You are on page 1of 281

CUCU

Hortensiu-Liviu Anca GabrielaPOPA

9r APLTCATTI
TEORETTCE
STNTEZE
de
REZISTENTAMATERIALELOR

Parteaa ll-a

-i'li;ii.ii, .':'' ( i.l ;: ' '


t"1', .rr.r
i iiri: i.,X ij':-i, )il:

".J"^-i"!49*-*(q*
MEDIAMIRA
2006
7{

CUCU
$ef lucriri dr. ing.Hortensiu-Liviu
Conferenliar dr. ing.AncaGabrielaPOPA

CE $l APLICATII DE REZISTENTAMATERIALELOR
s INTEZETEORETT

prof.dr. ing.EugenPANTEL
Referen{igtiinlifici:
prof^dr. ing.lronimMARTIAN
prof.dr. ing"AdrianMirceaIOANI

Tehnoredactarea:
A
/lL
,IL Design"S.R.L.
S.C.,,LI L Structural
ttttlts.
Website:www.Iilstructuraldesign.
ro
t D--
-a

. --TRUCTURhL

Corectura: Autorii
Grafica: VIRAGPeter
Coperta: Autorii

EDITURAMEDIAMIRA
str. Horeanr.47-4911
400275Cluj-Napoca
c.P. 117.O.P.1

Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a Romfiniei


cucu, HORTENSIU-LMU
Sinteze teoretice Ei aplica{ii de rezisten{a materialelor /
Hortensiu-Liviu Cucu,Anca Gabriela Popa.- Cluj-Napoca:
Mediamira,2006
284p.;2Ax29cul..
Bibliogr.
ISBN (10) 973-713-097-9;ISBN (r3) 978-973-713-097-6

I. Popa,Anca Gabriela

539.4(075.8X076)

CopyrightO 2006

Reproducereaintegraldsau parfial5a textuluisau ilustraliilordin acest volum este


posibild numai cr: acordul prealabilscris al autorilor.

\-
CUPRINS
capitolul1: COMPUSE
SoLICITAR|
1.1.lntroducere ....... 1
1.2.lncovoierecu efort axial . ' 3
1.2.1. incovoiereoblicdcu efort axial 3
Exemplede calcul 13
dreapticu efortaxial
1.2.2.incovoiere 34
eo
Exemplede calcul ug

1.3.lncovoiereoblici 54
1.3.1, incovoiereoblicdcu forte coplanare 54
Exemplede calcul 63
1.3.2.lncovoiereoblicdcu fortenecoplanare 75
Exemplede calcul 80
Problemepropuse 95

capitolul 2: STAREAGENERALAOe SOLICITARE


pland.......
detensiune
2.1,Starea 102
2.2. Stareade tensiunesPaliali 103
2.3.Stareade deformafie spatiald 104
2.4.Legdturi intreconstantele elastice...".......' '105
2.5.Teoriide rezistenle.......... 106
Exemplede calcul 109
Problemepropuse 116

Gapitolul3: ENERGETICE
METODE
3.1.Introducere.......... 119
3.1.1. Mdrimienergetice 118
3.i.2. Teoremeenergetice..,.,...... i21
3.2.Aplicatiialemetodelor energetice.......... 124
3.2.1. Clasificareastructurilordin punctde vedereal graduluide
nedeterminarestatici 124
3.2.2. Aplicarea metodelor energetice la sisteme static determinate 126
3.2.2.1- Calcululdeplasdrilorsistemelorstaticdeterminate
aplicdndTeoremaI a lui Castigliano ' 126
Exemplede calcul 128
3.2.2.2.Calcululdeplasirilorsistemelorstaticdeterminate
aplicindformulalui Maxwell-Mohr-"..... 137
Exemplede calcul 141
3.2.3.Aplicareametodelorenergeticela sistemestaticnedeterminate147
3.2.3.1.AnalizaSSND prinaplicareateoremeiluiMenabrea 149
ExemPlede calcul 150
3.2.3.2.Analiza SSND utilizdndmetoda forlelor (sau metoda
eforturilor) 152
ExemPlede calcul 153
Problemepropuse 162

_-t
"f

Gapitolul 4: BARE SOLICITATEPESTELIMITADE ELASTICITATE


165
4'l.Proprietdli|emecanicealemateriale|orgiipoteze.deca|cul'.'..'.''......
167
pe secliune
i.2.. niiir.^pbst-elastici a stiriide solicitare 167
4.2.1.SolicitareaaxialAin domeniulpost-elastic 167
4.2.2. Incovoiereapost-elasticd 169
ExemPIede calcul
170
4.3. Determinarea incircdrilorlimitd """"
171
4.3.1.Metodacinematicd 173
4.3.2.Sistemede baresolicitate axial """"
173
4'g'2.1.Sistemesiaticdeterminate"""" 173
ExemPlede calcul
174
4 -3'2'2'Sistemestaticnedeterminate" "' : " " "'' "'
174
ExemPlede calcul """'
drepte incovoiate 178
4.3.3. Calcululplastical barelor 178
4'9.2.1-Sisteme staticdeterminate """'"
178
Exemplede calcul
186
4.3.2.2' Sistemestaticnedeterminate
186
Exemplede calcul
196
Prcblerne
Prcpuse

Capitolul 5: FLAMBAJUL BAREI DREPTE


..'....' 199
5 .1.Introducere 199
5.2. FlambajulsimPlu 200
5 .3'Ca|cululpractic!aflambaj. ' , . ' . ' . . : ' ' . . . . . 203
5.3.1.bectiunicu ambeleaxemateriale""""" 206
ExemPle de calcul
o axdmaterialisi unaimateriald 214
5.3.2.Secfiunicu 217
ExemPle de calcul
la incovoiere cu compreslune" ' ' 222
5.4.Flambajul barelorsolicitate
227
Exemplede calcul 233
ProblemePropuse

Gapitolul 6: CALCULUL PRAGTIC LA $OC


239
6.1,Introducere".".".. 244
6.2.Evaluarea dinamic
coeficientului
244
6.2.1.$ocvertical 241
6.2-2.$oc orizontal 241
6.3.Calcululderezistenfd la goc
girigiditate
2M
Exemplede calcul
252
ProblemeProPuse
Anexe

Anexa 1
1.1. Mdrimimecanicegi unitili de misuri 255
1.2.Denurnirile prefixelor
9i simbolurile pentruformarea
gisubmultiplilor
multiplilor uzuali 255

Anexa2
2.1.Rezistenlede calculpentruconstruc{iicivile,industriale
gi
agricole
dinolel(STAS 1010810 - 78),......... 256
2.2.Rezistenle gide calcul(valoridebazd)ale
caracteristice
betoanelorobignuite 257
2.3.Rezistenlede rupere,limitede curgere,rezistente de calcul.... 258
gicoeficienti
2.4.Modulide elasticitate de contraclie transversali... 259
Anexa3
pentruprofilulcorniercu aripiega|e.........
3.'l. Caracteristici 260
pentruprofilul
3.2.Caracteristici | ............... 262
pentruprofilul
3.3.Caracteristici U .............. 263
geometrice
Anexa4 Caracteristici alesecliunilor
simple..... 264
Anexa5 Diagrame
de momentsimple 265
gipoziliilecentruluide
Anexa6 Rezultantele greutatepentrudiagramele
d e moment
simple........:...... . . 266
Anexa7 Formule
de integrare
numerici(regula
luiVeregciaghin)
......... 267
Anexa8
pentrustabilirea
8.1,Coeficienli lungimii
de flambaj 268
de profil
8.2.Coeficienli 269
pe curbelede flambaj
8.3. Tncadrarea 270
e , f pentruotelOL37
8.4.Coeficienli 271
Anexa9 Coeficienli
c pentrucorectarea
momentelor
de ordinulll ........ 272
Anexa10 Valorimaxime
alesdgefilor
pentrucAtevatipurideTncirciri
simple 273

Bibliografieselectivi 274

__e
Rezlstenta matedalelor ll

Capitolul1
COMPUSE
SOLIEITAru
1.1INTRODUCERE
Soticitareasimptda fostdefinitdin primapartea Rezistenleimaterialelor ca fiind
aceasolicitarepentrucaredeterminarea tensiunilor de acelagitip (o sau t) nu necesitd
suprapuneri de efecteale componentelor eforturilor.in categoria solicitirilorsimpleintri
toatesolicitirilepentrucareavemun singurefortnenulin secliunea curentd(solicitarea
axiald,forfecarea, incovoiereasimplSpurdgi torsiunea). in cazulin care existi doud
eforturinenule (incovoiereasimpld cu lunecare),e{ectulacestoraeste diferit unul
producetensiuninormaleo, iar celilalt tensiunitangenliale t . Solicitirilesimplecare
aparin elementele de construQii suntsintetizatein Tabelul1.1'
fn cele ce urmeaz6,vom prezentasoltcftirtb compuse, deci acele solicitdri
pentrucareln secliuneacurentdaparcel pulindoui eforturinenule,efectulacestora(in
tensiuni)fiind acetagi.Mai exact,vom trata acele solicitiri care se producin mod
frecventin elementele de constru{ii,gi anume:incovoierea (oblici gi dreapti)cu efort
axial gi Tncovoierea oblici (cufo(e coplanare9i necoplanare)'
pentruo maibuni inlelegerea noliunilor ce vorfi introduse, revenimasupraunor
consideraliideia ficute in parteaintii a Rezisten{eimaterialelor. Presupunemcd
analizdmo sec{iunede o formi oarecare,pe care o raportdm la sistemul de axe
ortogonalyOz, avAndoriginealn centrulde greutateO al secliunii,axa Oy orizontald,
(figura1.1)'
iaraxaOz verticalS

yo
l
-.v
r_-.>
v

. ----?
,o ' .zo
tt
-l

Figura1.1

Fald de acest sistemde axe central,se pot calculamomentelede ine(ie axiale


t, = fz'oA 9i l. = Jy'dA,
AA

precumgi momentulde ine(iecentrifugal


lo = Jy'z dA .

-.2
/ r'-
i
Rezistenlamaterialelorll

axe
Pentru o rotirecu un unghi ct a sistemuluide axe, se obline un alt sistem de
loo . Din
(y"oz"), fa!6 de care valorile acestor momente de ine(ie vor fi lro , lro ,
la valori extreme
mullimeainfinitda valorilorunghiuluia, existi o valoarecr"ce conduce
respectivnula
ale momentelorde inerfieaxiale (maximi pentru l, 9i minimSpentru lr),
pentru momentulde inerlie centrifugallo. Sistemulde axe astfel oblinut poaftd numele
de
de srstem principal central, iar valorilemomentelorde inerlie axiale calculatefali
acesta,av6nd valori extreme,se numesc momente principale de inerfie'
Este de relinutfaptul cA, daci secliuneaare o axi de simetrie,acea axi este una
pe ea. Planele
din axele sistemuluiprincipalcentral, cealalti fiind perpendiculari
planele(xOy)qi
fonnatede o axi principalicentrali (Oy sau Oz) cu axa barei(Ox),deci
(xOz)se numesc PlanePrinciPale.
Tabelul 1.1 - Solicitirisimple in elementelede construclii
Nr. Solicitare Efort nenul Tensiuni Condilii de rezisGnti
crt.
1. Solicitiri axiale
N.
a. intindere
N" " -= A ;
=Y;.*
lo,l,"*
b. compresiune
P
.-->
?. Forfecare
T'
T, I| t._l - lT.l,*< n,
^4lmax A",

3. incovoiere simpl6
lrrlI
o*=M, =L#TL<R
lo*I,,u*
My T'.
(Navier)
cu lunecare M.,
My
o,-i.= =k"*
1o*1,",
(Navier)
T' ' S ,r,
t
-P
=-- tfl sRt
T. b '1 , I &tmd

(Juravski)
4. Torsiune (secliunicirculare) t M. t
trmax_<R (
l rl rmax_r
Mr M. I
We
.{:5" r(r): ; . r
tp

ii,

L.--
rJ ]NCOVOIERE
CU EFORTAXIAL
1.2.1INCOVOIEREOBLICACU EFORTAXIAL
incovoiereaoblicd cu efort axial este solicitareacompusd la care in se{iunea
m,,menrtieforturilenenule sunt: N*, M, 9i M.. in cazurile curente, trebuie semnalatdgi
prrwfi1a for[elor tdietoare (Ty$i T.). Efectul acestora asupra stirii de solicitareeste insd
fati de cel produs de cele trei eforturi sus-amintite,ln cazul in care se doregte
rlrrcE$ilabil
'ncnsderareaTn analizd gi a fo(elor tiietoare, se va face determinareatensiunilor
mr,nentiafecu formula lui Juravski,dupd modelul prezentatla lncovoierea simpld cu
fnnecare. Pentru oblinereatensiunilortangenlialetotale se va aplica suprapunereade
deffie, $nAndcont de faptul cA tensiuniler"u - oblinutedin T, gi c,o- oblinutedin T. sunt
s@ffiricoplanarigi perpendiculari.
Tensiunilenormaletotaleo" Tnstadiulelasticse oblin prin suprapunerede efecte,
,wwHe€nd acliunea independenti a fiecirui efort. Cu relaliilede la solicitirile simple,
msea vor fi:
N"
- din efortulaxial N* : o" =1* (1 . 1 )

M..
- din momentulincovoietorM, ; o"= f ' t (1 . 2 )

M-
M' :
- din momentulincovoietor o'*= (1 . 3 )
1-.y
'7

Considerindcd suntemin domeniuldeplasirilor(gi deformaliilor) infinitezimale


pmcurngi in domeniulde comportare putemaplicaprincipiul
elasticaa materialului,
rypunerii normale
efeetelor,astfel ci tensir:nile lotale intr-rrnnunct curent al

mdmuniiau expresia: o"(y,z)=*.?


r*f v {1.4)

in studiul acestei solicitAricompuse este esenlialdlnlelegerea echivalenlei,din


Wrunrstde vedere static, dintre tripleta de eforturi (N*, Mr, M.), acfiondndin centrul de
Srreuhteal secfiunii,gi efortul axial N*, acliondndin punctulA(yo,zo),numit pol (figura
fl2 . Coordonateleacestuiavor fi date de relatiile:
M. M'
t.=N; 9r to=N; (1 . 5 )

Trebuiesubliniatfaptulci in relaliile(1.1),(1.2)9i (1.3),precum9i (1.4),fiecare


cele trei eforturitrebuieconsideratcu semnulcorespunzitor.Convenliade semne
rd$rnrne
mnsata pentru eforturile din secliunea curenti este urmitoarea (vezi ,,Rezistenla
,mlr';mrerblelor
- partea l"):
(a) efortulaxial N* se considerdpozitiv,atuncicAnd,|rage"de sec{iune,deci cAnd
@trduceintindere;

'.-.
Rezistenlamaterialelorll

(b) momentele (My9i M,) se considerepozitiveatuncicAndproduc


incovoietoare
intinderiTncadranul| (acoloundecoordonateley gi z suntpozitive). p

N,to

tyo,z0)

t
^i
I
Figura1.2 I

Spre exemplificare,in figura 1,2, toate cele trei eforturi sunt pozitive,ceea ce {
1
conducela oblinereaunor coordonatepozitivepentrupolulA. l
De asemenea,mentionAmcd polulA poatefi situatin afara sec{iunii. 1l
Din figura 1.2 se observdci cele doui componenteale momentuluiincovoietor (
din secliunese pot exprimacu relaliile
= irt..zo
iM, (1.6)
[M , = N * ' Yo
JinAndcontde acestea,ecualiatensiunilor
(1.4)se poatescriegi subforma:

o-(y,z)=*f,,-*
=.fi r-| (1.7) 'l
Ir!
L [^J t'oj j
r,l
Vom notaeu i ,= # sii, =# (1.8) T t

razele principale de inerlie (de gira,tie) ale sectiunii. Cu acestea, se obline forma cea
mai utilizati a ecualieitensiunilornormaleintr-unpunctcurental sectiunii: 1 I

o^(y,z)=* =.f r) (1.e) I


[t. ?
relaliecare reprezintdecualia unui plan.
ln studiul tensiunilorcare apar la incovoiereasimpld s-a definit axa neutrd ca
fiind locul geometrical punctelor in care tensiunilenormale totate suntnule.
PunAndcondiliac? o" : 0, din relalia(1.9)se obtineecualiaaxei neutre(n-n):

(r* * -z++ v l= o (1"10)


\.[t;)
Rela{ia (1.10} reprezintd ecualia unei drepte. Pozi}ia axei neutre la solicitarea de
incovoiereoblic5cu efort axial,poatefi stabilit5ugorpe baza urmdtoarelorObservalii:

t.
I
I
E -
Rezistentamaterialelorll

3i axa neutre(n-n)nu treceprin originegi taie axelede coordonate


in doui
tpumfficlefrnite
de relafiile:
t:
')
t.,
Yn= - : 9l Zn = ---!- (1 " 1 1 )
Yo zo

bi unghiulp fdcutde axaneutre(n-n)cu axaOy,estemesuratin acelasicadran


m rmadagi sensca gi unghiulcr,,definitde

Fn"t=lfrl (1.12\

n ese datderetalia: ltOfl= (1.13)


|.FO"l
Sbservafie: Axa neutrd poate tdia secliuneasau nu. in primul caz, axa neutrd
lirmnailte
secliuneain doud zone (intinsdgi cornprimatd); tensiunilenormaletotale de pe
ree doudzone vor avea semnediferite.
Dacd axa neutri este situati in afara secliunii,tensiunilenormalevor avea pe
1n'nmgasec[iuneacelagisernn,al efortuluiaxial N".
Pentrufiecarepoziliea axei neutre(n-n),descrisi prin tdieturilepe axe (1.11) se
ruate determinaun pol corespunzitorA, de coordonate( yo;zo).
Sdmburele central (SC) reprezintd locul geometric al polilor pentru care axa
-eluffi nu taie sefiiunea gi -decr- tensiunilenormale au acelagi semn. Acest domeniu
sfte situatin interiorulsecliunii,in jurul centruluide greutate,conturulsdu depinzAndde
sonna secliunii transversale. Limita sa este reprezentati de citre locul geometric al
rclilor pentru care axa neutrd este tangentd la contur gi care se numegte timita
s€mburel ui centraI (tSC).
Pentru determinareaLSC se utilizeazdurmdtoareateoremi: atunci cAnd axa
neutrdse rotegtein jurul unui punct,polulse deplaseazi pe o dreapti.
in figura 1.3 este reprezentatdomeniulsimbureluicentralin cazul unor secliuni
uzuale.Este de refinutfaptulcd la sectiunilesimetricesimburii centralisunt simetrici.

I
ln

/
/-11-a
;; \
J- - {,H -.-.}.*
\ Y lv
i*B-*i
a)
Figura1.3

AA
Rezistentamaterialelorll

Referitorla impunereacondilii|orde rezistenld,vom precizaurmStoare|e: N,


cu rezistenle diferitela intindere9i compresiune(n,,n")'
(1)ln cazulmaterialelor inr
cumestebetonul,trebuiediscutate doui cazuri,funcliede poziliaaxeineutre:
a) dacaaxaneutrdintersecteazi secliunea, normaleextremeau
tensiunile
< 0 ), 9i se impundoudmndilii:
semnediferite(o".*u*> 0 9i o^,*,n
s R' (1 . 1 4 )
Io"'""
n"
tlo",,"l=
b) daci axa neutrd este situati in afara secliunii 9i
(o*'."')' se
br) ambele tensiuni extreme sunt intinderi (O<o,.'in
impunecondi!ia:
o*,*"" 3 R,
(1.15) ar

(o^,''n< o*''"* < 0)'


b2)daci ambeletensiuniextremesuntcompresiuni
se imPunecondifia: ill

=lo",,.lsR" (1'16)
lo"l,u*
(2) tn cazul rnaterialelorcu rezistenleegale la intindere9i compresiune
g

(R,= R" = R), cumeste- de exemplu- olelul,se impuneo singuricondilie:


lo..l < R (1.17)
r t\ ,'
in valoareabsolutAa
unde lo,l."*=max(o",..';lo*'nlJreprezntavaloareaextremS
I
3
d
tensiuniinormaletotaledin secliune'
@bservafie: atuncilo*l*u*= o*,'r*iar
DacdN*> 0 (efortulaxialestede intindere),

dacdN, < 0 (efortulaxialestede compresiune),atuncilo,l,"*= io-.'"1'

in cazulaplicaliilorcurente,secliuneatransversaliare doui axe de simetrie9i


valorile
poatefi inscrisi intr-undreptunghi(figura1.4).Penhuo astfelde secliune,
punctele
maximi respectivminimd ale tensiunilornormaleapar in "M" 9i "m"'
reprezentand colluridiagonalopusealedreptunghiului9ivorfi datede:

t " f f i =N"
A =rlM,i
[ w r - lM,l)
v lt.,J (1.18)

ffi
W
v
:
_.-q.._
:
:

az fz

Figura1.4
Rezistenfamaterialelorll

@bservafie:EfortulaxialNxse introduce in relalia(1.18)cu semnulsdu (,,+"daci


o intindere9i ,,-"daci N, reprezintio compresiune),
i-1.reprezintd in timpce momentele
;ncovoietoarese introducin valoareabsolutd.

geometrice
Exemplu: Si presupunemci eforturileseclionale9i caracteristicile
ale secliuniitransversaleau astfelde valoriincAt
l 5 N =,
l N "=6
A mm'
I n n' , l * l n a N=
"- . l = 1 1 b
Wr W' mm'
tensiunea
conform observalieienun{atemai sus, dacd N" > 0 (intindere),atunci
extremi va fi pozitivi 9i va avea valoarea
= 65 +115= 180#
Gx.,a*

in iimp ce valoareaminimd
=65-115=-59-\
ox,min
mm'
este mai micd - Tnvaloareabsolutd- 9i are semn contrar'

general,in secliunile
Condiliaderezistenlivatrebuiverificati,incazulce|mai
pulin una
pericufoase,Prin secfiune periculoasd se inlelege o secliune in care cel
dintrediagrameleeforturilorseclionaleale un extremglobal'

Exemplu:sd presupunem ci diagramele secfionale


eforturilor ale uneibaresunt
celereprezentate periculoase,
in figura1.5.Secliunile notatecu (1),(2)9i (3)' sunt:
(1)= secliuneacorespunziftoarelui lN*1,u,;
lui lMrl,"";
(2) = secliuneacorespunzitoare
(3) = sectiunea lui lM,l.""'
corespunzAtoare

Figura1.5

-)
Rezistenlamaterialelorll

Agadar, pentru a verifica o bara solicitati la incovoiere oblici cu efort axial,


trebuieformatetrioletelede eforturi:

lN"l,",
lNl'l= Ilruf'l fl'rf)l
l1,a(r )l
l' ' ' vI
=f'.4,1*"_
lr) llt'ltl:,| )l
t:) Jlnltf
)l =lrvr,l
-,{ lvf
t-l
Iitrl!'ll
Ll -l ll
Iltrrt!')l
'l r 'rmil

gi apoi, verificatd condilia de rezistenle corespunzdtoare,sub una dintre formele


prezentatein relaliile(1.14) + (1.17), pentrufiecaredintre cete trei tripletede eforturi.in
cazul in care inegalitateacorespunzdtoarecondilieide rezisten{deste verificati pentru
fiecare dintre acestea, vom spune cd ,,baraverificd (sau rezisti)"; ln cazul in care cel
pulin una dintre tripletele de eforturi conduc la nerespectareainegalitifii condiliei de
rezisten{d,vom spune cA ,,baranu verifici (sau nu rezistd)".
@bservafie: Este posibil ca, in unele cazuri,doui sau chiar toate cele trei din
secliunile(1), (2) gi (3) definitemaisus si coincidA,fapt ce conduce,in mod evident,la
reducereanumiruluide conditiiderezistenldimpuse(de verificat).

Tipuri de problemela incovoiereoblici cu efgrt axial

Dupdcum s-a ardtatin parteaI a Rezistenleimaterialelor,


suntdefinitetrei tipuri
de probleme: verificarea, gi efortulcapabil.Formularea
dimensionarea acestorprobleme
gi detaliereamoduluide rezolvare
suntprezentate pentrucazulgenericilustratTnfig,qra
t. o .

z
q

Figura1.6
Rezlstentamaterialelorll

" Verfficare
. la:e - grinda: - forma qi dimensiunilesecliuniitransversale
- rezemirile
- incircirile (P, Q, q, etc.)
- poziliaincircdrilor Pe bard
- rezistenlade calcula materialului(R)
- daci grinda rezistdsau nu (dacdsunt verificatecondiliilede rezistenld)
. r,riecunoscute:
'?ezolvai'e:
(xOz)9i (xOy)9ise traseazd
Se extrag forlele exterioare date in planeprincipale
:;aSramelede eforturiprin suprapuneride efecte (deci,din fiecarefo(5 elementard
9i apoi prin insumare):
-;arat a Nx- din fo(ele situatepe axa barei (ox) sau paralelecu aceasta;
. Mv - din fortele sau componenteleforlelor din planul (xOz) ce sunt paralelecu
axa barei (Ox) sau cu axa (Oz), nefiindsituatepe acestea;
. M. - din fortele sau componentelefo(elor din planul (xOy) ce sunt paralelecu
axa barei (Ox) sau cu axa (Oy), nefiindsituatepe acestea'
:.. Se identifici secliunile periculoaseprecum 9i valorile maxime absolute ale
acestoragise formeazhtripletelede
afcrturilorlN.l,*, lftlri,"" 9i IM.l,"-corespunz6toare

=ln-1,", ll*f'l
Ir'r!,1 ilruf)l
eforturi: lt!'l =lM,l**ol lluf)l
(r)llMf)l
'{ lnlt!tl
I -l llny,l lru.l,,,
llnt!"|=
3.. Se calculeazdcaracteristicilegeometriceale secliuniitransversalea barei: aria'
:ccrdonatclcccntruluidc greutate,rnomentelede inerlieaxialegi rnoduliiderezistenli
ft -+ fw'
A; fz^ -+ 1',
tr, - * tw.
4. Se verificdcondilia de rezistenli corespunzitoaretipului de material9i solicitirii
oblinute- vezi relaliile(1.14)+ (1.17)- pentrufiecaretripletdde eforturi-
Observalie: Daci toate inegalitdlile definind condilii de rezistenli sunt
indepfinite,atuncivom spune cA ,,baraverifici (bara rezistd)"'
ll. Dimensionare
. Darlg: - grinda: - rezemdrile
- incdrcdrile(P, Q, q, etc.)
- pozi{iaincircdrilor Pe bari
- forma sectiunii transversale (obignuit, se aleg secliuni
dreptunghiularesau alcituite din profile laminate ,,1"sau
,,U");NU gidimensiunile ei
- rezistentade calcula materialului(R)
7
10 Rezietenfa materialelor ll

.N@:-dimensiuni|esec1iuniitransversaleagrinzii
. Rezolvarg: i,l

1". Se extrag fo(ele exterioarein cele doud plane principale- (xOz) 9i (xOy) - 9i se
traseazi diagramelede eforturi:
. Nx - prin suprapunereaefectelorforlelor ce aclioneazi paralel cu axa barei
(ox); s
dl
r Myi- din fiecarefo(5 din planul (xoz) ac{iondndparalelcu axa barei (Ox) sau
cu axa (Oz), nesituatePe acestea;
j Mzj - din fiecarefo(d din planul(xoy) , acfiondndparalelcu axa barei (Ox] sau I
cu axa (Oy), nesituatePe aceasta.
Observa{ie: ln cazulin care necunoscutanu intervinepe una din direclii,se vor
putea suprapunedirect efectele,oblinAndu-seo diagramdtotald pe direclia respectivd
(in mod obignuitMf"tsauMf').
2o. Se identificd sec{iunile periculoase gi se formeazi tripletele de eforturi
corespunzitoareacestora,
@bservatie; Diagrameie cje eforiuri Mu $ilsau M. se ob(in ca aidiurare cie
diagrame elementare,trasarea diagramelorglobale Mf"' gi/sau Mft nefiind posibild
0
datoriti prezenlei necunoscuteiTn valorileacestora.tn acest context,din diagrame se
il
poate ajunge la supoziliacd secliuneapericuloasi corespunzdtoareunui anumit efort
I
poate fi situati in mai multe pozilii pe axa barei,in funcfiede valorileluate de variabili
i

(necunoscuti). Se ajunge astfel la un num5r sporit de secliuni periculoase,


corespunzitoareunor valori maximeabsoluteale eforturilorN, , Mu9i respectivM'.
I
3o. Se scriu condifiilede rezistenldaferentetuturorsec{iunilorpericuloaserefinutein
1[
pasul(2'), la limit5,ca egalitdfi.
Din rezolvareaecualiilorastfeloblinute,se vor obline mai multevalori ale necunoscutei.
Observatie: Dimensionarea urmiregte stabilirea dimensiunilor secliunii
transversalea barei. ln condi{iade rezistenldapar insi caracteristicigeometriceale
acesteia(A, Wv gi Wr) care sunt funclii ale dimensiunilor,depinz6ndde forma secliunii.
Astfel, din condilia de rezisten{5se poate determina numai o singurd caracteristicd
geometicd necunoscutd.in cazul general Tnsi sunt necunoscute toate cele trei
caracteristicigeometrice, ceea ce implici impunerea unor condi{ii preliminareintre
dimensiunilesectiunii.De exemplu,?n cazul secliunilordreptunghiulare se impuneun
=
raportal laturilork h/b. Pentru secliunilealcdtuitecu o formi geometrici complexd,se
recomandddimensionareaprin lncercdri.
4". in final, se va selecta dintre valorile ob{inute la punctul (3"), valoarea pozitivi
minimi.
5". ln mod obligatoriu se verificd bara cu valorile efective ale caracteristicilor
geometricepentrusecliuneaaleasd.
Rezistenp materialelorll 11

gbservafie: intr-o problemede dimensionare, se poate cere fie stabilirea


dimensiunilor geornetriceale secliuniitransversale, fie stabilireapozilieipunctuluide
aplicalieal uneifo(e, astfel?ncAtin sec[ineatransversald a bareisi se oblini o anumiti
a tensiunilor
distribulie normale.
De exemplu,se poatecereca tensiunile normalesAaibi acelasisemnpe toati
sectiunea. in acestcaz,dimensionarea nu se va facedin considerente de rezistenlici
din condiliaca axa neutri si nu taie secliunea. Pentruaceasta,polulfictiv,determinat
cu relaliile(1.11)trebuiesd se situezein limitelesdmburelui central-

lll. incircare caPabilS


. rc,: - grinda: - forma9i dimensiunile transversale
secliunii
- rezemdrile
uneia
- incircirile,cu excePlia
- pozi{ialncdrcirilor
Pe bard
- de
rezistenla calcula materialului(R)
. Necunoscute: 'valoareacapabilda incircdriineprecizate
I
'@!w.:
@bservafie:lntr-o astfel de problemi se cere, in general,stabilireavalorii
l
capabilea unei incirciri, deci valoareamaximi pe care o poate lua incdrcarea
!
respectivi,astfelincdt ln punctulcel mai solicitatdin secliuneacea mai solicitati,
tensiuneanormalitotala(of si egalezevaloarearezistenlei de calcul.Cu altecuvinte,
condiliade rezistenldscrisi pentruacestpunctse exprim6ca o egalitate'
Modulde rezolvare al uneiastfelde probleme esteidenticcu cel descrismaisus,
la o problemdde dimensionare (ll), singuradiferenldfiindreprezentatide semnificalia
necunoscutei (aici- incircare).

Trasareadiaorameitensiunilornormaletotale(ol"') in secfiuneacurenti a
uneibaresupusi la incovoiereoblici cu efortaxial
pentru trasareadiagrameitensiunilornormaletotale intr-o secliune,,A" se
parcurgurmdtorii Pagi:
1o. Se extragvalorileeforturilorseclionaleNf', Mf' 9i Mf). Apoi, se reprezintd
acesteeforturipe seciiuneatransversalia barei, lin6nd cont de semnullor, de
convenlia de semnegi de pozifiacadranului | (cadranulincarecoordonatele y 9i z sunt
-ambele- pozitive).
),
Zo. Se traseazidiagramele tensiunilornormaledinfiecaredin celetreieforturi(Nf
tvtf;)Si Mf)), aplic6ndregulilede trasarecunoscute de la solicitirilesimple(figura1.7)'

geometrice
@bservafie:Caracteristicile (A ; lv ; l' ; Wr ;
ale secliuniitransversale
se pot preciza
W, ) suntdejacunoscute,astfelinc6tvaloriledin diagramelesus-amintite
complet.

)
Rezistenp materialelorll

3o. pozitiapoluluiA(yo;zo)in secliunecu relaliitp(1.13):


Se stabilegte
MlA) Mll)
y o=N F; zo= N ]oTi

se introduccu semneleefective.
undeeforturile
de inerlie(giralie)alesecliunii:
4o. Se stabilescrazeleprincipale

i,=\Fi n_
={F
'' '
5o. Utiliz6ndrela{iile(1.11)se stabilesctdieturilepe axelede coordonate(Oy 9i Oz)
i2 i3
ale axei neutre(n-n):
'2 .
Yn Z''. =- - :
Yo zo

Apoi, unind puncteleNr (yni0) gi Nz(0; zn),se traseazi axa neutrd(n-n)'


6o. Prin collurilecele maiindepdrtateale secliuniise duc doui paralelela axa neutrd
(gi apoi o perpendiculardpe toate acestetrei drepte,ce va reprezentaliniade referinli a
diagrameiolotur. Diagramatensiunilornormaletotaleeste liniari, cu valoarenulSin axa
neutrd(n-n)qi cu valoriextremepe cele doud paraleletrecf,ndprin collurilesecfiunii.

@bservalie: in cazul in care axa neutri nu taie secliunea,diagrama of;td va


pistra acelagi semn pe Intreaga secliune,existdnd numai pe zona aferenti secliunii
(Figura1.7).

/r

@o2

tM,l
or=Y
",=ffi
oa=ff

Figura1.7
Rezistenlamaterialelorll

I EXEMPLE
DECALCUL

EI Exemplul1.1: PentrustAlpul
dinfigura1.8,se cere:
a)verificarea
stdlpuluidin de calculesteR = 210
olelOL37,gtiindcd rezistenla
N/mm2:
b) trasarea diagramei tensiunilornormale labaza st6lpului.

>z)

fre
6a
DGl
v
-+

lmmj
.va
mii
IL
i
230

Figura1.8

Rezolvare
a) Verificarea st6l pului

1". Extragem fo(ele exterioaredate in planele principale(xOz) gi (xOy) 9i trasim,


prin suprapunerede efecte,diagrameleN*, M, gi Mr.
Facem men{iuneaimportantdci la trasareadiagramelorde momentse respeclS
urmdtoareleconvenlii:
- diagramelevor fi reprezentateintotdeaunape parteafibreiintinse;
- semnul unui momentva fi consideratpozitivdaci produceintindereafibrei
din cadranull.
Forlele din planul (xOz) gi diagramele de eforturi corespunzdtoare sunt
reprezentatein figura1.9.
14 Rezistenlarnaterialelorll

[" @ [kNl

(o-*-,"

200 +1 0 0 1 1 0 0 *0 , 1 7
=300 =1 7

Figura1.9

La trasareadiagramelorde momentincovoietorMr s-a linut cont cd:


(i) fibra corespgnzdtoarecadranului | (fibra a cdrei intindere corespunde
momentuluipozitiv)este fibra marcatdcu ,dt'';
(ii) actiuneafo(ei P2determind?ntindereafibrei ,,stg"iar cea a sarciniiuniform
distribuiteq a fibrei,,dr".
Forfetedin planul (xOy) gi diagramelede eforturicorespunzdtoaresunt redate in
figura1.10.
0,115m
+it\_
@*@f =@'
[kNm] [kNm] [kNm]
.|,.u

,f-\
{vov j
\4/
RezistenF materlalelorll 15

La trasareaacesteidiagrames'a linutcontc5:
(i) fibraa cirei intindereestecorespunzitoare unuimomentpozitivestecea
notatd,,d/'
(ii)fortaverticalS fibrei,,dr"iar forlaorizontaliH pe cea
P2produceintinderea
a fibrei,,stg"'
2' . Se identificisec{iunile periculoase: (1)- cu lN-1,"-
(2)- cu lMrln"*
(3)- cu lM,l**

DinanalizadiagramelorN*,Mv9i M' , se observici:


. gi,in consecin!5,secliunea(1) poatefi considerati
lM,l,"*esteconstant
oriundePeinillimeastdlPului;
. (2)estecu siguranlilabazastAlpului;
lMrl,,_9i implicitsecliunea
. (3) afldcu siguranlilabazastdlpului'
lM=[.*9i secliunea se
Atuncic6nd valoareamaximdabsolutda unui efort se atingenu numaiintr-o
secfunedistinctici pe un interval,se va relinepentruanalizlsecliunea in carecel pulin
rci un efortesteexlrem.RezultdcAverificarea se va efectuanumaiinseciiuneade la
.aza stAlpului, undeiripletade valorialeeforturilor este
kN
[l ttt"l= 3oo
l=orrru*
lltvt,
||M.l=18,5kNm
in acestcazsecliunile (1)'(2)qi (3)coincid'
:" geomeirice
Se deierirtiiiicaiacierisliciie aie secliunii:
- ana: A=23.34-20.30 =182cm"

It =zz.za, _zo.3o3=30.332,67cm4
12 12
- momentelede inerlie:
' ]-t
30.203=14.473,17cma
l, -34'233_
L' rz rz

- moduliide rezistentS: 14.473,'l7cmo=


1.258,54cm3
11,Scm
la pasul
I r. Se verifici indeplinireacondilieide rezistenli Tnsingurasecliunerelinuti
I
I cu numirul 2o:

lo"i,.,=1o",,,n
l=ry.H.ffit*

E
-t
Rezietentamaterialelorll

, , 300-10iN
r.-T-.T-
63'101Nmm 18.5-106
Nrnm
t6-t --=
l- x ! m u 182. 1O ' ?m m 2 1 . 7 8 4 , 2 7 . 1 0 'm m ' 1.258,54.103mmr
Rezulti:
NN
=66,49 "; <R=210 "; ,
, mm', rnm: :
agadar,stdtpulverifice(rezistd).
b) Trasareadiaqrameitensiunilornormale(of;"r) la bazastAlpului
dinsecliune(cusemn):
1". Se extragvalorileeforturilor
1N.=-300kN ;
=+63kNm;
JM'
[M"=+18,5kNm
gi le reprezentdm
pe sec{iunea
datd;
@ @.u,.,

@ ,,'eh(i=.=,i@
INrm#]
,.t
,
-L
,1 .
-=t'\ 1258,54
x

i ffffiS"=r+,ro

Figura
1.11

2". Se traseazi diagramelesimple oI. , oY', of;' corespunzdtoare


eforturilordin
se{iuneade la bazastdlpului.
3". Se stabilesccoordonatele poluluiA:
18,5 ' lo 6 Nmm . 6 7 mm .
lu^=!!. - _ 3 0 0.103N = -6-|1
' -r" " !' '
l ,u N ,
I r, .^

i =^=l !- 6 3 'io"Nr ytm


--
=- 21omm
.
t" N * -3 00.10' N
4". Se calculeazirazeleprincipale
de inerfie(degiralie)ale,pcfiunii:

f, = E =@
=1J:1 2 , e 1 c m = l2 e , r m m ;
l ''-1n lg 2 c n t '
=..F= 8,e2cm=
8e,2mm
.
lt m+=
Rezistenlamaterialelorll 17

5o. Se determini tdieturileaxei neutre(n-n)pe axelede coordonate:


89'22mm2= +r29.o2mm
[o^=-9.-- :
l-' yn - 6l,5hm
i29,l2rnm2
l.^ = -ri - _ = +79.37mm
t" zo -210mm
giapoise reprezintdaxa (n-n)pe secliune.
6'. Prin collurilecele mai ?ndepirtatede (n-n),respectivstAngasus gi dreaptajos, se
duc doui paralele la (n-n) gi o perpendicularila aceasta, ce va reprezentalinia de
referin{Aa diagramei of' .
Distribulia tensiunilor normale totale pe secliune este reprezentati printr-o
diagrami liniarS,cu valoarenuli pe (n-n),cu valoareminimi in punctul (m) (colluldin
stdngasus al secliunii)gi maximdin punctul(M) (colluldin dreaptajos al secliunii).
Prininsumareavalorilordin diagramele
simple,se obfine:
f N
---- *-;
=+33'53 i
lo"'""
IN
= -66,49 .
fo,,,n n'rrt
Diagramatensiunilortotaleeste reprezentatiin figura 1.11.

4l Exemplul1.2: Un stdlpde betonincastratlabazd estesolicitatca in figura1.12.


X-
$tiindcd rezistenlele sunt:R" = 12-
betonului gi Rt = 2-\, se cere:
mmt' ' mm'
a) si se verificestAlpul;
b) sd se reprezintediagrama tensiunilornormale totale Tn sec{iuneamaxim
solicitati;
c) si se determinevaloareaforlei Q astfelincAtin secliuneamaxim solicitati si
n nu apardintinderi.
x+

v"=25t4
'_ m-
+y

Figura1.12
18 Rezistenfamaterlalelorll

Rezolvare

a) Verificareastilpului
1". Se traseazddiagramele de eforturi.Fo(a P aclioneazdcentricAiproducenumai
gi
din betonse linecont de greutatea
efortaxial.in cazulelementelor propriea acestora.
Aceastase considerica 9i incdrcareuniformdistribuitdaclionind,in acestcaz.dupd
axabarei(Ox):
g = yu'A =25.0, 3 . 0=, 4lS .
m
in planeleprincipale:
Fo(a Q are componentele
=
Q, Q'cosa (inplanulxoy),
Q, = Q'sina (?nplanulxOz).
Dingeometria
sec{iunii
rezultd:
200= fsincr= 0,8
tgo = 1,333:+ c!= 53oZ'48"
U'
ffi l"o.o = 0,6
eforturile:Mu= -Q.coscr,.3
Rezultd = -10'0,6.3
= -lSkN;,
M. = Q.S ina'3= 1 0 . 0 , 8 .=3+ 2 4 k Nm
de eforturisuntreprezentate
Diagramele in figura1.13.

@
Il.N*t
@
kNm

G)

600+ 3x3= 609 10x0,6x3 = 24


10x0,8x3

Figura1.13
2". maximsolicitate
Secliunea esteceade la bazastAlpului
(in incastrare),
unde:
=_6oskN;
lN_
=-tgkNtn;
lM'
l.M'=*24kNm'
3 0. geometrice
Caracteristicile alesecliunii
transversale
sunt:
A = 30.40'=1.200cm2;
Rcz*rtents materialelor ll
19

lW, =b.;h'=;_qjq = 8.ooocm3


)'6 6
;
I

h 4 o 'to' = 6.ooocm j
mai lt-w . = 6l ' = 6
ra. 4" Se calculeazd-cu relalia(1.1S)-tensiunileextreme:
Fe
=*-[H.H] ##*#-[###.###)=
-"ffi
= *5,075 xe,zs+ +),
(
j o",., = -5,075+ 6,25=+t,175
I *mm- (intindere),
I r'l
= -5'075-6,25 =-llJ25# (compresiune).
lo"*,n
Tensiunileoblinutese compardcu rezistenterecorespunzdtoare:
f Nr.R,=2 N=
16*."*=+1,175
J mm' mm'
=-11,32s -\<R=12
" N,
ll
I o.-^.1 mm- - mm.
Ambefe eondi{iifiind indepiinite, si6lpulverifici (rezistf,
).
b) Trasareadiagrameitensiunilornormafetotale
t",) @
609kN
1" Valorileeforturilorin se{iune: - 18kNm
18kN m
+ 24kNm
24kNm
20 Trasareadiagramelorsimple of, , oY' esteredatdin figura1.14.
tx ' este

@ nr.'1

18 x ,| 0" .=, ?q
8000x '10" - '- -

Figura1.14
Rezistentamaterialelorll

3 0. CoordonatelepoluluiA sunt:

[u^= [='u'19'TTI =-3e,4omm


;
l'" N* -609.lo'N
' M"
-l8'l ouNmt
+2e'55mm
lt'= (= -60110#=
4". deine(ie(giralie)
Razeleprincipale alesectiunii:
ib.h'
1 = r/ .rz = += 4oogm
= r rs,47mm
'v ;
ll b.h Jtz Jtz
lh b,
I' = 1f rz = {= :oo9 = 86,6omm
.
I b .h Jrz .112
5". Tdieturileaxeineutrepe axelede coordonate
sunt:
86'602mm2 = +r90,34mm
fu- = -E - - ;
l'" Yo - 39,40mm
I i3 tts,47'*#
-; = -T29 , 5 5 rt = _451,2hm
lt"=
Poziliaaxeineutre ,"pr"=*ntatein figura1.'14.
"rr"
6o, Varialiatensiunilornormaletotale(figura1.14)este liniardpe sec{iune,valorile
extremefiindcelecalculategiverificatela punctula).
@bservatie:Axa neutrd(n-n)taie intotdeaunacadranulopus celuiin care se
gdsegtepolulA(yo; zo).

c; Determin?reavalorii fo4ei Q astfel incit in secfiuneamaxim solicitati si nu


aoari intindEri
Condiliacare se impuneeste ca valoareatensiuniinormaletotale maxime
(Tntindere)sd fie nuld: o*,.o = 0 .
(1^18)-
Exprimimaceastitensiune-dinrela$,a in funcliede fortanecunoscutiQ:
609.1 0 3(Q . c o s o . 3 . 1 0 uQ . s in c r' 3 . 1 0 u )
6* ,ma* =-1 2 o o . t o t ' I .
tr**, enoorC J
@bservafie: Pentru oblinerea valorilor o*,ro in fala parantezei se va lua ln
consideraresemnul (+).
Dupd efectuareacalculelorgi rearanjare,rezult6:

G*,-* .,.ao.
=-5,075 .,- -5,075
+0,625,Q
[9€-1d
\/ T#l=
gi,din condiliaca aceastitensiunesi fie nuld,oblinem:
*s,07s+0,62 5=. Q
0 = Q =19 =8,12kN
.
0.625
Rczistenlamaterlalelorll 21

pentru aceastevabare a fortpi Q, axa neutrdeste tangenti la secliune,tdieturile


ei pe axele de coordonatefiind:
f
l\/
fvf. Q'sincr'3m 8,12'0,8'3'10'-a?mm'
=r - - g 4 l l "r i !

l'o N, N, -609
-8,12'0,6'3'10'
l, =t, _ -Q.cosa'3m - =+24mm;
N" N" - 609

[r. = -L --86,9q = +234,36mm :


i'" Yo -32
I i: t$.ql' _ _5s5,5smm
-;=-- -'z+
l="=
figura 1.15.
Axa neutr6gi diagramatensiunilornormaletotalesunt reprezentatein
Tensiuneanormali extremdva fi:
lN-l (Q'cosa'3m * -Q sina'3m)
l o^1,* =| o".,'nl =o .*[ , \4-J=
( n r, 0,8 =
= 609.lo, ) 19.15
a.oooJ mm.
!_
too:iir*8,12'3'to'
lffi*
se poatearStacd atuncicind axa neutri estetangentala secliune,tensiunea

totaliextremd
'rrormali egaldcu lc*1.*=' ry
arevaloarea

1,15
Figura

Et Exemplul 1.3: stalpul din figura 1.16 cu secliune


Se se dimensioneze
t
o re
Y' o tu
-r--" v " 'nqhiular
----\' (k
A = ] = 1 ,5 ) d i n o te l OL 3 7 (R = 2 19-X - 1'
b mm-
ox in
cu dimensiunilestabilite,sd se traseze diagrama tensiunilor normale
sediunea maxim solicitati.

)
22 Rezistenfa materialslorll

IrW

Figura1.16

Rezolvare

a) $tabitlrea dimensiunilor sectiunii transversale


1". Extragem fo(ele ln planele principale gi trasim diagramele de eforturi, prin
suprapuneride efecte.
. Fo(e in planul(xOz)
I

-i*,, ruz
-t----F*-

30 500+ 200= 700

Figura1.17
Rezistenlamaterialelorll 23

. Fo(e in planul(xOy)

.i ^ ,, b/2
-l--tr-

. -. * -' -. + y
2,0, {=25

- Figura1.18

Y. Se identifici secliunile periculoase precum gi tripletele de eforturi


corespunz6toare acestora.Din analizaatenti a diagramelordeeforturi(figurile1.17 gi
1"18) rezultd c5, in acest caz, cele trei secliunicoincid gi reprezinti secliuneade la
ha-a stAlpului.Agadar,avem:
n =-zoo
fru" lrxl ;
=-30-too'n [<xm];
1 M=+25
'
lM, [ t N* ] ,
3'. geometriceale secliuniitransversale
Se calculeazdcaracteristicile a stdlpului
sale f = I = 1,5. Jinind cont gi de
ttfrlindcont de raportuladoptatintre dimensiunile
b
poziliasistemuluide
axe,avem:
A=b.h A = 1,5.b2
|.. b .n '
=o,zatzsu'
;
l '' 1 2 {r,=0,125b0
l , _ h .b ' .
ll, --
Ll. .
t- 12

[w.= o'rt' ' =o,ezsu';


l' 6
I {w,=o'25b'
l*=* LW' '
RozistenF materialelor ll

4o. se scriecondiliade rezistenldla limitd(ca egalitate)in secliuneade !a


stdlpului,
lindndcontde unitililede misuri alefiecdreimdrimi(transformdnd
totulTn
gi [rnm]gi,desigur,mdrimiderivate):

=1o","'"
lo,1,,* I=ry.W.ffi
=*
lnlocuindin relaliade maisuseforturile geometrice
9i caracteristicile ale
exprimatein funcliede dimensiunea
b, avem:
l_ | 700.103,
/wv .l v (30+100.h).106
\J Vf
j --

r-x rm a x (i ,5 .b,).106 ' (0,375.br).ton *ffifu'=tto


r v u.i l /.tu

Efectudnd
calculelerezult{:
o'0,4666667
,_9,ot*o'0,4+ g,l_u,,r,,
n
b' b, b2 bt
sau, dupi simplificiri
210.b3- 0,8666667 .b - 0,1g= 0
Rezolvareaecualieide gradul lll oblinutese poate face in rnod aproximativ
metoda Tnjumitdliriiintervaiului.Aceasti metodd permite obtinereaunei
aproximative
a ecualieif(O)=Odaci se procedeazdastfel:
- se calculeazd
f(0);
- se alege o valoarebr suficientde mare pentruca solutiasi fie
(o;0,);
intervalul
- ca urmare,semnelet(o)9i f(U,)vorfi contrare;

- injumitilimintervalul f(b,),undeb, = [ ,
(o;U,)gicalculdm

- daci f(br) aresemncontrarlui:


. (o),atunci Tnjumdtilim intervatut(o;nr)Si catcutimf(br'), unde

b.'=b.
'2
. t(n,),atunciinjumdtilimintervatut
(br;n,)gicatcutdm
f(b,"),unde
b",,=.b..apa.
"2
- se procedeaz|Tn continuareanalog,p6ni la oblinereaunei solulii
aproximative,
cu o eroarepresupusiacceptabili.
Avem,deci: f(b)= 210.b'*0,8666667.b-0,18
=0
'bo=0m
f(0)= ' 9'16
' bt = 0,2m
f(0,2)= 210 .A,23- 0,8666667.A,2 -0,18 = + 1,3266667
Rezletenlamaterialelorll 25

. bz = 0,10m (b2= lqjg


)
2
f(0,10)= 21A.0,103_0,9666667
. 0,10_ 0,1g= _0,05666677
. bs= 0,15m
(b3= bib,
= 210. J,',U.-0,8666667
f(0,15) . 0,1s- 0,18= +0,39875
'b + = 0,125m
f(0'125)= + 0,1218229
=
' bs 0,1125m
f(0,1125)= + 0,0215039
'bo = 0,10625m
f(0,10625)= - 0,0201961
'b z = 0,109375m
f(0,109375)= - 0,000019022
=
' be 0,1109375m
r1O,t
tOSeZS) = + 0,0105718
Acceptimca soluliebn"c= 110mm,gi avemspoihn""= 1,5'11Omm
= 165mm.

Se aleg ca dimensiuniale secliuniitransversale: ib=ttomm;


h=165mm
5'. Cu valorilealese, se determini:
- eforturilela bazastAlpului:
fN"= _zookN ;
jr, = -ro-too.0,165
= -46,5kNm
;
=
[M. +25kNm
- caracteristicilegeometriceefective ale secliunii transversale:
A = 11.16,5
= 181,5cm2
f. = tt'to.s'
;
.l" ?=4'll7'78cma
i, to.s.r
r'
tt= -;-=l'830'l2cma
I n.r6i2
=4ee'r2cm' i
l*'= ?
l6's:tt'=33? . 7 5 c mr
lvy' = ---" --
t 6
- tensiuneamaximd(absolutd) labazastAlpului:
t^ | _ z o o ,1 0 r N 46,5.10€ N mm 25 .10 6 Nmm
| " x lrox - *
1815 J6:mm: J557;:;;=* z22,Ts.10 3mm 3
= 2 0 6 ,8 6-\. R : 210 -\ ,
mm' mm'
Rezultici dimensiunile
alese(b =1'1Omm,
h =165mm)suntcorespunzatoare.
ir"
Rezistenfamatsrialelorll

c-
normale(o') in secliuneamaximsolicitati
b) Trasareadiaqramei,tensiunilor
esteceade la bazastfilpului'
ceamaisolicitatd
S-astabilitcAsectiunea
1"' sunt:
Eforturile
[N"= - zookN ;
=
iM, -ou'tkNm;
=
[M. *25kNm' ,6'
pe secliuneadati (figura1'19)'
carese vor reprezenta
2". Se traseazidiagramele tensiunilornormalesimpleof' , oY', of' din fiecare
efort.
129.72
I

ul

Figura1.19

3". Se stabilesccoordonatelepoluluiA:
25'lo6 Nmm = -3 s , 7 1 mm
lu^=!!.- ;
I" N* -7oo'lo ' N
_46,5.106N1mm
lr, =Mu_ =+66.r*3mrn . R
N* -700. 1 0 ' N
+ de inerfie(degiralie)ale sec-tiunii:
principale
se calculeazdrazele al
1'
|., =.E ="@. = 4 , 7 b 3 c m= 4 7 , 6 3 mm;
pl
I' V A ! 181 ' 5 c m'
c(
l' = .E =^@. = 3,r75sn=31,75mm
. ct
l'' 1ln \i tat,scm'
Rezlrtentamaterialelorll 27

v. se determini tiieturile axei neutre (n-n) pe axele de coordonate:

fu =-L--31'752mm2= +28,23mm;
, l'n Yn - 35,71mm
{
lr =-L--47'632mm2 = -34,r5mm
zo +66'43mm

6* Trasim (n-n)Si"poiOi"gr"ta oLont, in care se obline:


f -,. + 75'13 N
= -38'57+ 93'16 = +129'12-\ ;
io'''u"
1N = -38'57-93'16-75'13= -206'86
lo*'''n mm'?

El Exemplul 1.4: Pentrustfilpufdin figura 1.20,se cere:


=
a) stabilireaincirciriicapabile H."0,gtiindc6 R 210 N/mm2
b) trasareadiagrameitensiunilornormale(o*),in secliuneamaximsolicitat5.

= 150

)w. av /

- .. - ,- .> y
q * 10 kN/m

Figura1.20

Rezolvare:
a)9!eE!!!l.ea1ncarci4iH""p
lor din celedoui plane
(date)gi componentele
1". Se extragfo(ele exterioare
va line
principalegi se traseazddiagramelede eforturiprin suprapunerede efecte' Se
I (deci, cel
oont ci momentulincovoietorpozitiveste cel ce produceintinderiin cadranul
ce intinde fibra ,,dr",aflati la coordonata y pozitivi, respectivz)'

&
r
lli
1ll Rezlstenla rnderlabbr I

fo(e in planul(xov)
0,32m
Hh-
xi r"i /'h
q, = ftil\
e ,tkNl ri v t[kNm] &/[kNm]
[kNm]
48
- r-r----j--r=-

I,'l
L_J!H
iH
-ffi----i--F--
rH
IH
H l@
tl iF .
tl iF .
l LI
- - l- t - - - r - - I
190+ 950
= 500
iH
iE= r'
1150"0 , 3 2
=48

Figura1.21
10*#*80

. fortpln planul(xoz)
0' 15m
Fk-
x+ /-n\
q'
lkNml

: Figuia1'22
pot ird aparS solicitifile maxime;
20. se identificSsecliunile periculoase,in care
acesteavor fi:
(1) - sectiuneade la baza stAlpului,in care avem:
sookN;
[[.r!ll=
ll^l

(1)lFf,l=p.H-zzsl ;
lkNml
l[u!)l=
U' l
r28kNm
Rezistenlamaterialelorll 29

(2) - sec{iuneade actiunea fo(ei orizontaleH*p (3 m de la baza stAlpului):


soorru
lrufrl= ;
,,{ lvf)l=zz,stlrtm
;
lu9,l:53kNm
Vom relinedoar tripletade eforturiaferenti sec{iunii(1), fiindcdnecunoscutaH
meirc doar in aceasta.
:' geometriceale sec{iuniitransversalea stAlpului:
Se determini caracteristicile
n = z'00.2)+ 60.1= 18ocm'z;

f. ^ (z.zo
ll..= 2'l - -" '\ 6 0 .13 ,
l+ -- - = 9 . 0 0 5 c m"
:
l' [ 12 ) 12
| | n n r3 2\' | 1.603
It-= z .l ' u ' ' + (s-^,J '^zt-+
. 100
-r r = 133.360cma
l' l 12 '\ 2 2 )l t2
. qoos
I
lW' = '''"i" =600,33cmr;
| '
2
15
= 133'360
11ry- = 4.r67,5cm,
t' 32
(1),la limiti:
Se scriecondiliade rezistenliin secliunea

lo!)l _500.10:+13H-2 2 5 1 ' 1 0 ' + 1 2 8 . 1 0_6 : 2 1 0 ,


i ^ lma 1 8 0 .1 0 ' 600,33.10' 4.167,5.10'
m urde vom obtinedoui ecuatii:
(a) 27,778+ (+ 4,ss7.H-31,479)+30,714
= 2r0
(b) = 2lA
27,778+ (- +,SOt'H $7 ,a79\+30,714
Se oblinsoluliile:
iH(a)= +3Z,gZkN
;
=
lH{o) -27,82kN.
Se re[inedoar soluliapozitivd,astfelincdt vom obfine
H*P = 37'82kN'
|t Trasareadiagramei tensiunilor normale (or) in sectiunea cea mai solicitati
'l" Sectiuneacea mai solicitati este cea de la baza stdlpului,eforturilefiind deci:
lN,= -sookN ;
1t, = ,.rt,t2-22,5= -9og6kNm
;
lM' = *tzgkNm'
T Pe sec(iuneatransvercali dati, se vor trasa diagramelede tensiuninormaledin
\ " din M, 9i din M, (figura1.23).
30 Rezistenfamaterialelorll

g
154.45
M

Figura1.23

30. Se stabilesccoordonatelepoluluiA:
128'louNryrm = -256mm;
lu..= !L -
l 'u N* - 5oo'10 ' N
M, _ _9o,96.lo 6 Nmm = + 1 8 1 . 9 2 mm I
l, =
|.-' N" - 5oo'lo'N
4" razeleprincipale
Se cafculeazA de ine(ie(degiralie)ale secliunii:
Ill

ru
ltl

5". Se determini tiieturile axei neutre(n-n)pe axelede coordonate:


= +289,40mm;
[u- = -L - -272'192mm2
l"" yo -256mm

l=-= -L - -70,732mm
-= -2,,somm.
l-" zo + i81,92mm
6". Trasdm(n-n)Si Oi"gr"ta of'' , in careavem(figura1.23):
"poi
[_ __ 500.10] N *fso,qero'l.t rT * r2 8 . iONmm-
u
l= + t s + , + s _ \ ;
1 8 0 ' 1 0 2 mmzl .6 0 0 ,3 3 ' 1 0 ' mm' 4. 167' 5' 10' mm' / mm-
l*x m a r
I s o 0 ' 1 0 3N ( g o ,g.le0 u N m m 128' 106N mm I . in N
l" x ' m i n 1 8 0 .1 0 ' z mm2[6 0 0 ,3 3 .1 0 'mm' 4.167,5' 10' mm' ) mm'

br--
Rezistentamaterialelorll 31

E Exemplul1.5: PentrustAlpuldin figura1.24sd se determine loculgeometric


al
@ilortn carepoateactionafo(a P astfelincdttoatdsecliuneas5 fie comprimatd.

Figura1.24

Rezolvare:

Locul geometrical polilorin care poate aclionaforta axial6 P astfel incdt


tensiunilenormalesd aibd acelagisemn pe toati secfiunea,este sdmburelecentral.
Pentrudeterminareaacestuiase va construiLSC (limitasdmbureluicentral),care
reprezintdmultimeapolilorpentrucareaxaneutrdestetangentila secfiune.
geometrice
Se determindmaiintAicaracteristicile alesecliunii
- arw. A = 20.2+ 50.1=90cm2
- poziliacentruluide greutateal secliunii?n raportcu fibra superioard
20.2.1+50.1'27=
(figura1.25): zo = 15,44cm

- momentelede ine(ie axiale:


t''10'
f, --zo'z' *20.2 14,442* = 25.452,22cma
* l'50. I 1,56'z i
l'': u 12
l, z-zo' 50.13
It=-o-* t=l '337 ' 5 c m ' '
- razele de inertie (girafie):
I lt
=,,/i= t;7 l < ' r.r1 =16,82cm
l
1,, ItX-
| tr fiq??i
l',=ili={-,.=3,85cm
ly.'=-*=1,48cm,
-,r
punctului2"): {
=6,
| .z ,= -:1 6 ' 8 1
RezultdpolulA, (1,48;0).
5o. Se aplicdurmdtoarea teoremS:atuncic5nd axa neutrds
punct,polulse deplaseazd pe o dreaptd.
Se oblineastfelsegmentulA,A, carereprezintd o laturda
6o. Datoritisimetrieisectiuniifald de axaOz,LSCva rezultar
Astfel,la rotireaaxeineutrein jurulpunctuluiC'(simetric
cu C) se
0) simetric
cu A,.
se repeti pagii3"- 6".
in continuare
Pentru(n, -nr) se oblintiieturile:
= -7'45cm:
]u.,
=
Lzn. 39,19cm
gi polulA' de coordonate:
3'852=
[u"= - L99cm :

l',=
t-' -7,45

--16'82'?=-i.z2cm :
39,r9
precumgi simetriculsdu Ar.
Retlstents mater{alelor ll

Tnjurulpunctului
Rotindaxaneutrd I seajunge
in pozilia(n, - no) cutiieturile
=* ;
l.vn.
lz". =+35,56cm;
L "4

9i polul Aode coordonate

LSCestereprezentat de poligonulA,A2A3A4A;A;.pentruca axa neutri si nu


taiesectiunea, rezultAndnumaicompresiuni, estenecesarca fo(a axiali P sd aclioneze
ir interiorulacestuipoliEon;

15,44cm

t
()
o)
ot
tY,
tl
I
hJ

!J
!

z
ir(nJ

Figura1.25

:-"C
Rezistenfamaterialelorll

1.2.2 INCOVOIERE DREAPTA CU EFORT AXIAL

ln acest caz,in sectiuneacurentea barei existi doui eforturinenule:efortulaxial


(N*) gi o componentda momentuluiincovoietor,situatd pe una din axele principaleale
sec{iunii(M, sau M.).
Faptul cd momentul incovoietor aclioneazd dupd o axd principali este o
consecinli a faptului cd fo(ele exterioaredate sunt toate cuprinseintr-unul din planele
principale- fie in (xOz) gi atunci se obline componenta Mu, fie in (xOy), ceea ce
Wrn ffi
conducela obfinereacomponenteiM..
in cele ce urmeazl, vom consideracazulin care forfeleexterioareactioneazdin
planul (xOz); ca urmare, pe secliuneacurenti aclioneazi efortulaxial N* 9i momentul
lncovoietorMn.Tn cazul in care planul de acliune al fo(elor este (xOy), in relaliile de
calcul ce vor fi prezentate in continuare, se inlocuiesc m6rimile corespunzdtoare
incovoieriipe axa Oy cu cele corespunzdtoareceleide pe axa Oz,
MY -') Mt ffi
l Y -l '
Wv --+ W. etc.

M y '9

q
rrfidm
ilmd
* i
x x

Figura1.26

Toate relaliileprezentatein paragraful1.2.1pentrucazulincovoieriioblicecu


ofn rf qvial conn f n artin rrlnri z anr r r qr r r inf i
r!
ij- Jr
t lnAnr ! c nnt c i[ - 4 . - =O
vv'
'r
vq r! r/ Carrmarn nhlinem'
poluluiA:
- Coordonatele
I = vt-
l Y o * ]=u
{"
Il7 -
M,,
t
-a

t" N* ( 1.1e)
Deci,polulA este situat pe axa Oz,la distanfae, numitdgi excentricitate.
- Eestb tensiunilornormale

"'=*.?
"=*['.?'J (1 . 2 0 )
- F:"iatia axei neutre (n-n)
t*=*-z=o
t-
(1.21)
&Sadar,axa neutri (n-n) este o dreapti paraleli cu vectorulmomentincovoietor
tffi! , axa normal5pe acesta,Oz, in punctulde coordonati:

, =-L
- ne
(1.22)

SeErameletensiunilornormalesimple 9i totale pentru cazul compresiunii


{rwlrtilEe zuntprezentate
in figura1.27.
Conditilede rezisten{i au aceeagiformi ca giin cazul incovoieriioblice cu efort

- ?ncazul materialelorcu R, * R"


[o*.r"*. R, , (Oacao*,,"" t 0)
('23)
ti"l,-"t=*", (oacao^,*in
<o)
- in cazul materialeloravdnd R, = R" = ft (rezistenld egald la intindere 9i
,immwmesiune)
lo-l <R
I ^ rmax (1.24)
O particularizare loarte utili a ecualieitensiunilorse intAlnegtein cazul
dreptunghiularemasive(ptine).ln acestcaz, lindndcont de poziliaLSC
-Fxti6r SimbureluiGentral)pe secliune,valoareamaximi 9i, respectiv,
UJLfirmltud cea minimda
potfi scrisesubforma:
rannsr-inii

oma x,mn = * [ , ' . + J (1.25)

, , lttt"
tat -
I .:_-:i . (1 . 2 6 )
' ' lN"l
b = dimensiunea secliuniiparalelicu axamomentului;
=
h dimensiunea normalS
secliunii pe axamomentului.
carepreiauintinderigi suntposibiletreisitua{ii
Ecualia(1.25)se aplicdmaterialelor
dMncte:

| | < \,
a), lel carepolul,"A"estesituatin interiorul
sdmburelui central,ceeace
6' "rrin
implicifaptulci axaneutrd(n-n)nu taiesecliunea extreme(o.u" 9i
gi tensiunile
o,,n) vorfi de acelagisemn;

,.t-
36 Rezlstentamaterialelorll

fqL/
t\
@+ @ Gmin

n__

My
q
Figura1-27

nl lel=|, aOicapolul,"A"se aflSexactla limitasAmburelui central;in acestcaz

axa neutri (n-n)estetangentSla secliune9i unadintensiunileextreme(o',n- in

cazulin careN* estede compresiune, respectiv0,,* - in cazulin careN' este


de intindere)estenulS;

c) leit , aOicapolul,,A"estesituatin afaradomeniului sirnbureluicentral,ceea


f
ce implicd tensiunileextreme(o',n 9i
faptulc5 axa neutra(n-n)taie secliunea,
or"" ) avOndsemnecontrare'
carenu preiauintinderi(deexemplu,
in cazulmaterialelor terenuride
@bservafie:
ziddriigialtelepentrucareR, =0) ecualia(1'25)
fundare,betoanede clasdinferioard,
in limitelesdmburelui
se aplicddoarin situaliilein care IE = :, deciforla aclioneazi
a 9ib).
central(cazurile
Dacdfo(a de compresiune aclioneaz1 cuoexcentricitatelel> | t""t" amplasati
a tensiunilor
areloc o redistribuire normalepe zona
in afaralimitelorsambureluicentral)
este:
activda secliunii(figura1.28).iniltimea activi a secliunii
0 = 3'c, (1"27)
unde s-a notat
h (1 . 2 8 )
" =t-
Rezistenfamaterialelorll 37

@ 6min
.

/ ,/:_i .r1
+rj
a1
.-.-----.)

omax = 0

Figura1.28

Evidentci in acest caz putem vorbi numai de compresiune,valorileextreme ale


ensiunilorfiind:
=
lo'u* o ; ( 1.2e)
I =
2.N
lc.in 3.b.c
incovoiereadreapti cu efort axial este un caz particularal incovoieriioblice cu
efort axial, prezentatdin paragraful 1.2.1. ln consecin!6,abordarea problemelor de
.erificare,dimensionaregi efort capabilse face in acelagimod.
Verificarea la compresiune excentrici a sectiunilor dreptunghiulare masive
care sunt frecventutilizatein practicacurenti) presupuneurmitoarele etape de calcul:
't', Se stabilesceforturileseclionale(N" 9i Mr) din sectiunearespectivS,oblinute prin
'educereain centrulde greutatea efectelorfo(elor exterioaredate.
2'. Se calculeazi excentricitateagise compari cu limitasAmbureluicentral:
huI
lel= f-4 :
' I lN-l
3'. Se stabilescvalorib extreme ale tensiunilor,linAnd cont de tipul materialului9i de
valoareaexcentricititii,dupi cum rezultddin tabelulde maijos:

i
"J
38 Rezistentamaterialelorll

Tabelul1.2
Materialcare preia intinderi Materialcare nu preiaTntinderi
(n, O) {R'= o}
'.
lndiferentde valoarea h h
e<- e>-
6 6
excentricitS!ii

0*:*['-+J or"* =
mln
N [,.g]91)
b .h [' - h ) 1
-n
fo."" 2.N
I

Iomin 3.b .c
h
Q = --e
2
@bservafii: @bservafii: @bservafii:
(1)Daci: (1) Diagrama tensiunilor (1) Diagrama tensiunilor
h normale este rePrezentatd normale este reprezentatd
' l"l t i, diagrama
in figura1.29.b. Tnfigura1.29.e.
tensiunilor normale este
reprezentatd in figura1.29.a
rr h
. lul. t, diagrama
tensiunilor normale este
reprezentatdin figura 1.29.b
-
(2) Conditiile de rezistenli se (2) Condi{iiade rezistenld (2) Condiliiade rezistenli
I
trl
exprimdastfel: se scrieastfel: se scrie astfel: a!
I
=it,'"l=
lol** | , zlNl
. in cazut lq
" *,
este I ,, =lo,"l=ffi=n"
[o1,"*
Itrtl( olel)
gl '
|
suficientdverificarea tensiunii =rr.11+ " ls Rl
bhI h J Se
extreme.
I

r^ r_ N. [ n* 6. l"l l . n ^
lc *i n l =b h ['* h J='"

. in cazut ld este
' *,
I necesare gi verificarea
tensiunii normale de
I
I intindere:
| o _N+ '[| '--
^ ""=b h.1"
, , 1_6 , J1=' ']"= n ,
I
t' o*"^
I 'io*'nl (3) inillimea zonei active
este:
a -3 ' c .
I
I
I
l* L
L

Gmax

c.

Figura1.29

,/ EXEIT4PLE
DE CALCUL

El Exemptul1.6: Pentrustdlpulmetalicdinfigura1.30,se cere:


a) verificare
in secliunea(1-1)de la bazastdlpului;
b)verificarein se{iunea(2-2),subtalpafundalieide betonsimplu;
cltrasarea diagramelcrtensiunilcrnormale (o* ) ?nsecliunile
(1-1)gi (2_Z).
Sedau:
t =eooxru
lP, ;
=200kN;
JP,
lq=,sl' .
lm
l' ^ ttrt ,
=u,.,.,.
lT"t"r
=
[r*.",,tu#
[n=ero-\
m*'
I
lp,=eoo$
Im-
40 Rezistenlamaterialelorll

20 mm

t
1 390mm

I+
f1r'/,
(.\' t

Figura1.30

Rezolvare

a)
paragrafulanterior,se stabilesc
1". Jindndcontde regulilede semneprezentatein
dinsediunea(1-1):
eforturile
;
fN ,:-3 o o -2 oo=- 5ookN
=81kNm
=ru.[-roo'0,1e5
l*,
2". Secalculeazdexcentricitatea:
,r = S1'106Nmm=162mm
l"l soo.t
o'N
a stilpului:
alesecfiuniitransversale
geometrice
3o, se stabilesccaracteristicile

-25 ' 3 5 = 1 9 3 , 6 c m2
A = 27,4'39 ;

=--7i--
, _27,4:39:_25.353
=46.122,13cma
a
;
',
46'122'13=2.365,24cm3
w
- 'v - 19.5
Se verificd indeplinirea condiliei de rezistenfi; deoarece nu este cazul unei
dreptunghiularemasive(pline),aceastase scriesub forma generalS:

lol
r r m il
=\*M'.R
A Wv

,, 500.103N B1.106Nmm
r6t,""= 19t60.i02m;t . 236524.103mm
N-<R=210 N
=60,07
-' mm' -'' mm2
Rezulti ci secliunea(1-1)verificd.

I Uerificare in sectiunea-.(Z-.2)
in aceastdsecliunese verificedaci tensiunilenormaletransmisede cdtre talpa
t@iei pot fi preluatede citre terenulde fundare.
1s' Se stabilesceforturiledin aceasti sec{iune:
= -soo-(t,z'0,s. = -s16,2kN
0,6).25 ;
Jru, =
=
lM, 15'4'2,6- 2 0 0 '0 , ' 1 9 511 7 k Nm
l" Se calculeaziexcentricitatea:

lel=1ll-louNIm = 226,66mm
' ' 516.2.10 ' N

3'. intrucdt este vorba de un materialcare nu preia intinderi,se compari


cu valoarea I = lry
ercentricitatea = 200mm,care reprezintilimita s6mburelui
66

l"l r 1, fapt pentrucare se adoptdpentrucalculultensiunilorrelaliile


cntral. Rezultdrr
6'
't.29),Se lucreazicu:

= 373,34mm
c =l-e =''1oo-zza,66 ;
22
a 3.c = 3.373, 3=41 . 1 2 0 , 0 2 mm
= ;
4'. normalesunt:
Valorileextremealetensiunilor

or* =0 i
2'N
=€= 2 . (- 516,2). 103mm= 1 , 0 2N; =
Omin
.
3'b-c 3 9 0 0 mm' 3 7 3 , 3 4 mm mm-
-3-
- 1'02' -o
10 kN= m2oE > p, = 33oS
10 m' m' m'

Rezulti ci sec[iunea(2-2) nu verifici (se depdgegtecapacitateaportanti a


numiti gi presiuneadmisibilipe teren).
terenului,

;
r
Rezistenfamaterialelorll

c) TrasareadiaEramelor tensiunilornormale(o) in sectiunile(1-1)si (2-2)


Jindnd cont de semneleeforturilorob{inute,de poziliaaxelorsistemelorde
de semnepentrueforturi,avem:
referinliqide convenlia
. Secliunea
(1-1)

@+ @: @
omin= 60,08

?
lN/mm l
Y
_.->

_(0
-
25,83 34,25 a6sx = 8,42
!
Figura1.31 a

e=Zo=*16 2 mm

i'" tsq.z'=14697mm
Zn= -L
" z^ -162
Valorlledin diagramesunt:
- 500.10rN
= -25,83 N;
193,6.1O'?rnm'? mm"
-Tno)':

= +34,25 N ;
8 1 .1 0 6N .mm
M.. 2365.24.103 rnm3 mm-
-l^n o x ' :
r\l
F
I :)- '
lo,* = -25,83+ 34,25= a$,!l-
I mm-
- in olobr: u
IN
| 0,,n = -25,83-34,25 = -60,08-:; a
t mm-
. Secliunea
(2-2) 1
n
($+ @ 1tttmm21

o)
o-.,= = o l- soi* I
_______i_
lz
V
Figura1.32
Rezistenfamaterialelorll 43

Valoriledin diagramesunt:
- 516,2. 103 N = N;
-in of': ---": -0,48
900.1.200mm' mm'

oY ': 917.fi6 )-6 N.mm = -0,54 N;


-in
900'1200'?mm mm-

io.",=o-I- ;
- in olobr:

i o' ' " = ' t *

[l Exemplul {.7: Un zid de sprijin din beton simplu este agezat pe o fundalie din
*'c{sqi materialgi este supus impingeriipdmAntuluia cdrei varialiese considerdliniar5,
p. = 10kN/mt gi p, = 30kN/m2,(Fig.1.33,a).
a) Sd se verifice secliunea de la baza zidului de sprijin, gtiind ci greutatea
specificda betonuluiesteyo =Z2kN/m3 gi rezisten{ele de calculale acestuia
sunt Rt =0,5N/mm2, respectivR" = 4,7Nfmmz ^ Sd se reprezintediagrama
de varialiea tensiunilornormalein sectiuneade la baza zidului.
b) Sd se verifice funda{ia zidului de sprijin gtiind ci greutatea specifice a
pimAntuluieste yo =18kN/ms 9i presiuneaadmisibilipe terenulde fundare

este pr :0,5N/mm'. Sd se reprezinteapoi varialiatensiunilornormalepe


talpa fundaliei.

Rezolvare
Pentru elementelecu lungime mare gi stare de eforturiomogen6,se va calcula
un tronsonde lungimeb : 1m.
a) Verifica4easecliunii la bazi zidului de s.priiin (sectiunea 1-1)
1o. Se evalueazd mai TntAiforlele gravitalionale{greutatea proprie a zidului ) gi
punctelede aplica{ieale acestora(Fig.1.33,a)
Gr =0,4'3'1'22=26,4kN
1
6, = =0,8.3.1'22= 26,4kN.

Se determinJeforturilein centrulde greutateal secliunii1-1 {Fig.I .33,b)


N, =G,+G, +P =26,4+26,4+30'1=82,8kN(compresiune)
20;'3 . =
M, = -26,4. 0,4- 30 . 0,4+ 26,4'0,067+ 10' 3 . f,S* 1 54,21kN
.
L
Reziet6nlamaterialelorll

p, = 10 xN/m?

R r = p1.3m.1m

Fr* 30 kNJm

b)

0.174 N/mm2

Figura1.33
Rezistenfamaterialelorll 46

2o. Se calculeazf, gi se comparecu limitasAmburelui


excentricitatea central( h,/6 ):
54'21= 1'20=
.. = & - o.654mt o.2t
' Nl 82,8 6
Deoarece excentricitateaeste mai mare decit limita s6mbureluicentral, axa
neutri va tiia sectiune, producdndu-se astfel tensiuni normale de intindere gi
compresiune.
3". Secliunea poate preluaintinderi (R,;.0), deci tensiunileextremese calculeazd
cr relalia(1.25):

6.,* = * 9l =;q* 1'0:=


'ffi 5[, [r * 9:99911 =-ooun( xz,ztz).
A1[ (
h, ) 1,2.10".10" 1,2 )
Rezultd:
6,", = 0,157N/mm'z
< R, = o,SN/mm2
c,rn=-0,295N/mm2;1"1," ( R" = 4,7 Nfmm 2 ,
Cecisecliuneade la baza ziduluiverifici condiliilede rezistenli.
Diagramatensiunilornormaleeste reprezentatdin figura 1.33,b.
Axa neutrdeste definitdde tiietura:

'.:-'i:: += *=-o'183m
b) Verificarea fundatiei (sectiunea 2-2)
'T". Se evalueazi fortplegravita{ionale(flgura1.33,a)
- greutateapropriea fundaliei:
G, =2,1'0,8'1'22= 36,968kN.
- greutateapropriea masivuluide pAmf,ntcare descarci pe fundalie:
Gp= 0,3'3'1'22 = 19'8kN.
Se determindeforturilein centrulde greutateal fundaliei O, (figura1.33,c)
Nz =Nr +G, +Gp =82,8+36,96+19,8=139'56kN'
u
M, : -(19,8. a,9+ 26,4.0,55+ 30 . 0,55+ 26,4'0,083)+10 . 3' 2,3+'o=' .,t,u=
2
= 71,g6kNm
2". Se calculeazi excentricitateagi limitasdmbureluicentral:

u.' = !!a =,11196-


= o.s15m
N, 139,56

? =#= o,3bm
Rezistenfamaterialelorll

3". Deoareceez:0,512t+=0,35,
'6 gi tensiunile
axaneutrdtaiesecliunea normale

extremevor avea semne diferite.Terenulde fundareinsd nu preia intinderi,in


consecinliare loc redistribuireatensiunilornormalepe talpa de fundare.Presiunea
maximdse calculeazS cu relalia(1.29)

lol,*=* - ?i*fHS =0,174N/mm'


<p,=o,2N/mm'?
= I - e, =2J9 -0,51s
= 0,535m.
" 2'2
4o. fnillimea zonei activeeste:
a=3c*1,605m
Diagramatensiunilornormaletotaleeste reprezentatdin flgura 1.33,c.

Q Exemplul 1.8: Fundalia excentricd a unui stAlp din beton armat are forma gi
.l;'-^h.i'Fif^.li^ fin',.- 1 eA EFa*t'rila ?n ea.+]',naa na lq l".a:q a,'6+'
urrrrvrrstwtr[q uilr rrvqrq r.va. Lrvrrqrrrv rrr ssullul slqr]rsrql
-1Alh'il"i 99r11,

No= 200kN
To= 100kN
Mo= 150kN

9i greutateaspecificea betonuluieste yb= 24 kN/m3.


a) Sa se stabileasci pozilia stAlpului pe funda{ie (distanla xo de la marginea
fundaliei la muchia stdlpului)astfel incAt pe talpa fundatieisd nu apare tensiuni
normalede intindere.
b) Se se verificefunda{iagi si se traseze diagramatensiunilornormale la baza ei
gtiindcd p,:0,220 N/mm' .

Bezolvare

a) Stabilirea pozitiei stilpului astfel incAt pe talpa fundatiei si nu apari intideri


Condilia care se impune este ca excentricitateasd fie in limitele sAmburelui
central,adicd

bisl
b
(-)
1o, Se determind eforturile in centrul de greutate al fundafiei; se noteazd cu x
distanladintreaxele normaleln secliuneade la baza stilpului respectiva fundafiei:
N,,= No*G, = 200+2,4'1,2'1,5'24 = 303,58kN
Mr = 150+ 100. 1,5- 200x = (eOO-ZOOx)<Nm.
nrrirff rrtieblorI 47

a,

T. Se imPune (* )
condilia

| =
lel !!r _ 3oo- 2ooxst !a = ?,4=o.q
'| Nn 303,68 6 6
Rezultdecua{ia
300-200x.0.0
303,68
de underezulti
x > 0,892m.
= fundalieila muchiastdlpului:
3". Se alegex 0,9m.Rezultddistanlade la marginea
xo= 1,20- (0,9+ 0,2)= 9,16.
Rezlstenfamaterlalelorll

pe talpafunda$ei
b) Trasareadiaorameitensiunilornormale
din secliune:
1o. Se calculeazieforturile
Nr= 303'58kN
M = 300-200'0'9=120kNm
central:
9i se comparicu limitasamburelui
20. se calculeazeexcentricitatea
u=J9-=
' o,+*
0,395m.1=
303,68 6
A x a ne u tr dfi i nd situatiinafarasecliunii,V o ra p a re n u ma it e n s iu n in o rma le d
compresiune'
3o. Tensiunile extremese calculeazlcu relalia(1'25)

o-^- =--'9t:9u
;1?'f1 (tte'zzr)
*q995-)=-0'1054
' K- ['- 2 ,4 )
z+.1 ,2 '1 0 6
= < P'= 0'220N/mm2
Rezulti lol,* = lol*,. l-0,20961N/mmt
gi 6ma,= -0,0013N/mm2 0
-
Decifundaliaaretoatita|paactivSgiverificdcondiliaderezistenli.

g | E x e m p |u |1'9 :Pe n trustA lpu|dinfigural'35,c u n o s c d n d y o = 2 4 k N/ m3 , s e c e re ]


(2'2) toatit
a) determinarea dimensiunii ,,L"a fundaliei,astfelca in sec{iunea
sectiuneas6fieactivSgis6nusedepSgeascipresiuneaadmisibi|dpete
P' = 2 2 5 kN/m2;
b) veriflcarea (labazastalpului
sec[iunii(1-1) metalic)cu R = 210N/rnm2 ;
(1-1)gi (2-2)'
de tensiuninormale(tr*) in secliunile
c) trasareadiagramelor

Figura1.35
{ Dfimengionqreafundatiei
lil''- Se stabilesceforturilein secfiunea(2-2),de labazafundafiei:
=-90-150-(1.1.0,6).24 =-240 *14,4.1 tkNI;
INl"t
1

=1 2,07,94
I t u f ") =9 0 '0 ,2 6 6 +(to .+).2 [kNm ].
Y- Excentricitateaeste:

Itr,t!*')l n7.s4
",=ffi=zo_.ffitml
f. Pentruca toati secliuneasi fie activd,impunemeondilia ,- = htt-t' '
"^ 6
@bservatie: h reprezinti dimensiunea secliunii perpendiculard pe axa
mmentului, in exemplu L; obtinemastfel:
127,94 L
240+ 14,4.L 6
tr- Se obtineecualia: 14,4'L2+240.L - 767,64= 0

nrindsoluliile: t,=ltffiS=-19,41m
-2 4 0 i 9 1 9 ,0 8 6 3 ,7 5m.
a, - =+2
' 2.14,4
Convinenumaisoluliapozitivd.
5'. AlegemL=2,75mgiob{inem:
- eforturile:
=
I*l' 'l -27e,6kN;
LM!'4 = 127,94kNm.
- excentricitatea:
_ 127,94 . 106N-.mm
= 457.58mm
",- 279.6.10'N
2 750 mm =
- 458,33mm
6
Rezultdci toati sec{iunea tilpii fundalieiesteactivi, iartensiunile
extremesunt:
= Trn3##*
s*a' 1s-o-\;s
['-';1ii#H'):-.'u'
279,6.103N (, 6.457,58mm)
o.,n=_Ti06ililt2j$dffi.['r* ^,203_\
,.ruo11111
)=_u mm,
lo'l
I tma
=lo ..l=0 ,203 N; <p, =0,225-\.
mm- mm'
Rezistenfamaterialelorll

Rezulti ci dimensiuneaaleasA L = 2,75m este corespunzetoare, intrucAt


intreagasectiuneeste activa(o,", (0) gi nu este depdgiti presiuneaadmisibilipe
teren.

b) Verificarease4iuniide la bazastilpului
1". Se stabilesceforturilein (1-1),de labazastdlpuluimetalic:
secliunea
Iruf'l = -90- 150= *240kN ;
tn,t!''= 90.0,zoo+ (ro.+) 2 = 103,94kNm.
2o. Se calculeaz6 caracteristicilegeometrice ale secliunii transversalea stAlpului
metalic: A=2.(25.1,6)+50.1=130cm2;
t 'rlo' = 63.684,93cm4
t, =2.lzs,J',a'+ (25.1,6)-25,8,1* ;
L12112
- 63'694'999rn'
*,,, =ffi =2.394,17cm3.
-,
3". Se calculeazdtensiunileextremedin secfiunea(1-1),cu relalia(1.20):
240.103N 103,94.106
N.mm
"x'r:.
v..mdr--- -
130 '102 mm2 2394,17'103mm3
= +24,95N/mm2;
RezultS: fo*,."*
=
lo*,',n -61,BBN/mm2;
N=.R=210 Nt=.
lol =lo-,^l=61.98
r ,,n ,' r
I rma
mm, mm,

decicondiliade rezistenli.
StAlpulverificd

c) Trasareadiaqramelortensiunilornormale(o-) in sectiunilg(1-l) si (2-2)


. sefriunea(1-1)

@
+

@
^
Q9
Cdin = 61,A8

Figura1.36
2+o. 1otN
l"s'l=
130 .1oz mmz
= 18,46N/mm';

g-+g|-I+
lofl.,l= =43,41N/mm2;
| 2 .3 9 4 .1 7 .1 0 o m m o

. secliunea(2-2)

ll--*r---il

:;1;-i
@
+
@

@
omln = 0,203

Figura1.37
52 Rezlstentamaterlalelorll

qr = 5'5kw#

o.s 2,3m o,u


I I I I
-t-_-+--
Figura1.38

Rezolvare:

a)Sllllesssrsi[ii q*o
1". Se stabilegteefortul axial in centrul de greutate al secliunii (1-1), stabilind
greutdlileaferentecelor doui pirli ale ziduluide sprijin:
G.,= (0,9.3,1.1)'23= 64,17kN- pentrucea Tnformdde paralelipiped dreptunghic;
lrt \ I
G, =ll;.3,1'1,41'23l=49,91ktt ceain formdde prismd
- pentru triunghiulari;
L\z ) )
(figura1.38).
Apoi, lindnd cont de poziliilecelor doud centrede greutate,de rezultanteleforlei
p pe 1 ml gi - respectiv- ale lui er gi QzpentruTndltimeade 3,1 m gi lungimeade 1m a
zidului,se oblineforturileaferentesecliunii(1-1):

p(t-t)- -3 . 1- 64,17- 49,91=-1 17,08kN;

p1(r-r)-(s,s.s,r
f ry.[* to-,-5,5)
r,,.,']
S-e \ (+-o,t)-
*M,17(T -17,8+)
(+
T).4e,e1' ? r,^)=(t,ooo'Qz,*o[r<rrrm].
Rezistenfamaterialelorll

M[ mmplnecondilia ca valoarea excentricitAtiisd corespund;5interiorului


sau
central:l"l.
*
mrWezintidimensiuneasecliunii normald la axa momentului(deci h = 2,3m);
lilfir
i^l (1,6.Q,'*o
- 17,84JkNm 2,3m
' ,
, 9 , =-
117,09kN 6
.2,3
117,08
+ t7,94
lReanltS: 6 =39'20kN/m
Qz*"=
.4,@v
-=
1.6

in plusgreutateaproprlea
h centrulde greutateal acesteisecliuni,aclioneazd
G, = (3,5.o,g.1).2,3= 72,45kN
dinsecfiunesunt:
Eforturile

-Nft-t)*G, = 117,a8+72,45=
1(z-z) 189,53kN(compresiune);
z)-(s,s
p1(z s,rr) ,]
[].0,e).[Su*+0," t3 #.or)-
- (u,) -i t-)=14e,57
-a,7 kN'n
'
[T
flrr Excentricitateaeste:

1",1=$$q=o,78em.
' 183,53N
Valoarealui corespunzltoare limiteisAmburelui
centraleste:
u':t =
o'589m'
o

Rezult6: >*=0,58gm.
l"rl=0,z6gr
11
6

f . intrucOtterenulde fundarenu preiaintinderi,tensiunilenormalese calculeazi cu


iotu* = 0 ;
eat i l e( 1 . 2' e ) : j t.N l 2 .1 8e,s3.103N
l o"_",^ =_ -.L =_ +=_ 0 ,1 32N/m m r .
I 3 .b .c 3 .1 .0 0 0mm ' 960,84mm
h 3.500mm
unde c = =-e= -'--: "-"' -789,1 6 mm
= 9 6 0 , 8 4 mm.
22
3o. Deoarece lol,"*=lo,,nl
=0,132N/mmt <p, = 200kN/m'z,
putemafirmacd terenulpreiapresiunile
transmise de citre talpafundaliei.
lndllimeazoneiactivedin secliunea(2-2)este:
= =
a 3.c 3.960,84mm=2.882,52mm = 2,88m .

i
iI
I
I
-d
Rezistentamaterialilor ll

1.3iNcovolEREoBLlcA
Am definit in partea intAi a Rezistenleimaterialelorincovoierea simpld ca fiind
peste una
acea solicitarein care vectorulmomentdin secliuneacurenti se suprapune
din axele principale centrale. in cazul c6nd vectorul moment incovoietor nu se
suprapunepeste nici una dintre axele principalecentraleale secliuniivom spune ci
incovoierea este oblici.
in elementele de construclii,incovoierea oblicd apare in urmitoarele doui
situalii:
a) Toate for{ele exterioareaclioneazi in acelagi plan, dar planul lor nu coincide cu
niciunuldin planeleprincipaleale grinzii(xOz) sau (xOy)' Prin urmare,vectorul
momentincovoietordin secliuneacurenti nu este suprapuspe nici una dintreaxele
principale centrale ale secliunii, fiind perpendicularpe planul fo(elor gi are
componentepe ambele axe principale(M, gi Mr. Acesta este cazul incovoierii
obtice cu forle coplanare(figura1.39,a).
b) Fo(ele exterioarenu sunt coplanare,ele fiind cuprinsein planeleprincipalegi/sauin
alte plane; prin urmare,vectorulmomentincovoietordin secliuneacurenti nu este
nici in acest caz suprapuspe niciunadin axele principalecentraleale secliunii9i -
in general - in fiecare din secliunile transversale ale grinzii existi at6t o
componenti a momentului M, cAt 9i o componenti Mr. Acesta este cazul
incovaierii obtice cu forle necoplanare(figura1.39'b)'

/./-/ -/2.1._.>l

\"2
--

a)

Figura1.39

OBLICACU FORTECOPLANARE
1.3.1INCOVOTERE

in cazul acesteisolicitiri, vectorulmomentincovoietorva pdstraaceeagidirecfie,


normali la planulinclinatalfo(elor, pentrutoate secliuniletransversaleale grinzii(figura
1.40).Momentulincovoietortotal se poatedescompunein componentedupd cele doud
axe principale:
=t.coscr
{*, (1 . 3 0 )
lM, =M'sina
|n urma aplicirii suprapunerii de efecte,posibildTn ipotezacA r6mdnemin
gi deplasirilormici,se obline ecualia tensiunilar
domeniulelasticai al deformaliilor
normaledinsecliuneacurenti:
M., M- (1 , 3 1 )
o.(Y,z)= --r-'z+ tL 'Y
I,, I,

normaletotalepoatefi
prininlocuirearelatiilor(1.30)in (1.31),ecualiatensiunilor
scrisi subforma:

o*(y,z) =t[ff'.YtJ (1.32)

ecualiaunui
faptulc6 fiecaredintrerelaliile(1.31)gi (1.32)reprezintd
se remarcS
plan-

I
lz

Figura1'40

Axa neutrd se definegteca fiind loculgeometricat punctelorde pe secliuneln


caretensiunilenormalesuntnule.Prinegalareacu zero a expresiei(1.32)'se obline
*uaJia axei neutre,notatd(n-n):
cosc sina =v (1 . 3 3 )
z+_.y
l. . l-

Se observdfaptul cd ecualia (1.33)reprezinti ecualiaunei drepte' De asemenea'


se observdcd axa neutr6:
(1) trece prin origineasistemuluide coordonateyOz (centrulde greutateal secliunii);
(2) tangentaunghiuluiB de inclinarea axei neutre(n-n)cu axa oy este dat de :
t

le,
ja tgB= !.iga (1.34)
lz
ua
relatiecare permiteprecizareapozilieiaxei neulrein secliune(fig' 1'al)'
I
tI
I
56 Rezistentamaterialelorll

(n)

\
0\o
t\
- --'i lo

Figura1.41

@bservafie:ln cazul general I * cr, adicd axa neutrd nu este perpendiculardpe


planulde acliune al momentuluiincovoietor.
Daci
lr t l . = B>cr

9l lr " l .:+ P<6p.


Dacd l, =l, = F = a", caz in care lncovoierea barei este simpli.
Condiliilede rezistenfdla incovoiereoblici sunt:
a) pentruun materialcu rezistenleegalelalntinderesi compresiune
(Rt= R. = R) cUmestede exemplu- olelul
lol*"*3 R, (1"35)
undelol.* = max(<t,,,,1o,,"1),
reprezintd
valoareaabsolutdextremda tensiuniinormale.
de calculla intindere(Rt)diferitdde cea la
b) in cazulunuimaterialcu rezistenle
compresiune(RJ, cumeste-de exemplu-betonul,condifiilede rezistenlidevin
[oru* 'R,
(1'36)
R"
llo,,"[s
unde tensiunea maximd (oio) este pozitivi, reprezentfrndo ?ntindereiar cea minimd
(on.in)este negativd, fiind o compresiune;fiecare tensiune trebuie comparati cu
rezistenla corespunzitoare.

Exemplede verificarea condi{iilorde rezistenfd:


. Pentruo secliunede ofel(avdndR" = R = 210N/mm'
), s-aoblinut:
Io.,n= -202,67N/mm'z;
1
[o'"* :175,83N/mm'?'
Se verifiedinegalitatea
lol** = max(o,",,1o,*l)= Nlmmz< R = 210N/mm2
202,67 .
Rezistenlamaterlalelorll

' Pentruo secfiunedin beton avdnd R" =12'5N/mm29i Rt:1'5N/mm2s-a

' lomin= -10'24N/mm'?;


oblinut:
to",* = 1,02N/mmr.
= 1'5N/mm2;
- [o'u" = 1'o2N/mmt'R,
se verrTrca:
= 10,24N/mm'?< R" = 12,5N/mm2'
tF'"I

Secliuni inscriptibile in dreptunghi

ln acest caz particularvalorile extreme omaxgi om6ole tensiunii ngrmale Sunt


(figura1'42)'
egale,au semne contrare9i apar in doui colluriopuse ale dreptunghiului
Tensiunilenormaleextremese pot scrie

6'n:*[ff.ff] (1 . 3 7 )

( n)' 69

=#r*#:
Figura1.42

Pentruun materialcu rezistenleegalela Tntindere Ro= R, = R,


9i compresiune,
este suficientdverificareavaloriiabsolutea tensiunilornormaleextremein secliunea
maximdsolicitati;conditiade rezistentise poatepunesubforma:

lo.l,*=lMl..*
tr.ffJ=*
(1.38)
r
Rezistenfamaterialelorll

Tipuri de probleme la incovoierea oblici cu fo4e coplanare

Pentruformulareacelortrei tipuride probleme(verificare,dimensionaregi efort


capabil),se vor face referirila desenulgenericde maijos:
I
I

I
-,Y
T "l

I planul for.Glor

Figura1.43

l. Verificare

. @!e.: - grinda: - forma gidimensiunilesec{iuniitransversale


rezemirile
incdrcirile (Pi , Qi, Mai)

-unghiu, ";,iij::[]ijil['"' (OL37),R = 210 N/mmz


de calculR; pentruoleluldeconstruclii
- rezistenla
' Necunoscute - dacdgrindarezistd(verificd de rezisten{d)
condiliile saunu.
'B@gE:
1". Se traseazi diagramade momenteM" in planulfor{elor,fdcfrndabstracliede
faptul ci planul forfeloreste un plan inclinat.Trasarease face prin suprapunerea
diagramelor elementaresau, prin particularizarea prealabilA gi trasarea
a reacliunilor
diagrameide forfi tiietoareT" gi apoia celeidemomenttotalMo.
2". Se extragevaloareamomentului incovoietortotalextremlMol*r*.
3o. Se calculeazd geometrice
caracteristicile alesectiuniidate:
-) -)
[=n
I {*'
-+ -+
LYn Lw.
(coordonatelecentrului (momentele (rnoduliide
de greutateal se{iunii) de inertieaxiale) rezisten!i)
Se verificdcondiliade rezistenti (1.38):

to*t=tM;*
[ff*ffJ=-
@bservafie:Daci inegalitatea este lndeplinitd,
vom spuneci grinda
(rezist5),
iarin cazcontrar,cd ea nu verifici(nurezistd).
Rezistenlamaterialelorll

ll. Dimensionare

. Date: - grinda: - formasecliuniitransversale (NU gidimensiunile)"


- rezemdrile
- incdrcdrile(Pi , Qi, Moi) gipozi{iileacestora(a; b; c ...)
- unghiula ficut de planulfo(elor cu axa Oz a sectiunii
(R)
- rezistenlade calcula materialului
' Necunoscute - dimensiunib secliunii transversale (b gi h pentru secliunea
dreptunghiular5;respectivsimbolulprofiluluilaminat,,l,,
sau "U',)
*) in mod obignuit,este vorba despre
o secliune dreptunghiulard,cu raporlul

|b = t O"t, sau despreprofilelaminate ,,l"sau ,,U".

" Rezolvare:
1'. Se traseazddiagramade momente Mo in planulforlelor (cu aceleagiobservalii
sa gi la problemelede verificare).
2". Se extragevaloarealM"l,"".

@bservafie:Condiliade rezistenfi (1.3S)se mai poatescriegi sub forma:


ii:i* l-"o.
o. f}l ,inol=n
WY L [W,/ J
W.,
-pds ----r = k esteun coeficientde formd al sec{iunii,el fiindegalcu:
W-
(n
lk = i = 1,5...2,0
to
pentrudreptunghi
I

Jk=5...7 pentruprofil"U"
It<=2...0pentruprofil"1"
t
:r". Se alegeforma secliuniigi coeficientulde formi k. Se dimensioneazdsecliunea:

Wy,nec =
lM"l,"^.(coscr+ k . sina)

s'. Se alegdimensiunile
secfiunii:

dincondilia*, = L^[,
pentrudreptunghi, n'
-
6
]b = t, w,t = 6.nt >
- - -W""""
v,nec

- pentruprofilelaminate,
secliunea se alegedintabelelece prezintdsortimentul
standardizat,
astfelincdtsi aveffiWy,et
) Wr,n"".
fl Cu valorileefectivealeWr giW, se verificdcondiliade rezisten,td
(1.38):

=1M"1,,"
1o1,,",",
[":. ffi)=*
r
60 Rezistenlamaterialelorll

Daci inegalitateaesteindeplinitd,
alegerea
ficuti estecorectd;in cazcontrar,se
revinela punctul(4'), se modificddimensiunile
secliuniigi apoi se parcurgedin nou
pasul(5').

lll. incircarecapabili

..Da!g,: - grinda:- formagidimensiunile


sec{iuniitransversale

-ffiHi:, cuexceptia sipoziliite


uneia (a;b;c ...)
acestora
- unghiulcral planuluiforlelor
- rezistenlade calcul R
. Necunoscute- incdrcareaneprecizatd(P."p/ g"upi Mo,""p).
'B@!re.:
1o. Se traseazi diagramelede momentincovoietorM* ; ('=, ,) in planulfo(elor,
prin suprapunerede efecte;
2o. se identificd secliunile periculoase, adicd acele secliuni in care, prin
suprapunereaefectelor, s-ar putea obline valoarea maximd absolutd a momentului
incovoietortotal. Se plecd de la ideea cd valoareamaximAa momentuluiincovoietor
total poatesi apari intr-o secliunein care cel pufinuna din diagramelesimpletrasatela
punctulf inregistreazdun extrem.
in aceste m secliuni se evalueazdprin insumare momentul incovoietortotal,
oblinAndu-seagadar m expresii.Dintre acestea,se vor pistra doar cele k contindnd
necunoscuta(ele).
Evident,avem k 3 m.
3o. Se calculeazdcaracteristicile
geometriceale sectiuniidate
[z^ -)
Jt' -+ Iw,
I'
LYn -) Ll. -+ lw.
4o. Din condilia de rezisten$ (1.38) scrisi la limiti, se determind momentul
incovoietorcapabilal secliuniidate:
R
lM-^^^l=
I u'@Pr ,
".+q + !I c,
Wvw,
5". Se egaleazd,pe rAnd,cele k expresiide la punctul2", scrisein valoareabsolutd
cu Mo,op. Din rezolvareaacestorase oblin 2kvaloripentrunecunoscuteleproblemei.
6o. Dintretoate valorileoblinutese pdstreazi doar cele pozitive.
Forla capabila(Pcap,gcapseu Moo) reprezintdminimulacestora.
Rezistenla materialelor ll

Trasarea tensiunilornormale(o-,',) intr-o sectiunecurenti a unei


-diagramei
qinzi solicitatela incovoiereoblici cu forte coplanare

Pentru trasarea acestei diagrametrebuie cunoscuti valoarea gi semnul


-romentului incovoietor in secliune.
Fagiide parcunssuniurmdtorii:
ii- Pe sec{iuneatransversalia grinzii,raportatdla sistemulde axe principalcentral
yoz) se reprezinte planulfortplor,
dupdcuma fostindicatin problemi.
:'". se stabilegtesensulmomentuluiincovoietorde pe secliune,tinand cont de
*rnnndtoarele reguli(figura1.44)
(a)vectorulmomentincovoietor esteintotdeauna normalpe planulforlelor;
(b) momentulincovoietor estepozltivatuncicdndproduceintinderiTncadranulI.
adicdacoloundeambelecoordonate (y gi z) suntpozitive.

{
J_.._+y

l1

.r \planulfortplor
I

Figura1.44
Pentrucazul prezentatin figura 1.44,un momentpozitivtrebuiesi produci
intinderiincollul,,D"al secliunii,
situatin cadranull. Se oblineastfelsensulunghiului
c
aecarevectorulmomentincovoietor(ftn")il facecu axa Oy.
3'. Se descompune momentul din sec{iune (tvt") in componentele dupd axele

fHl,,= M_.cos cr
9nnclpale:
' { '
LM'= Mo'sin cr
lindnd cont de faptulcd suntemin domeniulde valabilitatealformuleilui Navier
laxele Oy 9i Oz fiind axe principalede ine(ie), se pot trasa diagrameletensiunilor
normale din fiecare componentE,adicd of;" gi precizAnd semnele gi valor1le
"Y",
extreme.
Spre exemplificare,se consideri cazul sectiuniiprezentatein figura 1.44. pentru
Mo< 0, rezulti diagrameledin figura 1.45.

F
r
62 Rezlstenfamaterlalelorll

Figura1.45

4" Pentru trasareadiagrameitensiunilornormaletotale ol', se determindmai intdi


I
unghiulde inclinarea axeineutre(p): ltgpl= Ir.ltocd
t-
I,
|

Se traseazdaxa neutrE(n-n),care trece prin origineasistemuluideaxe, Tnaga fel


Tncdtunghiul B pe care il face axa (n-n) cu axa Oy sd fie mdsuratin acelagicadran 9i Tn
acelagisens ca 9i unghiul cr. Se duc apoi paralelelela (n-n), trecAndprin colturilecele
mai indepdrtateale sec{iunii.
5o. Se reprezinti diagrama olot,in raportcu o liniede referin!6normalSla axa neutrd
(n-n). Diagramaeste liniarfr,avfrndvaloriextremein cele doui colturiale secliuniicare
sunt cele mai indepirtate de axa neutri gi valoarenulSpe aceasta(figura1.46).

i I tn-n)

Figura1.46
RezistenF materialelorll

Valoriledin diagrama olo' se oblin prin suprapunerea


efectelor(insumarea
componentelor
morilor)din cele doui diagramesimple,corespunzdtoare momentului
lim:ovoietor.
Celedou6valoriextremesunt
= +(o,+ o, )
Jo."*
lo',n=-ft',+or )

lM l.cosc
Or :L 3 *;

lM-l.sincr
(t^
'u
--

Valorileefreme se oblin in collurilediagonalopuse ale dreptunghiului,notate cu


tuil9i, respeciiv, m.

I OGMPLE DE GALGUL

El Exemplul1.11: Pana de acoperigde secfiunedreptunghiulardreprezentatiin figura


. 47. este confeclionatd din lemn.
$tiind ci rezistenla de calcul a lemnului este
a = 13N/mm' , se cere: a) sd se verificepana;
b) si se reprezinte apoi diagrama tensiunilor normale in
secliuneamaximsolicitatd;
c) si se determine sdgeata totald la jumdtatea deschiderii
oanei. aplicdnd metoda grinzii fictive (conjugate).Se dd:
E = 100N/mm' ,
P2= 1 kN

Figura1.47

Rezolvare

e| Verificarea panei
'". Se calculeazi reacliunilegi apoi se traseazediagramelede eforturiT" gi M" in
3hanulfortelor(figura1.48)
r

Rezistentamaterialelorll

4\
\9
tkNl

@
lkN.ml

Figura1.48

2". RezultS,lM"l*"*= 5,79kN.m


30. Se calculeazd geometrice
caracteristicile ii dreptunghiu
alesecliun lare:
f-

12'18'=5.832cma
ll..-
l' 12
I t R. t 13
lf- ='" '" =2.592cm4
t' 12
I ta to2
= l'--1"- = 648cm3
| 1't7..
l'6
I rn .tr2
f*.=:-=43 2 c m'
. +. Se verificiconditiade rezistenli:
("o* *"' o-)
= .l --- o- sin "-
lo*1,"*lM.i,* W' + W' l<R'
\ 'J-
-- , ( coslso si nl 5o )
lo,^rl-m .= 5 ,7 9 ' 1 0 6| -- .
^.ax + .- --i ---- < R = l 3N /mmz.
' \6 4 9 1 0 , m m , 4 32.10' mm, / l = i 2,l 0N 1mm2
Decipanade acoperig
verificd.
Rezistenlamaterialelorll

b) Trasareadiaqramei tensiunilor normalg o, @


'to. in secliuneamaximsolicitatiM, = +5.79kN.m
2'. Poziliaaxei neutreeste datd de:

rsp= 5;?1?
ts(r = =
-' sf 0,6028857-+F 31"0s'.
2.592
Diagramele normaledin compomenetele
tensiunilor momentuluiincovoietor
dupd
axegidiagrama normaletotalesuntreprezentate
tensiunilor in figura1.49,

fil)
v7
3,47

,*

Figura1.49

Valoriletensiunilor
normalesunt:
f^', - sJgil0'_gg{5' = 8,63N/mm2;
lo*'- o+a.1oJ
= 5,79'106 'sin15"=
loy.
^ 3 , 4 7 N/ mm2
:
l. 432.',10'
o,o = lo,,nl= 8,63+ 337 = 12J0N/mm2 .

cf Siiiqeatatotali la iumitatea deschideriioanei


Se aplici metodagrinziifictive.
4r, Se calculeazdmomentulfictiv total (in planulfo(elor) ln secliuneaC, de la
r,.mitateadeschideriipanei.
. Diagramele de momentsimplesuntreprezentatein figura1.50,a;
. Grinda fictivi, ob{inutdprin inlocuireareazemelorreale cu cele fictive
mespunzdtoare, estereprezentati?nfigura1.50,b;

-h-
11
I 66

Pr= 1 k N
Rezistenfamaterlalelorll

Pe = 2kN

Figura1.50
. Dinincdrcarea
grinziifictivecu diagrama
M1se obline(figura1.51,a):
R" = 3. 6.7s,3 = 1 3 . 5 k N.
mu
'3

M{,1= V^ .3-R. .9.g = 13.s.1! = 25.31kN.m3,


88
. Din incircarea grinziifictivecu digramaMz rezultd(figura1.51,b):

Rr=.}.3.6=9kN.m2

=0+6.V8 -2.R2 =0+Va = = 3kN.m2


Ittt^ *.*,

IM,
=0.:>6'Vo -4.R, =0 *Vo = n, =6kN.m2
f
R. =1.1,5.3=2,25kN.m2

Ml'/= -% .3 + R. .1= -3 .3 +2,25.1= -6,75kN


.m3.
ReztubnF rnabrhhbr tl 67

@
1.5 r,sI 3rn
R,' R. rR"

d)
;k fl\i*

1m l , 2m vo
I
1,0 t5 3m
a

Figura1.51
' Dinincdrcarea
grinziifictivecu diagrama
Msse obtine(figura1.51,e):
lo =2.2.6=6kN.m2
F1

\ 1/, =d Rr =2kN.m2

v^ : :4 kN .m2
3 .R n
1 = ;.1 .3
Ru = 1 ,5 k N .m 2

MIIJ= _v, .3 + R, .1= _2.3 + 1,5.1=_4,5kN.ms.


'Din incircareagrinziifictivecu urtimadigramd,Ma,rezurtd(figura
1.51,d):
6 =:'1,125.1,5= 0,84kN.m2
R1

IMo =0=6.Vu -3.R2 -1.R6 =0 = Va:1,406kN.m2


IMu =0=6.vo -5.Ru -3.R2 =0 =+ Ve =1,965kN^m,
Ru= I. o,7s.
3 = 1,125kN.
m,
z
MI?= 3. VB. B -1.Ra = 3. 1,405
_ 1,125
:3,09kN.m3.
Rezistentamaterialelorll

. Momentulfictivtotalin sectiuneaC rezultd:


4 ..
M,,"= = 25,31 .m 3.
- 6,75- 4,S+ 3,0g= 17,1SkN
E tl t
2o. $e determindcomponentelemomentuluifictivin cele doud plane principale:
(xoy): M,,=M," .cosc =17,15.cos(-tS!=16,57kN.m3;
(xoz): Mo : M,,..sincr= 17,15.sin(-15f .m3.
- 4,441rN
3". Se determindcomponentasdgeliidupScele doud axe principale:

(ov), q" =g- = -=rolo=l!'1.=,=


-17,13mm
E.l. 10*x2,592.10n

(oz): w"" =5 = r=1^u,?'=1^!".=,


=28,41mm
.
E'1, 10*x 5.832.104
@bsentatie: Sdgeata are direclie perpendiculard pe vectorul de moment
tncovoietor,
4". Sdgeata totaldeste (figura1,52):
f" = il/.' * w.' = J1Tjg\z&4f = 33,17mm
Direcliadupd care se producesdgeatatotaldeste definitdprin:

tq'= vc =17,1! 0'6029 + q :31o05"


wc 2s,4i=
adicdq = B. Rezultddecicd s6geataestenormaldpe axaneutrd(figura1.S2).

'iffi:
; I
z

Figura1,52

Exemplul1.12=Pentrupanade acoperigreprezentati in figura1.s3,se cere:


a) sd se dimensioneze
dinprofillaminatl, cu R = 210N/mm2 ;
b) sd se trasezediagrama
tensiunilor
normaletotaleof;t"rin reazemul,,B".

tr
*
$
e
ffi
Rezistentamaterialelorll

kdvare

{ Dimensionarea orinzii
S'"- Se traseazddiagramelede eforturiT* 9i Moin planulforlelor(figura1.54).
Y- Se extragemomentulincovoietor extrem:M"l.* = 71,4kN'm '
3"- Se alegecoeficientulde formi alse{iunii k = 7 9i rezult5:
lM"!--,. (cosc + k'sin cr)
wr,* =

:r!4jg'Nt@=
ffi-
= 1,021cmt.
= 1.021'106mm3

F=40kN

Mo= 70 kt'tm

j
i=t lva=ttau
lvn=roztl I
f.1.0r - 4em
4.0m l.l.o;, 2I
2I I

-t
* 1 ,0 + ;1 .o t ;

71' 4

Pigura1'54

profilul
4["- Din tabelele cu sortimentede profile laminate I standardizate,se alege
lffi , avAndcaracteristicile:
= 19'otocmo
{1, I*,:,t.oeocme
Ll.= 818cmo [w, =114cm3
lt-
Rezistenlamateraalelorll

5o. Cu acestevalori,tensiuneamaximdefectivdva fi:

lo*l'u'u'=r;,^-r!ffi)-
Prin urmare, profilul ales (136),nu este corespunzdtor.Revenind la tabele, se
alege profilulmai mare, imediaturmitor, 140avdnd:
ft, =29.210cmo = 1'49ocm3
J*,
[1.=1.16ocmo lw, =149cm'
Cu acestevalori,avem:
cos 17o ( sin 17'
, =71'4'
to' )
lo*l-u*,", I13u-o6p+, **.*raJ=
= 186,87N/mm' < R : zloN/mm2;
din profil| 40,
decipanase va confecfiona

hl Trasarea diaoramei tansirrnilor normale tobrin reazemul B


-
1". in reazemulB valoareamomentului esteM* = -70kN.m.
incovoietor
2". Poziliaaxeineutreestedati de
tgp= = 7,6980148 -+ 0 =82o3G'.
'' +#xtg17'
1.160
Diagrama
tensiunilor in figura1.55.
normaletotaleestereprezentatd

My

Figura1.55
Rezistenfamaterialelorll

i"Y,
=Z1*,#: =45,85N/mm,;
J 70 . 106. sin17' = 137,36N/mmz;
l"v. 149.103
6ra" = lo,u,nl= = 183,21N/mm2
45,85+137,36

t@lExemplu!1.13:Pentrupanade acoperig dinfigura1.56,se cere:


a) stabilirea
valoriisarciniicapabileq."o;
b) trasareadiagrameitensiunilornormaleolot"r in secliuneamaximsolicitatd,
=
pentrug Qcap.

P= 2 kN

.
P^
,
"cap

.s 230
-.

Tfu,,
""1i
t t-"
Ltwl
Y
z
Figura1.56

kzolvare

ry Stabilireasarciniicapabile
f" Se traseazddiagramele de momentincovoietor Mi din fiecareforld elementard,
nu*rdin vedereaplicarea principiuluisuprapunerii
efectelor(figura1.57).
f . Se identificdsec{iunilein carear puteasi apard- prinsuprapunerea efectelor-
o valoareextremda momentului incovoietor.Se oblinastfelurmdtoarelesec{iuniincare
od pulino diagramisimpli areun extrem:
(1)- pe reazernulsimplu(stdnga)
(2)- Tndreptulfo(ei concentrate(p)
(3)- lajumdtatea deschiderii
(4)- pe reazemul articulat(dreapta)

J)fl-
Rezistenfamaterialelorll

P= 2 kN

din fo4ele uniformdistribuite


de pe c.onsoladin slanga
i
1,125
;
; din fo4ele uniformdistribuite
de pe consolsdin dreapta

din fo4ele uniformdistribuite


din deschidere

din fo(a concentrati

Figura1.57
Se calculeazAvalorile momentelorcorespunzetoare acestor sectiuni,prin
insumarea valorilordincelepatrudiagrame.
ln cazul diagramelordin forle distribuitepe consolegi a celei din forla
concentratd,vomfolositeorema fundamental5 a asemdnirii;incazuldiagramei dinfo(a
pe deschidere,
distribuitd vomoblinevaloareamomentululdintr-o sec[iunecurentidupd
calcdlareareactiunilor gi scrieriiexpresieiacestuiefortin secliunearespectivd(figura
1.58):

Figura1.58
Rezistenfamaterialelorll

in exemplul ( / = 6m;x:2m ), avem:


considerat
q'6.2
M(x)=
'''\' '/ 1 -/\ . 2 = + a .
- - \h.z
2 2
Prin suprapunerede efecte (insumare)oblinem:
. secliunea(1): M(1)= -11 25 . O [kN. m]
'secliunea (2): tvt(Z)=2,875.q+2,67 [kN'm]
'sec{iunea(3): Itt(S)=3,375'q+2 [kN'm]
. secliunea(4): fU(+)=-1,125.q [kN.m]
3o. geometriceale sectiunii:
Se calculeazdcaracteristicile

f, _ zs.t+'_2 0 .3 o=30'332'67cm"
l
l'v 12 O
30'203
=r4.473.r7cma
lr-=t!,'u'-
['z 12 lz
3o'33?'6zcm'
=r.J!4,z7cm1
fyy' -
l --Y 17cm
t+'+z:.'t
zcmo=
l*, - 1.258,54cm3
t 1l,5em
Se scriecondiliade rezistenld- la limitd- in celepatrusecfiuniidentificate
mai
sus,subforma:
(.-- \
. ff,J=*
=lM(k).ltr
lol,l.".
:e unde rezulti:
. in sec{iunile(1) Ei (a):

'to' ( cos19o sin19o \


lof'|,* =1'125q
!--r=

1.784,27'10'mm3 1.258,54. 103mm3J


= 210N/mm'z
-) 9r = Qo= 236,7kNlm
. in secliunea(2):

l| o"!.,) .f
= h.ar c.o+2.67).10u =* "'nt9o= - ) =
lm lax "ot19" .
1.258,54.10" mm" /
\1 .T 8 4 ,2 7 .1 0omm"
= 210N /m m 2
+ 9z : 9 1 ' 7 0 k N /m
. in sectiunea
(3):
.q+z).to'
=il,ezo cos 19o sin19" \
lol',1** 't 'I 1.784.27.103mm'' 1.258,54,
103mm'J
= 210N/mm2
-) Qs 7831kN/m
-
f

74 Rezistenfamaterialelorll

5". AdevAratavaloarea incircdrii capabileesle valoareasimultanminimdgi pozitivi,


deci
" Qep= 78,31kN/m'

b) Trasarea diaqramei de tensiunilor normalg of;t'rlrcggltunea maxim solicitati


Pentru a obline valoarea maximi reald a momentuluiincovoietor,se vor trasa
diagramelede eforturiin planul fo(elor T" gi Mo considerdndg=g".o =79,31kN/m
(figura1.59).
P= 2 kN
q = 78,31kN/m

I vA = 353,73kN tV n = 353,06kN

2 1q

991

2@,30

Figura1.b9

RezultdM** = 266,30kN.m.
Pentrureprezentareadiagrameiox este necesari stabilireapozilieiaxei neutre:

= " = :9l*':lig; ,ts(1e1


-'' !.tsa
Itgpl e\ / =0,7216371r
F=3so4e,
f. 14.47g,17cmo
Se va line cont de cadranul prin care trec fo(ele P gi q, de faptul cd vectorul
moment trebuie sd fie normal pe,aceste foqe gi ci, fiind pozitiv, trebuie sd producl
lntinderiincadranulI (la coordonatele
y giz pozitive)
Diagramatensiunilornormaleeste reprezentatdin figura 1.60.

;*
s
8.
&
tr
;
Rezlstenfamaterialelorll

-as!$$1"]i1$=e,,an

@
oH-,-'n
141,'t2

*\*,

h
__H
flffffi-'o',',

orr*= 210,01

Figura1.60

1.3.2INCOVOTERE
OBLTCA
CU FORTENECOPLANARE

Dupd cum s-a aritat in paragrafulintroductiv,in acest caz, fortpleexterioarenu


zuntcuprinsetoateintr-unacelagiplan,acliondndfie in planeleprincipalefie in alte
phne.Ca urmare,in acestcaz,relaliile(1.30)lSipierdvalabilitateagi estenecesarsi se
ujcrezecu celedoui componente alemomentului incovoietor dinsecliuneacurentd:
- componenta M, (produsdde componeptele forlelordin planulprincipalxoz) gi
- componenta M, (produsd de componentele forfelordin planulprincipalxOy).
Pentru studiul incovoieriioblice cu fo(e necoplanare,trebuie mai intdi
rcscompusetoate forlele exterioaredupd cele doui plane principale,xOz 9i xOy,
ras6ndapoidiagramele de momentcorespunzdtoare Mr, respectivMz.Aplic6ndapoi
suprapunerii
mincipiul efectelor,
tensiunilenormaleTnsecliuneacurentise vorscrie:
M" M-
ox-i'*i'' ( 1.3e)

,.>5
76 Rezistontamaterialelorll

Ecua{iaaxei neutre(n-n), ce trece giin acest caz prin origine,va fi:


* , .=* !!n . u
=o (1.40)
l, l,

Poziliaaxei neutrepe secliunese stabilegtecu retalia(1.34)


I
tgp= |.tgcr
l-

unde

too = !L
-My

Observafie: ln cazulincovoieriioblicecu fo(e necoplanarenu se mai poate vorbi


de un plan al fo(elor,valoareaunghiuluio fiindvariabildde la o secfiunela alta.
Pentru sec{iunilece pot fi inscriselntr-un dreptunghi(secliunicurent TntAlnitein
aplica{ii),valorilemaximd 9i minimi ale tensiunilornormaleapar in colluri opuse ale
dreptunghiului.
Qondiliile de re-zistenfdla incovoier.eob!ici cu forle necoplanare:
a) pentru un material avand cu rezistenle diferite la intindere gi
R, * R", gi pentrucares-auobfinut:
compresiune,
g
fo."*=
Loru*.0
condiliile
de rezistenld
se_scriu:

Jo'"*s R'
llo'''l<R"

b) pentruun materialavAndrezistenteegalela intinderegi compresiune


R, = R", conditiade rezistenf5
este

lo',*l<R
unde lo,,,l reprezinti valoarea extremd a tensiunii normale gi se
determini ca fiind cea mai mare dintre o,* gi lo.r,nl.
in general.componentele momentuluiTncovoietor au extremelein sectiunidiferite
'
(figura 1.61).ln consecin{i,este necesarsd se verificedoud secliuni:
h , \ ,.
- secliunea(1) undeavemvaloareaabsolutdmaximda lui Mr(]Mrl**Jgi M!),
valoareaaferentia componentei
M,;
- secliunea(2) unde avem valoareaabsolutdmaximda lui M. (ttt.l*._)gi Mt),
valoareaaferentda componenteiM,;
Rezistenp materialelorll 77

Figura1.61

Deciverificarease va facecu perechilede eforturi:


=
[lrr,t.,l ltr,tl]'l
(t)lir,i*-,,=1ry'1 9r
-,fi.*::{Mi"l
Modul .de form.ularesi rezolvare a celor trei probleme ale Rezistenfei
nrateriatelor(verificare.dimensionaresi efort capabil)la incovoiereoblici cu fo(e
recoplanare oblicecu fo(e coplanare.
suntaceleqica giin cazulincovoierii
Acesteavor fi detaliate in continuarepentru o secliunedublu simetrici 9i un
rmterialcu rezistenleegalela intinderegi compresiuneR" = Rr = R

l. Verificare

1". Se descompunforleleexterioaredate in planeleprincipale(xOy)gi respectiv


{sz).
T. Setraseazidiagramelede momentincovoietor
Oinforteledinplanul(xoz)
Jtttt,)
l.(M,)din forteledinplanul(xOy) :
de momentese va faceprin
@bservafie:Daci esteposibil,trasareadiagramelor
suprapunereaunor diagrameelementare;in caz contrar,se traseazdmai intdi
de forli tdietoare(f, gi \) apoidiagramele
diagramele de momentecorespunzitoare
(Mrgi respectivM, ).
3". Se identificd (1),undese producelMrl,* Si respectiv(2),
secliunilepericuloase
apoiperechilede eforturi:
d lM,l,* , formdndu-se
[lttt..l =lul]'l
=t"i"t
"'ti',i:i-,
Il5
-

;
F
1
Rezistenlamatoraalelor
ll

40 geometrice
se calculeazicaracteristicile alesecliuniitransversale
a grinzii
lz^
i" --> I'' --) iw,
IYn lt, lw.
5". Se verifici condiliade rezistenli in cele doui sectiuni:

=lyllll*
jh",,,r
lYlll
l "*l * * 4- * =
- '*'
| ,",, lMf)l lM!''l
*;* *L t*
ll"t'l',"=
DacA ambele inegalitSlisunt verificate,vom spune ci bara verifici sau rezist6;
daci cel pu{in una dintrecondiliinu este indepliniti, vom spune ci bara nu verificdsau
nu rezisti.

ll. D!mensionare

1". Se descompunfo(ele exterioare(date)in planelepr.incipale


(xOz)gi (xOy).
2". Se traseazi diagramelede momentincovoietor My gi M. .
3o. Se identifici secliunilepericuloase:
(1)- cu lMrl.",
(2)- cu lM.l.""
gi se formeazdperechilede eforturi:

4". Dinscriereacondi[iilor
de rezistenld (1)gi (2) la limitd,considerAnd
in secliunile o

de formdal sectiuniik = I!
vatoarea coeficientului
w' , se obtindoudvatorii*'l]']""
lwJ'"L"
dintrecare se va alege Wn""= max(Wjt}",Wj'*")
Coeficientulk se alegein funcliede formasecliunii:

k = I = f,S...Z
' secliunedreptunghiulard:
b
. profilelaminate: =
k 5+g
5o. Se alegdirnensiunile
sectiunii
. secliunedreptung
hiulari:
r h .h;""
lw..- - =:!ee---
Yr"@
6
din I
lr,=!,*
bnu.
I
Rezistentamaterlalelorll

. profilelaminate: din tabele,


incAtsd av€Bt Wy,et2 Wy,n"".
Se stabilegtegi valoarea W.* gi se verifici condiliilede rezistenli in secliunile
y (2) cu valorile Wu."rgi W.."r.
Dacd cele doui inegalitdli sunt ?ndeplinite,alegerea de la punctul 5" este
nzdtoare; daci cel pulin una nu este indeplinitS,se revine la 5", se aleg
mai marigi se parcurgeapoi pasul6", pdni la validareadimensiunilor
alese,

nncircarecapabili

datein planeleprincipale
Se extragforleleexterioare (xoz)9i (xOy).

Se traseazidiagrameleJ!*tl (dinfiecareincircare).
diagrameelementare
l(M.)'",

maximi a momentuluiincovoietorM, sau M. . in acestesecliunik, se formeazd


il"aroarea
flnr(k)l
p'enechile | , 61n1pg
de eforturi .]1'''v care le vom pSstradoar pe cele in care intervine,cel
llN49'l
mufinin una dintre componente,incdrcareacapabili necunoscuti.
.1". Se calculeazi caracteristicilegeometriceale sectiunii.
5'" Din scrierea condi{ieide rezistenli la limiti (folosindtoate combinaliib posibile
ae semnelortermenilordin Mugi M,) in secliunilede la punctul3o,se oblin mai multe
*aloripentruincircarea necunoscuti.
5'. Adevirata incdrcarecapabili este valoareapozitivdgi minimi.

Trasarea diaqramei tensiunilor normale totalg


Trasareadiagrameide tensiuni normale (o|')se face in mod similar cazului
oblice cu fortp coplanare,cu urm5toarelemenliuni:
rrncovoierii
'r'. Se cunosc componentelemomentuluiincovoietortotal Mugi M, (consideratecu
semnul9i valoarealor din secliuneaindicatd).
2". Unghiul,,B"fdcut de axa neutri (n-n)cu axa Oy
. se va mdsura in acelagicadran gi in acelagisens cu unghiul o,, ce ar
corespundemomentuluiincovoietortotal de pe secliune
M:v/N l ;+r \4
gi care are sensulinspre acesta;
. va avea valoareadati de

r,nnr=f
ffi
:h1
Rezist€nlamatcrial€lorll 81

@
| {z)
I VO = 162,1411t1
I

56,42 56.53

Figura1;64

Din componentelefo(elor din planul xOy se traseazi diagrama M,, se poate


ildiffzasuprapunereade efecte:
P., sin tr = 6,34 kN

(2) (1)

Figura1.65

--rd
80 Rezistenfa materialelor ll

/ EXEMPLEDE CALC]UI

Q Exemplul1.l4: Pentrugrindadin o{el OL37 din figura 1.62,gtiindcd rezisten{ade


calcula materialului este R = 210 N/mm2,se cere :
a) verificare;
b) sd se reprezintediagrama tensiunilornormale in sectiunea C"' (la st6nga
forfei P2).

=15kN

Figura1.62

Rezolvare:

a) Verificareaqrinzii
1o. Se descompun forleleexterioare in celedoui planeprincipale.
Cu excepliafortpi
Pr,toate fo(ele se gesescin planelexOy gi xOz;in consecin{d se proiecteazeforta
inclinatdpe direcliile
axelory 9i z (figura1.63).

P, cos u
q = 20 kNlm ='13.59 kN

P' sinu = 6,34kN

I
r 10.kN
I
i 3m
I

Figura1.63

2o" Din componentele


fo(elor cuprinsein planulxOz se traseazddiagramaM, (figura
1.64)
r

82 Rezistentamaterialelorll

3". Se identificdsecliunilepericuloase;
(1) - unde avem ltttrl*- la 3,107m in dreaptareazemuluiA ;

(2) - unde avem lM=1,u. ---t la jumitatea deschiderii'

Se stabilescvalorilemomenteloraferentein acestesecliuni:

' 263 Mg)=


in secliunea(1): 9:l!1.(-12,68)+ 2'?93.(-15)= -21.03kNm

(2):
in secliunea - (20 ul'i = 56.42kNm
Ml'' = 102,14'3
Se alcdtuiescperechilede eforturidinsectiunilepericuloase:
flu,,l = ltvtlll=b6,53kNm
(1) =t*i't=21'o3kNm
irt'i""".,
llv"l : lvtl,',1=
.._-.
vrare€nt ,
b6,42kNm
e\ l, 1
=ryr'l:21..34kNm
llM,l*_
40 Se calculeazi caracteristicilegeometriceale secliunii:

+e 2o)
ru']*+=04523,33cm0
It,=,l+f
|
= ?ot'2 50'13
lt, z'T.T:2.670,83cma
=V#g= 2.383,25cm3
Jw,
2'679'83
= 267,ogcm3
lw- =
t1 0
50 Se verifici condiliade rezistenldin secliunilepericuloase
(1)
- secliunea
,lr r,.r
!'/l
lMf'l+ ' IMY'I
' =
56.53.1061.1.m 21.03.106N.m
l- x lr ox
'
Wy W, 2.389,75.103mms267,09'103mm'
< R = 210N/mm'?;
= 102,40N/mm2
- sectiunea(2)
,,a r,
l-\.rr
l Mf'l l rrl t!''l s6.42,106N.m21.03'106N.m
=l _ _ _ j _ _ _ _ L I : _ _ _ _ _ _ _ _ _ . 1 - L

t-x tma W, W, 2.389,75.1Oomm'267.08.103mm'


< R = 210N/mm2.
= 103,51Nfmm'
Deoarecein ambele sec{iuniavem ]<r*l<R, spunem ci bara verifici condilia de
rezistentd.

I
t*
Rezistenfamaterialelorll

tf Reprezentafea
varialiei4e tensiunilor,normale
totale(orto)in C't
1'- se reprezintd
intdipe secfiunemomentele
dinsecliunea
indicati(cst)
=
JM, +50,+2rr'1.
m
LM'=-21'34kN'm
T - linand contdeformulalui Navier,se traseazidiagramele
(oI' ) gi ("y=), stabilind
gnnele acestora.
ili"- Valorileextremealetensiunilor
se calculeazA
cu relafiile:
Ir r cq l

ryl=, !9'q1?'.T * =23.61N/mm2


Wy - --'- " '/ " "
2.389'75' 10'mm3

g respectiv l u9"'l -21,34.100N.


= r
vv' 26T,08.ro'r# 79'9oN/mm2
'
- Se stabilegte sensulin caretrebuiemisuratunghiulcr(formatde citre vectorul
mnprnent
total de pE secliunegi axa oy) si unghiulp, formatde axa neutri (n_n)cu
axi. Mdrimeaacestuiadin urmi este
1.. lM_l 64.523,33cma21,34kN.m
I t g 9 l = *.-: _ :',' l' r ' ' i' = 9,1375941
' -'' I, iMrl 2.670,83cm4
S6,4zkN.m
-+ F = 83o45'

Omin :103,5i tl/mm2

gmax =

- 103,51l{/mmZ

Figura1.66

^;fl
Rezietentamaterialelor'!l

5o. Se reprezinti unghiulp (in acelagicadran9i in acelagisens cu unghiulfictiv a,


oblinAndu-sepoziliaaxeineutre(n-n)pe sec(iuneaconsideratd.
6". Se duc paralelela axa neutrd(n-n) prin collurilecele maiindepdrtateale secliunii
9i, fald de o linie de referinli normaldla (n-n),se reprezinti diagramaliniari (o*tot),cu
valoarenuli in (n-n).
7". PrinTnsumarea valorilordin diagrameletensiunilor
simple,se oblin:
= 103'51N/mm'
Jo'u*
lo',n = -103,51Nfmm'?
'

f,E Exemplul 1.15: Si se dimensionezeconsoladin figura 1.67,solicitatdla incovoiere


oblici cu for{e necoplanare,?nvariantele:

[f = r[ = 1,S1,Olnlemnavdndrezistenlade calcul
a) ca secliunedreptunghlutard
\ D)
R=13N/mm2;.
b) profillaminatl, din OL 37 (R = 21ONlmm'z).
Sd se traseze diagramade varialie a tensiunilornormale ("1") in secliuneade
incastrare,pentruambelevariante.

P 2= l o k N
Pr = 10kI

.-.> x

q = 3 k N /m

r li2m l
lll
Y

fffi
'l ffit-->v
+ r^l \r
v
z

Figura'1.67
Rezistenfamaterialelorll 85

Rezolvare:

a) Dimengionarea consolei
1". se descompunforlele exterioarein cele doud plane principale;deci, se
proiecteaziforleleinclinateP1gi p2pe direcliiley gi z (figura1.6g).

sin P = 1,291*

2o. se traseazi prin suprapunerede efecte diagrameleM, - din fo(ele din planul
(xOz)(figura1.69)9i M, - din fo(ete din ptanutxOy (figura1.70).

P.,sin a = 8,19kN

Pt cos fi 4,83 kN
-

foqe in o '-'-.> x
planul(xOz)

Vz
I
| 8 ,19
/G\
(M,i i
\_1,/

+
/-;\
\ \__!/
Mu'/

/1h
I r.'-' I
Yv-/

Figura1.69

-i
86 R6tlstenla materialelorll

P, sin fl = 1,29kl

forte fn
planul(xoy) " - '- '> x
Q=3kN /m

F 1 co scr = 5 ,7 4kN
2m

w
/P \

I s,zq
I
+

@
+
/-t\
tM-'l
\i,/

@
Figura1.70

3o. Se identificdsecliunile periculoase.Se observi cd cele doud secliuni coincid,


lM.,l si lM-l producindu-seambeleln lncastrare.Eforturilesunt:
I v l ma x. | .rma x .

flrvr | = 22,6BkN.m
Il''' Y1."* -
lll"'
n zr-t
l6 u ,
.m
= 1 5 ,3zkN
4" " Se scrie condiliade rezistenli sub forma.
=#
lo*l*"" (t,l*r<
lH,''l):n
. in variantaa (sectiune
dreptunghiulari,
din lemn)k= W-''n*: I =,|,Uastfelci :
' w' *b

w,,n*=e+y,l=
= 3.158,10' 103mm': 3 . 1 5 8 , 1 0 c m3
. in variantab (secliuneprofillaminatl, din OL37),alegemk = 8, $i rezulti:
Rezistentamaterialelorll 87

Wy,n* = =

= 693,52.103mm3= 693,52cm3
Se aleg dimensiunile
secliunii:

= b"t"'hfu
. variantaa: 6

!* Sl*L =3.1s3,1ocm3
6
i . =il=-rr.=
6 € J5 8Jo =21,09cm
--t lo"*
Lhn""= 1,5.bn* = 31,64cm
fb=zzcm
s e aleg , pentru
careseobline
{i = a-",
[ , ^, 22- 322
E1 .
:3'574'67cmg
^
lW,'':
I i2.22'
lW'., = = 2'581'33cm3
to
. varianlab; din tabelulcuprofilelaminatel, se alegeprofilul| 32, avdnd:
= t :693,52cm3
IWr,* 782cm3 Wu.n""
lr lt = o+ata^*3
,/r r ilr ,
lvvz,ef

5'. Se verificdsectiunile valorileefectiveale


alese,lnlocuindin condiliade rezistenld
, W,."r:
nodulilorde rezistenldWy,"r
. variantaa
ll 2 2 ,6 8 .1 0 0 N .m m 1 5 ,3 7' 106N .mm
r " x r m ax ,e9f .T 5 4 ,6 7 .1 0 3 mm3 ' 2 .5 8 1 33.103mm3

< R = 13N/mmz
= 12,00N/mm'
=::"*
---+secliuneaaleasd,avand{? estecorespunzitoare.
lh = 32cm
. variantab
. 15,37'10uN'mm
22,68.106N'mm
lo*1,"","782.47,103mm3 84,70- 1o3rnm
= 210.47 = =
Nlmmz R 210N/mm2

, *a/
Rezistenfa materialelor ll

@bservatie: in general,in RezistentaMaterialelor(ca 9i in proiectareacurentd)


se admite depSgirearezistenlelorTnlimita a 3o/o;de exemplu,dacd avem
lorl*u" > ft =
210 N/mm2trebuieca fo'*1,,.< 1,03,R= 216,3N/mm2.

b) Reprezentareatensiunilor normate totale (o*rot)in sectiunea de incastrare


. variantaa (secfiunedreptunghiulari)

,,,.=?#= 60.074,67cma = g#:28.3e4,67cma


i t.,ur

=f =#gif# gH[tH
Foot =143378e5
ifri
*0=55"06'.
Diagrama
tensiunilor
normaleestereprezentati
?nfigura1.71.

\c x ',/
v 6.04

smin
12,O4
tnt
"f
Figura1.71
. varianta6 - din tabelelecu profilelaminateI se obtine:
ftrv,ef =
I -
r2.519664
r/
J

' = 555cma
l'''"t
a?.510cm415,37kNm
gi rezulti ltgFl=-ss#m?- =11,2zs4g
_,
-B =86"1 5 '
Diagrama
tensiunilor
normaletotaleestereprezentatd
in figura1.72-
Rezistenlamaterialelorll 89

181.46 @
29,00

I
I

Mz=15'32 lr--Ll

omax
210,46

'i l ( n )

/G\
\6x ,/

Figura1.72

EI Ex e r np lu ll.l 6:Pentrugrindametalicddinf ig u ra l. T 3 (R= 2 1 O N/ mm' ), s e c e re :


a) stabilirea
incirciriicapabileP,,oo,
din condiliade rezistenli;
b) cu valoareainc&rcdriicapabiledeterminatela punctulprecedent,si se
reprezinte normale(oft) in secliuneamaximsolicitatd.
varialiatensiunilor
Pe=3 i <N

q r=5 H

f> 600 x io-l

Figura1.73

.-...t
Sezielgnfa malorialglor ll

Rezolvare:

a) Stabilireaincdrcirii capabilep,,*o:
1o. Se traseazddiagramelede momenteprinsuprapun$b'foefecte
'Mv,i (i =14 , din fiecaredin cele patrufo(e elementare
din planurxoz
(figura1.74\;
' Mzi (i=1p, din fiecaredin ceredoudforfeerementare
din flanurxoy
(figura1.75).

Pz = 3 kttt

fo4e ln
planul
(xOz) O

2.5ro, 2,5n )(
+ +.
@,=ff*
@.=@*

@,=@

@,=@
@'=@/*
(0) (1I(

figurAt.ZS
Rezistentamaterlalelorll

2". Se identificfrsecliunileunde ar putea sA apare momenteincovoietoareextreme:


. lMylr"* poate sA apari in sectiunile:
(1) - in dreptulf04ei P1'
(2) - la jumitatea deschiderii
(3) - pe reazemuldindreapta
' lMTlmax poatesd apari in secliunile-
(0) * pe reazemuldinstAnga
(1) - in dreptulfo(ei P1
Valoriledin fiecarediagrami, corespunzfitoareacestorsectiuni,s-au stabilitdupd
cum urmeazi:

^ {[(tr,t"),;(M").;(M")o;
- in ' ''-' Drinasemdndri
[(M.),;(M.),;
- in (Mr)z , pornindde la schemastaficede grinddsimplu rezematdincircati cu

fo(a uniform distribuiti q {determindnd rea{iunile


+L 9i, apoi, valoarea
momentuluiin sectiuneacurentd(in cazul nostru,x = 2):
q' I .Z-(o.x}. 4 5 .t 2
M{x)= ,, " - 2'i.; -, i2,5kiim
-!tt.e\.
2 2=i.2_\4

(Ml

=12kNm
[,1(x)
_ *".
f 'r.u
Figura1.76
Astfel,au fost oblinutevalorileprecizatemai sus in celepatrudiagrame(Mr)gi
celedouddiagrame(M.) ; cu acestevalorise formeaziperechile:

(0) Jln,ri''l=okNm
llu f,l=1 okNm ;
ml"l=lt,ozr,+12- 0,8- 1,zl=t1,02P1+
10) kNm
(1) ll
lltl,i= l- o,o+n,
+al kNm;
ui"l=10,65q +12,s -1'1,s1 =(o,BSp,
+10) kNm
(?) {l
ll*f,l=l*o,srq+sl kNm;
SkNm
(3) Jlrtrf'l=
=lokNm
I n,ti',I ;

;
Rezistenfamaterialelorll

Se vor pestra doar perechile (1) gi (2), intrucAt in celelalte doud nu intervine
necunoscuta(P1).
3". Se calculeazi caracteristicile
geometriceale secliuniitransversalea grinzii:
r .g= o'
^ l to -z' ,n n^) .31r .l* = .i33.360cmo
f,
i'=''lu*\ou'z/ ) n
ll .', -= r . t 1l l2' o 6 91,2" =e .o o 5 cm a

tut=-uuo
l*" = =4.167,bocm"
|"v 32
g'oos
lw- = =600.33cm3
{'15
4". Se scriecondiliade rezistenldla limitd(lo*lrr*= R) in secliunile(1) gi (2), linfind
cont de defini{iamodulului;agadar,in cazul termenilorcu semn incert,vom considera
succesivsemnelet pentrutermenulrespectiv,
. secliunea(1)
(t,oz.p, + to).tou tt.mm (- 0,64.q + o) . tou tt.mm N
-* =
- z',n
-'" mmt
4.167,50.103mm3 600,38. 103mm3
(0,24475 . P,+ 2,3995) + (-,|,0661. P,+ 9,9945) = 2 t O
p,(')=-A+0,sgt<trt
Oblinem: rr i) r
'
P frr):166,00k N -0 ' M l1 \

. secliunea(2)
(o,es.q + to) tou Nt.ffiffi.(-o,se.p, * 5) . 106N.mm .,n N
@ OOO^g3.10tr"f--=z1u r
-
.
(0,20396P,+ 2,3995)*(-0,S82825 .R + 8,3288)= 210

Oblinem:

5o. ValoarearealSa forleicapabile P',""0va fi cea pozitivdsi minimddintre cele patru


valorioblinutela 4" .
Rezulti R,*o = 166kN.

b) Reprezentarea diaqramei tensiunilor normale (o*tf in secfiunea Egxim


Eolicitati
1". se traseazi mai intai diagramelemomentelorincovoietoare(My) gi (M,) pentru
:
P, P',"uo (figui-a1.779i i.78)

\-o
Rezlstenlamaterlalelorll 93

P, cos32" ,! P 2 =3 k N
=".0
140,78kN n
r m= 4-KN-
forle in
planul
(xoz) O

lz\ |
I
I
Vn = 93,47tkltl !I uf)=jtr,ur
"B-l r*
I
z 2i !r I
,
I
I
93,4

178,94

Figura1.77

** |
uXL.o,t*
forfein I 8= as'lsrNtI
p!anu! * *
/vf"h;\
\.!Y,/
n Y V

n=ckN
r -m

Figura1.78

.d
r
I Rezistentamaterialelorll

2o. Secliunea cea mai solicitatd este cea in care actioneaze P1; momentele
PT
lM, = +128,94kNm;
in aceastdsectiunesunt: i '
Tncovoietoare -
'
tM' =- 99'56kNm
6rl
3". Pentru a putea reprezentadiagrama (o*tot)Tn aceastd secliune, se determind
inc
unghiulI de inclinarea axei neutre:
1.. lM.l 133.360cma 99.56 kNm
l+anl
l -v rr
I
-;! -r - = 8.2398504
l, l Mrl 9 .0 0 5 cma 178,94kNm

- P =83" 0 4 ' '


4o. Diagramatensiunilornormaletotale, precum gi componenteleacesteia pe axele
principaleale secliuniisunt reprezeniatein figura 1.79.

/[r \
I-
y x'''z
./ I
\,-/
185,84

i/:f *---
{ t il ,

.--_-!

ivlr, t'.-
1 r0 \ 1tVmm21
I Mz=- 99'56Sm
tct
- - _- - - - .- .L ---.-.-> y
\
My= 178,9+kl'lm \

_\___

('min
- 208,78

'il (n)

f-l
\y dmax
208,78

't i")

Figura1.79
Rezistenfamaterialelorll 95

PROBLEME
PROPUSE

c Problema 1.1: Un stdlp metalicavand secliuneagi incircdriledin figura 1.80 este


"castratintr-o fundaliede beton.
1. ConsiderAnd incdrcirile: P = 700kN
H= 50kN
Q= 1OkN/m,
se cere:
a) diagramatensiunilornormalein secliuneaunde aclioneazdforla H;
b) diagramatensiunilornormalein secliuneade incastrarea stilpului in
fundalie.
2. Pentruipotezade incdrcarecu: P = 700kN
H= 50kN
I = OkN/m,
se cere: diagramatensiunilornormalesub fundafie.
Se neglijeazdgreutatea proprie a stAlpului,iar pentru betonul din fundalie se
::nsiderd greutateaspecificdTo= 25kN/m3.

E
o y
<* -.+
.i

t,
profilU30
Ar = 58,8cm"
1",= 8030cmo
l,r = 495cmn

Figura1.80
96 Rezistenfamaterialelorll

Rdspunsuri:
1. a) o,"" =20,39N/mm2; G'in = -1 19,27N/ mm'z;
Y" = 1'445,8mm; zn=-113,42mm.
b) o."" =96,42N/mm2; o'in = -195,30N/mm2;
Y" = 90'33mm; Zn=99,24mm.
2. loi*"*= 0,374N/mmz; a=1,728m.

t
,-\* a* Problema 1.2: Pentrubara din figura 1.81,se cere :
a) trasareadiagramelor tensiunilor
normaledin fiecareefortgi totale,precizAnd
poziliaaxeineutre;
b) sd se determine valoarea
tensiunilor
normaletotalein punctele 0; 1; Z;3; 4; 5;
gi
6; 7; 8; A, de coordonate= =
y -Scm9i z +10cm.

Figura1.81

Rdspunsuri:
a) or"" = 12,5N/mm2; o'in =-22,5N lmm2;
Y" = 6'67cm; Zn= -7,5cm'
b) or = -7,5N/mm2; oz = +2,5N/ mm2; os = +12,5N/mm2;
o+ = +5N/mm2; o's= -2,5N/mm2; oo = *12,5N/mm2;
oz = -22,5N/mm2; os = -15N/mrn2; oo = -5N/mm2;
on = -15,42N/mm2
'

i.. r|FProblema1.3: Un stAlpdin beton incastratlabazd este solicitatca in figura 1.82.


I'
.' de calculale betonuluisunt R" =12N/mm2giR,=2p7ntm2,se
$tiind cd rezistenlele
cere:
a) sd se determinesarcinacapabildQ."o;
b) cu Qoo determinat, sd se reprezintediagramatensiunilornormale totale in
secliuneamaximsolicitatd;
c) care trebuie sd fie valoareafortpi Q astfelincit in sec{iuneamaxim solicitatd
sd nu apardintinderi?

i
t
L
$
Rezistenfamaterlalelorll

'-'> y

j'
It
,f,
la= 25
Ir kN/m3
Zt
I
I
f
I
I
t
I

,
a
a

Figura1.82

Rdspunsuri:
a) Q""o= 10,27kN
;
b) 6 ra" = 2 N/m m 2; o.in = -1 0,33N/ mmz ;

Yn= -202,7mm; zn =272,1mm '


c) Q = 6,94kN.

lProblema 1.4: Stdlpul gi fundatia lui (figura 1.83) sunt confectionatedin beton
sinplu Bc10iyo = 22kN/m3,R" = 6,5N/mmzgi Rr = 0,6N/mm2).
Se cere:
a) sd se verifice stdlpul gi si se traseze diagrama de variatie a tensiunilor
normalela baza sa;
,, b) sd se verificefundalia, gtiind cd Pr=0,2N/mm2gi sd se traseze diagrama
tensiunilornormalepe talpa ei;
c) si se stabileascdpozilia stdlpuluipe fundafieastfel incAt toatd talpa ei si
fie activd.
f'
tI
98 Rezlstentamaterialelorll

q =4

0.6m
z <-.-

(i) stdlpuldispuscentricpe tundage

(il)sHlpuldispusexc€ntric

Figura1.83

Rdspunsuri:
a) 6* = 0 ,1 2 N /mm2 ; o.tn = -0,54N/mm2; z" = 189,8mm.
b) lol*:0,199N/mm'z; a = 858mm.
c) x:56mm .
Rezistenlamaterialelorll

f Problema1.5:Un st6lpmetalic(OL37,R = 210Nlmm2)


de sec{iune
dreptunghiulard
esteincastratlabaze,
ca Tnfigura1.84.
Se cere:
a) considerind
raportullaturilor|: Z, si se dimensioneze
stdlpul;
D
b) sd se reprezintediagramatensiunilornormalein secliuneade la baza
st6lpului.

q=5H

Figura1.84

Rispunsuri:
a) bn* = 84mm; se alege b = B5mm, h = 170mm;
b) o.* =+188,43N/mm2i6^in=*za2.}zh{lmm'; axa neutri este paralelScu
oY; Y" = -1,5mm.

r Problema 1.6: Pentruzidul de sprijindin figura 1.85se cere:


a) verificarea secfiunii de la baza zidului, gtiind cd rezistenlelede calcul ale
betonuluisunt R":4,7N/mm2 gi Rr =0,5N/mm?, iar greutateaspecifici a
yu= 22kN/m3;
materialului
b) verificarea blocului de fundalie, confeclionat din acelagi beton, gtiind ci
presiuneaadmisibilipe tereneste p, = 0,3N/mm2;
c) si se reprezinte varialia tensiunilor normale la baza zidului, 9i pe talpa
fundaliei.

-!-
100 Rezistenlamaterialelorll

100 kNlm'z

Figura1.85

Rdspunsuri:
a) 0.", = +0,15N
/ mm'; or,n= -0,51N/ mm2:
| | a^^^.., 2
=
D) 161,"* u,JUZr\/ mm- ;
c) a = 1,02m.

a* Probfema'1.7:Pana de acoperigdin figura 1.86 este confeclionatddin lemn gi are


h
cu i = 1,5. $tiind cd rezistenlade calcula lemnuluieste
secliuneadreptunghiulard,
D

R = 10N/ mm' . se cere:


a) dimensionarea panei;
b) reprezentareavariatieitensiunilornormaletotaleTnsec{iuneamaxirnsolicitate.

Figura1.86
Rezistenlamaterialelorll 101

Rdspunsuri:
a) bnu"= 13,17cm
; se alegeb = 1Scm,h = 20cm;
b) =+
6m ax . m in8 ,2 1 N /m m 2 ; F = 3 5 o 4 1 ' 1 8 " .

ft Problema1.8: o bari de secliune130confeclionatidin olel oL37 (R = 210N/mmr;


E=a1.105N/mm2)este solicitatdca Tnfigura1.87.
Se cere;
a) determinareavalorii maxime pe care o poate lua forla P astfel incdt bara sd
satisfaci condilia de rezistenle(p",e);
b) cu P""o determinat,sd se traseze diagrama tensiunilor normale totale in
secliuneamaximsolicitatS;
c) si se calculezesigeata in secliuneamaxirnsolicitati, aplicindmetoda grinzii
fictive.
Pentruprofilul130se dau : lu = 9800cma; l, = 451cmo;
Wv = 653cmt; W.=72,2cmt'

-t-
1
-l

El
ol
(f,
I
I

Figura1.87

Rdspunsuri:
a) PSJ= 1436kN,P[? = 24,83kN* P*o= 14,36kN.
b) secliuneamaximsolicitatdeste C; omax,min=t210N/mmt;
tgp=4J,45i
=
F 8 8 o4 0'56'.
c) vc =2?96mffitwc =9,24mmifc=2297mm.
Rezistenfamaterialelorll

Capitolul2

STAREAGENERALADE SOLICITARE
2.1STAREADE TENSTUNE
PLANA(STP)
Stareade tensiunepland (STP)se realizeazic6nd vectoriitensiunesunt
cu un plan dat (xOz).
. Varialiatensiunilorin jurul unuipunct(figura2.1)
Pe o secliunecu normalan carefaceunghiulcr,cu axaoz, tensiunile
o" gitangenlialer" suntdatede relafiile:

= 5i9* o* ."os2cr+ ro. sin2o (2.1a1


"" io'
ro = a79..cos 2d.-r*..sin2a (2.1b)
unde o*, o. gi x". sunt tensiunilein secliuninormalela axele de
(o, = 0, T*y = Tyz= 0 ).

Figura2.1

'Directiile principalereprezintidirec{iileo pentrucaretensiunile


normaleo au
valoriextreme(maximi,respectivminimi)gitensiunile tangenlialet suntnule.Ele se
stabilesc
ca fiindsoluliileecua{iei:
2'u
tg2o = (2.2)
o* - G ,
gi suntintotdeauna
ortogonale.
. Tensiunile principale care apar pe direcliileprincipale,se noteazd cu
6. = 6r* respectiv 02 = omin9i au valOrile:
\2
o" *o. I
o',- 9l%* ''p
2)
Rezistenlamaterialelorll

. Din studiulvarialieitensiunilorin jurul unui punctse pun in evidenlacei doi


invarianli:
+02
Itr=o-*6.=61 (2.4)
= o* . 6r - a' o=0 r . 0 2
ff,
Acestemdriminu-gimodificdvaloareain cazulrotiriiaxelorde coordonate.
. Tensiunilehngentiale extremeapar pe direcliilebisectoareale unghiurilor
formatede direcliileprincipale
gi au valoarea
(o * -or)
Lmax/min *
-- (2.5)
2

. Stareade tensiuneplani la bare se caracterizeazdprin 6, :0.


. Traiectoria tensiunii principale este infigurdtoarea liniei poligonale care
marcheazddirecliileprincipalerespectivein punetesueeesive.

(STS)
2,2 STAREADE TENSIUNESPATTALA

Starea de tensiune spa{iald (figura 2.2) este complet determinatdde tensorul


tensiunilor

["" rry
"-l
t=l"* Gy' "I (2,6)
try o.l
LTo
(r"y =ry* ,rw=a"y gi t* =t*,)
ln bazaprincipiuluidualitSliitensiunilortangenliale
tensorul(2.6) are doar gase componentedistinctegi este simetric.

ll
I

i-t
r "Yx

,i,
to
,-' .-+ y

. Directiile principale, pe care tensiuniletangenlialet sunt nule iar cele normale


iau valorileextreme 6r ) Gz> o' se stabilesccu ajutorulcosinugilordirectori:
104 RezistenfamatErialelorll

f r ) -_ (", - o)' .* - rw.\,y


['nJ --
( m ) _ ( o- - o ) ' r r . - r - ' ? , y (2.7)
t;,r-;{G;t6:a
ll'.[!)'*1:f 1)'
f\n/ \n/ \n/
In expresiile(2.7) se ?nlocuiesc succesivG=61r G=oz gi o=o, gi se obtin
directoareale normalelortensiunilorprincipale.
cosinusurile
Directiileprincipalesunt ortogonale.
. Tensiunile normale principale intr-un punct (o,>02>o.) sunt solu!iile
ecuatieiseculare ot - l,o' + lra * l, = Q {2.8)
unde1,,1,gi l, suntinvarianfii.
' Invarianfii,in cazulspalialse definesccu relaliile:
fl, = o * +o v + oz = oj + o. 2 + og
I I z z z\
'1f, = o* 'cty + oy ' oz + oz ' o" - ( t , r ' + r n' + r . *') =o r '6 2 +e 2 'o , 3 +o 3 '0 1 (2.9)
l, t 2 2 r\
= ' Ty r ' + ou ' t o' + or ' r *r ' ) +2 t r u 'r n 'T - = o . r . o z . o s
||, o^ 'oy ' o. - { o*

'Tensiunile tangenlialeextremese produc?nplanelebisectoare


ale planelor
principale
gi au valorile
lrr,sr: *9?t = *9*t
rp,2.r =* q;9.
12s,s2 (2 . 1 0 )

2.3STAREADE DEFORMATTE
SPATTALA
. Deplasirile unui punct al unui corp sunt precizatedupd axele de coordonate:
u - dupi axa Ox;
v - dupi axa Oy;
w - dupi axa Az.
. Starea de deformatie in jurul unui punct este precizatdcomplet de tensorul
l-l---- 1! : t ^-
uet( , r t l t a U | l u r
eT
It rl

I '- ir', z^llv l


1u |
_r " = l;l1Yr * Ey 1z.tty
2'o I
\i1 €- l
I
lr'^ zY" ' t
careestesimetric(7*, =y* , Tw =\.y, \o =yo).
. Legitura intre deplasirigi deformalii estestabilitide relafiilelui Gauchy:
eu dt Aw
"ex y c,.
t---.
- -.

aY. 'Az
(2.12)
V
eu av
= -+-'
Av Ait a,v 0u
I xY v =_+_' I \z1/ --"{--
ay ax' I4
az 6y' ox Dz
Rezistentamaterialelorll

' Invarianliise definescanalogstdriide tensiunespaliald.primulinvariantal


deformaliilor €o= r* +ay+rz = s1+€2+6s (2.13)
estedeformaliaspecifici de volum.

2.4LEGATURA
INTNECONSTANTELE
ELASTICE
lntre constanteleelasticeE, G gi pr(moduliide elasticitatelongitudinal,respectiv
fran-<versal si nnpfiniantrrl lrri Fniccnn\r awic{6 ralafia,
v^rgrq .etsiiq.
v

tr
r J=- (2.14)
2-(1+p)
Legea lui Hooke generalizati
Legea lui Hooke exprimd legdtura dintre tensiuni gi deformalii prin intermediul
relaliilor: - ?ncazul stdriide tensiunespaliald
1r / \'t 1''
e*=, [o*-p(o,+o.Jl ; y, = 6
1f z rl T."
"u: E [o,
-F(o,+o-)l ; yr,=ff (2 . 1 5 )

=*[o. -p(o-*oo) ; r- =3
""
- ln cazul stdriide tensiunepland (o. = Q;
4
c r = ; ( o. , - lr . or )
tr
1t \
rz = = (o z -tl .o rJ (2.16)
tr

q3 --E\ul
F r* f , v2trf
- r
Sbservatie:
Deformafiaspecificide volum(2.13)rezulti, prin adunarearelaliilor(2.15)ca
fi[nd egald cu 1-2u
8- . =- .;-
"E (2.171
in fun{ie de aceasta,legea lui Hookegeneralizatise poate scrie sub forma:
o" =}'.e,+2.G'e*; T,y=G-y"y
or=1"-€,+2.G.er; rr==G.Tn (2.18)
6.:)u-eu+2'G,e.l r*:G.yo

E
G_
,4+D
9i ( 2.1e)
1-
2'p'G
1 -2 .v
se numescconstantelelui Lam6.

:
)tfl
Rezistenla materialelor ll

2.5TEORTT
DEREZTSTENTA
Prin stare de solicita." litita (SSL) se inlelege un nivel de ,solicitare la
atingerea ciruia se modificd proprietilile mecanice sau geometriceintr-un punct al
corpului.
Valoarearezistenleide curgere(o") la materialeleductile,respectivrezistenlala
rupere (o, ) pentrucele casantereprezintdvaloricaracteristiceale $SL. Valorile o" 9i o,
se determindexperimental.
Apreciereastdrii de solicitarein cazul unor stdri de tensiune complexe se face
printr-unfactor caracteristiccare descrie:
stareade tensiuneintr-un punct
---+tensiuniprincipale(o.,, or, o. );
* tensiunitangenfiale
maxime(r,u* )l
etc'
- stareade deformatie
* deformatiiprincipale( el , e. , e. );
--rdeformatiaspecificavolumicas.,;
etc.
stareaenergeticd
{# ---+energiapotenlialdde deformalieW";
-+energiapotentialSde modificarea volumuluiW,;
-+energiapotenlialdde modificarea formei W,.
9bserva,tie: intre starea de tensiune gi cea de deformalie existd o legdturi
biunivocS,exprimatdprin legeageneralizatia lui Hooke(2.15),(2.16)sau (2.18).
in stdri de solicitarecomplexe (definiteprin tensiunileprincipale or ) o, > o, ),
condilia de rezistenli se exprimdsub forma:
0".h ( R (2.20)
in care oecheste o funclie de tensiunilenormaleprincipale:
o""n= f(or,o,o.) (2.21)
gi reprezintdtensiuneanormaldcare ar trebuiprodusd[a intindereaxial5pentrua obtine
o stare de tensiunecu acelagigrad de periculozitateca al stdrii generale de tensiune
(figura2,3).

Figura2.3
Rezistenfamaterialelorll 107

pe bazacerorase definegteoechcon$tituie
Alegereacriteriilor obiectulTeoriilor
* rezistenfi sau Teoriilor stirilor de solicitare limitil, prezentatesuccintin
,cmntmuare.
1".Teoriatensiunilornormalemaxime(teorial)
Se presupuneci stareade tensiunedintr-unpunctdin corpeste caracterizati
pnr tensiunileprincipale6t)62>or. Ruperearezultiatuncicdnd o,u*=o["", unde
,n1'*este valoarealimiti in solicitareaetalon(intinderesau compresiuneaxialS).
ffierrltd condilia o, < R, 9i deci oech = ol (2.22a)
Dacd o, < 0 , trebuieverificati gi condilialo.l< R", ceea ce conducela:
O.^r = 16.l (2.22b)
2'. Teoria deformafiilor specifice liniare maxime (teoriall)
in aceastd teorie se alege drept criteriudeformalia e,"* , adici r, < eL"", unde
ca gi o$"*. Rezultd
ffi are aceeagisemnifica{ie
o , -F .(o , +or)< R ,
o " * , = o r -p .(o, (2.23a)
-o..)
Ca gi in cazul teoriei l, daci rs < 0 , trebuie verificati 9i condilia

l o u -p .(o ,,* or)< R ,

o*r,,=los- p .(o,+ or) {2.23b)


3". Teoriatensiunilortangenlialemaxime(teorialll)
Aceasti teorie considerica gi criteriude aprecierea niveluluide solicitare
rs'lsiunea tangenlialimaxime
= 9 L _ 5 < to-..
- -max
" r* 2
rnrvaloarealirnitdla solicitareaetalonva fi

f-
n o9-ol R
'max
2 2
Rezultdcondiliade rezistenli o ,-o r(R

s Om h = Ol - o3 (2.24)
Aceastiteorieesteaplicatinumaimaterialelor cu rezistenle egalela intinderegi
(R" = R, = P 1.
oornpresiune
4". Teoriaenergieipotenfialede modificarea formei(teoriaV)
Se aplici, ca gi precedenta,
numaimaterialelor cu R" - R, = R . Parametrulde
unparalie adoptateste energiapotenlialdde deformaliecare corespundevarialiei
{armeiW

*,=#h,-orY +(o.,
-o.f *(o,-o.,f] (2.25)

;
108 Rezistenfamaterialelorll

PentruvaloarealimitnWf se obline 1;lp


Wf = R'

girezulti o*n = ltv ,


- oal" * 1o,- orf + (o. - o,)'] (2.261
{Z [or
5'. Teoriastiirilor limitdde tensiunea lui Mohr
Aceastdteorie se bazeazdpe observaliaci atingereastirii frtitd este foar6
pulininfluenlatd
de tensiuneaintermediard or. in esenld,ea esteobktffiere a teorid
tensiunilortangenlialemaxime la materialecu rezisten{ediferite la intinderegi
compresiune (R" * R,).
Tensiunea echivalentd rezultd
= 61-fi:".
oech (2.27)
@bservafie:DacdSTPesteconsideratica un cazparticular
al stdriide tensiune
spaliald(o, > o. > ou), rezultdde fapt

",=9U*|J"++*
oz =0

""=;-!"e;n*
Expresiiletensiuniiechivalenteo"* la baresuntdatemaijos:
. in teoria o."" o e ch= | .| " W *""

. in teoria e*"* =?o *1:1,1;,*oa


o""n
. in teoria r,,,"* ou"n= JJt *41
. ?nteoria W' o*n= Jo'*3t'

. in teoria Mohr o*n=[,-*E.[,.*)**tt


Alegereateorieide rezistenfise bazeazdpe modulderuperea materialului
. materiale casante -+ prezintdrupereprin smulgere,produsd
de tensiunile
normale
teoriide rezistenli utilizateI . o,"*
. tr*

materiale: beton,fontd,o{eldur, sticli;


. mateialele ductile -+ prezinti rupere pnn lunecare, produsi
de tensiuniletangenliale
teoriide rezistenli utilizatei . oro^
.W,
materiale: olelde construclii,aluminiuetc.
Rezistenfamaterialelorll 't09

/ EXEMPLEDE CALCUL

trl Exemplul 2.1: Si se studiezestareade tensiune pland definitd prin tensorul


tensiunilor
( ,'t
T- =l -"
r*,) (1so
l=l
uJo)
[*/"'] (figura2.4,a).
\!a 6,) t 50

Figura2.4

Sd se precizezetensiunileprincipale,direcliileprincipalegi tensiuniletangenfiale
extreme.

Rezolvare

. Tensiunileprincipalese calculeazi cu relalia(2_3)

girezulti: o, = 158,61N1mm2
o,:-38,61N/mm2
. Direcliile
principale
seoblindin(2.2)
2ro o, = 14"23'38"
' = G*-6y = #L
tg;.u
150+30
= o,5bb + {
lctz= 104"23'38"
Tensiunilegi direcliileprincipalesunt reprezentatein fig 2.4,b.
. Tensiuniletangenlialeextremese calculeazdcu relalia(2.5)

t.z =-tz.!="+- 158'61-+


38'61=
98,61N/mm,
giaparpe direcliilebisectoare principale.
aledirecliilor
110 Rezistentamaterialelorll

El Exemplul2.2:Sedd stareade tensiune printensorul


definitd
(o. r^, r*) (120 80 o )
L = 1 " * G y r o l = l a o 1 0 o l.
[r^ x ,, o .) [0 O 40)

(p = 0,3).
teoriide rezistenld
Sd se determineo".n in diferitele

Rezolvare

1o, Se determindmai Tntditensiunileprincipale,care sunt soluliileecualiei seculare


(2.8), Invarianlii,care reprezinti coeficienliiacestei ecualii, se calculeazdcu relaliile
(2.e):
l,r:o* +o'y+oz =120+ 10+40 =170:
l, =o"o, +6yoz+ozox-ft-rt * +"u')=12a'rc+10-40+ 4a'fl}-802 =0;
"n'
fu=.,"Gr6,-(o*ro' +cr'co"*o..*rt)* 2r,rr."co=12a'10'40-(+o'eot)=-208.000.
Ecuafiaseculari se scrie sub forma
-
ao -170o' -208,000=0 .
Se aduce ecualiala forma normaldprin substitu{ia
t. 170
o:X*J="*
3.
Rezultdo ecuatie de forma
xu*Po'+q=0,

unde p=t,-f : -e.033,3333


+:
q = -3t,' * ]t,t, - t" : -2.1703 +208.000= -155,9259.103,
' 27 ' 3' " 27
Discriminantulecualieieste
. = 1 - 1 , =,,(-s.ose,m3)"
1, ^^^^^^^rs 1t
--,^^-.^r,r = -3,31i.i010
" -a(-57i,925'103f <0
" *r' oo'
ceea ce inseamnd cd existi trei rdddcinireale.
Pentru rezolvareaecualiei de gradul 3 se apeleazd la formula lui Moivre. Se
calculeazi maiintAi, unghiulajutitor <pdefinitprin

3Jdq sJ5(-tss,gzse.1o')
cos&p=- -"-* =--" ' : '=u,a28455
-+q=21"32'36"(<p=
21,54948062)
zJlpl' 2Je'633,3333'
Rdddcinile
ecualieinormale
sunt:
.>_ .)
L
-^ 1 -_3 \ , v ' lt.t
lPi
/r^r- wo
^^^9 ' .^_ I Js Js.eea,eaee
.cos(zt,s+348062):
1o5,4157
;
3 ""
Rezistentamaterlalelorll 111

2-1-
*, :
;ii llnl.cos1*
- 1201= {5 Jeffiffi5 .cos(-sa,+sos1se8)=
;
-16,6667
;
2 -,
*, = jlpi.cos(e
+120')= cos(r+ls+e+eooz): .
-8s,74s1
i "5 6it "ln*t..rtt,
Revenindla substituliaficutd, rezultdtensiunileprincipale:
Gr= Xl * f .=tos,+t57 *!:162,0823N/mm'? ;
33
o, = X, + ! = *16,6667 *1J9= 4o N/mm2:
33
170 =
o" = X" + !r = -BB.74gt* -32.0824N lmm, .
33
Se verificdaceste solu{ii
lr = 162,0823+ 40 - 32,0824= 17A
.40+ 4A.(* lZ,OeZt)+
tz= 162,0823 .r Oe,oees
(- aZ,OaZ+) =o
= .40.(-
ra 162,0823 32,0824)= -297999,56= -208.000

20. Determinareatensiunii.oon in diferiteleteoriide rezistenfd:


- dupi teoriatensiunilornormalemaxime(<r,"*)
6mh: ot :162,0B23N/mm'?
- dupd teoriadeformaliilorspecificeliniaremaxime(e,u*)
oech= or -P(oe+or)= 162,0823-0,3(40-32,0824)= 159,7070N/mm'z
;
maxime(t,"* )
- dupd teoriatensiunilortangenfiale
oech= sl -G3 = 162,0823'(-lZ,AAz+)=194,1647N/mm'?
J,,-g t---:- l- t- - - - - - : /ti , \
- uupu Lcuila errerglcr
-----l-:
Putelluare ue llluqlruatc a ruillret ( vvf I
--r--r:-r- - - - r :4 - - - - -

o*n =dr[o, -orI +(o, *o.f +(o. -o,)'l=

40)'+(+o+ zz,oeza)'
+(- :z,oez4 =170N/mm'
- 162,0823)']
f,fuur,ourt-
Se constatd cd cea mai restrictivdeste teoria lll, cea a tensiunilortangenliale
maxime.
@bservafie: Daci materialul studiat este ductil (o!el de construclii), avAnd
valoarealimiti in solicitareaetalon la intindereaaxiald
oL* -- o" = 250N/mm2
se poate defini coeficientulde siguranldal stdriide tensiuneca fiind

c=93"
oech

Rezultd,pentrucelepatrucazuriconsiderate:
- ?nteoria| (o,". ) : c = ^g= =\5424 ;
162.0823

;
112 Rezistenfamaterialelorll

250 :1.5653
- in teoriall (c-^.) , :
": 159,7070

- in teorialll (t,u* ) : c = #at =1,2875;


194,1647

- in teoriaV (W,), =* =\4705 .


" 170

F Exemplul 2.3: Pentrugrindametalice(R = 210N/mmt, R, = 150N/mm21din figura


2.5 se cere: z
![
a) sd se traseze diagrameletensiunilorprincipale o, gi o, 9i si se stabileasci
d
direcliileprincipale(1) qi (2) in punctelea, b, c, 0, c', b'gi (a') ale secliuniimaxim
solicitate;
b) sd se verificetensiuneaprincipaldextremd.

250

250

Figura2.5

Rezolvare

a) Tensiuni si direclii principale in sectiunea maxim solicitati


1o. Se traseazddiagramelede eforturi(figura2.6).

P = 2100kN
Mo= 600kN 'm

Figura2,6
Rezistenfamaterialelorll 113

Secliunea
maximsolicitatieste?nincastrare:
lrl
I rmax
=2.100kN;
tMl
I tmax
= 1.920kNm
.
9bservatie:Dacdeforturile
extremeaparin secliunidiferite,se vorverificadou6
mctunigianumeundeapare

(i ) {]yh* $i (2){*,.*'
I la r e r e n t
|l l r""
Y- Se calculeazdcaracteristicilegeometriceale secliunii.Se observd ci secliunea
pr-,ezintidoui axe de simetrie,care coincidcu axele principale;centrulde greutatese
di la intersectialor. Rezultd
1,6._1_003
,, = z({E+ 30 .2,5.b12s,j+ = 527.3e5,83cma
(12 ) 12

w, =4H&=1o.14s,ocm3
' 52,5
Momentele
staticecorespunzitoare punctelor
a-b-c-0-c'-b,-a'
sunt:
S"=S "'=$
Su- Sr,= 30.2,5.51,25 = 3.843,75cm3
S" = S"'= 3.843,75+1,6.25.37,5= 5.343,75cm3
So= 3.843,75 + 1,6'50.25= 5.843,75cm3
Se. Se traseazidiagramele tensiunilornormale9i tangenlialeprecizdndvalorilein
cerute(figura2.7,a):
mnmc{ele
Tensiunile cu formulalui Navier:c = Y
normalese calculeazd
L,Z
- 1.920.106
= ; o,, - -.6a= 191,13N/mm'?
. 10' -191,13N/mm2
o;
10.045.6

oo= - 1.920.106 = -180,03N/mm'?I


or,= -ou= 180,03N/mm2
Uprffi|6;.50
- 1 .9 2 0 . 1 n 6
= = -91,01N/mm2
; o",--6" =91,01N/mm?
"" Uffia.25
oo = 0'

Tensiunile 't,
tangenliale
se calculeazicu formulaluiJurawsky, =
' " fb . t ,
ta=ta,=0

2.100 . 103x3.843,75.
103
'b ,i n f -'b ',su p - = 5,10N/mm2
. 104
300x527.395,83
(punctulse gisegte in talpd)
114 Rezistenlamaterialelorll

2J0A .103x3.843,75'
103
ub,suD - !b'.inf - = 95,66N/mm2
. 10
16x527.395,83
(punctul
se gdsegteTninimi)
2.100 . 103x5.343,75. 103=132,991r/mm2
c c
16x527.395.83.104
2j00 .103x5.843,75 . 103
= 145,43N/mm'?
16x527.395,83
' 10
40. Determinareatensiunilorprincipale(o' > or) se face cu relatia(2.27)

o,,=;.),fe;+a
iardirecliileprincipale
rezulti din(2.2)
tg2a=4
o
. in punctul(a) : o=-191,13N/mm2
;r = 0. Rezulti

o',=aY"Py = (compresiune
axiali)
l; =1rnr,,,.N/mm,
ts2a=0=
],::?:;"
. ln punctul(b,n,- in talpd): o = -180,03N/mm2
; r = 5,10N/mmz
or =0,14N1mm2
o',=--$Qet]fr eonti+o,ro'*
oz =-180,17N/mm'z

ts2a=j#* =-0,0s66
:+
:: =:#Tr,r" ,*'= -1"37,17,
)
. in punctul(buuo
- in inimd): o = -180,03N/mm2;t= g5,66N/mm2

o,, =19&r1fr80,0yn4-9s,66,* or=41'34N/mm2


''A 2 2' g.2=-22137N1mm2

=i?ffi =-1,0627
tgzu r,,=-2s.22,14,
= :: =:.:,.111?0,u. \
. in punctul(c): o = -91,01N/mmt
; r,= 132,99Nfmm2
o,, = 44 o',= 95'05N/mm2
+Jg1,u' .4.1g2,gg' =+
2 2' 62= -186,06N/mm2

lQ2a=2'132'99 = -2,e22s
+
- -91,01 :,==n:l;:;llo-,o'=-35'33'1e"
)
. in punctul(0): o = 0: r = 145,43N/mm'z

. Gr= 145,43N/mm2
otz = X145,43 (forfecarepuri)
oz = -145,43N/mm2
c{'1= +45o
tg2cr=oc =
a2 = +135"
Rezistenlamaterialelorll 115

. in punctul( c' o = g1,01


N/mmz ; r = 13l,ggN/mm2
):

o',=ryt *Js1,ar.A.1inrr'
* or = 186,06N/mm2
o, : -95,05N/mm2

ts2a=' :??'?n=2,9225= 0r =35o33'19"


" 91'01' ---- g 1 2= + 125o33' 19"
. in punctul(bi",- in inimd):o = 180,03N/mm,r = g5,66N/mm2
;
o', : E*EtlJTegO3, +a€s,66, = ot=221,37N1mm2
2 2 oa=_41,34N/mm2
at =23"22'14"
tg2u=ffi =\a621
* s"2= 113"22',14"
. Tnpunctul(b""0-in talpd): o,,=180,03N/mm2;
t = S,10N/mm2

o,,=E*E*;*80p3,-.4€ro,
z
= :: =iXr;lr^Y#'
=?;?'1?:0.0566 e1 = 1"37',17"
ts2a
- =
180.03 az: +178037',17"
- ln puncful{a):o=1g1,03Nimm2;r=0
-191,03. 191.03 o. = 191.03N/mm2
or,r=-n-*t = (intindereuniaxial5)
Z o,=0
0'
tg2a:0 =
Gz = *90o
Diagrameletensiunilorprincipalesunt reprezentatein figura 2.7,b iar directiile
principalein figura 2,7,c.
b) Verificarea tensiunii prlncipale extreme
Tensiunea principald extremd apare in secliunea de legdturd talpd-inimd,in
punctulsituatin inimd:
= ob,.rp= 221,37Nlmm' > R = 21ON/mm'?
ol,max

lorl*,, = ioo',*l- 221p7Nf mm2> R = 210 N/mm'?


in concluzie,tensiunileprincipaledepdgescvaloarea rezistenleide calcul gi nu
verifici condiliade rezisten!6.
@bservafie:Totugi,in secfiuninormale
:
lol,* 191,13N/mm'< R = 21oN/mm,
qi

l"l,u"= 145,43N/mmt
. R, = 15oN/mm'z
decigrindaverificd^

-)
116 Reziaten{a materlalelor ll

\J/
-
INhm'l

(ompEslun€ F {

QI
(1)
(t)
o)

Figura2.7

Problema eventualei ceddri ln secliuni inclinate (pe direcliile tensiunilor


principale)se pune in general pentru grinzile la care apar in aceeagi sectiune atdt
momenteincovoietoarecdt gifo(e tdietoaremari.

PROBLEMEPROPUSE

cr Problema 2.1: se dd stareade tensiunedefiniti prin tensorul(figura2.g)

l o * r*y " *) fg o 0 o)
L=l', oy .*l=l o 80 zol[rui'm']
[".* xn o.) (o zo 50)
a) sd se determinetensiunileprincipalegi tensiuniletangentialeextreme.
b) Sd se calculezeoon in diferiteleteoriide rezistenld(p = 0,3),

lz
I

iio "=50N /mm'

cE = 20 N/mm:

('y = 80 N/mm'

'- '- - >y


ReEistenlamaterialelorll

hmsun;
flil \=220, lz=1.530, 13=3.240;
6.t= 6z= 9o N/mmzI os = 4o N/mmz;
r'rz= 0, rr, = t25 Nfmm2, tr, = T25N/mm'z'
b$ ftt teoria oru* : o".r,= ol = 90N/mm2 ;
in teoria e."* : o""r'= 51N/mm2;
'tnteoria tn,"* : o"* =50N/mm2;
'rnteoria W, : 6".n:50N/mm2
Rezistenlamaterialelorll

Capitolul3
METODEENERGETICE
3.1 INTRODUCERE
Stareade solicitareintr-un corp deformabileste caracterizatdprin trei aspecb
- slareade deformare,careeste descrisdprin parametriigeometrici:
gideformatii;
- stareade tensiune,care este descrisdprin parametriifizici:tensiunigi
- stareaenergeticd,descrisdprin mdrimienergetice(lucrumecanic,energid|-
Analiza stdrii de solicitarea corpului deformabildin punct de vedere
permiteabordareaunor problemecomplexe,intre care amintim:
- stabilirea unor metode practice pentru caleulul deplasdrilor barelor
sistemelorde bare supuse la solicitdricomplexe;
- rezolvareastructurilor static nedeterminate;
- formulareaunor met-eide de ealeulaproximative(metodaelementelorfinib
metodaechivalentei).
Pe parcursulacestuicapitolse vor utilizaurmdtoarelenotalii:
. P - forld generalizatd (for!5 concentratd, distribuitd, cuplu concentrat
distribuit);
. u ' deplas are generalizafd ( translatiesau rotire );
. o - tensiunegeneralizafd(o*,ou,..-,r*r,...);
. e - deformalie specificd generalizatd( e*,er,...,T,y,...).

De a$emenea, studiul energetic se bazeazd pe urmdtoarele


fundamentale:
- materialuleste solicitatpAndla limitade elasticitate;
- fortele exterioaresunt aplicate static (adicd cu o intensitatecrescAndde h
zero la valoareafinald);
- se neglijeazdfrec6rileinterioaregifrecdrilein reazeme;
- procesul de solicitare este adiabafrc (nu se face schimb de cilduri qr
exteriorul)qi izotermic(nu se modificdtemperaturilecorpurilor).

3.1.1MARIMIENERGETICE

a) Corpul deformabil este actionat de srsfeme de fo4e oalecare si are


p rop rietdti mecan ice oareca re.
. Lucrul mecanic al fortelor exterioare- variabileindependente: deplasdrile
(figura3.1,a):
l" = f e'ou (3 . 1 )
Rezistenlamaterialelorll 119

' Lucrul meeanic exbrtor compJementar


- variabileindependente: forlele
(figura3.1,a):
P
L "= J u .d p (3.2)

du

a) b)
Figura3.1

. Lucrulmecanical tensiunilor- variabileindependente


: deformaliile
(figura
3.1,b):
L "= f o .d e (3.3)
' Lucrul mecanic complementaral tensiunilor- variabileindependente:
tensiunile(figura3.1,b):
1 . = fe .d o (3.4)
t Lucrul mecanic interior:
Li = -Lo (3.5)
. Lucrul mecaniccomplementarinterior:
Li = -L-" (3.6)
b) Pentru sig-tenede fo4e conseruativesl corpuri elasticese definescin

. Energia potenlialdde deformaliespecificd:


Ws = L o (3.7)
. Energia potenlialdcomplementardde deformaliespecificd:
W t =L" (3.8)
120 Rezisten{amaterialelorll

c) Pentru sistemede fo4e conseryativesi corpuri liniar elastice{eqea lui


Hooke):
- se aplici principiul
suprapunerii
efectelor
- se menlinecaracterul de independenld gi in plus:
al variabilelor
L" =L" =*. t . u (3.e)
1
L"=L"=W" = W; = -.o.t (3 . 1 0 )

a) b)
Figura3.2

- pentru un corp in sfare de fenslune spafiald, energia potenliald


deformalie specificd se exprimdin func{iede tensiunigi deformaliisub forma:

w. =;.G*s" +oyry +..,*r*yT,y*...)=


(3 . 11 )
= + 6 2.2+o.r, )
)'{o,r,
. energia potenliald de defonnafie se definegteprin:
w =Jw..ov (3.12)

- pentru starea de solicitare a barelor (ou = o= = x\, = 0 ) rezultd:


. energia potenliald de deformalie specificd:

w, = (o"€*+r"yT"y+ ruyu)=
+.
(3 . 1 3 )
- Z ("?^,. i, , r i. )
_1
I r - " -EJ
Rezlstenta materialelor ll 't21

. energia patenliaiH de deformafie:

w=|\I*o-.{$0,.I#0..IS."] (3.14)

N, M, T, Mt - sunt eforturiledin bard ;


A - aria secliuniibarei ;
| - momentulde inerlieaxial ;
11 - mom€ntulde inerliela torsiune(lt= lp - momentde ine(ie polar pentru
secliuni circulare/inelare)
;
E,G- constanteleelastice (modululde elasticitate longitudinal respectiv
transversal);
k - coeficientde coreclie ce apare la termenul din forla tdietoare gi
introduceo ajustarefald de ipotezadistribuliei uniforme a lensiunilor
tangentiale pe secliune.

@bservafie: in relaliade calcul a energieipotenlialede deformalieapar termeni


de forma :
(Etort)'
iI
Z I Rigiditateta efo't
'ds

- pentru sisteme de bare, energia potentiali de deformalie se ob(ine prin


insumareaenergiilorbarelorcomponente:

w = tw , (3 . 1 5 )

3.1.2TEOREMEENERGETICE

Se va nota in continuare6 ca simbolal variatiei.

a) Sisteme de forte oarecare, proprietiti mecanice oarecare. deformatii mici sau


finite
. Principiul lucrului mecanic virtual (al deplasirilorvirtuale)
,,Pentruun corp deformabilaflat in echilibrusub acliunea forlelor exterioaregi
interioare,lucrul mecanicvirtual al fortplorexterioare(aL") este egal cu lucrul mecanic
virtualal tensiunilor(sau eforturilor,6L") pentru orice deplasarevirtuald (5u) cinematic
admisibili."
6L" : 61-" (3.16)

:
*J
Rezistenta materialelor ll

. Principiul lucrului mecanic complementar virtual (al forlelor virtuale)


,,Pentrupoziliade echilibrua unui corpdeformabil, lucrulmecaniccomplementar
al fo(elor exterioare (al'.) este egal cu lucrul mecanic complementar virtual al
tensiunilor(Ot-*)pentruoricecdmpde fortpstaticadmisibil."
6L" = 6L" (3.17)

b) Forte conservative, proprietifi elaglice. deformafii m ici


. Teorema de minim a energiei potenliale totale
,,Stdriide solicitarereale (pozilieide echilibru)a corpuriloralcdtuitedin materiale
stabil elastice , aclionate de sisteme de forle conservative,fi corespundeo valoare
minimda energieipotenlialetotale."
6r = 0 ; n--+minimpentruconfiguralia
de echilibru (3'18)
. Teorema de minim a energiei potenliale complementare totale
cele care conducla o valoare
,,Dintretoatecdmpurilede tensiunistaticadmisibile,
minimi a energieipotenlialecomplementaretotale corespundstirii de solicitarereale a
corpului."
6n' = 0 ; n + minimpentruconfigurafia
de echilibru (3.19)
@bserva!ie:
- energia potenliald totald se definegteca
n=W-U (3.20)
unde U se referdla potenfialulfortplorexterioare,adicd
U = P'u (P
"'ariabi!);
- anafog, energia potenliald complementard totald este
n' = W. -U' G.21)
unde U' = P.u (P variabil)se referela potenlialulfo(elor exterioare.

. Teoremele lui Castlgliano


Prima teoremd a iui Casiigfiano: ,,Derivata energiei potenliale
complementarede deformaliein raport cu o fo(d generalizatl (ce aclioneazdin
punct pe o direclie r) este egald cu deplasareageneralizatdin punct pe direclia
fortei."

ll,=-
aru- (3.22)
'a P
A doua teoremd a lui Castigliano'. ,,Derivata energiei potenliale de
deformaliein raportcu o deplasaregeneralizatSeste egalS cu forla generalizatS
ce actioneazi pe directiadeplasirii."
P' -g/v (3.23)
du'

It
Rezistenlamatorialelorll 123

. Teoremalui Menabrea(pentrusistemestaticnedeterminate):
,,Energiapotenliali complementaldde deformalieeste minimi in raport cu
wloareanecunoscutelor staticnedeterminate."
.: aW =o
' (3,24)
aa
. Teorema lui Clapeyron:
W =L" (3.25)
- pentru mateiale liniar elastice:

w =1P .u (3.26)
2

c) Fo4e cofrsewative. proprietifi liniar+lastice, deformafii mici


. Formula lui Maxwell-Mohr (pentru deplasiri punctuale )
[" N - r - !'mi'os
u r =L l* 'ni'os*lE P M* ' - * f ! - I . t,.d s+[9 .*,' o r l (3.27)
rGA ' -b G rr J
unde:
- N, M, T, M1 reprezinti diagramelede eforturidin incdrcdriledate
- l'ri,ln|, t1,ms sunt diagramelede eforturi din fortp generalizati unitard
introdusi ln punct pe directiadeplasirii.
lntegralelese pot efectuacu regulaluiVeregciaghin"
Aplicarea formulei lui Maxwell-Mohrgi a regulii lui Veregciaghinvor fi
detaliatein paragratu|3.2 (Aplicafiiale metodelorenergetice).
. Taaramala da rae.inraa.ilala
^ a lucrului mecanlc (Beffi): ,,Lucrulmecanic al unui sistem de forle P;,
produs prin deplasirile provocate de un alt sistem P; , este egal cu lucrul
mecanic al sistemuluide forfe P1, produs prin deplasirile datorate primului
sistemPr."
ft'u.,= Pi.u;r (3.28)
- a deplasdrtbr (Maxwell) .' ,,Deplasareageneralizati A'', produsi pe
direcfiai de o Tncdrcaregeneralizatdunitateaplicati pe direclial, este egali cu
deplasarea generalizati A;,, produsi pe direclia i dintr-o forld generalizati
unitate aplicati pe prima direclie r'."
A,i = Aii (3.2e)

=
*-lfl
124 Rezistentamatcrialelorll

ENERGETICE
ALEMETODELOR
s.2 APLICATII
la sistemele static
Metodele energetice se aplice in scop 9i in mod diferit
determinate(SSD)9i cele static nedeterminate(SSND)'

DIN PUNCTDE VEDERE


3,2.1 CLASIFICAREASTRUCTURILOR
AL GRADULUIDE NEDETERMINARESTATICA

fi expusein acest capitol'


in vedereaunei mai bune inlelegeria metodelorce vor
clasificdriistructurilor'
se prezinti in continuarenoliunilede bazi, ce au stat labaza
a) Grade de libertate (GL)
a unui corp'
Numimgrad de libeftate(gl) posibilitateadistinctdde migcare
grade de libertate:2 translalii9i o
- o bari, considerati ca element plan, are 3
rotire.
din bare este:
- Numdrultotalde grade de libertateai unei structurialcdtuite
GL : 3.(NB) (3'30)

unde s-a notatprin NB numdruldebaredin structuri'


b) Legaiuri simPie iLSi
cu alte corpuri ce suprimi un
- Numim tegdturd simpld (ts) acea interac{iune
perfectcu cea
grad de libertatecorpuluistudiat.Noliunease suprapuneaproape
dependul(bariscurtd,foarterigidd,articulatd|aambelecapete)'
- Reazemeleutilizatein structuriledin bare sunt :
1') ReazemulsimPlu( RS)

X ffi;
Figura3.3

- suprimd1 gradde libertate


cu o legiturdsimpli (1 ls sauun pendul)
- esteechivalent
-introduceoforlS detegd t u ri(re a c liu n e )d e v a lo a re n e c u n o s c u t d c e
de
aclioneazdpe o direc{ie cunoscutS(direclia normali la suprafata
rezemare). l
2')Arrieulalia(A)
4 a,(necunoscut)

-
7ih7

H (necunoscut)
t r
---+- '
tI
V (necunoscut)

Figura3.4
Rezistenlamaterialelorll 125

- suprima2 gradede libertate;


- esteechivalent
cu 2 legdturisimple(2 ls sau2 pendulinecoliniari);
- introduce: - o fo(i de legdturi (reacfiune)de valoare gi direclie
necunoscuti,sau
- 2 forle de legdturi necunoscutede direcliicunoscute
(aleseTnmod convenabil).
3')incastrarea(i)

u..
M (necunoscrd)

n lnecunoscut;
/Y
0, (necunoscut)

M (ne$noscut)
/-
H (necunoscrit) t
I V (neilnosut)

Figura3.5

- suprimd3 gradede libertate;


- esteechivalentd cu 3 legiturisimple(3 ls sau3 pendulinecoplanari);
- introduce: - o forli de legiturd (reac{iune) de valoare gi
directienecunoscuti gi un momentnecunoscut, sau
- 2 fo(e de legiturd necunoscutede direclii
cunoscute (alesein modconvenabil) gi un momentnecunoscut.

Ca urmare,numirultotalde legdturisimpleale uneistructuripoatefi stabilitcu

LS =1.RS +2. A + 3 . i (3 . 3 1 )
c) Gradulde nedeterminare statici (n)
- Numim gmd de nedeterminaresfaficd al structurii (nJ diferenladintre
numirul de legdturi simple (LS) 9i cel al gradelor de libertate (cL)
corespunzitoarestructurii
:
n=LS -GL (3.32a)
n = (r.RS + 2.A +3.i)- g . Nle (3.32b)
Prinutilizarea
acesteiultimenoliunistructurile se clasificddupi cumurmeazi:
. mecanisme- structurile avAndn < 0 gi carenu fac obiectulde studiual
Materialelof';
,,Rezistenfei
. StructurlStat c Determinate(SSD)- structurileavdnd n = 0 , gi pentru
carereacliunilenecunoscute potfi detenninate din ecualiilede echilibru;
. StrueturiSfafic NeDetemrinate (SSIVDJ * structurileav6nd n > 0 ; in
cazul acestor structuri,ecualiile de echilibru nu sunt suficientepentru
determinarea reacliunilor,
fiindnecesariformularea unorecualiisuplimentare (de
exempluecualiide compatibilitate a deplasirilor).
126 Rezlstenlamaterialelorll

3.2.2 APLICAREA METODELOR ENERGETICELA SISTEIIE


STAT|CDETERMTNATE
(SSD)

Metodeleenergeticesunt aplicatela SSD Tn scopuldeterminirii deplasdrila


Reamintim potfi in cazulgeneral:
faptulci deplasdrile
- translalii(notatecu u, v, w 9i consideratea fi pozitive in sensul axehr
corespunzitoare Ox,Oy,Oz);
- rotiri(notatecu q gi a fi pozitivein sensorar).
considerate

Exemplu:
Pentrugrindadin figura3.6, sdgelilew gi rotirile<pau urmdtoarelesemne:
- in secliunea(C): - wc < 0 ;
- 9c >0 l
- in secliunea(D): - wo > 0 ;
- eo >0.

q">--
x

m?nmv7
d
Figura3.6 2
ir
a
Calcululpractical deplasirilorsistemelorde bare se bazeazi pe:
?
1) TeoremaI a lui Castigliano;
2) Formulalui Maxwell-Mohr. ir

3.2.2.1. Galculul deplasirilor sistemelor static determinqlle(SSD) aplicind


teoremaI a luiCastiqliano
PrimateoremSa luiCastigliano,exprimati matematicprin relafia(3.22'y:

u'=0{-
aPi
permitecalcululdeplasirilorin raportcu o forli generalizatdce aclioneazi pe direc{iai.
in cazul sistemelordin bare alcituite din materialecu comportareliniar-elastic5.
energiapotenliali de deforma{ie(W = W') se exprimi cu relalia(3.14)respectiv(3.15).
lnlocuindacesteexpresiiin relalia(3.22)rezultd:

, =>[(+f+]'.
*? L n E A \a q ) i*+f*'ln,.
b GA (a q ) f,9[+]0,.
hE.l[aqj- r+,-f+]..]
oG.r oo( aBJj (333)
care reprezinti exprimareaprimeiteoremea lui Castiglianopentrubare liniar-elastice.
Rezlstenlematerialelorll 127

@bservafiiprivindnecesitatealuirii in'considerarea termenilorcorespunzitori


celorpatrueforturiN, T, M gi M1:
1'. Termenuldin efortaxial(N),trebuieluatin considerare la structurialcdtuite
din barearticulate(detipulgrinzilorcu zdbrele),undede fapt estegi singurul
efortce aclioneazd;TncazulgrinzilorTncovoiate el poatefi neglijat.
2". Termenuldinforldtdietoare(T),trebuieluatin considerare la grinzilescurte$i
inalte(curaportullungime/Tnillime < 4); in cazurilecurente,se neglilieazi.
3o.Termenuldin momentde torsiune(M), trebuieluatTnconsiderare la grinzile
Tncovoiate ce sunt gi puternictorsionate(Tnspecialla grinzide fronton);in
cazurilecurente,se negl'ljeazd.
Ca urmarea considerentelor ficute maisus,se ajungela expresiaaproximativd
simplificatda teoremeiI a iui Castigliano:

,=dI#(#)
,,] (3.34)

Etapede calcul pentru determi4?readeplasirilor intr-un punct curent A al unei


qrinzi static determinate:
1". in secliuneaA se introduceo forti generalizatifictivdastfel:
. o forldconcentratdPu, pe direcliatranslaliei cdutate(Lto,va sau wo ), sau
. un momentconcentratfictiv Mo.o, corespunzdtor rotiriiqo
@bservafie:ln cazul in care in secliuneaclioneazddeja o fo(i pe direclia
deplasiriicdutate, nu se vor maiintroduce forfefictive,utilizdndu-se incdrcareareald.
2". Se scriu expresiileanaliticeale momentuluiincovoietorM(x), pe fiecaredin
intervalelede varialiea acestuiasau a rigiditdtiila incovoiere.La scriereaacestor
expresiise va line contde forlelegeneralizate fictiveintroduse la punctul1".
3o. Corespunzdtor fiecdruiinterval,se vor evaluaderivatelemomentului incovoietor
in raportcu for[ageneralizati?ntrodusiin sec,tiunea A la punctul1":
. a M ,( x)
-:+' ' in cazulin carese urmare$te oblinerea valoriiuneitranslalii(uo,vo
dPo
sau wA )

. oM,(x)
- --'l'' -'
in cazul in care se urmiregte oblinereavaloriirotirii 9o.
dMo^
4". Se aplici relalia (3.34,),descompundndfiecare din integralepe cdte un interval
de varialie a funcliei momentincovoietor.La efectuareaproduselorcorespunzdtoare,se
va line cont de faptul ci fo(ele fictive Po gi Mo,o
sunt nule.

@bservafii:
a) in cazul barelor cu rigiditatela incovoierevariabildpe lungime,integralelese
vor descompunepe intervalecu rigiditaieconstantS;
R€zistenlamaterialelorll
:
,; b) pentruevaluareacorectaa celordoudtipuride rezultateoblinute(translafie
il gi respectivrotire),menliondm faptulci uniteillede misurd ale numardtorilor
(cantitd{ile
ce urmeazia fi divizateprinrigiditatea la incovoierea barei- E.l)
sunt; [kN.m3] - in cazuliransla{iilor,
respectiv
[kN.m2] - in cazulrotirii.

pF CALCUL
/ EXEMPLE

& Exemplul 3.1; Pentrugrindasimplurezematddin figura3.7 se cere calcularea


in punctele
sdgelilor C 9i D (w. gi wo) precumgi a rotiriiin punctulC (q" ).
S e dd E l, = 1. 1 0 1 3 N' mmt.

\v
L t,,
, .,.,.'!z"E.ry 6
rri
2m 3m 3m

Figura3.7

Re*olvare

a) Galcululsiqetii in eapitul liber C ( w" )


1". Se introduce o forti fictivd P aclionAnd in acest punct pe direclia verticali
(direcliaaxeiOz).
2". Se stabilescexpresiileanaliticeale momentului.
Se determindreacliunile
'-
P.8 (too.g).4 .^--
Vo =- -: +j!*=1,333.P+533,33
^6b
(t . p .z
vu=ff-o o a ).2
r, =266,667- 0,333' P
a
Rezistenfamaterlalelorll

Se observdfaptulcd apardoui intervalede varialieatAtpentrufuncfia moment


cdt 9i pentrurigiditate;
expresiile
momentuluisunt:
intervall, pentru x = [o;z] Mr =- p.*- loo- ' x'
2
intervalll, pentru x e [O;o] yrr= (266,662 .t). * - to? "
- 0,333
Frin derivare in ranort cu forta P. se obtin :
intervall: Mr(x)=-P-x - 50 . x2
av'(x)
-=-x
AP
intervalll: Mrr(x) - 0J33.P).x - 50.x'z
= (eoo,eor
9gP =-0,333'x
AP
4!" Se ?nlocuiescexpresiile momentuluiincovoietorgi a derivatelorsale Tn rela{ia
3"3t Si se oblin:

w""= ^ 1 , i ( - p , x - s 0 ." ,) .( - x) .cx+


2-E-lY d'

*+ .'[f(zaa,aat- .p).r - so.x' ].(- o,:il.x).ox


0,333
E.l, d..
linind acum cont de faptul ci, de fapt,fo(a P este fictivi (P = 0), rezultd:
Ir.6
w- = - _ . - . iso.*, .6ya -1- . l(- aa,a s. xl , + 1 6 , 6 6 x7',). d x =
" z- E.l v i E .l, d'

=:+ {i' - ryry:.{|'* ry*+l' =-1- poo - 6400 =


+s.+oo)
E.l, 41" E .l, 3 i" E .l, a lo E ' 1 ,

=- eooku , mJ' l = 9- 0 0 .1 0 t2 N .m m 3= -90mm = -9cm


E'lu' .10" .mm'
1 N

Semnul negativoblinut denotd faptul cd sdgeatareald din punctulC se produce


in sens inverssensuluiales pentrufo(a fictivdP; prin urmare,punctulG urcd cu 9 cm.

b) (wo)
t'. Pentrucalcululsdgeliiin punctulD (wo),se procedeazdanalog,introduc6ndforla
fictivdin sectiuneade la jumitatea deschiderii.RezultS:
Va =533,333+0,5'P
Ve= 266,667+ 0'5'P '

uj
130 RezistenfamaterialelorIl

AX

7t ze'rv1\@ E.ry @A
Yrt
'1.,^ t* .,"

Figura3.9

2'-3". Expresiilemomentelorgi ale derivatelorlor ln raportcu forta fictivd P sunt:


(l) x e [o;z] Mr(x)=-50' x2
dM'(x)
- O
AP
f^^1 .,il/ \ /^.- ? 1
( li) x € [ u; J l M (x , = tr,o o---,o o+/ u^- J " r.r"
^\ x - )u' x- = u,J'
^- r'
^ x + l oo,oor' x - )v' x'
D M,,(x)
= o .s.x
AP
+ 0,s. P). x * 50- x' - P. (* - l)
(ltl) x e [3;6] M"'(*) = (266,667
aMrrr(x) =_o.b.x+3
AP
4". Se inlocuiesc aceste expresii in relalia (3.34) ce exprimi teorema la lui
Gastigliano,lintnd cont de faptulci fo(a P este nuli. Rezultd;

*" =# . ro.*' ).o dx+ x- 50'x').o,s'


x-:dx+
t iF +''S(ruu,uur'
6.t '13 'rr\

+- , . jl\'-266, 6 6 7 . x* '-)/5.\(0- 0
| i
' , 5 . x + : ).d
^\
x= + - 2 s + l l*
E.t, - '- - E . l, 1 1 3 3 ,3
+3l3
l. lo3 o l" )
l' j lo - - , t6 .-r 16\
* t . [- r: s' .-sr. {: l + z s. t- +] + s o o .2{1l ,- r 5 0. I:l
lu

3 l,J l=
E . l, t , 31, 4l',
= + .I ( i . zr-u-^o^- 5 06 ,2 5 -9 .6 0 0 +i .2 0 0 +8.i00
-5o6,zs+ i4.400- 3.d00- i0.800+ i.- r so) =

- r'237's[r.N
I *, IJ = D3,75mm
E.I
t

c) Galcululrotiriiln capitul liber


1". PentrucalcululrotiriiinC (q"), se introduce Msin acestpunctgi
momentulfictiv
avem:
Rezistenlamaterialelorll

V.c=533,333-0,167.M0
Va = 266,667+ 0,167.Mo.

q = 100 kNlm

Figura
3.10
Expresiilemomentelor gi derivatele
lorsunt:
(l) x. [o;z]
M ( x) =M o- 50'x2
dM'(x)_ n
oMo
(ll) x e [o;6]
M"(") = (200,002+ 0,167. Mo). * - 50 . x2
oM,,(x)=
0.167.x
oMo
Din relalia(3.34)rezulti:

,. =# * x')ox.+ ilruu,uut .x.dx=


- 50x').0,167
t iL
==l (-so){l' . =l- .1, {l' - B.u.3
oo.ooo .4] =
2.E.tv 3lo E lr 3lo 4
L )"

E.l, ' E.l, 1.1013N.mm2


= 4,3333.10-2rad(: Z"ZS')

El Exemplul 3.2: Si se determinecomponenteledupd axe a deplasirii capitului liber


al bareidin figura 3.11,a. Secliuneabareieste profil130(A=69,1cm2;lv=g.B00cm4).
Se dd R = 210N/mm' $i E = 2,1'105N/mm2.
132 Rezistenfamat€rlalelorll

'I',
i
I'r
H-l H*;$::^
3".

H I H I
V

Hl- Hl-
b)

Figura
3.11

doil
Rezolvare
nes
ComponenteledeplasdriicapdtuluiliberA sunt:
. uA- translaliadupd axa Ox (orizontaldin punctulA) b )!
. wA- translaliadupi axa Oz (verticali)gi 10.
SE
' QA- rotirea(unghiulformatde tangentala axa deformati in sectiuneaA cu
z
axa bareiOx).
pre
a) Determinareacomponqntei verticale w4 (figura3.11,a)
1". ln capdtul liber A existd deja o fo(d concentratdcare aclioneaz| pe direclia
deplasdriicdutate; in acest caz, derivatelese vor exprima in funclie de for{a reald
P=50kN.
2. Se scriu expresiileanaliticeale eforturilorgi se calculeazdderivateleacestora.Se
considerdcd sunt doud intervalede varialie (A-8, porliuneaorizontalda barei gi B-C,
partea verticald).Se mai observi cd pe intervalulB-C apar atdt eforturidin incovoiere
cAt gi din compresiune.Astfel, in expresia (3.33) vom re{ine atdt termenul datorat
momentuluiincovoietorM cdt gi cel corespunzdtor efortuluiaxial N.
Expresiilemomentuluiincovoietorgi efortuluiaxial, precum gi derivatelelor in
raportcu fo(a P suntsintetizate
maijos:
Derivatain raportcu P L
Intervalul Expresia
efortului ra) ;^:
ta p j ut l<

A-B N 0 ,0
x. p,zl
M -P .x -X

B-C N -P -1
x e [0,+] Y2
-2'P-o.-:-
M '2 -2
Rezistenfamaterlalelorll 133

Se exprimdteoremalui Castigliano:
4.(
*^ =*|-io.oo"*
c 'nl6 i{-r),.-rp*l*
=, [iFp jf . t t - o-zr )\ ( r F*Ij.
*x-xlx+
d J c'trfo
Dupi inlocuiregi integrarerezultd:

wn=EP. 4'*
l' * i lr [ *'l'
? 1 ,.4 '
lo
P *xox'?1,
'
t lu l
l, Lr l. l=
50'103x4.103
504.10
fJ
2j"1Asx69,1.102 i.f+4
9i in final
wn = 0,138+ 55,717= 55,855mm.
Primultermen reprezint5ciepiasareaverticalSdatoratdefortuluiaxial, iar cel de-al
doilea deplasareaprodusi de incovoiere.Se observd cd efortul axial are o contribu{ie
nesemnificativiin sdgeatatotald(sub 0,25o/o),
fiind deci negtijabil.
b) Determinareacomponentei orizontale u4 (figura3.11,b)
1". Deoarece?n punctulA nu ac{ioneazi nici o fo(d dupd direcliadeplasirii cdutate,
se introduceforla fictivi H.
2". Din Tncdicdriiereale gi fictive (P, q, Hi, eforturile(din incovoieregi efort axiai),
precumgi derivatelelor in raportcu forta H sunt date in tabelulde maijos:
Derivatain raport cu H
Intervalul Expresia
efortului l ol
l.aHJ
A.B N H 1
x * [qe]
M - P .x 0

B-C N -P 0
x * [0,+]
M
-2.P-e.f;-n." -x
3". Se inlocuiesc eforturile gi derivatele lor ?n expresia teoremei-Ti Casiigliano,
fndnd cont de faptul cd:
- fo(a H estefictiv5,deciH=0
- daci efortul sau derivataacestuiasunt nule pe un interval,atunci
valoareaintegraleiin careacesteaintervinva fi de asemeneanuld,

(-*)
"^=+f[zP-'t') r,.]=+[n
+t,',,-;
t'i,]=
1012
.qt *1a .+o\
x 9.800-10a(*
2,1.105 B)

l2f,
-
134 Rezastenfamaterialelorll

uo = 54,42mm'
Se observdcd deplasareaorizontalSse datoreazdexclusivincovoierii.

c) Determin3rea rotirii q1(figura 3.11,c)


1". Pentrucalcululrotiriise introducein secliuneaA un momentconcentratfictiv Mo.
2'. Expresiileeforturilorgi ale derivatelorlor tn raportcu M0sunt sintetizatemai jos:
Derivata?n raport cu Me
Intervalul Expresiaefortului
f a)
latutJ
A-B N 0 0
x * p,z]
M -P'x -Mo -1

B-C N -P 0
x u [0,+]
M
-2.P_0
t'_r, -1

3". Se inlocuiesceforturilegi derivatelelor Tnexpresiateoremeilui Castigliano(Mo=O)'


1 f 2" 4!.p- q . L )
*)' (-1 )'dx.Jl-t z),r - r.) . o x l=
* ^ = r r ,L J(-P
l
= , [r { l' * zp.*lr.g {l"l=
r .l,L 2l o 2 sl,l
lo
1oe z' ( 10 4')
= -^ +2'50o
;,t*ffioo *. luo7 - i'T )
en = 0,0295radiani -+ en = 5o18'22".
Toate cele trei componenteale deplasdriiin A au rezultatcu semn pozitiv,ceea a

ce semnifici faptul ci deplasirile se produc in sensul forfelor (reale sau fictive) de pe 1


direcliile corespunzitoare. Pozilia punctului A dupd consumarea deplasdrilor este I

reprezentatiin figura 3,12. (

Figura3.i2
Rezistenlamaterialelorll 135

El Exemplul3.3: Sd se determine deplasiriipunctuluiApentrusistemul


componentele
dinfigura3.13.
de barearticulate
Se dau : Ar = 5cm2 ; o,, = 3oo i A, = o;5Ar ; crz:45o;
E=2,1'105N/mm2; l=3m.

= 30"
=4

H 'y

P= 100k N

3,13
Figura

Rezolvare
Se introduce sistemul de axe xOy cu originea in punctul A. Gomponentele
deplasirii sunt ur (dupd axa verticaleOx) giva (dupd axa orizontalSOy).

a) Componenta verticali ua : i'


1o. in punctulA existi forfa P care aclioneazdpe directieverticald.
2o. in bareledublu articulateale sistemuluiapar numai eforturiaxiale constante,care
se determinddin ecua{iilede echilibru:
fl x=o -+ N ,'co su+Nr 1 .cosu..= P;
= .
lI" = o -+ N .,'si n cr, N z' sinctz
demaisusrezult6:
sistemului
Prinrezolvarea
Rezistenlamaterialelorll

gi, Tnlocuindvalorilefuncliilortrigonometrice,obtinem:
= o'7gz'P;
{N''=0'518'P '
|.Nz
3". Derivatele in funcfiede fo(a p sunt:
eforturilor

{l*=a,ft2;
l-t#=0,518
4". Din relalia (3.33) relinem numai primultermen,corespunzdtor efortuluiaxial
(restuleforturilor
suntnule).Teoremalui castiglianose exprimdsub'forma:
,l 4 tr-
ua=;4 . '1.
l o,tl z .p.a , r c z . dEx.+4 J o , s r a . p . 0 , 5 1 8 . d x
Lungimile
barelorsunt:

lr,=J-=-+- =3,464m;
I coscri cos3Oo
{
l rr=-J-:-j
' coscr2- cos45'
= 4,248m.
t
DeplasarearezultS:

,^ =F+ .@,tszf
.p.(.,++ 8),.R.r,
(o,sr
E.Ar E .A ,

_ P.( , n, (o,sra)'l
-E 4 , f(o,zaz)'
L co sd , -& "or % l=
- 100.103.3.103 f(o,zee)', . ^ (o,sre)'l
t l . t n a . s . t o " ' l "o r sg
-''
=
" *4 5 "l
un 3,396mm.

b) Componenta orizgntali v6
1o. Se introducein punctulA fo(a fictivi H pe direclieorizontald.
2". Ecualiilede echilibruale noduluiAsunt:
IIX:0 -+ N.,.coscr1 +Nr.cosa,r:p;
.sina, :Ne'sinaz +H.
llv = o -+ N,
Din rezolvareasistemuluide ecuatiirezulti:
=o '7 3 2 '(e +u );
,N '
[N. =0,518'P -0,896'H '
3o. Derivatele
eforturilor
in raportcu forlafictivdH sunt:
Rezistenfamaterialelorll 137

4". inlocuindexpresiile
eforturilor
9i ale derivatelor
in teoremalui Castigliano
(H=0),
rezulti:
,, _ P.t l(o,ttzf , n, 0,518.(-o,ago)l
'^ - E r\'L c os q -& c o s o , l=
100.103x3.103[(o,zsz)'., 0,464 I
-'
2,1.105x 5'102 l"otSO, cos45"l
vn : -l,983mm.
vAse producein senscontrarforteifictiveH considerate.
Deplasarea
Deplasarea
totali
f =fii+4 =F396'*1,98y
=3,932mm
estereprezentati
in figura3.14.

Figura3.14

3.2.2.2.Calcululdeplasirilor sistemelorstatic determinate{SSD)aplicind


formulaMaxwell-Mohr
FormulaMaxwell-Mohr, in cazulcel maigeneral,
c6ndse iauin considerare toate
celepatrueforturiseclionale,
se oblinedin teoremaI a lui Castigliano
prinintroducerea
notaliilor:
AN
_=n.
aP
AT
-= t.
aq
AM
-=m.
aR
aM.
J=lTl.,
aP

b-d
1 38 Rezistentamaterialelorll

in consecinli,formulaMaxwell-Mohr
pentruun sistemde bare se scrie sub
forma:
'rt f t,
I 'rN'n, 'rtrl.m '.M,.m,, I
-. o'*
"'=*LJ=+ J ot' ds
+Jti o'*J=; o' (3.35)

in aplicaliileformuleilui Maxwell-Mohr, semnificaliatermeniloreste urmitoarea:


'
. N, T, M, Mt sunt diagramelede eforturidin incircdri exterioare;
' ili, ti, [li, lrlti - diagrame de eforturi din fortd generalizatdunitari
introdusdin punctpe direcliai a deplasdriicdutate;
" (EA), (GA), (El), (Glt)- rigiditateabarei la solicitareasimpld (efortaxial,
fo(d tdietoare,incovoiere,respectivtorsiune).

@bservalii:
1" Deplasareaciutatd a punctuluipoate fi o transla{iesau o rotire. Dacd este o
translalie(u, v, w), atuncifo(a generalizatdintrodusi in punct este o forti concentrati
P=1.in cazul rotirii,se va consideraun momentconcentratM0=1.
2" lnterpretarea semnului deplasdrii: daci deplasarea calculati are valoare
pozitivd, inseamnd cd ea se producefn sensul forlei generalizate unitare introduse.
Jindnd cont de observafiilefdcutein paragrafulprecedentasupranecesitdliiludrii
in considerarea termenilorcorespunzdtorieforturilorsecfionale,ajungem la concluzia
cd, pentru grinzile incovoiate curente, ?n formula Maxwell-Mohr este suficienti
considerarea unui singurtermen,deci:

' =t[J+]
,') (3.36)

@bservafie:
Formula lui Maxwell-Mohrse aplici chiar dacd rigiditateala ?ncovoierea barei
(E'[) nu este constantd;in acest caz, integralape lungimea(/) poatefi descompusdpe
intervaleunde rigiditateaeste constanti.

ruru EE

Figura3.15

Astfel,pentrugrindadin figura3.15,rezult5:

,,=lT?0.=+Jn,
m,ds.+ftm,ds..#,it m,ds

-
Rezlstentamatedalelorll 139

Agadar,integralelece intervinin formulaMaxwell-Mohr


vor fi - de fapt - de

forma: [u.m,.os
d
Calculul acestor integrale se face ?n mod practic prin aplicarea regulii lui
Veregciaghin,care se poate exprimasub forma:
.ds= frr,,r
.rns (3.37)
Jt'r
unde:
rr flr'a= aria din diagrama(M) cuprinsi intre secliunilede abscisi 0 9i I
t *n = coordonatadin diagrama(m), corespunzdtoarecentruluide greutate G al
i
ariei Qrr,r.

Figura3.16

@bservalii
1o. Regulalui Veregciaghin se aplicdsuccesivpe intervaleunde diagrameleM,
gi legeade varialieconstante.
m au monotonia
respectiv
2". Ca urmare,pentruevaluareaintegralei se va line cont
din formulaMaxrrvell-Mohr,
de:
a) intervalelepe care rigiditateala Tncovoiereeste constanti (E.lr = const.) gi
distincti de cea a intervalelorvecine;
b) intei-vaieiedin diagi'ameieM gi m pe care iegea de vai'ialieeste distincti de
cea a intervalelorvecine.
in tabelul 3.1 sunt prezentatevalorile ariei (On,l)9i ale coordonateicentrului de
greutate(xn)pentru c6tevadiagramede momentincovoietor(M), intdlnitein mod curent
la aplicafiilede calcul ale deplasirilor. Fentruo buni identificare,intr-unadintre coloane
este menlionatgi gradulfuncliei.
Atragem de la inceput atenlia asupra faptului cd valoarea coordonateicentrului
de greutate(xn)este raportati fali de capdtuldinstdngaal intervalului.
140 Rezistenp materialelorll

Tabelul3.l
Nr. Diagrama(M) Grad Aria Coordonatacentrului
crt. (Ortr) de greutate (xn)

t
xo 1.rrrr^
.u l^
-' {.
1. (grad0) 1" 2

2. x' \.v^ .t 1o
(gradl) 2" 3

3. x2 L .w^ .t 1o
-'{
(gradll) 3" 4

4. X"
1.rt,t^
.z 1
-" {.
(gradlll) 4 5

-iL
5. *
(gradll)
.,
3.*" -,
2
I
I

'rtiltiiifiiillnr'
L, - -------L---4

6. X, ? .w^ .n 3o
(gradll) 3" I

Trebuie subtiniat faptul cd - in cazul poziliilor (3), (4) gi (6) - este absolut
obligatoriu ca in secliunile marcate cu (*), prirna derivati a funcliei M (deci, panta
tangenteila grafic)si fie nuld;in caz contrar,formuleleprezentatenu sunt valabile.

I
I
I

t
Rezistenla materialelor ll

Etape in calculul deplaslrilor {wo - siqeati si rpo- rotirq) lntr-un punct curent A al
unei qrinzi static determinate cu piutorulformulei Maxwqll-Moh{:
1o, Se traseazi diagramelede moment incovoietor(M)i din fiecare fortj elementard
dati (i = 1... n, n fiind numdrul fo(elor elementaredate). Diagramelede moment
elementaresunt date TnAnexa 5.
2". Se traseazi diagramam, dupd cum urmeazS:
' pentru calcululsigelii wA se traseazddiagrama mun^din fo(d concentratd
unitari Po: 1, introdusi in punctulA pe direcliadeplasirii;
' pentru calcululrotirii qa de traseazi diagramam*^din momentulconcentrat
unitarMo= 1, aclionfind?nPunctulA.
3o. Aplicdndformula Maxwell-Mohr9i regulalui Veregciaghinse evalueazd:
- wA - prin integrareasuccesivi a diagramelor(M)1cu (m*o )
- qo - prin integrareasuccesivea diagramelor(M);cu (rn,no
).

/ EXEMPLEDE CALGUL

CQExemplul 3.4: Pentru grinda simplu rezematdanalizatdanteriorcu teorema I a lui


Castigliano,
se cere calcululdeplasdrilor
(w",wo gi qc ) folosindformulaMaxwell-Mohr
(gt, : t.1o13N.mmt).
= 10OkN,h

( p1''*^1lu'^''iif.

Figura3.17
Rezistenfamaterlalelorll

Rezolvare

1o. Se traseazi diagramelede moment Tncovoietordin cele doud forle elementare


date: q pe consol5 -+ (M1),
q pe deschidere -* (M2).
2". Se traseazddiagramelede momentincovoietordin:
- forld conceniratdunitardaclionAndin C ---+(rq )
- forli concentrati unitard action6ndln D -.-+( m, )
- moment concentratunitaraclionAndin C --+ (mr)
3". Se determinddeplasdrilecerute:
a) Se calculeazesigeata in capitiil iiber w", intei'gdndir41gi apoi Mzeu m1,aBlieand
formulaMaxwell-Mohrgi regulalui Veregciaghin; ariilegi pozililecentrelorde greutate
ale diagramelorse oblin din tabelul3.1 lindndcont de intervalele de variatieale funcliilor
(m gi M) 9i cele cu rigiditatela incovoiereconstantd;avem:
o ", xg

w. z1[q r-2il*1 [(-zoo)


==j: [(-zoo) 01[?.r-rrl,
""c-2q.r,L 3 jLat'l'EtL 2 J'Ls'r't1*
.*,[3 450
6][* c,r]=-ffk*
*'l:-equeJt*#;=
: -90mm : -9cm
b) in mod similar,se obline sigeata la jumitatea desehiderii wo, in locul diagrame:
(m.,) se va folosi(mr).
@bserva$ie:ln cazul diagramelorde momentcare nu se gdsescin tabelul 3.1 se
procedeazdla descompunereaacestorain diagramecu forme geometricesimple gi arie
cunoscuti (dreptung hiuri,triunghiurisau parabole).
Astfel,diagrameleMr gi mr pe intervalulA- D au formi trapezoidali.Trapezulse
descompunein dreptunghigitriunghi, care se integreazdapoi independent.

*":+ {tt-roo)
sJ ,r,t.ierpt]
(+,,r.[F'T)
'] (3,,r]-'
[;
.,[+ [i.* .)[;,il=, q*#ril#S=
El,:'k*,,]:
= 123,75mm= 12,38cm
c) Pentru rotirea qc, avem:

qc= 1 t(-zoo\.z
11.=1_ o [3 ,,)l*_L,l(? oros) [1 r).]=
[(_zqo)
2€t E .r,
L '-s - Iz E.ry
L \3 )) L\3 ) \z ))
:
tr [**.''.]=1!*:#q$# =4,3s33 (=zzs,)
10-zrad

tL*
Rezistentamaterialelorll 143

Agadar,rezultatele prinutilizarea
suntidenticecu celeoblinuteanterior, teoremei
Se observiinsi faptulci utilizarea
I a lui Castigliano. formuleiMaxwell-Mohr estecu
multmai expeditivigi, de aceea,ea estein generalpreferatiin aplicaliilecurentede
calculal deplasdrilor.

Q Exemplul3.5: Si se determine componentele deplasiriicapdtului


liberal bareidin
figura3.18(analizatiin exemplul 3.2cu teoremalui Castigliano).
IA = 69.1cm2
Sedau: 1., t
' 1',=9'Soocma
N/mm2
E=2,1.105

P= 50kN

x+
iz
YA
H
- iz

Figura
3.18

Rezolvare

a) Galculul deplasirii verticale wa


1o. Se traseazi diagramelede eforturi din fo(ele date (figura 3.19,a - diagrama
efortuluiaxial gi 3.19,b,c* diagramelemomentuluiincovoietordin fo(a P, respectivq).
0

h
w a)
144 Rezistenlamaterialelorll

2o. ln punctul A se introduce o forfi concentratdunitari pe direclie verticali (a


deplasdriicautate wo) gi se traseazi diagramelen1 gi m1 corespunzitoareacesteia
(figura3.20,a,b).
rP=1 P=1
1., +

H;
W b)
Figura3.20

3o. Se aplici formulalui Maxwell-Mohr,ludndin consideraregi efectulefortuluiaxial:

*^=;[#i*,.n, *.*Jit,+M,)',.o*]=
:d*lu'n,dx.+[i"'m,
dx*i*,
*,rr]
lntegralelese efectueazi cu regulaluiVeregciaghingi rezulti:
106
*o =Ei-[(-50)xax(-1)l+
fi, , 2, , / --\ _\ 1. .l
.,10r, =
(-z)+g(-ao)xax(-21
t L;(-100)x2xi(-z)*t-too)x4x

#H#*. #ffiffi =0"1


38
+55'71
7
= 55,855mm.

b) Galcululdeplasirii orizontaleua
1". Diagramele de eforturidinincSrcdriledatesuntaceleagi (figura3.19).
2". in punctul
A se introduce pe
o forli concentratiunitari direclieorizontald(H=t)
gi se traseazidiagramele de eforturin2gi m2,corespunzitoare acesteia(figura3.21).
H= 1

Figura3.2'l
Rezistenlamaterialelorll 145

Se aplicdformulaMaxwell-Mohr:

it,''..,of
I ',. 1 (',
wA=F - lN,.n,.dx+_ |lM,.m,.dx+
tr.Ad E l,[d
Cu regulalui Veregciaghin,integraleledevin:
a n ' tzf 4 4 e I
*o= ,iE.[(-roo).+*2
F+)*g(-ao)*4- =
;(-4).J
= 1.120.1A'2
2J 1o'x9.8oo104
=54.42mm.

c) Rotirea qn
'1". Diagramelede eforturisuntaceleagi(figura3.19).
2". in capitul liber A se introduce momentul coneentrat Mo=1 gi se traseazd
diagramelecorespunzitoarens=Ogim3 (figura3.22).

Figura3.22

3o. gi regulaluiVeregciaghinrezultd:
Cu formula Manruell-Mohr
t (r ,
1
en=g.4 o-. ' . )

J*,.n. =.,, Jt,.ms.oxJ=


[lt,.mu.dx*
lgsf r .. 1, --\ . /.rl
: 2x(-t)*F100)x
4" (-t)+ o. (-''l :
=t LZF,00)x 5(-ao)"
606,67 1oe . ,- E
^ ^4^E-^*^-: -+ Qr=5"18'22".
=2rffiggg.10T=0,0295radiani
Se observdcAceletreicomponente suntidentice
aledeplasdrii cu celeoblinute
3.2prinaplicarea
in exemplul Castigliano.
teoremeilui

GI Exemplul 3.6: Si se calculezesdgeata la jumitatea deschideriipentru pana din


solicitatica in figura3.23.Se dd: E = 10aN/mm'z.
lemn,de secliunedreptunghiulard,

:
a
Rezietenfamaterialelorlt

-> x
t

Figura3.23

Rezolvare

Sigeata totald se obline prin suprapunerede efecte. Pana de acoperig esn,


supusd la incovoiereoblicd. Deoarecefortple actioneazdin plane diferite,se vor trasa
diagramelede momentin cele doui plane principalegi se vor determinacomponentsg
sdgelii produsede acestea.

a) Calculul componentei verticale wc


1"' Se traseazi diagrama componentei Mu a momentului Tncovoietor, dmr
componentelefo(elor paralelecu axa principaldOz (fortpleuniformdistribuiteq).
2". Se introduce fo(a generalizati P=1 pe direclie verticalS in punctul C ih
jurnitatea deschiderii)gi se traseazddiagramade momentm1 (in ptanulprincipalxOz).
3o. Se aplicd formula lui Maxwell-Mohr, efectudnd integralele cu regula lu,
Veregciaghin(figura3.24,a)..
-t
t ; '- '1?!-
wc= ;f [M"' .r, .o*= lu,- | 2*t=.1,12sr1,5
* 3.0,7sI
E .l rd , E.tyL 3 B- ' - J
Momentelede ine(ie ale secfiuniisunt;

['"= +S - 1o]<J53
=z.B12,5cmoi
)' 1 2 12
l, h.b. 15x103 a
I
,tr =1.250cm4.
f.:

Cu aceastarezultd

*"" = ---1'o51Jot1- = 3,7smm.


10*x2.812.5.104

b) Calculul componentei orizontale v"


1". se traseazd diagrama componentei M, a momentului lncovoietor, din
componentelefo(elor situate?nplanulprincipalxOy (figura3.24,b).
Rezistenfamaterialelorll 147

Figura3.24
2"' Se introduceforla generalizati P=1 pe direclie orizontaldin secliunea C gi
se
faseazd diagramade momentm2.
3". Cu formulalui Maxwefl-Mohrrezulti:
'r--
Vc=E1l , J M,.m,,d*= ;"rl
1o12f I 2 1
z, ; . ( _ lS ) x 1 5 " i o , z Is
..' rd e .trl z 3 |
-11'12!
u =. -10t,',==-gmm.
"' 104.1.250.104
SdgeatatotalAin secliuneaC este
t" = Jwai 4 =!875t;rt =e,75mm
Direc{iaeieste dati de unghiulofald de axa Oy

tg' = Jo = * = -2,4-+ 6,= -o1o22,4a*.


wc J,/5

3.2.3 APLIGAREA METODELOR ENERGETIGELA SISTEME


STATICNEDETERMTNATE
(SSNDI

Metodele energetice sunt aplicate la SSND in scopul ridicdrii nedeterminirii


statice,adici pentru determinareafo(elor de legdturd necunoscutece exced numdrul
ecualiilorde echilibrustatic^
Un sistem de n ori static nedeterminatse poate transformaintr-un sistem static
determinat.numit sistem de bazd (SB), solicitatde for{etedate gi n fo(e de leg6turi
necunoscute.
Trebuie subliniatci sistemulde bazd nu este in general unic, pentru o aceeagi
structurd putAnd exista mai multe sisteme de bazd. De exernplu,pentru sistemul din
figura 3'25 avdnd gradul de nedeterminaren=3 se poate alege ca SB oricare din
variantelea, b, c, d sau e.
148 Rezistenlamaterialelorll

x^
@ \'
*
--+ /k
S.S.D, xl
3 fo(e necunoscute(X,,)L, X.)

i-- :ry* T-F


l
xctl ,
c
Yx,
le
.d,
le
I
# ^1 ,#o ,rr-

i,
Figura3.25

Dintre numeroasele sisteme de bazi corespunzdtoareunei structuri static


nedeterminate,unele sunt avantajoase,iar altele (total) dezavantajoasedin punctul de
vedere al analizei viitoare. De aceea, una dintre problemelede extremi importanldTn
studiul SSND este alegerea judicioasd a sistemuluide bazd (SB). Ca idee de bazd,
mentiondmfaptul ci se va avea in vedere oblinereaunui sistem static pe care trasarea
diagramelorde mornentenecesaresd se facd cu ugurinldgi sd permiti un calcul facil gi
expeditivpe intervalelece apar, indiferentde metodade rezolvarealeasi.
La baze aplicirii metodelor energetice la SSND sti observalia de importanld
majord cd: deplasdrile reale ale punctelor SSND in care s-au supimat legdturi, pe
direc,tia forlelor de legdturd necunoscute introduse in locul legdturilor suprimate, sunt
nule. De exemplu,referindu-nela SSND din figura3.25 gi la SBr, se observdcu ugurinld
faptul cd transla{iilepe orizontaldgiverticaldin punctulB gi rotireaacestuia sunt nule.
Pentrucalculu!forlelorde legdturi necunoscutese apeleazdla doud nnetode:
Aplicareateoremeilui Menabrea;
Jt".
12". Metoda fortelor (metoda eforturilor).

t
Rezistenfamaterialelorll 149

3.2.3.1.AnalizaSSNDprin aplicareateorqmeilui Menabrea


Teoremalui Menabrea reprezinti o particularizare a teoremeiI Castigliano
pentrucazufSSND.Aceastas-arputeaenunlaastfel:,,lnoricaredin puncteleSSNDin
care- pentru oblinereaSB - s-au suprimatlegdturi,introducilndu-sefoftp de legdturd,
deplasdilerealepe direclia acestorforle necunoscutesuntnule".
JinAndcont de faptulcd rolulfo(ei generalizate Pi din cazulteoremeiI a lui
Castigliano(de la SSD)estepreluatde forlade legituri necunoscutd Xq,teoremalui
Menabrea se poate exprimamatematic, in cazulcelmaigeneral,subforma@.2$:
a , = d W*=o (3.38)
' oX'
(3.1a)9i (3.15)ale energieipotenliale
sau,linAndcontde expresiile complementare
de
deformalie:

^=n[l* . l# t#).'. i#[#J."


i#)0. . i# [#).'l='
(3.3e)
finAnd cont de observaliile fdcuteasupranecesitiliiludriiln considerarea
termenilor
corespunzdtori eforturilor
secfionale,
se ajungela concluziaci, Tncazurile
curenteale grinzilorincovoiate,teoremaMenabrease poate exprimasub forma
apoximativdrestrdnsi:

(3.40)
^=;[i*(#)0,]=o
Se remarcdfaptulcd se pot scrien ecualiide forma (3.38),(3.39)sau (3.40),c6te
una pentrufiecareforld de legdturi necunoscutd.

Etape de calcul oentru ridicarea nedeterminirii statice a unui $SND. utilizAnd


teoremaluiMenabrea:
1o. Se stabilegtegradul de nedeterminarestatici a structurii,cu ajutorul formulel
(3 '32 ' b ) :
n =(r.n s+2 .A +e .i )- e.Ne
2". Dupi o atenti analizd ce le-arputeaoferiin calcul,se alegeun
a avantajelor
sistemde bazd (SB), prin eliminareaa n legituri simplegi introducereain locul acestora
a n fortp de legdturi necunoscute(Xt,X2,..., &).
3o. Se scriu expresiile momentuluiincovoietorM;(x) pe fiecare din intervalelede
varialiea legiiacestuiasau a rigiditi{iila incovoiere.
4". Corespunzdtorfiecdruiinterval,se vor evaluacele n derivatede forma;
aMl(x),
undei= 1 ... n .
6xi
5". Se scriu apoi cele n ecualii de forma (3.40) ce vor conduce la obtinereaunui
sistemcu n necunoscute.Prin rezolvareaacestuia,se ob{invalorilefo(elor de legdturd
necunoscute,astfe!cd nedeterminarea staticdeste ridicati.
Rezistentamaterialelorll

dinfigura3.26,se ceretrasarea
[[l Exemplul3.7: Pentrusistemulstaticnedeterminat
diagramelorde eforturi.

a)

Y.
\e.rG.i7
t
{q :5 0

o t_i-*-11_*
tsm

I
kN i n '

w
l'*- {ur
v/,
-
/q:50
rTTTN
r:.tllllj
a ,t.t.,
kNlm

f \
.|:**--

' 't-+t* ,f tL
+---lL---+

200kN
= 50kN/m lP=
(q

' .+
atlll!j
v./t ze.ty
i:-rrn
4
t
rr n
+
x
.- >
E'ly

r
|I zza,sz
-f | ,43*X*
I '',
7

3m

Figura3.26

Rezolvare

1o. gradulde nedeterminare


Se stabilegte statici:
n = (t.1+2. Q+ 3 ' 1 )-3 . 1= 1
Sistemuleste deci o dati static nedeterminat fiind necesari suprimareaunei
Rezistenlamaterialelorll 151

T. Se alegesistemulde bazi din figura3.26,bobfinutprinsuprimarea graduluide


bertate corespunzdtor din
rotirii Se
incastrare. ob{ineastfel o grindi simplurezematd
incdrcatdcu forlpledategi reacliuneaXr (momentconcentrat) corespunzdtoarelegiturii
simplesuprimate.
Reacliunilesistemuluidebazdse obtindin ecualiilede echilibrustatic:
=o; 7vB -x1-200.3+5 0 . 2 . 1= 0
fMo
= 0; 7V o+X , -2oo'4-50 ' 2 ' B = 0
IM,
Rezulti:
V^
''
=228'57*)
t

V^= 71.43+&
7
(figura3.26,c),gi se scriuceletrei
3". Se alegtrei intervalede varialiea momentului
expresiianaliticealeacestuia:
(l )x e[ 0; 2]
2
r r ( l) r ,.r - cu ' X- or-2
i v i \^ r - - - -- - L r

(11)xe[2;5]

trilr1x)= -(50.2).(x-1)+( 228,57-*l.t*-tl'


I

(lll)xe [0;4]
= _xr +(71,4g
M(ilr)(x) _*). * ;
7'
4o- Se calculeazdexpresiaderivateifiecirui momentin raportcu necunoscutaX1:
aMr(x)_o x e [0;2]
6X,,
aMIl(x)_ _*-2
xe[2 ; 5 ]
dX, 7
aMrrr(x)
= I_1 x e [0;4]
6X, 7
se exprimdcu relalia
Se impunecondiliaca rotireain reazemulB si fie nuli; <Pe

*,=fri(- +
zs'x')'o]ox

.+i[-'oo*
+ 100+ 228,57.x-+
t "
+ ? *.)
- 457,14
7
.[-
' , )\
* - 2 ]o **
7 )

.-f [. (t''ou
*!'7l) -x.l l,i-'.)o*
,l t7 )
152 Rezistentamaterlalelorll

.p,=#T.i[- (,'ru,t' (2- x)dx+


- +) .(1 ru',,'*)]
",-
.+i[,.[',,0..
+)-*,][;-')o-=
= . ]) * *.(rur,ro 2#'*ssr,,o)].0"*
+i[-' [-,'tt,ut +-
.+'!(+ x1-714,"8)
.-.*i["'. . .
['o,ro*) - [- + +- zr,+s)
* x"
=#t[[- +) *1,. [0,+,ze
- * ^,)+1.
. (i ",-,.oru)
",*,s7. -';l-
. . r,t tr " t +l' .(-r-!-r,,or'l
1[ ' o'2 0+fr)3 1.'( 7 z t o .l:l:
) +l'.*, "r
= -ay!! . l2g JL* z'(-gss,az - ya+,iz
+ z,tsx,) -rc,s+'x.,
7.E.ly 7.E.ty 7.E.ly

ss-0 *
Dincondilia Xr' =u121^?'
=194,87kN'm
16,34
Astfel,s-a ridicatnedeterminareastatic6.
Diagramelede eforturise traseazdacum prin metodelecunoscutede la sistemele
staticdeterminate(figura3.26,d).

3.2.3.2.Analiza SSND utilizinci metoda fo4elgr (sau metoda eforturilorl


La baza acestei metode std observafiacd deplasdrilereale in puncteleSSND in
care au fost suprimatelegituri gi unde au fost introduseforfe de legdtur5,pe directia
acestorfo(e, sunt nule.
in cazul acestei metode,cele n ecualii (corespunzdtoarecelor n forle de legdturi
necunoscute: Xr, Xz, ..., Xn ) se scriusub forma:
Ai =6,,'X., +0,r.Xz +'...+6,.,'X,+... +6,n.Xn+A,o =Q (3.41)
=
unde i 1...n.
Semnificaliatermenilordin (3.37)este urmitoarea:
Ai = deplasarea totald a punctului ssND, pe direclia forlei de legiturd
generalizateXi ;
=
Ei; deplasareapunctuluipe direcfiaforlei I din acliuneafor[ei X1= 1, calculati
Pe SB;
=
A;s deplasarea punctului pe direclia forfei Xi din actiunea forfelor exterioare
date, calculatdpe SB.
Calcululdeplasdrilorpe sistemulde bazi (staticdeterminat)se face de obicei cu
formula Maxwell-Mohr.
Rezistenlamaterialelorll 153

Etape de cgrlculpentru ridicarea,nedeterminiriist*Lce a unui SSND. utilizdnd


@@!er:
1". Se stabilegtegradulde nedeterminarestatici al structurii:
n :(r.ns +2'A +si )-s r r r a .
2". Dupd o atentd analizda avantajelorce le-ar putea oferi ?ncalcul,se alege un SB
(prinefiminareaa n legdturisimplegi introducereain loculacestoraa fortplorde legdturd
necunoscute Xr, Xe, ..., & ).
3o. Se traseazi, pe SB ales, diagramelede momentincovoietor:
Mo* - din fiecare forld elementarddati (prin suprapunerede efecte);
k = 1...m, unde m = nt. de fortp elementare.
mi - din fo(a de legiturdXi = 1; i= 1...n'
4". Se calculeazd coeficienliift gi A;s,folosind formula Ma><well-Mohr,
regula de
integrarea lui Veregciaghin
9i 3.1.
tabelul
Rezult6:
| = ',1
16,, l-m,'m,'dx
u jEt
I '| ,
1"
t n1. - -
| ',1
lA , o = l= M o . m , . dx = .m , +M o r 'f f i i *. . . +M o , .m,)dx
- l; ( M o,
t dEl dE,
gi
5". Se formeazd se rezolvd sistemul de n ecuafii avind ca necunoscutereacliunile
staticnedeterminateXr,definitde ecualiile:
A,:0,cu i=1...n

a1 6,,'X. 5.,'X , ++ 6,;.Xt + aro 0


: :
ai a n' x . 5,rlx, !I
6,,'X, * 4,, 0 (3.42)
: : I
:
6nr'Xr 6 n z' X + ... + 6 .,i .X i + 4", =0

Prin rezolvareasistemuluide ecualii (3.42),se oblin valorilecelor n necunoscute


staticdeste ridicatS.
Xr, Xz, ..., Xn giastfelnedeterminarea

"/ EXEMPLEDE CALCUL

!A Exemplul 3.8: Se cere ridicareanedetermindriistatice a sistemuluidin figura 3.27


(analizatanteriorprin aplicareateoremeilui Menabrea),utiliz6ndmetodafortplor-
154 Rezistenlamaterialelorll

vr
/l
,., I 2.E1y

z
v
f*** q = 50 kN/m

r**^
,2m,-3m,-4m

Figura3.27

Rezolvare

1". Se stabilegtegradulde nedeterminarestaticd:


n : (1.1+ 2.0 + 3.1)- 3.1 = 1
2". Se alege sistemulde bazi (figurag.2l,b)
3". Pe SB se traseazi diagramelede momentTncovoietor din forfeledate {fig. 3.28 a,
b) gidin fortageneralizatd
Xr (fig.3.28c).

y./
,'' y Z'E)y
rzl
I
q = 50 kN/m

f**--
E-lv

a)

b)

X t =1

Figura3.28
Rezistenfamaterialelorll 155

Se calculeazd gi As:
coficienlii6n
f.4

4,.,= [=f m1.m1dx


dEIv

u"=+[;(-1?] [3u,,]=
i
,, 1
o ' o= ( t o ' ,+Mo r)'m,d x
Jr,,
1 11 t (1 =, r tr I
2.400r,Jlz f g) ].
o'.==,, (-100)
rl (-1)J*+
L. tt ")
L; L; [-r,,1
' l ( , - 9*)J - . ( ! .2 ' 4 o o4 ) [1 r - 1 ) l= 4 5 4 .7 6
-( ! 2. 2 . 470 0 o)\7)
" JEly( E ty\2 7 )1 3 \ 7 iJ
in acestcaz,sistemul(3.42)confinedoarecualia:
A , = 6 rr.X , + A .o = Q;

! .*, - 4s4,To =o --+ Xr = 194,90kN.m


3
oblinutprinaplicarea
Se observicd rezultatul metodeifo(elor
esteidenticcu cel
oblinutprin aplicareateoremeilui Menabrea,dar cd aceastdmetodi este mult mai
expeditivd.

de eforturipentrugrindadinfigura3.29.
E Exemplul3.9: Sd se trasezediagramele

Figura3.29

Rezolvare

1o. Se stabilegte gradul de nedeterminarestatici. Aplicdnd formula (3.32.b)


n=(t'RS+2'A+3.i)-S.ru4 se obline n = 3. Observdndcd toate fo(ele ce
ac,tioneazisunt verticale,rezulti ci reacliunileorizontalesunt nule gi, implicit,gradulde
nedeterminarestatici scade la n = 2 - De fapt, gradulde nedeterminarestaticdreflectd
numirul reacliunilorce excede numdrulde ecualiide echilibrustaticce pot fi scrise;in
cazulplan, acest numdrfiind 3, rezultdcu ugurinli ci numdrulde reacliunisuplimentare
este 2.
156 Rezistenfamaterialelorll

2". Alegem sistemulde bazi din figura 3.30.a,oblinut prin suprimarearotirilordin


incastriri.
3". Se traseazi diagramelede momente
- din fo(ele date
Mor- din fo(a concentratdP (fig.3.30,b)
Moz- din forla uniformdistribuitdq (fig.3.30,c)
- din fortplegeneralizateXi=1
mr - din Xr=1 (fig'3.30,d)
mz- din Xz=1(fig.3.30'e)
4". Se calculeazi coeficienlii5rr (integrdnd(m1)cu cu el ?nsugi),&z = 6er- integrdnd
(m1)cu (mz),6zz- integrind (m2)cu el insugi gi Als respectivA2s- integrdndambele
diagrameMs cu (m1)gi respectivcu (m2).

Figura3.30
Rezlstenlamaterlalelorll

- ' 1=--L[] ,-,l ,1 lL.(-1)l=


;.. -4-
',J 6.E .ly
E .ty L2 J L3
't rt
o.,=+ nI . ,i t (. - 1, l) l = 1 : t
LZ't - t l L3 6 E rv
I r't 2'!
6,=rt. l, t - rl nI , t-? r-.'''l=
. ,l 6.E ty
L3
1 (t pab
-\'o=E.lu lZ n [1 f_ el.r_q ]ln1 . ( ! t : 3] _o) f 3 r _q) ] .
"li L3\t) \7J J -E . r , \ , r /13\t))

- +t3f ') l+( -')]


+=T ; r ' ( " * 3 b ) + o z o l - + # =
= -^ J . f r y( .' . (a+3.a.b
, + , o,t*1911
4
6 .E.l vL )
t (t p.a.b .\
lt f b\ / a)l (t P . a . b \ [ z I a )l t
r,'=E [z n "J Ld[-zJJ.
[ \z n 'J Lr [-zJ.[-z)j*rr,
* i .( ! . o'u'. nl i r l - r',_]
i:- i . a + . [ u .iu *s.a ) +a .2 .a 1i- .q ' t' -
E . l y [3 B ) L2 ' E .l, 6.r E . l, 2 4

= -= j , f = f . (b ' * 3 .a .b+ z.a \ +!!3


6-E.1,I t' 4
5". Se formeazdsistemulde ecuataal
.X', + 6,r.x, + A.,o = o
[6.,.,
16r,'X, + 6r,.X, + Ln = o
l- .. P 'a'b q.t-
lz.t.x., + t.x" - ;--(a2+3 ' a . b + 2 . b 2 )
I l.' 4
a.13 =
Ii'l'n.x, + 2.r.x" - l-g-q .(2az+3-a.b+
b'z)
4
Prinrezolvarea
sistemului
de ecualiioblinem:
x,,=LFt,.#
.b l,
, ''=*p.a2
_e.
*
r.' 12 '
Vomfaceacumurmitoareleparticularizdri:
(1) dacd P = 0, atunci
= A2 =-q ' tt
X.1-Y
n
iar momentultajumitateadeschideriiva
fi:
M'"- = 9 ' l t ,
24
t-
158 Rezistenta materialelor ll

(2) dacd 9=0 gi o:b=f,atunci


2'
X.=X^=P'1
4
iar momentulla jumitatea deschideriiva fi:
M^:0.

Xr

q .l.2
lz
TI o.t'
l8
@ ,t
I

2\

Figura3.31

Diagramade momentefinald se obline prin suprapunereadiagramelor(1) si (2)


din figura 3.31, sau particularizdndvalorile a, b, ( 9i P, q 9i tras$nd diagramelede
eforturipe sistemulde bazd.
Considerindq= 30kN/m,P=100kN,a=2m, b = 4m gi /=6m, oblinem:
30'62 =
x. =1!.4+ 178.89 kNm
'6212

=134,44
kNm
^,=19#!.1f
Rezistenfamaterialelorll 159

X, = 178, 89 x,= 134,44


kN'm kN.m

V" = 115,93

@ tr.rut
115,93

134,44

@ ttx*t
13S,58

Figura3.32

Iu^ = 0 V s= 1 1 5 , 9 3 k N
- 0 ; o V.-134,44+178,89-30.6.3 -1 0 0 , 2 -+
IM " =0 ; o Vo+134,44-178,89-30.0'3-1 0 0 . 4 = -+0 V n= 1 G 4 , O z k N

-2-3Ox: 0 -+ * --Y:
T(x): 164,07-30 0,135m
30
1'195'
M,.*= 164,07.1,135-178,89-100'0,135-30.: 138,58kNm.
2
Diagramele
de eforturisuntreprezentate
in figura3.32.

CJ Exemplul3.10: Sd- se determinefo(a capabild pentru grinda din figura 3.33


[1..= 7.s90 cmo
-
alcdtuitidin profill28{.v _-- . Se dd R=210N/mm2.
= 542 "
cm"
lW"

Figura3.33
160 Rozi$tenfamaterialelorll

Rezolvare

Se riciicdmaiintii necjeterminarea
siaticda grinzii.
1". Grindaeste o datd staticnedeterminatd.
2". Se alege sistemulde bazd din figura 3.34.a,prin suprimareareazemuluisimplu
din A.
3o. Pe sB se traseazi diagramelede momentedin forlele date (Ms1gi Moz- figura
3.34,bgic) gidiagramam1din Xl=1 (figura3.34;d).
4". Se calculeazi coeficientii:

u,,=*j*.*,
,,.=+[*
uu36.1. r;.]:i.f
= .ffi,.ox* iu* .', c".l=
^,, {[jror
= + Liesse-Jseu3u-*t 33 -
I'r . 3 ']=
=*('' .2so-s2,sp)
Et..'
I

5o. Sistemulconlineo singurSeeuaiie:


6.,rX.+A,o=0.
Dupd simplificarearigidit5lii(Etr), rezultd:
132X1=$1,5P-1'250

a)

b)

c)

d)

Figura3.34
Rezistenfamaterialelorll 161

giastfelreacliunea
ciutatdeste:
X, =0,3977'P-9,4697.
Pentrustabilirea fortpicapabilese parcurgin continuareaceleagi etapede calcul
ca 9i la incovoierea simplda grinzilorstaticdeterminate.
6o. Dincondilia de rezistenld se determind momentulcapabilalsecfiuniibarei:
= =
M."p w, 'R 542'103'210'10-6 = 113,82kNm .
7". Se evalueazimomentul in secliunilepericuloase
prinsuprapunerea efectelordin
fo(eledategiforlade legdturd X1:
- in secliuneaE (lajumdtatea distanleiBC):
Me= 125- 1,5.P - 3X1= 125- 1,5.P - 3(0,3977.P - 9,4697)
M, = (153,4091-2,6931.P) kNm;
- in secliuneaB:
. .P -9,4697')
Ms= -3 'P + 6X' = -3 'P + 6(0,3977
M" = (-0,6138.P- 56,8182) kNm.

X, = 27,46kN

Figura3.35

8". Se pune condilia ca momentul in sectiunile periculoasesd nu depdgeascd


valoareamomentuluicapabilal sec{iunii:
lMl<M*o
Rezultd:
- in secliuneaE
.pl< 113,82
2,6e31
11s3,4091-
162 Rezistentamaterialelorll

<113,82-+ P*n> 14,70kN


153,4091-2,6931.P
* 153,4091
+2,6931.Ps 113,82-) p*o < 99,22kN
- in secliuneaB
j- o,otaa.p- 56,8182i<trc,az
* 0,6138 . P - 50,8182 < 113,82-) pop > -ZT8,0 kN (nu convine)
-
0,6138.P + 50,8182<11982-+ pap < 92,86kN
o
Dintre toate soluliile oblinute se selecteazd valoarea minimd gi pozitivd, til
rezultAnd: P"uo=92,86 kN
Diagramelede eforturipentru p=Pcan sunt trasatein figura3.35.

PROBLEMEPROPI.JSE

ex Problema3"1: Pentrugrindadin figura3.36se cere si se determinesigeata 9i


rotireala jumitatea deschiderii 9i in capdtulliber.Se di (Elr=1,2'rOt31
N.mm2.Se
recomandd aplicarea
formuleilui Maxwell-Mohr.

Figura3.36

Rdspunsuri:
wc = 15mm,gc = 0,0025
radianiiwo = *27,5mm,go= -0,0108radiani.

0x Problema 3.2: Pentru grinda simplu rezematd din figura 3.37 sd se determine
sdgelilein secliunileC,D 9i F.
2qa

J
+-r
la
+
Figura3.37

t
Rezistentamaterialelorll ,163

Rdspunsuri:
w^ = 37.339a ; wD= 6,3394;uF = 26 qa3.
El u tr t, Ety

ox Problema 3.3: Si se determinesegeatatotald la jumdtatea-deschiderii


gi in capdtul
liberpentrupana de acoperigdin lemndin figura3.38.
Se dau:b=12cm, h=20cm, E=104N/mm2.

) ','L ',u ) '," ) ''o) a=20'

Figura3.38

Rdspunsuri:
lc = 21,92mmifo = -12,80mm.

s Problema 3.4: Se se traseze diagramelede eforturi pentru grinda static


nedeterminatd
dinfigura3.39.

P= 1 2 0 kN

q = 30 kN/m

@ @ @ /\ o
J" J." I '* J
Figura3.39

Rdspunsuri:
i Mg= *135kNm.
Mr = -202,5kNm;M" = +146,25kNm
164 Rezistenlamaterialelorll

s Problema3.5:Sd se geseascevabareaforfeicapabile careactioneazigrindadublu


incastraticu secfiune"T"dinfigura3.40.Se dd: R=210N/mm2

20Ox14mm

/n
ZN
', il

L 8m l.

Figura3"40

Rdspuns.'
Q",o= 21'55kN/m
'

0* Problema 3.6: Sd se dimensioneze din profil | (R=210 N/mmz) grinda


nedeterminatd
din figura3.41.

I'
T

Figura3.41

Rispuns.'
lMl.* = 135kNm-+ profil 130.

t
\

Rezistenfamaterlalelorll 165

Gapitolul4
BARE SOLICITATEPESTELIMITADE
ELASTIGITATE
4,1 pROpRtETATtLEMECAN|GEALE MATERTALELOR
gl
IPOTEZEDE CALGUL
Analizastirii de solicitarea barelorrealizatdin capitoleleanterioare
a admis,ca
i:otezi de calcul,comportarea liniarelasticia materialului.
Astfel,legeaconstitutivd se
exprimd prinrelalia
o=E'e (4 . 1 )
refaliecunoscutdca legea lui Hoake (figura4.1,a)
S-a considerat ca stadiu limi6 elastic starea de solicitare in care tensiunea
extremdintr-un puncteste egald cu valoarearezistenleide calcula materialului.
Comportarea materialelor pAnd la rupere este descrisi de diagrama o-s
schematizatri (curba caracteristice).in figura 5,1 sunt reprezentate aceste curbe
schematizate corespunzitoare unui material elastic ductil (figura 4.1a,b) respectiv
casant(figura4.1,c)

(5

or

a) maierialideal b) matefialideal c) materialidealelastic


elasto-plastic elastiecu consolidare

Figura4.1

Se poate observa ci in cazul materialelor ductile cu stare de deformare


neomogeni pe secfiune,atingereastlrii de curgereintr-un punct nu implicS,in general,
stadiul de rupere (cedare).Aceeagi observalieeste valabild gi pentru sistemele static
nedeterminate.Se pune astfel Tnevidenld o rezewd de rezistenfd in raport cu stadiul la
care se face dimensionarea.
Pentru analiza comportirii barelor peste limita de elasticitate se admit
urmitoarele ipoteze:
(a) Relaliatensiuni- deformaliieste exprimatdprin modelulideal elasto - plastic
(curba lui Prandtl, figura 4.1,a); se adopti deei eomportarealiniar elasficd
pdni la curgere urmatd apoi de comportareperfect plasticd (E=0) p6ni la
cedare:
166 Rezistentamaterialelorll

(b) Deformaliilesuntmicipdndla cedare(liniaritatea geometricd


a problemei);
(c) lpotezalui Bernoulli(a secfiunilor
plane),pentrubarefird slibiri de sectiune.
in consecinli,distribuliacieformaliilor
specificepe secliuneln stadiilepost-
elasticeesteasemenea celeidinstadiulelastic.
Analizastdrii de solicitareintr-o secliunegi evolu{iaacesteiapdnd la cedare,
refevdexistenlamaimultor stadii de solicitare:
' stadlul elaslrb ln care toatd sectiunealucreazd in domeniul elastic
(r
' limitastadiuluielasticeste reprezentatdde stadiul curgerii defihrd definitprin i1
faptulai, in punctulcel maisolicitatal sectiunii,
aparecurgerea(e,"* =ec gi o,"* =o"). f,
Restulsecliuniilucreaziin domeniuldecomportare elasticd.
9bservafie: mirimile geometricegi fizice corespunzitoare acestuistadiu se
noteazicu indicele"c".
' stadiul elasto-plasfrcapare atunci cAnd o parte a sectiuniilucreazi in
domeniulde comportare (e<e, 9io<o"), iaraltaincelplastic
elastic (r tu", o:o") .
@bservalii:
(1) Dupi atingereavaloriide curgere,tensiunilese plafoneazd(o = o")
pAni la rupere(cedare).Pentruasigurareaechilibrului, au loc redistribuiri de
tenslunl pe sectiune;la sistemelestatic nederminate au loc redistribuiride
eforturi intre secliuni.
(2) Depigireastadiuluide curgereimplici apariliadeformaliilorptastice
(remanente). La descdrcareacompleti a barelor solicitate peste limita de
efasticitaterdmdn deformaliiremanentegi, implicit, tensiuni remanenteTn
sectiunile care au curs. Acestea din urmi formeazd un sisfem de forte
autoechiti bratpe secliune.
'limita stadiuluielasto- plasticestesfadiul plastic,atinsatuncicdndcurgtoate
punctefesecliunii(u>""gi o:o"). Acestamai este numitgi stadiude cedare sau
stadiu limitd. Din punctde vederemecanic,atingereaacestuistadiucorespundecu
pierdereauneilegdturisimple.
@bserva{ii:
(1) Mirimile geometricegi fizice corespunzdtoare acestui stadiu se
noteazdcu indicele"pl".
(2) Pierdereaunei legdturisimpleeste echivalentdcu dobindireaunui
grad de libeftate suplimentar.in acest stadiu,sistemelestaticdeterminatese
transformd in mecanisme gi cedeazd.
Sistemelestatic nederminate se transformdIn mecanismenumaiatuncicind
stadiulplastica fost atinsintr-unnumdrde secfiuniegalcu gradullor de nedeterminare
plusunu.
Vom consideraln continuareca stadiu de cedare (limitd sau ultim) al und
sttucturi stadiulin care igi pierde proprietateade indeformabilitate geometricdgi se
I
transformdin mecanism,Acesta va fi numit mecanismde cedare iar fo(ele care il
producvor fi numiteincdrcdri limitii gi notatecu indicele"lim".
Rezietenfamaterialelorll 167

4.2 ANALIZA POST- ELASTICAA STARIIDE SOLTCITARE


PE SECTIUNE
,

4.2.1SOLICITAREA
AXNLAiT.IOOUEruIUL
POST-ELASTIC
Stareade deformafieintr-o secfiunesolicitati axialin stadiulelasticeste uniformd
(figura4.2,a).in stadiulcurgeriide fibr6, distribuliadeformaliilorspecificeeste, conform
ipotezei(c) asemeneacelei din stadiulelastic (figura4.2,b), ceea ce implicdfaptul ci
fenomenuldecurgereapare simultanin toate punctelesec{iunii.

a) b)
@@ @@

Figura4.2

Se observi cd atingerea stadiului de curgere de fibri coincide cu atingera


stadiuluiplastic.Efortulplasticeste
N p r= N " :A ' o " (4.2)
NI
Secliunilesolicitateaxial nu au rezervdde rezisten[d,raportul ] tiinO unitar.
N"
Atingereaefortului plastic Nprintr-o secliune a unei bare static determinatesolicitati
axial presupunetransfornnarea acesteiaTnmecanism;bara se deformeazifiri a prelua
p6ni
efort suplimentar la cedare(atingereadeformalieispecificeultime eu).

4.2.2INCOVOIEREA
POST.ELASTICA
ln secliunile barelor incovoiate in domeniul elastic, distribulia deformaliilor
specificeliniare este liniard (figura 4.3,a). Curgereaapare mai intAi in fibra extremd,
restul secliunii lucrAnd in continuare in domeniul elastic (figura 4.3,b). Efortul
corespunzdtorstadiuluide curgerede fibrd este
M" = W,'o" (4.3)
168 Rezistenfamaterialelorll

@@
€66< 8" 6.;n( o"

NT; 'ftH
M"=w r.6" M o<M .p<M pr

Figura4.3

PentrueforturiM t M", sec,tiunea se comportepa4ialelasticai pa(ial plastic


(figura4.3,c).Se poateremarcaprocesulde plastifiere, carese propagedinsprefibra
maxim solicitati. Pentruasigurareaechilibrului, de tensiunipe
au loc redistribuiri
secliune9i axaneutriigi modificipoziliafaldde stadiulanterioral curgeriide fibrd.
Stadiulplasticestereprezentat in figura4.3,d.lntreagasecliunese considerd, in
modidealizat, a fi in curgere.Dincondiliile
de echilibru
N= f,o".dA =0+A, = A "
9i
Mo '=f,o ..z .dA - ) M=6" " [ k d A . .o]
k
rezulti cd
(a) axa neutrA(np- np)in stadiul plasticimparte sec{iuneain doui p5(i de arie
egald;
(b) momentulplasticpoatefi exprimatsub forma,similari stadiuluielastic
Mol = \1 'o" (4.4)
undeWprse numegtemodul de rezistenldplasticAise calculeazdca sumi
a momentelor staticecorespunzitoare ariiloregaleAi gi A" separatede axa
neutrd (no-no):
Wpr= Si +S" (4.5)
Atingereastadiuluiplasticintr-osecliunea uneibareincovoiate esteechivalentd
din punctde vederemecaniccu formareaunei articulalii plastice,deoarecerotirease
poateproduceliber 9i sec{iuneafunclioneazica o articula[ie. Articulaliaplastici se
deosebegte structuraliprinurmitoarele:
de articulalia
. rotirease facesubmomentconstantM=Mo'fin articulatiile structurale
avem
M=0);
. rotirease producenumaiinsensulincarearticula{ia plasticis-aformat(nu
estereversibilS).
Rezeruade rezistenfd a secliunii unui elementincovoiat se exprimi prin
valoarearaportuluidintreeforturilecorespunzitoarestadiuluiplasticAi limitastadiului
elastic(curgerea de fibrd):

o=M t -= wo ' (4.6)


M . W,

L
Rezlstenfamaterialelorll

numit gi caeftcient de adaptare plasficd a secfiunii. Valorile acestuia pentru secliuni


uzualesunt:
. secliunedreptunghiulard : a=1,5
. secliunecirculari : a =1,7
. sec{iunesimetrici | : a=1,17.

I EXEMPLEDE CALqUL

pentrusecliuneadinfigura4.4.
rezervade rezistenld
[E Exemplul4.1: Si se determine

Rezolvare

a)
1o. Se determindpozi{iaaxei neutre(n -n)
, 20x1,4x 0,7+ 50 x 0,8x 26 a
t"=ffi=15,82cm
2o. (W, ):
Se calculeazimodululde rezistenle
20x 1'43 0'8x-503
,'v- - + 20x 1.4x 15.122
* + 0,8x 50x 10,582: 19.216,56cma
12 12
*' =no.219,5q:540cm3.
-ar,uu
b) Caracteristici qeometrice in domeniul nlastic (figura4.5)

7,5
n-
21,25
cm
4,' 4 2,5 c m

500xBmm

Figura4.5
170 Rezistentamaterialelorll

10 Se determini poziliaaxei neutre(np-np) din conditiaca

A r=A z=1
2
A :20x 1,4+50x0,8= 68cm2
AFI
Az = xn.0,8 = J Xn = 42,5cm.
;
2". Se calculeazd modululde rezistenfd plastic
S/01= S.,+Sz
7q
Sr : 20 x 1,4x8,2+ 7,5 x 0,8 x !! = 252,1cm3

Sz: 42,5x 0,A*4


'2 =722,5cm3

+722,5= 974,6cm"'
Wor= 252,1
c) este

"=Wl=W=180
@bservalie: pentru sectiunile nesimetrice,valoarea coeficientuluia este mai
mare decAtla cele simetricecu aceeagiarie.

UM|TA
ITCANCANIUON
4.3 DETERMINAREA

Calcululstructurilorin domeniulplasticare ca obiectiveprincipale:


. stabilirea mecanismelorde cedare gi a incdrcdrilor care le produc numite
sarcini limitd;
. stabilireastdrii de eforturi in diferite stadii de lucru (curgere de fibri, elaste-
plasticsau cedare);
. evaluarearezervelorde rezistenldale structurii.
Este necesar s6 evidentiem faptul ci structurile static determinate cedeazd la
formarea primei articulaliiplastice (Tncazul solicitdriila incovoiere)sau la intrarea in
curgere a primei bare (pentru sisteme alcdtuite din bare solicitate ta efort axiat).
Structurilestatic nederminatecedeazi dupd formarea unui numdr de (n+1) articula{ii
plasticesau intrareain curgerea (n+1)bare, n fiind gradul de nedeterminarestaticd al
structurii.
Analiza structurilorin domeniulpost - elasticse bazeazdpe urmdtoareleipoteze:
. in oricarestadiu de lucru al structuriisunt satisfdcutecodiliilede echiibrustatic,
exprimate pe forma nedeformati a structurii;

:
I
\
!

Rezistenfamaterialelorll 171

'condilia de elasticitate(exprimatdprin 6<cr") se inlocuiegtecu condilia de


plasticitate, care exprimi faptul ci eforturiledin articula{iileplastice(Mpr)sau
din barelesolicitateaxial aflatetn curgere(Npr)rimAn constantedupd formarea
acestora;
. cedarea survinein momentulcdnd mecanismulde cedareeste format.
Studiulcomportirii structut'ilorpeste limitade elasticitatese poate face cu ajutorul
a doui metodepricipale:
. metoda biograficd (statied), care analizeazd evolulia stdrii de solicitare
considerdndvalori crescitoare ale tncdrcdrilorpAndla cedare;
. metoda cinematicd care permitedeterminareaexpeditivda sarcinilorlimitd.

4.3.1METODACINEMATICA
-
Metodacinematicd practici,rapidegi eficientdpentrustabilirea
esteo alternativd
incdrcArilorlimitd. Dezavantajulmetodei constd in faptul cd nu permite analiza
comportiriiin stadiileanterioare
ceddrii.

Aplicareametodeicinematice presupune urmdtoarele etapeprineipale de calcul:


(1)Se presupune formatmecanismul de cedare;
(2) in fazaimediatpremergitoareceddrii,se exprimi echilibrulstructuriiprin
aplicareaPrincipiului Lucrului MecanicVirtual(PLMV- paragraful3,1.2);
din ecualiilede lucrumecanicvirtualrezultdvalorileincircirilor limiti.
in continuare se vordetaliaceledoudetapeprincipale de calcul:

(1) Precizareamecanismuluide cedare


(1a)- se stabilegte gradulde nedeterminare al structurii(n) gi se introduce
plastice. *
un numdrde (n+7)articulafii
Pozilia#ulafiilor plasticeestearbritard, totugise line contde faptulcd
acestease formeazdin secliunilecu eforturiextreme.Astfel,cele mai probabile
poziliiale articulaliilor
piasticesunt:
. in secliunilede incastrare;
. in nodurilestructurilor
de tip cadru;
'in secliunileundesuntaplicateforleconcentrate;
. la jumitateadeschiderilor pe careacfioneazd forledistribuite.
@bservafie:De multeori esteposibildformareamaimultormecanisme de
cedare.ln acest caz se vor forma gi studia toate mecanismelede cedare
posibile.
(1b) - se calculeazd caracteristicele geometrice ale sec{iunii in
domeniuiplasticAieforturile corespunzAtoare seeliunilorpiastifieate (Nprsau M4).
172 Rezistenlamaterialelorll

(2 ) Aplicarea Principiului Lucrului Mecanic Virtual


{2a) - se dfi sistemului o deplasare viftuald cinematicd admisibild (in
generai unitard),astfei incdt tronsoaneiecie bar6 cuprinsei'ntre doua articulatii
(plastice sau structurale)si se deplasezeca gi corpuri rigide (in care nu apar
eforturi);
(2b) - se scrie ecua{ialucruluimecanicvirtual
6L" * glo (4.7)
Pentruscriereaacesteiecualiise vor lua Tnconsiderareurrndtoarele:
' pe tronsoanelede bari dintre doui articula{ii,efectueaz6lucru mecanic numai
eforturiledin articulaliileplasticein care apar rotirisau din barelesolicitateaxial aflateln
curgere.Alte forfe interioare(eforturi)nu apar, deci
gLo= -51_.= .
IMo,,i -0, +!Noi,r Ar (4,8)

unde: j : 1J1+1 reprezintdnumdrularticulalieiplastice


0, este rotireaarticulalieiplasticeidin deplasareavirtualSimpusd

k : 1,m+ 1 reprezintdnumdrulbarei solicitateaxial aflatdin curgere


Ao este deplasareacorespunzdtoarebarei k din deplasareavirtualdimpusd.

@bservafie: lucrul mecanic interior este intotdeauna o mdrime negativd; in


consecinfi lucrulmecanical tensiunilorva fi intotdeaunapozitiv.
' lucrul mecanic exterioreste produs de toate incircirile date (fo(e concentrate
sau distribuite, respectiv momente concentrate) prin deplasdrile corespunzitoare
(translaliisau rotiri):

=IR *,.T[io, *, o")*!M*.or


aL" (4.e)
unde: P1 - este fo(d concentratd
wi - deplasareaw; pe direc{iafo(ei Pi datoratedeplasdriivirtualeimpuse
Qt - for{i uniformdistribuitd
w,(s) - deplasareatronsonuluide bard pe care aclioneazdq,
Mor - momentconcentrat
0k - rotireatronsonuluide bard pe care acfioneazdMo*.
@bservafie: integralelese pot efectugcu regulaluiVeregciaghin
(2c)- prin rezolvareaecuatieide lucru mecanicvirtual(4.7) rezultdvalorile
sarcinilorlimitdcorespunzdtoaremecanismuluide cedareconsiderat.
@bservafie: Daci sunt posibilemai multe mecanismede cedare, se vor obtine
sarcini fimitd corespunzitoarefiecdrui mecanismstudiat. Mecanismul de cedare real
esfe celpentru care s-a obfinut sarcina limitd minimd.

4!*
Rezistenfamaterialelorll 173

4.3.2 SISTEMEDE BARE SOLICITATEA)(|AL

4,3.2.1
. Sisteme
staticdeterminate

/ EXEMPLEDE CALGUL

Q Exemplul4.2: Pentrusistemul
articulat
de baredinfigura4.6se di:
cx,=30o,9=45o
Ar = 5crn2, Az = 0,BAr
o" = 250Nimm2'
Se cere sd se stabileascdvaloareasarciniilimiti R.

Figura4.6

Rezolvalre
Sistemuiestestaticdeterminat, decicedareapoateapareprinintrareain curgere
a barei1 sau2.
Dinconditiilede echilibrustaticrezultdeforturile
in barelesistemului
=0
lIx fN,,sincr= N,sinp fN,= 1,366.p
1-1 [N,cosa+Nrco s B = P-( |. Nz =0,966.P
ILZ=0
plasticesunt:
iareforturile
Np1,r= A r'o"= 5'102x250x10=-3 125kN
= Az'o" = 0,8'5' '102
Np1,2 x 250x 10-3= 100kN.
se poateproduceprinintrarea
Cedareasistemului in curgerea barei1:
Nr= Nor,r = 125+ fl(')= 91,5kN
-+ 1,366ff(1)
sauprinintrareain curgerea barei2:
N, = Npr,z 100=+E(2)= 103,5kN.
+ 0,966ft(2)=
de cedarereal corespunde
Mecanismul valoriiminimea forfeilimitdcalculate.
deci
q = min(q(1);R('?))=
91,5kN,
174 Rezistenlamaterialelorll

cedareaproducandu-se
in urmacurgeriibarei1.

4,3.2.2.Sisteme static nedeterminate

/ EXEMP.LEpE CALCUL

!B Exemplul4.3: Seconsiderisistemulde barearticulate


dinfigura4.7. gtiind
ci toatebarelesuntconfeclionate
din acelagimaterial(o"= ZSOlUm.') gi au aceeagi
arie(A),se ceresd se stabileascd for{eilimitdpr.
valoarea

,{

Figura4.7

Rezolvare
Sistemuleste o datdstaticnedeterminat. Mecanlsmele de cedarese obfinprin
intrareain curgerea doudbare.
Mecanismul 1 - formatprinintrareain curgerea barelor(1)gi (2)(figura4.7b).
Echilibrullimitdal noduluiOse exprimiprintr-oecuafiede proiec[ie pe verticald:
B -o"'A -o" ' A . s in c r= 0
unde: sin*=*=o , u .
Rezultd:
i(o=1,6'o " ' A '
Mecanismul 2 - formatprinintrareain curgerea barelor(1)si (3)(figura4.7c).
Echilibrul
structurii
se exprimdprintr-oecualiede momentein raportcu nodulB,
astfelinc6tefortulnecunoscutdin bara(2)si nu intervini:

IM. =o ; E (' ) ' 4- o".A.4- o".A' 3=o

Rezultd: 7 " ' =I'o " 'A = 1,75' o"' A.


Rezlstenfamaterialelorll 175
1
Mecanismul 3 - formatprinintrareain curgerea barelor(2)Si(3) (figura4.7d).
in acest caz, cregtereasarciniiverticaleP este preluatdde bara ('l) pAni la
intrareain curgerea acesteia.
Nr = o"'A '
Scriind echilibrul la limitd a nodului O printr-oecualie de proieclie pe verticald
rezulti: E(t)= o" ' A + o" 'A . sing
gi i(t) = 1,6'o" 'A .
Se observd cd sarcina limitd corespunzdtoareplastificdriicelor trei bare este
inclusi Tncazurileanalizateanterior.
ln concluzie,sarcinalimiti este
n = min(q(,),P{z))=1,6'o"' A
br mecanismulde cedare real este mecanismul1, format prin intrarea Tn curgere a
barelor(1) gi (2).

Gi Exempiui4.4; O bard cie rigiciiiaieinfinii5esie soiiciiaii rje o iorli conceniraii F


care aclioneazdla jumdtateadeschideriiei gi suspendatiin capitul din stdngacu
ajutorulunuitirantavAndA, =3.A gitensiunea de curgereo". Capdtuldin dreaptaal
bareise realizeazdindoui variantede prindere:
a) articulat(figura4.8,a)
b) suspendatprinintermediul a treitiranlide ariiegaleA, - Ag= A+= A, dispugi
simetric,av6ndaceeagitensiunede curgereo" cd gi tirantulAD; cr= 30".
de cedarepentruceledoudcazuride
Si se determineforla limitdgi mecanismul
rezemare.

Figura4,8
176 Rezlstenlamaterialelorll

Rezolvare
a) Cazulbareisuspendati-articulati
fiind posibilun singurmecanismde cedareprin
Sistemuleste staticdeterminat,
intrareain curgerea tirantului(1);
Nr = Nor: c" .(3.A)= g .o" .A
Echilibrullimitdalsistemuluisepoateexprimaprin ecualiade momente:

IM"=o, 3'o"'Ax2'a-P,xa:o

de unde rezultdsarcinalimitd:
E =6'o"'A'
b) Cazul barei sustinuti prin 4 tiranti
Sistemul este o datd static nedeterminat mecanismulde cadre se formeazd,
teoretic, prin intrarea in curgere a doi tiran{i. Din configuraliasistemuluirezultd insi
cdteva particularitd{i:
- datoritdfaptului cd trei tiran{iconcurdintr-un punct (C), intrareain curgere a
tirantuluiAD conducela formareaunui mecanismde cedare;
- din simetria dispunerii tiranlilor 2,3 gi 4 rezultd egalitatea eforturilor
Nz = No,ceeace inseamndcd cei doi tiranlivor intrain curgeresimultan;
-intrarea in curgere a tiranlilorinclinali 2 gi 4 nu conduce la formarea unui
mecanismde cedaredeoareceeforturilepot fi preluatede tirantiiverticali(1 gi
3) pdni la intrareain curgerea unuiadintreacegtia.
Din considera{iilede maisus rezultdcd sunt posibiledoui mecanismede cedare:
In culgere a urafirurur l.\u 9r rer qe-al oollea pnn Inlrarea ln Gurgere a
.- - !- :- - 1- - - - - - +- - a!* - - - a,,r ,- a aR
plillrul pnil llitlalea
--!--..t - ,- - - ,- - - - -

celor trei tiranli concurenli.


. MecanismulI (figura4.9,a)
Echilibrullimitfrse poateexprimaprintr-oecualiede momentnulTnpunctulC:

Iw"=O : 3.o".A.2a-ff.a=0 -+ B(')=6.o".A

sau aplicAndprincipiullucruluimecanicvirtual(metodacinematicd).in acest ultim caz se


di mecanismuluio deplasare virtuali 6 = 1, cinematic admisibilSgi se exprimd
egalitatea

6L"=51- : f;'1=3'o"'A'1 -+ ff(t)=6'o.'A


'2
@bservafie: mecanismulde cedareeste identiccu cel de la punctulprecedent.
. Mecanismul2 (figura4.9,b)
Echilibrullimitdse poateexprimafie printr-oecualiede moment,fie prin aplicarea
principiului
lucruluimecanicvirtual.

t
1
Rezistenfamaterialelorll 177

Meffinismul I

-" +
+---------r
lrrecanismul2

Figura4.9

IMo =0 : 2'(o"'A.cosa-2a)+o'"-A.2a-P,'a=0

+ ne)= (2+ 4.cos30o).o".A= 5,40.6".A

6L" =51-,, n
*=2'(o.'A'cosct^1)+o"'A'1

= (2+4.cosu).o".A = 5,46.o".A
-+ P,(t)

Din analizacelor doui mecanismede cedarese ob{inecd sarcinalimiti este :

mecanismul de cedare real fiind format prin intrarea in curgere a celor trei tiranti
concurenli(mecanismul2) -
@bservafie: dacd se meregtearia tiran{ilorconcurenli, se poate ajunge la situalia
in care mecanismelede cedare se formeazi pentru aceeagi sarcind limiti. Pentru
aceasta este necesar ca :
p(t)=p(2) adicd 2.o..A., =(2+4.cosa),o".A"
gi rezultdaria tiranlilorconcuren{i:

Az=---3-'.A' :0,366'A.i (.q,=s'R)


" 2+4 'cuscr,
178 Rezistenfamaterialelorll

Dacd A, < 0,366.A,, cedarease produceprinmecanismul


2 (intrareain curgere
a celortrei tiranliconcurenli) gi daci A2> 0,366.4, atuncicedarease produceprin
curgerea tirantuluiizolatAD (mecanismul 1).

4.3.3CALCULULPLASTICAL BARELORDREPTEINCOVOIATE

4.3.3.1.Sisteme static determinate

/ EXEMPLEDE CALCUL

Q Exemplul4.5; Pentrugrindadin figura4.10 , se cere :


a) Sd se determinesarcinalimitd (Pr)aplicflndmetodacinematicd. Se di :
o" = 250N/mmz
b) Sd se stabileascdrezervade rezistentda grinzii.

300x 20 mm
M o= 1 0 0 kN 'm

Figura
4.10

Rezolvare
a) Stabilirea sarcinii limitii P1
al) Determinarea ca.racbrtsticilorqeometrice ale.seqiunii in domeniul plastic (figura
4.11,a)
300x 20 mm

23,14 22.14
->y

,86 39,85

I I
7 v
z
b)
Figura4.11

t _*-
Rezistenfamaterialelorll 179

1". Se stabilegtepozilia axei neutre in stadiul plasticdin condiliaca cele doui arii
formate sd fie egale

A .=A .=4
2
Ariatotali a sectiuniieste
A - 30.2+60.1 +10'2=1 4 0 c m2
Notim cu q distanlala carese situeaziaxaneutrdin raportcu fibrainferioaria
tilpii superioare.Rezufte:
A r = 30.Z+11.1=1!^-A+ I = 1 g c m
2
2", modululde rezistenliplastic
Se calculeazd
Wpr= 51+52
unde S1 9i 52 sunt momentelestaticeale ariilorA1 gi A2 in raportcu axa neutri plasticd
(np-np);
Sr = 30.2.11+10.1.5= 710cm3
S: = 10.2' 51+ 50' 1.25 = 2270cm3
Rezulti
= 710+2270 = 2980cm3
Wo1
3'. Se determini momentulpiastic, pentrucare se formeazi articulaliaplasticd:
Mos= Wpr.o"= 2980.103.250:10-o = 745kN.m.

a2) Anlicarea metpeleLsinematicepentru determin timitd


1". Se formeazdmecanismelede cedare.Deoarecegrinda este static determinati,
este suficienti introducereaunei singurearticulaliiplastice.
@bservalie: articulaliaplasticdnu se formeazdin mod cert in reazemularticulat
de capit (A), unde momenteleincovoietoaresunt nule.
ln reazemulintermediarB, valoareamomentuluiincovoietor este cunoscutd:
Me= -100 -20.3.1,5= -190kN.m
9i
lMrl. Mo,= 745kN'm ,
deci rezultd cd in reazemul B nu se formeazd articulalieplastici. Consola BD este
legati rigidde tronsonulde grindi BC gi se va migcasolidarcu acesta.

Observafie: dacd momentulin reazemulintermediardepdgegtevaloareaMpr,


trebuie considerat9i analizatun mecanismde cedare suplimentarformat prin apari{ia
unei articulaliiplasticein acest reazem.
1 80 Rezistenlamaterialelorll

Analiza ?ncdrcdrilorde pe grindd conduce la urmdtoareleipotezede formare a


articulalieiplastice:
(l) in secliuneaC, unde aclioneazi fo(a concentratd;
(ll)in secliunea E situatd la jumitatea deschiderii AB pe care
aclioneazi fo(a distribuiti.
Mecanismelede cedarerezultatesunt reprezentatein figura4.12.

MecanismulI

q = 20 kN/m a=f,
Mo= 100 kN .m
a)

Mecanismul
ll

= 100kN.m
b)
s ' =4c
u,=$

Figura4.12
2". Se dd sistemului o deplasarevirtuald6 = 1 (cinematicadmisibili)gi se exprimd
prinecualiade lucrumecanicvirtual(4.7)
echilibrul
6L"= 6L"
Se considerdcd tronsoanelede grindi dintre doud articulalii(plasticesau
structurale)se migci ca gi corpuririgide.Din aceastdipotezdrezulti cd singurele
eforturisuntmomentele dinarticulaliile
plasticeiar lucrulmecanicinterioresteprodusde
acesteaprin rotiriletronsoanelorde bardpe careacfioneazi:
EL"= 1M0,,,.0,
i
Lucrulmecanicexterioresteprodusde :
'fortple concentrate(P) prindeplasiribsecliunilor
undeacesteaac{ioneazi
( w i ):R .w, ;
q

Rezistenfa maierialelor ll

. forfeledistribuite punctelor
(q) printranslaliile de pe intervalul
undeacestea
ac[ioneazi(w):
S

0
Jo(s)'*'os
Integralase poate efectua cu regula lui Veregciaghin.Pentru fo(e
uniformrezulti :
distribuite
s
q ' jw 'Os= Q ' o *

- unde cl* reprezintdaria deplasdrilorvirtuale pe intervalul[0,s] de


al forfelor;
distribulie
. momenteleconcentrate de bardpe care
) prinrotirile0* ale tronsoanelor
(Mon
actioneazi: Mo*'o*
Termenii de lucru mecanic sunt pozitivi daci forla generalizati gl
deplasareageneralizatdau acelagisens.
Obse:^.ratie: fiind valabildipotezamicilordefoi"malii,i'espectivdeplasiri, rezulti
cd rotirilebarelorsunt mici qi se pot aproximaprin tangentelelor:
0Etgo
in continuarevor fi analizatecele doud mecanisme:
Mecanismull

. p. 1 + 2 0
61 = 2
. 1 . t . 0 * e o .l'
2
o-,2 0 ' 19 s- r o o .1
24 4
51. =f +S2,5

6Lo= Mpr.(0, =
+e,)=nr,,.[1*+'l =310,416
4) *'745
12 \6

6L" = 61" * P,+52,5= 310,416 -+ qo = 257,91kN

Mecanismu[2

61 " -'f 5. ! + z o 2' ] . r . r o- z o2' +5.]' s- r o o


-e =
5
= 0 ,4 .ff
.1 + G2
f r a\ .
.l *+* l= i.t+s : zsa
.(q+er)=Mo,
6L,= Mpr
f5 s) 5

6L" = 51- =) 0,8'R + 62 = 298 -+ = 440kN


R(rr)

Fo(a limitd este valoarea minimd obtinutd Tn urma analizei tuturor


mecanismelorde cedareposibile:
q = minh(r),p(l,r)=
ZS7,91kN
.
Mecanismuldecedarerealestemecanismul1
Rezistenlamaterialelorll

@bservalie: dace fortple uniformdistribuitesunt q=7OkN/m,din analiza celor


doui mecanismede cedare rezultd:

Mecanismul
|: P,+246,25= 310,416 -+ ff(r)= 64,166kN

Mecanismulll
: 0,8.ff +267 = 2gg -) Eor)= 38,75kN

Decimecanismul de cedarerealestemecanismul ll gi ff = 3B,75kN


Se remarcifaptulcd nu se poatestabili ,,apriori"mecanismul de cedare
real,acestadepinzdnd de valoareaincdrcdrilor.
Trebuiede aEemenea menlionat
faptulci ecuatiade lucrumecanicvirtual
turnizeazdvaloripentruo singurdnecunoscutd. Dacdbaraeste aclionatdde mai
multefode generalizatecu valorinedeterminate,intreacesteatrebuiestabilitdo
legdturS.

b) Rezervade rezistentii
adaptareplasticda secfiunii
Aceastaestedatdde coeficientulde
M., W^,P'
Ct=---!:=
M"Wy
geometrice
Caracteristicile alesecliuniiindomeniul elasticsunt(figura4.11,b):
30.2 .63+ 60. 1 ' 3 2
+ ' t 0 . 2 . 1=
zc= 40,85cm
140

30'23 1 ' 6 03
"! Y = + .a o -2 -2 r-1 4 2 * + 1.6o.8862 + 10' 23 + 1o.?.39B sz
1)
= as.Jzg,gtcmo
r^, 83.923,81
w.., = ------:-:--:--:-
= 2.053,94cm3
40.86
Rezervade rezistenlda secfiuniieste:
2.980
a=: =1,45.
2.053,e4

EE Exemplul4,6: O bari deformabili AB, articulati la un capit gi suspendatd la


celSlaltprintr-untirant vertical BC, este solicitatdde o for!5 uniform distribuitd.Bara gi
tirantul sunt confeclionatedin olel OL37, av&nd o" =250N1mm2. Secliunea barei AB
este datd ln figura 4.13,b. Tirantul BC este confeclionat din doud profile cornier
L100x100x10av6ndaria A1=156m2, cu sudurdde col!(figura4.13,c).
solidarizate
Se cere:
a) sd se determinesarcinalimiti a sistemului(q1)gisi se precizezemecanismul
Rezistonfamaterialelorll

de cedare:
b) sd se determinedistribuliatensiunilorremanentein secliuneabarei incovoiate
AB, in ipoteza cd ineircarea s-a fdcut pAnd la atingerea momentuluiplastic
(M$ urmatdde o descdrcarecompletS;
c) si se dimensionezesectiuneatirantutuiBC asfel inc6t cedareasistemuluisd
survini printr-unmecanismdiferitde cel stabilitla punctula).

secl.1-1 seat.?-2

+'z'ryI-+
, 110 mm

lffiLo^^
Eln i n
Rln bt'-'Fl-'i
=lu I a
I t4--i--J4
+w +ru
A, = 15 cm2

I t' ,l
a,

a) c)

Figura
4.13

Rezolyelq
a) Stabilirea sarcinii limiti (prin metodacinematici)
Sistemulse compunedintr-obard incovoiatdAB gi un tirant (bari intinsd) BC.
in ansamblu, sistemul este static determinat.Cedarea poate surveni in doud
moduri:
- prin intrareain curgerea tirantului(mecanismull) sau
- prin formareaunei articulaliiplasticein bara incovoiati AB (mecanismulll).
1". Se calculeazdeforturileplastice:
Bara incovoiati (AB) are secliuneasimetricdin raport cu axa Oy; axa neutrd ln
stadiulelasticAi cel plasticcoincidin acest caz (fiindchiar axa de simetrie).
RezultS:
Wo,= 2'So = 2'810 = 1620cm3
/ cn\
So= 20 .1.20,5+z'l20.1 .+ | = Bl ocm'
\ 2)
9i
250'10-6= 405kN.m
M' : Wpr.qc= 1620.103'
Tirantu!(Be) luereazdla intindere;efortulplastic?ntirant este
Np1= A-o. = 2.Ar .6" =2'15.102.250.10-3 = 750kN.

,t--/
184 Rezistentamaterialelorll

2', Se formeazdmecanismelede cedare:


- mecanismulI prin intrareain curgerea tirantuluiBC (figura4.14,a)gi
- mecanismulll prin apariliaunei articulaliiplasticein bara incovoiatdAB;
Deoarecebara este aclionatdde o forfd uniformdistribuitri,articula{iaplastici se
presupunecd apare la jumitatea deschiderii(figura4.14,b).
3'. Se d5 sistemuluio deplasarevirtuald 6 = 1 cinematicadmisibilfigi se exprimi
echilibrulin stadiulpremergdtorcedirii prin ecua{iade lucru mecanicvirtual :
- mecanismul| :
6Lo= No,.5 = 750.1= 750
1
6L" =q.;.1.8=4.q
'2
'

6L":51" + qf": 7?o= 167,skN/m


;
"4
- mecanismulll :

6Lo .(0,+0,)=4os.(
=Mor ++ll =zoz,s
' t4 4)
(t \
5L"=q.l-:.1.41.2=4.q
\z )

6Lo=6L" = qlt'='T'u =50,625kN/m.


Sarcinalimitiminimiestegr=50,625kN/m iarmecanismul
de cedarerealestell ,
prinformarea
ob{inut articulaliei lajumdtatea
plastice deschiderii
bareiincovoiate
AB.
mecanismulI

j u'
]
Figura4.14

b) Tensiuniremanentein sectiuneabqreilncovoiate
Diagrama(idealizati)a tensiunilornormalein secliuneacomplet plastifiati
(solicitatd
de momentulMs ) estereprezentati
?nfigura4.15,a.
-1
Rezlslenlamaterialelorll 185

La descircare,secliunea se comportiliniarelastic,distributia
tensiunilor
normale
liinddati de formulalui Navier

o(-)= U3.2 .
ly

in care M(-)reprezintdmomentul?ncovoietoraplicat.La descdrcareacompletdM(-)=-Md.


Caracteristicilegeometrice ale secliunii barei incovoiate (figura 4.13,b) in
18 '403
domeniul
efasticsunt: | -20'423 - =274[0cma
'1212

9i w" =27:?o= 1308,s7cm3


.
'21
Rezultdvalorileextremeale tensiunilorla descdrcareacompleti
r-r 405'106 =
= tffiE
olnir',n +309,5N/mm'z
Diagramaacestor
tensiuni in figura4.15,b
estereprezentati
insumAndceledouddiagramerezultd
distribulia
tensiunilor
normale
remanente
reprezentatd
Tnfigura4.15,c.
/l}t
).'zoorrrrn+ R-l
59,5

Figura4.15

Se poate observa cu ugurinte antisimetriadiagramei tensiunilor remanente;


datoritd acesteia momentul rezultant este nul iar tensiunile fonneazd un sistem
autoechilibrat.
c) Dimensionarea tirantullri BQ astfel incdt cedarea sistemuluisd survind printr-un
mecanismdiferitde cel oblinutde cel ob{inutla punctula).
La punctula), cedareasistemuluise produceprin formareaarticulafieiplasticein
bara incovoiatd . Se observd ci in ecualia de lucru mecanicvirtual corespunzdtoare
acestuimecanismde cedare(ll) , nu intervineefortuldin tirant,deci aceastava rdmdne t
{
neschimbatdindiferentde dimensiunile secliunii acestuia, fl{
Pentruca cedareasd se producSprin mecanismul(l) (prin intrareain curgerea
tirantului)este necesarca sarcinalimiti corespunzitoareq/r)se fie mai mici decdt cea

aferentimecanismului adicd qfr)sq["]= S0,625kN/m (*)


ll (qlrr),
186 Rezistenfamaterialelorll

Ecuafiade lucrumecanicvirtualpentrumecanismul
I se exprimdsubforma(vezi
punctula):
4'q = No'1 ;
gi introducdnd
fn aceastacondi(ia(*) rezultdcd efortuldintiranttrebuiesd fie , la limiti
N6= 4.QI")= 4.50,62b
= 202,5kN
.
Se gtie ci efortuldin tiranteste N* = A.o. de unde rezulti ci aria sec{iunii
20al:103.10-2=8,1cm2
tirantuluitrebuie
sd fie n =M - .
oc 250

Pentruun cornierrezulti A,,2= Y = 4,05cm2gi se alegedin tabelulcu profile

laminateun corniercu arieegali sauinferioariacesteivalori.


Se poatealege,de exempluL40x40x5cu A1=J,/96m2. Pentruacestarezulta
=
N"i 2.3,79 .102.25A.10-3:189,5kN
gidin ecualiade lucrumecanicvirtuala mecanismului
I oblinem
4.q =189,5-+ gf')= 47,375kN1m

ll giecualiaacestuianu se modifici.Tnfinalrezultd
Mecanismul
Qr= min(47,375;50,625)=
47,375kN / rn
gi mecanismulde
cedarerealeste(l).

4.3.3.2.Sistemestaticdeterminate

/ EXEMPLE DE CALCUL

EI Exemplul4.7: Sd se determineforla lirniti 9i sd se precizezemecanismulde


cedarepentrugrindadinfigura4.16.Se cunoagteoc=250N/rnm2.
A 300x20mm

Figura
4.16

t-
Rezlstenfamaterialelorll 187

Rezolvare
Se va aplicametodacinematici.Grindaeste de doudori staticnedeterminati.
Datoritdinsi moduluide acfiuneal incdrcdrilor, reacliunileorizontalein reazemesunt
nulegi,din punctde vedere gradul
practic, de nedeterminare se reducecu unu.
Pentruformareamecanismelor de cedareeste necesari introducerea a doud
plastice.
articulalii prezumtive
Poziliile ale acestora sunt:
- in secliuneade incastrareB;
- TnsecliuneaC undeaclioneazifo(a concentrati(4P);
- in sec{iuneaD undeaclioneazd fo(a concentrati(2P);
- in reazemularticulatA.
Suntposibilepentruun numdrm = Ci = 6 mecanisme de cedarela care
h=
se adaugi un mecanismde cedareparlialobfinutprinformareauneisingurearticulalii
plasticein reazemularticulatA,
Pentruinceput se va consideracd in reazemularticulatA nu se formeazi
plasticd,Mecanismele
articulalie in numir de trei,
de cedareposibild?naceastdipotezS,
suntreprezeniate in tigura4.17.
Mecanismele se analizeaziprin metodacinematici:se dd fieciruiao deplasare
cinematic admisibilS 6 = 1 gi se exprimiecualiade lucrumecanicvirtual6L*= 51*.
o Mecanismul
I
61.= 4P.1+2P ?_p.r = *p
" 33
61.=Mo,(or
+ 2Q,)=
tr[]. =
3) 3*,
6Lu-6L,-r1alt=frrll"
+R(r)-frnrr,=0,192
M'

o@LlI
" .t+zv.!-e
6 1=4P l=1 ,
+20,)=nlt, ?J=ito,
61"=Mpr(or
[*.
alu=51o =**0,:0,214
-.rr=i*r,-)pr0r) M'
o Mecanismullll
6L"=4P'1-P'1=3P

6 L o=Mo (0+2
, 0 ,)=tr[; .t)=]*,
?
6L"- 6Lo-+ 3P=
itr B("')= 0,5Mo,.
-
189 Rezlsfenfa metefialelor lI

MecanigmulI

+ it" io,=tse,=f
:i
2m i2 m i 4 m

o'=f

02

er;tgg,:=
f, 0.=tg6,=.f,
2 mi Z m 4m

Mecanismullll

iw
iMo'0z=itg0:
4
=+
,
i
iz m : 4m

Figura4.17

Celelalte mecanismede cedare se pot forma doar dacl in reazemul A apare


articulalieplasticd.(figura4.18)
r MecanismullV (mecanismde cedarepar-tiali)
6L" : P'1

6L"=M''e'=i U o,
1
6'L, =5Lo-+P =rMr *B ('u )= 0 , 5Mo ,

t
-=

Rezistenfamaterialelorll 189

Figura
4,18

plasticise formeazipentruo sarcini limiti superioari


Se constatdci articulafia
celorcare conducla mecanismele I gi ll. in consecin{i,toatemecanismele de cedare
careconlinarticulalieplasticdin reazemulA nu se pot producein mod real gi nu mai
estenecesardanalizaacestora.
oblinutepentrumecanismele
Din analizarezultatelor l, ll gi lll rezulti cd sarcina
limitdeste
ff = min(P,('),P(|r),P(ttr))=
0,192Met
9i cedarease produceprin mecanismull.
Pentruprecizareavaloriiacesteisarcinise vor calculacaracteristicile
geometrice
ale secliuniiindomeniulplastic( figura4.16):
r pozilia axei neutrenp-np,din condilia:
A -a
"1 -A
2
=
A 30'2+60'1.2:132 cmz

A r=t l. r , ,= r y - + T:t 5 5c m.

o modululderezistenfiplastic,cu relalia:
Wo,=S ,+S ,

s. : sb .1,2.q= 1815cmg
2
s. = b .1.2.?+30.2.6= 37b cm 3
2
Wol= 1815+375= 2190cm3.
Momentulplastical secliuniibareieste
Mo= Wpr'oc = 2190'103 '250' 1 0 4= 5 4 7 , 5k Nm
iarsarcinalimiti rezultd
i = 0,192'Moi= 0,192'547,5 = 105,12kN .
1 90 Rezistenlamatorialelorll

@ Exemplul4.S: O grindAcontinu6cu treideschideri (/=6,0 m) esteincircatdca in


figura4.19,agi aresee{iunea
ale5iuitidin-2profileu30- ol3z, ca in figura4.19,b.

$tiindcd:P=#; Mo={5; oc =250 N/mmz,iarpentru profitutU3O,


5"30
momentul
staticaljumdtalii esteSu= 316 cm3,se ceresarcinalimitdqr.
de sec{iune
2U30
t tf
rfua $v= 316 cm3

l t iw
@ ]t i 1l
ll-l-Jl
>y

--t-
''z
a) b)
Figura4.19

Rezolvare
Mecanismelede cedare ale grinzilorcontinuese formeazdnumai in deschiderile
acestora. Se va analiza fiecare deschidereln parte considerfind,in mod obligatoriu,
articulaliiplasticein reazemeleintermediareB gi C.
Pe deschiderea AB sunt posibile mecanisme de cedare avAnd trei articulafii
plastice. in mod obligatoriutrebuie consideratearticulafii plastice in incastrare gi in
reazemulintermediarB. Poziliaceleide-a treia articulaliiplasticese poate alege:
- in secliuneaunde aclioneazdforta concentratdP sau
- la jumdtateadeschiderii,corespunzdtoractiuniiforfelordistr,ibuiteuniformq.
Rezultfrastfeldoud mecanismede cedareposibib (figura4.20)
o Mecanismull

6 1 ": P .r* q .1 .1 .6= L e .r +3 q =4,2q


2 5.
6L"= Mop(Zg, +Zar)=*,,1+*+l = 1,5Mel
\+ z)
6L" = 61-"-+ 4,2.9 = 1,5.M0,
-+ qf')= 0,357Mor
r Mecanismulll

= p ? " o . 1 t u =+ . 3 * s q = 4 ,5 .q
6Lu
JZSJ

6 L "= Mo1(20
,+Zor)=Mrl : *: l:13 3 M"P,'
"t3 3) '
6L"= $l-o-+ 4,5'q:1,33,M0,
* ql")= 0,296Mor.

:4r!*
Rezistenlamaterialelorll 19'l

Pe deschiderea centraleBC esteposibilun singurmecanismde cedareformat


plasticein celedoui reazemeB 9i C gi lajumitateadeschiderii.
prinapariliaarticulaliilor
(figura4.20)

I
Mecanismul lV
Mecanismul

- _l_

Mecanismulll V
Mecanismul
r.(
i'1€ = -1-
a-
- 3i t,

e'=E i
2m: 2m :

Mecanismullil

iMt I

:_s!L+-aD+
Figura4.20
r Mecanismullll
1
6L"= 1,4. q' 1'6 = 4,2"q
r.
+20,)=*,f3.3i={33
61"=Mo1(20, ' Mpr
P'
"[ 3 3)

6L"= d-" -+ 4,2.g = 1,33.M'-+ ql"')= 0,316Mo,.


192 Rezistenfamaterialelorll

Pe ultimadeschidereCD, mecanismelede cedareapar prinformareaarticulaliilor


plasticeTnreazemulintermediarC gi in una din poziliile:
- sub momentulconcentratMosau
- la jumitatea deschiderii.
Trebuie notat cd in reazemul de capdt D nu se formeazi articulalie plasticS,
momentulfiindnul.
Analizarnecanismelor(figura4.20)furnizeazdurmdtoarelevaloriale fo(ei limiti:
o MecanismullV
Momentul concentratMs aclioneazdchiar in articulaliaplastic5;astfel, el va fi
consideratsuccesivpe cele doui tronsoanede bar5, alegAndu-sein final cazul cel mai
defavorabil.
Meacfioneazdpe tronsonuldin stdnga:

* o = 9 '' 1 = 3 ,0 ' q
6 1 "- q . 1 r ' 6 +M n' 0 ' = 3 9' 302
(? 1\
6 L o= Me r(2 o
+el 2 )= M"l :*; | = 1,25Mpr
' \2 4)
6L" EL"-+ 3,6'q 1,25'Md-+ q = 0,347Mor'
= =

Meac{ioneazipetronsonul
dindreapta:
1 a.62 I
6L" = q.;'t'U +M0.0,= 3 q -} f - q --2 , 7 . q
6L" - 1,25 Mpl
6 L u = 6 L o -+ 2 ,7 ' 9 = 1 ,2 5 ' Mor -+ q = 0,463 M'

Mer; 0,463 Mr)=0,347 Mp'.


Q['u)=min(0,347
o MecanismulV

6 1c " ='2q1 ' ' u + M n .o ,= 3 q + q g1 = a ,o .o


30 3
() i \
6Lo =Mpr(20,+or)=M"i l+= | - M'l F
"\3 3)
6L" = $l-o -+ 3,4 'Q = Mpr-t qfu) = 0,294 M'
Sarcinalimiti pentrugrindacontinui considerativa fi:
qr = min(0,357Mer;0,296Mor;0,316 M, :0,347Mo,;0,294Mo,;)
q;=0'294 MPr'
mecanismulde cedarerealfiind mecanismulV.
PentrusecliuneaconsideratiTnfigura4.19,b,simetrici in raportcu ambeleaxe,
se obtine:
i
I Wo = 45, = 4'316 = 1264 cm3
i
I
t
Mo,=Wo,.cc=1264.103.250'10-6
=316 kNm
II
tt

t
I

=- +'4 -
!,

Rezastentamaterialolorll 193

Sistemulde for{e limitdva fi:


Q= 0,294'316 = 92,9 kN / m,
g*aq =
r = 111,48
kN,
g$q
t, = = 111,48
kNm.

!8 Exemplul4.g: O grindi metalicd din olel 140 (Sr=$$7 cms) este rezematd gi
incdrcatd ca in figura 4.21. Tiranlii sunt confeclionalidin leavd rotunde cu diametrul
exteriorD=60 mm gi grosimeapereteluit'3mm,avand aria sectiunii4=5,37cm2.gtiind
cd rezisten(ade curgere a oleluluidin grindi gi tiranfi €ste o"= 250 N/mmz.Se cere sd
se determinesarcinalimiti qrgisd se precizezemecanismuldecedare,

t40

S.,= 857 cm"

I ro'n I ro'n lz'l


A = 5,37 cm2

Figura4.21

Rezolvare
Se aplicd metoda cinematice.Mecanismelede cedare se pot forma prin aparitia
articulaliilorplasticein bara incovoiatdsau intrareaTncurgerea tiran[ilor.
Momentulplasticdin articulalieeste
tt ti, 4c\ a oEa a n3 or n r n* 6 ,4o E r - f,r -
l vl p l : vvd' ( ) C- = z.r ) y' OC - = 4' Oir t ' lU 'ar J r J 'l r J =+aO ,U l \l \| l l l

iar efortulplasticdin tiranli este:


Nd = A'o" = 5,37'103'250'10-3- 134,25kN.
Mecanismele de cedare se pot forma numai pe deschiderile grinzii. Pe
deschidereaAB este posibil un singur mecanismde cedare (figura 4.22) format prin
introducereaarticulaliilorplastice Tn lncastrarea A, in reazemul intermediar B gi la
jumitatea deschiderii.
194 RezistenF materialelorll

Mecsnlsmul ll

0l =io.-5
- 1'
i M"
5m

Mecanlsmullll

MecanismullV

Figura4.22
Rezislenfamaterialelorll 195

r MecanismulI

5 L " =q l .r.ro=s .q
z
6L, =M'(201 +26")=!.428,5= 342,8

6L" - 6Lo -+ 5'q =ZA|,S--; q['' = 68,56 kNlm


TronsonulBC poate ceda in urmdtoarelevariante:
- prin formareaa doud articulaliiplastice,una in reazemulintermediargi
alta la jumitatea deschiderii(mecanismulll); tiran,tii
lucreazdin stadiu
elastic;
- prin formareaunei articulafiiplasticeTnreazemulintermediarB gi intrarea
in curgerea tiranlilor(mecanismullll);
- prin formareaunei articulaliiplasticela jumitatea deschideriigi intrareain
curgerea tiranlilor(mecanismullV).
Anafiza acestor mecanisme reprezentate grafic in figura 4.22, conduce la
urmdtoarelevalori ale sarciniilimitd:
r Mecanismulll

EL "= q .!-t-to-q 1 .?.2= +,6.q


2 25
8L o- M e,(20,+or)=!'+za,s= 257 , 1
6L" = fll-o+ 4,6.q =iet J-+ ql")= bs,BgkN/m
o Mecanismul
lll
6 1 . = q 1 1.12=6.9
2
=
EL " M er'o + Npr'6'+No,
'coscr'6'=
. + tt+,zs.# + fi4 ,zs.cos30
= 428,5 : 244
,4r
$ #
6L* = 6L" -+ 6.q = 244,47 ql"')= 4A,74kN /m
r l\Ianoniemr rl l\/
-
-u4: Q. ; , 1 . 7 = 3 , s .Q
2
6Lo = Mer'o + Npr'6'+No,'cos cr'6'=

= 4 28 ,5 '!+i f,a ,2 5 .(1


0+ = z+o,ts
,8 0 6) .3
t(
6L" =6Lo +3,5.q:240,15 -+ql'u) =68,61 kN/m
Pentruformareaunui mecanismparlialde cedare,este necesardaparilia unei
articulaliiin punctulC. Aceastaeste posibil5dacd momentulfortelordistribuitede pe
consolaCD este egal cu momentulplastic:lM"l = M' , sau explicit

l*2ql= 428,5-+214,25kN/m.
Rezistenfa materialelor ll

Aceastdvaloareeste mult mai mare dec6t fo(ele limiteoblinutedin analiza


mecanismelor l-lV, ceea ce inseamnicd mecanismelede cedarece includarticulatie
plasticein punctulC nu se potproducein modreal.
Sarcinalimitda sistemuluieste
q, : min(08,56;55,89;40,74; 40,74kN/m
68,61)=
||L
mecanismului
corespunzdtoare

PROBLEMEPROPUSE

cr Problema 4.1: Se considerdsistemulformatdin doud bare articulatereprezentatin


figura 4.23. $tiind cd oc= 250Nimm2,se cere sd se determine sarcina iimiti Pr a
sistemului.
2180x8 0 x 8
Ar = 12,3crn2
@

2 L 8 0 x80x10

Figura4.23

Rdspans.'
Pr=355,08kN.

.r Problema 4.2: O bard rigidfi ABC este suspendatdprin intermediula trei tiranli 9i
solicitati de o forld P (figura4.24). $tiind ci:
Ar= 5 cm2,Az= 1,5 A1 9i o6=250 N/mmz,
se cere si se stabileasci fo(a limitSPra sistemului.

Figura4.24
Rezistenfamaterialelorll 197

Rdspuns;
Pr=162,5kN.

ax Problema 4.3: Sd se determinesarcina limiti gi si se precizezemecanismulde


cedarepentrugrindadin figura4.25. Se d5: o"= 250 N/mm2.

200 x 24 mm

Mo = 200 kN'm

600x 10mm

Figura4.25

Rdspuns;
Pr=56,10
kN.

Jx Problema 4.4: A bard deformabildeste incastrati la un capdt9i suspendatdprintr-un


tirant verticalla celilalt. Secliuneabarei este un profil l3eiar a tirantului2L 30x30x4.Se
di: 130:Sr=131sme
L30x30x4; At=2,27 cmz
oc=258 N/mm2.
Se cere se se stabileasci sarcina limiti a sistemului gi si se precizeze
mecanismul de cedare.

2L30x30x4

| 4m | 2m I
ffi
Figura4.26
19 8 Rezistenlamaterialelorll

Rdspuns.'
kN.
Pr=190,5

sarcinalimiti pentrugrindacontinuidin figura4.27,


asProblema4.5: Sd se calculeze
gtiindci oc=250 N/mmz.

, 200mm ,
t------+

,l s^I s^Iz*lZ^lz^la^ +z^+


Figura4.27

Rdspuns.'
kN/m.
9r=87,67

oxProblema 4.6: Si se determinesarcinalimitdpentrugrindadubluincastrati solicitatd


ca in figura4.28. Se dd o"= 250 Nlmm?.

240x 14 mm

100x 14mm
L 3m L 3m L 3m L
-r

Figura4.28

Rdspuns;
qr=367,75
kN/m.

:l l L
Rezistenfamaterialelorll 199

Capitolul5
FLAMBAJULBAREIDREPTE
5.1 INTRODUCERE

Flambajuleste fenomenul de pierderea stabilitilii formei de echilibru la barete


drepte comprimate.Se remarcd agadar faptul ci flambajul este specific solicitdriide
compresiune,nefiindcompatibilcu solicitareade intindere.
Pl
't
AV
I
fuv
il
rl
I rl
rl
I rl

II tl
',1
4
irtirudeF ent ici
w
@Erp6iuns @ntrici
* fl8mbal lmpGjbil + flamlcaiul esta posibil

Figura5.1

Pericolulpierderiistabilitdtiiformei de echilibru apare in cazul barelor zvelte in


care se dezvolti tensiuninormalece pot provenidintr-unefort axial de compresiune,din
incovoiere sau din combinaliaincovoiere cu efort axial (compresiuneexcentrici). De
asemenea,fenomenulde flambaj poate apare in cazul barelordrepte cu secliunedublu
simetrici deschisd,supuse la torsiune?mpiedicati(flambajprin incovoiere- torsiune).

5.2 FLAMBAJULSIMPLU
Pentru barele comprimate axlal, fenomenulde pierderea stabilit5liiformei de
echilibrueste denumit flambaj simplu. Sub o anumiti valoare a fo(ei de compresiune
axiale, barele pot flamba, gi deci iegi din exploatare,inainte ca tensiunilenormale sd
atingdvaloarearezistenleide calcul.
Valoareaforfei pentru care bara pdrdsegtepozilia iniliald rectiliniede echilibrugi
trece Tntr-opozilie curbilinie de eehilibrueste numiti fogd ertfied_de f.lambaj gi se
noteazd cu P* . Fo(a criticd se determind eu formula lui Euler

o - 4_ n t.E l
ltr (5.1)

in care : E - modululde elasticitatelongitudinal,


I - momentuldeinerfiealsecliunii,
tt - lungimeade flambaj .
Rezlstenfamaterialelorll

CAttimpforlaaxialdP . P",, barardmAnedreapti,fiindin echilibrustabil.Pentru


P=P",, bara este Tn echilibruindiferent gi dacd PtPo., para flambeazd9i nu mai
in final,baracedeaziprinatingerealimiteide curgere
satisfaceconditiilede exploatare;
saua rezistenleide rupere.
@bservafie:in cazulflambajului nu maifunclioneaziipotezamicilordeformalii.
in consecinld:
. echilibrulnu mai poatefi exprimatpe forma nedeformatia barei (se va
exprimape formader.ormatd a elementului); t
- nu maiestevalabilprincipiul suprapuneriiefectelor. I
Condilia de stabilitate,care exprimi evitareascoateriidin lucrua unui element I
prinflambaj,se scriesubforma
o=$=o."
- A --., (b . 2 )

. P-.
undeo", =;r reRrezintitensiunea
criticdde flambaj.
Pentrucalcululpractic,relalia(5.2) se transformdpentrua pune in eviden!5
rezistenlade calculR prin introducereacoeficientuluide flamhaiI , definitca
t-,R
oo (5.3)

devine
Cu aceastdnotatie,conditiade stabilitate
N
-< R (5.4)
o'A
formdutilizatipentrucalcululpracticla flambajal barelordreptecomprimateaxial.
@bservafie:Stabilirea semnificaliei de flambajg, Dinrelalia
coeficientului
6- =%-=to.R (*)

se poate scrie succesiv:


n' .El n' .E.i2 nz -E =q'K
6,=
l?A=--4-=
^z

| =.,' ' i ^ x'.E 1 = e ( f)


A *= ?
4=x
in care: i -razade giralie( inerlie) a sec{iunii,
^,
7" - coeficientulde zveltele
Analiza acestormdrimise va face in paragrafulurmitor.

5.3 CALCULULPRACTICLA FLAMBAJ


in cazul ludrii in considerarea flambajului,condiliade rezistenli specifici
solicitiriide compresiune in parteaTntdia Rezistenfei
centricia barelordrepte(studiatd
materialelor) esteinlocuiticu condiliade stabilitate
:

: "::*
t;

Rezistenfamaterialelorll

Compresiune centrice firi luarea in Gompresiune centrici cu luarea in


considerare a flambajului (ReMat l) considerare a flambajului (ReMat lll
* Condiliade rezistenld: . Condiliade stabilitate:
IPI
Fl-""=;-r- <R => :-{L-=*
tot__
I lmex
A g. Aereaiv
"lecti"
Din analizacelor doui relalii de mai sus, se observdfaptul ci diferentaconste Tn
aparifia,in condifia de stabilitate,a coeficientului<p.in cele ce urmeazd, vom face o
prezentare succinte, din aproape ln aproape, a coeficienfilorgi mdrimilor legate de
fenomenulde flambaj.
{1) q - coeficientul de flamhal
- ia valori cuprinse?ntre0 9i 1;
@bservafie: - pentru E - 0 , avem lol* -+ oo;
- pentru q=1, condilia de stabilitate se transformd in
condi{iede rezistentd(dispareflambajul);
- valorile g sunt tabelate (Anexa 8.4) in funcfie de valorile coeficientuluide
zveltete l,.
@bservafie: Tabelele- cdte unul pentrufiecarecalitatede material(OL37, OL44
9i OL52) - sunt structuratepe cAte trei coloane,conlin6ndvalorile coeficienlilor(t,€gi
tp) pentrufiecaredintre cele trei curbe de flambaj(A, B 9i C).

rea pe se realizeaziTn func{iede tipul


conform tabeluluidinAnexa 8.3.
(2) i - eoefieientulde zveltefeal barei
- se calculeazdcu relalia
t)
tr=? (5.5)
I
fiecireiadintreaxeleprincipaleale sectiunii
existAndcdte o valoarecorespunzdtoare
(y qiz) :
transversale
!.
x, =;L
t,

]"r=?
lz

{3) /, - Iundimea de flamhai a harei, reprezinti distanladintre doui puncte succesive


de inflexiunesau de extremale axeideformatea barei.
Observalie: Lungimilede flambaj pe cele doui axe (Oy Si Oz) pot fi diferite.De
exemplu,pentru verificareala flambaj a tilpiisuperioare (talpa comprimati) a grinzii de
acoperiga haleidin figurade maijos se obline:
/,, = AB : BC = CD = DE = t :'.,I*ih
or.r -,{ ;,.^f-. "-
!t= AC=CE=2.|. iF -\
ii,. Y"-p:lt$ ilg,--re$i9,11
tt'..^'i
_jj
,,,'*, pa1i l :\l ;::'
\;.*-_;: -:.;;;5-;"'
202 Rezistenlamaterlalelorll

Figura5.2

- I, depindede: (a) lungimeaefectivi a barei(l );


(b) modulde rezemareal bareila capete;
(c) modul de incircare al barei;
(d) varia{iasecliuniitransversalein lungulbarei.
- pentruaplicaliilecurente,lungimilede flambajale barelorcu secliuneconstantd
pe lungime,incircate cu forld concentratdla capetesunt reprezentatein figura 5.3. Se
1 poate generalizasub forma :
[.t = It. {
unde coeficientulp ia valoriledin figura 5.3.

:I
l'\
lX r
i\tir

1,0 0,7 0,5

Figura5.3

Tnexemplelede calcul din aceasid carte se va consideracd barele au rezemiri


identicepe cele doui direc$i9i l, = 4a = l r .
Rezistenlamaterialelorll

(4) i - raza princioaldde ine4ie(de aintier


- este o caracteristicigeometricda secliuniitransversalea barei, cu valori
distinctepentruceledoudaxeprincipale (Oygi Oz):
i,=lF
(5.7)
.l L
=\iA
''
unde:- iy gi I, sunt momentele de inerliein raportcu axeleprincipale
centrale
alesecliunii;
- A esteariasecliuniitransversale
a barei.
Din punctulde vedereal moduluide calculla flambaj,se distingdoui tipuride
sectiuni:
, sectiunicuambeleaxe(OygiOz)materiale;
. secliunicuo axdmaterialigi unaimateriald.

5.3.1SECT|UN|
CUAMBELEAXEMATERTALE

Pentruacestesecliuniambeleaxeprincipale
centrale"taie"materialul
(figura5.4).

rZ

Figura5.4

L Verificare
.8@: - lungimeabareil;
- secliuneatransversali(formdgi dimensiuni);
- incdrcareaP;
- rezisten{ade calculR.
. Se cer€: - verificareacondilieidestabilitate
p
' <R
gr in . A

'@.:
1o. Se stabilegtelungimeade flamhrajtt = Ir. { , pe baza rezemdrilorreale ale barei
gi a valorilorcorespunzitoareale coeficientuluip (Figura5.3).
2o. geometriceale sectiuniitransversale:
Se calculeazi caracteristicile
A - aria;
lr,l, - momentelede ine(ie axialefali de axeleprincipale
ale secliunii.
Rezistenlamaterialelorll

@bservafie:in cazulsecliunilor
alcituitedin doui profilelaminate(figuraS.4,d
gif ), se dau(sause scotdintabele)caracteristicile
geometricealeunuiprofil:
lA,' F
j ,,, l.l

,
:l

ll"
Pentrusecliunerezulti:
A = 2.A r
l ' = 2 ' l Yt

I z^rzl
t.=2'1t.,+A,
' (f':l
2 ll I
L
undec estedistanlaintrecentrelede greutatealecelordoudprofile(misuratdin raport
cu axaOz ).
3o. Se calculeazd razeleprincipale
de ine(ie(degiralie)alesectiunii:
ii-
=t/i
''
. /i_
"={R
4". Se stabilesccoeficientiide zveltele
0
,t..= +
'i,
(,
^ = -:-
/,_
t-
5o. Din curbele de flambaj(Anexa8.4), prin interpolare,
se oblin coeficienliide
flambaj:
r, +Q,
L,.) 9.
6o. Coeficientul
de flambajal secfiuniiestevaloareaminimidintreceleob{inutemai
sus : g = g m ;n= m i n(gr;g.)
7". Se verifici condilia de stabilitate:

=P.R
io*1.",
rp'A
Dacd inegalitateaeste indepliniti,vom spunecd "st6lpulnu igi pierdestabilitatea'
sau "stdlpulnu flambeazi".

ll. incircare capabili (Efort capabil)


. Date: - lungimeabarei 4:
- secliuneatransversalf,;
- rezistentade calcul R;
. Se cere: - incircarea (sarcina)capabili P*o
a

Rezistentamaterialelorll 205

. Rezolv.are:
Pagii 1" + 6" sunt identicicu cei descrigila problemade verificare;diferd doar ultimul
pas.
7". Din conditiade stabilitatese stabilegte
P*o=g.A.R (5.8)
@bservafie: Varia{ia mirimilor care intervin in calculul la flambaj al barelor
drepte:
. Se pornegte de la presupunereacd momentul de ine(ie (l) al unel
secliuniscade.
. Atunci :

ll I
(,+
n ' -E ,
l ,t 3l= ^ =O=-*
'
\lF* i t'.R
. Rezultd cd coeficientul de flambaj (pminapare pe direcliacu ine(ie
minimS1.,n.
. Astfel,verificareasau determinareasarciniicapabilese pot efectuadirect
pe ciirec[ia(Oy sau Oz ) unciemomeniuirie ineriieaxiaiesie minim.
lll. Dimensionare
..re,: - lungimea
bareiX,;
- incdrcareaP;
- rezistenlade calcul R.
. Se cere: - forma gi dimensiunilesec{iuniibarei
. Rezolvare:
Dimensionareasecliunii nu poate fi efectuatd direct din conditia de stabilitate,
deoareceapar doud necunoscutedependente(q SiA ) .
Dimensionareala flambaj a barelor comprimatecentric se face printr-o metodd
aproximativa,numitd metada coeficientului de profil.
Coeficientul de profil se definegteprin :
.A2
J( = -
I
(5.e)
I

iar valorilelui sunt aproximativconstantepentrudiferitetipuri de secliuni.In Anexa 8.2,


sunt date valorileuzuale ale coeficientuluide profil k.

1". Se stabilegtelungimeade flambaj,lindnd cont de lungimea reald (!. ), modul de


rezemaregi vaioriiecoeficienliiorp (figura5.3 )
!.,=yt.!,
2". Din Anexa 8.2 se aleg (Tnfuncliede forma sec$unii),coeflcienliide profil:
,A'= J -
Kv
ly

,A 2
l( - = -
'1
Rezbtontamaterialelorll

3o. Se calculeaz5coeficientii:

P
lk. R
1.=Ir.1l-
'vP
4o. Dincurbelede flambaj( Anexa8.4)se oblin:
€, +9,
1, + <?,
gise considerd e=emrn=min(gr;q,)
nu esteobligatorie,
@bservafie:lnterpolarea deoarecemetodade dimensionare
esteoricumunaaproximative.
P
5o. Se calculeazearia necesarda sectiunii ft-^- = iar in cazul sectiunilor
<p.R

alcituite se obtine pentru un profil A'n"" =

6o. profilullaminat)astfelincAt A"r ) An". sau, in


Se aleg dimensiunilesecliunii(sau"k
cazul sectiuniloralcituite din doud profile A,.*,) A,.n"".
7". in mod obtigatoriu se face verificarea secliunii alese, urmand pagii 2' + 7" de
la problemade verificare.Metoda coeficientuluide profilfiind o metodd aproximativi nu
garanteazd rezultatulfinal. Astfel, secliunea aleasi poate sd nu verifice condifia de
stabilitate(o* >R) sau, dimpotrivi, sd fie supradimensionati(o,,,(<R), in ambele
situalii se revine la punctul 6" gi se alege o altd secliune;evident aceasta trebuie, la
rAndulei,verificatd!
., E vE f,IT II E NE AAI AT IT
t t-r\Ltttr LL ut- \rr.lLt LrL

m Exemplul 5.1: Sd se verifice stabilitateastdlpului din figura 5.5, gtiind cd


R = 210N/mm'. Sd se determlneapoiincdrcareacapabildaferenti acestuia.

Itv
P= 3 0 0 0 kN

i, q
o
10 0.998
20 0_983

I
40 o.s27
60 o atc
80 0.694
100 0.552
120 o.432

Figura5.5
-a

Rezittenla materialelorll

Rezolvare
a) Verificarea stilpului
1o. Se stabilegtelungimeade flambaj :
1.,: 1t.(.
unde, datoriti prinderilor(incastrare- jos; simpli rezemare- sus), rezulti $:0,7
[t =0] . 4m = 2,8m= 280cm= 2.B00mm.
2". geometriceale secliunii:
Se calculeazdcaracteristicile
R = 2. (30'2)+ 60 .1= 1B0cm2;
q3+(so z).st'l+''9=o'
t"=2.1 =133.360cma
*(t.oo).0'
' 112 1 2 \ --l J
,,=r.l'' rt!r'
+(zo,so)'o'.l.s1. =e.''scma
+(oo.r),0?
L_

3o. principale
Se calculeazdrazele de inerlieigiratie)ale sec{iunii:

i,' =,F=,m+
V A U 180cm'
=27,22cm;
,,=,l+= =z,o7cm.
./n;?o=!:T'
\l A V 180cm'
4". Se stabilesccoeficienfiide zveltele :

x ,=!=i 999m =1o,z 9i


' i, 27,22cm
28ocm:39.60.
?"_:!r _
' i. 7,A7cm
@bservalie:Coeficienlii de zveltele l" 9i coeficienlii de flambaj a sunt
adimensionali.
5". Din tabetul r = r(q) prezentatTn figura 5.5, prin interpolare,se calculeazd
de flambajpe direcfiileOy giOz :
coeficienlii
.L r =1 0 ,29 l"= 0 -+ g=1 , 0 0 0
X=24 -) <o= 0.983

+20[] (-o,otz)[e]
+ 10,29 x
10'29'{:0'017)
=*0,009
-+x-
20
-) e, =1,000+(-o,oos)=9,991
.I, = 39,60 ?,.=2O -+ e = 0,983
l"=40 -) q=A,927

+2o[r] (- o,oso)[,p]
+ 19,60 x
208 Rezistenlamaterialelorll

9. = 0,983 = 0,gze
+ (- o,oss)
-*=1gq#ps)=-0,055
= o'ssi;
Rezultdie'
lq. = 0,928.
6" , Coeficientul
de flambajal secliuniieste: tp= min(9r;9,)=0,928.
7" , Se verificdconditiade stabilitate:
P
lo^l = <R
r r rmax
e.A
3.000-103
= ---------------t
lo^l = 179,60N/mm' < R = 210N/mm2.
I rtrol
0,928' (1B0. 1O'?mnn:7
Rezultdcd stAlpulnu igi pierdestabititatea(nu flambeazd).

b) incircarea capabili a stiilpului


Pagii 1o+ 6o au fost parcurgila verificare.
7". Se determind,din condiliade stabilitate,valoareaincdrcAriicapabile:
P*p= e. A. R : 0,928.180.1O'z . 210=3.507.840N=3.go7,g4kN.

@ Exemplul 5.2: Sd se dimensionezedin profitlaminatI stAlpuldin figura 5.6. $e dd


R = 210N/mm2.

Figura5.6

Rezolvare
1o. Lungimeade flambajeste :
t t =0,5 4 = 2m= 200cm= 2000rnm
i
I 2". Din tabele (Anexa8.2), pentrusecliuneprofil l, se aleg coeficien{iide profil
i ky=0,48
I
t
i k.=11.
I
I
Rezistenlamaterialelorll 209

3o. Se calculeazdcoeficientii:

=162A8

4". de flambaj(+, gi e. ):
se oblincoeficienlii
Prininterpolare
'€v=3 3 ,94 6 A
20,2 0,983
41,5 0,927

(+20,70)... (-0,056)
(+13,74)... x
13'74'(-0'056)
-+ .o..= 0.983
' + = 0.946
20.7
'4.= 16 2,48 F (p
134,6 0,552
182,6 0,432

(+48,00)... (-0,120)
(+27,83)... x
27'83;!-=oJZO)
-) (P,= o,ssz
' + = 0,482
40,0
Rezulti 9 = min(0,946;0,482)
= O,+gZ.
50 Arianecesaria secliuniieste:
=+=
An"" -'-,3?9999. u=3457,81mm2
=35,58cm2
9.R 4,482.210N/mm'
6" Dintabelelecu profilelaminate| , se alegeprofilul122,cu
A"1= 39,6) An""= 34,58cm2.
Momentelede ine(ie (efective)ale secliuniisunt:
lv = 3.060cmo ; l, = 162crna
.
@bservafie: Urmeazdetapade verificarea secliuniialese.
7". Razeleprincipalede inerlie:
.i,,= ll' =.i::
lg.ooo
= 9,41cm;
.l-i
' vA ll34,58
=^lX=2,16cm'
\JA .\134,58
'.=,1+
8". Goeficienliide zveltele:

x.,=L= 39tt =z1zs;


' iu 9,41cm
210 Rezistenfamaterialelorll

)'.' =!= 39!! =e2,5e.


i. 2,16cm de
oo Se stabilesc(prin interpolare) valorileefectiveale coeficienlilorde flambaj g ir
' Lv =21'25 l, <p do
sg
2A 0,993
de
40 4,927
p6
SE
(+20) ... (-0,056)
tn
(.+1,25) X

__+ qy _ n oR?_ 1,25.(-.0,056)


_ 0,980
'24

' L' = 92,59 l" (p


80 0,694
100 0,552

(+20) ... (-0,142)


(+12,59). . . x
-> 9. = 0,694+12',59'\-0',142)
20
= 0,605

Se alege q = min(0880;0,60s)=
9,695
= P
10". Se verificdconditia
, de stabilitate:lo,l
| ,plmax
=R
Q er' Aer

= **ry#
lo*1."* := =146,09N/mm2
<R=210N/nnm2.
0,605"3.690mm' f qq+
t
fdcutd(profil122)estecorespunzitoare.
Agadar,alegerea fie
tnr

5.3.2 SECTIUNT
GUO AXA MATERTALA
t $t UNA TMATERTALA E€
Acesttip de secliuneestespecificstAlpiloralcitui{idin elementemultdepirtate
solidarizateintre ele cu pldculepozilionate
in lungulaxei barei,la anumitedistante
(figura5.7).
Seclilnea A - A

pEculesudatela distanlal,
rnontant

*-t,3
i-

u^^n,'u,
, _o_'_ 1filru
i i " nd/)
s ,'
lz(a*iit"t"ti"tg)
i

Figura5.7
tlll
., -, ' ','. a'
-\

Rezistenlamaterialelorll 211

O secfiuneestecu atatmaieficientA la flambaj,cu cat materialulestedispusmai


departede axele centrale(deoarececregtemomentulde inerfiegi, implicit,raza de
giratie,scizAndcoeficientulde zveltele).Marea,majoritate a secliuniloralcdtuiteavf,nd
doui axe materialeau momentde inerfiereduspe unadin direc(iileprincipale, fiinddeci
sensibilela flambajin planparalelcu aceastiaxd.Acestneajunspoatefi Tnldturat prin
depdrtarea profilelor
de aceastiaxd principaldgi implicitcregtereamomentului de ine(ie
p6ndla o valoareapropiatide cea corespunzdtoare celeilaltedirec{iiprincipale.Alte
secliunialcituitedin elementemultdepirtatesolidarizate cu pldculesunt reprezentate
?nfigura5.8.

. rZ: , rZ .
<---E+ <------a-*

Figura5.8

Cele doui profile (elementelongitudinale)care alcdtuiescsecliunea se numesc


man'.anti. Axa centrald care inteisecteazi montanlii se numegte axd maieriaid iar
ceafaltd,care nu taie montanliieste axa imateriald.
StAlpiisolidarizalicu plicute pot prezentadoud forme de pierderea stabilitilii:
flambaJul local * se produce atunci cdnd montantul se incovoaie Tntredoud
pldcufe- Evitarea flambajului local se realizeazd prin mdsuri constructive, de
limitarea distanleidintredoud plicule consecutive.
- flambatul general - se produce prin incovoiereaTntregiibare, iar siguranta se
verifici prin calcul.
@bservatie: ln aplica{iile prezentate vom considera cE axa imateriald este in
fiecare caz axa Oz; in cazul in care axa imaterialdar fi axa Oy (gi nu Oz), ar trebui
inversaterela{iilecorespunzitoaremdrimiloraferentecelor doud axe .
in acest paragraf se utilizeazA urmitoarele nota[ii pentru caracteristicile
geometriceale montantului(figura5.9):
41 - aria montantului;
lur,lzr - momentelede iner{iein raportcu axele principaleale montantului(Gry,

9i G,z,);
e - excentricitatea principale
axelorcentrale proprii
alemontantului;
i'Y- t-
r:r ' ' -' ' ' - (oiratie)
l'v' - i . = i''1 - razelede- inertie \e " --r' - ' ale montantrrhri.
I A , , ' ' ' 1A .

Figura5.9
212 Rezistentamaterlalelorll

c - distantaintrecentrelede greutateale celordoi montanfi;


lt - distanlalntreaxelea doudplecuteconsecutive;
(. - lungimeastAlpului(barei).
se consideri cd pldculeleau rol constructiv,de solidarizarea barei gi nu
contribuiela preluareaefortuluiaxial.
Asigurarea barei impotriva flamhaJului local se realizeazi prin condi{ia
constructivd
!.1< 40.i,1 {5,8)
Aceasti condilielimiteazddistanladintredoui pldculeconsecutive.lngeneraldistan{a
l, se alegemultiplude 10 mm giconstantdpe lungimeastAlpului.
verificarea flambajului general se face cu conditia de stabilitate:

oq,=-\<R

unde pr,n= min(rp'rps).


coeficientul de flambaj ey se determini pentru axa materiald oy analog
secliunilorcu dou6 axe materiale(paragrafulS.3.1).
ll
l,-+i,=f/t* ^ , = t ' % * , I{ curba de flambai

Pe direclia axei imateriale Oz se determind un coeficient de flambaj


transformaf tp,.,dupd schemaurmdtoare:

n-
l.-+i. =.1* +L- . =aI
/.1
vA i. l
)' l-)'o ='[d*t"''
drba ds flambaj

,
;
ll-r L4 |
1 ,r= = --- 1
-l ? -)/,t
^

V A, 1 .,)
in schema de mai sus intervin urmdtoarele mdrimi:
. coeficientul
de zvelteteal montantului
0
(5.e)
!1

o, =;
A

. coeficientulde zvelteletransformat
? \=
. J E+ 1 1 (5.10)
Rezultdci verificareastf,lpiloravdnd secliunealcdtuiti din elementedepdrtatese
face dupd regulilede la secliunilepline,inlocuindinsd pe ),. cu X.o.
in cele ce urmeazdse va detaliamodul de rezolvareal celortrei problemeale
Rezistenleimaterialelorpentrusecliunilecu o axd materialdgi una imateriald.

l. Verificare
. Date: - lungimeabarei t;
- alcdtuirea secliunii transversale (tipul montantului gi distanta intre
centrelede greutateale montan{ilorc);
i
I
I

tt
\

Rezistenfamaterialelorll 213

- distanlaintre Pl6cu[e/';
- incdrcareaP;
- rezistentade calcula materialuluiR.
. Wgg,: - verificareaflambajuluilocalgigeneral.
. Rezolvare:
1o. Se stabilegtelungimeade flambaj 1,, abarei, in funclie de rezemare(coeficientul
P- figura5'3)
!., =1s..(.
2o. geometriceale secliuniitransversale:
Se calculeazi caracteristicile
geometriceale montantului:
- se cunosc (din tabelelecu profile)caracteristicile
A1, lyr, 1,,, e (pentruprofileleasimetrice)
- se determini razelede giralie (ine(ie) ale montantului

,r:l*
, _
,,,- ll"
\lA,
caracteristicile
- se calculeazd pentruintreagasecliune(figura5.10)
geometrice

A = 2.Ar i,=1p=iu,
l, =2'lyt
(c
r.=z[t.,+ t - .A.,II
I i.=ff*i,,'
\2 )' J

e
t

iii
lc, c,i
i -'l
-'-oi-
I
r :l
ir i

Ni'c- -l
i -i;
]A:
+-*
rl
Y l}

z1 z1

Figura5.10

@bservafie:in uneleprobleme se di dimensiunea a a secliunii.in acestcaz,


distanfadintrecentrelede greutateale montanlilorse poatestabilicu ugurinld:
c=a-2' e
214 Rezistenfamaterialelorll

3". Verificareaflambajuluilocal se face cu relafia(b.B)


(,1< 40 .i.l
Din acest punct, calcululse sepai-i pe cele doui axe prineipaie;
t Calculul pe axa materiald Oy:
4". Se determindcoeficientulde zveltete
0
l , =1
lz
5"' Din curba de flambaj,prin interpolareliniari se obline coeficientulde flambaj:
lv+9'
o Calculul pe axa materiald Az:
6o, Se determindcoeficientiidezveltete
, -(, ,
'u,-l l
L.,=?
lz't

gi se calculeazi coeficientulde zveltetetransformat

\u- J)"1*E,
7". Din curba de flambaj,prin intei'polareliniaie,rezuiti
fr, + Qu.
Pentruverificareaflambajuluigenerafse mai determind:
8". Coeficientulde flambajal sec{iuniieste
e = gmin= min (gr,<po)
D
9'. Se verifici conditiade stabilitatelo I - '
<p.A-<R
,
I elmax

Dacd inegalitateaeste satisfacute,Eespune ci stdlpulnu flambeazi.

@bservatie: Secliunilealcdtuitedin elementedepdrtatese incadreazi pe curba


de flambaj B pe ambeledirectii.

ll. incircare capabild


. Date: - lungimeabarei !;
- distanlal,lntre plicu{e;
- rezistenlade calcula materialuluiR;
- alcdtuireasecfiuniitransversale- tipul montantului;
- distanlac intre centrelede greutateale
montantilor.
. Se cere: - determinareafortei capabilep",o
. Rezolvare:
Etapelede calculsunt identicecu cele ale problemeideverificare(1"+B'),cu
excepliaultimuluipas, care devine:poo= q. A .R
Rezistentamaterialelorll

lll. Dimensionare
. Date: - lungimeabareil;
- incdrcarea P;
- rezistenla R;
de calculamaterialului
. gg-€Ig.: - alcituireasecliunii - tipulmontantului;
transversale
- distanlac intre centrelede greutateale
montan[ilor.
- distanlaI, intrepldcule.
'@l€Ie,:
1". Dimensionarea la flarnbajesteo problemdcomplexicare implici determinarea
unui numdr mare de necunoscute(caracteristicile geometriceale montantului:
distanlaintremontanlic Aipldcule/, ), multedintreacesteadependente.
41, ly' 1..,;
Abordarea problemei de dimensionare se facein treietape:
(a)- dimensionarea montantului prinaplicarea de profilpe direclia
metodeicoeficientului
axeimateriale (Oy):
Se stabilesc:41,lr1,1,,gi,daci estenecesar,e;
(b) - stabilireadistanlei/, intre axele pliculelorse face din condiliade evitarea
flambajului
local:
!.1< 40.i.1
Lungimeapanoului(/,) se ategemultiplude 1Ommgi astfelincAt,pe cdt posibll,
barasd se dividi in panouriegale.
(c) - determinarea distanlei intre montanli se face din condi,tia de echistabilitate a
secliunii
l, = xn (5'11)
Condilia(5.11)exprimdfaptul ci secliuneaare momentede inerlieegale pe axa
materiald9i cea imateriali.
Pagii pe care ii presupune acest calcul sunt practic invergi celor parcurgi la
verificaregi sunf schematizalimai ios.

Verificare Dimensionare

i /^ \ ' I /;2 .
^ ^zl
t , = 2. 11" * l i l . Al , (a) (d) :A tr=A _ fx . = r Ei
- =yy nt * ot
L\z/j )

,tr (b) (c) ^Lr:-7 (,


= l .=i -
(.,
' ,:do l= L,

00 n-
)". = .--_; lut =:- (c) (b)
-
lz lzt
',={t+t.=1a.4
L,,=Jt **, (a) r. .n,l=
' -2.1r.,*l,9)'
L'' \2) .l "
(d )
216 Rezistenfamaterialelorll

ln continuare sunt detaliate relatiile de calcul utilizate in calculul practic de


dimensionare al barelor ccmprimate centric, cu secliune alcituitd din elemente
depirtate.

1o. Se stabilegtelungimeade flambaj:1,,=1t.'!.


2o. Se alege forma secliuniigi ?n funclie de aceasta, ooeficientulde profil k, din
Anexa8.2.

3o. Eu= n,,/qI


Se calculeazicoeficientul: 'll P
4o. Din curba de flambajcorespunzitoarerezulti coeficientulde flambaj pe direc{ia
ilrbadel!91!!L (aProximativ)'
axeimaterialeOy: l, )cP,
5o. Se determindaria necesar6a sec-tiunii
p
An* =r
Qr'R
6o. Din tabelul cu profile laminatese alege montantulgi se extrag caracteristicile
geometriceale acestuia:A1, lr1,l.r.
ln continuarese face verificareape direcliaaxei materiale(Oy) a secliuniialese.
7". Se calculeazdcaracteristicile geometriceale secliuniipe direcliaaxei materiale:
A=2A.
l' =21't

i, = ir,,=,f*1.
tAr
8". Se determindcoeficientul de zveltele gi, in funclie de acesta,se calcuieazi - prin
interpolare- coeficientulde flambajreal (valoareaexacti): d
l. srba d€ flambai
^ =il ) QY' o

^t c

9o. secliuniipedirecliaaxeimateriale:
Se verificdstabilitatea
P
o* = aR
gr'A
I

se revinela punctul
@bservafie: Daci nu estesatisficuti condiliade stabilitate,
6" gise alegeun profilcuariemaimare,dupdcarese parcurgpagii7'+9";procedeulse t
repeti pdni cdndesteverificatScondiliade stabilitate. F
10'. Se stabilegtedistanlaintreplicule(lungimea panoului)/, din condifiile:
. < 40'i..;
. multiplu de 1Omm;
. si rezulteun numdrintregde panouri,

i,,,=,F
Notd:
T

Rezistentamaterialelorll

11". Se calculeazd
coeficientul pe inSlfimeaunuipanou:
de zvelteteal montantului
^ = : - l,
&r
tr,

12". Din condifiade echistabilitate(5.11)se determinevaloareacoeficientului


de
(Oz):
de directiaaxeimateriale
z\reltete
x,:J*,1
13". Se calculeazdraza de ine(ie pe direcfiaimaterialS
v

i .=i r
' l\Z

14." Se stabilegtevaloareamomentuluideinerfiepe direcliaimateriald(Oz):


t. =i|.A (*)
15". EgalAndvaloareamomentuluideine(ie exprimatdprin relalia
frtzl
t-. = 2 . 1 t , , + [ .9Al
]
L-' \2) j
sl valoarea (*), oblinutA in pasul 14', se obline o ecuatie de gradul l, din care se
rjetermindciisianlac ciintrecenireieciegreuiateaie monianliior.

(a)De obiceiin schilelede execuliese trece dimensiuneaa (lilimea secfiunii),


detenninatd in sus la multiplude 10 mm.
?nfunc{iede c Airotunjitd
(b)Nu este necesardverificarea, deoareceprocedeulde determinare al distantei
intre montantieste unul exact, Condifiade echistabilitate implici de fapt
tensiunilor
egalitatea convenlionalela flambajin celedoui plane:
0*
9r'A 9u'A
@bservafie:Pot si apard gi combinafiiale celor trei probleme(verificare,
dimensionare,forli capabili);de exempluse poatecereverificarea stdlpuluipe direclia
axeimaterialegi apoistabilireadistanleidintremontanliidin condiliade echistabilitate
a
secliunii.

DE CALCUL
/ EXEMPLE

ES.Exemplul5.3: Pentrustalpulmetaliclncastratla bazi gi liberla vdrf,solidarizat


cu
plicule din figura 5.11 se cere:
a) verificare la flambaj
b) stabilireafortpi capabile.
Pentruprofil130se dau: Ar = 69,1cm2
lvr= 9.800cma; l,r = 451cmo;
R=210N1mmz.
218 Rezlstenp materlalelorll

r$

r-:,-
I
c=1somml
11= 6o crn

Figura
5.11

Rezolvare
a) Verifi carea stf,lpului
1o- Lungimeade flambajeste: /r : tr.l :2.3m = 6m = 600cm= 6.000mm
2". Caracteristicilegeometricealesecfiunii:
A = 2'A, =2.69,1=138,2cm2
lv = 2'lvr= 2' 9.800= 19.600cm4

,iz&.z' [,
r, nr'[t.J
A i " )' l n l " ,^ ." n " (i brl ' l _.o,c_tE
: (,,-tE
' u '\-*
, ' 4'rJ \ ' rI '
lizr ];'' Lrr'1-' " " ' I 2 J I
Razelede giralie:

ir=#= 1/@=1 1 91cm


138,2
,tr
t =!; :792cm

451 =
6et a55cm
30 Se verificdflambajullocal: 4, = 60cm; 4O.i..,=40 . 2,55= 102cm
Rezultd ! 1< 40. i., gi nu se produceflambajullocal al montantului.
4" Se determindcoeficientulde zveltelepe direcliaaxeimaterialeOy
6oocm
x = L- = 50.3g
' iu 11,91cm

="#.:
.\

Rezbtente materlalelorll 2{ 9

50 Coeficientulde flambaj pe directia axei materiale rezulti:

Lv = 50,38 -) av:o,ez7.!g*@=0,87G
(+2o) (-o,ose)
(+10,3s) x
60. Se determindcoeficientulde zveltelepe directiaaxei imaterialeOz:
^ l, 600cm
l,-:r=-::-:J=75,76
' i, 7,92cm
+ l.r =JE;n =Jrs;/63
+'zs,$,=7e,33
6ocm =23.b3
x,=1, -
i.r 2,55cm
7". Dincurbade flambaj,prininterpolare
liniardrezultd
It, = 79,33 =0,829.19:q#A=0,G99
-+ tp,,
(+20) (-o,rss)
(+1ep3) x
Bo. Se alege <p= min(0,876; 0,699)= 0,699
9o. Se veriflcdcondiliade stabilitate
rr P 2.000'103N
lc^l =207,04N/mmz<R=210N/mm2
r-er,* g,A 0,699.(139,2.102)mm.
Deci, st5lpulnu-gipierdestabilitatea(nu flambeazd).

b) incircarea capabili a stlilpului


Pagii 1"+8" sunt identici cu cei parcurgi la verificare. lncircarea capabil5 a
st5lpuluise calculeazi din condiliade stabilitategi rezulti
10'. P*p= 9. A. R =0,699.(138,2.10t)mm' . 210N/mm2= 2.028.637,gN=
= 2.028,64kN.

Q Exemplul5.4: Si se dimensioneze stAlpulcu pldculedin figura5.12,din doud


profileU dispusefafdin fa!i.
Se va utilizacurbade flambajdinexemplul5.2.
Se dd rezistentade calcula ofeluluiR = 210N/mmz.

Rezolvare
Etapa(a) - Stabilireamontantului(profil laminatU)
1o. Lungimea de flambaj
Ir =4,7.4,5= 3,i5m:3 iS c m= 3 1 5 0 mm
220 Rezletenlamaterialelortl

.-f^r"'^

2o-

3".
io = 4 ,5 m

I Figura5.12

Din Anexa 8.2 se alege coeficientulde profil pe direc{iaaxei material: k, = 1,26


(pefitrusectiunealcdtuiti din doud profileU, dispusefald ?nfa!a).
Se calculeazdcoeficientul
7

4". Prin interpolareliniarddin curba de flambaj,oblinem rp"(coeficientulaproximativ


de flambaj)

€q
(+3o,t) (- o,res)
(+ 18,62)
-+ ev:o,B2s.gg#g :0,145
x

5". Se determind
arianecesarda unuimontant:
P 350.103
Al,nr" = = 1118,57mm2 = 11,19cm2
2.<p'R 2'0,745.210N/mmz
6". Din tabelelecu profilelaminateU se alege profilulU10, cu:
A'a =13,5 cm2)A'no =11,1gcmt gi lyr=205cma, lrr =2g,3cm*
in continuarese face verificareasectiuniialese: .
7". Se calculeazdcaracteristicilegeometriceale secliuniipe direcliaaxei materiale
A, =2'Ar."r = 2'13,5=27Cm2
=2 'lr, : 410cma
lr.a1

: : /1 "={l+
rr:rrt=!A lo 9cm
t=3'
\

Rezistenfamaterialelorll 221

80. coficientulde
Secalculeazi pedireclia
zveltele axeimateriale
=!+= 31:JT= 80,76
?u.,
' i, 3,9cm
Prin interpolare,se oblinecoeficientulde flambajreal gu:
Lv = 80,76

0,76.(-0,142)
-) gy,* = 0,694+ = 0,688
20

9". Se verifici condiliade stabilitatepe direcliaaxei materialeOy:


.D

lo'^i=---i
vl ' <R
9 y,e r ' Ae t

=
P-1 =188'42Ni
mm2 <R=21oN/mmz
Uffiffi
Rezultdcd alegereaa doui profileU10 este corespunzdtoare.

Etapa (b) - Stabilirea distanfei dintreplicute (/.')

=
10".carcutim = =\47cm
'" Jk* J#
Din condilia de a nu se produce flambaj local, rezulti distanla maximi intre
pldeule
| 1,. = 4O'i., = 4A' 1,47= 5B'$crn
Se alege l, 3ln,^, = 58,Bcm, astfelca lunginneastdlpului!. = 4,5m sd se imparti
intr-un numir ?ntregde panouri;numdrulminimnecesareste:
I 450cm
n"*=lrn* =uu,,Bot=''o"

Se vor consideran=g intervale,de lungime t, = ! =1{T* = 500mm.

Etana {c} - Stabilirea distantei intre montanti


-
11". Coeficientulde zvelteteal montantuluieste:
/, - Socm =34.01
1""-
' i,'r 1,47cm
12". Se determindcoeficientulde zveltelepe direcliaaxei imaterialeOz clin cond$a
a sectiunii.Rezulti:
de echistabilitate
?,.= ,l*, - rl = Js0,z62 =732i .
-34,012
Rezietenfamaterialelorll

13". Raza de inerliepe direcliaimateriali este

i,' =+= +::n =4,3ocm


.
t alc
14". Momentulde inerliepe direclia^".
imaterialieste egal cu
l, = i,..,A= 4,302. 27 = 4gg,23cma
.
15'. Se exprimd momentul de ine(ie in funclie de caracteristicilegeometrice
ale
montantutui t.=21t.,-i:l' A,l= 4ss,z3
.
L\z )J
Rezulti: z.lzg,gn(9-)'
,u,ul=4ss,z3
L\4/l
gi,dupdefectuarea calculelor,obfinem
c = B,08cm.
Cu aceasta,distanlaintre profileva fi
€t=c*2e; e= 1 , 5 5 c m;
3 = 8,08+ 1,55. 2 = 11,18cm.
E,
gise rotunjegta
in sus la multiplude 10mm.in final,rezulti ll

a=120 mm. s(
pi
c(
5.4 FLAMBAJUL BARELOR SOLICITATELA INCOVOIERE e1
CU COMPRESIUNE pl

Barelesolicitatela compresiunecentriciau sdgelilew nule p6ni la atingerea


incdrcdrilorcriticePo, c6ndeste posibilio configuralie
de echilibruinstabilcu w:e0.
Pierdereade stabilitateprodusi in acestfel se numegteflamhajprin hifurcare (figura
5 . 13) .

""-Jlr""
w*0t.

Figura5.13
\

Rezistenp materialelorll 223

Comportarea barelorsolicitatela incovoieregi compresiune


(figura5.14) este
calitativdiferit5.

l"

Figura5.14

Tncircareatransversaldproduceincovoiereabarei gi apar astfel sdgeliile wo ;e0 .


I
ioiieie axiaie i, pioquc o sijpiimeniaiea aGesIUr
E^ * ^ l^
- . . : - l^
n
- - - 1. . ^ ^ sagEli.La ursirrerearurrerr, sagcurc
^ '. r l i ! 4 - q 4 +- - - - ----r-- - x- .- r :

se miresc, bara deformdndu-secontinuu. in acest caz nu se mai pune problema


pierderii stabilitdlii formei iniliale de echilibru, ci a apariliei deforma{iilormari. ln
consecin{dechilibrultrebuieexprimatpe forma deformati, ln teoriade ordinulll.
Pentru valori reduse ale fo(ei de compresiuneP, aceastapoate fi echilibratdde
eforturilecare se produc in bari. Peste o anumiti valoare a forfei, echilibrul nu mai
poate fi menlinut gi bara realizeazdun salt ajungind intr-o noui pozilie de echilibru.
Valoarea f,* a fortpi de stabilitatese realizeazAprintimitarea echilibrului (figura5.15).

Figura5.15

Calcululsdgeliigi a momentuluiincovoietorin teoriade ordinulll se poate face cu


formulele lui P6rry
(5.12)
Rezistenlamaterialelorll

$i =Jb-
M,, ( s.13)
'-%
ln ecualiile(5.12)gi (5.13)semnificaliatermeniloreste urmitoarea:
wr, Mr - sigeatd gi momentincovoietorin teoriade ordinul| (liniard)
W,,, M,, - sigeati gi momentTncovoietor
in teoriade ordinulll (neliniard);
r'El
P.: T - forld critici euleriani pentrubara comprimatdcentric_
i,

Formulelelui P6rrysunt rigurosvalabilenumaipentrucondifiilede rezemaregi


incircare in care au fost deduse.Pentruincircdri diferitese introduceun coeficientde
c (Anexa9).
corec-tie
Tnmodobignuitse noteazdcu
p o
R = 1 -l = 1 - (5.14)
PE 6E

unde o este tensiuneadati de fo(a axiali P gi o. este tensiuneacriticd.


P
o- -
A
(5 . 1 5 )
R n'E
ot=A=f

Relaliageneralizatdpentrumomentulde ordinulll se scrie atuncisub forma

M,,= 9'M,
,'n (5.16)

Condilia de stabilitafe pentru barele solicitate la incovoiere cu compresiune se


,/ exprimdprin relaliaempiricd:

{517)

ln aceastirelaliese consideri:
,t
' e=emin=min(<pu,q,J, deoareceflambajulse poate producedupd oricaredintreaxele
principale;
' tensiunea criticd o- (cu care se determind coeficientii n si c) se determini
corespunzdtoraxei pe care se suprapunevectorulmomentincovoietor.
9bservafie: Dacd N < 0,15'q .A .R , se neglijeazi influenlaefortuluiaxial asupra
incovoieriigise va considera
I l: C= 1.
in continuarese vor detaliacele trei problemeale Rezistenteimaterialelor.

l. Verificarc
'Date: - lungimeabareigimodulderezemare
- incdrcirile
- sec$unea{formagi dimensiuni)
- rezistenfade calcul

--d!4l-
-\

Rezistenp materialelorll 225

. Se cere: - verificarea
stabilitafli
bareiinteoriade ordinulll.
. Rezolvare:
1o. Se traseazd diagramelede eforturi N gi M in teoria de ordinul I gi se stabilesc
secliunilepericuloase
r rl
(1ll /"'*
'' LMu'**' ei e{*':-,

2". alesec{iunii:
Sedetermindcaracteristicile,geometrice
A (aria)
ly, l. (momentelede iner{ie)

r
{i''.= -A
Itz
ir= (razelede inerlie)

wy sau W. (modululde rezisten!5in raportcu axa fati de care se


produceincovoierea);
Se face maiint6i calcululla flambaj (conformparagrafului5.2).
3". Se calculeazdlungimeade flambaja barei
l, = 1t.!.
4". Se determini coeficienliide zvete{e gi coeficienliide flambaj prin interpolare
liniard
^ lc
A, = -------J Qy
J-
t..

^L' : [,
----) Qz
'
t-
gise alege
g = g ,i n = mi n (q r,q.).

5'. Se verificd daci este necesard considerarea influenlei efortului axial asupra
incovoierii:
dac{N<0,15.g,in'A'R -+ nu estenecesargic=n=1 gisetrecela pasulS';
N > 0,15.qr,n.A.R -+ este neeesargi se trece la pasul 6"-
6'. Se determindtensiuneanormali din mnpresiune
o:P
A
gitensiuneacritici dupd Euler
n2-E
or=T_

unde 1"se ia cu acelagi indice ca gi M (dupn axa pe care se produce incovoierea).


7'. Se calculeazi coeficientuldecorecfien
n=1-9
oE
cfun$e de schemade incircarea barei.
gi se seoatedin tabel(Anexa9) coeficientul
Rezlstenfamaterialelorll

8". Se verificdconditiade stabilitate: c


N cM (
o'"* =rp."a+;'* <x

Dacd aceastaeste satisfdcuti, se spune ci bara nu igi pierdestabilitatea.


@bservafie: Sdgeataln teoriade ordinulll se determindcu formulalui p6rry:

w'':!l-'
n
Sdgeata in teoria liniard wr se determind cu metodele prezentatein capitolele
anterioare(de exemplucu formula lui Maxwell- Mohr).

ll. Dimensionare
Nu se poate realiza direct datoritd numdrului prea mare de necunoscute
dependentecare intervinin relafiade stabilitate;in general,dimensionarease face prin
incerciri.

lll. incircare capabilS


. Date: - lungimeabareigimodulde rezemare;
- secliunea(formdgidimensuni);
- rezistenlade ealpu!;
' pozi{iaincircdribr; dacd existi mai multeincircdri, se dd gi o relalieintre
acestea astfel incit eforturile si fie exprimate in funclie de o singuri
variabild(P, q, etc.).
'se gere: - determinareavaloriimaximea incdrcirii necunoscute(p""0, Q*0, etc.).
. Rezolvare:
Pagii 2" +7' sunt practicidenticicuceiaiverificdrii.primulpas se modificdin felul
urmdtor:
1'. $e traseazi diagramele de eforturi N gi M in teoria de ordinul l, prin
suprapunerede efecte (din fiecare incircare). Se vor consideraca secfiunipericuloase
toate secliunile ln care o diagramd simpld (fie de efort axial N,, fie de moment
lncovoietor M,;;inregistreazdun extrem.Considerdndci avem n ?ncdrcdrisimple,intr-o
secfiune periculoasd,fie aceasta C, diagramelede eforturi se obfin, prin insumare de
efecte,ca funcfiide incdrcareanecunoscutd(fie aceastap). Rezulti

=iru,
ru"(n)
=tM,
ru"(p)
in continuarese parcurgpagii 2"+7" cagifn prouf"ra de verificare. ln ultimul
passe scriecondiljade stabilitate
la limiti,in toatesecfiunile
periculoase.
8'. Rezultddeciecualiide forma
o,u*=ffi.;ry=*
-\

Rezistenlamaterialelorll

din rezolvarea
cerorarezult5valoarea
fo(ei capabilePf;Jcorespunzetoare
eforturilor
din
secliuneaC.
Dupd rezolvareaecuafiilorde stabilitatedin toate secliunilepericuloasese
selecteazd aceastaestevaloareaminimigi pozitividintretoate
valoareafo(ei capabile;
rezultatele
oblinute.

/ EXEMPLE DE CALCUL

El Exemplul5.5:Sd se verifice stilpuldinfigura5.16gisi se determine


sigeatala vArf
estealcdtuitidinprofil130gise dau:
in teoriade ordinulll. Secliunea
Ar = 69,1cm2;
lo,,= 9.800cmo; lrr= 451cm*;
ir, = 11,9cm; i..,= 2,56cm;
Wr' = 653cm3; Wrr=73,2cma;
R = 210N/mm2;
E=2,1.10s
N/mmz

P=100kN
I
o = 3k N
..-.>
+
1-
I
sectiunea
I
1-1

el
c\l I

'lI
+
Figura
5.16

Rezolvare
a) Verificarea stilpului in teoria de ordinul ll
1". Se traseazi diagramelede eforturiin teoriade ordinulI (figura5.17).Se constati
cd forla P producenumaiefort axial,iar Q numaiincovoierein planulprincipalxOz:
lM,l,"*= Q' / = 3' 2 = 6kNm.
228 Rezistenlamaterialelorll

P= 1 0 0 k N

Q= 3 kN
I
V
-A
@

o n
TI
II
L, l

t-.. .....".-.-...1

100kN 6 kNm
Z/

Figura5.17

Dinanalizadiagramelor
de eforturirezufteo singurisecliunepericuloase,
situatd
in incastrare:
[!ir,ti = 6kNm
{ I .,md
=
[lNl'* lookN
geornetrice
Caracteristicile ale secliuniisunt cunoscute,
deci se poatetrece la
calculu ui (pentrusolicitarea
I flambajul centriciP).
2". Lungimea de flambaja bareiesteaceeagipe ambeledireclii:
tt =V .1.=2. 2 = 4 m.
3". Se determini coeficienlii de zveltelegi cei de flambaj.Deoarecedirecliade
inerlieminimiestereprezentati de axaOz a secfiunii
irin =ir = 2,56cm,
estesuficienticonsiderarea acestplan.Rezulti
flambajuluiin
n t, 41099,
n'=j=2,s6arn = 156.2b

in planparalelcu tilpiledupi curbaB. DinAnexa8.4obtinem:


secliunileI flambeazd

10..."..............(-
o,oez) l. I
6,25............,..
x . 150 0,303
160 0,271
x- 6.25x {- 0.032)
-fu=-:z: -0,02
gi, prin interpolareliniar6,rezultd:emin=(p, =0,303-0,02=O,283.

4". Se verificd dacd este necesari considerareainfluenlei efortului axial asupra


incovoierii;se calculeazi
0,15-q* -A.R = 0,15x0,283x69,1.102
x210 = 61599,19N = 61,6kN
qi
N=100kN>61,6kN,
deci determinareacoeficien$lor
c ai n in teoriade ordinulll este necesari.
-l

Rezlstenfamaterialelorll 229

5". Pentrustabilirea c Ain se calculeazimaiintiitensiuneanormali


coeficien{ilor
1o'103-=
o =I - 14.47N/mm,
A 69,1. 1 0 .
gi tensiuneacritici dupdEuler(dupdaxaOz,pe careesteposibilflambajul);

o=
'
=# ="i\?\!^?'=B4,BeN/mm2.
L., (156,25)
6'. Coeficientuldecorectien este:
' tlL7
n = 1-9 =1-EAb: o'B3o'
o.
Dintabel(Anexa9) se scoatecoeficientul c pentrubaraTncastratdla un capit 9i
axialgi transversal
liberdla cel5laltincircati cu forfeconcentrate, (pozifia9):
c = 1+0,2349 = t* o,n4ff= 1,040.
oE 84,89
7". Se verifici condiliade stabilitateTn secliuneapericuloasd,linAnd cont ci
se producedupdaxaOz:
incovoierea
1oo'103 , 1 0 1 0 . 6 ' 1 0 6
.'
'- *9.!.-
72'2
103 -

=Jil;l,,lu}.,,l#l;;ff;i1-,,0f#
= 155,265N/mm2,
in teoriade ordinulll.
decistdlpulverifici
@bservafie:Tensiunile normale ln teoriade ordinulI (c = n :1) sunt
olJ""= 51,137+83,102 = 134,239N/mm2.
Se poate observacd in teoria de ordinul ll, cregtereatensiunilornormale
efectuluifor[ei
datorateconsiderdrii estede 15,66%.
axialeasupraTncovoierii,

b) DetermiEarea siqefii la virf ?nteoriade ordinul ll


Se aplicdformulalui P6rry,subforma:
wu=S
n
undecoeficientul la punctula)(6")
n s-adeterminat
n = t-* :0,830.

1". Calcululsdgeliiin teoriade ordinulI se poatetucecu formulalui Maxwell-Mohr


(sauoricareaiii meiocii energeiicd).Deoareceeforiuiaxiainu prociucesdgeatd,se va
consideranumaiefectulincovoierii(figura5.18).
se efectueazicu regulaluiVeregciaghin
lntegralele 9i rezultd(incovoierea
apare
in planulxOz):

:!
230 Rezistentamaterialelorll

a=3kN+
-l
I p = t0 0 kN

I
@
A
il
*l @

t1
II II
tl
L-1

I
t fJ
6 kNm
-,L
E
kNm

Figura
E.1B
2'. Sdgeatain teoriade ordinulll este:
w'| 8'45
wrr=lt -'to.18mm.
o.g3o
@bservatie:Sdgeatain teoriade ordinulll are o cregterede 20,43o/ofafi de cea
obfinuti in teoria liniard.Se constati ci sdgeataare o cregteremai pronuntatidecfit
tensiuneanormaldin teorianeliniari.

E Exemplul5.6: Baradin figura5.19,aestecomprimaticentricde forfa P = 300kNgi


solicitatdtransversalde forfa uniformdistribuitdq. secliuneabareieste alcdtuitddin
doui profileU20 (figura5-19,b).Se cunosc:
. caracteristicile
geometrice ale profiluluiU20 (figura5.19,c)
A.r=32,2cm2;e=2,01cm; b=75mm
|ty1 - ,l o4 Anm4. l^t - { o{ ^- 3. i - r d^^.
-rv lvvlll r vYyl- lwlvlll , l y l - r-r'7
,Vtl l l ,

lrr = 148cma
i W.t:27cms; itr =2,14em;
. rezisten{ade ealculgi modululde elasticitatelongitudinal
R = 210N/mm2
E:2,1.105N|mmr.

I
i4
profl U.
i c)

. Figura5.19
I

I
i

t
RezFtenF materialelorll

ln teoriade ordinulll a fortpimaximecare poateaclionabara


a) detenninarea
(q*o);
b) sigeata in teoria de ordinul ll in sec{iunea maxim solicitati (pentru qoo
determinatla punctulprecedent).

Rezolvare
fortei q."p@
a) Determinarea
1". Trasareadiagramelor de eforturi(figura5.20).

P.300 kN

300[kNl
i
@ il, tO. l;

@ \_@ i ' g, 1z sq

Figura5.20

Secliuneamaxim solicitati este la jumitatea deschiderii


J N=-300kN
]u=rrlt,=3,125q [kN'm]
2". Caracteristicilegeometricealese{iunii:
A = 2A.,= 2. 32,2=64,4cm2;
l, = 2lrr -+ i, = i9 =7,70cm;
Distanla dintre centrele de greutate ale profileloreste
c = (b- e)= 2'(z,s- z,ol)=1o,98cm
-l -r
rxz l- '
f
|,:l' .R,|=-zlr+a
t.=211.,. =2.23l,o2cma
L +(qgq] .ez,2l
L,\ 2 / ' . 1 \ 2 ) )
-+i.=E,=W=5,8ecm'
3'. Lungimeade flambaj Ir=V.{,=1,0'5m=5m
4'. Direcliacu inege minimdestedupdaxaprincipald de zveltelepe
Oz.Coeficientul
aceasti direc$erezutti
., _t, _
=
Soocm=g4.g9.
n'=T -vr' ve'
s ,8 9 " *
2?2 Rezistenfarnaterialelorll

Din curba de flambaj B se obline


1
'{
80 0,694
90 o,622
gi, prin interpolareliniardrezultd
10......^...........(_
o,ozz)
4,89................X :

* _ a,ggx(:o,ozz)= _{,o.b
10
(Pmrn
= gz = 0,694-0,035= 0,659
5'. Severificfr
influenlaefortuiuiaxialasupraincovoierii
.A'R = 0,15x0,659x
0,15.rp^,n x210x10-3= l33,6gkN.
04,4.102
N = 300kN>133,68kN,
decieste necesareconsiderarea acesteiinfluen{e.
6". Se determind:

o=fA = l?! i9: =46,58N/mm2


e4.4.1A2
x2'1'1o5
=l-=ffi=4e1'61N/mm'z
o- =n?i -3'142
'
=6 4 ,9 4'
-lt -500cm-or,
trv:t=
r,? 0 " ,
7". coeficien{ii pentrucalculul
decoreclie Tnteorianeliniard
sunt:
n=1-g=0,90 5
oE
gidin tabel (Anexa9) rezulti
c = 1,0.

8'. Condilia de stabilitate,la limitd, scrisd in secfiunea de la jumitatea deschiderii


devine:
N- cM. t =R
--ax -
6- m +-'
' "
e r in .A n W,
gi, explicitdndtermenii,se obline
300.103 * 1 .3,125.q.106_rrr.,
- 4 'v'
0,659x64,4.102' 0,905 2.191.103
Dupi efectuareacalculelorse obline ecuafia :
70,689+9,039.e = 210
de unde rezulti
q*" = 15,41kN/m.
a
Rezistenlamaterialelorll 233

b) Siqeata la iumitateadeschiderii(sectiuneamaximsolicitati)
1".SdgeataTnteoriade ordinull, pentruQ= Q""p= 15,41kN/m
, se determinicu formula
luiMaxwell-Mohr(figura5.21)
15,4.|kN/m

Figura
5.21

w"^ = f i t ro * =L (r*? -r4 B .1Gx2.s*9*tzs) =


E trJ Ely\ 3 I )

: =1,5.cm'
15,63mm
fr##Hrc=
din forlele q,
Pentru calcululsigelii a fost consideratdnumai incovoiei"ea
deoarece compresiunea axialSnu producesigeatd.
2'. in teoriade ordinulll, sigeatarezulticuformulalui P6rry:
=\723cm.
w,,=5=r:u9:T
"
n 0.905
Sigeataestecu aproximativ
10%maimaredecAtin teoriade ordinull.

PROBLEMEPROPUSE

ox Problema 5.1: Si se verifice stabilitateast6lpuluidin figura 5.22,gtiind ci


R = 210N/mm2.
P= 2 5 0 0 k N
I

1i{
.ll
-ll
+L w
Figura5.22
234 Rezistenfamaterialelorll

Rdspuns.' o. =210N/mm'

0x Problema5,2: si se dimensioneze,
linand cont de flambaj,stalpulcu secliune
inelaridinfigura5.23.Sedf,:
t = 0,10D
9i
R = 210N/mm2 .

f-. Figura5.23

Rdspuns; An"" = 39,68cm2


$ealege:D=120mm, t=12mm.

s Problenna5.3: Se considerdbara dubluincastratdcomprimaticentricdin figura 5.24.


Secliuneabarei se realizeazddin doud profile U16, sudate continuu,agezatein doui
variante: (1) spatein spate
Q)tup in fa!6.
geometrice
Caracteristicile aleprofilului
U16sunt:
A, =24cm2:
lr,,= 925cmoi l.r = 85,3cma;
e = 1,B4cm;
b = 65mm.
$tiindcd rezistenla
de calcula oleluluieste R = 210N/mmz , se cere:
a) si se siabileascifo(a capabiliin celedoui variantede execufie;
b) si se calculezeraportulintreinerliaminimigiforfelecapabileoblinutein cele
doui variantede execufie.
T

Rezistenlamaterlalelorll 235

l* varianta(2)

T .l
* r*
ztvzl

Figura5.24
z1
i *
z1

Rdspunsuri: a) = 467,7tt<t,t
PS)o
= s36,6+trt't
PiSJ
l(z) p(z)
b)
1f;y=a'6+;
'z ffi=1,28
mp

tx Probfema 5.4: StAlpulincastrat la bazd gi liber la vdrf din figura 5.25 are sectiunea
alcituitd din doui profile U30solidarizatecu plicule. $tiind c5;
Ar = 58,8cm2;
lr, = 8030cmo; ir,,:11,7cm;
l.r = 495cmai iut= 2,90cm;
e = 2,70cm;
gi rezistenlade calculeste R:210N/mm' , sd se verificestdlpul.

I p = 2 1 0 0 kN
| 2U,o
. v r-",-::/_
1r Pi T
|| #" i N "
"l I U i J
I I 1"" j ;" - l
:oomm I
l. I I
-'t- 77277

ll!@---lf,rr?l
Itr tlt --r
l*t".l f*l lsoomm
lSm----troq1
IH H I+
1
ILtFF--Trr\fl
t<t L-...-l

Figura5.25
238 Rezistenlamaterialelorll

Rdspuns.' o, = 203,62N/mm2.

.s Problema5.5: PentrustAlpuldin figura5.26,av6ndsecliuneaalcdtuitddin profileI


solidarizate
cu pl5cule,se cere:
a) dimensionarea montantutui (R= ZtoN/mmt);
b) stabilireadistan[eidintrepldcule1,:
c) determinarea distanleic intrecentrelede greutateale montantilor.

J"=:"* I

i
o :I
.- .- a- .- ,- +y
i
!
t

fz

lfL----rrrrrzl
lturr---FfilT
l@h".dl I
l.Ml -
i Finr
r lvurq
rra 6
v t&v
DA

Rdspunsuri: a) montanth2
b) t1=400mm(10p a n o u ri)
c) c = 120mm
I
I

I aY'Probfema 5'6: Pentrustdlpulmetallicdin figura 5.27, av?ndsectiuneasolidarizatdcu


i plScule,se cere:
I a) Stabilireaforlei capabile pe direcfia materialS,gtiind ci montantut U20 are
i urmdtoarelecaracteristicigeometrice:
A, =32,2cm2i
lr, = 191Ocma; i, =7,70cmi
lr =14&cmai irr =2,14cmi
e = 2,01cm;
b) determinarea distanlei a intre montanli, din condilia de echistabilitatea
sec!iunii;
\

Rezistenp materialelorll 237

c) considerAnda = 100mm, sA se stabileasci forfa capabil5corespunzdtoare.


Se di R = 210N/mm2,

l*'
E i
E
oi
--+-.
@
x
I
I
'c
o
c
i
G
iz
(o

Figura5.27

Rdspunsuri: o) P*p,v= 907,46kN;


b) a = 120mm;
c) Pop= 792,5kN.

rr Problema 5.7: Grinda static nederminatedin figura 5.28 este solicitatdla incovoiere
giefort axial.
Se cere:
a) verificareagrinzii?nteoriade ordinulll;
b) sdgeatala jumdtateadeschideriiin teoriade ordinulll.
Se dd: R = 21ON/mmt, E =2,1.106 N/mm' .
200x12mm

N=4O0kN N= 4 O0kN
<--

ffi
Figura5.28

Rdspunsuri: 8) o,", =224,25N1mm2:


b) w[ = -2mm.
234 Rezistenfamaterialelorll

lndicafie: $istemul este o datd static nedeterrninat.Pentru trasarea diagramei de


momentincovoietortrebuie ridicatdnederminarea,prin aplicareateoremeilui Menabrea
^^..
lcru ^ f--..1^:
cr rrJtilrurrtt
ir^.^.,^tl
lvrd,(wtiil -
ir^L-
rvtuilr
/.,^-:
(vtrz,t ^^-lt^r..r
udlJil.ulul
4\
oj.

rF Problema 5.8: Pentru stAlpul din figura 5.29 se cere sd se calculeze lungimea
maximd €,.* p€ care o poate lua consola, astfel incit si fie verificati conditia de
stabilitatein teoria de ordinulll.
Se dau: R = 210N/mm', E =2,1'1Oo N/mmz.
Caracteristicilegeometriceale profilului
U30sunt:
A, = 58,8cm2;
lr.,= B030cmu; W' = 535cm3; ir,,- 11,7cmi
lrr = 495cmo; W.l :67,8cm3; irr = 2,90cm;
e=2,70cm; b=100mm-

+-+
I tp = 7 5 0 k N

arl ts Fh
ffi
FlI ht:i'H-'
| | r*H)
i ??h? 7i rz

Figura5.29

Rdspuns; ln funcliede rqodulde dispunerea secliunii,avem:


e* = 5,83cm - in cazulin care P actioneazdTnplanul(xoy);
e,,* = 13,75cm- in cazul?ncare P acfioneazdin planul(xOz);

I
E-
Rezlstentamaterialelorll 239

Capitolul6
CALCULULPRACTTC
LA $OC
6.1 INTRODUCERE
Solicitareaprin goc se caracterizeazdprin aplicareaincdrcdriiasupra elementului
de construc{ieintr-un timp foarte scurt, astfel incdt viteza de deformare9i acceleraliile
imprimatesunt mari. in mod real, fenomenulgoculuieste urmat de vibralii libere ale
elementuluistructural,inso{ltede apariliadeformaliilorplastice.
Studiul experimental al caracteristicilormecanice ale materialelor aratd cd
aplicareadinamicda incdrcirii conduce la cregterealimiteide curgereodatd cu viteza
de incircare, iar ruperea are, in consecinli, un caracter mai casant. Modulul de
elasticitateE nu este practicinfluenlatde vitezade incircare.
Analiza rdspunsuluielementelorsolicitatela goc relevi faptul ci deformaliilegi
deplasdrilemaxime apar inainte ca forlele de amcrtizaresi atenuezeefectul acliunii
dinamice. Rezultd astfel cd pentru evaluareasiguranfeiunui element de construclie
prezinti interesdoarfaza premergitoareinceputuluivibrafiilor.
Studiul riguros al solicitdrilorprin goc este deosebit de complex, necesitAnd
luarea in considerare a caracteruluipronunlat aleator al acliunilor 9i modificdrile
caracteristicilor
mecaniceale materialelor.
Calculul practie simplificat, pe baza ciruia se oblin rezultate suficient de
exactepentrusitualiilecurente,admiteurmitoarele ipoteze:
(1)comportareaelementelorse considerdelastici, fdrd incursiuniin domeniul
plastic;
(2) deplasirile sistemuluisupus la goc sunt propo(ionalecu fo(ele aplicate
(staticsau dinamic);
(3) deformareasistemuluise produceinstantaneu;
(4) se neglijeazdmasa(9i respectivine(ia) corpuluicare sr.lportdgocul;
(5) corpul care producegocul este rigid gi, dupd impact,funclioneazdsolidar cu
elementulstructural.
Rdspunsu/ dinamic al elementelorde construclie(deplasare,tensiunesau efort)
se determindcu relatia:
Ro=V.R,r (6.1)
unde: R", este rispunsul structuriila actiuneastatici a incdrcdrilor;
V este coefrcient dinamie, sau multiplicator de impact.
Determinareacoeficieniuluidinamicse bazeazi pe iegea conservirii energieiin
procesulciocnirii.Relaliilede calcul ale acestuiadepind de direclia pe care se migcd
corpulcare produceimpactul;se distingastf.eldoudsitu4tii:
- goc verticat(cddereacorpurilor,fortp produsede ciocaneleutilajelor,deplasdri
brugteale ro$lorpodurilorrulantedatoritdneplaneitiliiciii de rulare,etc.);
- goc oizontal(izbirea elementelorde construcliede cdtre vehiculesau mase
rezultatein urma unor exploziietc.)
Rezistenlamaterialelorll

6.2 EVALUAREACOEFICIENTULUI
DINAMIC
6.2.1$OCVERTTCAL

Pentru $oc verticaltransversal(figura6.1,a) sau longitudinal(figura 6.1,b),


coeficientul
dinamicareexpresia:

(6.2)

unde: v' - vitezacorpuluicarecade in momentulimpactului;


g - acceleraliagravitalionald;
h - indllimeade la carecade corpul.
intre acestemirimiexisii relafia:
v, = nEQlh (6.3)
Mdrimea5r, reprezintideplasareacare s-ar producedacd forla P ar actiona
static pe direcliade migcarea corpuluicare produceimpactul9i are un caracter
conventional.

tu
P = m.S *
*
t.
ln
I
{
60"

-,1:Ii |
'4"

Figura6.1

@bsenrafie:Daci se cunoagtemasa corpuluicare produce impactulm,


incdrcareacorespunzitoare estereprezentatd de greutateaacestuia
P=m.g (6.4)
u nd e g =9 ,81 m/s'?.
Din rela$a(6.2)rezulti ci pentruh > 0, coeficientul dinamicV > 2. ln realitate,
coeficientul dinamicoblinutpe caleexperimentali are valorimai reduse,deci calculul
simplificatete acoperitor.Abaterilesunt datoratein specialnerespectiriiipotezelor
introduse in par4raful6.1,dintrecarecelemaiimportante sunt:
- aparigadeformalilorplasticeTnzonade impact;
- cediri de reazemesauimbindri:
- neglijarearmseicorpuluilovit.

5*.
\

Rezlstenfamaterialelorll 241

6.2.2 $OC ORTZONTAL

$oculorizontalseproduceatuncic6ndforfaimpulsiviP nu incarcdbaradupd
lovire(figura6.2).

..m.v
(1 )

P=m'g

Figura6.2

l.-.^!:------t
oe
^^ uuill'lala
- - - - 4- a: lJa
-: uuPa rtilPdul, lur+ar nu Pluuuueruutu
a- J - h J -. -- r.
uueilcteillul
'lreuailru.
dinamicrezultS:
\!r=-L
' (6.5)
Jg '6 "
semnifica{iatermenilorfiind aceeagica gi in paragrafulprecedent.

6.3 CALCULUL gt RtctDtTATE


DE REZTSTENTA LA gOC
Elementle pringoclucreazdin cond$ide siguranfidaci
de construc$isolicitate
estesatisfdcutdcondilia de rczistenp:
oc"rr* - V. arr""* < R (6.6)
in care: R este rezistenta de calcula materialului;
ry este coeficientuldinamic (vezi paragraful6.2) gi
ost,mdeste tensiunea maxima calculatdin ipotezaacliunii statice a forlei
impulsiveP.
Pentru exploatarea normal5, elementul de constructietrebuie sd satisfaci gi
condilia de rtgiditate:
6din.rr, = ip.6r,.no* (fro,
tu., /
in care: 5,.,* este deplasareape direc{iade migcarea corpuluicare produce
impactulTnipotezaac{iuniistaticea forlei P 9i
f"o, este deplasareamaxim admisdprin standardegi norme.
Mdrimeatensiuniio", gi a deplasdrii6", este propo(ionaldcu forfa P, considerati
a fi aplicatdstatic. Multiplicatorulry (coeficientuldinamic)depinde de viteza corpuluiin
momentulimpactului9i deplasarea6$, care apare la numitor- relaliile(6.2) 9i (6.5).
Rezistenfamaterialelorll

Legatde acestease potface urmdtoarele @bservafii:


(a) Cu cAt rigiditateaunui elementde construcliecregte,deplasarea6.,
scadegi coeficientuldinamiccregte.Tnconsecinld,cregferearigiditdlii
amplificd efectul dinamic al forlei.
(b) Reducereacoeficientului dinamicse poate obline prin inlroducerea
unui straf de amortizareln zona impactului.Straturilede amortizare
se realizeazddin materialeelasticecu modulde elastieitateE redus
(cauciuc,lemn)carepermitdeplasdrimarisubfortaP aplicatdstatic.
@bservalie: Utilizareastratului amortizoreste mult mai ra[ionali in cazul
elementelorsupuse la qoc longitudinal(de exemplupiloli bdtuli in teren) decAt
dimensionarea secliuniidincondiliade rezisten!5infaza de batere.
Solicitirib prin goc sunt deosebitde periculoasein cazul elementelorde
construcliein care se producconcentriride tensiuni(variafiibrugteale se{iunii,
crestituri,goluri,etc.).Rupereapringocse poateproducecasant- chiargi la materiale
ductile,sub sarcinistatice- datoritdfaptuluici deformatiileplasticenu se pot dezvolta
completla viteze mari de aplicarea incdrcirii. Materialelecasantevor fi testate in
prealabilla gocAi,pe cdt posibil,evitate.
Tn continuaresunt prezentateetapelede calculpentrucele trei problemeale
RezistenfeiMaterialelor.

l. Verificare
. Date: - schemastaticda barei;
- forla P careproducegocul
- indllimeah sauvitezav,;
sectiuneabarei;
- rezistenlade calcu!a nnaterlalului
R;
- modululdeelasticitate E.
. Se cere: - verificarea de rezistenfigide rigiditate
eonditiei la goc.
. Rezolvare:
1o. Pe schemastatici a bareise considerd ac{iunea staticda forleiP qi se determind
deplasarea pe direc$aacesteia5o.
@bseruafie:Determinarea deplasirii 6", se poateface cu formulaMaxwell-Mohr
(paragraful3.2.2.2)sau aftemetodd(deexemplucu metodagrinziifictivepentrubarele
incovoiatesaudirectpentrubarelecomprimate axial).
2". Se determinicoeficientul dinamiccu relafiile(6,2)sau(6.5),respectiv
y=1+ pentru goc vertical
\l g'6"' 1 6o
V'
aY ,, -
/-----=-
pbnku goc orizontal.
{ 9' ba
3o. Se facecalcululstatical barei(trasarea
diagramelor de efoiluri)in urmacdruiase
efortulmaxim(Nn'. sau M* ) gi secliunile
stabilegte periculoase.
T

Rezistentamaterlalelorll 243

4". Se determindtensiunileextremein secliunilepericuloase,


cu relaliilespecifice
solicitdrii
simplecareapare:
pentrucompresiunecentricd,

respectiv pentruincovoiere,

sauprinsuprapunere
de efectein cazulsolicitirilorcompuse.
5". Se calculeazitensiuneadinamicdgi se comparicu rezistenlade calcul- relatia
(6.6): ddin.oa" = V'o"t.tu* ( R'

Dacdestesatisficutdcondiliade maisus,se spuneci bararezistdla goc.


6 0. Verificarea
condi{iei la 9ocpresupune
de rigiditate stabilirea
deplasiriidinamice
6 6 1 n= g ' 6 .1 ,

care se comparaapoi cu valoareaadmisibili dati f,0,.

ll. Dimensionare
. re,: - schemastaticea barei;
- forfaP careproducegocul
- inalfimeah sauvitezav,;
- sectiuneabarei;
- rezistenlade calculamaterialului
R;
- modululdeelasticitateE;
. Se cere: - stabilirea secliuniitransversale.
dimensiunilor
. Flaznlrraro'

fl 6-*iderdnd for{a P aplicatdstatic,se determini deplasareape direcliafortpi, ca


geometrice ale secliunii (aria A pentru solicitarea axiale,
funcfie de carac.teristicile
respectivmomentulde ine(ie I pentruincovoiere)-+ 0",(R;l).
2o. $e precizeazi coeficientuldinamic -+ ,y(n;t).
3o . Se determindtensiuneanormaldstaticS-+ c,,(n;W)
4". Se scrie conciiliacie rezisienti la goc, la limiti
oo',: y(A;t).o.,(AW)<R
Tn cazul Tn care caracteristicile numerice pot fi exprimate prin intermediul unei
singure mirimi, ecua$a rezultati se poate rezolva numeric sau analitic. Este cazul
secfiunilorsimple - circulare(razaR);
(l = 1.'.2).
- dreptunghiulare
D
Pentrucelelaltecaz:n (de exemplu,profilelaminate),se considereinecua{ia:
\r(A;l)-o.,(A;W)<R,
care se rezolvi prin incerciri, linAndseama de sodimentuldeprofiledisponihri!
5o. Se stabilescdimensiunilefinale 9i se verificdsecliuneaaleasd. in cazul cAnd nu
este satisfdcuti inegalitateade verificare,se alege o noud secliune.
Rezietentamaterialelorll

lll. Sarcini capabilfr


. Date: - schema statici a barei:
- dircnfiz fnrtoi P'

- indllimeah-sauvitezav,;
- rezistenfa
de calcula materialului
R;
- modulul.de elasticitate
E.
' 9e cere: - forla maximi care poate solicitabara (sarcinacapabilela goc).
. Rezolvare:
1o. Din forfa P aplicatdstaticse deterrninddeplasarea-+ a,,(p);
2". Se precizeazl coeficientuldinamic -r V(P);
3o. Se calculeazdtensiuneastatici extreme -+ oo(R)
4" - Din condiliade rezistenli la goc, scrisi la lirnitd,se ob{ineo ecua{ieeieforma:
ry(e)1o"(r)=
3
prinrezolvarea
cdreiaseoblinesarcina
capabiliP.

/ EXEMPLEDE CALCUL

E Exemplul6.1: Se consideri grinda metalicddin figura 6.3, incastratdin A gi simplu


rezematd in B, avAnd secfiunea alcdtuitddin doud profile U20 . Pe capdtul tiber C al
grinziicade o masi de 100 kg de la o indllime h=3cm .
Se dau:
- caracterisicilegeometriceale profiluluiU20 : lur= 1910cma;
W,.,= 191cm3;
- R=210N/mm2; E=2j.105N/mm2:
- I = 9,81m/s2'
Se cere :
(a) si se determinesdgeatadinamici in capdtultiberC ;
(b) verificareagrinziila goc ;
(c) sd se stabileasci Tnillimea maximd h,,* de la care poate sd cadd
masa m = 100k9, astfelinc6t grindasi nu cedeze la impact .

iI u 4m t 2m t

t Figura6.3
I
It
Rezistenlamaterialolorll

Rezolvare
GrindaABC este o dati staticnedeterminatd gi este solicitati la goctransversal
de cdtrefo(a
P = m.g = 100k9. 9,81m/s2= 981daN = 9,B1kN.
a) Siqeala dinamici in sectiuneaC
1o. Se calculeazi sigeata static6 in secfiuneaC (w.,,"), consider6ndgrinda
solicitatdstaticde fortaP (fig.6.a).
. Baraesteo dati staticnedeterminatd 9i se va ridicamai?ntAinedeterminarea,
aplicindmetodaeforturilor(paragrafu I 3.2.3.2):

P = 9.81kN

a)

P .9,81 kN

Figura6.4

se construiegtesistemulde bazd ( S.B.) prin eliminareaunei legdturi


(figura6.4.,b)
suplimentare
se traseazadiagramele de momenteMo din forla P gi m, din necunoscuta
staticnedeterminatdX, ='l
se calculeazicoeflcienlii
:
e
- r'
ti,,,=Jtllr-d x=1 .0 .0 .4 =y= 21,83
0-
3 3
t lll
A ,o= fMo.ml .dx
=-j ts ,oz . + . 2 * a . 3 9 , 5 4 . 4 .+
l=- s o e , z +
Lvt
246 Rezistenlamaterialelorll

- se formeazeecualia
6 ,1.X, * A ,o = g
girezulti necunoscuta
X.' =-A,o -966,24 =17.167skN.
6,, 21,33
Cu aceastdvaloare,diagramade mornentefinaldeste reprezentatdin figura
6.4,c.
. Se calculeaze
sageatain secliuneaC, aplicdndformulaMaxwell-Mohr
(figura
6.5).
P = 9,81kN

Figura6.5

Rezulti:
1 t.,
=r'
wsr,c l(M,+Mr)'m'dx
tr lY 6

.o.3 .o- 1.os.oz


=-l- [1.s8.86 .+.?.q1=
.4.2 -1.os.oz
E lyLz 3 2 2 3 -i
_ 65,4kN'm3
EI,
Penbu sec$uneaalcStuiti din doui profileU dispusefa!5 in faln (figura6.3)
rezultd
l, =2.|y =2'1.91O= 3.820cm4
W, = 2'Wr, =2.191= 382cm3,

L
T

Rezistenfamaterialelorll 247

Cu aceasta,se obfinesigeatastaticiin capdtulliber


6?'4'1012 . =B.o4mm
w-^ = .
21.14".3.820. 1 0 "
2o. Se calculeazd dinamicpentru$ocvertical:
coeficientul

3o. Sigeata dinamicdeste:


Wdin.cV'Wut.c= 3,909.8,04= 31,429mm
^:3,14Cm
-

b) Verificarea qrinzii la eoc


Coeficientuldinamlca fost stabilitin paragrafulprecedent.
1". Se determind tensiunile extreme in cazul solicitdrii statice. Din diagrama
momentelor (figura6.4,c)rezultelMl*- = 19,62kN.mgi tensiunilenormale
incovoietoare

lol
r rsr,ru
-lMl* -19'62'1 q 6= 5 1 3 6 N/ mm2
W 382. 10 "

2o. Tensiuniledinamicevor fi
6oe': V' lqo* : 3'909'51'36: 200'77N/mm2
gi 6e" =200,77t1lmmz <R=210N/mm2 ,
decigrindarezisti la goc.

c) Determinareainil$mii h,,-. (de la carepoatese cadi sarcinaP)


Dincondiliade rezistenfi,scrisi la limiti
6dinr*, = V.a 'lol*,,'", = R

rezultd vo,a,=-E- =g*=4,088 .


lolr,,,"* 51'36
Maideparte,din expresi" i dinamic
"o"fi"'"ntulu
v' :1+.h* t=l y =4, 0 8 8
8,04
I
obtinem h* = 34,33mm.

C0 Exemplul6.2: Pe mijlocul unei grinzi metalicede secfiune dreptunghiulari cade


greutateaP=1kN de la o ?nd[imeH=20cm.
(a) Se se dimensionezegrindaconsiderAndI = t,
b
(b) Sd se calculezesdgeatadinamicd.
Se dau: R = 21oN/mm2qi E = 2,1'105N/mmz .
248 Rczistenlamaterialelorll

=1kN

+Lr
H=20cm
+ '' Y
hl 1 ' -i- 't
-f
i
z

Figura6.6

Rezolvare
a) Dlmensionarea qrinzii
1o, Se calculeazdsdgeatastatici la jumdtateadeschiderii.
Pentrugrindasimplu rezematdaceastraeste: (Anexa 10)
P .f
w.t
i 48.Ely
I
i Secliuneadreptunghiulari
are momentuldeine(ie:
i , b'h'
I 'v-*Tr-
I h
I gi,lindndcontde raportulimpusal laturilor(i = , ), rezulti
iI
o.(z .u =
,tt =_ --12 ) 'z . b o
I
II er: aceasta, sigeata devine
3

I 1000.(3000)3 3 4.417.857.143
I ! v _= -
" 48.2,1.10', 2.bo b*
II undetoatemirimilesuntexprimate
2". Coeficientul
in [trt]Si [mm].
dinamicpentrugocverticaleste
I
I \-r=1+ =1+ 2.20 0
' ba = 1+ {1+ 0,9955.10-4. b4
4.O17.857.143
II 3". Tensiuneamaximi aparein sectiuneade la jumdtateadeschiderii,
undeavem
I
rnomenfulincovoietor
II P't 1'ooo'3'ooo
I f v f d= 7- = - -. =7so.oooN.mm,
=/ c U . u u u l \ . l T l l T l r
4
I gieste egali cu: M.
II 'W'
O- ='-

Exprim6nd
modululderezistenli in func{iederaportul
impusal laturilor,
rezultd
II w v.'= q 'l ' - b '4 'ba=2 ' bu
i 6 6 3-
I
I

I
Rezistenfamaterialelorll

750.000.31.125.000
9l o., = __I16il =
b3
40 Dincondifia la9ocrezulte
derbzisten[d
=v.oo=t*l?*o,ssss.ro*.t*t't'ot;ooo
nr'to
ooin )
sau,rearanjand
termenii
.b3
.b4< 0,0001866
t + Jt + o,ggss.10-4
0,0001866.b" - 1+ 0,9955.104 >1
Ecuatiase rezolvanumeric.Notdm:
F(b)= 6,6991866.b3-./t + o,ssss'10* .b4
giavem:
rb=0 -) f(O)=-t
o b = 100 -+ F(b): 86,82
Se injumdtSlegteintervalul
o b=50 -) F(b)=-163s7
. b=60 -) F(b)=#727
. b:55 -+ F(b): 0,8471
o b = 56 -+ F(o)=146a6
Se alegeca gi solulieb 55mm. RezuJtih:2'55 = 110mm.
=
Se verificisectiuneaaleasd(bxh = 55x110mm):

W"t =
1.ooo.(a.ooo)'=0,4391mm;
105. 6.100.416,667
48.2,1.,

=91P =G.1oo.41o,o67mma;
',
V=1+ = 31,20;

1.000.3.000
= 6,7618N1mmz;
6sl
4.11.091,667
55.11o'z=
= ---::
vv..
v6 11.091,667;

. 6drn=3120'6,7618=21096N/mm2 oR=210N/mm2-
Depdgirearezistenleide calcul este de aproximativ0,5% (valoare acceptabili),
deci sec{iunea aleasi satisface conditia de rezistenli la goc.

b) Siqeata dinamici
Sdgeatamaximdapare la jumitatea deschiderii
wain= V' wst= 31'20'0'4391= 13'7mm'
250 Rezistenfamaterialelorll

[E Exemplul6.3: O greutateP = lOkNcadeaxial,de la 15cm inSlfime,


pe varfulunui
c.fAln mofalin da conlir
ev v :r s .
rna
rv
nifratiqts
F q( r
a -_
s
Arm |
-vt
| !
Qx
vq
FA
99 verifice stAlpul,gtiind ce
R = 210 N/mmzgi E = 2,1. 105N/mmt .

E
o
lf,

H=1m

Figura6.7

Rezolvare
Stdlpului,
solicitatla compresiune axiali,Tiesteaplicatun goclongitudinal.
1' Deplasarea la vArfdin acliuneastaticia forleiP este
P .H 10-10 3 x 1 ^ ^ ^=0,02976mm
'": EA
^
A=a2 =4x4=16cm2
2". Coeficientuldinamic

= .1 +. l^ 2x15
V=1+ t* ! ^11* :--:-:-:=-:-
= 32,76
4., v 0,02976
Tensiuneanormalgstaticdin stdlpeste

* =9=|!jg=6,25N/mm'
o",
A 16.10'
4". Cond(ia de rezistenfd,sescrie ::
: :
ocin Y'o"t 32,76x6,25= 204,78N/mmt
< R =210N/mm2.
Deplasareadinamic6la v6rf este
J* : Y .A"r:32,76x 002976= 0,975mm.

L-
-T
Rez'Ftenfamatcfi alelor ll lI
E Exemplul6.4: Un stAlpmetatic,confeclionat din profil140,estelovitla vdrf
de o greutateP, carese deplaseazd
Euvitezade v = 1m/s.gtiindcd:
lv = 29.210cm4;W, = 1.460cm3;
l, = 1.160cma; W, = 149cm3;
g = 9,81m/s2;
R=210N/mm2; E =2,1 . 1 0 s N/ mm2 ,
se cere sd se determinemasamaximi a curpuluicare lovegte,astfelTncit stilpul sd
respectecondiliade rezisten!*fa9oc.

v=1m/s
-rts
I
El
I
tol
s,i I

'l
+
Figura6.8

Rezolvare
1"' Se considere@ P ca filrd aplicati static transversalpe axa stilpului. ln
aceasli ipotez6,sdgeatahvirf este (Anexa10):
Pt3
*o =EEr
2". Coeficientul
dinambsecalculeazicu relalia(6.5)

,i Y=d; , ,, ,
gi,lnlocuindexpresiasege$,se ob{ine '
u/- V- JIEI
{ ffi
Momentulstalic nraximeste in incastrare
M ro = P ' l
gi tensiuneamaximdrezultil
P.t
otr,t"t =F
Rezistenfamaterialelorll

4". Condiliade rezistenldla goc este


ooin= Y 'o " t (R
gi,scriindla limitS,rezulti
v $E t p.t n
- ..- :r - =|\

t ,'l g' ( .' Pw


De aici rezultdsarcinacapabili la goc

P=91-.R:.W'?
3v2El
Mirimile care intervinse inlocuiescin expresiade mai sus avind ca un1dfide
mdsurdde bazi [N]9i[mm]:

r=99'9i . w2 4 7 1 * 7 s w2
' --3*tood?'-u90 . 2 1 0 2 - r"Io/
2J{ot'-=
|
Deoarece nu s-a precizataxa dupd care se produce gocul, vom evalua fo(a
capabil5pe ambeleaxe:
- pe axa Oy:

P.= j,716751'169:
. = 125.28N
' 29.210
- pe axa Oz:

P- =171.675149' =32,85N
- L 160
Rezulti
P = min(P'P.)=32,851.t
iarmasamaximia corpuluicareproduceimpactulpoatefi
ffi.",=!:3:S=3,3sks.
g 9,81

PROBLEMEPROPU$E

f Problema 6.{: O grindd metalici este incastratdla ambele capete gi are secliunea
alcituitd din profil 124(y=4.250cmat Wy =3S4cm3).La jumitatea deschideriicade o
sarcind P=SkN, de la o inillime h=Scm. $tiind cn (,=6m, R=210Nlmm2 gi
E = 21.f 0sV*mt , se cere:
a) verificareagrinzii la goc;
b) Tneqineamaximd de la care poatd si cadi sarcina p.

F'
'I
Rezistenlamaterialelorll 253
= 5k N

@
Figura6.9

Rdspunsurt: 8) qan=144,45N1mrn2
<R
b) h,", =11,14cm.

c* Problema 6.2: Stdlpul metalicsimplu rezematdin figura 6.10 este lovit la jumdtatea
Tnallimiide sarcina P=10kN, care se deplaseazeorizontal,cu viteza v:1m/s.
Seciiuneastf,ipuiuiesie aiciiuiti dii-rdoufi pr-ofiiei40, suciaieconiinuu.$iiincicd sarcina
P se poate deplasape oric€lredintreaxele sec{iunii(Oy sau Oz), se cere:
a) verffieareastAlPuluila goc;
b) sd se determine viteza maxime a sarcinii P;
c) segeatadinamicS.
Se dau:
R: 210lVmht , E =2,1.705 N/mmz, g =9,81m/s2 .
Profil 140:
lr.,: 29-21Ocma; W' = 1.460cm3;
lr = 1.160cma; W,, = 149cmt;
b =155mm; A, =118cm2.

@-i15
+
P = 10k N
i
z1
h .GtI
l,r vrtr r4O

Figura6,10

-;)
254 Rozistentamaterialelorll

Rdspunsuri: = 85,63N/mm2,
?) oo,n,y cdin,,= 176,60N/mmz < R.
b) V.*,, =2,45m1s, Vr*.. = 1,19m1s
: !1 gm/s.
Vr"* = min(vrr",r,v*"*,,)
= 3,06mm; wdin,,= 4,07mm.
c) woin.v

cx Problema 6.3: Sd se dimensionezegrindasimplu rezematddin figura 6.11, realizatil


din lemn gi avdnd secliune pdtrati, gtiind ci este solicitatdla goc vertical, de sarcina
P = 2kN , care cade la jurndtateadeschiderii,de la tnilfim€? h = 3cm. Se dau:
R = 210N/mm29i E = 2,1.10s N/mmz.
= 2kN

*
h=3c m

ffi1
+r+
Figura6.11

Rdspuns; bn""> 13,5cm;se alege b = 15cm.

.i' Problema6.4: Pe capdtulliberal uneiconsolemetalice,avdndsecfiuneadin figura


6.12,cadeo sarcindP, de la iniltimeah = 1Scm.
se
-si determine:
a) vatoareamaxirnia sarciniiP, astfelinc6tgrindasd rezistela goc;
b) sdgeatadinamiciin capitulliber.
Sedau:E :13N/mm29i E = 1.10a N/mm2 .

Figura
6.12

Rdspunsuri: ?) P*u*= 2,36kN;


b) wo* = 6,36mm.

b r.db-
\

Rezistenlamaterialelorll 255

ANEXA 1

1.1 Mdrirnimecanicegi unitifi de misuri

Unitilida
Nr. Mirimea Denumirea Simbol milsuri Echivalenfacu Obs.
crt. mecanici unit5[iide utilizatein unitilile de m{surd Sl
misuri in Sl aplicafii
curente
1. Fo(d,
incircare newton N KN 1kN= 103N
concentrate
2. For!5
distribuiti
- liniar newtonpe metru N KN
1$=103I
m m

N KN
- pe suprafald newtonpe metru
m- F
1q=
m.
10' +
pdtrat
3. Tensiune
newton pe N daN d"T =
mecanicd
milimetru pdtrat
-...-.; t -\
1o-1
(efort unitar) mm- cm' cm' mm'
4. Moment
(incovoietor nowfnn nri mctn t N.m kN-m lk}l-m = 106N.mm
sau daN-cm 1kN.m= 1OadaN.cm
de torsiune)

1.2 Denumirile gi simbolurile prefixelor pentru formarea


multiplilorEi submultipliloruzuali

Denumirea submultipli multlpll


prefxului mili centi deci deca hecto kilo
Simbolul prefixului m d da h k
Factor de multiplicare 1 0 -3 10-' 1 0 ' 10 1o'? 103
256 Rezlstenfamaterialelorll

ANEXA2
2.1 Rezistenlede calculpentruconstrucliicivire,industrialegi
agricoledin ofel (STAS10{08/0- 78}

i nl N I
Lmm' l

Marca
Specificafie Simbol Coeficient aplicat o,telului
fafi de R
oL37 oL52

Produselaminate
Rezistenlanormatd RN 230 350
Rezistenlade calcul
- intindere,compresiune, 21A 300
incovoiere; R
- forfecare. Rr 0,6 120 180

B. Gordoanede suduri
lmbindricapla capsolicitate la:
- compresiune; R: 1,0 210 300
- intindere; Ri 0,8 170 240
- forfecare. Ri 0,6 130 180
imbiniri de col!,solicitate
la
forfecare R; o,7 150 21A

lmbindrinituitecu.nituridin
oL34 oL44
- forfecare; Ri
- presiune pe per4iigiurii. 0,9 170 220
R; 2,A 42A 600
D. imbiniri bulonatecu guruburi
din grupa (4.6) (6.6)
- forfecare; , , Ri 0,8 17Q 240
- presiunepe pereliigiurii; R; 2,O 420 600
- intinderein t'rjd.
Rl 0,8 174 240
E. imbinid bulonatecu guruburi'
brub
- forfecare: Rl 0,6 130 180
- presiunepe peretiigiurii; R3
- intinderein tiji. 1,6 340 480
Ri O,B 170 240
Rezistenlannaterialelorll 257

ANEXA2

2.2 Rezistenfe caracteristice gi de calcul (valori de bazi) ale


betoanelorobignuite

^Inl -N
l -l l
Lmm'l

Glasa de beton
Tipul rezistenlei Notatia ttc ttc BC B€ Bc Bc EC BC Irc rtc Bc BC
3,5 5 7,5 t0 t5 2A 25 3{t 35 40 50 60

compresiune R* a 4,5 6,4 8,5 12,5 1 6 , 6 20,5 24,3 28 3 1 , 6 38,5 45

caracteristice
intindere Rk 0,76 0,92 1 , 1 9 1,43 1,65 1,86 2.03 2,2 2,51 2,78

compresiune R" a,a 3,2 4,7 o ,5 9,5 12.5 15 18 20,5 22,5 26,5 3 1 , 5
de calcul
(valori de
bazi) intindcre R, AE 0,6 0,8 0,95 1 . 1 1,25 't,35 1,45 1 , 6 5 1,85
258 Rezlstenfamaterialelorll

ANEXA2
2.3 Rezistenfede rupere,limitede curgere,rezistenfede calcul
Vatori
informative,
in
f#l
Rezistenfa
de Limltade
Materialul Solicitarea rupere curgere Rezistenlade
o, 0c calcul
OfelOL37in piesecu
t<'l6mm r,c, In 370 240 220
16 <t<40 mm i, C, In 370 230 210
OtelOL,{4in piesecu
t<1&n m I, C, In 440 290 260
16 <t<40 mm I, C, In 440 280 250
Olel OL52in piesecu
t<1 an m I, C, In 520 360 315
16 <t<40 mm I, C, ln 520 350 310
Olel OLT35in levi
t < 16rnm I, C, In 350 230 210
oFr oLT45 rn levi
t<1 &nm I, C, In 450 260 240
OteltumatOT40 I, C, In 400 150
OtelturnatOT50 I, C, In 500 210
Fonti Fc 150 I l bu 45
c 300 160
FonteFc 200 ll 200 OU
360 180
Aila|e AFMn SaUAt-Mq eCrurSaI I, G, In 170-230 120-160 100-140
Aliaje Al-Mg-Si cdlit-revenit t,c,h 200-270 140-190 120-160
Aliaje Al-Zn-Mg I, C, In 30G.580 200-500 170-250
Potiesteriamati cu fibre de stide I 300-450 o5-1 'tu
tip roving c 260-450 60-175
Zidarie de piatra bruta cu mortar 8,$.17
de ciment'
Ziddrie de piatr5 lucrate[n asize 1,6-2,4
cu mortardeciment*
Ziderieuscat6* o,E-1,2
Zideriede cdrAmidS* U U,O-J
tl a,o2-0,'t2
Betonsimplu8100-8300 b,c-1u,c ?_ 1 0

0,75-'t,35 0,45-0,9
Lemnmolidsau brad
- in lungulfibrelor 3345 13
tl 52-77 15
- perpendicular
pe fibre I 60-100 11-13
c 2-2,5
LenngonmgS*il
--tnfr€dfrrebr c 52 't7-21
tl 93
-perpeldohpefrrc I 123 13-15

funcliede caliti$b 1*fei $ mortarului


l-lntindere;C-comWesine;ln-incovoiere; ll -intinderedinincovoiere:F-Forfecare

L
\*

Rezistenfamaterialelorll 25S

ANEXA 2

2.4 Moduli de elasticitate 9i coeficienfi de contraclie


transversald

Modulde Moduld€ Coeficient de


Material elasticitate elasticitate contractie
longitudlnalE transversalG transversali p
IN/mm2] IN/mm2] hI

O[eluricarbon (2,0+ 2,1).105 ( 8 , 0+ 8 , 1 ) . 1 0 4 O,24+ O,28


Olelurialiate (2 ,1 + 2 ,2 1 -1 0 5 ( 8 , 0+ 8 , 1 ) - 1 0 4 0,25+ 0,30
Fonti cenugiealbi (1 ,' 1 5 +
1 ,6 0 )-1 0s 4,5.104 0,23+ 0,27
Cuprulaminat 1 ,1 .1 0 5 4,0.104 0,31+ 0,34
Cuprutrefilat . ^ .^5
| ,J' lu z+,:r'Iu
gronzfosforoslaminat
1,15.105 4,2-104 0,32* 0,35
Aluminiulaminat (2,6 + 2,9).104 0,32+ 0,36
0,69.10s
Duraluminiulaminat
0,71.105 3,7.1A1
Zinclaminat o,27
0,84-105 2,2.101
Plumb 4,42
o,17.105 0,70-104
Sticld 0,25
0,56.105 2,2'101
Granit
0,49.105
Calcar
Marmurd 0,42.105
Gresie 0,56.105
Zidirb de piatri 0 ,1 8 .1 0 5
Ztdefiede cir5midd (0,06+ 0,1).105
Betonmarca .105
(0,027+0,030) a,2g
(0,08+ 0,13).104
B 150-B 400 (0,21+0,33).105
Lemn:
in lungulfibrelor 0,055-104
- (0 ,1+ 0 ,1 2 ).1 0 s
- transversalpe fibre (0,00*0,01).105 o,47
Cauciuc 0,00008.10s 0,36
Bachelitii 0,33+ 0,38
0,00043.105
Celuloid
(0,000143+
+0,000275).105
260 Rezastenlamaterialelorll

ANEXA 3.1

Caracteristici pentru profilul cornier cu aripi egale


Exemptu oenotarepedesen:
Conform: PROFITCORNIERCU ARIPI EGALE Lungimifixs Calile!i a=50mm; g=5mm;l=10225mm;
Pentru
STAS424- 80 Dimensiuni,mase,mdrimistatice 4 +12m oL 37 L 50x50x5...10225

| = momentul de inertie raportat la axa de


incovoiererespective

w = modulul de rezistenti raportat la axa de


incovoisr€ rcspedive
v-
Yr r";-
= raza de gkalie rapoilatA b axa de
+-e+ ,l|
Incovoiererespectivd
*t
z1 z

urmenstunue Secltunrl Ana Masa ursranF ManmrBslaoce oemru axe|g de ncovo|ere


Denumirea Imml seqiunli llnlarA axelof Y _Y :Z-Z
A e l vo l t w v oW ' i v =1,
L a s r f1
tcrnl lkEml tcml [cm'l lcmtl lclnl
20x20x3 atJ 3,s 2 o,88 0,60 0,3s 0,28 0,59
20x20x4 4 1,,+,5 1,14 u,ti4 u,4'l 0,36 0,5E
25x25x3 1,42 o,72 0,80 0,/15 u,/5
25x25x4 25 3,5 1 ,8 5 1 ,4 5 0,76 1,01 0.sE o.74
25x25x5 5 z,2t) 0,E0 t,20 o,7'l 0,73
30x30x3 J 1,74 I,Jti 0,u4 1,4U 0,65 o,90
30x30x4 30 4 2,5 2,27 1 ,7 8 O,EE 1.EO 0,85 0,89
30x30x5 c 2.7E 2,14 0,92 2,16 1,04 0,66
35x35x3 zJn 1,tiu o,gtt 2.29 0,90 1,06
35x35x4 35 z.J 2,67 2.09 1,00 2,95 r,1u Lr)t
35x35x5 5 3,28 2,51 '|,o4 3,50 1,45 1,04
40x40x3 2,35 1,84 1,07 3,45 1,14 1,21
40x40x4 40 6 3,08 2,42 4,47 lq5 1,21
40x40x5 5 ?70 2,97 1b 5,43 'l ,91 1,Z U
45x45x4 3,49 2 ,t4 ,23 6,43 1,97 |,JO
qR
45x45x5 45 4,30 3,38 1,28 td+ 2,43
t15x45x6 6 5,06 4,OrJ ,32 9,16 2,88 1,:J4
50*5Ox4 4 3,89 3,06 ,36 8,97 ?,46 1,52
50<5O"5 5t) 5 3 ,5 4,E0 I,t I +v 1 1,0 3,05 1,51
5(h5OR6 6 AAA ,45 12,E 3,61 1,50
5&d0x7 7 6,56 6 {( 4A 14,6 4,16 1,4S
6tb<6(}r5 5,62 4,57 ,Bl 19,4 4,45 ,42
@r6Ox6 60 6 I aai 5,42 22,8 5,ZC .82
60x60xB I 9,03 7,Q9 ,77 29.2 6,89 ,80
60x60x10 lo 't,'tu 8,69 ,85 34,9 4,41 t6
70x70x6 6 8,13 6,38 YJ 36,9 7,?7 2,13
7Qx70x7 9,40 7.38 97 42,4 or4 | 2,12
70x70xE 70 6 I {s 1 0 ,6 0 U,3U z,tJ1 47,5 9,52 2,11
70x7Ox9 I 11,90 9,it4 2,O5 52,6 10,6 2,14
70x70x'10 10 13,10 1 0 ,3 2.W 57,2 11,1 2,09

b
-1

Rezistenfamaterialelorll 241

Anexa 3.1 (continuare)

urmensrunrle
seqlunll Aria Masa ursranla ManmrtesEtce pentruaxelede
Denumirea lmml seqiunii liniara axelot incovoiere
A e Y ' Y :z' z
L tffil lklml lcm] lv=lt W" =W' lv= lr
a g, r f1
tcrn'l tcml lcml
80x80xG 9.35 2,17 55,8 9.57 2,44
80x80x8 80 E 10 f, 1 2 ,3 0 2,26 72,2 12,6 2,43
80x80x10 1U 1, 9 2,54 87,5 2,41
90x90xB E 13,90 1 0,9 2,50 104 16,1 2,74
90x90x9 90 11 15,50 1 ?,2 2,54 116 18,0 2,14
90x90x10 10 ( , tu 13,4 2,5E 125 z t. 2,74
90x90x11 11 18.70 14,7 2,ttz 138 21,6 2,72
100x 10 0 x 8 12,2 2,74 145 19,9 3,06
100x100x10 100 10 12 o 19.2 15,U 2.AZ 177 24,6 3,04
100x 10 0 x 1 2 ZZ7 17,A 2,90 207 29,',| 3,03
120x,l20x10 120 an l? 232 r 6.2 ? al ? ta
36,0 3,61
120x120x12 12 1l ,a 2 ' t .6 3,,10 36E J,b J

130x 1
30 x 12 :u.o 8.6 3,81 472 54,4 3,97
{?n,{2n- 130 '1/t 4"7 58,2 5,!i4
130x130 x o 16 sr"3 30.9 3,EO 6(]5 Aq R 3,92
140x140x 12 3a5 25-5 3.S w2 4,31
140x140x 140 15 7,5 37.6 8.4 3.S8 689 66,8 4,30
140xluK}x 6 16 122 cf 3 4.?n Tt2 79,1 4,28
150x 1 5 0 x 1 2 12 34,E a3 , ..12 r37 67,7 4,60
150x 15 0 x 1 4 150 14 16 I rto,/t zj 845 tE-2 4,5E
150x1 50x 16 1A 45.7 J5:, .;d 9ir9 Ea,7 4,56
150x150x1I 18 5 1 ,0 4I),1 15/ iEo ttt,3 4,9
12 +.E 913 746 rl,9i
160x160x14 160 14 17 8,s 43,3 :x,o a,4r '[ 0116 9.E 1,92
1 6 0 x 1 60 x16 l6 49,1 34,5 r5 IUJ.U 4.E9
160x 16 0 x 1 8 18 54,8 /tit,u {,Et l El 114,0 4,47
262 Rezistentamaterlalelorll

ANEXA3.2

Garacteristicipentruprofilul I

Penlruh=220mm;l=1250mm;
| 22 ...125A

H = tneltjmeaprcfilului

d = grosimeainimii

R = razade rotuniireinterioari a tiilpilor

r = razade rotunjirea t5lpilorla varf

| = momentulde Ineryeraportatla axa de incovoierercspectva

W = modululde re-zislenliraportatla axa de Tncov,oiere


respectiva

ri
i = J; = raza d€ giraliemportatdla axa de incovoiorerespective
rA

Sy= momentulstaticalsemiseqiunii

b = lStimeatSlpilor

t = grosimeamediea telpilor

: "j ' 14.1


\

RezistenlamaterlalelorIl 263

ANEXA3.3

CaracteristicipentruprofilulU

Conform: Exemptud€ notarepe desen:


PROFILU Lungimifixe Calitefl
STAS 5&t - 80 pentruh=120mm;l=1250mm;
Dimensiuni,mase,merimislatice 6+12m oL 37
u 12 ... 1250

h = indgmeaprofilului

d = grosimeainimil

t = grosimeamediea Hlpilor

| = momentulde ine4ieraportatla axa de Incovoiererospectivi

W = modululde rezistenlaraportatla axa de incovoiererespectivg

r
= = razade giralieraportat5la axa de incovoiere
{ O respedive
'

Sy= momentul
stalicalsemiseqiunii

b = Elimeatelpilor

ey= distantaaxeiZ - Z de la margineaextedoarl a inimii

Aria Manmttestaticepentruaxeiede inCovoiera


Dimensiunibsegiunii Masa
Simbol secliunii liniare z-z sy gy
Inrn]
u h b d t
A
Ikdrnl
ly wy iy tz tYz i" tcmtl Icml
Icm'l tcml Icnrl Icml Icml
6.5
Icmtl Icml
42 5 ,5 7,5 9.03 7,09 57.5 17,7 2,52 14,1 s,07 1,25 1.42
80 45 6 8,0 1 1 ,4 E,El 106 26,5 3,10 19,4 o,Jo 1,33 15,9 1,45
1A 1(n 5Ll ti a2 a
10,6 205 41,2 ?o{ 29,3 8,49 't,47 24,5 ,R R
12 120 55 I,t) 1 7 ,0 13.4 364 60,7 4,62 43,2 11,1 1,59 36,3 1,60
14 r40 w 10.0 20,4 1 6 ,0 605 86,4 5,45 62,7 14,8 1,t5 51,4 144
16 160 10,5 24,O 18,8 925 tto 6,21 85,3 1E.3 1,89 6E,E 1,83
18 180 70 8,0 1 1 .0 2t,0 22,0 r350 150 I o.vo 2,O2 89,6 1,92
20 204 7q 11 ,5 'd2,2 25,3 1910 lvl IQ 144 2.14 114 2,Q1
22 220 80 9,0 12,5 37,4 29,4 2690 245 I 8,48 197 33,6 2.30 146 z, t4
24 244 85 1 3 .0 42,3 33,2 3600 s00 | 9,22 24E 39,6 2,42 179 2,23
zo 260 90 10 t4 .0 48,3 3 /,9 4820 q@
311 I 317 47,7 2,s6 221 2,36
ou 300 100 10 16,0 56,E 46,2 8030 It95 67,6 2,90 J to 2.70
Rezistenfamaterialelorll

ANEXA 4

geometriceale sectiunitorsimpte
Canacteristici

, b.h3
1 . ,= - -
'12 w"=S
-o
,l- =- h.b'
'12 h'b'
W- =
b'h(6' '6
l.-
t'
= *6ti/
12'

r I n'D 4
t., =l - =
^- n.D2 '164
A= W .. = W - = ' tt' D t
4 v' 32
. Tr' D 4
I ' o- - 3t
I

iI
iI r,=r,=";?-(,'-".)
I R=
tUD'(t-or)
to= t-!'t 6-o.; w,=w,=t.f'{.'-"')
Rezlstentamateraalelorll

ANEXA 5

Diagramede moment simple

Barasimplu rezemati,cu Tncdrcare


pe deschidere pe capitul consolei Gonsola

M,*=+l l M.* l = P ' l

'^12
M* = t ,

v2 '. u2

H{2
266 Rezistenfamaterialelorll

ANEXA6
gi pozifiilecentruluide greutate
Rezultantele
pentru
diagramele de momentsimple

B- - :4 :- J^
ru4,tua Getttt
- - - a - _ _ r _ _ : rrrLrr LrE
Forma diagramei Rezultanta
greutate

R=M.s s
?= b=
t

1
a=*S
R= 1M' s 3
2
o=3'

1
I

fl =-S
R=l- M . " 4
3 .3
o:-S
4

3
2 a = -S
R =:M.s B
?
,5
O=-S
8
Rezistenlamaterlalelorll 267

ANEXA 7

Formule de integrarenumericd(regulalui Veregciaghin)

Diagrama
m
tTll

Diagrama
M

M.m's
1v .r., + m, ). s
2 * t (r,

1 + 2mr).s
1v.r., -M.m.s
.,
**(',
2

1 u.* ., 1rr,,t.r.
. n,t(z,.n,
+m,).s
2 6 f

M2
j {t, * M,).m.s { t ,* 2 M ,) .m .s +mr).M,+(m,+zm,).Mr].s
f |[tr,

M 1u.r.. + 3m,).s
3 frur.r" #t(rq

I
1
- r vr .ilt- s ". - .s
- rur(sm,
+nr,).s
a itrvr.rn f

3u.r..
3 f nr.* u f
rr,r(s*,
+3mr).s

?u .* -, a ru.r. . rtlls*,
+5m,).s
3 12 f
268 Rezistenlamaterialelorll

ANEXA 8

8.1 Coeficienfipentru stabilirealungimii de flambaj


l, = F'l

I'
I

$chema
staticd

u 1,0 2,O 0,7 0,5

L-"-
Rezistenfamaterialelorll 269

ANEXA 8
,A ,
8.2 Coeficienli de profil: K=
T

Axay Axay Axay Axaz


. A'- - .A --
' Secliunea .A' ,A,=-
Sectiunea K K, J( =- l(
'1, 1, ' l, 'l

h< 20 0,60

ffi
ZP

5,10 1,32 - .- .- > v

7,0
2t
h > 2 0 0,50

t=10 2,0 h< 20 1,20 6,70

4,60 t=15 1,8 1,0 7,60


h> 20
h <20 1,20
/ r\
( j>" fr:J.,
\i / i 2,90 lH--il
i h>20 1,0
1,90

t=10 4,0 4,0 h< 20 1,75 1,80

JiL
t=15 3,6 3,6 h>20 1,20 1,20

-t-
1
h < 20 0,58 h <2 0 9,65 I
nl 26L
I 26L
h>20 0,48 h >2 0 11 + h h

W
h < 20

h >2 0
1,16

0,90
2,80

3,24
-ryJ 2sL
t)
2s!-
D

II
I
I
I
I
I
270 Rezistenp materialelorll

ANEXA 8
8.3 incadrareain curbele de flambaj

Nf, Gurbade
Tipul profilulul
crt. flambaj
a. Tuburi laminatela cald,
suduri A#-
-{ -l l ---tr.r L

1. b. Profiledublu T, laminatesau Y *# A- Rc
++
sudate, din tabld oxieupatii,
care flanrbeazd in plan
paraletcuinima
++
a. Chesoanesudate,
profite solidarizate
lr
-Fl -
+
*t+- f
2. b- Profiledublu T, laminatesau
sudate, din tabli oxlcupat-, T
t
rI
B-Rc

care flambeazd in plan - t--


paralelcu tilpile I
- lT l-
I
Profile deschisencu o axi de
simetrie

3. a. Flambaj in plan cu axa de


-fl-
4? -f -
-+-- nlrc

simetriey-y ,-8rF G. Rc
/1kffi
b. Flambaiin plan perpendlcular
pe axa de simetrie*

*@bsewaSi:
- Fbmbajulse produceprin incovoiere-risucire
dacd g pentru l, Tnraportcu axa de
simetrieesE md mic dec6tq pentrul, in raportcu axa perpendicularipe axa de simetrie;?n
acest caz verificaea prercterii
stabiliti{iise face cu l,tr =1.1,r, c6nd coeficientulq luat din
tabeleleB esie rnaimicdecat g determinat cu 2!,luatdin tabeleleC.
- ln acelagimodse facegi veriflcarea barelordinf+ singurdcomierd.
\.

Rezistenp materialelorll 271

ANEXA 8

8.4 Coeficientiq, E pentruolel OL37[n." =zoo=$l


\ mm'J

A B c
I I e I q q A q €
10 0,997 10,0 10 0,996 10,0 10 0,992 10,0
.tn n nao ,n ,l on n oo2 .)n a .)n rr oa(r ar l a
LV vrv9v vrvu9

30 o,974 34,4 30 0,960 30,6 30 0,931 31,3


40 0,952 40,9 40 o,927 41,5 40 0,881 42,6
50 0,921 52,1 50 0,893 53,2 50 Q,821 55,2
60 0,879 9,0 60 0,829 65,9 60 0,755 69,1
7A 0,826 77,4 70 o,7M 6 U ,1 70 0,686 84,5
80 4,762 91,6 80 0,694 96,0 80 0,619 t01,
90 0,690 t08,3 90 0,662 114,1 90 0,555 120,8
100 0 ,61 6 127,4 100 0,552 134,6 100 0,496 142,2
110 0,546 14B,9 110 0,488 157,6 110 0,443 165,3
124 4,482 172,O 120 4,432 182,6 12A 0,396 190,7
272 Rezistenlamaterialelorll

ANEXA9
Gobficienlic pentrucorectareamomentelorde ordinul ll

Schema de incircare Goeficientulc


M"

lM'l>lMrl 7777?
J',{,.H)+0,4k

1,0

1-0,31*
oE

1- 0,49
oE

s-
I :. Q1p
' oE

f,l
II

1- 0,49 A
oE

n2 .E
0r = -------:-
-A z
1-0,6i-
oE

= 1,0

1+0,2344 L
oE
R.ezistenfamaterialelorll

ANEXA 10

valori maxime ale sdgelilor pentru citeva tipuri de incirciri simple

Valoareaextremi a sigelii
Schemastaticd gi sectiuneain carese produce

w,a,:H, X = 4.
'"

w,*=S , ,"*=,

w *=
* W ," x = [,

Pr t
w*e*:4BEl 'la x:V

w
-' ma
Sola
384E 1
,A*=t

w* : M^i2
h x=+
rJGi J3
274 Rezistenfamaterialelorll

Bi bliosrafie selectivd

1. Beleg,A. A., Voinea,R. P., Rezistenlamaterialelorpentruinginericonstructori,


vol. ll,
EdituraTehnici,Bucuregti,
1953.

2. Bia,C., RezistenlamaterialelorIl, lnstitutulPolitehnicCluj-Napoca,1977.

3. Bia, C., ffle, V,, Soare, M. V,, Rezr'stenla


materialelorgi teoria etasticitdfflEditura
gi PedagogicA,
Didacticd Bucuregti,
1983.

4. Caracostea,A., Rezrsfenlamaterialelorgiteoria elasticitd,tii,


sec!. lll in Manualpentru
caleululconstrucliilor,
EdituraTehnicd,Bucuregti,1977.

5. Citirig, A., Petrina,M., Sfafiba construc[iilor-


Metodede calcul gi apticalii,Editura
Dacia,Ciuj-Napoca,
1991.

6. Deutsch,1.,Goia, 1.,Curtu, 1., Neamfu,T., Sperchez,F., probtemede rezistenta

matertablor,EdituraDidacticagi Pedagogicd,
Bucuregti,1983.
7. Diaconu,M., Problemede rezistenlamaterialelor,partea l, InstitutulPolitehniclagi,

1979.

8. Diaconu,M., Gorbdnescu, mateialelor,vol. 3 9i4, Institutulpolitehnic


D., Rezistenla

lasi,1990.

9. Gere,J. M.,Timoshenko, of Mateials,Chapman& Hall,Newyork,


S. P., Mechanics

1994.

10. Gioncu, v., lvan, M., Bazelecalculului struc'turilor


la stabititate,Editura Facla,
Timigoara,
1983.
11 Gorbenescu,
D., Popa,A. G., Ancag,A. D., Rezrstenla
materialelar,vol.l,
Editura
Fundatiei$tiinli 9i Tehnici,Bucuregti,
2005.
12. lfle.V..Elia.C.. Rezisten{a
materialelor,vsl.
ll, Institutu!
Politehnic
Cluj-Napoca,
1927.
13. fffe,V.,Elia.c.. 9.a.. Rezrsfen,ta
materiatelor
- culegerede problerne,Institutul
Politehnic
Cluj-Nry, 1987.
Rezistenfamatorialelorll 27s

14. fvan,M., Vulpe,A., Bdnuf,V., Sfafic4 stabilitatea


gidinamicaeonstrucliitor,
Editura
gi Pedagogicd,
Didacticd Bucuregti,
1982.

15. Juncan,N., Toader,1.,Construclii


metalice,vol. l, lnstitutulPolitehnic
Cluj-Napoca,
1984.

16. Ma(ian, 1.,Cucu,H. L., Problemede sintezddin rezisten[a


materialelar,
EdituraU. T.
Pres,Cluj-Napoca,
2004.

17. Ma(ian, f., loani,A. M., Rezrstenla


materialelor,
vol. ll, InstitutulPolitehnicCluj-
Napoca,1991.

18. Massonnet,C., Cescotto,S., M6caniquedesmatdriaux"Scienceset lettres,Lidge,

1979.

19. Mateescu,D., Caraba,1., Construclii


metalice,EdituraDidacticSgi pedagogici,

Bucuregti,
1981.

20. Mazilu,P., Rezistenla


mateialelor;
lnstitutul
de Constructii
Bucuregti,
1974.
21. MissirVlad,1.,lbinescu,M.,SfrenghtofMateials,EdituraCermi,lagi,1998.

22. One[, T., Tertea, 1.,Proiectareabetonuluistructural,Casa C6(ii de gtiinld, Cluj-

Napoca,1995.

23. Panfel,E., loani,A., Turda,D., Popa,A., Lessonsaf S'trenght


of Materiats.
Theory&
Problems,
Partll, EdituraNapocaStar,Cluj-Napoa,20A4.

24. Popa,A. G., Rezisfen{a


materialetor.'indrumdtor
de lucrdi, Universitatea
Tehnicddin
Cluj-Napoca,
1998.

25. Posea,N., Anghel,Al., Manea,C., Hotea,Gh., Rezisfenla probleme,


materiatetor.
Editura$tiinlifica9i Enciclopedicd,
Bucuregti,
1986.
26. Soare,M. V., llle,V., Bia, C., Panlel,E., Petrina,P., lordache,D., Soare.C

Rezisten!a matei aleIor in apIi calii, EdituraTehnic.i,Bucuregti,1996.

4,:'
s
:{-
*&
*ro
27., : ,. Fn@oplq"q3$6Xe6s11

27. fgdose 1.,Qonslan.tinesgg,


Q..,M,;Stpica;,M.,&zrsfenfarqat*ialelor,Aplicalii,
EdituraTehnic6, leeO. . ,,
Buolrggti, :{ , . l, ,
'.:
2S.Ungr4.egrur,
N:, Rozlgfeofa
natenaaorSt teodaeta$ata$i,fnqiutufFoltehniclagi,
1979.

./*.\
i'l' Y,
'r )1. '
rwd 'g'

t'q e Ej
\\-. t 6

'-tli"-

*\ --;