Aparatul genital mascul

Marius Pentea

APARATUL GENITAL MASCUL Este alc tuit din organele genitale mascule (Organa genitalia masculina): testicule învelite în pungile testiculare, constituie gonada masculin ; epididimul i canalul deferent, care reprezint c ile de transport ale ″s mân ei″ produs de gonade; glandele genitale accesorii se dezvolt în vecin tatea uretrei intrapelvine unde î i vars produsul de secre ie în fluidul testicular constituind sperma; penisul sau organul copulator. TESTICULUL Testiculul (Testis) este un organ pereche, de form ovoid sau sferic , mai mult sau mai pu in alungit în func ie de specie, situat în regiunea inghinal sau perineal . Are atât func ie gametogen (spermatogeneza), cât i endocrin (prin secre ia de testosteron). Împreun cu epididimul este situat în pungile testiculare i prezint pentru descriere: extremitatea capitat (Extremitas capitata) situat în vecin tatea capului epididimului; extremitatea caudat (Extremitas caudata) dispus în apropierea cozii epididimului, fa a lateral (Facies lateralis), plasat lateral i care devine caudal la rumeg toare, fa a medial (Facies medialis) dispus medial i care la rumeg toare devine cranial . Marginea liber (Margo liber) este de obicei orientat ventral, dar la unele specii devine caudal sau caudo-ventral . Marginea epididimar (Margo epididymalis) este fixat de epididim i este de obicei situat dorsal. Testiculul este învelit la exterior de seroas i alc tuit dintr-o albuginee (Tunica albuginea), alb-sidefie, inextensibil i parcurs de ramurile arterei testiculare care realizeaz un desen caracteristic fiec rei specii. De la fa a profund a albugineei se desprind septe testiculare (Septula testis) care vor împ r i parenchimul testicular (Parenchyma testis) în lobi testiculari (Lobulis testis) i care vor forma mediastinul testicular (Mediastinum testis). Parenchimul testicular este format din vase, nervi, tubi seminiferi contor i (Tubuli seminiferi cortorti) i tubi seminiferi drep i (Tubuli seminiferi recti), ace tia din urm formând re eaua testicular (Rete testis). De la nivelul re elei testiculare spermatozoizii sunt dirija i spre epididim prin canaliculele eferente (Ductuli efferentes testis) plasate în capul epididimului. EPIDIDIMUL Epididimul (Epididymis) este un organ alungit, situat de-a lungul axului longitudinal i pe marginea epididimar a testiculului. Are rolul de a primi, matura i de a transporta spermatozoizii în canalul deferent. Este alc tuit din cap, corp i coad . Capul epididimului (Caput epididymis) este situat la extremitatea capitat a testiculului, lateral de conul vascular. Con ine un num r variabil de canale eferente care conflueaz , formând canalul epididimar (Ductus epididymalis). Corpul epididimului (Corpus epididymis), plasat pe marginea epididimar a testiculului, formeaz cu acesta "bursa testicular ", echivalentul bursei ovariene la femele, fiind str b tut de canalul epididimar.

o serie de foi e care învelesc Reprezentarea schematic a tunicilor testiculare (dup Barone. Între mezorchiul distal. de pe plafonul cavit ii abdominale în pungile testiculare. testiculele se dezvolt în cavitatea abdominal la toate mamiferele domestice. 1990) Embrionar. situate extraabdominal.Aparatul genital mascul Marius Pentea Coada epididimului (Cauda epididymalis). astfel la mânz testiculele se exteriorizeaz în primele 2-3 luni de via . Vârsta la care se realizeaz migra ia testicular este diferit în func ie de specie. Sub influen a diver ilor factori genetici i hormonali se desf oar procesul de migra ie testicular . testicul i epididim se delimiteaz bursa testicular (Bursa testicularis). Epididimul este suspendat de mezoul epididimar (Mesoepididymis) care se extinde pân la testicul prin mezorchiul distal (Mesorchium distale). este legat de epididim prin ligamentul propriu al testiculului (Lig. unde sunt acoperite de peritoneul cavit ii abdominale i sunt suspendate de mezorchium. TUNICILE TESTICULARE Tunicile testiculare (Tunicae testis) grupeaz testiculele i epididimul. plasat la extremitatea caudat a testiculului. testis proprium). la vi el i .

Fascia spermatic intern (Fascia spermatica interna) deriv din fascia transvers a abdomenului de care este fixat la nivelul inelului inghinal profund. care se prinde de fascia superficial a penisului. . la exterior vine în contact cu tunica dartoic . onctuoas . Contrac ia i relaxarea mu chiului cremaster induce coborârea respectiv ridicarea testiculelor în cavitatea vaginal . Învelitorile testiculare sunt situate în regiunea inghinal sau perineal . Fascia spermatic extern deriv din fascia mu chiului oblic extern al abdomenului. În func ie de topografia regiunii. inghinal . perineal . iar la interior cu mu chiul cremaster i cu fascia spermatic intern . median formând septul scrotal (Septum scrotis). este alc tuit din dou planuri de fibre suprapuse i care alunec unul peste altul. are originea pe fascia iliac i termina ia pe fascia spermatic intern . reprezentat de fascia spermatic extern (Fascia spermatica externa). La exterior este parcurs median de rafeul scrotal (Raphe scrotis) prelungit anterior cu rafeul prepu ial i care reprezint linia de orientare în cazul manoperelor de castrare. bogat în glande sebacee i sudoripare. Tunica mijlocie. ecvine. Necoborârea unuia sau a ambelor testicule se nume te criptorhidie sau ectopie testicular . elastic . Deficien ele de migra ie testicular sunt mai frecvente la speciile la care coborârea testiculelor în pungile testiculare se realizeaz mai târziu. sub ire. Tunica extern este reprezentat de pielea regiunii respective care formeaz scrotul (Scrotum) i care este alc tuit din pielea scrotal i tunica dartoic . Fibrele musculare dartoice determin aspectul încre it al scrotului în timpul contrac iei indus de diferi i factori excitan i termici sau mecanici. Mu chiul cremaster (M. Acest inel vaginal provine din invaginarea peritoneului parietal prin inelul inghinal profund (Anulus inguinalis profundus). delimitat între ligamentul inghinal i mu chiul oblic intern al abdomenului. fiind alc tuit din fibre musculare netede. cremaster) este format din fascicule musculare striate ce provin din mu chiul oblic abdominal intern i din mu chiul transvers al abdomenului. Prezint o foi parietal (Lamina parietalis) care acoper fascia spermatic intern i o foi visceral (Lamina visceralis) care învele te testiculul i funiculul spermatic. con ine funiculul sau cordonul spermatic ce se termin dorsal la nivelul unui inel vaginal (Anulus vaginalis). fiind reprezentate de la exterior la interior de: tunica extern . Pielea scrotal (Cutis scrotis) este fin . Tunica intern a învelitorilor testiculare este reprezenat de fascia spermatic intern i de tunica vaginal . suine. La exterior este c ptu it de mu chiul cremaster. Tunica vaginal (Tunica vaginalis) reprezint o evaginare a peritoneului parietal care c ptu e te peretele ventral al abdomenului. Tunica dartoic (Tunica dartos) deriv din hipoderm. Între cele dou foi e se delimiteaz cavitatea vaginal (Cavum vaginale) care con ine testiculul. Canalul vaginal (Canalis vaginalis) reprezint "gâtul" tunicii interne. pigmentat i acoperit cu p r sau lân . la suine i carnivore migra ia testiculelor are loc în preajma parturi iei. formând o pung comun pentru ambele testicule. carnivore. tunica mijlocie. criptorhidia poate fi: inghino-scrotal . tunica intern . elastice.Aparatul genital mascul Marius Pentea miel dup 3-4 luni de dezvoltare fetal . epididimul i por iunea incipient a funiculului spermatic.

absent la vier i motan. În cavitatea pelvin . glandele bulbouretrale. La exterior este acoperit de seroasa visceral . vase limfatice. foarte lung la motan i mai scurt la taur. plasat la nivelul unei depresiuni. prostat . Sunt reprezentate de: ampula canalului deferent. mezourile deferen iale se unesc transversal.Aparatul genital mascul Marius Pentea Funiculul spermatic (Funiculus spermaticus) este o forma iune vasculo-nervoas . fiind sus inut de mezoul deferen ial (Mesoductus deferens). tranziteaz inelul i cavitatea vaginal împreun cu celelalte componente ale funiculului spermatic. de form conic . Distal. vena testicular . Por iunea vaginal se întinde de la coada epididimului pân la inelul vaginal. fiecare canal deferent se deschide separat în uretr pe câte un colicul seminal (Colliculus seminalis). uterul masculin. Funiculul spermatic este format din: canalul deferent. unde se amestec cu fluidul seminal i asigur nutri ia spermatozoizilor. al turi de cordonul vasculonervos testicular i formând cu acesta funiculul spermatic. glandele veziculare. se dispune ventral de prostat i se deschide în uretr al turi de simetricul i de glandele veziculare cu care formeaz canalul ejaculator (Ductus ejaculatorius). abdominal i pelvin . iar la vier canalele deferente se deschid separat în uretr printr-un orificiu ejaculator (Ostium ejaculatorium). canalul deferent se îngusteaz . de unde se va continua cu por iunea pelvin . La câine i motan. care se întinde între extremitatea capitat a testiculului i inelul vaginal. plasat în continuarea cozii epididimului. foarte alungit . se întinde de la nivelul inelului vaginal pân la intrarea în cavitatea pelvin . La masculii castra i de timpuriu dezvoltarea lor înceteaz . . Por iunea abdominal este scurt . formând plica uro-genital care se întinde între rect i vezica urinar i care cuprinde median între canalele deferente. mu chiul cremaster intern. fiind plasat în pliul urogenital pentru a se termina dorsal de uretr prin canalul ejaculator. Lungimea funiculului spermatic este variabil în func ie de specie. ampullae). vestigiul canalelor Müller. Mucoasa ampulei con ine glande ampulare (Gld. GLANDELE GENITALE ACCESORII Glandele genitale accesorii (Glandulae genitales accesoriae) sunt considerate glande anexe ale aparatului genital mascul deoarece produsul lor de secre ie se vars în uretr în momentul ejacul rii. berbec i ap. CANALUL DEFERENT Canalul deferent (Ductus deferens) este un conduct spermatic foarte lung. pentru a p trunde apoi în cavitatea abdominal . plexul testicular nervos. Dezvoltarea i func ionarea glandelor genitale accesorii este controlat i dirijat de hormonii sexuali i sunt în general explorabile prin tu eu rectal (manual la animale mari sau digital la animale de talie mic ). Acest traiect lung permite sistematizarea canalului deferent în trei por iuni: vaginal . iar la cei castra i mai târziu se produce atrofierea i disfunc ionalitatea lor. Traverseaz cavitatea abdominal i cavitatea pelvin . Por iunea terminal a canalului deferent se dilat formând ampula canalului deferent (Ampulla ductus deferentis). artera testicular .

situat la exterior. prostata i veziculele seminale. Por iunea prostatic (Pars prostatica) este acoperit de prostat . vesicularis) sau glande seminale. . berbec formeaz canalul ejaculator. La speciile la care nu exist ampula canalului deferent. Por iunea preprostatic (Pars preprostatica). pentru a se termina la vârful penisului prin orificiul extern al uretrei. fiind sistematizat într-o por iune preprostatic i o por iune prostatic . prostata este alc tuit dintr-o capsul (Capsula prostatae). La trecerea ei peste arcada ischiadic . plasat dorsal pe uretra pelvin . de form ovoid sau aplatizate. Por iunea pelvin (Pars pelvina) are un traiect ventral. iar fa a ventral (Facies ventrale) se muleaz pe originea uretrei. uni i prin istmul prostatei (Isthmus prostatae). Are rol de transport fie al urinii. care acoper parenchimul prostatei. de o parte i de alta a crestei uretrale. plasate dorso-lateral de colul vezicii urinare i de canalul deferent corespondent. taur. Glandele veziculare (Gl. pelvin i spongioas . reprezint por iunea urinar a uretrei. Prostata (Prostata) este prezent la toate mamiferele. Este alc tuit din por iunea conglomerat sau corpul prostatei (Corpus prostatae) i por iunea diseminat (Pars diseminata). Datorit traiectului s u.Aparatul genital mascul Marius Pentea Ampula canalului deferent (Ampulla ductus deferentis) con ine în mucoas glande ampulare cu activitate secretorie ridicat . Glandele bulbo-uretrale (Glandula bulbourethralis) sunt organe pereche. dispuse pe fa a dorsal a por iunii terminale a uretrei pelvine i se vars fiecare în uretr . Veziculele seminale i canalele deferente se deschid în comun la nivelul coliculului seminal (Colliculus seminalis). fie al ejaculatului. pe plan eul cavit ii pelvine. acoperit de glandele bulbouretrale. canalele deferente con in în por iunea lor terminal glande cu activitate secretorie. uretra se îngusteaz i formeaz istmul uretrei (Isthmus uretrae). Corpul prostatei este uneori divizat într-un lob drept i un lob stâng (Lobus dexter et sinister). uretra poate fi divizat în dou por iuni. Fa a dorsal (Facies dorsalis) a corpului prostatei vine în contact cu rectul. în general printr-un singur conduct excretor (Ductus glandulae bulbourethralis). în ea se deschid canalele deferente. în care se deschide prin numeroase canalicule prostatice (Ductuli prostaticii). se deschid în canalul ejaculator prin canalul excretor (Ductus excretorius). care la arm sar. sunt organe pereche. URETRA MASCULIN Uretra masculin (Urethra masculina) reprezint un conduct genitourinar care începe la nivelul orificiului uretral intern de pe colul vezicii urinare. Structural. Por iunea spongioas (Pars spongiosa) este situat în jgheabul uretral al corpului cavernos al penisului i se deschide la exterior prin orificiul extern al uretrei de la nivelul glandului penian. foarte scurt .

Aparatul genital mascul Marius Pentea Glandele genitale accesorii la vier (dup Barone. 1990) .

Corpul penisului (Corpus penis) reprezint por iunea mijlocie a penisului. Structura corpului spongios este asem n toare cu . Lama extern (Lamina externa) a prepu ului. Prepu ul (Preputium) este format din dou lame. care sunt de fapt glande sudoripare i sebacee modificate i care secret smegma prepu ial . Pe gland se deschide uretra prin orificiul extern al uretrei (Ostium urethrae externum). în care predomin structura trabecular . Por iunea liber a penisului (Pars libera) reprezint por iunea distal a organului cuprins în pielea regional numit prepu sau furou. una extern i alta intern . penis musculocavernos. penisul este acoperit de albuginee. preputiales). plasat diferit în func ie de specie. în care se g sesc glande prepu iale (Gl. de constitu ie ferm numai în erec ie i flasc în repaus. În func ie de predominan a trabeculelor sau a cavernelor corpului cavernos. corp spongios. mu chi. determinând dimensiunile sale. fiind parcurs de an ul dorsal (Sulcus penis dorsalis). penisul este constituit din: corp cavernos. parcurs de an ul uretral (Sulcus urethralis). reprezint elementul principal al constitu iei penisului. care reprezint vârful penisului. Rolul penisului este în acuplare i de depunere a spermei în c ile genitale feminine. mu chiul prepu ial cranial sau protractor al furoului i mu chiul prepu ial caudal sau retractor al furoului. fie în regiunea inghinal . penisul poate fi de dou tipuri: penis de tip fibroelastic. care con in i o mic cantitate de sânge. Lama intern delimiteaz o cavitate prepu ial (Cavum preputiale) în care se ad poste te por iunea liber a penisului când este în repaus. iar fa a uretral (Facies urethralis) reprezint fa a ventral a corpului penian.Aparatul genital mascul Marius Pentea PENISUL Penisul (Penis) reprezint organul copulator masculin. în care predomin structura cavernoas . de constitu ie ferm permanent . cuprins între fa a intern a coapselor. R d cina penisului (Radix penis) reprezint locul unde se unesc cele dou bra e ale penisului (Crus penis). Are form diferit în func ie de specie i prezint dou forma iuni. prezint orificiul prepu ial (Ostium preputiale). În ansamblu. Structural. Contopirea celor dou bra e începe de la r d cina penisului spre vârf. atât în erec ie cât i în repaus. corp i gland. fie subanal cu orientare caudal . întinzânduse de la bulbul penisului pân la gland. reprezentat de piele. colul i coroana glandului. De la acest orificiu lama extern se continu cu lama intern (Lamina interna). care se între es i alc tuiesc cavernele corpului spongios. din care se desprind o serie de trabecule. inserate separat pe arcada ischiadic . Este format din esut erectil i este înconjurat de pielea regional care formeaz prepu ul (Preputum). ni te spa ii c ptu ite de endoteliu. Corpul spongios (Corpus spongiosum penis) înconjoar uretra penian . La exterior. având aspect tubular. Glandul penisului (Glans penis) este o forma iune erectil distinct . Dorsul penisului (Dorsum penis) reprezint fa a dorsal a corpului penian. penisul este constituit din r d cin . este str b tut de rafeul prepu ial (Raphe preputii). Corpul cavernos (Corpus cavernosum penis) este bifid la nivelul r d cinii penisului i efilat la nivelul glandului. iar peretele este bogat în fibre musculare netede. Prepu ul este ac ionat de doi mu chi.

iar la tipul de penis fibroelastic alungirea organului se realizeaz prin tergerea flexurii sigmoide (Flexura sigmoidea penis). d Spina ischiadic . formeaz la nivelul extremit ii capitate a testiculului un “con vascular”. 6 Istmul prostatei. c Tuberozitatea ischiadic . .6’ Corpul prostatei. astfel c la tipul de penis musculocavernos are loc alungirea i îngro area organului (arm sar). 7 Por . Pielea scrotal este fin . întâlnit la vier. fiind un mu chi striat. 6’ Lobul stâng. Bulbouretrale.Aparatul genital mascul Marius Pentea cea a corpului cavernos. Are originea pe fa a ventral a corpului primelor vertebre coccigiene i termina ia pe penis. având axa mare aproape orizontal . Mu chiul retractor al penisului (M. a Cavitatea acetabular . taur. B Ischium. bogat în glande sebacee i sudoripare. urethralis) apar ine uretrei. ischiocavernosus) particip la realizarea erec iei. extrem de flexuoas . 3 Pliul urogenital. 2 Ureterul. De la nivelul marginii epididimare ajunge pe marginea liber a testiculului. Mu chiul ischio-cavernos (M. Testiculele sunt ovoide. impar. apoi emite colaterale care urc pe fe ele testiculului pân la jum tatea lor. Seiferle 1995) Sub influen a stimulilor sexuali i a arcului reflex medular. fiind onctuoas la palpare. 1 Vezica urinar . bulbocavernos. erec ia se realizeaz printr-un aflux de sânge arterial. 4 Canalul deferent. Rafeul scrotal este bine marcat. de a accelera progresia i deversarea ejaculatului.10. 11 Uterul masculin Glandele genitale accesorii la arm sar (dup Nickel Schummer. favorizând intromisiunea. PARTICULARIT I SPECIFICE ALE APARATULUI GENITAL MASCUL La arm sar învelitorile testiculare situate în regiunea înghinal sunt globuloase i puternic pigmentate.ischiocavernos. 5 Vezicula seminal . b Mica incizur ischiadic . albugineea este mai sub ire i mai elastic . care fuzioneaz cu precedentul. Artera testicular . de a comprima venele de desc rcare.M. Penisul este ac ionat de o serie de mu chi care au rolul de a dirija penisul în timpul copula iei. 9 M. C Pubis. cavernele fiind dispuse mai ordonat în jurul uretrei i umplute de sânge i în repaus. berbec. unde are un aspect sinuos pân la extremitatea capitat a testiculului. retractor penis) este un mu chi neted. Marginea liber a testiculelor este orientat ventral sau ventro-caudal. A Ilium. 8 Gl. de a comprima i retrage penisul în furou dup copula ie. o inflexiune care se realizeaz pe traiectul corpului penisului. Mu chiul uretral (M. Este un mu chi striat care are originea pe tuberul ischiadic i termina ia pe corpul penisului. pelvin a uretrei. 6.

m surând între 2-5 cm. Prostata are corpul mic i aplatizat. mai sferice decât la taur i au axa mare orientat vertical. cilindroid i caracterizat de flexura sigmoid (Flexura sigmoidea penis) sau "S"-ul penian. inelul vaginal îngust. iar procesul uretral u or deviat spre dreapta glandului. Epididimul se ata eaz de marginea dorso-lateral a testiculului. lateral de uretr i de ampula deferent . Glandele veziculare sunt u or de palpat transrectal. Secre ia prostatei se elimin printr-o serie de canalicule. Testiculele sunt în general mai voluminoase la berbec decât la ap. foarte alungite. conductul ejaculator este scurt sau absent. uniform i îngust . rotunjite. Artera testicular emite ramuri flexuoase ce acoper în totalitate fe ele testiculului. de m rimea unei nuci. Artera testicular este orientat c tre fa a caudat a testiculului i realizeaz . u or boselat . corpul sub ire i dispus median. Glandele bulbouretrale sunt mici. Pe gland se afl fosa glandului (Fossa glandis). scrotul fiind acoperit de lân . dar care acoper par ial extremitatea capitat a testiculului. La berbec. iar por iunea diseminat este foarte dezvoltat . sus inut de ligamente suspensoare foarte puternice. capul epididimului acoper toat extremitatea capitat a testiculului. iar coada este bine deta at de corp i acoper în totalitate extremitatea caudat a testiculului. Uretra pelvin este foarte lung . Penisul este de tip fibroelastic. Glandul este dezvoltat. având un corp foarte dezvoltat i un cap redus. Produsul lor de secre ie se vars în uretr prin 3-6 canalicule. adânc i marcat de orificiul extern al uretrei printr-un proces uretral scurt. constitu ie ferm . Glandul este redus. Uretra pelvin este scurt . Lama intern a prepu ului realizeaz o cut prepu ial (Plica preputialis). având axa mare orientat vertical. de o parte i de alta a coliculului seminal. La berbec i ap pungile testiculare sunt situate în regiunea inghinal . Canalul deferent este lung. iar extremitatea caudat ventral. Testiculele sunt ovoide. marginea liber orientat lateral. unite prin istmul prostatei. Penisul este de tip musculocavernos. Corpul prostatei este divizat într-un lob stâng i un lob drept. foarte evident în erec ie. Epididimul are capul foarte dezvoltat. de m rimea unui ou de porumbel. conic i u or r sucit spre stânga. cu aspect pendulant. la nivelul sinusului prostatic. cu aspect de ciuperc a c rui margine formeaz coroana glandului (Corona glandis). La taur pungile testiculare sunt plasate în regiunea inghinal . iar coada este voluminoas . sunt cavitare. Glandele bulbouretrale sunt ovoide. bine dezvoltate i au suprafa a neregulat . corpul epididimului este sub ire i rectiliniu. Canalul deferent este lung i u or de palpat. localizate par ial în pliul urogenital. inelul vaginal este variabil.Aparatul genital mascul Marius Pentea Venele testiculare înso esc arterele i formeaz dup confluare plexul pampiniform (Plexus pampiniformis) care particip la formarea cordonului spermatic. legat de lama extern a prepu ului printr-un frâu prepu ial (Frenulum preputiales). iar orificiul prepu ial este garnisit cu peri lungi. Prostata acoper par ial glandele veziculare i este reprezentat în totalitate de por iunea conglomerat . cu aspect de tubercul. îngust. acoperite complet de mu chiul uretral. u or bilobat i l rgit transversal. datorit faptului c sunt r sucite pe ele însu i . acoperite de bulbul spongios i nu pot fi palpate transrectal. lung i voluminos. care delimiteaz un inel prepu ial (Anulus preputialis). Glandele veziculare au aspect piriform. Prepu ul este lung.

cu excep ia por iunii libere i a glandului. Scrotul este "încre it" i acoperit de peri rari. cu aspect cilindric i acoperind în totalitate uretra pelvin . Canalul deferent este relativ lung. fiind plasat sub mu chiul uretral. vizibile din spate. Pielea scrotal este fin . drept la berbec i curb la ap. secre iile unor glande. epididimul seam n cu cel de la taur. Tuberculul spongios este absent. Glandul penisului este redus. oblice caudo-ventral. Prostata este relativ redus . la scurt distan de anus. diverticulul prepu ial r mâne rudimentar. cu aspect de "tirbu on". celule epiteliale. La ap. Procesul uretral este r sucit spre dreapta i nu dep e te glandul. Glandele bulbo-uretrale sunt mici. plasat la baza glandului. Prostata se caracterizeaz numai prin por iunea diseminat . având capul i corpul mai reduse. cu aspect piramidal. cele dou glande fiind unite transversal printr-o punte muscular . formând un amestec cu miros fetid. cu aspect de tubercul. bilobat . Pe glandul penisului la berbec se realizeaz bilateral câte un tubercul. spiralat. Rafeul scrotal este profund. Prin castrarea timpurie a vierilor. La vier pungile testiculare i testiculele sunt plasate subanal. corpul prostatei fiind absent. Tuberculul spongios este erectil i situat pe fa a stâng a por iunii libere a penisului. Glandele veziculare sunt foarte dezvoltate. Testiculele sunt sferice i relativ mici. ajungând pân în cavitatea abdominal i caudal ating glandele bulbouretrale. Testiculele sunt ovoide. lipsit de ampula deferent . cel stâng de culoare ro ietic . conic. neted . iar cel drept de culoare alb situat la baza procesului uretral. Epididimul este foarte voluminos. fiind mai pu in flexuoas la nivelul marginii libere a testiculului. în contact cu peretele abdominal i care se deschide pe plafonul prepu ului. iar dorsal realizeaz un diverticulul prepu ial (Diverticulum preputiale). corpul prostatei este mic. Glandele veziculare sunt mici i rotunjite. iar coada foarte dezvoltat . care se va transmite c rnii de vier. capul i coada acoperind extremit ile capitat respectiv caudat ale . iar por iunea diseminat este foarte dezvoltat . Epididimul este foarte voluminos. Flexura sigmoid este plasat mai cranial decât la taur. Penisul este de tip fibroelastic. În acest diverticul se pot acumula urina. de m rimea unei alune. La canide pungile testiculare i testiculele sunt plasate pe fa a intern a coapselor. în general asem n tor cu cel de la rumeg toare. Prepu ul este mai scurt. o cavitate aplatizat dorso-ventral. cu axa mare orientat oblic caudo-dorsal i cu extremitatea caudat mai aproape de anus. Glandul este mai voluminos. pigmentat i parcurs de un rafeu evident. Sunt u or de palpat transrectal i au aspectul literei "H". dar artera testicular nu va atinge coada epididimului. ramurile arterei testiculare acoper în întregime fe ele testiculului. iar pliul uro-genital este larg.Aparatul genital mascul Marius Pentea flexiuni mai pu ine decât la taur. capul i coada epididimului acoperind extremitatea capitat respectiv extremitatea caudat a testiculului. Tunica dartoic i mu chiul cremaster sunt sub iri. Glandele bulbouretrale sunt deosebit de dezvoltate. ca o band îngust . Prepu ul are un orificiu îngust. Penisul seam n atât la berbec cât i la ap cu cel de la taur. prev zut cu un proces uretral lung. Desenul arterei testiculare este evident.

scrotul este sub ire i acoperit de peri scur i i de i. glandul penisului fiind conic. Scrotul este acoperit de p r abundent. format din doi lobi uni i median de un istm. fiind orientat caudo-ventral. Aceast forma iune. Artera testicular realizeaz un "desen" caracteristic i parcurge fa a lateral a testiculului în direc ie oblic caudo-ventral . care. La iepuroi pungile testiculare i testiculele sunt plasate subanal. orientat caudal. sferic . având axa mare dispus oblic caudo-ventral. Epididimul este foarte dezvoltat i acoper 3/4 din circumferin a testiculului. Prepu ul este lung. Poate fi examinat prin palpa ie transrectal . plasate pe fa a dorso-lateral a colului vezicii urinare. men ine "cupla i" cei doi parteneri pân la 30 minute. Lobii prostatei sunt bine individualiza i morfologic i func ional. colateralele arterei fiind pu ine i nu ajung pân la mijlocul fe elor testiculului. Glandele bulbouretrale sunt foarte mici. Glandele veziculare sunt absente. Prostata este foarte dezvoltat . bilobat i înconjoar aproape complet uretra. por iunea diseminat fiind redus . Este efilat la extremitatea sa distal i parcurs pe fa a ventral de un an adânc în care este plasat uretra pelvin .Aparatul genital mascul Marius Pentea testiculului.i vars produsul de secre ie în cavitatea . Penisul este de tip musculocavernos. Prostata are por iunea conglomerat foarte dezvoltat . Penisul este de tip musculocavernos. iepuroiul fiind intermitent enorhid sau exorhid. orientate oblic. La motan pungile testiculare i testiculele sunt plasate subanal. Funiculul spermatic este relativ mai lung decât la canide. dinspre i în interiorul cavit ii pelvine. iar la interior se g sesc glande prepu iale. Glandul penian este foarte dezvoltat i alc tuit dintr-o por iune lung (Pars longa glandis) i o por iune proximal sau bulbul glandului (Bulbus glandis). iar pe albugineea glandului se g sesc papile cornificate. acoper dorsal originea uretrei. Testiculele sunt ovoide. Penisul este de tip musculocavernos. în erec ie i în timpul coitului. Funiculul spermatic este foarte lung. lipsit de os penian. Osul penian reprezint baza por iunii libere a penisului. Prepu ul seam n cu cel de la câine. având extremitatea caudat de form tubercular . Este alc tuit dintr-o por iune proximal . Glandele veziculare sunt absente. situat pe fe ele interne ale coapselor. cilindric. Glandele bulbouretrale sunt extrem de reduse. Desenul arterei testiculare nu este evident. Corpul prostatei este globulos. iar por iunea diseminat este reprezentat de o serie de lobuli glandulari r spândi i în peretele uretrei. întret ind marginea liber a testiculului unde va emite ramuri drepte dar scurte. prev zut cu os penian. Osul penian se dezvolt dup na tere i rezult din osificarea distal a celor doi corpi caverno i. cavernoas i o por iune distal . ovoide i acoperite de mu chiul uretral. Mu chiul cremaster este foarte dezvoltat. înconjoar în totalitate inelul vaginal care este foarte larg i permite retragerea sau coborârea cu u urin a testiculelor. Glandele veziculare sunt foarte reduse. de m rimea unui bob de maz re. Prepu ul este lung i orificiul prepu ial îngust. Glandele bulbouretrale sunt absente. Testiculele sunt sferice. exteriorizându-se în sens cranial de la arcada ischiadic . caudal i care se atrofiaz dup castrare. acoperit la exterior de peri lungi i fini. rafeul scrotal fiind ters. În cazul unor accidente se poate produce fractura osului penian.

Aparatul genital mascul Marius Pentea prepu ial . Aparatul genital la taur (dup Barone. 1990) . Al turi de glandele subanale. glandele prepu iale fac parte dintr-o categorie de glande ale c ror secre ii faciliteaz identificarea indivizilor în perioada de rut.

Aparatul genital mascul Marius Pentea Testiculul i epididimul la vier (dup Barone. 1990) .

Aparatul genital mascul Marius Pentea Penisul la câine (dup Barone. 1990) .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful