Cre terea m tcilor

Königinnenzucht: Biologische Grundlagen und technische Anleitungen

Herausgeber Prof. Dr. Dr. F. RUTTNER i colaboratorii, Traducere din limba german de Erika Dumitra cu, Redactor tiin ific pentru versiunea în limba român ing. I. Barac Editura APIMONDIA VERLAG, Bukarest 1980

2

CUPRINS CRE TEREA M TCILOR .................................................................................... ..........................................................1 PREFA A PROF. DR. ING. V. HARNAJ....................................................................... ...................................................12 PREFA A PROF. DR. F. RUTTNER..................................................................... .................................................................14 CAPITOLUL I PROCESUL ÎNLOCUIRII NATURALE A M TCII ÎN COLONIA DE ALBINE F. RUTTNER............................................15 1. Introducere.................................................................

.................................................................................... .......15 2. Structura social a coloniei de albine i deranjarea ei................................................................................. ......16 2.1. Nelini tea.................................................................... .................................................................................... .......... .....19 2.2. Producerea de botce........................................................................... .................................................................... ........19 2.3. Dezvoltarea ovarelor la lucr toare................................................................... ............................................. .................20 Odat cu dezvoltarea ovarelor la lucr toare progreseaz

dezintegrarea coloniei.............................................................. 21

3. Cre terea de m tci, în ciclul biologic al coloniei....................................................................... ..........................25 3.1. Cre tere pentru înmul irea coloniilor: m tci de roire............................................................................ .......................... 25 3.1.1. Starea coloniei....................................................................... ................................................................... .............25 3.1.2. Starea m tcii.......................................................................... ....................................................................... .........26 3.1.3. Cauze

genetice...................................................................... .............................................................................. ...27 3.2. Cre tere pentru înlocuirea unei m tci necorespunz toare f r înmul irea coloniei: înlocuirea lini tit a m tcii............28 3.3. Cre tere pentru înlocuirea unei m tci pierdute: salvare........................................................................ ....................... ...28

4. Concluzii..................................................................... .................................................................................... ......31 CAPITOLUL II L PTI ORUL DE MATC H.

REMBOLC.................................................................... ............................32 1. Hrana larvei de matc ..........................................................................

................................................................33 2. Compozi ia l pti orului din botc ........................................................................... .............................................34 3. Frac iunea lipidic a l pti orului din botc ........................................................................... ..............................36 4. Componente hidrosolubile cu greutate molecular mic ............................................................................ .........38 5. Componente albuminoidice............................................................. .....................................................................40 6. Componentele caracteristice ale l pti orului.................................................................. .....................................40 7. Formarea hranei larvare.........................................................................

.............................................................41 CAPITOLUL III DESPRE FORMAREA CASTELOR FEMELE ÎN COLONIA DE ALBINE K. WEISS....................................................42 1. Deosebirile de cast ........................................................................... ..................................................................43 1.1. Principalele deosebiri de cast la indivizii adul i........................................................................... ........... .....................44

3

1.2. Deosebiri de cast în timpul dezvolt rii larvare......................................................................... ..................... ...............45

2. Plasticitatea determin rii castelor....................................................................... ................................................48 3. Despre cauza determin rii................................................................ ....................................................................53 3.1. Forma celulei cantitatea de hran ?................................................................ ....................54 3.2. Oligoelementele, sau combina ii de substan e schimburile de hran

?.................................................................................. ................. ..........55 3.3. Aspecte noi ale cercet rii cauzelor...................................................................... ................................................. ..........58

CAPITOLUL IV CRE TEREA M TCILOR DE ALBINE ÎN LABORATOR GISELA HANSER...........................................................61 1. Istoricul metodei...................................................................... .............................................................................61 2. Încerc ri proprii......................................................................... ..........................................................................67 2.1. Hrana în cre terea artificial .....................................................................

...................................................... ...............68 2.2. Cre terea larvelor....................................................................... ................................................................................ ....71 2.3. Aprecierea produ ilor experimentali............................................................. .................................................... .............75 2.4. Rezultatul experien elor de cre tere....................................................................... ........................................... .............78

3. Concluzii generale cu privire la cre terea în laborator..................................................................... ..................82 CAPITOLUL V INFLUEN A FACTORILOR DE CRE TERE ASUPRA DEZVOLT RII M TCILOR K.

WEISJ.......................................................................... .................................................................................... ..................88 1. Materialul de cre tere....................................................................... ....................................................................89 1.1. Vârsta materialului de cre tere....................................................................... .......................................................... ......89 1.1.1. Vârsta materialului de cre tere i acceptarea lui............................................................................... .....................91 1.1.2. Vârsta materialului de cre tere i dezvoltarea caracteristicilor de cast ................................................ .................94 1.1.3. Vârsta materialului de cre tere i randamentul coloniei.......................................................................

......... .........98 1.1.4. Concluzii..................................................................... ....................................................................... .................100 1.2. P strarea materialului de cre tere în afara coloniei de albine.......................................................................... .. ...........102 1.2.1. Capacitatea de supravie uire a ou lor......................................................................... ................... ......................102 1.2.2. Capacitatea de supravie uire a larvelor....................................................................... ....................... ..................104

2. Organizarea cre terii....................................................................... ...................................................................105

2.1. Structura i dispunerea botcelor...................................................................... .................................................. ...........105 2.1.1. Materialul................................................................... .......................................................................... ...............106 2.1.2. M rimea i forma botcelor...................................................................... .......................................................... ...108 2.1.3. M rimea botcelor i greutatea m tcilor...................................................................... .................................... ......110

4

2.1.4. Amplasarea botcelor în colonia cresc toare................................................................. ...................... ..................114 2.2. Familiarizarea............................................................. ................................................................................. ................115 2.2.1. Acomodarea botcelor artificiale..................................................................... ......................................... .............116 2.2.2. Acomodarea materialului de cre tere....................................................................... ............................. ...............118 2.2.3. Material de cre tere din propria colonie........................................................................ ................................ .......119 2.3. Pre-

aprovizionarea cu l pti or a cupelor........................................................................ ................................. .............120 2.3.1. Transvazarea umed ......................................................................... .............................................. .....................120 2.3.2. Transvazarea dubl ........................................................................... .................................................... ...............122

3. Îngrijirea..................................................................... .................................................................................... ....126 3.1. Biologia cre terii.......................................................................

................................................................................. ..127 3.1.1. Provenien a l pti orului i fiziologia doicilor........................................................................ ............ ..................127 3.1.2. Comportamentul de hr nire i distribuire a hranei ................................................................................ ..............131 3.1.3. Vârsta albinelor doici............................................................................ ............................................................ ...135 3.2. Principii de cre tere....................................................................... ........................................................ ....................140 3.2.1. S n tatea albinelor doici............................................................................ ................................................... .......140 3.2.2. Puterea coloniei i compozi ia ei pe studii de

via ............................................................................ ........... .......141 3.2.3. Starea de dezvoltare a coloniei....................................................................... ............................... ......................143 3.2.4. Nelini tea din cauza lipsei m tcii.......................................................................... .............................................. .144 3.2.5. Prezen a sau absen a m tcii.......................................................................... .................................... ...................145 3.2.6. Puiet nec p cit în colonia de cre tere....................................................................... ....................... ....................146 3.2.7. Volumul cre terii....................................................................... .......................................................................... .148 3.2.8. Ordinea de

cre tere....................................................................... .......................................................... .............151 3.2.9. Metoda de cre tere....................................................................... ................................................................... .....154 3.3. Genetica coloniei de cre tere....................................................................... ............................................. ...................156 3.3.1. Rasa............................................................................ ................................................................................. ........156 3.3.2. Colonia de cre tere ca individ......................................................................... ............................................... ......160

4. Mediul........................................................................

.................................................................................... .....161 4.1. Factorii microclimatici ai cre terii....................................................................... ...................................... ..................162 4.1.1. Reglarea condi iilor în interiorul coloniei....................................................................... ...................... ...............162 4.1.2. Sta ia terminus incubator.................................................................... ................................................... ..............164

5

4.1.3. Capacitatea de supravie uire a botcelor...................................................................... ....................................... ...166 4.2. Aprovizionarea cu hran .................................................................................... ......................................... ................168 4.2.1. Culesul........................................................................ .................................................................................... ..... 168 4.2.2. Hr nirea...................................................................... ................................................................................... ......169 4.3. Influen e indirecte..................................................................... ...........................................................................

........172 4.3.1. Vremea....................................................................... ..................................................................... ....................172 4.3.2. Relief i clim ........................................................................... ........................................................................ ...174 4.3.3. Influen e sezoniere.................................................................... ......................................................................... ..175

CAPITOLUL VI MÂNUIREA MATERIALULUI DE CRE TERE - K. WEISS.......................................................................... ...178 Materialul de cre tere i preg tirea lui................................................................................ ..................................179

1. Cre terea din larve............................................................................ .................................................................. ............179 1.1. T ietura în arc............................................................................... ...................................................................... ....180 1.2. T ierea fâ iilor de fagure, a celulelor i tan area celulelor...................................................................... .............. .182 1.3. Transvazarea............................................................... .................................................................................... .. ......187 1.3.1. Botcele artificiale (de cre tere) i fabricarea lor......................................................................... ....................188 1.3.2. Formarea lea ului de

cre tere....................................................................... .............................................. .....191 1.3.3. Transvazarea larvelor....................................................................... ........................................ ......................196 2. Cre terea din ou................................................................................ .................................................................... ..........200 2.1. Istoricul cre terii din ou................................................................................ ................................................ ..........201 2.2. Procedeul lui OROSl PAL.............................................................................. .......................................... ..............202 2.3. Metoda Erlangen de cre tere din ou................................................................................

.................................... ....206 2.4. Ob inerea materialului de cre tere....................................................................... ................................. ..................213 3. Distribuirea materialului de cre tere....................................................................... ......................................... ...............216 3.1. Transportarea ou lor......................................................................... ............................................................ ..........216 3.2. Transportarea larvelor....................................................................... ................................................................ ......219 3.3. Transportul de sperm ........................................................................ ............................................... .....................221

CAPITOLUL VII METODE DE CRE TERE VERIFICATE HANS RUTTNER..................................................................... ......222 1. INTRODUCERE............................................................ .................................................................................... .222 1.1. Colonie de pr sit i colonie

doic ........................................................................... ................................................. ...224 1.2. Condi ii cerute coloniei doici .................................................................................... ......................................... .........225

6

1.2.1. Originea coloniei doici............................................................................ ....................................... .....................225 1.2.2, Stadiul de dezvoltare................................................................... .................................................. ......................226 1.2.3. Diferen e în comportamentul de îngrijire, cauzate de motive necunoscute ..................................... ...................226 1.2.4. S n tatea.................................................................... .................................................................. .......................226 1.2.5. Vârsta m tcii.......................................................................... ............................................................................

..227 1.2.6. Blânde ea................................................................... .................................................................................. ........227 1.3. Influen a factorilor externi........................................................................ ..................................................... ..............227 1.3.1. Mersul vremii.......................................................................... ............................................................ ................228 1.3.2. Hr nirea...................................................................... ................................................................................... ......230 1.3.3. Perioada de cre tere....................................................................... ........................................................... ...........232 1.3.4. Puterea

coloniei....................................................................... ............................................................. ...............233 1.4. Ad posturi.................................................................. ........................................................................... ......................234 1.4.1. Stupul......................................................................... ........................................................................ .................234 1.4.2. Pavilionul pentru cre tere....................................................................... ........................................... ..................236 1.5. Preg tirea coloniei doici............................................................................ .............................................. ....................237 1.5.1. Utilizarea a dou m tci în toamn .......................................................................

................................................ .238 1.5.2. Colonii cu dou m tci în prim var ................................................................... ........................................ ..........240 1.5.3. Hr niri stimulente în prim var ................................................................... ............................................ ............241 1.5.4. Hr nirea în timpul cre terii....................................................................... ................................................ ...........241 1.6. Planificarea timpului...................................................................... .......................................................................... ....242

2. METODE DE CRE TERE.................................................................... ..............................................................243 2.1.Cre tere în colonie orfanizat .................................................................... .............................................. .....................244 2.1.1. Valorificarea m tcii.......................................................................... .................................................................. ..244 2.1.2. Izolarea de alte m tci str ine......................................................................... ....................................................... 244 2.1.3. Asigurarea împotriva plec rii albinelor...................................................................... ..................................... .....244 2.1.4. Pozi ia fagurilor

.................................................................................... .................................................... ..........245 2.1.5. Cantitatea de albine.......................................................................... .............................................. .....................247 2.1.6. Utilizarea fagurilor excedentari................................................................. ...................................... ....................250 2.2. Variantele cele mai importante ale cre terii în colonie orfan ...................................................................... ................251 2.2.1. Cre terea într-o colonie orfan de 9 zile.............................................................................. ........... .....................251

7

2.2.2. Colonie doic cu matca izolat de 9 zile.............................................................................. .................... ............252 Metoda fratelui Adam Kehrle (1969):........................................................................ .......................... ....................253 2.2.3. Îndep rtarea m tcii când se începe cre terea..................................................................... ................................... 255 2.2.3.1. Cre terea continu în colonie orfanizat .................................................................... ....................... ...........256 2.2.4 Colonie doic de strânsur ..................................................................... ....................................................... ........256 2.2.5.

Colonie schimb toare.............................................................. ........................................................... .................258

3. CRE TERE INI IAL .................................................................................... ...................................................259 3.1. Rentabilitatea cre terii de m tci........................................................................... ............................................. ...........259 3.2. Cre tere pornit în colonie orfan o colonie cu matc ..................................................................... ...262 3.2.1. Îngrijire în aceea i colonie divizat ....................................................................... ............................................... 263 3.2.2. Pornire i i terminat într-

îngrijire final în diferite colonii......................................................................... ............................ .....265 Procedeul de Bessone (Louisiana).................................................................. ....................................................... ..271 3.2.3. Început în cutii de pornire (starter)....................................................................... ......................... ......................274 Pornitorul standard (3 5 faguri) .................................................................................... ........................ ................274 3.2.4. Corp de pornire mare i mersul cre terii la Roy WEAVER ............................................................................. ....276 Procesul de cre tere la Weaver....................................................................... .......................................... ................279 3.3. Starter

în colonie cu matc .......................................................................... ............................................................. ....283 3.3.1. Start în colonie cu matc , cu dou corpuri (Lunz am See)...................................................................... .............284 3.3.2. Cre terea în colonie cu matc , cu mai multe corpuri (dup William C. ROBERTS, 1965)..................... .............287 3.3.3. Cre tere în colonie cu matc în stup orizontal (Giulio PIÄNA, Italia)..................................................... ............290 3.3.4. Cre tere în colonie cu matc , cu ciclul de puiet controlat (Norman RICE)................................................ ..........293 Introducerea botcelor mature în nuclee......................................................................... ..................... ......................295 3.3.5. Cre tere în

colonie dubl (Krasnaia Pollana)....................................................................... ................... .............298

4. ANEXE......................................................................... .................................................................................... ...300 4.1. Cre terea de m tci i trântori în anotimpul rece............................................................................. ................. .............300 4.2. Procedeul de cre tere al celor mari ........................................................................... ...................................... ..........302

CAPITOLUL VIII ÎNGRIJIREA M TCILOR ÎN PERIOADA DE ÎMPERECHERE HANS RUTTNER.................................................306 1. Tipuri de nuclee de împerechere............................................................... ..........................................................308 1.1. Colonii orfane......................................................................... ............................................................................ .........308 1.2. Nucleu cu puiet........................................................................... ......................................................................... ........309

8

1.2.1. Nucleu mare prin divizarea unei colonii......................................................................... ..................... ................309 1.2.2. Nuclee mari m rime standard (nucleele cresc torilor americani)................................................................... .... .310 1.2.3. Nucleu cu trei faguri (m rime standard) în ad posturi u oare, individuale............................... ...................312 1.2.4.Nuclee cu jum t i de ram standard .................................................................................... ............... ................313 1.3. Nucleu de împerechere mic.............................................................................. .................................... .......................318 1.3.1. Nuclee mici de împerechere din lemn cu trei

faguri.......................................................................... ................... 318 1.3.2. Nucleele de împerechere din material sintetic........................................................................ ............................. .319 1.3.3. Nuclee cu un singur fagure......................................................................... ........................................... ..............321 1.3.4. Nucleele de împerechere s fie mai mari sau cât mai mici?...................................................................... ...........324

2. Formarea i aprovizionarea nucleelor de împerechere............................................................... .......................325 2.1. Preg tirea ad posturilor de împerechere...............................................................

........................................ ...............325 2.2. Aprovizionarea cu hran a nucleelor de împerechere............................................................... .......................... ..........325 2.2.1. Fagure de miere c p cit........................................................................ .................................................... ...........325 2.2.2. Hr nire lichid ......................................................................... ................................................................... .........326 2.2.3. Zah r uscat........................................................................... ............................................................ ...................327 2.2.4. erbet de zah r cu miere.......................................................................... ..................................................... .......327 2.2.5. erbet din zah r

invertit........................................................................ ......................................................... ......328 2.2.6. Fumidil........................................................................ ........................................................................... .............330 2.3. Albinele....................................................................... ............................................................................ ....................330 2.3.1. Popularea stupilor cu nuclee de împerechere............................................................... ........................... .............331 2.3.2. Popularea nucleelor numai cu albine.......................................................................... ...................... ...................334 Separarea trântorilor................................................................... ........................................................................

......337 Popularea nucleelor tip EWK cu albine.......................................................................... ....................................... ...338 2.4. Introducerea unei m tci tinere în nucleul de împerechere............................................................... ................ .............340 Captivitatea în pivni ......................................................................... ........................................................................... .....341

3. Îngrijirea m tcii tinere.......................................................................... ..............................................................344 3.1. Izolarea m tcii în cu c ........................................................................... ................................................................... ..344

3.1.1 Cu ca de eclozionare (dup ALLEY resp. ZANDER)..................................................................... .... .................344 3.1.2. Cu ca Wankler...................................................................... ....................................................................... ........346 3.1.3. Cu ca spiralat ...................................................................... ........................................................................... ....347

9

3.1.4. Cu ca de trecere .................................................................................... ........................................................... ...348 3.1.5. Metoda paharului.................................................................... ....................................................................... ......348 3.1.6. Bigudiuri..................................................................... .................................................................. ......................349 3.2. Unde se izoleaz ? .................................................................................... ............................................. .....................349 3.2.1. Eclozionarea în colonie........................................................................

............................................................... .349 3.2.2. Eclozlozionarea în incubator.................................................................... .................................... .......................350 3.3. Când i cum se mut botcele ?.................................................................................. ....................................... ............352 3.3.1. P strarea m tcilor eclozionate................................................................. ......................................... ...................352 3.3.2. Controlul m tcilor eclozionate................................................................. ........................................................ ....353 a) dup dezvoltare................................................................... .................................................................. ...............353 b) dup

culoare........................................................................ ............................................................................ .....354 3.4. Marcarea m tcilor...................................................................... .......................................................................... ........355 3.4.1. Materialul de marcare...................................................................... .......................................................... ..........355 3.4.2. Marcarea.................................................................... .................................................................................... . .....356

4. Locul de împerechere............................................................... ...........................................................................357

4.1. Transportul................................................................. .................................................................................... ............ ..357 4.2 Instalarea.................................................................... ............................................................................. .....................357 4.3. Împerecherea............................................................. ............................................................................... ...................359 4.4. Controlul i recoltarea m tcilor...................................................................... ........................................................... ...360 4.5. P strarea.................................................................... ................................................................................ ..................363 4.5.1. P strarea în cu ca de transport.....................................................................

............................................... .........363 4.5.2. P strarea în colonie (Queenbank)........................................................................... ................................... .........364 4.5.3. P strarea în laborator..................................................................... .......................................................... ............365 4.5.4. P strarea în colonii mici, în înc peri climatizate.................................................................. ............................. ...366

CAPITOLUL IX TRANSPORTUL I INTRODUCEREA M TCILOR HANS RUTTNER................................................................36 7 1. Transportul ou lor......................................................................... .....................................................................367 2.

Transportul botcelor...................................................................... .....................................................................368 2.1. Transportul botcelor nec p cite.................................................................. ............................................... ..................369 2.1.1. Transportul în roini starter......................................................................... ................................. ......................371 2.2. Transportul botcelor c p cite...................................................................... ...................................................... ...........371

10

3. Transportul m tcilor...................................................................... .....................................................................372 3.1. Transportul m tcilor neîmperecheate......................................................... ...................................................... ............372 3.2. Transportul m tcilor împerecheate............................................................. ............................................................. .....372 3.2.1. Cu ca de transport..................................................................... ...................................................... ....................372 3.2.2. erbetul de zah r...........................................................................

................................................... ...................373 3.2.3. Albinele....................................................................... ........................................................................ ................375 3.2.4. Popularea cu tilor........................................................................ .......................................................... ..............378 3.2.5. Ambalarea.................................................................. .................................................................................... ...... 379 3.2.6. Recep ia unui transport de m tci........................................................................... ............................................ ...380

4. Introducerea m tcilor...................................................................... ...................................................................380 4.1. Înlocuirea m tcii în colonii v t mate.................................................................... ........................................... ............381 4.2. Introducerea m tcii în nuclee de împerechere cu puiet........................................................................... .....................382 4.3. Introducerea m tcilor în colonii normale...................................................................... ................................ ...............384 4.3.1. Cu ti de introducere................................................................. ...................................................................... ......384 4.3.2. Cu c capac .........................................................................

............................................................................ .384 4.3.3. Introducerea cu alcool.......................................................................... ........................................ .......................386 4.4. Introducerea prin înfiin area unui roi............................................................................... ........................... .................387 4.4.1. Roiul artificial....................................................................... .............................................................................. .388 4.4.2. Roi în aer liber dup SKLENAR..................................................................... .................................. ..................388 4.4.3. Roi cu puiet........................................................................... ........................................................... ...................389 4.4.4. Roi cu puiet în eclozionare f r

albine.......................................................................... .................................. .....389

CAPITOLUL X CRE TEREA I ÎNGRIJIREA TRÂNTORILOR FRIEDERICH RUTTNER..........................................................391 1. Introducere................................................................. .................................................................................... .....391 2. Puietul de trântor i trântorii în cadrul ciclului anual al coloniei de albine.....................................................393 3. Influen a factorilor externi i interni asupra cre terii i între inerii trântorilor................................................398 3.1. Puterea coloniei.......................................................................

................................................................. ...................398 3.2. Aprovizionarea cu polen........................................................................... .................................................... ...............398 3.3. Anotimpul................................................................... .................................................................................... .... .........398 3.4. Influen a m tcii.......................................................................... ............................................................................. .....399 a) Vârsta m tci........................................................................... ............................................................ ......................399

11

b) Lipsa m tcii.......................................................................... .................................................................................... .399 3.5. Situa ia genetic ...................................................................... ................................................................................. ....399 3.6. Cantitatea trântorilor deja existen i i puietul de trântori....................................................................... ............... ....399

4. M suri pentru promovarea num rului i calit ii trântorilor ca i pentru prelungirea sezonului cre terii de

trântori....................................................................... .................................................................................... .........400 4.1. M suri generale...................................................................... .................................................................. ...................401 4.2. M suri pentru condi ii speciale....................................................................... ................................................ .............402 4.2.1. Prelungirea perioadei de cre tere....................................................................... .................................... ..............402 4.2.2. Instalarea coloniilor de trântori în locuri nefavorabile albinelor...................................................... ....................403 4.2.3. Cre terea unui num r mare de trântori de o anumit origine la o anumit

dat .............................................. ......403 4.2.4. Cre terea de trântori din colonii cu vitalitate redus ......................................................................... ... ................404

5. Cre terea de trântori din m tci neîmperecheate i din lucr toare................................................................... ..404 CAPITOLUL XI BOLI I ANOMALII ALE M TCII W. M................................................................................ ......................405 1. Introducere................................................................. .................................................................................... .....405 2. Trântorirea

m tcii.......................................................................... .....................................................................407 2.1. Absen a împerecherii............................................................... .................................................................. ..................407 2.2. Îns mân are insuficient ................................................................. ........................................................... ..................408 2.3. Pont de matc b trân ....................................................................... ........................................................ .................409 2.4. Trântorirea morbid a m tcii.......................................................................... ..................................................... .........411

3. Împerecheri nereu ite..................................................................... ....................................................................412 4. Boli ale organelor de reproducere................................................................ ......................................................414 5. Boli intestinale................................................................... .................................................................................4 16 5.1. Nosemoza................................................................... ................................................................................... ..............416 5.2. Calculi de fecale (enterolite)................................................................. ............................................................ ...........417

6. Acarioza...................................................................... .................................................................................... ....418 7. Anomalii i malforma ii................................................................. .....................................................................418 M tci pitice........................................................................... .................................................................................... ...... ....419 Aripi trunchiate................................................................... .................................................................................... .......... ..420 Tulbur ri de dezvoltare................................................................... ........................................................................... .........420

8. Frecven a diferitelor anomalii i boli ale m tcilor...................................................................... ......................427

12

9. Metode de examinare................................................................... .......................................................................428 9.1. Expedierea m tcilor vii .................................................................................... ................................................ ..........428 9.2. Mijloace auxiliare pentru examinarea anatomic ................................................................... .......................... ............428 9.3. Examenul anatomic..................................................................... ........................................................... .....................429 9.4. Examin ri histologice.................................................................. .................................................................

...............430 9.5. Prelevarea probelor de hemolimf .................................................................. ........................................... ..................433 9.6. Metoda de vaccinare.................................................................... .................................................................... ............434

PREFA A Prof. dr. ing. V. HARNAJ Prin aceast carte APIMONDIA face primul pas demult visat de a realiza, în sprijinul apicultorilor practicieni i a cercet torilor ce lucreaz în apicultura, un grup de c r i sub forma unei adev rate enciclopedii, preten ios spus, sau monografii apicole, care s prezinte ceea ce este strict necesar unei bune desf ur ri a activit ii lor

apicole normale. Profesorul RUTTNER a fost primul care a r spuns la acest apel adresat de noi i ca întotdeauna ne-a predat cu promptitudine o lucrare de mare importan pentru apicultura mondial .

Este vorba de cre terea m tcilor cu care începem de fapt i vom continua în limita posibilit ilor o serie de monografii în care vor fi strânse la un loc experien a i cercet rile valoroase din diferitele ramuri ale apiculturii, puse la dispozi ia tuturor apicultorilor. Printr-o experien colectiv i printr-o

confruntare de idei în problemele aplic rii tehnologiilor celor mai avansate, vom reu i, poate, s d m într-o form sintetizat celor mai largi mase de apicultori ceea ce au nevoie ast zi pentru practicarea unei apiculturi ra ionale folosind metode intensive. S-au început multe monografii de

acest gen, ele sunt în curs de a fi elaborate, apar îns la fiecare pas greut i, în primul rând punerea în leg tur a

13

speciali tilor pentru a închega un colectiv larg dar bine integrat i cu un plan de lucru bine pus la punct. În al doilea rând, este greu s îmbini experien a fiec ruia f r ca s se vad acele deosebiri inerente de p reri care apar în via a practic i în cercetare. Dac ne-am referi la aceast

prim carte din seria de monografii ale APIMONDIEI, prezentate de valorosul colectiv format de profesorul RUTTNER, subliniem faptul c acesta a inut seama de rezultatele cercet rilor privind cre terea m tcilor, care se dezvolt pe toate meridianele, c utând s pun metodele rezultate la îndemâna atât a apicultorilor din produc ie cât i a cercet torilor. Autorii s-au str duit, pe de o parte s

abordeze problema de un nivel foarte ridicat, epuizând bibliografia cea mai recent i cele mai

am nun ite cercet ri f r s neglijeze metodele marilor stupari cresc tori de m tci i care produc cantit i tot mai mari de m tci selec ionate, de bun calitate. În lucrare autorii nu au neglijat nici metodele clasice la care s-a f cut apel de câte ori a fost nevoie. Se face o retrospectiv privind activit ile trecute ale cresc torilor de m tci, a celor ce i-au adus aportul la aceast munc colosal de îmbun t ire a raselor de albine prin selec ie în folosul produc iei apicole. Eu mul umesc colectivului care în mod voluntar, sub conducerea prestigioas a Prof. dr. F. RUTTNER a c utat s pun astfel la dispozi ia apicultorilor din întreaga lume cuno tin e valoroase, intrând în cele mai delicate

probleme de biologie apicol . Începem prin aceast lucrare un drum nou de cercetare i publicare a unor

14

lucr ri în folosul apicultorilor de pretutindeni. Am considerat o datorie de onoare punerea la îndemâna apicultorilor români, în primul rând, bog ia de cuno tin e cuprinse în aceast carte, considerând c aceasta va duce la noi progrese în apicultura rii noastre. Prof. dr. ing. V. HARNAJ

Prefa a prof. dr. F. RUTTNER Cre terea de m tci apar ine de sarcinile cele mai fascinante i cele mai importante pentru dezvoltarea economic ale apiculturii. St pânirea tehnicii ei este tot atât de important pentru biologul institutului de cercet ri ca i pentru amator i pentru cresc torul profesionist. Numai astfel va fi

posibil dirijarea perpetu rii coloniilor de albine în direc ii bine determinate i includerea ei întrun program de lucru superior. Au fost elaborate duzini de metode pentru a cre te m tci impecabile prin metode de lucru ra ionale. Între timp cercetarea a reu it s r spund la multe întreb ri, care se aflau în spatele acestor metode. Scopul acestei c r i este unirea celor dou domenii practica cre terii de

m tci, care se bazeaz pe experien a de decenii i rezultate cercet rii asupra multiplelor probleme ale biologiei i a dezvolt rii celor dou caste feminine ale coloniei de albine. Ea va trebui s dea indica ii detailate i inteligibile asupra no iunii cum a celor mai importante procedee de cre tere, dar în acela i timp i la de ce . Astfel sper m c se vor eviden ia

corela ii neclare pân acum i vor dispare p reri preconcepute.

15

Scopul suprem este utilitatea c r ii pentru munca practic . De aceea au fost acceptate numai acele procedee de cre tere, care s-au afirmat în general în practic . Acest concept, care prinde acum via , s-a g sit ani de zile în stadiul preg tirii. Între timp am reu it s cucerim drept colaboratori, speciali ti de renume ai acestui domeniu i s culegem din multe ri experien e personale. Trei

dintre colaboratori, Werner FYGT probabil cel mai bun cunosc tor al anatomiei i bolilor m tcii, Giulio PIANA, unul din cei mai pricepu i cresc tori ai Europei i Hans RUTTNER, care cu mult competen i angajament a prelucrat partea

practic a c r ii, au plecat dintre noi înaintea

apari iei acestei c r i. Opera lor va tr i mai departe în aceste pagini. Oberursel/Lunz am See, decembrie 1979 Friedrich RUTTNER

CAPITOLUL I Procesul înlocuirii naturale a m tcii în colonia de albine F. RUTTNER 1. Introducere Cre terea m tcilor tinere î i are locul ei bine stabilit în ciclul anual al coloniei de albine. Ea nu poate avea loc permanent, ci este legat de anumite condi ii i de anumi i factori de declan are. O colonie de albine normal , care se afl într-o stare armonic , nu cre te m tci tinere. Activitatea cresc torilor de m tci se orienteaz tocmai asupra cre rii la nivel optim a acestor premise în colonie i a utiliz rii ra ionale a factorilor de declan are.

Cre terea de m tci ca atare este o problem a coloniei de albine. În acest sens, orice cre tere de m tci în colonie este natal . În Capitolul IV este abordat cre terea artificial laborator. a m tcilor, în

16

De aceea toate încerc rile i metodele descrise în capitolele urm toare sunt astfel prezentate încât desf urarea cre terii naturale a m tcilor în colonie s fie descris în toate detaliile ei biologice. Numai pe aceast baz se poate pune la punct o tehnic impecabil de organizare optim i economic a

cre terii de m tci. În ciuda volumului mare de cercet ri întreprinse, suntem departe de a putea r spunde clar la toate întreb rile ridicate de cre terea de m tci. În cele ce urmeaz acest aspect va fi subliniat în mai multe rânduri. Greut ile cele mai mari nu se refer la insect ca individ, ci acolo unde este vorba de influen a întregii colonii, deci când trebuie cuprins interac iunea tuturor

membrilor acesteia. Dar de fapt ce este o colonie i ce se în elege prin no iunea de colonie normal ?

2. Structura social a coloniei de albine i deranjarea ei Conform defini iei uzuale, o colonie de albine se compune din matc , un num r variabil de lucr toare ( i în anumite perioade ale sezonului un num r esen ial mai redus de trântori), puiet în diferite stadii (tot în func ie de sezon), i faguri cu rezervele din ei. Dar aceasta este o descriere foarte superficial , care cuprinde numai aspectele aparente. Prin structura ei intern , colonia este o forma iune foarte complex , care în ciuda tuturor str daniilor scap înc i ast zi în unele privin e

în elegerii noastre. Esen iale pentru examin rile noastre sunt rela iile multiple ale lucr toarelor între ele i ale lor cu puietul i cu matca. Totul începe cu faptul c o colonie de albine normal con ine

lucr toare de toate vârstele, care îndeplinesc anumite sarcini, corespunz tor vârstei lor. Dar

17

organizarea nu se bazeaz pe ni te trepte rigide în dezvoltarea indivizilor, ci mai ales pe principiul cererii i ofertei . Func ii prev zute fiziologic pentru o anumit (treapt de) vârst pot fi amânate temporar în anumite limite sau chiar suprimate, a a încât se ob ine o mare plasticitate, corespunz toare cerin elor. Fig. 1 Fragmente ale glandelor de l pti or ale albin proasp t eclozionat albin doic de 8 zile (complet albind culeg toare (atrofiat ).

lucr toarelor; 2 (nedezvoltat ) ; 3 dezvoltat ) ; 4 1

Prin transmiterea hranei de la albin la albin se formeaz o circula ie alimentar instan i în ultima

un metabolism global al coloniei de albine,

în care este inclus i puietul. În primele zile de via , dup ce a consumat cantit i mai mari de polen, albina tân r î i formeaz glandele faringiene i corpul adipos. Când este doic , ea pred larvelor aceste rezerve de protein prin l pti or i datorit acestui fapt va fi numai apoi, pentru scurt durat , albin de zbor (MAURIZIO, 1954). Preg tind celulele de puiet, cedând puietului hran i c ldur i

hr nind matca, lucr toarele sunt factorul din colonia de albine care determin desf urarea evenimentelor. Rela iile dintre lucr toare i matc sunt de o importan determinant pentru

succedarea func iilor în cadrul coloniei. Lucr toarele

sunt acelea care dirijeaz

i îndeplinesc func iile

vitale prin: o cur irea unor suprafe e de fagure disponibile; o reducerea suprafe ei de puiet prin reducerea cantit ii de l pti or de matc sau prin îndep rtarea unei p r i din ou i larve; o hot rârea

cantit ii de puiet de trântor i cea de cre tere a unor m tci tinere; o intensitatea activit ii de cules. 1

din JORDAN t ZECHA. 1958

18

Fig. 2

Multe albine p r sesc colonia lor dup

moartea m tcii i se duc la cea vecin cu matc ( dezertare ).

Dac lucr toarele de in în mod direct func iile hot râtoare din colonia de albine, matca exercit la rândul s u o influen dar nu direct cel pu in tot atât de mare,

ci prin intermediul lucr toarelor:

numai în prezen a m tcii lucr toarele pot s - i exercite func iile vizând colectivitatea. Matca este punctul de referin predominant, obligatoriu

pentru îndeplinirea sarcinilor biologic necesare. Într-o colonie orfan înceteaz activitatea de cre tere, scade randamentul de cules i dispozi ia

de ap rare precum i coeziunea coloniei. Fenomenele care apar dup pierderea m tcii, deci într-o colonie recent orfanizat au, de aceea, un caracter aproape dramatic.

2.1. Nelini tea În primul rând, la aproximativ ½ - 1 or dup îndep rtarea m tcii apare nelini tea o schimbare

vizibil cunoscut tuturor apicultorilor în comportamentul colectivit ilor de albine; de multe ori ea, este înso it de un bâzâit distinct. Odat cu instalarea nelini tii înceteaz activitatea de cl dit i odat cu sc derea activit ii de zbor scade i randamentul activit ii de cules.

19

Aceast sl bire a coeziunii coloniei se exteriorizeaz prin faptul c albinele sunt gata s p r seasc stupul; lucru foarte vizibil în stupinele pavilionare în care stupii sunt astfel instala i încât se ating. Aici se pot observa deseori iruri întregi de albine ventilatoare, cu glanda lui Nassonov descoperit , care î i p r sesc colonia i emigreaz la vecina care are matc .

2.2. Producerea de botce Fig. 3 Transformarea unei celule de

lucr toare în botc .

La câteva ore dup îndep rtarea m tcii unele celule cu puiet tân r de lucr toare sunt deja aprovizionate mai abundent cu l pti or. Dup 24 de ore larvele din acestea înoat într-un lac de l pti or, iar celulele respective devin botce. Aceste schimb ri sunt i mai vizibile dup 2 3 zile, de aceea se a teapt cu verificarea prezen ei m tci pân în ziua a treia dup introducerea fagurilor de puiet. Num rul de botce construite de un anumit num r de albine este o unitate de m sur corect pentru cantitatea de l pti or de matc disponibil (Butler, 1960). (Fig. 3 i 42).

Fig. 5

Pont de albine lucr toare: mai multe

ou într-o celul , ou par ial fixate de peretele celulei.

2

uscate par ial

Lips poz

20

2.3. Dezvoltarea ovarelor la lucr toare La 3 4 zile dup îndep rtarea m tcii, în tuburile ovariene ale unui num r de lucr toare apar deja semne vizibile ale dezvolt rii ovarelor (PAIN 1954 ; VELTHUIS 1970a). Dup 10 zile exist chiar ou complet dezvoltate. Dup 30 zile se depun primele ou , în cazul raselor europene (la alte rase, mult mai repede). Odat cu sc derea cantit ii de puiet nec p cit are loc o acumulare de substan e de rezerv în glandele faringiene respectiv, în corpul gras, asem n tor cu cazul albinelor care ierneaz (vezi Cap. IV). Prezen a puietului nec p cit inhib îns dezvoltarea ovarelor, chiar i în cazul coloniilor orfane (HESS 1942 MOSSMICHLER 1952; MAURIZIO

1954). Acest efect de inhibare a puietului nec p cit este de multe ori mai puternic decât cel al m tcii (JAY 1970; KROPACOVA i HASLBACHOVA, 1971).

Odat cu dezvoltarea ovarelor la lucr toare progreseaz dezintegrarea coloniei. O colonie cu lucr toare ou toare demoralizat aproape c nu- i mai face rezerve,

nu se mai ap r (sau este invers, supraexcitat ) i numai cu interven ii speciale poate fi determinat s accepte matc nou . Astfel de

21

colonii nu sunt apte pentru cre terea de m tci. De aceea la rasele la care la scurt timp dup orfanizare apar lucr toare ou toare (de ex. albina telic ) cre terea cu orfanizare nu poate fi prelungit mai mult de câteva zile. Deci urm rile pierderii m tcii sunt foarte variate. Începând cu nelini tea i terminând cu începerea unei deregl ri profunde a structurii de organizare a întregii colonii de albine, apar numeroase schimb ri, care afecteaz fiecare albin în parte. Absen a m tcii este perceput foarte rapid i în mai pu in de o or aceast informa ie este aflat de toate albinele coloniei. Cum se comunic prezen a respectiv absen a m tcii în stupul f r lumin ? R spunsul la aceast

întrebare central a fost g sit aproape în acela i timp de dou colective independente C. G.

BUTLER (1959) în Anglia i J. PAIN (1961) în Fran a. S-a constatat c informa ia este predat de matc lucr toarelor din suit i acestea la rândul lor o

comunic tuturor lucr toarelor din colonie. Dar pentru aceasta sunt necesare contacte corporale directe matc lucr toare i lucr toare

lucr toare. Nu sunt suficiente numai mirosurile (de ex. separate printr-o gratie dubl , prin care insectele se pot adulmeca, f r îns a se putea atinge). Aceste substan e emanând de la matc i

care persist atât la matca moart ca i în extractele de matc , exercit asupra lucr toarelor toate efectele unei m tci vii: atrac ie, inhibarea construirii de botce, inhibarea la lucr toare a dezvolt rii

ovarelor i a pontei. De aceea aceast substan este denumit substan de matc ( queen

substance ). Cea mai mare cantitate a acestei substan e exist în capul m tcii i anume în glanda mandibular foarte dezvoltat în cazul m tcii

(vezi fig. 13). Analiza chimic a relevat o component principal a substan ei care are i cea mai ridicat eficien nesaturat biologic , este un acid gras

acidul trans-9ceto-2-decenoic,

prescurtat 9-O-D (OH3-CO-(CH2)-CH=CH-COOH).

22

(B RBIER i LEDERER 3960, CALLOW i JOHNSTON 1960).

3

Acest compus este chimic foarte stabil i pu in volatil; a a se explic faptul c o matc moart continu s exercite înc mult timp o influen asupra coloniei (MILOJEVIC i FILIPOVICMOSKOVLJEVIC 1963). Substan a, care poate fi ob inut i sintetic, are efect inhibitor asupra

dezvolt rii ovarelor la lucr toare i a construc iei botcelor de salvare. GARY (1962) a descoperit înc un efect: în aer liber 9-O-D ac ioneaz ca atractant

asupra trântorilor. O momeal cu 9-O-D, în l at la 10 m de sol, atrage trântorii tot atât de puternic ca i o matc . În experien e s-a constatat c efectul 9O-D asupra lucr toarelor este considerabil, dar cu mult mai slab decât al extractelor de matc sau al m tcilor vii. De unde concluzia c 9-O-D este numai un factor par ial în complexul substan de matc .

CALLOW, CHAPMAN i PATON (1964) au eviden iat întradev r în glandele mandibulare ale m tcilor o serie de alte substan e înrudite, a c ror importan este deocamdat numai par ial cunoscut . O importan considerabil îi revine desigur acidului volatil , care lucr toarele

9-hidroxi-decenoic, o substan

probabil atrage ca parfum de matc

i care intervine i în fixarea roilor (BUTLER, CALLOW i CHAPMAN 1964, BUTLER i CALLOW

1968). Dar deoarece i m tcile ale c ror glande mandibulare au fost extirpate imediat dup eclozionare exercit o influen asupra

lucr toarelor, au fost c utate secre ii glandulare în abdomenul m tcii. Folosind ca momeal tergite abdominale, VIELTHUIS (1970) a ob inut un efect asem n tor celui provocat de substan a de matc ; VIERLING i RENNER (1977) consider c secre iei glandelor din pliurile tergitelor i se datoreaz acest efect. Aceea i secre ie exercit i o ac iune de

atrac ie asupra trântorilor în timpul zborului de împerechere (RUTNER i VIERLING, 1977). 3 Not ad ugat la corectarea fi ierului scanat ->> Am c utat pe net i am g sit c are urm toarea formul : C10H18O2 . Dac cineva are cartea, sau cunoa te mai multe, sa fac corect rile de rigoare!

23

În feromonii de matc

nu poate fi g sit un

numitor comun. El se compune dintr-un ansamblu întreg de semnale chimice i câteva lucruri pledeaz pentru faptul c în interac iunea matc -lucr toare particip i sistemul nervos al lucr toarelor

(VERHEIJEN-VOOGH 1959). Dac lu m în considera ie i faptul c acest sistem este influen at i de prezen a larvelor i de situa ia alimenta iei ob inem o anumit idee despre complexitatea lui. De mult s-a renun at la vechea concep ie conform c reia matca domne te peste colonia de albine. Dar ea este în mod cert regulatorul central, care are grij ca to i membrii coloniei s fie men inu i în starea fiziologic necesar men inerii conlucr rii

sociale. Odat cu descoperirea substan elor ce circul permanent în colonie s-a g sit un sistem care, împreun cu aspecte descoperite anterior (diviziunea muncii în func ie de vârst i de func ia

glandelor, prezen a puietului), explic multe din structura coloniei de albine. În colonia normal exist un echilibru sus inut între influen a m tcii i cea a lucr toarelor, a c ror func ie lucrativ fixat prin l pti or. Numai în aceast stare de echilibru colonia se afl în condi ie armonic organism unitar, care integreaz totalitatea func iilor individuale. În acest întreg supraindividual, matca sursa substan ei de matc este

este punctul central de referire al întregii colonii iar în acela i timp datorit hr nirii

corespunz toare i existen ei celulelor, de puiet

preg tite în num r corespunz tor situa iei coloniei , este i produc toarea ou lor din care lucr toarele cresc progenitura. Lucr toarele, func ional sterilizate prin tocmai prezen a m tcii, îndeplinesc cu intensitate maxim toate sarcinile care corespund st rii lor fiziologice i necesit ilor coloniei. Aceast stare armonic a coloniei de

albine, foarte bine cunoscut practicianului, poate fi tulburat din diferite motive: boal , supraaglomerare,

24

un defect al m tcii. În leg tur cu cre terea de m tci, ne intereseaz numai acele tulbur ri ale echilibrului coloniei care duc la cre terea de m tci. M tci de calitate se ob in în momentul când pe fondul unei st ri generale bune a coloniei (putere, hr nire, rezerve) pozi ia dominant a m tcii este suprimat , practic când matca lipse te. În func ie

de motivul pentru care se cresc m tcile, orice manual de apicultur diferen iaz m tci de roire, m tci pentru înlocuirea lini tit i m tci de salvare.

Este frecvent p rerea c fiind vorba de procedee total diferite rezultatul i deci calitatea m tcilor este i el diferit. În cele ce urmeaz inem seama de

aceast împ r ire, f r îns a uita c datorit st rii

fiziologice a albinelor i comportamentului lor instinctiv este vorba de un proces unic, care în esen duce la rezultate identice. Numitorul comun

al proceselor care duc la cre terea de noi m tci este deplasarea echilibrului coloniei în favoarea lucr toarelor. Aceast deplasare se realizeaz foarte repede, dac semnalul emis de m tci devine mai slab sau dispare complet. Toate schimb rile fiziologice care au loc la 1ucr toare au fost descrise mai sus. Toate procesele i corela iile ce intervin în înlocuirea natural a m tcilor sunt importante i pentru cre terea de m tci indus artificial.

3. Cre terea de m tci, în ciclul biologic al coloniei

3.1. Cre tere pentru înmul irea coloniilor: m tci de roire Roirea albinelor i procesele care duc la acest fenomen sunt printre cele mai frecvent descrise momente din via a coloniei de albine. Totu i nu exist o p rere unitar asupra cauzelor ce le declan eaz . Relat ri integrate cu privire la problema roirii furnizeaz SIMPSON (1958, 1972). Aceast nesiguran se datoreaz probabil în cea

mai mare parte multitudinii de factori care influen eaz comportamentul de roire. Asemenea factori sunt:

25

3.1.1. Starea coloniei Când colonia de albine atinge punctul maxim în dezvoltare, i tendin a de roire înregistreaz maximul (fig. 64). De aceea anotimpul joac un rol deosebit pentru cre terea m tcilor de roire. În aceast perioad este foarte u or ca spa iul existent s devin neînc p tor pentru masa de albine care sa format; dup SIMPSON (1972), aceasta este una dintre cele mai importante cauze ale roirii. Pe lâng strâmtorarea general are loc i o supraaglomerare a cuibului de puiet cu albine tinere, care îns nu g sesc destule larve pe care s le îngrijeasc . Multe albine tinere sunt gonite din cuib i devin albine roitoare (TARANOV 1947; HAYDAK 1952). În

leg tur cu aceasta este important constatarea c la 40 60 % din lucr toarele coloniilor gata de roire sunt dezvoltate ovarele (TIVNIN 1926; MARTIN 1963). Al i factori o o o favorizan i sunt: oferta bogat de polen, culesuri de lung durat , dar des întrerupte, i vremea nefavorabil (respectiv o stupin prost ad postit ).

Întrucât ace ti factori pot fi influen a i experimental (m rimea spa iului, cantitatea de albine tinere, hr nirea cu polen), prin interven ii corespunz toare se poate declan a dispozi ia natural de roire. Acelea i interven ii se practic în diferite metode de cre tere, pentru crearea dispozi iei de cre tere (vezi Cap. VII). Dispozi ia coloniei poate fi apreciat în general dup unele i

semne exterioare, cum ar fi: o cantitatea de albin i de puiet, 4

lips foto

26

o rezerve de hran , o aprovizionarea larvelor cu l pti or, o condi iile de cules în perioada premerg toare, etc. Dar dispozi ia fiziologic a albinei care î i g se te exprimarea în starea de dezvoltare a organelor interne (glande, corpul adipos, ovarele) nu poate fi recunoscut din exterior. Poate c tocmai datorit diferen elor în aceast privin câteodat în ciuda aspectului lor

exterior coloniile nu sunt potrivite pentru cre terea de m tci. Se tie de mult c în coloniile în care frigurile roitului sunt avansate nu se pot cre te m tci decât foarte greu. Cauza este poate faptul c la albinele din aceste colonii ovarele sunt mult dezvoltate. Într-o faz anterioar (premerg toare),

la începutul preg tirilor de roire, ovarele sunt pu in dezvoltate, dar glandele faringiene au atins dezvoltarea maxim . Aceast situa ie determin o foarte buna dispozi ie de cre tere .

3.1.2. Starea m tcii Vârsta m tcii joac un rol important pentru crearea tendin ei de roire; coloniile care au m tci mai b trâne de un an roiesc mai frecvent decât cele cu m tci tinere (SIMPSON 1960). Acest lucru este valabil i pentru coloniile cu m tci care au un defect corporal (SIMPSON 1960b). În general se poate spune c orice sc dere a m tcilor spore te tendin a de roire. BUTLER (1960) explic aceste fenomene printr-o predare sc zut de substan 75). de matc (fig.

3.1.3. Cauze genetice Exist rase la care înclinarea accentuat spre roire este înn scut , chiar dac puterea coloniei este mai sc zut (RUTTNER 1975). Acest lucru este valabil mai 5

lips poz

27

ales pentru câteva rase africane (de ex. albina telic ), ale c ror colonii pot pur i simplu s se epuizeze prin roire (fratele ADAM 1970). La alte rase în schimb, tendin a de roire este slab , de ex. A.m. ligustica sau A. m. carpensis. Dar chiar în cadrul unei rase exist diferen e mari în privin a tendin ei de roire. De aceea prin selec ie se pot ob ine destul de repede deplas ri considerabile într-o direc ie sau alta (RUTTNER 1978). În cazul albinei de land din Nordul Germaniei i al albinei carnica din sudul Austriei i din Iugoslavia au rezultat dup apicultura pentru roire practicat , su e cu o tendin de roire

timp de secole

extrem , iar pe de alt parte printr-o selec ie

consecvent , tendin a de roire la carnica s-a redus considerabil. Num rul m tcilor crescute în timpul procesului de roire oscileaz în func ie de ras între 10 i 200. Rasele respectiv hibrizii caracteriza i de un num r mare de botce sunt cele mai potrivite ca familii doici (albina telic , fig. 8 ; F. RUTTNER 1975).

3.2. Cre tere pentru înlocuirea unei m tci necorespunz toare f r înmul irea coloniei: înlocuirea lini tit a m tcii Acest proces se poate observa în acele cazuri când condi iile amintite la 3.1. exist , dar lipsesc premisele roirii deci în cazul înlocuirii m tcii în

afara perioadei de roire , în colonii slabe, în condi ii externe nefavorabile, când tendin a de roire este genetic sc zut . Dup WEISS (1965), înlocuirea

lini tit este un proces de roire mai slab. i dup introducerea în colonie a unei m tci de provenien str in (dintr-o alt ras sau alt su ) se poate observa destul de des o înlocuire lini tit , cu toate c la început pentru câteva s pt mâni matca fusese acceptat . Evident c în

28

aceste ocazii reac ia albinelor la caracteristica str in a fost aceea i ca la inferior . Num rul botcelor cl dite în vederea înlocuirii lini tite este mic (3 5, fig. 9). Nu apar schimb ri în comportamentul întregii colonii, ca atunci când se preg te te de roire. Accentuarea tendin ei determinate genetic de înnoire a m tcii numai prin înlocuirea lini tit , f r roire prealabil , este un scop important al selec iei apicole.

3.3. Cre tere pentru înlocuirea unei m tci pierdute: salvare Când matca se pierde nea teptat, apare la lucr toare pe lâng alte schimb ri de

comportament

i tendin a de a cre te m tci din

larve care ini ial erau sortite a da na tere unor lucr toare. Pentru aceasta, celulele hexagonale i înguste de lucr toare, sunt schimbate în celule largi (fig. 3), în form de clopot, iar larvele primesc l pti or de matc . S-a discutat mult cu privire la ceea ce ar fi primar în acest proces: modificarea celulelor, sau aprovizionarea lor cu l pti or de matc . Dup GONTARSKI (1956) hot râtoare este modificarea construc iei celulei cu larve de lucr toare; numai forma botcei ar juca rolul de declan ator adecvat pentru depunerea de l pti or de matc . Pe de alt parte pot constata într-o colonie numai la câteva ore de la orfanizare schimb ri imperceptibile în forma celulei. De i ar putea fi i invers celule aprovizionate întâmpl tor

cu mai mult l pti or s fie alese spre a fi transformate în botce. Fig. 8 Fagure de puiet al unei colonii preg tit

de roire. În aceast por iune de fagure de puiet se pot vedea numai pe o singur parte 29 botce.

Spre deosebire de botcele de roire i cele de înlocuire lini tit , care se g sesc de obicei pe

29

laturile fagurelui, c tre ram , sau la marginea interioar a fagurelui, cele de salvare sunt împr tiate pe toat suprafa a fagurelui (fig. 10)6. Num rul lor poate fi de 25 sau chiar 35, chiar i la cele europene care construiesc pu ine botce de roire. Salvarea, ca i înlocuirea lini tit , este destul de independent de an. În schimb num rul i calitatea m tcilor crescute depind vizibil de starea general a coloniei (putere, starea de hr nire) i de condi iile exterioare. Îns în general pot fi crescute m tci în caz de orfanizare oricând exist larve tinere. Dar dac este destul de puternic iar condi iile exterioare sunt favorabile, chiar i o colonie cu botce de salvare poate roi. De aici rezult

c nu exist o diferen

principal între diferitele

tipuri de înnoire a m rcilor. Într-un singur punct important difer îns cre terea de salvare, nedirijat , de celelalte dou forme de înnoire a m tcilor: perioada în care larva este luat în îngrijire specific de matc difer între limite foarte largi. Celulele de lucr toare care con in ou nu sufer aproape niciodat schimb ri în coloniile orfane (GONTARSKI 1956). Nici forma celulei nu se schimb , nici nu se depune l pti or lâng ou (compar cu fig. 32). În schimb larvele declan eaz foarte repede instinctul de salvare . Dar albinele orfane nu diferen iaz larvele de vârste diferite. Ele acord îngrijire specific de matc atât unor larve foarte tinere cât i unora care se afl la limita extrem a posibilit ii de virare. Urmarea este c

dac albinele au libera alegere a larvelor, botcele sunt de vârste foarte diferite. De aceea în cazul unor asemenea cre teri m tcile care eclozioneaz primele sunt cele mai mici i cele mai prost dezvoltate, rezultate din larvele cele mai vârstnice. Când se face o cre tere s lbatic , pe un fagure de puiet dintr-o colonie doic în care se introduce în paralel i o serie de larve foarte tinere, m tcile s lbatice sunt cu cel pu in o zi mai devreme apte de eclozionare decât m tcile rezultate din transvazare. Trebuie s inem seama de acest lucru

atunci când colonia-doic nu a fost controlat .

6

lips poz

30

Fig. 9

Botc de înlocuire lini tit .

Deseori s-a sus inut c m tcile de salvare nu sunt dezvoltate optim, deoarece rezult din larve care nu erau de la bun început destinate s devin m tci. C aceste presupuneri nu sunt corecte, rezult din experien ele men ionate în Capitolul V (ca i din cuno tin ele practice), cu condi ia ca salvarea s se fac cu larvele cele mai tinere.

4. Concluzii Toate aceste trei c i de înnoire a m tcii au fost încercate în planificat de m tci. La un moment dat se recomand stimularea procesului de roire, dar

acest procedeu nu s-a generalizat deoarece nu poate fi dirijat precis i deoarece botcele ob inute diferite în ce prive te vârsta. cre terea dirijat a niciodat erau prea

Înlocuirea lini tit este întrebuin at în cadrul tuturor încerc rilor care au la baz metoda cre terii în colonie cu matc . Principiul const în organizarea în a a fel a coloniei, încât doicile din jurul botcelor s nu între în condi ie de orfanizare, dar contactul lor cu matca s fie foarte redus iar influen a acesteia

31

s fie i ea foarte mic . În aceast condi ie, la fel ca într-o colonie cu matc b trân sau r nit , se produce semnalul de necorespunz tor el i odat cu

tendin a de cre tere de m tci. Ca i în

condi iile înlocuirii naturale, num rul de m tci care se ob in este relativ sc zut, îns calitatea lor este de obicei foarte bun . În sfâr it, fenomenele salv rii intr în func iune întotdeauna când la începerea cre terii se lucreaz cu o colonie orfan sau cu albine orfane în cutia de roire. Cu o cantitate corespunz toare de albine, nu este dificil ob inerea unui num r mare de m tci iar botcele odat luate în cre tere sunt îngrijite pân la sfâr it chiar i într-o colonie cu matc cu condi ia ca

matca s nu ajung la botce, colonia s fie destul de puternic , iar condi iile exterioare s nu fie total nefavorabile.

CAPITOLUL II L pti orul de matc

H. REMBOLC

Larva de albin melifer este hr nit dup eclozionarea din ou cu l pti or preparat de albine tinere, a a numitele albine doici. Aceasta hran con ine toate substan ele energetice i plastice necesare dezvolt rii celor trei caste ale albinei trântor, matc i lucr toare. Larvele de matc sunt

crescute cu l pti or tot timpul stadiului de larv , iar larvele de lucr toare i trântori numai în primele zile ale stadiului larvar, i mai târziu cu un amestec variabil de l pti or, polen i miere. Compozi ia chimic a diverselor forme de l pti or a fost

prezentat în ultimul timp în diferite lucr ri (ARMBRUSTER, 1960; HAYDAK, 1970; JOHANSSON, 1955, 58; REMBOLD, 1961, 64, 65, 74; TOWNSEND, 1962; WEAVER, 1966), în care este considerat literatura mai veche. Avantajul i

32

cre terii intensive de puiet iese limpede în eviden când se ia în considerare diviziunea

riguroas a muncii în societatea albinelor. În toiul sezonului matca depune zilnic pân la dou mii de ou . Trebuie deci furnizat hran fiziologic valoroas în pân la zece mii de celule nec p cite, la tot atâtea larve de lucr toare de diferite vârste. Aceast sarcin revine albinelor tinere, la care glanda faringian este extrem de dezvoltat dar dup încetarea cre terii puietului se atrofiaz . L pti orul este preparat printr-o ac iune combinat a glandei faringiene i a gu ii, ac iune pe care o vom prezenta în detaliu. Glanda faringian furnizeaz cele dou componente principale, lipidele i

proteina, gu a

hidra ii de carbon. În afara hr nirii

ra ionale a puietului pe care o înlesne te astfel, l pti orul mai îndepline te la albina melifer o func ie cheie în determinarea castelor feminine de albin . Spre deosebire de trântori, al c ror sex este fixat genetic înc din ou, din larva eclozionat din oul femeiesc poate rezulta fie o lucr toare fie un organism sexuat, total diferit din punct de vedere func ional i fiziologic de aceasta, anume o matc . Aceast determinare are loc printr-o complicat activitate sinergic a diferitelor substan e chimice semnal (8) cu structura îns i a binecunoscutei botce. În aceasta, larva femel este aprovizionat cu un mare exces de hran . Spre deosebire de celula larvei de lucr toare, care prime te un volum de l pti or cât g m lia unui ac, în celula larvei de

matc de cca. trei zile se g sesc 300 mg i chiar mai mult l pti or. Chiar în botca c p cit larva de matc înc mai dispune de suficiente rezerve de hran . Fig. 11 În colonia de albine domin un

dimorfism real. Albina de sex feminin apare întotdeauna sub forma unei m tci unice («» una la num r) i a multor lucr toare nefertile. Aici vede i matca cu suita ei.

33

1. Hrana larvei de matc Observând direct procesul de hr nire, JUNGHOFFMAN (1966) a constatat c albinele doici produc dou secre ii, una limpede ca apa, cealalt l ptoas . Vârsta medie a doicilor m tci, care produc hran limpede, 17 ±2 zile, este semnificativ superioar celei a doicilor care produc hran opac alb în vârst de 12+2 zile. Ambele componente

sunt oferite larvelor de matc în propor ie de 1:1. Raportul ce-i drept depinde în mare m sur de vârsta albinelor doici indivizii mai b trâni produc

componen a l ptoas în cantit i mai mici. Înaintând în vârst , larvele sunt hr nite mai des.

Iat frecven a orar a vizitelor: o 13 hr niri la larva de 1 zi, o 16 la cea de 3 zile i o 25 la cea de 4 zile.

34

i durata hr nirii cre te; se poate aprecia c o larv de matc este alimentat în perioada de hr nire de cea 1600 de ori, ceea ce presupune prezen a doicilor timp de aproximativ 17 ore. În fiecare botc se introduc cea 1,5 g l pti or în

mare parte consumat de c tre larv . În compara ie cu aceasta, îngrijirea puietului de lucr toare este foarte modest . Se apreciaz c în timpul dezvolt rii sale o larv de lucr toare este hr nit în medie de 143 de ori de c tre albinele doici (LINDAUER, 1952). În primele 3- 4 zile de cre tere larvar , deci în timpul fazei sensibile de determinare, greutatea m tcii cre te mai încet decât a lucr toarelor de aceea i vârst . Ulterior, cota cre terii spore te în

salturi, în final larva întins atingând o greutate de 300 325 mg; în timp ce lucr toarea corespunz toare atinge o greutate medie de cea 175 mg (WANG, 1965). În cadrul acelora i stadii de vârst se întâlnesc îns diferen e considerabile de greutate. Aceasta este valabil atât pentru puietul uneia i aceleia i colonii, cât mai ales când se compar puietul mai multor colonii.

2. Compozi ia l pti orului din botc Produc ia de l pti or se realizeaz de obicei prin metoda folosit în cre terea de m tci. Între-o colonie orfanizat introduc 40 i preg tit corespunz tor se

60 larve de lucr toare în vârst de

1 1,5 zile. Larvele sunt imediat luate în grij de c tre lucr toare, iar trei zile mai târziu se scot cu tot

l pti orul aflat atunci în botce. Larvele mai în vârst se afl deja în stadiul ratei extreme de cre tere i bateriile (respective con in relativ mai pu in l pti or liber. În felul acesta se poate ob ine cca. 250 mg l pti or per celul iar per colonie i serie cca. 15

g. Cu oarecare îndemânare, ob inerea a 1 kg de l pti or de matc într-un sezon presupune 8 10 colonii de albine.

35

L pti orul de matc

este un lichid g lbui,

l ptos i cam vâscos, cu aproximativ o treime din .con inut substan uscat . Printre componentele

solide pot fi i resturi de înveli uri larvare, diferite cantit i de cear i gr uncioare disparate de polen.

O analiz mai sumar (Tab. 1) arat c din greutatea uscat total zah rul i albumina constituie cca. 90%, iar substan ele grase restul de 10%. Interesant este c 90% din frac iunea lipidic sunt acizi gra i liberi.

Ca în orice material biologic, i în compozi ia l pti orului din botce se constat varia ii. Ele acoper îns un domeniu restrâns, astfel încât chiar

i o analiz mai sumar , ca cea ar tat în Tabelul 1, poate servi drept criteriu de puritate la examinarea produsului comercial. Deosebiri mai fine în hrana larvelor de vârst diferit s-au constatat comparând hrana larvelor de m tci cu cea de lucr toare. Hrana larvelor de lucr toare în vârst de 0 30 de ore con ine mai mult protein , cea a larvelor de matc de

36

aceea i vârst mai mult zah r. Larvelor de lucr toare în vârst de 72 96 ore li sa administreaz evident mai mult miere, spre deosebire de hrana stabilit de matc , constant . Dar larvele tinere ale ambelor caste primesc dup cum vom prezenta mai detailat un l pti or cu compozi ie foarte asem n toare, i cu acelea i calit i nutritive.

3. Frac iunea lipidic a l pti orului din botc În substan a uscat din l pti or cca. 10% este material solubil în solven i organici ca eter sau benzin . Acizii liberi se pot extrage i separat prin separarea fazei organice cu substan a alcalin

diluat : ace tia constituie cca. 90% din frac iunea lipidic . Func ia lor bactericid înc nu este cunoscut : constat rile referitoare la eventuala lor ac iune bactericid i de inhibare a evolu iei

cancerului necesit înc l muriri suplimentare (REMBOLD, 1965).

37

Din analiza am nun it a acizilor gra i prezen i în hrana m tcii s-a ajuns pân acum la spectrul redat rezumativ în Tabelul 2. Componenta principal este acidul decenoic 1 eviden iat de BUTENANDT i REMBOLD (1973). În privin a multora din ceilal i acizi gra i, s-ar putea s fie vorba de trepte intermediare în sinteza i descompunerea acidului 1 din l pti orul de matc . Spectrul larg i foarte caracteristic al acizilor gra i liberi prezent în l pti orul de matc ofer un avantajos mijloc auxiliar analitic pentru controlul calit ii produsului comercial. În primul rând se folose te identificarea cromatografic a acizilor gra i pe hârtie sau în strat sub ire, pentru analiza cantitativ gaz

cromatografic, ad ugând, eventual la cromatograf i un spectometru de mas . Pentru informarea mai am nun it recomand m trecerile în revist amintite în introducere precum i literatura foarte vast . Tab. 3

4. Componente hidrosolubile cu greutate molecular mic Elementul principal al componentei libere de gr sime cu molecul mic este zah rul invertit, care ia na tere în mierea derivat din nectar con inând zaharoz . Glucoza este prezent cu 9,76%, fructoza cu 11,32% i zaharoza cu 0,95% din greutatea uscat a hranei de matc . În plus, se mai

g sesc o serie de aminoacizi i vitaminele din grupa B (Tab. 3).

38

În ceea ce prive te importan a l pti orului din botce în formarea castelor este interesant c singura diferen semnificativ fa de l pti orul de

lucr toare const în concentra ia acidului pantotenic. Aceast vitamin este prezent în hrana larvei de matc în cantitate de 110 320 Pg per g hran , iar a celei de lucr toare doar 24 26 Pg per g. Mai sunt i alte dou componente ale l pti orului din botce ce dep e te cu mult concentra ia din l pti orul din celulele de lucr toare: ambele heterociclice Fig. 12 , biopterina i neopterina. Pentru aprecierea diferen elor de

form ale unor caracteristici exterioare de cast

Ca i acidul pantotenic, ambele substan e sunt prezente în concentra ie de 10 ori mai ridicat . Valorile pentru biopterina se afl la 25 Pg per g în hrana larvei de matc i la 4 Pg per g în hrana celei

de lucr toare. Valorile corespunz toare pentru neopterina sunt de zece ori mai mici deci 3 i respectiv 0,3 Pg per. g. Biopterina se poate doza cu mare exactitate printro metod microbiologic cu flagelatul Crithidia

39

fascicula la concentra ia de 2,5 x 1O 5 g per ml. Organismul atinge jum tate din dimensiunea maxim i permite astfel determinarea în anumite

grame a biopterinei, chiar urme. Cantit ile mari de biopterina, neopterina i acid pantotenic constituie singurele diferen e ob inute pe baza unor analize chimice între hr nirea larvelor tinere de matc ia

celor de lucr toare. Dintre ele biopterina i acidul pantotenic pot fi determinate microbiologic, iar ambele pterine i cu ajutorul cromatografiei pe hârtie cu o extrem precizie. Pentru un control de calitate se recomand toate trei ca substan e indicatoare pentru l pti orul de matc , ce-i drept

numai cu condi ia s se in cont i de alte criterii analitice, deja discutate.

5. Componente albuminoidice Mai mult de o treime din substan a uscat din l pti orul de matc este albumin cu greutate molecular mare! La dializa în ap , aceasta este re inut de o membran semipermeabil i poate fi

astfel separat simplu i cu fine e de componentele cu greutate molecular mic . Analitic, proteina din l pti or poate fi separat cu ajutorul electroforezei cinci frac iuni diferite, din care dou lipsesc din hrana larvelor de lucr toare mai în vârst . În schimb, albumina din l pti orul larvelor tinere de lucr toare este identic cu cea din hrana celei de matc .

6. Componentele caracteristice ale l pti orului Se pune frecvent problema controlului de calitate al l pti orul de matc sau a determin rii l pti orului în preparate. Relu m în rezumat criteriile amintite la descrierea diferitelor componente. L pti orul de matc const în mare dintr-un amestec de secre ie glandular cu con inut sporit de albumin i gr simi i

40

miere. Raportul celor dou variaz în limite relativ strânse, corespunz tor valorilor prezentate în Tabelul 1. În consecin , adaosul de miere sau chiar de ap se poate constata cu u urin . Pentru analizele de rutin ale l pti orului, folosim acizii gra i caracteristici indica i în Tabelul 2, mai ales componenta principal , acidul-10hidroxildecenoic, poate fi determinat chiar i în urme prin îmbog irea dup metoda uzual pentru acizi gra i. Mult mai greoaie este determinarea cantitativ microbiologic a celor doi îndatorat , ambele substan e foarte labile acidul pantotenic i

biopterina. Ambele determin ri necesit un test de rutin verificat. De aceea uneori se folose te

determinarea cromatografic pe hârtie sau în strat sub ire a biopterinei i neopterinei ca criteriu analitic pentru determinarea l pti orului de matc . Ambele derivate pterinice se pot identifica în ultraviolet ca pete fluorescente intense de albastru deschis. Pentru un control de maxim sensibilitate se poate folosi cre terea capitol discutat la acest

a tinerelor larve, în incubator pe l pti or.

7. Formarea hranei larvare Alimenta ia tinerei larve de albine hot r te dac - din oul fecundat va ie i o matc sau o lucr toare. Întrebarea vizând modul cum cele dou hrane atât de diferite ca func ie sunt produse de albinele doici, o vom aborda la sfâr itul acestei sumare treceri în revist . Pentru o analiz mai

profund , recomand m alte publica ii REMBOLD, 1973, 1974. Capul i toracele m tcilor i lucr toarelor con in o serie de glande secretoare, dintre care glandele faringiene ale albinelor doici care se deschid în faringe sunt deosebit de active. Con in i substan e caracteristice pentru diversele variante de l pti or (proteine, acid 10 hidroxildecenoic, biopterin i purine). Func ia celorlalte i toracic ) înc nu

glande (mandibular , occipital

este confirmat . HANSER i REMBOLD (1964) au cercetat glande izolate de la doici de matc i de

lucr toare, urm rind stabilirea con inutului lor în elementele componente ale l pti orului Din faptul

41

c substan ele indicatori" caracteristice biopterin i acidul pantotenic sunt prezente în

glandele mandibulare ale doicilor de matc în cantit i semnificativ mai mari decât în cele ale doicilor de lucr toare, autorii trag concluzii asupra unei func ii deosebite a glandei mandibulare în formarea hranei din botce. Se pare c ea este sursa elementelor acestui l pti or caracteristice pentru hr nirea larvelor de matc . Hrana larvelor din botce s-ar compune din miere, secre ie a glandelor faringiene i a celor mandibulare, iar hrana larvelor de lucr toare din miere i secre ie a glandei

faringiene. Aceste constat ri din analizele chimice

sunt confirmate i de observa iile mai sus amintite ale lui JUNG-HOFFMAN (1966).

CAPITOLUL III Despre formarea castelor femele în colonia de albine K. WEISS Tabelul 4 Deosebirile de cast la albina melifer [figura] [matc ] [lucr toare]

_______________________________________ ___________________ Caracteristic Lungimea densitatea (mg) lungimea toracelui (mm) înveli ul pilos corporal (mm)

forma indice genal indicele mandibular

42

gland faringian gland mandibular

În colonia de albine sexul femel se prezint cu dou forme (fenotipuri): grosul de lucr toare, fa în fa cu matca, unic . Cele dou forme femele de

albin sunt desemnate caste , iar din cauza aspectului lor exterior diferit se vorbe te de dimorfismul castelor de albine. Cel de al treilea individ al coloniei în alt sens altfel structurat ,

care apare numai sezonier sub forma trântorilor, nu trebuie considerat cast , pentru c este de sex masculin i presupune deci alt conforma ie corporal .

1. Deosebirile de cast Prezen a în colonia de albine a unor caste diferite din punct de vedere morfologic este legat de diviziunea sarcinilor vitale între indivizii femeli. A a c nu este de mirare c matca în calitatea ei principal de produc toare de ou este altfel înzestrat corporal decât lucr toarele sterile, care trebuie s se ocupe de îngrijirea puietului i de procurarea hranei. Fiindc albina nu eclozioneaz din ou ca atare, ci sufer o transformare complet (dezvoltare

43

holometabolic ) trecând prin stadiile de larv pup , este de presupus c primele deosebiri de cast apar chiar în aceast perioad .

i

1.1. Principalele deosebiri de cast la indivizii adul i Apicultorul înregistreaz deosebirile între cei doi indivizi femeli în primul rând ca m rime. La eclozionarea din celul , matca cânt re te cam de dou ori mai mult decât lucr toarea; când începe ponta, ea cre te considerabil în greutate. Pentru aprecierea dimensiunii ei se ofer ca m sur simpl l imea toracelui vizibil cu ochiul liber.

Considerând mai îndeaproape anatomia m tcii i a

lucr toarei, se pot observa peste 50 de deosebiri morfologice (ZANDER i BBCKER 1925, LUKOSCHUS 1956 a). Pentru apreciere în testul biologic, în afar de greutate se folosesc în primul rând forma capului, dezvoltarea mandibulelor i a picioarelor posterioare precum i num rul barbelor de pe ac. Dintre organele interne, se acord aten ie special ovarului i spermatecii i glandelor mandibulare i faringiene (ZANDER i BECKER 1925, WEISS 1978). Unele din aceste caracteristici (=indici) sunt prezentate în Tab 4. Fig. 13 În cadrul diferen elor multiple ale celor dou

caste de albine femele, cele esen iale sunt localizate în cap. Imaginea din stânga reprezint capul unei

lucr toare cu forma triunghiular cu mandibule netede i limb lung . În partea de fa sec ionat

se poate vedea sus, glanda faringian pereche (S) având multe vezicule glandulare - , i dedesubt, în dreapta i în stânga scutului cranian, cele dou glande mandibulare mici sub form de sac (M). În dreapta se vede capul m tcii care este mai rotund, cu mandibule din ate i cu o limb mic . Glandele faringiene lipsesc. În schimb sacii glandelor mandibulare superioare sunt foarte mult dezvolta i.

44

Din rezumatul celor mai importante criterii de cast reiese c aproape toate aceste deosebiri decurg din sarcinile biologice diferite ale celor dou caste. La matc nu sunt dezvoltate organele servind la adunarea hranei, construirea cuibului i cre terea puietului, în timp ce sistemul ei reproduc tor este deplin dezvoltat; la lucr toare invers. O

deosebire important între cele dou caste de albin const în durata vie ii. Albinele lucr toare ating vara vârsta de 4 6 s pt mâni, iarna tot

atâtea luni. Matca poate s tr iasc 5 ani i mai mult.

1.2. Deosebiri de cast în timpul dezvolt rii larvare Larva care eclozioneaz din oul fecundat este una i aceea i. Dup un timp apar îns deosebiri fiziologice la indivizii în dezvoltare, primele sunt cele legate de respira ie. SHUEL i DIXON (1959) men ioneaz c la un consum de oxigen egal, larva de matc e mai mic vie ii chiar în primele 15 ore ale

mai mult CO2 decât larva de lucr toare.

Fig. 14 - Metatamul unei lucr toare cu pintenul tarsic caracteristic

Pu in înainte de cea de a 3-a zi de via

larvar

se constat primele deosebiri în metabolismul substan elor plastice i energetice. Dimpotriv , cele referitoare la alc tuirea corpului, apar abia dup a

3-a zi. Cre terea, ce-i drept, reprezint o excep ie în acest sens. La începutul dezvolt rii, larva lucr toare cre te mai repede decât larva de matc , spre sfâr itul celei de-a 4-a zile fiind îns dep it de aceasta (Fig. 19). Fig. 15 Deoarece m tcii îi lipsesc glandele

cerifere ea nu poate cl di. De asemenea ea nici nu poate s - i expun glanda odorific . Numai lucr toarea are pe ultimul tergit aceast gland numit i glanda lui Nassonov, pe care ea o expune

45

prin ridicarea abdomenului i mi când rapid aripile. Cu aceast gland ea poate atrage tovar ele ei de specie.

Procesele de dezvoltare fiind dirijate prin sistemul hormonal, nu e de mirare c i structura

histologic ofer indicii ale unui comportament secretor diferit, specific de cast . În prim plan se situeaz comportamentaliatea care produce hormonul juvenil. Larva de matc prezint un nivel net mai ridicat de hormon juvenil (Fig. 20). În ultimul timp DOGRA, ULRICH i REMBOLD (1977) au constatat în timpul celei de a 2-a zile de via larvar o cre tere mai pronun at a prelungirilor

nervoase (ale celulelor neurosecretoare din creierul larvelor de matca) care alc tuiesc chiasma; la larva lucr toare procesele analoage au ap rut cu o zi mai târziu. Fig. 16 Ultimii doi ganglioni abdominali ai

sistemului nervos, la lucr toare sunt vizibil desp r i i

(stânga), pe când la matc s-au unit (dreapta).

Fig.17

46

Fig. 18

Ovarul lucr toarei este format numai

din doua firicele sub iri (imaginea din stânga). Partea caudal , format de oviducte (od) este partea final a ovarului cu pu ine ovariole fitiforme (ov). Deasupra ganglionului nervos posterior se poate recunoa te spermateca rotund (v.s.). Pata mare alb din imagine este glanda de venin (g.v.). Tubul digestiv a fost îndep rtat. Acela i lucru s-a întâmplat i cu preparatul de matc (imaginea din dreapta). În cele dou ovare piriforme (ov) se pot vedea numeroase ovariole,

depuse în fascicule. Spermateca (v.s.) este o sfer fa de cel al m tcii.

Orice apicultor cunoa te deosebirile perioadelor de dezvoltare ale celor dou caste de albine. Din tabelul cronologic (Tab. 5) reiese exact procesul de dezvoltare.

47

Matca mai grea i cu o durat a vie ii mai lung , atinge mult mai repede stadiul de adult zile dureaz evolu ia ei general decât 16

lucr toarea, care eclozioneaz abia dup 21 de zile. Puncte determinante sunt eclozionarea din ou (dup cele 3 zile stadiul de ou, la fel de lung) i c p cirea la larva de lucr toare dup 8 zile, iar la

larva de matc dup 6 ½ zile. Marea deosebire în evolu ia general apare abia în timpul nimfozei. Linia de demarca ie între cea de a 4-a i a 5-a zi de via indic cresc torului c pân în acest moment

larvele tinere de lucr toare pot fi schimbate în m tci perfecte.

Fig. 19 Curbele de cre tere a larvelor de matc i de lucr toare (desenate conform determin rilor de greutate ale lui WANG, 1965) se întâlnesc la sfâr itul celei de a 4-a zi de stadiu de larv . Abia din acest moment larva de matc cre te mult mai repede în greutate decât cea de lucr toare. E timpul de dezvoltare în ore; G cre terea în greutate în mg.

48

2. Plasticitatea determin rii castelor Fig. 20

49

Dezvoltarea bipolar a castelor albinei devine evident , dup cum am v zut, înc din primele zile ale stadiului larvar. Putem s presupunem c începe imediat dup eclozionarea larvei. Pe de alt parte, în formarea castelor exist o serie de factori care indic o labilitate extrem de mare. Transvazând în botce

50

artificiale larve de lucr toare de diferite vârste, se ob in m tci dac vârsta larvelor este de pân la 3 zile. Din larve de 4 zile ies lucr toare. Din vârste intermediare ies deseori animale intermediare . Primele men iuni în acest sens, ale lui KLEIN (1904) i KOJEVNIKOV (1905), au fost confirmate prin experimente sistematice de c tre ZANDER i BECKER (1925). Ultimii doi autori au demonstrat în primul rând c schimbarea de la lucr toare la matc are loc într-un interval scurt al vie ii larvare, nu pe m sura înaint rii în vârsta a larvei transvazate. Aceast constatare nu este chiar de la sine în eleas (presupune explica ii). Dac înc de la eclozionare hrana larvei de lucr toare este diferit de cea a

larvei de matc

i dac în primele zile ale stadiului

larvar pot fi deja demonstrate diferen e de metabolism i devieri hormonale, ar fi de a teptat ca i indivizii adul i s prezinte deosebiri dup cum provin din ou sau din larve mai tinere sau mai vârstnice de lucr toare. Ei credeau c numai din indivizi crescu i din ou se dezvolt m tci perfecte (vezi cap. V, aliniat 1.1). Experimentele cuprinz toare ale lui WEAVER (1957) i WEISS (1971, 1978) contrazic îns posibilitatea unei influen ri atât de timpurii a caracteristicilor de cast i confirm constat rile lui ZANDER i BECKER

asupra momentului schimb rii (=vir rii) bru te a caracteristicilor de cast în cea de a 3-a zi a stadiului larvar. Excep ie face numai greutatea adultului: începând de la stadiul de ou i treptat odat cu

vârsta mai mare a larvei de lucr toare la transvazare, aceasta scade. inând seama de faptul c larvele de lucr toare se dezvolt mai repede decât cele ale larvelor de matc în primele 3 zile de via larvar faptul acesta este neobi nuit, îns

exist explica ii i pentru aceasta (WEISS, 1974). Cresc torul trebuie s tie c deosebirile de

greutate între m tci care provin din larve de vârsta diferit pân la o limit de cca. 1-2 zile sunt lipsite de valoare statistic

51

i deci nu au nici o importan cre terii.

pentru rezultatul

Fig. 22 modul form rii castelor în cadrul încerc rii de a determina larve de lucr toare de diferite vârste s ia direc ia de dezvoltare c tre matc i invers. Perioada critic în care mai e i

posibil o schimbare incomplet în cealalt cast

din care rezult animale intermediare se rezum , în cazul larvei de lucr toare, la un interval mic în ziua a 4-a de larv . Dup acest interval larva de lucr toare este definitiv determinat în dezvoltarea ei. În cazul larvelor de matc faza dezvolt rii nehot râte ine pân cu pu in înaintea preg tirii de preluare a hranei, adic începutul celei de a 6-a zi de larv .

Deci larva de matc poate fi influen at în formarea ei de cast i în timpul împup rii în celula c p cit .

Ph J faza bipotent (sensibil ); Ph li faza critic ; PhU faza fixat ; Ll S stadiile de larv ; SL larv finisat ; PP prepup ; P pup ; E l-S n pârliri; D c p cire; SpE sfâr itul împup rii; 1 vârsta larvei în zile; 2 dup pont ; 3 de la eclozionare; 4 fazele de determinare; 5 schimbarea dezvolt rii de cast dup schimbarea hr nirii; 6 stadiile de schimbare; 7 evenimente postembrionale.

Tab. 5 ?

52

F când abstrac ie de m rimea corporal , în primele 3 zile de via larvele de lucr toare pot fi

deci perfect schimbate în m tci. Putem denumi aceast faz a vie ii larvelor de lucr toare faza sensibil (bipotent ). Urmeaz o faz nedefinit a dezvolt rii. Iau na tere animale de tranzi ie cu caracteristici între matc i lucr toare (Fig. 217). Ce-

i drept, mai devreme sau mai târziu dup transvazare, aceste larve dispar din botce. Formele intermediare nu par a fi prea viabile. Aceast faz critic se încheie la sfâr itul celei de a 4-a zile de via larvar . Larvele vârstnice de lucr toare sunt

stabilizate în dezvoltarea lor; nici o cre tere dirijat nu mai poate interveni în sensul schimb rii castei.

Nu mai ies decât lucr toare tipice. Aceasta este faza fixat a dezvolt rii larvei, care dureaz pân la sfâr itul perioadei de hr nire. În condi ii naturale, cazul contrar dirijarea unei larve de matc în nu exist . Dup

sensul dezvolt rii unei lucr toare

experimentele preliminare ale lui WEAVER (1957), WEISS (1978) a analizat problema dac i larva de

matc dispune de o asemenea libertate în determinare. A a cum larve de lucr toare se pot introduce în botce, i larvele de matc pot fi transvazate în celule de lucr toare. Aceasta ce-i drept este posibil numai pân la vârsta de cca. 3 zile, pe urm sunt prea mari, i în continuare procesul trebuie studiat cu larve de matc l sate s fl mânzeasc perioade diferite înainte de începerea îngogo rii (DONHOFF 1859, von RHEIN 1933,

HAYDACK 1943, SMITH 1959, JAY 1964). S-a dovedit c la începutul dezvolt rii larvele de matc sunt ca i larvele de lucr toare perfect bipotente. Criteriile morfologice de cast (forma capului, conforma ia mandibulei i a piciorului culeg tor) pot fi, se pare, redeterminate (=convertite) chiar mai târziu. În schimb, num rul variolelor la animalele adulte a crescut deja la m tci crescute din larve transvazate la vârsta de 2 ½ zile, 7

lips foto

53

spermateca r mânând îns în mod paradoxal, ca i la lucr toare. Spre deosebire de larvele de lucr toare, la care faza critic cu redeterminare (=convertire) incomplet este urmat de înc o perioad de hr nire de cel pu in o zi, în care dezvoltarea odat început nu mai poate fi influen at (faza fixat ), larva de matc este supus pân la sfâr itul perioadei cât prime te hran influen elor care modific castele. Abia când larva i-a terminat de esut coconul în celula c p cit , adic la începutul celei de a 6-zile de via larvar ,

ea este 100% fixat pe specificul castei. Numai num rul ovariolelor a atins deja dinainte nivelul m tcii tipice f r posibilitate de regresie. Fig. 22

red schematic procesul de determinare a celor dou caste femele de albin . Plasticitatea form rii castelor la albina melifer nu este numai un joc al naturii. Posibilitatea de redeterminare a larvei de lucr toare spre matc îndepline te un scop biologic important. În mod normal, colonia de albine se înmul e te prin roi sau prin înlocuirea lini tit a m tcii. Dac îns o colonie î i pierde matca, ceea ce se poate întâmpla în urma unor interven ii din afar , albinele au posibilitatea s - i fac m tci din

larvele existente, de lucr toare. Colonia de albine este sc pat astfel de la pieire (vezi Cap. I). Faza bipotent relativ lung în dezvoltarea larvei spore te eficien a acestei m suri în elepte a naturii.

3. Despre cauza determin rii

De vreme ce m tcile i lucr toarele provin din acela i ou fecundat, deosebirile dintre cele dou caste de albin nu pot fi genetice, ci originea lor trebuie c utat , mai degrab , în afar . Influen ele externe se repercuteaz în mod diferit asupra rezervorului de gene al fenotipului identic al oului de albin , astfel intrând în ac iune în formarea castelor bipoten ialitatea ereditar . Care sunt ace ti factori ?

54

3.1. Forma celulei cantitatea de hran ?

schimburile de hran

Cre terea larvelor de matc se deosebe te de a celor de lucr toare mai ales prin dou elemente fundamentale: o forma celulei i o hrana administrat . În natur , ambele sunt strâns legate una de cealalt . În cadrul experimentelor de cre tere în laborator (Cap. IV), se constat îns u or c forma i pozi ia celulei nu sunt hot râtoare pentru formarea celor dou caste femele. Nici temperatura ceva mai sc zut în jurul botcelor

decât în preajma celorlalte celule de puiet (LUKOSCHUS 1956 b, DRES-CHER 1968), nu poate fi o cauz determinant . Singur hrana este

determinant . tim de la PLANTA (1888) c larva de lucr toare este hr nit în primele 3 zile de via cu

l pti or i dup aceea cu o hran amestecat din l pti or, polen i miere. Larva de matc prime te pe toat durata vie ii ei exclusiv l pti or. La aceast deosebire în calitatea hranei se adaug deosebiri ce privesc cantitatea. În timp ce larvele de matc înoat mereu într-un surplus de hran , larvele de lucr toare trebuie s tr iasc mai mult de azi pe mâine S-a pus problema dac trecerea de la

l pti or la o hran amestecat sau dac pur i simplu hr nirea suplimentar cu polen face ca din larva ini ial bipotent s se dezvolte o lucr toare. Presupunerea poate fi rezolvat experimental foarte u or. Coloniile de albine trebuie inute doar 3 zile izolate i hr nite cu hran exclusiv glucidic .

HIMMER a constatat, i dup el mul i al ii, c din pu inul puiet pe care aceste albine îl cresc cu ajutorul rezervelor ini iale de l pti or eclozioneaz lucr toare perfecte. Nici cea de a doua posibilitate cantitatea mai mare de hran administrat larvei de matc nu ar fi hot râtoare pentru imprimarea atributelor i calit ilor

55

de matc

nu poate fi adoptat , cel pu in nu

astfel simplificat . În anumite situa ii, i larvele de lucr toare primesc mai mult hran ca de obicei, de exemplu, dac unei colonii cu mult puiet i se ia o parte din puietul nec p cit sau când un roi puternic î i construie te cuib nou. În ciuda surplusului excesiv de hran care apare în celulele de lucr toare iau na tere numai lucr toare normale (KUWÂBARA 1947, NTARSKI 1953, WEAVER 1956). Pe de alt parte tim c dac din botce, imediat dup c p cire se îndep rteaz rezervele de hran eclozioneaz m tci pitice (Fig. 23). Deseori ele nu sunt mai mari decât albinele ou toare, în principiu, îndeplinesc îns func ia de m tci (vezi referin e RAY

1964 i WEISS 1973). Pentru cre terea în laborator a m tcilor provenind de la larve de albine femele se folose te de obicei l pti or de matc în cantit i excesive. Spre decep ia cercet torilor, în afar de m tci de calitate apar mereu i o serie întreag de indivizi intermediari i de lucr toare femele.

3.2. Oligoelementele, sau combina ii de substan e ? Hr nirea larvelor celor dou caste de albine femele nu se deosebe te numai prin felul hranei (l pti or i hran mixt ) i cantitatea ei ci i

compozi ia l pti orului îns i variaz . Dup cum a remarcat RHEIN (1933), albinele doici ofer larvelor tinere în general dou componente diferite ale l pti orului, una alb i una limpede . JUNG-

HOFFMANN (1966) a constatat c pe tot timpul hr nirii lor larvele de matc primesc aceste dou componente în p r i aproximativ egale, pe când larvele tinere de lucr toare trebuie s se mul umeasc cu mai pu in solu ie alb . Larvele de lucr toare mai mari de 3 zile nu mai primesc aproape deloc componenta alb (vezi cap. V. 3.1.1.). Fig. 23 Matca fl mând (stânga) nu este

mai mare decât o albin , ceea ce reiese din compararea cu o femel normal (Dreapta).

56

În Capitolul II este prezentat compozi ia l pti orului de matc , specificându-se lucr ri de specialitate cu caracter de sintez . Mergând mai departe în direc ia acestor constat ri se dovede te c diferen ele dintre l pti orul de lucr toare i cel de matc se bazeaz mai ales pe diferen e cantitative ale acelora i componente prezentate în ambele tipuri de l pti or. Presupunându-se calitatea hranei larvare ca determinant pentru formarea castelor, se pune problema dac o anumit substan sau mai multe substan e, este

prezente eventual în diferite cantit i

decisiv . Dup von RHEIN (1933) mul i autori au încercat cu succes sau f r succes cre terea

m tcilor în laborator, în incubator, din larvele tinere de lucr toare hr nite cu l pti or de matc i au

ob inut, dup cum s-a amintit, nu numai m tci ci i lucr toare i indivizi intermediari. Exerci iul i experien a în tehnica cre terii artificiale pot reduce procentul îns nu pot preîntâmpina apari ia unor indivizi sexua i imperfec i (vezi Capitolul IV).

57

Au fost hr nite larve de lucr toare cu l pti or din care s-au extras sau li s-au ad ugat anumite substan e presupuse a contribui la dezvoltarea m tcii. Dar fie c s-a lucrat cu componente poten iale ale l pti orului de matc sau cu alte adaosuri, procentul de m tci rezultate nu a fost sporit. De aceea s-a r spândit o ipotez emis de von RHEIN înc în 1933: c s-ar putea ca formarea m tcilor s fie determinat de o anumit substan care fiind prezent în cantit i infime i fiind volatil s fie mai greu de identificat. Ulterior, în 1962 WEAVER a g sit în l pti orul de matc o frac iune care în cre terea artificial în laborator ac iona determinant asupra apari iei m tcilor. REMBOLD i

HANSGER (1964) au g sit în cele din urm factorul activ al l pti orului de matc prin dializa solu iei

în ap a componentelor cu greutate molecular mic . În mod uimitor, REMBOLD (1969, 1973) a g sit acela i factor activ i în preparate analoage de adul i i larve de fluture de m tase i de diferite alte insecte. Substan a determinant de matc nu ar fi deci caracteristic speciei. Ar fi ca un hormon superior care stimuleaz i controleaz procesele de

secre ie intern determinate de cast . Ar ac iona în cantit i inimaginabil de mici, din care cauz înc nu a putut fi identificat . Dup REMBOLD (1974) substan a nu este îns identic cu hormonul juvenil, al c rui rol semnificativ în formarea castelor femele la albin este incontestabil. Substan a înc nu a fost identificat . Dac ar fi îns posibil, ar trebui dovedit

mai întâi c ea provine într-adev r de la albinele doici. Ea mai putea ajunge în l pti or i eliberat în timpul n pârlirilor larvelor hr nite ca m tci care caz n-ar mai fi cauza determinant , ci ar ac iona ca produs (hormonal) al cauzei originare ce declan eaz dezvoltarea m tcii. HAYDAK este cel care, în 1943, a exprimat pentru prima dat alt p rere despre formarea m tcilor: nu o substan special , prezent numai în l pti orul în

58

de matc , ci raportul cantitativ al diferitelor substan e determinante, sau prezen a în cantit i minime a acestor substan e care se g sesc i în l pti orul de lucr toare, ar fi hot râtoare pentru formarea m tcilor. Experien e de laborator în cadrul c rora larve tinere de lucr toare au fost crescute pe l pti or, par s confirme afirma ia lui HAYDAK. Suplimentând sau suprimând anumite componente s-a realizat modificarea spre matc sau spre lucr toare. S-a constatat c procesele fiziologice ale dezvolt rii larvei cre tere, respira ie, histochimie, ia

histologia glandelor cu secre ie intern dezvolt rii ovariene

pot influen a specific castele

(SHUEL i 6IXON 1959, DIXON i SHUEL 1963, WANG

i SHUEL 1965, O'BRIEN i SHUL 1972, TSAO i SHUEL 1973). Dimpotriv , WEAVER (1974) arat c nici chiar cu modific ri considerabile în echilibrul componentelor nutritive din l pti orul de matc nu a putut modifica specificitatea de cast a organismelor adulte rezultate.

3.3. Aspecte noi ale cercet rii cauzelor Este semnificativ c în ciuda deosebirilor fa de

larva de matc în ce prive te fiziologia dezvolt rii, timp de 3 zile dup eclozionare larva de lucr toare mai poate fi redeterminat spre matc . Trebuie deci c l pti orul de lucr toare i cel de matc sunt, cel pu in în ce prive te propriet ile lor determinatoare de cast , foarte asem n toare. La cre terea în laborator a larvelor pe l pti or de lucr toare pur, se

ivesc îns greut i nea teptate. Von RHEIN (1933) i SMITH (1959) nu au reu it s aduc în stadiul de pup larve astfel hr nite. Atingerea acestui stadiu (=de pup ) a necesitat o hr nire final cu hran mixt , conform condi iilor naturale. Cre terile de lucr toare realizate de REMBOLD i HANSER (1964) exclusiv pe l pti or de lucr toare se explic numai prin aceea c au folosit l pti or de lucr toare modificat dietetic. Ast zi tim c originea insucceselor în cre terea larvelor pe l pti or de lucr toare trebuie c utat în con inutul mai sc zut de zah r al acestei hrane. Larva de lucr toare î i bazeaz în primele zile dezvoltarea pe mai pu ine

59

rezerve de hran , cu un con inut sporit de ap , sub form de glicogen i gr simi, decât larva de matc din care cauz ar putea trece, în

compara ie cu aceasta, drept subnutrit (HAYDAK 1943). În timpul hr nirii cu hran mixt , mai bogat în zaharuri, rezervele de glicogen se acumuleaz , dezvoltarea pupei fiind astfel asigurat . Când SHUEL i DIXOJN (1968) au administrat larvelor de lucr toare în laborator l pti or de lucr toare îmbog it cu zah r, larvele au intrat în stadiul de pup . În 1975 WEISS a ob inut pe l pti or de lucr toare adus fructoz prin adaos de amestec de pân la

i glucoza în cantit i egale

con inutul în zaharuri al l pti orului de matc , nu

numai lucr toare ci i indivizi intermediari i o matc tipic . Prin aceasta s-a dovedit odat pentru totdeauna c l pti orul de matc i cel de

lucr toare nu sunt dou feluri de hran cu efect diferit specific de cast ci c se deosebesc numai

prin cantitatea de factor determinant pe care o con in. Urm torul pas înainte l-au f cut ASENCOT i LENSKY (1976) îmbog ind i mai mult l pti orul de lucr toare cu zah r. Ei au ob inut nu numai o cot mai mare de adul i perfec i ci i, propor ional cu cre terea concentra iei de zaharuri mai multe

m tci. La o suplimentare cu 16% zaharuri au ob inut 8% m tci, 46% indivizi intermediari i 46% lucr toare; la suplimentarea cu 20% zaharuri 50%

m tci, 41% indivizi intermediari i 9% lucr toare. Dup aceste experimente observatorul superficial

ar putea r mâne cu impresia c factorul determinant c utat: ar fi pur i simplu zah rul. Acest lucru înc nu a fost îns dovedit. În natur , concentra ii atât de ridicate de zah r ca acelea folosite de ASENCOT i LENSKY nu exist . Cu ani în urm DIETZ i HAYDAK (1971) credeau c au g sit o solu ie la fel de simpl a problemei determin rii castelor în con inutul de ap al l pti orului. Se

tie c în cre terile în laborator, administrarea l pti orului diluat înlesne te ob inerea mai multor

60

m tci decât cu l pti or nediluat. i cum în natur con inutul de ap al l pti orului de matc se schimb odat cu vârsta larvelor de matc , autorii credeau c nu trebuie decât s simuleze întocmai condi iile naturale pentru a ob ine exclusiv m tci. Au r mas îns datori cu dovada . F r deci a considera nici zah rul nici apa drept cauze direct determinante, se poate totu i avansa ideea c aceste componente ale hranei ar putea stimula larvele c tre un consum sporit de hran , i implicit de componenta într-adev r determinant . Constat rile mai noi ale lui REMBOLD (1976), conform c rora ad ugarea de extract de drojdie (practic a anumitor frac iuni din el) în l pti orul de

matc ar intensifica cre terea i mai ales cota de formare a m tcilor crescute în laborator, constituie i ele un indiciu în acest sens. Aceasta nu înseamn îns c principiul determinant trebuie s fie un oligoelement specific. Atât timp cât nu s-a g sit o asemenea substan , deci atâta timp cât provenien a sa de la albinele doici nu este confirmat , cealalt explica ie mai simpl pare

mai verosimil . În conformitate cu aceasta, raportul cantit ilor de elemente nutritive esen iale în hrana larvar specific de cast ar fi determinant pentru formarea castelor. Nu numai rolul important al zah rului în acest sens, dovedit de altfel, pledeaz în favoarea echilibrului substan elor nutritive . Cu toate c se ob in mereu noi rezultate în leg tur cu

cauzele dezvolt rii m tcii, înc nu s-au rezolvat nici pe departe toate problemele.

61

CAPITOLUL IV Cre terea m tcilor de albine în laborator Gisela HANSER 1. Istoricul metodei W. V. RHEIN (1933) a fost primul care a încercat s creasc albine adulte din larve în afara coloniei, în incubator. El folosea larve de lucr toare în vârst de dou pân la patru zile i le hr nea din patru în patru ore cu l pti or proasp t din celule cu larve de aceea i vârst , din colonie. Cu temperatura de 35°C i o umiditate de 80 100%, condi iile experimentului s u erau cât mai apropiate celor naturale, din colonia de albine (A. HIMMER 1927). Umiditatea atmosferic relativ ridicat evita îngro area brusc a l pti orului. În condi iile

cre terii naturale de c tre albinele doici l pti orul este administrat larvei de matc în permanen proasp t prin cca. 1.600 hr niri (I. JUNGHOFFMANN, 1966); desigur c o rat atât de ridicat de hr niri nu era posibil în cadrul cre terii artificiale. Dar umiditatea ridicat a atmosferei din incubator deranja transpira ia larvelor dup cum indicau pic turile de ap ap rute pe suprafa a corpului lor. În mod normal albinele din stup dau din aripi i asigur o bun ventila ie. În compensare, V. RHEIN a folosit un mic ventilator care regla prompt temperatura i umiditatea, ori de câte ori incubatorul trebuia deschis pentru o hr nire adic foarte des. Cu ventila ia îmbun t it a aerului din incubator larvele s-au dezvoltat bine i puteau fi aduse în studiul de pup pe tifon, în mici

sticle de ceas descoperite. V. RHEIN a constatat c nici pozi ia nici forma celulelor de cre tere nu influen au decisiv dezvoltarea larvelor. Ceea ce a fost confirmat ulterior i de al i autori (N. WEAVER 1974; M. V. SMITH 1959; S. C. JAY 1965a). V. RHEIN nu a reu it cre terea lucr toarelor pe l pti or de lucr toare din larve de lucr toare, îns deseori pân la 60% din larvele sale experimentale crescute pe l pti or de matc au ajuns în stadiul de pup . Fiindc aceste pupe erau mereu atacate de mucegai, pentru a evita pierderi mai mari, se vedea obligat s le omoare la vârsta de patru pân la cinci zile dup intrarea în stadiul

62

de pup , adic la începutul form rii chitinei, pentru a constata indicii de determinare a castelor. În cel mai bun caz, din larve rezultau lucr toare uria e, cu ovare m rite i cu spermateci. M tci perfecte, cu caracteristicile tipice indicele

mandibular prezent i absen a dispozitivului de colectare pe piciorul posterior nu a ob inut.

Pentru l murirea rolului vârstei larvei i al hranei specifice în formarea castelor, N. WEAVER (1955, 1957) a efectuat experimente de cre tere în colonie în condi ii cât mai apropiate de cele naturale. Larvele de lucr toare în vârst de 1 ½ zile au fost transvazate în botcele unor larve de matc de aceea i vârst . Prin închiderea botcelor cu mici

tampoane de vat el a evitat contactul larvelor cu albine doici. Pentru a asigura hrana larvar necesar el muta din dou în dou ore larva ini ial de lucr toare pe l pti or de matc proasp t în câte o alt botc care con inuse înainte o larv de matc de vârst corespunz toare. În acest fel WEAVER a reu it s creasc , în colonia cresc toare de m tci, excluzând albinele doici, o matc dintr-o larv de lucr toare de 1 ½ zile. Dup acest succes WEAVER (1955, 1958) a încercat sa creasc larve de lucr toare în afara coloniei, în incubator. Temperatura era de 34 + 1°C, umiditatea atmosferic peste 75%. Larvele se aflau în celule din sticl . Din dou în dou ore erau hr nite cu l pti or de matc proasp t, pe care WEAVER îl extr gea cu ajutorul unei pipete din botce corespunz toare

dintr-o colonie cresc toare de m tci. În felul acesta din câteva larve de lucr toare s-au dezvoltat m tci perfecte. Dac l pti orul era depozitat un timp, rezultatul cre terii nu mai erau m tci perfecte; ob inea forme intermediare, cu caracteristici de-ale ambelor caste. Deja pe atunci WEAVER (1955) considera c l pti orul de matc trebuia s con in una sau mai multe substan e foarte labile, care declan eaz i controleaz diferen ierea larvei

femele spre matc . Cam în acela i timp I. JUNGHOFFMANN (1956) reu ea i cre terea larvelor de

63

lucr toare pe l pti or de lucr toare în incubator. Metoda sa de cre tere precum i condi iile de incubare erau în mare m sur asem n toare celor folosite de V. RHEIN (1933). Cu ajutorul l pti orului de lucr toare mereu proasp t prelevat din celule cu larve de aceea i vârst , din 1973 larve pornite cu greutatea ini ial de 2,5 mg numai 22,6% au ajuns în stadiul de pup ; în alt experiment, din 45 de larve 71 % au ajuns în stadiul de pup . Din acela i motiv ca i V. RHEIN, el analiza animalele într-a patra zi dup intrarea în stadiul de pup i constata fa de lucr toarele normale

o mai mare varia ie a dimensiunilor ovarelor. În afar de aceasta a mai observat c rata de

supravie uire în experimentele ei de cre tere nu depindea de desf urarea anului apicol. Experien ele descrise pân acum referitor la condi iile de temperatur i umiditatea din stup se

bazau pe rezultatele experimentelor lui A. HIMMER (1927) i A. BEDEL (1948). Ulterior, M. V. SMITH (1959) a ajuns, dup m sur tori proprii ale temperaturii i umidit ii din stup, la valori medii de 34,7°C respectiv 64,3% umiditate relativ ; cea mai mic perturbare, de ex. efectul fumului, ducea deja la o schimbare a umidit ii. În botce observa, m surând chiar la suprafa a l pti orului i a larvei de matc , 92 95% umiditate (relativ , care dup intrarea larvei în stadiul de pup se reducea la valorile medii obi nuite ale stupului. Spre deosebire de V. RHEIN (1933) i WEAVER (1955, 1958), SMITH

a reu it cre terea m tcilor în laborator în m sur mai mare: punea câte zece larve, proasp t eclozionate din ou, în capsule de por elan (diametru 17 mm, adâncime 3 mm) pe 300 mg l pti or da matc . A eza capsulele într-un incubator înc lzit la 94,5°F (34,7°C), într-un exicator al c rui fund se afla acid sulfuric într-o anumit concentra ie care reprezint astfel stratul de aer de deasupra la o anumit umiditate. Umiditatea aerului pentru larve era de 63,4%. Din 24 în 24 de ore muta larvele de albine pe alt l pti or de matc , proasp t. Aproximativ în momentul elimin rii excrementelor larvele în greutate de cea 200 mg au fost sp late cu

64

ap distilat , uscate pe hârtie de filtru i a ezate fiecare într-un v su , pe hârtie de filtru umed . În vederea nimfozei, animalele au fost puse într-un exicator cu umiditatea atmosferei de 80% iar apoi, pân la încheierea dezvolt rii imaginale au fost inute la o umiditate a aerului de 60%. SMITH a ob inut o îmbun t ire hot râtoare a rezultatelor cre terii diluând l pti orul de matc cu ap distilat în raportul 1:2, cu con inut de cea 30% substan uscat . Cu toate c diluarea l pti orului a dus la o sporire corespunz toare a con inutului de ap în hemolimfa 1arvelor în vârst , ele cre teau mult mai bine decât larvele hr nite cu l pti or nediluat. Din totalul de 1033 larve de o zi a ob inut astfel 65,4

larve în vârst , 32,3% pupe i 25,4% adul i ecloziona i, dintre care 8,2 albine asem n toare m tcilor, 7,6% forme intermediare i 9,5% lucr toare. Ca i V. RHEIN, M. V. SMITH nu a avut rezultate în cre teri din larve lucr toare în vârst de una pân la trei zile, pe l pti or preluat de la larve de lucr toare tinere. Toate larvele mureau înainte de nimfoz , c p tând între timp i o culoare galben i maronie. Când îns larvele de albine au

fost transvazate dup trei zile de hr nire cu l pti or de lucr toare pe l pti or de matc , ele s-au dezvoltat în continuare iar printre albinele eclozionate se g seau i m tci. Când larvele primeau îns numai a cincia zi l pti or de matc , intrau mai repede în stadiul de pup , i erau asem n toare lucr toarelor. SMITH a ajuns deci,

mai înainte ca W. RHEIN (1951), la concluzia c l pti orul pentru larve tinere ar con ine o substan care inhib metamorfoza i al c rei efect poate fi anulat larva mai vârstnic prin hr nirea în continuare cu l pti or de matc . M. ASENCQT i Y LENSKY (1976) au reu it pe de alt parte cre terea de . lucr toare în incubator suplimentând l pti orul de lucr toare cu 4% glucoza i 4% fructoz . Sporirea suplimentului de zah r a dus la ob inerea nu numai de lucr toare ci i de m tci i forme intermediare.

65

N. WEAVER (1974) descrie de curând o metod standard pentru cre terea larvelor de albine în incubator. Temperatura i umiditatea aerului sunt de 34 34,5°C i respectiv 70 75%. L pti orul de

matc diluat cu ap . Ca i la M. V. SMITH (1&59), pân la 30 35% substan uscat . Cele mai

potrivite se dovedesc a fi, dup cum a constatat I. JUNG-HOFFMAN (1956), larvele de lucr toare în vârst de dou zile luate dintr-o colonie de albine normal . Larvele de albine cre teau mai încet în incubator decât în condi iile normale din stup, cum au constatat i G. KINOSHITA i S. W. SIIUEL (1975). Orice manipulare ca scoaterea larvelor din celule, cur area i cânt rirea lor, le reducea ritmul de

cre tere. Din majoritatea larvelor de albine crescute de N. WEAVER ie eau în condi iile oferite de el

lucr toare sau forme intermediare (între m tci i lucr toare). A. DIETZ i M. H. HAYDAK (1971) comunic : prin simpla diluare a l pti orului de matc au ob inut în cadrul experien elor de cre tere în incubator nu numai un procent superior de supravie uire, ci i un num r sporit de m tci. Deoarece în aceste experien e au folosit un l pti or de matc conservat 1-2 2 ½ ani, ei presupun c numai efectul dilu rii ar fi fost r spunz tor pentru determinarea vir rii larvei spre matc . Cercet rile amintite pân acum s-au ocupat de cre terea artificial a larvelor de albine prin administrarea unei hrane naturale l pti or de lucr toare sau de

matc . Într-un alt mod, foarte simplu, A. S.

MICHAEL i M. ABRAMOVITZ (1955) au reu it cre teri în incubator pornind de la larve de lucr toare în vârst de trei pân la cinci zile, pe o solu ie apoas de 25% miere i 10 % drojdie uscat , la o temperatur de 34°C. Dup încheierea hr nirii active larvele au fost transferate în pl ci Petri pe fundul c rora era un strat de cear de albine. Larvele î i eseau coconul, se transformau în pupe i dup cea 14 zile eclozionau normal ca albine adulte. Aceast solu ie nutritiv cu compozi ie simpl este suficient îns numai

66

pentru larve de lucr toare într-un stadiu mai înaintat de dezvoltare, stadiu în care i în colonia de albine nu primesc decât l pti or mixt de lucr toare. Acest l pti or se compune din secre ia glandular a doicilor, miere i polen. Metoda de hr nire a fost elaborat de A. S. MICHAEL i M. ABRAMOVITZ pentru studierea bolilor infec ioase la albine; ea poate fi folosit îns i la solu ionarea unor

probleme de biochimie. Ad ugind anumi i compu i chimici sau substan e marcate radioactiv în aceast solu ie nutritiv care se administreaz unor larve de lucr toare în vârst de trei pân la patru zile, pot fi cercetase acceptarea i metabolismul acestor substan e la larva în vârst i la pup (H. REMBOLD

i Gisela HANSER; Gisela HANSER i H. REMBOLD, 1968). În repetate rânduri s-a încercat cre terea albinelor în afara coloniei, din primul stadiu larvar, pe hran exclusiv artificial ; succese r sun toare îns nu s-au ob inut pân acum (vezi A. DIETZ, 1972, 1973). S. C. JAY (1965) a reu it s dovedeasc c r cirea temporar la 21°C a puietului mai vârstnic (larve avansate, prepupe i pupe) în timpul scoaterii din colonie pân la introducerea lui în incubator (35°C i 80% umiditatea aerului) nu d uneaz nici m tcilor i nici lucr toarelor. Larvele experimentale s-au dezvoltat în incubator în celule de faguri, la fel de bine, la umidit i diferite 20% 80%, 60%, 4O% i

probabil din cauza. pierderilor reduse de

umiditate. În schimb, când larvele în vârst au fost trecute din celul pe hârtie (==de filtru), la umidit i

sub 60 80% au ap rut deseori indivizi cu malforma ii. Larvele de albine în vârst sau pupele în vârst de 0 1 zile s-au dezvoltat mai bine pe suporturi verticale drepte din tifon, vat sau celofibr decât pe altele similare din cear sau sticl . S. C. JAY a observat cu aceast ocazie urm toarele anomalii: larvele nu prezint nici mobilitatea normal , nici formarea coconului, iar n pârlirea prepupelor este incomplet : prepupele i pupele necesita mai mult timp pentru a n pârli. Albinele eclozioneaz îns , ce-i drept, mai repede

67

decât în celulele de fagure, dar se r nesc mai frecvent i pier astfel. În alt serie de experien e S. C. JAY (1965a) a cercetat valoarea diferitelor tipuri de celule artificiale, ca de ex. capsule de gelatin , pentru cre terea în continuare a larvelor în vârst , i a constatat c m rimea celulei nu are nici o importan . În vederea n pârlirii matca se prinde de peretele celulei, lucr toarea de fundul celulei.

Hârtia Kleenex (= Batistele de hârtie) s-a dovedit excelent pentru acoperirea celulei; mai bun decât capacele din gelatin sau din cear . Chiar dac prepupele sau pupele aveau în celul alt orientare decât cea normal în stup, aceasta nu influen eaz deloc dezvoltarea lor în continuare.

2. Încerc ri proprii Metoda mea de cre tere a larvelor de albine în incubator, descris în cele ce urmeaz , se bazeaz pe experien a acumulat în peste 1.500 teste, pornite în medie cu câte 60 larve de albine. Aceste teste i evalu rile pe care le-am f cut au constituit timp de 15 ani baza prelucr rilor chimice i îmbog irii determinatorului, pe care l-am comunicat H. REMBOLD, B. LACKNER i I. GEISTBECK (1974). Coloniile de albine carnica folosite se aflau vara pe un balcon în aer liber, iarna într-o camer de zbor (despre metoda între inerii în camer de zbor, vezi F. RUTTNER i N. KOENIGER, 1976). Cre terea de albine s-a efectuat în incubator la temperatur de 35°C i umiditate a aerului de 80

90%. Ca recipiente de cre tere s-au adoptat, dup o serie de experimente, degetarele din material plastic au fost cele mai bune. Ca form i

dimensiune ele sunt foarte adecvate pentru cre terea albinelor; i deoarece sunt ieftine i u or de procurat, pot fi aruncate dup o singur folosire.

68

Recipientele de cre tere sunt a eza i pe ni te stative mici (fig. 24) care se compun din dou pl ci de plastic a ezate la o distan de 15 mm una de

cealalt . Placa superioar este prev zut cu ni te orificii m surând 15 mm diametru, în care se introduc recipiente sprijinite pe placa inferioar . Pentru a evita îngro area prea rapid a l pti orului în incubator, stativul se acoper cu folie de plastic. Este pur i simplu a ezat deasupra i strâns u or cu un elastic, astfel încât s fie asigurat aerisirea. Dup ce larvele au intrat în nimfoz , recipiente de cre tere cu pupe se introduc în sertarele individuale ale unei cutii (fig. 25), prevenind astfel contactul primelor m tci eclozionate cu celelalte m tci în

cre tere i s le r neasc sau eventual, s le omoare. Capacul cutiei este i el perforat. Pentru transferarea larvelor mici de albine din fagure în recipientele de cre tere folosim o spatul de transvazare foarte îngust , lat de numai 2 mm, al c rei vârf este curbat (= îndoit).

2.1. Hrana în cre terea artificial O solu ie de 25 g miere floral , 10 g drojdie uscat (Torula) i 0,3 g Nipagin (= 4-hidroxi-benzoat de metil, Firma Stutgardt/Munchen) în 100 ml ap bidistilat se fierbe repede i dup r cire la temperatura camerei se centrifugheaz cea 10 minute, la 3 000 rota ii pe minut. Supernatantul se folose te ca solu ie nutritiv pentru diluarea l pti orului de matc .

Fig. 24

Suport cu vase din material plastic

pentru cre terea de larve în laborator.

69

Se ine la 4°C i poate fi p strat cea o s pt mân . Suplimentarea cu Nipagin previne cre terea mucegaiurilor eventual p trunse. Dar este remarcabil cât de rar este atacat de bacterii sau ciuperci hrana larvelor de albin în atmosfera umed , cald a stupului i respectiv a incubatorului. Explica ia este, f r îndoial , con inutul natural, ridicat de acid-10-hidroxi 2decenoic în toate formele de l pti or (A. BUTENANDT i H. REMBOLD, 1957); efectul s u antibacterian este cunoscut. În consecin , nu este necesar deci s se adauge un antibiotic antibacterian hranei larvare folosite în experien ele de cre tere. Deoarece dup recoltare l pti orul de matc chiar i p strat în frigider se

modific

i se îngroa

foarte repede, pentru

cre terea larvelor tinere de albine trebuie diluat în raportul 2 p r i l pti or la 1 parte solu ie nutritiv , iar pentru larve mai vârstnice în raportul 1:1. i la

4°C l pti orul de matc ca atare î i modific foarte repede consisten a; devine mai vâscos i con ine în aceast stare cantit i mai mari de componente

70

insolubile. Pentru experien ele de hr nire este mai indicat s se foloseasc l pti or de matc care a fost liofilizat cât mai curând dup recoltare. Acest l pti or liofilizat este relativ u or solubil, i dup solubilizare în general mai pu in vâscos decât l pti orul de matc proasp t. Fig. 25 albin . Cutie pentru izolarea pupelor de

N. WEAVER (1974) a constatat acela i lucru în cadrul experien elor sale de cre tere ; el a observat c l pti orul de matc proasp t con ine substan e insolubile în propor ie de 1,14 1,19%, cel p strat la frigider 2,95 2,74%, cel liofilizat, în schimb

numai 0,67 0,63%. În l pti orul de matc , apar câteva vitamine, spre deosebire de l pti orul de lucr toare, în concentra ie mai ridicat (vezi H. REMBOLD i Ch. CZOPPELT). Dup p strare mai îndelungat , fie în frigider, fie în stare liofilizat , con inutul în vitamine al l pti orului scade la valori mult mai joase. Este deci avantajos s se adauge l pti orului de matc conservat,

71

liofilizat, vitamine i unii aminoacizi mai importan i a a încât s ating concentra ia corespunz toare l pti orului de matc proasp t. Aceast completare este deosebit de important în experien ele cu diverse forme de l pti or care mai întâi sunt separate chimic în diferite frac iuni i pe urm reunite. Solu ia vitaminizat are urm toarea compozi ie: Tabelul 6

4,0

pantotenat

0,0004 vitamina 3,6 g 3,6 g inositol acid

0,18 tiamin -HCl 0,36 riboflavin g 0,10 ipiridoxin g 0,05 HCl folic acid 0,05 biotin

10,0 g nicotinic cholin 6,0 g 6,0 g HCl a -lizin a

g -arginin , Diluate în 100 ml ap bidistilat . La 100 g l pti or de matc se adaug 0,4 ml din aceast solu ie vitaminizat .

Pentru o experien

de cre tere cu 60 larve sunt

necesare 25 g l pti or de matc ce se dilueaz cu 12,5 ml solu ie nutritiv . Dac cantitatea de l pti or nu este suficient , în ultima zi larvele sunt hr nite cu o solu ie de l pti or administrat de la început în

dilu ie 1:1; aceasta este valabil i pentru diversele forme de l pti or liofilizate, care în solu ie sunt foarte vâscoase.

2.2. Cre terea larvelor 1-a zi: larvele de lucr toare se scot din stup la vârsta de 1 2 zile. Pentru a ob ine cât mai multe larve de aceea i vârst , matca se izoleaz în colonie timp de 12 24 ore, pe un fagure f r puiet, cu cinci zile înainte de începerea experien ei. Cu o

72

oarecare experien , îns , vârsta larvei poate fi apreciat cu suficient exactitate dup dimensiune i greutate. Cel mai bine se dezvolt larvele cu o greutate de 1 2 mg. Din cauza marilor diferen e în greutatea larvelor de aceea i vârst se recomand ca în loc de vârst s se men ioneze greutatea lor. Larvele de albine cu o greutate sub 0,5 mg sunt mult mai sensibile la cre teri în laborator; ele i cresc mai încet. Din astfel de larve mici, a a numite larve-ou, în cadrul testului nu se dezvolt mai multe m tci (procentual) decât din larve de 1 2 mg. Larvele mici de albine pot fi u or scoase din celulele de fagure, cu o spatul de transvazare foarte îngust , f r ca fagurii s fie deteriora i. Când se

scoate i pu in l pti or odat cu larva, se reduce pericolul r nirii larvelor de albine mici i sensibile. Larva este a ezat într-un recipient de cre tere în care s-a introdus în prealabil, cu o pipet , 0,25 ml l pti or de matc (dilu ie 2:1 i 1:1, vezi alineatul precedent). Trebuie inut cont ca partea dorsal a larvei s fie orientat pe solu ia nutritiv , tot dorsal, s nu fie atins hrana: în caz contrar, respira ia larvei este îngreunat i ea moare. Când este prea

pu in l pti or disponibil, în prima zi de cre tere larvele mai pot fi a ezate i câte 4 5 una lâng alta într-un recipient pe cele 0,25 gr solu ie de l pti or. Larvele experimentale sunt introduse pe urm fiecare în recipiente definitive instalate în stativele descrise mai sus i acoperite cu folie de plastic, în incubator la 35°C i 85 90% umiditate a aerului.

Este recomandabil ca experien a s fie efectuat înainte de mas pentru a se mai putea ad uga dup -amiaza târziu, în fiecare recipient, câte 0,1 ml solu ie nutritiv , adic cca. 2 pic turi cu ajutorul

unei pipete gradate Pasteur. Înclinând u or recipientele, l pti orul se scurge pe peretele 1ateral în jos i ajunge sub larve, care plutesc la suprafa ; în felul acesta ele nu risc s fie sufocate de l pti orul ad ugat. Ziua a 2-a: diminea a i seara se administreaz fiec rei larve 0,1 ml l pti or dup procedeul descris, în cazurile când în prima zi s-a pornit cu mai multe larve întrun recipient, diminea a acestea trebuie transvazate fiecare întrun recipient pe

73

câte 0,25 ml l pti or de matc diluat ; seara, i ele primesc câte 0,1 ml l pti or. Ziua a 3-a: hr nirea ca în ziua a 2-a. Figura 26 reprezint stadiul de dezvoltare al larvelor în aceast zi a experien ei. Ziua a 4-a: numai în caz de nevoie, adic dac l pti orul s-a îngro at mult i larvele nu îl mai accept din aceast cauz , se mai administreaz fiec rei larve diminea a câte o pic tur de solu ie de l pti or. Dup -amiaza, l pti orul de matc nefolosit este îndep rtat cu grij cu o pipet (aspirat). Pentru aceasta se folose te de exemplu o pipet Pasteur cu cap t de cauciuc. Când num rul larvelor din experien este mai mare, se i

recomand racordarea pipetei la o tromp de ap

aspirarea l pti orului cu mare aten ie. Cu oarecare experien se poate recunoa te dup forma

larvelor, care din ele se g sesc în preajma elimin rii excrementelor i a începerii eserii coconului. Larvelor la care îns nu s-a încheiat hr nirea activ trebuia s li se mai lase pu in l pti or în recipient. Ziua a 5-a: diminea a se îndep rteaz ultimele resturi de l pti or din recipient, pentru ca larvele s înceap nimfoza pe un substrat uscat. Majoritatea larvelor c rora li sa. luat în ziua precedent tot l pti orul au epuizat toat hrana eventual r mas în vas i au început eliminarea excrementelor. Câteva larve î i es deja coconul (fig. 27). Foliile de plastic care acoper recipientele de cre tere prevenind evaporarea se îndep rteaz acum. Astfel se asigur o ventilare mai bun i se previne acumularea

umezelii. Ziua a 6-a: larvele se las , pe cât posibil netulburate, în incubator.

74

Ziua a 7-a: câteva larve întinse se transform în pupe. S-a dovedit c din toate larvele experimentale intrate în aceast zi în nimfoz rezult m tci. în felul acesta, la numai apte zile dup începerea experien ei se poate aprecia deja num rul m tcilor din experien . Orientarea pupelor în recipiente este diferit , ceea ce nu influen eaz dezvoltarea lor în continuare. Fig. 26 larvar . Larve de albin în a treia zi de cre tere

Ziua a 8-a

a 9-a: pupele determinate spre

matc sau spre forme intermediare cu caracteristici preponderent de matc difer de pupele de

lucr toare prin pigmentarea mai pronun at a ochilor i culoarea timpurie a chitinei (fig. 28). Ziua a 10-a: pupele cu caracteristici de matc sau de form intermediar (vezi mai sus) trebuie izolate unele de altele, pentru c s-ar putea omori reciproc. Pentru aceasta se a eaz fie cu vasele lor cu tot în cutiile cu sertare descrise mai înainte (fig. 25), fie împreun cu bolul lor, câte una, în v su e închise. Larvele întinse care în a zecea zi de experien înc nu au

intrat în nimfoz sau, i aceasta se întâmpl mai des, au ajuns numai semipupe, au murit i sunt excluse din experien . Fig. 27 Larve de albin în a 5-a zi de cre tere,

care se împupeaz dup ce li s-a îndep rtat l pti orul. Fig. 28 Pupe de albin cu diferite

colora ii ale ochilor în a 8-a zi de cre tere în laborator.

75

Ziua. a 11-a

a 12-a: primele albine

eclozioneaz ; este vorba de m tci adev rate, care comparate cu m tcile crescute în condi ii naturale, în colonie, prezint aceea i perioad de dezvoltare (16 zile inclusiv dezvoltarea ou lor i larvelor în stup înaintea începerii experien ei (fig. 29 ). Ziua a 13-a: mai pot ecloziona m tci, când pentru experien s-

au folosit larve de albine foarte tinere, în greutate de 0,5 mg sau mai mult mai eclozioneaz i forme

intermediare cu caracteristici mai pronun ate de matc . Ziua a 14-a a 15-a: apar acum mai ales i caracteristici de

forme intermediare ce prezint matc

i de lucr toare, fiind îns deseori mult

asem n toare lucr toarelor (fig. 29). În cursul zilei a

16-a eclozioneaz

i lucr toare pure. Ziua a 16-a

a 17-a: în aceste dou zile i celelalte animale experimentale devin albine adulte; este vorba exclusiv de lucr toare (fig. 29).

2.3. Aprecierea produ ilor experimentali M tcile i lucr toarele crescute în laborator se apreciaz dup caracteristicile specifice de cast din Capitolul II. Se apreciaz în primul rând greutatea, num rul variolelor, dimensiunea spermatecii, forma capului i a mandibulelor, dezvoltarea metatarsului i a acului. Ca greutate, num rul variolelor, forma mandibulelor, dezvoltarea metatarsului etc., frecventele forme intermediare se situeaz între matca i lucr toare atipic (fig. 29 31). Deoarece diferitele caracteristici sunt în mare parte corelate

unele cu altele în formarea lor specific de cast este suficient uneori aprecierea unor

76

caracteristici individuale, u or de analizat cum este forma mandibulelor i a metatarsului (fig. 30, 31). La albinele crescute în incubator ovarele sunt uneori atât de îngropate în corp gras, încât, mai ales la formele intermediare, sunt greu de identificat i clasificat pentru cel neini iat. Aceast observa ie au f cut-o i N. WEAVER (1957) i M. V. SMITH (1959). Din aceast cauz mai nou H. REMBOLD i colaboratorii (1974) nu mai apreciaz dezvoltarea ovarelor pentru determinarea apartenen ei de cast în încerc rile de izolare a substan ei determinatoare de matc . Fig. 12 Pentru aprecierea diferen elor de

form ale unor caracteristici exterioare de cast

77

Fig. 29

Matca (1)

forma intermediar (zwf) i lucr toare (±)crescut în laborator.

78

i M. V. SMITH (1959) a inut cont, în încerc rile sale de cre tere a m tcilor în laborator, numai de caracteristicile exterioare ale animalelor experimentale; aceasta dup ce a constatat c albinele ale c ror mandibule i picioare posterioare au forma celor de matc corespund m tcilor i în privin a tuturor celorlalte caracteristici.

2.4. Rezultatul experien elor de cre tere Tabelul 6 cuprinde unele rezultate ale celor peste 1500 experien e de cre tere, fiecare test fiind pornit în general cu câte 60 larve de albine. O compara ie a rezultatelor arat c dup cre terea larvelor pe l pti or de matc nativ (proasp t

recoltat) sau liofilizat procentul mediu de supravie uire nu difer semnificativ (cca. 5%). i procentul albinelor adulte cu caracteristici de matc este în ambele cazuri aproape acela i. Pentru unele experien e s-a mai folosit i l pti or liofilizat

79

p strat timp de peste un an în congelator la 20°C i totu i nu- i pierduse capacitatea determinatoare de matc . De obicei când un l pti or con ine componente d un toare pentru larve, faptul devine evident deja în primele dou zile dup începerea experien ei prin colorarea

larvelor spre brun i printr-o dezvoltare mai slab . Fig. 30 Mandibula de la o matc (9), o form

intermediar (zwf) i o lucr toare (9).

Fenomene asem n toare s-au putut observa i în cazul hr nirii cu formule de l pti or din care lipseau substan e vitale. În toate experien ele, cele mai mari pierderi au ap rut la trecerea de la stadiul

de larv deschis la cel de pup , în medie numai 60 70% din larve transformându-se în pupe. Deseori datorit n pârlirii incomplete a pupelor, rezult semipupe care, nefiind

80

capabile s se dezvolte mai departe, mor. Aceast incapacitate de n pârlire normal a pupelor a fost deosebit de evident într-o experien în care

larvele erau hr nite cu un l pti or liofilizat p strat peste 3 ani la 20°C. Numai cca. 30% din larvele

întinse au atins stadiul de pup , în unele serii experimentale procentul de pupe fiind i mai redus. Fig. 31 Aranjarea perilor pe tarsul posterior al

unei m tci, al unei unei lucr toare (m rit 32 X). forme intermediare i al

În afar de aceasta, din larvele hr nite cu acest l pti or de matc conservat un timp atât de îndelungat au rezultat aproape exclusiv lucr toare.

Ceea ce dovede te c efectul determinator de matc al acestui l pti or s-a pierdut.

81

Uimitor este c folosind l pti or de matc recoltat în Israel cre terea larvelor de albine în laborator a e uat sau supravie uiau doar un num r redus de larve. Motivul trebuie c utat poate în originea acestui l pti or de matc albine de ras italian din colonii de

iar albinele folosite pentru carnica .

experien ele de cre tere fuseser de ras

Poate c l pti orul, secre ie glandular a albinelor doici, prezint la diferite rase deosebiri în compozi ia chimic , ca de exemplu sub raportul substan elor proteice. Cercet ri în aceast direc ie asupra l pti orului de matc la diferite rase de albine, dup câte tiu eu, înc nu s-au f cut. Cre terea larvelor de albine reu e te i cu l pti or

de matc din care s-a extras printr-un procedeu chimic componenta necesar pentru dezvoltarea m tcilor. Num rul mediu de larve întinse, pupe i albine adulte crescute în felul acesta nu este mai redus decât cel ob inut prin hr nirea larvelor de albine cu l pti or de matc nemodificat. Ce-i drept, dup cum s-a amintit la capitolul despre hran în cre terea artificial a larvelor, în aceste experimente trebuiau read ugate l pti orului unele vitamine i aminoacizi de care fusese s r cit în timpul prelucr rii chimice. Din larvele de albine hr nite cu l pti or pur de lucr toare ob inut din

celule cu larve de lucr toare în vârst de dou pân la trei zile au rezultat, cu. un procent de

supravie uire satisf c tor (43%), lucr toare pure (II. REMBOLD i Gisela HANSER, 1964). Astfel s-a

dovedit clar c l pti orul de lucr toare se deosebe te calitativ de cel de matc . Larva femel tân r nu este orientat spre matc printr-o cantitate sporit de hran ci prin cel pu in o substan specific care intr în compozi ia

l pti orului de matc . În aceste încerc ri de cre tere cu l pti or de baz num rul animalelor

experimentale cu caracteristici de matc a fost foarte redus i se datorau (a a, câte erau) evident extragerii incomplete a de termina torului în timpul

82

prelucr rii chimice. În cursul anilor s-a pus în repetate rânduri problema dac m tcile crescute în laborator sunt m tci perfecte i sub aspectul func iunilor biologice. În. repetate rânduri, m tci crescute în laborator au fost introduse în nuclee de împerechere. Dup perioada corespunz toare, aceste m tci începeau ponta depunând ou fecundate. Din p cate nici una din aceste m tci nu a putut fi observat mai mult decât un an. O constatare asem n toare a f cut i M. V. SMITH (1959).

3. Concluzii generale cu privire la cre terea în laborator

La prelucrarea rezultatelor experien elor se constat c printre albinele crescute în laborator pe l pti or de matc mereu apar pe lâng m tci, forme intermediare i chiar i lucr toare tipice. Nici N. WEAVER (1955, 1958, 1974) i nici M. V. SMITH (1959) nu au reu it s creasc în laborator numai m tci. În dezvoltarea larvei c tre matc sunt implica i evident i al i factori. Hot râtoare în acest sens nu este numai influen a calit ii hranei ci i faza de dezvoltare în care larva de albin prime te hrana specific i reac ioneaz la ea. Succesul

cre terii unei m tci în condi ii artificiale este influen at determinant de trei factori: Diluarea corespunz toare a l pti orului de matc ; diluarea l pti orului este o premiz esen ial pentru

cre terea larvelor de albine în incubator. Mult timp acest fapt nu a fost apreciat cum trebuie, i de

83

aceea toate experien ele de cre tere în laborator au fost sortite e ecului mai mult sau mai pu in. În stup, în cursul hr nirii naturale, l pti orul, constant administrat de albinele doici, are consisten lichid . L pti orul de matc se îngroa

abia dup o p strare mai îndelungat în fagurii din stup i într-o m sur mai accentuat în frigider. Larvele mici nu pot s consume acest l pti or cum trebuie; consum în total hran mai pu in i

implicit mai pu in din substan a determin ant (N. WEAVER, 1966, 1974; H. REMBOLD, B. LACKNER, I. GEISTBECK, 1974) precum i din substan ele înso itoare care sunt necesare pentru realizarea determin rii, de ex. diferite vitamine, mai ales

biopterina. Pentru ca aceste substan e s parvin larvelor în cantitate suficient , diluarea l pti orului de matc nu trebuie s dep easc o anumit m sur . Vârsta larvelor de albine la începutul experien ei; o premiz important pentru succesul cre terii este vârsta la care larva tân r de albine este scoas din stup i transvazat în laborator pe l pti or de matc . Presupunerea c ar fi cel mai avantajos a transvaza larve cât mai tinere pe l pti or de matc , pentru ca ele s dispun cât mai timpuriu de substan ele nutritive necesare pentru dezvoltarea m tcii, nu s-a verificat. M. V. SMITH (1959) i A. DIETZ (1964) au reu it s creasc în laborator larvele de albine imediat dup p r sirea oului, pe când încerc rile noastre de cre tere precum i ale altor autori (I. JUNG-HOFFMANN,

1956 ; N. WEAVER, 1974) au demonstrat în repetate rânduri c a doua zi de via larvar este momentul

cel mai potrivit pentru transvazarea larvei de lucr toare pe l pti or de matc . Schimbarea hranei este înso it mereu de o r cire a larvei tinere de matc i, împreun cu transvazarea i schimbarea

hranei, înseamn în acela i timp o interven ie i o întrerupere a dezvolt rii. Dup cercet rile lui N. WEAVER (1974) n pârlirile legate de cre terea larvei de albine se succed foarte strâns una dup alta, adic la vârstele de 3 ¼ = 1 zi de

84

eclozionare, 1 ½

2 zile, 2 ½

3 zile i 3 ½

4

zile dup eclozionarea din ou. Se tie c insectele reac ioneaz extrem de sensibil la toate influen ele exterioare în timpul n pârlirii i c se vat m foarte u or. Se prea poate deci c i larva de albine este

deranjat în dezvoltarea ei dac , tocmai în timpul n pârlirii, întâmpl tor, este scoas din celula de fagure din stup pentru a fi transvazat pe l pti or de matc în laborator. Probabil c i hrana pe care

albina a primit-o în primele dou zile ale dezvolt rii larvare în stup poate influen a rezultatele cre terii în laborator. În contradic ie cu datele lui I. JUNGHOFFMANN (1956) s-a observat deseori o dependen a rezultatelor cre terii de anotimpul în

care s-au început experien ele. L pti orul de lucr toare din stup prezint varia ii în con inutul de biopterin , acid pantotenic i vitamina B legate de anotimp (Gisela HANSER i H. REMBOLD, 1960; Gisel; HANSER, 1971). Prim vara, când colonia de albine se g se te în faza intensiv de reproduc ie i are de îngrijit foarte mult puiet, l pti orul de lucr toare con ine aceste substan e numai în cantit i foarte mici. În lunile de var , iulie i august, când cantitatea de puiet în colonie este mai redus i se cresc albinele de iarn cu durata vie ii mai lungi aceste substan e sunt prezente în l pti orul de lucr toare în concentra ii semnificativ mai ridicate. S-a remarcat un fenomen în cadrul experien elor de cre tere: larvele de albine scoase vara târziu din colonie se dezvolt mai bine pe l pti or de matc în

incubator i din ele rezult un num r mai mare de m tci i forme intermediare decât din larvele de albine recoltate în primele s pt mâni de prim var în experien a de cre tere acestea au reac ie (de determinare) mult mai redus fa de activitatea

l pti orului de matc . Spre deosebire de l pti orul de lucr toare, cel de matc con ine în concentra ii mai mari biopterin , acid pantotopic (Gisela HANSER II. REMBOLD, 1964) i

85

Vitamina B1 (Gisela HANSER, 1971), astfel c am desemnat aceste substan e ca indicatoare pentru l pti orul de matc , cu toate c nu influen eaz direct determinarea larvei de matc (H. REMBOLD i Gisela HANSER, 1964). Momentul potrivit pentru extragerea l pti orului este la sfâr itul dezvolt rii larvare; un alt punct foarte important al cre terii artificiale a m tcilor în laborator const în separarea de l pti or a larvei în vârst înainte ca ea s înceap eserea coconului i s între în preg tirile pentru n pârlirea pupal . În acest moment, în stup, în mod normal alimentarea larvei înceteaz . Larva de matc , în schimb, m nânc în continuare i abia în ziua urm toare, dup terminarea elimin rii

excrementelor, nu mai inger hrana (N. WEAVER, 1974). Dup experien a mea, deja în acest stadiu de dezvoltare pot fi f cute pronosticuri pe baza anumitor deosebiri structurale: larvele de matc au o form mai supl , cilindric , sec iunea prin corpul lor fiind un cerc, în timp ce larvele de lucr toare prezint de-a lungul ambelor p r i ale corpului îngro ri bombate care le confer mai degrab o sec iune col uroas . i N. WEAVER (1974) vorbea de diferite forme ale larvelor care, dup p rerea sa îns , nu constituie de fel dovezi sigure asupra apartenen ei de cast . Larva trebuie separat de hran la momentul oportun, adic , imediat înainte de nimfoz , pentru ca aceasta s se desf oare nestingherit într-o celul uscat . Spre deosebire de al i autori, care scot pentru aceasta larvele din

recipientul de cre tere, noi am îndep rtat l pti orul prin aspirare. R mâneau numai resturi neînsemnate de l pti or, pe peretele vasului, a a c în caz de nevoie larva mai g sea ceva hran : ceea reduce i pericolul de a lua larvelor prea devreme hrana. Nimfoza larvei va fi mai pu in deranjat iar coconul care va ad posti n pârlirea pupelor i pe urm cea imaginal , va fi esut normal.

86

Nici unul din experimentele de cre tere pe l pti or de matc proasp t recoltat din celule cu larve de lucr toare în vârst de una pân la dou zile nu a permis pân în prezent ob inerea exclusiv de m tci. Ap reau mereu, cum am mai spus, i forme intermediare i uneori chiar i lucr toare. Dat fiind complicatul efect combinat al substan ei determinatoare din hran i al reactivit ii

animalelor în anumite faze sensibile ale dezvolt rii, cu greu se vor putea îmbun t i rezultatele cre terilor. În cazul c exist suficient l pti or de matc s-ar putea s fie avantajos ca în locul ad ug rii zilnice de l pti or larvele s fie transvazate în fiecare zi pe alt l pti or de matc

proasp t. Pe de alt parte s-ar putea ca frecventa schimbare a hranei s prejudicieze i s întârzie dezvoltarea larvelor. Rezultatele experimentului lui H. REMBOLD, Ch. CZOPPELT i P. J. RAO (1974) dovedesc c abunden a substan ei determinatoare administrate odat cu hrana ar fi de o importan hot râtoare (=decisiv ) în cursul dezvolt rii larvare. Când frac iunea determinatoare se adaug în hrana larvar în concentra ie de trei ori mai mare fa cea natural prezent în l pti orul de matc , se dezvolt 98% m tci, numai 2% forme intermediare i nici o lucr toare. Scopul a ob ine numai m tci de

în cre tere artificial de larve de albine femele este altfel aproape atins. Aceast metod de cre tere pus la punct în cursul anilor ar trebui s fie mai întâi i în primul rând un instrument pentru

îmbog irea în substan

determinatoare a

l pti orului de matc . Dar în afar de aceasta dispune i de un model care ne permite s arunc m o privire mai profund asupra mecanismelor de diferen iere care în acest caz sunt dependente de factori externi, introdu i odat cu hrana. Abia relativ târziu în cursul dezvolt rii larvei de albin femel bipotent , se schimb , prin interven ia de terminatorii lui cast . macazul diferen ierii specifice de

87

Prin hran specific putem dirija deci diferen ierea larvei spre matc sau spre lucr toare. Totodat avem posibilitatea s observ m i s determin m în condi ii controlate schimb rile structurale i deosebirile metabolice în func ie de timp i stadiul de dezvoltare. Cu ajutorul acestui model ne putem face deci o idee asupra primelor faze ale proceselor de diferen iere într-un organism. Se explic în felul acesta probleme generai valabile ale diferen ierii din fiziologia cre terii, care sunt de importan biochimie. fundamental pentru biologie i

88

CAPITOLUL V Influen a factorilor de cre tere asupra dezvolt rii m tcilor K. WEISJ Calitatea m tcii este determinat de origine i de modul în care a fost crescut . Ne vom ocupa de cre tere. O cre tere optim presupune condi ii optime în timpul dezvolt rii larvelor i pupelor. Deoarece matca i lucr toarele provin din material germinativ ontogenetic similar iar dezvoltarea deosebit a celor dou caste este determinat exclusiv de factori nutritivi, se poate presupune c factorii care influen eaz direct sau indirect hr nirea larvelor influen eaz totodat i

dezvoltarea lor. Ceea ce poate s fie deosebit de însemnat mai ales pentru cre terea artificial a

m tcilor, unde la varia iile naturale ale condi iilor de dezvoltare în colonia de albine se adaug i urm rile

interven iilor apicultorului. Trebuie s ne a tept m c , în conformitate cu condi iile de cre tere, vor ap rea femele sexual normale sau malformate femele care în ce prive te caracteristicile i propriet ile lor pot fi considerate m tci optime altele care deviaz mai mult sau mai pu in de la aceast imagine ideal . Defini ia unei m tci optime îns nu este atât de simpl . Pe de o parte i la m tcile de roire, care se cresc în colonia de albine în condi ii perfect naturale, apar varia ii destul de pronun ate ale caracteristicilor; iar pe de alt parte exist deosebiri importante, care se bazeaz pe provenien a m tcilor. Dup KOMAROV i ALPATOV (1934) m tcile provenind din sudul Rusiei sunt mai i

mici decât cele din Rusia Central . HOOPINGARNElR i FARRAR (1959) au constatat deosebiri certe între greutatea m tcilor diferitelor linii consangvinizate i cea a produ ilor lor de încruci are. KOMAROV i ALPATOV (1934), ECKERT (1934) i BUR-MISTROVA (1965) au constatat un num r mediu diferit de ovariole la

89

diferite rase i su e. În cre teri repetate continuu în colonii cresc toare neîntinerite cu material de cre tere, dintr-o colonie mellifica i una carnica, eu am ob inut deosebiri statistici semnificative în privin a num rului de ovariole, a l imii capului, a lungimii tarsului i a duratei dezvolt rii larvelor i a pupelor (WEISS 1972). Nu este deci de mirare c i activitatea de pont a

m tcilor diferitelor rase i linii este diferit (BOZINA 1968, PANKIW 1969, GADELIA i AVETISIAN, 1968). Pentru a aprecia cu exactitate efectul diferi ilor factori de cre tere asupra dezvolt rii m tcilor trebuie f cute încerc ri de cre tere comparativ. Influen ele principale: o o o o posibile asupra

dezvolt rii m tcilor pot fi împ r ite în 4 domenii Materialul de cre tere. Organizarea cre terii. Cre terea m tcilor i Mediu.

În felul acesta este împ r it i materialul acestui capitol.

1. Materialul de cre tere Dup cum reiese din capitolul VI, prin material de cre tere se în eleg stadiile de dezvoltare la tinerele femele ale albinelor: ou fecundate, sau larve din cele mai tinere de lucr toare, care servesc ca material ini ial pentru cre terea m tcilor. Este de a teptat ca modul în care materialul de cre tere este mânuit de c tre apicultor s poat influen a cre terea.

1.1. Vârsta materialului de cre tere Ou le de albine, femele identice din punct de vedere structural i genetic se deosebesc dup amplasare.

90

În celule de lucr toare se dezvolt lucr toare, în cupe (botce) m tci. Când se pierde îns matca, albinele sunt în stare s transforme celulele de lucr toare în botce. Transformarea (conversiunea) tinerei larve de lucr toare în matc devine în acest caz pur i simplu o chestiune de hr nire, rolul hot râtor revenind compozi iei l pti orului (vezi capitolul III). Posibilitatea redetermin rii larvelor tinere de lucr toare în m tci, decurgând din (=bazat pe) hr nire, a fost utilizat în cre terea artificial a m tcilor. Cre terea din larve este relativ simpl i cu randament bun de acceptare în

cre tere. Datorit cercet rilor minu ioase ale lui ZANDER i ale elevilor s i (1916, 1925), referitoare

la valoarea produ ilor cre terii, pân de curând metoda p rea, mai presus de orice dubiu. Unele re ineri în aceast direc ie au ap rut când rezultatele unor cercet ri mai noi au ar tat c i

larvele de lucr toare i matc foarte tinere primesc deja hran diferen iat . A a a observat JUNGHOFFMANN (1966) c albinele doici ofer larvelor tinere de matc de hran i de lucr toare dou componente i una limpede în

una alb

diferite raporturi cantitative. STABE (1930) i WANG (1965) au înregistrat deosebiri de cre tere la o vârst foarte timpurie a larvei. În plus, la ambele caste de larve apar deja foarte de timpuriu deosebiri metabolice i particularit i serologice (MELAMPY i WILLIS 1939; SHUEL i DIXON, 1959, 1968, DIXON i SHUEL, 1963; LIU i DIXON 1965;

LUE i DIXON 1967; OSANAI i REMBOLDI 1968; TRIPATHI i DIXON 1968, 1969; CZOPPELT i REMBOLD, 1967). Deosebirea din punctul de vedere al substan elor din cele dou tipuri de l pti or mai trebuia îns dovedit (vezi cap. II) i pe calea analizei chimice

chiar i numai sub forma deosebirilor

cantitative ale diferitelor componente în cele dou l pti oare (vezi în JOHANNSSON i JOHANNSSON, 1968 ; SHUEL i DIXON, 1960, TOWNSEND i SHUEL, 1962, REMBOLD, 1964 ; HAYDAK, 1968).

91

Astfel de observa ii au dus la reflec ia c

i la

m tcile a c ror dezvoltare a fost încheiat pot ap rea deosebiri în direc ia caracteristicilor i randamentului în func ie de provenien a din larve mai tinere sau mai vârstnice. Ar fi de a teptat ca o matc s semene cu atât mai mult imaginii ideale a femelei perfecte cu cât mai tân r este materialul de cre tere din care provine. În aceste condi ii m tcile din ou ar trebui s fie cele mai bune, a a c în ultimul timp s-a c utat febril o metod mai utilizabil de cre tere din ou . De practica cre terii din larv i a cre terii din ou se ocup capitolul VI.

Aici discut m numai dac folosirea ou lor în loc de

larve este absolut necesar

i care este vârsta cea

mai bun pentru larvele de cre tere.

1.1.1. Vârsta materialului de cre tere i acceptarea lui S-a vorbit deja de faptul c albinele care î i cresc o matc de salvare transform de regul în botce celule de lucr toare con inând larve, i nu celule cu ou . i nici o varia ie considerabil în vârsta larvelor nu pare s le deranjeze. Chiar dac în momentul orfaniz rii nu exist decât larve de aceea i vârst foarte tinere în colonie, albinele construiesc botce nu numai peste acestea ci i peste larve care treptat îmb trânesc. Când am introdus în mai multe colonii de cre tere faguri cu ou , în care fuseser crescute mai multe genera ii de puiet, aproape jum tate din i

cupe au ap rut abia la 1 2 zile dup eclozionarea din ou , iar 10% din totalul celulelor luate în cre tere au fost transformate i mai târziu, pe larve în vârst de 2 3 zile (WEISS, 1962). Notând o experien asem n toare OROSI PAL (1960) a

ob inut botce i din larve mai vârstnice, de 3 4; 4 5 i 5 6 zile. Pe de alt parte am observat botce pornite pe faguri noi i deasupra ou lor proasp t depuse (Fig. 32). Îns i aici majoritatea apar abia

mai târziu, pe larve mai în vârst . Aceasta nu o schimb nici folosirea t ieturii în arc din fagurele de puiet. Numai dac

92

celulele sunt introduse cu deschiderea în jos în colonia de cre tere (cre terea din ou, dup modelul Erlangen) primele botce apar fie pe ou, fie imediat dup eclozionarea lui (vezi capitolul VI). Noi ne punem acum întrebarea: albinele nu au nici o preferin între larve de vârste diferite? Mul i

practicieni cred c albinele accepta cu prioritate larve mai vârstnice. i ZANDER (1925) scria c larve

de o zi sunt luate mereu în num r mult mai mare în cre tere decât larvele de jum tate de zi. VUILLAUME (1959) în schimb, este de p rere c vârsta larvei nu exercit o influen accept rii, chiar dac mare asupra

i în experien ele lui larvele în

vârst de câteva ore au fost acceptate ceva mai

prost decât cele de 2 i de 3 zile. WAFA i HANNA (1967) nu au constatat nici o deosebire în acceptarea larvelor de 1 sau de 2 zile. KOMAROV (1943) spune c ar fi constatat c albinele doici disting cu atât mai pu in vârsta larvelor cu cât sunt mai b trâne, luând astfel în cre tere multe larve mai vârstnice. Albinele tinere din stup dimpotriv ar prefera larvele mai tinere. El sus ine c vârsta calendaristic a albinelor doici nu ar trebui s coincid cu cea biologic , ceea ce este valabil în special i pentru vârsta larvei în raport cu dimensiunea acesteia. Aceast din urm constatare au f cut-o în repetate rânduri i al i cercet tori. Motivul ar putea fi aprovizionarea diferit cu hran , care (1953) pentru a folosi expresia lui GONTARSKI se bazeaz pe principiul pu tii cu alice .

Unele larve ar putea fi aprovizionate defectuos. Ocazional s-ar putea ca i pozi ia nefavorabil a larvelor la marginea cuibului de puiet i în acest context temperatura pu in prea sc zut în aceast zon s joace un rol. Eu personal am constatat câteodat c în serii întregi de material de cre tere de aceea i vârst existau larve de dimensiuni diferite. Poate i compozi ia de vârst a coloniei de cre tere este în acest sens important . Fig. 32 Pe faguri in care nu s-a crescut înc

puiet, se cresc deseori botce de salvare peste ou depuse.

93

Experien a mea în leg tur cu acceptarea larvelor de diverse vârste nu m-a scutit de surprize. Între-o cercetare efectuat special în acest scop BOTTCHER i WEISS (1962) au verificat primirea larvelor transvazate de diferite vârste, în 9 cre teri pornite în 5 colonii doici dintre care 4 au fost

folosite de dou ori consecutiv pentru cre tere. Stadiile de vârst folosite de noi erau datate exact la jum tate de zi între ½ i 3 ½ zile, fiind introduse alternativ în ir continuu în botcele de pe lea urile de cre tere. Din totalul de 236 larve oferite, albinele au acceptat 151. În aproape toate experien ele individuale primirea larvelor tinere i a celor vârstnice era aproape echilibrat . Numai larvele

foarte vârstnice, peste 3 zile, au fost acceptate mai prost. Dup acest rezultat experimental se p rea c plângerile repetate ale apicultorului despre primirea slab a larvelor foarte tinere ar fi legate de greut i de transvazare la acest material. Ce-i drept în experien e de cre tere ulterioare, am avut ocazia s constat i eu preferin a pentru larve mai vârstnice, nu mai mari de 2 zile! (WEISS, 1974 a). În aceste cazuri vârsta albinelor doici siguran statistic cu un grad ridicat de

nu a fost de nici o importan .

Ar fi posibil îns o înclina ie specific a coloniilor de albine în acest sens. În toate aceste experien e albinele dispuneau spre alegere de larve de vârste diferite. Oferind larve de o singur vârst per seria de cre tere (cum se obi nuie te în practic !), preferin a în acceptarea unor anumite stadii de

vârst se va putea dovedi în m sur

i mai redus

decât aici. Dup numeroasele experien e de cre tere pe care le-am efectuat în decursul anilor nu mi se pare

94

probabil s se poate influen a rezultatul accept rii în practica de cre tere folosind larve de anumite vârste. Mult mai important în schimb este problema dac i ce rela ie exist între vârsta

materialului de cre tere i calitatea m tcilor ob inute.

1.1.2. Vârsta materialului de cre tere i dezvoltarea caracteristicilor de cast Ini ial, dezvoltarea morfologic a larvei de lucr toare i de m tci decurge identic. Într-o serie de lucr ri privind dezvoltarea postembrionar a larvei de albine KOJEVNIKOV (1905), ZANDER i elevii s i LOSCHI i MEIER (1916) dup primele

cercet ri nu au constatat nici o deosebire în structura i histologia larvelor de matc i de

lucr toare în primele dou zile de via . Primele deosebiri în dezvoltarea ovarelor pe care MEIER sus ine c le-a observat în cea de a 2-a zi de via larvei, nu au fost confirmate ulterior de WANG i SHUEL (1965). Dup ace ti autori abia în a 3-a zi a larvei apar deosebiri în formarea ei corporal . MICKEY i MELAMPY (1941) au g sit la aceast faz deosebiri în dezvoltarea citologic a celulelor grase. Aceste rezultate ale cercet rii dezvolt rii larvelor corespund rezultatului experien elor de cre tere care au fost efectuate înc din 1904 de preotul alsacian KLEIN i mai am nun it de ZANDER i BECKER (1925). În conformitate cu ele, principalele caracteristici interne (ovare, spermatec , glanda a

mandibular

i faringian ) la m tci, care au fost

crescute din larve pân la vârst de 3 zile, dau imaginea complet a m tcii. Redeterminarea are loc între a 3-a i a 4-a zi a larvei de lucr toare i anume brusc. ZANDER recomand totu i, pe baza rezultatelor cânt ririlor limitarea vârstei materialului de cre tere la 1-2 zile. M tcile din larve de 3-4 zile au fost, conform cercet rilor sale, mai u oare decât cele ob inut din larve mai tinere. La fel au dus i majoritatea cercet rilor ulterioare, la constatarea unei anumite dependen e între vârsta larvelor în stadii de dezvoltare foarte timpurii i greutatea m tcilor.

95

În schimb exist o divergen

complet de

p reri în aprecierea caracteristicilor. ECKERT (1934) nu a observat la m tcile care au provenit din larve în vârst de 12, 24, 36, 48, 60 i 72 de ore nici o deosebire principal a num rului variolelor. Nici cercet rile lui WEAVER (1957) care a repetat experien ele lui ZANDER i BECKER i le-a extins i asupra caracteristicilor externe nu au dus la constatarea vreunei deosebiri la m tcile din larve în vârst de 1 sau de 2 zile, nici în ce prive te m rimea spermatecii. 19 m tci din larve de 1 zi au avut chiar mai pu ine ovariole (335+8) decât 19 crescute din larve de 2 zile (341 + 7). În afar de aceasta, cele din urm au avut i glosa extrem de scurt , ceea ce nu

se potrive te cu concep ia general despre reducerea caracteristicilor de matc odat cu vârsta larvelor folosite ca material de cre tere. Nici la structura basitarsului care trece drept nu existau

caracteristica de cast foarte specific

deosebiri. Numai la m tcile din larve de 3 zile i mai mult sc dea num rul variolelor, la fel i diametrul ovarelor i al spermatecii. Indicele tarsen devenea mai mic, lungimea glosei i num rul barbelor (pe ac) (47 EC) cre teau. În conformitate cu rezultatele cercet rii lui BECKER m tcile din larve pu in mai vârstnice, de 3-4 zile, prezentau treceri evidente spre forma de lucr toare chiar dac nu imediat la

toate caracteristicile. Erau de regul cu prec dere m tci sau lucr toare. Circa jum tate din aceste animale mureau înainte s ating stadiul adult.

VAGT (1955) nu a g sit la m tci din larve de ½, 1 i 2 zile nici o deosebire în forma tarsului fa de m tcile

de roire, sus inând în schimb c ar fi g sit la adul ii din larve de 2 zile modific ri la periu a de polen i la co ule ul de pe tibie. Devieri ale formei capului, care la matc este mai rotund, la lucr toare mai triunghiular, ar fi ap rut deja la m tci crescute din larve de 1 zi, la fel primele modific ri ale formei rotunde ale spermatecii. Pentru un rezultat sigur au fost cercetate din p cate prea pu ine m tci. Pe un material de

96

observa ie i mai redus (2 m tci în fiecare grup experimental) se bazeaz JORDAN (1960) cu constatarea c m tcile crescute din ou (dup OROSI PAL) sunt superioare celor crescute din larve în ce prive te num rul variolelor. O cercetare anterioar a lui JORDAN (1955) care a demonstrat o sc dere constant a num rului variolelor la m tci din larve abia eolozionate, i de 1, de 2 i 3 zile, se baza pe medii de numai câte 4 m tci. În lucrarea lui SOCZEK (1965), num rul mai ridicat al variolelor în medie de 349 (325 374) la m tci de roire fa de o

medie de 313 (200 357) la m tcile de salvare i o medie de 312 (289 341) la m tcile de cre tere (din larve de 1 zi), au fost luate în calcul cele 12 m tci de

roire, 82 m tci de salvare i 41 crescute. Provenien a i timpul form rii grupelor experimentale nu au fost unitare. Probabil c aceasta este valabil i pentru, materialul cuprinz tor de m tci din cadrul experien elor lui VOLOSIEVICI (1954). În urma unei comunic ri a lui M. MAUL, el a comparat m tci de roire cu m tci de salvare transvazate (simplu i dublu) i a constatat la primele mai multe ovariole în ovare i spermateci mai mari. Cercetând în total 400 m tci de aceea i provenien OROSI PAL (1964) constatase c

num rul de m tci la care num rul variolelor dep e te un anumit prag cre te odat cu folosirea unui material de cre tere mai tân r: o 80% din m tcile crescute din ou aveau peste 300 de ovariole; o urmau m tcile crescute din larve de

lucr toare în vârst de 18 30 ore, cu 51%, o cele din larve de 42 54 ore cu 39% i o cele din larve de 66 78 ore cu numai 12% peste acest prag. Nu de la aceea i matc de cre tere, îns de la aceea i linie, provenea în fine i materialul de cre tere folosit de WOYKE (1971), care a observat la m tcile crescute din ou i din larve de 1, 2, 3 i 4 zile în afara

sc derii greut ii corporale o reducere a volumului spermatecii i a num rului variolelor cu fiecare zi de întârziere a transvaz rii larvelor. Implicit sc dea i num rul de

97

spermatozoizi din spermatec atât la m tcile împerecheate natural cât i la cele îns mân ate instrumental. Rezumând toate aceste experien e se constat c formarea caracteristicilor de matc depinde de vârsta materialului de cre tere, îns este îndoielnic dac aceasta este valabil i pentru material larvar foarte tân r. Pentru a l muri chestiunea am f cut experien e am nun ite (WEISS, 1971). Am pus accent în special pe provenien a comun a materialului de cre tere i pe condi ii unitare de cre tere, am folosit pupe în loc de m tci eclozionate pentru a u ura compararea greut ii

(WEISS, 1967 a) i am num rat ovariolele sub stereomicroscop în loc de a mai folosi metoda

microtomiei

care d rezultate îndoielnice (fig. 33,

34). M-am rezumat la cre terea unor stadii larvare tinere, care poate fi folosit i în practic i am

analizat numai caracteristicile sub raportul c rora, m tcile difer cel mai evident de lucr toare: greutate, num rul variolelor, forma capului, a. mandibulei i a piciorului colector. S-a dovedit c m tcile crescute din ou sau din larve tinere pân la vârsta de 1-2 zile, aproape c nu se deosebesc. Tocmai referitor la num rul discutat al variolelor nu s-a constatat nici o reducere odat cu avansarea în vârst a materialului de cre tere. Numai greutatea adultului p rea s scad odat cu vârsta larvei, ceea ce s-a confirmat într-o cercetare ulterioar (WEISS, 1974 a). Când se folosesc stadii larvare sub 1-2 zile este dificil stabilirea statistic a diferen ei. În mod

paradoxal m tcile crescute din ou erau chiar ceva mai u oare decât cele din larve de 1 zi. Ceea ce se datora îns nu vârstei diferite a materialului de cre tere, ci dimensiunii botcelor. M tcile din ou proveneau din celule de lucr toare în care nu mai fuseser depuse ou , m tcile de transvazare din botce artificiale largi de 9 mm. În botce mai mari se formeaz m tci mai mari, dup cum vom vedea mai târziu (vezi 2.1.3.). Sc derea greut ii m tcilor crescute în acest fel fat de cele crescute din larv este îns

98

atât de redus încât în practica cre terii abia se remarc .

1.1.3. Vârsta materialului de cre tere i randamentul coloniei Fig. 33 Pentru determinarea comparativ a

greut ii, m tcile erau cânt rite ca pupe...

Fiindc pân ast zi înc nu s-a c zut de acord asupra existen ei vreunei corela ii între greutatea m tcii i num rul variolelor ei, nu este de mirare c i rela ia între m rimea m tcii i cantitatea de puiet este considerat când afirmativ (BOCH i JAN1ESON 1960) când negativ (VESELY, 1968) i c

nici corela ia între num rul variolelor i prolificitatea m tcii nu este dovedit . Cercetând 38 de m tci, ECKERT (1937) nu a constatat nici o corela ie în acest sens, în timp ce AVETISIAN i TIMIRIAZEV (1961) au constatat o anumit corela ie pozitiv între num rul variolelor i cantitatea de puiet. Aceea i neconcordan de p reri domin i în

leg tur cu problema rela iilor între

99

dimensiunea corpului i produc ia de miere. Dac pe baza cercet rilor lui AVETISIAN i TIMIRIAZEV (1961) i AVETISIAN (1967) ai putea s presupui c exist o corela ie pozitiv , SITROBAL (1958) i VESELY (1968) neag o astfel de rela ie. Fig. 34 i introduse spre dezvoltarea ulterioar f r acoper mânt în cu ti de eclozionare din lemn, în incubator.

Cea mai dificil problem prive te vârsta materialului de cre tere din care s-au ob inut m tcile depinde sau nu de ea randamentul

coloniilor formate cu aceste m tci? Noti ele apicultorului KOFER (1960) cu privire la necesitatea

înlocuirii m tcilor cu m tci din ou larv

i m tci din

în decursul primilor patru ani de produc ie i

pledeaz în favoarea m tcilor din ou, nu îns cifrele date de KRASNOPEIEV (1949) despre

produc ia de miere a unor astfel de colonii. Când în revistele de specialitate este uneori foarte l udat productivitatea m tcilor din ou , lipse te de obicei compara ia cu m tcile crescute din larve. În ciuda greut ilor pe care le prezint o comparare concludent a randamentelor m-am încumetat s fac o astfel de experien , mai ales pentru c aveam la dispozi ie pentru aceasta cele 3 puncte de control pentru albine ale landului federal Havana. Ele dispun de amenaj ri speciale pentru verific ri

100

comparative ale randamentului coloniilor. Experien ele comparative cu m tci crescute din ou i cu altele din larv s-au efectuat timp de zece ani în cicluri de câte doi ani. În controalele noastre au fost incluse în total 72 m tci din ou i 74 din larve. M tcile din larv au fost ob inute din larve de 1 zi i de 1-2 zile, în mod excep ional i din larve de ½

zi. M tcile din ou i cele din larv au avut aceea i provenien , au fost crescute în acelea i colonii doici sau în colonii doici de acela i fel i în serii egale. În afar de aceasta au fost în acela i timp i în acela i punct de împerechere. Au fost introduse în roiuri de aceea i putere, care în anul urm tor au fost incluse în controlul productivit ii. Per total nu

a existat nici o deosebire între m tcile din ou i cele din larv . Împerecherea a fost echilibrat , pierderile la introducerea celor împerecheate au fost aproape la fel de mari, iar pierderile în timpul celor doi ani experimentali la fel de mari. Coloniile cu m tci din ou i din larv au adus per total la fel de mult miere (WEISS, 1971).

1.1.4. Concluzii Trebuie s ne a tept m ca, la m tcile crescute din larve mai vârstnice, caracteristicile s devieze de la tipul pur al m tcilor de roire i probabil, comportamentul lor i productivitatea coloniilor lor, c ci folosind larve mai în vârst de 3 zile apar forme intermediare propriu-zise (ZANDER i BECKER 1925, v. RHEIN 1933, WEAVER 1957). Între m tcile

crescute din material de cre tere mai tân r, din ou i din larve pân la 1-2 zile nu s-a constatat îns nici o deosebire semnificativ . În aceast perioad a dezvolt rii larva tân r de lucr toare este 100% neutr . Formarea caracteristicilor specifice de cast începe abia mai târziu. De altfel, asem n toare este situa ia i la larva tân r de matc , dup cum am putut demonstra cu ajutorul experien elor de transvazare în celule de lucr toare dup experimentele

101

prealabile ale lui KLEIN (1904) i WEAVER (1957) cu material larvar numeros, datat exact conform vârstei (WEISS 1978). Greutatea corporal a m tcii este o excep ie se vede c ea poate fi influen at

foarte timpuriu în cursul dezvolt rii larvare. Din punct de vedere practic este de importan secundar dac greutatea adultului poate trece drept criteriu veritabil de cast , deoarece exist m tci tipice dup caracteristici dar mici ca ni te lucr toare, în timp ce pe de alt parte se pot ob ine lucr toare uria e, abia pu in mai u oare decât m tcile normale, supraalimentându-le cu hran mixt de lucr toare sau l pti or de matc denaturat (v. RHEIN 1933, HAYDAK 1943, WEAVER 1955,

WITZGALL 1970). Factorul substan

nutritiv al

hranei pare a fi de important primordial pentru m rimea indivizilor, atât a lucr toarelor cât i a m tcilor. Probabil c este r spunz tor în primul rând i pentru determin rile metabolice determinate de cast în stadii foarte timpurii ale larvelor, chiar dac la început nu exercit nici o influen asupra dezvolt rii ulterioare a uneia sau

alteia, din castele de albine. Aceasta nu înseamn c deosebirile de greutate ale m tcii sunt lipsite de importan pentru practica cre terii. Cresc torul

prefer în general, din dou m tci de aceea i provenien , pe cea mai mare. Instinctiv aceasta este considerat a fi i cea mai productiv . Cercet torii sovietici au constatat c m tcile mai grele sunt mai bine primite în nucleii de

împerechere, i c împerecherea i ponta au loc mai devreme decât la cele mai u oare (dintr-un raport al lui TARANOV pentru aceast carte). Pentru cresc torul de m tci practician, ce-i drept, nu are nici o importan dac în serii mari experimentale

apar deja, la larve de diferite vârste sub limita de 12 zile, deosebiri mici în greutatea m tcilor. Ele abia sunt semnificative statistic i pot fi trecute deci cu vederea în practic .

102

Putem deci conchide c ambele metode de cre tere cea din larv i cea din ou , sunt

valabile. Din punct de vedere biologic ambele modalit i de cre tere au aceea i valoare cu

condi ia ca tehnica folosit s fie corespunz toare, dac cresc torul trebuie s foloseasc ou sau larve tinere i ce metod s foloseasc , se hot r te la urma urmei pe baza înclina iei i îndemân rii sale (vezi capitolul VI).

1.2. P strarea materialului de cre tere în afara coloniei de albine Cre terea de salvare artificial duce la faptul c materialul de cre tere, ou sau larve, precum i

stadii ulterioare de dezvoltare ale produ ilor cre terii care cresc sunt scoase temporar din mediul lor natural fiind expuse unor influen e de mediu exterioare, str ine. Cât timp se poate face aceasta f r repercusiuni pentru cre tere?

1.2.1. Capacitatea de supravie uire a ou lor Cre terea din ou ar putea avea succes cu ou tinere mai vârstnice dac materialul de cre tere ar fi utilizat imediat dup scoatere din colonia mam . Dac se pune îns problema p str rii ou lor câtva timp în afara coloniei, eventual pentru a fi expediate, reamintim c toate indica iile din manuale vechi sau men iuni bibliografice dup care ou le ar putea rezista mai multe zile sau chiar s pt mâni în afara mediului lor natural (de ex.

WITZGALL, 1906, ALFONSUS i MUCK, 1929; DÂCHSEL dup ZANDER, 1947; SPITZNER, 1950; HEROLD, 1956; SCHULZ-LANGNER, 1956; EHRICH, 1958, etc.) sunt incorecte. Aceste observa ii se bazeaz cu foarte mare probabilitate pe ni te interpret ri gre ite, pentru c experien e sistematice referitoare la aceast problem dau alt imagine (WEISS 1960). Am t iat buc ele dintr-un fagure care con inea ou a c ror vârst fusese exact datat i le-am p strat în cele mai diferite locuri.

103

Dup diferite perioade am reintrodus buc elele de fagure cu ou în ordinea vechimii în fagure i lam introdus în colonie. Am l sat o parte din ou s eclozioneze în incubatorul reglat la temperatura i umiditatea cuibului. Niciodat nu am reu it s astfel ou le în via inem

în afara coloniei mai mult de 3

zile. Condi ia rezisten ei optime la condi ii externe anormale a fost vârsta minim de 1-2 zile a ou lor . Numai câteva ou au rezistat 3 zile în afara coloniei. Dup dou zile în afara coloniei mai supravie uiau cel mult jum tate iar dup o zi înc mai eclozionau practic toate ou le. Dac buc elele de fagure fuseser p strate în pivni (la 15 18°C)

sau în camer (18 22°C), umed (pân la 100% h.r.)

sau uscat (20 25% h.r.), la lumin sau pe întuneric, culcat sau în picioare, nu a fost de importan esen ial . Numai în frigider (5°C, 60% h.r.) nu se p strau bine. Ou mai tinere de 1 ½ zile i se pare i acelea aflate în preajma eclozion rii, rezistau mult mai pu in. P strând aceste ou chiar i numai o zi în camer sau pivni , din ele nu mai eclozionau larvele sau numai foarte pu ine. Uneori colonia de albine îndep rteaz i ou care conform

experien elor acestea ar mai putea continua dezvoltarea. Putem deci s fim cât de cât siguri c albinele arunc ou le din magazin, dac acesta nu con ine i puiet. Ou le trebuie s fie în cuibul de puiet. Îns , i aici exist uneori insuccese atât în

colonia cu matc cât i în cea orfan , care de fapt ar avea nevoie în m sur sporit de ou . Acestea sunt

ni te excep ii enigmatice. În experien ele mele în leg tur cu conservabilitatea ou lor de albine am observat puietul pân la c p cire i deseori chiar pân la eclozionarea albinelor. Modific ri ale caracteristicilor i structurii corpului la insectele adulte nu am putut observa. Chiar i m tcile care au ie it din ou ce fuseser inute 2

104

zile în pivni

erau complet normale. Aceste hot râtoare pentru

cuno tin e sunt de importan

expedierea ou lor (vezi capitolul VI.3.1).

1.2.2. Capacitatea de supravie uire a larvelor Spre deosebire de pozi ia în general optimist a apicultorilor fa de conservabilitatea ou lor în

afara coloniilor mul i consider puietul i desc p cit i c p cit ca foarte pu in rezistent. Ce-i drept sunt cunoscute i metodele folosite în vechea apicultura de câmpie (Heideimkerei), care cer separarea f r riscuri a albinelor de cuibul de puiet pentru o noapte (LEHZEN, 1880), dar date exacte despre rezisten a la frig a puietului au putut fi ob inute

numai prin experien e speciale (WEISS, 1962). Ca i pentru examinarea rezisten ei la frig a ou lor, am p strat fragmente de faguri sau faguri întregi cu larve de diferite vârste, perioade de timp în diferite locuri. Pe urm le-am introdus din nou în colonie în vederea dezvolt rii lor în continuare. Animale foarte tinere, de 0 ½ zile au supravie uit în orice loc, timp de 24 de ore, în propor ie de 65 100%. Din larvele în vârst de 1 2 zile s-au dezvoltat dup aceast perioad între 12 i 70%; din cele în vârst de 2 3 zile între 16 i 73% f r afectare. Nu exista nici o dependen între rata de supravie uire a acestor

stadii de puiet i locul de p strare (camer sau pivni ); numai în frigider larvele mai vârstnice nu rezistau. Dup 48 de ore supravie uiau numai larvele foarte tinere i foarte vârstnice, în procent

redus, cele din urm nu îns

i în frigider. Dup 3

zile numai pu ine larve aproape de c p cire i numai p strate în camer ajungeau la dezvoltare. Dac larvele supravie uiau, insectele adulte l sam de obicei s eclozioneze în incubator le erau

bine dezvoltate. În leg tur cu cre terea de m tci ne intereseaz în mod special viabilitatea larvelor foarte tinere. În ciuda cotelor relativ bune de supravie uire constatate în experien , ele par lipsite de valoare pentru practic dac ou le au fost p strate 24 de ore în afara coloniei. Chiar dup 12 ore acceptarea în colonia doic este defectuoas cel pu in la metoda de transvazare testat aici. La

105

pierderile previzibile pe baza experien elor se adaug pierderile din motive necunoscute. Larve transvazate dup o depozitare de 6 ore sunt luate toate în grij de c tre albine. Am introdus în repetate rânduri, pe aceea i ram de cre tere, în colonia doic larve abia scoase din cuibul de puiet i larve de aceea i vârst care îns petrecuser 6 ore în fagurele lor, în camer sau în pivni la

temperaturi i umidit i diferite, i nu am constatat nici o diferen în acceptarea lor. Probabil c

perioada de p strare f r repercusiuni asupra stadiilor tinere de puiet se mai poate prelungi pu in dac mediul nu este prea uscat ceea ce îns nu s-

a confirmat. Totdeauna larvele p strate un timp au

fost dezvoltate inegal. Ca i larvele tinere de lucr toare, i larvele de matc în vârst de 1 2 zile, deja luate în cre tere sunt relativ insensibile fa de

r cire. Conservabilitatea în afara coloniei a tinerelor larve femele de albin este de mare importan în

scopul r spândirii materialului de cre tere în rândul cresc torilor (vezi cap. VI, pag. 159).

2. Organizarea cre terii În locul botcelor naturale, în cre terea artificial de m tci se folosesc ca recipiente de cre tere pe lâng celulele de lucr toare i de trântori, în primul rând botce artificiale. Folosirea acestor botce artificiale este legat de problemele accept rii materialului de cre tere în colonia doic ia

aprovizion rii larvelor de matc cu l pti or, ambele fiind hot râtoare pentru reu ita cre terii.

2.1. Structura i dispunerea botcelor Este de a teptat ca albinele s nu accepte orice li se ofer în cre tere ca înlocuitor pentru botcele lor naturale. Ar fi de presupus c substan e str ine albinelor i forme mult diferite de ceea ce este natural s fie acceptate mai

106

prost decât ceea ce este mai apropiat de natural. Reac ia albinelor nu este îns întotdeauna previzibil .

2.1.1. Materialul Cum se comport albinele fa de materialul din

care sunt confec ionate botcele? înainte se credea c ar trebui s fie numai cear de albine aceea aleas i chiar

i c nici n-ar fi indiferent dac ceara

provine din faguri noi sau vechi, din r zuirea cresc turilor sau din c p cele. În literatura de specialitate nu lipsesc indica ii în sensul c ar trebui folosit numai cear curat , cât mai deschis la culoare. Apicultorii francezi prefer ceara rezultat

din capacele; în unele cercuri apicole germane este r spândit p rerea c botcele ar trebui confec ionate din cear virgin adic cear din faguri cl di i liber, în care nu a mai fost crescut puiet (ZANDER 1944). Pentru a verifica aceasta am confec ionat botce de aceea i m rime i form din cear de ram cl ditoare i din cear de faguri vechi, fixându-le intercalate în aceea i ram de cre tere, în colonia doic (WEISS, 1967a). În trei experien e de acest fel acceptarea a fost perfect echilibrat . Ceara din faguri vechi pres de lemn cu urub extras într-o

era condi ionat bine

printr-o a doua topire. Nu este exclus ca o cear cu impurit i sau con inând substan e str ine s duc la ob inerea altor rezultate. VUILLAUME (1957a) a observat diferen e în acceptarea botcelor

confec ionate din cear de diferite provenien e topit laolalt cu buc i de faguri reforma i. El crede c prezen a propolisului în cear îngreuneaz acceptarea. Albinele primesc îns i botce care nu

sunt confec ionate din cear de albine, ci din diferite alte substan e mai ales material plastic

(fig. 35). BOGNOCZKY (1967) a reu it chiar s determine matca s depun ou în botce confec ionate din material plastic. În botce din parafin i câteva r ini artificiale, precum i în

celule de sticl , VUILLAUM (1957) a ob inut o acceptare bun , cu condi ia

107

ca în stup s nu fie: în acela i timp i botce din cear de albine. SMITH (1959) i WAFA HANNA (1967) care au folosit botce din plastic pentru ob inerea l pti orului nu au constatat nici o diferen de acceptare în compara ie cu botcele de

cear , în schimb albinele nu primeau botce din cear de trestie de zah r. RAZMADZE (1976) nu a ob inut nici o acceptare cu botce din polietilen . Eu am introdus în ultimii ani, spre alegere, în colonii de cre teri, botce confec ionate din diferite materiale sintetice i cear . Albinele primeau botcele din polistirol i plexiglas la fel de bine ca pe cele din cear , în schimb refuzau botce din hostalen i lupolen. Materialul are deci importan . În cursul

experien elor am ob inut un rezultat secundar interesant: botcele artificiale fixate pe un suport nu erau acceptate de c tre albine. Introducând însa suportul înainte de fixarea cupelor pe lea în cear lichid în a a fel încât i fa a lui superioar s fie acoperit în cear , acceptarea a fost bun . Evident, albinele nu se pot ine prea bine pe un substrat neted i neglijeaz îngrijirea. Când suportul este acoperit cu un strat de cear , sau dac se folosesc botce artificiale f r suport, materialul este corespunz tor i deci nu exist probleme. SMITH (1959) recomand ca la folosirea repetat a botcelor artificiale s se introduc imediat dup scoaterea l pti orului o nou larv . Dac resturile vechi de hran apuc s se usuce acceptarea este proast . Ar fi în acest caz mai bine ca înaintea unei

noi folosiri rama de cre te s fie introdus în ap predat albinelor spre cur ire. Exist îns io

i

posibilitate mai simpl : cine are o cre tere de g selni , la temperatura potrivit , în sticl , ob ine cur irea impecabil a botcelor în cursul câtorva zile. De altfel, botcele artificiale ar trebui s fie atât de ieftine încât s poat fi aruncate dup folosire.

108

Fig. 35 ca form

O grupare de botce artificiale, diferite

i material,

Fig. 36 - Botce cu soclu din Austria, 2 zile dup transvazare

2.1.2. M rimea i forma botcelor Albinele accept botce de diferite m rimi i forme. ZANDER (1944) a stabilit dimensiunile botcelor naturale la 7,8 mm diametru i 8 10 mm adâncime. VUILLAUME (1975b) consider diametrul de 8 mm ca fiind cel natural. RUTTNER (1965) indic diametrul botcei mature la nivelul marginii cupei

8,5 9 mm. Este îns posibil ca diametrul botcelor s fie legat de apartenen a rasial a

109

albinelor i c variaz în anumite limite. Dup cum este de a teptat botcele sunt bine acceptate, în limitele dimensiunilor naturale. Faptul c albinele pot folosi spa ii mai strâmte pentru cre terea m tcilor reiese din aceea c transform în botce celule de lucr toare i de trântori. Celulele pot fi dispuse atât orizontal cât i vertical. VUILLAUME (1957a) consider c pozi ia vertical este predominant . În cazul concuren ei între celulele de lucr toare cu larv i botce artificiale din cear ,

albinele prefer (OROSI-PAL 1960) pe cele din urm . Dac ZECHA (1959) a constatat contrariul, trebuie inut cont de faptul c celulele de lucr toare cu larve folosite de ea pentru compara ie fuseser

stan ate. S-ar putea ca l pti orul din interior s le fi sporit atractivitatea. Într-o serie de experien e comparative pe care le-am f cut cu celule de lucr toare i de trântori i cu botce artificiale din cear cu diametrul interior de 8 i de 9 mm, albinele acceptau mereu celulele de trântor mai bine decât pe cele de lucr toare i botcele cu diametrul de 9 mm mai bine decât cele de 8 mm. Exista tendin a de înr ut ire a accept rii odat cu reducerea dimensiunii recipientelor cu larve. În experien ele lui VUILLAUME (1957a) o colonie starter a primit la început botcele largi de 9 mm ceva mai prost decât pe cele de 8 mm îns o colonie care trebuia s - i finiseze botcele a c p cit mai mult botce mari. Din cupele cu diametrul de 9 mm rezult botce la limita maxim a botcelor naturale. Albinele ar accepta

probabil i cupe mai mari, fiind îns obligate în curând la transform ri neobi nuite, ceea ce este legat de refuzuri (= respingeri) mereu mai pronun ate (VUILLAUME 1957a, b). VUILLAUME a constatat c albinele prefer cupe cilindrice celor cu col uri. Nu primeau celule ale c ror margini se ating. Celule foarte scurte (0,5 mm) i foarte lungi (2 mm) erau acceptate numai ceva mai greu decât cele adânci de 8 10 mm. în schimb albinele prefer cupele cu fund rotunjit mai bine decât pe cele plate. Dup VUILLAUME i NOU! LEAU (1957) albinele obtureaz deschideri de 1,5 mm în

110

cupe, îns cresc turi mai mari în marginea lor nu tot atât de u or. Destul de lipsit de importan pentru acceptare pare a fi grosimea peretelui cupelor. Institutul de apicultura din Erlangen folose te de ani de zile cupe de cear relativ sub ire care se confec ioneaz introducând calapodul de dou ori în cear nu prea fierbinte introduce se îngroa la a treia

numai fundul. Mul i

practicieni lucreaz bine cu cupe de dou ori sau i mai groase, confec ionate nu prin scufundare ci prin presare. Marginea cupelor de cear confec ionate prin scufundare nu trebuie netezit . Albinele accept cupe cu marginea zdren uit la fel de bine ca i pe cele a c ror margine a fost fasonat . Nu

trebuie s se cread îns c deosebirile în acceptare care se pot constata în experien e comparative cu cupe de matc de diferite dimensiuni au într-adev r i valoare practic . În aceste experien e albinele au de regul posibilitatea alegerii dintr-o supraofert foarte mare, dovedind astfel preferin a lor pentru unul sau alt fel de recipient. Dac având la dispozi ie un singur fel de recipient i anume unul pe care în experien a cu posibilitate de alegere l-au neglijat ar lua în grij un num r insuficient, nu s-a l murit înc .

2.1.3. M rimea botcelor i greutatea m tcilor Mai important decât problema accept rii este greutatea m tcilor crescute în botce de m rimi i forme diferite. tim c greutatea lucr toarelor

depinde de dimensiunea celulelor. Cu cât în celulele de lucr toare au fost crescute mai multe serii de puiet cu atât mai mic este diametrul lor i cu atât mai mici sunt i albinele care eclozioneaz (literatur la JAY, 1963; GLU KOV, 1964; ABDELLATIF, 1965). Albinele crescute în faguri cl di i pe fagure artificial cu diametrul celulelor excesiv de mare aveau o greutate dep ind media. Nu s-ar putea ca la m tci s fie la fel? Exist men iuni în literatur cum c în botce mai mari albinele ar

111

depune mai mult l pti or decât în cele mici (VUILLAUME, 1957 a; BURMISTROVA, 1960; WAFA i HANNA, 1967) i c ar cre te în ele m tci mai mari (BURMISTROVA, 1960). În celule de sticl largi de 6,2 mm WEAVER (1957) sus ine c ar fi ob inut m tci care sub aspectul câtorva caracteristici tipice de matc se deosebesc prea pu in de surorile lor crescute în botce normale de cear . Acela i lucru a fost valabil îns i pentru 3 indivizi crescu i în celule

de sticl largi de 10 mm. În propriile mele experien e în aceast direc ie (WEISS 1967 b), am comparat greutatea pupelor de matc din botce care fuseser cl dite din cupe de cear largi de 9 i 8 mm sau din celule de trântori i de lucr toare. Am

lucrat în acela i timp cu 2 3 recipiente de cre tere de dimensiune diferit , i în aceea i colonie doic . De obicei celulele de lucr toare i de trântori erau folosite sub form de fâ ii de celule, în care la distan de 2 cm introduceam câte o larv . Vreau s

dau câteva cifre comparative din totalul celor 18 cre teri: greutatea medie a pupelor a 102 indivizi din botce largi de 9 mm a fost de 284,7 mg, cu cca. 10 mg mai mare decât cea a 85 de indivizi din cupe largi de 8 mm. 20 de pupe din botce largi de 8 mm au fost în medie cu 25 mg mai grele decât 44 indivizi din celule de trântori transformate. Media pentru 51 de pupe din acest sort era cu 21 mg mai mare decât pentru 34 indivizi din celule de lucr toare transformate. Diferen ele de greutate au fost de regul semnificative statistic. Deci ca i la lucr toare

greutatea m tcilor scade odat cu sc derea m rimii celulelor folosite pentru cre tere. Dac i reversul

este valid, adic dac la cupe cu diametrul mai mare de 9 mm greutatea cre te în continuare, nu am cercetat, deoarece albinele refuz prompt astfel de cupe. În experien ele cu fâ ii de celule de lucr toare i de trântori s-a observat c pupele de matc din celule în care nu mai fusese crescut puiet deveneau

112

evident mai grele decât în celulele deja folosite. Dup cum se tie dup pornirea botcelor pe o fâ ie cu celule de lucr toare deja, folosite, i pe una cu celule nou cl dite, nu numai c transformarea (=modelarea botcei) este mai rapid pe fâ ia nefolosit , dar albinele l rgesc aceste celule mai adânc decât pe cele folosite. Niciodat îns nu ajung cu l rgirea pân la fundul celulei. Cu cât în celul sunt mai multe înveli uri de cocon, cu atât mai mare este rezisten a celulei fa de transformarea ei (fig.

37). Botca cl dit pe o celul de lucr toare este mai strâmt decât cea cl dit pe o cup artificial . În timpul cl dirii îns ambele forme de celule au orificiul de intrare la fel de larg. Albinele

strâmtoreaz marginea cupei i au grij ca aceast strângere a marginii botcei în construc ie s premearg întotdeauna. În spatele ei modeleaz cupa tot timpul, p rând a p stra l rgimea ini ial . Astfel din cupa mai mare apare o botc mai larg , în care se formeaz în medie o matca mai mare. Albinele aprovizioneaz o botc mare cu mai mult l pti or decât una mic . Faptul poate fi confirmat de cantitatea de l pti or care r mâne în botcele de diferite m rimi dup ce larva de matc a intrat în nimfoz (fig. 38) i din practica produc iei comerciale de l pti or (de matc ) se tie c se ob in recolte mai mari cu cupe largi de 9 mm decât cu cele de 8 mm (VUILLAUME, 1957 a). Dac îns în afar de posibilit ile sporite de dezvoltare a larvei în cre tere, surplusul de hran din celula mai mare

joac

i el vreun rol în dezvoltarea în m rime a

m tcii, nu se poate spune cu certitudine. Fig. 37

113

Din experien ele de cre tere a m tcilor în botce de diferite dimensiuni se pot trage concluzii pentru practic . Pentru transvazare ar trebui s se foloseasc numai cupe mari cel mai bine cele cu

diametrul de 9 mm. Pentru fâ ii de celule goale de trântori i de lucr toare nu se recomand faguri deja folosi i din cauza sc derii evidente a greut ii m tcilor crescute în ei. Din acela i motiv nu este avantajos nici s se foloseasc stan area celulelor de lucr toare cu larvele în ele. Dac s-ar putea utiliza faguri înc nefolosi i în cre teri de puiet, s-ar putea ob ine m tci mai mari, de i lipsa înveli urilor de coconi, oare dau o consisten sporit pere ilor,

îngreuneaz munca în acest caz. Metoda de

cre tere a m tcilor din ou cu ajutorul grupelor de celule ine cont de nevoia de material celular nefolosit înc în cre teri de puiet. (Vezi cap. VI). Mai r mâne întrebarea dac m tcile mai mari sunt superioare celor mici în privin a prolificit ii i a recoltei de miere. În general, r spunsul este negativ. M rimea m tcii nu este determinat numai de factorii de cre tere ci i de bagajul ereditar. Animalul predispus la o cre tere corporal prea mare poate s fie un e ec din punct de vedere al productivit ii. Acesta este probabil i motivul pentru care nu s-a putut g si o dovad concludent pentru rela ia între m rimea m tcii i ponta ei sau nici chiar cu produc ia de miere a coloniei sale. Dac în schimb au un acela i bagaj ereditar, m surile de cre tere singure

114

determin dimensiunea m tcii, se poate presupune c greutatea corporal mare i calitatea superioar a m tcii sunt corelate pân la un anumit grad. Alegerea botcelor potrivite dând posibilitatea de a spori greutatea m tcilor din su a de cre tere, nu avem nici un motiv s nu valorificam aceast ans . Fig. 38 Cantitatea de l pti or r mas depinde, în botcele c p cite de

printre

altele,

m rimea i specificul celulei ini iale. Din stânga spre

dreapta: botce provenite din botce artificiale din cu 9 mm de

diametru;

celule

lucr toare care nu au mai avut puiet; din celule de lucr toare care au mai avut puiet

2.1.4. Amplasarea botcelor în colonia cresc toare

Într-o colonie care construie te botce de salvare botcele sunt uneori atât de apropiate unele de altele încât se ating, alteori sunt r spândite pe jum tate din suprafa a fagurelui sau pe mai mul i faguri. Situarea lor pare întâmpl toare. În cre terea artificial de m tci botcele se fixeaz de regul una lâng cealalt pe leatul unei rame de cre tere. VUILLAUME (1957) a f cut experien e cu distan e diferite între botcele artificiale. El consider distan a de 2 cm ca optim pentru acceptarea i aprovizionarea cu hran . Cu toate c în colonia care construie te botce de salvare acestea pot s apar oriunde în zona cuibului i la orice în l ime, cresc torul este preocupat tot timpul de pozi ia în care ele ar putea fi crescute optim. Unii cred c

acceptarea este mai sigur pentru botcele aflate sus pe faguri, al ii c la mijloc sau jos, iar

115

al ii ca VUILLAUME (1957) i SOCZEK (1965) nu au constatat nici o diferen . Cred c intervin factori ca tipul stupului, dimensiunea fagurelui, r spândirea hranei pe fagure, poate i rasa de albine dac nu cumva guverneaz pur i simplu

întâmplarea în majoritatea cazurilor. Mai interesant decât amplasarea la o anumit în l ime a cupelor mi se pare amplasarea lor pe marginea anterioar i posterioar a ramei de cre tere. De

fapt în experien ele mele albinele nu au acceptat mai prost celulele periferice decât pe cele fixate în mijloc, îns mi se p rea c din acele botce ie eau deseori m tci extrem de mici sau de mari. Nu arareori indivizii mari se dezvoltau mai încet.

Constat ri de acest gen am f cut în special în colonii doici slab dezvoltate i dup cre teri repetate (în aceea i colonie). În general trebuie meditat în leg tur cu amplasarea botcelor în colonia doic , dac nu ar trebui s fie dispuse pe dou rame de cre tere aflate la distan de câ iva faguri una de

cealalt . Mai ales într-o colonie doic foarte puternic num rul mare al albinelor doici s-ar putea astfel împ r i mai bine i ar fi mai eficient. Este de presupus c în felul acesta s-ar putea spori num rul celulelor îngrijite optim (vezi 3.2.7.). i DREHER (1960) a emis p reri asem n toare. TARANOV (1947) este de p rere c ar fi indicat s se elibereze spa iul pentru rama de cre tere în colonia doic cu 4 6 ore înainte de începerea cre terii. În afar de aceasta el sus ine c la cre teri succesive în aceea i

colonie doic , la intervale de 5 zile rama de cre tere trebuie s fie în acela i loc, în care albinele doici trebuie s îngrijeasc în permanen celule

nec p cite. M tcile astfel crescute ar fi mai grele.

2.2. Familiarizarea A familiariza înseamn a face cunoscut. Ceea ce în cre terea de m tci înseamn acomodarea dispozitivului de cre tere (inventarului folosit) i uneori i a materialului de cre tere în colonia doic , înc înainte s înceap cre terea

116

de m tci propriu-zis . Se sper c acceptarea va fi astfel mai bun .

2.2.1. Acomodarea botcelor artificiale Dup ce a oferit albinelor spre alegere botce din dou serii diferite de topire a cerii i a constatat c au acceptat pe unele mai greu decât pe celelalte, înainte de a începe alt experien VUILLAUME

(1957) a introdus mai întâi botcele neglijate, goale, în alt colonie. Când dup 24 de ore a folosit aceste botce pentru cre tere, acceptarea s-a îmbun t it. VUILLAUME a elaborat ipoteza c substan a de matc care circul într-o colonie de albine armonioas i care previne construirea botcelor de

salvare (BUTLER, 1954), ader

i pe faguri. C ea i în botcele

continu s aib efect i în ceara topit confec ionate din ea. În concuren o substan

cu aceasta ar fi

de acomodare produs de albine i

ad ugat în botce în timpul acomod rii. Substan a de adoptare, spre deosebire de substan a de matc foarte rezistent , ar fi foarte volatil . Cercet rile efectuate la Erlangen (BOTTCHER i WEISS, 1962) nu au putut confirma necesitatea unui astfel de efect alternativ la dou substan e antagoniste. Am oferit albinelor în dou experien e de cre tere botce acomodate i neacomodate, spre alegere. Cu o zi înainte de începerea cre terii s-au introdus în coloniile doici câte dou rame de cre tere, fiecare con inând mai întâi un singur lea de cre tere cu botce o dat sus, o dat jos în ram . În ziua

urm toare a fost ad ugat i al doilea lea . În acela i timp am depus în toate botcele larve de aceea i vârst i provenien . Din 64 de botce oferite, o

colonie a acceptat 48, cealalt 39. Raportul de acceptare era de 31:27 i 18:21 la botcele acomodate, respectiv la cele neacomodate. Acceptarea botcelor acomodate a fost deci relativ mai slab decât la cele neacomodate, ceea ce desigur a fost o întâmplare. Când am folosit pentru transvazare fâ ii de faguri în locul botcelor de cear , situa ia s-a schimbat. Fâ iile de fagure late de 3 rânduri de celule se decupau din fagurii în care se mai crescuse o dat puiet i se fixau pe lea urile de cre tere astfel încât deschiderea celulelor s fie în jos.

117

Coloniile doici au primit i în acest caz mai întâi un lea în rama de cre tere pentru acomodare, pentru ca în ziua urm toare s i se adauge cea de a doua fâ ie; în ambele fâ ii se transvazau, în acela i timp, la distan e de câte 2 cm, larve. În 6 experien e de cre tere care au fost pornite în corpul de miere al unor colonii doici de putere mijlocie, cu câte 29 de larve, albinele au acceptat în total 25 de larve: pe fâ iile de cear acomodate 24, pe cele neacomodate numai una singur . Evident ele preferau deci larvele din fâ iile de cear acomodate. În timp ce în primul caz, cu cear retopit , nu a ap rut nici un indiciu cu privire la efectul vreunei substan e de acceptare sau de inhibare a accept rii

în sensul lui VUILLAUME. În cazul fâ iilor de fagure s-ar putea g si confirmarea acestui lucru. Mult mai simplu îns ar fi dac explic m situa ia prin aceea c albinele preferau celulele cur ate in prealabil sau c în timpul acomod rii a fost îndep rtat o component olfactiv anterior existent , nepl cut albinelor. Fagurii din care s-au t iat fâ iile de celule fuseser trata i cu pucioas ! Observa ia lui VUILLAUME (1959) c botce din cear care fusese extras nu cu ap fierbinte ci cu aceton , i în care s-ar putea s fi (trecut substan a inhibitoare au fost primite mai greu decât botcele din cear topit obi nuit , ar putea s fie i ea legat de modificarea olfactiv a cerii tratate cu aceton . S-ar putea ca botcele s - i fi pierdut o parte din atractivitate. Situa ia este asem n toare cu cea din

experimentele lui VUILLAUME de sp lare prealabil a botcelor familiarizate cu alcool, aceton în sfâr it, acela i efect de îmbun t ire a procentului de accept ri, a fost ob inut de VUILLAUME prin acomodarea timp de 24 de ore a unor botce de cear pu in atractive în colonia de albine, precum i prin inerea lor în incubator tot 24 de ore sau expunerea timp de dou ore la razele soarelui. Rezultatele diferite de acceptare în experien ele noastre cu fâ ii de cear acomodate i neacomodate au fost ob inute în experien ele în care albinele aveau posibilitatea de alegere. Am f cut i experien e exclusiv cu fâ ii de i ap . i

118

faguri. Am format 2 grupe de câte 4 colonii de aproximativ aceea i putere. Un grup a primit ram de cre tere complet , cu fâ ii de faguri, deja cu o zi înainte de transvazare, spre acomodare, iar în cel lalt grup s-au transvazat larve exclusiv în fâ ii de faguri proaspete. Cre terea a fost pornit la toate coloniile în acela i timp i întrerupt dup 5 zile. Între-o experien invers li se d dea coloniilor care

la început avuseser fâ ii de cear acomodate fâ ii proaspete iar celorlalte fâ ii deja acomodate

timp de o zi. În toate cele 16 experimente luate împreun albinele acceptau 130 din 168 larve oferite, i anume 66 larve în fâ ii de fagure acomodate i 64 în neacomodate. Practic nu exista

deci nici o diferen . Acceptarea a fost foarte diferit de la o colonie la alta i varia între 1 i 22 de celule. Doicile bune care în coloniile cu fâ ii acomodate în cadrul primei experien e au dat rezultate bune, au dat i în contra-experien fâ ii de celule proaspete rezultate bune de acceptare. Pe de alt parte, doici de calitate medie, care primiser mai întâi fâ ii de faguri proaspete, în experien a invers nu primeau mai bine fâ iile acomodate. Pentru c este pu in probabil ca în practica cre terii s existe în aceea i colonie doic o concuren între dou dispozitive de cre te, nu mi cu

se pare important dac cupele sunt acomodate în prealabil sau nu. Nu exist nici un dubiu c dac exist premize optime pentru cre tere se poate ob ine o acceptare optim i f r familiarizare.

Desigur, este posibil ca albinele s accepte în experien e de cre tere repetate botce care la început le refuzaser din cauza unui material sau miros str in. Dar în practic astfel de botce nici nu trebuie folosite.

2.2.2. Acomodarea materialului de cre tere Ca i uneltele de cre tere, se credea mai înainte c i material biologic de cre tere trebuie adoptat

de colonia doic . În vechea variant de cre tere ZANDER, deasupra celor dou lea uri de cre tere exista un spa iu o fereastr . Cu una sau dou

zile înainte de pornirea cre terii se t ia din fagurele de cre tere, care con inea numai ou , o bucat suficient de mare i se

119

prindea în aceast fereastr . Rama de cre tere, pe care se g seau deja dopurile de 'lemn cu botcele artificiale din cear era introdus în colonia doic . Abia dup ce larvele eclozionau i erau de 1 1 ½ zile, se transvazau. Am pornit o serie de experien e în felul acesta. De cum larvele erau eclozionate, le transvazam în fiecare a doua cup . Între ele se introduceau larve proasp t luate din fagurele de cre tere. Rezultatul!: în 4 colonii doic albinele nu au preferat larvele acomodate în prealabil. S-a demonstrat astfel c pentru a ob ine o acceptare mai bun în practica cre terii de m tci nu este necesar introducerea buc ii de fagure cu ou în

colonia doic cu mult timp înainte de pornirea cre terii (BOTTCHER i WEISS, 1902).

2.2.3. Material de cre tere din propria colonie Dup metoda de cre tere în colonia cu matc este posibil s se foloseasc pentru dotarea botcelor material de cre tere propriu coloniei. Odat cu aceasta se pune problema: accept albinele mai degrab larvele m tcii proprii spre cre tere decât pe cele str ine? BOTTCHER i WEISS (1962) au introdus în 3 experien e de cre tere în colonia doic câte o ram de cre tere pe care erau larve provenite de la propria matc i larve dintr-o

colonie str in , alternând în rând. Am constatat c albinele nu preferau în nici un caz larvele propriei colonii. A adar, nu este de nici o importan pentru

pornirea botcelor dac colonia mam se folose te în chip de colonie doic (colonie mam colonie

doic ) sau dac m tcile sunt crescute într-o colonie doic str in . În practic colonia mam i cea doic

apar in de regul aceleia i rase. Aceasta era valabil i în experien ele amintite. Nu s-a verificat dac diferen ele prea pronun ate de ras ale materialului de cre tere îngreuneaz acceptarea. Îns sunt posibile devieri ale caracteristicilor m tcilor crescute, în sensul tipului de ras al coloniei doic (vezi 3.3.1.).

120

2.3. Pre-aprovizionarea cu l pti or a cupelor Unii cresc tori introduc, conform indica iei vechi de cre tere, înaintea transvaz rii, câte o mic pic tur de l pti or în fiecare botc . L pti orul îl procur de regul din colonii roitoare i îl p streaz pân la folosire în flacoane de sticl f r aer i la r coare. Se vorbe te despre o transvazare umed . Asem n toare este i transvazarea dubl se

introduc în botcele uscate mai întâi larve tinere indiferent de provenien , sco ându-le îns dup un timp de obicei dup 24 ore i transvazând pe

l pti orul între timp depus, larvele (respective de cre tere). Ambele metode sunt larg r spândite printre cresc tori. Prima, în special, pentru c

larvele se pot depune foarte u or pe l pti or, scontându-se astfel pe o acceptare mai bun . Totodat sunt de a teptat cazul transvaz rii duble i aceasta mai ales în avantaje în dezvoltarea

larvelor i o formare mai bun o produ ilor crescu i. Cât de îndrept ite sunt aceste p reri?

2.3.1. Transvazarea umed Depunerea mai u oar a larvelor pe l pti or mic oreaz evident pericolul v t m rii materialului de cre tere în timpul transvaz rii. Ceea ce în practic sar putea s fie deseori legat de o îmbun t ire a procentului de accept ri. Dac colonia doic manifest o preferin pentru larvele

de pe l pti or, este o problem discutat . În timp ce de exemplu FREE i SPENCER-BOOTH (1961)

consider drept inutil aprovizionarea cu l pti or a botcelor artificiale, VUILLAUME (1957) este convins de contrariu. El a constatat c larvele depuse pe l pti or nediluat nu au fost mult mai bine acceptate în compara ie cu cele transvazate în colonia starter pe l pti or mult diluat cu ap sau pur i simplu pe ap , dar au fost c p cite într-un num r mai mare în colonia doic propriuzis . Ar mai fi constatat c albinele aprovizionau mai abundent larve transvazate pe l pti or pur decât pe l pti or cu apa i ca produc ia de l pti or ar putea fi sporit printr-o aprovizionare prealabil mai abundent a larvelor care urmeaz s fie transvazate. L pti orul p strat în frigider a fost la fel de

121

bun ca i cel proasp t. Împreun cu BOTTCHER am acumulat în 1962 o experien în leg tur cu

transvazarea umed în colonii orfane. În 5 experien e, cu posibilitate de alegere, am depus în fiecare a doua botc de pe rama de cre tere câte o pic tur mare cât o s mân de cânep de l pti or

extras proasp t din botce în care se aflau larve de cca. 2 zile. Botcele dintre ele r mâneau uscate. Am introdus larve din cele mai tinere în câte 12 botce umede i 12 uscate per experien de cre tere. În

timp ce în 3 cre teri acceptarea larvelor transvazate pe l pti or a fost mai bun (4:2; 7:3; 8:1), 2 din experien e s-au soldat cu rezultate favorabile la limit pentru larvele transvazate uscat (10:12 i

8:11). Ar fi desigur gre it ca din suma accept rilor (29 larve f r i 37 larve cu l pti or) s se trag

concluzii în sensul unei accept ri preferen iale în general a larvelor transvazate pe l pti or de matc . Mai degrab , se pare, a jucat un rol determinant starea coloniilor doici, pentru c s rea în ochi c tocmai acolo unde albinele preferau larve transvazate pe l pti or, acceptarea a fost, per total nesatisf c toare. În aceast schem se încadreaz i

observa iile pe care le-am f cut cu ajutorul metodei de cre tere în compartimentul al turat al coloniei cu matc . La aceast metod , care fa de cre terea

în colonia orfan permite numai o cre tere limitat de m tci, albinele preferau în mod evident pe cele umede. Metoda de cre tere cunoscut în toat lumea a pornirii în colonii orfane i a cre terii în

continuare în colonii cu matc se bazeaz pe aceast experien . C nu pur i simplu fundul umed al celulei face ca larvele s fie atractive, ci c într-adev r l pti orul joac un rol aici a ar tat deja VUILLAUME (vezi mai sus). Acela i lucru l-au ar tat i experien ele cu dou colonii doici cu botce, pe care

122

le-am prev zut înainte de transvazare umede, cu câte o pic tur de ap , pe celelalte l sând-le uscate. Coloniile experimentale au fost deja orfanizate, adic inute f r puiet, astfel c , la

experien a martor te-ai fi a teptat ca larvele transvazate pe l pti or s fie preferate celor transvazate uscat. Rezultatul, în mod lesne de în eles, redus al accept rii de 9 botce se împ r ea îns în 6 uscate i 3 umezite cu ap . În alt experien , în care unele botce au fost umplute înaintea transvaz rii în mod excesiv (pân la jum tate) cu l pti or, albinele au acceptat în propor ie de 10:1 celulele cl dite cu larve transvazate uscat. Pe de alt parte VUILLAUME

(1959) sus ine c ar fi avut cu 0,1 g per celul în medie succese mai mari decât cu 0,033 g. În sfâr it ar mai fi posibil ca la prevederea cupelor de botc cu l pti or i vârsta larvelor de matc , din ale c ror celule a fost recoltat, s aib importan . TARANOV (1972, 1974) ar fi constatat în acest sens diferen e de acceptare îns , i aceasta este de importan

i mai mare, i diferen e în greutatea m tcilor ob inute. El a ob inut la transvazarea larvelor de cre tere pe l pti or recoltat de la larve de matc în vârst de 3 4 zile animale sexuale evident mai mici, decât în cazul transvaz rii pe miere. În schimb din larve transvazate pe l pti or de la larve de matc în vârst de 12 ore, s-ar fi format animale mai mari (cu mai multe oviducte). S-ar fi împerecheat mai repede i ar fi început ponta mai

devreme. Alte cercet ri au ar tat c l pti orul ar trebui s provin din botce în vârst de cel mult 24 de ore. Putea s fie p strat o s pt mân la 3 5°C

f r a influen a negativ calitatea m tcii ob inute. Astfel problema calit ii m tcii ajunge pe prim plan. Niciodat nu po i s fii destul de atent (precaut) la aprecierea lor în leg tur cu aprovizionarea celulelor de larv cu l pti or de matc . Aceasta o dovedesc mai ales cercet rile referitoare la transvazarea dubl transvaz rii umede. un fel de completare a

2.3.2. Transvazarea dubl

123

OROSI PAL a demonstrat în 1952 c l pti orul se usuc în cupa de matc deseori deja dup 10 30 de minute în colonie dac nu este completat, în timp ce larvele de multe ori sunt luate în îngrijire de c tre albine mai târziu, iar în cazuri extreme chiar abia dup câteva ore. El a ajuns în 1963 pe baza unor experien e, în cadrul c rora a marcat l pti orul coloniilor doici prin administrare de solu ii de zah r colorate, la concluzia c acceptarea larvelor are loc mai repede i mai sigur la transvazare dubl , decât la transvazare simpl pe o pic tur de l pti or. To i cercet torii care s-au ocupat de transvazarea dubl i simpl probabil c au observat botcele lungi, care sunt urmarea unor cantit i deosebit de mari de

l pti or. Care este îns situa ia m tcilor? WEAVER (1937) a comparat larve dublu transvazate într-o colonie puternic i într-una slab cu cele simplu

transvazate într-o colonie de putere medie. Sus ine c a constatat o spermatec evident mai mare la m tcile crescute din larvele dublu transvazate în colonia doic , neg sind îns alte deosebiri, de exemplu în lungimea abdomenului, diametrul ovarelor, num rul variolelor i în lungimea glandelor mandibulare între diferitele grupuri de m tci. În cadrul unei experien e a lui MONTAGNER (1962) din larvele dublu transvazate s-au dezvoltat m tci mai mari cu num r mai mare de ovariole decât din cele simplu transvazate. Numai la 6 m tci din fiecare grup rezultatul final al experien ei (în ciuda importan ei statistice !) n-a putut fi îns

conving tor. MARZA (1963) a vorbit despre m tci mai grele la transvazarea dubl . MW°HLGEMUHT (1933) a crescut m tci din larve dublu transvazate i le-a comparat cu m tci ob inute din larve simplu transvazate (pe o pic tur de l pti or). Cre terea a avut loc în diferite colonii doici. 13 m tci din larve dublu transvazate cânt reau dup 1-2 zile de la eclozionare în medie 220 mg i au fost cu cea 7 mg mai grele decât m tcile martor din larve simplu transvazate (19 i 8 m tci din alte dou colonii doici). La varia ii de pân la 4-6 mg în cadrul grupelor experimentale, aceasta nu constituie o diferen real , cunoscând faptul c la cânt rirea

ulterioar a

124

animalelor împerecheate disp ruse total. Dup H. MAUL, VOLOSIEVICI (1954) a ob inut m tci dup transvazare dubl , care au fost superioare celor crescute prin transvazare simpl , pe o pic tur de miere în ce prive te dimensiunea i dezvoltarea organelor sexuale. Perioada optim pentru schimbarea larvelor era între 10 14 ore dup prima transvazare. Dup 5 ore era înc prea pu in l pti or în botc , dup 24 de ore ar fi deja prea b trân . Aceasta ar fi un repro pe care i JORDAN (1956) l-ar fi f cut metodei de transvazare dubl . Larva transvazat a doua oar dup metoda uzual g se te în botca luat în grij un l pti or care nu corespunde vârstei ei. Între-adev r WEAVER (1955),

SMITH (1959) i WOYKE (1963) au ob inut la cre terea m tcilor în incubator, cu l pti oare de matc potrivite ca vârst cu dezvoltarea larvelor, rezultate mai bune decât la administrarea unui l pti or provenind din botce cu larve de 3 zile. Experien ele sus amintite ale lui TARANOV referitoare la transvazarea umed înclin în

aceea i direc ie. i TARANOV a constatat c m tcile care s-au ob inut prin transvazarea larvelor pe l pti or în botce în vârst de 24 de ore ar fi calitativ egale celor transvazate dublu dup VOLOSIEVICI. Calitatea m tcilor a fost apreciat dup m rime, diametrul spermatecii, num rul variolelor i lungimea glandei de venin, aceste criterii fiind corelate între ele. Referitor la num rul variolelor exist dubii din punctul de vedere al autorului

acestui capitol. Pe baza indica iilor contradictorii din literatur referitoare la valoarea transvaz rii duble m-am ocupat timp de mai mul i ani intensiv de aceast problem . WEISS (1974) i eu, am ob inut mai întâi aparent rezultate atât de neunitare, încât mult vreme n-am putut g si nici un principiu. Abia dup ce am clasificat experien ele mele dup vârsta larvelor de cre tere folosite în cadrul lor, completându-le sistematic, m-am l murit. Am efectuat toate

125

experien ele în colonii doici orfane. Fiecare colonie doic a primit o ram de cre tere atât cu larve transvazate simplu cât i dublu, care alternau unele cu altele. Toate larvele experimentale au avut aceea i vârst , chiar i când, în diferite porniri de cre tere, se lucra cu larve de vârst diferit . Rezultatele: Când albinele aveau de ales între larve dublu i simplu transvazate, de regul acceptau procentual mai multe larve dublu transvazate. Rezultatul total al accept rilor n-a fost îns mai r u decât la prima transvazare exclusiv uscat . Prin transvazarea dubl folosit în cadrul experien ei martor nu s-a ob inut nici o îmbun t ire a accept rii. Aceasta înseamn practic c la

transvazarea simpl (f r posibilitate de selec ie) trebuie s ne a tept m la o acceptare mai deficitar decât la transvazarea dubl . M tcile ob inute prin transvazare dubl au crescut într-adev r în botce mai mari (fig. 39) l sând dup eclozionare un rest mai mare de l pti or decât m tcile simplu transvazate. Se pare îns , c în raport cu vârsta celei de a doua larve, cantitatea prea mare de l pti or ce provenea de la larve între timp în vârst de 2 zile, a avut efecte negative. S-ar putea ca larvele de cre tere s fi primit din cauza excedentului de hran la început prea pu in hran proasp t , ceea ce s-ar putea s fi împiedicat cre terea lor. Pentru c , folosind la prima transvazare larve proasp t eclozionate i a ezând 24 de ore mai târziu larve de 1 zi în locul lor pe un suport de l pti or

corespunz tor ca vârst deficien

i cantitate, aceast

de caractere nu a mai ap rut. F când

abstrac ie de greut i între m tcile provenite din larve dublu i simplu transvazate (mai vârstnice) nu existau diferen e. Fig. 39 Ram de cre tere cu celule provenite

din larve transvazate simplu i dublu (X). Ultimele sunt

126

mai lungi, dar nu con in m tci mai mari.

Caracteristicile atât de importante de cast ca num rul variolelor, forma capului, indicele mandibular i tarsul piciorului posterior, au fost în toate cazurile, cele tipice pentru m tci. Pentru practica cre terii m tcilor se poate conchide, c folosind larve în vârst de pân la cca. 1 zi transvazarea dubl nu aduce nici un avantaj. Mai degrab cantitatea prea mare de l pti or fa de

greutatea larvei poate avea efecte negative. Dac m tci dublu transvazate din larve de 1-2 zile au fost de regul mai grele decât cele simplu transvazate, cresc torii de m tci nu trebuie s se nelini teasc .

La stadii atât de mari de transvazare el poate renun a f r probleme, mai ales c larvele mai tinere sunt mai u or de manevrat i din punct de vedere tehnic.

3. Îngrijirea Îngrijirea larvelor de matc este mai important pentru calitatea m tcilor

127

ob inute decât toate cele spuse pân acum despre materialul de cre tere i prelucrarea lui. Când lipse te hrana specific de matc , adic dac exist prea pu ine doici în colonie, sau dac nu vor s creasc m tci, nici preg tirea cea mai bun a materialului de cre tere nu poate salva situa ia. Capacitatea i dispozi ia de îngrijire a coloniei doici sunt determinante pentru reu ita cre terii. Exist îns i aici mari diferen e. Vrem s încerc m s

analiz m colonia doic pe baza poten ialului ei intrinsec de cre tere. Datele unor simple observ ri în cadrul experien ei de cre tere i posibilitatea modific rii premizelor de cre tere ne sunt utile în acest sens.

3.1. Biologia cre terii Analiza comportamentului de cre tere al unei colonii de albine trebuie s înceap obligatoriu la produc torii i distribuitorii hranei de puiet: acestea sunt albinele doici. Ne intereseaz provenien a l pti orului i caracteristicile fiziologice ale doicilor cât i activitatea lor de hr nire i reac ie în condi ii experimentale excep ionale.

3.1.1. Provenien a l pti orului i fiziologia doicilor Îngrijitoarele puietului fac parte, în colonia de albine normal , din albinele tinere sau de stup, care se ocup în primele dou s pt mâni cu prec dere de cre tere (vezi ZANDER-WEISS, 1963). Ele produc

l pti orul pe care îl transmit larvelor de lucr toare i de trântori ca hran de început i larvelor de matc ca hran unic (exclusiv ). L pti orul provine în principal din glandele hipofaringiene sau pur i simplu glandele de l pti or, care se afl în cap. Ele se dezvolt dup HAYDAK (1957) la dimensiunea maxim pân la a 5-a zi de via , când albina consum foarte mult polen, con inutul lor l ptos, transparent devenind mai apoi netransparent i mai târziu g lbui. În cea de a doua

128

jum tate a perioadei de albin de stup, care dureaz cca. 3 s pt mâni, glandele faringiene se atrofiaz încet i servesc pân la urm numai la secretarea unor fermen i. În afar de acestea mai exist glandele mandibulare, cunoscute cu siguran ca furnizori ai hranei pentru puiet. Sunt bine dezvoltate de la bun început. La început, în mod egal umplute, ele prezint dup observa iile lui HAYDAK începând cu a 7-a zi de via vacuole

uleioase, care sporesc în num r odat cu vârsta albinei. Dup KRATKY (1931) celulele secretoare scad numeric dup cea de a 14-a zi de via , r mân îns , se pare, pe toat durata vie ii albinei în stare de func ionare. Este sigur c albumina din l pti or

provine mai ales din glanda hipofaringian (KRATIKY, 1931; PATEL et al., 1960). REMBOLD i HANSER (1960) au demonstrat prezen a în glanda hipofaringian a unui acid gras liber, determinat de BUTENANDT i REMBOLD (1.957) ca acid 10ihidiroxi-2 trans-decenoic, reprezentat abundent în l pti or, cât i a unui derivat puternic îmbog it mai ales în hrana de matc , a a numita biopterin . Acidul gras s-a descoperit îns i în glanda

mandibular (BARKER et al., 1959, CALLOW et al., 1959), unde probabil c se i produce. El spore te cu vârsta albinelor de stup (BOCH i SHAERER, 1967). În aceast , gland HANSER i REMBOLD (1964) au descoperit la doicile de matc io

aglomerare pronun at a biopterinei i a acidului pantotenic, con inut în cantitate mare în l pti orul

de matc . Nu este exclus s mai participe i alte dou sisteme glandulare, glandele postvertebrale i glanda toracal , la formarea l pti orului cu toate c se dezvolt deplin, dup HAYDAK (1957), abia spre sfâr itul perioadei de albin de stup. Dup WETZIG (1964) substan ele grase din l pti or ar proveni din glandele postvertebrale. În glandele hipofaringiene acest autor sus ine c ar fi descoperit hidra i de carbon. Probabil c nu exist îns nici un dubiu, c grosul cantit ii de zah r din hran provine din gu .

129

Deoarece pân în prezent toate componentele determinabile pe cale chimica care s-au g sit în l pti orul de matc exist i în l pti orul larvelor

tinere de lucr toare, par ial în alte raporturi cantitative, ce au putut fi identificate, trebuie s presupunem c diferitele glande particip în mod diferit la formarea celor dou l pti oare. JUNGHOFFMANN (1966), care a observat doicile hr nind larvele de lucr toare i de matc , nu numai c confirm observa ia lui von RHEIN (1933) c l pti orul ar con ine dou secre ii colorate diferit, ci a descoperit i un raport diferit între cele dou componente alb i transparent la larvele tinere

de lucr toare i de matc . La larvele de matc în

timpul întregii perioade de hr nire este de cca. 1:1. Larvele de lucr toare în schimb primesc mai pu in secre ie alb i deseori nu este de un alb atât de

curat ca la larvele de matc . Cantitatea hr nirilor albe se schimb odat cu vârsta larvelor i cu anotimpul. Larvele primesc vara în prima zi de via cca. 20% i în cea de a 2-a zi 27% hr niri albe, toamna procentajele sunt ceva mai ridicate. Procentul hr nirilor cu componenta alb scade puternic în a 3-a zi. Timp de câteva zile larvele b trâne de lucr toare practic nu mai primesc de loc hran alb , la cca. 2/3 ale hr nirilor administrân-duse îns componenta limpede i la cealalt treime o component galben cu con inut de polen. F r a exista cercet ri mai am nun ite în aceast direc ie este sigur c i larvele de trântor primesc,

componente de hran alb

i limpede i mai târziu

galben . JUNG-HOFFMANN a constatat pe baza cercet rilor cromatografice i electroforetice c componenta alb se compune din secre ia glandei faringiene i a celei mandibulare, în timp ce secre ia limpede se pare c provine din glanda, faringian din gu . Componenta alb con ine 14% albumin i i

este s rac în zaharuri, cea limpede are con inut de albuminc de 10% i este bogat în zaharuri. Într-o colonie de albine normal , cu matc , corpul gras al albinelor tinere r mâne subdezvoltat în timpul perioadei active de lucru, din var , f cându-se

130

abstrac ie de o u oar colorare în alb a celulelor la început str vezii în cursul primelor zile de via , care dispare odat cu atrofierea glandelor de l pti or (MAURIZIO, 1954). Nedezvoltate r mân i ovarele. Dup cercet rile lui HUSING i ULR1CH (1938) în ovarele rudimentare ale lucr toarelor apar în aceast perioad celule trofice sau imature. Odat cu trecerea la stadiul de culeg toare, aproximativ în a 20-a zi de via , structurile acestea se descompun. Numai albinele de iarn le p streaz pân prim vara sau prezint dup MAURIZIO (1954) PAIN i VERGE (1950) chiar o dezvoltare mai pronun at . Albinele de iarn reprezint o excep ie i prin faptul c glandele de l pti or î i p streaz

func ionalitatea i corpul gras este complet dezvoltat, plin de substan e de rezerv (vezi ZANDER WEISS, 1963). Nu arareori apar i în

coloniile de var albine mai vârstnice cu glande de l pti or dezvoltate i se pot observa lucr toare, de obicei albine mai tinere, cu ovare dezvoltate (HUS1ND i ULRICH, 1938; HESS. 1942; PAIN i VERGE, 1950; LI VIN i HAYDAK, 1951; KROPACOVA i HASLBACHOVA, 1969). Albinele roitoare dup HALBERSTADT (1966) ar poseda de obicei glandele faringiene hipertrofiate, dup KROPACOVA i HASLBACHOVA (1971) num rul frac iunilor albuminice la aceste albine cât i la cele r mase în stup ar fi mai redus decât înainte de roire, când mai trebuia îngrijit puietul. Datele lui PEREPELOVA (1929) i TIUNIN (1926) dup care albine lucr toare

cu ovare dezvoltate ar fi extrem de des întâlnite în colonii cu tendin spre roire, KOPTEV (1957) i

KROPACOVA i HASLBACHOV (1970) n-au putut s le confirme. Ei au constatat în schimb o dezvoltare ceva mai pronun at a ovarelor în colonia r mas dup roire, între glanda faringian i dezvoltarea

ovarelor existând o corela ie pozitiv . Toate acestea indic efectul unei eventuale aglomer ri a hranei ce duce la dezvoltarea redus de puiet, care pare s se exercite asupra ambelor organe. Trebuie s ne întreb m care sunt implica iile în colonia de albine orfanizat , care ne serve te în cre terea artificial drept colonie doic . Într-adev r, corela ia între dezvoltarea glandelor de l pti or, a corpului gras i a ovarelor

131

reiese aici cel mai clar. Orfanizarea coloniei duce la un num r crescând de lucr toare, la dezvoltarea ovarelor pân la capacitatea de a depune ou . Toate lucr toarele outoare cu ovare în stare de func iune posed dup MUSSBICHLER (1952), ALTMANN (1950) i DRISCHER (1956) i glande de l pti or în plin func iune i corpul gras bine dezvoltat (MAURIZIO, 1954). Cu excep ia dezvolt rii ovarelor, care e o urmare a lipsei substan ei de matc (PAIN, 1954, DE GROOTVOOGD, 1954), îns i a absen ei puietului

(JAY, 1970), starea fiziologic a albinelor unei colonii orfanizate seam n aproximativ cu cea a albinelor de iarn , durata vie ii lor fiind astfel mult mai lung .

Între starea fiziologic a albinelor i durata de via exist dup cercet rile lui MAURIZIO (1954) o rela ie direct . Apari ia ovarelor func ionale la lucr toare în colonia orfan era considerat uneori ca dezavantaj la cre terea artificial . GONTARSKI (1948) a constatat la 9 zile dup orfanizarea unei colonii la 80% din albine ovare m rite i comb tea, din acest motiv metoda veche propagat în Germania mai ales, prin ZANDER (1944) cre terea la 9 zile în colonia orfan . Nu exist îns dovezi c albine cu ovare dezvoltate ar fi capabile i de cre terea puietului. Nici apari ia lucr toarelor ou toare, probabil c numai câteva de fiecare dat , nu pare a influen a prea mult dispozi ia de cre tere a coloniei (WEISS, 1971). Dac nu exist alte motive tehnice împotriva acestei metode cam laborioase

care cere mult timp, men iunea referitoare la dezvoltarea ovarelor pare lipsit de importan .

3.1.2. Comportamentul de hr nire i distribuire a hranei Fiecare hr nire este precedat dup LINDAUER (1952) de un control, doicile pip ind cu antenele intensiv atât larva cât i l pti orul deja existente. Numai dup efectuarea unei p r i a acestor controale care pot dura 2 20 secunde, are loc o hr nire. La hr nire se deschid mandibulele i încep s vibreze cu mi c ri reduse de tot; dup 1 2 secunde se poate observa o pic tur care

132

apare pe maxilarele anterioare, care este depus pe fundul sau peretele lateral al celulei i de obicei netezit u or cu mandibula, pentru a se r spândi în jurul larvei. Câteodat se întâmpl ca doicile s nu fie orientate exact asupra pozi iei larvelor i atunci se poate ca pic tura de hran s fie depus pe spatele larvei . Larva se învârte în timpul primirii hranei încet în cerc, cu atât mai repede cu cât trebuia s a tepte mai mult hrana nou . Nici larvele mai vârstnice nu sunt hr nite de la gur la gur , ci î i caut hrana, care este depus de obicei la extremitatea terminal a larvei sau pe peretele celulei. Numai abia a zecea parte a vizitelor la larva de lucr toare serve te hr nirii. Odat cu

inspec ia ce este terminat deseori deja în aproape ½ minut. În mod excep ional poate dura îns i2 i

3 minute. Timpul mediu de hr nire cre te odat cu vârsta larvei. La început larvele sunt hr nite la distan de câteva ore, mai târziu de mai multe ori

pe or . GESCHKE (1961) indic la larvele tinere în 6 ore 4 hr niri i la larvele vârstnice 25 de hr niri. Dup LEVENETS (1956) larvele tinere de trântori au fost hr nite de 5 14 ori pe or . Crescând în vârst au fost mult mai des vizitate. Dup un principiu asem n tor ca la larvele de lucr toare decurge procesul de hr nire i la larvele de matc , numai c celula este umplut imediat dup eclozionarea larvei cu mult mai mult l pti or decât are nevoie. În timp ce larvele de lucr toare dispun numai în primele 2 3 zile de un exces considerabil de

l pti or (NELSON et al. 1924), aceasta este valabil pentru larvele de matc pentru toat perioada de primire a hranei. SMITH (1959) a g sit în a 2-a zi dup transvazare 147 mg, în a 3-a zi 235 mg i în a 4-a zi larva consuma de acum cantit i din ce în 182 mg, l pti or în botc . Spre

ce mai mari

deosebire de hr nirea larvei de lucr toare dup observa iile lui LINDAUER (1052) doicile depuneau, cel pu in începând din a 3-a zi a larvei, l pti orul lor în celul f r a inspecta prea mult, chiar i dac existau rezerve considerabile de hran . În timp ce la larvare de lucr toare o hr nire plus

133

inspec ie dureaz în medie 50 60 secunde, aici treceau doar 10 19 secunde. Totu i timpul total de hr nire a fost mult mai mare la larva de matc . JUNGHOFFMANN (1961) n-a constatat la m tci nici o diferen în num rul hr nirilor pe or la diferitele

vârste de larva. El varia între 3 i 28, în medie 14,3. Dup calculele ei (1966) larva de matc este hr nit pân la c p cire de cea 1 600 ori. Fa de aceasta

cele 143 hr niri constatate da LINDAUER (1952) la larvele de lucr toare sunt destul de s r c cioase i dintre acestea vreo 50 de hr niri reveneau primelor 3 zile ale larvelor, în care larvele de lucr toare primiser l pti or pur. Larvele de lucr toare primesc dup JUNG-HOFMANN (1966)

pân la a 3-a zi de larv de 20 de ori mai pu ine hr niri decât larvele de matc . Pân la c p cire vor fi hr nite de cea 10 ori mai pu in i necesit a 10-a parte a timpului, pe care lucr toarele îl consum pentru larvele de matc . Dup KUVVABAHA (1947) hr nirea se schimb în colonia de albine orfan , larvele de lucr toare fiind mai bine îngrijite i c p cite mai repede. Num rul mare de hr niri comunicat de KUWABARA probabil c include i vizite. JUNG-HOFMANN consider toat cantitatea de hran depusa într-o botc ca fiind de 1 g i timpul pe care albinele îl consum pentru hr niri la 17 ore. Num rul vizitelor (f r depunere de hran ) nu a fost considerat aici. Ce-i drept larvele de matc consum numai o parte a hranei oferite lor, în timp ce larvele de lucr toare consum aproape toat

cantitatea dat . Cu ajutorul hranei marcate radioactiv DIETZ i LAMBREMONT (1970) au constatat în cadrul unor experimente de cre tere artificial c larvele, din care se vor dezvolta m tci, consumau în primele 3 zile ale stadiului larvar cu 13 % mai mult hran decât larvele din care ie eau albine lucr toare. Primele consumau în aceast perioad în medie 9 mg, cele din urm 7,9 mg. Din p cate consumul total de hran al lucr toarelor i m tcilor nu poate fi determinat cu aceast metod din cauza pierderilor radioactive la eliminarea excrementelor, îns autorii sunt de p rere c s-ar afla între valoarea dubl sau tripl a greut ii prepupelor, aceasta fiind la m tci dezvoltate normal cca. 295 (258 315) mg. SASAKI i

134

OKADA (1972) calculau, pe baza factorului metabolic al l pti orului de matc , un consum total de hran de 360 mg pentru dezvoltarea unei m tci de 200 mg. Într-o colonie de albine normal , care se preg te te pentru înlocuirea lini tit a m tcii, doicile au suficient vreme s se preg teasc pentru îngrijirea m tcii. Aceasta îns nici nu pare a fi necesar. Albinele care sunt capabile pentru cre terea puietului, în cazul unei pierderi bru te a m tcii, pot începe imediat cre terea m tcii. Se pare c hrana de matc este oricând la dispozi ie sau

cel pu in c ele sunt în stare s-o preg teasc repede sub impresia dispari iei substan ei de matc . F când abstrac ie de aceasta, indiferen a considerabil a

tinerei larve femele de albine fa a de hr nirea specific castelor permite îns i o anumit

perioad de pornire pentru formarea l pti orului de matc . Aprovizionarea larvelor de lucr toare în colonia de albine cu l pti or este întâmpl toare. Prin num rul mare al doicilor se creeaz o oarecare echilibrare. i alegerea diferitelor celule de lucr toare în vederea cre terii m tcilor pare a fi întâmpl toare în colonia orfan (= care î i cre te m tci de salvare). Unele celule sunt prev zute extrem de abundent cu l pti or, de multe ori deja înainte ca albinele s le schimbe destina ia. Dup JUNG-HOFFMANN (1966) este vorba aici deja de hran de matc . Întâmplarea intervine i la aprovizionarea larvelor de matc în cadrul cre terii artificiale a m tcilor de salvare. Introducând într-o

colonie suficient material de cre tere în botce uscate

de ex. larve

dup o zi de îngrijire se vor

constata deseori cantit i destul de diferite de l pti or în botce. Când num rul botcelor este redus sau când doicile sunt extrem de bune aceasta este mai pu in evident. OROSI-PAL (1960) a efectuat experien e sistematice în leg tur cu momentul primei administr ri de hran larvelor de matc în colonia orfan . Primele larve de matc pot sta deja în cursul primelor 10 minute în hran , la unele larve trec îns i 30 i 45 de minute, în cazuri nefavorabile

chiar ore. Albinele au crescut câteodat m tci din larve care au fost înfometate timp de mai multe ore, în timp ce îndep rtau larve, la început

135

bine aprovizionate i pare-se bine dezvoltat. Cânt rind produsele cre terii se constat din nou varia ii considerabile în greutatea m tcilor crescute una lâng cealalt în rama de cre tere. Izolat se pot observa m tci cu perioade de dezvoltare prelungite pân la 1 i 2 zile, neexistând nici o rela ie cu greutatea. Aceste deosebiri nu pot fi explicate numai genetic, ele ap rând la cre teri de aceea i provenien în diferite colonii doici cu frecven

diferit , cel mai des îns în colonii doici slabe. Se pare c aici intervin deosebiri de hr nire. Se pare c nu întreaga cantitate de hran cu care albinele aprovizioneaz o botc joac un rol pentru cre terea m tcii ce cre te în ea. Restul de hran

r mas dup nimfoz în celul este deseori foarte diferit. Cum am constatat în urma mai multor cânt riri în cadrul unei colonii doic nu exist o dependen între restul de hran din botc i matca

care eclozioneaz din ea (WEISS, 1974a). În mod normal larva de matc dispune de la începutul hr nirii i tot timpul vie ii ei de un exces de hran la dispozi ie. Ne putem închipui îns c deosebirile de dezvoltare observate ar putea s fie provocate de diferen ele de consisten a hranei bazat pe

perioade de lips de hran , sau de diferen e reduse în r spândirea cantitativ a componentelor l pti orului din glandele de l pti or i din gu a de miere a doicilor. Despre situa ia specific a glandelor marginale s-a vorbit deja.

3.1.3. Vârsta albinelor doici Dup cum s-a mai ar tat masa albinelor doici de care apar in i doicile de matc este recrutat într-o colonie doic normal dintre albinele de stup. Deoarece larvele tinere de lucr toare primesc o hran deosebit calitativ de a larvelor mai vârstnice de 3 zile, se poate presupune c hr nirea celor dou clase de vârst ar fi sarcina unor doici diferite.

136

. L pti orul doicilor mai vârstnice de 30 de zile a avut dup observa iile lui HAYDAK o consisten foarte apoas i nu a fost

atât de l ptos ca la început. Crescând în vârst doicile, albinele lucr toare crescute de ele deveneau mai mici i durata vie ii lor sc dea. Intestinul lor era fragil i se rupea u or. Glandele de l pti or pot s r mân deci func ionale mult mai mult timp decât în mod obi nuit, când supravie uirea coloniei cere acest lucru. Îns i

glande atrofiate complet î i pot rec p ta, contrar p rerilor mai vechi ale lui KRATKY (193-1), toat func ionalitatea i albine b trâne culeg toare pot, la nevoie, începe din nou cre terea puietului, cum a

fost cazul la experien ele lui MOSKOVLJEVIC (1939) i BUCHNER (1953); KRAMER (1896) i HAYDAK (1930). În leg tur cu marea capacitate de reglare legat de vârst a albinelor doici la cre terea puietului de lucr toare trebuie s ne intereseze i cum se prezint aceasta la cre terea trântorilor i a m tcilor. Larvele de trântori primesc în colonie, asem n tor ca larvele de lucr toare, mai întâi l pti or i mai târziu un amestec de l pti or, polen i miere (HAYDAK, 1957b). C acelea i albine doici care hr nesc puietul de lucr toare ar putea îngriji i larvele de trântori ar fi de presupus. Dup câte tiu eu pân acum înc nici nu s-a încercat s se dovedeasc o îngrijire special a trântorilor în colonia de albine. Alta este situa ia cu îngrijirea larvelor de matc care presupune o hr nire

special . Colonia de albine cre te în condi ii naturale larve de lucr toare împreun cu cele de matc , de ex. la preg tirea roirii, a înlocuirii lini tite i a cre terii de salvare. Colonia produce deci în acela i timp l pti or de lucr toare i de matc . Poate s fac acest lucru orice albin doic ? Sau exist speciali ti? Unii autori consider posibil ca anumite doici s se specializeze pentru cre terea m tcilor. Sprijinit pe constat rile lui ALTMANN (1950), dup care l pti orul de matc con ine o substan cu efect gonadotrop (care sprijin

dezvoltarea ovarelor), care nu se g sea în toate albinele doici, ci numai la

137

doicile de matc , GONTARSKI (1958) considera existen a unor grupe speciale de cre tere pentru producerea unei hrane de larv specifice drept dovedit . El merge pân acolo s considere c anumite specialiste în cre terea botcelor, pe care le îngrijesc continuu, ar îmb trâni, altfel încât ar asigura i produc ia unei hrane specifice vârstei (1949). Dup un referat al lui TOWNSEND (1965) HABOWSKY ar fi constatat la doicile de lucr toare i de matc deosebiri în dezvoltarea glandelor hipofaringiene, ceea ce ar putea însemna c hr nirea diferen iat a larvelor de lucr toare i de matc nu se bazeaz pe un act arbitrar al doicii ci pe starea ei fiziologic . FURGALA i BOCH (1961) au

înregistrat la botce deschise cu larve nedeterminate în mod special dup vârst , de obicei îns mai vârstnice, mai degrab doici de 11 20 decât de 1 10 zile. Dup JUNG-HOFFMANN (1966) doicile care dau secre ie alb sunt în medie mai tinere decât doicile care administreaz secre ie limpede. Larvele de matc primesc mai mult hran alb , ceea ce ar duce la concluzia c prepondereaz doicile mai tinere la cre terea m tcilor. Ce-i drept, apar mari suprapuneri aici, i mai ales este (posibil ca una i aceea i doic s secrete ambele componente sau, ceea ce este mai rar, un amestec al celor dou . Vârsta medie ridicat (17 zile !) a doicilor care dau secre ie limpede conform autoarei s-ar putea baza pe faptul c , în condi iile artificiale (nenaturale) ale experimentului, albinele mai tinere au fost

valorificate pe deplin pentru secretarea componentei albe i c animalele mai vârstnice trebuiau s intervin în cre terea puietului. În experimente în cu ti WAHL i BUCHGE (1964) au constatat c albinele puteau cre te larve de matc abia începând din a 5-a zi de via rezultate

optime au fost ob inute cu albine în vârst de 9 12 zile. Albine în vârst de 13 20 zile au crescut pe lâng m tci depline i forme intermediare, doici i mai b trâne reu eau s creasc numai m tci pitice, forme intermediare i lucr toare. Întrebarea dac cre terea m tcii în colonia natural este efectuat de anumite

138

albine, în ciuda experimentelor începute nu i-a g sit deci nici un r spuns limpede. Din punct de vedere biologic se pare, în orice caz ,c nu exist nici o nevoie de grupe speciale , pentru cre terea de m tci, a a cum aceasta nici nu este legat de o anumit vârst de doic . Cum activitatea general a doicilor de cre tere a puietului în caz de nevoie se poate prelungi considerabil, la fel i doicile de matc sunt în stare s creasc larve de matc mult peste vârsta normal . Aceasta atest experimente în cadrul c rora colonii doici orfanizate f r genera ii tinere de albine au fost obligate la cre tere continu de puiet. GOETZE (1925) care dup o prim experien cu 3 serii de cre tere la distan de cea 1

lun ajunsese la concluzia c albinele b trâne nu mai pot cre te m tci, a ob inut într-o alt experien distan (1926) cu 6 serii de cre tere pornite la

de 14 zile pân la urm animale cu

caracteristici de matc , ce-i drept cu devieri i anomalii. GONTARSKI (1948) a ob inut pe baza unor experimente pe care nu le define te mai îndeaproape, rezultatul c l pti orul secretat de albine dup 12 serii de cre tere n-ar mai avea nici un efect determinator de matc . În schimb în experien ele efectuate de BUCHNER (1953) i HAYDAK et al. (1964) cu serii de cre tere continue pe faguri de puiet nec p cit, doicile au fost în stare pân la vârste de 107 resp. 105 zile s creasc animale cu caracteristici de matc . Ce-i drept, în experimentele lui HAYDAK i al. albinele cl deau în

ultima faz botce i deasupra unor celule goale de lucr toare, sau în care se g sea puiet de lucr toare sau de trântori. Eu personal am reu it s ob in în colonii doici orfanizate, c rora li se luase i puietul, ini ial foarte puternice, pân la 12 serii de cre tere, când fiecare serie nou a fost început imediat dup c p cirea celulelor anterioare. Albinele doici atingeau o vârst de cel pu in 112 zile. La oferta constant de 24 de larve num rul botcelor crescute pân la sfâr it sc dea abia dup cca. 10 serii de cre tere. Mai târziu m tcile s-au dezvoltat mai încet, greutatea medie corporal sc dea în paralel cu volumul seriei de cre tere într-un ritm diferit (fig. 40). Ele

139

cre teau pân la urm în celule din ce în ce mai îndoite (fig. 41). În mod ciudat nici la ultimele m tci crescute nu s-a constatat vreo reducere a num rului variolelor. Dimensiunile capului, maxilarelor i tarsului prezentau cu num rul crescând al seriilor de cre tere devieri mai mari sau mai mici fa tipul optim de matc al seriei ini iale. Animale individuale pân la sfâr it prezentau îns caracteristici tipice de matc . Eu consider deci c albinele atâta timp cât produc l pti or i pot cre te puiet, sunt în stare s produc (WEISS, 1972). i l pti or de matc de

Fig. 40

Pup de matc

normal

lâng una

care provine din a 12-a serie consecutiv dintr-o colonie de cre tere neîntinerit .

Efectul determinator de cast al l pti orului de matc persist i la albine b trâne, chiar dac

con ine dup HAYDAK (1961) i HAYDAK et al. (1964) mai pu ine vitamine din grupul B i se deosebe te dup consisten i culoare evident fa

de cel de albine de vârst normal .

140

3.2. Principii de cre tere Pentru utilizarea practic a albinelor doici în cre terea de m tci exist un num r de considerente general valabile, de care pot depinde atât pornirea cre terilor cât i calitatea m tcilor crescute. Vorbind în mod general despre ace ti factori, importan i pentru cre tere se folosesc deseori termenii starea sau dispozi ia coloniei doic . Ce se în elege prin aceasta?

3.2.1. S n tatea albinelor doici Prima premiz pentru o cre tere optim este s n tatea colonei doici. O colonie bolnav pur i simplu, de regul , din cauza vitalit ii reduse nu

este indicat pentru cre terea de m tci. La aceasta se adaug efectul special al bolii. Primul loc îl ocup nosemoza, r spândit în toat lumea. Parazitul distrug tor de albine împiedic dezvoltarea glandelor hipofaringiene ale albinelor tinere i duce la atrofierea sau deformarea evident a acestor glande (LOTHMAR, 1936; HASSANEIN, 1952; BAHRMANN, 1965; WANG und MOELLER, 1969). Fig. 41 Botce tub form de corn de po talion.

Ele provin din cre teri repetate i arat un randament de cre tere în sc dere.

Prin aceasta func ia lor de secretare este redus i activitatea normal de

141

cre tere de puiet a coloniei direct influen at . Împiedicarea cre terii optime de m tci în colonia atacat de nosemoza este evident . Deoarece în practic albinele coloniei doic dup eclozionarea m tcilor sunt transformate deseori în nuclee de împerechere, mai exist i pericolul indirect al

r spândirii bolii de la o colonie la alta. M tcile nu se infecteaz atât de des ca albinele lucr toare cu nosemoza, îns infectarea lor este posibil în principiu. Este foarte probabil când m tcile eclozioneaz între albine atacate de nosemoza i î i petrec prima perioad a vie ii lor lâng acestea. Infec ia cu nosemoza influen eaz direct ovarele m tcii, ducând dup FYG (1945) la atrofieri

puternice i fenomene de descompunere. Nefertilitatea timpurie a acestor m tci care este comunicat apicultorului deseori printr-o tendin nepotrivit de înlocuire a m tcii la colonii cu m tci înc tinere, este urmat curând de moartea acestora. În ce m sur acarioza influen eaz func ia albinelor doici nu este cunoscut. În orice caz exist în leg tur cu efectul infec ios al acestei boli în cre terea m tcilor rela ii asem n toare ca la nosemoza. Acela i lucru este valabil pentru infec ii septicemice. În plus, larvele de matc , pot fi infectate ca i larvele de lucr toare cu toate bolile cunoscute ale puietului. Se poate spune c orice boal care sl be te colonia de albine, a albinelor adulte sau a puietului îngreuneaz considerabil activitatea de cre tere. Cresc torul trebuie s aib

grij deci în primul rând ca familiile sale s fie s n toase.

3.2.2. Puterea coloniei i compozi ia ei pe studii de via F r îndoial c puterea coloniei doic este de importan esen ial pentru succesul cre terii. Chiar

dac datele anumitor autori, dup care din colonii cresc toare puternice ies albine mai mari sau cu trompe mai lungi (MIHAILOV, 1926, 1927, LEVIN i HAYDAK, 1951, NURIEV i MISRIKLANOV, 1960) trebuie luate în considerare cu pruden dimensiunea celulei de lucr toare fiind un

142

important factor limitant

nu exist nici un

dubiu, capacitatea sporit de cre tere a coloniei mai puternice se manifest în acceptarea i îngrijirea botcelor. În majoritatea cazurilor colonii mai puternice sunt doici mai bune decât cele slabe. Este drept c nu numai masa albinelor joac aici un rol ci, în primul rând, compozi ia lor dup categorii de vârst . Coloniile puternice posed de regul un num r corespunz tor de mare de albine doici, ceea ce este determinant i pentru cre terea larvelor de matc . Cu toat capacitatea de reglare a diviziunii muncii în colonia de albine totu i în mod normal albinele tinere de stup sunt acelea care, în conformitate cu gradul de dezvoltare al glandelor

lor de l pti or, asigur cre terea puietului. Din p cate albinele doici nu se pot cunoa te dup exterior. Numai pe baza dezvolt rii anterioare a puietului s-ar putea trage anumite concluzii asupra num rului lor. Cantitatea de puiet este îns dependent de vreme i cules, de starea m tcii i de factori lega i de metoda de între inere. Cresc torul este de regul informat într-o m sur insuficient asupra proceselor care se desf oar în cadrul coloniei, în timp ce, pe de alt parte, cantitatea de puiet i puterea coloniei pot fi înregistrate cu exactitate înainte de începerea cre terii. Un cuib de puiet suficient de mare este desigur ideal, nu trebuie s fie îns neap rat un indiciu pentru condi iile optime ale cre terii. Cine tie dac nu domne te tocmai lipsa de albine doici ! Probabil

îns c nici o aglomerare de albine doici nu i-ar crea o situa ie optim de cre tere. Aceasta se poate constata folosind un corp de pornire (starter) pentru cre tere. Albinele orfanizate trebuie, în acest caz, s ia în îngrijire botcele oferite de regul dup o izolare de 24 de ore. Rezultatul depinde de num rul corespunz tor de albine. Observând comportamentul de hr nire a albinelor doici JUNGHOFFMANN (1966) a constatat c , cantitatea hranei secretate sc dea, când în cresc tor se g seau ori numai albine de stup mai tinere, ori numai albine de zbor. Pentru a ob ine condi ii optime se pare c i

aici era hot râtor un raport corespunz tor. Starterul con ine numai o parte a albinelor unei colonii, care se afl pe

143

punctul culminant al dezvolt rii lor, i totu i se poate ob ine în felul acesta un procent maxim de acceptare. Mai departe cre terea trebuie efectuat ce-i drept de alte colonii. Chiar i în colonii relativ mici i în roiuri se pot cre te cu rezultate bune m tci. Albinele accept deseori mai mult decât sunt în stare s îngrijeasc , din care motiv chiar apicultorul trebuie s stabileasc limita la num rul celulelor. Se pare c la acceptarea celulelor nici nu este atât de important puterea absolut a coloniei de albine. Mai important se pare a fi faptul ca cuibul s fie restrâns. Albinele pot fi am gite asupra puterii coloniei, fiind mult înghesuite i stupul umplut cu albine (SIMPSON, 1975). Aceast m sur are efect

îns numai atâta timp cât nu este exagerat . Înghesuirea puternic a unor colonii oricum puternice poate s goneasc albinele din stup sau s duc la cre terea unor m tci mici.

3.2.3. Starea de dezvoltare a coloniei Dezvoltarea natural a m tcilor tinere se afl în centrul procesului de reproducere i dezvoltare din var în colonia de albine. Aceast perioad este foarte indicat întrebarea dac i pentru cre tere. Se pune îns i în ce fel starea tendin ei spre

roire a coloniei poate influen a desf urarea cre terii de m tci. Dup SINIAEVA (1953) coloniile cu tendin de roire sau care se afl în curs de

schimbare lini tit a m tcii, pe baza unui raport de al lui PAIN, doteaz botcele lor cu mai mult l pti or

decât altele. EES-CHBTZ (1966) consider coloniile cu tendin spre roire ca fiind deosebit de indicate

pentru cre terea m tcilor. Pe baza unei observa ii a lui STRAULI (1915) DOOLITTLE a constatat c o colonie care înlocuie te lini tit matca este dispus s accepte celulele i le prevede cu o cantitate neobi nuit de mare de l pti or. Astfel de constat ri sunt numeroase în literatura de specialitate. Despre celulele de roire se tie pe de alt parte, c de multe ori sunt

144

aprovizionate foarte arbitrar cu hran

ic

greutatea lor este supus unor varia ii relativ mari. M tcile de roire nu rareori cânt resc mai pu in decât cele care provin din cre teri artificiale de salvare (ZANDBR, 1925, LEVICEVA, 1961). Unii cresc tori refuz din aceast cauz colonii cu tendin spre roire pentru cre tere. Majoritatea

apicultorilor sunt împreun cu KUTTNER (1965) de p rere c acele colonii ar fi cele mai indicate, care se afl în plin ascensiune a dezvolt rii lor. Probabil c în majoritatea cazurilor ace tia au dreptate, pentru c într-o astfel de colonie la îndep rtarea puietului nec p cit exist un num r maxim de albine tinere, apte pentru cre tere. F când

abstrac ie de aceasta desigur c tendin

i colonia cu

spre roire sau în curs de înlocuire lini tit a anume, când colonia normal

m tcii are o ansa

(cu matc ) este folosit pentru cre tere i când pornirea cre terii i aceasta ca atare se desf oar întrun spa iu izolat de matc printr-o gratie separatoare. La aceast metod a cre terii în colonia normal situa ia preg tirii roiului sau a

înlocuirii lini tite a m tcii, care dup SIMPSON i EIUTLER (1960) este legat de sc derea substan ei de matc inhibitoare a cre terii de salvare, ar putea duce la o îmbun t ire a accept rii. GOETZE în sfâr it a constatat (1954) o dispozi ie sporit de acceptare la coloniile cresc toare, când cl ditul fagurilor de trântori scade. El crede c intensitatea instinctului de salvare este invers propor ional cu

activitatea de cl dire. Colonii care nu i-ar fi urmat instinctul de cl dire de faguri cu trântori n-ar accepta prea bine. Despre problema dac absen a sau prezen a trântorilor are vreo influen asupra

succesului de cre tere, înc nu se tie pân acum nimic.

3.2.4. Nelini tea din cauza lipsei m tcii În paragraful privind biologia cre terii am vorbit despre faptul c albinele unei colonii orfanizate nau nevoie de o perioad de preg tire pentru cre terea m tcii. Dac ar fi vorba numai de cre terea larvelor corespunz tor castelor, cresc torul ar putea introduce materialul de cre tere imediat dup orfanizarea coloniei de

cre tere O acceptare optim nu se ob ine îns în acest fel.

145

Dimpotriv trebuie s se a tepte dup îndep rtarea m tcii atât timp, pân ce albinele se simt orfane alte cuvinte sau pentru a exprima acest lucru cu pân ce substan a de matc a încetat

s mai aib efect (BUTLER, 1954). Albinele indic aceasta printr-un bâzâit puternic când se deschide stupul i uneori i prin mi c ri nelini tite în fa a urdini ului. Acesta este semnalul pentru introducerea materialului de cre tere. Un timp de a teptare de 2 ore este de regul suficient. În literatura apicol se men ioneaz varia ii pân la 24 de ore. Orice practician este convins c timpul s u este cel bun. În cadrul experien elor mele de cre tere pân în prezent din p cate înc n-am g sit

acest timp ideal. Esen ial mi se pare numai s se a tepte pân apare starea de nelini te din cauza dispari iei m tcii. Când materialul de cre tere este introdus prea devreme exist pericolul ca albinele s înl ture par ial sau complet larvele.

3.2.5. Prezen a sau absen a m tcii Pentru num rul botcelor luate în grij este determinant dac colonia este normal (cu matc ) sau orfanizat . Desigur c ansele de acceptare sunt

cele mai mari în colonia orfan . În colonia normal (cu matc ) influen a m tcii st în calea (împiedic ) cre terii de salvare nelimitate. Altele sunt raporturile la varianta r spândit în RFG a acestei metode, care ar putea fi denumit a a-zisa cre tere în colonia f r matc . Compartimentul de cre tere

i compartimentul cu matc sunt separate în timpul pornirii cre terii botcelor printr-o plas de sârm . Albinele care încep îngrijirea celulelor n-au matc . În conformitate cu densitatea albinelor în compartimentul de cre tere acceptarea este foarte diferit . Dup 24 de ore sita de sârm este înlocuit cu o gratie separatoare, astfel încât numai cre terea final are loc într-adev r în colonia cu matc . FREE i SPENCER-BOOTH (1961) au constatat analizând experien a acumulat

146

timp de 5 ani în dou întreprinderi mari apicole în Anglia, c acceptarea celulelor coloniilor cresc toare sc dea în urm toarea ordine: colonie f r matc i f r puiet , colonie f r matc cu

puiet (c p cit sau nec p cit?), colonie cu matc . Prezen a unor botce nec p cite nu influen ase acceptarea în nici un fel. i faptul dac între m tcile care au fost crescute într-o colonie cu matc i cele

crescute într-o colonie f r matc , exist deosebiri principiale între dimensiunea corpului sau de alt natur , a fost deja subiect de discu ie. TARANOV (1975) consider m tcile din colonii cu matc ca mai bune. Observa iile lui MÂRZA (1965) referitoare la m tci ceva mai grele din colonii f r matc sunt

opuse cu cele ale lui VELICICOV (1971), dup care m tcile din colonii cu matc ar avea o pont mai bun . Astfel de date nu pot fi îns generalizate. Deosebirile în activitatea de cules de la o colonie la alta stau în calea unei elucid ri obiective a problemei.

3.2.6. Puiet nec p cit în colonia de cre tere Întrebarea dac prezen a puietului nec p cit în timpul cre terii poate influen a calitatea m tcilor care se formeaz a fost discutat , dup primele publica ii sovietice, în toat lumea. SINIAEVA (1953) ar fi constatat în botcele luate în grij de albine odat cu puietul nec p cit în timpul c p cirii mai mult l pti or decât în celulele unei colonii f r puiet i anume 110 566 mg fa de 45 120 mg.

BILA (1963) a împ r it, pe baza unui referat de GUBINAO MANN, colonii puternice în câte dou grupuri, dintre care una con inea numai puiet desc p cit, cealalt numai puiet c p cit i a crescut m tci în ambele grupuri. Se spune în aceast lucrare: Dup 3 zile în botcele primului grup se aflau 422,5 mg i în cele ale celui de al doilea grup 360 mg hran de matc . M tcile crescute în coloniile primului grup erau mai grele (214 mg) i aveau mai multe ovariole (372,2) în compara ie cu m tcile din al doilea grup (greutate: 200,9 mg, ovariole: 334,2). În cazul c aceste constat ri rezist unor verific ri critice trebuie s ne punem

147

întrebarea, de ce într-o colonie cresc toare cu puiet nec p cit larvele de matc au fost îngrijite mai bine presupunând c capacitatea de cre tere este aceea i. Ar fi de a teptat mai degrab contrariul. Ce-i drept se poate presupune, c în cadrul unei metode de cre tere cu serii repetate de cre tere de m tci în aceea i colonie cresc toare puietul nec p cit ar putea avea un efect stimulent asupra albinelor doici existente i celor care eclozioneaz tot timpul, care ar influen a i dezvoltarea ovarelor la lucr toare. Dup JDANCW (1963) temperatura în apropierea puietului nec p cit nu variaz atât de mult ca la puietul c p cit. Totu i nu cred c aceste motive sunt

suficiente pentru o justificare necondi ionat a folosirii puietului nec p cit în colonia doic . Mi pare mai degrab c aceast problem este, important în primul rând în leg tur cu metoda de cre tere folosit . Dac apicultorul introduce botce luate în cre tere în vederea continu rii cre terii într-o colonie cu matc în spatele sau deasupra unei gratii separatoare exist pericol s nu fie suficiente albine doici pe rama de cre tere. Într-o colonie cu matc ele se afl pe puietul nec p cit sau în apropierea m tcii. Este deci important ca înc înainte de introducerea materialului de cre tere, s fie muta i faguri cu puiet nec p cit cu albinele doici respective în compartimentul de cre tere. Acela i lucru este valabil pentru cazul c pornirea cre terii are loc în colonia cu matc separat prin gratie de matc . La

obi nuitele porniri repetate de cre tere trebuie avut grij în permanen s fie prezent puiet nec p cit i

deci totodat un num r suficient de albine doici în compartimentul de cre tere. Numai a a este asigurat o acceptare i o cre tere optim a botcelor. Aceste puncte de vedere nu prea joac un rol în colonia f r matc care cre te celulele de la început pân la sfâr it. În schimb apicultorul trebuie s se a tepte în cazul existen ei unor suprafe e mai mari de puiet nec p cit, ca o parte a botcelor s ia na tere ca botce de salvare pe fagurele de puiet i c acceptarea

148

este deci mai redus pe rama de cre tere. În plus controlul celulelor de salvare este neap rat necesar, pentru c dac ar ecloziona prea devreme cre terea ar fi periclitat . Folosirea puietului nec p cit i la aceast metod de cre te ar fi numai atunci obligatorie, când în felul acesta s-ar confirma calitatea mai bun a m tcilor ob inute.

3.2.7. Volumul cre terii Despre num rul botcelor care poate fi dat o dat coloniei de cre tere, sau practicianul cum spune

volumul seriei de cre tere p rerile

sunt diferite. Exist adep i pentru serii cât mai mici, de cel mult 10 15 celule i cresc tori care prefer

s aprovizioneze colon doic cu un num r nelimitat de celule. Problema volumului seriei nu st în picioare în aceast form general . Câte celule pot fi crescute de o colonie doic , ansele de dezvoltare pentru matc r mânând optime, depinde mai ales de puterea i de starea coloniei cât i de felul în care ea este utilizat . Nu trebuie s ne a tept m, ca o colonie s tie de la sine câte botce trebuie s

accepte, pentru a asigura o dezvoltare optim a indivizilor sexua i. La fel cum exist doici proaste, care conform puterii compozi iei lor ar putea s creasc mult mai mult decât accept , exist i

colonii care accept atât de mult, încât cre terea trebuie în mod inevitabil s sufere. Acesta este cazul uneori i la colonii slabe, i nu rareori, la cre teri repetate în aceea i colonie doic . Unele din celulele

luate în cre tere pot s dispar pe parcurs, de multe ori îns r mân mult mai multe decât num rul pe care colonia poate s -1 creasc în condi ii optime. A a se face c odat cu m rirea seriilor de cre tere m tcile scad deseori în greutate. Ce-i drept, astfel de constat ri f cute de KOMAROV (1034), SVOBODA (1949), KRASNOPIEV (1949), VUILLAUME (1957), BARES (1963), PU CA (1970) cât i de mine personal ultimele neeviden iind îns niciodat a num rului variolelor de , nu trebuie s constituie o lege.

vreo dependen m rimea seriei

GOETZE (1954) n-a constatat, testând m tci

149

din diferite colonii doici atât cu acceptare bun cât i cu acceptare proast , nici o corela ie invers între num rul celulelor i dezvoltarea m tcilor. O colonie cu acceptare proast nu trebuie deci s creasc neap rat m tci mai mari. Se poate presupune mai degrab c pentru fiecare metod de cre tere în concordan cu diferitele influen e

asupra cre terii exist un num r maxim de celule, pân la care pot ie i m tci optime. La cre terea celulelor în colonia doic num rul celulelor de regul este limitat deja prin dispozi ia redus de acceptare a coloniei. Unii apicultori care folosesc aceast metod se a teapt la cel mult 15 celule pe serie crescând serii noi de aceea i m rime la

distan

de câteva zile, introducând încontinuu

puiet tân r. Crescând în colonia f r matc îns , apicultorul este acela care poate s limiteze acceptarea. Când exist puiet nec p cit se recomand s nu se dep easc num rul botcelor, pe care coloniile le pornesc de obicei la roire. La albina carnica, în condi iile Europei centrale, acestea sunt cam 30 de botce. Îndep rtând în schimb puietul nec p cit înainte de prima pornire de cre tere, nu mi se pare prea mult s se ofere 50 60 de botce. Puterea de cre tere a unei colonii puternice n-ar trebui irosit , îns ar fi gre it s se pretind prea mult de la o colonie cu randament mai slab. Între-un roi f r matc sau într-un nucleu mai mic de strânsur , are loc un num r corespunz tor mai mic de botce. Depinde de

cresc tor i de experien a sa pentru a g si m sura potrivit . Cu toate c botcele sunt aprovizionate de la început cu mai mult hran decât celulele de lucr toare, primesc i ele, odat cu avansarea în vârsta larvar , mereu mai des hran . JUNGHOFFMANN (1966) d urm toarele valori la num rul hr nirilor i timpilor de hr nire pe or : la larve de matc proasp t eclozionate 3,3 (2 min 25 sec), la cele de 1 zi 13,1 (7 min 53 sec), de 2 zile 12,7 (9 min 14 sec), de 3 zile 15,7 (11 min 49 sec) i de 4 zile 25,3 (15 min 0,3 sec). Colonia de cre tere la începutul cre terii larvelor deci nu este atât de

150

înc rcat ca în ultimul timp, înaintea c p cirii. Când colonia este folosit numai 1 sau 2 zile pentru pornirea cre terii, pentru a termina cre terea larvelor luate în îngrijire pe urm în corpul de miere al unor colonii cu matc , se poate da cu u urin num rul dublu al botcelor ce le-ar cre te colonia în mod obi nuit. i cresc toarele suport în conformitate cu m rimea i aprovizionarea lor cu albine relativ multe boci. Ce-i drept WHITCOMB i OERTEL (1938) au ob inut dup o comunicare a lui CALE în The Hive and the Honey bee (1963) în starter la o ofert de 120 160 larve o acceptare în propor ie de numai 56%, la 60 de larve oferite în schimb, 82%. Multe din m tcile din ofertele mari au

c zut la introducerea lor în stupin deja în primele s pt mâni, coloniile înlocuindu-le. Contrar coloniei pornitoare, colonia care termin cre terea duce greutatea aprovizion rii cu hran . De regul numai o parte a doicilor sale pot fi desemnate pentru cre terea m tcii, pentru c trebuie crescut i puietul nec p cit. De aceea nici n-ar trebui înc rcat cu mai multe botce, decât cât i se d unei colonii cu matc în cre tere. Dup c p cirea celulelor respective b trâne se pot da îns încontinuu botce acceptate din serii noi de cre tere. Chiar dac randamentul unei colonii care termin cre terea depinde de m rimea i starea sa fiziologic totu i nu ar trebui s te bazezi pe aceea c albinele reduc num rul celulelor care dep esc capacitatea lor de cre tere la o m sur optim pentru ele. Cu toate problemele

pe care le ridic , este totu i tentant o încercare de ridicare a capacit ii de cre tere pe baza rezervelor de l pti or ale urnei colonii. Chiar dac num rul hr nirilor de 1600 dat de JUNG-HOFMANN (1966) pentru o botc i timpul folosit de hr nire de cca. 17

ore pare a fi enorm, i volumul de munc prestat de albinele doici la cre terea larvelor de lucr toare este considerabil. JUNG-HOFMANN calculeaz c din cele 143 de hr niri, pe care le prime te o larv de lucr toare dup observa iile lui LINDAUER (1952), numai cca. 50 revin perioadei de timp în care larva prime te l pti or. Pentru cre terea a 6400 larve de lucr toare, care se g sesc pe ambele suprafe e ale fagurelui de 20x20 cm

151

de obicei o colonie în plin dezvoltare posed mult mai mult puiet nec p cit ar fi necesare

320.000 de hr niri. Pentru cre terea a 30 de botce sunt necesare numai vreo 48 000 de hr niri. Ce-i drept c num rul hr nirilor cu hrana alb de cca.

25% la puietul de lucr toare, adic 80 000, i 50% la botce, deci 24 000, sunt deja ceva mai apropiate. Presupunând c acest calcul corespunde cât de cât realit ii, o colonie obi nuit de cre tere pare a poseda suficiente rezerve de hran , care de regul nici nu sunt valorificate în cre terea de m tci. Ar trebui inut cont îns c cre terea botcelor în colonia de albine nu constituie exclusiv o problem a rezervelor sale de l pti or.

3.2.8. Ordinea de cre tere Exist metode de cre tere la care se cre te continuu în aceea i colonie. Dintre ele face parte metoda amintit în repetate rânduri a cre terii în colonia cu matc . Materialul de cre tere este introdus în acest caz în mod regulat la distan e de 2 sau 5 zile, aceasta depinzând de faptul dac celulele urmeaz a fi introduse nec p cite sau c p cite în colonia care termin cre terea. Acela i lucru este posibil i în colonii f r matc , numai c aici trebuie avut grij s existe s pt mânal rezerve de puiet sau înt riri cu albine doici. Îns i într-o colonie, care

dup orfanizare n-a mai primit înt riri de puiet sau albine doic , se poate ob ine mai mult decât o singur serie de cre tere. Dac o astfel de colonie

mai poseda la început puiet c p cit de toate stadiile de vârst , timp de 2 s pt mâni în ea mai eclozioneaz albine tinere, pe urm teoretic ar exista cel pu in înc 4 s pt mâni albine în vârsta normal de cre tere. Dup cum am v zut în paragraful despre biologia de cre tere, coloniile sunt în stare s creasc mult mai mult timp i s produc m tci. Problema care se pune este numai dac acestea au valoare deplin . Cu siguran c în

acest context volumul accept rii prin colonia de cre tere joac un rol foarte important. Uneori num rul botcelor din primele repet ri ale cre terii dep e te pe cel al primei serii. Acesta este cazul aproape totdeauna

152

în colonia cu matc , dând impresia c albinele ar trebui s înve e mai întâi cre terea de salvare. Totu i i aici exist , în cea mai mic m sur îns aceasta din cauza întineririi permanente a coloniei , pericolul reducerii calitative a produselor de cre tere. Alta este situa ia în colonia de cre tere f r matc , nemodificat : dispozi ia de acceptare este aici deseori contrar capacit ii de cre tere, care de regul în ciuda puietului care eclozioneaz în continuare scade evident. Un exemplu extrem pentru cre terea accept rii la cre teri repetate îi ofer KOMAROV (1934). El ob inuse într-o colonie doic nedeterminat mai îndeaproape în 4 serii la distan e de 8, 4 i 8 zile valorile de acceptare 16, 16,

69 i 32. În seriile 3 i 4 s-au dezvoltat complet, oricum 65 respectiv 74 animale: Date în leg tur cu greutatea ce-i drept nu sunt men ionate, îns ar fi de presupus c m tcile din aceste serii au fost mai mici decât cele de la început. i WAFA i HANNA (1967) au constatat, c vârsta albinelor doic influen eaz procentul de acceptare foarte mult. În osie dou cre teri succesive ale mele, amintite deja, în colonii c rora de la început li s-a luat tot puietul i care au primit mai întâi la distan a de 5, pe urm de 6 i 7 zile câte 24 de larve în cre tere, acceptarea sc dea începând cu a 13-a i a 14-a serie evident (WEISS, 1972). Resturile de l pti or r mase dup eclozionarea m tcilor în botce sc deau îns considerabil de la bun început. Erau mai întâi de 25,5 i 17,0 mg pe celul (acceptare: 14 i 19

celule). În a doua serie greutatea medie a restului de l pti or la 15 i 22 de celule acceptate sc dea la 14,3 i 9,6 mg i în a treia serie la 20 i 21 celule acceptate la 10,7 i 4,5 mg. În prima din cele dou cre teri începând cu a 7-a serie (19 celule) i în a doua cre tere începând cu a 4-a serie (22 celule) nu se mai g sea decât o pieli sub ire uscat în celule

(WEISS, 1974 a). În mod corespunz tor se tie din ob inerea l pti orului pe scar mare c masa de l pti or extras regulat, de obicei la distan a de 3 zile, f r înt rirea ulterioar a coloniei produc toare, scade sensibil deja dup a 3-a acceptare ( INJIAEVA, 1953; MÎRZA i BARAC, 1961; H. SCHLUTER comunicare personal ). Aceast sc dere a l pti orului apare, cu toate c familia aproape c nu s-a modificat în ce prive te puterea i

153

compozi ia de vârst

i cu toate c mai exist

suficient puiet (în curs de eclozionare). Ce-i drept la extragerea l pti orului se ofer de regul num rul dublu pân la cvadruplu de larve decât la cre terea de m tci VUILLAUME, 1957; DADANT, 1957; SMITH, 1958; MÎRZA i BARAC, 1961 etc.), ceea ce poate contribui la epuizarea produc iei de l pti or. În ciuda sc derii rapide â cantit ii m surabile de l pti or în porniri succesive de cre tere nu apare în mod obligatoriu i o influen asupra dezvolt rii

m tcilor ob inute. La numeroase cre teri cu mai multe serii n-am constatat decât ocazional, mai ales în colonii doic de valoare medie, care oricum erau înclinate spre o acceptare bun , o sc dere mai

serioas a greut ii m tcilor imediat la început. În cele mai multe cazuri timp de 3 4 serii, uneori i mai mult, nu s-a schimbat nimic la greutatea medie a pupelor de matc . Uneori în a 2-a i â 3-a serie chiar sporea evident. Abia dup aceea era de a teptat o sc dere sub nivelul ini ial al primei serii de cre tere. La caracteristicile tipice de cast ale m tcii (num rul variolelor, dezvoltarea capului, maxilarelor i a tarselor) cel pu in în primele 5 serii niciodat nu s-au observat devieri fa a de gradul ini ial de dezvoltare a acestor indici. Vreau s trag concluzia din aceste experien e, c în practic o colonie doic bun , f r matc poate s creasc în mod satisf c tor f r înt rire ulterioar cel pu in de 3 ori la distan de cinci zile serii de cre tere

succesive. În conformitate cu starea coloniei doic

de cre tere se pot porni alte serii, mai ales dac materialul de cre tere oferit este redus numeric. Când colonia doic este folosit numai pentru accept ri i rama de cre tere înlocuit la 2 zile, num rul seriilor va putea fi dublat f r grij . Poate c ar fi important pentru sus inerea dispozi iei de cre tere ca albinele s fie obligate permanent la producerea de l pti or. Folosind o colonie numai pentru pornire aceasta se întâmpl oricum. Când botcele r mân în colonia

154

cresc toare pân la c p cire rama de cre tere ar trebui s fie introdus cel pu in imediat dup scoaterea celulelor i anume dup TARANOV

(1974) mereu în acela i loc. Stimularea continu a albinelor doici prin botce nec p cite poate s men in un randament excep ional. Conform unor experien e, care s-ar fi f cut cu ocazia extragerii l pti orului (VUILLAUME, 1959; SMITH, 1959), coloniile doici ar accepta tot timpul botce noi, f r ca botcele nec p cite sau c p cite s exercite vre-o influen asupra accept rii (vezi i SPENCER BOOTH,

1961) Dup TARANOV (1974) m tcile ob inute întro seri care urmeaz alteia, ale c rei botce c p cite n-au fost îndep rtate, sunt mai mici. i procentul

accept rilor este mai mic. Cum am mai amintit, o colonie f r matc poate fi transformat prin ad ugarea permanent a puietului în curs de eclozionare cam la 8 zile într-o colonie de cre tere permanent . În colonia cu matc oricum se cre te permanent. La nevoie este înt rit din timp în timp cu puiet eventual i cu albine din colonii ajut toare. Cu fiecare ram nou de cre tere este introdus i puiet nou în compartimentul de crestei (LAIDLAW i ECKERT, 1950). i la cre teri în starterul închis este posibil mai mult decât o cre tere. La Institutul din Erlangen ne dau 2 serii la o perioad de pornire de 24 de ore. LAIDLAW i ECKER (1950) vorbesc despre 2 3 serii cu câte 90 120 de celule. În cutia de porniri se g sesc cea 2,5 kg de albine. Introducerea de botce are loc dup 2 ore. De regul .albinele

sunt reintroduse într-o colonie cresc toare (care termin cre terea)... Colonia pornitoare poate s r mân îns i liber i num rul pornirilor poate fi

m rit. Atunci mi se pare îns indicat, s i se dea roiului ob inut prin m turare (E.C. l<07), în afara fagurilor obligatorii de hran , i faguri cu puiet c p cit i s -i înlocuiasc imediat dup golire cam

la interval de apte zile cu al ii noi sau i mai bine s i se introduc imediat albine doici noi. Astfel se creeaz o colonie starter permanent (LAIDLAW i ECKERT, 1950; VUILLAUME, 1957).

3.2.9. Metoda de cre tere

155

Fig. 42

Exist numeroase metode de cre tere pe oare apicultorii din toat lumea le aplic mai mult sau mai pu in riguros pentru cre terea de m tci. Ele cuprind cu cele mai diferite grad ri totul, între cre terea în colonie f r matc prin metoda de pornire a cre terii în colonie i în starter pân la cre terea în colonie cu matc . Influen a asupra dezvolt rii m tcilor depinde îns foarte mult de felul în care a fost mânuit materialul de cre tere i preg tit cre terea. Dac îns nu se procedeaz în acela i fel, o comparare a metodelor de cre tere nu prea î i are rostul. Astfel, unor experien e cum le-a

f cut de exemplu SOHRAMM (1956), în ciuda tuturor detaliilor nu li se poate acorda nici o însemn tate general el comparase vechea

metod a lui ZANDER a cre terii în colonia de 9 zile f r matc (1944) cu ni te metode u or modificate de ale lui HEINECKE (1952) i

156

ZIEGLER. Acest repro li se poate face poate în mai mic m sur experien elor sovietice, despre care raporteaz TARANOV (1974), în cadrul acestora se formeaz colonii doici artificiale* din albinele i puietul a câte 2 colonii cu matc . M tcile crescute în cre teri succesive «la distan de câte 5 zile ar fi

ie it mai mici decât m tcile crescute în colonii doici normale (formate s-ar p rea pur i simplu prin orfanizare) în 3 serii succesive în decurs de 15 zile. Se poate spune în general, c probabil cu majoritatea metodelor uzuale de cre tere pot fi ob inute m tci optime, numai s se in cont de posibilit ile specifice ale diferitelor metode. Principiul de baz este ca posibilit ile de cre tere a

albinelor folosite s nu fie suprasolicitate. Rasa de albine i condi iile climatice pot face îns ca o metod s fie mai u or de aplicat în anumite condi ii i s aib anse mai mari de reu it decât

alta. La urma urmei i metoda de între inere a apicultorului i înclina ia lui personal joac un rol, când se decide pentru o metod de cre tere care va fi a lui .

3.3. Genetica coloniei de cre tere Pe lâng factorii analizabili, care influen eaz colonia doic ce se refer la starea ei biologic fiziologic i la felul preg tirilor ei în vederea i

cre terii , mai exist alt particularitate, mai greu de p truns: caracterul ei. Se poate deosebi aici între

înzestrarea ei care se bazeaz pe rasa de care apar ine colonia, i de natura ei individual .

3.3.1. Rasa Exist albine care dup apartenen a lor rasial trec drept extrem de indicate pentru cre tere i altele, despre care se sus ine contrariul. În cazul acesta se are în vedere în primul rând dispozi ia de acceptare a coloniilor i volumul produc iei lor de l pti or. P rerile despre înclinarea raselor de albine pentru cre tere sunt îns deseori

157

foarte diferite. VUILLAUME (1957) spune c rezultatele de cre tere cu hibrizi de caucaziene ar fi mai bune decât cele ob inute cu rasa local neagr . El observ i c apicultorii francezi consider albina

italian ca fiind foarte pu in indicat pentru cre tere. Dup PHILLIPS (1905) i LAIDLAW i ECKERT (1950). La o colonie doic se pot introduce într-o zi aproximativ 100 de botce, dar numai pân la apari ia primelor ou de lucr toare, adic timp de 3 zile. Albinele carnica cresc în America mai bine decât cele italiene i caucaziene. În ce prive te produc ia de l pti or albinele carnica ar fi dup KLINK (1950) mai bune în Fran a decât albina nordic . El presupune c cea mai bun în acest sens

ar fi albina cipriot . Apicultori din R.F.G., unde albina carnica este larg r spândit ca albin importat , nu o consider pe aceasta ca fiind cresc toare mai bun decât medie, în schimb coloniile provenind din încruci area între rase carnica i cea nordic trec în unele cazuri drept doici foarte bune. Este u or de presupus c aceasta este valabil i pentru hibrizii altor rase. Sporirea vitalit ii la care se ajunge de regul prin hibridare pare s se exercite pozitiv i asupra cre terii m tcilor. Anna KROL (1976) indic urm toarele procente de acceptare a botcelor: pentru albina local 26,

pentru încruci area caucasica X local 76% i pentru carnica X local 83%. Nu cred c posibilit ile de cre tere a m tcilor unei rase de albine s-ar putea aprecia corect f r a ine cont de condi iile de

mediu. Între-un alt loc cu alt clim comportamentul unei albine se poate schimba i în ce prive te instinctul ei de reproduc ie foarte important pentru cre terea m tcilor. O apreciere a randamentului la cre terea m tcilor în sensul strict este admisibil deci numai cu condi ia schimb rii locului. Îns i no iunea ras de albine mi se pare

mult prea larg în leg tur cu capacitatea albinei în vederea reproducerii artificiale a m tcilor. Dac se iau în considerare numai cele dou rase de albine cele mai r spândite în Europa, albina carnica i cea mellifica, se constat c i în cadrul acestor rase

exist diferite provenien e, al c ror comportament, influen at de mediu i metode de cre tere, prezint diferen e considerabile. Acela i lucru

158

este, valabil i pentru instinctul lor de reproducere i de roire. În cadrul ambelor rase sunt cunoscute provenien e cu tendin roire îns puternic spre

i altele f r înclina ie spre roire. Albina

din Câmpia Luxeburg, a a-numita albin de ckropie apar ine, chiar dac este u or hibridizat cu albina italian , de sfera rasial a albinei nordice. Multa vreme a fost selec ionat pe tendin i mai trece i ast zi drept excelent albin cresc toare. Pe de alt parte cred c renumele de bun cresc toare de m tci al albinei carnica se bazeaz pe faptul c la începutul secolului i mai târziu s-a r spândit în multe p r i ale Europei i lumii o anumit provenien a acestei albine din de roire

Austria. M refer la albina din Carintia. Dac albina de câmpie a fost transformat din cauza condi iilor speciale de cules, pe care trebuie s -1 valorifice optim, prin selec ie într-o albin roitoare, acela i lucru s-a întâmplat în Austria în interesul exportului. În stupii foarte mici, uzuali în Carintia, stupii r ne ti din Carintia, trebuia în mod obligatoriu s se dezvolte o albin roitoare. Ast zi, când i albina carnica este selec ionat cu ajutorul cre terii artificiale în vederea reducerii tendin ei de roire, aprecierea lor ca albin doic foarte bun va trebui înnoit . Oricum ea poate s prezinte din cauza însu irii ei, foarte important pentru cre tere, de a se dezvolta rapid prim vara, i din cauza instinctului ei pronun at de dezvoltare, ce-i drept condi ionat i de sezon, anumite avantaje pentru cre terea de

m tci. În sfâr it s-ar mai putea vorbi i despre alt posibilitate a efectului rasial asupra cre terii: anume despre posibilitatea ca familia doic s exercite o influen specific rasei asupra dezvolt rii

caracterelor i poate i asupra comportamentului m tcilor ob inute. Mai ales cercet tori sovietici au constatat în ultimii ani c albinele care sunt crescute într-o colonie de alt ras prezint în caracterele lor o anumit asem nare cu aspectul albinelor doici. O predilec ie deosebit se remarc în acest sens pentru modificarea lungimii trompei. Astfel albine dintr-o provenien lung , de ex. din cu tromp mai

159

Caucaz, au o tromp mai scurta când sunt crescute în colonii cu tromp mai scurt din Rusia central (rasa nordic ); i procesul invers este posibil. Aceast adaptare la albina doic este valabil i referitor la multe alte caracteristici, ca de

ex. dimensiunile sternitelor i tergitelor i ale aripilor, l imea oglinzii cerifere, indicele tarsean, indicele alar, l imea tomentudui (E.C. 932), lungimea perilor etc. (MIHAILOV, 1929; SINJAEVA, 1952; KOLESNIKOV, 1959; DUBROVENKO, 1960; VEDKOVA, 1969 ; SMARAGDOVA, 1960, 1964; AVDEEVA, 1965 a). Acela i lucru ar fi valabil i (pentru anumite însu iri cum ar fi felul c p cirii celulelor cu miere, care poate s fie uscat sau umed

(GUBIN i HALIFMAN, 1950) cât i rezisten a la iernare i produc ia de miere i cear (WINOGRADOVA, 1955). în R.F.G. F. RUTTNER (1957) a demonstrat cel pu in pentru indicele cubital o u oar modificare în direc ia albinelor doici. În conformitate cu aceste rezultate nu este de mirare dac cercet tori sovietici au constatat i o influen a coloniei doic asupra morfologiei m tcii

crescut de ea. Dup BURMISTROVA (1963) i num rul variolelor la m tci s-ar apropia dup câ iva ani de tipul rasial al coloniilor doici, chiar dac numai în cazul cre terii albinelor din Rusia central în colonii caucaziene i nu i invers. Ciudat este c modific rile morfologice i comportamentale în sensul coloniei doici ar mai ap rea i la descenden a de lucr toare a acestor m tci, deci practic în a doua

genera ie i la cre teri succesive de m tci fiice în colonii de alt ras (KOLESNIKOV, 1959, AVDEEVA, 1961, 1965b, BILA , 1962 ; MELNICENKO, 1962; SAKIROV, 1963). În R.D.G. MEYERHOFF (1957) n-a g sit, testând descenden a de lucr toare ale m tcilor carnica crescute în colonii nordice i invers, nici o deosebire la indicele alar i lungimea trompei fa de acelea i caractere ale rasei ini iale.

Influen abilitatea caracterelor i propriet ilor în direc ia apartenen ei rasiale a albinelor doici probabil c ast zi nu mai este pus la îndoial . i în calitatea l pti orului, care poate s fie specific rasei, g sim alt explica ie pentru

160

aceasta. Astfel SMARAGDOVA (1963) i MELNICENKO i BURMISTROVA (1963) de exemplu au demonstrat deosebiri în structura proteinic între l pti orul albinei caucaziene i cele din Rusia central (albina N). Îns comunic rile despre durabilitatea modific rilor comportamentale i ale caracterelor ob inute prin astfel de influen e la descenden a m tcilor respective nu sunt în concordan cu nivelul actual al cuno tin elor. i la

subiecte experimentale mai pu in complicate decât albina melifer mai lipse te dovada pentru mult discutata transmitere ereditar a însu irilor dobândite . În sfâr it deci apicultorul n-ar trebui s subaprecieze posibila influen rasial a coloniei

doici asupra cre terii m tcilor i nici efectul practic al acesteia. Când dorim s modific m albinele noastre prin cre tere, selec ia dirijat i

împerecherea diferitelor tipuri ne ofer posibilit i mult mai mari decât influen area prin rasa coloniei doic . Nici nu trebuie s ne fie team c prin cre tere de c tre alte rase a m tcilor s-ar influen a caracterele selec ionate ale descenden ei lor. Nu este' deci deloc riscant s cre ti m tci în colonii de alt ras . Randamentul de cre tere al unor astfel de colonii ar putea fi singur hot râtor pentru alegerea ei ca doic .

3.3.2. Colonia de cre tere ca individ Dac apartenen a rasial a coloniei doici poate s exercite o anumit influen asupra succesului de

cre tere, aceasta este i mai pronun at când este vorba de dotarea individual a coloniei doici, indiferent de provenien a, ei. În cursul anilor am constatat acest lucru mereu i confirm experien a a numero i apicultori cresc tori. Colonii intensiv cresc toare, care sunt considerate doici excep ionale, îns i colonii produc toare de miere,

mai slab cresc toare, care deci ar fi mai pu in indicate pentru cre tere, exist în cadrul oric rei rase de albine sau provenien e. În plus exist îns doici bune i proaste indiferent de tendin a de cre tere colonii al c ror instinct de reproducere i

este foarte puternic sau foarte pu in dezvoltat. În experimente paralele, care pornesc în

161

acela i timp cu albine de aceea i ras în aceea i stupin , se pot g si colonii individuale cu acceptare extrem de bun îns i rat ri în toat regula,, care

din marea ofert de larve nu primesc decât unele celule i produc în afar de aceasta i m tci mici. Odat cu acceptarea celulelor poate s varieze i produc ia de l pti or de la o colonie la alta. Cine extrage l pti or tie c exist colonii cu recolte uria e pe lâng altele cu recolte infime (DADANT, 1958, MARZA i BARAC, 1961). Îns i perioada

medie a primei aprovizion ri a unor larve transvazate uscat poate s varieze de la o colonie la alta (OROSI PAL, 1960). La, doici proaste de obicei nici la cre teri repetate nu apare o ameliorare.

Aceste colonii pur i simplu nu sunt înzestrate pentru cre terea de m tci. Îns nu orice acceptare defectuoas este de la început un indiciu asupra unei colonii necorespunz toare pentru cre tere. Abia o a doua experien de cre tere ne va edifica.

O colonie de albine are personalitatea ei. Caracterul ei este determinat de numero i factori individualii. Ace ti factori sunt de obicei lega i între ei i depind unii de al ii. Randamentul coloniei de albine este o dovad în acest sens. Uneori este îns o anumit tr s tur de caracter deosebit de pronun at . Oricine tie aceasta despre agresivitate. C i

instinctul de reproduc ie al unei colonii poate s fie deosebit, nu este deloc de mirare pentru cresc torul experimentat.

4. Mediul Dup influen ele discutate ale felului i modului de introducere a materialului de cre tere cât i condi iile de cre tere mai r mâne de analizat efectul mediului asupra cre terii. Se refer la posibilitatea diferitelor efecte microclimatice, în primul rând de temperatur , asupra produ ilor cre terii în dezvoltare în interiorul i în afara coloniei doici, influen ele culesului i hr nirii înainte i în timpul cre terii i în sfâr it complexul de factori cu influen indirect ale vremii, climei, reliefului i

anotimpului.

162

4.1. Factorii microclimatici ai cre terii În timp ce colonia de albine de regul este în stare s asigure ea îns i climatul corespunz tor de cre tere în zona puietului i larvele de matc cresc în condi ii aproape optime, maturarea lor final nu arareori are loc în incubator i uneori botcele trebuie s petreac o vreme chiar într-un mediu cu condi ii cu totul schimbate. Ce efect are aceasta asupra m tcilor în dezvoltare ?

4.1.1. Reglarea condi iilor în interiorul coloniei Umiditatea aerului i temperatura în colonia de albine cresc toare; sunt destul de constante în ciuda condi iilor exterioare destul de schimb toare.

BUDEL (1948) a m surat la Munchen (Republica Federal Germania) cea 40%, OERTEL (1949) la Baton Rouge (USA) 40 60 % umiditate relativ în cuibul de puiet. Temperatura medie din cuibul de puiet a fost g sit de HIMMER (1927) i mul i al ii în climatele cele mai diferite la cea 35°C. În timp ce puietul pare a fi destul de rezistent fa de varia iile

de umiditate, dup HIMMER (1927) nu se dezvolt normal decât într-o limit foarte strâns de temperatur de 32 37°C. În timp ce în cuibul de puiet nu prea exist temperaturi de peste 37°C, sc deri sub limita optim inferioar sunt mai degrab posibile. Cea mai uniform este temperatura în zona ou lor i a puietului nec p cit (BODEL, 1955), în schimb pot ap rea varia ii mai mari la c p cire i în zona puietului c p cit, pân la

4°C. Dup JDANOVA (1963) temperatura medie a cuibului de puiet prim vara timpurie este de 31 32°C pe suprafe e mai mici de puiet, relativ joas apar varia ii mari, la marginea cuibului de puiet m surându-se sc deri scurte de 26 pân la 24°C. i dac coloniile cresc mai târziu intensiv, temperaturi de 32 33°C, uneori chiar i 30 grade C se pot i

întâlni la marginea cuibului de puiet evident mai joase decât pe centru, unde domin 35 36°C. Varia iile de temperatur între mijlocul i marginea cuibului de puiet, care apare evident i în stupul de observa ie cu o singur ram (fagure), duce dup DRESCHER (1968) la o prelungire a perioadei de dezvoltare a puietului de lucr toare de la

163

19 zile (mijloc) la 21 zile (periferie). Nu este exclus ca i dispari ia deseori observat de FUKUDA i SAKAGAMI (19G8) a unor stadii tinere de puiet din zonele marginale s fie legat de temperatura mai joas din aceast regiune. Dup toate acestea este de mirare c la colonia cu tendin spre roire

botcele nu apar în mijloc, ci la marginea cuibului de puiet i deci nu numai într-o zon cu temperaturi mai joase, ci i foarte variabile. Dac aceasta trebuie considerat din punctul de vedere al evolu iei ca r m i dintr-o vreme în care femela de albin

func ional a ap rut ca form feminin ini ial întro comunitate de via înc nu atât de fixat în ce

prive te temperatura, nu este stabilit. Care este

situa ia la cre terea artificial ? Probabil c gre im când credem c botcele de pe rama de cre tere în mijlocul cuibului de puiet ar fi supuse permanent unor temperaturi constante. Mai degrab distan a mare între faguri ofer aici motivul unor varia ii. BtJDEL (1955) a constatat la distan e neobi nuit de mari între faguri varia ii foarte mari de temperatur pân la 5°C. Când rama de cre tere se afla între faguri cu puiet nec p cit JDANOVA (1963) a g sit în regiunea botcelor temperaturi ale aerului între 30 i 35°C, între faguri cu puiet c p cit existau chiar varia ii între 24 i 34°C. În timp ce la culesuri bune de miere temperatura medie a cuibului de puiet era ceva mai joas decât de obicei (JDANOVA, 1963) ea putea s creasc la, temperaturi exterioare ridicate pân aproape de 38°C (LENSKY, 1964), aceste valori

putând fi m surate în mod excep ional i în zona ramei de cre tere (JDANOVA, 1967). În aceast situa ie ar fi ap rut m tci mai u oare decât înainte i dup aceea. Dac aceasta este legat nemijlocit de temperatur ce-i drept nu este stabilit, deoarece la temperaturi exterioare ridicate multe albine p r sesc cuibul de puiet i în aceast situa ie poate s lipseasc i hr nirea optim . Mai degrab de

hr nirea defectuoas decât de lipsurile temperaturii cuibului de puiet depinde i apari ia unor m tci mai mici la cre teri efectuate timpuriu în sezon, un inconvenient pe care cresc torul îl constat mereu.

164

Este u or s se presupun c perioadele prelungite de dezvoltare ale unor m tci s-ar datora pozi iei marginale neavantajoase din punctul de vedere al temperaturii pe rama de cre tere, îns i

aici se pune problema, dac numai temperatura sau i factori nutritivi joac un rol. Aceasta poate fi situa ia unor serii întregi de cre tere, la care. se observ ocazional i o eclozionare întârziat . Acest lucru este valabil mai ales pentru cre teri repetate, care în vederea stabilirii capacit ii de cre tere a unor albine vârstnice au fost efectuate succesiv în aceea i colonie f r înt rirea acesteia cu albine tinere. GOETZE (1924) i BUCHNER (1953) au constatat în astfel de colonii o sc dere a

temperaturii odat cu dispari ia puietului i BUCHNER pune prelungirea dezvolt rii m tcilor constatate la aceste experimente în leg tur cu acest lucru. Trebuie inut cont îns c la alte metode de cre tere f r puiet, de ex. la folosirea starterului sau la cre tere în colonia format prin periere, f r puiet, unde valorile de temperatur sunt asem n toare celor din cre terile repetate, nu s-au constatat perioade prelungite de dezvoltare. În cre terile mele succesive , în care am ob inut pân la 17 i 20 serii de cre tere succesive în aceea i colonie doic , neîntinerit (WEISS, 1972), prelungirea medie a perioadei de dezvoltare a m tcii constatate i aici, i care ajungea pân aproape de cea a lucr toarelor, dac este legat de factorul temperatur , atunci în orice caz numai în al

doilea rând. Pentru c aproape pân la sfâr it ap reau mereu i m tci cu perioade normale de dezvoltare. În plus nu numai perioada de larv curbat , ci i cea a larvei întinse i de pup era prelungit , animalele petrecându-le în experien ele mele mereu în acelea i condi ii optime în incubator.

4.1.2. Sta ia terminus incubator Mai periculoase decât în colonia de albine, unde albinele pot regla optim temperatura i umiditatea în zona biologic , sunt deregl rile micro-climatice în

165

incubator. Mul i apicultori introduc aici botcele lor ori imediat dup c p cire ori mai târziu ,

pentru a se matura i ecloziona. În mod normal incubatorul este reglat la temperatura cuibului de puiet (35°C) i o umiditate relativ între 50 i 60%. Varia ii de umiditate se pare c nu le deranjeaz prea mult pe m tcile care se dezvolt în botce. Am reu it s aduc m tci la eclozionare deja la umiditate relativ de 30 i 80%. Totu i se pare c valori sub 40% nu sunt lipsite de pericol la ederi mai lungi în incubator. F. RUTNER (comunicare personal ) constatase c peretele celulei se usuc i se

înt re te în acest caz i c pupele mor înainte de eclozionare. Îns chiar i mânuirea celulelor care de

regul în cu tile de eclozionare sunt aprovizionate cu miere sau erbet de zah r, interzic condi ii extreme de umiditate. Când umiditatea relativ este prea mic hrana se usuc sau se înt re te, ceea ce poate duce la moartea, prin inani ie a m tcilor eclozionate. Un con inut prea mare de vapori de ap duce la absorbirea apei i lichefierea hranei, m tcile n cl indu-se, putând s moar i în felul

acesta. Contrar situa iei în cazul umidit ii, deja varia ii relativ mici de temperatur pot deveni fatale pentru m tci. Atâta timp cât temperatura nu se ridic peste 37°C, neregularit ile sunt relativ inofensive i duc la temperaturi u or ridicate numai la color ri ceva mai deschise ale corpului m tcilor (atât la m tci cât i la lucr toare). (MILLER, 1940; SOOSE, 1954). Mortalitatea la puietul de lucr toare

este la temperaturi peste 37°C, în timpul stadiului de pup , foarte ridicat (HIMMER, 1927; SOOSE, 1954). Dac mai eclozioneaz albine, apar deseori întârzieri. Dup KRESAK (1972) astfel de albine oricum tr iesc numai câteva zile. Sub influen a permanent a unor temperaturi u or sc zute ale mediului asupra puietului c p cit, lucr toarele care vor ecloziona prezint devieri în

166

dimensiunile extremit ilor corporale, de ex. dup MIHAILOV (1929) sub influen a permanent a temperaturii de 30°C i dup HIMMER (1927) deja la 32°C scade lungimea trompei i a aripilor. SOSE (1954) constata la 32°C i un indice cubital evident mai mic i par ial atrofierea aripilor. HIMMER (1927b) constat la temperaturi sub 32°C malforma ii ale aripilor i trompei. În plus puietul r cit, permanent la 32 i 300C ecloziona evident cu întârziere. MIHAILOV (1927) vorbe te de 3 zile, SOSE (1954) ar fi constatat întârzieri pân la 12 zile. Deregl rile în timpul de dezvoltare i în dezvoltarea caracterelor devin s-ar p rea mai mari, cu cât temperatura mai joas influen eaz mai din timp

puietul c p cit. Se poate presupune c m tcile care cresc în incubator au un comportament asem n tor fa de microclimatul celulelor ca i albinele

lucr toare. S-ar putea s fie ceva mai robuste, îns nu tim acest lucru cu siguran . SOSE (1954) presupune c lucr toarele se deosebesc în acest sens în conformitate cu rasa lor. În orice caz apicultorul se va str dui de a face ederea botcelor sale în incubator cât mai asem n toare cu condi iile naturale în colonia de albine.

4.1.3. Capacitatea de supravie uire a botcelor Pân acum s-a vorbit numai de influen e care deviaz relativ pu in de la condi iile naturale de mediu i care în plus au putut influen a botcele în incubator timp mai îndelungat. Botcele trebuie în

timpul cre terii s fie scoase odat , chiar dac numai trec tor, din climatul lor obi nuit. Aceasta se întâmpl la mutarea lor din colonie în incubator sau direct într-un nucleu sau într-un nucleu de împerechere. Cresc torul de m tci ar vrea s tie

acum, cât vreme con inutul botcelor c p cite supravie uie te la temperaturile obi nuite ale mediului. Insuccese cu botce neeclozionate de obicei se explic prin r cire. S-ar p rea îns c aceasta corespunde în cele mai pu ine cazuri. Eu am p strat botce de

167

diferite vârste timp de 3 ore în camer , pivni , i în frigider. Mai târziu au eclozionat aproape toate. M tcile au fost normal dezvoltate. La o zi întreag în aceste locuri numai botcele din frigider n-au supravie uit. Celelalte, mai ales cele p strate în camer , au eclozionat în cea mai mare parte. Cele mai sensibile p reau a fi botcele la vremea nimfozei i imediat dup aceea mai ales între a 10-a i a

12-a zi dup depunerea oului. Mai mult decât r cirea le d uneaz îns la vremea aceasta zguduirile. Când rama de cre tere este mutat în a 5-a zi dup transvazare deci a 9-a zi dup

depunerea oului i deci imediat dup c p cire din colonia doic în incubator, deja o zguduitur

u oar poate s duc la pierderi mari. Aceast sensibilitate la oc scade pân în a 14-a zi a

dezvolt rii. Pe urm ce-i drept zguduiturile nu mai d uneaz botcelor deloc. În timpul lucrului pot fi a ezate f r grij pe o parte sau în cap i chiar scuturate m tcile eclozioneaz f r cea mai mic

v t mare (WEISS, 1962). Dup aceste experien e apicultorul nu trebuie s fie prea grijuliu cu celulele 1 2 zile înainte de eclozionare, în orice caz nu

trebuie s se gr beasc cu izolarea m tcilor în cu ti. Vremea rece nu reprezint nici un impediment. Desigur pentru eclozionare botcele trebuie readuse într-un mediu favorabil lor cu temperaturi optime. Botcele suport ce-i drept o r cire limitat în timp, în care dezvoltarea lor este întrerupt , nu îns un climat permanent prost pentru puiet. În felul acesta

apar probabil în practic cele mai multe pierderi la eclozionare. Rezisten a botcelor mai vârstnice ofer mai multe posibilit i practice. Astfel botcele pot servi la introducerea m tcii în nucleii de împerechere la locurile de împerechere. Ele suport transportul pân acolo într-o cutie tapetat cu o cârp moale f r alt dispozitiv de înc lzire. Astfel de botce pot fi i expediate. Dac în decurs de 24 de ore sunt readuse în mediul potrivit se poate conta pe eclozionarea normal a botcelor cu întârzierea corespunz toare sejurului lor afar .

168

Sta iunea experimental a Institutului federal pentru înv mânt i cercet ri în apicultura de la

Lunz am See (Austria) folose te pentru transportul celulelor pl ci din polistiren expandat prev zute cu g uri, în care se introduc celulele. În felul acesta sunt expediate anual mii de botce (cap. IX, 2.1.).

4.2. Aprovizionarea cu hran Pe lâng rezervele de miere i polen, cu care trebuie s fie prev zut în orice caz o colonie doic capabil , se pune problema dac culesul real sau simulat pe baza hranei administrate coloniei exercit vreo influen asupra cre terii.

4.2.1. Culesul Asupra unui punct to i cresc torii sunt de acord. Perioada bun de cules înseamn perioad proast pentru cre tere. Acceptarea este deficitar i

cre terea las de dorit. Deseori albinele chiar abandoneaz botcele luate deja în grij . Mai ales în colonii doic cu matc se spune c se întâmpl chiar ca celule c p cite s fie roase. BURMISTROVA (1963) ar fi observat m tci mai mici cu ovariole mai pu ine când culesul a fost abundent. Culesuri bune de miere par a nu fi compatibile cu cre terea de salvare, care suprim de obicei i tendin a de roire. În schimb apicultorii consider culesurile scurte i slabe drept foarte indicate pentru cre terea m tcilor. Culesurile scurte învioreaz coloniile. Matca depune ou , doicile au de lucru. Îns i aici se

pune problema dac

apicultorul nu se las dus de

sentimente când presupune c activitatea aceasta intensiv ar trebui s duc pur i simplu la acceptarea i îngrijirea mai bun a botcelor, decât dac albinele în zilele f r cules stau inactive în cas . În realitate ele cresc i în perioadele acestea (s fie numai suficient polen) puietul existent de lucr toare cu con tiinciozitate dar cuibul de puiet

nu mai este extins. Eu înc n-am observat c albinele ar fi neglijat cre teri de m tci deja pornite. Nici n-am

169

reu it pân în prezent s constat vreo leg tur între acceptare i cre tere i condi iile de cules existente în afara unor culesuri abundente de

man . Perioade f r cules se repercuteaz negativ asupra cre terii de m tci abia mult mai târziu, pe baza reducerii albinelor doici care urmeaz sc derii puietului. Aceasta se poate întâmpla chiar i într-o perioad , când mediul se prezint din nou favorabil... Situa ia este mai deosebit la sfâr itul unei perioade cu cules bun, care în acela i timp a oferit i un cules abundent de polen i care a coincis cu perioada dezvolt rii intensive a coloniilor de albine. Dup un astfel de cules de rapi în R.F.G. cum ar fi culesul

care nu limiteaz activitatea de

cre tere a puietului, ci o sprijin , coloniile prezint tendin de roire i astfel exist premizele unei

cre teri bune. S-ar putea ca albinele tinere s fie incitate prin oferta abundent de polen la primirea intensiv de protein , ceea ce favorizeaz produc ia de l pti or.

4.2.2. Hr nirea Specula ia cum c un cules slab, care învioreaz colonia de albine, ar favoriza i cre terea m tcilor, îl face pe apicultor în perioade de lips de cules s sugereze albinelor un cules administrând hran stimulent . El începe de regul cu ra ii mai mici de hran lichid cu zah r sau miere câteva zile înainte de introducerea materialului de cre tere i continu hr nirile stimulente în fiecare sear pân la

c p cirea botcelor. Pe urm le întrerupe, pentru a evita supracl direa botcelor. Acest mod de hr nire stimulent în cazul cre terii este atât de r spândit, încât pare de-a dreptul îndr zne s te îndoie ti de eficacitatea sa. i eu m-am luat la început exact dup acest model, mai târziu am folosit erbet de zah r i ast zi renun complet la hr niri

stimulente la începutul i în timpul pornirii cre terii. Nici la lips total de cules nu mai stimulez, dup ce n-am reu it s constat vreo leg tur între hr nirea stimulativ i acceptarea botcelor. Botcele nu se

mic oreaz la lips de cules,

170

cum se sus ine uneori. Sunt numai ceva mai pu in modelate, ceea ce este legat de activitatea deficitar de cl dit. Structura exterioar a celulelor nu st , contrar p rerii a numero i cresc tori, în nici o leg tur cu dimensiunea i dezvoltarea locuitorilor lor. Am observat deja m tci foarte mari în celule netede de tot i altele frumos sculpturate cu m tci sub greutate (fig. 43). Numai la cre teri foarte timpurii sau târzii mai ales pe vreme

foarte friguroas , când înviorarea coloniilor prin hr niri ajut la îmbun t irea, condi iilor de temperatur din colonie pot s presupun un

avantaj al hr nirii stimulatorii cu ap cu miere sau zah r imediat înainte sau în timpul pornirii cre terii.

Îns

i aceasta mai r mâne de v zut. Acela i lucru

este valabil i pentru eficacitatea administr rii unei hrane cu con inut de proteine. Dup BURTOV (1954) citat de CHAUVIN (1957) greutatea i calitatea m tcilor crescute administrând un sirop cu 5 sau 10% drojdie de bere sau tot atâta polen ar fi crescut. WEAVER (1957) scrie c la lips de polen colonia doic ar depune mai mult l pti or dac s-ar administra polen în loc s se introduc un fagure cu p s-tur . F. RUTTNER (1965) în schimb n-a ob inut nimic hot râtor administrând erbet cu proteine, chiar dac îl recomand în perioade lungi de vreme proast . Nu este exclus s se ob in exact contrariul celor a teptate prin hr niri stimulente. Prin acceptarea i prelucrarea hranei o parte a doicilor vor fi re inute de la sarcina lor propriu-zis ,

cre terea m tcilor. Administrarea continu a unor cantit i de hran (pân la 1 litru ap cu zah r sau miere zilnic) mi se pare problematic . Hr niri intensive i cre terea m tcilor sunt la fel de pu in compatibile ca i culesul bun cu cre terea optim de m tci. Spre deosebire de hr nirea stimulent imediat înainte i în timpul cre terii o stimulare mult mai timpurie a coloniei doici ar putea fi îns util pentru cre teri ulterioare. Mai ales când dore ti s ai m tci timpurii coloniile doici trebuie

171

formate din vreme. Afar de ie irea unor colonii puternice din iarn i de m suri de unificare o

hr nire stimulativ cu 4 5 s pt mâni înainte de începerea cre terii poate s fie foarte util . Presupunând c este suficient polen la dispozi ie vor fi hr nite acum larvele, din care se vor dezvolta doicile pentru viitoarea cre tere de m tci. Desigur, colonia doic trebuie s fie prev zut cu suficiente rezerve de hran . Deosebit de important este polenul f r de care nu se poate ob ine puiet. Colonia doic trebuie s posede o rezerv de p stur , mai ales când va fi folosit la cre teri repetate. Albinele pot completa rezerva de polen numai când e vreme bun de zbor. Atunci ce-i

drept, în coloniile orfanizate, nu arareori apar surplusuri mari de p stur . La controlul în vederea stabilirii rezervelor suficiente de p stur nu trebuie uitate mai ales coloniile care vor servi pentru cre terea final . Colonia doic trebuie s dispun îns i de suficient hran cu hidra i de carbon

(hran de miere sau zah r). Aceasta nu înseamn îns c trebuie s fie sufocat de hran . Nu exist nici o dovad c un surplus de hran cu hidra i de carbon ar duce la o cre tere mai bun de m tci. Mai probabil ar fi contrariul. Pe de alt parte este de la sine în eles c familiile care vor suferi de foame, indiferent dac n-au polen sau hran cu hidra i de carbon, nu vor cre te în condi ii optime. Cresc torul va trebui s aib grij ca doicile sale s fie aprovizionate cum trebuie cu hran .

Fig. 43

Când culesul este deficitar lipse te

desenul caracteristic al botcelor.

172

4.3. Influen e indirecte Influen a vremii, reliefului, climei i anotimpului asupra condi iilor de dezvoltare i cre tere ale albinelor sunt cunoscute oric rui apicultor. C ace ti factori pot influen a i munca cresc torilor de m tci nu este deci de mirare.

4.3.1. Vremea Printre apicultori este foarte r spândit p rerea, c vreme proast n-ar fi indicat pentru cre tere. Vremea proast în general este nefavorabil albinelor, mai ales pentru c aduce prejudicii recoltei de miere. Nu trebuie deci s influen eze nefavorabil i cre terile? B nuiala c

este vorba aici de o confuzie sentimental , de fapt neacceptabil pe baza unei analogii, este îndrept it .

173

VUJLLAUME (1957) ar fi ob inut mai ales pe vreme ploioas rezultate mai proaste de cre tere i mai pu in de jum tate din num rul celulelor ob inute în alte condi ii. El b nuia dac nu cumva aceasta n-a fost provocat de lipsa de ap . Albinele nu pot aduce ap în stup când plou tare. Ele oricum dispun îns de mari rezerve corporale de ap , pe care le pot folosi la nevoie. În plus perioade ploioase lipsite total de posibilitatea de zbor sunt destul de rare. Eu cred c r sturn rile de temperatur , care înso esc de regul timpul ploios, influen eaz negativ comportamentul de salvare al albinelor. DREHER (1960) g se te c este catastrofal când la c p cirea botcelor începe o

perioad de ploi (sau pauz de cules), pentru c , în cazul c nu se administreaz hr niri stimulente, colonia doic î i pierde în decurs de câteva zile complet dispozi ia de cre tere i poate îndep rta toate botcele în afar de una. În alt loc spune (1948): cânt riri în mas au demonstrat o sc dere considerabil a greut ilor medii la m tcile crescute, când în timpul cre terii intervenea o perioad de vreme rea. H. RUTTNER (1969) spune c pe vreme rea nu se poate cre te ca lumea. Eu personal n-am f cut experien atât de proast în leg tur cu

influen a vremii asupra comportamentului de cre tere al coloniilor doic , cel pu in în lunile de var favorabile cre terii. în primul rând acceptarea botcelor în cadrul unor cre teri repetate a r mas aceea i. Chiar la perioade mai lungi de vreme

proast . Recunosc îns , c vremea se poate repercuta prim vara i toamna negativ asupra num rului i cre terii botcelor. Aceasta s-ar putea baza pe faptul c în coloniale prev zute cu pu in puiet i pu ine albine doici sufer în mod special sub influenta temperaturii exterioare. Nu exist nici un dubiu c întreruperea, cre terii puietului condi ionat de vreme proast îndelungat if r o

activitate de cules mai intensiv poate s fie cauza unui nivel sc zut în munca ulterioar de cre tere. În sfâr it nu lipsesc nici men iuni în literatura de specialitate c i c ldura excesiv d uneaz muncii

de cre tere. JDANOVA (1967) consider c m tcile mai mici ob inute de ea în iunie se datoreaz vremii prea fierbin i, care

174

goniser multe albine din cuibul de puiet. Când vezi albinele mult prea înghesuite pentru cre tere sau formând barba în fa a stupilor ai putea s crezi c albinele neglijeaz botcele, fiind preocupate de reducerea, temperaturii din stup. S-ar putea eventual asigura coloniilor umbr . Urdini ul ar trebui s fie mereu larg deschis.

4.3.2. Relief i clim Când în unele ri cre terea m tcilor necesit în

practic un sezon de cre tere i serii de cre tere mai lungi decât în altele, aceasta se datoreaz diferen ei în procesul i propor ia dezvolt rii coloniilor de albine i în primul rând condi iilor existente de

clim . Geografia i clima, sunt o unitate i inseparabile în influen a lor asupra cre terii de m tci. Se poate stabili regula general c cre terea de m tci în inuturi favorabile apiculturii prezint mai pu ine greut i decât în altele mai pu in favorabile. Zone cu clim blânda, favorabil albinelor, sunt mai bune decât inuturi aspre, muntoase, ri sudice mai bune decât nordul aspru.

Aceasta se poate ilustra pe baza cre terii în colonii cu matc în diferite zone. în R.F.G. aceasta este posibil, îns exist anumite greut i de acceptare. Nu degeaba s-a g sit o solu ie de nevoie, separând câteva ore înainte de introducerea ramei de cre tere compartimentul cu matc i cel de cre tere

a botcelor cu ajutorul unei plase de sârm , care nu las s p trund albinele, i care dup 24 de ore

este înlocuit cu gratia separatoare. În Izrael cre terea în colonia cu matc reu e te evident mult mai bine, dup LENSKY (1971) nefiind nevoie nici de gratie separatoare între compartimentul cu matca i cel de cre tere. În ce m sur particularit ile de ras ale coloniilor doici italiene joac aici un rol ar mai fi de v zut. În sfâr it, nu este exclus ca specificul mediului geografic-climatic s influen eze i caracteristicile i caracterul albinelor în cre tere. Chiar când nu se mai poate accepta f r doar i poate observ rile lui ALPATOV (1928) i ale altora, cum c m rimea i lungimea trompei albinelor s-ar modifica corespunz tor latitudinilor

175

geografice i altitudinilor, aceasta înc nu înseamn c factorii externi ar trebui s fie lipsi i de efect în acest sens. KRESAK (1964) ar fi constatat transportând colonii de albine de aceea i ras (C) din ' inuturile aspre muntoase ale Tatrei în februarie (740 m altitudine) în zonele mai calde ale Slovaciei de sud (147 m altitudine) o lungire a trompei i un proces mai rapid de dezvoltare, în timp ce invers s-ar fi observat numai o reducere a trompei, f r lungirea procesului de dezvoltare. Particularit i de comportament, care determin randamentul coloniilor, par a fi, în schimb mai statornice. Mutarea albinelor de rase sau provenien diferit în zone îndep rtate, cu alte

condi ii climatice, duce de obicei la o sc dere a randamentului (LOUVEAUX, 1966), uneori îns mai ales la mutarea unor rase sudice în nord, la rezultate de cules mai avantajoase (FOTI, 1956, BILASH, 1958; LOPATINA i RAGHIM-ZADE, 1962; KRESAK, 1963; MELNI-CENKO, 1965; BARAC, 1971 etc.). Dac este posibil o influen are a albinelor în dezvoltare prin condi iile geografico-climatice, acela i lucru este valabil i pentru m tcile în formare. Ce-i drept astfel de modific ri vor deveni ereditare, la fel ca influen area printr-o colonie doic de alt ras . Pentru practica cre terii m tcilor ambele ar fi lipsite de importan . i,

4.3.3. Influen e sezoniere

Cre terea puietului în coloniile de albine va fi hot râtor influen at de sezon.. El influen eaz nu numai volumul puietului, ci i morfologi albinelor lucr toare care se dezvolt . Dup cum a cercetat i descris deja MIHAILOV (1927) i dup el mul i autori, diferite caracteristici corporale ca greutatea la eclozionare, dimensiunile corpului, lungime trompei i mai ales lungimea i l imea aripilor sunt supuse unor modific ri sezoniere. LEVIN i HAYDAK (1951) au constatat i dependen e în dezvoltarea ovarelor. Nu este deci de mirare c în literatur se vorbe te i de dependen e sezoniere în cre terea m tcilor. Primul loc îl ocup în acest sens comportamentul de acceptare al coloniilor doici îns i dezvoltarea m tcilor în curs de formare pare

a depinde de acest lucru. În conformitate cu

latitudinea geografic a

rilor din care vin aceste

comunic ri, desigur c exist

176

diferen e. ABDELLATIF (1967) a ob inut în martie o acceptare mai proast a botcelor decât în aprilie i în mai. M tcile au avut îns aproape aceea i greutate, i de aceea credea c albinele au luat numai atâtea m tci în cre tere câte permite constitu ia lor. În martie m rimea celulelor era corelat cu greutate m tcilor, în aprilie i mai nu. Mai târziu, ABDELLATIF, EL-KAIAR i MOHANA (1970) men ionau pentru martie o cot de acceptare de 46%, pentru mai de 60% i pentru iulie de 72%. Cauza accept rii la început slabe este v zut în temperatura exterioar prea ridicat , dându-se îns i culesului de nectar i polen o

oarecare influen . i ERBANESCI (1971) vorbe te

despre num rul prea redus de m tci la cre terile din aprilie fa diferen de mai, chiar dac nu exist nici o în greutatea corporal . La extragerea

l pti orului în Egipt acceptarea celulelor a fost dup WAFA i HANNA (1967) mai bun în prim var var decât toamna i cea mai redus iarna. Cantitatea de l pti or a fost cea mai mare prim vara. În sudul statului Louisiana (USA) dup ROBERTS (1965) acceptarea scade la mijlocul verii în cazul cre terii în colonia cu matc . Motivul este reducerea puietului pe vremea aceasta în colonii. În mod uimitor FREE i SPENCER-BOOTH (1961) n-au putu constata deosebiri esen iale condi ionate de sezon. Se poate presupune c diferitele, serii de cre tere s-au adaptat în ce prive te volumul lor, st rii de dezvoltare a coloniilor de cre tere. i în

WEAVER ar fi ob inut cu ocazia unor cre teri în Texas în iunie m tci cu anatomie optim . În iulie i mai mult în august calitatea m tcilor sc dea i cele mai proaste se produceau devreme, în martie. WEAVER observ c în colonii se petrec în decursul lunilor diferite modific ri i c ar fi greu s se g seasc anumi i factori individuali care ar fi r spunz tori pentru aceast observare. Puterea coloniei, starea fiziologic a albine lor, recolta de miere etc. ar putea s fie r spunz toare. AVETTSLAN i a) (1976) au crescut timp de 3 ani în martie, aprilie, mai i iunie m tci comparând dimensiunile celulelor, greutatea m tcilor, dimensiunile tergitelor i num rul variolelor (metoda în sec iuni). M tcile cele mai bune dup aceste caractere se dezvoltau în Tadjikistan în

aprilie, în Uzbekistan în mai. M tcile de martie i iunie erau mai pu in bune. i

177

JDANOVA (1967) a înregistrat în iunie m tci mai mici decât în mai. În timp ce în mai era cald i exista un cules timpuriu bun, iunie se caracteriza prin c lduri mari. Pe timpul culesului principal de tei în iulie se dezvoltau m tci mai mari. Con inutul în gr simi al botcelor, imediat înainte de c p cire, a fost dup cercet rile lui AKOPIAN i MARKOSIAN (1967) mai mare în iunie i iulie decât în mai i august. Larve de mai i august au fost mai u oare i prezentau un procent mai redus de azot fa de

greutatea uscat decât larvele de iunie i iulie. Dup SKROBAL (1958) greutatea m tcilor ca i cea a albinelor cre tea în Cehoslovacia în timpul prim verii i verii i sc dea în schimb în toamn .

MARZA et al. (1967) constatau în schimb la albinele locale de step din România în august m tci mai grele decât în iunie. Ei observ c cre terea este posibil din 15 aprilie pân în 31 august, când colonia doic este la nevoie ferit de frig i hr nit în perioade de lips de cules. SIMANOVA (1966) arat c în anii buni m tcile crescute pe timpul primei înfloriri ar fi cele mai grele, devenind mai mici toamna. În anii nefavorabili în schimb devin mai puternice la sfâr itul verii. Exemplele sunt mai numeroase. Se recunoa te deja principiul de baz al influen ei sezoniere asupra cre terii m tcilor. Nu anotimpul ca atare ci starea coloniei este hot râtoare pentru reu ita cre terii. Anotimpul determin cu timpul i culesul lui starea coloniei. Deoarece mai ales în zonele temperate exist

deosebiri de vreme de la un an la cel lalt, pot apare varia ii i în rezultatele cre terii mai multor ani. Deosebirile din literatur se pot explica în felul acesta. În mare, timpul cel mai indicat pentru cre tere este cel al dezvolt rii ascendente a coloniei de albine i timpul cre terii intensive de puiet. Atunci sunt active în colonie cele mai multe albine doici, care pot fi întrebuin ate i pentru cre terea m tcilor. În R.F.G. aceast perioad ine în general

cam de la mijlocul lui mai pân la sfâr itul lui iulie. H. RUTTNER (1969) indic pentru Lunz în Austria ca începutul verificat al cre terii data de 15 mai. În R.F.G. se poate desigur cre te i înainte i dup aceast perioad indicat ca optim . Mai ales cre teri mai târzii reu esc înc pân în august destul de bine.

178

Cre teri mai timpurii în schimb sunt totdeauna dificile. F r alimentare cu c ldur i hr nire

stimulativ intensiv în prealabil în condi iile Europei Centrale rezultatele sunt destul de pu in satisf c toare. Mai ales ar fi recomandabil s se porneasc serii mici, deoarece în caz contrar se cresc m tci înfometate. În alte ri i continente,

unde perioadele anuale de puiet sunt altfel dispuse, i pot ap rea eventual chiar dou vârfuri de dezvoltare, trebuie c exist alte perioade optime pentru cre tere. Regula general este valabil îns i aici: Perioade cu activitate redus de cre tere de puiet sunt la fel de pu in indicate pentru cre tere, ca începutul sezonal al cre terii puietului, f când

abstrac ie de «perioadele anuale de repaus ale coloniilor. Restul timpului este timp optim pentru cre tere pe care apicultorul trebuie s -l valorifice optim.

CAPITOLUL VI Mânuirea materialului de cre tere - K. WEISS Cre terea m tcilor din faza de ou sau larv de lucr toare tân r pân în faza de celul gata de eclozionare este un proces biologic unitar; dar din punct de vedere al tehnicii de lucru el poate fi împ r it în dou capitole principale, i anume: o ansamblul opera iunilor de preg tire a puietului tân r necesar cre terii de m tci, pentru a fi trecut în colonia doic i o m surile care se iau pentru

aprovizionarea optim (cu hran ) a materialului de

cre tere în colonia doic . Fiec ruia din aceste dou domenii ale muncii de cre tere, cartea de fa dedic câte un capitol. îi

179

Materialul de cre tere i preg tirea lui. Dar mai întâi s definim ce se în elege de fapt prin material de cre tere . Desemn m astfel acele stadii de puiet de o vârst cât mai tân r , din care prin îngrijirea atent , corespunz toare din partea albinelor doici se vor dezvolta m tci perfecte. Sunt sau ou fecundate, deci determinate feminin, sau larve de lucr toare care nu au dep it o anumit vârst . Conform Cap. V limita se afl la 1-2 zile. Cu toate c i din larve de lucr toare de 3/2 zile se pot

cre te indivizi sexua i feminini, prin hr nire cu l pti or de matc , se observ de obicei anumite schimb ri externe fa de tipul femel perfect.

Deseori ele sunt refuzate chiar de albine. În

cre terea de m tci atât ou le cât i larvele tinere sunt material de pornire de aceea i valoare. Dar întrucât cre terea din larve tinere este mult mai r spândit decât cea din ou , începem cu ea.

1. Cre terea din larve M tcile se cresc într-o colonie orfan sau cel pu in într-o frac iune de colonie separat de matc printr-o gratie desp r itoare sau printr-o ram cu plas de sit , introdus temporar. Ca i în botcele de salvare naturale ele se cresc din larve de lucr toare, care îns au fost alese conform unei vârste i origini corespunz toare i care au fost prezentate albinelor orfane spre acceptare. Trebuie s preg tim în a a fel larva material de cre tere încât botcele care se formeaz pe ele s poat fi

întrebuin ate în mod eficient de cresc tor. Deci nu ne putem mul umi s punem pur i simplu un fagure cu puiet de lucr toare de cea mai fraged vârst într-o colonie doic , spre cre tere. Albinele ar cl di pe acest fagure botce de salvare, i dac nu mai exist alt fagure cu puiet nec p cit, atunci numai pe el ceea ce nu este de dorit: o este

foarte dificil decuparea botcelor de salvare f r a le v t ma con inutul i

180

o chiar dac pupele ar avea aceea i vârst ini ial , nu sunt întotdeauna la fel de bine dezvoltate i de aceea i calitate. tim din experien c albinele nu încep simultan îngrijirea tuturor larvelor de pe un fagure nec p cit spre a cre te m tci. Deseori ele se ocup numai de unele larve,. o zi, dou , i chiar mai multe zile. Chiar dac timpul de dezvoltare a acestor larve nu se prelunge te fa de

cele luate primele în cre tere, totu i la aceste larve b trâne va exista riscul c vor da indivizi sexua i de calitate inferioar , care mai târziu n-ar avea randamentul m tcilor crescute din larve mai tinere (vezi Cap. V). Acest fapt ar putea provoca o înlocuire lini tit de m tci, prematur . Noi mai tim c

m tcile care provin din larve din - celule de lucr toare i mai ales din celule de larve de sunt

lucr toare în care a mai fost crescut puiet

semnificativ mai micii decât m tcile care de la bun început î i petrec perioada de dezvoltare larvar în botce mai mari. Deci o serie întreag de motive contrazic aceast metod simpl de introducere a materialului de cre tere în colonia doic . Pentru a evita dezavantajele care decurg pentru cre tere, acceptarea materialului de cre tere de c tre colonia doic trebuie preg tit. întrun mod cu totul special. Se cunosc diferite metode mai mult sau mai pu in bune.

1.1. T ietura în arc

Din cele mai vechi timpuri t ietura în arc se recomand ca cea mai simpl i mai potrivit pentru

încep torul în ale cre terii. Între-un fagure deschis la culoare, fagure în care nu a mai fost crescut puiet, se decupeaz partea interioar pân la

leatul inferior al ramei. T ind de-a lungul zonei cu larvele cele mai tinere i de regul stadiile de

puiet mai b trâne se g sesc la mijlocul fagurelui se ob ine o t ietur , care la partea inferioar ia forma unui arc. Dac fagurii sunt însuma i, atunci de la sârm la sârm trebuie s

181

întrerupem t ietura i s scoatem bucat cu bucat din zona respectiv a fagurelui, astfel ca marginea (== conturul) t ieturii s nu fie turtit sau v t mat în vreun fel. Se recomand înc lzirea cu itului. înc lzirea în ap clocotit este uniform i

persistent , dar la nevoie se poate face i la flac ra unei lumân ri. În afara t ieturii în arc se folosesc câteodat i ferestre în fagure, c utând i în acest

caz ca t ietura superioar s fie în zonele cu larvele cele mai tinere. Albinele prefer s construiasc botcele de-a lungul marginilor t ieturii. Pentru ca botcele s nu fie cumva concrescute, ceea ce ar îngreuna mult decuparea lor (== recoltarea lor prin decupare), se r resc larvele din zona marginal a

t ieturii în arc. Adic , cu un b

de chibrit sau cu

orice be i or se distrug câteva din larvele învecinate, iar altele se las intacte. Dac este posibil, larvele p strate ar trebui s se afle fa -n fa cele de pe o parte i cele de pe cealalt

parte a fagurelui. Chiar dac câteva botce au concrescut, pot fi desp r ite ulterior cu un cu it ascu it, neînc lzit. Deschiz tura eventual care se creeaz , se astup cu o bucat de fagure artificial sau cu pu in cear veche. Dac con inutul celulei nu este afectat, dezvoltarea în continuare se desf oar normal. Albinele l rgesc mai u or i mai repede celulele de lucr toare în care nu s-a mai crescut puiet, transformându-le în botce. Cel mai mult timp le cer celulele în care doicile au depus deja de mai multe ori (hran ). Experien e au

confirmat c m tcile de salvare crescute pe celule de lucr toare în care au fost deja crescute mai multe serii de puiet sunt cu mult mai u oare decât m tcile din larve crescute în celule în care s-a depus pentru prima dat . M tcile cresc îns i mai mari

dac sunt crescute din fraged vârst larvar în botce naturale sau artificiale (Cap. V). Fig. 44 Fagure cu t ietur sub form de arc.

Fagurele trebuie s con in pentru prima dat puiet.

182

În aceste condi ii t ietura în arc nu este o metod optim pentru preg tirea materialului de cre tere.

1.2. T ierea fâ iilor de fagure, a celulelor i tan area celulelor În cazul utiliz rii fâ iilor de fagure, a unor celule r zle e cu larve sau a metodei de transvazare, descris ulterior, este necesar un dispozitiv care se nume te ram de cre tere . Rama de cre tere este o ram standard, traversar de 2 sau 3 lea uri orizontale: aceste a a-numite lea uri de cre tere sunt fixate mobil în crest turi corespunz toare în laturile ramei de cre tere sau sunt fixate de acestea

cu câte un cui care permite rotirea lor în jurul axului longitudinal. Cel mai aproape, de t ietura de arc este procedeul de cre tere cu fâ ii de fagure: fagurele con inând larve tinere se pune pe un suport plan, i cu un cu it fierbinte se decupeaz un rând de celule sau mai multe. Aceste fâ ii de fagure sunt introduse în colonia doic , celulele cu larvele de cre tere având deschiderea îndreptat în jos. Ini ial, americanul TOWNSEND (1880) le-a fixat cu ace, lateral, pe faguri goi. Ulterior, ele au fost de multe ori fixate cu cear

183

lichid de marginea liber a unor faguri par ial t ia i. Aceast metod a devenit cunoscut în Statele Unite sub denumirea de procedeul Alley. Fig. 45 Rama de cre tere cu lea uri strânse

Un alt apicultor american, pe nume BROOKS, a întrebuin at în 1880 o ram de cre tere cu 3 lea uri longitudinale: El a retezat celulele fagurelui pe partea din spate pân în apropierea bazei i le-a lipit cu cear de lea urile de cre tere. Metoda este i ast zi destul de frecvent practicat ; numai fixarea a fost simplificat de exemplu se face cu un cârlig

din sârm . Buc i de sârm se îndoaie în U; un cap t se prinde de marginea stinghiei de cre tere, iar

cel lalt se trece pe sub fâ ia de fagure. Fâ iile de fagure se mai pot prinde i de lea uri de cre tere de o construc ie special . Ele sunt ap sate cu o stinghie în fal uri prev zute în acest scop în lea ul de cre tere sau sunt prinse în a a numite lea uri strânse cu ajutorul a dou buc i legate între ele printr-o arnier (fig. 45). Se distrug cea mai mare parte din larvele din fâ iile de fagure: se las intacte, la distante de câte 1 2 cm, câteva larve de cre tere.

Fâ iile de fagure se pot la rândul lor fragmenta; din astfel de fâ ii de câte un

184

rând se desprind celule individuale. În realitate, câte o mic grupare de celule, fiecare constând dintr-o celul întreag care con ine larva de cre tere i din câ iva pere i de celul t ia i la întâmplare, pe cealalt parte. Astfel fasonate, celulele de cre tere se pot fixa direct de lea urile de cre tere, cum a f cut de ex. JORDAN cu lea uri arc (vezi ZECHA 1960). De lea urile de cre tere, a ezate pe cant, sunt prinse cu cuie arcuri de o el, late de aproximativ 1 cm i sub form de limb , care preseaz partea superioar a celulelor de cre tere de stinghiile de lemn (fig. 46). Îns mai des se utilizeaz dopurile cle te pentru fixarea celulelor.

Aceste dopuri de lemn conice, al c ror diametru

superior este de aproximativ 2 cm, sunt t iate longitudinal pe mijlocul lor. În jurul dopului este fixat într-un jgheab încrustat un inel de cauciuc, care cuprinde i ine strâns cele dou p r i. Sus, suprafa a de t iere a fiec rei jum t i de dop este t iat pu in oblic, astfel ca dopul s se deschid ca un cioc când este strâns în acest loc. Dopurile care in celulele astfel prinse se înmoaie cu partea superioar în cear i se apas pe leatul de lemn.

Cele dou jum t i se vor presa bine una de cealalt , pentru ca mai târziu celula s nu fie scoas de greutatea albinelor i s nu cad (vezi cre terea din ou). Distan a dintre mijloc de dop la mijloc de dop, care corespunde optim cre terii, este de aproximativ 2,4 cm. O ram de cre tere cu 3 lea uri de cre tere cuprinde, în func ie de dimensiunea de

ram , 45

48 de dopuri. O colonie doic poate

cre te atâtea larve, dar cu condi ia ca tehnica de cre tere s fie corespunz toare. C ci exist i

metode de cre tere al c ror randament este mai sc zut (vezi Cap. V). În loc de a decupa celulele individuale cu cu itul ele se pot stan a din fagure.

185

Pentru aceasta este necesar o stan

de

celule . Dintre toate stan ele care se g sesc în comer s-a afirmat i r spândit mai mult varianta elve ian (fig. 47). tan a const din 2 semi-cilindri

din tabl de o el, simetrici, care în partea superioar sunt lega i elastic. Pentru a se tan a o celul se preseaz pe cele dou jum t i de cilindru i se apas stan a prin fagurele culcat orizontal, ap sândo cu mi c ri de rota ie într-un sens i în altul, în jurul celulei alese. Când se retrage stan a i se deschide, în interiorul ei se afl celula cu larva de cre tere intact ; partea cealalt , care va servi fix rii, este distrus . Dac stan a se înmoaie în prealabil în ap clocotit , mi carea este mult înlesnit .

Fig. 46

Celule individuale cu larve strâns

prinse în lea uri arc

186

Fat de t ietura în arc , utilizarea fâ iilor de fagure sau a celulelor de lucr toare fie t iate, fie stan ate prezint avantajul c albinele doici accept repede i încep concomitent îngrijirea ca viitoare m tci a larvelor din celulele aflate cu deschiderea în jos. Astfel încât cre terea (salvarea) nu se poate face din larve de lucr toare deja îmb trânite. Fig. 47 Cu stan a de celule elve ian se scot

individual celulele cu larve.

Îns toate procedeele de preg tire a materialului de cre tere care pornesc de la celule de lucr toare prezint dezavantajul c m tcile care rezult nu pot s ating m rimea optim . Dup cum

am amintit i la t ierea în arc, îmb trânirea celulei de lucr toare provocat de coconii anteriori îngreuneaz transformarea în botc a acesteia. Chiar i retezarea celulei la 2/3 sau ½ din adâncimea normal a celulei nu poate s schimbe nimic. Situa ia poate fi îmbun t it numai lucrând cu fagure proasp t cl dit, ca i în cazul t ieturii în arc. F când abstrac ie de munca suplimentar pentru

187

procurarea acestor faguri, mânuirea îns i a fâ iilor cu celule sau a celulelor individuale din faguri proasp t cl di i îngreuneaz substan ial munca. Din aceste motive t ierea fâ iilor de fagure i utilizarea celulelor t iate sau stan ate nu se mai pot num ra printre metodele optime de preg tire a materialului de cre tere. Dup datele lui BURMISTROVA (1960), larvele din celule de lucr toare t iate au la dispozi ie dup 1 2 zile abia jum tate din cantitatea de l pti or de care dispun larvele din botce artificiale (31,6 mg fa de 74,4

mg); iar m tcile rezultate sunt mai u oare i cu ovariole mai pu ine.

1.3. Transvazarea Prin acest procedeu se în elege mutarea unor larve tinere din celule de lucr toare în botce naturale sau artificiale (mai rar, în celule de trântor libere), spre a fi introduse în colonii doici, pe rama de cre tere. Din punct de vedere istoric transvazarea este deja veche. Probabil c a fost aplicat pentru prima dat de Franz HUBER, renumitul apidolog elve ian orb, dar cu scopuri pur tiin ifice. În 1791 el descrie în a patra sa scrisoare c tre naturalistul Charles BONNET cum a orfanizat o colonie i cum în aceea i zi a observat deja începuturi de botce în jurul unor larve de lucr toare. Am pus s se scoat 5 dintre aceste larve i s fie înlocuite cu alte 5, care fuseser v zute eclozionând cu 48 de ore înainte. Se p rea c

albinele nu percepeau schimbarea, c ci îngrijeau larvele noi tot a a ca i pe cele alese de ele, m rind în continuare celulele i prin îngrijire adecvat c p cindu-le . Abia dup 100 de ani preotul WEYGANDT din Germania s-a ocupat din nou de transvazare, îns din punctul de vedere al cresc torului i i-a prezentat succesele la a 25-a adunare itinerant a apicultorilor germani i austrieci, la Koln, în 1880. Me terul ceasornicar vab Wilhelm WANKLER a luat cuno tin de acest

procedeu i l-a perfec ionat. În Germania el este socotit p rintele cre terii moderne de m tci ultim instan în

i pentru valoroasa lui carte Die

Kdnigin ( Matca ), ap rut în 1903. Cam în acela i timp, independent de încerc rile germane, îns

188

dup cum singur recunoa te

bazându-se

pe lucr rile ini iale ale altor compatrio i contemporani cu el, D. M. DOOLITTLE a început s practice în America transvazarea; cartea sa Scientific queen rearing ap rut în 1889, a contribuit mult la afirmarea acestui procedeu. DOOLITTLE a lucrat de la bun început i a avut rezultate bune cu botce artificiale din cear , ceea ce WANKLER nu a reu it, motiv pentru care s-a rezumat la celule de trântori.

1.3.1. Botcele artificiale (de cre tere) i fabricarea lor

Transvazarea în celule goale de trântori sau de lucr toare, fie ele independente, fie în grup ri de celule, apar ine ast zi trecutului, deoarece se tie c din celule de fagure în care au fost deja crescute serii de puiet rezult obligatoriu m tci mai mici decât din celulele fagurilor preg ti i, iar în acestea transvazarea se face foarte greu datorit fragilit ii fundului. Dar trecem peste aceast lucrare, c ci din botce crescute pe celule de lucr toare i de trântori nu rezult m tci destul de mari. Deseori se utilizeaz pentru cre tere botce naturale. Ele se pot întâlni ca a anumite potira e în coloniile normale de var , în num r diferit. Pur i simplu se taie i se culeg, pentru a le avea la îndemân în momentul potrivit pentru cre tere. Dar utilizarea lor este limitat la un necesar de m tci relativ sc zut. Mult

mai r spândit este actualmente utilizarea butcilor artificiale confec ionate din cear . Ele pot fi procurate din comer sau se pot confec iona de apicultor. Procedeul utilizat este cel de introducere în cear a unui ablon. Ustensila ajut toare cea mai important este esen ablonul , un baston din lemn de

tare, care are un cap t sub form de

emisfer . Câteodat acest cap t, care se introduce în cear lichid pentru confec ionarea botcelor, este din o esen de lemn mai închis la culoare, pentru a

marca astfel pân unde se va introduce în

189

ceara topit . Adâncimea este de 8-10mm. Diametrul lemnului i implicit interiorul botcelor este de 9 mm. Aceasta este dimensiunea optim , care condi ioneaz m tci de m rime optim . Înaintea fiec rei utiliz ri abloanele se introduc pentru aproximativ ½ de or în ap rece. Între timp se înc lze te ceara într-o can emailat , care «se afl pe o gratie într-o oal . Ceara trebuie s fie cald de aprox. 70 grade Celsius! La o temperatur mai sc zut botcele devin prea groase, iar dac ceara este prea fierbinte pere ii devin prea sub iri i se desprind greu de pe ablon. Temperatura adecvat se va fixa cu un termometru; dar dup o anumit experien practic ea poate fi recunoscut if r

aceasta. Foarte potrivite sunt vasele bain-marie prev zute cu termostat. Botcele se confec ioneaz astfel: se scoate ablonul din ap , se scutur de pic turile de ap i se introduce repede în cear

pân la nivelul marcat. La înt rire, în jurul cap tului se formeaz o pelicul sub ire (fig. 48). Pic turile de cear mai mari se scutur . Dup aceea se introduce ablonul înc odat în cear , pentru a îngro a stratul de cear . A treia oar ablonul se introduce

pân la jum tate, înt rindu-se astfel numai fundul botcei. La sfâr it se va r ci rapid în ap rece. Cu ajutorul degetului mare i al ar t torului, se scoate botca de pe ablon, printr-o r sucire u oar . ablonul se va introduce în ap rece înaintea confec ion rii fiec rei botce, deoarece în caz contrar botca nu se dezlipe te. Acest lucru se poate

întâmpla i când ablonul nu a stat în ap timp destul de îndelungat sau când apa este prea cald . În aceste cazuri ablonul trebuie cur at mai întâi de resturile de cear lipite de el. Pentru aceasta se va utiliza un dizolvant; se întrebuin eaz benzinoformul, care nu ia foc. Cu el se umeze te o cârp de in i se freac ablonul pân când

190

este curat. Apoi, dup introducerea în ap rece, se poate lucra din nou cu el. Dac aceste greut i de desprindere se repet , se poate folosi un cartof. El se taie la mijloc i botce înaintea confec ion rii fiec rei

ablonul se introduce prin sfredelire în una

din jum t i, pân la marginea de introducere. Confec ionarea botcelor artificiale în forma descris cere destul de mult timp. Dar rezultatul poate fi for at prin utilizarea alternativ a 2 abloane. i mai economic este unirea mai multor abloane într-o baterie, ele introducându-se concomitent. Dar i vasul în care se afl ceara trebuie s aib o dimensionare corespunz toare. R. WEAVER utilizeaz baterii de 15 abloane, fixate într-un

singur ir pe o stinghie de lemn. Se utilizeaz alternativ dou baterii de acest fel: una st în ap rece, cealalt se introduce în cear . Un dispozitiv de oprire asigur adâncimea corect de introducere; al ii monteaz abloanele pe un disc rotund

corespunz tor, pentru introducerea într-un vas rotund, în care se afl ceara (fig. 49). În diferite ri,

mai ales în SUA, botcele pot fi cump rate. De regul aceste botce sunt confec ionate printr-un procedeu de presare. Sunt îns mult mai grosolane decât cele confec ionate manual. Ultimele au margini foarte fine i pere ii lor laterali sunt de cel mult 0,5 mm; în schimb pere ii botcelor presate sunt gro i de 1 mm sau i mai mult. De aceea i grosime este i marginea botcei. De regul botcele au un fund mai l it i

pu in scobit, pentru a putea fi lipite de leatul de cre tere. Fig. 48 Formarea unei botce artificiale prin

procedeul de introducere în cear a unui ablon.

191

Fig. 49

Baterie de calapoade de botce (se

produc în acela i timp 10 botce); Fig. 50 suport din polistiren i botce presate) din cear .

Alternativa botcei din cear este botca din material sintetic. În multe ri, printre altele SUA,

Fran a i Australia, ele sunt foarte r spândite. Materialul este de mare importan , când se vizeaz acceptarea optim . Forma poate fi diferit . i aceste botce sunt mai groase decât cele din cear . Câteodat sunt mai adânci de 8 mm, dar în general deschiderea lor este, în cel mai favorabil caz, de aproximativ 9 mm (fig. 50).

1.3.2. Formarea lea ului de cre tere Botcele, fie din cear sau din material sintetic, se fixeaz pe lea urile ramei de cre tere. Mul i cresc tori le lipesc direct de leatul de cre tere, al ii îns interpun mai ales dopuri speciale de lemn, pl cu e de lemn sau un strat de cear . Acest lucru depinde de modul de utilizare a botcelor odat c p cite. Dac se introduc imediat în colonii sau în nuclee de împerechere, dopurile nu sunt necesare; nu

192

sunt necesare nici la introducerea botcelor în anumite tipuri de cu ti de eclozionare. Alte cu ti trebuie închise cu un dop din lemn. în acest caz este mai favorabil dac botca este fixat deja de acesta (vezi Cap. VIII). Pentru fixarea botcelor fragile, confec ionate de cresc tor, pot fi utilizate mici buc ele de cear dintr-un fagure artificial, care se pun pe leatul de cre tere, culcat orizontal. Ceara se înc lze te cu un cu it sau cu un cârlig din metal i se aplic dup aceea botca. Botca nu se apuc cu degetele, ci în deschiderea ei se va introduce u or ablonul. Botca este re inut de ceara care se înt re te, iar ablonul se retrage cu u urin . Distan a dintre botce pe stinghie este în general de

2 2,5 cm Pentru respectarea mai u oar a acestei distan e, în stinghia de cre tere exist marcaje punctiforme f cute cu fierul ro u. Cine utilizeaz dopuri din lemn, trebuie s le fixeze mai întâi de leatul de cre tere. Dup cum am mai ar tat pentru dopurile de fixare dopurile masive se introduc cu cap tul superior în ceara lichid i dup aceea se

preseaz u or de leatul de cre tere, culcat orizontal. În aceast pozi ie cap tul liber al dopurilor are o mic scobitur , care se umple cu cear cu ajutorul unui dispozitiv numit Pipet (pic tor de cear ).

Creionul apicol (fig. 51), este un tub din tabl cu un vârf conic deschis având la spate o pl cu de

închidere în care se afl un orificiu central. Pic torul de cear se introduce cu treimea inferioar în cear fierbinte. Dac orificiul din spate se închide cu

degetul ar t tor ceara p truns în tub nu poate, curge. Ea curge afar numai atunci când pe sus p trunde aerul. Când se apas degetul pe orificiu, se opre te fluxul de cear . Astfel se umple cu cear fiecare dop. Botcele pot fi concomitent presate în aceast pern de cear sau ceara deja r cit din dopul de lemn se înc lze te pân la lichefiere. Aceasta se realizeaz cu un letcon sau cu vârful unui cârlig din sârm înc lzit la flac r . Este suficient

193

s se topeasc un loc or micu din mijlocul umpluturii de cear . Câteodat se utilizeaz dopuri din lemn care au o adâncitur conic . Botcele se ridic cu un ablon, cu diametrul pu in mai mic decât al acelora folosite pentru confec ionare. Cu aceste abloane se preseaz botcele în adâncitur , unde r mân fixate, f r a fi necesar s se mai fixeze ulterior cu cear . Botcele din cear i cele din

material sintetic care se cump r din comer nu se fixeaz de regul pe dopuri, chiar dac în principiu

acest lucru este posibil. Botcele grosolane, care, au baza pu in scobit , r mân imediat lipite de lea ul u or ceruit. Ca i dopurile din lemn, botcele din material sintetic se introduc cu baza în ceara lichid

i se pun direct pe leatul de cre tere. În fig. 53 pot fi v zute diferite botce fixate în mod divers pe rama de cre tere. Fig. 51 cear . Dopuri de lemn scobite i umplute cu

194

195

Fig. 52

Botcele artificiale (material plastic) se

utilizeaz din ce în ce mai des în cre terea de m tci.

196

1.3.3. Transvazarea larvelor În aceste botce din cear sau din material sintetic se introduc larvele de lucr toare tinere. Întrebarea dac trebuie sau nu s se introduc prealabil l pti or de matc în botce, a fost discutat în Cap. V. Rezult c într-o colonie doic orfanizat , dar bine preg tit , asigurarea (înzestrarea) prealabil a botcelor cu l pti or nu influen eaz hot râtor nici acceptarea, nici calitatea cre terii de larve. Crescând îns într-o colonie cu matc , înzestrarea aceasta poate îmbun t i acceptarea. 'Cine vrea s - i procure l pti or pentru transvazare, mai ales în ultimul caz, i-1 procur de regul din botcele nec p cite ale unor colonii aflate în frigurile

roitului. Câteodat se recomand

i utilizarea

costisitoare a unor colonii speciale, produc toare de l pti or, pentru recoltarea acestuia din celulele cu larve tinere, el fiind mai bun (TARANOV, 1972). În cazul neutiliz rii imediate a l pti orului, el se depoziteaz în borcane ermetic închise, în frigider la +5°C.

197

Deseori înaintea utiliz rii el se dilueaz cu pu in ap . Cu ajutorul unei spatule de hr nire metalice sau al unei pipete se depun mici pic turi, de m rimea unei semin e de cânep , pe fundul fiec rei botce. Introducerea larvelor de lucr toare în aceste botce prev zute cu l pti or se nume te transvazare umed . Acest procedeu u ureaz foarte mult depunerea larvelor în botce. Dup cum am spus, ne putem îns lipsi de toate aceste lucr ri. Se transvazeaz foarte bine i uscat . Fig. 53 Ram de cre tere cu modalit i

diferite de fixare a diferitelor botce.

Pentru transvazarea propriu-zis este necesar un instrument adecvat, (fig. 54). S-au încercat diferite: pensule fine din p r, axe rahisuri (pan de beca ) de pene elastice, be i oare sub iri cu un cap t fin turtit, care prin umezire devin elastice.

198

S-au inventat i aparate complicate, ca de exemplu instrumentul provenind din SUA i purtând numele de Master-queen-grafting-tool ; ap sarea unei pârghii declan eaz ie irea dintr-o prelungire sub form de tromp a unei limbi metalice, sub ire i îndoit , care se introduce în celula de lucr toare. Pe aceast limb larva se preia pentru a fi transvazat în botc . Dar acela i lucru se poate ob ine cu o simpl spatul de transvazare. Fig. 54 Diferite unelte de transvazare. Oricare

este utilizabil , dar cea mai bun este spatula de transvazare elve ian , cu sau f r lup .

În cel mai simplu caz este un tift metalic comod, care la un cap t are o lop ic fin u or îndoit . În partea anterioar este rotunjit i lat de

aproximativ 1 mm. Un asemenea instrument de transvazare bun trebuie s fie îndoit cam la 2 cm distan de lop ic ; se vede astfel foarte bine larva

în fundul celulei. Instrumentul este cunoscut ca spatul de transvazare elve ian . La scoaterea larvei, spatula de transvazare se introduce în a a fel, sub spatele curbat al larvei, încât corpul dep e te de o parte i de alta l imea spatulei (fig. 55). Automat se preia întotdeauna i ceva l pti or. Pentru a se depune larva în botc se retrage spatula de sub larv , prin ap sare u oar în fundul

199

botcei. Aceast lucrare decurge foarte bine în botcele în care a fost introdus l pti or. Cu oarecare îndemânare se poate asigura succesul i în botce uscate, ca i în botce din material sintetic. Mult timp a existat p rerea c transvazarea dubl ar asigura

rezultate mai bune în cre tere decât transvazarea umed sau uscat . Pentru transvazarea dubl în botcele goale (uscate) se pun ini ial larve de origine oarecare. Dup , maximum o zi de îngrijire ele se scot îns din celule i în locul lor pe l pti orul deja depozitat se introduce câte o larv de cre tere. În ultimul timp s-a dovedit c risipa de timp implicat de acest procedeu nu este compensat cu nici un avantaj de cre tere (vezi Cap. V). Transvazarea

dubl este de valoare îndoielnic iar pentru produc ia comercial de m tci prea costisitoare (Roy WEAVER). Fig. 55 Larv de o zi pe o spatul de

transvazare elve ian .

Premize ale reu itei transvaz rii sunt în orice caz o mân sigur i un ochi bun. Vederea mai slab

se poate corecta cu o lup prins de spatula de transvazare sau cu ajutorul unei lupe frontale sau cu ochelari - tip lup . Dar m rirea s nu fie mai mare de 2,5 3 ori. În absen a premizelor men ionate, de nevoie se

200

adopt un procedeu mai pu in sigur ca de exemplu t ietura în arc sau tan area de celule; sau, ne decidem s utiliz m ca material de cre tere o form fundamental diferit , i anume ou . Important este iluminarea bun , care s ating fundul celulei. Dac fagurele se afl într-o pozi ie adecvat , atunci este în general suficient i lumina i

zilei senine. Acolo unde se transvazeaz mult i la orice or a zilei, oamenii s-au gândit la tot felul de îmbun t iri. La institutul lui J. WOYKE (Var ovia) se lucreaz numai cu microscop stereo, raza de lumin fiind condus perpendicular (vertical). La Edangen sa afirmat ca foarte bun o surs de lumin rece cu o sond flexibil din fibre de sticl , a c rei lentil de

focalizare se apropie de celulele cu larve de lucr toare.

2. Cre terea din ou Ideea cre terii din ou nu este nou . Înainte se credea c o asemenea cre tere este posibil chiar cu metoda t ieturii în arc, utilizându-se numai un fagure cu ou . Dar dup cum am v zut posibilitatea a fost infirmat . Albinele amân de obicei luarea în construire a botcelor pân la eclozionarea larvelor din ou , iar în cazul fagurilor închi i la culoare i mai mult. În ultimul timp s-au f cut încerc ri dirijate (speciale) pentru cre terea din ou. Dup ce s-a constatat c l pti orul difer chiar i la cele mai tinere larve de lucr toare de cel oferit larvelor de matc (vezi Cap. III), s-a crezut c se pot ob ine

exclusiv organisme sexuate perfecte biologic, prin simpla îngrijire a larvelor alese ca m tci, începând de la eclozionare. C aceast idee a fost fals , tim ast zi (Cap. V), îns pan ce acest lucru a ie it la iveal , s-au depus multe eforturi pentru elaborarea unei tehnici adecvate de cre tere din ou încerc ri au reu it. i aceste

201

2.1. Istoricul cre terii din ou Transferul de ou din celule de lucr toare în botce, ovo-transvazarea cum sar putea spune analog ou transvazarea , este o întreprindere cu pu ine perspective. Ou le sunt atât de sensibile la cea mai» simpl atingere încât i la o mutare cât de precaut efectuat ne putem a tepta la pierderi foarte mari. Dup cum a depistat apidologul ungur OROSI PAL, înv torul REIDENBACH a încercat

ovotransvazarea în scop de cre tere cu numai câ iva ani înaintea începutului secolului (1893). El a utilizat un ac îndoit ca un cârlig, pe care-l trecea pe sub ou pentru a-1 ridica de pe fund. Pe fundul botcei el ap sa acul în cear i îl scotea de sub oul aflat în

pozi ie vertical . i DICKEL (1898) a utilizat acul în încerc rile sale care au generat gre eli despre determinarea sexului la albin . În zilele noastre DIETZ (1964) a reluat încerc rile. TABER (1961) s-a str duit s îmbun t easc instrumentul, construind un cle te de ou . Este vorba de o

pens cu bra e curbe, care are o degajare pentru ou. Îns pentru cre terea practic în produc ia de m tci, asemenea procedee nu sunt potrivite. Manipularea ou lor presupune mult îndemânare i r bdare, este necesar mult timp, de care practicianul nu prea dispune. Dac ou le sunt atât de sensibile încât nu rezist la nici o atingere, s-ar putea sugera de a determina matca mam s ou în botce gata preg tite. Apoi dup orfanizare botcele ar putea fi l sate spre îngrijire în aceea i colonie sau

introduse într-o alta. Încerc ri au fost numeroase (OROSI PAL 1960; SIMPSON 1961; RUNKIST 1962; BQGNOCZKY 1967). M tcii de pr sil i s-au oferit spre îns mân are botce artificiale lipite de faguri normali sau s-a încercat chiar cu rama de cre tere. Greutatea consta în for area coloniei cresc toare s între în frigurile roitului în momentul în care matca începea s se intereseze de botce. i chiar i în aceast situa ie ea depunea numai în botce disparat, nu una dup alta cum ar fi necesar

pentru o cre tere reu it . Îns toat procedura este prea nesigur

202

i anevoioas ca s fie important pentru cre tere. În sfâr it s-a mai crezut c cre terea din ou s-ar putea efectua cu ajutorul fâ iilor de fagure sau al celulelor stan ate metod folosit pentru

cre terea din larve. A rezultat îns c procedura atât de comod a celulelor izolate este inutilizabil . C ci albinele nu îngrijesc de loc sau numai (sporadic) aceste celule care în loc de larve con in ou (WEISS 1962). Chiar dac procentul de accept ri s-ar putea îmbun t i prin utilizarea unor celule cu ou în vârst , pe cât posibil aproape de eclozionare ( i deja acomodate în colonia doic ) (Pt)HLHORN 1959), sau dac utilizarea unei colonii doic în frigurile roitului ar m ri acest procent (MALY 1959), tot nu ar fi o

metod de cre tere satisf c toare. Acceptarea nu are voie s depind de hazard, ci trebuie s fie asigurat pe cât posibil de metod .

2.2. Procedeul lui OROSl PAL Apidologul ungur OROSI PAL a pus la punct în 1960 o metod de cre tere din ou, plecând de la ideea ovotransvaz rii. Ou le, sensibile, nu sunt atinse, ci sunt transferate împreun cu fundul celulei în botc . Instrumentul principal este stan a de ou , care se afl ast zi pe pia sub diferite

forme. De cele mai multe ori este un tubule cu un diametru mai mic decât cel al celulei de lucr toare, i în care se mi c cu un arc un piston gol în interior. Tubule ul are la cap tul inferior foarte ascu it, care se utilizeaz la tan area fundului de celul , o

ferestruic , prin care se poate vedea oul în timpul lucrului. Pistonul cu arc serve te la desprinderea pl cu ei cu oul (fig. 56). OROSI PAL prefer o tan care se poate confec iona dintr-un creion Versatil . Piesa care ine mâna i care la ie ire trebuie s desprind pl cu a de stan , se deschide într-o rozet format din 3 p r i. Pl cu a se poate desprinde u or

203

sub acest aspect pistonul descris la primul exemplu i sistem de tan are este defectuos. Fagurele din care se scot prin tan are fundurile de celul cu ou trebuie s fie pentru prima dat îns mân at de matc . Se taie o bucat potrivit scurteaz celulele în care sunt ou cu un cu it neînc lzit, dar ascu it. Cealalt fa , care nu con ine ou sau ale c rei ou nu se utilizeaz , se r zuie te total pân la nivelul peretelui median. Pl cu ele de cear cu ou stan ate din acest fagure se adun spre utilizare pe o bucat de hârtie. Îns înainte de a avea loc toate aceste opera ii, trebuie preg tite botcele pentru primirea pl cu elor de cear cu ou . Este necesar îns o substan de lipire, i aceasta i se

este pur i simplu l pti orul. În loc de a colecta l pti or i a-1 împ r i în botce OROSI PAL introduce în botcele uscate larve de cca. 1 zi, de origine oarecare. Dup 24 ore de îngrijire, când larvele înoat în suficient l pti or, ele sunt îndep rtate cu o pens i înlocuite cu pl cu ele de cear purtând

ou . Pentru aceasta se l rge te pu in deschiderea botcelor acceptate. Pl cu ele de cear se ating u or pe margine cu vârful pensei, de care r mân ag ate i se depun pe l pti or, acolo unde în locul larvei îndep rtate a r mas o mic adâncitur (fig. 57). Pentru acceptare nu este esen ial dac pere ii celulelor se vor îndoi la loc spre interior sau se vor l sa a a cum sunt. Pentru ca pl cu ele s se a eze bine, e bine ca rama de cre tere s fie lovit de

dosul mâinii, având deschiderea celulelor în sus. Restul este executat de albinele doici. Fig. 56 tan area unei celule cu ou.

204

S-a v zut c l pti orul vechi nu joac nici un rol în hr nirea larvelor care eclozioneaz , deoarece ele nu-1 pot prelua, fiind împiedicate de înse i pl cu ele de cear . Albinele doici le asigur cu l pti or corespunz tor vârstei, pe care-1 depun direct pe pl cu ele de cear . Pl cu a dispare destul de repede în profunzimea masei de l pti or care cre te repede, larva s n toas plutind întotdeauna pe suprafa a ei. OROSI PAL arat c se poate rezolva lucrarea i f r botce artificiale, utilizând mai întâi fâ ii de celul cu larve pentru îngrijire sau celule individuale stan ate. În acest caz pl cu ele cu ou se depun în botcele l rgite de albine dar dup ce s-

au îndep rtat larvele a c ror îngrijire începuse deja.

205

Pentru realizarea a suficiente botce l rgite se recomand îns utilizarea unui fagure pentru prima dat îns mân at. Pentru ca acceptarea s fie cât mai bun OROSI PAL indic ca vârst minim pentru ou le care se transfer 2 zile. Îns la determinarea vârstei nu ne putem baza pe unghiul de înclinare a oului, care depinde mai pu in de vârst i mai mult

de direc ia pe care o avea matca în timpul pontei pe fagurele vertical (OROSI PAL 1930). Vârsta corect a oului se poate stabili prin izolarea temporar a m tcii de cre tere pe un fagure corespunz tor. Despre aceasta va trata punctul 4 al acestui paragraf. Este interesant din punct de vedere istoric, c preotul i apicultorul rus Epifanii Savtici

GUSEV din satul Sernur, districtul Viatca, a practicat cu 100 de ani înaintea lui OROSI PAL un procedeu asem n tor transvaz rii oului; pentru inven ia lui, el a primit în 1860, la o expozi ie de apicultura, un pocal de argint. Probabil c nici DOOLITTLE i nici WANKLER nu au fost primii care au utilizat botcele artificiale din cear , ci tocmai acest preot rus. GUSEV modela botcele din cear la temperatura mâinii, înconjurând cu ea mânerul de os al stan ei de ou . Aceast stan consta în principal dintr-un

tub metalic cu ferestruic . Foarte original era modul în care fixa GUSEV pl cu ele de cear cu ou în botcele de cear : cu un ac el g urea fundul botcei i o punea peste cap tul stan ei în care se afla înc pl cu a cu oul. Aspirând puternic cu gura prin botca perforat el elibera pl cu a de cear din stan i

totodat o fixa bine de fundul botcei. Din p cate atunci când în 1933 a relatat lumii vestice meritele uitate ale lui GUSEV, A. G. BELIAVSCHI nu a pomenit nimic despre acest efect remarcabil al acestui procedeu. Fig. 57 PAL (1969). Schema transvaz rii oului dup OROSI

206

2.3. Metoda Erlangen de cre tere din ou Transvazarea oului cu fundul celulei cu tot a dat deseori în practic o acceptare insuficient de c tre colonia doic . Probabil cauza se afl în dificultatea tehnic de a stan a fundurile celulelor f r a se atinge oul. Chiar i OROSI PAL indica din când în când cifre modeste, de acceptare. În plus procedeul este îngreunat de munca suplimentar presupus de cre terea prealabil a larvelor. De aceea este u or de în eles de ce s-a încercat s se g seasc o alt metod , mai simpl , dar tot atât de bun de cre tere din ou. Institutul Bavarez de apicultura a indicat calea (WEISS 1962, 1964). Albinele aproape c nu îngrijesc de loc celulele individuale stan ate

care con in ou ; dar se poate ob ine o acceptare mai bun cu fâ ii de un rând de fagure, care se fixeaz de lea urile de cre tere cu deschiderea celulelor îndreptat în jos. Acest procedeu, readus în actualitate de MEIER-MARQUARD (1957), are o vârst venerabil . El provine din exemple americane de pe la sfâr itul secolului trecut. Astfel O. H. TOWNSEND (1880) a utilizat fâ ii de un rând de celule din faguri proaspe i cu ou , nu cu larve. Se tie i despre H. ALLEY c folosea în cadrul procedeului lui de cre tere nu numai larve deja eclozionate ci i ou gata de eclozionare.

207

Succesul de necontestat la acceptare în cazul utiliz rii fâ iilor cu un rând de fagure a dus la întrebarea de ce nu s-ar putea ob ine acela i lucru i cu celulele individuale. A intervenit presupunerea c l rgind diferitele celule albinele ar putea leza mecanic ou le din ele, pe când în cazul asocia iei de celule acest lucru este mai pu in probabil, albinele având o baz de munc solid . Succesele i mai mari înregistrate la acceptare atunci când s-au utilizat în încerc ri fâ ii din 2 sau 3 iruri de celule, p reau s confirme aceast ipotez . Astfel procedeul trebuia numai s fie cizelat, pentru a putea fi utilizat în munca practic de cre tere. i astfel s-a elaborat cre terea din ou cu cuiburi de celule.

Fig. 58

Se taie grupe de celule pentru

cre terea din ou dup metoda lui Erlangen.

Materialul de pornire este un fagure de cre tere cu ou de aceea i vârst , în care nu a mai crescut puiet. Din fagurele culcat se taie cu un cu it înc lzit fâ ii orizontale de fagure cu 2 iruri de celule de la unul din lea urile verticale ale ramei la cel lalt. T ieturile traverseaz fiecare al treilea ir de celule. Fâ iile de fagure se împart în buc ele mici romboidale, cu câte 5 sau mai multe celule complete. Buc ile de la urm , mai neregulate, pot con ine

208

i mai pu ine celule întregi, dar nu sub 3 (fig. 58). Celulele de pe cealalt fa a fagurelui, care au

fost t iate f r regula, se preseaz din loc în loc între degetul mare i ar t tor, formându-se astfel un dinte, care se prinde în dopul cle te. Cu un chibrit sau cu un alt obiect potrivit se distrug în fiecare grup de celule toate ou le în afar de unul (fig. 59). Celula care con ine oul trebuie s fie nev t mat : mare aten ie, ca s nu fie cumva t iat în parte inferioar , c ci albinele nu trebuie s-o niveleze. Pe de alt parte, este neap rat necesar r rirea radical o ou lor din diferitele grupuri de celule. Altfel, nu numai c albinele ar uni prin construc ie obi nuit (regulat ) mai multe botce,

dar acceptarea în num r exagerat ar duce la cre terea unor m tci de calitate inferioar . Fig. 59 Se distrug toate ou le, afar de unul.

Dup r rirea ou lor din grupele de celule, dopurile cle ti se fixeaz pe lea urile

209

de cre tere

cel mai bun procedeu pentru

fixare s-a dovedit a fi cel cu cear . În timpul înmuierii în cear lichid i în timpul ap s rii pe

leatul de lemn, cele dou p r i ale dopului trebuie inute foarte strâns lipite, pentru ca mai târziu dopul s nu cad datorit greut ii albinelor care atârn de el (fig. 60). Cuiburile de celule care au c zut sunt pierdute pentru cre tere. Cuiburile de celule din fagure proasp t pot fi pu in scurtate cu un cu it ascu it înc lzit, dar cel mult pân la jum tate. Poate c a a celula se l rge te pu in mai repede; dar acest lucru nu a fost dovedit i nu are nici o influen asupra accept rii. Dar nici vârsta

ou lor nu joac nici un rol în acceptarea celulelor.

Într-adev r, ou le mai tinere de 1-2 zi sunt mai sensibile la r cire i supravie uiesc mult mai scurt timp în afara coloniei decât cele mai în vârst (vezi Cap. V), dar nu au nici o influen asupra cre terii.

Fig. 60 Când dopurile sunt fixate de rama de cre tere, cele dou jum t i ale dopului trebuie bine presate, pentru ca sub greutatea albinelor s nu se desprind cuiburile de celule.

Materialul de cre tere nu poate fi inut mai mult de 2 ore în afara coloniei; or,

210

atâta timp rezist

i ou le foarte tinere. Totu i,

pentru un control mai rapid al accept rii i pentru scurtarea perioadei de cre tere trebuie preferate ou le mai b trâne celor tinere. În acela i timp, pe cât posibil, toate ou le trebuie s fie de aceea i vârst , pentru ca m tcile s eclozioneze cam în aceea i perioad . În încheiere mi se pare important s accentuez înc odat o premiz important a cre terii din ou. Este important ca fagurele care se folose te pentru cre tere s fie proasp t, s nu mai fi crescut în el alte genera ii de puiet, motivul este acela i ca la cre terea din larve în fâ ii de fagure sau în celule stan ate: albinele doici pot l rgi mult mai u or i mai bine celulele de fagure proasp t, ceea ce

concur la dezvoltarea unor m tci cu greutate m rit . Totu i s-a constatat c nu pe toate celulele cu ou albinele cl desc botce în timpul fazei de ou, a a cum se întâmpl cu o parte din ou în cazul materialul din fagure proasp t. Se pare ca procentajul oscileaz de la o colonie doic la alta. Conform unei observa ii a lui OROSI PAL (1973), 23% din botce au fost construite pe ou , pe când 31% au fost ridicate peste larve. Celelalte ou au fost îndep rtate de albine. Am testat i colonii care crescuser cel pu in 70% din botce pe ou . Nu se tie dac aceste diferen e sunt în leg tur cu originea genetic a albinelor sau cu starea fiziologic a coloniei doic Important este îns c albinele l rgesc toate celulele (pe care nu le-au l rgit când con ineau ou ) imediat dup

eclozionarea larvelor, i nu în stadii larvare mai avansate. De aceea pare justificat i în adev ratul

sens al cuvântului denumirea acestui procedeu cre tere din ou . Îns s nu ascundem c m tcile care rezult din cre terea din ou cu ajutorul

211

cuiburilor de celule au o greutate ceva mai mic decât cele ob inute prin transvazarea unor larve de 1 zi în botce artificiale largi de 9_mm, chiar dac condi iile (premizele) de cre tere au fost acelea i (WEISS 1971). Dar diferen a de greutate este atât de mic încât din punct de vedere practic aproape c nu joac nici un rol. Nu s-au putut constata diferen e nici în caractere i nici în însu iri (mai ales pont i randamentul coloniei), care s

dezavantajeze m tcile din ou . Cel mai mare succes îl promite cre terea din ou în grupe de celule combinat cu o cre tere în colonie orfan , f r puiet nec p cit. Aceast metod nu este indicat pentru cre tere în colonie cu matc .

Fig. 61

Cre tere reu it din larve...

212

Fig. 62

Cre terea din ou

Chiar i în versiunea german a acestui procedeu, cu desp r irea temporar a spa iului cu matc de cel de cre tere printr-o plas de sit , el poate fi utilizat numai cu ou mai b trâne, aproape de eclozionare. Dac pân în momentul unirii celor, dou p r i ale coloniei larvele au eclozionat i au fost aprovizionate cu l pti or, atunci se poate conta pe continuarea îngrijirii lor prin gratia separatoare. În general la cre terea din ou în cuiburi de celule exist acelea i anse de acceptare ca la utilizarea larvelor. Tehnica simpl a metodei i mai ales faptul c materialul de cre tere nu trebuie s fie atins i

deci nu poate fi v t mat direct, reprezint pentru mul i apicultori un avantaj. Metoda poate fi astfel socotit o alternativ valabil a procedeului de transvazare (fig. 61, 62). Fig. 63 or ). Larve de o vârst bine cunoscut (± 1

213

28-30

46-48

48-50

Larvele se scot din faguri f r ca ace tia s fie v t ma i.

2.4. Ob inerea materialului de cre tere Un avantaj al procedeului de transvazare este consumul sc zut de material de cre tere. Aproape c nu exist pierdere de larve. Necesarul de larve tinere pentru pornirea uneia sau a mai multor

cre teri concomitente se poate g si aproape oricând de-a lungul sezonului în colonia de cre tere. Fig. 64 într-un izolator buzunar cu gratie

desp r itoare se introduce o ram de cre tere f r ou . Trecerile din fagure sunt astupate cu hârtie staniol.

214

Este indiferent dac fagurii sunt deschi i la culoare i f r puiet sau dac sunt vechi, închi i la culoare. Indiferent este i dac în fagure exist alte stadii de puiet. Situa ia este diferit în cazul cre terii din larve în fâ ii de fagure sau în celule individuale în cazul cre terii din ou. Este nevoie de mult material de cre tere. El trebuie s fie de aceea i vârst , s fie destul de compact pe fagure, care s nu con in puiet. Un astfel de fagure se poate ob ine în perioada de dezvoltare a coloniilor i în perioade cu condi ii de cules bune, astfel: seara se introduce în mijlocul corpului de puiet un fagure virgin, stropit cu miere sau u or umezit cu ap cu miere. Dac în plus matca nu are nici spa iu i

suficient, exist perspectiva ca a doua zi diminea s existe suprafe e frumoase de ou . Dar se întâmpl i

215

invers

s se a tepte mai mult timp acest

eveniment. Din acest motiv este mai sigur for area m tcii s depun ou pe un fagure corespunz tor. Pentru aceasta este necesar unui buzunar-izolator alc tuit cu o gratie desp r itoare. Acest buzunar se compune de regul din 2 rame de lemn plate de care sunt prinse cu cuie gratii desp r itoare; cele 2 rame se îmbin cu lea urile ramei i închid între ele fagurele de cre tere. în partea inferioar ramele cu gratie sunt legate între ele printr-un lea de lemn, pe o parte putându-se deschide cu ajutorul unor arniere. Dar cele dou rame cu gratie desp r itoare pot fi legate printr-o sit rezistent , fixat cu cuie de stinghiile de jos; când se introduce sau se scoate

fagurele de cre tere ele se deschid prin tragere în câte o parte. La partea superioar , cele dou p r i sunt prinse cu un cârlig de pian. Pentru ob inerea materialului de cre tere matca se pune pe fagurele izolat, fiind repede înconjurat de albinele care p trund prin gratia desp r itoare. Deoarece în cazul cre terii cu fâ ii de fagure, celule individuale sau grupe de celule poate fi folosit materialul de cre tere numai de pe o singur parte a fagurelui, se las matca s depun numai pe acea parte: se astup , cu hârtie de staniol toate orificiile de trecere din fagure, tiut fiind faptul c albinele nu rod staniolul. Matca nu mai poate s treac în cealalt parte în schimb, m re te cu atât mai mult suprafa a de pont . În perioade bune de pont se g sesc deja dup 12 ore a a de multe ou în fagure

încât ajung pentru mai multe serii de starter. În general matca r mâne îns izolat timp de 24 de ore i abia dup îns mân area celulelor este eliberat . Dac nu este nevoie de mult material de cre tere, ajunge dac matca este inut câteva ore sau mai mult sub o cu c

216

cu gratie desp r itoare pe fagurele de cre tere, a a cum se poate vedea în fig. 65.

3. Distribuirea materialului de cre tere 3.1. Transportarea ou lor Pentru transportarea fagurilor cu ou este

important experien a deja cunoscut (Cap. V), i anume s se utilizeze numai faguri cu ou depuse de 2 ½ zile, dar nu care sunt gata de eclozionare. Cum s-a amintit deja, determinarea vârstei oului dup pozi ie este nesigur i nu trebuie s -1 fac pe

cresc tor s renun e la controlul exact al vârstei. În cadrul experien elor mele am depistat câteodat ou de 2 ½ zile, care st teau drepte în celule. De i

multe ori, cu pu in timp înaintea eclozion rii ele se înclin mai tare. Pentru ob inerea unor ou de vârst adecvat , se izoleaz matca seara pe un fagure frumos, gol, care a mai ad postit o singur serie de puiet i care se afl în izolatorul-buzunar. A doua sear matca se elibereaz . Fagurele cu ou r mâne în izolator sau se introduce într-un incubator la 35°C i 40-80% umiditate relativ , ou le dezvoltându-se mai departe. Dup alte 2 zile, deci în diminea a urm toare, cele mai tinere ou au 1 ½ zile, cele mai b trâne 2 ½ zile presupunând

c imediat dup izolare matca a început ponta. i acest lucru corespunde perioadei de dezvoltare crescând a coloniilor. Atât cartonul cât i hârtia de ambalaj s nu prezinte nici un miros mai p trunz tor. Cea mai potrivit form de expediere a

oului este po ta expres. F gura ul cu ou nu se folose te niciodat pentru cre terea din ou . În afara cantit ii destul de sc zute de material de cre tere nu se tie dac i câte ou au fost v t mate

în timpul transportului. Bucata se introduce cât mai repede într-o colonie. În mod provizoriu se adapteaz la rama de cre tere i se

217

introduce în colonia doic deja preg tit sau se introduce (prin t iere) într-un fagure gol i se ine pân la eclozionare într-o alt colonie oarecare. Dar oricum trebuie s se afle printre faguri de puiet, c ci altfel albinele vor îndep rta cu u urin ou le. Dac

în colonie exist matc , ea trebuie inut la distan de zona cu ou . A doua zi se controleaz eclozionarea i se începe cre terea cu ajutorul procedeului de transvazare. Pentru transport, f gura ii cu ou se taie din fagure, cu un cu it de m tase i se

înc lzit, se împacheteaz în foi

introduc într-o cutie de carton de m rime corespunz toare, printre hârtii de ziar u or mototolite (fig. 66, 67). i mai bune sunt mici cu ti

din Styropor. Aceast ambalare asigur suficient ou le contra trepida iilor din timpul transportului. Ou le care au vârsta de expediere sunt mult mai bine fixate de fundul celulei decât stadiile de ou mai tinere.

Fig. 65 În locul statorului buzunar se

poate utiliza i o cu c din gratie separatoare care se prinde de rama de cre tere i care permite cunoa terea exact a vârstei materialului de cre tere.

218

S-a dovedit c ou le transportate rezist bine la o r cire de pân la +15°C ( i probabil i sub aceast temperatur ), dar nu a putea garanta pentru c ldur mare uscat . Atât expeditorul cât i destinatarul trebuie s aib grij ca buc ile de fagure cu ou s nu fie expuse mult timp soarelui.

Fig. 66 - Bucata cu ou

se împacheteaz

pentru transport în hârtie velur...

Ar trebui verificat dac transporturile de ou sunt posibile în rile calde. În cazul temperaturilor

exteriore apropiate de condi iile din corpul de puiet, ou le se dezvolt mai departe, la fel i larvele care

rezult din ele i care vor muri de foame. C procedeul transportului de ou func ioneaz în condi ii normale este dovedit de m tcile care au fost expediate ca ou de la Erlangen (RFG) peste ocean i ai c ror descenden i servesc ast zi drept material experimental în statul Maryland din SUA. Fig. 67 ... i se pune într-o cutie. Dar în

prealabil se învele te i cu un ziar mototolit.

219

3.2. Transportarea larvelor Dac f gura ii cu ou servesc transportului pe distan e mari, f gura ii cu larve asigur schimbul rapid între stupine. În Cap.V. 1.2 sunt discutate experien e în care s-a testat posibilitatea de supravie uire a puietului nec p cit în diferite stadii de vârst . Toate larvele care au vârst adecvat ca material de cre tere (½ 1-2 zile) sunt luate în îngrijire de c tre colonia doic i îngrijite normal

mai departe, chiar dac au stat 6 ore în afara coloniei i indiferent în ce condi ii de vreme. Au rezultat m tci impecabile. În munca practic aducem deseori la sediul institutului faguri cu material de cre tere de la vatra de pastoral,

transvazarea având loc abia câteva ore mai târziu. Mie acest transport de larve în fagure mi se pare o cale comod de difuzare a materialului de cre tere selec ionat în cadrul unor cercuri de cresc tori. La data prealabil stabilit apicultorul interesat ia materialul de cre tere sub form de f gura cu larve tinere, de la un centru de cre tere; el începe acas cre terea, prin transvazare în botce dinainte preg tite. Transportul are loc f r albine i alte ap r ri împotriva frigului. Dar ca i în cazul ou lor, i larvele trebuie inute cât mai departe de soare i de c ldur prea mare. Poate c larvele pot rezista i mai mult dac bucata de fagure s-ar înveli într-o cârp umed , mai ales când vremea este uscat . În orice caz apar in trecutului recomand rile vechilor c r i de apicultura de a înveli fagurele de cre tere

dup scoaterea lui din colonie în cârpe calde i de a lucra rapid cu materialul de cre tere, în înc peri înc lzite. Mul i dintre apicultorii care î i procur materialul de cre tere din afar vin cu o cutie de pornire (starter) (VI) i transvazeaz în leatul de cre tere la centrul de

220

cre tere. Dac pornesc imediat spre cas , marea majoritate a larvelor mor; dac îns între transvazare i transport trec câteva ore, nu. Dar experien ele despre supravie uirea larvelor i a ou lor în afara coloniilor au dovedit c un transport chiar f r albine poate dura mai multe ore. Ne întreb m deci dac transportul costisitor cu cutia de pornire (starter) nu este perimat. În anumite procedee de cre tere rama de cre tere trece de la o colonie doic pornitoare la o colonie cresc toare (vezi Cap. VII). Transferul dureaz numai câteva minute, dar nici chiar un timp mai îndelungat nu scade succesul cre terii. Experien e neterminate arat c botce cu larve de 2 i 3 zile, care au început

s fie îngrijite pot fi men inute f r s sufere cel pu in 6 ore într-o camer cu oscila ii uzuale ale temperaturii i umidit ii. Deci la nevoie celulele a c ror îngrijire a început pot fi expediate f r m suri de precau ie anumite distan e mai lungi la coloniile doici de finisare dac aceste colonii nu exist de

la bun început. Ar trebui s ne gândim i la difuzarea la apicultori a unor botce deja luate în îngrijire i care con in material de cre tere bun. Dac aceste botce vor fi îngrijite mai departe în corpul de miere al coloniilor cu matc (fiind plasate între rame cu puiet nec p cit) i vor fi c p cite i ulterior folosite la formarea de nuclee, acest procedeu ar putea constitui un ajutor mare la formarea unor zone pure (HEROLD 1972). SCHONUNG (1972) folose te la transportarea

botcelor a c ror îngrijire a i început pl ci din Styropor pe care lea prev zut cu orificii de 15 mm diametru i 15 mm adâncime. În acest spa iu intr botcele, fixate pe dopuri din lemn. El este de p rere c pe c ldur mare, o pic tur de ap în acest recipient nu stric . Filiala Sta iunii Federale de înv mânt i cercetare pentru apicultura

(Bundeslehrund Versuchsanstalt) din Lunz am See (Austria) a ob inut rezultate bune cu acest mod de lucru pentru o durat de ½ zi i cu botce de o zi.

221

Un transport de mai multe ore poate fi asigurat i pentru larve proasp t transvazate pe o pic tur de l pti or de matc , care deci nu au fost înc luate în îngrijire. Important este ca l ca ul din blocul de Styropor s nu fie prea mare (cel mult 5 mm spa iu sub botc ).

3.3. Transportul de sperm Sperma poate fi p strat mai mult timp în afara coloniei de albine decât ou le i larvele. Închis steril în capilare de sticl , ea poate fi depozitat mai mult de 14 zile la temperatura camerei, f r s apar semne vizibile de alterare (TABER 1961), dac se adaug antibiotice i dac temperatura este de

13°C

i mai mult timp (POOLE i TABER 1970).

Datorit acestui interval, sperma de trântor poate fi trimis în orice punct al lumii prin po t . Indica ii mai detaliate asupra tehnicii se g sesc în bro ura APIMONDIEI despre îns mân area instrumental a m tcii (F. RUTTNER 1975). Acest procedeu a fost simplificat fundamental pentru practic prin utilizarea din ce în ce mai r spândit a vârfurilor din sticl . Sperma este preluat în mod uzual într-un vârf din sticl , care cuprinde conform necesarului 10 15 ml. Capetele se astup cu vaselin . Dup sterilizarea vârfului, destinatarul poate îns mân a cu însu i capilarul. Dar pentru transport se pot utiliza i capilare obi nuite (cilindrice), la care se fixeaz pentru prelevarea spermei i pentru un mic vârf de sticl , cu ajutorul

îns mân are

unui man on din polivinil. Datorit utiliz rii crescânde a îns mân rii instrumentale în practica cre terii i datorit pericolului de r spândire a bolilor albinelor, expedierea de sperm cap t o importan din ce în ce mai mare. Rezultatele

ob inute de F. RUTTNER i de al ii sunt excep ionale.

222

CAPITOLUL VII Metode de cre tere verificate Hans RUTTNER 1. INTRODUCERE Parcurgând capitolele anterioare i cele urm toare cititorul se întreba de ce sunt descrise i comparate o serie de încerc ri i de metode. De ce nu se indic pur i simplu cea mai bun metod , cu o tehnologie concis i clar ? Dar o metod nu

va fi niciodat potrivit pentru to i apicultorii pentru toate condi iile: dac de exemplu cresc torul nu mai vede atât de bine sau dac mâna lui nu mai este atât de sigur pe cât cere transvazarea, în ciuda anumitor dezavantaje, el va utiliza o metod de tan are. De asemenea, condi iile de între inere

i cele climatice influen eaz cre tere

i ele metodele de

începând cu fagurele de cre tere i

terminând cu

223

nucleul de împerechere. Un factor foarte important în alegerea metodei de cre tere este num rul necesar de m tci. De aceea nu este de mirare c aproape fiecare cresc tor experimentat are o versiune proprie a metodelor de cre tere cunoscute. De aceea în aceast carte se descriu elementele esen iale ale metodelor (verificate) i se discut avantajele i dezavantajele fiec reia. Din cele spuse rezult c fiecare prezentare a metodelor de cre tere va fi adânc marcat de experien a personal . Dac nu exist vreo indica ie special , metodele i experien ele acestui capitol se refer la practica Institutului federal austriac de apicultur . Sta iunea de cre tere a Institutului se afl la Lunz

am See, la 640 altitudine, în nord-estul Alpilor de Est. Acolo clima este aspr deci în aceast privin i bogat în precipita ii,

locul nu este cel mai potrivit

pentru cre tere. Îns vara, cu cules foarte bogat de polen, men ine dispozi ia de cre tere i prezen a trântorilor pân inclusiv în luna august. V ile muntoase de aici sunt foarte slab populate cu albine i de aceea, în apropiere exist 3 sta iuni de împerechere foarte sigure, în care exist concomitent grupe speciale de trântori pentru împerechere. Cu toate c nu este vorba de o Întreprindere de cre tere de m tci comercial , se produc totu i anual mai multe mii de m tci în diferite scopuri. În compara ie cu celelalte centre de cre tere ale c ror procedee sunt descrise în acest capitol, Lunz am See se afl la cea mai mare

latitudine geografic (48°) i are clima cea mai aspr , cu sezonul de cre tere cel mai scurt (15.V 15.VIII). Dat fiind caracterul interna ional al acestei c r i s-a luat foarte mult în considera ie experien a din celelalte regiunii, mai ales a marilor întreprinderi cu produc ie comercial de m tci. Am reu it s câ tig m colaborarea unui mare num r de cresc tori de m tci cunoscu i, din mai multe continente. Bun voin a de a face cunoscut unui public larg experien a lor valoroas o apreciem deosebit.

224

Pe de alt parte, ne-am str duit s valorific m experien a acumulat de noi în timpul c l toriilor, al congreselor, sau adunat din literatur . Sper m c în acest fel colec ia metodelor de cre tere verificate va oferi o privire de ansamblu asupra procedeelor practicate ast zi cel mai mult.

1.1. Colonie de pr sit

i colonie doic

În cazul înmul irii naturale, dezvoltarea m tcii de la ou pân la eclozionare are loc într-o singur colonie de albine. Din anumite considerente cresc torul repartizeaz (de obicei) cre terea de m tci la dou colonii diferite i anume una dup alta (3.2.2). Colonia de pr sil furnizeaz pur i

simplu ou le sau larvele, din care vor lua na tere m tcile. Coloniile de pr sil sunt foarte riguros selec ionate, însu irile lor trebuie s existe deja la ascenden i (p rin i) i s se repete la surorile lor. Ar exista atunci marea probabilitate ca aceast însu ire s se reg seasc la descenden i (F. RUTTNER, 1973; F. i H. RUTTNER, 1972). O colonie de pr sil trebuie s aib randamentul în miere, cantitatea de puiet, blânde ea deasupra mediei i o predispozi ie redus la roire. Dar asemenea colonii cl desc botce numai stimulate. Pe de alt parte o matc de pr sil valoroas trebuie ferit de pericolul ivit odat cu manipul rile diferitelor procedee de cre tere. De acea în colonia de pr sil se introduc pentru ouat faguri corespunz tori. În cazul metodelor de t iere a celulelor matca este uneori silit s depun în

acest fagure-material de cre tere ou de aproape aceea i vârst i aceasta într-un timp scurt. Se

folosesc diferite feluri de buzunare din gratie Hanemann, în care matca se izoleaz timp de o zi pe un fagure sau pe o fa a acestuia. Coloniile doici

îndeplinesc strict func ia de doici . Materialul de cre tere, adic

225

larvele tinere sau ocazional i ou din celule de lucr toare din colonia de pr sil , se pun în botce i se introduc ca atare în colonia doic . Dac spre satisfac ia cresc torului ele sunt acceptate în cantit i suficiente, lui nu trebuie s -i pese nici de originea i nici de randamentul în miere al coloniilor doici, deoarece calit ile coloniei doic nu sunt transmise m tcilor tinere (vezi Cap. V). Câteodat se utilizeaz succesiv diferite categorii de colonii doici. Coloniile primitoare sau starter îngrijesc larvele tinere numai în primele 10 48 de ore. i în corpul de pornire (3.2.3) botcele sunt l sate numai pu in timp. Dup aceea botcele sunt puse în coloniile cresc toare (3.2) sau finisoare, unde de obicei în

num r restrâns, r mân pân aproape de eclozionare sau cel pu in pân la terminarea hr nirii larvelor. Dup c p cire botcele pot fi puse într-un incubator (VIII, 3.2.2) sau c ldura necesar este asigurat de o alt colonie, care nu trebuie s aib menirea de cresc toare (VIII, 3.2.1).

1.2. Condi ii cerute coloniei doici De la colonia doic se cere ca pe lâng puiet de lucr toare s creasc botce. Îns pentru ca acest lucru s decurg în mod optim trebuie s conlucreze o serie de factori (discuta i detaliat în Capitolul V). Vom aminti pe cei mai importan i din punctul de vedere al practicianului deoarece de ei depinde reu ita oric rei metode de cre tere.

1.2.1.

Originea coloniei doici

Albinele locale viguroase, care se înmul esc continuu, sunt mai potrivite pentru cre tere decât coloniile foarte selec ionate, deoarece acestea din urm au fost selec ionate contra tendin ei de roire. Pot fi utilizate i fiice din linii consangvinizate, dar împerecheate cu trântori locali. De multe ori sunt utiliza i hibrizi între rase pure, dar de obicei ace tia sunt agresivi.

226

1.2.2,

Stadiul de dezvoltare

Cele mai potrivite sunt coloniile de carne care au mult puiet, care au atins aproape punctul culminant al dezvolt rii lor. În spa iul care le st la dispozi ie, albinele trebuie s fie foarte înghesuite. Condi ia special de doic s-a instalat când: o

cantitatea de albin în spa iul de iernare s-a triplat; o exist trântori sau cel pu in puiet de trântor c p cit; o colonia construie te botce sau în acestea au i fost depuse ou dar s nu existe înc o

tendin

de roire acut ; o în afara unor rezerve de

miere bune, în colonie s existe destul polen (1.3.2).

1.2.3. Diferen e în comportamentul de îngrijire, cauzate de motive necunoscute S-ar putea întâmpla ca de i comportamentul de îngrijire al mai multor colonii s fie aparent la fel de bun, una din coloniile doici s îngrijeasc mai prost sau deloc. Obliga iile cre terii nu pot fi impuse poate numai în corpul de pornire (3.2.3). Un procedeu care s-a afirmat în eliminarea acestor rat ri este pornirea sezonului de cre tere cu un num r mai mare de colonii doici decât este necesar. Coloniile cu randament de cre tere sub mediu se elimin imediat i r mân numai acelea a c ror dispozi ie de îngrijire este satisf c toare.

1.2.4. S n tatea Niciodat coloniile sl bite de boal nu sunt bune cresc toare. Chiar i prin unirea mai multor colonii bolnave nu se va forma, niciodat o colonie doic bun . În plus, intervine faptul c toate interven iile necesare cre terii

227

favorizeaz nosemoza. De aceea în cre tere este recomanda utilizarea preventiv a Fumagillinei (de exemplu în Regulamentul de cre tere austriac este prev zut acest lucru).

1.2.5. Vârsta m tcii Coloniile care au m tci mai b trâne, dar care mai pot furniza înc cantitatea necesar de puiet, sunt de obicei mai bune decât cele cu m tci, de un an sau din anul curent.

1.2.6. Blânde ea Blânde ea nu are nici o influen direct asupra

dispozi iei de îngrijire a unei colonii, în schimb are o

influen

foarte puternic asupra randamentului în

lucru al cresc torului. S nu se uite c trebuie s se deschid coloniile doici la anumite intervale, indiferent de starea timpului sau de ora din zi.

1.3. Influen a factorilor externi Cre terea nici unui animal domestic nu este atât de dependent de factorii externi ca a albinelor i mai ales cre terea de m tci. În capitolul VI nu se atribuie nici o importan deosebit hr nirii i st rii

vremii în timpul îngrijirii, atâta timp cât activitatea coloniei nu scade. Cine este nevoit s creasc în zone cu climat nefavorabil (ca de exemplu sta iunea de cre tere de la Lunz) va vedea în starea vremii un factor important i deseori va trebui s intervin cu hr nire.

Fig. 69 blânde.

Este pl cut când albinele doici sunt

228

1.3.1. Mersul vremii Cu aproximativ o lun înaintea începerii cre terii vremea trebuie s fie favorabil pentru cre terea de puiet, c ci altfel lipsesc doicile de vârst adecvat . Dac în timpul perioadei de cre tere vremea este timp mai îndelungat nefavorabil i dac

temperaturile ajung sub 8°C (maxima zilei), succesul cre terii este mai mic. În schimb, o perioad de vreme proast , dar de numai 3 zile, favorizeaz tendin a de cre tere astfel de situa ii îi aduc

deseori apicultorului botce de roire. Cresc torul trebuie s reziste i s execute i pe vreme rece interven iile necesare, pierzând timp i încasând în ep turi. Am aflat deja din Capitolul V (WEISS,

1962) c larvele sunt rezistente la frig. Dar nu numai oscila iile de temperatur merit aten ie, ci i înc lzirea general a naturii.

229

Dup experien ele noastre pentru ca cre terea s aib succes media temperaturii zilei trebuie s fie de 15°C. Media zilei este dat de (suma maxim +minim ) : 2, iar Maxima temperaturii trebuie s dep easc mai multe zile la rând 18°C. Fig. 70 Influen a culesului de polen asupra

cantit ii de puiet. Vertical=celule cu puiet (în mii).

Orizontal=lunile. P tratele: cantitatea de puiet într-o vale alpin (Lunz am See) cu cules bogat de polen vara târziu. Cercuri: cantitatea de puiet În Taunus lâng Frankfurt (Oberursel) cu un cules slab de polen începând cu mijlocul lui iulie. Influen a vetrei este mult mai mare decât cea a rasei

(simbolurile negre: Carnica pur ; simbolurile deschise: hibrizi Buckfast). La Lunz trântorii sunt crescu i cu o lun mai târziu i datorit acestui lucru i sezonul de cre tere a m tcilor este prelungit cu o lun fa de Oberursel.

figura e aproximat ( a se vedea cartea originala) 2 0 Carnica Lunz

15

Carnica Oberursel

10

Hibrizi Lunz

5

Hibrizi Oberursel Mart Apri l Mai Iun Iul Aug Sept Oct

Carnica Lunz

230

"Carnica Oberursel . . D Hibrizi Lunz. O Hibrizi Oberursel .

^

t

*<

1.3.2. Hr nirea Culesul are influen mare asupra succesului

cre terii. Cu s pt mâni înaintea începerii cre terii el

are importan

pentru cre terea unui num r cât

mai mare de doici bine hr nite. La latitudinile medii dispozi ia de îngrijire este de obicei bun atunci când dup un cules de prim var bun (salcie etc.) coloniile s-au dezvoltat bine i au putut culege dup câtva timp cantit i mari de polen de la m r sau p p die. În timpul perioadei de cre tere colonia trebuie s înoate în nectar i polen (din abunden i în acest caz i larvele înoat în l pti or. L pti orul în cantitate abundent în corpul de puiet este semnul cel mai sigur al dispozi iei bune de îngrijire, pe când o colonie cu puiet uscat , prost hr nit nu va cre te nici m tci bune, nici multe. (La fel larvele, înaintea transvaz rii, trebuie s înoate în l pti or

în colonia de pr sil ). HAYDAK i DIETZ (1972) au constatat c pentru cre terea puietului sunt

necesari anumi i aminoacizi. MELNICENCO (1963) a g sit în l pti orul albinei caucaziene, care este o doic mai bun , mai mul i aminoacizi decât în cel al albinei de nord. Poate c aici se afl cheia înc necunoscut în ce m sur cre terea este

influen at de calitatea polenului de la diferite plante i anume prin intermediul aminoacizilor. Se tie de mult c anumite sorturi de polen influen eaz dezvoltarea puietului mai mult (salcie, pomi fructiferi, rapi ), altele mai pu in (pinii). Prin hr niri stimulente administrate la timp (vezi mai jos), se poate crea iluzia de cules, dar polenul neap rat necesar poate fi înlocuit numai într-o anumit m sur prin turtele cu polen. În cre terea de m tci înlocuitorii de polen asigur un succes

par ial dup cum a putut s-o demonstreze i în laborator PENG (1976). Cresc torul trebuie

231

s se ocupe de conservarea polenului i a fagurilor cu p stur . TABER (1973) recomand practicianului puietul de trântor ca indiciu pentru aprovizionarea cu polen a coloniei folosind urm toarea scar : o toate stadiile de puiet de trântor prezente asigurare bun cu polen; o nu de 48 de ore este pu in de cel pu in 7

exist larve de trântori

polen; o nu exist puiet de trântor

zile, prea pu in polen; o trântorii au fost alunga i înainte de timp de 2 4 s pt mâni = exist o

mare lips de polen. O colonie ce urmeaz a fi întrebuin at ca doic având 12 faguri foarte popula i trebuie s aib o rezerv de cel pu in 4 kg miere i 2 faguri cu p stur . Botcele sunt cel mai

bine îngrijite imediat dup un cules. Îns în timpul unui cules abundent (1 kg sau mai mult de nectar sau de man , zilnic) botcele sunt neglijate, pe ramele de cre tere sunt cl di i faguri iar aprovizionarea botcelor este neglijat . Larvele de matc pot chiar s moar de foame oricare

apicultor tie c pe timp de cules sunt distruse i botcele naturale. Unii practicieni (LAIDLAW ECKERT, 1962) recomand ca în acest caz colonia doic s primeasc un magazin (corp) cu faguri goi. Botce bine hr nite sunt cele din timpul unui cules de între inere. De aceea majoritatea practicienilor sunt de acord c în perioade cu lips de cules o hr nire stimulent discret , cu câte 1/4 1 sirop de miere zilnic stimuleaz cre terea de m tci (vezi îns capitolul V). Acela i lucru se ob ine prin intercalarea

unor faguri cu miere în cuibul de puiet, cum se întâmpl în cazul cre terii în colonia cu matc (3.3). Dac valurile de frig recidiveaz i sunt de lung

durat , cu temperaturi sub 8°C, care împiedic orice zbor, activitatea de cre tere a puietului este încetinit , mai ales la albina carnica. Dac vom deschide capacul stupului, vom

232

vedea albinele semiamor ite care- i arat acele bâzâind tare. Aceast proast dispozi ie pentru cre tere poate fi schimbat printr-o hr nire cu o solu ie cald de miere-zah r.

1.3.3. Perioada de cre tere Dac vremea este favorabil , se pot realiza i cre teri timpurii, dar din experien se tie c totu i

calitatea m tcilor sufer . Dup KREI (comunicare personal ) m tcile crescute timpuriu au de exemplu glanda de venin incomplet dezvoltat . Tendin a de cre tere dispare la sfâr itul culesului de var . Un indiciu sigur pentru cât de mult se poate întinde cre terea vara târziu este prezen a abundent a

trântorilor. Odat cu izgonirea trântorilor cre terea ia sfâr it. În zonele cu cules târziu, acestea fiind mai ales zone muntoase, izgonirea trântorilor are loc de obicei mult mai târziu decât în câmpia lipsit de cules de polen i de nectar. De aceea la munte se pot realiza i în august cre teri i împerecheri. În unele regiuni sezonul de cre tere poate dura 6 9 luni. Fig. 71 puternic. Botce supracl dite datorit culesului

233

În zona din sudul M rii Mediterane (Africa de Nord, Israel) exist de obicei dou perioade de cre tere: sezonul principal în perioada dezvolt rii ascendente a coloniei, prim vara, iar a doua toamna (octombrie-noiembrie), când ploile de iarn , care încep în aceast perioad , aduc un cules u or de polen i nectar. Aceste observa ii demonstreaz f r echivoc importan a condi iilor de cules, independent de anotimp.

1.3.4. Puterea coloniei Prin unele m suri de cre tere se poate dirija astfel o colonie încât s fie gata de cre tere la o anumit dat , ceea ce îns nu se poate ob ine prin

constrângere. În ritmul natural al dezvolt rii dup anotimpuri colonia trebuie s se afle cu pu in înaintea fazei de roire. Botcele eventual existente pot con ine numai ou i larve tinere, dar în nici un

caz larve mari. Aceste colonii se vor ine într-un spa iu ceva mai redus decât coloniile de produc ie dar ar trebui s poat acoperi cam 24 de faguri. Cu alte cuvinte suprafa a total a intervalelor populate (nu suprafa a de fagure) trebuie s fie de aproximativ 2 m - (=24 x 800 cm2); sau albinele s umple un stup cu volum de aproximativ 80 l. Pentru a se ob ine acest lucru nu se lucreaz în perioada de preg tire cu gratii Hanemann pentru ca puietul

s se poat extinde. La Lunz, coloniile care la 15 mai sunt destinate îngrijirii trebuie s aib la 1 mai de exemplu 8 faguri mari cu puiet iar rama cl ditoare

trebuie s fie bine umplut cu puiet de trântor bine hr nit. Coloniile care cl desc în rama cl ditoare faguri de lucr toare nu sunt apte pentru, cre tere. Condi ii externe optime nu exist în fiecare an i în fiecare loc Diferite metode de cre tere încearc s dep easc factorii nefavorabili. Cre terea i împerecherea (VIII, 4.3.) sunt posibile i în condi ii totalmente nefavorabile, dar nu vor fi niciodat rentabile. De exemplu, uneori se pot cre te m tci i în Islanda sau în Norvegia. i într-adev r în prezen a larvelor tinere se pot cre te

234

oricând m tci (în orice caz f r a lua în considerare num rul i calitatea), contrar cre terii de trântori.

1.4. Ad posturi 1.4.1. Stupul O cre tere simpl se poate face aproape în orice stup. Dar dac programul de cre tere este mai amplu deseori este îndrept it utilizarea unor corpuri speciale.

Fig. 72 înaintea pornirii cre terii colonia de cre tere trebuie s aib mult spa iu pentru dezvoltarea ei.

Deoarece pe parcursul cre terii fagurii se trec dintr-o colonie în alta, colonia doic trebuie s aib faguri de dimensiuni egale cu celelalte colonii de pe vatr . Pentru comoditate, coloniile doici trebuie între inute în stupi cu deschidere superioar . Fig. 73 Munca de cre tere este pl cut într-

un pavilion apicol luminos.

235

Cele mai pl cute i mai u or de manevrat sunt corpurile mari de puiet în pat cald, în care cuibul poate fi l rgit pe 14 faguri i strâmtorat dup bunul plac. Dac stupul are rezerve de spa iu, fagurii pot fi muta i, se pot crea intervale, se poate introduce o gratie Hanemann vertical , se pot peria sau hr ni albinele. În timpul perioadei de preg tire, acest stup orizontal mai are un corp (magazin) cu al i 12 faguri (m rimea 33 x 25 mm). Dar orice form de stup multietajat este bun pentru cre tere. Fig. 74 Locul de transvazare. Un ajutor

pre ios este lampa de stomatolog cu oglind .

236

1.4.2. Pavilionul pentru cre tere Activitatea de cre tere se desf oar în pavilionul apicol i acolo unde acesta este necunoscut în laboratorul stupinei. În cazul pavilionului acesta trebuie s fie spa ios, optim este cel care în spatele stupilor mai are un spa iu de 4 m. Deasupra stupilor trebuie s se afle un rând de geamuri cu urdini uri. Dac exist geamuri în peretele din spate se camufleaz . Al turi de aceast înc pere se va afla un spa iu atelier, cu o ilumina ie artificial suficient , sursa fiind

237

fixat de un bra mobil; de dorit o surs luminoas cu voltaj redus. Raza de lumin trebuie s cad peste um rul stâng al celui care transvazeaz (dac acesta nu este stângaci). Este recomandabil i o lup frontal ca aceea de

dentist. În aceast înc pere laborator ar mai trebui s existe o mas de lucru cu sertare, un dispozitiv de fiert ap , curent electric sau gaz, o sob pentru înc lzire în zilele reci, un dulap pentru faguri, lada pentru unelte i eventual un incubator. În apropiere s se g seasc o pivni întunecat pentru nucleele

de împerechere. Drumul spre acest pavilion trebuie s fie bun, s nu se strice în condi ii umede.

1.5. Preg tirea coloniei doici În cazul coloniilor doici se aplic perfect zicala ce circul printre apicultori, anume c ce nu s-a f cut în toamn nu mai poate fi recuperat prim vara decât cu greu. Dup recolt nu mai este permis s se iveasc nici o deficien , matca trebuie stimulat pentru pont , trebuie s se creasc un num r mare de albine de iarn bine hr nite. Par ial hr nirea poate asigura condi iile dar un cules natural de polen i nectar are o ac iune mai bun . Am comparat cantit ile de puiet la Lunz i la Oberursel/Frankfurt. În p durile de munte de la Lunz coloniile de aceea i origine i cu aceea i putere ini ial cu cele de la Oberursel au avut în august cantit i de puiet de dou ori mai mari (fig. 70) (F. i

H. RUTTNER, 1976). Datorit acestor diferen e apicultorii experimenta i î i mut coloniile care au

238

fost desemnate ca doici pentru anul viitor într-o regiune cu un cules de polen bun vara târziu.

Fig. 75

Locul de munc în interiorul înc perii

de cre tere. Aten ie la fereastra rabatabil .

1.5.1. Utilizarea a dou m tci în toamn Pentru ob inerea unei bune colonii doici s-a recomandat utilizarea temporar a dou m tci în toamna anului premerg tor: o vechea matc r mâne în spa iul ei, din apropierea urdini ului; o deasupra, (sau în spatele) gratiei Hanemann se îndep rteaz fagurii i albinele; o se umple acest

spa iu cu fagurii potrivi i pentru ouat cu polen i rezerve de miere;

239

o în mijlocul acestui spa iu (=auxiliar) se introduce un fagure cu ou matc neizolat i puiet nec p cit i o

dar f r albine. Spre acest fagure

de puiet p trund prin gratia Hanemann albine doici mai tinere din colonia de baz , a doua matc este acceptat i se realizeaz un al doilea corp de puiet.

Dac exist puiet matur, se recomand formarea unui nucleu intermediar, cu matca tân r : în locul gratiei Hanemann se introduce în prima s pt mân o gratie de pastoral sau o plas de sit . În corpul de miere golit de albine se pun 1 2 faguri cu puiet gata de eclozionare.

Fig. 76

Daca vara târziu într-o colonie exist

dou m tci, atunci anul viitor vor deveni colonii de cre tere puternice.

Dac a doua zi sunt destule albine tinere, se introduce matca f r cu c . Ea începe în curând ouatul. Dup o s pt mân gratia de pastoral se înlocuie te cu o gratie Hanemann. În toate aceste cazuri, colonia superioar nu are urdini propriu. Astfel colonia dubl poate exista atât timp cât a doua matc este necesar pentru alt scop sau cel mult pân la completarea hranei (în vederea iern rii). Atunci se îndep rteaz gratia Hanemann. Încerc rile noastre de a ierna ambele m tci au

240

dat gre în clima noastr , c ci cele dou grupuri de albine se uneau în timpul iernii. Dar întotdeauna sunt colonii foarte puternice.

1.5.2.

Colonii cu dou m tci în prim var

i prim vara se pot uneori ine temporar într-o viitoare colonie doic dou m tci, de exemplu în urm toarea situa ie: când se porne te cre terea, exist o colonie doic puternic din care trebuie s se scoat matca, deoarece cre terile timpurii în colonie orfan sunt mai bune.

Fig. 77

O matc eclozionat se al instaleaz în

corpul de miere, superior unei viitoare Figur de

colonii de cre tere. Fig. 78 referin schi ele

pentru

schematice care urmeaz , exemplificând componen a coloniilor de cre tere a fiec rui procedeu de cre tere descris . Legenda coloniei: 1 fagure artificial, 2 fagure gol, fagure cu puiet c p cit, 4 fagure cu puiet c p cit, 5 fagure de trântor, 6 ram de cre tere cu botce artificiale cu larve proasp t introduse (sus), respectiv cu botce c p cite sau nec p cite (jos), 7 3 8

ram hr nitoare, 8 fagure cu polen, 9 hr nitor, 10 gratie desp r itoare, 11 gratie de pastoral (nu permite trecerea albinelor), 12 urdini , 13 finisare (F), 14 corp de puiet cu matc .

Al turi exist o colonie la care se elibereaz deocamdat numai corpul de 8

Datele sunt ad ugate pentru o vizualizare mai bun , având în vedere faptul c Fig. 78

scanat nu este clar

241

miere, care deci are nevoie stringent de for e noi. În acesta se introduc deasupra gratiei Hanemann un num r de faguri cu puiet dar f r albine i printre ei matca a doua din colonia doic , care se afl pe un fagure cu ou f r albine. Când stupul este închis albinele doici încep s ia în grij fagurii cu puiet i de regul se accept a doua matc . Acela i lucru se poate ob ine prin unirea a dou colonii de rezerv s n toase. i aici, timp de 3 s pt mâni ambele m tci vor depune ou . Când s-a realizat înmul irea scontat a popula iei de albine tinere se scoate una din m tci, iar cealalt va fi l sat în spa iul cu urdini . Acum i aceast colonie

poate fi utilizat pentru cre tere în colonie cu matca (vezi 3.3).

1.5.3.

Hr niri stimulente în prim var

Efectul învior tor al unui cules poate fi simulat. Pentru ca la pornirea cre terii s avem destule albine tinere, se dau coloniilor por ii mici de ½ 1 sirop de zah r-miere zilnic, începând cu 4 5 s pt mâni înainte de începerea cre terii, atunci când la stupul de pe cântar nu se înregistreaz cre teri de 0,3 0,5 kg. Administrarea preventiv a

fumidilului în sirop are o ac iune favorabil .

1.5.4.

Hr nirea în timpul cre terii

Când culesul este slab i zborul albinelor bun, în aceast perioad în care se îngrijesc botcele nec p cite nu este necesar hr nirea. Pe de alt parte practicienii încep s dea din momentul introducerii larvelor tinere por ii mici de hran , sau se schimb locul fagurilor cu miere astfel ca albinele s înceap mutarea mierii. Dac s-a hr nit diminea a i la prânz cu câte 200 ml sirop de zah r botcele au fost mai bine acceptate decât în cazul hr nirii zilnice cu câte 400 ml seara (TARANOV).

242

La Lunz utiliz m un hr nitor cu o mic suprafa de preluare (fig. 79), din care în 2 zile se pot prelua aproximativ 0,75 1. Pentru hrana lichid se utilizeaz de preferin borcane de miere cu capac

etan din material plastic. În acest capac se fac cu un ac fierbinte 20 de g uri sau se include prin topire o rondel de sit metalic fin cu diametrul de 3 cm. Dac în colonie este pu in polen, i se administreaz polen sau un amestec de polen i înlocuitor de polen cel mai bine sub forma unui

erbet de miere i zah r cu aproximativ 30 % adaus de protein .

1.6. Planificarea timpului

Deoarece perioada de dezvoltare a m tcii este supus unor varia ii mici, trebuie i se poate respecta un calendar exact. În calendarul nostru ziua zero este acea zi în care se introduc în colonia doic spre cre tere de m tci larvele de lucr toare în vârst de cel mult o zi. Zilele însemnate cu "

reprezint timpul de preg tire descris anterior zilei 0" iar cele însemnate cu ,,(-f)" timpul de dezvoltare a m tcii dup ziua 0", adic acele zile în care cresc torul trebuie s efectueze anumite lucr ri. Indica iile de timp din cadrul metodelor descrise în continuare se refer la urm torul program: Calendarul cre terii 28 21 9 4 0 +1 +5 (-2) Hr nire

stimulent Interven ie conform metodei Introducerea fagurelui pentru ouat Începerea

cre terii, transvazare sau tan are etc., eventual hr nire stimulent Revizie (eventual mutarea botcelor din starter în cresc toare) Botcele c p cite, terminarea hr nirii stimulente. Lini te, c ldur , eventual incubator (34,5°C) + 10 (-11) Pepinier , eventual izolarea botcelor, formarea nucleelor cu botce.

Colonia doic Colonia de cre tere

Începerea hr nirii stimulente

243

+ 12 +1 5 + 20 + 25 + 30 + 33 (17 ) (1525) (2030)

Eclozionarea m tcilor, marcarea lor i introducerea în nuclee, dup aceea 3-5 zile în pivni M tcile se duc la sta iunile de împerechere,

zbor liber

Timpul cel mai favorabil pentru împerecherea m tcilor

Începerea ouatului

Revizie: în cel mai bun caz exist puiet c p cit

Maximum se îndep rteaz matca care înc nu a depus ou , - se desfiin eaz nucleul de împerechere

Fig. 79

Pentru

hr nirea stimulent se utilizeaz pahare de miere de 1 kg, în al c ror capac din

material plastic s-a introdus o sit (vezi fig. 73).

2. METODE DE CRE TERE Cre terea natural sau înlocuirea m tcilor poate avea diferite cauze (vezi Cap. I): o în prezen a m tcii b trâne, prin preg tirea roiului sau prin înlocuirea

lini tit ; o în cazul pierderii întâmpl toare a m tcii, prin salvare, din puiet tân r de lucr toare.

244

Imitând aceste situa ii, cresc torii de m tci au dezvoltat de-a lungul timpului o multitudine de variante de metode de cre tere. In cele ce urmeaz vom descrie tehnicile cele mai uzuale. Mai întâi ne referim la principiile generale, universal valabile. Dup aceea vom aminti procedeele speciale, practicate în unele întreprinderi renumite.

2.1.Cre tere în colonie orfanizat Cele mai vechi i mai sigure metode ale a anumitei cre teri artificiale de m tci presupun îndep rtarea m tcii. Momentul difer de la o metod la alta.

2.1.1.

Valorificarea m tcii

Bineîn eles capacitatea de pont a acestei m tci se va utiliza i mai departe. Matca se introduce în corpul de miere al unei alte colonii (vezi 1.5.2.), unde în curând produce al i faguri cu puiet. Ace ti faguri îl vor interesa pe cresc torul care cu primele m tci vrea s formeze nuclee cu puiet. Nu se recomand formarea nucleului cu albine, din colonia doic ar însemna s se renun e la albine

doici valoroase. Este îndoielnic îns c matca relativ b trân va avea suficient vigoare pentru a forma o colonie de cules de putere deplin .

2.1.2.

Izolarea de alte m tci str ine

Coloniile orfane cresc m tci tinere. Dup ce s-a îndep rtat din colonie matca, se introduce între fund i corpul de puiet o gratie Hanemann. Dac în stup fagurii sunt aranja i în pat cald iar fundul este fix, se introduce dup primul fagure (cel dinspre peretele frontal) o gratie care ajunge pân la fund. Aceste gratii Hanemann trebuie s stea în interiorul întunecat al stupului ca s nu fie astupate (blocate) de trântori. De aceea ele nu se pun în fa a urdini elor. Ele ar împiedica i mai mult zborul albinelor.

2.1.3.

Asigurarea împotriva plec rii albinelor

Marile întreprinderi de cre tere au o stupin de cre tere, separat de stupinele

245

de produc ie, printre altele pentru prevenirea furti agului. Acolo se instaleaz colonia doic i de

obicei cât mai distan at de alte colonii. Când se lucreaz cu stupine pavilionare se pune un paravan corespunz tor între stupi, pentru a împiedica migrarea albinelor din coloniile orfane (vezi I). Fig. 80 Când coloniile de cre tere sunt foarte

apropiate, albinele vor fi împiedicate s treac la coloniile vecine (vezi fig. 2)

2.1.4.

Pozi ia fagurilor

246

Pe ce fel de faguri s se pun o colonie doic f r matc (fig. 81)? o faguri de miere la extremit ile cuibului; o de ambele p r i, pe locurile urm toare faguri cu p stur ; o spre centru mai mul i faguri cu puiet c p cit, câteodat i nec p cit;

o în centru, între puiet, se las un interval lat de aproximativ 35 mm pentru a primi rama de cre tere cu larvele. TARANOV (1972) arat c dac albinele se pot aduna în acest interval cu 4 6 ore înaintea introducerii materialului de cre tere, m tcile rezultate sunt mai grele. El recomand îndep rtarea leatului inferior al ramei de cre tere, pentru ca s nu fie deranjate albinele (fig. 82). Pentru ca larvele s ia contact strâns cu fagurii de puiet, iar ramele s

poat fi u or mânuite, rama de cre tere nu are distan ator. Rama de cre tere se plaseaz în apropierea hr nitorului. Fig. 81 Pozi ia fagurilor într-o colonie de

cre tere bezmetic (f r matc ). Între faguri i urdini se afl o gratie desp r itoare. Explica ia desenului vezi fig. 78.

247

2.1.5. Cantitatea de albine Fig. 82 Dac rama de cre tere n-are stinghie

inferioar , ghemul de albine se strânge imediat în jurul botcelor artificiale.

248

249

250

ot râto este num rul fagurilor, ci cantitatea de albine per fagure. De regul se spune c fiecare fagure ar trebui s fie acoperit de o cantitate de albine dubl fa de cea necesar în coloniile de

produc ie. Dac de exemplu vrem s utiliz m ca doic o colonie cu 20 24 de faguri bine popula i i cu un corp de puiet cu 12 14 faguri, aceasta

trebuie restrâns pe 8 12 faguri: avantajul s-a confirmat în cazul albinei carnica. În S.U.A. se utilizeaz în cre tere, dup LAIDLAW i ECKKERT (1962) colonii de ligustica, supraputernice pe 2 i 3 corpuri (vezi 3.3.2.).

H r nu

2.1.6. Utilizarea fagurilor excedentari De pe fagurii de puiet care nu sunt utiliza i se îndep rteaz albinele i se depun f r albine, perechi-perechi în corpurile de miere deasupra gratiilor Hanemann în acele colonii, care mai târziu se vor utiliza ca pornitoare (vezi 3.2).

251

2.2. Variantele cele mai importante ale cre terii în colonie orfan 2.2.1. Cre terea într-o colonie orfan de 9 zile Aceast metod are acum numai o valoare istoric , dar se mai recomand câteodat . Cu ajutorul acestei metode KRAMER (1898) i ZANDER (1919) i-au înv at pe apicultorii europeni s treac de la înmul irea m tcilor la cre terea modern de m tci, întrebuin ând colonii separate de cre tere i de îngrijire (doici). KRAMER utiliza pentru îngrijirea larvelor colonii care au roit i nu mai aveau puiet nec p cit. In schimb ZANDER se str duia s men in puterea deplin a coloniei. Execu ie: o Îndep rtarea m tcii din colonia-doic sau introducerea ei într-o

cu c . Pe fagurii de puiet existen i colonia cre te botce de salvare. o În a 9-a zi se îndep rteaz toate botcele de salvare. Pentru ca s nu treac vremea neobservat , albinele se îndep rteaz de pe faguri. o Acestei colonii orfanizate f r posibilit i proprii de cre tere i se dau în botce larve dintr-o colonie de pr sil (Cap. VI). o Dup 10 zile se mut botcele (VIII, 3.2). Apreciere: Cu aceast metod se urm rea pe de o parte ca seriile de cre teri s nu fie distruse de matca de salvare eclozionat mai devreme. Pe de alt parte se credea c tot l pti orul produs de colonie este dat numai larvelor din botce f r a fi împ r it i larvelor de lucr toare care mai existau. P rerea este îns dep it . La o colonie f r puiet nec p cit produc ia de l pti or scade. Se pierde astfel primul aflux de l pti or de matc c tre

botcele s lbatice. D de gândit i faptul c în a asea zi exist în colonie, spre îngrijire, numai larve b trâne i deci pân

252

în ziua a noua nu poate fi depus nici un l pti or destinat unor larve tinere. Fig. 83 Colonia de cre tere trebuie s abunde

în albine; cantitatea de faguri este de mare importan .

Oricum albinele tinere care eclozioneaz mai târziu hr nesc i seria a doua, cea real de cre tere, dar alte serii nu mai pot fi îngrijite cu acela i succes cu aceast metod (vezi i Capitolul I, 3). 3

2.2.2. Colonie doic cu matca izolat de 9 zile Principiul acestei variante are mai mul i autori. Ultimul care a propagat-o a fost JORDAN (1953).

Datorit acestei metode, pân la începutul cre terii exist chiar dac în cantit i limitate, puiet în toate stadiile, deci afluxul de l pti or nu se întrerupe. Execu ia: a) Cu 9 zile înaintea începerii cre terii (în calendar ziua 9 ) se izoleaz

253

matca cu o gratie Hanemann într-un compartiment lateral. Acesta poate fi un buzunar, un spa iu format de 3 4 faguri sau corpul de miere. De obicei se formeaz un spa iu în apropierea urdini ului care poate con ine 3 faguri i care se ob ine cu ajutorul unei gratii Hanemann verticale care ajunge pân la fundul stupului. b) Se introduce în acest spa iu un fagure cu puiet gata de eclozionare i cu matc i al turat doi faguri goi,

deschi i la culoare pentru depunerea ou lor (fig. 84A). c) În ziua când se începe cre terea se îndep rteaz matca, ca i cei 3 faguri cu puiet nec p cit din spa iul secundar. Fagurii cu puietul c p cit între timp din corpul de puiet vechi vor fi

controla i riguros pentru depistarea eventualelor botce (fig. 84 B) i d) ca la 2.2.1. Apreciere: Colonia este tot orfan f r speran , dar activitatea de cre tere de puiet a existat totu i în mic m sur pentru toate stadiile. Se construiesc numai pu ine botce s lbatice. De obicei se recomand îndep rtarea m tcii în ziua 0 împreun cu cei 3 faguri de puiet nec p cit i cu albinele care se afl pe ei. Dar trebuie s ne gândim c în acest caz se îndep rteaz masa de albine doici, deci se iau coloniei tocmai acele albine care sunt cele mai importante în acel moment pentru îngrijirea botcelor De aceea fagurii de puiet trebuie s fie sco i, dar f r albine (utilizarea lor, 2.1.6).

Metoda fratelui Adam Kehrle (1969):

Peste o colonie într-un stup Dadant de 12 faguri se pune o gratie Hanemann i deasupra acesteia o colonie f r matc , pe 10 faguri cu puiet i 2 faguri cu miere. Dup 10 zile, în care dup necesitate se va hr ni, se distrug în partea superioar toate botcele. Dup alte 3 zile acest corp se pune pe fundul

254

stupului. Din vechiul corp de puiet, în care albinele au întreprins între timp preg tiri de roire, se m tur în colonia doica albinele de pe 6 8 faguri cu puiet nec p cit. Restul coloniei cu tot puietul nec p cit i cu matca se mut pe alt loc. Cre terea este de aproximativ 60 de botce, dac se utilizeaz albine b tina e. Albinele orientale, de exemplu cele din Armenia, pot îngriji simultan 200 300. Fig. 84 Colonie de cre tere orfan dup o

izolare de 9 zile a m tci. A: Cu 9 zile înainte de pornirea cre terii matca a fost izolat pe câ iva faguri. B: Când se porne te cre terea se

îndep rteaz matca i puietul nec p cit. Explica ia desenului vezi fig. 78. A B

|> [OOOOOOOOOO

poooooooooooo

§

I

î!

Speciali tii au p reri diferite în privin a cre terii, i anume dac în prezen a puietului de lucr toare nec p cit nu s-ar cre te m tci mai bune i mai

multe decât în prezen a celui c p cit. BILA (1963) a g sit mai mult l pti or în botcele crescute în prezen a puietului nec p cit. Noi am constatat c m tcile îngrijite în apropiere de puiet nec p cit erau foarte bune pentru îns mân area instrumental datorit m rimii lor mai ales cele care proveneau din cre tere

255

într-o colonie cu matca. C ci în fond i botcele naturale de roire sunt hr nite în prezen a puietului de lucr toare nec p cit.

2.2.3. Îndep rtarea m tcii când se începe cre terea Pentru activarea unui num r mare de albine doici se recomand acum numai urm toarea metod de orfanizare, descris printre altele i de G. SKLENAR (1947). La Lunz o folosim de decenii. Execu ia: o Colonia doic se orfanizeaz cu 6-24 ore înaintea începerii cre terii i se controleaz daca are botce de roire. o Se a eaz fagurii, conform 2.1.4. Fagurii cu puiet se marcheaz cu pioneze. În colonia

doic r mân aproximativ 4 faguri cu puiet, puietul nec p cit fiind cel mai apropiat de seria de cre tere. Fagurii excedentari se împart perechi-perechi conform 2.1.6. în corpurile de miere ale viitoarelor finisoare (3.2). o Introducerea materialului de cre tere dup instalarea nelini tii de orfanizare . Caracteristici: colonia bâzâie specific, albinele fug cercetând pe peretele frontal al stupului, aceasta este ora de aur a lui Guido SKLENAR. o Dup 7-9 zile se controleaz riguros to i fagurii însemna i dac nu au cumva botce ace ti faguri având

ini ial puiet nec p cit. De obicei nu exist botce, c ci botcele artificiale sub form de cup sunt acceptate cu mai mult pl cere spre cre tere decât larvele de lucr toare din faguri. o Mutarea în a 10-a zi. Apreciere: Aceast orfanizare târzie nu numai c

activeaz un num r mare de albine doicii dar pe fagurii cu puiet nec p cit se concentreaz în apropierea botcelor

256

artificiale i toate doicile coloniei. Asemenea colonii pot cre te succesiv mai multe serii de botce (3.2).

2.2.3.1. Cre terea continu în colonie orfanizat Cei mai mul i cresc tori comerciali de m tci din California utilizeaz atât pentru pornire cât i pentru cre terea propriu-zis acelea i colonii orfanizate (ROBERTS i STANGER 1969). Coloniile sunt foarte puternice (4,5 5,5 kg albine). Din 3 în 3 zile primesc câte o serie nou de 45 de botce, astfel c în colonie exist permanent 3 serii (dar numai 2 serii cu larve). Aceste colonii doici primesc în fierare a 3a sau a 6-a zi unu sau doi faguri cu puiet nec p cit

din colonii ajut toare. Datorit acestui fapt ele se împuternicesc, iar prezen a permanent , a larvelor tinere împiedic formarea de lucr toare ou toare (vezi Cap. I). WENNER i KOEHNEN (Ordbend, California de nord) introduc ½ 1 kg de albin

tân r în seara zilei premerg toare introducerii unei serii noi. Deci coloniile doici orfanizate sunt extraordinar de puternice. De la 15 februarie pân la 1 mai fiecare din ace ti cresc tori au active 100 de colonii cresc toare. Apreciere: În cadrul acestei metode de produc ie în mas se lucreaz cu cantit i mari de albine i cu ad ugare continu de puiet nec p cit. În cadrul urm toarei metode 2.2.4 exist numai tendin a de reglare a contingentului de albin tân r prin introducerea de puiet c p cit.

2.2.4 Colonie doic de strânsur Dac exist probleme cu roirea în stupin vrem s le îndep rt m prin diminuarea puterii coloniilor (se scoate un fagure cu albine cu tot, dar f r matc ), ne st la dispozi ie urm toarea metod : i

257

Execu ia: Cu câteva zile înaintea form rii coloniei doic (de strânsur ) se scot din coloniile în frigurile roitului faguri de puiet c p ci i, se m tur albinele de pe ei i se pun deocamdat în corpul de miere al aceleia i colonii. Dac avem destui faguri de puiet la dispozi ie, atunci un stup gol se va înzestra cu 2 faguri de miere i 2 de polen, i se umple cu fagurii de puiet, din corpurile de miere i se adaug i alte albine. Unirea este înlesnit de

stropire cu ap parfumat . Dac albinele provin dintr-o alt stupin , ele prezint avantajul c albinele de zbor nu se pot întoarce la stupul vechi. Dac avem o matc la dispozi ie, atunci ea va fi izolat într-o cu c de introducere, care va fi inut

câteva zile între fagurii de puiet. Astfel se previne formarea de botce de salvare i plecarea albinelor. Când începe cre terea se va îndep rta aceast cu c . La nevoie se va hr ni numai seara, c ci albinele care se întorc pot deveni hoa e. Aceste colonii doici de strânsur îngrijesc atâta timp bine, cât eclozioneaz destule albine tinere; prin introducerea permanent de puiet se poate prelungi destul de mult durata. Apreciere: Atâta timp cât o colonie de cre tere de strânsur va primi o ram de cre tere cu 20 30 de celule, nu este nimic de obiectat. Dar unii cresc tori formeaz în acest fel colonii uria e cu mai multe corpuri, crescând în acela i timp aproximativ 60 pân la 100 de celule de aceea i vârst . Astfel munca cresc torului este bineîn eles u urat , dar el va

trebui s se gândeasc bine, dac nu cumva suprasolicit în acest fel albinele. Chiar i cresc torii americani, care muncesc în condi ii de mare concuren , prefer de obicei seriile mai mici, vizând calitatea m tcilor.

258

Fig. 85

Matca se scoate nemijlocit înaintea

pornirii cre terii. Fagurii suplimentari cu puiet nec p cit se pun grupa i perechi în corpurile de miere de la colonii finisoare. Explica ia desenului vezi fig. 78.

M |P st|FA| PC|MPC|MPLarv |RPB|Plarv|MPC |PC|P st|Miere

Dup TARANOV într-o colonie de cre tere de strânsur numai. 32,2% din m tci ating o greutate de peste 200 mg fa de cele din coloniile de

îngrijire cu matc , unde procentajul este de 51,7%.

2.2.5. Colonie schimb toare SKLENAR (1948) descrie colonia schimb toare ca 2 colonii de îngrijire permanent întinerite, care îngrijesc alternativ celulele. Execu ia: Se împarte o colonie de albine foarte puternic . Matca, câ iva faguri de hran i to i fagurii de puiet se introduc în

stupul nou (B). În vechiul stup (A) r mâne o parte a albinelor tinere i toate albinele de zbor, ca i hran abundent . A doua

259

zi se introduce în colonia A prima serie de cre tere, unde va r mâne 10 zile pân la mutare. Acum matca cu tot puietul dar f r albine se

scoate din B i se reintroduce în A. Astfel colonia B este preg tit s preia pentru 10 zile a doua serie de cre tere. Acest procedeu poate fi repetat de mai multe ori. La sfâr it cresc torul are dou colonii. Datorit experien ei bune câ tigate prin cre terea cu puiet nec p cit (2.2.3) i pentru a împiedica plecarea albinelor se propune urm toarea variant : în jurul fiec rei serii de cre tere vor fi 2 3 faguri cu puiet nec p cit. Apreciere: o Se munce te foarte mult. o Dac cele dou jum t i de colonie sunt într-adev r atât de puternice cum trebuie s fie

coloniile doici, atunci va fi destul de dificil g sirea m tcii. o Pe de alt parte pot fi crescute succesiv, cu una i aceea i colonie doic mai multe serii de cre tere, aceast colonie existând mai departe.

3. CRE TERE INI IAL 3.1. Rentabilitatea cre terii de m tci Acestui capitol trebuie s -i premearg câteva propozi ii despre calcularea costului. Pe lâng cuno tin e i aptitudine cre terea are nevoie de o serie de instrumente, de mult munc i de foarte

multe albine. Dac m tcile valoroase vor fi crescute timpuriu, atunci se va pierde recolta coloniilor de cre tere orfanizate.

260

Fig. 86

Cre tere în colonia schimb toare . O

colonie foarte puternic se divizeaz ; în partea cu matca (A) se porne te o serie de cre tere. Dup 10 zile se scot botcele mature i concomitent se ia matca din B i se introduce în A. În B poate fi pornit o alt serie de cre tere .a.m.d. Explica ia desenului vezi fig. 85.

Colonia schimb toare (2.2.5) i colonia orfanizat , c reia i se adaug permanent puiet nec p cit (2.2.3.1), constituiau deja încerc ri în aceast direc ie. La metodele descrise la 2.2.1 i 2.2.3 se cresc de regul serii de cre tere de 20 celule per colonie de cre tere; dup aceea ele se 25

desfiin eaz prin popularea nucleelor de împerechere. 20 25% din m tci se pierd mai târziu la împerechere. Deci dup executarea acestei munci vom avea în locul unei colonii puternice aproximativ 17 m tci tinere. Costul albinelor, par ial al uneltelor i munca (44 48 minute/matc ) efectuat pentru 17 m tci de cre tere pur sunt echivalente cu valoarea a 35 kg miere de calitate, la pre ul comer ului cu am nuntul. Dac pentru o matc pur se ob ine un pre de 3,57 kg miere, iar pentru 17 m tci 60,7 kg atunci cresc torului îi r mâne un profit în valoare de 25 kg miere. Într-un an oarecum bun el ar putea extrage de la aceast colonie i întrun mod mult mai simplu 25 kg de miere.

261

Dac cresc torul produce m tci ieftin, împerecheate în stupin , atunci cre terea acestor 17 m tci corespunde contravalorii de 28,5 kg miere. Astfel el ob ine numai contravaloarea de 1,71 kg miere per matc 9. Dac el vinde la acest pre cele 17 m tci, atunci îi r mâne numai valoarea de 0,6 kg miere ca randament al acestei colonii pierdute deci practic nimic! Acest calcul corespunde pentru un cresc tor care în condi iile Europei centrale produce anual 100 de m tci (fig. 87). Pentru ca cre terea s fie rentabil , nu numai c trebuie produse cantit i mai mari de m tci, pentru ca uneltele s fie utilizate ra ional, ci în primul rând coloniile de îngrijire pierdute trebuie s produc

mai multe m tci. Nu 17 m tci împerecheate ci cel pu in 60 s fie randamentul unei colonii de îngrijire orfanizate. Metodele urm toare indic diferite c i pentru utilizarea intens a unei colonii de cre tere, f r ca aceast colonie s fie împov rat peste m sur . Colonia schimb toare (2.2.5) i colonia orfanizat , c reia i se adaug permanent puiet nec p cit (1.2.3.1), constituiau deja încerc ri în aceast direc ie. Utilizând o sta iune de împerechere: ob inerea de 17 m tci dintr-o singur colonie echivaleaz cu 35 kg de miere; la vânzarea lor rezult un venit brut care corespunde la 60,7 kg miere. Profitul ob inut corespunde unei recolte de miere de 25 kg. Acest profit se ob ine chiar dac cre terea are loc în ani cu recolte de miere slabe. 17

m tci ieftine pot fi ob inute cu cheltuieli mai mici, utilizând împerecherea la 9 Nota redac iei Apimondia: prin matc pur autorul în elege matc împerecheat la sta iunea de împerechere

controlat , echivalat valoric cu 3,57 kg miere fa de matca împerecheat în stupin echivalat cu

1,7 kg miere.

262

stupin . Dar banii ob inu i la vânzare dep esc cu foarte pu in cheltuielile. Cre terea n-a adus nici un profit, în afara unei retribuiri onorabile. De aceea trebuie g site metode de cre tere de pe urma c rora s rezulte mai mult de 17 m tci dintr-o colonie de cre tere.

3.2. Cre tere pornit în colonie orfan terminat într-o colonie cu matc .

i

Cu excep ia pornirii (startului) botcele sunt crescute într-o colonie aproape deloc modificat , lâng puietul nec p cit. Am aflat din cap. VI c (restul de hran r mas în botc n-are nici o influen asupra greut ii m tcii. Dar surplusul de

l pti or poate fi o m sur pentru calitatea metodei. Pentru produc torul de l pti or matca înseamn bani. REINPRECHT (1972) crescând cu colonii orfane a g sit în 20 de celule dup 48 ore 150 mg l pti or/celul . Întrebuin ând metoda 3.2.2 pornire de scurt durat într-o colonie orfan i

cre te terminat în corpul de miere al unei colonii cu matc el a ob inut dup 48 ore urm toarele

cantit i de l pti or: 10 celule/colonie, 600 mg, 15 celule, 420 mg i 20 celule 310 mg celul (fig. 88). i totu i este o cantitate dubl de l pti or fa cre terea într-o colonie orfan f r speran Acest lucru este în concordan de .

cu lucrarea citat

mai înainte (V) a lui JUNG-HOFMANN (1961). Deci nu poate fi vorba de împov rarea excesiv a albinelor de cre tere, mai degrab de o stimulare

pozitiv . Deci albinele din colonii puternice cu matc au depozitat mult mai mult l pti or de matc în botce decât cele din coloniile f r matc . Fig. 87 Metodele urm toare indic diferite

c i pentru utilizarea intens a unei colonii de cre tere, f r

263

ca aceast colonie s fie împov rat . Rentabilitatea cre terii, când dintr-o colonie de cre tere rezult numai 17 m tci împerecheate.

I

m tci de linie pur ; II

m tci ieftine; A venit

cheltuieli cu retribu ia, albine, material ; E brut din vânzarea celor 17 m tci ; G 60 valori exprimate in kg miere. I

profit ; 0 utilizând o

sta iune de împerechere. Ob inerea de 17 m tci dintr-o singur colonie echivaleaz cu 35 kg de miere. La vânzarea lor rezult un venit brut care corespunde la 0 60 kg miere. Profitul ob inut corespunde unei recolte de miere de 25 kg. Acest profit se ob ine chiar dac cre terea are loc în ani cu

recolte de miere slabe. II

17 m tci ieftine pot fi

ob inute cu cheltuieli mai mici, utilizând împerecherea la stupin . Dar banii ob inu i la vânzare dep esc cu foarte pu in cheltuielile. Cre terea n-a adus nici un profit, In afara unei retribuiri onorabile. De aceea trebuie g site metode de cre terea de pe urma c rora s rezulte mai mult de 17 m tci dintr-o colonie de cre tere. I de linie pur ; II m tci ieftine; A m tci

cheltuieli cu

retribu ia, albine, material; E vânzarea celor 17 m tci; G

venit brut din profit; 0 60

valori exprimate in kg miere U.

3.2.1. Îngrijire în aceea i colonie divizat Apicultorii care au nevoie numai de pu ine m tci ezit s jertfeasc pentru cre tere o colonie.

SKLENAR (1948) le recomand o metod de cre tere simpl , care se poate utiliza în foarte multe variante (LAIDLAW, EC-KBRT, 1962). Execu ie: De la o colonie cu dispozi ie de cre tere se ia corpul de miere care se pune f r urdini pe o sit de aerisire. Dup nevoie se mai adaug alte albine sau se limiteaz spa iul. Dup o or se introduce în intervalul preg tit rama de

264

cre tere. Într-un asemenea corp de pornire (3.2.3) larvele primesc prima îngrijire. Dup 24 de ore corpul de miere se pune pe colonia ini ial , peste o gratie Hanemann. Deci îngrijirea final are loc în colonia cu matc (fig. 89).

600 -

10 15 20 Fig. 88 10 Cantitatea de

l pti or (mg) în celule de 48 ore, când se cresc 10, 25 sau 30 celule în colonii cu i f r matc (coloana dreapta)

De amintit ar fi, c SKLENAR recomand cu c ldur hr nirea stimulent cu ceaiul pentru albine: se amestec Melissa oficinalis (melisa), Achillea millefolium (coada oricelului), Artemisia absinthum (pelin), Matricaria chamomilla (mu e el), Mentha pulegium (menta) i coji de portocale toate uscate i din acest amestec se adaug 10 g ca decoct în 25 l sirop de zah r 10 conform REINPRECHT.

265

1:1, ad ugind i pu in miere. PESCHETZ (1966) i al ii descriu aceea i metod pentru stupii cu mânuire prin spate. În acest caz corpul de miere bine populat se va izola temporar de matc printr-o t blie, a ezat deasupra gratiei Hanemann, botcele primind prima îngrijire de la aceste albine. Aerisirea are loc printr-o fereastr cu z brele. Dup 24 ore t blia desp r itoare va fi înlocuit de o gratie Hanemann. Botcele r mân pân ce sunt gata de eclozionare. Aceste metode mai in îns cont de p rerea ca niciodat s nu se afle puiet nec p cit în apropierea botcelor tinere. BIQEDORN (1963) i BOTTCHER (1971) s-au dezis de la aceast p rere i au pus faguri cu puiet nec p cit în corpul de

cre tere temporar izolat. Apreciere: o Succesul este numai atunci asigurat când corpul de miere izolat temporar de corpul de puiet este suprapopulat cu albine; o Eronat aceste metode sunt denumite ca metode de cre tere în colonie cu matc . Este gre it, c ci în faza critic a accept rii botcele sunt pornite f r matc , fiind desp r ite împreun cu albinele doici de matc .

3.2.2. Pornire i îngrijire final în diferite colonii În acest caz colonia de acceptare f r matc (de exemplu conf. 2.2.3) se utilizeaz din plin timp de o s pt mân , mutând des ramele de cre tere în câte o alt colonie de cre tere propriu-zis . De obicei se schimb la câte 48 de ore de 3 ori seria, a patra serie se las pân la c p cire în colonia de pornire.

În locul unei singure serii cu 20 de celule pe care o îngrijim de la început pân la sfâr it, noi ob inem aproape în acela i, timp 4 serii cu aproximativ 80 de celule

266

de la o singur colonie doic . În cazurile favorabile schimb rile pot avea loc zilnic, în acela i interval de timp i sunt chiar unele colonii c rora li se poate da spre îngrijire câte o ram de cre tere cu aproximativ 35 de celule diminea a, la prânz i seara. Solicitarea nu este m rit , deoarece cantit ile de hran sunt mici în primele ore (fig. 89). Botcele c p cite s nu r mân în starter. Dup TARANOV în absen a botcelor c p cite sunt acceptate mai multe celule tinere i greutatea m tcilor care eclozioneaz din ele este cu 15 mg mai mare. În acela i fel se pot oferi i unui corp de pornire (3.2.3) serii succesive de celule. Important este s avem la dispozi ie suficiente colonii de

îngrijire final , pe care le vom numi cresc toare sau finisoare. De acum tim c orice colonie puternic cu matc va îngriji botcele tinere, dac acestea au primit l pti or de matc în timpul îngrijirii de câteva ore sau zile într-o colonie doic . Procedeul acesta al îngrijirii divizate în colonii pornitoare i în colonii cresc toare s-a dovedit foarte rentabil i economic deja de dou decenii la Institutul Federal de Apicultura din Lunz ara See, Austria. Cresc torul va ob ine în condi iile de cre tere relativ nefavorabile ale Europei Centrale succese în munc , dar el niciodat nu va ob ine cantitatea ob inut de un cresc tor din zone mai calde. Timpul lui de cre tere este foarte scurt (comp. VII introducere), de aceea trebuie s -1 foloseasc din plin. În fazele grele ale sezonului de cre tere, deci la început sau la sfâr it,

se lucreaz dup procedeul descris al startului în colonii f r m tci. În timpul perioadei principale, deci între 1 iunie i 31 iulie, se prefer îns statul într-o colonie cu matc (vezi 3.3); se însu e te în acest caz experien a cunoscut , c albinele unei colonii cu matc pot fi antrenate spre îngrijirea larvelor din botce. Dac ele au terminat îngrijirea unei serii de celule, atunci f r nici o dificultate vor cre te i alte larve, proasp t ivite.

267

Coloniile de cre tere au toamna i prim vara un cules de polen bun. Ele sunt astfel inute, încât înaintea cre terii colonia s fie populat cu 24 faguri (m rime normal german sau m rime Kuntzsch) = 80 1 volum. Aceasta corespunde unui volum de 2 corpuri a 10 rame Langstroth i 2,7 magazine Dadant. În acela i timp corpul de puiet s-a extins pe 12 15 faguri. Fig. 89 Cre tere în aceea i colonie divizat . La

pornire corpul de miere A, care con ine puiet nec p cit, se pune pe o gratie (lI) pentru cre terea final el se reîntoarce în colonia mam (III), dar pus pe o gratie separatoare. Explica ia desenului vezi fig. 71.

268

Execu ia: Start în colonie f r matc , cum a fost descris în 2.2.3. Matca se scoate cu

269

câteva ore înaintea introducerii larvelor. În colonie r mân fagurii cu miere i cei cu polen, ca i 4 faguri cu puiet par ial nec p cit, ca i toate albinele. Restul fagurilor cu puiet se împarte la coloniile care ulterior vor fi utilizate pentru îngrijirea final . Se restrânge la jum tatea spa iului de pân atunci. În intervalul preg tit se pune rama de cre tere cu 20 25 de cupe. Fig. 90 Pornire i îngrijire final în colonii

diferite, procedeul Lunz. La distan e de l-2 zile se porne te

câte o serie nou (prima, a doua, a treia), cea anterioar introducându-se între faguri cu puiet

nec p cit într-o finisoare cu matc . Explica ia desenul vezi fig. 16.

Continuarea îngrijirii dup 24 sau 48 ore în colonii puternice, cu matc , deasupra gratiei Hanemann, printre mai mul i faguri cu puiet nec p cit. Înzestrarea corpului de miere cu puiet nec p cit poate avea loc dependent de situa ie, în diferite feluri: o Coloniile ie ite puternice din iernare se las în timpul culesului timpuriu f r gratii Hanemann. Înaintea introducerii botcelor, matca se izoleaz în corpul inferior. Puietul din corpul de miere se aranjeaz astfel, încât de ambele p r i ale ramei de cre tere se vor afla cel pu in doi faguri cu puiet nec p cit. o Introducere de faguri de puiet din colonia doic orfanizat (vezi pct.

270

a). Scoaterea m tcii secundare când se termin opera iunea de cre tere cu dou m tci (1.5.2). O serie r mâne în starterul f r matc pân în a 10-a zi. Dup aceea albinele starterului se utilizeaz la popularea nucleelor de împerechere, iar restul de colonie va primi o botc i va fi utilizat tot ca nucleu

de împerechere. o Corpul de miere de la cresc toare trebuie s fie foarte bine populat i cu rezerve bune de polen i miere. Dac este necesar se va hr ni în apropierea introducerii seriei de cre tere. ROBERTS (1965) în schimb introduce în corpul inferior la distan e de timp regulate faguri cu hran , pentru ca mierea s fie mutat (vezi 3.3.2). o S nu se dea unei cresc toare mai mult de 20 de

botce pentru îngrijirea final , în acela i timp; num rul cel mai bun este de 10 15. Deseori o

serie bine acceptat se împarte la dou colonii cresc toare. Bineîn eles, coloniile bune pot îngriji 30 i chiar mai multe botce, dar m tcile vor fi mai mici. o Dup 4 5 zile se introduce în cresc toare o serie nou , f r s se schimbe pozi ia fagurilor cu puiet. Abia dup 9 zile se va introduce din nou puiet nec p cit în spa iul de cre tere. TARANOV i H. RUTTNER sunt de p rere c prezen a celulelor c p cite deranjeaz îngrijirea larvelor tinere. De aceea, când cresc toarea se prevede cu material nou, botcele c p cite vor fi mutate într-un corp de miere oarecare sau vor fi puse în termostat. o Fagurii de puiet, introdu i cu 9 zile înainte, vor fi examina i dac nu con in botce s lbatice. o Botcele

seriei de cre tere se scot în a noua sau a zecea zi. Dar ele pot fi puse în corpul de puiet deja imediat dup c p cire. o Fiecare ram de cre tere trebuie prev zut cu data pornirii i cu linia de cre tere, c ci altfel nu va exista o eviden clar .

271

ROBERTS i MACKENSEN (1951) sunt de p rere c existen a puietului de trântor în compartimentul de cre tere este foarte util . Dup scoaterea primei serii starterul f r matc prime te imediat a doua serie. De regul acest lucru se mai repet de dou ori.

Apreciere: o Deoarece în colonia de acceptare f r matc se schimb la fiecare (12), 24 sau 48 de ore seriile pornite, fiecare starter trebuie s aib la dispozi ie mai multe colonii cu matc pentru cre terea final . o Coloniile cresc toare vor exista mai departe ca familii normale de cules, devenind chiar mai puternice datorit introducerii de puiet i

de lea uri de cre tere cu albine. Pentru popularea nucleelor de împerechere se vor utiliza mai ales albinele altor colonii, aceasta fiind uneori i o m sur de prevenirea roitului. o Prezen a botcelor nec p cite i c p cite în cresc tor nu determin , în mod surprinz tor, roitul. o Cu mici modific ri aceast metod ra ional este foarte r spândit / la cresc torii comerciali.

Procedeul de Bessone (Louisiana) Ca starter poate fi utilizat i un corp de cre tere, temporar izolat i f r matc . Execu ia: Un corp Langstroth al c rui fund confec ionat din plas de iut este asigurat cu suficiente albine dintr-o colonie foarte puternic i cu faguri de miere i

polen. În acest spa iu mai sunt introdu i doi faguri

cu puiet nec p cit, fiindc este mai firesc (De Bessone ).

272

Aceasta corespunde unei recomand ri a lui LAIDLAW (1962), ca de o parte a ramei de cre tere s se afle un fagure cu puiet nec p cit, de cealalt parte un fagure cu polen. În dou intervale libere se introduc dup 5 ore de la formarea acestei unit i câte o ram de cre tere cu 28 de botce transvazate umed. Acest corp se a eaz f r urdini propriu dar cu plas de aerisire pe restul de colonie starter, cu matc . Dup 24 de ore se îndep rteaz plasa de ventila ie i se scot botcele. Colonia starter astfel unit se las în pace alte 24 de ore, pân când în a patra zi se desparte din nou în spa iul starter f r matc .

Fig. 91

Cre tere pornit

i terminat în colonii

diferite, procedeul DE BESSONET. Începutul cre terii: o colonie foarte puternic (A) se împarte printr-o gratie de pastoral, albinele sunt m turate în stupul (B) i dup 5 ore se introduc dou rame de cre tere. Dup o zi: celulele pornite de 48 de ore se pun în I finisoare (C) i se îndep rteaz gratia (D). Ziua 2 i 3: matca depune ou timp de 48 de ore (D). Ziua 4: se începe o nou cre tere (E). Explica ia desenului

273

Din botcele acceptate se introduce câte un lea cu celulele acceptate într-o cresc toare; deci fiecare colonie starter trebuie s aib la dispozi ie dou cresc toare. Cresc toarele sunt colonii cu dou corpuri de puiet i matc împerecheat , deasupra gratiei Hanemann un corp cu rezerve i mai mul i faguri cu puiet nec p cit, care se înlocuiesc regulat la fiecare 3 6 zile. În acela i timp se pun în partea inferioar fagurii f r puiet. Datorit acestui lucru se combate (împiedic ) roitul coloniei.

274

La interval de 3 zile se pune în cresc toare o serie de botce în vârst de 3 zile; seria anterioar a fost între timp c p cit i se împinge într-o parte.

Seria transvazat cu 9 zile anterior se scoate. Se pune în acela i timp puiet i fagurii de puiet da i cu 6 zile anterior sunt cerceta i dac au botce s lbatice. Fig. 92 Stupina de cre tere DE BESSONE

(Louisiana). De un rând de colonii starter apar in 2 rânduri

de finisoare

În cresc toria de m tci De Bessone din Louisiana se cre te continuu în acest fel cu 3 x 12 pornitoare i 3 x 24 cresc toare. Zilnic sunt transvazate 12 x 56 celule =>>672 celule.

3.2.3. Început în cutii de pornire (starter) Acest dispozitiv este denumit i incubator sau corp de acceptare. El este preferat unor serii mai mari. O cantitate mare de albine bine hr nite se închide pentru un timp într-un corp bine ventilat. Dup cel mult 24 de ore celulele acceptate, trebuie introduse în colonia de cre tere.

Pornitorul standard (3 5 faguri) Execu ie:

275

ALLEY (1883) descrie nu numai t ierea celulelor în cadrul preg tirii materialului de cre tere, ci i o cutie de pornire. Ast zi în SUA (LAID-LAW, ECKERT, 1962) se utilizeaz o cutie care cuprinde 5 rame i care are o gratie de aerisire mare, dar nu i urdini . În acest corp se pun 3 faguri cu miere nec p cit , polen i pu in ap . Dou intervale r mân libere pentru ramele de cre tere. De pe fagurii de puiet se perie 2 3 kg de albine doici în acest corp de pornire. In general pentru 35 de celule este necesar 1 kg de albine. Corpul se ine 3 5 ore la r coare i în întuneric, neavând la început botce i hrana fiind lichid . Unii apicultori pun în cele dou intervale, în acest timp de repaus, câte un fagure cu puiet

nec p cit, care pe urm se scot. În 60, de multe ori 90 120 de botce artificiale, se transvazeaz larvele, se introduc ramele i se las 24 de ore. Îngrijirea final are loc în mai multe colonii de cre tere, pe când în aceast box de roire se poate porni a doua i a treia serie. Dup 3 zile aceast colonie de pornire se va desfiin a. O variant asem n toare, dar cu un corp întreg de la multietajat a fost descris la 3.2.1. Fig. 93 Familie pornitoare cu trei faguri

dup FISCHLEIN. Botcele se afl deasupra fagurilor. Podi oarele interne au perfora ii de 15mm, în care se introduc dopurile de cre tere.

Cutia de pornire utilizat în Germania este opera lui FISCHLEIN i cuprinde numai 3 rame cu

m rimea corespunz toare din stupin . La 20 mm deasupra

276

fagurilor exist un podi or cu aproximativ 36 de perfora ii pentru dopurile de cre tere. Fundul este format dintr-o sit de ventila ie liber . În aceast cutie se introduc albinele doici de pe 6 faguri bine popula i (fig. 93, 94). Fig. 94. Roini a starter dup FISCHLEIN

Dup aceea se procedeaz ca i cu corpurile de pornire mai mari. Deoarece fiecare dop de cre tere poate fi scos separat, este foarte u oar pornirea celei de a doua sau a treia serii, f r pierderi de albine. În aceste cutii de pornire pot fi acceptate mai multe botce decât în alte colonii starter. Procedeul nu e ueaz nici în condi ii nefavorabile.

Aceast metod este preferat când este necesar în acela i timp un num r mare de botce. Hot râtor pentru calitate este faptul c în continuarea îngrijirii coloniile primesc numai pu ine celule dependent

de puterea coloniei 15 25. Formarea starterului necesit un efort de munc mai mare i în acela i timp pericolul nosemozei este mai mare decât la celelalte metode.

3.2.4. Corp de pornire mare i mersul cre terii la Roy WEAVER Weaver Apiaries din Navasota (Texas) este o întreprindere de familie, se ocup deja de 6 decenii de cre terea m tcilor în stil mare. Este una din întreprinderile de cre tere cele mai mari i mai cunoscute din Statele Unite. Navasota este situat la

30° latitudine i este sub influen a climei cade umede a Golfului Mexic. Iarna puietul se reduce foarte tare în colonii, dar în jur de 10 ianuarie se aduce

277

primul polen i prin aceasta se stimuleaz o activitate puternic de cre tere a puietului. Printr-o hr nire stimulent cu polen i miere are loc ponta de trântori i între 16 22 februarie coloniile sunt de obicei atât de dezvoltate, încât se poate începe cu transvazarea. Pentru producerea albinelor la pachet într-un timp destul de scurt sunt necesare foarte multe m tci. De aceea în unele întreprinderi o produc ie mare de m tci se utilizeaz pentru acceptarea unit ii logice mari. Bineîn eles c cantitatea de albine utilizat trebuie s fie mai mare. La Weaver Apiaries fiecare corp de pornire (starter) porne te rame de cre tere cu câte dou lea uri de cre tere a 13 botce, deci în total 26 de i

botce. Cutia starter este un corp standard Langstroth pe 10 rame mici, corpul fiind închis sus i jos cu câte o sit . În sita de jos se afl un urdini care se poate închide. Ramele de cre tere sunt de numai 19 mm i nu au dispozitive de distan are. Distan ele dintre faguri, respectiv ramele de cre tere sunt reglate de un distan ator. O metod a a ez rii ramelor mici se poate vedea în fig. 95. Lâng un perete se afl un fagure cu miere i polen, dup aceea doi faguri de cre tere unul lâng altul, dup aceea iar i un fagure cu miere i polen, Totul se termin la peretele cel lalt cu un hr nitor. Cutia starter care con ine cei patru faguri cu miere i polen, care înc nu are ramele de cre tere, se populeaz cu albine la 6 m de stupina anex . Cantitatea necesar de albine difer dup anotimp.

Prim vara, la începutul sezonului de cre tere, când stau la dispozi ie numai albine ie ite din iernare i când temperatura exterioar este înc sc zut sunt necesare 4,5 kg de albine; mai târziu sunt suficiente 3,5 kg. Roiul se hr ne te

278

imediat i prime te o matc izolat în cu c , pentru ca s nu se agite. Pentru o noapte el se introduce într-o pivni . A doua sau a treia zi (roiul poate s r mân i dou nop i în pivni , de

exemplu dac l-am umplut sâmb t cu albine i când începutul cre terii este planificat pentru luni) se introduc ramele de cre tere dup scoaterea m tcii, ad ugându-se în acela i timp o nou por ie de sirop de zah r. Se transvazeaz uscat; înc n-a fost constatat vreun avantaj rezultat din a ezarea larvelor pe l pti or de matc , acesta fiind diluat sau nediluat (comp. VI). Dup introducerea larvelor start rele se instaleaz în aer liber i se deschide urdini ul. De obicei acceptarea larvelor este foarte

bun . Din cele 26 de larve ale ramei sunt acceptate prim vara timpuriu în medie 18 i mai târziu în sezon în medie 22. Bineîn eles c acceptarea depinde de starea albinelor i de condi iile de vreme. Important nu este respectarea înc p ânat a unei reguli fixe, ci mai ales utilizarea experien ei de cresc tor, dobândit de-a lungul deceniilor de munc . Câteodat n-are sens s se introduc într-un starter spre cre tere 4 sau 5 rame de cre tere cu larve, pe când în alte da i pot fi crescute foarte bine în acela i starter 6 rame. Fig. 95 Pornitoare WEAVER. Un corp standard

Langstroth se umple cu 4 faguri de polen, un hr nitor i 4 kg albine. O zi se ine în pivni . Dup aceea se pornesc pân la 6 faguri timp de 24 ore i apoi se îngrije te fiecare fagure într-o finisoare (F).

24 de ore mai târziu se scot ramele de cre tere cu botce i se împart individual în ase colonii de îngrijire cu matc . În acela i

279

timp se apreciaz num rul larvelor acceptate i calitatea îngrijirii; dac acceptarea este mediocr , atunci albinele roiului de pornire sunt utilizate pentru înt rirea coloniilor doici. Dac îns acceptarea este bun , starterul poate fi utilizat i pentru o a doua serie de cre tere. El va primi îns numai 3 4 rame de cre tere cu larve tinere.

Procesul de cre tere la Weaver Ziua 0 Popularea unui starter cu 3,5 4,5 kg de albine. Hr nire. Matca în colivie se pune în pozi ie de repaus. Ziua 1 Scoaterea m tcii. Introducerea ramelor, de cre tere cu 26 de botce care con in larve. Instalarea starterului în aer liber cu urdini ul

deschis. Ziua 2 Împ r irea celor 6 rame de cre tere dintr-un starter în mod individual la cele 6 colonii de cre tere puternice. Eventual introducerea unei serii secunde de cre tere (dar mai mic ) în acela i starter. Ziua 3 Împ r irea ramelor de cre tere din seria 2 într-o alt grup de colonii de cre tere. Dac condi iile sunt favorabile se introduce eventual i o a treia serie în acela i starter; în continuare utilizarea albinelor pentru înt rirea coloniilor, de cre tere sau la formarea nucleelor de împerechere. Ziua 6 Introducerea unei a doua serii proasp t pornite în acelea i colonii de cre tere Ziua 10 Scoaterea seriei de cre tere 1. Dac rezultatul accept rii a fost i în cazul celei de a doua serii de cre tere satisf c tor, atunci starterul poate fi

utilizat i a treia oar . Abia dup aceea (deci dup 3 4 zile) albinele sunt utilizate altundeva.

280

Atât despre metoda de pornire Weaver. Ramele de cre tere ale unei anumite zile se marcheaz cu pioneze de aceea i culoare. Altfel, se pot evita confuziile (mai ales la cresc toare, vezi mai jos). Îngrijirea final a larvelor acceptate are loc în colonii puternice, cu matc . Aceste colonii populeaz dou corpuri standard cu câte zece rame i în plus un magazin. Preg tirea coloniilor de îngrijire final (cresc toare) începe deja toamna, ele fiind deplasate într-un loc favorabil cu o ofert bogat de polen, pentru ca s înceap iernarea cu multe albine tinere i multe provizii. Aceste colonii au fost selectate special dup putere i ele au m tci selec ionate, c ci trebuie s creasc i mul i trântori

pentru împerecherea m tcilor tinere. Pentru acest scop aceste colonii primesc faguri, pe care orice alt apicultor i-ar arunca: faguri vechi, închi i la culoare cu zone de celule de trântori împr tiate pe suprafa a lor. Ele mai primesc i faguri numai cu celule de trântori. Înaintea iernii aceste colonii se instaleaz pe vatra de cre tere. La sfâr itul lui decembrie i începutul lui ianuarie se pune dedesubt un magazin cu faguri cu miere. Albinele încep s mute mierea in corpul superior i acest curent de hran stimuleaz o cre tere sporit de puiet. Pentru ca produc ia de trântori s se instaleze la timp, s-a dovedi a fi necesar hr nirea cu erbet cu polen ( ½ kg ), acesta fiind pus sub form de turte pe spetezele fagurilor cu puiet. În aceast perioad nu se introduce gratia Hanemann. În jur de 10

ianuarie, când zilele sunt calde, se culege polen i acest cules împreun cu hr nirea stimulent va determina coloniile s produc puiet de trântor i s se dezvolte repede. Fiecare corp are o gaur care s permit zborul trântorilor. În condi iile Texasului cre terea de m tci începe la 20 februarie, în aceea i zi se preg te te prima grup de colonii de cre tere pentru primirea botcelor. În aceast perioad coloniile de cre tere au cel pu in ase faguri cu puiet. Matca

281

împreun cu fagurii cu puiet c p cit este introdus în corpul de puiet inferior; peste el se pune o gratie Hanemann. În mijlocul corpului superior se pun trei faguri cu puiet nec p cit, de ambele p r i având în total trei faguri cu polen i miere. Spa iul care mai este disponibil va fi umplut numai par ial de un hr nitor. În centrul corpului intervalul ceva mai lat dintre fagurii de puiet marcheaz locul în care se va introduce rama de cre tere. În cadrul acestor lucr ri preg titoare se clasific coloniile de îngrijire. Pentru utilizarea nemijlocit sunt preferate cele mai puternice. Coloniile slabe cu o tendin de dezvoltare bun vor

fi însemnate spre a fi utilizate pentru înt rire. Alte

colonii, care n-au o dezvoltare satisf c toare, se elimin din grupul coloniilor de îngrijire. La începutul sezonului de cre tere, deci din 20 februarie pân la începutul lui martie, toate albinele din starterele folosite sunt utilizate pentru înt rirea coloniilor de cre tere. Atunci eclozioneaz deja destul puiet de la matca proprie, astfel încât coloniile de cre tere au în martie puterea lor oprim . Dar spre sfâr itul lui martie corpul devine prea strâmt; o l rgire a spa iului ar îngreuna muncile. De aceea se scot fagurii cu puiet împreun cu albinele, pentru a combate frigurile roitului. Acum coloniile de cre tere pot produce în afar de m tci i albine, din care se vor forma colonii noi pentru cre terea din anul viitor. Men inerea coloniilor de cre tere i de trântori în forma lor cea

mai bun în timpul întregului sezon este una din sarcinile cele mai dificile ale sistemului nostru. Ea necesit o observa ie grijulie i capacitate de a ac iona pe baza aprecierii juste a situa iei, apreciere dictat de experien . Interven iile nu pot fi schematizate totalmente, c ci rareori condi iile sunt acelea i în anii care se succed unul dup altul (Roy WEAVER). Ramele cu botce acceptate se scot dup 24, respectiv 48 de ore din starter i se introduc pe una din vetrele de cre tere în spa iul preg tit pentru ele între

282

fagurii de puiet din coloniile de cre tere. Fiecare colonie de cre tere prime te numai o singur ram de cre tere cu 20 23 botce, c ci experien a a ar tat c cre terea unui num r mai mare de m tci în acela i timp se face în dauna calit ii lor. În practic aceasta înseamn c pentru botcele care rezult în acela i timp dintr-un singur starter sunt necesare ase colonii de cre tere. Dup introducerea ramei de cre tere se hr ne te lichid (dintr-un tanc luat în ma ina de transport). Acum câ iva ani transportul botcelor la câ iva kilometri, unde se aflau vetrele de cre tere, se f cea în boxe calde, special construite. Mai târziu experien a proprie i rezultatele tiin ifice ne-au înv at (vezi

cap. V) c larvele pot petrece f r nici o grij 1 2 ore în afara coloniei. C ldura uscat este pentru ele mult mai primejdioas decât r cirea. De aceea actualmente ramele de cre tere se transport f r alte m suri de precau ie într-o lad simpl . La 4-5 zile dup introducerea primei serii (imediat dup c p cire colonia de cre tere prime te o a doua serie între doi faguri de puiet. Dup alte 4 5 zile seria 1 (care are acum o vârst de 9 10 zile) est scoas i

împ r it în nucleele de împerechere. Dup o alt zi se adaug coloniei de cre tere o serie proasp t din starter. Pentru o întreprindere comercial este de importan primordial ca tot procesul de munc s

decurg dup o schem bine gândit , car poate fi men inut tot sezonul. La WEAVER exist 4 grupe de colonii de cre tere (A, B, C, D), care preiau seriile

pornite din acea zi de cre tere. Ramele de cre tere ale aceleia i zile sunt marcate cu pioneze de aceea i culoare. În ziua a 5-a grupa A prime te seria a doua. Se transvazeaz permanent de duminic pân sâmb t . Pentru ca totul s decurg bine peste duminic seria transvazat sâmb t va r mâne 48 de ore adic pân luni, în corpul de pornire i dou serii nu sunt scoase din coloniile de îngrijire în a noua, ci în a zecea zi. Acest sistem duce

283

examinarea la un ritm de 14 zile. Exact dup dou s pt mâni grupa A din coloniile de îngrijire prime te o serie marcat cu aceea i culoare ca i prima serie. Cu acest sistem rama de cre tere poate avea în medie 20 de celule. O perioad de 9-10 zile livreaz dou rame de cre tere/colonie de cre tere. Deoarece din când în când se ivesc cazuri inevitabile (larve prost îngrijite, care trebuie îndep rtate, p trunderea m tcii în corpul superior printr-un spa iu al gratiei Hanemann, etc.) se poate calcula produc ia de m tci la patru m tci per zi i colonie de cre tere. În compara ie cu cantitatea de albine utilizat acest num r nu reprezint mult, dar este

vorba de o produc ie permanent prim calitate.

i m tcile sunt de

3.3. Starter în colonie cu matc Practicianului îi este binecunoscut, c uneori în corpul de miere se construiesc botce de salvare, dac acolo a fost pus puiet. Dac într-un starter (3.2.2) se introduce printre fagurii de puiet ai corpului de m tci un lea de cre tere proasp t prev zut cu larve, atunci celulele sunt de regul u or acceptate mai ales dac colonia a îngrijit anterior câteva serii pornite. De obicei se recomand ca în cazul starterului în colonie cu matc s se transvazeze umed. La Lunz se transvazeaz îns întotdeauna uscat. La Cap. VI s-a amintit c un mic adaus de l pti or de matc ar fi

avantajos în cazul transvaz rii larvelor mai b trâne, dar nu i când se utilizeaz larve foarte tinere. Deci problema de a transvaza uscat sau umed nu este rezolvat de metoda de îngrijire ci de îndemânarea cresc torului i de vârsta larvei. La distan e egale de cel mult 5 zile, deci imediat dup ce celulele seriei premerg toare sunt c p cite, se adaug o nou serie. Este foarte important s nu se creeze pauze în cre tere, c ci se pare c cre terea de m tci devine o obi nuin pentru albine, care nu are voie s fi

întrerupt . În caz contrar

284

randamentul de cre tere scade imediat. De nici între scoaterea seriei de cre tere mai vechi i c p cite i, introducerea unei serii abia înzestrat cu larve s nu se creeze pauze mari. Trei ore sunt suficiente pentru cre terea multor botce s lbatice, i în acest caz larvele de pe ramele de cre tere vor fi prost aprovizionate. Dac pe rama de cre tere sunt întotdeauna botce largi de 9 mm i cu larve, atunci albinele vor forma numai rareori botce din puiet de lucr toare. Pentru acest procedeu se potrivesc toate magazinele, indiferent de modul de construc ie, ca i stupii orizontali, cu un compartiment pentru izolarea m tcii. Metodele diferite pe care le vom descrie ulterior se bazeaz

pe acest lucru. Apreciere: Cre terea în colonia cu matc nu consum colonia doic i de aceea

metoda este foarte favorabil producerii permanente, constante de m tci de cea mai bun calitate. Acceptarea celulelor este mai slab , de regul 15 celule, câteodat reu esc i 25. Tendin a de cre tere poate fi i mai pu in planificat decât în colonia f r matc dar, deoarece nu sunt necesare preg tiri speciale, se vor g si în curând coloniile cu un randament de cre tere bun. Dac o colonie a început s creasc , atunci s nu fie întrerupt aceast activitate, ci s fie aprovizionat colonia cu material de cre tere în ritmul de cinci zile.

3.3.1. Start în colonie cu matc , cu dou corpuri (Lunz am See)

Se utilizeaz colonii în dou corpuri cu câte 12 rame mici Kuntzsch (34 x 25 cm), care au fost alese deja toamna pe baza puterii lor i care au fost îngrijite special pe vetre favorabile. Dup cum am amintit deja (3.2.2.) în Lunz am See cre terea în colonie cu matc se practic mai ales în timpul sezonului principal (iunie-iulie). Coloniile utilizate pentru cre tere au fost deja folosite ca cresc toare pentru îngrijirea final a botcelor din startere f r matc . Deci albinele au fost deja dresate la locul îngrijirii i pred rii de l pti or.

285

Execu ie: Colonia de cre tere se preg te te prin introducerea de 4 5 faguri cu puiet nec p cit din corpul inferior în cel superior. Un interval r mâne liber pentru rama de cre tere. Matca se mi c liber în spa iul corpului inferior, gratia Hanemann acoper întreaga suprafa . Dup câteva ore se transvazeaz uscat într-o serie mai mic de 15 20 botce (în condi ii favorabile i 25) care sunt introduse în intervalul liber. Dac este necesar se va hr ni în apropierea ramei de cre tere (fig. 96). Dup 5 zile celulele sunt c p cite. Ele se mut c tre margine sau se scot, pentru ca dezvoltarea lor ulterioar s aib loc în corpul de miere al unei alte colonii sau în incubator. Acceptarea celulelor

oscileaz între 8 i 25 de celule acceptate, iar în medie se ob in 15 m tci foarte bine hr nite i foarte bine dezvoltate. În ultimul timp în compartimentul de cre tere se introduce puiet nec p cit i o ram de cre tere, cu larve foarte tinere. În acest ritm de munc lucr m pân la mijlocul lunii iulie. Odat cu începerea izgonirii trântorilor se termin i startul în

coloniile cu matc . Din nou va trebuie ca startul s se fac , ca în luna mai, în colonii f r matc . În acest timp avem material biologic (albine) suficient pentru aceste cresc toare. Din coloniile cresc toare (doici) nu se vor lua albine. Dac din ele se vor scoate albine, indiferent dac pentru nucleele de împerechere sau pentru nuclee, scade imediat la 5 8 num rul celulelor acceptate.

Fig. 96

Se introduce în corpul de miere al

unei colonii cu matc o ram de cre tere.

286

287

3.3.2. Cre terea în colonie cu matc , cu mai multe corpuri (dup William C. ROBERTS, 1965) Dr. W. C. ROBERTS a lucrat împreun cu Dr. O. MACKENSEN timp de decenii la Southern States Bee Breeding învestigations Laboratory din Baton Rouge (Louisiana) i a adus un aport hot râtor la biologia împerecherii, la îns mân area instrumental genetica albinei. i la

288

Fig. 97

Pornire într-o colonie cu matc cu

dou corpuri. Într-un ritm de 5 zile se introduc faguri cu miere nec p cit jos i se trec sus faguri cu puiet nec p cit pentru o serie nou de cre tere. Explica ia desenului fig. 78.

T(

Experien ele sale cu diferite metode de cre tere sunt vaste, mai ales datorit faptului c lucr rile sale au necesitat m tci de o calitate deosebit . Baton Rouge se afl în apropierea latitudinii 30° la marginea deltei umede, calde, a Mississippiului. Trântorii exist odat cu începutul lunii februarie,

iar perioada principal de cre tere se situeaz între martie i iunie. Dar m tci pot fi crescute i în octombrie. Punctul de pornire al acestei metode a fost startul uzual al botcelor i cre terea final în colonii cu matc . Pentru îmbun t irea prezumtiv a calit ii m tcilor s-a utilizat metoda transvaz rii duble. De-a lungul unei practici de ani de zile sa constatat c i cu o metod esen ialmente mai

simpl se pot ob ine rezultate tot atât de bune: de la bun început îngrijire într-o colonie cu matc transvazare simpl pe o pic tur de l pti or de matc . Cre terea are loc într-un stup Dadant modificat, format din 4 magazine (fiecare cu 11 rame mici 44,8 x 15,9 cm). Se utilizeaz o colonie puternic , cu matc i

289

(fig. 98). Matca se mi c liber în cele trei magazine inferioare, care sunt acoperite de o gratie Hanemann. Magazinul superior (al patrulea) con ine ase faguri cu puiet nec p cit, dou rame de cre tere i doi. faguri de miere, semiumplu i. Celulele de cre tere se afl între ramele mici cu puiet nec p cit. Fig. 98 Cre tere în colonie cu matc cu mai

multe corpuri. Când se utilizeaz magazine se pot pune la pornirea cre terii magazine întregi de puiet peste gratie. Schimbarea fagurilor i celulelor întrun ritm de 4 zile (fagurii cu rezerve de hran i

fagurii cu puiet c p cit se mut de sus jos, fagurii

goi i fagurii cu puiet nec p cit de jos sus reorganizare ). Explica ia desenului fig. 78.

Aplicarea în timp a procedeului este urm toarea: Ziua 0 Patru faguri cu puiet nec p cit se mut din corpul de puiet în corpul de cre tere; se introduce o ram de cre tere cu botce proasp t prev zute cu larve; transvazarea are loc pe l pti or de matc , care a fost diluat cu 10% ap . Între-un refrigerator acest l pti or de matc poate fi inut luni de zile. Hr nire moderat numai dac nu exist cules. Ziua 4 Se scot din corpul de îngrijire fagurii cu miere nec p cit i se pun în corpul de jos. În locul

lor se introduc din nou doi faguri cu puiet nec p cit. Ad ugarea celei de a doua rame de cre tere. Ziua 8 Se pun jos, luând de sus, puiet c p cit i miere

nec p cit , i se pun sus, luând de jos, 2 4 faguri cu puiet nec p cit. Rama de cre tere împreun cu celulele

290

ei c p cite se introduce în termostat, se introduce rama de cre tere 3, cu botce în care s-a transvazat proasp t. În cadrul acestui procedeu botcele sunt crescute tot timpul între puiet nec p cit, exact a a cum s-ar întâmpla la cre terea spontan de m tci. Aceast rearanjare în fiecare a

patra zi este punctul esen ial al metodei. Matca are jos întotdeauna suficient loc pentru pont i de

aceea nu se creeaz tendin a de roire. Odat cu puietul c p cit se pun jos i faguri de miere. Acest lucru se face împotriva orânduirii fire ti a corpului de puiet i albinele se vor str dui s mute mierea sus. Prin aceast mutare se produce efectul unei hr niri stimulente permanente i nu sunt necesare

(fiind în surplus) a1te hr niri suplimentare puternice, deoarece ele ar distrage albinele de la activitatea lor de îngrijire.

3.3.3. Cre tere în colonie cu matc în stup orizontal (Giulio PIÄNA, Italia) Familia de apicultori PIÄNA (Castel Sanpietro lâng Bologna, Italia) reprezint de decenii cei mai cunoscu i i mari cresc tori de m tci din Europa. În compara ie cu marile întreprinderi de cre tere din Statele Unite i Australia aceast întreprindere se afl la o latitudine geografic mult mai mare (între 44 i 45°). De aceea aici cre terea poate fi pornit abia în a doua jum tate a lunii aprilie, în anumi i ani frigul persistând pân în luna mai. Dar vara este cald i uscat , astfel c împerecherile au loc

repede i cre terea poate fi extins pân în septembrie (4 5 luni). Alte condi ii favorabile pentru cre tere sunt culesul de nectar slab, dar constant i o ofert bogat de polen. Bologna este centrul cre terii de albin italian (Apis mellifica ligustica), o mare parte a m tcilor se export .

291

Se utilizeaz stupi cu rame mici Dadant standardizate. Cre terea botcelor are loc în colonii cu matc cu 15 faguri Dadant în pat rece. Stupul este împ r it în dou compartimente printr-o gratie desp r itoare din tabl . Perfora ii lunguie e de 4,2 mm în centrul desp r ituri! formeaz o gratie Hanemann de aproximativ 2 dm2 suprafa . Dintre cele dou compartimente unul cuprinde patru rame mici, cel lalt 11 rame mici. Albinele din compartimentul mic nu au matc i ele primesc

botcele în îngrijire. În al doilea compartiment se g se te o matc outoare. În perioada culesului de miere se poate pune pe compartimentul cu matc un magazin de miere, care cuprinde zece rame mici.

Fiecare compartiment are urdini ul lui propriu. Pentru cre terea de m tci se vor introduce în compartimentul de cre tere patru faguri ocupa i de albine în urm toarea ordine (din exterior spre interior, deci în direc ia compartimentului cu matc ) (fig. 100): o fagure marginal proasp t o puiet miere i polen

în mare parte proasp t c p cit,

par ial cu larve mai b trâne, de 3 5 zile o ram de cre tere cu hr nitor o puiet c p cit, care va ecloziona în mare parte dup 3 4 zile. Aceast ordine va fi aceea i la fiecare serie nou de cre tere. Colonia aleas pentru cre terea în continuare a botcelor trebuie s aib cel pu in ase faguri de puiet în m rime Dadant. Abia când acest volum de puiet este atins i dup ce au eclozionat primii trântori se poate începe cre terea (de obicei

în luna aprilie). Înaintea pornirii cre terii compartimentul de îngrijire se va înzestra cu faguri în ordinea descris mai sus. Aceea i orânduire se va respecta la toate seriile de cre tere ulterioare.

292

În compartimentul mare, cel cu matca, se vor a eza lâng gratia Hanemann mai întâi fagurii de puiet i dup aceea ceilal i faguri ai coloniei, corespunz tor ordinii lor naturale. Colonia posed deci i acum un corp de puiet unitar dar divizat de c tre o gratie Hanemann cu o suprafa mic . Fig. 100 Cre tere într-o colonie cu matc , în relativ

stupi orizontali. Stupul orizontal u ureaz restructurarea puietului nec p cit, respectiv c p cit, la fiecare a 5 a 7-a zi. Explica ia desenului vezi fig. 78.

Nemijlocit dup orânduirea nou a coloniei, ea va primi sirop i înc o zi colonia va fi stimulat în continuare. La 21 de ore dup aceast interven ie compartimentul f r matc va primi o serie mic (14 celule) de botce cu larve. Botcele au fost confec ionate din cear pur de capacele prelucrate la topitorul de cear solar. Diametrul interior al botcelor corespunde cu 8,8 mm celui al unei botce naturale. Grosimea peretelui este de 0,7 1,0 mm (fig. 101). Transvazarea are loc pe o pic tur de l pti or de matc proasp t. La primul control în ziua urm toare se pot vedea 8 10 celule acceptate; acest num r depinde de sezon. Cu ocazia controlului se hr ne te din nou. În treimea superioar a ramei de cre tere, deci nemijlocit deasupra botcelor, se g se te un hr nitor cu o

capacitate de 3/4 1 sirop» (fig. 102). Aceast hr nire se repet în urm toarele dou zile. Este important ca hrana s fie preluat în acela i timp de multe albine, c ci atunci un mare num r de albine ale coloniei sunt bine

293

hr nite i ele sunt constrânse s produc predea l pti or. Fig. 101 PIÄNA)

is

Botce artificiale la PIÄNA (Giulio

apte zile dup transvazare se scot celulele c p cite i se in atât timp într-o colonie f r matc , pân când cu pu in timp înaintea eclozion rii sunt introduse într-un nucleu de împerechere. Colonia de îngrijire (doic ) prime te o nou serie. Fig. 102 Ram de cre tere (PIÄNA) combinat

cu hr nitor (foto PIÄNA) 11

.

3.3.4. Cre tere în colonie cu matc , cu ciclul de puiet controlat (Norman RICE) Întreprinderea de cre tere a lui Norman RICE, Beaudesert, Queensland, este cea mai mare din Australia. El nu lucreaz numai pentru necesarul propriei ri ci i într-un volum destul de mare

pentru export. În afara coloniilor necesare nemijlocit pentru cre terea de m tci el mai are înc aproximativ 2000 de colonii pentru produc ia de miere. Recolta medie a coloniilor utilizat numai 11 Nota a redactorului benevol al acestui document Word: Poza nu poate fi vizualizat ! A se c uta cartea original pentru vizualizare

294

pentru produc ia de miere este de aproximativ 60 kg în aceast regiune. Beaudesert se afl la 28° latitudine sudic , deci în zon subtropical . Doi factori ai climei i vegeta iei trebuie aminti i în acest loc: 1. Temperaturi medii înalte i precipita ii în cantitate sc zut , de aici rezultând cu mare probabilitate împerecherea m tcilor la cea mai timpurie dat . 2. Culesuri u oare, de lung durat de la diferitele specii de eucalipt. Fig. 103 (foto) Ram de cre tere PIÄNA cu dopuri

Datorit acestor fapte sezonul de cre tere este lung i pot fi schematizate destul de detaliat

procesele de munc conform unei ritmicit i în timp exacte. Munca de cre tere începe la mijlocul lunii august, deci în a treia lun de iarn i se termin la

sfâr itul lunii aprilie (o durata de cre tere de aproape opt luni). Pe baza cuno tin elor câ tigate în SUA i Canada i-a dezvoltat o metod proprie, care asigur o producere echilibrat , f r pauze, un timp îndelungat. M tcile din nuclee se ridic la fiecare 15 zile. Un nucleu de împerechere livreaz în medie (fiind întrebuin at din plin de-a lungul întregului sezon) apte m tci, altele chiar i 12. Dependent de condi iile vremii se ob in din 100 de

295

botce introduse 50 70 de m tci fecundate. În perioada maxim de cre tere exist 8 000 de nuclee. Caracteristica acestei metode este izolarea m tcii pe un singur fagure de puiet din mijlocul coloniei. Compartimentul cu matc are de ambele p r i o gratie Hanemann cu suprafa mare. Spre jos

el este foarte bine izolat. Închiderea deasupra este realizat cu un capac de metal cu dimensiuni mai mari i care poate fi scos. Urdini ul stupului este deschis pe toat l imea lui. La fiecare trei zile fagurele cu ou se scoate din compartimentul cu matc i se pune în compartimentul cu acces liber al

stupului. El este înlocuit cu un fagure gol. Dac rota ia este regulat atunci în colonia doic se

g sesc permanent ase faguri cu puiet i un fagure cu ou . Aranjarea fagurilor cu puiet i a celor dou rame de cre tere se poate vedea în fig. 104. Programul cre terii: Ziua 0 Transvazare: rama a 4-a cre tere 1 în compartimentul stupului lâng hr nitor. Ziua 3 Rama 1 în cel lalt compartiment al stupului, transvazare în botcele ramei 2 Ziua 7 Mutarea ramei 2, introducerea ramei 3 Ziua 10 Rama 1 în incubator, mutarea ramei 3, introducerea ramei 4.

Introducerea botcelor mature în nuclee. Fiecare ram de cre tere are dou lea uri cu câte 15 botce. În medie rezult 20 24 de botce

per colonia de îngrijire în fiecare a patra zi, de

aproximativ 5 6 botce zilnic. Utilizând 36 de colonii de îngrijire pot fi produse zilnic 200 250 de

296

botce. Norman RICE cre te în corpuri mari, care con in 12 rame (Langstroth). Exist un compartiment desp r it de restul pentru doi faguri, î care se pot depozita fagurii cu rezerve i fagurii de înt rire, ca i dis pozitivul pentru hr nire automat (fig. 104). Fig. 104 Cre tere în colonie cu matc cu ciclu

de puiet controlat. La N. RICE fagurii se rotesc la fiecare a treia sau a patra zi. În mod constant el izoleaz matca pe un fagure gol, schimbat, dar pune puietul nec p cit lâng botcele mai vechi. Cifrele 0 21 desemneaz vârsta puietului. În timpul sezonului de cre tere matca r mâne în fagurelebuzunar. Explica ia desenului fig. 78.

Deoarece se tinde spre ob inerea unor colonii de cre tere puternice, care necesit mai mult spa iu decât zece faguri Langstroth, corpul de cre tere se pune pe un magazin, care cuprinde zece rama mici. Un alt magazin, care con ine faguri cu miere, se va a eza deasupra, în pat cald astfel ca s poat fi înclinat în cazul interven iilor dese care necesit mai mult spa iu decât zece

297

faguri Langstroth. Aceast aranjare a coloniei de cre tere poate fi schimbat în diferite feluri. G. WHEEN (Sydney) pune de exemplu un magazin de 12 rame i un hr nitor pe corpul de cre tere. Ritmul de cre tere se acomodeaz în mare parte la necesarul de m tci. De multe ori trebuie s se lucreze într-un ritm de 7 zile, pentru ca acela i fel de munc s fie executat în aceea i zi a s pt mânii. Alte ori se mut dup trei zile, respectiv se transvazeaz ; exist i alte cazuri cu mutarea dup a

patra zi. Pentru munca de rutin este de mare importan i o schem detaliat a etapelor de

lucru. Astfel G. WHEEN mut la fiecare rea ezare fagurii cu pont din compartimentul cu matc cu un

loc, pân ce fagurele respectiv ajunge dup eclozionarea albinelor din nou în compartimentul cu matc . Rea ezarea fagurilor i introducerea unei serii noi sunt procese de munc separate, pentru ca astfel larvele proaspete s fie introduse într-o colonie cât mai pu in deranjat . Avantajul acestei metode const în faptul c prin izolarea m tcii pe un singur fagure timp de 3 respectiv 4 zile cantitatea de puiet produs va fi aceea i în timpul întregului sezon i de aceea niciodat nu se va instala tendin a de roire. Fiecare fagure con ine puiet uniform de vârst exact cunoscut . Nu este necesar c utarea îndelungat a fagurilor de puiet cu o anumit vârst sau a m tcii, deci fiecare etap de lucru se poate derula foarte schematizat . Când se porne te munca de cre tere colonia ar trebui, s

aib cel pu in ase faguri de puiet. La început se înt re te prin aceea c fagurele cu ou se introduce într-o alt colonie iar colonia de îngrijire prime te un fagure gata de eclozionare; sau chiar, prin ad ugarea unui fagure de puiet. Spre sfâr itul

298

sezonului, când activitatea de puiet începe s scad , matca poate fi eliberat din compartimentul ei. Un alt avantaj const în faptul c matca se poate g si întotdeauna pe un anumit fagure. Aceast metod s-a afirmat foarte bine mai ales în condi iile Australiei, cu perioada de cre tere neobi nuit de lung (august-aprilie), ca foarte eficace i economisitoare de albine i munc . Nu s-a l murit înc întrebarea, dac este util a ezarea puietului nec p cit sau c p cit lâng larvele proasp t transvazate. N. RICE este de p rere c rezultatul accept rii este mai bun prin ultimul procedeu, al i cresc tori prefer puietul nec p cit lâng celulele lor tinere (W. C. ROBERTS, vezi 3.3.2). Dup BILA

(1963) m tcile care au crescut lâng puiet desc p cit sunt mai bine aprovizionate cu l pti or, sunt mai grele la eclozionare i au un num r mai mare de ovariole decât daca au crescut lâng puiet c p cit.

3.3.5. Cre tere în colonie dubl (Krasnaia Pollana) În URSS cre terea de m tci este concentrat în sudul rii. Centrul cel mai important se afl în

Caucaz, în valea de la Krasnaia Poliana lâng Adler, între 43 i 44° latitudine. Clima este relativ umed blând a a c în jur de 20 aprilie se poate începe cre terea. În tot timpul verii exist un cules suficient de nectar i polen; astfel sezonul de cre tere poate fi extins pân la sfâr itul lunii august. Stupinele de i

cre tere sunt r spândite de la poale pân sus în munte. Acolo se g sesc zonele de cre tere pur cu m tci selec ionate, astfel s se poate efectua i un control al împerecherii. În 1971 sta iunea de cre tere Krasnaia Poliana a crescut în total 135.000 de m tci (F. RUTTNER, 1971). Coloniile de cre tere ierneaz în stupi mari, care au trei compartimente pentru câte 12 rame mici Dadant. În fiecare compartiment este ad postit o colonie. Când în jur de 20 aprilie se porne te cre terea, se scoate matca din colonia din

299

mijloc i diafragmele desp r itoare spre cele dou colonii laterale sunt înlocuite prin gratii Hanemann. În acest fel între dou colonii cu matc s-a format un compartiment mare de cre tere cu puiet în toate stadiile. Aici se va ad posti o serie de botce pentru cre tere printre fagurii cu puiet nec p cit. 5 zile mai târziu, când botcele au fost c p cite, se introduce o a doua serie cu botce în care s-a transvazat proasp t, tot între puiet nec p cit (care mai târziu este adus aici din cele dou compartimente cu m tci). Dup alte 5 zile se porne te a treia serie; la aceast dat prima serie este matur i se scoate. Într-o experien mai

recenta TARANOV a constatat îns , c din larvele

care se afl pe lâng botcele c p cite rezult m tci mai pu in dezvoltate în ceea ce prive te greutatea, num rul ovariolelor decât f r aceste botce c p cite. Dar metoda descris poate fi u or modificat , astfel c fiecare serie poate fi scoas deja în ziua a cincia i îngrijit pân la final în termostat sau în corpul de miere al unei colonii normale. În interesul calit ii m tcilor nu se îngrijesc niciodat mai mult de 18 20 de larve concomitent. Într-un sezon sunt crescute succesiv într-o colonie dubl aproximativ 20 de serii (RUTTNER F., 1971). Fig. 105 Poliana Stupin de cre tere la Krasnaia

300

Aceast metod a coloniei duble este practicat i în alte locuri (Bulgaria, Ungaria, Polonia, Cuba), dar nu întotdeauna rezultatele se afl într-un raport favorabil cu cheltuielile legate de ea (J. WOYKE, comunicare personal ). Poate c acest lucru este legat i de faptul c acest procedeu ar func iona bine numai cu albina caucazian , cum ar fi p rerea cresc torilor din Krasnaia Poliana.

4. ANEXE 4.1. Cre terea de m tci i trântori în anotimpul rece În zonele tropicale, de exemplu, în nordul Australiei sau în sudul Braziliei exist regiuni unde

cre terea de m tci poate fi efectuat tot anul, eventual cu sprijinirea prin hr nire suplimentar cu polen i zah r. Dup cum a putut ar ta St. TABER (1974), cre terea de m tci i trântori este posibil pe tot parcursul anului i în regiuni cu un anotimp prin excelen reguli. rece, dac se respect anumite

301

Sa pare c premiza unei cre teri de m tci iarna trebuie s fie urm torul fapt: în regiunea respectiv perioadele cu vreme care împiedic zborul s fie numai de câteva zile. în Tucson, Arizona (32° latitudine nordic ), unde TABER a f cut experien ele sale, temperatura medie a lunii ianuarie este de 17°C. În decurs de zece zile în jurul anului nou 1970/71, când s-a efectuat o încercare, temperatura a dep it în cinci zile 14°C. Fa de

acest lucru aproape c nu joac nici un rol faptul c în dou zile noaptea s-au înregistrat înghe uri i c minima de temperatur din ianuarie este de 0,8°C. C ci înc lzirea ziua este rapid i puternic

datorit soarelui. Coloniile care nu primesc o

îngrijire special cresc în lunile de iarn numai cantit i mici de puiet i numai pu ini trântori. Tendin a de îngrijire a coloniilor de albine din Tucson n-a fost hot rât - de temperaturile externe ci de raporturile de hr nire i mai ales de aprovizionare cu polen. Criteriul pentru starea de nutri ie a coloniei de albine a devenit num rul de trântori i larve din faguri. Puietul de trântor este indiciul cel mai bun pentru gradul de dezvoltare a coloniei, dac aceasta are suficiente rezerve de polen i miere, pentru a putea cre te m tci. N-are nici un rost pornirea cre terii de m tci pân ce nu exist trântori. Rezerva de polen este asigurat prin erbet cu polen, produs dup urm toarea re et : Polen natural 1 kg, ap 220 ml, zah r 1 kg. Iarna se adaug pentru profilaxia nosemozei 3 g Fumidil.

erbetul având forma unor turte mici, se pune sus pe ramele mici. Dac curge , se va introduce

pentru solidificare celuloz pulbere. S-a emis ipoteza c nu factorii de anotimp, cum ar fi lungimea zilei, temperatura i altele asem n toare, sunt responsabile de dispari ia trântorilor

302

toamna, ci numai lipsa de polen. i hot râtoare nu este cantitatea, ci locul în care s-a depozitat polenul în colonia de albine, c ci numai rezervele de polen în imediata apropiere a larvelor sunt de importan pentru cre tere. De aceea, colonia care

va cre te trântori va fi prev zut cu faguri potrivi i din timp. Ace ti faguri au în diferite locuri mici petice de celule de trântori, deci sunt faguri pe care un apicultor ordonat i-ar reforma. Ace ti faguri vor fi perfora i pentru a u ura trecerea albinelor dintrun interval în altul. Fig. 106 La Krasnaia Poliana se unific 3

colonii puternice, formându-se astfel un compartiment de cre tere comun . În acest

compartiment se introduce în fiecare a 5-a zi puiet nec p cit i serii noi

31 Pentru cre tere se utilizeaz colonii cu cel pu in 40.000 de albine Ele au fost hr nite permanent din noiembrie-ianuarie, startul a avut loc într-o colonie starter. În nou serii de câte 30 de celule au fost acceptate 228 de larve din 240 i 184 îngrijite pân la cap t. Continuarea cre terii în luna februarie a avut loc f r hr nire de polen, deoarece exista destul polen natural. Bineîn eles c în regiunile cu o iarn mai rece i mai de durat sezonul de cre tere poate fi prelungit, esen ial prin m suri asem n toare dar numai dac exist un necesar care s merite cheltuielile cu mult mai ridicate.

4.2. Procedeul de cre tere al celor mari Cre terea de m tci este un proces care cere mult munc . Cine se ocup de ea din punct de vedere comercial, va avea în vedere metode ra ionale i cât mai apropiate scopului, mai ales luând în considerare salariile din ce în ce mai mari. Dar pe lâng pre ul de produc ie a m tci va fi important i calitatea ei. C ci

303

numai cel care livreaz m tci impecabile va avea succes de durat . De aceea este de a teptat ca întreprinderile mari de cre tere s utilizeze procedee care cu un consum cât mai mic de munc i de albine s garanteze num rul maxim de m tci bine dezvoltate. O privire de ansamblu a metodelor aplicate de aceste întreprinderi ar putea da ni te concluzii apropiate de practic . Noi cunoa tem cinci regiuni ale lumii în care exist întreprinderi cu o capacitate anual de mai mult de 10.000 de m tci: o Sudul SUA (Texas, Louisiana, Florida, Georgia .a.), o Vestul SU.A (California), o Australia, o Italia, o Sudul URSS. W. C. ROBERTS i W. STANGER au publicat în 1969 rezultatul unei scrisori trimise produc torilor

de m tci i albine la pachet din SUA. Rezultatul, care se bazeaz pe datele de la 46 de cresc tori cu produc ie de 607.000 m tci, aproximativ o treime a jum t ii produc iei totale ale SUA, este o imagine concludent , apropiata de adev r. Ceea ce este comun tuturor cresc torilor este metoda transvaz rii de larve de lucr toare în botce artificiale. i to i cresc torii î i hr nesc coloniile de cre tere permanent, exceptând perioadele de cules suficient. În ce prive te metodele de cre tere exist diferen e vizibile, regionale. În California aproape dou treimi ale cresc torilor pornesc i termin cre terea în aceea i colonie f r matc . Colonia de cre tere ocup un stup standard cu

304

dou compartimente cu câte 10 rame mici (4,5 5,5 kg albine i puiet în toate stadiile). Aceste colonii f r matc primesc în fiecare a treia zi 45 de botce spre cre tere; de obicei aceste colonii primesc în fiecare a treia sau a asea zi 1 2 faguri cu puiet nec p cit din alte colonii. Aceasta permite o utilizare permanent a coloniilor f r matc . În schimb în sudul SUA se prefer cutia starter i dup aceea colonia de cre tere (finisher) cu matc . Colonia de cre tere prime te în fiecare a treia zi 25 30 de botce i odat pe s pt mân sunt muta i de jos în corpul de cre tere doi faguri cu puiet nec p cit. În Australia i Europa (dar deseori i în SUA) se utilizeaz metoda cre terii în colonie cu

matca de la bun început. Procedeul poate fi modificat în diferite feluri (vezi metoda PIÄNA, 3.3.3., metoda Lunz, 3.3.1., metoda WEAVER 3.2.4. i metoda ROBERTS 3.3.2.). Num rul larvelor date spre îngrijire se afl de obicei sub 20, dar deoarece în fiecare 3 4 zile este introdus o nou serie i deoarece coloniile cu matc se între in singure în mare parte din sezon i nu au nevoie de albine suplimentare num rul de m tci produse zilnic i de o colonie nu este mai mic decât în cazul celorlalte metode. Majoritatea întreprinderilor de cre tere se afl în zona cu clim cald , temperat i în zone

subtropicale. De aceea pornirea cre terii se situeaz par ial iarna târziu (sfâr itul lui februarie în emisfera nordic i sfâr itul lui august în emisfera sudic ).

Sezonul ine de obicei 3 4, dar în unele cazuri i

zece luni. Numai în Europa sezonul de cre tere este mai scurt datorita pozi iei nordice. Produc ia medie zilnic a unei colonii de cre tere este de 4 12 botce; la cei mai mul i cresc tori ea se afl sub limita de 8 i mul i cresc tori au subliniat c renun în mod deliberat la un grad mare de uzur a coloniilor în favoarea unei

305

calit i optimale. Aceast lucrare cuprinz toare a dus la o concluzie foarte important : toate procedeele importante (cre terea în colonie cu sau f r matc , incubare, îngrijire separat ini ial i

final ) sunt cunoscute deja de 100 de ani, de pe vremea lui DOOLITTLE. Condi iile locale i nectarul au hot rât care procedee se afirm pentru o durat mai lung , când pentru moment necesarul este mai mare sau pentru o perioad de timp mai scurt (m tci pentru pachetele de albine din California) sau dac condi iile externe sunt nefavorabile (începutul i sfâr itul sezonului în Europa central ) atunci se utilizeaz colonia f r matc , cel pu in la start. Dac cre terile sunt de durat (Australia) i

dac ele reclam cea mai înalt calitate (ca de exemplu institute de genetic i de cre tere, vezi

ROBERTS i Lunz am See) atunci s-a afirmat cre terea în colonie cu matc .

306

CAPITOLUL VIII Îngrijirea m tcilor în perioada de împerechere Hans RUTTNER Dup cum s-a ar tat i în capitolele precedente cre terea m tcilor din larve tinere pân la insecta preg tit de eclozionare este un proces biologic bine determinat. Dac condi iile necesare sunt respectate, atunci desf urarea poate fi programat cu mult timp înainte atât în ce prive te termenele cât i rezultatele cifrice. Dar, dup eclozionarea m tcilor, totul se schimb radical. Pentru fiecare matc trebuie înfiin at o colonie proprie i matca trebuie s absolve zborurile nup iale. Dar intr în joc desf urarea condi iilor de timp, deci un factor de nesiguran , care este cu atât mai important cu cât

în timpul perioadei de împerechere vremea devine din ce în ce mai instabil . Munca depus pentru formarea i îngrijirea nucleelor de împerechere este considerabil . În aceast faz (care întotdeauna înseamn pierdere de m tci, de hran i risip de

timp) în condi ii favorabile pierderile de m tci sunt de 20%, în altfel de condi ii de pân la 50%. În SUA s-a constatat c cheltuielile pentru împerecherea unei m tci sunt de dou pân la trei ori mai mari decât cele pentru cre terea ei (ROBERTS, STANGER, 1969). În Europa diferen a este i mai mare.

307

Fiecare apicultor încearc s rezolve toate aceste probleme în felul s u; de aici rezult multitudinea de metode i utilaje. Dar i în aceast faz se pot recunoa te câteva reguli generale, care decurg din condi iile respective i pe care le respect în munca ei întreprinderea. Bineîn eles c înaintea eclozion rii, m tcile trebuie separate. Sau se introduce câte o botc în colonia în care va fi împerecheat matca, sau fiecare botc este introdus într-o cu c i mai târziu se introduce

matca eclozionat în nucleul de împerechere. Ambele metode prezint avantaje i dezavantaje, astfel c merit s fie analizate. Dac matca eclozioneaz din botc , fiind deja introdus într-o

colonie orfan , ea va fi acceptat cu pl cere. În orice caz la dou zile dup termenul de eclozionare se va controla dac într-adev r a eclozionat. S-ar putea ca ea s prezinte deficien e corporale. Niciodat nu se poate ti sigur dac n-a eclozionat în acela i timp i o matc dintr-o botc proprie a coloniei respective, care a fost sc pat din vedere. Mai târziu este de cele mai multe ori aproape imposibil diferen ierea dintre matca introdus cea proprie . Într-un cuvânt, cresc torul nu poate fi sigur sut la sut de calitatea i originea m tcii tinere. Aceast nesiguran poate fi evitat prin i prin i

introducerea botcelor în câte o cu c

eclozionarea m tcilor la temperatur constant în termostat sau într-o colonie. Înaintea utiliz rii, matca tân r poate fi examinat i marcat

individual. De aceea aceast metod este utilizat în acele cazuri, unde calitatea i siguran a originii m tcii sunt condi ii esen iale, de exemplu în cazul împerecherilor controlate la sta iunile de împerechere sau în cazul îns mân rii instrumentale. În general se spune c m tcile se introduc mai greu decât botcele, cel pu in în acele unit i care au puiet. De aceea ele se utilizeaz mai ales la roiurile artificiale f r puiet mai mici sau mai mari, care n-au matc . În

308

nucleele de împerechere f r matc se introduc în majoritatea cazurilor botce. Bineîn eles c exist procedee la care se introduce în colonia orfan o matc deja eclozionat , acceptarea fiind tot atât de reu it ca i în cazul botcei (Cap. IX, 4.2).

1. Tipuri de nuclee de împerechere M rimea coloniei, în care sunt introduse m tcile spre împerechere, difer foarte mult de la o

colonie normal pân la o mân de albine, unite într-un nucleu baby . Între-o colonie normal matca proasp t împerecheat va forma repede un cuib de puiet mare, dar pagubele produse de pierderea eventual a m tcii în timpul zborurilor

nup iale sunt mari. Unit ile biologice foarte mici nu solicit cantit i mari de albine i de hran , dar în condi iile climatice nefavorabile nu sunt cele mai bune i se pare c nici nu pot fi reutilizate. Nu lipsit de importan este greutatea de deplasare a

nucleelor de împerechere, când se utilizeaz sta iuni de împerechere îndep rtate. Dar i în acest caz metoda utilizat va fi determinat în ultim instan de scopul urm rit i de condi iile existente.

1.1. Colonii orfane În coloniile orfane se pot introduce f r nici un risc botce. Dac lâng aceast colonie se afl colonii (în pavilioane), atunci pierderile la împerechere se vor ridica la paste 30% din cauza r t cirii. Deseori în cadrul sta iunilor de i alte

împerechere se orfanizeaz coloniile tat , pentru ca trântorii s fie p stra i mai mult timp. Aceste colonii vor primi mai târziu botce de la o alt serie de cre tere, pentru a evita consangvinizarea. Între-o colonie normal se va introduce mai ales o botc , când aceast colonie de produc ie trebuie s

primeasc o matc tân r cu un consum minim de munc . Dac reu e te planul, inclusiv zborurile nup iale, atunci foarte curând va exista un cuib de puiet mare.

309

De obicei m tcile sunt introduse spre împerechere în colonii mai mici, realizate din divizarea coloniilor standard. În orice caz, în acest domeniu exist foarte multe variante. Pentru ca no iunile utilizate s fie unitare, ne vom sluji de o propunere de clasificare a lui H. LAIDLAW : o nucleu mare: colonie mic cu mai mult de trei faguri standard (fig. 108, 109, 110); o nucleu mijlociu: colonie mic pe unul sau trei faguri stand respectiv dou pân la patru rame mici (=jum tate de m sur ) (fig. 112, 11312, 114) ; o nucleu mic (micronucleu): colonie pe unul pân la patru faguri mici (fig. 117, 118, 119, 12013, 121, 122, 12314, 124, 125, 126).

1.2. Nucleu cu puiet Dac se vor forma nuclee cu puiet, ele pot fi instalate în afara zonei de zbor a albinelor (3 km), pierderile fiind astfel mai reduse. Dac împerecherea reu e te, atunci f r greut i se va forma o colonie normal s n toas . Dac acest nucleu î i pierde matca, atunci s nu se introduc o a doua matc , albinele îmb trânind între timp.

1.2.1.

Nucleu mare prin divizarea unei colonii

Apicultorul care are stupi multietaja i scoate un corp cu pi c p cit i cu provizii dintr-o colonie, îl

prevede pe acesta cu un fund, un capac i o botc îl pune peste magazin. Dup împerecherea r sit se unesc cele dou colonii.

i

12 13

f r poz

Nota a redactorului benevol al acestui document Word: Poza nu poate fi vizualizat ! A se c uta cartea original pentru vizualizare

14

ibidem

310

Fig. 108

Un nucleu cu puiet cu 5 faguri

standard necesit mai multe albine, dar dup aceea devine o colonie puternic (foto LAIDLAW)

Pentru ca în zonele de cre tere în ras pur coloniile s aib mi de o anumit ras se utilizeaz de preferin nucleul de împerechere mai ales în

corpul de miere. Acest nucleu va primi o botc gata de eclozionare sau i mai simplu o botc care a fost un scurt timp îngrijit în starter. Dup împerecherea m tcii, nucleul se une te cu colonia mam . Dup unul sau doi ani acest procedeu se repet cu o alt linie de cre tere a aceleia i rase, dup aceea zona

de ras pur poate fi l sat timp mai îndelungat în seama ei (Cap IX, 2).

1.2.2. Nuclee mari m rime standard (nucleele cresc torilor americani) Fig. 109 Nucleu cu puiet (5 faguri standard)

cu gratie hr nitoare pentru aprovizionarea cu erbet sau turt de polen. Gratia are ochiurile atât de mari, încât albinele pot trece prin ea (foto LAIDLAW)

311

Un corp standard sau un magazin se împarte în lungimea lui câteva compartimente (dou pân la patru) cu ajutorul unor pere i, astfel ca albinele s nu poat p trunde prin ei. Fiecare compartiment va fi prev zut cu un urdini , cu o direc ie diferit . Con inutul fiec rui nucleu este de: un fagure cu puiet, un fagure cu provizii, un fagure gol, 12 de albine i botca. Dup începerea ouatului, matca se scoate i se utilizeaz în alte scopuri (aceasta corespunde procedeului practicat în cazul nucleelor de împerechere, de care ne vom ocupa mai târziu); dup 24 de ore poate fi introdus o botc nou . Sau se introduce tot nucleul într-o colonie. Acesta este avantajul muncii cu nuclee de m rime standard:

introducerea m tcii este simpl

i relativ sigur

i în

acela i timp, colonia în care se introduce matca devine mai puternic . Formarea nucleelor este simpl , dar este necesar o cantitate destul de mare de albine. Toamna nucleele unui corp se unesc din nou dup scoaterea m tcilor suplimentare i ele ierneaz astfel. Prim vara colonia se împarte din nou în mai multe nuclee. Fig. 110

312

Corpul standard se împarte cu o gratie în dou compartimente cu câte 4-5 lanuri formându-se astfel 2 nuclee de împerechere standard. La o distan de 1 cm de peretele anterior se prinde o

gratie pentru aerisire t împotriva albinelor hoa e. Albinele zbur toare g sesc o intrare foarte joas foarte joas la fund, pe când albinele hoa e se agit degeaba (foto 110). Fig. 111

1

.2.3.

313

Nucleu cu trei faguri (m rime standard) în ad posturi u oare, individuale Este vorba de modificarea unui ad post cu mai multe compartimente, care prezint avantajul transport rii mai u oare a coloniei i' utiliz rii multiple. Se utilizeaz mici ad posturi (stupu ori) din pl ci de izolare bituminoase, care cuprind trei faguri i hr nitor. Dar ele sunt mai reci decât corpurile mai mari, divizate (fig. 112). Fig. 112 Nuclee cu numai 3 faguri standard se

utilizeaz foarte bine pentru transport. Vederea de jos arat gratia de aerisire reglabil , care poate forma un urdini . Miner ele rabatabile fixeaz capacul.

1.2.4.

Nuclee cu jum t i de ram standard15

În multe locuri s-a afirmat excelent, de mul i ani, introducerea m tcilor tinere în nuclee cu faguri de m rime standard împ r i i. Utilizându-se trei pân la patru faguri mici se formeaz un corp cubic, în care colonia mic î i poate regla bine 15 fig. 113, 114

314

c ldura necesar . O colonie pe doi faguri standard, care se afla într-un spa iu alungit, numai cu un singur interval, va vegeta pur i simplu; aceea i cantitate de albine pe patru jum t i de faguri, care se g se te într-un spa iu aproape cubic i cu trei intervale, se va dezvolta excelent i în condi ii net favorabile. Nucleele de împerechere cu un singur fagure standard necesit m suri de izolare suplimentare (stup de protec ie), pe când nucleele cu dou jum t i de fagure rezist un sezon întreg i pot cre te mai multe m tci succesiv. Fig. 114 - Doi faguri cu puiet, pe jum tate m rime, pot fi u or prin i cu o sârm , dac .

De aceea este de în eles c multe întreprinderi de la care am luat informa ii lucreaz cu acest tip (fratele ADAM, PIÄNA, R. RICE, R. WEAVER, (Krasnaia Poljana). Nucleele pe jum tate de fagure sunt a ezate de obicei în grupuri de câte patru în corpuri mari cu o baz p trat , al c ror spa iu interior este împ r it în patru

315

compartimente cu ajutorul unor diafragme etan e puse în cruce. Zborul are loc în patru direc ii (fig. 11316). Dar deseori aceste patru mici colonii sunt a ezate una lâng cealalt în lungimea corpului, zborul având îns loc tot în patru direc ii. TARANOV este de p rere c rezultatul împerecherii este diminuat de unirea a mai mult de patru nuclee într-un singur bloc. Fig. 115 s-au utilizat umera e demontabile....

În special în cadrul întreprinderilor mai mari aceste nuclee se g sesc câte dou într-un corp (ad post) (PIÄNA, WEAVER). Aceasta simplific mânuirea i transportul lor. Roy WEAVER descrie

ad posturile utilizate în Navasota în urm torul fel: ad posturile noastre au dou compartimente. în fiecare compartiment se introduc trei jum t i de fagure (Langstroth) i un buzunar-hr nitor cu 32 mm diametru interior. Corpul are un singur capac, i nu câte un capac pentru fiecare compartiment. Urdini urile sunt late de 2 mm i se g sesc pe cele dou 16

lipse te poza

316

p r i frontale. Ele pot fi închise, pentru ventila ie servind câteva deschiz turi în perete. Pentru ca mânuirea s fie mai u oar , corpurile sa g sesc pe picioare înalte de 25 om. O problem sunt ur ii sp rg tori, care r stoarn corpurile i le prad con inutul. Pierderile se ridica pân la 100 de nuclee într-o singur noapte. S-au luat m suri i corpurile au fost fixate de pari solizi, iar capacele sunt înconjurate de fâ ii elastice rezistente . Fig. 116 sau dac , ca în România, se pot

asambla jum t ile de umera e

Fig. 117

Un nucleu de împerechere simplu,

format dintr-un ghiveci din material plastic. Un

ghiveci din p mânt, pus deasupra, ce protejeaz de vânt, intemperii i soare

317

Puterea ideal pentru formarea nucleului este un fagure c p cit, de puiet bun, dens populat cu albine, un fagure de miere i un fagure gol (sau fagure artificial). Avantajul utiliz rii jum t ilor de faguri ( i nu de o m rime oarecare) este faptul c se pot introduce într-un stup doi faguri prin i unul de altul i în acest fel se pot asigura fagurii de puiet i de hran , necesari pentru formarea nucleelor. Jum t ile de fagure se prind cu ajutorul unor cleme simple din sârm ; dar exist i urechiu e

demontabile, care servesc pentru fixarea în corp (fig. 115). Din România vine o idee simpl pentru fixarea celor dou jum t i de fagure cu lea uri superioare normale (fig. 116).

Fig. 119

Nuclee de împerechere cu trei rame

i cu hr nitor tip conserv

Mul i faguri de puiet (jum t i de fagure) pot fi ob inu i de la nucleele din sezonul trecut, care au iernat. Dup terminarea muncii de cre tere în var , se scot din toate corpurile m tcile, exceptând una singur , i cele dou , respectiv patru nuclee unite, într-o regiune cu climat favorabil, ierneaz i au o

dezvoltare bun prim vara. Dac s-au utilizat nucleele cu dou sau numai cu o jum tate de fagure, atunci se une te un grup întreg, oare ierneaz într-un corp standard. Prim vara coloniile se divizeaz din nou. Dar ele necesit un timp mai îndelungat de înc lzire , a a c primele nuclee se vor forma cel mai bine din restul de colonii17.

17

Vom relata mai târziu detaliat formarea nucleelor (2.3.1).

318

1.3. Nucleu de împerechere mic în fond matca poate fi inut pentru efectuarea zborului nup ial în orice ad post, care poate con ine câteva sute de albine i structura lor de faguri. Ad postul cel mai simplu i în acela i timp i cel mai ieftin este un ghiveci de flori din styropor (0 16 18 cm): pe fundul ghiveciului se fixeaz o fâ ie de cear , al turi o bucat de erbet. Dup aceea se introduce un polonic de albine i se închide deschiz tura cu o pânz i un inel de cauciuc. Se

ine trei zile în pivni , în pozi ie invers (curent de aer de jos). Când are loc instalarea în aer liber se hr ne te din nou cu erbet, care se pune pur i simplu pe fundul ad postului (fig. 117, 118).

Materialul expandat este un izolant minunat, dar când nucleele din acest material sunt instalate sub soarele arz tor, albinele le p r sesc u or. Un mijloc de combatere eficient : se pune deasupra un ghiveci de argil care în acela i timp serve te i la fixare prin îngreunare. Matca se valorific împreun cu nucleul ei iar ghiveciul se pune direct peste colonia orfanizat .

1.3.1. Nuclee mici de împerechere din lemn cu trei faguri Întreprinderile mari utilizeaz deseori nuclee care pot con ine trei rame mici i hr nitor. H. H. LAIDLAW descrie în felul urm tor tipul cel mai frecvent din SUA: un nucleu tipic este adânc de 145 mm, lat de 120 mm i lung de 145 mm (m rimile

interioare). Pere ii laterali, fundul i capacul sunt din lemn gros de 1 cm. Deseori în fa a urdini ului, (o gaur de 10 15 mm diametru, care se poate închide cu o bucat mic de tabl ) se g se te o scândur de zbor, lat de 2 cm. În partea din spate se afl o alt gaur de 25 mm diametru, prev zut cu o gratie i care serve te aerisirii. Nucleul cuprinde trei rame, mici, înalte de 125 mm i late de 100 mm, i un hr nitor. Se utilizeaz de obicei o cutie de conserve de m rime adecvat (eventual format corespunz tor), care are în interior un strat de cear sau de

319

lac. Ca flotor se utilizeaz buc i de lemn, plut sau burete expandat; al ii introduc în vas o bucat de sârm drept scar pentru albine. O metod mai pu in cunoscut , dar foarte eficace este ungerea vasului cu un strat de lac, surplusul fiind l sat s curg afar . Imediat dup aceea se presar peste suprafa a interioar , înc umed , nisip curat, cu gr un e de m rime mijlocie. Suprafa a care rezult este aspr i albinele g sesc sprijin i în stare i un flotor,

umed . Dac în aceste vase mai exist

atunci nu trebuie s ne fie fric c albinele s-ar putea îneca. Nucleele de acest fel pot fi întâlnite în multe ri, cu cele mai variate modific ri. Câteodat

fagurii mici sunt fixa i rabatabil de cap t astfel încât

cu o singur apuc tur se poate scoate i inspecta toat colonia. Acesta este nucleul de împerechere clasic elve ian, care a fost descris în 1898 de KRAMER (KOBEL, 1974, pg. 468).

1.3.2. Nucleele de împerechere din material sintetic O dezvoltare promi toare a ultimilor ani sunt nucleele din material expandat. Materialul este foarte u or i re ine foarte bine c ldura astfel c în zonele climatice r coroase este suficient o cantitate cca. 110 g albine pentru umplerea nucleului. Materialul expandat aproape c nu absoarbe deloc apa, astfel c nucleele pot fi instalate direct pe p mânt i în zonele bogate în precipita ii. Actualmente se utilizeaz dou tipuri de

asemenea nuclee: e) Nucleele de împerechere austriece din material expandat, exterior material expandat moale, în interior un strat din material sintetic rigid, greutatea 650 g,. trei rame mici din lemn 210x106 mm, spa iu de hran pentru 1 kg erbet (fig. 121); Fig. 121 în Austria exist nuclee de

împerechere din material, plastic moaie. Pentru ca albinele s nu-l road , ele sunt îmbr cate în interior cu material-mai tare. Spa iul de hr nitor poate fi umplut i cu sirop

320

Urdini ul i orificiul de aerisire se afl în fundul nucleului. Leaturile suport formeaz un canalurdini , astfel orificiul de aerisire fiind bine ap rat. Nucleul de împerechere din Kirchhain a fost de fapt elaborat pentru p strarea m tcilor în cazul îns mân rii. Acest nucleu se potrive te pentru împerechere în acele cazuri când nu se schimb locul de instalare. Transporturile lungi pun în pericol fagurii construi i cu el. f) Nucleul de împerechere din Kirchhain (MAUL, 1971): Este tot din material expandat, dar care a fost presat atât de tare încât nu este necesar un alt strat-interior. Ramele mici sunt sus inute de patru lea uri superioare (170 mm). Deoarece pere ii laterali au o direc ie oblic ,

ca i liniile laterale ale unui fagure central, fagurii nu sunt construi i lipi i de pere i. Spa iul de hr nire poate fi deschis i atunci încap în nucleu ase faguri mici. M rimile interioare: spa iul pentru albine lungimea 150mm, l imea 160 (pe fund 110) x în l imea 110 mm (fig. 122). Fig. 122 În Germania acela i material este

mai bine modelat i nu este atacat de albine. Nucleul de împerechere Kirchhain este în interior la fund, cu 50 mm mai îngust decât sus

321

1.3.3. Nuclee cu un singur fagure Din considera ii practice, în R.F.G. i Austria nucleul elve ian a fost preschimbat într-un nucleu de împerechere mic cu un singur fagure. De ambele p r i are geamuri, prin care se poate constata foarte simplu absen a de trântori i ouatul, f r ca albinele s fie atinse. Pentru umplerea lui ajung 110 g albine = un polonic. Deasupra ramei se g se te un mic hr nitor pentru 550 g erbet. Deseori, când împerecherea întârzie, se observ lipsa de hran . Acest nucleu, numit EWK (nucleu cu un singur fagure), a fost normat în R.F.G. i are urm toarele m rimi exterioare: lungime 240, l ime 55, în l ime 230 mm (fig. 124).

Fig. 123

în nucleele de împerechere

Kirchhain fagurii sunt construi i de albine, dar nu sunt fixa i de pere ii laterali oblici. De aceea ramele sunt inutile

Urdini ul este închis printr-un disc rotund din tabl , care se poate roti. Discul are dou deschiz turi: cea mic , trecut peste urdini , are un rol de gratie separatoare i permite

322

numai trecerea lucr toarelor. Deschiz tura cea mare permite i m tcii s zboare. Aceste discuri de închidere pot fi utilizate foarte bine i la alte nuclee. Aerisirea are loc printr-un grilaj din fundul nucleului.

Fig. 124

EWK-ul este prev zut în partea

superioar cu un geam lunguie care acoper spa iul de hr nire, cât un spa iu de ascensiune. Rama mic poate fi observat din ambele p r i (acestea fiind din sticl (fagurele nu este prezent in figur )

Dezavantajul acestui nucleu este cel al regimului de temperata atât la frig cât i la c ldur . Când temperatura atinge cifre extreme albinele au

tendin a de a p r si fagurele. Când este frig ele se înghesuie în spa iul de hr nire, când este foarte cald p r sesc nucleul. De aceea aceste nuclee se introduc câte dou în ad posturi de protec ie, bine izolate. Aceste ad posturi au normate în Austria i au m rimile interioare lungime 244 x l ime 144 x în l ime 260 iar urdini urile se afl în dreapta, v zute din interior.

fost de: mm,

S-au elaborat l zi de transport prev zute cu sit , care permite aerisirea i care pot ad posti 6 nuclee cu un fagure. Aceasta a permis transportul lor cu trenul, respectiv vaporul la sta iunile de împerechere.

Fig. 125

Ramele acestor EWK sunt prev zute

cu o fâ ie de fagure artificial, lat de 2 cm. Fagurii nu sunt

323

cl di i, fiind introduse albine noi. În cel din stânga (nr. 29) s-au introdus 75 g albine prea slab

populat. Cel din mijloc (nr. 61) este prea tare populat cu 250 g albine, care ar putea muri în timpul transportului prin lips de ventilare. Cel din dreapta (nr. 60) este corect populat cu 110 g albine

g) Nuclee mici cu un fagure: În c utarea unor nuclee de împerechere cât mai mici i mai economicoase PESCHETZ (1954) a elaborat un nucleu cu un singur fagure, la care m rimea fagurelui este de 12 cm x 12 cm. În leatul superior al acestui fagure, care este gros de aproximativ 2 cm, este s pat o mic cu c de introducere. În cadrul

Institutului federal de apicultura a landului Bavaria s-a elaborat, dup FRANZ, un nucleu de împerechere mic, cu un singur fagure (fig. 126), care i-a g sit o larg r spândire. Important este ca aceste nuclee s se afle câte patru într-un ad post bine izolat; acest lucru determin în mare parte succesul cu acest tip de nucleu (BOTTCHER, 1963, pg. 136). Fig. 126 EWK-ul din Erlangen m soar în

exterior numai 120x200x60 mm i ar fi mai bun decât modelul mai mare, dac sunt uni i câte patru într-un singur ad post; capacul i pere ii laterali sunt bine izola i cu

324

burete, urdini urile se afl câte unul pe o latur (conform B0TTCHER)

Aceste nuclee f r rame, cu un spa iu de albine de numai 11,5x10x4 cm i un spa iu de hran de 6,5x10x4 cm s-au afirmat mai mult decât nucleele mai mari cu un singur fagure. Este suficient o cantitate de 50 60 g albine, cantitate care trebuie reîmprosp tat pentru fiecare matc în parte. Nucleul cu un singur fagure este o construc ie ideal pentru transportul nucleelor de împerechere (o matc +albine) pe distan e lungi. El permite transportul de multe ori lung i dificil la sta iunile de împerechere izolate i controlul lor simplu.

1.3.4. Nucleele de împerechere s fie mai mari sau cât mai mici? Numai unit i mai mari pot fi inute f r dificultate un sezon întreg i pot prelua succesiv un num r mai mare de m tci. De aceea aceste nuclee sunt întâlnite acolo unde sezonul de cre tere este mai lung i unde m tcile se in mai mult

325

timp în nucleu18. Bineîn eles c în aceste cazuri este rentabil o investi ie mai mare de hran pentru albine. Nucleele de împerechere mici se formeaz repede i cu pu ine cheltuieli, dar sunt menite numai pentru un sezon relativ scurt. De aceea se utilizeaz mai ales în acele întreprinderi care produc m tci pentru albine la pachet (California) sau acolo unde ele se transport la distan e mari.

2. Formarea i aprovizionarea nucleelor de împerechere 2.1. Preg tirea ad posturilor de împerechere Toate opera iunile de cre tere favorizeaz r spândirea nosemozei. De aceea este neap rat

necesar, ca în fiecare an s se cure e minu ios ad posturile de împerechere. Dup aceea ele se cl tesc cu o solu ie de le ie de 2% sau cu un dezinfectant utilizat în spitale pentru cur ire. Fagurii usca i se taie. Dac se reutilizeaz fagurii frumo i cu hran , atunci ei vor fi trata i cu vapori de acid acetic tehnic 60 80% în containere închise. Ace ti vapori distrug atât sporii de nosemoz cât i molia de cear . Ramele goale pentru nucleu nu vor primi faguri artificiali întregi, ci numai fâ ii de faguri artificiali, late de 2 cm.

2.2. Aprovizionarea cu hran a nucleelor de împerechere Aceste colonii mici se pot între ine singure numai dac culesul este foarte bun. De aceea ele

vor primi o rezerv de hran , care s le ajung pân la prima revizie. Dar aceast opera iune nu trebuie s produc furti agul.

2.2.1. Fagure de miere c p cit 18 (institute, fratele ADAM)

326

Oricare colonie este cel mai bine aprovizionat atunci când are un fagure de miere c p cit. Noi toamna punem în magazine cei mai frumo i faguri, ad ug m albinele din nucleele de împerechere desfiin ate i hr nim cu sirop de zah r, la care s-a ad ugat Fumidil. În aceast perioad eclozioneaz ultimul puiet. Dup aceea se scot fagurii cu hran se depoziteaz conform 2.1 pân în prim var . Albinele sunt supraiepuizate i nu merit s ierneze cu restul coloniilor. Dac colonia are un fagure de miere, atunci nici pe vreme rea nu exist greut i de hr nire. În cazuri nefavorabile se va hr ni din nou la prima revizie. i

2.2.2.

Hr nire lichid

În ad posturile cu mai mul i faguri este uzual hr nirea cu sirop de zah r. Dac siropul de zah r este foarte gros, atunci se cl de te foarte bine. Urm toarele dezavantaje trebuie evitate prin m suri corespunz toare: a) noaptea se formeaz pe suprafe ele plane (metal, plastic) rou , albinele alunec în hran i se îneac ; m suri: hr nitorul se interioar aspr (vezi

va prevede cu o suprafa

1.3.1), se pune un flotor; b) în timpul transportului pot fi v rsate (resturile de hran ; m suri: evaluarea cantit ii de hran ; c) hrana prea sub ire se poate acri; se face sirop din 2 p r i zah r la 1 parte ap ; d)

riscul furti agului este mai mare decât la toate celelalte moduri de hr nire: mai întâi vom introduce un (fagure de miere (vezi 2.2.1) i la prima revizie ad ug m hran lichid . Pân la aceast dat fagurii sunt cl di i i hrana se împr tie repede. La siropul de zah r se adaug Fumidil (vezi 2.2.6).

327

2.2.3.

Zah r uscat

Este recomandat de LAIDLAW (1962) pentru prevenirea furti agului, dar numai pentru clim cald , umed .

2.2.4.

erbet de zah r cu miere

Mai ales în nucleele de împereche mai mici se utilizeaz un amestec de miere cu zah r pudr (care

se solidific repede i de aceea nu poate fi depozitat). Preparare: trei p r i de zah r pudr proasp t, depozitat la cald se fr mânt cu aproximativ o parte de miere cald , sub ire. Mierea mai consistenta va fi diluat , dar cel mult cu 10% ap , deoarece altfel erbetul va forma coaj . Mierea care va fi utilizat pentru prepararea erbetului va fi miere, cu care au fost hr nite cu un an în urm coloniile doici (aceast miere nu este admis în comer datorit hr nirilor cu zah r). Dar s nu se utilizeze niciodat miere ieftin , str in , c ci foarte u or s-ar putea introduce germeni patogeni. Sporii de nosemoz pot fi distru i printr-o fierbere scurt a mierii, dar nu i sporii de loca. Pentru fr mântarea erbetului pot fi utilizate malaxoarele puternice de brut rie, dar tot atât de bune sunt i betonierele cu

dou palete. Într-o ma in de 140 l pot fi fr mântate într-o arj de 50 kg zah r. La sfâr it se va ad uga zah r sau miere, erbetul finit trebuind s fie maleabil19. Din punctul de vedere ai tehnologiei de lucru se introduce erbetul înc cald în ad posturi, cu una pân la dou luni înaintea lucrului. Înaintea utiliz rii lor vara se va examina suprafa a erbetului, dac s-a modificat sau nu, în timpul 19 i nu lipicios i care se întinde

328

depozit rii. Dac s-a format pojghi

(=crust )

se va întinde pu in miere diluat deasupra; dac este lipicioas se presar pe ea zah r pudr . Cantit ile mici se fr mânt cu mâna. Por ii de 20 30 kg zah r se toarn într-o putin cu pere i nu prea înal i i cu o sap de gr din se include mierea timp 20 de minute (BOTTCHER, 1963, pag. 103). Fig. 127 L zile în care se p streaz erbetul de

zah r trebuie s aib pere ii oblici, pentru ca erbetul s poat fi u or r sturnat cu 15 17 kg miere cald .

Rezervele de erbet se introduc în l zi construite îngustat cu fund longitudinal, tapisate cu

hârtie i din care se poate r sturna erbetul. Dac forma acestor l zi corespunde cu a vaselor de hr nit atunci se pot t ia por iile adecvate (MULLER OLE, 1954). Foarte potrivite pentru p strarea erbetului sunt i s cule ele din material plastic c ci erbetul nu sufer modific ri.

2.2.5. erbet din zah r invertit Din motive economice sau igienice se poate utiliza în locul mierii zah rul invertit (de exemplu în cazul pericolului de contaminare cu loca prin intermediul sorturilor str ine de miere!). Zah rul invertit poate fi produs atât prin fermentare cât i prin ac iunea unor a organici sau anorganici. a) Invertirea acid De multe ori în industria farmaceutic rezult de euri ca de exemplu sirop de

zah r invertit, care în anumite împrejur ri con in cantit i mari de hidroximetilfurfurol (HMF), care este toxic pentru albine (JACHIMOWICZ, 1976), i care din aceast cauz nu trebuie s fie utilizate pentru prepararea

329

erbetului. Albinele, accept cu pl cere aceste erbeturi, odat cu culesul oferit. Dar dac vremea devine rece i ploioas i deci albinele se vor hr ni

numai cu erbet, ele vor muri de foame, chiar dac spa iul umplut cu erbet este plin. Ele nu formeaz o coroan de miere i deseori p r sesc nucleele în prima zi frumoas ca roi tân r (RUTTNER, H., JACHIMOWICZ, 1974)20. Siropul de zah r invertit produs cu acid lactic are numai o mic cantitate de HMF i este un înlocuitor de miere potrivit. WEISS (1968) recomand urm toarea re et 21: o 1 kg zah r se fierbe pe o flac r mic timp de 30 de minute împreun cu ½ l ap i 2 g acid lactic. o Din 1

kg din acest sirop i 3 kg zah r pudr se face un

erbet. Acest erbet nu se înt re te luni de zile i poate fi u or t iat. Dac este necesar o depozitare, atunci, cantitatea de acid lactic poate fi redus la 1 g sau 0,5 g per kg zah r. b) Ac iunea enzimatic În statele scandinave se utilizeaz de mult siropul produs cu fermentul invertaz (MOLLER OLE, 1954). Dac temperatura este de 35°C, preg tirea dureaz câteva s pt mâni. Ast zi acest lucru este mult mai simplu i mai rapid. Fabrica Merck (RFG) livreaz de ex. pentru brut rii Invertin îmbuteliat în sticle de un litru. Dup WEISS (1968) se dilueaz 1 2 ml Invertin cu 80 100 ml ap rece i cu 1 kg zah r pudr se face un erbet. Acest erbet este mai uscat decât cel cu miere i zah r, dar r mâne maleabil i nu formeaz cruste. Sticlele de Invertin deschise se vor p stra în frigider, ca s fie ferite de alterare.

Invertinul este nev t m tor atât albinei cât i omului (WEISS, 1977). 20 Fiecare laborator de examinare a mierii este dotat pentru determinarea valorii HMF.

21

Pentru preg tirea erbetului

330

În cursul experien elor practice efectuate la sta iuni de împerechere, n-am putut constata nici o diferen între erbetul din zah r i miere, cel cu

Invertin sau cel cu sirop de acid lactic. Sunt unele fabrici de zah r (de ex. Frankenzucker, RFG) care produc un zah r de erbet în care sunt incluse enzime uscate, i care trebuie numai amestecat cu ap ca s dea un erbet. Pot fi utilizate la fabricarea erbetului i siropurile preparate cu izoglucoz (de ex. Apireve), dar nu toate aceste zaharuri de amidon de porumb au aceea i valoare bun .

2.2.6. Fumidil

Nucleele de împerechere sunt foarte tare amenin ate de nosemoz . De aceea se recomand , i în unele ri este chiar obligatorie (Austria)

introducerea de Fumidil în erbetul de zah r. Con inutul unui flacon de Fumidil se va ad uga mai întâi la aprox. 1 kg de zah r, dup aceea se amestec totul în stare uscat cu 20 25 kg zah r pudr , înainte de a amesteca i mierea în aceast compozi ie.

2.3. Albinele Albinele utilizate pentru popularea nucleelor de împerechere trebuie s fie s n toase. Mul i cresc tori e ueaz fiindc folosesc albinele unor colonii r mase în urm , care nu pot fi utilizate la cules. Rezultatul este o cot mare de pierdere i

m tci bolnave de nosem , care tr iesc pu in. Aceste m tci infesteaz la rândul lor cu excrementele lor albinele coloniei, închizându-se astfel acest cerc vicios. Albinele s fac parte din grupa de vârst de 1 21 zile, a a cum exist pe fagurii de puiet. Regula general pentru cantitatea de albine necesar unor nuclee de împerechere mai mici este: Albinele de pe un fagure de puiet

331

dau un roi mic. De acest lucru se va ine cont la planificarea cre terii ! În primul rând se utilizeaz albinele coloniilor doici f r matc , albinele unor colonii foarte puternice, care vor s roiasc . Nucleele mai mari de m rime standard sau cu jum t i de fagure se vor forma în dou feluri: o ca nuclee cu puiet i albinele existente sau o ca mic roi artificial, deci numai cu albine. Dependent de condi iile date pot fi practicate ambele procedee în cadrul aceleia i întreprinderi. Nucleele de împerechere mici (baby nucs) vor fi formate numai cu albine cu o botc sau cu o matc tân r .

2.3.1. Popularea stupilor cu nuclee de împerechere Dac se utilizeaz nuclee m sur standard,

atunci metoda corespunde întocmai celei utilizate la formarea de nuclee în cadrul stupinei. Singurul lucru de care trebuie s se îngrijeasc cresc torul este s dispun la timp de un num r suficient de faguri cu puiet c p cit. Pentru nuclee cu trei faguri se ia un fagure cu puiet c p cit, care are o suprafa mare

de puiet, foarte bine populat cu albine, un fagure cu rezerve i un fagure gol. La nevoie sa adaug i alte

albine; deoarece aceste nuclee se vor utiliza în cele mai multe cazuri ca unit i întregi, ele pot fi de la bun început mai puternice. Pentru nucleele pe jum t i de fagure sunt necesare mai multe opera iuni preg tire. Dac vrem s evit m munca

atât de costisitoare ca timp i atât nepl cut a t ierii fagurilor de puiet trebuie s avem la dispozi ie jum t i faguri cu puiet c p cit în acel moment când s-au maturizat primele serii botce. de de de de

În acest scop cresc torii (G. PIÄNA, N. RICE, R. WEAVER) introduc spre depunere de ou asemenea jum t i de faguri în colonii puternice, i aceasta

332

înaintea pornirii cre terii. O mare parte a jum t ilor de fagure cu puiet i mierea pot fi luate din colonii, care sunt rezultatul unor combin ri de nuclee, combin ri efectuate la sfâr itul ultimului sezon (vezi 1.2.4.). Îns pe aceast cale nivelul puietului abia la 2 3 s pt mâni dup termenul de formare a primelor nuclee este în acea faz care permite o divizare. Pentru formarea coloniilor mici se scot jum t ile de faguri cu albinele de pe ele i se împart pe nucleele existente. Se mai adaug un fagure de miere i un hr nitor; majoritatea cresc torilor lucreaz cu nuclee cu doi faguri. Dac pe faguri nu se afl un num r suficient de albine sau dac suprafa a de puiet este mic , se adaug albine

în mod corespunz tor. Deci în afara fagurilor de puiet trebuie s existe i albine la dispozi ie. În nici un caz coloniile acestea formate cu puiet nu vor fi atât de uniforme ca acelea formate numai cu albine. La determinarea cantit ii de albine i de puiet trebuie s se in cont c ele servesc producerii de m tci i nu form rii unei colonii de albine. Ele trebuie s fie atât de puternice, încât s men in aceea i putere timp de cinci sau ase cicluri de împerechere a m tcilor. Dac nucleele sunt mai puternice decât este necesar, atunci se risipesc albine i timp, c ci g sirea i prinderea unei m tci este mult mai rapid într-o colonie mai slab decât în una puternic .

Fig. 128 Nucleul prime te o botc

mai ales

când exist înc puiet nec p cit. Aten ie la capacul dublu împotriva înc lzirii prea mari (foto LAIDLAW)

333

334

Dup popularea nucleului cu un fagure de puiet i unul de rezerv i dup umplerea hr nitorului se

fixeaz (prin ap sare) în mijlocul fagurelui de puiet, la 2 3 cm sub lea , botca. Dup aceea se mut cei doi faguri i buzunarul-hr nitor în pozi ia corespunz toare i se închide nucleul. Într-o întreprindere mare, unde zilnic se formeaz mai multe sute de nuclee, sunt necesare pentru o munc continu ritmic cinci persoane

(introducerea fagurelui de puiet; introducerea botcei; introducerea fagurelui gol i reglarea distan ei; introducerea albinelor; umplerea hr nitorului i închiderea nucleului). Fagurii de puiet i albine vor fi adu i, de pe o alt vatr , astfel c nu

exist pierderi datorate înapoierii albinelor la vechiul stup. Urdini ul se deschide abia a doua zi seara.

2.3.2. Popularea nucleelor numai cu albine Fig. 129 Lada de m turare (de strânsur )

Marburg este indicat când se adun albine din mai multe colonii în cantit i mici. To i trântorii i majoritatea albinelor zbur toare se reîntorc, matca, care ar trece neobservat , r mâne la gratia separatoare

335

Scuturarea albinelor i formarea unui nucleu (roi): Albinele pentru nucleele de împerechere se adun cel mai bine înainte de prânz, când zborul este bun, c ci astfel se elimin în cea mai mare parte albinele b trâne. În timp ce se caut matca, se pun fagurii de pe care se iau albinele într-un corp gol, pentru ca albinele s se sature. Dup aceea se scutur albinele de pe faguri printr-o pâlnie într-o roini bine aerisit . Se lucreaz astfel. încât s

poat zbura mai multe albine culeg toare. Pentru cantit i mai mici se poate util foarte bine corpul de scuturare Marburg , al c rui perete lateral e format dintr-o gratie desp r itoare i o pâlnie lateral . Albinele scuturate în pâlnie se despart: cele

tinere trec prin gratie în corpul întunecat iar albinele culeg toare i trântorii se reîntorc la colonie. Dac eventual s-a scuturat i matca, aceasta va fi g sit pe gratia desp r itoare (fig. 129). Fig. 130 în aceast roini (300x300x300 mm)

se pot introduce cu ajutorul unei pâlnii pân la 3 kg de albine în acela i timp. Trântorii nedori i sunt inu i în partea de jos cu ajutorul gratiei separatoare,

336

care tocmai se introduce

F r nici o pagub pot fi adunate în aceea i roini albine de la diferite colonii. Roiul de albine

nu trebuie s umple mai mult de 1/3 a volumului, c ci altfel ar putea s moar . Dup aceea roiul se va hr ni cu o solu ie diluat de zah r, ceea ce este foarte important. În acest timp roiul se va ine la odihn într-o înc pere întunecat la aprox. 18°C. Fig. 131 Înaintea introducerii matca se scufund în ap . Fiind ud ea intr foarte repede prin urdini i

este uscat

i acceptat de albine

337

Separarea trântorilor Dac m tcile urmeaz s se transporte la sta iuni de împerechere, trântorii trebuie neap rat îndep rta i, i anume prin cernere. Când albinele atârn lini tite i s tule în roini , ele vor fi aruncate printr-o lovitur în partea de jos iar sus se introduce o gratie Hanemann. Albinele vor trece în partea de sus prin gratie, dar trântorii vor r mâne dedesubt. În locul acestui corp de separare a trântorilor se poate utiliza un magazin gol cu gratie de aerisire, în care vor fi scuturate albinele. Se pune deasupra magazinului o gratie desp r itoare, dup aceea un al doilea magazin. Albinele vor fi atrase în magazinul al doilea cu ajutorul unei m tci. Aceast cernere a

albinelor se face cu pu in timp înaintea popularii nucleelor, pentru ca trântorii s nu r mân mult timp închi i, deoarece cei mici s-ar putea strecura cu timpul prin gratie.

338

Fig. 132

Fiec rui nucleu de împerechere (aici

modelul 1,32 a) i se d cu un polonic 120 g albine. Nucleele din lemn cu trei faguri au nevoie de o cantitate dubl de albine. În acela i timp albinele sunt u or umezite cu un aparat de stropit ap

Popularea nucleelor tip EWK22 cu albine Dup masa târziu, dup orele cele mai calde, când albinele sunt lini tite i s tule, se instaleaz într-un loc deschis, dar umbrit, num rul prev zut de nuclee de împerechere, nucleele fiind deschise. Se scoate un fagure mic, respectiv se rabateaz la EWK placa de sticl . Dac nu se introduce o matc eclozionat , ci o botc matur , atunci aceasta se

fixeaz central pe una din jum t ile de fagure, respectiv pe ram . B. KOEHNEN (Odbend, California) o face cu ajutorul urnei l mpi de sudare. Se deschide cu grij capacul roini ei sau al corpului de cernere a trântorilor i se strope te puternic cu ap ghemul de 22 Nota Redac iei APIMONDIA: EWK este în traducere, nucleu cu un singur fagure. În apicultura româneasc este cunoscut drept nucleu tip Zander .

339

albine. Dac ulterior nu se va hr ni lichid, se va stropi fiecare por ie de albine înc odat . Albinele vor r mâne lini tite i preiau înc odat mult ap , aceasta fiindu-le strict necesar în cele 3-5 zile de captivitate în pivni i în cursul transportului. Dac

s-a introdus o botc , atunci albinele s nu se umezeasc prea tare, pentru ca în scurt timp s se poat forma un ghem cald în jurul acesteia (fig. 128). Se folose te un polonic de aprox. 200 cm3 volum. Foarte bune sunt polonicele care au una sau dou suprafe e plane, deoarece cu ele se pot lua u or albinele de pe pere ii corpului (fig. 133). Dup umplerea unui EWK se închide imediat placa de sticl . Dac popularea se face în serie sunt de

preferat nucleele cu mai mul i faguri, ele r mânând atâta timp deschise, pân ce albinele s-au împr tiat în interior. Dup aceea, se introduce ultimul fagure mic, se acoper fagurii cu o folie de material plastic i se închide, nucleul (fig. 132). Fig. 133 Polonicul cuprinde aprox: 200 ml.

Deoarece canturile lui sunt drepte, albinele pot fi scoase u or de pe pere ii, roini ei

340

2.4. Introducerea unei m tci tinere în nucleul de împerechere Fiecare nucleu de împerechere format numai din albine i care, nu con ine puiet poate fi prev zut tot atât de bine cu o matc tân r neîmperecheat ca i cu o botc . Datorit regimului de c ldur mai prost la EWK se introduc numai m tci, dac nu vrem s suferim pierderi. Am amintit la început avantajele utiliz rii m tcilor: controlul cre terii m tcii i asigurarea identit ii ei prin marcare. Utilizarea de m tci eclozionate sub control este câteodat lege (de ex. proiecte cre tere, munc de cercetare). Vom scrie la pct. 3 despre îngrijirea m tcii în timpul eclozion rii i dup aceasta. Aici

vom descrie numai introducerea m tcii lâng albinele din nucleul de împerechere. Ideea principal a urm toarelor metode de introducere este: Comportamentul albinelor i al m tcii trebuie s fie identice în momentul introducerii . Dac în timpul introducerii m tcii se sufl i fum prin

urdini , atunci în starea aceea de enervare matca nici nu va fi observat în primul moment. MOLLER OLE23 (1954) utilizeaz o cutie de acceptare proprie. El m tur într-o cutie de 80x60 mm, cu fund de gratie, albine s tule, love te cutia de p mânt i arunc matca în untru. Pân la transportul lor la nucleele de împerechere mai greoaie, aceste cutii vor fi p strate într-o înc pere întunecat . La Lunz noi lucr m cu albine lini tite. Dup populare nucleele se introduc o jum tate de

or la odihn . Dup aceea matca din cu c

i

albinele înso itoare se arunc într-un vas cu ap la temperatura camerei i se scufund înc odat

23

Cu toate c metodele lui OLE MOLLER sunt ceva mai greoaie, totu i se g sesc în cartea lui multe detalii bine gândite, practice.

341

sub ap . Matca ud este l sat s intre încet prin urdini (fig. 134 24). Ea ajunge neobservat la ghemul de albine. Dar aceast metod e ueaz dac nucleul este format în caz de ploaie împreun cu albinele de zbor. În acest caz se recomand introducerea m tcii în cu c , cu dop din erbet de zah r. Fig. 136 Cu tile de eclozionare se

confec ioneaz dintr-o bucat de lemn de ment .

Captivitatea în pivni Nucleele (împreun cu albinele) se introduc pentru trei pân -n cinci zile într-o înc pere nu prea r coroas dar întunecata i lini tit . Albinele trebuie

s aib atâta c ldur , încât s înceap cu construc ia fagurilor deja în captivitatea întunecat (16 18°C). Dac se construie te, atunci matca este acceptat astfel a luat fiin i

o mic colonie de sine st t toare.

24

Poza lipse te

342

O perioad mai scurt de captivitate nu- i are rostul, c ci matca poate ar executa în primele zile de via câteva zboruri, primejdioase pentru ea i în

cursul c rora împerecherea nu este scontat . Practicianul tie c familiile instalate prea devreme roiesc cu pl cere; dac nucleele se instaleaz în apropiere de locul de origine al albinelor, atunci se vor întoarce mult mai multe albine la vechiul stup decât dup o captivitate mai lung . Se tie c pentru o împerechere reu it este necesar un proces de maturizare a m tcii. WOYKE i JASINSKY (1976) au constatat c m tcile îns mân ate artificial înaintea celei de a 4 zi de via au supravie uit într-un

procentaj mai mic i au preluat cu mult mai pu in

sperm decât cele mai vârstnice. Într-o întreprindere mare care are nevoie de mai multe mii de nuclee de împerechere popularea acestora la începutul sezonului este o ac iune care trebuie organizat foarte grijuliu. La R. WEAVER are loc în urm torul fel: o Munca cu nucleele trebuie adaptat exact la ritmul de lucru al coloniilor doici. Deoarece cre terea are loc într-un ritm de 14 zile (12 zile lucr toare, vezi cap. VII), trebuie s stea la dispozi ie 12 grupe de nuclee. Fiec rei serii zilnice de botce mature îi corespunde un grup de nuclee. o Popularea nucleelor are loc în aceast întreprindere pe baza ambelor metode, atât cu faguri de puiet cât i numai cu albine. Deoarece la 1 martie, când exist primele botce mature, nu sunt înc destui faguri de puiet, se lucreaz numai cu albine. o Dup

aproximativ 2 s pt mâni se desfiin eaz coloniile care dau fagurii de puiet. o Deoarece la început se produce numai jum tatea cantit ii zilnice de botce, formarea efectivului întreg de nuclee dureaz dou s pt mâni.

343

o Botcele se utilizeaz deja la vârsta de 9 (câteodat i opt) zile. Astfel exist un spa iu de joc

(rezerv ) de dou pân la trei zile, dac cumva vremea rea n-ar permite munca în aer liber. În plus se poate amâna eclozionarea m tcilor cu o zi prin reducerea temperaturii de la 34° la 32° în incubatorul în care se afl celulele. Dac îns vremea rea ine mult timp, ceea ce se întâmpl foarte rar, atunci bineîn eles c sunt inevitabile pierderile de botce. o Corpurile gemene (duble) pentru nucleele de împerechere r mân tot anul în sta iunea de împerechere. De aceea i popularea are loc acolo i nu mai are loc captivitatea uzual de trei zile. o În preziua popularii se formeaz nuclee

artificiale în ad posturi de m rime corespunz toare, care sunt înzestrate cu patru faguri i un hr nitor. Roiurile se formeaz la stupinele anexe i au o (greutate de 4,5 kg). Pentru un nucleu se utilizeaz 150 g albine, deci dintrun roi se pot forma 30 de nuclee. O parte a roiurilor se utilizeaz , înaintea distribuirii, - ca starter - , dar o singur dat . o Corpurile sunt instalate pe laturile unui drum carosabil, la o distan de 3 m între ele. o

Diferitele opera iuni de munc au loc, în ordinea enumer rii25: 1. Scoaterea capacelor; 2. Deschiderea concomitent a tuturor nucleelor i stropirea u oar a albinelor cu ap . Stropirea p r ii interioare, superioare a corpului, pentru ca albinele s nu ias . Dup scuturarea albinelor de pe capac i faguri ele se vor aduna ca o blan deas pe pere ii

interiori ai corpurilor; 3. Înzestrarea corpului nucleului a) cu un fagure de miere la mijloc, b) cu un fagure gol (sau unul artificial). Între cele dou rame r mâne la început un interval; 25 bineîn eles c pentru întreaga stupin , aceste opera iuni decurg concomitent

344

4. Introducerea botcei în fagurele de miere, apropierea fagurilor i a buzunarului hr nitor. Botcele sunt aduse la sta ia de împerechere pe rama de cre tere, într-o cutie izolat i sunt scoase

de pe ram cu pu in înaintea introducerii. Ele nu sunt v t mate de scurta r cire (vezi cap. V, 4.1.3.), dac se evit zdruncin turile; 5. Ad ugarea de 150 g albine, succesiv în cele dou spa ii i închiderea corpului cu capacul comun. Albinele sunt scoase cu un polonic. Urdini ul se deschide abia a doua zi seara, deci r mâne închis 2 zile i jum tate. Când se formeaz nucleul, aerul este înc relativ rece. Pentru muncile care trebuie efectuate sunt favorabile acele temperaturi care mai permit

oarecum zborul albinelor sau pu in mai sc zute. Dac este mai cald, atunci albinele vor zbura, se strâng în gheme pe tufe i sunt adunate seara. Pentru executarea acestei ac iuni este nevoie de o grup de lucru, format din nou persoane, care dac colaboreaz bine poate popula într-o or 300 de nuclee de împerechere. Dac se mai adaug al i doi, atunci num rul cre te la, 400 sau 50026.

3. Îngrijirea m tcii tinere 3.1. Izolarea m tcii în cu c Dup scoaterea botcelor din colonie, ele se izoleaz în cu ti. Exist mai multe tipuri de cu ti , care par ial pot fi confec ionate f r dificultate chiar de cresc tor.

3.1.1 Cu ca de eclozionare (dup ALLEY resp. ZANDER) 26 Dar în ciuda planific rii grijulii se mai pot întâlni situa ii neprev zute. Astfel deseori ne stau la dispozi ie prea pu ini faguri construi i. Uneori nucleele se formeaz numai cu doi faguri artificiali, iar în timpul sezonului de vârf chiar i cu un fagure artificial i un hr nitor. Aceste nuclee pot s - i îndeplineasc sarcina numai câteva s pt mâni. Dar, principalul este ca cresc torul s r mân maleabil i s reac ioneze corect, când intervine ceva neprev zut.

345

Confec ionarea: Cine are un mic atelier, î i poate confec iona acest cu ti dintr-un lea din lemn de tei de 20 40 mm cu un perforator de 35 ml (fig. 136). Dup aceea ele se deta eaz astfel, încât cu ca s aib o în l ime de 55 mm. Într-o parte a fiec rei buc i g urite se face o gaur de 15 mm în care se va pune celula. Pe fundul g urii se poate face lateral o mic adâncitur (6x6 mm), care se etan eaz cu cear lichid . Acolo i se pune m tcii tinere o pic tur de miere sau o bilu de erbet.

Aceast adâncitur trebuie plasat pu in lateral, pentru ca în momentul eclozion rii hrana s nu fie acoperit de capacul celulei, care cade. De obicei o parte (sau ambele) a cu tii este închis cu gratii de

aerisire cu ochiuri de 2,5 mm. Prin aceste ochiuri o matc poate fi bine hr nit , dar nu i r nit . De multe ori cealalt latur este închis cu o folie mobil (0,2 mm). Foliile de material plastic nu sunt bune, deoarece se curbeaz sub influen a c ldurii i astfel m tcile pot ie i. În partea inferioar folia se prinde cu doua cuie de tapi er, cu rozet mare, iar capetele superioare, t iate oblic se împing u or sub capetele de la dou cuie. Astfel în acea parte i se poate scoate folia i astfel accesul spre interiorul celulei este liber. Fig. 137 Cu ca Wankler. Pentru a proteja cât

mai bine partea superioar a celulelor t iate din faguri se prevede deschiz tura acoperit cu un capac din tabl sub ire

346

Apreciere: aceast cu c este (potrivit pentru celule din botce artificiale, acestea fiind de regul fixate pe un dop de lemn de 15 mm diametru. Acest dop închide cu ca.

3.1.2. Cu ca Wankler Acele celule care nai sunt fixate de un dop sau ceva asem n tor, ci au fost crescute dup metoda t ierii în arc a fix rii, sunt în pericol. Atât m tcile din interior, cât i albinele din exterior încearc s consume restul de l pti or de matc , formându-se câteodat o trecere spre exterior. De aceea în cazul metodei de t iere s-a afirmat vechea cu c Wankler cu un capac de tabl . Aceste cu ti sunt foarte utile

tocmai pentru întreprinderile de selec ie sau de cercetare, când sunt necesare anumite botce valoroase. Fig. 138 Dou iruri de bigudiuri a teapt s

fie introduse în incubator. De dopuri atârn botcele

347

Confec ionare: Cu ca Wankler se confec ioneaz din aceea i stinghie (fig. 137) ca i cu ca de eclozionare. Din trei g uri de perforare, cea din mijloc va fi desf cut . Semicercul va fi închis printr-un capac din tabl sub ire. El va fi astfel fixat cu dou cuie, încât poate fi deschis numai prin învingerea unei rezisten e mici.

3.1.3. Cu ca spiralat Probabil c aceast cu c simpl dintr-o spiral de stan î i trage originea de la ceasornicarul WANKLER: cu ajutorul unui tub de grosimea degetului se r suce te dintr-o sârm o spiral strâns , lung de aprox. 6 8 cm. La un cap t

spirala este închis de un dop, la cel lalt cap, botca. Aprecierea pentru 3.1.1 3.1.3: M tcile puternice eclozioneaz cu dificultate i f r albine, dac temperatura

348

este corespunz toare. Dac închidem câteva albine în cu c , atunci ele mai degrab încearc s ias decât s -i ajute m tcii la eclozionare.

3.1.4.

Cu ca de trecere

Nu s-au afirmat înc destul de bine a anumitele cu ti de trecere. Acestea au lateral în locul plasei de aerisire o bucat de gratie Hanemann. La baza acestui lucru se afla ideea c albinele pot ajunge la botce, le pot înc lzi i pot hr ni i matca, dac ea scoate trompa prin deschiz tura botcei. Dar

se mai întâmpl ca m tcile s fie în epate sau ca cele suple s treac prin gratia Hanemann, atât timp cât chitina e moale. Fig. 139 Botce mutate în cu ti de eclozionare,

preg tite pentru introducerea într-o colonie

3.1.5.

Metoda paharului

Mai bun , cu toate c pu in mai dificil , este metoda paharului (HEINECKE, 1951). În cadrul acestei metode se închide într-un tub micul ghem de albine, care a înconjurat ultima dat botca. Dar, prin aceast metod cre terea trebuie

349

f cut cu faguri, ceea ce are unele dezavantaje (ZANDER-BOTTCHER, 1971, pag. 271).

3.1.6.

Bigudiuri

În comer se g sesc bigudiuri din material plastic, care au un diametru de 15 20 mm (fig.

138). Ele sunt foarte potrivite drept cu ti de izolare i prezint i avantajul de a fi foarte ieftine. Se pun

pe un suport din lemn, pe urm se va introduce cu ca. (Aceste bigudiuri se pot utiliza i pentru transportul i expedierea m tcilor. În acest caz

cap tul inferior va fi introdus în cear lichid , pentru a avea un spa iu îngr dit pentru cantitatea necesar de erbet). Fig. 140

3.2. Unde se izoleaz ? 3.2.1. Eclozionarea în colonie Practicienii introduc cu tile cu botce într-o ram special . Aceasta este o ram goal , împ r it în dou sau trei etaje, i în care pot fi introduse 20 de cu ti.

350

Dispozitive sub form de balustrada împiedic r sturnarea cu tilor. Ele vor fi puse în corpul de miere bine populat de albine anume deasupra gratiei Hanemann. În acest corp trebuie s existe temperatura i umiditatea aerului necesare albinelor. Aceste botce str ine provoac roirea coloniei (dac aceasta nu se afla înc în frigurile roirii a a cum am aflat la cre terea în cadrul coloniei cu matc (fig. 131). Albinele nu sunt prea atente la m tcile tinere, eolozionate în cu tile lor. Ele nu se hr nesc uniform. De aceea este necesar ridicarea în prima zi a m tcilor deja eclozionate i aprovizionarea lor. /244

3.2.2. Eclozlozionarea în incubator Dac cre terea are loc des i în serii mari, atunci controlul eclozion rii în colonie este sumar mult risip de munc . De aceea merit s se cumpere un incubator. Pentru eclozionare botcele au nevoie de o temperatur constant de 34°C+r. Dac în timpul eclozion rii temperatura scade numai cu pu ine grade, dar o perioad mai lung , matca devine inactiv , astfel c r mâne prizonier sau eclozioneaz cu aripi atrofiate. Dar dac temperatura scade numai cu dou grade, nu se întâmpla nimic (cap. V, 4.1.3.). O înc lzire mai puternic cu câteva grade omoar larva. La cump rarea incubatorului s se acorde o mare aten ie limitelor de temperatur , care în cazul eclozion rii m tcilor, sunt mai mici decât cele i cere

necesare ou lor de pas re. Reglarea temperaturii: foarte inexacte sunt (termostatele cu doze de eter. Avem experien e foarte bune cu termostatul de contact cu voltaj sc zut (de ex. fabrica Jumo, Fuilda, RFG). Acest curent slab de contact declan eaz la temperatura la care a fost reglat curentul de aer cald. Gre elile care intervin sunt cauzate numai de c ldura

351

remanent a caloriferului, care de aceea trebuie s fie slab. Pentru un incubator mare ar fi potrivit ca surs de înc lzire un fier de c lcat reglabil (care se declan eaz automat). Actualmente exist aparate de comutare electronice, care nu numai c declan eaz la temperatura adecvat , ci care i regleaz cantitatea necesar de curent conform principiului Timer. Odat înc lzit, incubatorul consum numai o cantitate redus de curent, i astfel nu se formeaz nici o c ldur remanent care s deranjeze. Reglarea umidit ii aerului Dup metoda lui BUDEL (1960, pag. 139) umiditatea relativ a aerului din corpul de puiet al unei colonii de albine este în medie de 41,5% i vara oscileaz

între 35 i 50%. Deoarece un incubator func ioneaz ca usc tor, se vor instala în el vase mari cu ap , a c ror suprafa de evaporare va fi m rit prin

pânze. Dar i aerul prea umed, saturat cu vapori de ap , poate produce pagube: erbetul devine mai lichid i m tcile se pot n cl i. Ideal este de aceea un umector al aerului cu higrostat. Construc ia incubatorului i a sursei de c ldur este de importan pe rafturile unui incubator se pune o

surs secundar . Sub rafturi sursa de ap , al turi de un ventilator cu un regulator de aer reformat, al c rui agregat de r cire a fost înlocuit printr-o lamp cu fir de c rbune. În cazul incubatoarelor mai mari este necesar mi carea (circula ia) aerului în interiorul lor. Apreciere: Între-un incubator, în care reglarea temperaturii i a umidit ii func ioneaz

impecabil, se pot cre te m tcile de la c p cire pân la eclozionare. Spre exterior, aceste celule se diferen iaz printr-un strat sub ire de cear . Dac la eclozionare exist pierderi mai mari, atunci probabil c nu a fost ceva în ordine în reglarea temperaturii sau umidit ii.

352

3.3. Când i cum se mut botcele ? Dac la pornirea cre terii s-au utilizat larve de ½ pân la o zi, atunci eclozionarea are loc probabil în ziua a 12-a. Dac în aceast perioad c ldura a fost foarte mare, atunci m tcile pot ecloziona cu o zi mai devreme. Deci mutarea are loc în mod obi nuit în ziua a 10-a sau 11-a. Preventiv se introduce în fiecare cu c câte o bilu de erbet de m rimea

unui bob de maz re sau o pic tur de miere lichid , care se afl într-un mic pahar de cear (mai mic decât o botc de transvazare, c ci altfel se n cl iesc m tcile). Când se introduce o botc mare trebuie s avem grij ca în cazul unei cu ti mici la vârful botcei s r mân spa iu pentru ie irea m tcii.

3.3.1.

P strarea m tcilor eclozionate

Indiferent dac matca eclozioneaz în colonie sau într-un incubator, din ziua a 12-a se vor scoate de dou ori pe zi m tcile eclozionate. Dac are o crust , se adaug o alt bilu erbetul

de erbet sau

miere. Dup eclozionare fiecare matc va primi câte 5 10 albine tinere doici. Dar niciodat s nu se adauge la matc albine luate la întâmplare de pe geamuri. Fig. 141 Pl cu e de marcaj u or bombate

ele sunt confec ionate din folie tare de mas

plastica. Sunt de 5 culori, prev zute cu numere sau de forme diferite (Poz neclar ) 27

Fig. 142

A a se ine matca când este marcat .

În plus, m tcilor

împerecheate, li se scurteaz o arip

Un incubator cu 34°C este prea cald pentru m tcile eclozionate, albinele devin nelini tite i îngrijesc prost 27

din cauza scan rii c r ii originale poza a fost deformat , neavând nici o relevan motiv, nu a mai fost i, din acest

ad ugat aici

353

matca. Acum temperatura trebuie sa fie de 26 28°C. Dac nu exist un al doilea incubator atunci se pune peste o colonie un perete podi or desp r itor sub ire i peste el in un capac gol, de construc ie corespunz toare, sau un magazin. În aceast înc pere joas , colonia care se afl dedesubt va avea f r nici un efort temperatura necesar pentru m tcile tinere. M tcile eclozionate nu vor fi p strate mai mult de 12 36 de ore. Bineîn eles c m tcile tinere, introduse în cu ti, pot fi p strate într-o Queen-bank (banc de m tci) (comp. 4.5.2), depozit de m tci. Fig. 143 În aceast sta iune de împerechere

montan ad posturile în care sunt nucleele de

împerechere sunt fixate de supor i de evi, care se bat în flecare an în p mântul pietros.

3.3.2.

Controlul m tcilor eclozionate

a) dup dezvoltare Dac o serie întreag eclozioneaz întârziat, atunci m tcile sunt r cite sau prost hr nite. Dac unele m tci eclozioneaz abia în a 14-a sau a 15-a zi dup transvazare, atunci tim c larvele n-au fost îngrijite imediat ca m tci. Aceste

354

m tci vor crea mai târziu cresc torului sau proprietarului lor numai dificult i, deci vor fi deja eliminate de pe acum. Probabil c pentru practic nu este esen ial dac o matc este de dimensiuni uria e sau normale. Dar în nici un caz s nu fie mic . M rimea unei m tci tinere se apreciaz dup l imea scutului dorsal, c ci lungimea ei se schimb de mai multe ori în primele trei s pt mâni de via . Dac eclozionarea este controlat , atunci se poate examina imediat matca i se va vedea dac are picioare i aripi nev t mate sau dac are vreo alt caren corporal .

b) dup culoare

Culoarea m tcii depinde par ial de faptul cât de repede i la ce temperatur eclozioneaz , c ci ultima colorare are loc înc în botc . M tcile de roire, care cânt i nu ies mult timp din botc de

frica rivalei, sunt de obicei închise la culoare. M tcile deschise la culoare nu au un randament mai sc zut. M tcile Carnica pot fi maronii deschis, cenu ii pân aproape de negru. Eu cunosc o linie de cre tere, la care majoritatea m tcilor prezint la al doilea segment abdominal un inel de culoarea cafelei cu lapte. Albinele fiice erau îns totalmente cenu ii, f r vreo colorare galben . În schimb este un indiciu de hibrid, dac m tcile fiice, dup încruci are cu trântori galbeni Ligustica, prezint o colorare galben evident . Acest lucru va ap rea i la lucr toarele unor cresc tori. Institutele i

întreprinderile mici prefer metoda eclozion rii controlate, în întreprinderile comerciale de cre tere eclozionarea are loc necontrolat în nucleul de împerechere. Selec ia m tcilor se face abia înaintea expedierii.

355

3.4. Marcarea m tcilor Dac vrem s marc m diferen iat m tcile de la diferite mame de cre tere sau propriile noastre m tci, în cazul în care am utilizat o sta iune de împerechere oficial , atunci o vom face înaintea împerecherii. Pentru liniile noastre diferite utiliz m pl cu e de marcare cu cinci sau mai multe forme de desen sau numere, toate cu culoarea anului. C ci am putut observa destul de des, c m tcile s-au întors câteodat la alte nuclee deja împerecheate. N-am putut îns constata c s-au pierdut mai des cu ocazia zborului nup ial m tci marcate decât cele nemarcate. Pentru acel cresc tor care practic cre terea dup origine i examinarea

randamentului, recunoa terea sigur a m tcii este o condi ie primordial . Dar i pentru fiecare apicultor este un ajutor pl cut dac î i poate g si repede matca i s recunoasc vârsta ei. De aceea, în multe state s-au încet enit pentru pl cu ele de marcare cinci culori anuale, care se rotesc în cinci ani i sunt dispuse în ordinea de la deschis spre închis: alb galben ro u verde albastru. Alb va fi utilizat

în 1981 i se va reîntoarce în 1986 i 1991. Deci ro u va însemna promo ia 1983. 1988, etc. În Elve ia se utilizeaz numai primele patru culori.

3.4.1. Materialul de marcare Drept culori se folosesc destul de des lacuri de r in care se usuc repede. Se recomand îns marcarea anterioar a unor trântori, pentru a

verifica dac solu ia de dizolvare este toxic . Altfel, colorantul va fi dizolvat în solu ie alcoolic de Schellack sau în celuloz -aceton Culorile lichide, deschise, au o putere bun de str lucire, pe când culorile anuale negre se diferen iaz mai greu de chitin în cazul raselor de albine închise la

culoare./249 Mai bine se v d pl cu ele stan ate din folie metalic . Argintiu - auriu sunt culorile permanente ale metalului. Ro u, verde sau albastru sunt de obicei folii colorate cu o culoare nepermanent sau cu numere ce devin mai târziu indescifrabile. S-au afirmat pl cu ele din material plastic (opalit), care deja prin natura

356

materialului au o colorare str lucitoare. Cifrele lipite nu pot fi citite nici ele dup câ iva ani. Diametrul pl cu elor este de cel mult 2 mm; pl cu ele mai mari se pot pierde u or. De aceea este necesar un adeziv bun, care trebuie îns s se usuce repede. Dup multe încerc ri ne-am reîntors întotdeauna la oja noastr incolor cu aceton . M tcile pot fi marcate i cu un chibrit ascu it, dar cea mai eficace este utilizare unui lemn rotund, asem n tor creionului, în ale c rui capete s-au înfipt câte un ac de g m lie cu un cap metalic mic. Capetele de sticl sunt prea mari. Unul din cele dou ace se îndoaie într-un unghi de 45°. Dac acul

nu este din fier sau o el, el în prealabil, va fi trecut prin flac r .

3.4.2. Marcarea Matca se ia între vârfurile ar t torului, al degetului mijlociu i degetului mare de la mâna stâng . Acul drept se introduce în lac, se terge pic tura atârnând i se tamponeaz scutul dorsal

al m tcii. Aten ie! Lacul n-are voie s ating r d cinile aripilor sau s intre în segmentul cervical al m tcii; în ultimul caz ea ar muri instantaneu. Acum se umeze te vârful îndoit cu limba i se preia cu capul acului o pl cu . Ea se afl pe partea boltit . Cu cealalt parte a capului acului se apas pl cu a de spatele lipicios al m tcii. La spate pl cu a trebuie s adere ca scutecul sub form de semilun .

Dac este a a, ea nu va deranja niciodat matca când î i introduce capul în celul pentru inspectare. Pentru uscarea lacului matca va r mâne câteva minute într-o cu c aerisit sau sub un clopot de sticl . Mirosul acetonei trebuie s dispar înaintea reintroducerii m tcii. Exist unele unelte de marcare la care matca nu trebuie atins cu mâna. Dar pentru cresc torul preg tit inerea m tcii nu trebuie s prezinte dificult i.

357

4. Locul de împerechere. Aici nu este spa iul de a scrie despre avantajele i dezavantajele sta iunilor de împerechere, ale zonelor de cre tere pur sau ale împerecherii în stupin . Vom vorbi numai despre activit ile care trebuie s aib loc. Fig. 144 în zone cu precipita ii bogate

ad posturile din pe p mânt. Dificult i s-ar material plastic pot fi puse direct putea ivi din cauza furnicilor

4.1. Transportul Transportul nucleelor spre sta iunea de împerechere sau la locul de împerechere va avea loc

dup mas . Urdini urile se deschid odat cu l sarea înser rii. Albinele î i vor începe astfel zborul abia a doua zi diminea a. Nucleele pot fi instalate i dis-dediminea , sau când plou , dar niciodat în c ldura amiezii. Imediat micile roiuri ar p r si nucleele. Ca regul general se va interzice circula ia sau deranj ri în cadrul sta iunii de împerechere în timpul orelor de zbor.

4.2 Instalarea Se alege un loc semiumblat, ferit de vânt. Nucleele cu un singur fagure (EWK) slab izolate roiesc cu pl cere în timpul c ldurii toride a zilei; coloniile cu mai mul i faguri sunt mai pu in sensibile, dar sufer WEAVER, fig. 128). i ele de c ldura solar (R.

Fig. 146

Acest mod de a ezare permite

îngrijitorului o privire de ansamblu, dar m tcile deseori nu nimeresc nucleul lor i se pierd

358

Fixarea nucleelor cu un singur fagure se face pe stâlpi. Dac ace ti stâlpi vor fi utiliza i mai mult timp se vor face din corner 25x25 mm mai ales când toamna se demonteaz totul. Ace ti stâlpi pot fi u or b tu i în soiuri pietroase (F. RUTTNER, 1973). Instalarea la niveluri diferite într-un mediu înconjur tor diferit; (tufe sau copaci semiînal i) u ureaz orientarea m tcilor. Nucleele din material plastic cu trei faguri se pun direct pe p mânt, ceea ce u ureaz la rândul lor orientarea. Îns trebuie v zut ca urdini ul s nu fie acoperit de iarb . PIÄNA este de p rere c se pierd mult mai multe m tci din nucleele a ezate pe postamente mai înalte, mai ales pe vreme cald . Nucleele nu se instaleaz în rânduri

regulate, ci în zig-zag. Distan a dintre ele s fie cel pu in de 2 3 metri. În sta iunile de împerechere mari se afl între dou carosabil. iruri de nuclee un drum

359

În perioada în care furnicile nu g sesc înc man pe copaci, ele devin hoa e i rod izol rile de polistiren. Câteodat ele izgonesc albinele din (nucleele de împerechere mai slabe). Pentru combaterea lor stâlpii vor fi un i cu clei de omizi s u cu clei de cui oare. Deseori sunt necesare i alte m suri de protec ie împotriva altor d un tori (1.2.4).

4.3. Împerecherea De regul primele zboruri ale m tcii nu au loc înaintea celei de-a 6-a zi de via , iar cele de împerechere nu înaintea celei de-a aptea. Matca întreprinde scurte zboruri de orientare. Se va vorbi

de o eventual împerechere a m tcii dac ea lipse te cel pu in zece minute. Perioada maxim de zbor se afl între orele 13 i 15, la temperaturi de peste 280C, înnorare u oar i vânt foarte slab

(RUTTNER F., 1955). Cele mai frecvente zboruri au loc dup o perioad de vreme rea. În astfel de cazuri se zboar i sub limita valorilor de temperatur .

Chiar dac condi iile date sunt bune, zborurile de împerechere au loc numai foarte rar înainte de mas . Dac dup mas se anun furtun , trântorii

zboar repede spre coloniile lor. Deci perioadele pasibile de împerechere sunt foarte limitate, mai ales la munte sau pe coast . Dar în aceste cazuri sta iunile de împerechere sunt izolate i trebuie s se asigure o densitate a trântorilor care dep e te media, pentru ca în aceste r stimpuri scurte s aib

loc în mod sigur împerecherea. Când pe insulele de împerechere din nordul RFG-ului era instalat numai câte o colonietat , cantitatea i calitatea rezultatului erau descurajatoare. De când exist colonii de trântori, pierderile nu sunt mari i durata de via a m tcilor normal .

360

4.4. Controlul i recoltarea m tcilor

361

Data primului control poate fi calculat conform desf ur rii vremii. Dac matca i-a început ponta în decursul primelor dou s pt mâni de via , atunci se a teapt cu transportul, respectiv cu recoltarea pân ce se vede o suprafa mare cu puiet, cel pu in

nec p cit. S nu ne deranjeze apari ia unor celule de trântori în primul puiet, dar mai târziu trebuie s fie puiet uniform de lucr toare. Alta este situa ia când ponta are loc abia în a treia s pt mân . Acum se va a tepta pân când puietul este c p cit, ca s se vad dac matca nu a r mas neîmperecheat cumva. Asemenea întârziate se omoar cel mai bine imediat, c ci ele produc numai necazuri.

Fig. 148

Un sc unel de lucru cu un sertar

pentru unelte u ureaz munca într-o sta iune de împerechere

În nici un caz nu se scoate matca imediat dup ce a fost v zut cu semnul de împerechere poate

c mai trebuie s se împerecheze. De regul matca î i începe ponta cu dou zile dup ultima împerechere. Numai când întârzierea este mare, ea începe ponta mai devreme. TARANOV vorbe te despre dependen ele dintre greutatea m tcii i începerea pontei: o m tcile grele de 180 190 mg depuneau în medie în ziua a 17-a (sau într-o alt experien în a 15-a) primele ou ; o m tcile mai

grele depuneau deja în ziua a 10-a, respectiv a 11-a.

362

Într-o întreprindere mare producerea de m tci ou toare va func iona perfect numai atunci când toate fazele procesului (tranzvazare-cre tereîmperechere) sunt perfect sincronizate. Aceasta înseamn c pentru fiecare botc matur trebuie s existe un nucleu de împerechere, care poate s-o primeasc . R. WEAVER, care efectueaz cre terea cu coloniile doici într-un ciclu de dou s pt mâni (2x6 zile), i-a împ r it corespunz tor acestui ciclu nucleele sale de împerechere în 12 grupe, câte o grup pentru botcele unei zile. Aceasta înseamn c i m tcile se vor scoate în acest ritm. Acest procedeu corespunde experien ei generale, c acele m tci care nu i-au început ponta dup cele 10 zile

lucr toare de la eclozionare sunt de calitate inferioar . PIÄNA îndep rta toate m tcile care nu iau început ponta în ziua a 16-a. Acest ritm neregulat de munc poate fi respectat numai dac zi de zi în afara unor rare excep ii vreme favorabil

împerecherii . De aceea nu este o simpl coinciden ca toate întreprinderile mai mari de

cre tere se afl în regiuni cu o clim constant de var uscat i cald ./254 Recoltarea m tcilor

împerecheate este f cut de colaboratori cu o deosebit dexteritate. Mai ales în SUA i în Australia exist un mijloc de ajutorare important, taburetul de recoltare (catching stool), care u ureaz într-o anumit m sur o munc care se desf oar multe zile într-o pozi ie aplecat . Este un sc unel jos, care con ine în sertare tot ce este necesar pentru

procesul de munc : unelte apicole, cu ti goale, cu ti cu m tci recoltate (fig. 148). WEAVER este de p rere c o persoan experimentat poate introduce într-o or în cu ti 40 de m tci cu albinele lor înso itoare. Dac se introduc numai m tci în cu ti (pentru a fi utilizate pentru albine la pachet i pentru un transport masiv într-o cu c de roire) atunci num rul este chiar de 55. Îns dup 5 ore randamentul nu mai este acela i, deoarece scade aten ia.

363

Albinele înso itoare se iau deseori din nucleul din care provine matca. Deoarece nucleele sunt mai puternic afectate de nosem decât coloniile, mai des deranjate i orfanizate, mul i apicultori prefer albine orfanizate din colonii puternice, s n toase. N. BICE (folose te o cutie de umplere a cu tii automat : cu tile cu m tci se pun în compartimente peste o roini cu albine în ea (fig. 14928). Albinele

sunt împinse în cu ti de fum. Dac cu tile s-au umplut prea tare, atunci se scoate o parte a albinelor. Cresc torii italieni, care în cadrul exporturilor lor voluminoase trebuie s se supun unor controale sanitare riguroase, utilizeaz un procedeu sigur pentru ob inerea unor albine

neinfestate (vezi IX, 3.2.3). Introducerea botcei mature are loc la pu ine ore, pân la inclusiv 24 de ore, dup scoaterea m tcii. Într-o alt faz se umple din nou hr nitorul. Chiar i în condi ii favorabile se pierd în faza zborurilor nup iale 20 30% din m tci. Nucleele f r matc sl besc repede, mai ales dac n-au timp îndelungat puiet. Fagurii de înt rire pot fi lua i din alte nuclee. Dar este întotdeauna binevenit, dac nucleele pot fi înt rite prin colonii ajut toare. În func ie de cerin , de puterea nucleului i de condi iile de vreme se pot împerechea într-un nucleu dou pân la zece m tci.

4.5. P strarea În timpul sezonului de cre tere exist perioade în care m tcile î i încep mai repede ponta, înainte

de a putea fi expediate sau utilizate i când nucleele de împerechere sunt necesare seriei urm toare.

4.5.1. P strarea în cu ca de transport M tcile pot r mâne 2 s pt mâni în cu ca de transport, fiind înso ite de 10 28

foto lips

364

albine i având erbet. Cu 20 de albine tr iesc mai mult, cu 50 de albine pot rezista 3 4 s pt mâni (FRESNAYE). LAIDLAW-ECKERT (1962) recomand o temperatur de 30 40° i neap rat ra ii suplimentare de ap (datorit aerului uscat al Californiei). FRESNAYE a f cut numeroase experien e i a ob inut cele mai bune rezultate la 25° f r adaus de ap . El a depistat c albinele pot prelua suficient erbet la o umiditate relativ a aerului de 50 65% pentru a tr i. Dac primesc în continuare ap suplimentar , ele vor mânca mai mult decât este necesar, se umple prea tare punga lor rectal , pierd fecale, se înnegresc i tr iesc cu mult mai pu in. Deci greut ile sunt legate în primul

rând de albine, mai bine zis de digestia lor (comp. 3 2.2).

4.5.2. P strarea în colonie (Queen-bank) De Banca m tcilor se vorbe te în statele sudice ale SUA i în California (LAIDLAW i ECKERT, 1962): în corpul superior de miere al unei colonii puternice se pun peste gratia Hanemann câ iva faguri cu puiet nec p cit. Între ei se introduc rame cu m tci. O ram are dou pân la trei iruri de cu ti joase, care sunt introduse perechi-perechi, spate la spate (fig. 150). Deci într-o ram î i g sesc loc 50 70 de cu ti, în care se afl numai m tci, f r albine înso itoare i f r hran . Cu tile sunt dintr-o sit rar pentru a u ura schimbul de hran . 3 4 rame pot fi p strate într-o colonie puternic . Se

recomand hr nirea permanent a coloniei. Acela i lucru se poate aplica i la roiurile artificiale puternice. Într-un corp cu 3 kg de albine i destule rezerve de miere se p streaz 100 300 de m tci

(WEAVER, ROBERTS i STANGER, 1969 LAIDLAW i ECKERT, 1974). Un rol hot râtor îl joac cantitatea mare de albine din corpuri, care trebuie s umple bine toate intervalele. În mod normal m tcile nu sunt p strate în acest fel mai mult de o lun . La întrebarea dac m tcile nu sufer prin acest tratament s-a r spuns diferit...

365

Aceast metod nu s-a impus pân acum în Europa, dar ar fi posibil i aici, dup experien a

mea. JEVTIC (1951) a l sat acces liber albinelor la matc . El utilizeaz cu ti mari (60x60x25 mm), care pe o latur aveau o gratie Hanemann Din motive de precau ie el împiedica accesul albinelor în primele 3 zile cu o plac de tabl . Fig. 151 La latitudinile nordice nucleele pot fi

iernate în înc peri climatizate, ele fiind în leg tur cu exteriorul printr-un canal de zbor lung i îngust

4.5.3. P strarea în laborator GARY (1966) a încercat s p streze m tcile în laborator, f r albine. Temperatura optim a fost

din nou de 25°C i ca cea mai bun hran s-a utilizat miere pur . Orice ad ugare de antibiotice a scurtat vizibil via a m tcilor. În condi iile cele mai favorabile mai tr iau dup 10 zile 75%, dup 20 de zile 65% i dup 30 de zile numai 35% din m tci. În toate experien ele mortalitatea cea mai mare 60% maxim

s-a constatat în primele zile de via . În orice

caz trebuie re inut c GARY nu a utilizat niciodat m tci tinere, ci m tci b trâne de vârst necunoscut , care au mai fost (p strate într-o banc de m tci (Queenbank). i experien ele lui FRESNAYE au ar tat c m tcile b trâne tr iesc închise în cu c mai pu in decât m tcile tinere m tcile de câ iva

ani (cu albine) nu ajung nici la jum tatea duratei de via a m tcilor împerecheate, tinere. Ambii autori

au fost de acord c iernarea în cu ti ar fi aproape

366

imposibil .29 În alte locuri (de ex. în experien e proprii) rezultatele au fost îns mai pu in favorabile datorit unor pierderi mari de m tci.

4.5.4. P strarea în colonii mici, în înc peri climatizate P strarea coloniilor mici în aer liber devine o problem în zone cu clim aspr . Urmând o idee a lui W. GOTZ (Oberursel) am iernat nucleele cu 1 3 faguri întro înc pere climatizat la 10 12°. Albinele sunt în leg tur cu exteriorul printrun canal de zbor lung de 30 cm, larg de 40X40 mm i deci pot întreprinde zboruri de cur ire. Lungimea canalului de zbor împiedic îns albinele s zboare afar în

frig, chiar dac câteodat în înc pere este mai cald. De mai mul i ani noi iern m nuclee f r pierderi (H. RUTTNER, 1978) (fig. 151).

29

Îns acest lucru i-a reu it lui FOTI (1956) în România. Ei inea m tcile în cu ti mari de 30x40x60 mm în incubator la 25°C, 50 70% umiditate relativ i le hr nea cu miere. Din când în când se la început se

schimb albinele înso itoare

folosesc 50 de albine la fiecare matc , c tre sfâr itul iernii câte 90 de albine. Acest consum de munc a fost r spl tit prin m tcile care în anul urm tor aveau produc ie.

367

CAPITOLUL IX Transportul i introducerea m tcilor Hans RUTTNER Fig. 152 Transportul botcelor nec p cite.

Larve proasp t transvazate sau existând numai de câteva ore pot fi transportate timp de ore, dac sunt introduse în adâncituri potrivite Într-o plac de poliuretan, fiind astfel ferite de usc ciune i de oscila iile de temperatur .

1. Transportul ou lor Experien ele referitoare la durata de supravie uire a ou lor în afara coloniei de albine au fost discutate în capitolul VI, 3.1. Reiese de aici c ou le depuse nu supravie uiesc decât scurt timp.

Ou le îns care au fost scoase din colonie la 12 2 ½ zile dup depunere eclozioneaz dup un transport de 24 de ore în propor ie de 100%, dup 48 de ore 60%. Aceasta înseamn c o expediere

368

prin po t în ar nu constituie nici o problem . i în str in tate sau chiar i peste ocean se pot expedia, de ex. conform unei în elegeri individuale prin avion.

2. Transportul botcelor Dup cum s-a ar tat în detaliu în capitolul V (1.2.2, 4.1.3) i dezvoltarea larvelor i pupelor de matc prezint pân la eclozionare anumite perioade relativ insensibile. În aceste perioade se pot executa diferite manipul ri. În primele dou zile ale vie ii în care nevoia de hran este mai redus ,

larvele sunt insensibile. Pe urm , i în a 5-a i a 6-a zi de via larvar , când acestea încep s se închid

în cocon. Dup aceea îns au nevoie de lini te absolut . Abia în ultimele dou zile înainte de eclozionare pupele pot fi din nou manipulate, cu oarecare grij , f r s fie v t mate. Se a eaz întins, se r cesc câteva ore la temperatura camerei i se transport . Pentru eclozionarea propriu-zis îns , iar i au nevoie de temperatura cuibului de puiet. Fig. 153 Pentru transportul botcelor gata de

eclozionare se sap g uri de 50 mm adâncime întrun bloc de poliuretan. Cresc torul transport astfel celulele la sta iunea de împerechere sau la vânzare.

369

Manipul rile în timpul muncii de cre tere sau în timpul transportului trebuie s perioade favorabile. Fig. 154 Când botcele se transport o zi in seama de aceste

întreag ele se pun într-un sac termoizolant înc lzit în prealabil. Alte surse de înc lzire introduse în sac nu sunt necesare i de cele mai multe ori duc la o supraînc lzire

2.1. Transportul botcelor nec p cite Pentru a r spândi în practic în mod ieftin i ra ional material de cre tere valoros, unele centre de cre tere livreaz botce nec p cite, fiind mai economicos decât a expedia buc i (de faguri) cu

ou sau cu larve. TIESLER (comunicare prin coresponden ) spune c sta iunile nord-germane de testare a m tcilor livreaz anual cea 3000 botce cu larve. Acestea au fost

370

pornite înainte timp de 3 ore în starter i transportate timp de pân la 3 ore, cu ma ina la coloniile cresc toare. M. SCHONUNG vorbe te de rezultate bune ob inute cu transporturi de mai multe ore ale unor botce naturale nec p cite, transvazate proasp t, umed sau uscat (1972 i 1973). El a g urit pl ci de polistiren (reformat), cu un tubu or, ob inând g uri de 15x15 mm, în care se introduce botca, astfel protejat împotriva usc rii (fig. 152). Fig. 155 Cu tile de transportat m tci vor fi i ele confec ionate din material plastic. Ele se pot combina în diferite forme.

La Lunz în schimb, botcele cu larve r mân în vederea pornirii câteva ore într-un

371

starter. Numai larvele acceptate se transport în felul susmen ionat, la distante de peste 150 km. Aproape toate se cresc în continuare în coloniile doici la locul de destina ie. R. WEAVER (VII 3.2.4) vorbe te despre experien e asem n toare într-o întreprindere mult mai mare./260

2.1.1. Transportul în roini

starter

Unii cresc tori care î i procur materialul de cre tere din exterior sosesc cu o roini starter (VII,

3.2.3) i introduc la centrul de cre tere larvele pe leatul de cre tere. Dac se pornesc imediat c tre stupii pier o mare parte din larve. Dac între transvazare i transport trec câteva ore nu sunt

pierderi. Aceast metod este recomandabil pentru cazurile când botcele vor fi introduse a doua zi în coloniile cresc toare. În caz contrar se va proceda mai bine ca la 2.1.

2.2. Transportul botcelor c p cite Totdeauna când lucra în stupin , Guido SKLEMAR purta sub mas , într-o tabacher , botce gata de eclozionare, cu grij împachetat pentru a le introduce în nucleele orfane. În Israel cresc torii vând botce pe care apicultorii le transporta la distan e mari. REINPRECHT (nepublicat) a confec ionat ambalaje transport pentru botce. A topit, cu un tift cald de metal în polistiren orificii adânci de 50 mm i largi da 15 mm, în care se introduc bote artificiale. Sunt atât de adânci încât

m tcile care eclozioneaz eventual pe drum pot chiar ie i din botc . Am înc lzit mai întâi aceste ambalaje în incubator la 35° i am transportat ulterior în ele botce mature aproape 3 ore cu ma ina, mai târziu 5 ore cu trenul, deseori i pe vreme r coroas . În ultimii ani am introdus în felul acesta, anual, peste 3000 de botce dintr-un transport cu trenul de 5 ore. Pierderile, nici chiar în cazurile

372

nefavorabile, nu dep eau niciodat 10% (fig. 153). La astfel de transporturi mari ambal m cu tile de eclozionare cu botcele în saco e sau cutii termoizolante (f r baterii de r cire). Odat recep ia a întârziat la un transport pe o distan de

300 de km i 400 botce au r mas înc 24 de ore în cutia termoizolant la temperatura camerei. Dup aceea m tcile au eclozionat normal în incubator. Vârsta pupelor era astfel calculat încât trebuiau s eclozioneze în ziua transportului, în ziua urm toare, sau a doua zi. Aceste termene s-au decalat cu câte o zi (fig. 154).

3. Transportul m tcilor

3.1. Transportul m tcilor neîmperecheate Când drumul e prea lung pentru a transporta botcele, trebuie s fie expediate m tci proasp t eclozionate. Tehnica transportului nu se deosebe te de transportul m tcilor împerecheate (3.2). Trebuie îns inut cont de faptul c destinatarul are greut i

mai mari la introducerea m tcilor neîmperecheate în nucleul de împerechere. Cu o matc neîmperecheat se poate forma în general numai un nucleu cu albine, f r puiet, îns i în acest caz

dup experien a noastr ( i a lui FRESNAYE, 1965) rata pierderilor este cu atât mai mare cu cât între timp matca avanseaz în vârst . TARANOV descrie îns cum a introdus m tci neîmperecheate în nucleele de împerechere, cu toate c ace tia aveau puiet nec p cit (vezi 4.2).

3.2. Transportul m tcilor împerecheate 3.2.1. Cu ca de transport Cu tile de transport au un compartiment pentru albine i altul pentru cca. 10 g erbet. Trecerea între aceste dou compartimente trebuie s fie atât de mare, încât s nu poat fi blocat de ex. de o albin moart . Una din fe e este format de o plas de sârm de aerisire cu ochiuri mari = 4 fire/1 cm

373

(diametrul firului 0,4 mm). Cu tile de expedi ie trebuie s fie rezistente la presiune, de aceea de regul sunt din lemn sau de ex. ca un model

polonez, din material plastic (fig. 155). La fel de indicate sunt bigudiurile care se pot închide la ambele capete i al c ror capac a fost înmuiat în cear în vederea introducerii în el a erbetului fig. 156 (VIII, 3.1.5).

3.2.2.

erbetul de zah r

Atât uscarea (formarea de cruste) cât i lichefierea erbetului pot duce la pierderea m tcii. De aceea calitatea erbetului este de importan hot râtoare pentru reu ita transportului mai ales în zone cu clim cald uscat sau umed .

Fig. 155 Cu tile de transportat m tci vor fi i ele confec ionate din material plastic. Ele se pot combina în diferite forme.

374

Se va folosi acela i erbet ca la VII, 3.2.4. Consisten a potrivit , asem n toare cu cea a fondantului, se ob ine îns abia când acest erbet a fost depozitat cel pu in 2 luni într-un recipient. Trebuie s fie uscat i maleabil, nu trebuie s fie îns lipicios. SKLENAR (1948) crede c vitalitatea m tcilor spore te când se adaug erbetului pu in

polen. erbetul trebuie pus în compartimentul de hr nire numai cu câteva zile înainte de expediere, pentru c lemnul absoarbe din umiditatea lui. Se recomand de aceea, s fie înmuiat în cear sau parafin topit compartimentul de hr nire. Suprafa a erbetului se acoper cu un pergament, tot pentru a evita uscarea lui (fig. 159).

375

Fig. 156

Bigudiurile sunt potrivite pentru

transporturi de scurt durat . Un cap t se introduce în cear i devine hr nitor. erbetul trebuie s fie

solid, ca s nu se lipeasc m tcile

3.2.3. Albinele Fiec rei m tci i se dau ca înso itoare 10 15 albine. Acestea sunt scoase dintr-o colonie doic f r matc sau dintr-un nucleu de împerechere. Niciodat nu trebuie folosite albine b trâne de zbor, din colonii str ine, deoarece ele ar ataca matca. Pentru exportul m tcilor exist recomand ri speciale sanitar veterinare: de multe ori albinele înso itoare sunt analizate în ara de destina ie.

Institutul Na ional de Apicultur din BOLOGNA (Italia) (recomand urm torul procedeu, care s-a r spândit i în Austria: peste o colonie de albine se a eaz o ram de lemn pe care s-a fixat de ambele p r i plas (de sârm ) de aerisire. În acest cadru mai sunt montate dou izgonitoare de albine cu deschiderea în jos. Apoi se a eaz deasupra un magazin cu faguri cu puiet în curs de eclozionare i cu faguri cu hran . To i ace ti faguri sunt f r albine. Magazinul se acoper bine, prin plas trece aer cald dinspre colonie, în a a fel încât puietul s poat ecloziona. Avansând în vârst , albinele eclozionate trec prin izgonitor în jos,

376

r mân numai albinele mai tinere de 10 zile, care din cauza gratiei duble n-au fost niciodat în contact cu albinele coloniei mam . Când în magazin se folosesc faguri nou cl di i din care puietul eclozioneaz pentru prima dat nu exist pericolul unei infec ii cu nosemoz sau cu vreo boal de puiet. În nici un caz nu poate fi transmis Acarapis woodi. Împotriva transmiterii lui Varroa jacobsoni îns , metoda este ineficace. Desigur, se presupune c sta iunile de cre tere sunt libere de aceste 3 boli amintite, îns nosemoza va ap rea din când în când din cauza stresului în timpul opera iunilor de cre tere (fig. 157).

Fig. 157

Dac vrem ca albinele tinere s

eclozioneze separat de colonia de baz , se separ

magazinele respective printr-o ram

cu gratie dubl . Prin dou izgonitoare de albine, albinele mai

b trâne se pot reîntoarce la colonia de baz . Un urdini propriu, f r izgonitor de albine, nu permite acest lucru. În dreapta vedere de sus. În stânga de jos

377

Fig. 158

Aparatul de prins albine este format

dintr-un tub din pexiglas cu un diametru de aprox. 30 mm. La ambele capete sunt introduse etan tuburi de sticl de 8 mm. Cel care duce spre furtunul de gur trebuie s aib în interior, la cap tul lui, o bucat de re ea fin (ciorap de dam ), pentru ca s nu se aspire albine în gur

378

M tci cu albine înso itoare în vârst de 3 10 zile supravie uiesc cca. dou s pt mâni în cu c , îns albinele foarte tinere, de numai 1 2 zile, n-ar trebui folosite. Ele tr iesc în cu c doar câteva zile i nu sunt în stare s hr neasc matca.

3.2.4. Popularea cu tilor De obicei albinele sunt introduse câte una prin orificiul de umplere a cu tii. Pentru a evita în ep turile în degete, inevitabile la umplerea cu mâna, albinele pot fi suflate cu ajutorul unui instrument de prins albine (fig. 158)./264 Întreprinderile mai mari de cre tere (N. RICE) au dispozitive speciale de umplere. Pe o roini

special umplut cu albine tinere se a eaz un capac special, în care se introduc într-un spa iu adecvat un num r mai mare de cu ti

379

de expedi ie. Cu pu in fum, albinele sunt îndreptate în cu c pe rând, (cap. VIII, 4.4). La urm se introduce în fiecare cu c o matc i se blocheaz

orificiul de umplere cu ajutorul unui capsator de birou. Fig. 159

3.2.5.

Ambalarea

Transporturi mici pot fi expediate ca scrisori. Deoarece la po t nu se primesc decât anumite formate, cu tile sunt introduse în plicuri rezistente

sau mai bine în pungi pentru m rfuri, din hârtie tare. Orificii de aerisire se fac numai când sunt mai mult de 5 cu ti într-o pung . Dar nevoia de aer este redus mai degrab exist pericolul ca prin

aerisire s p trund insecticide la albine.

380

Când sunt ambalate 20 pân la 100 m tci împreun într-un carton trebuie totu i asigurat aerisirea. La transportul cu avionul trebuie avut grij ca coletul s r mân într-o înc pere cu aer condi ionat i s nu fie supus vreunui tratament cu insecticid. Materialul expediat sufer în primul rând din cauza c ldurii, dac cu tile sunt p strate în plin soare sau în spatele unui geam însorit, ex. în ma ini parcate. În timpul c l toriei în schimb m tcile pot fi p strate în cu tile de transport timp de o s pt mân cu condi ia s li se ofere din când în când ap proasp t . Se pune o pic tur pe gratie, sau se a eaz un tampon de vat umed , din care albinele pot suge apa (v VIII, 4.5.1).

3.2.6.

Recep ia unui transport de m tci

Destinatarul trebuie s preg teasc în lini te m surile pentru a ad posti m tcile bine. Albinele odat aprovizionate cu ap (3.2.5) i depozitate întro înc pere aerisit , f r curse de insecte i (sau) substan e de comb tut moliile, pot fi p strate f r grij înc câteva zile.

4. Introducerea m tcilor Pentru a trata am nun it acest capitol ar trebui de fapt scris o carte întreag . SNELGROVE (1943) i JOHANSSON (1971) descriu scurt 65 metode diferite

dar precis exist apicultori care folosesc alte variante, perfect convin i de eficacitatea lor.30 Condi iile accept rii: 30 Not improvizat de culeg torul acestui document (care nu a avut acces la cartea original ), pe baza textului eliptic, ce nu poate fi în eles altfel decât prin aproximare : Uimitor este faptul c exist o multitudine de metode de introducere dar, niciuna dintre ele nu este scutit de risc, având în vedere faptul c succesul în introducerea m tcii depinde de numeroase circumstan e: starea m tcii b trâne, cât timp a fost întrerupt ponta, m rimea i greutatea m tcilor etc.

381

1. starea m tcii b trâne (vârsta ponta) 1. m rimea i greutatea m tcilor Taranov a constatat o strâns corela ie între greutatea i acceptarea m tcii (m tci sub 200 mg sunt acceptate în propor ie de 47%, m tci de peste 200 mg 96%; în cu c comportamentul albinelor fa de matc

merge la sigur, în practic introducerea m tcii trebuie îns s aib loc odat cu îndep rtarea m tcii b trâne, ceea ce prezint un oarecare risc. Pe cât posibil, înainte ca matca s fie introdus se va a tepta ca colonia s devin nelini tit din cauza absen ei m tcii. Chiar i când matca nou introdus a început s depun ou , nu este în afara oric rui pericol. De aceea primul control de regul trebuie

s aib loc abia la o s pt mân dup introducere. Cu minim de aten ie trebuie c utate ou le, niciodat matca prea u or ar putea fi sufocat de mai

albine! Acest pericol cre te pân în a 21-a zi

ales când între albinele b trâne de stup i matc exist deosebiri mai accentuate.

4.1. Înlocuirea m tcii în colonii v t mate O matc tân r selec ionat nu este un leac miraculos pentru salvarea unor colonii grav sl bite deseori m tcile nu sunt acceptate în astfel de colonii. Când o colonie a fost de ex. mai mult timp orfan , trebuie l sat s - i creasc singur o matc într-o ram cu puiet nec p cit, care i-a fost introdus . De altfel, se poate introduce i o botc de cre tere nec p cit sau c p cit . În orice caz matca

tân r trebuie s eclozioneze în colonie i de acolo s plece i la împerechere ( VIII, 1.1). Când colonia este din nou restabilit , se va proceda cf. 4.4, sco ând mai întâi fagurii vechi.

382

4.2. Introducerea m tcii în nuclee de împerechere cu puiet Când se scoate dintr-un nucleu matca ou toare, de regul se introduce o botc . În felul acesta cresc torul pierde îns controlul ta ilor m tcii, uneori chiar i al provenien ei ei. TARANOV scrie c astfel de m tci î i încep ponta abia dup 12 zile (max. 25 zile), fa 13

de m tci introduse, care

depun ou deja dup 8 9 (max. 14) zile. Tabel31 Rezultatele se pot afla {

din introdus

urm torul (dup acceptat 35 38 48 % 70,0 67,8 92,3 Imp reg 30% 1

Metoda de Introducere

Botce M tci în : a) cu ti Titov b) carton 50 cu albine 56 52

34%

Din acest motiv s-a testat în Uniunea Sovietic cu succes imens o nou metod cu ajutorul c reia se poate introduce, dup scoaterea m tcii ou toare, o matc eclozionat neîmperecheat .

Dintr-un carton sub ire se va face o cu c . În aceasta se introduce matc tân r cu cca. 40 albine tinere. Albinele provin din colonia cresc toare sau sunt albine în vârst de 3 5 zile de maturator. Orificiul se închide cu o pl cu de cear în care s-au

f cut 4 g uri mici de 1 2 mm.32 În colonie albinele l rgesc în curând orificiile la 4 5 mm i are loc un schimb de albine. Abia dup 12, 24 sau 48 ore gaura este atât de larg , încât poate trece i matca.

31 32

Cei care de in cartea pot vizualiza acest table la pagina 266 sau 267 (dup câte b nuiesc) Despre o hr nire este vorba, se pare c albinele trebuie s - i cer easc hrana.

383

2. condi iile externe (cules, furti ag, vreme, anotimp).33 Prim vara, pe timp de cules bun, matca tân r poate fi introdus

Dup TARANOV înlocuind în practic mii de m tci în nuclee s-au ob inut acelea i succese cu albine înso itoare în cutia de carton resp.

acelea i insuccese la introducerea botcelor. Fig. 160 Cu ti de introducere de diferite

lungimi. Aceast cu c de introducere are dou treceri închise cu erbet de zah r: unul mai scurt cu gratie separatoare pentru intrarea timpurie a câtorva albine i unul mai lung pentru ie irea mai întârziat a m tcii

N-am verificat aceast metod sovietic , ea deschide îns drumuri noi.

33

În copia scanata aici e trecut num rul 5 (eu am pus 4 cu toate c nu am avut posibilitatea sa corectez textul

confruntându-l cu cartea original )!

384

4.3. Introducerea m tcilor în colonii normale 4.3.1. Cu ti de introducere În condi iile favorabile de cules matca poate fi introdus într-o cu c simpl din plas de sârm f r albine înso itoare blocând accesul albinelor la erbetul de zah r. De la cu ca simpl de expedi ie (cu ca Benton) (fig. 159) i bigudiurile (fig. 156) pân la cu ca irepro abil din punct de vedere tehnic a lui Wolhlgemutih în fagurele cl dit, exist multe variante. În ultima vreme este mult l udat o cu c care este prev zut cu dou tuburi de intrare închise cu erbet, largi de cea 8 mm. Unul este mai scurt (cca. 25 mm) i blocat cu o gratie separatoare (fig. 160). Prin acesta ajung mai întâi câteva albine

la matc , care sunt îns prea izolate pentru a o ataca. Abia când ceva mai târziu s-a deblocat i tubul mai lung (cca. 35 mm) matca intr în colonie. Între timp feromonii ei au ajuns deja în colonie. Acest sistem a fost descris deja de ALLEYCHANTRY (1902), M1LLER (1904), JOHANSSON (1971) i mai târziu modificat de WENNER i WOYKE. Al i autori (BUTLER i SIMPSON, 1956) recomand ca matca s fie l sat s fl mânzeasc . Un tub din gratie de sârm cu ochiuri mai largi este îmbr cat la cap tul deschis cu un singur strat de ziar.

4.3.2. Cu c capac Acest sistem const în aceea c matca este izolat prin intermediul unui capac de plas de

sârm pe un fagure cu albina în eclozionare s fia i albine mai vârstnice. Capacul este

f r

385

fixat stând pe puiet. Când este vorba de un fagure alb, matca va fi eliberat de albine odat cu îndep rtarea pupelor deteriorate. La fagurii închi i la culoare trebuie eliberat dup 4 zile dup ce a

început deja ponta. Cel mai bine se face aceasta g urind fagurele prin spate. Fig. 161 Cu c capac cu un tub în care se

pune erbet de zah r. Matca poate ie i pe aici dac nu este eliberat pe fagure. i în acest caz câteva albine pot p trunde la ea prin gaura mic , percepându-i mirosul.

Pentru a evita acest control în a 4-a zi pe acest capac va fi montat un tub de hr nire. Acest tub este

lung de 40 50 mm cu 0,80, care se umple cu erbet de zah r (fig. 161). Dup p rerea mea acest tub ar putea fi (ALLEY CHANTRY) astfel modificat,

încât câteva albine doici ar putea ajunge dup un anumit timp la matc , aceasta putând ajunge îns numai dup alt interval în colonie. În tubul lung de 40 45 mm se face la 25 mm distan de la intrare o

deschidere de 4,5 mm l ime. În felul acesta primele albine de stup pot ajunge la matc , aceasta putând ie i îns abia când restul tubului va fi eliberat de erbet. Fig. 162 - Roiul în aer liber. O matc izolat întro cu c se afl pe o ram de strânsur unde albinele se adun în jurul ei. A doua zi se recolteaz roiul (foto ENGLERT)

386

Împreun cu CALE (1966) suntem de p rere c aceast cu c face parte din metodele cele mai bune de înlocuire a m tcii în colonii cu albine b trâne.

4.3.3. Introducerea cu alcool Dup OROSI (1958) maghiarul CSATIS a constatat deja în anul 1972 c (m tcile de albine sunt u or acceptate sub vapori de whisky, HOSING (1969) folose te alcool etilic de 95%, noi am ob inut acela i rezultat cu spirt denaturat sau cu un rachiu tare de fructe: pentru o colonie normal se toarn cea 10 ml (pentru un nucleu jum tate) pe o bucat de fetru sau o batist de hârtie i se a eaz

387

deasupra ramelor. Nu dedesubt, ci de o parte, a fost introdus matca în prealabil într-o cu c , fiind izolat de un strat foarte sub ire de erbet de zah r, astfel încât ea va fi eliberat atâta timp cât vaporii de alcool mai au efect. Ace tia terg mirosul vechii m tci (HIRSCHFELDER, 1972 ; H. RUT-TNER, 1972). Avantajul const în marea siguran i în faptul c

matca poate s înceap ponta imediat f r nici o întrerupere a cre terii puietului.

4.4. Introducerea prin înfiin area unui roi Metodele de introducere de mai sus au fost concepute în primul rând din punctul de vedere al considerentului de a salva colonii f r matc sau

necorespunz toare cu ajutorul unei m tci noi. S ne ocup m îns i de cum poate ajunge o matc

selec ionat valoroas cu risc minim într-o colonie de albine ! Singura utilizare ra ional a unei m tci valoroase este formarea unui roi. Acesta de regul în anul urm tor devine mai puternic, mai s n tos i mai rentabil decât o colonie veche de produc ie cu matc nou . În plus m tcile care au întrerupt ponta câteva zile sunt în stare proast . Scade mirosul lor de matc i la înlocuire simpl vor fi deseori

omorâte de o colonie puternic sau atât de tare v t mate încât vor suferi toat via a lor de pe urma aceasta. Când se formeaz în schimb un roi riscul acesta este foarte redus. Când roiul este unit ulterior toamna (sau în prim vara urm toare) cu colonia b trân are loc o înt rire binevenit , în timp

ce înlocuirea direct este deseori legat de o întrerupere sensibil a cre terii puietului. i motive igienice i economice pledeaz pentru formarea unei colonii tinere cu matc tân r . O matc valoroas trebuie introdus numai prin intermediul unei colonii

388

tinere! Ce posibilit i exist în acest sens ?

4.4.1.

Roiul artificial

Când activitatea de zbor este corespunz toare se m tur cea 1 kg albine de pe cea 6 faguri de puiet (albine tinere!) sau 8 faguri de miere (aten ie! i aici poate exista o matc neîmperecheat !) printro pâlnie într-o cutie roini aerisit . Albinele pot

'proveni din diferite colonii. Pentru roiuri nu prea mari s-a dovedit a fi foarte indicat cutia de tipul Marburg (VIII, 2.3.2), mai ales când se inten ioneaz

s se ia albine de la mai multe colonii. Din cu ca de expedi ie se elibereaz cu geamul închis albinele înso itoare i se introduce cu ca din nou închis cu matca în roiul format. Se ofer un hr nitor i roiul este p strat 1 3 zile în pivni . Între timp se preg te te un stup cu 2 faguri de hran i 4 faguri

artificiali. Seara se introduce roiul cu ajutorul unui carton mare. În acest flux de albine se introduce i matca. Se hr ne te de mai multe ori, pân ce fagurii artificiali sunt cl di i. Termen: în mod normal maiiunie Avantaj: igienic, simplu Dezavantaj: consum de albine în (perioada culesului, eclozionarea de albine tinere abia dup 3 s pt mâni (fig. 162).

4.4.2.

Roi în aer liber dup SKLENAR

Seara se a eaz lâng pavilionul apicol un fagure gol, de care se fixeaz cu ca cu matca. De pe un anumit num r de faguri se scutur albinele pe aceast ram . Albinele de zbor se întorc în colonie i numai albinele tinere r mân. Roiul r mâne peste noapte în aer liber i este pus diminea a pe rame, eliberându-se

389

matca. Avantaj : Metod foarte sigur .

4.4.3.

Roi cu puiet

În func ie de anotimp se a eaz 1 4 faguri cu puiet i 2 faguri de hran cu albinele respective întrun stup liber. Matca se pune f r albine înso itoare întro cu c care se închide cu erbet de zah r. Pe urm cu ca se introduce într-o t ietur pe un fagure cu puiet sau între 2 faguri cu puiet. La sfâr it se m re te atrac ia albinelor fa de matc cu pu in

miros de alcool (4.3.3). Roii pot fi instala i înc în

aceea i sear , dac au putut fi adu i la pepinier de la o distan de cel pu in 3 km. Aceast schimbare

de loc are mai multe avantaje: nu se r t cesc, nu exist pericol de furti ag, nu exist nici un deranj, zon proprie de cules. Când îns sunt instala i în stupin se mai scutur albinele de pe al i 2 3 faguri cu puiet în roi, în compensa ie pentru albinele culeg toare care se întorc la vechiul stup. O p strare de 1 3 zile în pivni este necesar în

acest caz, ea recomandându-se pe timp ploios. Avantaj: Consum redus de albine în timpul culesului (un roi format în iunie cu un singur fagure de puiet poate s devin o colonie pân la culesul de p dure din anul urm tor). Albinele tinere din ramele cu puiet eclozioneaz aproape pân la eclozionarea

puietului propriu. Dezavantaj : Nu atât de sigur ca alte metode. Termen : iunie, iulie.

4.4.4. Roi cu puiet în eclozionare f r albine

390

Când m tcile tinere vin în contact la început numai cu albine foarte tinere, nu pot s apar pierderi. Acest roi este format deasupra coloniei, în care mai târziu trebuie înlocuit matca: În cazul stupilor cu corpuri se introduc într-un corp nou 2 faguri cu puiet în curs de eclozionare, un fagure cu ap i faguri cu hran ; to i f r albine. Pe corpul de

dedesubt se pune o ram prev zut cu plas dubl de sit , care posed pe partea superioar un urdini ce se poate închide. Magazinul cu fagurii f r albine este a ezat deasupra i acoperit. C ldura p trunde în sus, în a a fel încât puietul poate ecloziona. Când în ziua urm toare au eclozionat câteva sute de albine tinere, matca cu albinele ei înso itoare este

l sat pur i simplu s se duc între ele.34 Important: Urdini ul acestui corp r mâne închis timp de o s pt mân ! Pe urm se deschide cu grij numai atât încât s poat trece deocamdat numai o singur albin , pentru c urdini ul este unicul pericol la aceast metod . A nu se hr ni! La intervalul de o s pt mân nucleul este înt rit cu faguri f r albine din colonia mam , pân când colonia tân r este mai puternic decât prima. La stupii cu corpuri aceast metod se aplic dup cules. Corpul de miere trebuie s posede un urdini i gratia separatoare va fi acoperit cu plas de sit . Când vremea este cald e suficient i o bucat de

tabl . În rest se procedeaz ca înainte. Avantaj: Aceast metod poate fi considerat ca fiind sigur 100%. Se poate aplica mai ales dup transporturi

lungi cât i la înlocuirea m tcii în colonii de ras str in sau agresive.

34

O închiz toare cu erbet de zah r aceste albine n-ar deschide-o.

391

În capitolele VIII i IX a fost discutat drumul m tcii tinere de la eclozionare i împerechere pân la înfiin area coloniei noi. Majoritatea metodelor descrise ar putea s par derutante, fiecare î i g se te îns locul în anumite condi ii geografice, climatice, de între inere i func ionale./272

CAPITOLUL X Cre terea i îngrijirea trântorilor Friederich RUTTNER 1. Introducere Literatura despre cre terea m tcilor aproape c nu poate fi cuprins . În schimb, de cre terea trântorilor i de condi iile necesare ob inerii unor trântori viguro i se ocup relativ pu ine lucr ri.

Aceasta este o expresie a faptului c lumea apicultorilor acorda mult timp, prea pu in interes trântorilor; ba dimpotriv , exista chiar o anumit rezerv fa de aceste insecte f r folos, lene e i

proaste , a c ror cre tere era chiar împiedicat , ca s nu se risipeasc mierea inutil. Când LEVENETS (1956 a) spunea c pentru cre terea a 1 000 trântori este nevoie de 750 g miere i 450 g polen i c aceia i 1 000 de trântori consum cât tr iesc 6,32 kg miere, el exprim ceea ce credeau odinioar cei mai mul i apicultori, i f r cercet ri tiin ifice. Pentru apicultorul practician calculul potrivnic este foarte aproape: 1 000 trântori = 7 kg miere mai pu in. Ast zi nu numai c tim c aceste date despre

consumul de hran al trântorilor sunt prea mari (WEISS, 1969), ci i c cre terea trântorilor este

inclus dinamic în sistemul biologic colonia de albine ; acest sistem nu rezult ca o structur mecanic din suma simpl a unor factori individuali, ci este rezultatul unor interac iuni uimitoare, a c ror natur (esen ) nu ne este nici ast zi prea clar . De aceea nu este de mirare, c realitatea este cu totul alta decât l sau s se întrevad cele mai sârguincioase calcule i c nu exist nici un motiv de a se

392

vedea în cre terea trântorilor o împov rare a randamentului economic (vezi mai jos). Este neîndoielnic c în cre terea ameliorativ calitatea genetic a trântorilor influen eaz în mare m sur calitatea descenden ilor. Dar nu este recunoscut în mod general c i calitatea (descenden ei) m tcii

este influen at în mare m sur de num rul i calitatea trântorilor cu care se împerecheaz . În acest context este important no iunea de împerechere deplin (RUTTNER, 1956), care

exprim faptul c numai acele m tci ating o durat de via normal i o pont normal , care în timpul

scurtelor zboruri nup iale i-au umplut spermateca cu 5 7 milioane de spermatozoizi. Dac nu se

realizeaz acest lucru, indiferent dac din cauz c num rul de trântori este prea mic sau dac este urmare a unui num r de zboruri limitat (insuficient), atunci albinele schimb m tcile înainte de termen./273 Poate c interesul sc zut al apicultorilor pentru cre terea trântorilor const faptul, c de obicei în perioada principal de cre tere exist suficien i trântori i f r a se lua m suri speciale; pe de alt parte poate fiindc influen area în cazul cre terii trântorilor este mai dificil decât în cazul m tcilor. În acest capitol vrem s ar t m c exist îns metode pe deplin utilizabile, care pot favoriza cre terea trântorilor. Favorizarea cre terii de trântori prin m suri tehnice este de importan special în urm toarele condi ii: i în

1. prelungirea perioadei de cre tere; 2. asigurarea

împerecherii cu trântori ale i în cadrul încruci rii, deci când se organizeaz sta iunile de împerechere, sta iunile de împerechere izolate i în cazul îns mân rii instrumentale.

393

2. Puietul de trântor i trântorii în cadrul ciclului anual al coloniei de albine Apari ia puietului de trântori în cadrul coloniei de albine este primul semn al apari iei instinctului de perpetuare. D. ALLEN (1958) este de p rere c în medie dup trei s pt mâni (între 16 41 de zile) de la primul puiet de trântor apar în colonie primele botce cu ou . Justificat se aminte te permanent în cap. VII c o cre tere de m tci va avea succes, va exista numai atunci când sunt prezen i trântori (sau cel pu in puiet de trântor matur). Iar vara târziu, când trântorii sunt izgoni i, a trecut perioada când se puteau cre te m tci la discre ie f r greut i i conform metodelor standard uzuale. Data de

apari ie a primilor trântori nu poate fi indicat cu precizie nici calendaristic, nici dup începutul înfloririi anumitor plante (fenologic). Aceste lucruri difer prea mult de la an la an i de la colonie la colonie Dar neîndoielnic exist o leg tur cu rela ia cantitate de puiet: cantitate de albine. Primul puiet prim vara este crescut de albinele b trâne care au iernat. Când procesele decurg normal atunci exist o perioad când apari ia albinelor tinere nu compenseaz dispari ia albinelor b trâne. Deoarece în acela i timp cre te permanent suprafa a ocupat de puiet, aceasta este o perioad dificil i

periculoas pentru colonie; majoritatea albinelor este concentrat pe puiet, dar i acolo aglomerarea este destul de slab . În aceast situa ie colonia nu este dispus s creasc puiet de trântor. Abia când

sosesc noi înt riri i când raportul se înclin în favoarea albinelor se destinde situa ia i sunt acceptate i larve de trântori. Coloniile care au început puternice iernarea au întotdeauna la dispozi ie destule albine doici i astfel albinele b trâne cresc puiet de trântor deseori într-o perioad destul de timpurie (de ex. în perioada înfloririi s lciei). În paralel cu tendin a de cre tere de trântori exist i cea de a construi celule de

trântori. Coloniile puternice construiesc 90 100% din fagurii de trântori în mai/iunie (FREE, 1975). Aceast tendin când se schimb îns foarte repede

394

exist suficien i faguri i puiet de trântori. Acela i autor a putut demonstra, c acele colonii care n-au faguri de trântor cl desc mai multe celule de trântori i cresc de cinci ori mai mult puiet de trântor decât cele care au deja 1 2 faguri de puiet. Prin scoaterea sau introducerea de puiet de trântori FREE a putut dirija dup bunul plac puietul de trântori. Este de a teptat ca în coloniile puternice s se creasc mai mul i trântori (per 1 000 de albine) decât în cele slabe. În cadrul experien elor lui FREE (1976) coloniile sale, sub 2.000 de albine, n-au crescut deloc puiet de trântori. Dar începând de la o putere de 4.000 albine imaginea devine foarte neunitar i oscila iile dintre coloniile de aceea i

putere sunt deseori mai mari decât diferen ele între diferite clase de m rime. Câ i trântori cre te o colonie care cre te liber ? R spunsul la aceast întrebare poate fi dat numai în cadrul unei experien e, deoarece nu apicultorul dicteaz coloniilor noastre dac i cât puiet de trântor s

creasc . K. WEISS (1962) a examinat timp de mai mul i ani unele colonii care construiau liber, deci care primeau numai rame goale cu o fâ ie de cear . Nu s-a limitat nici suprafa a de puiet (gratie HANEMANN), nici nu s-a recoltat miere. Coloniile deci s-au dezvoltat liber i puteau s - i creasc cât puiet de trântor doreau. Cea mai mare extindere a puietului de trântor a fost înregistrat între sfâr itul lui mai i mijlocul lui iunie. În aceast perioad s-au g sit în medie 5.100 de celule cu puiet de trântor

(cu limite între 2.900

8.700), deci 14% din totalul

puietului. Recalculat la cantitatea anual de puiet partea puietului de trântor este de 4,6%. Valorile lui D. ALLEN (1965) au fost asem n toare: 16%. J. FREE (1975) a g sit în luna mai în 14 colonii de o putere variabil în medie 5.500 de celule, dar când puterea coloniei era esen ialmente mai sc zut exista o propor ie mai mare din cantitate total de puiet (aprox. 29%). În iunie au mai fost num rate 2.500 de celule de trântor i în iulie 3.400 celule de trântor cu puiet.

395

Aceste cifre considerabile par s confirme la început optimismul deseori prezent în cercurile apicole despre produc ia de trântori a unei colonii. Dar dac num rul de trântori nu se determin dup cantitatea de puiet, ci dup num rul existent al trântorilor maturi atunci imaginea se schimb dintrun foc i într-un mod care produce derut . În prima treime a lunii iulie K. WEISS a g sit în coloniile sale de experien , care construiau nestingherite, în medie numai 1.400 de masculi, i asta într-o perioad de maxim eclozionare a trântorilor. Numai într-o singur colonie a fost dep it cifra de 2.000. O compara ie cu cifrele de puiet determinate arat c aceasta ar fi un sfert al valorilor scontate. i

mai mari sunt diferen ele în experimentele lui FREE (1976, tab. 7).

Tabel 7

Fig. 163

Puiet de trântor c p cit. Numai o

parte a indivizilor care vor ecloziona din aceste celule vor ajunge la maturitate sexual

396

Chiar dac în mod corect se utilizeaz

i nivelul

de puiet al num r torii anterioare la compara ie, diferen a între trântorii sconta i i cei depista i este uimitor de mare. Sc derea rapid se poate explica numai prin faptul c foarte mul i trântori pier în primele zile de via i nu ajung niciodat la

maturitate sexual . FREE (1976) a g sit ca cifr maxim de trântori în mai 574, în iunie 1797 i în iulie 486. Deci num rul de trântori crescu i de o colonie variaz între limite foarte modeste (dup WEISS în prima treime a lui iulie 3,4% a num rului total de albine). Num rul trântorilor care se g sesc pân la sfâr it într-o colonie este determinat numai în mic m sur de cantitatea de puiet care exista

înainte. Foarte mare este partea ou lor respectiv a stadiilor de larve cele mai tinere în puietul eliminat. Între-o colonie pe 24 aprilie existau 96% ou de trântori, dar pe 8 mai numai 8% puiet de trântori. O alt colonie con inea pe 8 mai 64% ou

397

de trântori, dar numai 1% puiet de trântori în 22 mai. Dar odat cu aceste date devin îndoielnice i calculele amintite la început despre consumul de hran de c tre trântori. Totu i este surprinz toare constatarea lui D. ALLEN (1958), c familiile cu cre tere nestânjenit de puiet (deci cu o mare cantitate de puiet de trântori) nu au produs cu mult mai pu in puiet de lucr toare i c au avut aceea i recolt de miere cu coloniile care au fost inute restrictiv cu un minim de puiet de trântori. Dar, deoarece larvele de trântori consum hran , deci prin aceasta exist un consum m rit fa de

coloniile cu pu ini trântori, r mâne numai concluzia evident c familiile cu mult puiet de trântori

lucreaz mai bine. În nici un caz nu exist vreun motiv de limitare a trântorilor de frica pierderilor de randament. Deci f r îndoial trântorii in de aspectul coloniei care lucreaz armonios , dup cum fost scris la început (cap. 1). Momentul izgonirii trântorilor vara târziu depinde foarte mult de condi iile culesului local i de aceea difer de la un loc la altul. FREE (1975) a demonstrat experimental aceste interdependen e, închizând coloniile de albine în cu ti de zbor; atâta timp cât coloniilor li se administra hran , ele î i men ineau într-un oarecare fel trântorii ; când hr nirea nu mai avea loc, atunci în decursul a câtorva zile dispar to i trântorii. În Lunz am See, unde culesul de polen este bun de-a lungul verii, activitatea de cre tere a puietului este prelungit fa de Oberurse, trântorii fiind inu i cu

o lun mai mult, în ciuda temperaturilor medii mai sc zute. În regiunile cu cules de toamn (de exemplu în zona M rii Mediterane) s-ar putea ca destul de târziu s mai fie crescu i trântori num rul lor fiind cantitativ mai sc zut decât prim vara devreme. Aceast dependen a men inerii

trântorilor în colonie de intrarea de hran în aceasta ( i nu de aprovizionarea cu rezerve!) devine inteligibil , dac ne amintim c în primele zile de via trântorii nu se hr nesc aproape deloc

398

singuri cu hran , ci sunt hr ni i de albinele doici (LEVENETS, 1956 a; FREE, 1957). Dup B. MINDT (1962) ei primesc în acest timp o hran nutritiv , care se compune din miere, l pti or i polen. Dac se reduce aceast tendin de predare a hranei

atunci foarte repede i imperceptibil se reduce num rul de trântori.

3. Influen a factorilor externi i interni asupra cre terii i între inerii trântorilor Pe scurt vom aminti to i factorii a c ror influen asupra trântorilor a devenit cunoscut .

3.1. Puterea coloniei

O colonie puternic va cre te mai devreme i un num r mai mare de trântori decât una slab .

3.2. Aprovizionarea cu polen Un rol deosebit îl joac aprovizionarea cu polen. Dup cum a putut constata FREE (1975) coloniile de albine strâng cu atât mai mult polen cu cât au mai mult puiet de crescut. TABER (1973) este de p rere c un rol îl joac i locul în care este depozitat

polenul. Numai rezervele de polen care se afl în imediata apropiere, a puietului au o influen pozitiv asupra cre terii trântorilor (comp. cu VII, 4.1).

3.3. Anotimpul

Neluând în seam factorii: puterea coloniei i cules, este un adev r vechi c în perioada în care are loc cre terea numeric a coloniei trântorii se cresc mai u or i în num r mai mare decât mai târziu în an.

399

3.4. Influen a m tcii a) Vârsta m tci De multe ori (dar nu este lege!) m tcile nu pot fi utilizate în nici un fel pentru cre terea trântorilor înaintea primei lor iern ri. Tendin a pentru cre tere de trântori se instaleaz din ce în ce mai mult odat cu vârsta m tcii.

b)

Lipsa m tcii

Coloniile f r matc îngrijesc trântorii mai mult i mai bine decât cele cu m tci. Ele vor construi

întotdeauna faguri de trântori dac în colonie exist puiet (FREE, 1977).35

3.5. Situa ia genetic Coloniile consangvinizate pot fi determinate cu greu s creasc trântori. Pe de alt parte exist rase care roiesc foarte u or i hibrizi de ras care cresc i între in cantit i enorme de trântori; LEVENETS (1956 b) este de p rere c în coloniile ligustica se izgonesc trântorii cu o lun decât în coloniile caucasica. i jum tate mai târziu

3.6. Cantitatea trântorilor deja existen i i puietul de trântori

Tendin a de a cre te suplimentar puiet de trântori respectiv trântori este determinat de cantitatea trântorilor existen i.

35

chiar în unele condi ii în care coloniile cu matc n-ar cre te

400

4. M suri pentru promovarea num rului i calit ii trântorilor ca i pentru prelungirea sezonului cre terii de trântori Aproape c nu exist greut i în a avea un num r suficient de trântori maturi în perioada vârfului de dezvoltare al albinelor, deci în plin var , când culesul de polen este bun. Este suficient introducerea unui fagure cu celule de trântor sau a unei rame goale, (pentru a g si permanent în colonii 1000 2000 de trântori, deci num rul care poate fi bine crescut de o colonie. În cazul cre terii de m tci timpurii trebuie s fim aten i s în elegem perfect no iunea de la timp . Drept regul putem avea indiciul c matca are nevoie de trei s pt mâni de la

pornirea cre terii i pân la zborul nup ial. Dar un trântor are nevoie pân la aceast dat , începând cu depunerea oului, de aproximativ ase s pt mâni; 24 de zile pentru eclozionare i dup aceea înc 16 zile pentru maturizare. Deci dac în perioada zborului nup ial al m tcii vrem s avem suficien i trântori, atunci cre terea acestora trebuie început cu trei s pt mâni înaintea cre terii de m tci. Dup calendarul nostru ar fi vorba de ziua 20 .

Problemele încep atunci când cre terea deviaz de la condi iileregul : 1. cre terea în afara perioadei optime (dinainte sau dup ); 2. împerechere în locuri nefavorabile din punct de vedere climatic sau al culesului (sta iuni de împerechere la munte sau pe insule în m ri); 3. nevoia de a avea mul i trântori de o anumit origine la o anumit dat ; 4. nevoia de

trântori din colonii cu vitalitate redus (consangvinizare, muta ii, rase exotice).

401

4.1. M suri generale o Aici este valabil tot ce s-a spus în cap. VII,1.3 despre preg tirea coloniilor doici. Deja cu un an înainte se aleg coloniile puternice, care se îngrijesc foarte bine. Cel mai favorabil pentru aceste colonii este instalarea lor într-un loc de iernare favorabil din punct de vedere climatic i cu o ofert bun de polen. o Dac este vorba numai de cantitatea i îngrijirea trântorilor, atunci se vor prefera coloniile cu m tci b trâne. Cel mai timpuriu se ob in trântori dac se pune din toamn în mijlocul cuibului de iernare un fagure de trântor. Dup TABEF (VII, 4.2.) se alege preferabil un fagure urât , care con ine printre celulele de lucr toare i zone cu celule de

trântori. Mai târziu, când s-a trezit instinctul de cl dire, se introduc cel mai bine rame goale însârmate. De obicei un fagure de trântor construit liber este îngrijit excelent. o Al treilea factor de baz , în afara puterii optime a coloniei i a prezen ei de faguri de trântor, este aprovizionarea excesiv cu polen. Dac aceast aprovizionare nu este asigurat printr-un cules permanent de polen, care a început înaintea pornirii cre terii de trântori, atunci se va hr ni permanent cu erbet cu polen (o re et vezi VII, 4.1.). Polenul poate fi înlocuit totalmente sau par ial (dependent de oferta de polen proasp t) prin alte produse albuminoase (diferite amestecuri de drojdie lapte praf i soia, care se g sesc în comer ).

Fig. 164

Când se atinge punctul maxim de

dezvoltare trântorii devin o parte component normal a coloniei, randamentul fiind acela i în ciuda cre terii i a men inerii lor

402

4.2. M suri pentru condi ii speciale 4.2.1. Prelungirea perioadei de cre tere Pentru o cre tere timpurie a trântorilor sunt cel mai potrivite m surile enumerate la 4.1, dar cu deosebit grij Fig. 165 i intensitate. Primul puiet de trântor apare

prim vara pe faguri cu col uri de celule de trântor

403

În cazul cre terilor târzii mai important decât toate m surile este hr nirea permanent a trântorilor i a coloniilor doici. Un alt mijloc care s-a afirmat este orfanizarea coloniilor doici. Coloniile orfane bine aprovizionate men in trântorii pân în iarn (în toamna lui 1977 am reu it s îns mân m în laboratorul nostru i la începutul lui noiembrie m tci cu sperma unor trântori de cre tere selec iona i). WOYKE (comunicare personal ) ine trântorii necesari pentru îns mân are în buzunare cu gratie separatoare, pe puiet nec p cit. Bineîn eles c aceste colonii orfane se înt resc din când în când cu albine i puiet. Se va asigura o aprovizionare optim cu polen. În orice caz trebuie

s accentu m un lucru: cre terea m tcilor în afara perioadei uzuale de cre tere este mai u oar decât cre terea trântorilor necesari pentru aceste m tci./279

4.2.2. Instalarea coloniilor de trântori în locuri nefavorabile albinelor Aici este valabil ceea ce s-a spus la 4.2.1. Foarte important este hr nirea permanent . Aceste condi ii nefavorabile se pot instala nu numai în anumite locuri, ci oriunde, de exemplu mai ales dup o perioad îndelungat de vreme rea. Deseori am constatat cu surprindere c deja dup câteva zile de vreme rece, când nu exista posibilitate de zbor, au disp rut din colonii to i trântorii, care înainte existau în cantitate suficient . În asemenea

cazuri trebuie s hr nim imediat ca m sur de combatere!

4.2.3. Cre terea unui num r mare de trântori de o anumit origine la o anumit dat Prezen a puietului de trântor i a trântorilor într-o colonie frâneaz cre terea i men inerea altor trântori. Deci în una i aceea i colonie poate fi crescut numai un num r limitat de trântori în acela i timp. Dac într-o sta iune de împerechere este nevoie pentru îns mân are de un num r mare de trântori, care sunt urma ii câtorva m tci, se vor utiliza colonii-doici pentru trântori. M tcile de pr sil utilizate ca mame de trântori primesc permanent noi faguri

404

de trântori. Dup depunerea ou lor fagurii se, împart pe coloniile36 în care se cre te puiet. Bineîn eles c aceste colonii n-au voie s aib puiet de trântori propriu sau trântori, cu toate c dup introducerea fagurilor de trântori tendin a de cre tere a unor trântori proprii este sc zut . Mamele-doici, în ale c ror colonii nu se cre te puiet de trântori, vor depune o cantitate mare de ou de trântor.

4.2.4. Cre terea de trântori din colonii cu vitalitate redus în ciuda multor str danii deseori este imposibil ob inerea unor trântori din colonii consangvinizate

sau din colonii de alt ras , în ciuda reînt ririi cu albine str ine. Deseori se întâlnesc ou i puiet de

trântori nec p cit în mare num r; dar aceast situa ie r mâne în acela i stadiu timp de s pt mâni i niciodat nu se ajunge la larve mai în vârst . i în acest caz exis unica cale de a scoate puietul tân r i cre terea acestuia în coloniile doici.

5. Cre terea de trântori din m tci neîmperecheate i din lucr toare Cea mai sigur metod de ob inere de trântori înc în acela i an de la m tci tinere este declan area ouatului lor prin narcoz cu CO2. Se formeaz un roi artificial cu aprox. 750 g albine, care se pune într-un nucleu împreun cu trei faguri de trântori. Urdini ul se asigur cu o gratie desp r itoare i o m sur în

plus este scurtarea aripilor m tcii. La o vârst de 6 10 zile matca va fi narcotizat cu CO2 in dou zile diferite. Dup aproximativ 10 zile ea va începe ponta. Dac necesarul de trântor este mare, atunci se recomand cre terea puietului într-o colonie doic .

36

între fagurii de puiet, desp r i i de matc prin gratie separatoare

405

O metod des utilizat în programele de cre tere pentru producere de trântori este determinarea lucr toarelor de a depune ou (DRESCHER, 1975). Albinele tinere se îndep rteaz de pe fagurii cu puiet, îns dup ce albinele de zbor au plecat (de exemplu cu utilizarea unui izgonitor corp de periere Marburg). Între-un loc izolat37 cu aceste albine tinere se formeaz un nucleu puternic numai cu faguri de trântori; FREE (1977) este de p rere c la pont lucr toarele prefer celulele de trântori celor de lucr toare. Se hr ne te cu erbet de polen. Dup aproximativ 10 zile albinele bezmetice încep ponta, ou le fiind mai întâi consumate par ial de alte lucr toare. De aceea

fagurii de trântori cu pont se pun într-o coloniedoic , sau, la aproximativ 10 zile dup începerea pontei se introduc albine doici tinere dintr-o colonie cu matc . Produc ia necesar de l pti or va împiedica la aceste albine doici noi, o instalare rapid a bezmeticirii. Din punct de vedere al m rimii i al produc iei de sperm ace ti trântori crescu i sunt valoro i (de calitate).

CAPITOLUL XI Boli i anomalii ale m tcii W. M 1. Introducere Fig. 166 Organele de reproducere ale m tcii

(foto): aDr = glanda alcalin ; Gbl =» punga de venin; Gdr =» glanda de venin ; O = ovar ; Ovi = spermateca 37 oviduct ; S

pentru a preveni distrugerea nucleului prin furti ag

406

Probabil c fiecare apicultor tie din proprie experien c buna dezvoltare i existen a unei

colonii depind în mare parte de matc . Acest lucru este de la sine în eles, dac ne gândim c dintre femelele unei colonii numai matca are organe sexuale bine dezvoltate (fig. 166) i c din împerechere ea poate s depun ou fecundate, din care ies descenden i femeie ti, adic lucr toare i eventual m tci-fiice. Numai ea e în stare s produc în perioada de cre tere de puiet num rul atât de mare de lucr toare tinere neap rat necesare pentru cre terea naturala a coloniei. Deoarece prin reproduc ie matca pred descenden ilor propriile ei calit i ereditare i pe cele ale trântorilor cu care se

împerecheaz , ea determin în acela i timp însu irile pozitive i negative ale coloniei sale. inând cont de aceste condi ii este clar c întreaga colonie poate fi afectat sau chiar s moar dac matca ei are defecte congenitale sau corporale sau daca se îmboln ve te, deci dac din aceste motive ea nu- i poate îndeplinii decât par ial sau deloc atribu iile. tim ast zi c nu numai m tcile de calitate inferioar , ci i acelea care au fost crescute în condi ii favorabile i care provin dintr-un material de cre tere impecabil sunt supuse multor boli i anomalii. Este vorba de diferite boli infec ioase, de tulbur ri de metabolism, de malforma ii sau de anomalii ereditare, care se manifest abia la urma i. Multora le este cunoscut faptul c influen eaz negativ ponta m tcii sau chiar o fac imposibil .

407

Cunoa terea lor este necesar

i de dorit atât

pentru interesul tiin ei cât i pentru cel al practicii. Numai cunoscând suficient bolile i anomaliile m tcilor vom putea hot rî în cazul unei colonii care se dezvolt insuficient sau care este pe cele s piar , dac matca este de vin sau dac vina trebuie c utat altundeva. Tocmai de aceea cresc torii de m tci sunt cei care ar trebui s fie interesa i de o privire de ansamblu asupra acestui domeniu al patologiei apicole i de încurajarea acestor cercet ri. În cele ce urmeaz vom descrie câteva din cele mai importante boli i anomalii ale m tcii, a a cum le-am cunoscut în timpul îndelungatei mele activit i la sec ia apicol a Institutului de cercet ri

pentru economia laptelui de la Liebefeld lâng Berna, i care au importan pentru practician.

2. Trântorirea m tcii Cea mai frecvent dereglare a activit ii de reproduc ie a m tcii este trântorirea, adic incapacitatea par ial sau total a m tcii de a produce descenden i femeie ti. Cauzele sunt foarte diverse (FYG, 1947, 1963, 1968).

2.1. Absen a împerecherii M tcile tinere, care dintr-un motiv oarecare r mân neîmperecheate, nu î i pot fecunda ou le i de aceea chiar dac devin prolifice produc numai trântori. Asemenea m tci se tr deaz de multe ori prin faptul c încep ponta abia dup 3 5

s pt mâni, adic foarte târziu. Aceasta depinde de dezvoltarea mult întârziat i deseori deficitar a

ovarelor; acest lucru este de în eles, dac ne gândim c la multe insecte copula ia favorizeaz vizibil cre terea glandelor sexuale i producerea de ou . Conform observa iilor mele proprii, la mai mult de o treime din m tcile neîmperecheate ovarele nu se dezvolt de loc; ele deci nu devin trântori e, ci r mân definitiv sterile. În cercurile apicole absen a împerecherii este atribuit de obicei unor condi ii de vreme nefavorabile sau lipsei de trântori ap i pentru

408

împerechere. Dar trebuie s se tie c reu ita împerecherii depinde în mod esen ial i de al i factori. Condi ie obligatorie este îns maturarea sexual la timp a tinerei m tci. Acest proces de maturare, care în mod normal are loc în primele dou s pt mâni de via i ale c rui semne

exterioare au fost descrise detaliat de F. RUTTNER (1964) ar depinde, conform examin rilor lui BIEDERMANN (1964), în mare parte de activitatea unor anumite glande endocrine, mai ales celulelor neurosecretorii din creierul m tcii. În aceste condi ii este suficient o dereglare a func ion rii acestor organe furnizoare de hormon pentru ca maturitatea sexual s fie întârziat sau chiar împiedicat . Dar

de reu ita împerecherii sunt responsabile i lucr toarele care îngrijesc matca tân r . Dup cum a constatat HAMMANN (1957), lor le revin sarcina important de a determina matca tân r , chiar din primele ei zile de via , s întreprind zborurile de orientare i de împerechere atât de necesare i anume printr-un comportament de agresivitate crescând . Interesant este c acest lucru nu-l fac albinele tinere, ci cele b trâne. Dac aceste atacuri ale albinelor doici nu au loc, matca tân r nu va zbura i deci nu se va împerechea (HAMMANN, 1957; F. RUTTNEI 1964).

2.2. Îns mân are insuficient Se tie c prin copul ri matca preia de la trântorii cu care se împerecheaz atâ ia

spermatozoizi (aproximativ 5 6 milioane) în spermatec , încât aceast rezerv ajunge pentru fecundarea ou lor timp de 4 5 ani, chiar pentru o pont foarte mare. Dar se întâmpl ca uneori m tcile virgine s preia prea pu in sperm rezerva se epuizeaz prea timpuriu. Tehnica num r rii spermatozoizilor a fost descris de MACKENSEN i F. RUTTNER (1975). Asemenea m tci cu îns mân are deficitar sau chiar gre it se recunosc nu numai prin ponta lor ov itoare i lacunar ci i prin extinderea mic i r zle it a i atunci

cuibului de puiet. Dup un timp relativ scurt ele produc în afar de pu in puiet

409

de lucr toare mai ales puiet ghebos, deci puiet de trântori în celule de lucr toare, i dup aceea înceteaz deseori ponta. Bineîn eles c i ele ca i

m tcile neîmperecheate, vor trebui înlocuite cât mai repede.

2.3. Pont de matc b trân Fig. 167 Spermatozoizi inela i (micro-foto)

Un comportament asem n tor îl au la vârst înaintat m tci împerecheate corect. Dup o reducere vizibil a activit ii, care are loc deseori în al treilea i la începutul celui de al patrulea an de via , ele încep s aib pont de matc b trân ;

puietul lor de lucr toare, atât de uniform pân acum, începe s se amestece în m sur crescând cu puiet ghebos. Printre apicultori este r spândit p rerea c aceast sc derea pontei condi ionat de vârst i ponta de matc b trân sunt cauzat de o

epuizare progresiv a ovarelor i a rezervei de sperm . Dar nu este a a. Examinând un num r mare de m tci de patru i cinci ani, pe care apicultorii le înlocuiser la acea vârst , eu am putut constata c formarea ou lor în ovare fusese încetinit , dar în nici un caz sistat . Când m tcile erau s n toase, spermateca lor con inea destul de mult sperm . Dar majoritatea spermatozoizilor erau imobili i formau a a numita s mân inelat (fig. 167),

fiind evident leza i. O matc a c rei spermatec con ine astfel de spermatozoizi poate s fecundeze

ou le numai par ial sau deloc i deci devine totalmente sau par ial trântorit . Aceast ciudat afec iune a spermatozoidului este probabil o urmare a unei degener ri a peretelui spermatecii, care const dintr-un epiteliu unistratificat i un înveli traheal foarte dens (fig. 168 A, B). Cu toate c spermatozoizii depozita i în spermatec sunt într-o stare de repaus numit

410

anabioz

i de aceea au (probabil un

metabolism minimal, totu i rezultatele examin rilor la microscopul electronic efectuate de F. RUTTNER, ENBERGS & KRIESTEN (1971) indicau un transport activ de substan e prin peretele spermatecii. Pe baza încerc rilor experimentale G. KOENIGER (1970) atribuie înveli ului traheal sarcina de asigurare a spermatozoizilor cu oxigen. Ambele sunt necesare pentru ca spermatozoizii inactiva i din receptaculul seminal al m tcii s r mân de-a lungul mai multor ani viabili i cu capacitatea fecundant . Eu îns am observat (FYG, 1960) c în celulele epiteliale ale spermatecii (fig. 168 C, Ep) i în pompa seminal ca i în multe alte organe interne ale m tcii se depune

odat cu trecerea anilor o combina ie albuminic care con ine hidra i de carbon a a-numitul

amiloid, având forma unor corpusculi mici, deseori aglomera i (Amy). Este un proces tipic de îmb trânire, care începe în al doilea an de via i

avanseaz continuu. Aceast degenerare amiloid a epiteliului spermatecii ar putea avea un efect negativ asupra spermatozoizilor, condi ionând în final degenerarea lor. Fig. 168 A: sec iune transversal prin

spermatec cu sperm (micro-foto); B: sec iune, printr-un perete normal de spermatec (desen); C: depuneri de amiloid în peretele spermatecii (desen); Amy r^corp amiloid ; Cu = cuticula ; Ep epiteliu ; K =» nucleu ; Tr =» trahee

411

2.4. Trântorirea morbid a m tcii O aten ie deosebit o merit trântorirea morbid a m tcii, care este o boal specific f r nimic comun cu împerecherea (FYG, 8, 1963, 1964, 1968). Dup cum indic statistica de mai jos, afec iunea este foarte r spândit , c ci din 1261 m tci trântori e pe care le-am putut examina în anii 1947 1963, 443 (=35%) erau neîmperecheate, 57 (=4,5%) împerecheate deficitar, 82 (=6,5%) cu pont de b trâne e i 591 (=47%) erau trântori e ca boal . Restul de 88 m tci (=7%) s-au trântorit din alte motive sau din motive necunoscute. Caracteristic pentru aceast boal este faptul c brusc, m tci împerecheate corect încep s depun puiet ghebos,

chiar în primul sau al doilea an de via , deci cu mult înainte de a se epuiza rezerva de sperm . Într-o zi ele încep s depun la întâmplare în celulele de lucr toare ou fecundate i nefecundate, producând în faguri un amestec confuz de puiet de lucr toare i puiet ghebos. Fig. 169 Fenomenul de matc trântori ca

boal : peretele spermatecii are incluziuni nucleare (desen) ; K = incluziune nuclear

În final predomin în a a m sur puietul ghebos încât ponta seam n cu cea a unei m tci b trâne sau a unei m tci neîmperecheate. Multe dintre ele înceteaz ponta. Examinând spermateca acestor m tci, se mai g sesc în ea mul i spermatozoizi. Dar nu sunt aduna i în m nunchi caracteristic

imperativ al m tcilor s n toase (fig. 168 A), de multe ori sunt încol ci i formând sperm inelat (fig. 167). ARNHART (1929) care a descris aceast anomalie pentru prima dat era de p rere c era vorba de o afec iune cauzat de frig, i anume la sfâr itul iern rii sau toamna târziu, când brusc se instaleaz frigul. Dar cum boala apare foarte des i în lunile de var , explica ia nu era mul umitoare. În toamna lui 1947, câteva examin ri histologice au ar tat c este de fapt vorba de o boal special a m tcii, care în afar de

412

spermatec mai atac

i alte organe i este

probabil provocat de un virus 38. C ci i m tci neîmperecheate se pot îmboln vi, la scurt timp dup eclozionare; aceasta ar împiedica probabil împerecherea. Agentul bolii este ultramicroscopic i cauzeaz în organele atacate modific ri vizibile mai ales incluziuni caracteristice ale nucleului (fig. 169). De aceea este posibil ca în fiecare caz în parte s se decid dac este vorba de boal sau pur i simplu este o matc trântorit . Degenerarea spermatozoizilor este pur i simplu un fenomen secundar al bolii i este probabil urmarea transportului îngreunat de substan e prin peretele îmboln vit al spermatecii. Natura infec ioas a

acestei boli este sus inut nu numai de aspectele microscopice, ci i de o anumit experien câ tigat în practic . Astfel s-a dovedit c boala este destul de frecvent în anumite stupine i c apare deseori în mai multe colonii, deseori vecine, în acela i timp, sau una dup alta. Mul i apicultori, dup ce au înlocuit o matc afectat de aceast boal cu una s n toas , s-au v zut nevoi i s o schimbe în curând i pe aceasta, c ci i ea sa îmboln vit. Sunt înc necunoscute modul i calea pe care se transmite boala. De asemenea, mai mult ca orice, nu tim dac lucr toarele particip sau nu la transmitere. În orice caz este sigur c rasa nu joac nici un rol, c ci boala a fost observat , cel pu in în Elve ia, atât la rasa local , la italiene carnica i chiar i la m tci hibride.

3. Împerecheri nereu ite În urma împerecherii naturale spermatozoizii nu ajung direct în spermatec (fig. 166, pag. 295), ci mai întâi în vagin i în oviducte (El), care se umfl ca o gu . De aici are loc transferul spermatozoizilor prin canalul sub ire al spermatecii în spermatec . Acest proces destul de complicat a fost examinat 38 vii Viru ii sunt fiin e vii minuscule, forma i din nucleuo-proteide i lipide, care se pot dezvolta i înmul i numai în celule

413

experimental i descris detaliat de F. RUTTNER & KOENIGER (1936). Cantitatea de sperm primit este de obicei atât de mare încât numai o mic cantitate î i g se te loc în spermatec . Surplusul se va elimina înaintea pontei. Câteodat se întâmpl c surplusul de sperma r mâne în c ile sexuale feminine, transformându-se în dopuri rigide (fig. 170), care permanent împiedic ponta. Aceast obturare poate atinge grade diferite (FYG, 1963, 1968). Aceste m tci pot fi deseori recunoscute datorit abdomenului foarte umflat i datorit camerei acului, care este deschis i în oare deseori

chiar dup mai multe zile se poate g si un rest al semnului de împerechere. La examinarea organelor

de reproducere ale acestor m tci se g sesc în spermatec lor spermatozoizi normali i mobili, iar în oviducte i în vagin pe lâng mase de mucozit i anormale, provenind de la trântori, numai spermatozoizi vizibil afecta i i de obicei inela i. S-ar putea ca aceste mase coagulate de mucozit i, care lipsesc la m tcile corect împerecheate, s cauzeze afectarea spermatozoizilor i de aici s rezulte împerecherea nereu it . Important pentru practicieni este s tie c aceste anomalii de

împerechere sunt foarte frecvente în unele stupine i sta iuni de împerechere i c apar deseori concomitent la m tci-surori. De aceea se ive te întrebarea dac nu cumva în aceste cazuri este vorba numai de un dezacord fiziologic al

partenerilor. Îns numai cercet ri suplimentare ar putea aduce l muriri./288 Fig. 170 Defect de împerechere

414

4. Boli ale organelor de reproducere Este u or de în eles c toate bolile careafecteaz organele sexuale ale m tcii au un efect negativ asupra pontei. Acest lucru nu este valabil numai pentru diferite boli infec ioase, ci i pentru anumite tulbur ri de metabolism, care au drept urmare o degenerare a ovarelor. În prima grup se înscrie de exemplu melanoza parazitar sau melanoza Hl (FYG, 1934, 1963 ,1964, 1968), provocat de un microorganism levuriform. Probabil c agentul p trunde în organele de reproducere prin orificiul sexual i produce în oviducte i ovare focare de infec ie foarte tipice, tuberculiforme, de culoare brun-neagr sau neagr

(fig. 171, n1, n2). M tci mai tinere i mai b trâne, care se îmboln vesc astfel, î i înceteaz în câteva zile ponta i devin sterile. Acela i parazit atac câteodat punga de venin i glandele de venin. Focarele de infec ie tuberculiforme care se formeaz în aceste organe sunt câteodat atât de mari i de tari încât ap sând pe oviduct îngreuneaz ponta sau chiar o împiedic . Fig. 171 Melanoza H: ovar cu focare de

infec ii (desen); ef r= filamente finale ale ovarelor ; ova =

415

ovariole; ovi = oviduct ; n1, n2 = focare de infec ii melanozice

O alt boal infec ioas

i la fel de frecvent

întâlnit a ovarelor este melanoza B (FYG, 1963, 1968), care apare mai ales la m tcile tinere. Ea este provocat de o bacterie flagelat de tip coli, care produce în ovare focare de infec ie, tot negre, dar de alt form . Boala apare deseori la scurt timp dup împerechere sau la scurt timp dup începerea pontei. Câteodat melanozele apar în serie dup îns mân area artificial a m tcilor, atunci când regulile strictei sterilit i nu au fost respectate (F. RUTTNER, 1975).

Fig. 172

Ovarotrofie: sec iune (foto)

O alt boal , deloc rar , a organelor de reproducere este ovarotrofia (FYG, 1963, 19968), care poate ataca m tci tinere i mai b trâne, dar mai ales m tci capabile de pont . Caracteristic pentru aceast atrofiere a ovarelor este faptul c în ovariole celulele germinative, ovocitele i celulele nutritive degenereaz foarte rapid, produsele descompunerii fiind într-un fel oarecare resorbite. În stadiul final al bolii (fig. 172) ovariolele nu con in nici ou , nici stadii de formare a ou lor i de aceea apar perfect goale. În afara atrofierii propriu-zise a ovarelor mai exist dou fenomene secundare caracteristice, i anume îngro area puternic sau hipertrofierea corpului adipos i cre terea izbitoare

a cantit ii de hemolimf . Poate c aceste dou fenomene sunt legate de faptul c substan ele înmagazinate în ou i în celulele nutritive ajung

dup descompunerea con inutului ovariolelor în hemolimf i în final în celulele

416

corpului adipos. Nu se cunoa te înc cauza acestei boli unice a m tcii. Examin rile de pân acum ne-au permis numai s recunoa tem c nu este provocat de bacterii, c ci în hemolimf ovare degenerate nu au putut fi depista i pân acum microbi vizibili. În continuarea examin rilor aten ia trebuie s se îndrepte i asupra faptului c ar putea fi vorba de o infec ie virotic sau de o dereglare a metabolismului condi ionat de secre ii interne. i

5. Boli intestinale 5.1. Nosemoza

Fig. 173.

Intestin infectat de nosema,

sec iune (micro-foto)

Cea mai frecvent boal intestinal a m tcii este nosemoza provocat cum se tie de un sporozoar (Nosema apis Zander). Dac sporii parazitului ajung odat cu hrana în tractul digestiv al m tcii, germineaz în lumenul intestinului mijlociu care func ional este un stomac. Germenii amibiozi p trund în epiteliu, adic în celulele mucoasei intestinului mijlociu, unde în câteva zile se înmul esc masiv formând în final spori (fig. 173). Prin permanenta înnoire a mucoasei intestinului mijlociu celulele epiteliale, pline cu spori de Nosema, sunt expulzate în cavitatea intestinal . Odat cu resturile nedigerabile ale hranei ajung din

intestinul sub ire în punga rectal

i sunt evacua i

odat cu excrementele în stup. Astfel, fiecare matc bolnav de nosemoz devine surs de infec ie pentru colonia ei, pân ce va muri de boal . Cu toate c parazitul nosemozei atac numai epiteliul intestinului mijlociu, infec ia are un grav efect negativ i asupra altor organe, datorit unei deregl ri a metabolismului. Acest lucru este valabil mai ales pentru ovare, care într-un timp scurt degenereaz a a de mult încât m tcile devin sterile (FYG, 1945; IIASSANEIN, 1951).

417

Cu toate c matca este tot atât de receptiv ca i lucr toarele fa de infec ia cu nosemoz , acest

lucru nu înseamn c în fiecare colonie afectat ea trebuie s se îmboln veasc . Din 310 m tci provenind din asemenea colonii, pe care autorul lea examinat de-a lungul anilor, numai 127 (41%) erau bolnave de nosemoz , restul de 183 (59%) erau s n toase. În pericol mai mare se afl m tcile din coloniile care concomitent sunt atacate atât de parazi ii nosemozei cât i de amibele din tuburile urinare. Din 164 de m tci din asemenea colonii numai 38% erau s n toase iar 62% bolnave de

nosemoz . Probabil c pericolul m rit de contaminare este urmarea faptului c amibele

urinare provoac o diaree acut , care la rândul ei favorizeaz bineîn eles r spândirea nosemozei în colonie. Fig. 174 Enterolite în rect (desen) A » anus;

Dd » intestin sub ire; E » enterolite; Rp = papile rectale

5.2. Calculi de fecale (enterolite) i alte boli intestinale pot influen a negativ ponta m tcii, ca de exemplu formarea maladiv a unor calculi sau enterolite în punga rectal (FYG, 1960, 1963, 1968). Aceste forma iuni tari, rotunde sau sub form de ou (fig. 174, E) de culoarea galben-ocru pân la negru-brun, se formeaz în num r variabil în epiteliul pungii rectale i ating deseori o m rime considerabil . Enterolitele au o

stratificare concentric

i o structur radial ,

asem n toare cu calculii biliari

418

sau vezicali ai oamenilor. Conform examin rilor chimice calculii din punga rectal a m tcii se compun mai ales din acid uric. Formarea lor se datoreaz probabil umidit ii reac iilor metabolice. Enterolitele provoac aproape întotdeauna o aglomerare a excrementelor i prin aceasta o umflare foarte accentuat a pungii rectale. Chiar i numai acest lucru îngreuneaz ponta. Uneori calculii pur rectali preseaz atât de tare pe c ile sexuale, care se afl sub intestinul terminal, încât matca nu mai poate s depun ou .

6. Acarioza

Una din cele mai cunoscute din bolile infec ioase ale m tcii e acarioza provocat de acarianul Acarapis woodi. Acest parazit atac matca. Contaminarea are loc datorit femelelor împerecheate i fecunde ale acarianului, care p trund prin stigme în traheele mari din toracele insectei gazd , pentru a se hr ni acolo cu hemolimfa acesteia i a descenden ilor. Dup constat rile lui MORGENTHALER (1933, 1968), matca cât i lucr toarele pot fi contaminate numai în primele zile de via . Mai târziu ele sunt foarte rezistente la contaminarea cu acarianul. Aceast rezisten a b trâne ii este probabil motivul pentru

care m tcile mai b trâne r mân de obicei s n toase în colonii grav afectate de acarioz . M tcile care deja sunt infectate la scurt timp dup eclozionare,

mor de aceast boal

i sunt o surs de i periculoas pentru

contaminare permanent colonia lor.

7. Anomalii i malforma ii Ca la toate fiin ele vii exist i la m tci i la

descenden a lor devieri diferite de la normal, care corespunz tor amploarei, sunt denumite anomalii sau malforma ii. Aceste înc lc ri ale regulii pot fi cauzate genetic sau de mediul înconjur tor. Dar deseori este foarte greu s decidem dac se bazeaz pe o schimbare a caracteristicilor ereditare sau s-au format sub influen a factorilor mediului înconjur tor. Îns explica ia cea mai bun o ob inem deseori numai

419

prin încerc ri sistematice de cre tere sau prin examin ri anatomice detaliate. Cu toate c unele anomalii i malforma ii sunt lipsite de importan pentru practica apicol , ele merit s fie tratate cu aten ie, c ci cercetarea lor ne spore te substan ial cuno tin ele despre condi iile externe i interne ale dezvolt rii normale i despre procesul de ereditate la matc . De acest lucru trebuie s fie interesa i nu numai oamenii de tiin ci i apicultorii. Din acest

motiv vom prezenta pe scurt câteva anomalii.

M tci pitice Mai întâi ar fi de amintit asa-numitele m tci pitice, care sunt crescute, câteodat în perioade de

lips de cules i care abia ating m rimea unei lucr toare. Dar s nu le confund m în nici un caz cu lucr toare ou toare , c ci în afara micimii lor structura corpului nu difer vizibil de cea a m tcilor normale. Organele lor de reproducere sunt îns atât de mici încât r mân de regul neîmperecheate i sterile. Cu toate c la multe animale i la oameni nanismul este ereditar sau cauzat prin deregl ri secretorii interne, la m tci el este mai degrab datorat unei hr niri necorespunz toare în cursul perioadei larvare. Aceste m tci pitice care nu numai c sunt tolerate de colonii, ci chiar i îngrijite în mod corespunz tor, seam n cu formele primitive sau de tranzi ie dintre matc i lucr toare, a a cum sunt

descrise de BECKER (1925), v. RHEIN (192) KOMAROV (1935), GONTARSKI (1936, 1941), i

VAGT (1955) (vezi Cap. XIII). În func ie de vârsta larvelor care se iau în cre tere rezult din ele insecte femeie ti, care ca structur corporal con in (ilustreaz ) toate etapele dintre matca tipic cu organe sexuale bine dezvoltate pân la lucr toarea asexuat , specializat în muncile de stup i de câmp. M tci perfecte corporal iau na tere numai din larve femeie ti proasp t eclozionate sau de cel mult o zi, care de la bun început sau foarte din timp au fost hr nite cu l pti or de matc . Deseori m tcile pitice apar în corpul de miere, unde au fost crescute de albine

420

din larve prea b trâne. Prezen a lor neobservat poate fi cauza respingerii cu

înd r tnicie de c tre colonie a unei m tci introduse.

Aripi trunchiate Ar fi gre it s credem c dezvoltarea normal a m tcii depinde numai de alimenta ie. i al i factori ai mediului înconjur tor au o influen ales temperatura, umiditatea aerului i aprovizionarea cu oxigen (FYG 1958, 1959). Din botce în care pupele r cesc temporar, eclozioneaz nu rareori m tci cu aripi trunchiate (fig. 175). O trunchiere asem n toare a aripilor, care apare la matc , la lucr toare i la trântori se bazeaz , dup mare, mai

HACHINOHE i ONISHI (1959, 1954), pe o schimbare a caracteristicilor mo tenite, deci o muta ie ( aripi boante ). Deoarece asemenea m tci nu pot zbura i deci în condi ii naturale nu se împerecheaz , dac malforma ia a fost condi ionat ereditar sau datorat unor factori externi se poate constata numai cu ajutorul îns mân rii instrumentale.

Tulbur ri de dezvoltare La organele de reproducere Nu numai aripile i celelalte anexe corporale pot prezenta tulbur ri de dezvoltare, ci i diferite organe interne. Dou exemple, care se refer la organele de reproducere (FYG 1963, 1964, 1968), pot ilustra fenomenul. În stadiul larvar i de pup tân r ovarele i c ile genitale ale m tcii se dezvolt la început

independent unele de altele în timp ce ovarele mici sub form de protuberan e se afl sub tergitul segmentului B, vaginul i oviductele cresc dintr-o îngro are pereche a pielii, care se g se te ventral pe al 10-lea segment, în interiorul corpului; ele se leag de regul cu ovarele abia în a treia zi de via a

pupei. Din motive necunoscute se întâmpl ca oviductele s - i încetineasc cre terea înainte de a ajunge la ovare (Fig. 176). Astfel, între ovarele închise Ovb posterior (Ov, Ovb) i cele dou cioturi de oviducte laterale (Ovi), care apar mai mult sau mai pu in pe lâng spermatec , nu exist nici o leg tur .

421

Ponta este în aceste condi ii bineîn eles imposibil . Dup cum am putut constata în mai multe cazuri, asemenea defecte ale oviductelor nu împiedic îns împerecherea reu it . Mai pu in frecvente sunt frân rile în dezvoltarea ovarelor. Fig. 177 ilustreaz un asemenea caz. Este vorba de o matc de cre tere tân r , normal ca aspect exterior, fertil , la care cele dou ovare (Ov) sunt rudimentare, în schimb oviductele (Ovi), vaginul (Vag) i spermateca (Rs) cu glandele anex (rd) sunt foarte bine dezvoltate. Deformarea sau hipoplazia congenital a ovarelor este cauzat de o degenerare timpurie a celulelor germinative din ovare. Constatarea c aceast matc s-a împerecheat

totu i bine, este interesant ca valoare tiin ific mai ales pentru c se confirm astfel independen a de mult cunoscut la insecte a caracteristicilor sexuale i instincte sexuale de func ia glandelor germinative. Fig. 175 Matc cu aripi atrofiate (foto)

Printre malforma iile care pot ap rea la matc sau la descenden ii ei sunt i gonadomorfii în a c ror structur extern i intern coexist

caracteristici corporale masculine i feminine al turate, sau într-un amestec sub form de mozaic. Ace ti ginandromorfi, care rezult din ou fecundate, i-au interesat fire te întotdeauna pe oamenii de tiin i de aceea nu lipsesc nici teoriile

despre formarea lor. Îns în cadrul acestei lucr ri ar

fi prea mult dac am relata mai detaliat diferitele încerc ri de explicare.

422

Ajunge numai indica ia c domni oara BETTS a descris pentru prima dat o matc ginandromorf în anul 1923, partea dreapt a corpului fiind masculin , cea stânga feminin . În iulie 1941 Sec ia de apicultura de la Liebefeld din oanrtoamil Tessim (Tilcino) a primit o matc care timp de doi ani produsese într-o colonie de observa ie numeroase i foarte diferite albine ginandromorfe. Într-o colonie dotat cu aceast matc s-a g sit evident i o larv cu dispozi ie de ginandromorfism, din care sa dezvoltat o matc ginandromorf pân aproape de eclozionare. Aceast matc ginandromorf (Fig. 178) avea cap de trântor i abdomen cu organe sexuale femeie ti bine dezvoltate. Examinarea

anatomic detaliat a relevat c în realitate nu era un ginandromorf transversal, ci unul mozaical. Dac aceast albin anormal ar fi eclozionat i ar fi fost viabil , ar fi existat ocazia extraordinar de studiere a comportamentului sexual al unei m tci ginandromorfe.

Fig. 176

Oviductele nu 8-au mal dezvoltat

(desen): aD = glanda alcalin : Bm « lan ganglionar; Gbl « punga de venin; Gdr «» glanda de venin; Ou « ovar; Ovb bazinul ovarelor; Ovi ac ; Sta »

=» oviduct; Rs =» spermatec ; St aparatul acului

423

Fig. 177

Hipoplazia ovarelor (desen) Bcp =>

pung copulatoare; G «= orificiu genital; Ov =» ovar; Ovi oviduct; rd glanda spermatecii; Rs »

spermatec Vag =» vagin !

424

Fig. 178

Hermafrodit (foto)

425

Fig. 179

Capul unei albine ciclop Fig. 180

Trântor cu ochi albi (foto LEUENBERGER)

Ciclopismul O alt malforma ie este ciclopismul (Fig. 179), c reia îi este caracteristic pozi ia mai mult sau mai pu in apropiat a ochilor compu i; în cazuri tipice ochii se contopesc pe frunte într-un singur ochi în form de secer sau semilun . Aceast dereglare a dezvolt rii a fost pân acum constatat mai ales la lucr toare i trântori, numai foarte rar la m tci (LOTMAR 1936; HOFMANN i KOHLER 1953; RUTTNER 1968). Dup examin rile lui LOTMAR, nu numai ochii sunt malforma i, ci i

creierul, lan ul ganglionar i alte organe interne. Cu toate

426

c anumite lucruri indic o cauz genetic a ciclopismului, trebuie s nu fie trecut cu vederea nici faptul ca la animale mai dezvoltate aceast anomalie poate fi condi ionat i de cauze externe,

ca de exemplu de lipsa de oxigen (MAN-GOLD i WAECHTER, 1953). Trântori albino i Cercurile apicole probabil cunosc mai bine o alt anomalie i anume trântorii albino i (cu ochi albi Fig. 180). Este vorba de o muta ie care împiedic colorarea normal a ochilor simpli i a celor compu i. Deoarece formarea pigmentului în aceste organe depinde de mai multe însu iri ereditare (KUHN, 1965), exist posibilitatea apari iei diferitor mutante ale ochilor. Ca i la alte insecte cunoa tem

i în cazul albinei melifere în afara insectelor cu ochi albi, i insecte cu ochi de culoare crem, g lbuiverzui, ro ii sau brun-ro ca i. În ultimele decenii au devenit cunoscute i alte muta ii, care se refer la alte caracteristici corporale. Un tabel cuprinz tor al acestor anomalii condi ionate ereditar se g se te într-o lucrare a lui F. RUTTNER (1971). Ou surde În sfâr it ar fi de amintit în acest context c exist m tci tinere, împerecheate, care depun, mai ales sau numai, a a-numitele ou surde sau sterile, din

care nu eclozioneaz larve sau eclozioneaz foarte neregulat. Examin ri mai noi (FYG 1972) au ar tat c în toate aceste ou dezvoltarea embrionului începe, dar mai devreme sau mai târziu înceteaz . Dezvoltarea incomplet a ou lor nu este deci o gre eal a albinelor care îngrijesc puietul, ci este

foarte probabil condi ionat ereditar. Acela i lucru este valabil i pentru o alt anomalie a puietului de albine, descris de ANDERSON (1924) i TARR (1937) ca addled brood (puiet atrofiat). În acest caz puietul moare abia în stadiul de larv întins sau de pup .

427

8. Frecven a diferitelor anomalii i boli ale m tcilor Poate c cititorul ar fi în sfâr it interesat s tie

câte ceva despre frecven a procentual a diferitelor anomalii i boli ale m tcilor! Tabelul urm tor ofer o explica ie sumar ; el se bazeaz pe 3921 constat ri f cute prin examinarea anatomic i

microscopic a 3415 m tci anormale, care au fost trimise de-a lungul anilor la institutul apicol din Liebefeld de apicultorii elve ieni i câ iva apicultori str ini. Anomalii i boli Matc trântori ale organelor de Deregl ri ale împerecherii Boli

Num rul cazuri 2213 138 329

de Prezen a 56,5% 3,5% 8,4%

reproducere Boli intestinale Acarioz Malforma ii exterioare Malforma ii interioare Anomalii ereditare Alte boli i anomalii Cauze de boal 495 27 24 326 96 97 176 12,6% 0,7% 0,6% 2,4% 2,4% 4,5% 99,9%

necunoscute

Total

3921

Dac în acest tabel num rul constat rilor este mult mai mare decât cel al m tcilor examinate, situa ia rezult din faptul c la unele insecte existau dou sau mai multe anomalii sau boli. Dup cum arat aceast privire de ansamblu trântorirea m tcii este probabil cea mai important dereglare a activit ii de reproducere a m tcii. Destul de frecvente sunt bolile tractului digestiv i ale organelor sexuale. Ele joac în acela i timp un rol mai important decât

428

multiplele malforma ii interne, care sunt în mare parte interesante din punct de vedere tiin ific, dar care practic sunt nevinovate deregl ri de dezvoltare. Îns ar fi fals dac nu le-am acorda aten ie ca i celorlalte fenomene de boal anomalii, c ci numai cunoa terea detaliat aprofundat a tuturor cauzelor de boal i i i de

dereglare ne permite un diagnostic sigur. Apicultorii pot s contribuie substan ial la aceast cunoa tere, pur i simplu neîndep rtînd m tcile bolnave i anormale, ci punându-le, vii, la dispozi ia speciali tilor, pentru studiere.

9. Metode de examinare

Poate c unele detalii tehnice ar fi utile laboratoarelor care vor s se ocupe cu examinarea m tcilor.

9.1. Expedierea m tcilor vii Se face cel mai bine în cu tile de transport cu 10 20 albine înso itoare, a a cum este uzual în practica apicol . Drept hran se utilizeaz numai erbet, nu miere lichid , c ci albinele s-ar mânji cu ea în timpul transportului, murind împreun cu matca. M tcile care sosesc moarte pot fi examinate numai pentru nosemoz i acarioz i cu privire la

împerechere, deoarece descompunerea postmortem a organelor interne are loc atât de repede în anotimpul cald încât nu mai are rost o examinare detaliat .

9.2. Mijloace auxiliare pentru examinarea anatomic Înaintea examin rii anatomice m tcile vii se narcotizeaz , practic se omoar cu vapori de etil eteric. Ca vas de narcotizare se utilizeaz o capsul de sticl cu pat de vat ; peste acest pat de vat se pune o plas fin de sârm i se absoarbe eterul

picurat. Pentru sec ionare sunt necesare sau dorite : o microscop de preparare binocular cu putere de m rire de 10 20

429

ori, cu o mas de preparare potrivit

i

reglabil , o surs de lumin puternic , (de exemplu lamp cu voltaj sc zut, cu transformator); o cutii de preparare: pl ci Petri cu aproximativ 9 cm diametru, umplute pân la jum tate cu un amestec de parafin -cear de albine; o instrumente de disec ie: foarfece foarte fine, scalpele, lan ete i bisturie oftalmologice; o pensete ascu ite de ceasornic rie (de exemplu Dumoni & Fils, nr. 5); o ace de preparare cu vârf drept sau curb; o ace entomologice de diferite lungimi i grosimi; solu ii de examinare: solu ie fiziologic de clorur de sodiu 0,65% sau solu ie Ringer pentru insecte (compozi ia

: NaCl 0,75 g, KC1 0,35 g, CaCl2 0,021 g, aqua dest. 100 cern),

9.3. Examenul anatomic Pentru constatarea unor malforma ii externe m tcile trebuie privite mai întâi, cu o m rire mic , dorsal i ventral; abia dup aceea se trece la disecarea lor. Pentru disec ie matca se fixeaz cu abdomenul în jos cu ajutorul a dou ace entomologice în placa de preparare. Mai întâi se trece un ac (Fig. 181, Nt) prin torace. Dup aceea se trece al doilea ac (N2) prin spate în camera acului i se fixeaz cu el ultimul sternit abdominal de suport, întorcând u or abdomenul lateral. Abdomenul se deschide prin dou t ieturi de foarfec . Prima t ietur (S1) se execut pornind de la camera acului

pe partea stâng a corpului între tergite i termite i ducând t ietura pân la segmentul anterior al abdomenului, al c rui tergit se taie de la stânga spre dreapta printr-o a doua t ietur (S2). Peretele dorsal al abdomenului este întors spre dreapta ca un întreg, cu ajutorul unei

430

pense, i se fixeaz cu câteva ace entomologice pe suportul de parafin . În acest mod atât de simplu se pot dezveli în pozi ia lor natural organele abdomenului, i cu mult mai bine decât prin disecare pe partea abdominal . Prepararea ulterioar este u urat substan ial prin ad ugare de solu ie fiziologic salin sau de solu ie Ringer. Fig. 181 Cum se execut sec ionarea la executarea sec ion rii

prepararea m tcii: j

pentru ob inerea unei deschideri a toracelui (care poate fi ulterior închis ) pentru vaccinarea unei m tci vii; N1, N2 acele de fixare; S1, S2, S3

executarea sec ion rii pentru deschiderea abdomenului, resp. a capsulei craniene.

Pentru eliberarea organelor capului, mai ales a creierului, se îndep rteaz cu o t ietur transversal (S3) în spatele ochilor simpli partea cre tetului i dup aceea partea frun ii de la capsula cefalic pân la clipeus, t ind cu grij bra ele anterioare ale tentoriumului care in de scheletul intern i sunt rigide. În torace se examineaz în primul rând traheele mari, care pornesc de la prima pereche de stigme, i mai ales atunci când matca examinat este suspect de acarioz sau este bolnav . Dup îndep rtarea capului i a episternului aceste trahei pot fi dezvelite i preparate pentru examinarea microscopic .

9.4. Examin ri histologice

Dac vrem s facem preparate pentru examenul histologic al organelor interne ale m tcilor, acestea trebuie fixate în stare proasp t . Se recomand fixarea acestor organe, în cutia de preparare, în situ, adic în pozi ia lor natural . Dup cca. 30 minute dup aruncarea solu iei de examinare, se scot obiectele de pe suportul de parafin întreg în capsule de sticl , umplute cu i se pun ca un

431

aceea i solu ie de fixare i pe al c ror fund s-au pus ini ial rondele cu hârtie de filtru. Restul de preparare, mai ales îndep rtarea p r ilor chitinoase, se face dup sp larea insistent a obiectelor dup ce au fost fixate în alcool de 70 95%. Abunden a

de trahee umplute cu aer în organe are drept urmare c solu iile apoase de fixare pot p trunde cu mult mai greu decât amestecurile care con in alcool. Acest dezavantaj se poate îndep rta prin fixarea într-un exsicator cu tub lateral, i robinet, evacuând cu aten ie. Din experien a autorului, cele mai bune solu ii de fixare sunt : o Amestec Susa Heidenhain. Compozi ia : sublimat 4,5 g, sare de buc t rie 0,5 g, ap dist. 80 ccm, acid tricloracetic

2,0 g, acid acetic 4,0 ccm, formahin 20 ccm. Durata de fixare: pân la mai multe ore, dup aceea trecere direct în alcool etilic 90°.<>. Desublimare în solu ie alcoolic de iod în iodur de potasiu 2:3:100. o Amestec Bouin. Compozi ia: solu ie apoas saturat de acid picric 15 ccm, formol 10° o ccm, acid acetic 1 ccm. Durata fix rii 2 3 ore, dup aceea sp lare insistent în alcool etilic 70%. o Amestec Carnoy. Compozi ia: alcool etilic absolut 60 ccm, cloroform 30 ccm, acid acetic 10 ccm. Durata de fixare 1 3 ore, dup aceea trecere direct în alcool 95° sau absolut. Dac fixarea dureaz prea mult, obiectivele devin u or rigide i friabile. o Amestec Van Leeuwen. Compozi ia: 1% acid picric în alcool etilic absolut 12 p r i, forma lin 40°, O 2 p r i, cloroform 2 p r i, acid acetic 1 parte. Durata de fixare 6 12

ore, dup aceea sp lare în alcool 70 90%. Amestecurile Carnoy i Van Leeuwen sunt bune mai ales pentru examin ri pentru glicogen. Includerea obiectelor fixate i deshidratate complet cu alcool de concentra ie crescând are loc cel mai bine, cu benzoat metilic i benzoat în parafin (punctul de topire aproximativ 55 58°C).

432

Alegerea procedeului de colorare se orienteaz dup ce vrem s revel m sau s dovedim. Pentru preparate transparente se potrivesc ce mai bine color rile duble cu hematoxilin feric Weigert i eozin sau fucsin ca i metoda cu azocarmin a lui Heidenhain. Pentru eviden ierea electiv a incluziunilor caracteristice ale nucleului la m tcile trântorite morbid este preferabil utilizarea colora iei Manr cu albastru de metileozin . Sec iunile deparafinate în xilol i trecute în ap distilat prin alcool de concentra ii descrescânde sunt colorate timp de 1 or în urm torul amestec colorant: o solu ie apoas 1% de albastru de metil: 35 ccm o solu ie apoas 1% de eozin : 35 ccm o ap

dist.: 100 ccm Dup aceea sec iunile se cl tesc bine în ap distilat , sunt trecute rapid prin alcool 70 95% i incluse în mod obi nuit în balsam de Canada prin alcool absolut i xilol. Incluziunile specifice ale nucleului sunt de un ro u luminos, iar esutul se coloreaz în albastru. Dac trebuie s se eviden ieze clar i contrastant agen i patogeni bacterieni sau micotici în frotiuri sau în sec iuni în esuturi, se folose te colorarea Claudius modificat . Ea se bazeaz pe principiul metodei lui Gram; este urm toarea pentru frotiuri uscate, fixate la

flac r , sau pentru sec iuni de esuturi deparafinate i trecute în ap distilat printr-un ir descrescând de alcool: 1. colorare într-o solu ie apoas 1% de violet de metil 6 B filtrat : 2 5 minute; 2. cl tire scurt în ap distilat , uscare foarte atent cu hârtie

de filtru fin ; 3. mordare într-un amestec de 8 p r i acid picric apos, pe jum tate

433

saturat i 2 p r i de solu ie apoas 1% Duroechtrot (Griibler & Co., Leipzig): 2 3 minute; 4. sp lare rapid în ap distilat , uscare ulterioar cu hârtie de filtru; 5. diferen iere în cloroform, ulei de anilin sau de unul din urm toarele amestecuri: alcool etilic absolut absolut absolut cloroform 1:1; alcool etilic

ulei de anilin 2:1 sau 3:1; alcool etilic aceton 2:1.39 6. trecerea preparatelor

în xilol (2 3 por iuni) i includere în balsam de Canada. Microbii grampozitivi sunt de un albastru str lucitor pân la albastru-negru, esutul este colorat în ro u în diferite grada ii. În loc de violet de metil poate fi utilizat i fuxin canbolic . Ca

mordiant se utilizeaz în acest caz un amestec de 8

p r i acid pioric semisaturat i 2 p r i solu ie apoas 1% de WoBblau sau albastru de anilin solubil în ap . Microbii sunt colora i în ro u intens, esuturile în albastru deschis. Asemenea preparate se preteaz perfect pentru (fotografierea la microscop i se caracterizeaz printr-o durabilitate mare.

9.5. Prelevarea probelor de hemolimf Favorabile pentru recoltarea hemolimfei cu ajutorul unor capilare de sticl fine sunt dou locuri din corpul m tcii, i anume por iunea cre tetului capului în spatele ochilor simpli i tegumentul intersegmental pe abdomen între sternitele 3 i 4. Dup îndep rtarea peri orilor i tamponarea cu alcool se deschide capsula cefalic printr-o t ietur transversal cu foarfecele sau cu o lan et mic .

Pentru prepararea firontiurilor de hemolimf nu trebuie s se absoarb hemolimfa care se adun în ran , ea urc singur în capilar. Se sufl dup aceea pe o lam bine cur at cu alcool eteric, degresat , i se întinde cu marginea unei lamele curate în strat sub ire. Când capilarul de sticl se 39 Diferen ierea are loc pân ce la microscopul optic preparatul apare de un ro u uniform

434

introduce între sternitele pu in dep rtate cu ajutorul pensei, trebuie s fim aten i ca dup str pungerea membranei intersegmentale el s p trund numai în sinusul perineunal, s nu lezeze tractul intestinal. Pentru fixarea preparatelor de hemolimf uscate la aer se utilizeaz cel mai bine alcool metilic absolut (durata de fixare 2 3 minute). Preparatele pot fi colorate prin metoda Giemsa sau cu amestecul Mannalbastru de metileozifl . Pentru depistarea în hemolimf a microorganismelor bacterii sau ciuperci se folose te cu succes colorarea Claudius modificat .

9.6. Metoda de vaccinare

Examinându-se m tci pentru boli infec ioase, câteodat este de dorit sau chiar necesar ca agen ii patogeni izola i din organele atacate sau crescu i pe medii de cultur corespunz toare, s fie introdu i prin vaccinare în corpul unor m tci s n toase, spre identificare. Deoarece - albinele suport greu inject rile, se recomand o metod de vaccinare a autorului, care s-a dovedit a fi bun . Matca narcotizat cu vapori de eter sau cu acid carbonic se culc în cutia de preparare, cu abdomenul în jos, i se men ine pe placa de parafin cu ajutorul a dou perechi de ace entomologice încruci ate, i anume în zona gâtului i în spatele toracelui. Locul inject rii este mesoscutul de pe torace (fig. 181 J), care se cur de p r i se tamponeaz atent cu alcool. Sub

microscopul de disec ie se face în masoscut, cu

bisturiul oftalmologic, o ran de 3 mm, semicircular , se ridic pu in scleritul astfel incizat cu o pens ascu it i se introduce materialul

infectant în cavitatea r nii i deci în hemolimf . Se repune scleritul i rana se închide cu adeziv elastic, bun, de exemplu Dartex (lapte de cauciuc). Colodiul i masticul nu sunt potrivite, fiindc dup uscare cad u or. Dup revenirea din narcoz matca vaccinat se va reintroduce într-o mic cu c de introducere în colonia ce o îngrije te. Spor la citit i apoi în practica apicol !

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful