MARIUS DANIEL MAREŞ (coordonator) DOINA FUSARU GABRIEL MIHAI

OFFICE XP INSTRUMENTE BIROTICE

1

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României MAREŞ, MARIUS DANIEL Office XP. Instrumente birotice/ Marius Daniel Mareş - Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2004 208p.; 20,5 cm ISBN 973-725-155-5 I. Fusaru, Doina II. Mhai, Gabriel 004.42 Office X-P

© Editura Fundaţiei România de Mâine, 2004

Redactor: Octavian CHEŢAN Tehnoredactori: Gabriel MIHAI Maria ANDRONIE Coperta: Marius Daniel MAREŞ Bun de tipar: 14.12. 2004; Coli tipar: 13 Format: 16/61×86 Splaiul Independenţei, Nr. 313, Bucureşti, S. 6, O. P. 83 Tel./Fax.: 410 43 80; www.spiruharet.ro e-mail: contact@edituraromaniademaine.ro 2

UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR-CONTABIL

MARIUS DANIEL MAREŞ (coordonator) DOINA FUSARU GABRIEL MIHAI

OFFICE XP INSTRUMENTE BIROTICE

EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE Bucureşti, 2004
3

4

...3....3..comerţul electronic ...2.7..........4.. 9 11 12 15 17 20 22 24 27 27 29 29 30 31 31 32 33 35 39 41 43 44 5 ....7......... 1...operaţii bancare realizate prin tehnica de calcul...4.4.......... 1... factori ai relansării creşterii economice în România .7.....6...........................7.1........... 1...4....7.....1.........7.4...... Internetul şi comerţul electronic.. 1............ E-commerce .. 1.. Implicaţiile managementului strategic în birotică …………… 1. Aplicaţiile Intranet-ului în economie... Aplicaţii pentru departamentul de sprijin şi servicii acordate clienţilor.......7.7 Intranet şi Internet ………………………………………….......afaceri derulate prin Internet...1.......2... 1............ 1...........7........7.. Conceptul Intranet …………………………………….1......5...... 1........ Aplicaţiile departamentului finanţe .4..... Aplicaţii ale sectorului dezvoltarea produsului ......... Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou …… 1. 1....... 1....2.. Impactul tehnicii de calcul şi a telecomunicaţiilor asupra strategiei firmei …………………………………….... 1...... Aplicaţiile departamentului resurse umane ... 1....... 1......3...... Aplicaţii pentru departamentul vânzări şi marketing ........... Conceptul Internet .2..............2. Sfera de cuprindere şi efectele tehnologice informaţionale …...2......2............4. Managementul strategic şi deservirea acestuia prin instrumente birotice ……………………………………….3.2.......7. 1.....dinamizarea canalelor de legătură între consumatori şi organizaţie..... 1............... E-demand .....4................2. Procese informaţionale ……………………………………......... Clasificarea informaţiei …………………………………….....7...........5.CUPRINS Cuvânt înainte ……………………………………………………… 1..7........ 1.................. 1.......7... E-banking .. 1.... E-business ..

...2....... Utilitarul de desen Microsoft Draw......2. Editarea şi procesarea textelor şi a imaginilor................... 2.......1.....2..........6.. 2.2........ Comunicarea între aplicaţiile Windows …………………................2..........5................. 2..3... 2................15...5............ 2... Cuprinsul sau tabela de materii ........................ Teste de autoevaluare ……………………………………......... Numerotarea paginilor unui document.........1. 2............... Verificarea unui document . Ierarhizarea documentelor Word ………………………….2................. 2.2... 2.2......6........................ 2...... 2......2.... 2...16.14...... Sistemul de management al relaţiilor cu clienţii …………......... Procesorul de tabele Excel ……………………………………… 3.. 2..5....... Procesorul de texte Microsoft Word 2......2......................................... 2.... 2. 2......2................ Fereastra document …………………………………………..7............ 2... 2..............1.... Organizarea unui document Word …………………………..... 2. Editarea unui document pe coloane................. 2............ 2.................................. Prelucrarea imaginilor ...... Utilizarea componentei WordArt .... Tehnica Clipboard şi Ole ………………………………….....................7....1.......12.. 3......................9...8.17...................2.................... Crearea legendei.............. Realizarea antetului şi a subsolului de pagină.....................8......4.2............2...5.2.... Imprimarea unui document ........... Utilizarea glosarului ...5...........1....... 3..... Formatarea caracterelor 2.... Crearea..................2...3..... Utilizarea cadrelor .................................................. 2....5............2....4............. Crearea tabelei de figuri ......... Realizarea conturărilor şi a umbrelor ... 47 51 52 52 53 59 63 67 68 71 76 77 78 80 82 84 85 86 88 89 92 95 96 100 102 102 103 104 106 107 108 109 111 112 113 115 6 ...... Realizarea graficelor .................... 2......5. 1......... 2...10............................2.... 2....... 2..13...... Tabele Word............5......2.......... Teste de autoevaluare ……………………………………....... 2.....2... Crearea de indecşi .............. Formatarea paragrafelor .. 2... Fuzionarea documentelor Word ……………………………......................4....... Structura foii de calcul Excel ……………………………….....8.. salvarea şi restaurarea unui document.. Editorul de ecuaţii integrat în Word ..........11............. Referinţe încrucişate.3................... 2.............9............. Funcţiile unui procesor de texte 2...2..........

.. Funcţii de căutare şi consultare ........ 3........... 3...................5..... Funcţii matematice şi trigonometrice ... Funcţii logice......2. 3. 3..... 3...........7.... 3.......... 3........... Utilizarea facilităţii AutoFill ..... 3....... 3..2............4.... Introducerea şi editarea datelor ........................................ Introducerea numerelor .........................6..........7............. Introducerea formulelor .......3. Înlocuirea unei formule matematice cu valoarea ei calculată ...9........1...6.......3........6..7...............5... Funcţii bază de date............6..................... Funcţii de tip dată calendaristică şi oră ...... Operaţii de bază cu foaia de calcul Excel 3..7.. 3......... 3. modificarea şi ştergerea unei serii de date particularizate........ Funcţii financiare .......................1........2............ Funcţii statistice ..... Reprezentări grafice ale seriilor de date din foaia de calcul Excel 3.....................4...............................2..................4................................ Selectarea datelor din foaia de calcul ......3.5...3.................................................... 3...................3.......6....................................... 3..................4............ Introducerea textelor .... 3.5.....4......................... 118 118 119 121 122 122 123 126 127 131 131 132 134 136 136 137 137 138 138 139 142 145 147 148 150 151 152 153 155 155 157 7 ...............................2.... 3.........3..... 3..5..3.......... Lucrul cu serii de date sub procesorul de tabele Excel 3..6....... 3.. 3.... Tipuri de grafice....... Crearea unei serii de date .................2....................2............. Funcţii de informare ........3...... 3.2........ Introducerea unei formule matriciale ....3....... 3. 3.....4...............................6.... Organizarea datelor într-un grafic ........................1.....6............................ Utilizarea formulelor matriciale în foaia de calcul Excel 3....... 3...........2....... Modificarea conţinutului unei celule..... 3.... Funcţii predefinite ale procesorului de tabele Excel 3.............4.. Funcţiile text sau şir de caractere ... Efectele operaţiunii de copiere asupra adreselor relative şi absolute ale celulelor foi de calcul.....2.. minut secundă.............. Introducerea datelor calendaristice.1.........................3..........................................1.3.....3.......... Realizarea unor calcule pe bază de formule matematice..... 3.....................6..............3.................................................. Crearea....6............4.. oră..1.....4...2........... Utilizarea constantelor matriciale........8... 3...3..........................5.......6.

....................... Grafice................. Obţinerea unei serii de slide-uri prin folosirea instrumentelor de lucru specifice PowerPoint ……………………………… 4.... PowerPoint ..... 4....... 3.................. Execuţia unei prezentări şi portarea acesteia ……………… 4...8. 4.7.. Teste de autoevaluare ……………………………………......................................... Încheiere............3........ ........ Modalităţi de sporire a atractivităţii prezentării ………….......4.. Realizarea automată a unei prezentări ……………………… 4..... 3.1..............8.......8..1...... 3... Funcţii statistice predefinite ....... Teste de autoevaluare …………………………………….........combinaţii de taste …………………………........ 4........................................... Terminologie .... Lista figurilor .... 4.....................5..3....3.6................................ Bibliografie ………………………………………………………........................................................... Caracterizarea instrumentului PowerPoint …………………..2......................9......2........ Procedură rapidă de autoumplere a celulelor cu rezultatele prognozei ..... Instrumente de previziune …………………………………........................ Realizarea prezentărilor cu ajutorul instrumentului PowerPoint. 167 8 ..................................8... 162 163 166 166 166 167 168 173 178 185 186 187 188 202 203 207 4........ 3......

sub cel mai răspândit şi utilizat pachet de programe Microsoft Office XP. Excel şi PowerPoint. Cartea se adresează studenţilor de la facultăţile economice. la produsele orientate şi dedicate lucrului cu foi de calcul. rezolvând principalele probleme de gestiune a informaţiei financiar-contabile. lucrul cu mai multe pachete de foi de calcul. cel mai utilizat produs program ca editor şi procesor de texte. 9 . Cel de al doilea capitol prezintă. simultan.Cuvânt introductiv Implicarea managementului strategic în luarea deciziilor este determinată de condiţiile impuse de complexitatea problemelor economiei de piaţă. reprezentând suportul pe care se pot dezvolta aplicaţii birotice. Capitolul al treilea este destinat produsului Excel XP care permite. precum şi un set complet de exemple concludente pentru fiecare funcţie a acestuia. Primul capitol cuprinde o prezentare a principalelor elemente teoretice referitoare la managementul strategic deservit de instrumente birotice. facilităţile oferite. Din aceste motive. util pentru realizarea lucrărilor de gestiune contabilă. şi anume. cu exemplificări asupra structurii organizatorice şi de personal ale societăţilor comerciale. prezenta lucrare oferă cititorului un bogat material referitor la editoarele de texte. birotica au pătruns în mod nemijlocit în viaţa unităţilor economice. precum şi tuturor persoanelor care doresc să se iniţieze şi specializeze în ceea ce priveşte posibilitatea utilizării avizate a produselor program Word. Informatica şi. ca urmare. împreună cu un set complet de exemple strict necesare edificării şi obişnuirii cititorului cu modelele economice. care pot fi transpuse şi rezolvate cu ajutorul Excel. Acest produs este prezentat pe larg. Word XP. în detaliu. şi nu numai.

pe baza cărora cititorul poate verifica nivelul de cunoştinţe acumulat. componentă a pachetului Microsoft Office. mai ales cadrelor didactice şi specialiştilor. Catedra „Informatică de gestiune şi statistică” sau pe adresa de e-mail ushmfc@SpiruHaret. La finele fiecărui capitol sunt introduse teste de autoevaluare. Ţinem să mulţumim şi pe această cale tuturor celor fără al căror ajutor această lucrare n-ar fi putut vedea lumina tiparului. permanent al evoluţiei disciplinei. în utilizarea şi proiectarea unor diferite produse-program aplicative realizate. cu forţe proprii.Ultimul capitol trece în revistă principalele aspecte practice care trebuie avute în vedere de utilizatorul unui PC atunci când doreşte a realiza. epuizarea problematicii informaticii. cu atât mai puţin. dorind să constituie punctul de pornire într-un necesar studiu. Lucrarea valorifică cercetările întreprinse de colectivul de autori în domeniul biroticii şi. Pentru aceasta se detaliază utilizarea programului PowerPoint XP. Evident. să comunice în scris observaţiile pe adresa Universităţii Spiru Haret. autorii solicită cititorilor. prezenta lucrare nu îşi poate propune abordarea exhaustivă şi. prezentări animate ale unei anumite lucrări.ro. Din această perspectivă. Autorii 10 . în special.

ceea ce presupune că materia primă a oricărei activităţi de birou este informaţia. oferă suportul deciziei manageriale în orice sistem sau organizaţie economicosocială. organizarea în pagină a textelor. gestiunea bazelor de date. simularea şi analiza diferitelor situaţii posibile. care. prin intermediul mijloacelor electronice. Din etimologia cuvântului rezultă că domeniul principal de activitate îl constituie biroul. prin procese de analiză şi prelucrare. memorare şi transmitere a informaţiei. Nauges. asigură realizarea unor funcţii specifice. Berger şi L. Birotica reprezintă un nou mod de utilizare a sistemelor electronice de calcul.1. Dintre acestea. iar obiectivul său este automatizarea acestuia. Comunicarea 11 . pentru a găsi un echivalent al expresiei din limba engleză Office Automation. pregătirea documentelor şi a corespondenţei. Termenul de birotică a fost introdus în Franţa de P. comunicare care se poate realiza în două moduri: orală şi scrisă. vizualizarea şi interogarea documentelor realizate. Conceptul de birotică este definit de o serie de particularităţi: ♦ Predominanţa proceselor informaţionale şi decizionale. prin accesibilitatea utilizării şi prin costul lor relativ redus. amintim: funcţia de ordonare a informaţiei. prin utilizarea tehnicii electronice şi informatice de prelucrare. au pătruns şi s-au stabilizat ca mijloace care permit sporirea productivităţii şi a calităţii activităţilor de birou. Acestea fac apel la tehnicile informaticii şi ale comunicaţiilor de date şi. care. IMPLICAŢIILE MANAGEMENTULUI STRATEGIC ÎN BIROTICĂ Birotica constituie un ansamblu de tehnici pentru gestionarea informaţiei şi a comunicaţiilor între organizaţii. după Convenţia Informatică din anul 1976. ♦ Ponderea mare a comunicării de informaţii şi decizii.

documente de plan. ♦ Reducerea timpului de recepţie. Managementul strategic şi deservirea acestuia prin instrumente birotice Relaţiile economice. asigurând realizarea unor strategii care să permită îmbunătăţirea imaginii companiei. concomitent cu creşterea performanţelor. sociale. ♦ Scăderea costului informaţiei şi a deciziei pe care aceasta se fundamentează. ♦ Creşterea exactităţii proceselor informaţionale. Prin cultura firmei se 12 . legislaţie. mediate de reţele de comunicaţie interfonice sau telefonice. planuri). procesarea informaţiei orale şi scrise. cu următoarele efecte economice şi sociale: ♦ Eliminarea efortului fizic sau diminuarea acestuia. a capacităţii de memorare şi a vitezei de regăsire a informaţiei. convorbiri la distanţă mediate de reţelele de telecomunicaţii sau convorbiri între birourile aceleiaşi organizaţii. cereri. sistemul de documente de evidenţă contabilă. ♦ Creşterea calităţii şi productivităţii muncii administrative. legislative şi etice ale mediului unei firme determină influenţa pe care societatea omenească o are asupra evoluţiei firmei. Comunicarea scrisă este dependentă de suportul fizic al acesteia (documente clasice. schiţe. memorarea şi arhivarea acesteia. 1. Informatizarea muncii de birou facilitează comunicarea orală şi scrisă din activitatea de birou.orală se realizează prin dialog direct. Echipa managerială responsabilă de destinele unei firme are ca sarcină prioritară corelarea deciziilor strategice cu condiţiile mediului extern. sesizări. ♦ Eliminarea efortului fizic şi intelectual datorat scrierii şi transcrierii manuale a informaţiilor. Unul dintre factorii care deţin cea mai puternică influenţă în procesul de stabilire a strategiei este cultura firmei. acte decizionale ale conducerii. contracte. prelucrare şi transmitere a informaţiei orale sau scrise din activitatea administrativă. solicitări. Creşterea ponderii activităţilor cu conţinut informaţional şi de birou în raport cu activităţile tehnic-industriale produce în societăţile puternic informatizate reducerea diferenţelor între activitatea fizică şi cea intelectuală. politice. fiscală sau socială.1.

ea este însă. efortului şi a entuziasmului personalului. dar şi a modului de efectuare a sarcinilor. managerul poate adopta decizii consecvente cu strategia. odată stabilită direcţia. Managementul strategic solicită calităţi antreprenoriale superioare. având cunoscută calea pe care trebuie să o urmeze. în raport cu celelalte societăţi. fixează obiectivele de performanţă specifice. valabilă fiind pentru milioane de decizii. referitoare la sarcini şi obiective de lucru. dacă nu 13 . flexibilitatea organizaţională. iar planul strategic poate fi comparat cu harta aflată la baza stabilirii direcţiei de urmat. în acelaşi timp. Alături de consecvenţă trebuie asigurată şi flexibilitatea direcţiei de orientare a resurselor firmei. permiţând concentrarea şi aplicarea pe termen lung a deciziilor strategice care determină modul de alocare a timpului. măsura în care este promovat lucrul în echipă. Calităţile distinctive ale unei firme. Rolul strategului se poate compara cu cel al unui navigator.înţelege ansamblul valorilor promovate. poate să-şi concentreze eforturile în mod corespunzător. toate acestea reprezentând cheia prosperităţii pe termen lung. Rolul strategiei în definirea direcţiei de acţiune a firmei se divide pe două planuri: al strategului şi al planului strategic. cuantificând gradul în care societatea respectivă progresează. cu siguranţă. atenuarea şi minimizarea apariţiei conflictelor în cadrul societăţii. personalul firmei. După fixarea direcţiei. Strategia trebuie să stabilească direcţia şi să concentreze eforturile şi acţiunile. Managementul strategic reprezintă procesul prin care managerii stabilesc direcţia pe termen lung a firmei. importanţa acordată factorului uman şi coeziunea colectivelor. crucială. asigurând. Asigurarea consecvenţei membrilor organizaţiei reprezintă al treilea scop al unei strategii. a simbolurilor. definirea corectă şi concretă a criteriilor de recompensare pentru munca prestată. deoarece. Concentrarea eforturilor reprezintă un al doilea scop al strategiei. specifice politicilor adoptate. care să conducă la performanţe organizaţionale superioare pe termen lung. dar şi implementarea şi execuţia consecventă şi completă a strategiei. Direcţionarea (nu este totul). a tradiţiilor. Un plan strategic bun. elaborează strategiile necesare atingerii acestor obiective şi urmăresc executarea planului de acţiune ales. modelelor de atitudine şi a comportamentului. adoptate zilnic de membrii aflaţi pe diferite paliere ale organizaţiei. sunt: gradul de identificare a membrilor firmei cu aceasta.

o sarcină administrativă. Variaţia performanţelor financiare ale organizaţiei. rareori conduce la rezultate bune. aceasta înseamnă: elaborarea unor programe şi bugete care să sprijine execuţia strategiei.este executat în mod corespunzător. Indiferent de orientarea strategiei. Pentru manager. întărirea parteneriatului intern necesar coordonării acţiunilor de implementare a strategiei şi perfecţionarea continuă a modului de execuţie al acesteia. în timp real. Implementarea şi execuţia strategiei reprezintă punerea sa în aplicare şi determinarea tuturor persoanelor implicate în realizarea sa. ce soluţie va adopta. corelarea motivaţiilor şi a recompenselor cu gradul de îndeplinire a rezultatelor urmărite. Prin intermediul instrumentelor de asistare a deciziei oferite de birotică. analiza mediului extern. Modelul procesului de management strategic se impune a fi realizat pentru evaluarea situaţiei de fapt şi adoptarea unei decizii în vederea continuării acţiunilor începute sau ajustării acestora. reprezintă. studierea şi analizarea mediului concurenţial. Un plan necorespunzător. Analiza strategică este desfăşurată în următoarele etape: determinarea viziunii firmei. Strategia defineşte obiectivele de dezvoltare. de menţinere sau chiar de reducere a dimensiunii organizaţiei. Execuţia fiecărei părţi din planul strategic care revine unui salariat. analizarea caracteristicilor mediului extern şi stabilirea oportunităţilor care trebuie exploatate. în esenţă. analiza internă a societăţii şi fundamentarea strategiei organizaţiei. O altă problemă abordată de manager este reprezentată de analiza strategică ce are în vedere evaluarea resurselor interne ale firmei. adoptarea oricărei decizii impune realizarea în prealabil a unei analize minuţioase a mediului extern societăţii. precum şi schimbările survenite constituie principalele elemente care impun luarea unor decizii de ajustare a strategiei. Situaţia optimă este aceea în care o strategie elevată este urmată de o implementare şi de o execuţie ireproşabile. 14 . are un rezultat caracterizat prin slabe performanţe. deoarece toate deciziile strategice sunt susceptibile de o modificare în viitor. executat ireproşabil. managerul poate decide. dezvoltarea unui sistem informaţional care să permită urmărirea şi controlul proceselor necesare implementării strategiei. ce rezultate se pot obţine şi cu ce eforturi.

prin implicarea funcţiei birotice de prelucrare şi comandă-control. fără a fi necesară o 15 . În această etapă. suportul pe care se află stocată. sunete şi imagini în mişcare. aceasta se poate afla sub formă analogică şi digitală. segmente de piaţă. O analiză obiectivă va reliefa nu numai aspectele pentru organizaţie. aşa cum sunt ele percepute de dispozitivele tehnice de înregistrare. cheie. Forma analogică a informaţiei presupune reprezentarea fenomenelor fizice. prin instrumentele sale specifice. birotica. permite managerului să cunoască punctele forte. menţinerea la nivelul actual sau lichidarea celorlalte.2. cu mai multe unităţi de afaceri. dar şi cele slabe ale firmei. care permite analizarea exhaustivă a aspectelor pozitive şi negative specifice fiecărei funcţii majore. În cazul în care firma acţionează pe mai multe pieţe. Fundamentarea strategiei permite managerului să adopte soluţii de dezvoltare a activităţii firmei. conceptualizând imaginea a ceea ce doresc managerii să devină organizaţia. permite realizarea memorării-regăsirii informaţiilor înmagazinate anterior.Viziunea firmei se realizează pe termen lung şi foarte lung. Studiul mediului concurenţial demarează prin stabilirea firmelor concurente. sau să o restrângă. să o menţină la acelaşi nivel. evenimentele previzibile. Mediul extern este infinit şi de aceea managerul va analiza doar informaţiile clare. managerul poate adopta soluţii pentru dezvoltarea anumitor unităţi. precum şi condiţiile care prezintă un interes deosebit asupra activităţii. Clasificarea informaţiei Din multitudinea de criterii posibile pentru clasificarea informaţiei. precum şi gradul de prelucrare a acesteia. ci şi pe cele care nu prezintă avantaje pentru aceasta. Analiza internă a organizaţiei. elemente care influenţează puterea competitivă a organizaţiei. incluzând organizaţiile care intenţionează să pătrundă pe piaţă şi producătorii de produse substitute. Având în vedere forma concretă pe care o poate lua informaţia în momentul stocării pe un suport tehnic. Pentru analiza internă se utilizează auditul financiar. alegem forma informaţiei. 1. conţinutul. imagini fixe.

♦ Sub formă de secvenţe audio generate de vocea umană.. de exemplu. prin folosirea tastaturii sau a altor dispozitive de introducere manuală sau umană (masă de desen. Din punct de vedere al conţinutului informaţiei. 16 . banda magnetică. ordonate după un sistem de reguli (cod). fără o conversie prealabilă a ei. caseta magnetică.conversie sau codificare a acestora. Pentru procesarea informaţiei analogice este necesară conversia ei în formă digitală. fenomene din realitate sau sintetizatoare electronice. paragrafe. clasificate. de voce şi acustice. care sunt percepute prin afişarea pe monitorul calculatorului. Pe suportul tehnic. discul flexibil etc. se pot identifica următoarele clase: ♦ Sub formă de date numerice. ♦ Sub formă de texte. percepute de dispozitive specializate de tipul camerei de luat vederi sau generate de programe de grafică bi sau tridimensională. pagini de texte. cu ajutorul unor dispozitive specializate de conversie din analogic şi digital. la rândul lor. voce). în ambele cazuri având loc o codificare numerică. se transmite şi se memorează direct în momentul perceperii acesteia. alfabetice sau alfanumerice. cum ar fi: 1. Din punct de vedere al suportului informaţiei. ♦ Sub formă de secvenţe video de natură animată sau film. ♦ Suporturi cu lectură optică a informaţiei. distingem o gamă largă de suporturi fizice. Informaţia aflată pe suporturi tehnice. prin scrierea lor la imprimantă sau la dispozitivul de realizat desene (plotter). în: ♦ Suporturi magnetice. ca. informaţia se prezintă ca o succesiune de valori binare (0 şi 1). Forma digitală se obţine pornind de la fenomenul real sau de la forma analogică a acestuia. cum sunt discurile optice de mare capacitate a căror informaţie digitalizată este citită optic cu dispozitive laser. o evaluare cantitativă. Informaţia introdusă în sistemele de calcul. care sunt organizate în documente. fraze şi cuvinte. o cuantificare a fenomenului care face obiectul reprezentării. discul magnetic. înainte de transmitere sau memorare pe suporturile tehnice de date. ♦ Sub formă de documente grafice (imagini fixe). acestea putând fi folosite independent sau introduse în configuraţia unui sistem informatic de birou.

primare (de bază) – sunt acele informaţii care anterior nu au suferit un proces de prelucrare informaţională.3. În funcţie de gradul de prelucrare. Procese informaţionale Existenţa unei largi game de prelucrări electronice a informaţiei a generat o tipologie a acestor procese informaţionale. Datele organizate în foi de calcul se prelucrează utilizând pachete soft specializate în procesoare de tabele (Excel. 1. informaţia se prelucrează diferit. De obicei. Acest tip de suport este destinat lecturii numai după operaţia de mărire a imaginii înregistrate. 2. În raport cu natura sa specifică. intermediare – sunt acele informaţii care se află în diferite faze de prelucrare informaţională. Datele organizate în baze de date sunt exploatate cu ajutorul unor pachete de programe denumite sisteme de gestiune a bazelor de date (SGBD). Visual Basic. Acest tip de informaţii se adresează. Lotus 1-2-3) sau folosind 17 . ♦ suporturi transparente realizate din peliculă fotografică. documente obţinute la imprimantă sau realizate cu ajutorul mesei de desen de tip plotter. celită. cu ajutorul unor programe de firmă denumite interpretoare sau compilatoare. având un caracter sintetic. Access. informaţiile se împart în: 1. complex şi decizional.Informaţia memorată pe suporturile tehnice este înregistrată şi poate fi citită numai cu ajutorul unor dispozitive tehnice de citire/scriere. Acest gen de informaţii sunt cele mai răspândite la nivelul executanţilor. din care enumerăm FoxPro. Paradox. fiind răspândite la nivelul personalului funcţional şi al şefilor de compartimente. 2. care diferă în funcţie de limbajul de programare utilizat. Informaţia aflată pe suporturi grafice. având un pronunţat caracter informativ. datele se organizează în colecţii sub formă de fişiere prelucrabile. care pot fi: ♦ suporturi opace. de regulă. finale – sunt acele informaţii care au parcurs întregul şir de prelucrări informaţionale prevăzute. prin următoarele forme de procesare: Procesarea datelor permite tratarea informaţiei numerice după reguli matematice şi logice. microfilm. Quatro. managerilor. 3. cum sunt documentele clasice. peliculă film.

comunicate la distanţă. Procesarea sunetelor se referă la forme variate care merg de la vocea umană (mesaje. PageMaker. imprimat pe hârtie sau microfilm. Procesarea textelor reprezintă un ansamblu de operaţii specifice lucrului cu textele. OpenAccess. Procesarea textelor presupune şi operaţii lingvistice. fraze şi cuvinte este supus unor operaţii pentru determinarea formei caracterelor şi a mărimii acestora. WordPerfect. care poate funcţiona cuplat la orice calculator personal. cum este sistemul SoundBlaster. magnetofon. CorelDraw) sau de către funcţii specializate ale procesoarelor de texte sau tabele (Word. Prelucrarea acestor informaţii se face cu ajutorul unor echipamente şi programe specializate în tratarea informaţiei sonore. Rezultatul acestor operaţii constă într-un document de tip text care poate fi consultat prin afişarea pe ecran. cum sunt: despărţirea în silabe. convorbiri telefonice etc. Procedarea informaţiei vizuale se realizează cu programe specializate pentru procesarea documentelor (Ventura. compact disc etc. sau introduse într-un nou proces de prelucrare grafică. Word sau cu componente pentru tratare de text. Informaţia vizuală dinamică se realizează prin 18 . interfon). paragrafe. Works. Acest tip de informaţie este perceput analogic şi convertit ulterior în formă digitală. controlul gramatical. Procesarea textelor se realizează cu programe specializate.). cum sunt procesoarele de texte: WordStar. aparţinând unor sisteme de programe Procesarea documentelor grafice reprezintă un mod de utilizare eficientă a tehnicilor informatice şi electronice pentru receptarea. consultate la terminal.) până la sunete obţinute prin sinteză electronică. FrameWork. lexical şi ortografic al textului analizat. modul de aşezare a textului în pagină. precum şi cu dispozitivele de comunicaţie acustică (telefon. imprimate pe hârtie sau microfilm. Textul structurat în pagini. Documentele procesate în acest fel se memorează pe suporturi tehnice de date. memorarea şi prelucrarea grafică a imaginilor introduse anterior în documente. Lotus 1-2-30. care au o anumită organizare pentru a putea fi uşor regăsite.funcţiile de procesare a tabelelor din sistemele Works. Excel. sunete naturale sau muzicale. Procesarea de imagini constituie una din realizările moderne ale electronicii şi informaticii. forma şi mărimea paginii. Se realizează astfel o interfaţă acustică a sistemului informatic cu sistemele audio analogice (casetofon. WordPerfect.

Una din problemele majore a utilizatorilor români. a sunetelor. imagini transmise prin sistemele de comunicaţie video de natură profesională realizate pe calculator. după cum imaginea este însoţită de sunete sau voce umană. a textelor şi a documentelor grafice prin intermediul programului Word. elemente care asigură procesări complete şi rapide ale informaţiilor utilizatorului. Informaţia video este obţinută cu tehnica de filmat (cameră de filmat alb-negru sau color). îmbunătăţindu-se odată cu apariţia pachetului Office’2000. prelucrarea informaţiei vizuale este însoţită şi de prelucrarea informaţiei sonore. Pe lângă componenta hardware. Realizarea prelucrării este executată cu ajutorul sistemelor electronice de calcul din ce în ce mai performante şi bineînţeles din ce în ce mai costisitoare. În evoluţie structura şi performanţele setului de programe Office a cunoscut modificări majore care s-au reflectat la nivelul utilizatorului printr-o ofertă din ce în ce mai „tentantă”. Această problemă a fost rezolvată prin localizarea pachetului de programe Office. 19 . Trebuie să ne reamintim că software-ul este compus din sistemul de operare. utilizatorul trebuie să aibă în vedere şi software-ul. a imaginilor şi a textelor constituie principalul obiect de activitate al biroticii. ridicată de corecta şi deplina folosire a acestui pachet de programe. Compania Microsoft a realizat pachetul de programe Office care prin structură răspunde cerinţelor utilizatorului legate de procesarea datelor organizate în foi de calcul cu ajutorul componente Excel. a imaginilor prin Photo Editor şi crearea unor prezentări profesionale asistaţi de PowerPoint. cu ajutorul unor dispozitive fizice şi logice. Autorii în dorinţa ca această lucrare să fie utilă persoanelor care folosesc pachete localizate în România. generând factorului uman senzaţia vizuală de mişcare. Procesarea documentelor grafice. Localizarea este parţială în cazul Office’98.afişarea şi perceperea unui număr de imagini succesive pe unitatea de timp (minim 25 de imagini pe secundă). fără de care calculatorul nu funcţionează şi din pachete de programe suplimentare instalate de utilizator. au realizat şi prezentat la finele expunerii un Glosar de termeni. În mod curent. respectiv apariţia şi existenţa software-ului care foloseşte limba română. constă în obligativitatea cunoaşterii limbii engleze.

♦ funcţia de ieşire a informaţiei din sistem. O dată ce Installation ID ajunge în server-ele Microsoft. ♦ funcţia de prelucrare a informaţiei. Confirmation ID. se declanşează un proces de reducere a funcţiilor. Funcţia de introducere a informaţiei în sistem se realizează prin: 20 . utilizatorul primeşte un cod de confirmare. Un dezavantaj major este reprezentat de faptul că respectivul produs nu poate fi instalat decât individual. Această tehnologie a fost testată timp de doi ani în şapte ţări pilot. Microsoft a aplicat produselor sale program tehnologia anti-criminalitate Product Activation. Activarea se realizează pe baza unui Installation ID care este generat automat. pentru început în pachetul de programe Office’XP şi care ulterior va fi prezentă şi în sistemul de operare Windows XP. cu care îşi activează produsul.4. Pentru activarea acestor produse program utilizatorul are două posibilităţi: prin contactarea telefonică a Microsoft Infocenter. la nivel de utilizator. respectiv nu se mai pot crea noi documente. În cazul în care utilizatorul realizează un up-grade minor hardware. un sistem informatic de birou îndeplineşte următoarele funcţii generale: ♦ funcţia de introducere a informaţiei în sistem. Procedura de activare durează în medie 2-4 minute. sau direct pe web la adresa indicată în ecranul de activare. pe un singur sistem de calcul. ♦ funcţia de memorare şi regăsire a informaţiei. Funcţiile generale ale unui sistem informatic de birou Indiferent de conţinutul concret al activităţii. după a 50-a lansare a unei aplicaţii incluse în pachetul de programe neactivat. În cazul Office’XP.În primăvara anului 2001. pornind de la codul unic Product Key. o tehnologie de protecţie a drepturilor de proprietate intelectuală incorporată în produsele Microsoft din generaţia XP care previne. deoarece în situaţia în care Installation ID-ul expediat către baza de date Microsoft figurează că a mai fost folosit anterior. Din acest moment nu i se va mai solicita activarea produsului. 1. copierea neautorizată a produselor program distribuite. salva etc. ♦ funcţia de comandă-control a sistemului. validarea este refuzată. tehnologia va recunoaşte că este vorba despre un up-grade de sistem şi nu-i va solicita reactivarea produsului Microsoft.

încărcarea bazelor de date. în timp real. fără a fi memorată sau prelucrată de sistem. pentru a o face compatibilă cu echipamentele de tip analogic. modificarea valorilor existente. denumită operaţie de reproducere a informaţiei şi a documentelor. ♦ Crearea şi încărcarea bazei informaţionale a sistemului birotic presupun un set de proceduri. optic) pe altul se numeşte conversie de suport. pentru datele în curs de prelucrare. pentru informaţii care sunt consultate foarte rar. • Prelucrarea informaţiei provenite din reţeaua locală de date. Informaţia se poate păstra în memoria internă. Funcţia de prelucrare se referă la următoarele operaţii şi procese: ♦ Conversia informaţiei din formă analogică în digitală. capacitatea de stocare a informaţiei şi viteza de acces la date constituind criterii fundamentale de apreciere a performanţelor unui sistem informatic de birou. Există posibilitatea ca informaţia să fie transferată la ieşire. precum şi operaţia de conversie din digital în analogic. în memoria externă datele care se consultă periodic şi în arhiva electronică. prin care se generează structura şi modul de organizare a informaţiei pe suportul tehnic. 21 • . ♦ Actualizarea bazei informaţionale. publice sau private. în raport cu durata şi volumul informaţiei memorate. pentru memorarea şi procesarea ei cu mijloace informatice. • Introducerea manuală a datelor şi textelor sau înregistrarea cu echipament adecvat a convorbirilor. imaginii şi sunetului. ♦ Transferul informaţiei de pe un tip de suport (magnetic. sau se memorează pentru prelucrări ulterioare. introducerea de informaţii noi. prin eliminarea informaţiilor inutile. Informaţia introdusă în sistem se prelucrează imediat. ♦ Copierea informaţiei pe acelaşi tip de suport. înregistrarea sau transferul de informaţie audio şi vizuală.Preluarea informaţiei provenite din reţelele de comunicaţii naţionale sau internaţionale. pentru redarea. Funcţia de memorare şi regăsire a informaţiei are un rol important în funcţionarea unui sistem birotic.

public. dezideratul major al dezvoltării economice îl constituie oprirea procesului de adâncire a decalajelor care despart România 22 . către memoria externă şi arhiva electronică a sistemului birotic. ♦ Consultarea în timp real a informaţiei se realizează prin intermediul unor programe care permit căutarea. prelucrarea şi ieşirea informaţiei în funcţie de natura ei. Funcţia de comandă-control a sistemului birotic este reprezentată de totalitatea atributelor necesare pentru dirijarea şi reglarea funcţionării întregului sistem. ♦ Conţinutul efectiv al informaţiilor solicitate la ieşire. Alocarea optimă a resurselor sistemului se referă la echipament.). ♦ Punerea în formă a informaţiei solicitate la ieşire constă în prelucrarea datelor pentru obţinerea de rapoarte şi situaţii complexe. a tuturor funcţiilor sale. în afara sistemului către parteneri de afaceri. afişării la terminal sau a comunicării locale. corespunzător mai multor aspecte. selectarea şi transmiterea informaţiei solicitate la un dispozitiv periferic de ieşire (monitor. ori la distanţă. 1. imprimantă. acţionari. prin intermediul reţelelor de date. ♦ Destinatarul şi mijlocul de comunicare adecvat. echipament de comunicaţie în reţea etc. secvenţe sonore sau vizuale.♦ Tratarea informaţiei care constă în efectuarea de operaţii care privesc fie forma documentelor şi a imaginilor. texte. ♦ Forma digitală sau analogică a informaţiei transmise. fie conţinutul lor. Funcţia de ieşire a informaţiei din sistem trebuie să satisfacă anumite cerinţe. comunicare care poate fi în interiorul sistemului. combinaţii ale acestora. instituţii de stat. memorie internă. controlul proceselor de intrare. după cum ar fi: ♦ Natura informaţiei transferate la ieşire: date. în vederea imprimării lor.5. Impactul tehnicii de calcul şi a telecomunicaţiilor asupra strategiei firmei În etapa actuală. ♦ Natura suportului tehnic sau grafic. care vor fi transferate la dispozitivele de ieşire. baza de programe şi baza informaţională. pe care urmează să fie transferată informaţia la ieşire.

„noi aplicaţii” şi apariţia (formarea) de noi oameni în domeniul economic. mai mici decât un timbru poştal. se aprovizionează prin Internet în sistem „piaţă virtuală”. Telecomunicaţiile sunt definite ca fiind o comunicare la distanţă. de obicei în interiorul unei singure încăperi. Ideea că în mai puţin de 20 de ani calculatoare la fel de puternice. Tot mai multe firme îşi vând produsele şi serviciile pe Internet. iar educaţia este într-o permanentă creştere. domeniul calculatoarelor a cunoscut un progres spectaculos într-un timp scurt. considerăm că sunt necesare explicaţii referitoare la tehnologiile informaţiei şi de comunicaţii care stau la baza acestor noi resurse de dezvoltare şi creştere economică. Utilizând sistemul Internet se poate comanda un produs personalizat. neavând importanţă locul unde este situat magazinul de unde se cumpără. Deşi industria de calculatoare este tânără în comparaţie cu alte industrii (de exemplu. 23 . în timp ce instituţiile mari aveau cel mult câteva zeci.de ţările dezvoltate sau chiar faţă de unele economii mediu dezvoltate. De aceea. Avansul rapid al transformărilor spre noi parametrii ai tehnologiilor. consumatorul final. după dorinţă în sistemul la comanda clientului. Astfel. În ultimii 25 de ani se constă o adevărată „explozie de noi idei”. vor fi produse pe scară largă în milioane de exemplare părea desprinsă dintr-un scenariu ştiinţifico-fantastic. Noile tehnologii informaţionale constituie elementele majore ale unei forţe de schimbare în infrastructura economiei. multiplicarea funcţiunilor unei tehnologii şi scăderea costurilor determină ca „telecomunicaţiile” să devină atractive pentru economie. firma sau persoana privată. Totodată se constată o reducere substanţială a şomajului. O companie de mărime mijlocie sau o universitate ar fi putut avea unul sau două calculatoare. În primele decenii de existenţă sistemele de calcul erau foarte centralizate. Preţul plătit pentru produsul comandat va fi cu 10 – 20% mai mic decât într-un magazin obişnuit. construcţia de automobile şi transportul aerian). se pune cu acuitate întrebarea: care sunt resursele care în ultimele decenii au avut o influenţă benefică în procesul creşterii economice şi ameliorării condiţiilor de viaţă ale oamenilor? Aceste resurse se regăsesc în schimbarea strategiei firmei în economia de piaţă funcţională. canalele tradiţionale de distribuţie sunt pe cale de a fi desfiinţate. Ca atare.

deschizându-se noi oportunităţi pentru comerţul şi diviziunea internaţională a muncii. în mod obişnuit emisiile simplex (unidirecţionale de la emiţător la receptor) sunt denumite comunicaţii topdown. impulsuri electronice vehiculate în liniile de transmisii şi prin semnale fotonice în fibrele optice. Aceasta poate fi: • Simplex (one-way). tipul informaţiei transmise şi direcţia fluxului de comunicare. Procedeul are direcţia caracterizată prin expresia „de la un punct la multipuncte (point-to-multi-point). în direcţia reducerii costurilor tranzacţionale şi a creşterii eficienţei economice. Direcţia fluxului de comunicare (direction flow) are importanţă primordială în economie. Emisiunile obişnuite de televiziune constituie un exemplu sugestiv de conumicare simplex (oneway). Acest tip de comunicare (interactivă) se adresează direct de regulă unei audienţe specifice sub formula „de la punct la punct” (point-to-point). Cererea unui cadru legal şi instituţional adecvat tehnologiilor informaţionale (TI) oferă guvernelor şi agenţilor economici posibilitatea de a-şi exercita influenţa asupra naturii şi dezvoltării comerţului electronic.6. Punctul central de emisie este legat cu alte numeroase puncte într-o reţea în care procedura bottom-up de conexiuni este completată cu aşa-numita „comunicare laterală”. În situaţia de mai sus este posibilă realizarea în timp real a interacţiunii între indivizi aflaţi în două sau mai multe puncte diferite de poziţia emiţătorului. respectiv a semnalului transmis poate fi: admis. video şi date de semnal. Tipul informaţiei. • Duplex (two-way). Mediul de transmisie se caracterizează prin: undele radio. Sfera de cuprindere şi efectele tehnologice informaţionale Creşterea în ritm deosebit de rapid a procesului de formare a reţelelor electronice de date. îndeosebi dezvoltarea Internet-ului ca „reţea de reţele” (network of networks) au condus la extinderea volumului şi structurii de servicii electronice. chiar 24 .Un sistem de telecomunicaţii se referă la mediul de transmisie. 1. mai ales pe seama economiei de timp şi a realizării unei mai bune concordanţe dintre cerere şi oferta de bunuri şi servicii. pe plan naţional şi transnaţional. Semnalele pot fi transmise pe unde electromagnetice către receptor sau prin sateliţi.

Reţelele electronice schimbă modalităţile folosite în transmiterea informaţiei. sectoriale şi globale. adaptabilitate şi inovaţie în deplin consens cu frontul nelimitat al creativităţii umane şi nevoia de a soluţiona probleme la niveluri individuale. prin Internet se realizează o interacţiune directă sui generis între vânzător şi cumpărător. Spre deosebire de canalele tradiţionale de comunicaţii. faţă de toate celelalte reţele de servicii oferite de proprietari distincţi. combinarea optimă a factorilor de producţie. Aceasta va crea. numerar electronic) şi societăţile de asigurare pentru servicii de consultanţă (auditori. comerţul cu obligaţiuni. ca şi pentru tranzacţiile cu instituţiile publice. consultanţi de management. agenţii de intermediere şi alte servicii similare. protecţia şi securitatea datelor etc. Un avantaj competitiv decisiv al Internet-ului. rezidă tocmai în caracterul său de nonproprietate. telefon sau fax. necesitând infrastructuri (hard şi software) şi calificări profesionale tot mai performante şi superioare şi reprezentând totodată o adevărată „revoluţie” în schimbul mondial de bunuri şi servicii. contabili. care presupun oferta de informaţii prin cataloage şi comenzi. regional şi internaţional. Internet-ul reprezintă un potenţial semnificativ pentru serviciile oferite de către bănci (activităţi bancare electronice. Internet-ul este un bun public. un potenţial substanţial pentru afaceri comandate prin poşta electronică. Internet-ul s-a transformat rapid într-un mijloc global pentru telecomunicaţii şi schimb de informaţii în spaţiu. De la crearea în 1993 a World Wide Web (WWW). impozitarea. scrisori. contribuind la creşterea gradului de diversificare a ofertei şi rafinarea exigenţelor cererii. naţional. economia de timp şi alte cheltuieli materiale fiind considerabil mai mare. Prin caracterul său. 25 . la nivel zonal.dacă o serie de probleme rămân insuficient sau deloc soluţionate (siguranţa juridică. Programele pe calculator se pot schimba în forma digitalizată via Internet. în anii 60. programe de software. laboratoarele de cercetare şi instituţiile academice. în contextul comerţului cu bunuri şi servicii. telemedicină). deoarece nu există un proprietar care să ceară licenţe sau să impună taxe pentru utilizarea sa. Internet-ul s-a dezvoltat iniţial în SUA. ca o reţea de calculatoare între birourile guvernamentale. desigur. ceea ce le conferă un grad ridicat de flexibilitate.).

elaborarea de previziuni şi modelarea riscului. comerţul electronic constituie o inovare a cărei importanţă economică are efecte complexe pe termen lung. indicele creşterii reale a valorii adăugate brute este indicele outputului. ţinând seama de ponderile valorii adăugate nominale ale acestora. (de exemplu. În forma sa cea mai frecvent uzitată.În opinia specialiştilor.5 puncte procentuale. iar cel al inputurilor este reprezentat de suma cheltuielilor cu munca şi capitalul. 1. în general. în paralel cu deschiderea de noi oportunităţi de cooperare.”. încă insuficient cercetate.7. la rândul său. va conduce la o rată mai înaltă a creşterii productivităţii macroeconomice totale a factorilor de producţie. Teoria comerţului internaţional bazată pe scheme şi jocuri strategice cu sumă nulă şi pozitivă va dobândi noi sfere de cercetare. Folosirea tehnologiilor informaţionale. Vor fi create noi posibilităţi pentru diviziunea „intranaţională. deschise cel puţin din punct de vedere informaţional. analizele de piaţă) vor fi reduse simţitor. Intranet şi Internet 26 . va conduce la o creştere substanţială a productivităţii muncii. comerţul internaţional va oferi şanse sporite ţărilor slab dezvoltate de a accede mai rapid pe pieţele internaţionale. Noi fronturi pentru cercetarea ştiinţifică din domeniul economiei vor fi deschise mai ales pentru disciplinele care analizează impactul progresului tehnologic. pieţele. „supranaţională” şi „internaţională” a muncii. Acest indicator este definit ca o relaţie între indicii output-urilor şi inputurilor. pe termen lung. pe care se bazează şi studiul OECD. concomitent cu schimbarea raporturilor dintre factorii de creştere şi a structurilor de producţie. inclusiv în ceea ce priveşte relaţiile economico-financiare şi comerciale dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare. într-un ritm mediu anual de peste 0. ceea ce. productivitatea totală a factorilor măsoară nivelul tehnologic al dezvoltării unei economii care nu poate fi atribuit unor factori de producţie individuali. va promova dezvoltarea de noi produse şi servicii. se vor extinde şi intensitatea concurenţei va creşte. După cum se ştie. potrivit unui studiu al OECD. Eforturile şi costurile de identificare a partenerilor şi de informare. Prin vocaţia sa globală.

sistem care este conceput pe baza unei reţele de calculatoare. Necesitatea Intranet-ului rezidă din volumul imens al datelor şi informaţiilor care. procese şi informaţii din cadrul unei întreprinderi. • un mecanism integrat pentru utilizatori. Dimensiunea Intranet-ului variază de la o firmă la alta în funcţie de numărul de utilizatori. cei care utilizează informaţia (users) şi furnizorii de informaţii (providers). Componentele sale sunt următoarele: 27 .Tehnologiile informatice şi de comunicaţii au impus în limbajul tehnic şi economic o multitudine de termeni dintre care Intranet-ul şi Internet-ul caracterizează însăşi esenţa revoluţiei informatice. a tehnologiilor Internet şi a lucrului în cooperare. O dată ce documentele sunt într-un format accesibil prin Web. • corporaţia „reţeaua informaţiei”. Soluţia schimbului de documente în format electronic pare să fie singura soluţie de a ieşi din impas.7. 1. într-un timp relativ scurt va fi extins şi utilizat peste tot. aproximativ 2/3 din totalul companiilor americane deţin un Intranet şi. Actualmente. altfel. Utilizatorii de obicei sunt grupaţi în trei categorii: cei care introduc şi prelucrează informaţiile (authors). de politica de proiectare şi implementare peste vechile sisteme.1. Conceptul Intranet Pentru conceptul de Intranet sunt mai multe definiţii: • tehnologia Intranet utilizată într-o organizaţie pentru a facilita comunicarea şi accesul la informaţii. Intranet-ul asigură calea cea mai sigură şi mai rapidă de utilizat pentru comunicarea inter-departamentală deoarece accesul la orice tip de informaţie se realizează printr-o interfaţă comună oricăror platforme soft şi hard şi anume browser-ul. ar îngreuna rezolvarea problemelor din cadrul marilor companii. Intranet-ul permite comunicarea între utilizatori şi departamente printr-o interfaţă comună tuturor platformelor şi anume browserul. firma poate rămâne cu personal minim care să prelucreze aceste informaţii. Intranet-ul poate fi considerat ca un sistem sigur de diseminare a informaţiei în cadrul unei firme. de orientările firmei.

Sunt cel puţin 50 de activităţi de interes într-o reţea de tip Intranet. iar simpla lor enumerare justifică complexitatea unui asemenea tip de reţea.o reţea de calculatoare care conţine: • mediul fizic de comunicare între diversele sisteme de calcul ale firmei. • suitele de protocoale care asigură comunicarea între entităţile reţelei. Crearea de formulare bazate pe web pentru colectarea foilor de pontaj ale angajaţilor. securitate. 28 − . dintre care enumerăm câteva mai importante: 1. 8. 10. − aplicaţii destinate lucrului în cooperare. Plasarea on-line a manualelor pentru resurse umane şi de personal. Mac sau Unix) şi posibilitatea accesului angajaţilor la toate datele de la aceeaşi staţie de lucru. Crearea unor calendare cu evenimentele companiei. universale pentru toate bazele de date ale firmei pe mai multe platforme (Windows NT. Circuitul ştirilor companiei. 4. • echipamente de interconectare ale subreţelelor. − Intranet-ul se individualizează prin serviciile oferite. planificare şi organizare. Crearea unor sisteme centralizate de urmărire şi raportare a vânzărilor. 5. resurse umane. 9. Crearea unor sisteme centralizate pentru urmărirea cererilor de cumpărare. Afişarea cataloagelor cu furnizorii şi produsele aprobate la un moment dat. pregătire. 6. educare. − aplicaţii pentru implementarea serviciilor Intranet. 2. 7. − programele care implementează serviciile de bază Internet. Crearea unor bănci şi sisteme de afişare pentru slujbele şi serviciile interne. serviciile Intranet se pot grupa pe activităţi fundamentate în cadrul fiecărei companii şi anume: marketing şi vânzări. 3. Crearea unor depozite pentru formularele companiei şi sisteme de distribuţie. Crearea unor interfeţe standard. Deşi sunt de o mare varietate.

atât pentru elementele de grafică.2. grafice care reprezintă preţurile. 1. Aplicaţiile Intranet-ului în economie Companii din diverse ramuri ale economiei. informaţii competitive obţinute din 29 . Informaţia corectă dată la momentul potrivit. Aceste tipuri de aplicaţii Intranet îmbunătăţesc comunicarea şi productivitatea în toate zonele unei întreprinderi. reducând volumul documentelor scrise pe hârtie.2. fiind convinse de avantajele Intranetului. Aplicaţiile Intranet se încadrează în una din următoarele categorii: − comunicarea se desfăşoară pe principiul unul către mai mulţi. înseamnă de cele mai multe ori reuşita unei vânzări. listării şi distribuirii informaţiilor firmei. unui grup de oameni distribuit din punct de vedere geografic. reducându-se costurile producerii. produsele cu cele mai mari vânzări. Aplicaţii pentru departamentul vânzări şi marketing O schimbare de esenţă a vânzărilor şi a departamentelor de vânzări şi marketing o constituie distribuirea informaţiilor de referinţă. Această categorie include grupul de ştiri care facilitează schimburile directe de informaţii între membrii. dezvoltarea produselor. − colaborarea reprezintă interacţiuni de la mai mulţi către mai mulţi.1. Astfel se recuperează cheltuielile. cât şi pentru text. De asemenea.7. şi-au implementat un astfel de sistem şi au obţinut importante economii la costurile operaţiilor şi la îmbunătăţirea productivităţii personalului. 1.Se remarcă în asigurarea acestor servicii rolul bazelor de date prin care se asigură informaţiile necesare implementării. între echipe. etc. sunt indispensabile suitele de programe de conversie. actualizate. În acest sens. un Intranet poate oferi un acces imediat la informaţii cum sunt: descrierea produselor. departamente sau la nivelul întregii companii prin punerea informaţiilor în pagini Web.7. informaţiile fiind astfel făcute disponibile într-o „bază de cunoştinţe a companiei”. Marile companii folosesc Intranet-ul pentru a rezolva comunicarea în departamente cu vânzări şi marketing.

2. − reacţii şi discuţii asupra unor programe diverse de marketing.2. are legături către site-urile Internet şi accesează şi distribuie un grup de Ştiri zilnice despre industrie. utilizează formularele Netscape pentru comunicarea cu centrele. compania Cadence Design Systems. Sistemul evidenţiază pas cu pas ciclul de vânzări în legătură cu resursele privind vânzările. adică punctele slabe ale concurenţei.7. Aplicaţii ale sectorului dezvoltarea produsului Echipele ce activează în cadrul dezvoltării produselor au nevoie de informaţii la zi pentru a-şi desfăşura activitatea în mod eficient. pune la dispoziţie un depozit cu instrumente de vânzări şi materiale de referinţă într-o varietate de formaturi ale documentelor. iar membrii echipelor actualizează programul proiectului şi oferă informaţii despre progresul dezvoltării sau reacţiile clienţilor. liste cu analiza câştiguri-pierderi. 30 . contra-argumente şi ultimele tactici ale competitorilor pe care le-a semnalat personalul de vânzări pe teren. Aplicaţiile de tip tranzacţii din cadrul unui client Web browser. care se asociază cu o bază de date de un standard industrial ajută departamentele de marketing să întreţină şi să acceseze o bază de date care cuprinde clienţiicheie şi referinţe. pentru a verifica starea unei cereri şi pentru a completa documentele asociate unei vânzări. care conţine o bază de date dinamică privind vânzările. 1. permite folosirea conturilor pentru a distribui informaţiile în mod cert. şi-a constituit un Intranet destinat activităţii de marketing.paginile www ale companiei. Personalul care se ocupă de vânzări poate utiliza aplicaţiile pentru a formula cereri către furnizori. calendareprogram pentru documentarea privind activităţile de marketing şi previziunile vânzărilor. materiale pentru training online. soluţii de lucru şi sugestii pentru îmbunătăţiri. Grupurile de Ştiri au ca obiective: − probleme legate de contractele profitabile. în trei luni. De exemplu. − discuţii despre probleme care pot ajuta reprezentanţii cu vânzările să schimbe informaţii despre un anumit segment de piaţă. prezentări ale vânzărilor. Aceasta se axează pe managementul proiectului.

folosite împreună cu o bază de date. să aibă informaţii pertinente în legătură cu schimbările majore referitoare la ofertele speciale. 1. Aplicaţiile de colaborare facilitează discuţiile şi schimburile de idei ca de exemplu: expertiza pe probleme legate de elaborarea produsului. Aplicaţiile Intranet în acest domeniu. Grupurile de ştiri oferă un forum pentru discuţii ample despre problemele repetate ale clienţilor şi discuţii deschise despre ce soluţii au reuşit sau nu până în acel moment. 1. planificări şi schimbări.7.În acest sector aplicaţiile Intranet-ului pot include: descrierea produselor. 31 . lista membrilor echipei şi responsabilităţi. permit membrilor echipei a se loga şi căuta rezultatele testelor aplicate produselor. design-uri. departamentul de resurse umane scutesc personalul de a răspunde la întrebări de rutină şi de a face o muncă de rutină.3.7. forumuri pentru brainstorming şi pentru criticarea abordării propuse. Prin implementarea unui Intranet pentru publicarea acestor informaţii. Aplicaţii pentru departamentul de sprijin şi servicii acordate clienţilor Aplicaţiile pentru publicare şi pentru tranzacţii ajută departamentul de sprijin şi servicii acordate clienţilor să reflecte asupra reacţiilor clienţilor creând un sistem coordonat de sprijin.2. Aplicaţiile departamentului resurse umane Departamentul resurse umane trebuie să-şi ţină angajaţii într-o permanentă informare în legătură cu problemele de bază ale companiei şi detalii asupra stării de sănătate şi a stării sociale a personalului. caracteristicile produselor competitive. marketingului şi a serviciilor cu clienţii. Acest gen de aplicaţii intranet dau posibilitatea membrilor echipei să distribuie rapoarte asupra problemelor care să ajute echipei să poată răspunde la întrebările clienţilor. să facă training on-line pentru a răspunde cât mai competent clienţilor.2. probleme ale clienţilor. Astfel de aplicaţii pot fi utilizate la obţinerea patentului unei cercetări recente şi a trimite formularele necesare cât şi informaţiile în mod direct către departamentul legal al firmei.4. răspunsul clienţilor în cazul vânzărilor. să obţină informaţii actualizate despre stadiul comenzilor clienţilor.

încasarea plăţilor şi achiziţionarea mărfurilor. Aplicaţiile sigure pot face posibile: − înscrierea angajaţilor în diferite programe. 32 . − sondarea angajaţilor.2. − fişe medicale. − pagini personale şi departamentale. − baze de date de căutare conţinând numere de telefon.Astfel de informaţii sunt: − informaţii despre beneficii şi angajări. pot avea beneficiile aplicaţiilor de tranzacţie disponibile cu ajutorul Intranet-ului. să simplifice distribuţia electronică de software. − politicile companiei. − raportul anual. creând un magazin virtual intern bazat pe Web. 1. − informaţii confidenţiale despre vânzări. Grupul de ştiri din cadrul departamentului resurse umane simplifică sarcina de a informa angajaţii despre schimbările survenite în politica companiei.5. Aplicaţiile client-server elimină din birocraţia zilnică cu care departamentul de resurse umane lucrează. reuşind prin folosirea aceloraşi produse care stau la baza „magaziilor cibernetice” de pe internetul public. schimbări care-l afectează. Prin intermediul aplicaţiilor intranet. − introducerea on-line a formularelor de schimbare a statutului angajaţilor de către manageri. folosind în mod curent formulare pe hârtie. cum sunt grupurile ce se ocupă cu documente legale. care oferă produsele care au acordul companiei. Pentru achiziţionare se pot folosi aplicaţii intranet. Aplicaţiile departamentului finanţe Monitorizarea indicatorilor financiari ajută o companie să stabilească clar obiectivele pentru managerii săi. Numeroase departamente ale companiei. oferind angajaţilor acces imediat la informaţii personale. − opţiunea privind concediile. departamentul de finanţe poate oferi informaţii managerilor prin introducerea datelor financiare ale companiei sau prin căutarea cu ajutorul formularelor.7.

pe măsură ce se obţin instrumente noi care reconfirmă influenţa accesului la informaţii în cadrul unei societăţi comerciale privite ca un întreg. îşi plătesc costurile proprii. creat în jurul lumii. Mesajele pot fi uşor tipărite. Una din principalele forme de comunicare pe internet este sistemul e-mail (poşta electronică). la un capăt al conexiunii. folosind calculatorul. − Calculatorul gazdă sau server.7. Mesajele sunt salvate şi păstrate până când destinatarul se hotărăşte să le citească. pot să găsească informaţii şi să folosească calculatorul altcuiva. O conexiune tipică de internet este compusă. în format electronic. salvate pe disc sau trimise către altcineva. care leagă împreună celelalte componente. nu cea tehnologică. în scopul transmiterii de mesaje. trebuie să existe un acord general privind procedurile Internet standardele pentru protocol. în principal. − Reţelele de comunicaţie. se pot trimite fişiere de la orice calculator la oricare altul. utilizatorii putând să schimbe între ei mesaje. Fiecare reţea cooperează cu alte reţele pentru dirijarea traficului Internet. Toţi utilizatorii de e-mail trebuie să ştie că 33 . Conceptul Internet Internet-ul este un ansamblu de calculatoare conectate în reţea. tot prin sistemul e-mail.Intranet-ul automatizează procesarea cererilor şi elimină pierderea rapoartelor pe hârtie. astfel că informaţia circulă între ele. dar şi şterge complet costurile asociate cu listarea hârtiei şi distribuţia. dacă dispune de parola corespunzătoare. Trimiterea de mesaje prin e-mail este mult mai convenabilă decât trimiterea lor prin poşta convenţională sau telefon. nu există un management centralizat al Internetului. dar există mii de reţele individuale şi organizaţii care. transmiterea de mesaje de. la o persoană la alta. Poate o schimbare şi mai profundă produsă de Intranet companiilor va fi cea culturală. Este compus din reţele legate între ele. 1. din 4 elemente: − Calculatorul clientului sau un echipament similar. la celălalt capăt al conexiunii. nu necesită ca destinatarul să fie prezent şi nici nu-l întrerupe pe acesta din ceea ce face la un moment dat. Prin e-mail se realizează. De asemenea.3. − Furnizorul de servicii pentru accesul la Internet. fiecare. Pentru conducere. Pentru ca reţelele şi calculatoarele să coopereze. pentru că acestea ajung imediat.

controlul aplicaţiilor şi al mediilor de operare se face mai mult prin servere decât prin staţiile de lucru. utilizând aproximativ orice tip de calculator şi protocoale standard implementate în multe platforme hard şi soft. ambele comunicând în reţea prin protocoale standard. În comparaţie cu el. rolul staţiilor de lucru este diminuat. Internet-ul permite o operare doar între 14.urmează să-şi păstreze copii ale mesajelor pe disc sau benzi şi că o confidenţialitate perfectă nu poate exista. Prin intermediul internetului. Cercetările efectuate de firma Zona Research au concluzionat o creştere de patru ori a cheltuielilor cu software-ul pentru Intranet în comparaţie cu Internet. 34 . în mod transparent. iar Intranetul zona informaţiilor private. iar la distanţă prin linii telefonice la viteza de 56 K sau 256 K. pentru că operează local la 10-100 Mbs. interfeţele utilizator şi datele sunt sub controlul departamentului IT. utilizatorii au acces flexibil la date. formând aşa numitele newsgroups. − la Intranet. Toţi utilizatorii reţelei pot afişa mesaje şi fiecare poate citi mesajele celorlalţi membrii ai grupului care au fost afişate.8 Kbps. − la Intranet. − Internetul este zona informaţiilor publice. − Intranet-ul permite difuzarea şi partajarea. lucrul în echipă. deşi aplicaţiile. − arhitecturi asemănătoare. o parte din datele procesate migrează de pe staţiile de lucru pe servere. Integrarea serverelor Web cu bazele de date şi cu aplicaţii distribuite pe platforme independente a creat premisele realizării reţelelor de tip Intranet. − securitatea Internet-ului este mai restrictivă în sensul că este bazat pe parole sau alte modalităţi de autentificare. − ambele se bazează pe WWW.400-28. Deosebirile sunt: − la Intranet. Asemănările dintre Intranet şi Internet se pot rezuma la următoarele: − ambele funcţionează pe baza arhitecturii client-server. persoane din întreaga lume pot lua parte la discuţii pe marginea a mii de subiecte din cele mai diverse arii de interes. − Intranet-ul este mai rapid decât Internet-ul. World Wide Web a fost cel care a permis transferul şi vizualizarea documentelor între clienţi şi servere.

echipamente şi software ca şi Internetul. transferul de fişiere. telefon). dar care se recuperează rapid. fax. Intranetul reprezintă în domeniul economic „sistemul nervos digital” al întreprinderii. sunete. Internetul şi comerţul electronic factori ai relansării creşterii economice în România Deşi actorii pieţei au o importanţă majoră în crearea şi funcţionarea sectorului TIC. adică reţele proiectate pentru nevoile interne ale unor organizaţii sau întreprinderi. obiectivele dezvoltării economice sociale.7. clienţi. Trecerea. conectarea la distanţă a utilizatorilor. rolul statului nu este de neglijat în sprijinirea acestui sector: a) guvernul are datoria să stabilească. care este de fapt un sistem de reţele de calculatoare interconectate ce oferă servicii de comunicare a datelor şi acces la informaţie. deci grafica. 1. ţinând seama de tendinţele pe plan mondial. Dar Internet-ul este utilizat frecvent în domeniul economic.4. de la societatea industrială la cea informaţională este stimulată de Internet. înlăturarea obstacolelor din structurile învechite de reglementare deschide calea pentru noi agenţi economici care vor să intre pe piaţă – ceea ce prin intensificarea 35 − . grupuri de ştiri. Conceptul iniţial al Web-ului care include hiper-media. însă. servicii.Pentru Intranet relaţia cu bazele de date este mai operaţională decât la Internet. care nu pot fi transmise eficient prin mijloacele clasice (poştă. cu condiţia că folosesc aceleaşi protocoale. permite utilizatorului să poată „naviga” prin multitudinea informaţiilor stocate în Internet. ducând la apariţia Intranet-ului. b) sistemul de legi şi reglementări favorabile dezvoltării TIC poate avea un impact cu mult mai benefic asupra progresului economic şi social comparativ cu sprijinirea financiară din partea guvernului. în perimetrul cărora dezvoltarea „noii economii electronice” ocupă un loc deosebit. Necesităţile de comunicare ale organizaţiilor şi întreprinderilor (firmelor) includ tipuri diverse şi complexe de informaţii şi cunoştinţe. Dacă o întreprindere foloseşte în organizarea ei un Intranet sau extranet acestea duc la cheltuieli de investiţii ridicate. web – care este un serviciu internet complex. datorită existenţei celor două tipuri de utilizatori. cum ar fi: poşta electronică. animaţie. în mod clar. laboratoare de cercetare. devenind astfel un extranet. Intranet îşi lărgeşte aplicabilitatea prin deschiderea selectivă pentru furnizori.

• asigurarea unei legislaţii coerente şi stimulative pentru TIC. • asigurarea dezvoltării unui comerţ electronic antrenant din punct de vedere social. Sistemele TIC oferă cea mai bună cale de a servi în mod eficient cetăţenii. • promovarea unei concurenţe reale de piaţă în scopul diminuării costului serviciilor telecomunicaţiilor şi Internet-ului. • sprijinirea şi crearea unui sistem educaţional pentru învăţarea continuă. se referă la următoarele aspecte: • adoptarea unor măsuri legale care să ajute la întărirea încrederii între partener mai ales în cazul consumatorilor. 36 . ceea ce asigură alfabetizarea digitală pentru toţi. măsuri de reglementare şi sprijinire a întreprinzătorilor pentru a funcţiona în mod confidenţial pe pieţele globale. e) societatea informaţională nu are graniţe. studiul continuu). în prezent şi în perspectivă. • accelerarea utilizării sistemului TIC în activitatea administraţiei publice. ceea ce impune responsabilităţi pentru guvern în ceea ce priveşte organizarea cooperării internaţionale la nivelul considerentelor ştiinţifice majore. • luarea de măsuri pentru creşterea disponibilităţii capitalului de risc în domeniul TIC. faţă de media europeană de 2400 USD. rapid şi cu datele necesare.competenţei reduce costul de casare a serviciilor şi îmbunătăţeşte calitatea acestora. Menţinerea monopolului în economie conduce la obstrucţionarea Internet-ului şi comerţului electronic spre deosebire de ţări în care acestea au fost liberalizate.E. cercetare. d) guvernul acţionează ca promotor al legilor în acele domenii în care iniţiativele de piaţă nu funcţionează eficient (educaţie. Eliminarea obstacolelor din faţa dezvoltării comerţului electronic. ştiut fiind că societatea informaţională este unul din mijloacele de accelerare a integrării în U. c) guvernul poate avea un rol activ ca factor de sprijinire a mecanismelor pieţei prin culegerea şi prelucrarea de informaţii şi date publice care pot fi oferite beneficiarilor la un preţ rezonabil. România cheltuie anual pentru TIC circa 60-80 USD/locuitor.

în ştiinţă şi cultură în domeniul TIC. datele să fie disponibile pentru oricine din reţea. se monitorizează productivitatea şi se calculează salariile angajaţilor. echipamentele şi. De exemplu. construcţia de automobile şi transportul aerian). subiectul se referă la împărţirea resurselor.Principalele obiective specifice ale dezvoltării comerţului electronic în România vizează: − Conştientizarea factorilor de decizie începând cu factorul politic privind importanţa de excepţie a domeniului pentru compatibilizarea cu procesele globalizării pieţelor. Organizaţii cu sute de birouri răspândite pe o arie geografică largă se aşteaptă în mod curent să poată examina printr-o simplă apăsare de buton chiar şi echipamentele lor cele mai îndepărtate. e-Banking etc. iar diferenţele între colectarea. Multe organizaţii dispun de un număr semnificativ de calculatoare. Pe măsură ce posibilităţile noastre de a colecta. o firmă cu mai multe fabrici poate avea în fiecare unitate de producţie câte un calculator pe care se ţine evidenţa inventarului. simplul fapt că 37 . stocarea şi prelucrarea informaţiei dispar pe zi ce trece. Cu alte cuvinte. aceste domenii converg în ritm alert. indiferent de localizarea fizică a resursei şi a utilizatorului. fiecare din aceste calculatoare putea lucra izolat de celelalte. în special. cererea pentru o prelucrare şi mai sofisticată a informaţiei creşte şi mai rapid. − Abordarea sistemică între e-Commerce. − Crearea infrastructurii societăţii TIC. − Asigurarea legislaţiei şi a cadrului instituţional. comunicării conectivităţii şi cooperări. dar la un moment dat managerii au decis să le conecteze între ele pentru a putea extrage şi corela informaţii despre întreaga firmă. − Promovare cercetărilor în domeniul e-Commerce. e-Business. − Asigurarea transparenţei. aflate deseori la distanţă unul de altul. Deşi industria de calculatoare este tânără în comparaţie cu alte industrii (de exemplu. În termeni mai generali. La început. iar scopul este de a face toate programele. − Sprijinirea sistemului de informare profesională. domeniul calculatoarelor a cunoscut un progres spectaculos într-un timp scurt. transportul. prelucra şi distribui informaţia cresc tot mai mult. Datorită progresului tehnologic rapid.

prezenţa mai multor procesoare înseamnă că dacă un procesor se defectează. Acest obiectiv poate fi sintetizat. astfel încât. De exemplu. O reţea de calculatoare poate furniza un mediu de comunicare puternic între angajaţii 38 . celelalte pot să preia şi să ducă la bun sfârşit. În sfârşit. dacă una din ele nu este disponibilă (datorită unei defecţiuni hardware). dar costă de o mie de ori mai mult. atunci când sistemul este încărcat el trebuie înlocuit cu un sistem mai mare. În modelul client-server comunicarea ia în general forma unui mesaj de cerere. În plus. fie şi cu performanţe reduse. fişierele pot fi copiate pe două sau trei maşini..un utilizator se întâmplă să fie la 1000 km distanţă de datele sale nu trebuie să îl împiedice să folosească respectivele date ca şi cum ele ar fi locale. În cazul sistemelor mari de calcul centralizate. controlul traficului aerian. Un alt scop este economisirea banilor. Acest dezechilibru i-a determinat pe mulţi proiectanţi să construiască sisteme formate din calculatoare personale. Calculatoarele mici au un raport preţ/calitate mult mai bun decât cele mari. În mod uzual există un număr mare de clienţi şi un număr mic de servere. Un al doilea scop este asigurarea unei fiabilităţi mari prin accesul la mai multe echipamente de stocare alternative. Pentru domeniile militar şi bancar. prin care clientul solicită serverului executarea unei anumite acţiuni. posibilitatea de a nu întrerupe operarea unor echipamente în eventualitatea unor probleme hardware este de maximă importanţă. pot fi utilizate celelalte copii. operaţie ce presupune de obicei costuri mari şi multe neplăceri pentru utilizatori. siguranţa reactoarelor nucleare şi multe alte asemenea aplicaţii. trimite răspunsul înapoi clientului. spunând că reprezintă o încercare de a distruge . Un alt scop al conectării în reţele este scalabilitatea: posibilitatea ca o dată cu volumul de muncă să crească treptat şi performanţa sistemului prin adăugarea de noi procesoare. câte unul pentru fiecare utilizator. datele din reţea fiind păstrate pe unul sau mai multe servere de fişiere partajate. activitatea respectivului procesor. În modelul client-server pot fi adăugaţi clienţi şi servere noi pe măsură ce este nevoie de ei. Sistemele mari de calcul (calculatoare de mărimea unei camere) sunt cam de zece ori mai rapide decât calculatoarele personale. punerea în funcţiune a unei reţele de calculatoare serveşte şi unui scop care nu are de-a face aproape deloc cu tehnologia.tirania geografiei”. Serverul execută cererea.

fără a mai aştepta câteva zile o scrisoare în acest scop. este uşor ca două sau mai multe persoane care trăiesc în locuri diferite să scrie împreună un raport. Când un angajat schimbă ceva într-un document din reţea. există două etape diferite în cadrul tranzacţiei: autorizarea şi vizualizarea. Dar în spatele creşterii explozive a comerţului electronic se află o muncă asiduă depusă pentru rezolvarea modalităţilor de plată on-line. ceilalţi pot vedea schimbarea imediat. În trecut. o dată cu înfiinţarea unor firme specializate este mult mai uşor să se deschidă conturi comerciale. e-demand. are suficient credit. Astfel au apărut conceptele de ecommerce. Vizualizarea se referă la aprobarea şi afişarea tranzacţiei. Folosind o reţea. Acum. e-business.com. e-banking.aflaţi la mare depărtare unii de alţii.4. Cooperarea între grupuri de oameni aflaţi la distanţe mari unii faţă de alţii – un lucru imposibil înainte – devine în acest fel simplă.1. Pe termen lung. Pentru a înţelege acest proces de plată trebuie să gândim ca un adevărat bancher. precum şi la confirmarea expedierii bunului. deoarece majoritatea băncilor cerea cel puţin doi ani de existenţă a firmei pe piaţă. cum ar fi poşta electronică (e-mail). acesta însemnând că tranzacţia „trece” la ambele bănci (banca ce a emis cartela de credit a cumpărătorului şi banca la care are deschis contul comercial firma 39 . Pe lângă serviciile dedicate publicului larg. au apărut şi servicii dedicate în special firmelor. Fiecare afacere are nevoie de un cont bancar comercial. 1. Aceasta se poate întâmpla pe una din cele două căi existente: on line sau în timpul autorizării cu reţeaua bancară. O dată cu apariţia Internetului au apărut o mulţime de servicii şi aplicaţii noi. serviciul de ştiri (usenet) şi World Wide Web. Când un client plăteşte ceva printr-o cartelă de credit. liderul în domeniu fiind AuthorizeNet. Autorizarea se referă la verificarea numărului de cont pentru a se vedea dacă cartela mai este validă. sau dacă nu a fost raportată ca fiind furată. utilizarea reţelelor pentru a asigura comunicarea inter-umană se va dovedi probabil mai importantă decât scopurile tehnice de genul creşterii fiabilităţii.7. aceasta era greu de realizat pentru afacerile care se derulau prin Internet. sau de un cont care să poată accepta de la cumpărători plata prin carte de credit. E-commerce – comerţul electronic Acestea sunt zilele în care fiecare firmă încearcă să vândă ceva prin Internet.

Încercarea unor bănci ca Citybank şi American Express de a scoate pe piaţă cartele de credit care pot fi folosite doar în cazul cumpărăturilor efectuate prin Internet. cum se realizează identificarea cumpărătorului în cadrul unei tranzacţii. Aceste portaluri implică companii ca ShopNow. În timp ce presa continuă să scrie despre cumpărători cărora le este frică dea numărul cărţii lor de credit. banca doreşte o securitate de fier. Problemele care apar aici sunt legate de faptul că banca intră în contact cu o mulţime de utilizatori şi proprietari de site-uri specializate pe comerţul electronic. Într-o etapă separată. s-au conturat totuşi o serie de lipsuri. instituţiile financiare au încă probleme cu Internetul. Cea mai mare controversă a fost acceptarea unui singur standard care să lege banca şi lumea Internetului. De acum cumpărătorii sunt obişnuiţi să folosească cărţi de credit obişnuite când fac cumpărături prin Internet sau companiile mari folosesc pentru lansarea unor comenzi de aprovizionare site-urile business-to-business. SET a fost un răspuns la necesitatea de a ţine numerele cartelelor de credit departe de hard discurile comercianţilor prin Internet – o cale esenţială pentru comercianţi de a verifica conturile clienţilor. nu a fost foarte bună. într-un singur standard coerent. totuşi cumpărăturile prin Web înfloresc. Un bun exemplu a desfăşurării acestei lupte în procesul standardizării a fost neacceptarea de către operatorii de Internet a standardului de securitate în cazul tranzacţiilor electronice (SET-secure electronic tranzaction). după efectuarea autorizaţiei are loc actualizarea datelor referitoare la aceea cartelă de credit. În aceste condiţii.509 un standard de criptare a proceselor. Ultimele inovaţii în plata electronică au legătură cu înfiinţarea unor portaluri şi a unor noi căi de identificare a cumpărătorilor. La început acest standard fost propus de un consorţiu de bănci şi firma IBM. adăugând SET-ului câteva noi standarde cum ar fi XML pentru structurarea datelor şi X. Dar să vedem. Acesta încearcă să structureze datele cerute de la cumpărători. chiar dacă aceasta duce la cheltuieli suplimentare. în continuare.com. În această scurtă istorie a tehnologiei de plăţi prin Internet. 40 . În ciuda atâtor eforturi. dar să nu uităm că această securitate duce la o reducere a problemelor (privind riscurile) din partea managerilor băncii.vânzătoare). Mai târziu SET a fost transformat într-un nou standard numit limbaj şablon pentru comerţul electronic (ECML). Din nou IBM şi multe bănci se află în spatele realizării acestui standard.

76% dintre cei intervievaţi au declarat că au o instituţie financiară principală. Restricţiile geografiei nu mai permit industriei de servicii financiare să atragă oamenii şi să-i ţină ostatici. realitatea nu este tocmai bună. 1. şi un alt număr impresionant plănuiesc să-şi efectueze operaţiunile bancare on-line. În Statele Unite ale Americi.4.7.com care oferă cumpărătorilor un mecanism de reduceri dacă aceştia sunt membri ai reţelei respective. Aceasta se transformă într-o imensă participare la afacere – americanii dau 80% din serviciile financiare către banca centrală sau către furnizorul de 41 . Aşezarea geografică nu mai este aşa importantă cum era odată. Pentru utilizatori beneficiul este dat de reducerile obţinute în urma frecventelor cumpărări în cadrul reţelei.com şi eBates. În timp ce în mintea multor furnizori de servicii financiare aceasta creează viziunea unui serviciu cu costuri reduse şi implicit a creşterii profiturilor. trebuie stabilită o infrastructură de chei publice şi private. deoarece această metodă cere o configurare complexă a aplicaţiilor. Deja 62% dintre americani şi 53% dintre canadieni folosesc Internetul. gândindu-se între timp că acei clienţi ai lor sunt loiali. Aceasta înseamnă că utilizatorii trebuie să introducă codul lor de identificare şi parola înainte de a putea face cumpărăturile. atribuite şi trimise cumpărătorilor.iGive. Beneficiul pentru proprietari este acela de a se face cunoscuţi pe piaţă şi de a da acces la produsele lor. În teorie lucrurile stau bine. clienţii începând să efectueze operaţiile bancare mai mult on-line. O metodă de identificare este aceea de a folosi direct baza de date de la logare. dar în practică este mult mai dificil de realizat. Metoda criptării este dificilă deoarece. dar aceasta cere mai mult decât posibilităţi tehnologice. iar acestea trebuie. E-banking – operaţii bancare realizate prin tehnica de calcul Internetul a dat putere şi libertate consumatorilor de servicii financiare de a-şi lărgii alegerile lor la nivel global.2. Crearea unei prezenţe pe Internet aduce valoare pentru serviciile financiare. Cum a fost în cazul migrării clienţilor de la ghişeele băncilor la automatele bancare. O altă metodă este de a folosi criptarea. iar în Canada procentul a fost de 85%. mai întâi.

Mulţi vorbesc de realizarea unor relaţii de unu la unu în obiectivele lor. fie că nu sunt capabili să găsească alternative atrăgătoare. Dar de ce sunt consumatorii nord-americani aşa de apropiaţi faţă de instituţiile financiare? Migrarea cu succes a consumatorilor spre Internet se află în transformarea relaţiilor off-line. furnizând informaţiile pe care clientul le caută şi realizând un site uşor de folosit şi de consultat. Strategia de bază on-line trebuie să reflecte angajamentul băncii pentru o relaţie veritabilă. Construind şi menţinând o relaţie sănătoasă cu clienţii reprezintă punctul cheie al diferenţei. 1. Multe bănci tradiţionale au transferat informaţiile şi serviciile pe care le oferă pe Web site-urile lor. transformând relaţiile cu clienţii. Lipsa acestei interacţiuni fizice duce la absenţa loialităţii şi a ataşamentelor emoţionale care ameninţă să transforme serviciile financiare în bunuri de larg consum. în relaţii on-line. cere mai mult decât să fie apt să scrie un cod HTML. Clar.7. Cererile funcţionale sunt uşor de atins. organizaţiile încearcă să se apropie de consumatori. Băncile trebuie de asemenea să-şi dea seama că relaţiile cu clienţii ţinute strict numai on-line nu sunt aşa de puternice ca relaţiile on-line. Această situaţie se schimbă rapid în urma folosirii Internetului. Întrebarea pe care şi-o pun departamentele de 42 . Aceasta cere o strategie clară pentru o înţelegere a naturii relaţiei cu clienţii şi o apropriere faţă de arhitectura Web-ului. Ceea ce nu au reuşit ei să transfere este loialitatea şi ataşamentul emoţional formulat de interacţiunea oamenilor atunci când se întâlnesc faţă în faţă. fie este un rezultat al inerţiei. având în minte în special relaţia lor cu aceşti clienţii şi de asemenea să nu permită ca dezvoltarea site-ului să fie condusă de tehnologie. Absenţa loialităţii şi ataşamentul emoţional a băncii în mediul activ.servicii financiare. Instituţiile de servicii financiare trebuie să recunoască că majoritatea clienţilor caută atât funcţionalul cât şi satisfacţia emoţională. Instituţiile financiare trebuie să-şi construiască Web site-urile împreună cu clienţii. E-demand – dinamizarea canalelor de legătură între consumatori şi organizaţie Folosind tehnologia în anii „e”. Aceasta indică fie un simţ istoric al loialităţii.4. nu tehnologică.3. în relaţii on-line. pune industria bancară în pericol de a deveni un bun de larg consum. Realitatea este că tehnologia poate să apropie firmele de clienţi în multe feluri. Nevoile emoţionale sunt direct legate de percepţia clienţilor asupra valorii pe care le-o acordă banca. în timp ce canadienii dau 85%.

Dar noi putem să mergem mai departe. date care duc la înţelegerea valorii consumatorului şi a nevoilor lui. astfel ei ne vor deveni clienţi. la informaţiile despre consumator. De aici apare şi termenul de „bunuri digitale”. Vechea idee că nu cumpărăm o lopată că este o lopată. ci o cumpărăm pentru că avem nevoie de ea pentru a face o groapă este adevărată. dar putem să-l simţim numai când el este pus la treabă. o poliţă de asigurări poate fi privită ca un mijloc de a rezolva o problemă. Prin urmare putem privi valoarea ca o parte a unui sistem ierarhic de nevoi care face ca unii consumatori să achiziţioneze acel obiect. Unul din primii paşi care trebuie făcuţi pe această cale de a înţelege valoarea consumatorului este să putem oferi pentru ei. De exemplu. atunci aceste tranzacţii de vânzare/cumpărare sunt determinate de anumite niveluri de încredere. care se referă. fie pe hârtii. şi cunoştinţa acumulată (ca un capital intelectual) pe de cealaltă parte. fie în format digital. 43 . Singurul caz în care noi vom sesiza valoarea ei este atunci când o vom folosi sau când vom încasa banii pe ea. Aceste bunuri trebuie să fie manageriate şi utilizate pentru a îmbunătăţii abilităţile competitive ale organizaţiei. acestea devin un bun poate mai valoros decât alte bunuri din cadrul firmei. pe de o parte. Valoarea reală poate exista numai când folosim sau când deţinem un produs. este aceea de a începe să înţeleagă consumatorii. Organizaţiile au colectat date despre consumatori timp de mulţi ani. Pentru a se realiza o tranzacţie. de exemplu. înainte de a-l cumpăra. cumpărătorii trebuie să aibă încredere în valoarea site-ului. şi putem spune că motivul pentru care cumpărăm o lopata nu este acela de a face o groapă ci. Numai recent mulţi au realizat valoarea acestor date. Dacă analizăm reţeaua Web în contextul valorii consumatorului. Atunci una din căile majore pe care o organizaţie o are la îndemână. O dată ce aceste date au fost transformate în informaţii.marketing din cadrul multor organizaţii este: cum poţi cu adevărat să cunoşti acei consumatori care pot devenii clienţi pentru produsele şi serviciile pe care firma le poate oferii? Teoria marketingului ne spune că trebuie să producem ceea ce consumatorii doresc. sau ca o investiţie. Aceasta a dus în ultimul timp la o accentuare a activităţii de culegere a datelor despre consumatori. Percepem că un produs are o valoare particulară pentru noi. Un număr mare de studii au arătat că acele organizaţii care adoptă o orientare spre piaţă (se concentrează pe consumatori) devin mult mai profitabile. pentru a construi o casă.

4. chiar când cineva doreşte să facă o afacere cu tine. Fără o dezvoltare adecvată a proceselor şi tehnologiei. cât şi cele vechi încearcă să creeze modele inovative de afaceri bazate pe o relaţie electronică. Orice propunere e-business trebuie să conţină şi să suporte un grad ridicat de disponibilitate pentru informaţii şi servicii. Companiile de succes vor fi acelea care vor avea agilitatea să răspundă rapid la dinamica pieţei. păstrarea profilului clienţilor poate genera probleme importante de ordin administrativ o 44 . organizaţiile sunt forţate să reinventeze sisteme şi procese noi. Prospectările sunt imense. precum şi posibilitatea generării de noi venituri. fie că achiziţionează dintr-un magazin scump. Noile modele s-au maturizat şi au ocupat un loc important în economia mondială. primire personală şi o confirmare că respectivul magazin a înţeles nevoile specifice lui. partenerii şi furnizorii lor. orice afacere trebuie să fie disponibilă oriunde este solicitată de consumator. Când un client intră într-un magazin el doreşte recunoaştere. Pentru a oferi un serviciu personalizat este necesar să fii apt de a identifica cumpărătorul şi apoi să-i prezinţi informaţii şi servicii într-o manieră care să-l satisfacă. Pieţele (ca locuri fizice).7. E-business – afaceri derulate prin Internet Soluţiile e-business cuprind multe şi diferite aplicaţii care permit companiilor să opereze mai mult timp on-line. Ca un stil de viaţă modern piaţa reuşeşte să crească cererile oamenilor. Noţiunea de e-business ca nou intrată în teoria economică şi afacerile tradiţionale se întrec între ele. formată împreună cu clienţii.Site-ul Amazon. a serviciilor existente pentru consumatori. fie că el face cumpărături pe Internet.4.com a devenit poate cel mai de încredere site prin permanenţa ofertei şi a unei game largi. Costurile pe care Amazon şi alte organizaţii le-au antrenat în atragerea de cumpărători trebuie acum transformate în e-loialitate (e-loyalty). de primă clasă. iar strategiile majorităţii companiilor caută să-şi protejeze sau să-şi dezvolte propriile pieţe. Fiecărui consumator îi place să se simtă valoros indiferent de unde ar cumpăra. Atât organizaţiile noi. promiţând o reducere în costuri a operaţiilor. licitaţiile publice au doar câteva oportunităţi dintre cele care răsar din noul mediu comercial. Dar care ar fi factorii de succes? Cum să evităm revizuirea pe scară largă a tehnologiei la fiecare 5 ani? Cum putem maximiza profitul? Cum putem furniza produse complexe către piaţă reducând timpul de fabricaţie? Economia mondială se află în mijlocul dezbaterilor. 1. el nu doreşte să aştepte la coadă. Mai mult.

Ordinele şi înţelegerile trebuie să aibă prioritate şi să fie monitorizate de-a lungul derulării lor. organizaţiile trebuie să continue să dezvolte propunerile lor de afaceri pentru a potrivi dialogul şi a fi capabile de a concura cu noile modele de afaceri.dată ce numărul clienţilor depăşeşte masa critică.1. folosind o configuraţie şi un limbaj de dialog care este simplu pentru toţi cei interesaţi. Consumatorii aleg să cumpere prin Internet pentru a culege beneficiile reducerii costurilor. Atâta timp cât tehnologii ca EDI (Electronic Data Interchange) sunt şi vor rămâne metode standard de comunicare în lumea oamenilor de afaceri. Oricum. 1. partener sau un furnizor. Afacerile se construiesc pe reputaţie şi încredere. asigurându-ne. aceasta trebuie să-şi îndeplinească responsabilităţile. este important ca o dată ce organizaţia a încheiat o înţelegere sau un contract cu un cumpărător. este prezentată o infrastructură tipică e-business. ei vor alege să nu cumpere. respectând în acelaşi timp confidenţialitatea fiecărei persoane. Dacă consumatorii nu au încredere în posibilităţile organizaţiei de a-şi ţine promisiunile. Orice e-business trebuie să delege cât mai mult cu putinţă din aceste treburi administrative către consumatorii înşişi. În figura nr. 45 . încă o dată. că aşteptările au fost atinse. Soluţiile e-business trebuie integrate în sistemul informaţional al organizaţiei. a uşurinţei în folosinţă şi a eficienţei acestei metode. Eşecul sau succesul parţial nu sunt nişte opţiuni în cazul acestui tip de economie.

dar foloseşte aceleaşi servicii şi acelaşi sistem informaţional pentru toate cele patru canale. Reprezentare grafică a infrastructurii e-business În acest exemplu.M.1. Fiecare canal este servit prompt de un C. a produselor şi a 46 . Hub (Sistem de management al relaţiilor cu clienţii – Customer Relationship Management) – o grupare logică a tehnologiilor integrate. organizaţia este capabilă să opereze pe patru canale distincte.Figura 1.R.

vânzărilor. de bază. sprijinii şi reţine clienţii cei mai valoroşi. Beneficiile majore vor trebui să includă: o concentrare a eforturilor asupra celor mai valoroşi clienţi. precum şi sporirea profitabilităţii pe termen lung. Ca disciplină a managementului. Acest punct central deţine toate regulile necesare afacerii pentru a asigura o livrare de calitate pentru toate canalele.M. îmbunătăţirea livrărilor către clienţi. Dezvoltarea rapidă a Internetului oferă companiilor noi oportunităţi în obţinerea unui avantaj competitiv. creşterea profitabilităţii clienţilor. De la C. Aceasta lasă la latitudinea consumatorilor să aleagă cum vor dori să intre în legătură cu organizaţia. prin concentrarea eforturilor firmei de a satisface nevoile celor mai importanţi clienţi ai firmei. în special cu cei mai valoroşi dintre aceştia.bazei de date. Putem definii CRM ca fiind abilitatea unei firme de a obţine un avantaj competitiv de durată. apărută în urma aplicării unei strategii e-business. Acest gen de strategie poate exploata instrumentele interactive oferite de Web pentru a sprijinii şi dezvolta relaţiile cu clienţii. CRM se preocupă de modalităţile în care organizaţiile îşi pot creşte abilitatea de a identifica şi reţine cei mai profitabili clienţi. 47 . prin adoptarea unui marketing eficient. Hub este o bază de date centralizată ce priveşte clienţii şi care este disponibilă la nivelul întregii organizaţii. e-commerce-ului şi serviciilor oferite consumatorilor într-un singur Web site. câştigarea sau îmbunătăţirea loialităţii clienţilor. datele sunt extrase pentru organizaţie cu autorul unui software.8. achiziţia de noi clienţi. Sistemul de management al relaţiilor cu clienţii Managementul Relaţiilor cu Clienţii presupune dezvoltarea unei modalităţi de a identifica. site ce recunoaşte vizitatorii on-line şi personalizează informaţiile pe care le conţine în concordanţă cu vizitatorul. obţinerea unor informaţii asupra nevoilor consumatorilor prin stabilirea unor relaţii. rezultând astfel o creştere a profitului. Inima acestui C. 1. concomitent cu reducerea costurilor şi creşterea gradului de interacţiune. extinde. Hub. Mulţi consideră că un e-CRM va trebui să fie forţa principală.R. prin implementarea unei strategii eCRM.R.M. oferind o singură imagine consistentă asupra consumatorului. Oportunităţi majore există pentru integrarea marketing-ului.

Aceasta va trebui să concentreze atenţia asupra a cinci domenii principale: a) Inducerea unei mentalităţi de învingător. Această implementare va schimba fundamental gândirea angajaţilor. O dată ce conceptele e-CRM au fost acceptate. de reuşită la nivelul fiecărui angajat – pentru a asigura un succes deplin a implementării unei strategii e-CRM şi pentru a diminua sau evita rezistenţa la schimbare din partea angajaţilor. conţinut. Când aceste schimbări radicale se vor întinde pe un termen mediu sau lung. precum şi prin suportarea unei strategii care să permită comunicarea electronică (e-mail. care să maximizeze întregul potenţial al e-business-ului. list-serv. firma concentrându-se asupra modului în care o strategie e-CRM va fi dezvoltată. Această modificare a mentalităţilor trebuie să se producă la toate nivelurile organizaţionale.) O implementare totală a unei strategii e-CRM se realizează într-un timp relativ lung. funcţionalitate. personalizare. acestea nu vor trebui să distragă atenţia de la faptul că pot apare beneficii imediate derivate din implementarea unor măsuri referitoare la e-CRM. În această perioadă se identifică o serie de probleme de rezolvat pe termen lung. precum şi modul în care este organizată compania. vom fi siguri că deciziile luate de acum încolo vor fi compatibile cu obiectivele pe termen lung. interactivitate.Adoptarea unui CRM apropiat unei strategii e-business va trebui să aibă implicaţii majore asupra Web-site-ului prin: construcţie. Schimbarea mentalităţii angajaţilor trebuie începută de la nivelul decizional şi va trebui extinsă într-un timp foarte scurt la toate nivelurile 48 . precum şi facilitarea apariţiei unor noi tehnologii care să suporte şi să dezvolte relaţiile cu clienţii. în acest fel. Construcţia unui Web-site reprezintă doar o parte a acestui proces. Priorităţile imediate ale firmei vor trebui să fie orientate pe pregătirea activităţilor de bază care să permită construirea unei fundaţii pentru implementarea unei strategii e-CRM. groups etc. Obiectivele imediate vor trebui să asigure o acceptare generală a conceptelor e-CRM la toate nivelurile organizaţionale ale firmei şi. datorată îngrijorării care poate apare asupra scopului activităţilor pe care firma le are de realizat sau asupra complexităţii acestora. Scopul principal va trebui să fie transformarea companiei într-un lider de piaţă. e-CRM va deveni forţa principală care se va afla la baza dezvoltărilor ulterioare a unei strategii e-business. Ceea ce trebuie să evite compania este blocarea organizaţională.

va trebui realizată o analiză detaliată a clientului. Organizaţia trebuie să îşi dea seama că Internet-ul nu este o piaţă imensă cu 250 milioane de consumatori. precum şi impactul pe care îl va avea introducerea unor astfel de schimbări asupra metodelor de muncă tradiţionale. implicarea tuturor angajaţilor în construcţia Web-site-ului. O dată ce e-CRM a fost acceptat ca fiind forţa conducătoare a unei strategii e-business. Baza unei bune strategii e-CRM este de a stabilii o relaţie 1÷1. Paşii care trebuie parcurşi sunt următorii: • Identificarea clientului – în special a celor mai valoroşi. b) Identificarea şi segmentarea clienţilor pe grupuri de interese pentru a putea adopta şi orienta livrările către un serviciu de 1÷1. Una dintre cele mai puternice aplicaţii ale tehnologiei Internet-ului o reprezintă abilitatea de a regla şi personaliza conţinutul Web-site-ului cu costuri scăzute. fiecare având nevoi şi cerinţe unice. tratând diverşii consumatori în ordine preferenţială pentru a creşte loialitatea acestora. Construcţia unei bune strategii e-business se bazează pe înţelegerea clară a nevoilor şi cerinţelor clienţilor. Obiectivele specifice care trebuie atinse sunt: • câştigarea încrederii angajaţilor pentru introducerea conceptelor e-CRM. ci reprezintă 250 de milioane de pieţe constituite dintr-o singură persoană. în special cu cei mai valoroşi dintre ei. precum şi pe satisfacerea deplină a acestora prin utilizarea Intenet-ului. 49 .organizaţionale ale firmei. personalizată cu clienţii. necesitatea introducerii la nivel de firmă a unei structuri CRM. O clasificare generică a clienţilor pe grupuri de interese este în general prea largă. în optimizarea funcţionalităţii şi a îmbunătăţirii interacţiunii acestuia. • asigurarea că e-CRM se întemeiază ca o viziune pentru companie şi pentru Web-site • perceperea corectă de către angajaţi a necesităţii introducerii eCRM urmată de apariţia beneficiilor pentru afacere. nevoile clientului individual trebuie evaluate şi apreciate corect. Este important ca toţi angajaţii să înţeleagă conceptele e-CRM.

Procesul de localizare a clienţilor cere „o ascultare” activă a acestora prin intermediul chestionarelor. precum şi cum pot fi acestea deservite prin intermediul Internet-ului.• Diferenţierea clienţilor – segmentarea acestor pe grupuri corespunzând unor criterii. O bună strategie e-business va trebui concentrată pe termen scurt în satisfacerea nevoilor grupurilor importante. • Interacţiunea cu clienţii – stabilirea unei relaţii cu aceştia. Ce se înţelege prin termenul de birotică? 50 . Localizarea reprezintă un pas critic în determinarea unui conţinut potrivit al Web-site-ului. asigurându-ne că în procesul de formare a strategiei e-business sunt cu siguranţă implicaţi clienţii-cheie. dezvoltate şi focalizate pe discuţii de grup. e) realizarea unui plan – pregătirea şi realizarea unui plan strategic detaliat pentru construcţia web-site-ului.9. c) Localizarea clienţilor – conturarea nevoilor şi a cerinţelor diferitelor grupuri de clienţi. Teste de autoevaluare 1. Unul dintre obiectivele principale ale procesului de implementare a strategiei e-business este reprezentat de identificarea clienţilor majori şi transformarea lor în e-clienţi. d) cuantificarea performanţei – măsurarea performanţelor Website-ului în termenii obiectivelor e-CRM. a unei interactivităţi şi a unei funcţionalităţi optime. precum şi găsirea unor modalităţi care să permită o mai bună satisfacere a cerinţelor utilizând tehnologiile Internet. Majoritatea companiilor îşi dezvoltă strategiile e-business în funcţie de ceea ce întreprind ceilalţi competitori. decât pe ceea ce managementul firmei consideră că vor acei clienţi. oferind informaţii de bază asupra nevoilor şi cerinţelor acestora. Organizaţia va trebui să se ocupe la începutul implementării de clienţii cei mai profitabili. din care să reiasă şi schimbările organizaţionale care vor fi suportates de firmă. cum ar fi valoarea lor pentru companie. Localizarea clienţilor implică stabilirea unui profil detaliat al nevoilor şi cerinţelor diferitelor grupuri. 1. O apropiere de conceptele e-CRM cere ca strategiile e-business să fie bazate mai de grabă pe ceea ce caută clienţii. cu toate că tentaţia va fi de a satisface imediat nevoile tuturor grupurilor.

9. Definiţi structura unui sistem informatic de birou. Ce reprezintă Internet-ul pentru un agent economic? Care sunt asemănările între Internet şi Intranet? 51 . 6. 4. 3. Care este relaţia dintre birotică. informatică şi telecomunicaţii? Clasificaţi informaţia. 7. 8. 10. Definiţi e-CRM şi prezentaţi structura unei strategii e-business.2. Precizaţi care sunt perifericele de intrare. 5. Care sunt tipurile de procesare? Prezentaţi şi caracterizaţi funcţiile unui sistem informatic de birou.

aspect plăcut. La nivel de document se stabilesc caracteristicile de ansamblu ale 52 . la nivel de paragraf şi la nivel de caracter. stabilirea diferitelor tipuri de caractere sau stiluri de afişare. cum ar fi alinierea automată a textului. anteturi. calculatorul devenind un mijloc de prelucrare a textelor. numit „procesor” sau „editor de texte”. grafice. cu o singură dimensiune. dar şi existenţa unui sistem logic de prelucrare. realizând alinierea şi încadrarea textului în pagină. la nivel de document. Iniţial procesoarele de texte au fost orientate spre lucrul la nivel de caracter. Asupra unui document sunt aplicate o serie de operaţii de prelucrare pentru obţinerea unui document cu calităţi grafice superioare. utilizarea unui număr foarte mare de seturi de caractere. Funcţiile unui procesor de texte Un procesor sau editor de texte trebuie să asigure realizarea unor funcţii elementare pentru prelucrarea textelor. Procesorul sau editorul de texte operează cu documente. 2. a unor dispozitive periferice. de dimensiuni. O dată cu creşterea puterii de calcul a devenit posibilă realizarea de coloane.2. despărţirea în silabe. EDITAREA ŞI PROCESAREA TEXTELOR ŞI A IMAGINILOR Tehnoredactarea reprezintă „pregătirea tehnică şi grafică a unui manuscris înainte de a fi începută operaţiunea de tipărire”. aranjarea textului în pagină. care aparţin aceleiaşi lucrări. Operaţiunea de tehnoredactare computerizată se realizează pe trei niveluri. adaptarea formei de prezentare la conţinut. tabele. imagini. care reprezintă ansambluri de texte. elemente procesate unitar. lizibilitate.1. datorate capacităţii limitate de prelucrare existente la acel moment. Tehnoredactarea computerizată presupune existenţa unui calculator. subsoluri de pagină. reprezentat prin programul specializat în operaţii de tehnoredactare. de stiluri de afişare. utilizarea unui singur set de caractere.

introduse în dorinţa de a prezenta cât mai multe dintre opţiunile posibile ale utilizatorului. ca exponent al familiei de procesoare de texte. creării de formulare (forms) etc. creării unor baze de date (database). înclinare. Există posibilitatea creării de desene (draw). după preferinţele utilizatorului. editării de ecuaţii. La nivelul de paragraf se stabilesc caracteristicile fiecărui paragraf. Interfaţa procesorului este deosebit de agreabilă şi prietenoasă. 53 . modul de aliniere a paragrafelor. pentru realizarea unor efecte de scoatere în evidenţă a unor nume. într-un dreptunghi colorat. grafice (graph). încadrându-se perfect în pachetul Microsoft Office XP. La nivel de caracter se execută o prelucrare a grupurilor de caractere din interiorul paragrafelor. Word va afişa. care sunt executate rapid. cuvinte cheie. butoane etc. putând fi configurată la cerere. 2. formatul de pagină. rigle. ne propunem să prezentăm procesorul Word XP. Fereastra procesorului de texte Word este prezentată în figura 2. Fiecare linie de instrumente cuprinde butoane (grupate pe anumite funcţiuni) care realizează anumite comenzi. schimbare de dimensiune a caracterului. prin simpla alunecare a mouse-ului. Zona de lucru a fost ocupată aproape în întregime cu opt linii de instrumente suplimentare. dimensiunea acestora. funcţia acestuia.documentului. citate. prin dreptul unui buton. îngroşare. prin operaţii de subliniere. Microsoft Word oferă posibilitatea ca utilizatorul să dispună printrun singur produs de posibilitatea creării. anteturi sau subsoluri de pagină. marginile acesteia.1. În continuare.2. prin acţionarea butonului mouse-ului. tipurile de caractere. Procesorul de texte Microsoft Word Microsoft Word este cel mai răspândit şi apreciat procesor de texte utilizat în mediul Windows. plecând de la un text simplu şi până la un raport (document) complicat de 800 pagini. prin adăugarea sau înlăturarea unor elemente ca linii de utilitare.

1. Fereastra procesorului de texte Word 54 .Figura 2.

prezent pe ecran. Linia de instrumente (butoane) prezintă. Revenirea la modalitatea standard de afişare se obţine prin acţionarea butonului Close Full Screen.(View Full Screen).În linia de instrumente există şi spaţii în care utilizatorul poate să-şi creeze propriile butoane pe baza unor macrocomenzi. Prezentarea gupelor de butoane activate şi a celor dezactivate Între butoane. linia de stare şi cursoarele de deplasare.2. de instrumente. Activitatea de redactare a unui document se poate realiza având ca zonă de editare activă întreaga suprafaţă a ecranului. eliminându-se liniile de titlu. în mod obişnuit. după caz. astfel încât să se poată realiza aceleaşi funcţii şi cu ajutorul tastaturii. Figura 2. Pentru a mări spaţiul de editare. meniuri. de meniuri. următoarele reprezentări: 55 . taste şi combinaţii de taste există o corespondenţă. activând sau dezactivând grupele butoanelor de validare prezentate în figura 2.2. se poate renunţa (afişa). la unele linii (View Toolbars).

.....Buton Mesaj calculator New blank document Open . Tables and Borders Ctrl + P File File Tools Edit Edit Edit F7 Ctrl + X Ctrl + C Ctrl + V Ctrl+ Shift + C Ctrl + K Edit Edit Insert Table Insert Table.. Insert Excel Columns.. Drawing Document map Show All Zoom Word Help Format View Ctrl + * View Help F1 56 .. Semnificaţie Deschiderea unui nou document Deschidere document creat anterior Salvare document Creare mesaj poştă electronică Tipărire document Vizualizare document Verificare ortografică Decupare text Copiere text Readucere text Repetă formatarea Anulare tastare Amână anularea Legătură multiplă Tabele şi contururi Introducere tabel Introducere foaie de calcul Scriere pe coloane Desen Structurare document Afişează caracterele neimprimabile Procent afişare Apelare program de asistenţă Combinaţie taste Ctrl + N Crtl + O Ctrl + S Meniu File File File Save E-mail Recipient Print Print Preview Spelling and Grammar Cut Copy Paste Format painter Undo Typing Can’t Redo Hyperlink.

Linia de stare cuprinde: săgeţile de deplasare orizontală (stânga/dreapta) şi ascensorul de deplasare rapidă . În tabelul următor sunt prezentate butoanele. pot să fie afişate linii de butoane pentru: • baze de date (Database). Pentru facilităţi suplimentare şi legături cu alte produse din pachetul Microsoft Office. selectat de utilizator. precum şi semnificaţia fiecăruia. Linia de stiluri are în componenţă următoarele butoane: Buton Mesaj produs de calculator Style Font Size Bold Italic Underline Align Left Center Align Right Justify Numbering Bullets Highlight Font Color Borders Semnificaţie Stil. 57 . mesajul emis de calculator. prin intermediul unui asistent animat. pe lăţimea paginii având specificate şi marcatorii sau tabulatorii . model Tip caracter Dimensiune caracter Îngroşare Înclinare Subliniere Aliniere stânga Aliniere centru Aliniere dreapta Aliniere stânga-dreapta Numerotare Simbol de enumerare Afişare luminoasă Culoare caracter Contururi Combinaţie taste Ctrl + B Ctrl + I Ctrl + U Ctrl + L Ctrl + E Ctrl + R Ctrl + J Rigla conţine diviziunile în centimetri sau inch.Programul de asistenţă al procesorului de texte poate fi activ şi afişat în permanenţă pe ecran.

Buton Mesaj calculator Edit Box Check Box Combo Box Properties Draw Table Insert Table Insert Frame Protect Form Semnificaţie Casetă de text Casetă de validare Casetă tip combo Proprietăţi Realizează un tabel Adaugă un tabel Introducere format Protejează un format butoane care permit navigarea în interiorul documentului. În tabelul următor sunt prezentate butoanele. dar şi pe Internet Web. formulare) Forms. • 58 . În tabelul următor sunt prezentate butoanele. mesajul calculatorului şi semnificaţia fiecărei reprezentări grafice. mesajul calculatorului şi semnificaţia fiecărei reprezentări grafice.Buton Mesaj calculator Data Form Manage Fields Add Record Sort Ascending Sort Descending Database Update Fields Find in Field Main Document Semnificaţie Creare formă Gestionar de câmpuri Adaugă o înregistrare Ordonare crescătoare Ordonare descrescătoare Adaugă o bază de date Actualizează câmpul Localizează o înregistrare Fuzionează cu un document • crearea de formate (şabloane.

♦ distanţa faţă de margini (exemplu At 8 cm. Afişează doar butoanele Web de navigare Go Show Only Web Toolbar Linia de stare prezintă informaţii referitoare la: ♦ pagina şi secţiunea curentă (exemplu Page 4 Sec 1). respectiv.2. Crearea.. trebuie salvat documentul pe disc şi. ♦ limba utilizată la redactarea documentului (exemplu Romanian). ♦ modul de inserare sau suprascriere (exemplu OVR). iar modificările care se fac ulterior sunt memorate temporar în memoria calculatorului. 59 . pagina numărul 1 din totalul de 10). eventual. Word îl copiază de pe disc şi îl afişează pe ecran.. Pentru a salva un document. ♦ linia şi coloana curentă (exemplu Ln 33 Col 48)..Buton Mesaj calculator Back Forward Stop Current Jump Refresh Current Page Start page Search the Web Favorites Semnificaţie Deplasare înapoi Web Deplasare înainte Web Oprire salt Împrospătează informaţiile Pagină de început Localizează pe Web Pagini Web favorite Deplasare la . se realizează copii de siguranţă pentru documentele mai importante.). salvarea şi restaurarea unui document Atunci când se deschide un document. ♦ verificare ortografică a documentului (dezactivarea se prezintă grafic astfel: ). 2.1. ♦ ora sistemului (exemplu 4:22 PM). se execută următoarele operaţii. ♦ numărul paginii curente din total pagini ale documentului (exemplu 1/10. Pentru a le memora.

Pentru a specifica atât tipul fişierului. Furnizarea de către Word a acestor două opţiuni (de salvare automată şi de crearea unor copii de siguranţă ale fişierului) permite restaurarea documentului în cazul unei căderi de tensiune sau oricărei alte probleme. prin care Word salvează versiunea anterioară a documentului ca o copie de rezervă. unui document i se poate asocia o parolă. însă cu extensia . fie se alege din meniul File comanda Save sau Save As… fie provocând deschiderea casetei de dialog corespunzătoare. penultima versiune. având acelaşi nume. puteţi deschide documentul de rezervă care este. Word furnizează câteva moduri de restricţionare a modificării documentelor. Astfel. pentru a preveni deschiderea de către alţi utilizatori a documentului sau pentru a nu permite altor utilizatori salvarea unor eventuale modificări în respectivul document. 60 . Realizarea copiilor de siguranţă se face cu ajutorul rubricii Always create backup copy. În rubrica Save in se selectează discul pe care se va depune fişierul. cât şi pentru compatibilitate cu alte procesoare sau versiuni anterioare se completează rubrica Save as type. Atunci când se creează o copie de rezervă şi s-a realizat salvarea fişierului de mai multe ori.3. după care selectaţi rubrica Security). se precizează parola aleasă în caseta Password to open (parola de protecţie la citire) sau în Password to modify (parolă de protejare la scriere). iar apoi se validează cu OK. prin acţionarea butonului Save Pentru a salva un document nou nedenumit. Fereastra corespunzătoare acestei acţiuni este prezentată în figura 2. precizându-se intervalul de timp în minute în caseta Minutes (intervalul este cuprins de la 1-120 minute).BAK. de fapt. în timpul lucrului se alege din meniul Tools comanda Options şi se selectează indexul Save. apoi se validează prin acţionarea butonului OK. în care se va marca Save Autorecover info every.Din meniul File alegeţi comanda Save sau Save As…. alegeţi din caseta Save As… butonul Options (sau din meniul Tools alegeţi Options. Pentru a asocia o parolă unui document. iar în rubrica File Name are loc introducerea numelui propriu-zis al fişierului. În continuare. dacă doriţi schimbarea specificatorului de fişier sau din bara de instrumente standard. Dacă doriţi salvarea automată a documentului. .

dar nu şi modificarea acestuia. prin care se care în caseta Read-Only Recommended se introduce caracterul permite vizualizarea conţinutului documentului. pentru fiecare caracter. Fereastra corespunzătoare definirii parolei unui document O altă posibilitate de a proteja conţinutul unui document este cea prin . 61 . se procedează astfel: ♦ se deschide documentul respectiv. ♦ din meniul File se alege Save As… şi se acţionează butonul Options. numere. după care se tastează noua parolă sau se şterge prin acţionarea tastei DEL. ♦ în rubrica Protection Password sau Write Reservation Password se selectează asteriscurile care reprezintă parola. Figura 2. iar în timpul tastării parolei. Pentru a modifica sau şterge o parolă asociată unui document. spaţii – diferenţiindu-se literele mari de cele mici).3. Word va afişa câte un asterisc.O parolă poate conţine până la 15 caractere (litere.

4. Fereastra de localizare a unui fişier. de exemplu numele autorului. ori.4. automat informaţii privitoare la rezultatul localizării. Pentru identificarea unui document. În caseta Results se vor afişa. ca. casetele corespunzătoare (exemplu: Value. Pentru introducerea unor criterii suplimentare de căutare se completează. Se poate găsi un document pe baza numelui acestuia. dacă se includ la salvare informaţii sumare. 62 . cu secvenţa de text cunoscută “codul de procedură fiscală”).În Word există posibilitatea de a localiza un document. pentru a căuta după acestea. alegeţi din meniul File. Pentru a demara acest proces. utilizatorul va completa în caseta Property numele documentului dorit a fi localizat. cu informaţiile cunoscute. Figura 2. Această fereastră este prezentată în figura 2. folosind toate informaţiile pe care vi le puteţi aminti despre acesta.OpenTools–Search. titlul descriptiv ori după cuvintele cheie. pe baza datei de creare sau data ultimei modificări. cunoscând o parte din conţinutul acestuia În rubrica Search in se precizează unitatea de disc sau structura de directoare în care se va realiza căutarea.

înclinat). ♦ dimensiunea caracterelor. ♦ stilul de afişare (normal. ♦ aspectul fontului (subliniat. având anumite caracteristici prezentate în continuare: ♦ tipul caracterului (fontului). ♦ poziţionarea pe verticală a textului în cadrul liniei.). tăiat.5.2.2.2. În Word aceste caracteristici se stabilesc din meniul Format comanda Font.5. scriere ca exponent. scriere ca indice. ♦ spaţiul dintre caractere. ♦ culoarea de afişare. Formatarea caracterelor Caracterele sunt reprezentate prin litere. Fereastra care permite definirea caracteristicilor caracterelor 63 . Fereastra corespunzătoare acestei acţiuni poate fi studiată în figura 2. simboluri. scriere ascunsă etc. îngroşat. scriere cu majuscule. Figura 2. numere. semne de punctuaţie şi spaţii.

Stilul de afişare reprezintă aspectul grafic al caracterelor în scopul obţinerii unor efecte speciale: Normal. cu linie punctată sau sublinierea doar a cuvintelor. care sunt disponibile din meniul Format. Fereastra Change Case 64 . cu două linii. care scot un fragment de text în evidenţă: ♦ subliniere (Underline): cu o linie. ♦ scrierea textului cu MAJUSCULE REDUSE (Small Caps). pe ecran se va afişa fereastra Change Case. Bold (îngroşat) Italic (înclinat). Atributele unui text se referă la o serie de prelucrări. ♦ tăierea cu o linie (Strikethrough). precum şi aspectul grafic extern. opţiunea Change Case. Figura 2. transformări şi combinări.6. În acest moment.Fontul reprezintă acea caracteristică a unui fragment de text prin care se determină mulţimea de caractere ( de la 0 la 255 în codul ASCII) care se pot afişa.6. ♦ scrierea la exponent sau ca indice (Superscript sau Subscript). ♦ ascunderea textului (Hidden). Există o serie de prelucrări care se pot aplica asupra unui bloc de text. prezentată în figura 2. selectat în prealabil. ♦ scrierea textului cu MAJUSCULE (All Caps).

element prezentat în figura 2. tOGGLE cASE – reprezintă inversul lui Title Case. cât şi aspectul caracterelor pot fi rapid alese din baza de instrumente prezentată în continuare. Atât dimensiunea.Sentence case – va avea drept efect afişarea primei litere a fiecărei propoziţii cu majusculă. UPPERCASE – toate literele sunt trecute la majuscule. din caseta Font. Textul ascuns este afişat cu o linie de subliniere care nu apare la imprimare. iar următoarele vor fi litere mici. Culoarea de afişare a textului poate fi specificată prin intermediul listei ascunse aferente casetei Color. 65 . Pentru a vizualiza un text ascuns în afişarea normală sau pagină se acţionează butonul Show/Hide de pe bara standard de instrumente sau se alege meniul Tools comanda Options şi se alege Hidden Text. Title Case – fiecare cuvânt va avea prima literă mare. unde fiecare cuvânt va avea prima literă mică. Pentru stabilirea spaţierii dintre caractere. Combinaţia de taste Shift+F3 va trece prin toate aceste forme.7. Dimensiunea caracterelor reprezintă mărimea în puncte (un punct 1/72”) a unui caracter şi se stabileşte în rubrica Size. cu litere mici. se acţionează fişa index Character Spacing. fontul. Lowercase – va face toate literele blocului selectat.

care constă în umplerea uniformă a spaţiului afectat textului respectiv. caz în care mouse-ul se schimbă într-o pensulă. alegând. în general. se poate aplica efectul Kerning. sunt afişate cu o dimensiune mare a caracterelor. de pe bara de instrumente standard. prin apropierea sau depărtarea caracterelor. Există posibilitatea de a ajusta poziţia verticală a oricărui caracter prin opţiunea Position. În cazul titlurilor care. în caseta de dialog. în funcţie de forma acestora. 66 . Modificarea formatelor implicite se realizează din meniul Format opţiunea Font. iar Condensed realizează scrierea textului condensat sau chiar suprapus. Fişa index Character Spacing Opţiunea Expanded creează o distanţă majorată între caractere.7. după dorinţă. Font. Word poate realiza uşor copierea stilurilor de scriere cu ajutorul butonului Format Painter (descriptor de formate). urmând ca Word să solicite confirmarea modificării. iar apoi butonul Default….Figura 2.

2.2.3. Formatarea paragrafelor În Word, paragraful este o unitate de formatare, iar operaţiunea este utilă atunci când se doreşte: alinierea paragrafelor; crearea identărilor pentru liste marcate sau liste numerotate; alinierea coloanelor de text; interspaţierea liniilor din cadrul paragrafului etc. Word oferă câteva tehnici alternative de formatare: fie din meniul Format – Paragraph; fie cu ajutorul butoanelor din bara de instrumente; sau cu ajutorul combinaţiilor de taste. În Figura 2.8. sunt prezentate cele două tehnici de formatare. Cu ajutorul combinaţiilor de taste, se pot realiza următoarele acţiuni: CTRL+L, pentru a alinia textul la stânga; CTRL+E, pentru a centra textul; CTRL+R, pentru a alinia textul la dreapta; CTRL+J, pentru a alinia textul proporţional şi la stânga şi la dreapta. Prin acţionarea opţiunilor din meniul Format Paragraph, se oferă posibilităţi multiple de combinare a formatării paragrafelor, alegând corespunzător în caseta de dialog. Repetarea formatării paragrafelor se realizează prin „moştenirea” formatării de la un paragraf alăturat la altul, în timpul creării textului.

Figura 2.8. Prezentarea grafică a tehnicilor de formatare a paragrafelor 67

O altă cale de a repeta formatarea este alegerea din meniul Edit Repeat… sau cu ajutorul instrumentului paragrafelor se pot aplica operaţii de conturare. . Asupra

2.2.4. Imprimarea unui document Word oferă posibilităţi multiple de ieşire pentru un document: imprimare; transmitere prin fax; tipărire document într-un fişier; transmitere fişiere prin poşta electronică unui membru al grupului de lucru. Înaintea imprimării se oferă posibilitatea vizualizării documentului , fie fie din meniul File – Print Preview sau cu ajutorul butonului alegând modul de vizualizare pagină (View-Page). Astfel dacă nu este realizată încadrarea dorită, utilizatorul poate face referire la specificarea paginii, a marginilor hârtiei, a sursei hârtiei din meniul File – Page Setup. În figura 2.9. se prezintă această fereastră.

Figura 2.9. Stabilirea formatului paginii şi încadrarea textului 68

Implicit, procesorul de texte Word utilizează anumiţi parametrii pentru delimitarea corpului de text faţă de marginile fizice ale paginii, aplicaţi fie întregului document, fie asupra unor anumite părţi ale acestuia. În acest moment se stabileşte spaţiul alocat pentru antet/subsol de pagină. O dată cu alterarea parametrilor standard în zona de vizualizare Preview se prezintă sub o formă schematică utilizatorului modul în care va apare la imprimare documentul. Fişa index Paper permite definirea tipului de hârtie pe care se va obţine documentul, cunoscut fiind faptul că există mai multe tipuri predefinite (standard), fiecare având anumite dimensiuni exprimate în centimetrii sau în inch. În figura 2.10. este prezentată fişa index Paper.

Figura 2.10. Fişa index Paper

Spre exemplificare, redăm cele mai utilizate formate sunt următoarele: Letter 21,59/27,94; Legal 21,59/35,56; Executive 18,41/26,67; A4 21/29,70; No. 10 10,48/24,13; DL 11/22. În cazul în care se utilizează un alt format, se va alege Custom Size, definind după aceea dimensiunile efective ale suportului (lăţime/lungime). Tot prin intermediul acestei fişe se alege modul de orientare al documentului (Whole document) sau al unei părţi al acestuia (Selected
69

Text) în pagină, respectiv, poziţionare normală Portrait sau peisaj Landscape prezentate în figura 2.11.

Figura 2.11. Poziţionarea normală şi peisaj a textului

În cazul în care se doreşte realizarea imprimării, este indicată alegerea în prealabil a tipului de imprimantă, prin caseta Printer name (mai ales în cazul în care sunt conectate mai multe asemenea dispozitive periferice) şi a caracteristicilor de imprimare (caracteristicile imprimantei Properties, numărul de exemplare Copies, paginile care se vor imprima Page Range, ordinea de imprimare etc.) din meniul File – Print. În figura 2.12. este prezentată fereastra Print, care permite definirea tipului de imprimantă.

70

gramatical. corector ortografic.13. dicţionar românesc de sinonime. desene. al dicţionarelor de sinonime. opţiunea .Figura 2. precum şi al separării cuvintelor în silabe.5. Fereastra Print Prin acţionarea butonului Properties. utilizatorul va acţiona butonul . iar sunt acţionate atunci când avem de imprimat color butoanele grafice. Pachetul de programe Office XP a fost parţial localizat pentru România. fotografii sau imagini scanate. Fereastra corespunzătoare acestui accesoriu este prezentată în figura 2. se stabileşte din zona PrintOut. Butonul acţionează atunci când documentul conţine doar corpuri de text. Localizarea constă într-un meniu de ajutor (Help). 71 . documentul conţinând în această se situaţie un corp de text. grafice. În cazul în care se doreşte obţinerea unui document imprimat. 2. din punct de vedere ortografic. Verificarea documentelor se realizează. folosind doar tonuri de gri. atunci când se doreşte obţinerea unei calităţi foarte bune a rezultatului imprimării. dar şi imagini.12. Verificarea unui document Verificarea documentelor reprezintă ultima operaţie care se realizează asupra unui document tastat într-o limbă străină sau în limba autohtonă.2.

se va selecta primul element (No Proofing). 72 . Pentru a beneficia de corectare instantanee (textul se corectează pe măsură ce este introdus). meniul Tools. celelalte componente având meniurile de ajutor în limba engleză. În căsuţa de dialog care va apărea pe ecran utilizatorul va avea de ales. Set Language. prin activarea din linia de meniuri a meniului Tools. Confirmarea corectitudinii acţiunii utilizatorului va rezulta din activarea butonului OK sau Default. limba în care se introduce textul. implicită a selecţiei realizate anterior. Fereastra de localizare a corectorului ortografic Meniul de ajutor general şi meniurile specifice aferente procesorului de texte Word şi procesorului de tabele Excel sunt afişate în limba română. Toate erorile gramaticale sau cuvintele care nu sunt localizate în dicţionarul aferent limbii selectate vor fi marcate cu o linie ondulată de culoare roşie. Corectorul ortografic în limba română este activat în Word numai prin indicarea limbii utilizate în realizarea documentului. Butonul Default va acorda posibilitatea stabilirii ca limbă folosită curent. În cazul în care nu există menţionată limba respectivă.Figura 2. poziţionat fiind pe respectivul cuvânt.13. se va selecta din linia de meniuri. unde în fişa index Spelling & Grammar se va activa opţiunea Check Spelling As You Type. din lista afişată. Language. Options. Corectarea acestor erori semnalate se realizează prin acţionarea butonului dreapta al mouse-ului. iar butonul OK va permite doar utilizarea în acele momente a limbii selectate.

15. situaţie prezentată în figura 2.15. sugerat de corector. Apelarea dicţionarului de sinonime şi realizarera 73 .14..Această situaţie este prezentată în figura 2.14. Exemplificarea corectării erorilor gramaticale specifice unei anumite limbi Din meniul apărut se selectează cuvântul corect. În cazul în care cuvântul marcat ca eronat nu se află în dicţionar şi se doreşte îmbogăţirea acestuia cu noi elemente. Language. utilizatorul selectează opţiunea Add. dar cu poziţionarea pe Hyphernation. Thesaurus. Figura 2. în care s-a produs o eroare de tastare. Figura 2. iar pentru activarea utilitarului de despărţire în silabe a unui cuvânt se execută aceeaşi secvenţă. Dicţionarul de sinonime este apelat prin selectarea cuvântului dorit şi executarea secvenţei Tools.

adăugarea cuvântului într-un dicţionar personal. anularea corecţiilor precedente. suprimarea cuvântului eronat.despărţirii în silabe a cuvântului secvenţe Verificarea ortografiei se realizează pe baza unui dicţionar standard şi unul sau mai multe dicţionare personale (de specialitate). Verificarea ortografiei poate fi întreruptă prin CRTL+TAB sau execuţia unui „clic” în fereastra documentului. urmând a se alege între mai multe posibilităţi: corecţia erorii. care se selectează în prealabil. Figura 2. acesta este afişat în caseta de dialog. dar şi lansarea acesteia.16. Se poate verifica tot textul începând cu poziţia curentă a cursorului sau numai o parte. prezentată în figura 2. ignorarea acesteia. În cazul în care un cuvânt nu este găsit în dicţionar/dicţionare. după care se realizează eventualele corecţii. Verificarea ortografică a cuvintelor Dacă înaintea verificării cursorul a fost plasat în interiorul documentului. Pentru a selecta opţiunile de verificare ortografică se procedează astfel: se alege Tools-Options şi se selectează categoria Spelling sau în 74 . suprimarea repetiţiilor. se va solicita confirmarea operaţiei de verificare.16. Pentru verificarea ortografică a cuvintelor se alege Tools Spelling.

se alege Tools – Language. Pentru realizarea verificării gramaticale. Word foloseşte stiluri predefinite. Pentru verificarea gramaticală. 75 . precum şi eventualele soluţii de corectare a acestora. fereastră prezentată în figura 2. modificarea regulilor gramaticale etc. trecerea la o nouă frază. se va afişa o casetă de dialog. urmând ca utilizatorul să aleagă una din variante (corectarea erorii pe baza unei soluţii propuse de Word. solicitarea unei explicaţii privind regulile gramaticale aplicate. Înainte de a lansa verificarea gramaticală a unui document sau a unei părţi a acestuia se pot modifica opţiunile prin: Tools – Options categoria Grammar. ignorarea erorii. Figura 2. Verificarea gramaticală permite depistarea frazelor susceptibile de erori gramaticale şi de stil.caseta de dialog a ortografului se activează butonul Options. corectarea erorii direct în document. care includ toate regulile gramaticale specifice unui domeniu.17.17. Selectarea opţiunii de verificare ortografică a unui document Dacă este găsită o frază suspectă de erori gramaticale.).

În continuare. Aceste elemente pot fi studiate în figura 2. 76 . iar din grupa de butoane (figura 2. pot fi diferite pe paginile pare. repetându-se pe fiecare pagină.2.) apărută se alege butonul de antet. oră). title – titlul documentului . alegând din caseta de dialog rubrica Different First Page sau Different Odd and Even.2. din meniul VIEW alegându-se din meniul View opţiunea Header / Footer. în . Antetele se află în mod normal în afara suprafeţei utile a paginii şi pot fi diferite faţă de prima pagină a documentului. dată. pentru unele secţiuni ale documentului. faţă de cele impare şi/sau pot fi diferite. introduceţi codul câmpului. Realizarea antetului şi a subsolului de pagină Antetul reprezintă textul situat în partea de sus a fiecărei pagini. se poate afara posibilităţilor oferite cu ajutorul butoanelor plasa cursorul acolo unde se doreşte să se insereze respectivul câmp şi se acţionează combinaţia de taste CTRL+F9. Figura 2. de subsol.18.18. Crearea antetului sau a subsolului de pagină se realizează prin specificarea modului de afişare Normal. file name – numele fişierului. O altă modalitate este următoarea: din meniul Insert / Field şi din lista de câmpuri se alege câmpul dorit. Semnificaţia butoanelor din grupa antet-subsol Pentru a realiza inserarea unor câmpuri în antetul sau subsolul paginilor. exemplu author – numele autorului.19. Există posibilitatea definirii de antete/subsoluri diferite pe prima pagină de celelalte sau pe pagini pare de cele impare. sau butonul care permite inserarea de câmpuri speciale (numărul de pagină. pentru realizarea afişării caracterelor {}.6.

20.2.Figura 2. Figura 2.20. se acţionează butonul Format şi apoi se completează caseta corespunzătoare (Start at) cu respectivul număr. Fereastra Section Start aferentă definirii de antete şi subsoluri de pagină 2. se alege din linia de meniuri Insert/Page Numbers şi apoi se selecţionează poziţia (antet sau subsol de pagină). Pentru numerotarea standard (numerotarea tuturor paginilor cu excepţia primei) se plasează cursorul la începutul documentului. În cazul în care se doreşte numerotarea paginilor începând cu un anumit număr. Aceste elemente sunt prezentate în figura 2. se alege din linia de meniuri Insert / Page Numbers.19. precum şi modul de aliniere al acestora. Numerotarea paginilor unui document Numerotarea paginilor se realizează în două moduri: standard sau o dată cu crearea antet /subsol de pagină.7. cursorul este plasat la începutul documentului. Ferestrele corespunzătoare acţiunii de numerotare a paginilor unui document 77 .

astfel se aplică doar secţiunii curente sau 78 . Editarea unui document pe coloane În mod normal. Pentru a se afişa fereastra care permite definirea numărului de coloane care se doreşte a fi obţinut. pe întreaga lăţime utilă a paginii. Fereastra corespunzătoare editării pe coloane a unui text Formatarea textului sub formă de coloane poate fi aplicată întregului document sau numai unei părţi din el. coloanele sunt aplicate întregului document. editarea unui text se face prin introducerea paragrafelor unul după altul. Suprafaţa utilă a paginii poate fi împărţită în coloane paralele. Introducerea textului se face considerându-se suprafaţa utilă a paginii ca fiind o singură coloană. divizându-se documentul în secţiuni. Lăţimea coloanelor va fi determinată automat de editor.21. care împart pagina pe verticală.21. S-a dovedit că pentru a uşura cititul. din linia de meniuri se alege opţiunea Format – Columns.8. Figura 2. în funcţie de lăţimea utilă a paginii. care vor avea fiecare aceeaşi lăţime şi aceeaşi distanţă între ele. dacă acesta nu conţine diferite secţiuni.2.2. textul poate fi plasat în coloane paralele. În mod implicit. Fereastra este prezentată în figura 2.

asupra secţiunilor selectate (Select Sections) sau asupra textului de la cursor până la sfârşit (This Point Foward). cu ajutorul marcajelor din riglă sau cu ajutorul meniului Format. În continuare. în mod automat. fie cu ajutorul casetei de dialog în care se specifică: − forma coloanelor (Presets). se selectează opţiunea (Equal Column Width). introducerea şi editarea textului în coloane se realizează în mod obişnuit. − se acţionează butonul OK. coloanele sunt aplicate numai textului selectat. În cazul în care este selectată doar o porţiune de text. Coloanele pot fi aplicate şi din poziţia în care se află cursorul în document până la sfârşit.secţiunilor selectate. − modalitatea în care vor fi aplicate coloanele (Apply To) asupra întregului document. − numărul de coloane (Number of Columns) . − mărimea coloanelor (Width and Spacing). Dimensiunea coloanelor poate fi ulterior modificată. dintre care menţionăm: • pentru deplasarea la începutul coloanei următoare (precedente). (Whole Document) asupra secţiunii selectate (This Section). • se selectează opţiunea Continuous. • se alege din meniul Insert comanda Break. asupra textului selectat (Select Text). Dacă utilizatorul doreşte obţinerea unor coloane care să aibă aceeaşi mărime. Procedura care permite crearea coloanelor se poate realiza fie cu ajutorul meniului Format. caz în care se creează automat o secţiune. • se acţionează butonul OK. care. Uniformizarea lungimii coloanelor se realizează prin următoarea procedură: • se poziţionează cursorul la sfârşitul textului. − dacă separarea coloanelor să se facă cu o linie verticală (Line Between). se poate utiliza combinaţia de taste Alt + săgeată jos (săgeată sus). va fi definit ca secţiune distinctă. 79 . Există câteva elemente care pot uşura editarea.

Box (contur exterior). se poate insera. prezentate în figura 2.2.9. înaintea primului paragraf din coloană. Din aceasta se alege una dintre modalităţile active de conturare.22. 2. prin selectarea acestuia. Figura 2. distanţa faţă de text. se foloseşte combinaţia de taste Ctrl + Shift + Enter sau se procedează astfel: 1. Modalitatea de conturare Custom permite stabilirea de către utilizator a marginilor care se doresc a fi realizate. obţinută prin comanda Format / Columns. activarea opţiunii Format Borders and Shading sau prin acţionarea butonului care va dezvolta o listă de butoane. realizându-se. Modalităţi active de conturare Din caseta de dialog dezvoltată de meniul Format Borders and Shading. grafic. 3. se alege modalitatea de încadrare None (fără contur). se alege din caseta de dialog rubrica Column Break. un salt la pagină. 3-D (permite realizarea unui contur în trei dimensiuni). 2. Shadow (produce stabilirea unui contur al şirului selectat în prealabil).22. tabel. O altă modalitate de a forţa trecerea la o coloană nouă a textului este aceea prin care se inserează o nouă secţiune şi se selectează opţiunea Start New Column din caseta de dialog. Style defineşte tipul de linie şi Width stabileşte grosimea acesteia. se validează prin acţionarea butonului OK.• pentru a forţa ca un paragraf de text să înceapă întotdeauna în prima linie a unei coloane. Realizarea conturărilor şi a umbrelor Încadrarea sau conturarea se aplică unui paragraf. Dacă se doreşte ca o coloană să înceapă pe o pagină nouă. prin combinaţia de taste Ctrl + Enter sau alegeţi din meniul Insert opţiunea Break / Page Break. culoarea de conturare 80 . se alege din meniul Insert opţiunea Break.

23.10. opţiunea Borders and Shading sau acţionarea butonului . Fereastra corespunzătoare opţiunii de conturare a unui şir de caractere Anularea încadrării realizate anterior se obţine prin selectarea prealabilă a elementului a cărui încadrare trebuie anulată. Fişa index Shading permite stabilirea modului de umbrire a fundalului sau a „prim planului”.Color. 2. Figura 2. se pot observa opţiunile prezentate anterior pentru realizarea conturării unui şir de caractere. În figura 2. Dacă nu se doreşte 81 . urmată de activarea meniului Format. Un cadru este în mod implicit conturat.2.23. Utilizarea cadrelor Cadrele permit poziţionarea adecvată în pagină a textului sau a graficelor.

aceasta trebuie anulată. în jurul unui text sau grafism existent. În figura 2. dimensiunile cadrului se adaptează la dimensiunea elementului inserat. Se delimitează acţionează butonul Frame din linia de instrumente conturul cadrului (prompterul de mouse devenind cruciuliţă) şi apoi se introduce elementele dorite. În mod automat. Un cadru poate fi redimensionat sau deplasat cu mouseul. în care urmează a se insera textul sau grafismul dorit. Prelucrarea cadrelor se face întotdeauna în modul de afişare Page Layout. Utilizatorul poate opta pentru atribuirea unor anumite dimensiuni ale cadrului (Size) şi pentru alinierea acestuia din meniul conjunctural se alege Format Frame.afişarea încadrării. după ce în prealabil a fost selectat. este prezentată caseta Frame.24. Utilizatorul poate opta pentru una din cele două posibilităţi de inserare a unui cadru: 1. În cazul în care utilizatorul doreşte introducerea unui cadru se . 2. prin acţionarea asupra punctelor de reper ale cadrului. putându-se observa opţiunile de plasare a unui cadru faţă de corpul de text (Text Wrapping None sau Around). iniţial se introduce un cadru gol. 82 .

25.25. prin specificarea poziţiei dorite.24. în figura 2.Figura 2. vă prezentăm un exemplu în care a fost introdus un cadru în care se află inserat un desen. În continuare. Figura 2. în raport cu un punct de referinţă (de exemplu: marginile paginii.). a coloanelor de text etc. Caseta de formatare a cadrelor (Frame) Alinierea cadrelor se poate realiza pe orizontală sau pe verticală. Introducerea unui cadru în corpul de text 83 .

2. From file. se pot observa opţiunile utilizatorului pentru importarea unei imagini. Se poate observa că textul conturează cadrul.Cadrul este poziţionat în interiorul corpului de text.2. WordArt utilizat pentru obţinerea rapidă a unor sigle. Opţiuni de import imagine Utilizatorul va selecta un element din lista derulantă. fiind aliniat faţă de marginea din stânga al acestuia.26. pentru situaţia în care se doreşte realizarea unei reprezentări schematice a derulării unui proces. 84 . delimitându-se prin spaţiu cele două elemente supuse prelucrării. În figura 2. Prelucrarea imaginilor În interiorul unui cadru poate fi importată o imagine alegând din meniul Insert opţiunea Picture.11. dacă doreşte preluarea unei imagini din galeria standard a procesorului de texte. Figura 2. în cazul în care se doreşte importul unor imagini realizate cu ajutorul scaner-ului sau al unui aparat fotografic şi Chart. în cazul în care desenul sau graficul a fost creat anterior şi acum se doreşte introducerea acestuia.26. From Scaner or Camera. respectiv Clip Art. pentru introducerea unei reprezentări grafice a unei serii de valori numerice. Auto Shapes.

). deoarece aceasta face parte integrantă din documentul creat în WORD. WordArt.12. cu o varietate de forme. care să conţină imaginea. 2. el putând fi lansat doar din WORD sau din alt program care utilizează tehnica OLE. În figura 2. Galeria standard de imagini Clip Art Galeria standard de imagini Clip Art conţine o listă de categorii de imagini grupate automat pe domeniul reprezentat. WordArt reprezintă un program de sine stătător. O imagine creată cu ajutorul WordArt este similară unui 85 .Figura 2. Fiecare categorie la rândul ei poate conţine o suită de imagini reprezentative. la fel ca şi Draw sau Graph. pentru crearea unei broşuri. Utilizarea componentei WordArt WordArt reprezintă un program care vă permite să transformaţi câteva cuvinte în desene atractive. Obiectele realizate cu acest program şi inserate în documente conţin toate informaţiile necesare pentru o editare ulterioară.27. se prezintă o parte din principalele categorii de imagini care pot fi apelate de utilizator. un raport.2. Utilizatorul nu poate crea un fişier separat. a unui afiş.27. un pliant publicitar etc. folosind cuvinte sau scurte texte transformate în imagini grafice pentru diferite scopuri (de exemplu. este legat de Word prin tehnica OLE (Object Linking and Embedding). WordArt permite îmbunătăţirea imaginii documentului pe care îl elaboraţi.

2. Se procedează astfel: ♦ se alege din meniul Insert opţiunea Object. Construirea graficelor se realizează având la bază o aplicaţie specială Microsoft Graph.13. Pentru construirea unor grafice pe baza unor date numerice obţinute în urma unor prelucrări matematice este indicat. utilizând facilităţile WordArt în caseta Enter Your Text Here. Prezentarea într-o asemenea formă oferă importante avantaje precum condensarea informaţiei. WordArt se lansează pentru a insera un obiect sau pentru a modifica un obiect existent. Pe ecran apare fereastra utilitarului care prezintă o linie de butoane speciale pentru scrierea artistică. în locul corespunzător. Figura 2.28. Linia de butoane şi caseta specifică WordArt 2. respectiv.desen. ♦ se creează imaginea (obiectul). graficele generate pot fi incluse sub formă de obiecte (procesorul de texte este 86 . de obicei. folosirea unor programe specializate de calcul tabelar.28. se prezintă linia de butoane şi caseta specifică acestui program. dar unele date numerice pot fi prezentate sugestiv doar prin intermediul unor reprezentări grafice sau diagrame. În figura 2. putându-se aplica tehnicile existente în Word pentru modificarea desenului. ♦ din caseta de dialog se alege MS WordArt şi se validează cu OK. Realizarea graficelor Word oferă utilizatorului numeroase facilităţi de prelucrare şi formatare. care funcţionează ca server. precum EXCEL sau LOTUS. sugestivitate. lizibilitate. Inserarea obiectului în document se face.

♦ se şterge graficul implicit (selectând tabelul Datasheet şi apoi se acţionează tasta DEL). Se pot şterge liniile sau coloanele a căror reprezentare nu se doreşte. de unde din lista derulantă afişată. a unui tabel şi a unei reprezentări grafice. Fereastra implicită a editorului de grafice Pentru a realiza titlul graficului.considerat client). Lansarea în execuţie a aplicaţiei Microsoft Graph este semnalată pe ecran. prin apariţia unui meniu şi a unei bare utilitare. Pentru crearea unui grafic. se va parcurge următoarea procedură: ♦ se selectează datele de reprezentat introduse în tabel (eventual tot tabelul. ♦ se aduce tabelul a cărui reprezentare se doreşte (meniul Insert opţiunea Paste) sau se tastează datele de reprezentat. folosind mecanismul OLE. Figura 2. adăugarea unor săgeţi. etichete.. care să permită indicarea valorilor maxime minime etc. se alege Microsoft Graph. legende.. . cu mouse-ul Table se alege Select Table sau cu ajutorul tastaturii)..29. prezentat în figura 2. se aleg 87 ..29. ♦ se alege butonul Graph din bara de meniuri ♦ din meniul Insert se selectează opţiunea Object. Pe ecran va fi afişat un grafic implicit.

2. alegând din meniul INSERT opţiunea 88 . Utilitarul de desen Microsoft Draw Acest program permite crearea unor desene. dar şi modificarea aflat în linia acestora.. se revine în documentul Word. se pot importa desene standard. Clip Art . Graficul este plasat într-un cadru (frame). Line Color Font Color Line Style Acţiune Selectare obiect desenat Rotirea obiectului în spaţiu Realizarea unei linii Realizarea unei săgeţi Realizarea unui paralelogram Desenarea unei forme circulare Introducerea unei casete de text Realizarea unui obiect WordArt Inserarea unei imagini din galeria existentă Definirea culorii utilizate pentru linii Stabilirea culorii fontului Stabilirea stilului de linie Cu ajutorul acestui program utilitar se pot modifica desene realizate anterior.. De asemenea. Apelarea se realizează prin acţionarea butonului de butoane. 2. pe ecran va apărea în partea inferioară o serie de instrumente specializate care permit realizarea desenelor. În tabelul următor sunt prezentate butoanele care apar pe ecran. La acest moment. iar pentru a schimba forma graficului se alege forma dorită.. formatul numerelor se aleg opţiuni respective din meniului Format. pentru formatarea caracterelor textului..14. prin acţionarea . prin utilizarea altor utilitare de desenare.opţiunile corespunzătoare din meniul conjunctural (activat prin acţionarea butonului drept al mouse-ului). butonului de diagrame După definitivarea formei graficului. Buton Mesaj calculator Select objects Free Rotate Line Arrow Rectangle Oval Text Box Word Art .

obiecte etc. Tabele Word Celula. Revenirea în documentul WORD se face prin acţionarea butonului mouse-ului în exteriorul imaginii oriunde în document. Modificarea tabelelor are în vedere: alterarea conţinutului tabelului. respectând următoarele proceduri: din linia de meniuri şi apoi se selectează ♦ Se acţionează butonul cu ajutorul mouse-ului numărul de linii şi de coloane (tabelul va fi afişat sub forma unei matrici). subdirectorul CLIPART. sau cu ajutorul tastei Backspace). completându-se în rubrica FILE NAME discul şi calea în care se găseşte WORD-ul instalat. Modificarea de conţinut se referă la conţinutul celulelor tabelului care poate fi şters (prin selectare şi apoi acţionarea tastei DEL. unde se găsesc fişiere cu extensia .PICTURE. modificarea dimensiunilor coloanelor. cât şi mărimea acestora.. este necesar a se realiza conturarea tabelului. alegând opţiunea Insert Table.. În interiorul unui document.15. modificarea structurii tabelului. 89 .. procedându-se astfel: • se plasează cursorul în tabel în locul unde se doreşte a se insera / şterge. ♦ Din linia de meniuri se selectează Table.. scindarea (divizarea) tabelului. componenta de bază a unui tabel. 2..2. ştergerea de linii sau coloane. • desene.. • formule (folosind adresele celulelor de forma: RiCj sau Ak). În interiorul celulelor se pot scrie: • texte (cu toate opţiunile de formatare). celulele tabelului sunt delimitate pe ecran în mod punctat (dacă opţiunea Gridlines este activată). utilizatorul poate introduce un tabel. care conţin desene care pot fi folosite ca atare sau modificate. La momentul creării. unde se pot defini atât numărul de coloane şi numărul de linii ale tabelului. reprezintă unitatea structurală din cadrul tabelului. unirea (fuzionarea) celulelor.WMF. Modificarea structurii tabelului vizează inserarea. Pentru a imprima liniile despărţitoare ale tabelului.

. ori cu ajutorul tastaturii). o coloană ori o celulă).. Utilizatorul poate folosi o facilitate oferită de Word.. Modificarea mărimii coloanelor se realizează astfel: • se poziţionează mouse-ul pe latura de modificat până când prompter-ul de mouse se transformă în săgeată cu dublu sens şi se menţine butonul apăsat până în poziţia dorită. conturul liniilor.• se alege. precizându-se că se va şterge (o linie întreagă./ Delete Cells. Pentru ştergere se poate selecta o celulă şi apoi se alege din meniul Table opţiunea Delete Cells. prin aplicarea următoarei proceduri: • cu ajutorul opţiunii Formula din meniul Table. în vederea imprimării liniaturii tabelului se realizează astfel: • se selectează tabelul (prin activarea opţiunii Select Table din meniul Table sau cu mouse-ul.. după caz. fiind poziţionaţi pe ultima linie.. • sau se deplasează mouse-ul în riglă şi se deplasează tabulatorul de coloană până în poziţia finală. În interiorul unui tabel se pot efectua calcule între celule. Pentru a insera o linie vidă la sfârşitul tabelului (menţinând aceleaşi caracteristici de formatare ca şi linia anterioară). după care se selectează mijlocul de separare a textului în celule şi apoi se acţionează butonul OK. se acţionează tasta TAB. 90 . după care se precizează modalitatea de încadrare (Box sau Grid).. eventual culoarea. Unirea celulelor se realizează astfel: • se selectează celulele dorite a fi concatenate. • se alege din meniul Table opţiunea Convert Text to Table. • se alege din linia de meniuri Table opţiunea Merge Cells. Scindarea tabelului se realizează astfel: • se plasează cursorul în locul unde se doreşte scindarea. procedând astfel: • se selectează textul de transformat.. din meniul Table opţiunea Insert Cells. • se alege din meniul Table opţiunea Split Cells. ultima coloană. care permite transformarea unui text într-un tabel. • se alege din meniul Format opţiunea Border. Conturarea unui tabel..

91 . folosind adresele de celule: se plasează cursorul în celula în care se doreşte să apară rezultatul.30. pe ecran fiind afişată fereastra prezentată în figura 2. Figura 2. se vor parcurge următorii paşi: • se alege opţiunea Formula din meniul Table. =SUM(C2:C4). între rândurile 2 şi 5. în rubrica Field Code se precizează expresia aritmetică cu ajutorul adreselor de celule (de ex. se alege din linia de meniuri Insert opţiunea Field. coloana 3.• pe baza funcţiilor şi câmpurilor. pentru calculul minimului pe coloana 3.30. =PRODUCT(C2:C5). În cazul în care utilizatorul alege a efectua operaţii de calcul pe baza opţiunii din meniul Table. • se validează opţiunea. pentru a înmulţi celulele cuprinse între linia 2 coloana 3 şi linia 5. =MIN(C2:C5). pentru a realiza operaţia de adunare. folosind adresele de celule. prin acţionarea tastei Enter sau a butonului OK. • folosind expresii aritmetice cu indicatoare sau mărci. • se execută clic în rubrica Formula şi se tastează funcţia ori se aduce funcţia din rubrica Paste Function. Fereastra Formula • • • Pe baza funcţiilor şi câmpurilor. iar ca argumente sunt menţionate adresele celulelor.

Pentru delimitarea unei plaje de valori.2. iar în rubrica Field Code se precizează expresia aritmetică cu ajutorul indicatoarelor (de exemplu = cant1*pret1).31.. se acţionează tasta funcţională F9.. folosind simbolurile din bara de simboluri. dar poate fi activat pentru crearea sau modificarea ecuaţiilor. iar pentru inserarea unui câmp cu ajutorul tastelor. grafice. între adresele de câmpuri se pun două puncte pe verticală. 92 . Calculele pe baza de indicatoare (semne de carte. pentru calculul maximului pe coloana 3. între care se introduce numele câmpului. opţiunea Field. Editorul de ecuaţii integrat în Word Editorul Word este înzestrat cu un puternic şi deosebit de util editor pentru ecuaţii şi formule matematice.=MAX(C2:C5). mărci – Bookmark) se realizează astfel: • se declară conţinutul celulelor drept indicatoare (de exemplu. celula cu adresa C3 se va chema cant1. Editorul de ecuaţii acţionează ca o componentă de sine stătătoare.C5) ). Pentru actualizare. • se creează ecuaţia dorită. direct din Word. tabele etc. pentru generarea parantezelor acolade. între rândurile 2 şi 5. Ecuaţiile astfel create sunt inserate în document la fel ca toate celelalte obiecte: desene. mai întâi se tastează concomitent CTRL+F9. apoi se acţionează pe butonul OK. iar pentru adrese izolate acestea se delimitează prin punct şi virgulă (exemplu = MIN(C2. se alege Equation. • se plasează cursorul în celula în care se doreşte afişarea rezultatului..16. • din lista de opţiuni apărută pe ecran în interiorul ferestrei Object prezentată în figura 2. • se alege meniul Insert. 2. • selectarea din linia de meniuri Insert / Object. iar celula C4 se va numi pret1). Crearea unei ecuaţii se realizează astfel: • poziţionarea cursorului în locul în care dorim să inserăm ecuaţia.

prezentată în figura 2. folosind marcajele aflate pe cadrul ce o delimitează.• se selectează File Exit pentru a închide editorul şi revenire în document sau se selectează comanda File Update. atunci când este selectată. micşorată sau deplasată. pentru a insera ecuaţia editată în document. Orice ecuaţie este compusă din mai multe casete (slots). Fereastra Object care permite apelarea editorului de ecuaţii Ecuaţia inserată în document poate fi mărită. fără a părăsi editorul.31. 93 . care sunt marcate prin dreptunghiuri punctate.32. Majoritatea simbolurilor matematice se pot introduce acţionând unul din butoanele aflate în linia afişată în partea inferioară a meniului de comenzi. Figura 2. la fel ca orice alt obiect inserat în document.

similar cu editarea obişnuită. În funcţie de simbolul matematic selectat. Acţionând acest buton. indici.32. pici). sume. integrale. Unitatea de măsură implicită este punctul de imagine. exponenţi.Figura 2. milimetri. dar poate fi modificată. radicali. inch. Se selectează mai întâi fragmentul de ecuaţie dorit. apoi se folosesc următoarele combinaţii de taste pentru a muta fragmentul câte un pixel: Combinaţie taste CRTL+săgeată stânga CTRL+săgeată dreapta CTRL+săgeată jos 94 Efect Un pixel stânga Un pixel dreapta Un pixel în jos . puncte. Alinierea ecuaţiilor este făcută automat de editor. Editorul permite editarea oricărei ecuaţii (matrice. se adaugă casete noi şi spaţii între simboluri. Linia de butoane care permite introducerea ecuaţiilor Butonul se menţine apăsat. cu deosebirea că nu se pot introduce spaţii decât la selectarea opţiunii Text Style din meniul Style. iar apoi este tras pentru a selecta din lista care apare simbolul dorit. apoi se apasă Apply. fracţii. permiţând alte modificări. numit şi pixel (alte unităţi fiind centimetri. Introducerea unui text în interiorul unei ecuaţii se realizează în casete. Literele şi numerele se introduc în caseta ce apare la selectarea simbolului matematic. Trecerea de la o casetă la alta se face utilizând tastele săgeţi sau tasta TAB. fereastra de dialog nu se închide. Spaţierea simbolurilor ecuaţiei se face utilizând Format Spacing şi din caseta de dialog care apare se alege spaţierea dorită introducându-se noua dimensiune.). vectori etc.

iar elementele din acest glosar sunt disponibile pentru toate documentele. reprezentare grafică sau o combinaţie a lor) i se atribuie un nume format din maxim 31 caractere. texte cu paginaţie particulară. 2. semnături. glosarul specific unui model (spre exemplu. 2.Combinaţie taste CTRL+săgeată sus Efect Un pixel în sus Spre exemplificare. termeni de specialitate cu frecvenţă mare. Crearea unui glosar se realizează astfel: • se selectează textul sau reprezentarea grafică dorită. Utilizarea glosarului Glosarul serveşte la stocarea textelor sau desenelor care sunt adesea folosite. Inserarea elementelor se poate face în: 1. astfel încât să poată fi rapid inserate în document (de exemplu. • se activează din linia de meniuri Edit / AutoText. • se tastează numele de apel al elementului în zona Name. elementele glosarului sunt disponibile numai pentru documente bazate pe modelul respectiv. glosarul global care este ataşat implicit modelului NORMAL. numele şi adresa firmei. într-un model de scrisoare comercială).2.). • se selectează opţiunea ADD.17. clauze standard incluse în contracte. adrese poştale. figuri sigle etc. În acest caz. anumite formule standard de încheiere a scrisorilor. Fiecărui element înregistrat în glosar (text. se doreşte introducerea în text a unei ecuaţii care să prezinte calculul adaosului comercial procentual. profitul şi preţul de cumpărare al bunurilor. cunoscându-se volumul cheltuielilor totale. prin care este invocat ulterior. Ştergerea unui element aflat în glosar se realizează astfel: 95 .

Se procesează documentul principal. Modificarea numelui atribuit unui element din glosar se face astfel: • elementul se inserează în glosar cu un nou nume. 96 . se introduce în glosar elementul astfel modificat. se procedează astfel: • se poziţionează cursorul în locul dorit. • se selectează elementul prin invocarea denumirii vechi şi se cere ştergerea sa din glosar. • se activează opţiunea Insert. Fuzionarea documentelor Word Fuzionarea reprezintă operaţia de unire a două documente. • în continuare. 2. Imprimarea conţinutului glosarului se poate realiza prin activarea opţiunilor File / Print / Autotext.3. Modificarea conţinutului unui element din glosar se face astfel: • se inserează în text elementul dorit şi se produc modificările dorite. • se selectează opţiunea Delete. în mod obişnuit. păstrându-se numele pe care-l avea anterior. Pentru inserarea într-un text a unui element din glosar. Modificarea glosarului vizează două aspecte: modificarea conţinutului şi modificarea numelui (redenumire). • se activează Edit Autotext şi se selectează sau se tastează numele elementului de inserat. Etapele în elaborarea fuzionării sunt următoarele: 1. unul principal (care conţine textul comun) şi altul secundar. Poziţiile în care vor apare elementele variabile vor fi marcate temporar cu spaţii sau pur şi simplu nu se va ţine cont de acestea.• se activează Edit / Autotext şi se selectează numele elementului de şters. Documentul principal poate beneficia de atribute de formatare text sau de obiecte legate şi incluse. sursă sau bază de date.

. Figura 2. cu ajutorul opţiunii Mail Merge. opţiunea Mail Merge.34. opţiune prezentată în figura 2. se va alege butonul Active Windows. butonul Get Data.33. 2... din meniul Tools. cu ajutorul meniului Tools. dacă se doreşte realizarea unei noi baze de date. alegându-se din lista afişată Create Data Source. iar prin acţionarea butonului Create Main Document se va propune crearea unui nou document principal..Documentul va fi declarat principal. Pentru ca documentul creat anterior să fie interpretat ca fiind principal. Se creează fişierul de date (sau baza de date). imagine prezentată în figura 2. iar din lista de opţiuni se va alege From Letters.33. Fereastra Mail Merge care permite declararea documentului principal Rubrica Main Document va fi activată prin acţionarea butonului Create. rubrica Data Source.. 97 .

Această operaţiune se face prin caseta de culegere Data Form (prin completarea diverselor rubrici). Fereastra Create Data Source Dacă utilizatorul doreşte deschiderea unei baze de date. se va propune salvarea pe disc a structurii bazei de date. Trecerea de la o rubrică la alta de face printr-un TAB sau prin deplasarea 98 . Job Title. Noile câmpuri se vor înscrie în rubrica Field Name. după care se poate trece la încărcarea bazei de date (popularea cu înregistrări). precizând câmpurile dorite în rubrica Field Name.34. în ultima situaţie. după care se va confirma operaţiunea. prin apăsarea succesivă a butonului Remove Field Name. Company. Adress1 etc. Se declară. până la eliminarea completă a respectivelor câmpuri. se va apăsa butonul OK. prin acţionarea butonului Add Field Name.Figura 2. creată anterior. După ce toate câmpurile au fost declarate. se va poziţiona pe opţiunea Open Data Source. apăsând butonul Edit Data Source. structura bazei de date. din caseta Create Data Source. calea şi discul. Last Name. Implicit Word propune mai multe câmpuri predefinite (afişate în engleză) în rubrica Field Name In Header Row (Title. First Name. Aceste câmpuri predefinite pot fi păstrate sau anulate. deci se vor specifica: numele fişierului.). în continuare. Automat. validându-se apoi fiecare dintre acestea.

La acest nivel. prin acţionarea butonului din linia de fuziune. Pe ecran aceste câmpuri apar identificate prin încadrarea lor între semnele << >>. O altă variantă este reprezentată de alegerea butonului Merge. butoane (Record) aflate în partea inferioară a casetei. prin apăsarea butonului Find. până când toate câmpurile „de fuziune” au fost inserate. Parcurgerea înregistrărilor se poate realiza prin activarea butoanelor de deplasare în baza de date. aferentă opţiunii Mail Merge. 3. Se ajunge la documentul principal (butonul OK aferent casetei Data Form sau butonul-pictogramă Mail Merge Main Document din grila de culegere tabelară) şi se inserează câmpurile de fuziune. Fuziunea poate fi verificată. În caseta de culegere se pot face căutări. pe baza valorilor înregistrate într-un câmp sau altul. după care se alege din lista respectivul câmp. Aceste structuri pot fi inserate prin 99 . se apasă pe butonul Insert Merge Field. Acest lucru se face prin poziţionarea pe textul unde se doreşte a fi inserat câmpul variabil. printr-o nouă bară de butoane se poate modifica structura bazei de date. din caseta cu acelaşi nume. prin inserarea unui alt câmp (Manage Fields). Documentul principal poate conţine structuri condiţionale de tip IF şi structuri interactive de tip ASK. acest lucru fiind posibil prin butonul View Source. numite şi Merge Field. Înregistrarea curentă poate fi ştearsă prin acţionarea butonului Delete. din meniul principal Tools. Se continuă. care dă posibilitatea de sortare crescătoare a bazei (Sort Ascending) sau descrescător (Sort Descending) se pot localiza anumite înregistrări (Find Records). înainte de a ajunge la documentul principal (Mail Merge Main Document). dacă nu conţine erori şi poate fi simulată. În urma fuziunii documentelor. Validarea înregistrării se face prin butonul OK – atunci când se doreşte încheierea operaţiunii de culegere a datelor – sau prin butonul Add New.mouse-ului. 4. când se doreşte adăugarea înregistrării la baza de date. aferent rubricii Merge the Data to the Document. din caseta Mail Merge Helper. Documentele sunt fuzionate prin acţionarea butonului Merge to New Document. afişat în linia de butoane de fuzionare. se produce un document nou (From Letters1). Un alt mod de culegere de date este aferent principiului tabelar de ordonare a datelor. Ultima variantă presupune alegerea şi validarea butonului Merge.

se poate restrânge ierarhia încât să fie afişate numai titlurile principale şi. Casetele de dialog specifice conduc la crearea acestor structuri speciale.Else este de forma: {IF{MERGEFIELD câmp_fuziune} = constantă „text inserat. Linia de butoane aferentă operaţiei de ierarhizare are în conţinut următoarele elemente: 100 . 2. Comutarea în vizualizarea ierarhizată se realizează alegând din linia de meniuri View opţiunea Outlines. Caseta de interogare poate permite şi formularea unor criterii compuse prin completarea mai multor rânduri de restricţii înlănţuite de operatorii logici And / Or.. se pot aplica filtre care selectează înregistrările. desemnează titlurile. Pentru a realiza ierarhizarea. se procedează astfel: ♦ se tastează. deplasarea textului şi schimbarea ierarhiei termenilor. câte o linie de text. Pentru a privi în ansamblu un document. altfel text fals.4. comparativ cu corpul de text.. atunci text adevărat. opţiunea Mail Merge şi butonul Query Options din caseta Mail Merge Helper. Ierarhizarea documentelor Word Vizualizarea ierarhizată oferă un mod diferit de trecere în revistă a unui document.. La acest nivel (caseta Query Options) se precizează câmpul pe baza căruia se filtrează înregistrările (Field) a operatorului de comparaţie (Comparaison) şi a valorii cu care câmpul în cauză se compară (Compare To). Pentru a restricţiona fuziunea. eventual.. în mod clasic. se obţine mărirea vitezei de reacţie referitoare le defilarea. Sintactic. înainte de a fi fuzionate. conţinutul documentului. respectiv. Utilizând vizualizarea ierarhizată. în cazul în care condiţia nu este adevărată”}. putând extinde ierarhia la cerere. conform unor criterii stabilite. dacă condiţie. Ierarhizarea cuprinde detalierea titlurilor. ♦ se ierarhizează. în urma apăsării butonului Insert Word Field.selecţionare din listă. prin promovare (Promote) sau retrogradare (Demote). Acest lucru este posibil prin meniul Tools. o structură condiţională de tip If. în cazul când condiţia este adevărată” „text inserat.Then.

. 2. Fereastra Style care permite stabilirea ierarhiei 101 . utilizatorul va proceda la alegerea din meniului Format a opţiunii Style. se va afişa pe ecran fereastra prezentată în figura 2.35. . 2. În acest moment.Buton Mesaj calculator Promote Demote Demote to Body Text Move Up Move Down Expand /Collapse Show Heading 1.35. Figura 2. Afişarea tuturor categoriilor de titluri Afişarea primei linii Pentru formatarea ierarhiei. Show All Headings Show First Line Only Acţiune Promovare titlu pas cu pas Retrogradare titlu pas cu pas Retrogradare titlu la nivel corp de text Deplasare înainte (în sus) a titlului Deplasare înapoi (în jos) a titlului Afişare / restrângere subdocumente Afişare titlu 1...

dimensiune etc.Butonul New permite definirea unui nou stil specific utilizatorului. Confirmarea opţiunilor utilizatorului se va realiza prin acţionarea butonului Apply. în documentul creat anterior. Înainte de generarea cuprinsului..). Procedura care trebuie urmată. prezentată în figura 2.36.5. Organizarea unui document Word Organizarea unui document Word constă în crearea cuprinsului sau a tablei de materii. aferente unui stil existent. aceasta conţinând următoarele etape: ♦ utilizatorul va poziţiona prompter-ul mouse-ului în zona de document. legendelor. Cuprinsul sau tabela de materii Tabela de materii permite afişarea titlurilor de capitole. a referinţelor încrucişate şi a tabelei sau a listei de figuri. 2. va selecta fişa index Table of Contents. subcapitole în ordinea în care acestea apar. utilizatorul va avea în vedere verificarea stilurilor (Heading 1 – Titlul 1 până la Heading 9 – Titlul 9). 2. ♦ în fereastra care apare pe ecran. utilizate la realizarea documentului Word. de unde se doreşte a se demara inserarea. iar Delete va produce prin acţionare eliminarea stilului selectat. Modify permite alterarea proprietăţilor (tip de caracter.5. pentru realizarea automată a cuprinsului. 102 .1. trebuie să fie respectată. ♦ din linia de meniuri va alege următoarea succesiune de opţiuni Insert / Index and Tables. indecşilor.

5. dacă să se ordoneze automat sau nu alinierea numerelor de pagină în partea dreaptă a fiecărui stil (Right Align Page Numbers). în exemplu nostru au fost utilizate 7 stiluri). ♦ se acţionează butonul OK. pe ecran făcându-şi apariţia fereastra prezentată în figura 2. 2.Figura 2. opţiunea Caption. Fereastra Index and Tables ♦ se selectează un format din cadrul celor disponibile (Template. Fancy etc) şi sunt menţionate nivelele stilurilor utilizate la realizarea documentului (Show Levels.2. Clasic. Crearea legendei Introducerea legendelor într-un document Word se realizează cu ajutorul comenzii Insert. 103 .36. în parte. În cadrul fişei index anterioare. utilizatorul decide dacă doreşte sau nu să se afişeze numărul paginii de unde începe fiecare stil (Show Page Number).37.

37. prezentată în figura 2. Crearea de indecşi Un index oferă utilizatorilor informaţia care priveşte numerele de pagină pentru elementele dorite a fi parcurse într-un document imprimat. Equation). modalitatea de plasare a etichetei faţă de imagine.Figura 2. Introducerea şi crearea indexului se realizează astfel: ♦ se poziţionează cursorul unde se doreşte a fi inserat indexul. Ştergerea etichetelor de care utilizatorul nu mai are nevoie se realizează prin acţionarea butonului Delete Label.3. Tabel. 104 . aferentă meniului Insert. În cazul în care se doreşte definirea unei alte etichete. care vor fi numerotate automat. ♦ se activează opţiunea Index and Tables. prin poziţionarea şi acţionarea butonului New Label se va deschide o fereastră de introducere. Poziţionarea poate fi realizată în partea de sus a imaginii (Above selected item) sau faţă de cea de jos (Below selected item). specifice utilizatorului. Fereastra Caption Utilizatorul va selecta din caseta Label una din etichetele implicite (Figure.5. ♦ se acţionează fişa index Index. Operaţiunea de creare a unei legende se finalizează prin acţionarea butonului OK.38. 2. O ultimă opţiune disponibilă în fereastra Caption este reprezentată.. care permite crearea unei noi etichete.

controlul fiind dat casetei Index and Tables.Figura 2. se acţionează pentru a marca o intrare asupra butonului Mark. iar apoi din caseta Mark Index Entry.39.38. ♦ se selectează cuvântul care se doreşte a constitui intrare în index. ♦ se închide caseta Mark Index Entry cu Close.. figura 2. Indecşii se pot actualiza prin selectarea textului şi acţionarea tastei funcţionale F9. repetându-se operaţia până la momentul în care nu mai sunt intrări în index. Activarea opţiunii Index and Tables ♦ se alege butonul Mark Entry. ♦ se validează acţiunea de indexare cu butonul OK. 105 .

♦ se alege Cross reference din meniul Insert şi se selectează informaţia pentru referinţa încrucişată.40.Figura 2.4.40.5. Fereastra Cross-Reference 106 . Figura 2. Se procedează astfel: ♦ lângă cuvântul care va fi referit încrucişat se tastează $$ vezi şi “ (inclusiv ghilimelele).39. Această fereastră afişată pe ecran este prezentată în figura 2. Fereastra care permite constituirea indecşilor 2. Referinţe încrucişate Referinţele încrucişate reprezintă apelul efectuat la un element aflat la o altă locaţie în acelaşi document.

Fereastra Index and Tables–Tables of Figure 107 .Informaţia pe care doriţi ca Word să o insereze şi să o actualizeze poate consta în titluri (Heading text). puteţi construi un cuprins al figurilor sau tabelelor cu care aţi lucrat. Această fereastră este prezentată spre studiu în figura 2. Dacă aţi folosit comanda Caption din meniul Insert şi aţi creat legende. acolo unde se doreşte inserarea cuprinsului figurilor. tabel. ♦ Ultima fază este selectarea elementului specific la care doriţi să faceţi referinţă. ♦ din meniul Insert se alege comanda Index and Tables. iar apoi se alege un format.41. ♦ validarea acţiunii prin activarea butonului OK.. 2. Crearea tabelei de figuri Un tabel de figuri afişează elementele cu legende în ordinea în care acestea apar în document. numere de pagină sau identificări de titluri. Word afişând formatul selectat.5. Figura 2. ♦ în fişa index Table of Figure se selectează tipul de legendă (figură. ecuaţie).5. Se procedează astfel: ♦ poziţionare punct de inserare.41.

6. Comunicarea între aplicaţiile Windows Interfaţa grafică Windows oferă avantajul incontestabil de a face ca datele din diverse aplicaţii să fie portabile. grafice. imagini. desene. Conţinutul zonei Clipboard se poate salva pe disc într-un fişier cu extensia . pentru stocarea temporară a acestora. Un obiect încapsulează informaţii referitoare la aplicaţia care l-a creat. partajabile cu alte programe care rulează sun Windows. După selectarea unui grup de date. care conţine mai multe tipuri de informaţii: texte. Protocoalele OLE sunt implementate prin biblioteci de tip DLL. Aceste protocoale permit unei aplicaţii să folosească servicii oferite de alte aplicaţii. informaţii native – utile aplicaţiei server şi informaţii de prezentare – utile aplicaţiei client. CLP. acestea se pot depune în memoria tampon ( cu comenzile Edit – Cut sau Edit – Copy). Această zonă de memorie (buffer) este gestionată de un program numit Clipboard Viewer care se găseşte în grupul de aplicaţii Main. OLE reprezintă facilitatea prin care mai multe aplicaţii pot comunica. MS-Draw sau cu PowerPoint). 108 . baze de date sau aplicaţii multimedia care să folosească câmpuri de tip OLE. Windows foloseşte pentru transferul datelor o zonă de memorie internă. grafice (realizate cu MS-Graph). creată de o aplicaţie sursă sau server şi folosită de una sau mai multe aplicaţii destinaţie sau client. secvenţe audio etc. Alte exemple se pot referi la tabele. care conţine elemente integrate de tipul unor desene (realizate cu Paintbrush. Rezultă că OLE reprezintă un set extensibil de protocoale de comunicaţie între aplicaţii. Un obiect reprezintă o entitate software distinctă. Un document complex reprezintă un document special. Tehnologia OLE (Object Linking and/or Embedding) reprezintă conceptul de la care au plecat realizatorii produsului program în dorinţa utilizatorului de a obţine un document complex. Un exemplu edificator este un document realizat cu un procesor de texte (de exemplu Word). schimbând informaţii între ele. iar de acolo datele se pot transfera în zona desemnată de utilizator ca destinaţie (prin comenzile Edit – Paste sau Edit – PasteSpecial). tabele (realizate cu ajutorul procesorului de tabele Lotus sau Excel). OLE este un acronim folosit pentru a desemna un „obiect legat şi inclus”.2.

Informaţiile din baza de date se referă la numele şi adresa aplicaţiei server. clientul apelează aplicaţia server ori de câte ori utilizatorul doreşte să modifice conţinutul obiectului inclus. Când aplicaţia server este apelată într-o aplicaţie client. Când utilizatorul a efectuat un dublu click pe un obiect legat. dimensionată astfel încât obiectul corespunzător să fie vizibil (facilităţi OLE 1). Fiecare aplicaţie server se înregistrează într-o bază de date. poate genera actualizarea sa în obiectul legat. 109 . Tehnica Clipboard şi Ole O aplicaţie OLE implementează. în mod normal. aplicaţia responsabilă cu aceste tipuri de date va fi pornită automat (la un dublu click) . de obicei. orice modificare care se face asupra elementelor lui în documentul server. Informaţiile native sunt informaţiile necesare pentru a recrea un obiect. care conţine tipul de date diferite. întreg fişierul legat este încărcat. pentru a prezenta sau afişa un obiect. stochează şi prezintă obiectele realizate de aplicaţiile server într-un document complex. numai aplicaţia server putând să interpreteze şi să manipuleze aceste informaţii. Aplicaţiile client sau destinaţie sunt acelea care primesc. în momentul instalării în sistem. Utilizatorul care lucrează cu document complex nu are nevoie să-şi pună problema compatibilităţii între datele pe care le foloseşte. fereastra este. Informaţiile de prezentare sunt cele de care are nevoie aplicaţia client. clasele de obiecte pe care aplicaţia le poate crea. pentru a manipula diferitele tipuri de date. Un astfel de document complex foloseşte facilităţile unor aplicaţii OLE diferite.7. Un document care foloseşte obiecte legate şi / sau obiecte incluse şi care conţine mai multe tipuri de informaţii se numeşte document complex. Pentru un obiect legat.Aplicaţiile server sau sursă sunt acelea care creează. precum şi operaţiile pe care aplicaţia le poate efectua asupra obiectelor respective. Pentru un obiect inclus. Ori de câte ori utilizatorul decide să lucreze cu o parte a documentului complex. editează diferite tipuri de obiecte pentru aplicaţiile client. iar porţiunea legată din fişier va fi selectată automat. următoarele comenzi ca parte a meniului EDIT şi INSERT. 2. sau să găsească şi să demareze aplicaţia care a creat tipul respectiv de dată.

desene. Această comandă este opţională. ♦ fişierele document devin compacte (folosind mecanismul de linking). editare de ecuaţii). Această comandă este opţională Transferă un obiect din Clipboard într-un document sau inserează o legătură la un obiect. actualizarea obiectelor legate. repararea legăturilor rupte şi activarea verbelor asociate cu obiectele legate Startează aplicaţia server aleasă de utilizator dintr-o casetă de dialog şi include într-un document obiectul produs de server. folosind formatul datelor ales de utilizator dintr-o casetă de dialog. scriere artistică. Insert Object Paste Special Facilitatea OLE 1 permite comutarea automată la momentul apelării aplicaţiei originare a obiectului. fără a fi lansat programul din care provine. Avantajele abordării OLE sunt: ♦ utilizatorul apelează în cadrul documentului pe care-l elaborează la alte aplicaţii care permit să creeze şi să integreze şi alte tipuri de informaţii.Comenzile de transfer a informaţiilor sunt prezentate în tabelul următor: Comanda Copy Cut Paste PasteLink Link Descriere Copiază un obiect dintr-un document în Clipboard Înlătură un obiect dintr-un document şi îl plasează în Clipboard Copiază un obiect din Clipboard în document Inserează o legătură (link) între un document şi fişierul care conţine un obiect Face posibilă schimbarea opţiunilor de actualizare a legăturilor. Un obiect integrat cu facilitatea OLE 2 va putea fi prelucrat în cadrul documentului unde a fost introdus (meniurile documentului se personalizează în raport cu aplicaţia server demarată). 110 . anularea legăturilor. păstrându-se numai informaţiile de legătură şi de prezentare referitoare la un obiect. ♦ actualizarea unui obiect legat (linked object) se poate face imediat. ♦ aplicaţiile fie ele client sau server se pot specializa (grafice.

3. legendei şi a tabelei de indecşi. 8. 4.8. 2. Crearea cuprinsului.♦ obiectele incluse (embedding objects) pot fi transferate uşor altor utilizatori care pot edita obiectul. Care sunt funcţiile unui procesor de texte? Cum se creează un document Word? Ce reprezintă formatarea caracterelor şi a paragrafelor? Cum se realizează un antet şi un subsol de pagină? Prezentaţi şi caracterizaţi tabelele care pot fi realizate în Word. 111 . Teste de autoevaluare 1. 6. Cum se realizează comunicarea între aplicaţiile Windows? Caracterizaţi tehnica OLE. 2. fără a cunoaşte unde se află informaţia originală. 5. 7.

Datorită succesului de care s-au bucurat încă din momentul apariţiei. în care se pot introduce informaţii de tip numeric sau text. pe piaţă există mai multe procesoare de tabele dezvoltate de diverse firme de software. care este produsul cu cea mai mare răspândire. de analiză şi de modelare. Această constatare a stat la baza conceperii procesoarelor de tabele. 16 foi de calcul libere. a fost lansat în 1978. considerat a fi cel mai bun pentru lucrul în grup şi de Lotus 1-2-3. aşa cum este Excel. VisiCalc. Primul procesor de tabele. facilităţi de generare de reprezentări grafice şi de gestiune simplificată de baze de date. facturi etc. astfel încât ele oferă actualmente.3. în agenda de lucru care apare pe ecran în momentul lansării programului numite Book1. Un procesor de tabele reprezintă o aplicaţie informatică care permite lucrul cu foi de calcul divizate în linii şi coloane. având însă multiple avantaje faţă de acesta. Analizând procesoarele de tabele pentru Windows. fiind exploatat pe calculatoare de tip Apple II. analize. prezintă. balanţe de verificare. Performanţele acestei categorii de produse informatice au cunoscut o extindere continuă. Un program de calcul electronic. O asemenea foaie seamănă foarte mult cu un tabel întocmit pe hârtie. alături de funcţiile de procesare de tabele. 112 . într-o mare diversitate de structuri: bugete. considerat a fi cel mai bine adaptat lucrărilor de birotică individuală. bilanţ.0 al firmei Borland. PROCESORUL DE TABELE EXCEL În practică se recurge frecvent la întocmirea de lucrări având o formă tabelară. se constată plasarea pe primul loc a produsului EXCEL al firmei Microsoft. urmat de Quattro Pro 5. Fiecare foaie de calcul conţine o reţea de linii care împarte foaia în coloane şi linii. al firmei Lotus.

numărul lor nefiind limitat decât de memoria disponibilă a calculatorului. Coloanele au o lăţime de 2..1.3.1. Ea face parte întotdeauna dintr-un clasor..1.AA.C. Iar liniile o înălţime de 0. iar liniile prin numere (de la 1 la 16384). care începe de la celula C4 şi care se încheie cu celula H12).AB.B. Coloanele sunt identificate prin una sau două litere (A. numere.6 cm. O foaie de calcul este alcătuită din celule organizate în linii (16384) şi în coloane (256). foi pentru zone de dialog şi module Visual Basic. Structura foii de calcul Excel Foaia de calcul reprezintă documentul principal care se utilizează în EXCEL. pentru a stoca şi manipula date. . adică prin coordonatele coloanei şi liniei la care se găseşte (de exemplu. elemente prezentate grafic în figura 3. O celulă poate conţine informaţii (text. iar cele 18 linii reprezintă 0. delimitate prin caracterul ":" (de exemplu. Figura 3. .15 cm. C4:H12 defineşte câmpul format din 54 de celule. Pe un monitor de 15” se pot afişa simultan 9 coloane şi 18 linii din foaia de calcul. A8).1% din lungimea ei totală. Alături de foile de calcul.. Cele 9 coloane reprezintă 4% din lăţimea totală a foii de calcul. Posibilul conţinut al unei celule al foii de calcul Excel 113 .. date calendaristice) sau formule de calcul. Celulele pot fi grupate în câmpuri (blocuri rectangulare de celule). dintr-un clasor mai pot face parte: foi grafice.IV). O celulă este identificată prin referinţa sa. Un câmp (plajă de celule) este identificat prin coordonatele a două din colţurile opuse.

este compusă din următoarele elemente: Figura 3. în acest caz Microsoft Excel.2. Control Panel. fereastra programului Excel se va reduce la o pictogramă situată pe suprafaţa de lucru (Desktop) a programului Windows. Fereastra procesorului de tabele Excel ♦ Linia (bara) de titlu se numeşte astfel.Fereastra procesorului de tabele EXCEL prezentată în figura 3. Un click cu mouse-ul pe butonul Restore va determina ca fereastra programului Excel să ocupe o porţiune mai mică decât cea actuală. Butoanele de dimensionare sunt utilizate pentru redimensionarea ferestrei Excel. de exemplu. se obţine accesul la comenzile acestui meniu. deoarece aici se afişează numele programului care rulează în fereastră. Dacă se acţionează cu mouse-ul butonul Minimize. Butoanele care apar în bara de titlu reprezintă meniul de control şi butoanele de dimensionare. permiţând şi trecerea către o altă aplicaţie Windows în curs de execuţie sau executarea unui program utilitar ca. Executând un click pe căsuţa meniului de control.2. iar butonul Restore se transformă în butonul 114 .

Linia derulantă a reprezentărilor foilor componente ale clasorului. Linia de instrumente standard are ca scop efectuarea rapidă a unora dintre operaţiile curente prin activarea cu mouse-ul. Linia de stare: furnizează permanent informaţii legate de modul de lucru curent. aferentă foii de calcul curente (active). propria bară de titlu. propriile butoane de dimensionare şi afişează numărul foii de calcul ca nume temporar al agendei de lucru (Book1). Linia cu instrumente de aranjare în pagină. în principal. Conţine butoane care îndeplinesc anumite funcţii în momentul în acre este acţionat mouse-ul. La intersecţia barei de derulare pe orizontală cu cea de derulare pe verticală. Linia de formule: serveşte pentru introducerea datelor. Linia de meniuri ale aplicaţiei conţine meniurile derulante ale programului Excel. primul instrument deschide o nouă agendă de lucru. există o căsuţă de dimensionare care modifică dimensiunile şi forma ferestrei document.♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Maximeze (folosit pentru a readuce fereastra la dimensiunea maximă). care are propria căsuţă cu meniul de control. 115 . La baza ferestrei document se află butoanele de derulare a etichetelor utilizate pentru activarea foilor de calcul ale agendei. Fereastra document Când se lansează programul sub bara de formule apare o nouă fereastră document care conţine o agendă de lucru liberă. numită astfel întrucât butoanele ei sunt folosite. iar al patrulea pentru a tipării agenda de lucru.2. al doilea instrument este pentru deschiderea unei agende de lucru deja existente. în colţul din dreapta jos. 3. Spre exemplu. al treilea pentru a salva agenda de lucru curentă. Sub linia de instrumente standard se află bara cu instrumente de aranjare în pagină. În partea dreaptă a ferestrei Document se află o bară de derulare pe verticală pentru trecerea la liniile noi din foaia de calcul curentă. pentru aranjarea în pagină a celulelor foii de calcul. Fereastra de document. vizualizarea şi modificarea conţinutului celulelor.

Combinaţiile de taste pentru deplasarea indicatorului de celulă sunt prezentate în tabelul următor:
Tasta → sau Tab ← sau Shift + Tab ↑ ↓ Home Ctrl + Home Ctrl + End sau End, Home Page Up Page Down Ctrl + → sau End, → Ctrl + ← sau End, ← Ctrl + ↑ sau End, ↑ Ctrl + ↓ sau End, ↓ Locul indicatorului de celulă O celulă spre dreapta O celulă spre stânga O celulă în sus O celulă în jos În celula din coloana A a liniei curente În prima celulă A1 a foii de calcul În colţul din dreapta jos a zonei active a foii de calcul În celula situată în aceeaşi coloană, cu un ecran mai sus În celula situată în aceeaşi coloană, cu un ecran mai jos Spre dreapta, pe aceeaşi linie, în prima celulă ocupată, care este precedată ori urmată de o celulă liberă Spre stânga, pe aceeaşi linie, în prima celulă ocupată, care este precedată ori urmată de o celulă liberă În sus, pe aceeaşi coloană, în prima celulă ocupată, care este precedată ori urmată de o celulă liberă În jos. pe aceeaşi coloană, în prima celulă ocupată, care este precedată ori urmată de o celulă liberă

Activarea unei comenzi din linia de meniuri, prezentată în figura 3.3., se poate realiza astfel: - cu ajutorul mouse-ului; - de la tastatură, tasta ALT şi apoi litera subliniată din meniu.

116

Figura 3.3. Modul de activare al unei comenzi din linia de meniuri Excel

Fiecare opţiune care figurează în linia de meniuri deschide, în momentul selecţiei sale, o listă de comenzi disponibile (exemplu: View). Comenzile afişate în gri nu sunt disponibile în momentul respectiv (exemplu: Comments). Punctele de suspensie care apar după anumite comenzi indică faptul că execuţia acestora va fi precedată de apariţia unei casete de dialog, prin care se vor solicita precizări suplimentare (exemplu: Header and Footer...). Tasta sau combinaţia de taste care este afişată după anumite comenzi permit realizarea comenzilor direct de la tastatură, fără a mai fi necesară deschiderea barei de meniuri. Triunghiul care apare in partea dreaptă a unor comenzi (de exemplu, Toolbars) indică faptul că respectiva comandă conţine opţiuni suplimentare. Pentru a obţine într-o celulă rezultatul unui calcul, trebuie să se plaseze în aceasta formula corespunzătoare operaţiei. O formulă trebuie sa înceapă cu semnul „=" şi este formată din cel puţin un operator şi un argument. Formula nu trebuie să includă spaţii sau virgule şi nu trebuie să conţină propria sa adresă. Un argument reprezintă un număr, o adresă de celulă, un nume de câmp sau o funcţie.
117

Operatorii de calcul disponibili în foaia de calcul sunt, în ordinea priorităţii de evaluare, următorii: % (procent) ^ (ridicare la putere) + (adunare) - (scădere) * (înmulţire) / (împărţire) exemplu: 2% exemplu: 2^4 exemplu: 2 + 4 exemplu: 2 - 4 exemplu: 2 * 4 exemplu: 2 / 4 0,02 16 6 -2 8 0,5

3.3. Operaţii de bază cu foaia de calcul Excel
3.3.1. Selectarea datelor din foaia de calcul Înainte de a putea introduce date sau folosi majoritatea comenzilor în Microsoft Excel, trebuie selectate celulele/obiectele respective, figura 3.4., astfel:

Figura 3.4. Selectarea celulelor sau a obiectelor din foia de calcul

♦ selectarea unei celule se realizează prin clic pe celula respectivă; ♦ selectarea unei plaje de celule(adiacente) se realizează prin clic pe prima celulă şi apoi glisare (↓, →, ), până la ultima celulă din câmp; ♦ selectarea de celule/plajă de celule neadiacente se realizează prin selectarea primei plaje/celule, după metoda prezentată mai sus,
118

acţionarea tastei CTRL, înainte de eliberarea butonului stâng al mouse-ului şi menţinerea tastei CTRL apăsate până se selectează, rând pe rând, şi celelalte celule / plaje; ♦ selectarea unui întreg rând: clic pe numărul (1, 2 ...) rândului; ♦ selectarea mai multor rânduri/coloane: clic pe numărul primului rând, apăsarea tastei CTRL, înainte de a elibera cursorul de mouse, menţinerea ei în această poziţie în timp ce se clichează succesiv, pentru selectarea celorlalte rânduri/coloane; ♦ selectarea unei întregi coloane: clic pe litera (A, B, C...) corespunzătoare coloanei; ♦ selectarea întregii foi: clic pe butonul de selecţie globală (echivalent cu comanda Edit; Select All). Utilizatorul trebuie să cunoască faptul că selectarea tuturor celulelor din foaia de calcul se aplică frecvent la stabilirea formatului global, de exemplu, modificarea tipului de caracter pentru întreaga foaie de calcul. 3.3.2. Introducerea şi editarea datelor La introducerea unei informaţii într-o nouă foaie de calcul, se selectează celulele în care această informaţie trebuie să apară. În momentul în care se începe tastarea, caracterele tastate apar atât în celulele selectate, cât şi în bara de formule de deasupra. Când se activează în acest mod bara de formule, Excel afişează casetele Cancel (anulare), Enter (introducere) şi Function Wizard (marcat cu fx), urmate de caracterele introduse şi de punctul de inserare (bara verticală clipitoare) în dreapta. Pe măsură ce se introduc caractere, Excel le afişează atât în bara de formule, cât şi în celula activă a foii de calcul. După ce s-a tastat informaţia dorită, pentru ca aceasta să rămână definitivă, în celula activă se execută click pe caseta Enter din bara de formule, sau se apasă tasta Enter, taste direcţionale. Când se introduce o informaţie într-o celulă, Excel verifică dacă ceea ce a fost introdus reprezintă o formulă care trebuie calculată. Această verificare este făcută pentru a clasifica data introdusă într-unul din cele trei tipuri de date: text, valoare sau formulă Într-o foaie de calcul se pot introduce două tipuri de date:
119

valoare numerică. →. ←. Formulele. reprezentată printr-un text. reprezentată printr-o secvenţă de valori. Tastare în foaia de calcul a unor valori constante şi a formulelor Validarea datelor introduse se execută prin apăsarea tastei ENTER. Figura 3. afişând concomitent ceea ce se tastează în celulă. funcţii sau operatori care produc o nouă valoare. În figura 3. se poate observa procedura prezentată anterior. 120 . linia de formule este activă. inclusiv o dată calendaristică. adrese de celule.♦ valoare constantă.5. din linia de formule sau prin acţionarea tastelor direcţionale ↓. ♦ formulă.5. obligatoriu trebuie să înceapă cu semnul =. În timpul introducerii datelor. fracţie sau o notaţie ştiinţifică. prin clic pe √. oră.↑.

.3. iar în cazul în care depăşeşte dimensiunea de afişare a celulei. el trebuie precedat de un apostrof (de exemplu ‘34578). În acest caz se parcurge traseul Format. 121 . Tab-ul Alignment.3.6.. marcare prin click a casetei Wrap Text. se poate recurge. textul este afişat trunchiat.. Procedura începe prin selectarea celulei.6. figura 3.. fie la continuarea automată a textului pe rândul următor.1. Fişa index Alignment aferentă ferestrei Format Cells Pentru a introduce un număr ca text. Majoritatea datelor de tip text (etichetelor) constau dintr-o combinaţie de litere şi semne de punctuaţie sau de litere şi numere. Introducerea textelor Programul Excel consideră ca fiind text orice dată care nu are forma unei formule sau a unei valori. dar în cadrul aceleiaşi celule. Acesta este aliniat implicit la stânga. procedură care va produce continuarea automată a textului pe rândul următor). Cells. fie la redimensionarea coloanei în care se află celula respectivă. utilizate în foaia de calcul ca titluri şi denumiri. Figura 3.2. Atunci când celula din dreapta conţine date. în celulele libere aflate în partea dreaptă. el se va deplasa. virtual. Pentru ca o celulă să poată afişa tot conţinutul. tastându-se apoi textul de maxim 255 caractere.

numărul va începe cu semnul -. Jul-04.1E+3 . 2./ ( ) . reprezentând numărul de zile care s-au scurs de la o dată de referinţă.2. 122 . minut.3.3. Procedura efectivă de introducere a datelor calendaristice este următoarea: ♦ se selectează celula.2. Dacă cele două date sunt sub formă de text. în caz contrar (tastare 1/3). ♦ se tastează numărul. July 04.25%. în funcţie de formatul de introducere. 2004. oră. 2004-07-04. 3 3/5 Trebuie reţinut faptul că atunci când se introduc fracţii subunitare se va tasta ca parte întreagă cifra 0 (0 1/3). Introducerea numerelor O valoare numerică se introduce selectând celula dorită şi tastând respectivul şir numeric. De exemplu: dacă se introduc două date ca valori. % E $ spaţiu). 2004.2. Procedura corespunzătoare introducerii şirurilor de caractere numerice este următoarea: ♦ se selectează celula. Excel recunoaşte următoarele formate pentru ore: 8:38 PM. fracţia va fi interpretată ca dată calendaristică. dar nu se vor putea utiliza în calcule efectuate folosind formule. orele sunt memorate sub formă de fracţii zecimale. Pentru a introduce o valoare negativă. reprezentând fracţiunea care sa scurs dintr-un interval de 24 de ore. July 04. 7/4/2004 sau Sunday. 20:39:30. se poate utiliza o formulă care să scadă data mai veche din cea mai recentă şi să furnizeze numărul de zile rezultat. secundă Datele calendaristice se pot introduce sub formă de text.3. în celulă apărând următorul şir 3-Jan. 20:39. 3. 8:38:43 PM. Datele calendaristice sunt memorate sub formă de numere. Introducerea datelor calendaristice. Numerele pot include caracterele numerice de la 0 la 9 şi caractere speciale (+ . programul nu va putea calcula diferenţa dintre ele cu formula. Excel recunoaşte următoarele date pentru formatele calendaristice: July 4.3. Exemplu: 1. Programul Excel determină dacă data sau ora introdusă reprezintă o valoare sau text.

adunare) sau AVERAGE (medie). 3. pentru operaţia de scădere. Cele mai simple formule sunt cele în care semnul egal este urmat de o funcţie încorporată. respectiv hh:mm:ss.4. / pentru operaţia de împărţire.2. * pentru operaţia de înmulţire. 123 . formatul ll/ zz / aa.3.7 se poate observa exemplul enunţat anterior. pentru a crea o formulă în celula C10.7. SUM (însumare. Figura 3. care să înmulţească valoarea introdusă în celula A10 cu valoarea introdusă în celula B10 se introduce în C10 = A10 * B10.♦ se tastează data/ora. ele trebuie separate printr-un spaţiu. utilizând. Introducerea formulei de calcul pentru un produs între două celule De exemplu. de exemplu. ^ pentru operaţia de ridicare la putere. ca. Introducerea formulelor Formula începe cu semnul = pentru a avertiza programul că urmează o formulă şi nu un text sau o valoare. Alte formule simple conţin valori sau adrese de celule care conţin valori separate de unul sau mai mulţi dintre următorii operatori matematici: + pentru operaţia de adunare. În figura 3. Dacă se doreşte introducerea datei şi a orei în aceeaşi celulă. de regulă.

Introducerea diferitelor tipuri de date într-o formulă se face respectând următoarele convenţii: . mixte. Procedura generală de introducere a unei formule este următoarea: ♦ se selectează celula. Figura 3. Rezultatul aplicării procedurii de realizare a produsului După ce formula a fost introdusă în celula C10 a foii de calcul. texte. funcţii. fiind prezentat în figura 3. referinţe de celule/plaje de celule (relative.8.Pentru a introduce formula în celula C10. operatori. în funcţie de valorile existente în celulele A10 şi B10. absolute. ♦ se scrie formula de calcul. Rezultatul aplicării procedurii anterioare este afişat pe monitor. se parcurg următoarele etape: 1. în celula B6 se introduce formula = “Unitate de 124 . ♦ linia de formule devine activă. 2 Se tastează formula = A10 * B10. programul Excel afişează rezultatul calculului. nominale).8.textul introdus este cuprins între apostrofuri (exemplu prezentat în figura 3. Formula tastată poate conţine constante.9. date calendaristice. ♦ se tastează semnul = . Se selectează celula C10.

Rezultatul va consta în afişarea în celulă a textului Unitate de măsură . Eroare # DIV/01 Cauza apariţiei erorii Formula încearcă să împartă o valoare la o celulă care conţine 125 . Figura 3. În celula B7 se introduce formula = SUM(G8:G16)+611. includerea datei calendaristice / orei impune scrierea acestora între ghilimele (în celula A5 formula introdusă este =”Editat astăzi”&”august-22-2004”). datele calendaristice sunt convertite în numere. Rezultatul va consta în afişarea în celulă a numărului 800.- - măsură”&”mii”&”lei”.611 deoarece suma valorilor din celulele G8-G16 este de 800. Formatul în acest exemplu este ll/zz/aa. Pentru rezolvarea unei astfel de formule. după care se calculează diferenţa.000. introducerea unui număr într-o formulă se produce prin tastarea respectivului şir numeric.9. Exemplificare privind introducerea tipurilor de date într-o formulă Erorile care sunt semnalate la tastarea sau execuţia unei formule sunt menţionate în tabelul următor.mii lei (& realizează concatenarea şirurilor de caractere).

Eroare #NAME? #NULL! #NUM! #REF! #VALUE! Cauza apariţiei erorii valoarea zero sau conţine spaţii.2. Apare la utilizarea unui tip incorect de argument într-o funcţie. Indicatorul AutoFill. un tip incorect de operator sau când se încearcă efectuarea unei operaţii matematice cu celule care conţin date de tip text. Apare la introducerea unui caracter spaţiu acolo unde ar trebui să existe o virgulă. se selectează celula / plaja respectivă.5. drept pentru care el este considerat ca adresă a unui nume de domeniu. 3. numit şi cursor de umplere este de forma unei cruci negre  şi apare numai atunci când se poziţionează indicatorul mouse-ului pe colţul din dreapta jos al celulei curente sau al ultimei celule dintr-un bloc de celule selectate. Formula face referiri la un nume de domeniu care nu există în foaia de calcul. în timp ce linia de formule este activă.. Apare când programul are probleme cu un număr dintr-o formulă. se tastează numele dorit sau se selectează acesta din lista referinţelor nominale. Pentru a include funcţii.3. se va acţiona tasta F4. Acest cos apare când se introduce un nume de domeniu greşit sau când lipsesc ghilimelele la un text utilizat în formulă. Function. Dacă se doreşte utilizarea referinţelor nominale. pentru a separa adresele de celule utilizate ca argumente pentru funcţii. Pentru a include referinţe la celule / plaje de celule.. 126 sau se urmează . Apare atunci când programul întâlneşte o adresă a unei celule invalide. Acelaşi efect îl are şi indicatorul de celulă în formă de cruce albă care este tras peste o selecţie de celule. cum ar fi un argument de alt tip decât cel cerut de funcţie. se utilizează asistentul de funcţii procedura Insert. Pentru a transforma o referinţă relativă în absolută. Referinţele incluse sunt relative. Utilizarea facilităţii AutoFill Această facilitate este folosită în momentul în care în foaia de calcul trebuie introduse secvenţe de date calendaristice sau nume.

se poate extinde seria spre stânga sau dreapta domeniului de celule care conţine valori iniţiale. permiţând astfel modificarea. iar pe rândul 11 cu umplerea automată a celulelor din coloanele B. 127 . Pentru a edita datele direct în celule.3.. Exemplu de completare automată cu lunile anului 2004 3. D cu anii. se acţionează dublu clic în celula respectivă... Indiferent de modul de editare. programul creează o serie (dacă cunoaşte valoarea iniţială a începutului de serie) în toate celulele selectate sau umple tot domeniul cu această valoare iniţială. De exemplu. aceasta nu se poate deplasa simultan în ambele direcţii. C. ea va fi afişată în locul rezultatului. Modificarea conţinutului unei celule Conţinutul unei celule se poate modifica prin două moduri: editarea în linia de formule sau editarea direct în celulă.3. sau se poate extinde deasupra sau dedesubtul domeniului de celule care conţine valorile iniţiale. Figura 3. Editarea direct în celulă este permisă numai dacă este selectată caseta Edit Directly in Cell în meniul comenzii Tools. dacă aceasta conţine o formulă.10.10 pe rândul 10 se prezintă un exemplu de umplere automată a unei linii cu lunile anului 2004. În figura 3.Când se creează o serie cu indicatorul de umplere. Options. Când butonul mouse-ului este eliberat. dar nu se pot extinde seriile în două direcţii simultan. conţinutul celulei se modifică prin tehnicile de editare texte cunoscute. după extinderea domeniului cu AutoFill.

Procedura de copiere a conţinutului unei celule cu ajutorul comenzilor presupune: • Selectarea celulei / celulelor de copiat (adiacente). • Se alege comanda Edit. • Se alege comanda Edit. Paste Special. zona copiată fiind marcată cu un chenar mobil.. prin precizări făcute de utilizator. respectiv. 128 . astfel încât orice modificare din celulele sursă să fie preluată automat în celulele de destinaţie corespunzătoare. În figura 3.. formatul de afişare şi comentariile aferente.Copierea conţinutului unei celule sau a unei plaje de celule Această operaţiune se poate realiza în două moduri. valoarea acesteia. Comanda Paste Special din meniul Edit permite aducerea selectivă a acestor elemente. Copierea selectivă reprezintă memorarea conţinutului fiecărei celule. • Se poziţionează cursorul în prima celulă a zonei destinaţie. Paste sau Edit.. Copy (sau se execută „clic” pe butonul corespunzător din bara de instrumente Standard).11 este prezentată fereastra de dialog Paste Special. formula pe care o conţine. prin intermediul ferestrei de dialog Paste Special. Opţiunea Paste Link solicită legarea celulelor destinaţie de celule sursă. prin intermediul liniei de meniuri şi a comenzilor specifice acesteia sau prin executarea unor anumite proceduri bazate pe utilizarea mouse-ului. ultima prezentând facilităţi pentru a realiza o transpunere selectivă a datelor copiate anterior.

Fereastra de dialog Paste Special Copierea conţinutului unei celule sau a unei plaje de celule prin utilizarea mouse-ului se realizează în două moduri: 1) Se selectează celula / plaja respectivă: ♦ se poziţionează cursorul de mouse în punctul de copiere şi se glisează de-a lungul liniilor/coloanelor în care dorim să copiem conţinutul plajei selectate. 2) Se selectează celula / plaja de copiat: ♦ se poziţionează cursorul de mouse pe zona selectată. Se poate uşor observa delimitarea celor două zone (sursă şi destinaţie) prin colorarea diferită a fiecăreia. fiind copiată în zona alăturată acesteia. Această procedură este prezentată în figura 3. ♦ se alege comanda Edit / Cut ( sau se acţionează butonul din linia de instrumente standard). 129 .12. Deplasarea sau mutarea conţinutului unei celule se realizează. fie cu ajutorul comenzilor din linia de meniuri. ♦ se eliberează butonul de mouse. ♦ se acţionează tasta CTRL şi se menţine în această poziţie. respectiv E21-F25.12. fie cu ajutorul mouse-ului. Figura 3.11. Procedura de copiere a conţinutului unei celule Plaja de celule de copiat este C21-D25. În cazul în care utilizatorul apelează la ajutorul comenzilor din linia de meniuri. se va respecta următoarea procedură: ♦ se selectează celula / plaja de celule de deplasat.Figura 3. ♦ se eliberează butonul şi apoi tasta CTRL. ♦ se acţionează butonul stâng al mouse-ului şi se glisează în noua poziţie. ţinând apăsat butonul stâng al mouseului.

♦ se poziţionează cursorul de mouse pe marginea selecţiei. acesta este plasat într-o zonă de memorie. considerăm utilă următoarea Pe măsură ce sunt executate diferite operaţii. deplasa fereastra sau se modifică dimensiunile ferestrei 130 . ♦ se apasă butonul din stânga al mouse-ului şi se glisează pe noua poziţie. ♦ se eliberează butonul.♦ se poziţionează cursorul în prima celulă a zonei destinaţie. mouse-ul dar şi combinaţii de taste. ♦ se alege comanda Edit / Paste sau se acţionează butonul corespunzător din linia bara de instrumente standard. prompterul de mouse îşi modifică stilul de afişare. poziţionarea corectă fiind marcată de schimbarea formei cursorului de mouse în săgeată. sau a unui grup de celule Se introduce în celulă un şir de caractere. Atunci când se copiază (Copy) sau se decupează (Cut) conţinutul unei celule / plaje de celule. Acţiune Prompter de selecţie Prompter de introducere Prompter normal Mod de afişare Descriere operaţie Se solicită selecţia unei celule. Deplasarea conţinutului unei celule pe o altă locaţie prin utilizarea mouse-ului se realizează prin parcurgerea următoarelor etape: ♦ se selectează zona de mutat. Autorii prezintă în tabelul următor modul de afişare al prompterului corelat cu descrierea acţiunii desfăşurate. sau o formulă. Deoarece utilizatorul poate folosii atât tastatura. Se va acţiona asupra butonului de mouse pentru a se demara activitatea de introducere Se poate activa linia de meniuri. de unde este preluat ca urmare a comenzii Paste şi introdus în noua poziţie. numită Clipboard.

Crearea unei serii de date Procesorul de tabele Excel pune la dispoziţia utilizatorului mai multe serii de date.↓). zilele săptămânii etc.13 este prezentată fişa index Custom List. Plaja astfel marcată este completată cu datele incrementate. afişat prin acţionarea butonului drept al mouse-ului poziţionat în prealabil în punctul de copiere (devenit astfel „punct de umplere”). predefinite. 3. În figura 3. 131 . aferentă ferestrei Options. Pentru lucrul cu seriile de date. şi permite generarea automată de serii numerice cu un anumit pas şi între anumite limite. Lucrul cu serii de date sub procesorul de tabele Excel 3. se utilizează opţiunile meniului contextual.1.2.4. cum ar fi lunile anului.4. ♦ se poziţionează cursorul de mouse în punctul de umplere (+).Prompter de completare Se foloseşte prin alunecare pentru completarea automată a valorilor din celulă prin funcţia AutoFill 3. ♦ se acţionează butonul drept şi cu el apăsat se glisează în direcţia dorită (↑. fişa index Custom Lists acţionată din linia de meniuri a ferestrei. Crearea. Utilizatorul. modificarea şi ştergerea unei serii de date particularizate Crearea unei serii de date particularizate se poate realiza în două moduri: Modul 1: ♦ prin succesiunea de comenzi Tools / Options. la rândul lui. Crearea unei serii crescătoare sau descrescătoare se realizează astfel: ♦ se selectează celula / plaja pe care dorim să o incrementăm. poate să definească noi serii de date.4.

fişa index Custom Lists. Tuesday. ceea ce va face ca lista din foaia de calcul să fie inclusă în caseta Custom Lists.. Fereastra Options şi fişa index Custom Lists. Sunday. aferentă acesteia ♦ în caseta List Entries se tastează elementele listei (de exemplu. putând fi utilizată de câte ori se doreşte. Options. ♦ se acţionează butonul IMPORT.13.. iar în caseta Import List from Cells apar referinţele plajei selectate. fiecare element al listei poate avea maxim 80 de caractere şi că lista trebuie să înceapă cu un caracter alfabetic. ♦ urmează succesiunea Tools. şi nu numeric. Monday. ♦ se acţionează butonul Add şi apoi OK.000 de caractere. ♦ se selectează elementul dorit a fi modificat şi se tastează modificările. ♦ se selectează plaja care le conţine.Figura 3.. Options. Modificarea unei liste particularizate se realizează prin următoarea procedură: ♦ din linia de meniuri se realizează succesiunea Tools. tab-ul Custom Lists. Modul 2: ♦ se introduc respectivele datele în foaia de calcul Excel. Utilizatorul la momentul în care doreşte crearea unei liste particularizate trebuie să ţină seama că fiecare listă poate conţine maxim 2. 132 . ♦ se acţionează butonul OK.).

♦ se poziţionează cursorul de mouse în punctul de umplere (+). Pentru a introduce o serie de valori într-o plajă de celule. se parcurg următoarele etape: ♦ se tastează primul element al seriei într-o celulă. 133 . În cazul selectării ultimei opţiuni Series. apare meniul contextual pentru umplere care conţine următoarele opţiuni: 1) Copy Cells 2) Fill Series 3) Fill Formats 4) Fill Values 5) Fill Days 6) Fill Week Days 7) Fill Months 8) Fill Years 9) Linear Trend 10) Growth Trend 11) Series .. ♦ când se eliberează butonul mouse-ului.14. ♦ se apasă butonul drept şi se glisează în direcţia în care dorim să se execute umplerea. selectarea acesteia determină apariţia unei casete de dialog. utilizatorul va parcurge următorii paşi: ♦ se selectează lista în caseta Custom Lists. prezentate în figura 3. Pentru a şterge o listă. ♦ se acţionează butonul Delete.♦ se selectează elementul dorit şi se acţionează tasta Backspace..

nominale).14. Pentru a edita formula într-o celulă. relative. iar în caseta Window Options se selectează Formulas după cum se poate observa în figura 3. în mod normal. La validarea formulei..4. Modul de introducere/modificare a formulelor a fost prezentat anterior.Figura 3. O celulă care conţine o formulă afişează. paranteze necesare stabilirii ordinii de executare a calculelor. La selectarea unei celule care conţine o formulă. Opţiunile Linear Trend şi Growth Trend permit crearea de previziuni şi tendinţe simple. Realizarea unor calcule pe bază de formule matematice Atunci când se doreşte introducerea de valori calculate într-o foaie de calcul se utilizează formulele. Dacă se doreşte afişarea formulelor din foaia curentă. aceasta este întotdeauna afişată în linia de formule (celula selectată afişează rezultatul). se urmează traseul Tools. operatori (aritmetici. O formulă începe întotdeauna cu semnul =1) şi poate conţine constante (literale sau numerice. Se poate introduce o formulă tastând (+) sau (-) sau @. de comparare.. utilizatorul specifică anumiţi parametrii aferenţi seriei de valori cu care doreşte să umple plaja selectată în prealabil. iar funcţiile @ sunt convertite în funcţii Excel echivalente. Options.15. fişa index View. 1 134 . date calendaristice). funcţii. pe foaia de calcul. 3. valoarea rezultată. Caseta de dialog Series Prin intermediul acesteia. de concatenare texte).. Excel convertite (+) / (-) în (=).3. referinţe de celule (absolute. se execută dublu clic în celula respectivă.

Fereastra Options şi fişa index View Datorită mulţimii de operatori ce pot fi utilizaţi în formule.15. se deplasează conţinutul celulei C8 în D8. conţinutul celulei C8: = Sum (C3:C7) iar D8: 300. valorile sau adresele pe care le conţin rămân neschimbate (nu se modifică în noua poziţie). este oportună prezentarea în tabelul următor a ordinii de evaluare a operatorilor. În acest caz. <. <> Descrierea operaţiei Negare (exemplu 7* -10) Procent Exponent Înmulţire şi împărţire Adunare şi scădere Concatenare texte Comparare Atunci când trebuie deplasată o celulă / plajă de celule. prin mutare au fost şterse celulele din vechea poziţie.Figura 3. De exemplu. dar sunt afectate formulele care conţin adresele din zona în care s-a făcut mutarea şi aceasta deoarece. celula C8 135 . >. Operator % ^ * şi / + şi & =. >=. practic. <=.

F9. aceasta va fi afectată.. Înlocuirea unei formule matematice cu valoarea ei calculată Pentru realizarea operaţiunii de înlocuire a unei formule cu valoarea calculată.. dar conţinutul anterior al celulei D8 (numărul 300) a fost şters.. iar celula D8: = Sum (C3:C7). Excel ajustează automat adresele relative şi părţile relative ale adreselor mixte din zona în care se inserează celulele copiate. D11. Această fereastră este prezentată în figura 3. Efectele operaţiunii de copiere asupra adreselor relative şi absolute ale celulelor foii de calcul Atunci când se copiază formulele. pentru a se executa suma (D9 : = D2 + D3 + D4 + D5 + D6 + D7 + D8) a fost utilizată funcţia SUM şi astfel formula a fost mult simplificată. acţionându-se butonul opţiune Values. această ajustare nu mai are loc. sunt parcurşi următori paşi: ♦ se poziţionează cursorul în celula cu formula respectivă. 3. Prin utilizarea adreselor absolute. . Formulele pot fi mult simplificate prin utilizarea funcţiilor. În exemplul anterior. 3.4. .F8) . Dacă celula D9 conţine formula = SUM(D2:D8) prin copiere pe orizontală ea va deveni E9: = SUM(E2:E8)..rămâne vidă. Edit/Paste Special. afişând valoarea de eroare # REF!. indiferent de direcţia de copiere. iar prin copiere pe verticală va fi D10: = SUM(D3:D9).D10.. = = SUM ($D$2 : $D$8). formula rămâne neschimbată.. în F9: = SUM(F2. de dinainte de mutare... astfel E9. Dacă în foaia de calcul există o formulă care utilizează conţinutul celulei D8... Rezultă că formula a rămas neschimbată.4.5. ♦ se urmează traseul Edit/Copy..4. .. în locul introducerii succesiunii de operanzi şi operatori.16. Dacă D9 conţine = SUM($D$2 : $D$8). D11: = SUM(D4:D10) . 136 .

♦ se introduce formula. Utilizarea formulelor matriciale în foaia de calcul Excel Aceste formule pot produce mai mult de un rezultat. ♦ se validează formula. acţionând simultan tastele Ctrl + Shift + Enter. Atunci când o formulă conţine. formula fiind înlocuită cu valoarea calculată. utilizând tehnicile prezentate la introducerea de date. O formulă matrice se poate recunoaşte după acoladele care o includ şi pe care Excel le introduce automat.5. 3. aceasta este numită adresă circulară. putând ocupa o plajă de celule. direct sau indirect. Înlocuirea unei formule cu valoarea corespunzătoare calculată ♦ se acţionează tasta Enter. 3. Introducerea unei formule matriciale Pentru introducerea unei formule matriciale. 137 .1.5. adresa propriei celule.16.Figura 3. utilizatorul trebuie să aibă în vedere parcurgerea următoarelor etape: ♦ se selectează celula sau plaja de celule unde urmează să fie depuse rezultatele.

deoarece toate celulele rezultate partajează o singură formulă. 3. Am considerat oportună prezentarea formulelor matriciale. %. 2. care efectuează. corespunzător unei condiţii iniţiale.25. grupate pe următoarele tipuri: 1. dar şi datorită faptului ca există numeroase funcţii Excel care lucrează cu matrici. Utilizarea constantelor matriciale O matrice de valori se numeşte constantă matricială. Pentru a introduce în formula matricială o constantă matricială.2. ♦ pentru a separa valorile din coloane diferite. 3. determină valoarea de adevăr sau fals. funcţii de căutare şi consultare (LOOKUP & REFERENCE). funcţii statistice (STATISTICAL).5}} În formula matricială de mai sus constanta este reprezentată de un vector de 4 elemente : 4. 6. se utilizează punct şi virgulă (. 5. care. 4.5. funcţii logice (LOGICAL). se procedează astfel: ♦ se tastează valorile în formulă şi se închid între acolade. funcţii bază de date (DATABASE). 2.5 Valorile dintr-o constantă matrice trebuie să fie constante. 3. 3. 138 .6. Funcţii predefinite ale procesorului de tabele Excel Excel dispune un număr de 232 de funcţii predefinite. care permit efectuarea unor calcule statistice. 2. care permit efectuarea calculelor matematice. 3.75 . ♦ pentru a separa valorile din linii diferite. Exemplu: {= A2 : A5 * { 4 . care afişează informaţii despre celule şi câmpuri. calcule asupra unor informaţii dintr-o bază de date. reducând numărul de formule. deoarece acestea pot simplifica foaia de calcul. 3. se utilizează virgula. 3.25 .75. funcţii matematice şi trigonometrice (MATH & TRIG). care permit localizarea punctuală a conţinutului unei celule dorite. corespunzător unor criterii predefinite. utilizând serii de valorii. funcţii de informare (INFORMATION). Ele nu pot conţine caracterele $. nu formule matematice.Trebuie să remarcăm faptul că nu pot fi şterse sau modificate celule individuale din zona matricială. sau ( ).).

1. utilizate pentru calcule economico-financiare. 9.). se poate observa modalitatea prin care se obţine exprimarea valorică în lei a cifrei de afaceri nete a unei societăţi comerciale.18.number2. funcţii calendar sau dată calendaristică (DATE & TIME). dacă se doreşte adunarea pe coloană a valorilor existente în foaia de calcul în celulele D137 până la D140. funcţii text sau şir de caractere (TEXT) oferă informaţii referitoare la textul existent în celule şi permit operaţii cu etichete. De exemplu. având următoarea sintaxă: SUM (number1. ♦ = SUM (listă) realizează suma a două sau mai multe valori. care lucrează cu numere ce reprezintă date calendaristice sau intervale de timp. 139 . pentru a rezolva aplicaţii care necesită instrumente matematice şi trigonometrice uzuale.. Figura 3. Auto-însumarea operează pe linie sau pe coloană până la momentul în care întâlneşte primul semn de discontinuitate. Rezolvarea aferentă coloanei C este prezentată în figura 3. 3.17. ♦ = Product (listă) multiplică valorile conţinute într-o listă. 8.. rezultatul adunării trebuie să fie plasat în celula D136.6.7. Funcţii matematice şi trigonometrice Acest tip de funcţii permite efectuarea de calcule de la cele mai simple la cele mai complexe. Prezentarea realizării operaţiunii de însumare Aceeaşi acţiune. prin analiza figurii 3. ca şi tastarea funcţiei de însumare.. funcţii financiare (FINANCIAL). se realizează prin acţionarea butonului AutoSumm Σ.17. De exemplu.

tip. câmp de regrupat) are ca rezultat gruparea datelor pe un câmp ♦ = SummProduct (listă) multiplică valorile situate în celulele corespondente. conform unui criteriu de selecţie dat. Exemplu de multiplicare a valorilor conţinute într-o listă ♦ = SubTotal ( referinţă . criteriu.Figura 3.18.19. Dacă se doreşte calculul produsului doar pentru celulele B3–B6 şi C3–C6 rezultatul operaţiei este evidenţiat în figura 3. câmp de însumat) adună conţinutul celulelor. aferente unor serii de câmpuri. Figura 3. iar apoi adună rezultatele obţinute. Se doreşte 140 .19. Exemplu practic de aplicare a funcţiei SumProduct ♦ = SumIf (câmp de evaluat.

21. În figura 3.20.20. se poate studia rezolvarea problemelor de conversie din format arab în roman. Formatul care are valori de la 0 la 4 reprezintă gradul de concizie al numărului roman general. Figura 3.evidenţierea acelor materiale a căror valoare depăşeşte suma de 1. Numărul arab trebuie să fie de tip întreg.000 lei. Rezolvarea problemei poate fi observată în figura 3. Exemplu practic de aplicare a funcţiei SumIf ♦ =Roman (număr. 141 .000. format) converteşte numerele din format arab sub formă de text (format cifric roman).

De exemplu. valoare compusă din numere. Exemplu practic de aplicare a funcţiei Roman 3. Rezolvarea acestei probleme poate fi studiată în figura 3. formule numerice.2.21. 142 . Funcţii statistice Dintre aceste funcţii prezentăm: ♦ = Max (listă) returnează cea mai mare valoare din listă.22.6. adrese sau nume de câmpuri. se doreşte a se afişa în celula C20 cea mai mare valoare a cheltuielilor grupate în două zone (C12-C14 şi C16-C17).Figura 3.

23. Rezolvarea este prezentată în figura 3.Figura 3. Exemplu practic de aplicare a funcţiei Min 143 . se doreşte afişarea celei mai mici valori cantitative în celula C21.22. Exemplu practic de aplicare a funcţiei Max ♦ = Min (listă) returnează valoarea minimă din listă. Pe baza exemplului anterior.23. Figura 3.

în figura 3.24. se rezolvă solicitarea de calcul a mediei cantităţilor pe total produse în celula C22. Se propune contorizarea celulelor ocupate în zona C10-D22. Exemplu de calcul al unei valori medii ♦ = Count (listă) contorizează celulele ocupate dintr-o listă de câmpuri specificată. deoarece din totalul de 26 celule sunt ocupate cu valori numerice 23. Figura 3. Spre exemplificare. este 23. 144 .♦ = Average (listă) calculează valoarea medie din listă.25.24. Rezultatul prezentat în figura 3.

Exemplu de numărare a celulelor libere sau neocupate 3. Funcţia returnează True (valoare logică de adevăr). Exemplu de contorizare a celulelor ocupate ♦ = CountBlank (listă) contorizează celulele libere de valori numerice. dacă amplasamentul este o celulă vidă şi False (valoare logică de fals).26.Figura 3. 145 . În figura 3. deoarece din totalul de 26 celule sunt neocupate cu valori numerice 3. în caz contrar. şiruri de caractere dintr-o listă de câmpuri specificată.27.3. Figura 3.26.6. ♦ = IsBlank (X) determină dacă X sau amplasamentul definit prin X este sau nu o celulă vidă. Funcţii de informare Aceste funcţii permit afişarea unor informaţii referitoare la celule şi câmpuri din foaia de calcul. Se propune contorizarea celulelor libere în zona C10-D22. Rezultatul este prezentat în figura 3. având valoarea 3.25. se prezintă un exemplu practic de aplicare al acestei funcţii cu aplicare asupra celulei D20 rezultatul fiind True.

Dacă X conţine un număr. True sau False.27. Exemplu privitor la aplicarea funcţiei IsBlank ♦ = IsNumber (X) verifică dacă X conţine o valoare numerică.28. funcţia returnează valoarea True. după caz. 146 . Exemplificarea aplicării acestei funcţii se poate studia în figura 3. ♦ = IsText (X) verifică dacă X conţine un şir de caractere.Figura 3. în caz contrar. returnând. returnează valoarea False.

generând adevărat sau fals. ♦ =If (condiţie. Dacă cifra de afaceri aferentă anului trecut este mai mică faţă de cea curentă. Exemplu referitor la utilizarea funcţiei If 147 . X.6. Argumentele X şi Y se pot înlocui cu alte structuri condiţionale IF. mesajul care va fi afişat în celula C21 este „Atenţie !! A scăzut cifra de afaceri” iar în caz contrar se va afişa „Felicitări!!”. Argumentele X şi Y pot fi valori.28 Exemplu vizând aplicarea funcţiei IsText 3. şiruri de caractere plasate între ghilimele. dacă condiţia este adevărată.29. adrese de celule sau câmpuri care conţin valori. În figura 3.Figura 3. Funcţii logice Acestea determină evaluarea unor expresii şi. corespunzător unor condiţii care pot fi înlănţuite cu operatorii logici AND.29. OR sau NOT. nume de câmpuri. furnizează acţiuni sau rezultate complexe. Figura 3.4. Y) are ca efect testarea argumentului condiţiei şi ca rezultat al evaluării logice generează X. sau Y. poate fi studiat un exemplu privitor la această funcţie referitor la analiza evoluţiei cifrei de afaceri din exerciţiul curent faţă de cel precedent. dacă aceasta este falsă. în funcţie de acestea.

aceeaşi listă de argumente. dacă unul sau mai multe argumente sunt false. .. calcule asupra unor informaţii dintr-o bază de date creată anterior. dacă toate argumentele sunt false. Funcţii bază de date Funcţiile bază de date efectuează.5. funcţiile logice. după caz. Figura 3. ♦ = Not (evaluare logică) inversează valoarea argumentului. conform unor criterii predefinite.30. Exemplu complex privitor la utilizarea principalelor funcţii logice 3. în mod invariabil. ♦ = Or (evaluare logică 1. dacă orice argument este adevărat şi valoarea logică False.6. evaluare logică 2. returnând. Se exemplifică în figura 3. descrise anterior.. şi anume: 148 . . True sau False....) returnează valoarea logică True. evaluare logică 2. Acest tip de funcţii au.. dacă toate argumentele sunt adevărate şi valoarea logică False.30..♦ = And (evaluare logică 1..) returnează valoarea logică True.

rubrică. rubrică. în care se precizează restricţiile. câmp de criterii) returnează cea mai mică valoare dintr-o rubrică. ♦ = DAverage (baza de date. corespunzător unui criteriu de selecţie. ♦ = DCount (baza de date. ♦ rubrica are semnificaţia de atribut sau proprietate asupra căruia operează funcţia tip bază de date.31. 149 . În figura 3. câmp de criterii) calculează media valorilor dintr-o rubrică a unei tabele. care este format din unul sau mai multe câmpuri. se poate studia un exemplu complex referitor la utilizarea funcţiilor bază de date. ♦ = Dmin (baza de date. care răspunde unui criteriu de selecţie. câmp de criterii) returnează cea mai mare valoare dintr-o rubrică a bazei de date. rubrică. rubrică / nr. ♦ câmp de criterii. ♦ = Dsum (baza de date. rubrică.♦ baza de date care este reprezentată de tabelul Excel. regrupate în criteriile de selecţie la care trebuie să răspundă respectiva interogare. rubrică / nr. Rubrica poate fi identificată prin numele său sau prin numărul de ordine al acesteia în cadrul bazei de date. rubrică. rubrică / nr. corespunzător unui criteriu de selecţie. conform unor criterii specificate. ♦ = Dmax (baza de date. rubrică / nr. potrivit criteriului de selecţie specificat. rubrică / nr. câmp de criterii) numără celulele ocupate într-o tabelă bază de date. sub forma unui câmp de date de unde informaţia va fi consultată sau extrasă. câmp de criterii) returnează suma valorilor unei rubrici aferentă unei baze de date.

150 . Indexul numeric indică valoarea de tip text. acesta este un număr cuprins între 0 şi 29. se poate studia o aplicaţie economică complexă. iar în rubrica Sort by se indică numărul sau numele coloanei după care se face sortarea. de unde va fi recuperată informaţia găsită în tabelul de consultare. În figura 3. a uneia care urmează a fi activată sau executată. ♦ =Choose (Index numeric. listă de valori) – are ca efect alegerea.31. − coloana de recuperat reprezintă numărul de coloană (numerotarea începe cu 1). ţinând cont de valoarea cheii precizate anterior. dintr-o listă de valori. ♦ =Row (referinţă celulară sau câmp) returnează numărul liniei care corespunde referinţei celulare sau numărul primei linii pentru câmpul specificat. câmp de consultare. corespunzător unui index numeric şi pe care o returnează.6. în care sunt aplicate funcţiile de consultare prezentate anterior. Funcţii de căutare şi consultare Acestea au ca efect localizarea şi referirea conţinutului unei celule. Argumentele acestei funcţii au următoarele semnificaţii: − cheia reprezintă valoarea după care are loc căutarea sau consultarea. ♦ =Areas (referinţă celulară) indică numărul de zone compacte dintr-un câmp. Exemplu complex referitor la utilizarea principalelor funcţii bază de date 3. coloană de recuperat) returnează conţinutul unei celule care face parte dintr-o coloană a unui tablou de consultare verticală. − câmpul de consultare reprezintă zona pentru care are loc consultarea.Figura 3. ♦ =Vlookup (cheie.6.32. numeric sau referinţă de celulă din lista de argumente care va fi selectată. Pentru aplicarea acestei funcţii. ♦ =Column (referinţă celulară sau câmp) returnează numărul coloanei care corespunde referinţei celulare sau numărul primei coloane pentru câmpul specificat. tabelul de consultare va fi obligatoriu sortat crescător după coloana care conţine valorile cheii de consultare (comanda Data Sort). corespunzător cheii de căutare.

♦ =Today () returnează un număr. Funcţii de tip dată calendaristică şi oră Acest tip de funcţii. 151 . lună.6. corespunzător datei curente. ♦ =Now () returnează un număr.33 este prezentat un exemplu care urmăreşte aplicarea funcţiilor de tip dată calendaristică şi oră. corespunzător datei curente. vehiculează şi operează calcule cu valori numerice care reprezintă date calendaristice sau timp.32. ♦ =Year (număr – dată) returnează corespunzător anului un număr cuprins între 0 (1900) şi 199 (2099). În figura 3. ♦ =Date (an. corespunzător şirului de caractere în format dată calendaristică. zi) calculează numărul – dată pentru data calendaristică specificată ca argument. ♦ =Mounth (număr – dată) returnează din numărul dată o valoare între 1 şi 12. Exemplu complex privitor la utilizarea principalelor funcţii de consultare 3.7. zecimalele reprezentând ora.Figura 3. ♦ =DateValue („şir de caractere”) calculează numărul / dată.

Dacă DA funcţia returnează valoarea logică TRUE.33.6..) concatenează mai multe şiruri de caractere specificate ca argumente. este prezentat un exemplu complex privitor la funcţiile de tip text 152 . anulând toate spaţiile (excepţie fac cele care separă cuvintele textului). ♦ =Exact (text 1.34. ♦ =Concatenate (text 1. Exemplu complex privind utilizarea principalelor funcţii de dată calendaristică 3. ♦ =Rept (text. ♦ =Code (text) returnează codul numeric pentru primul caracter din textul specificat ca argument.. ♦ =Lower (text) afişează cu litere mici textul specificat ca argument. În figura 3.Figura 3. . text 2) verifică dacă cele două şiruri de caractere sunt identice. iar dacă NU returnează valoarea logică FALSE. într-unul singur. ♦ =Char(cod numeric ASCII) returnează caracterul corespunzător codului numeric ASCII. ♦ =Upper (text) afişează cu majuscule textul specificat ca argument. Funcţiile text sau şir de caractere Funcţiile de tip text (Text) oferă posibilitatea realizării operaţiilor cu şiruri de caractere şi furnizează informaţii referitoare la textul existent în celule. text 2. număr de ori) are ca efect repetarea afişării textului de numărul de ori specificat în argument.8. ♦ =Trim (text) afişează şirul de caractere specificat în argument. specificat ca argument.

Funcţii financiare Aceste funcţii sunt utilizate pentru calcule economico-financiare.35. ♦ =PV (rata dobânzii. returnează valoarea actuală aferentă unei sume investite sau depozitate la bancă.. furnizând prin valorile returnate informaţii referitoare la amortismente. rentabilitatea investiţiilor etc. număr de perioade. [valoare viitoare. .6. ţinând cont de valoarea iniţială a acesteia. Exemplu complex de utilizare a principalelor funcţii de tip text 3. Funcţia este utilizată pentru a se determina dacă valoarea de revenire a unei anumite investiţii este favorabilă sau nu. tipul] ) Această funcţie. .9. . Argumentele funcţiei au următoarea semnificaţie: . mărimea plăţii. 153 .numărul de perioade este numărul total de plăţi periodice.34.mărimea plăţii reprezintă valoarea plăţii efectuată în fiecare perioadă.valoarea viitoare semnifică suma totală care se doreşte a fi obţinută după ultima plată. în condiţiile în care rata dobânzii este constantă. exemplificată în figura 3. prin plăţi periodice.rata dobânzii reprezintă cota procentuală a dobânzii pentru o anumită perioadă.tipul este parametru care semnifică că plata se efectuează la începutul perioadei (valoarea 1) sau la sfârşitul acesteia (valoarea 0 care este implicită).Figura 3. .

permite calcularea valorii lunare sau anuale a plăţii pentru o investiţie sau un împrumut.37.36. se prezintă un exemplu practic. Argumentele rata dobânzii şi numărul de perioade trebuie exprimate în aceeaşi unitate de timp (lună sau an).Dacă se omit ultimele două argumente. valoare prezentă [. valoarea plăţii.36. valoarea prezentă) returnează rata dobânzii pe perioada unei anuităţi. pentru un împrumut sau o investiţie.35. Figura 3. care solicită aplicarea funcţiei Rate. implicit.valoare viitoare. 154 . acestea au valori nule. În figura 3. tip]) Această funcţie exemplificată în figura 3. Exemplu referitor la afişarea valorii actuale aferente unei sume investite ♦ =PMT (rata dobânzii. Exemplu privitor la afişarea valorii lunare aferente unui împrumut ♦ =Rate (număr de perioade. Figura 3. număr de perioade.

Figura 3.7. Exemplu practic de organizare a datelor care vor fi reprezentate grafic 155 .). bare. Să presupunem că un câmp conţine text şi numere. Exemplu complex privind afişarea ratei dobânzii 3. Datele prezentate grafic sunt mai uşor de identificat datorită relaţiilor dintre ele.38.37.38. O reprezentare grafică este mai relevantă decât datele. 3. suprafeţe etc. vezi figura 3. ceea ce înseamnă că pe măsura modificării datelor care au stat la baza graficului.Figura 3. deoarece aceasta facilitează compararea între valori. datorită ilustrării sub forme desenate (linii.1. O particularitate a reprezentării grafice este aceea că aceasta este dinamică.7. Organizarea datelor într-un grafic Conţinutul foii de calcul are toate elementele necesare construirii unui grafic elementar. ea se actualizează automat. Reprezentări grafice ale seriilor de date din foaia de calcul Excel Rolul unui grafic este de a ilustra mai concludent datele dintr-o foaie de calcul.

Exemplu complex privitor la afişarea valorii actuale aferente unei sume investite 156 . prin selecţia globală a câmpurilor. dar care nu este de natura dată calendaristică.39 este vorba de celula B4. implicit. de la A la W. Figura 3. În figura 3. Excel localizează prima celulă care conţine o valoare. sau explicit. prin selecţia lor particulară. Datele numerice care urmează a fi reprezentate grafic pot fi interpretate ca fiind organizate pe linii sau pe coloane. Seriile de date care se pot reprezenta grafic pot fi definite. şi de la această adresă sunt parcurse liniile şi coloanele care conţin valori. de dispunerea lor depinzând organizarea şi aspectul graficului.39.Pentru a construi automat un grafic. Seriile de date sunt identificate prin atribuire globală sau particulară de litere.

În figura 3. Tipuri de grafice Excel oferă facilităţi evoluate de reprezentări grafice performante. sau acelaşi număr de linii şi coloane. Excel va genera o reprezentare grafică bazată pe serii de date organizate pe linii de valori. 3. Datele care trebuie reprezentate grafic. Interferenţa seriilor de date (A-W) cu câmpul X va genera reprezentarea grafică. în sensul că prima celulă a câmpului de date conţine valoarea Y asociată primei apariţii a câmpului X etc. Sunt disponibile mai multe tipuri de grafice: ♦ Grafice lineare prezintă în două sau trei dimensiuni seriile de valori.39. care sunt posibil de realizat în două sau trei dimensiuni (3D). De cele mai multe ori. Acest tip de grafic are o multitudine de variate prezentate în tabelul următor: 157 . sectoarele sunt reprezentate prin volume în trei dimensiuni: lăţime. datele sunt regrupate într-un tablou de analiză prezent în foaia de calcul. Graficele 3D sunt acelea în care liniile. este prezentat un exemplu referitor la principiile seriilor de date organizate pe linii. iar prima coloană va conţine etichetele axei X. Similar acestei proceduri.7. în funcţie de orientarea linie sau coloană. opţiunea Data range şi apoi Columns sau Row. ca şi câmpul X trebuie să fie contigue (învecinate).Câmpul X corespunde etichetelor aflate sub formă de valori sau explicaţii afişate pe axa absciselor (OX).2. Dacă câmpul selectat pentru a fi reprezentat grafic conţine mai multe coloane de date decât linii de date. prima linie aflată deasupra seriei de valori va fi interpretată ca fiind eticheta axei X-ilor. prima linie de deasupra seriei de valori va fi interpretată ca fiind text care va reprezenta legenda. Schimbarea modului de reprezentare grafică de la organizarea pe linie la cea pe coloană sau invers. Astfel. barele. câmp care conţine seriile de date şi câmpul X. datele pot fi organizate şi pe coloane. suprafeţele. Seriile de date vor fi reprezentate grafic pe linie. înălţime şi profunzime. datele putând fi prezentate prin mai multe tipuri de grafice. iar prima coloană care conţine text va fi automat considerată legenda graficului. se face alegând din meniul contextual Chart. În acest caz.

con (Cone). având în vedere aportul fiecărei valori Afişează evoluţia în timp şi pe categorii. Acest tip de grafic are o multitudine de variate prezentate sub formă de dreptunghi.Reprezentare grafică Denumire subtip Line Explicaţie Afişează evoluţia în timp şi pe categorii Stacked line Afişează evoluţia în timp şi pe categorii. cu reprezentare procentuală Afişează fiecare valoare 100% Stacked line Line with markers Stacked line with markers 100% Stacked line with markers 3-D Line Afişează fiecare valoare Afişează fiecare valoare Grafic linear cu efecte vizuale 3-D ♦ Grafice coloană. cilindru 158 .

piramidă (Pyramid). În tabelul următor sunt evidenţiate subtipurile de grafice coloană de tip dreptunghi. la rapoartele de afaceri. în special. Reprezentare grafică Denumire subtip Clustered column Stacked column Explicaţie Comparare valorică a mai multor serii Reprezentare comparativă a aportului fiecărei valori la total categorie Reprezentare comparativă procentuală a aportului fiecărei valori la total categorie Reprezentare dimensiuni comparativă în trei 100 % Stacked column Clustered column with 3-D Stacked column with 3-D 100 % Stacked column with 3-D 3-D column Efect vizual în 3-D Reprezentare comparativă procentuală în 3-D Reprezentare pe categorii şi pe mai multe serii în 3-D ♦ Grafic de tip sectorial. 159 . care se utilizează.(Cylinder). Acest tip de grafic este utilizat atunci când se doreşte evidenţierea părţilor faţă de întreg.

dar în spaţiu Afişează în 3-D ♦ Grafice de tip nor de puncte (XY. 160 . Acesta permite reprezentarea grafică bi sau tridimensională realizată prin suprafeţe.Scater).Reprezentare grafică Denumire subtip Pie Explicaţie Afişează contribuţia fiecărei valori din serie faţă de total Efect vizual în 3-D Pie with 3-D Exploded pie Afişează contribuţia fiecărei valori din serie faţă de total cu individualizarea fiecărei valori ♦ Grafic de tip suprafaţă. Acestea sunt reprezentări grafice lineare care permit punerea în evidenţă a variaţiei valorilor unele faţă de altele. Reprezentare grafică Denumire subtip Area Area with 3-D Explicaţie Afişează evoluţia valorilor în timp şi pe categorii.

se prezintă rezolvarea situaţiei propuse.Reprezentare grafică Denumire subtip Scater Explicaţie Reprezentarea comparativă a valorilor Scater with data points Reprezentare prin puncte şi linii ♦ Grafice de tip radar (Radar).40.se evidenţiază folosirea graficelor de tip linear şi sectorial.40. utilizând seriile de valori prezentate anterior. în figura 3. 161 . iar în cazul celui sectorial legenda este plasată în partea inferioară a graficului. Reprezentare grafică Denumire subtip Radar Explicaţie Reprezentarea grafică a schimbărilor valorilor relative faţă de punctul de centru În continuare. Sunt reprezentări lineare sau în suprafeţe care desenează poziţii faţă de un punct central. Legenda graficului de tip linear se doreşte a fi plasată în partea dreaptă a graficului. În cazul graficului de tip sectorial se solicită afişarea alăturată faţă de fiecare parte a etichetelor părţilor şi a cuantumului procentual reprezentat de fiecare parte faţă de întreg. În figura 3.

Excel are posibilitatea de analiză a unui set de valori şi de determinare a unei tendinţe de evoluţie pentru respectiva serie de valori. care.Figura 3. Acest tip de previziuni se bazează pe tendinţele de evoluţie ale unor fenomene al căror trecut este cunoscut. oferă tehnici avansate de analiză statistică. în cazul în care sunt mai multe variabile independente avem regresie multiplă. aplicate seriilor de date. Exemplu complex de reprezentare grafică a unei serii de valori 3. Instrumente de previziune Excel pune la dispoziţia utilizatorului o serie de instrumente de previziune. 162 . În cazul în care avem o singură variabilă independentă apare o regresie simplă. Regresiile presupun stabilirea legăturii dintre o variabilă dependentă şi una sau mai multe variabile independente.40.8. utilizând analiza de regresie. generează proiecţii despre evoluţia fenomenelor supuse studiului.

Modalităţile în care se pot executa previziunile sunt: 1. Funcţii statistice predefinite, cum ar fi: ♦ LINEST, TREND, FORECAST, în cazul regresiei lineare; ♦ LOGEST, GROWTH, pentru regresie exponenţială; ♦ LOGREG, pentru regresie logaritmică. 2. Procedură rapidă de autoumplere a celulelor cu rezultatele prognozei; 3. Grafice. 3.8.1. Funcţii statistice predefinite LINEST returnează un set de valori calculat prin metoda celor mai mici pătrate, care aproximează cel mai bine seria de date iniţială. Forma generală a acestei funcţii este prezentată în figura 3.41.

Figura 3.41. Forma generală a funcţiei statistice LINEST

Funcţia FORECAST calculează predicţia pentru valorile unei evoluţii viitoare, pe baza seriei de date existente, utilizând metoda lineară. Formatul general al acestei funcţii este prezentat în figura 3.42.
163

Figura 3.42. Formatul general al funcţiei statistice FORECAST

Funcţia statistică TREND furnizează, pe mai multe perioade, tendinţa lineară a unui fenomen studiat, plecând de la serii de date cunoscute. Această funcţie se poate calcula printr-o formulă matricială, care generează într-un câmp anterior selectat mai multe valori succesive. Forma generală este prezentată în figura 3.43.

Figura 3.43. Formatul general al funcţiei statistice TREND 164

Funcţia statistică LOGEST returnează o serie de valori exponenţiale care aproximează cel mai bine seria dată. Formatul general al acestei funcţii poate fi studiat în figura 3.44.

Figura 3.44. Formatul general al funcţiei statistice LOGEST

Funcţia statistică GROWTH calculează cu ajutorul exponenţialei evoluţia seriei date. Pe axa OY returnează valorile seriei rezultat, iar pe axa OX valorile seriei iniţiale. Formatul general al acestei funcţii este prezentat în figura 3.45.

Figura 3.45. Formatul general al funcţiei statistice GROWTH 165

3.8.2. Procedură rapidă de autoumplere a celulelor cu rezultatele prognozei Această metodă urmăreşte autoumplerea celulelor cu rezultatele prognozei. Rezultatele funcţiei de previziune, bazate pe regresia lineară şi exponenţială se generează automat prin selectarea datelor existente pe care se bazează prognoza şi glisarea către noul amplasament prin acţionarea butonului din dreapta al mouse-ului. În urma acestei operaţii, se afişează un meniu contextual, de unde se poate alege tipul tendinţei seriei de date pe care se construieşte prognoza: ♦ Tendinţă lineară (Linear Trend); ♦ Tendinţă exponenţială (Growth Trend). 3.8.3. Grafice Graficul (de tendinţă) se construieşte, în mod obişnuit, selectând seriile de date pe linie sau pe coloană. În selecţie se vor alege atât datele existente pe care se construieşte prognoza, cât şi câmpul care se va estima prin previziune. Pentru construirea graficului de tendinţă se selectează tipul de reprezentare grafică (numai linear sau histogramă), iar din meniul contextual Chart se alege opţiunea Add Trendline.

3.9. Teste de autoevaluare
1. Prezentaţi structura foii de calcul Excel. 2. Care sunt elementele unei ferestre Excel? 3. Care sunt principalele modalităţi care permit introducerea şi editarea datelor sub Excel? 4. Cum se realizează modificarea conţinutului şi formatul unei celule? 5. Cum sunt utilizate formulele matematice în Excel? 6. Prezentaţi şi caracterizaţi tipurile de funcţii ale Excel. 7. Care sunt principalele tipuri de grafice şi cum se utilizează? 8. Care sunt instrumentele de previziune puse la dispoziţia utilizatorului de Excel?

166

sincronizare din partea persoanei care susţine materialul respectiv. 167 . prezentări bazate pe o formă constructivă predefinită. obţinerea prezentărilor pe suporturi opace sau transparente. prezentările în care se pleacă de la realizări din altă aplicaţie de birotică. Dintre acestea menţionăm: • prezentarea nu este un „text” obişnuit.4. sau care conţine explicaţii lungi şi inteligente. lansări de programe cu diferite teme de interes. Capacitatea adaptivă a acestei componente permite ca utilizatorul să poată obţine maxim de efect prin utilizarea următoarelor căi de ieşire: filme fotografice de 35 mm. mandat electoral. elaborat. în funcţie de dorinţele utilizatorului. şi anume: prezentări are au la bază sugestii standard de conţinut şi formă. expediere directă către reţeaua Internet. Prezentările automate nu solicită intervenţii de operare. prezentarea rezultatelor unei perioade de activitate. Utilizatorul acestui generator trebuie să ţină seama de câteva „secrete” care asigură captarea atenţiei publicului care le vizionează. dar suportă intervenţii umane concretizate prin derulări de imagini stabilite pe moment de utilizator. REALIZAREA PREZENTĂRILOR CU AJUTORUL INSTRUMENTULUI POWERPOINT Realizarea prezentărilor multimedia pe calculator urmăreşte obţinerea unei succesiuni de imagini orientate ecran destinate captării rapide a atenţiei auditoriului prezent la conferinţe ştiinţifice. şi poartă numele de PowerPoint. cele lăsate integral la latitudinea utilizatorului. etc.1. valorificarea ecranului calculatorului şi inscripţionarea. Un produs care permite realizarea acestor operaţii este cuprins în pachetul Microsoft Office XP. 4. Caracterizarea instrumentului PowerPoint Pentru prezentările directe activitatea se poate realiza în mai multe moduri.

prin care se dispune de o serie de prezentări cu formă şi conţinut predefinit specifice domeniilor pentru prezentările cele mai des întâlnite. Riscaţi să generaţi o oboseală vizuală a auditoriului şi bineînţeles „pierderea” acestuia. dar nu pierdeţi din vedere faptul că textul trebuie scris cu o dimensiune mai redusă faţă de titlu. repetaţi titlul pe cel mult 3-4 diapozitive. eliminând detaliile suplimentare pe care le veţi aborda doar verbal. străduiţi-vă ca numărul de rânduri al unui slide să nu depăşească valoarea 8. scurt şi la obiect. stil şi culoare. 4. AutoContent Wizard. deoarece este posibil ca auditoriul să nu le reţină. 168 . Realizarea automată a unei prezentări Pentru toate cazurile.2. recomandându-se un număr maxim de 4. în vederea obţinerii rapide a unei prezentări se poate utiliza un instrument de asistenţă (Wizard) din partea calculatorului. prezentaţi ideile principale. în cazul în care nu se poate expune într-un singur slide un subiect. utilizaţi pe deplin elementele de procesare de text şi grafica.• • • • • • • • • • diapozitivele (slide-uri) reprezintă un suport vizual strict necesar reţinerii atenţiei. urmărind evidenţierea titlului prin dimensiunea fontului. Acţionând asupra opţiunii From AutoContent Wizard (figura 4. rolul prezentării constă în menţinerea atenţiei auditorului. Apelarea programului de asistenţă se realizează din linia de meniuri prin succesiunea: File/New/Presentation.1) controlul derulării operaţiei de creare este sub asistenţa programului „vrăjitor” care va ghida în permanenţă activitatea. nu aglomeraţi un slide cu „n” idei sau noţiuni. fiecare slide al grupajului trebuie să conţină obligatoriu un titlu. nu utilizaţi excesiv paleta de culori. fapt care acordă o „osatură” expunerii. atribuiţi principalelor idei pe care le transmiteţi o dimensiune a caracterelor care să permită o lecturare facilă.

1.Figura 4.2. având la dispoziţie în permanenţă trei butoane active dintr-un grup de 4. sunt prezentate principalele etape care vor fi parcurse (selectare tip de prezentare. a stilului acesteia. Apelarea programului de asistenţă Etapele care vor fi parcurse constau în alegerea tipului prezentării. stil şi definire opţiuni utilizator). Fereastra AutoContent Wizard aferentă PowerPoint Utilizatorul trebuie să urmărească cu atenţie mesajele care vor fi afişate. Figura 4. Acţiunea acestora este următoarea: Cancel – se renunţă la execuţia 169 .2. În figura 4. precum şi în definirea opţiunilor utilizatorului.

realizarea unor modificări în structura firmei etc. Back – permite deplasarea înapoi la etapa parcursă. Din aceasta menţionăm: comunicarea unei anumite strategii de urmat. Next – trecerea la următoarea fază de realizare şi Finish care permite oprirea execuţiei procedurii automate la cererea utilizatorului cu salvarea elementelor parcurse anterior. aducerea la cunoştinţă a unor elemente nu tocmai plăcute. este prezentată fereastra specifică acestui pas.procedurii automate de creare a setului de diapozitive. prezentarea unui plan de afaceri .3.3. Valorificarea succesiunii de diapozitive se poate realiza prin execuţia şi afişarea pe ecranul calculatorului propriu (On-screen presentation). Definirea prin intermediul „vrăjitorului” a modelului prezentării Etapa care trebuie parcursă în continuare este materializată prin stabilirea stilului sau a modului de valorificare a prezentării. Colecţia de prezentări predefinite este structurată pe 6 criterii de organizare selectabile de utilizator. În figura 4. Utilizatorul va selecta modelul pe care îl consideră cel mai reprezentativ pentru specificul problemei sale şi va confirma alegerea prin acţionarea butonului Next. Primul pas care este parcurs constă în alegerea unui anumit model (şablon) de prezentare dintr-o bibliotecă predefinită disponibilă. Figura 4. utilizarea „on line” prin 170 .

171 . se prezintă grafic această etapă şi opţiunile disponibile utilizatorului.5. În figura 4. a numărului slide-ului (Slide number) şi a datei. Stabilirea modului de valorificare La final se solicită specificarea titlului expunerii (Presentation title).intermediul reţelei Internet sau aplicaţiei Internet Explorer (Web presentation). realizarea unor diapozitive fotografice orientate alb-negru sau color (Black and white overheads. Figura 4. În figura 4. definirea unui mesaj care se doreşte a fi introdus în subsolul diapozitivelor (Item to include on each slide). Color overheads). obţinerea unui film cinematografic de 35 mm (35 mm slides). se poate vizualiza această ultimă etapă.4.4. orei la care s-a generat expunerea sau ultima modificare de conţinut (Date last updated).

6. urmând ca utilizatorul să introducă prin tastare titlul fiecărui diapozitiv şi să insereze datele sale specifice privitoare la acţiunea urmărită. Figura 4. Slide-ul de gardă obţinut prin programul de asistenţă 172 .Figura 4.5. Definirea elementelor specifice prezentării Prin acţionarea butonului Next se constată că intervenţia programului de asistenţă se încheie.

Obţinerea unei serii de slide-uri prin folosirea instrumentelor de lucru specifice PowerPoint Pentru realizarea prezentărilor se folosesc o serie de instrumente de lucru caracteristice produselor de procesare de texte.Prin studierea figurii 4. elemente prezentate în cadrul capitolului dedicat special acestui subiect. aşa cum se poate observa în figura 4. numite slide. Casete de activităţi specifice prezentărilor Prezentările se pot realiza prin una sau mai multe pagini de prezentare.7. Implicit acesta este urmat de 11 diapozitive subordonate. se poate identifica plasarea informaţiilor solicitate până în acest moment în la nivelul slide-ului de gardă. Figura 4. principalele modele 173 . Paginile fundamentale.7. 4. cuprinse în casete speciale de meniuri care pot fi activate spre afişare sau nu. utilizatorul putând intervenii pentru micşorarea sau mărirea numărului slide-urilor. şi instrumente specifice realizării prezentărilor.3.6.

atât formele standard dar şi modelele utilizate în prezentările specifice internet-ului (numite „online”). tabel. grafic. 4. La acestea se adaugă şi pagina „blank” în care construcţia este lăsată integral la latitudinea utilizatorului.pagini cu titlu în care textul este combinat cu o imagine.slide cu titlu. după cum se poate observa în figura 4. textul fiind amplasat pe una sau două coloane. Figura 4.pagini care conţin doar titlu. grafic sau secvenţă video. organigramă şi eventual secvenţă video amplasate pe coloane sau rânduri diferite.titlu şi organigramă. 5.predefinite se regăsesc la iniţierea unui slide nou.8.8. 174 . 2ecrane formate din titlu şi text.titlu. Variantele posibile cuprind: 1. 3. în majoritate. Deschiderea unei pagini elementare (slide) de prezentare Prezentările cu formate şi conţinuturi predefinite se pot selecta la definirea unei prezentări noi şi conţin. 6. grafic. dintre aceste modele utilizatorul trebuie să selecteze unul.

Prezentările sunt grupate în pagini distincte. „Prezentation” în care se regăsesc atât forme standard cât şi corespondentele lor online şi „Web Pages” în care sunt cuprinse modele exemplificative. în fereastra de selecţie se produce o vizualizare a prezentării selectate în zona Preview (figura 4.9.10.9. Această diferenţiere este permisă prin deschiderea automată a unei ferestre de dialog (figura 4. 175 . Selectarea formei predefinite pentru o prezentare Încă din momentul lansării în execuţie a programului PowerPoint se poate face o diferenţiere între începerea construcţiei unei prezentări noi (şi tipul acesteia) şi deschiderea unei prezentări existente (cu trecerea automată la operaţia de deschidere Open). la selectarea unei anumite forme de prezentare.Pentru a putea face o alegere corespunzătoare dorinţei utilizatorului. „Prezentation Designs” cuprinzând construcţii care se utilizează doar în prezentările directe.).) prin care utilizatorul trebuie să comunice acţiunea pe cere doreşte să o realizeze. Figura 4.

crearea unei prezentări pornind de la modele predefinite (Template) şi utilizarea unui slide „blank” (Blank presentation). Crearea unei noi prezentări se poate realiza în următoarele moduri: crearea automată a prezentării prin folosirea programului de asistenţă (AutoContent wizard). primul slide definit este numit slide principal. Crearea unei prezentări noi sau apelarea uneia creată anterior Într-o prezentare. Figura 4.respectiv crearea unei prezentări noi sau încărcarea în memoria internă a unui set de slide-uri existent pe discul magnetic.10. 176 . Pentru adăugarea unor slide-uri de continuare se inserează un slide nou în cadrul prezentării se va selecta din linia de meniuri Insert / New Slide.

11. În figura 4. dimensiunea şi stilul fontului. Asupra celor două corpuri de text. În figura 4. dar şi imagini. Slide-ul principal conţine 2 obiecte: titlul prezentării şi o casetă de text (vezi figura 4. culoare cu care are loc scrierea. este prezentat rezultatul prelucrării titlului şi a textului aferent. modelul 2) în care se tastează principalele repere anuale ale acesteia. 177 . Această procedură a fost prezentată detaliat în capitolul 2 referitor la procesorul Word.).În continuare vă supunem atenţiei o exemplificare referitoare la reţeaua Internet. Inserarea imaginilor se produce prin succesiunea Insert / Picture selectată din linia de meniuri. casete de text. alinierea şi spaţierea paragrafelor.11. se prezintă rezultatul inserării de imagini în slide-ul 12.12. fiecare dintre acestea cu titlu.8. Macheta slide-ului principal Se introduc alte 14 slide-uri care vor permite acoperirea integrală a temei prezentării. după etapa de tastare utilizatorul aplică procedeele de formatare cunoscute din capitolul 2 referitor la Word (selectare tip de caracter. Figura 4. etc.

utilizatorul poate alege din opţiunea Slide Design folosirea unui anumit model predefinit al culorilor (Color Schemes) aplicate asupra textului.13. Pentru a îmbunătăţii aspectul prezentării.Figura 4.4. modificarea şablonului sau crearea unui propriu model. fundalului. Macheta slide-ului 12 care conţine şi 3 imagini 4. Există posibilitatea de a selecta şi utiliza un fundal dintr-o listă disponibilă de astfel de elemente. Modalităţi de sporire a atractivităţii prezentării O primă cale prin care utilizatorul poate potenţa valenţele expunerii sale constă în definirea şi utilizarea unui fundal cât mai expresiv şi atrăgător pentru privitori. liniilor. sau 178 . Fereastra Background este prezentată în figura 4.12. În cazul în care se doreşte modificarea culorii fundalului. utilizatorul se avea posibilitatea de apelare la lista derulantă de culori disponibile. graficelor.

13. Caseta Color Schemes aferentă ferestrei Slide Design Utilizatorul poate recurge la stabilirea unei animaţii prin succesiunea Slide Show / Animations Schemes.15.14. 179 . În figura 4. activă fiind opţiunea Color Schemes. poate fi studiată caseta Slide Design. Fereastra care permite definirea fundalului Bineînţeles că există şi posibilitatea creării unui model personal al culorilor sau al animaţiei. Figura 4.14. În figura 4.selectarea unui anumit tip de animaţie (Animations Schemes) care se va aplica prezentării realizate. Figura 4. se poate studia o parte şabloanelor de animaţie disponibile prin fereastra Slide Show.

adică de vizualizare prin mişcare. fiecare componentă descriptivă a ei poate suporta o operaţie de animaţie.15. după terminarea animaţiei la nivel de cuvânt sau la nivel de literă). 180 . efectele asupra componentelor grafice şi modul de intervenţie a redărilor de tip multimedia pe parcursul realizării animaţiei. efectul de animaţie realizat (la introducerea animaţiei şi sunetului.16. Lista de şabloane de animaţie disponibile utilizatorului În cadrul vizualizării unei pagini. Caracteristicile aferente efectelor de animaţie se stabilesc prin intermediul ferestrei prezentată în figura 4.Figura 4. Caracteristicile efective pentru o componentă selectată privesc temporizarea animaţiei dar şi modul în care aceasta debutează.

În figura 4.16. 181 . Prezentarea poate fi făcută utilizând toate paginile. fiind vizibile funcţiile care permit reglarea şi stabilirea caracteristicilor microfonului. dar şi definirea sensibilităţii acestuia şi a calităţii înregistrării. Stabilirea efectelor de animaţie aplicate slide-ului Pentru a uşura activitatea utilizatorului şi a face cât mai atractivă prezentarea sunt puse la dispoziţie facilităţi sonore care constau în fructificarea unor secvenţe standard dar şi în înregistrarea şi redarea unor mesaje proprii ale utilizatorului. sau doar anumite pagini şi într-o ordine specificată de utilizator. este prezentată caseta de bază a înregistratorului. ordinea în care sunt văzute paginile. precum şi modul de derulare a acestora pot fi stabilite prin succesiunea Slide Show / View Show / Set Up Show. La vizualizarea unei prezentări.Figura 4.17. bineânţeles doar în situaţia în care există conectat un microfon. Din linia de meniuri prin succesiunea Slide Show / Record Narration se apelează la o componentă specializată în înregistrare. funcţională. paginile dintr-un interval specificat.

Pentru stabilirea acestor caracteristici de prezentare se foloseşte fereastra Set Up Show. Caseta de bază a înregistratorului de secvenţe audio Trecerea de la o pagină la alta se poate face automat după trecerea unui anumit timp. Figura 4.17. Stabilirea caracteristicilor de vizualizare a prezentării 182 . sau se poate face în mod manual.18.Figura 4. redată în figura 4.18.

dar cu respectarea ordinii de definire a paginilor.19. Pentru avansul între pagini se poate alege tranziţia manuală şi/sau automată. acţiune urmată de selectarea tipului de buton dorit dintr-o listă de disponibilităţi 183 . Fereastra prin care se stabilesc caracteristicile transferului de la o pagină a prezentării la următoarea este Slide Transition este redată în figura 4. modificare. submeniul Slide Transition. O componentă importantă în realizarea prezentărilor poate fi constituită din butoanele de acţiune prezente în cadrul paginilor prezentării. Pentru fiecare prezentare se pot defini mai multe forme de vizualizare. sunetul de acompaniere a trecerii şi modul de avans. Pentru trecere se pot stabile trei tipuri de caracteristici. eliminare sau copiere. Acest lucru se face din meniul Slide Show / Custom Shows. realizată prin intermediul ferestrei Custom Shows. fie într-un anumit interval de pagini. în fiecare pagină este prezent şi un buton de navigare cu un meniu specific pentru realizarea acestei operaţii. În cazul tranziţiei manuale. Utilizatorul poate stabili modul de trecere de la un slide la următorul printr-o componentă a meniului Slide Show. în cadrul prezentării efective. care pot fi gestionate prin intermediul operaţiei de creare. La tranziţia automată trebuie specificat şi timpul ce trebuie să treacă de la completarea unui slide şi începerea completării următorului slide din prezentare. Pentru a indica vizualizări care nu respectă ordinea paginilor se utilizează un instrument de definire a succesiunii paginilor dintr-o prezentare. Aceste butoane se introduc la cererea utilizatorului prin intermediul meniului Slide Show / Actions Buttons.Vizualizarea directă a unei prezentări este posibilă fie integral. respectiv efectul prin care se realizează trecerea.

Acestea sunt prezentate în figura 4.20.19. cererea de informaţii (Information). revenirea în prezentare (Return). După introducerea butonului în pagina de prezentare se dă controlul la o fereastră de specificare a acţiunii 184 . acesta urmând a fi vizibil în pagina respectivă. în locul unde dorim să introducem butonul. transferul la prima pagină (Beginning) sau la ultima pagină (End) a prezentării. trecerea la pagina iniţială a prezentării (Home). Figura 4.Figura 4. Butoane de acţiune Selectarea unui buton din cele enumerate mai sus trebuie urmată de un click în pagina de prezentare. solicitarea de asistenţă (Help). redarea de sunete (Sound) sau de video clip (Movie).20. Fereastra Slide Transition Pot fi selectate butoane de acţiune pentru: acţiune utilizator. transferul la un document (Document). trecerea cu o pagină în spate (Back) sau în faţă (Next).

fie la acţionarea cu click asupra butonului (Mouse Click). prezentarea se poate opri temporar prin acţionarea tastei [.21. Figura 4. Execuţia unei prezentări şi portarea acesteia O prezentare construită poate fi executată pe calculatorul pe care a fost realizată sau poate fi transportată pe un alt sistem de calcul. Pentru a putea executa prezentarea pe un alt calculator este necesară realizarea unei operaţii specifice de „împachetare” care se activează din meniul File – Pack and Go. Fereastra Pack and Go Wizard 185 . În cazul în care expunerea realizată este lungă. Execuţia prezentării în mod „full screen” se realizează din linia de meniuri Slide Show / View Show sau prin acţionarea tastei funcţionale F5.] „punct”.21. Acti-vitatea este asistată în sistemul „wizard” şi se realizează în mai multe etape prin intermediul ferestrei Pack and Go Wizard disponibilă prin figura 4.care urmează a fi luată fie la deplasarea cursorului deasupra butonului (Mouse Over).5. devenind obositoare. 4. Atunci când se doreşte reluarea prezentării din locul de unde a fost întreruptă se va acţiona încă o dată tasta „punct”. Împachetarea se poate realiza pe echipament magnetic sau direct pe un alt calculator dintr-o reţea de calculatoare. Oprirea execuţiei se realizează prin acţionarea tastei Esc.

combinaţii de taste Combinaţie Deschiderea unei prezentări creată anterior <Ctrl> + <O> Salvarea unei prezentări <Ctrl> + <S> Imprimarea unei prezentări <Ctrl> + <P> Închiderea prezentării <Ctrl> + <W> Anularea ultimei modificări efectuate <Ctrl> + <Z> Repetarea modificării anulate efectuate anterior <Ctrl> + <Y> asupra slide-ului Introducerea unui nou slide Apelarea programului de asistenţă Trecerea la slide-ul anterior Trecerea la slide-ul următor Deplasarea la primul slide din prezentare Acţiune Deplasarea la ultimul slide din prezentare 186 <Ctrl> + <M> <F1> <Page Up> <Page Down> <Ctrl> + <Home> <Ctrl> + <End> . Specificarea includerii în împachetarea a procesorului de vizualizare PowerPoint pentru cazul în care această aplicaţie Office nu este instalată pe calculatorul pe care urmează a fi transferată prezentarea.Etapele de împachetare sunt următoarele: 1. 4. PowerPoint . date prin specificarea împachetării prezentării active curent sau a unei alte prezentări (implicit prezentarea activă curent). Specificarea includerii în împachetare a fişierelor legate de prezentarea împachetată şi/sau a fontelor folosite în prezentare. operaţia de împachetare va trebui reluată pentru a include şi modificările realizate. Selectarea fişierelor supuse împachetării. Specificarea destinaţiei împachetării (implicit echipamentul de dischetă). În cazul în care se realizează modificări asupra unei prezentări existente. 4. 2. 5. Trecerea la comprimarea efectivă a prezentării. 3.6.

Ce este un „slide principal” şi care este rolul său? 3. Enumeraţi şi caracterizaţi etapele procesului de împachetare. Prezentaţi şi explicaţi 6 reguli care trebuie respectate la momentul în care se folosesc prezentări. Teste de autoevaluare 1. 187 . Prezentaţi principalele operaţiuni care permit realizarea unei prezentări. 4. 2.7. Prezentaţi procedura prin care se defineşte trecerea de la un diapozitiv la altul şi caracterizaţi modalităţile de trecere. Ce înseamnă „efect de animaţie” şi care sunt acestea? 5. 6. Explicaţi noţiunea „Pack and Go”. Care sunt principalele butoane de acţiune care pot fi inserate într-un slide şi care este procedura de inserare? 7.4. 8.

operaţia realizându-se sub un alt nume Salvează documentul într-un format tip pagină Web Examinarea documentului ca o pagină Web Stabileşte proprietăţile paginilor documentului înainte ca acestea să fie tipărite Vizualizează cum va arăta paginile unui document înainte ca acesta să fie tipărit Tipăreşte documentul activ Trimiterea documentului către diferite destinaţii Ieşire Fişier Meniul Fişier File Nou Deschidere New Open Închidere Salvare Salvare ca Close Save Save As Salvare ca pagină Web Examinare pagină Web Iniţializare pagină Save as Web Page Web Page Preview Page Setup Examinare înaintea tipăririi Imprimare Trimitere către Ieşire Print Preview Print Sent To Exit 188 .Terminologie Limba română Limba engleză Acţiune Conţine comenzi sau submeniuri referitoare la activitatea cu fişierele Deschide un document nou Deschide un document deja creat şi care se află salvat pe un suport de stocare a datelor Închide documentul activ Salvează documentul pe un suport de stocare Salvează un document în care s-au făcut modificări.

într-un format pe care îl putem specifica Copiere Lipire Lipire specială Copy Paste Paste Special Lipire ca hyperlink Golire Selectare totală Paste as Hyperlink Clear Select All Sterge selecţia fără a o plasa în clipboard Selectează toată fereastra activă 189 . sau ultima intrare tastată Repetă ultima acţiune sau comandă Elimină selecţia dintr-un document şi o plasează în clipboard Copiază selecţia în clipboard Lipeşte conţinutul clipboardului în punctul de selecţie Lipeşte conţinutul clipboardului în punctul de inserţie.Limba română Destinatar corespondenţă (ca ataşare) Participant la întâlnirea interactivă Destinatar Fax Microsoft Power Point Limba engleză Mail recipient (for Review) Online Meeting Participant Fax Recipient Microsoft Power Point Acţiune Trimite întregul document ca anexă a unui mesaj de poştă electronică Trimite întregul document către participanţii la o întâlnire interactivă Trimite întregul document spre un fax Deschide documentul activ în Microsoft Power Point Meniul Editare Anulare Repetare Decupare Undo Repeat Cut Anulează ultima comandă.

Limba română Găsire Înlocuire Salt la Legături Obiect Normal Limba engleză Fiind Replace Go To Links Object Acţiune Caută textul sau obiectul specificat Caută şi înlocuieşte textul sau obiectul specificat Mută punctul de inserare la textul sau obiectul specificat Definire legături între documente Introducere obiect Comută documentul activ în vizualizare normală Comută documentul activ în vizualizare cu aspect de pagină Web Comută documentul activ în vizualizare cu aspect de pagină imprimată Comută în vizualizare schiţă Conţine un submeniu care dă posibilitatea utilizatorului de a activa sau dezactiva diferite bare de instrumente Afişează sau dezactivează rigla orizontală Activează sau dezactivează harta documentului. un panou vertical de-a lungul marginii din stânga a ferestrei documentului care schiţează structura documentului Meniul Vizualizare Normal Web Layout Aspect pagină Web Aspect pagină imprimată Schiţă Bare de instrumente Print Layout Outline Toolbars Riglă Plan document Ruler Document Map 190 .

Limba română Antet şi subsol Limba engleză Header and Footer Acţiune Adaugă sau modifică textul care apare în partea de sus sau de jos a fiecărei pagini Introducere note de subsol Realizarea de comentarii Ascunde cele mai multe elemente ale ecranului astfel încât utilizatorul sa poată vizualiza cât mai bine documentul Controlează scara de afişare pe ecran a documentului Inserează un sfârşit de pagină sau de coloană Introducere număr de pagină Inserează data şi ora curentă a sistemului Inserează sau creează o înregistrare auto text Inserează un câmp în punctul de inserare Inserează un simbol ASCII Inserează un comentariu al utilizatorului Introducere notă de subsol de pagină Note de subsol Comentarii Ecran complet Footnotes Markup Full Screen Panoramare Zoom Meniul Inserare Break Page Numbers Date and Time AutoText Field Symbol Comment Footnote Întrerupere Numere de pagină Data şi ora Auto Text Câmp Simbol Comentariu Notă de subsol 191 .

Limba română Legendă Limba engleză Caption Acţiune Inserează legende pentru tabele. în documentul activ la punctul de inserţie Inserează un obiect cum ar fi o imagine sau o ecuaţie Creează marcaje în document Creează un hiperlink nou sau editează legătura selectată Referinţă încrucişată Index şi tabele Imagine Cross-reference Index and Tables Picture Miniatură Clip Art Din fişier Forme automate Word Art Din Scanner sau Aparat foto Diagramă Casetă text Fişier From File AutoShapes WordArt From Scanner or Camera Chart Text Box File Obiect Marcaj în document Hyperlink 192 Object Bookmark Hyperlink . indecşi. figuri sau alte obiecte Inserează referinţo încrucişată Creează cuprins automat. etc. Conţine un submeniu cu diferite comenzi pentru inserţia de obiecte Deschide colecţia de miniaturi din care utilizatorul poate selecta miniatura dorită a fi inserată Inserează o imagine salvată într-un alt fişier Afişează categoriile de forme automate Creează efecte de text Încarcă o imagine dintr-un scanner sau aparat foto Creează un grafic cu ajutorul programului Microsoft Chart Inserează o casetă de text Inserează fişierul specificat. ecuaţii. tabele de figuri.

un cuvânt sau un text selectat cu o majusculă iniţială Schimbă direcţia de afişare a textului selectat Modifică modul de ortografiere a textului selectat Conţine un submeniu cu comenzi referitoare la culorile fundalului Elimină culoarea de fundal Deschide caseta de dialog Culori din care utilizatorul poate alege sau crea o nuanţă de culori diferită 193 Meniul Format Font Paragraf Marcatori şi numerotare Borduri şi umbrire Coloane Borders and Shading Columns Tabulatori Majusculă încorporată Orientare text Modificare după caz Fundal Tabs Drop Cap Text Direction Change Case Background Fără umplere Mai multe culori No Fill More Colors .Limba română Limba engleză Font Paragraph Bullets and Numbering Acţiune Modifică tipul de font şi spaţierea dintre fonturi Modifică formatul paragrafului activ Adaugă marcatori sau numere paragrafelor selectate şi modifică formatul marcatorilor şi a numerotării Adaugă contururi şi umbre textului Creează sau modifică numărul de coloane dintr-un document Stabileşte poziţia şi alinierea tabulatorilor Formatează o literă.

Lexicon. O temă reprezintă un set de elemente unificate de formă şi scheme de culoare pentru imagini. Despărţire în silabe Stabileşte limba în care va fi tehnoredactat textul Cadre Frames Cuprins în cadru Pagină cadre noi AutoFormatare AutoFormat Stil Styles Meniul Instrumente Corectare ortografică şi gramaticală Limbă Spelling and Grammar Language Stabilire limbă 194 Set Language . marcatori. fonturi. linii şi alte elemente de document Conţine un submeniu cu opţiunile Cuprins în cadru şi Pagină cadre noi Creează un cuprins utilizând titlurile din document şi îl plasează în cadrul din stânga Creează o nouă pagină de cadre Analizează conţinutul fişierului activ şi îl formatează automat Defineşte sau aplică selecţiei o combinaţie de formate numită stil Verifică documentul activ de posibile erori de ortografie şi gramaticale şi afişează sugestii pentru corectarea lor Conţine un submeniu cu opţiunile Stabilire limbă.Limba română Efecte de umplere Temă Limba engleză Fill Efects Theme Acţiune Deschide caseta de dialog Efecte de umplere Aplică o temă nouă într-un document.

cuvinte sau caractere Creează automat un sumar din punctele cheie al documentului respectiv Corectarea automată a textului pe măsură ce utilizatorul îl introduce Afişare submeniu cu diferite comenzi de evidenţiere şi urmărire a unor modificări Evidenţiază modificările conţinutului celulelor într-un registru de lucru partajat Localizează şi selectează fiecare modificare realizată anterior Compară cu originalul un document deschis. marchează diferenţele în documentul editat Fix Broken Text Contor de cuvinte Rezumare automată AutoCorecţie Word Count AutoSummarize AutoCorrect Urmărire modificări Track Changes Evidenţiere modificări Highlight Changes Acceptare sau respingere modificări Comparare documente Accept or Reject Changes Compare Documents 195 .Limba română Lexicon Despărţire în silabe Reparare text rupt Limba engleză Thesaurus Hypenation Acţiune Înlocuieşte un cuvânt cu un sinonim sau antonim Desparte un cuvânt ajuns la marginea din dreapta a documentului în silabe Lansează în execuţie un program inclus la cerere sau o macrocomandă particularizată Contorizează numărul de pagini.

Limba română Îmbinare documente Limba engleză Merge Documents Acţiune Îmbină modificările urmărite din documentul specificat în documentul activ Previne modificarea documentului Produce machete de scrisori. imprimarea. încarcă componentele la cerere sau actualizează stilurile unui document Particularizează butoanele barei de instrumente. comenzile meniurilor şi atribuirile tastelor de comenzi rapide Modifică setările pentru programele Office. edita sau şterge o macrocomandă Ataşează un şablon diferit documentului activ. etichete poştale şi alte tipuri de documente îmbinate Creează un plic sau o singură etichetă poştală Lansează expertul Scrisoare Deschide caseta de dialog Macrocomenzi în care se poate executa. etc. Protejare document Îmbinare corespondenţă Plicuri şi etichete Expert scrisoare Macro comandă Protect Document Mail Merge Envelopes and Labels Leter Wizard Macro Şabloane şi componente incluse la cerere Templates and Add-Ins Particularizare Customize Opţiuni Option Meniul Tabel 196 . cum ar fi modul de afişare pe ecran.

rândurilor sau celulelor Inserare Tabel Insert Table Coloane la stânga Columns to the Left Coloane la dreapta Rânduri deasupra Columns to the Right Rows Above Rânduri dedesubt Celule Rows Below Cells Ştergere Delete 197 . coloanelor. Se poate desena cadrul de la tabel. ulterior stabilindu-se contururile rândurilor şi coloanelor Afişare submeniu cu diferite comenzi de inserţie Inserează un tabel cu un număr de linii şi coloane specificat de utilizator Inserează într-un tabel o coloană la stânga punctului de inserţie Inserează într-un tabel o coloană la dreapta punctului de inserţie Inserează într-un tabel un rând deasupra punctului de inserţie Inserează într-un tabel un rând sub punctul de inserţie Inserează într-un tabel celule începând de la punctul de inserţie Conţine un submeniu cu comenzi de ştergere a tabelului.Limba română Desenare tabel Limba engleză Draw Table Acţiune Are ca efect afişarea barei de instrumente Tabele şi borduri. concomitent cu schimbarea prompterului într-un creion.

rândurilor sau celulelor Îmbină conţinutul a două sau mai multe celule adiacente Împarte o celulă în rânduri şi coloane Împarte un tabel în două tabele separate Se aplică automat diferite formate incluzând chenare şi umbre predefinite Conţine un submeniu cu diferite comenzi care ajustează sau redimensionează automat o coloană sau un rând al tabelului Definirea rândului selectat cap de tabel Conţine un submeniu cu comenzi care convertesc un text selectat într-un tabel sau a unui tabel selectat într-un text Ordonează alfabetic sau numeric informaţiile conţinute de coloanele selectate Efectuează calcule matematice asupra numerelor Îmbinare celule Scindare celule Scindare tabel AutoFormatare în tabel Potrivire automată Merge Cells Split Cells Split Table TableAutoFormat AutoFit Repetare rânduri titlu Conversie Heading Rows Repeat Convert Sortare Sort Formulă Formula 198 . coloanelor.Limba română Selectare Limba engleză Select Acţiune Conţine un submeniu cu comenzi de selectare a tabelului.

Deschide o fereastră nouă cu acelaşi conţinut ca şi fereastra activă. This? Office on the Web Ajutor pentru WordPerfect Detectare şi reparare WordPerfect Help Detect and Repair 199 . Afişează toate fişierele deschise în ferestre distincte Împarte fereastra activă în mai multe ferestre Apelarea programului de asistenţă Afişează sau elimină asistentul Office Conectează utilizatorul la site-ul Microsoft Office de unde se prezintă sugestii referitoare la o anumită problemă Ajutor pentru utilizatorii de Word Perfect Găseşte şi repară automat greşelile şi erorile de program Meniul Fereastră Fereastră nouă New Window Aranjare totală Scindare Arrange All Split Meniul Ajutor Ajutor pentru Microsoft Word Afişare Asistent Office Ce este aceasta? Office pe Web Microsoft Word Help Show the Office Assistant What.Limba română Ascundere linii de grilă Proprietăţi tabel Limba engleză Hide Gridlines Table Properties Acţiune Afişează sau ascunde liniile din grilă Stabileşte proprietăţi ale tabelului cum ar fi lăţimea coloanei sau înălţimea rândului.

Limba română Despre Microsoft Word Limba engleză About Microsoft Word Acţiune Afişează versiunea de program precum şi drepturile de autor Opţiuni de stabilire a distanţelor dintre marginea paginii şi textul tipărit Fişă ce conţine opţiuni de stabilire a dimensiunilor paginii Fişă ce conţine opţiunile de alimentare cu hârtie a imprimantei Definirea aspectului paginii Stabileşte distanţa între marginea paginii şi marginea superioară a antetului sau marginea inferioară a subsolului Ajustează marginile din stânga şi din dreapta astfel încât marginile interioare şi exterioare ale ambelor feţe tipărite să fie de aceiaşi lăţime La imprimare se obţin pe o foaie de hârtie 2 pagini de text Stabilirea locului de îndosariere Orientarea pagini la Fereastra Stabilire Pagină Margini Margins Dimensiune hârtie Sursă hârtie Paper Size Paper Source Aspect De la muchie Layout From edge Margini în oglindă Mirror margins 2 pagini per foaie 2 pagesper sheet Se aplică pentru Poziţie îndoire Orientare 200 Apply to Gutter position Orientation .

Limba română Limba engleză imprimare Acţiune Tip portret Portrait Tip vedere Landscape Imprimă documentul astfel încât latura mai scurtă a foii să fie în partea de sus a paginii Imprimă documentul astfel încât latura mai lungă a foii să fie în partea de sus a paginii 201 .

utilizarea programelor de calcul tabelar.Încheiere Materialul. care sperăm că a fost lecturat şi înţeles de către cititor. În structura lucrării am considerat necesară cuprinderea principiilor de bază ale tehnoredactării. care ajută la satisfacerea necesităţilor de redactare corectă. efectuarea unor calcule economice de rentabilitate bazate pe formule prestabilite. urmărindu-se calitatea actului managerial în raport cu obiectivele firmei. utilizarea PowerPoint-ului ca instrument de persuasiune a posibililor beneficiari. precum şi modalităţi de concepere şi realizare a prezentărilor interactive. 202 . Sperăm că lucrarea de faţă va contribui la o mai bună desfăşurare a activităţii pe care absolvenţii noştri. Autorii. Al doilea punct de vedere l-a reprezentat transmiterea de cunoştinţe pentru însuşirea de către utilizator a instrumentelor şi procedeelor specifice de lucru în activitatea curentă. În acest mod credem că am realizat o viziune unitară oferind întregii structuri organizatorice cunoştinţele teoretice şi aplicative necesare în buna desfăşurare a activităţii de birou. a urmărit explicarea unor principii şi elemente de bază ale activităţii standard de birou. precum şi toţi cei interesaţi în iniţierea în tematica abordată o vor desfăşura ca oameni de afaceri sau ca utilizatori ai unui calculator personal. Un prim punct de vedere pe care a fost structurată lucrarea l-a reprezentat raportul dintre activitatea managerială şi mediul economic de afaceri.

LISTA FIGURILOR

Figura 1.1. Reprezentare grafică a infrastructurii e-business ............... Figura 2.1. Fereastra procesorului de texte Word ................................ Figura 2.2. Prezentarea gupelor de butoane activate şi a celor dezactivate ..................................................................................... Figura 2.3. Fereastra corespunzătoare definirii parolei unui document........................................................................................ Figura 2.4. Fereastra de localizare a unui fişier cunoscând o parte din conţinutul acestuia ................................................................... Figura 2.5. Fereastra care permite definirea caracteristicilor caracterelor .................................................................................... Figura 2.6. Fereastra Change Case ....................................................... Figura 2.7. Fişa index Character Spacing............................................. Figura 2.8. Prezentarea grafică a tehnicilor de formatare a paragrafelor.................................................................................... Figura 2.9. Stabilirea formatului paginii şi încadrarea textului ............ Figura 2.10. Fişa index Paper ............................................................... Figura 2.11. Poziţionarea normală şi peisaj a textului.......................... Figura 2.12. Fereastra Print .................................................................. Figura 2.13. Fereastra de localizare a corectorului ortografic .............. Figura 2.14. Exemplificarea corectării erorilor gramaticale specifice unei anumite limbi ......................................................................... Figura 2.15. Apelarea dicţionarului de sinonime şi realizarera despărţirii în silabe a cuvântului secvenţe...................................... Figura 2.16. Verificarea ortografică a cuvintelor ................................. Figura 2.17. Selectarea opţiunii de verificare ortografică a unui document........................................................................................ Figura 2.18. Semnificaţia butoanelor din grupa antet-subsol ............... Figura 2.19. Fereastra Section Start aferentă definirii de antete şi subsoluri de pagină ........................................................................ Figura 2.20. Ferestrele corespunzătoare acţiunii de numerotare a

46 54 55 61 62 63 64 66 67 68 69 70 70 72 73 73 74 75 76 77 203

paginilor unui document ................................................................ Figura 2.21. Fereastra corespunzătoare editării pe coloane a unui text ................................................................................................. Figura 2.22. Modalităţi active de conturare.......................................... Figura 2.23. Fereastra corespunzătoare opţiunii de conturare a unui şir de caractere ............................................................................... Figura 2.24. Caseta de formatare a cadrelor (Frame) ........................... Figura 2.25. Introducerea unui cadru în corpul de text ........................ Figura 2.26. Opţiuni de import imagine ............................................... Figura 2.27. Galeria standard de imagini Clip Art ............................... Figura 2.28. Linia de butoane şi caseta specifică WordArt .................. Figura 2.29. Fereastra implicită a editorului de grafice ........................ Figura 2.30. Fereastra Formula............................................................. Figura 2.31. Fereastra Object care permite apelarea editorului de ecuaţii............................................................................................. Figura 2.32. Linia de butoane care permite introducerea ecuaţiilor .... Figura 2.33. Fereastra Mail Merge care permite declararea documentului principal .................................................................. Figura 2.34. Fereastra Create Data Source ........................................... Figura 2.35. Fereastra Style care permite stabilirea ierarhiei ............... Figura 2.36. Fereastra Index and Tables............................................... Figura 2.37. Fereastra Caption ............................................................. Figura 2.38. Activarea opţiunii Index and Tables ................................ Figura 2.39. Fereastra care permite constituirea indecşilor .................. Figura 2.40. Fereastra Cross-Reference ............................................... Figura 2.41. Fereastra Index and Tables-Tables of Figure................... Figura 3.1. Posibilul conţinut al unei celule al foi de calcul Excel....... Figura 3.2. Fereastra procesorului de tabele Excel............................... Figura 3.3. Modul de activare al unei comenzi din linia de meniuri Excel .............................................................................................. Figura 3.4. Selectarea celulelor sau a obiectelor din foia de calcul...... Figura 3.5. Tastare în foaia de calcul a unor valori constante şi a formulelor ...................................................................................... Figura 3.6. Fişa index Alignment aferentă ferestrei Format Cells........ Figura 3.7. Introducerea formulei de calcul pentru un produs între două celule ..................................................................................... Figura 3.8. Rezultatul aplicării procedurii de realizare a produsului.... Figura 3.9. Exemplificare privind introducerea tipurilor de date într-o formulă................................................................................. Figura 3.10. Exemplu de completare automată cu lunile anului 204

77 78 80 81 83 83 84 85 86 87 91 93 94 97 98 101 103 104 105 106 106 107 113 114 117 118 120 121 123 124 125 127

2004 ............................................................................................... Figura 3.11. Fereastra de dialog Paste Special ..................................... Figura 3.12. Procedura de copiere a conţinutului unei celule............... Figura 3.13. Fereastra Options şi fişa index Custom Lists, aferentă acesteia........................................................................................... Figura 3.14. Caseta de dialog Series..................................................... Figura 3.15. Fereastra Options şi fişa index View................................ Figura 3.16. Înlocuirea unei formule cu valoarea corespunzătoare calculată ......................................................................................... Figura 3.17. Prezentarea realizării operaţiunii de însumare ................. Figura 3.18. Exemplu de multiplicare a valorilor conţinute într-o listă................................................................................................. Figura 3.19. Exemplu practic de aplicare a funcţiei SumProduct......... Figura 3.20. Exemplu practic de aplicare a funcţiei SumIf .................. Figura 3.21. Exemplu practic de aplicare a funcţiei Roman................. Figura 3.22. Exemplu practic de aplicare a funcţiei Max ..................... Figura 3.23. Exemplu practic de aplicare a funcţiei Min...................... Figura 3.24. Exemplu de calcul al unei valori medii ............................ Figura 3.25. Exemplu de contorizare a celulelor ocupate..................... Figura 3.26. Exemplu de numărare a celulelor libere sau neocupate ... Figura 3.27. Exemplu privitor la aplicarea funcţiei IsBlank................. Figura 3.28 Exemplu vizând aplicarea funcţiei IsText ......................... Figura 3.29. Exemplu referitor la utilizarea funcţiei If......................... Figura 3.30. Exemplu complex privitor la utilizarea principalelor funcţii logice .................................................................................. Figura 3.31. Exemplu complex referitor la utilizarea principalelor funcţii bază de date ........................................................................ Figura 3.32. Exemplu complex privitor la utilizarea principalelor funcţii de consultare....................................................................... Figura 3.33. Exemplu complex privind utilizarea principalelor funcţii de dată calendaristică.......................................................... Figura 3.34. Exemplu complex de utilizare a principalelor funcţii de tip text ....................................................................................... Figura 3.35. Exemplu referitor la afişarea valorii actuale aferente unei sume investite......................................................................... Figura 3.36. Exemplu privitor la afişarea valorii lunare aferente unui împrumut................................................................................ Figura 3.37. Exemplu complex privind afişarea ratei dobânzii ............ Figura 3.38. Exemplu practic de organizare a datelor care vor fi

129 129 132 134 135 137 139 140 140 141 142 143 143 144 144 145 146 146 147 148 149 151 152 153 154 154 155 205

reprezentate grafic.......................................................................... Figura 3.39. Exemplu complex privitor la afişarea valorii actuale aferente unei sume investite........................................................... Figura 3.40. Exemplu complex de reprezentare grafică a unei serii de valori ......................................................................................... Figura 3.41. Forma generală a funcţiei statistice LINEST ................... Figura 3.42. Formatul general al funcţiei statistice FORECAST ......... Figura 3.43. Formatul general al funcţiei statistice TREND ................ Figura 3.44. Formatul general al funcţiei statistice LOGEST .............. Figura 3.45. Formatul general al funcţiei statistice GROWTH ............ Figura 4.1 Apelarea programului de asistenţă ...................................... Figura 4.2. Fereastra AutoContent Wizard aferentă PowerPoint ......... Figura 4.3. Definirea prin intermediul „vrăjitorului” a modelului prezentării ...................................................................................... Figura 4.4. Stabilirea modului de valorificare ...................................... Figura 4.5. Definirea elementelor specifice prezentării........................ Figura 4.6. Slide-ul de gardă obţinut prin programul de asistenţă........ Figura 4.7. Casete de activităţi specifice prezentărilor ......................... Figura 4.8. Deschiderea unei pagini elementare (slide) de prezentare Figura 4.9. Selectarea formei predefinite pentru o prezentare.............. Figura 4.10. Crearea unei prezentări noi sau apelarea uneia creată anterior........................................................................................... Figura 4.11. Macheta slide-ului principal............................................. Figura 4.12. Macheta slide-ului 12 care conţine şi 3 imagini............... Figura 4.13. Fereastra care permite definirea fundalului...................... Figura 4.14. Caseta Color Schemes aferentă ferestrei Slide Design..... Figura 4.15. Lista de şabloane de animaţie disponibile utilizatorului .. Figura 4.16. Stabilirea efectelor de animaţie aplicate slide-ului........... Figura 4.17. Caseta de bază a înregistratorului de secvenţe audio ....... Figura 4.18. Stabilirea caracteristicilor de vizualizare a prezentării..... Figura 4.19. Fereastra Slide Transition ............................................... Figura 4.20. Butoane de acţiune ........................................................... Figura 4.21. Fereastra Pack and Go Wizard.........................................

155 156 162 163 164 164 165 165 169 169 170 171 172 172 173 174 175 176 177 178 179 179 180 181 182 182 184 184 185

206

Editions Foucher. Mareş Daniel. Scott Mueller. 2000. 2000... Pană A. Fusaru D. Colecţia Naţionala. 2000. Sisteme electronice de calcul. Paris. Editura Mc Graw Hill. Editura All. 2000. Bazele informaticii. Bucureşti.. Bucureşti.. Bucureşti. Andronie M. Bucureşti.. Fusaru D.. Ionescu B. Mareş Daniel.1997.. Editura Scaiul. Pană A. Management comparat – Uniunea Europeană. 2001. Reix R. Bucureşti.. Editura Fundaţiei România de Mâine. Bucureşti. Editura Economică. New Jersy. Bazele Informaticii. Editura Fundaţiei România de Mâine. Birotica. Bucureşti. Anghel şi colab. 1994 şi 1996. Informatique Appliqueé a la gestion. Computer Network. 2002. PC depanare şi modernizare. Editura Fundaţiei România de Mâine. Editura SOFITECH. Bucureşti... Nicolescu Ovidiu. Objects on the Web. Bucureşti. 1995.. Editura Dual Tech. Procesorul de texte Word’97. Mihai G. Editura Semne’94. Bucureşti.. Ionescu B. Birotică – Necesităţi şi instrumente specifice. şi colab. 1996. Management strategic. Bucureşti. Bucureşti. Mareş D.. Bucureşti. 1997. Editura Prentice-Hall. Mareş V..BIBLIOGRAFIE Ali E. Birotică. 2000.. şi colab. Bazele informaticii. Computers and information processing... McGraw-Hill. 1997. Editura Semne’94. 1998.. 1989. 207 . Editura SOFITECH. şi colab. Birotică. Bennatan R. Editura Fundaţiei România de Mâine. Procesoare de tabele. 1993. Tanenbaum A. Mareş D. Lungu I. Editura „Fundaţiei România de Mâine.. 1998. şi colab.. Bucureşti. William M. Statele Unite ale Americii şi Japonia. Constantinescu D. 1999.. Mareş V. şi colab. Iniţiere în informatică. şi colab. Editura TEORA. Mareş D. Birotica sub Windows. Bârză S. Pană A. Instrumente informatice pentru birotică.

colecţia 19912004. *** PC World.microsoft. colecţia 1992-2004.whdconsulting.fr *** http://www. colecţia 1993-2004. *** Chip Computer Magazine.bsf. SUA. International Data Group.pok. *** Byte România. *** Computerworld. 208 .geocities. colecţia 1993-2004.dhv-speyer.com/Eureka/Office *** http://www. Târgu Mureş. Revista de economie. colecţia 1992-2004.html *** http://www.wordperfect.net/ *** http://www. Editura Computer Press AGORA.ca/ *** http://www. Comerţul electronic. *** PC Report. Bucureşti. International Data Group România. colecţia 1992-2004.gsm.com/ *** Infoworld.encyclopedia. Vogel Publishing SRL.. Braşov.adminresourcesplus.de/rei/PUBLICA *** http://www.com/office/word/ *** http://www. *** http://giswww. Computer Press Agora.alcatel.Zaman Gh.com/glosstext.data-force. Târgu Mureş.com/articles *** http://www.on.com/ *** http://www.ibm. 2000. Bucureşti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful