P. 1
ELEMENTE DE REZISTENTA – STALPI DIN BETON ARMAT

ELEMENTE DE REZISTENTA – STALPI DIN BETON ARMAT

|Views: 3,349|Likes:
Published by Zamolxes

More info:

Published by: Zamolxes on Feb 27, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/12/2014

pdf

text

original

Numele Institutiei

ELEMENTE DE REZISTENTA ± STALPI DIN BETON ARMAT INSTALATII DE INCALZIRE CU CIRCULATIE NATURALA BITUBULARA ARBORESCENTA

PROFIL: TEHNIC SPECIALIZARE: TEHNICIAN IN CONSTRUCTII SI LUCRARI PUBLICE

PROFESORI INDRUMATORI:

ing

Nume elev CLASA a XII-a

Anul

1

CUPRINS

Partea I

1. Rezistentele betonului««««««««««««««««««««.4 2. Stalpi din beton armat««««««««««««««««««««.6 3. Masuri de protectia muncii «««««««««««««««««...14

Partea a II-a

1. Factorii de confort«««««««««««««««««««««16 2. Clasificare generala a sistemelor de incalzire ««««««««««...17 3. Alcatuirea instalatiilor de incalzire centrala cu apa calda sau supraincalzita«««««««««««««««««««««««17 4. Clasificarea instalatiilor de incalzire cu apa calda ««««««««....19 5. Alcatuirea instalatiilor functionand prin circulatie naturala «««««.20 6. Dezaerisirea instalatiilor de incalzire «««««««««««««...23 7. Asigurarea functionarii instalatiilor de incalzire centrala cu apa calda «23 8. Masuri de protectia muncii ««««««««««««««««...«26

2

cat si proportia in care intra in amestec. Intre rezistenta betonului la compresiune Rc si cea la intindere Rt exista un raport ce variaza. agregate si apa. Inconvenientul unei diferente atat de mari intre cele doua rezistente ale betonului se manifesta in special la elementele supuse la incovoiere. care este o piatra artificiala cu aspect de conglomerate. iar agregatele sunt nisipul si pietrisul. Intre apa si ciment au loc reactii chimice in urma carora pasta de ciment se intareste si leaga intre ele agregatele. Liantul folosit in mod curent la prepararea betoanelor pentru constructii este cimentul. atat in ceea ce priveste natura lor. iar ruperea lor are loc ca urmare a epuizarii capacitatii de rezistenta a betonului din zona intinsa cu mult inaintea celei din zona comprimata. 3 .ARGUMENT Betonul proaspat este un amestec omogen de liant. aproximativ. Betoanele avand drept liant cimentul se numesc betoane de ciment. Amestecum dintre apa si ciment poarta denumirea de pasta de ciment. intre limitele 10«15. Exista o mare varietate de tipuri de betoane determinate de liantii si agregatele folosite. Din punct de vedere al comportarii la solicitarile mecanice. Pentru o buna omogenizare a amestecului se folosesc mijloace mecanice numite betoniere. Pasta de ciment intarita se numeste piatra de ciment. toate betoanele prezinta particularitatea ca rezista mult mai bine la compresiune decat la intindere. Aceste elemente au o zona intinsa si una comprimata. dand astfel nastere betonului intarit.

directia de actionare a fortei in raport cu directia de turnare a betonului . Pentru a se tine seama. triaxiale etc. Aflarea rezistentelor betonului la solicitari complexe intimpina numeroase dificultati tehnice. pentru determinarea rezistentelor betonului la compresiune si la intindere. de caracterul mai complex al starii de solicitare (solicitari biaxiale. Standar-dul precizeaza modul de 4 . Rezistentele betonului depind de un numar mare de factori. beton armat si beton precomprimat. Rezistentele betonului se determina pe cale experimentala. ³ raportul a\c\ ³ natura mineralogica a cimentului. viteza de aplicare a incarcarii. in practica. forma si dimensiunile corpului de proba. umiditate).1 REZISTENTELE BETONULUI Pentru dirnensionarea constructiilor trebuie cunoscute rezistentele betonului corespunzatoare starilor complexe de solicitare la care el este supus in cadrul elementelor si structurilor. tipul de solicitare la care este supusa proba.). cu unele corectii. ele se folosesc. in anumite situatii. care se pot grupa in doua categorii: ³ factori legati de material (de beton). toate conditiile sint precizate in STAS 1275-81. Dintre factorii legati de material mai importanti sint: ³ dozajul de ciment al betonului. ³ factori exteriori materialului. in mod curent. ³ modul de compactare a betonului la turnare. O rezistenta oarecare a betonului nu poate fi definita fara precizarea tuturor conditiilor in care se determina. Apare astfel caracterul conditionat al notiunii de rezistenta a betonului. pentru compresiune sau intindere monoaxiale. la efectuarea oricaror calcule de rezistenta ale elementelor si structurilor de beton. In tara noastra. De aceea. prin incarcarea pina la rupere a unor corpuri de proba de diferite forme. ³ virsta betonului la data incercarii. rezistentelor la intindere sau compresiune monoaxiale li se aplica. rezistentele betonului se determina numai la aceste doua solicitari simple si. dificultatile sint mult mai reduse. particularitatile aparatului de incarcare (raportul dintre capacitatea presei si forta de rupere a epruvetei). Factoni exteriori materialului sint: conditiile de pastrare (temperatura. ³ natura agregatelor §i granulozitatea lor. anumite corectii care pot spori sau reduce valorile de baza ale acestor rezistente.

Epruvetele prismatice au dimensiunile de 100 X100 X 550 mm sau 200 X 200 X 700 mm. Epruvetele cubice trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul 1.. 100 900 ³ dimensiunile maxime ale agregatelor utilizate trebuie sa nu depaseasca 1/3 ... si deci trebuie sa se aiba in vedere. 200 cm2. sint cuburi si prisme.40 400 30 300 1.confectionare. dar ele trebuie sa.5% din latura cubului.. -.. etc. latura reala rezulta de 14. Tabelul 1 Caracteristica epruvetelor cubice Dimensiunea Aria nominala a maxima a secfiunii de referin^a [cm2 ] nominala [cm| reala [mm| granulelor agregatelor utilizate [mm] 10 100 0.5% la fiecare dimensiune.1 cm. stabilirea regimului de tratare termica.incercari de control pe faze. care au ca scop stabilirea compozitiei betonului ce urmeaza a fi folosit la executarea lucrarii. aiba. -. Din examinarea tabelului se deduc urmatoarele: ² la confectionarea cuburilor apar inevitabil. nu depa^easca 0.5 40.75 20. Epruvetele confectionate din beton proaspat.. abateri de maximum 0. l (marimea laturii) 5 . ca si la cuburi.incercari preliminare. in scopul determinarii rezistentelor mecanice. anumite abateri dimensionale.5 20 100 14 141 0. Latura sectiunii transversale trebuie sa fie cel putin de trei ori mai mare decit dimensiunea maxima a granulelor de agregat. care au ca scop determinarea rezistentei betonului la diferite faze ale procesului se executie si compararea lor cu rezistentele de control pe faze prescrise pentru fiecare faza in parte. admitindu-se. Rezistente betonului se pot determina in mai multe scopuri: -. respectindu-se aceasta cerinta... aria nominala (proiectata) a sectiunii cubului este un multiplu intreg de 100 cm2. 1/5 din latura cubului. la cubul cu latura nominala de 14 cm.incercari de verificare a clasei betonului in cursul executiei. compactate prin vibrare sau prin indesare manuala.31 200 20 200 1 20. pastrare si incercare a epruvetelor executate din beton proaspat cu agregate grele sau usoare. pentru ca aria sectiunii de referinta sa.

diferite tipuri de fundatii masive (fig 1). Din aceste exemple.2 STALPI DIN BETON ARMAT Dintre elementele de constructie la care apare solicitarea de compresiune. Stilpii din beton armat sint elemente componenete ale structurilor cu schelet por-tant sau ale structurilor pe cadre. difera mult intre ele. elementele supuse la compresiune pot fi din categoria barelor. elementele de be ton precomprimat. atat datorita influentei rapoartelor de dimensiuni. peretii de beton armat ai cladirilor. si ca urmare calculul si alcatuirea acestor categorii de elemente. O categorie de constructii in alcatuirea careia intra stilpi din beton armat este aceea cu plansee-ciuperci. cat si faptului ca nu sunt supuse aproape niciodata la compresiune simpla. blocuri de fundatii) Comportarea sub incarcari. ci la o grupare de solicitari in care intra si compresiune cu pondere mai mare sau mai mica. din categoria placilor solicitate in special in planul lor(pereti) sau din categoria blocurilor sau masivelor (stalpi scurti. anumite tipuri de aparate de reazem la poduri (pendulii de beton armat). mai frecvent intilnite in alcatuirea structurilor de rezistenta sint: stilpii. arcele. riglele cadrelor cu tirant. Pe linga structurile pe cadre stilpii din beton armat pot aparea in alcatuirea multor tipuri de cladiri civile si industriale curente sau speciale. sub aspectul rapoartelor de dimensiuni. penduli de posuri. o parte din barele grinzilor cu zabrele. sau plansee fara grinzi la care placa 6 .

).reazema pe stilpi nu prin intermediul unor grinzi. Stilpii prefabricati pentru hale industriale parter cu inaltime mare. Sectiunile din aceasta categoric sint cele in forma de T. in general. tubulara. greutatea acestor stilpi trebuie sa nu fie prea mare. stilpii prefabricati ai halelor industriale parter cu inaltime mica sau ai halelor industriale etajate au sectiunea patrata sau dreptunghiulara. ca si alcatuirea de ansamblu a stilpului depind de tehnologia de executie utilizata. capacitatea de ridicare a macaralelor folosite la manipulari si montaj. De asemenea. sectiunea transversala de forma patrata sau dreptunghiulara si mai rar in forma deT. trebuie sa aiba rigiditate mare la deplasare orizontala. 7 . circulara sau poligonala. numite capiteluri. incit sa asigure functionarea in bune conditii a podurilor rulante. In acelasi timp. compusa (cu goluri. prin greutatea lor. Aceste cerinte conduc la stilpi cu aria sectiunii transversale relativ mica. Forma sectiunii transversale (fig. astfel ca deplasarile lor orizontale sa fie suficient de mici. ci prin niste ingrosari locale. in care functioneaza de regula si poduri rulante. de solicitarile pe care le are de preluat si de tipul constructiei in care este folosit. pentru a nu consuma beton mult si pentru a nu depasi. Un element caracteristic al stilpilor il constituie forma sectiunii transversale. I. I. Stilpii cladirilor civile si industriale realizati prin turnare monolita au. cu zabrele etc. dar cu momentul de inertie mare. 2).

inclusiv sectiunile lor transversale. De asemenea. mai ales in cazul constructiilor realizate in zone seismice. dupa modul de armare. deci patrunderea betonului 8 . De exempiu. In tara noastra la stilpii turnati monolit sau la cei preturnati pe santier nu se utilizeaza. astfel incit sa fie posibila o buna betonare. de regula. Stilpii monoliti se leaga rigid de elementele planseului (grinzi sau placi). Precizari suplimentare privind normele constructive de armare se dau in figura 5. Daca stilpul din prima pozitie este o bara simpla cu sectiunea plina. se folosesc denumirile de stilpi cu armatura flexibila si stilpi cu armatura rigida. La stilpii prefabricati in uzina carcasa se realizeaza partial sau integral sudata. latura sectiunii stilpului comuna cu zidul este egala cu grosimea acestuia. Carcasa se poate realiza legata sau sudata. Armaturile longitudinale impreuna cu cele transversale ale stilpului formeaza o carcasa. ² stilpi cu armatura de rezistenta longitudinala si transversala (stilpi fretati). se pot utiliza drept armaturi longitudinale si profiluri metalice laminate (otel cornier. Armarea stilpilor cu armatura longitudinala flexibila se exemplifica in figura 4. pornind de la inaltimi mici de 4²5 m si ajungind la inal-timi de 10²15 m. se armeaza cu bare rotunde de otel-beton dar. Stilpii cu armatura longitudinala flexibila se pot realiza monolit sau prefabricat. ci la doua-trei niveluri pe inaltime. forma sectiunii transversale este patrata sau dreptunghiulara cu laturile multiplu intreg de 5 cm. La cladirile realizate prin turnare monolita. in uncle cazuri particulare. pentru stilpi turnati monolit sau prefabricati. De realizarea corecta a stilpilor si nodurilor de cadru depind in cea mai mare masura stabilitatea si rezistenta constructiei. sectiunea transversala evolueaza in sensul cresterii continue a raportului dintre momentul de inertie si aria ei.). la stilpii inglobati in zidarie. Foarte rar se adopta alte forme de sectiuni la stilpii monoliti. stilpii au sectiune constanta pe inaltimea unui etaj. rezulta din figura 3. Stilpii de beton armat se pot clasifica. Distanta libera minima intre armaturile longitudinale ale stilpilor turnati in pozitie verticals este de 5 cm. formind cu acestea noduri de cadru. astfel : ² stilpi cu armatura de rezistenta longitudinala . U etc. In cazul executiei monolite. dar dimensiunile sectiunii pot varia de la un nivel la altul. In cazul executiei prefabricate formele de stilpi. cel din ultima pozitie este o adevarata structura cu zabrele. atit pentru carcase legate cit si sudate. Stilpii cu armatura de rezistenta longitudinala. pe masura cresterii inaltimii halei. Din figura se vede ca. De obicei. Pentru a se face o distinctie intre aceste doua categorii de stilpi cu armatura longitudinala. variatia sectiunii transversale la cladirile etajate se realizeaza nu la fiecare nivel. carcase sudate. in mod obisnuit. profiluri T.In figura 3 se dau tipurile curente de stilpi prefabricati pentru hale industriale parter. la stilpii cu rol decorativ se pot alege formele agreate dearhitect.

9 . distanta maxima admisa este de 25 cm (fig 5c) La elementele prefabricate. diametrul minim al barelor longitudinale se reduce la 12 mm. precum si pentru armaturile de motaj din stalpi de orice fel.printre armaturi (fig 5a). Distanta maxima intre armaturile longitudinale ale stalpului. ca la grinzi. in stalpii de beton armat turnati in zidarie. pentru laturile avand numai doua bare este de 35 cm (fig 5b). In elementele nestructurale sau cu caracter decorativ se pot utiliza si armaturi cu diametral de 10 mm. Pentru laturile sectiunii cu mai mult de doua bare. Pentru stalpii preafabricati turnati in pozitie orizontala. lumina intre armaturile longitudinale poate cobori pana la 2-3 cm. la sectiuni cu dimensiunile rezultate dupa criteria constructive.

³ maximum 30 cm. cadre deschise. carcase plane. la elementele din beton de granulit. Forta taietoare fiind constanta pe inaltimea stilpului. cum sint cele din figura 4. ³ maximum dimensiunea mica a sectiunii. asa cum rezulta din figura 4.. dar se pot realiza si din PC 52. rombici. Aceasta distanta se mentine si pe inaltimea nodului de cadru (zona comuna a stilpului si planseului). b si c.Etrierii stilpilor se realizeaza de regula din otel OB 37. Din cauza ca aria rezultata din calcul este. agrafe etc. acestia se pot dispune in aceeasi sectiune (in acelasi plan normal pe axa stilpului). trebuie sa respecte urmatoarele conditii : ² minimum 7 cm . . 45 cm sau H16. aria necesara de etrieri pe unitatea de lungime a stilpului nu se mai stabileste pe criterii constructive. se admit etrieri simpli. ci se determina prin calcul la incovoiere cu forta taietoare in sectiuni inclinate. C4. care se asambleaza apoi in forma de carcase spatiale prin puncte de sudura executate manual. etrierii se indesesc. etrierii se dispun astfel incit armaturile longitudinale sa se gaseasca din doua in doua. Pentru stilpii avind cel mult patru armaturi pe latura si dimensiunile sectiunii b ” 35 cm si h ” 45 cm. la punctele de intersectie ale carcaselor plane (punctele notate cu 1 pe fig. se formeaza prin sudura manuala. La stilpii cu multe bare pe contur. agrafe etc. ae. si 5d. Distanta ai intre planele respective trebuie sa respecte conditiile enumerate. mare. astfel ca distanta ae este de eel mult 10 cm.). b si c). 8 sau 9. adica etrieri ce urmaresc numai conturul sectiunii. Ei pot avea forma dc cadre inchise. sau la masina de sudat prin presiune. Pe cele doua zone de capat de lungime t. asa cum rezulta din figurile 4a. etrierii trebuie dispusi la distante egale pe toata inaltimea lui. Oricare ar fi forma etrierului se impune ca ciocurile sa formeze cu latura careia ii apartin unghiuri de 135°. Uneori sunt necesari chiar etrieri cu mai mult de patru bare pe fiecare directie. Diametru armatrurii transversare trebuie sa fie de cel putin 1/4 din diametrul minim al armaturii longitudinale si de minimum: ³ 5 mm la stalpii neportanti ³ 6 mm la stalpii portanti cu b ” 50 cm ³ 8 mm la stalpii portanti cu b > 50 cm 10 .. pentru care se ia cea mai mare din valorile h. etrierii pot fi de mai multe tipuri. Distantele dintre etrieri. se pun etrieri dublii pe fiecare directie (fig 7). iar lungimea ciocului sa fie de 10 diametre de etrier. In cazul stilpilor scurti (H/h” 5). la stilpii cu forte taietoare mari (la stilpii scurti). ² maximum 15 d (unde d este diametral minim al armaturilor longitudi-nale in contact cu etrierul). 4. in punctele de indoire a etrierilor simpli sau intermediari. In cazul sectiunilor armate cu mai multe tipuri de etrieri (dreptunghiulari. In cazul folosirii carcaselor sudate. de regula. a si c. Din figura rezulta ca pe zona centrala a lungimii stilpului distanta intre etrieri este de maximum 20 cm si maximum jumatate din inaltimea sectiunii stilpului (h/2). La carcasele legate. maximum 10 d. La stilpii cladirilor executate in zone seismice cu grad de intensitate seismica de 7. notate cu C1. regulile privind distantele dintre etrieri se deduc din figura 6.

U. in etapa de executie. Sint posibile o buna turnare si compactare a betonului. ca la stilpii metalici obisnuiti. corniere. pentru a se evita dezvoltarea exagerata a sectiunii transversale a stilpilor . functioneaza ca o constructie metalica de sine statatoare. Cind se folosesc mai multe profiluri ele se dispun suficient de distantate.Stilpii cu armatura rigida se utilizeaza rar in tara noastra. b. si anume : ³ la nivelurile inferioare ale cladirilor cu multe etaje. si se solidarizeaza intre ele cu placute sau zabrelute. rolul de sustinere al esafodajelor este jucat de insasi armatura rigida care. Citeva posibilitati de realizare a stilpilor cu armatura rigida sint prezentate in figura 8. Exista insa situatii in care folosirea lor este recomandabila. din cauza consumului lor mare de otel. 11 . eel putin 8 cm . ³ de la talpa profilului la marginea sectiunii de beton. pentru a se realiza o buna imbracare in beton. Armatura rigida se poate realiza din profiluri metalice laminate in forma de I. Din figura rezulta trei distante caracteristice : ³ intre doua inimi de profil. Din figura rezulta ca se pot folosi un singur profil pe sectiune sau mai multe. numai daca se respecta distantele trecute pe figura 8. ³ la constructive la care execu^ia lor ar necesita esafodaje scumpe si complicate . eel putin 5 cm .

Freta are totdeauna forma circulara in plan si se executa. 2.² de la o margine de profil la fata sectiunii paralele cu ea. insa cu alcatuire cit mai simpla. Stilpii de beton armat cu armatura rigida nu se realizeaza nicicdata ca stilpi prefabricati. pentru ca betonul sa adere foarte bine pe profiluri. Daca freta are o contribute substantiala la preluarea fortei de 12 . Alcatuirea stalpilor fretati rezulta din figura 9. ei se utilizeaza acolo unde este nevoie sa se reduca la minimum aria sectiunii trans versale a stilpului. Stalpii fretati au particularitatea ca armature longitudinal si cea transversal au rol de rezistenta. alcatuita din bare longitudinale si etrieri. Aria de armatura longitudinala de rezistenta se compune din aria sectiu-nilor transversale ale profilurilor si aria armaturii longitudinale flexibile.5 cm. Numai stilpul metalic alcatuit din armatura rigida se poate preuzina. In astfel de situatii. Data fiind capacitatea mare de rezistenta la compresiune a stilpilor fretati. este necesar ca stilpul metalic sa fie curatat de vopsea si de orice alte straturi depuse pe suprafata metalica. sub fo rma de spirala continua (fig 9a) si mai rar sub forma de inele inchise sudate (fig 9b). Intre armatura rigida a grinzilor si cea a stilpilor se executa imbinari specifice constructiilor metalice. Freta joaca rol de teaca sau de camasa care impiedica umflarea laterala a betonului comprimat si-i sporeste astfel capacitatea de rezistenta la compresiune. ca la stilpii obisnuiti. Pentru a se putea obtine un stalp fretat este necesar ca sectiunea lui sa fie circular sau poligonala cu cel putin 6 laturi (hexagon). Totdeauna stilpii cu armatura rigida au si o carcasa de armatura flexibila. de regula. Uneori se obtin stilpi cu armatura rigida atunci cind stilpii unei constructii metalice existente se consolideaza cu beton armat.

ea nu contribuie aproape cu nimic la preluarea momentelor de incovoiere. Se recomanda ca pasul fretei.compresiune axiala. Prefabricarea lor nu este nici eficienta si nici necesara. pentru a permite patrunderea betonului. 13 . trebuie ca spirele ei sau inelele sa fie suficent de dese. pentru ca stilpii fretati nu constituie elemente de serie mare. De aceea stilpii fretati nu se utilizeaza in alcatuirea structurilor pe cadre la care se dezvolta momente incovoietoare importante. dar sa nu fie nici mai mare de 8 cm sau de 1 /5 din diametrul simburelui de beton. ajungind pina la 16 mm. s. ci apar rar si izolat in anumite puncte ale anumitor constructii. Pentru ca freta sa-si indeplineasca in bune conditii rolul de camasa contra umflarii laterale a betonului. ds. Diametrul minim al armaturii transversale este de 6 mm dar el poate fi mai mare. sa nu coboare sub 5 cm. Stilpii fretati se toarna monolit. Se recomanda ca raportul dintre inaltimea libera a stilpului si diametrul sectiunii transversale sa fie mai mic sau egal cu 10.

iar cablurile de alimentare trebuie izolate in manta de cauciuc si amplasate pe stilpi sau capre. roti. In timpul folosirii vibratorului se poarta in mod obligatoriu manusi si cizme de cauciuc dieletrice. 14 . care se incalzesc pe timp friguros cu ajutorul aburului. betonistii trebuie sa aiba centuri de siguranta legate prin fringhii de elementele de rezistenja ale constructiei. In cazul utilizarii adaosurilor la prepararea betonului. In cazul folosirii pompelor de beton este necesar sa se ia urmatoarele masuri: . intretinerea sau repararea lor este permisa numai dupa oprirea masinii si deconectarea ei de la sursa de curent electric. carcasa vibratorului trebuie legata la pamint. toate elementele in miscare (lanturi.3 MASURI DE PROTECTIA MUNCII La betonierele actionate electric se impune legarea la pamint a tuturor instalatiilor electrice si folosirea cofretelor metalice capsulate continind intrerupatoare si elemente de siguranta. unui control medical. sint interzise operatiile de ungere.inainte de introducerea betonului pe conducte se verifica imbinarile si racordarile tronsoanelor conductei. nu se pernite decit dupa completa racire a acestora.2 m. asezate pe capre. iar la betonarea suprafetelor cu o inclinare mai mare de 30°. muncitorii se indeparteaza la cel putin 10 m. are loc pe podine speciale de inventar. Daca frecventa vibratiilor transmise prin arborele flexibil sau miner depaseste valorile admisibile sau nivelul de zgomot depaseste valoarea de 80 dB. Inainte de inceperea tumarii betonului se controleaza modul de fixare si de consolidare a cofrajului si rezistenja schelei de sustinere a podinelor de lucru. iar in fata orificiului de evacuare se monteaza o aparatoare inclinata. curele) fiind protejate cu aparatoare de tabla. . Mijloacele manuale si mecanice cu care se transporta betonul se verifica pentru a fi corespunzatoare la inceputul fiecarui schimb. conducta se incarca la o presiune hidraulica de cel putin 30 bar. Schelele si esafodajele pentru transportul betonului trebuie sa aiba o podina continua. Muncitorii care conduc utilajele de preparare a betoanelor se echipeaza cu cizme de cauciuc si sint supusi periodic.5 m. Circulatia pe cofraje. cu latimea de cel putin 1. se iau masuri pentru prevenirea producerii de arsuri. . la 6 luni. pentru transportul betonului dupa montarea armaturii. Curatirea tobelor betonierelor. nu se lucreaza cu vibratorul. podinele trebuie imprejmuite cu balustrade. imprejmuita cu balustrade si cu scinduri rebord. La compactarea betonului cu vibratoare electrice.dupa montarea instalatiei. Tensiunea maxima admisa pentru alimentarea vibratoarelor este de 24 V. locul de munca fiind foarte periculos datorita umiditatii mari. curatire si reparatiile accidentale. Betonierele se monteaza pe platforme bine consolidate. In timpul functionarii instalatiilor de incalzire. In cazul turnarii betonului de la o inaltime mai mare de 1. Coborirea muncitorilor in buncare si silozuri de agregate.in timpul curatirii conductei.

Calitatea si caracteristicile mediului ambiant au o influenta hotaratoare asupra conditiilor de desfasurare a vietii.un microclimat favorabil desfasurarii in bune conditii a vitii si muncii oamenilor.o parte sau toata caldura produsa de corpul omenesc se transmite catre aerul cu care vine in contact.Corpul omenesc pierde caldura pe doua cai .este capabil sa stabileasca si sa pastreze un echilibru intre cantitatea de caldura produsa in interiorul corpului si cea cedata mediului ambiant. Rolul instalatiilor de incalzire si ventilare este tocmai acela de a asigura un ansamblu de conditii de calitate a aerului din interiorul incaperilor.atat in anotimpul cald.Atunci cand organismul nu mai poate mentine acest echilibru trebuie sa se intervina cu alte masuri pentru restabilirea echilibrului termic ca.prin sistemul nervos termoregulator.in cele mai deosebite conditii exterioare.exista senzatia de frig si va incerca sa reduca pierderile de caldura.de exemplu:imbracaminte adecvata-iarna mai groasa.cand corpul pierde mai multa caldura decat produce.precum si felul activitatii duse de om. In anumite limite fiziologice organismul uman.astfel:daca pierderea de caldura este mai mica decat cantitatea de caldura produsa de organism.se produce caldura care este preluata de sange si transportata la suprafata pielii.asupra starii fizice si psihice ale oamenilor si a productivitatii muncii.reducand capacitatea de munca.cat si in cel rece.ARGUMENT Corpul uman trebuie mentinut continuu la o temperatura de 35 grade celsius.Cantitatea de caldura pierduta de corp da senzati de caldura sau de frig.Datorita reactiilor chimice din organism.omul are senzatia de caldura si va incerca prin diferite metode sa mareasca pierderile de caldura:invers.si anume:caldura sensibila prin fenomenele de convectie si radiatie(caldura cedata prin conductie este neglijabila fiind foarte mica in raport cu caldura totala) si caldura latenta corespunzatoare cantitatii de apa evaporata prin transpiratie si respiratie. 15 .vara mai subtire. In functie de conditiile de mediu.este necesar sa se realizeze construnctii care in conditiile climatice din tara noastra sa asigure confortul termic in interiorul incaperilor.in interior o temperatura corespunzatoare efortului fizic. Deoarece tot acest reglaj termic realizat de corpul omenesc se face printr-un mare efort care oboseste si uzeaza organismul.

la realizarea constructiilor si instalatiilor moderne se considera drept factor termic nu numai temperatura aerului ambiant. Omul este mai putin sensibil la variatiile umiditatii relative a aerului.a mucoasei cailor respiratorii si favorizeaza aparitia si circulatia prafului.la 0. Senzatia de frig este resimtita pe partea corpului expusa la un perete exterior sau fereastra.Senzatia de caldura si inconfort creste cu cat creste umiditatea .si anume: -temperatura aerului din incapere. Un aspect important al temperaturii de confort termic este constituit de variatia temperaturii pe inaltimea incaperii.nesesizand diferentele dintre 30 si 60%. -umiditatea aerului. Factorii care determina confortul termic sunt cei care influenteaza schimbul de caldura dintreb om si mediul ambiant.efortul fizic depus etc.pe baza pierderilor de caldura.obiceiuri.La valori mai mici de 30% apare senzatia de uscaciune a pielii.Din aceasta cauza. Suprafetele reci ale ferestrelor reduc in mod simtitor confortul termic al persoanelor din interiorul incaperilor.imbracaminte.temperatura trebuie sa scada catre tavan sau acoperis.Temperatura interioara se masoara printr-un termometru atarnat liber in zona de lucru ocupata de oameni.75 m deasupra pardoselii.sex.precum si arderea lui pe suprafetele de incalzire. -viteza curentilor de aer din incapere.Pentru confort.si ferestre duble care au o temperatura superficiala mai ridicata decat cea a ferestrelor simple. 16 .determinate in conformitate cu STAS 1907.oricat de bine ar fi incalzita incaperea.motiv pentru care la o temperatura in jur de 20 grade celsius se recomanda ca umiditatea relativa a aerului sa fie intre 35 si 70 %.aerul trebuie sa fie mai cald la nivelul pardoselii.precum si in camerele de dusuri si bai sa se prevada suprafete vitrare cat mai mici.ci si cea a elementelor de constructie.deaceea este recomandat ca in toate camerele de locuit.datorita reducerii posibilitatii evaporarii transpiratiei.1 FACTORII DE CONFORT Senzatia de confort este in general subiectiva si depinde de varsta. Temperaturile din incaperile incalzite se realizeaza prin calculul instalatiilor.Diferenta dintre temperaturile aerului la nivelul corpului si al picioarelor trebuie sa fie de cel mult 2.amplasate cat mai departe de locul unde sta in mod obijnuit omul.Umiditatea din incapere are si ea o influenta asupra confortului.Axeasta senzatie se atenueaza sau chiar dispare daca peretele se izoleaza termic sau se reduc la strictul necesar suprafetele vitrate.5 grade celsius. -temperatura suprafetelor ce delimiteaza incaperea si a obiectelor din incapere.Valorile mai mari de 70% favorizeaza condensarea vaporilor si da o senzatie de sufocare si zapusala.

La alegerea tipurilor de pereti exteriori si proiectarea alcatuirii lor.Atentia cea mai mare se acorda cladirilor de locuit.cu calitati izolante superioare(betonul celular autoclavizat.cat si la cele cu caracter industrial.calda.manopera.pentru crearea unui mediu ambiant cat mai adecvat conditiilor de climat al tarii noastre.prin care se pierde multa caldura.numai atat cat sa asigure o buna iluminare naturala si in functie de zona climatica si eoliana sa se prevada ferestre duble sau triple care sa asigure o buna etansare.beton celular autoclavizat.urmand linia generala de dezvoltare a masurilor necesare pentru ridicarea continua a nivelului de trai.care sa asigure confortul termic cu un consum minim de caldura.polistirenul expandat) si instalatiile de incalzire tot mai perfectionate sunt din ce in ce mai folosite.panouri radiante suspendate.Pentru asigurarea conditiilor optime au fost stabilite.Ferestrele care sunt suprafete reci. Clasificarea generala a sistemelor de incalzire se pot face dupa mai multe criterii: Dupa sursa de caldura: -centrala(centrale termice.Suprafetele vitrate mari radiaza frig in timpul iernii si maresc insolatia in timpul verii.s-au facut progrese importante in realizarea confortului termic in locuinte.trebuie sa se adigure in primul rand o buna protectie termica. CLASIFICAREA GENERALA SISTEMELOR DE INCALZIRE Spatiile interioare ale cladirilor pot fi incalzite prin diferite metode si sisteme.Materialele noi de constructie.executia si exploatarea constructiilor.radianti cu inflarosu.fierbinte) -abur(presiune-joasa.panouri radiante de tavan si de perete.proiectare.masuri pentru reducerea consumului de materiale. 2 .presiune-medie) -aer-cald Dupa modul de transfer de caldura: -convective(radiatoare. Constructiile din tara noastra. Pentru realizarea unor consumuri minime de combustibil in timpul exploatarii.aparate de aer-cald.in functie de zona climatica se stabilesc rezistentele la transfer termic minim necesare pentru limitarea fluxului de caldura si pentru evitarea condensarii vaporilor de apa pe suprafata interioara a elementului de inchidere perimetrala. 3 ALC TUIREA I FUNC IONAREA INSTALA IILOR DE ÎNC LZIRE CENTRAL 17 .a consumurilor de energie si combustibil in proiectarea.prin legi si norme tehnice.cum sant:vata minerala din zgura topita sau bazalt topit.Pentru realizarea acestor rezistente la transfer termic se folosesc materiale eficiente. -locala(sisteme de incalzire directe) Dupa agentul termic folosit: -apa(temperatura redusa.atat la cladirile de locuit .Prin colaborarea dintre activitatile de cercetare.trebuie sa fie dimensionate ca suprafata.fabricatie si executie.socialculturale.se realizeaza astfel incat sa asigure in conditii optime confortul termic.elemente de ventilare si conditionarea aerului) -radiante(incalzirea prin pardoseala.respectiv puncte termice).beton sau agregate de granulit etc.

18 . au durabilitate mare din punctul de vedere al uzurii conductelor .CU APA CALDA SAU SUPRAINCALZITA Prin instalatie de incalzire se intelege o instalatie pentru obtinerea caldurii din alte forme de energie si utilizarea ei in scopul incalzirii locuintelor . instalatia intra in regim normal de functionare dupa trecerea unui timp de 1«2 h de la pornirea generatorului de caldura . ca fluide purtatoare de caldura agent termic se folosesc 0 . sunt simple si prezinta siguranta in exploatare . exista pericolul ca instalatia sa inghete La alegerea sistemului de incalzire se analizeaza urmatorii factori : y destinatia cladirii si gradul de confort dorit .15 daN/cm ). 0 .7 15daN/cm ) si inalta presiune(min. y in caz de intrerupere a functionarii un timp indelungat . prin modificarea temperaturii la generatorul de caldura .aburul de joasa ( 0.apa calda de joasa temperaturA max. 115 C. Avantajele instalatiilor interioare de incalzire centrala cu apa calda : y sunt igienice datorita temperaturii moderate a suprafetei corpurilor de incalzire Temperatura medie a suprafetei elementelor de incalzire este de 0 y y y y y 60«70 C. celelalte sisteme de incalzire se folosesc mai mult in cladirile industriale si in cladirile anexa industriilor . medie(0. y forma cladirii si caracteristicile elementelor de constructie . prin reglarea centrala a temperaturii apei in functie de temperatura exterioara . exista posibilitatea unei reglari .etc datorita continutului mare de apa .1_0. Instalatiile de incalzire servesc pentru a crea si mentine in interiorul incaperilor o anumita temperatura care sa asigure confortul termic . O instalatie de incalzire se compune din : -sursa de caldura -retea de conducte pentru transportul fluidului incalzitor de la locul de producere la locul de incalzire -corpuri de incalzire prin care caldura produsa este cedata in fiecare incapere .apa calda de inalta temperature sau fierbinte ( supraincalzita )min. 115 C 2 2 2 . In cladirile de locuit si social ± culturale se foloseste aproape in exclusivitate sistemul de incalzire cu apa calda .temperature la care nu are loc carbonizarea prafului care se depune pe elementele de incalzire is nici radiatia nu este prea puternica pentru a deranja pe ocupantii incaperii . Dezavantajele sistemului de incalzire cu apa calda : y datorita inertiei termice mari. In instalatiile de incalzire centrala .temperatura corpurilor de incalzire se mentine si dupa incetarea functionarii . au o functionare linistita fara zgomot. y durata de folosinta a cladirii . elementelor de incalzire . -parti specifice fiecarui agent termic.7daN/cm ).

cheltuielile necesare investitiei . Partile componente ale unei instalatii interioare . 19 .Conductele sunt montate in subsoluri sau canale tehnice sub pardoseala. 2. y cu distributie mixta .fac legatura dintre coloane si corpuri de incalzire 4 CLASIFICAREA INSTALATIILOR DE INCALZIRE CU APA CALDA 1. Dupa configuratia in plan a retelei de distributie : y distributie arborescenta .In aceste instalatii presiunea. y instalatii de incalzire cu apa calda .Dupa modul de circulatie a apei : y instalatii de incalzire cu apa calda cu circulatie naturala sau prin gravitatie .la care conducta de distributie este amplasata la partea inferioara a coloanelor . la care presiunea necesara circulatiei apei se realizeaza datorita diferentei de greutate specifica dintre coloana de apa din conducta de intoarcere ( mai rece ) si coloana de apa din conducta de ducere (mai calda).conducte verticale prin care circula agentul termic . iar cele care vin la sursa sunt conducte de intoarcere . y cu distributie superioara . la care dintr-o conducta principala de distributie se ramifica conducte de legatura la coloane .cu circulatie prin pompe. la care o parte din instalatie are conducta de distributie montata la partea inferioara . sunt urmatoarele : y conducte de distributie . Dupa aplasarea conductei de distributie : y cu distributie inferioara . y coloane .care se folosesc la orice tip de instalatie .la plafonul ultimului nivel sau sub fermele halelor industriale. necesara circulatiei apei se realizeaza cu ajutorul pompelor.Coloanele pot fi de ducere si de intoarcere . cheltuielile de exploatare.Cea mai folosita schema in cladirile de locuit .iar o alta parte . 3.conductele de distributie formeaza un inel din care se alimenteaza coloanele . y distributie inelara . in partea superioara .fac legatura dintre sursa de caldura si coloane .y y y combustibilul folosit.Conductele sunt montate in pod. y conducte de legatura .Conductele care pleaca de la sursa de caldura se numesc conducte de ducere .la care conducta de distributie este amplasata la partea superioara a coloanelor .

cu greutate specifica mai mica . precum si intreaga instalatie sunt permanent in legatura cu atmosfera. coloane 4. Fiecare din instalatiile cu circulatie naturala sau fortata pot fi inchise sau deschise .avand distributie inferioara . este impinsa de apa rece din conductele de intoarcere cu greutate specifica mai mare si pusa in circulatie . conducte de legatura la coloane 3.conducte principale de distributie 2. y instalatii de incalzire cu apa calda inchise . y instalatii de incalzire cu apa calda bitubulare .Cand ajunge in radiator . la care corpurile de incalzire sunt racordate la doua conducte (de ducere si intoarcere) . in care generatorul de caldura nu este in legatura cu atmosfera . datorita diferentelor de presiune . schimbat r de caldura ). monotubulare sau bitubulare . Dupa l atura cu at ra : y i talatii de i cal ire cu apa calda deschise . deschise sau inchise . deoarece circulatia apei se face gravitational . a Datorita temperaturii mai ridicate . apa se race (o racire se produce si pe conducte ste 20 . 5. apa calda din cazan . 5 AL AT EA INSTALATIIL FUNCTIONAND PRIN CIRCULATIE NATURALA Acest sistem de incalzire se mai numeste si cu circulatie prin gravitatie sau termosifon .Dupa numarul de conducte care alimenteaza corpurile de incalzire : y instalatii de incalzire cu apa calda monotubulare (apa circula printr singura -o conducta ).la care sunt racordate corpurile de incalzire . rezultat al diferentelor de temperatura a apei din conducta de ducere si conduct de intoarcere .superioara sau mi ta .arborescenta sau inelara .Forma in plan a retelelor de distributie a) arborescenta b) inelara 1. caracteri ate pri aceea ca sursa termica (cazan .

in m . de i d 3 intoarcere . Forta care determina circulatia apei in instalatie rezulta din relatia : 2 H= in care : i - d ) h .datorita pierderilor de caldura ). in N/m . vas de expansiune 7. Schema unei instalatii de incalzire cu apa calda . cazanul sau schimbatorul de caldura se ampaseaza in subsolul cladirii intr-o incapere de cele mai multe ori adancita fata de nivelul general al subsolului cladirii .. pentru a avea o inaltime h cat mai mare . [ N/m 2 H ± reprezinta presiunea eficace .realizandu astfel in permanenta diferenta de presiune -se necesara asigurarii circulatiei . radiator care are inaltimea h cea mai mica fata de sursa de caldura . corpuri de incalzire 3. Pentru realizarea presiunii necesare functionarii instalatiei . si ± greutatile specifice ale apei in conducta de ducere si respectiv. conducta de intoarcere 5. robinet de inchidere. h. Astfel se realizeaza o presiune disponibila cat cat mai mare . Din relatia de calcul prezentata rezulta ca factorul cel mai important este inaltimea h . 1.cu circulatie naturala . care este cel mai de jos si cel mai departat de generatorul de caldura . conducta de dezaerisire 6. in N/m . cazan 2. 8. conducta de ducere 4.bitubulara . 21 . cu distributie inferioara arborescenta .diferenta de nivel dintre mijlocul cazanului sau al schimbatorului de caldura si mijlocul corpului de incalzire considerat . robinet de dublu reglaj. la cel mai defavorabil radiator .

22 .robinet de dublu reglaj 7. cu distributie superioara arborescenta .conductele trebuie montate cu panta . iar o data cu racirea apei se micsoreaza. deoarece . care sa asigure evacuarea aerului spre vasul de expansiune . Apa incalzita in cazan este condusa printr-o coloana principala pana la ultimul nivel sau pod .corpuri de incalzire 3. deoarece asigura o circulatie mai activa .conducta de ducere 4. fiind in legatura directa cu atmosfera .armaturi de inchidere Instalatiile cu distributie superioara sunt de preferat fata de cele cu distributie inferioara .De asemenea .Pentru a se realiza colectarea si evacuarea aerului .conducta de intoarcere 5.Cazan 2. in cazul . prin cresterea temperaturii apei .vas de expansiune 6. nu se pot realiza suprapresiuni. prin el se elimina si aerul din sistemul de incalzire . volumul apei nu este constant . datorita plusului de presiune rezultat din racirea apei pe conducta de ducere .bitubulara .cucirculatie naturala . 1. volumul creste ( circa 4 % din volumul initial ) . in cazul circulatiei naturale . Schema unei instalatii de incalzire cu apa calda .In sistemul de incalzire prezentat . Variatiile de volum ale apei sunt preluate de catre vasul de expansiune . vasu de l expansiune constituie si un element de siguranta al instalatiei .Conductele de intoarcere au acelasi traseu ca si in cazul distributiei inferioare . Deoarece vasul de expansiune comunica cu atmosfera . din care se ramifica conductele de distributie inferioare .

conducta DE INCALZIRE 5.Aerul poate fi evacuat centralizat prin conducte de dezaerisire sau local prin robinete de dezaerisire. vasul de expansiune are urmatoarele functiuni importante : y de preluare a variatiilor de volum rezultate din dilatarea si contractia apei din intreaga instalatie de incalzire (cazane . corpuri de incalzire 6 DEZAERISIREA INSTALATIILOR de intoarcere 3. vas de expansiune 7. atunci cand se opreste functionarea instalatiei. sau a racirii apei de la + y 90 «100 C pana la + 10 C . este necesar sa se realizeze evacuarea aerului care ramane in ins talatie la umperea ei cu apa . 7 ASIGURAREA FUNCTIONARII INSTALATIILOR DE INCALZIRE CENTRALA CU APA CALDA In cadrul unei instalatii de incalzire centrala functionand cu apa calda . Robinet de inchidere Pentru a asigura calda .Prin pantele care se dau conductelor orizontale.de unde prin vasul de expansiune sau vasele de dezaerisire se evacueaza in atmosfera . robinet de dublu reglaj. conducta de ducere 4. cazan 2. sau care se degaja din apa in timpul functionarii . 1. formand asa -numitii saci de aer care impiedica circulatia apei . ca urmare a incalzirii 0 0 0 0 apei de la o temperatura de + 10 C pana la + 95 «100 C .bitubulara . 23 . conducta de dezaerisire 6. de a realiza colectarea si evacuarea aerului din instalatie .Schema unei instalatii de incalzire cu apa calda . o buna functionare a instalatiilor de incalzire centrala cu apa 8. aerul este condus spre cele mai inalte puncte ale instalatiei . conducte .cu circulatie naturala cu distributie mixta arborescenta .Aerul care nu se evacueaza se aduna in conducte sau in corpurile de incalzire . corpuri de incalzire).

spre exterior.conducta de preaplin 8.In timpul incalzirii si al racirii apei .cazan 2.teu sau mufa de reglare 7.in asa fel incat. iar la nivelul minim .Circulatia apei intre vas si conducta se face pentru a feri vasul de inghet.conducta de siguranta de ducere 4.conducta de circulatie 6. Prin intermediul vasului de expansiune instalatia este in contact direct cu atmosfera . pentru ca aerul sa nu patrunda in instalatie . variind numai nivelul apei in vasul de expansiune . Vasul de expansiune deschis are urmatoarele conducte : y conducta de siguranta de ducere legata pe conducta de iesire a apei din cazan sau schimbator de caldura _ asigura evacuarea aburului format in instalatie . instalatia de incalzire ramane tot timpul plina .vas de expansiune 3. Instalatiile de incalzire centrala cu apa calda pot fi prevazute cu vase de expansiune deschise sau vase de expansiune inchise .Racordarea conductei se face pe la partea superioara a vasului . conducta de circulatie _face legatura intre conducta de siguranta de ducere si partea inferioara a vasului . evitand astfel pericolul de exlozie .conducta de semnalizare 9.Debitul de apa circulat se regleaza cu teu sau mufa de reglare. schimbatoarele de caldura . intreaga instalatie impotriva pericolului ca presiunea in instalatie sa creasca peste presiunea admisibila . conducta de siguranta de intoarcere 5. conducta de preaplin 24 y y y    . sa nu scada prea mult . r Racordarea conductei se face la partea inferioara a vasului . la nivelul maxim .conducta de aerisire Vasul d xpansiune deschis se monteaza in partea cea mai de sus a instalatiei . de a asigura nivelul maxim . Vas de expansiune deschis 1. apa sa nu depaseasca partea de sus a vasului . cat si nivelul minim al apei din instalatie .y y de a asigura cazanele .Prin aceasta conducta ca volumul excedenta al apei dilatate sa patrunda in vas . conducta de siguranta de intoarcere legata la conducta de intoarcere a apei in cazan .

semnalizator acustic 5. Vasul de expansiune inchis este un recipient sub presiune . modul functionare fii foarte nd asemanator cu cel al statiei de hidrofor. sau la partea superioara a vasului .compresor de aer Vas de expansiune inchis cu preluareaintegrala a dilatarii apei 25 .supapa de siguranta 6.conducta de semnalizare legata in partea de jos a vasului _ semnalizeaza atingerea nivelului minim al apei in instalatie y conducta de aerisire_se monteaza in prelungirea conductei de preaplin .sticla de nivel 3.manometru de comanda 4.vas de expansiune inchis 2. y 1. Vasul de expansiune inchis indeplineste aceleasi functiuni ca si vasul deschis.robinet de aerisire 7.

pentru lucrul in mediu umed Scurta impermeabila cu gluga Capison pentru lucru pe timp friguros Ochelari si masca de protectie pentru sudori Centuri de siguranta. se vor respecta urmatoarele masuri. la locul de munca. se va stabili precis natura instalatiilor subterane si felul cum sunt amplasate si se vor lua masuri pentru evitarea avarierii acestor instalatii si pentru eliminarea pericolelor de orice fel. sa efectueze instructaje de protectie a muncii cu personalul sau. va fi instiintat imediat conducatorul tehnic al lucrarii care. daca sunt depistate instalatii subterane se va opri lucrul.8 MASURI DE TEHNICA A SECURITATII SI DE PROTECTIE A MUNCII INSTRUCTAJUL DE PROTECTIE A MUNCII Intreprinderea care executa sau exploateaza retelele exterioare de alimentare cu apa are obligatia ca. MASURI SPECIFICE DE TEHNICA A SECURITATII SI DE PROTECTIE A MUNCII La executarea retelelor exterioare de alimentare cu apa ingropate in pamant. . normele departamentale specifice intreprinderii respective si instructiunile locale reiesite din experiente proprie. instructajul la locul de munca si instructajul periodic. Instructajul de protectie a muncii se compune din: instructajul introductiv. sefii de echipe si maistri care participa direct la executarea retelelor exterioare de alimentare cu apa. sunt dotati cu urmatorul echipament: Casca de protectie Cizme de protectie din cauciuc. Daca la executarea sapaturilor se detrecteaza gaza sau substante periculoase. 26 . Aceste instructaje au la baza normele republicane de protectie a muncii. atat la angajare cat si apoi. pentru continuarea lucrului va lua masurile necesare pentru eliminarea cauzelor care ar putea duce la accidente de munca.In timpul executarii santurilor. ECHIPAMENTUL DE PROTECTIE SI DE LUCRU Muncitorii. periodic.

- - - La montarea aeriana a retelelor exterioare de alimentare cu apa se vor respecta urmatoarele reguli: . Nu este permisa aruncarea lor in sant si nici asezarea provizorie pe traversele sprijinirilor. pamantul rezultat din sapatura se arunca pe o singura parte santului.70m de margine. pentru a nu se rostogoli in sant. Pe partea cealalta a santului se depoziteaza tevile si materialele de montaj. turnarea plumbului pentru stemuire se va face cu o lingura speciala cu maner izolant.- santurile in apropierea carora se circula vor fi imprejmuite sau marcate pe timp de noate cu inscriptii luminoase sau felinare semnalizatoare.70m. accidentand muncitorii. coborarea conductelor in sant se realizeaza prin lansarea cu trepiede si cabluri.se interzice prelucrea tevilor pe schelele destinate montajului conductelor. Plumbul se va topi in cazanele suspendate rigid pe o vatra. la imbinarea tuburilor din fonta de presiune. 27 . chiar daca lansarea nu afecteaza portiunea respectiva. in scopul prevederii caderii persoanelor sau mijloace de transport.folosirea obligatorie a centurilor de siguranta si a castii de protectie . fara posibilitati de rasturnare. In timpul coborarii conductelor este interzis muncitorilor sa stationeze in lungul santului. la o distanta de minimum 0. tot la distanta de 0.

SANDOR. Sa construim in siguranta. §tefan. sanitare si de gaze. Constructii de cladiri: Elemente de geotehnica si fundatii. Bucuresti. 1958. I. Bucuresti. C. 28 . Instalatii de alimentare cu apa. GHITESCU. ANDREI S. Dan. Bucuresti.BIBLIOGRAFIE 1. Gabriel Claudiu. Editura Didactica si Pedagogica. Editura Punct Ochit. Editura Tehnica Bucuresti 1956 2. 4. Tehnologia instalatiilor sanitare si de gaze. OLTEANU. GIURCAREANU D. 1977. 6. Instalatii sanitare in clddiri. Instalarea conductelor de alimentare cu apa si de canalizare. Editura Ceres. MONES.. 1993. 5. 1967. M. 7. Editura Tehnica. 2004 Constanta 3. Bucuresti. Victor. BURCHIU. canalizare. Bucuresti. Instalatii cu micropompe si alimentarea cu apa a consumatorilor individuali. 1952. VINTILA.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->