MARIUS DANIEL MAREŞ (coordonator) DOINA FUSARU GABRIEL MIHAI

OFFICE XP INSTRUMENTE BIROTICE

1

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României MAREŞ, MARIUS DANIEL Office XP. Instrumente birotice/ Marius Daniel Mareş - Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2004 208p.; 20,5 cm ISBN 973-725-155-5 I. Fusaru, Doina II. Mhai, Gabriel 004.42 Office X-P

© Editura Fundaţiei România de Mâine, 2004

Redactor: Octavian CHEŢAN Tehnoredactori: Gabriel MIHAI Maria ANDRONIE Coperta: Marius Daniel MAREŞ Bun de tipar: 14.12. 2004; Coli tipar: 13 Format: 16/61×86 Splaiul Independenţei, Nr. 313, Bucureşti, S. 6, O. P. 83 Tel./Fax.: 410 43 80; www.spiruharet.ro e-mail: contact@edituraromaniademaine.ro 2

UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR-CONTABIL

MARIUS DANIEL MAREŞ (coordonator) DOINA FUSARU GABRIEL MIHAI

OFFICE XP INSTRUMENTE BIROTICE

EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE Bucureşti, 2004
3

4

1..2....... 1. E-commerce ....7......... Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou …… 1.......operaţii bancare realizate prin tehnica de calcul......... 1.......7... 1....3.. Conceptul Intranet …………………………………….......... 1.....1.....1.........7.2............. 1......... Conceptul Internet .2.............4........ Aplicaţii pentru departamentul de sprijin şi servicii acordate clienţilor.4....7... 1.......7......... Aplicaţii pentru departamentul vânzări şi marketing .....comerţul electronic ......3..5.7. E-banking .4........... Internetul şi comerţul electronic..7 Intranet şi Internet …………………………………………..4.. Procese informaţionale …………………………………….......2......dinamizarea canalelor de legătură între consumatori şi organizaţie.....2.....3........ Aplicaţii ale sectorului dezvoltarea produsului .7. 1.. 1.....1....4.. Impactul tehnicii de calcul şi a telecomunicaţiilor asupra strategiei firmei ……………………………………...2....... 1..4...... Aplicaţiile departamentului resurse umane .........5... 1.............afaceri derulate prin Internet.......... Sfera de cuprindere şi efectele tehnologice informaţionale …...................6........ Clasificarea informaţiei …………………………………….....2...7.... factori ai relansării creşterii economice în România . 1... 1... 1................ 1. E-demand .4... E-business .....1.......7...3...............7... Aplicaţiile departamentului finanţe .7............2.........CUPRINS Cuvânt înainte ……………………………………………………… 1... Implicaţiile managementului strategic în birotică …………… 1...... 1........4.... Managementul strategic şi deservirea acestuia prin instrumente birotice ………………………………………...2...7. 1....... 9 11 12 15 17 20 22 24 27 27 29 29 30 31 31 32 33 35 39 41 43 44 5 .. Aplicaţiile Intranet-ului în economie......... 1..............7.......

.......2...... Referinţe încrucişate. 2....2.... Crearea.........................16....5..... Prelucrarea imaginilor .............................2.... 2................................5.1....... Realizarea conturărilor şi a umbrelor ........... Editarea şi procesarea textelor şi a imaginilor.......................................5........2.........4.......7...... Realizarea antetului şi a subsolului de pagină....2.2.......2.......5...............12....................... 2.... Fereastra document …………………………………………...8..... Procesorul de tabele Excel ……………………………………… 3.............. Verificarea unui document ......3....8............ 3..1.....2..14.7........... salvarea şi restaurarea unui document...5....... Cuprinsul sau tabela de materii ... Organizarea unui document Word …………………………...... Structura foii de calcul Excel ………………………………........... 2.. Sistemul de management al relaţiilor cu clienţii …………........... 1..........8..................17..5.. Tehnica Clipboard şi Ole …………………………………...........................2.......... Fuzionarea documentelor Word ……………………………....2....2....... Numerotarea paginilor unui document........ 2...........2..... 3......9....... 47 51 52 52 53 59 63 67 68 71 76 77 78 80 82 84 85 86 88 89 92 95 96 100 102 102 103 104 106 107 108 109 111 112 113 115 6 .......... 2...... Teste de autoevaluare ……………………………………................... 2.............. 2..... 2...4.. 2.2. 2..... Editarea unui document pe coloane...................1...........15..................................... Funcţiile unui procesor de texte 2...........2...................... 2...... 2. 2........... Formatarea caracterelor 2........ Teste de autoevaluare …………………………………….....1......... Imprimarea unui document ... 2. 2. Comunicarea între aplicaţiile Windows …………………......1............. 2...... Tabele Word...... Procesorul de texte Microsoft Word 2.2.....13.... Utilizarea componentei WordArt ............2. Utilizarea cadrelor .......... Crearea de indecşi ...2... 2..5................4. 2....... Crearea tabelei de figuri ..... 2.... Utilitarul de desen Microsoft Draw... 2.... 2. 2. 2................11.............3............. 2........... Utilizarea glosarului ...............2.......3....5.......................... 2.. Crearea legendei........ Ierarhizarea documentelor Word ………………………….................6...... Formatarea paragrafelor ...........2..........9................10.. Editorul de ecuaţii integrat în Word .....................................2......... 2.....2.............6.............. Realizarea graficelor ........ 2.......

..4.......... Introducerea datelor calendaristice............ Modificarea conţinutului unei celule..........6.. Funcţii de informare ........3.......................6................2................4...................... 3..6..................... Introducerea formulelor ... Funcţii logice..................... Crearea unei serii de date ..6..............2..2.................... 3.. 3........5........................ Realizarea unor calcule pe bază de formule matematice...6.....7........ Înlocuirea unei formule matematice cu valoarea ei calculată ................ 3.... Utilizarea formulelor matriciale în foaia de calcul Excel 3...........2....... Funcţii de tip dată calendaristică şi oră ..... Tipuri de grafice......5.............3.........9....1........................4. minut secundă.. Funcţii statistice ..3.........3...............7.............. 3..... Selectarea datelor din foaia de calcul ......3.......... 3...................3...3..............2.................... 3....6...........2......3...............6.. 3..............................3..............2...................... Utilizarea facilităţii AutoFill ..... 3......3.. Funcţii bază de date.................................4........................4..................................1.....6....2.. 3..... 3................. 3....................... Introducerea unei formule matriciale ................ oră... Utilizarea constantelor matriciale..2. 3................... 3............5..3..................... Funcţii matematice şi trigonometrice ............. Funcţii financiare .....1. 3. 3........... Introducerea numerelor .... Funcţiile text sau şir de caractere .. Efectele operaţiunii de copiere asupra adreselor relative şi absolute ale celulelor foi de calcul................1........................... 3........... Lucrul cu serii de date sub procesorul de tabele Excel 3............................ Crearea. Introducerea şi editarea datelor ............. 3..............2............. 3.. Operaţii de bază cu foaia de calcul Excel 3...................5.............8.2.6.... 3........ Funcţii de căutare şi consultare .........4... 3. Funcţii predefinite ale procesorului de tabele Excel 3.......5..7.....4.3.......4....7.................................. 3. modificarea şi ştergerea unei serii de date particularizate.....3........................1... Introducerea textelor ....3......... Reprezentări grafice ale seriilor de date din foaia de calcul Excel 3. 3................ 3...........4..6.................. 3................1... Organizarea datelor într-un grafic .... 118 118 119 121 122 122 123 126 127 131 131 132 134 136 136 137 137 138 138 139 142 145 147 148 150 151 152 153 155 155 157 7 .......5............................................6............

.........combinaţii de taste ………………………….. Execuţia unei prezentări şi portarea acesteia ……………… 4....5........ Funcţii statistice predefinite ................. Lista figurilor ........3........ Caracterizarea instrumentului PowerPoint …………………............ Grafice.2.. Bibliografie ………………………………………………………....... Obţinerea unei serii de slide-uri prin folosirea instrumentelor de lucru specifice PowerPoint ……………………………… 4.... Teste de autoevaluare …………………………………….... 3....... Realizarea automată a unei prezentări ……………………… 4........... Terminologie ....... Instrumente de previziune …………………………………..... ........9............... Procedură rapidă de autoumplere a celulelor cu rezultatele prognozei ...... 4....................................... 3.......................... PowerPoint ....... Realizarea prezentărilor cu ajutorul instrumentului PowerPoint.. 4........ Teste de autoevaluare …………………………………….....8.................. Modalităţi de sporire a atractivităţii prezentării …………........3..............8.......6...8...............1.... 167 8 .... 3....... 4..............................................................1..... Încheiere...........3.....2....................4.....7...... 4................... 162 163 166 166 166 167 168 173 178 185 186 187 188 202 203 207 4............................8.......... 3...........................

birotica au pătruns în mod nemijlocit în viaţa unităţilor economice. Informatica şi. Cartea se adresează studenţilor de la facultăţile economice. cu exemplificări asupra structurii organizatorice şi de personal ale societăţilor comerciale. sub cel mai răspândit şi utilizat pachet de programe Microsoft Office XP. Din aceste motive. simultan. împreună cu un set complet de exemple strict necesare edificării şi obişnuirii cititorului cu modelele economice. Acest produs este prezentat pe larg. Cel de al doilea capitol prezintă. precum şi un set complet de exemple concludente pentru fiecare funcţie a acestuia. Primul capitol cuprinde o prezentare a principalelor elemente teoretice referitoare la managementul strategic deservit de instrumente birotice. rezolvând principalele probleme de gestiune a informaţiei financiar-contabile. şi anume. precum şi tuturor persoanelor care doresc să se iniţieze şi specializeze în ceea ce priveşte posibilitatea utilizării avizate a produselor program Word. util pentru realizarea lucrărilor de gestiune contabilă. facilităţile oferite. în detaliu. Capitolul al treilea este destinat produsului Excel XP care permite. lucrul cu mai multe pachete de foi de calcul. la produsele orientate şi dedicate lucrului cu foi de calcul. şi nu numai. ca urmare. 9 . prezenta lucrare oferă cititorului un bogat material referitor la editoarele de texte.Cuvânt introductiv Implicarea managementului strategic în luarea deciziilor este determinată de condiţiile impuse de complexitatea problemelor economiei de piaţă. cel mai utilizat produs program ca editor şi procesor de texte. care pot fi transpuse şi rezolvate cu ajutorul Excel. reprezentând suportul pe care se pot dezvolta aplicaţii birotice. Word XP. Excel şi PowerPoint.

cu atât mai puţin. Evident. Ţinem să mulţumim şi pe această cale tuturor celor fără al căror ajutor această lucrare n-ar fi putut vedea lumina tiparului. în utilizarea şi proiectarea unor diferite produse-program aplicative realizate. componentă a pachetului Microsoft Office. dorind să constituie punctul de pornire într-un necesar studiu. prezentări animate ale unei anumite lucrări. Lucrarea valorifică cercetările întreprinse de colectivul de autori în domeniul biroticii şi. Din această perspectivă. Catedra „Informatică de gestiune şi statistică” sau pe adresa de e-mail ushmfc@SpiruHaret. La finele fiecărui capitol sunt introduse teste de autoevaluare. să comunice în scris observaţiile pe adresa Universităţii Spiru Haret. mai ales cadrelor didactice şi specialiştilor. prezenta lucrare nu îşi poate propune abordarea exhaustivă şi. autorii solicită cititorilor.Ultimul capitol trece în revistă principalele aspecte practice care trebuie avute în vedere de utilizatorul unui PC atunci când doreşte a realiza. Autorii 10 . epuizarea problematicii informaticii. cu forţe proprii. pe baza cărora cititorul poate verifica nivelul de cunoştinţe acumulat. în special. permanent al evoluţiei disciplinei.ro. Pentru aceasta se detaliază utilizarea programului PowerPoint XP.

asigură realizarea unor funcţii specifice. IMPLICAŢIILE MANAGEMENTULUI STRATEGIC ÎN BIROTICĂ Birotica constituie un ansamblu de tehnici pentru gestionarea informaţiei şi a comunicaţiilor între organizaţii. Birotica reprezintă un nou mod de utilizare a sistemelor electronice de calcul.1. prin utilizarea tehnicii electronice şi informatice de prelucrare. prin intermediul mijloacelor electronice. prin accesibilitatea utilizării şi prin costul lor relativ redus. Termenul de birotică a fost introdus în Franţa de P. Nauges. care. pregătirea documentelor şi a corespondenţei. vizualizarea şi interogarea documentelor realizate. oferă suportul deciziei manageriale în orice sistem sau organizaţie economicosocială. organizarea în pagină a textelor. ceea ce presupune că materia primă a oricărei activităţi de birou este informaţia. Comunicarea 11 . Din etimologia cuvântului rezultă că domeniul principal de activitate îl constituie biroul. memorare şi transmitere a informaţiei. Dintre acestea. gestiunea bazelor de date. care. Berger şi L. au pătruns şi s-au stabilizat ca mijloace care permit sporirea productivităţii şi a calităţii activităţilor de birou. amintim: funcţia de ordonare a informaţiei. Conceptul de birotică este definit de o serie de particularităţi: ♦ Predominanţa proceselor informaţionale şi decizionale. pentru a găsi un echivalent al expresiei din limba engleză Office Automation. comunicare care se poate realiza în două moduri: orală şi scrisă. iar obiectivul său este automatizarea acestuia. după Convenţia Informatică din anul 1976. Acestea fac apel la tehnicile informaticii şi ale comunicaţiilor de date şi. prin procese de analiză şi prelucrare. simularea şi analiza diferitelor situaţii posibile. ♦ Ponderea mare a comunicării de informaţii şi decizii.

procesarea informaţiei orale şi scrise.1. legislaţie. mediate de reţele de comunicaţie interfonice sau telefonice. acte decizionale ale conducerii. Echipa managerială responsabilă de destinele unei firme are ca sarcină prioritară corelarea deciziilor strategice cu condiţiile mediului extern. ♦ Reducerea timpului de recepţie. fiscală sau socială. Managementul strategic şi deservirea acestuia prin instrumente birotice Relaţiile economice. cu următoarele efecte economice şi sociale: ♦ Eliminarea efortului fizic sau diminuarea acestuia. ♦ Scăderea costului informaţiei şi a deciziei pe care aceasta se fundamentează. concomitent cu creşterea performanţelor. convorbiri la distanţă mediate de reţelele de telecomunicaţii sau convorbiri între birourile aceleiaşi organizaţii. ♦ Eliminarea efortului fizic şi intelectual datorat scrierii şi transcrierii manuale a informaţiilor. politice. schiţe.orală se realizează prin dialog direct. memorarea şi arhivarea acesteia. asigurând realizarea unor strategii care să permită îmbunătăţirea imaginii companiei. documente de plan. a capacităţii de memorare şi a vitezei de regăsire a informaţiei. sesizări. legislative şi etice ale mediului unei firme determină influenţa pe care societatea omenească o are asupra evoluţiei firmei. cereri. solicitări. Creşterea ponderii activităţilor cu conţinut informaţional şi de birou în raport cu activităţile tehnic-industriale produce în societăţile puternic informatizate reducerea diferenţelor între activitatea fizică şi cea intelectuală. planuri). Unul dintre factorii care deţin cea mai puternică influenţă în procesul de stabilire a strategiei este cultura firmei. 1. sistemul de documente de evidenţă contabilă. sociale. prelucrare şi transmitere a informaţiei orale sau scrise din activitatea administrativă. ♦ Creşterea calităţii şi productivităţii muncii administrative. ♦ Creşterea exactităţii proceselor informaţionale. Prin cultura firmei se 12 . Comunicarea scrisă este dependentă de suportul fizic al acesteia (documente clasice. Informatizarea muncii de birou facilitează comunicarea orală şi scrisă din activitatea de birou. contracte.

ea este însă. valabilă fiind pentru milioane de decizii. în raport cu celelalte societăţi. personalul firmei. deoarece. Un plan strategic bun.înţelege ansamblul valorilor promovate. Alături de consecvenţă trebuie asigurată şi flexibilitatea direcţiei de orientare a resurselor firmei. cu siguranţă. având cunoscută calea pe care trebuie să o urmeze. cuantificând gradul în care societatea respectivă progresează. modelelor de atitudine şi a comportamentului. dacă nu 13 . odată stabilită direcţia. permiţând concentrarea şi aplicarea pe termen lung a deciziilor strategice care determină modul de alocare a timpului. Managementul strategic solicită calităţi antreprenoriale superioare. asigurând. în acelaşi timp. fixează obiectivele de performanţă specifice. specifice politicilor adoptate. dar şi implementarea şi execuţia consecventă şi completă a strategiei. Calităţile distinctive ale unei firme. După fixarea direcţiei. crucială. sunt: gradul de identificare a membrilor firmei cu aceasta. Direcţionarea (nu este totul). toate acestea reprezentând cheia prosperităţii pe termen lung. Strategia trebuie să stabilească direcţia şi să concentreze eforturile şi acţiunile. poate să-şi concentreze eforturile în mod corespunzător. adoptate zilnic de membrii aflaţi pe diferite paliere ale organizaţiei. managerul poate adopta decizii consecvente cu strategia. referitoare la sarcini şi obiective de lucru. definirea corectă şi concretă a criteriilor de recompensare pentru munca prestată. flexibilitatea organizaţională. a tradiţiilor. Asigurarea consecvenţei membrilor organizaţiei reprezintă al treilea scop al unei strategii. Managementul strategic reprezintă procesul prin care managerii stabilesc direcţia pe termen lung a firmei. atenuarea şi minimizarea apariţiei conflictelor în cadrul societăţii. Concentrarea eforturilor reprezintă un al doilea scop al strategiei. Rolul strategiei în definirea direcţiei de acţiune a firmei se divide pe două planuri: al strategului şi al planului strategic. importanţa acordată factorului uman şi coeziunea colectivelor. măsura în care este promovat lucrul în echipă. elaborează strategiile necesare atingerii acestor obiective şi urmăresc executarea planului de acţiune ales. Rolul strategului se poate compara cu cel al unui navigator. dar şi a modului de efectuare a sarcinilor. iar planul strategic poate fi comparat cu harta aflată la baza stabilirii direcţiei de urmat. care să conducă la performanţe organizaţionale superioare pe termen lung. a simbolurilor. efortului şi a entuziasmului personalului.

ce rezultate se pot obţine şi cu ce eforturi. Un plan necorespunzător. analizarea caracteristicilor mediului extern şi stabilirea oportunităţilor care trebuie exploatate. ce soluţie va adopta. Situaţia optimă este aceea în care o strategie elevată este urmată de o implementare şi de o execuţie ireproşabile. are un rezultat caracterizat prin slabe performanţe. Analiza strategică este desfăşurată în următoarele etape: determinarea viziunii firmei. Strategia defineşte obiectivele de dezvoltare. Implementarea şi execuţia strategiei reprezintă punerea sa în aplicare şi determinarea tuturor persoanelor implicate în realizarea sa. Indiferent de orientarea strategiei. analiza internă a societăţii şi fundamentarea strategiei organizaţiei. rareori conduce la rezultate bune. reprezintă. întărirea parteneriatului intern necesar coordonării acţiunilor de implementare a strategiei şi perfecţionarea continuă a modului de execuţie al acesteia. adoptarea oricărei decizii impune realizarea în prealabil a unei analize minuţioase a mediului extern societăţii. deoarece toate deciziile strategice sunt susceptibile de o modificare în viitor. aceasta înseamnă: elaborarea unor programe şi bugete care să sprijine execuţia strategiei. managerul poate decide. Prin intermediul instrumentelor de asistare a deciziei oferite de birotică. precum şi schimbările survenite constituie principalele elemente care impun luarea unor decizii de ajustare a strategiei. de menţinere sau chiar de reducere a dimensiunii organizaţiei. în esenţă. o sarcină administrativă. Variaţia performanţelor financiare ale organizaţiei. dezvoltarea unui sistem informaţional care să permită urmărirea şi controlul proceselor necesare implementării strategiei. studierea şi analizarea mediului concurenţial. în timp real. O altă problemă abordată de manager este reprezentată de analiza strategică ce are în vedere evaluarea resurselor interne ale firmei. Execuţia fiecărei părţi din planul strategic care revine unui salariat. Pentru manager. corelarea motivaţiilor şi a recompenselor cu gradul de îndeplinire a rezultatelor urmărite. Modelul procesului de management strategic se impune a fi realizat pentru evaluarea situaţiei de fapt şi adoptarea unei decizii în vederea continuării acţiunilor începute sau ajustării acestora. analiza mediului extern. executat ireproşabil. 14 .este executat în mod corespunzător.

Având în vedere forma concretă pe care o poate lua informaţia în momentul stocării pe un suport tehnic. aşa cum sunt ele percepute de dispozitivele tehnice de înregistrare. evenimentele previzibile. precum şi gradul de prelucrare a acesteia. Pentru analiza internă se utilizează auditul financiar. Analiza internă a organizaţiei. ci şi pe cele care nu prezintă avantaje pentru aceasta. În cazul în care firma acţionează pe mai multe pieţe. alegem forma informaţiei. sau să o restrângă. sunete şi imagini în mişcare. segmente de piaţă. Clasificarea informaţiei Din multitudinea de criterii posibile pentru clasificarea informaţiei. prin implicarea funcţiei birotice de prelucrare şi comandă-control. managerul poate adopta soluţii pentru dezvoltarea anumitor unităţi. incluzând organizaţiile care intenţionează să pătrundă pe piaţă şi producătorii de produse substitute. precum şi condiţiile care prezintă un interes deosebit asupra activităţii. imagini fixe. suportul pe care se află stocată. cu mai multe unităţi de afaceri. conţinutul. conceptualizând imaginea a ceea ce doresc managerii să devină organizaţia. fără a fi necesară o 15 . Mediul extern este infinit şi de aceea managerul va analiza doar informaţiile clare. să o menţină la acelaşi nivel. Fundamentarea strategiei permite managerului să adopte soluţii de dezvoltare a activităţii firmei. permite realizarea memorării-regăsirii informaţiilor înmagazinate anterior. permite managerului să cunoască punctele forte.Viziunea firmei se realizează pe termen lung şi foarte lung. În această etapă. cheie. O analiză obiectivă va reliefa nu numai aspectele pentru organizaţie. dar şi cele slabe ale firmei. prin instrumentele sale specifice. Forma analogică a informaţiei presupune reprezentarea fenomenelor fizice. birotica. aceasta se poate afla sub formă analogică şi digitală. Studiul mediului concurenţial demarează prin stabilirea firmelor concurente.2. care permite analizarea exhaustivă a aspectelor pozitive şi negative specifice fiecărei funcţii majore. 1. menţinerea la nivelul actual sau lichidarea celorlalte. elemente care influenţează puterea competitivă a organizaţiei.

o cuantificare a fenomenului care face obiectul reprezentării. fraze şi cuvinte. ♦ Sub formă de secvenţe audio generate de vocea umană. cu ajutorul unor dispozitive specializate de conversie din analogic şi digital. ♦ Sub formă de documente grafice (imagini fixe). ♦ Sub formă de texte. cum ar fi: 1. prin folosirea tastaturii sau a altor dispozitive de introducere manuală sau umană (masă de desen. Pe suportul tehnic. Din punct de vedere al suportului informaţiei. paragrafe. ♦ Sub formă de secvenţe video de natură animată sau film. 16 .. fără o conversie prealabilă a ei. caseta magnetică. Informaţia aflată pe suporturi tehnice. pagini de texte. informaţia se prezintă ca o succesiune de valori binare (0 şi 1). înainte de transmitere sau memorare pe suporturile tehnice de date. se transmite şi se memorează direct în momentul perceperii acesteia. fenomene din realitate sau sintetizatoare electronice. cum sunt discurile optice de mare capacitate a căror informaţie digitalizată este citită optic cu dispozitive laser. Forma digitală se obţine pornind de la fenomenul real sau de la forma analogică a acestuia. acestea putând fi folosite independent sau introduse în configuraţia unui sistem informatic de birou. ordonate după un sistem de reguli (cod). Informaţia introdusă în sistemele de calcul. se pot identifica următoarele clase: ♦ Sub formă de date numerice. discul magnetic. banda magnetică. care sunt organizate în documente. Din punct de vedere al conţinutului informaţiei.conversie sau codificare a acestora. percepute de dispozitive specializate de tipul camerei de luat vederi sau generate de programe de grafică bi sau tridimensională. clasificate. de voce şi acustice. ♦ Suporturi cu lectură optică a informaţiei. în: ♦ Suporturi magnetice. ca. care sunt percepute prin afişarea pe monitorul calculatorului. de exemplu. prin scrierea lor la imprimantă sau la dispozitivul de realizat desene (plotter). discul flexibil etc. distingem o gamă largă de suporturi fizice. o evaluare cantitativă. Pentru procesarea informaţiei analogice este necesară conversia ei în formă digitală. în ambele cazuri având loc o codificare numerică. alfabetice sau alfanumerice. voce). la rândul lor.

Acest tip de suport este destinat lecturii numai după operaţia de mărire a imaginii înregistrate. Lotus 1-2-3) sau folosind 17 . având un pronunţat caracter informativ. 1. peliculă film. De obicei. complex şi decizional. primare (de bază) – sunt acele informaţii care anterior nu au suferit un proces de prelucrare informaţională. intermediare – sunt acele informaţii care se află în diferite faze de prelucrare informaţională. celită. datele se organizează în colecţii sub formă de fişiere prelucrabile. managerilor. Informaţia aflată pe suporturi grafice. În funcţie de gradul de prelucrare. Acest tip de informaţii se adresează.3. ♦ suporturi transparente realizate din peliculă fotografică. care diferă în funcţie de limbajul de programare utilizat. finale – sunt acele informaţii care au parcurs întregul şir de prelucrări informaţionale prevăzute. microfilm. În raport cu natura sa specifică. informaţiile se împart în: 1. informaţia se prelucrează diferit. având un caracter sintetic. prin următoarele forme de procesare: Procesarea datelor permite tratarea informaţiei numerice după reguli matematice şi logice. cu ajutorul unor programe de firmă denumite interpretoare sau compilatoare. Datele organizate în foi de calcul se prelucrează utilizând pachete soft specializate în procesoare de tabele (Excel. Quatro. Paradox. fiind răspândite la nivelul personalului funcţional şi al şefilor de compartimente.Informaţia memorată pe suporturile tehnice este înregistrată şi poate fi citită numai cu ajutorul unor dispozitive tehnice de citire/scriere. Visual Basic. Procese informaţionale Existenţa unei largi game de prelucrări electronice a informaţiei a generat o tipologie a acestor procese informaţionale. cum sunt documentele clasice. 2. 3. care pot fi: ♦ suporturi opace. de regulă. Access. documente obţinute la imprimantă sau realizate cu ajutorul mesei de desen de tip plotter. Acest gen de informaţii sunt cele mai răspândite la nivelul executanţilor. Datele organizate în baze de date sunt exploatate cu ajutorul unor pachete de programe denumite sisteme de gestiune a bazelor de date (SGBD). din care enumerăm FoxPro. 2.

Rezultatul acestor operaţii constă într-un document de tip text care poate fi consultat prin afişarea pe ecran. Documentele procesate în acest fel se memorează pe suporturi tehnice de date. Word sau cu componente pentru tratare de text. cum este sistemul SoundBlaster. Procesarea textelor se realizează cu programe specializate. WordPerfect. fraze şi cuvinte este supus unor operaţii pentru determinarea formei caracterelor şi a mărimii acestora. Se realizează astfel o interfaţă acustică a sistemului informatic cu sistemele audio analogice (casetofon. consultate la terminal. Procedarea informaţiei vizuale se realizează cu programe specializate pentru procesarea documentelor (Ventura. lexical şi ortografic al textului analizat. aparţinând unor sisteme de programe Procesarea documentelor grafice reprezintă un mod de utilizare eficientă a tehnicilor informatice şi electronice pentru receptarea. compact disc etc. imprimat pe hârtie sau microfilm. Procesarea textelor reprezintă un ansamblu de operaţii specifice lucrului cu textele. forma şi mărimea paginii.) până la sunete obţinute prin sinteză electronică. Textul structurat în pagini. OpenAccess. convorbiri telefonice etc. memorarea şi prelucrarea grafică a imaginilor introduse anterior în documente. Works. interfon). Excel. Informaţia vizuală dinamică se realizează prin 18 . CorelDraw) sau de către funcţii specializate ale procesoarelor de texte sau tabele (Word. Procesarea de imagini constituie una din realizările moderne ale electronicii şi informaticii.funcţiile de procesare a tabelelor din sistemele Works. comunicate la distanţă. Procesarea textelor presupune şi operaţii lingvistice. modul de aşezare a textului în pagină. Procesarea sunetelor se referă la forme variate care merg de la vocea umană (mesaje. magnetofon. sunete naturale sau muzicale. controlul gramatical. care poate funcţiona cuplat la orice calculator personal. precum şi cu dispozitivele de comunicaţie acustică (telefon. Acest tip de informaţie este perceput analogic şi convertit ulterior în formă digitală. paragrafe. sau introduse într-un nou proces de prelucrare grafică. WordPerfect. cum sunt: despărţirea în silabe. FrameWork. imprimate pe hârtie sau microfilm. Prelucrarea acestor informaţii se face cu ajutorul unor echipamente şi programe specializate în tratarea informaţiei sonore. Lotus 1-2-30. care au o anumită organizare pentru a putea fi uşor regăsite.). cum sunt procesoarele de texte: WordStar. PageMaker.

constă în obligativitatea cunoaşterii limbii engleze. elemente care asigură procesări complete şi rapide ale informaţiilor utilizatorului. Realizarea prelucrării este executată cu ajutorul sistemelor electronice de calcul din ce în ce mai performante şi bineînţeles din ce în ce mai costisitoare. Informaţia video este obţinută cu tehnica de filmat (cameră de filmat alb-negru sau color). Procesarea documentelor grafice. cu ajutorul unor dispozitive fizice şi logice. Autorii în dorinţa ca această lucrare să fie utilă persoanelor care folosesc pachete localizate în România. imagini transmise prin sistemele de comunicaţie video de natură profesională realizate pe calculator. a imaginilor şi a textelor constituie principalul obiect de activitate al biroticii. îmbunătăţindu-se odată cu apariţia pachetului Office’2000. Această problemă a fost rezolvată prin localizarea pachetului de programe Office. respectiv apariţia şi existenţa software-ului care foloseşte limba română.afişarea şi perceperea unui număr de imagini succesive pe unitatea de timp (minim 25 de imagini pe secundă). Localizarea este parţială în cazul Office’98. Compania Microsoft a realizat pachetul de programe Office care prin structură răspunde cerinţelor utilizatorului legate de procesarea datelor organizate în foi de calcul cu ajutorul componente Excel. a imaginilor prin Photo Editor şi crearea unor prezentări profesionale asistaţi de PowerPoint. Pe lângă componenta hardware. fără de care calculatorul nu funcţionează şi din pachete de programe suplimentare instalate de utilizator. generând factorului uman senzaţia vizuală de mişcare. utilizatorul trebuie să aibă în vedere şi software-ul. Una din problemele majore a utilizatorilor români. ridicată de corecta şi deplina folosire a acestui pachet de programe. după cum imaginea este însoţită de sunete sau voce umană. Trebuie să ne reamintim că software-ul este compus din sistemul de operare. a textelor şi a documentelor grafice prin intermediul programului Word. 19 . au realizat şi prezentat la finele expunerii un Glosar de termeni. În mod curent. În evoluţie structura şi performanţele setului de programe Office a cunoscut modificări majore care s-au reflectat la nivelul utilizatorului printr-o ofertă din ce în ce mai „tentantă”. a sunetelor. prelucrarea informaţiei vizuale este însoţită şi de prelucrarea informaţiei sonore.

pornind de la codul unic Product Key. Confirmation ID. În cazul în care utilizatorul realizează un up-grade minor hardware.În primăvara anului 2001. Funcţia de introducere a informaţiei în sistem se realizează prin: 20 . după a 50-a lansare a unei aplicaţii incluse în pachetul de programe neactivat. ♦ funcţia de ieşire a informaţiei din sistem. sau direct pe web la adresa indicată în ecranul de activare. 1. respectiv nu se mai pot crea noi documente. o tehnologie de protecţie a drepturilor de proprietate intelectuală incorporată în produsele Microsoft din generaţia XP care previne. salva etc. Procedura de activare durează în medie 2-4 minute. Microsoft a aplicat produselor sale program tehnologia anti-criminalitate Product Activation. Activarea se realizează pe baza unui Installation ID care este generat automat. se declanşează un proces de reducere a funcţiilor. ♦ funcţia de prelucrare a informaţiei. Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou Indiferent de conţinutul concret al activităţii.4. la nivel de utilizator. tehnologia va recunoaşte că este vorba despre un up-grade de sistem şi nu-i va solicita reactivarea produsului Microsoft. O dată ce Installation ID ajunge în server-ele Microsoft. utilizatorul primeşte un cod de confirmare. copierea neautorizată a produselor program distribuite. În cazul Office’XP. pe un singur sistem de calcul. ♦ funcţia de memorare şi regăsire a informaţiei. un sistem informatic de birou îndeplineşte următoarele funcţii generale: ♦ funcţia de introducere a informaţiei în sistem. Această tehnologie a fost testată timp de doi ani în şapte ţări pilot. validarea este refuzată. deoarece în situaţia în care Installation ID-ul expediat către baza de date Microsoft figurează că a mai fost folosit anterior. pentru început în pachetul de programe Office’XP şi care ulterior va fi prezentă şi în sistemul de operare Windows XP. Un dezavantaj major este reprezentat de faptul că respectivul produs nu poate fi instalat decât individual. Din acest moment nu i se va mai solicita activarea produsului. cu care îşi activează produsul. Pentru activarea acestor produse program utilizatorul are două posibilităţi: prin contactarea telefonică a Microsoft Infocenter. ♦ funcţia de comandă-control a sistemului.

Funcţia de prelucrare se referă la următoarele operaţii şi procese: ♦ Conversia informaţiei din formă analogică în digitală. Informaţia se poate păstra în memoria internă. modificarea valorilor existente. • Prelucrarea informaţiei provenite din reţeaua locală de date. ♦ Actualizarea bazei informaţionale.Preluarea informaţiei provenite din reţelele de comunicaţii naţionale sau internaţionale. capacitatea de stocare a informaţiei şi viteza de acces la date constituind criterii fundamentale de apreciere a performanţelor unui sistem informatic de birou. fără a fi memorată sau prelucrată de sistem. publice sau private. pentru datele în curs de prelucrare. ♦ Copierea informaţiei pe acelaşi tip de suport. Informaţia introdusă în sistem se prelucrează imediat. încărcarea bazelor de date. ♦ Transferul informaţiei de pe un tip de suport (magnetic. pentru informaţii care sunt consultate foarte rar. înregistrarea sau transferul de informaţie audio şi vizuală. ♦ Crearea şi încărcarea bazei informaţionale a sistemului birotic presupun un set de proceduri. prin eliminarea informaţiilor inutile. pentru memorarea şi procesarea ei cu mijloace informatice. în timp real. Există posibilitatea ca informaţia să fie transferată la ieşire. sau se memorează pentru prelucrări ulterioare. imaginii şi sunetului. Funcţia de memorare şi regăsire a informaţiei are un rol important în funcţionarea unui sistem birotic. prin care se generează structura şi modul de organizare a informaţiei pe suportul tehnic. optic) pe altul se numeşte conversie de suport. introducerea de informaţii noi. precum şi operaţia de conversie din digital în analogic. în memoria externă datele care se consultă periodic şi în arhiva electronică. denumită operaţie de reproducere a informaţiei şi a documentelor. pentru redarea. în raport cu durata şi volumul informaţiei memorate. • Introducerea manuală a datelor şi textelor sau înregistrarea cu echipament adecvat a convorbirilor. pentru a o face compatibilă cu echipamentele de tip analogic. 21 • .

♦ Consultarea în timp real a informaţiei se realizează prin intermediul unor programe care permit căutarea. imprimantă. a tuturor funcţiilor sale. combinaţii ale acestora.♦ Tratarea informaţiei care constă în efectuarea de operaţii care privesc fie forma documentelor şi a imaginilor. Funcţia de ieşire a informaţiei din sistem trebuie să satisfacă anumite cerinţe. Funcţia de comandă-control a sistemului birotic este reprezentată de totalitatea atributelor necesare pentru dirijarea şi reglarea funcţionării întregului sistem. 1. echipament de comunicaţie în reţea etc. selectarea şi transmiterea informaţiei solicitate la un dispozitiv periferic de ieşire (monitor. fie conţinutul lor. texte. instituţii de stat. ♦ Destinatarul şi mijlocul de comunicare adecvat. dezideratul major al dezvoltării economice îl constituie oprirea procesului de adâncire a decalajelor care despart România 22 . către memoria externă şi arhiva electronică a sistemului birotic. comunicare care poate fi în interiorul sistemului. ♦ Punerea în formă a informaţiei solicitate la ieşire constă în prelucrarea datelor pentru obţinerea de rapoarte şi situaţii complexe. după cum ar fi: ♦ Natura informaţiei transferate la ieşire: date. în vederea imprimării lor. pe care urmează să fie transferată informaţia la ieşire. afişării la terminal sau a comunicării locale. acţionari. baza de programe şi baza informaţională. în afara sistemului către parteneri de afaceri. Impactul tehnicii de calcul şi a telecomunicaţiilor asupra strategiei firmei În etapa actuală. ♦ Forma digitală sau analogică a informaţiei transmise. corespunzător mai multor aspecte.). prin intermediul reţelelor de date. controlul proceselor de intrare. ♦ Conţinutul efectiv al informaţiilor solicitate la ieşire. memorie internă. care vor fi transferate la dispozitivele de ieşire. ♦ Natura suportului tehnic sau grafic. ori la distanţă. prelucrarea şi ieşirea informaţiei în funcţie de natura ei. Alocarea optimă a resurselor sistemului se referă la echipament. secvenţe sonore sau vizuale.5. public.

O companie de mărime mijlocie sau o universitate ar fi putut avea unul sau două calculatoare. vor fi produse pe scară largă în milioane de exemplare părea desprinsă dintr-un scenariu ştiinţifico-fantastic. Deşi industria de calculatoare este tânără în comparaţie cu alte industrii (de exemplu. construcţia de automobile şi transportul aerian). iar educaţia este într-o permanentă creştere. „noi aplicaţii” şi apariţia (formarea) de noi oameni în domeniul economic. Ca atare. consumatorul final. Totodată se constată o reducere substanţială a şomajului. 23 . după dorinţă în sistemul la comanda clientului. în timp ce instituţiile mari aveau cel mult câteva zeci. Preţul plătit pentru produsul comandat va fi cu 10 – 20% mai mic decât într-un magazin obişnuit. neavând importanţă locul unde este situat magazinul de unde se cumpără. Astfel. canalele tradiţionale de distribuţie sunt pe cale de a fi desfiinţate.de ţările dezvoltate sau chiar faţă de unele economii mediu dezvoltate. De aceea. mai mici decât un timbru poştal. Utilizând sistemul Internet se poate comanda un produs personalizat. se pune cu acuitate întrebarea: care sunt resursele care în ultimele decenii au avut o influenţă benefică în procesul creşterii economice şi ameliorării condiţiilor de viaţă ale oamenilor? Aceste resurse se regăsesc în schimbarea strategiei firmei în economia de piaţă funcţională. Telecomunicaţiile sunt definite ca fiind o comunicare la distanţă. domeniul calculatoarelor a cunoscut un progres spectaculos într-un timp scurt. de obicei în interiorul unei singure încăperi. Avansul rapid al transformărilor spre noi parametrii ai tehnologiilor. firma sau persoana privată. considerăm că sunt necesare explicaţii referitoare la tehnologiile informaţiei şi de comunicaţii care stau la baza acestor noi resurse de dezvoltare şi creştere economică. Noile tehnologii informaţionale constituie elementele majore ale unei forţe de schimbare în infrastructura economiei. În primele decenii de existenţă sistemele de calcul erau foarte centralizate. multiplicarea funcţiunilor unei tehnologii şi scăderea costurilor determină ca „telecomunicaţiile” să devină atractive pentru economie. Tot mai multe firme îşi vând produsele şi serviciile pe Internet. se aprovizionează prin Internet în sistem „piaţă virtuală”. Ideea că în mai puţin de 20 de ani calculatoare la fel de puternice. În ultimii 25 de ani se constă o adevărată „explozie de noi idei”.

video şi date de semnal. Cererea unui cadru legal şi instituţional adecvat tehnologiilor informaţionale (TI) oferă guvernelor şi agenţilor economici posibilitatea de a-şi exercita influenţa asupra naturii şi dezvoltării comerţului electronic. pe plan naţional şi transnaţional. Sfera de cuprindere şi efectele tehnologice informaţionale Creşterea în ritm deosebit de rapid a procesului de formare a reţelelor electronice de date. Mediul de transmisie se caracterizează prin: undele radio. mai ales pe seama economiei de timp şi a realizării unei mai bune concordanţe dintre cerere şi oferta de bunuri şi servicii. Procedeul are direcţia caracterizată prin expresia „de la un punct la multipuncte (point-to-multi-point). respectiv a semnalului transmis poate fi: admis. În situaţia de mai sus este posibilă realizarea în timp real a interacţiunii între indivizi aflaţi în două sau mai multe puncte diferite de poziţia emiţătorului. Aceasta poate fi: • Simplex (one-way). Tipul informaţiei. în direcţia reducerii costurilor tranzacţionale şi a creşterii eficienţei economice. Semnalele pot fi transmise pe unde electromagnetice către receptor sau prin sateliţi.Un sistem de telecomunicaţii se referă la mediul de transmisie. tipul informaţiei transmise şi direcţia fluxului de comunicare. impulsuri electronice vehiculate în liniile de transmisii şi prin semnale fotonice în fibrele optice. chiar 24 . Acest tip de comunicare (interactivă) se adresează direct de regulă unei audienţe specifice sub formula „de la punct la punct” (point-to-point). în mod obişnuit emisiile simplex (unidirecţionale de la emiţător la receptor) sunt denumite comunicaţii topdown. 1. Punctul central de emisie este legat cu alte numeroase puncte într-o reţea în care procedura bottom-up de conexiuni este completată cu aşa-numita „comunicare laterală”. • Duplex (two-way). îndeosebi dezvoltarea Internet-ului ca „reţea de reţele” (network of networks) au condus la extinderea volumului şi structurii de servicii electronice. Emisiunile obişnuite de televiziune constituie un exemplu sugestiv de conumicare simplex (oneway).6. deschizându-se noi oportunităţi pentru comerţul şi diviziunea internaţională a muncii. Direcţia fluxului de comunicare (direction flow) are importanţă primordială în economie.

care presupun oferta de informaţii prin cataloage şi comenzi. telemedicină). Internet-ul s-a dezvoltat iniţial în SUA. Internet-ul reprezintă un potenţial semnificativ pentru serviciile oferite de către bănci (activităţi bancare electronice. impozitarea. contabili. agenţii de intermediere şi alte servicii similare. Programele pe calculator se pot schimba în forma digitalizată via Internet. 25 . Aceasta va crea. în contextul comerţului cu bunuri şi servicii. programe de software. protecţia şi securitatea datelor etc. un potenţial substanţial pentru afaceri comandate prin poşta electronică. Spre deosebire de canalele tradiţionale de comunicaţii. naţional. scrisori. adaptabilitate şi inovaţie în deplin consens cu frontul nelimitat al creativităţii umane şi nevoia de a soluţiona probleme la niveluri individuale. faţă de toate celelalte reţele de servicii oferite de proprietari distincţi. prin Internet se realizează o interacţiune directă sui generis între vânzător şi cumpărător. laboratoarele de cercetare şi instituţiile academice. Internet-ul s-a transformat rapid într-un mijloc global pentru telecomunicaţii şi schimb de informaţii în spaţiu. numerar electronic) şi societăţile de asigurare pentru servicii de consultanţă (auditori. economia de timp şi alte cheltuieli materiale fiind considerabil mai mare. ca o reţea de calculatoare între birourile guvernamentale. combinarea optimă a factorilor de producţie. necesitând infrastructuri (hard şi software) şi calificări profesionale tot mai performante şi superioare şi reprezentând totodată o adevărată „revoluţie” în schimbul mondial de bunuri şi servicii. ca şi pentru tranzacţiile cu instituţiile publice. desigur. De la crearea în 1993 a World Wide Web (WWW). consultanţi de management. în anii 60. contribuind la creşterea gradului de diversificare a ofertei şi rafinarea exigenţelor cererii. ceea ce le conferă un grad ridicat de flexibilitate. regional şi internaţional. la nivel zonal. rezidă tocmai în caracterul său de nonproprietate. Reţelele electronice schimbă modalităţile folosite în transmiterea informaţiei. comerţul cu obligaţiuni. Prin caracterul său.dacă o serie de probleme rămân insuficient sau deloc soluţionate (siguranţa juridică. sectoriale şi globale. Internet-ul este un bun public. Un avantaj competitiv decisiv al Internet-ului. telefon sau fax.). deoarece nu există un proprietar care să ceară licenţe sau să impună taxe pentru utilizarea sa.

”. ţinând seama de ponderile valorii adăugate nominale ale acestora. elaborarea de previziuni şi modelarea riscului. Teoria comerţului internaţional bazată pe scheme şi jocuri strategice cu sumă nulă şi pozitivă va dobândi noi sfere de cercetare. ceea ce. indicele creşterii reale a valorii adăugate brute este indicele outputului.7. „supranaţională” şi „internaţională” a muncii. Intranet şi Internet 26 . Vor fi create noi posibilităţi pentru diviziunea „intranaţională. se vor extinde şi intensitatea concurenţei va creşte. pieţele. (de exemplu. productivitatea totală a factorilor măsoară nivelul tehnologic al dezvoltării unei economii care nu poate fi atribuit unor factori de producţie individuali.5 puncte procentuale. concomitent cu schimbarea raporturilor dintre factorii de creştere şi a structurilor de producţie. comerţul electronic constituie o inovare a cărei importanţă economică are efecte complexe pe termen lung. va promova dezvoltarea de noi produse şi servicii. încă insuficient cercetate. va conduce la o rată mai înaltă a creşterii productivităţii macroeconomice totale a factorilor de producţie. la rândul său. 1. Folosirea tehnologiilor informaţionale. În forma sa cea mai frecvent uzitată. într-un ritm mediu anual de peste 0.În opinia specialiştilor. deschise cel puţin din punct de vedere informaţional. Noi fronturi pentru cercetarea ştiinţifică din domeniul economiei vor fi deschise mai ales pentru disciplinele care analizează impactul progresului tehnologic. în paralel cu deschiderea de noi oportunităţi de cooperare. în general. potrivit unui studiu al OECD. După cum se ştie. analizele de piaţă) vor fi reduse simţitor. inclusiv în ceea ce priveşte relaţiile economico-financiare şi comerciale dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare. pe care se bazează şi studiul OECD. pe termen lung. Prin vocaţia sa globală. Acest indicator este definit ca o relaţie între indicii output-urilor şi inputurilor. iar cel al inputurilor este reprezentat de suma cheltuielilor cu munca şi capitalul. comerţul internaţional va oferi şanse sporite ţărilor slab dezvoltate de a accede mai rapid pe pieţele internaţionale. va conduce la o creştere substanţială a productivităţii muncii. Eforturile şi costurile de identificare a partenerilor şi de informare.

Conceptul Intranet Pentru conceptul de Intranet sunt mai multe definiţii: • tehnologia Intranet utilizată într-o organizaţie pentru a facilita comunicarea şi accesul la informaţii. • un mecanism integrat pentru utilizatori. Intranet-ul permite comunicarea între utilizatori şi departamente printr-o interfaţă comună tuturor platformelor şi anume browserul. a tehnologiilor Internet şi a lucrului în cooperare. Soluţia schimbului de documente în format electronic pare să fie singura soluţie de a ieşi din impas. ar îngreuna rezolvarea problemelor din cadrul marilor companii.1. firma poate rămâne cu personal minim care să prelucreze aceste informaţii. procese şi informaţii din cadrul unei întreprinderi. • corporaţia „reţeaua informaţiei”.7. Componentele sale sunt următoarele: 27 . altfel. aproximativ 2/3 din totalul companiilor americane deţin un Intranet şi. Actualmente. 1. Utilizatorii de obicei sunt grupaţi în trei categorii: cei care introduc şi prelucrează informaţiile (authors). O dată ce documentele sunt într-un format accesibil prin Web. Necesitatea Intranet-ului rezidă din volumul imens al datelor şi informaţiilor care. într-un timp relativ scurt va fi extins şi utilizat peste tot. sistem care este conceput pe baza unei reţele de calculatoare. Intranet-ul asigură calea cea mai sigură şi mai rapidă de utilizat pentru comunicarea inter-departamentală deoarece accesul la orice tip de informaţie se realizează printr-o interfaţă comună oricăror platforme soft şi hard şi anume browser-ul. Intranet-ul poate fi considerat ca un sistem sigur de diseminare a informaţiei în cadrul unei firme. Dimensiunea Intranet-ului variază de la o firmă la alta în funcţie de numărul de utilizatori. de politica de proiectare şi implementare peste vechile sisteme. cei care utilizează informaţia (users) şi furnizorii de informaţii (providers). de orientările firmei.Tehnologiile informatice şi de comunicaţii au impus în limbajul tehnic şi economic o multitudine de termeni dintre care Intranet-ul şi Internet-ul caracterizează însăşi esenţa revoluţiei informatice.

10. • suitele de protocoale care asigură comunicarea între entităţile reţelei. 4. 2. 28 − . 6. Afişarea cataloagelor cu furnizorii şi produsele aprobate la un moment dat. Crearea de formulare bazate pe web pentru colectarea foilor de pontaj ale angajaţilor. Sunt cel puţin 50 de activităţi de interes într-o reţea de tip Intranet. − aplicaţii pentru implementarea serviciilor Intranet. 9. pregătire. Crearea unor sisteme centralizate pentru urmărirea cererilor de cumpărare. serviciile Intranet se pot grupa pe activităţi fundamentate în cadrul fiecărei companii şi anume: marketing şi vânzări. educare. Plasarea on-line a manualelor pentru resurse umane şi de personal. • echipamente de interconectare ale subreţelelor. Mac sau Unix) şi posibilitatea accesului angajaţilor la toate datele de la aceeaşi staţie de lucru. Deşi sunt de o mare varietate. − Intranet-ul se individualizează prin serviciile oferite. 3.o reţea de calculatoare care conţine: • mediul fizic de comunicare între diversele sisteme de calcul ale firmei. universale pentru toate bazele de date ale firmei pe mai multe platforme (Windows NT. iar simpla lor enumerare justifică complexitatea unui asemenea tip de reţea. − programele care implementează serviciile de bază Internet. resurse umane. Circuitul ştirilor companiei. dintre care enumerăm câteva mai importante: 1. planificare şi organizare. securitate. Crearea unor sisteme centralizate de urmărire şi raportare a vânzărilor. Crearea unor depozite pentru formularele companiei şi sisteme de distribuţie. Crearea unor interfeţe standard. − aplicaţii destinate lucrului în cooperare. Crearea unor bănci şi sisteme de afişare pentru slujbele şi serviciile interne. 5. 8. 7. Crearea unor calendare cu evenimentele companiei.

sunt indispensabile suitele de programe de conversie. reducându-se costurile producerii. De asemenea.1. departamente sau la nivelul întregii companii prin punerea informaţiilor în pagini Web. produsele cu cele mai mari vânzări. unui grup de oameni distribuit din punct de vedere geografic. Aceste tipuri de aplicaţii Intranet îmbunătăţesc comunicarea şi productivitatea în toate zonele unei întreprinderi. cât şi pentru text. Aplicaţiile Intranet-ului în economie Companii din diverse ramuri ale economiei. fiind convinse de avantajele Intranetului. 1. Această categorie include grupul de ştiri care facilitează schimburile directe de informaţii între membrii. actualizate. listării şi distribuirii informaţiilor firmei. 1. atât pentru elementele de grafică. un Intranet poate oferi un acces imediat la informaţii cum sunt: descrierea produselor. Informaţia corectă dată la momentul potrivit. şi-au implementat un astfel de sistem şi au obţinut importante economii la costurile operaţiilor şi la îmbunătăţirea productivităţii personalului.7. dezvoltarea produselor. informaţii competitive obţinute din 29 .2. reducând volumul documentelor scrise pe hârtie. Aplicaţii pentru departamentul vânzări şi marketing O schimbare de esenţă a vânzărilor şi a departamentelor de vânzări şi marketing o constituie distribuirea informaţiilor de referinţă. Aplicaţiile Intranet se încadrează în una din următoarele categorii: − comunicarea se desfăşoară pe principiul unul către mai mulţi. Marile companii folosesc Intranet-ul pentru a rezolva comunicarea în departamente cu vânzări şi marketing. − colaborarea reprezintă interacţiuni de la mai mulţi către mai mulţi. etc.7. informaţiile fiind astfel făcute disponibile într-o „bază de cunoştinţe a companiei”.Se remarcă în asigurarea acestor servicii rolul bazelor de date prin care se asigură informaţiile necesare implementării. grafice care reprezintă preţurile. În acest sens. între echipe.2. înseamnă de cele mai multe ori reuşita unei vânzări. Astfel se recuperează cheltuielile.

adică punctele slabe ale concurenţei. şi-a constituit un Intranet destinat activităţii de marketing. liste cu analiza câştiguri-pierderi. utilizează formularele Netscape pentru comunicarea cu centrele.2. are legături către site-urile Internet şi accesează şi distribuie un grup de Ştiri zilnice despre industrie. − reacţii şi discuţii asupra unor programe diverse de marketing. compania Cadence Design Systems. în trei luni. − discuţii despre probleme care pot ajuta reprezentanţii cu vânzările să schimbe informaţii despre un anumit segment de piaţă. Aceasta se axează pe managementul proiectului. contra-argumente şi ultimele tactici ale competitorilor pe care le-a semnalat personalul de vânzări pe teren.2. materiale pentru training online. De exemplu. prezentări ale vânzărilor. Aplicaţiile de tip tranzacţii din cadrul unui client Web browser. Aplicaţii ale sectorului dezvoltarea produsului Echipele ce activează în cadrul dezvoltării produselor au nevoie de informaţii la zi pentru a-şi desfăşura activitatea în mod eficient.paginile www ale companiei. 1. iar membrii echipelor actualizează programul proiectului şi oferă informaţii despre progresul dezvoltării sau reacţiile clienţilor. care conţine o bază de date dinamică privind vânzările. soluţii de lucru şi sugestii pentru îmbunătăţiri. pune la dispoziţie un depozit cu instrumente de vânzări şi materiale de referinţă într-o varietate de formaturi ale documentelor. 30 . permite folosirea conturilor pentru a distribui informaţiile în mod cert. Personalul care se ocupă de vânzări poate utiliza aplicaţiile pentru a formula cereri către furnizori.7. calendareprogram pentru documentarea privind activităţile de marketing şi previziunile vânzărilor. pentru a verifica starea unei cereri şi pentru a completa documentele asociate unei vânzări. Sistemul evidenţiază pas cu pas ciclul de vânzări în legătură cu resursele privind vânzările. Grupurile de Ştiri au ca obiective: − probleme legate de contractele profitabile. care se asociază cu o bază de date de un standard industrial ajută departamentele de marketing să întreţină şi să acceseze o bază de date care cuprinde clienţiicheie şi referinţe.

răspunsul clienţilor în cazul vânzărilor.4. 31 .În acest sector aplicaţiile Intranet-ului pot include: descrierea produselor. Aplicaţiile Intranet în acest domeniu. să aibă informaţii pertinente în legătură cu schimbările majore referitoare la ofertele speciale.2. lista membrilor echipei şi responsabilităţi. Aplicaţiile de colaborare facilitează discuţiile şi schimburile de idei ca de exemplu: expertiza pe probleme legate de elaborarea produsului. Acest gen de aplicaţii intranet dau posibilitatea membrilor echipei să distribuie rapoarte asupra problemelor care să ajute echipei să poată răspunde la întrebările clienţilor. permit membrilor echipei a se loga şi căuta rezultatele testelor aplicate produselor. Prin implementarea unui Intranet pentru publicarea acestor informaţii. să facă training on-line pentru a răspunde cât mai competent clienţilor.7.3.7. caracteristicile produselor competitive. 1. departamentul de resurse umane scutesc personalul de a răspunde la întrebări de rutină şi de a face o muncă de rutină. forumuri pentru brainstorming şi pentru criticarea abordării propuse.2. folosite împreună cu o bază de date. Astfel de aplicaţii pot fi utilizate la obţinerea patentului unei cercetări recente şi a trimite formularele necesare cât şi informaţiile în mod direct către departamentul legal al firmei. 1. Aplicaţiile departamentului resurse umane Departamentul resurse umane trebuie să-şi ţină angajaţii într-o permanentă informare în legătură cu problemele de bază ale companiei şi detalii asupra stării de sănătate şi a stării sociale a personalului. Aplicaţii pentru departamentul de sprijin şi servicii acordate clienţilor Aplicaţiile pentru publicare şi pentru tranzacţii ajută departamentul de sprijin şi servicii acordate clienţilor să reflecte asupra reacţiilor clienţilor creând un sistem coordonat de sprijin. design-uri. marketingului şi a serviciilor cu clienţii. Grupurile de ştiri oferă un forum pentru discuţii ample despre problemele repetate ale clienţilor şi discuţii deschise despre ce soluţii au reuşit sau nu până în acel moment. să obţină informaţii actualizate despre stadiul comenzilor clienţilor. probleme ale clienţilor. planificări şi schimbări.

Pentru achiziţionare se pot folosi aplicaţii intranet. care oferă produsele care au acordul companiei.5. Aplicaţiile sigure pot face posibile: − înscrierea angajaţilor în diferite programe. Grupul de ştiri din cadrul departamentului resurse umane simplifică sarcina de a informa angajaţii despre schimbările survenite în politica companiei.7. − baze de date de căutare conţinând numere de telefon. departamentul de finanţe poate oferi informaţii managerilor prin introducerea datelor financiare ale companiei sau prin căutarea cu ajutorul formularelor. oferind angajaţilor acces imediat la informaţii personale. − opţiunea privind concediile. 32 . − fişe medicale. încasarea plăţilor şi achiziţionarea mărfurilor. să simplifice distribuţia electronică de software. Prin intermediul aplicaţiilor intranet. Aplicaţiile departamentului finanţe Monitorizarea indicatorilor financiari ajută o companie să stabilească clar obiectivele pentru managerii săi. Numeroase departamente ale companiei. − introducerea on-line a formularelor de schimbare a statutului angajaţilor de către manageri. cum sunt grupurile ce se ocupă cu documente legale. folosind în mod curent formulare pe hârtie. − raportul anual.Astfel de informaţii sunt: − informaţii despre beneficii şi angajări. − politicile companiei.2. − pagini personale şi departamentale. Aplicaţiile client-server elimină din birocraţia zilnică cu care departamentul de resurse umane lucrează. − sondarea angajaţilor. schimbări care-l afectează. − informaţii confidenţiale despre vânzări. creând un magazin virtual intern bazat pe Web. reuşind prin folosirea aceloraşi produse care stau la baza „magaziilor cibernetice” de pe internetul public. pot avea beneficiile aplicaţiilor de tranzacţie disponibile cu ajutorul Intranet-ului. 1.

7. folosind calculatorul. transmiterea de mesaje de. Este compus din reţele legate între ele. pentru că acestea ajung imediat. tot prin sistemul e-mail. la un capăt al conexiunii. Prin e-mail se realizează. Trimiterea de mesaje prin e-mail este mult mai convenabilă decât trimiterea lor prin poşta convenţională sau telefon. − Calculatorul gazdă sau server. în format electronic. în scopul transmiterii de mesaje. salvate pe disc sau trimise către altcineva. Una din principalele forme de comunicare pe internet este sistemul e-mail (poşta electronică).3. trebuie să existe un acord general privind procedurile Internet standardele pentru protocol. 1. Mesajele pot fi uşor tipărite. Pentru conducere. pot să găsească informaţii şi să folosească calculatorul altcuiva. utilizatorii putând să schimbe între ei mesaje. în principal. la o persoană la alta. Toţi utilizatorii de e-mail trebuie să ştie că 33 . pe măsură ce se obţin instrumente noi care reconfirmă influenţa accesului la informaţii în cadrul unei societăţi comerciale privite ca un întreg. creat în jurul lumii. se pot trimite fişiere de la orice calculator la oricare altul. astfel că informaţia circulă între ele. nu necesită ca destinatarul să fie prezent şi nici nu-l întrerupe pe acesta din ceea ce face la un moment dat. Conceptul Internet Internet-ul este un ansamblu de calculatoare conectate în reţea. Poate o schimbare şi mai profundă produsă de Intranet companiilor va fi cea culturală. îşi plătesc costurile proprii. la celălalt capăt al conexiunii. dar există mii de reţele individuale şi organizaţii care. O conexiune tipică de internet este compusă. − Reţelele de comunicaţie. Pentru ca reţelele şi calculatoarele să coopereze. dar şi şterge complet costurile asociate cu listarea hârtiei şi distribuţia. Mesajele sunt salvate şi păstrate până când destinatarul se hotărăşte să le citească. − Furnizorul de servicii pentru accesul la Internet. dacă dispune de parola corespunzătoare.Intranet-ul automatizează procesarea cererilor şi elimină pierderea rapoartelor pe hârtie. din 4 elemente: − Calculatorul clientului sau un echipament similar. nu cea tehnologică. De asemenea. Fiecare reţea cooperează cu alte reţele pentru dirijarea traficului Internet. care leagă împreună celelalte componente. nu există un management centralizat al Internetului. fiecare.

ambele comunicând în reţea prin protocoale standard. − la Intranet. o parte din datele procesate migrează de pe staţiile de lucru pe servere. utilizând aproximativ orice tip de calculator şi protocoale standard implementate în multe platforme hard şi soft. în mod transparent. utilizatorii au acces flexibil la date. iar Intranetul zona informaţiilor private.400-28. − Intranet-ul permite difuzarea şi partajarea. lucrul în echipă. iar la distanţă prin linii telefonice la viteza de 56 K sau 256 K. controlul aplicaţiilor şi al mediilor de operare se face mai mult prin servere decât prin staţiile de lucru. − la Intranet. 34 . Internet-ul permite o operare doar între 14. − Internetul este zona informaţiilor publice. Toţi utilizatorii reţelei pot afişa mesaje şi fiecare poate citi mesajele celorlalţi membrii ai grupului care au fost afişate. În comparaţie cu el. deşi aplicaţiile. formând aşa numitele newsgroups.urmează să-şi păstreze copii ale mesajelor pe disc sau benzi şi că o confidenţialitate perfectă nu poate exista. Cercetările efectuate de firma Zona Research au concluzionat o creştere de patru ori a cheltuielilor cu software-ul pentru Intranet în comparaţie cu Internet. Asemănările dintre Intranet şi Internet se pot rezuma la următoarele: − ambele funcţionează pe baza arhitecturii client-server. World Wide Web a fost cel care a permis transferul şi vizualizarea documentelor între clienţi şi servere. rolul staţiilor de lucru este diminuat. − ambele se bazează pe WWW. pentru că operează local la 10-100 Mbs. persoane din întreaga lume pot lua parte la discuţii pe marginea a mii de subiecte din cele mai diverse arii de interes. interfeţele utilizator şi datele sunt sub controlul departamentului IT. Integrarea serverelor Web cu bazele de date şi cu aplicaţii distribuite pe platforme independente a creat premisele realizării reţelelor de tip Intranet. − arhitecturi asemănătoare. − securitatea Internet-ului este mai restrictivă în sensul că este bazat pe parole sau alte modalităţi de autentificare.8 Kbps. Prin intermediul internetului. − Intranet-ul este mai rapid decât Internet-ul. Deosebirile sunt: − la Intranet.

Pentru Intranet relaţia cu bazele de date este mai operaţională decât la Internet. Internetul şi comerţul electronic factori ai relansării creşterii economice în România Deşi actorii pieţei au o importanţă majoră în crearea şi funcţionarea sectorului TIC. cum ar fi: poşta electronică. servicii. telefon). rolul statului nu este de neglijat în sprijinirea acestui sector: a) guvernul are datoria să stabilească. grupuri de ştiri. obiectivele dezvoltării economice sociale. clienţi.7. însă. 1. care nu pot fi transmise eficient prin mijloacele clasice (poştă. Intranetul reprezintă în domeniul economic „sistemul nervos digital” al întreprinderii. echipamente şi software ca şi Internetul. devenind astfel un extranet. ţinând seama de tendinţele pe plan mondial. fax. cu condiţia că folosesc aceleaşi protocoale. animaţie. în mod clar. transferul de fişiere. de la societatea industrială la cea informaţională este stimulată de Internet. Dar Internet-ul este utilizat frecvent în domeniul economic. Conceptul iniţial al Web-ului care include hiper-media. în perimetrul cărora dezvoltarea „noii economii electronice” ocupă un loc deosebit. permite utilizatorului să poată „naviga” prin multitudinea informaţiilor stocate în Internet. conectarea la distanţă a utilizatorilor. care este de fapt un sistem de reţele de calculatoare interconectate ce oferă servicii de comunicare a datelor şi acces la informaţie. datorită existenţei celor două tipuri de utilizatori. ducând la apariţia Intranet-ului. dar care se recuperează rapid.4. sunete. Intranet îşi lărgeşte aplicabilitatea prin deschiderea selectivă pentru furnizori. laboratoare de cercetare. deci grafica. Necesităţile de comunicare ale organizaţiilor şi întreprinderilor (firmelor) includ tipuri diverse şi complexe de informaţii şi cunoştinţe. Dacă o întreprindere foloseşte în organizarea ei un Intranet sau extranet acestea duc la cheltuieli de investiţii ridicate. înlăturarea obstacolelor din structurile învechite de reglementare deschide calea pentru noi agenţi economici care vor să intre pe piaţă – ceea ce prin intensificarea 35 − . Trecerea. adică reţele proiectate pentru nevoile interne ale unor organizaţii sau întreprinderi. web – care este un serviciu internet complex. b) sistemul de legi şi reglementări favorabile dezvoltării TIC poate avea un impact cu mult mai benefic asupra progresului economic şi social comparativ cu sprijinirea financiară din partea guvernului.

competenţei reduce costul de casare a serviciilor şi îmbunătăţeşte calitatea acestora. Eliminarea obstacolelor din faţa dezvoltării comerţului electronic. • asigurarea unei legislaţii coerente şi stimulative pentru TIC. măsuri de reglementare şi sprijinire a întreprinzătorilor pentru a funcţiona în mod confidenţial pe pieţele globale. e) societatea informaţională nu are graniţe. România cheltuie anual pentru TIC circa 60-80 USD/locuitor. c) guvernul poate avea un rol activ ca factor de sprijinire a mecanismelor pieţei prin culegerea şi prelucrarea de informaţii şi date publice care pot fi oferite beneficiarilor la un preţ rezonabil. Menţinerea monopolului în economie conduce la obstrucţionarea Internet-ului şi comerţului electronic spre deosebire de ţări în care acestea au fost liberalizate. • accelerarea utilizării sistemului TIC în activitatea administraţiei publice. se referă la următoarele aspecte: • adoptarea unor măsuri legale care să ajute la întărirea încrederii între partener mai ales în cazul consumatorilor. ceea ce asigură alfabetizarea digitală pentru toţi. • sprijinirea şi crearea unui sistem educaţional pentru învăţarea continuă. ceea ce impune responsabilităţi pentru guvern în ceea ce priveşte organizarea cooperării internaţionale la nivelul considerentelor ştiinţifice majore. • promovarea unei concurenţe reale de piaţă în scopul diminuării costului serviciilor telecomunicaţiilor şi Internet-ului. faţă de media europeană de 2400 USD. d) guvernul acţionează ca promotor al legilor în acele domenii în care iniţiativele de piaţă nu funcţionează eficient (educaţie. în prezent şi în perspectivă. • luarea de măsuri pentru creşterea disponibilităţii capitalului de risc în domeniul TIC. Sistemele TIC oferă cea mai bună cale de a servi în mod eficient cetăţenii. • asigurarea dezvoltării unui comerţ electronic antrenant din punct de vedere social. studiul continuu). rapid şi cu datele necesare.E. 36 . cercetare. ştiut fiind că societatea informaţională este unul din mijloacele de accelerare a integrării în U.

− Promovare cercetărilor în domeniul e-Commerce. în special. − Asigurarea transparenţei. o firmă cu mai multe fabrici poate avea în fiecare unitate de producţie câte un calculator pe care se ţine evidenţa inventarului. comunicării conectivităţii şi cooperări. cererea pentru o prelucrare şi mai sofisticată a informaţiei creşte şi mai rapid. La început.Principalele obiective specifice ale dezvoltării comerţului electronic în România vizează: − Conştientizarea factorilor de decizie începând cu factorul politic privind importanţa de excepţie a domeniului pentru compatibilizarea cu procesele globalizării pieţelor. simplul fapt că 37 . − Asigurarea legislaţiei şi a cadrului instituţional. e-Banking etc. indiferent de localizarea fizică a resursei şi a utilizatorului. transportul. prelucra şi distribui informaţia cresc tot mai mult. − Abordarea sistemică între e-Commerce. iar diferenţele între colectarea. datele să fie disponibile pentru oricine din reţea. − Sprijinirea sistemului de informare profesională. subiectul se referă la împărţirea resurselor. în ştiinţă şi cultură în domeniul TIC. aflate deseori la distanţă unul de altul. iar scopul este de a face toate programele. Deşi industria de calculatoare este tânără în comparaţie cu alte industrii (de exemplu. De exemplu. Pe măsură ce posibilităţile noastre de a colecta. Cu alte cuvinte. Datorită progresului tehnologic rapid. echipamentele şi. Multe organizaţii dispun de un număr semnificativ de calculatoare. aceste domenii converg în ritm alert. se monitorizează productivitatea şi se calculează salariile angajaţilor. e-Business. dar la un moment dat managerii au decis să le conecteze între ele pentru a putea extrage şi corela informaţii despre întreaga firmă. domeniul calculatoarelor a cunoscut un progres spectaculos într-un timp scurt. Organizaţii cu sute de birouri răspândite pe o arie geografică largă se aşteaptă în mod curent să poată examina printr-o simplă apăsare de buton chiar şi echipamentele lor cele mai îndepărtate. construcţia de automobile şi transportul aerian). stocarea şi prelucrarea informaţiei dispar pe zi ce trece. În termeni mai generali. fiecare din aceste calculatoare putea lucra izolat de celelalte. − Crearea infrastructurii societăţii TIC.

În sfârşit. operaţie ce presupune de obicei costuri mari şi multe neplăceri pentru utilizatori. Serverul execută cererea.. De exemplu.tirania geografiei”. prezenţa mai multor procesoare înseamnă că dacă un procesor se defectează. Un alt scop este economisirea banilor. Calculatoarele mici au un raport preţ/calitate mult mai bun decât cele mari. Un al doilea scop este asigurarea unei fiabilităţi mari prin accesul la mai multe echipamente de stocare alternative. fie şi cu performanţe reduse. spunând că reprezintă o încercare de a distruge . siguranţa reactoarelor nucleare şi multe alte asemenea aplicaţii. posibilitatea de a nu întrerupe operarea unor echipamente în eventualitatea unor probleme hardware este de maximă importanţă. datele din reţea fiind păstrate pe unul sau mai multe servere de fişiere partajate. În modelul client-server comunicarea ia în general forma unui mesaj de cerere. Un alt scop al conectării în reţele este scalabilitatea: posibilitatea ca o dată cu volumul de muncă să crească treptat şi performanţa sistemului prin adăugarea de noi procesoare. controlul traficului aerian. O reţea de calculatoare poate furniza un mediu de comunicare puternic între angajaţii 38 . În plus. atunci când sistemul este încărcat el trebuie înlocuit cu un sistem mai mare. Acest dezechilibru i-a determinat pe mulţi proiectanţi să construiască sisteme formate din calculatoare personale. trimite răspunsul înapoi clientului. celelalte pot să preia şi să ducă la bun sfârşit. punerea în funcţiune a unei reţele de calculatoare serveşte şi unui scop care nu are de-a face aproape deloc cu tehnologia. astfel încât. activitatea respectivului procesor. Acest obiectiv poate fi sintetizat. dar costă de o mie de ori mai mult. Sistemele mari de calcul (calculatoare de mărimea unei camere) sunt cam de zece ori mai rapide decât calculatoarele personale. prin care clientul solicită serverului executarea unei anumite acţiuni. dacă una din ele nu este disponibilă (datorită unei defecţiuni hardware). câte unul pentru fiecare utilizator. Pentru domeniile militar şi bancar. pot fi utilizate celelalte copii.un utilizator se întâmplă să fie la 1000 km distanţă de datele sale nu trebuie să îl împiedice să folosească respectivele date ca şi cum ele ar fi locale. În modelul client-server pot fi adăugaţi clienţi şi servere noi pe măsură ce este nevoie de ei. În mod uzual există un număr mare de clienţi şi un număr mic de servere. În cazul sistemelor mari de calcul centralizate. fişierele pot fi copiate pe două sau trei maşini.

În trecut. Când un client plăteşte ceva printr-o cartelă de credit. o dată cu înfiinţarea unor firme specializate este mult mai uşor să se deschidă conturi comerciale. e-demand. au apărut şi servicii dedicate în special firmelor. Fiecare afacere are nevoie de un cont bancar comercial. e-business. utilizarea reţelelor pentru a asigura comunicarea inter-umană se va dovedi probabil mai importantă decât scopurile tehnice de genul creşterii fiabilităţii.com. Acum. liderul în domeniu fiind AuthorizeNet.aflaţi la mare depărtare unii de alţii. O dată cu apariţia Internetului au apărut o mulţime de servicii şi aplicaţii noi. sau de un cont care să poată accepta de la cumpărători plata prin carte de credit.1. fără a mai aştepta câteva zile o scrisoare în acest scop. Dar în spatele creşterii explozive a comerţului electronic se află o muncă asiduă depusă pentru rezolvarea modalităţilor de plată on-line. Astfel au apărut conceptele de ecommerce. Pentru a înţelege acest proces de plată trebuie să gândim ca un adevărat bancher. Când un angajat schimbă ceva într-un document din reţea. ceilalţi pot vedea schimbarea imediat. acesta însemnând că tranzacţia „trece” la ambele bănci (banca ce a emis cartela de credit a cumpărătorului şi banca la care are deschis contul comercial firma 39 . este uşor ca două sau mai multe persoane care trăiesc în locuri diferite să scrie împreună un raport.7. precum şi la confirmarea expedierii bunului.4. sau dacă nu a fost raportată ca fiind furată. Cooperarea între grupuri de oameni aflaţi la distanţe mari unii faţă de alţii – un lucru imposibil înainte – devine în acest fel simplă. aceasta era greu de realizat pentru afacerile care se derulau prin Internet. 1. Pe termen lung. Vizualizarea se referă la aprobarea şi afişarea tranzacţiei. deoarece majoritatea băncilor cerea cel puţin doi ani de existenţă a firmei pe piaţă. Pe lângă serviciile dedicate publicului larg. cum ar fi poşta electronică (e-mail). Folosind o reţea. E-commerce – comerţul electronic Acestea sunt zilele în care fiecare firmă încearcă să vândă ceva prin Internet. e-banking. serviciul de ştiri (usenet) şi World Wide Web. există două etape diferite în cadrul tranzacţiei: autorizarea şi vizualizarea. Autorizarea se referă la verificarea numărului de cont pentru a se vedea dacă cartela mai este validă. Aceasta se poate întâmpla pe una din cele două căi existente: on line sau în timpul autorizării cu reţeaua bancară. are suficient credit.

dar să nu uităm că această securitate duce la o reducere a problemelor (privind riscurile) din partea managerilor băncii. în continuare. într-un singur standard coerent. De acum cumpărătorii sunt obişnuiţi să folosească cărţi de credit obişnuite când fac cumpărături prin Internet sau companiile mari folosesc pentru lansarea unor comenzi de aprovizionare site-urile business-to-business. Problemele care apar aici sunt legate de faptul că banca intră în contact cu o mulţime de utilizatori şi proprietari de site-uri specializate pe comerţul electronic. Din nou IBM şi multe bănci se află în spatele realizării acestui standard. Încercarea unor bănci ca Citybank şi American Express de a scoate pe piaţă cartele de credit care pot fi folosite doar în cazul cumpărăturilor efectuate prin Internet. Dar să vedem. La început acest standard fost propus de un consorţiu de bănci şi firma IBM. În aceste condiţii. adăugând SET-ului câteva noi standarde cum ar fi XML pentru structurarea datelor şi X. banca doreşte o securitate de fier.com. Într-o etapă separată. 40 . În ciuda atâtor eforturi. Cea mai mare controversă a fost acceptarea unui singur standard care să lege banca şi lumea Internetului.509 un standard de criptare a proceselor. Aceste portaluri implică companii ca ShopNow. totuşi cumpărăturile prin Web înfloresc. nu a fost foarte bună. Acesta încearcă să structureze datele cerute de la cumpărători. instituţiile financiare au încă probleme cu Internetul. cum se realizează identificarea cumpărătorului în cadrul unei tranzacţii. În timp ce presa continuă să scrie despre cumpărători cărora le este frică dea numărul cărţii lor de credit. Mai târziu SET a fost transformat într-un nou standard numit limbaj şablon pentru comerţul electronic (ECML).vânzătoare). Un bun exemplu a desfăşurării acestei lupte în procesul standardizării a fost neacceptarea de către operatorii de Internet a standardului de securitate în cazul tranzacţiilor electronice (SET-secure electronic tranzaction). În această scurtă istorie a tehnologiei de plăţi prin Internet. Ultimele inovaţii în plata electronică au legătură cu înfiinţarea unor portaluri şi a unor noi căi de identificare a cumpărătorilor. după efectuarea autorizaţiei are loc actualizarea datelor referitoare la aceea cartelă de credit. s-au conturat totuşi o serie de lipsuri. chiar dacă aceasta duce la cheltuieli suplimentare. SET a fost un răspuns la necesitatea de a ţine numerele cartelelor de credit departe de hard discurile comercianţilor prin Internet – o cale esenţială pentru comercianţi de a verifica conturile clienţilor.

1. gândindu-se între timp că acei clienţi ai lor sunt loiali. Beneficiul pentru proprietari este acela de a se face cunoscuţi pe piaţă şi de a da acces la produsele lor. Aceasta înseamnă că utilizatorii trebuie să introducă codul lor de identificare şi parola înainte de a putea face cumpărăturile. clienţii începând să efectueze operaţiile bancare mai mult on-line. Pentru utilizatori beneficiul este dat de reducerile obţinute în urma frecventelor cumpărări în cadrul reţelei. În Statele Unite ale Americi. iar acestea trebuie. Restricţiile geografiei nu mai permit industriei de servicii financiare să atragă oamenii şi să-i ţină ostatici. În timp ce în mintea multor furnizori de servicii financiare aceasta creează viziunea unui serviciu cu costuri reduse şi implicit a creşterii profiturilor.7. 76% dintre cei intervievaţi au declarat că au o instituţie financiară principală. În teorie lucrurile stau bine. realitatea nu este tocmai bună. Deja 62% dintre americani şi 53% dintre canadieni folosesc Internetul. deoarece această metodă cere o configurare complexă a aplicaţiilor. O altă metodă este de a folosi criptarea.com care oferă cumpărătorilor un mecanism de reduceri dacă aceştia sunt membri ai reţelei respective. dar în practică este mult mai dificil de realizat. Cum a fost în cazul migrării clienţilor de la ghişeele băncilor la automatele bancare. dar aceasta cere mai mult decât posibilităţi tehnologice. Aceasta se transformă într-o imensă participare la afacere – americanii dau 80% din serviciile financiare către banca centrală sau către furnizorul de 41 . atribuite şi trimise cumpărătorilor. Crearea unei prezenţe pe Internet aduce valoare pentru serviciile financiare. trebuie stabilită o infrastructură de chei publice şi private.iGive.4. iar în Canada procentul a fost de 85%.com şi eBates. Metoda criptării este dificilă deoarece. O metodă de identificare este aceea de a folosi direct baza de date de la logare. şi un alt număr impresionant plănuiesc să-şi efectueze operaţiunile bancare on-line. mai întâi. E-banking – operaţii bancare realizate prin tehnica de calcul Internetul a dat putere şi libertate consumatorilor de servicii financiare de a-şi lărgii alegerile lor la nivel global. Aşezarea geografică nu mai este aşa importantă cum era odată.2.

Cererile funcţionale sunt uşor de atins. Băncile trebuie de asemenea să-şi dea seama că relaţiile cu clienţii ţinute strict numai on-line nu sunt aşa de puternice ca relaţiile on-line. Realitatea este că tehnologia poate să apropie firmele de clienţi în multe feluri. nu tehnologică. Instituţiile financiare trebuie să-şi construiască Web site-urile împreună cu clienţii. pune industria bancară în pericol de a deveni un bun de larg consum.servicii financiare.4. Întrebarea pe care şi-o pun departamentele de 42 . transformând relaţiile cu clienţii. Strategia de bază on-line trebuie să reflecte angajamentul băncii pentru o relaţie veritabilă. având în minte în special relaţia lor cu aceşti clienţii şi de asemenea să nu permită ca dezvoltarea site-ului să fie condusă de tehnologie. organizaţiile încearcă să se apropie de consumatori. Clar. în timp ce canadienii dau 85%. Instituţiile de servicii financiare trebuie să recunoască că majoritatea clienţilor caută atât funcţionalul cât şi satisfacţia emoţională. Absenţa loialităţii şi ataşamentul emoţional a băncii în mediul activ. 1. Multe bănci tradiţionale au transferat informaţiile şi serviciile pe care le oferă pe Web site-urile lor. în relaţii on-line. Aceasta indică fie un simţ istoric al loialităţii. fie că nu sunt capabili să găsească alternative atrăgătoare. cere mai mult decât să fie apt să scrie un cod HTML. furnizând informaţiile pe care clientul le caută şi realizând un site uşor de folosit şi de consultat. Ceea ce nu au reuşit ei să transfere este loialitatea şi ataşamentul emoţional formulat de interacţiunea oamenilor atunci când se întâlnesc faţă în faţă.3. E-demand – dinamizarea canalelor de legătură între consumatori şi organizaţie Folosind tehnologia în anii „e”. Lipsa acestei interacţiuni fizice duce la absenţa loialităţii şi a ataşamentelor emoţionale care ameninţă să transforme serviciile financiare în bunuri de larg consum. Dar de ce sunt consumatorii nord-americani aşa de apropiaţi faţă de instituţiile financiare? Migrarea cu succes a consumatorilor spre Internet se află în transformarea relaţiilor off-line. fie este un rezultat al inerţiei. Nevoile emoţionale sunt direct legate de percepţia clienţilor asupra valorii pe care le-o acordă banca. în relaţii on-line.7. Construind şi menţinând o relaţie sănătoasă cu clienţii reprezintă punctul cheie al diferenţei. Această situaţie se schimbă rapid în urma folosirii Internetului. Aceasta cere o strategie clară pentru o înţelegere a naturii relaţiei cu clienţii şi o apropriere faţă de arhitectura Web-ului. Mulţi vorbesc de realizarea unor relaţii de unu la unu în obiectivele lor.

fie în format digital. la informaţiile despre consumator. dar putem să-l simţim numai când el este pus la treabă. Numai recent mulţi au realizat valoarea acestor date. Aceasta a dus în ultimul timp la o accentuare a activităţii de culegere a datelor despre consumatori. atunci aceste tranzacţii de vânzare/cumpărare sunt determinate de anumite niveluri de încredere. care se referă. pe de o parte. Organizaţiile au colectat date despre consumatori timp de mulţi ani. Atunci una din căile majore pe care o organizaţie o are la îndemână.marketing din cadrul multor organizaţii este: cum poţi cu adevărat să cunoşti acei consumatori care pot devenii clienţi pentru produsele şi serviciile pe care firma le poate oferii? Teoria marketingului ne spune că trebuie să producem ceea ce consumatorii doresc. şi cunoştinţa acumulată (ca un capital intelectual) pe de cealaltă parte. înainte de a-l cumpăra. 43 . Prin urmare putem privi valoarea ca o parte a unui sistem ierarhic de nevoi care face ca unii consumatori să achiziţioneze acel obiect. Aceste bunuri trebuie să fie manageriate şi utilizate pentru a îmbunătăţii abilităţile competitive ale organizaţiei. şi putem spune că motivul pentru care cumpărăm o lopata nu este acela de a face o groapă ci. Unul din primii paşi care trebuie făcuţi pe această cale de a înţelege valoarea consumatorului este să putem oferi pentru ei. date care duc la înţelegerea valorii consumatorului şi a nevoilor lui. Valoarea reală poate exista numai când folosim sau când deţinem un produs. cumpărătorii trebuie să aibă încredere în valoarea site-ului. De aici apare şi termenul de „bunuri digitale”. Pentru a se realiza o tranzacţie. Dacă analizăm reţeaua Web în contextul valorii consumatorului. Singurul caz în care noi vom sesiza valoarea ei este atunci când o vom folosi sau când vom încasa banii pe ea. Percepem că un produs are o valoare particulară pentru noi. astfel ei ne vor deveni clienţi. pentru a construi o casă. O dată ce aceste date au fost transformate în informaţii. Un număr mare de studii au arătat că acele organizaţii care adoptă o orientare spre piaţă (se concentrează pe consumatori) devin mult mai profitabile. De exemplu. fie pe hârtii. o poliţă de asigurări poate fi privită ca un mijloc de a rezolva o problemă. sau ca o investiţie. Dar noi putem să mergem mai departe. acestea devin un bun poate mai valoros decât alte bunuri din cadrul firmei. Vechea idee că nu cumpărăm o lopată că este o lopată. ci o cumpărăm pentru că avem nevoie de ea pentru a face o groapă este adevărată. de exemplu. este aceea de a începe să înţeleagă consumatorii.

com a devenit poate cel mai de încredere site prin permanenţa ofertei şi a unei game largi. primire personală şi o confirmare că respectivul magazin a înţeles nevoile specifice lui. Dar care ar fi factorii de succes? Cum să evităm revizuirea pe scară largă a tehnologiei la fiecare 5 ani? Cum putem maximiza profitul? Cum putem furniza produse complexe către piaţă reducând timpul de fabricaţie? Economia mondială se află în mijlocul dezbaterilor. fie că achiziţionează dintr-un magazin scump.4. păstrarea profilului clienţilor poate genera probleme importante de ordin administrativ o 44 . orice afacere trebuie să fie disponibilă oriunde este solicitată de consumator. Pieţele (ca locuri fizice). licitaţiile publice au doar câteva oportunităţi dintre cele care răsar din noul mediu comercial. a serviciilor existente pentru consumatori. partenerii şi furnizorii lor. Companiile de succes vor fi acelea care vor avea agilitatea să răspundă rapid la dinamica pieţei. 1. cât şi cele vechi încearcă să creeze modele inovative de afaceri bazate pe o relaţie electronică. formată împreună cu clienţii. Pentru a oferi un serviciu personalizat este necesar să fii apt de a identifica cumpărătorul şi apoi să-i prezinţi informaţii şi servicii într-o manieră care să-l satisfacă. de primă clasă. promiţând o reducere în costuri a operaţiilor. iar strategiile majorităţii companiilor caută să-şi protejeze sau să-şi dezvolte propriile pieţe. Prospectările sunt imense. Fără o dezvoltare adecvată a proceselor şi tehnologiei. Ca un stil de viaţă modern piaţa reuşeşte să crească cererile oamenilor.4.7. Orice propunere e-business trebuie să conţină şi să suporte un grad ridicat de disponibilitate pentru informaţii şi servicii. el nu doreşte să aştepte la coadă. precum şi posibilitatea generării de noi venituri. chiar când cineva doreşte să facă o afacere cu tine. E-business – afaceri derulate prin Internet Soluţiile e-business cuprind multe şi diferite aplicaţii care permit companiilor să opereze mai mult timp on-line. organizaţiile sunt forţate să reinventeze sisteme şi procese noi. Fiecărui consumator îi place să se simtă valoros indiferent de unde ar cumpăra. Mai mult. Noile modele s-au maturizat şi au ocupat un loc important în economia mondială. Când un client intră într-un magazin el doreşte recunoaştere. Noţiunea de e-business ca nou intrată în teoria economică şi afacerile tradiţionale se întrec între ele. fie că el face cumpărături pe Internet. Atât organizaţiile noi. Costurile pe care Amazon şi alte organizaţii le-au antrenat în atragerea de cumpărători trebuie acum transformate în e-loialitate (e-loyalty).Site-ul Amazon.

folosind o configuraţie şi un limbaj de dialog care este simplu pentru toţi cei interesaţi. organizaţiile trebuie să continue să dezvolte propunerile lor de afaceri pentru a potrivi dialogul şi a fi capabile de a concura cu noile modele de afaceri. Eşecul sau succesul parţial nu sunt nişte opţiuni în cazul acestui tip de economie. ei vor alege să nu cumpere. încă o dată. respectând în acelaşi timp confidenţialitatea fiecărei persoane. Afacerile se construiesc pe reputaţie şi încredere. a uşurinţei în folosinţă şi a eficienţei acestei metode. asigurându-ne. este important ca o dată ce organizaţia a încheiat o înţelegere sau un contract cu un cumpărător. Ordinele şi înţelegerile trebuie să aibă prioritate şi să fie monitorizate de-a lungul derulării lor.1. Soluţiile e-business trebuie integrate în sistemul informaţional al organizaţiei. Atâta timp cât tehnologii ca EDI (Electronic Data Interchange) sunt şi vor rămâne metode standard de comunicare în lumea oamenilor de afaceri. Consumatorii aleg să cumpere prin Internet pentru a culege beneficiile reducerii costurilor. Dacă consumatorii nu au încredere în posibilităţile organizaţiei de a-şi ţine promisiunile. partener sau un furnizor. 45 . Oricum. aceasta trebuie să-şi îndeplinească responsabilităţile. că aşteptările au fost atinse. 1.dată ce numărul clienţilor depăşeşte masa critică. este prezentată o infrastructură tipică e-business. Orice e-business trebuie să delege cât mai mult cu putinţă din aceste treburi administrative către consumatorii înşişi. În figura nr.

Figura 1. Hub (Sistem de management al relaţiilor cu clienţii – Customer Relationship Management) – o grupare logică a tehnologiilor integrate. organizaţia este capabilă să opereze pe patru canale distincte. Reprezentare grafică a infrastructurii e-business În acest exemplu.R.1. Fiecare canal este servit prompt de un C. a produselor şi a 46 . dar foloseşte aceleaşi servicii şi acelaşi sistem informaţional pentru toate cele patru canale.M.

47 . CRM se preocupă de modalităţile în care organizaţiile îşi pot creşte abilitatea de a identifica şi reţine cei mai profitabili clienţi.bazei de date. prin implementarea unei strategii eCRM. Inima acestui C.8. extinde. Mulţi consideră că un e-CRM va trebui să fie forţa principală. prin concentrarea eforturilor firmei de a satisface nevoile celor mai importanţi clienţi ai firmei. de bază.M. Sistemul de management al relaţiilor cu clienţii Managementul Relaţiilor cu Clienţii presupune dezvoltarea unei modalităţi de a identifica. rezultând astfel o creştere a profitului. De la C. sprijinii şi reţine clienţii cei mai valoroşi. vânzărilor. Oportunităţi majore există pentru integrarea marketing-ului. apărută în urma aplicării unei strategii e-business. Acest punct central deţine toate regulile necesare afacerii pentru a asigura o livrare de calitate pentru toate canalele. Hub. e-commerce-ului şi serviciilor oferite consumatorilor într-un singur Web site. concomitent cu reducerea costurilor şi creşterea gradului de interacţiune.M. Ca disciplină a managementului. obţinerea unor informaţii asupra nevoilor consumatorilor prin stabilirea unor relaţii. Aceasta lasă la latitudinea consumatorilor să aleagă cum vor dori să intre în legătură cu organizaţia.R. 1. Beneficiile majore vor trebui să includă: o concentrare a eforturilor asupra celor mai valoroşi clienţi. site ce recunoaşte vizitatorii on-line şi personalizează informaţiile pe care le conţine în concordanţă cu vizitatorul. datele sunt extrase pentru organizaţie cu autorul unui software.R. Acest gen de strategie poate exploata instrumentele interactive oferite de Web pentru a sprijinii şi dezvolta relaţiile cu clienţii. Dezvoltarea rapidă a Internetului oferă companiilor noi oportunităţi în obţinerea unui avantaj competitiv. oferind o singură imagine consistentă asupra consumatorului. creşterea profitabilităţii clienţilor. în special cu cei mai valoroşi dintre aceştia. Hub este o bază de date centralizată ce priveşte clienţii şi care este disponibilă la nivelul întregii organizaţii. achiziţia de noi clienţi. Putem definii CRM ca fiind abilitatea unei firme de a obţine un avantaj competitiv de durată. îmbunătăţirea livrărilor către clienţi. câştigarea sau îmbunătăţirea loialităţii clienţilor. precum şi sporirea profitabilităţii pe termen lung. prin adoptarea unui marketing eficient.

în acest fel. firma concentrându-se asupra modului în care o strategie e-CRM va fi dezvoltată. Ceea ce trebuie să evite compania este blocarea organizaţională. list-serv. În această perioadă se identifică o serie de probleme de rezolvat pe termen lung. Aceasta va trebui să concentreze atenţia asupra a cinci domenii principale: a) Inducerea unei mentalităţi de învingător. Schimbarea mentalităţii angajaţilor trebuie începută de la nivelul decizional şi va trebui extinsă într-un timp foarte scurt la toate nivelurile 48 . datorată îngrijorării care poate apare asupra scopului activităţilor pe care firma le are de realizat sau asupra complexităţii acestora. Această implementare va schimba fundamental gândirea angajaţilor. de reuşită la nivelul fiecărui angajat – pentru a asigura un succes deplin a implementării unei strategii e-CRM şi pentru a diminua sau evita rezistenţa la schimbare din partea angajaţilor. vom fi siguri că deciziile luate de acum încolo vor fi compatibile cu obiectivele pe termen lung. precum şi modul în care este organizată compania. care să maximizeze întregul potenţial al e-business-ului. Priorităţile imediate ale firmei vor trebui să fie orientate pe pregătirea activităţilor de bază care să permită construirea unei fundaţii pentru implementarea unei strategii e-CRM. Scopul principal va trebui să fie transformarea companiei într-un lider de piaţă. funcţionalitate. acestea nu vor trebui să distragă atenţia de la faptul că pot apare beneficii imediate derivate din implementarea unor măsuri referitoare la e-CRM.Adoptarea unui CRM apropiat unei strategii e-business va trebui să aibă implicaţii majore asupra Web-site-ului prin: construcţie. groups etc. Când aceste schimbări radicale se vor întinde pe un termen mediu sau lung. Această modificare a mentalităţilor trebuie să se producă la toate nivelurile organizaţionale. Obiectivele imediate vor trebui să asigure o acceptare generală a conceptelor e-CRM la toate nivelurile organizaţionale ale firmei şi. interactivitate. Construcţia unui Web-site reprezintă doar o parte a acestui proces. precum şi prin suportarea unei strategii care să permită comunicarea electronică (e-mail. e-CRM va deveni forţa principală care se va afla la baza dezvoltărilor ulterioare a unei strategii e-business. personalizare. precum şi facilitarea apariţiei unor noi tehnologii care să suporte şi să dezvolte relaţiile cu clienţii. conţinut. O dată ce conceptele e-CRM au fost acceptate.) O implementare totală a unei strategii e-CRM se realizează într-un timp relativ lung.

O clasificare generică a clienţilor pe grupuri de interese este în general prea largă. Este important ca toţi angajaţii să înţeleagă conceptele e-CRM. Baza unei bune strategii e-CRM este de a stabilii o relaţie 1÷1. O dată ce e-CRM a fost acceptat ca fiind forţa conducătoare a unei strategii e-business. personalizată cu clienţii. Una dintre cele mai puternice aplicaţii ale tehnologiei Internet-ului o reprezintă abilitatea de a regla şi personaliza conţinutul Web-site-ului cu costuri scăzute. Paşii care trebuie parcurşi sunt următorii: • Identificarea clientului – în special a celor mai valoroşi. va trebui realizată o analiză detaliată a clientului. tratând diverşii consumatori în ordine preferenţială pentru a creşte loialitatea acestora. precum şi impactul pe care îl va avea introducerea unor astfel de schimbări asupra metodelor de muncă tradiţionale. 49 . ci reprezintă 250 de milioane de pieţe constituite dintr-o singură persoană. implicarea tuturor angajaţilor în construcţia Web-site-ului. Construcţia unei bune strategii e-business se bazează pe înţelegerea clară a nevoilor şi cerinţelor clienţilor. fiecare având nevoi şi cerinţe unice. în special cu cei mai valoroşi dintre ei. • asigurarea că e-CRM se întemeiază ca o viziune pentru companie şi pentru Web-site • perceperea corectă de către angajaţi a necesităţii introducerii eCRM urmată de apariţia beneficiilor pentru afacere. necesitatea introducerii la nivel de firmă a unei structuri CRM. în optimizarea funcţionalităţii şi a îmbunătăţirii interacţiunii acestuia. nevoile clientului individual trebuie evaluate şi apreciate corect. Organizaţia trebuie să îşi dea seama că Internet-ul nu este o piaţă imensă cu 250 milioane de consumatori. precum şi pe satisfacerea deplină a acestora prin utilizarea Intenet-ului. b) Identificarea şi segmentarea clienţilor pe grupuri de interese pentru a putea adopta şi orienta livrările către un serviciu de 1÷1. Obiectivele specifice care trebuie atinse sunt: • câştigarea încrederii angajaţilor pentru introducerea conceptelor e-CRM.organizaţionale ale firmei.

Teste de autoevaluare 1.• Diferenţierea clienţilor – segmentarea acestor pe grupuri corespunzând unor criterii. cum ar fi valoarea lor pentru companie. Ce se înţelege prin termenul de birotică? 50 . Majoritatea companiilor îşi dezvoltă strategiile e-business în funcţie de ceea ce întreprind ceilalţi competitori. d) cuantificarea performanţei – măsurarea performanţelor Website-ului în termenii obiectivelor e-CRM. Localizarea reprezintă un pas critic în determinarea unui conţinut potrivit al Web-site-ului. O bună strategie e-business va trebui concentrată pe termen scurt în satisfacerea nevoilor grupurilor importante.9. Organizaţia va trebui să se ocupe la începutul implementării de clienţii cei mai profitabili. decât pe ceea ce managementul firmei consideră că vor acei clienţi. a unei interactivităţi şi a unei funcţionalităţi optime. Localizarea clienţilor implică stabilirea unui profil detaliat al nevoilor şi cerinţelor diferitelor grupuri. Procesul de localizare a clienţilor cere „o ascultare” activă a acestora prin intermediul chestionarelor. din care să reiasă şi schimbările organizaţionale care vor fi suportates de firmă. Unul dintre obiectivele principale ale procesului de implementare a strategiei e-business este reprezentat de identificarea clienţilor majori şi transformarea lor în e-clienţi. e) realizarea unui plan – pregătirea şi realizarea unui plan strategic detaliat pentru construcţia web-site-ului. O apropiere de conceptele e-CRM cere ca strategiile e-business să fie bazate mai de grabă pe ceea ce caută clienţii. cu toate că tentaţia va fi de a satisface imediat nevoile tuturor grupurilor. c) Localizarea clienţilor – conturarea nevoilor şi a cerinţelor diferitelor grupuri de clienţi. 1. • Interacţiunea cu clienţii – stabilirea unei relaţii cu aceştia. precum şi cum pot fi acestea deservite prin intermediul Internet-ului. asigurându-ne că în procesul de formare a strategiei e-business sunt cu siguranţă implicaţi clienţii-cheie. dezvoltate şi focalizate pe discuţii de grup. oferind informaţii de bază asupra nevoilor şi cerinţelor acestora. precum şi găsirea unor modalităţi care să permită o mai bună satisfacere a cerinţelor utilizând tehnologiile Internet.

informatică şi telecomunicaţii? Clasificaţi informaţia. Precizaţi care sunt perifericele de intrare. Care este relaţia dintre birotică. 8. Definiţi e-CRM şi prezentaţi structura unei strategii e-business. 10. Ce reprezintă Internet-ul pentru un agent economic? Care sunt asemănările între Internet şi Intranet? 51 . Care sunt tipurile de procesare? Prezentaţi şi caracterizaţi funcţiile unui sistem informatic de birou. 3. 6. 4. 9. Definiţi structura unui sistem informatic de birou. 5.2. 7.

Asupra unui document sunt aplicate o serie de operaţii de prelucrare pentru obţinerea unui document cu calităţi grafice superioare.1. dar şi existenţa unui sistem logic de prelucrare. calculatorul devenind un mijloc de prelucrare a textelor. adaptarea formei de prezentare la conţinut. subsoluri de pagină. realizând alinierea şi încadrarea textului în pagină. tabele. anteturi. la nivel de document. aranjarea textului în pagină. numit „procesor” sau „editor de texte”. La nivel de document se stabilesc caracteristicile de ansamblu ale 52 . Procesorul sau editorul de texte operează cu documente. O dată cu creşterea puterii de calcul a devenit posibilă realizarea de coloane. imagini. grafice. Operaţiunea de tehnoredactare computerizată se realizează pe trei niveluri. stabilirea diferitelor tipuri de caractere sau stiluri de afişare. Tehnoredactarea computerizată presupune existenţa unui calculator. a unor dispozitive periferice. utilizarea unui număr foarte mare de seturi de caractere. Funcţiile unui procesor de texte Un procesor sau editor de texte trebuie să asigure realizarea unor funcţii elementare pentru prelucrarea textelor. utilizarea unui singur set de caractere. de dimensiuni. 2. de stiluri de afişare. Iniţial procesoarele de texte au fost orientate spre lucrul la nivel de caracter. cum ar fi alinierea automată a textului. care reprezintă ansambluri de texte. datorate capacităţii limitate de prelucrare existente la acel moment. EDITAREA ŞI PROCESAREA TEXTELOR ŞI A IMAGINILOR Tehnoredactarea reprezintă „pregătirea tehnică şi grafică a unui manuscris înainte de a fi începută operaţiunea de tipărire”. despărţirea în silabe. cu o singură dimensiune. reprezentat prin programul specializat în operaţii de tehnoredactare. care aparţin aceleiaşi lucrări.2. aspect plăcut. lizibilitate. la nivel de paragraf şi la nivel de caracter. elemente procesate unitar.

cuvinte cheie. prin operaţii de subliniere. Există posibilitatea creării de desene (draw). Zona de lucru a fost ocupată aproape în întregime cu opt linii de instrumente suplimentare. care sunt executate rapid. Interfaţa procesorului este deosebit de agreabilă şi prietenoasă. prin simpla alunecare a mouse-ului. Word va afişa. pentru realizarea unor efecte de scoatere în evidenţă a unor nume. butoane etc. Microsoft Word oferă posibilitatea ca utilizatorul să dispună printrun singur produs de posibilitatea creării. marginile acesteia. plecând de la un text simplu şi până la un raport (document) complicat de 800 pagini. îngroşare. modul de aliniere a paragrafelor. prin dreptul unui buton. într-un dreptunghi colorat. Fiecare linie de instrumente cuprinde butoane (grupate pe anumite funcţiuni) care realizează anumite comenzi. anteturi sau subsoluri de pagină. Procesorul de texte Microsoft Word Microsoft Word este cel mai răspândit şi apreciat procesor de texte utilizat în mediul Windows. rigle. ne propunem să prezentăm procesorul Word XP. creării unor baze de date (database). 53 .2. putând fi configurată la cerere. prin acţionarea butonului mouse-ului.documentului. schimbare de dimensiune a caracterului. La nivelul de paragraf se stabilesc caracteristicile fiecărui paragraf. 2. formatul de pagină. În continuare. ca exponent al familiei de procesoare de texte. introduse în dorinţa de a prezenta cât mai multe dintre opţiunile posibile ale utilizatorului. înclinare. tipurile de caractere. Fereastra procesorului de texte Word este prezentată în figura 2. încadrându-se perfect în pachetul Microsoft Office XP. grafice (graph). editării de ecuaţii. dimensiunea acestora. prin adăugarea sau înlăturarea unor elemente ca linii de utilitare. funcţia acestuia. creării de formulare (forms) etc. La nivel de caracter se execută o prelucrare a grupurilor de caractere din interiorul paragrafelor. citate. după preferinţele utilizatorului.1.

Figura 2. Fereastra procesorului de texte Word 54 .1.

de instrumente. prezent pe ecran. următoarele reprezentări: 55 . după caz.În linia de instrumente există şi spaţii în care utilizatorul poate să-şi creeze propriile butoane pe baza unor macrocomenzi. activând sau dezactivând grupele butoanelor de validare prezentate în figura 2. linia de stare şi cursoarele de deplasare. la unele linii (View Toolbars). Linia de instrumente (butoane) prezintă. Prezentarea gupelor de butoane activate şi a celor dezactivate Între butoane. Figura 2.2. de meniuri. eliminându-se liniile de titlu. taste şi combinaţii de taste există o corespondenţă. în mod obişnuit. se poate renunţa (afişa).(View Full Screen). Revenirea la modalitatea standard de afişare se obţine prin acţionarea butonului Close Full Screen.2. meniuri. Pentru a mări spaţiul de editare. astfel încât să se poată realiza aceleaşi funcţii şi cu ajutorul tastaturii. Activitatea de redactare a unui document se poate realiza având ca zonă de editare activă întreaga suprafaţă a ecranului.

. Semnificaţie Deschiderea unui nou document Deschidere document creat anterior Salvare document Creare mesaj poştă electronică Tipărire document Vizualizare document Verificare ortografică Decupare text Copiere text Readucere text Repetă formatarea Anulare tastare Amână anularea Legătură multiplă Tabele şi contururi Introducere tabel Introducere foaie de calcul Scriere pe coloane Desen Structurare document Afişează caracterele neimprimabile Procent afişare Apelare program de asistenţă Combinaţie taste Ctrl + N Crtl + O Ctrl + S Meniu File File File Save E-mail Recipient Print Print Preview Spelling and Grammar Cut Copy Paste Format painter Undo Typing Can’t Redo Hyperlink... Insert Excel Columns... Drawing Document map Show All Zoom Word Help Format View Ctrl + * View Help F1 56 ....Buton Mesaj calculator New blank document Open . Tables and Borders Ctrl + P File File Tools Edit Edit Edit F7 Ctrl + X Ctrl + C Ctrl + V Ctrl+ Shift + C Ctrl + K Edit Edit Insert Table Insert Table.

selectat de utilizator. mesajul emis de calculator. prin intermediul unui asistent animat. Linia de stiluri are în componenţă următoarele butoane: Buton Mesaj produs de calculator Style Font Size Bold Italic Underline Align Left Center Align Right Justify Numbering Bullets Highlight Font Color Borders Semnificaţie Stil. Linia de stare cuprinde: săgeţile de deplasare orizontală (stânga/dreapta) şi ascensorul de deplasare rapidă . pe lăţimea paginii având specificate şi marcatorii sau tabulatorii . precum şi semnificaţia fiecăruia. model Tip caracter Dimensiune caracter Îngroşare Înclinare Subliniere Aliniere stânga Aliniere centru Aliniere dreapta Aliniere stânga-dreapta Numerotare Simbol de enumerare Afişare luminoasă Culoare caracter Contururi Combinaţie taste Ctrl + B Ctrl + I Ctrl + U Ctrl + L Ctrl + E Ctrl + R Ctrl + J Rigla conţine diviziunile în centimetri sau inch. Pentru facilităţi suplimentare şi legături cu alte produse din pachetul Microsoft Office. În tabelul următor sunt prezentate butoanele.Programul de asistenţă al procesorului de texte poate fi activ şi afişat în permanenţă pe ecran. 57 . pot să fie afişate linii de butoane pentru: • baze de date (Database).

Buton Mesaj calculator Data Form Manage Fields Add Record Sort Ascending Sort Descending Database Update Fields Find in Field Main Document Semnificaţie Creare formă Gestionar de câmpuri Adaugă o înregistrare Ordonare crescătoare Ordonare descrescătoare Adaugă o bază de date Actualizează câmpul Localizează o înregistrare Fuzionează cu un document • crearea de formate (şabloane. dar şi pe Internet Web. mesajul calculatorului şi semnificaţia fiecărei reprezentări grafice. mesajul calculatorului şi semnificaţia fiecărei reprezentări grafice. În tabelul următor sunt prezentate butoanele. formulare) Forms. • 58 . Buton Mesaj calculator Edit Box Check Box Combo Box Properties Draw Table Insert Table Insert Frame Protect Form Semnificaţie Casetă de text Casetă de validare Casetă tip combo Proprietăţi Realizează un tabel Adaugă un tabel Introducere format Protejează un format butoane care permit navigarea în interiorul documentului. În tabelul următor sunt prezentate butoanele.

♦ verificare ortografică a documentului (dezactivarea se prezintă grafic astfel: ).. Word îl copiază de pe disc şi îl afişează pe ecran. ♦ numărul paginii curente din total pagini ale documentului (exemplu 1/10. 2. salvarea şi restaurarea unui document Atunci când se deschide un document. ♦ ora sistemului (exemplu 4:22 PM).2. se realizează copii de siguranţă pentru documentele mai importante.. Pentru a salva un document. Crearea. ♦ linia şi coloana curentă (exemplu Ln 33 Col 48).. 59 . eventual. trebuie salvat documentul pe disc şi.Buton Mesaj calculator Back Forward Stop Current Jump Refresh Current Page Start page Search the Web Favorites Semnificaţie Deplasare înapoi Web Deplasare înainte Web Oprire salt Împrospătează informaţiile Pagină de început Localizează pe Web Pagini Web favorite Deplasare la . pagina numărul 1 din totalul de 10).1. se execută următoarele operaţii.). Afişează doar butoanele Web de navigare Go Show Only Web Toolbar Linia de stare prezintă informaţii referitoare la: ♦ pagina şi secţiunea curentă (exemplu Page 4 Sec 1). ♦ limba utilizată la redactarea documentului (exemplu Romanian). iar modificările care se fac ulterior sunt memorate temporar în memoria calculatorului. ♦ distanţa faţă de margini (exemplu At 8 cm. Pentru a le memora. ♦ modul de inserare sau suprascriere (exemplu OVR). respectiv.

de fapt. fie se alege din meniul File comanda Save sau Save As… fie provocând deschiderea casetei de dialog corespunzătoare. prin care Word salvează versiunea anterioară a documentului ca o copie de rezervă. având acelaşi nume. unui document i se poate asocia o parolă. se precizează parola aleasă în caseta Password to open (parola de protecţie la citire) sau în Password to modify (parolă de protejare la scriere).BAK. pentru a preveni deschiderea de către alţi utilizatori a documentului sau pentru a nu permite altor utilizatori salvarea unor eventuale modificări în respectivul document. în timpul lucrului se alege din meniul Tools comanda Options şi se selectează indexul Save. precizându-se intervalul de timp în minute în caseta Minutes (intervalul este cuprins de la 1-120 minute). . Dacă doriţi salvarea automată a documentului. prin acţionarea butonului Save Pentru a salva un document nou nedenumit. iar apoi se validează cu OK. Word furnizează câteva moduri de restricţionare a modificării documentelor. Astfel. însă cu extensia . 60 . Fereastra corespunzătoare acestei acţiuni este prezentată în figura 2. după care selectaţi rubrica Security). Pentru a specifica atât tipul fişierului.Din meniul File alegeţi comanda Save sau Save As…. dacă doriţi schimbarea specificatorului de fişier sau din bara de instrumente standard. Realizarea copiilor de siguranţă se face cu ajutorul rubricii Always create backup copy. iar în rubrica File Name are loc introducerea numelui propriu-zis al fişierului. în care se va marca Save Autorecover info every. apoi se validează prin acţionarea butonului OK. penultima versiune. Pentru a asocia o parolă unui document. alegeţi din caseta Save As… butonul Options (sau din meniul Tools alegeţi Options. Atunci când se creează o copie de rezervă şi s-a realizat salvarea fişierului de mai multe ori. Furnizarea de către Word a acestor două opţiuni (de salvare automată şi de crearea unor copii de siguranţă ale fişierului) permite restaurarea documentului în cazul unei căderi de tensiune sau oricărei alte probleme. În rubrica Save in se selectează discul pe care se va depune fişierul. puteţi deschide documentul de rezervă care este. cât şi pentru compatibilitate cu alte procesoare sau versiuni anterioare se completează rubrica Save as type. În continuare.3.

♦ din meniul File se alege Save As… şi se acţionează butonul Options.3. Fereastra corespunzătoare definirii parolei unui document O altă posibilitate de a proteja conţinutul unui document este cea prin . Figura 2. iar în timpul tastării parolei. după care se tastează noua parolă sau se şterge prin acţionarea tastei DEL.O parolă poate conţine până la 15 caractere (litere. pentru fiecare caracter. Word va afişa câte un asterisc. 61 . Pentru a modifica sau şterge o parolă asociată unui document. se procedează astfel: ♦ se deschide documentul respectiv. spaţii – diferenţiindu-se literele mari de cele mici). numere. prin care se care în caseta Read-Only Recommended se introduce caracterul permite vizualizarea conţinutului documentului. ♦ în rubrica Protection Password sau Write Reservation Password se selectează asteriscurile care reprezintă parola. dar nu şi modificarea acestuia.

OpenTools–Search. dacă se includ la salvare informaţii sumare. Pentru identificarea unui document. 62 . ca.În Word există posibilitatea de a localiza un document.4. pe baza datei de creare sau data ultimei modificări. folosind toate informaţiile pe care vi le puteţi aminti despre acesta. casetele corespunzătoare (exemplu: Value. Se poate găsi un document pe baza numelui acestuia. cu informaţiile cunoscute. Pentru a demara acest proces. Fereastra de localizare a unui fişier. pentru a căuta după acestea. cu secvenţa de text cunoscută “codul de procedură fiscală”). ori. Această fereastră este prezentată în figura 2. Pentru introducerea unor criterii suplimentare de căutare se completează.4. titlul descriptiv ori după cuvintele cheie. automat informaţii privitoare la rezultatul localizării. utilizatorul va completa în caseta Property numele documentului dorit a fi localizat. cunoscând o parte din conţinutul acestuia În rubrica Search in se precizează unitatea de disc sau structura de directoare în care se va realiza căutarea. alegeţi din meniul File. În caseta Results se vor afişa. de exemplu numele autorului. Figura 2.

scriere ascunsă etc.5. scriere ca indice. ♦ spaţiul dintre caractere.2. simboluri.5. Fereastra care permite definirea caracteristicilor caracterelor 63 . numere. ♦ aspectul fontului (subliniat. ♦ dimensiunea caracterelor. Fereastra corespunzătoare acestei acţiuni poate fi studiată în figura 2.). Figura 2.2. ♦ poziţionarea pe verticală a textului în cadrul liniei. scriere cu majuscule. având anumite caracteristici prezentate în continuare: ♦ tipul caracterului (fontului). tăiat. semne de punctuaţie şi spaţii. În Word aceste caracteristici se stabilesc din meniul Format comanda Font. ♦ culoarea de afişare.2. ♦ stilul de afişare (normal. înclinat). scriere ca exponent. îngroşat. Formatarea caracterelor Caracterele sunt reprezentate prin litere.

cu linie punctată sau sublinierea doar a cuvintelor.6. Stilul de afişare reprezintă aspectul grafic al caracterelor în scopul obţinerii unor efecte speciale: Normal. opţiunea Change Case. ♦ scrierea textului cu MAJUSCULE (All Caps). prezentată în figura 2. selectat în prealabil. Fereastra Change Case 64 . care sunt disponibile din meniul Format. care scot un fragment de text în evidenţă: ♦ subliniere (Underline): cu o linie. cu două linii. Atributele unui text se referă la o serie de prelucrări.6.Fontul reprezintă acea caracteristică a unui fragment de text prin care se determină mulţimea de caractere ( de la 0 la 255 în codul ASCII) care se pot afişa. transformări şi combinări. ♦ scrierea la exponent sau ca indice (Superscript sau Subscript). Bold (îngroşat) Italic (înclinat). În acest moment. ♦ tăierea cu o linie (Strikethrough). ♦ ascunderea textului (Hidden). pe ecran se va afişa fereastra Change Case. Există o serie de prelucrări care se pot aplica asupra unui bloc de text. precum şi aspectul grafic extern. ♦ scrierea textului cu MAJUSCULE REDUSE (Small Caps). Figura 2.

UPPERCASE – toate literele sunt trecute la majuscule. Title Case – fiecare cuvânt va avea prima literă mare.7. fontul. din caseta Font. 65 . cât şi aspectul caracterelor pot fi rapid alese din baza de instrumente prezentată în continuare. unde fiecare cuvânt va avea prima literă mică. Lowercase – va face toate literele blocului selectat. Pentru a vizualiza un text ascuns în afişarea normală sau pagină se acţionează butonul Show/Hide de pe bara standard de instrumente sau se alege meniul Tools comanda Options şi se alege Hidden Text. iar următoarele vor fi litere mici. tOGGLE cASE – reprezintă inversul lui Title Case.Sentence case – va avea drept efect afişarea primei litere a fiecărei propoziţii cu majusculă. Dimensiunea caracterelor reprezintă mărimea în puncte (un punct 1/72”) a unui caracter şi se stabileşte în rubrica Size. Atât dimensiunea. cu litere mici. se acţionează fişa index Character Spacing. Combinaţia de taste Shift+F3 va trece prin toate aceste forme. element prezentat în figura 2. Culoarea de afişare a textului poate fi specificată prin intermediul listei ascunse aferente casetei Color. Pentru stabilirea spaţierii dintre caractere. Textul ascuns este afişat cu o linie de subliniere care nu apare la imprimare.

Figura 2. Fişa index Character Spacing Opţiunea Expanded creează o distanţă majorată între caractere. alegând. Word poate realiza uşor copierea stilurilor de scriere cu ajutorul butonului Format Painter (descriptor de formate). Font. Modificarea formatelor implicite se realizează din meniul Format opţiunea Font. în funcţie de forma acestora. iar Condensed realizează scrierea textului condensat sau chiar suprapus. se poate aplica efectul Kerning. după dorinţă. care constă în umplerea uniformă a spaţiului afectat textului respectiv. 66 . prin apropierea sau depărtarea caracterelor. În cazul titlurilor care. de pe bara de instrumente standard. urmând ca Word să solicite confirmarea modificării. sunt afişate cu o dimensiune mare a caracterelor.7. în caseta de dialog. Există posibilitatea de a ajusta poziţia verticală a oricărui caracter prin opţiunea Position. în general. caz în care mouse-ul se schimbă într-o pensulă. iar apoi butonul Default….

2.2.3. Formatarea paragrafelor În Word, paragraful este o unitate de formatare, iar operaţiunea este utilă atunci când se doreşte: alinierea paragrafelor; crearea identărilor pentru liste marcate sau liste numerotate; alinierea coloanelor de text; interspaţierea liniilor din cadrul paragrafului etc. Word oferă câteva tehnici alternative de formatare: fie din meniul Format – Paragraph; fie cu ajutorul butoanelor din bara de instrumente; sau cu ajutorul combinaţiilor de taste. În Figura 2.8. sunt prezentate cele două tehnici de formatare. Cu ajutorul combinaţiilor de taste, se pot realiza următoarele acţiuni: CTRL+L, pentru a alinia textul la stânga; CTRL+E, pentru a centra textul; CTRL+R, pentru a alinia textul la dreapta; CTRL+J, pentru a alinia textul proporţional şi la stânga şi la dreapta. Prin acţionarea opţiunilor din meniul Format Paragraph, se oferă posibilităţi multiple de combinare a formatării paragrafelor, alegând corespunzător în caseta de dialog. Repetarea formatării paragrafelor se realizează prin „moştenirea” formatării de la un paragraf alăturat la altul, în timpul creării textului.

Figura 2.8. Prezentarea grafică a tehnicilor de formatare a paragrafelor 67

O altă cale de a repeta formatarea este alegerea din meniul Edit Repeat… sau cu ajutorul instrumentului paragrafelor se pot aplica operaţii de conturare. . Asupra

2.2.4. Imprimarea unui document Word oferă posibilităţi multiple de ieşire pentru un document: imprimare; transmitere prin fax; tipărire document într-un fişier; transmitere fişiere prin poşta electronică unui membru al grupului de lucru. Înaintea imprimării se oferă posibilitatea vizualizării documentului , fie fie din meniul File – Print Preview sau cu ajutorul butonului alegând modul de vizualizare pagină (View-Page). Astfel dacă nu este realizată încadrarea dorită, utilizatorul poate face referire la specificarea paginii, a marginilor hârtiei, a sursei hârtiei din meniul File – Page Setup. În figura 2.9. se prezintă această fereastră.

Figura 2.9. Stabilirea formatului paginii şi încadrarea textului 68

Implicit, procesorul de texte Word utilizează anumiţi parametrii pentru delimitarea corpului de text faţă de marginile fizice ale paginii, aplicaţi fie întregului document, fie asupra unor anumite părţi ale acestuia. În acest moment se stabileşte spaţiul alocat pentru antet/subsol de pagină. O dată cu alterarea parametrilor standard în zona de vizualizare Preview se prezintă sub o formă schematică utilizatorului modul în care va apare la imprimare documentul. Fişa index Paper permite definirea tipului de hârtie pe care se va obţine documentul, cunoscut fiind faptul că există mai multe tipuri predefinite (standard), fiecare având anumite dimensiuni exprimate în centimetrii sau în inch. În figura 2.10. este prezentată fişa index Paper.

Figura 2.10. Fişa index Paper

Spre exemplificare, redăm cele mai utilizate formate sunt următoarele: Letter 21,59/27,94; Legal 21,59/35,56; Executive 18,41/26,67; A4 21/29,70; No. 10 10,48/24,13; DL 11/22. În cazul în care se utilizează un alt format, se va alege Custom Size, definind după aceea dimensiunile efective ale suportului (lăţime/lungime). Tot prin intermediul acestei fişe se alege modul de orientare al documentului (Whole document) sau al unei părţi al acestuia (Selected
69

Text) în pagină, respectiv, poziţionare normală Portrait sau peisaj Landscape prezentate în figura 2.11.

Figura 2.11. Poziţionarea normală şi peisaj a textului

În cazul în care se doreşte realizarea imprimării, este indicată alegerea în prealabil a tipului de imprimantă, prin caseta Printer name (mai ales în cazul în care sunt conectate mai multe asemenea dispozitive periferice) şi a caracteristicilor de imprimare (caracteristicile imprimantei Properties, numărul de exemplare Copies, paginile care se vor imprima Page Range, ordinea de imprimare etc.) din meniul File – Print. În figura 2.12. este prezentată fereastra Print, care permite definirea tipului de imprimantă.

70

Butonul acţionează atunci când documentul conţine doar corpuri de text. documentul conţinând în această se situaţie un corp de text.5. utilizatorul va acţiona butonul . al dicţionarelor de sinonime. opţiunea . Fereastra Print Prin acţionarea butonului Properties. gramatical. dicţionar românesc de sinonime.Figura 2. se stabileşte din zona PrintOut. desene. precum şi al separării cuvintelor în silabe. corector ortografic. dar şi imagini. grafice. fotografii sau imagini scanate.12. Verificarea unui document Verificarea documentelor reprezintă ultima operaţie care se realizează asupra unui document tastat într-o limbă străină sau în limba autohtonă. atunci când se doreşte obţinerea unei calităţi foarte bune a rezultatului imprimării. din punct de vedere ortografic. Fereastra corespunzătoare acestui accesoriu este prezentată în figura 2. Pachetul de programe Office XP a fost parţial localizat pentru România. În cazul în care se doreşte obţinerea unui document imprimat.2.13. folosind doar tonuri de gri. iar sunt acţionate atunci când avem de imprimat color butoanele grafice. Verificarea documentelor se realizează. Localizarea constă într-un meniu de ajutor (Help). 2. 71 .

poziţionat fiind pe respectivul cuvânt. Fereastra de localizare a corectorului ortografic Meniul de ajutor general şi meniurile specifice aferente procesorului de texte Word şi procesorului de tabele Excel sunt afişate în limba română. iar butonul OK va permite doar utilizarea în acele momente a limbii selectate. meniul Tools. 72 . se va selecta din linia de meniuri. Options. se va selecta primul element (No Proofing). Butonul Default va acorda posibilitatea stabilirii ca limbă folosită curent. În căsuţa de dialog care va apărea pe ecran utilizatorul va avea de ales. În cazul în care nu există menţionată limba respectivă. prin activarea din linia de meniuri a meniului Tools. Set Language. unde în fişa index Spelling & Grammar se va activa opţiunea Check Spelling As You Type. Toate erorile gramaticale sau cuvintele care nu sunt localizate în dicţionarul aferent limbii selectate vor fi marcate cu o linie ondulată de culoare roşie. Corectorul ortografic în limba română este activat în Word numai prin indicarea limbii utilizate în realizarea documentului. Pentru a beneficia de corectare instantanee (textul se corectează pe măsură ce este introdus). Confirmarea corectitudinii acţiunii utilizatorului va rezulta din activarea butonului OK sau Default. Language.13. limba în care se introduce textul. implicită a selecţiei realizate anterior. Corectarea acestor erori semnalate se realizează prin acţionarea butonului dreapta al mouse-ului. din lista afişată. celelalte componente având meniurile de ajutor în limba engleză.Figura 2.

Această situaţie este prezentată în figura 2. situaţie prezentată în figura 2. Language. Figura 2. Exemplificarea corectării erorilor gramaticale specifice unei anumite limbi Din meniul apărut se selectează cuvântul corect. În cazul în care cuvântul marcat ca eronat nu se află în dicţionar şi se doreşte îmbogăţirea acestuia cu noi elemente. sugerat de corector. în care s-a produs o eroare de tastare.. iar pentru activarea utilitarului de despărţire în silabe a unui cuvânt se execută aceeaşi secvenţă. utilizatorul selectează opţiunea Add. dar cu poziţionarea pe Hyphernation.14. Apelarea dicţionarului de sinonime şi realizarera 73 .15. Thesaurus. Figura 2.15.14. Dicţionarul de sinonime este apelat prin selectarea cuvântului dorit şi executarea secvenţei Tools.

Pentru a selecta opţiunile de verificare ortografică se procedează astfel: se alege Tools-Options şi se selectează categoria Spelling sau în 74 . În cazul în care un cuvânt nu este găsit în dicţionar/dicţionare. Pentru verificarea ortografică a cuvintelor se alege Tools Spelling. suprimarea cuvântului eronat. urmând a se alege între mai multe posibilităţi: corecţia erorii. Verificarea ortografiei poate fi întreruptă prin CRTL+TAB sau execuţia unui „clic” în fereastra documentului.16. se va solicita confirmarea operaţiei de verificare. Verificarea ortografică a cuvintelor Dacă înaintea verificării cursorul a fost plasat în interiorul documentului. anularea corecţiilor precedente. ignorarea acesteia. dar şi lansarea acesteia. adăugarea cuvântului într-un dicţionar personal. după care se realizează eventualele corecţii.16. suprimarea repetiţiilor. Figura 2. prezentată în figura 2. acesta este afişat în caseta de dialog.despărţirii în silabe a cuvântului secvenţe Verificarea ortografiei se realizează pe baza unui dicţionar standard şi unul sau mai multe dicţionare personale (de specialitate). Se poate verifica tot textul începând cu poziţia curentă a cursorului sau numai o parte. care se selectează în prealabil.

17. Pentru realizarea verificării gramaticale. Verificarea gramaticală permite depistarea frazelor susceptibile de erori gramaticale şi de stil. se va afişa o casetă de dialog. trecerea la o nouă frază. ignorarea erorii. Înainte de a lansa verificarea gramaticală a unui document sau a unei părţi a acestuia se pot modifica opţiunile prin: Tools – Options categoria Grammar.caseta de dialog a ortografului se activează butonul Options.17. fereastră prezentată în figura 2. se alege Tools – Language. precum şi eventualele soluţii de corectare a acestora. solicitarea unei explicaţii privind regulile gramaticale aplicate. urmând ca utilizatorul să aleagă una din variante (corectarea erorii pe baza unei soluţii propuse de Word. care includ toate regulile gramaticale specifice unui domeniu.). Pentru verificarea gramaticală. corectarea erorii direct în document. Figura 2. 75 . Word foloseşte stiluri predefinite. modificarea regulilor gramaticale etc. Selectarea opţiunii de verificare ortografică a unui document Dacă este găsită o frază suspectă de erori gramaticale.

2.2.) apărută se alege butonul de antet. Figura 2. pentru unele secţiuni ale documentului. repetându-se pe fiecare pagină. file name – numele fişierului. oră). 76 . O altă modalitate este următoarea: din meniul Insert / Field şi din lista de câmpuri se alege câmpul dorit. iar din grupa de butoane (figura 2. de subsol.18. în . Semnificaţia butoanelor din grupa antet-subsol Pentru a realiza inserarea unor câmpuri în antetul sau subsolul paginilor. pentru realizarea afişării caracterelor {}. din meniul VIEW alegându-se din meniul View opţiunea Header / Footer. faţă de cele impare şi/sau pot fi diferite. introduceţi codul câmpului.6.19. În continuare. Realizarea antetului şi a subsolului de pagină Antetul reprezintă textul situat în partea de sus a fiecărei pagini. sau butonul care permite inserarea de câmpuri speciale (numărul de pagină. pot fi diferite pe paginile pare. dată. Crearea antetului sau a subsolului de pagină se realizează prin specificarea modului de afişare Normal. Antetele se află în mod normal în afara suprafeţei utile a paginii şi pot fi diferite faţă de prima pagină a documentului. alegând din caseta de dialog rubrica Different First Page sau Different Odd and Even. Există posibilitatea definirii de antete/subsoluri diferite pe prima pagină de celelalte sau pe pagini pare de cele impare. title – titlul documentului . Aceste elemente pot fi studiate în figura 2. se poate afara posibilităţilor oferite cu ajutorul butoanelor plasa cursorul acolo unde se doreşte să se insereze respectivul câmp şi se acţionează combinaţia de taste CTRL+F9.18. exemplu author – numele autorului.

În cazul în care se doreşte numerotarea paginilor începând cu un anumit număr. Numerotarea paginilor unui document Numerotarea paginilor se realizează în două moduri: standard sau o dată cu crearea antet /subsol de pagină.19. cursorul este plasat la începutul documentului. Ferestrele corespunzătoare acţiunii de numerotare a paginilor unui document 77 . Pentru numerotarea standard (numerotarea tuturor paginilor cu excepţia primei) se plasează cursorul la începutul documentului. Figura 2. precum şi modul de aliniere al acestora.2. se alege din linia de meniuri Insert/Page Numbers şi apoi se selecţionează poziţia (antet sau subsol de pagină). Aceste elemente sunt prezentate în figura 2.20. se acţionează butonul Format şi apoi se completează caseta corespunzătoare (Start at) cu respectivul număr. se alege din linia de meniuri Insert / Page Numbers.Figura 2.20. Fereastra Section Start aferentă definirii de antete şi subsoluri de pagină 2.7.

editarea unui text se face prin introducerea paragrafelor unul după altul. astfel se aplică doar secţiunii curente sau 78 . textul poate fi plasat în coloane paralele.8. coloanele sunt aplicate întregului document.2. Figura 2. dacă acesta nu conţine diferite secţiuni. care împart pagina pe verticală. în funcţie de lăţimea utilă a paginii. Introducerea textului se face considerându-se suprafaţa utilă a paginii ca fiind o singură coloană.2. din linia de meniuri se alege opţiunea Format – Columns. Lăţimea coloanelor va fi determinată automat de editor. care vor avea fiecare aceeaşi lăţime şi aceeaşi distanţă între ele.21. Pentru a se afişa fereastra care permite definirea numărului de coloane care se doreşte a fi obţinut. S-a dovedit că pentru a uşura cititul. Editarea unui document pe coloane În mod normal. Fereastra corespunzătoare editării pe coloane a unui text Formatarea textului sub formă de coloane poate fi aplicată întregului document sau numai unei părţi din el. În mod implicit. divizându-se documentul în secţiuni.21. pe întreaga lăţime utilă a paginii. Suprafaţa utilă a paginii poate fi împărţită în coloane paralele. Fereastra este prezentată în figura 2.

secţiunilor selectate. va fi definit ca secţiune distinctă. în mod automat. − mărimea coloanelor (Width and Spacing). se selectează opţiunea (Equal Column Width). În continuare. Coloanele pot fi aplicate şi din poziţia în care se află cursorul în document până la sfârşit. În cazul în care este selectată doar o porţiune de text. asupra secţiunilor selectate (Select Sections) sau asupra textului de la cursor până la sfârşit (This Point Foward). − modalitatea în care vor fi aplicate coloanele (Apply To) asupra întregului document. asupra textului selectat (Select Text). Dimensiunea coloanelor poate fi ulterior modificată. − numărul de coloane (Number of Columns) . Dacă utilizatorul doreşte obţinerea unor coloane care să aibă aceeaşi mărime. − se acţionează butonul OK. Procedura care permite crearea coloanelor se poate realiza fie cu ajutorul meniului Format. Există câteva elemente care pot uşura editarea. Uniformizarea lungimii coloanelor se realizează prin următoarea procedură: • se poziţionează cursorul la sfârşitul textului. fie cu ajutorul casetei de dialog în care se specifică: − forma coloanelor (Presets). • se selectează opţiunea Continuous. − dacă separarea coloanelor să se facă cu o linie verticală (Line Between). • se acţionează butonul OK. • se alege din meniul Insert comanda Break. introducerea şi editarea textului în coloane se realizează în mod obişnuit. cu ajutorul marcajelor din riglă sau cu ajutorul meniului Format. care. se poate utiliza combinaţia de taste Alt + săgeată jos (săgeată sus). (Whole Document) asupra secţiunii selectate (This Section). coloanele sunt aplicate numai textului selectat. dintre care menţionăm: • pentru deplasarea la începutul coloanei următoare (precedente). 79 . caz în care se creează automat o secţiune.

2. 3-D (permite realizarea unui contur în trei dimensiuni). activarea opţiunii Format Borders and Shading sau prin acţionarea butonului care va dezvolta o listă de butoane. culoarea de conturare 80 . Modalităţi active de conturare Din caseta de dialog dezvoltată de meniul Format Borders and Shading. distanţa faţă de text. se alege din meniul Insert opţiunea Break. obţinută prin comanda Format / Columns. O altă modalitate de a forţa trecerea la o coloană nouă a textului este aceea prin care se inserează o nouă secţiune şi se selectează opţiunea Start New Column din caseta de dialog. 2. un salt la pagină. Style defineşte tipul de linie şi Width stabileşte grosimea acesteia. înaintea primului paragraf din coloană. tabel. Dacă se doreşte ca o coloană să înceapă pe o pagină nouă.22. 3.2.22. prezentate în figura 2. Modalitatea de conturare Custom permite stabilirea de către utilizator a marginilor care se doresc a fi realizate. realizându-se. prin combinaţia de taste Ctrl + Enter sau alegeţi din meniul Insert opţiunea Break / Page Break.9. Shadow (produce stabilirea unui contur al şirului selectat în prealabil). Figura 2. se alege din caseta de dialog rubrica Column Break. prin selectarea acestuia. se validează prin acţionarea butonului OK. se foloseşte combinaţia de taste Ctrl + Shift + Enter sau se procedează astfel: 1. grafic. Realizarea conturărilor şi a umbrelor Încadrarea sau conturarea se aplică unui paragraf. Box (contur exterior).• pentru a forţa ca un paragraf de text să înceapă întotdeauna în prima linie a unei coloane. Din aceasta se alege una dintre modalităţile active de conturare. se poate insera. se alege modalitatea de încadrare None (fără contur).

10.2. opţiunea Borders and Shading sau acţionarea butonului . Dacă nu se doreşte 81 .23. În figura 2. 2. se pot observa opţiunile prezentate anterior pentru realizarea conturării unui şir de caractere. urmată de activarea meniului Format. Fereastra corespunzătoare opţiunii de conturare a unui şir de caractere Anularea încadrării realizate anterior se obţine prin selectarea prealabilă a elementului a cărui încadrare trebuie anulată. Un cadru este în mod implicit conturat.Color. Utilizarea cadrelor Cadrele permit poziţionarea adecvată în pagină a textului sau a graficelor. Figura 2.23. Fişa index Shading permite stabilirea modului de umbrire a fundalului sau a „prim planului”.

Se delimitează acţionează butonul Frame din linia de instrumente conturul cadrului (prompterul de mouse devenind cruciuliţă) şi apoi se introduce elementele dorite. Prelucrarea cadrelor se face întotdeauna în modul de afişare Page Layout.24. aceasta trebuie anulată. putându-se observa opţiunile de plasare a unui cadru faţă de corpul de text (Text Wrapping None sau Around). în jurul unui text sau grafism existent. iniţial se introduce un cadru gol. În cazul în care utilizatorul doreşte introducerea unui cadru se . În figura 2. 82 . în care urmează a se insera textul sau grafismul dorit. prin acţionarea asupra punctelor de reper ale cadrului. este prezentată caseta Frame. după ce în prealabil a fost selectat. Utilizatorul poate opta pentru atribuirea unor anumite dimensiuni ale cadrului (Size) şi pentru alinierea acestuia din meniul conjunctural se alege Format Frame.afişarea încadrării. 2. În mod automat. dimensiunile cadrului se adaptează la dimensiunea elementului inserat. Utilizatorul poate opta pentru una din cele două posibilităţi de inserare a unui cadru: 1. Un cadru poate fi redimensionat sau deplasat cu mouseul.

Caseta de formatare a cadrelor (Frame) Alinierea cadrelor se poate realiza pe orizontală sau pe verticală. vă prezentăm un exemplu în care a fost introdus un cadru în care se află inserat un desen.24. în raport cu un punct de referinţă (de exemplu: marginile paginii. Introducerea unui cadru în corpul de text 83 . a coloanelor de text etc. Figura 2.Figura 2. În continuare. prin specificarea poziţiei dorite.25.).25. în figura 2.

WordArt utilizat pentru obţinerea rapidă a unor sigle. delimitându-se prin spaţiu cele două elemente supuse prelucrării. Se poate observa că textul conturează cadrul. dacă doreşte preluarea unei imagini din galeria standard a procesorului de texte.2. pentru situaţia în care se doreşte realizarea unei reprezentări schematice a derulării unui proces. Figura 2. 2. se pot observa opţiunile utilizatorului pentru importarea unei imagini.26. în cazul în care desenul sau graficul a fost creat anterior şi acum se doreşte introducerea acestuia.26. fiind aliniat faţă de marginea din stânga al acestuia.Cadrul este poziţionat în interiorul corpului de text. Prelucrarea imaginilor În interiorul unui cadru poate fi importată o imagine alegând din meniul Insert opţiunea Picture. Opţiuni de import imagine Utilizatorul va selecta un element din lista derulantă. Auto Shapes. În figura 2. respectiv Clip Art. pentru introducerea unei reprezentări grafice a unei serii de valori numerice. From Scaner or Camera. în cazul în care se doreşte importul unor imagini realizate cu ajutorul scaner-ului sau al unui aparat fotografic şi Chart. 84 .11. From file.

). pentru crearea unei broşuri. se prezintă o parte din principalele categorii de imagini care pot fi apelate de utilizator. WordArt reprezintă un program de sine stătător. a unui afiş. un pliant publicitar etc. WordArt. O imagine creată cu ajutorul WordArt este similară unui 85 . este legat de Word prin tehnica OLE (Object Linking and Embedding). Galeria standard de imagini Clip Art Galeria standard de imagini Clip Art conţine o listă de categorii de imagini grupate automat pe domeniul reprezentat. În figura 2. WordArt permite îmbunătăţirea imaginii documentului pe care îl elaboraţi. 2. folosind cuvinte sau scurte texte transformate în imagini grafice pentru diferite scopuri (de exemplu.2. cu o varietate de forme. Utilizatorul nu poate crea un fişier separat. un raport. deoarece aceasta face parte integrantă din documentul creat în WORD. la fel ca şi Draw sau Graph. Obiectele realizate cu acest program şi inserate în documente conţin toate informaţiile necesare pentru o editare ulterioară.27.12. care să conţină imaginea.Figura 2. Utilizarea componentei WordArt WordArt reprezintă un program care vă permite să transformaţi câteva cuvinte în desene atractive.27. Fiecare categorie la rândul ei poate conţine o suită de imagini reprezentative. el putând fi lansat doar din WORD sau din alt program care utilizează tehnica OLE.

utilizând facilităţile WordArt în caseta Enter Your Text Here.28.28. În figura 2. putându-se aplica tehnicile existente în Word pentru modificarea desenului.13. respectiv. dar unele date numerice pot fi prezentate sugestiv doar prin intermediul unor reprezentări grafice sau diagrame. Pentru construirea unor grafice pe baza unor date numerice obţinute în urma unor prelucrări matematice este indicat. sugestivitate. Figura 2. ♦ se creează imaginea (obiectul). folosirea unor programe specializate de calcul tabelar. Inserarea obiectului în document se face. lizibilitate. Prezentarea într-o asemenea formă oferă importante avantaje precum condensarea informaţiei. precum EXCEL sau LOTUS.desen. Construirea graficelor se realizează având la bază o aplicaţie specială Microsoft Graph. WordArt se lansează pentru a insera un obiect sau pentru a modifica un obiect existent. Pe ecran apare fereastra utilitarului care prezintă o linie de butoane speciale pentru scrierea artistică. Realizarea graficelor Word oferă utilizatorului numeroase facilităţi de prelucrare şi formatare. ♦ din caseta de dialog se alege MS WordArt şi se validează cu OK. Linia de butoane şi caseta specifică WordArt 2.2. se prezintă linia de butoane şi caseta specifică acestui program. în locul corespunzător. de obicei. care funcţionează ca server. graficele generate pot fi incluse sub formă de obiecte (procesorul de texte este 86 . Se procedează astfel: ♦ se alege din meniul Insert opţiunea Object.

cu mouse-ul Table se alege Select Table sau cu ajutorul tastaturii). Figura 2.29.. .. Lansarea în execuţie a aplicaţiei Microsoft Graph este semnalată pe ecran. Pentru crearea unui grafic. etichete. ♦ se şterge graficul implicit (selectând tabelul Datasheet şi apoi se acţionează tasta DEL).. folosind mecanismul OLE.. se alege Microsoft Graph. Fereastra implicită a editorului de grafice Pentru a realiza titlul graficului. a unui tabel şi a unei reprezentări grafice. se va parcurge următoarea procedură: ♦ se selectează datele de reprezentat introduse în tabel (eventual tot tabelul. care să permită indicarea valorilor maxime minime etc. Se pot şterge liniile sau coloanele a căror reprezentare nu se doreşte. ♦ se aduce tabelul a cărui reprezentare se doreşte (meniul Insert opţiunea Paste) sau se tastează datele de reprezentat.considerat client). ♦ se alege butonul Graph din bara de meniuri ♦ din meniul Insert se selectează opţiunea Object. se aleg 87 . prin apariţia unui meniu şi a unei bare utilitare. legende. de unde din lista derulantă afişată.29. prezentat în figura 2. adăugarea unor săgeţi. Pe ecran va fi afişat un grafic implicit.

alegând din meniul INSERT opţiunea 88 . De asemenea. butonului de diagrame După definitivarea formei graficului. pentru formatarea caracterelor textului. Graficul este plasat într-un cadru (frame).2. La acest moment. Apelarea se realizează prin acţionarea butonului de butoane.opţiunile corespunzătoare din meniul conjunctural (activat prin acţionarea butonului drept al mouse-ului). se pot importa desene standard. pe ecran va apărea în partea inferioară o serie de instrumente specializate care permit realizarea desenelor. Line Color Font Color Line Style Acţiune Selectare obiect desenat Rotirea obiectului în spaţiu Realizarea unei linii Realizarea unei săgeţi Realizarea unui paralelogram Desenarea unei forme circulare Introducerea unei casete de text Realizarea unui obiect WordArt Inserarea unei imagini din galeria existentă Definirea culorii utilizate pentru linii Stabilirea culorii fontului Stabilirea stilului de linie Cu ajutorul acestui program utilitar se pot modifica desene realizate anterior.. se revine în documentul Word. Buton Mesaj calculator Select objects Free Rotate Line Arrow Rectangle Oval Text Box Word Art . Utilitarul de desen Microsoft Draw Acest program permite crearea unor desene. 2...14. Clip Art . formatul numerelor se aleg opţiuni respective din meniului Format. prin utilizarea altor utilitare de desenare. În tabelul următor sunt prezentate butoanele care apar pe ecran. dar şi modificarea aflat în linia acestora.. prin acţionarea . iar pentru a schimba forma graficului se alege forma dorită.

Modificarea structurii tabelului vizează inserarea. unirea (fuzionarea) celulelor. cât şi mărimea acestora. În interiorul celulelor se pot scrie: • texte (cu toate opţiunile de formatare).. alegând opţiunea Insert Table.15. completându-se în rubrica FILE NAME discul şi calea în care se găseşte WORD-ul instalat. 89 . care conţin desene care pot fi folosite ca atare sau modificate.. Revenirea în documentul WORD se face prin acţionarea butonului mouse-ului în exteriorul imaginii oriunde în document. Modificarea de conţinut se referă la conţinutul celulelor tabelului care poate fi şters (prin selectare şi apoi acţionarea tastei DEL. celulele tabelului sunt delimitate pe ecran în mod punctat (dacă opţiunea Gridlines este activată). obiecte etc. La momentul creării. unde se găsesc fişiere cu extensia . Tabele Word Celula. este necesar a se realiza conturarea tabelului. • formule (folosind adresele celulelor de forma: RiCj sau Ak). • desene. procedându-se astfel: • se plasează cursorul în tabel în locul unde se doreşte a se insera / şterge. 2.. unde se pot defini atât numărul de coloane şi numărul de linii ale tabelului. În interiorul unui document. reprezintă unitatea structurală din cadrul tabelului.2.PICTURE. modificarea dimensiunilor coloanelor. componenta de bază a unui tabel.WMF.. modificarea structurii tabelului. respectând următoarele proceduri: din linia de meniuri şi apoi se selectează ♦ Se acţionează butonul cu ajutorul mouse-ului numărul de linii şi de coloane (tabelul va fi afişat sub forma unei matrici). utilizatorul poate introduce un tabel.. ştergerea de linii sau coloane. Modificarea tabelelor are în vedere: alterarea conţinutului tabelului. Pentru a imprima liniile despărţitoare ale tabelului. scindarea (divizarea) tabelului.. sau cu ajutorul tastei Backspace). ♦ Din linia de meniuri se selectează Table. subdirectorul CLIPART.

procedând astfel: • se selectează textul de transformat.• se alege.. Pentru ştergere se poate selecta o celulă şi apoi se alege din meniul Table opţiunea Delete Cells. • se alege din linia de meniuri Table opţiunea Merge Cells. după care se precizează modalitatea de încadrare (Box sau Grid)... din meniul Table opţiunea Insert Cells. ori cu ajutorul tastaturii). care permite transformarea unui text într-un tabel./ Delete Cells. Modificarea mărimii coloanelor se realizează astfel: • se poziţionează mouse-ul pe latura de modificat până când prompter-ul de mouse se transformă în săgeată cu dublu sens şi se menţine butonul apăsat până în poziţia dorită. prin aplicarea următoarei proceduri: • cu ajutorul opţiunii Formula din meniul Table. Scindarea tabelului se realizează astfel: • se plasează cursorul în locul unde se doreşte scindarea.. 90 . • sau se deplasează mouse-ul în riglă şi se deplasează tabulatorul de coloană până în poziţia finală. Utilizatorul poate folosi o facilitate oferită de Word. precizându-se că se va şterge (o linie întreagă. fiind poziţionaţi pe ultima linie.. • se alege din meniul Table opţiunea Convert Text to Table.. Conturarea unui tabel. în vederea imprimării liniaturii tabelului se realizează astfel: • se selectează tabelul (prin activarea opţiunii Select Table din meniul Table sau cu mouse-ul. În interiorul unui tabel se pot efectua calcule între celule. conturul liniilor. se acţionează tasta TAB. • se alege din meniul Format opţiunea Border.. după care se selectează mijlocul de separare a textului în celule şi apoi se acţionează butonul OK. după caz. ultima coloană.. • se alege din meniul Table opţiunea Split Cells. eventual culoarea. o coloană ori o celulă). Pentru a insera o linie vidă la sfârşitul tabelului (menţinând aceleaşi caracteristici de formatare ca şi linia anterioară). Unirea celulelor se realizează astfel: • se selectează celulele dorite a fi concatenate.

=SUM(C2:C4). pentru calculul minimului pe coloana 3. folosind adresele de celule: se plasează cursorul în celula în care se doreşte să apară rezultatul. • se execută clic în rubrica Formula şi se tastează funcţia ori se aduce funcţia din rubrica Paste Function.30. pentru a realiza operaţia de adunare. pentru a înmulţi celulele cuprinse între linia 2 coloana 3 şi linia 5. în rubrica Field Code se precizează expresia aritmetică cu ajutorul adreselor de celule (de ex. • folosind expresii aritmetice cu indicatoare sau mărci. folosind adresele de celule. Figura 2.• pe baza funcţiilor şi câmpurilor. Fereastra Formula • • • Pe baza funcţiilor şi câmpurilor. se vor parcurge următorii paşi: • se alege opţiunea Formula din meniul Table.30. pe ecran fiind afişată fereastra prezentată în figura 2. În cazul în care utilizatorul alege a efectua operaţii de calcul pe baza opţiunii din meniul Table. prin acţionarea tastei Enter sau a butonului OK. se alege din linia de meniuri Insert opţiunea Field. iar ca argumente sunt menţionate adresele celulelor. între rândurile 2 şi 5. 91 . =PRODUCT(C2:C5). =MIN(C2:C5). coloana 3. • se validează opţiunea.

31. • se alege meniul Insert. pentru calculul maximului pe coloana 3. • selectarea din linia de meniuri Insert / Object.. Calculele pe baza de indicatoare (semne de carte. între adresele de câmpuri se pun două puncte pe verticală. între care se introduce numele câmpului.16. iar în rubrica Field Code se precizează expresia aritmetică cu ajutorul indicatoarelor (de exemplu = cant1*pret1). • din lista de opţiuni apărută pe ecran în interiorul ferestrei Object prezentată în figura 2. iar pentru adrese izolate acestea se delimitează prin punct şi virgulă (exemplu = MIN(C2. Ecuaţiile astfel create sunt inserate în document la fel ca toate celelalte obiecte: desene. celula cu adresa C3 se va chema cant1. tabele etc. Pentru actualizare. Crearea unei ecuaţii se realizează astfel: • poziţionarea cursorului în locul în care dorim să inserăm ecuaţia. Editorul de ecuaţii acţionează ca o componentă de sine stătătoare. folosind simbolurile din bara de simboluri. opţiunea Field. Pentru delimitarea unei plaje de valori. apoi se acţionează pe butonul OK. grafice. se acţionează tasta funcţională F9. • se plasează cursorul în celula în care se doreşte afişarea rezultatului. se alege Equation..2. dar poate fi activat pentru crearea sau modificarea ecuaţiilor. mărci – Bookmark) se realizează astfel: • se declară conţinutul celulelor drept indicatoare (de exemplu. 92 .C5) ). Editorul de ecuaţii integrat în Word Editorul Word este înzestrat cu un puternic şi deosebit de util editor pentru ecuaţii şi formule matematice..=MAX(C2:C5). direct din Word. iar celula C4 se va numi pret1). pentru generarea parantezelor acolade. mai întâi se tastează concomitent CTRL+F9. • se creează ecuaţia dorită. iar pentru inserarea unui câmp cu ajutorul tastelor. 2. între rândurile 2 şi 5.

32. care sunt marcate prin dreptunghiuri punctate. Orice ecuaţie este compusă din mai multe casete (slots). Figura 2. 93 . Fereastra Object care permite apelarea editorului de ecuaţii Ecuaţia inserată în document poate fi mărită.• se selectează File Exit pentru a închide editorul şi revenire în document sau se selectează comanda File Update. fără a părăsi editorul. Majoritatea simbolurilor matematice se pot introduce acţionând unul din butoanele aflate în linia afişată în partea inferioară a meniului de comenzi. prezentată în figura 2. atunci când este selectată. micşorată sau deplasată. pentru a insera ecuaţia editată în document.31. folosind marcajele aflate pe cadrul ce o delimitează. la fel ca orice alt obiect inserat în document.

integrale. Acţionând acest buton. similar cu editarea obişnuită. Spaţierea simbolurilor ecuaţiei se face utilizând Format Spacing şi din caseta de dialog care apare se alege spaţierea dorită introducându-se noua dimensiune. pici). Unitatea de măsură implicită este punctul de imagine. apoi se apasă Apply. Se selectează mai întâi fragmentul de ecuaţie dorit. exponenţi. Editorul permite editarea oricărei ecuaţii (matrice.Figura 2. fereastra de dialog nu se închide. Alinierea ecuaţiilor este făcută automat de editor. cu deosebirea că nu se pot introduce spaţii decât la selectarea opţiunii Text Style din meniul Style. Linia de butoane care permite introducerea ecuaţiilor Butonul se menţine apăsat. dar poate fi modificată. vectori etc. se adaugă casete noi şi spaţii între simboluri. numit şi pixel (alte unităţi fiind centimetri. puncte. sume.32. inch. apoi se folosesc următoarele combinaţii de taste pentru a muta fragmentul câte un pixel: Combinaţie taste CRTL+săgeată stânga CTRL+săgeată dreapta CTRL+săgeată jos 94 Efect Un pixel stânga Un pixel dreapta Un pixel în jos . radicali. permiţând alte modificări.). iar apoi este tras pentru a selecta din lista care apare simbolul dorit. Trecerea de la o casetă la alta se face utilizând tastele săgeţi sau tasta TAB. indici. Introducerea unui text în interiorul unei ecuaţii se realizează în casete. fracţii. Literele şi numerele se introduc în caseta ce apare la selectarea simbolului matematic. În funcţie de simbolul matematic selectat. milimetri.

• se tastează numele de apel al elementului în zona Name. profitul şi preţul de cumpărare al bunurilor. În acest caz. • se selectează opţiunea ADD. 2. numele şi adresa firmei.2. Inserarea elementelor se poate face în: 1. figuri sigle etc. astfel încât să poată fi rapid inserate în document (de exemplu. clauze standard incluse în contracte. glosarul specific unui model (spre exemplu. Utilizarea glosarului Glosarul serveşte la stocarea textelor sau desenelor care sunt adesea folosite.17. semnături. într-un model de scrisoare comercială). glosarul global care este ataşat implicit modelului NORMAL. Fiecărui element înregistrat în glosar (text. Crearea unui glosar se realizează astfel: • se selectează textul sau reprezentarea grafică dorită. texte cu paginaţie particulară. anumite formule standard de încheiere a scrisorilor. adrese poştale.Combinaţie taste CTRL+săgeată sus Efect Un pixel în sus Spre exemplificare. prin care este invocat ulterior. termeni de specialitate cu frecvenţă mare. se doreşte introducerea în text a unei ecuaţii care să prezinte calculul adaosului comercial procentual. elementele glosarului sunt disponibile numai pentru documente bazate pe modelul respectiv. reprezentare grafică sau o combinaţie a lor) i se atribuie un nume format din maxim 31 caractere.). Ştergerea unui element aflat în glosar se realizează astfel: 95 . iar elementele din acest glosar sunt disponibile pentru toate documentele. 2. • se activează din linia de meniuri Edit / AutoText. cunoscându-se volumul cheltuielilor totale.

Modificarea conţinutului unui element din glosar se face astfel: • se inserează în text elementul dorit şi se produc modificările dorite. se introduce în glosar elementul astfel modificat. • se activează opţiunea Insert. unul principal (care conţine textul comun) şi altul secundar. • se selectează opţiunea Delete. • se activează Edit Autotext şi se selectează sau se tastează numele elementului de inserat. Modificarea glosarului vizează două aspecte: modificarea conţinutului şi modificarea numelui (redenumire). în mod obişnuit. Pentru inserarea într-un text a unui element din glosar. 96 . • se selectează elementul prin invocarea denumirii vechi şi se cere ştergerea sa din glosar. Documentul principal poate beneficia de atribute de formatare text sau de obiecte legate şi incluse. Imprimarea conţinutului glosarului se poate realiza prin activarea opţiunilor File / Print / Autotext. Modificarea numelui atribuit unui element din glosar se face astfel: • elementul se inserează în glosar cu un nou nume. păstrându-se numele pe care-l avea anterior. Fuzionarea documentelor Word Fuzionarea reprezintă operaţia de unire a două documente.3. • în continuare. se procedează astfel: • se poziţionează cursorul în locul dorit. 2.• se activează Edit / Autotext şi se selectează numele elementului de şters. Se procesează documentul principal. Poziţiile în care vor apare elementele variabile vor fi marcate temporar cu spaţii sau pur şi simplu nu se va ţine cont de acestea. Etapele în elaborarea fuzionării sunt următoarele: 1. sursă sau bază de date.

.33. iar din lista de opţiuni se va alege From Letters. rubrica Data Source.. cu ajutorul meniului Tools..33.. iar prin acţionarea butonului Create Main Document se va propune crearea unui nou document principal. 2. imagine prezentată în figura 2. butonul Get Data.34. opţiunea Mail Merge. Fereastra Mail Merge care permite declararea documentului principal Rubrica Main Document va fi activată prin acţionarea butonului Create. Se creează fişierul de date (sau baza de date). cu ajutorul opţiunii Mail Merge.. dacă se doreşte realizarea unei noi baze de date. se va alege butonul Active Windows. din meniul Tools. Figura 2.Documentul va fi declarat principal. 97 . opţiune prezentată în figura 2. Pentru ca documentul creat anterior să fie interpretat ca fiind principal. alegându-se din lista afişată Create Data Source.

Automat. deci se vor specifica: numele fişierului.34. după care se va confirma operaţiunea.). calea şi discul.Figura 2. se va propune salvarea pe disc a structurii bazei de date. Last Name. prin acţionarea butonului Add Field Name. Trecerea de la o rubrică la alta de face printr-un TAB sau prin deplasarea 98 . după care se poate trece la încărcarea bazei de date (popularea cu înregistrări). în continuare. din caseta Create Data Source. Se declară. se va apăsa butonul OK. prin apăsarea succesivă a butonului Remove Field Name. în ultima situaţie. Job Title. precizând câmpurile dorite în rubrica Field Name. structura bazei de date. Noile câmpuri se vor înscrie în rubrica Field Name. Implicit Word propune mai multe câmpuri predefinite (afişate în engleză) în rubrica Field Name In Header Row (Title. First Name. După ce toate câmpurile au fost declarate. apăsând butonul Edit Data Source. Fereastra Create Data Source Dacă utilizatorul doreşte deschiderea unei baze de date. până la eliminarea completă a respectivelor câmpuri. Această operaţiune se face prin caseta de culegere Data Form (prin completarea diverselor rubrici). validându-se apoi fiecare dintre acestea. Company. Aceste câmpuri predefinite pot fi păstrate sau anulate. creată anterior. se va poziţiona pe opţiunea Open Data Source. Adress1 etc.

când se doreşte adăugarea înregistrării la baza de date. În caseta de culegere se pot face căutări. Fuziunea poate fi verificată. după care se alege din lista respectivul câmp. 4. pe baza valorilor înregistrate într-un câmp sau altul. printr-o nouă bară de butoane se poate modifica structura bazei de date. Înregistrarea curentă poate fi ştearsă prin acţionarea butonului Delete. O altă variantă este reprezentată de alegerea butonului Merge. Acest lucru se face prin poziţionarea pe textul unde se doreşte a fi inserat câmpul variabil. Documentul principal poate conţine structuri condiţionale de tip IF şi structuri interactive de tip ASK. înainte de a ajunge la documentul principal (Mail Merge Main Document). Aceste structuri pot fi inserate prin 99 . Un alt mod de culegere de date este aferent principiului tabelar de ordonare a datelor. acest lucru fiind posibil prin butonul View Source. La acest nivel.mouse-ului. afişat în linia de butoane de fuzionare. aferentă opţiunii Mail Merge. aferent rubricii Merge the Data to the Document. prin inserarea unui alt câmp (Manage Fields). prin apăsarea butonului Find. Validarea înregistrării se face prin butonul OK – atunci când se doreşte încheierea operaţiunii de culegere a datelor – sau prin butonul Add New. care dă posibilitatea de sortare crescătoare a bazei (Sort Ascending) sau descrescător (Sort Descending) se pot localiza anumite înregistrări (Find Records). Parcurgerea înregistrărilor se poate realiza prin activarea butoanelor de deplasare în baza de date. se produce un document nou (From Letters1). prin acţionarea butonului din linia de fuziune. Ultima variantă presupune alegerea şi validarea butonului Merge. din caseta cu acelaşi nume. 3. Documentele sunt fuzionate prin acţionarea butonului Merge to New Document. din caseta Mail Merge Helper. până când toate câmpurile „de fuziune” au fost inserate. Se ajunge la documentul principal (butonul OK aferent casetei Data Form sau butonul-pictogramă Mail Merge Main Document din grila de culegere tabelară) şi se inserează câmpurile de fuziune. dacă nu conţine erori şi poate fi simulată. se apasă pe butonul Insert Merge Field. numite şi Merge Field. În urma fuziunii documentelor. Pe ecran aceste câmpuri apar identificate prin încadrarea lor între semnele << >>. butoane (Record) aflate în partea inferioară a casetei. din meniul principal Tools. Se continuă.

Pentru a realiza ierarhizarea. în urma apăsării butonului Insert Word Field. Ierarhizarea documentelor Word Vizualizarea ierarhizată oferă un mod diferit de trecere în revistă a unui document.. prin promovare (Promote) sau retrogradare (Demote). o structură condiţională de tip If.. Sintactic. în cazul când condiţia este adevărată” „text inserat. Ierarhizarea cuprinde detalierea titlurilor.Then. opţiunea Mail Merge şi butonul Query Options din caseta Mail Merge Helper. Linia de butoane aferentă operaţiei de ierarhizare are în conţinut următoarele elemente: 100 . Utilizând vizualizarea ierarhizată. dacă condiţie. 2.4. ♦ se ierarhizează. în cazul în care condiţia nu este adevărată”}.Else este de forma: {IF{MERGEFIELD câmp_fuziune} = constantă „text inserat. Acest lucru este posibil prin meniul Tools. Caseta de interogare poate permite şi formularea unor criterii compuse prin completarea mai multor rânduri de restricţii înlănţuite de operatorii logici And / Or. Pentru a restricţiona fuziunea. conţinutul documentului. se obţine mărirea vitezei de reacţie referitoare le defilarea. Comutarea în vizualizarea ierarhizată se realizează alegând din linia de meniuri View opţiunea Outlines. desemnează titlurile. respectiv. se poate restrânge ierarhia încât să fie afişate numai titlurile principale şi.. câte o linie de text. altfel text fals. Pentru a privi în ansamblu un document. se procedează astfel: ♦ se tastează. se pot aplica filtre care selectează înregistrările. în mod clasic. eventual. înainte de a fi fuzionate.selecţionare din listă. La acest nivel (caseta Query Options) se precizează câmpul pe baza căruia se filtrează înregistrările (Field) a operatorului de comparaţie (Comparaison) şi a valorii cu care câmpul în cauză se compară (Compare To). deplasarea textului şi schimbarea ierarhiei termenilor. atunci text adevărat.. Casetele de dialog specifice conduc la crearea acestor structuri speciale. putând extinde ierarhia la cerere. comparativ cu corpul de text. conform unor criterii stabilite.

Figura 2. utilizatorul va proceda la alegerea din meniului Format a opţiunii Style. . 2.Buton Mesaj calculator Promote Demote Demote to Body Text Move Up Move Down Expand /Collapse Show Heading 1. se va afişa pe ecran fereastra prezentată în figura 2..35. În acest moment... Show All Headings Show First Line Only Acţiune Promovare titlu pas cu pas Retrogradare titlu pas cu pas Retrogradare titlu la nivel corp de text Deplasare înainte (în sus) a titlului Deplasare înapoi (în jos) a titlului Afişare / restrângere subdocumente Afişare titlu 1. Fereastra Style care permite stabilirea ierarhiei 101 . 2.35. Afişarea tuturor categoriilor de titluri Afişarea primei linii Pentru formatarea ierarhiei.

în documentul creat anterior. indecşilor. utilizate la realizarea documentului Word. Organizarea unui document Word Organizarea unui document Word constă în crearea cuprinsului sau a tablei de materii.5.36. legendelor. prezentată în figura 2. pentru realizarea automată a cuprinsului.5. trebuie să fie respectată.1. a referinţelor încrucişate şi a tabelei sau a listei de figuri. aferente unui stil existent. aceasta conţinând următoarele etape: ♦ utilizatorul va poziţiona prompter-ul mouse-ului în zona de document. ♦ din linia de meniuri va alege următoarea succesiune de opţiuni Insert / Index and Tables. utilizatorul va avea în vedere verificarea stilurilor (Heading 1 – Titlul 1 până la Heading 9 – Titlul 9). dimensiune etc. Confirmarea opţiunilor utilizatorului se va realiza prin acţionarea butonului Apply. 2. 102 . Cuprinsul sau tabela de materii Tabela de materii permite afişarea titlurilor de capitole. iar Delete va produce prin acţionare eliminarea stilului selectat.Butonul New permite definirea unui nou stil specific utilizatorului. Modify permite alterarea proprietăţilor (tip de caracter. subcapitole în ordinea în care acestea apar. 2. va selecta fişa index Table of Contents.. Înainte de generarea cuprinsului. Procedura care trebuie urmată. de unde se doreşte a se demara inserarea. ♦ în fereastra care apare pe ecran.).

5. Fancy etc) şi sunt menţionate nivelele stilurilor utilizate la realizarea documentului (Show Levels. Crearea legendei Introducerea legendelor într-un document Word se realizează cu ajutorul comenzii Insert.37. opţiunea Caption. 103 . pe ecran făcându-şi apariţia fereastra prezentată în figura 2. dacă să se ordoneze automat sau nu alinierea numerelor de pagină în partea dreaptă a fiecărui stil (Right Align Page Numbers). Clasic. în exemplu nostru au fost utilizate 7 stiluri). În cadrul fişei index anterioare. în parte. Fereastra Index and Tables ♦ se selectează un format din cadrul celor disponibile (Template.36. 2. ♦ se acţionează butonul OK.Figura 2. utilizatorul decide dacă doreşte sau nu să se afişeze numărul paginii de unde începe fiecare stil (Show Page Number).2.

♦ se acţionează fişa index Index. În cazul în care se doreşte definirea unei alte etichete. Fereastra Caption Utilizatorul va selecta din caseta Label una din etichetele implicite (Figure.Figura 2.. 2. specifice utilizatorului. O ultimă opţiune disponibilă în fereastra Caption este reprezentată. Crearea de indecşi Un index oferă utilizatorilor informaţia care priveşte numerele de pagină pentru elementele dorite a fi parcurse într-un document imprimat.37. Introducerea şi crearea indexului se realizează astfel: ♦ se poziţionează cursorul unde se doreşte a fi inserat indexul.3. Tabel. aferentă meniului Insert. ♦ se activează opţiunea Index and Tables. prin poziţionarea şi acţionarea butonului New Label se va deschide o fereastră de introducere. prezentată în figura 2. Equation). care vor fi numerotate automat. modalitatea de plasare a etichetei faţă de imagine. care permite crearea unei noi etichete.38. Ştergerea etichetelor de care utilizatorul nu mai are nevoie se realizează prin acţionarea butonului Delete Label.5. Operaţiunea de creare a unei legende se finalizează prin acţionarea butonului OK. 104 . Poziţionarea poate fi realizată în partea de sus a imaginii (Above selected item) sau faţă de cea de jos (Below selected item).

105 . ♦ se închide caseta Mark Index Entry cu Close. Activarea opţiunii Index and Tables ♦ se alege butonul Mark Entry. ♦ se selectează cuvântul care se doreşte a constitui intrare în index.38.. figura 2. ♦ se validează acţiunea de indexare cu butonul OK. repetându-se operaţia până la momentul în care nu mai sunt intrări în index. iar apoi din caseta Mark Index Entry. controlul fiind dat casetei Index and Tables.Figura 2. Indecşii se pot actualiza prin selectarea textului şi acţionarea tastei funcţionale F9. se acţionează pentru a marca o intrare asupra butonului Mark.39.

Se procedează astfel: ♦ lângă cuvântul care va fi referit încrucişat se tastează $$ vezi şi “ (inclusiv ghilimelele). ♦ se alege Cross reference din meniul Insert şi se selectează informaţia pentru referinţa încrucişată.Figura 2.40. Această fereastră afişată pe ecran este prezentată în figura 2.40.5. Fereastra Cross-Reference 106 .4.39. Figura 2. Fereastra care permite constituirea indecşilor 2. Referinţe încrucişate Referinţele încrucişate reprezintă apelul efectuat la un element aflat la o altă locaţie în acelaşi document.

puteţi construi un cuprins al figurilor sau tabelelor cu care aţi lucrat. Această fereastră este prezentată spre studiu în figura 2. acolo unde se doreşte inserarea cuprinsului figurilor. tabel. numere de pagină sau identificări de titluri.41. Crearea tabelei de figuri Un tabel de figuri afişează elementele cu legende în ordinea în care acestea apar în document. ♦ din meniul Insert se alege comanda Index and Tables. 2. Se procedează astfel: ♦ poziţionare punct de inserare. Dacă aţi folosit comanda Caption din meniul Insert şi aţi creat legende.41.. Word afişând formatul selectat. ♦ Ultima fază este selectarea elementului specific la care doriţi să faceţi referinţă.5. ♦ în fişa index Table of Figure se selectează tipul de legendă (figură. ♦ validarea acţiunii prin activarea butonului OK. Fereastra Index and Tables–Tables of Figure 107 .Informaţia pe care doriţi ca Word să o insereze şi să o actualizeze poate consta în titluri (Heading text).5. ecuaţie). iar apoi se alege un format. Figura 2.

Comunicarea între aplicaţiile Windows Interfaţa grafică Windows oferă avantajul incontestabil de a face ca datele din diverse aplicaţii să fie portabile. 108 . OLE reprezintă facilitatea prin care mai multe aplicaţii pot comunica. CLP. grafice. acestea se pot depune în memoria tampon ( cu comenzile Edit – Cut sau Edit – Copy). imagini. Un document complex reprezintă un document special. După selectarea unui grup de date. OLE este un acronim folosit pentru a desemna un „obiect legat şi inclus”. Această zonă de memorie (buffer) este gestionată de un program numit Clipboard Viewer care se găseşte în grupul de aplicaţii Main. Rezultă că OLE reprezintă un set extensibil de protocoale de comunicaţie între aplicaţii. schimbând informaţii între ele. Alte exemple se pot referi la tabele. Un obiect încapsulează informaţii referitoare la aplicaţia care l-a creat. grafice (realizate cu MS-Graph). secvenţe audio etc. Conţinutul zonei Clipboard se poate salva pe disc într-un fişier cu extensia . Aceste protocoale permit unei aplicaţii să folosească servicii oferite de alte aplicaţii. Un exemplu edificator este un document realizat cu un procesor de texte (de exemplu Word). iar de acolo datele se pot transfera în zona desemnată de utilizator ca destinaţie (prin comenzile Edit – Paste sau Edit – PasteSpecial). creată de o aplicaţie sursă sau server şi folosită de una sau mai multe aplicaţii destinaţie sau client. MS-Draw sau cu PowerPoint). Protocoalele OLE sunt implementate prin biblioteci de tip DLL. baze de date sau aplicaţii multimedia care să folosească câmpuri de tip OLE. Tehnologia OLE (Object Linking and/or Embedding) reprezintă conceptul de la care au plecat realizatorii produsului program în dorinţa utilizatorului de a obţine un document complex.2.6. informaţii native – utile aplicaţiei server şi informaţii de prezentare – utile aplicaţiei client. tabele (realizate cu ajutorul procesorului de tabele Lotus sau Excel). Un obiect reprezintă o entitate software distinctă. care conţine mai multe tipuri de informaţii: texte. pentru stocarea temporară a acestora. partajabile cu alte programe care rulează sun Windows. care conţine elemente integrate de tipul unor desene (realizate cu Paintbrush. Windows foloseşte pentru transferul datelor o zonă de memorie internă. desene.

Aplicaţiile server sau sursă sunt acelea care creează. de obicei. aplicaţia responsabilă cu aceste tipuri de date va fi pornită automat (la un dublu click) . Tehnica Clipboard şi Ole O aplicaţie OLE implementează. stochează şi prezintă obiectele realizate de aplicaţiile server într-un document complex. numai aplicaţia server putând să interpreteze şi să manipuleze aceste informaţii. următoarele comenzi ca parte a meniului EDIT şi INSERT. Informaţiile de prezentare sunt cele de care are nevoie aplicaţia client. Un document care foloseşte obiecte legate şi / sau obiecte incluse şi care conţine mai multe tipuri de informaţii se numeşte document complex. clientul apelează aplicaţia server ori de câte ori utilizatorul doreşte să modifice conţinutul obiectului inclus. 2. poate genera actualizarea sa în obiectul legat. pentru a manipula diferitele tipuri de date. Utilizatorul care lucrează cu document complex nu are nevoie să-şi pună problema compatibilităţii între datele pe care le foloseşte. orice modificare care se face asupra elementelor lui în documentul server. pentru a prezenta sau afişa un obiect. precum şi operaţiile pe care aplicaţia le poate efectua asupra obiectelor respective.7. Informaţiile din baza de date se referă la numele şi adresa aplicaţiei server. editează diferite tipuri de obiecte pentru aplicaţiile client. Un astfel de document complex foloseşte facilităţile unor aplicaţii OLE diferite. 109 . Aplicaţiile client sau destinaţie sunt acelea care primesc. dimensionată astfel încât obiectul corespunzător să fie vizibil (facilităţi OLE 1). sau să găsească şi să demareze aplicaţia care a creat tipul respectiv de dată. Fiecare aplicaţie server se înregistrează într-o bază de date. Când aplicaţia server este apelată într-o aplicaţie client. Pentru un obiect legat. în mod normal. întreg fişierul legat este încărcat. Când utilizatorul a efectuat un dublu click pe un obiect legat. care conţine tipul de date diferite. clasele de obiecte pe care aplicaţia le poate crea. Informaţiile native sunt informaţiile necesare pentru a recrea un obiect. în momentul instalării în sistem. fereastra este. Pentru un obiect inclus. Ori de câte ori utilizatorul decide să lucreze cu o parte a documentului complex. iar porţiunea legată din fişier va fi selectată automat.

scriere artistică. păstrându-se numai informaţiile de legătură şi de prezentare referitoare la un obiect. desene.Comenzile de transfer a informaţiilor sunt prezentate în tabelul următor: Comanda Copy Cut Paste PasteLink Link Descriere Copiază un obiect dintr-un document în Clipboard Înlătură un obiect dintr-un document şi îl plasează în Clipboard Copiază un obiect din Clipboard în document Inserează o legătură (link) între un document şi fişierul care conţine un obiect Face posibilă schimbarea opţiunilor de actualizare a legăturilor. Insert Object Paste Special Facilitatea OLE 1 permite comutarea automată la momentul apelării aplicaţiei originare a obiectului. anularea legăturilor. 110 . Această comandă este opţională. Această comandă este opţională Transferă un obiect din Clipboard într-un document sau inserează o legătură la un obiect. Un obiect integrat cu facilitatea OLE 2 va putea fi prelucrat în cadrul documentului unde a fost introdus (meniurile documentului se personalizează în raport cu aplicaţia server demarată). actualizarea obiectelor legate. ♦ fişierele document devin compacte (folosind mecanismul de linking). editare de ecuaţii). ♦ aplicaţiile fie ele client sau server se pot specializa (grafice. repararea legăturilor rupte şi activarea verbelor asociate cu obiectele legate Startează aplicaţia server aleasă de utilizator dintr-o casetă de dialog şi include într-un document obiectul produs de server. folosind formatul datelor ales de utilizator dintr-o casetă de dialog. fără a fi lansat programul din care provine. ♦ actualizarea unui obiect legat (linked object) se poate face imediat. Avantajele abordării OLE sunt: ♦ utilizatorul apelează în cadrul documentului pe care-l elaborează la alte aplicaţii care permit să creeze şi să integreze şi alte tipuri de informaţii.

7. 4. legendei şi a tabelei de indecşi.8. 5.♦ obiectele incluse (embedding objects) pot fi transferate uşor altor utilizatori care pot edita obiectul. Care sunt funcţiile unui procesor de texte? Cum se creează un document Word? Ce reprezintă formatarea caracterelor şi a paragrafelor? Cum se realizează un antet şi un subsol de pagină? Prezentaţi şi caracterizaţi tabelele care pot fi realizate în Word. 8. Crearea cuprinsului. Cum se realizează comunicarea între aplicaţiile Windows? Caracterizaţi tehnica OLE. fără a cunoaşte unde se află informaţia originală. Teste de autoevaluare 1. 6. 2. 111 . 3. 2.

se constată plasarea pe primul loc a produsului EXCEL al firmei Microsoft. al firmei Lotus. bilanţ. aşa cum este Excel. O asemenea foaie seamănă foarte mult cu un tabel întocmit pe hârtie. de analiză şi de modelare. Datorită succesului de care s-au bucurat încă din momentul apariţiei. considerat a fi cel mai bine adaptat lucrărilor de birotică individuală. într-o mare diversitate de structuri: bugete. alături de funcţiile de procesare de tabele. balanţe de verificare. Performanţele acestei categorii de produse informatice au cunoscut o extindere continuă. facturi etc. Primul procesor de tabele. Un program de calcul electronic. VisiCalc. 16 foi de calcul libere. pe piaţă există mai multe procesoare de tabele dezvoltate de diverse firme de software. facilităţi de generare de reprezentări grafice şi de gestiune simplificată de baze de date. urmat de Quattro Pro 5. PROCESORUL DE TABELE EXCEL În practică se recurge frecvent la întocmirea de lucrări având o formă tabelară. în care se pot introduce informaţii de tip numeric sau text. Analizând procesoarele de tabele pentru Windows. considerat a fi cel mai bun pentru lucrul în grup şi de Lotus 1-2-3. Această constatare a stat la baza conceperii procesoarelor de tabele.3. fiind exploatat pe calculatoare de tip Apple II. în agenda de lucru care apare pe ecran în momentul lansării programului numite Book1. Fiecare foaie de calcul conţine o reţea de linii care împarte foaia în coloane şi linii. prezintă.0 al firmei Borland. care este produsul cu cea mai mare răspândire. analize. a fost lansat în 1978. astfel încât ele oferă actualmente. având însă multiple avantaje faţă de acesta. Un procesor de tabele reprezintă o aplicaţie informatică care permite lucrul cu foi de calcul divizate în linii şi coloane. 112 .

B. Coloanele au o lăţime de 2. C4:H12 defineşte câmpul format din 54 de celule. pentru a stoca şi manipula date.AA. Structura foii de calcul Excel Foaia de calcul reprezintă documentul principal care se utilizează în EXCEL. .. Un câmp (plajă de celule) este identificat prin coordonatele a două din colţurile opuse.C. A8). delimitate prin caracterul ":" (de exemplu. iar liniile prin numere (de la 1 la 16384). Coloanele sunt identificate prin una sau două litere (A. numărul lor nefiind limitat decât de memoria disponibilă a calculatorului. O foaie de calcul este alcătuită din celule organizate în linii (16384) şi în coloane (256).1. Posibilul conţinut al unei celule al foii de calcul Excel 113 .IV). Celulele pot fi grupate în câmpuri (blocuri rectangulare de celule).1% din lungimea ei totală. O celulă poate conţine informaţii (text.3.. elemente prezentate grafic în figura 3.1. care începe de la celula C4 şi care se încheie cu celula H12). O celulă este identificată prin referinţa sa. Figura 3..AB. Cele 9 coloane reprezintă 4% din lăţimea totală a foii de calcul. dintr-un clasor mai pot face parte: foi grafice. Pe un monitor de 15” se pot afişa simultan 9 coloane şi 18 linii din foaia de calcul. foi pentru zone de dialog şi module Visual Basic. date calendaristice) sau formule de calcul.. Ea face parte întotdeauna dintr-un clasor. Iar liniile o înălţime de 0. iar cele 18 linii reprezintă 0. Alături de foile de calcul. .15 cm. numere. adică prin coordonatele coloanei şi liniei la care se găseşte (de exemplu.1.6 cm.

de exemplu. Butoanele de dimensionare sunt utilizate pentru redimensionarea ferestrei Excel. este compusă din următoarele elemente: Figura 3. se obţine accesul la comenzile acestui meniu. Fereastra procesorului de tabele Excel ♦ Linia (bara) de titlu se numeşte astfel. Control Panel.Fereastra procesorului de tabele EXCEL prezentată în figura 3. în acest caz Microsoft Excel.2. Executând un click pe căsuţa meniului de control. deoarece aici se afişează numele programului care rulează în fereastră. fereastra programului Excel se va reduce la o pictogramă situată pe suprafaţa de lucru (Desktop) a programului Windows. Un click cu mouse-ul pe butonul Restore va determina ca fereastra programului Excel să ocupe o porţiune mai mică decât cea actuală. iar butonul Restore se transformă în butonul 114 .2. Butoanele care apar în bara de titlu reprezintă meniul de control şi butoanele de dimensionare. Dacă se acţionează cu mouse-ul butonul Minimize. permiţând şi trecerea către o altă aplicaţie Windows în curs de execuţie sau executarea unui program utilitar ca.

Conţine butoane care îndeplinesc anumite funcţii în momentul în acre este acţionat mouse-ul. 115 . Fereastra de document.2. La baza ferestrei document se află butoanele de derulare a etichetelor utilizate pentru activarea foilor de calcul ale agendei. al treilea pentru a salva agenda de lucru curentă. În partea dreaptă a ferestrei Document se află o bară de derulare pe verticală pentru trecerea la liniile noi din foaia de calcul curentă. aferentă foii de calcul curente (active). Linia de formule: serveşte pentru introducerea datelor. există o căsuţă de dimensionare care modifică dimensiunile şi forma ferestrei document. Sub linia de instrumente standard se află bara cu instrumente de aranjare în pagină. care are propria căsuţă cu meniul de control. Linia de stare: furnizează permanent informaţii legate de modul de lucru curent. La intersecţia barei de derulare pe orizontală cu cea de derulare pe verticală. primul instrument deschide o nouă agendă de lucru. Linia de instrumente standard are ca scop efectuarea rapidă a unora dintre operaţiile curente prin activarea cu mouse-ul. propria bară de titlu. numită astfel întrucât butoanele ei sunt folosite. Spre exemplu. Linia de meniuri ale aplicaţiei conţine meniurile derulante ale programului Excel. vizualizarea şi modificarea conţinutului celulelor. 3. propriile butoane de dimensionare şi afişează numărul foii de calcul ca nume temporar al agendei de lucru (Book1). iar al patrulea pentru a tipării agenda de lucru. Linia derulantă a reprezentărilor foilor componente ale clasorului. în colţul din dreapta jos. în principal.♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Maximeze (folosit pentru a readuce fereastra la dimensiunea maximă). pentru aranjarea în pagină a celulelor foii de calcul. al doilea instrument este pentru deschiderea unei agende de lucru deja existente. Linia cu instrumente de aranjare în pagină. Fereastra document Când se lansează programul sub bara de formule apare o nouă fereastră document care conţine o agendă de lucru liberă.

Combinaţiile de taste pentru deplasarea indicatorului de celulă sunt prezentate în tabelul următor:
Tasta → sau Tab ← sau Shift + Tab ↑ ↓ Home Ctrl + Home Ctrl + End sau End, Home Page Up Page Down Ctrl + → sau End, → Ctrl + ← sau End, ← Ctrl + ↑ sau End, ↑ Ctrl + ↓ sau End, ↓ Locul indicatorului de celulă O celulă spre dreapta O celulă spre stânga O celulă în sus O celulă în jos În celula din coloana A a liniei curente În prima celulă A1 a foii de calcul În colţul din dreapta jos a zonei active a foii de calcul În celula situată în aceeaşi coloană, cu un ecran mai sus În celula situată în aceeaşi coloană, cu un ecran mai jos Spre dreapta, pe aceeaşi linie, în prima celulă ocupată, care este precedată ori urmată de o celulă liberă Spre stânga, pe aceeaşi linie, în prima celulă ocupată, care este precedată ori urmată de o celulă liberă În sus, pe aceeaşi coloană, în prima celulă ocupată, care este precedată ori urmată de o celulă liberă În jos. pe aceeaşi coloană, în prima celulă ocupată, care este precedată ori urmată de o celulă liberă

Activarea unei comenzi din linia de meniuri, prezentată în figura 3.3., se poate realiza astfel: - cu ajutorul mouse-ului; - de la tastatură, tasta ALT şi apoi litera subliniată din meniu.

116

Figura 3.3. Modul de activare al unei comenzi din linia de meniuri Excel

Fiecare opţiune care figurează în linia de meniuri deschide, în momentul selecţiei sale, o listă de comenzi disponibile (exemplu: View). Comenzile afişate în gri nu sunt disponibile în momentul respectiv (exemplu: Comments). Punctele de suspensie care apar după anumite comenzi indică faptul că execuţia acestora va fi precedată de apariţia unei casete de dialog, prin care se vor solicita precizări suplimentare (exemplu: Header and Footer...). Tasta sau combinaţia de taste care este afişată după anumite comenzi permit realizarea comenzilor direct de la tastatură, fără a mai fi necesară deschiderea barei de meniuri. Triunghiul care apare in partea dreaptă a unor comenzi (de exemplu, Toolbars) indică faptul că respectiva comandă conţine opţiuni suplimentare. Pentru a obţine într-o celulă rezultatul unui calcul, trebuie să se plaseze în aceasta formula corespunzătoare operaţiei. O formulă trebuie sa înceapă cu semnul „=" şi este formată din cel puţin un operator şi un argument. Formula nu trebuie să includă spaţii sau virgule şi nu trebuie să conţină propria sa adresă. Un argument reprezintă un număr, o adresă de celulă, un nume de câmp sau o funcţie.
117

Operatorii de calcul disponibili în foaia de calcul sunt, în ordinea priorităţii de evaluare, următorii: % (procent) ^ (ridicare la putere) + (adunare) - (scădere) * (înmulţire) / (împărţire) exemplu: 2% exemplu: 2^4 exemplu: 2 + 4 exemplu: 2 - 4 exemplu: 2 * 4 exemplu: 2 / 4 0,02 16 6 -2 8 0,5

3.3. Operaţii de bază cu foaia de calcul Excel
3.3.1. Selectarea datelor din foaia de calcul Înainte de a putea introduce date sau folosi majoritatea comenzilor în Microsoft Excel, trebuie selectate celulele/obiectele respective, figura 3.4., astfel:

Figura 3.4. Selectarea celulelor sau a obiectelor din foia de calcul

♦ selectarea unei celule se realizează prin clic pe celula respectivă; ♦ selectarea unei plaje de celule(adiacente) se realizează prin clic pe prima celulă şi apoi glisare (↓, →, ), până la ultima celulă din câmp; ♦ selectarea de celule/plajă de celule neadiacente se realizează prin selectarea primei plaje/celule, după metoda prezentată mai sus,
118

acţionarea tastei CTRL, înainte de eliberarea butonului stâng al mouse-ului şi menţinerea tastei CTRL apăsate până se selectează, rând pe rând, şi celelalte celule / plaje; ♦ selectarea unui întreg rând: clic pe numărul (1, 2 ...) rândului; ♦ selectarea mai multor rânduri/coloane: clic pe numărul primului rând, apăsarea tastei CTRL, înainte de a elibera cursorul de mouse, menţinerea ei în această poziţie în timp ce se clichează succesiv, pentru selectarea celorlalte rânduri/coloane; ♦ selectarea unei întregi coloane: clic pe litera (A, B, C...) corespunzătoare coloanei; ♦ selectarea întregii foi: clic pe butonul de selecţie globală (echivalent cu comanda Edit; Select All). Utilizatorul trebuie să cunoască faptul că selectarea tuturor celulelor din foaia de calcul se aplică frecvent la stabilirea formatului global, de exemplu, modificarea tipului de caracter pentru întreaga foaie de calcul. 3.3.2. Introducerea şi editarea datelor La introducerea unei informaţii într-o nouă foaie de calcul, se selectează celulele în care această informaţie trebuie să apară. În momentul în care se începe tastarea, caracterele tastate apar atât în celulele selectate, cât şi în bara de formule de deasupra. Când se activează în acest mod bara de formule, Excel afişează casetele Cancel (anulare), Enter (introducere) şi Function Wizard (marcat cu fx), urmate de caracterele introduse şi de punctul de inserare (bara verticală clipitoare) în dreapta. Pe măsură ce se introduc caractere, Excel le afişează atât în bara de formule, cât şi în celula activă a foii de calcul. După ce s-a tastat informaţia dorită, pentru ca aceasta să rămână definitivă, în celula activă se execută click pe caseta Enter din bara de formule, sau se apasă tasta Enter, taste direcţionale. Când se introduce o informaţie într-o celulă, Excel verifică dacă ceea ce a fost introdus reprezintă o formulă care trebuie calculată. Această verificare este făcută pentru a clasifica data introdusă într-unul din cele trei tipuri de date: text, valoare sau formulă Într-o foaie de calcul se pot introduce două tipuri de date:
119

120 . ♦ formulă. fracţie sau o notaţie ştiinţifică. oră.5. Figura 3. În figura 3. prin clic pe √. În timpul introducerii datelor. reprezentată printr-un text.↑.5. linia de formule este activă. ←. valoare numerică. din linia de formule sau prin acţionarea tastelor direcţionale ↓. inclusiv o dată calendaristică. reprezentată printr-o secvenţă de valori. Tastare în foaia de calcul a unor valori constante şi a formulelor Validarea datelor introduse se execută prin apăsarea tastei ENTER.♦ valoare constantă. funcţii sau operatori care produc o nouă valoare. se poate observa procedura prezentată anterior. →. Formulele. afişând concomitent ceea ce se tastează în celulă. adrese de celule. obligatoriu trebuie să înceapă cu semnul =.

Tab-ul Alignment. procedură care va produce continuarea automată a textului pe rândul următor). Cells..3. 121 . în celulele libere aflate în partea dreaptă.6.. fie la redimensionarea coloanei în care se află celula respectivă. Procedura începe prin selectarea celulei.. utilizate în foaia de calcul ca titluri şi denumiri.1. figura 3. Figura 3. se poate recurge. În acest caz se parcurge traseul Format.6. fie la continuarea automată a textului pe rândul următor. el trebuie precedat de un apostrof (de exemplu ‘34578).3. Acesta este aliniat implicit la stânga. tastându-se apoi textul de maxim 255 caractere. el se va deplasa. marcare prin click a casetei Wrap Text. Fişa index Alignment aferentă ferestrei Format Cells Pentru a introduce un număr ca text. iar în cazul în care depăşeşte dimensiunea de afişare a celulei. Introducerea textelor Programul Excel consideră ca fiind text orice dată care nu are forma unei formule sau a unei valori.. virtual.2. Atunci când celula din dreapta conţine date. Pentru ca o celulă să poată afişa tot conţinutul. Majoritatea datelor de tip text (etichetelor) constau dintr-o combinaţie de litere şi semne de punctuaţie sau de litere şi numere. dar în cadrul aceleiaşi celule. textul este afişat trunchiat.

secundă Datele calendaristice se pot introduce sub formă de text. Dacă cele două date sunt sub formă de text. reprezentând fracţiunea care sa scurs dintr-un interval de 24 de ore. Pentru a introduce o valoare negativă. July 04. Procedura corespunzătoare introducerii şirurilor de caractere numerice este următoarea: ♦ se selectează celula. în caz contrar (tastare 1/3). De exemplu: dacă se introduc două date ca valori. Numerele pot include caracterele numerice de la 0 la 9 şi caractere speciale (+ . se poate utiliza o formulă care să scadă data mai veche din cea mai recentă şi să furnizeze numărul de zile rezultat.3. minut. % E $ spaţiu). 3. 122 . în celulă apărând următorul şir 3-Jan. 2. Programul Excel determină dacă data sau ora introdusă reprezintă o valoare sau text. Excel recunoaşte următoarele date pentru formatele calendaristice: July 4./ ( ) .3.3. 2004. 20:39. ♦ se tastează numărul. 7/4/2004 sau Sunday.2. July 04. Datele calendaristice sunt memorate sub formă de numere. în funcţie de formatul de introducere. Exemplu: 1. Procedura efectivă de introducere a datelor calendaristice este următoarea: ♦ se selectează celula.1E+3 .3. reprezentând numărul de zile care s-au scurs de la o dată de referinţă. 2004-07-04. fracţia va fi interpretată ca dată calendaristică. numărul va începe cu semnul -. programul nu va putea calcula diferenţa dintre ele cu formula. Introducerea datelor calendaristice. Introducerea numerelor O valoare numerică se introduce selectând celula dorită şi tastând respectivul şir numeric. Excel recunoaşte următoarele formate pentru ore: 8:38 PM. orele sunt memorate sub formă de fracţii zecimale.2.25%.2. oră. 20:39:30. dar nu se vor putea utiliza în calcule efectuate folosind formule. 2004. Jul-04. 8:38:43 PM. 3 3/5 Trebuie reţinut faptul că atunci când se introduc fracţii subunitare se va tasta ca parte întreagă cifra 0 (0 1/3).

Dacă se doreşte introducerea datei şi a orei în aceeaşi celulă. Cele mai simple formule sunt cele în care semnul egal este urmat de o funcţie încorporată. Figura 3. utilizând. Introducerea formulelor Formula începe cu semnul = pentru a avertiza programul că urmează o formulă şi nu un text sau o valoare. Introducerea formulei de calcul pentru un produs între două celule De exemplu. SUM (însumare. * pentru operaţia de înmulţire.4. ca. / pentru operaţia de împărţire. ^ pentru operaţia de ridicare la putere. pentru a crea o formulă în celula C10. pentru operaţia de scădere. 123 .2.7. de exemplu.♦ se tastează data/ora.3.7 se poate observa exemplul enunţat anterior. formatul ll/ zz / aa. care să înmulţească valoarea introdusă în celula A10 cu valoarea introdusă în celula B10 se introduce în C10 = A10 * B10. ele trebuie separate printr-un spaţiu. respectiv hh:mm:ss. de regulă. adunare) sau AVERAGE (medie). 3. În figura 3. Alte formule simple conţin valori sau adrese de celule care conţin valori separate de unul sau mai mulţi dintre următorii operatori matematici: + pentru operaţia de adunare.

♦ se scrie formula de calcul. în celula B6 se introduce formula = “Unitate de 124 . fiind prezentat în figura 3. texte.Pentru a introduce formula în celula C10. Formula tastată poate conţine constante.9. Procedura generală de introducere a unei formule este următoarea: ♦ se selectează celula. Introducerea diferitelor tipuri de date într-o formulă se face respectând următoarele convenţii: . ♦ se tastează semnul = . programul Excel afişează rezultatul calculului. Figura 3. nominale). Rezultatul aplicării procedurii de realizare a produsului După ce formula a fost introdusă în celula C10 a foii de calcul. referinţe de celule/plaje de celule (relative.8. Rezultatul aplicării procedurii anterioare este afişat pe monitor. în funcţie de valorile existente în celulele A10 şi B10. 2 Se tastează formula = A10 * B10. Se selectează celula C10. se parcurg următoarele etape: 1. absolute.textul introdus este cuprins între apostrofuri (exemplu prezentat în figura 3.8. funcţii. date calendaristice. mixte. operatori. ♦ linia de formule devine activă.

Exemplificare privind introducerea tipurilor de date într-o formulă Erorile care sunt semnalate la tastarea sau execuţia unei formule sunt menţionate în tabelul următor.9. Formatul în acest exemplu este ll/zz/aa.mii lei (& realizează concatenarea şirurilor de caractere). Rezultatul va consta în afişarea în celulă a numărului 800. Figura 3. Eroare # DIV/01 Cauza apariţiei erorii Formula încearcă să împartă o valoare la o celulă care conţine 125 .- - măsură”&”mii”&”lei”. introducerea unui număr într-o formulă se produce prin tastarea respectivului şir numeric. după care se calculează diferenţa. includerea datei calendaristice / orei impune scrierea acestora între ghilimele (în celula A5 formula introdusă este =”Editat astăzi”&”august-22-2004”). Pentru rezolvarea unei astfel de formule. datele calendaristice sunt convertite în numere. Rezultatul va consta în afişarea în celulă a textului Unitate de măsură .000.611 deoarece suma valorilor din celulele G8-G16 este de 800. În celula B7 se introduce formula = SUM(G8:G16)+611.

126 sau se urmează . Pentru a include funcţii. Apare la introducerea unui caracter spaţiu acolo unde ar trebui să existe o virgulă. Function. numit şi cursor de umplere este de forma unei cruci negre  şi apare numai atunci când se poziţionează indicatorul mouse-ului pe colţul din dreapta jos al celulei curente sau al ultimei celule dintr-un bloc de celule selectate. se va acţiona tasta F4. Dacă se doreşte utilizarea referinţelor nominale. se tastează numele dorit sau se selectează acesta din lista referinţelor nominale. Acelaşi efect îl are şi indicatorul de celulă în formă de cruce albă care este tras peste o selecţie de celule. Apare când programul are probleme cu un număr dintr-o formulă. se selectează celula / plaja respectivă.. Formula face referiri la un nume de domeniu care nu există în foaia de calcul. cum ar fi un argument de alt tip decât cel cerut de funcţie. Apare la utilizarea unui tip incorect de argument într-o funcţie. un tip incorect de operator sau când se încearcă efectuarea unei operaţii matematice cu celule care conţin date de tip text. în timp ce linia de formule este activă.Eroare #NAME? #NULL! #NUM! #REF! #VALUE! Cauza apariţiei erorii valoarea zero sau conţine spaţii.3. se utilizează asistentul de funcţii procedura Insert. pentru a separa adresele de celule utilizate ca argumente pentru funcţii. Pentru a transforma o referinţă relativă în absolută. Acest cos apare când se introduce un nume de domeniu greşit sau când lipsesc ghilimelele la un text utilizat în formulă.2. Pentru a include referinţe la celule / plaje de celule. 3. Utilizarea facilităţii AutoFill Această facilitate este folosită în momentul în care în foaia de calcul trebuie introduse secvenţe de date calendaristice sau nume. Apare atunci când programul întâlneşte o adresă a unei celule invalide.. Indicatorul AutoFill. Referinţele incluse sunt relative.5. drept pentru care el este considerat ca adresă a unui nume de domeniu.

.10 pe rândul 10 se prezintă un exemplu de umplere automată a unei linii cu lunile anului 2004. se acţionează dublu clic în celula respectivă. Exemplu de completare automată cu lunile anului 2004 3. aceasta nu se poate deplasa simultan în ambele direcţii.10. D cu anii. Pentru a edita datele direct în celule. dar nu se pot extinde seriile în două direcţii simultan.Când se creează o serie cu indicatorul de umplere.. permiţând astfel modificarea. iar pe rândul 11 cu umplerea automată a celulelor din coloanele B. 127 . Options. În figura 3. programul creează o serie (dacă cunoaşte valoarea iniţială a începutului de serie) în toate celulele selectate sau umple tot domeniul cu această valoare iniţială.3. sau se poate extinde deasupra sau dedesubtul domeniului de celule care conţine valorile iniţiale. ea va fi afişată în locul rezultatului. conţinutul celulei se modifică prin tehnicile de editare texte cunoscute. se poate extinde seria spre stânga sau dreapta domeniului de celule care conţine valori iniţiale. Modificarea conţinutului unei celule Conţinutul unei celule se poate modifica prin două moduri: editarea în linia de formule sau editarea direct în celulă. C. De exemplu. Figura 3. după extinderea domeniului cu AutoFill. dacă aceasta conţine o formulă. Indiferent de modul de editare.3.. Când butonul mouse-ului este eliberat. Editarea direct în celulă este permisă numai dacă este selectată caseta Edit Directly in Cell în meniul comenzii Tools.

prin intermediul ferestrei de dialog Paste Special. zona copiată fiind marcată cu un chenar mobil. Opţiunea Paste Link solicită legarea celulelor destinaţie de celule sursă. • Se poziţionează cursorul în prima celulă a zonei destinaţie. valoarea acesteia. formatul de afişare şi comentariile aferente. Procedura de copiere a conţinutului unei celule cu ajutorul comenzilor presupune: • Selectarea celulei / celulelor de copiat (adiacente). prin intermediul liniei de meniuri şi a comenzilor specifice acesteia sau prin executarea unor anumite proceduri bazate pe utilizarea mouse-ului. astfel încât orice modificare din celulele sursă să fie preluată automat în celulele de destinaţie corespunzătoare. În figura 3. formula pe care o conţine. Copierea selectivă reprezintă memorarea conţinutului fiecărei celule.11 este prezentată fereastra de dialog Paste Special. Paste sau Edit. • Se alege comanda Edit. 128 .Copierea conţinutului unei celule sau a unei plaje de celule Această operaţiune se poate realiza în două moduri. respectiv. prin precizări făcute de utilizator. Comanda Paste Special din meniul Edit permite aducerea selectivă a acestor elemente. Paste Special. ultima prezentând facilităţi pentru a realiza o transpunere selectivă a datelor copiate anterior... • Se alege comanda Edit. Copy (sau se execută „clic” pe butonul corespunzător din bara de instrumente Standard)..

♦ se acţionează tasta CTRL şi se menţine în această poziţie. Deplasarea sau mutarea conţinutului unei celule se realizează.12. 2) Se selectează celula / plaja de copiat: ♦ se poziţionează cursorul de mouse pe zona selectată. fie cu ajutorul mouse-ului. fiind copiată în zona alăturată acesteia. ♦ se eliberează butonul de mouse. Această procedură este prezentată în figura 3. respectiv E21-F25.12. se va respecta următoarea procedură: ♦ se selectează celula / plaja de celule de deplasat. Procedura de copiere a conţinutului unei celule Plaja de celule de copiat este C21-D25. Figura 3. În cazul în care utilizatorul apelează la ajutorul comenzilor din linia de meniuri. ţinând apăsat butonul stâng al mouseului. fie cu ajutorul comenzilor din linia de meniuri. Se poate uşor observa delimitarea celor două zone (sursă şi destinaţie) prin colorarea diferită a fiecăreia. Fereastra de dialog Paste Special Copierea conţinutului unei celule sau a unei plaje de celule prin utilizarea mouse-ului se realizează în două moduri: 1) Se selectează celula / plaja respectivă: ♦ se poziţionează cursorul de mouse în punctul de copiere şi se glisează de-a lungul liniilor/coloanelor în care dorim să copiem conţinutul plajei selectate. ♦ se alege comanda Edit / Cut ( sau se acţionează butonul din linia de instrumente standard). ♦ se acţionează butonul stâng al mouse-ului şi se glisează în noua poziţie. ♦ se eliberează butonul şi apoi tasta CTRL.11. 129 .Figura 3.

numită Clipboard. Autorii prezintă în tabelul următor modul de afişare al prompterului corelat cu descrierea acţiunii desfăşurate. considerăm utilă următoarea Pe măsură ce sunt executate diferite operaţii.♦ se poziţionează cursorul în prima celulă a zonei destinaţie. deplasa fereastra sau se modifică dimensiunile ferestrei 130 . Acţiune Prompter de selecţie Prompter de introducere Prompter normal Mod de afişare Descriere operaţie Se solicită selecţia unei celule. acesta este plasat într-o zonă de memorie. ♦ se alege comanda Edit / Paste sau se acţionează butonul corespunzător din linia bara de instrumente standard. ♦ se poziţionează cursorul de mouse pe marginea selecţiei. Se va acţiona asupra butonului de mouse pentru a se demara activitatea de introducere Se poate activa linia de meniuri. sau o formulă. sau a unui grup de celule Se introduce în celulă un şir de caractere. Atunci când se copiază (Copy) sau se decupează (Cut) conţinutul unei celule / plaje de celule. de unde este preluat ca urmare a comenzii Paste şi introdus în noua poziţie. prompterul de mouse îşi modifică stilul de afişare. ♦ se apasă butonul din stânga al mouse-ului şi se glisează pe noua poziţie. ♦ se eliberează butonul. mouse-ul dar şi combinaţii de taste. Deplasarea conţinutului unei celule pe o altă locaţie prin utilizarea mouse-ului se realizează prin parcurgerea următoarelor etape: ♦ se selectează zona de mutat. Deoarece utilizatorul poate folosii atât tastatura. poziţionarea corectă fiind marcată de schimbarea formei cursorului de mouse în săgeată.

131 . se utilizează opţiunile meniului contextual. Pentru lucrul cu seriile de date.4.13 este prezentată fişa index Custom List. predefinite.2. aferentă ferestrei Options.1. Plaja astfel marcată este completată cu datele incrementate. zilele săptămânii etc. Utilizatorul. poate să definească noi serii de date. ♦ se acţionează butonul drept şi cu el apăsat se glisează în direcţia dorită (↑. Crearea. fişa index Custom Lists acţionată din linia de meniuri a ferestrei. modificarea şi ştergerea unei serii de date particularizate Crearea unei serii de date particularizate se poate realiza în două moduri: Modul 1: ♦ prin succesiunea de comenzi Tools / Options.↓).Prompter de completare Se foloseşte prin alunecare pentru completarea automată a valorilor din celulă prin funcţia AutoFill 3.4. ♦ se poziţionează cursorul de mouse în punctul de umplere (+). la rândul lui. şi permite generarea automată de serii numerice cu un anumit pas şi între anumite limite. Lucrul cu serii de date sub procesorul de tabele Excel 3. Crearea unei serii crescătoare sau descrescătoare se realizează astfel: ♦ se selectează celula / plaja pe care dorim să o incrementăm. Crearea unei serii de date Procesorul de tabele Excel pune la dispoziţia utilizatorului mai multe serii de date. În figura 3. 3. cum ar fi lunile anului. afişat prin acţionarea butonului drept al mouse-ului poziţionat în prealabil în punctul de copiere (devenit astfel „punct de umplere”).4.

fiecare element al listei poate avea maxim 80 de caractere şi că lista trebuie să înceapă cu un caracter alfabetic. şi nu numeric. Monday. Options.). Modul 2: ♦ se introduc respectivele datele în foaia de calcul Excel. ♦ urmează succesiunea Tools. Options.. aferentă acesteia ♦ în caseta List Entries se tastează elementele listei (de exemplu. ceea ce va face ca lista din foaia de calcul să fie inclusă în caseta Custom Lists. Fereastra Options şi fişa index Custom Lists. Sunday. putând fi utilizată de câte ori se doreşte.. fişa index Custom Lists.000 de caractere.13. Utilizatorul la momentul în care doreşte crearea unei liste particularizate trebuie să ţină seama că fiecare listă poate conţine maxim 2. iar în caseta Import List from Cells apar referinţele plajei selectate. ♦ se acţionează butonul IMPORT. ♦ se acţionează butonul OK. ♦ se selectează plaja care le conţine. 132 . ♦ se acţionează butonul Add şi apoi OK. Modificarea unei liste particularizate se realizează prin următoarea procedură: ♦ din linia de meniuri se realizează succesiunea Tools. tab-ul Custom Lists. ♦ se selectează elementul dorit a fi modificat şi se tastează modificările. Tuesday..Figura 3.

Pentru a şterge o listă.. În cazul selectării ultimei opţiuni Series. Pentru a introduce o serie de valori într-o plajă de celule. 133 . ♦ când se eliberează butonul mouse-ului. selectarea acesteia determină apariţia unei casete de dialog.♦ se selectează elementul dorit şi se acţionează tasta Backspace. utilizatorul va parcurge următorii paşi: ♦ se selectează lista în caseta Custom Lists. ♦ se poziţionează cursorul de mouse în punctul de umplere (+). prezentate în figura 3. ♦ se acţionează butonul Delete. ♦ se apasă butonul drept şi se glisează în direcţia în care dorim să se execute umplerea.. se parcurg următoarele etape: ♦ se tastează primul element al seriei într-o celulă. apare meniul contextual pentru umplere care conţine următoarele opţiuni: 1) Copy Cells 2) Fill Series 3) Fill Formats 4) Fill Values 5) Fill Days 6) Fill Week Days 7) Fill Months 8) Fill Years 9) Linear Trend 10) Growth Trend 11) Series .14.

nominale). utilizatorul specifică anumiţi parametrii aferenţi seriei de valori cu care doreşte să umple plaja selectată în prealabil.15. O celulă care conţine o formulă afişează. Excel convertite (+) / (-) în (=). fişa index View. iar în caseta Window Options se selectează Formulas după cum se poate observa în figura 3. date calendaristice). La selectarea unei celule care conţine o formulă... Realizarea unor calcule pe bază de formule matematice Atunci când se doreşte introducerea de valori calculate într-o foaie de calcul se utilizează formulele. iar funcţiile @ sunt convertite în funcţii Excel echivalente. Pentru a edita formula într-o celulă. funcţii. aceasta este întotdeauna afişată în linia de formule (celula selectată afişează rezultatul). se execută dublu clic în celula respectivă.3.4. Opţiunile Linear Trend şi Growth Trend permit crearea de previziuni şi tendinţe simple. Caseta de dialog Series Prin intermediul acesteia. La validarea formulei. relative. de concatenare texte). O formulă începe întotdeauna cu semnul =1) şi poate conţine constante (literale sau numerice.Figura 3. de comparare. în mod normal. paranteze necesare stabilirii ordinii de executare a calculelor. 1 134 .14. se urmează traseul Tools. referinţe de celule (absolute. Se poate introduce o formulă tastând (+) sau (-) sau @. pe foaia de calcul. operatori (aritmetici. 3. Options.. valoarea rezultată. Dacă se doreşte afişarea formulelor din foaia curentă. Modul de introducere/modificare a formulelor a fost prezentat anterior.

>=. este oportună prezentarea în tabelul următor a ordinii de evaluare a operatorilor. valorile sau adresele pe care le conţin rămân neschimbate (nu se modifică în noua poziţie). celula C8 135 . conţinutul celulei C8: = Sum (C3:C7) iar D8: 300. >. Operator % ^ * şi / + şi & =.15. <.Figura 3. se deplasează conţinutul celulei C8 în D8. De exemplu. prin mutare au fost şterse celulele din vechea poziţie. dar sunt afectate formulele care conţin adresele din zona în care s-a făcut mutarea şi aceasta deoarece. practic. <> Descrierea operaţiei Negare (exemplu 7* -10) Procent Exponent Înmulţire şi împărţire Adunare şi scădere Concatenare texte Comparare Atunci când trebuie deplasată o celulă / plajă de celule. În acest caz. <=. Fereastra Options şi fişa index View Datorită mulţimii de operatori ce pot fi utilizaţi în formule.

.. Dacă D9 conţine = SUM($D$2 : $D$8). . = = SUM ($D$2 : $D$8)..rămâne vidă..5. Dacă în foaia de calcul există o formulă care utilizează conţinutul celulei D8.. Edit/Paste Special. D11. în locul introducerii succesiunii de operanzi şi operatori. Prin utilizarea adreselor absolute. Efectele operaţiunii de copiere asupra adreselor relative şi absolute ale celulelor foii de calcul Atunci când se copiază formulele. Dacă celula D9 conţine formula = SUM(D2:D8) prin copiere pe orizontală ea va deveni E9: = SUM(E2:E8).. afişând valoarea de eroare # REF!. 3. în F9: = SUM(F2. iar celula D8: = Sum (C3:C7). D11: = SUM(D4:D10) . dar conţinutul anterior al celulei D8 (numărul 300) a fost şters.4. iar prin copiere pe verticală va fi D10: = SUM(D3:D9).F8) .. 136 . ♦ se urmează traseul Edit/Copy. astfel E9. această ajustare nu mai are loc..16.4. F9. pentru a se executa suma (D9 : = D2 + D3 + D4 + D5 + D6 + D7 + D8) a fost utilizată funcţia SUM şi astfel formula a fost mult simplificată. acţionându-se butonul opţiune Values. sunt parcurşi următori paşi: ♦ se poziţionează cursorul în celula cu formula respectivă...4. Rezultă că formula a rămas neschimbată. 3..D10. Excel ajustează automat adresele relative şi părţile relative ale adreselor mixte din zona în care se inserează celulele copiate.. de dinainte de mutare. . . Această fereastră este prezentată în figura 3. indiferent de direcţia de copiere. În exemplul anterior. Formulele pot fi mult simplificate prin utilizarea funcţiilor. Înlocuirea unei formule matematice cu valoarea ei calculată Pentru realizarea operaţiunii de înlocuire a unei formule cu valoarea calculată. formula rămâne neschimbată. aceasta va fi afectată.

Figura 3. Utilizarea formulelor matriciale în foaia de calcul Excel Aceste formule pot produce mai mult de un rezultat. Atunci când o formulă conţine.16. ♦ se validează formula.5. direct sau indirect. 3. 3. Introducerea unei formule matriciale Pentru introducerea unei formule matriciale. acţionând simultan tastele Ctrl + Shift + Enter. aceasta este numită adresă circulară. utilizatorul trebuie să aibă în vedere parcurgerea următoarelor etape: ♦ se selectează celula sau plaja de celule unde urmează să fie depuse rezultatele. putând ocupa o plajă de celule. Înlocuirea unei formule cu valoarea corespunzătoare calculată ♦ se acţionează tasta Enter. 137 .5. utilizând tehnicile prezentate la introducerea de date. O formulă matrice se poate recunoaşte după acoladele care o includ şi pe care Excel le introduce automat. formula fiind înlocuită cu valoarea calculată. ♦ se introduce formula.1. adresa propriei celule.

deoarece acestea pot simplifica foaia de calcul. funcţii bază de date (DATABASE). reducând numărul de formule. 3. grupate pe următoarele tipuri: 1. 3. utilizând serii de valorii. Am considerat oportună prezentarea formulelor matriciale. corespunzător unei condiţii iniţiale. ♦ pentru a separa valorile din coloane diferite.5 Valorile dintr-o constantă matrice trebuie să fie constante. 3.Trebuie să remarcăm faptul că nu pot fi şterse sau modificate celule individuale din zona matricială. Ele nu pot conţine caracterele $.75 . 2. funcţii de căutare şi consultare (LOOKUP & REFERENCE). se procedează astfel: ♦ se tastează valorile în formulă şi se închid între acolade.).6. 3.25. determină valoarea de adevăr sau fals. 4. funcţii logice (LOGICAL). nu formule matematice. ♦ pentru a separa valorile din linii diferite. care permit efectuarea calculelor matematice. se utilizează virgula. 3. 3. funcţii statistice (STATISTICAL). care permit localizarea punctuală a conţinutului unei celule dorite. sau ( ). se utilizează punct şi virgulă (. 138 . care permit efectuarea unor calcule statistice. %. Pentru a introduce în formula matricială o constantă matricială. 2. Utilizarea constantelor matriciale O matrice de valori se numeşte constantă matricială. funcţii matematice şi trigonometrice (MATH & TRIG). deoarece toate celulele rezultate partajează o singură formulă.5}} În formula matricială de mai sus constanta este reprezentată de un vector de 4 elemente : 4. dar şi datorită faptului ca există numeroase funcţii Excel care lucrează cu matrici.5. funcţii de informare (INFORMATION). 5. Exemplu: {= A2 : A5 * { 4 .2. care afişează informaţii despre celule şi câmpuri. corespunzător unor criterii predefinite. 3. care efectuează.75. calcule asupra unor informaţii dintr-o bază de date.25 . Funcţii predefinite ale procesorului de tabele Excel Excel dispune un număr de 232 de funcţii predefinite. 6. 2. care.

139 .17. care lucrează cu numere ce reprezintă date calendaristice sau intervale de timp. pentru a rezolva aplicaţii care necesită instrumente matematice şi trigonometrice uzuale. Funcţii matematice şi trigonometrice Acest tip de funcţii permite efectuarea de calcule de la cele mai simple la cele mai complexe. funcţii calendar sau dată calendaristică (DATE & TIME)..17. 9.). ♦ = Product (listă) multiplică valorile conţinute într-o listă. funcţii text sau şir de caractere (TEXT) oferă informaţii referitoare la textul existent în celule şi permit operaţii cu etichete. 3.. De exemplu. ♦ = SUM (listă) realizează suma a două sau mai multe valori.1. funcţii financiare (FINANCIAL). De exemplu. dacă se doreşte adunarea pe coloană a valorilor existente în foaia de calcul în celulele D137 până la D140. Figura 3.6.number2. Rezolvarea aferentă coloanei C este prezentată în figura 3. având următoarea sintaxă: SUM (number1. Prezentarea realizării operaţiunii de însumare Aceeaşi acţiune.. rezultatul adunării trebuie să fie plasat în celula D136.18. se poate observa modalitatea prin care se obţine exprimarea valorică în lei a cifrei de afaceri nete a unei societăţi comerciale. ca şi tastarea funcţiei de însumare.7. 8. se realizează prin acţionarea butonului AutoSumm Σ. utilizate pentru calcule economico-financiare. prin analiza figurii 3. Auto-însumarea operează pe linie sau pe coloană până la momentul în care întâlneşte primul semn de discontinuitate.

aferente unor serii de câmpuri. iar apoi adună rezultatele obţinute. Exemplu practic de aplicare a funcţiei SumProduct ♦ = SumIf (câmp de evaluat.Figura 3. câmp de însumat) adună conţinutul celulelor.19. Exemplu de multiplicare a valorilor conţinute într-o listă ♦ = SubTotal ( referinţă . câmp de regrupat) are ca rezultat gruparea datelor pe un câmp ♦ = SummProduct (listă) multiplică valorile situate în celulele corespondente. criteriu.tip. Dacă se doreşte calculul produsului doar pentru celulele B3–B6 şi C3–C6 rezultatul operaţiei este evidenţiat în figura 3. Figura 3.19. Se doreşte 140 . conform unui criteriu de selecţie dat.18.

evidenţierea acelor materiale a căror valoare depăşeşte suma de 1. În figura 3. Formatul care are valori de la 0 la 4 reprezintă gradul de concizie al numărului roman general.20. se poate studia rezolvarea problemelor de conversie din format arab în roman.000 lei.21. Figura 3. Exemplu practic de aplicare a funcţiei SumIf ♦ =Roman (număr. 141 .20. Numărul arab trebuie să fie de tip întreg.000. format) converteşte numerele din format arab sub formă de text (format cifric roman). Rezolvarea problemei poate fi observată în figura 3.

6. 142 . Rezolvarea acestei probleme poate fi studiată în figura 3.Figura 3.22.2. De exemplu.21. formule numerice. Exemplu practic de aplicare a funcţiei Roman 3. adrese sau nume de câmpuri. se doreşte a se afişa în celula C20 cea mai mare valoare a cheltuielilor grupate în două zone (C12-C14 şi C16-C17). Funcţii statistice Dintre aceste funcţii prezentăm: ♦ = Max (listă) returnează cea mai mare valoare din listă. valoare compusă din numere.

Rezolvarea este prezentată în figura 3.Figura 3. Exemplu practic de aplicare a funcţiei Min 143 . Exemplu practic de aplicare a funcţiei Max ♦ = Min (listă) returnează valoarea minimă din listă. se doreşte afişarea celei mai mici valori cantitative în celula C21.23. Pe baza exemplului anterior.22. Figura 3.23.

Rezultatul prezentat în figura 3. se rezolvă solicitarea de calcul a mediei cantităţilor pe total produse în celula C22. Figura 3.24. Spre exemplificare. în figura 3. deoarece din totalul de 26 celule sunt ocupate cu valori numerice 23. 144 . Se propune contorizarea celulelor ocupate în zona C10-D22. Exemplu de calcul al unei valori medii ♦ = Count (listă) contorizează celulele ocupate dintr-o listă de câmpuri specificată.24.♦ = Average (listă) calculează valoarea medie din listă.25. este 23.

deoarece din totalul de 26 celule sunt neocupate cu valori numerice 3. Funcţii de informare Aceste funcţii permit afişarea unor informaţii referitoare la celule şi câmpuri din foaia de calcul. Rezultatul este prezentat în figura 3. se prezintă un exemplu practic de aplicare al acestei funcţii cu aplicare asupra celulei D20 rezultatul fiind True. Figura 3.26. în caz contrar.Figura 3. Se propune contorizarea celulelor libere în zona C10-D22.26. 145 .3. Exemplu de contorizare a celulelor ocupate ♦ = CountBlank (listă) contorizează celulele libere de valori numerice. În figura 3. şiruri de caractere dintr-o listă de câmpuri specificată. ♦ = IsBlank (X) determină dacă X sau amplasamentul definit prin X este sau nu o celulă vidă.25. având valoarea 3.27. Exemplu de numărare a celulelor libere sau neocupate 3.6. Funcţia returnează True (valoare logică de adevăr). dacă amplasamentul este o celulă vidă şi False (valoare logică de fals).

Dacă X conţine un număr.27. True sau False. după caz.28. ♦ = IsText (X) verifică dacă X conţine un şir de caractere. 146 .Figura 3. returnând. funcţia returnează valoarea True. returnează valoarea False. Exemplu privitor la aplicarea funcţiei IsBlank ♦ = IsNumber (X) verifică dacă X conţine o valoare numerică. Exemplificarea aplicării acestei funcţii se poate studia în figura 3. în caz contrar.

Dacă cifra de afaceri aferentă anului trecut este mai mică faţă de cea curentă.29. OR sau NOT.29. în funcţie de acestea. În figura 3. Y) are ca efect testarea argumentului condiţiei şi ca rezultat al evaluării logice generează X.6. poate fi studiat un exemplu privitor la această funcţie referitor la analiza evoluţiei cifrei de afaceri din exerciţiul curent faţă de cel precedent. dacă condiţia este adevărată. ♦ =If (condiţie. furnizează acţiuni sau rezultate complexe. Figura 3. dacă aceasta este falsă.Figura 3. Argumentele X şi Y se pot înlocui cu alte structuri condiţionale IF. sau Y.4. X. Exemplu referitor la utilizarea funcţiei If 147 . generând adevărat sau fals. mesajul care va fi afişat în celula C21 este „Atenţie !! A scăzut cifra de afaceri” iar în caz contrar se va afişa „Felicitări!!”. Argumentele X şi Y pot fi valori.28 Exemplu vizând aplicarea funcţiei IsText 3. şiruri de caractere plasate între ghilimele. nume de câmpuri. Funcţii logice Acestea determină evaluarea unor expresii şi. adrese de celule sau câmpuri care conţin valori. corespunzător unor condiţii care pot fi înlănţuite cu operatorii logici AND.

evaluare logică 2..30. conform unor criterii predefinite. funcţiile logice. după caz. evaluare logică 2. dacă orice argument este adevărat şi valoarea logică False.. Se exemplifică în figura 3. dacă toate argumentele sunt adevărate şi valoarea logică False. descrise anterior.. Funcţii bază de date Funcţiile bază de date efectuează. aceeaşi listă de argumente..) returnează valoarea logică True. . ♦ = Or (evaluare logică 1.6. True sau False.30. Exemplu complex privitor la utilizarea principalelor funcţii logice 3. Acest tip de funcţii au.. şi anume: 148 .) returnează valoarea logică True. Figura 3.. dacă toate argumentele sunt false. calcule asupra unor informaţii dintr-o bază de date creată anterior. în mod invariabil.♦ = And (evaluare logică 1. returnând.5.. ♦ = Not (evaluare logică) inversează valoarea argumentului. . dacă unul sau mai multe argumente sunt false..

♦ rubrica are semnificaţia de atribut sau proprietate asupra căruia operează funcţia tip bază de date. ♦ = Dmax (baza de date. rubrică / nr.31. Rubrica poate fi identificată prin numele său sau prin numărul de ordine al acesteia în cadrul bazei de date. rubrică. rubrică / nr. câmp de criterii) returnează cea mai mică valoare dintr-o rubrică. rubrică / nr. se poate studia un exemplu complex referitor la utilizarea funcţiilor bază de date. în care se precizează restricţiile. câmp de criterii) numără celulele ocupate într-o tabelă bază de date. corespunzător unui criteriu de selecţie. corespunzător unui criteriu de selecţie. rubrică. ♦ = Dmin (baza de date. rubrică / nr. ♦ = Dsum (baza de date. 149 . câmp de criterii) calculează media valorilor dintr-o rubrică a unei tabele. ♦ = DCount (baza de date. care este format din unul sau mai multe câmpuri. rubrică.♦ baza de date care este reprezentată de tabelul Excel. conform unor criterii specificate. rubrică. care răspunde unui criteriu de selecţie. ♦ = DAverage (baza de date. În figura 3. câmp de criterii) returnează cea mai mare valoare dintr-o rubrică a bazei de date. câmp de criterii) returnează suma valorilor unei rubrici aferentă unei baze de date. regrupate în criteriile de selecţie la care trebuie să răspundă respectiva interogare. ♦ câmp de criterii. rubrică / nr. rubrică. potrivit criteriului de selecţie specificat. sub forma unui câmp de date de unde informaţia va fi consultată sau extrasă.

în care sunt aplicate funcţiile de consultare prezentate anterior. tabelul de consultare va fi obligatoriu sortat crescător după coloana care conţine valorile cheii de consultare (comanda Data Sort). Indexul numeric indică valoarea de tip text. corespunzător unui index numeric şi pe care o returnează. câmp de consultare.6. − câmpul de consultare reprezintă zona pentru care are loc consultarea. Funcţii de căutare şi consultare Acestea au ca efect localizarea şi referirea conţinutului unei celule. ♦ =Vlookup (cheie. În figura 3. Exemplu complex referitor la utilizarea principalelor funcţii bază de date 3.Figura 3.31. ţinând cont de valoarea cheii precizate anterior.32. ♦ =Column (referinţă celulară sau câmp) returnează numărul coloanei care corespunde referinţei celulare sau numărul primei coloane pentru câmpul specificat. Pentru aplicarea acestei funcţii. listă de valori) – are ca efect alegerea. dintr-o listă de valori. ♦ =Row (referinţă celulară sau câmp) returnează numărul liniei care corespunde referinţei celulare sau numărul primei linii pentru câmpul specificat.6. numeric sau referinţă de celulă din lista de argumente care va fi selectată. ♦ =Choose (Index numeric. corespunzător cheii de căutare. a uneia care urmează a fi activată sau executată. Argumentele acestei funcţii au următoarele semnificaţii: − cheia reprezintă valoarea după care are loc căutarea sau consultarea. acesta este un număr cuprins între 0 şi 29. de unde va fi recuperată informaţia găsită în tabelul de consultare. 150 . − coloana de recuperat reprezintă numărul de coloană (numerotarea începe cu 1). coloană de recuperat) returnează conţinutul unei celule care face parte dintr-o coloană a unui tablou de consultare verticală. iar în rubrica Sort by se indică numărul sau numele coloanei după care se face sortarea. ♦ =Areas (referinţă celulară) indică numărul de zone compacte dintr-un câmp. se poate studia o aplicaţie economică complexă.

32.33 este prezentat un exemplu care urmăreşte aplicarea funcţiilor de tip dată calendaristică şi oră. ♦ =Date (an.7. Funcţii de tip dată calendaristică şi oră Acest tip de funcţii. zi) calculează numărul – dată pentru data calendaristică specificată ca argument. vehiculează şi operează calcule cu valori numerice care reprezintă date calendaristice sau timp. ♦ =Mounth (număr – dată) returnează din numărul dată o valoare între 1 şi 12. lună.6.Figura 3. 151 . ♦ =Today () returnează un număr. ♦ =Year (număr – dată) returnează corespunzător anului un număr cuprins între 0 (1900) şi 199 (2099). zecimalele reprezentând ora. corespunzător şirului de caractere în format dată calendaristică. corespunzător datei curente. Exemplu complex privitor la utilizarea principalelor funcţii de consultare 3. ♦ =Now () returnează un număr. ♦ =DateValue („şir de caractere”) calculează numărul / dată. În figura 3. corespunzător datei curente.

) concatenează mai multe şiruri de caractere specificate ca argumente. ♦ =Trim (text) afişează şirul de caractere specificat în argument. specificat ca argument. Funcţiile text sau şir de caractere Funcţiile de tip text (Text) oferă posibilitatea realizării operaţiilor cu şiruri de caractere şi furnizează informaţii referitoare la textul existent în celule.. text 2. iar dacă NU returnează valoarea logică FALSE. În figura 3. . este prezentat un exemplu complex privitor la funcţiile de tip text 152 .Figura 3.. ♦ =Char(cod numeric ASCII) returnează caracterul corespunzător codului numeric ASCII.8. text 2) verifică dacă cele două şiruri de caractere sunt identice. ♦ =Code (text) returnează codul numeric pentru primul caracter din textul specificat ca argument. ♦ =Concatenate (text 1. Dacă DA funcţia returnează valoarea logică TRUE.33. ♦ =Rept (text. anulând toate spaţiile (excepţie fac cele care separă cuvintele textului). ♦ =Exact (text 1. număr de ori) are ca efect repetarea afişării textului de numărul de ori specificat în argument. ♦ =Upper (text) afişează cu majuscule textul specificat ca argument. într-unul singur.34. Exemplu complex privind utilizarea principalelor funcţii de dată calendaristică 3.6. ♦ =Lower (text) afişează cu litere mici textul specificat ca argument.

tipul este parametru care semnifică că plata se efectuează la începutul perioadei (valoarea 1) sau la sfârşitul acesteia (valoarea 0 care este implicită).6. Exemplu complex de utilizare a principalelor funcţii de tip text 3.valoarea viitoare semnifică suma totală care se doreşte a fi obţinută după ultima plată. 153 . .9. returnează valoarea actuală aferentă unei sume investite sau depozitate la bancă. exemplificată în figura 3. Funcţia este utilizată pentru a se determina dacă valoarea de revenire a unei anumite investiţii este favorabilă sau nu.rata dobânzii reprezintă cota procentuală a dobânzii pentru o anumită perioadă. . număr de perioade.mărimea plăţii reprezintă valoarea plăţii efectuată în fiecare perioadă.34.Figura 3. ţinând cont de valoarea iniţială a acesteia. tipul] ) Această funcţie.35. . prin plăţi periodice.. Funcţii financiare Aceste funcţii sunt utilizate pentru calcule economico-financiare. Argumentele funcţiei au următoarea semnificaţie: . ♦ =PV (rata dobânzii. în condiţiile în care rata dobânzii este constantă. rentabilitatea investiţiilor etc.numărul de perioade este numărul total de plăţi periodice. . mărimea plăţii. [valoare viitoare. furnizând prin valorile returnate informaţii referitoare la amortismente.

care solicită aplicarea funcţiei Rate. implicit. Exemplu referitor la afişarea valorii actuale aferente unei sume investite ♦ =PMT (rata dobânzii. valoarea prezentă) returnează rata dobânzii pe perioada unei anuităţi.36.36. valoarea plăţii. permite calcularea valorii lunare sau anuale a plăţii pentru o investiţie sau un împrumut. Figura 3. În figura 3. acestea au valori nule.valoare viitoare.37. Figura 3. se prezintă un exemplu practic. Exemplu privitor la afişarea valorii lunare aferente unui împrumut ♦ =Rate (număr de perioade. pentru un împrumut sau o investiţie.35. valoare prezentă [. număr de perioade. tip]) Această funcţie exemplificată în figura 3. Argumentele rata dobânzii şi numărul de perioade trebuie exprimate în aceeaşi unitate de timp (lună sau an).Dacă se omit ultimele două argumente. 154 .

Să presupunem că un câmp conţine text şi numere.7.). Organizarea datelor într-un grafic Conţinutul foii de calcul are toate elementele necesare construirii unui grafic elementar. Exemplu practic de organizare a datelor care vor fi reprezentate grafic 155 . Reprezentări grafice ale seriilor de date din foaia de calcul Excel Rolul unui grafic este de a ilustra mai concludent datele dintr-o foaie de calcul.38. vezi figura 3. datorită ilustrării sub forme desenate (linii. Figura 3.1. Exemplu complex privind afişarea ratei dobânzii 3. ceea ce înseamnă că pe măsura modificării datelor care au stat la baza graficului. O particularitate a reprezentării grafice este aceea că aceasta este dinamică. deoarece aceasta facilitează compararea între valori. suprafeţe etc.7. ea se actualizează automat. Datele prezentate grafic sunt mai uşor de identificat datorită relaţiilor dintre ele.38. O reprezentare grafică este mai relevantă decât datele. 3.Figura 3.37. bare.

39 este vorba de celula B4. dar care nu este de natura dată calendaristică.39. implicit. În figura 3. Exemplu complex privitor la afişarea valorii actuale aferente unei sume investite 156 . Seriile de date care se pot reprezenta grafic pot fi definite. Excel localizează prima celulă care conţine o valoare. Seriile de date sunt identificate prin atribuire globală sau particulară de litere. de la A la W. Datele numerice care urmează a fi reprezentate grafic pot fi interpretate ca fiind organizate pe linii sau pe coloane. sau explicit. şi de la această adresă sunt parcurse liniile şi coloanele care conţin valori. Figura 3. prin selecţia globală a câmpurilor. prin selecţia lor particulară.Pentru a construi automat un grafic. de dispunerea lor depinzând organizarea şi aspectul graficului.

iar prima coloană va conţine etichetele axei X. care sunt posibil de realizat în două sau trei dimensiuni (3D). Schimbarea modului de reprezentare grafică de la organizarea pe linie la cea pe coloană sau invers. Interferenţa seriilor de date (A-W) cu câmpul X va genera reprezentarea grafică. Tipuri de grafice Excel oferă facilităţi evoluate de reprezentări grafice performante. este prezentat un exemplu referitor la principiile seriilor de date organizate pe linii. opţiunea Data range şi apoi Columns sau Row. înălţime şi profunzime. sectoarele sunt reprezentate prin volume în trei dimensiuni: lăţime.7. barele. suprafeţele. se face alegând din meniul contextual Chart. Astfel.Câmpul X corespunde etichetelor aflate sub formă de valori sau explicaţii afişate pe axa absciselor (OX). Sunt disponibile mai multe tipuri de grafice: ♦ Grafice lineare prezintă în două sau trei dimensiuni seriile de valori. Acest tip de grafic are o multitudine de variate prezentate în tabelul următor: 157 . iar prima coloană care conţine text va fi automat considerată legenda graficului. datele sunt regrupate într-un tablou de analiză prezent în foaia de calcul. în sensul că prima celulă a câmpului de date conţine valoarea Y asociată primei apariţii a câmpului X etc. Excel va genera o reprezentare grafică bazată pe serii de date organizate pe linii de valori.39.2. Graficele 3D sunt acelea în care liniile. Datele care trebuie reprezentate grafic. câmp care conţine seriile de date şi câmpul X. În acest caz. Dacă câmpul selectat pentru a fi reprezentat grafic conţine mai multe coloane de date decât linii de date. Similar acestei proceduri. datele putând fi prezentate prin mai multe tipuri de grafice. în funcţie de orientarea linie sau coloană. prima linie de deasupra seriei de valori va fi interpretată ca fiind text care va reprezenta legenda. prima linie aflată deasupra seriei de valori va fi interpretată ca fiind eticheta axei X-ilor. datele pot fi organizate şi pe coloane. 3. Seriile de date vor fi reprezentate grafic pe linie. De cele mai multe ori. În figura 3. sau acelaşi număr de linii şi coloane. ca şi câmpul X trebuie să fie contigue (învecinate).

cu reprezentare procentuală Afişează fiecare valoare 100% Stacked line Line with markers Stacked line with markers 100% Stacked line with markers 3-D Line Afişează fiecare valoare Afişează fiecare valoare Grafic linear cu efecte vizuale 3-D ♦ Grafice coloană. con (Cone). având în vedere aportul fiecărei valori Afişează evoluţia în timp şi pe categorii. Acest tip de grafic are o multitudine de variate prezentate sub formă de dreptunghi. cilindru 158 .Reprezentare grafică Denumire subtip Line Explicaţie Afişează evoluţia în timp şi pe categorii Stacked line Afişează evoluţia în timp şi pe categorii.

la rapoartele de afaceri.(Cylinder). care se utilizează. Acest tip de grafic este utilizat atunci când se doreşte evidenţierea părţilor faţă de întreg. 159 . Reprezentare grafică Denumire subtip Clustered column Stacked column Explicaţie Comparare valorică a mai multor serii Reprezentare comparativă a aportului fiecărei valori la total categorie Reprezentare comparativă procentuală a aportului fiecărei valori la total categorie Reprezentare dimensiuni comparativă în trei 100 % Stacked column Clustered column with 3-D Stacked column with 3-D 100 % Stacked column with 3-D 3-D column Efect vizual în 3-D Reprezentare comparativă procentuală în 3-D Reprezentare pe categorii şi pe mai multe serii în 3-D ♦ Grafic de tip sectorial. În tabelul următor sunt evidenţiate subtipurile de grafice coloană de tip dreptunghi. piramidă (Pyramid). în special.

Acestea sunt reprezentări grafice lineare care permit punerea în evidenţă a variaţiei valorilor unele faţă de altele.Reprezentare grafică Denumire subtip Pie Explicaţie Afişează contribuţia fiecărei valori din serie faţă de total Efect vizual în 3-D Pie with 3-D Exploded pie Afişează contribuţia fiecărei valori din serie faţă de total cu individualizarea fiecărei valori ♦ Grafic de tip suprafaţă. Acesta permite reprezentarea grafică bi sau tridimensională realizată prin suprafeţe.Scater). dar în spaţiu Afişează în 3-D ♦ Grafice de tip nor de puncte (XY. Reprezentare grafică Denumire subtip Area Area with 3-D Explicaţie Afişează evoluţia valorilor în timp şi pe categorii. 160 .

În cazul graficului de tip sectorial se solicită afişarea alăturată faţă de fiecare parte a etichetelor părţilor şi a cuantumului procentual reprezentat de fiecare parte faţă de întreg. în figura 3.Reprezentare grafică Denumire subtip Scater Explicaţie Reprezentarea comparativă a valorilor Scater with data points Reprezentare prin puncte şi linii ♦ Grafice de tip radar (Radar). Reprezentare grafică Denumire subtip Radar Explicaţie Reprezentarea grafică a schimbărilor valorilor relative faţă de punctul de centru În continuare. iar în cazul celui sectorial legenda este plasată în partea inferioară a graficului. se prezintă rezolvarea situaţiei propuse.40. În figura 3.se evidenţiază folosirea graficelor de tip linear şi sectorial.40. Legenda graficului de tip linear se doreşte a fi plasată în partea dreaptă a graficului. utilizând seriile de valori prezentate anterior. 161 . Sunt reprezentări lineare sau în suprafeţe care desenează poziţii faţă de un punct central.

oferă tehnici avansate de analiză statistică. generează proiecţii despre evoluţia fenomenelor supuse studiului. în cazul în care sunt mai multe variabile independente avem regresie multiplă. Regresiile presupun stabilirea legăturii dintre o variabilă dependentă şi una sau mai multe variabile independente.Figura 3. În cazul în care avem o singură variabilă independentă apare o regresie simplă. care. Acest tip de previziuni se bazează pe tendinţele de evoluţie ale unor fenomene al căror trecut este cunoscut. 162 . Exemplu complex de reprezentare grafică a unei serii de valori 3.40. aplicate seriilor de date.8. Excel are posibilitatea de analiză a unui set de valori şi de determinare a unei tendinţe de evoluţie pentru respectiva serie de valori. utilizând analiza de regresie. Instrumente de previziune Excel pune la dispoziţia utilizatorului o serie de instrumente de previziune.

Modalităţile în care se pot executa previziunile sunt: 1. Funcţii statistice predefinite, cum ar fi: ♦ LINEST, TREND, FORECAST, în cazul regresiei lineare; ♦ LOGEST, GROWTH, pentru regresie exponenţială; ♦ LOGREG, pentru regresie logaritmică. 2. Procedură rapidă de autoumplere a celulelor cu rezultatele prognozei; 3. Grafice. 3.8.1. Funcţii statistice predefinite LINEST returnează un set de valori calculat prin metoda celor mai mici pătrate, care aproximează cel mai bine seria de date iniţială. Forma generală a acestei funcţii este prezentată în figura 3.41.

Figura 3.41. Forma generală a funcţiei statistice LINEST

Funcţia FORECAST calculează predicţia pentru valorile unei evoluţii viitoare, pe baza seriei de date existente, utilizând metoda lineară. Formatul general al acestei funcţii este prezentat în figura 3.42.
163

Figura 3.42. Formatul general al funcţiei statistice FORECAST

Funcţia statistică TREND furnizează, pe mai multe perioade, tendinţa lineară a unui fenomen studiat, plecând de la serii de date cunoscute. Această funcţie se poate calcula printr-o formulă matricială, care generează într-un câmp anterior selectat mai multe valori succesive. Forma generală este prezentată în figura 3.43.

Figura 3.43. Formatul general al funcţiei statistice TREND 164

Funcţia statistică LOGEST returnează o serie de valori exponenţiale care aproximează cel mai bine seria dată. Formatul general al acestei funcţii poate fi studiat în figura 3.44.

Figura 3.44. Formatul general al funcţiei statistice LOGEST

Funcţia statistică GROWTH calculează cu ajutorul exponenţialei evoluţia seriei date. Pe axa OY returnează valorile seriei rezultat, iar pe axa OX valorile seriei iniţiale. Formatul general al acestei funcţii este prezentat în figura 3.45.

Figura 3.45. Formatul general al funcţiei statistice GROWTH 165

3.8.2. Procedură rapidă de autoumplere a celulelor cu rezultatele prognozei Această metodă urmăreşte autoumplerea celulelor cu rezultatele prognozei. Rezultatele funcţiei de previziune, bazate pe regresia lineară şi exponenţială se generează automat prin selectarea datelor existente pe care se bazează prognoza şi glisarea către noul amplasament prin acţionarea butonului din dreapta al mouse-ului. În urma acestei operaţii, se afişează un meniu contextual, de unde se poate alege tipul tendinţei seriei de date pe care se construieşte prognoza: ♦ Tendinţă lineară (Linear Trend); ♦ Tendinţă exponenţială (Growth Trend). 3.8.3. Grafice Graficul (de tendinţă) se construieşte, în mod obişnuit, selectând seriile de date pe linie sau pe coloană. În selecţie se vor alege atât datele existente pe care se construieşte prognoza, cât şi câmpul care se va estima prin previziune. Pentru construirea graficului de tendinţă se selectează tipul de reprezentare grafică (numai linear sau histogramă), iar din meniul contextual Chart se alege opţiunea Add Trendline.

3.9. Teste de autoevaluare
1. Prezentaţi structura foii de calcul Excel. 2. Care sunt elementele unei ferestre Excel? 3. Care sunt principalele modalităţi care permit introducerea şi editarea datelor sub Excel? 4. Cum se realizează modificarea conţinutului şi formatul unei celule? 5. Cum sunt utilizate formulele matematice în Excel? 6. Prezentaţi şi caracterizaţi tipurile de funcţii ale Excel. 7. Care sunt principalele tipuri de grafice şi cum se utilizează? 8. Care sunt instrumentele de previziune puse la dispoziţia utilizatorului de Excel?

166

Dintre acestea menţionăm: • prezentarea nu este un „text” obişnuit. 4.4. Prezentările automate nu solicită intervenţii de operare. sau care conţine explicaţii lungi şi inteligente. în funcţie de dorinţele utilizatorului. REALIZAREA PREZENTĂRILOR CU AJUTORUL INSTRUMENTULUI POWERPOINT Realizarea prezentărilor multimedia pe calculator urmăreşte obţinerea unei succesiuni de imagini orientate ecran destinate captării rapide a atenţiei auditoriului prezent la conferinţe ştiinţifice. prezentări bazate pe o formă constructivă predefinită.1. Capacitatea adaptivă a acestei componente permite ca utilizatorul să poată obţine maxim de efect prin utilizarea următoarelor căi de ieşire: filme fotografice de 35 mm. dar suportă intervenţii umane concretizate prin derulări de imagini stabilite pe moment de utilizator. Utilizatorul acestui generator trebuie să ţină seama de câteva „secrete” care asigură captarea atenţiei publicului care le vizionează. mandat electoral. 167 . şi anume: prezentări are au la bază sugestii standard de conţinut şi formă. sincronizare din partea persoanei care susţine materialul respectiv. şi poartă numele de PowerPoint. obţinerea prezentărilor pe suporturi opace sau transparente. valorificarea ecranului calculatorului şi inscripţionarea. etc. lansări de programe cu diferite teme de interes. cele lăsate integral la latitudinea utilizatorului. prezentarea rezultatelor unei perioade de activitate. prezentările în care se pleacă de la realizări din altă aplicaţie de birotică. elaborat. expediere directă către reţeaua Internet. Caracterizarea instrumentului PowerPoint Pentru prezentările directe activitatea se poate realiza în mai multe moduri. Un produs care permite realizarea acestor operaţii este cuprins în pachetul Microsoft Office XP.

nu utilizaţi excesiv paleta de culori. AutoContent Wizard. 168 . prin care se dispune de o serie de prezentări cu formă şi conţinut predefinit specifice domeniilor pentru prezentările cele mai des întâlnite. Realizarea automată a unei prezentări Pentru toate cazurile. Riscaţi să generaţi o oboseală vizuală a auditoriului şi bineînţeles „pierderea” acestuia.1) controlul derulării operaţiei de creare este sub asistenţa programului „vrăjitor” care va ghida în permanenţă activitatea. străduiţi-vă ca numărul de rânduri al unui slide să nu depăşească valoarea 8. în vederea obţinerii rapide a unei prezentări se poate utiliza un instrument de asistenţă (Wizard) din partea calculatorului. recomandându-se un număr maxim de 4. scurt şi la obiect. stil şi culoare. dar nu pierdeţi din vedere faptul că textul trebuie scris cu o dimensiune mai redusă faţă de titlu. rolul prezentării constă în menţinerea atenţiei auditorului. repetaţi titlul pe cel mult 3-4 diapozitive. Acţionând asupra opţiunii From AutoContent Wizard (figura 4.2. utilizaţi pe deplin elementele de procesare de text şi grafica. fiecare slide al grupajului trebuie să conţină obligatoriu un titlu.• • • • • • • • • • diapozitivele (slide-uri) reprezintă un suport vizual strict necesar reţinerii atenţiei. eliminând detaliile suplimentare pe care le veţi aborda doar verbal. Apelarea programului de asistenţă se realizează din linia de meniuri prin succesiunea: File/New/Presentation. prezentaţi ideile principale. 4. în cazul în care nu se poate expune într-un singur slide un subiect. urmărind evidenţierea titlului prin dimensiunea fontului. deoarece este posibil ca auditoriul să nu le reţină. fapt care acordă o „osatură” expunerii. nu aglomeraţi un slide cu „n” idei sau noţiuni. atribuiţi principalelor idei pe care le transmiteţi o dimensiune a caracterelor care să permită o lecturare facilă.

Acţiunea acestora este următoarea: Cancel – se renunţă la execuţia 169 .Figura 4. În figura 4. având la dispoziţie în permanenţă trei butoane active dintr-un grup de 4.1. stil şi definire opţiuni utilizator). Fereastra AutoContent Wizard aferentă PowerPoint Utilizatorul trebuie să urmărească cu atenţie mesajele care vor fi afişate.2. Apelarea programului de asistenţă Etapele care vor fi parcurse constau în alegerea tipului prezentării. Figura 4. sunt prezentate principalele etape care vor fi parcurse (selectare tip de prezentare. precum şi în definirea opţiunilor utilizatorului. a stilului acesteia.2.

Figura 4. realizarea unor modificări în structura firmei etc. Colecţia de prezentări predefinite este structurată pe 6 criterii de organizare selectabile de utilizator.procedurii automate de creare a setului de diapozitive. utilizarea „on line” prin 170 . În figura 4. Din aceasta menţionăm: comunicarea unei anumite strategii de urmat. prezentarea unui plan de afaceri . Primul pas care este parcurs constă în alegerea unui anumit model (şablon) de prezentare dintr-o bibliotecă predefinită disponibilă. Back – permite deplasarea înapoi la etapa parcursă.3. Definirea prin intermediul „vrăjitorului” a modelului prezentării Etapa care trebuie parcursă în continuare este materializată prin stabilirea stilului sau a modului de valorificare a prezentării. Next – trecerea la următoarea fază de realizare şi Finish care permite oprirea execuţiei procedurii automate la cererea utilizatorului cu salvarea elementelor parcurse anterior. Valorificarea succesiunii de diapozitive se poate realiza prin execuţia şi afişarea pe ecranul calculatorului propriu (On-screen presentation).3. Utilizatorul va selecta modelul pe care îl consideră cel mai reprezentativ pentru specificul problemei sale şi va confirma alegerea prin acţionarea butonului Next. este prezentată fereastra specifică acestui pas. aducerea la cunoştinţă a unor elemente nu tocmai plăcute.

171 . realizarea unor diapozitive fotografice orientate alb-negru sau color (Black and white overheads.5.intermediul reţelei Internet sau aplicaţiei Internet Explorer (Web presentation). În figura 4. orei la care s-a generat expunerea sau ultima modificare de conţinut (Date last updated). definirea unui mesaj care se doreşte a fi introdus în subsolul diapozitivelor (Item to include on each slide). Color overheads).4. se poate vizualiza această ultimă etapă. Stabilirea modului de valorificare La final se solicită specificarea titlului expunerii (Presentation title).4. Figura 4. a numărului slide-ului (Slide number) şi a datei. În figura 4. se prezintă grafic această etapă şi opţiunile disponibile utilizatorului. obţinerea unui film cinematografic de 35 mm (35 mm slides).

Definirea elementelor specifice prezentării Prin acţionarea butonului Next se constată că intervenţia programului de asistenţă se încheie. Slide-ul de gardă obţinut prin programul de asistenţă 172 . urmând ca utilizatorul să introducă prin tastare titlul fiecărui diapozitiv şi să insereze datele sale specifice privitoare la acţiunea urmărită.Figura 4. Figura 4.5.6.

utilizatorul putând intervenii pentru micşorarea sau mărirea numărului slide-urilor.7.7. se poate identifica plasarea informaţiilor solicitate până în acest moment în la nivelul slide-ului de gardă. elemente prezentate în cadrul capitolului dedicat special acestui subiect. cuprinse în casete speciale de meniuri care pot fi activate spre afişare sau nu. 4. şi instrumente specifice realizării prezentărilor. numite slide. Implicit acesta este urmat de 11 diapozitive subordonate. Obţinerea unei serii de slide-uri prin folosirea instrumentelor de lucru specifice PowerPoint Pentru realizarea prezentărilor se folosesc o serie de instrumente de lucru caracteristice produselor de procesare de texte. Figura 4. aşa cum se poate observa în figura 4.Prin studierea figurii 4. principalele modele 173 . Paginile fundamentale.6.3. Casete de activităţi specifice prezentărilor Prezentările se pot realiza prin una sau mai multe pagini de prezentare.

8. 4. atât formele standard dar şi modelele utilizate în prezentările specifice internet-ului (numite „online”). grafic.8. 6. textul fiind amplasat pe una sau două coloane.pagini care conţin doar titlu. organigramă şi eventual secvenţă video amplasate pe coloane sau rânduri diferite. după cum se poate observa în figura 4. 2ecrane formate din titlu şi text. 5. Figura 4. 3. în majoritate. Variantele posibile cuprind: 1. grafic. grafic sau secvenţă video.pagini cu titlu în care textul este combinat cu o imagine. La acestea se adaugă şi pagina „blank” în care construcţia este lăsată integral la latitudinea utilizatorului.slide cu titlu. tabel. 174 .titlu şi organigramă.predefinite se regăsesc la iniţierea unui slide nou. dintre aceste modele utilizatorul trebuie să selecteze unul. Deschiderea unei pagini elementare (slide) de prezentare Prezentările cu formate şi conţinuturi predefinite se pot selecta la definirea unei prezentări noi şi conţin.titlu.

la selectarea unei anumite forme de prezentare. Prezentările sunt grupate în pagini distincte.9.Pentru a putea face o alegere corespunzătoare dorinţei utilizatorului. Figura 4.).10.) prin care utilizatorul trebuie să comunice acţiunea pe cere doreşte să o realizeze. „Prezentation” în care se regăsesc atât forme standard cât şi corespondentele lor online şi „Web Pages” în care sunt cuprinse modele exemplificative. „Prezentation Designs” cuprinzând construcţii care se utilizează doar în prezentările directe. Selectarea formei predefinite pentru o prezentare Încă din momentul lansării în execuţie a programului PowerPoint se poate face o diferenţiere între începerea construcţiei unei prezentări noi (şi tipul acesteia) şi deschiderea unei prezentări existente (cu trecerea automată la operaţia de deschidere Open).9. 175 . în fereastra de selecţie se produce o vizualizare a prezentării selectate în zona Preview (figura 4. Această diferenţiere este permisă prin deschiderea automată a unei ferestre de dialog (figura 4.

primul slide definit este numit slide principal. 176 . Figura 4. Pentru adăugarea unor slide-uri de continuare se inserează un slide nou în cadrul prezentării se va selecta din linia de meniuri Insert / New Slide.10. Crearea unei noi prezentări se poate realiza în următoarele moduri: crearea automată a prezentării prin folosirea programului de asistenţă (AutoContent wizard).respectiv crearea unei prezentări noi sau încărcarea în memoria internă a unui set de slide-uri existent pe discul magnetic. crearea unei prezentări pornind de la modele predefinite (Template) şi utilizarea unui slide „blank” (Blank presentation). Crearea unei prezentări noi sau apelarea uneia creată anterior Într-o prezentare.

dar şi imagini.11. Asupra celor două corpuri de text. alinierea şi spaţierea paragrafelor. se prezintă rezultatul inserării de imagini în slide-ul 12. casete de text. este prezentat rezultatul prelucrării titlului şi a textului aferent. Inserarea imaginilor se produce prin succesiunea Insert / Picture selectată din linia de meniuri. 177 . etc.8. Macheta slide-ului principal Se introduc alte 14 slide-uri care vor permite acoperirea integrală a temei prezentării. după etapa de tastare utilizatorul aplică procedeele de formatare cunoscute din capitolul 2 referitor la Word (selectare tip de caracter. Slide-ul principal conţine 2 obiecte: titlul prezentării şi o casetă de text (vezi figura 4. Figura 4. modelul 2) în care se tastează principalele repere anuale ale acesteia. fiecare dintre acestea cu titlu.11. dimensiunea şi stilul fontului. În figura 4. culoare cu care are loc scrierea. În figura 4.În continuare vă supunem atenţiei o exemplificare referitoare la reţeaua Internet.).12. Această procedură a fost prezentată detaliat în capitolul 2 referitor la procesorul Word.

utilizatorul se avea posibilitatea de apelare la lista derulantă de culori disponibile. În cazul în care se doreşte modificarea culorii fundalului. sau 178 . graficelor. utilizatorul poate alege din opţiunea Slide Design folosirea unui anumit model predefinit al culorilor (Color Schemes) aplicate asupra textului. modificarea şablonului sau crearea unui propriu model.12. liniilor. Fereastra Background este prezentată în figura 4. fundalului. Macheta slide-ului 12 care conţine şi 3 imagini 4.13. Modalităţi de sporire a atractivităţii prezentării O primă cale prin care utilizatorul poate potenţa valenţele expunerii sale constă în definirea şi utilizarea unui fundal cât mai expresiv şi atrăgător pentru privitori. Pentru a îmbunătăţii aspectul prezentării.Figura 4.4. Există posibilitatea de a selecta şi utiliza un fundal dintr-o listă disponibilă de astfel de elemente.

poate fi studiată caseta Slide Design. 179 .13. activă fiind opţiunea Color Schemes. Figura 4.14. Figura 4.14. Caseta Color Schemes aferentă ferestrei Slide Design Utilizatorul poate recurge la stabilirea unei animaţii prin succesiunea Slide Show / Animations Schemes. se poate studia o parte şabloanelor de animaţie disponibile prin fereastra Slide Show.15. Fereastra care permite definirea fundalului Bineînţeles că există şi posibilitatea creării unui model personal al culorilor sau al animaţiei. În figura 4.selectarea unui anumit tip de animaţie (Animations Schemes) care se va aplica prezentării realizate. În figura 4.

după terminarea animaţiei la nivel de cuvânt sau la nivel de literă).15. 180 . Caracteristicile aferente efectelor de animaţie se stabilesc prin intermediul ferestrei prezentată în figura 4. fiecare componentă descriptivă a ei poate suporta o operaţie de animaţie.Figura 4. efectul de animaţie realizat (la introducerea animaţiei şi sunetului. Caracteristicile efective pentru o componentă selectată privesc temporizarea animaţiei dar şi modul în care aceasta debutează.16. efectele asupra componentelor grafice şi modul de intervenţie a redărilor de tip multimedia pe parcursul realizării animaţiei. adică de vizualizare prin mişcare. Lista de şabloane de animaţie disponibile utilizatorului În cadrul vizualizării unei pagini.

precum şi modul de derulare a acestora pot fi stabilite prin succesiunea Slide Show / View Show / Set Up Show. sau doar anumite pagini şi într-o ordine specificată de utilizator. dar şi definirea sensibilităţii acestuia şi a calităţii înregistrării. ordinea în care sunt văzute paginile. funcţională. bineânţeles doar în situaţia în care există conectat un microfon. paginile dintr-un interval specificat. fiind vizibile funcţiile care permit reglarea şi stabilirea caracteristicilor microfonului. Din linia de meniuri prin succesiunea Slide Show / Record Narration se apelează la o componentă specializată în înregistrare.Figura 4. este prezentată caseta de bază a înregistratorului.16. 181 . La vizualizarea unei prezentări. Prezentarea poate fi făcută utilizând toate paginile. În figura 4. Stabilirea efectelor de animaţie aplicate slide-ului Pentru a uşura activitatea utilizatorului şi a face cât mai atractivă prezentarea sunt puse la dispoziţie facilităţi sonore care constau în fructificarea unor secvenţe standard dar şi în înregistrarea şi redarea unor mesaje proprii ale utilizatorului.17.

Caseta de bază a înregistratorului de secvenţe audio Trecerea de la o pagină la alta se poate face automat după trecerea unui anumit timp.Figura 4. redată în figura 4.18.17. sau se poate face în mod manual. Figura 4. Stabilirea caracteristicilor de vizualizare a prezentării 182 .18. Pentru stabilirea acestor caracteristici de prezentare se foloseşte fereastra Set Up Show.

fie într-un anumit interval de pagini. Pentru fiecare prezentare se pot defini mai multe forme de vizualizare. Utilizatorul poate stabili modul de trecere de la un slide la următorul printr-o componentă a meniului Slide Show. în fiecare pagină este prezent şi un buton de navigare cu un meniu specific pentru realizarea acestei operaţii. respectiv efectul prin care se realizează trecerea. O componentă importantă în realizarea prezentărilor poate fi constituită din butoanele de acţiune prezente în cadrul paginilor prezentării. Aceste butoane se introduc la cererea utilizatorului prin intermediul meniului Slide Show / Actions Buttons. modificare.19. Pentru avansul între pagini se poate alege tranziţia manuală şi/sau automată. eliminare sau copiere. realizată prin intermediul ferestrei Custom Shows. dar cu respectarea ordinii de definire a paginilor. Fereastra prin care se stabilesc caracteristicile transferului de la o pagină a prezentării la următoarea este Slide Transition este redată în figura 4. Pentru a indica vizualizări care nu respectă ordinea paginilor se utilizează un instrument de definire a succesiunii paginilor dintr-o prezentare. acţiune urmată de selectarea tipului de buton dorit dintr-o listă de disponibilităţi 183 .Vizualizarea directă a unei prezentări este posibilă fie integral. care pot fi gestionate prin intermediul operaţiei de creare. În cazul tranziţiei manuale. sunetul de acompaniere a trecerii şi modul de avans. La tranziţia automată trebuie specificat şi timpul ce trebuie să treacă de la completarea unui slide şi începerea completării următorului slide din prezentare. Pentru trecere se pot stabile trei tipuri de caracteristici. în cadrul prezentării efective. Acest lucru se face din meniul Slide Show / Custom Shows. submeniul Slide Transition.

cererea de informaţii (Information). Figura 4.19.20. transferul la prima pagină (Beginning) sau la ultima pagină (End) a prezentării. trecerea la pagina iniţială a prezentării (Home).20. Fereastra Slide Transition Pot fi selectate butoane de acţiune pentru: acţiune utilizator. în locul unde dorim să introducem butonul. solicitarea de asistenţă (Help). transferul la un document (Document).Figura 4. După introducerea butonului în pagina de prezentare se dă controlul la o fereastră de specificare a acţiunii 184 . revenirea în prezentare (Return). trecerea cu o pagină în spate (Back) sau în faţă (Next). Acestea sunt prezentate în figura 4. Butoane de acţiune Selectarea unui buton din cele enumerate mai sus trebuie urmată de un click în pagina de prezentare. redarea de sunete (Sound) sau de video clip (Movie). acesta urmând a fi vizibil în pagina respectivă.

] „punct”. Împachetarea se poate realiza pe echipament magnetic sau direct pe un alt calculator dintr-o reţea de calculatoare.care urmează a fi luată fie la deplasarea cursorului deasupra butonului (Mouse Over).21. 4. prezentarea se poate opri temporar prin acţionarea tastei [.21. devenind obositoare. În cazul în care expunerea realizată este lungă. Figura 4. Pentru a putea executa prezentarea pe un alt calculator este necesară realizarea unei operaţii specifice de „împachetare” care se activează din meniul File – Pack and Go. Oprirea execuţiei se realizează prin acţionarea tastei Esc. fie la acţionarea cu click asupra butonului (Mouse Click). Execuţia unei prezentări şi portarea acesteia O prezentare construită poate fi executată pe calculatorul pe care a fost realizată sau poate fi transportată pe un alt sistem de calcul. Atunci când se doreşte reluarea prezentării din locul de unde a fost întreruptă se va acţiona încă o dată tasta „punct”.5. Fereastra Pack and Go Wizard 185 . Acti-vitatea este asistată în sistemul „wizard” şi se realizează în mai multe etape prin intermediul ferestrei Pack and Go Wizard disponibilă prin figura 4. Execuţia prezentării în mod „full screen” se realizează din linia de meniuri Slide Show / View Show sau prin acţionarea tastei funcţionale F5.

combinaţii de taste Combinaţie Deschiderea unei prezentări creată anterior <Ctrl> + <O> Salvarea unei prezentări <Ctrl> + <S> Imprimarea unei prezentări <Ctrl> + <P> Închiderea prezentării <Ctrl> + <W> Anularea ultimei modificări efectuate <Ctrl> + <Z> Repetarea modificării anulate efectuate anterior <Ctrl> + <Y> asupra slide-ului Introducerea unui nou slide Apelarea programului de asistenţă Trecerea la slide-ul anterior Trecerea la slide-ul următor Deplasarea la primul slide din prezentare Acţiune Deplasarea la ultimul slide din prezentare 186 <Ctrl> + <M> <F1> <Page Up> <Page Down> <Ctrl> + <Home> <Ctrl> + <End> .6. 5. 4. 3. 4. Specificarea includerii în împachetarea a procesorului de vizualizare PowerPoint pentru cazul în care această aplicaţie Office nu este instalată pe calculatorul pe care urmează a fi transferată prezentarea. operaţia de împachetare va trebui reluată pentru a include şi modificările realizate. date prin specificarea împachetării prezentării active curent sau a unei alte prezentări (implicit prezentarea activă curent).Etapele de împachetare sunt următoarele: 1. În cazul în care se realizează modificări asupra unei prezentări existente. Specificarea destinaţiei împachetării (implicit echipamentul de dischetă). PowerPoint . Selectarea fişierelor supuse împachetării. Trecerea la comprimarea efectivă a prezentării. Specificarea includerii în împachetare a fişierelor legate de prezentarea împachetată şi/sau a fontelor folosite în prezentare. 2.

4.7. Prezentaţi şi explicaţi 6 reguli care trebuie respectate la momentul în care se folosesc prezentări. Prezentaţi procedura prin care se defineşte trecerea de la un diapozitiv la altul şi caracterizaţi modalităţile de trecere. Explicaţi noţiunea „Pack and Go”. 187 . Ce este un „slide principal” şi care este rolul său? 3. Prezentaţi principalele operaţiuni care permit realizarea unei prezentări. Care sunt principalele butoane de acţiune care pot fi inserate într-un slide şi care este procedura de inserare? 7. 4. 2. 6. Enumeraţi şi caracterizaţi etapele procesului de împachetare. Ce înseamnă „efect de animaţie” şi care sunt acestea? 5. 8. Teste de autoevaluare 1.

operaţia realizându-se sub un alt nume Salvează documentul într-un format tip pagină Web Examinarea documentului ca o pagină Web Stabileşte proprietăţile paginilor documentului înainte ca acestea să fie tipărite Vizualizează cum va arăta paginile unui document înainte ca acesta să fie tipărit Tipăreşte documentul activ Trimiterea documentului către diferite destinaţii Ieşire Fişier Meniul Fişier File Nou Deschidere New Open Închidere Salvare Salvare ca Close Save Save As Salvare ca pagină Web Examinare pagină Web Iniţializare pagină Save as Web Page Web Page Preview Page Setup Examinare înaintea tipăririi Imprimare Trimitere către Ieşire Print Preview Print Sent To Exit 188 .Terminologie Limba română Limba engleză Acţiune Conţine comenzi sau submeniuri referitoare la activitatea cu fişierele Deschide un document nou Deschide un document deja creat şi care se află salvat pe un suport de stocare a datelor Închide documentul activ Salvează documentul pe un suport de stocare Salvează un document în care s-au făcut modificări.

sau ultima intrare tastată Repetă ultima acţiune sau comandă Elimină selecţia dintr-un document şi o plasează în clipboard Copiază selecţia în clipboard Lipeşte conţinutul clipboardului în punctul de selecţie Lipeşte conţinutul clipboardului în punctul de inserţie.Limba română Destinatar corespondenţă (ca ataşare) Participant la întâlnirea interactivă Destinatar Fax Microsoft Power Point Limba engleză Mail recipient (for Review) Online Meeting Participant Fax Recipient Microsoft Power Point Acţiune Trimite întregul document ca anexă a unui mesaj de poştă electronică Trimite întregul document către participanţii la o întâlnire interactivă Trimite întregul document spre un fax Deschide documentul activ în Microsoft Power Point Meniul Editare Anulare Repetare Decupare Undo Repeat Cut Anulează ultima comandă. într-un format pe care îl putem specifica Copiere Lipire Lipire specială Copy Paste Paste Special Lipire ca hyperlink Golire Selectare totală Paste as Hyperlink Clear Select All Sterge selecţia fără a o plasa în clipboard Selectează toată fereastra activă 189 .

Limba română Găsire Înlocuire Salt la Legături Obiect Normal Limba engleză Fiind Replace Go To Links Object Acţiune Caută textul sau obiectul specificat Caută şi înlocuieşte textul sau obiectul specificat Mută punctul de inserare la textul sau obiectul specificat Definire legături între documente Introducere obiect Comută documentul activ în vizualizare normală Comută documentul activ în vizualizare cu aspect de pagină Web Comută documentul activ în vizualizare cu aspect de pagină imprimată Comută în vizualizare schiţă Conţine un submeniu care dă posibilitatea utilizatorului de a activa sau dezactiva diferite bare de instrumente Afişează sau dezactivează rigla orizontală Activează sau dezactivează harta documentului. un panou vertical de-a lungul marginii din stânga a ferestrei documentului care schiţează structura documentului Meniul Vizualizare Normal Web Layout Aspect pagină Web Aspect pagină imprimată Schiţă Bare de instrumente Print Layout Outline Toolbars Riglă Plan document Ruler Document Map 190 .

Limba română Antet şi subsol Limba engleză Header and Footer Acţiune Adaugă sau modifică textul care apare în partea de sus sau de jos a fiecărei pagini Introducere note de subsol Realizarea de comentarii Ascunde cele mai multe elemente ale ecranului astfel încât utilizatorul sa poată vizualiza cât mai bine documentul Controlează scara de afişare pe ecran a documentului Inserează un sfârşit de pagină sau de coloană Introducere număr de pagină Inserează data şi ora curentă a sistemului Inserează sau creează o înregistrare auto text Inserează un câmp în punctul de inserare Inserează un simbol ASCII Inserează un comentariu al utilizatorului Introducere notă de subsol de pagină Note de subsol Comentarii Ecran complet Footnotes Markup Full Screen Panoramare Zoom Meniul Inserare Break Page Numbers Date and Time AutoText Field Symbol Comment Footnote Întrerupere Numere de pagină Data şi ora Auto Text Câmp Simbol Comentariu Notă de subsol 191 .

indecşi. tabele de figuri. în documentul activ la punctul de inserţie Inserează un obiect cum ar fi o imagine sau o ecuaţie Creează marcaje în document Creează un hiperlink nou sau editează legătura selectată Referinţă încrucişată Index şi tabele Imagine Cross-reference Index and Tables Picture Miniatură Clip Art Din fişier Forme automate Word Art Din Scanner sau Aparat foto Diagramă Casetă text Fişier From File AutoShapes WordArt From Scanner or Camera Chart Text Box File Obiect Marcaj în document Hyperlink 192 Object Bookmark Hyperlink . ecuaţii. Conţine un submeniu cu diferite comenzi pentru inserţia de obiecte Deschide colecţia de miniaturi din care utilizatorul poate selecta miniatura dorită a fi inserată Inserează o imagine salvată într-un alt fişier Afişează categoriile de forme automate Creează efecte de text Încarcă o imagine dintr-un scanner sau aparat foto Creează un grafic cu ajutorul programului Microsoft Chart Inserează o casetă de text Inserează fişierul specificat.Limba română Legendă Limba engleză Caption Acţiune Inserează legende pentru tabele. etc. figuri sau alte obiecte Inserează referinţo încrucişată Creează cuprins automat.

un cuvânt sau un text selectat cu o majusculă iniţială Schimbă direcţia de afişare a textului selectat Modifică modul de ortografiere a textului selectat Conţine un submeniu cu comenzi referitoare la culorile fundalului Elimină culoarea de fundal Deschide caseta de dialog Culori din care utilizatorul poate alege sau crea o nuanţă de culori diferită 193 Meniul Format Font Paragraf Marcatori şi numerotare Borduri şi umbrire Coloane Borders and Shading Columns Tabulatori Majusculă încorporată Orientare text Modificare după caz Fundal Tabs Drop Cap Text Direction Change Case Background Fără umplere Mai multe culori No Fill More Colors .Limba română Limba engleză Font Paragraph Bullets and Numbering Acţiune Modifică tipul de font şi spaţierea dintre fonturi Modifică formatul paragrafului activ Adaugă marcatori sau numere paragrafelor selectate şi modifică formatul marcatorilor şi a numerotării Adaugă contururi şi umbre textului Creează sau modifică numărul de coloane dintr-un document Stabileşte poziţia şi alinierea tabulatorilor Formatează o literă.

Despărţire în silabe Stabileşte limba în care va fi tehnoredactat textul Cadre Frames Cuprins în cadru Pagină cadre noi AutoFormatare AutoFormat Stil Styles Meniul Instrumente Corectare ortografică şi gramaticală Limbă Spelling and Grammar Language Stabilire limbă 194 Set Language . O temă reprezintă un set de elemente unificate de formă şi scheme de culoare pentru imagini. marcatori.Limba română Efecte de umplere Temă Limba engleză Fill Efects Theme Acţiune Deschide caseta de dialog Efecte de umplere Aplică o temă nouă într-un document. fonturi. Lexicon. linii şi alte elemente de document Conţine un submeniu cu opţiunile Cuprins în cadru şi Pagină cadre noi Creează un cuprins utilizând titlurile din document şi îl plasează în cadrul din stânga Creează o nouă pagină de cadre Analizează conţinutul fişierului activ şi îl formatează automat Defineşte sau aplică selecţiei o combinaţie de formate numită stil Verifică documentul activ de posibile erori de ortografie şi gramaticale şi afişează sugestii pentru corectarea lor Conţine un submeniu cu opţiunile Stabilire limbă.

marchează diferenţele în documentul editat Fix Broken Text Contor de cuvinte Rezumare automată AutoCorecţie Word Count AutoSummarize AutoCorrect Urmărire modificări Track Changes Evidenţiere modificări Highlight Changes Acceptare sau respingere modificări Comparare documente Accept or Reject Changes Compare Documents 195 . cuvinte sau caractere Creează automat un sumar din punctele cheie al documentului respectiv Corectarea automată a textului pe măsură ce utilizatorul îl introduce Afişare submeniu cu diferite comenzi de evidenţiere şi urmărire a unor modificări Evidenţiază modificările conţinutului celulelor într-un registru de lucru partajat Localizează şi selectează fiecare modificare realizată anterior Compară cu originalul un document deschis.Limba română Lexicon Despărţire în silabe Reparare text rupt Limba engleză Thesaurus Hypenation Acţiune Înlocuieşte un cuvânt cu un sinonim sau antonim Desparte un cuvânt ajuns la marginea din dreapta a documentului în silabe Lansează în execuţie un program inclus la cerere sau o macrocomandă particularizată Contorizează numărul de pagini.

Limba română Îmbinare documente Limba engleză Merge Documents Acţiune Îmbină modificările urmărite din documentul specificat în documentul activ Previne modificarea documentului Produce machete de scrisori. edita sau şterge o macrocomandă Ataşează un şablon diferit documentului activ. etichete poştale şi alte tipuri de documente îmbinate Creează un plic sau o singură etichetă poştală Lansează expertul Scrisoare Deschide caseta de dialog Macrocomenzi în care se poate executa. etc. comenzile meniurilor şi atribuirile tastelor de comenzi rapide Modifică setările pentru programele Office. încarcă componentele la cerere sau actualizează stilurile unui document Particularizează butoanele barei de instrumente. Protejare document Îmbinare corespondenţă Plicuri şi etichete Expert scrisoare Macro comandă Protect Document Mail Merge Envelopes and Labels Leter Wizard Macro Şabloane şi componente incluse la cerere Templates and Add-Ins Particularizare Customize Opţiuni Option Meniul Tabel 196 . cum ar fi modul de afişare pe ecran. imprimarea.

Se poate desena cadrul de la tabel. concomitent cu schimbarea prompterului într-un creion. rândurilor sau celulelor Inserare Tabel Insert Table Coloane la stânga Columns to the Left Coloane la dreapta Rânduri deasupra Columns to the Right Rows Above Rânduri dedesubt Celule Rows Below Cells Ştergere Delete 197 .Limba română Desenare tabel Limba engleză Draw Table Acţiune Are ca efect afişarea barei de instrumente Tabele şi borduri. ulterior stabilindu-se contururile rândurilor şi coloanelor Afişare submeniu cu diferite comenzi de inserţie Inserează un tabel cu un număr de linii şi coloane specificat de utilizator Inserează într-un tabel o coloană la stânga punctului de inserţie Inserează într-un tabel o coloană la dreapta punctului de inserţie Inserează într-un tabel un rând deasupra punctului de inserţie Inserează într-un tabel un rând sub punctul de inserţie Inserează într-un tabel celule începând de la punctul de inserţie Conţine un submeniu cu comenzi de ştergere a tabelului. coloanelor.

coloanelor.Limba română Selectare Limba engleză Select Acţiune Conţine un submeniu cu comenzi de selectare a tabelului. rândurilor sau celulelor Îmbină conţinutul a două sau mai multe celule adiacente Împarte o celulă în rânduri şi coloane Împarte un tabel în două tabele separate Se aplică automat diferite formate incluzând chenare şi umbre predefinite Conţine un submeniu cu diferite comenzi care ajustează sau redimensionează automat o coloană sau un rând al tabelului Definirea rândului selectat cap de tabel Conţine un submeniu cu comenzi care convertesc un text selectat într-un tabel sau a unui tabel selectat într-un text Ordonează alfabetic sau numeric informaţiile conţinute de coloanele selectate Efectuează calcule matematice asupra numerelor Îmbinare celule Scindare celule Scindare tabel AutoFormatare în tabel Potrivire automată Merge Cells Split Cells Split Table TableAutoFormat AutoFit Repetare rânduri titlu Conversie Heading Rows Repeat Convert Sortare Sort Formulă Formula 198 .

Afişează toate fişierele deschise în ferestre distincte Împarte fereastra activă în mai multe ferestre Apelarea programului de asistenţă Afişează sau elimină asistentul Office Conectează utilizatorul la site-ul Microsoft Office de unde se prezintă sugestii referitoare la o anumită problemă Ajutor pentru utilizatorii de Word Perfect Găseşte şi repară automat greşelile şi erorile de program Meniul Fereastră Fereastră nouă New Window Aranjare totală Scindare Arrange All Split Meniul Ajutor Ajutor pentru Microsoft Word Afişare Asistent Office Ce este aceasta? Office pe Web Microsoft Word Help Show the Office Assistant What.Limba română Ascundere linii de grilă Proprietăţi tabel Limba engleză Hide Gridlines Table Properties Acţiune Afişează sau ascunde liniile din grilă Stabileşte proprietăţi ale tabelului cum ar fi lăţimea coloanei sau înălţimea rândului. Deschide o fereastră nouă cu acelaşi conţinut ca şi fereastra activă. This? Office on the Web Ajutor pentru WordPerfect Detectare şi reparare WordPerfect Help Detect and Repair 199 .

Limba română Despre Microsoft Word Limba engleză About Microsoft Word Acţiune Afişează versiunea de program precum şi drepturile de autor Opţiuni de stabilire a distanţelor dintre marginea paginii şi textul tipărit Fişă ce conţine opţiuni de stabilire a dimensiunilor paginii Fişă ce conţine opţiunile de alimentare cu hârtie a imprimantei Definirea aspectului paginii Stabileşte distanţa între marginea paginii şi marginea superioară a antetului sau marginea inferioară a subsolului Ajustează marginile din stânga şi din dreapta astfel încât marginile interioare şi exterioare ale ambelor feţe tipărite să fie de aceiaşi lăţime La imprimare se obţin pe o foaie de hârtie 2 pagini de text Stabilirea locului de îndosariere Orientarea pagini la Fereastra Stabilire Pagină Margini Margins Dimensiune hârtie Sursă hârtie Paper Size Paper Source Aspect De la muchie Layout From edge Margini în oglindă Mirror margins 2 pagini per foaie 2 pagesper sheet Se aplică pentru Poziţie îndoire Orientare 200 Apply to Gutter position Orientation .

Limba română Limba engleză imprimare Acţiune Tip portret Portrait Tip vedere Landscape Imprimă documentul astfel încât latura mai scurtă a foii să fie în partea de sus a paginii Imprimă documentul astfel încât latura mai lungă a foii să fie în partea de sus a paginii 201 .

202 . Un prim punct de vedere pe care a fost structurată lucrarea l-a reprezentat raportul dintre activitatea managerială şi mediul economic de afaceri. În structura lucrării am considerat necesară cuprinderea principiilor de bază ale tehnoredactării. Sperăm că lucrarea de faţă va contribui la o mai bună desfăşurare a activităţii pe care absolvenţii noştri. precum şi toţi cei interesaţi în iniţierea în tematica abordată o vor desfăşura ca oameni de afaceri sau ca utilizatori ai unui calculator personal. Al doilea punct de vedere l-a reprezentat transmiterea de cunoştinţe pentru însuşirea de către utilizator a instrumentelor şi procedeelor specifice de lucru în activitatea curentă. utilizarea programelor de calcul tabelar. utilizarea PowerPoint-ului ca instrument de persuasiune a posibililor beneficiari. efectuarea unor calcule economice de rentabilitate bazate pe formule prestabilite. a urmărit explicarea unor principii şi elemente de bază ale activităţii standard de birou.Încheiere Materialul. urmărindu-se calitatea actului managerial în raport cu obiectivele firmei. În acest mod credem că am realizat o viziune unitară oferind întregii structuri organizatorice cunoştinţele teoretice şi aplicative necesare în buna desfăşurare a activităţii de birou. care sperăm că a fost lecturat şi înţeles de către cititor. precum şi modalităţi de concepere şi realizare a prezentărilor interactive. Autorii. care ajută la satisfacerea necesităţilor de redactare corectă.

LISTA FIGURILOR

Figura 1.1. Reprezentare grafică a infrastructurii e-business ............... Figura 2.1. Fereastra procesorului de texte Word ................................ Figura 2.2. Prezentarea gupelor de butoane activate şi a celor dezactivate ..................................................................................... Figura 2.3. Fereastra corespunzătoare definirii parolei unui document........................................................................................ Figura 2.4. Fereastra de localizare a unui fişier cunoscând o parte din conţinutul acestuia ................................................................... Figura 2.5. Fereastra care permite definirea caracteristicilor caracterelor .................................................................................... Figura 2.6. Fereastra Change Case ....................................................... Figura 2.7. Fişa index Character Spacing............................................. Figura 2.8. Prezentarea grafică a tehnicilor de formatare a paragrafelor.................................................................................... Figura 2.9. Stabilirea formatului paginii şi încadrarea textului ............ Figura 2.10. Fişa index Paper ............................................................... Figura 2.11. Poziţionarea normală şi peisaj a textului.......................... Figura 2.12. Fereastra Print .................................................................. Figura 2.13. Fereastra de localizare a corectorului ortografic .............. Figura 2.14. Exemplificarea corectării erorilor gramaticale specifice unei anumite limbi ......................................................................... Figura 2.15. Apelarea dicţionarului de sinonime şi realizarera despărţirii în silabe a cuvântului secvenţe...................................... Figura 2.16. Verificarea ortografică a cuvintelor ................................. Figura 2.17. Selectarea opţiunii de verificare ortografică a unui document........................................................................................ Figura 2.18. Semnificaţia butoanelor din grupa antet-subsol ............... Figura 2.19. Fereastra Section Start aferentă definirii de antete şi subsoluri de pagină ........................................................................ Figura 2.20. Ferestrele corespunzătoare acţiunii de numerotare a

46 54 55 61 62 63 64 66 67 68 69 70 70 72 73 73 74 75 76 77 203

paginilor unui document ................................................................ Figura 2.21. Fereastra corespunzătoare editării pe coloane a unui text ................................................................................................. Figura 2.22. Modalităţi active de conturare.......................................... Figura 2.23. Fereastra corespunzătoare opţiunii de conturare a unui şir de caractere ............................................................................... Figura 2.24. Caseta de formatare a cadrelor (Frame) ........................... Figura 2.25. Introducerea unui cadru în corpul de text ........................ Figura 2.26. Opţiuni de import imagine ............................................... Figura 2.27. Galeria standard de imagini Clip Art ............................... Figura 2.28. Linia de butoane şi caseta specifică WordArt .................. Figura 2.29. Fereastra implicită a editorului de grafice ........................ Figura 2.30. Fereastra Formula............................................................. Figura 2.31. Fereastra Object care permite apelarea editorului de ecuaţii............................................................................................. Figura 2.32. Linia de butoane care permite introducerea ecuaţiilor .... Figura 2.33. Fereastra Mail Merge care permite declararea documentului principal .................................................................. Figura 2.34. Fereastra Create Data Source ........................................... Figura 2.35. Fereastra Style care permite stabilirea ierarhiei ............... Figura 2.36. Fereastra Index and Tables............................................... Figura 2.37. Fereastra Caption ............................................................. Figura 2.38. Activarea opţiunii Index and Tables ................................ Figura 2.39. Fereastra care permite constituirea indecşilor .................. Figura 2.40. Fereastra Cross-Reference ............................................... Figura 2.41. Fereastra Index and Tables-Tables of Figure................... Figura 3.1. Posibilul conţinut al unei celule al foi de calcul Excel....... Figura 3.2. Fereastra procesorului de tabele Excel............................... Figura 3.3. Modul de activare al unei comenzi din linia de meniuri Excel .............................................................................................. Figura 3.4. Selectarea celulelor sau a obiectelor din foia de calcul...... Figura 3.5. Tastare în foaia de calcul a unor valori constante şi a formulelor ...................................................................................... Figura 3.6. Fişa index Alignment aferentă ferestrei Format Cells........ Figura 3.7. Introducerea formulei de calcul pentru un produs între două celule ..................................................................................... Figura 3.8. Rezultatul aplicării procedurii de realizare a produsului.... Figura 3.9. Exemplificare privind introducerea tipurilor de date într-o formulă................................................................................. Figura 3.10. Exemplu de completare automată cu lunile anului 204

77 78 80 81 83 83 84 85 86 87 91 93 94 97 98 101 103 104 105 106 106 107 113 114 117 118 120 121 123 124 125 127

2004 ............................................................................................... Figura 3.11. Fereastra de dialog Paste Special ..................................... Figura 3.12. Procedura de copiere a conţinutului unei celule............... Figura 3.13. Fereastra Options şi fişa index Custom Lists, aferentă acesteia........................................................................................... Figura 3.14. Caseta de dialog Series..................................................... Figura 3.15. Fereastra Options şi fişa index View................................ Figura 3.16. Înlocuirea unei formule cu valoarea corespunzătoare calculată ......................................................................................... Figura 3.17. Prezentarea realizării operaţiunii de însumare ................. Figura 3.18. Exemplu de multiplicare a valorilor conţinute într-o listă................................................................................................. Figura 3.19. Exemplu practic de aplicare a funcţiei SumProduct......... Figura 3.20. Exemplu practic de aplicare a funcţiei SumIf .................. Figura 3.21. Exemplu practic de aplicare a funcţiei Roman................. Figura 3.22. Exemplu practic de aplicare a funcţiei Max ..................... Figura 3.23. Exemplu practic de aplicare a funcţiei Min...................... Figura 3.24. Exemplu de calcul al unei valori medii ............................ Figura 3.25. Exemplu de contorizare a celulelor ocupate..................... Figura 3.26. Exemplu de numărare a celulelor libere sau neocupate ... Figura 3.27. Exemplu privitor la aplicarea funcţiei IsBlank................. Figura 3.28 Exemplu vizând aplicarea funcţiei IsText ......................... Figura 3.29. Exemplu referitor la utilizarea funcţiei If......................... Figura 3.30. Exemplu complex privitor la utilizarea principalelor funcţii logice .................................................................................. Figura 3.31. Exemplu complex referitor la utilizarea principalelor funcţii bază de date ........................................................................ Figura 3.32. Exemplu complex privitor la utilizarea principalelor funcţii de consultare....................................................................... Figura 3.33. Exemplu complex privind utilizarea principalelor funcţii de dată calendaristică.......................................................... Figura 3.34. Exemplu complex de utilizare a principalelor funcţii de tip text ....................................................................................... Figura 3.35. Exemplu referitor la afişarea valorii actuale aferente unei sume investite......................................................................... Figura 3.36. Exemplu privitor la afişarea valorii lunare aferente unui împrumut................................................................................ Figura 3.37. Exemplu complex privind afişarea ratei dobânzii ............ Figura 3.38. Exemplu practic de organizare a datelor care vor fi

129 129 132 134 135 137 139 140 140 141 142 143 143 144 144 145 146 146 147 148 149 151 152 153 154 154 155 205

reprezentate grafic.......................................................................... Figura 3.39. Exemplu complex privitor la afişarea valorii actuale aferente unei sume investite........................................................... Figura 3.40. Exemplu complex de reprezentare grafică a unei serii de valori ......................................................................................... Figura 3.41. Forma generală a funcţiei statistice LINEST ................... Figura 3.42. Formatul general al funcţiei statistice FORECAST ......... Figura 3.43. Formatul general al funcţiei statistice TREND ................ Figura 3.44. Formatul general al funcţiei statistice LOGEST .............. Figura 3.45. Formatul general al funcţiei statistice GROWTH ............ Figura 4.1 Apelarea programului de asistenţă ...................................... Figura 4.2. Fereastra AutoContent Wizard aferentă PowerPoint ......... Figura 4.3. Definirea prin intermediul „vrăjitorului” a modelului prezentării ...................................................................................... Figura 4.4. Stabilirea modului de valorificare ...................................... Figura 4.5. Definirea elementelor specifice prezentării........................ Figura 4.6. Slide-ul de gardă obţinut prin programul de asistenţă........ Figura 4.7. Casete de activităţi specifice prezentărilor ......................... Figura 4.8. Deschiderea unei pagini elementare (slide) de prezentare Figura 4.9. Selectarea formei predefinite pentru o prezentare.............. Figura 4.10. Crearea unei prezentări noi sau apelarea uneia creată anterior........................................................................................... Figura 4.11. Macheta slide-ului principal............................................. Figura 4.12. Macheta slide-ului 12 care conţine şi 3 imagini............... Figura 4.13. Fereastra care permite definirea fundalului...................... Figura 4.14. Caseta Color Schemes aferentă ferestrei Slide Design..... Figura 4.15. Lista de şabloane de animaţie disponibile utilizatorului .. Figura 4.16. Stabilirea efectelor de animaţie aplicate slide-ului........... Figura 4.17. Caseta de bază a înregistratorului de secvenţe audio ....... Figura 4.18. Stabilirea caracteristicilor de vizualizare a prezentării..... Figura 4.19. Fereastra Slide Transition ............................................... Figura 4.20. Butoane de acţiune ........................................................... Figura 4.21. Fereastra Pack and Go Wizard.........................................

155 156 162 163 164 164 165 165 169 169 170 171 172 172 173 174 175 176 177 178 179 179 180 181 182 182 184 184 185

206

. şi colab. Bucureşti. Bucureşti. 1997. Bârză S. şi colab.. 2000. Editura Fundaţiei România de Mâine. Bazele Informaticii. Mareş V. Pană A. 2000. şi colab. Bucureşti.. 1998. Birotică – Necesităţi şi instrumente specifice. Computer Network. Procesorul de texte Word’97. Editura Semne’94. Anghel şi colab.. Birotică. 1994 şi 1996...BIBLIOGRAFIE Ali E. William M. Birotica sub Windows. PC depanare şi modernizare.. Birotică. Fusaru D. şi colab. Editura All. Ionescu B. Bucureşti. şi colab. Bucureşti. Nicolescu Ovidiu. Editura SOFITECH. Mareş D. 207 . 1993. Computers and information processing. Instrumente informatice pentru birotică. Iniţiere în informatică. Bucureşti... Editura Scaiul. Mareş D. Bennatan R. Editura Fundaţiei România de Mâine. Bucureşti. 2000. 2000. Lungu I. 2000. Bucureşti. Management comparat – Uniunea Europeană. 2002. McGraw-Hill. Editura TEORA. Editura „Fundaţiei România de Mâine. 1997. şi colab. Bucureşti. 1989. Bucureşti.. Fusaru D. Editura Fundaţiei România de Mâine. Reix R. Editura Prentice-Hall. New Jersy.. 1999.. Pană A. Birotica. Mareş Daniel. Procesoare de tabele... Mareş D.. Bucureşti. 1995. Editura Dual Tech... Tanenbaum A. Ionescu B. Mihai G..1997. Bucureşti. Editions Foucher. Bucureşti. Editura Semne’94. Sisteme electronice de calcul. Mareş V. Editura SOFITECH. Scott Mueller. Editura Economică. Objects on the Web. Andronie M. Statele Unite ale Americii şi Japonia. Editura Mc Graw Hill. Colecţia Naţionala. Bazele informaticii. Paris. 1996. Constantinescu D.. Mareş Daniel. Editura Fundaţiei România de Mâine. 1998. Informatique Appliqueé a la gestion.. Pană A.. Bazele informaticii. Management strategic. 2001. Bucureşti.

colecţia 19912004.encyclopedia.html *** http://www. *** http://giswww. colecţia 1993-2004. Comerţul electronic. Editura Computer Press AGORA.. colecţia 1992-2004.ca/ *** http://www. Târgu Mureş.Zaman Gh.fr *** http://www. *** Byte România.com/office/word/ *** http://www.com/ *** Infoworld.com/Eureka/Office *** http://www. International Data Group.ibm. *** Chip Computer Magazine. Revista de economie.gsm.com/glosstext. Vogel Publishing SRL.de/rei/PUBLICA *** http://www. *** PC Report.on.alcatel. Braşov.microsoft.wordperfect. 2000.data-force.dhv-speyer.net/ *** http://www. 208 . Târgu Mureş. International Data Group România. SUA. colecţia 1992-2004.adminresourcesplus.pok. Bucureşti.com/articles *** http://www. colecţia 1993-2004. *** PC World.geocities. *** Computerworld.whdconsulting. Bucureşti.com/ *** http://www. Computer Press Agora.bsf. colecţia 1992-2004.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful