MARIUS DANIEL MAREŞ (coordonator) DOINA FUSARU GABRIEL MIHAI

OFFICE XP INSTRUMENTE BIROTICE

1

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României MAREŞ, MARIUS DANIEL Office XP. Instrumente birotice/ Marius Daniel Mareş - Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2004 208p.; 20,5 cm ISBN 973-725-155-5 I. Fusaru, Doina II. Mhai, Gabriel 004.42 Office X-P

© Editura Fundaţiei România de Mâine, 2004

Redactor: Octavian CHEŢAN Tehnoredactori: Gabriel MIHAI Maria ANDRONIE Coperta: Marius Daniel MAREŞ Bun de tipar: 14.12. 2004; Coli tipar: 13 Format: 16/61×86 Splaiul Independenţei, Nr. 313, Bucureşti, S. 6, O. P. 83 Tel./Fax.: 410 43 80; www.spiruharet.ro e-mail: contact@edituraromaniademaine.ro 2

UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR-CONTABIL

MARIUS DANIEL MAREŞ (coordonator) DOINA FUSARU GABRIEL MIHAI

OFFICE XP INSTRUMENTE BIROTICE

EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE Bucureşti, 2004
3

4

.............5............. 1.4. Sfera de cuprindere şi efectele tehnologice informaţionale …..3... E-commerce ... Aplicaţiile departamentului finanţe .... 1...7 Intranet şi Internet …………………………………………......... Impactul tehnicii de calcul şi a telecomunicaţiilor asupra strategiei firmei …………………………………….. 1..2..........7..7......................2......... 1.7.2....4.1............ Aplicaţiile Intranet-ului în economie.. Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou …… 1..... Aplicaţii pentru departamentul de sprijin şi servicii acordate clienţilor.......6.........1............5....... Aplicaţiile departamentului resurse umane .......7...........7..2..2....7............2..............7...afaceri derulate prin Internet....7..dinamizarea canalelor de legătură între consumatori şi organizaţie....... Aplicaţii pentru departamentul vânzări şi marketing ............... 1.4..... 1...... E-banking .....3...... Managementul strategic şi deservirea acestuia prin instrumente birotice ……………………………………….4.......CUPRINS Cuvânt înainte ……………………………………………………… 1.......4. 1............ 1............ Implicaţiile managementului strategic în birotică …………… 1.......comerţul electronic ....3....operaţii bancare realizate prin tehnica de calcul...... Clasificarea informaţiei ……………………………………. 1..2......1..... 9 11 12 15 17 20 22 24 27 27 29 29 30 31 31 32 33 35 39 41 43 44 5 .. Internetul şi comerţul electronic...1.. 1.4....... E-business ....7......4.. Conceptul Intranet …………………………………….......7..... Aplicaţii ale sectorului dezvoltarea produsului . 1.................... 1...3.... 1.7.. 1.............. Conceptul Internet .. factori ai relansării creşterii economice în România .... 1......7..7.......4........ E-demand ....2.... 1..2. 1.. Procese informaţionale ……………………………………. 1......

..8...2.............9.........................4.............................................5. 2......... 2......... 2.... Fuzionarea documentelor Word ……………………………....4........... Tabele Word......2.............2......2........ Utilizarea cadrelor .................. Realizarea conturărilor şi a umbrelor .. 3. Realizarea graficelor ......2.................2...... Structura foii de calcul Excel ………………………………..... 2...... 2.......2............................ Procesorul de texte Microsoft Word 2.......14...8.....5......3.....7. Numerotarea paginilor unui document....... 2.. Realizarea antetului şi a subsolului de pagină..................................... Cuprinsul sau tabela de materii ..... 2...8.2.......... 2........2.................... 2....1.9...........16........ Editarea unui document pe coloane.. 2.. Editorul de ecuaţii integrat în Word .2........ 2..............5...5................... Fereastra document ………………………………………….................5..6........ Crearea tabelei de figuri .... 2. 2.... 1...................7. 3.4.... 2........ Organizarea unui document Word ………………………….... Utilizarea componentei WordArt .2......................2..6.. 2............ Crearea....5.......2..... Sistemul de management al relaţiilor cu clienţii …………...........................2......... 2...3...........5....1...............1.2.. 47 51 52 52 53 59 63 67 68 71 76 77 78 80 82 84 85 86 88 89 92 95 96 100 102 102 103 104 106 107 108 109 111 112 113 115 6 ......... Verificarea unui document .......2...............13.................... 2............... Formatarea caracterelor 2...... salvarea şi restaurarea unui document..... 2....... 2............. 2................15. 2.... 2............ Utilitarul de desen Microsoft Draw... Prelucrarea imaginilor .. Tehnica Clipboard şi Ole …………………………………..............................5..................... 2....... 2..2................11.. 2....17...... Formatarea paragrafelor ... Crearea legendei........ Imprimarea unui document ........... Utilizarea glosarului ....2.................. Funcţiile unui procesor de texte 2................. Crearea de indecşi ... 2.................1.......... 2.........2.... Editarea şi procesarea textelor şi a imaginilor...........1..... Procesorul de tabele Excel ……………………………………… 3........2....................2........10.................. Referinţe încrucişate. Teste de autoevaluare ……………………………………..... Comunicarea între aplicaţiile Windows …………………....................3........... 2...12... Ierarhizarea documentelor Word …………………………..... Teste de autoevaluare …………………………………….

3..3............7.......1........................6.....3......4.4.......... Operaţii de bază cu foaia de calcul Excel 3.............................7..... 3.... 3.................2........4.... Funcţii statistice ....1. 3.... 3.................... Funcţii logice.....4...................... 3... 3..........2.....7.6......4.... Tipuri de grafice...........2......4...................... 3.......6................................ 3....................3........... Funcţii predefinite ale procesorului de tabele Excel 3..........................................5...........................6.... Funcţii matematice şi trigonometrice . Funcţii de informare ....... Utilizarea formulelor matriciale în foaia de calcul Excel 3.............9..2....2......2..........1............1...........6.................. 3............3.... Introducerea textelor ..3........6..................5.................................... 3.......... 3................ Înlocuirea unei formule matematice cu valoarea ei calculată ... modificarea şi ştergerea unei serii de date particularizate..................3............. minut secundă...........3..........5....... 3..................... Utilizarea constantelor matriciale... Selectarea datelor din foaia de calcul .............5......4.... 3..............7........................... Introducerea şi editarea datelor ........... Efectele operaţiunii de copiere asupra adreselor relative şi absolute ale celulelor foi de calcul...........4............... 3................2.... 3.............................3....3.................1.....................8....... 3.. Introducerea numerelor .......... Introducerea datelor calendaristice.................3................. Reprezentări grafice ale seriilor de date din foaia de calcul Excel 3. Funcţii financiare ............ Crearea............. 3....................2. Organizarea datelor într-un grafic .....2.......5........6................ 3.............2...................... Funcţii de tip dată calendaristică şi oră ....................3........ 3..... 3..............3........... Funcţii bază de date....................... oră.......6.6............. Introducerea formulelor ..........5............... Funcţiile text sau şir de caractere . 3..... 3..... Introducerea unei formule matriciale ... Modificarea conţinutului unei celule...6.......... 118 118 119 121 122 122 123 126 127 131 131 132 134 136 136 137 137 138 138 139 142 145 147 148 150 151 152 153 155 155 157 7 ...2........ 3.4...... Utilizarea facilităţii AutoFill ....................... Lucrul cu serii de date sub procesorul de tabele Excel 3...........6.. Realizarea unor calcule pe bază de formule matematice.. 3......3..1......... 3. Crearea unei serii de date .. Funcţii de căutare şi consultare ......

3.......9.................... 3...................... Obţinerea unei serii de slide-uri prin folosirea instrumentelor de lucru specifice PowerPoint ……………………………… 4...... Realizarea automată a unei prezentări ……………………… 4............................ Bibliografie ………………………………………………………..2........3................ 162 163 166 166 166 167 168 173 178 185 186 187 188 202 203 207 4................8. 3............................................3............... 4..... 4....4....... Instrumente de previziune …………………………………............... Grafice................combinaţii de taste …………………………..................... Caracterizarea instrumentului PowerPoint ………………….. ....... Teste de autoevaluare ……………………………………... Funcţii statistice predefinite .................... Terminologie ......................... Realizarea prezentărilor cu ajutorul instrumentului PowerPoint..........1...2......8... Teste de autoevaluare ……………………………………....... 4..............7..... Încheiere.......6................. Lista figurilor .... 167 8 ........................5...... Execuţia unei prezentări şi portarea acesteia ……………… 4.. 3.......8.............................1........8. PowerPoint ........ Modalităţi de sporire a atractivităţii prezentării …………...........3.. 4.................... Procedură rapidă de autoumplere a celulelor cu rezultatele prognozei ......

Cartea se adresează studenţilor de la facultăţile economice. la produsele orientate şi dedicate lucrului cu foi de calcul. cel mai utilizat produs program ca editor şi procesor de texte. sub cel mai răspândit şi utilizat pachet de programe Microsoft Office XP. simultan. împreună cu un set complet de exemple strict necesare edificării şi obişnuirii cititorului cu modelele economice. Word XP. precum şi un set complet de exemple concludente pentru fiecare funcţie a acestuia. Acest produs este prezentat pe larg. lucrul cu mai multe pachete de foi de calcul. 9 . şi nu numai. ca urmare. Capitolul al treilea este destinat produsului Excel XP care permite. facilităţile oferite. Excel şi PowerPoint. precum şi tuturor persoanelor care doresc să se iniţieze şi specializeze în ceea ce priveşte posibilitatea utilizării avizate a produselor program Word. cu exemplificări asupra structurii organizatorice şi de personal ale societăţilor comerciale. Primul capitol cuprinde o prezentare a principalelor elemente teoretice referitoare la managementul strategic deservit de instrumente birotice. şi anume. Cel de al doilea capitol prezintă. Informatica şi. în detaliu. util pentru realizarea lucrărilor de gestiune contabilă. birotica au pătruns în mod nemijlocit în viaţa unităţilor economice.Cuvânt introductiv Implicarea managementului strategic în luarea deciziilor este determinată de condiţiile impuse de complexitatea problemelor economiei de piaţă. rezolvând principalele probleme de gestiune a informaţiei financiar-contabile. care pot fi transpuse şi rezolvate cu ajutorul Excel. Din aceste motive. prezenta lucrare oferă cititorului un bogat material referitor la editoarele de texte. reprezentând suportul pe care se pot dezvolta aplicaţii birotice.

prezentări animate ale unei anumite lucrări. dorind să constituie punctul de pornire într-un necesar studiu. pe baza cărora cititorul poate verifica nivelul de cunoştinţe acumulat. La finele fiecărui capitol sunt introduse teste de autoevaluare. componentă a pachetului Microsoft Office. mai ales cadrelor didactice şi specialiştilor. autorii solicită cititorilor. cu forţe proprii. prezenta lucrare nu îşi poate propune abordarea exhaustivă şi. să comunice în scris observaţiile pe adresa Universităţii Spiru Haret. Lucrarea valorifică cercetările întreprinse de colectivul de autori în domeniul biroticii şi. Din această perspectivă. permanent al evoluţiei disciplinei.ro. Catedra „Informatică de gestiune şi statistică” sau pe adresa de e-mail ushmfc@SpiruHaret. în special. Evident. cu atât mai puţin. epuizarea problematicii informaticii.Ultimul capitol trece în revistă principalele aspecte practice care trebuie avute în vedere de utilizatorul unui PC atunci când doreşte a realiza. Autorii 10 . în utilizarea şi proiectarea unor diferite produse-program aplicative realizate. Ţinem să mulţumim şi pe această cale tuturor celor fără al căror ajutor această lucrare n-ar fi putut vedea lumina tiparului. Pentru aceasta se detaliază utilizarea programului PowerPoint XP.

prin procese de analiză şi prelucrare. Termenul de birotică a fost introdus în Franţa de P. ceea ce presupune că materia primă a oricărei activităţi de birou este informaţia. iar obiectivul său este automatizarea acestuia. ♦ Ponderea mare a comunicării de informaţii şi decizii. vizualizarea şi interogarea documentelor realizate. simularea şi analiza diferitelor situaţii posibile.1. Conceptul de birotică este definit de o serie de particularităţi: ♦ Predominanţa proceselor informaţionale şi decizionale. Din etimologia cuvântului rezultă că domeniul principal de activitate îl constituie biroul. prin utilizarea tehnicii electronice şi informatice de prelucrare. IMPLICAŢIILE MANAGEMENTULUI STRATEGIC ÎN BIROTICĂ Birotica constituie un ansamblu de tehnici pentru gestionarea informaţiei şi a comunicaţiilor între organizaţii. gestiunea bazelor de date. prin accesibilitatea utilizării şi prin costul lor relativ redus. care. Nauges. prin intermediul mijloacelor electronice. comunicare care se poate realiza în două moduri: orală şi scrisă. Birotica reprezintă un nou mod de utilizare a sistemelor electronice de calcul. memorare şi transmitere a informaţiei. Acestea fac apel la tehnicile informaticii şi ale comunicaţiilor de date şi. pregătirea documentelor şi a corespondenţei. pentru a găsi un echivalent al expresiei din limba engleză Office Automation. Comunicarea 11 . amintim: funcţia de ordonare a informaţiei. Berger şi L. oferă suportul deciziei manageriale în orice sistem sau organizaţie economicosocială. Dintre acestea. după Convenţia Informatică din anul 1976. au pătruns şi s-au stabilizat ca mijloace care permit sporirea productivităţii şi a calităţii activităţilor de birou. organizarea în pagină a textelor. care. asigură realizarea unor funcţii specifice.

documente de plan. a capacităţii de memorare şi a vitezei de regăsire a informaţiei. ♦ Scăderea costului informaţiei şi a deciziei pe care aceasta se fundamentează. Creşterea ponderii activităţilor cu conţinut informaţional şi de birou în raport cu activităţile tehnic-industriale produce în societăţile puternic informatizate reducerea diferenţelor între activitatea fizică şi cea intelectuală. politice. sesizări. ♦ Reducerea timpului de recepţie.1. planuri). Informatizarea muncii de birou facilitează comunicarea orală şi scrisă din activitatea de birou. Managementul strategic şi deservirea acestuia prin instrumente birotice Relaţiile economice. Prin cultura firmei se 12 . prelucrare şi transmitere a informaţiei orale sau scrise din activitatea administrativă. cereri. procesarea informaţiei orale şi scrise. asigurând realizarea unor strategii care să permită îmbunătăţirea imaginii companiei. sistemul de documente de evidenţă contabilă. Unul dintre factorii care deţin cea mai puternică influenţă în procesul de stabilire a strategiei este cultura firmei. mediate de reţele de comunicaţie interfonice sau telefonice. Echipa managerială responsabilă de destinele unei firme are ca sarcină prioritară corelarea deciziilor strategice cu condiţiile mediului extern. legislative şi etice ale mediului unei firme determină influenţa pe care societatea omenească o are asupra evoluţiei firmei. 1. contracte. fiscală sau socială. ♦ Creşterea exactităţii proceselor informaţionale. ♦ Creşterea calităţii şi productivităţii muncii administrative. ♦ Eliminarea efortului fizic şi intelectual datorat scrierii şi transcrierii manuale a informaţiilor. concomitent cu creşterea performanţelor.orală se realizează prin dialog direct. solicitări. memorarea şi arhivarea acesteia. schiţe. Comunicarea scrisă este dependentă de suportul fizic al acesteia (documente clasice. legislaţie. acte decizionale ale conducerii. cu următoarele efecte economice şi sociale: ♦ Eliminarea efortului fizic sau diminuarea acestuia. convorbiri la distanţă mediate de reţelele de telecomunicaţii sau convorbiri între birourile aceleiaşi organizaţii. sociale.

a tradiţiilor. odată stabilită direcţia. Alături de consecvenţă trebuie asigurată şi flexibilitatea direcţiei de orientare a resurselor firmei. atenuarea şi minimizarea apariţiei conflictelor în cadrul societăţii. a simbolurilor. sunt: gradul de identificare a membrilor firmei cu aceasta. definirea corectă şi concretă a criteriilor de recompensare pentru munca prestată. importanţa acordată factorului uman şi coeziunea colectivelor. iar planul strategic poate fi comparat cu harta aflată la baza stabilirii direcţiei de urmat. care să conducă la performanţe organizaţionale superioare pe termen lung. managerul poate adopta decizii consecvente cu strategia. Rolul strategului se poate compara cu cel al unui navigator. Asigurarea consecvenţei membrilor organizaţiei reprezintă al treilea scop al unei strategii. Rolul strategiei în definirea direcţiei de acţiune a firmei se divide pe două planuri: al strategului şi al planului strategic. efortului şi a entuziasmului personalului. Managementul strategic reprezintă procesul prin care managerii stabilesc direcţia pe termen lung a firmei. Concentrarea eforturilor reprezintă un al doilea scop al strategiei. personalul firmei. adoptate zilnic de membrii aflaţi pe diferite paliere ale organizaţiei. deoarece. Un plan strategic bun. flexibilitatea organizaţională. toate acestea reprezentând cheia prosperităţii pe termen lung. permiţând concentrarea şi aplicarea pe termen lung a deciziilor strategice care determină modul de alocare a timpului. având cunoscută calea pe care trebuie să o urmeze. dacă nu 13 . poate să-şi concentreze eforturile în mod corespunzător. fixează obiectivele de performanţă specifice. dar şi a modului de efectuare a sarcinilor. Managementul strategic solicită calităţi antreprenoriale superioare. modelelor de atitudine şi a comportamentului. în raport cu celelalte societăţi.înţelege ansamblul valorilor promovate. asigurând. elaborează strategiile necesare atingerii acestor obiective şi urmăresc executarea planului de acţiune ales. cu siguranţă. Direcţionarea (nu este totul). După fixarea direcţiei.ea este însă. Calităţile distinctive ale unei firme. referitoare la sarcini şi obiective de lucru. dar şi implementarea şi execuţia consecventă şi completă a strategiei. specifice politicilor adoptate. valabilă fiind pentru milioane de decizii. măsura în care este promovat lucrul în echipă. cuantificând gradul în care societatea respectivă progresează. Strategia trebuie să stabilească direcţia şi să concentreze eforturile şi acţiunile. în acelaşi timp. crucială.

Un plan necorespunzător. în esenţă. rareori conduce la rezultate bune. Pentru manager. Strategia defineşte obiectivele de dezvoltare. Modelul procesului de management strategic se impune a fi realizat pentru evaluarea situaţiei de fapt şi adoptarea unei decizii în vederea continuării acţiunilor începute sau ajustării acestora.este executat în mod corespunzător. Indiferent de orientarea strategiei. Situaţia optimă este aceea în care o strategie elevată este urmată de o implementare şi de o execuţie ireproşabile. Prin intermediul instrumentelor de asistare a deciziei oferite de birotică. managerul poate decide. Implementarea şi execuţia strategiei reprezintă punerea sa în aplicare şi determinarea tuturor persoanelor implicate în realizarea sa. analizarea caracteristicilor mediului extern şi stabilirea oportunităţilor care trebuie exploatate. executat ireproşabil. precum şi schimbările survenite constituie principalele elemente care impun luarea unor decizii de ajustare a strategiei. în timp real. Execuţia fiecărei părţi din planul strategic care revine unui salariat. analiza internă a societăţii şi fundamentarea strategiei organizaţiei. studierea şi analizarea mediului concurenţial. de menţinere sau chiar de reducere a dimensiunii organizaţiei. dezvoltarea unui sistem informaţional care să permită urmărirea şi controlul proceselor necesare implementării strategiei. deoarece toate deciziile strategice sunt susceptibile de o modificare în viitor. adoptarea oricărei decizii impune realizarea în prealabil a unei analize minuţioase a mediului extern societăţii. corelarea motivaţiilor şi a recompenselor cu gradul de îndeplinire a rezultatelor urmărite. reprezintă. întărirea parteneriatului intern necesar coordonării acţiunilor de implementare a strategiei şi perfecţionarea continuă a modului de execuţie al acesteia. Variaţia performanţelor financiare ale organizaţiei. ce soluţie va adopta. O altă problemă abordată de manager este reprezentată de analiza strategică ce are în vedere evaluarea resurselor interne ale firmei. Analiza strategică este desfăşurată în următoarele etape: determinarea viziunii firmei. 14 . analiza mediului extern. are un rezultat caracterizat prin slabe performanţe. ce rezultate se pot obţine şi cu ce eforturi. o sarcină administrativă. aceasta înseamnă: elaborarea unor programe şi bugete care să sprijine execuţia strategiei.

care permite analizarea exhaustivă a aspectelor pozitive şi negative specifice fiecărei funcţii majore. Pentru analiza internă se utilizează auditul financiar. fără a fi necesară o 15 . conceptualizând imaginea a ceea ce doresc managerii să devină organizaţia. prin instrumentele sale specifice. În această etapă. menţinerea la nivelul actual sau lichidarea celorlalte. elemente care influenţează puterea competitivă a organizaţiei. Analiza internă a organizaţiei. O analiză obiectivă va reliefa nu numai aspectele pentru organizaţie. 1. cu mai multe unităţi de afaceri. managerul poate adopta soluţii pentru dezvoltarea anumitor unităţi. imagini fixe. birotica. ci şi pe cele care nu prezintă avantaje pentru aceasta. În cazul în care firma acţionează pe mai multe pieţe. aşa cum sunt ele percepute de dispozitivele tehnice de înregistrare. Mediul extern este infinit şi de aceea managerul va analiza doar informaţiile clare. sunete şi imagini în mişcare. alegem forma informaţiei.2. permite managerului să cunoască punctele forte. segmente de piaţă. dar şi cele slabe ale firmei. Clasificarea informaţiei Din multitudinea de criterii posibile pentru clasificarea informaţiei. precum şi gradul de prelucrare a acesteia. Studiul mediului concurenţial demarează prin stabilirea firmelor concurente. Fundamentarea strategiei permite managerului să adopte soluţii de dezvoltare a activităţii firmei. prin implicarea funcţiei birotice de prelucrare şi comandă-control. cheie. suportul pe care se află stocată. permite realizarea memorării-regăsirii informaţiilor înmagazinate anterior. conţinutul. sau să o restrângă. incluzând organizaţiile care intenţionează să pătrundă pe piaţă şi producătorii de produse substitute. evenimentele previzibile. Având în vedere forma concretă pe care o poate lua informaţia în momentul stocării pe un suport tehnic. să o menţină la acelaşi nivel.Viziunea firmei se realizează pe termen lung şi foarte lung. precum şi condiţiile care prezintă un interes deosebit asupra activităţii. Forma analogică a informaţiei presupune reprezentarea fenomenelor fizice. aceasta se poate afla sub formă analogică şi digitală.

16 . Din punct de vedere al suportului informaţiei. de exemplu.conversie sau codificare a acestora. o evaluare cantitativă. Din punct de vedere al conţinutului informaţiei. înainte de transmitere sau memorare pe suporturile tehnice de date. informaţia se prezintă ca o succesiune de valori binare (0 şi 1). paragrafe. ♦ Sub formă de texte. Informaţia aflată pe suporturi tehnice. alfabetice sau alfanumerice. ordonate după un sistem de reguli (cod). care sunt percepute prin afişarea pe monitorul calculatorului. o cuantificare a fenomenului care face obiectul reprezentării. banda magnetică. discul magnetic. Pe suportul tehnic. în: ♦ Suporturi magnetice. de voce şi acustice. prin folosirea tastaturii sau a altor dispozitive de introducere manuală sau umană (masă de desen. voce). clasificate. distingem o gamă largă de suporturi fizice. care sunt organizate în documente. cu ajutorul unor dispozitive specializate de conversie din analogic şi digital. ♦ Sub formă de secvenţe video de natură animată sau film. la rândul lor.. Forma digitală se obţine pornind de la fenomenul real sau de la forma analogică a acestuia. cum sunt discurile optice de mare capacitate a căror informaţie digitalizată este citită optic cu dispozitive laser. ca. percepute de dispozitive specializate de tipul camerei de luat vederi sau generate de programe de grafică bi sau tridimensională. fără o conversie prealabilă a ei. cum ar fi: 1. fraze şi cuvinte. se transmite şi se memorează direct în momentul perceperii acesteia. în ambele cazuri având loc o codificare numerică. se pot identifica următoarele clase: ♦ Sub formă de date numerice. pagini de texte. ♦ Sub formă de secvenţe audio generate de vocea umană. ♦ Sub formă de documente grafice (imagini fixe). fenomene din realitate sau sintetizatoare electronice. discul flexibil etc. Pentru procesarea informaţiei analogice este necesară conversia ei în formă digitală. acestea putând fi folosite independent sau introduse în configuraţia unui sistem informatic de birou. Informaţia introdusă în sistemele de calcul. caseta magnetică. ♦ Suporturi cu lectură optică a informaţiei. prin scrierea lor la imprimantă sau la dispozitivul de realizat desene (plotter).

Informaţia aflată pe suporturi grafice.3. Acest tip de suport este destinat lecturii numai după operaţia de mărire a imaginii înregistrate. având un pronunţat caracter informativ. Quatro. 2. prin următoarele forme de procesare: Procesarea datelor permite tratarea informaţiei numerice după reguli matematice şi logice. celită. finale – sunt acele informaţii care au parcurs întregul şir de prelucrări informaţionale prevăzute. Procese informaţionale Existenţa unei largi game de prelucrări electronice a informaţiei a generat o tipologie a acestor procese informaţionale. Acest gen de informaţii sunt cele mai răspândite la nivelul executanţilor. care diferă în funcţie de limbajul de programare utilizat. documente obţinute la imprimantă sau realizate cu ajutorul mesei de desen de tip plotter. managerilor. Datele organizate în foi de calcul se prelucrează utilizând pachete soft specializate în procesoare de tabele (Excel. informaţia se prelucrează diferit. microfilm. datele se organizează în colecţii sub formă de fişiere prelucrabile. care pot fi: ♦ suporturi opace.Informaţia memorată pe suporturile tehnice este înregistrată şi poate fi citită numai cu ajutorul unor dispozitive tehnice de citire/scriere. de regulă. Lotus 1-2-3) sau folosind 17 . 3. fiind răspândite la nivelul personalului funcţional şi al şefilor de compartimente. În funcţie de gradul de prelucrare. cum sunt documentele clasice. Acest tip de informaţii se adresează. 1. 2. Paradox. Access. Datele organizate în baze de date sunt exploatate cu ajutorul unor pachete de programe denumite sisteme de gestiune a bazelor de date (SGBD). intermediare – sunt acele informaţii care se află în diferite faze de prelucrare informaţională. informaţiile se împart în: 1. ♦ suporturi transparente realizate din peliculă fotografică. din care enumerăm FoxPro. cu ajutorul unor programe de firmă denumite interpretoare sau compilatoare. având un caracter sintetic. peliculă film. Visual Basic. primare (de bază) – sunt acele informaţii care anterior nu au suferit un proces de prelucrare informaţională. În raport cu natura sa specifică. De obicei. complex şi decizional.

cum sunt: despărţirea în silabe. Word sau cu componente pentru tratare de text. care au o anumită organizare pentru a putea fi uşor regăsite. Documentele procesate în acest fel se memorează pe suporturi tehnice de date.) până la sunete obţinute prin sinteză electronică. precum şi cu dispozitivele de comunicaţie acustică (telefon. WordPerfect. imprimat pe hârtie sau microfilm. Procesarea textelor se realizează cu programe specializate. CorelDraw) sau de către funcţii specializate ale procesoarelor de texte sau tabele (Word. Se realizează astfel o interfaţă acustică a sistemului informatic cu sistemele audio analogice (casetofon. Procesarea de imagini constituie una din realizările moderne ale electronicii şi informaticii. memorarea şi prelucrarea grafică a imaginilor introduse anterior în documente. Prelucrarea acestor informaţii se face cu ajutorul unor echipamente şi programe specializate în tratarea informaţiei sonore. Works. paragrafe. consultate la terminal. WordPerfect. care poate funcţiona cuplat la orice calculator personal. modul de aşezare a textului în pagină. Lotus 1-2-30. OpenAccess.funcţiile de procesare a tabelelor din sistemele Works. convorbiri telefonice etc. cum sunt procesoarele de texte: WordStar. aparţinând unor sisteme de programe Procesarea documentelor grafice reprezintă un mod de utilizare eficientă a tehnicilor informatice şi electronice pentru receptarea. cum este sistemul SoundBlaster. sau introduse într-un nou proces de prelucrare grafică. lexical şi ortografic al textului analizat. Procedarea informaţiei vizuale se realizează cu programe specializate pentru procesarea documentelor (Ventura. fraze şi cuvinte este supus unor operaţii pentru determinarea formei caracterelor şi a mărimii acestora. Excel. forma şi mărimea paginii. interfon). FrameWork. controlul gramatical. Procesarea textelor reprezintă un ansamblu de operaţii specifice lucrului cu textele. imprimate pe hârtie sau microfilm. comunicate la distanţă. magnetofon. Procesarea textelor presupune şi operaţii lingvistice. PageMaker. Textul structurat în pagini. sunete naturale sau muzicale.). Acest tip de informaţie este perceput analogic şi convertit ulterior în formă digitală. Rezultatul acestor operaţii constă într-un document de tip text care poate fi consultat prin afişarea pe ecran. compact disc etc. Informaţia vizuală dinamică se realizează prin 18 . Procesarea sunetelor se referă la forme variate care merg de la vocea umană (mesaje.

Trebuie să ne reamintim că software-ul este compus din sistemul de operare. Localizarea este parţială în cazul Office’98. Autorii în dorinţa ca această lucrare să fie utilă persoanelor care folosesc pachete localizate în România. cu ajutorul unor dispozitive fizice şi logice. a sunetelor. imagini transmise prin sistemele de comunicaţie video de natură profesională realizate pe calculator. a imaginilor şi a textelor constituie principalul obiect de activitate al biroticii. Una din problemele majore a utilizatorilor români. Pe lângă componenta hardware. după cum imaginea este însoţită de sunete sau voce umană. a imaginilor prin Photo Editor şi crearea unor prezentări profesionale asistaţi de PowerPoint. utilizatorul trebuie să aibă în vedere şi software-ul. generând factorului uman senzaţia vizuală de mişcare. constă în obligativitatea cunoaşterii limbii engleze. Această problemă a fost rezolvată prin localizarea pachetului de programe Office. prelucrarea informaţiei vizuale este însoţită şi de prelucrarea informaţiei sonore. Informaţia video este obţinută cu tehnica de filmat (cameră de filmat alb-negru sau color). Procesarea documentelor grafice. În evoluţie structura şi performanţele setului de programe Office a cunoscut modificări majore care s-au reflectat la nivelul utilizatorului printr-o ofertă din ce în ce mai „tentantă”. fără de care calculatorul nu funcţionează şi din pachete de programe suplimentare instalate de utilizator. Realizarea prelucrării este executată cu ajutorul sistemelor electronice de calcul din ce în ce mai performante şi bineînţeles din ce în ce mai costisitoare. Compania Microsoft a realizat pachetul de programe Office care prin structură răspunde cerinţelor utilizatorului legate de procesarea datelor organizate în foi de calcul cu ajutorul componente Excel. elemente care asigură procesări complete şi rapide ale informaţiilor utilizatorului. 19 . respectiv apariţia şi existenţa software-ului care foloseşte limba română. ridicată de corecta şi deplina folosire a acestui pachet de programe. îmbunătăţindu-se odată cu apariţia pachetului Office’2000. a textelor şi a documentelor grafice prin intermediul programului Word.afişarea şi perceperea unui număr de imagini succesive pe unitatea de timp (minim 25 de imagini pe secundă). În mod curent. au realizat şi prezentat la finele expunerii un Glosar de termeni.

Pentru activarea acestor produse program utilizatorul are două posibilităţi: prin contactarea telefonică a Microsoft Infocenter. o tehnologie de protecţie a drepturilor de proprietate intelectuală incorporată în produsele Microsoft din generaţia XP care previne. utilizatorul primeşte un cod de confirmare.4. copierea neautorizată a produselor program distribuite. validarea este refuzată. un sistem informatic de birou îndeplineşte următoarele funcţii generale: ♦ funcţia de introducere a informaţiei în sistem. pentru început în pachetul de programe Office’XP şi care ulterior va fi prezentă şi în sistemul de operare Windows XP. 1. Microsoft a aplicat produselor sale program tehnologia anti-criminalitate Product Activation. Confirmation ID. ♦ funcţia de memorare şi regăsire a informaţiei. ♦ funcţia de prelucrare a informaţiei. Această tehnologie a fost testată timp de doi ani în şapte ţări pilot. se declanşează un proces de reducere a funcţiilor. Un dezavantaj major este reprezentat de faptul că respectivul produs nu poate fi instalat decât individual.În primăvara anului 2001. Activarea se realizează pe baza unui Installation ID care este generat automat. Funcţia de introducere a informaţiei în sistem se realizează prin: 20 . pe un singur sistem de calcul. salva etc. Din acest moment nu i se va mai solicita activarea produsului. după a 50-a lansare a unei aplicaţii incluse în pachetul de programe neactivat. respectiv nu se mai pot crea noi documente. În cazul Office’XP. În cazul în care utilizatorul realizează un up-grade minor hardware. pornind de la codul unic Product Key. Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou Indiferent de conţinutul concret al activităţii. cu care îşi activează produsul. deoarece în situaţia în care Installation ID-ul expediat către baza de date Microsoft figurează că a mai fost folosit anterior. ♦ funcţia de ieşire a informaţiei din sistem. Procedura de activare durează în medie 2-4 minute. ♦ funcţia de comandă-control a sistemului. tehnologia va recunoaşte că este vorba despre un up-grade de sistem şi nu-i va solicita reactivarea produsului Microsoft. sau direct pe web la adresa indicată în ecranul de activare. O dată ce Installation ID ajunge în server-ele Microsoft. la nivel de utilizator.

înregistrarea sau transferul de informaţie audio şi vizuală. în timp real. publice sau private. introducerea de informaţii noi. sau se memorează pentru prelucrări ulterioare. fără a fi memorată sau prelucrată de sistem. optic) pe altul se numeşte conversie de suport. • Introducerea manuală a datelor şi textelor sau înregistrarea cu echipament adecvat a convorbirilor. prin eliminarea informaţiilor inutile. pentru a o face compatibilă cu echipamentele de tip analogic. Există posibilitatea ca informaţia să fie transferată la ieşire. prin care se generează structura şi modul de organizare a informaţiei pe suportul tehnic. capacitatea de stocare a informaţiei şi viteza de acces la date constituind criterii fundamentale de apreciere a performanţelor unui sistem informatic de birou. pentru redarea. în raport cu durata şi volumul informaţiei memorate. modificarea valorilor existente. Funcţia de prelucrare se referă la următoarele operaţii şi procese: ♦ Conversia informaţiei din formă analogică în digitală. Informaţia se poate păstra în memoria internă. precum şi operaţia de conversie din digital în analogic. 21 • . ♦ Actualizarea bazei informaţionale. • Prelucrarea informaţiei provenite din reţeaua locală de date. ♦ Transferul informaţiei de pe un tip de suport (magnetic.Preluarea informaţiei provenite din reţelele de comunicaţii naţionale sau internaţionale. pentru informaţii care sunt consultate foarte rar. Informaţia introdusă în sistem se prelucrează imediat. pentru memorarea şi procesarea ei cu mijloace informatice. pentru datele în curs de prelucrare. imaginii şi sunetului. în memoria externă datele care se consultă periodic şi în arhiva electronică. ♦ Copierea informaţiei pe acelaşi tip de suport. Funcţia de memorare şi regăsire a informaţiei are un rol important în funcţionarea unui sistem birotic. denumită operaţie de reproducere a informaţiei şi a documentelor. ♦ Crearea şi încărcarea bazei informaţionale a sistemului birotic presupun un set de proceduri. încărcarea bazelor de date.

a tuturor funcţiilor sale. echipament de comunicaţie în reţea etc. în afara sistemului către parteneri de afaceri. ♦ Destinatarul şi mijlocul de comunicare adecvat. ori la distanţă. texte. afişării la terminal sau a comunicării locale. către memoria externă şi arhiva electronică a sistemului birotic. în vederea imprimării lor. Funcţia de comandă-control a sistemului birotic este reprezentată de totalitatea atributelor necesare pentru dirijarea şi reglarea funcţionării întregului sistem. Impactul tehnicii de calcul şi a telecomunicaţiilor asupra strategiei firmei În etapa actuală. combinaţii ale acestora. ♦ Punerea în formă a informaţiei solicitate la ieşire constă în prelucrarea datelor pentru obţinerea de rapoarte şi situaţii complexe. imprimantă. prelucrarea şi ieşirea informaţiei în funcţie de natura ei. după cum ar fi: ♦ Natura informaţiei transferate la ieşire: date. pe care urmează să fie transferată informaţia la ieşire. comunicare care poate fi în interiorul sistemului. dezideratul major al dezvoltării economice îl constituie oprirea procesului de adâncire a decalajelor care despart România 22 . public. selectarea şi transmiterea informaţiei solicitate la un dispozitiv periferic de ieşire (monitor. instituţii de stat. controlul proceselor de intrare.♦ Tratarea informaţiei care constă în efectuarea de operaţii care privesc fie forma documentelor şi a imaginilor. baza de programe şi baza informaţională.). ♦ Consultarea în timp real a informaţiei se realizează prin intermediul unor programe care permit căutarea. ♦ Conţinutul efectiv al informaţiilor solicitate la ieşire. ♦ Natura suportului tehnic sau grafic. corespunzător mai multor aspecte. memorie internă.5. fie conţinutul lor. Alocarea optimă a resurselor sistemului se referă la echipament. acţionari. secvenţe sonore sau vizuale. 1. prin intermediul reţelelor de date. Funcţia de ieşire a informaţiei din sistem trebuie să satisfacă anumite cerinţe. care vor fi transferate la dispozitivele de ieşire. ♦ Forma digitală sau analogică a informaţiei transmise.

considerăm că sunt necesare explicaţii referitoare la tehnologiile informaţiei şi de comunicaţii care stau la baza acestor noi resurse de dezvoltare şi creştere economică. În ultimii 25 de ani se constă o adevărată „explozie de noi idei”. Totodată se constată o reducere substanţială a şomajului. Astfel. Deşi industria de calculatoare este tânără în comparaţie cu alte industrii (de exemplu. se pune cu acuitate întrebarea: care sunt resursele care în ultimele decenii au avut o influenţă benefică în procesul creşterii economice şi ameliorării condiţiilor de viaţă ale oamenilor? Aceste resurse se regăsesc în schimbarea strategiei firmei în economia de piaţă funcţională. domeniul calculatoarelor a cunoscut un progres spectaculos într-un timp scurt. 23 . în timp ce instituţiile mari aveau cel mult câteva zeci. Telecomunicaţiile sunt definite ca fiind o comunicare la distanţă. Avansul rapid al transformărilor spre noi parametrii ai tehnologiilor. neavând importanţă locul unde este situat magazinul de unde se cumpără. canalele tradiţionale de distribuţie sunt pe cale de a fi desfiinţate. se aprovizionează prin Internet în sistem „piaţă virtuală”. după dorinţă în sistemul la comanda clientului. iar educaţia este într-o permanentă creştere. În primele decenii de existenţă sistemele de calcul erau foarte centralizate. Utilizând sistemul Internet se poate comanda un produs personalizat. consumatorul final. construcţia de automobile şi transportul aerian). Ideea că în mai puţin de 20 de ani calculatoare la fel de puternice. „noi aplicaţii” şi apariţia (formarea) de noi oameni în domeniul economic. O companie de mărime mijlocie sau o universitate ar fi putut avea unul sau două calculatoare.de ţările dezvoltate sau chiar faţă de unele economii mediu dezvoltate. Preţul plătit pentru produsul comandat va fi cu 10 – 20% mai mic decât într-un magazin obişnuit. mai mici decât un timbru poştal. firma sau persoana privată. de obicei în interiorul unei singure încăperi. Ca atare. Tot mai multe firme îşi vând produsele şi serviciile pe Internet. vor fi produse pe scară largă în milioane de exemplare părea desprinsă dintr-un scenariu ştiinţifico-fantastic. multiplicarea funcţiunilor unei tehnologii şi scăderea costurilor determină ca „telecomunicaţiile” să devină atractive pentru economie. De aceea. Noile tehnologii informaţionale constituie elementele majore ale unei forţe de schimbare în infrastructura economiei.

1. chiar 24 . • Duplex (two-way). Acest tip de comunicare (interactivă) se adresează direct de regulă unei audienţe specifice sub formula „de la punct la punct” (point-to-point). Emisiunile obişnuite de televiziune constituie un exemplu sugestiv de conumicare simplex (oneway). video şi date de semnal. Mediul de transmisie se caracterizează prin: undele radio. respectiv a semnalului transmis poate fi: admis. în direcţia reducerii costurilor tranzacţionale şi a creşterii eficienţei economice. tipul informaţiei transmise şi direcţia fluxului de comunicare. în mod obişnuit emisiile simplex (unidirecţionale de la emiţător la receptor) sunt denumite comunicaţii topdown. Sfera de cuprindere şi efectele tehnologice informaţionale Creşterea în ritm deosebit de rapid a procesului de formare a reţelelor electronice de date. deschizându-se noi oportunităţi pentru comerţul şi diviziunea internaţională a muncii. În situaţia de mai sus este posibilă realizarea în timp real a interacţiunii între indivizi aflaţi în două sau mai multe puncte diferite de poziţia emiţătorului. Direcţia fluxului de comunicare (direction flow) are importanţă primordială în economie. Semnalele pot fi transmise pe unde electromagnetice către receptor sau prin sateliţi. îndeosebi dezvoltarea Internet-ului ca „reţea de reţele” (network of networks) au condus la extinderea volumului şi structurii de servicii electronice. Punctul central de emisie este legat cu alte numeroase puncte într-o reţea în care procedura bottom-up de conexiuni este completată cu aşa-numita „comunicare laterală”. Tipul informaţiei.6. mai ales pe seama economiei de timp şi a realizării unei mai bune concordanţe dintre cerere şi oferta de bunuri şi servicii. Aceasta poate fi: • Simplex (one-way). impulsuri electronice vehiculate în liniile de transmisii şi prin semnale fotonice în fibrele optice. Procedeul are direcţia caracterizată prin expresia „de la un punct la multipuncte (point-to-multi-point). Cererea unui cadru legal şi instituţional adecvat tehnologiilor informaţionale (TI) oferă guvernelor şi agenţilor economici posibilitatea de a-şi exercita influenţa asupra naturii şi dezvoltării comerţului electronic. pe plan naţional şi transnaţional.Un sistem de telecomunicaţii se referă la mediul de transmisie.

agenţii de intermediere şi alte servicii similare. De la crearea în 1993 a World Wide Web (WWW). 25 . faţă de toate celelalte reţele de servicii oferite de proprietari distincţi. ceea ce le conferă un grad ridicat de flexibilitate. scrisori. Internet-ul este un bun public. telefon sau fax. regional şi internaţional. Programele pe calculator se pot schimba în forma digitalizată via Internet. Reţelele electronice schimbă modalităţile folosite în transmiterea informaţiei. Internet-ul s-a transformat rapid într-un mijloc global pentru telecomunicaţii şi schimb de informaţii în spaţiu. ca şi pentru tranzacţiile cu instituţiile publice. care presupun oferta de informaţii prin cataloage şi comenzi.). Prin caracterul său. programe de software. deoarece nu există un proprietar care să ceară licenţe sau să impună taxe pentru utilizarea sa. protecţia şi securitatea datelor etc. Internet-ul s-a dezvoltat iniţial în SUA. un potenţial substanţial pentru afaceri comandate prin poşta electronică. sectoriale şi globale. laboratoarele de cercetare şi instituţiile academice. economia de timp şi alte cheltuieli materiale fiind considerabil mai mare. naţional. impozitarea. telemedicină). Un avantaj competitiv decisiv al Internet-ului. ca o reţea de calculatoare între birourile guvernamentale. Internet-ul reprezintă un potenţial semnificativ pentru serviciile oferite de către bănci (activităţi bancare electronice. contribuind la creşterea gradului de diversificare a ofertei şi rafinarea exigenţelor cererii. la nivel zonal.dacă o serie de probleme rămân insuficient sau deloc soluţionate (siguranţa juridică. Aceasta va crea. numerar electronic) şi societăţile de asigurare pentru servicii de consultanţă (auditori. adaptabilitate şi inovaţie în deplin consens cu frontul nelimitat al creativităţii umane şi nevoia de a soluţiona probleme la niveluri individuale. necesitând infrastructuri (hard şi software) şi calificări profesionale tot mai performante şi superioare şi reprezentând totodată o adevărată „revoluţie” în schimbul mondial de bunuri şi servicii. consultanţi de management. desigur. prin Internet se realizează o interacţiune directă sui generis între vânzător şi cumpărător. rezidă tocmai în caracterul său de nonproprietate. în anii 60. în contextul comerţului cu bunuri şi servicii. comerţul cu obligaţiuni. contabili. combinarea optimă a factorilor de producţie. Spre deosebire de canalele tradiţionale de comunicaţii.

ţinând seama de ponderile valorii adăugate nominale ale acestora. analizele de piaţă) vor fi reduse simţitor. iar cel al inputurilor este reprezentat de suma cheltuielilor cu munca şi capitalul. Eforturile şi costurile de identificare a partenerilor şi de informare. deschise cel puţin din punct de vedere informaţional. pe care se bazează şi studiul OECD. Acest indicator este definit ca o relaţie între indicii output-urilor şi inputurilor. comerţul internaţional va oferi şanse sporite ţărilor slab dezvoltate de a accede mai rapid pe pieţele internaţionale. ceea ce. (de exemplu. „supranaţională” şi „internaţională” a muncii. Vor fi create noi posibilităţi pentru diviziunea „intranaţională. va promova dezvoltarea de noi produse şi servicii. într-un ritm mediu anual de peste 0. la rândul său. pieţele. în paralel cu deschiderea de noi oportunităţi de cooperare. elaborarea de previziuni şi modelarea riscului. În forma sa cea mai frecvent uzitată. va conduce la o rată mai înaltă a creşterii productivităţii macroeconomice totale a factorilor de producţie. indicele creşterii reale a valorii adăugate brute este indicele outputului.7. inclusiv în ceea ce priveşte relaţiile economico-financiare şi comerciale dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare.În opinia specialiştilor. potrivit unui studiu al OECD. Prin vocaţia sa globală. se vor extinde şi intensitatea concurenţei va creşte. Noi fronturi pentru cercetarea ştiinţifică din domeniul economiei vor fi deschise mai ales pentru disciplinele care analizează impactul progresului tehnologic. în general. comerţul electronic constituie o inovare a cărei importanţă economică are efecte complexe pe termen lung. concomitent cu schimbarea raporturilor dintre factorii de creştere şi a structurilor de producţie. Intranet şi Internet 26 .”. 1. va conduce la o creştere substanţială a productivităţii muncii. După cum se ştie.5 puncte procentuale. încă insuficient cercetate. productivitatea totală a factorilor măsoară nivelul tehnologic al dezvoltării unei economii care nu poate fi atribuit unor factori de producţie individuali. Folosirea tehnologiilor informaţionale. pe termen lung. Teoria comerţului internaţional bazată pe scheme şi jocuri strategice cu sumă nulă şi pozitivă va dobândi noi sfere de cercetare.

de orientările firmei. de politica de proiectare şi implementare peste vechile sisteme. firma poate rămâne cu personal minim care să prelucreze aceste informaţii. Necesitatea Intranet-ului rezidă din volumul imens al datelor şi informaţiilor care. Conceptul Intranet Pentru conceptul de Intranet sunt mai multe definiţii: • tehnologia Intranet utilizată într-o organizaţie pentru a facilita comunicarea şi accesul la informaţii. sistem care este conceput pe baza unei reţele de calculatoare.7. Componentele sale sunt următoarele: 27 . Intranet-ul permite comunicarea între utilizatori şi departamente printr-o interfaţă comună tuturor platformelor şi anume browserul. • un mecanism integrat pentru utilizatori. Actualmente. ar îngreuna rezolvarea problemelor din cadrul marilor companii. procese şi informaţii din cadrul unei întreprinderi. Intranet-ul poate fi considerat ca un sistem sigur de diseminare a informaţiei în cadrul unei firme. aproximativ 2/3 din totalul companiilor americane deţin un Intranet şi. O dată ce documentele sunt într-un format accesibil prin Web. Soluţia schimbului de documente în format electronic pare să fie singura soluţie de a ieşi din impas.1. a tehnologiilor Internet şi a lucrului în cooperare. altfel. 1.Tehnologiile informatice şi de comunicaţii au impus în limbajul tehnic şi economic o multitudine de termeni dintre care Intranet-ul şi Internet-ul caracterizează însăşi esenţa revoluţiei informatice. cei care utilizează informaţia (users) şi furnizorii de informaţii (providers). Dimensiunea Intranet-ului variază de la o firmă la alta în funcţie de numărul de utilizatori. Intranet-ul asigură calea cea mai sigură şi mai rapidă de utilizat pentru comunicarea inter-departamentală deoarece accesul la orice tip de informaţie se realizează printr-o interfaţă comună oricăror platforme soft şi hard şi anume browser-ul. într-un timp relativ scurt va fi extins şi utilizat peste tot. • corporaţia „reţeaua informaţiei”. Utilizatorii de obicei sunt grupaţi în trei categorii: cei care introduc şi prelucrează informaţiile (authors).

4. planificare şi organizare. Crearea de formulare bazate pe web pentru colectarea foilor de pontaj ale angajaţilor. Crearea unor calendare cu evenimentele companiei. Sunt cel puţin 50 de activităţi de interes într-o reţea de tip Intranet. • echipamente de interconectare ale subreţelelor. securitate. Crearea unor interfeţe standard. 5.o reţea de calculatoare care conţine: • mediul fizic de comunicare între diversele sisteme de calcul ale firmei. • suitele de protocoale care asigură comunicarea între entităţile reţelei. iar simpla lor enumerare justifică complexitatea unui asemenea tip de reţea. 9. serviciile Intranet se pot grupa pe activităţi fundamentate în cadrul fiecărei companii şi anume: marketing şi vânzări. 6. 7. 8. Afişarea cataloagelor cu furnizorii şi produsele aprobate la un moment dat. − aplicaţii destinate lucrului în cooperare. − Intranet-ul se individualizează prin serviciile oferite. Plasarea on-line a manualelor pentru resurse umane şi de personal. pregătire. 10. Mac sau Unix) şi posibilitatea accesului angajaţilor la toate datele de la aceeaşi staţie de lucru. 3. resurse umane. − aplicaţii pentru implementarea serviciilor Intranet. educare. − programele care implementează serviciile de bază Internet. 28 − . Crearea unor bănci şi sisteme de afişare pentru slujbele şi serviciile interne. Circuitul ştirilor companiei. universale pentru toate bazele de date ale firmei pe mai multe platforme (Windows NT. Crearea unor sisteme centralizate de urmărire şi raportare a vânzărilor. Deşi sunt de o mare varietate. Crearea unor sisteme centralizate pentru urmărirea cererilor de cumpărare. 2. dintre care enumerăm câteva mai importante: 1. Crearea unor depozite pentru formularele companiei şi sisteme de distribuţie.

− colaborarea reprezintă interacţiuni de la mai mulţi către mai mulţi. 1. Aceste tipuri de aplicaţii Intranet îmbunătăţesc comunicarea şi productivitatea în toate zonele unei întreprinderi. etc. Astfel se recuperează cheltuielile. informaţii competitive obţinute din 29 . De asemenea. produsele cu cele mai mari vânzări. cât şi pentru text. Informaţia corectă dată la momentul potrivit. un Intranet poate oferi un acces imediat la informaţii cum sunt: descrierea produselor. 1. Aplicaţiile Intranet-ului în economie Companii din diverse ramuri ale economiei. unui grup de oameni distribuit din punct de vedere geografic. listării şi distribuirii informaţiilor firmei. atât pentru elementele de grafică. informaţiile fiind astfel făcute disponibile într-o „bază de cunoştinţe a companiei”. înseamnă de cele mai multe ori reuşita unei vânzări. Aplicaţiile Intranet se încadrează în una din următoarele categorii: − comunicarea se desfăşoară pe principiul unul către mai mulţi.2. sunt indispensabile suitele de programe de conversie. reducându-se costurile producerii.7. Aplicaţii pentru departamentul vânzări şi marketing O schimbare de esenţă a vânzărilor şi a departamentelor de vânzări şi marketing o constituie distribuirea informaţiilor de referinţă. departamente sau la nivelul întregii companii prin punerea informaţiilor în pagini Web. între echipe.Se remarcă în asigurarea acestor servicii rolul bazelor de date prin care se asigură informaţiile necesare implementării.7.2. Această categorie include grupul de ştiri care facilitează schimburile directe de informaţii între membrii. actualizate. grafice care reprezintă preţurile. fiind convinse de avantajele Intranetului. reducând volumul documentelor scrise pe hârtie. şi-au implementat un astfel de sistem şi au obţinut importante economii la costurile operaţiilor şi la îmbunătăţirea productivităţii personalului. În acest sens. dezvoltarea produselor. Marile companii folosesc Intranet-ul pentru a rezolva comunicarea în departamente cu vânzări şi marketing.1.

2. pune la dispoziţie un depozit cu instrumente de vânzări şi materiale de referinţă într-o varietate de formaturi ale documentelor. în trei luni. utilizează formularele Netscape pentru comunicarea cu centrele. Grupurile de Ştiri au ca obiective: − probleme legate de contractele profitabile. Personalul care se ocupă de vânzări poate utiliza aplicaţiile pentru a formula cereri către furnizori. pentru a verifica starea unei cereri şi pentru a completa documentele asociate unei vânzări.7. permite folosirea conturilor pentru a distribui informaţiile în mod cert. − discuţii despre probleme care pot ajuta reprezentanţii cu vânzările să schimbe informaţii despre un anumit segment de piaţă. calendareprogram pentru documentarea privind activităţile de marketing şi previziunile vânzărilor. compania Cadence Design Systems. şi-a constituit un Intranet destinat activităţii de marketing. Aplicaţiile de tip tranzacţii din cadrul unui client Web browser. liste cu analiza câştiguri-pierderi. 1. − reacţii şi discuţii asupra unor programe diverse de marketing. prezentări ale vânzărilor. are legături către site-urile Internet şi accesează şi distribuie un grup de Ştiri zilnice despre industrie. Sistemul evidenţiază pas cu pas ciclul de vânzări în legătură cu resursele privind vânzările.paginile www ale companiei. iar membrii echipelor actualizează programul proiectului şi oferă informaţii despre progresul dezvoltării sau reacţiile clienţilor. Aceasta se axează pe managementul proiectului. contra-argumente şi ultimele tactici ale competitorilor pe care le-a semnalat personalul de vânzări pe teren.2. soluţii de lucru şi sugestii pentru îmbunătăţiri. materiale pentru training online. care se asociază cu o bază de date de un standard industrial ajută departamentele de marketing să întreţină şi să acceseze o bază de date care cuprinde clienţiicheie şi referinţe. adică punctele slabe ale concurenţei. Aplicaţii ale sectorului dezvoltarea produsului Echipele ce activează în cadrul dezvoltării produselor au nevoie de informaţii la zi pentru a-şi desfăşura activitatea în mod eficient. care conţine o bază de date dinamică privind vânzările. De exemplu. 30 .

În acest sector aplicaţiile Intranet-ului pot include: descrierea produselor. să obţină informaţii actualizate despre stadiul comenzilor clienţilor.4. 1.3. marketingului şi a serviciilor cu clienţii.2. departamentul de resurse umane scutesc personalul de a răspunde la întrebări de rutină şi de a face o muncă de rutină. să facă training on-line pentru a răspunde cât mai competent clienţilor. Aplicaţiile de colaborare facilitează discuţiile şi schimburile de idei ca de exemplu: expertiza pe probleme legate de elaborarea produsului. Aplicaţii pentru departamentul de sprijin şi servicii acordate clienţilor Aplicaţiile pentru publicare şi pentru tranzacţii ajută departamentul de sprijin şi servicii acordate clienţilor să reflecte asupra reacţiilor clienţilor creând un sistem coordonat de sprijin. permit membrilor echipei a se loga şi căuta rezultatele testelor aplicate produselor. Aplicaţiile Intranet în acest domeniu. să aibă informaţii pertinente în legătură cu schimbările majore referitoare la ofertele speciale. forumuri pentru brainstorming şi pentru criticarea abordării propuse.7. Aplicaţiile departamentului resurse umane Departamentul resurse umane trebuie să-şi ţină angajaţii într-o permanentă informare în legătură cu problemele de bază ale companiei şi detalii asupra stării de sănătate şi a stării sociale a personalului. probleme ale clienţilor. design-uri. Prin implementarea unui Intranet pentru publicarea acestor informaţii. planificări şi schimbări. Astfel de aplicaţii pot fi utilizate la obţinerea patentului unei cercetări recente şi a trimite formularele necesare cât şi informaţiile în mod direct către departamentul legal al firmei.7. folosite împreună cu o bază de date. lista membrilor echipei şi responsabilităţi. caracteristicile produselor competitive. Grupurile de ştiri oferă un forum pentru discuţii ample despre problemele repetate ale clienţilor şi discuţii deschise despre ce soluţii au reuşit sau nu până în acel moment.2. răspunsul clienţilor în cazul vânzărilor. 31 . Acest gen de aplicaţii intranet dau posibilitatea membrilor echipei să distribuie rapoarte asupra problemelor care să ajute echipei să poată răspunde la întrebările clienţilor. 1.

oferind angajaţilor acces imediat la informaţii personale. − informaţii confidenţiale despre vânzări. − politicile companiei. pot avea beneficiile aplicaţiilor de tranzacţie disponibile cu ajutorul Intranet-ului. − fişe medicale. − introducerea on-line a formularelor de schimbare a statutului angajaţilor de către manageri. Prin intermediul aplicaţiilor intranet. − baze de date de căutare conţinând numere de telefon. să simplifice distribuţia electronică de software. care oferă produsele care au acordul companiei. − sondarea angajaţilor. − pagini personale şi departamentale. departamentul de finanţe poate oferi informaţii managerilor prin introducerea datelor financiare ale companiei sau prin căutarea cu ajutorul formularelor. Aplicaţiile departamentului finanţe Monitorizarea indicatorilor financiari ajută o companie să stabilească clar obiectivele pentru managerii săi.Astfel de informaţii sunt: − informaţii despre beneficii şi angajări. 32 . Aplicaţiile client-server elimină din birocraţia zilnică cu care departamentul de resurse umane lucrează. reuşind prin folosirea aceloraşi produse care stau la baza „magaziilor cibernetice” de pe internetul public. folosind în mod curent formulare pe hârtie. − raportul anual. Numeroase departamente ale companiei. 1. − opţiunea privind concediile. încasarea plăţilor şi achiziţionarea mărfurilor. creând un magazin virtual intern bazat pe Web.5.7. Grupul de ştiri din cadrul departamentului resurse umane simplifică sarcina de a informa angajaţii despre schimbările survenite în politica companiei. Aplicaţiile sigure pot face posibile: − înscrierea angajaţilor în diferite programe. cum sunt grupurile ce se ocupă cu documente legale. schimbări care-l afectează. Pentru achiziţionare se pot folosi aplicaţii intranet.2.

la un capăt al conexiunii. astfel că informaţia circulă între ele. pot să găsească informaţii şi să folosească calculatorul altcuiva. dar şi şterge complet costurile asociate cu listarea hârtiei şi distribuţia. Poate o schimbare şi mai profundă produsă de Intranet companiilor va fi cea culturală. folosind calculatorul. tot prin sistemul e-mail. Fiecare reţea cooperează cu alte reţele pentru dirijarea traficului Internet. în format electronic. Una din principalele forme de comunicare pe internet este sistemul e-mail (poşta electronică). nu cea tehnologică. nu există un management centralizat al Internetului. creat în jurul lumii. De asemenea. pe măsură ce se obţin instrumente noi care reconfirmă influenţa accesului la informaţii în cadrul unei societăţi comerciale privite ca un întreg. la o persoană la alta. Toţi utilizatorii de e-mail trebuie să ştie că 33 . Este compus din reţele legate între ele. Mesajele pot fi uşor tipărite. se pot trimite fişiere de la orice calculator la oricare altul. din 4 elemente: − Calculatorul clientului sau un echipament similar. Trimiterea de mesaje prin e-mail este mult mai convenabilă decât trimiterea lor prin poşta convenţională sau telefon. dacă dispune de parola corespunzătoare.3. îşi plătesc costurile proprii. utilizatorii putând să schimbe între ei mesaje. Mesajele sunt salvate şi păstrate până când destinatarul se hotărăşte să le citească. dar există mii de reţele individuale şi organizaţii care. nu necesită ca destinatarul să fie prezent şi nici nu-l întrerupe pe acesta din ceea ce face la un moment dat.Intranet-ul automatizează procesarea cererilor şi elimină pierderea rapoartelor pe hârtie. − Furnizorul de servicii pentru accesul la Internet. − Reţelele de comunicaţie. Conceptul Internet Internet-ul este un ansamblu de calculatoare conectate în reţea. Prin e-mail se realizează. pentru că acestea ajung imediat. în scopul transmiterii de mesaje. 1. în principal. O conexiune tipică de internet este compusă. fiecare. Pentru ca reţelele şi calculatoarele să coopereze. salvate pe disc sau trimise către altcineva.7. care leagă împreună celelalte componente. la celălalt capăt al conexiunii. − Calculatorul gazdă sau server. trebuie să existe un acord general privind procedurile Internet standardele pentru protocol. Pentru conducere. transmiterea de mesaje de.

Toţi utilizatorii reţelei pot afişa mesaje şi fiecare poate citi mesajele celorlalţi membrii ai grupului care au fost afişate. rolul staţiilor de lucru este diminuat. Integrarea serverelor Web cu bazele de date şi cu aplicaţii distribuite pe platforme independente a creat premisele realizării reţelelor de tip Intranet. persoane din întreaga lume pot lua parte la discuţii pe marginea a mii de subiecte din cele mai diverse arii de interes. iar Intranetul zona informaţiilor private. Deosebirile sunt: − la Intranet. interfeţele utilizator şi datele sunt sub controlul departamentului IT. În comparaţie cu el. pentru că operează local la 10-100 Mbs. deşi aplicaţiile. controlul aplicaţiilor şi al mediilor de operare se face mai mult prin servere decât prin staţiile de lucru. − securitatea Internet-ului este mai restrictivă în sensul că este bazat pe parole sau alte modalităţi de autentificare. Prin intermediul internetului. Asemănările dintre Intranet şi Internet se pot rezuma la următoarele: − ambele funcţionează pe baza arhitecturii client-server. lucrul în echipă. formând aşa numitele newsgroups. − arhitecturi asemănătoare.400-28. − Intranet-ul permite difuzarea şi partajarea. − la Intranet.8 Kbps. − Intranet-ul este mai rapid decât Internet-ul. ambele comunicând în reţea prin protocoale standard. Internet-ul permite o operare doar între 14. iar la distanţă prin linii telefonice la viteza de 56 K sau 256 K. − ambele se bazează pe WWW. utilizatorii au acces flexibil la date. Cercetările efectuate de firma Zona Research au concluzionat o creştere de patru ori a cheltuielilor cu software-ul pentru Intranet în comparaţie cu Internet. − Internetul este zona informaţiilor publice. − la Intranet. o parte din datele procesate migrează de pe staţiile de lucru pe servere. în mod transparent.urmează să-şi păstreze copii ale mesajelor pe disc sau benzi şi că o confidenţialitate perfectă nu poate exista. 34 . utilizând aproximativ orice tip de calculator şi protocoale standard implementate în multe platforme hard şi soft. World Wide Web a fost cel care a permis transferul şi vizualizarea documentelor între clienţi şi servere.

Intranet îşi lărgeşte aplicabilitatea prin deschiderea selectivă pentru furnizori. animaţie. care este de fapt un sistem de reţele de calculatoare interconectate ce oferă servicii de comunicare a datelor şi acces la informaţie. deci grafica. laboratoare de cercetare. adică reţele proiectate pentru nevoile interne ale unor organizaţii sau întreprinderi. datorită existenţei celor două tipuri de utilizatori. obiectivele dezvoltării economice sociale. servicii. Dar Internet-ul este utilizat frecvent în domeniul economic. telefon). echipamente şi software ca şi Internetul. b) sistemul de legi şi reglementări favorabile dezvoltării TIC poate avea un impact cu mult mai benefic asupra progresului economic şi social comparativ cu sprijinirea financiară din partea guvernului. cum ar fi: poşta electronică.Pentru Intranet relaţia cu bazele de date este mai operaţională decât la Internet. ţinând seama de tendinţele pe plan mondial. fax. Trecerea. Dacă o întreprindere foloseşte în organizarea ei un Intranet sau extranet acestea duc la cheltuieli de investiţii ridicate. însă. înlăturarea obstacolelor din structurile învechite de reglementare deschide calea pentru noi agenţi economici care vor să intre pe piaţă – ceea ce prin intensificarea 35 − . sunete. de la societatea industrială la cea informaţională este stimulată de Internet. permite utilizatorului să poată „naviga” prin multitudinea informaţiilor stocate în Internet. Internetul şi comerţul electronic factori ai relansării creşterii economice în România Deşi actorii pieţei au o importanţă majoră în crearea şi funcţionarea sectorului TIC. în mod clar. Necesităţile de comunicare ale organizaţiilor şi întreprinderilor (firmelor) includ tipuri diverse şi complexe de informaţii şi cunoştinţe. dar care se recuperează rapid. Intranetul reprezintă în domeniul economic „sistemul nervos digital” al întreprinderii. grupuri de ştiri. rolul statului nu este de neglijat în sprijinirea acestui sector: a) guvernul are datoria să stabilească. care nu pot fi transmise eficient prin mijloacele clasice (poştă. transferul de fişiere.4. ducând la apariţia Intranet-ului. conectarea la distanţă a utilizatorilor. clienţi. cu condiţia că folosesc aceleaşi protocoale.7. Conceptul iniţial al Web-ului care include hiper-media. web – care este un serviciu internet complex. devenind astfel un extranet. în perimetrul cărora dezvoltarea „noii economii electronice” ocupă un loc deosebit. 1.

faţă de media europeană de 2400 USD. ştiut fiind că societatea informaţională este unul din mijloacele de accelerare a integrării în U. • asigurarea dezvoltării unui comerţ electronic antrenant din punct de vedere social. cercetare. d) guvernul acţionează ca promotor al legilor în acele domenii în care iniţiativele de piaţă nu funcţionează eficient (educaţie.competenţei reduce costul de casare a serviciilor şi îmbunătăţeşte calitatea acestora. în prezent şi în perspectivă. rapid şi cu datele necesare. România cheltuie anual pentru TIC circa 60-80 USD/locuitor. Eliminarea obstacolelor din faţa dezvoltării comerţului electronic. • sprijinirea şi crearea unui sistem educaţional pentru învăţarea continuă. • luarea de măsuri pentru creşterea disponibilităţii capitalului de risc în domeniul TIC. • promovarea unei concurenţe reale de piaţă în scopul diminuării costului serviciilor telecomunicaţiilor şi Internet-ului. • asigurarea unei legislaţii coerente şi stimulative pentru TIC. ceea ce impune responsabilităţi pentru guvern în ceea ce priveşte organizarea cooperării internaţionale la nivelul considerentelor ştiinţifice majore. ceea ce asigură alfabetizarea digitală pentru toţi. studiul continuu). Sistemele TIC oferă cea mai bună cale de a servi în mod eficient cetăţenii. se referă la următoarele aspecte: • adoptarea unor măsuri legale care să ajute la întărirea încrederii între partener mai ales în cazul consumatorilor. c) guvernul poate avea un rol activ ca factor de sprijinire a mecanismelor pieţei prin culegerea şi prelucrarea de informaţii şi date publice care pot fi oferite beneficiarilor la un preţ rezonabil. • accelerarea utilizării sistemului TIC în activitatea administraţiei publice. Menţinerea monopolului în economie conduce la obstrucţionarea Internet-ului şi comerţului electronic spre deosebire de ţări în care acestea au fost liberalizate. măsuri de reglementare şi sprijinire a întreprinzătorilor pentru a funcţiona în mod confidenţial pe pieţele globale. 36 . e) societatea informaţională nu are graniţe.E.

Multe organizaţii dispun de un număr semnificativ de calculatoare. − Sprijinirea sistemului de informare profesională. cererea pentru o prelucrare şi mai sofisticată a informaţiei creşte şi mai rapid. prelucra şi distribui informaţia cresc tot mai mult. aceste domenii converg în ritm alert. simplul fapt că 37 . e-Business. o firmă cu mai multe fabrici poate avea în fiecare unitate de producţie câte un calculator pe care se ţine evidenţa inventarului.Principalele obiective specifice ale dezvoltării comerţului electronic în România vizează: − Conştientizarea factorilor de decizie începând cu factorul politic privind importanţa de excepţie a domeniului pentru compatibilizarea cu procesele globalizării pieţelor. iar scopul este de a face toate programele. iar diferenţele între colectarea. De exemplu. Datorită progresului tehnologic rapid. în ştiinţă şi cultură în domeniul TIC. − Promovare cercetărilor în domeniul e-Commerce. − Abordarea sistemică între e-Commerce. stocarea şi prelucrarea informaţiei dispar pe zi ce trece. comunicării conectivităţii şi cooperări. Cu alte cuvinte. în special. Pe măsură ce posibilităţile noastre de a colecta. − Crearea infrastructurii societăţii TIC. dar la un moment dat managerii au decis să le conecteze între ele pentru a putea extrage şi corela informaţii despre întreaga firmă. construcţia de automobile şi transportul aerian). − Asigurarea transparenţei. În termeni mai generali. datele să fie disponibile pentru oricine din reţea. echipamentele şi. Organizaţii cu sute de birouri răspândite pe o arie geografică largă se aşteaptă în mod curent să poată examina printr-o simplă apăsare de buton chiar şi echipamentele lor cele mai îndepărtate. transportul. subiectul se referă la împărţirea resurselor. domeniul calculatoarelor a cunoscut un progres spectaculos într-un timp scurt. e-Banking etc. − Asigurarea legislaţiei şi a cadrului instituţional. La început. fiecare din aceste calculatoare putea lucra izolat de celelalte. Deşi industria de calculatoare este tânără în comparaţie cu alte industrii (de exemplu. se monitorizează productivitatea şi se calculează salariile angajaţilor. indiferent de localizarea fizică a resursei şi a utilizatorului. aflate deseori la distanţă unul de altul.

În plus. Pentru domeniile militar şi bancar. În mod uzual există un număr mare de clienţi şi un număr mic de servere. Un al doilea scop este asigurarea unei fiabilităţi mari prin accesul la mai multe echipamente de stocare alternative. Sistemele mari de calcul (calculatoare de mărimea unei camere) sunt cam de zece ori mai rapide decât calculatoarele personale. fie şi cu performanţe reduse. În modelul client-server comunicarea ia în general forma unui mesaj de cerere. Un alt scop este economisirea banilor. Un alt scop al conectării în reţele este scalabilitatea: posibilitatea ca o dată cu volumul de muncă să crească treptat şi performanţa sistemului prin adăugarea de noi procesoare. Acest dezechilibru i-a determinat pe mulţi proiectanţi să construiască sisteme formate din calculatoare personale. astfel încât. câte unul pentru fiecare utilizator. celelalte pot să preia şi să ducă la bun sfârşit. fişierele pot fi copiate pe două sau trei maşini. În cazul sistemelor mari de calcul centralizate. pot fi utilizate celelalte copii. De exemplu. dar costă de o mie de ori mai mult.tirania geografiei”. Acest obiectiv poate fi sintetizat. spunând că reprezintă o încercare de a distruge . Serverul execută cererea. În modelul client-server pot fi adăugaţi clienţi şi servere noi pe măsură ce este nevoie de ei. siguranţa reactoarelor nucleare şi multe alte asemenea aplicaţii. controlul traficului aerian. posibilitatea de a nu întrerupe operarea unor echipamente în eventualitatea unor probleme hardware este de maximă importanţă. dacă una din ele nu este disponibilă (datorită unei defecţiuni hardware). În sfârşit. O reţea de calculatoare poate furniza un mediu de comunicare puternic între angajaţii 38 . operaţie ce presupune de obicei costuri mari şi multe neplăceri pentru utilizatori.un utilizator se întâmplă să fie la 1000 km distanţă de datele sale nu trebuie să îl împiedice să folosească respectivele date ca şi cum ele ar fi locale. atunci când sistemul este încărcat el trebuie înlocuit cu un sistem mai mare. datele din reţea fiind păstrate pe unul sau mai multe servere de fişiere partajate. activitatea respectivului procesor. prezenţa mai multor procesoare înseamnă că dacă un procesor se defectează. trimite răspunsul înapoi clientului. Calculatoarele mici au un raport preţ/calitate mult mai bun decât cele mari. prin care clientul solicită serverului executarea unei anumite acţiuni.. punerea în funcţiune a unei reţele de calculatoare serveşte şi unui scop care nu are de-a face aproape deloc cu tehnologia.

liderul în domeniu fiind AuthorizeNet. e-business. au apărut şi servicii dedicate în special firmelor. Când un client plăteşte ceva printr-o cartelă de credit. aceasta era greu de realizat pentru afacerile care se derulau prin Internet. e-demand. 1. Pe termen lung. serviciul de ştiri (usenet) şi World Wide Web. Vizualizarea se referă la aprobarea şi afişarea tranzacţiei.aflaţi la mare depărtare unii de alţii. are suficient credit. O dată cu apariţia Internetului au apărut o mulţime de servicii şi aplicaţii noi.com. sau dacă nu a fost raportată ca fiind furată. deoarece majoritatea băncilor cerea cel puţin doi ani de existenţă a firmei pe piaţă. o dată cu înfiinţarea unor firme specializate este mult mai uşor să se deschidă conturi comerciale.1. Pentru a înţelege acest proces de plată trebuie să gândim ca un adevărat bancher. Dar în spatele creşterii explozive a comerţului electronic se află o muncă asiduă depusă pentru rezolvarea modalităţilor de plată on-line. ceilalţi pot vedea schimbarea imediat. Acum.4. Aceasta se poate întâmpla pe una din cele două căi existente: on line sau în timpul autorizării cu reţeaua bancară. e-banking. Pe lângă serviciile dedicate publicului larg. Când un angajat schimbă ceva într-un document din reţea. Folosind o reţea. utilizarea reţelelor pentru a asigura comunicarea inter-umană se va dovedi probabil mai importantă decât scopurile tehnice de genul creşterii fiabilităţii. Astfel au apărut conceptele de ecommerce. sau de un cont care să poată accepta de la cumpărători plata prin carte de credit. E-commerce – comerţul electronic Acestea sunt zilele în care fiecare firmă încearcă să vândă ceva prin Internet. Autorizarea se referă la verificarea numărului de cont pentru a se vedea dacă cartela mai este validă. fără a mai aştepta câteva zile o scrisoare în acest scop. este uşor ca două sau mai multe persoane care trăiesc în locuri diferite să scrie împreună un raport. cum ar fi poşta electronică (e-mail). acesta însemnând că tranzacţia „trece” la ambele bănci (banca ce a emis cartela de credit a cumpărătorului şi banca la care are deschis contul comercial firma 39 . În trecut. precum şi la confirmarea expedierii bunului. Fiecare afacere are nevoie de un cont bancar comercial. Cooperarea între grupuri de oameni aflaţi la distanţe mari unii faţă de alţii – un lucru imposibil înainte – devine în acest fel simplă. există două etape diferite în cadrul tranzacţiei: autorizarea şi vizualizarea.7.

Cea mai mare controversă a fost acceptarea unui singur standard care să lege banca şi lumea Internetului. Încercarea unor bănci ca Citybank şi American Express de a scoate pe piaţă cartele de credit care pot fi folosite doar în cazul cumpărăturilor efectuate prin Internet. La început acest standard fost propus de un consorţiu de bănci şi firma IBM. În aceste condiţii.vânzătoare). De acum cumpărătorii sunt obişnuiţi să folosească cărţi de credit obişnuite când fac cumpărături prin Internet sau companiile mari folosesc pentru lansarea unor comenzi de aprovizionare site-urile business-to-business. Ultimele inovaţii în plata electronică au legătură cu înfiinţarea unor portaluri şi a unor noi căi de identificare a cumpărătorilor. instituţiile financiare au încă probleme cu Internetul. Într-o etapă separată. totuşi cumpărăturile prin Web înfloresc. banca doreşte o securitate de fier. după efectuarea autorizaţiei are loc actualizarea datelor referitoare la aceea cartelă de credit. Un bun exemplu a desfăşurării acestei lupte în procesul standardizării a fost neacceptarea de către operatorii de Internet a standardului de securitate în cazul tranzacţiilor electronice (SET-secure electronic tranzaction). Din nou IBM şi multe bănci se află în spatele realizării acestui standard. Dar să vedem. dar să nu uităm că această securitate duce la o reducere a problemelor (privind riscurile) din partea managerilor băncii.509 un standard de criptare a proceselor. Acesta încearcă să structureze datele cerute de la cumpărători. În această scurtă istorie a tehnologiei de plăţi prin Internet. 40 . adăugând SET-ului câteva noi standarde cum ar fi XML pentru structurarea datelor şi X. într-un singur standard coerent. Problemele care apar aici sunt legate de faptul că banca intră în contact cu o mulţime de utilizatori şi proprietari de site-uri specializate pe comerţul electronic. nu a fost foarte bună.com. în continuare. În timp ce presa continuă să scrie despre cumpărători cărora le este frică dea numărul cărţii lor de credit. chiar dacă aceasta duce la cheltuieli suplimentare. cum se realizează identificarea cumpărătorului în cadrul unei tranzacţii. În ciuda atâtor eforturi. Aceste portaluri implică companii ca ShopNow. s-au conturat totuşi o serie de lipsuri. SET a fost un răspuns la necesitatea de a ţine numerele cartelelor de credit departe de hard discurile comercianţilor prin Internet – o cale esenţială pentru comercianţi de a verifica conturile clienţilor. Mai târziu SET a fost transformat într-un nou standard numit limbaj şablon pentru comerţul electronic (ECML).

Cum a fost în cazul migrării clienţilor de la ghişeele băncilor la automatele bancare. Aceasta înseamnă că utilizatorii trebuie să introducă codul lor de identificare şi parola înainte de a putea face cumpărăturile. realitatea nu este tocmai bună. În teorie lucrurile stau bine.2. O altă metodă este de a folosi criptarea. 1. dar în practică este mult mai dificil de realizat.iGive. Pentru utilizatori beneficiul este dat de reducerile obţinute în urma frecventelor cumpărări în cadrul reţelei. trebuie stabilită o infrastructură de chei publice şi private.4.com şi eBates. iar acestea trebuie. 76% dintre cei intervievaţi au declarat că au o instituţie financiară principală. mai întâi. deoarece această metodă cere o configurare complexă a aplicaţiilor. Beneficiul pentru proprietari este acela de a se face cunoscuţi pe piaţă şi de a da acces la produsele lor. Crearea unei prezenţe pe Internet aduce valoare pentru serviciile financiare. Deja 62% dintre americani şi 53% dintre canadieni folosesc Internetul. Aşezarea geografică nu mai este aşa importantă cum era odată. Restricţiile geografiei nu mai permit industriei de servicii financiare să atragă oamenii şi să-i ţină ostatici.com care oferă cumpărătorilor un mecanism de reduceri dacă aceştia sunt membri ai reţelei respective. În Statele Unite ale Americi. şi un alt număr impresionant plănuiesc să-şi efectueze operaţiunile bancare on-line. dar aceasta cere mai mult decât posibilităţi tehnologice. Aceasta se transformă într-o imensă participare la afacere – americanii dau 80% din serviciile financiare către banca centrală sau către furnizorul de 41 . clienţii începând să efectueze operaţiile bancare mai mult on-line. atribuite şi trimise cumpărătorilor. gândindu-se între timp că acei clienţi ai lor sunt loiali. iar în Canada procentul a fost de 85%. E-banking – operaţii bancare realizate prin tehnica de calcul Internetul a dat putere şi libertate consumatorilor de servicii financiare de a-şi lărgii alegerile lor la nivel global. O metodă de identificare este aceea de a folosi direct baza de date de la logare.7. În timp ce în mintea multor furnizori de servicii financiare aceasta creează viziunea unui serviciu cu costuri reduse şi implicit a creşterii profiturilor. Metoda criptării este dificilă deoarece.

în relaţii on-line. Ceea ce nu au reuşit ei să transfere este loialitatea şi ataşamentul emoţional formulat de interacţiunea oamenilor atunci când se întâlnesc faţă în faţă. fie că nu sunt capabili să găsească alternative atrăgătoare. Cererile funcţionale sunt uşor de atins. Nevoile emoţionale sunt direct legate de percepţia clienţilor asupra valorii pe care le-o acordă banca. Întrebarea pe care şi-o pun departamentele de 42 . având în minte în special relaţia lor cu aceşti clienţii şi de asemenea să nu permită ca dezvoltarea site-ului să fie condusă de tehnologie. Mulţi vorbesc de realizarea unor relaţii de unu la unu în obiectivele lor. Băncile trebuie de asemenea să-şi dea seama că relaţiile cu clienţii ţinute strict numai on-line nu sunt aşa de puternice ca relaţiile on-line.7. cere mai mult decât să fie apt să scrie un cod HTML. Clar. Această situaţie se schimbă rapid în urma folosirii Internetului. Dar de ce sunt consumatorii nord-americani aşa de apropiaţi faţă de instituţiile financiare? Migrarea cu succes a consumatorilor spre Internet se află în transformarea relaţiilor off-line. Aceasta indică fie un simţ istoric al loialităţii. Multe bănci tradiţionale au transferat informaţiile şi serviciile pe care le oferă pe Web site-urile lor. nu tehnologică.servicii financiare. Lipsa acestei interacţiuni fizice duce la absenţa loialităţii şi a ataşamentelor emoţionale care ameninţă să transforme serviciile financiare în bunuri de larg consum. fie este un rezultat al inerţiei. Strategia de bază on-line trebuie să reflecte angajamentul băncii pentru o relaţie veritabilă. organizaţiile încearcă să se apropie de consumatori. transformând relaţiile cu clienţii. Realitatea este că tehnologia poate să apropie firmele de clienţi în multe feluri.3.4. Instituţiile financiare trebuie să-şi construiască Web site-urile împreună cu clienţii. 1. furnizând informaţiile pe care clientul le caută şi realizând un site uşor de folosit şi de consultat. Instituţiile de servicii financiare trebuie să recunoască că majoritatea clienţilor caută atât funcţionalul cât şi satisfacţia emoţională. Construind şi menţinând o relaţie sănătoasă cu clienţii reprezintă punctul cheie al diferenţei. în relaţii on-line. E-demand – dinamizarea canalelor de legătură între consumatori şi organizaţie Folosind tehnologia în anii „e”. pune industria bancară în pericol de a deveni un bun de larg consum. în timp ce canadienii dau 85%. Absenţa loialităţii şi ataşamentul emoţional a băncii în mediul activ. Aceasta cere o strategie clară pentru o înţelegere a naturii relaţiei cu clienţii şi o apropriere faţă de arhitectura Web-ului.

Singurul caz în care noi vom sesiza valoarea ei este atunci când o vom folosi sau când vom încasa banii pe ea. Valoarea reală poate exista numai când folosim sau când deţinem un produs. pentru a construi o casă. O dată ce aceste date au fost transformate în informaţii. astfel ei ne vor deveni clienţi. atunci aceste tranzacţii de vânzare/cumpărare sunt determinate de anumite niveluri de încredere. sau ca o investiţie. pe de o parte. Dar noi putem să mergem mai departe. fie în format digital. De aici apare şi termenul de „bunuri digitale”. date care duc la înţelegerea valorii consumatorului şi a nevoilor lui. 43 . acestea devin un bun poate mai valoros decât alte bunuri din cadrul firmei. ci o cumpărăm pentru că avem nevoie de ea pentru a face o groapă este adevărată.marketing din cadrul multor organizaţii este: cum poţi cu adevărat să cunoşti acei consumatori care pot devenii clienţi pentru produsele şi serviciile pe care firma le poate oferii? Teoria marketingului ne spune că trebuie să producem ceea ce consumatorii doresc. Aceste bunuri trebuie să fie manageriate şi utilizate pentru a îmbunătăţii abilităţile competitive ale organizaţiei. este aceea de a începe să înţeleagă consumatorii. De exemplu. Vechea idee că nu cumpărăm o lopată că este o lopată. Un număr mare de studii au arătat că acele organizaţii care adoptă o orientare spre piaţă (se concentrează pe consumatori) devin mult mai profitabile. Unul din primii paşi care trebuie făcuţi pe această cale de a înţelege valoarea consumatorului este să putem oferi pentru ei. la informaţiile despre consumator. şi cunoştinţa acumulată (ca un capital intelectual) pe de cealaltă parte. dar putem să-l simţim numai când el este pus la treabă. care se referă. Atunci una din căile majore pe care o organizaţie o are la îndemână. Organizaţiile au colectat date despre consumatori timp de mulţi ani. fie pe hârtii. Dacă analizăm reţeaua Web în contextul valorii consumatorului. şi putem spune că motivul pentru care cumpărăm o lopata nu este acela de a face o groapă ci. înainte de a-l cumpăra. Numai recent mulţi au realizat valoarea acestor date. de exemplu. Percepem că un produs are o valoare particulară pentru noi. cumpărătorii trebuie să aibă încredere în valoarea site-ului. o poliţă de asigurări poate fi privită ca un mijloc de a rezolva o problemă. Prin urmare putem privi valoarea ca o parte a unui sistem ierarhic de nevoi care face ca unii consumatori să achiziţioneze acel obiect. Aceasta a dus în ultimul timp la o accentuare a activităţii de culegere a datelor despre consumatori. Pentru a se realiza o tranzacţie.

Fără o dezvoltare adecvată a proceselor şi tehnologiei. Noţiunea de e-business ca nou intrată în teoria economică şi afacerile tradiţionale se întrec între ele. cât şi cele vechi încearcă să creeze modele inovative de afaceri bazate pe o relaţie electronică. Dar care ar fi factorii de succes? Cum să evităm revizuirea pe scară largă a tehnologiei la fiecare 5 ani? Cum putem maximiza profitul? Cum putem furniza produse complexe către piaţă reducând timpul de fabricaţie? Economia mondială se află în mijlocul dezbaterilor. organizaţiile sunt forţate să reinventeze sisteme şi procese noi. păstrarea profilului clienţilor poate genera probleme importante de ordin administrativ o 44 . Prospectările sunt imense. Când un client intră într-un magazin el doreşte recunoaştere.7. 1. a serviciilor existente pentru consumatori.Site-ul Amazon. formată împreună cu clienţii. de primă clasă. Atât organizaţiile noi. Fiecărui consumator îi place să se simtă valoros indiferent de unde ar cumpăra. chiar când cineva doreşte să facă o afacere cu tine.4. Costurile pe care Amazon şi alte organizaţii le-au antrenat în atragerea de cumpărători trebuie acum transformate în e-loialitate (e-loyalty). Orice propunere e-business trebuie să conţină şi să suporte un grad ridicat de disponibilitate pentru informaţii şi servicii. Noile modele s-au maturizat şi au ocupat un loc important în economia mondială. orice afacere trebuie să fie disponibilă oriunde este solicitată de consumator. Mai mult. Pentru a oferi un serviciu personalizat este necesar să fii apt de a identifica cumpărătorul şi apoi să-i prezinţi informaţii şi servicii într-o manieră care să-l satisfacă. primire personală şi o confirmare că respectivul magazin a înţeles nevoile specifice lui. Pieţele (ca locuri fizice).com a devenit poate cel mai de încredere site prin permanenţa ofertei şi a unei game largi. E-business – afaceri derulate prin Internet Soluţiile e-business cuprind multe şi diferite aplicaţii care permit companiilor să opereze mai mult timp on-line. Ca un stil de viaţă modern piaţa reuşeşte să crească cererile oamenilor. iar strategiile majorităţii companiilor caută să-şi protejeze sau să-şi dezvolte propriile pieţe. licitaţiile publice au doar câteva oportunităţi dintre cele care răsar din noul mediu comercial. promiţând o reducere în costuri a operaţiilor. el nu doreşte să aştepte la coadă. precum şi posibilitatea generării de noi venituri. partenerii şi furnizorii lor. Companiile de succes vor fi acelea care vor avea agilitatea să răspundă rapid la dinamica pieţei. fie că el face cumpărături pe Internet.4. fie că achiziţionează dintr-un magazin scump.

aceasta trebuie să-şi îndeplinească responsabilităţile. organizaţiile trebuie să continue să dezvolte propunerile lor de afaceri pentru a potrivi dialogul şi a fi capabile de a concura cu noile modele de afaceri. respectând în acelaşi timp confidenţialitatea fiecărei persoane. a uşurinţei în folosinţă şi a eficienţei acestei metode. Atâta timp cât tehnologii ca EDI (Electronic Data Interchange) sunt şi vor rămâne metode standard de comunicare în lumea oamenilor de afaceri. folosind o configuraţie şi un limbaj de dialog care este simplu pentru toţi cei interesaţi. Afacerile se construiesc pe reputaţie şi încredere. ei vor alege să nu cumpere. 45 . este prezentată o infrastructură tipică e-business. Orice e-business trebuie să delege cât mai mult cu putinţă din aceste treburi administrative către consumatorii înşişi. Ordinele şi înţelegerile trebuie să aibă prioritate şi să fie monitorizate de-a lungul derulării lor. Soluţiile e-business trebuie integrate în sistemul informaţional al organizaţiei.dată ce numărul clienţilor depăşeşte masa critică. Eşecul sau succesul parţial nu sunt nişte opţiuni în cazul acestui tip de economie. În figura nr. Dacă consumatorii nu au încredere în posibilităţile organizaţiei de a-şi ţine promisiunile. asigurându-ne. 1. este important ca o dată ce organizaţia a încheiat o înţelegere sau un contract cu un cumpărător. partener sau un furnizor. Consumatorii aleg să cumpere prin Internet pentru a culege beneficiile reducerii costurilor.1. că aşteptările au fost atinse. Oricum. încă o dată.

1. dar foloseşte aceleaşi servicii şi acelaşi sistem informaţional pentru toate cele patru canale. a produselor şi a 46 . Hub (Sistem de management al relaţiilor cu clienţii – Customer Relationship Management) – o grupare logică a tehnologiilor integrate.M. Fiecare canal este servit prompt de un C.R.Figura 1. Reprezentare grafică a infrastructurii e-business În acest exemplu. organizaţia este capabilă să opereze pe patru canale distincte.

Aceasta lasă la latitudinea consumatorilor să aleagă cum vor dori să intre în legătură cu organizaţia. Putem definii CRM ca fiind abilitatea unei firme de a obţine un avantaj competitiv de durată. precum şi sporirea profitabilităţii pe termen lung. vânzărilor. rezultând astfel o creştere a profitului.M. 47 .R. Hub. datele sunt extrase pentru organizaţie cu autorul unui software. obţinerea unor informaţii asupra nevoilor consumatorilor prin stabilirea unor relaţii. prin concentrarea eforturilor firmei de a satisface nevoile celor mai importanţi clienţi ai firmei. extinde. Inima acestui C. Dezvoltarea rapidă a Internetului oferă companiilor noi oportunităţi în obţinerea unui avantaj competitiv. site ce recunoaşte vizitatorii on-line şi personalizează informaţiile pe care le conţine în concordanţă cu vizitatorul. Sistemul de management al relaţiilor cu clienţii Managementul Relaţiilor cu Clienţii presupune dezvoltarea unei modalităţi de a identifica.bazei de date. câştigarea sau îmbunătăţirea loialităţii clienţilor. concomitent cu reducerea costurilor şi creşterea gradului de interacţiune. Hub este o bază de date centralizată ce priveşte clienţii şi care este disponibilă la nivelul întregii organizaţii. Beneficiile majore vor trebui să includă: o concentrare a eforturilor asupra celor mai valoroşi clienţi.R. în special cu cei mai valoroşi dintre aceştia. Acest punct central deţine toate regulile necesare afacerii pentru a asigura o livrare de calitate pentru toate canalele.M. Mulţi consideră că un e-CRM va trebui să fie forţa principală. achiziţia de noi clienţi. îmbunătăţirea livrărilor către clienţi. Acest gen de strategie poate exploata instrumentele interactive oferite de Web pentru a sprijinii şi dezvolta relaţiile cu clienţii. de bază. creşterea profitabilităţii clienţilor.8. oferind o singură imagine consistentă asupra consumatorului. CRM se preocupă de modalităţile în care organizaţiile îşi pot creşte abilitatea de a identifica şi reţine cei mai profitabili clienţi. 1. apărută în urma aplicării unei strategii e-business. sprijinii şi reţine clienţii cei mai valoroşi. prin adoptarea unui marketing eficient. Ca disciplină a managementului. e-commerce-ului şi serviciilor oferite consumatorilor într-un singur Web site. prin implementarea unei strategii eCRM. De la C. Oportunităţi majore există pentru integrarea marketing-ului.

Construcţia unui Web-site reprezintă doar o parte a acestui proces. datorată îngrijorării care poate apare asupra scopului activităţilor pe care firma le are de realizat sau asupra complexităţii acestora. personalizare. list-serv. Aceasta va trebui să concentreze atenţia asupra a cinci domenii principale: a) Inducerea unei mentalităţi de învingător. Schimbarea mentalităţii angajaţilor trebuie începută de la nivelul decizional şi va trebui extinsă într-un timp foarte scurt la toate nivelurile 48 . care să maximizeze întregul potenţial al e-business-ului. precum şi prin suportarea unei strategii care să permită comunicarea electronică (e-mail. Această modificare a mentalităţilor trebuie să se producă la toate nivelurile organizaţionale. firma concentrându-se asupra modului în care o strategie e-CRM va fi dezvoltată. În această perioadă se identifică o serie de probleme de rezolvat pe termen lung. funcţionalitate. în acest fel. vom fi siguri că deciziile luate de acum încolo vor fi compatibile cu obiectivele pe termen lung. precum şi modul în care este organizată compania. Priorităţile imediate ale firmei vor trebui să fie orientate pe pregătirea activităţilor de bază care să permită construirea unei fundaţii pentru implementarea unei strategii e-CRM. de reuşită la nivelul fiecărui angajat – pentru a asigura un succes deplin a implementării unei strategii e-CRM şi pentru a diminua sau evita rezistenţa la schimbare din partea angajaţilor.) O implementare totală a unei strategii e-CRM se realizează într-un timp relativ lung. Când aceste schimbări radicale se vor întinde pe un termen mediu sau lung. e-CRM va deveni forţa principală care se va afla la baza dezvoltărilor ulterioare a unei strategii e-business. groups etc. conţinut. Obiectivele imediate vor trebui să asigure o acceptare generală a conceptelor e-CRM la toate nivelurile organizaţionale ale firmei şi. precum şi facilitarea apariţiei unor noi tehnologii care să suporte şi să dezvolte relaţiile cu clienţii. interactivitate.Adoptarea unui CRM apropiat unei strategii e-business va trebui să aibă implicaţii majore asupra Web-site-ului prin: construcţie. acestea nu vor trebui să distragă atenţia de la faptul că pot apare beneficii imediate derivate din implementarea unor măsuri referitoare la e-CRM. O dată ce conceptele e-CRM au fost acceptate. Scopul principal va trebui să fie transformarea companiei într-un lider de piaţă. Această implementare va schimba fundamental gândirea angajaţilor. Ceea ce trebuie să evite compania este blocarea organizaţională.

O dată ce e-CRM a fost acceptat ca fiind forţa conducătoare a unei strategii e-business. nevoile clientului individual trebuie evaluate şi apreciate corect. Baza unei bune strategii e-CRM este de a stabilii o relaţie 1÷1. Construcţia unei bune strategii e-business se bazează pe înţelegerea clară a nevoilor şi cerinţelor clienţilor. Este important ca toţi angajaţii să înţeleagă conceptele e-CRM. ci reprezintă 250 de milioane de pieţe constituite dintr-o singură persoană. va trebui realizată o analiză detaliată a clientului. fiecare având nevoi şi cerinţe unice.organizaţionale ale firmei. Paşii care trebuie parcurşi sunt următorii: • Identificarea clientului – în special a celor mai valoroşi. precum şi pe satisfacerea deplină a acestora prin utilizarea Intenet-ului. personalizată cu clienţii. tratând diverşii consumatori în ordine preferenţială pentru a creşte loialitatea acestora. necesitatea introducerii la nivel de firmă a unei structuri CRM. • asigurarea că e-CRM se întemeiază ca o viziune pentru companie şi pentru Web-site • perceperea corectă de către angajaţi a necesităţii introducerii eCRM urmată de apariţia beneficiilor pentru afacere. Obiectivele specifice care trebuie atinse sunt: • câştigarea încrederii angajaţilor pentru introducerea conceptelor e-CRM. O clasificare generică a clienţilor pe grupuri de interese este în general prea largă. Una dintre cele mai puternice aplicaţii ale tehnologiei Internet-ului o reprezintă abilitatea de a regla şi personaliza conţinutul Web-site-ului cu costuri scăzute. implicarea tuturor angajaţilor în construcţia Web-site-ului. 49 . precum şi impactul pe care îl va avea introducerea unor astfel de schimbări asupra metodelor de muncă tradiţionale. în optimizarea funcţionalităţii şi a îmbunătăţirii interacţiunii acestuia. în special cu cei mai valoroşi dintre ei. b) Identificarea şi segmentarea clienţilor pe grupuri de interese pentru a putea adopta şi orienta livrările către un serviciu de 1÷1. Organizaţia trebuie să îşi dea seama că Internet-ul nu este o piaţă imensă cu 250 milioane de consumatori.

Unul dintre obiectivele principale ale procesului de implementare a strategiei e-business este reprezentat de identificarea clienţilor majori şi transformarea lor în e-clienţi.9. O bună strategie e-business va trebui concentrată pe termen scurt în satisfacerea nevoilor grupurilor importante. c) Localizarea clienţilor – conturarea nevoilor şi a cerinţelor diferitelor grupuri de clienţi. Localizarea reprezintă un pas critic în determinarea unui conţinut potrivit al Web-site-ului. • Interacţiunea cu clienţii – stabilirea unei relaţii cu aceştia. a unei interactivităţi şi a unei funcţionalităţi optime.• Diferenţierea clienţilor – segmentarea acestor pe grupuri corespunzând unor criterii. din care să reiasă şi schimbările organizaţionale care vor fi suportates de firmă. cum ar fi valoarea lor pentru companie. d) cuantificarea performanţei – măsurarea performanţelor Website-ului în termenii obiectivelor e-CRM. dezvoltate şi focalizate pe discuţii de grup. Localizarea clienţilor implică stabilirea unui profil detaliat al nevoilor şi cerinţelor diferitelor grupuri. O apropiere de conceptele e-CRM cere ca strategiile e-business să fie bazate mai de grabă pe ceea ce caută clienţii. Procesul de localizare a clienţilor cere „o ascultare” activă a acestora prin intermediul chestionarelor. 1. e) realizarea unui plan – pregătirea şi realizarea unui plan strategic detaliat pentru construcţia web-site-ului. Majoritatea companiilor îşi dezvoltă strategiile e-business în funcţie de ceea ce întreprind ceilalţi competitori. precum şi cum pot fi acestea deservite prin intermediul Internet-ului. Organizaţia va trebui să se ocupe la începutul implementării de clienţii cei mai profitabili. oferind informaţii de bază asupra nevoilor şi cerinţelor acestora. precum şi găsirea unor modalităţi care să permită o mai bună satisfacere a cerinţelor utilizând tehnologiile Internet. asigurându-ne că în procesul de formare a strategiei e-business sunt cu siguranţă implicaţi clienţii-cheie. decât pe ceea ce managementul firmei consideră că vor acei clienţi. cu toate că tentaţia va fi de a satisface imediat nevoile tuturor grupurilor. Teste de autoevaluare 1. Ce se înţelege prin termenul de birotică? 50 .

Care sunt tipurile de procesare? Prezentaţi şi caracterizaţi funcţiile unui sistem informatic de birou. 9. Definiţi e-CRM şi prezentaţi structura unei strategii e-business. 10. 5. Definiţi structura unui sistem informatic de birou. Precizaţi care sunt perifericele de intrare. Care este relaţia dintre birotică. 6. informatică şi telecomunicaţii? Clasificaţi informaţia. 8. Ce reprezintă Internet-ul pentru un agent economic? Care sunt asemănările între Internet şi Intranet? 51 .2. 7. 4. 3.

adaptarea formei de prezentare la conţinut. 2. Procesorul sau editorul de texte operează cu documente. anteturi. Operaţiunea de tehnoredactare computerizată se realizează pe trei niveluri. utilizarea unui singur set de caractere. EDITAREA ŞI PROCESAREA TEXTELOR ŞI A IMAGINILOR Tehnoredactarea reprezintă „pregătirea tehnică şi grafică a unui manuscris înainte de a fi începută operaţiunea de tipărire”. cu o singură dimensiune. care aparţin aceleiaşi lucrări. la nivel de paragraf şi la nivel de caracter. subsoluri de pagină. a unor dispozitive periferice. Asupra unui document sunt aplicate o serie de operaţii de prelucrare pentru obţinerea unui document cu calităţi grafice superioare. de stiluri de afişare. utilizarea unui număr foarte mare de seturi de caractere. realizând alinierea şi încadrarea textului în pagină. numit „procesor” sau „editor de texte”. O dată cu creşterea puterii de calcul a devenit posibilă realizarea de coloane. Tehnoredactarea computerizată presupune existenţa unui calculator. la nivel de document. elemente procesate unitar. Iniţial procesoarele de texte au fost orientate spre lucrul la nivel de caracter. lizibilitate. aranjarea textului în pagină. aspect plăcut. despărţirea în silabe.2. de dimensiuni. La nivel de document se stabilesc caracteristicile de ansamblu ale 52 . grafice. Funcţiile unui procesor de texte Un procesor sau editor de texte trebuie să asigure realizarea unor funcţii elementare pentru prelucrarea textelor. imagini. datorate capacităţii limitate de prelucrare existente la acel moment. stabilirea diferitelor tipuri de caractere sau stiluri de afişare. care reprezintă ansambluri de texte. cum ar fi alinierea automată a textului. reprezentat prin programul specializat în operaţii de tehnoredactare. tabele.1. calculatorul devenind un mijloc de prelucrare a textelor. dar şi existenţa unui sistem logic de prelucrare.

înclinare. încadrându-se perfect în pachetul Microsoft Office XP. îngroşare. rigle. La nivelul de paragraf se stabilesc caracteristicile fiecărui paragraf.1. Word va afişa. citate. pentru realizarea unor efecte de scoatere în evidenţă a unor nume. 2. dimensiunea acestora. marginile acesteia. schimbare de dimensiune a caracterului. ca exponent al familiei de procesoare de texte. ne propunem să prezentăm procesorul Word XP. În continuare.documentului. prin operaţii de subliniere. într-un dreptunghi colorat. 53 . formatul de pagină. anteturi sau subsoluri de pagină. tipurile de caractere. prin dreptul unui buton. creării de formulare (forms) etc. Microsoft Word oferă posibilitatea ca utilizatorul să dispună printrun singur produs de posibilitatea creării. introduse în dorinţa de a prezenta cât mai multe dintre opţiunile posibile ale utilizatorului. butoane etc. putând fi configurată la cerere. grafice (graph). prin adăugarea sau înlăturarea unor elemente ca linii de utilitare. funcţia acestuia. creării unor baze de date (database). La nivel de caracter se execută o prelucrare a grupurilor de caractere din interiorul paragrafelor. plecând de la un text simplu şi până la un raport (document) complicat de 800 pagini. care sunt executate rapid. Interfaţa procesorului este deosebit de agreabilă şi prietenoasă. modul de aliniere a paragrafelor. după preferinţele utilizatorului.2. Zona de lucru a fost ocupată aproape în întregime cu opt linii de instrumente suplimentare. prin simpla alunecare a mouse-ului. Fiecare linie de instrumente cuprinde butoane (grupate pe anumite funcţiuni) care realizează anumite comenzi. Procesorul de texte Microsoft Word Microsoft Word este cel mai răspândit şi apreciat procesor de texte utilizat în mediul Windows. Există posibilitatea creării de desene (draw). cuvinte cheie. Fereastra procesorului de texte Word este prezentată în figura 2. editării de ecuaţii. prin acţionarea butonului mouse-ului.

1.Figura 2. Fereastra procesorului de texte Word 54 .

de instrumente.2. Activitatea de redactare a unui document se poate realiza având ca zonă de editare activă întreaga suprafaţă a ecranului. după caz. în mod obişnuit. Prezentarea gupelor de butoane activate şi a celor dezactivate Între butoane. de meniuri. taste şi combinaţii de taste există o corespondenţă. linia de stare şi cursoarele de deplasare. Linia de instrumente (butoane) prezintă. Revenirea la modalitatea standard de afişare se obţine prin acţionarea butonului Close Full Screen.(View Full Screen). prezent pe ecran. Pentru a mări spaţiul de editare. eliminându-se liniile de titlu.2. astfel încât să se poată realiza aceleaşi funcţii şi cu ajutorul tastaturii. activând sau dezactivând grupele butoanelor de validare prezentate în figura 2. următoarele reprezentări: 55 . se poate renunţa (afişa). meniuri. Figura 2.În linia de instrumente există şi spaţii în care utilizatorul poate să-şi creeze propriile butoane pe baza unor macrocomenzi. la unele linii (View Toolbars).

.Buton Mesaj calculator New blank document Open . Tables and Borders Ctrl + P File File Tools Edit Edit Edit F7 Ctrl + X Ctrl + C Ctrl + V Ctrl+ Shift + C Ctrl + K Edit Edit Insert Table Insert Table.. Insert Excel Columns...... Drawing Document map Show All Zoom Word Help Format View Ctrl + * View Help F1 56 . Semnificaţie Deschiderea unui nou document Deschidere document creat anterior Salvare document Creare mesaj poştă electronică Tipărire document Vizualizare document Verificare ortografică Decupare text Copiere text Readucere text Repetă formatarea Anulare tastare Amână anularea Legătură multiplă Tabele şi contururi Introducere tabel Introducere foaie de calcul Scriere pe coloane Desen Structurare document Afişează caracterele neimprimabile Procent afişare Apelare program de asistenţă Combinaţie taste Ctrl + N Crtl + O Ctrl + S Meniu File File File Save E-mail Recipient Print Print Preview Spelling and Grammar Cut Copy Paste Format painter Undo Typing Can’t Redo Hyperlink..

Pentru facilităţi suplimentare şi legături cu alte produse din pachetul Microsoft Office. În tabelul următor sunt prezentate butoanele. 57 . pot să fie afişate linii de butoane pentru: • baze de date (Database). Linia de stare cuprinde: săgeţile de deplasare orizontală (stânga/dreapta) şi ascensorul de deplasare rapidă . Linia de stiluri are în componenţă următoarele butoane: Buton Mesaj produs de calculator Style Font Size Bold Italic Underline Align Left Center Align Right Justify Numbering Bullets Highlight Font Color Borders Semnificaţie Stil. mesajul emis de calculator.Programul de asistenţă al procesorului de texte poate fi activ şi afişat în permanenţă pe ecran. selectat de utilizator. pe lăţimea paginii având specificate şi marcatorii sau tabulatorii . model Tip caracter Dimensiune caracter Îngroşare Înclinare Subliniere Aliniere stânga Aliniere centru Aliniere dreapta Aliniere stânga-dreapta Numerotare Simbol de enumerare Afişare luminoasă Culoare caracter Contururi Combinaţie taste Ctrl + B Ctrl + I Ctrl + U Ctrl + L Ctrl + E Ctrl + R Ctrl + J Rigla conţine diviziunile în centimetri sau inch. prin intermediul unui asistent animat. precum şi semnificaţia fiecăruia.

În tabelul următor sunt prezentate butoanele. mesajul calculatorului şi semnificaţia fiecărei reprezentări grafice. formulare) Forms. • 58 . Buton Mesaj calculator Edit Box Check Box Combo Box Properties Draw Table Insert Table Insert Frame Protect Form Semnificaţie Casetă de text Casetă de validare Casetă tip combo Proprietăţi Realizează un tabel Adaugă un tabel Introducere format Protejează un format butoane care permit navigarea în interiorul documentului. În tabelul următor sunt prezentate butoanele.Buton Mesaj calculator Data Form Manage Fields Add Record Sort Ascending Sort Descending Database Update Fields Find in Field Main Document Semnificaţie Creare formă Gestionar de câmpuri Adaugă o înregistrare Ordonare crescătoare Ordonare descrescătoare Adaugă o bază de date Actualizează câmpul Localizează o înregistrare Fuzionează cu un document • crearea de formate (şabloane. dar şi pe Internet Web. mesajul calculatorului şi semnificaţia fiecărei reprezentări grafice.

iar modificările care se fac ulterior sunt memorate temporar în memoria calculatorului. pagina numărul 1 din totalul de 10).. se realizează copii de siguranţă pentru documentele mai importante. respectiv. 59 .Buton Mesaj calculator Back Forward Stop Current Jump Refresh Current Page Start page Search the Web Favorites Semnificaţie Deplasare înapoi Web Deplasare înainte Web Oprire salt Împrospătează informaţiile Pagină de început Localizează pe Web Pagini Web favorite Deplasare la . ♦ ora sistemului (exemplu 4:22 PM). ♦ limba utilizată la redactarea documentului (exemplu Romanian). 2. Pentru a le memora.2.. eventual. ♦ distanţa faţă de margini (exemplu At 8 cm.). ♦ modul de inserare sau suprascriere (exemplu OVR). salvarea şi restaurarea unui document Atunci când se deschide un document.. trebuie salvat documentul pe disc şi. ♦ verificare ortografică a documentului (dezactivarea se prezintă grafic astfel: ). Word îl copiază de pe disc şi îl afişează pe ecran. Afişează doar butoanele Web de navigare Go Show Only Web Toolbar Linia de stare prezintă informaţii referitoare la: ♦ pagina şi secţiunea curentă (exemplu Page 4 Sec 1). ♦ numărul paginii curente din total pagini ale documentului (exemplu 1/10.1. ♦ linia şi coloana curentă (exemplu Ln 33 Col 48). se execută următoarele operaţii. Pentru a salva un document. Crearea.

iar apoi se validează cu OK. având acelaşi nume. după care selectaţi rubrica Security). în timpul lucrului se alege din meniul Tools comanda Options şi se selectează indexul Save. Astfel. se precizează parola aleasă în caseta Password to open (parola de protecţie la citire) sau în Password to modify (parolă de protejare la scriere). În rubrica Save in se selectează discul pe care se va depune fişierul. însă cu extensia . în care se va marca Save Autorecover info every. unui document i se poate asocia o parolă. 60 . precizându-se intervalul de timp în minute în caseta Minutes (intervalul este cuprins de la 1-120 minute). pentru a preveni deschiderea de către alţi utilizatori a documentului sau pentru a nu permite altor utilizatori salvarea unor eventuale modificări în respectivul document. Word furnizează câteva moduri de restricţionare a modificării documentelor. puteţi deschide documentul de rezervă care este. Atunci când se creează o copie de rezervă şi s-a realizat salvarea fişierului de mai multe ori.BAK. prin care Word salvează versiunea anterioară a documentului ca o copie de rezervă. Pentru a asocia o parolă unui document. Fereastra corespunzătoare acestei acţiuni este prezentată în figura 2. fie se alege din meniul File comanda Save sau Save As… fie provocând deschiderea casetei de dialog corespunzătoare. de fapt. Dacă doriţi salvarea automată a documentului. alegeţi din caseta Save As… butonul Options (sau din meniul Tools alegeţi Options. cât şi pentru compatibilitate cu alte procesoare sau versiuni anterioare se completează rubrica Save as type. penultima versiune.Din meniul File alegeţi comanda Save sau Save As…. apoi se validează prin acţionarea butonului OK. Pentru a specifica atât tipul fişierului. prin acţionarea butonului Save Pentru a salva un document nou nedenumit. Furnizarea de către Word a acestor două opţiuni (de salvare automată şi de crearea unor copii de siguranţă ale fişierului) permite restaurarea documentului în cazul unei căderi de tensiune sau oricărei alte probleme. dacă doriţi schimbarea specificatorului de fişier sau din bara de instrumente standard. În continuare. Realizarea copiilor de siguranţă se face cu ajutorul rubricii Always create backup copy. .3. iar în rubrica File Name are loc introducerea numelui propriu-zis al fişierului.

dar nu şi modificarea acestuia. Word va afişa câte un asterisc. se procedează astfel: ♦ se deschide documentul respectiv. 61 . spaţii – diferenţiindu-se literele mari de cele mici).3. Fereastra corespunzătoare definirii parolei unui document O altă posibilitate de a proteja conţinutul unui document este cea prin . iar în timpul tastării parolei. prin care se care în caseta Read-Only Recommended se introduce caracterul permite vizualizarea conţinutului documentului. pentru fiecare caracter. ♦ din meniul File se alege Save As… şi se acţionează butonul Options. numere. Pentru a modifica sau şterge o parolă asociată unui document. ♦ în rubrica Protection Password sau Write Reservation Password se selectează asteriscurile care reprezintă parola.O parolă poate conţine până la 15 caractere (litere. după care se tastează noua parolă sau se şterge prin acţionarea tastei DEL. Figura 2.

Pentru identificarea unui document. Pentru introducerea unor criterii suplimentare de căutare se completează. dacă se includ la salvare informaţii sumare. pe baza datei de creare sau data ultimei modificări. folosind toate informaţiile pe care vi le puteţi aminti despre acesta. ori. ca. Această fereastră este prezentată în figura 2. cunoscând o parte din conţinutul acestuia În rubrica Search in se precizează unitatea de disc sau structura de directoare în care se va realiza căutarea. cu informaţiile cunoscute. titlul descriptiv ori după cuvintele cheie. Se poate găsi un document pe baza numelui acestuia. pentru a căuta după acestea. casetele corespunzătoare (exemplu: Value. Fereastra de localizare a unui fişier. cu secvenţa de text cunoscută “codul de procedură fiscală”).OpenTools–Search. În caseta Results se vor afişa. Pentru a demara acest proces.În Word există posibilitatea de a localiza un document.4.4. alegeţi din meniul File. de exemplu numele autorului. Figura 2. automat informaţii privitoare la rezultatul localizării. 62 . utilizatorul va completa în caseta Property numele documentului dorit a fi localizat.

scriere cu majuscule. ♦ spaţiul dintre caractere. Fereastra care permite definirea caracteristicilor caracterelor 63 .2. semne de punctuaţie şi spaţii. Fereastra corespunzătoare acestei acţiuni poate fi studiată în figura 2. tăiat. îngroşat. scriere ca indice. ♦ aspectul fontului (subliniat.5.2.).5. având anumite caracteristici prezentate în continuare: ♦ tipul caracterului (fontului). scriere ca exponent. simboluri.2. ♦ poziţionarea pe verticală a textului în cadrul liniei. ♦ dimensiunea caracterelor. Figura 2. ♦ culoarea de afişare. numere. ♦ stilul de afişare (normal. scriere ascunsă etc. înclinat). În Word aceste caracteristici se stabilesc din meniul Format comanda Font. Formatarea caracterelor Caracterele sunt reprezentate prin litere.

Stilul de afişare reprezintă aspectul grafic al caracterelor în scopul obţinerii unor efecte speciale: Normal. precum şi aspectul grafic extern. prezentată în figura 2. pe ecran se va afişa fereastra Change Case. ♦ tăierea cu o linie (Strikethrough). ♦ ascunderea textului (Hidden). cu două linii. Fereastra Change Case 64 . selectat în prealabil. Figura 2. În acest moment. Există o serie de prelucrări care se pot aplica asupra unui bloc de text. care scot un fragment de text în evidenţă: ♦ subliniere (Underline): cu o linie.6.Fontul reprezintă acea caracteristică a unui fragment de text prin care se determină mulţimea de caractere ( de la 0 la 255 în codul ASCII) care se pot afişa. ♦ scrierea la exponent sau ca indice (Superscript sau Subscript). cu linie punctată sau sublinierea doar a cuvintelor.6. care sunt disponibile din meniul Format. Atributele unui text se referă la o serie de prelucrări. ♦ scrierea textului cu MAJUSCULE REDUSE (Small Caps). ♦ scrierea textului cu MAJUSCULE (All Caps). opţiunea Change Case. Bold (îngroşat) Italic (înclinat). transformări şi combinări.

65 . Title Case – fiecare cuvânt va avea prima literă mare. unde fiecare cuvânt va avea prima literă mică. Lowercase – va face toate literele blocului selectat. fontul. tOGGLE cASE – reprezintă inversul lui Title Case. Pentru a vizualiza un text ascuns în afişarea normală sau pagină se acţionează butonul Show/Hide de pe bara standard de instrumente sau se alege meniul Tools comanda Options şi se alege Hidden Text.7. UPPERCASE – toate literele sunt trecute la majuscule. cât şi aspectul caracterelor pot fi rapid alese din baza de instrumente prezentată în continuare. Textul ascuns este afişat cu o linie de subliniere care nu apare la imprimare.Sentence case – va avea drept efect afişarea primei litere a fiecărei propoziţii cu majusculă. Atât dimensiunea. Dimensiunea caracterelor reprezintă mărimea în puncte (un punct 1/72”) a unui caracter şi se stabileşte în rubrica Size. cu litere mici. Pentru stabilirea spaţierii dintre caractere. Combinaţia de taste Shift+F3 va trece prin toate aceste forme. din caseta Font. element prezentat în figura 2. iar următoarele vor fi litere mici. se acţionează fişa index Character Spacing. Culoarea de afişare a textului poate fi specificată prin intermediul listei ascunse aferente casetei Color.

Figura 2. sunt afişate cu o dimensiune mare a caracterelor. 66 . care constă în umplerea uniformă a spaţiului afectat textului respectiv. iar Condensed realizează scrierea textului condensat sau chiar suprapus. prin apropierea sau depărtarea caracterelor. alegând. în funcţie de forma acestora. iar apoi butonul Default…. Modificarea formatelor implicite se realizează din meniul Format opţiunea Font. după dorinţă. Font. caz în care mouse-ul se schimbă într-o pensulă. Fişa index Character Spacing Opţiunea Expanded creează o distanţă majorată între caractere. în caseta de dialog. În cazul titlurilor care. în general. de pe bara de instrumente standard. se poate aplica efectul Kerning. urmând ca Word să solicite confirmarea modificării. Word poate realiza uşor copierea stilurilor de scriere cu ajutorul butonului Format Painter (descriptor de formate). Există posibilitatea de a ajusta poziţia verticală a oricărui caracter prin opţiunea Position.7.

2.2.3. Formatarea paragrafelor În Word, paragraful este o unitate de formatare, iar operaţiunea este utilă atunci când se doreşte: alinierea paragrafelor; crearea identărilor pentru liste marcate sau liste numerotate; alinierea coloanelor de text; interspaţierea liniilor din cadrul paragrafului etc. Word oferă câteva tehnici alternative de formatare: fie din meniul Format – Paragraph; fie cu ajutorul butoanelor din bara de instrumente; sau cu ajutorul combinaţiilor de taste. În Figura 2.8. sunt prezentate cele două tehnici de formatare. Cu ajutorul combinaţiilor de taste, se pot realiza următoarele acţiuni: CTRL+L, pentru a alinia textul la stânga; CTRL+E, pentru a centra textul; CTRL+R, pentru a alinia textul la dreapta; CTRL+J, pentru a alinia textul proporţional şi la stânga şi la dreapta. Prin acţionarea opţiunilor din meniul Format Paragraph, se oferă posibilităţi multiple de combinare a formatării paragrafelor, alegând corespunzător în caseta de dialog. Repetarea formatării paragrafelor se realizează prin „moştenirea” formatării de la un paragraf alăturat la altul, în timpul creării textului.

Figura 2.8. Prezentarea grafică a tehnicilor de formatare a paragrafelor 67

O altă cale de a repeta formatarea este alegerea din meniul Edit Repeat… sau cu ajutorul instrumentului paragrafelor se pot aplica operaţii de conturare. . Asupra

2.2.4. Imprimarea unui document Word oferă posibilităţi multiple de ieşire pentru un document: imprimare; transmitere prin fax; tipărire document într-un fişier; transmitere fişiere prin poşta electronică unui membru al grupului de lucru. Înaintea imprimării se oferă posibilitatea vizualizării documentului , fie fie din meniul File – Print Preview sau cu ajutorul butonului alegând modul de vizualizare pagină (View-Page). Astfel dacă nu este realizată încadrarea dorită, utilizatorul poate face referire la specificarea paginii, a marginilor hârtiei, a sursei hârtiei din meniul File – Page Setup. În figura 2.9. se prezintă această fereastră.

Figura 2.9. Stabilirea formatului paginii şi încadrarea textului 68

Implicit, procesorul de texte Word utilizează anumiţi parametrii pentru delimitarea corpului de text faţă de marginile fizice ale paginii, aplicaţi fie întregului document, fie asupra unor anumite părţi ale acestuia. În acest moment se stabileşte spaţiul alocat pentru antet/subsol de pagină. O dată cu alterarea parametrilor standard în zona de vizualizare Preview se prezintă sub o formă schematică utilizatorului modul în care va apare la imprimare documentul. Fişa index Paper permite definirea tipului de hârtie pe care se va obţine documentul, cunoscut fiind faptul că există mai multe tipuri predefinite (standard), fiecare având anumite dimensiuni exprimate în centimetrii sau în inch. În figura 2.10. este prezentată fişa index Paper.

Figura 2.10. Fişa index Paper

Spre exemplificare, redăm cele mai utilizate formate sunt următoarele: Letter 21,59/27,94; Legal 21,59/35,56; Executive 18,41/26,67; A4 21/29,70; No. 10 10,48/24,13; DL 11/22. În cazul în care se utilizează un alt format, se va alege Custom Size, definind după aceea dimensiunile efective ale suportului (lăţime/lungime). Tot prin intermediul acestei fişe se alege modul de orientare al documentului (Whole document) sau al unei părţi al acestuia (Selected
69

Text) în pagină, respectiv, poziţionare normală Portrait sau peisaj Landscape prezentate în figura 2.11.

Figura 2.11. Poziţionarea normală şi peisaj a textului

În cazul în care se doreşte realizarea imprimării, este indicată alegerea în prealabil a tipului de imprimantă, prin caseta Printer name (mai ales în cazul în care sunt conectate mai multe asemenea dispozitive periferice) şi a caracteristicilor de imprimare (caracteristicile imprimantei Properties, numărul de exemplare Copies, paginile care se vor imprima Page Range, ordinea de imprimare etc.) din meniul File – Print. În figura 2.12. este prezentată fereastra Print, care permite definirea tipului de imprimantă.

70

din punct de vedere ortografic. desene. dicţionar românesc de sinonime. Pachetul de programe Office XP a fost parţial localizat pentru România.5.2. grafice. Butonul acţionează atunci când documentul conţine doar corpuri de text. Localizarea constă într-un meniu de ajutor (Help). gramatical. folosind doar tonuri de gri. Verificarea documentelor se realizează. se stabileşte din zona PrintOut. utilizatorul va acţiona butonul . atunci când se doreşte obţinerea unei calităţi foarte bune a rezultatului imprimării. opţiunea . al dicţionarelor de sinonime.Figura 2. dar şi imagini. 71 . corector ortografic. documentul conţinând în această se situaţie un corp de text.13. În cazul în care se doreşte obţinerea unui document imprimat. Verificarea unui document Verificarea documentelor reprezintă ultima operaţie care se realizează asupra unui document tastat într-o limbă străină sau în limba autohtonă. Fereastra Print Prin acţionarea butonului Properties. precum şi al separării cuvintelor în silabe. 2.12. iar sunt acţionate atunci când avem de imprimat color butoanele grafice. Fereastra corespunzătoare acestui accesoriu este prezentată în figura 2. fotografii sau imagini scanate.

Language. Corectarea acestor erori semnalate se realizează prin acţionarea butonului dreapta al mouse-ului. prin activarea din linia de meniuri a meniului Tools. se va selecta din linia de meniuri. meniul Tools. implicită a selecţiei realizate anterior. poziţionat fiind pe respectivul cuvânt.Figura 2. Confirmarea corectitudinii acţiunii utilizatorului va rezulta din activarea butonului OK sau Default. Butonul Default va acorda posibilitatea stabilirii ca limbă folosită curent. unde în fişa index Spelling & Grammar se va activa opţiunea Check Spelling As You Type. se va selecta primul element (No Proofing). Options. Corectorul ortografic în limba română este activat în Word numai prin indicarea limbii utilizate în realizarea documentului.13. În cazul în care nu există menţionată limba respectivă. Fereastra de localizare a corectorului ortografic Meniul de ajutor general şi meniurile specifice aferente procesorului de texte Word şi procesorului de tabele Excel sunt afişate în limba română. Toate erorile gramaticale sau cuvintele care nu sunt localizate în dicţionarul aferent limbii selectate vor fi marcate cu o linie ondulată de culoare roşie. celelalte componente având meniurile de ajutor în limba engleză. Set Language. 72 . Pentru a beneficia de corectare instantanee (textul se corectează pe măsură ce este introdus). iar butonul OK va permite doar utilizarea în acele momente a limbii selectate. În căsuţa de dialog care va apărea pe ecran utilizatorul va avea de ales. limba în care se introduce textul. din lista afişată.

. situaţie prezentată în figura 2.Această situaţie este prezentată în figura 2. utilizatorul selectează opţiunea Add. Exemplificarea corectării erorilor gramaticale specifice unei anumite limbi Din meniul apărut se selectează cuvântul corect. Language. sugerat de corector.14. Thesaurus. în care s-a produs o eroare de tastare. Apelarea dicţionarului de sinonime şi realizarera 73 .15. dar cu poziţionarea pe Hyphernation. iar pentru activarea utilitarului de despărţire în silabe a unui cuvânt se execută aceeaşi secvenţă. Dicţionarul de sinonime este apelat prin selectarea cuvântului dorit şi executarea secvenţei Tools. Figura 2.15.14. În cazul în care cuvântul marcat ca eronat nu se află în dicţionar şi se doreşte îmbogăţirea acestuia cu noi elemente. Figura 2.

acesta este afişat în caseta de dialog.despărţirii în silabe a cuvântului secvenţe Verificarea ortografiei se realizează pe baza unui dicţionar standard şi unul sau mai multe dicţionare personale (de specialitate). În cazul în care un cuvânt nu este găsit în dicţionar/dicţionare. dar şi lansarea acesteia. adăugarea cuvântului într-un dicţionar personal. Pentru a selecta opţiunile de verificare ortografică se procedează astfel: se alege Tools-Options şi se selectează categoria Spelling sau în 74 . Verificarea ortografiei poate fi întreruptă prin CRTL+TAB sau execuţia unui „clic” în fereastra documentului. ignorarea acesteia. Pentru verificarea ortografică a cuvintelor se alege Tools Spelling. după care se realizează eventualele corecţii. Figura 2. care se selectează în prealabil.16. urmând a se alege între mai multe posibilităţi: corecţia erorii. se va solicita confirmarea operaţiei de verificare. suprimarea repetiţiilor. Verificarea ortografică a cuvintelor Dacă înaintea verificării cursorul a fost plasat în interiorul documentului. suprimarea cuvântului eronat. prezentată în figura 2. anularea corecţiilor precedente. Se poate verifica tot textul începând cu poziţia curentă a cursorului sau numai o parte.16.

Selectarea opţiunii de verificare ortografică a unui document Dacă este găsită o frază suspectă de erori gramaticale. corectarea erorii direct în document. fereastră prezentată în figura 2.). urmând ca utilizatorul să aleagă una din variante (corectarea erorii pe baza unei soluţii propuse de Word.17.caseta de dialog a ortografului se activează butonul Options. care includ toate regulile gramaticale specifice unui domeniu. 75 . Word foloseşte stiluri predefinite. modificarea regulilor gramaticale etc. se va afişa o casetă de dialog. trecerea la o nouă frază. ignorarea erorii.17. precum şi eventualele soluţii de corectare a acestora. Înainte de a lansa verificarea gramaticală a unui document sau a unei părţi a acestuia se pot modifica opţiunile prin: Tools – Options categoria Grammar. Verificarea gramaticală permite depistarea frazelor susceptibile de erori gramaticale şi de stil. Figura 2. Pentru verificarea gramaticală. Pentru realizarea verificării gramaticale. se alege Tools – Language. solicitarea unei explicaţii privind regulile gramaticale aplicate.

pot fi diferite pe paginile pare. În continuare. faţă de cele impare şi/sau pot fi diferite. repetându-se pe fiecare pagină. din meniul VIEW alegându-se din meniul View opţiunea Header / Footer. O altă modalitate este următoarea: din meniul Insert / Field şi din lista de câmpuri se alege câmpul dorit. title – titlul documentului . de subsol.2.) apărută se alege butonul de antet. alegând din caseta de dialog rubrica Different First Page sau Different Odd and Even. exemplu author – numele autorului.2. Aceste elemente pot fi studiate în figura 2.6. Realizarea antetului şi a subsolului de pagină Antetul reprezintă textul situat în partea de sus a fiecărei pagini. introduceţi codul câmpului. Crearea antetului sau a subsolului de pagină se realizează prin specificarea modului de afişare Normal. file name – numele fişierului. Semnificaţia butoanelor din grupa antet-subsol Pentru a realiza inserarea unor câmpuri în antetul sau subsolul paginilor. în . sau butonul care permite inserarea de câmpuri speciale (numărul de pagină. 76 . iar din grupa de butoane (figura 2.18. oră). se poate afara posibilităţilor oferite cu ajutorul butoanelor plasa cursorul acolo unde se doreşte să se insereze respectivul câmp şi se acţionează combinaţia de taste CTRL+F9.18. Figura 2. Antetele se află în mod normal în afara suprafeţei utile a paginii şi pot fi diferite faţă de prima pagină a documentului. Există posibilitatea definirii de antete/subsoluri diferite pe prima pagină de celelalte sau pe pagini pare de cele impare. pentru realizarea afişării caracterelor {}.19. dată. pentru unele secţiuni ale documentului.

Figura 2. precum şi modul de aliniere al acestora.19.2. Numerotarea paginilor unui document Numerotarea paginilor se realizează în două moduri: standard sau o dată cu crearea antet /subsol de pagină. se alege din linia de meniuri Insert/Page Numbers şi apoi se selecţionează poziţia (antet sau subsol de pagină). Ferestrele corespunzătoare acţiunii de numerotare a paginilor unui document 77 . Fereastra Section Start aferentă definirii de antete şi subsoluri de pagină 2. Aceste elemente sunt prezentate în figura 2. În cazul în care se doreşte numerotarea paginilor începând cu un anumit număr. Pentru numerotarea standard (numerotarea tuturor paginilor cu excepţia primei) se plasează cursorul la începutul documentului. se acţionează butonul Format şi apoi se completează caseta corespunzătoare (Start at) cu respectivul număr. se alege din linia de meniuri Insert / Page Numbers.7.20.20. cursorul este plasat la începutul documentului.Figura 2.

coloanele sunt aplicate întregului document. Lăţimea coloanelor va fi determinată automat de editor. Introducerea textului se face considerându-se suprafaţa utilă a paginii ca fiind o singură coloană.2. pe întreaga lăţime utilă a paginii. în funcţie de lăţimea utilă a paginii.21. Fereastra corespunzătoare editării pe coloane a unui text Formatarea textului sub formă de coloane poate fi aplicată întregului document sau numai unei părţi din el. S-a dovedit că pentru a uşura cititul. dacă acesta nu conţine diferite secţiuni. care împart pagina pe verticală. care vor avea fiecare aceeaşi lăţime şi aceeaşi distanţă între ele. astfel se aplică doar secţiunii curente sau 78 . Pentru a se afişa fereastra care permite definirea numărului de coloane care se doreşte a fi obţinut. editarea unui text se face prin introducerea paragrafelor unul după altul.2. Suprafaţa utilă a paginii poate fi împărţită în coloane paralele.8. Fereastra este prezentată în figura 2.21. În mod implicit. divizându-se documentul în secţiuni. Figura 2. textul poate fi plasat în coloane paralele. din linia de meniuri se alege opţiunea Format – Columns. Editarea unui document pe coloane În mod normal.

(Whole Document) asupra secţiunii selectate (This Section).secţiunilor selectate. • se alege din meniul Insert comanda Break. introducerea şi editarea textului în coloane se realizează în mod obişnuit. fie cu ajutorul casetei de dialog în care se specifică: − forma coloanelor (Presets). În cazul în care este selectată doar o porţiune de text. Coloanele pot fi aplicate şi din poziţia în care se află cursorul în document până la sfârşit. Dimensiunea coloanelor poate fi ulterior modificată. − se acţionează butonul OK. • se selectează opţiunea Continuous. − dacă separarea coloanelor să se facă cu o linie verticală (Line Between). coloanele sunt aplicate numai textului selectat. Uniformizarea lungimii coloanelor se realizează prin următoarea procedură: • se poziţionează cursorul la sfârşitul textului. se selectează opţiunea (Equal Column Width). 79 . − numărul de coloane (Number of Columns) . în mod automat. În continuare. caz în care se creează automat o secţiune. Procedura care permite crearea coloanelor se poate realiza fie cu ajutorul meniului Format. care. va fi definit ca secţiune distinctă. Există câteva elemente care pot uşura editarea. asupra secţiunilor selectate (Select Sections) sau asupra textului de la cursor până la sfârşit (This Point Foward). − modalitatea în care vor fi aplicate coloanele (Apply To) asupra întregului document. cu ajutorul marcajelor din riglă sau cu ajutorul meniului Format. Dacă utilizatorul doreşte obţinerea unor coloane care să aibă aceeaşi mărime. − mărimea coloanelor (Width and Spacing). asupra textului selectat (Select Text). • se acţionează butonul OK. se poate utiliza combinaţia de taste Alt + săgeată jos (săgeată sus). dintre care menţionăm: • pentru deplasarea la începutul coloanei următoare (precedente).

Modalitatea de conturare Custom permite stabilirea de către utilizator a marginilor care se doresc a fi realizate. înaintea primului paragraf din coloană. 3-D (permite realizarea unui contur în trei dimensiuni). Figura 2. Style defineşte tipul de linie şi Width stabileşte grosimea acesteia. Dacă se doreşte ca o coloană să înceapă pe o pagină nouă. Shadow (produce stabilirea unui contur al şirului selectat în prealabil). se poate insera. Modalităţi active de conturare Din caseta de dialog dezvoltată de meniul Format Borders and Shading.22.22. O altă modalitate de a forţa trecerea la o coloană nouă a textului este aceea prin care se inserează o nouă secţiune şi se selectează opţiunea Start New Column din caseta de dialog. Realizarea conturărilor şi a umbrelor Încadrarea sau conturarea se aplică unui paragraf. se validează prin acţionarea butonului OK. 2. Box (contur exterior).• pentru a forţa ca un paragraf de text să înceapă întotdeauna în prima linie a unei coloane. se alege modalitatea de încadrare None (fără contur).9. prin selectarea acestuia. realizându-se. se alege din meniul Insert opţiunea Break. activarea opţiunii Format Borders and Shading sau prin acţionarea butonului care va dezvolta o listă de butoane. grafic.2. culoarea de conturare 80 . tabel. un salt la pagină. se alege din caseta de dialog rubrica Column Break. distanţa faţă de text. prin combinaţia de taste Ctrl + Enter sau alegeţi din meniul Insert opţiunea Break / Page Break. se foloseşte combinaţia de taste Ctrl + Shift + Enter sau se procedează astfel: 1. prezentate în figura 2. 2. obţinută prin comanda Format / Columns. 3. Din aceasta se alege una dintre modalităţile active de conturare.

Un cadru este în mod implicit conturat. urmată de activarea meniului Format. Utilizarea cadrelor Cadrele permit poziţionarea adecvată în pagină a textului sau a graficelor. Figura 2.23. Dacă nu se doreşte 81 . opţiunea Borders and Shading sau acţionarea butonului . Fişa index Shading permite stabilirea modului de umbrire a fundalului sau a „prim planului”.23.Color. În figura 2. se pot observa opţiunile prezentate anterior pentru realizarea conturării unui şir de caractere. 2.2.10. Fereastra corespunzătoare opţiunii de conturare a unui şir de caractere Anularea încadrării realizate anterior se obţine prin selectarea prealabilă a elementului a cărui încadrare trebuie anulată.

În cazul în care utilizatorul doreşte introducerea unui cadru se . dimensiunile cadrului se adaptează la dimensiunea elementului inserat.afişarea încadrării. 2. În figura 2. prin acţionarea asupra punctelor de reper ale cadrului.24. Utilizatorul poate opta pentru atribuirea unor anumite dimensiuni ale cadrului (Size) şi pentru alinierea acestuia din meniul conjunctural se alege Format Frame. Prelucrarea cadrelor se face întotdeauna în modul de afişare Page Layout. Se delimitează acţionează butonul Frame din linia de instrumente conturul cadrului (prompterul de mouse devenind cruciuliţă) şi apoi se introduce elementele dorite. Un cadru poate fi redimensionat sau deplasat cu mouseul. în care urmează a se insera textul sau grafismul dorit. Utilizatorul poate opta pentru una din cele două posibilităţi de inserare a unui cadru: 1. putându-se observa opţiunile de plasare a unui cadru faţă de corpul de text (Text Wrapping None sau Around). în jurul unui text sau grafism existent. iniţial se introduce un cadru gol. 82 . este prezentată caseta Frame. după ce în prealabil a fost selectat. În mod automat. aceasta trebuie anulată.

în figura 2. Introducerea unui cadru în corpul de text 83 .). În continuare.24. prin specificarea poziţiei dorite. vă prezentăm un exemplu în care a fost introdus un cadru în care se află inserat un desen. a coloanelor de text etc. în raport cu un punct de referinţă (de exemplu: marginile paginii.25. Figura 2.Figura 2.25. Caseta de formatare a cadrelor (Frame) Alinierea cadrelor se poate realiza pe orizontală sau pe verticală.

fiind aliniat faţă de marginea din stânga al acestuia.11.26. pentru situaţia în care se doreşte realizarea unei reprezentări schematice a derulării unui proces. Opţiuni de import imagine Utilizatorul va selecta un element din lista derulantă. Prelucrarea imaginilor În interiorul unui cadru poate fi importată o imagine alegând din meniul Insert opţiunea Picture. în cazul în care desenul sau graficul a fost creat anterior şi acum se doreşte introducerea acestuia. se pot observa opţiunile utilizatorului pentru importarea unei imagini. 84 . From Scaner or Camera. From file.26.2. 2. Auto Shapes. Figura 2. pentru introducerea unei reprezentări grafice a unei serii de valori numerice. delimitându-se prin spaţiu cele două elemente supuse prelucrării. WordArt utilizat pentru obţinerea rapidă a unor sigle.Cadrul este poziţionat în interiorul corpului de text. Se poate observa că textul conturează cadrul. dacă doreşte preluarea unei imagini din galeria standard a procesorului de texte. În figura 2. respectiv Clip Art. în cazul în care se doreşte importul unor imagini realizate cu ajutorul scaner-ului sau al unui aparat fotografic şi Chart.

Utilizarea componentei WordArt WordArt reprezintă un program care vă permite să transformaţi câteva cuvinte în desene atractive.12. deoarece aceasta face parte integrantă din documentul creat în WORD. la fel ca şi Draw sau Graph. cu o varietate de forme. În figura 2. 2.27.2. O imagine creată cu ajutorul WordArt este similară unui 85 . este legat de Word prin tehnica OLE (Object Linking and Embedding).27. se prezintă o parte din principalele categorii de imagini care pot fi apelate de utilizator. a unui afiş. Utilizatorul nu poate crea un fişier separat. Obiectele realizate cu acest program şi inserate în documente conţin toate informaţiile necesare pentru o editare ulterioară. WordArt. Galeria standard de imagini Clip Art Galeria standard de imagini Clip Art conţine o listă de categorii de imagini grupate automat pe domeniul reprezentat.Figura 2. pentru crearea unei broşuri. WordArt reprezintă un program de sine stătător. WordArt permite îmbunătăţirea imaginii documentului pe care îl elaboraţi. Fiecare categorie la rândul ei poate conţine o suită de imagini reprezentative. folosind cuvinte sau scurte texte transformate în imagini grafice pentru diferite scopuri (de exemplu. care să conţină imaginea. el putând fi lansat doar din WORD sau din alt program care utilizează tehnica OLE.). un raport. un pliant publicitar etc.

13. Pentru construirea unor grafice pe baza unor date numerice obţinute în urma unor prelucrări matematice este indicat. se prezintă linia de butoane şi caseta specifică acestui program. Pe ecran apare fereastra utilitarului care prezintă o linie de butoane speciale pentru scrierea artistică. lizibilitate. ♦ se creează imaginea (obiectul). ♦ din caseta de dialog se alege MS WordArt şi se validează cu OK.28. sugestivitate. putându-se aplica tehnicile existente în Word pentru modificarea desenului. graficele generate pot fi incluse sub formă de obiecte (procesorul de texte este 86 . Linia de butoane şi caseta specifică WordArt 2. utilizând facilităţile WordArt în caseta Enter Your Text Here.2. În figura 2. dar unele date numerice pot fi prezentate sugestiv doar prin intermediul unor reprezentări grafice sau diagrame. respectiv. Inserarea obiectului în document se face. WordArt se lansează pentru a insera un obiect sau pentru a modifica un obiect existent. de obicei.desen. Construirea graficelor se realizează având la bază o aplicaţie specială Microsoft Graph. Se procedează astfel: ♦ se alege din meniul Insert opţiunea Object. Figura 2. care funcţionează ca server. Realizarea graficelor Word oferă utilizatorului numeroase facilităţi de prelucrare şi formatare. Prezentarea într-o asemenea formă oferă importante avantaje precum condensarea informaţiei. în locul corespunzător.28. folosirea unor programe specializate de calcul tabelar. precum EXCEL sau LOTUS.

care să permită indicarea valorilor maxime minime etc. se aleg 87 . legende.considerat client). Figura 2. folosind mecanismul OLE. Pe ecran va fi afişat un grafic implicit.29. ♦ se şterge graficul implicit (selectând tabelul Datasheet şi apoi se acţionează tasta DEL).29. prin apariţia unui meniu şi a unei bare utilitare.. se va parcurge următoarea procedură: ♦ se selectează datele de reprezentat introduse în tabel (eventual tot tabelul... cu mouse-ul Table se alege Select Table sau cu ajutorul tastaturii).. Fereastra implicită a editorului de grafice Pentru a realiza titlul graficului. se alege Microsoft Graph. de unde din lista derulantă afişată. etichete. a unui tabel şi a unei reprezentări grafice. Se pot şterge liniile sau coloanele a căror reprezentare nu se doreşte. prezentat în figura 2. ♦ se alege butonul Graph din bara de meniuri ♦ din meniul Insert se selectează opţiunea Object. Pentru crearea unui grafic. adăugarea unor săgeţi. ♦ se aduce tabelul a cărui reprezentare se doreşte (meniul Insert opţiunea Paste) sau se tastează datele de reprezentat. . Lansarea în execuţie a aplicaţiei Microsoft Graph este semnalată pe ecran.

Line Color Font Color Line Style Acţiune Selectare obiect desenat Rotirea obiectului în spaţiu Realizarea unei linii Realizarea unei săgeţi Realizarea unui paralelogram Desenarea unei forme circulare Introducerea unei casete de text Realizarea unui obiect WordArt Inserarea unei imagini din galeria existentă Definirea culorii utilizate pentru linii Stabilirea culorii fontului Stabilirea stilului de linie Cu ajutorul acestui program utilitar se pot modifica desene realizate anterior. se revine în documentul Word. Clip Art . În tabelul următor sunt prezentate butoanele care apar pe ecran.opţiunile corespunzătoare din meniul conjunctural (activat prin acţionarea butonului drept al mouse-ului).14. De asemenea. formatul numerelor se aleg opţiuni respective din meniului Format. Utilitarul de desen Microsoft Draw Acest program permite crearea unor desene.2.. prin acţionarea .. prin utilizarea altor utilitare de desenare. Graficul este plasat într-un cadru (frame).. dar şi modificarea aflat în linia acestora. Buton Mesaj calculator Select objects Free Rotate Line Arrow Rectangle Oval Text Box Word Art . alegând din meniul INSERT opţiunea 88 . pentru formatarea caracterelor textului. iar pentru a schimba forma graficului se alege forma dorită. Apelarea se realizează prin acţionarea butonului de butoane. pe ecran va apărea în partea inferioară o serie de instrumente specializate care permit realizarea desenelor. se pot importa desene standard. butonului de diagrame După definitivarea formei graficului. 2. La acest moment..

. scindarea (divizarea) tabelului. utilizatorul poate introduce un tabel. 89 . unde se găsesc fişiere cu extensia . celulele tabelului sunt delimitate pe ecran în mod punctat (dacă opţiunea Gridlines este activată). Modificarea tabelelor are în vedere: alterarea conţinutului tabelului. În interiorul celulelor se pot scrie: • texte (cu toate opţiunile de formatare)... componenta de bază a unui tabel. ♦ Din linia de meniuri se selectează Table. reprezintă unitatea structurală din cadrul tabelului. Modificarea de conţinut se referă la conţinutul celulelor tabelului care poate fi şters (prin selectare şi apoi acţionarea tastei DEL.. subdirectorul CLIPART. Revenirea în documentul WORD se face prin acţionarea butonului mouse-ului în exteriorul imaginii oriunde în document.PICTURE. Tabele Word Celula. ştergerea de linii sau coloane. completându-se în rubrica FILE NAME discul şi calea în care se găseşte WORD-ul instalat. Pentru a imprima liniile despărţitoare ale tabelului.. • formule (folosind adresele celulelor de forma: RiCj sau Ak). cât şi mărimea acestora.2. alegând opţiunea Insert Table.15. • desene.WMF. Modificarea structurii tabelului vizează inserarea. este necesar a se realiza conturarea tabelului. respectând următoarele proceduri: din linia de meniuri şi apoi se selectează ♦ Se acţionează butonul cu ajutorul mouse-ului numărul de linii şi de coloane (tabelul va fi afişat sub forma unei matrici). La momentul creării. unde se pot defini atât numărul de coloane şi numărul de linii ale tabelului. procedându-se astfel: • se plasează cursorul în tabel în locul unde se doreşte a se insera / şterge.. În interiorul unui document. modificarea structurii tabelului. 2. obiecte etc. unirea (fuzionarea) celulelor. sau cu ajutorul tastei Backspace). modificarea dimensiunilor coloanelor. care conţin desene care pot fi folosite ca atare sau modificate.

eventual culoarea. după care se selectează mijlocul de separare a textului în celule şi apoi se acţionează butonul OK. Unirea celulelor se realizează astfel: • se selectează celulele dorite a fi concatenate. ori cu ajutorul tastaturii).. Modificarea mărimii coloanelor se realizează astfel: • se poziţionează mouse-ul pe latura de modificat până când prompter-ul de mouse se transformă în săgeată cu dublu sens şi se menţine butonul apăsat până în poziţia dorită. fiind poziţionaţi pe ultima linie... • se alege din linia de meniuri Table opţiunea Merge Cells.. procedând astfel: • se selectează textul de transformat. ultima coloană. după care se precizează modalitatea de încadrare (Box sau Grid)./ Delete Cells. 90 . care permite transformarea unui text într-un tabel. • se alege din meniul Table opţiunea Split Cells. Scindarea tabelului se realizează astfel: • se plasează cursorul în locul unde se doreşte scindarea. conturul liniilor. Conturarea unui tabel. Pentru a insera o linie vidă la sfârşitul tabelului (menţinând aceleaşi caracteristici de formatare ca şi linia anterioară). Utilizatorul poate folosi o facilitate oferită de Word.. se acţionează tasta TAB. În interiorul unui tabel se pot efectua calcule între celule. în vederea imprimării liniaturii tabelului se realizează astfel: • se selectează tabelul (prin activarea opţiunii Select Table din meniul Table sau cu mouse-ul. după caz. • se alege din meniul Table opţiunea Convert Text to Table.. precizându-se că se va şterge (o linie întreagă. Pentru ştergere se poate selecta o celulă şi apoi se alege din meniul Table opţiunea Delete Cells. • sau se deplasează mouse-ul în riglă şi se deplasează tabulatorul de coloană până în poziţia finală. • se alege din meniul Format opţiunea Border. o coloană ori o celulă).. din meniul Table opţiunea Insert Cells.• se alege. prin aplicarea următoarei proceduri: • cu ajutorul opţiunii Formula din meniul Table..

prin acţionarea tastei Enter sau a butonului OK. 91 . folosind adresele de celule. se alege din linia de meniuri Insert opţiunea Field. =MIN(C2:C5). pentru a înmulţi celulele cuprinse între linia 2 coloana 3 şi linia 5.30. • se validează opţiunea. în rubrica Field Code se precizează expresia aritmetică cu ajutorul adreselor de celule (de ex. Fereastra Formula • • • Pe baza funcţiilor şi câmpurilor. În cazul în care utilizatorul alege a efectua operaţii de calcul pe baza opţiunii din meniul Table. coloana 3. folosind adresele de celule: se plasează cursorul în celula în care se doreşte să apară rezultatul. pe ecran fiind afişată fereastra prezentată în figura 2.• pe baza funcţiilor şi câmpurilor. • folosind expresii aritmetice cu indicatoare sau mărci. între rândurile 2 şi 5. Figura 2. pentru calculul minimului pe coloana 3.30. se vor parcurge următorii paşi: • se alege opţiunea Formula din meniul Table. =PRODUCT(C2:C5). pentru a realiza operaţia de adunare. • se execută clic în rubrica Formula şi se tastează funcţia ori se aduce funcţia din rubrica Paste Function. =SUM(C2:C4). iar ca argumente sunt menţionate adresele celulelor.

C5) ). între adresele de câmpuri se pun două puncte pe verticală. Editorul de ecuaţii acţionează ca o componentă de sine stătătoare. 2. • selectarea din linia de meniuri Insert / Object. Pentru actualizare. grafice. Editorul de ecuaţii integrat în Word Editorul Word este înzestrat cu un puternic şi deosebit de util editor pentru ecuaţii şi formule matematice. tabele etc. Calculele pe baza de indicatoare (semne de carte.. se acţionează tasta funcţională F9. pentru calculul maximului pe coloana 3. apoi se acţionează pe butonul OK. iar pentru adrese izolate acestea se delimitează prin punct şi virgulă (exemplu = MIN(C2. mărci – Bookmark) se realizează astfel: • se declară conţinutul celulelor drept indicatoare (de exemplu.. folosind simbolurile din bara de simboluri.=MAX(C2:C5). Ecuaţiile astfel create sunt inserate în document la fel ca toate celelalte obiecte: desene. • din lista de opţiuni apărută pe ecran în interiorul ferestrei Object prezentată în figura 2. • se plasează cursorul în celula în care se doreşte afişarea rezultatului. celula cu adresa C3 se va chema cant1.16. • se creează ecuaţia dorită. dar poate fi activat pentru crearea sau modificarea ecuaţiilor. • se alege meniul Insert. pentru generarea parantezelor acolade. direct din Word. se alege Equation. 92 . între care se introduce numele câmpului. iar pentru inserarea unui câmp cu ajutorul tastelor. iar celula C4 se va numi pret1).31. iar în rubrica Field Code se precizează expresia aritmetică cu ajutorul indicatoarelor (de exemplu = cant1*pret1). mai întâi se tastează concomitent CTRL+F9. opţiunea Field. între rândurile 2 şi 5. Pentru delimitarea unei plaje de valori.2.. Crearea unei ecuaţii se realizează astfel: • poziţionarea cursorului în locul în care dorim să inserăm ecuaţia.

Fereastra Object care permite apelarea editorului de ecuaţii Ecuaţia inserată în document poate fi mărită.31. la fel ca orice alt obiect inserat în document. micşorată sau deplasată. fără a părăsi editorul. pentru a insera ecuaţia editată în document. Orice ecuaţie este compusă din mai multe casete (slots).• se selectează File Exit pentru a închide editorul şi revenire în document sau se selectează comanda File Update. Figura 2.32. Majoritatea simbolurilor matematice se pot introduce acţionând unul din butoanele aflate în linia afişată în partea inferioară a meniului de comenzi. prezentată în figura 2. atunci când este selectată. folosind marcajele aflate pe cadrul ce o delimitează. 93 . care sunt marcate prin dreptunghiuri punctate.

Trecerea de la o casetă la alta se face utilizând tastele săgeţi sau tasta TAB. iar apoi este tras pentru a selecta din lista care apare simbolul dorit. fracţii. Se selectează mai întâi fragmentul de ecuaţie dorit.Figura 2. fereastra de dialog nu se închide. Acţionând acest buton. Editorul permite editarea oricărei ecuaţii (matrice.). milimetri. integrale. puncte. În funcţie de simbolul matematic selectat. indici. Literele şi numerele se introduc în caseta ce apare la selectarea simbolului matematic. se adaugă casete noi şi spaţii între simboluri. vectori etc. exponenţi. Linia de butoane care permite introducerea ecuaţiilor Butonul se menţine apăsat. Unitatea de măsură implicită este punctul de imagine. cu deosebirea că nu se pot introduce spaţii decât la selectarea opţiunii Text Style din meniul Style. similar cu editarea obişnuită. sume. numit şi pixel (alte unităţi fiind centimetri. Alinierea ecuaţiilor este făcută automat de editor. apoi se folosesc următoarele combinaţii de taste pentru a muta fragmentul câte un pixel: Combinaţie taste CRTL+săgeată stânga CTRL+săgeată dreapta CTRL+săgeată jos 94 Efect Un pixel stânga Un pixel dreapta Un pixel în jos . inch. radicali. permiţând alte modificări. pici). Introducerea unui text în interiorul unei ecuaţii se realizează în casete. apoi se apasă Apply. Spaţierea simbolurilor ecuaţiei se face utilizând Format Spacing şi din caseta de dialog care apare se alege spaţierea dorită introducându-se noua dimensiune.32. dar poate fi modificată.

Fiecărui element înregistrat în glosar (text. clauze standard incluse în contracte. • se activează din linia de meniuri Edit / AutoText.17.2. reprezentare grafică sau o combinaţie a lor) i se atribuie un nume format din maxim 31 caractere. elementele glosarului sunt disponibile numai pentru documente bazate pe modelul respectiv. glosarul specific unui model (spre exemplu. termeni de specialitate cu frecvenţă mare. prin care este invocat ulterior. Utilizarea glosarului Glosarul serveşte la stocarea textelor sau desenelor care sunt adesea folosite. numele şi adresa firmei. 2. • se selectează opţiunea ADD. într-un model de scrisoare comercială). anumite formule standard de încheiere a scrisorilor. glosarul global care este ataşat implicit modelului NORMAL. adrese poştale. Ştergerea unui element aflat în glosar se realizează astfel: 95 . Inserarea elementelor se poate face în: 1. Crearea unui glosar se realizează astfel: • se selectează textul sau reprezentarea grafică dorită. figuri sigle etc. astfel încât să poată fi rapid inserate în document (de exemplu. În acest caz. se doreşte introducerea în text a unei ecuaţii care să prezinte calculul adaosului comercial procentual. iar elementele din acest glosar sunt disponibile pentru toate documentele. profitul şi preţul de cumpărare al bunurilor. 2.). cunoscându-se volumul cheltuielilor totale.Combinaţie taste CTRL+săgeată sus Efect Un pixel în sus Spre exemplificare. texte cu paginaţie particulară. semnături. • se tastează numele de apel al elementului în zona Name.

Etapele în elaborarea fuzionării sunt următoarele: 1. • se selectează opţiunea Delete. • în continuare. păstrându-se numele pe care-l avea anterior. unul principal (care conţine textul comun) şi altul secundar. sursă sau bază de date. Imprimarea conţinutului glosarului se poate realiza prin activarea opţiunilor File / Print / Autotext. • se selectează elementul prin invocarea denumirii vechi şi se cere ştergerea sa din glosar. • se activează Edit Autotext şi se selectează sau se tastează numele elementului de inserat. Modificarea numelui atribuit unui element din glosar se face astfel: • elementul se inserează în glosar cu un nou nume. • se activează opţiunea Insert. în mod obişnuit.3. Documentul principal poate beneficia de atribute de formatare text sau de obiecte legate şi incluse. se introduce în glosar elementul astfel modificat. Modificarea conţinutului unui element din glosar se face astfel: • se inserează în text elementul dorit şi se produc modificările dorite. Pentru inserarea într-un text a unui element din glosar. 2. Fuzionarea documentelor Word Fuzionarea reprezintă operaţia de unire a două documente.• se activează Edit / Autotext şi se selectează numele elementului de şters. Se procesează documentul principal. Modificarea glosarului vizează două aspecte: modificarea conţinutului şi modificarea numelui (redenumire). se procedează astfel: • se poziţionează cursorul în locul dorit. Poziţiile în care vor apare elementele variabile vor fi marcate temporar cu spaţii sau pur şi simplu nu se va ţine cont de acestea. 96 .

opţiune prezentată în figura 2.. imagine prezentată în figura 2.33. Figura 2. se va alege butonul Active Windows. opţiunea Mail Merge.33. cu ajutorul opţiunii Mail Merge. rubrica Data Source.34. butonul Get Data.. iar prin acţionarea butonului Create Main Document se va propune crearea unui nou document principal. iar din lista de opţiuni se va alege From Letters. din meniul Tools.. alegându-se din lista afişată Create Data Source. Pentru ca documentul creat anterior să fie interpretat ca fiind principal.Documentul va fi declarat principal. dacă se doreşte realizarea unei noi baze de date. 97 .. cu ajutorul meniului Tools. 2.. Se creează fişierul de date (sau baza de date). Fereastra Mail Merge care permite declararea documentului principal Rubrica Main Document va fi activată prin acţionarea butonului Create.

Figura 2. se va propune salvarea pe disc a structurii bazei de date. Aceste câmpuri predefinite pot fi păstrate sau anulate. calea şi discul. în ultima situaţie. din caseta Create Data Source. Implicit Word propune mai multe câmpuri predefinite (afişate în engleză) în rubrica Field Name In Header Row (Title. Company.). precizând câmpurile dorite în rubrica Field Name. Noile câmpuri se vor înscrie în rubrica Field Name. după care se va confirma operaţiunea. Job Title. Trecerea de la o rubrică la alta de face printr-un TAB sau prin deplasarea 98 . deci se vor specifica: numele fişierului.34. apăsând butonul Edit Data Source. se va poziţiona pe opţiunea Open Data Source. First Name. creată anterior. Adress1 etc. Se declară. validându-se apoi fiecare dintre acestea. se va apăsa butonul OK. Această operaţiune se face prin caseta de culegere Data Form (prin completarea diverselor rubrici). După ce toate câmpurile au fost declarate. Last Name. prin apăsarea succesivă a butonului Remove Field Name. în continuare. după care se poate trece la încărcarea bazei de date (popularea cu înregistrări). până la eliminarea completă a respectivelor câmpuri. Fereastra Create Data Source Dacă utilizatorul doreşte deschiderea unei baze de date. prin acţionarea butonului Add Field Name. Automat. structura bazei de date.

aferentă opţiunii Mail Merge. se produce un document nou (From Letters1). printr-o nouă bară de butoane se poate modifica structura bazei de date. O altă variantă este reprezentată de alegerea butonului Merge. Fuziunea poate fi verificată. înainte de a ajunge la documentul principal (Mail Merge Main Document). se apasă pe butonul Insert Merge Field. numite şi Merge Field. Înregistrarea curentă poate fi ştearsă prin acţionarea butonului Delete. Aceste structuri pot fi inserate prin 99 . Acest lucru se face prin poziţionarea pe textul unde se doreşte a fi inserat câmpul variabil. prin acţionarea butonului din linia de fuziune. care dă posibilitatea de sortare crescătoare a bazei (Sort Ascending) sau descrescător (Sort Descending) se pot localiza anumite înregistrări (Find Records). din meniul principal Tools. din caseta cu acelaşi nume. afişat în linia de butoane de fuzionare. Validarea înregistrării se face prin butonul OK – atunci când se doreşte încheierea operaţiunii de culegere a datelor – sau prin butonul Add New. când se doreşte adăugarea înregistrării la baza de date. prin apăsarea butonului Find. 3. În caseta de culegere se pot face căutări. 4. Se continuă. Ultima variantă presupune alegerea şi validarea butonului Merge. butoane (Record) aflate în partea inferioară a casetei. după care se alege din lista respectivul câmp. Parcurgerea înregistrărilor se poate realiza prin activarea butoanelor de deplasare în baza de date. În urma fuziunii documentelor. Documentele sunt fuzionate prin acţionarea butonului Merge to New Document. Se ajunge la documentul principal (butonul OK aferent casetei Data Form sau butonul-pictogramă Mail Merge Main Document din grila de culegere tabelară) şi se inserează câmpurile de fuziune. Documentul principal poate conţine structuri condiţionale de tip IF şi structuri interactive de tip ASK. pe baza valorilor înregistrate într-un câmp sau altul. acest lucru fiind posibil prin butonul View Source. Pe ecran aceste câmpuri apar identificate prin încadrarea lor între semnele << >>. aferent rubricii Merge the Data to the Document.mouse-ului. dacă nu conţine erori şi poate fi simulată. prin inserarea unui alt câmp (Manage Fields). La acest nivel. din caseta Mail Merge Helper. Un alt mod de culegere de date este aferent principiului tabelar de ordonare a datelor. până când toate câmpurile „de fuziune” au fost inserate.

se pot aplica filtre care selectează înregistrările. Acest lucru este posibil prin meniul Tools.. Pentru a privi în ansamblu un document. Sintactic. înainte de a fi fuzionate. se procedează astfel: ♦ se tastează. se obţine mărirea vitezei de reacţie referitoare le defilarea. conţinutul documentului. altfel text fals.Else este de forma: {IF{MERGEFIELD câmp_fuziune} = constantă „text inserat. 2. Utilizând vizualizarea ierarhizată. prin promovare (Promote) sau retrogradare (Demote). Ierarhizarea cuprinde detalierea titlurilor. putând extinde ierarhia la cerere. La acest nivel (caseta Query Options) se precizează câmpul pe baza căruia se filtrează înregistrările (Field) a operatorului de comparaţie (Comparaison) şi a valorii cu care câmpul în cauză se compară (Compare To). Caseta de interogare poate permite şi formularea unor criterii compuse prin completarea mai multor rânduri de restricţii înlănţuite de operatorii logici And / Or. Pentru a restricţiona fuziunea. Linia de butoane aferentă operaţiei de ierarhizare are în conţinut următoarele elemente: 100 . respectiv.. opţiunea Mail Merge şi butonul Query Options din caseta Mail Merge Helper.selecţionare din listă. dacă condiţie. în urma apăsării butonului Insert Word Field. ♦ se ierarhizează.. Pentru a realiza ierarhizarea.Then. eventual.4. comparativ cu corpul de text. în cazul când condiţia este adevărată” „text inserat. în cazul în care condiţia nu este adevărată”}. conform unor criterii stabilite. se poate restrânge ierarhia încât să fie afişate numai titlurile principale şi. atunci text adevărat. desemnează titlurile.. câte o linie de text. în mod clasic. o structură condiţională de tip If. Casetele de dialog specifice conduc la crearea acestor structuri speciale. Ierarhizarea documentelor Word Vizualizarea ierarhizată oferă un mod diferit de trecere în revistă a unui document. deplasarea textului şi schimbarea ierarhiei termenilor. Comutarea în vizualizarea ierarhizată se realizează alegând din linia de meniuri View opţiunea Outlines.

În acest moment. Figura 2.. se va afişa pe ecran fereastra prezentată în figura 2... Show All Headings Show First Line Only Acţiune Promovare titlu pas cu pas Retrogradare titlu pas cu pas Retrogradare titlu la nivel corp de text Deplasare înainte (în sus) a titlului Deplasare înapoi (în jos) a titlului Afişare / restrângere subdocumente Afişare titlu 1.35. Afişarea tuturor categoriilor de titluri Afişarea primei linii Pentru formatarea ierarhiei.35. 2. 2.Buton Mesaj calculator Promote Demote Demote to Body Text Move Up Move Down Expand /Collapse Show Heading 1. Fereastra Style care permite stabilirea ierarhiei 101 . . utilizatorul va proceda la alegerea din meniului Format a opţiunii Style.

prezentată în figura 2. Procedura care trebuie urmată. de unde se doreşte a se demara inserarea. 2. aceasta conţinând următoarele etape: ♦ utilizatorul va poziţiona prompter-ul mouse-ului în zona de document. utilizate la realizarea documentului Word.5.5. legendelor.. aferente unui stil existent.Butonul New permite definirea unui nou stil specific utilizatorului. utilizatorul va avea în vedere verificarea stilurilor (Heading 1 – Titlul 1 până la Heading 9 – Titlul 9). trebuie să fie respectată. Organizarea unui document Word Organizarea unui document Word constă în crearea cuprinsului sau a tablei de materii. ♦ din linia de meniuri va alege următoarea succesiune de opţiuni Insert / Index and Tables.36. pentru realizarea automată a cuprinsului. 102 . subcapitole în ordinea în care acestea apar. va selecta fişa index Table of Contents.1.). în documentul creat anterior. indecşilor. Confirmarea opţiunilor utilizatorului se va realiza prin acţionarea butonului Apply. a referinţelor încrucişate şi a tabelei sau a listei de figuri. ♦ în fereastra care apare pe ecran. Modify permite alterarea proprietăţilor (tip de caracter. 2. Cuprinsul sau tabela de materii Tabela de materii permite afişarea titlurilor de capitole. iar Delete va produce prin acţionare eliminarea stilului selectat. Înainte de generarea cuprinsului. dimensiune etc.

Fancy etc) şi sunt menţionate nivelele stilurilor utilizate la realizarea documentului (Show Levels.36. Clasic. opţiunea Caption. utilizatorul decide dacă doreşte sau nu să se afişeze numărul paginii de unde începe fiecare stil (Show Page Number). Crearea legendei Introducerea legendelor într-un document Word se realizează cu ajutorul comenzii Insert. dacă să se ordoneze automat sau nu alinierea numerelor de pagină în partea dreaptă a fiecărui stil (Right Align Page Numbers).5.Figura 2.37. în exemplu nostru au fost utilizate 7 stiluri). 103 . pe ecran făcându-şi apariţia fereastra prezentată în figura 2. Fereastra Index and Tables ♦ se selectează un format din cadrul celor disponibile (Template. în parte. 2.2. ♦ se acţionează butonul OK. În cadrul fişei index anterioare.

Ştergerea etichetelor de care utilizatorul nu mai are nevoie se realizează prin acţionarea butonului Delete Label. specifice utilizatorului. ♦ se activează opţiunea Index and Tables. Operaţiunea de creare a unei legende se finalizează prin acţionarea butonului OK.3. O ultimă opţiune disponibilă în fereastra Caption este reprezentată. care vor fi numerotate automat. Introducerea şi crearea indexului se realizează astfel: ♦ se poziţionează cursorul unde se doreşte a fi inserat indexul. Fereastra Caption Utilizatorul va selecta din caseta Label una din etichetele implicite (Figure.37.38. Poziţionarea poate fi realizată în partea de sus a imaginii (Above selected item) sau faţă de cea de jos (Below selected item). 104 . Crearea de indecşi Un index oferă utilizatorilor informaţia care priveşte numerele de pagină pentru elementele dorite a fi parcurse într-un document imprimat. Tabel. 2. prin poziţionarea şi acţionarea butonului New Label se va deschide o fereastră de introducere.5.Figura 2. prezentată în figura 2. Equation). În cazul în care se doreşte definirea unei alte etichete.. aferentă meniului Insert. care permite crearea unei noi etichete. ♦ se acţionează fişa index Index. modalitatea de plasare a etichetei faţă de imagine.

Figura 2. figura 2. iar apoi din caseta Mark Index Entry. se acţionează pentru a marca o intrare asupra butonului Mark.38.. 105 .39. Indecşii se pot actualiza prin selectarea textului şi acţionarea tastei funcţionale F9. controlul fiind dat casetei Index and Tables. ♦ se închide caseta Mark Index Entry cu Close. ♦ se validează acţiunea de indexare cu butonul OK. Activarea opţiunii Index and Tables ♦ se alege butonul Mark Entry. ♦ se selectează cuvântul care se doreşte a constitui intrare în index. repetându-se operaţia până la momentul în care nu mai sunt intrări în index.

Referinţe încrucişate Referinţele încrucişate reprezintă apelul efectuat la un element aflat la o altă locaţie în acelaşi document.4. ♦ se alege Cross reference din meniul Insert şi se selectează informaţia pentru referinţa încrucişată.40.Figura 2. Fereastra care permite constituirea indecşilor 2. Figura 2.39. Fereastra Cross-Reference 106 . Această fereastră afişată pe ecran este prezentată în figura 2.5.40. Se procedează astfel: ♦ lângă cuvântul care va fi referit încrucişat se tastează $$ vezi şi “ (inclusiv ghilimelele).

♦ Ultima fază este selectarea elementului specific la care doriţi să faceţi referinţă. numere de pagină sau identificări de titluri. Se procedează astfel: ♦ poziţionare punct de inserare. ♦ din meniul Insert se alege comanda Index and Tables. acolo unde se doreşte inserarea cuprinsului figurilor. Această fereastră este prezentată spre studiu în figura 2. iar apoi se alege un format. ecuaţie). tabel. Figura 2. ♦ validarea acţiunii prin activarea butonului OK. ♦ în fişa index Table of Figure se selectează tipul de legendă (figură. Word afişând formatul selectat. puteţi construi un cuprins al figurilor sau tabelelor cu care aţi lucrat. Dacă aţi folosit comanda Caption din meniul Insert şi aţi creat legende. Fereastra Index and Tables–Tables of Figure 107 .5. Crearea tabelei de figuri Un tabel de figuri afişează elementele cu legende în ordinea în care acestea apar în document.41.5..41.Informaţia pe care doriţi ca Word să o insereze şi să o actualizeze poate consta în titluri (Heading text). 2.

care conţine elemente integrate de tipul unor desene (realizate cu Paintbrush. creată de o aplicaţie sursă sau server şi folosită de una sau mai multe aplicaţii destinaţie sau client. Conţinutul zonei Clipboard se poate salva pe disc într-un fişier cu extensia . secvenţe audio etc. Tehnologia OLE (Object Linking and/or Embedding) reprezintă conceptul de la care au plecat realizatorii produsului program în dorinţa utilizatorului de a obţine un document complex. Un obiect încapsulează informaţii referitoare la aplicaţia care l-a creat. Windows foloseşte pentru transferul datelor o zonă de memorie internă. Un obiect reprezintă o entitate software distinctă.6. Rezultă că OLE reprezintă un set extensibil de protocoale de comunicaţie între aplicaţii. Comunicarea între aplicaţiile Windows Interfaţa grafică Windows oferă avantajul incontestabil de a face ca datele din diverse aplicaţii să fie portabile. 108 . tabele (realizate cu ajutorul procesorului de tabele Lotus sau Excel). CLP. informaţii native – utile aplicaţiei server şi informaţii de prezentare – utile aplicaţiei client. imagini. acestea se pot depune în memoria tampon ( cu comenzile Edit – Cut sau Edit – Copy). desene.2. După selectarea unui grup de date. OLE reprezintă facilitatea prin care mai multe aplicaţii pot comunica. Un document complex reprezintă un document special. partajabile cu alte programe care rulează sun Windows. grafice (realizate cu MS-Graph). grafice. Aceste protocoale permit unei aplicaţii să folosească servicii oferite de alte aplicaţii. Protocoalele OLE sunt implementate prin biblioteci de tip DLL. MS-Draw sau cu PowerPoint). care conţine mai multe tipuri de informaţii: texte. Alte exemple se pot referi la tabele. Această zonă de memorie (buffer) este gestionată de un program numit Clipboard Viewer care se găseşte în grupul de aplicaţii Main. OLE este un acronim folosit pentru a desemna un „obiect legat şi inclus”. Un exemplu edificator este un document realizat cu un procesor de texte (de exemplu Word). baze de date sau aplicaţii multimedia care să folosească câmpuri de tip OLE. schimbând informaţii între ele. pentru stocarea temporară a acestora. iar de acolo datele se pot transfera în zona desemnată de utilizator ca destinaţie (prin comenzile Edit – Paste sau Edit – PasteSpecial).

7. Pentru un obiect legat. sau să găsească şi să demareze aplicaţia care a creat tipul respectiv de dată. fereastra este. în momentul instalării în sistem. pentru a prezenta sau afişa un obiect. Informaţiile din baza de date se referă la numele şi adresa aplicaţiei server. 109 . stochează şi prezintă obiectele realizate de aplicaţiile server într-un document complex. de obicei. Aplicaţiile client sau destinaţie sunt acelea care primesc. aplicaţia responsabilă cu aceste tipuri de date va fi pornită automat (la un dublu click) . Un astfel de document complex foloseşte facilităţile unor aplicaţii OLE diferite. pentru a manipula diferitele tipuri de date. Când utilizatorul a efectuat un dublu click pe un obiect legat. Tehnica Clipboard şi Ole O aplicaţie OLE implementează. poate genera actualizarea sa în obiectul legat.Aplicaţiile server sau sursă sunt acelea care creează. Când aplicaţia server este apelată într-o aplicaţie client. clientul apelează aplicaţia server ori de câte ori utilizatorul doreşte să modifice conţinutul obiectului inclus. iar porţiunea legată din fişier va fi selectată automat. editează diferite tipuri de obiecte pentru aplicaţiile client. Un document care foloseşte obiecte legate şi / sau obiecte incluse şi care conţine mai multe tipuri de informaţii se numeşte document complex. numai aplicaţia server putând să interpreteze şi să manipuleze aceste informaţii. Pentru un obiect inclus. Informaţiile de prezentare sunt cele de care are nevoie aplicaţia client. 2. Informaţiile native sunt informaţiile necesare pentru a recrea un obiect. Fiecare aplicaţie server se înregistrează într-o bază de date. în mod normal. orice modificare care se face asupra elementelor lui în documentul server. Utilizatorul care lucrează cu document complex nu are nevoie să-şi pună problema compatibilităţii între datele pe care le foloseşte. clasele de obiecte pe care aplicaţia le poate crea. următoarele comenzi ca parte a meniului EDIT şi INSERT. precum şi operaţiile pe care aplicaţia le poate efectua asupra obiectelor respective. dimensionată astfel încât obiectul corespunzător să fie vizibil (facilităţi OLE 1). care conţine tipul de date diferite. întreg fişierul legat este încărcat. Ori de câte ori utilizatorul decide să lucreze cu o parte a documentului complex.

Avantajele abordării OLE sunt: ♦ utilizatorul apelează în cadrul documentului pe care-l elaborează la alte aplicaţii care permit să creeze şi să integreze şi alte tipuri de informaţii. Această comandă este opţională Transferă un obiect din Clipboard într-un document sau inserează o legătură la un obiect.Comenzile de transfer a informaţiilor sunt prezentate în tabelul următor: Comanda Copy Cut Paste PasteLink Link Descriere Copiază un obiect dintr-un document în Clipboard Înlătură un obiect dintr-un document şi îl plasează în Clipboard Copiază un obiect din Clipboard în document Inserează o legătură (link) între un document şi fişierul care conţine un obiect Face posibilă schimbarea opţiunilor de actualizare a legăturilor. anularea legăturilor. ♦ actualizarea unui obiect legat (linked object) se poate face imediat. scriere artistică. desene. Un obiect integrat cu facilitatea OLE 2 va putea fi prelucrat în cadrul documentului unde a fost introdus (meniurile documentului se personalizează în raport cu aplicaţia server demarată). păstrându-se numai informaţiile de legătură şi de prezentare referitoare la un obiect. ♦ fişierele document devin compacte (folosind mecanismul de linking). actualizarea obiectelor legate. 110 . editare de ecuaţii). ♦ aplicaţiile fie ele client sau server se pot specializa (grafice. Insert Object Paste Special Facilitatea OLE 1 permite comutarea automată la momentul apelării aplicaţiei originare a obiectului. folosind formatul datelor ales de utilizator dintr-o casetă de dialog. fără a fi lansat programul din care provine. Această comandă este opţională. repararea legăturilor rupte şi activarea verbelor asociate cu obiectele legate Startează aplicaţia server aleasă de utilizator dintr-o casetă de dialog şi include într-un document obiectul produs de server.

Teste de autoevaluare 1. 3. 2. 111 . Crearea cuprinsului. 2. legendei şi a tabelei de indecşi. Cum se realizează comunicarea între aplicaţiile Windows? Caracterizaţi tehnica OLE.8. 6. fără a cunoaşte unde se află informaţia originală. Care sunt funcţiile unui procesor de texte? Cum se creează un document Word? Ce reprezintă formatarea caracterelor şi a paragrafelor? Cum se realizează un antet şi un subsol de pagină? Prezentaţi şi caracterizaţi tabelele care pot fi realizate în Word. 7. 8. 5.♦ obiectele incluse (embedding objects) pot fi transferate uşor altor utilizatori care pot edita obiectul. 4.

Un procesor de tabele reprezintă o aplicaţie informatică care permite lucrul cu foi de calcul divizate în linii şi coloane. VisiCalc. într-o mare diversitate de structuri: bugete. care este produsul cu cea mai mare răspândire. se constată plasarea pe primul loc a produsului EXCEL al firmei Microsoft. a fost lansat în 1978. urmat de Quattro Pro 5. PROCESORUL DE TABELE EXCEL În practică se recurge frecvent la întocmirea de lucrări având o formă tabelară. astfel încât ele oferă actualmente.0 al firmei Borland. Primul procesor de tabele. bilanţ. facturi etc. facilităţi de generare de reprezentări grafice şi de gestiune simplificată de baze de date. având însă multiple avantaje faţă de acesta. prezintă. de analiză şi de modelare. aşa cum este Excel. alături de funcţiile de procesare de tabele. 112 . Analizând procesoarele de tabele pentru Windows. pe piaţă există mai multe procesoare de tabele dezvoltate de diverse firme de software. Fiecare foaie de calcul conţine o reţea de linii care împarte foaia în coloane şi linii. 16 foi de calcul libere. balanţe de verificare. considerat a fi cel mai bun pentru lucrul în grup şi de Lotus 1-2-3. fiind exploatat pe calculatoare de tip Apple II. în agenda de lucru care apare pe ecran în momentul lansării programului numite Book1. O asemenea foaie seamănă foarte mult cu un tabel întocmit pe hârtie. în care se pot introduce informaţii de tip numeric sau text. al firmei Lotus. Această constatare a stat la baza conceperii procesoarelor de tabele. analize. Datorită succesului de care s-au bucurat încă din momentul apariţiei. Un program de calcul electronic.3. considerat a fi cel mai bine adaptat lucrărilor de birotică individuală. Performanţele acestei categorii de produse informatice au cunoscut o extindere continuă.

C4:H12 defineşte câmpul format din 54 de celule. Alături de foile de calcul. Posibilul conţinut al unei celule al foii de calcul Excel 113 . iar liniile prin numere (de la 1 la 16384). numere. adică prin coordonatele coloanei şi liniei la care se găseşte (de exemplu. delimitate prin caracterul ":" (de exemplu.1% din lungimea ei totală..1. Structura foii de calcul Excel Foaia de calcul reprezintă documentul principal care se utilizează în EXCEL. pentru a stoca şi manipula date..1. A8).3. elemente prezentate grafic în figura 3. numărul lor nefiind limitat decât de memoria disponibilă a calculatorului. Un câmp (plajă de celule) este identificat prin coordonatele a două din colţurile opuse. Pe un monitor de 15” se pot afişa simultan 9 coloane şi 18 linii din foaia de calcul.1.AB. care începe de la celula C4 şi care se încheie cu celula H12).15 cm. . O foaie de calcul este alcătuită din celule organizate în linii (16384) şi în coloane (256). Celulele pot fi grupate în câmpuri (blocuri rectangulare de celule). Coloanele au o lăţime de 2.IV).6 cm.AA.. Cele 9 coloane reprezintă 4% din lăţimea totală a foii de calcul. date calendaristice) sau formule de calcul. Iar liniile o înălţime de 0. Ea face parte întotdeauna dintr-un clasor. dintr-un clasor mai pot face parte: foi grafice. iar cele 18 linii reprezintă 0.C.. .B. foi pentru zone de dialog şi module Visual Basic. Coloanele sunt identificate prin una sau două litere (A. O celulă poate conţine informaţii (text. Figura 3. O celulă este identificată prin referinţa sa.

de exemplu. Executând un click pe căsuţa meniului de control. Butoanele de dimensionare sunt utilizate pentru redimensionarea ferestrei Excel. se obţine accesul la comenzile acestui meniu. în acest caz Microsoft Excel. Dacă se acţionează cu mouse-ul butonul Minimize. Un click cu mouse-ul pe butonul Restore va determina ca fereastra programului Excel să ocupe o porţiune mai mică decât cea actuală.2. fereastra programului Excel se va reduce la o pictogramă situată pe suprafaţa de lucru (Desktop) a programului Windows. Butoanele care apar în bara de titlu reprezintă meniul de control şi butoanele de dimensionare.Fereastra procesorului de tabele EXCEL prezentată în figura 3. iar butonul Restore se transformă în butonul 114 . Control Panel. este compusă din următoarele elemente: Figura 3. permiţând şi trecerea către o altă aplicaţie Windows în curs de execuţie sau executarea unui program utilitar ca. Fereastra procesorului de tabele Excel ♦ Linia (bara) de titlu se numeşte astfel. deoarece aici se afişează numele programului care rulează în fereastră.2.

în colţul din dreapta jos. Conţine butoane care îndeplinesc anumite funcţii în momentul în acre este acţionat mouse-ul. care are propria căsuţă cu meniul de control. pentru aranjarea în pagină a celulelor foii de calcul. Linia de instrumente standard are ca scop efectuarea rapidă a unora dintre operaţiile curente prin activarea cu mouse-ul. Fereastra de document. vizualizarea şi modificarea conţinutului celulelor. în principal. iar al patrulea pentru a tipării agenda de lucru. Linia cu instrumente de aranjare în pagină.♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Maximeze (folosit pentru a readuce fereastra la dimensiunea maximă). există o căsuţă de dimensionare care modifică dimensiunile şi forma ferestrei document. aferentă foii de calcul curente (active). al doilea instrument este pentru deschiderea unei agende de lucru deja existente. primul instrument deschide o nouă agendă de lucru. Fereastra document Când se lansează programul sub bara de formule apare o nouă fereastră document care conţine o agendă de lucru liberă. Linia de formule: serveşte pentru introducerea datelor. Sub linia de instrumente standard se află bara cu instrumente de aranjare în pagină. La intersecţia barei de derulare pe orizontală cu cea de derulare pe verticală. propriile butoane de dimensionare şi afişează numărul foii de calcul ca nume temporar al agendei de lucru (Book1). 3. Linia de stare: furnizează permanent informaţii legate de modul de lucru curent. La baza ferestrei document se află butoanele de derulare a etichetelor utilizate pentru activarea foilor de calcul ale agendei. În partea dreaptă a ferestrei Document se află o bară de derulare pe verticală pentru trecerea la liniile noi din foaia de calcul curentă. Spre exemplu. Linia derulantă a reprezentărilor foilor componente ale clasorului. Linia de meniuri ale aplicaţiei conţine meniurile derulante ale programului Excel.2. numită astfel întrucât butoanele ei sunt folosite. propria bară de titlu. al treilea pentru a salva agenda de lucru curentă. 115 .

Combinaţiile de taste pentru deplasarea indicatorului de celulă sunt prezentate în tabelul următor:
Tasta → sau Tab ← sau Shift + Tab ↑ ↓ Home Ctrl + Home Ctrl + End sau End, Home Page Up Page Down Ctrl + → sau End, → Ctrl + ← sau End, ← Ctrl + ↑ sau End, ↑ Ctrl + ↓ sau End, ↓ Locul indicatorului de celulă O celulă spre dreapta O celulă spre stânga O celulă în sus O celulă în jos În celula din coloana A a liniei curente În prima celulă A1 a foii de calcul În colţul din dreapta jos a zonei active a foii de calcul În celula situată în aceeaşi coloană, cu un ecran mai sus În celula situată în aceeaşi coloană, cu un ecran mai jos Spre dreapta, pe aceeaşi linie, în prima celulă ocupată, care este precedată ori urmată de o celulă liberă Spre stânga, pe aceeaşi linie, în prima celulă ocupată, care este precedată ori urmată de o celulă liberă În sus, pe aceeaşi coloană, în prima celulă ocupată, care este precedată ori urmată de o celulă liberă În jos. pe aceeaşi coloană, în prima celulă ocupată, care este precedată ori urmată de o celulă liberă

Activarea unei comenzi din linia de meniuri, prezentată în figura 3.3., se poate realiza astfel: - cu ajutorul mouse-ului; - de la tastatură, tasta ALT şi apoi litera subliniată din meniu.

116

Figura 3.3. Modul de activare al unei comenzi din linia de meniuri Excel

Fiecare opţiune care figurează în linia de meniuri deschide, în momentul selecţiei sale, o listă de comenzi disponibile (exemplu: View). Comenzile afişate în gri nu sunt disponibile în momentul respectiv (exemplu: Comments). Punctele de suspensie care apar după anumite comenzi indică faptul că execuţia acestora va fi precedată de apariţia unei casete de dialog, prin care se vor solicita precizări suplimentare (exemplu: Header and Footer...). Tasta sau combinaţia de taste care este afişată după anumite comenzi permit realizarea comenzilor direct de la tastatură, fără a mai fi necesară deschiderea barei de meniuri. Triunghiul care apare in partea dreaptă a unor comenzi (de exemplu, Toolbars) indică faptul că respectiva comandă conţine opţiuni suplimentare. Pentru a obţine într-o celulă rezultatul unui calcul, trebuie să se plaseze în aceasta formula corespunzătoare operaţiei. O formulă trebuie sa înceapă cu semnul „=" şi este formată din cel puţin un operator şi un argument. Formula nu trebuie să includă spaţii sau virgule şi nu trebuie să conţină propria sa adresă. Un argument reprezintă un număr, o adresă de celulă, un nume de câmp sau o funcţie.
117

Operatorii de calcul disponibili în foaia de calcul sunt, în ordinea priorităţii de evaluare, următorii: % (procent) ^ (ridicare la putere) + (adunare) - (scădere) * (înmulţire) / (împărţire) exemplu: 2% exemplu: 2^4 exemplu: 2 + 4 exemplu: 2 - 4 exemplu: 2 * 4 exemplu: 2 / 4 0,02 16 6 -2 8 0,5

3.3. Operaţii de bază cu foaia de calcul Excel
3.3.1. Selectarea datelor din foaia de calcul Înainte de a putea introduce date sau folosi majoritatea comenzilor în Microsoft Excel, trebuie selectate celulele/obiectele respective, figura 3.4., astfel:

Figura 3.4. Selectarea celulelor sau a obiectelor din foia de calcul

♦ selectarea unei celule se realizează prin clic pe celula respectivă; ♦ selectarea unei plaje de celule(adiacente) se realizează prin clic pe prima celulă şi apoi glisare (↓, →, ), până la ultima celulă din câmp; ♦ selectarea de celule/plajă de celule neadiacente se realizează prin selectarea primei plaje/celule, după metoda prezentată mai sus,
118

acţionarea tastei CTRL, înainte de eliberarea butonului stâng al mouse-ului şi menţinerea tastei CTRL apăsate până se selectează, rând pe rând, şi celelalte celule / plaje; ♦ selectarea unui întreg rând: clic pe numărul (1, 2 ...) rândului; ♦ selectarea mai multor rânduri/coloane: clic pe numărul primului rând, apăsarea tastei CTRL, înainte de a elibera cursorul de mouse, menţinerea ei în această poziţie în timp ce se clichează succesiv, pentru selectarea celorlalte rânduri/coloane; ♦ selectarea unei întregi coloane: clic pe litera (A, B, C...) corespunzătoare coloanei; ♦ selectarea întregii foi: clic pe butonul de selecţie globală (echivalent cu comanda Edit; Select All). Utilizatorul trebuie să cunoască faptul că selectarea tuturor celulelor din foaia de calcul se aplică frecvent la stabilirea formatului global, de exemplu, modificarea tipului de caracter pentru întreaga foaie de calcul. 3.3.2. Introducerea şi editarea datelor La introducerea unei informaţii într-o nouă foaie de calcul, se selectează celulele în care această informaţie trebuie să apară. În momentul în care se începe tastarea, caracterele tastate apar atât în celulele selectate, cât şi în bara de formule de deasupra. Când se activează în acest mod bara de formule, Excel afişează casetele Cancel (anulare), Enter (introducere) şi Function Wizard (marcat cu fx), urmate de caracterele introduse şi de punctul de inserare (bara verticală clipitoare) în dreapta. Pe măsură ce se introduc caractere, Excel le afişează atât în bara de formule, cât şi în celula activă a foii de calcul. După ce s-a tastat informaţia dorită, pentru ca aceasta să rămână definitivă, în celula activă se execută click pe caseta Enter din bara de formule, sau se apasă tasta Enter, taste direcţionale. Când se introduce o informaţie într-o celulă, Excel verifică dacă ceea ce a fost introdus reprezintă o formulă care trebuie calculată. Această verificare este făcută pentru a clasifica data introdusă într-unul din cele trei tipuri de date: text, valoare sau formulă Într-o foaie de calcul se pot introduce două tipuri de date:
119

afişând concomitent ceea ce se tastează în celulă. ♦ formulă. prin clic pe √. 120 . Figura 3. În timpul introducerii datelor. linia de formule este activă.↑.5. →. Formulele. reprezentată printr-un text.♦ valoare constantă. În figura 3. Tastare în foaia de calcul a unor valori constante şi a formulelor Validarea datelor introduse se execută prin apăsarea tastei ENTER. fracţie sau o notaţie ştiinţifică. valoare numerică. ←. inclusiv o dată calendaristică. se poate observa procedura prezentată anterior. obligatoriu trebuie să înceapă cu semnul =. funcţii sau operatori care produc o nouă valoare. reprezentată printr-o secvenţă de valori. oră. din linia de formule sau prin acţionarea tastelor direcţionale ↓.5. adrese de celule.

fie la redimensionarea coloanei în care se află celula respectivă. se poate recurge. procedură care va produce continuarea automată a textului pe rândul următor).6. figura 3.. Introducerea textelor Programul Excel consideră ca fiind text orice dată care nu are forma unei formule sau a unei valori.3.. Tab-ul Alignment. Pentru ca o celulă să poată afişa tot conţinutul. el se va deplasa. în celulele libere aflate în partea dreaptă. În acest caz se parcurge traseul Format. dar în cadrul aceleiaşi celule. Cells. fie la continuarea automată a textului pe rândul următor. utilizate în foaia de calcul ca titluri şi denumiri. Acesta este aliniat implicit la stânga. 121 ..1. Atunci când celula din dreapta conţine date. marcare prin click a casetei Wrap Text.3. el trebuie precedat de un apostrof (de exemplu ‘34578). iar în cazul în care depăşeşte dimensiunea de afişare a celulei. Fişa index Alignment aferentă ferestrei Format Cells Pentru a introduce un număr ca text. virtual.6. textul este afişat trunchiat. Majoritatea datelor de tip text (etichetelor) constau dintr-o combinaţie de litere şi semne de punctuaţie sau de litere şi numere. tastându-se apoi textul de maxim 255 caractere. Figura 3. Procedura începe prin selectarea celulei.2..

July 04. în funcţie de formatul de introducere. fracţia va fi interpretată ca dată calendaristică. Programul Excel determină dacă data sau ora introdusă reprezintă o valoare sau text. % E $ spaţiu).3. Jul-04. 2004-07-04. reprezentând fracţiunea care sa scurs dintr-un interval de 24 de ore. Introducerea datelor calendaristice./ ( ) .3. Datele calendaristice sunt memorate sub formă de numere. 2004. 7/4/2004 sau Sunday. Introducerea numerelor O valoare numerică se introduce selectând celula dorită şi tastând respectivul şir numeric. secundă Datele calendaristice se pot introduce sub formă de text.1E+3 . dar nu se vor putea utiliza în calcule efectuate folosind formule. Procedura efectivă de introducere a datelor calendaristice este următoarea: ♦ se selectează celula. 3. Procedura corespunzătoare introducerii şirurilor de caractere numerice este următoarea: ♦ se selectează celula.2. Pentru a introduce o valoare negativă. 3 3/5 Trebuie reţinut faptul că atunci când se introduc fracţii subunitare se va tasta ca parte întreagă cifra 0 (0 1/3). în caz contrar (tastare 1/3). Numerele pot include caracterele numerice de la 0 la 9 şi caractere speciale (+ . 2004.3. în celulă apărând următorul şir 3-Jan. minut. ♦ se tastează numărul.25%. Excel recunoaşte următoarele formate pentru ore: 8:38 PM. 122 .2. Excel recunoaşte următoarele date pentru formatele calendaristice: July 4. numărul va începe cu semnul -. oră. programul nu va putea calcula diferenţa dintre ele cu formula. De exemplu: dacă se introduc două date ca valori. se poate utiliza o formulă care să scadă data mai veche din cea mai recentă şi să furnizeze numărul de zile rezultat. 8:38:43 PM. 20:39:30.3. July 04. 20:39. orele sunt memorate sub formă de fracţii zecimale. Exemplu: 1. reprezentând numărul de zile care s-au scurs de la o dată de referinţă.2. 2. Dacă cele două date sunt sub formă de text.

3. * pentru operaţia de înmulţire. 123 .4. utilizând. pentru a crea o formulă în celula C10. / pentru operaţia de împărţire. ele trebuie separate printr-un spaţiu. de exemplu. Figura 3. Alte formule simple conţin valori sau adrese de celule care conţin valori separate de unul sau mai mulţi dintre următorii operatori matematici: + pentru operaţia de adunare. Dacă se doreşte introducerea datei şi a orei în aceeaşi celulă. 3. care să înmulţească valoarea introdusă în celula A10 cu valoarea introdusă în celula B10 se introduce în C10 = A10 * B10. respectiv hh:mm:ss.7. formatul ll/ zz / aa.♦ se tastează data/ora. În figura 3. Introducerea formulei de calcul pentru un produs între două celule De exemplu. Introducerea formulelor Formula începe cu semnul = pentru a avertiza programul că urmează o formulă şi nu un text sau o valoare. ^ pentru operaţia de ridicare la putere. pentru operaţia de scădere. de regulă.7 se poate observa exemplul enunţat anterior. Cele mai simple formule sunt cele în care semnul egal este urmat de o funcţie încorporată. SUM (însumare. ca.2. adunare) sau AVERAGE (medie).

Introducerea diferitelor tipuri de date într-o formulă se face respectând următoarele convenţii: . operatori. funcţii. ♦ linia de formule devine activă. Formula tastată poate conţine constante. absolute. ♦ se scrie formula de calcul. programul Excel afişează rezultatul calculului. Rezultatul aplicării procedurii de realizare a produsului După ce formula a fost introdusă în celula C10 a foii de calcul.Pentru a introduce formula în celula C10. se parcurg următoarele etape: 1. Rezultatul aplicării procedurii anterioare este afişat pe monitor.textul introdus este cuprins între apostrofuri (exemplu prezentat în figura 3.8. mixte. 2 Se tastează formula = A10 * B10. date calendaristice. în celula B6 se introduce formula = “Unitate de 124 . ♦ se tastează semnul = .8. Se selectează celula C10. fiind prezentat în figura 3. Figura 3.9. referinţe de celule/plaje de celule (relative. nominale). texte. Procedura generală de introducere a unei formule este următoarea: ♦ se selectează celula. în funcţie de valorile existente în celulele A10 şi B10.

datele calendaristice sunt convertite în numere. Rezultatul va consta în afişarea în celulă a numărului 800. introducerea unui număr într-o formulă se produce prin tastarea respectivului şir numeric. Rezultatul va consta în afişarea în celulă a textului Unitate de măsură .9.000. Exemplificare privind introducerea tipurilor de date într-o formulă Erorile care sunt semnalate la tastarea sau execuţia unei formule sunt menţionate în tabelul următor. Pentru rezolvarea unei astfel de formule. Figura 3. includerea datei calendaristice / orei impune scrierea acestora între ghilimele (în celula A5 formula introdusă este =”Editat astăzi”&”august-22-2004”). Formatul în acest exemplu este ll/zz/aa. În celula B7 se introduce formula = SUM(G8:G16)+611. Eroare # DIV/01 Cauza apariţiei erorii Formula încearcă să împartă o valoare la o celulă care conţine 125 . după care se calculează diferenţa.- - măsură”&”mii”&”lei”.mii lei (& realizează concatenarea şirurilor de caractere).611 deoarece suma valorilor din celulele G8-G16 este de 800.

un tip incorect de operator sau când se încearcă efectuarea unei operaţii matematice cu celule care conţin date de tip text. Apare la utilizarea unui tip incorect de argument într-o funcţie. se selectează celula / plaja respectivă. se utilizează asistentul de funcţii procedura Insert.. drept pentru care el este considerat ca adresă a unui nume de domeniu.Eroare #NAME? #NULL! #NUM! #REF! #VALUE! Cauza apariţiei erorii valoarea zero sau conţine spaţii. numit şi cursor de umplere este de forma unei cruci negre  şi apare numai atunci când se poziţionează indicatorul mouse-ului pe colţul din dreapta jos al celulei curente sau al ultimei celule dintr-un bloc de celule selectate. cum ar fi un argument de alt tip decât cel cerut de funcţie. Apare la introducerea unui caracter spaţiu acolo unde ar trebui să existe o virgulă. Acelaşi efect îl are şi indicatorul de celulă în formă de cruce albă care este tras peste o selecţie de celule. Apare când programul are probleme cu un număr dintr-o formulă. se va acţiona tasta F4. Pentru a transforma o referinţă relativă în absolută. Apare atunci când programul întâlneşte o adresă a unei celule invalide. Formula face referiri la un nume de domeniu care nu există în foaia de calcul. Dacă se doreşte utilizarea referinţelor nominale. Utilizarea facilităţii AutoFill Această facilitate este folosită în momentul în care în foaia de calcul trebuie introduse secvenţe de date calendaristice sau nume. 3.2. 126 sau se urmează .3. în timp ce linia de formule este activă.. Pentru a include referinţe la celule / plaje de celule. se tastează numele dorit sau se selectează acesta din lista referinţelor nominale. Referinţele incluse sunt relative. Function. Indicatorul AutoFill. pentru a separa adresele de celule utilizate ca argumente pentru funcţii.5. Acest cos apare când se introduce un nume de domeniu greşit sau când lipsesc ghilimelele la un text utilizat în formulă. Pentru a include funcţii.

se acţionează dublu clic în celula respectivă. conţinutul celulei se modifică prin tehnicile de editare texte cunoscute.. după extinderea domeniului cu AutoFill.10 pe rândul 10 se prezintă un exemplu de umplere automată a unei linii cu lunile anului 2004.3. Pentru a edita datele direct în celule. aceasta nu se poate deplasa simultan în ambele direcţii. permiţând astfel modificarea. Exemplu de completare automată cu lunile anului 2004 3. programul creează o serie (dacă cunoaşte valoarea iniţială a începutului de serie) în toate celulele selectate sau umple tot domeniul cu această valoare iniţială. Indiferent de modul de editare.Când se creează o serie cu indicatorul de umplere. Figura 3. sau se poate extinde deasupra sau dedesubtul domeniului de celule care conţine valorile iniţiale.10. 127 . dar nu se pot extinde seriile în două direcţii simultan. De exemplu. În figura 3. dacă aceasta conţine o formulă.. Options. iar pe rândul 11 cu umplerea automată a celulelor din coloanele B. ea va fi afişată în locul rezultatului..3. Editarea direct în celulă este permisă numai dacă este selectată caseta Edit Directly in Cell în meniul comenzii Tools. D cu anii. C. Când butonul mouse-ului este eliberat. se poate extinde seria spre stânga sau dreapta domeniului de celule care conţine valori iniţiale. Modificarea conţinutului unei celule Conţinutul unei celule se poate modifica prin două moduri: editarea în linia de formule sau editarea direct în celulă.

ultima prezentând facilităţi pentru a realiza o transpunere selectivă a datelor copiate anterior.Copierea conţinutului unei celule sau a unei plaje de celule Această operaţiune se poate realiza în două moduri. prin intermediul ferestrei de dialog Paste Special. prin intermediul liniei de meniuri şi a comenzilor specifice acesteia sau prin executarea unor anumite proceduri bazate pe utilizarea mouse-ului. formula pe care o conţine. • Se alege comanda Edit.. formatul de afişare şi comentariile aferente. Paste Special. Opţiunea Paste Link solicită legarea celulelor destinaţie de celule sursă. Paste sau Edit. zona copiată fiind marcată cu un chenar mobil. • Se poziţionează cursorul în prima celulă a zonei destinaţie.. În figura 3. • Se alege comanda Edit. respectiv. Copierea selectivă reprezintă memorarea conţinutului fiecărei celule.11 este prezentată fereastra de dialog Paste Special. Procedura de copiere a conţinutului unei celule cu ajutorul comenzilor presupune: • Selectarea celulei / celulelor de copiat (adiacente). astfel încât orice modificare din celulele sursă să fie preluată automat în celulele de destinaţie corespunzătoare. Copy (sau se execută „clic” pe butonul corespunzător din bara de instrumente Standard). 128 . prin precizări făcute de utilizator.. valoarea acesteia. Comanda Paste Special din meniul Edit permite aducerea selectivă a acestor elemente.

♦ se alege comanda Edit / Cut ( sau se acţionează butonul din linia de instrumente standard). 2) Se selectează celula / plaja de copiat: ♦ se poziţionează cursorul de mouse pe zona selectată. ţinând apăsat butonul stâng al mouseului. 129 . ♦ se eliberează butonul şi apoi tasta CTRL. Se poate uşor observa delimitarea celor două zone (sursă şi destinaţie) prin colorarea diferită a fiecăreia. fie cu ajutorul comenzilor din linia de meniuri. Procedura de copiere a conţinutului unei celule Plaja de celule de copiat este C21-D25. fiind copiată în zona alăturată acesteia. fie cu ajutorul mouse-ului.12. respectiv E21-F25. se va respecta următoarea procedură: ♦ se selectează celula / plaja de celule de deplasat. ♦ se eliberează butonul de mouse.12. În cazul în care utilizatorul apelează la ajutorul comenzilor din linia de meniuri. Deplasarea sau mutarea conţinutului unei celule se realizează. Figura 3. ♦ se acţionează tasta CTRL şi se menţine în această poziţie.Figura 3.11. Fereastra de dialog Paste Special Copierea conţinutului unei celule sau a unei plaje de celule prin utilizarea mouse-ului se realizează în două moduri: 1) Se selectează celula / plaja respectivă: ♦ se poziţionează cursorul de mouse în punctul de copiere şi se glisează de-a lungul liniilor/coloanelor în care dorim să copiem conţinutul plajei selectate. Această procedură este prezentată în figura 3. ♦ se acţionează butonul stâng al mouse-ului şi se glisează în noua poziţie.

♦ se apasă butonul din stânga al mouse-ului şi se glisează pe noua poziţie. acesta este plasat într-o zonă de memorie. considerăm utilă următoarea Pe măsură ce sunt executate diferite operaţii. Atunci când se copiază (Copy) sau se decupează (Cut) conţinutul unei celule / plaje de celule. Se va acţiona asupra butonului de mouse pentru a se demara activitatea de introducere Se poate activa linia de meniuri. de unde este preluat ca urmare a comenzii Paste şi introdus în noua poziţie. Autorii prezintă în tabelul următor modul de afişare al prompterului corelat cu descrierea acţiunii desfăşurate. Deoarece utilizatorul poate folosii atât tastatura. sau a unui grup de celule Se introduce în celulă un şir de caractere.♦ se poziţionează cursorul în prima celulă a zonei destinaţie. ♦ se poziţionează cursorul de mouse pe marginea selecţiei. prompterul de mouse îşi modifică stilul de afişare. poziţionarea corectă fiind marcată de schimbarea formei cursorului de mouse în săgeată. Acţiune Prompter de selecţie Prompter de introducere Prompter normal Mod de afişare Descriere operaţie Se solicită selecţia unei celule. Deplasarea conţinutului unei celule pe o altă locaţie prin utilizarea mouse-ului se realizează prin parcurgerea următoarelor etape: ♦ se selectează zona de mutat. numită Clipboard. deplasa fereastra sau se modifică dimensiunile ferestrei 130 . ♦ se eliberează butonul. sau o formulă. ♦ se alege comanda Edit / Paste sau se acţionează butonul corespunzător din linia bara de instrumente standard. mouse-ul dar şi combinaţii de taste.

Prompter de completare Se foloseşte prin alunecare pentru completarea automată a valorilor din celulă prin funcţia AutoFill 3. Lucrul cu serii de date sub procesorul de tabele Excel 3.1.4. 131 .4. Crearea unei serii crescătoare sau descrescătoare se realizează astfel: ♦ se selectează celula / plaja pe care dorim să o incrementăm. Plaja astfel marcată este completată cu datele incrementate. afişat prin acţionarea butonului drept al mouse-ului poziţionat în prealabil în punctul de copiere (devenit astfel „punct de umplere”). Crearea. În figura 3. cum ar fi lunile anului.13 este prezentată fişa index Custom List. modificarea şi ştergerea unei serii de date particularizate Crearea unei serii de date particularizate se poate realiza în două moduri: Modul 1: ♦ prin succesiunea de comenzi Tools / Options. aferentă ferestrei Options. la rândul lui.2. 3. ♦ se poziţionează cursorul de mouse în punctul de umplere (+). predefinite. ♦ se acţionează butonul drept şi cu el apăsat se glisează în direcţia dorită (↑. zilele săptămânii etc.↓).4. Utilizatorul. Pentru lucrul cu seriile de date. fişa index Custom Lists acţionată din linia de meniuri a ferestrei. şi permite generarea automată de serii numerice cu un anumit pas şi între anumite limite. Crearea unei serii de date Procesorul de tabele Excel pune la dispoziţia utilizatorului mai multe serii de date. se utilizează opţiunile meniului contextual. poate să definească noi serii de date.

fişa index Custom Lists..000 de caractere. Modificarea unei liste particularizate se realizează prin următoarea procedură: ♦ din linia de meniuri se realizează succesiunea Tools. putând fi utilizată de câte ori se doreşte. Sunday.. Fereastra Options şi fişa index Custom Lists.Figura 3. şi nu numeric.13. Tuesday. ♦ se selectează plaja care le conţine. Monday. ♦ se acţionează butonul Add şi apoi OK. ♦ se acţionează butonul IMPORT. Options.. fiecare element al listei poate avea maxim 80 de caractere şi că lista trebuie să înceapă cu un caracter alfabetic. Options. aferentă acesteia ♦ în caseta List Entries se tastează elementele listei (de exemplu. ♦ urmează succesiunea Tools. Modul 2: ♦ se introduc respectivele datele în foaia de calcul Excel. ceea ce va face ca lista din foaia de calcul să fie inclusă în caseta Custom Lists. tab-ul Custom Lists.). iar în caseta Import List from Cells apar referinţele plajei selectate. 132 . Utilizatorul la momentul în care doreşte crearea unei liste particularizate trebuie să ţină seama că fiecare listă poate conţine maxim 2. ♦ se selectează elementul dorit a fi modificat şi se tastează modificările. ♦ se acţionează butonul OK.

selectarea acesteia determină apariţia unei casete de dialog. ♦ se poziţionează cursorul de mouse în punctul de umplere (+). În cazul selectării ultimei opţiuni Series. Pentru a şterge o listă. ♦ când se eliberează butonul mouse-ului. ♦ se acţionează butonul Delete.14. Pentru a introduce o serie de valori într-o plajă de celule. ♦ se apasă butonul drept şi se glisează în direcţia în care dorim să se execute umplerea. se parcurg următoarele etape: ♦ se tastează primul element al seriei într-o celulă. 133 . prezentate în figura 3.. apare meniul contextual pentru umplere care conţine următoarele opţiuni: 1) Copy Cells 2) Fill Series 3) Fill Formats 4) Fill Values 5) Fill Days 6) Fill Week Days 7) Fill Months 8) Fill Years 9) Linear Trend 10) Growth Trend 11) Series . utilizatorul va parcurge următorii paşi: ♦ se selectează lista în caseta Custom Lists..♦ se selectează elementul dorit şi se acţionează tasta Backspace.

Excel convertite (+) / (-) în (=). operatori (aritmetici. fişa index View. Realizarea unor calcule pe bază de formule matematice Atunci când se doreşte introducerea de valori calculate într-o foaie de calcul se utilizează formulele. Modul de introducere/modificare a formulelor a fost prezentat anterior. pe foaia de calcul. aceasta este întotdeauna afişată în linia de formule (celula selectată afişează rezultatul). paranteze necesare stabilirii ordinii de executare a calculelor. se execută dublu clic în celula respectivă. valoarea rezultată.14. referinţe de celule (absolute. în mod normal.4. date calendaristice). iar în caseta Window Options se selectează Formulas după cum se poate observa în figura 3. O formulă începe întotdeauna cu semnul =1) şi poate conţine constante (literale sau numerice. 3. Dacă se doreşte afişarea formulelor din foaia curentă. 1 134 . nominale). La validarea formulei. Caseta de dialog Series Prin intermediul acesteia. Opţiunile Linear Trend şi Growth Trend permit crearea de previziuni şi tendinţe simple.Figura 3. Pentru a edita formula într-o celulă. relative.3. La selectarea unei celule care conţine o formulă. funcţii.. de concatenare texte). utilizatorul specifică anumiţi parametrii aferenţi seriei de valori cu care doreşte să umple plaja selectată în prealabil... Options. se urmează traseul Tools. iar funcţiile @ sunt convertite în funcţii Excel echivalente. O celulă care conţine o formulă afişează. de comparare. Se poate introduce o formulă tastând (+) sau (-) sau @.15.

dar sunt afectate formulele care conţin adresele din zona în care s-a făcut mutarea şi aceasta deoarece.15. este oportună prezentarea în tabelul următor a ordinii de evaluare a operatorilor. >=. se deplasează conţinutul celulei C8 în D8. celula C8 135 . prin mutare au fost şterse celulele din vechea poziţie. Fereastra Options şi fişa index View Datorită mulţimii de operatori ce pot fi utilizaţi în formule. <=. <> Descrierea operaţiei Negare (exemplu 7* -10) Procent Exponent Înmulţire şi împărţire Adunare şi scădere Concatenare texte Comparare Atunci când trebuie deplasată o celulă / plajă de celule.Figura 3. >. În acest caz. Operator % ^ * şi / + şi & =. practic. De exemplu. conţinutul celulei C8: = Sum (C3:C7) iar D8: 300. <. valorile sau adresele pe care le conţin rămân neschimbate (nu se modifică în noua poziţie).

această ajustare nu mai are loc. 136 .. Dacă D9 conţine = SUM($D$2 : $D$8). .4.D10. . . Dacă celula D9 conţine formula = SUM(D2:D8) prin copiere pe orizontală ea va deveni E9: = SUM(E2:E8). Înlocuirea unei formule matematice cu valoarea ei calculată Pentru realizarea operaţiunii de înlocuire a unei formule cu valoarea calculată. iar prin copiere pe verticală va fi D10: = SUM(D3:D9). în locul introducerii succesiunii de operanzi şi operatori.. 3.F8) . D11: = SUM(D4:D10) .. Rezultă că formula a rămas neschimbată.. Efectele operaţiunii de copiere asupra adreselor relative şi absolute ale celulelor foii de calcul Atunci când se copiază formulele. Prin utilizarea adreselor absolute. indiferent de direcţia de copiere. F9. Formulele pot fi mult simplificate prin utilizarea funcţiilor.16. = = SUM ($D$2 : $D$8).4.4..5... Edit/Paste Special. În exemplul anterior. Dacă în foaia de calcul există o formulă care utilizează conţinutul celulei D8. de dinainte de mutare. D11. în F9: = SUM(F2. 3.. pentru a se executa suma (D9 : = D2 + D3 + D4 + D5 + D6 + D7 + D8) a fost utilizată funcţia SUM şi astfel formula a fost mult simplificată. dar conţinutul anterior al celulei D8 (numărul 300) a fost şters. Această fereastră este prezentată în figura 3. iar celula D8: = Sum (C3:C7)..rămâne vidă. afişând valoarea de eroare # REF!. sunt parcurşi următori paşi: ♦ se poziţionează cursorul în celula cu formula respectivă.. aceasta va fi afectată.. formula rămâne neschimbată. Excel ajustează automat adresele relative şi părţile relative ale adreselor mixte din zona în care se inserează celulele copiate. ♦ se urmează traseul Edit/Copy. astfel E9.. acţionându-se butonul opţiune Values.

♦ se introduce formula. Introducerea unei formule matriciale Pentru introducerea unei formule matriciale. acţionând simultan tastele Ctrl + Shift + Enter. aceasta este numită adresă circulară. O formulă matrice se poate recunoaşte după acoladele care o includ şi pe care Excel le introduce automat. 3. utilizând tehnicile prezentate la introducerea de date.Figura 3.5. 137 . putând ocupa o plajă de celule. adresa propriei celule. utilizatorul trebuie să aibă în vedere parcurgerea următoarelor etape: ♦ se selectează celula sau plaja de celule unde urmează să fie depuse rezultatele. Utilizarea formulelor matriciale în foaia de calcul Excel Aceste formule pot produce mai mult de un rezultat. Atunci când o formulă conţine. direct sau indirect. Înlocuirea unei formule cu valoarea corespunzătoare calculată ♦ se acţionează tasta Enter.1. 3. formula fiind înlocuită cu valoarea calculată.16. ♦ se validează formula.5.

3. funcţii logice (LOGICAL). dar şi datorită faptului ca există numeroase funcţii Excel care lucrează cu matrici.2. funcţii bază de date (DATABASE). care. ♦ pentru a separa valorile din linii diferite.25 . ♦ pentru a separa valorile din coloane diferite. 3. 2.).75 . care efectuează. calcule asupra unor informaţii dintr-o bază de date. care permit efectuarea unor calcule statistice. determină valoarea de adevăr sau fals. Ele nu pot conţine caracterele $. 3. 5. 3. 2. 4. 138 . Am considerat oportună prezentarea formulelor matriciale.5}} În formula matricială de mai sus constanta este reprezentată de un vector de 4 elemente : 4. utilizând serii de valorii. Pentru a introduce în formula matricială o constantă matricială.6.5. deoarece toate celulele rezultate partajează o singură formulă. funcţii de căutare şi consultare (LOOKUP & REFERENCE). nu formule matematice. 3. se procedează astfel: ♦ se tastează valorile în formulă şi se închid între acolade. reducând numărul de formule. Utilizarea constantelor matriciale O matrice de valori se numeşte constantă matricială. deoarece acestea pot simplifica foaia de calcul.25. 3. se utilizează punct şi virgulă (. care permit efectuarea calculelor matematice. Exemplu: {= A2 : A5 * { 4 . care permit localizarea punctuală a conţinutului unei celule dorite. corespunzător unei condiţii iniţiale.5 Valorile dintr-o constantă matrice trebuie să fie constante. funcţii statistice (STATISTICAL). funcţii matematice şi trigonometrice (MATH & TRIG). 6. %. corespunzător unor criterii predefinite. sau ( ). 3. se utilizează virgula. 2. grupate pe următoarele tipuri: 1. Funcţii predefinite ale procesorului de tabele Excel Excel dispune un număr de 232 de funcţii predefinite.75. care afişează informaţii despre celule şi câmpuri. funcţii de informare (INFORMATION).Trebuie să remarcăm faptul că nu pot fi şterse sau modificate celule individuale din zona matricială.

Funcţii matematice şi trigonometrice Acest tip de funcţii permite efectuarea de calcule de la cele mai simple la cele mai complexe. Prezentarea realizării operaţiunii de însumare Aceeaşi acţiune. ca şi tastarea funcţiei de însumare. Figura 3. dacă se doreşte adunarea pe coloană a valorilor existente în foaia de calcul în celulele D137 până la D140. Rezolvarea aferentă coloanei C este prezentată în figura 3. funcţii text sau şir de caractere (TEXT) oferă informaţii referitoare la textul existent în celule şi permit operaţii cu etichete.. care lucrează cu numere ce reprezintă date calendaristice sau intervale de timp. 139 . se realizează prin acţionarea butonului AutoSumm Σ. având următoarea sintaxă: SUM (number1. utilizate pentru calcule economico-financiare.17.6.7. Auto-însumarea operează pe linie sau pe coloană până la momentul în care întâlneşte primul semn de discontinuitate..17. De exemplu. ♦ = Product (listă) multiplică valorile conţinute într-o listă.1. De exemplu. prin analiza figurii 3. pentru a rezolva aplicaţii care necesită instrumente matematice şi trigonometrice uzuale.number2. ♦ = SUM (listă) realizează suma a două sau mai multe valori. 3.18. 8..). rezultatul adunării trebuie să fie plasat în celula D136. funcţii calendar sau dată calendaristică (DATE & TIME). 9. funcţii financiare (FINANCIAL). se poate observa modalitatea prin care se obţine exprimarea valorică în lei a cifrei de afaceri nete a unei societăţi comerciale.

Exemplu practic de aplicare a funcţiei SumProduct ♦ = SumIf (câmp de evaluat. iar apoi adună rezultatele obţinute. conform unui criteriu de selecţie dat.Figura 3. criteriu.18.19. aferente unor serii de câmpuri. Se doreşte 140 . câmp de regrupat) are ca rezultat gruparea datelor pe un câmp ♦ = SummProduct (listă) multiplică valorile situate în celulele corespondente. Figura 3. Exemplu de multiplicare a valorilor conţinute într-o listă ♦ = SubTotal ( referinţă .tip.19. câmp de însumat) adună conţinutul celulelor. Dacă se doreşte calculul produsului doar pentru celulele B3–B6 şi C3–C6 rezultatul operaţiei este evidenţiat în figura 3.

Formatul care are valori de la 0 la 4 reprezintă gradul de concizie al numărului roman general. În figura 3. 141 . format) converteşte numerele din format arab sub formă de text (format cifric roman).21.000 lei. se poate studia rezolvarea problemelor de conversie din format arab în roman. Figura 3. Exemplu practic de aplicare a funcţiei SumIf ♦ =Roman (număr. Rezolvarea problemei poate fi observată în figura 3.20.20.000. Numărul arab trebuie să fie de tip întreg.evidenţierea acelor materiale a căror valoare depăşeşte suma de 1.

se doreşte a se afişa în celula C20 cea mai mare valoare a cheltuielilor grupate în două zone (C12-C14 şi C16-C17). Exemplu practic de aplicare a funcţiei Roman 3. 142 .22. Funcţii statistice Dintre aceste funcţii prezentăm: ♦ = Max (listă) returnează cea mai mare valoare din listă. formule numerice.Figura 3. De exemplu.6.2. valoare compusă din numere. Rezolvarea acestei probleme poate fi studiată în figura 3.21. adrese sau nume de câmpuri.

Figura 3. Rezolvarea este prezentată în figura 3. Exemplu practic de aplicare a funcţiei Min 143 . Exemplu practic de aplicare a funcţiei Max ♦ = Min (listă) returnează valoarea minimă din listă. Pe baza exemplului anterior.23.23.22. Figura 3. se doreşte afişarea celei mai mici valori cantitative în celula C21.

Exemplu de calcul al unei valori medii ♦ = Count (listă) contorizează celulele ocupate dintr-o listă de câmpuri specificată.24. Figura 3. Rezultatul prezentat în figura 3.♦ = Average (listă) calculează valoarea medie din listă. Spre exemplificare.25. Se propune contorizarea celulelor ocupate în zona C10-D22. deoarece din totalul de 26 celule sunt ocupate cu valori numerice 23. se rezolvă solicitarea de calcul a mediei cantităţilor pe total produse în celula C22. 144 .24. în figura 3. este 23.

şiruri de caractere dintr-o listă de câmpuri specificată. se prezintă un exemplu practic de aplicare al acestei funcţii cu aplicare asupra celulei D20 rezultatul fiind True.Figura 3. dacă amplasamentul este o celulă vidă şi False (valoare logică de fals). 145 . ♦ = IsBlank (X) determină dacă X sau amplasamentul definit prin X este sau nu o celulă vidă. Se propune contorizarea celulelor libere în zona C10-D22. Exemplu de contorizare a celulelor ocupate ♦ = CountBlank (listă) contorizează celulele libere de valori numerice.27.6. Figura 3. Exemplu de numărare a celulelor libere sau neocupate 3.3. deoarece din totalul de 26 celule sunt neocupate cu valori numerice 3.26. Funcţia returnează True (valoare logică de adevăr).26. În figura 3.25. Rezultatul este prezentat în figura 3. în caz contrar. Funcţii de informare Aceste funcţii permit afişarea unor informaţii referitoare la celule şi câmpuri din foaia de calcul. având valoarea 3.

Exemplu privitor la aplicarea funcţiei IsBlank ♦ = IsNumber (X) verifică dacă X conţine o valoare numerică. Exemplificarea aplicării acestei funcţii se poate studia în figura 3.Figura 3. returnează valoarea False. în caz contrar. 146 . funcţia returnează valoarea True. ♦ = IsText (X) verifică dacă X conţine un şir de caractere. True sau False.28. returnând. după caz. Dacă X conţine un număr.27.

corespunzător unor condiţii care pot fi înlănţuite cu operatorii logici AND. Argumentele X şi Y se pot înlocui cu alte structuri condiţionale IF. În figura 3. poate fi studiat un exemplu privitor la această funcţie referitor la analiza evoluţiei cifrei de afaceri din exerciţiul curent faţă de cel precedent. şiruri de caractere plasate între ghilimele. mesajul care va fi afişat în celula C21 este „Atenţie !! A scăzut cifra de afaceri” iar în caz contrar se va afişa „Felicitări!!”. OR sau NOT. Argumentele X şi Y pot fi valori. X. dacă condiţia este adevărată. Figura 3. nume de câmpuri. furnizează acţiuni sau rezultate complexe. Funcţii logice Acestea determină evaluarea unor expresii şi. Exemplu referitor la utilizarea funcţiei If 147 .29.29. adrese de celule sau câmpuri care conţin valori.Figura 3. sau Y. Y) are ca efect testarea argumentului condiţiei şi ca rezultat al evaluării logice generează X.4. generând adevărat sau fals.28 Exemplu vizând aplicarea funcţiei IsText 3.6. ♦ =If (condiţie. Dacă cifra de afaceri aferentă anului trecut este mai mică faţă de cea curentă. în funcţie de acestea. dacă aceasta este falsă.

. calcule asupra unor informaţii dintr-o bază de date creată anterior.. aceeaşi listă de argumente. . funcţiile logice.) returnează valoarea logică True. returnând. Exemplu complex privitor la utilizarea principalelor funcţii logice 3. True sau False..6. descrise anterior. . ♦ = Not (evaluare logică) inversează valoarea argumentului.♦ = And (evaluare logică 1.. Se exemplifică în figura 3. conform unor criterii predefinite. Funcţii bază de date Funcţiile bază de date efectuează. evaluare logică 2.) returnează valoarea logică True. dacă toate argumentele sunt adevărate şi valoarea logică False.30. dacă toate argumentele sunt false. şi anume: 148 . după caz.. ♦ = Or (evaluare logică 1. evaluare logică 2... Figura 3. dacă orice argument este adevărat şi valoarea logică False. Acest tip de funcţii au..5. în mod invariabil. dacă unul sau mai multe argumente sunt false.30.

rubrică / nr. câmp de criterii) numără celulele ocupate într-o tabelă bază de date. rubrică / nr. regrupate în criteriile de selecţie la care trebuie să răspundă respectiva interogare. rubrică. Rubrica poate fi identificată prin numele său sau prin numărul de ordine al acesteia în cadrul bazei de date. care răspunde unui criteriu de selecţie. potrivit criteriului de selecţie specificat. câmp de criterii) returnează cea mai mare valoare dintr-o rubrică a bazei de date. rubrică. care este format din unul sau mai multe câmpuri. rubrică. se poate studia un exemplu complex referitor la utilizarea funcţiilor bază de date. corespunzător unui criteriu de selecţie. câmp de criterii) returnează suma valorilor unei rubrici aferentă unei baze de date.31. În figura 3. conform unor criterii specificate. 149 . ♦ = Dsum (baza de date. ♦ = Dmax (baza de date. ♦ = DAverage (baza de date. rubrică. ♦ rubrica are semnificaţia de atribut sau proprietate asupra căruia operează funcţia tip bază de date. corespunzător unui criteriu de selecţie.♦ baza de date care este reprezentată de tabelul Excel. rubrică / nr. ♦ = DCount (baza de date. rubrică / nr. sub forma unui câmp de date de unde informaţia va fi consultată sau extrasă. rubrică / nr. câmp de criterii) returnează cea mai mică valoare dintr-o rubrică. câmp de criterii) calculează media valorilor dintr-o rubrică a unei tabele. în care se precizează restricţiile. rubrică. ♦ = Dmin (baza de date. ♦ câmp de criterii.

6. câmp de consultare. ♦ =Column (referinţă celulară sau câmp) returnează numărul coloanei care corespunde referinţei celulare sau numărul primei coloane pentru câmpul specificat. tabelul de consultare va fi obligatoriu sortat crescător după coloana care conţine valorile cheii de consultare (comanda Data Sort). ♦ =Vlookup (cheie. se poate studia o aplicaţie economică complexă.Figura 3. 150 . corespunzător unui index numeric şi pe care o returnează. Exemplu complex referitor la utilizarea principalelor funcţii bază de date 3. corespunzător cheii de căutare.31. Indexul numeric indică valoarea de tip text. de unde va fi recuperată informaţia găsită în tabelul de consultare. dintr-o listă de valori. Funcţii de căutare şi consultare Acestea au ca efect localizarea şi referirea conţinutului unei celule. a uneia care urmează a fi activată sau executată.6. ♦ =Choose (Index numeric. Argumentele acestei funcţii au următoarele semnificaţii: − cheia reprezintă valoarea după care are loc căutarea sau consultarea. numeric sau referinţă de celulă din lista de argumente care va fi selectată. listă de valori) – are ca efect alegerea. ♦ =Row (referinţă celulară sau câmp) returnează numărul liniei care corespunde referinţei celulare sau numărul primei linii pentru câmpul specificat. ♦ =Areas (referinţă celulară) indică numărul de zone compacte dintr-un câmp.32. ţinând cont de valoarea cheii precizate anterior. În figura 3. în care sunt aplicate funcţiile de consultare prezentate anterior. iar în rubrica Sort by se indică numărul sau numele coloanei după care se face sortarea. coloană de recuperat) returnează conţinutul unei celule care face parte dintr-o coloană a unui tablou de consultare verticală. acesta este un număr cuprins între 0 şi 29. − câmpul de consultare reprezintă zona pentru care are loc consultarea. Pentru aplicarea acestei funcţii. − coloana de recuperat reprezintă numărul de coloană (numerotarea începe cu 1).

corespunzător datei curente. zecimalele reprezentând ora. ♦ =DateValue („şir de caractere”) calculează numărul / dată.33 este prezentat un exemplu care urmăreşte aplicarea funcţiilor de tip dată calendaristică şi oră. ♦ =Now () returnează un număr. În figura 3. corespunzător şirului de caractere în format dată calendaristică. corespunzător datei curente. zi) calculează numărul – dată pentru data calendaristică specificată ca argument. 151 . Exemplu complex privitor la utilizarea principalelor funcţii de consultare 3. vehiculează şi operează calcule cu valori numerice care reprezintă date calendaristice sau timp. lună.6. Funcţii de tip dată calendaristică şi oră Acest tip de funcţii. ♦ =Date (an. ♦ =Year (număr – dată) returnează corespunzător anului un număr cuprins între 0 (1900) şi 199 (2099).7.Figura 3. ♦ =Mounth (număr – dată) returnează din numărul dată o valoare între 1 şi 12.32. ♦ =Today () returnează un număr.

Funcţiile text sau şir de caractere Funcţiile de tip text (Text) oferă posibilitatea realizării operaţiilor cu şiruri de caractere şi furnizează informaţii referitoare la textul existent în celule. text 2. specificat ca argument. ♦ =Concatenate (text 1.. într-unul singur. ♦ =Lower (text) afişează cu litere mici textul specificat ca argument. ♦ =Upper (text) afişează cu majuscule textul specificat ca argument.6. ♦ =Exact (text 1. ♦ =Code (text) returnează codul numeric pentru primul caracter din textul specificat ca argument.34. În figura 3. ♦ =Char(cod numeric ASCII) returnează caracterul corespunzător codului numeric ASCII. ♦ =Trim (text) afişează şirul de caractere specificat în argument. ♦ =Rept (text.Figura 3. este prezentat un exemplu complex privitor la funcţiile de tip text 152 . anulând toate spaţiile (excepţie fac cele care separă cuvintele textului). iar dacă NU returnează valoarea logică FALSE. Dacă DA funcţia returnează valoarea logică TRUE.33.8..) concatenează mai multe şiruri de caractere specificate ca argumente. număr de ori) are ca efect repetarea afişării textului de numărul de ori specificat în argument. . Exemplu complex privind utilizarea principalelor funcţii de dată calendaristică 3. text 2) verifică dacă cele două şiruri de caractere sunt identice.

valoarea viitoare semnifică suma totală care se doreşte a fi obţinută după ultima plată.Figura 3. rentabilitatea investiţiilor etc. tipul] ) Această funcţie. ♦ =PV (rata dobânzii.. în condiţiile în care rata dobânzii este constantă. mărimea plăţii.9. returnează valoarea actuală aferentă unei sume investite sau depozitate la bancă. Funcţii financiare Aceste funcţii sunt utilizate pentru calcule economico-financiare.numărul de perioade este numărul total de plăţi periodice. . [valoare viitoare. furnizând prin valorile returnate informaţii referitoare la amortismente.tipul este parametru care semnifică că plata se efectuează la începutul perioadei (valoarea 1) sau la sfârşitul acesteia (valoarea 0 care este implicită). . Argumentele funcţiei au următoarea semnificaţie: .6. ţinând cont de valoarea iniţială a acesteia. exemplificată în figura 3.34. număr de perioade. 153 . .35.mărimea plăţii reprezintă valoarea plăţii efectuată în fiecare perioadă. Exemplu complex de utilizare a principalelor funcţii de tip text 3. .rata dobânzii reprezintă cota procentuală a dobânzii pentru o anumită perioadă. Funcţia este utilizată pentru a se determina dacă valoarea de revenire a unei anumite investiţii este favorabilă sau nu. prin plăţi periodice.

implicit.36. tip]) Această funcţie exemplificată în figura 3.Dacă se omit ultimele două argumente. permite calcularea valorii lunare sau anuale a plăţii pentru o investiţie sau un împrumut. număr de perioade. care solicită aplicarea funcţiei Rate.36. 154 . valoarea prezentă) returnează rata dobânzii pe perioada unei anuităţi.37. Exemplu privitor la afişarea valorii lunare aferente unui împrumut ♦ =Rate (număr de perioade. Figura 3. valoare prezentă [. În figura 3. se prezintă un exemplu practic. valoarea plăţii. Exemplu referitor la afişarea valorii actuale aferente unei sume investite ♦ =PMT (rata dobânzii. acestea au valori nule. Argumentele rata dobânzii şi numărul de perioade trebuie exprimate în aceeaşi unitate de timp (lună sau an). pentru un împrumut sau o investiţie.valoare viitoare.35. Figura 3.

38. ea se actualizează automat.Figura 3. Datele prezentate grafic sunt mai uşor de identificat datorită relaţiilor dintre ele.7. Exemplu complex privind afişarea ratei dobânzii 3. vezi figura 3.37. bare. Exemplu practic de organizare a datelor care vor fi reprezentate grafic 155 . suprafeţe etc. Reprezentări grafice ale seriilor de date din foaia de calcul Excel Rolul unui grafic este de a ilustra mai concludent datele dintr-o foaie de calcul. ceea ce înseamnă că pe măsura modificării datelor care au stat la baza graficului. datorită ilustrării sub forme desenate (linii. Figura 3.).7. O particularitate a reprezentării grafice este aceea că aceasta este dinamică.1. O reprezentare grafică este mai relevantă decât datele. Să presupunem că un câmp conţine text şi numere. Organizarea datelor într-un grafic Conţinutul foii de calcul are toate elementele necesare construirii unui grafic elementar.38. deoarece aceasta facilitează compararea între valori. 3.

Seriile de date care se pot reprezenta grafic pot fi definite. Excel localizează prima celulă care conţine o valoare. Exemplu complex privitor la afişarea valorii actuale aferente unei sume investite 156 . de la A la W. Datele numerice care urmează a fi reprezentate grafic pot fi interpretate ca fiind organizate pe linii sau pe coloane. În figura 3. implicit. dar care nu este de natura dată calendaristică.39. de dispunerea lor depinzând organizarea şi aspectul graficului. Figura 3. şi de la această adresă sunt parcurse liniile şi coloanele care conţin valori.Pentru a construi automat un grafic. sau explicit. Seriile de date sunt identificate prin atribuire globală sau particulară de litere. prin selecţia lor particulară.39 este vorba de celula B4. prin selecţia globală a câmpurilor.

în funcţie de orientarea linie sau coloană.Câmpul X corespunde etichetelor aflate sub formă de valori sau explicaţii afişate pe axa absciselor (OX). datele pot fi organizate şi pe coloane. Excel va genera o reprezentare grafică bazată pe serii de date organizate pe linii de valori.7. În figura 3. Schimbarea modului de reprezentare grafică de la organizarea pe linie la cea pe coloană sau invers. iar prima coloană va conţine etichetele axei X. Astfel. Graficele 3D sunt acelea în care liniile. Seriile de date vor fi reprezentate grafic pe linie. Similar acestei proceduri. prima linie de deasupra seriei de valori va fi interpretată ca fiind text care va reprezenta legenda. prima linie aflată deasupra seriei de valori va fi interpretată ca fiind eticheta axei X-ilor. Dacă câmpul selectat pentru a fi reprezentat grafic conţine mai multe coloane de date decât linii de date.39. în sensul că prima celulă a câmpului de date conţine valoarea Y asociată primei apariţii a câmpului X etc. 3. Acest tip de grafic are o multitudine de variate prezentate în tabelul următor: 157 . Sunt disponibile mai multe tipuri de grafice: ♦ Grafice lineare prezintă în două sau trei dimensiuni seriile de valori. sau acelaşi număr de linii şi coloane. opţiunea Data range şi apoi Columns sau Row. ca şi câmpul X trebuie să fie contigue (învecinate). este prezentat un exemplu referitor la principiile seriilor de date organizate pe linii. În acest caz. datele sunt regrupate într-un tablou de analiză prezent în foaia de calcul. suprafeţele. care sunt posibil de realizat în două sau trei dimensiuni (3D).2. câmp care conţine seriile de date şi câmpul X. datele putând fi prezentate prin mai multe tipuri de grafice. Tipuri de grafice Excel oferă facilităţi evoluate de reprezentări grafice performante. Datele care trebuie reprezentate grafic. De cele mai multe ori. se face alegând din meniul contextual Chart. sectoarele sunt reprezentate prin volume în trei dimensiuni: lăţime. barele. înălţime şi profunzime. iar prima coloană care conţine text va fi automat considerată legenda graficului. Interferenţa seriilor de date (A-W) cu câmpul X va genera reprezentarea grafică.

Acest tip de grafic are o multitudine de variate prezentate sub formă de dreptunghi. con (Cone). având în vedere aportul fiecărei valori Afişează evoluţia în timp şi pe categorii. cu reprezentare procentuală Afişează fiecare valoare 100% Stacked line Line with markers Stacked line with markers 100% Stacked line with markers 3-D Line Afişează fiecare valoare Afişează fiecare valoare Grafic linear cu efecte vizuale 3-D ♦ Grafice coloană. cilindru 158 .Reprezentare grafică Denumire subtip Line Explicaţie Afişează evoluţia în timp şi pe categorii Stacked line Afişează evoluţia în timp şi pe categorii.

Reprezentare grafică Denumire subtip Clustered column Stacked column Explicaţie Comparare valorică a mai multor serii Reprezentare comparativă a aportului fiecărei valori la total categorie Reprezentare comparativă procentuală a aportului fiecărei valori la total categorie Reprezentare dimensiuni comparativă în trei 100 % Stacked column Clustered column with 3-D Stacked column with 3-D 100 % Stacked column with 3-D 3-D column Efect vizual în 3-D Reprezentare comparativă procentuală în 3-D Reprezentare pe categorii şi pe mai multe serii în 3-D ♦ Grafic de tip sectorial. 159 . în special.(Cylinder). care se utilizează. la rapoartele de afaceri. piramidă (Pyramid). În tabelul următor sunt evidenţiate subtipurile de grafice coloană de tip dreptunghi. Acest tip de grafic este utilizat atunci când se doreşte evidenţierea părţilor faţă de întreg.

Acestea sunt reprezentări grafice lineare care permit punerea în evidenţă a variaţiei valorilor unele faţă de altele.Reprezentare grafică Denumire subtip Pie Explicaţie Afişează contribuţia fiecărei valori din serie faţă de total Efect vizual în 3-D Pie with 3-D Exploded pie Afişează contribuţia fiecărei valori din serie faţă de total cu individualizarea fiecărei valori ♦ Grafic de tip suprafaţă. 160 . dar în spaţiu Afişează în 3-D ♦ Grafice de tip nor de puncte (XY. Acesta permite reprezentarea grafică bi sau tridimensională realizată prin suprafeţe. Reprezentare grafică Denumire subtip Area Area with 3-D Explicaţie Afişează evoluţia valorilor în timp şi pe categorii.Scater).

în figura 3. Sunt reprezentări lineare sau în suprafeţe care desenează poziţii faţă de un punct central.Reprezentare grafică Denumire subtip Scater Explicaţie Reprezentarea comparativă a valorilor Scater with data points Reprezentare prin puncte şi linii ♦ Grafice de tip radar (Radar). 161 .40. utilizând seriile de valori prezentate anterior. Legenda graficului de tip linear se doreşte a fi plasată în partea dreaptă a graficului. În cazul graficului de tip sectorial se solicită afişarea alăturată faţă de fiecare parte a etichetelor părţilor şi a cuantumului procentual reprezentat de fiecare parte faţă de întreg. În figura 3.se evidenţiază folosirea graficelor de tip linear şi sectorial. iar în cazul celui sectorial legenda este plasată în partea inferioară a graficului. Reprezentare grafică Denumire subtip Radar Explicaţie Reprezentarea grafică a schimbărilor valorilor relative faţă de punctul de centru În continuare. se prezintă rezolvarea situaţiei propuse.40.

Acest tip de previziuni se bazează pe tendinţele de evoluţie ale unor fenomene al căror trecut este cunoscut. Exemplu complex de reprezentare grafică a unei serii de valori 3. 162 .40. utilizând analiza de regresie. În cazul în care avem o singură variabilă independentă apare o regresie simplă. generează proiecţii despre evoluţia fenomenelor supuse studiului. Instrumente de previziune Excel pune la dispoziţia utilizatorului o serie de instrumente de previziune. care. aplicate seriilor de date. oferă tehnici avansate de analiză statistică.Figura 3. Excel are posibilitatea de analiză a unui set de valori şi de determinare a unei tendinţe de evoluţie pentru respectiva serie de valori.8. Regresiile presupun stabilirea legăturii dintre o variabilă dependentă şi una sau mai multe variabile independente. în cazul în care sunt mai multe variabile independente avem regresie multiplă.

Modalităţile în care se pot executa previziunile sunt: 1. Funcţii statistice predefinite, cum ar fi: ♦ LINEST, TREND, FORECAST, în cazul regresiei lineare; ♦ LOGEST, GROWTH, pentru regresie exponenţială; ♦ LOGREG, pentru regresie logaritmică. 2. Procedură rapidă de autoumplere a celulelor cu rezultatele prognozei; 3. Grafice. 3.8.1. Funcţii statistice predefinite LINEST returnează un set de valori calculat prin metoda celor mai mici pătrate, care aproximează cel mai bine seria de date iniţială. Forma generală a acestei funcţii este prezentată în figura 3.41.

Figura 3.41. Forma generală a funcţiei statistice LINEST

Funcţia FORECAST calculează predicţia pentru valorile unei evoluţii viitoare, pe baza seriei de date existente, utilizând metoda lineară. Formatul general al acestei funcţii este prezentat în figura 3.42.
163

Figura 3.42. Formatul general al funcţiei statistice FORECAST

Funcţia statistică TREND furnizează, pe mai multe perioade, tendinţa lineară a unui fenomen studiat, plecând de la serii de date cunoscute. Această funcţie se poate calcula printr-o formulă matricială, care generează într-un câmp anterior selectat mai multe valori succesive. Forma generală este prezentată în figura 3.43.

Figura 3.43. Formatul general al funcţiei statistice TREND 164

Funcţia statistică LOGEST returnează o serie de valori exponenţiale care aproximează cel mai bine seria dată. Formatul general al acestei funcţii poate fi studiat în figura 3.44.

Figura 3.44. Formatul general al funcţiei statistice LOGEST

Funcţia statistică GROWTH calculează cu ajutorul exponenţialei evoluţia seriei date. Pe axa OY returnează valorile seriei rezultat, iar pe axa OX valorile seriei iniţiale. Formatul general al acestei funcţii este prezentat în figura 3.45.

Figura 3.45. Formatul general al funcţiei statistice GROWTH 165

3.8.2. Procedură rapidă de autoumplere a celulelor cu rezultatele prognozei Această metodă urmăreşte autoumplerea celulelor cu rezultatele prognozei. Rezultatele funcţiei de previziune, bazate pe regresia lineară şi exponenţială se generează automat prin selectarea datelor existente pe care se bazează prognoza şi glisarea către noul amplasament prin acţionarea butonului din dreapta al mouse-ului. În urma acestei operaţii, se afişează un meniu contextual, de unde se poate alege tipul tendinţei seriei de date pe care se construieşte prognoza: ♦ Tendinţă lineară (Linear Trend); ♦ Tendinţă exponenţială (Growth Trend). 3.8.3. Grafice Graficul (de tendinţă) se construieşte, în mod obişnuit, selectând seriile de date pe linie sau pe coloană. În selecţie se vor alege atât datele existente pe care se construieşte prognoza, cât şi câmpul care se va estima prin previziune. Pentru construirea graficului de tendinţă se selectează tipul de reprezentare grafică (numai linear sau histogramă), iar din meniul contextual Chart se alege opţiunea Add Trendline.

3.9. Teste de autoevaluare
1. Prezentaţi structura foii de calcul Excel. 2. Care sunt elementele unei ferestre Excel? 3. Care sunt principalele modalităţi care permit introducerea şi editarea datelor sub Excel? 4. Cum se realizează modificarea conţinutului şi formatul unei celule? 5. Cum sunt utilizate formulele matematice în Excel? 6. Prezentaţi şi caracterizaţi tipurile de funcţii ale Excel. 7. Care sunt principalele tipuri de grafice şi cum se utilizează? 8. Care sunt instrumentele de previziune puse la dispoziţia utilizatorului de Excel?

166

Caracterizarea instrumentului PowerPoint Pentru prezentările directe activitatea se poate realiza în mai multe moduri. prezentarea rezultatelor unei perioade de activitate. cele lăsate integral la latitudinea utilizatorului. valorificarea ecranului calculatorului şi inscripţionarea. mandat electoral. expediere directă către reţeaua Internet. lansări de programe cu diferite teme de interes. Capacitatea adaptivă a acestei componente permite ca utilizatorul să poată obţine maxim de efect prin utilizarea următoarelor căi de ieşire: filme fotografice de 35 mm. Utilizatorul acestui generator trebuie să ţină seama de câteva „secrete” care asigură captarea atenţiei publicului care le vizionează. elaborat.4. dar suportă intervenţii umane concretizate prin derulări de imagini stabilite pe moment de utilizator. etc. prezentări bazate pe o formă constructivă predefinită. Prezentările automate nu solicită intervenţii de operare. sau care conţine explicaţii lungi şi inteligente. Dintre acestea menţionăm: • prezentarea nu este un „text” obişnuit. în funcţie de dorinţele utilizatorului. 4. obţinerea prezentărilor pe suporturi opace sau transparente. prezentările în care se pleacă de la realizări din altă aplicaţie de birotică. şi poartă numele de PowerPoint. Un produs care permite realizarea acestor operaţii este cuprins în pachetul Microsoft Office XP. şi anume: prezentări are au la bază sugestii standard de conţinut şi formă.1. 167 . REALIZAREA PREZENTĂRILOR CU AJUTORUL INSTRUMENTULUI POWERPOINT Realizarea prezentărilor multimedia pe calculator urmăreşte obţinerea unei succesiuni de imagini orientate ecran destinate captării rapide a atenţiei auditoriului prezent la conferinţe ştiinţifice. sincronizare din partea persoanei care susţine materialul respectiv.

fapt care acordă o „osatură” expunerii. eliminând detaliile suplimentare pe care le veţi aborda doar verbal. prezentaţi ideile principale. fiecare slide al grupajului trebuie să conţină obligatoriu un titlu.• • • • • • • • • • diapozitivele (slide-uri) reprezintă un suport vizual strict necesar reţinerii atenţiei. Riscaţi să generaţi o oboseală vizuală a auditoriului şi bineînţeles „pierderea” acestuia. recomandându-se un număr maxim de 4. dar nu pierdeţi din vedere faptul că textul trebuie scris cu o dimensiune mai redusă faţă de titlu. Realizarea automată a unei prezentări Pentru toate cazurile. 4. stil şi culoare. 168 . repetaţi titlul pe cel mult 3-4 diapozitive. Acţionând asupra opţiunii From AutoContent Wizard (figura 4. utilizaţi pe deplin elementele de procesare de text şi grafica. în vederea obţinerii rapide a unei prezentări se poate utiliza un instrument de asistenţă (Wizard) din partea calculatorului. AutoContent Wizard. prin care se dispune de o serie de prezentări cu formă şi conţinut predefinit specifice domeniilor pentru prezentările cele mai des întâlnite.2. Apelarea programului de asistenţă se realizează din linia de meniuri prin succesiunea: File/New/Presentation. rolul prezentării constă în menţinerea atenţiei auditorului. urmărind evidenţierea titlului prin dimensiunea fontului. scurt şi la obiect. străduiţi-vă ca numărul de rânduri al unui slide să nu depăşească valoarea 8. în cazul în care nu se poate expune într-un singur slide un subiect. deoarece este posibil ca auditoriul să nu le reţină.1) controlul derulării operaţiei de creare este sub asistenţa programului „vrăjitor” care va ghida în permanenţă activitatea. atribuiţi principalelor idei pe care le transmiteţi o dimensiune a caracterelor care să permită o lecturare facilă. nu utilizaţi excesiv paleta de culori. nu aglomeraţi un slide cu „n” idei sau noţiuni.

precum şi în definirea opţiunilor utilizatorului. Fereastra AutoContent Wizard aferentă PowerPoint Utilizatorul trebuie să urmărească cu atenţie mesajele care vor fi afişate.2. stil şi definire opţiuni utilizator). având la dispoziţie în permanenţă trei butoane active dintr-un grup de 4.2. Figura 4. Acţiunea acestora este următoarea: Cancel – se renunţă la execuţia 169 . Apelarea programului de asistenţă Etapele care vor fi parcurse constau în alegerea tipului prezentării. a stilului acesteia.Figura 4.1. În figura 4. sunt prezentate principalele etape care vor fi parcurse (selectare tip de prezentare.

Next – trecerea la următoarea fază de realizare şi Finish care permite oprirea execuţiei procedurii automate la cererea utilizatorului cu salvarea elementelor parcurse anterior. utilizarea „on line” prin 170 . realizarea unor modificări în structura firmei etc. este prezentată fereastra specifică acestui pas. aducerea la cunoştinţă a unor elemente nu tocmai plăcute. Valorificarea succesiunii de diapozitive se poate realiza prin execuţia şi afişarea pe ecranul calculatorului propriu (On-screen presentation).3.3. Din aceasta menţionăm: comunicarea unei anumite strategii de urmat. Colecţia de prezentări predefinite este structurată pe 6 criterii de organizare selectabile de utilizator.procedurii automate de creare a setului de diapozitive. prezentarea unui plan de afaceri . Primul pas care este parcurs constă în alegerea unui anumit model (şablon) de prezentare dintr-o bibliotecă predefinită disponibilă. Utilizatorul va selecta modelul pe care îl consideră cel mai reprezentativ pentru specificul problemei sale şi va confirma alegerea prin acţionarea butonului Next. În figura 4. Figura 4. Back – permite deplasarea înapoi la etapa parcursă. Definirea prin intermediul „vrăjitorului” a modelului prezentării Etapa care trebuie parcursă în continuare este materializată prin stabilirea stilului sau a modului de valorificare a prezentării.

Figura 4. a numărului slide-ului (Slide number) şi a datei. realizarea unor diapozitive fotografice orientate alb-negru sau color (Black and white overheads.5. Stabilirea modului de valorificare La final se solicită specificarea titlului expunerii (Presentation title).4. obţinerea unui film cinematografic de 35 mm (35 mm slides).4. În figura 4. orei la care s-a generat expunerea sau ultima modificare de conţinut (Date last updated). 171 . se prezintă grafic această etapă şi opţiunile disponibile utilizatorului. Color overheads). definirea unui mesaj care se doreşte a fi introdus în subsolul diapozitivelor (Item to include on each slide).intermediul reţelei Internet sau aplicaţiei Internet Explorer (Web presentation). se poate vizualiza această ultimă etapă. În figura 4.

Figura 4.6. urmând ca utilizatorul să introducă prin tastare titlul fiecărui diapozitiv şi să insereze datele sale specifice privitoare la acţiunea urmărită.5. Slide-ul de gardă obţinut prin programul de asistenţă 172 . Figura 4. Definirea elementelor specifice prezentării Prin acţionarea butonului Next se constată că intervenţia programului de asistenţă se încheie.

utilizatorul putând intervenii pentru micşorarea sau mărirea numărului slide-urilor. şi instrumente specifice realizării prezentărilor.7. se poate identifica plasarea informaţiilor solicitate până în acest moment în la nivelul slide-ului de gardă. Figura 4. aşa cum se poate observa în figura 4. Casete de activităţi specifice prezentărilor Prezentările se pot realiza prin una sau mai multe pagini de prezentare.7.3.Prin studierea figurii 4. 4.6. Obţinerea unei serii de slide-uri prin folosirea instrumentelor de lucru specifice PowerPoint Pentru realizarea prezentărilor se folosesc o serie de instrumente de lucru caracteristice produselor de procesare de texte. elemente prezentate în cadrul capitolului dedicat special acestui subiect. numite slide. cuprinse în casete speciale de meniuri care pot fi activate spre afişare sau nu. principalele modele 173 . Paginile fundamentale. Implicit acesta este urmat de 11 diapozitive subordonate.

174 . dintre aceste modele utilizatorul trebuie să selecteze unul. 5.8. textul fiind amplasat pe una sau două coloane. 6.slide cu titlu. Variantele posibile cuprind: 1. Figura 4. 3.titlu şi organigramă. atât formele standard dar şi modelele utilizate în prezentările specifice internet-ului (numite „online”).8. 4. grafic.predefinite se regăsesc la iniţierea unui slide nou. La acestea se adaugă şi pagina „blank” în care construcţia este lăsată integral la latitudinea utilizatorului. în majoritate. 2ecrane formate din titlu şi text. tabel.pagini care conţin doar titlu. grafic. Deschiderea unei pagini elementare (slide) de prezentare Prezentările cu formate şi conţinuturi predefinite se pot selecta la definirea unei prezentări noi şi conţin. grafic sau secvenţă video.pagini cu titlu în care textul este combinat cu o imagine.titlu. organigramă şi eventual secvenţă video amplasate pe coloane sau rânduri diferite. după cum se poate observa în figura 4.

9.).) prin care utilizatorul trebuie să comunice acţiunea pe cere doreşte să o realizeze. Selectarea formei predefinite pentru o prezentare Încă din momentul lansării în execuţie a programului PowerPoint se poate face o diferenţiere între începerea construcţiei unei prezentări noi (şi tipul acesteia) şi deschiderea unei prezentări existente (cu trecerea automată la operaţia de deschidere Open). Figura 4. „Prezentation” în care se regăsesc atât forme standard cât şi corespondentele lor online şi „Web Pages” în care sunt cuprinse modele exemplificative. la selectarea unei anumite forme de prezentare. în fereastra de selecţie se produce o vizualizare a prezentării selectate în zona Preview (figura 4.9. „Prezentation Designs” cuprinzând construcţii care se utilizează doar în prezentările directe. Prezentările sunt grupate în pagini distincte.Pentru a putea face o alegere corespunzătoare dorinţei utilizatorului. 175 . Această diferenţiere este permisă prin deschiderea automată a unei ferestre de dialog (figura 4.10.

primul slide definit este numit slide principal. crearea unei prezentări pornind de la modele predefinite (Template) şi utilizarea unui slide „blank” (Blank presentation). 176 . Figura 4.respectiv crearea unei prezentări noi sau încărcarea în memoria internă a unui set de slide-uri existent pe discul magnetic. Crearea unei prezentări noi sau apelarea uneia creată anterior Într-o prezentare. Crearea unei noi prezentări se poate realiza în următoarele moduri: crearea automată a prezentării prin folosirea programului de asistenţă (AutoContent wizard).10. Pentru adăugarea unor slide-uri de continuare se inserează un slide nou în cadrul prezentării se va selecta din linia de meniuri Insert / New Slide.

În continuare vă supunem atenţiei o exemplificare referitoare la reţeaua Internet.11. 177 . alinierea şi spaţierea paragrafelor. Macheta slide-ului principal Se introduc alte 14 slide-uri care vor permite acoperirea integrală a temei prezentării. casete de text. culoare cu care are loc scrierea. este prezentat rezultatul prelucrării titlului şi a textului aferent. dimensiunea şi stilul fontului. În figura 4.11. fiecare dintre acestea cu titlu. Inserarea imaginilor se produce prin succesiunea Insert / Picture selectată din linia de meniuri. se prezintă rezultatul inserării de imagini în slide-ul 12.12. Această procedură a fost prezentată detaliat în capitolul 2 referitor la procesorul Word. modelul 2) în care se tastează principalele repere anuale ale acesteia. etc.).8. dar şi imagini. după etapa de tastare utilizatorul aplică procedeele de formatare cunoscute din capitolul 2 referitor la Word (selectare tip de caracter. Asupra celor două corpuri de text. Slide-ul principal conţine 2 obiecte: titlul prezentării şi o casetă de text (vezi figura 4. În figura 4. Figura 4.

13. utilizatorul se avea posibilitatea de apelare la lista derulantă de culori disponibile. Există posibilitatea de a selecta şi utiliza un fundal dintr-o listă disponibilă de astfel de elemente. sau 178 . Macheta slide-ului 12 care conţine şi 3 imagini 4. modificarea şablonului sau crearea unui propriu model. fundalului. În cazul în care se doreşte modificarea culorii fundalului. Modalităţi de sporire a atractivităţii prezentării O primă cale prin care utilizatorul poate potenţa valenţele expunerii sale constă în definirea şi utilizarea unui fundal cât mai expresiv şi atrăgător pentru privitori. Pentru a îmbunătăţii aspectul prezentării.Figura 4. Fereastra Background este prezentată în figura 4. utilizatorul poate alege din opţiunea Slide Design folosirea unui anumit model predefinit al culorilor (Color Schemes) aplicate asupra textului.4.12. graficelor. liniilor.

activă fiind opţiunea Color Schemes.selectarea unui anumit tip de animaţie (Animations Schemes) care se va aplica prezentării realizate. În figura 4.14. Caseta Color Schemes aferentă ferestrei Slide Design Utilizatorul poate recurge la stabilirea unei animaţii prin succesiunea Slide Show / Animations Schemes.13. se poate studia o parte şabloanelor de animaţie disponibile prin fereastra Slide Show.15. poate fi studiată caseta Slide Design. Fereastra care permite definirea fundalului Bineînţeles că există şi posibilitatea creării unui model personal al culorilor sau al animaţiei. 179 . În figura 4. Figura 4.14. Figura 4.

adică de vizualizare prin mişcare. fiecare componentă descriptivă a ei poate suporta o operaţie de animaţie. efectele asupra componentelor grafice şi modul de intervenţie a redărilor de tip multimedia pe parcursul realizării animaţiei. efectul de animaţie realizat (la introducerea animaţiei şi sunetului.Figura 4. Caracteristicile efective pentru o componentă selectată privesc temporizarea animaţiei dar şi modul în care aceasta debutează.15. după terminarea animaţiei la nivel de cuvânt sau la nivel de literă). Lista de şabloane de animaţie disponibile utilizatorului În cadrul vizualizării unei pagini.16. 180 . Caracteristicile aferente efectelor de animaţie se stabilesc prin intermediul ferestrei prezentată în figura 4.

17. bineânţeles doar în situaţia în care există conectat un microfon.Figura 4. 181 . funcţională. ordinea în care sunt văzute paginile. paginile dintr-un interval specificat. dar şi definirea sensibilităţii acestuia şi a calităţii înregistrării. precum şi modul de derulare a acestora pot fi stabilite prin succesiunea Slide Show / View Show / Set Up Show. este prezentată caseta de bază a înregistratorului. Stabilirea efectelor de animaţie aplicate slide-ului Pentru a uşura activitatea utilizatorului şi a face cât mai atractivă prezentarea sunt puse la dispoziţie facilităţi sonore care constau în fructificarea unor secvenţe standard dar şi în înregistrarea şi redarea unor mesaje proprii ale utilizatorului. Din linia de meniuri prin succesiunea Slide Show / Record Narration se apelează la o componentă specializată în înregistrare. La vizualizarea unei prezentări.16. sau doar anumite pagini şi într-o ordine specificată de utilizator. Prezentarea poate fi făcută utilizând toate paginile. În figura 4. fiind vizibile funcţiile care permit reglarea şi stabilirea caracteristicilor microfonului.

Pentru stabilirea acestor caracteristici de prezentare se foloseşte fereastra Set Up Show. Caseta de bază a înregistratorului de secvenţe audio Trecerea de la o pagină la alta se poate face automat după trecerea unui anumit timp. Figura 4.Figura 4.17. redată în figura 4. Stabilirea caracteristicilor de vizualizare a prezentării 182 .18. sau se poate face în mod manual.18.

Pentru fiecare prezentare se pot defini mai multe forme de vizualizare. Utilizatorul poate stabili modul de trecere de la un slide la următorul printr-o componentă a meniului Slide Show. Aceste butoane se introduc la cererea utilizatorului prin intermediul meniului Slide Show / Actions Buttons. La tranziţia automată trebuie specificat şi timpul ce trebuie să treacă de la completarea unui slide şi începerea completării următorului slide din prezentare. Pentru avansul între pagini se poate alege tranziţia manuală şi/sau automată. Pentru trecere se pot stabile trei tipuri de caracteristici. sunetul de acompaniere a trecerii şi modul de avans. în fiecare pagină este prezent şi un buton de navigare cu un meniu specific pentru realizarea acestei operaţii. Fereastra prin care se stabilesc caracteristicile transferului de la o pagină a prezentării la următoarea este Slide Transition este redată în figura 4. în cadrul prezentării efective.Vizualizarea directă a unei prezentări este posibilă fie integral. dar cu respectarea ordinii de definire a paginilor. realizată prin intermediul ferestrei Custom Shows. modificare. O componentă importantă în realizarea prezentărilor poate fi constituită din butoanele de acţiune prezente în cadrul paginilor prezentării. Acest lucru se face din meniul Slide Show / Custom Shows. fie într-un anumit interval de pagini. Pentru a indica vizualizări care nu respectă ordinea paginilor se utilizează un instrument de definire a succesiunii paginilor dintr-o prezentare. submeniul Slide Transition. respectiv efectul prin care se realizează trecerea. acţiune urmată de selectarea tipului de buton dorit dintr-o listă de disponibilităţi 183 . În cazul tranziţiei manuale. eliminare sau copiere. care pot fi gestionate prin intermediul operaţiei de creare.19.

20. Fereastra Slide Transition Pot fi selectate butoane de acţiune pentru: acţiune utilizator. După introducerea butonului în pagina de prezentare se dă controlul la o fereastră de specificare a acţiunii 184 .Figura 4. în locul unde dorim să introducem butonul. acesta urmând a fi vizibil în pagina respectivă. transferul la un document (Document). solicitarea de asistenţă (Help). Acestea sunt prezentate în figura 4.20. trecerea cu o pagină în spate (Back) sau în faţă (Next). Figura 4. redarea de sunete (Sound) sau de video clip (Movie). Butoane de acţiune Selectarea unui buton din cele enumerate mai sus trebuie urmată de un click în pagina de prezentare. transferul la prima pagină (Beginning) sau la ultima pagină (End) a prezentării. trecerea la pagina iniţială a prezentării (Home).19. revenirea în prezentare (Return). cererea de informaţii (Information).

Execuţia unei prezentări şi portarea acesteia O prezentare construită poate fi executată pe calculatorul pe care a fost realizată sau poate fi transportată pe un alt sistem de calcul. 4. Execuţia prezentării în mod „full screen” se realizează din linia de meniuri Slide Show / View Show sau prin acţionarea tastei funcţionale F5. Împachetarea se poate realiza pe echipament magnetic sau direct pe un alt calculator dintr-o reţea de calculatoare.care urmează a fi luată fie la deplasarea cursorului deasupra butonului (Mouse Over). prezentarea se poate opri temporar prin acţionarea tastei [. fie la acţionarea cu click asupra butonului (Mouse Click).21. Atunci când se doreşte reluarea prezentării din locul de unde a fost întreruptă se va acţiona încă o dată tasta „punct”. devenind obositoare.] „punct”. În cazul în care expunerea realizată este lungă. Pentru a putea executa prezentarea pe un alt calculator este necesară realizarea unei operaţii specifice de „împachetare” care se activează din meniul File – Pack and Go.21. Oprirea execuţiei se realizează prin acţionarea tastei Esc. Figura 4. Acti-vitatea este asistată în sistemul „wizard” şi se realizează în mai multe etape prin intermediul ferestrei Pack and Go Wizard disponibilă prin figura 4.5. Fereastra Pack and Go Wizard 185 .

Etapele de împachetare sunt următoarele: 1.6. 4. operaţia de împachetare va trebui reluată pentru a include şi modificările realizate. Selectarea fişierelor supuse împachetării. Specificarea includerii în împachetarea a procesorului de vizualizare PowerPoint pentru cazul în care această aplicaţie Office nu este instalată pe calculatorul pe care urmează a fi transferată prezentarea. PowerPoint . 2. 5. Trecerea la comprimarea efectivă a prezentării. Specificarea includerii în împachetare a fişierelor legate de prezentarea împachetată şi/sau a fontelor folosite în prezentare. date prin specificarea împachetării prezentării active curent sau a unei alte prezentări (implicit prezentarea activă curent). 4. Specificarea destinaţiei împachetării (implicit echipamentul de dischetă).combinaţii de taste Combinaţie Deschiderea unei prezentări creată anterior <Ctrl> + <O> Salvarea unei prezentări <Ctrl> + <S> Imprimarea unei prezentări <Ctrl> + <P> Închiderea prezentării <Ctrl> + <W> Anularea ultimei modificări efectuate <Ctrl> + <Z> Repetarea modificării anulate efectuate anterior <Ctrl> + <Y> asupra slide-ului Introducerea unui nou slide Apelarea programului de asistenţă Trecerea la slide-ul anterior Trecerea la slide-ul următor Deplasarea la primul slide din prezentare Acţiune Deplasarea la ultimul slide din prezentare 186 <Ctrl> + <M> <F1> <Page Up> <Page Down> <Ctrl> + <Home> <Ctrl> + <End> . 3. În cazul în care se realizează modificări asupra unei prezentări existente.

8. Explicaţi noţiunea „Pack and Go”. Ce este un „slide principal” şi care este rolul său? 3. Enumeraţi şi caracterizaţi etapele procesului de împachetare. 4. Ce înseamnă „efect de animaţie” şi care sunt acestea? 5. Prezentaţi procedura prin care se defineşte trecerea de la un diapozitiv la altul şi caracterizaţi modalităţile de trecere. Care sunt principalele butoane de acţiune care pot fi inserate într-un slide şi care este procedura de inserare? 7.4.7. 6. Prezentaţi şi explicaţi 6 reguli care trebuie respectate la momentul în care se folosesc prezentări. 187 . 2. Teste de autoevaluare 1. Prezentaţi principalele operaţiuni care permit realizarea unei prezentări.

operaţia realizându-se sub un alt nume Salvează documentul într-un format tip pagină Web Examinarea documentului ca o pagină Web Stabileşte proprietăţile paginilor documentului înainte ca acestea să fie tipărite Vizualizează cum va arăta paginile unui document înainte ca acesta să fie tipărit Tipăreşte documentul activ Trimiterea documentului către diferite destinaţii Ieşire Fişier Meniul Fişier File Nou Deschidere New Open Închidere Salvare Salvare ca Close Save Save As Salvare ca pagină Web Examinare pagină Web Iniţializare pagină Save as Web Page Web Page Preview Page Setup Examinare înaintea tipăririi Imprimare Trimitere către Ieşire Print Preview Print Sent To Exit 188 .Terminologie Limba română Limba engleză Acţiune Conţine comenzi sau submeniuri referitoare la activitatea cu fişierele Deschide un document nou Deschide un document deja creat şi care se află salvat pe un suport de stocare a datelor Închide documentul activ Salvează documentul pe un suport de stocare Salvează un document în care s-au făcut modificări.

sau ultima intrare tastată Repetă ultima acţiune sau comandă Elimină selecţia dintr-un document şi o plasează în clipboard Copiază selecţia în clipboard Lipeşte conţinutul clipboardului în punctul de selecţie Lipeşte conţinutul clipboardului în punctul de inserţie.Limba română Destinatar corespondenţă (ca ataşare) Participant la întâlnirea interactivă Destinatar Fax Microsoft Power Point Limba engleză Mail recipient (for Review) Online Meeting Participant Fax Recipient Microsoft Power Point Acţiune Trimite întregul document ca anexă a unui mesaj de poştă electronică Trimite întregul document către participanţii la o întâlnire interactivă Trimite întregul document spre un fax Deschide documentul activ în Microsoft Power Point Meniul Editare Anulare Repetare Decupare Undo Repeat Cut Anulează ultima comandă. într-un format pe care îl putem specifica Copiere Lipire Lipire specială Copy Paste Paste Special Lipire ca hyperlink Golire Selectare totală Paste as Hyperlink Clear Select All Sterge selecţia fără a o plasa în clipboard Selectează toată fereastra activă 189 .

un panou vertical de-a lungul marginii din stânga a ferestrei documentului care schiţează structura documentului Meniul Vizualizare Normal Web Layout Aspect pagină Web Aspect pagină imprimată Schiţă Bare de instrumente Print Layout Outline Toolbars Riglă Plan document Ruler Document Map 190 .Limba română Găsire Înlocuire Salt la Legături Obiect Normal Limba engleză Fiind Replace Go To Links Object Acţiune Caută textul sau obiectul specificat Caută şi înlocuieşte textul sau obiectul specificat Mută punctul de inserare la textul sau obiectul specificat Definire legături între documente Introducere obiect Comută documentul activ în vizualizare normală Comută documentul activ în vizualizare cu aspect de pagină Web Comută documentul activ în vizualizare cu aspect de pagină imprimată Comută în vizualizare schiţă Conţine un submeniu care dă posibilitatea utilizatorului de a activa sau dezactiva diferite bare de instrumente Afişează sau dezactivează rigla orizontală Activează sau dezactivează harta documentului.

Limba română Antet şi subsol Limba engleză Header and Footer Acţiune Adaugă sau modifică textul care apare în partea de sus sau de jos a fiecărei pagini Introducere note de subsol Realizarea de comentarii Ascunde cele mai multe elemente ale ecranului astfel încât utilizatorul sa poată vizualiza cât mai bine documentul Controlează scara de afişare pe ecran a documentului Inserează un sfârşit de pagină sau de coloană Introducere număr de pagină Inserează data şi ora curentă a sistemului Inserează sau creează o înregistrare auto text Inserează un câmp în punctul de inserare Inserează un simbol ASCII Inserează un comentariu al utilizatorului Introducere notă de subsol de pagină Note de subsol Comentarii Ecran complet Footnotes Markup Full Screen Panoramare Zoom Meniul Inserare Break Page Numbers Date and Time AutoText Field Symbol Comment Footnote Întrerupere Numere de pagină Data şi ora Auto Text Câmp Simbol Comentariu Notă de subsol 191 .

indecşi. Conţine un submeniu cu diferite comenzi pentru inserţia de obiecte Deschide colecţia de miniaturi din care utilizatorul poate selecta miniatura dorită a fi inserată Inserează o imagine salvată într-un alt fişier Afişează categoriile de forme automate Creează efecte de text Încarcă o imagine dintr-un scanner sau aparat foto Creează un grafic cu ajutorul programului Microsoft Chart Inserează o casetă de text Inserează fişierul specificat. tabele de figuri. figuri sau alte obiecte Inserează referinţo încrucişată Creează cuprins automat.Limba română Legendă Limba engleză Caption Acţiune Inserează legende pentru tabele. etc. ecuaţii. în documentul activ la punctul de inserţie Inserează un obiect cum ar fi o imagine sau o ecuaţie Creează marcaje în document Creează un hiperlink nou sau editează legătura selectată Referinţă încrucişată Index şi tabele Imagine Cross-reference Index and Tables Picture Miniatură Clip Art Din fişier Forme automate Word Art Din Scanner sau Aparat foto Diagramă Casetă text Fişier From File AutoShapes WordArt From Scanner or Camera Chart Text Box File Obiect Marcaj în document Hyperlink 192 Object Bookmark Hyperlink .

Limba română Limba engleză Font Paragraph Bullets and Numbering Acţiune Modifică tipul de font şi spaţierea dintre fonturi Modifică formatul paragrafului activ Adaugă marcatori sau numere paragrafelor selectate şi modifică formatul marcatorilor şi a numerotării Adaugă contururi şi umbre textului Creează sau modifică numărul de coloane dintr-un document Stabileşte poziţia şi alinierea tabulatorilor Formatează o literă. un cuvânt sau un text selectat cu o majusculă iniţială Schimbă direcţia de afişare a textului selectat Modifică modul de ortografiere a textului selectat Conţine un submeniu cu comenzi referitoare la culorile fundalului Elimină culoarea de fundal Deschide caseta de dialog Culori din care utilizatorul poate alege sau crea o nuanţă de culori diferită 193 Meniul Format Font Paragraf Marcatori şi numerotare Borduri şi umbrire Coloane Borders and Shading Columns Tabulatori Majusculă încorporată Orientare text Modificare după caz Fundal Tabs Drop Cap Text Direction Change Case Background Fără umplere Mai multe culori No Fill More Colors .

marcatori.Limba română Efecte de umplere Temă Limba engleză Fill Efects Theme Acţiune Deschide caseta de dialog Efecte de umplere Aplică o temă nouă într-un document. Lexicon. linii şi alte elemente de document Conţine un submeniu cu opţiunile Cuprins în cadru şi Pagină cadre noi Creează un cuprins utilizând titlurile din document şi îl plasează în cadrul din stânga Creează o nouă pagină de cadre Analizează conţinutul fişierului activ şi îl formatează automat Defineşte sau aplică selecţiei o combinaţie de formate numită stil Verifică documentul activ de posibile erori de ortografie şi gramaticale şi afişează sugestii pentru corectarea lor Conţine un submeniu cu opţiunile Stabilire limbă. O temă reprezintă un set de elemente unificate de formă şi scheme de culoare pentru imagini. fonturi. Despărţire în silabe Stabileşte limba în care va fi tehnoredactat textul Cadre Frames Cuprins în cadru Pagină cadre noi AutoFormatare AutoFormat Stil Styles Meniul Instrumente Corectare ortografică şi gramaticală Limbă Spelling and Grammar Language Stabilire limbă 194 Set Language .

marchează diferenţele în documentul editat Fix Broken Text Contor de cuvinte Rezumare automată AutoCorecţie Word Count AutoSummarize AutoCorrect Urmărire modificări Track Changes Evidenţiere modificări Highlight Changes Acceptare sau respingere modificări Comparare documente Accept or Reject Changes Compare Documents 195 .Limba română Lexicon Despărţire în silabe Reparare text rupt Limba engleză Thesaurus Hypenation Acţiune Înlocuieşte un cuvânt cu un sinonim sau antonim Desparte un cuvânt ajuns la marginea din dreapta a documentului în silabe Lansează în execuţie un program inclus la cerere sau o macrocomandă particularizată Contorizează numărul de pagini. cuvinte sau caractere Creează automat un sumar din punctele cheie al documentului respectiv Corectarea automată a textului pe măsură ce utilizatorul îl introduce Afişare submeniu cu diferite comenzi de evidenţiere şi urmărire a unor modificări Evidenţiază modificările conţinutului celulelor într-un registru de lucru partajat Localizează şi selectează fiecare modificare realizată anterior Compară cu originalul un document deschis.

edita sau şterge o macrocomandă Ataşează un şablon diferit documentului activ. comenzile meniurilor şi atribuirile tastelor de comenzi rapide Modifică setările pentru programele Office. etc. imprimarea. etichete poştale şi alte tipuri de documente îmbinate Creează un plic sau o singură etichetă poştală Lansează expertul Scrisoare Deschide caseta de dialog Macrocomenzi în care se poate executa. încarcă componentele la cerere sau actualizează stilurile unui document Particularizează butoanele barei de instrumente. cum ar fi modul de afişare pe ecran.Limba română Îmbinare documente Limba engleză Merge Documents Acţiune Îmbină modificările urmărite din documentul specificat în documentul activ Previne modificarea documentului Produce machete de scrisori. Protejare document Îmbinare corespondenţă Plicuri şi etichete Expert scrisoare Macro comandă Protect Document Mail Merge Envelopes and Labels Leter Wizard Macro Şabloane şi componente incluse la cerere Templates and Add-Ins Particularizare Customize Opţiuni Option Meniul Tabel 196 .

coloanelor.Limba română Desenare tabel Limba engleză Draw Table Acţiune Are ca efect afişarea barei de instrumente Tabele şi borduri. Se poate desena cadrul de la tabel. concomitent cu schimbarea prompterului într-un creion. rândurilor sau celulelor Inserare Tabel Insert Table Coloane la stânga Columns to the Left Coloane la dreapta Rânduri deasupra Columns to the Right Rows Above Rânduri dedesubt Celule Rows Below Cells Ştergere Delete 197 . ulterior stabilindu-se contururile rândurilor şi coloanelor Afişare submeniu cu diferite comenzi de inserţie Inserează un tabel cu un număr de linii şi coloane specificat de utilizator Inserează într-un tabel o coloană la stânga punctului de inserţie Inserează într-un tabel o coloană la dreapta punctului de inserţie Inserează într-un tabel un rând deasupra punctului de inserţie Inserează într-un tabel un rând sub punctul de inserţie Inserează într-un tabel celule începând de la punctul de inserţie Conţine un submeniu cu comenzi de ştergere a tabelului.

coloanelor.Limba română Selectare Limba engleză Select Acţiune Conţine un submeniu cu comenzi de selectare a tabelului. rândurilor sau celulelor Îmbină conţinutul a două sau mai multe celule adiacente Împarte o celulă în rânduri şi coloane Împarte un tabel în două tabele separate Se aplică automat diferite formate incluzând chenare şi umbre predefinite Conţine un submeniu cu diferite comenzi care ajustează sau redimensionează automat o coloană sau un rând al tabelului Definirea rândului selectat cap de tabel Conţine un submeniu cu comenzi care convertesc un text selectat într-un tabel sau a unui tabel selectat într-un text Ordonează alfabetic sau numeric informaţiile conţinute de coloanele selectate Efectuează calcule matematice asupra numerelor Îmbinare celule Scindare celule Scindare tabel AutoFormatare în tabel Potrivire automată Merge Cells Split Cells Split Table TableAutoFormat AutoFit Repetare rânduri titlu Conversie Heading Rows Repeat Convert Sortare Sort Formulă Formula 198 .

Limba română Ascundere linii de grilă Proprietăţi tabel Limba engleză Hide Gridlines Table Properties Acţiune Afişează sau ascunde liniile din grilă Stabileşte proprietăţi ale tabelului cum ar fi lăţimea coloanei sau înălţimea rândului. Afişează toate fişierele deschise în ferestre distincte Împarte fereastra activă în mai multe ferestre Apelarea programului de asistenţă Afişează sau elimină asistentul Office Conectează utilizatorul la site-ul Microsoft Office de unde se prezintă sugestii referitoare la o anumită problemă Ajutor pentru utilizatorii de Word Perfect Găseşte şi repară automat greşelile şi erorile de program Meniul Fereastră Fereastră nouă New Window Aranjare totală Scindare Arrange All Split Meniul Ajutor Ajutor pentru Microsoft Word Afişare Asistent Office Ce este aceasta? Office pe Web Microsoft Word Help Show the Office Assistant What. This? Office on the Web Ajutor pentru WordPerfect Detectare şi reparare WordPerfect Help Detect and Repair 199 . Deschide o fereastră nouă cu acelaşi conţinut ca şi fereastra activă.

Limba română Despre Microsoft Word Limba engleză About Microsoft Word Acţiune Afişează versiunea de program precum şi drepturile de autor Opţiuni de stabilire a distanţelor dintre marginea paginii şi textul tipărit Fişă ce conţine opţiuni de stabilire a dimensiunilor paginii Fişă ce conţine opţiunile de alimentare cu hârtie a imprimantei Definirea aspectului paginii Stabileşte distanţa între marginea paginii şi marginea superioară a antetului sau marginea inferioară a subsolului Ajustează marginile din stânga şi din dreapta astfel încât marginile interioare şi exterioare ale ambelor feţe tipărite să fie de aceiaşi lăţime La imprimare se obţin pe o foaie de hârtie 2 pagini de text Stabilirea locului de îndosariere Orientarea pagini la Fereastra Stabilire Pagină Margini Margins Dimensiune hârtie Sursă hârtie Paper Size Paper Source Aspect De la muchie Layout From edge Margini în oglindă Mirror margins 2 pagini per foaie 2 pagesper sheet Se aplică pentru Poziţie îndoire Orientare 200 Apply to Gutter position Orientation .

Limba română Limba engleză imprimare Acţiune Tip portret Portrait Tip vedere Landscape Imprimă documentul astfel încât latura mai scurtă a foii să fie în partea de sus a paginii Imprimă documentul astfel încât latura mai lungă a foii să fie în partea de sus a paginii 201 .

precum şi modalităţi de concepere şi realizare a prezentărilor interactive. care ajută la satisfacerea necesităţilor de redactare corectă. Un prim punct de vedere pe care a fost structurată lucrarea l-a reprezentat raportul dintre activitatea managerială şi mediul economic de afaceri.Încheiere Materialul. 202 . Autorii. efectuarea unor calcule economice de rentabilitate bazate pe formule prestabilite. Sperăm că lucrarea de faţă va contribui la o mai bună desfăşurare a activităţii pe care absolvenţii noştri. utilizarea PowerPoint-ului ca instrument de persuasiune a posibililor beneficiari. care sperăm că a fost lecturat şi înţeles de către cititor. În structura lucrării am considerat necesară cuprinderea principiilor de bază ale tehnoredactării. a urmărit explicarea unor principii şi elemente de bază ale activităţii standard de birou. precum şi toţi cei interesaţi în iniţierea în tematica abordată o vor desfăşura ca oameni de afaceri sau ca utilizatori ai unui calculator personal. utilizarea programelor de calcul tabelar. urmărindu-se calitatea actului managerial în raport cu obiectivele firmei. În acest mod credem că am realizat o viziune unitară oferind întregii structuri organizatorice cunoştinţele teoretice şi aplicative necesare în buna desfăşurare a activităţii de birou. Al doilea punct de vedere l-a reprezentat transmiterea de cunoştinţe pentru însuşirea de către utilizator a instrumentelor şi procedeelor specifice de lucru în activitatea curentă.

LISTA FIGURILOR

Figura 1.1. Reprezentare grafică a infrastructurii e-business ............... Figura 2.1. Fereastra procesorului de texte Word ................................ Figura 2.2. Prezentarea gupelor de butoane activate şi a celor dezactivate ..................................................................................... Figura 2.3. Fereastra corespunzătoare definirii parolei unui document........................................................................................ Figura 2.4. Fereastra de localizare a unui fişier cunoscând o parte din conţinutul acestuia ................................................................... Figura 2.5. Fereastra care permite definirea caracteristicilor caracterelor .................................................................................... Figura 2.6. Fereastra Change Case ....................................................... Figura 2.7. Fişa index Character Spacing............................................. Figura 2.8. Prezentarea grafică a tehnicilor de formatare a paragrafelor.................................................................................... Figura 2.9. Stabilirea formatului paginii şi încadrarea textului ............ Figura 2.10. Fişa index Paper ............................................................... Figura 2.11. Poziţionarea normală şi peisaj a textului.......................... Figura 2.12. Fereastra Print .................................................................. Figura 2.13. Fereastra de localizare a corectorului ortografic .............. Figura 2.14. Exemplificarea corectării erorilor gramaticale specifice unei anumite limbi ......................................................................... Figura 2.15. Apelarea dicţionarului de sinonime şi realizarera despărţirii în silabe a cuvântului secvenţe...................................... Figura 2.16. Verificarea ortografică a cuvintelor ................................. Figura 2.17. Selectarea opţiunii de verificare ortografică a unui document........................................................................................ Figura 2.18. Semnificaţia butoanelor din grupa antet-subsol ............... Figura 2.19. Fereastra Section Start aferentă definirii de antete şi subsoluri de pagină ........................................................................ Figura 2.20. Ferestrele corespunzătoare acţiunii de numerotare a

46 54 55 61 62 63 64 66 67 68 69 70 70 72 73 73 74 75 76 77 203

paginilor unui document ................................................................ Figura 2.21. Fereastra corespunzătoare editării pe coloane a unui text ................................................................................................. Figura 2.22. Modalităţi active de conturare.......................................... Figura 2.23. Fereastra corespunzătoare opţiunii de conturare a unui şir de caractere ............................................................................... Figura 2.24. Caseta de formatare a cadrelor (Frame) ........................... Figura 2.25. Introducerea unui cadru în corpul de text ........................ Figura 2.26. Opţiuni de import imagine ............................................... Figura 2.27. Galeria standard de imagini Clip Art ............................... Figura 2.28. Linia de butoane şi caseta specifică WordArt .................. Figura 2.29. Fereastra implicită a editorului de grafice ........................ Figura 2.30. Fereastra Formula............................................................. Figura 2.31. Fereastra Object care permite apelarea editorului de ecuaţii............................................................................................. Figura 2.32. Linia de butoane care permite introducerea ecuaţiilor .... Figura 2.33. Fereastra Mail Merge care permite declararea documentului principal .................................................................. Figura 2.34. Fereastra Create Data Source ........................................... Figura 2.35. Fereastra Style care permite stabilirea ierarhiei ............... Figura 2.36. Fereastra Index and Tables............................................... Figura 2.37. Fereastra Caption ............................................................. Figura 2.38. Activarea opţiunii Index and Tables ................................ Figura 2.39. Fereastra care permite constituirea indecşilor .................. Figura 2.40. Fereastra Cross-Reference ............................................... Figura 2.41. Fereastra Index and Tables-Tables of Figure................... Figura 3.1. Posibilul conţinut al unei celule al foi de calcul Excel....... Figura 3.2. Fereastra procesorului de tabele Excel............................... Figura 3.3. Modul de activare al unei comenzi din linia de meniuri Excel .............................................................................................. Figura 3.4. Selectarea celulelor sau a obiectelor din foia de calcul...... Figura 3.5. Tastare în foaia de calcul a unor valori constante şi a formulelor ...................................................................................... Figura 3.6. Fişa index Alignment aferentă ferestrei Format Cells........ Figura 3.7. Introducerea formulei de calcul pentru un produs între două celule ..................................................................................... Figura 3.8. Rezultatul aplicării procedurii de realizare a produsului.... Figura 3.9. Exemplificare privind introducerea tipurilor de date într-o formulă................................................................................. Figura 3.10. Exemplu de completare automată cu lunile anului 204

77 78 80 81 83 83 84 85 86 87 91 93 94 97 98 101 103 104 105 106 106 107 113 114 117 118 120 121 123 124 125 127

2004 ............................................................................................... Figura 3.11. Fereastra de dialog Paste Special ..................................... Figura 3.12. Procedura de copiere a conţinutului unei celule............... Figura 3.13. Fereastra Options şi fişa index Custom Lists, aferentă acesteia........................................................................................... Figura 3.14. Caseta de dialog Series..................................................... Figura 3.15. Fereastra Options şi fişa index View................................ Figura 3.16. Înlocuirea unei formule cu valoarea corespunzătoare calculată ......................................................................................... Figura 3.17. Prezentarea realizării operaţiunii de însumare ................. Figura 3.18. Exemplu de multiplicare a valorilor conţinute într-o listă................................................................................................. Figura 3.19. Exemplu practic de aplicare a funcţiei SumProduct......... Figura 3.20. Exemplu practic de aplicare a funcţiei SumIf .................. Figura 3.21. Exemplu practic de aplicare a funcţiei Roman................. Figura 3.22. Exemplu practic de aplicare a funcţiei Max ..................... Figura 3.23. Exemplu practic de aplicare a funcţiei Min...................... Figura 3.24. Exemplu de calcul al unei valori medii ............................ Figura 3.25. Exemplu de contorizare a celulelor ocupate..................... Figura 3.26. Exemplu de numărare a celulelor libere sau neocupate ... Figura 3.27. Exemplu privitor la aplicarea funcţiei IsBlank................. Figura 3.28 Exemplu vizând aplicarea funcţiei IsText ......................... Figura 3.29. Exemplu referitor la utilizarea funcţiei If......................... Figura 3.30. Exemplu complex privitor la utilizarea principalelor funcţii logice .................................................................................. Figura 3.31. Exemplu complex referitor la utilizarea principalelor funcţii bază de date ........................................................................ Figura 3.32. Exemplu complex privitor la utilizarea principalelor funcţii de consultare....................................................................... Figura 3.33. Exemplu complex privind utilizarea principalelor funcţii de dată calendaristică.......................................................... Figura 3.34. Exemplu complex de utilizare a principalelor funcţii de tip text ....................................................................................... Figura 3.35. Exemplu referitor la afişarea valorii actuale aferente unei sume investite......................................................................... Figura 3.36. Exemplu privitor la afişarea valorii lunare aferente unui împrumut................................................................................ Figura 3.37. Exemplu complex privind afişarea ratei dobânzii ............ Figura 3.38. Exemplu practic de organizare a datelor care vor fi

129 129 132 134 135 137 139 140 140 141 142 143 143 144 144 145 146 146 147 148 149 151 152 153 154 154 155 205

reprezentate grafic.......................................................................... Figura 3.39. Exemplu complex privitor la afişarea valorii actuale aferente unei sume investite........................................................... Figura 3.40. Exemplu complex de reprezentare grafică a unei serii de valori ......................................................................................... Figura 3.41. Forma generală a funcţiei statistice LINEST ................... Figura 3.42. Formatul general al funcţiei statistice FORECAST ......... Figura 3.43. Formatul general al funcţiei statistice TREND ................ Figura 3.44. Formatul general al funcţiei statistice LOGEST .............. Figura 3.45. Formatul general al funcţiei statistice GROWTH ............ Figura 4.1 Apelarea programului de asistenţă ...................................... Figura 4.2. Fereastra AutoContent Wizard aferentă PowerPoint ......... Figura 4.3. Definirea prin intermediul „vrăjitorului” a modelului prezentării ...................................................................................... Figura 4.4. Stabilirea modului de valorificare ...................................... Figura 4.5. Definirea elementelor specifice prezentării........................ Figura 4.6. Slide-ul de gardă obţinut prin programul de asistenţă........ Figura 4.7. Casete de activităţi specifice prezentărilor ......................... Figura 4.8. Deschiderea unei pagini elementare (slide) de prezentare Figura 4.9. Selectarea formei predefinite pentru o prezentare.............. Figura 4.10. Crearea unei prezentări noi sau apelarea uneia creată anterior........................................................................................... Figura 4.11. Macheta slide-ului principal............................................. Figura 4.12. Macheta slide-ului 12 care conţine şi 3 imagini............... Figura 4.13. Fereastra care permite definirea fundalului...................... Figura 4.14. Caseta Color Schemes aferentă ferestrei Slide Design..... Figura 4.15. Lista de şabloane de animaţie disponibile utilizatorului .. Figura 4.16. Stabilirea efectelor de animaţie aplicate slide-ului........... Figura 4.17. Caseta de bază a înregistratorului de secvenţe audio ....... Figura 4.18. Stabilirea caracteristicilor de vizualizare a prezentării..... Figura 4.19. Fereastra Slide Transition ............................................... Figura 4.20. Butoane de acţiune ........................................................... Figura 4.21. Fereastra Pack and Go Wizard.........................................

155 156 162 163 164 164 165 165 169 169 170 171 172 172 173 174 175 176 177 178 179 179 180 181 182 182 184 184 185

206

Bucureşti.. 1996. Bucureşti. Computers and information processing. 1997.. Bucureşti. 2000. 2002. Ionescu B. Bârză S. Editura SOFITECH. Management strategic. Pană A. Bucureşti. Computer Network. New Jersy. şi colab. Editura Mc Graw Hill. Pană A... Bucureşti. William M. Statele Unite ale Americii şi Japonia. PC depanare şi modernizare. Bazele Informaticii. Fusaru D. Editura Fundaţiei România de Mâine. şi colab. Bucureşti. 1993. 1998. Bazele informaticii.. Mareş V. Bucureşti. Mareş D.. Editura Semne’94. Anghel şi colab. 1997. 207 . 2000. Andronie M.. Birotica. 2000. Editura Prentice-Hall. Editura Fundaţiei România de Mâine. 1998. Scott Mueller. şi colab. Mihai G. Editura Fundaţiei România de Mâine. Mareş Daniel. 1994 şi 1996. Editura SOFITECH. Pană A... McGraw-Hill. Birotică. 1999. Objects on the Web. Reix R... Editions Foucher. Procesoare de tabele. Editura Economică. Instrumente informatice pentru birotică.... Editura All. şi colab. Fusaru D.. Tanenbaum A. 2000. Bucureşti. Bucureşti. Editura Fundaţiei România de Mâine. Bucureşti. Editura „Fundaţiei România de Mâine. Mareş Daniel. 1995. Editura TEORA. Constantinescu D. Informatique Appliqueé a la gestion.. Birotică. Ionescu B. Mareş V. 2000. Editura Semne’94. Lungu I. Bucureşti. Bucureşti. Management comparat – Uniunea Europeană. Bucureşti. Bazele informaticii. Nicolescu Ovidiu. Editura Scaiul. Bennatan R. Iniţiere în informatică. 2001.1997. Paris. Colecţia Naţionala. 1989. Editura Dual Tech... Procesorul de texte Word’97. Birotică – Necesităţi şi instrumente specifice. Birotica sub Windows.. Bucureşti.. şi colab. Sisteme electronice de calcul. Mareş D.BIBLIOGRAFIE Ali E. Mareş D.. şi colab.

*** Chip Computer Magazine.de/rei/PUBLICA *** http://www.Zaman Gh. *** Computerworld. colecţia 1992-2004.fr *** http://www. Revista de economie. International Data Group.dhv-speyer.geocities. Bucureşti.whdconsulting.com/glosstext.com/ *** Infoworld. Comerţul electronic. *** PC World. colecţia 1993-2004.gsm.pok. 2000. Braşov. colecţia 1992-2004.ibm.encyclopedia. SUA. Bucureşti. 208 ..adminresourcesplus. *** PC Report.alcatel.wordperfect. Vogel Publishing SRL. International Data Group România. Computer Press Agora. Târgu Mureş. *** Byte România.net/ *** http://www.com/office/word/ *** http://www.com/ *** http://www. Editura Computer Press AGORA. Târgu Mureş. colecţia 1992-2004.com/Eureka/Office *** http://www. colecţia 1993-2004.on.com/articles *** http://www.ca/ *** http://www.microsoft. *** http://giswww. colecţia 19912004.bsf.html *** http://www.data-force.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful