MARIUS DANIEL MAREŞ (coordonator) DOINA FUSARU GABRIEL MIHAI

OFFICE XP INSTRUMENTE BIROTICE

1

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României MAREŞ, MARIUS DANIEL Office XP. Instrumente birotice/ Marius Daniel Mareş - Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2004 208p.; 20,5 cm ISBN 973-725-155-5 I. Fusaru, Doina II. Mhai, Gabriel 004.42 Office X-P

© Editura Fundaţiei România de Mâine, 2004

Redactor: Octavian CHEŢAN Tehnoredactori: Gabriel MIHAI Maria ANDRONIE Coperta: Marius Daniel MAREŞ Bun de tipar: 14.12. 2004; Coli tipar: 13 Format: 16/61×86 Splaiul Independenţei, Nr. 313, Bucureşti, S. 6, O. P. 83 Tel./Fax.: 410 43 80; www.spiruharet.ro e-mail: contact@edituraromaniademaine.ro 2

UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR-CONTABIL

MARIUS DANIEL MAREŞ (coordonator) DOINA FUSARU GABRIEL MIHAI

OFFICE XP INSTRUMENTE BIROTICE

EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE Bucureşti, 2004
3

4

...7............6. 9 11 12 15 17 20 22 24 27 27 29 29 30 31 31 32 33 35 39 41 43 44 5 ....... 1...7...........2......1.2.....2................5..2........2... Internetul şi comerţul electronic......7......... E-banking . Conceptul Internet .......... 1........7.... 1...1...CUPRINS Cuvânt înainte ……………………………………………………… 1.....4........ Aplicaţiile departamentului resurse umane .......comerţul electronic ...1..2..........3............. 1...4...2..5.. Implicaţiile managementului strategic în birotică …………… 1...... 1.........3......... 1....4.......... 1...... Procese informaţionale ……………………………………...4. Conceptul Intranet …………………………………….. Aplicaţii pentru departamentul de sprijin şi servicii acordate clienţilor.... 1. E-demand ...7.... Clasificarea informaţiei ……………………………………..7........2..................4... 1............ 1.............afaceri derulate prin Internet. Aplicaţiile Intranet-ului în economie.1........2.... Sfera de cuprindere şi efectele tehnologice informaţionale …....... Aplicaţiile departamentului finanţe ...... Aplicaţii ale sectorului dezvoltarea produsului ..............4.7. E-commerce ... Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou …… 1....7... E-business ......operaţii bancare realizate prin tehnica de calcul... 1...3.... Aplicaţii pentru departamentul vânzări şi marketing .. 1....... 1.. Impactul tehnicii de calcul şi a telecomunicaţiilor asupra strategiei firmei ……………………………………. 1. 1.7.......4....... 1....7........7....7.......dinamizarea canalelor de legătură între consumatori şi organizaţie... 1.7.... Managementul strategic şi deservirea acestuia prin instrumente birotice ……………………………………….7 Intranet şi Internet …………………………………………...........................3...4......... factori ai relansării creşterii economice în România ..... 1...

................4....8.... 2.........9................ Tehnica Clipboard şi Ole …………………………………...... Crearea de indecşi ..... Utilizarea glosarului .................5............. Fuzionarea documentelor Word ……………………………......2..................... 2..... 2....................2.....7..............9.........6...........................1.................4.............. 2.. 1.. Teste de autoevaluare ……………………………………................................5...................... 2........ 2..... 2........ 2...........2. Numerotarea paginilor unui document........ Organizarea unui document Word ………………………….... Realizarea antetului şi a subsolului de pagină.. 2...... 2. 2......1.2... Utilizarea componentei WordArt ........ Tabele Word..................... Procesorul de texte Microsoft Word 2...2..4...8...... Formatarea caracterelor 2.... Utilitarul de desen Microsoft Draw..1....3.8.5.................. 2...... Sistemul de management al relaţiilor cu clienţii ………….............. 2...........2....2..................... 2............. 3......2......5. 2....3......... Formatarea paragrafelor ....5......... 2.....10.2.............. 2....2.............. Realizarea conturărilor şi a umbrelor ......... 2. Crearea legendei......2...... Imprimarea unui document .................. Cuprinsul sau tabela de materii .... 47 51 52 52 53 59 63 67 68 71 76 77 78 80 82 84 85 86 88 89 92 95 96 100 102 102 103 104 106 107 108 109 111 112 113 115 6 ..............2...... Utilizarea cadrelor ....7.......................................2.......... 2...................2....2........ 2............6.. 2.......... Comunicarea între aplicaţiile Windows …………………...3............ Crearea................. Structura foii de calcul Excel ……………………………….. Editarea unui document pe coloane.. Fereastra document …………………………………………................. Editorul de ecuaţii integrat în Word .. Teste de autoevaluare ……………………………………......2.................................2.......2....15..... 2....12. Procesorul de tabele Excel ……………………………………… 3...... 2... 3..........2......14........... 2...... Crearea tabelei de figuri ....................................................16..11..... Funcţiile unui procesor de texte 2........5............1.......... 2...1....5....2. Prelucrarea imaginilor ........................5... Referinţe încrucişate. 2...... salvarea şi restaurarea unui document............. 2....... Realizarea graficelor ... Verificarea unui document . 2....13......................2.17. Editarea şi procesarea textelor şi a imaginilor. Ierarhizarea documentelor Word …………………………........

......................6.. Introducerea şi editarea datelor .... oră........................3....... 3.....3..............................1........................ 3... Introducerea datelor calendaristice.......1....... Funcţii financiare ....................... 3....................... Înlocuirea unei formule matematice cu valoarea ei calculată ..2................................... Modificarea conţinutului unei celule............4.... 3......2.. Funcţii logice.............4.........7..........5........2............................6............2...3........... Funcţii de căutare şi consultare .......................3................ Funcţii de tip dată calendaristică şi oră .5....2.2................. 3........ Crearea..3.........1........ Crearea unei serii de date ........ 3......7........... Utilizarea facilităţii AutoFill ............3.4.... 3....................... 3.............. 3...........1.1........7... Funcţii de informare .... 3..4...6....1.. 3.... 3...............2.6.. 3......... Reprezentări grafice ale seriilor de date din foaia de calcul Excel 3....... modificarea şi ştergerea unei serii de date particularizate................. 3.................... Introducerea formulelor ....... 3.................................. 3...............4. Selectarea datelor din foaia de calcul ......... Introducerea unei formule matriciale .......... 118 118 119 121 122 122 123 126 127 131 131 132 134 136 136 137 137 138 138 139 142 145 147 148 150 151 152 153 155 155 157 7 ................5....6..4........6.2..........7... Utilizarea constantelor matriciale....2........ 3......................3.................................. Introducerea numerelor ....... Introducerea textelor .6. Tipuri de grafice............ Utilizarea formulelor matriciale în foaia de calcul Excel 3......................... minut secundă..... Lucrul cu serii de date sub procesorul de tabele Excel 3.................................... 3.. Operaţii de bază cu foaia de calcul Excel 3...6. Funcţii matematice şi trigonometrice ......6.............. 3..........5.........5.....6....................... Funcţiile text sau şir de caractere ....3.......... 3...............3.. Efectele operaţiunii de copiere asupra adreselor relative şi absolute ale celulelor foi de calcul...... Funcţii bază de date.2.......................9.......4.........................5.................. Funcţii predefinite ale procesorului de tabele Excel 3......... 3................... Funcţii statistice ........................ Realizarea unor calcule pe bază de formule matematice...... 3.2............4.. 3...3..............3..............................6... Organizarea datelor într-un grafic .....3.....4..............3.......3.............8........ 3....................... 3..

.....................3........................................8..... Procedură rapidă de autoumplere a celulelor cu rezultatele prognozei .................. Obţinerea unei serii de slide-uri prin folosirea instrumentelor de lucru specifice PowerPoint ……………………………… 4.. PowerPoint .................. 4.... Teste de autoevaluare …………………………………….. 3......8.... Încheiere......................7.......8............. Funcţii statistice predefinite ..........9................ Lista figurilor .......................... 3.......................4.............. 3........3.......... Bibliografie ……………………………………………………….............. Realizarea prezentărilor cu ajutorul instrumentului PowerPoint............. 162 163 166 166 166 167 168 173 178 185 186 187 188 202 203 207 4..... 4. Modalităţi de sporire a atractivităţii prezentării …………........ Realizarea automată a unei prezentări ……………………… 4.......................combinaţii de taste …………………………....5.8.. 4........................... Instrumente de previziune …………………………………............................2...... Grafice......................... Teste de autoevaluare ……………………………………... Terminologie ..1.....................1............3... ...2....6... Caracterizarea instrumentului PowerPoint ………………….............. 4.... 3....... 167 8 .... Execuţia unei prezentări şi portarea acesteia ……………… 4....

sub cel mai răspândit şi utilizat pachet de programe Microsoft Office XP. precum şi un set complet de exemple concludente pentru fiecare funcţie a acestuia. Cartea se adresează studenţilor de la facultăţile economice. cel mai utilizat produs program ca editor şi procesor de texte. reprezentând suportul pe care se pot dezvolta aplicaţii birotice. lucrul cu mai multe pachete de foi de calcul. Din aceste motive. Word XP. Informatica şi. prezenta lucrare oferă cititorului un bogat material referitor la editoarele de texte. rezolvând principalele probleme de gestiune a informaţiei financiar-contabile. birotica au pătruns în mod nemijlocit în viaţa unităţilor economice. 9 . şi nu numai. simultan. şi anume. la produsele orientate şi dedicate lucrului cu foi de calcul. care pot fi transpuse şi rezolvate cu ajutorul Excel. în detaliu. Capitolul al treilea este destinat produsului Excel XP care permite. Cel de al doilea capitol prezintă. ca urmare. Primul capitol cuprinde o prezentare a principalelor elemente teoretice referitoare la managementul strategic deservit de instrumente birotice. util pentru realizarea lucrărilor de gestiune contabilă. Excel şi PowerPoint. precum şi tuturor persoanelor care doresc să se iniţieze şi specializeze în ceea ce priveşte posibilitatea utilizării avizate a produselor program Word. facilităţile oferite. împreună cu un set complet de exemple strict necesare edificării şi obişnuirii cititorului cu modelele economice. cu exemplificări asupra structurii organizatorice şi de personal ale societăţilor comerciale. Acest produs este prezentat pe larg.Cuvânt introductiv Implicarea managementului strategic în luarea deciziilor este determinată de condiţiile impuse de complexitatea problemelor economiei de piaţă.

Ţinem să mulţumim şi pe această cale tuturor celor fără al căror ajutor această lucrare n-ar fi putut vedea lumina tiparului. cu atât mai puţin. permanent al evoluţiei disciplinei. Evident. autorii solicită cititorilor. mai ales cadrelor didactice şi specialiştilor. Pentru aceasta se detaliază utilizarea programului PowerPoint XP. prezentări animate ale unei anumite lucrări. Din această perspectivă. La finele fiecărui capitol sunt introduse teste de autoevaluare.ro. prezenta lucrare nu îşi poate propune abordarea exhaustivă şi. în utilizarea şi proiectarea unor diferite produse-program aplicative realizate.Ultimul capitol trece în revistă principalele aspecte practice care trebuie avute în vedere de utilizatorul unui PC atunci când doreşte a realiza. Autorii 10 . Lucrarea valorifică cercetările întreprinse de colectivul de autori în domeniul biroticii şi. epuizarea problematicii informaticii. în special. pe baza cărora cititorul poate verifica nivelul de cunoştinţe acumulat. dorind să constituie punctul de pornire într-un necesar studiu. componentă a pachetului Microsoft Office. să comunice în scris observaţiile pe adresa Universităţii Spiru Haret. Catedra „Informatică de gestiune şi statistică” sau pe adresa de e-mail ushmfc@SpiruHaret. cu forţe proprii.

Berger şi L. prin intermediul mijloacelor electronice. vizualizarea şi interogarea documentelor realizate. Din etimologia cuvântului rezultă că domeniul principal de activitate îl constituie biroul. prin utilizarea tehnicii electronice şi informatice de prelucrare. Conceptul de birotică este definit de o serie de particularităţi: ♦ Predominanţa proceselor informaţionale şi decizionale. Comunicarea 11 . ceea ce presupune că materia primă a oricărei activităţi de birou este informaţia. ♦ Ponderea mare a comunicării de informaţii şi decizii. oferă suportul deciziei manageriale în orice sistem sau organizaţie economicosocială. asigură realizarea unor funcţii specifice. simularea şi analiza diferitelor situaţii posibile. organizarea în pagină a textelor. Acestea fac apel la tehnicile informaticii şi ale comunicaţiilor de date şi. gestiunea bazelor de date. Dintre acestea. comunicare care se poate realiza în două moduri: orală şi scrisă. după Convenţia Informatică din anul 1976.1. Birotica reprezintă un nou mod de utilizare a sistemelor electronice de calcul. iar obiectivul său este automatizarea acestuia. prin procese de analiză şi prelucrare. Nauges. care. Termenul de birotică a fost introdus în Franţa de P. pregătirea documentelor şi a corespondenţei. prin accesibilitatea utilizării şi prin costul lor relativ redus. au pătruns şi s-au stabilizat ca mijloace care permit sporirea productivităţii şi a calităţii activităţilor de birou. memorare şi transmitere a informaţiei. care. pentru a găsi un echivalent al expresiei din limba engleză Office Automation. amintim: funcţia de ordonare a informaţiei. IMPLICAŢIILE MANAGEMENTULUI STRATEGIC ÎN BIROTICĂ Birotica constituie un ansamblu de tehnici pentru gestionarea informaţiei şi a comunicaţiilor între organizaţii.

a capacităţii de memorare şi a vitezei de regăsire a informaţiei. ♦ Creşterea exactităţii proceselor informaţionale. politice.1. legislative şi etice ale mediului unei firme determină influenţa pe care societatea omenească o are asupra evoluţiei firmei. acte decizionale ale conducerii. Comunicarea scrisă este dependentă de suportul fizic al acesteia (documente clasice. Creşterea ponderii activităţilor cu conţinut informaţional şi de birou în raport cu activităţile tehnic-industriale produce în societăţile puternic informatizate reducerea diferenţelor între activitatea fizică şi cea intelectuală. schiţe. fiscală sau socială. asigurând realizarea unor strategii care să permită îmbunătăţirea imaginii companiei. sistemul de documente de evidenţă contabilă. contracte. mediate de reţele de comunicaţie interfonice sau telefonice. sociale. Informatizarea muncii de birou facilitează comunicarea orală şi scrisă din activitatea de birou. solicitări. Unul dintre factorii care deţin cea mai puternică influenţă în procesul de stabilire a strategiei este cultura firmei.orală se realizează prin dialog direct. Prin cultura firmei se 12 . prelucrare şi transmitere a informaţiei orale sau scrise din activitatea administrativă. concomitent cu creşterea performanţelor. ♦ Scăderea costului informaţiei şi a deciziei pe care aceasta se fundamentează. sesizări. procesarea informaţiei orale şi scrise. Managementul strategic şi deservirea acestuia prin instrumente birotice Relaţiile economice. planuri). memorarea şi arhivarea acesteia. 1. ♦ Reducerea timpului de recepţie. ♦ Eliminarea efortului fizic şi intelectual datorat scrierii şi transcrierii manuale a informaţiilor. convorbiri la distanţă mediate de reţelele de telecomunicaţii sau convorbiri între birourile aceleiaşi organizaţii. ♦ Creşterea calităţii şi productivităţii muncii administrative. legislaţie. documente de plan. cu următoarele efecte economice şi sociale: ♦ Eliminarea efortului fizic sau diminuarea acestuia. cereri. Echipa managerială responsabilă de destinele unei firme are ca sarcină prioritară corelarea deciziilor strategice cu condiţiile mediului extern.

Alături de consecvenţă trebuie asigurată şi flexibilitatea direcţiei de orientare a resurselor firmei. dar şi implementarea şi execuţia consecventă şi completă a strategiei. fixează obiectivele de performanţă specifice. cuantificând gradul în care societatea respectivă progresează. referitoare la sarcini şi obiective de lucru. importanţa acordată factorului uman şi coeziunea colectivelor. iar planul strategic poate fi comparat cu harta aflată la baza stabilirii direcţiei de urmat. Calităţile distinctive ale unei firme. adoptate zilnic de membrii aflaţi pe diferite paliere ale organizaţiei. Direcţionarea (nu este totul). Asigurarea consecvenţei membrilor organizaţiei reprezintă al treilea scop al unei strategii. Managementul strategic solicită calităţi antreprenoriale superioare. cu siguranţă. care să conducă la performanţe organizaţionale superioare pe termen lung. Un plan strategic bun. poate să-şi concentreze eforturile în mod corespunzător. în acelaşi timp. sunt: gradul de identificare a membrilor firmei cu aceasta. toate acestea reprezentând cheia prosperităţii pe termen lung. a tradiţiilor. asigurând. crucială. Rolul strategului se poate compara cu cel al unui navigator.ea este însă. atenuarea şi minimizarea apariţiei conflictelor în cadrul societăţii. a simbolurilor. măsura în care este promovat lucrul în echipă. specifice politicilor adoptate. valabilă fiind pentru milioane de decizii. permiţând concentrarea şi aplicarea pe termen lung a deciziilor strategice care determină modul de alocare a timpului. modelelor de atitudine şi a comportamentului. dar şi a modului de efectuare a sarcinilor.înţelege ansamblul valorilor promovate. Managementul strategic reprezintă procesul prin care managerii stabilesc direcţia pe termen lung a firmei. Rolul strategiei în definirea direcţiei de acţiune a firmei se divide pe două planuri: al strategului şi al planului strategic. managerul poate adopta decizii consecvente cu strategia. dacă nu 13 . flexibilitatea organizaţională. având cunoscută calea pe care trebuie să o urmeze. Concentrarea eforturilor reprezintă un al doilea scop al strategiei. După fixarea direcţiei. definirea corectă şi concretă a criteriilor de recompensare pentru munca prestată. deoarece. personalul firmei. Strategia trebuie să stabilească direcţia şi să concentreze eforturile şi acţiunile. efortului şi a entuziasmului personalului. elaborează strategiile necesare atingerii acestor obiective şi urmăresc executarea planului de acţiune ales. odată stabilită direcţia. în raport cu celelalte societăţi.

Pentru manager. analiza internă a societăţii şi fundamentarea strategiei organizaţiei. studierea şi analizarea mediului concurenţial. în timp real. are un rezultat caracterizat prin slabe performanţe. Prin intermediul instrumentelor de asistare a deciziei oferite de birotică. Implementarea şi execuţia strategiei reprezintă punerea sa în aplicare şi determinarea tuturor persoanelor implicate în realizarea sa. corelarea motivaţiilor şi a recompenselor cu gradul de îndeplinire a rezultatelor urmărite. precum şi schimbările survenite constituie principalele elemente care impun luarea unor decizii de ajustare a strategiei. analizarea caracteristicilor mediului extern şi stabilirea oportunităţilor care trebuie exploatate. O altă problemă abordată de manager este reprezentată de analiza strategică ce are în vedere evaluarea resurselor interne ale firmei. de menţinere sau chiar de reducere a dimensiunii organizaţiei. dezvoltarea unui sistem informaţional care să permită urmărirea şi controlul proceselor necesare implementării strategiei. Analiza strategică este desfăşurată în următoarele etape: determinarea viziunii firmei. executat ireproşabil. Execuţia fiecărei părţi din planul strategic care revine unui salariat. 14 . analiza mediului extern. Un plan necorespunzător. în esenţă. managerul poate decide. întărirea parteneriatului intern necesar coordonării acţiunilor de implementare a strategiei şi perfecţionarea continuă a modului de execuţie al acesteia. ce rezultate se pot obţine şi cu ce eforturi. Indiferent de orientarea strategiei. Situaţia optimă este aceea în care o strategie elevată este urmată de o implementare şi de o execuţie ireproşabile. Modelul procesului de management strategic se impune a fi realizat pentru evaluarea situaţiei de fapt şi adoptarea unei decizii în vederea continuării acţiunilor începute sau ajustării acestora. aceasta înseamnă: elaborarea unor programe şi bugete care să sprijine execuţia strategiei. deoarece toate deciziile strategice sunt susceptibile de o modificare în viitor. o sarcină administrativă. ce soluţie va adopta. Variaţia performanţelor financiare ale organizaţiei. reprezintă. Strategia defineşte obiectivele de dezvoltare. adoptarea oricărei decizii impune realizarea în prealabil a unei analize minuţioase a mediului extern societăţii. rareori conduce la rezultate bune.este executat în mod corespunzător.

segmente de piaţă. cu mai multe unităţi de afaceri. birotica. să o menţină la acelaşi nivel. În cazul în care firma acţionează pe mai multe pieţe. dar şi cele slabe ale firmei. aceasta se poate afla sub formă analogică şi digitală. menţinerea la nivelul actual sau lichidarea celorlalte.2. permite managerului să cunoască punctele forte. aşa cum sunt ele percepute de dispozitivele tehnice de înregistrare. fără a fi necesară o 15 .Viziunea firmei se realizează pe termen lung şi foarte lung. alegem forma informaţiei. elemente care influenţează puterea competitivă a organizaţiei. Analiza internă a organizaţiei. permite realizarea memorării-regăsirii informaţiilor înmagazinate anterior. În această etapă. evenimentele previzibile. Pentru analiza internă se utilizează auditul financiar. ci şi pe cele care nu prezintă avantaje pentru aceasta. prin implicarea funcţiei birotice de prelucrare şi comandă-control. precum şi condiţiile care prezintă un interes deosebit asupra activităţii. cheie. suportul pe care se află stocată. precum şi gradul de prelucrare a acesteia. sunete şi imagini în mişcare. Mediul extern este infinit şi de aceea managerul va analiza doar informaţiile clare. Clasificarea informaţiei Din multitudinea de criterii posibile pentru clasificarea informaţiei. sau să o restrângă. prin instrumentele sale specifice. Având în vedere forma concretă pe care o poate lua informaţia în momentul stocării pe un suport tehnic. Forma analogică a informaţiei presupune reprezentarea fenomenelor fizice. managerul poate adopta soluţii pentru dezvoltarea anumitor unităţi. care permite analizarea exhaustivă a aspectelor pozitive şi negative specifice fiecărei funcţii majore. Fundamentarea strategiei permite managerului să adopte soluţii de dezvoltare a activităţii firmei. conceptualizând imaginea a ceea ce doresc managerii să devină organizaţia. O analiză obiectivă va reliefa nu numai aspectele pentru organizaţie. incluzând organizaţiile care intenţionează să pătrundă pe piaţă şi producătorii de produse substitute. imagini fixe. Studiul mediului concurenţial demarează prin stabilirea firmelor concurente. conţinutul. 1.

înainte de transmitere sau memorare pe suporturile tehnice de date. alfabetice sau alfanumerice. Forma digitală se obţine pornind de la fenomenul real sau de la forma analogică a acestuia. Pentru procesarea informaţiei analogice este necesară conversia ei în formă digitală. pagini de texte. în ambele cazuri având loc o codificare numerică. distingem o gamă largă de suporturi fizice. cum sunt discurile optice de mare capacitate a căror informaţie digitalizată este citită optic cu dispozitive laser. ♦ Sub formă de texte. caseta magnetică. clasificate. banda magnetică. voce). care sunt percepute prin afişarea pe monitorul calculatorului. de exemplu. prin scrierea lor la imprimantă sau la dispozitivul de realizat desene (plotter). discul magnetic. ♦ Suporturi cu lectură optică a informaţiei. la rândul lor. informaţia se prezintă ca o succesiune de valori binare (0 şi 1).conversie sau codificare a acestora. ♦ Sub formă de secvenţe video de natură animată sau film. prin folosirea tastaturii sau a altor dispozitive de introducere manuală sau umană (masă de desen. Informaţia introdusă în sistemele de calcul. percepute de dispozitive specializate de tipul camerei de luat vederi sau generate de programe de grafică bi sau tridimensională.. discul flexibil etc. o evaluare cantitativă. ordonate după un sistem de reguli (cod). acestea putând fi folosite independent sau introduse în configuraţia unui sistem informatic de birou. 16 . ♦ Sub formă de secvenţe audio generate de vocea umană. ca. se transmite şi se memorează direct în momentul perceperii acesteia. în: ♦ Suporturi magnetice. paragrafe. cu ajutorul unor dispozitive specializate de conversie din analogic şi digital. fără o conversie prealabilă a ei. se pot identifica următoarele clase: ♦ Sub formă de date numerice. care sunt organizate în documente. fenomene din realitate sau sintetizatoare electronice. ♦ Sub formă de documente grafice (imagini fixe). de voce şi acustice. Informaţia aflată pe suporturi tehnice. fraze şi cuvinte. Pe suportul tehnic. cum ar fi: 1. o cuantificare a fenomenului care face obiectul reprezentării. Din punct de vedere al suportului informaţiei. Din punct de vedere al conţinutului informaţiei.

1. În funcţie de gradul de prelucrare. peliculă film. Access. 2. De obicei. intermediare – sunt acele informaţii care se află în diferite faze de prelucrare informaţională. cu ajutorul unor programe de firmă denumite interpretoare sau compilatoare. Quatro. având un pronunţat caracter informativ.3. Informaţia aflată pe suporturi grafice. finale – sunt acele informaţii care au parcurs întregul şir de prelucrări informaţionale prevăzute. celită. care pot fi: ♦ suporturi opace. datele se organizează în colecţii sub formă de fişiere prelucrabile. Acest tip de informaţii se adresează.Informaţia memorată pe suporturile tehnice este înregistrată şi poate fi citită numai cu ajutorul unor dispozitive tehnice de citire/scriere. Datele organizate în foi de calcul se prelucrează utilizând pachete soft specializate în procesoare de tabele (Excel. microfilm. Lotus 1-2-3) sau folosind 17 . Datele organizate în baze de date sunt exploatate cu ajutorul unor pachete de programe denumite sisteme de gestiune a bazelor de date (SGBD). Paradox. Procese informaţionale Existenţa unei largi game de prelucrări electronice a informaţiei a generat o tipologie a acestor procese informaţionale. Acest gen de informaţii sunt cele mai răspândite la nivelul executanţilor. Acest tip de suport este destinat lecturii numai după operaţia de mărire a imaginii înregistrate. de regulă. Visual Basic. din care enumerăm FoxPro. În raport cu natura sa specifică. prin următoarele forme de procesare: Procesarea datelor permite tratarea informaţiei numerice după reguli matematice şi logice. 3. cum sunt documentele clasice. primare (de bază) – sunt acele informaţii care anterior nu au suferit un proces de prelucrare informaţională. ♦ suporturi transparente realizate din peliculă fotografică. informaţia se prelucrează diferit. documente obţinute la imprimantă sau realizate cu ajutorul mesei de desen de tip plotter. complex şi decizional. fiind răspândite la nivelul personalului funcţional şi al şefilor de compartimente. care diferă în funcţie de limbajul de programare utilizat. având un caracter sintetic. managerilor. informaţiile se împart în: 1. 2.

CorelDraw) sau de către funcţii specializate ale procesoarelor de texte sau tabele (Word. fraze şi cuvinte este supus unor operaţii pentru determinarea formei caracterelor şi a mărimii acestora. care au o anumită organizare pentru a putea fi uşor regăsite. FrameWork. forma şi mărimea paginii. cum este sistemul SoundBlaster. WordPerfect. controlul gramatical. imprimate pe hârtie sau microfilm.). consultate la terminal. cum sunt procesoarele de texte: WordStar. interfon). Rezultatul acestor operaţii constă într-un document de tip text care poate fi consultat prin afişarea pe ecran. WordPerfect. magnetofon. Se realizează astfel o interfaţă acustică a sistemului informatic cu sistemele audio analogice (casetofon. memorarea şi prelucrarea grafică a imaginilor introduse anterior în documente. Procesarea textelor se realizează cu programe specializate.funcţiile de procesare a tabelelor din sistemele Works. aparţinând unor sisteme de programe Procesarea documentelor grafice reprezintă un mod de utilizare eficientă a tehnicilor informatice şi electronice pentru receptarea. Works. PageMaker. sau introduse într-un nou proces de prelucrare grafică. modul de aşezare a textului în pagină. Word sau cu componente pentru tratare de text. Excel. Acest tip de informaţie este perceput analogic şi convertit ulterior în formă digitală. precum şi cu dispozitivele de comunicaţie acustică (telefon. Textul structurat în pagini. Documentele procesate în acest fel se memorează pe suporturi tehnice de date. convorbiri telefonice etc. Procesarea textelor presupune şi operaţii lingvistice. compact disc etc. cum sunt: despărţirea în silabe.) până la sunete obţinute prin sinteză electronică. imprimat pe hârtie sau microfilm. paragrafe. care poate funcţiona cuplat la orice calculator personal. Procesarea sunetelor se referă la forme variate care merg de la vocea umană (mesaje. Procedarea informaţiei vizuale se realizează cu programe specializate pentru procesarea documentelor (Ventura. Lotus 1-2-30. OpenAccess. Prelucrarea acestor informaţii se face cu ajutorul unor echipamente şi programe specializate în tratarea informaţiei sonore. lexical şi ortografic al textului analizat. Procesarea textelor reprezintă un ansamblu de operaţii specifice lucrului cu textele. Informaţia vizuală dinamică se realizează prin 18 . comunicate la distanţă. sunete naturale sau muzicale. Procesarea de imagini constituie una din realizările moderne ale electronicii şi informaticii.

respectiv apariţia şi existenţa software-ului care foloseşte limba română. ridicată de corecta şi deplina folosire a acestui pachet de programe. Compania Microsoft a realizat pachetul de programe Office care prin structură răspunde cerinţelor utilizatorului legate de procesarea datelor organizate în foi de calcul cu ajutorul componente Excel. cu ajutorul unor dispozitive fizice şi logice. Autorii în dorinţa ca această lucrare să fie utilă persoanelor care folosesc pachete localizate în România. generând factorului uman senzaţia vizuală de mişcare. îmbunătăţindu-se odată cu apariţia pachetului Office’2000. În mod curent. Una din problemele majore a utilizatorilor români. a textelor şi a documentelor grafice prin intermediul programului Word. 19 . a imaginilor prin Photo Editor şi crearea unor prezentări profesionale asistaţi de PowerPoint. utilizatorul trebuie să aibă în vedere şi software-ul. Această problemă a fost rezolvată prin localizarea pachetului de programe Office. imagini transmise prin sistemele de comunicaţie video de natură profesională realizate pe calculator. constă în obligativitatea cunoaşterii limbii engleze. Realizarea prelucrării este executată cu ajutorul sistemelor electronice de calcul din ce în ce mai performante şi bineînţeles din ce în ce mai costisitoare. a sunetelor. fără de care calculatorul nu funcţionează şi din pachete de programe suplimentare instalate de utilizator. Localizarea este parţială în cazul Office’98. a imaginilor şi a textelor constituie principalul obiect de activitate al biroticii. elemente care asigură procesări complete şi rapide ale informaţiilor utilizatorului. au realizat şi prezentat la finele expunerii un Glosar de termeni. Procesarea documentelor grafice. Trebuie să ne reamintim că software-ul este compus din sistemul de operare. În evoluţie structura şi performanţele setului de programe Office a cunoscut modificări majore care s-au reflectat la nivelul utilizatorului printr-o ofertă din ce în ce mai „tentantă”. Informaţia video este obţinută cu tehnica de filmat (cameră de filmat alb-negru sau color). după cum imaginea este însoţită de sunete sau voce umană.afişarea şi perceperea unui număr de imagini succesive pe unitatea de timp (minim 25 de imagini pe secundă). Pe lângă componenta hardware. prelucrarea informaţiei vizuale este însoţită şi de prelucrarea informaţiei sonore.

Procedura de activare durează în medie 2-4 minute. o tehnologie de protecţie a drepturilor de proprietate intelectuală incorporată în produsele Microsoft din generaţia XP care previne. Funcţia de introducere a informaţiei în sistem se realizează prin: 20 . după a 50-a lansare a unei aplicaţii incluse în pachetul de programe neactivat.În primăvara anului 2001. ♦ funcţia de memorare şi regăsire a informaţiei. se declanşează un proces de reducere a funcţiilor. Microsoft a aplicat produselor sale program tehnologia anti-criminalitate Product Activation. pornind de la codul unic Product Key. tehnologia va recunoaşte că este vorba despre un up-grade de sistem şi nu-i va solicita reactivarea produsului Microsoft. respectiv nu se mai pot crea noi documente. ♦ funcţia de ieşire a informaţiei din sistem. salva etc. Această tehnologie a fost testată timp de doi ani în şapte ţări pilot. pe un singur sistem de calcul. pentru început în pachetul de programe Office’XP şi care ulterior va fi prezentă şi în sistemul de operare Windows XP. ♦ funcţia de comandă-control a sistemului. la nivel de utilizator.4. Pentru activarea acestor produse program utilizatorul are două posibilităţi: prin contactarea telefonică a Microsoft Infocenter. cu care îşi activează produsul. Confirmation ID. sau direct pe web la adresa indicată în ecranul de activare. O dată ce Installation ID ajunge în server-ele Microsoft. validarea este refuzată. Din acest moment nu i se va mai solicita activarea produsului. 1. În cazul Office’XP. Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou Indiferent de conţinutul concret al activităţii. un sistem informatic de birou îndeplineşte următoarele funcţii generale: ♦ funcţia de introducere a informaţiei în sistem. utilizatorul primeşte un cod de confirmare. ♦ funcţia de prelucrare a informaţiei. În cazul în care utilizatorul realizează un up-grade minor hardware. deoarece în situaţia în care Installation ID-ul expediat către baza de date Microsoft figurează că a mai fost folosit anterior. copierea neautorizată a produselor program distribuite. Un dezavantaj major este reprezentat de faptul că respectivul produs nu poate fi instalat decât individual. Activarea se realizează pe baza unui Installation ID care este generat automat.

Informaţia introdusă în sistem se prelucrează imediat. publice sau private. optic) pe altul se numeşte conversie de suport. precum şi operaţia de conversie din digital în analogic. denumită operaţie de reproducere a informaţiei şi a documentelor. • Introducerea manuală a datelor şi textelor sau înregistrarea cu echipament adecvat a convorbirilor. pentru redarea. Funcţia de prelucrare se referă la următoarele operaţii şi procese: ♦ Conversia informaţiei din formă analogică în digitală. ♦ Transferul informaţiei de pe un tip de suport (magnetic. modificarea valorilor existente. înregistrarea sau transferul de informaţie audio şi vizuală. capacitatea de stocare a informaţiei şi viteza de acces la date constituind criterii fundamentale de apreciere a performanţelor unui sistem informatic de birou. 21 • . în memoria externă datele care se consultă periodic şi în arhiva electronică. • Prelucrarea informaţiei provenite din reţeaua locală de date. sau se memorează pentru prelucrări ulterioare. Funcţia de memorare şi regăsire a informaţiei are un rol important în funcţionarea unui sistem birotic. ♦ Copierea informaţiei pe acelaşi tip de suport. pentru memorarea şi procesarea ei cu mijloace informatice. ♦ Actualizarea bazei informaţionale. ♦ Crearea şi încărcarea bazei informaţionale a sistemului birotic presupun un set de proceduri. introducerea de informaţii noi. Există posibilitatea ca informaţia să fie transferată la ieşire. în timp real. fără a fi memorată sau prelucrată de sistem. pentru informaţii care sunt consultate foarte rar. prin care se generează structura şi modul de organizare a informaţiei pe suportul tehnic. imaginii şi sunetului. încărcarea bazelor de date.Preluarea informaţiei provenite din reţelele de comunicaţii naţionale sau internaţionale. pentru a o face compatibilă cu echipamentele de tip analogic. pentru datele în curs de prelucrare. prin eliminarea informaţiilor inutile. Informaţia se poate păstra în memoria internă. în raport cu durata şi volumul informaţiei memorate.

Impactul tehnicii de calcul şi a telecomunicaţiilor asupra strategiei firmei În etapa actuală. ♦ Forma digitală sau analogică a informaţiei transmise. baza de programe şi baza informaţională. către memoria externă şi arhiva electronică a sistemului birotic. Funcţia de ieşire a informaţiei din sistem trebuie să satisfacă anumite cerinţe. imprimantă. pe care urmează să fie transferată informaţia la ieşire. ♦ Conţinutul efectiv al informaţiilor solicitate la ieşire. ♦ Punerea în formă a informaţiei solicitate la ieşire constă în prelucrarea datelor pentru obţinerea de rapoarte şi situaţii complexe.5. prin intermediul reţelelor de date.). memorie internă. dezideratul major al dezvoltării economice îl constituie oprirea procesului de adâncire a decalajelor care despart România 22 . acţionari. după cum ar fi: ♦ Natura informaţiei transferate la ieşire: date. ♦ Natura suportului tehnic sau grafic. combinaţii ale acestora. echipament de comunicaţie în reţea etc. secvenţe sonore sau vizuale. afişării la terminal sau a comunicării locale. care vor fi transferate la dispozitivele de ieşire. texte. Alocarea optimă a resurselor sistemului se referă la echipament. Funcţia de comandă-control a sistemului birotic este reprezentată de totalitatea atributelor necesare pentru dirijarea şi reglarea funcţionării întregului sistem. corespunzător mai multor aspecte. instituţii de stat. comunicare care poate fi în interiorul sistemului. prelucrarea şi ieşirea informaţiei în funcţie de natura ei. public. ♦ Consultarea în timp real a informaţiei se realizează prin intermediul unor programe care permit căutarea. în vederea imprimării lor. fie conţinutul lor. selectarea şi transmiterea informaţiei solicitate la un dispozitiv periferic de ieşire (monitor. ♦ Destinatarul şi mijlocul de comunicare adecvat. controlul proceselor de intrare.♦ Tratarea informaţiei care constă în efectuarea de operaţii care privesc fie forma documentelor şi a imaginilor. 1. ori la distanţă. a tuturor funcţiilor sale. în afara sistemului către parteneri de afaceri.

Ca atare. 23 . În ultimii 25 de ani se constă o adevărată „explozie de noi idei”. se aprovizionează prin Internet în sistem „piaţă virtuală”. Tot mai multe firme îşi vând produsele şi serviciile pe Internet. De aceea. Ideea că în mai puţin de 20 de ani calculatoare la fel de puternice. consumatorul final. Avansul rapid al transformărilor spre noi parametrii ai tehnologiilor. Telecomunicaţiile sunt definite ca fiind o comunicare la distanţă. se pune cu acuitate întrebarea: care sunt resursele care în ultimele decenii au avut o influenţă benefică în procesul creşterii economice şi ameliorării condiţiilor de viaţă ale oamenilor? Aceste resurse se regăsesc în schimbarea strategiei firmei în economia de piaţă funcţională. Preţul plătit pentru produsul comandat va fi cu 10 – 20% mai mic decât într-un magazin obişnuit.de ţările dezvoltate sau chiar faţă de unele economii mediu dezvoltate. Deşi industria de calculatoare este tânără în comparaţie cu alte industrii (de exemplu. În primele decenii de existenţă sistemele de calcul erau foarte centralizate. de obicei în interiorul unei singure încăperi. „noi aplicaţii” şi apariţia (formarea) de noi oameni în domeniul economic. construcţia de automobile şi transportul aerian). mai mici decât un timbru poştal. în timp ce instituţiile mari aveau cel mult câteva zeci. canalele tradiţionale de distribuţie sunt pe cale de a fi desfiinţate. după dorinţă în sistemul la comanda clientului. Utilizând sistemul Internet se poate comanda un produs personalizat. Totodată se constată o reducere substanţială a şomajului. domeniul calculatoarelor a cunoscut un progres spectaculos într-un timp scurt. vor fi produse pe scară largă în milioane de exemplare părea desprinsă dintr-un scenariu ştiinţifico-fantastic. Astfel. iar educaţia este într-o permanentă creştere. O companie de mărime mijlocie sau o universitate ar fi putut avea unul sau două calculatoare. firma sau persoana privată. considerăm că sunt necesare explicaţii referitoare la tehnologiile informaţiei şi de comunicaţii care stau la baza acestor noi resurse de dezvoltare şi creştere economică. Noile tehnologii informaţionale constituie elementele majore ale unei forţe de schimbare în infrastructura economiei. multiplicarea funcţiunilor unei tehnologii şi scăderea costurilor determină ca „telecomunicaţiile” să devină atractive pentru economie. neavând importanţă locul unde este situat magazinul de unde se cumpără.

tipul informaţiei transmise şi direcţia fluxului de comunicare. Cererea unui cadru legal şi instituţional adecvat tehnologiilor informaţionale (TI) oferă guvernelor şi agenţilor economici posibilitatea de a-şi exercita influenţa asupra naturii şi dezvoltării comerţului electronic. pe plan naţional şi transnaţional. Aceasta poate fi: • Simplex (one-way). Procedeul are direcţia caracterizată prin expresia „de la un punct la multipuncte (point-to-multi-point). respectiv a semnalului transmis poate fi: admis. impulsuri electronice vehiculate în liniile de transmisii şi prin semnale fotonice în fibrele optice. • Duplex (two-way). Sfera de cuprindere şi efectele tehnologice informaţionale Creşterea în ritm deosebit de rapid a procesului de formare a reţelelor electronice de date. deschizându-se noi oportunităţi pentru comerţul şi diviziunea internaţională a muncii. Tipul informaţiei. În situaţia de mai sus este posibilă realizarea în timp real a interacţiunii între indivizi aflaţi în două sau mai multe puncte diferite de poziţia emiţătorului. mai ales pe seama economiei de timp şi a realizării unei mai bune concordanţe dintre cerere şi oferta de bunuri şi servicii. chiar 24 . video şi date de semnal. Mediul de transmisie se caracterizează prin: undele radio.6. în mod obişnuit emisiile simplex (unidirecţionale de la emiţător la receptor) sunt denumite comunicaţii topdown. în direcţia reducerii costurilor tranzacţionale şi a creşterii eficienţei economice.Un sistem de telecomunicaţii se referă la mediul de transmisie. îndeosebi dezvoltarea Internet-ului ca „reţea de reţele” (network of networks) au condus la extinderea volumului şi structurii de servicii electronice. Direcţia fluxului de comunicare (direction flow) are importanţă primordială în economie. Acest tip de comunicare (interactivă) se adresează direct de regulă unei audienţe specifice sub formula „de la punct la punct” (point-to-point). Semnalele pot fi transmise pe unde electromagnetice către receptor sau prin sateliţi. 1. Emisiunile obişnuite de televiziune constituie un exemplu sugestiv de conumicare simplex (oneway). Punctul central de emisie este legat cu alte numeroase puncte într-o reţea în care procedura bottom-up de conexiuni este completată cu aşa-numita „comunicare laterală”.

ca o reţea de calculatoare între birourile guvernamentale. programe de software. naţional. De la crearea în 1993 a World Wide Web (WWW). comerţul cu obligaţiuni. ca şi pentru tranzacţiile cu instituţiile publice. protecţia şi securitatea datelor etc. în anii 60. deoarece nu există un proprietar care să ceară licenţe sau să impună taxe pentru utilizarea sa. contabili. Un avantaj competitiv decisiv al Internet-ului. combinarea optimă a factorilor de producţie. prin Internet se realizează o interacţiune directă sui generis între vânzător şi cumpărător.dacă o serie de probleme rămân insuficient sau deloc soluţionate (siguranţa juridică. Internet-ul reprezintă un potenţial semnificativ pentru serviciile oferite de către bănci (activităţi bancare electronice. sectoriale şi globale. adaptabilitate şi inovaţie în deplin consens cu frontul nelimitat al creativităţii umane şi nevoia de a soluţiona probleme la niveluri individuale. economia de timp şi alte cheltuieli materiale fiind considerabil mai mare. care presupun oferta de informaţii prin cataloage şi comenzi. rezidă tocmai în caracterul său de nonproprietate. necesitând infrastructuri (hard şi software) şi calificări profesionale tot mai performante şi superioare şi reprezentând totodată o adevărată „revoluţie” în schimbul mondial de bunuri şi servicii. Internet-ul s-a transformat rapid într-un mijloc global pentru telecomunicaţii şi schimb de informaţii în spaţiu. regional şi internaţional. un potenţial substanţial pentru afaceri comandate prin poşta electronică. desigur. Internet-ul s-a dezvoltat iniţial în SUA. numerar electronic) şi societăţile de asigurare pentru servicii de consultanţă (auditori. telefon sau fax. telemedicină). Prin caracterul său. Spre deosebire de canalele tradiţionale de comunicaţii. Aceasta va crea. Internet-ul este un bun public. laboratoarele de cercetare şi instituţiile academice. agenţii de intermediere şi alte servicii similare. în contextul comerţului cu bunuri şi servicii.). 25 . faţă de toate celelalte reţele de servicii oferite de proprietari distincţi. ceea ce le conferă un grad ridicat de flexibilitate. Programele pe calculator se pot schimba în forma digitalizată via Internet. contribuind la creşterea gradului de diversificare a ofertei şi rafinarea exigenţelor cererii. scrisori. la nivel zonal. consultanţi de management. Reţelele electronice schimbă modalităţile folosite în transmiterea informaţiei. impozitarea.

Teoria comerţului internaţional bazată pe scheme şi jocuri strategice cu sumă nulă şi pozitivă va dobândi noi sfere de cercetare. încă insuficient cercetate. Noi fronturi pentru cercetarea ştiinţifică din domeniul economiei vor fi deschise mai ales pentru disciplinele care analizează impactul progresului tehnologic. într-un ritm mediu anual de peste 0. În forma sa cea mai frecvent uzitată. iar cel al inputurilor este reprezentat de suma cheltuielilor cu munca şi capitalul. deschise cel puţin din punct de vedere informaţional. productivitatea totală a factorilor măsoară nivelul tehnologic al dezvoltării unei economii care nu poate fi atribuit unor factori de producţie individuali. potrivit unui studiu al OECD. Acest indicator este definit ca o relaţie între indicii output-urilor şi inputurilor. comerţul electronic constituie o inovare a cărei importanţă economică are efecte complexe pe termen lung. elaborarea de previziuni şi modelarea riscului. 1. pieţele. Intranet şi Internet 26 . Eforturile şi costurile de identificare a partenerilor şi de informare. Prin vocaţia sa globală. inclusiv în ceea ce priveşte relaţiile economico-financiare şi comerciale dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare.5 puncte procentuale. analizele de piaţă) vor fi reduse simţitor. Folosirea tehnologiilor informaţionale. Vor fi create noi posibilităţi pentru diviziunea „intranaţională. ţinând seama de ponderile valorii adăugate nominale ale acestora. în paralel cu deschiderea de noi oportunităţi de cooperare. va conduce la o rată mai înaltă a creşterii productivităţii macroeconomice totale a factorilor de producţie. la rândul său. se vor extinde şi intensitatea concurenţei va creşte. ceea ce.7. „supranaţională” şi „internaţională” a muncii. pe termen lung. pe care se bazează şi studiul OECD.”. concomitent cu schimbarea raporturilor dintre factorii de creştere şi a structurilor de producţie. va conduce la o creştere substanţială a productivităţii muncii. în general.În opinia specialiştilor. va promova dezvoltarea de noi produse şi servicii. (de exemplu. comerţul internaţional va oferi şanse sporite ţărilor slab dezvoltate de a accede mai rapid pe pieţele internaţionale. După cum se ştie. indicele creşterii reale a valorii adăugate brute este indicele outputului.

de orientările firmei. procese şi informaţii din cadrul unei întreprinderi. a tehnologiilor Internet şi a lucrului în cooperare. firma poate rămâne cu personal minim care să prelucreze aceste informaţii. Soluţia schimbului de documente în format electronic pare să fie singura soluţie de a ieşi din impas. • corporaţia „reţeaua informaţiei”. Intranet-ul permite comunicarea între utilizatori şi departamente printr-o interfaţă comună tuturor platformelor şi anume browserul. cei care utilizează informaţia (users) şi furnizorii de informaţii (providers). aproximativ 2/3 din totalul companiilor americane deţin un Intranet şi. Intranet-ul asigură calea cea mai sigură şi mai rapidă de utilizat pentru comunicarea inter-departamentală deoarece accesul la orice tip de informaţie se realizează printr-o interfaţă comună oricăror platforme soft şi hard şi anume browser-ul. sistem care este conceput pe baza unei reţele de calculatoare. altfel. de politica de proiectare şi implementare peste vechile sisteme. Dimensiunea Intranet-ului variază de la o firmă la alta în funcţie de numărul de utilizatori. • un mecanism integrat pentru utilizatori. 1. Necesitatea Intranet-ului rezidă din volumul imens al datelor şi informaţiilor care. O dată ce documentele sunt într-un format accesibil prin Web.1. ar îngreuna rezolvarea problemelor din cadrul marilor companii. Actualmente. Intranet-ul poate fi considerat ca un sistem sigur de diseminare a informaţiei în cadrul unei firme. într-un timp relativ scurt va fi extins şi utilizat peste tot. Utilizatorii de obicei sunt grupaţi în trei categorii: cei care introduc şi prelucrează informaţiile (authors). Conceptul Intranet Pentru conceptul de Intranet sunt mai multe definiţii: • tehnologia Intranet utilizată într-o organizaţie pentru a facilita comunicarea şi accesul la informaţii. Componentele sale sunt următoarele: 27 .Tehnologiile informatice şi de comunicaţii au impus în limbajul tehnic şi economic o multitudine de termeni dintre care Intranet-ul şi Internet-ul caracterizează însăşi esenţa revoluţiei informatice.7.

3. 4. dintre care enumerăm câteva mai importante: 1. Crearea unor interfeţe standard. Crearea de formulare bazate pe web pentru colectarea foilor de pontaj ale angajaţilor. − Intranet-ul se individualizează prin serviciile oferite. educare.o reţea de calculatoare care conţine: • mediul fizic de comunicare între diversele sisteme de calcul ale firmei. resurse umane. • echipamente de interconectare ale subreţelelor. − aplicaţii destinate lucrului în cooperare. − aplicaţii pentru implementarea serviciilor Intranet. Crearea unor depozite pentru formularele companiei şi sisteme de distribuţie. 8. pregătire. Circuitul ştirilor companiei. 6. 7. 28 − . Sunt cel puţin 50 de activităţi de interes într-o reţea de tip Intranet. Crearea unor calendare cu evenimentele companiei. Plasarea on-line a manualelor pentru resurse umane şi de personal. Afişarea cataloagelor cu furnizorii şi produsele aprobate la un moment dat. securitate. 9. 5. Deşi sunt de o mare varietate. universale pentru toate bazele de date ale firmei pe mai multe platforme (Windows NT. • suitele de protocoale care asigură comunicarea între entităţile reţelei. serviciile Intranet se pot grupa pe activităţi fundamentate în cadrul fiecărei companii şi anume: marketing şi vânzări. 10. planificare şi organizare. − programele care implementează serviciile de bază Internet. Mac sau Unix) şi posibilitatea accesului angajaţilor la toate datele de la aceeaşi staţie de lucru. Crearea unor sisteme centralizate pentru urmărirea cererilor de cumpărare. Crearea unor sisteme centralizate de urmărire şi raportare a vânzărilor. Crearea unor bănci şi sisteme de afişare pentru slujbele şi serviciile interne. iar simpla lor enumerare justifică complexitatea unui asemenea tip de reţea. 2.

2. informaţiile fiind astfel făcute disponibile într-o „bază de cunoştinţe a companiei”. reducând volumul documentelor scrise pe hârtie. În acest sens. înseamnă de cele mai multe ori reuşita unei vânzări. produsele cu cele mai mari vânzări. cât şi pentru text. Această categorie include grupul de ştiri care facilitează schimburile directe de informaţii între membrii. Aplicaţii pentru departamentul vânzări şi marketing O schimbare de esenţă a vânzărilor şi a departamentelor de vânzări şi marketing o constituie distribuirea informaţiilor de referinţă. Informaţia corectă dată la momentul potrivit.2. sunt indispensabile suitele de programe de conversie. şi-au implementat un astfel de sistem şi au obţinut importante economii la costurile operaţiilor şi la îmbunătăţirea productivităţii personalului. Aceste tipuri de aplicaţii Intranet îmbunătăţesc comunicarea şi productivitatea în toate zonele unei întreprinderi. 1. un Intranet poate oferi un acces imediat la informaţii cum sunt: descrierea produselor. fiind convinse de avantajele Intranetului. De asemenea. unui grup de oameni distribuit din punct de vedere geografic. departamente sau la nivelul întregii companii prin punerea informaţiilor în pagini Web. atât pentru elementele de grafică. reducându-se costurile producerii. informaţii competitive obţinute din 29 . Marile companii folosesc Intranet-ul pentru a rezolva comunicarea în departamente cu vânzări şi marketing. dezvoltarea produselor. 1. între echipe. etc. grafice care reprezintă preţurile. listării şi distribuirii informaţiilor firmei.7.1. Astfel se recuperează cheltuielile. Aplicaţiile Intranet se încadrează în una din următoarele categorii: − comunicarea se desfăşoară pe principiul unul către mai mulţi. Aplicaţiile Intranet-ului în economie Companii din diverse ramuri ale economiei. − colaborarea reprezintă interacţiuni de la mai mulţi către mai mulţi. actualizate.7.Se remarcă în asigurarea acestor servicii rolul bazelor de date prin care se asigură informaţiile necesare implementării.

30 . adică punctele slabe ale concurenţei. pune la dispoziţie un depozit cu instrumente de vânzări şi materiale de referinţă într-o varietate de formaturi ale documentelor. Sistemul evidenţiază pas cu pas ciclul de vânzări în legătură cu resursele privind vânzările. Personalul care se ocupă de vânzări poate utiliza aplicaţiile pentru a formula cereri către furnizori. iar membrii echipelor actualizează programul proiectului şi oferă informaţii despre progresul dezvoltării sau reacţiile clienţilor.2. Aplicaţii ale sectorului dezvoltarea produsului Echipele ce activează în cadrul dezvoltării produselor au nevoie de informaţii la zi pentru a-şi desfăşura activitatea în mod eficient. permite folosirea conturilor pentru a distribui informaţiile în mod cert.7.paginile www ale companiei. Grupurile de Ştiri au ca obiective: − probleme legate de contractele profitabile. prezentări ale vânzărilor. Aplicaţiile de tip tranzacţii din cadrul unui client Web browser. soluţii de lucru şi sugestii pentru îmbunătăţiri. Aceasta se axează pe managementul proiectului. contra-argumente şi ultimele tactici ale competitorilor pe care le-a semnalat personalul de vânzări pe teren. compania Cadence Design Systems. − reacţii şi discuţii asupra unor programe diverse de marketing. pentru a verifica starea unei cereri şi pentru a completa documentele asociate unei vânzări. în trei luni. liste cu analiza câştiguri-pierderi. calendareprogram pentru documentarea privind activităţile de marketing şi previziunile vânzărilor. utilizează formularele Netscape pentru comunicarea cu centrele. De exemplu. are legături către site-urile Internet şi accesează şi distribuie un grup de Ştiri zilnice despre industrie. materiale pentru training online. care se asociază cu o bază de date de un standard industrial ajută departamentele de marketing să întreţină şi să acceseze o bază de date care cuprinde clienţiicheie şi referinţe. 1.2. şi-a constituit un Intranet destinat activităţii de marketing. care conţine o bază de date dinamică privind vânzările. − discuţii despre probleme care pot ajuta reprezentanţii cu vânzările să schimbe informaţii despre un anumit segment de piaţă.

2. Aplicaţii pentru departamentul de sprijin şi servicii acordate clienţilor Aplicaţiile pentru publicare şi pentru tranzacţii ajută departamentul de sprijin şi servicii acordate clienţilor să reflecte asupra reacţiilor clienţilor creând un sistem coordonat de sprijin. Astfel de aplicaţii pot fi utilizate la obţinerea patentului unei cercetări recente şi a trimite formularele necesare cât şi informaţiile în mod direct către departamentul legal al firmei. design-uri. planificări şi schimbări. Grupurile de ştiri oferă un forum pentru discuţii ample despre problemele repetate ale clienţilor şi discuţii deschise despre ce soluţii au reuşit sau nu până în acel moment. răspunsul clienţilor în cazul vânzărilor. permit membrilor echipei a se loga şi căuta rezultatele testelor aplicate produselor. 31 . să aibă informaţii pertinente în legătură cu schimbările majore referitoare la ofertele speciale. să facă training on-line pentru a răspunde cât mai competent clienţilor. 1.7. 1. Prin implementarea unui Intranet pentru publicarea acestor informaţii. folosite împreună cu o bază de date. forumuri pentru brainstorming şi pentru criticarea abordării propuse.În acest sector aplicaţiile Intranet-ului pot include: descrierea produselor. probleme ale clienţilor. departamentul de resurse umane scutesc personalul de a răspunde la întrebări de rutină şi de a face o muncă de rutină.3. Aplicaţiile departamentului resurse umane Departamentul resurse umane trebuie să-şi ţină angajaţii într-o permanentă informare în legătură cu problemele de bază ale companiei şi detalii asupra stării de sănătate şi a stării sociale a personalului.7. Aplicaţiile Intranet în acest domeniu. să obţină informaţii actualizate despre stadiul comenzilor clienţilor. Aplicaţiile de colaborare facilitează discuţiile şi schimburile de idei ca de exemplu: expertiza pe probleme legate de elaborarea produsului. Acest gen de aplicaţii intranet dau posibilitatea membrilor echipei să distribuie rapoarte asupra problemelor care să ajute echipei să poată răspunde la întrebările clienţilor. marketingului şi a serviciilor cu clienţii. caracteristicile produselor competitive.4.2. lista membrilor echipei şi responsabilităţi.

5. 32 . Numeroase departamente ale companiei. oferind angajaţilor acces imediat la informaţii personale. reuşind prin folosirea aceloraşi produse care stau la baza „magaziilor cibernetice” de pe internetul public. − raportul anual. − opţiunea privind concediile. − introducerea on-line a formularelor de schimbare a statutului angajaţilor de către manageri. încasarea plăţilor şi achiziţionarea mărfurilor. Prin intermediul aplicaţiilor intranet. − politicile companiei.2. − pagini personale şi departamentale. schimbări care-l afectează. creând un magazin virtual intern bazat pe Web. 1. care oferă produsele care au acordul companiei. Aplicaţiile client-server elimină din birocraţia zilnică cu care departamentul de resurse umane lucrează. cum sunt grupurile ce se ocupă cu documente legale. Aplicaţiile sigure pot face posibile: − înscrierea angajaţilor în diferite programe.Astfel de informaţii sunt: − informaţii despre beneficii şi angajări. − sondarea angajaţilor. să simplifice distribuţia electronică de software. pot avea beneficiile aplicaţiilor de tranzacţie disponibile cu ajutorul Intranet-ului. Aplicaţiile departamentului finanţe Monitorizarea indicatorilor financiari ajută o companie să stabilească clar obiectivele pentru managerii săi. Grupul de ştiri din cadrul departamentului resurse umane simplifică sarcina de a informa angajaţii despre schimbările survenite în politica companiei. − baze de date de căutare conţinând numere de telefon. Pentru achiziţionare se pot folosi aplicaţii intranet. folosind în mod curent formulare pe hârtie.7. − informaţii confidenţiale despre vânzări. departamentul de finanţe poate oferi informaţii managerilor prin introducerea datelor financiare ale companiei sau prin căutarea cu ajutorul formularelor. − fişe medicale.

la celălalt capăt al conexiunii. Pentru ca reţelele şi calculatoarele să coopereze. în principal. utilizatorii putând să schimbe între ei mesaje. dacă dispune de parola corespunzătoare. Fiecare reţea cooperează cu alte reţele pentru dirijarea traficului Internet. care leagă împreună celelalte componente. fiecare. Prin e-mail se realizează. îşi plătesc costurile proprii. Pentru conducere. − Calculatorul gazdă sau server. nu cea tehnologică. se pot trimite fişiere de la orice calculator la oricare altul. Poate o schimbare şi mai profundă produsă de Intranet companiilor va fi cea culturală.7. la un capăt al conexiunii. pot să găsească informaţii şi să folosească calculatorul altcuiva. Una din principalele forme de comunicare pe internet este sistemul e-mail (poşta electronică). De asemenea. nu necesită ca destinatarul să fie prezent şi nici nu-l întrerupe pe acesta din ceea ce face la un moment dat. − Furnizorul de servicii pentru accesul la Internet. pentru că acestea ajung imediat.Intranet-ul automatizează procesarea cererilor şi elimină pierderea rapoartelor pe hârtie. pe măsură ce se obţin instrumente noi care reconfirmă influenţa accesului la informaţii în cadrul unei societăţi comerciale privite ca un întreg. − Reţelele de comunicaţie. astfel că informaţia circulă între ele. creat în jurul lumii. transmiterea de mesaje de. Trimiterea de mesaje prin e-mail este mult mai convenabilă decât trimiterea lor prin poşta convenţională sau telefon.3. tot prin sistemul e-mail. folosind calculatorul. Toţi utilizatorii de e-mail trebuie să ştie că 33 . dar există mii de reţele individuale şi organizaţii care. la o persoană la alta. salvate pe disc sau trimise către altcineva. trebuie să existe un acord general privind procedurile Internet standardele pentru protocol. Mesajele sunt salvate şi păstrate până când destinatarul se hotărăşte să le citească. dar şi şterge complet costurile asociate cu listarea hârtiei şi distribuţia. Mesajele pot fi uşor tipărite. Conceptul Internet Internet-ul este un ansamblu de calculatoare conectate în reţea. nu există un management centralizat al Internetului. în scopul transmiterii de mesaje. 1. Este compus din reţele legate între ele. O conexiune tipică de internet este compusă. în format electronic. din 4 elemente: − Calculatorul clientului sau un echipament similar.

Toţi utilizatorii reţelei pot afişa mesaje şi fiecare poate citi mesajele celorlalţi membrii ai grupului care au fost afişate. interfeţele utilizator şi datele sunt sub controlul departamentului IT. Internet-ul permite o operare doar între 14. persoane din întreaga lume pot lua parte la discuţii pe marginea a mii de subiecte din cele mai diverse arii de interes. − arhitecturi asemănătoare. − la Intranet. Asemănările dintre Intranet şi Internet se pot rezuma la următoarele: − ambele funcţionează pe baza arhitecturii client-server. − securitatea Internet-ului este mai restrictivă în sensul că este bazat pe parole sau alte modalităţi de autentificare. utilizatorii au acces flexibil la date. deşi aplicaţiile. lucrul în echipă. Integrarea serverelor Web cu bazele de date şi cu aplicaţii distribuite pe platforme independente a creat premisele realizării reţelelor de tip Intranet.400-28. Deosebirile sunt: − la Intranet. Prin intermediul internetului. rolul staţiilor de lucru este diminuat. iar la distanţă prin linii telefonice la viteza de 56 K sau 256 K. ambele comunicând în reţea prin protocoale standard. în mod transparent.8 Kbps. formând aşa numitele newsgroups. iar Intranetul zona informaţiilor private. o parte din datele procesate migrează de pe staţiile de lucru pe servere. World Wide Web a fost cel care a permis transferul şi vizualizarea documentelor între clienţi şi servere. pentru că operează local la 10-100 Mbs. − ambele se bazează pe WWW.urmează să-şi păstreze copii ale mesajelor pe disc sau benzi şi că o confidenţialitate perfectă nu poate exista. În comparaţie cu el. Cercetările efectuate de firma Zona Research au concluzionat o creştere de patru ori a cheltuielilor cu software-ul pentru Intranet în comparaţie cu Internet. 34 . − Intranet-ul permite difuzarea şi partajarea. utilizând aproximativ orice tip de calculator şi protocoale standard implementate în multe platforme hard şi soft. − Internetul este zona informaţiilor publice. − Intranet-ul este mai rapid decât Internet-ul. − la Intranet. controlul aplicaţiilor şi al mediilor de operare se face mai mult prin servere decât prin staţiile de lucru.

în perimetrul cărora dezvoltarea „noii economii electronice” ocupă un loc deosebit. fax. în mod clar. care nu pot fi transmise eficient prin mijloacele clasice (poştă. Dar Internet-ul este utilizat frecvent în domeniul economic. telefon). ţinând seama de tendinţele pe plan mondial. animaţie. b) sistemul de legi şi reglementări favorabile dezvoltării TIC poate avea un impact cu mult mai benefic asupra progresului economic şi social comparativ cu sprijinirea financiară din partea guvernului. care este de fapt un sistem de reţele de calculatoare interconectate ce oferă servicii de comunicare a datelor şi acces la informaţie. sunete. rolul statului nu este de neglijat în sprijinirea acestui sector: a) guvernul are datoria să stabilească. cum ar fi: poşta electronică. adică reţele proiectate pentru nevoile interne ale unor organizaţii sau întreprinderi. cu condiţia că folosesc aceleaşi protocoale. permite utilizatorului să poată „naviga” prin multitudinea informaţiilor stocate în Internet. obiectivele dezvoltării economice sociale. Necesităţile de comunicare ale organizaţiilor şi întreprinderilor (firmelor) includ tipuri diverse şi complexe de informaţii şi cunoştinţe. dar care se recuperează rapid. Conceptul iniţial al Web-ului care include hiper-media. transferul de fişiere. web – care este un serviciu internet complex. echipamente şi software ca şi Internetul. conectarea la distanţă a utilizatorilor. însă. de la societatea industrială la cea informaţională este stimulată de Internet. Trecerea. clienţi. datorită existenţei celor două tipuri de utilizatori. laboratoare de cercetare. Dacă o întreprindere foloseşte în organizarea ei un Intranet sau extranet acestea duc la cheltuieli de investiţii ridicate. 1.7. Intranetul reprezintă în domeniul economic „sistemul nervos digital” al întreprinderii.4. devenind astfel un extranet. deci grafica. grupuri de ştiri. Intranet îşi lărgeşte aplicabilitatea prin deschiderea selectivă pentru furnizori. înlăturarea obstacolelor din structurile învechite de reglementare deschide calea pentru noi agenţi economici care vor să intre pe piaţă – ceea ce prin intensificarea 35 − . ducând la apariţia Intranet-ului.Pentru Intranet relaţia cu bazele de date este mai operaţională decât la Internet. Internetul şi comerţul electronic factori ai relansării creşterii economice în România Deşi actorii pieţei au o importanţă majoră în crearea şi funcţionarea sectorului TIC. servicii.

c) guvernul poate avea un rol activ ca factor de sprijinire a mecanismelor pieţei prin culegerea şi prelucrarea de informaţii şi date publice care pot fi oferite beneficiarilor la un preţ rezonabil. studiul continuu).competenţei reduce costul de casare a serviciilor şi îmbunătăţeşte calitatea acestora. • sprijinirea şi crearea unui sistem educaţional pentru învăţarea continuă. se referă la următoarele aspecte: • adoptarea unor măsuri legale care să ajute la întărirea încrederii între partener mai ales în cazul consumatorilor. cercetare. • promovarea unei concurenţe reale de piaţă în scopul diminuării costului serviciilor telecomunicaţiilor şi Internet-ului. Menţinerea monopolului în economie conduce la obstrucţionarea Internet-ului şi comerţului electronic spre deosebire de ţări în care acestea au fost liberalizate. • asigurarea dezvoltării unui comerţ electronic antrenant din punct de vedere social. faţă de media europeană de 2400 USD. Sistemele TIC oferă cea mai bună cale de a servi în mod eficient cetăţenii. rapid şi cu datele necesare. • accelerarea utilizării sistemului TIC în activitatea administraţiei publice. ştiut fiind că societatea informaţională este unul din mijloacele de accelerare a integrării în U. e) societatea informaţională nu are graniţe. în prezent şi în perspectivă. 36 . ceea ce asigură alfabetizarea digitală pentru toţi. Eliminarea obstacolelor din faţa dezvoltării comerţului electronic. România cheltuie anual pentru TIC circa 60-80 USD/locuitor.E. • luarea de măsuri pentru creşterea disponibilităţii capitalului de risc în domeniul TIC. • asigurarea unei legislaţii coerente şi stimulative pentru TIC. d) guvernul acţionează ca promotor al legilor în acele domenii în care iniţiativele de piaţă nu funcţionează eficient (educaţie. măsuri de reglementare şi sprijinire a întreprinzătorilor pentru a funcţiona în mod confidenţial pe pieţele globale. ceea ce impune responsabilităţi pentru guvern în ceea ce priveşte organizarea cooperării internaţionale la nivelul considerentelor ştiinţifice majore.

indiferent de localizarea fizică a resursei şi a utilizatorului. Pe măsură ce posibilităţile noastre de a colecta. e-Banking etc. − Asigurarea legislaţiei şi a cadrului instituţional. − Crearea infrastructurii societăţii TIC. subiectul se referă la împărţirea resurselor. prelucra şi distribui informaţia cresc tot mai mult. comunicării conectivităţii şi cooperări. De exemplu. simplul fapt că 37 . fiecare din aceste calculatoare putea lucra izolat de celelalte. Multe organizaţii dispun de un număr semnificativ de calculatoare. e-Business. datele să fie disponibile pentru oricine din reţea. dar la un moment dat managerii au decis să le conecteze între ele pentru a putea extrage şi corela informaţii despre întreaga firmă. Deşi industria de calculatoare este tânără în comparaţie cu alte industrii (de exemplu. stocarea şi prelucrarea informaţiei dispar pe zi ce trece. aflate deseori la distanţă unul de altul. Cu alte cuvinte. Organizaţii cu sute de birouri răspândite pe o arie geografică largă se aşteaptă în mod curent să poată examina printr-o simplă apăsare de buton chiar şi echipamentele lor cele mai îndepărtate. Datorită progresului tehnologic rapid. iar scopul este de a face toate programele. se monitorizează productivitatea şi se calculează salariile angajaţilor. domeniul calculatoarelor a cunoscut un progres spectaculos într-un timp scurt. echipamentele şi. La început. − Sprijinirea sistemului de informare profesională. În termeni mai generali. transportul. o firmă cu mai multe fabrici poate avea în fiecare unitate de producţie câte un calculator pe care se ţine evidenţa inventarului. − Promovare cercetărilor în domeniul e-Commerce. cererea pentru o prelucrare şi mai sofisticată a informaţiei creşte şi mai rapid. aceste domenii converg în ritm alert. − Asigurarea transparenţei. − Abordarea sistemică între e-Commerce. construcţia de automobile şi transportul aerian). în ştiinţă şi cultură în domeniul TIC. iar diferenţele între colectarea. în special.Principalele obiective specifice ale dezvoltării comerţului electronic în România vizează: − Conştientizarea factorilor de decizie începând cu factorul politic privind importanţa de excepţie a domeniului pentru compatibilizarea cu procesele globalizării pieţelor.

. fie şi cu performanţe reduse. atunci când sistemul este încărcat el trebuie înlocuit cu un sistem mai mare. În mod uzual există un număr mare de clienţi şi un număr mic de servere. câte unul pentru fiecare utilizator. În cazul sistemelor mari de calcul centralizate. Un alt scop al conectării în reţele este scalabilitatea: posibilitatea ca o dată cu volumul de muncă să crească treptat şi performanţa sistemului prin adăugarea de noi procesoare. posibilitatea de a nu întrerupe operarea unor echipamente în eventualitatea unor probleme hardware este de maximă importanţă. În modelul client-server pot fi adăugaţi clienţi şi servere noi pe măsură ce este nevoie de ei. În modelul client-server comunicarea ia în general forma unui mesaj de cerere. În sfârşit. Calculatoarele mici au un raport preţ/calitate mult mai bun decât cele mari. O reţea de calculatoare poate furniza un mediu de comunicare puternic între angajaţii 38 . Un alt scop este economisirea banilor. În plus. Un al doilea scop este asigurarea unei fiabilităţi mari prin accesul la mai multe echipamente de stocare alternative. prin care clientul solicită serverului executarea unei anumite acţiuni. Serverul execută cererea. pot fi utilizate celelalte copii. De exemplu. siguranţa reactoarelor nucleare şi multe alte asemenea aplicaţii. punerea în funcţiune a unei reţele de calculatoare serveşte şi unui scop care nu are de-a face aproape deloc cu tehnologia.un utilizator se întâmplă să fie la 1000 km distanţă de datele sale nu trebuie să îl împiedice să folosească respectivele date ca şi cum ele ar fi locale. celelalte pot să preia şi să ducă la bun sfârşit. dacă una din ele nu este disponibilă (datorită unei defecţiuni hardware). datele din reţea fiind păstrate pe unul sau mai multe servere de fişiere partajate. Acest dezechilibru i-a determinat pe mulţi proiectanţi să construiască sisteme formate din calculatoare personale. operaţie ce presupune de obicei costuri mari şi multe neplăceri pentru utilizatori. dar costă de o mie de ori mai mult. spunând că reprezintă o încercare de a distruge . activitatea respectivului procesor. fişierele pot fi copiate pe două sau trei maşini. Sistemele mari de calcul (calculatoare de mărimea unei camere) sunt cam de zece ori mai rapide decât calculatoarele personale. astfel încât. controlul traficului aerian. trimite răspunsul înapoi clientului. Acest obiectiv poate fi sintetizat.tirania geografiei”. Pentru domeniile militar şi bancar. prezenţa mai multor procesoare înseamnă că dacă un procesor se defectează.

7. sau de un cont care să poată accepta de la cumpărători plata prin carte de credit. Dar în spatele creşterii explozive a comerţului electronic se află o muncă asiduă depusă pentru rezolvarea modalităţilor de plată on-line. au apărut şi servicii dedicate în special firmelor. 1.4. utilizarea reţelelor pentru a asigura comunicarea inter-umană se va dovedi probabil mai importantă decât scopurile tehnice de genul creşterii fiabilităţii. cum ar fi poşta electronică (e-mail).1. E-commerce – comerţul electronic Acestea sunt zilele în care fiecare firmă încearcă să vândă ceva prin Internet. o dată cu înfiinţarea unor firme specializate este mult mai uşor să se deschidă conturi comerciale. Folosind o reţea. Cooperarea între grupuri de oameni aflaţi la distanţe mari unii faţă de alţii – un lucru imposibil înainte – devine în acest fel simplă. Fiecare afacere are nevoie de un cont bancar comercial. e-demand. În trecut. ceilalţi pot vedea schimbarea imediat. este uşor ca două sau mai multe persoane care trăiesc în locuri diferite să scrie împreună un raport. Acum. deoarece majoritatea băncilor cerea cel puţin doi ani de existenţă a firmei pe piaţă. liderul în domeniu fiind AuthorizeNet. serviciul de ştiri (usenet) şi World Wide Web. aceasta era greu de realizat pentru afacerile care se derulau prin Internet. e-business. sau dacă nu a fost raportată ca fiind furată. are suficient credit. precum şi la confirmarea expedierii bunului. O dată cu apariţia Internetului au apărut o mulţime de servicii şi aplicaţii noi. Aceasta se poate întâmpla pe una din cele două căi existente: on line sau în timpul autorizării cu reţeaua bancară. acesta însemnând că tranzacţia „trece” la ambele bănci (banca ce a emis cartela de credit a cumpărătorului şi banca la care are deschis contul comercial firma 39 . Astfel au apărut conceptele de ecommerce. Când un client plăteşte ceva printr-o cartelă de credit. Vizualizarea se referă la aprobarea şi afişarea tranzacţiei. Când un angajat schimbă ceva într-un document din reţea. Autorizarea se referă la verificarea numărului de cont pentru a se vedea dacă cartela mai este validă. fără a mai aştepta câteva zile o scrisoare în acest scop.aflaţi la mare depărtare unii de alţii. Pe termen lung.com. Pentru a înţelege acest proces de plată trebuie să gândim ca un adevărat bancher. Pe lângă serviciile dedicate publicului larg. există două etape diferite în cadrul tranzacţiei: autorizarea şi vizualizarea. e-banking.

instituţiile financiare au încă probleme cu Internetul.vânzătoare). s-au conturat totuşi o serie de lipsuri. În această scurtă istorie a tehnologiei de plăţi prin Internet. Cea mai mare controversă a fost acceptarea unui singur standard care să lege banca şi lumea Internetului. nu a fost foarte bună. Mai târziu SET a fost transformat într-un nou standard numit limbaj şablon pentru comerţul electronic (ECML). cum se realizează identificarea cumpărătorului în cadrul unei tranzacţii. În aceste condiţii. 40 . Ultimele inovaţii în plata electronică au legătură cu înfiinţarea unor portaluri şi a unor noi căi de identificare a cumpărătorilor. într-un singur standard coerent. Dar să vedem. La început acest standard fost propus de un consorţiu de bănci şi firma IBM. De acum cumpărătorii sunt obişnuiţi să folosească cărţi de credit obişnuite când fac cumpărături prin Internet sau companiile mari folosesc pentru lansarea unor comenzi de aprovizionare site-urile business-to-business. adăugând SET-ului câteva noi standarde cum ar fi XML pentru structurarea datelor şi X.509 un standard de criptare a proceselor. Aceste portaluri implică companii ca ShopNow. totuşi cumpărăturile prin Web înfloresc. Încercarea unor bănci ca Citybank şi American Express de a scoate pe piaţă cartele de credit care pot fi folosite doar în cazul cumpărăturilor efectuate prin Internet. Acesta încearcă să structureze datele cerute de la cumpărători. În ciuda atâtor eforturi. chiar dacă aceasta duce la cheltuieli suplimentare. Un bun exemplu a desfăşurării acestei lupte în procesul standardizării a fost neacceptarea de către operatorii de Internet a standardului de securitate în cazul tranzacţiilor electronice (SET-secure electronic tranzaction). Într-o etapă separată.com. Problemele care apar aici sunt legate de faptul că banca intră în contact cu o mulţime de utilizatori şi proprietari de site-uri specializate pe comerţul electronic. Din nou IBM şi multe bănci se află în spatele realizării acestui standard. după efectuarea autorizaţiei are loc actualizarea datelor referitoare la aceea cartelă de credit. SET a fost un răspuns la necesitatea de a ţine numerele cartelelor de credit departe de hard discurile comercianţilor prin Internet – o cale esenţială pentru comercianţi de a verifica conturile clienţilor. banca doreşte o securitate de fier. În timp ce presa continuă să scrie despre cumpărători cărora le este frică dea numărul cărţii lor de credit. dar să nu uităm că această securitate duce la o reducere a problemelor (privind riscurile) din partea managerilor băncii. în continuare.

7. Pentru utilizatori beneficiul este dat de reducerile obţinute în urma frecventelor cumpărări în cadrul reţelei. 76% dintre cei intervievaţi au declarat că au o instituţie financiară principală. Restricţiile geografiei nu mai permit industriei de servicii financiare să atragă oamenii şi să-i ţină ostatici. În Statele Unite ale Americi. Deja 62% dintre americani şi 53% dintre canadieni folosesc Internetul. Cum a fost în cazul migrării clienţilor de la ghişeele băncilor la automatele bancare. Metoda criptării este dificilă deoarece. trebuie stabilită o infrastructură de chei publice şi private. O altă metodă este de a folosi criptarea. În teorie lucrurile stau bine. clienţii începând să efectueze operaţiile bancare mai mult on-line. şi un alt număr impresionant plănuiesc să-şi efectueze operaţiunile bancare on-line. realitatea nu este tocmai bună. Aceasta se transformă într-o imensă participare la afacere – americanii dau 80% din serviciile financiare către banca centrală sau către furnizorul de 41 . În timp ce în mintea multor furnizori de servicii financiare aceasta creează viziunea unui serviciu cu costuri reduse şi implicit a creşterii profiturilor. Aceasta înseamnă că utilizatorii trebuie să introducă codul lor de identificare şi parola înainte de a putea face cumpărăturile. Crearea unei prezenţe pe Internet aduce valoare pentru serviciile financiare. E-banking – operaţii bancare realizate prin tehnica de calcul Internetul a dat putere şi libertate consumatorilor de servicii financiare de a-şi lărgii alegerile lor la nivel global. gândindu-se între timp că acei clienţi ai lor sunt loiali. mai întâi. dar în practică este mult mai dificil de realizat. O metodă de identificare este aceea de a folosi direct baza de date de la logare. deoarece această metodă cere o configurare complexă a aplicaţiilor.com care oferă cumpărătorilor un mecanism de reduceri dacă aceştia sunt membri ai reţelei respective.com şi eBates.4. dar aceasta cere mai mult decât posibilităţi tehnologice. iar acestea trebuie.2. Aşezarea geografică nu mai este aşa importantă cum era odată. 1.iGive. iar în Canada procentul a fost de 85%. atribuite şi trimise cumpărătorilor. Beneficiul pentru proprietari este acela de a se face cunoscuţi pe piaţă şi de a da acces la produsele lor.

Cererile funcţionale sunt uşor de atins. pune industria bancară în pericol de a deveni un bun de larg consum. Instituţiile de servicii financiare trebuie să recunoască că majoritatea clienţilor caută atât funcţionalul cât şi satisfacţia emoţională. Mulţi vorbesc de realizarea unor relaţii de unu la unu în obiectivele lor. Multe bănci tradiţionale au transferat informaţiile şi serviciile pe care le oferă pe Web site-urile lor. cere mai mult decât să fie apt să scrie un cod HTML. transformând relaţiile cu clienţii. Băncile trebuie de asemenea să-şi dea seama că relaţiile cu clienţii ţinute strict numai on-line nu sunt aşa de puternice ca relaţiile on-line. fie că nu sunt capabili să găsească alternative atrăgătoare. în relaţii on-line. Clar.4. Absenţa loialităţii şi ataşamentul emoţional a băncii în mediul activ. Realitatea este că tehnologia poate să apropie firmele de clienţi în multe feluri. Nevoile emoţionale sunt direct legate de percepţia clienţilor asupra valorii pe care le-o acordă banca. Construind şi menţinând o relaţie sănătoasă cu clienţii reprezintă punctul cheie al diferenţei. Întrebarea pe care şi-o pun departamentele de 42 . organizaţiile încearcă să se apropie de consumatori. Această situaţie se schimbă rapid în urma folosirii Internetului.7. Aceasta indică fie un simţ istoric al loialităţii. Dar de ce sunt consumatorii nord-americani aşa de apropiaţi faţă de instituţiile financiare? Migrarea cu succes a consumatorilor spre Internet se află în transformarea relaţiilor off-line. furnizând informaţiile pe care clientul le caută şi realizând un site uşor de folosit şi de consultat.servicii financiare. în relaţii on-line. fie este un rezultat al inerţiei. Aceasta cere o strategie clară pentru o înţelegere a naturii relaţiei cu clienţii şi o apropriere faţă de arhitectura Web-ului.3. Ceea ce nu au reuşit ei să transfere este loialitatea şi ataşamentul emoţional formulat de interacţiunea oamenilor atunci când se întâlnesc faţă în faţă. Strategia de bază on-line trebuie să reflecte angajamentul băncii pentru o relaţie veritabilă. nu tehnologică. E-demand – dinamizarea canalelor de legătură între consumatori şi organizaţie Folosind tehnologia în anii „e”. având în minte în special relaţia lor cu aceşti clienţii şi de asemenea să nu permită ca dezvoltarea site-ului să fie condusă de tehnologie. Instituţiile financiare trebuie să-şi construiască Web site-urile împreună cu clienţii. Lipsa acestei interacţiuni fizice duce la absenţa loialităţii şi a ataşamentelor emoţionale care ameninţă să transforme serviciile financiare în bunuri de larg consum. 1. în timp ce canadienii dau 85%.

fie pe hârtii. 43 . Unul din primii paşi care trebuie făcuţi pe această cale de a înţelege valoarea consumatorului este să putem oferi pentru ei. care se referă. acestea devin un bun poate mai valoros decât alte bunuri din cadrul firmei. la informaţiile despre consumator. astfel ei ne vor deveni clienţi. atunci aceste tranzacţii de vânzare/cumpărare sunt determinate de anumite niveluri de încredere. De aici apare şi termenul de „bunuri digitale”. Atunci una din căile majore pe care o organizaţie o are la îndemână. Dacă analizăm reţeaua Web în contextul valorii consumatorului. De exemplu. Singurul caz în care noi vom sesiza valoarea ei este atunci când o vom folosi sau când vom încasa banii pe ea.marketing din cadrul multor organizaţii este: cum poţi cu adevărat să cunoşti acei consumatori care pot devenii clienţi pentru produsele şi serviciile pe care firma le poate oferii? Teoria marketingului ne spune că trebuie să producem ceea ce consumatorii doresc. Prin urmare putem privi valoarea ca o parte a unui sistem ierarhic de nevoi care face ca unii consumatori să achiziţioneze acel obiect. este aceea de a începe să înţeleagă consumatorii. cumpărătorii trebuie să aibă încredere în valoarea site-ului. Vechea idee că nu cumpărăm o lopată că este o lopată. Percepem că un produs are o valoare particulară pentru noi. Organizaţiile au colectat date despre consumatori timp de mulţi ani. pe de o parte. Numai recent mulţi au realizat valoarea acestor date. înainte de a-l cumpăra. O dată ce aceste date au fost transformate în informaţii. ci o cumpărăm pentru că avem nevoie de ea pentru a face o groapă este adevărată. dar putem să-l simţim numai când el este pus la treabă. de exemplu. date care duc la înţelegerea valorii consumatorului şi a nevoilor lui. Pentru a se realiza o tranzacţie. Dar noi putem să mergem mai departe. pentru a construi o casă. şi putem spune că motivul pentru care cumpărăm o lopata nu este acela de a face o groapă ci. şi cunoştinţa acumulată (ca un capital intelectual) pe de cealaltă parte. o poliţă de asigurări poate fi privită ca un mijloc de a rezolva o problemă. Valoarea reală poate exista numai când folosim sau când deţinem un produs. sau ca o investiţie. fie în format digital. Un număr mare de studii au arătat că acele organizaţii care adoptă o orientare spre piaţă (se concentrează pe consumatori) devin mult mai profitabile. Aceste bunuri trebuie să fie manageriate şi utilizate pentru a îmbunătăţii abilităţile competitive ale organizaţiei. Aceasta a dus în ultimul timp la o accentuare a activităţii de culegere a datelor despre consumatori.

partenerii şi furnizorii lor. el nu doreşte să aştepte la coadă. păstrarea profilului clienţilor poate genera probleme importante de ordin administrativ o 44 . E-business – afaceri derulate prin Internet Soluţiile e-business cuprind multe şi diferite aplicaţii care permit companiilor să opereze mai mult timp on-line. licitaţiile publice au doar câteva oportunităţi dintre cele care răsar din noul mediu comercial.com a devenit poate cel mai de încredere site prin permanenţa ofertei şi a unei game largi. Atât organizaţiile noi. primire personală şi o confirmare că respectivul magazin a înţeles nevoile specifice lui. fie că achiziţionează dintr-un magazin scump. Costurile pe care Amazon şi alte organizaţii le-au antrenat în atragerea de cumpărători trebuie acum transformate în e-loialitate (e-loyalty). Pieţele (ca locuri fizice). formată împreună cu clienţii. Orice propunere e-business trebuie să conţină şi să suporte un grad ridicat de disponibilitate pentru informaţii şi servicii. orice afacere trebuie să fie disponibilă oriunde este solicitată de consumator.4. Dar care ar fi factorii de succes? Cum să evităm revizuirea pe scară largă a tehnologiei la fiecare 5 ani? Cum putem maximiza profitul? Cum putem furniza produse complexe către piaţă reducând timpul de fabricaţie? Economia mondială se află în mijlocul dezbaterilor. Noile modele s-au maturizat şi au ocupat un loc important în economia mondială. organizaţiile sunt forţate să reinventeze sisteme şi procese noi. Prospectările sunt imense. Fără o dezvoltare adecvată a proceselor şi tehnologiei. 1. Companiile de succes vor fi acelea care vor avea agilitatea să răspundă rapid la dinamica pieţei. precum şi posibilitatea generării de noi venituri. Fiecărui consumator îi place să se simtă valoros indiferent de unde ar cumpăra. fie că el face cumpărături pe Internet. Mai mult.7. a serviciilor existente pentru consumatori. promiţând o reducere în costuri a operaţiilor. Noţiunea de e-business ca nou intrată în teoria economică şi afacerile tradiţionale se întrec între ele. iar strategiile majorităţii companiilor caută să-şi protejeze sau să-şi dezvolte propriile pieţe. Ca un stil de viaţă modern piaţa reuşeşte să crească cererile oamenilor.4.Site-ul Amazon. Pentru a oferi un serviciu personalizat este necesar să fii apt de a identifica cumpărătorul şi apoi să-i prezinţi informaţii şi servicii într-o manieră care să-l satisfacă. Când un client intră într-un magazin el doreşte recunoaştere. de primă clasă. cât şi cele vechi încearcă să creeze modele inovative de afaceri bazate pe o relaţie electronică. chiar când cineva doreşte să facă o afacere cu tine.

dată ce numărul clienţilor depăşeşte masa critică. este important ca o dată ce organizaţia a încheiat o înţelegere sau un contract cu un cumpărător. că aşteptările au fost atinse.1. Consumatorii aleg să cumpere prin Internet pentru a culege beneficiile reducerii costurilor. Eşecul sau succesul parţial nu sunt nişte opţiuni în cazul acestui tip de economie. Oricum. organizaţiile trebuie să continue să dezvolte propunerile lor de afaceri pentru a potrivi dialogul şi a fi capabile de a concura cu noile modele de afaceri. Soluţiile e-business trebuie integrate în sistemul informaţional al organizaţiei. Dacă consumatorii nu au încredere în posibilităţile organizaţiei de a-şi ţine promisiunile. Atâta timp cât tehnologii ca EDI (Electronic Data Interchange) sunt şi vor rămâne metode standard de comunicare în lumea oamenilor de afaceri. ei vor alege să nu cumpere. 1. asigurându-ne. Ordinele şi înţelegerile trebuie să aibă prioritate şi să fie monitorizate de-a lungul derulării lor. încă o dată. În figura nr. aceasta trebuie să-şi îndeplinească responsabilităţile. este prezentată o infrastructură tipică e-business. partener sau un furnizor. Orice e-business trebuie să delege cât mai mult cu putinţă din aceste treburi administrative către consumatorii înşişi. Afacerile se construiesc pe reputaţie şi încredere. respectând în acelaşi timp confidenţialitatea fiecărei persoane. folosind o configuraţie şi un limbaj de dialog care este simplu pentru toţi cei interesaţi. a uşurinţei în folosinţă şi a eficienţei acestei metode. 45 .

Hub (Sistem de management al relaţiilor cu clienţii – Customer Relationship Management) – o grupare logică a tehnologiilor integrate. dar foloseşte aceleaşi servicii şi acelaşi sistem informaţional pentru toate cele patru canale. organizaţia este capabilă să opereze pe patru canale distincte.Figura 1. Fiecare canal este servit prompt de un C.M.R.1. a produselor şi a 46 . Reprezentare grafică a infrastructurii e-business În acest exemplu.

R. creşterea profitabilităţii clienţilor. Aceasta lasă la latitudinea consumatorilor să aleagă cum vor dori să intre în legătură cu organizaţia. precum şi sporirea profitabilităţii pe termen lung. site ce recunoaşte vizitatorii on-line şi personalizează informaţiile pe care le conţine în concordanţă cu vizitatorul. prin adoptarea unui marketing eficient. Inima acestui C.R. CRM se preocupă de modalităţile în care organizaţiile îşi pot creşte abilitatea de a identifica şi reţine cei mai profitabili clienţi. extinde. Dezvoltarea rapidă a Internetului oferă companiilor noi oportunităţi în obţinerea unui avantaj competitiv. Hub este o bază de date centralizată ce priveşte clienţii şi care este disponibilă la nivelul întregii organizaţii. Acest punct central deţine toate regulile necesare afacerii pentru a asigura o livrare de calitate pentru toate canalele. 1. De la C. e-commerce-ului şi serviciilor oferite consumatorilor într-un singur Web site. obţinerea unor informaţii asupra nevoilor consumatorilor prin stabilirea unor relaţii. în special cu cei mai valoroşi dintre aceştia. îmbunătăţirea livrărilor către clienţi. sprijinii şi reţine clienţii cei mai valoroşi. 47 . prin implementarea unei strategii eCRM.M. Oportunităţi majore există pentru integrarea marketing-ului. apărută în urma aplicării unei strategii e-business. Ca disciplină a managementului. vânzărilor. Acest gen de strategie poate exploata instrumentele interactive oferite de Web pentru a sprijinii şi dezvolta relaţiile cu clienţii.8. oferind o singură imagine consistentă asupra consumatorului.M. rezultând astfel o creştere a profitului. Putem definii CRM ca fiind abilitatea unei firme de a obţine un avantaj competitiv de durată. câştigarea sau îmbunătăţirea loialităţii clienţilor.bazei de date. Sistemul de management al relaţiilor cu clienţii Managementul Relaţiilor cu Clienţii presupune dezvoltarea unei modalităţi de a identifica. concomitent cu reducerea costurilor şi creşterea gradului de interacţiune. achiziţia de noi clienţi. prin concentrarea eforturilor firmei de a satisface nevoile celor mai importanţi clienţi ai firmei. datele sunt extrase pentru organizaţie cu autorul unui software. Hub. Beneficiile majore vor trebui să includă: o concentrare a eforturilor asupra celor mai valoroşi clienţi. de bază. Mulţi consideră că un e-CRM va trebui să fie forţa principală.

Această implementare va schimba fundamental gândirea angajaţilor. Ceea ce trebuie să evite compania este blocarea organizaţională. Obiectivele imediate vor trebui să asigure o acceptare generală a conceptelor e-CRM la toate nivelurile organizaţionale ale firmei şi.) O implementare totală a unei strategii e-CRM se realizează într-un timp relativ lung. În această perioadă se identifică o serie de probleme de rezolvat pe termen lung. funcţionalitate. precum şi prin suportarea unei strategii care să permită comunicarea electronică (e-mail. Scopul principal va trebui să fie transformarea companiei într-un lider de piaţă. O dată ce conceptele e-CRM au fost acceptate. precum şi modul în care este organizată compania. Când aceste schimbări radicale se vor întinde pe un termen mediu sau lung.Adoptarea unui CRM apropiat unei strategii e-business va trebui să aibă implicaţii majore asupra Web-site-ului prin: construcţie. groups etc. acestea nu vor trebui să distragă atenţia de la faptul că pot apare beneficii imediate derivate din implementarea unor măsuri referitoare la e-CRM. personalizare. list-serv. firma concentrându-se asupra modului în care o strategie e-CRM va fi dezvoltată. precum şi facilitarea apariţiei unor noi tehnologii care să suporte şi să dezvolte relaţiile cu clienţii. care să maximizeze întregul potenţial al e-business-ului. interactivitate. în acest fel. Schimbarea mentalităţii angajaţilor trebuie începută de la nivelul decizional şi va trebui extinsă într-un timp foarte scurt la toate nivelurile 48 . vom fi siguri că deciziile luate de acum încolo vor fi compatibile cu obiectivele pe termen lung. conţinut. Construcţia unui Web-site reprezintă doar o parte a acestui proces. Priorităţile imediate ale firmei vor trebui să fie orientate pe pregătirea activităţilor de bază care să permită construirea unei fundaţii pentru implementarea unei strategii e-CRM. Această modificare a mentalităţilor trebuie să se producă la toate nivelurile organizaţionale. e-CRM va deveni forţa principală care se va afla la baza dezvoltărilor ulterioare a unei strategii e-business. Aceasta va trebui să concentreze atenţia asupra a cinci domenii principale: a) Inducerea unei mentalităţi de învingător. datorată îngrijorării care poate apare asupra scopului activităţilor pe care firma le are de realizat sau asupra complexităţii acestora. de reuşită la nivelul fiecărui angajat – pentru a asigura un succes deplin a implementării unei strategii e-CRM şi pentru a diminua sau evita rezistenţa la schimbare din partea angajaţilor.

nevoile clientului individual trebuie evaluate şi apreciate corect. Obiectivele specifice care trebuie atinse sunt: • câştigarea încrederii angajaţilor pentru introducerea conceptelor e-CRM. precum şi impactul pe care îl va avea introducerea unor astfel de schimbări asupra metodelor de muncă tradiţionale. O clasificare generică a clienţilor pe grupuri de interese este în general prea largă. precum şi pe satisfacerea deplină a acestora prin utilizarea Intenet-ului. necesitatea introducerii la nivel de firmă a unei structuri CRM. în special cu cei mai valoroşi dintre ei. în optimizarea funcţionalităţii şi a îmbunătăţirii interacţiunii acestuia. Baza unei bune strategii e-CRM este de a stabilii o relaţie 1÷1. Este important ca toţi angajaţii să înţeleagă conceptele e-CRM. 49 .organizaţionale ale firmei. Organizaţia trebuie să îşi dea seama că Internet-ul nu este o piaţă imensă cu 250 milioane de consumatori. tratând diverşii consumatori în ordine preferenţială pentru a creşte loialitatea acestora. Una dintre cele mai puternice aplicaţii ale tehnologiei Internet-ului o reprezintă abilitatea de a regla şi personaliza conţinutul Web-site-ului cu costuri scăzute. Construcţia unei bune strategii e-business se bazează pe înţelegerea clară a nevoilor şi cerinţelor clienţilor. Paşii care trebuie parcurşi sunt următorii: • Identificarea clientului – în special a celor mai valoroşi. • asigurarea că e-CRM se întemeiază ca o viziune pentru companie şi pentru Web-site • perceperea corectă de către angajaţi a necesităţii introducerii eCRM urmată de apariţia beneficiilor pentru afacere. personalizată cu clienţii. va trebui realizată o analiză detaliată a clientului. O dată ce e-CRM a fost acceptat ca fiind forţa conducătoare a unei strategii e-business. ci reprezintă 250 de milioane de pieţe constituite dintr-o singură persoană. fiecare având nevoi şi cerinţe unice. b) Identificarea şi segmentarea clienţilor pe grupuri de interese pentru a putea adopta şi orienta livrările către un serviciu de 1÷1. implicarea tuturor angajaţilor în construcţia Web-site-ului.

Teste de autoevaluare 1. din care să reiasă şi schimbările organizaţionale care vor fi suportates de firmă. Localizarea reprezintă un pas critic în determinarea unui conţinut potrivit al Web-site-ului. O apropiere de conceptele e-CRM cere ca strategiile e-business să fie bazate mai de grabă pe ceea ce caută clienţii. oferind informaţii de bază asupra nevoilor şi cerinţelor acestora. c) Localizarea clienţilor – conturarea nevoilor şi a cerinţelor diferitelor grupuri de clienţi. Procesul de localizare a clienţilor cere „o ascultare” activă a acestora prin intermediul chestionarelor.• Diferenţierea clienţilor – segmentarea acestor pe grupuri corespunzând unor criterii. cum ar fi valoarea lor pentru companie. Unul dintre obiectivele principale ale procesului de implementare a strategiei e-business este reprezentat de identificarea clienţilor majori şi transformarea lor în e-clienţi. decât pe ceea ce managementul firmei consideră că vor acei clienţi. Majoritatea companiilor îşi dezvoltă strategiile e-business în funcţie de ceea ce întreprind ceilalţi competitori. Ce se înţelege prin termenul de birotică? 50 . a unei interactivităţi şi a unei funcţionalităţi optime. Localizarea clienţilor implică stabilirea unui profil detaliat al nevoilor şi cerinţelor diferitelor grupuri. precum şi găsirea unor modalităţi care să permită o mai bună satisfacere a cerinţelor utilizând tehnologiile Internet. d) cuantificarea performanţei – măsurarea performanţelor Website-ului în termenii obiectivelor e-CRM.9. precum şi cum pot fi acestea deservite prin intermediul Internet-ului. O bună strategie e-business va trebui concentrată pe termen scurt în satisfacerea nevoilor grupurilor importante. dezvoltate şi focalizate pe discuţii de grup. e) realizarea unui plan – pregătirea şi realizarea unui plan strategic detaliat pentru construcţia web-site-ului. Organizaţia va trebui să se ocupe la începutul implementării de clienţii cei mai profitabili. • Interacţiunea cu clienţii – stabilirea unei relaţii cu aceştia. asigurându-ne că în procesul de formare a strategiei e-business sunt cu siguranţă implicaţi clienţii-cheie. 1. cu toate că tentaţia va fi de a satisface imediat nevoile tuturor grupurilor.

6. Precizaţi care sunt perifericele de intrare. 5. 7. 4. Definiţi e-CRM şi prezentaţi structura unei strategii e-business. Definiţi structura unui sistem informatic de birou. Care sunt tipurile de procesare? Prezentaţi şi caracterizaţi funcţiile unui sistem informatic de birou. Ce reprezintă Internet-ul pentru un agent economic? Care sunt asemănările între Internet şi Intranet? 51 . 9. 10. 3.2. informatică şi telecomunicaţii? Clasificaţi informaţia. 8. Care este relaţia dintre birotică.

a unor dispozitive periferice. anteturi. datorate capacităţii limitate de prelucrare existente la acel moment. Funcţiile unui procesor de texte Un procesor sau editor de texte trebuie să asigure realizarea unor funcţii elementare pentru prelucrarea textelor. adaptarea formei de prezentare la conţinut. la nivel de document. grafice.1. la nivel de paragraf şi la nivel de caracter. cum ar fi alinierea automată a textului. Iniţial procesoarele de texte au fost orientate spre lucrul la nivel de caracter. utilizarea unui număr foarte mare de seturi de caractere. calculatorul devenind un mijloc de prelucrare a textelor. utilizarea unui singur set de caractere. despărţirea în silabe. reprezentat prin programul specializat în operaţii de tehnoredactare.2. de stiluri de afişare. care reprezintă ansambluri de texte. Procesorul sau editorul de texte operează cu documente. de dimensiuni. 2. aranjarea textului în pagină. subsoluri de pagină. La nivel de document se stabilesc caracteristicile de ansamblu ale 52 . stabilirea diferitelor tipuri de caractere sau stiluri de afişare. aspect plăcut. care aparţin aceleiaşi lucrări. imagini. Operaţiunea de tehnoredactare computerizată se realizează pe trei niveluri. tabele. lizibilitate. elemente procesate unitar. numit „procesor” sau „editor de texte”. EDITAREA ŞI PROCESAREA TEXTELOR ŞI A IMAGINILOR Tehnoredactarea reprezintă „pregătirea tehnică şi grafică a unui manuscris înainte de a fi începută operaţiunea de tipărire”. dar şi existenţa unui sistem logic de prelucrare. Tehnoredactarea computerizată presupune existenţa unui calculator. O dată cu creşterea puterii de calcul a devenit posibilă realizarea de coloane. realizând alinierea şi încadrarea textului în pagină. cu o singură dimensiune. Asupra unui document sunt aplicate o serie de operaţii de prelucrare pentru obţinerea unui document cu calităţi grafice superioare.

introduse în dorinţa de a prezenta cât mai multe dintre opţiunile posibile ale utilizatorului. care sunt executate rapid. putând fi configurată la cerere. cuvinte cheie. În continuare. citate.1. La nivel de caracter se execută o prelucrare a grupurilor de caractere din interiorul paragrafelor. grafice (graph). înclinare. Microsoft Word oferă posibilitatea ca utilizatorul să dispună printrun singur produs de posibilitatea creării. ne propunem să prezentăm procesorul Word XP. ca exponent al familiei de procesoare de texte. formatul de pagină. editării de ecuaţii. rigle. încadrându-se perfect în pachetul Microsoft Office XP. pentru realizarea unor efecte de scoatere în evidenţă a unor nume. Procesorul de texte Microsoft Word Microsoft Word este cel mai răspândit şi apreciat procesor de texte utilizat în mediul Windows. schimbare de dimensiune a caracterului. tipurile de caractere. dimensiunea acestora. marginile acesteia.2. modul de aliniere a paragrafelor. prin simpla alunecare a mouse-ului. Interfaţa procesorului este deosebit de agreabilă şi prietenoasă. Fiecare linie de instrumente cuprinde butoane (grupate pe anumite funcţiuni) care realizează anumite comenzi. anteturi sau subsoluri de pagină. după preferinţele utilizatorului. prin acţionarea butonului mouse-ului. Există posibilitatea creării de desene (draw). într-un dreptunghi colorat. prin adăugarea sau înlăturarea unor elemente ca linii de utilitare. 53 . La nivelul de paragraf se stabilesc caracteristicile fiecărui paragraf. Word va afişa. butoane etc. plecând de la un text simplu şi până la un raport (document) complicat de 800 pagini. Fereastra procesorului de texte Word este prezentată în figura 2. funcţia acestuia. prin operaţii de subliniere. îngroşare. creării de formulare (forms) etc. prin dreptul unui buton. creării unor baze de date (database). Zona de lucru a fost ocupată aproape în întregime cu opt linii de instrumente suplimentare. 2.documentului.

1. Fereastra procesorului de texte Word 54 .Figura 2.

la unele linii (View Toolbars). de instrumente. în mod obişnuit. Prezentarea gupelor de butoane activate şi a celor dezactivate Între butoane.2. de meniuri. Figura 2. eliminându-se liniile de titlu. taste şi combinaţii de taste există o corespondenţă. prezent pe ecran.În linia de instrumente există şi spaţii în care utilizatorul poate să-şi creeze propriile butoane pe baza unor macrocomenzi. meniuri. activând sau dezactivând grupele butoanelor de validare prezentate în figura 2. Activitatea de redactare a unui document se poate realiza având ca zonă de editare activă întreaga suprafaţă a ecranului. Pentru a mări spaţiul de editare. următoarele reprezentări: 55 . linia de stare şi cursoarele de deplasare.(View Full Screen). Revenirea la modalitatea standard de afişare se obţine prin acţionarea butonului Close Full Screen. astfel încât să se poată realiza aceleaşi funcţii şi cu ajutorul tastaturii.2. Linia de instrumente (butoane) prezintă. după caz. se poate renunţa (afişa).

Drawing Document map Show All Zoom Word Help Format View Ctrl + * View Help F1 56 .....Buton Mesaj calculator New blank document Open .... Insert Excel Columns. Semnificaţie Deschiderea unui nou document Deschidere document creat anterior Salvare document Creare mesaj poştă electronică Tipărire document Vizualizare document Verificare ortografică Decupare text Copiere text Readucere text Repetă formatarea Anulare tastare Amână anularea Legătură multiplă Tabele şi contururi Introducere tabel Introducere foaie de calcul Scriere pe coloane Desen Structurare document Afişează caracterele neimprimabile Procent afişare Apelare program de asistenţă Combinaţie taste Ctrl + N Crtl + O Ctrl + S Meniu File File File Save E-mail Recipient Print Print Preview Spelling and Grammar Cut Copy Paste Format painter Undo Typing Can’t Redo Hyperlink.. Tables and Borders Ctrl + P File File Tools Edit Edit Edit F7 Ctrl + X Ctrl + C Ctrl + V Ctrl+ Shift + C Ctrl + K Edit Edit Insert Table Insert Table.

Pentru facilităţi suplimentare şi legături cu alte produse din pachetul Microsoft Office. Linia de stiluri are în componenţă următoarele butoane: Buton Mesaj produs de calculator Style Font Size Bold Italic Underline Align Left Center Align Right Justify Numbering Bullets Highlight Font Color Borders Semnificaţie Stil. model Tip caracter Dimensiune caracter Îngroşare Înclinare Subliniere Aliniere stânga Aliniere centru Aliniere dreapta Aliniere stânga-dreapta Numerotare Simbol de enumerare Afişare luminoasă Culoare caracter Contururi Combinaţie taste Ctrl + B Ctrl + I Ctrl + U Ctrl + L Ctrl + E Ctrl + R Ctrl + J Rigla conţine diviziunile în centimetri sau inch.Programul de asistenţă al procesorului de texte poate fi activ şi afişat în permanenţă pe ecran. prin intermediul unui asistent animat. mesajul emis de calculator. Linia de stare cuprinde: săgeţile de deplasare orizontală (stânga/dreapta) şi ascensorul de deplasare rapidă . selectat de utilizator. precum şi semnificaţia fiecăruia. pot să fie afişate linii de butoane pentru: • baze de date (Database). În tabelul următor sunt prezentate butoanele. 57 . pe lăţimea paginii având specificate şi marcatorii sau tabulatorii .

mesajul calculatorului şi semnificaţia fiecărei reprezentări grafice. mesajul calculatorului şi semnificaţia fiecărei reprezentări grafice. În tabelul următor sunt prezentate butoanele. În tabelul următor sunt prezentate butoanele.Buton Mesaj calculator Data Form Manage Fields Add Record Sort Ascending Sort Descending Database Update Fields Find in Field Main Document Semnificaţie Creare formă Gestionar de câmpuri Adaugă o înregistrare Ordonare crescătoare Ordonare descrescătoare Adaugă o bază de date Actualizează câmpul Localizează o înregistrare Fuzionează cu un document • crearea de formate (şabloane. Buton Mesaj calculator Edit Box Check Box Combo Box Properties Draw Table Insert Table Insert Frame Protect Form Semnificaţie Casetă de text Casetă de validare Casetă tip combo Proprietăţi Realizează un tabel Adaugă un tabel Introducere format Protejează un format butoane care permit navigarea în interiorul documentului. • 58 . formulare) Forms. dar şi pe Internet Web.

♦ modul de inserare sau suprascriere (exemplu OVR). Afişează doar butoanele Web de navigare Go Show Only Web Toolbar Linia de stare prezintă informaţii referitoare la: ♦ pagina şi secţiunea curentă (exemplu Page 4 Sec 1).1. pagina numărul 1 din totalul de 10). ♦ linia şi coloana curentă (exemplu Ln 33 Col 48). 2. Word îl copiază de pe disc şi îl afişează pe ecran. iar modificările care se fac ulterior sunt memorate temporar în memoria calculatorului. ♦ verificare ortografică a documentului (dezactivarea se prezintă grafic astfel: ). Crearea. se execută următoarele operaţii. ♦ limba utilizată la redactarea documentului (exemplu Romanian). trebuie salvat documentul pe disc şi. salvarea şi restaurarea unui document Atunci când se deschide un document.. Pentru a salva un document. se realizează copii de siguranţă pentru documentele mai importante. Pentru a le memora..Buton Mesaj calculator Back Forward Stop Current Jump Refresh Current Page Start page Search the Web Favorites Semnificaţie Deplasare înapoi Web Deplasare înainte Web Oprire salt Împrospătează informaţiile Pagină de început Localizează pe Web Pagini Web favorite Deplasare la . respectiv. 59 .).. ♦ numărul paginii curente din total pagini ale documentului (exemplu 1/10.2. ♦ ora sistemului (exemplu 4:22 PM). eventual. ♦ distanţa faţă de margini (exemplu At 8 cm.

Word furnizează câteva moduri de restricţionare a modificării documentelor.BAK. 60 . după care selectaţi rubrica Security). în timpul lucrului se alege din meniul Tools comanda Options şi se selectează indexul Save. iar apoi se validează cu OK. cât şi pentru compatibilitate cu alte procesoare sau versiuni anterioare se completează rubrica Save as type. Atunci când se creează o copie de rezervă şi s-a realizat salvarea fişierului de mai multe ori. penultima versiune. pentru a preveni deschiderea de către alţi utilizatori a documentului sau pentru a nu permite altor utilizatori salvarea unor eventuale modificări în respectivul document.Din meniul File alegeţi comanda Save sau Save As…. dacă doriţi schimbarea specificatorului de fişier sau din bara de instrumente standard. iar în rubrica File Name are loc introducerea numelui propriu-zis al fişierului. fie se alege din meniul File comanda Save sau Save As… fie provocând deschiderea casetei de dialog corespunzătoare. alegeţi din caseta Save As… butonul Options (sau din meniul Tools alegeţi Options. Pentru a asocia o parolă unui document. prin care Word salvează versiunea anterioară a documentului ca o copie de rezervă. Furnizarea de către Word a acestor două opţiuni (de salvare automată şi de crearea unor copii de siguranţă ale fişierului) permite restaurarea documentului în cazul unei căderi de tensiune sau oricărei alte probleme. având acelaşi nume. precizându-se intervalul de timp în minute în caseta Minutes (intervalul este cuprins de la 1-120 minute).3. puteţi deschide documentul de rezervă care este. unui document i se poate asocia o parolă. de fapt. însă cu extensia . apoi se validează prin acţionarea butonului OK. în care se va marca Save Autorecover info every. Realizarea copiilor de siguranţă se face cu ajutorul rubricii Always create backup copy. Astfel. Fereastra corespunzătoare acestei acţiuni este prezentată în figura 2. În continuare. Dacă doriţi salvarea automată a documentului. Pentru a specifica atât tipul fişierului. se precizează parola aleasă în caseta Password to open (parola de protecţie la citire) sau în Password to modify (parolă de protejare la scriere). . prin acţionarea butonului Save Pentru a salva un document nou nedenumit. În rubrica Save in se selectează discul pe care se va depune fişierul.

O parolă poate conţine până la 15 caractere (litere. iar în timpul tastării parolei. se procedează astfel: ♦ se deschide documentul respectiv.3. prin care se care în caseta Read-Only Recommended se introduce caracterul permite vizualizarea conţinutului documentului. spaţii – diferenţiindu-se literele mari de cele mici). ♦ din meniul File se alege Save As… şi se acţionează butonul Options. Figura 2. numere. Fereastra corespunzătoare definirii parolei unui document O altă posibilitate de a proteja conţinutul unui document este cea prin . dar nu şi modificarea acestuia. Word va afişa câte un asterisc. Pentru a modifica sau şterge o parolă asociată unui document. pentru fiecare caracter. 61 . ♦ în rubrica Protection Password sau Write Reservation Password se selectează asteriscurile care reprezintă parola. după care se tastează noua parolă sau se şterge prin acţionarea tastei DEL.

automat informaţii privitoare la rezultatul localizării. pentru a căuta după acestea. Pentru introducerea unor criterii suplimentare de căutare se completează. de exemplu numele autorului. casetele corespunzătoare (exemplu: Value.OpenTools–Search. folosind toate informaţiile pe care vi le puteţi aminti despre acesta.4. titlul descriptiv ori după cuvintele cheie. pe baza datei de creare sau data ultimei modificări. cu informaţiile cunoscute. alegeţi din meniul File.4. 62 . utilizatorul va completa în caseta Property numele documentului dorit a fi localizat. Se poate găsi un document pe baza numelui acestuia. Fereastra de localizare a unui fişier. Figura 2. ca. În caseta Results se vor afişa. cu secvenţa de text cunoscută “codul de procedură fiscală”). dacă se includ la salvare informaţii sumare. Această fereastră este prezentată în figura 2. ori. cunoscând o parte din conţinutul acestuia În rubrica Search in se precizează unitatea de disc sau structura de directoare în care se va realiza căutarea. Pentru identificarea unui document. Pentru a demara acest proces.În Word există posibilitatea de a localiza un document.

scriere cu majuscule. ♦ culoarea de afişare.2.5. ♦ poziţionarea pe verticală a textului în cadrul liniei.). ♦ stilul de afişare (normal. îngroşat. ♦ spaţiul dintre caractere.5. ♦ aspectul fontului (subliniat. simboluri. În Word aceste caracteristici se stabilesc din meniul Format comanda Font. Fereastra care permite definirea caracteristicilor caracterelor 63 . ♦ dimensiunea caracterelor.2. numere. semne de punctuaţie şi spaţii. Formatarea caracterelor Caracterele sunt reprezentate prin litere. înclinat). având anumite caracteristici prezentate în continuare: ♦ tipul caracterului (fontului). scriere ca indice. scriere ascunsă etc. scriere ca exponent. Fereastra corespunzătoare acestei acţiuni poate fi studiată în figura 2. Figura 2. tăiat.2.

♦ scrierea la exponent sau ca indice (Superscript sau Subscript). ♦ scrierea textului cu MAJUSCULE REDUSE (Small Caps). transformări şi combinări. precum şi aspectul grafic extern. ♦ scrierea textului cu MAJUSCULE (All Caps). pe ecran se va afişa fereastra Change Case. cu linie punctată sau sublinierea doar a cuvintelor. cu două linii.6. În acest moment. Figura 2. opţiunea Change Case. Bold (îngroşat) Italic (înclinat). care sunt disponibile din meniul Format. Stilul de afişare reprezintă aspectul grafic al caracterelor în scopul obţinerii unor efecte speciale: Normal. ♦ tăierea cu o linie (Strikethrough). Atributele unui text se referă la o serie de prelucrări.6. Fereastra Change Case 64 .Fontul reprezintă acea caracteristică a unui fragment de text prin care se determină mulţimea de caractere ( de la 0 la 255 în codul ASCII) care se pot afişa. ♦ ascunderea textului (Hidden). care scot un fragment de text în evidenţă: ♦ subliniere (Underline): cu o linie. selectat în prealabil. prezentată în figura 2. Există o serie de prelucrări care se pot aplica asupra unui bloc de text.

Pentru stabilirea spaţierii dintre caractere. Combinaţia de taste Shift+F3 va trece prin toate aceste forme. Culoarea de afişare a textului poate fi specificată prin intermediul listei ascunse aferente casetei Color. Lowercase – va face toate literele blocului selectat. UPPERCASE – toate literele sunt trecute la majuscule. Pentru a vizualiza un text ascuns în afişarea normală sau pagină se acţionează butonul Show/Hide de pe bara standard de instrumente sau se alege meniul Tools comanda Options şi se alege Hidden Text. fontul. Atât dimensiunea. Title Case – fiecare cuvânt va avea prima literă mare. Dimensiunea caracterelor reprezintă mărimea în puncte (un punct 1/72”) a unui caracter şi se stabileşte în rubrica Size. element prezentat în figura 2.7.Sentence case – va avea drept efect afişarea primei litere a fiecărei propoziţii cu majusculă. Textul ascuns este afişat cu o linie de subliniere care nu apare la imprimare. 65 . cu litere mici. unde fiecare cuvânt va avea prima literă mică. tOGGLE cASE – reprezintă inversul lui Title Case. se acţionează fişa index Character Spacing. cât şi aspectul caracterelor pot fi rapid alese din baza de instrumente prezentată în continuare. iar următoarele vor fi litere mici. din caseta Font.

sunt afişate cu o dimensiune mare a caracterelor.7. se poate aplica efectul Kerning. 66 .Figura 2. prin apropierea sau depărtarea caracterelor. iar Condensed realizează scrierea textului condensat sau chiar suprapus. Fişa index Character Spacing Opţiunea Expanded creează o distanţă majorată între caractere. în general. în caseta de dialog. În cazul titlurilor care. Word poate realiza uşor copierea stilurilor de scriere cu ajutorul butonului Format Painter (descriptor de formate). urmând ca Word să solicite confirmarea modificării. iar apoi butonul Default…. care constă în umplerea uniformă a spaţiului afectat textului respectiv. caz în care mouse-ul se schimbă într-o pensulă. Font. Există posibilitatea de a ajusta poziţia verticală a oricărui caracter prin opţiunea Position. după dorinţă. Modificarea formatelor implicite se realizează din meniul Format opţiunea Font. alegând. în funcţie de forma acestora. de pe bara de instrumente standard.

2.2.3. Formatarea paragrafelor În Word, paragraful este o unitate de formatare, iar operaţiunea este utilă atunci când se doreşte: alinierea paragrafelor; crearea identărilor pentru liste marcate sau liste numerotate; alinierea coloanelor de text; interspaţierea liniilor din cadrul paragrafului etc. Word oferă câteva tehnici alternative de formatare: fie din meniul Format – Paragraph; fie cu ajutorul butoanelor din bara de instrumente; sau cu ajutorul combinaţiilor de taste. În Figura 2.8. sunt prezentate cele două tehnici de formatare. Cu ajutorul combinaţiilor de taste, se pot realiza următoarele acţiuni: CTRL+L, pentru a alinia textul la stânga; CTRL+E, pentru a centra textul; CTRL+R, pentru a alinia textul la dreapta; CTRL+J, pentru a alinia textul proporţional şi la stânga şi la dreapta. Prin acţionarea opţiunilor din meniul Format Paragraph, se oferă posibilităţi multiple de combinare a formatării paragrafelor, alegând corespunzător în caseta de dialog. Repetarea formatării paragrafelor se realizează prin „moştenirea” formatării de la un paragraf alăturat la altul, în timpul creării textului.

Figura 2.8. Prezentarea grafică a tehnicilor de formatare a paragrafelor 67

O altă cale de a repeta formatarea este alegerea din meniul Edit Repeat… sau cu ajutorul instrumentului paragrafelor se pot aplica operaţii de conturare. . Asupra

2.2.4. Imprimarea unui document Word oferă posibilităţi multiple de ieşire pentru un document: imprimare; transmitere prin fax; tipărire document într-un fişier; transmitere fişiere prin poşta electronică unui membru al grupului de lucru. Înaintea imprimării se oferă posibilitatea vizualizării documentului , fie fie din meniul File – Print Preview sau cu ajutorul butonului alegând modul de vizualizare pagină (View-Page). Astfel dacă nu este realizată încadrarea dorită, utilizatorul poate face referire la specificarea paginii, a marginilor hârtiei, a sursei hârtiei din meniul File – Page Setup. În figura 2.9. se prezintă această fereastră.

Figura 2.9. Stabilirea formatului paginii şi încadrarea textului 68

Implicit, procesorul de texte Word utilizează anumiţi parametrii pentru delimitarea corpului de text faţă de marginile fizice ale paginii, aplicaţi fie întregului document, fie asupra unor anumite părţi ale acestuia. În acest moment se stabileşte spaţiul alocat pentru antet/subsol de pagină. O dată cu alterarea parametrilor standard în zona de vizualizare Preview se prezintă sub o formă schematică utilizatorului modul în care va apare la imprimare documentul. Fişa index Paper permite definirea tipului de hârtie pe care se va obţine documentul, cunoscut fiind faptul că există mai multe tipuri predefinite (standard), fiecare având anumite dimensiuni exprimate în centimetrii sau în inch. În figura 2.10. este prezentată fişa index Paper.

Figura 2.10. Fişa index Paper

Spre exemplificare, redăm cele mai utilizate formate sunt următoarele: Letter 21,59/27,94; Legal 21,59/35,56; Executive 18,41/26,67; A4 21/29,70; No. 10 10,48/24,13; DL 11/22. În cazul în care se utilizează un alt format, se va alege Custom Size, definind după aceea dimensiunile efective ale suportului (lăţime/lungime). Tot prin intermediul acestei fişe se alege modul de orientare al documentului (Whole document) sau al unei părţi al acestuia (Selected
69

Text) în pagină, respectiv, poziţionare normală Portrait sau peisaj Landscape prezentate în figura 2.11.

Figura 2.11. Poziţionarea normală şi peisaj a textului

În cazul în care se doreşte realizarea imprimării, este indicată alegerea în prealabil a tipului de imprimantă, prin caseta Printer name (mai ales în cazul în care sunt conectate mai multe asemenea dispozitive periferice) şi a caracteristicilor de imprimare (caracteristicile imprimantei Properties, numărul de exemplare Copies, paginile care se vor imprima Page Range, ordinea de imprimare etc.) din meniul File – Print. În figura 2.12. este prezentată fereastra Print, care permite definirea tipului de imprimantă.

70

se stabileşte din zona PrintOut. fotografii sau imagini scanate. din punct de vedere ortografic. În cazul în care se doreşte obţinerea unui document imprimat. opţiunea . dicţionar românesc de sinonime. Pachetul de programe Office XP a fost parţial localizat pentru România. Verificarea unui document Verificarea documentelor reprezintă ultima operaţie care se realizează asupra unui document tastat într-o limbă străină sau în limba autohtonă. Fereastra corespunzătoare acestui accesoriu este prezentată în figura 2. 71 .Figura 2. Verificarea documentelor se realizează. al dicţionarelor de sinonime. Butonul acţionează atunci când documentul conţine doar corpuri de text.5. Fereastra Print Prin acţionarea butonului Properties. folosind doar tonuri de gri. gramatical. precum şi al separării cuvintelor în silabe. grafice.12. 2.13. utilizatorul va acţiona butonul . documentul conţinând în această se situaţie un corp de text. atunci când se doreşte obţinerea unei calităţi foarte bune a rezultatului imprimării. Localizarea constă într-un meniu de ajutor (Help). iar sunt acţionate atunci când avem de imprimat color butoanele grafice. desene. corector ortografic. dar şi imagini.2.

Pentru a beneficia de corectare instantanee (textul se corectează pe măsură ce este introdus).13. iar butonul OK va permite doar utilizarea în acele momente a limbii selectate. Confirmarea corectitudinii acţiunii utilizatorului va rezulta din activarea butonului OK sau Default. Corectarea acestor erori semnalate se realizează prin acţionarea butonului dreapta al mouse-ului. meniul Tools. Options. În căsuţa de dialog care va apărea pe ecran utilizatorul va avea de ales. prin activarea din linia de meniuri a meniului Tools. implicită a selecţiei realizate anterior. 72 . celelalte componente având meniurile de ajutor în limba engleză. se va selecta din linia de meniuri. Language. din lista afişată. se va selecta primul element (No Proofing). unde în fişa index Spelling & Grammar se va activa opţiunea Check Spelling As You Type. Butonul Default va acorda posibilitatea stabilirii ca limbă folosită curent. Set Language. Fereastra de localizare a corectorului ortografic Meniul de ajutor general şi meniurile specifice aferente procesorului de texte Word şi procesorului de tabele Excel sunt afişate în limba română. poziţionat fiind pe respectivul cuvânt. Toate erorile gramaticale sau cuvintele care nu sunt localizate în dicţionarul aferent limbii selectate vor fi marcate cu o linie ondulată de culoare roşie. În cazul în care nu există menţionată limba respectivă.Figura 2. limba în care se introduce textul. Corectorul ortografic în limba română este activat în Word numai prin indicarea limbii utilizate în realizarea documentului.

Figura 2. iar pentru activarea utilitarului de despărţire în silabe a unui cuvânt se execută aceeaşi secvenţă. În cazul în care cuvântul marcat ca eronat nu se află în dicţionar şi se doreşte îmbogăţirea acestuia cu noi elemente. utilizatorul selectează opţiunea Add.15. sugerat de corector.. Apelarea dicţionarului de sinonime şi realizarera 73 . Dicţionarul de sinonime este apelat prin selectarea cuvântului dorit şi executarea secvenţei Tools. Exemplificarea corectării erorilor gramaticale specifice unei anumite limbi Din meniul apărut se selectează cuvântul corect.14. Language. situaţie prezentată în figura 2. Figura 2. dar cu poziţionarea pe Hyphernation.15. în care s-a produs o eroare de tastare.Această situaţie este prezentată în figura 2. Thesaurus.14.

care se selectează în prealabil. Figura 2.despărţirii în silabe a cuvântului secvenţe Verificarea ortografiei se realizează pe baza unui dicţionar standard şi unul sau mai multe dicţionare personale (de specialitate). Verificarea ortografiei poate fi întreruptă prin CRTL+TAB sau execuţia unui „clic” în fereastra documentului. În cazul în care un cuvânt nu este găsit în dicţionar/dicţionare. Se poate verifica tot textul începând cu poziţia curentă a cursorului sau numai o parte.16. adăugarea cuvântului într-un dicţionar personal. anularea corecţiilor precedente. prezentată în figura 2. după care se realizează eventualele corecţii. urmând a se alege între mai multe posibilităţi: corecţia erorii. se va solicita confirmarea operaţiei de verificare. dar şi lansarea acesteia. suprimarea repetiţiilor. ignorarea acesteia. Pentru a selecta opţiunile de verificare ortografică se procedează astfel: se alege Tools-Options şi se selectează categoria Spelling sau în 74 . suprimarea cuvântului eronat. Pentru verificarea ortografică a cuvintelor se alege Tools Spelling. acesta este afişat în caseta de dialog.16. Verificarea ortografică a cuvintelor Dacă înaintea verificării cursorul a fost plasat în interiorul documentului.

corectarea erorii direct în document.17. se alege Tools – Language. urmând ca utilizatorul să aleagă una din variante (corectarea erorii pe baza unei soluţii propuse de Word. Selectarea opţiunii de verificare ortografică a unui document Dacă este găsită o frază suspectă de erori gramaticale. Figura 2. solicitarea unei explicaţii privind regulile gramaticale aplicate. Word foloseşte stiluri predefinite. Înainte de a lansa verificarea gramaticală a unui document sau a unei părţi a acestuia se pot modifica opţiunile prin: Tools – Options categoria Grammar. precum şi eventualele soluţii de corectare a acestora. se va afişa o casetă de dialog.17. 75 . ignorarea erorii. modificarea regulilor gramaticale etc.). Verificarea gramaticală permite depistarea frazelor susceptibile de erori gramaticale şi de stil. trecerea la o nouă frază.caseta de dialog a ortografului se activează butonul Options. Pentru realizarea verificării gramaticale. fereastră prezentată în figura 2. Pentru verificarea gramaticală. care includ toate regulile gramaticale specifice unui domeniu.

exemplu author – numele autorului. Realizarea antetului şi a subsolului de pagină Antetul reprezintă textul situat în partea de sus a fiecărei pagini. alegând din caseta de dialog rubrica Different First Page sau Different Odd and Even. Există posibilitatea definirii de antete/subsoluri diferite pe prima pagină de celelalte sau pe pagini pare de cele impare. sau butonul care permite inserarea de câmpuri speciale (numărul de pagină.18. introduceţi codul câmpului. Aceste elemente pot fi studiate în figura 2. Figura 2. se poate afara posibilităţilor oferite cu ajutorul butoanelor plasa cursorul acolo unde se doreşte să se insereze respectivul câmp şi se acţionează combinaţia de taste CTRL+F9. title – titlul documentului . pot fi diferite pe paginile pare.18. faţă de cele impare şi/sau pot fi diferite.2.6. în . oră). dată. file name – numele fişierului.) apărută se alege butonul de antet. pentru unele secţiuni ale documentului. din meniul VIEW alegându-se din meniul View opţiunea Header / Footer. Semnificaţia butoanelor din grupa antet-subsol Pentru a realiza inserarea unor câmpuri în antetul sau subsolul paginilor.2. Antetele se află în mod normal în afara suprafeţei utile a paginii şi pot fi diferite faţă de prima pagină a documentului. pentru realizarea afişării caracterelor {}. repetându-se pe fiecare pagină. Crearea antetului sau a subsolului de pagină se realizează prin specificarea modului de afişare Normal.19. 76 . O altă modalitate este următoarea: din meniul Insert / Field şi din lista de câmpuri se alege câmpul dorit. iar din grupa de butoane (figura 2. În continuare. de subsol.

Figura 2. se alege din linia de meniuri Insert / Page Numbers. precum şi modul de aliniere al acestora. Numerotarea paginilor unui document Numerotarea paginilor se realizează în două moduri: standard sau o dată cu crearea antet /subsol de pagină.19. se acţionează butonul Format şi apoi se completează caseta corespunzătoare (Start at) cu respectivul număr. se alege din linia de meniuri Insert/Page Numbers şi apoi se selecţionează poziţia (antet sau subsol de pagină). Aceste elemente sunt prezentate în figura 2.7. Figura 2.2. Ferestrele corespunzătoare acţiunii de numerotare a paginilor unui document 77 . cursorul este plasat la începutul documentului. Pentru numerotarea standard (numerotarea tuturor paginilor cu excepţia primei) se plasează cursorul la începutul documentului. În cazul în care se doreşte numerotarea paginilor începând cu un anumit număr.20. Fereastra Section Start aferentă definirii de antete şi subsoluri de pagină 2.20.

în funcţie de lăţimea utilă a paginii.2.8. Fereastra corespunzătoare editării pe coloane a unui text Formatarea textului sub formă de coloane poate fi aplicată întregului document sau numai unei părţi din el. care împart pagina pe verticală.2. din linia de meniuri se alege opţiunea Format – Columns. Pentru a se afişa fereastra care permite definirea numărului de coloane care se doreşte a fi obţinut. Fereastra este prezentată în figura 2. astfel se aplică doar secţiunii curente sau 78 . editarea unui text se face prin introducerea paragrafelor unul după altul. Introducerea textului se face considerându-se suprafaţa utilă a paginii ca fiind o singură coloană. Editarea unui document pe coloane În mod normal. pe întreaga lăţime utilă a paginii. Lăţimea coloanelor va fi determinată automat de editor. S-a dovedit că pentru a uşura cititul. Suprafaţa utilă a paginii poate fi împărţită în coloane paralele. textul poate fi plasat în coloane paralele. Figura 2.21. divizându-se documentul în secţiuni. care vor avea fiecare aceeaşi lăţime şi aceeaşi distanţă între ele. În mod implicit.21. dacă acesta nu conţine diferite secţiuni. coloanele sunt aplicate întregului document.

Există câteva elemente care pot uşura editarea. − dacă separarea coloanelor să se facă cu o linie verticală (Line Between). − modalitatea în care vor fi aplicate coloanele (Apply To) asupra întregului document. − se acţionează butonul OK. coloanele sunt aplicate numai textului selectat. în mod automat. − numărul de coloane (Number of Columns) . • se selectează opţiunea Continuous.secţiunilor selectate. În continuare. • se acţionează butonul OK. asupra textului selectat (Select Text). Dacă utilizatorul doreşte obţinerea unor coloane care să aibă aceeaşi mărime. − mărimea coloanelor (Width and Spacing). introducerea şi editarea textului în coloane se realizează în mod obişnuit. caz în care se creează automat o secţiune. fie cu ajutorul casetei de dialog în care se specifică: − forma coloanelor (Presets). dintre care menţionăm: • pentru deplasarea la începutul coloanei următoare (precedente). se poate utiliza combinaţia de taste Alt + săgeată jos (săgeată sus). Procedura care permite crearea coloanelor se poate realiza fie cu ajutorul meniului Format. Uniformizarea lungimii coloanelor se realizează prin următoarea procedură: • se poziţionează cursorul la sfârşitul textului. cu ajutorul marcajelor din riglă sau cu ajutorul meniului Format. se selectează opţiunea (Equal Column Width). Coloanele pot fi aplicate şi din poziţia în care se află cursorul în document până la sfârşit. care. Dimensiunea coloanelor poate fi ulterior modificată. 79 . asupra secţiunilor selectate (Select Sections) sau asupra textului de la cursor până la sfârşit (This Point Foward). (Whole Document) asupra secţiunii selectate (This Section). va fi definit ca secţiune distinctă. • se alege din meniul Insert comanda Break. În cazul în care este selectată doar o porţiune de text.

3. se alege din caseta de dialog rubrica Column Break. prezentate în figura 2. se poate insera. 2. obţinută prin comanda Format / Columns. Style defineşte tipul de linie şi Width stabileşte grosimea acesteia. prin selectarea acestuia. se validează prin acţionarea butonului OK. realizându-se.22. culoarea de conturare 80 .22. înaintea primului paragraf din coloană. activarea opţiunii Format Borders and Shading sau prin acţionarea butonului care va dezvolta o listă de butoane. Box (contur exterior). Shadow (produce stabilirea unui contur al şirului selectat în prealabil). Modalitatea de conturare Custom permite stabilirea de către utilizator a marginilor care se doresc a fi realizate.9. Din aceasta se alege una dintre modalităţile active de conturare. Modalităţi active de conturare Din caseta de dialog dezvoltată de meniul Format Borders and Shading. 3-D (permite realizarea unui contur în trei dimensiuni). un salt la pagină.2.• pentru a forţa ca un paragraf de text să înceapă întotdeauna în prima linie a unei coloane. distanţa faţă de text. Dacă se doreşte ca o coloană să înceapă pe o pagină nouă. se alege din meniul Insert opţiunea Break. Realizarea conturărilor şi a umbrelor Încadrarea sau conturarea se aplică unui paragraf. grafic. se foloseşte combinaţia de taste Ctrl + Shift + Enter sau se procedează astfel: 1. tabel. prin combinaţia de taste Ctrl + Enter sau alegeţi din meniul Insert opţiunea Break / Page Break. 2. O altă modalitate de a forţa trecerea la o coloană nouă a textului este aceea prin care se inserează o nouă secţiune şi se selectează opţiunea Start New Column din caseta de dialog. se alege modalitatea de încadrare None (fără contur). Figura 2.

23. opţiunea Borders and Shading sau acţionarea butonului . 2. Dacă nu se doreşte 81 .23.10. Utilizarea cadrelor Cadrele permit poziţionarea adecvată în pagină a textului sau a graficelor. În figura 2.2. Un cadru este în mod implicit conturat. Fereastra corespunzătoare opţiunii de conturare a unui şir de caractere Anularea încadrării realizate anterior se obţine prin selectarea prealabilă a elementului a cărui încadrare trebuie anulată. urmată de activarea meniului Format. Fişa index Shading permite stabilirea modului de umbrire a fundalului sau a „prim planului”. se pot observa opţiunile prezentate anterior pentru realizarea conturării unui şir de caractere.Color. Figura 2.

aceasta trebuie anulată. 82 . Un cadru poate fi redimensionat sau deplasat cu mouseul. În cazul în care utilizatorul doreşte introducerea unui cadru se .afişarea încadrării. În figura 2. în jurul unui text sau grafism existent. după ce în prealabil a fost selectat.24. iniţial se introduce un cadru gol. În mod automat. 2. este prezentată caseta Frame. putându-se observa opţiunile de plasare a unui cadru faţă de corpul de text (Text Wrapping None sau Around). dimensiunile cadrului se adaptează la dimensiunea elementului inserat. Prelucrarea cadrelor se face întotdeauna în modul de afişare Page Layout. în care urmează a se insera textul sau grafismul dorit. Utilizatorul poate opta pentru una din cele două posibilităţi de inserare a unui cadru: 1. Se delimitează acţionează butonul Frame din linia de instrumente conturul cadrului (prompterul de mouse devenind cruciuliţă) şi apoi se introduce elementele dorite. Utilizatorul poate opta pentru atribuirea unor anumite dimensiuni ale cadrului (Size) şi pentru alinierea acestuia din meniul conjunctural se alege Format Frame. prin acţionarea asupra punctelor de reper ale cadrului.

vă prezentăm un exemplu în care a fost introdus un cadru în care se află inserat un desen. În continuare.25.24. Figura 2. Caseta de formatare a cadrelor (Frame) Alinierea cadrelor se poate realiza pe orizontală sau pe verticală.25. a coloanelor de text etc. prin specificarea poziţiei dorite. în figura 2.Figura 2. Introducerea unui cadru în corpul de text 83 . în raport cu un punct de referinţă (de exemplu: marginile paginii.).

dacă doreşte preluarea unei imagini din galeria standard a procesorului de texte. 84 . pentru introducerea unei reprezentări grafice a unei serii de valori numerice.Cadrul este poziţionat în interiorul corpului de text. Prelucrarea imaginilor În interiorul unui cadru poate fi importată o imagine alegând din meniul Insert opţiunea Picture. Opţiuni de import imagine Utilizatorul va selecta un element din lista derulantă. From Scaner or Camera. Se poate observa că textul conturează cadrul.26. în cazul în care se doreşte importul unor imagini realizate cu ajutorul scaner-ului sau al unui aparat fotografic şi Chart. Figura 2. În figura 2. delimitându-se prin spaţiu cele două elemente supuse prelucrării. fiind aliniat faţă de marginea din stânga al acestuia. se pot observa opţiunile utilizatorului pentru importarea unei imagini.2.26. pentru situaţia în care se doreşte realizarea unei reprezentări schematice a derulării unui proces.11. From file. WordArt utilizat pentru obţinerea rapidă a unor sigle. Auto Shapes. 2. respectiv Clip Art. în cazul în care desenul sau graficul a fost creat anterior şi acum se doreşte introducerea acestuia.

un raport.). deoarece aceasta face parte integrantă din documentul creat în WORD. este legat de Word prin tehnica OLE (Object Linking and Embedding). O imagine creată cu ajutorul WordArt este similară unui 85 . folosind cuvinte sau scurte texte transformate în imagini grafice pentru diferite scopuri (de exemplu. Galeria standard de imagini Clip Art Galeria standard de imagini Clip Art conţine o listă de categorii de imagini grupate automat pe domeniul reprezentat. WordArt reprezintă un program de sine stătător. 2. WordArt permite îmbunătăţirea imaginii documentului pe care îl elaboraţi. Obiectele realizate cu acest program şi inserate în documente conţin toate informaţiile necesare pentru o editare ulterioară.2. care să conţină imaginea. un pliant publicitar etc. pentru crearea unei broşuri. el putând fi lansat doar din WORD sau din alt program care utilizează tehnica OLE. Utilizatorul nu poate crea un fişier separat.27. Fiecare categorie la rândul ei poate conţine o suită de imagini reprezentative.Figura 2.27. la fel ca şi Draw sau Graph. cu o varietate de forme. WordArt. În figura 2. Utilizarea componentei WordArt WordArt reprezintă un program care vă permite să transformaţi câteva cuvinte în desene atractive.12. a unui afiş. se prezintă o parte din principalele categorii de imagini care pot fi apelate de utilizator.

28. putându-se aplica tehnicile existente în Word pentru modificarea desenului. ♦ se creează imaginea (obiectul). Se procedează astfel: ♦ se alege din meniul Insert opţiunea Object. de obicei. sugestivitate. se prezintă linia de butoane şi caseta specifică acestui program. Linia de butoane şi caseta specifică WordArt 2. precum EXCEL sau LOTUS.13. Pentru construirea unor grafice pe baza unor date numerice obţinute în urma unor prelucrări matematice este indicat. Inserarea obiectului în document se face. care funcţionează ca server. Realizarea graficelor Word oferă utilizatorului numeroase facilităţi de prelucrare şi formatare.28. În figura 2. în locul corespunzător.2. dar unele date numerice pot fi prezentate sugestiv doar prin intermediul unor reprezentări grafice sau diagrame. graficele generate pot fi incluse sub formă de obiecte (procesorul de texte este 86 .desen. Prezentarea într-o asemenea formă oferă importante avantaje precum condensarea informaţiei. Construirea graficelor se realizează având la bază o aplicaţie specială Microsoft Graph. lizibilitate. Figura 2. WordArt se lansează pentru a insera un obiect sau pentru a modifica un obiect existent. respectiv. ♦ din caseta de dialog se alege MS WordArt şi se validează cu OK. utilizând facilităţile WordArt în caseta Enter Your Text Here. folosirea unor programe specializate de calcul tabelar. Pe ecran apare fereastra utilitarului care prezintă o linie de butoane speciale pentru scrierea artistică.

Pentru crearea unui grafic. cu mouse-ul Table se alege Select Table sau cu ajutorul tastaturii). de unde din lista derulantă afişată. se va parcurge următoarea procedură: ♦ se selectează datele de reprezentat introduse în tabel (eventual tot tabelul. ♦ se alege butonul Graph din bara de meniuri ♦ din meniul Insert se selectează opţiunea Object. Lansarea în execuţie a aplicaţiei Microsoft Graph este semnalată pe ecran.. adăugarea unor săgeţi. prezentat în figura 2. se aleg 87 . a unui tabel şi a unei reprezentări grafice.considerat client).29. Fereastra implicită a editorului de grafice Pentru a realiza titlul graficului. care să permită indicarea valorilor maxime minime etc. Figura 2.. ♦ se şterge graficul implicit (selectând tabelul Datasheet şi apoi se acţionează tasta DEL). . prin apariţia unui meniu şi a unei bare utilitare.29. legende. ♦ se aduce tabelul a cărui reprezentare se doreşte (meniul Insert opţiunea Paste) sau se tastează datele de reprezentat. Se pot şterge liniile sau coloanele a căror reprezentare nu se doreşte. Pe ecran va fi afişat un grafic implicit. etichete.. se alege Microsoft Graph.. folosind mecanismul OLE.

. În tabelul următor sunt prezentate butoanele care apar pe ecran. butonului de diagrame După definitivarea formei graficului. pentru formatarea caracterelor textului. dar şi modificarea aflat în linia acestora. se pot importa desene standard. Buton Mesaj calculator Select objects Free Rotate Line Arrow Rectangle Oval Text Box Word Art . Utilitarul de desen Microsoft Draw Acest program permite crearea unor desene.2.14. 2. Graficul este plasat într-un cadru (frame). De asemenea.. Clip Art . pe ecran va apărea în partea inferioară o serie de instrumente specializate care permit realizarea desenelor.. La acest moment. Line Color Font Color Line Style Acţiune Selectare obiect desenat Rotirea obiectului în spaţiu Realizarea unei linii Realizarea unei săgeţi Realizarea unui paralelogram Desenarea unei forme circulare Introducerea unei casete de text Realizarea unui obiect WordArt Inserarea unei imagini din galeria existentă Definirea culorii utilizate pentru linii Stabilirea culorii fontului Stabilirea stilului de linie Cu ajutorul acestui program utilitar se pot modifica desene realizate anterior. formatul numerelor se aleg opţiuni respective din meniului Format. prin utilizarea altor utilitare de desenare. alegând din meniul INSERT opţiunea 88 . iar pentru a schimba forma graficului se alege forma dorită. Apelarea se realizează prin acţionarea butonului de butoane..opţiunile corespunzătoare din meniul conjunctural (activat prin acţionarea butonului drept al mouse-ului). se revine în documentul Word. prin acţionarea .

Modificarea structurii tabelului vizează inserarea. 89 ... scindarea (divizarea) tabelului. ♦ Din linia de meniuri se selectează Table. • desene. La momentul creării. este necesar a se realiza conturarea tabelului. utilizatorul poate introduce un tabel.. cât şi mărimea acestora. alegând opţiunea Insert Table. În interiorul celulelor se pot scrie: • texte (cu toate opţiunile de formatare). sau cu ajutorul tastei Backspace). modificarea dimensiunilor coloanelor. ştergerea de linii sau coloane.PICTURE. modificarea structurii tabelului. celulele tabelului sunt delimitate pe ecran în mod punctat (dacă opţiunea Gridlines este activată)..2. Revenirea în documentul WORD se face prin acţionarea butonului mouse-ului în exteriorul imaginii oriunde în document. procedându-se astfel: • se plasează cursorul în tabel în locul unde se doreşte a se insera / şterge. respectând următoarele proceduri: din linia de meniuri şi apoi se selectează ♦ Se acţionează butonul cu ajutorul mouse-ului numărul de linii şi de coloane (tabelul va fi afişat sub forma unei matrici). În interiorul unui document.. completându-se în rubrica FILE NAME discul şi calea în care se găseşte WORD-ul instalat. obiecte etc. Modificarea tabelelor are în vedere: alterarea conţinutului tabelului. subdirectorul CLIPART. Pentru a imprima liniile despărţitoare ale tabelului. componenta de bază a unui tabel.15. 2. Modificarea de conţinut se referă la conţinutul celulelor tabelului care poate fi şters (prin selectare şi apoi acţionarea tastei DEL. reprezintă unitatea structurală din cadrul tabelului. unde se pot defini atât numărul de coloane şi numărul de linii ale tabelului. • formule (folosind adresele celulelor de forma: RiCj sau Ak). Tabele Word Celula.. care conţin desene care pot fi folosite ca atare sau modificate. unde se găsesc fişiere cu extensia .WMF. unirea (fuzionarea) celulelor.

.. În interiorul unui tabel se pot efectua calcule între celule.. Conturarea unui tabel./ Delete Cells. procedând astfel: • se selectează textul de transformat. fiind poziţionaţi pe ultima linie. ultima coloană. precizându-se că se va şterge (o linie întreagă. Pentru a insera o linie vidă la sfârşitul tabelului (menţinând aceleaşi caracteristici de formatare ca şi linia anterioară). după care se precizează modalitatea de încadrare (Box sau Grid). 90 . Scindarea tabelului se realizează astfel: • se plasează cursorul în locul unde se doreşte scindarea. conturul liniilor. • sau se deplasează mouse-ul în riglă şi se deplasează tabulatorul de coloană până în poziţia finală. • se alege din meniul Table opţiunea Convert Text to Table.. • se alege din linia de meniuri Table opţiunea Merge Cells.. • se alege din meniul Format opţiunea Border. Pentru ştergere se poate selecta o celulă şi apoi se alege din meniul Table opţiunea Delete Cells. Utilizatorul poate folosi o facilitate oferită de Word. • se alege din meniul Table opţiunea Split Cells. Modificarea mărimii coloanelor se realizează astfel: • se poziţionează mouse-ul pe latura de modificat până când prompter-ul de mouse se transformă în săgeată cu dublu sens şi se menţine butonul apăsat până în poziţia dorită. o coloană ori o celulă). din meniul Table opţiunea Insert Cells. care permite transformarea unui text într-un tabel... după care se selectează mijlocul de separare a textului în celule şi apoi se acţionează butonul OK. se acţionează tasta TAB. prin aplicarea următoarei proceduri: • cu ajutorul opţiunii Formula din meniul Table. Unirea celulelor se realizează astfel: • se selectează celulele dorite a fi concatenate. eventual culoarea.. ori cu ajutorul tastaturii). în vederea imprimării liniaturii tabelului se realizează astfel: • se selectează tabelul (prin activarea opţiunii Select Table din meniul Table sau cu mouse-ul.• se alege. după caz.

pentru a realiza operaţia de adunare.30. =PRODUCT(C2:C5). pentru a înmulţi celulele cuprinse între linia 2 coloana 3 şi linia 5. Fereastra Formula • • • Pe baza funcţiilor şi câmpurilor. =MIN(C2:C5). pentru calculul minimului pe coloana 3. prin acţionarea tastei Enter sau a butonului OK. folosind adresele de celule: se plasează cursorul în celula în care se doreşte să apară rezultatul. folosind adresele de celule. Figura 2.• pe baza funcţiilor şi câmpurilor. între rândurile 2 şi 5. iar ca argumente sunt menţionate adresele celulelor. • folosind expresii aritmetice cu indicatoare sau mărci. 91 . pe ecran fiind afişată fereastra prezentată în figura 2. În cazul în care utilizatorul alege a efectua operaţii de calcul pe baza opţiunii din meniul Table. • se execută clic în rubrica Formula şi se tastează funcţia ori se aduce funcţia din rubrica Paste Function.30. =SUM(C2:C4). se vor parcurge următorii paşi: • se alege opţiunea Formula din meniul Table. • se validează opţiunea. coloana 3. în rubrica Field Code se precizează expresia aritmetică cu ajutorul adreselor de celule (de ex. se alege din linia de meniuri Insert opţiunea Field.

. celula cu adresa C3 se va chema cant1. Editorul de ecuaţii acţionează ca o componentă de sine stătătoare. mai întâi se tastează concomitent CTRL+F9. direct din Word. tabele etc. folosind simbolurile din bara de simboluri. • se plasează cursorul în celula în care se doreşte afişarea rezultatului. Ecuaţiile astfel create sunt inserate în document la fel ca toate celelalte obiecte: desene. mărci – Bookmark) se realizează astfel: • se declară conţinutul celulelor drept indicatoare (de exemplu. • se alege meniul Insert. se acţionează tasta funcţională F9. grafice. opţiunea Field. iar pentru inserarea unui câmp cu ajutorul tastelor. Calculele pe baza de indicatoare (semne de carte. 92 .. • se creează ecuaţia dorită. iar celula C4 se va numi pret1). între adresele de câmpuri se pun două puncte pe verticală. Pentru actualizare. pentru calculul maximului pe coloana 3. Pentru delimitarea unei plaje de valori.. apoi se acţionează pe butonul OK. iar în rubrica Field Code se precizează expresia aritmetică cu ajutorul indicatoarelor (de exemplu = cant1*pret1).C5) ). Editorul de ecuaţii integrat în Word Editorul Word este înzestrat cu un puternic şi deosebit de util editor pentru ecuaţii şi formule matematice. Crearea unei ecuaţii se realizează astfel: • poziţionarea cursorului în locul în care dorim să inserăm ecuaţia.2.16. pentru generarea parantezelor acolade.=MAX(C2:C5). iar pentru adrese izolate acestea se delimitează prin punct şi virgulă (exemplu = MIN(C2. dar poate fi activat pentru crearea sau modificarea ecuaţiilor.31. 2. între care se introduce numele câmpului. • din lista de opţiuni apărută pe ecran în interiorul ferestrei Object prezentată în figura 2. • selectarea din linia de meniuri Insert / Object. se alege Equation. între rândurile 2 şi 5.

folosind marcajele aflate pe cadrul ce o delimitează. Figura 2. care sunt marcate prin dreptunghiuri punctate. la fel ca orice alt obiect inserat în document. Orice ecuaţie este compusă din mai multe casete (slots).31. pentru a insera ecuaţia editată în document. micşorată sau deplasată. prezentată în figura 2.• se selectează File Exit pentru a închide editorul şi revenire în document sau se selectează comanda File Update.32. fără a părăsi editorul. Majoritatea simbolurilor matematice se pot introduce acţionând unul din butoanele aflate în linia afişată în partea inferioară a meniului de comenzi. 93 . atunci când este selectată. Fereastra Object care permite apelarea editorului de ecuaţii Ecuaţia inserată în document poate fi mărită.

Linia de butoane care permite introducerea ecuaţiilor Butonul se menţine apăsat. Editorul permite editarea oricărei ecuaţii (matrice. indici. iar apoi este tras pentru a selecta din lista care apare simbolul dorit.Figura 2. sume.). Literele şi numerele se introduc în caseta ce apare la selectarea simbolului matematic. permiţând alte modificări. integrale.32. Se selectează mai întâi fragmentul de ecuaţie dorit. similar cu editarea obişnuită. vectori etc. puncte. Introducerea unui text în interiorul unei ecuaţii se realizează în casete. inch. dar poate fi modificată. apoi se apasă Apply. În funcţie de simbolul matematic selectat. Spaţierea simbolurilor ecuaţiei se face utilizând Format Spacing şi din caseta de dialog care apare se alege spaţierea dorită introducându-se noua dimensiune. pici). Unitatea de măsură implicită este punctul de imagine. cu deosebirea că nu se pot introduce spaţii decât la selectarea opţiunii Text Style din meniul Style. milimetri. Acţionând acest buton. fereastra de dialog nu se închide. fracţii. exponenţi. radicali. numit şi pixel (alte unităţi fiind centimetri. se adaugă casete noi şi spaţii între simboluri. Alinierea ecuaţiilor este făcută automat de editor. Trecerea de la o casetă la alta se face utilizând tastele săgeţi sau tasta TAB. apoi se folosesc următoarele combinaţii de taste pentru a muta fragmentul câte un pixel: Combinaţie taste CRTL+săgeată stânga CTRL+săgeată dreapta CTRL+săgeată jos 94 Efect Un pixel stânga Un pixel dreapta Un pixel în jos .

În acest caz. 2. elementele glosarului sunt disponibile numai pentru documente bazate pe modelul respectiv. Crearea unui glosar se realizează astfel: • se selectează textul sau reprezentarea grafică dorită. adrese poştale. semnături.2. cunoscându-se volumul cheltuielilor totale.Combinaţie taste CTRL+săgeată sus Efect Un pixel în sus Spre exemplificare. glosarul specific unui model (spre exemplu. profitul şi preţul de cumpărare al bunurilor. Fiecărui element înregistrat în glosar (text. anumite formule standard de încheiere a scrisorilor.). texte cu paginaţie particulară. clauze standard incluse în contracte. Ştergerea unui element aflat în glosar se realizează astfel: 95 . într-un model de scrisoare comercială). astfel încât să poată fi rapid inserate în document (de exemplu. reprezentare grafică sau o combinaţie a lor) i se atribuie un nume format din maxim 31 caractere. figuri sigle etc. prin care este invocat ulterior.17. 2. iar elementele din acest glosar sunt disponibile pentru toate documentele. Inserarea elementelor se poate face în: 1. Utilizarea glosarului Glosarul serveşte la stocarea textelor sau desenelor care sunt adesea folosite. glosarul global care este ataşat implicit modelului NORMAL. • se selectează opţiunea ADD. numele şi adresa firmei. • se activează din linia de meniuri Edit / AutoText. se doreşte introducerea în text a unei ecuaţii care să prezinte calculul adaosului comercial procentual. • se tastează numele de apel al elementului în zona Name. termeni de specialitate cu frecvenţă mare.

• se activează Edit Autotext şi se selectează sau se tastează numele elementului de inserat. Modificarea glosarului vizează două aspecte: modificarea conţinutului şi modificarea numelui (redenumire). Documentul principal poate beneficia de atribute de formatare text sau de obiecte legate şi incluse. Poziţiile în care vor apare elementele variabile vor fi marcate temporar cu spaţii sau pur şi simplu nu se va ţine cont de acestea. • se selectează elementul prin invocarea denumirii vechi şi se cere ştergerea sa din glosar.3. Modificarea conţinutului unui element din glosar se face astfel: • se inserează în text elementul dorit şi se produc modificările dorite. păstrându-se numele pe care-l avea anterior. Etapele în elaborarea fuzionării sunt următoarele: 1.• se activează Edit / Autotext şi se selectează numele elementului de şters. Imprimarea conţinutului glosarului se poate realiza prin activarea opţiunilor File / Print / Autotext. unul principal (care conţine textul comun) şi altul secundar. se procedează astfel: • se poziţionează cursorul în locul dorit. 2. • în continuare. Modificarea numelui atribuit unui element din glosar se face astfel: • elementul se inserează în glosar cu un nou nume. Se procesează documentul principal. • se selectează opţiunea Delete. 96 . Fuzionarea documentelor Word Fuzionarea reprezintă operaţia de unire a două documente. în mod obişnuit. se introduce în glosar elementul astfel modificat. • se activează opţiunea Insert. Pentru inserarea într-un text a unui element din glosar. sursă sau bază de date.

Documentul va fi declarat principal. iar prin acţionarea butonului Create Main Document se va propune crearea unui nou document principal. rubrica Data Source. dacă se doreşte realizarea unei noi baze de date. butonul Get Data. alegându-se din lista afişată Create Data Source. opţiunea Mail Merge. Fereastra Mail Merge care permite declararea documentului principal Rubrica Main Document va fi activată prin acţionarea butonului Create. opţiune prezentată în figura 2. Figura 2..33.. iar din lista de opţiuni se va alege From Letters.33.34. din meniul Tools. imagine prezentată în figura 2. Pentru ca documentul creat anterior să fie interpretat ca fiind principal. 97 . 2. cu ajutorul opţiunii Mail Merge.. se va alege butonul Active Windows. Se creează fişierul de date (sau baza de date)... cu ajutorul meniului Tools.

Implicit Word propune mai multe câmpuri predefinite (afişate în engleză) în rubrica Field Name In Header Row (Title. apăsând butonul Edit Data Source. Company. calea şi discul. Aceste câmpuri predefinite pot fi păstrate sau anulate. după care se poate trece la încărcarea bazei de date (popularea cu înregistrări). după care se va confirma operaţiunea. După ce toate câmpurile au fost declarate. Noile câmpuri se vor înscrie în rubrica Field Name. din caseta Create Data Source. Job Title. precizând câmpurile dorite în rubrica Field Name. Adress1 etc. Last Name. Această operaţiune se face prin caseta de culegere Data Form (prin completarea diverselor rubrici). prin apăsarea succesivă a butonului Remove Field Name. în continuare. în ultima situaţie. validându-se apoi fiecare dintre acestea. prin acţionarea butonului Add Field Name.34. Fereastra Create Data Source Dacă utilizatorul doreşte deschiderea unei baze de date. Trecerea de la o rubrică la alta de face printr-un TAB sau prin deplasarea 98 .Figura 2. Se declară. până la eliminarea completă a respectivelor câmpuri. creată anterior.). deci se vor specifica: numele fişierului. se va apăsa butonul OK. se va poziţiona pe opţiunea Open Data Source. structura bazei de date. se va propune salvarea pe disc a structurii bazei de date. First Name. Automat.

4. Se continuă. afişat în linia de butoane de fuzionare. Pe ecran aceste câmpuri apar identificate prin încadrarea lor între semnele << >>. În caseta de culegere se pot face căutări. până când toate câmpurile „de fuziune” au fost inserate. În urma fuziunii documentelor. Fuziunea poate fi verificată. după care se alege din lista respectivul câmp. se apasă pe butonul Insert Merge Field. aferentă opţiunii Mail Merge. dacă nu conţine erori şi poate fi simulată. Ultima variantă presupune alegerea şi validarea butonului Merge. numite şi Merge Field. acest lucru fiind posibil prin butonul View Source. care dă posibilitatea de sortare crescătoare a bazei (Sort Ascending) sau descrescător (Sort Descending) se pot localiza anumite înregistrări (Find Records). printr-o nouă bară de butoane se poate modifica structura bazei de date. Documentul principal poate conţine structuri condiţionale de tip IF şi structuri interactive de tip ASK. aferent rubricii Merge the Data to the Document. înainte de a ajunge la documentul principal (Mail Merge Main Document). prin apăsarea butonului Find. Un alt mod de culegere de date este aferent principiului tabelar de ordonare a datelor. se produce un document nou (From Letters1). Aceste structuri pot fi inserate prin 99 . Înregistrarea curentă poate fi ştearsă prin acţionarea butonului Delete. pe baza valorilor înregistrate într-un câmp sau altul. din meniul principal Tools. 3. La acest nivel. când se doreşte adăugarea înregistrării la baza de date. Validarea înregistrării se face prin butonul OK – atunci când se doreşte încheierea operaţiunii de culegere a datelor – sau prin butonul Add New. butoane (Record) aflate în partea inferioară a casetei. Acest lucru se face prin poziţionarea pe textul unde se doreşte a fi inserat câmpul variabil.mouse-ului. din caseta Mail Merge Helper. Se ajunge la documentul principal (butonul OK aferent casetei Data Form sau butonul-pictogramă Mail Merge Main Document din grila de culegere tabelară) şi se inserează câmpurile de fuziune. din caseta cu acelaşi nume. prin inserarea unui alt câmp (Manage Fields). O altă variantă este reprezentată de alegerea butonului Merge. Parcurgerea înregistrărilor se poate realiza prin activarea butoanelor de deplasare în baza de date. Documentele sunt fuzionate prin acţionarea butonului Merge to New Document. prin acţionarea butonului din linia de fuziune.

dacă condiţie. se obţine mărirea vitezei de reacţie referitoare le defilarea. prin promovare (Promote) sau retrogradare (Demote). Comutarea în vizualizarea ierarhizată se realizează alegând din linia de meniuri View opţiunea Outlines.. în cazul în care condiţia nu este adevărată”}. conform unor criterii stabilite. Ierarhizarea documentelor Word Vizualizarea ierarhizată oferă un mod diferit de trecere în revistă a unui document. putând extinde ierarhia la cerere.. La acest nivel (caseta Query Options) se precizează câmpul pe baza căruia se filtrează înregistrările (Field) a operatorului de comparaţie (Comparaison) şi a valorii cu care câmpul în cauză se compară (Compare To). 2. Linia de butoane aferentă operaţiei de ierarhizare are în conţinut următoarele elemente: 100 .. altfel text fals. atunci text adevărat.4. desemnează titlurile. se pot aplica filtre care selectează înregistrările. Caseta de interogare poate permite şi formularea unor criterii compuse prin completarea mai multor rânduri de restricţii înlănţuite de operatorii logici And / Or. în mod clasic.Then. Pentru a realiza ierarhizarea. eventual. Pentru a privi în ansamblu un document. conţinutul documentului.Else este de forma: {IF{MERGEFIELD câmp_fuziune} = constantă „text inserat. ♦ se ierarhizează. Utilizând vizualizarea ierarhizată. Casetele de dialog specifice conduc la crearea acestor structuri speciale. se procedează astfel: ♦ se tastează. Sintactic. se poate restrânge ierarhia încât să fie afişate numai titlurile principale şi. comparativ cu corpul de text. Acest lucru este posibil prin meniul Tools. Pentru a restricţiona fuziunea. înainte de a fi fuzionate. respectiv. în urma apăsării butonului Insert Word Field. câte o linie de text.. în cazul când condiţia este adevărată” „text inserat. Ierarhizarea cuprinde detalierea titlurilor. o structură condiţională de tip If. deplasarea textului şi schimbarea ierarhiei termenilor.selecţionare din listă. opţiunea Mail Merge şi butonul Query Options din caseta Mail Merge Helper.

utilizatorul va proceda la alegerea din meniului Format a opţiunii Style. Show All Headings Show First Line Only Acţiune Promovare titlu pas cu pas Retrogradare titlu pas cu pas Retrogradare titlu la nivel corp de text Deplasare înainte (în sus) a titlului Deplasare înapoi (în jos) a titlului Afişare / restrângere subdocumente Afişare titlu 1.Buton Mesaj calculator Promote Demote Demote to Body Text Move Up Move Down Expand /Collapse Show Heading 1.35. Afişarea tuturor categoriilor de titluri Afişarea primei linii Pentru formatarea ierarhiei. se va afişa pe ecran fereastra prezentată în figura 2. ..35... 2. Figura 2. Fereastra Style care permite stabilirea ierarhiei 101 . În acest moment. 2.

va selecta fişa index Table of Contents. indecşilor. ♦ din linia de meniuri va alege următoarea succesiune de opţiuni Insert / Index and Tables. de unde se doreşte a se demara inserarea. Confirmarea opţiunilor utilizatorului se va realiza prin acţionarea butonului Apply.). aferente unui stil existent.5. utilizatorul va avea în vedere verificarea stilurilor (Heading 1 – Titlul 1 până la Heading 9 – Titlul 9). dimensiune etc.5. 2. Înainte de generarea cuprinsului. Modify permite alterarea proprietăţilor (tip de caracter. Cuprinsul sau tabela de materii Tabela de materii permite afişarea titlurilor de capitole. 2. pentru realizarea automată a cuprinsului. iar Delete va produce prin acţionare eliminarea stilului selectat.Butonul New permite definirea unui nou stil specific utilizatorului. aceasta conţinând următoarele etape: ♦ utilizatorul va poziţiona prompter-ul mouse-ului în zona de document. 102 .1. Procedura care trebuie urmată. utilizate la realizarea documentului Word. prezentată în figura 2. subcapitole în ordinea în care acestea apar.36. ♦ în fereastra care apare pe ecran. legendelor. în documentul creat anterior. Organizarea unui document Word Organizarea unui document Word constă în crearea cuprinsului sau a tablei de materii.. a referinţelor încrucişate şi a tabelei sau a listei de figuri. trebuie să fie respectată.

♦ se acţionează butonul OK.37.5. Crearea legendei Introducerea legendelor într-un document Word se realizează cu ajutorul comenzii Insert. în exemplu nostru au fost utilizate 7 stiluri). 103 . pe ecran făcându-şi apariţia fereastra prezentată în figura 2. 2. utilizatorul decide dacă doreşte sau nu să se afişeze numărul paginii de unde începe fiecare stil (Show Page Number). Fereastra Index and Tables ♦ se selectează un format din cadrul celor disponibile (Template. În cadrul fişei index anterioare.2.36. opţiunea Caption. dacă să se ordoneze automat sau nu alinierea numerelor de pagină în partea dreaptă a fiecărui stil (Right Align Page Numbers). Fancy etc) şi sunt menţionate nivelele stilurilor utilizate la realizarea documentului (Show Levels.Figura 2. Clasic. în parte.

Tabel. prezentată în figura 2.. 2. prin poziţionarea şi acţionarea butonului New Label se va deschide o fereastră de introducere. ♦ se acţionează fişa index Index. Poziţionarea poate fi realizată în partea de sus a imaginii (Above selected item) sau faţă de cea de jos (Below selected item).37. Crearea de indecşi Un index oferă utilizatorilor informaţia care priveşte numerele de pagină pentru elementele dorite a fi parcurse într-un document imprimat. Equation).Figura 2. Introducerea şi crearea indexului se realizează astfel: ♦ se poziţionează cursorul unde se doreşte a fi inserat indexul.5. Operaţiunea de creare a unei legende se finalizează prin acţionarea butonului OK. modalitatea de plasare a etichetei faţă de imagine. Ştergerea etichetelor de care utilizatorul nu mai are nevoie se realizează prin acţionarea butonului Delete Label. 104 .3. ♦ se activează opţiunea Index and Tables.38. care vor fi numerotate automat. care permite crearea unei noi etichete. aferentă meniului Insert. În cazul în care se doreşte definirea unei alte etichete. O ultimă opţiune disponibilă în fereastra Caption este reprezentată. specifice utilizatorului. Fereastra Caption Utilizatorul va selecta din caseta Label una din etichetele implicite (Figure.

se acţionează pentru a marca o intrare asupra butonului Mark. ♦ se selectează cuvântul care se doreşte a constitui intrare în index. Indecşii se pot actualiza prin selectarea textului şi acţionarea tastei funcţionale F9. repetându-se operaţia până la momentul în care nu mai sunt intrări în index. controlul fiind dat casetei Index and Tables. figura 2.Figura 2. ♦ se închide caseta Mark Index Entry cu Close.39. Activarea opţiunii Index and Tables ♦ se alege butonul Mark Entry. ♦ se validează acţiunea de indexare cu butonul OK..38. 105 . iar apoi din caseta Mark Index Entry.

39. ♦ se alege Cross reference din meniul Insert şi se selectează informaţia pentru referinţa încrucişată. Fereastra care permite constituirea indecşilor 2.5. Se procedează astfel: ♦ lângă cuvântul care va fi referit încrucişat se tastează $$ vezi şi “ (inclusiv ghilimelele).4.Figura 2. Fereastra Cross-Reference 106 .40. Această fereastră afişată pe ecran este prezentată în figura 2.40. Figura 2. Referinţe încrucişate Referinţele încrucişate reprezintă apelul efectuat la un element aflat la o altă locaţie în acelaşi document.

ecuaţie). 2.Informaţia pe care doriţi ca Word să o insereze şi să o actualizeze poate consta în titluri (Heading text).. numere de pagină sau identificări de titluri. Dacă aţi folosit comanda Caption din meniul Insert şi aţi creat legende. ♦ din meniul Insert se alege comanda Index and Tables. Fereastra Index and Tables–Tables of Figure 107 . ♦ validarea acţiunii prin activarea butonului OK. ♦ în fişa index Table of Figure se selectează tipul de legendă (figură. Această fereastră este prezentată spre studiu în figura 2. Figura 2. iar apoi se alege un format. Se procedează astfel: ♦ poziţionare punct de inserare. puteţi construi un cuprins al figurilor sau tabelelor cu care aţi lucrat. Crearea tabelei de figuri Un tabel de figuri afişează elementele cu legende în ordinea în care acestea apar în document.5.41. ♦ Ultima fază este selectarea elementului specific la care doriţi să faceţi referinţă. acolo unde se doreşte inserarea cuprinsului figurilor. Word afişând formatul selectat. tabel.41.5.

grafice. 108 . desene. CLP. Alte exemple se pot referi la tabele. Aceste protocoale permit unei aplicaţii să folosească servicii oferite de alte aplicaţii. MS-Draw sau cu PowerPoint). OLE este un acronim folosit pentru a desemna un „obiect legat şi inclus”. OLE reprezintă facilitatea prin care mai multe aplicaţii pot comunica. tabele (realizate cu ajutorul procesorului de tabele Lotus sau Excel). Un exemplu edificator este un document realizat cu un procesor de texte (de exemplu Word). Un obiect reprezintă o entitate software distinctă. Protocoalele OLE sunt implementate prin biblioteci de tip DLL. Rezultă că OLE reprezintă un set extensibil de protocoale de comunicaţie între aplicaţii.2. Conţinutul zonei Clipboard se poate salva pe disc într-un fişier cu extensia . schimbând informaţii între ele. Tehnologia OLE (Object Linking and/or Embedding) reprezintă conceptul de la care au plecat realizatorii produsului program în dorinţa utilizatorului de a obţine un document complex. acestea se pot depune în memoria tampon ( cu comenzile Edit – Cut sau Edit – Copy). Un document complex reprezintă un document special.6. Un obiect încapsulează informaţii referitoare la aplicaţia care l-a creat. care conţine mai multe tipuri de informaţii: texte. După selectarea unui grup de date. iar de acolo datele se pot transfera în zona desemnată de utilizator ca destinaţie (prin comenzile Edit – Paste sau Edit – PasteSpecial). Această zonă de memorie (buffer) este gestionată de un program numit Clipboard Viewer care se găseşte în grupul de aplicaţii Main. secvenţe audio etc. grafice (realizate cu MS-Graph). baze de date sau aplicaţii multimedia care să folosească câmpuri de tip OLE. imagini. Comunicarea între aplicaţiile Windows Interfaţa grafică Windows oferă avantajul incontestabil de a face ca datele din diverse aplicaţii să fie portabile. partajabile cu alte programe care rulează sun Windows. Windows foloseşte pentru transferul datelor o zonă de memorie internă. informaţii native – utile aplicaţiei server şi informaţii de prezentare – utile aplicaţiei client. care conţine elemente integrate de tipul unor desene (realizate cu Paintbrush. pentru stocarea temporară a acestora. creată de o aplicaţie sursă sau server şi folosită de una sau mai multe aplicaţii destinaţie sau client.

Fiecare aplicaţie server se înregistrează într-o bază de date. Un document care foloseşte obiecte legate şi / sau obiecte incluse şi care conţine mai multe tipuri de informaţii se numeşte document complex. editează diferite tipuri de obiecte pentru aplicaţiile client. clientul apelează aplicaţia server ori de câte ori utilizatorul doreşte să modifice conţinutul obiectului inclus. Când aplicaţia server este apelată într-o aplicaţie client. 109 . Informaţiile native sunt informaţiile necesare pentru a recrea un obiect. dimensionată astfel încât obiectul corespunzător să fie vizibil (facilităţi OLE 1). Informaţiile din baza de date se referă la numele şi adresa aplicaţiei server. numai aplicaţia server putând să interpreteze şi să manipuleze aceste informaţii. stochează şi prezintă obiectele realizate de aplicaţiile server într-un document complex. clasele de obiecte pe care aplicaţia le poate crea. Când utilizatorul a efectuat un dublu click pe un obiect legat. pentru a prezenta sau afişa un obiect. Pentru un obiect legat. întreg fişierul legat este încărcat. Pentru un obiect inclus. sau să găsească şi să demareze aplicaţia care a creat tipul respectiv de dată. Utilizatorul care lucrează cu document complex nu are nevoie să-şi pună problema compatibilităţii între datele pe care le foloseşte. Informaţiile de prezentare sunt cele de care are nevoie aplicaţia client. în mod normal.7. Ori de câte ori utilizatorul decide să lucreze cu o parte a documentului complex. de obicei. poate genera actualizarea sa în obiectul legat. următoarele comenzi ca parte a meniului EDIT şi INSERT. Tehnica Clipboard şi Ole O aplicaţie OLE implementează. orice modificare care se face asupra elementelor lui în documentul server.Aplicaţiile server sau sursă sunt acelea care creează. iar porţiunea legată din fişier va fi selectată automat. Un astfel de document complex foloseşte facilităţile unor aplicaţii OLE diferite. 2. care conţine tipul de date diferite. aplicaţia responsabilă cu aceste tipuri de date va fi pornită automat (la un dublu click) . fereastra este. în momentul instalării în sistem. Aplicaţiile client sau destinaţie sunt acelea care primesc. precum şi operaţiile pe care aplicaţia le poate efectua asupra obiectelor respective. pentru a manipula diferitele tipuri de date.

♦ aplicaţiile fie ele client sau server se pot specializa (grafice. 110 . desene. păstrându-se numai informaţiile de legătură şi de prezentare referitoare la un obiect. Această comandă este opţională. scriere artistică. Insert Object Paste Special Facilitatea OLE 1 permite comutarea automată la momentul apelării aplicaţiei originare a obiectului. anularea legăturilor. ♦ fişierele document devin compacte (folosind mecanismul de linking). fără a fi lansat programul din care provine. Avantajele abordării OLE sunt: ♦ utilizatorul apelează în cadrul documentului pe care-l elaborează la alte aplicaţii care permit să creeze şi să integreze şi alte tipuri de informaţii. ♦ actualizarea unui obiect legat (linked object) se poate face imediat. Această comandă este opţională Transferă un obiect din Clipboard într-un document sau inserează o legătură la un obiect. repararea legăturilor rupte şi activarea verbelor asociate cu obiectele legate Startează aplicaţia server aleasă de utilizator dintr-o casetă de dialog şi include într-un document obiectul produs de server. folosind formatul datelor ales de utilizator dintr-o casetă de dialog. editare de ecuaţii). Un obiect integrat cu facilitatea OLE 2 va putea fi prelucrat în cadrul documentului unde a fost introdus (meniurile documentului se personalizează în raport cu aplicaţia server demarată). actualizarea obiectelor legate.Comenzile de transfer a informaţiilor sunt prezentate în tabelul următor: Comanda Copy Cut Paste PasteLink Link Descriere Copiază un obiect dintr-un document în Clipboard Înlătură un obiect dintr-un document şi îl plasează în Clipboard Copiază un obiect din Clipboard în document Inserează o legătură (link) între un document şi fişierul care conţine un obiect Face posibilă schimbarea opţiunilor de actualizare a legăturilor.

8. 4. legendei şi a tabelei de indecşi. Teste de autoevaluare 1. fără a cunoaşte unde se află informaţia originală. Crearea cuprinsului. 7. 2. 3. 5. Care sunt funcţiile unui procesor de texte? Cum se creează un document Word? Ce reprezintă formatarea caracterelor şi a paragrafelor? Cum se realizează un antet şi un subsol de pagină? Prezentaţi şi caracterizaţi tabelele care pot fi realizate în Word. 6.8. 111 . Cum se realizează comunicarea între aplicaţiile Windows? Caracterizaţi tehnica OLE.♦ obiectele incluse (embedding objects) pot fi transferate uşor altor utilizatori care pot edita obiectul. 2.

Analizând procesoarele de tabele pentru Windows. care este produsul cu cea mai mare răspândire. al firmei Lotus. Datorită succesului de care s-au bucurat încă din momentul apariţiei. în agenda de lucru care apare pe ecran în momentul lansării programului numite Book1. 112 . bilanţ. astfel încât ele oferă actualmente. aşa cum este Excel. de analiză şi de modelare. facilităţi de generare de reprezentări grafice şi de gestiune simplificată de baze de date. pe piaţă există mai multe procesoare de tabele dezvoltate de diverse firme de software. considerat a fi cel mai bun pentru lucrul în grup şi de Lotus 1-2-3. Fiecare foaie de calcul conţine o reţea de linii care împarte foaia în coloane şi linii. Primul procesor de tabele. având însă multiple avantaje faţă de acesta. a fost lansat în 1978. analize. 16 foi de calcul libere.3. PROCESORUL DE TABELE EXCEL În practică se recurge frecvent la întocmirea de lucrări având o formă tabelară. O asemenea foaie seamănă foarte mult cu un tabel întocmit pe hârtie. Această constatare a stat la baza conceperii procesoarelor de tabele. Un program de calcul electronic. prezintă. balanţe de verificare. considerat a fi cel mai bine adaptat lucrărilor de birotică individuală. în care se pot introduce informaţii de tip numeric sau text. Performanţele acestei categorii de produse informatice au cunoscut o extindere continuă. Un procesor de tabele reprezintă o aplicaţie informatică care permite lucrul cu foi de calcul divizate în linii şi coloane. într-o mare diversitate de structuri: bugete. VisiCalc. facturi etc.0 al firmei Borland. se constată plasarea pe primul loc a produsului EXCEL al firmei Microsoft. urmat de Quattro Pro 5. fiind exploatat pe calculatoare de tip Apple II. alături de funcţiile de procesare de tabele.

numărul lor nefiind limitat decât de memoria disponibilă a calculatorului.IV). . O celulă este identificată prin referinţa sa.. Un câmp (plajă de celule) este identificat prin coordonatele a două din colţurile opuse. iar liniile prin numere (de la 1 la 16384).1. Celulele pot fi grupate în câmpuri (blocuri rectangulare de celule). delimitate prin caracterul ":" (de exemplu.AB. adică prin coordonatele coloanei şi liniei la care se găseşte (de exemplu. foi pentru zone de dialog şi module Visual Basic. Coloanele sunt identificate prin una sau două litere (A. Cele 9 coloane reprezintă 4% din lăţimea totală a foii de calcul.B. Structura foii de calcul Excel Foaia de calcul reprezintă documentul principal care se utilizează în EXCEL.15 cm.1% din lungimea ei totală.1. A8). O foaie de calcul este alcătuită din celule organizate în linii (16384) şi în coloane (256). numere. C4:H12 defineşte câmpul format din 54 de celule.1. Iar liniile o înălţime de 0. O celulă poate conţine informaţii (text. Ea face parte întotdeauna dintr-un clasor. Posibilul conţinut al unei celule al foii de calcul Excel 113 . pentru a stoca şi manipula date.C. Alături de foile de calcul.3. dintr-un clasor mai pot face parte: foi grafice.6 cm. care începe de la celula C4 şi care se încheie cu celula H12).AA. iar cele 18 linii reprezintă 0. . Pe un monitor de 15” se pot afişa simultan 9 coloane şi 18 linii din foaia de calcul... Coloanele au o lăţime de 2. elemente prezentate grafic în figura 3. date calendaristice) sau formule de calcul.. Figura 3.

în acest caz Microsoft Excel. Fereastra procesorului de tabele Excel ♦ Linia (bara) de titlu se numeşte astfel. Un click cu mouse-ul pe butonul Restore va determina ca fereastra programului Excel să ocupe o porţiune mai mică decât cea actuală.2. permiţând şi trecerea către o altă aplicaţie Windows în curs de execuţie sau executarea unui program utilitar ca. fereastra programului Excel se va reduce la o pictogramă situată pe suprafaţa de lucru (Desktop) a programului Windows.Fereastra procesorului de tabele EXCEL prezentată în figura 3. Dacă se acţionează cu mouse-ul butonul Minimize.2. Executând un click pe căsuţa meniului de control. Butoanele care apar în bara de titlu reprezintă meniul de control şi butoanele de dimensionare. iar butonul Restore se transformă în butonul 114 . de exemplu. Butoanele de dimensionare sunt utilizate pentru redimensionarea ferestrei Excel. se obţine accesul la comenzile acestui meniu. este compusă din următoarele elemente: Figura 3. Control Panel. deoarece aici se afişează numele programului care rulează în fereastră.

există o căsuţă de dimensionare care modifică dimensiunile şi forma ferestrei document. care are propria căsuţă cu meniul de control. propriile butoane de dimensionare şi afişează numărul foii de calcul ca nume temporar al agendei de lucru (Book1). Linia de meniuri ale aplicaţiei conţine meniurile derulante ale programului Excel. La intersecţia barei de derulare pe orizontală cu cea de derulare pe verticală.♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Maximeze (folosit pentru a readuce fereastra la dimensiunea maximă). Fereastra document Când se lansează programul sub bara de formule apare o nouă fereastră document care conţine o agendă de lucru liberă. primul instrument deschide o nouă agendă de lucru. al treilea pentru a salva agenda de lucru curentă. Linia cu instrumente de aranjare în pagină.2. vizualizarea şi modificarea conţinutului celulelor. La baza ferestrei document se află butoanele de derulare a etichetelor utilizate pentru activarea foilor de calcul ale agendei. aferentă foii de calcul curente (active). 3. în principal. propria bară de titlu. Spre exemplu. pentru aranjarea în pagină a celulelor foii de calcul. Conţine butoane care îndeplinesc anumite funcţii în momentul în acre este acţionat mouse-ul. Sub linia de instrumente standard se află bara cu instrumente de aranjare în pagină. în colţul din dreapta jos. Linia de instrumente standard are ca scop efectuarea rapidă a unora dintre operaţiile curente prin activarea cu mouse-ul. 115 . al doilea instrument este pentru deschiderea unei agende de lucru deja existente. Linia de stare: furnizează permanent informaţii legate de modul de lucru curent. Fereastra de document. Linia derulantă a reprezentărilor foilor componente ale clasorului. numită astfel întrucât butoanele ei sunt folosite. Linia de formule: serveşte pentru introducerea datelor. În partea dreaptă a ferestrei Document se află o bară de derulare pe verticală pentru trecerea la liniile noi din foaia de calcul curentă. iar al patrulea pentru a tipării agenda de lucru.

Combinaţiile de taste pentru deplasarea indicatorului de celulă sunt prezentate în tabelul următor:
Tasta → sau Tab ← sau Shift + Tab ↑ ↓ Home Ctrl + Home Ctrl + End sau End, Home Page Up Page Down Ctrl + → sau End, → Ctrl + ← sau End, ← Ctrl + ↑ sau End, ↑ Ctrl + ↓ sau End, ↓ Locul indicatorului de celulă O celulă spre dreapta O celulă spre stânga O celulă în sus O celulă în jos În celula din coloana A a liniei curente În prima celulă A1 a foii de calcul În colţul din dreapta jos a zonei active a foii de calcul În celula situată în aceeaşi coloană, cu un ecran mai sus În celula situată în aceeaşi coloană, cu un ecran mai jos Spre dreapta, pe aceeaşi linie, în prima celulă ocupată, care este precedată ori urmată de o celulă liberă Spre stânga, pe aceeaşi linie, în prima celulă ocupată, care este precedată ori urmată de o celulă liberă În sus, pe aceeaşi coloană, în prima celulă ocupată, care este precedată ori urmată de o celulă liberă În jos. pe aceeaşi coloană, în prima celulă ocupată, care este precedată ori urmată de o celulă liberă

Activarea unei comenzi din linia de meniuri, prezentată în figura 3.3., se poate realiza astfel: - cu ajutorul mouse-ului; - de la tastatură, tasta ALT şi apoi litera subliniată din meniu.

116

Figura 3.3. Modul de activare al unei comenzi din linia de meniuri Excel

Fiecare opţiune care figurează în linia de meniuri deschide, în momentul selecţiei sale, o listă de comenzi disponibile (exemplu: View). Comenzile afişate în gri nu sunt disponibile în momentul respectiv (exemplu: Comments). Punctele de suspensie care apar după anumite comenzi indică faptul că execuţia acestora va fi precedată de apariţia unei casete de dialog, prin care se vor solicita precizări suplimentare (exemplu: Header and Footer...). Tasta sau combinaţia de taste care este afişată după anumite comenzi permit realizarea comenzilor direct de la tastatură, fără a mai fi necesară deschiderea barei de meniuri. Triunghiul care apare in partea dreaptă a unor comenzi (de exemplu, Toolbars) indică faptul că respectiva comandă conţine opţiuni suplimentare. Pentru a obţine într-o celulă rezultatul unui calcul, trebuie să se plaseze în aceasta formula corespunzătoare operaţiei. O formulă trebuie sa înceapă cu semnul „=" şi este formată din cel puţin un operator şi un argument. Formula nu trebuie să includă spaţii sau virgule şi nu trebuie să conţină propria sa adresă. Un argument reprezintă un număr, o adresă de celulă, un nume de câmp sau o funcţie.
117

Operatorii de calcul disponibili în foaia de calcul sunt, în ordinea priorităţii de evaluare, următorii: % (procent) ^ (ridicare la putere) + (adunare) - (scădere) * (înmulţire) / (împărţire) exemplu: 2% exemplu: 2^4 exemplu: 2 + 4 exemplu: 2 - 4 exemplu: 2 * 4 exemplu: 2 / 4 0,02 16 6 -2 8 0,5

3.3. Operaţii de bază cu foaia de calcul Excel
3.3.1. Selectarea datelor din foaia de calcul Înainte de a putea introduce date sau folosi majoritatea comenzilor în Microsoft Excel, trebuie selectate celulele/obiectele respective, figura 3.4., astfel:

Figura 3.4. Selectarea celulelor sau a obiectelor din foia de calcul

♦ selectarea unei celule se realizează prin clic pe celula respectivă; ♦ selectarea unei plaje de celule(adiacente) se realizează prin clic pe prima celulă şi apoi glisare (↓, →, ), până la ultima celulă din câmp; ♦ selectarea de celule/plajă de celule neadiacente se realizează prin selectarea primei plaje/celule, după metoda prezentată mai sus,
118

acţionarea tastei CTRL, înainte de eliberarea butonului stâng al mouse-ului şi menţinerea tastei CTRL apăsate până se selectează, rând pe rând, şi celelalte celule / plaje; ♦ selectarea unui întreg rând: clic pe numărul (1, 2 ...) rândului; ♦ selectarea mai multor rânduri/coloane: clic pe numărul primului rând, apăsarea tastei CTRL, înainte de a elibera cursorul de mouse, menţinerea ei în această poziţie în timp ce se clichează succesiv, pentru selectarea celorlalte rânduri/coloane; ♦ selectarea unei întregi coloane: clic pe litera (A, B, C...) corespunzătoare coloanei; ♦ selectarea întregii foi: clic pe butonul de selecţie globală (echivalent cu comanda Edit; Select All). Utilizatorul trebuie să cunoască faptul că selectarea tuturor celulelor din foaia de calcul se aplică frecvent la stabilirea formatului global, de exemplu, modificarea tipului de caracter pentru întreaga foaie de calcul. 3.3.2. Introducerea şi editarea datelor La introducerea unei informaţii într-o nouă foaie de calcul, se selectează celulele în care această informaţie trebuie să apară. În momentul în care se începe tastarea, caracterele tastate apar atât în celulele selectate, cât şi în bara de formule de deasupra. Când se activează în acest mod bara de formule, Excel afişează casetele Cancel (anulare), Enter (introducere) şi Function Wizard (marcat cu fx), urmate de caracterele introduse şi de punctul de inserare (bara verticală clipitoare) în dreapta. Pe măsură ce se introduc caractere, Excel le afişează atât în bara de formule, cât şi în celula activă a foii de calcul. După ce s-a tastat informaţia dorită, pentru ca aceasta să rămână definitivă, în celula activă se execută click pe caseta Enter din bara de formule, sau se apasă tasta Enter, taste direcţionale. Când se introduce o informaţie într-o celulă, Excel verifică dacă ceea ce a fost introdus reprezintă o formulă care trebuie calculată. Această verificare este făcută pentru a clasifica data introdusă într-unul din cele trei tipuri de date: text, valoare sau formulă Într-o foaie de calcul se pot introduce două tipuri de date:
119

funcţii sau operatori care produc o nouă valoare. Figura 3. oră. inclusiv o dată calendaristică. afişând concomitent ceea ce se tastează în celulă. Tastare în foaia de calcul a unor valori constante şi a formulelor Validarea datelor introduse se execută prin apăsarea tastei ENTER. valoare numerică. →. obligatoriu trebuie să înceapă cu semnul =. fracţie sau o notaţie ştiinţifică. ♦ formulă.5. ←. din linia de formule sau prin acţionarea tastelor direcţionale ↓. În timpul introducerii datelor.5. reprezentată printr-o secvenţă de valori. În figura 3.♦ valoare constantă. prin clic pe √.↑. linia de formule este activă. 120 . reprezentată printr-un text. se poate observa procedura prezentată anterior. adrese de celule. Formulele.

Tab-ul Alignment. el se va deplasa. în celulele libere aflate în partea dreaptă.3. tastându-se apoi textul de maxim 255 caractere. Introducerea textelor Programul Excel consideră ca fiind text orice dată care nu are forma unei formule sau a unei valori. Pentru ca o celulă să poată afişa tot conţinutul. Atunci când celula din dreapta conţine date.. el trebuie precedat de un apostrof (de exemplu ‘34578).6. dar în cadrul aceleiaşi celule.. Procedura începe prin selectarea celulei. fie la redimensionarea coloanei în care se află celula respectivă. 121 .3.. virtual. iar în cazul în care depăşeşte dimensiunea de afişare a celulei. procedură care va produce continuarea automată a textului pe rândul următor).6.2. Acesta este aliniat implicit la stânga. Figura 3. figura 3. se poate recurge.1. fie la continuarea automată a textului pe rândul următor. textul este afişat trunchiat. utilizate în foaia de calcul ca titluri şi denumiri. Fişa index Alignment aferentă ferestrei Format Cells Pentru a introduce un număr ca text. marcare prin click a casetei Wrap Text.. Majoritatea datelor de tip text (etichetelor) constau dintr-o combinaţie de litere şi semne de punctuaţie sau de litere şi numere. Cells. În acest caz se parcurge traseul Format.

Datele calendaristice sunt memorate sub formă de numere. în funcţie de formatul de introducere.2. Procedura corespunzătoare introducerii şirurilor de caractere numerice este următoarea: ♦ se selectează celula. Introducerea numerelor O valoare numerică se introduce selectând celula dorită şi tastând respectivul şir numeric. în celulă apărând următorul şir 3-Jan. De exemplu: dacă se introduc două date ca valori.2. oră. 8:38:43 PM. Excel recunoaşte următoarele date pentru formatele calendaristice: July 4. Numerele pot include caracterele numerice de la 0 la 9 şi caractere speciale (+ .3. reprezentând fracţiunea care sa scurs dintr-un interval de 24 de ore. Jul-04. July 04. 3 3/5 Trebuie reţinut faptul că atunci când se introduc fracţii subunitare se va tasta ca parte întreagă cifra 0 (0 1/3). 20:39. 122 . se poate utiliza o formulă care să scadă data mai veche din cea mai recentă şi să furnizeze numărul de zile rezultat.3. 7/4/2004 sau Sunday. 3. Pentru a introduce o valoare negativă. numărul va începe cu semnul -. Introducerea datelor calendaristice.1E+3 . Excel recunoaşte următoarele formate pentru ore: 8:38 PM. 2004-07-04. 2004./ ( ) . Dacă cele două date sunt sub formă de text. fracţia va fi interpretată ca dată calendaristică. dar nu se vor putea utiliza în calcule efectuate folosind formule. Programul Excel determină dacă data sau ora introdusă reprezintă o valoare sau text. secundă Datele calendaristice se pot introduce sub formă de text. Exemplu: 1. 2004. minut. în caz contrar (tastare 1/3).25%. reprezentând numărul de zile care s-au scurs de la o dată de referinţă. 2.3. Procedura efectivă de introducere a datelor calendaristice este următoarea: ♦ se selectează celula. programul nu va putea calcula diferenţa dintre ele cu formula.2. ♦ se tastează numărul. July 04.3. orele sunt memorate sub formă de fracţii zecimale. 20:39:30. % E $ spaţiu).

În figura 3. Introducerea formulelor Formula începe cu semnul = pentru a avertiza programul că urmează o formulă şi nu un text sau o valoare.2. adunare) sau AVERAGE (medie). Introducerea formulei de calcul pentru un produs între două celule De exemplu. ^ pentru operaţia de ridicare la putere. ele trebuie separate printr-un spaţiu. pentru operaţia de scădere. * pentru operaţia de înmulţire. Cele mai simple formule sunt cele în care semnul egal este urmat de o funcţie încorporată. utilizând.♦ se tastează data/ora. respectiv hh:mm:ss. care să înmulţească valoarea introdusă în celula A10 cu valoarea introdusă în celula B10 se introduce în C10 = A10 * B10. de regulă.7 se poate observa exemplul enunţat anterior. / pentru operaţia de împărţire. formatul ll/ zz / aa.7. 3. Alte formule simple conţin valori sau adrese de celule care conţin valori separate de unul sau mai mulţi dintre următorii operatori matematici: + pentru operaţia de adunare. Figura 3. SUM (însumare. pentru a crea o formulă în celula C10. 123 . de exemplu. ca. Dacă se doreşte introducerea datei şi a orei în aceeaşi celulă.3.4.

în celula B6 se introduce formula = “Unitate de 124 . absolute. ♦ linia de formule devine activă. Rezultatul aplicării procedurii de realizare a produsului După ce formula a fost introdusă în celula C10 a foii de calcul. date calendaristice. Procedura generală de introducere a unei formule este următoarea: ♦ se selectează celula.8. se parcurg următoarele etape: 1.8. funcţii. operatori. Figura 3. în funcţie de valorile existente în celulele A10 şi B10. fiind prezentat în figura 3.Pentru a introduce formula în celula C10. programul Excel afişează rezultatul calculului. mixte. ♦ se tastează semnul = . referinţe de celule/plaje de celule (relative. texte. 2 Se tastează formula = A10 * B10. Rezultatul aplicării procedurii anterioare este afişat pe monitor. Introducerea diferitelor tipuri de date într-o formulă se face respectând următoarele convenţii: .9. nominale). Se selectează celula C10. Formula tastată poate conţine constante. ♦ se scrie formula de calcul.textul introdus este cuprins între apostrofuri (exemplu prezentat în figura 3.

după care se calculează diferenţa.- - măsură”&”mii”&”lei”. includerea datei calendaristice / orei impune scrierea acestora între ghilimele (în celula A5 formula introdusă este =”Editat astăzi”&”august-22-2004”). Rezultatul va consta în afişarea în celulă a numărului 800. Rezultatul va consta în afişarea în celulă a textului Unitate de măsură . În celula B7 se introduce formula = SUM(G8:G16)+611. datele calendaristice sunt convertite în numere.mii lei (& realizează concatenarea şirurilor de caractere). introducerea unui număr într-o formulă se produce prin tastarea respectivului şir numeric. Exemplificare privind introducerea tipurilor de date într-o formulă Erorile care sunt semnalate la tastarea sau execuţia unei formule sunt menţionate în tabelul următor.611 deoarece suma valorilor din celulele G8-G16 este de 800. Formatul în acest exemplu este ll/zz/aa. Pentru rezolvarea unei astfel de formule.9. Figura 3.000. Eroare # DIV/01 Cauza apariţiei erorii Formula încearcă să împartă o valoare la o celulă care conţine 125 .

se selectează celula / plaja respectivă.3. Referinţele incluse sunt relative. Acelaşi efect îl are şi indicatorul de celulă în formă de cruce albă care este tras peste o selecţie de celule. cum ar fi un argument de alt tip decât cel cerut de funcţie. Apare la utilizarea unui tip incorect de argument într-o funcţie. Acest cos apare când se introduce un nume de domeniu greşit sau când lipsesc ghilimelele la un text utilizat în formulă.Eroare #NAME? #NULL! #NUM! #REF! #VALUE! Cauza apariţiei erorii valoarea zero sau conţine spaţii. Function. se tastează numele dorit sau se selectează acesta din lista referinţelor nominale. se va acţiona tasta F4. Utilizarea facilităţii AutoFill Această facilitate este folosită în momentul în care în foaia de calcul trebuie introduse secvenţe de date calendaristice sau nume. 3. Pentru a include referinţe la celule / plaje de celule. se utilizează asistentul de funcţii procedura Insert. un tip incorect de operator sau când se încearcă efectuarea unei operaţii matematice cu celule care conţin date de tip text. Pentru a include funcţii. drept pentru care el este considerat ca adresă a unui nume de domeniu. Apare atunci când programul întâlneşte o adresă a unei celule invalide. în timp ce linia de formule este activă.5. Dacă se doreşte utilizarea referinţelor nominale. pentru a separa adresele de celule utilizate ca argumente pentru funcţii. Indicatorul AutoFill.. 126 sau se urmează . Apare la introducerea unui caracter spaţiu acolo unde ar trebui să existe o virgulă. Apare când programul are probleme cu un număr dintr-o formulă. numit şi cursor de umplere este de forma unei cruci negre  şi apare numai atunci când se poziţionează indicatorul mouse-ului pe colţul din dreapta jos al celulei curente sau al ultimei celule dintr-un bloc de celule selectate. Formula face referiri la un nume de domeniu care nu există în foaia de calcul. Pentru a transforma o referinţă relativă în absolută.2..

În figura 3. Editarea direct în celulă este permisă numai dacă este selectată caseta Edit Directly in Cell în meniul comenzii Tools.10 pe rândul 10 se prezintă un exemplu de umplere automată a unei linii cu lunile anului 2004.10. Indiferent de modul de editare. D cu anii. Modificarea conţinutului unei celule Conţinutul unei celule se poate modifica prin două moduri: editarea în linia de formule sau editarea direct în celulă. Options. după extinderea domeniului cu AutoFill. C. permiţând astfel modificarea. se poate extinde seria spre stânga sau dreapta domeniului de celule care conţine valori iniţiale. 127 . sau se poate extinde deasupra sau dedesubtul domeniului de celule care conţine valorile iniţiale. dar nu se pot extinde seriile în două direcţii simultan. iar pe rândul 11 cu umplerea automată a celulelor din coloanele B.Când se creează o serie cu indicatorul de umplere. ea va fi afişată în locul rezultatului... programul creează o serie (dacă cunoaşte valoarea iniţială a începutului de serie) în toate celulele selectate sau umple tot domeniul cu această valoare iniţială. se acţionează dublu clic în celula respectivă.3. aceasta nu se poate deplasa simultan în ambele direcţii.3. Figura 3. Când butonul mouse-ului este eliberat. dacă aceasta conţine o formulă. De exemplu. Pentru a edita datele direct în celule.. Exemplu de completare automată cu lunile anului 2004 3. conţinutul celulei se modifică prin tehnicile de editare texte cunoscute.

Opţiunea Paste Link solicită legarea celulelor destinaţie de celule sursă.11 este prezentată fereastra de dialog Paste Special.. respectiv. astfel încât orice modificare din celulele sursă să fie preluată automat în celulele de destinaţie corespunzătoare. zona copiată fiind marcată cu un chenar mobil. • Se alege comanda Edit. ultima prezentând facilităţi pentru a realiza o transpunere selectivă a datelor copiate anterior. prin intermediul ferestrei de dialog Paste Special. Copierea selectivă reprezintă memorarea conţinutului fiecărei celule. valoarea acesteia. prin precizări făcute de utilizator. • Se poziţionează cursorul în prima celulă a zonei destinaţie. Comanda Paste Special din meniul Edit permite aducerea selectivă a acestor elemente. • Se alege comanda Edit. Copy (sau se execută „clic” pe butonul corespunzător din bara de instrumente Standard). prin intermediul liniei de meniuri şi a comenzilor specifice acesteia sau prin executarea unor anumite proceduri bazate pe utilizarea mouse-ului.. formula pe care o conţine. Procedura de copiere a conţinutului unei celule cu ajutorul comenzilor presupune: • Selectarea celulei / celulelor de copiat (adiacente). În figura 3.Copierea conţinutului unei celule sau a unei plaje de celule Această operaţiune se poate realiza în două moduri.. Paste Special. 128 . Paste sau Edit. formatul de afişare şi comentariile aferente.

Fereastra de dialog Paste Special Copierea conţinutului unei celule sau a unei plaje de celule prin utilizarea mouse-ului se realizează în două moduri: 1) Se selectează celula / plaja respectivă: ♦ se poziţionează cursorul de mouse în punctul de copiere şi se glisează de-a lungul liniilor/coloanelor în care dorim să copiem conţinutul plajei selectate. 2) Se selectează celula / plaja de copiat: ♦ se poziţionează cursorul de mouse pe zona selectată.12. fie cu ajutorul mouse-ului.Figura 3. respectiv E21-F25. Deplasarea sau mutarea conţinutului unei celule se realizează. ♦ se acţionează tasta CTRL şi se menţine în această poziţie. Această procedură este prezentată în figura 3.11. ♦ se acţionează butonul stâng al mouse-ului şi se glisează în noua poziţie. fiind copiată în zona alăturată acesteia. se va respecta următoarea procedură: ♦ se selectează celula / plaja de celule de deplasat. ♦ se eliberează butonul şi apoi tasta CTRL. În cazul în care utilizatorul apelează la ajutorul comenzilor din linia de meniuri. ♦ se eliberează butonul de mouse. Se poate uşor observa delimitarea celor două zone (sursă şi destinaţie) prin colorarea diferită a fiecăreia. Figura 3. ţinând apăsat butonul stâng al mouseului. fie cu ajutorul comenzilor din linia de meniuri. Procedura de copiere a conţinutului unei celule Plaja de celule de copiat este C21-D25. ♦ se alege comanda Edit / Cut ( sau se acţionează butonul din linia de instrumente standard). 129 .12.

♦ se poziţionează cursorul de mouse pe marginea selecţiei.♦ se poziţionează cursorul în prima celulă a zonei destinaţie. Acţiune Prompter de selecţie Prompter de introducere Prompter normal Mod de afişare Descriere operaţie Se solicită selecţia unei celule. acesta este plasat într-o zonă de memorie. deplasa fereastra sau se modifică dimensiunile ferestrei 130 . poziţionarea corectă fiind marcată de schimbarea formei cursorului de mouse în săgeată. ♦ se alege comanda Edit / Paste sau se acţionează butonul corespunzător din linia bara de instrumente standard. Deoarece utilizatorul poate folosii atât tastatura. Atunci când se copiază (Copy) sau se decupează (Cut) conţinutul unei celule / plaje de celule. Se va acţiona asupra butonului de mouse pentru a se demara activitatea de introducere Se poate activa linia de meniuri. sau a unui grup de celule Se introduce în celulă un şir de caractere. ♦ se apasă butonul din stânga al mouse-ului şi se glisează pe noua poziţie. Autorii prezintă în tabelul următor modul de afişare al prompterului corelat cu descrierea acţiunii desfăşurate. mouse-ul dar şi combinaţii de taste. de unde este preluat ca urmare a comenzii Paste şi introdus în noua poziţie. numită Clipboard. ♦ se eliberează butonul. prompterul de mouse îşi modifică stilul de afişare. Deplasarea conţinutului unei celule pe o altă locaţie prin utilizarea mouse-ului se realizează prin parcurgerea următoarelor etape: ♦ se selectează zona de mutat. considerăm utilă următoarea Pe măsură ce sunt executate diferite operaţii. sau o formulă.

şi permite generarea automată de serii numerice cu un anumit pas şi între anumite limite. 3. ♦ se poziţionează cursorul de mouse în punctul de umplere (+). Crearea unei serii de date Procesorul de tabele Excel pune la dispoziţia utilizatorului mai multe serii de date. Pentru lucrul cu seriile de date. Plaja astfel marcată este completată cu datele incrementate. Utilizatorul.2. aferentă ferestrei Options.1.4. poate să definească noi serii de date. fişa index Custom Lists acţionată din linia de meniuri a ferestrei. se utilizează opţiunile meniului contextual. Crearea unei serii crescătoare sau descrescătoare se realizează astfel: ♦ se selectează celula / plaja pe care dorim să o incrementăm.4. Lucrul cu serii de date sub procesorul de tabele Excel 3. cum ar fi lunile anului. afişat prin acţionarea butonului drept al mouse-ului poziţionat în prealabil în punctul de copiere (devenit astfel „punct de umplere”).Prompter de completare Se foloseşte prin alunecare pentru completarea automată a valorilor din celulă prin funcţia AutoFill 3. ♦ se acţionează butonul drept şi cu el apăsat se glisează în direcţia dorită (↑. predefinite. 131 . la rândul lui. În figura 3. zilele săptămânii etc. Crearea.13 este prezentată fişa index Custom List.↓).4. modificarea şi ştergerea unei serii de date particularizate Crearea unei serii de date particularizate se poate realiza în două moduri: Modul 1: ♦ prin succesiunea de comenzi Tools / Options.

putând fi utilizată de câte ori se doreşte. aferentă acesteia ♦ în caseta List Entries se tastează elementele listei (de exemplu. 132 . Tuesday. ♦ se selectează plaja care le conţine. ceea ce va face ca lista din foaia de calcul să fie inclusă în caseta Custom Lists. ♦ se acţionează butonul IMPORT. Utilizatorul la momentul în care doreşte crearea unei liste particularizate trebuie să ţină seama că fiecare listă poate conţine maxim 2. ♦ se selectează elementul dorit a fi modificat şi se tastează modificările. Modul 2: ♦ se introduc respectivele datele în foaia de calcul Excel.. iar în caseta Import List from Cells apar referinţele plajei selectate. ♦ se acţionează butonul Add şi apoi OK. ♦ urmează succesiunea Tools. Monday. tab-ul Custom Lists. Sunday.13.. şi nu numeric.. ♦ se acţionează butonul OK. fişa index Custom Lists. Fereastra Options şi fişa index Custom Lists.Figura 3. Options. Modificarea unei liste particularizate se realizează prin următoarea procedură: ♦ din linia de meniuri se realizează succesiunea Tools. Options.).000 de caractere. fiecare element al listei poate avea maxim 80 de caractere şi că lista trebuie să înceapă cu un caracter alfabetic.

♦ când se eliberează butonul mouse-ului. ♦ se apasă butonul drept şi se glisează în direcţia în care dorim să se execute umplerea. Pentru a şterge o listă. Pentru a introduce o serie de valori într-o plajă de celule. prezentate în figura 3. apare meniul contextual pentru umplere care conţine următoarele opţiuni: 1) Copy Cells 2) Fill Series 3) Fill Formats 4) Fill Values 5) Fill Days 6) Fill Week Days 7) Fill Months 8) Fill Years 9) Linear Trend 10) Growth Trend 11) Series . se parcurg următoarele etape: ♦ se tastează primul element al seriei într-o celulă. utilizatorul va parcurge următorii paşi: ♦ se selectează lista în caseta Custom Lists. În cazul selectării ultimei opţiuni Series.14.♦ se selectează elementul dorit şi se acţionează tasta Backspace. selectarea acesteia determină apariţia unei casete de dialog.. ♦ se poziţionează cursorul de mouse în punctul de umplere (+).. 133 . ♦ se acţionează butonul Delete.

relative. funcţii. în mod normal. nominale). date calendaristice). La selectarea unei celule care conţine o formulă. O formulă începe întotdeauna cu semnul =1) şi poate conţine constante (literale sau numerice. pe foaia de calcul.15. aceasta este întotdeauna afişată în linia de formule (celula selectată afişează rezultatul). se urmează traseul Tools. Realizarea unor calcule pe bază de formule matematice Atunci când se doreşte introducerea de valori calculate într-o foaie de calcul se utilizează formulele. iar în caseta Window Options se selectează Formulas după cum se poate observa în figura 3. Options. se execută dublu clic în celula respectivă. de comparare. de concatenare texte). utilizatorul specifică anumiţi parametrii aferenţi seriei de valori cu care doreşte să umple plaja selectată în prealabil.4.3. Opţiunile Linear Trend şi Growth Trend permit crearea de previziuni şi tendinţe simple. operatori (aritmetici. fişa index View. La validarea formulei.14. Modul de introducere/modificare a formulelor a fost prezentat anterior. referinţe de celule (absolute. Se poate introduce o formulă tastând (+) sau (-) sau @. O celulă care conţine o formulă afişează. Dacă se doreşte afişarea formulelor din foaia curentă. valoarea rezultată. paranteze necesare stabilirii ordinii de executare a calculelor. 1 134 . Excel convertite (+) / (-) în (=)... Caseta de dialog Series Prin intermediul acesteia. 3. iar funcţiile @ sunt convertite în funcţii Excel echivalente.Figura 3.. Pentru a edita formula într-o celulă.

>. >=.15. conţinutul celulei C8: = Sum (C3:C7) iar D8: 300. practic. În acest caz. De exemplu. se deplasează conţinutul celulei C8 în D8. Operator % ^ * şi / + şi & =. prin mutare au fost şterse celulele din vechea poziţie. <> Descrierea operaţiei Negare (exemplu 7* -10) Procent Exponent Înmulţire şi împărţire Adunare şi scădere Concatenare texte Comparare Atunci când trebuie deplasată o celulă / plajă de celule.Figura 3. <. Fereastra Options şi fişa index View Datorită mulţimii de operatori ce pot fi utilizaţi în formule. este oportună prezentarea în tabelul următor a ordinii de evaluare a operatorilor. valorile sau adresele pe care le conţin rămân neschimbate (nu se modifică în noua poziţie). dar sunt afectate formulele care conţin adresele din zona în care s-a făcut mutarea şi aceasta deoarece. <=. celula C8 135 .

sunt parcurşi următori paşi: ♦ se poziţionează cursorul în celula cu formula respectivă... pentru a se executa suma (D9 : = D2 + D3 + D4 + D5 + D6 + D7 + D8) a fost utilizată funcţia SUM şi astfel formula a fost mult simplificată.16. iar celula D8: = Sum (C3:C7).4. Înlocuirea unei formule matematice cu valoarea ei calculată Pentru realizarea operaţiunii de înlocuire a unei formule cu valoarea calculată. acţionându-se butonul opţiune Values. iar prin copiere pe verticală va fi D10: = SUM(D3:D9). = = SUM ($D$2 : $D$8).. D11. formula rămâne neschimbată.. 3. de dinainte de mutare. aceasta va fi afectată. 3. ♦ se urmează traseul Edit/Copy. în locul introducerii succesiunii de operanzi şi operatori. Dacă D9 conţine = SUM($D$2 : $D$8). D11: = SUM(D4:D10) . dar conţinutul anterior al celulei D8 (numărul 300) a fost şters... Această fereastră este prezentată în figura 3.rămâne vidă.D10. Excel ajustează automat adresele relative şi părţile relative ale adreselor mixte din zona în care se inserează celulele copiate. 136 .. . Dacă celula D9 conţine formula = SUM(D2:D8) prin copiere pe orizontală ea va deveni E9: = SUM(E2:E8). Edit/Paste Special. Dacă în foaia de calcul există o formulă care utilizează conţinutul celulei D8. . în F9: = SUM(F2. F9.4. În exemplul anterior. această ajustare nu mai are loc. astfel E9. Efectele operaţiunii de copiere asupra adreselor relative şi absolute ale celulelor foii de calcul Atunci când se copiază formulele.. Prin utilizarea adreselor absolute.. Rezultă că formula a rămas neschimbată..5..4. indiferent de direcţia de copiere.F8) . Formulele pot fi mult simplificate prin utilizarea funcţiilor. afişând valoarea de eroare # REF!. ..

Introducerea unei formule matriciale Pentru introducerea unei formule matriciale. utilizatorul trebuie să aibă în vedere parcurgerea următoarelor etape: ♦ se selectează celula sau plaja de celule unde urmează să fie depuse rezultatele.5. Înlocuirea unei formule cu valoarea corespunzătoare calculată ♦ se acţionează tasta Enter. putând ocupa o plajă de celule. O formulă matrice se poate recunoaşte după acoladele care o includ şi pe care Excel le introduce automat. acţionând simultan tastele Ctrl + Shift + Enter. ♦ se introduce formula. formula fiind înlocuită cu valoarea calculată. 3.Figura 3. Atunci când o formulă conţine.16. utilizând tehnicile prezentate la introducerea de date. ♦ se validează formula. Utilizarea formulelor matriciale în foaia de calcul Excel Aceste formule pot produce mai mult de un rezultat. 137 . 3. adresa propriei celule.5. direct sau indirect. aceasta este numită adresă circulară.1.

corespunzător unei condiţii iniţiale. se utilizează punct şi virgulă (. reducând numărul de formule.2. corespunzător unor criterii predefinite. 4. deoarece toate celulele rezultate partajează o singură formulă.25.). determină valoarea de adevăr sau fals.5 Valorile dintr-o constantă matrice trebuie să fie constante.6. care permit efectuarea calculelor matematice. 2. funcţii matematice şi trigonometrice (MATH & TRIG). Funcţii predefinite ale procesorului de tabele Excel Excel dispune un număr de 232 de funcţii predefinite. care permit localizarea punctuală a conţinutului unei celule dorite. deoarece acestea pot simplifica foaia de calcul. Utilizarea constantelor matriciale O matrice de valori se numeşte constantă matricială. 3. calcule asupra unor informaţii dintr-o bază de date.5}} În formula matricială de mai sus constanta este reprezentată de un vector de 4 elemente : 4. 3. funcţii statistice (STATISTICAL). care permit efectuarea unor calcule statistice. ♦ pentru a separa valorile din coloane diferite. Pentru a introduce în formula matricială o constantă matricială. utilizând serii de valorii. 138 . 5. grupate pe următoarele tipuri: 1. 3. funcţii bază de date (DATABASE). Ele nu pot conţine caracterele $. nu formule matematice. 6.25 .75. care. 3.5. sau ( ). 2. funcţii de informare (INFORMATION). se utilizează virgula. 3. Exemplu: {= A2 : A5 * { 4 . care efectuează. 3. funcţii logice (LOGICAL). care afişează informaţii despre celule şi câmpuri. 2. Am considerat oportună prezentarea formulelor matriciale. funcţii de căutare şi consultare (LOOKUP & REFERENCE).75 . ♦ pentru a separa valorile din linii diferite. 3.Trebuie să remarcăm faptul că nu pot fi şterse sau modificate celule individuale din zona matricială. %. dar şi datorită faptului ca există numeroase funcţii Excel care lucrează cu matrici. se procedează astfel: ♦ se tastează valorile în formulă şi se închid între acolade.

Prezentarea realizării operaţiunii de însumare Aceeaşi acţiune.).17. 9. funcţii text sau şir de caractere (TEXT) oferă informaţii referitoare la textul existent în celule şi permit operaţii cu etichete. se realizează prin acţionarea butonului AutoSumm Σ. se poate observa modalitatea prin care se obţine exprimarea valorică în lei a cifrei de afaceri nete a unei societăţi comerciale.number2. Rezolvarea aferentă coloanei C este prezentată în figura 3. Funcţii matematice şi trigonometrice Acest tip de funcţii permite efectuarea de calcule de la cele mai simple la cele mai complexe. prin analiza figurii 3. Auto-însumarea operează pe linie sau pe coloană până la momentul în care întâlneşte primul semn de discontinuitate. dacă se doreşte adunarea pe coloană a valorilor existente în foaia de calcul în celulele D137 până la D140. 8. rezultatul adunării trebuie să fie plasat în celula D136. De exemplu. având următoarea sintaxă: SUM (number1. ca şi tastarea funcţiei de însumare.. funcţii financiare (FINANCIAL). funcţii calendar sau dată calendaristică (DATE & TIME). ♦ = SUM (listă) realizează suma a două sau mai multe valori.. 139 .7.17.1.6. care lucrează cu numere ce reprezintă date calendaristice sau intervale de timp. utilizate pentru calcule economico-financiare. ♦ = Product (listă) multiplică valorile conţinute într-o listă.18.. 3. Figura 3. pentru a rezolva aplicaţii care necesită instrumente matematice şi trigonometrice uzuale. De exemplu.

Dacă se doreşte calculul produsului doar pentru celulele B3–B6 şi C3–C6 rezultatul operaţiei este evidenţiat în figura 3. Se doreşte 140 .tip.Figura 3.19. iar apoi adună rezultatele obţinute. câmp de însumat) adună conţinutul celulelor. Figura 3. criteriu. Exemplu practic de aplicare a funcţiei SumProduct ♦ = SumIf (câmp de evaluat.19. câmp de regrupat) are ca rezultat gruparea datelor pe un câmp ♦ = SummProduct (listă) multiplică valorile situate în celulele corespondente.18. conform unui criteriu de selecţie dat. Exemplu de multiplicare a valorilor conţinute într-o listă ♦ = SubTotal ( referinţă . aferente unor serii de câmpuri.

000. Rezolvarea problemei poate fi observată în figura 3.20. Figura 3.20. Formatul care are valori de la 0 la 4 reprezintă gradul de concizie al numărului roman general. se poate studia rezolvarea problemelor de conversie din format arab în roman. 141 . În figura 3. format) converteşte numerele din format arab sub formă de text (format cifric roman). Numărul arab trebuie să fie de tip întreg.000 lei.21.evidenţierea acelor materiale a căror valoare depăşeşte suma de 1. Exemplu practic de aplicare a funcţiei SumIf ♦ =Roman (număr.

21. adrese sau nume de câmpuri.2. valoare compusă din numere. 142 . Exemplu practic de aplicare a funcţiei Roman 3. formule numerice.22. Funcţii statistice Dintre aceste funcţii prezentăm: ♦ = Max (listă) returnează cea mai mare valoare din listă. se doreşte a se afişa în celula C20 cea mai mare valoare a cheltuielilor grupate în două zone (C12-C14 şi C16-C17). De exemplu.Figura 3. Rezolvarea acestei probleme poate fi studiată în figura 3.6.

Figura 3.23.23. se doreşte afişarea celei mai mici valori cantitative în celula C21. Figura 3. Rezolvarea este prezentată în figura 3. Exemplu practic de aplicare a funcţiei Min 143 .22. Pe baza exemplului anterior. Exemplu practic de aplicare a funcţiei Max ♦ = Min (listă) returnează valoarea minimă din listă.

Rezultatul prezentat în figura 3.25. Spre exemplificare. Figura 3. 144 . este 23.24. se rezolvă solicitarea de calcul a mediei cantităţilor pe total produse în celula C22. deoarece din totalul de 26 celule sunt ocupate cu valori numerice 23.24. Exemplu de calcul al unei valori medii ♦ = Count (listă) contorizează celulele ocupate dintr-o listă de câmpuri specificată.♦ = Average (listă) calculează valoarea medie din listă. în figura 3. Se propune contorizarea celulelor ocupate în zona C10-D22.

6.26. în caz contrar. 145 .3. se prezintă un exemplu practic de aplicare al acestei funcţii cu aplicare asupra celulei D20 rezultatul fiind True. Exemplu de numărare a celulelor libere sau neocupate 3. dacă amplasamentul este o celulă vidă şi False (valoare logică de fals). Funcţii de informare Aceste funcţii permit afişarea unor informaţii referitoare la celule şi câmpuri din foaia de calcul. În figura 3. Figura 3.25. şiruri de caractere dintr-o listă de câmpuri specificată. Funcţia returnează True (valoare logică de adevăr).27. ♦ = IsBlank (X) determină dacă X sau amplasamentul definit prin X este sau nu o celulă vidă.Figura 3. Se propune contorizarea celulelor libere în zona C10-D22.26. Rezultatul este prezentat în figura 3. Exemplu de contorizare a celulelor ocupate ♦ = CountBlank (listă) contorizează celulele libere de valori numerice. deoarece din totalul de 26 celule sunt neocupate cu valori numerice 3. având valoarea 3.

Figura 3. 146 . în caz contrar. ♦ = IsText (X) verifică dacă X conţine un şir de caractere. funcţia returnează valoarea True. Exemplificarea aplicării acestei funcţii se poate studia în figura 3. returnează valoarea False. Exemplu privitor la aplicarea funcţiei IsBlank ♦ = IsNumber (X) verifică dacă X conţine o valoare numerică. după caz. True sau False. returnând. Dacă X conţine un număr.27.28.

Exemplu referitor la utilizarea funcţiei If 147 . Y) are ca efect testarea argumentului condiţiei şi ca rezultat al evaluării logice generează X. corespunzător unor condiţii care pot fi înlănţuite cu operatorii logici AND. Argumentele X şi Y pot fi valori. OR sau NOT. furnizează acţiuni sau rezultate complexe. generând adevărat sau fals. În figura 3. Funcţii logice Acestea determină evaluarea unor expresii şi. ♦ =If (condiţie. Argumentele X şi Y se pot înlocui cu alte structuri condiţionale IF. sau Y. X.Figura 3. adrese de celule sau câmpuri care conţin valori.29. poate fi studiat un exemplu privitor la această funcţie referitor la analiza evoluţiei cifrei de afaceri din exerciţiul curent faţă de cel precedent.4.28 Exemplu vizând aplicarea funcţiei IsText 3.29.6. şiruri de caractere plasate între ghilimele. în funcţie de acestea. Figura 3. dacă aceasta este falsă. nume de câmpuri. dacă condiţia este adevărată. mesajul care va fi afişat în celula C21 este „Atenţie !! A scăzut cifra de afaceri” iar în caz contrar se va afişa „Felicitări!!”. Dacă cifra de afaceri aferentă anului trecut este mai mică faţă de cea curentă.

Exemplu complex privitor la utilizarea principalelor funcţii logice 3. dacă orice argument este adevărat şi valoarea logică False.♦ = And (evaluare logică 1. şi anume: 148 . . ♦ = Not (evaluare logică) inversează valoarea argumentului. după caz. dacă unul sau mai multe argumente sunt false. dacă toate argumentele sunt false. descrise anterior. True sau False..30. Funcţii bază de date Funcţiile bază de date efectuează. returnând.... evaluare logică 2. în mod invariabil.) returnează valoarea logică True.30. dacă toate argumentele sunt adevărate şi valoarea logică False. Se exemplifică în figura 3. conform unor criterii predefinite. evaluare logică 2. . aceeaşi listă de argumente.6.) returnează valoarea logică True.. Acest tip de funcţii au. calcule asupra unor informaţii dintr-o bază de date creată anterior.5. Figura 3... funcţiile logice.. ♦ = Or (evaluare logică 1.

regrupate în criteriile de selecţie la care trebuie să răspundă respectiva interogare. sub forma unui câmp de date de unde informaţia va fi consultată sau extrasă. conform unor criterii specificate. care este format din unul sau mai multe câmpuri.♦ baza de date care este reprezentată de tabelul Excel. rubrică / nr. câmp de criterii) returnează cea mai mică valoare dintr-o rubrică. rubrică. care răspunde unui criteriu de selecţie. rubrică. ♦ = Dsum (baza de date. rubrică. corespunzător unui criteriu de selecţie. rubrică. câmp de criterii) calculează media valorilor dintr-o rubrică a unei tabele. în care se precizează restricţiile. În figura 3. rubrică. 149 . ♦ = Dmax (baza de date. rubrică / nr. rubrică / nr. câmp de criterii) returnează suma valorilor unei rubrici aferentă unei baze de date. ♦ câmp de criterii. ♦ = DAverage (baza de date. corespunzător unui criteriu de selecţie. câmp de criterii) returnează cea mai mare valoare dintr-o rubrică a bazei de date. se poate studia un exemplu complex referitor la utilizarea funcţiilor bază de date. ♦ rubrica are semnificaţia de atribut sau proprietate asupra căruia operează funcţia tip bază de date. rubrică / nr. ♦ = DCount (baza de date. ♦ = Dmin (baza de date.31. rubrică / nr. potrivit criteriului de selecţie specificat. Rubrica poate fi identificată prin numele său sau prin numărul de ordine al acesteia în cadrul bazei de date. câmp de criterii) numără celulele ocupate într-o tabelă bază de date.

Exemplu complex referitor la utilizarea principalelor funcţii bază de date 3. iar în rubrica Sort by se indică numărul sau numele coloanei după care se face sortarea. ♦ =Areas (referinţă celulară) indică numărul de zone compacte dintr-un câmp. ♦ =Vlookup (cheie. ţinând cont de valoarea cheii precizate anterior. 150 . a uneia care urmează a fi activată sau executată. se poate studia o aplicaţie economică complexă.6. − câmpul de consultare reprezintă zona pentru care are loc consultarea. corespunzător cheii de căutare. numeric sau referinţă de celulă din lista de argumente care va fi selectată. coloană de recuperat) returnează conţinutul unei celule care face parte dintr-o coloană a unui tablou de consultare verticală. listă de valori) – are ca efect alegerea.6.32. ♦ =Row (referinţă celulară sau câmp) returnează numărul liniei care corespunde referinţei celulare sau numărul primei linii pentru câmpul specificat. ♦ =Column (referinţă celulară sau câmp) returnează numărul coloanei care corespunde referinţei celulare sau numărul primei coloane pentru câmpul specificat. − coloana de recuperat reprezintă numărul de coloană (numerotarea începe cu 1). corespunzător unui index numeric şi pe care o returnează.Figura 3. Indexul numeric indică valoarea de tip text. în care sunt aplicate funcţiile de consultare prezentate anterior. tabelul de consultare va fi obligatoriu sortat crescător după coloana care conţine valorile cheii de consultare (comanda Data Sort). acesta este un număr cuprins între 0 şi 29.31. În figura 3. câmp de consultare. de unde va fi recuperată informaţia găsită în tabelul de consultare. Funcţii de căutare şi consultare Acestea au ca efect localizarea şi referirea conţinutului unei celule. Pentru aplicarea acestei funcţii. dintr-o listă de valori. Argumentele acestei funcţii au următoarele semnificaţii: − cheia reprezintă valoarea după care are loc căutarea sau consultarea. ♦ =Choose (Index numeric.

♦ =Today () returnează un număr.Figura 3. corespunzător datei curente.33 este prezentat un exemplu care urmăreşte aplicarea funcţiilor de tip dată calendaristică şi oră.6. vehiculează şi operează calcule cu valori numerice care reprezintă date calendaristice sau timp. corespunzător şirului de caractere în format dată calendaristică. 151 . zecimalele reprezentând ora. Funcţii de tip dată calendaristică şi oră Acest tip de funcţii. În figura 3.32.7. ♦ =Mounth (număr – dată) returnează din numărul dată o valoare între 1 şi 12. ♦ =Year (număr – dată) returnează corespunzător anului un număr cuprins între 0 (1900) şi 199 (2099). ♦ =Date (an. zi) calculează numărul – dată pentru data calendaristică specificată ca argument. corespunzător datei curente. Exemplu complex privitor la utilizarea principalelor funcţii de consultare 3. lună. ♦ =DateValue („şir de caractere”) calculează numărul / dată. ♦ =Now () returnează un număr.

În figura 3. într-unul singur. Funcţiile text sau şir de caractere Funcţiile de tip text (Text) oferă posibilitatea realizării operaţiilor cu şiruri de caractere şi furnizează informaţii referitoare la textul existent în celule. anulând toate spaţiile (excepţie fac cele care separă cuvintele textului).) concatenează mai multe şiruri de caractere specificate ca argumente. ♦ =Upper (text) afişează cu majuscule textul specificat ca argument.6. ♦ =Trim (text) afişează şirul de caractere specificat în argument. specificat ca argument.33. ♦ =Lower (text) afişează cu litere mici textul specificat ca argument.. număr de ori) are ca efect repetarea afişării textului de numărul de ori specificat în argument.8.Figura 3. Dacă DA funcţia returnează valoarea logică TRUE. . Exemplu complex privind utilizarea principalelor funcţii de dată calendaristică 3. text 2. text 2) verifică dacă cele două şiruri de caractere sunt identice. ♦ =Concatenate (text 1. ♦ =Exact (text 1. iar dacă NU returnează valoarea logică FALSE..34. ♦ =Code (text) returnează codul numeric pentru primul caracter din textul specificat ca argument. este prezentat un exemplu complex privitor la funcţiile de tip text 152 . ♦ =Rept (text. ♦ =Char(cod numeric ASCII) returnează caracterul corespunzător codului numeric ASCII.

153 .tipul este parametru care semnifică că plata se efectuează la începutul perioadei (valoarea 1) sau la sfârşitul acesteia (valoarea 0 care este implicită).mărimea plăţii reprezintă valoarea plăţii efectuată în fiecare perioadă.34. returnează valoarea actuală aferentă unei sume investite sau depozitate la bancă. prin plăţi periodice. . . exemplificată în figura 3.. Exemplu complex de utilizare a principalelor funcţii de tip text 3.6.rata dobânzii reprezintă cota procentuală a dobânzii pentru o anumită perioadă. mărimea plăţii.9. număr de perioade. . furnizând prin valorile returnate informaţii referitoare la amortismente. Funcţia este utilizată pentru a se determina dacă valoarea de revenire a unei anumite investiţii este favorabilă sau nu. tipul] ) Această funcţie.valoarea viitoare semnifică suma totală care se doreşte a fi obţinută după ultima plată.numărul de perioade este numărul total de plăţi periodice. ♦ =PV (rata dobânzii. rentabilitatea investiţiilor etc. în condiţiile în care rata dobânzii este constantă. Argumentele funcţiei au următoarea semnificaţie: .Figura 3. [valoare viitoare. ţinând cont de valoarea iniţială a acesteia. Funcţii financiare Aceste funcţii sunt utilizate pentru calcule economico-financiare. .35.

se prezintă un exemplu practic.36. permite calcularea valorii lunare sau anuale a plăţii pentru o investiţie sau un împrumut. care solicită aplicarea funcţiei Rate. 154 . În figura 3. pentru un împrumut sau o investiţie.Dacă se omit ultimele două argumente. Exemplu referitor la afişarea valorii actuale aferente unei sume investite ♦ =PMT (rata dobânzii. Figura 3.37.36. valoarea plăţii. Exemplu privitor la afişarea valorii lunare aferente unui împrumut ♦ =Rate (număr de perioade. valoarea prezentă) returnează rata dobânzii pe perioada unei anuităţi. valoare prezentă [. tip]) Această funcţie exemplificată în figura 3. Argumentele rata dobânzii şi numărul de perioade trebuie exprimate în aceeaşi unitate de timp (lună sau an).valoare viitoare. acestea au valori nule. Figura 3. număr de perioade. implicit.35.

Figura 3. 3.7. Exemplu complex privind afişarea ratei dobânzii 3. ea se actualizează automat.1.Figura 3.38. Reprezentări grafice ale seriilor de date din foaia de calcul Excel Rolul unui grafic este de a ilustra mai concludent datele dintr-o foaie de calcul. O reprezentare grafică este mai relevantă decât datele. datorită ilustrării sub forme desenate (linii.38. bare. ceea ce înseamnă că pe măsura modificării datelor care au stat la baza graficului. Să presupunem că un câmp conţine text şi numere. Organizarea datelor într-un grafic Conţinutul foii de calcul are toate elementele necesare construirii unui grafic elementar. suprafeţe etc. Datele prezentate grafic sunt mai uşor de identificat datorită relaţiilor dintre ele. deoarece aceasta facilitează compararea între valori.37. Exemplu practic de organizare a datelor care vor fi reprezentate grafic 155 . vezi figura 3.7. O particularitate a reprezentării grafice este aceea că aceasta este dinamică.).

În figura 3. Exemplu complex privitor la afişarea valorii actuale aferente unei sume investite 156 . sau explicit. de dispunerea lor depinzând organizarea şi aspectul graficului. Excel localizează prima celulă care conţine o valoare. de la A la W. dar care nu este de natura dată calendaristică. prin selecţia lor particulară. şi de la această adresă sunt parcurse liniile şi coloanele care conţin valori.39 este vorba de celula B4. Datele numerice care urmează a fi reprezentate grafic pot fi interpretate ca fiind organizate pe linii sau pe coloane.Pentru a construi automat un grafic. Seriile de date sunt identificate prin atribuire globală sau particulară de litere. implicit. prin selecţia globală a câmpurilor. Seriile de date care se pot reprezenta grafic pot fi definite.39. Figura 3.

Graficele 3D sunt acelea în care liniile.2. datele sunt regrupate într-un tablou de analiză prezent în foaia de calcul.39. în sensul că prima celulă a câmpului de date conţine valoarea Y asociată primei apariţii a câmpului X etc. ca şi câmpul X trebuie să fie contigue (învecinate). înălţime şi profunzime. în funcţie de orientarea linie sau coloană. opţiunea Data range şi apoi Columns sau Row. Dacă câmpul selectat pentru a fi reprezentat grafic conţine mai multe coloane de date decât linii de date. Datele care trebuie reprezentate grafic. Sunt disponibile mai multe tipuri de grafice: ♦ Grafice lineare prezintă în două sau trei dimensiuni seriile de valori. Acest tip de grafic are o multitudine de variate prezentate în tabelul următor: 157 . care sunt posibil de realizat în două sau trei dimensiuni (3D). Schimbarea modului de reprezentare grafică de la organizarea pe linie la cea pe coloană sau invers. prima linie de deasupra seriei de valori va fi interpretată ca fiind text care va reprezenta legenda. Tipuri de grafice Excel oferă facilităţi evoluate de reprezentări grafice performante.7. prima linie aflată deasupra seriei de valori va fi interpretată ca fiind eticheta axei X-ilor. Seriile de date vor fi reprezentate grafic pe linie. Interferenţa seriilor de date (A-W) cu câmpul X va genera reprezentarea grafică. Excel va genera o reprezentare grafică bazată pe serii de date organizate pe linii de valori.Câmpul X corespunde etichetelor aflate sub formă de valori sau explicaţii afişate pe axa absciselor (OX). Similar acestei proceduri. se face alegând din meniul contextual Chart. sau acelaşi număr de linii şi coloane. În figura 3. este prezentat un exemplu referitor la principiile seriilor de date organizate pe linii. câmp care conţine seriile de date şi câmpul X. datele putând fi prezentate prin mai multe tipuri de grafice. sectoarele sunt reprezentate prin volume în trei dimensiuni: lăţime. În acest caz. De cele mai multe ori. 3. Astfel. suprafeţele. barele. iar prima coloană va conţine etichetele axei X. iar prima coloană care conţine text va fi automat considerată legenda graficului. datele pot fi organizate şi pe coloane.

cu reprezentare procentuală Afişează fiecare valoare 100% Stacked line Line with markers Stacked line with markers 100% Stacked line with markers 3-D Line Afişează fiecare valoare Afişează fiecare valoare Grafic linear cu efecte vizuale 3-D ♦ Grafice coloană. Acest tip de grafic are o multitudine de variate prezentate sub formă de dreptunghi. având în vedere aportul fiecărei valori Afişează evoluţia în timp şi pe categorii. con (Cone).Reprezentare grafică Denumire subtip Line Explicaţie Afişează evoluţia în timp şi pe categorii Stacked line Afişează evoluţia în timp şi pe categorii. cilindru 158 .

în special.(Cylinder). 159 . care se utilizează. la rapoartele de afaceri. piramidă (Pyramid). Reprezentare grafică Denumire subtip Clustered column Stacked column Explicaţie Comparare valorică a mai multor serii Reprezentare comparativă a aportului fiecărei valori la total categorie Reprezentare comparativă procentuală a aportului fiecărei valori la total categorie Reprezentare dimensiuni comparativă în trei 100 % Stacked column Clustered column with 3-D Stacked column with 3-D 100 % Stacked column with 3-D 3-D column Efect vizual în 3-D Reprezentare comparativă procentuală în 3-D Reprezentare pe categorii şi pe mai multe serii în 3-D ♦ Grafic de tip sectorial. În tabelul următor sunt evidenţiate subtipurile de grafice coloană de tip dreptunghi. Acest tip de grafic este utilizat atunci când se doreşte evidenţierea părţilor faţă de întreg.

Acesta permite reprezentarea grafică bi sau tridimensională realizată prin suprafeţe. Reprezentare grafică Denumire subtip Area Area with 3-D Explicaţie Afişează evoluţia valorilor în timp şi pe categorii. dar în spaţiu Afişează în 3-D ♦ Grafice de tip nor de puncte (XY. 160 .Reprezentare grafică Denumire subtip Pie Explicaţie Afişează contribuţia fiecărei valori din serie faţă de total Efect vizual în 3-D Pie with 3-D Exploded pie Afişează contribuţia fiecărei valori din serie faţă de total cu individualizarea fiecărei valori ♦ Grafic de tip suprafaţă. Acestea sunt reprezentări grafice lineare care permit punerea în evidenţă a variaţiei valorilor unele faţă de altele.Scater).

se evidenţiază folosirea graficelor de tip linear şi sectorial. utilizând seriile de valori prezentate anterior. se prezintă rezolvarea situaţiei propuse. Reprezentare grafică Denumire subtip Radar Explicaţie Reprezentarea grafică a schimbărilor valorilor relative faţă de punctul de centru În continuare.40.40. Sunt reprezentări lineare sau în suprafeţe care desenează poziţii faţă de un punct central. iar în cazul celui sectorial legenda este plasată în partea inferioară a graficului.Reprezentare grafică Denumire subtip Scater Explicaţie Reprezentarea comparativă a valorilor Scater with data points Reprezentare prin puncte şi linii ♦ Grafice de tip radar (Radar). În cazul graficului de tip sectorial se solicită afişarea alăturată faţă de fiecare parte a etichetelor părţilor şi a cuantumului procentual reprezentat de fiecare parte faţă de întreg. Legenda graficului de tip linear se doreşte a fi plasată în partea dreaptă a graficului. În figura 3. 161 . în figura 3.

162 .Figura 3. Exemplu complex de reprezentare grafică a unei serii de valori 3. în cazul în care sunt mai multe variabile independente avem regresie multiplă. Regresiile presupun stabilirea legăturii dintre o variabilă dependentă şi una sau mai multe variabile independente.40. care. utilizând analiza de regresie. Instrumente de previziune Excel pune la dispoziţia utilizatorului o serie de instrumente de previziune. Excel are posibilitatea de analiză a unui set de valori şi de determinare a unei tendinţe de evoluţie pentru respectiva serie de valori. aplicate seriilor de date. Acest tip de previziuni se bazează pe tendinţele de evoluţie ale unor fenomene al căror trecut este cunoscut.8. oferă tehnici avansate de analiză statistică. generează proiecţii despre evoluţia fenomenelor supuse studiului. În cazul în care avem o singură variabilă independentă apare o regresie simplă.

Modalităţile în care se pot executa previziunile sunt: 1. Funcţii statistice predefinite, cum ar fi: ♦ LINEST, TREND, FORECAST, în cazul regresiei lineare; ♦ LOGEST, GROWTH, pentru regresie exponenţială; ♦ LOGREG, pentru regresie logaritmică. 2. Procedură rapidă de autoumplere a celulelor cu rezultatele prognozei; 3. Grafice. 3.8.1. Funcţii statistice predefinite LINEST returnează un set de valori calculat prin metoda celor mai mici pătrate, care aproximează cel mai bine seria de date iniţială. Forma generală a acestei funcţii este prezentată în figura 3.41.

Figura 3.41. Forma generală a funcţiei statistice LINEST

Funcţia FORECAST calculează predicţia pentru valorile unei evoluţii viitoare, pe baza seriei de date existente, utilizând metoda lineară. Formatul general al acestei funcţii este prezentat în figura 3.42.
163

Figura 3.42. Formatul general al funcţiei statistice FORECAST

Funcţia statistică TREND furnizează, pe mai multe perioade, tendinţa lineară a unui fenomen studiat, plecând de la serii de date cunoscute. Această funcţie se poate calcula printr-o formulă matricială, care generează într-un câmp anterior selectat mai multe valori succesive. Forma generală este prezentată în figura 3.43.

Figura 3.43. Formatul general al funcţiei statistice TREND 164

Funcţia statistică LOGEST returnează o serie de valori exponenţiale care aproximează cel mai bine seria dată. Formatul general al acestei funcţii poate fi studiat în figura 3.44.

Figura 3.44. Formatul general al funcţiei statistice LOGEST

Funcţia statistică GROWTH calculează cu ajutorul exponenţialei evoluţia seriei date. Pe axa OY returnează valorile seriei rezultat, iar pe axa OX valorile seriei iniţiale. Formatul general al acestei funcţii este prezentat în figura 3.45.

Figura 3.45. Formatul general al funcţiei statistice GROWTH 165

3.8.2. Procedură rapidă de autoumplere a celulelor cu rezultatele prognozei Această metodă urmăreşte autoumplerea celulelor cu rezultatele prognozei. Rezultatele funcţiei de previziune, bazate pe regresia lineară şi exponenţială se generează automat prin selectarea datelor existente pe care se bazează prognoza şi glisarea către noul amplasament prin acţionarea butonului din dreapta al mouse-ului. În urma acestei operaţii, se afişează un meniu contextual, de unde se poate alege tipul tendinţei seriei de date pe care se construieşte prognoza: ♦ Tendinţă lineară (Linear Trend); ♦ Tendinţă exponenţială (Growth Trend). 3.8.3. Grafice Graficul (de tendinţă) se construieşte, în mod obişnuit, selectând seriile de date pe linie sau pe coloană. În selecţie se vor alege atât datele existente pe care se construieşte prognoza, cât şi câmpul care se va estima prin previziune. Pentru construirea graficului de tendinţă se selectează tipul de reprezentare grafică (numai linear sau histogramă), iar din meniul contextual Chart se alege opţiunea Add Trendline.

3.9. Teste de autoevaluare
1. Prezentaţi structura foii de calcul Excel. 2. Care sunt elementele unei ferestre Excel? 3. Care sunt principalele modalităţi care permit introducerea şi editarea datelor sub Excel? 4. Cum se realizează modificarea conţinutului şi formatul unei celule? 5. Cum sunt utilizate formulele matematice în Excel? 6. Prezentaţi şi caracterizaţi tipurile de funcţii ale Excel. 7. Care sunt principalele tipuri de grafice şi cum se utilizează? 8. Care sunt instrumentele de previziune puse la dispoziţia utilizatorului de Excel?

166

sincronizare din partea persoanei care susţine materialul respectiv. Utilizatorul acestui generator trebuie să ţină seama de câteva „secrete” care asigură captarea atenţiei publicului care le vizionează. şi poartă numele de PowerPoint. prezentarea rezultatelor unei perioade de activitate. elaborat. REALIZAREA PREZENTĂRILOR CU AJUTORUL INSTRUMENTULUI POWERPOINT Realizarea prezentărilor multimedia pe calculator urmăreşte obţinerea unei succesiuni de imagini orientate ecran destinate captării rapide a atenţiei auditoriului prezent la conferinţe ştiinţifice. şi anume: prezentări are au la bază sugestii standard de conţinut şi formă. Un produs care permite realizarea acestor operaţii este cuprins în pachetul Microsoft Office XP. mandat electoral. valorificarea ecranului calculatorului şi inscripţionarea. 167 . cele lăsate integral la latitudinea utilizatorului. sau care conţine explicaţii lungi şi inteligente. prezentările în care se pleacă de la realizări din altă aplicaţie de birotică.1. etc. lansări de programe cu diferite teme de interes. 4. Dintre acestea menţionăm: • prezentarea nu este un „text” obişnuit. Capacitatea adaptivă a acestei componente permite ca utilizatorul să poată obţine maxim de efect prin utilizarea următoarelor căi de ieşire: filme fotografice de 35 mm. Caracterizarea instrumentului PowerPoint Pentru prezentările directe activitatea se poate realiza în mai multe moduri. dar suportă intervenţii umane concretizate prin derulări de imagini stabilite pe moment de utilizator.4. în funcţie de dorinţele utilizatorului. expediere directă către reţeaua Internet. Prezentările automate nu solicită intervenţii de operare. obţinerea prezentărilor pe suporturi opace sau transparente. prezentări bazate pe o formă constructivă predefinită.

prin care se dispune de o serie de prezentări cu formă şi conţinut predefinit specifice domeniilor pentru prezentările cele mai des întâlnite. fapt care acordă o „osatură” expunerii. recomandându-se un număr maxim de 4. scurt şi la obiect. repetaţi titlul pe cel mult 3-4 diapozitive. 168 . deoarece este posibil ca auditoriul să nu le reţină. nu aglomeraţi un slide cu „n” idei sau noţiuni. utilizaţi pe deplin elementele de procesare de text şi grafica. stil şi culoare. fiecare slide al grupajului trebuie să conţină obligatoriu un titlu. dar nu pierdeţi din vedere faptul că textul trebuie scris cu o dimensiune mai redusă faţă de titlu. Acţionând asupra opţiunii From AutoContent Wizard (figura 4. nu utilizaţi excesiv paleta de culori. Apelarea programului de asistenţă se realizează din linia de meniuri prin succesiunea: File/New/Presentation.1) controlul derulării operaţiei de creare este sub asistenţa programului „vrăjitor” care va ghida în permanenţă activitatea. în vederea obţinerii rapide a unei prezentări se poate utiliza un instrument de asistenţă (Wizard) din partea calculatorului. Realizarea automată a unei prezentări Pentru toate cazurile. atribuiţi principalelor idei pe care le transmiteţi o dimensiune a caracterelor care să permită o lecturare facilă. Riscaţi să generaţi o oboseală vizuală a auditoriului şi bineînţeles „pierderea” acestuia.2. eliminând detaliile suplimentare pe care le veţi aborda doar verbal. în cazul în care nu se poate expune într-un singur slide un subiect. 4. urmărind evidenţierea titlului prin dimensiunea fontului.• • • • • • • • • • diapozitivele (slide-uri) reprezintă un suport vizual strict necesar reţinerii atenţiei. prezentaţi ideile principale. rolul prezentării constă în menţinerea atenţiei auditorului. AutoContent Wizard. străduiţi-vă ca numărul de rânduri al unui slide să nu depăşească valoarea 8.

Apelarea programului de asistenţă Etapele care vor fi parcurse constau în alegerea tipului prezentării.2.2. având la dispoziţie în permanenţă trei butoane active dintr-un grup de 4.Figura 4. În figura 4. stil şi definire opţiuni utilizator). a stilului acesteia. precum şi în definirea opţiunilor utilizatorului. Acţiunea acestora este următoarea: Cancel – se renunţă la execuţia 169 . Fereastra AutoContent Wizard aferentă PowerPoint Utilizatorul trebuie să urmărească cu atenţie mesajele care vor fi afişate. Figura 4.1. sunt prezentate principalele etape care vor fi parcurse (selectare tip de prezentare.

este prezentată fereastra specifică acestui pas. Valorificarea succesiunii de diapozitive se poate realiza prin execuţia şi afişarea pe ecranul calculatorului propriu (On-screen presentation).3. Next – trecerea la următoarea fază de realizare şi Finish care permite oprirea execuţiei procedurii automate la cererea utilizatorului cu salvarea elementelor parcurse anterior. În figura 4. Colecţia de prezentări predefinite este structurată pe 6 criterii de organizare selectabile de utilizator. utilizarea „on line” prin 170 . Primul pas care este parcurs constă în alegerea unui anumit model (şablon) de prezentare dintr-o bibliotecă predefinită disponibilă. Definirea prin intermediul „vrăjitorului” a modelului prezentării Etapa care trebuie parcursă în continuare este materializată prin stabilirea stilului sau a modului de valorificare a prezentării.3. realizarea unor modificări în structura firmei etc.procedurii automate de creare a setului de diapozitive. prezentarea unui plan de afaceri . aducerea la cunoştinţă a unor elemente nu tocmai plăcute. Utilizatorul va selecta modelul pe care îl consideră cel mai reprezentativ pentru specificul problemei sale şi va confirma alegerea prin acţionarea butonului Next. Din aceasta menţionăm: comunicarea unei anumite strategii de urmat. Figura 4. Back – permite deplasarea înapoi la etapa parcursă.

se poate vizualiza această ultimă etapă. a numărului slide-ului (Slide number) şi a datei.intermediul reţelei Internet sau aplicaţiei Internet Explorer (Web presentation).4. obţinerea unui film cinematografic de 35 mm (35 mm slides). Color overheads). În figura 4.4. orei la care s-a generat expunerea sau ultima modificare de conţinut (Date last updated). Figura 4. În figura 4. definirea unui mesaj care se doreşte a fi introdus în subsolul diapozitivelor (Item to include on each slide).5. Stabilirea modului de valorificare La final se solicită specificarea titlului expunerii (Presentation title). se prezintă grafic această etapă şi opţiunile disponibile utilizatorului. 171 . realizarea unor diapozitive fotografice orientate alb-negru sau color (Black and white overheads.

Figura 4. urmând ca utilizatorul să introducă prin tastare titlul fiecărui diapozitiv şi să insereze datele sale specifice privitoare la acţiunea urmărită. Slide-ul de gardă obţinut prin programul de asistenţă 172 .6. Figura 4.5. Definirea elementelor specifice prezentării Prin acţionarea butonului Next se constată că intervenţia programului de asistenţă se încheie.

7. se poate identifica plasarea informaţiilor solicitate până în acest moment în la nivelul slide-ului de gardă. Paginile fundamentale. 4.3. numite slide. elemente prezentate în cadrul capitolului dedicat special acestui subiect. Casete de activităţi specifice prezentărilor Prezentările se pot realiza prin una sau mai multe pagini de prezentare. cuprinse în casete speciale de meniuri care pot fi activate spre afişare sau nu. Implicit acesta este urmat de 11 diapozitive subordonate.Prin studierea figurii 4.6. Figura 4. utilizatorul putând intervenii pentru micşorarea sau mărirea numărului slide-urilor. aşa cum se poate observa în figura 4. şi instrumente specifice realizării prezentărilor. principalele modele 173 .7. Obţinerea unei serii de slide-uri prin folosirea instrumentelor de lucru specifice PowerPoint Pentru realizarea prezentărilor se folosesc o serie de instrumente de lucru caracteristice produselor de procesare de texte.

pagini cu titlu în care textul este combinat cu o imagine. 6.slide cu titlu. Deschiderea unei pagini elementare (slide) de prezentare Prezentările cu formate şi conţinuturi predefinite se pot selecta la definirea unei prezentări noi şi conţin.titlu şi organigramă. 5. 174 .titlu. 4. dintre aceste modele utilizatorul trebuie să selecteze unul. Figura 4. grafic. 3.pagini care conţin doar titlu.predefinite se regăsesc la iniţierea unui slide nou. grafic sau secvenţă video. în majoritate.8.8. grafic. atât formele standard dar şi modelele utilizate în prezentările specifice internet-ului (numite „online”). după cum se poate observa în figura 4. textul fiind amplasat pe una sau două coloane. Variantele posibile cuprind: 1. organigramă şi eventual secvenţă video amplasate pe coloane sau rânduri diferite. La acestea se adaugă şi pagina „blank” în care construcţia este lăsată integral la latitudinea utilizatorului. tabel. 2ecrane formate din titlu şi text.

Prezentările sunt grupate în pagini distincte. „Prezentation Designs” cuprinzând construcţii care se utilizează doar în prezentările directe.10. „Prezentation” în care se regăsesc atât forme standard cât şi corespondentele lor online şi „Web Pages” în care sunt cuprinse modele exemplificative.) prin care utilizatorul trebuie să comunice acţiunea pe cere doreşte să o realizeze. 175 . Această diferenţiere este permisă prin deschiderea automată a unei ferestre de dialog (figura 4. Figura 4. în fereastra de selecţie se produce o vizualizare a prezentării selectate în zona Preview (figura 4.Pentru a putea face o alegere corespunzătoare dorinţei utilizatorului. la selectarea unei anumite forme de prezentare.). Selectarea formei predefinite pentru o prezentare Încă din momentul lansării în execuţie a programului PowerPoint se poate face o diferenţiere între începerea construcţiei unei prezentări noi (şi tipul acesteia) şi deschiderea unei prezentări existente (cu trecerea automată la operaţia de deschidere Open).9.9.

10. Figura 4. primul slide definit este numit slide principal.respectiv crearea unei prezentări noi sau încărcarea în memoria internă a unui set de slide-uri existent pe discul magnetic. Pentru adăugarea unor slide-uri de continuare se inserează un slide nou în cadrul prezentării se va selecta din linia de meniuri Insert / New Slide. crearea unei prezentări pornind de la modele predefinite (Template) şi utilizarea unui slide „blank” (Blank presentation). 176 . Crearea unei prezentări noi sau apelarea uneia creată anterior Într-o prezentare. Crearea unei noi prezentări se poate realiza în următoarele moduri: crearea automată a prezentării prin folosirea programului de asistenţă (AutoContent wizard).

dimensiunea şi stilul fontului. Macheta slide-ului principal Se introduc alte 14 slide-uri care vor permite acoperirea integrală a temei prezentării. Figura 4. culoare cu care are loc scrierea.8. dar şi imagini. se prezintă rezultatul inserării de imagini în slide-ul 12. 177 . este prezentat rezultatul prelucrării titlului şi a textului aferent.12. după etapa de tastare utilizatorul aplică procedeele de formatare cunoscute din capitolul 2 referitor la Word (selectare tip de caracter. casete de text. Această procedură a fost prezentată detaliat în capitolul 2 referitor la procesorul Word. Slide-ul principal conţine 2 obiecte: titlul prezentării şi o casetă de text (vezi figura 4. fiecare dintre acestea cu titlu.11. etc. În figura 4.11.În continuare vă supunem atenţiei o exemplificare referitoare la reţeaua Internet. Inserarea imaginilor se produce prin succesiunea Insert / Picture selectată din linia de meniuri. alinierea şi spaţierea paragrafelor. În figura 4.). modelul 2) în care se tastează principalele repere anuale ale acesteia. Asupra celor două corpuri de text.

Pentru a îmbunătăţii aspectul prezentării. utilizatorul poate alege din opţiunea Slide Design folosirea unui anumit model predefinit al culorilor (Color Schemes) aplicate asupra textului. liniilor.12. fundalului.4. graficelor. Modalităţi de sporire a atractivităţii prezentării O primă cale prin care utilizatorul poate potenţa valenţele expunerii sale constă în definirea şi utilizarea unui fundal cât mai expresiv şi atrăgător pentru privitori. Există posibilitatea de a selecta şi utiliza un fundal dintr-o listă disponibilă de astfel de elemente. utilizatorul se avea posibilitatea de apelare la lista derulantă de culori disponibile. Macheta slide-ului 12 care conţine şi 3 imagini 4.13. În cazul în care se doreşte modificarea culorii fundalului. Fereastra Background este prezentată în figura 4. sau 178 . modificarea şablonului sau crearea unui propriu model.Figura 4.

13. În figura 4. Fereastra care permite definirea fundalului Bineînţeles că există şi posibilitatea creării unui model personal al culorilor sau al animaţiei. 179 .14. se poate studia o parte şabloanelor de animaţie disponibile prin fereastra Slide Show. Caseta Color Schemes aferentă ferestrei Slide Design Utilizatorul poate recurge la stabilirea unei animaţii prin succesiunea Slide Show / Animations Schemes. Figura 4. Figura 4.14. activă fiind opţiunea Color Schemes.selectarea unui anumit tip de animaţie (Animations Schemes) care se va aplica prezentării realizate.15. poate fi studiată caseta Slide Design. În figura 4.

16. efectul de animaţie realizat (la introducerea animaţiei şi sunetului. fiecare componentă descriptivă a ei poate suporta o operaţie de animaţie. Caracteristicile aferente efectelor de animaţie se stabilesc prin intermediul ferestrei prezentată în figura 4. după terminarea animaţiei la nivel de cuvânt sau la nivel de literă). Caracteristicile efective pentru o componentă selectată privesc temporizarea animaţiei dar şi modul în care aceasta debutează. Lista de şabloane de animaţie disponibile utilizatorului În cadrul vizualizării unei pagini. adică de vizualizare prin mişcare. 180 .Figura 4.15. efectele asupra componentelor grafice şi modul de intervenţie a redărilor de tip multimedia pe parcursul realizării animaţiei.

este prezentată caseta de bază a înregistratorului. Stabilirea efectelor de animaţie aplicate slide-ului Pentru a uşura activitatea utilizatorului şi a face cât mai atractivă prezentarea sunt puse la dispoziţie facilităţi sonore care constau în fructificarea unor secvenţe standard dar şi în înregistrarea şi redarea unor mesaje proprii ale utilizatorului. fiind vizibile funcţiile care permit reglarea şi stabilirea caracteristicilor microfonului.17. precum şi modul de derulare a acestora pot fi stabilite prin succesiunea Slide Show / View Show / Set Up Show. La vizualizarea unei prezentări. sau doar anumite pagini şi într-o ordine specificată de utilizator. 181 . paginile dintr-un interval specificat. bineânţeles doar în situaţia în care există conectat un microfon. Din linia de meniuri prin succesiunea Slide Show / Record Narration se apelează la o componentă specializată în înregistrare. ordinea în care sunt văzute paginile. Prezentarea poate fi făcută utilizând toate paginile.16. funcţională. dar şi definirea sensibilităţii acestuia şi a calităţii înregistrării.Figura 4. În figura 4.

17.18.18. Stabilirea caracteristicilor de vizualizare a prezentării 182 . sau se poate face în mod manual. redată în figura 4. Pentru stabilirea acestor caracteristici de prezentare se foloseşte fereastra Set Up Show. Figura 4.Figura 4. Caseta de bază a înregistratorului de secvenţe audio Trecerea de la o pagină la alta se poate face automat după trecerea unui anumit timp.

Aceste butoane se introduc la cererea utilizatorului prin intermediul meniului Slide Show / Actions Buttons. Pentru fiecare prezentare se pot defini mai multe forme de vizualizare. în fiecare pagină este prezent şi un buton de navigare cu un meniu specific pentru realizarea acestei operaţii. Pentru a indica vizualizări care nu respectă ordinea paginilor se utilizează un instrument de definire a succesiunii paginilor dintr-o prezentare. în cadrul prezentării efective. Utilizatorul poate stabili modul de trecere de la un slide la următorul printr-o componentă a meniului Slide Show. sunetul de acompaniere a trecerii şi modul de avans. fie într-un anumit interval de pagini. Fereastra prin care se stabilesc caracteristicile transferului de la o pagină a prezentării la următoarea este Slide Transition este redată în figura 4. Pentru trecere se pot stabile trei tipuri de caracteristici. dar cu respectarea ordinii de definire a paginilor.Vizualizarea directă a unei prezentări este posibilă fie integral. realizată prin intermediul ferestrei Custom Shows. O componentă importantă în realizarea prezentărilor poate fi constituită din butoanele de acţiune prezente în cadrul paginilor prezentării. În cazul tranziţiei manuale. eliminare sau copiere.19. modificare. Acest lucru se face din meniul Slide Show / Custom Shows. respectiv efectul prin care se realizează trecerea. submeniul Slide Transition. La tranziţia automată trebuie specificat şi timpul ce trebuie să treacă de la completarea unui slide şi începerea completării următorului slide din prezentare. care pot fi gestionate prin intermediul operaţiei de creare. acţiune urmată de selectarea tipului de buton dorit dintr-o listă de disponibilităţi 183 . Pentru avansul între pagini se poate alege tranziţia manuală şi/sau automată.

cererea de informaţii (Information).20.Figura 4. acesta urmând a fi vizibil în pagina respectivă. redarea de sunete (Sound) sau de video clip (Movie). transferul la un document (Document). Butoane de acţiune Selectarea unui buton din cele enumerate mai sus trebuie urmată de un click în pagina de prezentare.19. Acestea sunt prezentate în figura 4. Fereastra Slide Transition Pot fi selectate butoane de acţiune pentru: acţiune utilizator. Figura 4. revenirea în prezentare (Return). trecerea cu o pagină în spate (Back) sau în faţă (Next). transferul la prima pagină (Beginning) sau la ultima pagină (End) a prezentării. trecerea la pagina iniţială a prezentării (Home). în locul unde dorim să introducem butonul. După introducerea butonului în pagina de prezentare se dă controlul la o fereastră de specificare a acţiunii 184 . solicitarea de asistenţă (Help).20.

5. Acti-vitatea este asistată în sistemul „wizard” şi se realizează în mai multe etape prin intermediul ferestrei Pack and Go Wizard disponibilă prin figura 4. fie la acţionarea cu click asupra butonului (Mouse Click).care urmează a fi luată fie la deplasarea cursorului deasupra butonului (Mouse Over). Atunci când se doreşte reluarea prezentării din locul de unde a fost întreruptă se va acţiona încă o dată tasta „punct”. Împachetarea se poate realiza pe echipament magnetic sau direct pe un alt calculator dintr-o reţea de calculatoare. Pentru a putea executa prezentarea pe un alt calculator este necesară realizarea unei operaţii specifice de „împachetare” care se activează din meniul File – Pack and Go. Fereastra Pack and Go Wizard 185 .21. devenind obositoare. Execuţia unei prezentări şi portarea acesteia O prezentare construită poate fi executată pe calculatorul pe care a fost realizată sau poate fi transportată pe un alt sistem de calcul. 4. Figura 4.] „punct”. Oprirea execuţiei se realizează prin acţionarea tastei Esc.21. În cazul în care expunerea realizată este lungă. Execuţia prezentării în mod „full screen” se realizează din linia de meniuri Slide Show / View Show sau prin acţionarea tastei funcţionale F5. prezentarea se poate opri temporar prin acţionarea tastei [.

combinaţii de taste Combinaţie Deschiderea unei prezentări creată anterior <Ctrl> + <O> Salvarea unei prezentări <Ctrl> + <S> Imprimarea unei prezentări <Ctrl> + <P> Închiderea prezentării <Ctrl> + <W> Anularea ultimei modificări efectuate <Ctrl> + <Z> Repetarea modificării anulate efectuate anterior <Ctrl> + <Y> asupra slide-ului Introducerea unui nou slide Apelarea programului de asistenţă Trecerea la slide-ul anterior Trecerea la slide-ul următor Deplasarea la primul slide din prezentare Acţiune Deplasarea la ultimul slide din prezentare 186 <Ctrl> + <M> <F1> <Page Up> <Page Down> <Ctrl> + <Home> <Ctrl> + <End> . date prin specificarea împachetării prezentării active curent sau a unei alte prezentări (implicit prezentarea activă curent). Specificarea includerii în împachetarea a procesorului de vizualizare PowerPoint pentru cazul în care această aplicaţie Office nu este instalată pe calculatorul pe care urmează a fi transferată prezentarea. PowerPoint . Specificarea destinaţiei împachetării (implicit echipamentul de dischetă). 4. Specificarea includerii în împachetare a fişierelor legate de prezentarea împachetată şi/sau a fontelor folosite în prezentare. Trecerea la comprimarea efectivă a prezentării. 3. 2. operaţia de împachetare va trebui reluată pentru a include şi modificările realizate. În cazul în care se realizează modificări asupra unei prezentări existente. Selectarea fişierelor supuse împachetării. 4.6. 5.Etapele de împachetare sunt următoarele: 1.

7. Teste de autoevaluare 1. Explicaţi noţiunea „Pack and Go”. Care sunt principalele butoane de acţiune care pot fi inserate într-un slide şi care este procedura de inserare? 7. 8. Ce este un „slide principal” şi care este rolul său? 3. 2. Prezentaţi procedura prin care se defineşte trecerea de la un diapozitiv la altul şi caracterizaţi modalităţile de trecere. Prezentaţi şi explicaţi 6 reguli care trebuie respectate la momentul în care se folosesc prezentări. 187 . Prezentaţi principalele operaţiuni care permit realizarea unei prezentări. Enumeraţi şi caracterizaţi etapele procesului de împachetare. 4. Ce înseamnă „efect de animaţie” şi care sunt acestea? 5.4. 6.

Terminologie Limba română Limba engleză Acţiune Conţine comenzi sau submeniuri referitoare la activitatea cu fişierele Deschide un document nou Deschide un document deja creat şi care se află salvat pe un suport de stocare a datelor Închide documentul activ Salvează documentul pe un suport de stocare Salvează un document în care s-au făcut modificări. operaţia realizându-se sub un alt nume Salvează documentul într-un format tip pagină Web Examinarea documentului ca o pagină Web Stabileşte proprietăţile paginilor documentului înainte ca acestea să fie tipărite Vizualizează cum va arăta paginile unui document înainte ca acesta să fie tipărit Tipăreşte documentul activ Trimiterea documentului către diferite destinaţii Ieşire Fişier Meniul Fişier File Nou Deschidere New Open Închidere Salvare Salvare ca Close Save Save As Salvare ca pagină Web Examinare pagină Web Iniţializare pagină Save as Web Page Web Page Preview Page Setup Examinare înaintea tipăririi Imprimare Trimitere către Ieşire Print Preview Print Sent To Exit 188 .

sau ultima intrare tastată Repetă ultima acţiune sau comandă Elimină selecţia dintr-un document şi o plasează în clipboard Copiază selecţia în clipboard Lipeşte conţinutul clipboardului în punctul de selecţie Lipeşte conţinutul clipboardului în punctul de inserţie. într-un format pe care îl putem specifica Copiere Lipire Lipire specială Copy Paste Paste Special Lipire ca hyperlink Golire Selectare totală Paste as Hyperlink Clear Select All Sterge selecţia fără a o plasa în clipboard Selectează toată fereastra activă 189 .Limba română Destinatar corespondenţă (ca ataşare) Participant la întâlnirea interactivă Destinatar Fax Microsoft Power Point Limba engleză Mail recipient (for Review) Online Meeting Participant Fax Recipient Microsoft Power Point Acţiune Trimite întregul document ca anexă a unui mesaj de poştă electronică Trimite întregul document către participanţii la o întâlnire interactivă Trimite întregul document spre un fax Deschide documentul activ în Microsoft Power Point Meniul Editare Anulare Repetare Decupare Undo Repeat Cut Anulează ultima comandă.

un panou vertical de-a lungul marginii din stânga a ferestrei documentului care schiţează structura documentului Meniul Vizualizare Normal Web Layout Aspect pagină Web Aspect pagină imprimată Schiţă Bare de instrumente Print Layout Outline Toolbars Riglă Plan document Ruler Document Map 190 .Limba română Găsire Înlocuire Salt la Legături Obiect Normal Limba engleză Fiind Replace Go To Links Object Acţiune Caută textul sau obiectul specificat Caută şi înlocuieşte textul sau obiectul specificat Mută punctul de inserare la textul sau obiectul specificat Definire legături între documente Introducere obiect Comută documentul activ în vizualizare normală Comută documentul activ în vizualizare cu aspect de pagină Web Comută documentul activ în vizualizare cu aspect de pagină imprimată Comută în vizualizare schiţă Conţine un submeniu care dă posibilitatea utilizatorului de a activa sau dezactiva diferite bare de instrumente Afişează sau dezactivează rigla orizontală Activează sau dezactivează harta documentului.

Limba română Antet şi subsol Limba engleză Header and Footer Acţiune Adaugă sau modifică textul care apare în partea de sus sau de jos a fiecărei pagini Introducere note de subsol Realizarea de comentarii Ascunde cele mai multe elemente ale ecranului astfel încât utilizatorul sa poată vizualiza cât mai bine documentul Controlează scara de afişare pe ecran a documentului Inserează un sfârşit de pagină sau de coloană Introducere număr de pagină Inserează data şi ora curentă a sistemului Inserează sau creează o înregistrare auto text Inserează un câmp în punctul de inserare Inserează un simbol ASCII Inserează un comentariu al utilizatorului Introducere notă de subsol de pagină Note de subsol Comentarii Ecran complet Footnotes Markup Full Screen Panoramare Zoom Meniul Inserare Break Page Numbers Date and Time AutoText Field Symbol Comment Footnote Întrerupere Numere de pagină Data şi ora Auto Text Câmp Simbol Comentariu Notă de subsol 191 .

tabele de figuri.Limba română Legendă Limba engleză Caption Acţiune Inserează legende pentru tabele. Conţine un submeniu cu diferite comenzi pentru inserţia de obiecte Deschide colecţia de miniaturi din care utilizatorul poate selecta miniatura dorită a fi inserată Inserează o imagine salvată într-un alt fişier Afişează categoriile de forme automate Creează efecte de text Încarcă o imagine dintr-un scanner sau aparat foto Creează un grafic cu ajutorul programului Microsoft Chart Inserează o casetă de text Inserează fişierul specificat. ecuaţii. în documentul activ la punctul de inserţie Inserează un obiect cum ar fi o imagine sau o ecuaţie Creează marcaje în document Creează un hiperlink nou sau editează legătura selectată Referinţă încrucişată Index şi tabele Imagine Cross-reference Index and Tables Picture Miniatură Clip Art Din fişier Forme automate Word Art Din Scanner sau Aparat foto Diagramă Casetă text Fişier From File AutoShapes WordArt From Scanner or Camera Chart Text Box File Obiect Marcaj în document Hyperlink 192 Object Bookmark Hyperlink . etc. indecşi. figuri sau alte obiecte Inserează referinţo încrucişată Creează cuprins automat.

un cuvânt sau un text selectat cu o majusculă iniţială Schimbă direcţia de afişare a textului selectat Modifică modul de ortografiere a textului selectat Conţine un submeniu cu comenzi referitoare la culorile fundalului Elimină culoarea de fundal Deschide caseta de dialog Culori din care utilizatorul poate alege sau crea o nuanţă de culori diferită 193 Meniul Format Font Paragraf Marcatori şi numerotare Borduri şi umbrire Coloane Borders and Shading Columns Tabulatori Majusculă încorporată Orientare text Modificare după caz Fundal Tabs Drop Cap Text Direction Change Case Background Fără umplere Mai multe culori No Fill More Colors .Limba română Limba engleză Font Paragraph Bullets and Numbering Acţiune Modifică tipul de font şi spaţierea dintre fonturi Modifică formatul paragrafului activ Adaugă marcatori sau numere paragrafelor selectate şi modifică formatul marcatorilor şi a numerotării Adaugă contururi şi umbre textului Creează sau modifică numărul de coloane dintr-un document Stabileşte poziţia şi alinierea tabulatorilor Formatează o literă.

linii şi alte elemente de document Conţine un submeniu cu opţiunile Cuprins în cadru şi Pagină cadre noi Creează un cuprins utilizând titlurile din document şi îl plasează în cadrul din stânga Creează o nouă pagină de cadre Analizează conţinutul fişierului activ şi îl formatează automat Defineşte sau aplică selecţiei o combinaţie de formate numită stil Verifică documentul activ de posibile erori de ortografie şi gramaticale şi afişează sugestii pentru corectarea lor Conţine un submeniu cu opţiunile Stabilire limbă.Limba română Efecte de umplere Temă Limba engleză Fill Efects Theme Acţiune Deschide caseta de dialog Efecte de umplere Aplică o temă nouă într-un document. Despărţire în silabe Stabileşte limba în care va fi tehnoredactat textul Cadre Frames Cuprins în cadru Pagină cadre noi AutoFormatare AutoFormat Stil Styles Meniul Instrumente Corectare ortografică şi gramaticală Limbă Spelling and Grammar Language Stabilire limbă 194 Set Language . Lexicon. fonturi. O temă reprezintă un set de elemente unificate de formă şi scheme de culoare pentru imagini. marcatori.

Limba română Lexicon Despărţire în silabe Reparare text rupt Limba engleză Thesaurus Hypenation Acţiune Înlocuieşte un cuvânt cu un sinonim sau antonim Desparte un cuvânt ajuns la marginea din dreapta a documentului în silabe Lansează în execuţie un program inclus la cerere sau o macrocomandă particularizată Contorizează numărul de pagini. marchează diferenţele în documentul editat Fix Broken Text Contor de cuvinte Rezumare automată AutoCorecţie Word Count AutoSummarize AutoCorrect Urmărire modificări Track Changes Evidenţiere modificări Highlight Changes Acceptare sau respingere modificări Comparare documente Accept or Reject Changes Compare Documents 195 . cuvinte sau caractere Creează automat un sumar din punctele cheie al documentului respectiv Corectarea automată a textului pe măsură ce utilizatorul îl introduce Afişare submeniu cu diferite comenzi de evidenţiere şi urmărire a unor modificări Evidenţiază modificările conţinutului celulelor într-un registru de lucru partajat Localizează şi selectează fiecare modificare realizată anterior Compară cu originalul un document deschis.

etichete poştale şi alte tipuri de documente îmbinate Creează un plic sau o singură etichetă poştală Lansează expertul Scrisoare Deschide caseta de dialog Macrocomenzi în care se poate executa.Limba română Îmbinare documente Limba engleză Merge Documents Acţiune Îmbină modificările urmărite din documentul specificat în documentul activ Previne modificarea documentului Produce machete de scrisori. edita sau şterge o macrocomandă Ataşează un şablon diferit documentului activ. încarcă componentele la cerere sau actualizează stilurile unui document Particularizează butoanele barei de instrumente. comenzile meniurilor şi atribuirile tastelor de comenzi rapide Modifică setările pentru programele Office. Protejare document Îmbinare corespondenţă Plicuri şi etichete Expert scrisoare Macro comandă Protect Document Mail Merge Envelopes and Labels Leter Wizard Macro Şabloane şi componente incluse la cerere Templates and Add-Ins Particularizare Customize Opţiuni Option Meniul Tabel 196 . imprimarea. etc. cum ar fi modul de afişare pe ecran.

Limba română Desenare tabel Limba engleză Draw Table Acţiune Are ca efect afişarea barei de instrumente Tabele şi borduri. rândurilor sau celulelor Inserare Tabel Insert Table Coloane la stânga Columns to the Left Coloane la dreapta Rânduri deasupra Columns to the Right Rows Above Rânduri dedesubt Celule Rows Below Cells Ştergere Delete 197 . coloanelor. ulterior stabilindu-se contururile rândurilor şi coloanelor Afişare submeniu cu diferite comenzi de inserţie Inserează un tabel cu un număr de linii şi coloane specificat de utilizator Inserează într-un tabel o coloană la stânga punctului de inserţie Inserează într-un tabel o coloană la dreapta punctului de inserţie Inserează într-un tabel un rând deasupra punctului de inserţie Inserează într-un tabel un rând sub punctul de inserţie Inserează într-un tabel celule începând de la punctul de inserţie Conţine un submeniu cu comenzi de ştergere a tabelului. concomitent cu schimbarea prompterului într-un creion. Se poate desena cadrul de la tabel.

coloanelor.Limba română Selectare Limba engleză Select Acţiune Conţine un submeniu cu comenzi de selectare a tabelului. rândurilor sau celulelor Îmbină conţinutul a două sau mai multe celule adiacente Împarte o celulă în rânduri şi coloane Împarte un tabel în două tabele separate Se aplică automat diferite formate incluzând chenare şi umbre predefinite Conţine un submeniu cu diferite comenzi care ajustează sau redimensionează automat o coloană sau un rând al tabelului Definirea rândului selectat cap de tabel Conţine un submeniu cu comenzi care convertesc un text selectat într-un tabel sau a unui tabel selectat într-un text Ordonează alfabetic sau numeric informaţiile conţinute de coloanele selectate Efectuează calcule matematice asupra numerelor Îmbinare celule Scindare celule Scindare tabel AutoFormatare în tabel Potrivire automată Merge Cells Split Cells Split Table TableAutoFormat AutoFit Repetare rânduri titlu Conversie Heading Rows Repeat Convert Sortare Sort Formulă Formula 198 .

This? Office on the Web Ajutor pentru WordPerfect Detectare şi reparare WordPerfect Help Detect and Repair 199 . Afişează toate fişierele deschise în ferestre distincte Împarte fereastra activă în mai multe ferestre Apelarea programului de asistenţă Afişează sau elimină asistentul Office Conectează utilizatorul la site-ul Microsoft Office de unde se prezintă sugestii referitoare la o anumită problemă Ajutor pentru utilizatorii de Word Perfect Găseşte şi repară automat greşelile şi erorile de program Meniul Fereastră Fereastră nouă New Window Aranjare totală Scindare Arrange All Split Meniul Ajutor Ajutor pentru Microsoft Word Afişare Asistent Office Ce este aceasta? Office pe Web Microsoft Word Help Show the Office Assistant What.Limba română Ascundere linii de grilă Proprietăţi tabel Limba engleză Hide Gridlines Table Properties Acţiune Afişează sau ascunde liniile din grilă Stabileşte proprietăţi ale tabelului cum ar fi lăţimea coloanei sau înălţimea rândului. Deschide o fereastră nouă cu acelaşi conţinut ca şi fereastra activă.

Limba română Despre Microsoft Word Limba engleză About Microsoft Word Acţiune Afişează versiunea de program precum şi drepturile de autor Opţiuni de stabilire a distanţelor dintre marginea paginii şi textul tipărit Fişă ce conţine opţiuni de stabilire a dimensiunilor paginii Fişă ce conţine opţiunile de alimentare cu hârtie a imprimantei Definirea aspectului paginii Stabileşte distanţa între marginea paginii şi marginea superioară a antetului sau marginea inferioară a subsolului Ajustează marginile din stânga şi din dreapta astfel încât marginile interioare şi exterioare ale ambelor feţe tipărite să fie de aceiaşi lăţime La imprimare se obţin pe o foaie de hârtie 2 pagini de text Stabilirea locului de îndosariere Orientarea pagini la Fereastra Stabilire Pagină Margini Margins Dimensiune hârtie Sursă hârtie Paper Size Paper Source Aspect De la muchie Layout From edge Margini în oglindă Mirror margins 2 pagini per foaie 2 pagesper sheet Se aplică pentru Poziţie îndoire Orientare 200 Apply to Gutter position Orientation .

Limba română Limba engleză imprimare Acţiune Tip portret Portrait Tip vedere Landscape Imprimă documentul astfel încât latura mai scurtă a foii să fie în partea de sus a paginii Imprimă documentul astfel încât latura mai lungă a foii să fie în partea de sus a paginii 201 .

Încheiere Materialul. În acest mod credem că am realizat o viziune unitară oferind întregii structuri organizatorice cunoştinţele teoretice şi aplicative necesare în buna desfăşurare a activităţii de birou. utilizarea PowerPoint-ului ca instrument de persuasiune a posibililor beneficiari. utilizarea programelor de calcul tabelar. care sperăm că a fost lecturat şi înţeles de către cititor. 202 . efectuarea unor calcule economice de rentabilitate bazate pe formule prestabilite. În structura lucrării am considerat necesară cuprinderea principiilor de bază ale tehnoredactării. Sperăm că lucrarea de faţă va contribui la o mai bună desfăşurare a activităţii pe care absolvenţii noştri. precum şi modalităţi de concepere şi realizare a prezentărilor interactive. care ajută la satisfacerea necesităţilor de redactare corectă. a urmărit explicarea unor principii şi elemente de bază ale activităţii standard de birou. Autorii. urmărindu-se calitatea actului managerial în raport cu obiectivele firmei. Al doilea punct de vedere l-a reprezentat transmiterea de cunoştinţe pentru însuşirea de către utilizator a instrumentelor şi procedeelor specifice de lucru în activitatea curentă. precum şi toţi cei interesaţi în iniţierea în tematica abordată o vor desfăşura ca oameni de afaceri sau ca utilizatori ai unui calculator personal. Un prim punct de vedere pe care a fost structurată lucrarea l-a reprezentat raportul dintre activitatea managerială şi mediul economic de afaceri.

LISTA FIGURILOR

Figura 1.1. Reprezentare grafică a infrastructurii e-business ............... Figura 2.1. Fereastra procesorului de texte Word ................................ Figura 2.2. Prezentarea gupelor de butoane activate şi a celor dezactivate ..................................................................................... Figura 2.3. Fereastra corespunzătoare definirii parolei unui document........................................................................................ Figura 2.4. Fereastra de localizare a unui fişier cunoscând o parte din conţinutul acestuia ................................................................... Figura 2.5. Fereastra care permite definirea caracteristicilor caracterelor .................................................................................... Figura 2.6. Fereastra Change Case ....................................................... Figura 2.7. Fişa index Character Spacing............................................. Figura 2.8. Prezentarea grafică a tehnicilor de formatare a paragrafelor.................................................................................... Figura 2.9. Stabilirea formatului paginii şi încadrarea textului ............ Figura 2.10. Fişa index Paper ............................................................... Figura 2.11. Poziţionarea normală şi peisaj a textului.......................... Figura 2.12. Fereastra Print .................................................................. Figura 2.13. Fereastra de localizare a corectorului ortografic .............. Figura 2.14. Exemplificarea corectării erorilor gramaticale specifice unei anumite limbi ......................................................................... Figura 2.15. Apelarea dicţionarului de sinonime şi realizarera despărţirii în silabe a cuvântului secvenţe...................................... Figura 2.16. Verificarea ortografică a cuvintelor ................................. Figura 2.17. Selectarea opţiunii de verificare ortografică a unui document........................................................................................ Figura 2.18. Semnificaţia butoanelor din grupa antet-subsol ............... Figura 2.19. Fereastra Section Start aferentă definirii de antete şi subsoluri de pagină ........................................................................ Figura 2.20. Ferestrele corespunzătoare acţiunii de numerotare a

46 54 55 61 62 63 64 66 67 68 69 70 70 72 73 73 74 75 76 77 203

paginilor unui document ................................................................ Figura 2.21. Fereastra corespunzătoare editării pe coloane a unui text ................................................................................................. Figura 2.22. Modalităţi active de conturare.......................................... Figura 2.23. Fereastra corespunzătoare opţiunii de conturare a unui şir de caractere ............................................................................... Figura 2.24. Caseta de formatare a cadrelor (Frame) ........................... Figura 2.25. Introducerea unui cadru în corpul de text ........................ Figura 2.26. Opţiuni de import imagine ............................................... Figura 2.27. Galeria standard de imagini Clip Art ............................... Figura 2.28. Linia de butoane şi caseta specifică WordArt .................. Figura 2.29. Fereastra implicită a editorului de grafice ........................ Figura 2.30. Fereastra Formula............................................................. Figura 2.31. Fereastra Object care permite apelarea editorului de ecuaţii............................................................................................. Figura 2.32. Linia de butoane care permite introducerea ecuaţiilor .... Figura 2.33. Fereastra Mail Merge care permite declararea documentului principal .................................................................. Figura 2.34. Fereastra Create Data Source ........................................... Figura 2.35. Fereastra Style care permite stabilirea ierarhiei ............... Figura 2.36. Fereastra Index and Tables............................................... Figura 2.37. Fereastra Caption ............................................................. Figura 2.38. Activarea opţiunii Index and Tables ................................ Figura 2.39. Fereastra care permite constituirea indecşilor .................. Figura 2.40. Fereastra Cross-Reference ............................................... Figura 2.41. Fereastra Index and Tables-Tables of Figure................... Figura 3.1. Posibilul conţinut al unei celule al foi de calcul Excel....... Figura 3.2. Fereastra procesorului de tabele Excel............................... Figura 3.3. Modul de activare al unei comenzi din linia de meniuri Excel .............................................................................................. Figura 3.4. Selectarea celulelor sau a obiectelor din foia de calcul...... Figura 3.5. Tastare în foaia de calcul a unor valori constante şi a formulelor ...................................................................................... Figura 3.6. Fişa index Alignment aferentă ferestrei Format Cells........ Figura 3.7. Introducerea formulei de calcul pentru un produs între două celule ..................................................................................... Figura 3.8. Rezultatul aplicării procedurii de realizare a produsului.... Figura 3.9. Exemplificare privind introducerea tipurilor de date într-o formulă................................................................................. Figura 3.10. Exemplu de completare automată cu lunile anului 204

77 78 80 81 83 83 84 85 86 87 91 93 94 97 98 101 103 104 105 106 106 107 113 114 117 118 120 121 123 124 125 127

2004 ............................................................................................... Figura 3.11. Fereastra de dialog Paste Special ..................................... Figura 3.12. Procedura de copiere a conţinutului unei celule............... Figura 3.13. Fereastra Options şi fişa index Custom Lists, aferentă acesteia........................................................................................... Figura 3.14. Caseta de dialog Series..................................................... Figura 3.15. Fereastra Options şi fişa index View................................ Figura 3.16. Înlocuirea unei formule cu valoarea corespunzătoare calculată ......................................................................................... Figura 3.17. Prezentarea realizării operaţiunii de însumare ................. Figura 3.18. Exemplu de multiplicare a valorilor conţinute într-o listă................................................................................................. Figura 3.19. Exemplu practic de aplicare a funcţiei SumProduct......... Figura 3.20. Exemplu practic de aplicare a funcţiei SumIf .................. Figura 3.21. Exemplu practic de aplicare a funcţiei Roman................. Figura 3.22. Exemplu practic de aplicare a funcţiei Max ..................... Figura 3.23. Exemplu practic de aplicare a funcţiei Min...................... Figura 3.24. Exemplu de calcul al unei valori medii ............................ Figura 3.25. Exemplu de contorizare a celulelor ocupate..................... Figura 3.26. Exemplu de numărare a celulelor libere sau neocupate ... Figura 3.27. Exemplu privitor la aplicarea funcţiei IsBlank................. Figura 3.28 Exemplu vizând aplicarea funcţiei IsText ......................... Figura 3.29. Exemplu referitor la utilizarea funcţiei If......................... Figura 3.30. Exemplu complex privitor la utilizarea principalelor funcţii logice .................................................................................. Figura 3.31. Exemplu complex referitor la utilizarea principalelor funcţii bază de date ........................................................................ Figura 3.32. Exemplu complex privitor la utilizarea principalelor funcţii de consultare....................................................................... Figura 3.33. Exemplu complex privind utilizarea principalelor funcţii de dată calendaristică.......................................................... Figura 3.34. Exemplu complex de utilizare a principalelor funcţii de tip text ....................................................................................... Figura 3.35. Exemplu referitor la afişarea valorii actuale aferente unei sume investite......................................................................... Figura 3.36. Exemplu privitor la afişarea valorii lunare aferente unui împrumut................................................................................ Figura 3.37. Exemplu complex privind afişarea ratei dobânzii ............ Figura 3.38. Exemplu practic de organizare a datelor care vor fi

129 129 132 134 135 137 139 140 140 141 142 143 143 144 144 145 146 146 147 148 149 151 152 153 154 154 155 205

reprezentate grafic.......................................................................... Figura 3.39. Exemplu complex privitor la afişarea valorii actuale aferente unei sume investite........................................................... Figura 3.40. Exemplu complex de reprezentare grafică a unei serii de valori ......................................................................................... Figura 3.41. Forma generală a funcţiei statistice LINEST ................... Figura 3.42. Formatul general al funcţiei statistice FORECAST ......... Figura 3.43. Formatul general al funcţiei statistice TREND ................ Figura 3.44. Formatul general al funcţiei statistice LOGEST .............. Figura 3.45. Formatul general al funcţiei statistice GROWTH ............ Figura 4.1 Apelarea programului de asistenţă ...................................... Figura 4.2. Fereastra AutoContent Wizard aferentă PowerPoint ......... Figura 4.3. Definirea prin intermediul „vrăjitorului” a modelului prezentării ...................................................................................... Figura 4.4. Stabilirea modului de valorificare ...................................... Figura 4.5. Definirea elementelor specifice prezentării........................ Figura 4.6. Slide-ul de gardă obţinut prin programul de asistenţă........ Figura 4.7. Casete de activităţi specifice prezentărilor ......................... Figura 4.8. Deschiderea unei pagini elementare (slide) de prezentare Figura 4.9. Selectarea formei predefinite pentru o prezentare.............. Figura 4.10. Crearea unei prezentări noi sau apelarea uneia creată anterior........................................................................................... Figura 4.11. Macheta slide-ului principal............................................. Figura 4.12. Macheta slide-ului 12 care conţine şi 3 imagini............... Figura 4.13. Fereastra care permite definirea fundalului...................... Figura 4.14. Caseta Color Schemes aferentă ferestrei Slide Design..... Figura 4.15. Lista de şabloane de animaţie disponibile utilizatorului .. Figura 4.16. Stabilirea efectelor de animaţie aplicate slide-ului........... Figura 4.17. Caseta de bază a înregistratorului de secvenţe audio ....... Figura 4.18. Stabilirea caracteristicilor de vizualizare a prezentării..... Figura 4.19. Fereastra Slide Transition ............................................... Figura 4.20. Butoane de acţiune ........................................................... Figura 4.21. Fereastra Pack and Go Wizard.........................................

155 156 162 163 164 164 165 165 169 169 170 171 172 172 173 174 175 176 177 178 179 179 180 181 182 182 184 184 185

206

1996. 2000. New Jersy. Bennatan R. Bucureşti.. Editura All. 1989. Mihai G. Editura Scaiul. Editura Semne’94. Objects on the Web. Computers and information processing.. 1993.. 1995. Mareş D. Colecţia Naţionala. Bucureşti. Birotica. Editura Prentice-Hall.1997. 1999. Bucureşti. Bucureşti. Reix R. Bucureşti. Ionescu B. Lungu I. Birotică. Mareş Daniel.. Birotică – Necesităţi şi instrumente specifice. Editura Fundaţiei România de Mâine. Mareş V.. Statele Unite ale Americii şi Japonia. Bârză S. Pană A.. Informatique Appliqueé a la gestion.BIBLIOGRAFIE Ali E. Paris. Procesoare de tabele.. Editura SOFITECH. Procesorul de texte Word’97. Ionescu B. Bucureşti. Sisteme electronice de calcul. Pană A. PC depanare şi modernizare. Bazele Informaticii. Bucureşti. Editura Fundaţiei România de Mâine. Management comparat – Uniunea Europeană. 2001. Bucureşti. 2000.. Mareş V. Editura „Fundaţiei România de Mâine. Mareş D.. şi colab. Bucureşti. 1997.. Constantinescu D. Iniţiere în informatică. Computer Network. Editura SOFITECH. Editions Foucher. 2000. Bazele informaticii. şi colab. Editura Mc Graw Hill... Bucureşti. Mareş D. Editura Economică. McGraw-Hill. 1994 şi 1996. Pană A. Birotică. Bucureşti. Editura Semne’94. Anghel şi colab. Nicolescu Ovidiu. 1997. Birotica sub Windows. Scott Mueller.. Tanenbaum A. 2000. Management strategic. Bucureşti. 1998. Fusaru D. 2000. Editura Dual Tech. şi colab. şi colab. Instrumente informatice pentru birotică. 207 . Andronie M.. Fusaru D. Bazele informaticii.. Editura TEORA... şi colab. Bucureşti.. Mareş Daniel. Bucureşti.. şi colab. Editura Fundaţiei România de Mâine. Editura Fundaţiei România de Mâine. 1998.. 2002.. William M.

Bucureşti.ibm.data-force. *** PC World. Editura Computer Press AGORA.com/ *** http://www. colecţia 1992-2004. 2000. colecţia 1993-2004. Computer Press Agora. International Data Group România.whdconsulting.encyclopedia.net/ *** http://www. colecţia 1992-2004. Târgu Mureş.on. Vogel Publishing SRL. colecţia 19912004. Comerţul electronic. *** http://giswww. Braşov.dhv-speyer.microsoft. colecţia 1993-2004.adminresourcesplus.pok.gsm. *** Byte România. *** Computerworld.com/glosstext.com/ *** Infoworld.geocities. Revista de economie.bsf.com/office/word/ *** http://www. *** Chip Computer Magazine. International Data Group.wordperfect.com/Eureka/Office *** http://www.. colecţia 1992-2004.fr *** http://www. SUA. Bucureşti.Zaman Gh.com/articles *** http://www. *** PC Report. Târgu Mureş.ca/ *** http://www.de/rei/PUBLICA *** http://www. 208 .alcatel.html *** http://www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful