MARIUS DANIEL MAREŞ (coordonator) DOINA FUSARU GABRIEL MIHAI

OFFICE XP INSTRUMENTE BIROTICE

1

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României MAREŞ, MARIUS DANIEL Office XP. Instrumente birotice/ Marius Daniel Mareş - Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2004 208p.; 20,5 cm ISBN 973-725-155-5 I. Fusaru, Doina II. Mhai, Gabriel 004.42 Office X-P

© Editura Fundaţiei România de Mâine, 2004

Redactor: Octavian CHEŢAN Tehnoredactori: Gabriel MIHAI Maria ANDRONIE Coperta: Marius Daniel MAREŞ Bun de tipar: 14.12. 2004; Coli tipar: 13 Format: 16/61×86 Splaiul Independenţei, Nr. 313, Bucureşti, S. 6, O. P. 83 Tel./Fax.: 410 43 80; www.spiruharet.ro e-mail: contact@edituraromaniademaine.ro 2

UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR-CONTABIL

MARIUS DANIEL MAREŞ (coordonator) DOINA FUSARU GABRIEL MIHAI

OFFICE XP INSTRUMENTE BIROTICE

EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE Bucureşti, 2004
3

4

.......7.................. 1.. factori ai relansării creşterii economice în România ......4.4........... Managementul strategic şi deservirea acestuia prin instrumente birotice ……………………………………….... Aplicaţii pentru departamentul vânzări şi marketing .........2......6....7..............1....... E-banking .7..........afaceri derulate prin Internet. 1..2. Sfera de cuprindere şi efectele tehnologice informaţionale …...4. 1.comerţul electronic ..7... 9 11 12 15 17 20 22 24 27 27 29 29 30 31 31 32 33 35 39 41 43 44 5 ......... Procese informaţionale ……………………………………..............1.............. Conceptul Internet ... Aplicaţiile departamentului resurse umane .......3....... Internetul şi comerţul electronic... 1.7.1......7.2. E-demand .............. 1...operaţii bancare realizate prin tehnica de calcul... 1. Implicaţiile managementului strategic în birotică …………… 1..............4.2.. 1...7 Intranet şi Internet …………………………………………... Impactul tehnicii de calcul şi a telecomunicaţiilor asupra strategiei firmei ……………………………………..2........2.....7.......1.........7.CUPRINS Cuvânt înainte ……………………………………………………… 1.........3....... 1...........7. Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou …… 1..............5.. 1........................ E-business ..4....... 1...2............. Clasificarea informaţiei ……………………………………...7.......3......dinamizarea canalelor de legătură între consumatori şi organizaţie. Conceptul Intranet ……………………………………............ Aplicaţii ale sectorului dezvoltarea produsului .. 1.... 1.......... 1.. 1...2.......7. E-commerce ..3. Aplicaţiile departamentului finanţe .4.... Aplicaţiile Intranet-ului în economie....... 1..... 1.5.....2.4..7............. 1.....4..... 1.....7.. Aplicaţii pentru departamentul de sprijin şi servicii acordate clienţilor.......

........................1.....4. Tehnica Clipboard şi Ole ………………………………….......... 2...2................... 2............. Teste de autoevaluare …………………………………….............. 2........... Imprimarea unui document .2. Editorul de ecuaţii integrat în Word ...... Editarea şi procesarea textelor şi a imaginilor....13.......5...............................5...2.2...15................ 2. Crearea.............................2.....5........... 2....... 2........ 2.. 2.2. Utilizarea componentei WordArt ...... Fereastra document …………………………………………............ 1....5..14. 47 51 52 52 53 59 63 67 68 71 76 77 78 80 82 84 85 86 88 89 92 95 96 100 102 102 103 104 106 107 108 109 111 112 113 115 6 .......... Numerotarea paginilor unui document...............................2.................4....... Utilizarea glosarului .......... 2.................... Utilitarul de desen Microsoft Draw............ salvarea şi restaurarea unui document..........7.........1..............3... Procesorul de tabele Excel ……………………………………… 3.......... 2.... 3.... Formatarea caracterelor 2................ Fuzionarea documentelor Word ……………………………..................2.................1.. Crearea tabelei de figuri .... Formatarea paragrafelor . 2.............6............ Procesorul de texte Microsoft Word 2..............16........3..1..............2... Sistemul de management al relaţiilor cu clienţii …………......6... Teste de autoevaluare ……………………………………......... 2.... Cuprinsul sau tabela de materii .... 2...........5....................... 2..11...................5......2..8..................2.....2. 3..3...... 2. Prelucrarea imaginilor .....7... Ierarhizarea documentelor Word ………………………….........9....17..........5......... 2...... 2..... Realizarea antetului şi a subsolului de pagină...........2... Verificarea unui document ......... Utilizarea cadrelor ............2.. 2... 2....... Comunicarea între aplicaţiile Windows …………………..5......................... 2.............. 2..... 2..... Realizarea graficelor ...........2............4................ 2.... Referinţe încrucişate...... Structura foii de calcul Excel ………………………………..........................10.................... Crearea de indecşi ....2....8...........12..2.........1.. 2.. Editarea unui document pe coloane...............2.. 2.9........................... Realizarea conturărilor şi a umbrelor .2.................... 2.... Tabele Word....2...........8... Funcţiile unui procesor de texte 2.. Organizarea unui document Word ………………………….............. Crearea legendei....... 2................. 2...2...............

............................. 3................. Utilizarea facilităţii AutoFill ............. Funcţii financiare ............ Operaţii de bază cu foaia de calcul Excel 3...... Utilizarea constantelor matriciale.. Tipuri de grafice..........1.....4........... Funcţii predefinite ale procesorului de tabele Excel 3...... 3................. Funcţii de tip dată calendaristică şi oră ....4..2............. 3...............2.......3... 3....................4.......9.................... Realizarea unor calcule pe bază de formule matematice..7...2....... Utilizarea formulelor matriciale în foaia de calcul Excel 3......... 3........ Introducerea şi editarea datelor .....4........... 3.................2.......................... 3....1...6......6.................... Efectele operaţiunii de copiere asupra adreselor relative şi absolute ale celulelor foi de calcul.........4........2................. 3.....5..7..3.... 3...............2................2......................... 3....................6.... Introducerea unei formule matriciale ............. 3................. Selectarea datelor din foaia de calcul .7...3........................... Crearea unei serii de date . Introducerea formulelor .4.............. Crearea..........3............. Introducerea numerelor .............. 118 118 119 121 122 122 123 126 127 131 131 132 134 136 136 137 137 138 138 139 142 145 147 148 150 151 152 153 155 155 157 7 ...4... 3....6...................... 3.... Funcţii statistice .....1..5.......6... 3................7...5......................6.......... Introducerea textelor .... 3.............2........ Funcţii logice............3....................... Funcţii bază de date.... Lucrul cu serii de date sub procesorul de tabele Excel 3.1... Funcţii de căutare şi consultare .....2..................5....3.3...................3.....4............................... 3......... Înlocuirea unei formule matematice cu valoarea ei calculată ....... Reprezentări grafice ale seriilor de date din foaia de calcul Excel 3........................2...................... 3....5............... Funcţiile text sau şir de caractere ... Modificarea conţinutului unei celule...............1.6.3...... modificarea şi ştergerea unei serii de date particularizate......................................1......................6.... 3.. Funcţii de informare ......... 3.. 3......3............. 3.....................5...3.................. 3...3.......... oră......8........3....... 3... 3........... minut secundă.......6.................3............. Funcţii matematice şi trigonometrice ..........6.......... Introducerea datelor calendaristice........................ 3.... Organizarea datelor într-un grafic ......................................2...........6..4...........

....9........ Terminologie .......................3.. 167 8 ......... Lista figurilor .......................... 3..7. Funcţii statistice predefinite .combinaţii de taste …………………………... Execuţia unei prezentări şi portarea acesteia ……………… 4..3...4........ Teste de autoevaluare ……………………………………..... Bibliografie ………………………………………………………............... Realizarea prezentărilor cu ajutorul instrumentului PowerPoint.............. 162 163 166 166 166 167 168 173 178 185 186 187 188 202 203 207 4................... 3...... Încheiere... Procedură rapidă de autoumplere a celulelor cu rezultatele prognozei ......8...............2... Teste de autoevaluare ……………………………………..... Realizarea automată a unei prezentări ……………………… 4.....................................1.................. PowerPoint ......8............... Instrumente de previziune …………………………………................ Grafice..... 4..... Caracterizarea instrumentului PowerPoint …………………...........................1.2....... Modalităţi de sporire a atractivităţii prezentării …………..........................6. 4................. 4...................8...................8...... 3.......... 4..........5....... Obţinerea unei serii de slide-uri prin folosirea instrumentelor de lucru specifice PowerPoint ……………………………… 4... 3..................................................... ..............3.....

facilităţile oferite. şi anume. cu exemplificări asupra structurii organizatorice şi de personal ale societăţilor comerciale. în detaliu. Informatica şi. 9 . ca urmare. Cartea se adresează studenţilor de la facultăţile economice. cel mai utilizat produs program ca editor şi procesor de texte. Excel şi PowerPoint. simultan. Word XP. birotica au pătruns în mod nemijlocit în viaţa unităţilor economice. Din aceste motive. împreună cu un set complet de exemple strict necesare edificării şi obişnuirii cititorului cu modelele economice. reprezentând suportul pe care se pot dezvolta aplicaţii birotice. la produsele orientate şi dedicate lucrului cu foi de calcul. Acest produs este prezentat pe larg. Cel de al doilea capitol prezintă. precum şi un set complet de exemple concludente pentru fiecare funcţie a acestuia. rezolvând principalele probleme de gestiune a informaţiei financiar-contabile. Primul capitol cuprinde o prezentare a principalelor elemente teoretice referitoare la managementul strategic deservit de instrumente birotice. util pentru realizarea lucrărilor de gestiune contabilă. prezenta lucrare oferă cititorului un bogat material referitor la editoarele de texte. care pot fi transpuse şi rezolvate cu ajutorul Excel. şi nu numai. Capitolul al treilea este destinat produsului Excel XP care permite. lucrul cu mai multe pachete de foi de calcul. sub cel mai răspândit şi utilizat pachet de programe Microsoft Office XP. precum şi tuturor persoanelor care doresc să se iniţieze şi specializeze în ceea ce priveşte posibilitatea utilizării avizate a produselor program Word.Cuvânt introductiv Implicarea managementului strategic în luarea deciziilor este determinată de condiţiile impuse de complexitatea problemelor economiei de piaţă.

cu atât mai puţin. Catedra „Informatică de gestiune şi statistică” sau pe adresa de e-mail ushmfc@SpiruHaret. dorind să constituie punctul de pornire într-un necesar studiu. Lucrarea valorifică cercetările întreprinse de colectivul de autori în domeniul biroticii şi.Ultimul capitol trece în revistă principalele aspecte practice care trebuie avute în vedere de utilizatorul unui PC atunci când doreşte a realiza. permanent al evoluţiei disciplinei. pe baza cărora cititorul poate verifica nivelul de cunoştinţe acumulat. epuizarea problematicii informaticii. Ţinem să mulţumim şi pe această cale tuturor celor fără al căror ajutor această lucrare n-ar fi putut vedea lumina tiparului. prezentări animate ale unei anumite lucrări. Evident. în utilizarea şi proiectarea unor diferite produse-program aplicative realizate. La finele fiecărui capitol sunt introduse teste de autoevaluare. să comunice în scris observaţiile pe adresa Universităţii Spiru Haret. cu forţe proprii. Autorii 10 .ro. Pentru aceasta se detaliază utilizarea programului PowerPoint XP. Din această perspectivă. în special. autorii solicită cititorilor. mai ales cadrelor didactice şi specialiştilor. prezenta lucrare nu îşi poate propune abordarea exhaustivă şi. componentă a pachetului Microsoft Office.

gestiunea bazelor de date. au pătruns şi s-au stabilizat ca mijloace care permit sporirea productivităţii şi a calităţii activităţilor de birou. Conceptul de birotică este definit de o serie de particularităţi: ♦ Predominanţa proceselor informaţionale şi decizionale. Nauges.1. Berger şi L. ♦ Ponderea mare a comunicării de informaţii şi decizii. amintim: funcţia de ordonare a informaţiei. asigură realizarea unor funcţii specifice. comunicare care se poate realiza în două moduri: orală şi scrisă. pregătirea documentelor şi a corespondenţei. prin procese de analiză şi prelucrare. care. IMPLICAŢIILE MANAGEMENTULUI STRATEGIC ÎN BIROTICĂ Birotica constituie un ansamblu de tehnici pentru gestionarea informaţiei şi a comunicaţiilor între organizaţii. oferă suportul deciziei manageriale în orice sistem sau organizaţie economicosocială. Acestea fac apel la tehnicile informaticii şi ale comunicaţiilor de date şi. vizualizarea şi interogarea documentelor realizate. Dintre acestea. iar obiectivul său este automatizarea acestuia. prin accesibilitatea utilizării şi prin costul lor relativ redus. memorare şi transmitere a informaţiei. după Convenţia Informatică din anul 1976. care. organizarea în pagină a textelor. Din etimologia cuvântului rezultă că domeniul principal de activitate îl constituie biroul. simularea şi analiza diferitelor situaţii posibile. Birotica reprezintă un nou mod de utilizare a sistemelor electronice de calcul. Comunicarea 11 . pentru a găsi un echivalent al expresiei din limba engleză Office Automation. prin intermediul mijloacelor electronice. Termenul de birotică a fost introdus în Franţa de P. ceea ce presupune că materia primă a oricărei activităţi de birou este informaţia. prin utilizarea tehnicii electronice şi informatice de prelucrare.

legislaţie. Prin cultura firmei se 12 . Creşterea ponderii activităţilor cu conţinut informaţional şi de birou în raport cu activităţile tehnic-industriale produce în societăţile puternic informatizate reducerea diferenţelor între activitatea fizică şi cea intelectuală. documente de plan. sociale. procesarea informaţiei orale şi scrise. schiţe. concomitent cu creşterea performanţelor. politice. 1. Informatizarea muncii de birou facilitează comunicarea orală şi scrisă din activitatea de birou. cu următoarele efecte economice şi sociale: ♦ Eliminarea efortului fizic sau diminuarea acestuia. planuri). a capacităţii de memorare şi a vitezei de regăsire a informaţiei. convorbiri la distanţă mediate de reţelele de telecomunicaţii sau convorbiri între birourile aceleiaşi organizaţii. ♦ Creşterea exactităţii proceselor informaţionale. mediate de reţele de comunicaţie interfonice sau telefonice.1. asigurând realizarea unor strategii care să permită îmbunătăţirea imaginii companiei. contracte. acte decizionale ale conducerii. ♦ Creşterea calităţii şi productivităţii muncii administrative. ♦ Scăderea costului informaţiei şi a deciziei pe care aceasta se fundamentează. fiscală sau socială. legislative şi etice ale mediului unei firme determină influenţa pe care societatea omenească o are asupra evoluţiei firmei. cereri. sesizări. Echipa managerială responsabilă de destinele unei firme are ca sarcină prioritară corelarea deciziilor strategice cu condiţiile mediului extern. Unul dintre factorii care deţin cea mai puternică influenţă în procesul de stabilire a strategiei este cultura firmei. memorarea şi arhivarea acesteia. Comunicarea scrisă este dependentă de suportul fizic al acesteia (documente clasice. prelucrare şi transmitere a informaţiei orale sau scrise din activitatea administrativă. ♦ Eliminarea efortului fizic şi intelectual datorat scrierii şi transcrierii manuale a informaţiilor. solicitări. Managementul strategic şi deservirea acestuia prin instrumente birotice Relaţiile economice.orală se realizează prin dialog direct. ♦ Reducerea timpului de recepţie. sistemul de documente de evidenţă contabilă.

Direcţionarea (nu este totul). importanţa acordată factorului uman şi coeziunea colectivelor. referitoare la sarcini şi obiective de lucru. specifice politicilor adoptate. Managementul strategic reprezintă procesul prin care managerii stabilesc direcţia pe termen lung a firmei. Rolul strategului se poate compara cu cel al unui navigator. Strategia trebuie să stabilească direcţia şi să concentreze eforturile şi acţiunile.ea este însă. adoptate zilnic de membrii aflaţi pe diferite paliere ale organizaţiei. a tradiţiilor. managerul poate adopta decizii consecvente cu strategia.înţelege ansamblul valorilor promovate. iar planul strategic poate fi comparat cu harta aflată la baza stabilirii direcţiei de urmat. asigurând. în acelaşi timp. cu siguranţă. flexibilitatea organizaţională. dacă nu 13 . După fixarea direcţiei. Un plan strategic bun. odată stabilită direcţia. valabilă fiind pentru milioane de decizii. efortului şi a entuziasmului personalului. sunt: gradul de identificare a membrilor firmei cu aceasta. definirea corectă şi concretă a criteriilor de recompensare pentru munca prestată. toate acestea reprezentând cheia prosperităţii pe termen lung. având cunoscută calea pe care trebuie să o urmeze. Concentrarea eforturilor reprezintă un al doilea scop al strategiei. Rolul strategiei în definirea direcţiei de acţiune a firmei se divide pe două planuri: al strategului şi al planului strategic. dar şi implementarea şi execuţia consecventă şi completă a strategiei. a simbolurilor. în raport cu celelalte societăţi. Managementul strategic solicită calităţi antreprenoriale superioare. fixează obiectivele de performanţă specifice. modelelor de atitudine şi a comportamentului. poate să-şi concentreze eforturile în mod corespunzător. elaborează strategiile necesare atingerii acestor obiective şi urmăresc executarea planului de acţiune ales. dar şi a modului de efectuare a sarcinilor. permiţând concentrarea şi aplicarea pe termen lung a deciziilor strategice care determină modul de alocare a timpului. Alături de consecvenţă trebuie asigurată şi flexibilitatea direcţiei de orientare a resurselor firmei. personalul firmei. crucială. atenuarea şi minimizarea apariţiei conflictelor în cadrul societăţii. Asigurarea consecvenţei membrilor organizaţiei reprezintă al treilea scop al unei strategii. cuantificând gradul în care societatea respectivă progresează. deoarece. măsura în care este promovat lucrul în echipă. Calităţile distinctive ale unei firme. care să conducă la performanţe organizaţionale superioare pe termen lung.

este executat în mod corespunzător. Un plan necorespunzător. are un rezultat caracterizat prin slabe performanţe. rareori conduce la rezultate bune. Prin intermediul instrumentelor de asistare a deciziei oferite de birotică. în timp real. adoptarea oricărei decizii impune realizarea în prealabil a unei analize minuţioase a mediului extern societăţii. Implementarea şi execuţia strategiei reprezintă punerea sa în aplicare şi determinarea tuturor persoanelor implicate în realizarea sa. Variaţia performanţelor financiare ale organizaţiei. precum şi schimbările survenite constituie principalele elemente care impun luarea unor decizii de ajustare a strategiei. ce soluţie va adopta. deoarece toate deciziile strategice sunt susceptibile de o modificare în viitor. ce rezultate se pot obţine şi cu ce eforturi. Pentru manager. în esenţă. Execuţia fiecărei părţi din planul strategic care revine unui salariat. Indiferent de orientarea strategiei. analizarea caracteristicilor mediului extern şi stabilirea oportunităţilor care trebuie exploatate. managerul poate decide. Modelul procesului de management strategic se impune a fi realizat pentru evaluarea situaţiei de fapt şi adoptarea unei decizii în vederea continuării acţiunilor începute sau ajustării acestora. analiza mediului extern. Strategia defineşte obiectivele de dezvoltare. analiza internă a societăţii şi fundamentarea strategiei organizaţiei. corelarea motivaţiilor şi a recompenselor cu gradul de îndeplinire a rezultatelor urmărite. executat ireproşabil. aceasta înseamnă: elaborarea unor programe şi bugete care să sprijine execuţia strategiei. Situaţia optimă este aceea în care o strategie elevată este urmată de o implementare şi de o execuţie ireproşabile. Analiza strategică este desfăşurată în următoarele etape: determinarea viziunii firmei. 14 . dezvoltarea unui sistem informaţional care să permită urmărirea şi controlul proceselor necesare implementării strategiei. de menţinere sau chiar de reducere a dimensiunii organizaţiei. întărirea parteneriatului intern necesar coordonării acţiunilor de implementare a strategiei şi perfecţionarea continuă a modului de execuţie al acesteia. o sarcină administrativă. O altă problemă abordată de manager este reprezentată de analiza strategică ce are în vedere evaluarea resurselor interne ale firmei. studierea şi analizarea mediului concurenţial. reprezintă.

Forma analogică a informaţiei presupune reprezentarea fenomenelor fizice. aşa cum sunt ele percepute de dispozitivele tehnice de înregistrare. sau să o restrângă. ci şi pe cele care nu prezintă avantaje pentru aceasta.2. În cazul în care firma acţionează pe mai multe pieţe. precum şi condiţiile care prezintă un interes deosebit asupra activităţii. segmente de piaţă. permite managerului să cunoască punctele forte. Analiza internă a organizaţiei. Având în vedere forma concretă pe care o poate lua informaţia în momentul stocării pe un suport tehnic. dar şi cele slabe ale firmei. precum şi gradul de prelucrare a acesteia. În această etapă. managerul poate adopta soluţii pentru dezvoltarea anumitor unităţi. să o menţină la acelaşi nivel. prin implicarea funcţiei birotice de prelucrare şi comandă-control. cheie. menţinerea la nivelul actual sau lichidarea celorlalte. sunete şi imagini în mişcare. Clasificarea informaţiei Din multitudinea de criterii posibile pentru clasificarea informaţiei. permite realizarea memorării-regăsirii informaţiilor înmagazinate anterior. cu mai multe unităţi de afaceri.Viziunea firmei se realizează pe termen lung şi foarte lung. Pentru analiza internă se utilizează auditul financiar. suportul pe care se află stocată. conceptualizând imaginea a ceea ce doresc managerii să devină organizaţia. incluzând organizaţiile care intenţionează să pătrundă pe piaţă şi producătorii de produse substitute. Mediul extern este infinit şi de aceea managerul va analiza doar informaţiile clare. birotica. Studiul mediului concurenţial demarează prin stabilirea firmelor concurente. alegem forma informaţiei. imagini fixe. aceasta se poate afla sub formă analogică şi digitală. conţinutul. O analiză obiectivă va reliefa nu numai aspectele pentru organizaţie. evenimentele previzibile. prin instrumentele sale specifice. fără a fi necesară o 15 . elemente care influenţează puterea competitivă a organizaţiei. Fundamentarea strategiei permite managerului să adopte soluţii de dezvoltare a activităţii firmei. care permite analizarea exhaustivă a aspectelor pozitive şi negative specifice fiecărei funcţii majore. 1.

16 . acestea putând fi folosite independent sau introduse în configuraţia unui sistem informatic de birou. pagini de texte. banda magnetică. Pentru procesarea informaţiei analogice este necesară conversia ei în formă digitală. discul magnetic. fenomene din realitate sau sintetizatoare electronice. distingem o gamă largă de suporturi fizice. cu ajutorul unor dispozitive specializate de conversie din analogic şi digital.conversie sau codificare a acestora. voce). cum sunt discurile optice de mare capacitate a căror informaţie digitalizată este citită optic cu dispozitive laser. ordonate după un sistem de reguli (cod). Forma digitală se obţine pornind de la fenomenul real sau de la forma analogică a acestuia. Informaţia aflată pe suporturi tehnice. alfabetice sau alfanumerice. fraze şi cuvinte. o evaluare cantitativă. Din punct de vedere al suportului informaţiei. care sunt organizate în documente. Din punct de vedere al conţinutului informaţiei. prin folosirea tastaturii sau a altor dispozitive de introducere manuală sau umană (masă de desen. caseta magnetică. percepute de dispozitive specializate de tipul camerei de luat vederi sau generate de programe de grafică bi sau tridimensională. se transmite şi se memorează direct în momentul perceperii acesteia. discul flexibil etc. Pe suportul tehnic. de voce şi acustice. ♦ Sub formă de texte. ♦ Sub formă de documente grafice (imagini fixe). ♦ Sub formă de secvenţe audio generate de vocea umană. cum ar fi: 1. înainte de transmitere sau memorare pe suporturile tehnice de date. fără o conversie prealabilă a ei. în ambele cazuri având loc o codificare numerică. de exemplu. ca. prin scrierea lor la imprimantă sau la dispozitivul de realizat desene (plotter). informaţia se prezintă ca o succesiune de valori binare (0 şi 1). care sunt percepute prin afişarea pe monitorul calculatorului. Informaţia introdusă în sistemele de calcul. la rândul lor. ♦ Suporturi cu lectură optică a informaţiei. ♦ Sub formă de secvenţe video de natură animată sau film. clasificate. paragrafe. în: ♦ Suporturi magnetice. o cuantificare a fenomenului care face obiectul reprezentării.. se pot identifica următoarele clase: ♦ Sub formă de date numerice.

Visual Basic. având un pronunţat caracter informativ. informaţia se prelucrează diferit. care diferă în funcţie de limbajul de programare utilizat. 2. De obicei. care pot fi: ♦ suporturi opace. Lotus 1-2-3) sau folosind 17 .3. peliculă film. intermediare – sunt acele informaţii care se află în diferite faze de prelucrare informaţională. managerilor. Acest gen de informaţii sunt cele mai răspândite la nivelul executanţilor. Paradox. celită. 1. documente obţinute la imprimantă sau realizate cu ajutorul mesei de desen de tip plotter. 2. Datele organizate în baze de date sunt exploatate cu ajutorul unor pachete de programe denumite sisteme de gestiune a bazelor de date (SGBD). 3. prin următoarele forme de procesare: Procesarea datelor permite tratarea informaţiei numerice după reguli matematice şi logice. finale – sunt acele informaţii care au parcurs întregul şir de prelucrări informaţionale prevăzute. de regulă. Acest tip de suport este destinat lecturii numai după operaţia de mărire a imaginii înregistrate. Procese informaţionale Existenţa unei largi game de prelucrări electronice a informaţiei a generat o tipologie a acestor procese informaţionale. datele se organizează în colecţii sub formă de fişiere prelucrabile. din care enumerăm FoxPro. având un caracter sintetic. informaţiile se împart în: 1. Datele organizate în foi de calcul se prelucrează utilizând pachete soft specializate în procesoare de tabele (Excel. În funcţie de gradul de prelucrare. Informaţia aflată pe suporturi grafice. microfilm. Acest tip de informaţii se adresează. ♦ suporturi transparente realizate din peliculă fotografică. complex şi decizional. primare (de bază) – sunt acele informaţii care anterior nu au suferit un proces de prelucrare informaţională. Quatro. În raport cu natura sa specifică. cu ajutorul unor programe de firmă denumite interpretoare sau compilatoare. Access. cum sunt documentele clasice.Informaţia memorată pe suporturile tehnice este înregistrată şi poate fi citită numai cu ajutorul unor dispozitive tehnice de citire/scriere. fiind răspândite la nivelul personalului funcţional şi al şefilor de compartimente.

forma şi mărimea paginii. cum sunt: despărţirea în silabe. WordPerfect.funcţiile de procesare a tabelelor din sistemele Works. memorarea şi prelucrarea grafică a imaginilor introduse anterior în documente. Acest tip de informaţie este perceput analogic şi convertit ulterior în formă digitală. controlul gramatical. Works. sunete naturale sau muzicale. WordPerfect.) până la sunete obţinute prin sinteză electronică. fraze şi cuvinte este supus unor operaţii pentru determinarea formei caracterelor şi a mărimii acestora.). CorelDraw) sau de către funcţii specializate ale procesoarelor de texte sau tabele (Word. aparţinând unor sisteme de programe Procesarea documentelor grafice reprezintă un mod de utilizare eficientă a tehnicilor informatice şi electronice pentru receptarea. FrameWork. precum şi cu dispozitivele de comunicaţie acustică (telefon. OpenAccess. Lotus 1-2-30. imprimat pe hârtie sau microfilm. Procesarea de imagini constituie una din realizările moderne ale electronicii şi informaticii. Procesarea textelor se realizează cu programe specializate. care au o anumită organizare pentru a putea fi uşor regăsite. magnetofon. Procesarea sunetelor se referă la forme variate care merg de la vocea umană (mesaje. Textul structurat în pagini. paragrafe. care poate funcţiona cuplat la orice calculator personal. lexical şi ortografic al textului analizat. consultate la terminal. Documentele procesate în acest fel se memorează pe suporturi tehnice de date. Word sau cu componente pentru tratare de text. Procesarea textelor presupune şi operaţii lingvistice. cum sunt procesoarele de texte: WordStar. compact disc etc. Excel. modul de aşezare a textului în pagină. comunicate la distanţă. cum este sistemul SoundBlaster. sau introduse într-un nou proces de prelucrare grafică. Rezultatul acestor operaţii constă într-un document de tip text care poate fi consultat prin afişarea pe ecran. Se realizează astfel o interfaţă acustică a sistemului informatic cu sistemele audio analogice (casetofon. interfon). PageMaker. convorbiri telefonice etc. Informaţia vizuală dinamică se realizează prin 18 . Procedarea informaţiei vizuale se realizează cu programe specializate pentru procesarea documentelor (Ventura. Prelucrarea acestor informaţii se face cu ajutorul unor echipamente şi programe specializate în tratarea informaţiei sonore. Procesarea textelor reprezintă un ansamblu de operaţii specifice lucrului cu textele. imprimate pe hârtie sau microfilm.

Pe lângă componenta hardware. Informaţia video este obţinută cu tehnica de filmat (cameră de filmat alb-negru sau color). Autorii în dorinţa ca această lucrare să fie utilă persoanelor care folosesc pachete localizate în România. cu ajutorul unor dispozitive fizice şi logice. Compania Microsoft a realizat pachetul de programe Office care prin structură răspunde cerinţelor utilizatorului legate de procesarea datelor organizate în foi de calcul cu ajutorul componente Excel. Realizarea prelucrării este executată cu ajutorul sistemelor electronice de calcul din ce în ce mai performante şi bineînţeles din ce în ce mai costisitoare. respectiv apariţia şi existenţa software-ului care foloseşte limba română. au realizat şi prezentat la finele expunerii un Glosar de termeni. 19 . a sunetelor. după cum imaginea este însoţită de sunete sau voce umană. Trebuie să ne reamintim că software-ul este compus din sistemul de operare. În evoluţie structura şi performanţele setului de programe Office a cunoscut modificări majore care s-au reflectat la nivelul utilizatorului printr-o ofertă din ce în ce mai „tentantă”. Procesarea documentelor grafice. Una din problemele majore a utilizatorilor români. În mod curent. a textelor şi a documentelor grafice prin intermediul programului Word. fără de care calculatorul nu funcţionează şi din pachete de programe suplimentare instalate de utilizator. elemente care asigură procesări complete şi rapide ale informaţiilor utilizatorului. a imaginilor prin Photo Editor şi crearea unor prezentări profesionale asistaţi de PowerPoint. constă în obligativitatea cunoaşterii limbii engleze. generând factorului uman senzaţia vizuală de mişcare. utilizatorul trebuie să aibă în vedere şi software-ul. a imaginilor şi a textelor constituie principalul obiect de activitate al biroticii. Această problemă a fost rezolvată prin localizarea pachetului de programe Office. prelucrarea informaţiei vizuale este însoţită şi de prelucrarea informaţiei sonore. Localizarea este parţială în cazul Office’98. îmbunătăţindu-se odată cu apariţia pachetului Office’2000.afişarea şi perceperea unui număr de imagini succesive pe unitatea de timp (minim 25 de imagini pe secundă). imagini transmise prin sistemele de comunicaţie video de natură profesională realizate pe calculator. ridicată de corecta şi deplina folosire a acestui pachet de programe.

1. Microsoft a aplicat produselor sale program tehnologia anti-criminalitate Product Activation. cu care îşi activează produsul. un sistem informatic de birou îndeplineşte următoarele funcţii generale: ♦ funcţia de introducere a informaţiei în sistem. se declanşează un proces de reducere a funcţiilor. pe un singur sistem de calcul. O dată ce Installation ID ajunge în server-ele Microsoft. copierea neautorizată a produselor program distribuite. Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou Indiferent de conţinutul concret al activităţii. Funcţia de introducere a informaţiei în sistem se realizează prin: 20 . la nivel de utilizator. În cazul în care utilizatorul realizează un up-grade minor hardware. deoarece în situaţia în care Installation ID-ul expediat către baza de date Microsoft figurează că a mai fost folosit anterior. ♦ funcţia de prelucrare a informaţiei. ♦ funcţia de ieşire a informaţiei din sistem. după a 50-a lansare a unei aplicaţii incluse în pachetul de programe neactivat. Activarea se realizează pe baza unui Installation ID care este generat automat. salva etc. ♦ funcţia de memorare şi regăsire a informaţiei. o tehnologie de protecţie a drepturilor de proprietate intelectuală incorporată în produsele Microsoft din generaţia XP care previne. utilizatorul primeşte un cod de confirmare. Confirmation ID. În cazul Office’XP.În primăvara anului 2001. tehnologia va recunoaşte că este vorba despre un up-grade de sistem şi nu-i va solicita reactivarea produsului Microsoft.4. pornind de la codul unic Product Key. Din acest moment nu i se va mai solicita activarea produsului. Un dezavantaj major este reprezentat de faptul că respectivul produs nu poate fi instalat decât individual. Această tehnologie a fost testată timp de doi ani în şapte ţări pilot. pentru început în pachetul de programe Office’XP şi care ulterior va fi prezentă şi în sistemul de operare Windows XP. ♦ funcţia de comandă-control a sistemului. Pentru activarea acestor produse program utilizatorul are două posibilităţi: prin contactarea telefonică a Microsoft Infocenter. Procedura de activare durează în medie 2-4 minute. sau direct pe web la adresa indicată în ecranul de activare. validarea este refuzată. respectiv nu se mai pot crea noi documente.

capacitatea de stocare a informaţiei şi viteza de acces la date constituind criterii fundamentale de apreciere a performanţelor unui sistem informatic de birou. în raport cu durata şi volumul informaţiei memorate. prin eliminarea informaţiilor inutile. pentru informaţii care sunt consultate foarte rar. Funcţia de prelucrare se referă la următoarele operaţii şi procese: ♦ Conversia informaţiei din formă analogică în digitală. introducerea de informaţii noi. optic) pe altul se numeşte conversie de suport. ♦ Transferul informaţiei de pe un tip de suport (magnetic. sau se memorează pentru prelucrări ulterioare. denumită operaţie de reproducere a informaţiei şi a documentelor. ♦ Copierea informaţiei pe acelaşi tip de suport. pentru datele în curs de prelucrare. pentru memorarea şi procesarea ei cu mijloace informatice. ♦ Actualizarea bazei informaţionale. • Prelucrarea informaţiei provenite din reţeaua locală de date. pentru a o face compatibilă cu echipamentele de tip analogic. Există posibilitatea ca informaţia să fie transferată la ieşire. Informaţia introdusă în sistem se prelucrează imediat. fără a fi memorată sau prelucrată de sistem. • Introducerea manuală a datelor şi textelor sau înregistrarea cu echipament adecvat a convorbirilor. înregistrarea sau transferul de informaţie audio şi vizuală. modificarea valorilor existente.Preluarea informaţiei provenite din reţelele de comunicaţii naţionale sau internaţionale. precum şi operaţia de conversie din digital în analogic. ♦ Crearea şi încărcarea bazei informaţionale a sistemului birotic presupun un set de proceduri. imaginii şi sunetului. în timp real. în memoria externă datele care se consultă periodic şi în arhiva electronică. Informaţia se poate păstra în memoria internă. pentru redarea. prin care se generează structura şi modul de organizare a informaţiei pe suportul tehnic. încărcarea bazelor de date. Funcţia de memorare şi regăsire a informaţiei are un rol important în funcţionarea unui sistem birotic. 21 • . publice sau private.

Alocarea optimă a resurselor sistemului se referă la echipament. secvenţe sonore sau vizuale. pe care urmează să fie transferată informaţia la ieşire. ♦ Forma digitală sau analogică a informaţiei transmise. către memoria externă şi arhiva electronică a sistemului birotic. fie conţinutul lor. memorie internă. după cum ar fi: ♦ Natura informaţiei transferate la ieşire: date.). dezideratul major al dezvoltării economice îl constituie oprirea procesului de adâncire a decalajelor care despart România 22 . a tuturor funcţiilor sale. selectarea şi transmiterea informaţiei solicitate la un dispozitiv periferic de ieşire (monitor. prin intermediul reţelelor de date. acţionari. ♦ Punerea în formă a informaţiei solicitate la ieşire constă în prelucrarea datelor pentru obţinerea de rapoarte şi situaţii complexe. controlul proceselor de intrare. echipament de comunicaţie în reţea etc. Funcţia de comandă-control a sistemului birotic este reprezentată de totalitatea atributelor necesare pentru dirijarea şi reglarea funcţionării întregului sistem. 1. combinaţii ale acestora. Impactul tehnicii de calcul şi a telecomunicaţiilor asupra strategiei firmei În etapa actuală. ♦ Natura suportului tehnic sau grafic. ♦ Consultarea în timp real a informaţiei se realizează prin intermediul unor programe care permit căutarea.5. care vor fi transferate la dispozitivele de ieşire. afişării la terminal sau a comunicării locale. imprimantă. public. Funcţia de ieşire a informaţiei din sistem trebuie să satisfacă anumite cerinţe. în afara sistemului către parteneri de afaceri. prelucrarea şi ieşirea informaţiei în funcţie de natura ei. ♦ Destinatarul şi mijlocul de comunicare adecvat. texte. ♦ Conţinutul efectiv al informaţiilor solicitate la ieşire. ori la distanţă. instituţii de stat. comunicare care poate fi în interiorul sistemului.♦ Tratarea informaţiei care constă în efectuarea de operaţii care privesc fie forma documentelor şi a imaginilor. baza de programe şi baza informaţională. în vederea imprimării lor. corespunzător mai multor aspecte.

considerăm că sunt necesare explicaţii referitoare la tehnologiile informaţiei şi de comunicaţii care stau la baza acestor noi resurse de dezvoltare şi creştere economică. neavând importanţă locul unde este situat magazinul de unde se cumpără. 23 . firma sau persoana privată. vor fi produse pe scară largă în milioane de exemplare părea desprinsă dintr-un scenariu ştiinţifico-fantastic. Deşi industria de calculatoare este tânără în comparaţie cu alte industrii (de exemplu. Telecomunicaţiile sunt definite ca fiind o comunicare la distanţă. multiplicarea funcţiunilor unei tehnologii şi scăderea costurilor determină ca „telecomunicaţiile” să devină atractive pentru economie. mai mici decât un timbru poştal. Totodată se constată o reducere substanţială a şomajului. consumatorul final. se aprovizionează prin Internet în sistem „piaţă virtuală”. Ideea că în mai puţin de 20 de ani calculatoare la fel de puternice. construcţia de automobile şi transportul aerian). Preţul plătit pentru produsul comandat va fi cu 10 – 20% mai mic decât într-un magazin obişnuit. Utilizând sistemul Internet se poate comanda un produs personalizat. domeniul calculatoarelor a cunoscut un progres spectaculos într-un timp scurt. Tot mai multe firme îşi vând produsele şi serviciile pe Internet.de ţările dezvoltate sau chiar faţă de unele economii mediu dezvoltate. Astfel. iar educaţia este într-o permanentă creştere. O companie de mărime mijlocie sau o universitate ar fi putut avea unul sau două calculatoare. Noile tehnologii informaţionale constituie elementele majore ale unei forţe de schimbare în infrastructura economiei. Ca atare. În ultimii 25 de ani se constă o adevărată „explozie de noi idei”. De aceea. după dorinţă în sistemul la comanda clientului. „noi aplicaţii” şi apariţia (formarea) de noi oameni în domeniul economic. de obicei în interiorul unei singure încăperi. Avansul rapid al transformărilor spre noi parametrii ai tehnologiilor. se pune cu acuitate întrebarea: care sunt resursele care în ultimele decenii au avut o influenţă benefică în procesul creşterii economice şi ameliorării condiţiilor de viaţă ale oamenilor? Aceste resurse se regăsesc în schimbarea strategiei firmei în economia de piaţă funcţională. în timp ce instituţiile mari aveau cel mult câteva zeci. În primele decenii de existenţă sistemele de calcul erau foarte centralizate. canalele tradiţionale de distribuţie sunt pe cale de a fi desfiinţate.

Cererea unui cadru legal şi instituţional adecvat tehnologiilor informaţionale (TI) oferă guvernelor şi agenţilor economici posibilitatea de a-şi exercita influenţa asupra naturii şi dezvoltării comerţului electronic. deschizându-se noi oportunităţi pentru comerţul şi diviziunea internaţională a muncii. Tipul informaţiei. • Duplex (two-way). în mod obişnuit emisiile simplex (unidirecţionale de la emiţător la receptor) sunt denumite comunicaţii topdown.6. chiar 24 . în direcţia reducerii costurilor tranzacţionale şi a creşterii eficienţei economice. 1. pe plan naţional şi transnaţional. Mediul de transmisie se caracterizează prin: undele radio. În situaţia de mai sus este posibilă realizarea în timp real a interacţiunii între indivizi aflaţi în două sau mai multe puncte diferite de poziţia emiţătorului. mai ales pe seama economiei de timp şi a realizării unei mai bune concordanţe dintre cerere şi oferta de bunuri şi servicii. îndeosebi dezvoltarea Internet-ului ca „reţea de reţele” (network of networks) au condus la extinderea volumului şi structurii de servicii electronice. Sfera de cuprindere şi efectele tehnologice informaţionale Creşterea în ritm deosebit de rapid a procesului de formare a reţelelor electronice de date. Punctul central de emisie este legat cu alte numeroase puncte într-o reţea în care procedura bottom-up de conexiuni este completată cu aşa-numita „comunicare laterală”. Direcţia fluxului de comunicare (direction flow) are importanţă primordială în economie. Procedeul are direcţia caracterizată prin expresia „de la un punct la multipuncte (point-to-multi-point). Aceasta poate fi: • Simplex (one-way). Emisiunile obişnuite de televiziune constituie un exemplu sugestiv de conumicare simplex (oneway). Semnalele pot fi transmise pe unde electromagnetice către receptor sau prin sateliţi. respectiv a semnalului transmis poate fi: admis. video şi date de semnal. impulsuri electronice vehiculate în liniile de transmisii şi prin semnale fotonice în fibrele optice. Acest tip de comunicare (interactivă) se adresează direct de regulă unei audienţe specifice sub formula „de la punct la punct” (point-to-point).Un sistem de telecomunicaţii se referă la mediul de transmisie. tipul informaţiei transmise şi direcţia fluxului de comunicare.

telemedicină). economia de timp şi alte cheltuieli materiale fiind considerabil mai mare. care presupun oferta de informaţii prin cataloage şi comenzi.dacă o serie de probleme rămân insuficient sau deloc soluţionate (siguranţa juridică. 25 .). ca o reţea de calculatoare între birourile guvernamentale. telefon sau fax. în contextul comerţului cu bunuri şi servicii. deoarece nu există un proprietar care să ceară licenţe sau să impună taxe pentru utilizarea sa. ca şi pentru tranzacţiile cu instituţiile publice. în anii 60. laboratoarele de cercetare şi instituţiile academice. Un avantaj competitiv decisiv al Internet-ului. Programele pe calculator se pot schimba în forma digitalizată via Internet. la nivel zonal. contribuind la creşterea gradului de diversificare a ofertei şi rafinarea exigenţelor cererii. Reţelele electronice schimbă modalităţile folosite în transmiterea informaţiei. numerar electronic) şi societăţile de asigurare pentru servicii de consultanţă (auditori. Prin caracterul său. Internet-ul s-a dezvoltat iniţial în SUA. desigur. Spre deosebire de canalele tradiţionale de comunicaţii. prin Internet se realizează o interacţiune directă sui generis între vânzător şi cumpărător. scrisori. De la crearea în 1993 a World Wide Web (WWW). agenţii de intermediere şi alte servicii similare. Aceasta va crea. rezidă tocmai în caracterul său de nonproprietate. Internet-ul s-a transformat rapid într-un mijloc global pentru telecomunicaţii şi schimb de informaţii în spaţiu. contabili. Internet-ul reprezintă un potenţial semnificativ pentru serviciile oferite de către bănci (activităţi bancare electronice. un potenţial substanţial pentru afaceri comandate prin poşta electronică. Internet-ul este un bun public. faţă de toate celelalte reţele de servicii oferite de proprietari distincţi. adaptabilitate şi inovaţie în deplin consens cu frontul nelimitat al creativităţii umane şi nevoia de a soluţiona probleme la niveluri individuale. regional şi internaţional. ceea ce le conferă un grad ridicat de flexibilitate. naţional. protecţia şi securitatea datelor etc. impozitarea. programe de software. necesitând infrastructuri (hard şi software) şi calificări profesionale tot mai performante şi superioare şi reprezentând totodată o adevărată „revoluţie” în schimbul mondial de bunuri şi servicii. comerţul cu obligaţiuni. consultanţi de management. combinarea optimă a factorilor de producţie. sectoriale şi globale.

Vor fi create noi posibilităţi pentru diviziunea „intranaţională. la rândul său. în paralel cu deschiderea de noi oportunităţi de cooperare. comerţul internaţional va oferi şanse sporite ţărilor slab dezvoltate de a accede mai rapid pe pieţele internaţionale. într-un ritm mediu anual de peste 0. pe termen lung. iar cel al inputurilor este reprezentat de suma cheltuielilor cu munca şi capitalul. Prin vocaţia sa globală. elaborarea de previziuni şi modelarea riscului. „supranaţională” şi „internaţională” a muncii. va promova dezvoltarea de noi produse şi servicii. Teoria comerţului internaţional bazată pe scheme şi jocuri strategice cu sumă nulă şi pozitivă va dobândi noi sfere de cercetare. va conduce la o creştere substanţială a productivităţii muncii. ceea ce. analizele de piaţă) vor fi reduse simţitor. inclusiv în ceea ce priveşte relaţiile economico-financiare şi comerciale dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare. Intranet şi Internet 26 . ţinând seama de ponderile valorii adăugate nominale ale acestora. Acest indicator este definit ca o relaţie între indicii output-urilor şi inputurilor. se vor extinde şi intensitatea concurenţei va creşte. Noi fronturi pentru cercetarea ştiinţifică din domeniul economiei vor fi deschise mai ales pentru disciplinele care analizează impactul progresului tehnologic.În opinia specialiştilor.5 puncte procentuale. indicele creşterii reale a valorii adăugate brute este indicele outputului. 1.”. În forma sa cea mai frecvent uzitată. încă insuficient cercetate. pieţele. în general. pe care se bazează şi studiul OECD. Eforturile şi costurile de identificare a partenerilor şi de informare. deschise cel puţin din punct de vedere informaţional. După cum se ştie. potrivit unui studiu al OECD.7. concomitent cu schimbarea raporturilor dintre factorii de creştere şi a structurilor de producţie. va conduce la o rată mai înaltă a creşterii productivităţii macroeconomice totale a factorilor de producţie. comerţul electronic constituie o inovare a cărei importanţă economică are efecte complexe pe termen lung. Folosirea tehnologiilor informaţionale. productivitatea totală a factorilor măsoară nivelul tehnologic al dezvoltării unei economii care nu poate fi atribuit unor factori de producţie individuali. (de exemplu.

procese şi informaţii din cadrul unei întreprinderi. Utilizatorii de obicei sunt grupaţi în trei categorii: cei care introduc şi prelucrează informaţiile (authors). de orientările firmei. altfel. aproximativ 2/3 din totalul companiilor americane deţin un Intranet şi. • un mecanism integrat pentru utilizatori. Intranet-ul poate fi considerat ca un sistem sigur de diseminare a informaţiei în cadrul unei firme. de politica de proiectare şi implementare peste vechile sisteme. Intranet-ul asigură calea cea mai sigură şi mai rapidă de utilizat pentru comunicarea inter-departamentală deoarece accesul la orice tip de informaţie se realizează printr-o interfaţă comună oricăror platforme soft şi hard şi anume browser-ul. • corporaţia „reţeaua informaţiei”. a tehnologiilor Internet şi a lucrului în cooperare.1. Soluţia schimbului de documente în format electronic pare să fie singura soluţie de a ieşi din impas. Componentele sale sunt următoarele: 27 .Tehnologiile informatice şi de comunicaţii au impus în limbajul tehnic şi economic o multitudine de termeni dintre care Intranet-ul şi Internet-ul caracterizează însăşi esenţa revoluţiei informatice.7. cei care utilizează informaţia (users) şi furnizorii de informaţii (providers). Intranet-ul permite comunicarea între utilizatori şi departamente printr-o interfaţă comună tuturor platformelor şi anume browserul. 1. Dimensiunea Intranet-ului variază de la o firmă la alta în funcţie de numărul de utilizatori. firma poate rămâne cu personal minim care să prelucreze aceste informaţii. Necesitatea Intranet-ului rezidă din volumul imens al datelor şi informaţiilor care. O dată ce documentele sunt într-un format accesibil prin Web. sistem care este conceput pe baza unei reţele de calculatoare. Actualmente. într-un timp relativ scurt va fi extins şi utilizat peste tot. ar îngreuna rezolvarea problemelor din cadrul marilor companii. Conceptul Intranet Pentru conceptul de Intranet sunt mai multe definiţii: • tehnologia Intranet utilizată într-o organizaţie pentru a facilita comunicarea şi accesul la informaţii.

5. 3. Crearea unor interfeţe standard. planificare şi organizare. iar simpla lor enumerare justifică complexitatea unui asemenea tip de reţea. 28 − . • suitele de protocoale care asigură comunicarea între entităţile reţelei. 7. resurse umane. Crearea unor depozite pentru formularele companiei şi sisteme de distribuţie. 8. Plasarea on-line a manualelor pentru resurse umane şi de personal. Sunt cel puţin 50 de activităţi de interes într-o reţea de tip Intranet. educare. pregătire. Crearea unor calendare cu evenimentele companiei. Crearea unor bănci şi sisteme de afişare pentru slujbele şi serviciile interne. dintre care enumerăm câteva mai importante: 1. universale pentru toate bazele de date ale firmei pe mai multe platforme (Windows NT. Circuitul ştirilor companiei. Afişarea cataloagelor cu furnizorii şi produsele aprobate la un moment dat. serviciile Intranet se pot grupa pe activităţi fundamentate în cadrul fiecărei companii şi anume: marketing şi vânzări. 2. 4. Deşi sunt de o mare varietate. − aplicaţii pentru implementarea serviciilor Intranet. 6. Crearea de formulare bazate pe web pentru colectarea foilor de pontaj ale angajaţilor. Mac sau Unix) şi posibilitatea accesului angajaţilor la toate datele de la aceeaşi staţie de lucru. Crearea unor sisteme centralizate pentru urmărirea cererilor de cumpărare. Crearea unor sisteme centralizate de urmărire şi raportare a vânzărilor. − programele care implementează serviciile de bază Internet. 9.o reţea de calculatoare care conţine: • mediul fizic de comunicare între diversele sisteme de calcul ale firmei. 10. − Intranet-ul se individualizează prin serviciile oferite. securitate. • echipamente de interconectare ale subreţelelor. − aplicaţii destinate lucrului în cooperare.

De asemenea.2. actualizate. Aceste tipuri de aplicaţii Intranet îmbunătăţesc comunicarea şi productivitatea în toate zonele unei întreprinderi. Aplicaţiile Intranet se încadrează în una din următoarele categorii: − comunicarea se desfăşoară pe principiul unul către mai mulţi. informaţiile fiind astfel făcute disponibile într-o „bază de cunoştinţe a companiei”. produsele cu cele mai mari vânzări. − colaborarea reprezintă interacţiuni de la mai mulţi către mai mulţi. dezvoltarea produselor. Această categorie include grupul de ştiri care facilitează schimburile directe de informaţii între membrii. reducându-se costurile producerii.1. Aplicaţiile Intranet-ului în economie Companii din diverse ramuri ale economiei. unui grup de oameni distribuit din punct de vedere geografic. Informaţia corectă dată la momentul potrivit. sunt indispensabile suitele de programe de conversie. Marile companii folosesc Intranet-ul pentru a rezolva comunicarea în departamente cu vânzări şi marketing. fiind convinse de avantajele Intranetului. 1. grafice care reprezintă preţurile. reducând volumul documentelor scrise pe hârtie. Aplicaţii pentru departamentul vânzări şi marketing O schimbare de esenţă a vânzărilor şi a departamentelor de vânzări şi marketing o constituie distribuirea informaţiilor de referinţă. 1. cât şi pentru text. informaţii competitive obţinute din 29 . şi-au implementat un astfel de sistem şi au obţinut importante economii la costurile operaţiilor şi la îmbunătăţirea productivităţii personalului. atât pentru elementele de grafică. un Intranet poate oferi un acces imediat la informaţii cum sunt: descrierea produselor. înseamnă de cele mai multe ori reuşita unei vânzări. departamente sau la nivelul întregii companii prin punerea informaţiilor în pagini Web.2.7. În acest sens. Astfel se recuperează cheltuielile.7. etc. între echipe. listării şi distribuirii informaţiilor firmei.Se remarcă în asigurarea acestor servicii rolul bazelor de date prin care se asigură informaţiile necesare implementării.

prezentări ale vânzărilor. − discuţii despre probleme care pot ajuta reprezentanţii cu vânzările să schimbe informaţii despre un anumit segment de piaţă. soluţii de lucru şi sugestii pentru îmbunătăţiri. pune la dispoziţie un depozit cu instrumente de vânzări şi materiale de referinţă într-o varietate de formaturi ale documentelor.2.paginile www ale companiei. utilizează formularele Netscape pentru comunicarea cu centrele. materiale pentru training online. De exemplu. contra-argumente şi ultimele tactici ale competitorilor pe care le-a semnalat personalul de vânzări pe teren. şi-a constituit un Intranet destinat activităţii de marketing. liste cu analiza câştiguri-pierderi. Aplicaţiile de tip tranzacţii din cadrul unui client Web browser. 1. Aceasta se axează pe managementul proiectului. Sistemul evidenţiază pas cu pas ciclul de vânzări în legătură cu resursele privind vânzările. compania Cadence Design Systems. pentru a verifica starea unei cereri şi pentru a completa documentele asociate unei vânzări. care conţine o bază de date dinamică privind vânzările. calendareprogram pentru documentarea privind activităţile de marketing şi previziunile vânzărilor. Aplicaţii ale sectorului dezvoltarea produsului Echipele ce activează în cadrul dezvoltării produselor au nevoie de informaţii la zi pentru a-şi desfăşura activitatea în mod eficient. iar membrii echipelor actualizează programul proiectului şi oferă informaţii despre progresul dezvoltării sau reacţiile clienţilor. Grupurile de Ştiri au ca obiective: − probleme legate de contractele profitabile. Personalul care se ocupă de vânzări poate utiliza aplicaţiile pentru a formula cereri către furnizori. are legături către site-urile Internet şi accesează şi distribuie un grup de Ştiri zilnice despre industrie.2. care se asociază cu o bază de date de un standard industrial ajută departamentele de marketing să întreţină şi să acceseze o bază de date care cuprinde clienţiicheie şi referinţe. permite folosirea conturilor pentru a distribui informaţiile în mod cert. adică punctele slabe ale concurenţei. 30 . în trei luni.7. − reacţii şi discuţii asupra unor programe diverse de marketing.

lista membrilor echipei şi responsabilităţi. caracteristicile produselor competitive. forumuri pentru brainstorming şi pentru criticarea abordării propuse.7. Prin implementarea unui Intranet pentru publicarea acestor informaţii. Aplicaţiile de colaborare facilitează discuţiile şi schimburile de idei ca de exemplu: expertiza pe probleme legate de elaborarea produsului. planificări şi schimbări. 1. Aplicaţiile Intranet în acest domeniu. Acest gen de aplicaţii intranet dau posibilitatea membrilor echipei să distribuie rapoarte asupra problemelor care să ajute echipei să poată răspunde la întrebările clienţilor. răspunsul clienţilor în cazul vânzărilor. design-uri. Aplicaţii pentru departamentul de sprijin şi servicii acordate clienţilor Aplicaţiile pentru publicare şi pentru tranzacţii ajută departamentul de sprijin şi servicii acordate clienţilor să reflecte asupra reacţiilor clienţilor creând un sistem coordonat de sprijin. departamentul de resurse umane scutesc personalul de a răspunde la întrebări de rutină şi de a face o muncă de rutină. să obţină informaţii actualizate despre stadiul comenzilor clienţilor. să aibă informaţii pertinente în legătură cu schimbările majore referitoare la ofertele speciale.7. permit membrilor echipei a se loga şi căuta rezultatele testelor aplicate produselor. 31 . Grupurile de ştiri oferă un forum pentru discuţii ample despre problemele repetate ale clienţilor şi discuţii deschise despre ce soluţii au reuşit sau nu până în acel moment.2. marketingului şi a serviciilor cu clienţii.În acest sector aplicaţiile Intranet-ului pot include: descrierea produselor. probleme ale clienţilor. folosite împreună cu o bază de date. să facă training on-line pentru a răspunde cât mai competent clienţilor. Astfel de aplicaţii pot fi utilizate la obţinerea patentului unei cercetări recente şi a trimite formularele necesare cât şi informaţiile în mod direct către departamentul legal al firmei.2. 1.3. Aplicaţiile departamentului resurse umane Departamentul resurse umane trebuie să-şi ţină angajaţii într-o permanentă informare în legătură cu problemele de bază ale companiei şi detalii asupra stării de sănătate şi a stării sociale a personalului.4.

cum sunt grupurile ce se ocupă cu documente legale. folosind în mod curent formulare pe hârtie. − raportul anual.Astfel de informaţii sunt: − informaţii despre beneficii şi angajări. − sondarea angajaţilor. 32 . departamentul de finanţe poate oferi informaţii managerilor prin introducerea datelor financiare ale companiei sau prin căutarea cu ajutorul formularelor. încasarea plăţilor şi achiziţionarea mărfurilor. Grupul de ştiri din cadrul departamentului resurse umane simplifică sarcina de a informa angajaţii despre schimbările survenite în politica companiei. schimbări care-l afectează. să simplifice distribuţia electronică de software. Prin intermediul aplicaţiilor intranet. creând un magazin virtual intern bazat pe Web. − fişe medicale. pot avea beneficiile aplicaţiilor de tranzacţie disponibile cu ajutorul Intranet-ului. oferind angajaţilor acces imediat la informaţii personale.2. − introducerea on-line a formularelor de schimbare a statutului angajaţilor de către manageri. Aplicaţiile client-server elimină din birocraţia zilnică cu care departamentul de resurse umane lucrează. care oferă produsele care au acordul companiei. 1. Numeroase departamente ale companiei. − opţiunea privind concediile. − pagini personale şi departamentale. − baze de date de căutare conţinând numere de telefon. − informaţii confidenţiale despre vânzări. reuşind prin folosirea aceloraşi produse care stau la baza „magaziilor cibernetice” de pe internetul public.5.7. Aplicaţiile sigure pot face posibile: − înscrierea angajaţilor în diferite programe. − politicile companiei. Pentru achiziţionare se pot folosi aplicaţii intranet. Aplicaţiile departamentului finanţe Monitorizarea indicatorilor financiari ajută o companie să stabilească clar obiectivele pentru managerii săi.

Fiecare reţea cooperează cu alte reţele pentru dirijarea traficului Internet. din 4 elemente: − Calculatorul clientului sau un echipament similar. creat în jurul lumii. în principal. Trimiterea de mesaje prin e-mail este mult mai convenabilă decât trimiterea lor prin poşta convenţională sau telefon. îşi plătesc costurile proprii. în format electronic. fiecare. Toţi utilizatorii de e-mail trebuie să ştie că 33 . dacă dispune de parola corespunzătoare. tot prin sistemul e-mail. nu cea tehnologică.7. care leagă împreună celelalte componente. la un capăt al conexiunii. − Calculatorul gazdă sau server. trebuie să existe un acord general privind procedurile Internet standardele pentru protocol. folosind calculatorul. în scopul transmiterii de mesaje. se pot trimite fişiere de la orice calculator la oricare altul. astfel că informaţia circulă între ele. utilizatorii putând să schimbe între ei mesaje. transmiterea de mesaje de. Una din principalele forme de comunicare pe internet este sistemul e-mail (poşta electronică). De asemenea. Conceptul Internet Internet-ul este un ansamblu de calculatoare conectate în reţea. pe măsură ce se obţin instrumente noi care reconfirmă influenţa accesului la informaţii în cadrul unei societăţi comerciale privite ca un întreg. dar există mii de reţele individuale şi organizaţii care. Prin e-mail se realizează. Este compus din reţele legate între ele. Mesajele sunt salvate şi păstrate până când destinatarul se hotărăşte să le citească. dar şi şterge complet costurile asociate cu listarea hârtiei şi distribuţia. salvate pe disc sau trimise către altcineva. la o persoană la alta. 1. Pentru ca reţelele şi calculatoarele să coopereze. pentru că acestea ajung imediat. nu există un management centralizat al Internetului. Mesajele pot fi uşor tipărite. Pentru conducere. nu necesită ca destinatarul să fie prezent şi nici nu-l întrerupe pe acesta din ceea ce face la un moment dat.Intranet-ul automatizează procesarea cererilor şi elimină pierderea rapoartelor pe hârtie. O conexiune tipică de internet este compusă. − Reţelele de comunicaţie. la celălalt capăt al conexiunii. − Furnizorul de servicii pentru accesul la Internet. Poate o schimbare şi mai profundă produsă de Intranet companiilor va fi cea culturală.3. pot să găsească informaţii şi să folosească calculatorul altcuiva.

8 Kbps. − securitatea Internet-ului este mai restrictivă în sensul că este bazat pe parole sau alte modalităţi de autentificare. − Intranet-ul este mai rapid decât Internet-ul. în mod transparent. o parte din datele procesate migrează de pe staţiile de lucru pe servere. − Intranet-ul permite difuzarea şi partajarea. pentru că operează local la 10-100 Mbs.urmează să-şi păstreze copii ale mesajelor pe disc sau benzi şi că o confidenţialitate perfectă nu poate exista. interfeţele utilizator şi datele sunt sub controlul departamentului IT. Cercetările efectuate de firma Zona Research au concluzionat o creştere de patru ori a cheltuielilor cu software-ul pentru Intranet în comparaţie cu Internet.400-28. − ambele se bazează pe WWW. Internet-ul permite o operare doar între 14. formând aşa numitele newsgroups. Prin intermediul internetului. Asemănările dintre Intranet şi Internet se pot rezuma la următoarele: − ambele funcţionează pe baza arhitecturii client-server. − la Intranet. deşi aplicaţiile. Toţi utilizatorii reţelei pot afişa mesaje şi fiecare poate citi mesajele celorlalţi membrii ai grupului care au fost afişate. persoane din întreaga lume pot lua parte la discuţii pe marginea a mii de subiecte din cele mai diverse arii de interes. rolul staţiilor de lucru este diminuat. 34 . Deosebirile sunt: − la Intranet. controlul aplicaţiilor şi al mediilor de operare se face mai mult prin servere decât prin staţiile de lucru. − la Intranet. În comparaţie cu el. lucrul în echipă. Integrarea serverelor Web cu bazele de date şi cu aplicaţii distribuite pe platforme independente a creat premisele realizării reţelelor de tip Intranet. − arhitecturi asemănătoare. − Internetul este zona informaţiilor publice. ambele comunicând în reţea prin protocoale standard. iar la distanţă prin linii telefonice la viteza de 56 K sau 256 K. World Wide Web a fost cel care a permis transferul şi vizualizarea documentelor între clienţi şi servere. utilizatorii au acces flexibil la date. utilizând aproximativ orice tip de calculator şi protocoale standard implementate în multe platforme hard şi soft. iar Intranetul zona informaţiilor private.

permite utilizatorului să poată „naviga” prin multitudinea informaţiilor stocate în Internet. web – care este un serviciu internet complex. clienţi. Trecerea. devenind astfel un extranet. sunete. servicii. rolul statului nu este de neglijat în sprijinirea acestui sector: a) guvernul are datoria să stabilească. 1. Dar Internet-ul este utilizat frecvent în domeniul economic. Intranetul reprezintă în domeniul economic „sistemul nervos digital” al întreprinderii. transferul de fişiere. care nu pot fi transmise eficient prin mijloacele clasice (poştă. animaţie. laboratoare de cercetare. cu condiţia că folosesc aceleaşi protocoale. Necesităţile de comunicare ale organizaţiilor şi întreprinderilor (firmelor) includ tipuri diverse şi complexe de informaţii şi cunoştinţe. echipamente şi software ca şi Internetul. conectarea la distanţă a utilizatorilor. care este de fapt un sistem de reţele de calculatoare interconectate ce oferă servicii de comunicare a datelor şi acces la informaţie. grupuri de ştiri. deci grafica. înlăturarea obstacolelor din structurile învechite de reglementare deschide calea pentru noi agenţi economici care vor să intre pe piaţă – ceea ce prin intensificarea 35 − .Pentru Intranet relaţia cu bazele de date este mai operaţională decât la Internet. telefon). de la societatea industrială la cea informaţională este stimulată de Internet. dar care se recuperează rapid. Intranet îşi lărgeşte aplicabilitatea prin deschiderea selectivă pentru furnizori. b) sistemul de legi şi reglementări favorabile dezvoltării TIC poate avea un impact cu mult mai benefic asupra progresului economic şi social comparativ cu sprijinirea financiară din partea guvernului. Internetul şi comerţul electronic factori ai relansării creşterii economice în România Deşi actorii pieţei au o importanţă majoră în crearea şi funcţionarea sectorului TIC. fax.4. Conceptul iniţial al Web-ului care include hiper-media. ţinând seama de tendinţele pe plan mondial. adică reţele proiectate pentru nevoile interne ale unor organizaţii sau întreprinderi. însă. în perimetrul cărora dezvoltarea „noii economii electronice” ocupă un loc deosebit. cum ar fi: poşta electronică. în mod clar. datorită existenţei celor două tipuri de utilizatori. Dacă o întreprindere foloseşte în organizarea ei un Intranet sau extranet acestea duc la cheltuieli de investiţii ridicate. ducând la apariţia Intranet-ului.7. obiectivele dezvoltării economice sociale.

• promovarea unei concurenţe reale de piaţă în scopul diminuării costului serviciilor telecomunicaţiilor şi Internet-ului. Menţinerea monopolului în economie conduce la obstrucţionarea Internet-ului şi comerţului electronic spre deosebire de ţări în care acestea au fost liberalizate. măsuri de reglementare şi sprijinire a întreprinzătorilor pentru a funcţiona în mod confidenţial pe pieţele globale. e) societatea informaţională nu are graniţe. studiul continuu). Eliminarea obstacolelor din faţa dezvoltării comerţului electronic. se referă la următoarele aspecte: • adoptarea unor măsuri legale care să ajute la întărirea încrederii între partener mai ales în cazul consumatorilor. ceea ce asigură alfabetizarea digitală pentru toţi. 36 . ceea ce impune responsabilităţi pentru guvern în ceea ce priveşte organizarea cooperării internaţionale la nivelul considerentelor ştiinţifice majore. cercetare. • asigurarea dezvoltării unui comerţ electronic antrenant din punct de vedere social. rapid şi cu datele necesare. d) guvernul acţionează ca promotor al legilor în acele domenii în care iniţiativele de piaţă nu funcţionează eficient (educaţie.competenţei reduce costul de casare a serviciilor şi îmbunătăţeşte calitatea acestora. • asigurarea unei legislaţii coerente şi stimulative pentru TIC. faţă de media europeană de 2400 USD. Sistemele TIC oferă cea mai bună cale de a servi în mod eficient cetăţenii. • luarea de măsuri pentru creşterea disponibilităţii capitalului de risc în domeniul TIC. România cheltuie anual pentru TIC circa 60-80 USD/locuitor.E. • sprijinirea şi crearea unui sistem educaţional pentru învăţarea continuă. în prezent şi în perspectivă. ştiut fiind că societatea informaţională este unul din mijloacele de accelerare a integrării în U. c) guvernul poate avea un rol activ ca factor de sprijinire a mecanismelor pieţei prin culegerea şi prelucrarea de informaţii şi date publice care pot fi oferite beneficiarilor la un preţ rezonabil. • accelerarea utilizării sistemului TIC în activitatea administraţiei publice.

stocarea şi prelucrarea informaţiei dispar pe zi ce trece. Datorită progresului tehnologic rapid. Deşi industria de calculatoare este tânără în comparaţie cu alte industrii (de exemplu. Pe măsură ce posibilităţile noastre de a colecta. se monitorizează productivitatea şi se calculează salariile angajaţilor. transportul. e-Banking etc. La început. echipamentele şi. Organizaţii cu sute de birouri răspândite pe o arie geografică largă se aşteaptă în mod curent să poată examina printr-o simplă apăsare de buton chiar şi echipamentele lor cele mai îndepărtate. − Abordarea sistemică între e-Commerce. Cu alte cuvinte. în ştiinţă şi cultură în domeniul TIC. în special. subiectul se referă la împărţirea resurselor. simplul fapt că 37 .Principalele obiective specifice ale dezvoltării comerţului electronic în România vizează: − Conştientizarea factorilor de decizie începând cu factorul politic privind importanţa de excepţie a domeniului pentru compatibilizarea cu procesele globalizării pieţelor. datele să fie disponibile pentru oricine din reţea. aceste domenii converg în ritm alert. iar diferenţele între colectarea. o firmă cu mai multe fabrici poate avea în fiecare unitate de producţie câte un calculator pe care se ţine evidenţa inventarului. De exemplu. − Asigurarea transparenţei. dar la un moment dat managerii au decis să le conecteze între ele pentru a putea extrage şi corela informaţii despre întreaga firmă. În termeni mai generali. − Sprijinirea sistemului de informare profesională. aflate deseori la distanţă unul de altul. fiecare din aceste calculatoare putea lucra izolat de celelalte. construcţia de automobile şi transportul aerian). − Crearea infrastructurii societăţii TIC. comunicării conectivităţii şi cooperări. indiferent de localizarea fizică a resursei şi a utilizatorului. domeniul calculatoarelor a cunoscut un progres spectaculos într-un timp scurt. cererea pentru o prelucrare şi mai sofisticată a informaţiei creşte şi mai rapid. − Promovare cercetărilor în domeniul e-Commerce. prelucra şi distribui informaţia cresc tot mai mult. e-Business. − Asigurarea legislaţiei şi a cadrului instituţional. Multe organizaţii dispun de un număr semnificativ de calculatoare. iar scopul este de a face toate programele.

punerea în funcţiune a unei reţele de calculatoare serveşte şi unui scop care nu are de-a face aproape deloc cu tehnologia. În sfârşit. În mod uzual există un număr mare de clienţi şi un număr mic de servere. În plus. controlul traficului aerian. În modelul client-server comunicarea ia în general forma unui mesaj de cerere. dacă una din ele nu este disponibilă (datorită unei defecţiuni hardware). În cazul sistemelor mari de calcul centralizate. fişierele pot fi copiate pe două sau trei maşini. Sistemele mari de calcul (calculatoare de mărimea unei camere) sunt cam de zece ori mai rapide decât calculatoarele personale.tirania geografiei”. prin care clientul solicită serverului executarea unei anumite acţiuni. dar costă de o mie de ori mai mult. Pentru domeniile militar şi bancar. pot fi utilizate celelalte copii. Un al doilea scop este asigurarea unei fiabilităţi mari prin accesul la mai multe echipamente de stocare alternative. atunci când sistemul este încărcat el trebuie înlocuit cu un sistem mai mare. câte unul pentru fiecare utilizator. Calculatoarele mici au un raport preţ/calitate mult mai bun decât cele mari. operaţie ce presupune de obicei costuri mari şi multe neplăceri pentru utilizatori. Un alt scop al conectării în reţele este scalabilitatea: posibilitatea ca o dată cu volumul de muncă să crească treptat şi performanţa sistemului prin adăugarea de noi procesoare. O reţea de calculatoare poate furniza un mediu de comunicare puternic între angajaţii 38 . În modelul client-server pot fi adăugaţi clienţi şi servere noi pe măsură ce este nevoie de ei. Acest obiectiv poate fi sintetizat. posibilitatea de a nu întrerupe operarea unor echipamente în eventualitatea unor probleme hardware este de maximă importanţă. fie şi cu performanţe reduse. trimite răspunsul înapoi clientului. Un alt scop este economisirea banilor. Serverul execută cererea. datele din reţea fiind păstrate pe unul sau mai multe servere de fişiere partajate. prezenţa mai multor procesoare înseamnă că dacă un procesor se defectează. Acest dezechilibru i-a determinat pe mulţi proiectanţi să construiască sisteme formate din calculatoare personale. celelalte pot să preia şi să ducă la bun sfârşit. spunând că reprezintă o încercare de a distruge . De exemplu.un utilizator se întâmplă să fie la 1000 km distanţă de datele sale nu trebuie să îl împiedice să folosească respectivele date ca şi cum ele ar fi locale. siguranţa reactoarelor nucleare şi multe alte asemenea aplicaţii.. activitatea respectivului procesor. astfel încât.

Astfel au apărut conceptele de ecommerce. liderul în domeniu fiind AuthorizeNet. 1. Când un client plăteşte ceva printr-o cartelă de credit. are suficient credit. Pe lângă serviciile dedicate publicului larg. Autorizarea se referă la verificarea numărului de cont pentru a se vedea dacă cartela mai este validă. Aceasta se poate întâmpla pe una din cele două căi existente: on line sau în timpul autorizării cu reţeaua bancară. O dată cu apariţia Internetului au apărut o mulţime de servicii şi aplicaţii noi. deoarece majoritatea băncilor cerea cel puţin doi ani de existenţă a firmei pe piaţă. o dată cu înfiinţarea unor firme specializate este mult mai uşor să se deschidă conturi comerciale. Acum. au apărut şi servicii dedicate în special firmelor. aceasta era greu de realizat pentru afacerile care se derulau prin Internet.4. Fiecare afacere are nevoie de un cont bancar comercial. Dar în spatele creşterii explozive a comerţului electronic se află o muncă asiduă depusă pentru rezolvarea modalităţilor de plată on-line. cum ar fi poşta electronică (e-mail). acesta însemnând că tranzacţia „trece” la ambele bănci (banca ce a emis cartela de credit a cumpărătorului şi banca la care are deschis contul comercial firma 39 . ceilalţi pot vedea schimbarea imediat. În trecut. Folosind o reţea. e-demand.7.1. precum şi la confirmarea expedierii bunului. sau dacă nu a fost raportată ca fiind furată. utilizarea reţelelor pentru a asigura comunicarea inter-umană se va dovedi probabil mai importantă decât scopurile tehnice de genul creşterii fiabilităţii. serviciul de ştiri (usenet) şi World Wide Web. Cooperarea între grupuri de oameni aflaţi la distanţe mari unii faţă de alţii – un lucru imposibil înainte – devine în acest fel simplă.com. e-banking. sau de un cont care să poată accepta de la cumpărători plata prin carte de credit.aflaţi la mare depărtare unii de alţii. e-business. Când un angajat schimbă ceva într-un document din reţea. Vizualizarea se referă la aprobarea şi afişarea tranzacţiei. Pentru a înţelege acest proces de plată trebuie să gândim ca un adevărat bancher. fără a mai aştepta câteva zile o scrisoare în acest scop. E-commerce – comerţul electronic Acestea sunt zilele în care fiecare firmă încearcă să vândă ceva prin Internet. este uşor ca două sau mai multe persoane care trăiesc în locuri diferite să scrie împreună un raport. Pe termen lung. există două etape diferite în cadrul tranzacţiei: autorizarea şi vizualizarea.

În timp ce presa continuă să scrie despre cumpărători cărora le este frică dea numărul cărţii lor de credit. după efectuarea autorizaţiei are loc actualizarea datelor referitoare la aceea cartelă de credit. SET a fost un răspuns la necesitatea de a ţine numerele cartelelor de credit departe de hard discurile comercianţilor prin Internet – o cale esenţială pentru comercianţi de a verifica conturile clienţilor. chiar dacă aceasta duce la cheltuieli suplimentare. Problemele care apar aici sunt legate de faptul că banca intră în contact cu o mulţime de utilizatori şi proprietari de site-uri specializate pe comerţul electronic. Acesta încearcă să structureze datele cerute de la cumpărători.vânzătoare). Ultimele inovaţii în plata electronică au legătură cu înfiinţarea unor portaluri şi a unor noi căi de identificare a cumpărătorilor. instituţiile financiare au încă probleme cu Internetul. banca doreşte o securitate de fier. s-au conturat totuşi o serie de lipsuri. dar să nu uităm că această securitate duce la o reducere a problemelor (privind riscurile) din partea managerilor băncii.com. Cea mai mare controversă a fost acceptarea unui singur standard care să lege banca şi lumea Internetului. 40 . cum se realizează identificarea cumpărătorului în cadrul unei tranzacţii. Mai târziu SET a fost transformat într-un nou standard numit limbaj şablon pentru comerţul electronic (ECML). Într-o etapă separată.509 un standard de criptare a proceselor. În ciuda atâtor eforturi. Un bun exemplu a desfăşurării acestei lupte în procesul standardizării a fost neacceptarea de către operatorii de Internet a standardului de securitate în cazul tranzacţiilor electronice (SET-secure electronic tranzaction). Dar să vedem. În această scurtă istorie a tehnologiei de plăţi prin Internet. De acum cumpărătorii sunt obişnuiţi să folosească cărţi de credit obişnuite când fac cumpărături prin Internet sau companiile mari folosesc pentru lansarea unor comenzi de aprovizionare site-urile business-to-business. într-un singur standard coerent. adăugând SET-ului câteva noi standarde cum ar fi XML pentru structurarea datelor şi X. Încercarea unor bănci ca Citybank şi American Express de a scoate pe piaţă cartele de credit care pot fi folosite doar în cazul cumpărăturilor efectuate prin Internet. totuşi cumpărăturile prin Web înfloresc. În aceste condiţii. Din nou IBM şi multe bănci se află în spatele realizării acestui standard. Aceste portaluri implică companii ca ShopNow. La început acest standard fost propus de un consorţiu de bănci şi firma IBM. nu a fost foarte bună. în continuare.

iGive. 1. mai întâi. În teorie lucrurile stau bine. deoarece această metodă cere o configurare complexă a aplicaţiilor. O metodă de identificare este aceea de a folosi direct baza de date de la logare. E-banking – operaţii bancare realizate prin tehnica de calcul Internetul a dat putere şi libertate consumatorilor de servicii financiare de a-şi lărgii alegerile lor la nivel global. trebuie stabilită o infrastructură de chei publice şi private. Beneficiul pentru proprietari este acela de a se face cunoscuţi pe piaţă şi de a da acces la produsele lor. În timp ce în mintea multor furnizori de servicii financiare aceasta creează viziunea unui serviciu cu costuri reduse şi implicit a creşterii profiturilor. În Statele Unite ale Americi.com şi eBates. realitatea nu este tocmai bună. Deja 62% dintre americani şi 53% dintre canadieni folosesc Internetul. clienţii începând să efectueze operaţiile bancare mai mult on-line. 76% dintre cei intervievaţi au declarat că au o instituţie financiară principală. Aceasta înseamnă că utilizatorii trebuie să introducă codul lor de identificare şi parola înainte de a putea face cumpărăturile. Aceasta se transformă într-o imensă participare la afacere – americanii dau 80% din serviciile financiare către banca centrală sau către furnizorul de 41 .7. gândindu-se între timp că acei clienţi ai lor sunt loiali. O altă metodă este de a folosi criptarea. Cum a fost în cazul migrării clienţilor de la ghişeele băncilor la automatele bancare. dar aceasta cere mai mult decât posibilităţi tehnologice.2. Pentru utilizatori beneficiul este dat de reducerile obţinute în urma frecventelor cumpărări în cadrul reţelei.com care oferă cumpărătorilor un mecanism de reduceri dacă aceştia sunt membri ai reţelei respective. Metoda criptării este dificilă deoarece. atribuite şi trimise cumpărătorilor. şi un alt număr impresionant plănuiesc să-şi efectueze operaţiunile bancare on-line.4. iar în Canada procentul a fost de 85%. Aşezarea geografică nu mai este aşa importantă cum era odată. Crearea unei prezenţe pe Internet aduce valoare pentru serviciile financiare. dar în practică este mult mai dificil de realizat. iar acestea trebuie. Restricţiile geografiei nu mai permit industriei de servicii financiare să atragă oamenii şi să-i ţină ostatici.

Instituţiile de servicii financiare trebuie să recunoască că majoritatea clienţilor caută atât funcţionalul cât şi satisfacţia emoţională. Aceasta cere o strategie clară pentru o înţelegere a naturii relaţiei cu clienţii şi o apropriere faţă de arhitectura Web-ului. furnizând informaţiile pe care clientul le caută şi realizând un site uşor de folosit şi de consultat. Instituţiile financiare trebuie să-şi construiască Web site-urile împreună cu clienţii. Clar. transformând relaţiile cu clienţii. pune industria bancară în pericol de a deveni un bun de larg consum.3. în relaţii on-line. Întrebarea pe care şi-o pun departamentele de 42 . Mulţi vorbesc de realizarea unor relaţii de unu la unu în obiectivele lor. Ceea ce nu au reuşit ei să transfere este loialitatea şi ataşamentul emoţional formulat de interacţiunea oamenilor atunci când se întâlnesc faţă în faţă. organizaţiile încearcă să se apropie de consumatori. fie este un rezultat al inerţiei. fie că nu sunt capabili să găsească alternative atrăgătoare.7. Absenţa loialităţii şi ataşamentul emoţional a băncii în mediul activ. în timp ce canadienii dau 85%. Construind şi menţinând o relaţie sănătoasă cu clienţii reprezintă punctul cheie al diferenţei. Nevoile emoţionale sunt direct legate de percepţia clienţilor asupra valorii pe care le-o acordă banca. Cererile funcţionale sunt uşor de atins.servicii financiare. E-demand – dinamizarea canalelor de legătură între consumatori şi organizaţie Folosind tehnologia în anii „e”. Realitatea este că tehnologia poate să apropie firmele de clienţi în multe feluri. în relaţii on-line. având în minte în special relaţia lor cu aceşti clienţii şi de asemenea să nu permită ca dezvoltarea site-ului să fie condusă de tehnologie. Aceasta indică fie un simţ istoric al loialităţii. nu tehnologică. Dar de ce sunt consumatorii nord-americani aşa de apropiaţi faţă de instituţiile financiare? Migrarea cu succes a consumatorilor spre Internet se află în transformarea relaţiilor off-line. Multe bănci tradiţionale au transferat informaţiile şi serviciile pe care le oferă pe Web site-urile lor. Strategia de bază on-line trebuie să reflecte angajamentul băncii pentru o relaţie veritabilă. cere mai mult decât să fie apt să scrie un cod HTML. Băncile trebuie de asemenea să-şi dea seama că relaţiile cu clienţii ţinute strict numai on-line nu sunt aşa de puternice ca relaţiile on-line.4. Această situaţie se schimbă rapid în urma folosirii Internetului. 1. Lipsa acestei interacţiuni fizice duce la absenţa loialităţii şi a ataşamentelor emoţionale care ameninţă să transforme serviciile financiare în bunuri de larg consum.

Percepem că un produs are o valoare particulară pentru noi. De exemplu. fie în format digital. date care duc la înţelegerea valorii consumatorului şi a nevoilor lui. sau ca o investiţie. Numai recent mulţi au realizat valoarea acestor date. Pentru a se realiza o tranzacţie. cumpărătorii trebuie să aibă încredere în valoarea site-ului. dar putem să-l simţim numai când el este pus la treabă. fie pe hârtii. Vechea idee că nu cumpărăm o lopată că este o lopată. Prin urmare putem privi valoarea ca o parte a unui sistem ierarhic de nevoi care face ca unii consumatori să achiziţioneze acel obiect. şi cunoştinţa acumulată (ca un capital intelectual) pe de cealaltă parte. Singurul caz în care noi vom sesiza valoarea ei este atunci când o vom folosi sau când vom încasa banii pe ea. şi putem spune că motivul pentru care cumpărăm o lopata nu este acela de a face o groapă ci. pe de o parte. Organizaţiile au colectat date despre consumatori timp de mulţi ani. care se referă. Un număr mare de studii au arătat că acele organizaţii care adoptă o orientare spre piaţă (se concentrează pe consumatori) devin mult mai profitabile. este aceea de a începe să înţeleagă consumatorii. 43 . O dată ce aceste date au fost transformate în informaţii. pentru a construi o casă. Aceasta a dus în ultimul timp la o accentuare a activităţii de culegere a datelor despre consumatori. la informaţiile despre consumator. înainte de a-l cumpăra. acestea devin un bun poate mai valoros decât alte bunuri din cadrul firmei. ci o cumpărăm pentru că avem nevoie de ea pentru a face o groapă este adevărată. o poliţă de asigurări poate fi privită ca un mijloc de a rezolva o problemă. Unul din primii paşi care trebuie făcuţi pe această cale de a înţelege valoarea consumatorului este să putem oferi pentru ei.marketing din cadrul multor organizaţii este: cum poţi cu adevărat să cunoşti acei consumatori care pot devenii clienţi pentru produsele şi serviciile pe care firma le poate oferii? Teoria marketingului ne spune că trebuie să producem ceea ce consumatorii doresc. Dar noi putem să mergem mai departe. Atunci una din căile majore pe care o organizaţie o are la îndemână. Valoarea reală poate exista numai când folosim sau când deţinem un produs. Dacă analizăm reţeaua Web în contextul valorii consumatorului. De aici apare şi termenul de „bunuri digitale”. atunci aceste tranzacţii de vânzare/cumpărare sunt determinate de anumite niveluri de încredere. astfel ei ne vor deveni clienţi. de exemplu. Aceste bunuri trebuie să fie manageriate şi utilizate pentru a îmbunătăţii abilităţile competitive ale organizaţiei.

păstrarea profilului clienţilor poate genera probleme importante de ordin administrativ o 44 . de primă clasă.com a devenit poate cel mai de încredere site prin permanenţa ofertei şi a unei game largi. promiţând o reducere în costuri a operaţiilor. chiar când cineva doreşte să facă o afacere cu tine. Noile modele s-au maturizat şi au ocupat un loc important în economia mondială. Prospectările sunt imense.4. Ca un stil de viaţă modern piaţa reuşeşte să crească cererile oamenilor. organizaţiile sunt forţate să reinventeze sisteme şi procese noi. iar strategiile majorităţii companiilor caută să-şi protejeze sau să-şi dezvolte propriile pieţe. 1. Pentru a oferi un serviciu personalizat este necesar să fii apt de a identifica cumpărătorul şi apoi să-i prezinţi informaţii şi servicii într-o manieră care să-l satisfacă. cât şi cele vechi încearcă să creeze modele inovative de afaceri bazate pe o relaţie electronică. Fără o dezvoltare adecvată a proceselor şi tehnologiei. E-business – afaceri derulate prin Internet Soluţiile e-business cuprind multe şi diferite aplicaţii care permit companiilor să opereze mai mult timp on-line. Fiecărui consumator îi place să se simtă valoros indiferent de unde ar cumpăra. Dar care ar fi factorii de succes? Cum să evităm revizuirea pe scară largă a tehnologiei la fiecare 5 ani? Cum putem maximiza profitul? Cum putem furniza produse complexe către piaţă reducând timpul de fabricaţie? Economia mondială se află în mijlocul dezbaterilor. partenerii şi furnizorii lor.Site-ul Amazon. fie că achiziţionează dintr-un magazin scump. Atât organizaţiile noi. orice afacere trebuie să fie disponibilă oriunde este solicitată de consumator. Pieţele (ca locuri fizice). precum şi posibilitatea generării de noi venituri.7. a serviciilor existente pentru consumatori. fie că el face cumpărături pe Internet.4. Companiile de succes vor fi acelea care vor avea agilitatea să răspundă rapid la dinamica pieţei. primire personală şi o confirmare că respectivul magazin a înţeles nevoile specifice lui. Orice propunere e-business trebuie să conţină şi să suporte un grad ridicat de disponibilitate pentru informaţii şi servicii. Mai mult. el nu doreşte să aştepte la coadă. Când un client intră într-un magazin el doreşte recunoaştere. formată împreună cu clienţii. Noţiunea de e-business ca nou intrată în teoria economică şi afacerile tradiţionale se întrec între ele. Costurile pe care Amazon şi alte organizaţii le-au antrenat în atragerea de cumpărători trebuie acum transformate în e-loialitate (e-loyalty). licitaţiile publice au doar câteva oportunităţi dintre cele care răsar din noul mediu comercial.

Atâta timp cât tehnologii ca EDI (Electronic Data Interchange) sunt şi vor rămâne metode standard de comunicare în lumea oamenilor de afaceri. a uşurinţei în folosinţă şi a eficienţei acestei metode. În figura nr.1. 1. Eşecul sau succesul parţial nu sunt nişte opţiuni în cazul acestui tip de economie. Ordinele şi înţelegerile trebuie să aibă prioritate şi să fie monitorizate de-a lungul derulării lor. încă o dată.dată ce numărul clienţilor depăşeşte masa critică. este prezentată o infrastructură tipică e-business. organizaţiile trebuie să continue să dezvolte propunerile lor de afaceri pentru a potrivi dialogul şi a fi capabile de a concura cu noile modele de afaceri. Dacă consumatorii nu au încredere în posibilităţile organizaţiei de a-şi ţine promisiunile. partener sau un furnizor. folosind o configuraţie şi un limbaj de dialog care este simplu pentru toţi cei interesaţi. că aşteptările au fost atinse. asigurându-ne. Orice e-business trebuie să delege cât mai mult cu putinţă din aceste treburi administrative către consumatorii înşişi. Afacerile se construiesc pe reputaţie şi încredere. Consumatorii aleg să cumpere prin Internet pentru a culege beneficiile reducerii costurilor. este important ca o dată ce organizaţia a încheiat o înţelegere sau un contract cu un cumpărător. Oricum. Soluţiile e-business trebuie integrate în sistemul informaţional al organizaţiei. 45 . respectând în acelaşi timp confidenţialitatea fiecărei persoane. ei vor alege să nu cumpere. aceasta trebuie să-şi îndeplinească responsabilităţile.

Reprezentare grafică a infrastructurii e-business În acest exemplu.M. Fiecare canal este servit prompt de un C.1. organizaţia este capabilă să opereze pe patru canale distincte.Figura 1.R. dar foloseşte aceleaşi servicii şi acelaşi sistem informaţional pentru toate cele patru canale. Hub (Sistem de management al relaţiilor cu clienţii – Customer Relationship Management) – o grupare logică a tehnologiilor integrate. a produselor şi a 46 .

bazei de date. Aceasta lasă la latitudinea consumatorilor să aleagă cum vor dori să intre în legătură cu organizaţia. prin implementarea unei strategii eCRM. precum şi sporirea profitabilităţii pe termen lung. îmbunătăţirea livrărilor către clienţi. extinde. Dezvoltarea rapidă a Internetului oferă companiilor noi oportunităţi în obţinerea unui avantaj competitiv. concomitent cu reducerea costurilor şi creşterea gradului de interacţiune.M. prin concentrarea eforturilor firmei de a satisface nevoile celor mai importanţi clienţi ai firmei. 1. câştigarea sau îmbunătăţirea loialităţii clienţilor. vânzărilor. Inima acestui C. de bază. creşterea profitabilităţii clienţilor. oferind o singură imagine consistentă asupra consumatorului. Putem definii CRM ca fiind abilitatea unei firme de a obţine un avantaj competitiv de durată. Acest gen de strategie poate exploata instrumentele interactive oferite de Web pentru a sprijinii şi dezvolta relaţiile cu clienţii. Hub.R. CRM se preocupă de modalităţile în care organizaţiile îşi pot creşte abilitatea de a identifica şi reţine cei mai profitabili clienţi.8. apărută în urma aplicării unei strategii e-business. Ca disciplină a managementului. obţinerea unor informaţii asupra nevoilor consumatorilor prin stabilirea unor relaţii. e-commerce-ului şi serviciilor oferite consumatorilor într-un singur Web site. Beneficiile majore vor trebui să includă: o concentrare a eforturilor asupra celor mai valoroşi clienţi.M. achiziţia de noi clienţi. în special cu cei mai valoroşi dintre aceştia. datele sunt extrase pentru organizaţie cu autorul unui software. Sistemul de management al relaţiilor cu clienţii Managementul Relaţiilor cu Clienţii presupune dezvoltarea unei modalităţi de a identifica. sprijinii şi reţine clienţii cei mai valoroşi. site ce recunoaşte vizitatorii on-line şi personalizează informaţiile pe care le conţine în concordanţă cu vizitatorul. rezultând astfel o creştere a profitului. Hub este o bază de date centralizată ce priveşte clienţii şi care este disponibilă la nivelul întregii organizaţii. 47 . De la C. prin adoptarea unui marketing eficient. Acest punct central deţine toate regulile necesare afacerii pentru a asigura o livrare de calitate pentru toate canalele. Mulţi consideră că un e-CRM va trebui să fie forţa principală. Oportunităţi majore există pentru integrarea marketing-ului.R.

firma concentrându-se asupra modului în care o strategie e-CRM va fi dezvoltată. list-serv. O dată ce conceptele e-CRM au fost acceptate. interactivitate.Adoptarea unui CRM apropiat unei strategii e-business va trebui să aibă implicaţii majore asupra Web-site-ului prin: construcţie. Această implementare va schimba fundamental gândirea angajaţilor. Scopul principal va trebui să fie transformarea companiei într-un lider de piaţă. Schimbarea mentalităţii angajaţilor trebuie începută de la nivelul decizional şi va trebui extinsă într-un timp foarte scurt la toate nivelurile 48 . groups etc. vom fi siguri că deciziile luate de acum încolo vor fi compatibile cu obiectivele pe termen lung. datorată îngrijorării care poate apare asupra scopului activităţilor pe care firma le are de realizat sau asupra complexităţii acestora.) O implementare totală a unei strategii e-CRM se realizează într-un timp relativ lung. Construcţia unui Web-site reprezintă doar o parte a acestui proces. funcţionalitate. Această modificare a mentalităţilor trebuie să se producă la toate nivelurile organizaţionale. personalizare. e-CRM va deveni forţa principală care se va afla la baza dezvoltărilor ulterioare a unei strategii e-business. Aceasta va trebui să concentreze atenţia asupra a cinci domenii principale: a) Inducerea unei mentalităţi de învingător. de reuşită la nivelul fiecărui angajat – pentru a asigura un succes deplin a implementării unei strategii e-CRM şi pentru a diminua sau evita rezistenţa la schimbare din partea angajaţilor. În această perioadă se identifică o serie de probleme de rezolvat pe termen lung. precum şi modul în care este organizată compania. Ceea ce trebuie să evite compania este blocarea organizaţională. precum şi facilitarea apariţiei unor noi tehnologii care să suporte şi să dezvolte relaţiile cu clienţii. care să maximizeze întregul potenţial al e-business-ului. precum şi prin suportarea unei strategii care să permită comunicarea electronică (e-mail. în acest fel. acestea nu vor trebui să distragă atenţia de la faptul că pot apare beneficii imediate derivate din implementarea unor măsuri referitoare la e-CRM. conţinut. Când aceste schimbări radicale se vor întinde pe un termen mediu sau lung. Priorităţile imediate ale firmei vor trebui să fie orientate pe pregătirea activităţilor de bază care să permită construirea unei fundaţii pentru implementarea unei strategii e-CRM. Obiectivele imediate vor trebui să asigure o acceptare generală a conceptelor e-CRM la toate nivelurile organizaţionale ale firmei şi.

organizaţionale ale firmei. Organizaţia trebuie să îşi dea seama că Internet-ul nu este o piaţă imensă cu 250 milioane de consumatori. nevoile clientului individual trebuie evaluate şi apreciate corect. O clasificare generică a clienţilor pe grupuri de interese este în general prea largă. Paşii care trebuie parcurşi sunt următorii: • Identificarea clientului – în special a celor mai valoroşi. Baza unei bune strategii e-CRM este de a stabilii o relaţie 1÷1. tratând diverşii consumatori în ordine preferenţială pentru a creşte loialitatea acestora. necesitatea introducerii la nivel de firmă a unei structuri CRM. 49 . fiecare având nevoi şi cerinţe unice. • asigurarea că e-CRM se întemeiază ca o viziune pentru companie şi pentru Web-site • perceperea corectă de către angajaţi a necesităţii introducerii eCRM urmată de apariţia beneficiilor pentru afacere. personalizată cu clienţii. va trebui realizată o analiză detaliată a clientului. Una dintre cele mai puternice aplicaţii ale tehnologiei Internet-ului o reprezintă abilitatea de a regla şi personaliza conţinutul Web-site-ului cu costuri scăzute. precum şi pe satisfacerea deplină a acestora prin utilizarea Intenet-ului. O dată ce e-CRM a fost acceptat ca fiind forţa conducătoare a unei strategii e-business. b) Identificarea şi segmentarea clienţilor pe grupuri de interese pentru a putea adopta şi orienta livrările către un serviciu de 1÷1. Obiectivele specifice care trebuie atinse sunt: • câştigarea încrederii angajaţilor pentru introducerea conceptelor e-CRM. precum şi impactul pe care îl va avea introducerea unor astfel de schimbări asupra metodelor de muncă tradiţionale. Construcţia unei bune strategii e-business se bazează pe înţelegerea clară a nevoilor şi cerinţelor clienţilor. în optimizarea funcţionalităţii şi a îmbunătăţirii interacţiunii acestuia. implicarea tuturor angajaţilor în construcţia Web-site-ului. în special cu cei mai valoroşi dintre ei. Este important ca toţi angajaţii să înţeleagă conceptele e-CRM. ci reprezintă 250 de milioane de pieţe constituite dintr-o singură persoană.

Localizarea reprezintă un pas critic în determinarea unui conţinut potrivit al Web-site-ului.9. din care să reiasă şi schimbările organizaţionale care vor fi suportates de firmă. O bună strategie e-business va trebui concentrată pe termen scurt în satisfacerea nevoilor grupurilor importante. oferind informaţii de bază asupra nevoilor şi cerinţelor acestora. cum ar fi valoarea lor pentru companie. Majoritatea companiilor îşi dezvoltă strategiile e-business în funcţie de ceea ce întreprind ceilalţi competitori. • Interacţiunea cu clienţii – stabilirea unei relaţii cu aceştia. a unei interactivităţi şi a unei funcţionalităţi optime. Procesul de localizare a clienţilor cere „o ascultare” activă a acestora prin intermediul chestionarelor. dezvoltate şi focalizate pe discuţii de grup. precum şi găsirea unor modalităţi care să permită o mai bună satisfacere a cerinţelor utilizând tehnologiile Internet. asigurându-ne că în procesul de formare a strategiei e-business sunt cu siguranţă implicaţi clienţii-cheie. 1. O apropiere de conceptele e-CRM cere ca strategiile e-business să fie bazate mai de grabă pe ceea ce caută clienţii. d) cuantificarea performanţei – măsurarea performanţelor Website-ului în termenii obiectivelor e-CRM. Organizaţia va trebui să se ocupe la începutul implementării de clienţii cei mai profitabili. c) Localizarea clienţilor – conturarea nevoilor şi a cerinţelor diferitelor grupuri de clienţi. Localizarea clienţilor implică stabilirea unui profil detaliat al nevoilor şi cerinţelor diferitelor grupuri. Teste de autoevaluare 1. decât pe ceea ce managementul firmei consideră că vor acei clienţi. cu toate că tentaţia va fi de a satisface imediat nevoile tuturor grupurilor. Unul dintre obiectivele principale ale procesului de implementare a strategiei e-business este reprezentat de identificarea clienţilor majori şi transformarea lor în e-clienţi. e) realizarea unui plan – pregătirea şi realizarea unui plan strategic detaliat pentru construcţia web-site-ului.• Diferenţierea clienţilor – segmentarea acestor pe grupuri corespunzând unor criterii. Ce se înţelege prin termenul de birotică? 50 . precum şi cum pot fi acestea deservite prin intermediul Internet-ului.

Definiţi structura unui sistem informatic de birou. 9. 6. Care este relaţia dintre birotică. 5. Care sunt tipurile de procesare? Prezentaţi şi caracterizaţi funcţiile unui sistem informatic de birou. 7. Ce reprezintă Internet-ul pentru un agent economic? Care sunt asemănările între Internet şi Intranet? 51 . 10. 8. 4. informatică şi telecomunicaţii? Clasificaţi informaţia. Precizaţi care sunt perifericele de intrare.2. Definiţi e-CRM şi prezentaţi structura unei strategii e-business. 3.

La nivel de document se stabilesc caracteristicile de ansamblu ale 52 . 2. la nivel de paragraf şi la nivel de caracter. cu o singură dimensiune.2. Funcţiile unui procesor de texte Un procesor sau editor de texte trebuie să asigure realizarea unor funcţii elementare pentru prelucrarea textelor. utilizarea unui număr foarte mare de seturi de caractere. la nivel de document. tabele. Procesorul sau editorul de texte operează cu documente. aspect plăcut. numit „procesor” sau „editor de texte”. stabilirea diferitelor tipuri de caractere sau stiluri de afişare. despărţirea în silabe. calculatorul devenind un mijloc de prelucrare a textelor. a unor dispozitive periferice. grafice. anteturi. Operaţiunea de tehnoredactare computerizată se realizează pe trei niveluri. care aparţin aceleiaşi lucrări. EDITAREA ŞI PROCESAREA TEXTELOR ŞI A IMAGINILOR Tehnoredactarea reprezintă „pregătirea tehnică şi grafică a unui manuscris înainte de a fi începută operaţiunea de tipărire”. utilizarea unui singur set de caractere. cum ar fi alinierea automată a textului. dar şi existenţa unui sistem logic de prelucrare. datorate capacităţii limitate de prelucrare existente la acel moment. de dimensiuni. lizibilitate. reprezentat prin programul specializat în operaţii de tehnoredactare. elemente procesate unitar. realizând alinierea şi încadrarea textului în pagină. Asupra unui document sunt aplicate o serie de operaţii de prelucrare pentru obţinerea unui document cu calităţi grafice superioare. aranjarea textului în pagină. Iniţial procesoarele de texte au fost orientate spre lucrul la nivel de caracter.1. de stiluri de afişare. care reprezintă ansambluri de texte. adaptarea formei de prezentare la conţinut. O dată cu creşterea puterii de calcul a devenit posibilă realizarea de coloane. imagini. subsoluri de pagină. Tehnoredactarea computerizată presupune existenţa unui calculator.

Zona de lucru a fost ocupată aproape în întregime cu opt linii de instrumente suplimentare. Word va afişa. Interfaţa procesorului este deosebit de agreabilă şi prietenoasă. pentru realizarea unor efecte de scoatere în evidenţă a unor nume. modul de aliniere a paragrafelor. rigle. grafice (graph). creării unor baze de date (database). înclinare. dimensiunea acestora. creării de formulare (forms) etc. funcţia acestuia. prin simpla alunecare a mouse-ului. În continuare.1. introduse în dorinţa de a prezenta cât mai multe dintre opţiunile posibile ale utilizatorului. Microsoft Word oferă posibilitatea ca utilizatorul să dispună printrun singur produs de posibilitatea creării. îngroşare. putând fi configurată la cerere. prin dreptul unui buton. cuvinte cheie. prin adăugarea sau înlăturarea unor elemente ca linii de utilitare.2. încadrându-se perfect în pachetul Microsoft Office XP. citate. într-un dreptunghi colorat. Există posibilitatea creării de desene (draw). editării de ecuaţii.documentului. prin operaţii de subliniere. plecând de la un text simplu şi până la un raport (document) complicat de 800 pagini. formatul de pagină. prin acţionarea butonului mouse-ului. Fiecare linie de instrumente cuprinde butoane (grupate pe anumite funcţiuni) care realizează anumite comenzi. 2. Fereastra procesorului de texte Word este prezentată în figura 2. 53 . după preferinţele utilizatorului. La nivelul de paragraf se stabilesc caracteristicile fiecărui paragraf. ne propunem să prezentăm procesorul Word XP. anteturi sau subsoluri de pagină. ca exponent al familiei de procesoare de texte. schimbare de dimensiune a caracterului. marginile acesteia. La nivel de caracter se execută o prelucrare a grupurilor de caractere din interiorul paragrafelor. care sunt executate rapid. butoane etc. tipurile de caractere. Procesorul de texte Microsoft Word Microsoft Word este cel mai răspândit şi apreciat procesor de texte utilizat în mediul Windows.

Figura 2. Fereastra procesorului de texte Word 54 .1.

după caz. la unele linii (View Toolbars). linia de stare şi cursoarele de deplasare. eliminându-se liniile de titlu.În linia de instrumente există şi spaţii în care utilizatorul poate să-şi creeze propriile butoane pe baza unor macrocomenzi. următoarele reprezentări: 55 . Linia de instrumente (butoane) prezintă.2. activând sau dezactivând grupele butoanelor de validare prezentate în figura 2. de meniuri. Pentru a mări spaţiul de editare. se poate renunţa (afişa). Revenirea la modalitatea standard de afişare se obţine prin acţionarea butonului Close Full Screen. prezent pe ecran.(View Full Screen). Figura 2.2. Activitatea de redactare a unui document se poate realiza având ca zonă de editare activă întreaga suprafaţă a ecranului. Prezentarea gupelor de butoane activate şi a celor dezactivate Între butoane. astfel încât să se poată realiza aceleaşi funcţii şi cu ajutorul tastaturii. taste şi combinaţii de taste există o corespondenţă. meniuri. de instrumente. în mod obişnuit.

.. Insert Excel Columns.. Tables and Borders Ctrl + P File File Tools Edit Edit Edit F7 Ctrl + X Ctrl + C Ctrl + V Ctrl+ Shift + C Ctrl + K Edit Edit Insert Table Insert Table... Drawing Document map Show All Zoom Word Help Format View Ctrl + * View Help F1 56 ...Buton Mesaj calculator New blank document Open .. Semnificaţie Deschiderea unui nou document Deschidere document creat anterior Salvare document Creare mesaj poştă electronică Tipărire document Vizualizare document Verificare ortografică Decupare text Copiere text Readucere text Repetă formatarea Anulare tastare Amână anularea Legătură multiplă Tabele şi contururi Introducere tabel Introducere foaie de calcul Scriere pe coloane Desen Structurare document Afişează caracterele neimprimabile Procent afişare Apelare program de asistenţă Combinaţie taste Ctrl + N Crtl + O Ctrl + S Meniu File File File Save E-mail Recipient Print Print Preview Spelling and Grammar Cut Copy Paste Format painter Undo Typing Can’t Redo Hyperlink.

Programul de asistenţă al procesorului de texte poate fi activ şi afişat în permanenţă pe ecran. precum şi semnificaţia fiecăruia. În tabelul următor sunt prezentate butoanele. selectat de utilizator. Linia de stare cuprinde: săgeţile de deplasare orizontală (stânga/dreapta) şi ascensorul de deplasare rapidă . pot să fie afişate linii de butoane pentru: • baze de date (Database). 57 . Linia de stiluri are în componenţă următoarele butoane: Buton Mesaj produs de calculator Style Font Size Bold Italic Underline Align Left Center Align Right Justify Numbering Bullets Highlight Font Color Borders Semnificaţie Stil. pe lăţimea paginii având specificate şi marcatorii sau tabulatorii . prin intermediul unui asistent animat. mesajul emis de calculator. Pentru facilităţi suplimentare şi legături cu alte produse din pachetul Microsoft Office. model Tip caracter Dimensiune caracter Îngroşare Înclinare Subliniere Aliniere stânga Aliniere centru Aliniere dreapta Aliniere stânga-dreapta Numerotare Simbol de enumerare Afişare luminoasă Culoare caracter Contururi Combinaţie taste Ctrl + B Ctrl + I Ctrl + U Ctrl + L Ctrl + E Ctrl + R Ctrl + J Rigla conţine diviziunile în centimetri sau inch.

Buton Mesaj calculator Edit Box Check Box Combo Box Properties Draw Table Insert Table Insert Frame Protect Form Semnificaţie Casetă de text Casetă de validare Casetă tip combo Proprietăţi Realizează un tabel Adaugă un tabel Introducere format Protejează un format butoane care permit navigarea în interiorul documentului.Buton Mesaj calculator Data Form Manage Fields Add Record Sort Ascending Sort Descending Database Update Fields Find in Field Main Document Semnificaţie Creare formă Gestionar de câmpuri Adaugă o înregistrare Ordonare crescătoare Ordonare descrescătoare Adaugă o bază de date Actualizează câmpul Localizează o înregistrare Fuzionează cu un document • crearea de formate (şabloane. În tabelul următor sunt prezentate butoanele. mesajul calculatorului şi semnificaţia fiecărei reprezentări grafice. formulare) Forms. dar şi pe Internet Web. În tabelul următor sunt prezentate butoanele. mesajul calculatorului şi semnificaţia fiecărei reprezentări grafice. • 58 .

Pentru a salva un document.. Word îl copiază de pe disc şi îl afişează pe ecran. ♦ distanţa faţă de margini (exemplu At 8 cm. respectiv. trebuie salvat documentul pe disc şi. ♦ linia şi coloana curentă (exemplu Ln 33 Col 48).Buton Mesaj calculator Back Forward Stop Current Jump Refresh Current Page Start page Search the Web Favorites Semnificaţie Deplasare înapoi Web Deplasare înainte Web Oprire salt Împrospătează informaţiile Pagină de început Localizează pe Web Pagini Web favorite Deplasare la . Pentru a le memora. ♦ verificare ortografică a documentului (dezactivarea se prezintă grafic astfel: ). ♦ numărul paginii curente din total pagini ale documentului (exemplu 1/10. ♦ limba utilizată la redactarea documentului (exemplu Romanian).2.. ♦ ora sistemului (exemplu 4:22 PM). iar modificările care se fac ulterior sunt memorate temporar în memoria calculatorului.. pagina numărul 1 din totalul de 10). salvarea şi restaurarea unui document Atunci când se deschide un document.). ♦ modul de inserare sau suprascriere (exemplu OVR). se realizează copii de siguranţă pentru documentele mai importante. 2. se execută următoarele operaţii. Crearea. eventual. 59 .1. Afişează doar butoanele Web de navigare Go Show Only Web Toolbar Linia de stare prezintă informaţii referitoare la: ♦ pagina şi secţiunea curentă (exemplu Page 4 Sec 1).

. apoi se validează prin acţionarea butonului OK. cât şi pentru compatibilitate cu alte procesoare sau versiuni anterioare se completează rubrica Save as type. iar apoi se validează cu OK. pentru a preveni deschiderea de către alţi utilizatori a documentului sau pentru a nu permite altor utilizatori salvarea unor eventuale modificări în respectivul document. Realizarea copiilor de siguranţă se face cu ajutorul rubricii Always create backup copy. unui document i se poate asocia o parolă. Pentru a asocia o parolă unui document. iar în rubrica File Name are loc introducerea numelui propriu-zis al fişierului. În rubrica Save in se selectează discul pe care se va depune fişierul.Din meniul File alegeţi comanda Save sau Save As…. în care se va marca Save Autorecover info every. dacă doriţi schimbarea specificatorului de fişier sau din bara de instrumente standard. de fapt.3. Dacă doriţi salvarea automată a documentului. Atunci când se creează o copie de rezervă şi s-a realizat salvarea fişierului de mai multe ori. prin care Word salvează versiunea anterioară a documentului ca o copie de rezervă. Furnizarea de către Word a acestor două opţiuni (de salvare automată şi de crearea unor copii de siguranţă ale fişierului) permite restaurarea documentului în cazul unei căderi de tensiune sau oricărei alte probleme. puteţi deschide documentul de rezervă care este. Word furnizează câteva moduri de restricţionare a modificării documentelor. În continuare. Astfel. având acelaşi nume. prin acţionarea butonului Save Pentru a salva un document nou nedenumit. penultima versiune. fie se alege din meniul File comanda Save sau Save As… fie provocând deschiderea casetei de dialog corespunzătoare.BAK. alegeţi din caseta Save As… butonul Options (sau din meniul Tools alegeţi Options. se precizează parola aleasă în caseta Password to open (parola de protecţie la citire) sau în Password to modify (parolă de protejare la scriere). după care selectaţi rubrica Security). 60 . în timpul lucrului se alege din meniul Tools comanda Options şi se selectează indexul Save. însă cu extensia . Fereastra corespunzătoare acestei acţiuni este prezentată în figura 2. precizându-se intervalul de timp în minute în caseta Minutes (intervalul este cuprins de la 1-120 minute). Pentru a specifica atât tipul fişierului.

♦ în rubrica Protection Password sau Write Reservation Password se selectează asteriscurile care reprezintă parola. prin care se care în caseta Read-Only Recommended se introduce caracterul permite vizualizarea conţinutului documentului. ♦ din meniul File se alege Save As… şi se acţionează butonul Options. spaţii – diferenţiindu-se literele mari de cele mici). Word va afişa câte un asterisc. numere. Pentru a modifica sau şterge o parolă asociată unui document. se procedează astfel: ♦ se deschide documentul respectiv. Fereastra corespunzătoare definirii parolei unui document O altă posibilitate de a proteja conţinutul unui document este cea prin . după care se tastează noua parolă sau se şterge prin acţionarea tastei DEL. iar în timpul tastării parolei. dar nu şi modificarea acestuia. 61 .O parolă poate conţine până la 15 caractere (litere. Figura 2. pentru fiecare caracter.3.

pentru a căuta după acestea. cunoscând o parte din conţinutul acestuia În rubrica Search in se precizează unitatea de disc sau structura de directoare în care se va realiza căutarea. Pentru a demara acest proces. alegeţi din meniul File. Această fereastră este prezentată în figura 2. casetele corespunzătoare (exemplu: Value. Fereastra de localizare a unui fişier. Pentru introducerea unor criterii suplimentare de căutare se completează. pe baza datei de creare sau data ultimei modificări. de exemplu numele autorului. utilizatorul va completa în caseta Property numele documentului dorit a fi localizat.OpenTools–Search. folosind toate informaţiile pe care vi le puteţi aminti despre acesta. 62 .4. În caseta Results se vor afişa. Pentru identificarea unui document. cu secvenţa de text cunoscută “codul de procedură fiscală”). ca. Se poate găsi un document pe baza numelui acestuia. cu informaţiile cunoscute.4. titlul descriptiv ori după cuvintele cheie.În Word există posibilitatea de a localiza un document. automat informaţii privitoare la rezultatul localizării. Figura 2. ori. dacă se includ la salvare informaţii sumare.

♦ aspectul fontului (subliniat. ♦ spaţiul dintre caractere. scriere ca exponent.2. semne de punctuaţie şi spaţii. îngroşat. Fereastra care permite definirea caracteristicilor caracterelor 63 .2. Fereastra corespunzătoare acestei acţiuni poate fi studiată în figura 2. ♦ stilul de afişare (normal. numere. ♦ culoarea de afişare. ♦ dimensiunea caracterelor. Figura 2. tăiat. scriere cu majuscule.5. înclinat). Formatarea caracterelor Caracterele sunt reprezentate prin litere.).2. scriere ca indice. având anumite caracteristici prezentate în continuare: ♦ tipul caracterului (fontului). În Word aceste caracteristici se stabilesc din meniul Format comanda Font.5. scriere ascunsă etc. simboluri. ♦ poziţionarea pe verticală a textului în cadrul liniei.

Există o serie de prelucrări care se pot aplica asupra unui bloc de text. Figura 2. care sunt disponibile din meniul Format.Fontul reprezintă acea caracteristică a unui fragment de text prin care se determină mulţimea de caractere ( de la 0 la 255 în codul ASCII) care se pot afişa. transformări şi combinări. Stilul de afişare reprezintă aspectul grafic al caracterelor în scopul obţinerii unor efecte speciale: Normal. ♦ scrierea la exponent sau ca indice (Superscript sau Subscript). precum şi aspectul grafic extern. cu linie punctată sau sublinierea doar a cuvintelor. prezentată în figura 2. ♦ scrierea textului cu MAJUSCULE (All Caps). ♦ scrierea textului cu MAJUSCULE REDUSE (Small Caps). Atributele unui text se referă la o serie de prelucrări. opţiunea Change Case. Bold (îngroşat) Italic (înclinat). ♦ ascunderea textului (Hidden). În acest moment. care scot un fragment de text în evidenţă: ♦ subliniere (Underline): cu o linie. selectat în prealabil. pe ecran se va afişa fereastra Change Case. cu două linii.6. ♦ tăierea cu o linie (Strikethrough). Fereastra Change Case 64 .6.

tOGGLE cASE – reprezintă inversul lui Title Case.Sentence case – va avea drept efect afişarea primei litere a fiecărei propoziţii cu majusculă. element prezentat în figura 2. Combinaţia de taste Shift+F3 va trece prin toate aceste forme. din caseta Font. se acţionează fişa index Character Spacing. Title Case – fiecare cuvânt va avea prima literă mare. Atât dimensiunea. fontul. Pentru a vizualiza un text ascuns în afişarea normală sau pagină se acţionează butonul Show/Hide de pe bara standard de instrumente sau se alege meniul Tools comanda Options şi se alege Hidden Text. cât şi aspectul caracterelor pot fi rapid alese din baza de instrumente prezentată în continuare.7. Textul ascuns este afişat cu o linie de subliniere care nu apare la imprimare. Dimensiunea caracterelor reprezintă mărimea în puncte (un punct 1/72”) a unui caracter şi se stabileşte în rubrica Size. Lowercase – va face toate literele blocului selectat. UPPERCASE – toate literele sunt trecute la majuscule. Culoarea de afişare a textului poate fi specificată prin intermediul listei ascunse aferente casetei Color. 65 . iar următoarele vor fi litere mici. Pentru stabilirea spaţierii dintre caractere. cu litere mici. unde fiecare cuvânt va avea prima literă mică.

în general. În cazul titlurilor care. de pe bara de instrumente standard. care constă în umplerea uniformă a spaţiului afectat textului respectiv. caz în care mouse-ul se schimbă într-o pensulă. sunt afişate cu o dimensiune mare a caracterelor.Figura 2. în caseta de dialog. în funcţie de forma acestora. iar Condensed realizează scrierea textului condensat sau chiar suprapus. Modificarea formatelor implicite se realizează din meniul Format opţiunea Font. prin apropierea sau depărtarea caracterelor. alegând. urmând ca Word să solicite confirmarea modificării.7. Fişa index Character Spacing Opţiunea Expanded creează o distanţă majorată între caractere. iar apoi butonul Default…. după dorinţă. Font. Word poate realiza uşor copierea stilurilor de scriere cu ajutorul butonului Format Painter (descriptor de formate). 66 . Există posibilitatea de a ajusta poziţia verticală a oricărui caracter prin opţiunea Position. se poate aplica efectul Kerning.

2.2.3. Formatarea paragrafelor În Word, paragraful este o unitate de formatare, iar operaţiunea este utilă atunci când se doreşte: alinierea paragrafelor; crearea identărilor pentru liste marcate sau liste numerotate; alinierea coloanelor de text; interspaţierea liniilor din cadrul paragrafului etc. Word oferă câteva tehnici alternative de formatare: fie din meniul Format – Paragraph; fie cu ajutorul butoanelor din bara de instrumente; sau cu ajutorul combinaţiilor de taste. În Figura 2.8. sunt prezentate cele două tehnici de formatare. Cu ajutorul combinaţiilor de taste, se pot realiza următoarele acţiuni: CTRL+L, pentru a alinia textul la stânga; CTRL+E, pentru a centra textul; CTRL+R, pentru a alinia textul la dreapta; CTRL+J, pentru a alinia textul proporţional şi la stânga şi la dreapta. Prin acţionarea opţiunilor din meniul Format Paragraph, se oferă posibilităţi multiple de combinare a formatării paragrafelor, alegând corespunzător în caseta de dialog. Repetarea formatării paragrafelor se realizează prin „moştenirea” formatării de la un paragraf alăturat la altul, în timpul creării textului.

Figura 2.8. Prezentarea grafică a tehnicilor de formatare a paragrafelor 67

O altă cale de a repeta formatarea este alegerea din meniul Edit Repeat… sau cu ajutorul instrumentului paragrafelor se pot aplica operaţii de conturare. . Asupra

2.2.4. Imprimarea unui document Word oferă posibilităţi multiple de ieşire pentru un document: imprimare; transmitere prin fax; tipărire document într-un fişier; transmitere fişiere prin poşta electronică unui membru al grupului de lucru. Înaintea imprimării se oferă posibilitatea vizualizării documentului , fie fie din meniul File – Print Preview sau cu ajutorul butonului alegând modul de vizualizare pagină (View-Page). Astfel dacă nu este realizată încadrarea dorită, utilizatorul poate face referire la specificarea paginii, a marginilor hârtiei, a sursei hârtiei din meniul File – Page Setup. În figura 2.9. se prezintă această fereastră.

Figura 2.9. Stabilirea formatului paginii şi încadrarea textului 68

Implicit, procesorul de texte Word utilizează anumiţi parametrii pentru delimitarea corpului de text faţă de marginile fizice ale paginii, aplicaţi fie întregului document, fie asupra unor anumite părţi ale acestuia. În acest moment se stabileşte spaţiul alocat pentru antet/subsol de pagină. O dată cu alterarea parametrilor standard în zona de vizualizare Preview se prezintă sub o formă schematică utilizatorului modul în care va apare la imprimare documentul. Fişa index Paper permite definirea tipului de hârtie pe care se va obţine documentul, cunoscut fiind faptul că există mai multe tipuri predefinite (standard), fiecare având anumite dimensiuni exprimate în centimetrii sau în inch. În figura 2.10. este prezentată fişa index Paper.

Figura 2.10. Fişa index Paper

Spre exemplificare, redăm cele mai utilizate formate sunt următoarele: Letter 21,59/27,94; Legal 21,59/35,56; Executive 18,41/26,67; A4 21/29,70; No. 10 10,48/24,13; DL 11/22. În cazul în care se utilizează un alt format, se va alege Custom Size, definind după aceea dimensiunile efective ale suportului (lăţime/lungime). Tot prin intermediul acestei fişe se alege modul de orientare al documentului (Whole document) sau al unei părţi al acestuia (Selected
69

Text) în pagină, respectiv, poziţionare normală Portrait sau peisaj Landscape prezentate în figura 2.11.

Figura 2.11. Poziţionarea normală şi peisaj a textului

În cazul în care se doreşte realizarea imprimării, este indicată alegerea în prealabil a tipului de imprimantă, prin caseta Printer name (mai ales în cazul în care sunt conectate mai multe asemenea dispozitive periferice) şi a caracteristicilor de imprimare (caracteristicile imprimantei Properties, numărul de exemplare Copies, paginile care se vor imprima Page Range, ordinea de imprimare etc.) din meniul File – Print. În figura 2.12. este prezentată fereastra Print, care permite definirea tipului de imprimantă.

70

13. În cazul în care se doreşte obţinerea unui document imprimat. corector ortografic. fotografii sau imagini scanate. Pachetul de programe Office XP a fost parţial localizat pentru România.Figura 2. Butonul acţionează atunci când documentul conţine doar corpuri de text. din punct de vedere ortografic. 71 . se stabileşte din zona PrintOut. al dicţionarelor de sinonime. Verificarea unui document Verificarea documentelor reprezintă ultima operaţie care se realizează asupra unui document tastat într-o limbă străină sau în limba autohtonă. dar şi imagini. Verificarea documentelor se realizează. atunci când se doreşte obţinerea unei calităţi foarte bune a rezultatului imprimării. utilizatorul va acţiona butonul . desene. iar sunt acţionate atunci când avem de imprimat color butoanele grafice. 2. Localizarea constă într-un meniu de ajutor (Help). opţiunea .2. dicţionar românesc de sinonime. folosind doar tonuri de gri. grafice. precum şi al separării cuvintelor în silabe.12.5. Fereastra Print Prin acţionarea butonului Properties. documentul conţinând în această se situaţie un corp de text. Fereastra corespunzătoare acestui accesoriu este prezentată în figura 2. gramatical.

Set Language.Figura 2. Toate erorile gramaticale sau cuvintele care nu sunt localizate în dicţionarul aferent limbii selectate vor fi marcate cu o linie ondulată de culoare roşie. celelalte componente având meniurile de ajutor în limba engleză. Pentru a beneficia de corectare instantanee (textul se corectează pe măsură ce este introdus). Confirmarea corectitudinii acţiunii utilizatorului va rezulta din activarea butonului OK sau Default. prin activarea din linia de meniuri a meniului Tools. se va selecta din linia de meniuri. 72 . meniul Tools. Options. iar butonul OK va permite doar utilizarea în acele momente a limbii selectate. unde în fişa index Spelling & Grammar se va activa opţiunea Check Spelling As You Type.13. În căsuţa de dialog care va apărea pe ecran utilizatorul va avea de ales. se va selecta primul element (No Proofing). Fereastra de localizare a corectorului ortografic Meniul de ajutor general şi meniurile specifice aferente procesorului de texte Word şi procesorului de tabele Excel sunt afişate în limba română. implicită a selecţiei realizate anterior. Language. Corectarea acestor erori semnalate se realizează prin acţionarea butonului dreapta al mouse-ului. În cazul în care nu există menţionată limba respectivă. din lista afişată. Corectorul ortografic în limba română este activat în Word numai prin indicarea limbii utilizate în realizarea documentului. limba în care se introduce textul. poziţionat fiind pe respectivul cuvânt. Butonul Default va acorda posibilitatea stabilirii ca limbă folosită curent.

sugerat de corector. dar cu poziţionarea pe Hyphernation. Language.. Figura 2. situaţie prezentată în figura 2. iar pentru activarea utilitarului de despărţire în silabe a unui cuvânt se execută aceeaşi secvenţă.15.15.14. Apelarea dicţionarului de sinonime şi realizarera 73 .Această situaţie este prezentată în figura 2. utilizatorul selectează opţiunea Add. în care s-a produs o eroare de tastare.14. Dicţionarul de sinonime este apelat prin selectarea cuvântului dorit şi executarea secvenţei Tools. În cazul în care cuvântul marcat ca eronat nu se află în dicţionar şi se doreşte îmbogăţirea acestuia cu noi elemente. Exemplificarea corectării erorilor gramaticale specifice unei anumite limbi Din meniul apărut se selectează cuvântul corect. Figura 2. Thesaurus.

adăugarea cuvântului într-un dicţionar personal. Pentru a selecta opţiunile de verificare ortografică se procedează astfel: se alege Tools-Options şi se selectează categoria Spelling sau în 74 . Pentru verificarea ortografică a cuvintelor se alege Tools Spelling. Figura 2. dar şi lansarea acesteia. anularea corecţiilor precedente. În cazul în care un cuvânt nu este găsit în dicţionar/dicţionare. Verificarea ortografică a cuvintelor Dacă înaintea verificării cursorul a fost plasat în interiorul documentului.despărţirii în silabe a cuvântului secvenţe Verificarea ortografiei se realizează pe baza unui dicţionar standard şi unul sau mai multe dicţionare personale (de specialitate). suprimarea repetiţiilor. Verificarea ortografiei poate fi întreruptă prin CRTL+TAB sau execuţia unui „clic” în fereastra documentului. acesta este afişat în caseta de dialog.16. ignorarea acesteia. se va solicita confirmarea operaţiei de verificare.16. prezentată în figura 2. suprimarea cuvântului eronat. urmând a se alege între mai multe posibilităţi: corecţia erorii. care se selectează în prealabil. după care se realizează eventualele corecţii. Se poate verifica tot textul începând cu poziţia curentă a cursorului sau numai o parte.

corectarea erorii direct în document. solicitarea unei explicaţii privind regulile gramaticale aplicate. trecerea la o nouă frază.17.). Word foloseşte stiluri predefinite.17. fereastră prezentată în figura 2. Selectarea opţiunii de verificare ortografică a unui document Dacă este găsită o frază suspectă de erori gramaticale. Înainte de a lansa verificarea gramaticală a unui document sau a unei părţi a acestuia se pot modifica opţiunile prin: Tools – Options categoria Grammar. se va afişa o casetă de dialog.caseta de dialog a ortografului se activează butonul Options. urmând ca utilizatorul să aleagă una din variante (corectarea erorii pe baza unei soluţii propuse de Word. Verificarea gramaticală permite depistarea frazelor susceptibile de erori gramaticale şi de stil. precum şi eventualele soluţii de corectare a acestora. ignorarea erorii. Pentru realizarea verificării gramaticale. Pentru verificarea gramaticală. care includ toate regulile gramaticale specifice unui domeniu. Figura 2. se alege Tools – Language. modificarea regulilor gramaticale etc. 75 .

pot fi diferite pe paginile pare. Crearea antetului sau a subsolului de pagină se realizează prin specificarea modului de afişare Normal. Semnificaţia butoanelor din grupa antet-subsol Pentru a realiza inserarea unor câmpuri în antetul sau subsolul paginilor. 76 . oră). În continuare. se poate afara posibilităţilor oferite cu ajutorul butoanelor plasa cursorul acolo unde se doreşte să se insereze respectivul câmp şi se acţionează combinaţia de taste CTRL+F9.18. pentru realizarea afişării caracterelor {}. faţă de cele impare şi/sau pot fi diferite. Aceste elemente pot fi studiate în figura 2. sau butonul care permite inserarea de câmpuri speciale (numărul de pagină. Figura 2. introduceţi codul câmpului. repetându-se pe fiecare pagină. dată.6. Realizarea antetului şi a subsolului de pagină Antetul reprezintă textul situat în partea de sus a fiecărei pagini. în . file name – numele fişierului. title – titlul documentului .2. O altă modalitate este următoarea: din meniul Insert / Field şi din lista de câmpuri se alege câmpul dorit. alegând din caseta de dialog rubrica Different First Page sau Different Odd and Even.19. Antetele se află în mod normal în afara suprafeţei utile a paginii şi pot fi diferite faţă de prima pagină a documentului. exemplu author – numele autorului. din meniul VIEW alegându-se din meniul View opţiunea Header / Footer. de subsol. Există posibilitatea definirii de antete/subsoluri diferite pe prima pagină de celelalte sau pe pagini pare de cele impare.2.18. iar din grupa de butoane (figura 2. pentru unele secţiuni ale documentului.) apărută se alege butonul de antet.

20.Figura 2. precum şi modul de aliniere al acestora. se acţionează butonul Format şi apoi se completează caseta corespunzătoare (Start at) cu respectivul număr.2. Figura 2.20. În cazul în care se doreşte numerotarea paginilor începând cu un anumit număr.7. se alege din linia de meniuri Insert / Page Numbers. Pentru numerotarea standard (numerotarea tuturor paginilor cu excepţia primei) se plasează cursorul la începutul documentului. se alege din linia de meniuri Insert/Page Numbers şi apoi se selecţionează poziţia (antet sau subsol de pagină). cursorul este plasat la începutul documentului. Fereastra Section Start aferentă definirii de antete şi subsoluri de pagină 2. Ferestrele corespunzătoare acţiunii de numerotare a paginilor unui document 77 .19. Aceste elemente sunt prezentate în figura 2. Numerotarea paginilor unui document Numerotarea paginilor se realizează în două moduri: standard sau o dată cu crearea antet /subsol de pagină.

Fereastra corespunzătoare editării pe coloane a unui text Formatarea textului sub formă de coloane poate fi aplicată întregului document sau numai unei părţi din el. Introducerea textului se face considerându-se suprafaţa utilă a paginii ca fiind o singură coloană. Suprafaţa utilă a paginii poate fi împărţită în coloane paralele. editarea unui text se face prin introducerea paragrafelor unul după altul. Figura 2. coloanele sunt aplicate întregului document. Pentru a se afişa fereastra care permite definirea numărului de coloane care se doreşte a fi obţinut. care împart pagina pe verticală. din linia de meniuri se alege opţiunea Format – Columns.2. În mod implicit. textul poate fi plasat în coloane paralele. Fereastra este prezentată în figura 2. S-a dovedit că pentru a uşura cititul. pe întreaga lăţime utilă a paginii. care vor avea fiecare aceeaşi lăţime şi aceeaşi distanţă între ele.21.8.2.21. astfel se aplică doar secţiunii curente sau 78 . divizându-se documentul în secţiuni. Lăţimea coloanelor va fi determinată automat de editor. dacă acesta nu conţine diferite secţiuni. Editarea unui document pe coloane În mod normal. în funcţie de lăţimea utilă a paginii.

dintre care menţionăm: • pentru deplasarea la începutul coloanei următoare (precedente). În cazul în care este selectată doar o porţiune de text. în mod automat. asupra textului selectat (Select Text). se selectează opţiunea (Equal Column Width). − modalitatea în care vor fi aplicate coloanele (Apply To) asupra întregului document. În continuare. introducerea şi editarea textului în coloane se realizează în mod obişnuit. coloanele sunt aplicate numai textului selectat. Dimensiunea coloanelor poate fi ulterior modificată. 79 . cu ajutorul marcajelor din riglă sau cu ajutorul meniului Format.secţiunilor selectate. se poate utiliza combinaţia de taste Alt + săgeată jos (săgeată sus). − se acţionează butonul OK. Dacă utilizatorul doreşte obţinerea unor coloane care să aibă aceeaşi mărime. • se acţionează butonul OK. • se selectează opţiunea Continuous. − numărul de coloane (Number of Columns) . care. Există câteva elemente care pot uşura editarea. va fi definit ca secţiune distinctă. Uniformizarea lungimii coloanelor se realizează prin următoarea procedură: • se poziţionează cursorul la sfârşitul textului. asupra secţiunilor selectate (Select Sections) sau asupra textului de la cursor până la sfârşit (This Point Foward). caz în care se creează automat o secţiune. Procedura care permite crearea coloanelor se poate realiza fie cu ajutorul meniului Format. • se alege din meniul Insert comanda Break. − dacă separarea coloanelor să se facă cu o linie verticală (Line Between). Coloanele pot fi aplicate şi din poziţia în care se află cursorul în document până la sfârşit. (Whole Document) asupra secţiunii selectate (This Section). fie cu ajutorul casetei de dialog în care se specifică: − forma coloanelor (Presets). − mărimea coloanelor (Width and Spacing).

se poate insera. prin selectarea acestuia. un salt la pagină. 3.22. Shadow (produce stabilirea unui contur al şirului selectat în prealabil). prin combinaţia de taste Ctrl + Enter sau alegeţi din meniul Insert opţiunea Break / Page Break. se alege din caseta de dialog rubrica Column Break.2.• pentru a forţa ca un paragraf de text să înceapă întotdeauna în prima linie a unei coloane. 2. Realizarea conturărilor şi a umbrelor Încadrarea sau conturarea se aplică unui paragraf. se foloseşte combinaţia de taste Ctrl + Shift + Enter sau se procedează astfel: 1. activarea opţiunii Format Borders and Shading sau prin acţionarea butonului care va dezvolta o listă de butoane. 3-D (permite realizarea unui contur în trei dimensiuni). culoarea de conturare 80 . înaintea primului paragraf din coloană. se alege din meniul Insert opţiunea Break. prezentate în figura 2.22. Din aceasta se alege una dintre modalităţile active de conturare. grafic. O altă modalitate de a forţa trecerea la o coloană nouă a textului este aceea prin care se inserează o nouă secţiune şi se selectează opţiunea Start New Column din caseta de dialog. se validează prin acţionarea butonului OK.9. Modalităţi active de conturare Din caseta de dialog dezvoltată de meniul Format Borders and Shading. Dacă se doreşte ca o coloană să înceapă pe o pagină nouă. distanţa faţă de text. realizându-se. obţinută prin comanda Format / Columns. Style defineşte tipul de linie şi Width stabileşte grosimea acesteia. Box (contur exterior). tabel. 2. Figura 2. se alege modalitatea de încadrare None (fără contur). Modalitatea de conturare Custom permite stabilirea de către utilizator a marginilor care se doresc a fi realizate.

23. opţiunea Borders and Shading sau acţionarea butonului . Fereastra corespunzătoare opţiunii de conturare a unui şir de caractere Anularea încadrării realizate anterior se obţine prin selectarea prealabilă a elementului a cărui încadrare trebuie anulată.2. Figura 2. 2. În figura 2. se pot observa opţiunile prezentate anterior pentru realizarea conturării unui şir de caractere.Color. Utilizarea cadrelor Cadrele permit poziţionarea adecvată în pagină a textului sau a graficelor. Dacă nu se doreşte 81 .10. Fişa index Shading permite stabilirea modului de umbrire a fundalului sau a „prim planului”. urmată de activarea meniului Format.23. Un cadru este în mod implicit conturat.

Se delimitează acţionează butonul Frame din linia de instrumente conturul cadrului (prompterul de mouse devenind cruciuliţă) şi apoi se introduce elementele dorite. Utilizatorul poate opta pentru una din cele două posibilităţi de inserare a unui cadru: 1.afişarea încadrării. în jurul unui text sau grafism existent. În cazul în care utilizatorul doreşte introducerea unui cadru se . Prelucrarea cadrelor se face întotdeauna în modul de afişare Page Layout. 2. În mod automat. prin acţionarea asupra punctelor de reper ale cadrului. 82 . în care urmează a se insera textul sau grafismul dorit. Un cadru poate fi redimensionat sau deplasat cu mouseul. aceasta trebuie anulată. iniţial se introduce un cadru gol. dimensiunile cadrului se adaptează la dimensiunea elementului inserat. Utilizatorul poate opta pentru atribuirea unor anumite dimensiuni ale cadrului (Size) şi pentru alinierea acestuia din meniul conjunctural se alege Format Frame. putându-se observa opţiunile de plasare a unui cadru faţă de corpul de text (Text Wrapping None sau Around). după ce în prealabil a fost selectat.24. În figura 2. este prezentată caseta Frame.

În continuare. vă prezentăm un exemplu în care a fost introdus un cadru în care se află inserat un desen.24.25. Introducerea unui cadru în corpul de text 83 . Caseta de formatare a cadrelor (Frame) Alinierea cadrelor se poate realiza pe orizontală sau pe verticală.). în raport cu un punct de referinţă (de exemplu: marginile paginii. Figura 2. prin specificarea poziţiei dorite. a coloanelor de text etc. în figura 2.Figura 2.25.

În figura 2.26. Se poate observa că textul conturează cadrul.26. Opţiuni de import imagine Utilizatorul va selecta un element din lista derulantă. 84 . dacă doreşte preluarea unei imagini din galeria standard a procesorului de texte. Auto Shapes. în cazul în care se doreşte importul unor imagini realizate cu ajutorul scaner-ului sau al unui aparat fotografic şi Chart. pentru situaţia în care se doreşte realizarea unei reprezentări schematice a derulării unui proces.11. fiind aliniat faţă de marginea din stânga al acestuia. delimitându-se prin spaţiu cele două elemente supuse prelucrării. From file.2. WordArt utilizat pentru obţinerea rapidă a unor sigle. 2. Prelucrarea imaginilor În interiorul unui cadru poate fi importată o imagine alegând din meniul Insert opţiunea Picture. în cazul în care desenul sau graficul a fost creat anterior şi acum se doreşte introducerea acestuia. respectiv Clip Art. From Scaner or Camera.Cadrul este poziţionat în interiorul corpului de text. pentru introducerea unei reprezentări grafice a unei serii de valori numerice. Figura 2. se pot observa opţiunile utilizatorului pentru importarea unei imagini.

folosind cuvinte sau scurte texte transformate în imagini grafice pentru diferite scopuri (de exemplu.). el putând fi lansat doar din WORD sau din alt program care utilizează tehnica OLE. O imagine creată cu ajutorul WordArt este similară unui 85 . la fel ca şi Draw sau Graph. deoarece aceasta face parte integrantă din documentul creat în WORD.2. WordArt. WordArt permite îmbunătăţirea imaginii documentului pe care îl elaboraţi. Utilizatorul nu poate crea un fişier separat. Obiectele realizate cu acest program şi inserate în documente conţin toate informaţiile necesare pentru o editare ulterioară.27.Figura 2. WordArt reprezintă un program de sine stătător. În figura 2. este legat de Word prin tehnica OLE (Object Linking and Embedding). un pliant publicitar etc. un raport. cu o varietate de forme. se prezintă o parte din principalele categorii de imagini care pot fi apelate de utilizator. Galeria standard de imagini Clip Art Galeria standard de imagini Clip Art conţine o listă de categorii de imagini grupate automat pe domeniul reprezentat. care să conţină imaginea. Utilizarea componentei WordArt WordArt reprezintă un program care vă permite să transformaţi câteva cuvinte în desene atractive.27. pentru crearea unei broşuri. a unui afiş. Fiecare categorie la rândul ei poate conţine o suită de imagini reprezentative.12. 2.

se prezintă linia de butoane şi caseta specifică acestui program. Pe ecran apare fereastra utilitarului care prezintă o linie de butoane speciale pentru scrierea artistică.desen. ♦ se creează imaginea (obiectul). Construirea graficelor se realizează având la bază o aplicaţie specială Microsoft Graph. care funcţionează ca server. de obicei.28. În figura 2. folosirea unor programe specializate de calcul tabelar. în locul corespunzător.13.2. WordArt se lansează pentru a insera un obiect sau pentru a modifica un obiect existent. Se procedează astfel: ♦ se alege din meniul Insert opţiunea Object. putându-se aplica tehnicile existente în Word pentru modificarea desenului. Inserarea obiectului în document se face. Pentru construirea unor grafice pe baza unor date numerice obţinute în urma unor prelucrări matematice este indicat. sugestivitate. lizibilitate. Realizarea graficelor Word oferă utilizatorului numeroase facilităţi de prelucrare şi formatare. graficele generate pot fi incluse sub formă de obiecte (procesorul de texte este 86 . Figura 2. dar unele date numerice pot fi prezentate sugestiv doar prin intermediul unor reprezentări grafice sau diagrame. ♦ din caseta de dialog se alege MS WordArt şi se validează cu OK. respectiv. Prezentarea într-o asemenea formă oferă importante avantaje precum condensarea informaţiei. precum EXCEL sau LOTUS.28. utilizând facilităţile WordArt în caseta Enter Your Text Here. Linia de butoane şi caseta specifică WordArt 2.

de unde din lista derulantă afişată. Se pot şterge liniile sau coloanele a căror reprezentare nu se doreşte. Fereastra implicită a editorului de grafice Pentru a realiza titlul graficului.... Lansarea în execuţie a aplicaţiei Microsoft Graph este semnalată pe ecran.29. ♦ se aduce tabelul a cărui reprezentare se doreşte (meniul Insert opţiunea Paste) sau se tastează datele de reprezentat. . prin apariţia unui meniu şi a unei bare utilitare. se alege Microsoft Graph. se va parcurge următoarea procedură: ♦ se selectează datele de reprezentat introduse în tabel (eventual tot tabelul. folosind mecanismul OLE. Figura 2. se aleg 87 . etichete.considerat client). prezentat în figura 2. legende. Pe ecran va fi afişat un grafic implicit. ♦ se şterge graficul implicit (selectând tabelul Datasheet şi apoi se acţionează tasta DEL). adăugarea unor săgeţi. care să permită indicarea valorilor maxime minime etc.. a unui tabel şi a unei reprezentări grafice.29. ♦ se alege butonul Graph din bara de meniuri ♦ din meniul Insert se selectează opţiunea Object. cu mouse-ul Table se alege Select Table sau cu ajutorul tastaturii). Pentru crearea unui grafic.

Graficul este plasat într-un cadru (frame). butonului de diagrame După definitivarea formei graficului. La acest moment. Utilitarul de desen Microsoft Draw Acest program permite crearea unor desene.14. pentru formatarea caracterelor textului.. se pot importa desene standard. se revine în documentul Word. Apelarea se realizează prin acţionarea butonului de butoane. Line Color Font Color Line Style Acţiune Selectare obiect desenat Rotirea obiectului în spaţiu Realizarea unei linii Realizarea unei săgeţi Realizarea unui paralelogram Desenarea unei forme circulare Introducerea unei casete de text Realizarea unui obiect WordArt Inserarea unei imagini din galeria existentă Definirea culorii utilizate pentru linii Stabilirea culorii fontului Stabilirea stilului de linie Cu ajutorul acestui program utilitar se pot modifica desene realizate anterior. dar şi modificarea aflat în linia acestora.opţiunile corespunzătoare din meniul conjunctural (activat prin acţionarea butonului drept al mouse-ului). 2.. formatul numerelor se aleg opţiuni respective din meniului Format..2. iar pentru a schimba forma graficului se alege forma dorită.. alegând din meniul INSERT opţiunea 88 . Buton Mesaj calculator Select objects Free Rotate Line Arrow Rectangle Oval Text Box Word Art . pe ecran va apărea în partea inferioară o serie de instrumente specializate care permit realizarea desenelor. În tabelul următor sunt prezentate butoanele care apar pe ecran. prin utilizarea altor utilitare de desenare. prin acţionarea . Clip Art . De asemenea.

. componenta de bază a unui tabel.. În interiorul unui document. modificarea dimensiunilor coloanelor. Pentru a imprima liniile despărţitoare ale tabelului. este necesar a se realiza conturarea tabelului. Modificarea structurii tabelului vizează inserarea. care conţin desene care pot fi folosite ca atare sau modificate. ştergerea de linii sau coloane. 2. În interiorul celulelor se pot scrie: • texte (cu toate opţiunile de formatare). sau cu ajutorul tastei Backspace). Modificarea de conţinut se referă la conţinutul celulelor tabelului care poate fi şters (prin selectare şi apoi acţionarea tastei DEL. completându-se în rubrica FILE NAME discul şi calea în care se găseşte WORD-ul instalat. • formule (folosind adresele celulelor de forma: RiCj sau Ak). subdirectorul CLIPART. unde se găsesc fişiere cu extensia . utilizatorul poate introduce un tabel.2. obiecte etc. modificarea structurii tabelului. La momentul creării. ♦ Din linia de meniuri se selectează Table.WMF. procedându-se astfel: • se plasează cursorul în tabel în locul unde se doreşte a se insera / şterge. reprezintă unitatea structurală din cadrul tabelului. Revenirea în documentul WORD se face prin acţionarea butonului mouse-ului în exteriorul imaginii oriunde în document. celulele tabelului sunt delimitate pe ecran în mod punctat (dacă opţiunea Gridlines este activată). • desene. unirea (fuzionarea) celulelor.15. Tabele Word Celula.. cât şi mărimea acestora. respectând următoarele proceduri: din linia de meniuri şi apoi se selectează ♦ Se acţionează butonul cu ajutorul mouse-ului numărul de linii şi de coloane (tabelul va fi afişat sub forma unei matrici). alegând opţiunea Insert Table. Modificarea tabelelor are în vedere: alterarea conţinutului tabelului. 89 . unde se pot defini atât numărul de coloane şi numărul de linii ale tabelului....PICTURE. scindarea (divizarea) tabelului.

ori cu ajutorul tastaturii). Modificarea mărimii coloanelor se realizează astfel: • se poziţionează mouse-ul pe latura de modificat până când prompter-ul de mouse se transformă în săgeată cu dublu sens şi se menţine butonul apăsat până în poziţia dorită. • sau se deplasează mouse-ul în riglă şi se deplasează tabulatorul de coloană până în poziţia finală. după caz. după care se selectează mijlocul de separare a textului în celule şi apoi se acţionează butonul OK. prin aplicarea următoarei proceduri: • cu ajutorul opţiunii Formula din meniul Table. din meniul Table opţiunea Insert Cells. • se alege din meniul Table opţiunea Convert Text to Table.. 90 . Utilizatorul poate folosi o facilitate oferită de Word. Unirea celulelor se realizează astfel: • se selectează celulele dorite a fi concatenate. • se alege din meniul Format opţiunea Border. procedând astfel: • se selectează textul de transformat. se acţionează tasta TAB. conturul liniilor. ultima coloană. Pentru a insera o linie vidă la sfârşitul tabelului (menţinând aceleaşi caracteristici de formatare ca şi linia anterioară). În interiorul unui tabel se pot efectua calcule între celule. care permite transformarea unui text într-un tabel.• se alege./ Delete Cells. fiind poziţionaţi pe ultima linie.. o coloană ori o celulă)... după care se precizează modalitatea de încadrare (Box sau Grid).. precizându-se că se va şterge (o linie întreagă. Pentru ştergere se poate selecta o celulă şi apoi se alege din meniul Table opţiunea Delete Cells.. în vederea imprimării liniaturii tabelului se realizează astfel: • se selectează tabelul (prin activarea opţiunii Select Table din meniul Table sau cu mouse-ul.. Conturarea unui tabel. eventual culoarea. • se alege din linia de meniuri Table opţiunea Merge Cells.. • se alege din meniul Table opţiunea Split Cells. Scindarea tabelului se realizează astfel: • se plasează cursorul în locul unde se doreşte scindarea.

91 . =MIN(C2:C5).• pe baza funcţiilor şi câmpurilor. se alege din linia de meniuri Insert opţiunea Field. Fereastra Formula • • • Pe baza funcţiilor şi câmpurilor. • se execută clic în rubrica Formula şi se tastează funcţia ori se aduce funcţia din rubrica Paste Function. • folosind expresii aritmetice cu indicatoare sau mărci. iar ca argumente sunt menţionate adresele celulelor. se vor parcurge următorii paşi: • se alege opţiunea Formula din meniul Table.30. în rubrica Field Code se precizează expresia aritmetică cu ajutorul adreselor de celule (de ex. pentru a realiza operaţia de adunare. prin acţionarea tastei Enter sau a butonului OK. între rândurile 2 şi 5. pentru a înmulţi celulele cuprinse între linia 2 coloana 3 şi linia 5. folosind adresele de celule. Figura 2. În cazul în care utilizatorul alege a efectua operaţii de calcul pe baza opţiunii din meniul Table. pentru calculul minimului pe coloana 3. pe ecran fiind afişată fereastra prezentată în figura 2. folosind adresele de celule: se plasează cursorul în celula în care se doreşte să apară rezultatul. =PRODUCT(C2:C5). =SUM(C2:C4).30. • se validează opţiunea. coloana 3.

Ecuaţiile astfel create sunt inserate în document la fel ca toate celelalte obiecte: desene. Pentru delimitarea unei plaje de valori. • se plasează cursorul în celula în care se doreşte afişarea rezultatului. Editorul de ecuaţii integrat în Word Editorul Word este înzestrat cu un puternic şi deosebit de util editor pentru ecuaţii şi formule matematice..=MAX(C2:C5). iar pentru inserarea unui câmp cu ajutorul tastelor. Editorul de ecuaţii acţionează ca o componentă de sine stătătoare.31. • se alege meniul Insert.16.. • se creează ecuaţia dorită. între care se introduce numele câmpului. se alege Equation. între adresele de câmpuri se pun două puncte pe verticală. iar celula C4 se va numi pret1). • din lista de opţiuni apărută pe ecran în interiorul ferestrei Object prezentată în figura 2. opţiunea Field. iar pentru adrese izolate acestea se delimitează prin punct şi virgulă (exemplu = MIN(C2. dar poate fi activat pentru crearea sau modificarea ecuaţiilor. mărci – Bookmark) se realizează astfel: • se declară conţinutul celulelor drept indicatoare (de exemplu.C5) ). se acţionează tasta funcţională F9. 2. 92 . Pentru actualizare. tabele etc. Crearea unei ecuaţii se realizează astfel: • poziţionarea cursorului în locul în care dorim să inserăm ecuaţia. pentru generarea parantezelor acolade. între rândurile 2 şi 5. iar în rubrica Field Code se precizează expresia aritmetică cu ajutorul indicatoarelor (de exemplu = cant1*pret1).. apoi se acţionează pe butonul OK. celula cu adresa C3 se va chema cant1. grafice. • selectarea din linia de meniuri Insert / Object.2. mai întâi se tastează concomitent CTRL+F9. folosind simbolurile din bara de simboluri. Calculele pe baza de indicatoare (semne de carte. pentru calculul maximului pe coloana 3. direct din Word.

atunci când este selectată. Majoritatea simbolurilor matematice se pot introduce acţionând unul din butoanele aflate în linia afişată în partea inferioară a meniului de comenzi. Orice ecuaţie este compusă din mai multe casete (slots). Fereastra Object care permite apelarea editorului de ecuaţii Ecuaţia inserată în document poate fi mărită. folosind marcajele aflate pe cadrul ce o delimitează. fără a părăsi editorul. pentru a insera ecuaţia editată în document. la fel ca orice alt obiect inserat în document.32. prezentată în figura 2. micşorată sau deplasată.31. Figura 2. 93 .• se selectează File Exit pentru a închide editorul şi revenire în document sau se selectează comanda File Update. care sunt marcate prin dreptunghiuri punctate.

numit şi pixel (alte unităţi fiind centimetri. Alinierea ecuaţiilor este făcută automat de editor. Editorul permite editarea oricărei ecuaţii (matrice. puncte. milimetri. Trecerea de la o casetă la alta se face utilizând tastele săgeţi sau tasta TAB. fereastra de dialog nu se închide. dar poate fi modificată. exponenţi. Spaţierea simbolurilor ecuaţiei se face utilizând Format Spacing şi din caseta de dialog care apare se alege spaţierea dorită introducându-se noua dimensiune. similar cu editarea obişnuită. Se selectează mai întâi fragmentul de ecuaţie dorit. iar apoi este tras pentru a selecta din lista care apare simbolul dorit. Acţionând acest buton.Figura 2. cu deosebirea că nu se pot introduce spaţii decât la selectarea opţiunii Text Style din meniul Style. apoi se folosesc următoarele combinaţii de taste pentru a muta fragmentul câte un pixel: Combinaţie taste CRTL+săgeată stânga CTRL+săgeată dreapta CTRL+săgeată jos 94 Efect Un pixel stânga Un pixel dreapta Un pixel în jos . inch. apoi se apasă Apply. indici.32. se adaugă casete noi şi spaţii între simboluri. Introducerea unui text în interiorul unei ecuaţii se realizează în casete. Linia de butoane care permite introducerea ecuaţiilor Butonul se menţine apăsat. vectori etc. În funcţie de simbolul matematic selectat. Unitatea de măsură implicită este punctul de imagine. radicali. Literele şi numerele se introduc în caseta ce apare la selectarea simbolului matematic. sume.). pici). integrale. fracţii. permiţând alte modificări.

glosarul specific unui model (spre exemplu. anumite formule standard de încheiere a scrisorilor. • se selectează opţiunea ADD. texte cu paginaţie particulară. În acest caz. Utilizarea glosarului Glosarul serveşte la stocarea textelor sau desenelor care sunt adesea folosite. glosarul global care este ataşat implicit modelului NORMAL. Crearea unui glosar se realizează astfel: • se selectează textul sau reprezentarea grafică dorită. • se activează din linia de meniuri Edit / AutoText. figuri sigle etc. clauze standard incluse în contracte.Combinaţie taste CTRL+săgeată sus Efect Un pixel în sus Spre exemplificare. Fiecărui element înregistrat în glosar (text. adrese poştale. iar elementele din acest glosar sunt disponibile pentru toate documentele. profitul şi preţul de cumpărare al bunurilor. • se tastează numele de apel al elementului în zona Name.17. termeni de specialitate cu frecvenţă mare. Inserarea elementelor se poate face în: 1. 2.2. semnături. astfel încât să poată fi rapid inserate în document (de exemplu. reprezentare grafică sau o combinaţie a lor) i se atribuie un nume format din maxim 31 caractere. prin care este invocat ulterior.). 2. într-un model de scrisoare comercială). se doreşte introducerea în text a unei ecuaţii care să prezinte calculul adaosului comercial procentual. numele şi adresa firmei. cunoscându-se volumul cheltuielilor totale. elementele glosarului sunt disponibile numai pentru documente bazate pe modelul respectiv. Ştergerea unui element aflat în glosar se realizează astfel: 95 .

• în continuare. Modificarea conţinutului unui element din glosar se face astfel: • se inserează în text elementul dorit şi se produc modificările dorite. Pentru inserarea într-un text a unui element din glosar. se introduce în glosar elementul astfel modificat. păstrându-se numele pe care-l avea anterior. 96 . Fuzionarea documentelor Word Fuzionarea reprezintă operaţia de unire a două documente. Etapele în elaborarea fuzionării sunt următoarele: 1.3. Poziţiile în care vor apare elementele variabile vor fi marcate temporar cu spaţii sau pur şi simplu nu se va ţine cont de acestea. Modificarea numelui atribuit unui element din glosar se face astfel: • elementul se inserează în glosar cu un nou nume.• se activează Edit / Autotext şi se selectează numele elementului de şters. 2. sursă sau bază de date. Documentul principal poate beneficia de atribute de formatare text sau de obiecte legate şi incluse. se procedează astfel: • se poziţionează cursorul în locul dorit. • se activează Edit Autotext şi se selectează sau se tastează numele elementului de inserat. unul principal (care conţine textul comun) şi altul secundar. • se selectează elementul prin invocarea denumirii vechi şi se cere ştergerea sa din glosar. Imprimarea conţinutului glosarului se poate realiza prin activarea opţiunilor File / Print / Autotext. Modificarea glosarului vizează două aspecte: modificarea conţinutului şi modificarea numelui (redenumire). • se activează opţiunea Insert. Se procesează documentul principal. în mod obişnuit. • se selectează opţiunea Delete.

33... Fereastra Mail Merge care permite declararea documentului principal Rubrica Main Document va fi activată prin acţionarea butonului Create.. imagine prezentată în figura 2. Pentru ca documentul creat anterior să fie interpretat ca fiind principal. cu ajutorul opţiunii Mail Merge. iar din lista de opţiuni se va alege From Letters.33. Figura 2. iar prin acţionarea butonului Create Main Document se va propune crearea unui nou document principal. alegându-se din lista afişată Create Data Source.34. din meniul Tools. 97 . butonul Get Data. dacă se doreşte realizarea unei noi baze de date. 2. rubrica Data Source..Documentul va fi declarat principal. opţiune prezentată în figura 2. opţiunea Mail Merge. Se creează fişierul de date (sau baza de date). cu ajutorul meniului Tools.. se va alege butonul Active Windows.

Automat. în ultima situaţie. după care se va confirma operaţiunea. Company. Job Title. First Name. prin apăsarea succesivă a butonului Remove Field Name. se va poziţiona pe opţiunea Open Data Source. Implicit Word propune mai multe câmpuri predefinite (afişate în engleză) în rubrica Field Name In Header Row (Title. se va apăsa butonul OK. Last Name. Adress1 etc.34. validându-se apoi fiecare dintre acestea.). Această operaţiune se face prin caseta de culegere Data Form (prin completarea diverselor rubrici). prin acţionarea butonului Add Field Name. deci se vor specifica: numele fişierului. creată anterior. După ce toate câmpurile au fost declarate. Fereastra Create Data Source Dacă utilizatorul doreşte deschiderea unei baze de date. Se declară. apăsând butonul Edit Data Source. se va propune salvarea pe disc a structurii bazei de date. după care se poate trece la încărcarea bazei de date (popularea cu înregistrări). Aceste câmpuri predefinite pot fi păstrate sau anulate. structura bazei de date. calea şi discul. în continuare. din caseta Create Data Source. până la eliminarea completă a respectivelor câmpuri. Trecerea de la o rubrică la alta de face printr-un TAB sau prin deplasarea 98 . Noile câmpuri se vor înscrie în rubrica Field Name. precizând câmpurile dorite în rubrica Field Name.Figura 2.

printr-o nouă bară de butoane se poate modifica structura bazei de date. Documentul principal poate conţine structuri condiţionale de tip IF şi structuri interactive de tip ASK. Parcurgerea înregistrărilor se poate realiza prin activarea butoanelor de deplasare în baza de date. Validarea înregistrării se face prin butonul OK – atunci când se doreşte încheierea operaţiunii de culegere a datelor – sau prin butonul Add New. Un alt mod de culegere de date este aferent principiului tabelar de ordonare a datelor. Ultima variantă presupune alegerea şi validarea butonului Merge. Se ajunge la documentul principal (butonul OK aferent casetei Data Form sau butonul-pictogramă Mail Merge Main Document din grila de culegere tabelară) şi se inserează câmpurile de fuziune. acest lucru fiind posibil prin butonul View Source. până când toate câmpurile „de fuziune” au fost inserate. numite şi Merge Field. dacă nu conţine erori şi poate fi simulată. Se continuă. Fuziunea poate fi verificată. din caseta Mail Merge Helper. care dă posibilitatea de sortare crescătoare a bazei (Sort Ascending) sau descrescător (Sort Descending) se pot localiza anumite înregistrări (Find Records). înainte de a ajunge la documentul principal (Mail Merge Main Document). Documentele sunt fuzionate prin acţionarea butonului Merge to New Document. Acest lucru se face prin poziţionarea pe textul unde se doreşte a fi inserat câmpul variabil. În urma fuziunii documentelor. după care se alege din lista respectivul câmp. aferentă opţiunii Mail Merge. afişat în linia de butoane de fuzionare. prin inserarea unui alt câmp (Manage Fields). aferent rubricii Merge the Data to the Document. prin acţionarea butonului din linia de fuziune. În caseta de culegere se pot face căutări. Pe ecran aceste câmpuri apar identificate prin încadrarea lor între semnele << >>. pe baza valorilor înregistrate într-un câmp sau altul. din meniul principal Tools. din caseta cu acelaşi nume. Înregistrarea curentă poate fi ştearsă prin acţionarea butonului Delete. La acest nivel. O altă variantă este reprezentată de alegerea butonului Merge. când se doreşte adăugarea înregistrării la baza de date. 3. 4. butoane (Record) aflate în partea inferioară a casetei. se apasă pe butonul Insert Merge Field. Aceste structuri pot fi inserate prin 99 . se produce un document nou (From Letters1). prin apăsarea butonului Find.mouse-ului.

Ierarhizarea documentelor Word Vizualizarea ierarhizată oferă un mod diferit de trecere în revistă a unui document. dacă condiţie. câte o linie de text. în urma apăsării butonului Insert Word Field. se procedează astfel: ♦ se tastează. se obţine mărirea vitezei de reacţie referitoare le defilarea. Ierarhizarea cuprinde detalierea titlurilor. Casetele de dialog specifice conduc la crearea acestor structuri speciale. conţinutul documentului. respectiv. Sintactic. ♦ se ierarhizează. Comutarea în vizualizarea ierarhizată se realizează alegând din linia de meniuri View opţiunea Outlines. altfel text fals..selecţionare din listă. o structură condiţională de tip If.. înainte de a fi fuzionate.Else este de forma: {IF{MERGEFIELD câmp_fuziune} = constantă „text inserat. putând extinde ierarhia la cerere. Pentru a restricţiona fuziunea. desemnează titlurile.. prin promovare (Promote) sau retrogradare (Demote). eventual.. Acest lucru este posibil prin meniul Tools. în mod clasic.Then. Caseta de interogare poate permite şi formularea unor criterii compuse prin completarea mai multor rânduri de restricţii înlănţuite de operatorii logici And / Or. 2. Pentru a privi în ansamblu un document. atunci text adevărat. conform unor criterii stabilite. se poate restrânge ierarhia încât să fie afişate numai titlurile principale şi. în cazul când condiţia este adevărată” „text inserat. se pot aplica filtre care selectează înregistrările. deplasarea textului şi schimbarea ierarhiei termenilor. Linia de butoane aferentă operaţiei de ierarhizare are în conţinut următoarele elemente: 100 . în cazul în care condiţia nu este adevărată”}. Pentru a realiza ierarhizarea. La acest nivel (caseta Query Options) se precizează câmpul pe baza căruia se filtrează înregistrările (Field) a operatorului de comparaţie (Comparaison) şi a valorii cu care câmpul în cauză se compară (Compare To). Utilizând vizualizarea ierarhizată. comparativ cu corpul de text.4. opţiunea Mail Merge şi butonul Query Options din caseta Mail Merge Helper.

Buton Mesaj calculator Promote Demote Demote to Body Text Move Up Move Down Expand /Collapse Show Heading 1. 2.35. 2. Show All Headings Show First Line Only Acţiune Promovare titlu pas cu pas Retrogradare titlu pas cu pas Retrogradare titlu la nivel corp de text Deplasare înainte (în sus) a titlului Deplasare înapoi (în jos) a titlului Afişare / restrângere subdocumente Afişare titlu 1. Fereastra Style care permite stabilirea ierarhiei 101 . Afişarea tuturor categoriilor de titluri Afişarea primei linii Pentru formatarea ierarhiei. În acest moment.. Figura 2.35. .. se va afişa pe ecran fereastra prezentată în figura 2.. utilizatorul va proceda la alegerea din meniului Format a opţiunii Style.

va selecta fişa index Table of Contents. ♦ în fereastra care apare pe ecran. aceasta conţinând următoarele etape: ♦ utilizatorul va poziţiona prompter-ul mouse-ului în zona de document. 102 . subcapitole în ordinea în care acestea apar.36. utilizate la realizarea documentului Word.5.5.1. dimensiune etc. trebuie să fie respectată.. indecşilor. pentru realizarea automată a cuprinsului. 2. Organizarea unui document Word Organizarea unui document Word constă în crearea cuprinsului sau a tablei de materii.Butonul New permite definirea unui nou stil specific utilizatorului. aferente unui stil existent. iar Delete va produce prin acţionare eliminarea stilului selectat. Procedura care trebuie urmată. Confirmarea opţiunilor utilizatorului se va realiza prin acţionarea butonului Apply. Cuprinsul sau tabela de materii Tabela de materii permite afişarea titlurilor de capitole. a referinţelor încrucişate şi a tabelei sau a listei de figuri. în documentul creat anterior. prezentată în figura 2. ♦ din linia de meniuri va alege următoarea succesiune de opţiuni Insert / Index and Tables. de unde se doreşte a se demara inserarea. 2. legendelor. Înainte de generarea cuprinsului. utilizatorul va avea în vedere verificarea stilurilor (Heading 1 – Titlul 1 până la Heading 9 – Titlul 9).). Modify permite alterarea proprietăţilor (tip de caracter.

în parte. 103 . opţiunea Caption.2. utilizatorul decide dacă doreşte sau nu să se afişeze numărul paginii de unde începe fiecare stil (Show Page Number).37.36. pe ecran făcându-şi apariţia fereastra prezentată în figura 2. Crearea legendei Introducerea legendelor într-un document Word se realizează cu ajutorul comenzii Insert. în exemplu nostru au fost utilizate 7 stiluri). dacă să se ordoneze automat sau nu alinierea numerelor de pagină în partea dreaptă a fiecărui stil (Right Align Page Numbers). 2.5. Fereastra Index and Tables ♦ se selectează un format din cadrul celor disponibile (Template. Fancy etc) şi sunt menţionate nivelele stilurilor utilizate la realizarea documentului (Show Levels. Clasic. ♦ se acţionează butonul OK. În cadrul fişei index anterioare.Figura 2.

specifice utilizatorului. care permite crearea unei noi etichete.. Operaţiunea de creare a unei legende se finalizează prin acţionarea butonului OK. prin poziţionarea şi acţionarea butonului New Label se va deschide o fereastră de introducere. 2. Ştergerea etichetelor de care utilizatorul nu mai are nevoie se realizează prin acţionarea butonului Delete Label.38. Tabel. Poziţionarea poate fi realizată în partea de sus a imaginii (Above selected item) sau faţă de cea de jos (Below selected item). Equation). 104 . prezentată în figura 2. În cazul în care se doreşte definirea unei alte etichete. Introducerea şi crearea indexului se realizează astfel: ♦ se poziţionează cursorul unde se doreşte a fi inserat indexul. modalitatea de plasare a etichetei faţă de imagine. O ultimă opţiune disponibilă în fereastra Caption este reprezentată. Crearea de indecşi Un index oferă utilizatorilor informaţia care priveşte numerele de pagină pentru elementele dorite a fi parcurse într-un document imprimat.5. Fereastra Caption Utilizatorul va selecta din caseta Label una din etichetele implicite (Figure. aferentă meniului Insert.3.37. ♦ se acţionează fişa index Index.Figura 2. care vor fi numerotate automat. ♦ se activează opţiunea Index and Tables.

repetându-se operaţia până la momentul în care nu mai sunt intrări în index.. 105 . figura 2. ♦ se validează acţiunea de indexare cu butonul OK. Indecşii se pot actualiza prin selectarea textului şi acţionarea tastei funcţionale F9. ♦ se selectează cuvântul care se doreşte a constitui intrare în index.Figura 2. controlul fiind dat casetei Index and Tables. se acţionează pentru a marca o intrare asupra butonului Mark.38. iar apoi din caseta Mark Index Entry. ♦ se închide caseta Mark Index Entry cu Close.39. Activarea opţiunii Index and Tables ♦ se alege butonul Mark Entry.

Figura 2.40.4.40. Se procedează astfel: ♦ lângă cuvântul care va fi referit încrucişat se tastează $$ vezi şi “ (inclusiv ghilimelele).5.39. Referinţe încrucişate Referinţele încrucişate reprezintă apelul efectuat la un element aflat la o altă locaţie în acelaşi document. Fereastra Cross-Reference 106 . ♦ se alege Cross reference din meniul Insert şi se selectează informaţia pentru referinţa încrucişată. Această fereastră afişată pe ecran este prezentată în figura 2. Fereastra care permite constituirea indecşilor 2.Figura 2.

Fereastra Index and Tables–Tables of Figure 107 . puteţi construi un cuprins al figurilor sau tabelelor cu care aţi lucrat. ♦ din meniul Insert se alege comanda Index and Tables. acolo unde se doreşte inserarea cuprinsului figurilor. numere de pagină sau identificări de titluri. ecuaţie). Se procedează astfel: ♦ poziţionare punct de inserare.5. Dacă aţi folosit comanda Caption din meniul Insert şi aţi creat legende. Crearea tabelei de figuri Un tabel de figuri afişează elementele cu legende în ordinea în care acestea apar în document.41.. ♦ validarea acţiunii prin activarea butonului OK. ♦ Ultima fază este selectarea elementului specific la care doriţi să faceţi referinţă.5.Informaţia pe care doriţi ca Word să o insereze şi să o actualizeze poate consta în titluri (Heading text). Figura 2. 2. ♦ în fişa index Table of Figure se selectează tipul de legendă (figură. Această fereastră este prezentată spre studiu în figura 2. tabel. Word afişând formatul selectat.41. iar apoi se alege un format.

MS-Draw sau cu PowerPoint). Conţinutul zonei Clipboard se poate salva pe disc într-un fişier cu extensia . OLE reprezintă facilitatea prin care mai multe aplicaţii pot comunica. secvenţe audio etc. Un obiect reprezintă o entitate software distinctă. imagini. Un exemplu edificator este un document realizat cu un procesor de texte (de exemplu Word).2. informaţii native – utile aplicaţiei server şi informaţii de prezentare – utile aplicaţiei client. Un obiect încapsulează informaţii referitoare la aplicaţia care l-a creat. tabele (realizate cu ajutorul procesorului de tabele Lotus sau Excel). care conţine elemente integrate de tipul unor desene (realizate cu Paintbrush. CLP. Rezultă că OLE reprezintă un set extensibil de protocoale de comunicaţie între aplicaţii. grafice. Comunicarea între aplicaţiile Windows Interfaţa grafică Windows oferă avantajul incontestabil de a face ca datele din diverse aplicaţii să fie portabile. Windows foloseşte pentru transferul datelor o zonă de memorie internă. care conţine mai multe tipuri de informaţii: texte. Alte exemple se pot referi la tabele. acestea se pot depune în memoria tampon ( cu comenzile Edit – Cut sau Edit – Copy). Aceste protocoale permit unei aplicaţii să folosească servicii oferite de alte aplicaţii. Tehnologia OLE (Object Linking and/or Embedding) reprezintă conceptul de la care au plecat realizatorii produsului program în dorinţa utilizatorului de a obţine un document complex. Un document complex reprezintă un document special. creată de o aplicaţie sursă sau server şi folosită de una sau mai multe aplicaţii destinaţie sau client. partajabile cu alte programe care rulează sun Windows. OLE este un acronim folosit pentru a desemna un „obiect legat şi inclus”. 108 . După selectarea unui grup de date. schimbând informaţii între ele.6. Protocoalele OLE sunt implementate prin biblioteci de tip DLL. iar de acolo datele se pot transfera în zona desemnată de utilizator ca destinaţie (prin comenzile Edit – Paste sau Edit – PasteSpecial). desene. grafice (realizate cu MS-Graph). baze de date sau aplicaţii multimedia care să folosească câmpuri de tip OLE. Această zonă de memorie (buffer) este gestionată de un program numit Clipboard Viewer care se găseşte în grupul de aplicaţii Main. pentru stocarea temporară a acestora.

de obicei. aplicaţia responsabilă cu aceste tipuri de date va fi pornită automat (la un dublu click) . precum şi operaţiile pe care aplicaţia le poate efectua asupra obiectelor respective. iar porţiunea legată din fişier va fi selectată automat. numai aplicaţia server putând să interpreteze şi să manipuleze aceste informaţii. editează diferite tipuri de obiecte pentru aplicaţiile client. Pentru un obiect legat. pentru a prezenta sau afişa un obiect. Ori de câte ori utilizatorul decide să lucreze cu o parte a documentului complex. Informaţiile din baza de date se referă la numele şi adresa aplicaţiei server. Informaţiile native sunt informaţiile necesare pentru a recrea un obiect. următoarele comenzi ca parte a meniului EDIT şi INSERT. Când aplicaţia server este apelată într-o aplicaţie client. sau să găsească şi să demareze aplicaţia care a creat tipul respectiv de dată. Aplicaţiile client sau destinaţie sunt acelea care primesc. fereastra este. întreg fişierul legat este încărcat. Informaţiile de prezentare sunt cele de care are nevoie aplicaţia client. Pentru un obiect inclus. 109 . în mod normal. clientul apelează aplicaţia server ori de câte ori utilizatorul doreşte să modifice conţinutul obiectului inclus. pentru a manipula diferitele tipuri de date. Utilizatorul care lucrează cu document complex nu are nevoie să-şi pună problema compatibilităţii între datele pe care le foloseşte. stochează şi prezintă obiectele realizate de aplicaţiile server într-un document complex. Când utilizatorul a efectuat un dublu click pe un obiect legat. 2. care conţine tipul de date diferite. clasele de obiecte pe care aplicaţia le poate crea.Aplicaţiile server sau sursă sunt acelea care creează. dimensionată astfel încât obiectul corespunzător să fie vizibil (facilităţi OLE 1). orice modificare care se face asupra elementelor lui în documentul server.7. poate genera actualizarea sa în obiectul legat. Un astfel de document complex foloseşte facilităţile unor aplicaţii OLE diferite. Un document care foloseşte obiecte legate şi / sau obiecte incluse şi care conţine mai multe tipuri de informaţii se numeşte document complex. în momentul instalării în sistem. Tehnica Clipboard şi Ole O aplicaţie OLE implementează. Fiecare aplicaţie server se înregistrează într-o bază de date.

actualizarea obiectelor legate. Avantajele abordării OLE sunt: ♦ utilizatorul apelează în cadrul documentului pe care-l elaborează la alte aplicaţii care permit să creeze şi să integreze şi alte tipuri de informaţii. repararea legăturilor rupte şi activarea verbelor asociate cu obiectele legate Startează aplicaţia server aleasă de utilizator dintr-o casetă de dialog şi include într-un document obiectul produs de server. păstrându-se numai informaţiile de legătură şi de prezentare referitoare la un obiect. ♦ fişierele document devin compacte (folosind mecanismul de linking). fără a fi lansat programul din care provine. scriere artistică. Această comandă este opţională Transferă un obiect din Clipboard într-un document sau inserează o legătură la un obiect. Această comandă este opţională. desene. anularea legăturilor.Comenzile de transfer a informaţiilor sunt prezentate în tabelul următor: Comanda Copy Cut Paste PasteLink Link Descriere Copiază un obiect dintr-un document în Clipboard Înlătură un obiect dintr-un document şi îl plasează în Clipboard Copiază un obiect din Clipboard în document Inserează o legătură (link) între un document şi fişierul care conţine un obiect Face posibilă schimbarea opţiunilor de actualizare a legăturilor. ♦ aplicaţiile fie ele client sau server se pot specializa (grafice. folosind formatul datelor ales de utilizator dintr-o casetă de dialog. editare de ecuaţii). Insert Object Paste Special Facilitatea OLE 1 permite comutarea automată la momentul apelării aplicaţiei originare a obiectului. 110 . ♦ actualizarea unui obiect legat (linked object) se poate face imediat. Un obiect integrat cu facilitatea OLE 2 va putea fi prelucrat în cadrul documentului unde a fost introdus (meniurile documentului se personalizează în raport cu aplicaţia server demarată).

7. 3. Care sunt funcţiile unui procesor de texte? Cum se creează un document Word? Ce reprezintă formatarea caracterelor şi a paragrafelor? Cum se realizează un antet şi un subsol de pagină? Prezentaţi şi caracterizaţi tabelele care pot fi realizate în Word. 4. 6. 2.♦ obiectele incluse (embedding objects) pot fi transferate uşor altor utilizatori care pot edita obiectul. 2. 5. legendei şi a tabelei de indecşi. Crearea cuprinsului. Teste de autoevaluare 1. 111 . 8.8. Cum se realizează comunicarea între aplicaţiile Windows? Caracterizaţi tehnica OLE. fără a cunoaşte unde se află informaţia originală.

se constată plasarea pe primul loc a produsului EXCEL al firmei Microsoft. într-o mare diversitate de structuri: bugete. bilanţ. pe piaţă există mai multe procesoare de tabele dezvoltate de diverse firme de software. a fost lansat în 1978. fiind exploatat pe calculatoare de tip Apple II. Un program de calcul electronic. în agenda de lucru care apare pe ecran în momentul lansării programului numite Book1. Un procesor de tabele reprezintă o aplicaţie informatică care permite lucrul cu foi de calcul divizate în linii şi coloane.0 al firmei Borland. Primul procesor de tabele. în care se pot introduce informaţii de tip numeric sau text. balanţe de verificare. alături de funcţiile de procesare de tabele. facilităţi de generare de reprezentări grafice şi de gestiune simplificată de baze de date. 16 foi de calcul libere. urmat de Quattro Pro 5. Fiecare foaie de calcul conţine o reţea de linii care împarte foaia în coloane şi linii. considerat a fi cel mai bun pentru lucrul în grup şi de Lotus 1-2-3. PROCESORUL DE TABELE EXCEL În practică se recurge frecvent la întocmirea de lucrări având o formă tabelară.3. considerat a fi cel mai bine adaptat lucrărilor de birotică individuală. al firmei Lotus. de analiză şi de modelare. VisiCalc. având însă multiple avantaje faţă de acesta. facturi etc. Performanţele acestei categorii de produse informatice au cunoscut o extindere continuă. analize. care este produsul cu cea mai mare răspândire. 112 . astfel încât ele oferă actualmente. Analizând procesoarele de tabele pentru Windows. Această constatare a stat la baza conceperii procesoarelor de tabele. O asemenea foaie seamănă foarte mult cu un tabel întocmit pe hârtie. Datorită succesului de care s-au bucurat încă din momentul apariţiei. aşa cum este Excel. prezintă.

Iar liniile o înălţime de 0. iar liniile prin numere (de la 1 la 16384).15 cm. elemente prezentate grafic în figura 3. dintr-un clasor mai pot face parte: foi grafice. Figura 3.. Un câmp (plajă de celule) este identificat prin coordonatele a două din colţurile opuse. Coloanele au o lăţime de 2. care începe de la celula C4 şi care se încheie cu celula H12). O foaie de calcul este alcătuită din celule organizate în linii (16384) şi în coloane (256). . Posibilul conţinut al unei celule al foii de calcul Excel 113 . iar cele 18 linii reprezintă 0.B.. .6 cm. O celulă este identificată prin referinţa sa.AA. Coloanele sunt identificate prin una sau două litere (A. foi pentru zone de dialog şi module Visual Basic. numere.1. Pe un monitor de 15” se pot afişa simultan 9 coloane şi 18 linii din foaia de calcul.1. O celulă poate conţine informaţii (text. delimitate prin caracterul ":" (de exemplu.3. Celulele pot fi grupate în câmpuri (blocuri rectangulare de celule).. Ea face parte întotdeauna dintr-un clasor.C.1% din lungimea ei totală. Alături de foile de calcul. C4:H12 defineşte câmpul format din 54 de celule.AB.IV). adică prin coordonatele coloanei şi liniei la care se găseşte (de exemplu. pentru a stoca şi manipula date. A8).1. date calendaristice) sau formule de calcul.. Structura foii de calcul Excel Foaia de calcul reprezintă documentul principal care se utilizează în EXCEL. Cele 9 coloane reprezintă 4% din lăţimea totală a foii de calcul. numărul lor nefiind limitat decât de memoria disponibilă a calculatorului.

2. Fereastra procesorului de tabele Excel ♦ Linia (bara) de titlu se numeşte astfel. Butoanele care apar în bara de titlu reprezintă meniul de control şi butoanele de dimensionare. fereastra programului Excel se va reduce la o pictogramă situată pe suprafaţa de lucru (Desktop) a programului Windows. Control Panel. iar butonul Restore se transformă în butonul 114 .2. Executând un click pe căsuţa meniului de control. este compusă din următoarele elemente: Figura 3. deoarece aici se afişează numele programului care rulează în fereastră. se obţine accesul la comenzile acestui meniu. permiţând şi trecerea către o altă aplicaţie Windows în curs de execuţie sau executarea unui program utilitar ca. în acest caz Microsoft Excel. Un click cu mouse-ul pe butonul Restore va determina ca fereastra programului Excel să ocupe o porţiune mai mică decât cea actuală. de exemplu. Butoanele de dimensionare sunt utilizate pentru redimensionarea ferestrei Excel. Dacă se acţionează cu mouse-ul butonul Minimize.Fereastra procesorului de tabele EXCEL prezentată în figura 3.

primul instrument deschide o nouă agendă de lucru. Linia de instrumente standard are ca scop efectuarea rapidă a unora dintre operaţiile curente prin activarea cu mouse-ul. În partea dreaptă a ferestrei Document se află o bară de derulare pe verticală pentru trecerea la liniile noi din foaia de calcul curentă. în colţul din dreapta jos. Fereastra document Când se lansează programul sub bara de formule apare o nouă fereastră document care conţine o agendă de lucru liberă. Linia de meniuri ale aplicaţiei conţine meniurile derulante ale programului Excel.2. Linia cu instrumente de aranjare în pagină. Fereastra de document. Linia de stare: furnizează permanent informaţii legate de modul de lucru curent. Sub linia de instrumente standard se află bara cu instrumente de aranjare în pagină. în principal. Linia derulantă a reprezentărilor foilor componente ale clasorului. există o căsuţă de dimensionare care modifică dimensiunile şi forma ferestrei document. pentru aranjarea în pagină a celulelor foii de calcul.♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Maximeze (folosit pentru a readuce fereastra la dimensiunea maximă). La baza ferestrei document se află butoanele de derulare a etichetelor utilizate pentru activarea foilor de calcul ale agendei. propria bară de titlu. aferentă foii de calcul curente (active). Linia de formule: serveşte pentru introducerea datelor. 115 . numită astfel întrucât butoanele ei sunt folosite. 3. al treilea pentru a salva agenda de lucru curentă. propriile butoane de dimensionare şi afişează numărul foii de calcul ca nume temporar al agendei de lucru (Book1). La intersecţia barei de derulare pe orizontală cu cea de derulare pe verticală. iar al patrulea pentru a tipării agenda de lucru. Spre exemplu. al doilea instrument este pentru deschiderea unei agende de lucru deja existente. vizualizarea şi modificarea conţinutului celulelor. Conţine butoane care îndeplinesc anumite funcţii în momentul în acre este acţionat mouse-ul. care are propria căsuţă cu meniul de control.

Combinaţiile de taste pentru deplasarea indicatorului de celulă sunt prezentate în tabelul următor:
Tasta → sau Tab ← sau Shift + Tab ↑ ↓ Home Ctrl + Home Ctrl + End sau End, Home Page Up Page Down Ctrl + → sau End, → Ctrl + ← sau End, ← Ctrl + ↑ sau End, ↑ Ctrl + ↓ sau End, ↓ Locul indicatorului de celulă O celulă spre dreapta O celulă spre stânga O celulă în sus O celulă în jos În celula din coloana A a liniei curente În prima celulă A1 a foii de calcul În colţul din dreapta jos a zonei active a foii de calcul În celula situată în aceeaşi coloană, cu un ecran mai sus În celula situată în aceeaşi coloană, cu un ecran mai jos Spre dreapta, pe aceeaşi linie, în prima celulă ocupată, care este precedată ori urmată de o celulă liberă Spre stânga, pe aceeaşi linie, în prima celulă ocupată, care este precedată ori urmată de o celulă liberă În sus, pe aceeaşi coloană, în prima celulă ocupată, care este precedată ori urmată de o celulă liberă În jos. pe aceeaşi coloană, în prima celulă ocupată, care este precedată ori urmată de o celulă liberă

Activarea unei comenzi din linia de meniuri, prezentată în figura 3.3., se poate realiza astfel: - cu ajutorul mouse-ului; - de la tastatură, tasta ALT şi apoi litera subliniată din meniu.

116

Figura 3.3. Modul de activare al unei comenzi din linia de meniuri Excel

Fiecare opţiune care figurează în linia de meniuri deschide, în momentul selecţiei sale, o listă de comenzi disponibile (exemplu: View). Comenzile afişate în gri nu sunt disponibile în momentul respectiv (exemplu: Comments). Punctele de suspensie care apar după anumite comenzi indică faptul că execuţia acestora va fi precedată de apariţia unei casete de dialog, prin care se vor solicita precizări suplimentare (exemplu: Header and Footer...). Tasta sau combinaţia de taste care este afişată după anumite comenzi permit realizarea comenzilor direct de la tastatură, fără a mai fi necesară deschiderea barei de meniuri. Triunghiul care apare in partea dreaptă a unor comenzi (de exemplu, Toolbars) indică faptul că respectiva comandă conţine opţiuni suplimentare. Pentru a obţine într-o celulă rezultatul unui calcul, trebuie să se plaseze în aceasta formula corespunzătoare operaţiei. O formulă trebuie sa înceapă cu semnul „=" şi este formată din cel puţin un operator şi un argument. Formula nu trebuie să includă spaţii sau virgule şi nu trebuie să conţină propria sa adresă. Un argument reprezintă un număr, o adresă de celulă, un nume de câmp sau o funcţie.
117

Operatorii de calcul disponibili în foaia de calcul sunt, în ordinea priorităţii de evaluare, următorii: % (procent) ^ (ridicare la putere) + (adunare) - (scădere) * (înmulţire) / (împărţire) exemplu: 2% exemplu: 2^4 exemplu: 2 + 4 exemplu: 2 - 4 exemplu: 2 * 4 exemplu: 2 / 4 0,02 16 6 -2 8 0,5

3.3. Operaţii de bază cu foaia de calcul Excel
3.3.1. Selectarea datelor din foaia de calcul Înainte de a putea introduce date sau folosi majoritatea comenzilor în Microsoft Excel, trebuie selectate celulele/obiectele respective, figura 3.4., astfel:

Figura 3.4. Selectarea celulelor sau a obiectelor din foia de calcul

♦ selectarea unei celule se realizează prin clic pe celula respectivă; ♦ selectarea unei plaje de celule(adiacente) se realizează prin clic pe prima celulă şi apoi glisare (↓, →, ), până la ultima celulă din câmp; ♦ selectarea de celule/plajă de celule neadiacente se realizează prin selectarea primei plaje/celule, după metoda prezentată mai sus,
118

acţionarea tastei CTRL, înainte de eliberarea butonului stâng al mouse-ului şi menţinerea tastei CTRL apăsate până se selectează, rând pe rând, şi celelalte celule / plaje; ♦ selectarea unui întreg rând: clic pe numărul (1, 2 ...) rândului; ♦ selectarea mai multor rânduri/coloane: clic pe numărul primului rând, apăsarea tastei CTRL, înainte de a elibera cursorul de mouse, menţinerea ei în această poziţie în timp ce se clichează succesiv, pentru selectarea celorlalte rânduri/coloane; ♦ selectarea unei întregi coloane: clic pe litera (A, B, C...) corespunzătoare coloanei; ♦ selectarea întregii foi: clic pe butonul de selecţie globală (echivalent cu comanda Edit; Select All). Utilizatorul trebuie să cunoască faptul că selectarea tuturor celulelor din foaia de calcul se aplică frecvent la stabilirea formatului global, de exemplu, modificarea tipului de caracter pentru întreaga foaie de calcul. 3.3.2. Introducerea şi editarea datelor La introducerea unei informaţii într-o nouă foaie de calcul, se selectează celulele în care această informaţie trebuie să apară. În momentul în care se începe tastarea, caracterele tastate apar atât în celulele selectate, cât şi în bara de formule de deasupra. Când se activează în acest mod bara de formule, Excel afişează casetele Cancel (anulare), Enter (introducere) şi Function Wizard (marcat cu fx), urmate de caracterele introduse şi de punctul de inserare (bara verticală clipitoare) în dreapta. Pe măsură ce se introduc caractere, Excel le afişează atât în bara de formule, cât şi în celula activă a foii de calcul. După ce s-a tastat informaţia dorită, pentru ca aceasta să rămână definitivă, în celula activă se execută click pe caseta Enter din bara de formule, sau se apasă tasta Enter, taste direcţionale. Când se introduce o informaţie într-o celulă, Excel verifică dacă ceea ce a fost introdus reprezintă o formulă care trebuie calculată. Această verificare este făcută pentru a clasifica data introdusă într-unul din cele trei tipuri de date: text, valoare sau formulă Într-o foaie de calcul se pot introduce două tipuri de date:
119

120 .↑. oră. Formulele. obligatoriu trebuie să înceapă cu semnul =. reprezentată printr-un text. valoare numerică. În timpul introducerii datelor. linia de formule este activă. →.♦ valoare constantă.5. din linia de formule sau prin acţionarea tastelor direcţionale ↓. adrese de celule. ←. reprezentată printr-o secvenţă de valori. se poate observa procedura prezentată anterior.5. Tastare în foaia de calcul a unor valori constante şi a formulelor Validarea datelor introduse se execută prin apăsarea tastei ENTER. afişând concomitent ceea ce se tastează în celulă. prin clic pe √. În figura 3. Figura 3. inclusiv o dată calendaristică. funcţii sau operatori care produc o nouă valoare. fracţie sau o notaţie ştiinţifică. ♦ formulă.

1. textul este afişat trunchiat. figura 3. utilizate în foaia de calcul ca titluri şi denumiri. Figura 3. fie la continuarea automată a textului pe rândul următor. se poate recurge. Cells.6. Introducerea textelor Programul Excel consideră ca fiind text orice dată care nu are forma unei formule sau a unei valori. el trebuie precedat de un apostrof (de exemplu ‘34578). tastându-se apoi textul de maxim 255 caractere. Atunci când celula din dreapta conţine date.3.6. virtual.. Acesta este aliniat implicit la stânga.2. 121 .. dar în cadrul aceleiaşi celule.. În acest caz se parcurge traseul Format. procedură care va produce continuarea automată a textului pe rândul următor). marcare prin click a casetei Wrap Text. Tab-ul Alignment. Procedura începe prin selectarea celulei. Fişa index Alignment aferentă ferestrei Format Cells Pentru a introduce un număr ca text. fie la redimensionarea coloanei în care se află celula respectivă. în celulele libere aflate în partea dreaptă.. Majoritatea datelor de tip text (etichetelor) constau dintr-o combinaţie de litere şi semne de punctuaţie sau de litere şi numere. Pentru ca o celulă să poată afişa tot conţinutul. iar în cazul în care depăşeşte dimensiunea de afişare a celulei. el se va deplasa.3.

minut. programul nu va putea calcula diferenţa dintre ele cu formula.1E+3 . Excel recunoaşte următoarele formate pentru ore: 8:38 PM. Dacă cele două date sunt sub formă de text. ♦ se tastează numărul. Jul-04. July 04. oră.3. 122 . 3. 2004. 7/4/2004 sau Sunday. Introducerea datelor calendaristice. Exemplu: 1. reprezentând fracţiunea care sa scurs dintr-un interval de 24 de ore.3. 3 3/5 Trebuie reţinut faptul că atunci când se introduc fracţii subunitare se va tasta ca parte întreagă cifra 0 (0 1/3). 20:39. Datele calendaristice sunt memorate sub formă de numere. 2. în funcţie de formatul de introducere.25%. numărul va începe cu semnul -. 2004. dar nu se vor putea utiliza în calcule efectuate folosind formule. Numerele pot include caracterele numerice de la 0 la 9 şi caractere speciale (+ . orele sunt memorate sub formă de fracţii zecimale. în celulă apărând următorul şir 3-Jan. Introducerea numerelor O valoare numerică se introduce selectând celula dorită şi tastând respectivul şir numeric. 2004-07-04. Procedura corespunzătoare introducerii şirurilor de caractere numerice este următoarea: ♦ se selectează celula. se poate utiliza o formulă care să scadă data mai veche din cea mai recentă şi să furnizeze numărul de zile rezultat. fracţia va fi interpretată ca dată calendaristică.2. Procedura efectivă de introducere a datelor calendaristice este următoarea: ♦ se selectează celula. secundă Datele calendaristice se pot introduce sub formă de text.2. în caz contrar (tastare 1/3). 20:39:30. July 04. De exemplu: dacă se introduc două date ca valori. % E $ spaţiu).3. Pentru a introduce o valoare negativă.3. 8:38:43 PM. Excel recunoaşte următoarele date pentru formatele calendaristice: July 4. Programul Excel determină dacă data sau ora introdusă reprezintă o valoare sau text./ ( ) . reprezentând numărul de zile care s-au scurs de la o dată de referinţă.2.

adunare) sau AVERAGE (medie). Introducerea formulei de calcul pentru un produs între două celule De exemplu.3. În figura 3.4. 123 . Figura 3. de regulă. respectiv hh:mm:ss.7 se poate observa exemplul enunţat anterior. Dacă se doreşte introducerea datei şi a orei în aceeaşi celulă. / pentru operaţia de împărţire. ele trebuie separate printr-un spaţiu.♦ se tastează data/ora. 3. care să înmulţească valoarea introdusă în celula A10 cu valoarea introdusă în celula B10 se introduce în C10 = A10 * B10. formatul ll/ zz / aa. pentru a crea o formulă în celula C10.7. Cele mai simple formule sunt cele în care semnul egal este urmat de o funcţie încorporată. Alte formule simple conţin valori sau adrese de celule care conţin valori separate de unul sau mai mulţi dintre următorii operatori matematici: + pentru operaţia de adunare. ^ pentru operaţia de ridicare la putere.2. Introducerea formulelor Formula începe cu semnul = pentru a avertiza programul că urmează o formulă şi nu un text sau o valoare. * pentru operaţia de înmulţire. utilizând. pentru operaţia de scădere. de exemplu. ca. SUM (însumare.

♦ se scrie formula de calcul. texte. în funcţie de valorile existente în celulele A10 şi B10. absolute. Rezultatul aplicării procedurii anterioare este afişat pe monitor. fiind prezentat în figura 3. Procedura generală de introducere a unei formule este următoarea: ♦ se selectează celula. date calendaristice. Formula tastată poate conţine constante. mixte. ♦ linia de formule devine activă. Rezultatul aplicării procedurii de realizare a produsului După ce formula a fost introdusă în celula C10 a foii de calcul. Introducerea diferitelor tipuri de date într-o formulă se face respectând următoarele convenţii: . operatori. programul Excel afişează rezultatul calculului. Figura 3.Pentru a introduce formula în celula C10.8. se parcurg următoarele etape: 1.textul introdus este cuprins între apostrofuri (exemplu prezentat în figura 3. referinţe de celule/plaje de celule (relative.8.9. Se selectează celula C10. nominale). în celula B6 se introduce formula = “Unitate de 124 . 2 Se tastează formula = A10 * B10. ♦ se tastează semnul = . funcţii.

includerea datei calendaristice / orei impune scrierea acestora între ghilimele (în celula A5 formula introdusă este =”Editat astăzi”&”august-22-2004”). Exemplificare privind introducerea tipurilor de date într-o formulă Erorile care sunt semnalate la tastarea sau execuţia unei formule sunt menţionate în tabelul următor. Figura 3. introducerea unui număr într-o formulă se produce prin tastarea respectivului şir numeric.mii lei (& realizează concatenarea şirurilor de caractere). Pentru rezolvarea unei astfel de formule. În celula B7 se introduce formula = SUM(G8:G16)+611. datele calendaristice sunt convertite în numere. Formatul în acest exemplu este ll/zz/aa.9.- - măsură”&”mii”&”lei”. Rezultatul va consta în afişarea în celulă a numărului 800. Eroare # DIV/01 Cauza apariţiei erorii Formula încearcă să împartă o valoare la o celulă care conţine 125 . după care se calculează diferenţa.000.611 deoarece suma valorilor din celulele G8-G16 este de 800. Rezultatul va consta în afişarea în celulă a textului Unitate de măsură .

în timp ce linia de formule este activă.. Apare atunci când programul întâlneşte o adresă a unei celule invalide.. Apare la introducerea unui caracter spaţiu acolo unde ar trebui să existe o virgulă. Acest cos apare când se introduce un nume de domeniu greşit sau când lipsesc ghilimelele la un text utilizat în formulă. pentru a separa adresele de celule utilizate ca argumente pentru funcţii. Pentru a transforma o referinţă relativă în absolută. drept pentru care el este considerat ca adresă a unui nume de domeniu. 126 sau se urmează . se utilizează asistentul de funcţii procedura Insert. se va acţiona tasta F4. Apare când programul are probleme cu un număr dintr-o formulă. Pentru a include referinţe la celule / plaje de celule.3. Referinţele incluse sunt relative. se selectează celula / plaja respectivă.5. Function. Apare la utilizarea unui tip incorect de argument într-o funcţie. Indicatorul AutoFill. cum ar fi un argument de alt tip decât cel cerut de funcţie. 3. Dacă se doreşte utilizarea referinţelor nominale. Formula face referiri la un nume de domeniu care nu există în foaia de calcul. un tip incorect de operator sau când se încearcă efectuarea unei operaţii matematice cu celule care conţin date de tip text. Pentru a include funcţii. Acelaşi efect îl are şi indicatorul de celulă în formă de cruce albă care este tras peste o selecţie de celule. Utilizarea facilităţii AutoFill Această facilitate este folosită în momentul în care în foaia de calcul trebuie introduse secvenţe de date calendaristice sau nume. numit şi cursor de umplere este de forma unei cruci negre  şi apare numai atunci când se poziţionează indicatorul mouse-ului pe colţul din dreapta jos al celulei curente sau al ultimei celule dintr-un bloc de celule selectate.2. se tastează numele dorit sau se selectează acesta din lista referinţelor nominale.Eroare #NAME? #NULL! #NUM! #REF! #VALUE! Cauza apariţiei erorii valoarea zero sau conţine spaţii.

sau se poate extinde deasupra sau dedesubtul domeniului de celule care conţine valorile iniţiale. conţinutul celulei se modifică prin tehnicile de editare texte cunoscute. Indiferent de modul de editare.10. D cu anii. aceasta nu se poate deplasa simultan în ambele direcţii. se acţionează dublu clic în celula respectivă.. dar nu se pot extinde seriile în două direcţii simultan. Modificarea conţinutului unei celule Conţinutul unei celule se poate modifica prin două moduri: editarea în linia de formule sau editarea direct în celulă.Când se creează o serie cu indicatorul de umplere. C. dacă aceasta conţine o formulă. permiţând astfel modificarea. Exemplu de completare automată cu lunile anului 2004 3. 127 .. se poate extinde seria spre stânga sau dreapta domeniului de celule care conţine valori iniţiale. În figura 3.3. programul creează o serie (dacă cunoaşte valoarea iniţială a începutului de serie) în toate celulele selectate sau umple tot domeniul cu această valoare iniţială. Editarea direct în celulă este permisă numai dacă este selectată caseta Edit Directly in Cell în meniul comenzii Tools. iar pe rândul 11 cu umplerea automată a celulelor din coloanele B. Pentru a edita datele direct în celule.3. Când butonul mouse-ului este eliberat. Options. De exemplu.. după extinderea domeniului cu AutoFill. Figura 3. ea va fi afişată în locul rezultatului.10 pe rândul 10 se prezintă un exemplu de umplere automată a unei linii cu lunile anului 2004.

11 este prezentată fereastra de dialog Paste Special.. 128 . Paste Special. Opţiunea Paste Link solicită legarea celulelor destinaţie de celule sursă. formula pe care o conţine. ultima prezentând facilităţi pentru a realiza o transpunere selectivă a datelor copiate anterior. Copy (sau se execută „clic” pe butonul corespunzător din bara de instrumente Standard). prin intermediul ferestrei de dialog Paste Special. prin precizări făcute de utilizator. • Se alege comanda Edit. • Se poziţionează cursorul în prima celulă a zonei destinaţie. Paste sau Edit. zona copiată fiind marcată cu un chenar mobil.Copierea conţinutului unei celule sau a unei plaje de celule Această operaţiune se poate realiza în două moduri. Procedura de copiere a conţinutului unei celule cu ajutorul comenzilor presupune: • Selectarea celulei / celulelor de copiat (adiacente).. respectiv. valoarea acesteia. Comanda Paste Special din meniul Edit permite aducerea selectivă a acestor elemente. astfel încât orice modificare din celulele sursă să fie preluată automat în celulele de destinaţie corespunzătoare. În figura 3. formatul de afişare şi comentariile aferente.. Copierea selectivă reprezintă memorarea conţinutului fiecărei celule. • Se alege comanda Edit. prin intermediul liniei de meniuri şi a comenzilor specifice acesteia sau prin executarea unor anumite proceduri bazate pe utilizarea mouse-ului.

fie cu ajutorul comenzilor din linia de meniuri.12. ♦ se acţionează butonul stâng al mouse-ului şi se glisează în noua poziţie. ♦ se eliberează butonul şi apoi tasta CTRL. Această procedură este prezentată în figura 3. Fereastra de dialog Paste Special Copierea conţinutului unei celule sau a unei plaje de celule prin utilizarea mouse-ului se realizează în două moduri: 1) Se selectează celula / plaja respectivă: ♦ se poziţionează cursorul de mouse în punctul de copiere şi se glisează de-a lungul liniilor/coloanelor în care dorim să copiem conţinutul plajei selectate. se va respecta următoarea procedură: ♦ se selectează celula / plaja de celule de deplasat.11. ♦ se acţionează tasta CTRL şi se menţine în această poziţie. ♦ se eliberează butonul de mouse. respectiv E21-F25. ţinând apăsat butonul stâng al mouseului. fie cu ajutorul mouse-ului. 2) Se selectează celula / plaja de copiat: ♦ se poziţionează cursorul de mouse pe zona selectată. Deplasarea sau mutarea conţinutului unei celule se realizează. fiind copiată în zona alăturată acesteia. În cazul în care utilizatorul apelează la ajutorul comenzilor din linia de meniuri. 129 .Figura 3. Procedura de copiere a conţinutului unei celule Plaja de celule de copiat este C21-D25. ♦ se alege comanda Edit / Cut ( sau se acţionează butonul din linia de instrumente standard). Se poate uşor observa delimitarea celor două zone (sursă şi destinaţie) prin colorarea diferită a fiecăreia.12. Figura 3.

mouse-ul dar şi combinaţii de taste. deplasa fereastra sau se modifică dimensiunile ferestrei 130 . Deoarece utilizatorul poate folosii atât tastatura. ♦ se eliberează butonul. ♦ se alege comanda Edit / Paste sau se acţionează butonul corespunzător din linia bara de instrumente standard. numită Clipboard. de unde este preluat ca urmare a comenzii Paste şi introdus în noua poziţie. Atunci când se copiază (Copy) sau se decupează (Cut) conţinutul unei celule / plaje de celule. prompterul de mouse îşi modifică stilul de afişare.♦ se poziţionează cursorul în prima celulă a zonei destinaţie. sau a unui grup de celule Se introduce în celulă un şir de caractere. Se va acţiona asupra butonului de mouse pentru a se demara activitatea de introducere Se poate activa linia de meniuri. ♦ se poziţionează cursorul de mouse pe marginea selecţiei. Deplasarea conţinutului unei celule pe o altă locaţie prin utilizarea mouse-ului se realizează prin parcurgerea următoarelor etape: ♦ se selectează zona de mutat. Acţiune Prompter de selecţie Prompter de introducere Prompter normal Mod de afişare Descriere operaţie Se solicită selecţia unei celule. acesta este plasat într-o zonă de memorie. ♦ se apasă butonul din stânga al mouse-ului şi se glisează pe noua poziţie. poziţionarea corectă fiind marcată de schimbarea formei cursorului de mouse în săgeată. sau o formulă. Autorii prezintă în tabelul următor modul de afişare al prompterului corelat cu descrierea acţiunii desfăşurate. considerăm utilă următoarea Pe măsură ce sunt executate diferite operaţii.

Plaja astfel marcată este completată cu datele incrementate.↓).Prompter de completare Se foloseşte prin alunecare pentru completarea automată a valorilor din celulă prin funcţia AutoFill 3.2. fişa index Custom Lists acţionată din linia de meniuri a ferestrei. zilele săptămânii etc.4.1. se utilizează opţiunile meniului contextual. ♦ se poziţionează cursorul de mouse în punctul de umplere (+). Lucrul cu serii de date sub procesorul de tabele Excel 3. poate să definească noi serii de date.4.4. şi permite generarea automată de serii numerice cu un anumit pas şi între anumite limite. Utilizatorul. Crearea. Crearea unei serii de date Procesorul de tabele Excel pune la dispoziţia utilizatorului mai multe serii de date. afişat prin acţionarea butonului drept al mouse-ului poziţionat în prealabil în punctul de copiere (devenit astfel „punct de umplere”). În figura 3. Crearea unei serii crescătoare sau descrescătoare se realizează astfel: ♦ se selectează celula / plaja pe care dorim să o incrementăm. modificarea şi ştergerea unei serii de date particularizate Crearea unei serii de date particularizate se poate realiza în două moduri: Modul 1: ♦ prin succesiunea de comenzi Tools / Options. la rândul lui. aferentă ferestrei Options. ♦ se acţionează butonul drept şi cu el apăsat se glisează în direcţia dorită (↑. predefinite. Pentru lucrul cu seriile de date. cum ar fi lunile anului. 131 .13 este prezentată fişa index Custom List. 3.

fişa index Custom Lists. Sunday. Monday. putând fi utilizată de câte ori se doreşte. ceea ce va face ca lista din foaia de calcul să fie inclusă în caseta Custom Lists. Utilizatorul la momentul în care doreşte crearea unei liste particularizate trebuie să ţină seama că fiecare listă poate conţine maxim 2. fiecare element al listei poate avea maxim 80 de caractere şi că lista trebuie să înceapă cu un caracter alfabetic. Tuesday. ♦ urmează succesiunea Tools. 132 . Modificarea unei liste particularizate se realizează prin următoarea procedură: ♦ din linia de meniuri se realizează succesiunea Tools. Fereastra Options şi fişa index Custom Lists. ♦ se selectează elementul dorit a fi modificat şi se tastează modificările.). ♦ se acţionează butonul Add şi apoi OK. şi nu numeric.13. ♦ se acţionează butonul IMPORT. Modul 2: ♦ se introduc respectivele datele în foaia de calcul Excel. Options..Figura 3. tab-ul Custom Lists. ♦ se selectează plaja care le conţine. iar în caseta Import List from Cells apar referinţele plajei selectate.. ♦ se acţionează butonul OK. aferentă acesteia ♦ în caseta List Entries se tastează elementele listei (de exemplu.000 de caractere.. Options.

Pentru a introduce o serie de valori într-o plajă de celule. prezentate în figura 3. se parcurg următoarele etape: ♦ se tastează primul element al seriei într-o celulă. ♦ se acţionează butonul Delete. apare meniul contextual pentru umplere care conţine următoarele opţiuni: 1) Copy Cells 2) Fill Series 3) Fill Formats 4) Fill Values 5) Fill Days 6) Fill Week Days 7) Fill Months 8) Fill Years 9) Linear Trend 10) Growth Trend 11) Series . În cazul selectării ultimei opţiuni Series. ♦ se apasă butonul drept şi se glisează în direcţia în care dorim să se execute umplerea. 133 ... utilizatorul va parcurge următorii paşi: ♦ se selectează lista în caseta Custom Lists.14. Pentru a şterge o listă. selectarea acesteia determină apariţia unei casete de dialog.♦ se selectează elementul dorit şi se acţionează tasta Backspace. ♦ când se eliberează butonul mouse-ului. ♦ se poziţionează cursorul de mouse în punctul de umplere (+).

3. operatori (aritmetici. Options. date calendaristice). O celulă care conţine o formulă afişează.15. Pentru a edita formula într-o celulă. La validarea formulei. paranteze necesare stabilirii ordinii de executare a calculelor. de comparare. utilizatorul specifică anumiţi parametrii aferenţi seriei de valori cu care doreşte să umple plaja selectată în prealabil. se urmează traseul Tools.4. Dacă se doreşte afişarea formulelor din foaia curentă. se execută dublu clic în celula respectivă. Excel convertite (+) / (-) în (=). iar în caseta Window Options se selectează Formulas după cum se poate observa în figura 3. în mod normal. aceasta este întotdeauna afişată în linia de formule (celula selectată afişează rezultatul). valoarea rezultată. fişa index View.. de concatenare texte). Opţiunile Linear Trend şi Growth Trend permit crearea de previziuni şi tendinţe simple. Realizarea unor calcule pe bază de formule matematice Atunci când se doreşte introducerea de valori calculate într-o foaie de calcul se utilizează formulele. Se poate introduce o formulă tastând (+) sau (-) sau @.Figura 3. Modul de introducere/modificare a formulelor a fost prezentat anterior. 3. Caseta de dialog Series Prin intermediul acesteia..14. O formulă începe întotdeauna cu semnul =1) şi poate conţine constante (literale sau numerice. funcţii. nominale). pe foaia de calcul. relative. 1 134 . referinţe de celule (absolute. iar funcţiile @ sunt convertite în funcţii Excel echivalente.. La selectarea unei celule care conţine o formulă.

dar sunt afectate formulele care conţin adresele din zona în care s-a făcut mutarea şi aceasta deoarece.15. practic. Operator % ^ * şi / + şi & =.Figura 3. <. conţinutul celulei C8: = Sum (C3:C7) iar D8: 300. este oportună prezentarea în tabelul următor a ordinii de evaluare a operatorilor. se deplasează conţinutul celulei C8 în D8. În acest caz. >. valorile sau adresele pe care le conţin rămân neschimbate (nu se modifică în noua poziţie). celula C8 135 . prin mutare au fost şterse celulele din vechea poziţie. Fereastra Options şi fişa index View Datorită mulţimii de operatori ce pot fi utilizaţi în formule. >=. <=. De exemplu. <> Descrierea operaţiei Negare (exemplu 7* -10) Procent Exponent Înmulţire şi împărţire Adunare şi scădere Concatenare texte Comparare Atunci când trebuie deplasată o celulă / plajă de celule.

iar celula D8: = Sum (C3:C7). 136 . D11..rămâne vidă.. dar conţinutul anterior al celulei D8 (numărul 300) a fost şters. Dacă în foaia de calcul există o formulă care utilizează conţinutul celulei D8.F8) . această ajustare nu mai are loc.4. afişând valoarea de eroare # REF!.. Formulele pot fi mult simplificate prin utilizarea funcţiilor. Rezultă că formula a rămas neschimbată. Această fereastră este prezentată în figura 3. Înlocuirea unei formule matematice cu valoarea ei calculată Pentru realizarea operaţiunii de înlocuire a unei formule cu valoarea calculată.. sunt parcurşi următori paşi: ♦ se poziţionează cursorul în celula cu formula respectivă. . F9. = = SUM ($D$2 : $D$8). Dacă celula D9 conţine formula = SUM(D2:D8) prin copiere pe orizontală ea va deveni E9: = SUM(E2:E8). indiferent de direcţia de copiere. aceasta va fi afectată. Excel ajustează automat adresele relative şi părţile relative ale adreselor mixte din zona în care se inserează celulele copiate. pentru a se executa suma (D9 : = D2 + D3 + D4 + D5 + D6 + D7 + D8) a fost utilizată funcţia SUM şi astfel formula a fost mult simplificată. . Dacă D9 conţine = SUM($D$2 : $D$8)... formula rămâne neschimbată. D11: = SUM(D4:D10) . acţionându-se butonul opţiune Values. 3. ♦ se urmează traseul Edit/Copy..D10... iar prin copiere pe verticală va fi D10: = SUM(D3:D9). 3..4. în F9: = SUM(F2..5. de dinainte de mutare.4.. Edit/Paste Special.16. Efectele operaţiunii de copiere asupra adreselor relative şi absolute ale celulelor foii de calcul Atunci când se copiază formulele. . în locul introducerii succesiunii de operanzi şi operatori. Prin utilizarea adreselor absolute. astfel E9. În exemplul anterior.

Figura 3. Înlocuirea unei formule cu valoarea corespunzătoare calculată ♦ se acţionează tasta Enter. direct sau indirect. Atunci când o formulă conţine. O formulă matrice se poate recunoaşte după acoladele care o includ şi pe care Excel le introduce automat. aceasta este numită adresă circulară. Utilizarea formulelor matriciale în foaia de calcul Excel Aceste formule pot produce mai mult de un rezultat.5. adresa propriei celule. formula fiind înlocuită cu valoarea calculată.5. 3.1. 137 . acţionând simultan tastele Ctrl + Shift + Enter. putând ocupa o plajă de celule. 3. ♦ se introduce formula.16. Introducerea unei formule matriciale Pentru introducerea unei formule matriciale. utilizând tehnicile prezentate la introducerea de date. utilizatorul trebuie să aibă în vedere parcurgerea următoarelor etape: ♦ se selectează celula sau plaja de celule unde urmează să fie depuse rezultatele. ♦ se validează formula.

grupate pe următoarele tipuri: 1. 138 . funcţii matematice şi trigonometrice (MATH & TRIG). Utilizarea constantelor matriciale O matrice de valori se numeşte constantă matricială. care efectuează. ♦ pentru a separa valorile din coloane diferite. funcţii de informare (INFORMATION). care permit localizarea punctuală a conţinutului unei celule dorite. Pentru a introduce în formula matricială o constantă matricială. nu formule matematice. Exemplu: {= A2 : A5 * { 4 .5 Valorile dintr-o constantă matrice trebuie să fie constante. care permit efectuarea unor calcule statistice. 4. Am considerat oportună prezentarea formulelor matriciale. 3. care afişează informaţii despre celule şi câmpuri. 3.). care permit efectuarea calculelor matematice.6. 3.Trebuie să remarcăm faptul că nu pot fi şterse sau modificate celule individuale din zona matricială. 3. funcţii de căutare şi consultare (LOOKUP & REFERENCE). Ele nu pot conţine caracterele $. deoarece acestea pot simplifica foaia de calcul. 2.75 . se utilizează punct şi virgulă (. funcţii statistice (STATISTICAL).5. utilizând serii de valorii. 6. sau ( ). funcţii logice (LOGICAL).25.2. calcule asupra unor informaţii dintr-o bază de date.25 . corespunzător unei condiţii iniţiale.75. corespunzător unor criterii predefinite. 3. 2. 5.5}} În formula matricială de mai sus constanta este reprezentată de un vector de 4 elemente : 4. deoarece toate celulele rezultate partajează o singură formulă. dar şi datorită faptului ca există numeroase funcţii Excel care lucrează cu matrici. %. care. determină valoarea de adevăr sau fals. 2. 3. reducând numărul de formule. funcţii bază de date (DATABASE). se utilizează virgula. 3. se procedează astfel: ♦ se tastează valorile în formulă şi se închid între acolade. Funcţii predefinite ale procesorului de tabele Excel Excel dispune un număr de 232 de funcţii predefinite. ♦ pentru a separa valorile din linii diferite.

rezultatul adunării trebuie să fie plasat în celula D136. pentru a rezolva aplicaţii care necesită instrumente matematice şi trigonometrice uzuale. 139 .. se poate observa modalitatea prin care se obţine exprimarea valorică în lei a cifrei de afaceri nete a unei societăţi comerciale. se realizează prin acţionarea butonului AutoSumm Σ. funcţii text sau şir de caractere (TEXT) oferă informaţii referitoare la textul existent în celule şi permit operaţii cu etichete. funcţii calendar sau dată calendaristică (DATE & TIME).).7. Funcţii matematice şi trigonometrice Acest tip de funcţii permite efectuarea de calcule de la cele mai simple la cele mai complexe.17.number2. 3. care lucrează cu numere ce reprezintă date calendaristice sau intervale de timp.. prin analiza figurii 3. utilizate pentru calcule economico-financiare.18.6. Figura 3. Auto-însumarea operează pe linie sau pe coloană până la momentul în care întâlneşte primul semn de discontinuitate. Rezolvarea aferentă coloanei C este prezentată în figura 3. având următoarea sintaxă: SUM (number1. dacă se doreşte adunarea pe coloană a valorilor existente în foaia de calcul în celulele D137 până la D140. ca şi tastarea funcţiei de însumare. funcţii financiare (FINANCIAL). De exemplu.1. De exemplu.17. 9. ♦ = Product (listă) multiplică valorile conţinute într-o listă. ♦ = SUM (listă) realizează suma a două sau mai multe valori. Prezentarea realizării operaţiunii de însumare Aceeaşi acţiune. 8..

Figura 3. câmp de regrupat) are ca rezultat gruparea datelor pe un câmp ♦ = SummProduct (listă) multiplică valorile situate în celulele corespondente. Exemplu de multiplicare a valorilor conţinute într-o listă ♦ = SubTotal ( referinţă .19. conform unui criteriu de selecţie dat.18. Figura 3. Dacă se doreşte calculul produsului doar pentru celulele B3–B6 şi C3–C6 rezultatul operaţiei este evidenţiat în figura 3.tip. Exemplu practic de aplicare a funcţiei SumProduct ♦ = SumIf (câmp de evaluat.19. Se doreşte 140 . câmp de însumat) adună conţinutul celulelor. iar apoi adună rezultatele obţinute. aferente unor serii de câmpuri. criteriu.

Exemplu practic de aplicare a funcţiei SumIf ♦ =Roman (număr. 141 .20. Figura 3.000. Numărul arab trebuie să fie de tip întreg. format) converteşte numerele din format arab sub formă de text (format cifric roman). Rezolvarea problemei poate fi observată în figura 3.000 lei.21. În figura 3.20.evidenţierea acelor materiale a căror valoare depăşeşte suma de 1. Formatul care are valori de la 0 la 4 reprezintă gradul de concizie al numărului roman general. se poate studia rezolvarea problemelor de conversie din format arab în roman.

Exemplu practic de aplicare a funcţiei Roman 3. Funcţii statistice Dintre aceste funcţii prezentăm: ♦ = Max (listă) returnează cea mai mare valoare din listă. 142 . Rezolvarea acestei probleme poate fi studiată în figura 3.Figura 3.22. formule numerice. se doreşte a se afişa în celula C20 cea mai mare valoare a cheltuielilor grupate în două zone (C12-C14 şi C16-C17).6. adrese sau nume de câmpuri. valoare compusă din numere.2. De exemplu.21.

Figura 3.23.22. Rezolvarea este prezentată în figura 3. Pe baza exemplului anterior. Exemplu practic de aplicare a funcţiei Min 143 .23. Exemplu practic de aplicare a funcţiei Max ♦ = Min (listă) returnează valoarea minimă din listă.Figura 3. se doreşte afişarea celei mai mici valori cantitative în celula C21.

Se propune contorizarea celulelor ocupate în zona C10-D22. se rezolvă solicitarea de calcul a mediei cantităţilor pe total produse în celula C22.25.24.♦ = Average (listă) calculează valoarea medie din listă. Rezultatul prezentat în figura 3. în figura 3. 144 . Figura 3. Exemplu de calcul al unei valori medii ♦ = Count (listă) contorizează celulele ocupate dintr-o listă de câmpuri specificată. este 23. Spre exemplificare.24. deoarece din totalul de 26 celule sunt ocupate cu valori numerice 23.

în caz contrar. se prezintă un exemplu practic de aplicare al acestei funcţii cu aplicare asupra celulei D20 rezultatul fiind True. În figura 3. Funcţii de informare Aceste funcţii permit afişarea unor informaţii referitoare la celule şi câmpuri din foaia de calcul. Funcţia returnează True (valoare logică de adevăr). deoarece din totalul de 26 celule sunt neocupate cu valori numerice 3.3. Se propune contorizarea celulelor libere în zona C10-D22.27.26. având valoarea 3.26.6. dacă amplasamentul este o celulă vidă şi False (valoare logică de fals). Exemplu de numărare a celulelor libere sau neocupate 3. Exemplu de contorizare a celulelor ocupate ♦ = CountBlank (listă) contorizează celulele libere de valori numerice.25. ♦ = IsBlank (X) determină dacă X sau amplasamentul definit prin X este sau nu o celulă vidă.Figura 3. Rezultatul este prezentat în figura 3. Figura 3. şiruri de caractere dintr-o listă de câmpuri specificată. 145 .

Dacă X conţine un număr. returnează valoarea False. ♦ = IsText (X) verifică dacă X conţine un şir de caractere.Figura 3. 146 . Exemplu privitor la aplicarea funcţiei IsBlank ♦ = IsNumber (X) verifică dacă X conţine o valoare numerică. în caz contrar.27. după caz. returnând. funcţia returnează valoarea True. Exemplificarea aplicării acestei funcţii se poate studia în figura 3. True sau False.28.

Argumentele X şi Y se pot înlocui cu alte structuri condiţionale IF. nume de câmpuri.28 Exemplu vizând aplicarea funcţiei IsText 3.29. poate fi studiat un exemplu privitor la această funcţie referitor la analiza evoluţiei cifrei de afaceri din exerciţiul curent faţă de cel precedent. Funcţii logice Acestea determină evaluarea unor expresii şi. adrese de celule sau câmpuri care conţin valori.29. Exemplu referitor la utilizarea funcţiei If 147 . mesajul care va fi afişat în celula C21 este „Atenţie !! A scăzut cifra de afaceri” iar în caz contrar se va afişa „Felicitări!!”. sau Y. Argumentele X şi Y pot fi valori. În figura 3. Dacă cifra de afaceri aferentă anului trecut este mai mică faţă de cea curentă.Figura 3. corespunzător unor condiţii care pot fi înlănţuite cu operatorii logici AND. în funcţie de acestea.6. furnizează acţiuni sau rezultate complexe.4. ♦ =If (condiţie. OR sau NOT. dacă aceasta este falsă. Y) are ca efect testarea argumentului condiţiei şi ca rezultat al evaluării logice generează X. X. dacă condiţia este adevărată. Figura 3. generând adevărat sau fals. şiruri de caractere plasate între ghilimele.

... funcţiile logice.30.. returnând.30. dacă orice argument este adevărat şi valoarea logică False.5. dacă toate argumentele sunt false. calcule asupra unor informaţii dintr-o bază de date creată anterior.6.. Figura 3. . dacă toate argumentele sunt adevărate şi valoarea logică False. dacă unul sau mai multe argumente sunt false. ♦ = Or (evaluare logică 1. evaluare logică 2. True sau False. Exemplu complex privitor la utilizarea principalelor funcţii logice 3. evaluare logică 2.. descrise anterior. şi anume: 148 . Funcţii bază de date Funcţiile bază de date efectuează.♦ = And (evaluare logică 1.) returnează valoarea logică True. după caz. Acest tip de funcţii au. ♦ = Not (evaluare logică) inversează valoarea argumentului. în mod invariabil. aceeaşi listă de argumente. .. Se exemplifică în figura 3. conform unor criterii predefinite.) returnează valoarea logică True..

rubrică. câmp de criterii) returnează suma valorilor unei rubrici aferentă unei baze de date. rubrică / nr. ♦ = Dmin (baza de date. câmp de criterii) calculează media valorilor dintr-o rubrică a unei tabele. câmp de criterii) numără celulele ocupate într-o tabelă bază de date. câmp de criterii) returnează cea mai mică valoare dintr-o rubrică. corespunzător unui criteriu de selecţie. 149 . ♦ = DCount (baza de date. ♦ = DAverage (baza de date. rubrică. ♦ rubrica are semnificaţia de atribut sau proprietate asupra căruia operează funcţia tip bază de date. În figura 3. ♦ = Dmax (baza de date. se poate studia un exemplu complex referitor la utilizarea funcţiilor bază de date. rubrică / nr. rubrică. rubrică / nr. ♦ câmp de criterii. rubrică / nr. câmp de criterii) returnează cea mai mare valoare dintr-o rubrică a bazei de date. care este format din unul sau mai multe câmpuri. ♦ = Dsum (baza de date. conform unor criterii specificate. sub forma unui câmp de date de unde informaţia va fi consultată sau extrasă. potrivit criteriului de selecţie specificat. Rubrica poate fi identificată prin numele său sau prin numărul de ordine al acesteia în cadrul bazei de date. rubrică. rubrică / nr.♦ baza de date care este reprezentată de tabelul Excel. corespunzător unui criteriu de selecţie.31. regrupate în criteriile de selecţie la care trebuie să răspundă respectiva interogare. care răspunde unui criteriu de selecţie. rubrică. în care se precizează restricţiile.

numeric sau referinţă de celulă din lista de argumente care va fi selectată. Argumentele acestei funcţii au următoarele semnificaţii: − cheia reprezintă valoarea după care are loc căutarea sau consultarea. tabelul de consultare va fi obligatoriu sortat crescător după coloana care conţine valorile cheii de consultare (comanda Data Sort). a uneia care urmează a fi activată sau executată. dintr-o listă de valori. − câmpul de consultare reprezintă zona pentru care are loc consultarea. de unde va fi recuperată informaţia găsită în tabelul de consultare. ♦ =Areas (referinţă celulară) indică numărul de zone compacte dintr-un câmp.6.32. listă de valori) – are ca efect alegerea. ♦ =Row (referinţă celulară sau câmp) returnează numărul liniei care corespunde referinţei celulare sau numărul primei linii pentru câmpul specificat. ♦ =Choose (Index numeric. Pentru aplicarea acestei funcţii. ♦ =Column (referinţă celulară sau câmp) returnează numărul coloanei care corespunde referinţei celulare sau numărul primei coloane pentru câmpul specificat. Indexul numeric indică valoarea de tip text. Exemplu complex referitor la utilizarea principalelor funcţii bază de date 3. câmp de consultare. corespunzător cheii de căutare.6. corespunzător unui index numeric şi pe care o returnează. Funcţii de căutare şi consultare Acestea au ca efect localizarea şi referirea conţinutului unei celule. ţinând cont de valoarea cheii precizate anterior. În figura 3.31. coloană de recuperat) returnează conţinutul unei celule care face parte dintr-o coloană a unui tablou de consultare verticală. în care sunt aplicate funcţiile de consultare prezentate anterior. 150 .Figura 3. iar în rubrica Sort by se indică numărul sau numele coloanei după care se face sortarea. − coloana de recuperat reprezintă numărul de coloană (numerotarea începe cu 1). se poate studia o aplicaţie economică complexă. acesta este un număr cuprins între 0 şi 29. ♦ =Vlookup (cheie.

Funcţii de tip dată calendaristică şi oră Acest tip de funcţii. ♦ =Now () returnează un număr. ♦ =Mounth (număr – dată) returnează din numărul dată o valoare între 1 şi 12. 151 .Figura 3. În figura 3. zecimalele reprezentând ora. ♦ =Date (an. corespunzător şirului de caractere în format dată calendaristică.6. ♦ =Today () returnează un număr. vehiculează şi operează calcule cu valori numerice care reprezintă date calendaristice sau timp. Exemplu complex privitor la utilizarea principalelor funcţii de consultare 3. lună. corespunzător datei curente.32. ♦ =Year (număr – dată) returnează corespunzător anului un număr cuprins între 0 (1900) şi 199 (2099). corespunzător datei curente. ♦ =DateValue („şir de caractere”) calculează numărul / dată.33 este prezentat un exemplu care urmăreşte aplicarea funcţiilor de tip dată calendaristică şi oră. zi) calculează numărul – dată pentru data calendaristică specificată ca argument.7.

♦ =Rept (text. ♦ =Trim (text) afişează şirul de caractere specificat în argument. Dacă DA funcţia returnează valoarea logică TRUE. Exemplu complex privind utilizarea principalelor funcţii de dată calendaristică 3. ♦ =Exact (text 1. iar dacă NU returnează valoarea logică FALSE.. Funcţiile text sau şir de caractere Funcţiile de tip text (Text) oferă posibilitatea realizării operaţiilor cu şiruri de caractere şi furnizează informaţii referitoare la textul existent în celule. ♦ =Lower (text) afişează cu litere mici textul specificat ca argument. într-unul singur. număr de ori) are ca efect repetarea afişării textului de numărul de ori specificat în argument. ♦ =Upper (text) afişează cu majuscule textul specificat ca argument.6. text 2.33. . ♦ =Concatenate (text 1.) concatenează mai multe şiruri de caractere specificate ca argumente. text 2) verifică dacă cele două şiruri de caractere sunt identice. este prezentat un exemplu complex privitor la funcţiile de tip text 152 . anulând toate spaţiile (excepţie fac cele care separă cuvintele textului).34. specificat ca argument. ♦ =Char(cod numeric ASCII) returnează caracterul corespunzător codului numeric ASCII.8. În figura 3. ♦ =Code (text) returnează codul numeric pentru primul caracter din textul specificat ca argument.Figura 3..

tipul este parametru care semnifică că plata se efectuează la începutul perioadei (valoarea 1) sau la sfârşitul acesteia (valoarea 0 care este implicită). în condiţiile în care rata dobânzii este constantă. . 153 .9. returnează valoarea actuală aferentă unei sume investite sau depozitate la bancă. Funcţii financiare Aceste funcţii sunt utilizate pentru calcule economico-financiare. prin plăţi periodice.34..valoarea viitoare semnifică suma totală care se doreşte a fi obţinută după ultima plată. Funcţia este utilizată pentru a se determina dacă valoarea de revenire a unei anumite investiţii este favorabilă sau nu.mărimea plăţii reprezintă valoarea plăţii efectuată în fiecare perioadă. furnizând prin valorile returnate informaţii referitoare la amortismente. Exemplu complex de utilizare a principalelor funcţii de tip text 3. ţinând cont de valoarea iniţială a acesteia. exemplificată în figura 3.Figura 3. tipul] ) Această funcţie. rentabilitatea investiţiilor etc. . . ♦ =PV (rata dobânzii.numărul de perioade este numărul total de plăţi periodice.rata dobânzii reprezintă cota procentuală a dobânzii pentru o anumită perioadă. .35.6. Argumentele funcţiei au următoarea semnificaţie: . număr de perioade. mărimea plăţii. [valoare viitoare.

154 . În figura 3. se prezintă un exemplu practic. Argumentele rata dobânzii şi numărul de perioade trebuie exprimate în aceeaşi unitate de timp (lună sau an). număr de perioade.valoare viitoare.35. tip]) Această funcţie exemplificată în figura 3. Figura 3. acestea au valori nule.Dacă se omit ultimele două argumente.36. permite calcularea valorii lunare sau anuale a plăţii pentru o investiţie sau un împrumut.37. pentru un împrumut sau o investiţie. valoarea plăţii. care solicită aplicarea funcţiei Rate. implicit. valoarea prezentă) returnează rata dobânzii pe perioada unei anuităţi. Exemplu privitor la afişarea valorii lunare aferente unui împrumut ♦ =Rate (număr de perioade. Exemplu referitor la afişarea valorii actuale aferente unei sume investite ♦ =PMT (rata dobânzii.36. valoare prezentă [. Figura 3.

bare. datorită ilustrării sub forme desenate (linii. vezi figura 3.38.1. Exemplu complex privind afişarea ratei dobânzii 3. 3. Organizarea datelor într-un grafic Conţinutul foii de calcul are toate elementele necesare construirii unui grafic elementar. Datele prezentate grafic sunt mai uşor de identificat datorită relaţiilor dintre ele. Reprezentări grafice ale seriilor de date din foaia de calcul Excel Rolul unui grafic este de a ilustra mai concludent datele dintr-o foaie de calcul.7. Să presupunem că un câmp conţine text şi numere.37. ea se actualizează automat. deoarece aceasta facilitează compararea între valori.7.38. Exemplu practic de organizare a datelor care vor fi reprezentate grafic 155 . O particularitate a reprezentării grafice este aceea că aceasta este dinamică. suprafeţe etc. ceea ce înseamnă că pe măsura modificării datelor care au stat la baza graficului.Figura 3. O reprezentare grafică este mai relevantă decât datele. Figura 3.).

dar care nu este de natura dată calendaristică. prin selecţia lor particulară.39 este vorba de celula B4.Pentru a construi automat un grafic. Seriile de date sunt identificate prin atribuire globală sau particulară de litere. Figura 3. sau explicit. Excel localizează prima celulă care conţine o valoare. de dispunerea lor depinzând organizarea şi aspectul graficului. Seriile de date care se pot reprezenta grafic pot fi definite. prin selecţia globală a câmpurilor. Exemplu complex privitor la afişarea valorii actuale aferente unei sume investite 156 . Datele numerice care urmează a fi reprezentate grafic pot fi interpretate ca fiind organizate pe linii sau pe coloane.39. În figura 3. implicit. de la A la W. şi de la această adresă sunt parcurse liniile şi coloanele care conţin valori.

În acest caz. În figura 3. iar prima coloană care conţine text va fi automat considerată legenda graficului.7. sectoarele sunt reprezentate prin volume în trei dimensiuni: lăţime. Datele care trebuie reprezentate grafic. Interferenţa seriilor de date (A-W) cu câmpul X va genera reprezentarea grafică. în sensul că prima celulă a câmpului de date conţine valoarea Y asociată primei apariţii a câmpului X etc. Similar acestei proceduri. înălţime şi profunzime. câmp care conţine seriile de date şi câmpul X. în funcţie de orientarea linie sau coloană. prima linie de deasupra seriei de valori va fi interpretată ca fiind text care va reprezenta legenda. datele sunt regrupate într-un tablou de analiză prezent în foaia de calcul. opţiunea Data range şi apoi Columns sau Row. Tipuri de grafice Excel oferă facilităţi evoluate de reprezentări grafice performante. ca şi câmpul X trebuie să fie contigue (învecinate). care sunt posibil de realizat în două sau trei dimensiuni (3D). Sunt disponibile mai multe tipuri de grafice: ♦ Grafice lineare prezintă în două sau trei dimensiuni seriile de valori. iar prima coloană va conţine etichetele axei X.2. este prezentat un exemplu referitor la principiile seriilor de date organizate pe linii. se face alegând din meniul contextual Chart. Schimbarea modului de reprezentare grafică de la organizarea pe linie la cea pe coloană sau invers. Graficele 3D sunt acelea în care liniile. De cele mai multe ori. barele. prima linie aflată deasupra seriei de valori va fi interpretată ca fiind eticheta axei X-ilor. suprafeţele. Astfel. sau acelaşi număr de linii şi coloane. Acest tip de grafic are o multitudine de variate prezentate în tabelul următor: 157 . Excel va genera o reprezentare grafică bazată pe serii de date organizate pe linii de valori. datele putând fi prezentate prin mai multe tipuri de grafice. Dacă câmpul selectat pentru a fi reprezentat grafic conţine mai multe coloane de date decât linii de date. 3. Seriile de date vor fi reprezentate grafic pe linie.39. datele pot fi organizate şi pe coloane.Câmpul X corespunde etichetelor aflate sub formă de valori sau explicaţii afişate pe axa absciselor (OX).

cu reprezentare procentuală Afişează fiecare valoare 100% Stacked line Line with markers Stacked line with markers 100% Stacked line with markers 3-D Line Afişează fiecare valoare Afişează fiecare valoare Grafic linear cu efecte vizuale 3-D ♦ Grafice coloană. con (Cone). Acest tip de grafic are o multitudine de variate prezentate sub formă de dreptunghi. având în vedere aportul fiecărei valori Afişează evoluţia în timp şi pe categorii. cilindru 158 .Reprezentare grafică Denumire subtip Line Explicaţie Afişează evoluţia în timp şi pe categorii Stacked line Afişează evoluţia în timp şi pe categorii.

În tabelul următor sunt evidenţiate subtipurile de grafice coloană de tip dreptunghi. piramidă (Pyramid). la rapoartele de afaceri. Acest tip de grafic este utilizat atunci când se doreşte evidenţierea părţilor faţă de întreg. care se utilizează. în special. Reprezentare grafică Denumire subtip Clustered column Stacked column Explicaţie Comparare valorică a mai multor serii Reprezentare comparativă a aportului fiecărei valori la total categorie Reprezentare comparativă procentuală a aportului fiecărei valori la total categorie Reprezentare dimensiuni comparativă în trei 100 % Stacked column Clustered column with 3-D Stacked column with 3-D 100 % Stacked column with 3-D 3-D column Efect vizual în 3-D Reprezentare comparativă procentuală în 3-D Reprezentare pe categorii şi pe mai multe serii în 3-D ♦ Grafic de tip sectorial.(Cylinder). 159 .

Scater). dar în spaţiu Afişează în 3-D ♦ Grafice de tip nor de puncte (XY. Acestea sunt reprezentări grafice lineare care permit punerea în evidenţă a variaţiei valorilor unele faţă de altele. Reprezentare grafică Denumire subtip Area Area with 3-D Explicaţie Afişează evoluţia valorilor în timp şi pe categorii. 160 .Reprezentare grafică Denumire subtip Pie Explicaţie Afişează contribuţia fiecărei valori din serie faţă de total Efect vizual în 3-D Pie with 3-D Exploded pie Afişează contribuţia fiecărei valori din serie faţă de total cu individualizarea fiecărei valori ♦ Grafic de tip suprafaţă. Acesta permite reprezentarea grafică bi sau tridimensională realizată prin suprafeţe.

Legenda graficului de tip linear se doreşte a fi plasată în partea dreaptă a graficului.se evidenţiază folosirea graficelor de tip linear şi sectorial. 161 . în figura 3. În figura 3. utilizând seriile de valori prezentate anterior. Reprezentare grafică Denumire subtip Radar Explicaţie Reprezentarea grafică a schimbărilor valorilor relative faţă de punctul de centru În continuare. Sunt reprezentări lineare sau în suprafeţe care desenează poziţii faţă de un punct central.40. iar în cazul celui sectorial legenda este plasată în partea inferioară a graficului.Reprezentare grafică Denumire subtip Scater Explicaţie Reprezentarea comparativă a valorilor Scater with data points Reprezentare prin puncte şi linii ♦ Grafice de tip radar (Radar). În cazul graficului de tip sectorial se solicită afişarea alăturată faţă de fiecare parte a etichetelor părţilor şi a cuantumului procentual reprezentat de fiecare parte faţă de întreg.40. se prezintă rezolvarea situaţiei propuse.

Excel are posibilitatea de analiză a unui set de valori şi de determinare a unei tendinţe de evoluţie pentru respectiva serie de valori. utilizând analiza de regresie.40. Regresiile presupun stabilirea legăturii dintre o variabilă dependentă şi una sau mai multe variabile independente. Exemplu complex de reprezentare grafică a unei serii de valori 3. Acest tip de previziuni se bazează pe tendinţele de evoluţie ale unor fenomene al căror trecut este cunoscut. oferă tehnici avansate de analiză statistică. în cazul în care sunt mai multe variabile independente avem regresie multiplă. aplicate seriilor de date. care. 162 . generează proiecţii despre evoluţia fenomenelor supuse studiului.Figura 3. În cazul în care avem o singură variabilă independentă apare o regresie simplă. Instrumente de previziune Excel pune la dispoziţia utilizatorului o serie de instrumente de previziune.8.

Modalităţile în care se pot executa previziunile sunt: 1. Funcţii statistice predefinite, cum ar fi: ♦ LINEST, TREND, FORECAST, în cazul regresiei lineare; ♦ LOGEST, GROWTH, pentru regresie exponenţială; ♦ LOGREG, pentru regresie logaritmică. 2. Procedură rapidă de autoumplere a celulelor cu rezultatele prognozei; 3. Grafice. 3.8.1. Funcţii statistice predefinite LINEST returnează un set de valori calculat prin metoda celor mai mici pătrate, care aproximează cel mai bine seria de date iniţială. Forma generală a acestei funcţii este prezentată în figura 3.41.

Figura 3.41. Forma generală a funcţiei statistice LINEST

Funcţia FORECAST calculează predicţia pentru valorile unei evoluţii viitoare, pe baza seriei de date existente, utilizând metoda lineară. Formatul general al acestei funcţii este prezentat în figura 3.42.
163

Figura 3.42. Formatul general al funcţiei statistice FORECAST

Funcţia statistică TREND furnizează, pe mai multe perioade, tendinţa lineară a unui fenomen studiat, plecând de la serii de date cunoscute. Această funcţie se poate calcula printr-o formulă matricială, care generează într-un câmp anterior selectat mai multe valori succesive. Forma generală este prezentată în figura 3.43.

Figura 3.43. Formatul general al funcţiei statistice TREND 164

Funcţia statistică LOGEST returnează o serie de valori exponenţiale care aproximează cel mai bine seria dată. Formatul general al acestei funcţii poate fi studiat în figura 3.44.

Figura 3.44. Formatul general al funcţiei statistice LOGEST

Funcţia statistică GROWTH calculează cu ajutorul exponenţialei evoluţia seriei date. Pe axa OY returnează valorile seriei rezultat, iar pe axa OX valorile seriei iniţiale. Formatul general al acestei funcţii este prezentat în figura 3.45.

Figura 3.45. Formatul general al funcţiei statistice GROWTH 165

3.8.2. Procedură rapidă de autoumplere a celulelor cu rezultatele prognozei Această metodă urmăreşte autoumplerea celulelor cu rezultatele prognozei. Rezultatele funcţiei de previziune, bazate pe regresia lineară şi exponenţială se generează automat prin selectarea datelor existente pe care se bazează prognoza şi glisarea către noul amplasament prin acţionarea butonului din dreapta al mouse-ului. În urma acestei operaţii, se afişează un meniu contextual, de unde se poate alege tipul tendinţei seriei de date pe care se construieşte prognoza: ♦ Tendinţă lineară (Linear Trend); ♦ Tendinţă exponenţială (Growth Trend). 3.8.3. Grafice Graficul (de tendinţă) se construieşte, în mod obişnuit, selectând seriile de date pe linie sau pe coloană. În selecţie se vor alege atât datele existente pe care se construieşte prognoza, cât şi câmpul care se va estima prin previziune. Pentru construirea graficului de tendinţă se selectează tipul de reprezentare grafică (numai linear sau histogramă), iar din meniul contextual Chart se alege opţiunea Add Trendline.

3.9. Teste de autoevaluare
1. Prezentaţi structura foii de calcul Excel. 2. Care sunt elementele unei ferestre Excel? 3. Care sunt principalele modalităţi care permit introducerea şi editarea datelor sub Excel? 4. Cum se realizează modificarea conţinutului şi formatul unei celule? 5. Cum sunt utilizate formulele matematice în Excel? 6. Prezentaţi şi caracterizaţi tipurile de funcţii ale Excel. 7. Care sunt principalele tipuri de grafice şi cum se utilizează? 8. Care sunt instrumentele de previziune puse la dispoziţia utilizatorului de Excel?

166

Utilizatorul acestui generator trebuie să ţină seama de câteva „secrete” care asigură captarea atenţiei publicului care le vizionează. sau care conţine explicaţii lungi şi inteligente. Caracterizarea instrumentului PowerPoint Pentru prezentările directe activitatea se poate realiza în mai multe moduri. 4. cele lăsate integral la latitudinea utilizatorului. şi anume: prezentări are au la bază sugestii standard de conţinut şi formă. prezentări bazate pe o formă constructivă predefinită.1. lansări de programe cu diferite teme de interes. Un produs care permite realizarea acestor operaţii este cuprins în pachetul Microsoft Office XP.4. dar suportă intervenţii umane concretizate prin derulări de imagini stabilite pe moment de utilizator. în funcţie de dorinţele utilizatorului. obţinerea prezentărilor pe suporturi opace sau transparente. sincronizare din partea persoanei care susţine materialul respectiv. prezentările în care se pleacă de la realizări din altă aplicaţie de birotică. şi poartă numele de PowerPoint. mandat electoral. Capacitatea adaptivă a acestei componente permite ca utilizatorul să poată obţine maxim de efect prin utilizarea următoarelor căi de ieşire: filme fotografice de 35 mm. REALIZAREA PREZENTĂRILOR CU AJUTORUL INSTRUMENTULUI POWERPOINT Realizarea prezentărilor multimedia pe calculator urmăreşte obţinerea unei succesiuni de imagini orientate ecran destinate captării rapide a atenţiei auditoriului prezent la conferinţe ştiinţifice. Dintre acestea menţionăm: • prezentarea nu este un „text” obişnuit. prezentarea rezultatelor unei perioade de activitate. expediere directă către reţeaua Internet. Prezentările automate nu solicită intervenţii de operare. elaborat. 167 . etc. valorificarea ecranului calculatorului şi inscripţionarea.

nu utilizaţi excesiv paleta de culori. dar nu pierdeţi din vedere faptul că textul trebuie scris cu o dimensiune mai redusă faţă de titlu. utilizaţi pe deplin elementele de procesare de text şi grafica. stil şi culoare. 4.1) controlul derulării operaţiei de creare este sub asistenţa programului „vrăjitor” care va ghida în permanenţă activitatea. AutoContent Wizard. nu aglomeraţi un slide cu „n” idei sau noţiuni.• • • • • • • • • • diapozitivele (slide-uri) reprezintă un suport vizual strict necesar reţinerii atenţiei. recomandându-se un număr maxim de 4. Riscaţi să generaţi o oboseală vizuală a auditoriului şi bineînţeles „pierderea” acestuia. scurt şi la obiect. străduiţi-vă ca numărul de rânduri al unui slide să nu depăşească valoarea 8. prin care se dispune de o serie de prezentări cu formă şi conţinut predefinit specifice domeniilor pentru prezentările cele mai des întâlnite. în cazul în care nu se poate expune într-un singur slide un subiect. eliminând detaliile suplimentare pe care le veţi aborda doar verbal.2. în vederea obţinerii rapide a unei prezentări se poate utiliza un instrument de asistenţă (Wizard) din partea calculatorului. 168 . Apelarea programului de asistenţă se realizează din linia de meniuri prin succesiunea: File/New/Presentation. Realizarea automată a unei prezentări Pentru toate cazurile. fiecare slide al grupajului trebuie să conţină obligatoriu un titlu. repetaţi titlul pe cel mult 3-4 diapozitive. fapt care acordă o „osatură” expunerii. Acţionând asupra opţiunii From AutoContent Wizard (figura 4. deoarece este posibil ca auditoriul să nu le reţină. atribuiţi principalelor idei pe care le transmiteţi o dimensiune a caracterelor care să permită o lecturare facilă. rolul prezentării constă în menţinerea atenţiei auditorului. prezentaţi ideile principale. urmărind evidenţierea titlului prin dimensiunea fontului.

În figura 4.1. stil şi definire opţiuni utilizator). Acţiunea acestora este următoarea: Cancel – se renunţă la execuţia 169 . Fereastra AutoContent Wizard aferentă PowerPoint Utilizatorul trebuie să urmărească cu atenţie mesajele care vor fi afişate. a stilului acesteia.2.2. având la dispoziţie în permanenţă trei butoane active dintr-un grup de 4. Figura 4. precum şi în definirea opţiunilor utilizatorului. sunt prezentate principalele etape care vor fi parcurse (selectare tip de prezentare. Apelarea programului de asistenţă Etapele care vor fi parcurse constau în alegerea tipului prezentării.Figura 4.

prezentarea unui plan de afaceri . utilizarea „on line” prin 170 .3. Primul pas care este parcurs constă în alegerea unui anumit model (şablon) de prezentare dintr-o bibliotecă predefinită disponibilă. Figura 4.procedurii automate de creare a setului de diapozitive. realizarea unor modificări în structura firmei etc. este prezentată fereastra specifică acestui pas. Valorificarea succesiunii de diapozitive se poate realiza prin execuţia şi afişarea pe ecranul calculatorului propriu (On-screen presentation). În figura 4. Colecţia de prezentări predefinite este structurată pe 6 criterii de organizare selectabile de utilizator. Din aceasta menţionăm: comunicarea unei anumite strategii de urmat. aducerea la cunoştinţă a unor elemente nu tocmai plăcute. Back – permite deplasarea înapoi la etapa parcursă. Next – trecerea la următoarea fază de realizare şi Finish care permite oprirea execuţiei procedurii automate la cererea utilizatorului cu salvarea elementelor parcurse anterior. Utilizatorul va selecta modelul pe care îl consideră cel mai reprezentativ pentru specificul problemei sale şi va confirma alegerea prin acţionarea butonului Next.3. Definirea prin intermediul „vrăjitorului” a modelului prezentării Etapa care trebuie parcursă în continuare este materializată prin stabilirea stilului sau a modului de valorificare a prezentării.

În figura 4.4.5. Color overheads). În figura 4. Stabilirea modului de valorificare La final se solicită specificarea titlului expunerii (Presentation title).intermediul reţelei Internet sau aplicaţiei Internet Explorer (Web presentation). a numărului slide-ului (Slide number) şi a datei. 171 . se poate vizualiza această ultimă etapă. realizarea unor diapozitive fotografice orientate alb-negru sau color (Black and white overheads. Figura 4.4. definirea unui mesaj care se doreşte a fi introdus în subsolul diapozitivelor (Item to include on each slide). se prezintă grafic această etapă şi opţiunile disponibile utilizatorului. obţinerea unui film cinematografic de 35 mm (35 mm slides). orei la care s-a generat expunerea sau ultima modificare de conţinut (Date last updated).

5. Slide-ul de gardă obţinut prin programul de asistenţă 172 . Definirea elementelor specifice prezentării Prin acţionarea butonului Next se constată că intervenţia programului de asistenţă se încheie. urmând ca utilizatorul să introducă prin tastare titlul fiecărui diapozitiv şi să insereze datele sale specifice privitoare la acţiunea urmărită. Figura 4.6.Figura 4.

Figura 4.7. Casete de activităţi specifice prezentărilor Prezentările se pot realiza prin una sau mai multe pagini de prezentare. elemente prezentate în cadrul capitolului dedicat special acestui subiect. şi instrumente specifice realizării prezentărilor. Obţinerea unei serii de slide-uri prin folosirea instrumentelor de lucru specifice PowerPoint Pentru realizarea prezentărilor se folosesc o serie de instrumente de lucru caracteristice produselor de procesare de texte. principalele modele 173 .6.3. 4.Prin studierea figurii 4. numite slide. Implicit acesta este urmat de 11 diapozitive subordonate. utilizatorul putând intervenii pentru micşorarea sau mărirea numărului slide-urilor. cuprinse în casete speciale de meniuri care pot fi activate spre afişare sau nu. se poate identifica plasarea informaţiilor solicitate până în acest moment în la nivelul slide-ului de gardă. aşa cum se poate observa în figura 4.7. Paginile fundamentale.

predefinite se regăsesc la iniţierea unui slide nou.8. textul fiind amplasat pe una sau două coloane. în majoritate. tabel. după cum se poate observa în figura 4. 3. La acestea se adaugă şi pagina „blank” în care construcţia este lăsată integral la latitudinea utilizatorului. grafic. dintre aceste modele utilizatorul trebuie să selecteze unul. 2ecrane formate din titlu şi text. Figura 4.8.pagini cu titlu în care textul este combinat cu o imagine. grafic. Variantele posibile cuprind: 1. atât formele standard dar şi modelele utilizate în prezentările specifice internet-ului (numite „online”).slide cu titlu.titlu şi organigramă.pagini care conţin doar titlu.titlu. 5. Deschiderea unei pagini elementare (slide) de prezentare Prezentările cu formate şi conţinuturi predefinite se pot selecta la definirea unei prezentări noi şi conţin. 6. grafic sau secvenţă video. 4. organigramă şi eventual secvenţă video amplasate pe coloane sau rânduri diferite. 174 .

).9. 175 . Această diferenţiere este permisă prin deschiderea automată a unei ferestre de dialog (figura 4. Figura 4. „Prezentation” în care se regăsesc atât forme standard cât şi corespondentele lor online şi „Web Pages” în care sunt cuprinse modele exemplificative.Pentru a putea face o alegere corespunzătoare dorinţei utilizatorului. Prezentările sunt grupate în pagini distincte.) prin care utilizatorul trebuie să comunice acţiunea pe cere doreşte să o realizeze. Selectarea formei predefinite pentru o prezentare Încă din momentul lansării în execuţie a programului PowerPoint se poate face o diferenţiere între începerea construcţiei unei prezentări noi (şi tipul acesteia) şi deschiderea unei prezentări existente (cu trecerea automată la operaţia de deschidere Open).10. la selectarea unei anumite forme de prezentare. în fereastra de selecţie se produce o vizualizare a prezentării selectate în zona Preview (figura 4.9. „Prezentation Designs” cuprinzând construcţii care se utilizează doar în prezentările directe.

10. Crearea unei noi prezentări se poate realiza în următoarele moduri: crearea automată a prezentării prin folosirea programului de asistenţă (AutoContent wizard). crearea unei prezentări pornind de la modele predefinite (Template) şi utilizarea unui slide „blank” (Blank presentation). Pentru adăugarea unor slide-uri de continuare se inserează un slide nou în cadrul prezentării se va selecta din linia de meniuri Insert / New Slide. primul slide definit este numit slide principal.respectiv crearea unei prezentări noi sau încărcarea în memoria internă a unui set de slide-uri existent pe discul magnetic. 176 . Crearea unei prezentări noi sau apelarea uneia creată anterior Într-o prezentare. Figura 4.

Slide-ul principal conţine 2 obiecte: titlul prezentării şi o casetă de text (vezi figura 4. este prezentat rezultatul prelucrării titlului şi a textului aferent. 177 . Asupra celor două corpuri de text. dimensiunea şi stilul fontului. casete de text. dar şi imagini. se prezintă rezultatul inserării de imagini în slide-ul 12. etc.11. Macheta slide-ului principal Se introduc alte 14 slide-uri care vor permite acoperirea integrală a temei prezentării.În continuare vă supunem atenţiei o exemplificare referitoare la reţeaua Internet. Inserarea imaginilor se produce prin succesiunea Insert / Picture selectată din linia de meniuri. modelul 2) în care se tastează principalele repere anuale ale acesteia. alinierea şi spaţierea paragrafelor. după etapa de tastare utilizatorul aplică procedeele de formatare cunoscute din capitolul 2 referitor la Word (selectare tip de caracter. În figura 4.11. fiecare dintre acestea cu titlu.). Figura 4. Această procedură a fost prezentată detaliat în capitolul 2 referitor la procesorul Word. În figura 4.8.12. culoare cu care are loc scrierea.

modificarea şablonului sau crearea unui propriu model. Fereastra Background este prezentată în figura 4. Macheta slide-ului 12 care conţine şi 3 imagini 4. Pentru a îmbunătăţii aspectul prezentării.4.12. sau 178 . liniilor. Modalităţi de sporire a atractivităţii prezentării O primă cale prin care utilizatorul poate potenţa valenţele expunerii sale constă în definirea şi utilizarea unui fundal cât mai expresiv şi atrăgător pentru privitori.13. utilizatorul poate alege din opţiunea Slide Design folosirea unui anumit model predefinit al culorilor (Color Schemes) aplicate asupra textului. graficelor. În cazul în care se doreşte modificarea culorii fundalului. fundalului.Figura 4. utilizatorul se avea posibilitatea de apelare la lista derulantă de culori disponibile. Există posibilitatea de a selecta şi utiliza un fundal dintr-o listă disponibilă de astfel de elemente.

se poate studia o parte şabloanelor de animaţie disponibile prin fereastra Slide Show.selectarea unui anumit tip de animaţie (Animations Schemes) care se va aplica prezentării realizate. poate fi studiată caseta Slide Design. În figura 4.14. Caseta Color Schemes aferentă ferestrei Slide Design Utilizatorul poate recurge la stabilirea unei animaţii prin succesiunea Slide Show / Animations Schemes. activă fiind opţiunea Color Schemes. Figura 4. În figura 4. 179 .13.14. Figura 4.15. Fereastra care permite definirea fundalului Bineînţeles că există şi posibilitatea creării unui model personal al culorilor sau al animaţiei.

Caracteristicile aferente efectelor de animaţie se stabilesc prin intermediul ferestrei prezentată în figura 4. 180 . Lista de şabloane de animaţie disponibile utilizatorului În cadrul vizualizării unei pagini. efectele asupra componentelor grafice şi modul de intervenţie a redărilor de tip multimedia pe parcursul realizării animaţiei.16.15. Caracteristicile efective pentru o componentă selectată privesc temporizarea animaţiei dar şi modul în care aceasta debutează.Figura 4. fiecare componentă descriptivă a ei poate suporta o operaţie de animaţie. adică de vizualizare prin mişcare. efectul de animaţie realizat (la introducerea animaţiei şi sunetului. după terminarea animaţiei la nivel de cuvânt sau la nivel de literă).

este prezentată caseta de bază a înregistratorului. funcţională. Din linia de meniuri prin succesiunea Slide Show / Record Narration se apelează la o componentă specializată în înregistrare. ordinea în care sunt văzute paginile.Figura 4. La vizualizarea unei prezentări. 181 . dar şi definirea sensibilităţii acestuia şi a calităţii înregistrării. Stabilirea efectelor de animaţie aplicate slide-ului Pentru a uşura activitatea utilizatorului şi a face cât mai atractivă prezentarea sunt puse la dispoziţie facilităţi sonore care constau în fructificarea unor secvenţe standard dar şi în înregistrarea şi redarea unor mesaje proprii ale utilizatorului. precum şi modul de derulare a acestora pot fi stabilite prin succesiunea Slide Show / View Show / Set Up Show.16.17. paginile dintr-un interval specificat. sau doar anumite pagini şi într-o ordine specificată de utilizator. În figura 4. bineânţeles doar în situaţia în care există conectat un microfon. Prezentarea poate fi făcută utilizând toate paginile. fiind vizibile funcţiile care permit reglarea şi stabilirea caracteristicilor microfonului.

Pentru stabilirea acestor caracteristici de prezentare se foloseşte fereastra Set Up Show. Figura 4.Figura 4.17.18. redată în figura 4. Caseta de bază a înregistratorului de secvenţe audio Trecerea de la o pagină la alta se poate face automat după trecerea unui anumit timp.18. sau se poate face în mod manual. Stabilirea caracteristicilor de vizualizare a prezentării 182 .

19. sunetul de acompaniere a trecerii şi modul de avans. respectiv efectul prin care se realizează trecerea. în fiecare pagină este prezent şi un buton de navigare cu un meniu specific pentru realizarea acestei operaţii.Vizualizarea directă a unei prezentări este posibilă fie integral. modificare. Pentru avansul între pagini se poate alege tranziţia manuală şi/sau automată. care pot fi gestionate prin intermediul operaţiei de creare. dar cu respectarea ordinii de definire a paginilor. Utilizatorul poate stabili modul de trecere de la un slide la următorul printr-o componentă a meniului Slide Show. realizată prin intermediul ferestrei Custom Shows. La tranziţia automată trebuie specificat şi timpul ce trebuie să treacă de la completarea unui slide şi începerea completării următorului slide din prezentare. eliminare sau copiere. Fereastra prin care se stabilesc caracteristicile transferului de la o pagină a prezentării la următoarea este Slide Transition este redată în figura 4. Acest lucru se face din meniul Slide Show / Custom Shows. În cazul tranziţiei manuale. O componentă importantă în realizarea prezentărilor poate fi constituită din butoanele de acţiune prezente în cadrul paginilor prezentării. fie într-un anumit interval de pagini. acţiune urmată de selectarea tipului de buton dorit dintr-o listă de disponibilităţi 183 . Pentru a indica vizualizări care nu respectă ordinea paginilor se utilizează un instrument de definire a succesiunii paginilor dintr-o prezentare. Pentru fiecare prezentare se pot defini mai multe forme de vizualizare. în cadrul prezentării efective. Aceste butoane se introduc la cererea utilizatorului prin intermediul meniului Slide Show / Actions Buttons. Pentru trecere se pot stabile trei tipuri de caracteristici. submeniul Slide Transition.

Butoane de acţiune Selectarea unui buton din cele enumerate mai sus trebuie urmată de un click în pagina de prezentare.20. redarea de sunete (Sound) sau de video clip (Movie). Acestea sunt prezentate în figura 4. cererea de informaţii (Information). După introducerea butonului în pagina de prezentare se dă controlul la o fereastră de specificare a acţiunii 184 .19. în locul unde dorim să introducem butonul. revenirea în prezentare (Return). transferul la prima pagină (Beginning) sau la ultima pagină (End) a prezentării.Figura 4. Figura 4. Fereastra Slide Transition Pot fi selectate butoane de acţiune pentru: acţiune utilizator. trecerea cu o pagină în spate (Back) sau în faţă (Next). acesta urmând a fi vizibil în pagina respectivă.20. transferul la un document (Document). trecerea la pagina iniţială a prezentării (Home). solicitarea de asistenţă (Help).

prezentarea se poate opri temporar prin acţionarea tastei [. Execuţia unei prezentări şi portarea acesteia O prezentare construită poate fi executată pe calculatorul pe care a fost realizată sau poate fi transportată pe un alt sistem de calcul.] „punct”.21. Fereastra Pack and Go Wizard 185 . În cazul în care expunerea realizată este lungă. Împachetarea se poate realiza pe echipament magnetic sau direct pe un alt calculator dintr-o reţea de calculatoare.21. Atunci când se doreşte reluarea prezentării din locul de unde a fost întreruptă se va acţiona încă o dată tasta „punct”. Acti-vitatea este asistată în sistemul „wizard” şi se realizează în mai multe etape prin intermediul ferestrei Pack and Go Wizard disponibilă prin figura 4.5. Execuţia prezentării în mod „full screen” se realizează din linia de meniuri Slide Show / View Show sau prin acţionarea tastei funcţionale F5.care urmează a fi luată fie la deplasarea cursorului deasupra butonului (Mouse Over). fie la acţionarea cu click asupra butonului (Mouse Click). devenind obositoare. Pentru a putea executa prezentarea pe un alt calculator este necesară realizarea unei operaţii specifice de „împachetare” care se activează din meniul File – Pack and Go. 4. Figura 4. Oprirea execuţiei se realizează prin acţionarea tastei Esc.

Selectarea fişierelor supuse împachetării. date prin specificarea împachetării prezentării active curent sau a unei alte prezentări (implicit prezentarea activă curent).6.combinaţii de taste Combinaţie Deschiderea unei prezentări creată anterior <Ctrl> + <O> Salvarea unei prezentări <Ctrl> + <S> Imprimarea unei prezentări <Ctrl> + <P> Închiderea prezentării <Ctrl> + <W> Anularea ultimei modificări efectuate <Ctrl> + <Z> Repetarea modificării anulate efectuate anterior <Ctrl> + <Y> asupra slide-ului Introducerea unui nou slide Apelarea programului de asistenţă Trecerea la slide-ul anterior Trecerea la slide-ul următor Deplasarea la primul slide din prezentare Acţiune Deplasarea la ultimul slide din prezentare 186 <Ctrl> + <M> <F1> <Page Up> <Page Down> <Ctrl> + <Home> <Ctrl> + <End> . 2. Specificarea includerii în împachetare a fişierelor legate de prezentarea împachetată şi/sau a fontelor folosite în prezentare. Trecerea la comprimarea efectivă a prezentării. Specificarea includerii în împachetarea a procesorului de vizualizare PowerPoint pentru cazul în care această aplicaţie Office nu este instalată pe calculatorul pe care urmează a fi transferată prezentarea. operaţia de împachetare va trebui reluată pentru a include şi modificările realizate. 3. 4. 4. PowerPoint . Specificarea destinaţiei împachetării (implicit echipamentul de dischetă).Etapele de împachetare sunt următoarele: 1. 5. În cazul în care se realizează modificări asupra unei prezentări existente.

Care sunt principalele butoane de acţiune care pot fi inserate într-un slide şi care este procedura de inserare? 7. Prezentaţi procedura prin care se defineşte trecerea de la un diapozitiv la altul şi caracterizaţi modalităţile de trecere. 4. Teste de autoevaluare 1. Prezentaţi şi explicaţi 6 reguli care trebuie respectate la momentul în care se folosesc prezentări. 2. Enumeraţi şi caracterizaţi etapele procesului de împachetare. Explicaţi noţiunea „Pack and Go”. 8.4. Prezentaţi principalele operaţiuni care permit realizarea unei prezentări. 6. 187 . Ce este un „slide principal” şi care este rolul său? 3.7. Ce înseamnă „efect de animaţie” şi care sunt acestea? 5.

Terminologie Limba română Limba engleză Acţiune Conţine comenzi sau submeniuri referitoare la activitatea cu fişierele Deschide un document nou Deschide un document deja creat şi care se află salvat pe un suport de stocare a datelor Închide documentul activ Salvează documentul pe un suport de stocare Salvează un document în care s-au făcut modificări. operaţia realizându-se sub un alt nume Salvează documentul într-un format tip pagină Web Examinarea documentului ca o pagină Web Stabileşte proprietăţile paginilor documentului înainte ca acestea să fie tipărite Vizualizează cum va arăta paginile unui document înainte ca acesta să fie tipărit Tipăreşte documentul activ Trimiterea documentului către diferite destinaţii Ieşire Fişier Meniul Fişier File Nou Deschidere New Open Închidere Salvare Salvare ca Close Save Save As Salvare ca pagină Web Examinare pagină Web Iniţializare pagină Save as Web Page Web Page Preview Page Setup Examinare înaintea tipăririi Imprimare Trimitere către Ieşire Print Preview Print Sent To Exit 188 .

într-un format pe care îl putem specifica Copiere Lipire Lipire specială Copy Paste Paste Special Lipire ca hyperlink Golire Selectare totală Paste as Hyperlink Clear Select All Sterge selecţia fără a o plasa în clipboard Selectează toată fereastra activă 189 .Limba română Destinatar corespondenţă (ca ataşare) Participant la întâlnirea interactivă Destinatar Fax Microsoft Power Point Limba engleză Mail recipient (for Review) Online Meeting Participant Fax Recipient Microsoft Power Point Acţiune Trimite întregul document ca anexă a unui mesaj de poştă electronică Trimite întregul document către participanţii la o întâlnire interactivă Trimite întregul document spre un fax Deschide documentul activ în Microsoft Power Point Meniul Editare Anulare Repetare Decupare Undo Repeat Cut Anulează ultima comandă. sau ultima intrare tastată Repetă ultima acţiune sau comandă Elimină selecţia dintr-un document şi o plasează în clipboard Copiază selecţia în clipboard Lipeşte conţinutul clipboardului în punctul de selecţie Lipeşte conţinutul clipboardului în punctul de inserţie.

un panou vertical de-a lungul marginii din stânga a ferestrei documentului care schiţează structura documentului Meniul Vizualizare Normal Web Layout Aspect pagină Web Aspect pagină imprimată Schiţă Bare de instrumente Print Layout Outline Toolbars Riglă Plan document Ruler Document Map 190 .Limba română Găsire Înlocuire Salt la Legături Obiect Normal Limba engleză Fiind Replace Go To Links Object Acţiune Caută textul sau obiectul specificat Caută şi înlocuieşte textul sau obiectul specificat Mută punctul de inserare la textul sau obiectul specificat Definire legături între documente Introducere obiect Comută documentul activ în vizualizare normală Comută documentul activ în vizualizare cu aspect de pagină Web Comută documentul activ în vizualizare cu aspect de pagină imprimată Comută în vizualizare schiţă Conţine un submeniu care dă posibilitatea utilizatorului de a activa sau dezactiva diferite bare de instrumente Afişează sau dezactivează rigla orizontală Activează sau dezactivează harta documentului.

Limba română Antet şi subsol Limba engleză Header and Footer Acţiune Adaugă sau modifică textul care apare în partea de sus sau de jos a fiecărei pagini Introducere note de subsol Realizarea de comentarii Ascunde cele mai multe elemente ale ecranului astfel încât utilizatorul sa poată vizualiza cât mai bine documentul Controlează scara de afişare pe ecran a documentului Inserează un sfârşit de pagină sau de coloană Introducere număr de pagină Inserează data şi ora curentă a sistemului Inserează sau creează o înregistrare auto text Inserează un câmp în punctul de inserare Inserează un simbol ASCII Inserează un comentariu al utilizatorului Introducere notă de subsol de pagină Note de subsol Comentarii Ecran complet Footnotes Markup Full Screen Panoramare Zoom Meniul Inserare Break Page Numbers Date and Time AutoText Field Symbol Comment Footnote Întrerupere Numere de pagină Data şi ora Auto Text Câmp Simbol Comentariu Notă de subsol 191 .

etc. figuri sau alte obiecte Inserează referinţo încrucişată Creează cuprins automat.Limba română Legendă Limba engleză Caption Acţiune Inserează legende pentru tabele. tabele de figuri. Conţine un submeniu cu diferite comenzi pentru inserţia de obiecte Deschide colecţia de miniaturi din care utilizatorul poate selecta miniatura dorită a fi inserată Inserează o imagine salvată într-un alt fişier Afişează categoriile de forme automate Creează efecte de text Încarcă o imagine dintr-un scanner sau aparat foto Creează un grafic cu ajutorul programului Microsoft Chart Inserează o casetă de text Inserează fişierul specificat. în documentul activ la punctul de inserţie Inserează un obiect cum ar fi o imagine sau o ecuaţie Creează marcaje în document Creează un hiperlink nou sau editează legătura selectată Referinţă încrucişată Index şi tabele Imagine Cross-reference Index and Tables Picture Miniatură Clip Art Din fişier Forme automate Word Art Din Scanner sau Aparat foto Diagramă Casetă text Fişier From File AutoShapes WordArt From Scanner or Camera Chart Text Box File Obiect Marcaj în document Hyperlink 192 Object Bookmark Hyperlink . ecuaţii. indecşi.

un cuvânt sau un text selectat cu o majusculă iniţială Schimbă direcţia de afişare a textului selectat Modifică modul de ortografiere a textului selectat Conţine un submeniu cu comenzi referitoare la culorile fundalului Elimină culoarea de fundal Deschide caseta de dialog Culori din care utilizatorul poate alege sau crea o nuanţă de culori diferită 193 Meniul Format Font Paragraf Marcatori şi numerotare Borduri şi umbrire Coloane Borders and Shading Columns Tabulatori Majusculă încorporată Orientare text Modificare după caz Fundal Tabs Drop Cap Text Direction Change Case Background Fără umplere Mai multe culori No Fill More Colors .Limba română Limba engleză Font Paragraph Bullets and Numbering Acţiune Modifică tipul de font şi spaţierea dintre fonturi Modifică formatul paragrafului activ Adaugă marcatori sau numere paragrafelor selectate şi modifică formatul marcatorilor şi a numerotării Adaugă contururi şi umbre textului Creează sau modifică numărul de coloane dintr-un document Stabileşte poziţia şi alinierea tabulatorilor Formatează o literă.

Limba română Efecte de umplere Temă Limba engleză Fill Efects Theme Acţiune Deschide caseta de dialog Efecte de umplere Aplică o temă nouă într-un document. Lexicon. linii şi alte elemente de document Conţine un submeniu cu opţiunile Cuprins în cadru şi Pagină cadre noi Creează un cuprins utilizând titlurile din document şi îl plasează în cadrul din stânga Creează o nouă pagină de cadre Analizează conţinutul fişierului activ şi îl formatează automat Defineşte sau aplică selecţiei o combinaţie de formate numită stil Verifică documentul activ de posibile erori de ortografie şi gramaticale şi afişează sugestii pentru corectarea lor Conţine un submeniu cu opţiunile Stabilire limbă. O temă reprezintă un set de elemente unificate de formă şi scheme de culoare pentru imagini. fonturi. Despărţire în silabe Stabileşte limba în care va fi tehnoredactat textul Cadre Frames Cuprins în cadru Pagină cadre noi AutoFormatare AutoFormat Stil Styles Meniul Instrumente Corectare ortografică şi gramaticală Limbă Spelling and Grammar Language Stabilire limbă 194 Set Language . marcatori.

marchează diferenţele în documentul editat Fix Broken Text Contor de cuvinte Rezumare automată AutoCorecţie Word Count AutoSummarize AutoCorrect Urmărire modificări Track Changes Evidenţiere modificări Highlight Changes Acceptare sau respingere modificări Comparare documente Accept or Reject Changes Compare Documents 195 .Limba română Lexicon Despărţire în silabe Reparare text rupt Limba engleză Thesaurus Hypenation Acţiune Înlocuieşte un cuvânt cu un sinonim sau antonim Desparte un cuvânt ajuns la marginea din dreapta a documentului în silabe Lansează în execuţie un program inclus la cerere sau o macrocomandă particularizată Contorizează numărul de pagini. cuvinte sau caractere Creează automat un sumar din punctele cheie al documentului respectiv Corectarea automată a textului pe măsură ce utilizatorul îl introduce Afişare submeniu cu diferite comenzi de evidenţiere şi urmărire a unor modificări Evidenţiază modificările conţinutului celulelor într-un registru de lucru partajat Localizează şi selectează fiecare modificare realizată anterior Compară cu originalul un document deschis.

cum ar fi modul de afişare pe ecran. etichete poştale şi alte tipuri de documente îmbinate Creează un plic sau o singură etichetă poştală Lansează expertul Scrisoare Deschide caseta de dialog Macrocomenzi în care se poate executa. încarcă componentele la cerere sau actualizează stilurile unui document Particularizează butoanele barei de instrumente.Limba română Îmbinare documente Limba engleză Merge Documents Acţiune Îmbină modificările urmărite din documentul specificat în documentul activ Previne modificarea documentului Produce machete de scrisori. comenzile meniurilor şi atribuirile tastelor de comenzi rapide Modifică setările pentru programele Office. Protejare document Îmbinare corespondenţă Plicuri şi etichete Expert scrisoare Macro comandă Protect Document Mail Merge Envelopes and Labels Leter Wizard Macro Şabloane şi componente incluse la cerere Templates and Add-Ins Particularizare Customize Opţiuni Option Meniul Tabel 196 . etc. edita sau şterge o macrocomandă Ataşează un şablon diferit documentului activ. imprimarea.

Se poate desena cadrul de la tabel. concomitent cu schimbarea prompterului într-un creion. rândurilor sau celulelor Inserare Tabel Insert Table Coloane la stânga Columns to the Left Coloane la dreapta Rânduri deasupra Columns to the Right Rows Above Rânduri dedesubt Celule Rows Below Cells Ştergere Delete 197 . coloanelor. ulterior stabilindu-se contururile rândurilor şi coloanelor Afişare submeniu cu diferite comenzi de inserţie Inserează un tabel cu un număr de linii şi coloane specificat de utilizator Inserează într-un tabel o coloană la stânga punctului de inserţie Inserează într-un tabel o coloană la dreapta punctului de inserţie Inserează într-un tabel un rând deasupra punctului de inserţie Inserează într-un tabel un rând sub punctul de inserţie Inserează într-un tabel celule începând de la punctul de inserţie Conţine un submeniu cu comenzi de ştergere a tabelului.Limba română Desenare tabel Limba engleză Draw Table Acţiune Are ca efect afişarea barei de instrumente Tabele şi borduri.

Limba română Selectare Limba engleză Select Acţiune Conţine un submeniu cu comenzi de selectare a tabelului. rândurilor sau celulelor Îmbină conţinutul a două sau mai multe celule adiacente Împarte o celulă în rânduri şi coloane Împarte un tabel în două tabele separate Se aplică automat diferite formate incluzând chenare şi umbre predefinite Conţine un submeniu cu diferite comenzi care ajustează sau redimensionează automat o coloană sau un rând al tabelului Definirea rândului selectat cap de tabel Conţine un submeniu cu comenzi care convertesc un text selectat într-un tabel sau a unui tabel selectat într-un text Ordonează alfabetic sau numeric informaţiile conţinute de coloanele selectate Efectuează calcule matematice asupra numerelor Îmbinare celule Scindare celule Scindare tabel AutoFormatare în tabel Potrivire automată Merge Cells Split Cells Split Table TableAutoFormat AutoFit Repetare rânduri titlu Conversie Heading Rows Repeat Convert Sortare Sort Formulă Formula 198 . coloanelor.

Afişează toate fişierele deschise în ferestre distincte Împarte fereastra activă în mai multe ferestre Apelarea programului de asistenţă Afişează sau elimină asistentul Office Conectează utilizatorul la site-ul Microsoft Office de unde se prezintă sugestii referitoare la o anumită problemă Ajutor pentru utilizatorii de Word Perfect Găseşte şi repară automat greşelile şi erorile de program Meniul Fereastră Fereastră nouă New Window Aranjare totală Scindare Arrange All Split Meniul Ajutor Ajutor pentru Microsoft Word Afişare Asistent Office Ce este aceasta? Office pe Web Microsoft Word Help Show the Office Assistant What.Limba română Ascundere linii de grilă Proprietăţi tabel Limba engleză Hide Gridlines Table Properties Acţiune Afişează sau ascunde liniile din grilă Stabileşte proprietăţi ale tabelului cum ar fi lăţimea coloanei sau înălţimea rândului. This? Office on the Web Ajutor pentru WordPerfect Detectare şi reparare WordPerfect Help Detect and Repair 199 . Deschide o fereastră nouă cu acelaşi conţinut ca şi fereastra activă.

Limba română Despre Microsoft Word Limba engleză About Microsoft Word Acţiune Afişează versiunea de program precum şi drepturile de autor Opţiuni de stabilire a distanţelor dintre marginea paginii şi textul tipărit Fişă ce conţine opţiuni de stabilire a dimensiunilor paginii Fişă ce conţine opţiunile de alimentare cu hârtie a imprimantei Definirea aspectului paginii Stabileşte distanţa între marginea paginii şi marginea superioară a antetului sau marginea inferioară a subsolului Ajustează marginile din stânga şi din dreapta astfel încât marginile interioare şi exterioare ale ambelor feţe tipărite să fie de aceiaşi lăţime La imprimare se obţin pe o foaie de hârtie 2 pagini de text Stabilirea locului de îndosariere Orientarea pagini la Fereastra Stabilire Pagină Margini Margins Dimensiune hârtie Sursă hârtie Paper Size Paper Source Aspect De la muchie Layout From edge Margini în oglindă Mirror margins 2 pagini per foaie 2 pagesper sheet Se aplică pentru Poziţie îndoire Orientare 200 Apply to Gutter position Orientation .

Limba română Limba engleză imprimare Acţiune Tip portret Portrait Tip vedere Landscape Imprimă documentul astfel încât latura mai scurtă a foii să fie în partea de sus a paginii Imprimă documentul astfel încât latura mai lungă a foii să fie în partea de sus a paginii 201 .

Un prim punct de vedere pe care a fost structurată lucrarea l-a reprezentat raportul dintre activitatea managerială şi mediul economic de afaceri. Autorii. a urmărit explicarea unor principii şi elemente de bază ale activităţii standard de birou. efectuarea unor calcule economice de rentabilitate bazate pe formule prestabilite. utilizarea PowerPoint-ului ca instrument de persuasiune a posibililor beneficiari. 202 . precum şi modalităţi de concepere şi realizare a prezentărilor interactive. În structura lucrării am considerat necesară cuprinderea principiilor de bază ale tehnoredactării. Sperăm că lucrarea de faţă va contribui la o mai bună desfăşurare a activităţii pe care absolvenţii noştri. urmărindu-se calitatea actului managerial în raport cu obiectivele firmei. Al doilea punct de vedere l-a reprezentat transmiterea de cunoştinţe pentru însuşirea de către utilizator a instrumentelor şi procedeelor specifice de lucru în activitatea curentă. În acest mod credem că am realizat o viziune unitară oferind întregii structuri organizatorice cunoştinţele teoretice şi aplicative necesare în buna desfăşurare a activităţii de birou.Încheiere Materialul. utilizarea programelor de calcul tabelar. precum şi toţi cei interesaţi în iniţierea în tematica abordată o vor desfăşura ca oameni de afaceri sau ca utilizatori ai unui calculator personal. care sperăm că a fost lecturat şi înţeles de către cititor. care ajută la satisfacerea necesităţilor de redactare corectă.

LISTA FIGURILOR

Figura 1.1. Reprezentare grafică a infrastructurii e-business ............... Figura 2.1. Fereastra procesorului de texte Word ................................ Figura 2.2. Prezentarea gupelor de butoane activate şi a celor dezactivate ..................................................................................... Figura 2.3. Fereastra corespunzătoare definirii parolei unui document........................................................................................ Figura 2.4. Fereastra de localizare a unui fişier cunoscând o parte din conţinutul acestuia ................................................................... Figura 2.5. Fereastra care permite definirea caracteristicilor caracterelor .................................................................................... Figura 2.6. Fereastra Change Case ....................................................... Figura 2.7. Fişa index Character Spacing............................................. Figura 2.8. Prezentarea grafică a tehnicilor de formatare a paragrafelor.................................................................................... Figura 2.9. Stabilirea formatului paginii şi încadrarea textului ............ Figura 2.10. Fişa index Paper ............................................................... Figura 2.11. Poziţionarea normală şi peisaj a textului.......................... Figura 2.12. Fereastra Print .................................................................. Figura 2.13. Fereastra de localizare a corectorului ortografic .............. Figura 2.14. Exemplificarea corectării erorilor gramaticale specifice unei anumite limbi ......................................................................... Figura 2.15. Apelarea dicţionarului de sinonime şi realizarera despărţirii în silabe a cuvântului secvenţe...................................... Figura 2.16. Verificarea ortografică a cuvintelor ................................. Figura 2.17. Selectarea opţiunii de verificare ortografică a unui document........................................................................................ Figura 2.18. Semnificaţia butoanelor din grupa antet-subsol ............... Figura 2.19. Fereastra Section Start aferentă definirii de antete şi subsoluri de pagină ........................................................................ Figura 2.20. Ferestrele corespunzătoare acţiunii de numerotare a

46 54 55 61 62 63 64 66 67 68 69 70 70 72 73 73 74 75 76 77 203

paginilor unui document ................................................................ Figura 2.21. Fereastra corespunzătoare editării pe coloane a unui text ................................................................................................. Figura 2.22. Modalităţi active de conturare.......................................... Figura 2.23. Fereastra corespunzătoare opţiunii de conturare a unui şir de caractere ............................................................................... Figura 2.24. Caseta de formatare a cadrelor (Frame) ........................... Figura 2.25. Introducerea unui cadru în corpul de text ........................ Figura 2.26. Opţiuni de import imagine ............................................... Figura 2.27. Galeria standard de imagini Clip Art ............................... Figura 2.28. Linia de butoane şi caseta specifică WordArt .................. Figura 2.29. Fereastra implicită a editorului de grafice ........................ Figura 2.30. Fereastra Formula............................................................. Figura 2.31. Fereastra Object care permite apelarea editorului de ecuaţii............................................................................................. Figura 2.32. Linia de butoane care permite introducerea ecuaţiilor .... Figura 2.33. Fereastra Mail Merge care permite declararea documentului principal .................................................................. Figura 2.34. Fereastra Create Data Source ........................................... Figura 2.35. Fereastra Style care permite stabilirea ierarhiei ............... Figura 2.36. Fereastra Index and Tables............................................... Figura 2.37. Fereastra Caption ............................................................. Figura 2.38. Activarea opţiunii Index and Tables ................................ Figura 2.39. Fereastra care permite constituirea indecşilor .................. Figura 2.40. Fereastra Cross-Reference ............................................... Figura 2.41. Fereastra Index and Tables-Tables of Figure................... Figura 3.1. Posibilul conţinut al unei celule al foi de calcul Excel....... Figura 3.2. Fereastra procesorului de tabele Excel............................... Figura 3.3. Modul de activare al unei comenzi din linia de meniuri Excel .............................................................................................. Figura 3.4. Selectarea celulelor sau a obiectelor din foia de calcul...... Figura 3.5. Tastare în foaia de calcul a unor valori constante şi a formulelor ...................................................................................... Figura 3.6. Fişa index Alignment aferentă ferestrei Format Cells........ Figura 3.7. Introducerea formulei de calcul pentru un produs între două celule ..................................................................................... Figura 3.8. Rezultatul aplicării procedurii de realizare a produsului.... Figura 3.9. Exemplificare privind introducerea tipurilor de date într-o formulă................................................................................. Figura 3.10. Exemplu de completare automată cu lunile anului 204

77 78 80 81 83 83 84 85 86 87 91 93 94 97 98 101 103 104 105 106 106 107 113 114 117 118 120 121 123 124 125 127

2004 ............................................................................................... Figura 3.11. Fereastra de dialog Paste Special ..................................... Figura 3.12. Procedura de copiere a conţinutului unei celule............... Figura 3.13. Fereastra Options şi fişa index Custom Lists, aferentă acesteia........................................................................................... Figura 3.14. Caseta de dialog Series..................................................... Figura 3.15. Fereastra Options şi fişa index View................................ Figura 3.16. Înlocuirea unei formule cu valoarea corespunzătoare calculată ......................................................................................... Figura 3.17. Prezentarea realizării operaţiunii de însumare ................. Figura 3.18. Exemplu de multiplicare a valorilor conţinute într-o listă................................................................................................. Figura 3.19. Exemplu practic de aplicare a funcţiei SumProduct......... Figura 3.20. Exemplu practic de aplicare a funcţiei SumIf .................. Figura 3.21. Exemplu practic de aplicare a funcţiei Roman................. Figura 3.22. Exemplu practic de aplicare a funcţiei Max ..................... Figura 3.23. Exemplu practic de aplicare a funcţiei Min...................... Figura 3.24. Exemplu de calcul al unei valori medii ............................ Figura 3.25. Exemplu de contorizare a celulelor ocupate..................... Figura 3.26. Exemplu de numărare a celulelor libere sau neocupate ... Figura 3.27. Exemplu privitor la aplicarea funcţiei IsBlank................. Figura 3.28 Exemplu vizând aplicarea funcţiei IsText ......................... Figura 3.29. Exemplu referitor la utilizarea funcţiei If......................... Figura 3.30. Exemplu complex privitor la utilizarea principalelor funcţii logice .................................................................................. Figura 3.31. Exemplu complex referitor la utilizarea principalelor funcţii bază de date ........................................................................ Figura 3.32. Exemplu complex privitor la utilizarea principalelor funcţii de consultare....................................................................... Figura 3.33. Exemplu complex privind utilizarea principalelor funcţii de dată calendaristică.......................................................... Figura 3.34. Exemplu complex de utilizare a principalelor funcţii de tip text ....................................................................................... Figura 3.35. Exemplu referitor la afişarea valorii actuale aferente unei sume investite......................................................................... Figura 3.36. Exemplu privitor la afişarea valorii lunare aferente unui împrumut................................................................................ Figura 3.37. Exemplu complex privind afişarea ratei dobânzii ............ Figura 3.38. Exemplu practic de organizare a datelor care vor fi

129 129 132 134 135 137 139 140 140 141 142 143 143 144 144 145 146 146 147 148 149 151 152 153 154 154 155 205

reprezentate grafic.......................................................................... Figura 3.39. Exemplu complex privitor la afişarea valorii actuale aferente unei sume investite........................................................... Figura 3.40. Exemplu complex de reprezentare grafică a unei serii de valori ......................................................................................... Figura 3.41. Forma generală a funcţiei statistice LINEST ................... Figura 3.42. Formatul general al funcţiei statistice FORECAST ......... Figura 3.43. Formatul general al funcţiei statistice TREND ................ Figura 3.44. Formatul general al funcţiei statistice LOGEST .............. Figura 3.45. Formatul general al funcţiei statistice GROWTH ............ Figura 4.1 Apelarea programului de asistenţă ...................................... Figura 4.2. Fereastra AutoContent Wizard aferentă PowerPoint ......... Figura 4.3. Definirea prin intermediul „vrăjitorului” a modelului prezentării ...................................................................................... Figura 4.4. Stabilirea modului de valorificare ...................................... Figura 4.5. Definirea elementelor specifice prezentării........................ Figura 4.6. Slide-ul de gardă obţinut prin programul de asistenţă........ Figura 4.7. Casete de activităţi specifice prezentărilor ......................... Figura 4.8. Deschiderea unei pagini elementare (slide) de prezentare Figura 4.9. Selectarea formei predefinite pentru o prezentare.............. Figura 4.10. Crearea unei prezentări noi sau apelarea uneia creată anterior........................................................................................... Figura 4.11. Macheta slide-ului principal............................................. Figura 4.12. Macheta slide-ului 12 care conţine şi 3 imagini............... Figura 4.13. Fereastra care permite definirea fundalului...................... Figura 4.14. Caseta Color Schemes aferentă ferestrei Slide Design..... Figura 4.15. Lista de şabloane de animaţie disponibile utilizatorului .. Figura 4.16. Stabilirea efectelor de animaţie aplicate slide-ului........... Figura 4.17. Caseta de bază a înregistratorului de secvenţe audio ....... Figura 4.18. Stabilirea caracteristicilor de vizualizare a prezentării..... Figura 4.19. Fereastra Slide Transition ............................................... Figura 4.20. Butoane de acţiune ........................................................... Figura 4.21. Fereastra Pack and Go Wizard.........................................

155 156 162 163 164 164 165 165 169 169 170 171 172 172 173 174 175 176 177 178 179 179 180 181 182 182 184 184 185

206

. şi colab. şi colab. Bucureşti... Editura Mc Graw Hill.. Procesorul de texte Word’97... Mihai G. 1989. Bucureşti. Computer Network. Nicolescu Ovidiu. Mareş Daniel. Scott Mueller.. Statele Unite ale Americii şi Japonia. Bucureşti. 1993. 2000. Bucureşti. Birotică. Birotica sub Windows. 2000. Management strategic... Editura Scaiul. Constantinescu D. Bucureşti. Pană A. şi colab. Fusaru D. Birotica. 1994 şi 1996. Informatique Appliqueé a la gestion. Instrumente informatice pentru birotică. Bucureşti.. Editura SOFITECH. 1999.. Bârză S. Computers and information processing. Reix R. Iniţiere în informatică. Editura Fundaţiei România de Mâine. Editura All. Bucureşti.. Lungu I. Paris. 1998. Bazele Informaticii. Editura TEORA.. Mareş D. Bucureşti. şi colab.. Editura Prentice-Hall. Bucureşti.BIBLIOGRAFIE Ali E. Andronie M. 1997. şi colab. William M. Editura Economică. 1998. Bucureşti.. Editura Dual Tech. 2000. 2000. Objects on the Web. Editura „Fundaţiei România de Mâine. Editura Semne’94. Anghel şi colab. Tanenbaum A. Pană A. New Jersy... 2001. Colecţia Naţionala. Pană A.. Mareş D.. Ionescu B. şi colab. 207 .1997. Bazele informaticii. Management comparat – Uniunea Europeană. Birotică – Necesităţi şi instrumente specifice. PC depanare şi modernizare. Bazele informaticii. 1995. Mareş D. 1997.. Bucureşti. Editura SOFITECH. Procesoare de tabele. Editions Foucher. McGraw-Hill. Editura Semne’94. Editura Fundaţiei România de Mâine. Mareş V. 2002. Editura Fundaţiei România de Mâine. Fusaru D. 1996. Birotică.. Mareş Daniel. Editura Fundaţiei România de Mâine. 2000. Bucureşti. Bucureşti. Ionescu B. Bennatan R. Mareş V. Sisteme electronice de calcul. Bucureşti.

colecţia 1993-2004.alcatel. Comerţul electronic.fr *** http://www.com/Eureka/Office *** http://www. International Data Group. Braşov.encyclopedia.html *** http://www.pok.dhv-speyer. Vogel Publishing SRL.gsm.com/ *** http://www.net/ *** http://www.on. International Data Group România.com/office/word/ *** http://www. Editura Computer Press AGORA.wordperfect. 208 .ibm. *** Byte România.. Târgu Mureş. colecţia 1992-2004. *** Computerworld.data-force.Zaman Gh.de/rei/PUBLICA *** http://www. *** Chip Computer Magazine. Computer Press Agora.com/ *** Infoworld.com/glosstext. 2000. colecţia 1993-2004.microsoft. *** http://giswww. Revista de economie. *** PC World. Târgu Mureş.whdconsulting.bsf.geocities. Bucureşti.com/articles *** http://www. *** PC Report. colecţia 19912004.ca/ *** http://www. colecţia 1992-2004. colecţia 1992-2004. SUA. Bucureşti.adminresourcesplus.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful