pe două momente principale: . . . divergenţe dintre dorinţa de a primi profit de scurtă durată pe un segment de piaţă ocaziţional. . . Studierea materialelor: reviste. Studiul relativ la produse: . prognoza schimbărilor posibile şi pe baza aceasta elaborarea strategiei de management. care nu coincide cu strategia de piaţă de lungă durată şi în perspectiva de lungă durată poate să ducă la cheltuieli financiare mari cauzate de ieşirea necorespunzătoare pe segmentele principale ale pieţei. ziare.căutarea criteriilor pentru adoptarea deciziilor de management. După aceasta se efectuează determinarea compatibilităţii elementelor strategiei cu scopurile de lungă durată ale întreprinderii şi eliminarea tuturor divergenţelor ce pot apărea. Este impotant de a evalua producţia specifică şi avantaje la cheltuieli totale. 150 .analiza situaţiei în interiorul şi în afara întreprinderii. studierea materialelor ale informaţiei în interiorul întreprinderii.analiza de produs.majoră a pieţei. întreprinderea va beneficia în rezultatul avantajelor la cheltuieli sau strategia diferenţiată.studierea producţiei în serie. Schematic se poate de prezentat următoarele: Metoda expedierilor de scrisori şi anchete pentru efectuarea studiului de piaţă.studiul poziţiei mărcii comerciale.analiza mesajelor de la consumatori. Acestea divergenţe pot fi. date statistice. Alegerea strategiei concrete se efectuează după analiza posibilităţilor şi riscurilor şi trebuie să se bazeze pe resursele existente materiale şi financiare ale întreprinderii. controlul şi acceptarea ipotezei de comportament a întreprinderii pe piaţă.

. Studiul relativ la piaţă şi consumatori: . . . . .studiul particularităţilor pieţei. .analiza eficacităţii desfacerii.analiza formării preţurilor. .studierea tipurilor noi de producţie.studiul pieţei de desfacere şi a desfacerii. suma desfacerii a unităţii de producţie.. alte ţările ale lumii ) şi vînzări pentru analiza tendinţelor posibile de desfacere.analiza cheltuielilor de marketing.studiul consumatorilor. .analiza structurii de desfacere la întreprindere. Vom spicifica următoarele viduri de analiză: 151 . .studiul poziţiilor şi opiniilor despre întreprindere. Analiza pieţei este un instrument de evaluare preliminară a potenţialului investiţional şi problemelor de situare a întreprinderii pe piaţă în corespundere cu activitatea lui comercială. Analiza pieţei se efectuează prin compararea informaţiei a activităţii de desfacere pe diferite pieţe (piaţa domestică şi ţările CSI.studiul cererii potenţiale.studiul volumului pieţei. .analiza reclamei şi măsurilor la stimularea desfacerii. Ca scop se efectuează măsurile de desfacere pe perioada ulterioară. Studiul înainte de lansare în producere: .studierea canalelor de desfacere.

prin efectuarea studiului cu luarea în consideraţie factorilor cauză: se defineşte ipoteza despre aceea că dacă există legătura cauzală dintre indicatorii de facto şi factorul concret. producţia ce se vinde. după ce se efectuează evaluarea practică a ipotezei.analiza pieţei în întregime şi situaţia întreprinderii pe ea. se efectuează analiza nivelului de impunere după sfere şi în interirul sferilor sau căutarea acelor momente la care este nevoie de apelat efectuînd procesul managerial la întreprindere. partea orientativă pe piaţă. tipuri de produse.. scopurile şi sarcinele. 152 . Prin efectuarea analizei dinamicii a desfacerilor în întregime şi elementelor componente după sfere. scopurile de studiere şi metoda de analiză. analiza pretenziilor consumatorilor. tendinţele realizării a producţiei pe piaţă în întregime. grupe de consumatori. concurenţii. Scimbările efectuate la analiză se prezintă şi se sistematizează prin următoarele mijloace: Tabele analitice de scimbări: se creează vreo cîteva tabele de schimbări a situaţiei pe piaţă cu alegerea componentelor factorilor şi indicatorilor. canale de desfacere. Se descriu cerinţele consumatorului. Prin elaborarea părţilor poziţionării: în corespundere cu scopurile se aleg caracteristicile corespunzătoare pentru plasarea lor la poziţionare şi se defineşte locul întreprinderii pe piaţă la fiecare grupă de produse. Studiind piaţa ca mijloc pentru atingerea scopurilor de marketing vom specifica numai unele direcţii principale. Studiul de piaţă se efectuează prin găsirea criteriilor: culegerea de date despre piaţa de produse de aviaţie şi cele pentru consum.

Cum se organizează dezvoltarea vînzărilor prin dealerii. Se apreciează eficacitatea realizării acţiunilor de reclamă. Studil imaginii întreprinderii Se efectuează analiza studiului corporativ la întreprindire. Se efectuează studiul estimărilor de reclamă şi care trebuie Studiul reclamei să fie cheltuielile pentru realizarea ei. Care produse este nevoie de a perfecţiona şi care a Studiul produselor scoate din producere. Se efectuează marketing de probă. Studiul organizării vînzării mărfurilor Se efectuează studiul efectuării vînzărilor. 153 .Tabel 15 Scopurile şi sarcinele de studiere a pieţei. dilerii potenţiali şi distribuitorii. Care produse şi cu care proprietăţile de consum de a produce. Se efectuează studiul consumatorilor Se efectuează componenţa social-demografică a consumatorului cu specificarea motivelor posibile Studiul politicii de preţ Se efectuează studiul politicii de preţ faţă consumatorii.

informaţiei necesare pentru verificarea şi adoptării procesului de producere. Studiul speciilor de produse reprezintă metoda prin care pentru de a cunoaşte particularităţile oricărei grupe de produse. Se utilizează metoda studierii speciilor. metoda experimentului. determinarea cauzelor de schimb a părţii de produs a întreprinderii pe piaţă. de a studia diferite segmente ale pieţei. După determinarea scopurilor şi problemelor este nevoie de a reprezenta ce se scopuri vor fi atinse se defineşte metoda prin care se efctuează studiul de piaţă. Studiul speciilor este efectivă în cazurile cînd scopul analizei este determinarea poziţiei grupei producţiei de un tip pe piaţă. Legăturile cu partenerii internaţionali dau posibilităţi noi pentru studiul de piaţă şi pentru efectuarea legăturilor cu parteneri şi consumatori potenţiali.Sursa: Autorul De la început se defineşte determinarea conjuncturii ce s-a format şi tendinţelor posibile de schimbare a acesteia. Se utilizează cotidian la întreprindere în efectuarea studiului de piaţă. potenţialul pieţei în fiecare produs. Sistema informaţiei de piaţă este structura culegerii informaţiei la care se efectuează studiul tendinţelor pe piaţă în sfera de produse şi mediul consumator. se efectuează studiul unui speciu în specilal reprezentat în calitate de reprezentator acestei grupe în conformitate cu regula definită. Utilizarea acestor legături dă posibilitate de a efectua posibilităţile noi pentru piaţă a producţiei proprii. informaţia se utilizează pentru crearea producţiei. După aceasta se efectuează determinarea problemelor pentru rezolvarea lor şi atingerea scopurilor ce sînt primordiale pentru întreprindere. Prin culegerea de date şi formarea structurală a informaţiei întreprinderea efectuază investigaţiile pieţei inclusiv: 154 . Metoda experimentei se utilizează atunci cînd este nevoie de a primi rezultate mai precise despre tipul concret de produse în grupa analog. Studiul informaţional majorează veridic prognozele şi permite de a efectua diversificarea tipurilor activităţii sale mai repede decît la concurenţi. metoda apropierii psihologice.

. de comportament al consumatorului. Pentru caracterizarea acestora se efectuează studiul comparativ prin compararea plan şi de facto caracterizînd comportamnetul consumatorilor: prin studiul efectuării obligaţiunilor contractuale la achiziţionarea produselor la volum şi sortiment de consumator. .studiul întreprinderilor concurenţi şi firmelor ce livrează marfa inclusiv efectuînd analiza formărilor preţurilor la produse analoage şi desfacere. de a elabora grupe cele mai importante şi de a elabora strategia relevantă de vînzări. tendinţelor noi în domeniu. studiul de caracter sezonier a comportamentului consumatorului referitor la caracter sezonier de consum.studiul consumatorilor potenţiali. Se efectuează care produse consumator cumpără la întreprindere şi care este partea acesteea în volumul vînzărilor a producţiei prin care forma de plată aceasta se efectuează. Utilizarea acestora în structura datelor despre imaginea consumatorului dă posibilitatea de a grupa consumatorii la diferite criterii. relevarea operativităţii plăţilor corespunzătoare pentru produse. .culegerea şi studiul diferitor materiale informaţionale. Elaborînd crearea imaginei consumatorului este nevoie de a determina care sînt nemijlocit consumatorii şi de la cine depinde adoptarea deciziei despre cumpărarea producţiei întreprinderii. Efectuînd studiul imaginei concurentului se poate de a elabora sortimentul şi volumul produselor vîndute. Nivelul detalizării la fiecare principiu depinde de la caracterul producţiei. psihografice. Prin acestea se efectuează studiul concurentului prin tabel următor: 155 . . Crearea imaginei consumatorului se efectuează la următoarele principii: demografice. Efectuînd crearea imaginei consumatorului este nevoie de a utiliza rezultatele interogărilor consumatorilor despre atitudinea faţă de produse întreprinderii sau utilizarea de date de anchete efectuate prin studiul de marketing.studiul conjuncturii pieţelor internaţionale şi căutarea pieţelor noi. materiale analitice despre tendinţe economice şi noi tipuri de producţie.. preţurilor şi vînzărilor.studiul consumatorilor potenţiali. mijloacelor şi măsurilor de utilizare dă posibilitate de a efectua analiza diferitor apropierilor la elaborarea noilor tipuri de produse. relevarea plăţilor corespunzătoare de timp.

Situaţia pe piaţă La care segment al pieţei este orientată producţia întreprinderii. Imaginea în lumea contemporană Care este opinia despre aceasta în ramură şi la organizaţii ce vînd producţia. Starea financiară a întreprinderii concurent. Formarea preţurilor Apropierile la formarea preţurilor de piaţă şi acţiunile relevante posibile la politica de preţ a altor întreprinderi. Denumirea concurentului cu date de contact a acestuia. Segmentele pieţei la care se vînd produsele concurentului. Sursa: Autorul 156 .Tabel 16 Studiul concurentului Date despre concurent Caracteristici fizice Salarizarea la întreprinderea concurent Rezultate financiare a activităţii Nivelul mediu de salarizare a lucrătorilor. Întreprinderea care livrează produse Deservirea: părţile slabe şi puternice ale acesteia. Metode de stimulare a muncii lucrătorilor.

parametrii funcţionali şi tehnici. . . inclusiv a influxului de investiţii străine directe.după studiul demografic. apartenenţei de producere a acestuia. . divizarea pieţei după consumatori. . gruparea consumatorilor după motive de efectuare a vînzărilor.segmentarea după produse.după studiul psihografic.de a începe prezentarea formării despre care sînt caracteristicele importante care caracterizează acel sau alt segment al consumatorilor. Segmentarea după firme. divizarea pieţei a mijloacelor de producere luînd în consideraţie probleme specifice ale consumatorului. aplasarea acestuia. Obiectivul fundamental al Strategiei este în accelerarea dezvoltării economice a Republicii Moldova prin asigirarea unor ritmuri înalte de creştere a investiţiilor. grupe de consumatori. urmărind scopul de a obţine pe această cale o îmbunătăţire cardinală a calităţii vieţii populaţiei şi de a atinge un grad înalt de ocupare în cîmpul muncii. Vom considera cele mai importante tipuri de segmentare pentru întreprindere: .efectuarea analizei conjuncturii create a pieţei la produse existente cu cererea stabilă şi studierea consumatorilor actuale şi potenţiale şi distincţiilor acestora la produse noi.În baza conceptului segmentării de piaţă sînt puse două părţi componente la elaborarea segmentării: . 157 . La cele expuse mai sus vom reflecta strategia investiţională a Republicii Moldova. relativ la produse. Efectuarea segmentării pieţei pe pieţele produselor de producere tehnice se efectuează din punct de vedere a activităţii consumatorului.segmentarea după tipul de comportament.segmentarea psihografică. . caracterul consumatorului. .după amplasarea consumatorilor.

Obiective principale: . ameliorarea calităţii potenţialului uman. revitalizarea ştiinţei. Investiţiile constituie unul din factorii eficienţi. deschiderea masivă a noilor locuri de muncă. compatibil cu principiile. inclusiv în tranziţie. în care ritmurile de creştere a exporturilor să le depăşească pe cele ale creşterii importurilor.creşterea investiţiilor destinate inovării tehnologice. au constituit sume neînsemnate. diseminării cunoştinţelor manageriale şi organizaţionale. în comparaţie cu alte ţări.În prezenta Strategie sînt luate în considerare priorităţile edificării în Republica Moldova a unui sistem economic modern. Necesitatea unei majorări substanţiale a volumului de investiţii în economia naţională este impusă de faptul că. tehnologiei şi inovaţiei. b) capitalul şi c) progresul ştiinţifico-tehnologic. la menţinerea şi accelerarea ritmului de creştere economică şi realizarea unui salt al productivităţii muncii. o prioritate indiscutabilă în activitatea investiţională îi revine atragerii investiţiilor străine directe (ISD).creşterea investiţiilor în scopul asigurării noilor locuri de muncă. inovaţional şi competitiv. normele. prin înnoirea cardinală a fondurilor fixe şi implementarea tehnologiilor avansate. Concurenţa dură pe pieţele mondiale impune următoarele obiective primordiale ale activităţilor investiţionale. democraţie şi societatea informaţională (postindustrială) în condiţiile globalizării şi dezvoltării durabile a comunităţii mondiale.O majorare substanţială a investiţiior interne şi externe ar putea garanta pe viitor restabilirea factorilor de bază ai creşterii economice. care vor ameliora mediul de afaceri al economiei moldoveneşti şi vor spori competitivitatea ei. creşterea economică depinde de trei factori fundamentali: a) forţa de muncă. 158 . iar ritmurile de creştere a investiţiilor în capital fix. creării condiţiilor pentru dezvoltarea regională şi protecţia mediului ambiant. prin creşterea nivelului educaţiei şi învăţămîntului.creşterea investiţiilor în regiunile care necesită susţinere în dezvoltarea lor social-economică. care permit ţării noastre să înfrunte provocările tranziţiei la economia de piaţă. Concomitent se va urmări ca ivestiţiile să contribuie la un aşa proces de dezvoltare economică. cercetării ştiinţifice şi educaţiei. . precum şi cele de creştere a producţiei industriale să întreacă ritmurile de creştere a PIB. contribuind. . astfel. mecanismele şi instituţiile economiilor contemporane. Luînd în considerare posibilităţile reduse de atragere a investiţiilor interne şi de faptul că cele externe.

contribuind la răspîndirea acestuia printre întreprinderile autohtone.accelerarea proceselor de modernizare a economiei. . . inclusiv în domeniul implementării tehnologiilor avansate. Privatizarea infrastructurii de către companiile străine stimulează şi mai mult fluxurile investiţiilor străine directe.consolidarea eforturilor tuturor instituţiilor implicate în procesul investiţional. . manifestat prin atragerea partenerilor din străinătate. . implementarea noilor tehnici de marketing.orientarea factorilor de producere din Republica Moldova spre atragerea în ţară a potenţialului productiv din exterior şi producerea în Republica Moldova a bunurilor destinate pieţelor externe. îndeosebi a celor cu grad înalt de solvabilitate şi previzibilitate. concomitent demonstrînd abilităţi superioare celor autohtone de a accesa resursele financiare mondiale menite pentru investiţii.creşterea accelerată a exporturilor şi accesibilitatea la pieţele străine. . 159 .extinderea investiţiilor menite pentru protecţia mediului ambiant. Ca regulă. Introducerea noilor tehnologii şi knowhow.creşterea veniturilor populaţiei. renovarea şi restructurarea întreprinderilor. cauzate de activităţile economice.apariţia efectului de multiplicare al investiţiilor.practicarea unui management performant.stimularea competiţiei şi a concurenţei. venitul lucrătorilor este substanţial mai mare decît a celor din întreprinderile autohtone. .. graţie unei producţii capabile de a concura pe alte pieţe.intensificarea substanţială a procesului de privatizare. . pentru ameliorarea utilizării resurselor naturale şi pentru reducerea presiunii asupra mediului.companiile cu capital străin de obicei investesc mai mult decît companiile autohtone creşterea capacităţilor de producţie. deoarece întreprinderile cu participarea capitalului străin sînt în mare măsură orientate spre export. Principalele beneficii ale investiţiilor străine directe sînt următoarele: . . în companiile cu participarea capitalului străin. deoarece îmbunătăţirea infrastructurii contribuie la ameliorarea climatului comercial şi la reducerea cheltuielilor de afaceri. .

în cazul unor invesiţii adecvate. ar putea reveni masiv la activităţile lor ştiinţifico-tehnologice şi inovaţionale. de a-şi compensa dezavantajele şi a reduce riscurile. pe care şi le-ar asuma potenţialii investitori.S. cel puţin încăperile. ce uneşte statele Baltice cu Balcanii) şi oportunităţile investiţionale ce reies din calitatea Moldovei de membru al Pactului de Stabilitate în Europa de Sud-Est. pe de o parte. poamei.potenţialul ştiinţifico-tehnologic avansat (la începutul anilor "90. Republica Moldova ocupa locul 6-7 în lume).I. Pentru ţară există posibilitatea de a juca rolul unui "coridor de tranzit: luînd în considerare planificarea investiţiilor în cadrul Sistemului Trans European ("Coridorului". În acest sens pentru Republica Moldova. de a spori şi a utiliza în maximă măsură avantajele sale şi oportunităţile de care poate beneficia. care determină componenţe chimice şi calităţi gustative excepţionale ale plantelor agricole (îndeosebi. după numărul de persoane angajate în sfera cercetare-dezvoltare raportat la 10 mii de locuitori. dar.calitatea excepţională a solurilor (cele mai bune în Europa. Numai piaţa de desfacere regională. precum şi unele capacităţi tehnico-materiale. plantelor medicinale şi etero-oleagenoase) şi oportunităţi sporite de a produce producţie ecologic pură. . . cu fonduri de producere industrială de nivel mediu pe plan mondial.deprinderi industriale (la începutul anilor "90 în Republica Moldova prevala sfera industrială. iar pe de altă parte. în calitatea ei de areal pentru investiţii. Acest factor determină în mare măsură o rată relativ înaltă a profitului în unele 160 . . consumatori. Moldova este unica ţară din regiunea de Sud-Est a Europei care are acces liber la piaţa C.amplasarea geografică favorabilă. oportunităţile şi riscurile legate de o posibilă investiţie. Pînă în prezent acest personal s-a micşorat de circa 5 ori "scurgîndu-se" în alte sfere de activitate şi peste hotare. pot fi întorşi în circuitul industrial. a Ucrainei şi României. legumelor. în cazul unor investiţii suficiente. deoarece circa 80% din suprafaţa ţării o ocupă solurile negre (ciornoziomurile) cu cea mai înaltă productivitate naturală.Dimensiunile investiţiilor depind de capacitatea ţării noastre.existenţa forţei de muncă calificate cu costuri mult mai joase decît în ţările membre ale Uniunii Europene. a fructelor.o situaţie macroeconomică relativ stabilă şi favorabilă. şi a Rom"niei. . presupune 80 mil. este important a identifica avantajele. cu personal înalt calificat). . Avantajele: . Personalul care activa în sfera industrială.

Stereotipul încă existent privind produsele ecologic pure de origine moldovenească la un preţ accesibil. electronica. . manageriale şi juridice.S. . − posibilitatea implicării directe cu investiţii din partea instituţiilor financiare internaţionale.I. merită a fi luat în considerare. producerea mobilei.cunoaşterea mărcilor de origine moldovenească pe piaţa C. Western NIS Enterprise Fund (USA). Oportunităţile: .existenţa multor spaţii de producţie care staţionează.dezvoltarea în ritmuri accelerate a învăţămîntului superior ce ţine de domeniile economice.I. .S.posibilităţi suplimentare de dezvoltare şi integrare în economia mondială legate de calitatea de membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului. deoarece producînd produsele respective de calitate superioară nu vor fi necesare cheltuieli mari la promovarea lor pe aceste pieţe.. .posibila calitate de membru asociat (în perspectivă medie) şi. de membru cu drepturi depline a Uniunii Europene. financiare. cum ar fi: industria uşoară (textile.creşterea rapidă a sectorului de servicii financiare. mărăchinărie). în care legislaţia prevede facilităţi substanţiale. . succesiv. . . inclusiv de ordin fiscal pentru rezidenţi.existenţa pe teritoriul ţării în prezent a euroregiunilor "Prutul de Sus" şi "Dunărea de Jos" şi posibilitatea de a deschide pe viitor a noi euroregiuni.posibilităţile de a obţine credite şi fonduri de asistenţă tehnică de la organismele financiare internaţionale şi ţările donatoare. Riscurile: 161 .posibilităţi relativ sporite de a implementa tehnologii informaţionale. precum şi terenuri aferente cu suprafeţe mari. construcţia de maşini şi utilaje. unele subcomplexe ale sectorului agroalimentar. . International Financing Corporation (IFC) etc.circumstanţe favorabile în urma aderării la Pactul de Stabilitate în Europa de Sud-Est. .ramuri.existenţa zonelor economice libere. care se menţine pe piaţa C. cum ar fi: Banca Europeana de Reconstrucţie şi Dezvoltare. amplasate pe un teritoriu de 433 ha în diferite regiuni ale ţării. îndeosebi a celor bancare. materialelor de construcţii. Actualmente în Moldova funcţionează cinci zone economice libere. .

.insuficienţa dezvoltării sistemului inovaţional şi a celui de diseminare a cunoştinţelor. în special..gradul insuficient de calificare a antreprenorilor autohtoni. în continuă creştere. . de diferendul transnistrean. de separatismul intern şi.instabilitatea şi imperfecţiunea cadrului legislativ-normativ.instabilitatea politică legată. 162 . precum şi de a controla respectarea legislaţiei economice. în primul rînd.prezenţa pericolului deconectării sistemului republican energetic şi de gaze de la sursele respective din cauza datoriilor enorme faţă de furnizori. . . cu alte ţări pe pieţele mondiale şi. îndeosebi pe pieţele regionale. . din cauza stării deplorabile şi de permanent declin a sferei inovaţionale autohtone.stoparea procesului de privatizare şi ineficienţa companiilor de stat. .existenţa unui număr mare de organe publice centrale şi locale care sînt investite cu dreptul de a stabili reguli obligatorii pentru agenţii economici. .concurenţa puternică. .starea de confuzie în întreprinderile privatizate contra bonuri patrimoniale şi incapacitatea lor de a stabili relaţii de parteneriat cu companiile străine.

Se caracterizează posibilităţile investiţionale existente în Moldova. se studiează baza legislativă în domeniul reglamentării investiţiilor în economia Moldovei.FOIA DE SINTEZĂ În lucrare se prezintă caracterizarea concepţiilor manageriale folosite în practica internaţională. Se prezintă caracterizarea diferitor concepte moderne manageriale investiţionale. Se caracterizează aspectele investiţionale cu caracterizarea domeniul investiţional în Moldova. metodologii manageriale folosite în sfera investiţională şi aplicarea acestora în Moldova. Se studiează practica investiţiilor în Moldova. Se prezintă diferite strategii de management utilizate pe plan internaţional. Sînt analizate metode manageriale folosite în domeniul investiţional. se studiează portofoliul investiţional în firmele din Moldova. se studiează concepte neotehnologice exestente astăzi şi aplicarea acestora în practică. 163 . Se caracterizează diferite concepte investiţionale utilizate pentru formarea portofoliului investiţional. Are loc prezentarea mecanismului atragerii investiţiilor în Republica Moldova. Se prezintă caracterizarea corporaţiilor transnaţionale după tipuri şi diferite caracteristici. Se caracterizează procesele globalizării şi internaţionalizării a afluxurilor internaţionale de capital. Sînt prezentate tehnici manageriale de atragere a investiţiilor în economia Republicii Moldova. Sînt studiate tehnologii.

Se elaborarează sortimentul de producţie prin tipizarea activităţilor îndreptate la elaborarea producţiei pentru producere ulterioară şi desfacere. Se efectuează concentrarea pe părţi strategice pe diversificarea internaţională. Se realizează adoptarea strategiilor după aprecierea scopurilor întreprinderii. Aplicarea acestor concepte moderne neotehnologice va da posibilitatea de a obţine creşterea potenţialului tehnologic şi de creştere manageriale a întreprinderii. elaborarea caracteristecilor produselor acestea în conformitate cu cerinţele consumatorilor pentru justificarea necesităţilor investiţiilor internaţionale. proiectării. luînd în consideraţie tipul relaţiilor existente dintre compania pe plan internaţional. Aceasta se referă la strategia întreprinderii în sfera elaborării. se apreceează competitivitatea întreprinderii pentru investiţii străine. Are loc analiza preliminară şi adoptarea planului investiţional în aspect înternaţional şi se elaborează planul de management. prin determinări tendinţelor internaţionale. Planificarea sortimentului este un proces care se efectuează în întreg 164 . Diferite tipuri ale producţiei au un ciclu de viaţă determinat. Se destinge ciclu de viaţă a producţiei care este o valoare a ciclurilor de viaţă a grupei relevante de producţie analoage la caracteristicele fizice sau proprietăţile de consum. aspectelor de service şi de tehnologii se aplică metodologia relevantă de management a studiului posibilităţilor investiţionale. utilizarea de tehnologii diferite studiate anterior şi aplicarea lor. diferite concepte manageriale după nivelul de adoptare a luării deciziilor şi cum se va efectua controlul după activitatea întreprinderii prin îmbunătăţirea structurii organizaţionale a întreprinderii.CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI Concluzii După efectuarea studiului aspectelor şi experienţei internaţionale economice. are loc prognozarea cererii la diferite mărfuri. se efectuează îmbunătăţirea aspectelor organizaţionale tehnologice ale întreprinderii. studiul factorilor la valorile consumatorului. are loc elaborarea mijloacelor şi caracteristecilor tehnologice şi organizaţionale. definirii preţurilor la produsele întreprinderii. Se iau în consideraţie problemele globalizării a managementului prin studiul necesităţilor şi intereselor consumatorilor. orizonturile la creştere a întreprinderii în operaţiuni internaţionale. fluxurilor internaţionale existente. la integrarea activităţii întreprinderii.

Concept de produs este nevoie de revendicat în conformitate cu rezultatele marketingului de probă şi observaţiilor consumatorilor.alcătuirea sortimentului de produse care posedă cererea stabilă.efectuarea de investigaţii aplicative. . .adoptarea deciziilor despre strategia inovaţiilor tehnologice. Strategiile principale de elaborare a producţiei noi pentru justificarea proiectului investiţional sînt următoarele: . Proces de adoptare inovaţiilor al întreprinderii posedă caracteristici: studierea informaţiei despre noile tipuri de produse. de a perfecţiona construcţia sau producţia produsă anterior. Criteriul principal a elaborării produsului nou este în aceea că producţia nouă trebuie să difere de la aceea existentă cu atît încît diferenţele existente să fie expuse pentru formarea atitudinii favorabile la ea de consumator viitor potenţial. . . elaborarea unui produs nou.elaborarea noilor tipuri de utilizare a producţiei anterioare din contul modernizării sau împerfecţionărilor suplimentare. Necesitatea adoptării deciziilor în una din aceste direcţii este legată de aceea că fiecare tip de producţie are un ciclu diferit. . Elaborarea produselor necesită: .elaborarea producţiei principiale noi care diferă de la producţia concurenţelor.ciclu de viaţă a produselor. Factorii principali de elaborare a producţiei noi în sortimentul întreprinderii sînt următori: 165 . de aici reisă că este nevoie de a se atenţiona mai mult la concept de elaborare a producţiei.efectuarea investigaţiilor fundamentale tehnologice.elaborarea producţiei cu caracteristicile împerfecţionate relativ cu cea produsă anterior. de a utiliza alt partener în elaborarea produsului.

Formarea preţurilor se efectuează din efectuarea studiului nomenclaturii. de a elimina influenţa concurenţei la sfera anumită de producere. dacă este efectuată diferenţierea preţurilor. preţ. studierii consecutivităţilor favorabile de activitate întreprinderii în aceastea. primirea rentabilităţii date. care se referă la relevarea profitului la capital investit. efectuarea studiului dacă este luată în consideraţie caracteristica consumatorului. dacă este studiată formarea preţurilor cu alte mijloace de marketing. la formarea sortimentului şi efectuării studiilor necesare în acest domeniu. Direcţiile de formare a preţurilor: scopurile formării preţurilor sînt: determinarea 166 . Ca consecinţa distribuirea riscurilor în nivelul de producere şi vînzări. raţionalizării mai efective a proceselor de producere. studiul preţurilor la produse analoage. capacităţii de cumpărare a consumatorilor şi preţurilor la concurenţi. de a diversifica riscurile la mai multe produse. dacă este studiată reacţia concurenţilor la preţ a produsului dat. dacă este studiată flexibilitatea cererii la determinarea preţurilor. în determinarea nivelului preţurilor din efectuarea studiilor de marketing şi preţurilor la diferite preţurile. Analiza preţurilor include următoarele: determinarea modului de formare a preţurilor. prin păstrarea şi majorarea competitivităţii. volumurile realizării producţiei sau competitivităţii.Necesitatea împerfecţionării produselor existente care depind de concurenţa şi starea lor. Necesitatea efectuării majorării consecutive rentabilităţii întregi a întreprinderii. studiul dacă preţ corespunde imaginii produsului. calităţii producţiei. Majorarea competitivităţii producţiei întreprinderii se efectuează la stadia planificării producţiei. studierea pieţei şi vînzările de probă. concurenţa pe piaţă. Strategia formării preţurilor a întreprinderii este primirea profitului maximal la volum de vînzări dat. La elaborarea conceptului de produs întreprinderea trebuie să atingă aceasta prin planificarea sortimentului de producţie care include testarea producţiei. Strategia de preţ constă în strategia formării preţurilor. se efectuează determinarea strategiei de formare a preţurilor. utilităţii acesteia. Strategia formării preţurilor este complexul de măsuri la atingerea preţurilor la reglarea lor de facto şi în conformitate cu variaţia şi particularităţile cererii. Întreprinderea la elaborarea strategiei de preţ trebuie să determine nivelul vînzărilor. Necesitatea de a lărgi producerea la sortimentul dat a produselor. dacă este luată în consideraţie tendinţa posibilă a schimbărilor preţurilor. Diferenţierea riscului se efectuează prin analiza experienţei acumulate anterior.

Crearea întreprinderilor de producere înternaţională pentru îmbunătăţirea activităţii întreprinderii. 4. atingerea prestijului de preţ cînd preţ de prestij trebuie să corespundă produselor la care se efectuează reclama adecvat şi se vinde pe piaţă. de a se specializa pe o producere pe produsul anumit.Realizarea optimizării globale a activităţii întreprinderii. strategia marketingului prin lărgire cînd preţ se stabileşte mic. de a crearea produsul pentru piaţă şi de a diminua cheltuieli. Cu preţ mare se efectuează primirea profitului. 5. 167 . îmbunătăţirea poziţiilor concurenţiale ca efect diversificarea activităţii întreprinderii. diversificarea globală. reglarea preţurilor. Recomandări Este nevoie de a fectua concentrarea producerii şi centralizarea investiţiilor în domeniul ramurii.Efectuarea proceselor de optimizare a profitabilităţii în limitele activităţii pe diferite produse. efectuarea diversificării de produse şi domeniilor de activitate pe ramuri. îmbunătăţirea poziţiei concurenţiale de structură.Efectuarea studiului tehnologiilor performante pentru aplicarea acestora în activitatea întreprinderii. direcţiile de formare a preţurilor: la nivelul preţurilor. Este nevoie de efectuat următoarele: 1. efectuarea internaţionalizării produselor întreprinderii şi pe domenii de activitate.Concentrarea investiţiilor în mai multe ramuri ale activităţii. strategia marketingului ocaziţional: preţ mare la stimularea neconsiderabilă a desfacerii. suportul preţurilor. 2. Procesul de formare a preţurilor la întreprindere la diferite produse şi etapele ciclului de viaţă a produselor include: atingerea normei de profit ce este necesară pentru competitivitatea şi realizarea produselor întreprinderii. dar cheltuielile la marketing sînt mari. decizia definitivă la adoptarea deciziei la strategia de preţ. 3. Determinăm următoarele strategii de formare a preţurilor în dependenţă de la ciclul de viaţă al produsului: strategia marketingului intensiv care diferă de aceea că preţ este mare şi se cheltuie mult la stimularea desfacerii. 6.Atingerea diversificării de piaţă internaţională şi mărirea activităţii întreprinderii pe piaţă. de a stabili pieţa de produs. realizarea produselor pe piaţa mondială. dar cheltuielile mai mari la stimularea desfacerii dau posibilitatea de a vinde producţia pe piaţă. realizarea uniunilor cu participarea altor firme în investigaţii. producerea produselor tehnologic asimilare.profitului. atingerea volumului dat a vînzărilor. aprofundarea activităţii pe pieţele pe ramuri.

analiza profitabilităţii. studiul efectuării vînzărilor de produse.Studierea posibilităţilor investiţionale noi pentru activitatea pe pieţele străine. 3. .se efectuează analiza tendinţelor internaţionale de management.se analizează capacităţile de producere. . integării în economia mondială. organizarea Palatei de Clearing şi a Depozitarului Central a Moldovei.se efectuează analiza necesităţilor consumatorilor. După efectuarea studilui dat se va efectua analiza posibilităţilor de produse. . 168 . Asigurarea respectării de către emitenţi şi participanţii profesionişti la piaţa hîrtiilor de valoare a principiilor transparenţei informaţiei în vederea protecţiei informationale a investitorilor şi creării unor condiţii favorabile atragerii investiţiilor pe piaţa de valori. divirsificării activităţii. majorarea vînzărilor de produse noi. . Reorganizarea fondurilor de investiţii pentru privatizare în fonduri de tip general.7. Dezvoltarea şi perfecţionarea infrastructurii pieţei secundare a hirtiilor de valoare:elaborarea şi aplicarea în practică a regulilor unice de comportament ale agenţilor pe piaţa de valori. legalizarea fenomenelor de underwriting şi a activităţii de dealer.se elaborează producerea produselor cu alcătuirea planului de lucru. 2. . analiza influenţei factorilor organizaţionale şi de producere pentru atingerea scopurilor activităţii de investiţii şi celei internaţionale prin lărgirea activităţii. a standardelor circulaţiei secundare a hîrtiilor de valoare. După analiza întreprinderii şi adoptarea planului investiţional se efectuează următoarele: . producţia nouă ce se va elabora. Efectuarea îmbunătăţirii structurii de producere şi organizaţionale va fi posibil de atins întreprinderii prin ieşirea pe pieţele internaţionale prin perfecţionarea direcţiilor principale a activităţii întreprinderii.se efectuează prognoza de lucru în perspectivă. ce va contribui la inviorarea activităţii fondurilor de investitii în baza metodelor clasice de functionare pe piaţa hîrtiilor de valoare. Referitor la direcţiile prioritare pentru perioada apropiată a pieţei mobiliare din Moldovaaici este nevoie de realizat următoarele: 1.se analizează conjunctura pieţei şi tendinţelor pe aceasta actuale.

asigurarea compatibilităţii legislaţiei în vigoare cu politicile economice stabilite în Strategia de dezvoltare social-economică a Republicii Moldova pe termen mediu.adaptarea infrastructurilor de transport şi telecomunicaţii la necesităţile economiei moderne. . . şi optimizarea sistemului de controale economice.se introduc shimbări în măsurile privind promovarea produselor pe piaţă. . . de preţ.renovarea şi adoptarea infrastructurilor complexului energetic la necesităţile economiei moderne. Activităţile privind ameliorarea cadrului legislativ.ameliorarea cadrului legislativ. formelor de investiţii. de reclamă.stabilirea priorităţilor în acţiunile de promovare a investiţiilor. instituţional şi organizaţional: .continuarea activităţilor de armonizare a legislaţiei Republicii Moldova cu cea a Uniunii Europene.se aplică deciziile cu privire la necesitatea introducerii schimbărilor în produse. Activităţile privind adaptarea infrastructurilor de transport şi telecomunicaţii la necesităţile economiei moderne: 169 .crearea unui sistem de facilităţi pentru investitori. .simplificarea şi accelerarea procedurilor administrative pentru cetăţenii străini implicaţi în activităţile investiţionale (inclusiv eliberarea vizelor de intrare şi de reşedinţă etc. . . eliminarea barierelor artificiale la lansarea activităţilor de afaceri. .crearea unui mediu favorabil pentru activităţile de afaceri. .se efectuează adoptarea definitivă a conceptului de produse. cu luarea în considerare a necesităţii de stabilizare a prevederilor legislative. Creşterea investiţiilor în Republica Moldova va fi asigurată prin: .se analizează şi se aplică concepte strategice definitive de produs. . de stimulare a vînzărilor. instituţional şi organizaţional.creşterea influxului de ISD. de organizare a distribuţiei. Crearea mediului respectiv va fi realizată prin: .perfecţionarea procedurilor de administrare publică.. . .se efectuează adoptarea conceptului de produse ce se vor vinde pe piaţa internă şi cea internaţională şi proiectelor investiţionale.).

crearea noilor locuri de muncă. . . . inclusiv a apelor uzate.creşterea influxurilor investiţionale în regiunile care necesită suport pentru dezvoltare. distribuţie şi a liniilor electrice de interconexiune cu sisteme energetice a ţărilor vecine.elaborarea şi implementarea sistemului de asistenţă publică acordată investitorilor. Activităţile privind crearea sistemului de facilităţi pentru investitori: . ocrotirea sănătăţii. protecţia de calamităţi naturale.elaborarea şi adoptarea actelor legislativ-normative de facilitare a activităţii investiţionale. dezvoltarea activităţilor de producere şi de prestare a serviciilor orientate spre export: 170 .). precum şi a infrastructurii lor.finalizarea procesului de privatizare a întreprinderilor şi reţelelor energetice. . comerţul electronic. mass-media etc.crearea unei baze pentru utilizarea largă a tehnologiilor informaţionale moderne în activităţile economice şi comerciale (Internetul. "know-how"-urilor.creşterea investiţiilor în domeniile legate de asigurarea condiţiilor de trai de primă necesitate.restabilirea. . adaptarea acestora la standardele internaţionale.implementarea sistemelor moderne de măsurare şi evidenţă a energiei. . adaptarea acestora la standardele internaţionale. . spaţiul locativ.modernizarea căilor ferate şi drumurilor auto. inovaţiilor. . renovarea şi dezvoltarea reţelelor electrice de transport. precum şi la reducerea impactului ecologic negativ cauzat de activităţile economice.. . Stabilirea priorităţilor în acţivităţile investiţionale: Drept prioritare vor fi considerate activităţile investiţionale îndreptate spre: .perfecţionarea transportului municipal. cum ar fi: apa potabilă şi sistemele de evacuare şi neutralizate a deşeurilor reziduale. modernizarea şi extinderea sistemului de transportare a gazelor naturale. dezvoltarea activităţilor de producere şi de prestare a serviciilor orientate spre export. implementarea şi dezvoltarea tehnologiilor avansate.creşterea investiţiilor direcţionate la protecţia şi ameliorarea mediului ambiant.elaborarea.modernizarea şi dezvoltarea obiectelor de producere a energiei.restabilirea şi dezvoltarea reţelei aeriene interne. . inclusiv celor informaţionale. Activităţile privind renovarea şi adaptarea infrastructurilor complexului energetic la necesităţile economiei moderne: . Crearea noilor locuri de muncă. . renovarea reţelelor termice.

Creşterea influxurilor investiţionale în regiunile care necesită suport pentru dezvoltare Criteriile: .investiţiile făcute constau în crearea unei noi întreprinderi sau extinderea şi modernizarea unei întreprinderi existente.volumul investiţiilor depăşesc un anumit plafon.). . .investiţiile făcute au ca efect crearea unui număr substanţial de locuri de muncă (numărul minimal de locuri de muncă nou create va fi stipulat în legea nouă). "know-how"-urilor: Criteriile . legume etc. instituţii financiare.existenţa unor condiţii climatice deosebit de favorabile pentru creşterea şi dezvoltarea anumitor plante agricole (de exemplu pentru creşterea unor soiuri preţioase de poamă. . al managementului.poziţie geografică care contribuie prin investiţii la sporirea gradului de securitate şi eficienţă economică sau energetică a ţării (de exemplu construirea unui port polifuncţional în baza terminalului de la Giurgiuleşti). inovaţionale şi tehnologice (inclusiv sub formă de zone economice libere). fructe. centre inovaţionale şi de transfer tehnologic.confirmarea prin cercetări de marketing a potenţialului pentru absorbirea acestui tip specific de investiţii. . . inovaţiilor. . implementarea şi dezvoltarea tehnologiilor avansate. inclusive celor informaţionale. al resurselor de personal şi al marketingului conform cerinţelor economiilor moderne. Elaborarea.Criteriile: . − stimularea prin investiţiile în cauză a stabilirii şi dezvoltării altor tipuri de activităţi industriale sau de prestare a serviciilor. 171 .infrastructură tehnică şi informaţională. . "incubatoare" ale businessului inovaţional.prezenţa în regiune (localitate) a întreprinderilor restructurate din punct de vedere financiar. parcuri ştiinţifice.personal de înaltă calificare.infrastructură de caracter inovaţional (institute şi centre de cercetare-dezvoltare (ştiinţificotehnologice).existenţa în localitate (în aria sau structurile unde se preconizează a investi) a condiţiilor pentru asemenea investiţii: . incluzînd oportunităţile exporturilor. universităţi. incluzînd creşterea competitivităţii şi potenţialului companiilor de implementare a inovaţiilor şi de prestare a serviciilor bazate pe tehnologii avansate.

. . . 172 . de producere a energiei renovabile şi cu efecte de conservare a materialelor şi energiei.rata şomajului în localitate întrece un nivel critic. Activităţi privind restucturarea sistemului şi optimizarea relaţiilor de interacţiune între elementele componente ale lui: . România şi Ucraina).existenţa în localităţi a terenurilor agricole puternic erodate.restructurarea sistemului şi optimizarea relaţiilor de interacţiune între elementele componente ale lui.existenţa localităţilor unde se utilizează în scopuri potabile apa care nu corespunde exigenţelor sanitaro-igienice.existenţa unor condiţii speciale în regiune care contribuie la intensificarea integrării economice. Intensificarea procesului investiţional: Perfecţionarea sistemului instituţional de suport pentru investitori: . Creşterea investiţiilor direcţionate la protecţia şi ameliorarea mediului ambiant şi la reducerea impactului ecologic negativ cauzat de activităţile economice: Criteriile: .investiţii în cercetările ştiinţifice aplicative în domeniul ecologiei. . . euroregiunile "Prutul de Sus" şi "Dunărea de Jos" la care iau parte Republica Moldova. care necesită luarea măsurilor de protecţie împotriva eroziunii. producătoare de cantităţi minime de deşeuri sau reducerii totale a acestora.promovarea tehnologiilor şi echipamentelor performante cu impact minim asupra mediului. ştiinţifice.definirea direcţiilor de activitate şi principiilor de funcţionare a sistemului.existenţa necesităţii urgente de a combate alunecările de teren de pe teritoriul localităţilor sau din apropierea imediată a lor. tehnologice.asigurarea coordonării activităţilor investiţionale ale structurilor de profil din organele publice centrale şi locale privind ISD. .organizarea prestării de servicii pentru investitori. . protecţiei mediului şi gestiunii raţionale a resurselor naturale. informaţionale şi ecologice cu ţările vecine (de exemplu..investiţii legate de utilizarea raţională şi ameliorarea resurselor naturale. precum şi de conservarea diversităţii biologice. culturale. .

instruirea şi ridicarea permanentă a nivelului de calificare a personalului din organele publice centrale şi locale antrenat în activităţile investiţionale. d) generarea de investiţii noi. .alocarea resurselor financiare în cadrul bugetelor central şi locale pentru aceste scopuri. instituţiile specializate. c) promovarea unei imagini investiţionale favorabile a ţării peste hotare. experţi şi specialişti cooptaţi. agenţiile de consultanţă. b) asigurarea informaţională a participanţilor la procesul investiţional. ai companiilor străine. alte instituţii private. uniunile.şi post-investiţionale investitorilor potenţiali şi celor actuali.definirea rolului şi a obligaţiunilor consiliilor judeţene în domeniul creării infrastructurii instituţionale şi prestării în regiune a serviciilor de înaltă calitate pentru investitorii străini. .definirea direcţiilor de activitate şi a principiilor de funcţionare a organului administraţiei publice centrale responsabil de atragerea şi promovarea investiţiilor străine şi autohtone. camerele de comerţ şi industrie. 173 . . ce pot asigura asistenţă în dezvoltarea şi lansarea unei imagini pozitive. Activităţi privind definirea direcţiilor de activitate şi principiilor de funcţionare a sistemului: . inclusiv prin vizite în străinătate cu caracter de schimb de experienţă.. cluburile de afaceri.elaborarea şi implementarea unei metodologii unice privind evaluarea fluxurilor de investiţii străine directe în Republica Moldova. armonizînd datele Băncii Naţionale a Moldovei şi cele ale Departamentului Statistică şi Sociologie. implicaţi în procesul investiţional de pe teritoriul Republicii Moldova. Crearea pe lîngă Guvern a unui Consiliu Interdepartamental pentru Investiţii. asociaţiile.crearea şi dezvoltarea mediului concurenţial în baza unei metodologii unice a organizării licitaţiilor (tenderelor) privind proiectarea şi executarea investiţiilor publice. în componenţa căruia vor fi incluşi cu drept de vor consultativ reprezentanţi ai cercurilor de afaceri din sectorul privat autohton. asociaţiilor profesionale. generării investiţiilor şi serviciilor pentru investitori. administraţiile zonelor economice libere. investitorii care activează în ţară. e) monitorizarea implementării proiectelor investiţionale cu evaluarea concomitentă a eficienţei lor. ai băncilor finanţatoare. Acest organ va avea următoarele atrbuţii principale: a) prestarea serviciilor pre. . mass-media locală şi internaţională. Organului respectiv îi va reveni rolul-cheie în construirea şi funcţionarea reţelei de parteneriat între organele statale.

promovarea mărcii "Fabricat în Moldova". dezvoltării reţelelor şi tehnologiilor informaţionale şi a diseminării cunoştinţelor ştiinţifice. 174 . . Elaborarea şi implementarea unui program complex de promovare a imaginii favorabile investiţionale a Republicii Moldova: Programul în cauză va urmări următoarele obiective de bază: . Activităţi privind organizarea prestării de servicii pentru investitori: .crearea unui sistem informaţional privind instituţiile care asigură funcţionarea mediului de afaceri şi care ar acorda asistenţă investitorilor din Republica Moldova.promovarea imaginii ramurilor economice prioritare. .organizarea activităţilor de training pentru întreprinzători.promovarea investiţiilor în domeniul inovării tehnologice.. ale Iniţiativei Central-Europene (ICE) etc.promovarea posibilităţilor investiţionale în domeniul inovărilor tehnologice. ale Asociaţiei Mondiale a Agenţiilor de Promovare a Investiţiilor (WAIPA). ale Agenţiei Multilaterale pentru Garantarea Investiţiilor (MIGA). cum ar fi cele ale Organizaţiei pentru Dezvoltarea Industrială a Naţiunilor Unite (UNIDO).fondarea şi dezvoltarea unei reţele naţionale informaţionale bazate pe tehnologii moderne şi o bază computaţională performantă cu accesarea la bazele de date ale organului public central responsabil de promovarea investiţiilor.promovarea unor regiuni aparte ale ţării în calitate de localităţi favorabile pentru investiţii. .fondarea în judeţe a centrelor de prestare a serviciilor pentru investitorii străini care vor acorda acestora asistenţă calificată informativ-consultativă şi operaţională exhaustivă (one-stop office) pînă şi după efectuarea investiţiilor.atragerea investiţiilor străine directe în Moldova în bază promovării proiectelor individuale. la bazele de date specializate internaţionale. . . .promovarea Republicii Moldova drept areal favorabil pentru investiţii. Activităţi privind promovarea Republicii Moldova drept areal favorabil pentru investiţii: . în domeniul colaborării cu investitorii străini. . în special pentru reprezentanţii întreprinderilor mici şi mijlocii. ale Departamentului Tehnologii Informaţionale. .menţinerea de către organele abilitate cu activităţi investiţionale a contactelor cu investitorii pentru a le acorda în regim de urgenţă (prompt) a ajutorului necesar în cazurile apariţiei unor conflicte sau reţineri de orice gen la investiţiile primare sau la reinvestirile ulterioare din profit. ale Camerei de Industrie şi Comerţ a Republicii Moldova. cu adaptare la profilul şi specificul potenţialilor investitori concreţi.

e) misiunilor oficiale şi particulare ale persoanelor străine în Republica Moldova. reprezentanţelor economice şi consulatelor onorifice străine.organizarea de misiuni a oamenilor de afaceri din Republica Moldova în străinătate.invitarea reprezentanţilor mass-media din străinătate pentru a se informa din prima sursă. cu prezentarea oportunităţilor investiţionale. cadrul instituţional.utilizarea contactelor directe a întreprinderilor. acestea să fie retipărite şi folosite ca instrumente de marketing.. g) plasarea în rutele aeriene ce deservesc Republica Moldova a materialelor promoţionale. Multe agenţii de promovare a investiţiilor folosesc în mare măsură reprezentanţii naţiunii lor care trăiesc peste hotare şi care au obţinut posturi de conducere sau proeminenţă în afaceri ori viaţa publică. Se pune în sarcina fiecărui conducător al delegaţiei oficiale să promoveze în străinătate potenţialul investiţional al Republicii Moldova şi.editarea literaturii promoţionale. cum ar fi Ghidul investiţional. f) plasarea materialului promoţional pe diferite standuri informaţionale în străinătate. a reprezentanţilor întreprinderilor care au elaborat proiecte investiţionale de perspectivă. în special. să asigure prezentarea ţarii cercurilor de afaceri a statului-gazdă. oportunităţile investiţionale. în ghiduri turistice internaţionale etc. studii sectoriale etc.perfecţionarea şi actualizarea permanentă a Website-ului organului public central responsabil de promovarea investiţiilor. care va include informaţia generală despre Republica Moldova. b) ambasadelor statelor străine acreditate în Republica Moldova. Un rol important în acest context o au ambasadele Republicii Moldova peste hotare. .. după posibilităţi. a compact-discului.organizarea anuală la Chişinău a unui forum investiţional. ale persoanelor oficiale şi ale oamenilor de afaceri ai Republicii Moldova în străinătate. . . care conţin informaţie specializată pe domenii. 175 .. . reprezentanţele economice şi consulatele onorifice a Republicii Moldova.distribuirea literaturii promoţionale. prin intermediul: a) ambasadelor Republicii Moldova în străinătate. sectoare. pliante şi broşuri informaţionale. cadrul legislativ şi care va descrie detaliat paşii pe care un investitor trebuie să-i întreprindă în cazul lansării unei eventuale afaceri. . şi în cazul publicării unor articole pozitive. cu invitarea potenţialilor investitori. c) oficiile Camerelor de Comerţ şi Industrie. versiunea electronică a Ghidului investiţional. . a reprezentanţelor economice şi consulatelor onorifice a Republicii Moldova. . tematică.participarea la conferinţe şi expoziţii internaţionale. d) misiunilor de serviciu ale factorilor de decizie.

a capacităţilor de producere şi potenţialului de dezvoltare a serviciilor în regiunile respective. Conform experienţei mondiale.întocmirea informaţiilor şi a materialelor promoţionale privind posibilităţile de a investi în Moldova în domeniul tehnologiilor inovaţionale.promovarea mărcilor locale. la creşterea consumului şi la alte efecte benefice care asigură în ultimă instanţă o creştere substanţială a investiţiilor. contrabanda şi economia tenebră. de o luptă consecventă şi necruţătoare cu evaziunile fiscale.promovarea regiunilor care au capacităţi de a atrage investiţii în domeniul inovărilor tehnologice.promovarea proiectelor investiţionale. inclusiv a mărcilor de origine a produselor (de exemplu a mărcilor de vin produs din struguri crescuţi în anumite zonele climatice). prin nişte schimbări serioase a regimului de impozitări în direcţia reducerii presiunii fiscale. 176 . adică aplicarea unei politici economice active din partea statului. în primul rînd. Activităţi privind promovarea posibilităţilor investiţionale: . care se caracterizează. care pot coopera cu investitorii străini interesaţi în investiţii în inovaţiile tehnologice. Această reducere. conform prevederilor Strategiei de dezvoltare social-economică a Republicii Moldova va asigura o creştere durabilă a producţiei şi investiţiilor. prin crearea de locuri de muncă în localităţile cu rata şomajului deosebit de mare.Activităţi privind promovarea unor regiuni aparte ale ţării în calitate de localităţi favorabile pentru investiţii: .elaborarea unei baze de date a companiilor moldoveneşti care operează sau sînt capabile să opereze cu proiecte inovaţionale şi care presupun utilizarea tehnologiilor avansate.promovarea realizărilor economice. . în primul rînd. . dacă recesiunea economică se menţine mai mulţi ani (stare în care se află economia Moldovei pe parcursul ultimului deceniu) soluţia cea mai radicală este scăderea impozitelor şi taxelor. precum şi creşterea cheltuielilor guvernamentale de investiţii de capital. . în mod obligatoriu. .întocmirea informaţiilor şi elaborarea materialelor despre regiunile Republicii Moldova.elaborarea unui set de informaţii exhaustive privind instituţiile şi organizaţiile centrale şi locale. . . inflaţiei şi ratei dobînzilor. precum şi cu corupţia care favorizează puternic fenomenele în cauză. Actualmente situaţia investiţională din Republica Moldova este de aşa natură încît o creştere substanţială a investiţiilor directe poate fi obţinută. Scăderea presiunii fiscale contribuie la reducerea preţurilor. Reducerea impozitelor şi taxelor trebuie să fie însoţită.

transferul şi implementarea tehnologiilor avansate. . 177 . ipotecare).înlesniri fiscale substanţiale pentru întreprinderile rezidente. Caracteristicile tipice ale acestor zone sînt următoarele: . Contribuţia sistemului bancar la ameliorarea climatului investiţional va fi obţinută prin: .încurajarea băncilor comerciale la atragerea economiilor populaţiei şi a persoanelor juridice şi transformarea acestora în investiţii prin crearea unui sistem adecvat de asigurare a depunerilor.Altă direcţie de intensificare a procesului investiţional o constituie acordarea de înlesniri fiscale pentru investitori.importul nelimitat de materii prime scutite de impozitare pentru prelucrarea lor în interiorul zonei.dezvoltarea sistemului de împrumut prin gaj. .crearea şi dezvoltarea sistemului de bănci specializate (investiţionale. inovaţionale. .elaborarea şi aplicarea unor mecanisme eficiente de integrare a sectoarelor de producţie şi a celui bancar întru încurajarea creşterii investiţiilor în activităţile economice. Zonele libere vor fi create în regiunile care în prezent nu se pot dezvolta fără regimul de zonă liberă şi în sectoarele economice care necesită alocări substanţiale de capital şi de forţă de muncă. Zonele existente este posibil de reorientat spre activităţile industriale de producere pentru export şi spre cele ce ţin de businessul inovaţional. .sporirea nivelului de concentrare a capitalului bancar. Pentru atragerea investiţiilor străine şi autohtone pe termen lung în Republica Moldova este posibil de susţinut fondarea şi dezvoltarea zonelor economice libere. În condiţiile contemporane economiile de succes acordă puternice înlesniri fiscale pentru investitori. . . .crearea condiţiilor pentru sporirea creditării de lungă durată a sectorului real al economiei. . inclusiv prin elaborarea şi adoptarea Legii privnd garantarea depunerilor.nelimitarea dreptului de proprietate a străinilor. . .simplificarea procedurilor administrative legate de lansarea şi desfăşurarea activităţilor de afaceri.stimularea fluxului capitalului străin către sectorul bancar.nelimitarea dreptului de repatriere a profitului.

. care constă în reducerea continuă a ratei inflaţiei. care ar asigura fluiditatea capitalului. fondurile de pensionare etc. acordarea ajutorului social cetăţenilor afectaţi şi înrăutăţeşte climatul investiţional. Aceasta este una din barierele principale în ceea 178 . micşorarea costului resurselor investiţionale.elaborarea noilor mecanisme de atragere a economiilor pe piaţa titlurilor corporative.eliberarea de impozitare a dividendelor acţionarilor.asigurarea atît a investitorilor individuali cît şi a persoanelor juridice cu un spectru larg de alegere a intermediarilor pe piaţa de valori. orientaţi spre investiri pe termen lung.majorarea numărului de instrumente financiare pe piaţa de valori în scopul lărgirii numărului de obiecte ce necesită investiţii şi atragerea noilor investitori. Capitalizarea pieţei de asigurări a Republicii Moldova (volumul surselor proprii a companiilor de asigurare) se află la un nivel extrem de scăzut.simplificarea procedurii de înregistrare a emiterii hîrtiilor de valoare..dezvoltarea infrastructurii financiare nebancare (companiilor de asigurări.înlăturarea barierelor administrative şi fiscale în scopul stimulării ofertei hîrtiilor corporative. Pentru realizarea acestei sarcini este necesar de a întreprinde următoarele măsuri: . Conform unor evaluări în Republica Moldova totalitatea instrumentelor de minimizare a riscurilor (asigurările.crearea condiţiilor adecvate pentru dezvoltarea activităţilor de broker şi activităţilor de operare cu hîrtiile de valoare. Lipsa de protecţie împotriva acestor riscuri atrage după sine cheltuieli bugetare considerabile îndreptate spre lichidarea urmărilor calamităţilor naturale şi a catastrofelor. .dezvoltarea infrastructurii pieţei de valori. pieţei hîrtiilor de valoare. . programele sociale. . micşorarea riscurilor investiţionale. . . ceea ce contribuie direct la diminuarea ratei dobînzii şi la creşterea volumului total de credite în economia ţării atît în valută naţională cît şi străină Pieţele hîrtiilor de valoare şi serviciile de asigurări: Scopul de bază al pieţei valorilor mobiliare constă în elaborarea unui mecanism eficient de atragere şi distribuire a capitalului în economia ţării. . formarea fondurilor de rezervă şi a celor extraordinare ale întreprinderilor) acoperă nu mai mult de 10% din riscurile existente în prezent în activităţile economice. în stimularea activităţilor investiţionale.) şi atragerea resurselor respective în procesul investiţional. La nivel macroeconomic se va promova cu perseverenţă unul din obiectivele principale ale Strategiei de dezvoltare social-economică a Republicii Moldova pe termen mediu.

. conduc la o deplasare a accentului de la asigurarea controlului asupra investiţiei la preocuparea pentru garanţiile privind protejarea investiţiei din partea partenerului (inclusiv din partea statului) cu care se negociază. Influenţa statului asupra structurii pieţei asigurărilor trebuie înfăptuită in următoarele direcţii: . adesea combinate cu cea politică. implementarea procedurii de falimentare. legislativă. protecţia drepturilor de proprietate intelectuală. cît şi la etapa de soluţionare a unor conflicte ce sînt inerente activităţii economice caracteristice societăţilor în dezvoltare.crearea condiţiilor pentru capitalizarea operatorilor de profil.ce priveşte creşterea volumului pieţei şi una din cauzele principale ale scurgerii mijloacelor financiare în afara ţării. Pentru depăşirea situaţiei descrise este nevoie de întreprins următoarele măsuri: . pentru a se evita influenţa "hazardului legislativ". Dat fiind faptul că clauzele legislative reprezintă măsuri unilaterale şi forţa lor obligatorie este limitată de faptul că pot fi modificate în orice moment printr-un alt act normativ în materie.crearea stimulenţilor fiscali şi facilitarea pe alte căi a investiţiilor în domeniu.creşterea în continuare a mărimii minimale a capitalului statutar a organizaţiilor de asigurare şi realizarea de către stat a măsurilor de stimulare a capitalizării pieţei asigurărilor. sporirea eficienţei sistemului judiciar şi de executare a hotărîrilor acestuia. O protecţie inadecvată a drepturilor investitorilor. Această situaţie contribuie la încurajarea corupţiei şi la atragerea investitorilor ce urmăresc obiective pe termen scurt. orice activitate de protecţie legislativă trebuie să asigure protejarea reală şi consecventă a drepturilor investitorului. În acest context este necesară dezvoltarea şi perfecţionarea substanţială a cadrului legislativnormativ. . .perfecţionarea cadrului legislativ-normativ de organizare şi funcţionare a sistemului de asigurare benevolă. corelată cu proceduri ineficiente şi inflexibile din legislaţia internă în domeniul soluţionării diferendelor reprezintă factorii notorii care contribuie la descurajarea investiţiilor. 179 . instituţional şi organizatoric privind apărarea şi exercitarea drepturilor de proprietate. dreptului corporativ. precum şi a sistemului de stat de reglare şi supraveghere.diversificarea operaţiilor de asigurare a vieţii şi alte tipuri de asigurare. .formarea sectorului asigurărilor obligatorii.liberalizarea treptată a condiţiilor activităţii capitalului străin pe piaţa naţională. . Instabilitatea economică. Protejarea investiţiilor constituie un aspect important atît la etapa iniţială a procesului investiţional.

să nu întreprindă nici o acţiune care nu este în conformitate cu prevederile actelor legislative şi normative. mijloacelor de producţie. Paralel cu aceasta.activitatea de evaluare a obiectelor imobiliare. precum şi stabilizarea întregului cadru legislativ şi contractual. precum şi eliminarea tuturor restricţiilor la realizarea dreptului de proprietate privat asupra imobilului. întreprinderilor şi resurselor naturale etc. în domeniul exportului şi importului. inclusiv acţiuni de confiscare şi naţionalizare. hîrtiilor de valoare. tehnologice şi inovaţionale. a liberului transfer al profitului şi altor plăţi. Cadrul legislativ trebuie să prevadă pe lîngă clauzele ce ar asigura protejarea drepturilor investitorului la momentul efectuării investiţiei şi o serie de clauze de stabilizare a activităţii investiţionale. clauze prin care statul se obligă să aplice noile acte legislative numai în măsura în care este favorabilă şi nu afectează drepturile investitorului. Se va asigura implementarea în instanţele de judecată a procedurilor de examinare a cazurilor de încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală. să se asigure răspunderea administrativă şi penală a funcţionarilor publici. va crea mecanisme sigure şi eficiente de înregistrare a trecerii dreptului de proprietate de la o persoană la alta. precum şi obiectelor dreptului de autor şi conexe) o atenţie deosebită este nevoie de acordat protecţiei contra concurenţei neloiale în domeniu şi contrafacerii producţiei. a legislaţiei forţei de muncă. precum şi funcţionarii publici. acţiunile neadecvate ale cărora vor cauza daune directe proprietarului (investorului) sau vor aduce la alte încălcări ale dreptului de proprietate. Guvernul îşi va intensifica activitatea de perfecţionare a mecanismelor de înregistrare a dreptului de proprietate. În acest context se înscrie stabilizarea regimului fiscal. De asemenea se va asigura menţinerea unui regim nediscriminatoriu al dreptului de proprietate al investitorilor locali şi străini. În domeniul proprietăţii intelectuale (proprietate ce constituie rezultatul activităţilor ştiinţifice. 180 . obiectelor de proprietate intelectuală. Un element esenţial al eficacităţii sistemului executării legislaţiei în domeniul protejării dreptului la proprietate trebuie să devină clauzele legislative ce ar obliga organele publice centrale şi locale.

BIBLIOGRAFIE Literatura în limba romînă. Ed. 2005. 210 p. 218 p. 1997. .04.1204-XIII din 05. 2005. CHIRCA S. Relaţii financiare şi monetare internaţionale. În Monitorul Oficial al Republicii Moldova.1555-XIII din 25.N. privind Banca pentru Dezvoltare si Investiţii a Moldovei. Nr. DIJMAREANU ION.ISBN 63456-0541-4 10. Problemele globale ale omenirii. 1996. 1996. Management industrial. Legea Republicii Moldova cu privire la fondurile de investiţii.06. 17 p.Bucuresti.CONSTANTINESCU N. nr. În Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Mecanisme de functionare a economiei.Bucuresti. Bucureşti. Economica.Bucuresti. ISBN 5-86-225-131-6 7. ISBN 785-7432-95-6 13.Bucuresti. 137 p. DAN VASILE. Legea Republicii Moldova privind investiţiile străine Nr. 13. 1992. . Chişinău. 12 p. 10 p.1996.Bucuresti. Editura tehnică. Teora. Bucureşti. . . 2.ISBN 95219-49-6 181 .998-XII din 01. 130 p. Managementul strategic.ISBN 342-654-85-1 15. .98. Afacerile: Mica enciclopedie.ISBN 5-7967-45-7 12. 1992. 2000. 3. Chişinău.92.Reforma redresare economica . 137 p. Strategia firmei: teorie si practica.02.Buletinul informaţional al Bursei de Valori a Moldovei. 89 p.97. 1995. ASEM.BRAN PAUL Relaţii valutar-financiare internaţionale. Editura Didactică şi Pedagogică.Expert. 1997. Ed. DINU EDUARD.ISBN 6-2284-74-9 16. Nr. . 1. 4. 175 p.Buletinul informaţional al Băncii Naţionale a Moldovei. Legea Republicii Moldova.Economica.Craiova. ISBN 4-35226-432-94 11. 146 p. Logos. 185/187.Bucuresti. DOBRESCU EMILIAN.I. 1997. 254 p. 1994.II.. 62-64. 5. ISBN 4-64-632-2 8. Managementul organizational.BRAN PAUL. 1998. 240 p. 301 p.BROWN L.Chisinau.ISBN 8-4395-85-7 14. Vol. În Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Ed. nr. Chişinău. Management. nr. 15 p. DIMA IOAN. DRUCKER PETER F. 6.ISBN 394-2473-64-1 9. 25 p. . 2001. 1990.

Managementul operational al productiei. 407 p. 240 p. ISBN 5-7532-05-8 33.ISBN 5-7543-32-1 18. 1999.ISBN 9-9863-20-6 25.Bucuresti. 182 . Timisoara. 89 p. .Bucuresti. Editura Meridianul 28. Economica. interferente. 2000.150 p. Managementul structurilor multiculturale. 276 p. . . ASEM.ISBN 3-1038-29-7 29. Vol. Uniunea scriitorilor. LUCHIAN DANIEL GHEORGHE .. . 1998.146 p. studii de caz.DUMITRESCU CONSTANTIN.II. MUNTEANU V. 1996. 447 p. MUHULEAC EMIL.Bucuresti. . p. Decizii manageriale (imbunatatirea performantelor decizionale ale firmei). MOLDOVEANU DUMITRU.NICOLESCU O. JOHNS GARY. 1994. Ed. Chişinău. 428 p. 2001.NICA P.GH. 116 p. . Managementul calitatii. 1998.ISBN 6-6507-20-4 27.Bucuresti. MILITARU CORNEL. 1997.ISBN 960-2885-02-0 24. 1994. Dimensiunile culturale ale managementului. .I. Cultura afacerilor.ISBN 6-873-67-4 35.ISBN 967596-141-2 22. 1995.Chisinau. 280 p. 1997. .ISBN 390-2576-74-6 26. 1993. Bucuresti. NICOLESCU O.Chisinau.17. MOCKLER ROBERT J. Management si eficienta. Managerul si principalele activitati manageriale.Brasovia.ISBN 9-5409-05-5 21..Bucuresti. 260 p. 473 p. 250 p.IONESCU GH. Management comparat. . Marketing pentru toţi. 245 p. .VERBONCU I.IONESCU GH.. ISBN 7-8932-90-4 .. . 1996.ISBN 4-6293-21-2 23.Bucuresti.Bucuresti. Economica. HOFSTEDE GEERT. 238 p.Bucuresti. . 347 p. Management strategic multinational .Bucuresti.VERBONCU I. 170 p. ISBN 865-6541-32-3 19.GH. Modelul american. Management.Bucuresti. .Bucuresti.ISBN 369-2567-21-3 20. MOLDOVEANU DUMITRU. OLARU MARIA. Comportament organizational: Intelegerea si conducerea oamenilor in procesul muncii. Bucuresti. Managementul firmei.Bucuresti. 1996.ISBN 58765-34-5 34. . 1997. 1998. 1997. Eurobit. ISBN 943-3078-32-7 28. 1994. Ed. p 180 p. Managementul in perioade de criza. Tranzitia: interdependenta trensformarilor sistemice si a integrarii in economia mondiala. FANTANA NICU. PETRESCU I. ISBN 6-9045-78-4 32. Management. Elemente de management general. ISBN 789-2038-02-3 31.un proces integrativ bazat pe contexte.ISBN 956-9038-78-2 30. 325 p. NICOLESCU O. 1996. solutii. MARACINE VIRGINIA . MIHALCEA RADU. Management: fundamente. .

.Chisinau. 221 p. Ed. ZORLENTAN TIBERIU. 178 p. Editura Evrica.190 p.ISBN 759-9543-78-9 53. Tehnica. 1998.ISBN 922-7943-92-2 41. Managementul calitatii totale in firmele mici si mijlocii.ISBN 99459-35-8 48. 1996. STEGAROIU IOI.130 p. 240 p. 250 p. rezultate. Teora. 2001. Economica.ISBN 9-5698-90-1 38. PROFIROIU MARIUS . Metode si tehnici de management. 2000.ISBN 327-1279-09-1 45. Pieţe de capital şi burse de valori. Holding reporter. Limbajul corpului pentru manageri. . .ISBN 59176-90-2 42. Management strategic. . . . 2000. ISBN 7-6131-19-0 47. 1996.STANCU S. POPESCU DAN. RUSSU S. Managementul producţiei intreprinderii.. . ALL BECK.ISBN 697-9022-76-2 46. Restructurarea intreprinderilor: necesitate. ISBN 5-0765-93-2 39. .167 p. Intrebari si raspunsuri.A. Editura Adevărul S. modalitati.-Bucuresti. RUSSU S. Excelenta in management. . . Lumina Lex. Management teorie si aplicatii. Arta managementului. PARASCHIV VAGU.Bucuresti. 170 p. RUSU BOGDAN . .Bucuresti. 142 p.(Indrumar stiintificametodic si practic).149p. . 115 p. VERBONCU I. Economica.1992. Ed.Bucuresti. STEGAROIU IOI.Bucuresti. Managementul organizatiei. SCRIPTA. 184 p. ..ISBN 875-3325-25-4 43. 1996. 215 p. 2001.Ed. Bucureşti. ISBN 3789245-97-1 51.Bucuresti. ISBN 6-9827-97-2 183 .Bucuresti. tehnici. 1999. Ed. 1997. Managementul organizatiei.ISBN 36348-98-1 44. 270 p. 263 p. ISBN 9-1615-92-3 50.Managementul organizatiilor publice. BURDUS EUGEN.Bucuresti. UNGURU ION.ISBN 9032415-49-9 40. 1993. Gheorghita Caprarescu.ISBN 963-194272-3 37.ISBN 459-8901-28-3 49. Management general.Bucuresti. Managementul intreprinderilor mici si mijlocii. .Bucuresti.Economica. 252p. Conducerea afacerilor. Management. 1996.36.Editura Macarie.Ed.Bucuresti.Bucuresti.RUCKLE HORST.Editura Macarie. ZORLENTAN TIBERIU . 1999. ZAHARIA MARIAN.Bucuresti. Elemente de creativitate manageriala. 328 p. 1999. ISBN 9759632-23-9 52. 1996. 260 p. PROCTOR TONY . REES DAVID W. .1998. 1996.

WARD MICHAEL 50 de tehnici esentiale de management-Bucuresti. Leadership: enhancing the lessons of experience. Management Organization.ISBN 9679543-02-1 57. . 1992.В. DUBRIN ANDREW J. Business environment and public policy: implication for management and strategy. . ROBBINS STEPHEN P. 252 с. 1999. пособие. Production / Operations Management. 173 p. 193 p. Ed. 186 p. Contemporary business: learning guide. 290 p.PLUMMER JOSEPT T. The Dryden Press. 342 p. 163 p.J.New-York. BUCHHOLZ ROGENE A. Практикум по маркетингу-Минск. 1992. . . Учеб. ISBN 927-827407-6 184 .54. 258 p.: ВУЗ-ЮНИТИ. THOMPSON Arthur A.ISBN 3-2823-28-8 63.ISBN 890-7832-21-9 62. Management: ideas and actions.. IRWIN. BURKE RONALD S. 130 p. . January 1974. McGraw-Hill Book Company. ISBN 543-7326-67-2 65.1997. 1993. ISBN 983-8624-03-7 Literatura în limba rusă 66.Prentice hall.Codecs..Prentice-Hall. Group relations. М. New Jersey. ISBN 876-9032-00-1 64. 56. ISBN 99287-67-2 67. 1998. 1989. KURTZ DAVID L.ISBN 932-5673-21-1 60. 1991. Cases in strategic management. Стратегическое управление. HUGHES RICHARD L.ISBN 9-8843-92-3 59. .ISBN 6-5325-96-7 58. 2000.X..АНДРУСЕНКО Г. .New-York. management and organization-Oxford. 1996. Oxford University Press. 240 с. The concept and application of life style segmentation. BITTEL LESTER R. STEVENSON WILLIAM J. GINNET ROBERT C.ISBN 556-2138-20-3 61. А. Business in Action: An Introduction to Business. IRWIN. Management. 1999.Chicago. ISBN 5237892-06-5 68. STRICKLAND III A. 1993. 1988.. 175 p.Boston.: Экономика. Journal of marketing.. IRWIN. DUNCAN WALTER JACK. Основы маркетинга. IRELAND DUANE R. . 298 с. 1999. BOONE LOUIS E. 151 p.ISBN 643-5326-97-2 Literatura în limba engleză 55. CURPHY GORDON J. .Boston. BILBREY CHARLES P.South-Western Publishing Co Cincinnati Ohio. . Oxford University Press.. 284 p. Englewood Cliffs.АНСОФФ И.170 p.Fort Worth.АКУЛИЧ М.

ISBN 921-9354-86-8 79. . . 88 p.: Экономика.ГРЕЙСОЕ ДЖ.М.Н.: Экономика.ISBN 532-9823-84-3 87.: Наукова думка. Краткий словарь менеджера.К. ГОРСКИЙ Ю.БAЛАБАНОВ И. Маркетинг и маркетинговые исследования в России. ISBN 487-9535-62-5 86.Т.М. ISBN 9637263-85-5 74.Н.ГЕРЧИКОВА И. 1989. 1999. ISBN 6-2853-25-7 75. ДЭНИЕЛС ДЖОН Д.ВАСИЛЬЕВ Ю. 1991.: Дело. Основы финансового менеджмента.БАУТОВ А.БОЛТ Г. 1985. 169 p.М. Управление развитием производства: . 203 p.ДРУКЕР П. 1991. 156 p. Международный бизнес: внешняя среда и деловые операции.: Экономика. 1990.ВУДВОК М.Г. 334 p. . ГЕРЧИКОВА И. Организация и управление. Менеджмент. 89 p. 145 p. М. 192 p. 80. .ISBN 429-9082-51-3 185 .: Союз менеджеров СССР. 257 p. ISBN 387-2287-24-8 85. 2000.ГРОШЕВ В.: Внешторгиздат.БАУТОВ А.М.ДЫНКИН О.М.: ИНФРА-М. 245 p. Маркетинг и международное коммерческое дело. ISBN 4-1532-72-6 70. 160 p.А. Анализ и оценка рисков рекламодателя. . ISBN 2-6032-86-5 84. 150 p.П. 210 p. Рынок: как выйти в лидеры.: Экономика. 78.-М. 1994.: Финансы и статистика.: Наука. .Т.М. .. 122 с.ISBN 9824014-54-4 72. 2001. 1998. Управленческие нововведения.ISBN 743-7432-94-0 81.П.: Бук Чембер Интернэшнл. 179 p. Раскрепощенный менеджер.М.БЛЕЙК Р.: Экономика.М.: Экономика. 77. 137 p. РАДЕБА ЛИ.Н. 321 p.ISBN 624-6198-76-9 73. 96 p. № 2. .. 83.ВОДАЧЕК Л.М.БАДРАК А. Х. 1972.: РЭЖ.ISBN 837-7301-82-5 88. Капиталистическое управление: уроки 80-х . Программно-методическое обеспечение.: Экономика. ISBN 812-3829-17-8 71.М. Практика глобализации: игры и правила новой эпохи-М.В.М. Практика и принципы. О влиянии ТНК на мировую торговлю-М. 1991.М.ГРЕБНЕВ Е.М. 1991.ISBN 9-7345-74-2 76. 1991.. ФРЕНСИС Д. ДЕЛЯГИН М. ДЖ. БРАТИМОВ О. Американский менеджмент на пороге XXI века. 1992. 143 с. . 1989. .-М. Практическое руководство по управлению сбытом... . Н.: 1996. Анализ некоторых аспектов оптимального медиапланирования. Научные методы управления. .-2001. Стратегия управления инновациями на предприятии.М.. 127 p.М.: Банки и биржа. ГВИШИАНИ Д.69. ВОДАЧКОВА О. 1991. Покупка и продажа в малом бизнесе.ГЭММОН Д. О'ДЕЙЛ К. 1994.-№3. ISBN 758-9427-58-5 82.

ISBN 8-9326-34-1 91. 7-е издание. . p. 1991.Б. 258 p. 1990. 1992. Советская управленческая мысль 20-х годов..: Хвиля-Прес. 1992. Маркетинг услуг. 699 p. . 165 p. Издательство Питер.П. Менеджмент в бизнесе.: Экономика.: Экономика. 1990. 2002г. ISBN 9764-8642-84-2 102.М. Санкт. Я. 210 p. КРУПНОВА Н. . Основы маркетинга (пер. ISBN 9-245293-8 93.М. 485 p. 90.КОРИЦКИЙ Е..: Международные отношения. 1996. 256 p.ЕВЛАНОВ Е. . с англ.М.К. О'ДОННЕЛ С.) -М. С. ISBN 99302-82-3 101.: Экономика 1984.: Новости.89. 2002г.КАРЛОФ Б.ISBN 428-8452-83-2 92. Джером Джулер. М.КОТЛЕР Ф. Международная микроэкономика: движение товаров и факторов производства.. ISBN 7-9752-73-5 105.Маркетинг. Теория и практика принятия решений. ХЕДОУРИ Ф.: Международные отношения. Издательство Питер.ISBN 763-8326-75-8 96. МАКАРЕВИЧ Л. Санкт. .1. АЛЬБЕРТ М.: Экономика.Петербург. Под редакцией Фила Харриса. Международная Школа Управления `Интенсив`. 1997. Маркетинг и менеджмент. 1998. 1997. Международная экономика. Основы менеджмента.: Изд-во ЭКМОС. Бонни Л. Международная экономика.-М.ISBN 9285632-96-6 103. Серия: Маркетинг для профессионалов. 94. 253 p. 210 p. Формула успеха: маркетинг. 200 правил бизнеса. .КУНЦ Г.А.2 . 119 p.Е.. 2003г. Ч 1. Д.И.: Дело.КИРЕЕВ А. Практическое руководство.М..ЗАВЬЯВЛОВ П. 160 p.М..МАРКОВА В. Издательство Дело и Сервис.ISBN 8425-8723-94-3 99.Креативные стратегии в рекламе: Искусство создания эффективной рекламы А.ISBN 495-8326-73-7 97. ISBN 55802-92-3 100.. и др.И.М. — М. 1983. ISBN 8414387-25-4 104.КРУПНОВ В. Управление: системный и ситуационный анализ управленческих функций.М. ISBN 673-8325-734-5 186 .. Тт. 163 p. 1981. Эндрю Лока и Патрисии Рис. ЕВЕНКО Л.ISBN 8-4013-93-2 95.:Международные отношения. . 185 p.МЕСКОН М.З. Деловая стратегия.: Финансы и статистика. 78 p.Петербург.МАШТАБЕЙ В. . 170 p. 1995. ISBN 726-9416-82-1 98. Экспортный маркетинг. Дрюниани.М. 165 p.М. 1991.С.: Прогресс. 138 p.: Прогресс.МАКИАВЕЛЛИ.МИЛЬНЕР Б. РАПОПОРТ В. ДЕМИДОВ В. 416 p.М.Г. Системный подход к организации управления.КИРЕЕВ А..

.М. .ПЛАНКЕТТ Л. Энциклопедия современного управления. 158 p. 179 p. 123.М. 158 p. 1992. 111. 112. Управление по результатам.М.МОВСЕСЯН А.ТИЧИ Н. ISBN 954-8655-84-2 116.М. Обновление производства: атакующие выигрывают. ISBN8432-8498-04-6 120.. Лидеры реорганизации..106. .М. . Нильс-Горан Ольве. ISBN 778-2745-89-2 122. 115. Прогнозирование для технологов и инженеров: Практическое руководство для принятия лучших решений.: Экономика.ХОСКИН А. 110. Под ред.САНТАЛАЙНЕН Т. Инфра .Н.ФОСТЕР Р. Управление производительностью.М. 248 p. 1988. p. 114.ISBN 742-3762-83-4 109.А. 221 p. 183 p.: Экономика.: Прогресс. .: Прогресс. В. Выработка и принятие управленческих решений: опереждающее управление.ISBN 228-8954-854-3 187 . 1993. 1989. ISBN 843-2954-75-6 108. 2004. Курс предпринимательства (пер. . Е. 1989. 301 p. Практическое руководство по использованию сбалансированной системы показателей. 151 p.ФАЛМЕР Р.М.ТВИСС Б. 136 p. УОТЕРМЕН А.М. Управление научно-техническими нововведениями.: Парсек-НН.И.5.). Принципы организации управления фирмой. Издательство Вильямс.ISBN 632-9665-632-4 107. и др. Т.ТЕЙЛОР Ф.М. . 214 p. исследования. Магнус Веттер.: Прогресс. 2003г. ISBN 427-9452-73-3 119. 145 p. — М. международная практика. 181 p. 2002г.: Наука.: Международные отношения. 1986 г. 230 p. 1991.ТВИСС Б.Оценка эффективности деятельности компании.. 1987. 236 p. 252 p. 1.М. p. 112 p. . 1984.М. ISBN 9-8845-6328-4 118. 2000. Издательство ИМИДЖ-Контакт. с англ.М.: Экономика. 1990.Новая технология и организационные структуры.: Экономика.О'ШОННЕСИ ДЖ.: Прогресс. . Новгород. Жан Рой. 1991. ХЕЙЛ Г. Транснационализация в мировой экономике. Й. 1991. Принципы научного менеджмента. ДЕВАНА М.ISBN 932-8542-87-1 113.. .: Прогресс..Современный маркетинг.: Финансы и статистика.СКОТТ Д. .М. . В поисках эффективного управления. ISBN 4-8390-98-8 121. Под ред. 139 p.Г. 148 p. . .ПИТЕРЕ ДЖ.М. 1990.ТРУХАНОВ Р. Модели принятия решений в условиях неопределенности. Хруцкого.: Контроллинг.Пиннингса и А. Бьюитандама.М.: ФА. Серия: Современные консалтинговые технологии. PR сегодня: новые подходы. 1979. 117.

К.: Прогресc.ЭВАНС ДЖ. ЛТД.ISBN 5-6324-83-5 126. БЕРМАН Б.124. 121 p. Карьера менеджера. Ю.М. Ценообразование в системе маркетинга.М.ISBN 773-7524-98-4 128.: Перлит продакшн.М.. пер.: Экономика. .С.: Филин.: Питер Ком.Юридический справочник предпринимателя Рук.ISBN 854-5312-86-4 188 .). 1999. 138 p. с анг.-СПб.ЭНДЖЕЛ Д.ЯККОКА Л. 1991. авт. 262 p. колл.ISBN 976-832245-6 127. Маркетинг (сокр. .. 238 p.ЦАЦУЛИН А. 1992. Поведение потребителей. 1997. 176 p. Шемшученко. 1993. Н. ISBN 932-9432-8952-4 125. .

ANEXE 189 .

IBM 8. Exxon 5.Cola Intel Corp Nippon Telegraph & Telephone Merck Toyota Motor Corp Novartis 1. Mobil 6. British Petroleum 9. Royal Dutch Shell 4. Toyota Motor Corp Sursa: Industry Week. Ford Motor 3. 2006. General Motors 2. decembrie. 4 190 . Hitachi 10. Financial Times. p. General Electric 7.Anexa 1 Tabel 17 Lista celor mai mari corporaţii transnaţionale № Reitingul “Industry Week” (conform datelor în anul 2004) Reitingul "Financial Times" (conform datelor în anul 2005) General Electric Royal Dutch Shell Microsoft Corp Exxon Coca .

8 31. 2 34. % de la volumul companiei 64. 7 28. 4 72. mai. 3 49. 8 41. 2 General Motors 19. % de la volumul total al corporaţiei 71. 7 27. 8 Vînzările străine. 0 91. 0 54. 0 35. % de la volumul total al vînzărilor 71. 8 26. 3 58. 9 41. 4 86.1 49. 1 59. 3 54. 1 Personal străin. 8 25. 7 Sursa: Financial Times.2 92. 2 72.Anexa 2 Tabel 18 Caracterisitica a 10 celor mai mari corporaţii transnaţionale (conform datelor anului 2005) Corporaţii Royal Dutch/Shell Ford General Electric Exxon Active străine.1 37. 1 Volkswagen IBM Toyota Nestle Bayer 64. 2006 p. 6 28. 6 24. 8 41. 14 191 . 6 61.

2005. p.Anexa 3 Tabel 19 Structura de ramură a 100 celor mai mari corporaţii transnaţionale în anul 2005 Structura de ramură Industria chimică şi farmaceutică Industria electrotehnică Producerea automobilelor Prelucrarea petrolului Producerea băuturilor şi produselor alimentare Structura de ramură diversificată 9 8 Numărul corporaţiilor transnaţionale 20 18 13 15 Sursa: UNCTAD.10 192 .

Are loc prezentarea mecanismului atragerii investiţiilor în Republica Moldova. se studiează concepte neotehnologice existente astăzi şi aplicarea acestora în practică. tehnologia determinării strategiei şi scopurilor pe piaţa a produsului companiei. Se caracterizează diferite concepte investiţionale utilizate pentru formarea potenţialului investiţional. metodologii manageriale folosite în sfera investiţională şi aplicarea acestora în Moldova. analiza interculturală. se studiează cadrul legislativ şi are loc reglementarea condiţiilor atragerii investiţiilor internaţionale. Se prezintă caracterizarea diferitor concepte moderne manageriale investiţionale. investigaţiile psihografice ale pieţelor. Se studiează practica investiţiilor în Moldova. metodologia atragerii investiţiilor în economia Republicii Moldova. problemele globalizării a managementului şi studiul psihografic al pieţelor. 193 . are loc prezentarea strategiilor corporaţiilor în atragerea investiţiilor. Se prezintă diferite strategii de management utilizate pe plan internaţional. Sînt studiate metode de studiere a pieţelor. caracteristicile psihografice. Sînt prezentate tehnici manageriale de atragere a investiţiilor internaţionale în economia Republicii Moldova. internaţionalizării şi analiza experienţei corporaţiilor transnaţionale în formarea climatului investiţional. este studiată realizarea strategiei a firmei. Se caracterizează procesele globalizării.ADNOTARE În lucrare se prezintă caracteristica concepţiilor manageriale folosite în practica internaţională. sînt studiate tehnologii.

existent today in practice. It is studied realization of strategy of firm. psychological investigation of the markets. It is characterized different investment concepts used in forming of investment potential. international relations and analysis of the experience of international corporations in forming of investment climate.ANNOTATION The work presents concepts of management used in international practice. it is given characteristics of corporation’s strategies in investments’ attraction. It is studied characteristics of different modern investment concepts. It is prezented technologies. It is studied various management strategies used in international relations. methodology on attraction of investments in the economy of the Republic of Moldova. It is studied method of investigation of the markets. problems of globalization of management. It is presented mechanism of investment attraction in the Republic of Moldova. it is studied legislative basis and regulation of conditions of attraction of international investments. 194 . It is presented characteristics of management methodology on attraction of foreign investments in the Republic of Moldova. psyhografic characteristics. technology of strategy determination and market aims of firms’ product. It is studied neotehnological concepts. It is given characteristics of processes of globalization. methodologies of management used in investment sphere and its application in the Republic of Moldova.

Характеризуются различные инвестиционные концепции. интернационализации и анализ опыта международных корпораций в формировании инвестиционного климата. проблемы глобализации менеджмента и психографическое исследование рынков. методологии менеджмента. Предоставлена характеристика процессов глобализации. психографические характеристики. существующие сегодня в практике.АННОТАЦИЯ В работе рассматриваются концепции менеджмента. используемые в формировании инвестиционного потенциала.Анализируются технологии. используемые в международных отношениях. Изучается осуществление стратегий фирмы. Изучаются неотехнологические концепции. Рассматриваются различные стратегии менеджмента. 195 . Предоставлена характеристика методологии менеджмента по привлечению иностранных инвестиций в Республику Молдова. используемые в международной практике. Изучается механизм привлечения инвестиций в Республику Молдова. методология привлечения инвестиций в экономику Республики Молдова. используемые в инвестиционной сфере и их применение в Республике Молдова. Изучаются методы исследования рынков.Дается характеристика различных современных инвестиционных концепций. технология определения стратегии и рыночных целей товара фирмы. изучается законодательная основа и регламентирование условий привлечения международных инвестиций. предоставляется характеристика стратегий корпорации в привлечении инвестиций.

tipuri de corporaţii. неотехнологическая концепция. инвестиционный портфель. tehnologia. инвестиционный проект. globalizarea. технология. piaţa de desfacere. acţiune. акция. strategii de investiţii. investment strategies. investment risc. investment management. глобализация. produs. international investments. инвестиционные стратегии. tehnological factors. investiţii internaţionale. tehnology. forme de investiţii. posibilităţile investiţionale. менеджмент инвестиционной деятельности. Ключевые слова работы: международная корпорация. types of corporations. caracteristica managerială. Key words of the work: international corporation. investment activity. atragerea investiţiilor. managementul activităţii investiţionale. инвестиционный процесс. management characteristics. инвестиционный менеджмент. risc de investiţii. proces investiţional. investment forms. investment process. manaagement of investment activity. product. международные инвестиции. концепция менеджмента. investment attraction.Cuvinte cheie ale tezei: corporaţia transnaţională. инвестиционные возможности. investment portfolio. activitatea investiţională. management strategic. 196 . concept of management. proiect investiţional. привлечение инвестиций. neotehnological concept. concept neotehnologic. market of sale. management investiţional. продукт. инвестиционный риск. инвестиционная деятельность. стратегический менеджмент. globalization. factorii tehnologici. share. concept managerial. характеристика менеджмента. strategic management. investment project. investment possibilities. рынок продаж. типы корпораций. инвестиционные формы. portofoliu de investiţii. технологические факеторы.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful