Office_XP-Instrumente_birotice

MARIUS DANIEL MAREŞ (coordonator) DOINA FUSARU GABRIEL MIHAI

OFFICE XP INSTRUMENTE BIROTICE

1

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României MAREŞ, MARIUS DANIEL Office XP. Instrumente birotice/ Marius Daniel Mareş - Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2004 208p.; 20,5 cm ISBN 973-725-155-5 I. Fusaru, Doina II. Mhai, Gabriel 004.42 Office X-P

© Editura Fundaţiei România de Mâine, 2004

Redactor: Octavian CHEŢAN Tehnoredactori: Gabriel MIHAI Maria ANDRONIE Coperta: Marius Daniel MAREŞ Bun de tipar: 14.12. 2004; Coli tipar: 13 Format: 16/61×86 Splaiul Independenţei, Nr. 313, Bucureşti, S. 6, O. P. 83 Tel./Fax.: 410 43 80; www.spiruharet.ro e-mail: contact@edituraromaniademaine.ro 2

UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR-CONTABIL

MARIUS DANIEL MAREŞ (coordonator) DOINA FUSARU GABRIEL MIHAI

OFFICE XP INSTRUMENTE BIROTICE

EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE Bucureşti, 2004
3

4

....7.....CUPRINS Cuvânt înainte ……………………………………………………… 1....2......... Managementul strategic şi deservirea acestuia prin instrumente birotice ………………………………………........ 1....7.....3......... Conceptul Internet ..........7.....5..... 1. Clasificarea informaţiei …………………………………….......5..2.................. Aplicaţii pentru departamentul vânzări şi marketing ..4.... Aplicaţiile departamentului resurse umane ...dinamizarea canalelor de legătură între consumatori şi organizaţie... Aplicaţiile Intranet-ului în economie. 1.....comerţul electronic ......4. 1. 1.......2.... E-demand ..1..4..7....3. 1..4....4......7......1.......2.............. 1.. 1...3.1..7....4..............2... Conceptul Intranet …………………………………….........7..... E-banking ..........7.. 1. 1. factori ai relansării creşterii economice în România .............. Sfera de cuprindere şi efectele tehnologice informaţionale …. Implicaţiile managementului strategic în birotică …………… 1... 1...... 1. 9 11 12 15 17 20 22 24 27 27 29 29 30 31 31 32 33 35 39 41 43 44 5 .... E-business .. 1........2.... Impactul tehnicii de calcul şi a telecomunicaţiilor asupra strategiei firmei ……………………………………...... E-commerce . 1.............7 Intranet şi Internet …………………………………………......3..... Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou …… 1......6.2.. Internetul şi comerţul electronic...operaţii bancare realizate prin tehnica de calcul.......7..................4.afaceri derulate prin Internet....... 1............................ Aplicaţii ale sectorului dezvoltarea produsului ..... 1..7. Aplicaţii pentru departamentul de sprijin şi servicii acordate clienţilor.. Procese informaţionale ……………………………………....................2.........7..............7.......... Aplicaţiile departamentului finanţe . 1..1......... 1.4.....7.2.....

.......5...2.. Crearea tabelei de figuri .....1........... 2........... Utilizarea componentei WordArt ....2..8............2...... Numerotarea paginilor unui document. 2.....................1...5............. Prelucrarea imaginilor ..3...10..............................................2. 2..... Utilitarul de desen Microsoft Draw...17... Comunicarea între aplicaţiile Windows …………………....... Referinţe încrucişate..........5.. 2..8....... 2...............2.3........3......2.. Teste de autoevaluare ……………………………………...........2.................7... 3. Procesorul de tabele Excel ……………………………………… 3..................5..................6.......5....9.....5............. Organizarea unui document Word …………………………...2....6............................ 2...... 1..... 2........... Crearea legendei.... Structura foii de calcul Excel ………………………………...................... Formatarea paragrafelor .. 2..... 2......... 2.... 2. 2.. 47 51 52 52 53 59 63 67 68 71 76 77 78 80 82 84 85 86 88 89 92 95 96 100 102 102 103 104 106 107 108 109 111 112 113 115 6 ....................................... Utilizarea cadrelor .15...2. Tabele Word.....5...... 2......... 2...2..........9... Crearea de indecşi .2...............13.....2..... Verificarea unui document .... Editarea şi procesarea textelor şi a imaginilor.............. Fuzionarea documentelor Word ……………………………..... 2.....2.................. Realizarea graficelor .......................... Sistemul de management al relaţiilor cu clienţii ………….......2........................ 2.....2.............. Fereastra document ………………………………………….....7......... Crearea................. 2......... 2..2... 2............2.......... Cuprinsul sau tabela de materii ...................2.... salvarea şi restaurarea unui document..... Tehnica Clipboard şi Ole ………………………………….. 2... 2...1................... 2. Utilizarea glosarului .............................11...........4................2.. Procesorul de texte Microsoft Word 2......12............ 2............ Editorul de ecuaţii integrat în Word .......................... Formatarea caracterelor 2...... Realizarea antetului şi a subsolului de pagină.....16............4.. 2.... 3.2....... 2............... Realizarea conturărilor şi a umbrelor ...4.....14..... Editarea unui document pe coloane... 2..... Ierarhizarea documentelor Word …………………………...................... Imprimarea unui document ... Teste de autoevaluare ……………………………………........1.............5..................2....... Funcţiile unui procesor de texte 2.................. 2....... 2..................1......8.........

.... Efectele operaţiunii de copiere asupra adreselor relative şi absolute ale celulelor foi de calcul................................9...... 3......6..... Funcţiile text sau şir de caractere .6...........3...........5...4... Funcţii de căutare şi consultare ................... Utilizarea facilităţii AutoFill ......3.....4.............................. 3...5........................................ Înlocuirea unei formule matematice cu valoarea ei calculată .........3......... 3............5....... 3......................4.......7......... 3.................4.. Crearea...3..................4........ Funcţii predefinite ale procesorului de tabele Excel 3...... 3.......... 3....4. Funcţii bază de date.3.2..............2...............5.....3.4....................... Funcţii logice..1.................2.6.... 118 118 119 121 122 122 123 126 127 131 131 132 134 136 136 137 137 138 138 139 142 145 147 148 150 151 152 153 155 155 157 7 ... Lucrul cu serii de date sub procesorul de tabele Excel 3.... 3.. Funcţii matematice şi trigonometrice ..............6................ 3............ Utilizarea constantelor matriciale... Realizarea unor calcule pe bază de formule matematice............... Funcţii de informare ....................... Operaţii de bază cu foaia de calcul Excel 3.....................2. 3....2............................... 3..2... 3..6......................... Funcţii statistice ................6............. 3............. Funcţii de tip dată calendaristică şi oră ........1.................... 3...6............ 3.............. Reprezentări grafice ale seriilor de date din foaia de calcul Excel 3.6......6......... 3.........5.....1........2. Organizarea datelor într-un grafic ...... 3.....1...... oră.................2......... Introducerea şi editarea datelor ............. Utilizarea formulelor matriciale în foaia de calcul Excel 3.......... 3..2..1.2............. Introducerea textelor ......3..... Modificarea conţinutului unei celule........................................ Funcţii financiare ..... Introducerea datelor calendaristice........... modificarea şi ştergerea unei serii de date particularizate.............. Introducerea numerelor .... 3.... Tipuri de grafice. Crearea unei serii de date ................... minut secundă................7.. 3........6....... 3...........3..6...................... 3.........................4...................3.... 3.....3...............4..............................................3...............................................................7. 3.....3................8.........1... Introducerea formulelor ............2. Selectarea datelor din foaia de calcul .....5............. Introducerea unei formule matriciale ....... 3..3...........7...3..................

......................... 3.............8.....................2..5.......... Funcţii statistice predefinite ... Realizarea prezentărilor cu ajutorul instrumentului PowerPoint......combinaţii de taste …………………………............ 162 163 166 166 166 167 168 173 178 185 186 187 188 202 203 207 4.....2........... Grafice............. 167 8 ......... Modalităţi de sporire a atractivităţii prezentării …………... ............ 4....6....................................4...... Teste de autoevaluare ……………………………………... Instrumente de previziune ………………………………….........3.........................1.....8....................8.......................... Caracterizarea instrumentului PowerPoint …………………....................9. Procedură rapidă de autoumplere a celulelor cu rezultatele prognozei ...... Terminologie ..................... 4........................... Execuţia unei prezentări şi portarea acesteia ……………… 4......... Bibliografie ………………………………………………………. 4......... Realizarea automată a unei prezentări ……………………… 4..1. Încheiere......................... Teste de autoevaluare ……………………………………........... Obţinerea unei serii de slide-uri prin folosirea instrumentelor de lucru specifice PowerPoint ……………………………… 4......... 3...... Lista figurilor ...... PowerPoint .... 3................. 3.....8.....3........7....................3............ 4......

lucrul cu mai multe pachete de foi de calcul. cu exemplificări asupra structurii organizatorice şi de personal ale societăţilor comerciale. la produsele orientate şi dedicate lucrului cu foi de calcul. Informatica şi.Cuvânt introductiv Implicarea managementului strategic în luarea deciziilor este determinată de condiţiile impuse de complexitatea problemelor economiei de piaţă. birotica au pătruns în mod nemijlocit în viaţa unităţilor economice. Excel şi PowerPoint. şi nu numai. Cel de al doilea capitol prezintă. împreună cu un set complet de exemple strict necesare edificării şi obişnuirii cititorului cu modelele economice. care pot fi transpuse şi rezolvate cu ajutorul Excel. Word XP. util pentru realizarea lucrărilor de gestiune contabilă. şi anume. simultan. facilităţile oferite. Primul capitol cuprinde o prezentare a principalelor elemente teoretice referitoare la managementul strategic deservit de instrumente birotice. în detaliu. precum şi tuturor persoanelor care doresc să se iniţieze şi specializeze în ceea ce priveşte posibilitatea utilizării avizate a produselor program Word. reprezentând suportul pe care se pot dezvolta aplicaţii birotice. Cartea se adresează studenţilor de la facultăţile economice. Capitolul al treilea este destinat produsului Excel XP care permite. Acest produs este prezentat pe larg. cel mai utilizat produs program ca editor şi procesor de texte. 9 . Din aceste motive. precum şi un set complet de exemple concludente pentru fiecare funcţie a acestuia. ca urmare. prezenta lucrare oferă cititorului un bogat material referitor la editoarele de texte. sub cel mai răspândit şi utilizat pachet de programe Microsoft Office XP. rezolvând principalele probleme de gestiune a informaţiei financiar-contabile.

Catedra „Informatică de gestiune şi statistică” sau pe adresa de e-mail ushmfc@SpiruHaret. epuizarea problematicii informaticii. cu atât mai puţin. Evident. La finele fiecărui capitol sunt introduse teste de autoevaluare. dorind să constituie punctul de pornire într-un necesar studiu. în utilizarea şi proiectarea unor diferite produse-program aplicative realizate. pe baza cărora cititorul poate verifica nivelul de cunoştinţe acumulat. să comunice în scris observaţiile pe adresa Universităţii Spiru Haret. prezenta lucrare nu îşi poate propune abordarea exhaustivă şi. autorii solicită cititorilor. cu forţe proprii. Pentru aceasta se detaliază utilizarea programului PowerPoint XP. Lucrarea valorifică cercetările întreprinse de colectivul de autori în domeniul biroticii şi. Din această perspectivă. Ţinem să mulţumim şi pe această cale tuturor celor fără al căror ajutor această lucrare n-ar fi putut vedea lumina tiparului. prezentări animate ale unei anumite lucrări.ro. mai ales cadrelor didactice şi specialiştilor. în special. componentă a pachetului Microsoft Office. Autorii 10 .Ultimul capitol trece în revistă principalele aspecte practice care trebuie avute în vedere de utilizatorul unui PC atunci când doreşte a realiza. permanent al evoluţiei disciplinei.

prin procese de analiză şi prelucrare. amintim: funcţia de ordonare a informaţiei. Acestea fac apel la tehnicile informaticii şi ale comunicaţiilor de date şi. ceea ce presupune că materia primă a oricărei activităţi de birou este informaţia. pregătirea documentelor şi a corespondenţei. Comunicarea 11 . asigură realizarea unor funcţii specifice. simularea şi analiza diferitelor situaţii posibile. Dintre acestea. pentru a găsi un echivalent al expresiei din limba engleză Office Automation. Birotica reprezintă un nou mod de utilizare a sistemelor electronice de calcul. Din etimologia cuvântului rezultă că domeniul principal de activitate îl constituie biroul. Termenul de birotică a fost introdus în Franţa de P. prin intermediul mijloacelor electronice. care. oferă suportul deciziei manageriale în orice sistem sau organizaţie economicosocială. memorare şi transmitere a informaţiei. ♦ Ponderea mare a comunicării de informaţii şi decizii. Conceptul de birotică este definit de o serie de particularităţi: ♦ Predominanţa proceselor informaţionale şi decizionale. după Convenţia Informatică din anul 1976. gestiunea bazelor de date. care. vizualizarea şi interogarea documentelor realizate. IMPLICAŢIILE MANAGEMENTULUI STRATEGIC ÎN BIROTICĂ Birotica constituie un ansamblu de tehnici pentru gestionarea informaţiei şi a comunicaţiilor între organizaţii. comunicare care se poate realiza în două moduri: orală şi scrisă. au pătruns şi s-au stabilizat ca mijloace care permit sporirea productivităţii şi a calităţii activităţilor de birou. Berger şi L. organizarea în pagină a textelor.1. Nauges. prin utilizarea tehnicii electronice şi informatice de prelucrare. iar obiectivul său este automatizarea acestuia. prin accesibilitatea utilizării şi prin costul lor relativ redus.

contracte. memorarea şi arhivarea acesteia. legislative şi etice ale mediului unei firme determină influenţa pe care societatea omenească o are asupra evoluţiei firmei. ♦ Creşterea exactităţii proceselor informaţionale. concomitent cu creşterea performanţelor. Echipa managerială responsabilă de destinele unei firme are ca sarcină prioritară corelarea deciziilor strategice cu condiţiile mediului extern. prelucrare şi transmitere a informaţiei orale sau scrise din activitatea administrativă. Unul dintre factorii care deţin cea mai puternică influenţă în procesul de stabilire a strategiei este cultura firmei. asigurând realizarea unor strategii care să permită îmbunătăţirea imaginii companiei. sesizări. ♦ Scăderea costului informaţiei şi a deciziei pe care aceasta se fundamentează. Creşterea ponderii activităţilor cu conţinut informaţional şi de birou în raport cu activităţile tehnic-industriale produce în societăţile puternic informatizate reducerea diferenţelor între activitatea fizică şi cea intelectuală. ♦ Reducerea timpului de recepţie. Informatizarea muncii de birou facilitează comunicarea orală şi scrisă din activitatea de birou. convorbiri la distanţă mediate de reţelele de telecomunicaţii sau convorbiri între birourile aceleiaşi organizaţii. sociale. fiscală sau socială. Managementul strategic şi deservirea acestuia prin instrumente birotice Relaţiile economice. politice. cu următoarele efecte economice şi sociale: ♦ Eliminarea efortului fizic sau diminuarea acestuia. 1. mediate de reţele de comunicaţie interfonice sau telefonice. schiţe. ♦ Creşterea calităţii şi productivităţii muncii administrative. ♦ Eliminarea efortului fizic şi intelectual datorat scrierii şi transcrierii manuale a informaţiilor. procesarea informaţiei orale şi scrise. cereri. sistemul de documente de evidenţă contabilă. planuri). solicitări. acte decizionale ale conducerii.orală se realizează prin dialog direct. Comunicarea scrisă este dependentă de suportul fizic al acesteia (documente clasice. legislaţie. documente de plan. a capacităţii de memorare şi a vitezei de regăsire a informaţiei. Prin cultura firmei se 12 .1.

crucială. cu siguranţă. care să conducă la performanţe organizaţionale superioare pe termen lung. elaborează strategiile necesare atingerii acestor obiective şi urmăresc executarea planului de acţiune ales. Calităţile distinctive ale unei firme. asigurând. dar şi implementarea şi execuţia consecventă şi completă a strategiei. a tradiţiilor. odată stabilită direcţia. Managementul strategic reprezintă procesul prin care managerii stabilesc direcţia pe termen lung a firmei. modelelor de atitudine şi a comportamentului. permiţând concentrarea şi aplicarea pe termen lung a deciziilor strategice care determină modul de alocare a timpului. importanţa acordată factorului uman şi coeziunea colectivelor. măsura în care este promovat lucrul în echipă. Strategia trebuie să stabilească direcţia şi să concentreze eforturile şi acţiunile. în acelaşi timp.înţelege ansamblul valorilor promovate. deoarece. poate să-şi concentreze eforturile în mod corespunzător. efortului şi a entuziasmului personalului. dar şi a modului de efectuare a sarcinilor. flexibilitatea organizaţională. personalul firmei. managerul poate adopta decizii consecvente cu strategia. Alături de consecvenţă trebuie asigurată şi flexibilitatea direcţiei de orientare a resurselor firmei. valabilă fiind pentru milioane de decizii. sunt: gradul de identificare a membrilor firmei cu aceasta. După fixarea direcţiei. cuantificând gradul în care societatea respectivă progresează. atenuarea şi minimizarea apariţiei conflictelor în cadrul societăţii. în raport cu celelalte societăţi. Rolul strategului se poate compara cu cel al unui navigator. Managementul strategic solicită calităţi antreprenoriale superioare. având cunoscută calea pe care trebuie să o urmeze. referitoare la sarcini şi obiective de lucru. adoptate zilnic de membrii aflaţi pe diferite paliere ale organizaţiei. Direcţionarea (nu este totul).ea este însă. Rolul strategiei în definirea direcţiei de acţiune a firmei se divide pe două planuri: al strategului şi al planului strategic. dacă nu 13 . Concentrarea eforturilor reprezintă un al doilea scop al strategiei. toate acestea reprezentând cheia prosperităţii pe termen lung. iar planul strategic poate fi comparat cu harta aflată la baza stabilirii direcţiei de urmat. definirea corectă şi concretă a criteriilor de recompensare pentru munca prestată. specifice politicilor adoptate. Un plan strategic bun. fixează obiectivele de performanţă specifice. Asigurarea consecvenţei membrilor organizaţiei reprezintă al treilea scop al unei strategii. a simbolurilor.

Variaţia performanţelor financiare ale organizaţiei. o sarcină administrativă. Indiferent de orientarea strategiei. reprezintă. ce soluţie va adopta. studierea şi analizarea mediului concurenţial. aceasta înseamnă: elaborarea unor programe şi bugete care să sprijine execuţia strategiei. Modelul procesului de management strategic se impune a fi realizat pentru evaluarea situaţiei de fapt şi adoptarea unei decizii în vederea continuării acţiunilor începute sau ajustării acestora.este executat în mod corespunzător. Situaţia optimă este aceea în care o strategie elevată este urmată de o implementare şi de o execuţie ireproşabile. Un plan necorespunzător. managerul poate decide. de menţinere sau chiar de reducere a dimensiunii organizaţiei. deoarece toate deciziile strategice sunt susceptibile de o modificare în viitor. dezvoltarea unui sistem informaţional care să permită urmărirea şi controlul proceselor necesare implementării strategiei. precum şi schimbările survenite constituie principalele elemente care impun luarea unor decizii de ajustare a strategiei. Execuţia fiecărei părţi din planul strategic care revine unui salariat. Implementarea şi execuţia strategiei reprezintă punerea sa în aplicare şi determinarea tuturor persoanelor implicate în realizarea sa. adoptarea oricărei decizii impune realizarea în prealabil a unei analize minuţioase a mediului extern societăţii. analiza mediului extern. în esenţă. ce rezultate se pot obţine şi cu ce eforturi. 14 . O altă problemă abordată de manager este reprezentată de analiza strategică ce are în vedere evaluarea resurselor interne ale firmei. analiza internă a societăţii şi fundamentarea strategiei organizaţiei. corelarea motivaţiilor şi a recompenselor cu gradul de îndeplinire a rezultatelor urmărite. Pentru manager. Strategia defineşte obiectivele de dezvoltare. are un rezultat caracterizat prin slabe performanţe. în timp real. Analiza strategică este desfăşurată în următoarele etape: determinarea viziunii firmei. rareori conduce la rezultate bune. executat ireproşabil. întărirea parteneriatului intern necesar coordonării acţiunilor de implementare a strategiei şi perfecţionarea continuă a modului de execuţie al acesteia. Prin intermediul instrumentelor de asistare a deciziei oferite de birotică. analizarea caracteristicilor mediului extern şi stabilirea oportunităţilor care trebuie exploatate.

Analiza internă a organizaţiei. elemente care influenţează puterea competitivă a organizaţiei. managerul poate adopta soluţii pentru dezvoltarea anumitor unităţi. alegem forma informaţiei. Forma analogică a informaţiei presupune reprezentarea fenomenelor fizice. cheie. aceasta se poate afla sub formă analogică şi digitală. suportul pe care se află stocată. birotica. care permite analizarea exhaustivă a aspectelor pozitive şi negative specifice fiecărei funcţii majore. În cazul în care firma acţionează pe mai multe pieţe. segmente de piaţă.2. prin instrumentele sale specifice. conţinutul. 1.Viziunea firmei se realizează pe termen lung şi foarte lung. Mediul extern este infinit şi de aceea managerul va analiza doar informaţiile clare. menţinerea la nivelul actual sau lichidarea celorlalte. Studiul mediului concurenţial demarează prin stabilirea firmelor concurente. sau să o restrângă. precum şi condiţiile care prezintă un interes deosebit asupra activităţii. dar şi cele slabe ale firmei. precum şi gradul de prelucrare a acesteia. sunete şi imagini în mişcare. cu mai multe unităţi de afaceri. prin implicarea funcţiei birotice de prelucrare şi comandă-control. incluzând organizaţiile care intenţionează să pătrundă pe piaţă şi producătorii de produse substitute. Având în vedere forma concretă pe care o poate lua informaţia în momentul stocării pe un suport tehnic. O analiză obiectivă va reliefa nu numai aspectele pentru organizaţie. fără a fi necesară o 15 . În această etapă. evenimentele previzibile. aşa cum sunt ele percepute de dispozitivele tehnice de înregistrare. Pentru analiza internă se utilizează auditul financiar. conceptualizând imaginea a ceea ce doresc managerii să devină organizaţia. imagini fixe. permite realizarea memorării-regăsirii informaţiilor înmagazinate anterior. Fundamentarea strategiei permite managerului să adopte soluţii de dezvoltare a activităţii firmei. ci şi pe cele care nu prezintă avantaje pentru aceasta. permite managerului să cunoască punctele forte. să o menţină la acelaşi nivel. Clasificarea informaţiei Din multitudinea de criterii posibile pentru clasificarea informaţiei.

distingem o gamă largă de suporturi fizice. înainte de transmitere sau memorare pe suporturile tehnice de date. banda magnetică. ♦ Sub formă de texte. Pentru procesarea informaţiei analogice este necesară conversia ei în formă digitală. Forma digitală se obţine pornind de la fenomenul real sau de la forma analogică a acestuia. Din punct de vedere al conţinutului informaţiei. de voce şi acustice. discul magnetic. cum sunt discurile optice de mare capacitate a căror informaţie digitalizată este citită optic cu dispozitive laser. Informaţia introdusă în sistemele de calcul. percepute de dispozitive specializate de tipul camerei de luat vederi sau generate de programe de grafică bi sau tridimensională. care sunt percepute prin afişarea pe monitorul calculatorului. cu ajutorul unor dispozitive specializate de conversie din analogic şi digital. pagini de texte. se pot identifica următoarele clase: ♦ Sub formă de date numerice. se transmite şi se memorează direct în momentul perceperii acesteia. în: ♦ Suporturi magnetice. de exemplu.. Informaţia aflată pe suporturi tehnice.conversie sau codificare a acestora. voce). Pe suportul tehnic. fraze şi cuvinte. ordonate după un sistem de reguli (cod). paragrafe. ca. o evaluare cantitativă. Din punct de vedere al suportului informaţiei. 16 . alfabetice sau alfanumerice. cum ar fi: 1. în ambele cazuri având loc o codificare numerică. clasificate. care sunt organizate în documente. ♦ Suporturi cu lectură optică a informaţiei. discul flexibil etc. fenomene din realitate sau sintetizatoare electronice. o cuantificare a fenomenului care face obiectul reprezentării. ♦ Sub formă de documente grafice (imagini fixe). ♦ Sub formă de secvenţe video de natură animată sau film. acestea putând fi folosite independent sau introduse în configuraţia unui sistem informatic de birou. prin scrierea lor la imprimantă sau la dispozitivul de realizat desene (plotter). fără o conversie prealabilă a ei. la rândul lor. prin folosirea tastaturii sau a altor dispozitive de introducere manuală sau umană (masă de desen. caseta magnetică. ♦ Sub formă de secvenţe audio generate de vocea umană. informaţia se prezintă ca o succesiune de valori binare (0 şi 1).

prin următoarele forme de procesare: Procesarea datelor permite tratarea informaţiei numerice după reguli matematice şi logice. Datele organizate în baze de date sunt exploatate cu ajutorul unor pachete de programe denumite sisteme de gestiune a bazelor de date (SGBD). Access. 1. documente obţinute la imprimantă sau realizate cu ajutorul mesei de desen de tip plotter. 2. având un pronunţat caracter informativ. de regulă. care pot fi: ♦ suporturi opace.Informaţia memorată pe suporturile tehnice este înregistrată şi poate fi citită numai cu ajutorul unor dispozitive tehnice de citire/scriere. informaţiile se împart în: 1. datele se organizează în colecţii sub formă de fişiere prelucrabile. informaţia se prelucrează diferit. Quatro. managerilor. din care enumerăm FoxPro. cu ajutorul unor programe de firmă denumite interpretoare sau compilatoare. 3. Procese informaţionale Existenţa unei largi game de prelucrări electronice a informaţiei a generat o tipologie a acestor procese informaţionale. În raport cu natura sa specifică. Acest gen de informaţii sunt cele mai răspândite la nivelul executanţilor. Informaţia aflată pe suporturi grafice. primare (de bază) – sunt acele informaţii care anterior nu au suferit un proces de prelucrare informaţională. Acest tip de informaţii se adresează. care diferă în funcţie de limbajul de programare utilizat. ♦ suporturi transparente realizate din peliculă fotografică. Paradox. cum sunt documentele clasice. peliculă film. celită.3. finale – sunt acele informaţii care au parcurs întregul şir de prelucrări informaţionale prevăzute. intermediare – sunt acele informaţii care se află în diferite faze de prelucrare informaţională. Lotus 1-2-3) sau folosind 17 . 2. De obicei. Visual Basic. Datele organizate în foi de calcul se prelucrează utilizând pachete soft specializate în procesoare de tabele (Excel. În funcţie de gradul de prelucrare. complex şi decizional. Acest tip de suport este destinat lecturii numai după operaţia de mărire a imaginii înregistrate. având un caracter sintetic. fiind răspândite la nivelul personalului funcţional şi al şefilor de compartimente. microfilm.

Se realizează astfel o interfaţă acustică a sistemului informatic cu sistemele audio analogice (casetofon. magnetofon. Procesarea sunetelor se referă la forme variate care merg de la vocea umană (mesaje. WordPerfect. controlul gramatical. Informaţia vizuală dinamică se realizează prin 18 . PageMaker.). WordPerfect. cum este sistemul SoundBlaster. Word sau cu componente pentru tratare de text. modul de aşezare a textului în pagină. forma şi mărimea paginii. lexical şi ortografic al textului analizat. Documentele procesate în acest fel se memorează pe suporturi tehnice de date. paragrafe. consultate la terminal. CorelDraw) sau de către funcţii specializate ale procesoarelor de texte sau tabele (Word.) până la sunete obţinute prin sinteză electronică. imprimate pe hârtie sau microfilm. compact disc etc. Excel. Lotus 1-2-30. interfon). care au o anumită organizare pentru a putea fi uşor regăsite. Prelucrarea acestor informaţii se face cu ajutorul unor echipamente şi programe specializate în tratarea informaţiei sonore. sau introduse într-un nou proces de prelucrare grafică. imprimat pe hârtie sau microfilm. memorarea şi prelucrarea grafică a imaginilor introduse anterior în documente. Procesarea de imagini constituie una din realizările moderne ale electronicii şi informaticii. care poate funcţiona cuplat la orice calculator personal. OpenAccess. convorbiri telefonice etc. comunicate la distanţă. cum sunt: despărţirea în silabe. Procesarea textelor presupune şi operaţii lingvistice. Acest tip de informaţie este perceput analogic şi convertit ulterior în formă digitală. sunete naturale sau muzicale. Textul structurat în pagini. Rezultatul acestor operaţii constă într-un document de tip text care poate fi consultat prin afişarea pe ecran. FrameWork. Procedarea informaţiei vizuale se realizează cu programe specializate pentru procesarea documentelor (Ventura. aparţinând unor sisteme de programe Procesarea documentelor grafice reprezintă un mod de utilizare eficientă a tehnicilor informatice şi electronice pentru receptarea. cum sunt procesoarele de texte: WordStar. Procesarea textelor reprezintă un ansamblu de operaţii specifice lucrului cu textele.funcţiile de procesare a tabelelor din sistemele Works. Works. fraze şi cuvinte este supus unor operaţii pentru determinarea formei caracterelor şi a mărimii acestora. Procesarea textelor se realizează cu programe specializate. precum şi cu dispozitivele de comunicaţie acustică (telefon.

după cum imaginea este însoţită de sunete sau voce umană. imagini transmise prin sistemele de comunicaţie video de natură profesională realizate pe calculator. fără de care calculatorul nu funcţionează şi din pachete de programe suplimentare instalate de utilizator. 19 . respectiv apariţia şi existenţa software-ului care foloseşte limba română. utilizatorul trebuie să aibă în vedere şi software-ul. Pe lângă componenta hardware. Această problemă a fost rezolvată prin localizarea pachetului de programe Office. elemente care asigură procesări complete şi rapide ale informaţiilor utilizatorului. au realizat şi prezentat la finele expunerii un Glosar de termeni. generând factorului uman senzaţia vizuală de mişcare. În evoluţie structura şi performanţele setului de programe Office a cunoscut modificări majore care s-au reflectat la nivelul utilizatorului printr-o ofertă din ce în ce mai „tentantă”. Realizarea prelucrării este executată cu ajutorul sistemelor electronice de calcul din ce în ce mai performante şi bineînţeles din ce în ce mai costisitoare. a textelor şi a documentelor grafice prin intermediul programului Word. Una din problemele majore a utilizatorilor români. îmbunătăţindu-se odată cu apariţia pachetului Office’2000. Compania Microsoft a realizat pachetul de programe Office care prin structură răspunde cerinţelor utilizatorului legate de procesarea datelor organizate în foi de calcul cu ajutorul componente Excel. Procesarea documentelor grafice. a imaginilor prin Photo Editor şi crearea unor prezentări profesionale asistaţi de PowerPoint. Trebuie să ne reamintim că software-ul este compus din sistemul de operare. Autorii în dorinţa ca această lucrare să fie utilă persoanelor care folosesc pachete localizate în România. Informaţia video este obţinută cu tehnica de filmat (cameră de filmat alb-negru sau color). a imaginilor şi a textelor constituie principalul obiect de activitate al biroticii. prelucrarea informaţiei vizuale este însoţită şi de prelucrarea informaţiei sonore. cu ajutorul unor dispozitive fizice şi logice.afişarea şi perceperea unui număr de imagini succesive pe unitatea de timp (minim 25 de imagini pe secundă). constă în obligativitatea cunoaşterii limbii engleze. a sunetelor. ridicată de corecta şi deplina folosire a acestui pachet de programe. Localizarea este parţială în cazul Office’98. În mod curent.

Această tehnologie a fost testată timp de doi ani în şapte ţări pilot. pornind de la codul unic Product Key. sau direct pe web la adresa indicată în ecranul de activare. deoarece în situaţia în care Installation ID-ul expediat către baza de date Microsoft figurează că a mai fost folosit anterior. În cazul Office’XP. Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou Indiferent de conţinutul concret al activităţii. salva etc. pe un singur sistem de calcul.În primăvara anului 2001. Pentru activarea acestor produse program utilizatorul are două posibilităţi: prin contactarea telefonică a Microsoft Infocenter. ♦ funcţia de comandă-control a sistemului. Un dezavantaj major este reprezentat de faptul că respectivul produs nu poate fi instalat decât individual. O dată ce Installation ID ajunge în server-ele Microsoft. o tehnologie de protecţie a drepturilor de proprietate intelectuală incorporată în produsele Microsoft din generaţia XP care previne. cu care îşi activează produsul. Din acest moment nu i se va mai solicita activarea produsului. ♦ funcţia de prelucrare a informaţiei. după a 50-a lansare a unei aplicaţii incluse în pachetul de programe neactivat. validarea este refuzată. Procedura de activare durează în medie 2-4 minute. pentru început în pachetul de programe Office’XP şi care ulterior va fi prezentă şi în sistemul de operare Windows XP. se declanşează un proces de reducere a funcţiilor. copierea neautorizată a produselor program distribuite. 1. Confirmation ID. În cazul în care utilizatorul realizează un up-grade minor hardware. respectiv nu se mai pot crea noi documente. tehnologia va recunoaşte că este vorba despre un up-grade de sistem şi nu-i va solicita reactivarea produsului Microsoft. utilizatorul primeşte un cod de confirmare. ♦ funcţia de memorare şi regăsire a informaţiei. Activarea se realizează pe baza unui Installation ID care este generat automat. Microsoft a aplicat produselor sale program tehnologia anti-criminalitate Product Activation. ♦ funcţia de ieşire a informaţiei din sistem. Funcţia de introducere a informaţiei în sistem se realizează prin: 20 . un sistem informatic de birou îndeplineşte următoarele funcţii generale: ♦ funcţia de introducere a informaţiei în sistem. la nivel de utilizator.4.

pentru redarea. Informaţia introdusă în sistem se prelucrează imediat. Funcţia de prelucrare se referă la următoarele operaţii şi procese: ♦ Conversia informaţiei din formă analogică în digitală. pentru a o face compatibilă cu echipamentele de tip analogic. pentru memorarea şi procesarea ei cu mijloace informatice. Funcţia de memorare şi regăsire a informaţiei are un rol important în funcţionarea unui sistem birotic. în memoria externă datele care se consultă periodic şi în arhiva electronică. fără a fi memorată sau prelucrată de sistem. optic) pe altul se numeşte conversie de suport. în timp real. 21 • . ♦ Copierea informaţiei pe acelaşi tip de suport. publice sau private. prin eliminarea informaţiilor inutile. în raport cu durata şi volumul informaţiei memorate. Există posibilitatea ca informaţia să fie transferată la ieşire. înregistrarea sau transferul de informaţie audio şi vizuală. capacitatea de stocare a informaţiei şi viteza de acces la date constituind criterii fundamentale de apreciere a performanţelor unui sistem informatic de birou. pentru informaţii care sunt consultate foarte rar. Informaţia se poate păstra în memoria internă. sau se memorează pentru prelucrări ulterioare.Preluarea informaţiei provenite din reţelele de comunicaţii naţionale sau internaţionale. încărcarea bazelor de date. precum şi operaţia de conversie din digital în analogic. ♦ Transferul informaţiei de pe un tip de suport (magnetic. ♦ Actualizarea bazei informaţionale. imaginii şi sunetului. introducerea de informaţii noi. prin care se generează structura şi modul de organizare a informaţiei pe suportul tehnic. ♦ Crearea şi încărcarea bazei informaţionale a sistemului birotic presupun un set de proceduri. modificarea valorilor existente. denumită operaţie de reproducere a informaţiei şi a documentelor. • Prelucrarea informaţiei provenite din reţeaua locală de date. • Introducerea manuală a datelor şi textelor sau înregistrarea cu echipament adecvat a convorbirilor. pentru datele în curs de prelucrare.

♦ Destinatarul şi mijlocul de comunicare adecvat. în vederea imprimării lor. care vor fi transferate la dispozitivele de ieşire. afişării la terminal sau a comunicării locale. public. ori la distanţă. Impactul tehnicii de calcul şi a telecomunicaţiilor asupra strategiei firmei În etapa actuală. Funcţia de ieşire a informaţiei din sistem trebuie să satisfacă anumite cerinţe. controlul proceselor de intrare.♦ Tratarea informaţiei care constă în efectuarea de operaţii care privesc fie forma documentelor şi a imaginilor. către memoria externă şi arhiva electronică a sistemului birotic. baza de programe şi baza informaţională. memorie internă. în afara sistemului către parteneri de afaceri. combinaţii ale acestora. ♦ Natura suportului tehnic sau grafic. echipament de comunicaţie în reţea etc. texte. ♦ Forma digitală sau analogică a informaţiei transmise. prin intermediul reţelelor de date. ♦ Conţinutul efectiv al informaţiilor solicitate la ieşire. ♦ Consultarea în timp real a informaţiei se realizează prin intermediul unor programe care permit căutarea. pe care urmează să fie transferată informaţia la ieşire. corespunzător mai multor aspecte. dezideratul major al dezvoltării economice îl constituie oprirea procesului de adâncire a decalajelor care despart România 22 . fie conţinutul lor. selectarea şi transmiterea informaţiei solicitate la un dispozitiv periferic de ieşire (monitor. Funcţia de comandă-control a sistemului birotic este reprezentată de totalitatea atributelor necesare pentru dirijarea şi reglarea funcţionării întregului sistem. instituţii de stat.). acţionari. comunicare care poate fi în interiorul sistemului. 1. prelucrarea şi ieşirea informaţiei în funcţie de natura ei.5. secvenţe sonore sau vizuale. imprimantă. ♦ Punerea în formă a informaţiei solicitate la ieşire constă în prelucrarea datelor pentru obţinerea de rapoarte şi situaţii complexe. a tuturor funcţiilor sale. Alocarea optimă a resurselor sistemului se referă la echipament. după cum ar fi: ♦ Natura informaţiei transferate la ieşire: date.

consumatorul final. Ideea că în mai puţin de 20 de ani calculatoare la fel de puternice. „noi aplicaţii” şi apariţia (formarea) de noi oameni în domeniul economic. în timp ce instituţiile mari aveau cel mult câteva zeci. neavând importanţă locul unde este situat magazinul de unde se cumpără. mai mici decât un timbru poştal. O companie de mărime mijlocie sau o universitate ar fi putut avea unul sau două calculatoare. Telecomunicaţiile sunt definite ca fiind o comunicare la distanţă. În primele decenii de existenţă sistemele de calcul erau foarte centralizate. Totodată se constată o reducere substanţială a şomajului. De aceea. vor fi produse pe scară largă în milioane de exemplare părea desprinsă dintr-un scenariu ştiinţifico-fantastic. Deşi industria de calculatoare este tânără în comparaţie cu alte industrii (de exemplu. Preţul plătit pentru produsul comandat va fi cu 10 – 20% mai mic decât într-un magazin obişnuit. Astfel.de ţările dezvoltate sau chiar faţă de unele economii mediu dezvoltate. multiplicarea funcţiunilor unei tehnologii şi scăderea costurilor determină ca „telecomunicaţiile” să devină atractive pentru economie. canalele tradiţionale de distribuţie sunt pe cale de a fi desfiinţate. Tot mai multe firme îşi vând produsele şi serviciile pe Internet. de obicei în interiorul unei singure încăperi. domeniul calculatoarelor a cunoscut un progres spectaculos într-un timp scurt. considerăm că sunt necesare explicaţii referitoare la tehnologiile informaţiei şi de comunicaţii care stau la baza acestor noi resurse de dezvoltare şi creştere economică. Ca atare. Noile tehnologii informaţionale constituie elementele majore ale unei forţe de schimbare în infrastructura economiei. iar educaţia este într-o permanentă creştere. Utilizând sistemul Internet se poate comanda un produs personalizat. se aprovizionează prin Internet în sistem „piaţă virtuală”. 23 . construcţia de automobile şi transportul aerian). firma sau persoana privată. se pune cu acuitate întrebarea: care sunt resursele care în ultimele decenii au avut o influenţă benefică în procesul creşterii economice şi ameliorării condiţiilor de viaţă ale oamenilor? Aceste resurse se regăsesc în schimbarea strategiei firmei în economia de piaţă funcţională. Avansul rapid al transformărilor spre noi parametrii ai tehnologiilor. după dorinţă în sistemul la comanda clientului. În ultimii 25 de ani se constă o adevărată „explozie de noi idei”.

Cererea unui cadru legal şi instituţional adecvat tehnologiilor informaţionale (TI) oferă guvernelor şi agenţilor economici posibilitatea de a-şi exercita influenţa asupra naturii şi dezvoltării comerţului electronic. Mediul de transmisie se caracterizează prin: undele radio. Aceasta poate fi: • Simplex (one-way). Emisiunile obişnuite de televiziune constituie un exemplu sugestiv de conumicare simplex (oneway). Tipul informaţiei.6. tipul informaţiei transmise şi direcţia fluxului de comunicare. chiar 24 . în direcţia reducerii costurilor tranzacţionale şi a creşterii eficienţei economice. deschizându-se noi oportunităţi pentru comerţul şi diviziunea internaţională a muncii. Procedeul are direcţia caracterizată prin expresia „de la un punct la multipuncte (point-to-multi-point). Semnalele pot fi transmise pe unde electromagnetice către receptor sau prin sateliţi.Un sistem de telecomunicaţii se referă la mediul de transmisie. în mod obişnuit emisiile simplex (unidirecţionale de la emiţător la receptor) sunt denumite comunicaţii topdown. mai ales pe seama economiei de timp şi a realizării unei mai bune concordanţe dintre cerere şi oferta de bunuri şi servicii. Punctul central de emisie este legat cu alte numeroase puncte într-o reţea în care procedura bottom-up de conexiuni este completată cu aşa-numita „comunicare laterală”. Direcţia fluxului de comunicare (direction flow) are importanţă primordială în economie. respectiv a semnalului transmis poate fi: admis. Acest tip de comunicare (interactivă) se adresează direct de regulă unei audienţe specifice sub formula „de la punct la punct” (point-to-point). îndeosebi dezvoltarea Internet-ului ca „reţea de reţele” (network of networks) au condus la extinderea volumului şi structurii de servicii electronice. În situaţia de mai sus este posibilă realizarea în timp real a interacţiunii între indivizi aflaţi în două sau mai multe puncte diferite de poziţia emiţătorului. Sfera de cuprindere şi efectele tehnologice informaţionale Creşterea în ritm deosebit de rapid a procesului de formare a reţelelor electronice de date. • Duplex (two-way). 1. video şi date de semnal. impulsuri electronice vehiculate în liniile de transmisii şi prin semnale fotonice în fibrele optice. pe plan naţional şi transnaţional.

De la crearea în 1993 a World Wide Web (WWW).). necesitând infrastructuri (hard şi software) şi calificări profesionale tot mai performante şi superioare şi reprezentând totodată o adevărată „revoluţie” în schimbul mondial de bunuri şi servicii. Internet-ul este un bun public. adaptabilitate şi inovaţie în deplin consens cu frontul nelimitat al creativităţii umane şi nevoia de a soluţiona probleme la niveluri individuale. Internet-ul s-a transformat rapid într-un mijloc global pentru telecomunicaţii şi schimb de informaţii în spaţiu. Spre deosebire de canalele tradiţionale de comunicaţii. laboratoarele de cercetare şi instituţiile academice. deoarece nu există un proprietar care să ceară licenţe sau să impună taxe pentru utilizarea sa. telemedicină). contabili. comerţul cu obligaţiuni. prin Internet se realizează o interacţiune directă sui generis între vânzător şi cumpărător. desigur. ceea ce le conferă un grad ridicat de flexibilitate. economia de timp şi alte cheltuieli materiale fiind considerabil mai mare. Internet-ul reprezintă un potenţial semnificativ pentru serviciile oferite de către bănci (activităţi bancare electronice. 25 . numerar electronic) şi societăţile de asigurare pentru servicii de consultanţă (auditori. programe de software. agenţii de intermediere şi alte servicii similare. rezidă tocmai în caracterul său de nonproprietate. naţional. ca o reţea de calculatoare între birourile guvernamentale. sectoriale şi globale. scrisori. Internet-ul s-a dezvoltat iniţial în SUA. regional şi internaţional. Prin caracterul său. un potenţial substanţial pentru afaceri comandate prin poşta electronică. Reţelele electronice schimbă modalităţile folosite în transmiterea informaţiei. Programele pe calculator se pot schimba în forma digitalizată via Internet. Aceasta va crea. consultanţi de management. Un avantaj competitiv decisiv al Internet-ului. în contextul comerţului cu bunuri şi servicii. în anii 60. combinarea optimă a factorilor de producţie. protecţia şi securitatea datelor etc. ca şi pentru tranzacţiile cu instituţiile publice. impozitarea. telefon sau fax. contribuind la creşterea gradului de diversificare a ofertei şi rafinarea exigenţelor cererii. faţă de toate celelalte reţele de servicii oferite de proprietari distincţi. la nivel zonal.dacă o serie de probleme rămân insuficient sau deloc soluţionate (siguranţa juridică. care presupun oferta de informaţii prin cataloage şi comenzi.

comerţul electronic constituie o inovare a cărei importanţă economică are efecte complexe pe termen lung. ţinând seama de ponderile valorii adăugate nominale ale acestora. Eforturile şi costurile de identificare a partenerilor şi de informare. la rândul său. va conduce la o creştere substanţială a productivităţii muncii. comerţul internaţional va oferi şanse sporite ţărilor slab dezvoltate de a accede mai rapid pe pieţele internaţionale. pieţele. concomitent cu schimbarea raporturilor dintre factorii de creştere şi a structurilor de producţie. productivitatea totală a factorilor măsoară nivelul tehnologic al dezvoltării unei economii care nu poate fi atribuit unor factori de producţie individuali. deschise cel puţin din punct de vedere informaţional. 1. Folosirea tehnologiilor informaţionale. Intranet şi Internet 26 . Vor fi create noi posibilităţi pentru diviziunea „intranaţională. într-un ritm mediu anual de peste 0. După cum se ştie. În forma sa cea mai frecvent uzitată.În opinia specialiştilor. se vor extinde şi intensitatea concurenţei va creşte. indicele creşterii reale a valorii adăugate brute este indicele outputului. Prin vocaţia sa globală. va promova dezvoltarea de noi produse şi servicii. analizele de piaţă) vor fi reduse simţitor. pe termen lung. iar cel al inputurilor este reprezentat de suma cheltuielilor cu munca şi capitalul. în paralel cu deschiderea de noi oportunităţi de cooperare.”. (de exemplu.7. Noi fronturi pentru cercetarea ştiinţifică din domeniul economiei vor fi deschise mai ales pentru disciplinele care analizează impactul progresului tehnologic. inclusiv în ceea ce priveşte relaţiile economico-financiare şi comerciale dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare. Acest indicator este definit ca o relaţie între indicii output-urilor şi inputurilor. ceea ce. Teoria comerţului internaţional bazată pe scheme şi jocuri strategice cu sumă nulă şi pozitivă va dobândi noi sfere de cercetare. în general. încă insuficient cercetate.5 puncte procentuale. elaborarea de previziuni şi modelarea riscului. „supranaţională” şi „internaţională” a muncii. pe care se bazează şi studiul OECD. potrivit unui studiu al OECD. va conduce la o rată mai înaltă a creşterii productivităţii macroeconomice totale a factorilor de producţie.

sistem care este conceput pe baza unei reţele de calculatoare. firma poate rămâne cu personal minim care să prelucreze aceste informaţii. Intranet-ul poate fi considerat ca un sistem sigur de diseminare a informaţiei în cadrul unei firme.Tehnologiile informatice şi de comunicaţii au impus în limbajul tehnic şi economic o multitudine de termeni dintre care Intranet-ul şi Internet-ul caracterizează însăşi esenţa revoluţiei informatice. într-un timp relativ scurt va fi extins şi utilizat peste tot. Dimensiunea Intranet-ului variază de la o firmă la alta în funcţie de numărul de utilizatori. a tehnologiilor Internet şi a lucrului în cooperare. • corporaţia „reţeaua informaţiei”. de politica de proiectare şi implementare peste vechile sisteme.1. Intranet-ul asigură calea cea mai sigură şi mai rapidă de utilizat pentru comunicarea inter-departamentală deoarece accesul la orice tip de informaţie se realizează printr-o interfaţă comună oricăror platforme soft şi hard şi anume browser-ul.7. Conceptul Intranet Pentru conceptul de Intranet sunt mai multe definiţii: • tehnologia Intranet utilizată într-o organizaţie pentru a facilita comunicarea şi accesul la informaţii. Utilizatorii de obicei sunt grupaţi în trei categorii: cei care introduc şi prelucrează informaţiile (authors). cei care utilizează informaţia (users) şi furnizorii de informaţii (providers). ar îngreuna rezolvarea problemelor din cadrul marilor companii. Componentele sale sunt următoarele: 27 . Soluţia schimbului de documente în format electronic pare să fie singura soluţie de a ieşi din impas. O dată ce documentele sunt într-un format accesibil prin Web. Intranet-ul permite comunicarea între utilizatori şi departamente printr-o interfaţă comună tuturor platformelor şi anume browserul. 1. Actualmente. procese şi informaţii din cadrul unei întreprinderi. aproximativ 2/3 din totalul companiilor americane deţin un Intranet şi. de orientările firmei. • un mecanism integrat pentru utilizatori. altfel. Necesitatea Intranet-ului rezidă din volumul imens al datelor şi informaţiilor care.

Crearea unor sisteme centralizate pentru urmărirea cererilor de cumpărare. 3. Sunt cel puţin 50 de activităţi de interes într-o reţea de tip Intranet. planificare şi organizare.o reţea de calculatoare care conţine: • mediul fizic de comunicare între diversele sisteme de calcul ale firmei. 2. universale pentru toate bazele de date ale firmei pe mai multe platforme (Windows NT. serviciile Intranet se pot grupa pe activităţi fundamentate în cadrul fiecărei companii şi anume: marketing şi vânzări. Plasarea on-line a manualelor pentru resurse umane şi de personal. 6. Circuitul ştirilor companiei. Crearea de formulare bazate pe web pentru colectarea foilor de pontaj ale angajaţilor. 10. • suitele de protocoale care asigură comunicarea între entităţile reţelei. 4. 28 − . pregătire. Mac sau Unix) şi posibilitatea accesului angajaţilor la toate datele de la aceeaşi staţie de lucru. Crearea unor sisteme centralizate de urmărire şi raportare a vânzărilor. Afişarea cataloagelor cu furnizorii şi produsele aprobate la un moment dat. resurse umane. 7. securitate. Deşi sunt de o mare varietate. − programele care implementează serviciile de bază Internet. 8. Crearea unor calendare cu evenimentele companiei. 9. Crearea unor interfeţe standard. • echipamente de interconectare ale subreţelelor. Crearea unor bănci şi sisteme de afişare pentru slujbele şi serviciile interne. Crearea unor depozite pentru formularele companiei şi sisteme de distribuţie. − aplicaţii pentru implementarea serviciilor Intranet. 5. − Intranet-ul se individualizează prin serviciile oferite. − aplicaţii destinate lucrului în cooperare. iar simpla lor enumerare justifică complexitatea unui asemenea tip de reţea. educare. dintre care enumerăm câteva mai importante: 1.

grafice care reprezintă preţurile. În acest sens. Marile companii folosesc Intranet-ul pentru a rezolva comunicarea în departamente cu vânzări şi marketing. informaţiile fiind astfel făcute disponibile într-o „bază de cunoştinţe a companiei”. atât pentru elementele de grafică. înseamnă de cele mai multe ori reuşita unei vânzări. dezvoltarea produselor. etc. Aceste tipuri de aplicaţii Intranet îmbunătăţesc comunicarea şi productivitatea în toate zonele unei întreprinderi. Astfel se recuperează cheltuielile. De asemenea. cât şi pentru text. 1. listării şi distribuirii informaţiilor firmei. produsele cu cele mai mari vânzări. un Intranet poate oferi un acces imediat la informaţii cum sunt: descrierea produselor. fiind convinse de avantajele Intranetului. reducându-se costurile producerii. 1. unui grup de oameni distribuit din punct de vedere geografic. Aplicaţiile Intranet-ului în economie Companii din diverse ramuri ale economiei.7. între echipe. şi-au implementat un astfel de sistem şi au obţinut importante economii la costurile operaţiilor şi la îmbunătăţirea productivităţii personalului.2. Aplicaţii pentru departamentul vânzări şi marketing O schimbare de esenţă a vânzărilor şi a departamentelor de vânzări şi marketing o constituie distribuirea informaţiilor de referinţă.7. Informaţia corectă dată la momentul potrivit. Această categorie include grupul de ştiri care facilitează schimburile directe de informaţii între membrii. − colaborarea reprezintă interacţiuni de la mai mulţi către mai mulţi. reducând volumul documentelor scrise pe hârtie. Aplicaţiile Intranet se încadrează în una din următoarele categorii: − comunicarea se desfăşoară pe principiul unul către mai mulţi. actualizate. sunt indispensabile suitele de programe de conversie. informaţii competitive obţinute din 29 .Se remarcă în asigurarea acestor servicii rolul bazelor de date prin care se asigură informaţiile necesare implementării. departamente sau la nivelul întregii companii prin punerea informaţiilor în pagini Web.1.2.

paginile www ale companiei.7. şi-a constituit un Intranet destinat activităţii de marketing. Personalul care se ocupă de vânzări poate utiliza aplicaţiile pentru a formula cereri către furnizori. care conţine o bază de date dinamică privind vânzările. iar membrii echipelor actualizează programul proiectului şi oferă informaţii despre progresul dezvoltării sau reacţiile clienţilor. 1. Aplicaţii ale sectorului dezvoltarea produsului Echipele ce activează în cadrul dezvoltării produselor au nevoie de informaţii la zi pentru a-şi desfăşura activitatea în mod eficient. − reacţii şi discuţii asupra unor programe diverse de marketing. adică punctele slabe ale concurenţei.2. − discuţii despre probleme care pot ajuta reprezentanţii cu vânzările să schimbe informaţii despre un anumit segment de piaţă. Sistemul evidenţiază pas cu pas ciclul de vânzări în legătură cu resursele privind vânzările. soluţii de lucru şi sugestii pentru îmbunătăţiri. 30 . permite folosirea conturilor pentru a distribui informaţiile în mod cert. pune la dispoziţie un depozit cu instrumente de vânzări şi materiale de referinţă într-o varietate de formaturi ale documentelor. are legături către site-urile Internet şi accesează şi distribuie un grup de Ştiri zilnice despre industrie. compania Cadence Design Systems. materiale pentru training online. De exemplu. utilizează formularele Netscape pentru comunicarea cu centrele. Aceasta se axează pe managementul proiectului. contra-argumente şi ultimele tactici ale competitorilor pe care le-a semnalat personalul de vânzări pe teren. liste cu analiza câştiguri-pierderi.2. calendareprogram pentru documentarea privind activităţile de marketing şi previziunile vânzărilor. pentru a verifica starea unei cereri şi pentru a completa documentele asociate unei vânzări. care se asociază cu o bază de date de un standard industrial ajută departamentele de marketing să întreţină şi să acceseze o bază de date care cuprinde clienţiicheie şi referinţe. Grupurile de Ştiri au ca obiective: − probleme legate de contractele profitabile. Aplicaţiile de tip tranzacţii din cadrul unui client Web browser. prezentări ale vânzărilor. în trei luni.

Aplicaţiile departamentului resurse umane Departamentul resurse umane trebuie să-şi ţină angajaţii într-o permanentă informare în legătură cu problemele de bază ale companiei şi detalii asupra stării de sănătate şi a stării sociale a personalului.7.4. Acest gen de aplicaţii intranet dau posibilitatea membrilor echipei să distribuie rapoarte asupra problemelor care să ajute echipei să poată răspunde la întrebările clienţilor. 31 . Prin implementarea unui Intranet pentru publicarea acestor informaţii. Aplicaţiile de colaborare facilitează discuţiile şi schimburile de idei ca de exemplu: expertiza pe probleme legate de elaborarea produsului. probleme ale clienţilor. permit membrilor echipei a se loga şi căuta rezultatele testelor aplicate produselor. caracteristicile produselor competitive. marketingului şi a serviciilor cu clienţii. 1. Grupurile de ştiri oferă un forum pentru discuţii ample despre problemele repetate ale clienţilor şi discuţii deschise despre ce soluţii au reuşit sau nu până în acel moment. răspunsul clienţilor în cazul vânzărilor. să aibă informaţii pertinente în legătură cu schimbările majore referitoare la ofertele speciale. Aplicaţii pentru departamentul de sprijin şi servicii acordate clienţilor Aplicaţiile pentru publicare şi pentru tranzacţii ajută departamentul de sprijin şi servicii acordate clienţilor să reflecte asupra reacţiilor clienţilor creând un sistem coordonat de sprijin. lista membrilor echipei şi responsabilităţi. design-uri.2. folosite împreună cu o bază de date.7.În acest sector aplicaţiile Intranet-ului pot include: descrierea produselor.2. Aplicaţiile Intranet în acest domeniu. planificări şi schimbări. Astfel de aplicaţii pot fi utilizate la obţinerea patentului unei cercetări recente şi a trimite formularele necesare cât şi informaţiile în mod direct către departamentul legal al firmei. să facă training on-line pentru a răspunde cât mai competent clienţilor. departamentul de resurse umane scutesc personalul de a răspunde la întrebări de rutină şi de a face o muncă de rutină. să obţină informaţii actualizate despre stadiul comenzilor clienţilor. forumuri pentru brainstorming şi pentru criticarea abordării propuse. 1.3.

7. Pentru achiziţionare se pot folosi aplicaţii intranet.Astfel de informaţii sunt: − informaţii despre beneficii şi angajări. − baze de date de căutare conţinând numere de telefon. − pagini personale şi departamentale. reuşind prin folosirea aceloraşi produse care stau la baza „magaziilor cibernetice” de pe internetul public. Prin intermediul aplicaţiilor intranet. − raportul anual. oferind angajaţilor acces imediat la informaţii personale. departamentul de finanţe poate oferi informaţii managerilor prin introducerea datelor financiare ale companiei sau prin căutarea cu ajutorul formularelor. − politicile companiei.2. cum sunt grupurile ce se ocupă cu documente legale. Grupul de ştiri din cadrul departamentului resurse umane simplifică sarcina de a informa angajaţii despre schimbările survenite în politica companiei. Numeroase departamente ale companiei. pot avea beneficiile aplicaţiilor de tranzacţie disponibile cu ajutorul Intranet-ului. 32 . − sondarea angajaţilor. care oferă produsele care au acordul companiei. − fişe medicale. Aplicaţiile departamentului finanţe Monitorizarea indicatorilor financiari ajută o companie să stabilească clar obiectivele pentru managerii săi. − opţiunea privind concediile. să simplifice distribuţia electronică de software. creând un magazin virtual intern bazat pe Web. schimbări care-l afectează. încasarea plăţilor şi achiziţionarea mărfurilor. − informaţii confidenţiale despre vânzări. 1. − introducerea on-line a formularelor de schimbare a statutului angajaţilor de către manageri. Aplicaţiile sigure pot face posibile: − înscrierea angajaţilor în diferite programe. folosind în mod curent formulare pe hârtie.5. Aplicaţiile client-server elimină din birocraţia zilnică cu care departamentul de resurse umane lucrează.

folosind calculatorul. în format electronic. − Reţelele de comunicaţie. O conexiune tipică de internet este compusă. în scopul transmiterii de mesaje. nu necesită ca destinatarul să fie prezent şi nici nu-l întrerupe pe acesta din ceea ce face la un moment dat. Conceptul Internet Internet-ul este un ansamblu de calculatoare conectate în reţea. transmiterea de mesaje de. creat în jurul lumii. se pot trimite fişiere de la orice calculator la oricare altul. Fiecare reţea cooperează cu alte reţele pentru dirijarea traficului Internet. dar există mii de reţele individuale şi organizaţii care. Prin e-mail se realizează. Este compus din reţele legate între ele. dar şi şterge complet costurile asociate cu listarea hârtiei şi distribuţia.Intranet-ul automatizează procesarea cererilor şi elimină pierderea rapoartelor pe hârtie. din 4 elemente: − Calculatorul clientului sau un echipament similar. îşi plătesc costurile proprii.3. Pentru conducere. care leagă împreună celelalte componente. la un capăt al conexiunii. − Furnizorul de servicii pentru accesul la Internet. fiecare. Poate o schimbare şi mai profundă produsă de Intranet companiilor va fi cea culturală. Una din principalele forme de comunicare pe internet este sistemul e-mail (poşta electronică). astfel că informaţia circulă între ele.7. nu există un management centralizat al Internetului. dacă dispune de parola corespunzătoare. utilizatorii putând să schimbe între ei mesaje. salvate pe disc sau trimise către altcineva. în principal. pot să găsească informaţii şi să folosească calculatorul altcuiva. la celălalt capăt al conexiunii. trebuie să existe un acord general privind procedurile Internet standardele pentru protocol. pentru că acestea ajung imediat. la o persoană la alta. − Calculatorul gazdă sau server. pe măsură ce se obţin instrumente noi care reconfirmă influenţa accesului la informaţii în cadrul unei societăţi comerciale privite ca un întreg. Trimiterea de mesaje prin e-mail este mult mai convenabilă decât trimiterea lor prin poşta convenţională sau telefon. Mesajele pot fi uşor tipărite. nu cea tehnologică. Pentru ca reţelele şi calculatoarele să coopereze. De asemenea. Toţi utilizatorii de e-mail trebuie să ştie că 33 . Mesajele sunt salvate şi păstrate până când destinatarul se hotărăşte să le citească. tot prin sistemul e-mail. 1.

− securitatea Internet-ului este mai restrictivă în sensul că este bazat pe parole sau alte modalităţi de autentificare. rolul staţiilor de lucru este diminuat. lucrul în echipă. Prin intermediul internetului. Toţi utilizatorii reţelei pot afişa mesaje şi fiecare poate citi mesajele celorlalţi membrii ai grupului care au fost afişate. ambele comunicând în reţea prin protocoale standard. persoane din întreaga lume pot lua parte la discuţii pe marginea a mii de subiecte din cele mai diverse arii de interes. controlul aplicaţiilor şi al mediilor de operare se face mai mult prin servere decât prin staţiile de lucru. − la Intranet. utilizatorii au acces flexibil la date. − la Intranet. utilizând aproximativ orice tip de calculator şi protocoale standard implementate în multe platforme hard şi soft. − Internetul este zona informaţiilor publice. − ambele se bazează pe WWW.400-28. − arhitecturi asemănătoare. În comparaţie cu el. Deosebirile sunt: − la Intranet. Cercetările efectuate de firma Zona Research au concluzionat o creştere de patru ori a cheltuielilor cu software-ul pentru Intranet în comparaţie cu Internet. deşi aplicaţiile. formând aşa numitele newsgroups. pentru că operează local la 10-100 Mbs. − Intranet-ul permite difuzarea şi partajarea. 34 . − Intranet-ul este mai rapid decât Internet-ul. interfeţele utilizator şi datele sunt sub controlul departamentului IT. World Wide Web a fost cel care a permis transferul şi vizualizarea documentelor între clienţi şi servere. Integrarea serverelor Web cu bazele de date şi cu aplicaţii distribuite pe platforme independente a creat premisele realizării reţelelor de tip Intranet.8 Kbps. Asemănările dintre Intranet şi Internet se pot rezuma la următoarele: − ambele funcţionează pe baza arhitecturii client-server.urmează să-şi păstreze copii ale mesajelor pe disc sau benzi şi că o confidenţialitate perfectă nu poate exista. iar Intranetul zona informaţiilor private. Internet-ul permite o operare doar între 14. în mod transparent. o parte din datele procesate migrează de pe staţiile de lucru pe servere. iar la distanţă prin linii telefonice la viteza de 56 K sau 256 K.

Trecerea. Internetul şi comerţul electronic factori ai relansării creşterii economice în România Deşi actorii pieţei au o importanţă majoră în crearea şi funcţionarea sectorului TIC. care nu pot fi transmise eficient prin mijloacele clasice (poştă. Intranet îşi lărgeşte aplicabilitatea prin deschiderea selectivă pentru furnizori. clienţi. în perimetrul cărora dezvoltarea „noii economii electronice” ocupă un loc deosebit. ţinând seama de tendinţele pe plan mondial. transferul de fişiere. Dacă o întreprindere foloseşte în organizarea ei un Intranet sau extranet acestea duc la cheltuieli de investiţii ridicate. servicii.4.7. adică reţele proiectate pentru nevoile interne ale unor organizaţii sau întreprinderi. dar care se recuperează rapid. însă. grupuri de ştiri. în mod clar. cu condiţia că folosesc aceleaşi protocoale. 1. b) sistemul de legi şi reglementări favorabile dezvoltării TIC poate avea un impact cu mult mai benefic asupra progresului economic şi social comparativ cu sprijinirea financiară din partea guvernului. devenind astfel un extranet. sunete. deci grafica. fax.Pentru Intranet relaţia cu bazele de date este mai operaţională decât la Internet. de la societatea industrială la cea informaţională este stimulată de Internet. conectarea la distanţă a utilizatorilor. datorită existenţei celor două tipuri de utilizatori. Conceptul iniţial al Web-ului care include hiper-media. telefon). obiectivele dezvoltării economice sociale. ducând la apariţia Intranet-ului. rolul statului nu este de neglijat în sprijinirea acestui sector: a) guvernul are datoria să stabilească. animaţie. permite utilizatorului să poată „naviga” prin multitudinea informaţiilor stocate în Internet. cum ar fi: poşta electronică. laboratoare de cercetare. web – care este un serviciu internet complex. echipamente şi software ca şi Internetul. Dar Internet-ul este utilizat frecvent în domeniul economic. Necesităţile de comunicare ale organizaţiilor şi întreprinderilor (firmelor) includ tipuri diverse şi complexe de informaţii şi cunoştinţe. înlăturarea obstacolelor din structurile învechite de reglementare deschide calea pentru noi agenţi economici care vor să intre pe piaţă – ceea ce prin intensificarea 35 − . Intranetul reprezintă în domeniul economic „sistemul nervos digital” al întreprinderii. care este de fapt un sistem de reţele de calculatoare interconectate ce oferă servicii de comunicare a datelor şi acces la informaţie.

• promovarea unei concurenţe reale de piaţă în scopul diminuării costului serviciilor telecomunicaţiilor şi Internet-ului. studiul continuu). se referă la următoarele aspecte: • adoptarea unor măsuri legale care să ajute la întărirea încrederii între partener mai ales în cazul consumatorilor. d) guvernul acţionează ca promotor al legilor în acele domenii în care iniţiativele de piaţă nu funcţionează eficient (educaţie.E. ceea ce impune responsabilităţi pentru guvern în ceea ce priveşte organizarea cooperării internaţionale la nivelul considerentelor ştiinţifice majore. • asigurarea dezvoltării unui comerţ electronic antrenant din punct de vedere social.competenţei reduce costul de casare a serviciilor şi îmbunătăţeşte calitatea acestora. în prezent şi în perspectivă. 36 . ştiut fiind că societatea informaţională este unul din mijloacele de accelerare a integrării în U. România cheltuie anual pentru TIC circa 60-80 USD/locuitor. Menţinerea monopolului în economie conduce la obstrucţionarea Internet-ului şi comerţului electronic spre deosebire de ţări în care acestea au fost liberalizate. Sistemele TIC oferă cea mai bună cale de a servi în mod eficient cetăţenii. cercetare. c) guvernul poate avea un rol activ ca factor de sprijinire a mecanismelor pieţei prin culegerea şi prelucrarea de informaţii şi date publice care pot fi oferite beneficiarilor la un preţ rezonabil. măsuri de reglementare şi sprijinire a întreprinzătorilor pentru a funcţiona în mod confidenţial pe pieţele globale. • sprijinirea şi crearea unui sistem educaţional pentru învăţarea continuă. Eliminarea obstacolelor din faţa dezvoltării comerţului electronic. • asigurarea unei legislaţii coerente şi stimulative pentru TIC. rapid şi cu datele necesare. • accelerarea utilizării sistemului TIC în activitatea administraţiei publice. e) societatea informaţională nu are graniţe. • luarea de măsuri pentru creşterea disponibilităţii capitalului de risc în domeniul TIC. ceea ce asigură alfabetizarea digitală pentru toţi. faţă de media europeană de 2400 USD.

− Sprijinirea sistemului de informare profesională. Multe organizaţii dispun de un număr semnificativ de calculatoare. domeniul calculatoarelor a cunoscut un progres spectaculos într-un timp scurt. transportul. − Promovare cercetărilor în domeniul e-Commerce. prelucra şi distribui informaţia cresc tot mai mult.Principalele obiective specifice ale dezvoltării comerţului electronic în România vizează: − Conştientizarea factorilor de decizie începând cu factorul politic privind importanţa de excepţie a domeniului pentru compatibilizarea cu procesele globalizării pieţelor. dar la un moment dat managerii au decis să le conecteze între ele pentru a putea extrage şi corela informaţii despre întreaga firmă. în ştiinţă şi cultură în domeniul TIC. iar scopul este de a face toate programele. Deşi industria de calculatoare este tânără în comparaţie cu alte industrii (de exemplu. − Abordarea sistemică între e-Commerce. stocarea şi prelucrarea informaţiei dispar pe zi ce trece. aflate deseori la distanţă unul de altul. La început. Datorită progresului tehnologic rapid. cererea pentru o prelucrare şi mai sofisticată a informaţiei creşte şi mai rapid. în special. − Crearea infrastructurii societăţii TIC. indiferent de localizarea fizică a resursei şi a utilizatorului. construcţia de automobile şi transportul aerian). se monitorizează productivitatea şi se calculează salariile angajaţilor. comunicării conectivităţii şi cooperări. simplul fapt că 37 . De exemplu. − Asigurarea legislaţiei şi a cadrului instituţional. Pe măsură ce posibilităţile noastre de a colecta. iar diferenţele între colectarea. − Asigurarea transparenţei. aceste domenii converg în ritm alert. e-Business. datele să fie disponibile pentru oricine din reţea. Cu alte cuvinte. echipamentele şi. subiectul se referă la împărţirea resurselor. Organizaţii cu sute de birouri răspândite pe o arie geografică largă se aşteaptă în mod curent să poată examina printr-o simplă apăsare de buton chiar şi echipamentele lor cele mai îndepărtate. fiecare din aceste calculatoare putea lucra izolat de celelalte. o firmă cu mai multe fabrici poate avea în fiecare unitate de producţie câte un calculator pe care se ţine evidenţa inventarului. e-Banking etc. În termeni mai generali.

Serverul execută cererea. În plus. În sfârşit. atunci când sistemul este încărcat el trebuie înlocuit cu un sistem mai mare. posibilitatea de a nu întrerupe operarea unor echipamente în eventualitatea unor probleme hardware este de maximă importanţă. În modelul client-server comunicarea ia în general forma unui mesaj de cerere. câte unul pentru fiecare utilizator. O reţea de calculatoare poate furniza un mediu de comunicare puternic între angajaţii 38 . prin care clientul solicită serverului executarea unei anumite acţiuni.tirania geografiei”. spunând că reprezintă o încercare de a distruge . Pentru domeniile militar şi bancar. dacă una din ele nu este disponibilă (datorită unei defecţiuni hardware). Un alt scop al conectării în reţele este scalabilitatea: posibilitatea ca o dată cu volumul de muncă să crească treptat şi performanţa sistemului prin adăugarea de noi procesoare. Un al doilea scop este asigurarea unei fiabilităţi mari prin accesul la mai multe echipamente de stocare alternative. operaţie ce presupune de obicei costuri mari şi multe neplăceri pentru utilizatori. fişierele pot fi copiate pe două sau trei maşini.. Acest dezechilibru i-a determinat pe mulţi proiectanţi să construiască sisteme formate din calculatoare personale. activitatea respectivului procesor. astfel încât. siguranţa reactoarelor nucleare şi multe alte asemenea aplicaţii.un utilizator se întâmplă să fie la 1000 km distanţă de datele sale nu trebuie să îl împiedice să folosească respectivele date ca şi cum ele ar fi locale. prezenţa mai multor procesoare înseamnă că dacă un procesor se defectează. trimite răspunsul înapoi clientului. În mod uzual există un număr mare de clienţi şi un număr mic de servere. fie şi cu performanţe reduse. Sistemele mari de calcul (calculatoare de mărimea unei camere) sunt cam de zece ori mai rapide decât calculatoarele personale. controlul traficului aerian. Acest obiectiv poate fi sintetizat. Un alt scop este economisirea banilor. De exemplu. dar costă de o mie de ori mai mult. În modelul client-server pot fi adăugaţi clienţi şi servere noi pe măsură ce este nevoie de ei. datele din reţea fiind păstrate pe unul sau mai multe servere de fişiere partajate. punerea în funcţiune a unei reţele de calculatoare serveşte şi unui scop care nu are de-a face aproape deloc cu tehnologia. celelalte pot să preia şi să ducă la bun sfârşit. Calculatoarele mici au un raport preţ/calitate mult mai bun decât cele mari. În cazul sistemelor mari de calcul centralizate. pot fi utilizate celelalte copii.

În trecut. Folosind o reţea. o dată cu înfiinţarea unor firme specializate este mult mai uşor să se deschidă conturi comerciale. Pe lângă serviciile dedicate publicului larg. au apărut şi servicii dedicate în special firmelor. liderul în domeniu fiind AuthorizeNet. e-banking.4. Cooperarea între grupuri de oameni aflaţi la distanţe mari unii faţă de alţii – un lucru imposibil înainte – devine în acest fel simplă. Fiecare afacere are nevoie de un cont bancar comercial. 1.aflaţi la mare depărtare unii de alţii.com. există două etape diferite în cadrul tranzacţiei: autorizarea şi vizualizarea. deoarece majoritatea băncilor cerea cel puţin doi ani de existenţă a firmei pe piaţă. sau de un cont care să poată accepta de la cumpărători plata prin carte de credit. e-demand. are suficient credit. sau dacă nu a fost raportată ca fiind furată. Autorizarea se referă la verificarea numărului de cont pentru a se vedea dacă cartela mai este validă. Aceasta se poate întâmpla pe una din cele două căi existente: on line sau în timpul autorizării cu reţeaua bancară. Pe termen lung.7. acesta însemnând că tranzacţia „trece” la ambele bănci (banca ce a emis cartela de credit a cumpărătorului şi banca la care are deschis contul comercial firma 39 . Pentru a înţelege acest proces de plată trebuie să gândim ca un adevărat bancher. precum şi la confirmarea expedierii bunului. cum ar fi poşta electronică (e-mail). fără a mai aştepta câteva zile o scrisoare în acest scop.1. serviciul de ştiri (usenet) şi World Wide Web. aceasta era greu de realizat pentru afacerile care se derulau prin Internet. E-commerce – comerţul electronic Acestea sunt zilele în care fiecare firmă încearcă să vândă ceva prin Internet. Dar în spatele creşterii explozive a comerţului electronic se află o muncă asiduă depusă pentru rezolvarea modalităţilor de plată on-line. Când un client plăteşte ceva printr-o cartelă de credit. ceilalţi pot vedea schimbarea imediat. Vizualizarea se referă la aprobarea şi afişarea tranzacţiei. Astfel au apărut conceptele de ecommerce. e-business. utilizarea reţelelor pentru a asigura comunicarea inter-umană se va dovedi probabil mai importantă decât scopurile tehnice de genul creşterii fiabilităţii. O dată cu apariţia Internetului au apărut o mulţime de servicii şi aplicaţii noi. Acum. este uşor ca două sau mai multe persoane care trăiesc în locuri diferite să scrie împreună un raport. Când un angajat schimbă ceva într-un document din reţea.

instituţiile financiare au încă probleme cu Internetul. într-un singur standard coerent. În această scurtă istorie a tehnologiei de plăţi prin Internet. chiar dacă aceasta duce la cheltuieli suplimentare. în continuare. Aceste portaluri implică companii ca ShopNow. adăugând SET-ului câteva noi standarde cum ar fi XML pentru structurarea datelor şi X. cum se realizează identificarea cumpărătorului în cadrul unei tranzacţii. s-au conturat totuşi o serie de lipsuri. Ultimele inovaţii în plata electronică au legătură cu înfiinţarea unor portaluri şi a unor noi căi de identificare a cumpărătorilor. În ciuda atâtor eforturi. Cea mai mare controversă a fost acceptarea unui singur standard care să lege banca şi lumea Internetului. De acum cumpărătorii sunt obişnuiţi să folosească cărţi de credit obişnuite când fac cumpărături prin Internet sau companiile mari folosesc pentru lansarea unor comenzi de aprovizionare site-urile business-to-business. Dar să vedem. Încercarea unor bănci ca Citybank şi American Express de a scoate pe piaţă cartele de credit care pot fi folosite doar în cazul cumpărăturilor efectuate prin Internet. după efectuarea autorizaţiei are loc actualizarea datelor referitoare la aceea cartelă de credit. În aceste condiţii. Problemele care apar aici sunt legate de faptul că banca intră în contact cu o mulţime de utilizatori şi proprietari de site-uri specializate pe comerţul electronic. La început acest standard fost propus de un consorţiu de bănci şi firma IBM.com. Mai târziu SET a fost transformat într-un nou standard numit limbaj şablon pentru comerţul electronic (ECML). Într-o etapă separată. banca doreşte o securitate de fier. Acesta încearcă să structureze datele cerute de la cumpărători. 40 . nu a fost foarte bună. Din nou IBM şi multe bănci se află în spatele realizării acestui standard.vânzătoare). În timp ce presa continuă să scrie despre cumpărători cărora le este frică dea numărul cărţii lor de credit.509 un standard de criptare a proceselor. SET a fost un răspuns la necesitatea de a ţine numerele cartelelor de credit departe de hard discurile comercianţilor prin Internet – o cale esenţială pentru comercianţi de a verifica conturile clienţilor. totuşi cumpărăturile prin Web înfloresc. dar să nu uităm că această securitate duce la o reducere a problemelor (privind riscurile) din partea managerilor băncii. Un bun exemplu a desfăşurării acestei lupte în procesul standardizării a fost neacceptarea de către operatorii de Internet a standardului de securitate în cazul tranzacţiilor electronice (SET-secure electronic tranzaction).

E-banking – operaţii bancare realizate prin tehnica de calcul Internetul a dat putere şi libertate consumatorilor de servicii financiare de a-şi lărgii alegerile lor la nivel global. Deja 62% dintre americani şi 53% dintre canadieni folosesc Internetul.2. atribuite şi trimise cumpărătorilor. Cum a fost în cazul migrării clienţilor de la ghişeele băncilor la automatele bancare. O metodă de identificare este aceea de a folosi direct baza de date de la logare. Aceasta se transformă într-o imensă participare la afacere – americanii dau 80% din serviciile financiare către banca centrală sau către furnizorul de 41 . Aşezarea geografică nu mai este aşa importantă cum era odată. deoarece această metodă cere o configurare complexă a aplicaţiilor. Aceasta înseamnă că utilizatorii trebuie să introducă codul lor de identificare şi parola înainte de a putea face cumpărăturile. 76% dintre cei intervievaţi au declarat că au o instituţie financiară principală.7. trebuie stabilită o infrastructură de chei publice şi private. gândindu-se între timp că acei clienţi ai lor sunt loiali. iar acestea trebuie. mai întâi. dar aceasta cere mai mult decât posibilităţi tehnologice.com şi eBates.4. Beneficiul pentru proprietari este acela de a se face cunoscuţi pe piaţă şi de a da acces la produsele lor. Crearea unei prezenţe pe Internet aduce valoare pentru serviciile financiare. În Statele Unite ale Americi. Pentru utilizatori beneficiul este dat de reducerile obţinute în urma frecventelor cumpărări în cadrul reţelei. şi un alt număr impresionant plănuiesc să-şi efectueze operaţiunile bancare on-line. În timp ce în mintea multor furnizori de servicii financiare aceasta creează viziunea unui serviciu cu costuri reduse şi implicit a creşterii profiturilor.com care oferă cumpărătorilor un mecanism de reduceri dacă aceştia sunt membri ai reţelei respective. 1. În teorie lucrurile stau bine. clienţii începând să efectueze operaţiile bancare mai mult on-line. iar în Canada procentul a fost de 85%.iGive. dar în practică este mult mai dificil de realizat. O altă metodă este de a folosi criptarea. realitatea nu este tocmai bună. Restricţiile geografiei nu mai permit industriei de servicii financiare să atragă oamenii şi să-i ţină ostatici. Metoda criptării este dificilă deoarece.

E-demand – dinamizarea canalelor de legătură între consumatori şi organizaţie Folosind tehnologia în anii „e”. Instituţiile financiare trebuie să-şi construiască Web site-urile împreună cu clienţii. nu tehnologică. fie că nu sunt capabili să găsească alternative atrăgătoare. furnizând informaţiile pe care clientul le caută şi realizând un site uşor de folosit şi de consultat. Întrebarea pe care şi-o pun departamentele de 42 .3. având în minte în special relaţia lor cu aceşti clienţii şi de asemenea să nu permită ca dezvoltarea site-ului să fie condusă de tehnologie. Multe bănci tradiţionale au transferat informaţiile şi serviciile pe care le oferă pe Web site-urile lor. Aceasta indică fie un simţ istoric al loialităţii. Mulţi vorbesc de realizarea unor relaţii de unu la unu în obiectivele lor. pune industria bancară în pericol de a deveni un bun de larg consum. transformând relaţiile cu clienţii.7. 1. Clar. fie este un rezultat al inerţiei. cere mai mult decât să fie apt să scrie un cod HTML. Băncile trebuie de asemenea să-şi dea seama că relaţiile cu clienţii ţinute strict numai on-line nu sunt aşa de puternice ca relaţiile on-line. Această situaţie se schimbă rapid în urma folosirii Internetului. în timp ce canadienii dau 85%. în relaţii on-line. Strategia de bază on-line trebuie să reflecte angajamentul băncii pentru o relaţie veritabilă. Cererile funcţionale sunt uşor de atins. Nevoile emoţionale sunt direct legate de percepţia clienţilor asupra valorii pe care le-o acordă banca.servicii financiare. în relaţii on-line. Lipsa acestei interacţiuni fizice duce la absenţa loialităţii şi a ataşamentelor emoţionale care ameninţă să transforme serviciile financiare în bunuri de larg consum. Absenţa loialităţii şi ataşamentul emoţional a băncii în mediul activ. Realitatea este că tehnologia poate să apropie firmele de clienţi în multe feluri. Aceasta cere o strategie clară pentru o înţelegere a naturii relaţiei cu clienţii şi o apropriere faţă de arhitectura Web-ului. Instituţiile de servicii financiare trebuie să recunoască că majoritatea clienţilor caută atât funcţionalul cât şi satisfacţia emoţională.4. Ceea ce nu au reuşit ei să transfere este loialitatea şi ataşamentul emoţional formulat de interacţiunea oamenilor atunci când se întâlnesc faţă în faţă. Construind şi menţinând o relaţie sănătoasă cu clienţii reprezintă punctul cheie al diferenţei. Dar de ce sunt consumatorii nord-americani aşa de apropiaţi faţă de instituţiile financiare? Migrarea cu succes a consumatorilor spre Internet se află în transformarea relaţiilor off-line. organizaţiile încearcă să se apropie de consumatori.

fie în format digital. Singurul caz în care noi vom sesiza valoarea ei este atunci când o vom folosi sau când vom încasa banii pe ea. atunci aceste tranzacţii de vânzare/cumpărare sunt determinate de anumite niveluri de încredere. fie pe hârtii. Aceasta a dus în ultimul timp la o accentuare a activităţii de culegere a datelor despre consumatori. o poliţă de asigurări poate fi privită ca un mijloc de a rezolva o problemă. şi cunoştinţa acumulată (ca un capital intelectual) pe de cealaltă parte. dar putem să-l simţim numai când el este pus la treabă. De exemplu. şi putem spune că motivul pentru care cumpărăm o lopata nu este acela de a face o groapă ci. Valoarea reală poate exista numai când folosim sau când deţinem un produs. de exemplu. este aceea de a începe să înţeleagă consumatorii. care se referă. Atunci una din căile majore pe care o organizaţie o are la îndemână. Numai recent mulţi au realizat valoarea acestor date. 43 . sau ca o investiţie. Pentru a se realiza o tranzacţie. Organizaţiile au colectat date despre consumatori timp de mulţi ani. Aceste bunuri trebuie să fie manageriate şi utilizate pentru a îmbunătăţii abilităţile competitive ale organizaţiei. la informaţiile despre consumator. cumpărătorii trebuie să aibă încredere în valoarea site-ului. Un număr mare de studii au arătat că acele organizaţii care adoptă o orientare spre piaţă (se concentrează pe consumatori) devin mult mai profitabile. pentru a construi o casă. acestea devin un bun poate mai valoros decât alte bunuri din cadrul firmei. ci o cumpărăm pentru că avem nevoie de ea pentru a face o groapă este adevărată.marketing din cadrul multor organizaţii este: cum poţi cu adevărat să cunoşti acei consumatori care pot devenii clienţi pentru produsele şi serviciile pe care firma le poate oferii? Teoria marketingului ne spune că trebuie să producem ceea ce consumatorii doresc. Unul din primii paşi care trebuie făcuţi pe această cale de a înţelege valoarea consumatorului este să putem oferi pentru ei. Dacă analizăm reţeaua Web în contextul valorii consumatorului. înainte de a-l cumpăra. De aici apare şi termenul de „bunuri digitale”. O dată ce aceste date au fost transformate în informaţii. astfel ei ne vor deveni clienţi. Percepem că un produs are o valoare particulară pentru noi. Dar noi putem să mergem mai departe. Prin urmare putem privi valoarea ca o parte a unui sistem ierarhic de nevoi care face ca unii consumatori să achiziţioneze acel obiect. date care duc la înţelegerea valorii consumatorului şi a nevoilor lui. Vechea idee că nu cumpărăm o lopată că este o lopată. pe de o parte.

de primă clasă. iar strategiile majorităţii companiilor caută să-şi protejeze sau să-şi dezvolte propriile pieţe.4.com a devenit poate cel mai de încredere site prin permanenţa ofertei şi a unei game largi. fie că achiziţionează dintr-un magazin scump. păstrarea profilului clienţilor poate genera probleme importante de ordin administrativ o 44 . Dar care ar fi factorii de succes? Cum să evităm revizuirea pe scară largă a tehnologiei la fiecare 5 ani? Cum putem maximiza profitul? Cum putem furniza produse complexe către piaţă reducând timpul de fabricaţie? Economia mondială se află în mijlocul dezbaterilor. a serviciilor existente pentru consumatori. orice afacere trebuie să fie disponibilă oriunde este solicitată de consumator. Atât organizaţiile noi. organizaţiile sunt forţate să reinventeze sisteme şi procese noi. partenerii şi furnizorii lor. precum şi posibilitatea generării de noi venituri.4. Fiecărui consumator îi place să se simtă valoros indiferent de unde ar cumpăra. Pieţele (ca locuri fizice). Orice propunere e-business trebuie să conţină şi să suporte un grad ridicat de disponibilitate pentru informaţii şi servicii. chiar când cineva doreşte să facă o afacere cu tine. Când un client intră într-un magazin el doreşte recunoaştere. 1. promiţând o reducere în costuri a operaţiilor.7. primire personală şi o confirmare că respectivul magazin a înţeles nevoile specifice lui. Ca un stil de viaţă modern piaţa reuşeşte să crească cererile oamenilor. formată împreună cu clienţii. Costurile pe care Amazon şi alte organizaţii le-au antrenat în atragerea de cumpărători trebuie acum transformate în e-loialitate (e-loyalty). Prospectările sunt imense. licitaţiile publice au doar câteva oportunităţi dintre cele care răsar din noul mediu comercial. Mai mult. E-business – afaceri derulate prin Internet Soluţiile e-business cuprind multe şi diferite aplicaţii care permit companiilor să opereze mai mult timp on-line.Site-ul Amazon. Noile modele s-au maturizat şi au ocupat un loc important în economia mondială. fie că el face cumpărături pe Internet. cât şi cele vechi încearcă să creeze modele inovative de afaceri bazate pe o relaţie electronică. Pentru a oferi un serviciu personalizat este necesar să fii apt de a identifica cumpărătorul şi apoi să-i prezinţi informaţii şi servicii într-o manieră care să-l satisfacă. Noţiunea de e-business ca nou intrată în teoria economică şi afacerile tradiţionale se întrec între ele. Companiile de succes vor fi acelea care vor avea agilitatea să răspundă rapid la dinamica pieţei. Fără o dezvoltare adecvată a proceselor şi tehnologiei. el nu doreşte să aştepte la coadă.

1.1. asigurându-ne. că aşteptările au fost atinse. ei vor alege să nu cumpere. este important ca o dată ce organizaţia a încheiat o înţelegere sau un contract cu un cumpărător. Eşecul sau succesul parţial nu sunt nişte opţiuni în cazul acestui tip de economie. partener sau un furnizor. respectând în acelaşi timp confidenţialitatea fiecărei persoane. În figura nr. Ordinele şi înţelegerile trebuie să aibă prioritate şi să fie monitorizate de-a lungul derulării lor. 45 . Orice e-business trebuie să delege cât mai mult cu putinţă din aceste treburi administrative către consumatorii înşişi. Oricum. organizaţiile trebuie să continue să dezvolte propunerile lor de afaceri pentru a potrivi dialogul şi a fi capabile de a concura cu noile modele de afaceri. a uşurinţei în folosinţă şi a eficienţei acestei metode. Dacă consumatorii nu au încredere în posibilităţile organizaţiei de a-şi ţine promisiunile. folosind o configuraţie şi un limbaj de dialog care este simplu pentru toţi cei interesaţi. Soluţiile e-business trebuie integrate în sistemul informaţional al organizaţiei. este prezentată o infrastructură tipică e-business. Consumatorii aleg să cumpere prin Internet pentru a culege beneficiile reducerii costurilor. încă o dată. aceasta trebuie să-şi îndeplinească responsabilităţile.dată ce numărul clienţilor depăşeşte masa critică. Afacerile se construiesc pe reputaţie şi încredere. Atâta timp cât tehnologii ca EDI (Electronic Data Interchange) sunt şi vor rămâne metode standard de comunicare în lumea oamenilor de afaceri.

R. Fiecare canal este servit prompt de un C. Reprezentare grafică a infrastructurii e-business În acest exemplu. Hub (Sistem de management al relaţiilor cu clienţii – Customer Relationship Management) – o grupare logică a tehnologiilor integrate.1. dar foloseşte aceleaşi servicii şi acelaşi sistem informaţional pentru toate cele patru canale. a produselor şi a 46 .M. organizaţia este capabilă să opereze pe patru canale distincte.Figura 1.

oferind o singură imagine consistentă asupra consumatorului. sprijinii şi reţine clienţii cei mai valoroşi. prin implementarea unei strategii eCRM. prin adoptarea unui marketing eficient. site ce recunoaşte vizitatorii on-line şi personalizează informaţiile pe care le conţine în concordanţă cu vizitatorul. Putem definii CRM ca fiind abilitatea unei firme de a obţine un avantaj competitiv de durată. creşterea profitabilităţii clienţilor. achiziţia de noi clienţi. Mulţi consideră că un e-CRM va trebui să fie forţa principală. îmbunătăţirea livrărilor către clienţi. CRM se preocupă de modalităţile în care organizaţiile îşi pot creşte abilitatea de a identifica şi reţine cei mai profitabili clienţi.M. de bază.M. 47 . Acest punct central deţine toate regulile necesare afacerii pentru a asigura o livrare de calitate pentru toate canalele. datele sunt extrase pentru organizaţie cu autorul unui software. vânzărilor. Oportunităţi majore există pentru integrarea marketing-ului. e-commerce-ului şi serviciilor oferite consumatorilor într-un singur Web site.8. De la C. obţinerea unor informaţii asupra nevoilor consumatorilor prin stabilirea unor relaţii.bazei de date. prin concentrarea eforturilor firmei de a satisface nevoile celor mai importanţi clienţi ai firmei. concomitent cu reducerea costurilor şi creşterea gradului de interacţiune. Inima acestui C. Sistemul de management al relaţiilor cu clienţii Managementul Relaţiilor cu Clienţii presupune dezvoltarea unei modalităţi de a identifica. în special cu cei mai valoroşi dintre aceştia. Ca disciplină a managementului. precum şi sporirea profitabilităţii pe termen lung. Beneficiile majore vor trebui să includă: o concentrare a eforturilor asupra celor mai valoroşi clienţi. apărută în urma aplicării unei strategii e-business. Hub este o bază de date centralizată ce priveşte clienţii şi care este disponibilă la nivelul întregii organizaţii. Dezvoltarea rapidă a Internetului oferă companiilor noi oportunităţi în obţinerea unui avantaj competitiv. câştigarea sau îmbunătăţirea loialităţii clienţilor. rezultând astfel o creştere a profitului. 1. Aceasta lasă la latitudinea consumatorilor să aleagă cum vor dori să intre în legătură cu organizaţia. Hub.R. extinde. Acest gen de strategie poate exploata instrumentele interactive oferite de Web pentru a sprijinii şi dezvolta relaţiile cu clienţii.R.

Această implementare va schimba fundamental gândirea angajaţilor. funcţionalitate. O dată ce conceptele e-CRM au fost acceptate. Priorităţile imediate ale firmei vor trebui să fie orientate pe pregătirea activităţilor de bază care să permită construirea unei fundaţii pentru implementarea unei strategii e-CRM. precum şi prin suportarea unei strategii care să permită comunicarea electronică (e-mail. Ceea ce trebuie să evite compania este blocarea organizaţională. datorată îngrijorării care poate apare asupra scopului activităţilor pe care firma le are de realizat sau asupra complexităţii acestora. În această perioadă se identifică o serie de probleme de rezolvat pe termen lung. vom fi siguri că deciziile luate de acum încolo vor fi compatibile cu obiectivele pe termen lung. Scopul principal va trebui să fie transformarea companiei într-un lider de piaţă. interactivitate. precum şi facilitarea apariţiei unor noi tehnologii care să suporte şi să dezvolte relaţiile cu clienţii. Schimbarea mentalităţii angajaţilor trebuie începută de la nivelul decizional şi va trebui extinsă într-un timp foarte scurt la toate nivelurile 48 . list-serv. e-CRM va deveni forţa principală care se va afla la baza dezvoltărilor ulterioare a unei strategii e-business. precum şi modul în care este organizată compania. acestea nu vor trebui să distragă atenţia de la faptul că pot apare beneficii imediate derivate din implementarea unor măsuri referitoare la e-CRM. în acest fel.Adoptarea unui CRM apropiat unei strategii e-business va trebui să aibă implicaţii majore asupra Web-site-ului prin: construcţie.) O implementare totală a unei strategii e-CRM se realizează într-un timp relativ lung. Când aceste schimbări radicale se vor întinde pe un termen mediu sau lung. Construcţia unui Web-site reprezintă doar o parte a acestui proces. groups etc. care să maximizeze întregul potenţial al e-business-ului. Această modificare a mentalităţilor trebuie să se producă la toate nivelurile organizaţionale. de reuşită la nivelul fiecărui angajat – pentru a asigura un succes deplin a implementării unei strategii e-CRM şi pentru a diminua sau evita rezistenţa la schimbare din partea angajaţilor. firma concentrându-se asupra modului în care o strategie e-CRM va fi dezvoltată. conţinut. Obiectivele imediate vor trebui să asigure o acceptare generală a conceptelor e-CRM la toate nivelurile organizaţionale ale firmei şi. Aceasta va trebui să concentreze atenţia asupra a cinci domenii principale: a) Inducerea unei mentalităţi de învingător. personalizare.

tratând diverşii consumatori în ordine preferenţială pentru a creşte loialitatea acestora. va trebui realizată o analiză detaliată a clientului. Una dintre cele mai puternice aplicaţii ale tehnologiei Internet-ului o reprezintă abilitatea de a regla şi personaliza conţinutul Web-site-ului cu costuri scăzute. Obiectivele specifice care trebuie atinse sunt: • câştigarea încrederii angajaţilor pentru introducerea conceptelor e-CRM. Construcţia unei bune strategii e-business se bazează pe înţelegerea clară a nevoilor şi cerinţelor clienţilor. • asigurarea că e-CRM se întemeiază ca o viziune pentru companie şi pentru Web-site • perceperea corectă de către angajaţi a necesităţii introducerii eCRM urmată de apariţia beneficiilor pentru afacere. Este important ca toţi angajaţii să înţeleagă conceptele e-CRM.organizaţionale ale firmei. b) Identificarea şi segmentarea clienţilor pe grupuri de interese pentru a putea adopta şi orienta livrările către un serviciu de 1÷1. ci reprezintă 250 de milioane de pieţe constituite dintr-o singură persoană. necesitatea introducerii la nivel de firmă a unei structuri CRM. implicarea tuturor angajaţilor în construcţia Web-site-ului. Organizaţia trebuie să îşi dea seama că Internet-ul nu este o piaţă imensă cu 250 milioane de consumatori. Baza unei bune strategii e-CRM este de a stabilii o relaţie 1÷1. precum şi pe satisfacerea deplină a acestora prin utilizarea Intenet-ului. O clasificare generică a clienţilor pe grupuri de interese este în general prea largă. 49 . în optimizarea funcţionalităţii şi a îmbunătăţirii interacţiunii acestuia. Paşii care trebuie parcurşi sunt următorii: • Identificarea clientului – în special a celor mai valoroşi. precum şi impactul pe care îl va avea introducerea unor astfel de schimbări asupra metodelor de muncă tradiţionale. personalizată cu clienţii. în special cu cei mai valoroşi dintre ei. fiecare având nevoi şi cerinţe unice. nevoile clientului individual trebuie evaluate şi apreciate corect. O dată ce e-CRM a fost acceptat ca fiind forţa conducătoare a unei strategii e-business.

1. Teste de autoevaluare 1. Majoritatea companiilor îşi dezvoltă strategiile e-business în funcţie de ceea ce întreprind ceilalţi competitori.• Diferenţierea clienţilor – segmentarea acestor pe grupuri corespunzând unor criterii. a unei interactivităţi şi a unei funcţionalităţi optime. precum şi cum pot fi acestea deservite prin intermediul Internet-ului. O apropiere de conceptele e-CRM cere ca strategiile e-business să fie bazate mai de grabă pe ceea ce caută clienţii.9. precum şi găsirea unor modalităţi care să permită o mai bună satisfacere a cerinţelor utilizând tehnologiile Internet. e) realizarea unui plan – pregătirea şi realizarea unui plan strategic detaliat pentru construcţia web-site-ului. din care să reiasă şi schimbările organizaţionale care vor fi suportates de firmă. d) cuantificarea performanţei – măsurarea performanţelor Website-ului în termenii obiectivelor e-CRM. decât pe ceea ce managementul firmei consideră că vor acei clienţi. O bună strategie e-business va trebui concentrată pe termen scurt în satisfacerea nevoilor grupurilor importante. Procesul de localizare a clienţilor cere „o ascultare” activă a acestora prin intermediul chestionarelor. Unul dintre obiectivele principale ale procesului de implementare a strategiei e-business este reprezentat de identificarea clienţilor majori şi transformarea lor în e-clienţi. Localizarea reprezintă un pas critic în determinarea unui conţinut potrivit al Web-site-ului. Localizarea clienţilor implică stabilirea unui profil detaliat al nevoilor şi cerinţelor diferitelor grupuri. cum ar fi valoarea lor pentru companie. dezvoltate şi focalizate pe discuţii de grup. • Interacţiunea cu clienţii – stabilirea unei relaţii cu aceştia. asigurându-ne că în procesul de formare a strategiei e-business sunt cu siguranţă implicaţi clienţii-cheie. oferind informaţii de bază asupra nevoilor şi cerinţelor acestora. cu toate că tentaţia va fi de a satisface imediat nevoile tuturor grupurilor. c) Localizarea clienţilor – conturarea nevoilor şi a cerinţelor diferitelor grupuri de clienţi. Ce se înţelege prin termenul de birotică? 50 . Organizaţia va trebui să se ocupe la începutul implementării de clienţii cei mai profitabili.

8. 4. informatică şi telecomunicaţii? Clasificaţi informaţia. 6. Care este relaţia dintre birotică. 5. Care sunt tipurile de procesare? Prezentaţi şi caracterizaţi funcţiile unui sistem informatic de birou.2. Precizaţi care sunt perifericele de intrare. Ce reprezintă Internet-ul pentru un agent economic? Care sunt asemănările între Internet şi Intranet? 51 . 3. 9. 7. 10. Definiţi structura unui sistem informatic de birou. Definiţi e-CRM şi prezentaţi structura unei strategii e-business.

dar şi existenţa unui sistem logic de prelucrare. aspect plăcut. lizibilitate. calculatorul devenind un mijloc de prelucrare a textelor. la nivel de document. datorate capacităţii limitate de prelucrare existente la acel moment. utilizarea unui singur set de caractere. La nivel de document se stabilesc caracteristicile de ansamblu ale 52 . EDITAREA ŞI PROCESAREA TEXTELOR ŞI A IMAGINILOR Tehnoredactarea reprezintă „pregătirea tehnică şi grafică a unui manuscris înainte de a fi începută operaţiunea de tipărire”. reprezentat prin programul specializat în operaţii de tehnoredactare. numit „procesor” sau „editor de texte”. elemente procesate unitar. imagini. 2. la nivel de paragraf şi la nivel de caracter. de dimensiuni. Tehnoredactarea computerizată presupune existenţa unui calculator. cum ar fi alinierea automată a textului. adaptarea formei de prezentare la conţinut. a unor dispozitive periferice.2.1. stabilirea diferitelor tipuri de caractere sau stiluri de afişare. Operaţiunea de tehnoredactare computerizată se realizează pe trei niveluri. grafice. subsoluri de pagină. tabele. Procesorul sau editorul de texte operează cu documente. care aparţin aceleiaşi lucrări. utilizarea unui număr foarte mare de seturi de caractere. Iniţial procesoarele de texte au fost orientate spre lucrul la nivel de caracter. Asupra unui document sunt aplicate o serie de operaţii de prelucrare pentru obţinerea unui document cu calităţi grafice superioare. realizând alinierea şi încadrarea textului în pagină. anteturi. care reprezintă ansambluri de texte. aranjarea textului în pagină. Funcţiile unui procesor de texte Un procesor sau editor de texte trebuie să asigure realizarea unor funcţii elementare pentru prelucrarea textelor. de stiluri de afişare. O dată cu creşterea puterii de calcul a devenit posibilă realizarea de coloane. despărţirea în silabe. cu o singură dimensiune.

schimbare de dimensiune a caracterului. În continuare. Există posibilitatea creării de desene (draw). Fiecare linie de instrumente cuprinde butoane (grupate pe anumite funcţiuni) care realizează anumite comenzi. prin dreptul unui buton. creării unor baze de date (database). ca exponent al familiei de procesoare de texte. încadrându-se perfect în pachetul Microsoft Office XP. după preferinţele utilizatorului. introduse în dorinţa de a prezenta cât mai multe dintre opţiunile posibile ale utilizatorului. La nivel de caracter se execută o prelucrare a grupurilor de caractere din interiorul paragrafelor. dimensiunea acestora. La nivelul de paragraf se stabilesc caracteristicile fiecărui paragraf. Procesorul de texte Microsoft Word Microsoft Word este cel mai răspândit şi apreciat procesor de texte utilizat în mediul Windows. modul de aliniere a paragrafelor. 53 . funcţia acestuia. butoane etc. marginile acesteia. prin acţionarea butonului mouse-ului. ne propunem să prezentăm procesorul Word XP. cuvinte cheie. înclinare. tipurile de caractere. citate. putând fi configurată la cerere. Zona de lucru a fost ocupată aproape în întregime cu opt linii de instrumente suplimentare. pentru realizarea unor efecte de scoatere în evidenţă a unor nume. într-un dreptunghi colorat.documentului. creării de formulare (forms) etc. editării de ecuaţii.2. prin simpla alunecare a mouse-ului. rigle. formatul de pagină. anteturi sau subsoluri de pagină. Microsoft Word oferă posibilitatea ca utilizatorul să dispună printrun singur produs de posibilitatea creării. Word va afişa. 2. care sunt executate rapid. plecând de la un text simplu şi până la un raport (document) complicat de 800 pagini. Fereastra procesorului de texte Word este prezentată în figura 2. îngroşare. Interfaţa procesorului este deosebit de agreabilă şi prietenoasă. grafice (graph). prin operaţii de subliniere.1. prin adăugarea sau înlăturarea unor elemente ca linii de utilitare.

1. Fereastra procesorului de texte Word 54 .Figura 2.

Figura 2. la unele linii (View Toolbars). taste şi combinaţii de taste există o corespondenţă. linia de stare şi cursoarele de deplasare.În linia de instrumente există şi spaţii în care utilizatorul poate să-şi creeze propriile butoane pe baza unor macrocomenzi. eliminându-se liniile de titlu. prezent pe ecran. Activitatea de redactare a unui document se poate realiza având ca zonă de editare activă întreaga suprafaţă a ecranului. după caz.(View Full Screen). astfel încât să se poată realiza aceleaşi funcţii şi cu ajutorul tastaturii. Pentru a mări spaţiul de editare. de instrumente.2. următoarele reprezentări: 55 . Revenirea la modalitatea standard de afişare se obţine prin acţionarea butonului Close Full Screen.2. în mod obişnuit. de meniuri. Linia de instrumente (butoane) prezintă. meniuri. se poate renunţa (afişa). activând sau dezactivând grupele butoanelor de validare prezentate în figura 2. Prezentarea gupelor de butoane activate şi a celor dezactivate Între butoane.

. Tables and Borders Ctrl + P File File Tools Edit Edit Edit F7 Ctrl + X Ctrl + C Ctrl + V Ctrl+ Shift + C Ctrl + K Edit Edit Insert Table Insert Table. Semnificaţie Deschiderea unui nou document Deschidere document creat anterior Salvare document Creare mesaj poştă electronică Tipărire document Vizualizare document Verificare ortografică Decupare text Copiere text Readucere text Repetă formatarea Anulare tastare Amână anularea Legătură multiplă Tabele şi contururi Introducere tabel Introducere foaie de calcul Scriere pe coloane Desen Structurare document Afişează caracterele neimprimabile Procent afişare Apelare program de asistenţă Combinaţie taste Ctrl + N Crtl + O Ctrl + S Meniu File File File Save E-mail Recipient Print Print Preview Spelling and Grammar Cut Copy Paste Format painter Undo Typing Can’t Redo Hyperlink. Drawing Document map Show All Zoom Word Help Format View Ctrl + * View Help F1 56 . Insert Excel Columns.Buton Mesaj calculator New blank document Open ........

În tabelul următor sunt prezentate butoanele. precum şi semnificaţia fiecăruia. Pentru facilităţi suplimentare şi legături cu alte produse din pachetul Microsoft Office. 57 . pe lăţimea paginii având specificate şi marcatorii sau tabulatorii . pot să fie afişate linii de butoane pentru: • baze de date (Database). Linia de stare cuprinde: săgeţile de deplasare orizontală (stânga/dreapta) şi ascensorul de deplasare rapidă . selectat de utilizator.Programul de asistenţă al procesorului de texte poate fi activ şi afişat în permanenţă pe ecran. Linia de stiluri are în componenţă următoarele butoane: Buton Mesaj produs de calculator Style Font Size Bold Italic Underline Align Left Center Align Right Justify Numbering Bullets Highlight Font Color Borders Semnificaţie Stil. prin intermediul unui asistent animat. mesajul emis de calculator. model Tip caracter Dimensiune caracter Îngroşare Înclinare Subliniere Aliniere stânga Aliniere centru Aliniere dreapta Aliniere stânga-dreapta Numerotare Simbol de enumerare Afişare luminoasă Culoare caracter Contururi Combinaţie taste Ctrl + B Ctrl + I Ctrl + U Ctrl + L Ctrl + E Ctrl + R Ctrl + J Rigla conţine diviziunile în centimetri sau inch.

dar şi pe Internet Web. În tabelul următor sunt prezentate butoanele. În tabelul următor sunt prezentate butoanele. mesajul calculatorului şi semnificaţia fiecărei reprezentări grafice. mesajul calculatorului şi semnificaţia fiecărei reprezentări grafice. Buton Mesaj calculator Edit Box Check Box Combo Box Properties Draw Table Insert Table Insert Frame Protect Form Semnificaţie Casetă de text Casetă de validare Casetă tip combo Proprietăţi Realizează un tabel Adaugă un tabel Introducere format Protejează un format butoane care permit navigarea în interiorul documentului. • 58 .Buton Mesaj calculator Data Form Manage Fields Add Record Sort Ascending Sort Descending Database Update Fields Find in Field Main Document Semnificaţie Creare formă Gestionar de câmpuri Adaugă o înregistrare Ordonare crescătoare Ordonare descrescătoare Adaugă o bază de date Actualizează câmpul Localizează o înregistrare Fuzionează cu un document • crearea de formate (şabloane. formulare) Forms.

Afişează doar butoanele Web de navigare Go Show Only Web Toolbar Linia de stare prezintă informaţii referitoare la: ♦ pagina şi secţiunea curentă (exemplu Page 4 Sec 1). eventual. pagina numărul 1 din totalul de 10). se execută următoarele operaţii. 2. Pentru a le memora. ♦ ora sistemului (exemplu 4:22 PM).. 59 .2.Buton Mesaj calculator Back Forward Stop Current Jump Refresh Current Page Start page Search the Web Favorites Semnificaţie Deplasare înapoi Web Deplasare înainte Web Oprire salt Împrospătează informaţiile Pagină de început Localizează pe Web Pagini Web favorite Deplasare la . Pentru a salva un document. ♦ verificare ortografică a documentului (dezactivarea se prezintă grafic astfel: ). respectiv.1. ♦ modul de inserare sau suprascriere (exemplu OVR). ♦ distanţa faţă de margini (exemplu At 8 cm. salvarea şi restaurarea unui document Atunci când se deschide un document. ♦ numărul paginii curente din total pagini ale documentului (exemplu 1/10. ♦ limba utilizată la redactarea documentului (exemplu Romanian). trebuie salvat documentul pe disc şi. iar modificările care se fac ulterior sunt memorate temporar în memoria calculatorului. se realizează copii de siguranţă pentru documentele mai importante.)... Word îl copiază de pe disc şi îl afişează pe ecran. ♦ linia şi coloana curentă (exemplu Ln 33 Col 48). Crearea.

iar apoi se validează cu OK. de fapt. penultima versiune. în care se va marca Save Autorecover info every. Atunci când se creează o copie de rezervă şi s-a realizat salvarea fişierului de mai multe ori. iar în rubrica File Name are loc introducerea numelui propriu-zis al fişierului. puteţi deschide documentul de rezervă care este. Pentru a asocia o parolă unui document. după care selectaţi rubrica Security). fie se alege din meniul File comanda Save sau Save As… fie provocând deschiderea casetei de dialog corespunzătoare. precizându-se intervalul de timp în minute în caseta Minutes (intervalul este cuprins de la 1-120 minute). Pentru a specifica atât tipul fişierului. Word furnizează câteva moduri de restricţionare a modificării documentelor. însă cu extensia . prin care Word salvează versiunea anterioară a documentului ca o copie de rezervă. apoi se validează prin acţionarea butonului OK.3. cât şi pentru compatibilitate cu alte procesoare sau versiuni anterioare se completează rubrica Save as type. 60 .BAK. dacă doriţi schimbarea specificatorului de fişier sau din bara de instrumente standard. În rubrica Save in se selectează discul pe care se va depune fişierul. având acelaşi nume. Astfel. prin acţionarea butonului Save Pentru a salva un document nou nedenumit. alegeţi din caseta Save As… butonul Options (sau din meniul Tools alegeţi Options. se precizează parola aleasă în caseta Password to open (parola de protecţie la citire) sau în Password to modify (parolă de protejare la scriere). . Dacă doriţi salvarea automată a documentului. pentru a preveni deschiderea de către alţi utilizatori a documentului sau pentru a nu permite altor utilizatori salvarea unor eventuale modificări în respectivul document. În continuare. Furnizarea de către Word a acestor două opţiuni (de salvare automată şi de crearea unor copii de siguranţă ale fişierului) permite restaurarea documentului în cazul unei căderi de tensiune sau oricărei alte probleme. Realizarea copiilor de siguranţă se face cu ajutorul rubricii Always create backup copy.Din meniul File alegeţi comanda Save sau Save As…. în timpul lucrului se alege din meniul Tools comanda Options şi se selectează indexul Save. Fereastra corespunzătoare acestei acţiuni este prezentată în figura 2. unui document i se poate asocia o parolă.

O parolă poate conţine până la 15 caractere (litere. Pentru a modifica sau şterge o parolă asociată unui document. iar în timpul tastării parolei. spaţii – diferenţiindu-se literele mari de cele mici). Figura 2. numere. prin care se care în caseta Read-Only Recommended se introduce caracterul permite vizualizarea conţinutului documentului. Fereastra corespunzătoare definirii parolei unui document O altă posibilitate de a proteja conţinutul unui document este cea prin . pentru fiecare caracter. ♦ din meniul File se alege Save As… şi se acţionează butonul Options. 61 . se procedează astfel: ♦ se deschide documentul respectiv. ♦ în rubrica Protection Password sau Write Reservation Password se selectează asteriscurile care reprezintă parola. Word va afişa câte un asterisc.3. după care se tastează noua parolă sau se şterge prin acţionarea tastei DEL. dar nu şi modificarea acestuia.

OpenTools–Search. cunoscând o parte din conţinutul acestuia În rubrica Search in se precizează unitatea de disc sau structura de directoare în care se va realiza căutarea. ori.4.4. Fereastra de localizare a unui fişier. alegeţi din meniul File.În Word există posibilitatea de a localiza un document. Pentru identificarea unui document. Această fereastră este prezentată în figura 2. cu secvenţa de text cunoscută “codul de procedură fiscală”). Pentru introducerea unor criterii suplimentare de căutare se completează. dacă se includ la salvare informaţii sumare. Figura 2. Se poate găsi un document pe baza numelui acestuia. utilizatorul va completa în caseta Property numele documentului dorit a fi localizat. pentru a căuta după acestea. pe baza datei de creare sau data ultimei modificări. casetele corespunzătoare (exemplu: Value. de exemplu numele autorului. În caseta Results se vor afişa. titlul descriptiv ori după cuvintele cheie. cu informaţiile cunoscute. folosind toate informaţiile pe care vi le puteţi aminti despre acesta. ca. Pentru a demara acest proces. automat informaţii privitoare la rezultatul localizării. 62 .

). scriere ca exponent.2. ♦ poziţionarea pe verticală a textului în cadrul liniei. numere. Formatarea caracterelor Caracterele sunt reprezentate prin litere. scriere cu majuscule. ♦ spaţiul dintre caractere. ♦ dimensiunea caracterelor. îngroşat. având anumite caracteristici prezentate în continuare: ♦ tipul caracterului (fontului). înclinat). Fereastra care permite definirea caracteristicilor caracterelor 63 . tăiat. scriere ascunsă etc.5. Figura 2. ♦ culoarea de afişare.2. scriere ca indice. ♦ aspectul fontului (subliniat. Fereastra corespunzătoare acestei acţiuni poate fi studiată în figura 2. ♦ stilul de afişare (normal.5. semne de punctuaţie şi spaţii. În Word aceste caracteristici se stabilesc din meniul Format comanda Font. simboluri.2.

♦ tăierea cu o linie (Strikethrough). precum şi aspectul grafic extern. Există o serie de prelucrări care se pot aplica asupra unui bloc de text. ♦ ascunderea textului (Hidden). În acest moment. Bold (îngroşat) Italic (înclinat). prezentată în figura 2. ♦ scrierea textului cu MAJUSCULE (All Caps). transformări şi combinări. ♦ scrierea la exponent sau ca indice (Superscript sau Subscript).6.Fontul reprezintă acea caracteristică a unui fragment de text prin care se determină mulţimea de caractere ( de la 0 la 255 în codul ASCII) care se pot afişa. Atributele unui text se referă la o serie de prelucrări. cu linie punctată sau sublinierea doar a cuvintelor. care scot un fragment de text în evidenţă: ♦ subliniere (Underline): cu o linie. care sunt disponibile din meniul Format. opţiunea Change Case. cu două linii. pe ecran se va afişa fereastra Change Case. Figura 2. selectat în prealabil. Stilul de afişare reprezintă aspectul grafic al caracterelor în scopul obţinerii unor efecte speciale: Normal.6. Fereastra Change Case 64 . ♦ scrierea textului cu MAJUSCULE REDUSE (Small Caps).

din caseta Font.Sentence case – va avea drept efect afişarea primei litere a fiecărei propoziţii cu majusculă. 65 . Culoarea de afişare a textului poate fi specificată prin intermediul listei ascunse aferente casetei Color. UPPERCASE – toate literele sunt trecute la majuscule. se acţionează fişa index Character Spacing. tOGGLE cASE – reprezintă inversul lui Title Case. Combinaţia de taste Shift+F3 va trece prin toate aceste forme. element prezentat în figura 2.7. Textul ascuns este afişat cu o linie de subliniere care nu apare la imprimare. unde fiecare cuvânt va avea prima literă mică. cât şi aspectul caracterelor pot fi rapid alese din baza de instrumente prezentată în continuare. Dimensiunea caracterelor reprezintă mărimea în puncte (un punct 1/72”) a unui caracter şi se stabileşte în rubrica Size. iar următoarele vor fi litere mici. Lowercase – va face toate literele blocului selectat. fontul. Title Case – fiecare cuvânt va avea prima literă mare. Atât dimensiunea. Pentru stabilirea spaţierii dintre caractere. Pentru a vizualiza un text ascuns în afişarea normală sau pagină se acţionează butonul Show/Hide de pe bara standard de instrumente sau se alege meniul Tools comanda Options şi se alege Hidden Text. cu litere mici.

în caseta de dialog. în funcţie de forma acestora. se poate aplica efectul Kerning. care constă în umplerea uniformă a spaţiului afectat textului respectiv. urmând ca Word să solicite confirmarea modificării. Font.Figura 2. prin apropierea sau depărtarea caracterelor. Word poate realiza uşor copierea stilurilor de scriere cu ajutorul butonului Format Painter (descriptor de formate). iar apoi butonul Default…. iar Condensed realizează scrierea textului condensat sau chiar suprapus. Există posibilitatea de a ajusta poziţia verticală a oricărui caracter prin opţiunea Position. 66 . de pe bara de instrumente standard. în general. după dorinţă.7. alegând. Modificarea formatelor implicite se realizează din meniul Format opţiunea Font. sunt afişate cu o dimensiune mare a caracterelor. Fişa index Character Spacing Opţiunea Expanded creează o distanţă majorată între caractere. În cazul titlurilor care. caz în care mouse-ul se schimbă într-o pensulă.

2.2.3. Formatarea paragrafelor În Word, paragraful este o unitate de formatare, iar operaţiunea este utilă atunci când se doreşte: alinierea paragrafelor; crearea identărilor pentru liste marcate sau liste numerotate; alinierea coloanelor de text; interspaţierea liniilor din cadrul paragrafului etc. Word oferă câteva tehnici alternative de formatare: fie din meniul Format – Paragraph; fie cu ajutorul butoanelor din bara de instrumente; sau cu ajutorul combinaţiilor de taste. În Figura 2.8. sunt prezentate cele două tehnici de formatare. Cu ajutorul combinaţiilor de taste, se pot realiza următoarele acţiuni: CTRL+L, pentru a alinia textul la stânga; CTRL+E, pentru a centra textul; CTRL+R, pentru a alinia textul la dreapta; CTRL+J, pentru a alinia textul proporţional şi la stânga şi la dreapta. Prin acţionarea opţiunilor din meniul Format Paragraph, se oferă posibilităţi multiple de combinare a formatării paragrafelor, alegând corespunzător în caseta de dialog. Repetarea formatării paragrafelor se realizează prin „moştenirea” formatării de la un paragraf alăturat la altul, în timpul creării textului.

Figura 2.8. Prezentarea grafică a tehnicilor de formatare a paragrafelor 67

O altă cale de a repeta formatarea este alegerea din meniul Edit Repeat… sau cu ajutorul instrumentului paragrafelor se pot aplica operaţii de conturare. . Asupra

2.2.4. Imprimarea unui document Word oferă posibilităţi multiple de ieşire pentru un document: imprimare; transmitere prin fax; tipărire document într-un fişier; transmitere fişiere prin poşta electronică unui membru al grupului de lucru. Înaintea imprimării se oferă posibilitatea vizualizării documentului , fie fie din meniul File – Print Preview sau cu ajutorul butonului alegând modul de vizualizare pagină (View-Page). Astfel dacă nu este realizată încadrarea dorită, utilizatorul poate face referire la specificarea paginii, a marginilor hârtiei, a sursei hârtiei din meniul File – Page Setup. În figura 2.9. se prezintă această fereastră.

Figura 2.9. Stabilirea formatului paginii şi încadrarea textului 68

Implicit, procesorul de texte Word utilizează anumiţi parametrii pentru delimitarea corpului de text faţă de marginile fizice ale paginii, aplicaţi fie întregului document, fie asupra unor anumite părţi ale acestuia. În acest moment se stabileşte spaţiul alocat pentru antet/subsol de pagină. O dată cu alterarea parametrilor standard în zona de vizualizare Preview se prezintă sub o formă schematică utilizatorului modul în care va apare la imprimare documentul. Fişa index Paper permite definirea tipului de hârtie pe care se va obţine documentul, cunoscut fiind faptul că există mai multe tipuri predefinite (standard), fiecare având anumite dimensiuni exprimate în centimetrii sau în inch. În figura 2.10. este prezentată fişa index Paper.

Figura 2.10. Fişa index Paper

Spre exemplificare, redăm cele mai utilizate formate sunt următoarele: Letter 21,59/27,94; Legal 21,59/35,56; Executive 18,41/26,67; A4 21/29,70; No. 10 10,48/24,13; DL 11/22. În cazul în care se utilizează un alt format, se va alege Custom Size, definind după aceea dimensiunile efective ale suportului (lăţime/lungime). Tot prin intermediul acestei fişe se alege modul de orientare al documentului (Whole document) sau al unei părţi al acestuia (Selected
69

Text) în pagină, respectiv, poziţionare normală Portrait sau peisaj Landscape prezentate în figura 2.11.

Figura 2.11. Poziţionarea normală şi peisaj a textului

În cazul în care se doreşte realizarea imprimării, este indicată alegerea în prealabil a tipului de imprimantă, prin caseta Printer name (mai ales în cazul în care sunt conectate mai multe asemenea dispozitive periferice) şi a caracteristicilor de imprimare (caracteristicile imprimantei Properties, numărul de exemplare Copies, paginile care se vor imprima Page Range, ordinea de imprimare etc.) din meniul File – Print. În figura 2.12. este prezentată fereastra Print, care permite definirea tipului de imprimantă.

70

12. utilizatorul va acţiona butonul . Localizarea constă într-un meniu de ajutor (Help). 2. desene. În cazul în care se doreşte obţinerea unui document imprimat.5. al dicţionarelor de sinonime. folosind doar tonuri de gri.Figura 2. din punct de vedere ortografic. Verificarea unui document Verificarea documentelor reprezintă ultima operaţie care se realizează asupra unui document tastat într-o limbă străină sau în limba autohtonă. grafice. iar sunt acţionate atunci când avem de imprimat color butoanele grafice. Verificarea documentelor se realizează. documentul conţinând în această se situaţie un corp de text. Fereastra corespunzătoare acestui accesoriu este prezentată în figura 2. atunci când se doreşte obţinerea unei calităţi foarte bune a rezultatului imprimării. corector ortografic. dar şi imagini. dicţionar românesc de sinonime. fotografii sau imagini scanate. gramatical. Pachetul de programe Office XP a fost parţial localizat pentru România. se stabileşte din zona PrintOut. precum şi al separării cuvintelor în silabe.13. Fereastra Print Prin acţionarea butonului Properties. 71 . opţiunea .2. Butonul acţionează atunci când documentul conţine doar corpuri de text.

În cazul în care nu există menţionată limba respectivă. Fereastra de localizare a corectorului ortografic Meniul de ajutor general şi meniurile specifice aferente procesorului de texte Word şi procesorului de tabele Excel sunt afişate în limba română. Pentru a beneficia de corectare instantanee (textul se corectează pe măsură ce este introdus). unde în fişa index Spelling & Grammar se va activa opţiunea Check Spelling As You Type. În căsuţa de dialog care va apărea pe ecran utilizatorul va avea de ales. celelalte componente având meniurile de ajutor în limba engleză.13. Corectarea acestor erori semnalate se realizează prin acţionarea butonului dreapta al mouse-ului. se va selecta din linia de meniuri. limba în care se introduce textul. 72 . din lista afişată. meniul Tools. poziţionat fiind pe respectivul cuvânt. se va selecta primul element (No Proofing). prin activarea din linia de meniuri a meniului Tools. Options. Set Language. Confirmarea corectitudinii acţiunii utilizatorului va rezulta din activarea butonului OK sau Default. iar butonul OK va permite doar utilizarea în acele momente a limbii selectate. Butonul Default va acorda posibilitatea stabilirii ca limbă folosită curent. Corectorul ortografic în limba română este activat în Word numai prin indicarea limbii utilizate în realizarea documentului. Language.Figura 2. implicită a selecţiei realizate anterior. Toate erorile gramaticale sau cuvintele care nu sunt localizate în dicţionarul aferent limbii selectate vor fi marcate cu o linie ondulată de culoare roşie.

. situaţie prezentată în figura 2.14.Această situaţie este prezentată în figura 2. Figura 2. iar pentru activarea utilitarului de despărţire în silabe a unui cuvânt se execută aceeaşi secvenţă. sugerat de corector. Language. Exemplificarea corectării erorilor gramaticale specifice unei anumite limbi Din meniul apărut se selectează cuvântul corect. în care s-a produs o eroare de tastare.15. În cazul în care cuvântul marcat ca eronat nu se află în dicţionar şi se doreşte îmbogăţirea acestuia cu noi elemente. Figura 2. Apelarea dicţionarului de sinonime şi realizarera 73 . dar cu poziţionarea pe Hyphernation. Dicţionarul de sinonime este apelat prin selectarea cuvântului dorit şi executarea secvenţei Tools.14.15. utilizatorul selectează opţiunea Add. Thesaurus.

dar şi lansarea acesteia. Verificarea ortografiei poate fi întreruptă prin CRTL+TAB sau execuţia unui „clic” în fereastra documentului. care se selectează în prealabil. urmând a se alege între mai multe posibilităţi: corecţia erorii.despărţirii în silabe a cuvântului secvenţe Verificarea ortografiei se realizează pe baza unui dicţionar standard şi unul sau mai multe dicţionare personale (de specialitate). anularea corecţiilor precedente. Figura 2. Pentru verificarea ortografică a cuvintelor se alege Tools Spelling. acesta este afişat în caseta de dialog.16. Pentru a selecta opţiunile de verificare ortografică se procedează astfel: se alege Tools-Options şi se selectează categoria Spelling sau în 74 . se va solicita confirmarea operaţiei de verificare. Se poate verifica tot textul începând cu poziţia curentă a cursorului sau numai o parte. după care se realizează eventualele corecţii. ignorarea acesteia. prezentată în figura 2. suprimarea repetiţiilor.16. Verificarea ortografică a cuvintelor Dacă înaintea verificării cursorul a fost plasat în interiorul documentului. suprimarea cuvântului eronat. În cazul în care un cuvânt nu este găsit în dicţionar/dicţionare. adăugarea cuvântului într-un dicţionar personal.

modificarea regulilor gramaticale etc. Selectarea opţiunii de verificare ortografică a unui document Dacă este găsită o frază suspectă de erori gramaticale. Figura 2. Pentru realizarea verificării gramaticale. Verificarea gramaticală permite depistarea frazelor susceptibile de erori gramaticale şi de stil.caseta de dialog a ortografului se activează butonul Options.17. solicitarea unei explicaţii privind regulile gramaticale aplicate. 75 .17. se va afişa o casetă de dialog. Word foloseşte stiluri predefinite. se alege Tools – Language. trecerea la o nouă frază. corectarea erorii direct în document. ignorarea erorii.). care includ toate regulile gramaticale specifice unui domeniu. Pentru verificarea gramaticală. urmând ca utilizatorul să aleagă una din variante (corectarea erorii pe baza unei soluţii propuse de Word. precum şi eventualele soluţii de corectare a acestora. Înainte de a lansa verificarea gramaticală a unui document sau a unei părţi a acestuia se pot modifica opţiunile prin: Tools – Options categoria Grammar. fereastră prezentată în figura 2.

Figura 2.19. file name – numele fişierului. Aceste elemente pot fi studiate în figura 2. Există posibilitatea definirii de antete/subsoluri diferite pe prima pagină de celelalte sau pe pagini pare de cele impare. alegând din caseta de dialog rubrica Different First Page sau Different Odd and Even. iar din grupa de butoane (figura 2. Realizarea antetului şi a subsolului de pagină Antetul reprezintă textul situat în partea de sus a fiecărei pagini. Antetele se află în mod normal în afara suprafeţei utile a paginii şi pot fi diferite faţă de prima pagină a documentului. introduceţi codul câmpului. repetându-se pe fiecare pagină. Crearea antetului sau a subsolului de pagină se realizează prin specificarea modului de afişare Normal. În continuare.) apărută se alege butonul de antet. dată. pot fi diferite pe paginile pare.6. Semnificaţia butoanelor din grupa antet-subsol Pentru a realiza inserarea unor câmpuri în antetul sau subsolul paginilor. oră). 76 . din meniul VIEW alegându-se din meniul View opţiunea Header / Footer. pentru realizarea afişării caracterelor {}. title – titlul documentului . exemplu author – numele autorului. O altă modalitate este următoarea: din meniul Insert / Field şi din lista de câmpuri se alege câmpul dorit.18.2. sau butonul care permite inserarea de câmpuri speciale (numărul de pagină. faţă de cele impare şi/sau pot fi diferite. în . pentru unele secţiuni ale documentului.2. de subsol. se poate afara posibilităţilor oferite cu ajutorul butoanelor plasa cursorul acolo unde se doreşte să se insereze respectivul câmp şi se acţionează combinaţia de taste CTRL+F9.18.

se alege din linia de meniuri Insert / Page Numbers. Aceste elemente sunt prezentate în figura 2. Figura 2. Pentru numerotarea standard (numerotarea tuturor paginilor cu excepţia primei) se plasează cursorul la începutul documentului.Figura 2. se acţionează butonul Format şi apoi se completează caseta corespunzătoare (Start at) cu respectivul număr. Numerotarea paginilor unui document Numerotarea paginilor se realizează în două moduri: standard sau o dată cu crearea antet /subsol de pagină.2. Fereastra Section Start aferentă definirii de antete şi subsoluri de pagină 2.20. Ferestrele corespunzătoare acţiunii de numerotare a paginilor unui document 77 . cursorul este plasat la începutul documentului.7. În cazul în care se doreşte numerotarea paginilor începând cu un anumit număr. se alege din linia de meniuri Insert/Page Numbers şi apoi se selecţionează poziţia (antet sau subsol de pagină).19. precum şi modul de aliniere al acestora.20.

pe întreaga lăţime utilă a paginii.2. divizându-se documentul în secţiuni. Suprafaţa utilă a paginii poate fi împărţită în coloane paralele. Lăţimea coloanelor va fi determinată automat de editor. Introducerea textului se face considerându-se suprafaţa utilă a paginii ca fiind o singură coloană. în funcţie de lăţimea utilă a paginii. astfel se aplică doar secţiunii curente sau 78 .8. În mod implicit. coloanele sunt aplicate întregului document. Editarea unui document pe coloane În mod normal. Pentru a se afişa fereastra care permite definirea numărului de coloane care se doreşte a fi obţinut. care vor avea fiecare aceeaşi lăţime şi aceeaşi distanţă între ele. din linia de meniuri se alege opţiunea Format – Columns. Fereastra este prezentată în figura 2. editarea unui text se face prin introducerea paragrafelor unul după altul. dacă acesta nu conţine diferite secţiuni. S-a dovedit că pentru a uşura cititul. care împart pagina pe verticală. textul poate fi plasat în coloane paralele. Figura 2. Fereastra corespunzătoare editării pe coloane a unui text Formatarea textului sub formă de coloane poate fi aplicată întregului document sau numai unei părţi din el.21.21.2.

asupra textului selectat (Select Text). Dacă utilizatorul doreşte obţinerea unor coloane care să aibă aceeaşi mărime. va fi definit ca secţiune distinctă. Dimensiunea coloanelor poate fi ulterior modificată. • se alege din meniul Insert comanda Break. În continuare. cu ajutorul marcajelor din riglă sau cu ajutorul meniului Format. asupra secţiunilor selectate (Select Sections) sau asupra textului de la cursor până la sfârşit (This Point Foward). se poate utiliza combinaţia de taste Alt + săgeată jos (săgeată sus). Coloanele pot fi aplicate şi din poziţia în care se află cursorul în document până la sfârşit. fie cu ajutorul casetei de dialog în care se specifică: − forma coloanelor (Presets). coloanele sunt aplicate numai textului selectat. − modalitatea în care vor fi aplicate coloanele (Apply To) asupra întregului document. Uniformizarea lungimii coloanelor se realizează prin următoarea procedură: • se poziţionează cursorul la sfârşitul textului. • se acţionează butonul OK. − mărimea coloanelor (Width and Spacing). introducerea şi editarea textului în coloane se realizează în mod obişnuit. Există câteva elemente care pot uşura editarea. se selectează opţiunea (Equal Column Width). − dacă separarea coloanelor să se facă cu o linie verticală (Line Between). în mod automat. • se selectează opţiunea Continuous. În cazul în care este selectată doar o porţiune de text. − numărul de coloane (Number of Columns) . care. − se acţionează butonul OK. Procedura care permite crearea coloanelor se poate realiza fie cu ajutorul meniului Format. 79 . (Whole Document) asupra secţiunii selectate (This Section). caz în care se creează automat o secţiune. dintre care menţionăm: • pentru deplasarea la începutul coloanei următoare (precedente).secţiunilor selectate.

22. 3.22. înaintea primului paragraf din coloană. se validează prin acţionarea butonului OK. Din aceasta se alege una dintre modalităţile active de conturare. prin combinaţia de taste Ctrl + Enter sau alegeţi din meniul Insert opţiunea Break / Page Break. obţinută prin comanda Format / Columns. prezentate în figura 2. Box (contur exterior). prin selectarea acestuia. se alege modalitatea de încadrare None (fără contur). Style defineşte tipul de linie şi Width stabileşte grosimea acesteia. se alege din meniul Insert opţiunea Break.9. 2. activarea opţiunii Format Borders and Shading sau prin acţionarea butonului care va dezvolta o listă de butoane. Dacă se doreşte ca o coloană să înceapă pe o pagină nouă. Realizarea conturărilor şi a umbrelor Încadrarea sau conturarea se aplică unui paragraf. tabel. se foloseşte combinaţia de taste Ctrl + Shift + Enter sau se procedează astfel: 1. 3-D (permite realizarea unui contur în trei dimensiuni). O altă modalitate de a forţa trecerea la o coloană nouă a textului este aceea prin care se inserează o nouă secţiune şi se selectează opţiunea Start New Column din caseta de dialog. realizându-se. se poate insera.2. distanţa faţă de text. Shadow (produce stabilirea unui contur al şirului selectat în prealabil). Figura 2. culoarea de conturare 80 .• pentru a forţa ca un paragraf de text să înceapă întotdeauna în prima linie a unei coloane. grafic. se alege din caseta de dialog rubrica Column Break. Modalităţi active de conturare Din caseta de dialog dezvoltată de meniul Format Borders and Shading. 2. un salt la pagină. Modalitatea de conturare Custom permite stabilirea de către utilizator a marginilor care se doresc a fi realizate.

În figura 2. opţiunea Borders and Shading sau acţionarea butonului .Color.23. Un cadru este în mod implicit conturat. urmată de activarea meniului Format. Fereastra corespunzătoare opţiunii de conturare a unui şir de caractere Anularea încadrării realizate anterior se obţine prin selectarea prealabilă a elementului a cărui încadrare trebuie anulată.2. se pot observa opţiunile prezentate anterior pentru realizarea conturării unui şir de caractere. 2. Utilizarea cadrelor Cadrele permit poziţionarea adecvată în pagină a textului sau a graficelor. Figura 2.23.10. Fişa index Shading permite stabilirea modului de umbrire a fundalului sau a „prim planului”. Dacă nu se doreşte 81 .

În mod automat.24.afişarea încadrării. aceasta trebuie anulată. În cazul în care utilizatorul doreşte introducerea unui cadru se . 2. Utilizatorul poate opta pentru atribuirea unor anumite dimensiuni ale cadrului (Size) şi pentru alinierea acestuia din meniul conjunctural se alege Format Frame. în care urmează a se insera textul sau grafismul dorit. după ce în prealabil a fost selectat. 82 . în jurul unui text sau grafism existent. dimensiunile cadrului se adaptează la dimensiunea elementului inserat. prin acţionarea asupra punctelor de reper ale cadrului. putându-se observa opţiunile de plasare a unui cadru faţă de corpul de text (Text Wrapping None sau Around). Un cadru poate fi redimensionat sau deplasat cu mouseul. iniţial se introduce un cadru gol. este prezentată caseta Frame. Utilizatorul poate opta pentru una din cele două posibilităţi de inserare a unui cadru: 1. Prelucrarea cadrelor se face întotdeauna în modul de afişare Page Layout. Se delimitează acţionează butonul Frame din linia de instrumente conturul cadrului (prompterul de mouse devenind cruciuliţă) şi apoi se introduce elementele dorite. În figura 2.

Figura 2. Figura 2. În continuare. prin specificarea poziţiei dorite.24. vă prezentăm un exemplu în care a fost introdus un cadru în care se află inserat un desen.25.25. Caseta de formatare a cadrelor (Frame) Alinierea cadrelor se poate realiza pe orizontală sau pe verticală. Introducerea unui cadru în corpul de text 83 . în figura 2.). a coloanelor de text etc. în raport cu un punct de referinţă (de exemplu: marginile paginii.

pentru introducerea unei reprezentări grafice a unei serii de valori numerice. În figura 2. pentru situaţia în care se doreşte realizarea unei reprezentări schematice a derulării unui proces. dacă doreşte preluarea unei imagini din galeria standard a procesorului de texte. Opţiuni de import imagine Utilizatorul va selecta un element din lista derulantă. în cazul în care se doreşte importul unor imagini realizate cu ajutorul scaner-ului sau al unui aparat fotografic şi Chart. Prelucrarea imaginilor În interiorul unui cadru poate fi importată o imagine alegând din meniul Insert opţiunea Picture. 84 . delimitându-se prin spaţiu cele două elemente supuse prelucrării. Figura 2.2. WordArt utilizat pentru obţinerea rapidă a unor sigle.26.Cadrul este poziţionat în interiorul corpului de text.26. Se poate observa că textul conturează cadrul. Auto Shapes. respectiv Clip Art. în cazul în care desenul sau graficul a fost creat anterior şi acum se doreşte introducerea acestuia. From file. fiind aliniat faţă de marginea din stânga al acestuia.11. se pot observa opţiunile utilizatorului pentru importarea unei imagini. 2. From Scaner or Camera.

27.Figura 2. a unui afiş. deoarece aceasta face parte integrantă din documentul creat în WORD. WordArt.12. 2. WordArt reprezintă un program de sine stătător. la fel ca şi Draw sau Graph.). cu o varietate de forme.2. Galeria standard de imagini Clip Art Galeria standard de imagini Clip Art conţine o listă de categorii de imagini grupate automat pe domeniul reprezentat. WordArt permite îmbunătăţirea imaginii documentului pe care îl elaboraţi. În figura 2. folosind cuvinte sau scurte texte transformate în imagini grafice pentru diferite scopuri (de exemplu.27. Utilizarea componentei WordArt WordArt reprezintă un program care vă permite să transformaţi câteva cuvinte în desene atractive. pentru crearea unei broşuri. el putând fi lansat doar din WORD sau din alt program care utilizează tehnica OLE. O imagine creată cu ajutorul WordArt este similară unui 85 . un pliant publicitar etc. este legat de Word prin tehnica OLE (Object Linking and Embedding). care să conţină imaginea. Utilizatorul nu poate crea un fişier separat. Fiecare categorie la rândul ei poate conţine o suită de imagini reprezentative. se prezintă o parte din principalele categorii de imagini care pot fi apelate de utilizator. Obiectele realizate cu acest program şi inserate în documente conţin toate informaţiile necesare pentru o editare ulterioară. un raport.

13.28.28. Realizarea graficelor Word oferă utilizatorului numeroase facilităţi de prelucrare şi formatare. Se procedează astfel: ♦ se alege din meniul Insert opţiunea Object. în locul corespunzător. Construirea graficelor se realizează având la bază o aplicaţie specială Microsoft Graph. WordArt se lansează pentru a insera un obiect sau pentru a modifica un obiect existent. de obicei. Prezentarea într-o asemenea formă oferă importante avantaje precum condensarea informaţiei. utilizând facilităţile WordArt în caseta Enter Your Text Here. Linia de butoane şi caseta specifică WordArt 2. graficele generate pot fi incluse sub formă de obiecte (procesorul de texte este 86 . folosirea unor programe specializate de calcul tabelar. ♦ din caseta de dialog se alege MS WordArt şi se validează cu OK. lizibilitate. se prezintă linia de butoane şi caseta specifică acestui program. Figura 2. sugestivitate. Pentru construirea unor grafice pe baza unor date numerice obţinute în urma unor prelucrări matematice este indicat.2. precum EXCEL sau LOTUS. Inserarea obiectului în document se face. care funcţionează ca server. Pe ecran apare fereastra utilitarului care prezintă o linie de butoane speciale pentru scrierea artistică. respectiv. În figura 2. dar unele date numerice pot fi prezentate sugestiv doar prin intermediul unor reprezentări grafice sau diagrame. ♦ se creează imaginea (obiectul). putându-se aplica tehnicile existente în Word pentru modificarea desenului.desen.

folosind mecanismul OLE. . a unui tabel şi a unei reprezentări grafice. Pe ecran va fi afişat un grafic implicit. adăugarea unor săgeţi. Figura 2. se aleg 87 . ♦ se alege butonul Graph din bara de meniuri ♦ din meniul Insert se selectează opţiunea Object. se alege Microsoft Graph.. Lansarea în execuţie a aplicaţiei Microsoft Graph este semnalată pe ecran. legende. etichete. Se pot şterge liniile sau coloanele a căror reprezentare nu se doreşte. prin apariţia unui meniu şi a unei bare utilitare. ♦ se şterge graficul implicit (selectând tabelul Datasheet şi apoi se acţionează tasta DEL). ♦ se aduce tabelul a cărui reprezentare se doreşte (meniul Insert opţiunea Paste) sau se tastează datele de reprezentat. prezentat în figura 2. Pentru crearea unui grafic.. care să permită indicarea valorilor maxime minime etc. cu mouse-ul Table se alege Select Table sau cu ajutorul tastaturii). Fereastra implicită a editorului de grafice Pentru a realiza titlul graficului.. se va parcurge următoarea procedură: ♦ se selectează datele de reprezentat introduse în tabel (eventual tot tabelul.29.29.. de unde din lista derulantă afişată.considerat client).

butonului de diagrame După definitivarea formei graficului. Apelarea se realizează prin acţionarea butonului de butoane.. formatul numerelor se aleg opţiuni respective din meniului Format.14. prin utilizarea altor utilitare de desenare.. Clip Art . Graficul este plasat într-un cadru (frame). dar şi modificarea aflat în linia acestora. În tabelul următor sunt prezentate butoanele care apar pe ecran. 2. Buton Mesaj calculator Select objects Free Rotate Line Arrow Rectangle Oval Text Box Word Art . Utilitarul de desen Microsoft Draw Acest program permite crearea unor desene. pe ecran va apărea în partea inferioară o serie de instrumente specializate care permit realizarea desenelor. La acest moment.. De asemenea..opţiunile corespunzătoare din meniul conjunctural (activat prin acţionarea butonului drept al mouse-ului). alegând din meniul INSERT opţiunea 88 . se revine în documentul Word.2. Line Color Font Color Line Style Acţiune Selectare obiect desenat Rotirea obiectului în spaţiu Realizarea unei linii Realizarea unei săgeţi Realizarea unui paralelogram Desenarea unei forme circulare Introducerea unei casete de text Realizarea unui obiect WordArt Inserarea unei imagini din galeria existentă Definirea culorii utilizate pentru linii Stabilirea culorii fontului Stabilirea stilului de linie Cu ajutorul acestui program utilitar se pot modifica desene realizate anterior. prin acţionarea . pentru formatarea caracterelor textului. se pot importa desene standard. iar pentru a schimba forma graficului se alege forma dorită.

unde se pot defini atât numărul de coloane şi numărul de linii ale tabelului.15. 2. cât şi mărimea acestora. La momentul creării. modificarea structurii tabelului.PICTURE. celulele tabelului sunt delimitate pe ecran în mod punctat (dacă opţiunea Gridlines este activată).. • desene. este necesar a se realiza conturarea tabelului. care conţin desene care pot fi folosite ca atare sau modificate. În interiorul unui document.. respectând următoarele proceduri: din linia de meniuri şi apoi se selectează ♦ Se acţionează butonul cu ajutorul mouse-ului numărul de linii şi de coloane (tabelul va fi afişat sub forma unei matrici). Modificarea structurii tabelului vizează inserarea. utilizatorul poate introduce un tabel. scindarea (divizarea) tabelului.. obiecte etc. Modificarea tabelelor are în vedere: alterarea conţinutului tabelului.. unde se găsesc fişiere cu extensia .. • formule (folosind adresele celulelor de forma: RiCj sau Ak). modificarea dimensiunilor coloanelor.WMF.2. componenta de bază a unui tabel. reprezintă unitatea structurală din cadrul tabelului. În interiorul celulelor se pot scrie: • texte (cu toate opţiunile de formatare). subdirectorul CLIPART. sau cu ajutorul tastei Backspace). ♦ Din linia de meniuri se selectează Table. 89 . ştergerea de linii sau coloane. Modificarea de conţinut se referă la conţinutul celulelor tabelului care poate fi şters (prin selectare şi apoi acţionarea tastei DEL.. procedându-se astfel: • se plasează cursorul în tabel în locul unde se doreşte a se insera / şterge. alegând opţiunea Insert Table. completându-se în rubrica FILE NAME discul şi calea în care se găseşte WORD-ul instalat. Tabele Word Celula. Revenirea în documentul WORD se face prin acţionarea butonului mouse-ului în exteriorul imaginii oriunde în document. Pentru a imprima liniile despărţitoare ale tabelului. unirea (fuzionarea) celulelor.

În interiorul unui tabel se pot efectua calcule între celule.. din meniul Table opţiunea Insert Cells. după caz. după care se selectează mijlocul de separare a textului în celule şi apoi se acţionează butonul OK. precizându-se că se va şterge (o linie întreagă.. Pentru ştergere se poate selecta o celulă şi apoi se alege din meniul Table opţiunea Delete Cells. Unirea celulelor se realizează astfel: • se selectează celulele dorite a fi concatenate. Scindarea tabelului se realizează astfel: • se plasează cursorul în locul unde se doreşte scindarea./ Delete Cells. după care se precizează modalitatea de încadrare (Box sau Grid). o coloană ori o celulă). conturul liniilor. Conturarea unui tabel.. 90 .• se alege. eventual culoarea. ori cu ajutorul tastaturii).. procedând astfel: • se selectează textul de transformat.. prin aplicarea următoarei proceduri: • cu ajutorul opţiunii Formula din meniul Table. • se alege din meniul Format opţiunea Border. Utilizatorul poate folosi o facilitate oferită de Word. fiind poziţionaţi pe ultima linie. Modificarea mărimii coloanelor se realizează astfel: • se poziţionează mouse-ul pe latura de modificat până când prompter-ul de mouse se transformă în săgeată cu dublu sens şi se menţine butonul apăsat până în poziţia dorită. • se alege din linia de meniuri Table opţiunea Merge Cells. Pentru a insera o linie vidă la sfârşitul tabelului (menţinând aceleaşi caracteristici de formatare ca şi linia anterioară). • sau se deplasează mouse-ul în riglă şi se deplasează tabulatorul de coloană până în poziţia finală... • se alege din meniul Table opţiunea Convert Text to Table. în vederea imprimării liniaturii tabelului se realizează astfel: • se selectează tabelul (prin activarea opţiunii Select Table din meniul Table sau cu mouse-ul. • se alege din meniul Table opţiunea Split Cells.. ultima coloană. care permite transformarea unui text într-un tabel. se acţionează tasta TAB.

• pe baza funcţiilor şi câmpurilor. pe ecran fiind afişată fereastra prezentată în figura 2. se vor parcurge următorii paşi: • se alege opţiunea Formula din meniul Table.30. folosind adresele de celule. =SUM(C2:C4). =PRODUCT(C2:C5). =MIN(C2:C5). în rubrica Field Code se precizează expresia aritmetică cu ajutorul adreselor de celule (de ex. iar ca argumente sunt menţionate adresele celulelor. pentru a înmulţi celulele cuprinse între linia 2 coloana 3 şi linia 5. se alege din linia de meniuri Insert opţiunea Field. pentru calculul minimului pe coloana 3. Figura 2. coloana 3. În cazul în care utilizatorul alege a efectua operaţii de calcul pe baza opţiunii din meniul Table. prin acţionarea tastei Enter sau a butonului OK. 91 . • se execută clic în rubrica Formula şi se tastează funcţia ori se aduce funcţia din rubrica Paste Function. pentru a realiza operaţia de adunare. • se validează opţiunea.30. • folosind expresii aritmetice cu indicatoare sau mărci. folosind adresele de celule: se plasează cursorul în celula în care se doreşte să apară rezultatul. Fereastra Formula • • • Pe baza funcţiilor şi câmpurilor. între rândurile 2 şi 5.

iar pentru inserarea unui câmp cu ajutorul tastelor. Pentru delimitarea unei plaje de valori. iar pentru adrese izolate acestea se delimitează prin punct şi virgulă (exemplu = MIN(C2. se acţionează tasta funcţională F9. opţiunea Field.2. între rândurile 2 şi 5. Editorul de ecuaţii acţionează ca o componentă de sine stătătoare. apoi se acţionează pe butonul OK. • se alege meniul Insert. • selectarea din linia de meniuri Insert / Object. Pentru actualizare. folosind simbolurile din bara de simboluri. tabele etc. pentru calculul maximului pe coloana 3. grafice. • din lista de opţiuni apărută pe ecran în interiorul ferestrei Object prezentată în figura 2.C5) ).16. Calculele pe baza de indicatoare (semne de carte. între adresele de câmpuri se pun două puncte pe verticală. între care se introduce numele câmpului. dar poate fi activat pentru crearea sau modificarea ecuaţiilor. 92 .31. • se plasează cursorul în celula în care se doreşte afişarea rezultatului... Ecuaţiile astfel create sunt inserate în document la fel ca toate celelalte obiecte: desene. • se creează ecuaţia dorită. celula cu adresa C3 se va chema cant1. Editorul de ecuaţii integrat în Word Editorul Word este înzestrat cu un puternic şi deosebit de util editor pentru ecuaţii şi formule matematice. pentru generarea parantezelor acolade. 2. iar în rubrica Field Code se precizează expresia aritmetică cu ajutorul indicatoarelor (de exemplu = cant1*pret1).=MAX(C2:C5). mai întâi se tastează concomitent CTRL+F9. se alege Equation. direct din Word. mărci – Bookmark) se realizează astfel: • se declară conţinutul celulelor drept indicatoare (de exemplu. iar celula C4 se va numi pret1).. Crearea unei ecuaţii se realizează astfel: • poziţionarea cursorului în locul în care dorim să inserăm ecuaţia.

la fel ca orice alt obiect inserat în document. Orice ecuaţie este compusă din mai multe casete (slots). prezentată în figura 2.• se selectează File Exit pentru a închide editorul şi revenire în document sau se selectează comanda File Update. fără a părăsi editorul. Fereastra Object care permite apelarea editorului de ecuaţii Ecuaţia inserată în document poate fi mărită. Majoritatea simbolurilor matematice se pot introduce acţionând unul din butoanele aflate în linia afişată în partea inferioară a meniului de comenzi. care sunt marcate prin dreptunghiuri punctate. 93 .31. micşorată sau deplasată. Figura 2.32. folosind marcajele aflate pe cadrul ce o delimitează. pentru a insera ecuaţia editată în document. atunci când este selectată.

sume. apoi se folosesc următoarele combinaţii de taste pentru a muta fragmentul câte un pixel: Combinaţie taste CRTL+săgeată stânga CTRL+săgeată dreapta CTRL+săgeată jos 94 Efect Un pixel stânga Un pixel dreapta Un pixel în jos .Figura 2. fereastra de dialog nu se închide. cu deosebirea că nu se pot introduce spaţii decât la selectarea opţiunii Text Style din meniul Style. Alinierea ecuaţiilor este făcută automat de editor. fracţii. vectori etc. Acţionând acest buton.32. Spaţierea simbolurilor ecuaţiei se face utilizând Format Spacing şi din caseta de dialog care apare se alege spaţierea dorită introducându-se noua dimensiune. apoi se apasă Apply. Introducerea unui text în interiorul unei ecuaţii se realizează în casete. iar apoi este tras pentru a selecta din lista care apare simbolul dorit. Se selectează mai întâi fragmentul de ecuaţie dorit.). Linia de butoane care permite introducerea ecuaţiilor Butonul se menţine apăsat. Unitatea de măsură implicită este punctul de imagine. Literele şi numerele se introduc în caseta ce apare la selectarea simbolului matematic. inch. numit şi pixel (alte unităţi fiind centimetri. indici. permiţând alte modificări. radicali. puncte. Trecerea de la o casetă la alta se face utilizând tastele săgeţi sau tasta TAB. se adaugă casete noi şi spaţii între simboluri. integrale. milimetri. Editorul permite editarea oricărei ecuaţii (matrice. dar poate fi modificată. pici). exponenţi. similar cu editarea obişnuită. În funcţie de simbolul matematic selectat.

• se activează din linia de meniuri Edit / AutoText. profitul şi preţul de cumpărare al bunurilor. termeni de specialitate cu frecvenţă mare.2.17. se doreşte introducerea în text a unei ecuaţii care să prezinte calculul adaosului comercial procentual. • se selectează opţiunea ADD. 2. anumite formule standard de încheiere a scrisorilor.). adrese poştale.Combinaţie taste CTRL+săgeată sus Efect Un pixel în sus Spre exemplificare. Fiecărui element înregistrat în glosar (text. într-un model de scrisoare comercială). numele şi adresa firmei. glosarul global care este ataşat implicit modelului NORMAL. prin care este invocat ulterior. În acest caz. Ştergerea unui element aflat în glosar se realizează astfel: 95 . semnături. iar elementele din acest glosar sunt disponibile pentru toate documentele. clauze standard incluse în contracte. cunoscându-se volumul cheltuielilor totale. 2. glosarul specific unui model (spre exemplu. Crearea unui glosar se realizează astfel: • se selectează textul sau reprezentarea grafică dorită. • se tastează numele de apel al elementului în zona Name. Utilizarea glosarului Glosarul serveşte la stocarea textelor sau desenelor care sunt adesea folosite. reprezentare grafică sau o combinaţie a lor) i se atribuie un nume format din maxim 31 caractere. Inserarea elementelor se poate face în: 1. texte cu paginaţie particulară. astfel încât să poată fi rapid inserate în document (de exemplu. elementele glosarului sunt disponibile numai pentru documente bazate pe modelul respectiv. figuri sigle etc.

• se activează opţiunea Insert. 2. păstrându-se numele pe care-l avea anterior.• se activează Edit / Autotext şi se selectează numele elementului de şters. Modificarea glosarului vizează două aspecte: modificarea conţinutului şi modificarea numelui (redenumire). Imprimarea conţinutului glosarului se poate realiza prin activarea opţiunilor File / Print / Autotext. în mod obişnuit. • în continuare. Fuzionarea documentelor Word Fuzionarea reprezintă operaţia de unire a două documente. 96 . Modificarea conţinutului unui element din glosar se face astfel: • se inserează în text elementul dorit şi se produc modificările dorite. Documentul principal poate beneficia de atribute de formatare text sau de obiecte legate şi incluse.3. Etapele în elaborarea fuzionării sunt următoarele: 1. • se activează Edit Autotext şi se selectează sau se tastează numele elementului de inserat. Modificarea numelui atribuit unui element din glosar se face astfel: • elementul se inserează în glosar cu un nou nume. sursă sau bază de date. se procedează astfel: • se poziţionează cursorul în locul dorit. se introduce în glosar elementul astfel modificat. Se procesează documentul principal. Pentru inserarea într-un text a unui element din glosar. unul principal (care conţine textul comun) şi altul secundar. Poziţiile în care vor apare elementele variabile vor fi marcate temporar cu spaţii sau pur şi simplu nu se va ţine cont de acestea. • se selectează opţiunea Delete. • se selectează elementul prin invocarea denumirii vechi şi se cere ştergerea sa din glosar.

iar prin acţionarea butonului Create Main Document se va propune crearea unui nou document principal.34. butonul Get Data. rubrica Data Source. Se creează fişierul de date (sau baza de date)...33. iar din lista de opţiuni se va alege From Letters. opţiune prezentată în figura 2. cu ajutorul opţiunii Mail Merge. 2. Pentru ca documentul creat anterior să fie interpretat ca fiind principal. se va alege butonul Active Windows. din meniul Tools... imagine prezentată în figura 2. opţiunea Mail Merge. dacă se doreşte realizarea unei noi baze de date. Figura 2.Documentul va fi declarat principal. cu ajutorul meniului Tools. 97 . Fereastra Mail Merge care permite declararea documentului principal Rubrica Main Document va fi activată prin acţionarea butonului Create. alegându-se din lista afişată Create Data Source.33..

First Name. deci se vor specifica: numele fişierului. creată anterior. Aceste câmpuri predefinite pot fi păstrate sau anulate. structura bazei de date. se va poziţiona pe opţiunea Open Data Source. se va apăsa butonul OK. Adress1 etc. în continuare.Figura 2. Job Title. Trecerea de la o rubrică la alta de face printr-un TAB sau prin deplasarea 98 . se va propune salvarea pe disc a structurii bazei de date. până la eliminarea completă a respectivelor câmpuri. Implicit Word propune mai multe câmpuri predefinite (afişate în engleză) în rubrica Field Name In Header Row (Title. după care se va confirma operaţiunea. în ultima situaţie. precizând câmpurile dorite în rubrica Field Name. Fereastra Create Data Source Dacă utilizatorul doreşte deschiderea unei baze de date. Se declară. După ce toate câmpurile au fost declarate. Company. Automat. din caseta Create Data Source. Last Name. validându-se apoi fiecare dintre acestea. Noile câmpuri se vor înscrie în rubrica Field Name. după care se poate trece la încărcarea bazei de date (popularea cu înregistrări). apăsând butonul Edit Data Source.). prin apăsarea succesivă a butonului Remove Field Name.34. calea şi discul. prin acţionarea butonului Add Field Name. Această operaţiune se face prin caseta de culegere Data Form (prin completarea diverselor rubrici).

Documentul principal poate conţine structuri condiţionale de tip IF şi structuri interactive de tip ASK. Validarea înregistrării se face prin butonul OK – atunci când se doreşte încheierea operaţiunii de culegere a datelor – sau prin butonul Add New. Parcurgerea înregistrărilor se poate realiza prin activarea butoanelor de deplasare în baza de date. din meniul principal Tools. Se ajunge la documentul principal (butonul OK aferent casetei Data Form sau butonul-pictogramă Mail Merge Main Document din grila de culegere tabelară) şi se inserează câmpurile de fuziune. butoane (Record) aflate în partea inferioară a casetei. Acest lucru se face prin poziţionarea pe textul unde se doreşte a fi inserat câmpul variabil. după care se alege din lista respectivul câmp. când se doreşte adăugarea înregistrării la baza de date. Pe ecran aceste câmpuri apar identificate prin încadrarea lor între semnele << >>. prin apăsarea butonului Find.mouse-ului. prin acţionarea butonului din linia de fuziune. O altă variantă este reprezentată de alegerea butonului Merge. Ultima variantă presupune alegerea şi validarea butonului Merge. printr-o nouă bară de butoane se poate modifica structura bazei de date. prin inserarea unui alt câmp (Manage Fields). numite şi Merge Field. Se continuă. Documentele sunt fuzionate prin acţionarea butonului Merge to New Document. aferent rubricii Merge the Data to the Document. din caseta cu acelaşi nume. În urma fuziunii documentelor. dacă nu conţine erori şi poate fi simulată. 3. Înregistrarea curentă poate fi ştearsă prin acţionarea butonului Delete. În caseta de culegere se pot face căutări. 4. se produce un document nou (From Letters1). care dă posibilitatea de sortare crescătoare a bazei (Sort Ascending) sau descrescător (Sort Descending) se pot localiza anumite înregistrări (Find Records). La acest nivel. acest lucru fiind posibil prin butonul View Source. pe baza valorilor înregistrate într-un câmp sau altul. înainte de a ajunge la documentul principal (Mail Merge Main Document). se apasă pe butonul Insert Merge Field. afişat în linia de butoane de fuzionare. Un alt mod de culegere de date este aferent principiului tabelar de ordonare a datelor. Fuziunea poate fi verificată. Aceste structuri pot fi inserate prin 99 . din caseta Mail Merge Helper. aferentă opţiunii Mail Merge. până când toate câmpurile „de fuziune” au fost inserate.

Caseta de interogare poate permite şi formularea unor criterii compuse prin completarea mai multor rânduri de restricţii înlănţuite de operatorii logici And / Or.selecţionare din listă. dacă condiţie.Else este de forma: {IF{MERGEFIELD câmp_fuziune} = constantă „text inserat. Comutarea în vizualizarea ierarhizată se realizează alegând din linia de meniuri View opţiunea Outlines. o structură condiţională de tip If. putând extinde ierarhia la cerere. La acest nivel (caseta Query Options) se precizează câmpul pe baza căruia se filtrează înregistrările (Field) a operatorului de comparaţie (Comparaison) şi a valorii cu care câmpul în cauză se compară (Compare To). opţiunea Mail Merge şi butonul Query Options din caseta Mail Merge Helper.. Ierarhizarea cuprinde detalierea titlurilor. ♦ se ierarhizează. se obţine mărirea vitezei de reacţie referitoare le defilarea. eventual. desemnează titlurile.. Linia de butoane aferentă operaţiei de ierarhizare are în conţinut următoarele elemente: 100 . în urma apăsării butonului Insert Word Field.4. în cazul când condiţia este adevărată” „text inserat. în mod clasic. deplasarea textului şi schimbarea ierarhiei termenilor. se poate restrânge ierarhia încât să fie afişate numai titlurile principale şi. Pentru a restricţiona fuziunea. Sintactic. Casetele de dialog specifice conduc la crearea acestor structuri speciale. Pentru a privi în ansamblu un document. Pentru a realiza ierarhizarea. prin promovare (Promote) sau retrogradare (Demote). atunci text adevărat. Utilizând vizualizarea ierarhizată. comparativ cu corpul de text. altfel text fals. 2. respectiv. în cazul în care condiţia nu este adevărată”}.. înainte de a fi fuzionate. se procedează astfel: ♦ se tastează. conform unor criterii stabilite.. Ierarhizarea documentelor Word Vizualizarea ierarhizată oferă un mod diferit de trecere în revistă a unui document. Acest lucru este posibil prin meniul Tools. conţinutul documentului.Then. se pot aplica filtre care selectează înregistrările. câte o linie de text.

Show All Headings Show First Line Only Acţiune Promovare titlu pas cu pas Retrogradare titlu pas cu pas Retrogradare titlu la nivel corp de text Deplasare înainte (în sus) a titlului Deplasare înapoi (în jos) a titlului Afişare / restrângere subdocumente Afişare titlu 1..35.. 2.Buton Mesaj calculator Promote Demote Demote to Body Text Move Up Move Down Expand /Collapse Show Heading 1. . 2. utilizatorul va proceda la alegerea din meniului Format a opţiunii Style. Afişarea tuturor categoriilor de titluri Afişarea primei linii Pentru formatarea ierarhiei. În acest moment. Figura 2. Fereastra Style care permite stabilirea ierarhiei 101 . se va afişa pe ecran fereastra prezentată în figura 2..35.

Organizarea unui document Word Organizarea unui document Word constă în crearea cuprinsului sau a tablei de materii. în documentul creat anterior.5.. Procedura care trebuie urmată.). de unde se doreşte a se demara inserarea. va selecta fişa index Table of Contents. utilizatorul va avea în vedere verificarea stilurilor (Heading 1 – Titlul 1 până la Heading 9 – Titlul 9). trebuie să fie respectată. utilizate la realizarea documentului Word. Înainte de generarea cuprinsului. prezentată în figura 2. Cuprinsul sau tabela de materii Tabela de materii permite afişarea titlurilor de capitole.1. 2. pentru realizarea automată a cuprinsului. Modify permite alterarea proprietăţilor (tip de caracter. dimensiune etc. Confirmarea opţiunilor utilizatorului se va realiza prin acţionarea butonului Apply. subcapitole în ordinea în care acestea apar. indecşilor.Butonul New permite definirea unui nou stil specific utilizatorului. ♦ în fereastra care apare pe ecran. iar Delete va produce prin acţionare eliminarea stilului selectat. aceasta conţinând următoarele etape: ♦ utilizatorul va poziţiona prompter-ul mouse-ului în zona de document.36. 2. aferente unui stil existent. ♦ din linia de meniuri va alege următoarea succesiune de opţiuni Insert / Index and Tables. a referinţelor încrucişate şi a tabelei sau a listei de figuri.5. legendelor. 102 .

2. ♦ se acţionează butonul OK. Fancy etc) şi sunt menţionate nivelele stilurilor utilizate la realizarea documentului (Show Levels. utilizatorul decide dacă doreşte sau nu să se afişeze numărul paginii de unde începe fiecare stil (Show Page Number). Crearea legendei Introducerea legendelor într-un document Word se realizează cu ajutorul comenzii Insert. în parte.36.37. Fereastra Index and Tables ♦ se selectează un format din cadrul celor disponibile (Template.Figura 2. în exemplu nostru au fost utilizate 7 stiluri). dacă să se ordoneze automat sau nu alinierea numerelor de pagină în partea dreaptă a fiecărui stil (Right Align Page Numbers). 103 . opţiunea Caption. pe ecran făcându-şi apariţia fereastra prezentată în figura 2. 2.5. Clasic. În cadrul fişei index anterioare.

modalitatea de plasare a etichetei faţă de imagine. aferentă meniului Insert. prezentată în figura 2. Tabel. Fereastra Caption Utilizatorul va selecta din caseta Label una din etichetele implicite (Figure.5. prin poziţionarea şi acţionarea butonului New Label se va deschide o fereastră de introducere. specifice utilizatorului. care vor fi numerotate automat. Crearea de indecşi Un index oferă utilizatorilor informaţia care priveşte numerele de pagină pentru elementele dorite a fi parcurse într-un document imprimat. 2. Introducerea şi crearea indexului se realizează astfel: ♦ se poziţionează cursorul unde se doreşte a fi inserat indexul. În cazul în care se doreşte definirea unei alte etichete. 104 .3.38. ♦ se activează opţiunea Index and Tables. ♦ se acţionează fişa index Index.37. Equation). care permite crearea unei noi etichete.Figura 2. Operaţiunea de creare a unei legende se finalizează prin acţionarea butonului OK. O ultimă opţiune disponibilă în fereastra Caption este reprezentată. Ştergerea etichetelor de care utilizatorul nu mai are nevoie se realizează prin acţionarea butonului Delete Label.. Poziţionarea poate fi realizată în partea de sus a imaginii (Above selected item) sau faţă de cea de jos (Below selected item).

se acţionează pentru a marca o intrare asupra butonului Mark.39. ♦ se validează acţiunea de indexare cu butonul OK.38. Indecşii se pot actualiza prin selectarea textului şi acţionarea tastei funcţionale F9.. Activarea opţiunii Index and Tables ♦ se alege butonul Mark Entry. ♦ se selectează cuvântul care se doreşte a constitui intrare în index. ♦ se închide caseta Mark Index Entry cu Close.Figura 2. iar apoi din caseta Mark Index Entry. controlul fiind dat casetei Index and Tables. figura 2. 105 . repetându-se operaţia până la momentul în care nu mai sunt intrări în index.

40.40. Fereastra care permite constituirea indecşilor 2. Referinţe încrucişate Referinţele încrucişate reprezintă apelul efectuat la un element aflat la o altă locaţie în acelaşi document. Figura 2.39. Fereastra Cross-Reference 106 .5. Această fereastră afişată pe ecran este prezentată în figura 2. Se procedează astfel: ♦ lângă cuvântul care va fi referit încrucişat se tastează $$ vezi şi “ (inclusiv ghilimelele).Figura 2. ♦ se alege Cross reference din meniul Insert şi se selectează informaţia pentru referinţa încrucişată.4.

41.5.5. Această fereastră este prezentată spre studiu în figura 2.. 2. tabel. ♦ validarea acţiunii prin activarea butonului OK. puteţi construi un cuprins al figurilor sau tabelelor cu care aţi lucrat. Dacă aţi folosit comanda Caption din meniul Insert şi aţi creat legende. numere de pagină sau identificări de titluri. ♦ în fişa index Table of Figure se selectează tipul de legendă (figură. Word afişând formatul selectat. ♦ Ultima fază este selectarea elementului specific la care doriţi să faceţi referinţă. iar apoi se alege un format.Informaţia pe care doriţi ca Word să o insereze şi să o actualizeze poate consta în titluri (Heading text).41. ♦ din meniul Insert se alege comanda Index and Tables. Se procedează astfel: ♦ poziţionare punct de inserare. acolo unde se doreşte inserarea cuprinsului figurilor. Figura 2. ecuaţie). Fereastra Index and Tables–Tables of Figure 107 . Crearea tabelei de figuri Un tabel de figuri afişează elementele cu legende în ordinea în care acestea apar în document.

Un obiect încapsulează informaţii referitoare la aplicaţia care l-a creat. OLE reprezintă facilitatea prin care mai multe aplicaţii pot comunica. Windows foloseşte pentru transferul datelor o zonă de memorie internă. creată de o aplicaţie sursă sau server şi folosită de una sau mai multe aplicaţii destinaţie sau client. CLP. secvenţe audio etc. MS-Draw sau cu PowerPoint). baze de date sau aplicaţii multimedia care să folosească câmpuri de tip OLE. care conţine elemente integrate de tipul unor desene (realizate cu Paintbrush. desene. Protocoalele OLE sunt implementate prin biblioteci de tip DLL. partajabile cu alte programe care rulează sun Windows.2. Conţinutul zonei Clipboard se poate salva pe disc într-un fişier cu extensia . informaţii native – utile aplicaţiei server şi informaţii de prezentare – utile aplicaţiei client. schimbând informaţii între ele. grafice (realizate cu MS-Graph).6. pentru stocarea temporară a acestora. Comunicarea între aplicaţiile Windows Interfaţa grafică Windows oferă avantajul incontestabil de a face ca datele din diverse aplicaţii să fie portabile. Un obiect reprezintă o entitate software distinctă. Această zonă de memorie (buffer) este gestionată de un program numit Clipboard Viewer care se găseşte în grupul de aplicaţii Main. care conţine mai multe tipuri de informaţii: texte. Aceste protocoale permit unei aplicaţii să folosească servicii oferite de alte aplicaţii. grafice. Alte exemple se pot referi la tabele. tabele (realizate cu ajutorul procesorului de tabele Lotus sau Excel). imagini. Rezultă că OLE reprezintă un set extensibil de protocoale de comunicaţie între aplicaţii. Un exemplu edificator este un document realizat cu un procesor de texte (de exemplu Word). OLE este un acronim folosit pentru a desemna un „obiect legat şi inclus”. iar de acolo datele se pot transfera în zona desemnată de utilizator ca destinaţie (prin comenzile Edit – Paste sau Edit – PasteSpecial). acestea se pot depune în memoria tampon ( cu comenzile Edit – Cut sau Edit – Copy). Tehnologia OLE (Object Linking and/or Embedding) reprezintă conceptul de la care au plecat realizatorii produsului program în dorinţa utilizatorului de a obţine un document complex. Un document complex reprezintă un document special. 108 . După selectarea unui grup de date.

Informaţiile native sunt informaţiile necesare pentru a recrea un obiect. Fiecare aplicaţie server se înregistrează într-o bază de date. de obicei. dimensionată astfel încât obiectul corespunzător să fie vizibil (facilităţi OLE 1). numai aplicaţia server putând să interpreteze şi să manipuleze aceste informaţii. întreg fişierul legat este încărcat. în mod normal. iar porţiunea legată din fişier va fi selectată automat.7. Pentru un obiect legat. Aplicaţiile client sau destinaţie sunt acelea care primesc. Informaţiile din baza de date se referă la numele şi adresa aplicaţiei server. Utilizatorul care lucrează cu document complex nu are nevoie să-şi pună problema compatibilităţii între datele pe care le foloseşte. Când aplicaţia server este apelată într-o aplicaţie client. care conţine tipul de date diferite. Informaţiile de prezentare sunt cele de care are nevoie aplicaţia client. stochează şi prezintă obiectele realizate de aplicaţiile server într-un document complex.Aplicaţiile server sau sursă sunt acelea care creează. 109 . 2. pentru a manipula diferitele tipuri de date. poate genera actualizarea sa în obiectul legat. în momentul instalării în sistem. fereastra este. Un document care foloseşte obiecte legate şi / sau obiecte incluse şi care conţine mai multe tipuri de informaţii se numeşte document complex. Ori de câte ori utilizatorul decide să lucreze cu o parte a documentului complex. Pentru un obiect inclus. editează diferite tipuri de obiecte pentru aplicaţiile client. Tehnica Clipboard şi Ole O aplicaţie OLE implementează. clasele de obiecte pe care aplicaţia le poate crea. Un astfel de document complex foloseşte facilităţile unor aplicaţii OLE diferite. precum şi operaţiile pe care aplicaţia le poate efectua asupra obiectelor respective. aplicaţia responsabilă cu aceste tipuri de date va fi pornită automat (la un dublu click) . orice modificare care se face asupra elementelor lui în documentul server. Când utilizatorul a efectuat un dublu click pe un obiect legat. pentru a prezenta sau afişa un obiect. sau să găsească şi să demareze aplicaţia care a creat tipul respectiv de dată. următoarele comenzi ca parte a meniului EDIT şi INSERT. clientul apelează aplicaţia server ori de câte ori utilizatorul doreşte să modifice conţinutul obiectului inclus.

Această comandă este opţională Transferă un obiect din Clipboard într-un document sau inserează o legătură la un obiect. ♦ aplicaţiile fie ele client sau server se pot specializa (grafice. anularea legăturilor. Insert Object Paste Special Facilitatea OLE 1 permite comutarea automată la momentul apelării aplicaţiei originare a obiectului. 110 . scriere artistică. editare de ecuaţii). Avantajele abordării OLE sunt: ♦ utilizatorul apelează în cadrul documentului pe care-l elaborează la alte aplicaţii care permit să creeze şi să integreze şi alte tipuri de informaţii.Comenzile de transfer a informaţiilor sunt prezentate în tabelul următor: Comanda Copy Cut Paste PasteLink Link Descriere Copiază un obiect dintr-un document în Clipboard Înlătură un obiect dintr-un document şi îl plasează în Clipboard Copiază un obiect din Clipboard în document Inserează o legătură (link) între un document şi fişierul care conţine un obiect Face posibilă schimbarea opţiunilor de actualizare a legăturilor. ♦ actualizarea unui obiect legat (linked object) se poate face imediat. repararea legăturilor rupte şi activarea verbelor asociate cu obiectele legate Startează aplicaţia server aleasă de utilizator dintr-o casetă de dialog şi include într-un document obiectul produs de server. fără a fi lansat programul din care provine. Un obiect integrat cu facilitatea OLE 2 va putea fi prelucrat în cadrul documentului unde a fost introdus (meniurile documentului se personalizează în raport cu aplicaţia server demarată). desene. Această comandă este opţională. ♦ fişierele document devin compacte (folosind mecanismul de linking). actualizarea obiectelor legate. păstrându-se numai informaţiile de legătură şi de prezentare referitoare la un obiect. folosind formatul datelor ales de utilizator dintr-o casetă de dialog.

8.♦ obiectele incluse (embedding objects) pot fi transferate uşor altor utilizatori care pot edita obiectul. 8. 111 . 5. Crearea cuprinsului. legendei şi a tabelei de indecşi. 7. Care sunt funcţiile unui procesor de texte? Cum se creează un document Word? Ce reprezintă formatarea caracterelor şi a paragrafelor? Cum se realizează un antet şi un subsol de pagină? Prezentaţi şi caracterizaţi tabelele care pot fi realizate în Word. 4. Teste de autoevaluare 1. 3. Cum se realizează comunicarea între aplicaţiile Windows? Caracterizaţi tehnica OLE. 6. 2. fără a cunoaşte unde se află informaţia originală. 2.

într-o mare diversitate de structuri: bugete. facilităţi de generare de reprezentări grafice şi de gestiune simplificată de baze de date. având însă multiple avantaje faţă de acesta. care este produsul cu cea mai mare răspândire. 16 foi de calcul libere. fiind exploatat pe calculatoare de tip Apple II. considerat a fi cel mai bun pentru lucrul în grup şi de Lotus 1-2-3. al firmei Lotus. în care se pot introduce informaţii de tip numeric sau text. Fiecare foaie de calcul conţine o reţea de linii care împarte foaia în coloane şi linii. alături de funcţiile de procesare de tabele. balanţe de verificare. considerat a fi cel mai bine adaptat lucrărilor de birotică individuală. Primul procesor de tabele. se constată plasarea pe primul loc a produsului EXCEL al firmei Microsoft. în agenda de lucru care apare pe ecran în momentul lansării programului numite Book1.0 al firmei Borland. Un program de calcul electronic. astfel încât ele oferă actualmente. pe piaţă există mai multe procesoare de tabele dezvoltate de diverse firme de software. Analizând procesoarele de tabele pentru Windows. Performanţele acestei categorii de produse informatice au cunoscut o extindere continuă. bilanţ. O asemenea foaie seamănă foarte mult cu un tabel întocmit pe hârtie. analize. 112 .3. prezintă. a fost lansat în 1978. Această constatare a stat la baza conceperii procesoarelor de tabele. Un procesor de tabele reprezintă o aplicaţie informatică care permite lucrul cu foi de calcul divizate în linii şi coloane. aşa cum este Excel. urmat de Quattro Pro 5. facturi etc. de analiză şi de modelare. Datorită succesului de care s-au bucurat încă din momentul apariţiei. PROCESORUL DE TABELE EXCEL În practică se recurge frecvent la întocmirea de lucrări având o formă tabelară. VisiCalc.

6 cm. numere.1% din lungimea ei totală. date calendaristice) sau formule de calcul.B. iar cele 18 linii reprezintă 0. Cele 9 coloane reprezintă 4% din lăţimea totală a foii de calcul.AB. Coloanele au o lăţime de 2.. delimitate prin caracterul ":" (de exemplu. Celulele pot fi grupate în câmpuri (blocuri rectangulare de celule). Coloanele sunt identificate prin una sau două litere (A. numărul lor nefiind limitat decât de memoria disponibilă a calculatorului. O foaie de calcul este alcătuită din celule organizate în linii (16384) şi în coloane (256). Alături de foile de calcul. care începe de la celula C4 şi care se încheie cu celula H12).. foi pentru zone de dialog şi module Visual Basic. Structura foii de calcul Excel Foaia de calcul reprezintă documentul principal care se utilizează în EXCEL. Figura 3. . C4:H12 defineşte câmpul format din 54 de celule.15 cm. pentru a stoca şi manipula date. elemente prezentate grafic în figura 3.1.. Posibilul conţinut al unei celule al foii de calcul Excel 113 . . adică prin coordonatele coloanei şi liniei la care se găseşte (de exemplu.IV). A8). Un câmp (plajă de celule) este identificat prin coordonatele a două din colţurile opuse. O celulă poate conţine informaţii (text..3.AA. dintr-un clasor mai pot face parte: foi grafice.1. O celulă este identificată prin referinţa sa. Iar liniile o înălţime de 0. Pe un monitor de 15” se pot afişa simultan 9 coloane şi 18 linii din foaia de calcul. iar liniile prin numere (de la 1 la 16384).C. Ea face parte întotdeauna dintr-un clasor.1.

Control Panel. Butoanele de dimensionare sunt utilizate pentru redimensionarea ferestrei Excel. Executând un click pe căsuţa meniului de control. în acest caz Microsoft Excel. permiţând şi trecerea către o altă aplicaţie Windows în curs de execuţie sau executarea unui program utilitar ca. este compusă din următoarele elemente: Figura 3. Un click cu mouse-ul pe butonul Restore va determina ca fereastra programului Excel să ocupe o porţiune mai mică decât cea actuală.2. deoarece aici se afişează numele programului care rulează în fereastră. Butoanele care apar în bara de titlu reprezintă meniul de control şi butoanele de dimensionare. iar butonul Restore se transformă în butonul 114 .2. Fereastra procesorului de tabele Excel ♦ Linia (bara) de titlu se numeşte astfel. fereastra programului Excel se va reduce la o pictogramă situată pe suprafaţa de lucru (Desktop) a programului Windows. de exemplu. se obţine accesul la comenzile acestui meniu.Fereastra procesorului de tabele EXCEL prezentată în figura 3. Dacă se acţionează cu mouse-ul butonul Minimize.

Linia cu instrumente de aranjare în pagină. Sub linia de instrumente standard se află bara cu instrumente de aranjare în pagină. propria bară de titlu. propriile butoane de dimensionare şi afişează numărul foii de calcul ca nume temporar al agendei de lucru (Book1). Fereastra document Când se lansează programul sub bara de formule apare o nouă fereastră document care conţine o agendă de lucru liberă. în principal. Linia de formule: serveşte pentru introducerea datelor. există o căsuţă de dimensionare care modifică dimensiunile şi forma ferestrei document. aferentă foii de calcul curente (active). primul instrument deschide o nouă agendă de lucru. 3. iar al patrulea pentru a tipării agenda de lucru. al doilea instrument este pentru deschiderea unei agende de lucru deja existente.♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Maximeze (folosit pentru a readuce fereastra la dimensiunea maximă). numită astfel întrucât butoanele ei sunt folosite. Linia de meniuri ale aplicaţiei conţine meniurile derulante ale programului Excel. La intersecţia barei de derulare pe orizontală cu cea de derulare pe verticală. Linia de instrumente standard are ca scop efectuarea rapidă a unora dintre operaţiile curente prin activarea cu mouse-ul. La baza ferestrei document se află butoanele de derulare a etichetelor utilizate pentru activarea foilor de calcul ale agendei. care are propria căsuţă cu meniul de control. Linia de stare: furnizează permanent informaţii legate de modul de lucru curent. 115 . În partea dreaptă a ferestrei Document se află o bară de derulare pe verticală pentru trecerea la liniile noi din foaia de calcul curentă. pentru aranjarea în pagină a celulelor foii de calcul. Spre exemplu. în colţul din dreapta jos. al treilea pentru a salva agenda de lucru curentă. vizualizarea şi modificarea conţinutului celulelor. Linia derulantă a reprezentărilor foilor componente ale clasorului.2. Fereastra de document. Conţine butoane care îndeplinesc anumite funcţii în momentul în acre este acţionat mouse-ul.

Combinaţiile de taste pentru deplasarea indicatorului de celulă sunt prezentate în tabelul următor:
Tasta → sau Tab ← sau Shift + Tab ↑ ↓ Home Ctrl + Home Ctrl + End sau End, Home Page Up Page Down Ctrl + → sau End, → Ctrl + ← sau End, ← Ctrl + ↑ sau End, ↑ Ctrl + ↓ sau End, ↓ Locul indicatorului de celulă O celulă spre dreapta O celulă spre stânga O celulă în sus O celulă în jos În celula din coloana A a liniei curente În prima celulă A1 a foii de calcul În colţul din dreapta jos a zonei active a foii de calcul În celula situată în aceeaşi coloană, cu un ecran mai sus În celula situată în aceeaşi coloană, cu un ecran mai jos Spre dreapta, pe aceeaşi linie, în prima celulă ocupată, care este precedată ori urmată de o celulă liberă Spre stânga, pe aceeaşi linie, în prima celulă ocupată, care este precedată ori urmată de o celulă liberă În sus, pe aceeaşi coloană, în prima celulă ocupată, care este precedată ori urmată de o celulă liberă În jos. pe aceeaşi coloană, în prima celulă ocupată, care este precedată ori urmată de o celulă liberă

Activarea unei comenzi din linia de meniuri, prezentată în figura 3.3., se poate realiza astfel: - cu ajutorul mouse-ului; - de la tastatură, tasta ALT şi apoi litera subliniată din meniu.

116

Figura 3.3. Modul de activare al unei comenzi din linia de meniuri Excel

Fiecare opţiune care figurează în linia de meniuri deschide, în momentul selecţiei sale, o listă de comenzi disponibile (exemplu: View). Comenzile afişate în gri nu sunt disponibile în momentul respectiv (exemplu: Comments). Punctele de suspensie care apar după anumite comenzi indică faptul că execuţia acestora va fi precedată de apariţia unei casete de dialog, prin care se vor solicita precizări suplimentare (exemplu: Header and Footer...). Tasta sau combinaţia de taste care este afişată după anumite comenzi permit realizarea comenzilor direct de la tastatură, fără a mai fi necesară deschiderea barei de meniuri. Triunghiul care apare in partea dreaptă a unor comenzi (de exemplu, Toolbars) indică faptul că respectiva comandă conţine opţiuni suplimentare. Pentru a obţine într-o celulă rezultatul unui calcul, trebuie să se plaseze în aceasta formula corespunzătoare operaţiei. O formulă trebuie sa înceapă cu semnul „=" şi este formată din cel puţin un operator şi un argument. Formula nu trebuie să includă spaţii sau virgule şi nu trebuie să conţină propria sa adresă. Un argument reprezintă un număr, o adresă de celulă, un nume de câmp sau o funcţie.
117

Operatorii de calcul disponibili în foaia de calcul sunt, în ordinea priorităţii de evaluare, următorii: % (procent) ^ (ridicare la putere) + (adunare) - (scădere) * (înmulţire) / (împărţire) exemplu: 2% exemplu: 2^4 exemplu: 2 + 4 exemplu: 2 - 4 exemplu: 2 * 4 exemplu: 2 / 4 0,02 16 6 -2 8 0,5

3.3. Operaţii de bază cu foaia de calcul Excel
3.3.1. Selectarea datelor din foaia de calcul Înainte de a putea introduce date sau folosi majoritatea comenzilor în Microsoft Excel, trebuie selectate celulele/obiectele respective, figura 3.4., astfel:

Figura 3.4. Selectarea celulelor sau a obiectelor din foia de calcul

♦ selectarea unei celule se realizează prin clic pe celula respectivă; ♦ selectarea unei plaje de celule(adiacente) se realizează prin clic pe prima celulă şi apoi glisare (↓, →, ), până la ultima celulă din câmp; ♦ selectarea de celule/plajă de celule neadiacente se realizează prin selectarea primei plaje/celule, după metoda prezentată mai sus,
118

acţionarea tastei CTRL, înainte de eliberarea butonului stâng al mouse-ului şi menţinerea tastei CTRL apăsate până se selectează, rând pe rând, şi celelalte celule / plaje; ♦ selectarea unui întreg rând: clic pe numărul (1, 2 ...) rândului; ♦ selectarea mai multor rânduri/coloane: clic pe numărul primului rând, apăsarea tastei CTRL, înainte de a elibera cursorul de mouse, menţinerea ei în această poziţie în timp ce se clichează succesiv, pentru selectarea celorlalte rânduri/coloane; ♦ selectarea unei întregi coloane: clic pe litera (A, B, C...) corespunzătoare coloanei; ♦ selectarea întregii foi: clic pe butonul de selecţie globală (echivalent cu comanda Edit; Select All). Utilizatorul trebuie să cunoască faptul că selectarea tuturor celulelor din foaia de calcul se aplică frecvent la stabilirea formatului global, de exemplu, modificarea tipului de caracter pentru întreaga foaie de calcul. 3.3.2. Introducerea şi editarea datelor La introducerea unei informaţii într-o nouă foaie de calcul, se selectează celulele în care această informaţie trebuie să apară. În momentul în care se începe tastarea, caracterele tastate apar atât în celulele selectate, cât şi în bara de formule de deasupra. Când se activează în acest mod bara de formule, Excel afişează casetele Cancel (anulare), Enter (introducere) şi Function Wizard (marcat cu fx), urmate de caracterele introduse şi de punctul de inserare (bara verticală clipitoare) în dreapta. Pe măsură ce se introduc caractere, Excel le afişează atât în bara de formule, cât şi în celula activă a foii de calcul. După ce s-a tastat informaţia dorită, pentru ca aceasta să rămână definitivă, în celula activă se execută click pe caseta Enter din bara de formule, sau se apasă tasta Enter, taste direcţionale. Când se introduce o informaţie într-o celulă, Excel verifică dacă ceea ce a fost introdus reprezintă o formulă care trebuie calculată. Această verificare este făcută pentru a clasifica data introdusă într-unul din cele trei tipuri de date: text, valoare sau formulă Într-o foaie de calcul se pot introduce două tipuri de date:
119

linia de formule este activă. prin clic pe √. funcţii sau operatori care produc o nouă valoare. adrese de celule. afişând concomitent ceea ce se tastează în celulă.↑. În timpul introducerii datelor. →. obligatoriu trebuie să înceapă cu semnul =. ←. Figura 3. ♦ formulă. valoare numerică. din linia de formule sau prin acţionarea tastelor direcţionale ↓. În figura 3.♦ valoare constantă. 120 . Tastare în foaia de calcul a unor valori constante şi a formulelor Validarea datelor introduse se execută prin apăsarea tastei ENTER. reprezentată printr-o secvenţă de valori.5.5. se poate observa procedura prezentată anterior. inclusiv o dată calendaristică. reprezentată printr-un text. oră. Formulele. fracţie sau o notaţie ştiinţifică.

Procedura începe prin selectarea celulei..2. Pentru ca o celulă să poată afişa tot conţinutul. fie la continuarea automată a textului pe rândul următor. Atunci când celula din dreapta conţine date.1. Fişa index Alignment aferentă ferestrei Format Cells Pentru a introduce un număr ca text. textul este afişat trunchiat. în celulele libere aflate în partea dreaptă. dar în cadrul aceleiaşi celule. marcare prin click a casetei Wrap Text.. Tab-ul Alignment. el se va deplasa. Cells. figura 3.3. Figura 3. iar în cazul în care depăşeşte dimensiunea de afişare a celulei. se poate recurge. tastându-se apoi textul de maxim 255 caractere. 121 .3.. Introducerea textelor Programul Excel consideră ca fiind text orice dată care nu are forma unei formule sau a unei valori. Majoritatea datelor de tip text (etichetelor) constau dintr-o combinaţie de litere şi semne de punctuaţie sau de litere şi numere.6. fie la redimensionarea coloanei în care se află celula respectivă. Acesta este aliniat implicit la stânga.. În acest caz se parcurge traseul Format. utilizate în foaia de calcul ca titluri şi denumiri. el trebuie precedat de un apostrof (de exemplu ‘34578). virtual.6. procedură care va produce continuarea automată a textului pe rândul următor).

Excel recunoaşte următoarele date pentru formatele calendaristice: July 4. programul nu va putea calcula diferenţa dintre ele cu formula. July 04.3. reprezentând numărul de zile care s-au scurs de la o dată de referinţă. în caz contrar (tastare 1/3). oră. 122 . Exemplu: 1. Numerele pot include caracterele numerice de la 0 la 9 şi caractere speciale (+ .2. Jul-04. orele sunt memorate sub formă de fracţii zecimale.2.3. 20:39:30.1E+3 . Excel recunoaşte următoarele formate pentru ore: 8:38 PM. minut. 8:38:43 PM. fracţia va fi interpretată ca dată calendaristică. Introducerea numerelor O valoare numerică se introduce selectând celula dorită şi tastând respectivul şir numeric. reprezentând fracţiunea care sa scurs dintr-un interval de 24 de ore. 3. Introducerea datelor calendaristice. 2. July 04.25%. Procedura corespunzătoare introducerii şirurilor de caractere numerice este următoarea: ♦ se selectează celula. Procedura efectivă de introducere a datelor calendaristice este următoarea: ♦ se selectează celula.2. 2004. în celulă apărând următorul şir 3-Jan. 3 3/5 Trebuie reţinut faptul că atunci când se introduc fracţii subunitare se va tasta ca parte întreagă cifra 0 (0 1/3). Datele calendaristice sunt memorate sub formă de numere. 2004. dar nu se vor putea utiliza în calcule efectuate folosind formule.3. secundă Datele calendaristice se pot introduce sub formă de text. 2004-07-04. Programul Excel determină dacă data sau ora introdusă reprezintă o valoare sau text. 20:39./ ( ) . se poate utiliza o formulă care să scadă data mai veche din cea mai recentă şi să furnizeze numărul de zile rezultat. ♦ se tastează numărul. 7/4/2004 sau Sunday. Pentru a introduce o valoare negativă. în funcţie de formatul de introducere. Dacă cele două date sunt sub formă de text. De exemplu: dacă se introduc două date ca valori. numărul va începe cu semnul -. % E $ spaţiu).3.

3. respectiv hh:mm:ss.2. Alte formule simple conţin valori sau adrese de celule care conţin valori separate de unul sau mai mulţi dintre următorii operatori matematici: + pentru operaţia de adunare. Introducerea formulei de calcul pentru un produs între două celule De exemplu.4. care să înmulţească valoarea introdusă în celula A10 cu valoarea introdusă în celula B10 se introduce în C10 = A10 * B10. Introducerea formulelor Formula începe cu semnul = pentru a avertiza programul că urmează o formulă şi nu un text sau o valoare. SUM (însumare. formatul ll/ zz / aa.♦ se tastează data/ora.7 se poate observa exemplul enunţat anterior. ele trebuie separate printr-un spaţiu. ca. de regulă. Cele mai simple formule sunt cele în care semnul egal este urmat de o funcţie încorporată. * pentru operaţia de înmulţire. Figura 3. În figura 3. pentru a crea o formulă în celula C10. de exemplu. adunare) sau AVERAGE (medie). Dacă se doreşte introducerea datei şi a orei în aceeaşi celulă. 3. ^ pentru operaţia de ridicare la putere. 123 . utilizând. pentru operaţia de scădere.7. / pentru operaţia de împărţire.

Rezultatul aplicării procedurii anterioare este afişat pe monitor. Figura 3. texte.Pentru a introduce formula în celula C10.8. date calendaristice. Se selectează celula C10. se parcurg următoarele etape: 1. absolute. în funcţie de valorile existente în celulele A10 şi B10. programul Excel afişează rezultatul calculului.textul introdus este cuprins între apostrofuri (exemplu prezentat în figura 3. ♦ se scrie formula de calcul. în celula B6 se introduce formula = “Unitate de 124 . referinţe de celule/plaje de celule (relative. Introducerea diferitelor tipuri de date într-o formulă se face respectând următoarele convenţii: . ♦ se tastează semnul = . ♦ linia de formule devine activă. Formula tastată poate conţine constante. funcţii. nominale). Rezultatul aplicării procedurii de realizare a produsului După ce formula a fost introdusă în celula C10 a foii de calcul. Procedura generală de introducere a unei formule este următoarea: ♦ se selectează celula.9. fiind prezentat în figura 3. mixte. operatori. 2 Se tastează formula = A10 * B10.8.

introducerea unui număr într-o formulă se produce prin tastarea respectivului şir numeric. includerea datei calendaristice / orei impune scrierea acestora între ghilimele (în celula A5 formula introdusă este =”Editat astăzi”&”august-22-2004”).000. Pentru rezolvarea unei astfel de formule. Exemplificare privind introducerea tipurilor de date într-o formulă Erorile care sunt semnalate la tastarea sau execuţia unei formule sunt menţionate în tabelul următor. Eroare # DIV/01 Cauza apariţiei erorii Formula încearcă să împartă o valoare la o celulă care conţine 125 . după care se calculează diferenţa. datele calendaristice sunt convertite în numere. Figura 3. Rezultatul va consta în afişarea în celulă a numărului 800.mii lei (& realizează concatenarea şirurilor de caractere).- - măsură”&”mii”&”lei”. Formatul în acest exemplu este ll/zz/aa. În celula B7 se introduce formula = SUM(G8:G16)+611. Rezultatul va consta în afişarea în celulă a textului Unitate de măsură .9.611 deoarece suma valorilor din celulele G8-G16 este de 800.

Referinţele incluse sunt relative.2. Formula face referiri la un nume de domeniu care nu există în foaia de calcul. Indicatorul AutoFill. 126 sau se urmează .. se selectează celula / plaja respectivă. numit şi cursor de umplere este de forma unei cruci negre  şi apare numai atunci când se poziţionează indicatorul mouse-ului pe colţul din dreapta jos al celulei curente sau al ultimei celule dintr-un bloc de celule selectate. 3. Acest cos apare când se introduce un nume de domeniu greşit sau când lipsesc ghilimelele la un text utilizat în formulă. pentru a separa adresele de celule utilizate ca argumente pentru funcţii.5. Utilizarea facilităţii AutoFill Această facilitate este folosită în momentul în care în foaia de calcul trebuie introduse secvenţe de date calendaristice sau nume.3. se tastează numele dorit sau se selectează acesta din lista referinţelor nominale. Apare când programul are probleme cu un număr dintr-o formulă. se va acţiona tasta F4. se utilizează asistentul de funcţii procedura Insert. în timp ce linia de formule este activă. Acelaşi efect îl are şi indicatorul de celulă în formă de cruce albă care este tras peste o selecţie de celule. Function.. Pentru a include referinţe la celule / plaje de celule. Dacă se doreşte utilizarea referinţelor nominale. Apare la introducerea unui caracter spaţiu acolo unde ar trebui să existe o virgulă. Apare la utilizarea unui tip incorect de argument într-o funcţie. un tip incorect de operator sau când se încearcă efectuarea unei operaţii matematice cu celule care conţin date de tip text. Pentru a transforma o referinţă relativă în absolută.Eroare #NAME? #NULL! #NUM! #REF! #VALUE! Cauza apariţiei erorii valoarea zero sau conţine spaţii. Apare atunci când programul întâlneşte o adresă a unei celule invalide. drept pentru care el este considerat ca adresă a unui nume de domeniu. Pentru a include funcţii. cum ar fi un argument de alt tip decât cel cerut de funcţie.

dar nu se pot extinde seriile în două direcţii simultan. De exemplu.10 pe rândul 10 se prezintă un exemplu de umplere automată a unei linii cu lunile anului 2004. ea va fi afişată în locul rezultatului.. Figura 3. Modificarea conţinutului unei celule Conţinutul unei celule se poate modifica prin două moduri: editarea în linia de formule sau editarea direct în celulă. programul creează o serie (dacă cunoaşte valoarea iniţială a începutului de serie) în toate celulele selectate sau umple tot domeniul cu această valoare iniţială.. după extinderea domeniului cu AutoFill. Editarea direct în celulă este permisă numai dacă este selectată caseta Edit Directly in Cell în meniul comenzii Tools. sau se poate extinde deasupra sau dedesubtul domeniului de celule care conţine valorile iniţiale.3.Când se creează o serie cu indicatorul de umplere. C. se acţionează dublu clic în celula respectivă. Indiferent de modul de editare.3. se poate extinde seria spre stânga sau dreapta domeniului de celule care conţine valori iniţiale.. D cu anii. permiţând astfel modificarea. iar pe rândul 11 cu umplerea automată a celulelor din coloanele B. dacă aceasta conţine o formulă. Options. conţinutul celulei se modifică prin tehnicile de editare texte cunoscute. În figura 3. aceasta nu se poate deplasa simultan în ambele direcţii. Pentru a edita datele direct în celule. Când butonul mouse-ului este eliberat. 127 . Exemplu de completare automată cu lunile anului 2004 3.10.

. astfel încât orice modificare din celulele sursă să fie preluată automat în celulele de destinaţie corespunzătoare. Copy (sau se execută „clic” pe butonul corespunzător din bara de instrumente Standard). formula pe care o conţine. prin intermediul liniei de meniuri şi a comenzilor specifice acesteia sau prin executarea unor anumite proceduri bazate pe utilizarea mouse-ului. Comanda Paste Special din meniul Edit permite aducerea selectivă a acestor elemente. • Se alege comanda Edit. zona copiată fiind marcată cu un chenar mobil. Copierea selectivă reprezintă memorarea conţinutului fiecărei celule. respectiv. prin precizări făcute de utilizator. În figura 3.. • Se alege comanda Edit.Copierea conţinutului unei celule sau a unei plaje de celule Această operaţiune se poate realiza în două moduri. valoarea acesteia. • Se poziţionează cursorul în prima celulă a zonei destinaţie. formatul de afişare şi comentariile aferente. Opţiunea Paste Link solicită legarea celulelor destinaţie de celule sursă.11 este prezentată fereastra de dialog Paste Special. prin intermediul ferestrei de dialog Paste Special. Procedura de copiere a conţinutului unei celule cu ajutorul comenzilor presupune: • Selectarea celulei / celulelor de copiat (adiacente).. Paste Special. ultima prezentând facilităţi pentru a realiza o transpunere selectivă a datelor copiate anterior. Paste sau Edit. 128 .

♦ se eliberează butonul de mouse.12. fiind copiată în zona alăturată acesteia.Figura 3. ♦ se eliberează butonul şi apoi tasta CTRL. ♦ se acţionează butonul stâng al mouse-ului şi se glisează în noua poziţie. 2) Se selectează celula / plaja de copiat: ♦ se poziţionează cursorul de mouse pe zona selectată. respectiv E21-F25. Procedura de copiere a conţinutului unei celule Plaja de celule de copiat este C21-D25. 129 . ţinând apăsat butonul stâng al mouseului.12. Figura 3. Fereastra de dialog Paste Special Copierea conţinutului unei celule sau a unei plaje de celule prin utilizarea mouse-ului se realizează în două moduri: 1) Se selectează celula / plaja respectivă: ♦ se poziţionează cursorul de mouse în punctul de copiere şi se glisează de-a lungul liniilor/coloanelor în care dorim să copiem conţinutul plajei selectate.11. se va respecta următoarea procedură: ♦ se selectează celula / plaja de celule de deplasat. fie cu ajutorul mouse-ului. ♦ se acţionează tasta CTRL şi se menţine în această poziţie. Această procedură este prezentată în figura 3. În cazul în care utilizatorul apelează la ajutorul comenzilor din linia de meniuri. fie cu ajutorul comenzilor din linia de meniuri. Deplasarea sau mutarea conţinutului unei celule se realizează. ♦ se alege comanda Edit / Cut ( sau se acţionează butonul din linia de instrumente standard). Se poate uşor observa delimitarea celor două zone (sursă şi destinaţie) prin colorarea diferită a fiecăreia.

sau a unui grup de celule Se introduce în celulă un şir de caractere. ♦ se alege comanda Edit / Paste sau se acţionează butonul corespunzător din linia bara de instrumente standard. sau o formulă. mouse-ul dar şi combinaţii de taste. numită Clipboard. ♦ se eliberează butonul. Autorii prezintă în tabelul următor modul de afişare al prompterului corelat cu descrierea acţiunii desfăşurate. acesta este plasat într-o zonă de memorie. Se va acţiona asupra butonului de mouse pentru a se demara activitatea de introducere Se poate activa linia de meniuri. deplasa fereastra sau se modifică dimensiunile ferestrei 130 . Deoarece utilizatorul poate folosii atât tastatura. ♦ se apasă butonul din stânga al mouse-ului şi se glisează pe noua poziţie. Deplasarea conţinutului unei celule pe o altă locaţie prin utilizarea mouse-ului se realizează prin parcurgerea următoarelor etape: ♦ se selectează zona de mutat. considerăm utilă următoarea Pe măsură ce sunt executate diferite operaţii. Acţiune Prompter de selecţie Prompter de introducere Prompter normal Mod de afişare Descriere operaţie Se solicită selecţia unei celule. poziţionarea corectă fiind marcată de schimbarea formei cursorului de mouse în săgeată.♦ se poziţionează cursorul în prima celulă a zonei destinaţie. prompterul de mouse îşi modifică stilul de afişare. ♦ se poziţionează cursorul de mouse pe marginea selecţiei. Atunci când se copiază (Copy) sau se decupează (Cut) conţinutul unei celule / plaje de celule. de unde este preluat ca urmare a comenzii Paste şi introdus în noua poziţie.

fişa index Custom Lists acţionată din linia de meniuri a ferestrei.↓). se utilizează opţiunile meniului contextual. 3. În figura 3. Lucrul cu serii de date sub procesorul de tabele Excel 3.1. afişat prin acţionarea butonului drept al mouse-ului poziţionat în prealabil în punctul de copiere (devenit astfel „punct de umplere”). şi permite generarea automată de serii numerice cu un anumit pas şi între anumite limite. cum ar fi lunile anului.Prompter de completare Se foloseşte prin alunecare pentru completarea automată a valorilor din celulă prin funcţia AutoFill 3. Crearea unei serii de date Procesorul de tabele Excel pune la dispoziţia utilizatorului mai multe serii de date. la rândul lui. Plaja astfel marcată este completată cu datele incrementate. Crearea unei serii crescătoare sau descrescătoare se realizează astfel: ♦ se selectează celula / plaja pe care dorim să o incrementăm. Pentru lucrul cu seriile de date.13 este prezentată fişa index Custom List. ♦ se poziţionează cursorul de mouse în punctul de umplere (+).4. aferentă ferestrei Options. Crearea. ♦ se acţionează butonul drept şi cu el apăsat se glisează în direcţia dorită (↑.2. predefinite. Utilizatorul. 131 . zilele săptămânii etc. poate să definească noi serii de date. modificarea şi ştergerea unei serii de date particularizate Crearea unei serii de date particularizate se poate realiza în două moduri: Modul 1: ♦ prin succesiunea de comenzi Tools / Options.4.4.

tab-ul Custom Lists. iar în caseta Import List from Cells apar referinţele plajei selectate. Sunday. Modificarea unei liste particularizate se realizează prin următoarea procedură: ♦ din linia de meniuri se realizează succesiunea Tools. aferentă acesteia ♦ în caseta List Entries se tastează elementele listei (de exemplu. Fereastra Options şi fişa index Custom Lists. Modul 2: ♦ se introduc respectivele datele în foaia de calcul Excel. fiecare element al listei poate avea maxim 80 de caractere şi că lista trebuie să înceapă cu un caracter alfabetic. şi nu numeric.000 de caractere. ♦ se selectează elementul dorit a fi modificat şi se tastează modificările.). Tuesday.13. ♦ urmează succesiunea Tools.. ♦ se selectează plaja care le conţine. fişa index Custom Lists. Monday.Figura 3.. 132 . ceea ce va face ca lista din foaia de calcul să fie inclusă în caseta Custom Lists.. ♦ se acţionează butonul IMPORT. ♦ se acţionează butonul Add şi apoi OK. ♦ se acţionează butonul OK. Utilizatorul la momentul în care doreşte crearea unei liste particularizate trebuie să ţină seama că fiecare listă poate conţine maxim 2. putând fi utilizată de câte ori se doreşte. Options. Options.

14. În cazul selectării ultimei opţiuni Series. 133 . Pentru a introduce o serie de valori într-o plajă de celule.. ♦ se acţionează butonul Delete. ♦ când se eliberează butonul mouse-ului. prezentate în figura 3. selectarea acesteia determină apariţia unei casete de dialog. ♦ se poziţionează cursorul de mouse în punctul de umplere (+). utilizatorul va parcurge următorii paşi: ♦ se selectează lista în caseta Custom Lists. apare meniul contextual pentru umplere care conţine următoarele opţiuni: 1) Copy Cells 2) Fill Series 3) Fill Formats 4) Fill Values 5) Fill Days 6) Fill Week Days 7) Fill Months 8) Fill Years 9) Linear Trend 10) Growth Trend 11) Series . se parcurg următoarele etape: ♦ se tastează primul element al seriei într-o celulă.♦ se selectează elementul dorit şi se acţionează tasta Backspace. ♦ se apasă butonul drept şi se glisează în direcţia în care dorim să se execute umplerea.. Pentru a şterge o listă.

. operatori (aritmetici. valoarea rezultată. La selectarea unei celule care conţine o formulă.4.. în mod normal. La validarea formulei. 3. Opţiunile Linear Trend şi Growth Trend permit crearea de previziuni şi tendinţe simple. fişa index View. referinţe de celule (absolute. Pentru a edita formula într-o celulă. iar funcţiile @ sunt convertite în funcţii Excel echivalente.3.. de comparare.Figura 3. Excel convertite (+) / (-) în (=). funcţii. aceasta este întotdeauna afişată în linia de formule (celula selectată afişează rezultatul). Se poate introduce o formulă tastând (+) sau (-) sau @. iar în caseta Window Options se selectează Formulas după cum se poate observa în figura 3. de concatenare texte). O celulă care conţine o formulă afişează. 1 134 . se execută dublu clic în celula respectivă. Modul de introducere/modificare a formulelor a fost prezentat anterior. Dacă se doreşte afişarea formulelor din foaia curentă. paranteze necesare stabilirii ordinii de executare a calculelor. O formulă începe întotdeauna cu semnul =1) şi poate conţine constante (literale sau numerice. relative. Options. pe foaia de calcul.14. Caseta de dialog Series Prin intermediul acesteia.15. date calendaristice). se urmează traseul Tools. utilizatorul specifică anumiţi parametrii aferenţi seriei de valori cu care doreşte să umple plaja selectată în prealabil. nominale). Realizarea unor calcule pe bază de formule matematice Atunci când se doreşte introducerea de valori calculate într-o foaie de calcul se utilizează formulele.

15. se deplasează conţinutul celulei C8 în D8. este oportună prezentarea în tabelul următor a ordinii de evaluare a operatorilor. <.Figura 3. celula C8 135 . >. valorile sau adresele pe care le conţin rămân neschimbate (nu se modifică în noua poziţie). prin mutare au fost şterse celulele din vechea poziţie. <=. Fereastra Options şi fişa index View Datorită mulţimii de operatori ce pot fi utilizaţi în formule. De exemplu. În acest caz. >=. dar sunt afectate formulele care conţin adresele din zona în care s-a făcut mutarea şi aceasta deoarece. practic. Operator % ^ * şi / + şi & =. <> Descrierea operaţiei Negare (exemplu 7* -10) Procent Exponent Înmulţire şi împărţire Adunare şi scădere Concatenare texte Comparare Atunci când trebuie deplasată o celulă / plajă de celule. conţinutul celulei C8: = Sum (C3:C7) iar D8: 300.

Această fereastră este prezentată în figura 3. . Dacă celula D9 conţine formula = SUM(D2:D8) prin copiere pe orizontală ea va deveni E9: = SUM(E2:E8). în F9: = SUM(F2. . ♦ se urmează traseul Edit/Copy. de dinainte de mutare.F8) . Înlocuirea unei formule matematice cu valoarea ei calculată Pentru realizarea operaţiunii de înlocuire a unei formule cu valoarea calculată.. 3. aceasta va fi afectată. D11. 136 ..4. D11: = SUM(D4:D10) . în locul introducerii succesiunii de operanzi şi operatori. astfel E9. afişând valoarea de eroare # REF!. Dacă în foaia de calcul există o formulă care utilizează conţinutul celulei D8. Dacă D9 conţine = SUM($D$2 : $D$8). pentru a se executa suma (D9 : = D2 + D3 + D4 + D5 + D6 + D7 + D8) a fost utilizată funcţia SUM şi astfel formula a fost mult simplificată. 3. iar prin copiere pe verticală va fi D10: = SUM(D3:D9).rămâne vidă. această ajustare nu mai are loc.D10...4. dar conţinutul anterior al celulei D8 (numărul 300) a fost şters. = = SUM ($D$2 : $D$8).. .. F9. sunt parcurşi următori paşi: ♦ se poziţionează cursorul în celula cu formula respectivă. Formulele pot fi mult simplificate prin utilizarea funcţiilor. Excel ajustează automat adresele relative şi părţile relative ale adreselor mixte din zona în care se inserează celulele copiate. indiferent de direcţia de copiere. iar celula D8: = Sum (C3:C7).4. În exemplul anterior. Edit/Paste Special. Rezultă că formula a rămas neschimbată.5.. Prin utilizarea adreselor absolute... formula rămâne neschimbată...16. Efectele operaţiunii de copiere asupra adreselor relative şi absolute ale celulelor foii de calcul Atunci când se copiază formulele. acţionându-se butonul opţiune Values..

direct sau indirect. aceasta este numită adresă circulară. putând ocupa o plajă de celule.5. Introducerea unei formule matriciale Pentru introducerea unei formule matriciale. Utilizarea formulelor matriciale în foaia de calcul Excel Aceste formule pot produce mai mult de un rezultat. formula fiind înlocuită cu valoarea calculată. acţionând simultan tastele Ctrl + Shift + Enter. adresa propriei celule. utilizând tehnicile prezentate la introducerea de date. 3.1. ♦ se validează formula. Atunci când o formulă conţine.Figura 3.5.16. utilizatorul trebuie să aibă în vedere parcurgerea următoarelor etape: ♦ se selectează celula sau plaja de celule unde urmează să fie depuse rezultatele. 137 . O formulă matrice se poate recunoaşte după acoladele care o includ şi pe care Excel le introduce automat. Înlocuirea unei formule cu valoarea corespunzătoare calculată ♦ se acţionează tasta Enter. ♦ se introduce formula. 3.

3. Pentru a introduce în formula matricială o constantă matricială.Trebuie să remarcăm faptul că nu pot fi şterse sau modificate celule individuale din zona matricială. care permit efectuarea calculelor matematice.75. care afişează informaţii despre celule şi câmpuri. se utilizează punct şi virgulă (.2. deoarece toate celulele rezultate partajează o singură formulă. 2. utilizând serii de valorii. sau ( ). determină valoarea de adevăr sau fals. se utilizează virgula. ♦ pentru a separa valorile din linii diferite.5 Valorile dintr-o constantă matrice trebuie să fie constante. 3. Exemplu: {= A2 : A5 * { 4 . funcţii logice (LOGICAL). 5. 3. Utilizarea constantelor matriciale O matrice de valori se numeşte constantă matricială. 4. deoarece acestea pot simplifica foaia de calcul.25. 2. dar şi datorită faptului ca există numeroase funcţii Excel care lucrează cu matrici. funcţii statistice (STATISTICAL).6. Ele nu pot conţine caracterele $. funcţii de informare (INFORMATION). funcţii matematice şi trigonometrice (MATH & TRIG). care permit efectuarea unor calcule statistice. 138 .5. grupate pe următoarele tipuri: 1. 6. Am considerat oportună prezentarea formulelor matriciale. corespunzător unei condiţii iniţiale. reducând numărul de formule.25 . 3. corespunzător unor criterii predefinite. 3. care.). nu formule matematice. 3. care permit localizarea punctuală a conţinutului unei celule dorite. 3. %. care efectuează. 2. ♦ pentru a separa valorile din coloane diferite. funcţii bază de date (DATABASE). calcule asupra unor informaţii dintr-o bază de date. se procedează astfel: ♦ se tastează valorile în formulă şi se închid între acolade. funcţii de căutare şi consultare (LOOKUP & REFERENCE).75 .5}} În formula matricială de mai sus constanta este reprezentată de un vector de 4 elemente : 4. Funcţii predefinite ale procesorului de tabele Excel Excel dispune un număr de 232 de funcţii predefinite.

dacă se doreşte adunarea pe coloană a valorilor existente în foaia de calcul în celulele D137 până la D140. se poate observa modalitatea prin care se obţine exprimarea valorică în lei a cifrei de afaceri nete a unei societăţi comerciale. Funcţii matematice şi trigonometrice Acest tip de funcţii permite efectuarea de calcule de la cele mai simple la cele mai complexe. având următoarea sintaxă: SUM (number1. ♦ = SUM (listă) realizează suma a două sau mai multe valori. Figura 3. rezultatul adunării trebuie să fie plasat în celula D136. funcţii calendar sau dată calendaristică (DATE & TIME). De exemplu. 9. ♦ = Product (listă) multiplică valorile conţinute într-o listă. De exemplu.17.number2. Prezentarea realizării operaţiunii de însumare Aceeaşi acţiune.18. care lucrează cu numere ce reprezintă date calendaristice sau intervale de timp. 3... funcţii financiare (FINANCIAL). prin analiza figurii 3. ca şi tastarea funcţiei de însumare. 8.). Auto-însumarea operează pe linie sau pe coloană până la momentul în care întâlneşte primul semn de discontinuitate. se realizează prin acţionarea butonului AutoSumm Σ.1.17..6.7. 139 . pentru a rezolva aplicaţii care necesită instrumente matematice şi trigonometrice uzuale. funcţii text sau şir de caractere (TEXT) oferă informaţii referitoare la textul existent în celule şi permit operaţii cu etichete. utilizate pentru calcule economico-financiare. Rezolvarea aferentă coloanei C este prezentată în figura 3.

Exemplu practic de aplicare a funcţiei SumProduct ♦ = SumIf (câmp de evaluat. iar apoi adună rezultatele obţinute. câmp de regrupat) are ca rezultat gruparea datelor pe un câmp ♦ = SummProduct (listă) multiplică valorile situate în celulele corespondente. Dacă se doreşte calculul produsului doar pentru celulele B3–B6 şi C3–C6 rezultatul operaţiei este evidenţiat în figura 3. Figura 3.tip.19.19.Figura 3.18. Exemplu de multiplicare a valorilor conţinute într-o listă ♦ = SubTotal ( referinţă . Se doreşte 140 . aferente unor serii de câmpuri. criteriu. conform unui criteriu de selecţie dat. câmp de însumat) adună conţinutul celulelor.

Rezolvarea problemei poate fi observată în figura 3. În figura 3.20.21. Numărul arab trebuie să fie de tip întreg. 141 .000 lei. Figura 3.20.000. Exemplu practic de aplicare a funcţiei SumIf ♦ =Roman (număr. Formatul care are valori de la 0 la 4 reprezintă gradul de concizie al numărului roman general.evidenţierea acelor materiale a căror valoare depăşeşte suma de 1. format) converteşte numerele din format arab sub formă de text (format cifric roman). se poate studia rezolvarea problemelor de conversie din format arab în roman.

6.2. se doreşte a se afişa în celula C20 cea mai mare valoare a cheltuielilor grupate în două zone (C12-C14 şi C16-C17). adrese sau nume de câmpuri.22.21. De exemplu. Rezolvarea acestei probleme poate fi studiată în figura 3. formule numerice.Figura 3. valoare compusă din numere. 142 . Funcţii statistice Dintre aceste funcţii prezentăm: ♦ = Max (listă) returnează cea mai mare valoare din listă. Exemplu practic de aplicare a funcţiei Roman 3.

Exemplu practic de aplicare a funcţiei Max ♦ = Min (listă) returnează valoarea minimă din listă. Exemplu practic de aplicare a funcţiei Min 143 .Figura 3. se doreşte afişarea celei mai mici valori cantitative în celula C21. Pe baza exemplului anterior. Rezolvarea este prezentată în figura 3.22. Figura 3.23.23.

se rezolvă solicitarea de calcul a mediei cantităţilor pe total produse în celula C22.24. este 23. Exemplu de calcul al unei valori medii ♦ = Count (listă) contorizează celulele ocupate dintr-o listă de câmpuri specificată. Se propune contorizarea celulelor ocupate în zona C10-D22. 144 .♦ = Average (listă) calculează valoarea medie din listă. Figura 3.24. deoarece din totalul de 26 celule sunt ocupate cu valori numerice 23.25. Spre exemplificare. Rezultatul prezentat în figura 3. în figura 3.

Exemplu de contorizare a celulelor ocupate ♦ = CountBlank (listă) contorizează celulele libere de valori numerice. şiruri de caractere dintr-o listă de câmpuri specificată.6. Se propune contorizarea celulelor libere în zona C10-D22. Funcţii de informare Aceste funcţii permit afişarea unor informaţii referitoare la celule şi câmpuri din foaia de calcul. Funcţia returnează True (valoare logică de adevăr). în caz contrar. ♦ = IsBlank (X) determină dacă X sau amplasamentul definit prin X este sau nu o celulă vidă. Rezultatul este prezentat în figura 3. Figura 3. se prezintă un exemplu practic de aplicare al acestei funcţii cu aplicare asupra celulei D20 rezultatul fiind True.25. În figura 3. având valoarea 3. dacă amplasamentul este o celulă vidă şi False (valoare logică de fals).3.Figura 3. deoarece din totalul de 26 celule sunt neocupate cu valori numerice 3.27. Exemplu de numărare a celulelor libere sau neocupate 3.26.26. 145 .

True sau False.Figura 3. ♦ = IsText (X) verifică dacă X conţine un şir de caractere. 146 . Exemplificarea aplicării acestei funcţii se poate studia în figura 3. după caz. Exemplu privitor la aplicarea funcţiei IsBlank ♦ = IsNumber (X) verifică dacă X conţine o valoare numerică.28. returnând. în caz contrar. returnează valoarea False.27. funcţia returnează valoarea True. Dacă X conţine un număr.

Figura 3. Argumentele X şi Y se pot înlocui cu alte structuri condiţionale IF. adrese de celule sau câmpuri care conţin valori. generând adevărat sau fals. furnizează acţiuni sau rezultate complexe. dacă aceasta este falsă. Argumentele X şi Y pot fi valori. nume de câmpuri.28 Exemplu vizând aplicarea funcţiei IsText 3. Dacă cifra de afaceri aferentă anului trecut este mai mică faţă de cea curentă. Exemplu referitor la utilizarea funcţiei If 147 .4. corespunzător unor condiţii care pot fi înlănţuite cu operatorii logici AND. dacă condiţia este adevărată. poate fi studiat un exemplu privitor la această funcţie referitor la analiza evoluţiei cifrei de afaceri din exerciţiul curent faţă de cel precedent. mesajul care va fi afişat în celula C21 este „Atenţie !! A scăzut cifra de afaceri” iar în caz contrar se va afişa „Felicitări!!”. În figura 3. ♦ =If (condiţie. Y) are ca efect testarea argumentului condiţiei şi ca rezultat al evaluării logice generează X. în funcţie de acestea. X. şiruri de caractere plasate între ghilimele.29. Funcţii logice Acestea determină evaluarea unor expresii şi.29. OR sau NOT. Figura 3.6. sau Y.

. conform unor criterii predefinite. ♦ = Not (evaluare logică) inversează valoarea argumentului.. Se exemplifică în figura 3. Figura 3. după caz. returnând. evaluare logică 2. Exemplu complex privitor la utilizarea principalelor funcţii logice 3.) returnează valoarea logică True.. aceeaşi listă de argumente.30. True sau False. dacă orice argument este adevărat şi valoarea logică False. în mod invariabil.) returnează valoarea logică True. calcule asupra unor informaţii dintr-o bază de date creată anterior. .♦ = And (evaluare logică 1... descrise anterior. dacă toate argumentele sunt adevărate şi valoarea logică False. şi anume: 148 .. dacă toate argumentele sunt false. ♦ = Or (evaluare logică 1.6. Funcţii bază de date Funcţiile bază de date efectuează... Acest tip de funcţii au.5.30. evaluare logică 2. dacă unul sau mai multe argumente sunt false. funcţiile logice..

♦ rubrica are semnificaţia de atribut sau proprietate asupra căruia operează funcţia tip bază de date.31. 149 . câmp de criterii) returnează suma valorilor unei rubrici aferentă unei baze de date. care răspunde unui criteriu de selecţie. ♦ = DCount (baza de date. care este format din unul sau mai multe câmpuri. conform unor criterii specificate. în care se precizează restricţiile. rubrică. ♦ = DAverage (baza de date. ♦ = Dmin (baza de date. câmp de criterii) numără celulele ocupate într-o tabelă bază de date. rubrică / nr. rubrică / nr. se poate studia un exemplu complex referitor la utilizarea funcţiilor bază de date. rubrică. rubrică. În figura 3. rubrică. rubrică / nr. potrivit criteriului de selecţie specificat. sub forma unui câmp de date de unde informaţia va fi consultată sau extrasă. corespunzător unui criteriu de selecţie. rubrică / nr. Rubrica poate fi identificată prin numele său sau prin numărul de ordine al acesteia în cadrul bazei de date. ♦ câmp de criterii. rubrică / nr. regrupate în criteriile de selecţie la care trebuie să răspundă respectiva interogare. corespunzător unui criteriu de selecţie. câmp de criterii) returnează cea mai mare valoare dintr-o rubrică a bazei de date. câmp de criterii) returnează cea mai mică valoare dintr-o rubrică. câmp de criterii) calculează media valorilor dintr-o rubrică a unei tabele.♦ baza de date care este reprezentată de tabelul Excel. ♦ = Dmax (baza de date. rubrică. ♦ = Dsum (baza de date.

♦ =Row (referinţă celulară sau câmp) returnează numărul liniei care corespunde referinţei celulare sau numărul primei linii pentru câmpul specificat. acesta este un număr cuprins între 0 şi 29. coloană de recuperat) returnează conţinutul unei celule care face parte dintr-o coloană a unui tablou de consultare verticală. − coloana de recuperat reprezintă numărul de coloană (numerotarea începe cu 1). ţinând cont de valoarea cheii precizate anterior. iar în rubrica Sort by se indică numărul sau numele coloanei după care se face sortarea. În figura 3.Figura 3. − câmpul de consultare reprezintă zona pentru care are loc consultarea. numeric sau referinţă de celulă din lista de argumente care va fi selectată. câmp de consultare. 150 . Indexul numeric indică valoarea de tip text. în care sunt aplicate funcţiile de consultare prezentate anterior.31. ♦ =Column (referinţă celulară sau câmp) returnează numărul coloanei care corespunde referinţei celulare sau numărul primei coloane pentru câmpul specificat. dintr-o listă de valori. se poate studia o aplicaţie economică complexă. tabelul de consultare va fi obligatoriu sortat crescător după coloana care conţine valorile cheii de consultare (comanda Data Sort). listă de valori) – are ca efect alegerea. de unde va fi recuperată informaţia găsită în tabelul de consultare. corespunzător cheii de căutare. Exemplu complex referitor la utilizarea principalelor funcţii bază de date 3. ♦ =Areas (referinţă celulară) indică numărul de zone compacte dintr-un câmp.6.6. corespunzător unui index numeric şi pe care o returnează. ♦ =Choose (Index numeric. Argumentele acestei funcţii au următoarele semnificaţii: − cheia reprezintă valoarea după care are loc căutarea sau consultarea. Pentru aplicarea acestei funcţii. Funcţii de căutare şi consultare Acestea au ca efect localizarea şi referirea conţinutului unei celule.32. a uneia care urmează a fi activată sau executată. ♦ =Vlookup (cheie.

♦ =DateValue („şir de caractere”) calculează numărul / dată. corespunzător datei curente. zi) calculează numărul – dată pentru data calendaristică specificată ca argument.33 este prezentat un exemplu care urmăreşte aplicarea funcţiilor de tip dată calendaristică şi oră. 151 .6. vehiculează şi operează calcule cu valori numerice care reprezintă date calendaristice sau timp.7. ♦ =Date (an. zecimalele reprezentând ora. În figura 3. Exemplu complex privitor la utilizarea principalelor funcţii de consultare 3.32. ♦ =Mounth (număr – dată) returnează din numărul dată o valoare între 1 şi 12. corespunzător şirului de caractere în format dată calendaristică. ♦ =Year (număr – dată) returnează corespunzător anului un număr cuprins între 0 (1900) şi 199 (2099). corespunzător datei curente. Funcţii de tip dată calendaristică şi oră Acest tip de funcţii. ♦ =Now () returnează un număr.Figura 3. ♦ =Today () returnează un număr. lună.

33. . iar dacă NU returnează valoarea logică FALSE. specificat ca argument. ♦ =Exact (text 1. ♦ =Trim (text) afişează şirul de caractere specificat în argument. într-unul singur. ♦ =Lower (text) afişează cu litere mici textul specificat ca argument.6. număr de ori) are ca efect repetarea afişării textului de numărul de ori specificat în argument. ♦ =Concatenate (text 1. În figura 3. ♦ =Code (text) returnează codul numeric pentru primul caracter din textul specificat ca argument..) concatenează mai multe şiruri de caractere specificate ca argumente. ♦ =Rept (text. anulând toate spaţiile (excepţie fac cele care separă cuvintele textului). text 2.34. Funcţiile text sau şir de caractere Funcţiile de tip text (Text) oferă posibilitatea realizării operaţiilor cu şiruri de caractere şi furnizează informaţii referitoare la textul existent în celule. Exemplu complex privind utilizarea principalelor funcţii de dată calendaristică 3. Dacă DA funcţia returnează valoarea logică TRUE. este prezentat un exemplu complex privitor la funcţiile de tip text 152 ..Figura 3. text 2) verifică dacă cele două şiruri de caractere sunt identice. ♦ =Upper (text) afişează cu majuscule textul specificat ca argument. ♦ =Char(cod numeric ASCII) returnează caracterul corespunzător codului numeric ASCII.8.

rentabilitatea investiţiilor etc. Funcţia este utilizată pentru a se determina dacă valoarea de revenire a unei anumite investiţii este favorabilă sau nu. returnează valoarea actuală aferentă unei sume investite sau depozitate la bancă.35. furnizând prin valorile returnate informaţii referitoare la amortismente.valoarea viitoare semnifică suma totală care se doreşte a fi obţinută după ultima plată.Figura 3. Exemplu complex de utilizare a principalelor funcţii de tip text 3. tipul] ) Această funcţie. număr de perioade.rata dobânzii reprezintă cota procentuală a dobânzii pentru o anumită perioadă. în condiţiile în care rata dobânzii este constantă.numărul de perioade este numărul total de plăţi periodice. exemplificată în figura 3. ţinând cont de valoarea iniţială a acesteia. . ♦ =PV (rata dobânzii.mărimea plăţii reprezintă valoarea plăţii efectuată în fiecare perioadă. mărimea plăţii. .34. . . prin plăţi periodice.tipul este parametru care semnifică că plata se efectuează la începutul perioadei (valoarea 1) sau la sfârşitul acesteia (valoarea 0 care este implicită).9. 153 .6. [valoare viitoare. Argumentele funcţiei au următoarea semnificaţie: . Funcţii financiare Aceste funcţii sunt utilizate pentru calcule economico-financiare..

pentru un împrumut sau o investiţie. permite calcularea valorii lunare sau anuale a plăţii pentru o investiţie sau un împrumut. tip]) Această funcţie exemplificată în figura 3. valoarea prezentă) returnează rata dobânzii pe perioada unei anuităţi. Figura 3. valoarea plăţii. Exemplu referitor la afişarea valorii actuale aferente unei sume investite ♦ =PMT (rata dobânzii.Dacă se omit ultimele două argumente.36. În figura 3.37. se prezintă un exemplu practic. Exemplu privitor la afişarea valorii lunare aferente unui împrumut ♦ =Rate (număr de perioade. Figura 3.35. implicit. 154 . număr de perioade. valoare prezentă [.36. care solicită aplicarea funcţiei Rate. Argumentele rata dobânzii şi numărul de perioade trebuie exprimate în aceeaşi unitate de timp (lună sau an). acestea au valori nule.valoare viitoare.

Figura 3.38. bare. O reprezentare grafică este mai relevantă decât datele. O particularitate a reprezentării grafice este aceea că aceasta este dinamică.). ceea ce înseamnă că pe măsura modificării datelor care au stat la baza graficului.7. Organizarea datelor într-un grafic Conţinutul foii de calcul are toate elementele necesare construirii unui grafic elementar.37. suprafeţe etc.38. deoarece aceasta facilitează compararea între valori. Exemplu practic de organizare a datelor care vor fi reprezentate grafic 155 .1. datorită ilustrării sub forme desenate (linii.7. Să presupunem că un câmp conţine text şi numere. vezi figura 3. ea se actualizează automat. Datele prezentate grafic sunt mai uşor de identificat datorită relaţiilor dintre ele. 3. Reprezentări grafice ale seriilor de date din foaia de calcul Excel Rolul unui grafic este de a ilustra mai concludent datele dintr-o foaie de calcul.Figura 3. Exemplu complex privind afişarea ratei dobânzii 3.

Figura 3. prin selecţia lor particulară.39 este vorba de celula B4. dar care nu este de natura dată calendaristică. de dispunerea lor depinzând organizarea şi aspectul graficului. implicit. Exemplu complex privitor la afişarea valorii actuale aferente unei sume investite 156 . Seriile de date sunt identificate prin atribuire globală sau particulară de litere. Datele numerice care urmează a fi reprezentate grafic pot fi interpretate ca fiind organizate pe linii sau pe coloane. sau explicit.39. de la A la W. prin selecţia globală a câmpurilor. În figura 3. Seriile de date care se pot reprezenta grafic pot fi definite. Excel localizează prima celulă care conţine o valoare. şi de la această adresă sunt parcurse liniile şi coloanele care conţin valori.Pentru a construi automat un grafic.

datele pot fi organizate şi pe coloane. Sunt disponibile mai multe tipuri de grafice: ♦ Grafice lineare prezintă în două sau trei dimensiuni seriile de valori. înălţime şi profunzime. în funcţie de orientarea linie sau coloană. În acest caz. sectoarele sunt reprezentate prin volume în trei dimensiuni: lăţime. este prezentat un exemplu referitor la principiile seriilor de date organizate pe linii.Câmpul X corespunde etichetelor aflate sub formă de valori sau explicaţii afişate pe axa absciselor (OX). În figura 3. De cele mai multe ori. prima linie aflată deasupra seriei de valori va fi interpretată ca fiind eticheta axei X-ilor. Dacă câmpul selectat pentru a fi reprezentat grafic conţine mai multe coloane de date decât linii de date. Astfel. 3. suprafeţele.2. Interferenţa seriilor de date (A-W) cu câmpul X va genera reprezentarea grafică. care sunt posibil de realizat în două sau trei dimensiuni (3D). Tipuri de grafice Excel oferă facilităţi evoluate de reprezentări grafice performante. opţiunea Data range şi apoi Columns sau Row. Schimbarea modului de reprezentare grafică de la organizarea pe linie la cea pe coloană sau invers. Acest tip de grafic are o multitudine de variate prezentate în tabelul următor: 157 . datele putând fi prezentate prin mai multe tipuri de grafice. în sensul că prima celulă a câmpului de date conţine valoarea Y asociată primei apariţii a câmpului X etc. Similar acestei proceduri. câmp care conţine seriile de date şi câmpul X. ca şi câmpul X trebuie să fie contigue (învecinate).39. Seriile de date vor fi reprezentate grafic pe linie. iar prima coloană care conţine text va fi automat considerată legenda graficului.7. datele sunt regrupate într-un tablou de analiză prezent în foaia de calcul. Graficele 3D sunt acelea în care liniile. Excel va genera o reprezentare grafică bazată pe serii de date organizate pe linii de valori. iar prima coloană va conţine etichetele axei X. sau acelaşi număr de linii şi coloane. Datele care trebuie reprezentate grafic. barele. se face alegând din meniul contextual Chart. prima linie de deasupra seriei de valori va fi interpretată ca fiind text care va reprezenta legenda.

cu reprezentare procentuală Afişează fiecare valoare 100% Stacked line Line with markers Stacked line with markers 100% Stacked line with markers 3-D Line Afişează fiecare valoare Afişează fiecare valoare Grafic linear cu efecte vizuale 3-D ♦ Grafice coloană. având în vedere aportul fiecărei valori Afişează evoluţia în timp şi pe categorii.Reprezentare grafică Denumire subtip Line Explicaţie Afişează evoluţia în timp şi pe categorii Stacked line Afişează evoluţia în timp şi pe categorii. con (Cone). Acest tip de grafic are o multitudine de variate prezentate sub formă de dreptunghi. cilindru 158 .

care se utilizează. la rapoartele de afaceri.(Cylinder). În tabelul următor sunt evidenţiate subtipurile de grafice coloană de tip dreptunghi. 159 . piramidă (Pyramid). Reprezentare grafică Denumire subtip Clustered column Stacked column Explicaţie Comparare valorică a mai multor serii Reprezentare comparativă a aportului fiecărei valori la total categorie Reprezentare comparativă procentuală a aportului fiecărei valori la total categorie Reprezentare dimensiuni comparativă în trei 100 % Stacked column Clustered column with 3-D Stacked column with 3-D 100 % Stacked column with 3-D 3-D column Efect vizual în 3-D Reprezentare comparativă procentuală în 3-D Reprezentare pe categorii şi pe mai multe serii în 3-D ♦ Grafic de tip sectorial. Acest tip de grafic este utilizat atunci când se doreşte evidenţierea părţilor faţă de întreg. în special.

160 .Reprezentare grafică Denumire subtip Pie Explicaţie Afişează contribuţia fiecărei valori din serie faţă de total Efect vizual în 3-D Pie with 3-D Exploded pie Afişează contribuţia fiecărei valori din serie faţă de total cu individualizarea fiecărei valori ♦ Grafic de tip suprafaţă. Acesta permite reprezentarea grafică bi sau tridimensională realizată prin suprafeţe. dar în spaţiu Afişează în 3-D ♦ Grafice de tip nor de puncte (XY.Scater). Acestea sunt reprezentări grafice lineare care permit punerea în evidenţă a variaţiei valorilor unele faţă de altele. Reprezentare grafică Denumire subtip Area Area with 3-D Explicaţie Afişează evoluţia valorilor în timp şi pe categorii.

În cazul graficului de tip sectorial se solicită afişarea alăturată faţă de fiecare parte a etichetelor părţilor şi a cuantumului procentual reprezentat de fiecare parte faţă de întreg. Reprezentare grafică Denumire subtip Radar Explicaţie Reprezentarea grafică a schimbărilor valorilor relative faţă de punctul de centru În continuare. în figura 3.se evidenţiază folosirea graficelor de tip linear şi sectorial.40. utilizând seriile de valori prezentate anterior. se prezintă rezolvarea situaţiei propuse.Reprezentare grafică Denumire subtip Scater Explicaţie Reprezentarea comparativă a valorilor Scater with data points Reprezentare prin puncte şi linii ♦ Grafice de tip radar (Radar). 161 .40. În figura 3. Legenda graficului de tip linear se doreşte a fi plasată în partea dreaptă a graficului. Sunt reprezentări lineare sau în suprafeţe care desenează poziţii faţă de un punct central. iar în cazul celui sectorial legenda este plasată în partea inferioară a graficului.

care. Acest tip de previziuni se bazează pe tendinţele de evoluţie ale unor fenomene al căror trecut este cunoscut.8. în cazul în care sunt mai multe variabile independente avem regresie multiplă. generează proiecţii despre evoluţia fenomenelor supuse studiului. Regresiile presupun stabilirea legăturii dintre o variabilă dependentă şi una sau mai multe variabile independente.40. În cazul în care avem o singură variabilă independentă apare o regresie simplă. Exemplu complex de reprezentare grafică a unei serii de valori 3. oferă tehnici avansate de analiză statistică. 162 . Instrumente de previziune Excel pune la dispoziţia utilizatorului o serie de instrumente de previziune. aplicate seriilor de date. utilizând analiza de regresie. Excel are posibilitatea de analiză a unui set de valori şi de determinare a unei tendinţe de evoluţie pentru respectiva serie de valori.Figura 3.

Modalităţile în care se pot executa previziunile sunt: 1. Funcţii statistice predefinite, cum ar fi: ♦ LINEST, TREND, FORECAST, în cazul regresiei lineare; ♦ LOGEST, GROWTH, pentru regresie exponenţială; ♦ LOGREG, pentru regresie logaritmică. 2. Procedură rapidă de autoumplere a celulelor cu rezultatele prognozei; 3. Grafice. 3.8.1. Funcţii statistice predefinite LINEST returnează un set de valori calculat prin metoda celor mai mici pătrate, care aproximează cel mai bine seria de date iniţială. Forma generală a acestei funcţii este prezentată în figura 3.41.

Figura 3.41. Forma generală a funcţiei statistice LINEST

Funcţia FORECAST calculează predicţia pentru valorile unei evoluţii viitoare, pe baza seriei de date existente, utilizând metoda lineară. Formatul general al acestei funcţii este prezentat în figura 3.42.
163

Figura 3.42. Formatul general al funcţiei statistice FORECAST

Funcţia statistică TREND furnizează, pe mai multe perioade, tendinţa lineară a unui fenomen studiat, plecând de la serii de date cunoscute. Această funcţie se poate calcula printr-o formulă matricială, care generează într-un câmp anterior selectat mai multe valori succesive. Forma generală este prezentată în figura 3.43.

Figura 3.43. Formatul general al funcţiei statistice TREND 164

Funcţia statistică LOGEST returnează o serie de valori exponenţiale care aproximează cel mai bine seria dată. Formatul general al acestei funcţii poate fi studiat în figura 3.44.

Figura 3.44. Formatul general al funcţiei statistice LOGEST

Funcţia statistică GROWTH calculează cu ajutorul exponenţialei evoluţia seriei date. Pe axa OY returnează valorile seriei rezultat, iar pe axa OX valorile seriei iniţiale. Formatul general al acestei funcţii este prezentat în figura 3.45.

Figura 3.45. Formatul general al funcţiei statistice GROWTH 165

3.8.2. Procedură rapidă de autoumplere a celulelor cu rezultatele prognozei Această metodă urmăreşte autoumplerea celulelor cu rezultatele prognozei. Rezultatele funcţiei de previziune, bazate pe regresia lineară şi exponenţială se generează automat prin selectarea datelor existente pe care se bazează prognoza şi glisarea către noul amplasament prin acţionarea butonului din dreapta al mouse-ului. În urma acestei operaţii, se afişează un meniu contextual, de unde se poate alege tipul tendinţei seriei de date pe care se construieşte prognoza: ♦ Tendinţă lineară (Linear Trend); ♦ Tendinţă exponenţială (Growth Trend). 3.8.3. Grafice Graficul (de tendinţă) se construieşte, în mod obişnuit, selectând seriile de date pe linie sau pe coloană. În selecţie se vor alege atât datele existente pe care se construieşte prognoza, cât şi câmpul care se va estima prin previziune. Pentru construirea graficului de tendinţă se selectează tipul de reprezentare grafică (numai linear sau histogramă), iar din meniul contextual Chart se alege opţiunea Add Trendline.

3.9. Teste de autoevaluare
1. Prezentaţi structura foii de calcul Excel. 2. Care sunt elementele unei ferestre Excel? 3. Care sunt principalele modalităţi care permit introducerea şi editarea datelor sub Excel? 4. Cum se realizează modificarea conţinutului şi formatul unei celule? 5. Cum sunt utilizate formulele matematice în Excel? 6. Prezentaţi şi caracterizaţi tipurile de funcţii ale Excel. 7. Care sunt principalele tipuri de grafice şi cum se utilizează? 8. Care sunt instrumentele de previziune puse la dispoziţia utilizatorului de Excel?

166

4. etc. 167 . mandat electoral. REALIZAREA PREZENTĂRILOR CU AJUTORUL INSTRUMENTULUI POWERPOINT Realizarea prezentărilor multimedia pe calculator urmăreşte obţinerea unei succesiuni de imagini orientate ecran destinate captării rapide a atenţiei auditoriului prezent la conferinţe ştiinţifice. în funcţie de dorinţele utilizatorului. şi anume: prezentări are au la bază sugestii standard de conţinut şi formă. cele lăsate integral la latitudinea utilizatorului. prezentările în care se pleacă de la realizări din altă aplicaţie de birotică. expediere directă către reţeaua Internet. elaborat. prezentarea rezultatelor unei perioade de activitate. Prezentările automate nu solicită intervenţii de operare. Dintre acestea menţionăm: • prezentarea nu este un „text” obişnuit. sincronizare din partea persoanei care susţine materialul respectiv. sau care conţine explicaţii lungi şi inteligente. Utilizatorul acestui generator trebuie să ţină seama de câteva „secrete” care asigură captarea atenţiei publicului care le vizionează. şi poartă numele de PowerPoint. valorificarea ecranului calculatorului şi inscripţionarea.1. 4. Caracterizarea instrumentului PowerPoint Pentru prezentările directe activitatea se poate realiza în mai multe moduri. dar suportă intervenţii umane concretizate prin derulări de imagini stabilite pe moment de utilizator. obţinerea prezentărilor pe suporturi opace sau transparente. Capacitatea adaptivă a acestei componente permite ca utilizatorul să poată obţine maxim de efect prin utilizarea următoarelor căi de ieşire: filme fotografice de 35 mm. Un produs care permite realizarea acestor operaţii este cuprins în pachetul Microsoft Office XP. prezentări bazate pe o formă constructivă predefinită. lansări de programe cu diferite teme de interes.

rolul prezentării constă în menţinerea atenţiei auditorului. eliminând detaliile suplimentare pe care le veţi aborda doar verbal. Realizarea automată a unei prezentări Pentru toate cazurile.2.• • • • • • • • • • diapozitivele (slide-uri) reprezintă un suport vizual strict necesar reţinerii atenţiei. dar nu pierdeţi din vedere faptul că textul trebuie scris cu o dimensiune mai redusă faţă de titlu. nu aglomeraţi un slide cu „n” idei sau noţiuni. fapt care acordă o „osatură” expunerii. deoarece este posibil ca auditoriul să nu le reţină. utilizaţi pe deplin elementele de procesare de text şi grafica. Acţionând asupra opţiunii From AutoContent Wizard (figura 4. nu utilizaţi excesiv paleta de culori.1) controlul derulării operaţiei de creare este sub asistenţa programului „vrăjitor” care va ghida în permanenţă activitatea. atribuiţi principalelor idei pe care le transmiteţi o dimensiune a caracterelor care să permită o lecturare facilă. 168 . Apelarea programului de asistenţă se realizează din linia de meniuri prin succesiunea: File/New/Presentation. prin care se dispune de o serie de prezentări cu formă şi conţinut predefinit specifice domeniilor pentru prezentările cele mai des întâlnite. fiecare slide al grupajului trebuie să conţină obligatoriu un titlu. recomandându-se un număr maxim de 4. urmărind evidenţierea titlului prin dimensiunea fontului. stil şi culoare. în cazul în care nu se poate expune într-un singur slide un subiect. 4. AutoContent Wizard. repetaţi titlul pe cel mult 3-4 diapozitive. străduiţi-vă ca numărul de rânduri al unui slide să nu depăşească valoarea 8. scurt şi la obiect. în vederea obţinerii rapide a unei prezentări se poate utiliza un instrument de asistenţă (Wizard) din partea calculatorului. Riscaţi să generaţi o oboseală vizuală a auditoriului şi bineînţeles „pierderea” acestuia. prezentaţi ideile principale.

Figura 4. precum şi în definirea opţiunilor utilizatorului.1. Acţiunea acestora este următoarea: Cancel – se renunţă la execuţia 169 . În figura 4. având la dispoziţie în permanenţă trei butoane active dintr-un grup de 4. Apelarea programului de asistenţă Etapele care vor fi parcurse constau în alegerea tipului prezentării.2. sunt prezentate principalele etape care vor fi parcurse (selectare tip de prezentare. a stilului acesteia. Fereastra AutoContent Wizard aferentă PowerPoint Utilizatorul trebuie să urmărească cu atenţie mesajele care vor fi afişate.2. Figura 4. stil şi definire opţiuni utilizator).

realizarea unor modificări în structura firmei etc. Colecţia de prezentări predefinite este structurată pe 6 criterii de organizare selectabile de utilizator.3. Definirea prin intermediul „vrăjitorului” a modelului prezentării Etapa care trebuie parcursă în continuare este materializată prin stabilirea stilului sau a modului de valorificare a prezentării. Next – trecerea la următoarea fază de realizare şi Finish care permite oprirea execuţiei procedurii automate la cererea utilizatorului cu salvarea elementelor parcurse anterior. este prezentată fereastra specifică acestui pas. utilizarea „on line” prin 170 . prezentarea unui plan de afaceri . Utilizatorul va selecta modelul pe care îl consideră cel mai reprezentativ pentru specificul problemei sale şi va confirma alegerea prin acţionarea butonului Next. Back – permite deplasarea înapoi la etapa parcursă. În figura 4. Primul pas care este parcurs constă în alegerea unui anumit model (şablon) de prezentare dintr-o bibliotecă predefinită disponibilă.3. Valorificarea succesiunii de diapozitive se poate realiza prin execuţia şi afişarea pe ecranul calculatorului propriu (On-screen presentation). Din aceasta menţionăm: comunicarea unei anumite strategii de urmat. Figura 4. aducerea la cunoştinţă a unor elemente nu tocmai plăcute.procedurii automate de creare a setului de diapozitive.

obţinerea unui film cinematografic de 35 mm (35 mm slides). Stabilirea modului de valorificare La final se solicită specificarea titlului expunerii (Presentation title).4. Figura 4. definirea unui mesaj care se doreşte a fi introdus în subsolul diapozitivelor (Item to include on each slide). se prezintă grafic această etapă şi opţiunile disponibile utilizatorului. se poate vizualiza această ultimă etapă. În figura 4.5. 171 .4. realizarea unor diapozitive fotografice orientate alb-negru sau color (Black and white overheads. orei la care s-a generat expunerea sau ultima modificare de conţinut (Date last updated). În figura 4.intermediul reţelei Internet sau aplicaţiei Internet Explorer (Web presentation). a numărului slide-ului (Slide number) şi a datei. Color overheads).

Figura 4.Figura 4.6.5. Definirea elementelor specifice prezentării Prin acţionarea butonului Next se constată că intervenţia programului de asistenţă se încheie. Slide-ul de gardă obţinut prin programul de asistenţă 172 . urmând ca utilizatorul să introducă prin tastare titlul fiecărui diapozitiv şi să insereze datele sale specifice privitoare la acţiunea urmărită.

cuprinse în casete speciale de meniuri care pot fi activate spre afişare sau nu. Paginile fundamentale. Obţinerea unei serii de slide-uri prin folosirea instrumentelor de lucru specifice PowerPoint Pentru realizarea prezentărilor se folosesc o serie de instrumente de lucru caracteristice produselor de procesare de texte. numite slide. Implicit acesta este urmat de 11 diapozitive subordonate. elemente prezentate în cadrul capitolului dedicat special acestui subiect. principalele modele 173 .7. Casete de activităţi specifice prezentărilor Prezentările se pot realiza prin una sau mai multe pagini de prezentare.3. Figura 4. utilizatorul putând intervenii pentru micşorarea sau mărirea numărului slide-urilor.Prin studierea figurii 4. se poate identifica plasarea informaţiilor solicitate până în acest moment în la nivelul slide-ului de gardă.7. 4. aşa cum se poate observa în figura 4.6. şi instrumente specifice realizării prezentărilor.

textul fiind amplasat pe una sau două coloane. grafic. 6. atât formele standard dar şi modelele utilizate în prezentările specifice internet-ului (numite „online”).8.pagini cu titlu în care textul este combinat cu o imagine. 174 . dintre aceste modele utilizatorul trebuie să selecteze unul. tabel.8.titlu şi organigramă. La acestea se adaugă şi pagina „blank” în care construcţia este lăsată integral la latitudinea utilizatorului. în majoritate. 2ecrane formate din titlu şi text. organigramă şi eventual secvenţă video amplasate pe coloane sau rânduri diferite.titlu. Figura 4.slide cu titlu. 3. 4. 5. după cum se poate observa în figura 4. grafic. grafic sau secvenţă video.pagini care conţin doar titlu. Variantele posibile cuprind: 1. Deschiderea unei pagini elementare (slide) de prezentare Prezentările cu formate şi conţinuturi predefinite se pot selecta la definirea unei prezentări noi şi conţin.predefinite se regăsesc la iniţierea unui slide nou.

Pentru a putea face o alegere corespunzătoare dorinţei utilizatorului. Prezentările sunt grupate în pagini distincte. în fereastra de selecţie se produce o vizualizare a prezentării selectate în zona Preview (figura 4.) prin care utilizatorul trebuie să comunice acţiunea pe cere doreşte să o realizeze.9.9.10. Această diferenţiere este permisă prin deschiderea automată a unei ferestre de dialog (figura 4. la selectarea unei anumite forme de prezentare. Selectarea formei predefinite pentru o prezentare Încă din momentul lansării în execuţie a programului PowerPoint se poate face o diferenţiere între începerea construcţiei unei prezentări noi (şi tipul acesteia) şi deschiderea unei prezentări existente (cu trecerea automată la operaţia de deschidere Open). Figura 4. „Prezentation Designs” cuprinzând construcţii care se utilizează doar în prezentările directe.). „Prezentation” în care se regăsesc atât forme standard cât şi corespondentele lor online şi „Web Pages” în care sunt cuprinse modele exemplificative. 175 .

respectiv crearea unei prezentări noi sau încărcarea în memoria internă a unui set de slide-uri existent pe discul magnetic. Crearea unei prezentări noi sau apelarea uneia creată anterior Într-o prezentare. 176 . Crearea unei noi prezentări se poate realiza în următoarele moduri: crearea automată a prezentării prin folosirea programului de asistenţă (AutoContent wizard).10. Figura 4. primul slide definit este numit slide principal. Pentru adăugarea unor slide-uri de continuare se inserează un slide nou în cadrul prezentării se va selecta din linia de meniuri Insert / New Slide. crearea unei prezentări pornind de la modele predefinite (Template) şi utilizarea unui slide „blank” (Blank presentation).

8. Asupra celor două corpuri de text. Această procedură a fost prezentată detaliat în capitolul 2 referitor la procesorul Word.În continuare vă supunem atenţiei o exemplificare referitoare la reţeaua Internet. În figura 4. după etapa de tastare utilizatorul aplică procedeele de formatare cunoscute din capitolul 2 referitor la Word (selectare tip de caracter.12. alinierea şi spaţierea paragrafelor. casete de text. este prezentat rezultatul prelucrării titlului şi a textului aferent. 177 . Inserarea imaginilor se produce prin succesiunea Insert / Picture selectată din linia de meniuri. În figura 4. fiecare dintre acestea cu titlu. etc. dar şi imagini. se prezintă rezultatul inserării de imagini în slide-ul 12. modelul 2) în care se tastează principalele repere anuale ale acesteia. culoare cu care are loc scrierea.11.). Slide-ul principal conţine 2 obiecte: titlul prezentării şi o casetă de text (vezi figura 4. Figura 4.11. Macheta slide-ului principal Se introduc alte 14 slide-uri care vor permite acoperirea integrală a temei prezentării. dimensiunea şi stilul fontului.

sau 178 . utilizatorul poate alege din opţiunea Slide Design folosirea unui anumit model predefinit al culorilor (Color Schemes) aplicate asupra textului. graficelor. Fereastra Background este prezentată în figura 4.4.Figura 4. utilizatorul se avea posibilitatea de apelare la lista derulantă de culori disponibile.12. fundalului. Macheta slide-ului 12 care conţine şi 3 imagini 4. În cazul în care se doreşte modificarea culorii fundalului. Modalităţi de sporire a atractivităţii prezentării O primă cale prin care utilizatorul poate potenţa valenţele expunerii sale constă în definirea şi utilizarea unui fundal cât mai expresiv şi atrăgător pentru privitori. liniilor. Pentru a îmbunătăţii aspectul prezentării. modificarea şablonului sau crearea unui propriu model. Există posibilitatea de a selecta şi utiliza un fundal dintr-o listă disponibilă de astfel de elemente.13.

poate fi studiată caseta Slide Design.14.15. În figura 4. Figura 4. se poate studia o parte şabloanelor de animaţie disponibile prin fereastra Slide Show. În figura 4.14. Caseta Color Schemes aferentă ferestrei Slide Design Utilizatorul poate recurge la stabilirea unei animaţii prin succesiunea Slide Show / Animations Schemes. 179 . activă fiind opţiunea Color Schemes.selectarea unui anumit tip de animaţie (Animations Schemes) care se va aplica prezentării realizate. Fereastra care permite definirea fundalului Bineînţeles că există şi posibilitatea creării unui model personal al culorilor sau al animaţiei. Figura 4.13.

Caracteristicile aferente efectelor de animaţie se stabilesc prin intermediul ferestrei prezentată în figura 4. efectul de animaţie realizat (la introducerea animaţiei şi sunetului. fiecare componentă descriptivă a ei poate suporta o operaţie de animaţie. 180 . Caracteristicile efective pentru o componentă selectată privesc temporizarea animaţiei dar şi modul în care aceasta debutează. Lista de şabloane de animaţie disponibile utilizatorului În cadrul vizualizării unei pagini.Figura 4. adică de vizualizare prin mişcare.16. după terminarea animaţiei la nivel de cuvânt sau la nivel de literă). efectele asupra componentelor grafice şi modul de intervenţie a redărilor de tip multimedia pe parcursul realizării animaţiei.15.

bineânţeles doar în situaţia în care există conectat un microfon. În figura 4. La vizualizarea unei prezentări. 181 . precum şi modul de derulare a acestora pot fi stabilite prin succesiunea Slide Show / View Show / Set Up Show. fiind vizibile funcţiile care permit reglarea şi stabilirea caracteristicilor microfonului. paginile dintr-un interval specificat. ordinea în care sunt văzute paginile. Din linia de meniuri prin succesiunea Slide Show / Record Narration se apelează la o componentă specializată în înregistrare.Figura 4. Prezentarea poate fi făcută utilizând toate paginile.16. sau doar anumite pagini şi într-o ordine specificată de utilizator. Stabilirea efectelor de animaţie aplicate slide-ului Pentru a uşura activitatea utilizatorului şi a face cât mai atractivă prezentarea sunt puse la dispoziţie facilităţi sonore care constau în fructificarea unor secvenţe standard dar şi în înregistrarea şi redarea unor mesaje proprii ale utilizatorului. funcţională.17. este prezentată caseta de bază a înregistratorului. dar şi definirea sensibilităţii acestuia şi a calităţii înregistrării.

Stabilirea caracteristicilor de vizualizare a prezentării 182 . Caseta de bază a înregistratorului de secvenţe audio Trecerea de la o pagină la alta se poate face automat după trecerea unui anumit timp. Figura 4. Pentru stabilirea acestor caracteristici de prezentare se foloseşte fereastra Set Up Show.18. redată în figura 4.Figura 4. sau se poate face în mod manual.17.18.

eliminare sau copiere. Acest lucru se face din meniul Slide Show / Custom Shows. sunetul de acompaniere a trecerii şi modul de avans. Aceste butoane se introduc la cererea utilizatorului prin intermediul meniului Slide Show / Actions Buttons. Pentru fiecare prezentare se pot defini mai multe forme de vizualizare. submeniul Slide Transition. acţiune urmată de selectarea tipului de buton dorit dintr-o listă de disponibilităţi 183 . modificare. realizată prin intermediul ferestrei Custom Shows. Utilizatorul poate stabili modul de trecere de la un slide la următorul printr-o componentă a meniului Slide Show. Pentru avansul între pagini se poate alege tranziţia manuală şi/sau automată.Vizualizarea directă a unei prezentări este posibilă fie integral. La tranziţia automată trebuie specificat şi timpul ce trebuie să treacă de la completarea unui slide şi începerea completării următorului slide din prezentare. respectiv efectul prin care se realizează trecerea.19. Pentru a indica vizualizări care nu respectă ordinea paginilor se utilizează un instrument de definire a succesiunii paginilor dintr-o prezentare. Pentru trecere se pot stabile trei tipuri de caracteristici. O componentă importantă în realizarea prezentărilor poate fi constituită din butoanele de acţiune prezente în cadrul paginilor prezentării. dar cu respectarea ordinii de definire a paginilor. în fiecare pagină este prezent şi un buton de navigare cu un meniu specific pentru realizarea acestei operaţii. Fereastra prin care se stabilesc caracteristicile transferului de la o pagină a prezentării la următoarea este Slide Transition este redată în figura 4. În cazul tranziţiei manuale. în cadrul prezentării efective. care pot fi gestionate prin intermediul operaţiei de creare. fie într-un anumit interval de pagini.

revenirea în prezentare (Return). redarea de sunete (Sound) sau de video clip (Movie).19. transferul la un document (Document). acesta urmând a fi vizibil în pagina respectivă.20. cererea de informaţii (Information). Fereastra Slide Transition Pot fi selectate butoane de acţiune pentru: acţiune utilizator.20. Butoane de acţiune Selectarea unui buton din cele enumerate mai sus trebuie urmată de un click în pagina de prezentare. După introducerea butonului în pagina de prezentare se dă controlul la o fereastră de specificare a acţiunii 184 .Figura 4. Acestea sunt prezentate în figura 4. în locul unde dorim să introducem butonul. transferul la prima pagină (Beginning) sau la ultima pagină (End) a prezentării. Figura 4. solicitarea de asistenţă (Help). trecerea cu o pagină în spate (Back) sau în faţă (Next). trecerea la pagina iniţială a prezentării (Home).

Acti-vitatea este asistată în sistemul „wizard” şi se realizează în mai multe etape prin intermediul ferestrei Pack and Go Wizard disponibilă prin figura 4. Execuţia unei prezentări şi portarea acesteia O prezentare construită poate fi executată pe calculatorul pe care a fost realizată sau poate fi transportată pe un alt sistem de calcul. Execuţia prezentării în mod „full screen” se realizează din linia de meniuri Slide Show / View Show sau prin acţionarea tastei funcţionale F5.21. Oprirea execuţiei se realizează prin acţionarea tastei Esc. Pentru a putea executa prezentarea pe un alt calculator este necesară realizarea unei operaţii specifice de „împachetare” care se activează din meniul File – Pack and Go. Împachetarea se poate realiza pe echipament magnetic sau direct pe un alt calculator dintr-o reţea de calculatoare. Fereastra Pack and Go Wizard 185 . prezentarea se poate opri temporar prin acţionarea tastei [.5. În cazul în care expunerea realizată este lungă. fie la acţionarea cu click asupra butonului (Mouse Click).] „punct”. devenind obositoare. 4.21. Figura 4.care urmează a fi luată fie la deplasarea cursorului deasupra butonului (Mouse Over). Atunci când se doreşte reluarea prezentării din locul de unde a fost întreruptă se va acţiona încă o dată tasta „punct”.

În cazul în care se realizează modificări asupra unei prezentări existente.6. Specificarea destinaţiei împachetării (implicit echipamentul de dischetă). Selectarea fişierelor supuse împachetării. date prin specificarea împachetării prezentării active curent sau a unei alte prezentări (implicit prezentarea activă curent). operaţia de împachetare va trebui reluată pentru a include şi modificările realizate. 4. 2. Trecerea la comprimarea efectivă a prezentării.Etapele de împachetare sunt următoarele: 1. 5. 4.combinaţii de taste Combinaţie Deschiderea unei prezentări creată anterior <Ctrl> + <O> Salvarea unei prezentări <Ctrl> + <S> Imprimarea unei prezentări <Ctrl> + <P> Închiderea prezentării <Ctrl> + <W> Anularea ultimei modificări efectuate <Ctrl> + <Z> Repetarea modificării anulate efectuate anterior <Ctrl> + <Y> asupra slide-ului Introducerea unui nou slide Apelarea programului de asistenţă Trecerea la slide-ul anterior Trecerea la slide-ul următor Deplasarea la primul slide din prezentare Acţiune Deplasarea la ultimul slide din prezentare 186 <Ctrl> + <M> <F1> <Page Up> <Page Down> <Ctrl> + <Home> <Ctrl> + <End> . PowerPoint . Specificarea includerii în împachetarea a procesorului de vizualizare PowerPoint pentru cazul în care această aplicaţie Office nu este instalată pe calculatorul pe care urmează a fi transferată prezentarea. 3. Specificarea includerii în împachetare a fişierelor legate de prezentarea împachetată şi/sau a fontelor folosite în prezentare.

Ce înseamnă „efect de animaţie” şi care sunt acestea? 5. Prezentaţi şi explicaţi 6 reguli care trebuie respectate la momentul în care se folosesc prezentări. 187 . 6.4. Prezentaţi principalele operaţiuni care permit realizarea unei prezentări. Care sunt principalele butoane de acţiune care pot fi inserate într-un slide şi care este procedura de inserare? 7. Explicaţi noţiunea „Pack and Go”. Prezentaţi procedura prin care se defineşte trecerea de la un diapozitiv la altul şi caracterizaţi modalităţile de trecere. 2. Enumeraţi şi caracterizaţi etapele procesului de împachetare. 4. Teste de autoevaluare 1. Ce este un „slide principal” şi care este rolul său? 3. 8.7.

operaţia realizându-se sub un alt nume Salvează documentul într-un format tip pagină Web Examinarea documentului ca o pagină Web Stabileşte proprietăţile paginilor documentului înainte ca acestea să fie tipărite Vizualizează cum va arăta paginile unui document înainte ca acesta să fie tipărit Tipăreşte documentul activ Trimiterea documentului către diferite destinaţii Ieşire Fişier Meniul Fişier File Nou Deschidere New Open Închidere Salvare Salvare ca Close Save Save As Salvare ca pagină Web Examinare pagină Web Iniţializare pagină Save as Web Page Web Page Preview Page Setup Examinare înaintea tipăririi Imprimare Trimitere către Ieşire Print Preview Print Sent To Exit 188 .Terminologie Limba română Limba engleză Acţiune Conţine comenzi sau submeniuri referitoare la activitatea cu fişierele Deschide un document nou Deschide un document deja creat şi care se află salvat pe un suport de stocare a datelor Închide documentul activ Salvează documentul pe un suport de stocare Salvează un document în care s-au făcut modificări.

Limba română Destinatar corespondenţă (ca ataşare) Participant la întâlnirea interactivă Destinatar Fax Microsoft Power Point Limba engleză Mail recipient (for Review) Online Meeting Participant Fax Recipient Microsoft Power Point Acţiune Trimite întregul document ca anexă a unui mesaj de poştă electronică Trimite întregul document către participanţii la o întâlnire interactivă Trimite întregul document spre un fax Deschide documentul activ în Microsoft Power Point Meniul Editare Anulare Repetare Decupare Undo Repeat Cut Anulează ultima comandă. într-un format pe care îl putem specifica Copiere Lipire Lipire specială Copy Paste Paste Special Lipire ca hyperlink Golire Selectare totală Paste as Hyperlink Clear Select All Sterge selecţia fără a o plasa în clipboard Selectează toată fereastra activă 189 . sau ultima intrare tastată Repetă ultima acţiune sau comandă Elimină selecţia dintr-un document şi o plasează în clipboard Copiază selecţia în clipboard Lipeşte conţinutul clipboardului în punctul de selecţie Lipeşte conţinutul clipboardului în punctul de inserţie.

un panou vertical de-a lungul marginii din stânga a ferestrei documentului care schiţează structura documentului Meniul Vizualizare Normal Web Layout Aspect pagină Web Aspect pagină imprimată Schiţă Bare de instrumente Print Layout Outline Toolbars Riglă Plan document Ruler Document Map 190 .Limba română Găsire Înlocuire Salt la Legături Obiect Normal Limba engleză Fiind Replace Go To Links Object Acţiune Caută textul sau obiectul specificat Caută şi înlocuieşte textul sau obiectul specificat Mută punctul de inserare la textul sau obiectul specificat Definire legături între documente Introducere obiect Comută documentul activ în vizualizare normală Comută documentul activ în vizualizare cu aspect de pagină Web Comută documentul activ în vizualizare cu aspect de pagină imprimată Comută în vizualizare schiţă Conţine un submeniu care dă posibilitatea utilizatorului de a activa sau dezactiva diferite bare de instrumente Afişează sau dezactivează rigla orizontală Activează sau dezactivează harta documentului.

Limba română Antet şi subsol Limba engleză Header and Footer Acţiune Adaugă sau modifică textul care apare în partea de sus sau de jos a fiecărei pagini Introducere note de subsol Realizarea de comentarii Ascunde cele mai multe elemente ale ecranului astfel încât utilizatorul sa poată vizualiza cât mai bine documentul Controlează scara de afişare pe ecran a documentului Inserează un sfârşit de pagină sau de coloană Introducere număr de pagină Inserează data şi ora curentă a sistemului Inserează sau creează o înregistrare auto text Inserează un câmp în punctul de inserare Inserează un simbol ASCII Inserează un comentariu al utilizatorului Introducere notă de subsol de pagină Note de subsol Comentarii Ecran complet Footnotes Markup Full Screen Panoramare Zoom Meniul Inserare Break Page Numbers Date and Time AutoText Field Symbol Comment Footnote Întrerupere Numere de pagină Data şi ora Auto Text Câmp Simbol Comentariu Notă de subsol 191 .

Limba română Legendă Limba engleză Caption Acţiune Inserează legende pentru tabele. indecşi. tabele de figuri. Conţine un submeniu cu diferite comenzi pentru inserţia de obiecte Deschide colecţia de miniaturi din care utilizatorul poate selecta miniatura dorită a fi inserată Inserează o imagine salvată într-un alt fişier Afişează categoriile de forme automate Creează efecte de text Încarcă o imagine dintr-un scanner sau aparat foto Creează un grafic cu ajutorul programului Microsoft Chart Inserează o casetă de text Inserează fişierul specificat. în documentul activ la punctul de inserţie Inserează un obiect cum ar fi o imagine sau o ecuaţie Creează marcaje în document Creează un hiperlink nou sau editează legătura selectată Referinţă încrucişată Index şi tabele Imagine Cross-reference Index and Tables Picture Miniatură Clip Art Din fişier Forme automate Word Art Din Scanner sau Aparat foto Diagramă Casetă text Fişier From File AutoShapes WordArt From Scanner or Camera Chart Text Box File Obiect Marcaj în document Hyperlink 192 Object Bookmark Hyperlink . ecuaţii. etc. figuri sau alte obiecte Inserează referinţo încrucişată Creează cuprins automat.

Limba română Limba engleză Font Paragraph Bullets and Numbering Acţiune Modifică tipul de font şi spaţierea dintre fonturi Modifică formatul paragrafului activ Adaugă marcatori sau numere paragrafelor selectate şi modifică formatul marcatorilor şi a numerotării Adaugă contururi şi umbre textului Creează sau modifică numărul de coloane dintr-un document Stabileşte poziţia şi alinierea tabulatorilor Formatează o literă. un cuvânt sau un text selectat cu o majusculă iniţială Schimbă direcţia de afişare a textului selectat Modifică modul de ortografiere a textului selectat Conţine un submeniu cu comenzi referitoare la culorile fundalului Elimină culoarea de fundal Deschide caseta de dialog Culori din care utilizatorul poate alege sau crea o nuanţă de culori diferită 193 Meniul Format Font Paragraf Marcatori şi numerotare Borduri şi umbrire Coloane Borders and Shading Columns Tabulatori Majusculă încorporată Orientare text Modificare după caz Fundal Tabs Drop Cap Text Direction Change Case Background Fără umplere Mai multe culori No Fill More Colors .

linii şi alte elemente de document Conţine un submeniu cu opţiunile Cuprins în cadru şi Pagină cadre noi Creează un cuprins utilizând titlurile din document şi îl plasează în cadrul din stânga Creează o nouă pagină de cadre Analizează conţinutul fişierului activ şi îl formatează automat Defineşte sau aplică selecţiei o combinaţie de formate numită stil Verifică documentul activ de posibile erori de ortografie şi gramaticale şi afişează sugestii pentru corectarea lor Conţine un submeniu cu opţiunile Stabilire limbă. Lexicon.Limba română Efecte de umplere Temă Limba engleză Fill Efects Theme Acţiune Deschide caseta de dialog Efecte de umplere Aplică o temă nouă într-un document. Despărţire în silabe Stabileşte limba în care va fi tehnoredactat textul Cadre Frames Cuprins în cadru Pagină cadre noi AutoFormatare AutoFormat Stil Styles Meniul Instrumente Corectare ortografică şi gramaticală Limbă Spelling and Grammar Language Stabilire limbă 194 Set Language . marcatori. fonturi. O temă reprezintă un set de elemente unificate de formă şi scheme de culoare pentru imagini.

cuvinte sau caractere Creează automat un sumar din punctele cheie al documentului respectiv Corectarea automată a textului pe măsură ce utilizatorul îl introduce Afişare submeniu cu diferite comenzi de evidenţiere şi urmărire a unor modificări Evidenţiază modificările conţinutului celulelor într-un registru de lucru partajat Localizează şi selectează fiecare modificare realizată anterior Compară cu originalul un document deschis. marchează diferenţele în documentul editat Fix Broken Text Contor de cuvinte Rezumare automată AutoCorecţie Word Count AutoSummarize AutoCorrect Urmărire modificări Track Changes Evidenţiere modificări Highlight Changes Acceptare sau respingere modificări Comparare documente Accept or Reject Changes Compare Documents 195 .Limba română Lexicon Despărţire în silabe Reparare text rupt Limba engleză Thesaurus Hypenation Acţiune Înlocuieşte un cuvânt cu un sinonim sau antonim Desparte un cuvânt ajuns la marginea din dreapta a documentului în silabe Lansează în execuţie un program inclus la cerere sau o macrocomandă particularizată Contorizează numărul de pagini.

etichete poştale şi alte tipuri de documente îmbinate Creează un plic sau o singură etichetă poştală Lansează expertul Scrisoare Deschide caseta de dialog Macrocomenzi în care se poate executa. Protejare document Îmbinare corespondenţă Plicuri şi etichete Expert scrisoare Macro comandă Protect Document Mail Merge Envelopes and Labels Leter Wizard Macro Şabloane şi componente incluse la cerere Templates and Add-Ins Particularizare Customize Opţiuni Option Meniul Tabel 196 . imprimarea. încarcă componentele la cerere sau actualizează stilurile unui document Particularizează butoanele barei de instrumente.Limba română Îmbinare documente Limba engleză Merge Documents Acţiune Îmbină modificările urmărite din documentul specificat în documentul activ Previne modificarea documentului Produce machete de scrisori. edita sau şterge o macrocomandă Ataşează un şablon diferit documentului activ. etc. cum ar fi modul de afişare pe ecran. comenzile meniurilor şi atribuirile tastelor de comenzi rapide Modifică setările pentru programele Office.

ulterior stabilindu-se contururile rândurilor şi coloanelor Afişare submeniu cu diferite comenzi de inserţie Inserează un tabel cu un număr de linii şi coloane specificat de utilizator Inserează într-un tabel o coloană la stânga punctului de inserţie Inserează într-un tabel o coloană la dreapta punctului de inserţie Inserează într-un tabel un rând deasupra punctului de inserţie Inserează într-un tabel un rând sub punctul de inserţie Inserează într-un tabel celule începând de la punctul de inserţie Conţine un submeniu cu comenzi de ştergere a tabelului.Limba română Desenare tabel Limba engleză Draw Table Acţiune Are ca efect afişarea barei de instrumente Tabele şi borduri. rândurilor sau celulelor Inserare Tabel Insert Table Coloane la stânga Columns to the Left Coloane la dreapta Rânduri deasupra Columns to the Right Rows Above Rânduri dedesubt Celule Rows Below Cells Ştergere Delete 197 . coloanelor. concomitent cu schimbarea prompterului într-un creion. Se poate desena cadrul de la tabel.

Limba română Selectare Limba engleză Select Acţiune Conţine un submeniu cu comenzi de selectare a tabelului. rândurilor sau celulelor Îmbină conţinutul a două sau mai multe celule adiacente Împarte o celulă în rânduri şi coloane Împarte un tabel în două tabele separate Se aplică automat diferite formate incluzând chenare şi umbre predefinite Conţine un submeniu cu diferite comenzi care ajustează sau redimensionează automat o coloană sau un rând al tabelului Definirea rândului selectat cap de tabel Conţine un submeniu cu comenzi care convertesc un text selectat într-un tabel sau a unui tabel selectat într-un text Ordonează alfabetic sau numeric informaţiile conţinute de coloanele selectate Efectuează calcule matematice asupra numerelor Îmbinare celule Scindare celule Scindare tabel AutoFormatare în tabel Potrivire automată Merge Cells Split Cells Split Table TableAutoFormat AutoFit Repetare rânduri titlu Conversie Heading Rows Repeat Convert Sortare Sort Formulă Formula 198 . coloanelor.

Limba română Ascundere linii de grilă Proprietăţi tabel Limba engleză Hide Gridlines Table Properties Acţiune Afişează sau ascunde liniile din grilă Stabileşte proprietăţi ale tabelului cum ar fi lăţimea coloanei sau înălţimea rândului. This? Office on the Web Ajutor pentru WordPerfect Detectare şi reparare WordPerfect Help Detect and Repair 199 . Afişează toate fişierele deschise în ferestre distincte Împarte fereastra activă în mai multe ferestre Apelarea programului de asistenţă Afişează sau elimină asistentul Office Conectează utilizatorul la site-ul Microsoft Office de unde se prezintă sugestii referitoare la o anumită problemă Ajutor pentru utilizatorii de Word Perfect Găseşte şi repară automat greşelile şi erorile de program Meniul Fereastră Fereastră nouă New Window Aranjare totală Scindare Arrange All Split Meniul Ajutor Ajutor pentru Microsoft Word Afişare Asistent Office Ce este aceasta? Office pe Web Microsoft Word Help Show the Office Assistant What. Deschide o fereastră nouă cu acelaşi conţinut ca şi fereastra activă.

Limba română Despre Microsoft Word Limba engleză About Microsoft Word Acţiune Afişează versiunea de program precum şi drepturile de autor Opţiuni de stabilire a distanţelor dintre marginea paginii şi textul tipărit Fişă ce conţine opţiuni de stabilire a dimensiunilor paginii Fişă ce conţine opţiunile de alimentare cu hârtie a imprimantei Definirea aspectului paginii Stabileşte distanţa între marginea paginii şi marginea superioară a antetului sau marginea inferioară a subsolului Ajustează marginile din stânga şi din dreapta astfel încât marginile interioare şi exterioare ale ambelor feţe tipărite să fie de aceiaşi lăţime La imprimare se obţin pe o foaie de hârtie 2 pagini de text Stabilirea locului de îndosariere Orientarea pagini la Fereastra Stabilire Pagină Margini Margins Dimensiune hârtie Sursă hârtie Paper Size Paper Source Aspect De la muchie Layout From edge Margini în oglindă Mirror margins 2 pagini per foaie 2 pagesper sheet Se aplică pentru Poziţie îndoire Orientare 200 Apply to Gutter position Orientation .

Limba română Limba engleză imprimare Acţiune Tip portret Portrait Tip vedere Landscape Imprimă documentul astfel încât latura mai scurtă a foii să fie în partea de sus a paginii Imprimă documentul astfel încât latura mai lungă a foii să fie în partea de sus a paginii 201 .

Un prim punct de vedere pe care a fost structurată lucrarea l-a reprezentat raportul dintre activitatea managerială şi mediul economic de afaceri. Al doilea punct de vedere l-a reprezentat transmiterea de cunoştinţe pentru însuşirea de către utilizator a instrumentelor şi procedeelor specifice de lucru în activitatea curentă. urmărindu-se calitatea actului managerial în raport cu obiectivele firmei. care sperăm că a fost lecturat şi înţeles de către cititor. a urmărit explicarea unor principii şi elemente de bază ale activităţii standard de birou. utilizarea PowerPoint-ului ca instrument de persuasiune a posibililor beneficiari. efectuarea unor calcule economice de rentabilitate bazate pe formule prestabilite. precum şi modalităţi de concepere şi realizare a prezentărilor interactive. utilizarea programelor de calcul tabelar. 202 . Autorii. care ajută la satisfacerea necesităţilor de redactare corectă. În structura lucrării am considerat necesară cuprinderea principiilor de bază ale tehnoredactării. Sperăm că lucrarea de faţă va contribui la o mai bună desfăşurare a activităţii pe care absolvenţii noştri.Încheiere Materialul. În acest mod credem că am realizat o viziune unitară oferind întregii structuri organizatorice cunoştinţele teoretice şi aplicative necesare în buna desfăşurare a activităţii de birou. precum şi toţi cei interesaţi în iniţierea în tematica abordată o vor desfăşura ca oameni de afaceri sau ca utilizatori ai unui calculator personal.

LISTA FIGURILOR

Figura 1.1. Reprezentare grafică a infrastructurii e-business ............... Figura 2.1. Fereastra procesorului de texte Word ................................ Figura 2.2. Prezentarea gupelor de butoane activate şi a celor dezactivate ..................................................................................... Figura 2.3. Fereastra corespunzătoare definirii parolei unui document........................................................................................ Figura 2.4. Fereastra de localizare a unui fişier cunoscând o parte din conţinutul acestuia ................................................................... Figura 2.5. Fereastra care permite definirea caracteristicilor caracterelor .................................................................................... Figura 2.6. Fereastra Change Case ....................................................... Figura 2.7. Fişa index Character Spacing............................................. Figura 2.8. Prezentarea grafică a tehnicilor de formatare a paragrafelor.................................................................................... Figura 2.9. Stabilirea formatului paginii şi încadrarea textului ............ Figura 2.10. Fişa index Paper ............................................................... Figura 2.11. Poziţionarea normală şi peisaj a textului.......................... Figura 2.12. Fereastra Print .................................................................. Figura 2.13. Fereastra de localizare a corectorului ortografic .............. Figura 2.14. Exemplificarea corectării erorilor gramaticale specifice unei anumite limbi ......................................................................... Figura 2.15. Apelarea dicţionarului de sinonime şi realizarera despărţirii în silabe a cuvântului secvenţe...................................... Figura 2.16. Verificarea ortografică a cuvintelor ................................. Figura 2.17. Selectarea opţiunii de verificare ortografică a unui document........................................................................................ Figura 2.18. Semnificaţia butoanelor din grupa antet-subsol ............... Figura 2.19. Fereastra Section Start aferentă definirii de antete şi subsoluri de pagină ........................................................................ Figura 2.20. Ferestrele corespunzătoare acţiunii de numerotare a

46 54 55 61 62 63 64 66 67 68 69 70 70 72 73 73 74 75 76 77 203

paginilor unui document ................................................................ Figura 2.21. Fereastra corespunzătoare editării pe coloane a unui text ................................................................................................. Figura 2.22. Modalităţi active de conturare.......................................... Figura 2.23. Fereastra corespunzătoare opţiunii de conturare a unui şir de caractere ............................................................................... Figura 2.24. Caseta de formatare a cadrelor (Frame) ........................... Figura 2.25. Introducerea unui cadru în corpul de text ........................ Figura 2.26. Opţiuni de import imagine ............................................... Figura 2.27. Galeria standard de imagini Clip Art ............................... Figura 2.28. Linia de butoane şi caseta specifică WordArt .................. Figura 2.29. Fereastra implicită a editorului de grafice ........................ Figura 2.30. Fereastra Formula............................................................. Figura 2.31. Fereastra Object care permite apelarea editorului de ecuaţii............................................................................................. Figura 2.32. Linia de butoane care permite introducerea ecuaţiilor .... Figura 2.33. Fereastra Mail Merge care permite declararea documentului principal .................................................................. Figura 2.34. Fereastra Create Data Source ........................................... Figura 2.35. Fereastra Style care permite stabilirea ierarhiei ............... Figura 2.36. Fereastra Index and Tables............................................... Figura 2.37. Fereastra Caption ............................................................. Figura 2.38. Activarea opţiunii Index and Tables ................................ Figura 2.39. Fereastra care permite constituirea indecşilor .................. Figura 2.40. Fereastra Cross-Reference ............................................... Figura 2.41. Fereastra Index and Tables-Tables of Figure................... Figura 3.1. Posibilul conţinut al unei celule al foi de calcul Excel....... Figura 3.2. Fereastra procesorului de tabele Excel............................... Figura 3.3. Modul de activare al unei comenzi din linia de meniuri Excel .............................................................................................. Figura 3.4. Selectarea celulelor sau a obiectelor din foia de calcul...... Figura 3.5. Tastare în foaia de calcul a unor valori constante şi a formulelor ...................................................................................... Figura 3.6. Fişa index Alignment aferentă ferestrei Format Cells........ Figura 3.7. Introducerea formulei de calcul pentru un produs între două celule ..................................................................................... Figura 3.8. Rezultatul aplicării procedurii de realizare a produsului.... Figura 3.9. Exemplificare privind introducerea tipurilor de date într-o formulă................................................................................. Figura 3.10. Exemplu de completare automată cu lunile anului 204

77 78 80 81 83 83 84 85 86 87 91 93 94 97 98 101 103 104 105 106 106 107 113 114 117 118 120 121 123 124 125 127

2004 ............................................................................................... Figura 3.11. Fereastra de dialog Paste Special ..................................... Figura 3.12. Procedura de copiere a conţinutului unei celule............... Figura 3.13. Fereastra Options şi fişa index Custom Lists, aferentă acesteia........................................................................................... Figura 3.14. Caseta de dialog Series..................................................... Figura 3.15. Fereastra Options şi fişa index View................................ Figura 3.16. Înlocuirea unei formule cu valoarea corespunzătoare calculată ......................................................................................... Figura 3.17. Prezentarea realizării operaţiunii de însumare ................. Figura 3.18. Exemplu de multiplicare a valorilor conţinute într-o listă................................................................................................. Figura 3.19. Exemplu practic de aplicare a funcţiei SumProduct......... Figura 3.20. Exemplu practic de aplicare a funcţiei SumIf .................. Figura 3.21. Exemplu practic de aplicare a funcţiei Roman................. Figura 3.22. Exemplu practic de aplicare a funcţiei Max ..................... Figura 3.23. Exemplu practic de aplicare a funcţiei Min...................... Figura 3.24. Exemplu de calcul al unei valori medii ............................ Figura 3.25. Exemplu de contorizare a celulelor ocupate..................... Figura 3.26. Exemplu de numărare a celulelor libere sau neocupate ... Figura 3.27. Exemplu privitor la aplicarea funcţiei IsBlank................. Figura 3.28 Exemplu vizând aplicarea funcţiei IsText ......................... Figura 3.29. Exemplu referitor la utilizarea funcţiei If......................... Figura 3.30. Exemplu complex privitor la utilizarea principalelor funcţii logice .................................................................................. Figura 3.31. Exemplu complex referitor la utilizarea principalelor funcţii bază de date ........................................................................ Figura 3.32. Exemplu complex privitor la utilizarea principalelor funcţii de consultare....................................................................... Figura 3.33. Exemplu complex privind utilizarea principalelor funcţii de dată calendaristică.......................................................... Figura 3.34. Exemplu complex de utilizare a principalelor funcţii de tip text ....................................................................................... Figura 3.35. Exemplu referitor la afişarea valorii actuale aferente unei sume investite......................................................................... Figura 3.36. Exemplu privitor la afişarea valorii lunare aferente unui împrumut................................................................................ Figura 3.37. Exemplu complex privind afişarea ratei dobânzii ............ Figura 3.38. Exemplu practic de organizare a datelor care vor fi

129 129 132 134 135 137 139 140 140 141 142 143 143 144 144 145 146 146 147 148 149 151 152 153 154 154 155 205

reprezentate grafic.......................................................................... Figura 3.39. Exemplu complex privitor la afişarea valorii actuale aferente unei sume investite........................................................... Figura 3.40. Exemplu complex de reprezentare grafică a unei serii de valori ......................................................................................... Figura 3.41. Forma generală a funcţiei statistice LINEST ................... Figura 3.42. Formatul general al funcţiei statistice FORECAST ......... Figura 3.43. Formatul general al funcţiei statistice TREND ................ Figura 3.44. Formatul general al funcţiei statistice LOGEST .............. Figura 3.45. Formatul general al funcţiei statistice GROWTH ............ Figura 4.1 Apelarea programului de asistenţă ...................................... Figura 4.2. Fereastra AutoContent Wizard aferentă PowerPoint ......... Figura 4.3. Definirea prin intermediul „vrăjitorului” a modelului prezentării ...................................................................................... Figura 4.4. Stabilirea modului de valorificare ...................................... Figura 4.5. Definirea elementelor specifice prezentării........................ Figura 4.6. Slide-ul de gardă obţinut prin programul de asistenţă........ Figura 4.7. Casete de activităţi specifice prezentărilor ......................... Figura 4.8. Deschiderea unei pagini elementare (slide) de prezentare Figura 4.9. Selectarea formei predefinite pentru o prezentare.............. Figura 4.10. Crearea unei prezentări noi sau apelarea uneia creată anterior........................................................................................... Figura 4.11. Macheta slide-ului principal............................................. Figura 4.12. Macheta slide-ului 12 care conţine şi 3 imagini............... Figura 4.13. Fereastra care permite definirea fundalului...................... Figura 4.14. Caseta Color Schemes aferentă ferestrei Slide Design..... Figura 4.15. Lista de şabloane de animaţie disponibile utilizatorului .. Figura 4.16. Stabilirea efectelor de animaţie aplicate slide-ului........... Figura 4.17. Caseta de bază a înregistratorului de secvenţe audio ....... Figura 4.18. Stabilirea caracteristicilor de vizualizare a prezentării..... Figura 4.19. Fereastra Slide Transition ............................................... Figura 4.20. Butoane de acţiune ........................................................... Figura 4.21. Fereastra Pack and Go Wizard.........................................

155 156 162 163 164 164 165 165 169 169 170 171 172 172 173 174 175 176 177 178 179 179 180 181 182 182 184 184 185

206

Mareş D. Editura Semne’94.. Editura Scaiul.. Editura TEORA. Editura SOFITECH. Mihai G.. Editura Semne’94. Bazele informaticii. Instrumente informatice pentru birotică. Scott Mueller. Sisteme electronice de calcul. Pană A. 1997. Editura Prentice-Hall. 207 . Mareş D. 1996. Colecţia Naţionala. Birotica. Bucureşti. Mareş D. McGraw-Hill. Management comparat – Uniunea Europeană. 1998. Computer Network. Bucureşti. Bucureşti. Bârză S. Paris. Editura „Fundaţiei România de Mâine.. 2000. Fusaru D. Birotica sub Windows. şi colab. 1995. Computers and information processing.. 2002. Mareş V. Editura SOFITECH.. Constantinescu D. Editura Fundaţiei România de Mâine. şi colab. Mareş Daniel. Lungu I.. Mareş Daniel. Bucureşti. Editura Fundaţiei România de Mâine.. şi colab. şi colab. Bucureşti. New Jersy. Andronie M. Editura Economică. 2000. Bucureşti. Editura Fundaţiei România de Mâine. Objects on the Web. Birotică. Management strategic. Bucureşti. Bennatan R. Bucureşti.BIBLIOGRAFIE Ali E.. Reix R. Pană A. Iniţiere în informatică. 1993. Bucureşti. Editura Fundaţiei România de Mâine. Bucureşti... Fusaru D. şi colab.. Editura Mc Graw Hill. PC depanare şi modernizare. şi colab. Bazele Informaticii. 1998. 1997. Procesoare de tabele.. Ionescu B. 2000. Pană A. Informatique Appliqueé a la gestion. 2000.. Ionescu B. 1999. Bucureşti. Nicolescu Ovidiu.. 2000. Anghel şi colab. Procesorul de texte Word’97. Birotică – Necesităţi şi instrumente specifice. 1994 şi 1996. Bucureşti. Bucureşti..1997. Editions Foucher. Bazele informaticii. William M.. Editura Dual Tech... Statele Unite ale Americii şi Japonia.. Tanenbaum A. Editura All.. Birotică. 1989. Mareş V. 2001. Bucureşti.

Revista de economie. Braşov.gsm.fr *** http://www. *** PC World.dhv-speyer.whdconsulting.pok. 2000.com/ *** Infoworld. Vogel Publishing SRL.microsoft.encyclopedia.ibm.ca/ *** http://www.alcatel. Bucureşti. Editura Computer Press AGORA.on. International Data Group România.html *** http://www.geocities. Comerţul electronic. colecţia 1993-2004. Bucureşti. colecţia 1992-2004. *** PC Report.Zaman Gh. colecţia 1993-2004.data-force. Târgu Mureş. Târgu Mureş. colecţia 1992-2004. colecţia 19912004..com/glosstext.de/rei/PUBLICA *** http://www. colecţia 1992-2004.com/office/word/ *** http://www. Computer Press Agora. *** Computerworld. International Data Group. *** http://giswww.net/ *** http://www. *** Byte România. SUA. 208 .com/Eureka/Office *** http://www.adminresourcesplus.com/articles *** http://www.wordperfect.bsf. *** Chip Computer Magazine.com/ *** http://www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful