Psihoterapie isihasta Vasile Andru

Psihoterapie isihasta / Vasile Andru. - Pitesti: Paralela 45,

Prolegomene ............................................................................................................................................ 7 Filocalia si viata....................................................................................................................................... 7 Actualitatea terapiilor bazate pe traditia filocalica .................................................................................... 7 Cele trei vindecari: trup, minte, suflet ...................................................................................................... 8

Partea I - Principii .................................................................................................................................. 10 Reguli filocalice pentru restabilirea s n t ii ...................................................................................... 10 1. Starea de bine mental gr be te refacerea fizic ........................................................................... 11 2. Nu considera boala ca o pedeaps pentru p cate ......................................................................... 12 3. Boala nu trebuie privit ca o catastrof , ci ca un prilej de introspec ie, de lini te ......................... 13 4. A da un sens îmboln virii: boala este un prilej de schimbare ....................................................... 14 5. Devii s n tos dac î i dore ti cu adev rat acest lucru .................................................................. 14 6. Ajut -ti subcon tientul s gr beasc vindecarea .......................................................................... 15 7. Pentru cei vrednici, un impas precum o boal poate s fie un prag ini iatic .................................. 15 Explicarea filocalic a îmboln virii .................................................................................................... 16 Rela ia între p cate i boli .................................................................................................................. 18 Adaptare la real. ............................................................................................................................. 24 P catele se înscriu în ADN. ............................................................................................................ 26 Rela ia între p cate i clase pulsionale ................................................................................................ 26 Dinspre suflet spre trup .................................................................................................................. 27 Cre tere i facere............................................................................................................................ 28 Fericirea posibil ............................................................................................................................ 28 Emo iile distructive si tratarea lor din perspectiv filocalic ............................................................... 29 Parabola por ilor la iad i la rai ....................................................................................................... 29 Inteligen a i reac ia de primaritate ................................................................................................. 31 Inteligen a rii cre te la s rb tori? ................................................................................................. 31 Microleziunile ................................................................................................................................ 32 Hormonul vie ii.............................................................................................................................. 32 Cele 7 ispite în rela ie cu 7 dizabilit i psihice .................................................................................... 33 Ispitirea anahore ilor ...................................................................................................................... 34 Parabola fricii s n toase ................................................................................................................. 35 Contracararea fricii ........................................................................................................................ 35 Ispita întrist rii............................................................................................................................... 36 Ispita mâniei; ispita osândirii .......................................................................................................... 38 Ispita iubirii de arginti .................................................................................................................... 38 Ispita distragerii de la ideal............................................................................................................. 39 Ispita Cain ......................................................................................................................................... 40

Turnarea de frate ............................................................................................................................ 41 Ciufuta doamn Cain ..................................................................................................................... 42 Def imarea prin Internet ................................................................................................................ 42 Consecin e, primejdii ..................................................................................................................... 43 De ce a f cut cancer Ion C? ............................................................................................................ 44 Manevre anonime .......................................................................................................................... 45 Nu exist adversari, ci numai nevroze ............................................................................................ 45 Crima este informa ional ?............................................................................................................. 46 Oboseala i stresul. O abordare fîlocalicâ ........................................................................................... 47 Odihna medical .............................................................................................................................. 48 Odihna spiritual ............................................................................................................................ 48 Somnul este totu i o... fapt bun ................................................................................................... 48 Cum se înva odihna ..................................................................................................................... 49

Lini tea medical fa cu cea filocalic ........................................................................................... 50 Corectarea mi c rii min ii .............................................................................................................. 50 Fabul pe marginea pr pastiei ........................................................................................................ 51 In gropile Bucure tiului.................................................................................................................. 51 Mintea vechiului Adam .................................................................................................................. 52 Osândirea semenului: un canibalism mascat ................................................................................... 52 Aretas, sau mântuirea f r osteneal ............................................................................................... 53 Reguli de via lung ...................................................................................................................... 54

Nevroza existen ial ....................................................................................................................... 54 Fericirile biblice, un corector psiho-afectiv ..................................................................................... 55 Cele 4 vie uiri ................................................................................................................................ 56 Mintea mai presus de fire ............................................................................................................... 56 Partea a II-a - Vindec tori i vindeca i ................................................................................................... 57 Olimpiada, o sfânta depresiva, si Ä terapeutul" ei loan Hrisostom ....................................................... 57 Atimia si depresia nervoasa ............................................................................................................ 57 Precocitatea religioasa a Olimpiadei ............................................................................................... 58 Asceza maximala si libertatea femeii .............................................................................................. 58 Feciorie si libertate......................................................................................................................... 59 Monahii Äneadormiiti" (akoimetoi) ................................................................................................. 59

.......................................................................................................................................................................................................................................................... 79 Arsenie Boca si psihanaliza .. 60 Fazele Äterapiei"......................... 70 Referinte bibliografice ................. 79 Mistica în relatie cu: ereditate................................................................................................................................................................................................................................ 62 Dumnezeu este paradoxal....................................... 76 Paza endocrina .......................................................................................... 66 Referinte critice ...................................................................................................................................... 67 Evdochia si trauma de initiere ..................................................................... 74 Iluminarea lui Bonifaciu si puterea suprafireasca .................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 67 Primul soc initiatic: cuvântul revelat................................................................................. 72 Trei moduri contra viciului.................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 71 Ridicarea barbatului cazut (Vindecarile credintei) ................................................................. 77 Insistenta pe paza simturilor .................................................................................................................................................................... 64 ÄTratat" despre depresie ............................................................................................................. 68 Al doilea soc: visul revelator ...................................................................................................................................................... 59 Stresul de abandon ................. 77 Relatia credinta-sanatate ..................................................................................................................................................................................................... destin ......................... 80 .................................................................................................................. 64 Cheia terapiei: A da un sens suferintei .... adica minune ....... mediu............................Prietenia între doi sfinti ............................................ 65 Atimia si eutimia ................................................................................................................................................................................ 74 Trupul care nu arde în foc ................................................................................ 78 Doua Iaduri si doua Raiuri ............................... 61 Parabola decalajului între cerere si primire . 61 Parabola darului imediat...................................... 63 Parabola celor doi morti bine daruiti............................................................................................................................................ 71 Privirea si hormonii........................ 75 Stiinta nu neaga calitatea de miracol ................... 76 îndreptarul de viata ............ 75 Relatia credinta-sanatate (în tratamentele parintelui Arsenie Boca) ....... 69 Taumata........................ 78 Credinta si sanatatea.................................................................. 73 Bonifaciu cel bun si usuratic ....................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................................................................Practici sacerdotale ................................................................................................................................................................. 87 Un caz de vindecare prin cuvânt ......... 86 Cuvintele de folos ale ascetilor: însanatosire si îndreptare a vietii ...... 91 Ritualuri la primirea cuvântului vindicator ............................................................................................................................................................................................................................................................... 104 Viziunea de la Colibele Arse ...... 83 Mintea multumirii si a iertarii ...... 87 Caz de dezlegare ..................... 89 Ispita fumatului ............... 106 ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 106 Cele patru robiri si cele patru dezrobiri ..................................................................................................................................................... 85 Paradigma ascetului vindicator ............................................ 92 Cele mai puternice rugaciuni ........................................................................................... 90 Vindecarea de sovaire (Sporirea capacitatii decizionale) ........................................................................................................................................... 84 Simboluri ajutatoare .................................................................................................................................................................................................... 105 Migrenele...........................Referinte bibliografice ............................................................................................................................................................ 93 Rugaciunea Domneasca ...................................... 88 Cum se îndreapta copiii de azi ...................................................................................... 88 Rolul femeilor rele ................................................................... 105 O împlinire trage pe alta ........................................................ 81 Ce înseamna a trai în trup ............... 89 ÄVindecarea" viselor ............................................................................................................................................................................................................................... 96 Rugaciunea lui Efrem Sirul pentru despatimire................................. 92 Partea a IlI-a .................. 89 Trezirea constiintei prin cifre ................................................... cefaleea: opriri de la pacat ...................................................................................................... 90 Remediile parintelui Cleopa ... 82 Principiul placerii............................................................................................ 81 Cheia vindecarilor: trairea în duh .. 92 Rugaciunea isihasta ............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 94 Practica celor 9 Fericiri: terapie si iluminare........................................ 84 Cu întrebarea te mântuiesti ............................................................................................................. 83 Mentinerea treziei .................................................. 81 Vindecari miraculoase ...................................................................................... 103 Osândirea ca omorâre simbolica ...................................

........................................... Litania Legii .............................. 115 Voturile ca profilaxie .................................................................... 109 A doua molitva: Desfacerea legaturii sau Äalungarile" ...........................141 .................................................................. 115 De la vindecare la transformare:doua etape în tratamentele filocalice........................................................................ 115 Bolile egoului ........................................ 108 Prima molitva: Denuntarea taietorilor vietii ............................................................ 120 Raiul se pierde din lacomie .......................... 112 IV..................................................................................................................... 31..................Cum se practica rugaciunea despatimirii? ................................... 50............................................................................... 109 A treia molitva: Umplerea Ägolului de posesiune" .................................................... 125 Glosar... Psalmii penitentei sau ai purificarii: 21................................................................................................ 115 Terapie si metanoia .................................................................................................................................... 118 Referinte bibliografice .................................................................................. 107 Molitvele Sfântului Vasile cel Mare ..................... 120 Treceri spontane pe alt tarâm................................................................................................................. 110 Zece Psalmi cu efecte terapeutice particulare................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ 124 Penitenta 7 ani pentru 7 cuvinte rele ....... 113 Încheiere..................................................... 125 .......... Psalmii însanatosirii: 22 si 102 .............................................................................................................................. 111 III....................................................................................................................................... 110 Psalmii si vindecarea.............................................. 124 Injuratura scurteaza viata..... Psalmii profilactici: 6 si 38 .................. 110 I.......................... 122 Psihoterapie filocalica sau vindecarea celor trei conflicte mintale ........................................................................................................................................................... 123 Iadul este scindarea personalitatii ............................................................................. 119 Raiul este o asezare sufleteasca .................................................................... 122 Raiul se pierde din nevroze ............................................................................................................................................................... 119 Cararea pierduta ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 116 Extensie spre mireni .......................................................................................................... 108 Exorcizari publice si private .. metanoia ................................................................. 111 II............ 116 De la terapie la metanoia .............................................................................. 117 Taina schimbarii.................................................................................... 121 Raiul se pierde din plictis ........................................................................................................................... Psalmii desavârsirii: 45 si 119......................

desemneaza un domeniu aparent nou. arc mari perspective de a fi omologata ca disciplina ca atare. prin modificarea filosofici individuale. Oricum. si prin rezultatele ei din epoca patristica pâna azi. vezi ca e vorba mai degraba de o particularizare în cadrul disciplinelor paideice. Istoriceste. sau filocalica. Asa cum reiese din descrierea acestei terapii. Psihoterapia isihasta. el provine din traditia practicilor monahale si sacerdotale. Asadar domeniul este vechi. într-o enciclopedie. Stim ca deja a fost acreditat termenul Äpsihoterapie filosofica". având ca specific modificarea unor trasaturi gresite si stari negative. si prin fiindamentele ci. prevenirea unor tulburari . a stergerii impuritatii patogene si corectarea unor trasaturi de personalitate. Acel tragism al cailor paralele: dificultatea întâlnirii între informational si revelatoriu. ele sunt înrudite. în obstile monahale a existat dintotdeauna o Ästiinta" a îmbunatatirii umane. Izolarea dintre multii practicieni ai informatiei si foarte putinii practicieni ai cunoasterii revelatorii.întârzierea în omologarea acestei materii. psihoterapia filocalica este mai temeinic statuata decât cea Äfilosofica". si includerea ei în tabloul curent al terapiilor. de la volumul ÄViata si semn". Si prin istoricul ei. Noi am vorbit si scris despre asocierea posibila a filocaliei cu psihoterapia din 1988-l989. a vindecarii bolilor egoului. sau macar în istoricul lor. se datoreaza izolarii si Up-sei de comunicare între domenii. numai termenul si structurarea materiei sunt noi. sau fdocalica.1/123 Prolegomene Filocalia si viata Actualitatea terapiilor bazate pe traditia filocalica Termenul de psihoterapie isihasta.

minte. în structurarea materiei. dezvoltari privind echilibrul psiho-emotional. adica în final. loan Hrisostom. Noi n-am facut decât sa dam nume unui domeniu care a existat demult. nume mari de medici de trup si suflet. prin interiorizarea metodica a exigentelor crestine de viata. cazuistica. o numim terapeutica. de boli. a unor dificultati existentiale. si au rezolvat cazuri grele. de credinta. pâna în veacul nostru. rezolvarea unor cazuri dramatice de boli ale egoului si tulburari de personalitate. de la loan Scararul. Petru Damaschin. La multi autori patristici exista experiente. rezolvarea unor dizarmonii si dezordini afective. vindecatoare a mintii (linistire. la Calist si Ignatie. o numim soterio-logica. De la unii precursori au ramas formulate practici. Cele trei vindecari: trup. învatatura crestina poate fi vazuta în trei ipostaze: vindecatoare a trupului (terapie). Simeon Metafrastul. privind Äarderea" focarelor psihogene. notam autori precum loan Casian. dintru început. Si sa jalonam un obiect de studiu. dar si o propunere ca psihologia clasica sa preia sugestii sau suporturi terapeutice din traditia patristica. Isaac Sirul. Maxim Marturisitorul. într-o materie Ämedicala" existenta deja. includ aceasta exigenta modelatoare pe care. Toate paralele/regulile practicii isihaste. fie somatizari psihice. Acest paralelism poate oferi si un argument de valabilitate a domeniului nou numit. iar în alta faza. fie emotionale. într-o faza. la care s-au adaugat. extensia constientului) si . modificarea starilor de constiinta folosind experienta filocalica. suflet Medicina. ascetii zisi harismatici au fost mereu cautati de oameni în dificultate. Monahii îmbunatatiti. Aceste rezultate se obtineau prin moduri specifice. era strâns legata de religie.2/123 de personalitate. de la alpi au ramas capitole terapeutice. am observat un paralelism între psihoterapia clasica si cea numita de-LOim filocalica. iluminare.

ca metod de introspec ie i lucrare prilejuind saltul de la sim uri la Duh. Ci. Chiar asa suna subtitlul Filocaliei: ÄDespre cum sa ne purificam. de catre cautatorii care sa aiba dubla cunoastere: a Filocaliei si a Psihologiei si. în principal. altul filocalic. în esenta. urmareste trei scopuri: purificare. constituie o baz pentru psihoterapia filocalic .3/123 vindecatoare a sufletului (mântaire). Vindecarea este restabilirea dreptei naturi. eviden iem specificul filocalic. Specificul psihoterapiei isihaste (sau filocalica). modul terapeutic abordat aici este de sorginte biblic i patristic . a conflictului între trup si lege. suflet. este includerea practicii noera proseuche (rug ciunea min ii în inim ) în actul formator al terapeutului. Demersul nostru nu este o simpl punere în paralel a dou tablouri: unul psihiatric. prin mijloacele oferite de taina metanoia. iluminare si desavârsire. Practica isihast îns i. sa ne iluminam si sa ne desavârsim". Dar. minte. mai întâi. evident. Cartea de fata doar jaloneaza un cadru care va putea fi aprofundat în viitor. Iar iluminarea este capatul acestui demers medical: este sfârsitul medicinii. ca lucrare puternic asupra mentalului. E . De la aceasta baza a plecat practica vindecarilor spirituale. prin activarea protimiei. prin care Psihologia i Psihiatria i-ar putea îmbog i mijloacele. Filocalia însasi. sa aiba o practica în materie. rezolvarea conflictului generator de boala. pentru formarea terapeu ilor. ca domeniu totu i autonom i delimitat. Este reflectarea deplinei sanatati în toate cele trei paliere: trup. Cu specificul de baz : vindec rile prin ridicarea indicelui de spiritualitate. Pe lâng acel paralelism de orientare i de conlucrare.

în deschiderea acelei c r i. vorbeam i despre formarea sau informarea noastr în acest domeniu de avangard . Ele ne orienteaz . Sau. ne ajut s conect m trupul direct la sursa spiritual a îns n to irii. psihic i social. Eseu de etnopsihiatrie. Ea arat c atitudinea mental este hot râtoare în restabilirea s n t ii. am publicat deja un volum: Exordomele. de i are un anume idealism.4/123 vorba de procedee privind maturizarea emo ional a omului (aspect deficitar în societ ile avansate). De altfel. Aceasta valorizeaz corect i tradi ia terapiilor pre-cre tine. care este dat nu numai de absen a bolii sau infirmit ii". . aprofundând factorul psihic prezent în defini ie: stabilitate emo ional . Tot a a. în cadrul ÄCirupului de practic isihast i studiul Filocaliei". Multe din temele c r ii de fa au fost dezb tute în context practic. parametri spirituali ridica i. mul umire ferm . Pe aceast direc ie. ÄStarea complet de bine fizic. Sindromul de posesiune i tratarea lui. au conturat o disciplin nou : etnopsi-hiatria. psihiatrii aviza i în acest sens. Dar de ce numim Äfilocalice" regulile de mai jos? Pentru c ele urm resc ceva mai mult decât înt rirea Ägândirii pozitive". Defini ia de mai sus este acceptat tiin ific. pe care-l îndrum de aproape dou decenii.cum ar fi sindromul de posesiune. Pe acest Änu numai" il vom completa acum. ea ar putea valorize terapiile de sorginte patristic . sau a celor cre tine dizolvate într-o materie etnografic . Partea I . De aceea unele capitole au o not de oralitate i transmisie direct . contribu ii în cazuri grave. în Occident. rezolvarea unor boli ale egoului. la Chi in u.Principii Reguli filocalice pentru restabilirea s n t ii Organiza ia Mondial a S n t ii (OMS) define te astfel s n tatea. O versiune restrâns a acestui volum a ap rut cu 6 ani în urm . terapia rela iei de cuplu i a rela iilor interumane. fiind chiar transcrierea de pe band magnetic a unor dezbateri i lucr ri practice.

Dac dominanta este intuitiv . i va urma în elegerea.i reface comportamentul afectiv. Tr im într-o lume în care pierdem adesea condi ia s n t ii. B rbatul o vede închis i retras . Oscilând între închidere si deschidere. b rbatul fuge. atunci creeaz . Depinde c rui tip mental îi apar ii. atunci când vede un b rbat Äfugind".i refac afectivitatea. Starea de bine mental gr be te refacerea fizic . oscilând între fug pe revenire. Iat de ce. i toate celelalte sunt detalii ale ei. pare mâhnit . întreba i-v : suntem mul umi i? Exist o rela ie între mul umire i inteligen . femeia trebuie în eleas din punctul de vedere al dinamicii afective.S n tatea noastr este o func ie a psihicului i a gândirii pozitive. se retrage în sine. De pild . Omul este ceea ce gânde te. . întâi î i creezi starea de mulpmire.  Dac e ti tipul cerebral. o gândire bazat pe mul umire ferm va asigura o s n tate bun sau o recuperare rapid .  Dac apar ii tipului intuitiv. Dar acel b rbat nu în elege c a a-zisa r ceal a femeii este o faz namral prin care ea trebuie s treac pentru a. Ca s se refac afectiv. O gândire care selecteaz afecte pozitive. Dinamica masculin este alta. Mul umirea l untric este garantul plinirii acestei st ri. Ca s . . i atunci se gânde te c sentimentele ei fa de el s-au r cit. doi so i. întâi în elegi lumea i e ti mul umit ca lumea este ceea ce este. Dac dominanta este cerebral . Starea de bine mental gr be te refacerea fizic Este regula num rul unu.5/123 1. între mul umire i în elegere. De ce apar frecvent situa ii conflictuale între so i? Pentru c unul nu în elege natura celuilalt.i o stare de mul umire. afectiv. (Alin SC poate dobândi mul umirea? Mut mintea de la Äveacul acesta" i mintea se va schimba. uneori femeia se închide. atunci în elegerea creeaz mul umire. din ea va rezulta inteligen a. Este un fapt valabil i în rela ia dintre doi parteneri.

ea ar trebui s tie c dinamica lui afectiv se reface prin fug . Aceast idee nu trebuie în eleas eronat. în elegerea faptului c asemenea st ri sunt naturale ar evita numeroase conflicte sau perturb ri de personalitate ale membrilor familiei ± fie localizate scurt. cu toate c era nemuritoare. ea a devenitÄegala cerului". Poate e i situa ia omului: de i dobânde te atâta tiin . 2. deci. Ei bine. nevoie de fug . O maimu pozna . Nu considera boala ca o pedeaps pentru p cate Unii consider boala ca fiind o pedeaps pentru p cate. Dar dac boala nu este o pedeaps pentru p cate. ajungând aceast maimu . fie cu amprent de durat asupra copiilor. Psihologii au explicat deja c majoritatea impasurilor pe care le vor avea copiii no tri mai târziu se datoreaz conflictelor din familie. Iar acest bine mental are la baz în elegerea i o stare de mul umire. la un moment dat. Omul bolnav se reface mai greu când consider c a fost b tut de Dumnezeu. dac este mai pios. care se cheam C l torie înspre soare apune. ce este atunci? Putem vorbi despre boal ca fiind o oprire de la p cat o informare. personajul principal este o maimu . face t r boi printre sfin i. astfel. Un maestru a ajutat-o s ob in im ierea i. în cer. Ins . Sau Äfuge" la m n stire. s lb ticia din el nu dispare. maimu a tot f cea pozne.un b rbat Äfuge" în cititul presei.6/123 femeia n-ar trebui s se team c sentimentele lui fa de ea s-au r cit.n scut dintr-un ou de piatr . i ea s-a dus s caute ini ierea. Sau Äfuge" s joace table cu vreun vecin. prima regul : s n tatea este o consecin a binelui mental. e absent din cas . o aten ionare c am înc lcat o lege. cum c cei care fug au i dreptate s-o fac . Femeia poate s în eleag c b rbatul are. r stoarn ni te cazane unde se . la un moment dat. Fuga poate s fie exprimat divers . petrecute în perioada copil riei acestora. Aceasta este. într-o carte celebr . Iar credin a înt re te binele mental. E i asta o fug . i c Atotputernicul i-a dat boala în chip de pedeaps . nemuritoare. aceasta este o dovad de sl bire psihic .

S-a pus adesea întrebarea: ÄDe ce ne îmboln vim?" Un r spuns ar fi c ne îmboln vim ca s ne amintim de Dumnezeu. ne-ar l sa imediat durerea de cap. ai p cate. c ldur . Dac ne-am corecta atitudinea i n-am mai înc lca legea. Atunci. ci ca un prilej de introspec ie. incon tient. ca ea s nu-l poat da jos. ne l s m bolii. Boala prilejuie te întreruperea grijilor. din Ämecanica Porunca a 1l-a. un verset în Psalmul 45. o lege împotriva vie ii. în afar de asta. nimeni nu vrea. Iat deci c durerea ei de cap nu era o pedeaps . împu ineaz via a. P cat înseamn s ai griji ² dac ai griji. cercul te va strânge!" i a venit maimu a pe P mânt. în lumea aceasta în care to i sunt gr bi i. ci oprire de la p cat.7/123 fierbea elixirul vie ii. ca s ne aducem aminte c suntem trec tori. Iat deci c boala nu este pedeaps pentru p cat. Putem spune c ne îmboln vim ca s ne smerim. de ce ne mai îmboln vim? Ne îmboln vim ca s smulgem tandre e. Atunci te doare capul ² când încalci o lege sacr . o lege împotriva vie ii. i o durea capul i se cumin ea. ne amintim de Dumnezeu. P catul sunt grijile i înc lcarea legilor universale revelate. 3. f r pastil i f r doctor. Consider m aceast . cum f cea o pozn mare. ca s smulgem tandre e. de lini te Defini ia p catului de la minor la grav. Le amintim celor din jur c ne datoreaz c ldur . din mecanica vie ii p c toase. i atunci un Luminat a luat un cercule de fier. este o oprire for at p catului". Sfin ii atunci se sup r i se plâng lui Dumnezeu c o maimu întoarce totul cu susul în jos.. întotdeauna când suntem bolnavi. stric ni te tocmeli. ÄRumegarea" gândurilor sl be te omul. cercule ul o strângea. 45: 10).. nu are timp s ne dea tandre e. l-a pus pe capul maimu ei i l-a fixat bine. sun a a: ÄOpre te-te i cunoa te!" (ÄOpri i-v i cunoa te i c Eu sunt Dumnezeu" Ps. Grijile ne împu ineaz lini tea. ci o informa ie c a înc lcat o lege sacr . c ci ei uit ! To i uit m c dator m ceva semenului. Boala nu trebuie privit ca o catastrof . spunându-i: ÄDe câte ori vei c lca o lege divin .

. Ea a fost dezvoltat în Filocalia. A treia oprire este oprirea de la mâncarea care ne aprinde. 5. Acest termen se traduce prin: înviere. înt rire sufleteasc . Prima oprire este stabilitatea fizic : ea atrage dup sine stabilitatea min ii. i rug ciunea este marea oprire. i totu i. ocant . Noi trebuie s descoperim oprirea spiritual . ÄOPRIREA" este o practic . mul i oameni i-au schimbat modul de a mânca. cum ar fi rug ciunea. ei sunt bolnavi. care a propus Äexerci iul celor 6 opriri". vom constata c astfel ie im mai repede din boal . Devii s n tos dac î i dore ti cu adev rat acest lucru Asta înseamn . Introspec ia deriv din lini tea interioar . în primul rând. stasis înseamn exerci iu spiritual. 4. întrucâtva. vor s fie trata i ca ni te copii. Opre te-te i fa un minut de introspec ie. Oprirea este stasis. A da un sens îmboln virii: boala este un prilej de schimbare Dac vom privi boala din acest punct de vedere i dac nu ne vom mai teme de ea. to i sim im nevoia s fim trata i precum copiii. de introspec ie. devii s n tos. Dac vrei cu adev rat s devii s n tos. ca s . Aceasta este deci regula a treia: boala este un prilej de oprire. Introspec ia este oglindirea l untrului. ei se las s fie bolnavi. rena tere la via adev rat . Acest Äopre te-te" se poate referi i la controlul celor 6 surse de agita ie i dezorganizare a personalit ii. în grece te. A doua oprire este oprirea de la p cat. atunci subcon tienml Ächeam " o boal . cu oameni cu preocup ri înalte. Nu analiza interiorul: analiza este un viciu intelectual. Afirma ia poate p rea. de a (con)vie ui. Cununa opririi este anastasis. Nu po i ajunge la cunoa tere din mers. de a gândi.8/123 fraz ca porunca a 1l-a. c mul i sunt bolnavi pentru c .i atrag un beneficiu nevrotic. la prima vedere. de cunoa tere. A patra oprire: de la adunarea cu oamenii inferiori moral ² deci îndemn de a te aduna cu oameni spori i. în incon tient. Dup ce au fost bolnavi. Când lupta vie ii ne cople e te.

o tr ire ini iatic . . Relaxat. într-o stare destins . Acestea sunt regulile restabilirii s n t ii. s n to i fiind. Aceast formul a fost folosit de dr. iar rinencefalul transmite comenzile de refacere acolo unde este nevoie. Repetarea acestei formule duce la preluarea ei de c tre rinencefal.tocmai pentru a evita îmboln virea.ce tip de gre eal na te o categorie de boal . Emile Coue. Este un proces care se petrece în stare de relaxare.i aju i subcon tientul. un impas precum o boal poate s fie un prag ini iatic Boala nu numai c î i d o inforrna ie despre via . diencefalul i forma iunile reticulare trimit comenzile de refacere acolo unde este sl bit structura noastr . El ar trebui s tie câte ceva despre corelarea dintre gre eal si boal . Rinencefalul. Cu cât vom supraveghea mai bine mentalul.mai ales dac e ti bolnav. putem s evit m o eventual îmboln vire prin starea de bine mental. Asta trebuie re inut: faptul c . în perioadele de sl bire. adic în acel interval de Ästare alpha" survenit în mod natural. 7. pentru c subcon tientul nu cunoa te alte timpuri verbale.9/123 6. pe zi ce trece din toate punctele de vedere". sute de cazuri. se produce întotdeauna o îmbun t ire. dar î i poate crea i condi ia unei schimb ri mentale profunde.i formule ale îns n to irii. prin ea i prin climat psihic spirimal. timp de 21 de zile. Ajungem din nou la regula dintâi: starea de bine mental între ine starea de bine fizic i gr be te refacerea fizic . Omul ar trebui s tie nu numai cum poate s î i revin .i restabileasc s n tatea. cu atât vom st pâni starea de s n tate. Dac aceast formul este repetat . seara la culcare. Cea mai curent astfel de formul este: ÄM simt din ce in ce mai bine. cu ochii închi i. Ajut -ti subcon tientul s gr beasc vindecarea Acest lucru este posibil: s . trebuie rostit la indicativ prezent. cum s . repet . care a vindecat. Starea aceasta de bine mental poate fi cl dit prin autoimpunere i prin purificare. Pentru cei vrednici.

10/123 Explicarea filocalic a îmboln virii Predispozi ia noastr pentru boal vine din predispozi ia pe care o avem de a alege r ul. ci omul alege r ul. în privin a agresivit ii. mediul sacru al casei trebuiesc privite cu mare grij . are circa 40 de ani. din c dere. în limba greac . Agresivul i vinovatul se îmboln vesc mai lesne. Exist 3 origini reperabile: 1. ÄTrebuie s . trebuie spus c de multe ori nici nu o con tientiz m. în preajma lui. Cu toate aceste calit i. Este constrâns s îl aleag . am aflat c mai fusese c s torit. i este palierul actual: cumul cotidian de erori. din constrângere. 2. de ce ea simte astfel. Constrângerea ine de firea omului. Te-ai n scut cu predispozi ia pentru ele. Iat de ce copil ria. Dumnezeu nu vrea r ul omului. este un bun închin tor. adesea. de na terea lui. E vorba de boli venite dintr-o înc lcare a Legii revelate. un practicant al religiei. înseamn lege. Stând un pic de vorb cu el. Condi ii agravante: agresivitatea i culpabilitatea. merge la biseric . Dac au existat conflicte puternice sau traume în acea perioad . Alte boli provin din conflictele sau traumele avute în perioada prenatal i în copil rie. E lesne de în eles c . familia. de Ävocile" ancestrale numite pulsiuni. 3. Cei doi au venit la mine s m întrebe de ce se întâmpl acest lucru. Unele boli sunt genetice sau ancestrale: te-ai n scut cu o povar în soart . divor ase i purta o ur înver unat primei sale so ii. Omul alege r ul din ignoran . Aflând acestea. pentru c el se împotrive te femeii în sine. Boli cu surse nomice. Nomos. din în elare. Exist printre cuno tin ele mele un domn care este foarte bisericos. Originea bolilor dep e te.i dizohd . puterea noastr de în elegere. Nu e ti r spunz tor de aceste boli. prietena lui sim ea lâng el un discomfort extraordinar. orice femeie simte un mare disconfort. individul le va resim i în tot timpul vie ii. b rbatul m-a întrebat cc-i de f cut.

ÄImpac -te cu aproapele t u. . vrei s -l elimini pe semenul t u. cred c i-ai con tientizat destul de bine de ce. Ea este baza complexului Cain. Nu pot s m rog pentru ea!" ÄAcest nu pot trebuie s -i dep e ti! Numai dac te rogi pentru ca o s . har. cu fratele t u. ÄCum s -mi dizolv agresivitatea incon tient ?" m-a întrebat." ÄDar nu merit s înfloreasc ! Vreau s piar . Dac ai o aversiune fa de cineva.11/123 agresivitatea incon tient ". select m numai pozitivitatea). în acela i timp po i resim i influen a negativ ce vine dinspre o anumit persoan . când suntem s n to i. cu atât ea va înflori. Mai ales terapia iert rii i ofranda remediaz agresivitatea incon tient . de exemplu. O doz de agresivitate incon tienta este în to i. milostiv. îns incon tient era agresiv. (Matei 5:23-25). Po i s iei foarte u or o grip sau o infec ie. el era bun. partenera are aura zdren uit !".. Revenind.. punea lumân ri la biseric .... Ce se întâmpl când ai o aur zdren uit ? E ti vulnerabil. atunci la rug ciune evoc -i fa a senin i Äd ruie te-i" mintal: pace. Ne na tem cu ea. pot s v spun c acel pacient a reu it pân la urm s se vindece. ÄCum s cer a a ceva pentru ea? Este o scorpie. acolo unde se afl . In via a sa con tient . Incon tient. i c numai înc rc tura lui de ur o f cea pe fosta lui so ie s par atât de rea.i dizolvi agresivitatea incon tient ". El tia c este bun ca pâinea lui Dumnezeu ² facea i pomeni. în rug ciunile sale. s n tate i Har. cea mai mare scorpie! a ripostat el.s n tate. s o pomeneasc pe fosta lui so ie i s cear pentru ea putere. In cele din urm a început s vad c nu era chiar a a de scorpie cum credea ci. când se afl lâng tine. cu pârâ ul t u". s se roage cu bucurie pentru acea Äscorpie". ÄDar nu merit . Omul se simte bine dac elimin sau ieftine te pe cineva. ÄTocmai pentru c nu merit ! Cu cât te rogi mai mult pentru ea. i-am zis eu atunci. mi-a r spuns.".. i-am spus. sau pur i simplu din câmpurile din jurul nostru (din care. s se usuce!" ÄIat . L-am sf tuit ca în fiecare zi.

Este important a adar. Cei agresivi împotriva lor în i i sunt foarte mul i.Asta este o agresivitate împotriva ta. îmbun t irea atitudinii mentale: nu numai sub presiunea i sub amenin area bolii. dar m car atunci! S-a v dit c bolnavii care au credin se vindec mai repede. la aparatul genital. i deci nu vei avea nevoie de darul vindec rii. în cre terea stimei de sine. Aceast agresivitate na te predispozi ii maladive în zona bazal . . în planul s n t ii. de autodepredere. prima m sur pe care trebuie s-o lua i este s v schimba i atitudinea fa de voi. S nu spui niciodat ÄNu merit s tr iesc". a energiilor ancestrale.12/123 Agresivitatea incon tient se îndreapt în trei direc ii: împotriva ta. Adesea cei blânzi îi iart pe to i ceilal i i se atac pe ei în i i.i vedea propriile p cate!" De ce este mai important al doilea dar? Pentru c . de autoieftinire a femeii. împotriva semenului t u i împotriva spa iului în care tr ie ti. dar i la dizarmonii nervoase. ci darul de a. Bolile uterului pornesc de la asemenea atitudine. tu nu te vei mai îmboln vi niciodat . Care sunt p catele. Conflictul psihic cu spa iul predispune la boli de piele.i spiritualizeaz actul medical este mai eficient în planul profund al vindec rii. Dac ave i probleme la zona bazal . dac .i vei vedea p catele i le vei îndrepta. cum pot fi cunoscute i ce boli ne pândesc dinspre ele? Cum se reflect . Rela ia între p cate i boli O parabol monahal zice: ÄNu cere de la Dumnezeu darul vindec rii. S-a v dit c medicul care.

Un act simbolic atac planul concret. i p catul Änegru": mânia. Foarte rar se întreab omul ce legi universale a înc lcat. rela ia armonioas cu sacrul. Pe drept s-a spus într-o parabol athonit c : un om care f ptuise multe gre eli în via a lui a dobândit totu i mântuirea pentru c n-a oc rât niciodat ! Adic acela a avut cea mai mare virtute: n-a osândit pe semenul s u. sigur c exist ! Un coeficient de personalitate bun presupune armonie. aparatul digestiv se îmboln ve te. ÄRumegarea" gândurilor are efect asupra aparatului digestiv. Abia când se îmboln ve te. dar este ineficient în destin. Restabilirea deplin a s n t ii st în practicarea respectului fa universale: de cele trei legi rela ia armonioas cu semenul. rumegarea gândurilor. exist o rela ie? Da.13/123 înc lcarea poruncilor revelate? Privind cazuistica bolnavilor. nici cu vorba. Exist o rela ie între erori si îmboln vire'? Putem preveni sau remedia o îmboln vire prin eliminarea erorilor? Dar intre personalitate si boal . el st uneori s se întrebe de ce s-a îmboln vit. este doar suprafa a adev ratei vindec ri. privind efectul. i dac nu le diger m. pân la forme de via elementare. deci s n tate mental i s n tate somatic . sau ie irea din criz . C ci restabilirea temporar . Simbolurile au o putere foarte mare. vezi c unul din t ietorii vie ii sunt grijile: obsesiile. osândirea aproapelui. Noi Ärumeg m" simboluri. du m nia. P cate cu urm ri asupra sistemului nervos sau acele boli care in de somatiz ri nervoase. . nici cu gândul. Cineva spunea chiar c grijile sunt Äp catul însu i". Ele sunt p catul împotriva propriei tale naturi. respectul vie ii în toate formele ei. începând de la nivelul personal. Tratamentul medical este util în crize. Trebuie purificat r d cina.

de ce nu spore te binele i r ul nu descre te? Sf Augustin a dat r spunsul la aceast întrebare: r ul nu scade pentru c . dac ar fi reu it s Ädigere" aceast situa ie duplicitar . mâine n-am mai fi. a murit de cancer la tubul digestiv. i.. Niciodat imediat. Ele nu au tiut niciodat una de alta. Se na te întrebarea: din moment ce întotdeauna binele este recompensat. . închi ii. omul are timp s mai fac 50 de p cate.. deci o sima ie de p cat mortal. de i este pedepsit întotdeauna. Totu i întârzierea care se produce în primirea binelui i la gestionarea r ului este bun pentru om. cei care pot s . Iat de ce mecanismul bio feed-back nu func ioneaz atât de perfect la rasa uman . crede i c sc pa de cancer? Poate reu ea. Personajul masculin nu mai este în via . Cei sensibili. Ceilal i ² întuneca ii. dar ei se împart în dou categorii:  unii fac p cate împotriva semenului: prin ur . în asemenea cazuri se constat îmboln vire de cancer. Trebuie s în elegem c nu orice Ärumegare" de gânduri va aduce disfunc ii grave în aparatul digestiv. iar dac el ar fi sc pat. s -l decaleze cu o genera ie: s -l transfere urma ului. Faptul c suntem pedepsi i cu întârziere este o ans . cel mult. mânie. acest lucru se întâmpl cu mare întârziere. boala sar fi reflectat în urma ul s u. El nu a reu it s digere aceast situa ie adulterin . s se salveze. împietri ii acumuleaz p cate în plus! Mecanismul lent al consecin elor las speran e pentru corec ii. iar r ul este pedepsit. To i oamenii diger gânduri. nep sându-i prea mult de adulter. Pentru c se întâmpl atâta r u încât. pentru unii. una locuind în cartierul Pionierilor-Tineretului.când se s vâr e te un p cat mortal! El a murit. pentru care nu este Äavertizat" imediat. dac am fi pedepsi i imediat.14/123 Cunosc cazul unui b rbat care f cea curse între so ie i amant . agresivitate. pân la pedeaps . In natur exist o echilibrare a câmpurilor. e drept.i însu easc o lec ie se salveaz prin aceast întârziere. între timp a mai f cut 50 de p cate. ci peste al i cinci ani. El prime te o Äavertizare" cu boal pentru p catul care l-a f cut acum cinci ani. iar alta în Militari.

e vorba de autoagresivitate. pierderea sentimentului pl cerii. Nemul umirea de sine. rejectarea vie ii. pute i fi siguri c v a teapt o consecin maladiv . neîncrederea în propria persoan duce la dizarmonii psihice..i: ÄNu merit s tr iesc. P catul împotriva semenului este mult mai grav decât acela care se produce când rumegi gânduri care te privesc pe tine i care nu vizeaz un atac împotriva celui de lâng tine.15/123  al ii p c tuiesc împotriva lor în i i . ÄRumegi" gânduri când te-a vexat cineva i nu e ti destul de preg tit l untric s în elegi c nu te-a vexat un om. dar mai pot duce la dezechilibre somatice. Este o categorie mai inofensiv expus totu i. Unele conjunctivite grave vin dintr-o fric de viitor. care a avut o urmare la fel de grav . de percep ie ² sunt favorizate de nemul umirea fa de sine. la un randament sc zut i o mic orare a posibilit ilor.boli de vedere. ci o nevroz . i aici se pot deosebi numeroase situa ii. Nemul umire. Acea stare retractil . . Asta înseamn blocaje psihice. Categoria care se autoculpabilitiaza este foarte expus la îmboln viri. comitea un p cat împotriva semenului. neîncredere. de auz. din frica de a vedea înainte. de pild . Änu merit prea multe de la via ". Uita i-v ce ma in rie complicat este omul. culpabilizare. dar tot grav este. Dac nutri i asemenea gânduri.. S lu m cazul unei persoane care reac ioneaz spunându.". iritabilitate. Bolile v zului vin dintr-o fric de viitor. Änuan e". Multe boli ale sim urilor . incapacitate de ac iune autentic . în primul rând. Acel Änu merit s tr iesc". un p cat foarte grav. incapacitate decizional . Urmarea în îmboln vire este diferit . Culpa împotriva ta însu i este mai pu in grav decât culpa împotriva semenului. Nu este pu in lucru. s fac o nevroz existen ial . la fiecare dintre aceste dou categorii. ineficient social . i timiditatea este o culp împotriva ta. cum neîncrederea în sine poate duce la o boal de vedere. Omul de care vorbeam mai devreme. m simt inutil pe acest p mânt. care f cea curse între so ie i amant .

E ca i cum ai face o execu ie cu public. A nu mai lupta înseamn c tu te vezi nu numai victim . Dar de cele mai multe ori. iar riscul dobândirii unui sindrom de posesiune. ruptur care a avut atâta violen încât a n scut incon tient. Sigur. Sub hipnoz . Un psiholog singur nu ar fi putut duce la cap t terapia acelei feti e. Feti a de care spuneam a c p tat o labilitate extrem . Ea nu i-a zis con tient: ÄEu. Sugestibilitatea este mai mare la autoculpabil. Deci demonul care o poseda p rea o elaborare a min ii sale. de aici i predispozi ia de a Äachizi iona" un sindrom de posesiune. este foarte mare. oamenii care asist sunt oameni foarte vulnerabili.16/123 Cunosc cazul unei feti e de 10 ani. victim a conflictelor din familie. copilul inventase un agent pedepsitor. desp r iri care las traume asupra copilului. dac asi ti la un ritual de exorcizare. în ea. O exorcizare cu public este la fel de traumatizant . Cazul s-a rezolvat foarte greu. puternic. terapeutul a întrebat: ÄCine e ti tu. po i s participi dac e ti preg tit. i atunci a dobândit sindromul de posesiune i într-însa au ap rut manifest ri diavole ti. vreau s iau via a acestei feti e!". un mare sentiment de culpabilitate. îns a fost eliberat prin colaborarea între un preot i un psiholog. Feti a a fost la un pas de moarte. dar în chip scandalos i traumatizant pentru copil. iar dac ai conflicte psihice e ti sugestionabil. sau cele legate de dizarmoniile mentale ale unuia dintre p rin i. dialogând cu ea. Adic a început s se manifeste ca o posedat . acest lucru este o mare gre eal . ci sensibilitatea sa copil reasc . In mintea sa. doi buni terapeu i c utând s -l elucideze. neavând un prag de toleran la agresivitate. P rin ii se despart. i mai ales dac tii c în psihicul t u nu exist conflicte. care s-o sprijine în ac iunea ei incon tient de autoasiliminare. Acel agent pedepsitor din mintea feti ei trebuia s-o suprime. trebuia s-o chinuie atât de tare încât s o elimine. La noi se face asta. A sucomba înseamn a nu mai putea lupta.". cel care chinui aceast feti ?" iar copilul r spundea cu un glas schimbat: ÄEu sunt diavolul. cu puternice conflicte psihice.. a f cut un sindrom de posesiune. In mintea fetei a ap rut deci aceast idee i atunci ea a C utat un agent pedepsitor. Acest . cum sunt cele din cauze adulterine.. ci i vinovat de ce s-a petrecut. Exist desp r iri care produc un stres imens. copilul. De ce era nevoie de un preot? Pentru c noi avem un modelaj cultural profund impregnat de credin . sunt cauza rupturii dintre p rin i. Ea se credea vinovat de ruptura dintre p rin i. Nu este recomandabil ca slujbele de exorcizare s fie f cute cu public. a sucombat.

informa ia trecând direct în subcon tient. i cine nu se învinov e te? Noi suntem destul de slabi i ne învinov im adesea. anulând etajele con tientului la cei care asist .. riscuri pe care ar trebui s preîntâmpin m.este teribil de r scolitoare.. cum au fost câteva în ultimul timp . Cum po i s preîntâmpini riscul acesta? le Unii confund smerenia cu retractilitatea. Scena zvârcolirii demonizamlui î i surp bariera ra ional i tu nu mai e ti st pân pe con tient. Dar po i ti c este chiar f r nici o urm de conflict? Din publicul pe care l-am v zut asistând la exorciz ri..17/123 lucru se întâmpl mai ales în cazul în care conflictul psihic este de natur s te fac s te învinov e ti. dac nu e ti un om puternic i f r conflicte. Smerenia nu trebuie s aib aerul unei înjosiri. informa ia aceasta cutremur toare va l sa o amprent negativ care. la discre ia subcon tientului. Acolo. Riscul Äcontamin rii" este foarte mare.". ar putea s produc tulbur ri ale personalit ii. programul patogen. mul i sunt oameni de mare simplitate care vin cu necazuri din familiile lor. Umilin a în fa a lui Dumnezeu este un lucru extraordinar. dar nu i în fa a ta i a semenilor . Orice conflict din familie m re te sugestibilitatea i las programul malefic s se strecoare în mintea ta. Atunci te afli. ori învinov irea este o impuritate care deschide poarta prelu rii unui program nevrotic. Iar dac acesta este curat.. pentru câteva minute. n-ai de ce te teme. A fi smerit nu înseamn s .actuale sau ancestrale -. Sunt lucruri care dep esc posibilit ile de control ale unui om. Exorciz rile de la Cernica nu sunt de un dramatism prea mare. m car par ial. Cehov spunea: ÄNumai în fa a lui Dumnezeu s te smere ti. îns . într-adev r. ri ti s preiei. dac nu chiar un sindrom de posesiune. Dac subcon tientul nu este suficient de curat. O slujb de exorcizare .mai ales mediatizat . Cele de la M n stirea Sih stria. Nu aceasta-i smerenia. nu merit acest lucru.i spui: ÄEu sunt un nimic pe aceast lume. Acestea sunt riscurile autoculpabiliz rii. cu o existen purificat . m mir c mai fac umbr p mânmlui. în func ie de conflictele pe care le ai . sunt de un dramatism extraordinar.. am v zut oameni cutremurându-se.. nu în fa a ta însu i i în fa a celor cu care convie uie ri". dar i ele pot s lase în tine un program negativ.

O asemenea afirma ie poate s . de îmbun t irea ei. dac spui: ÄNu merit s tr iesc m runt. la început prin empatizare.18/123 t i. A. Cunosc cazul unei fete ce avea un prieten pe care îl idealiza. pentru c facem parte dintr-un plan divin. Dezavantajul . în acela i timp. E un mare dezavantaj s aduni putere. sugestionabilitatea .. în primul rând pentru c devii mai primejdios pentru semenii t i. ÄNu merit s tr iesc m runt!" . verificat în timp ca armonioas i bun . culpabilizarea. Adev rata smerenie este s tii c e ti micu în fa a lui Dumnezeu i în fa a eternit ii. Smerenie mai înseamn s nu-l vexezi pe semenul t u. încrederea diminueaz culpa. în fa a ta însu i spui Äsunt o putere!" De ce? Pentru c te interesezi de destin.". produce boal în acesta.i dea chiar un elan. S descoperi sensul slujirii semenului. S nu spui: ÄNu merit s tr iesc. aduc toare de rele ² vor diminua prin grij fa de semen i prin încrederea în sine. un om cu reale calit i. Un om care adun putere dac este vorbit de r u de semenul s u. . Po i s ajungi i aici! Corecta i-v deci atitudinea i în elege i adev rata smerenie. Este i o primejdie i un avantaj. Merit m s facem umbr p mântului. dar. Ei bine. mai pu in vulnerabil.c aduni putere.asta po i s-o spui.toate. s tii c e ti o putere în timpul ce i s-a dat i prin ajutorul pe care îl po i da.. Timiditatea. S-a constatat c în m sura în care te preocupi de soarta ta.". Adaptare la real. aduni putere.. i prin aceasta vei deveni mai pu in sugestionabil. Rela ia durase mult.. de mântuire. ci ca o excludere a m run i ului din via a ta. lat dezavantajul. Astfel se va mic ora autoculpabilizarea.scapi de îmboln viri. dar nu ca o autoexcludere... asta este altceva. Avantajul . tim c p rintele Cleopa zicea adesea Äsunt un putregai´ dar el în fa a lui Dumnezeu zicea acest lucru! S nu spui niciodat Äsunt un putregai" decat în fa a lui Dumnezeu. s renun i la ego.

. O femeie mai trupe . a f cut o depresie psihic . se închide în sine. dar ne adapt m la real Când suferi crunt i când te crezi victim . încât poate oferi oricând surprize. tocmai a dep it un episod suicidar. dintr-un om Äideal". Aceast descoperire. In pu inele întrevederi pe care le-am avut. Va trebui s -i stimul m adaptabilitatea. cum de reu esc s produc un soi de fascina ie asupra celor din jur. i-a sporit încrederea în sine. In cazuri din acestea se lupt . El îndeplinea aceast condi ie. subestimarea de sine. i-am spus c primul secret al fascina iei naturale este abstinen a sexual . individul a devenit rejectabil. într-o zi a spus: ÄM îngra din ap chioar !" Când spui: Äm îngra din ap chioar ". Ei bine. r ul vine în primul rând din neadaptare. fie lup i ca acele femei care nu sunt interesate s î i modifice partenerul. c abstinen a sexual produce fascina ie în chip natural. Tân ra în discu ie se v de te a fi o persoan care nu lupt . deja ai introdus în subcon tient un program de îngr are. ci îl vor al lor! Altele îl vor îmbun t it! Aceasta este cu putin . Ele nu îl vor numaidecât îmbun t it. A fost ocat . Tân ra nu l-a mai putut suferi i. i tiind aceasta. în plus. ca prim autodiagnostic i prim-ajutor s . ci numai s -l aib . pr bu it . Râvnim la ideal. mi-am dat seama c dificultatea lui venea din neîncrederea în sine.. De ce îns la alti nu Äprinde" acest .i spui ferm: ÄSunt un neadaptat" Luare de cuno tin care treze te resursele adapt rii..19/123 într-o zi fata descoper c acel prieten o în al . a început s in diet sever . chiar dac o avea dintr-o frustrare i dintr-o neîndemânare total de a stabili o rela ie cu sexul opus. tr ind doar cu ap . Cum o putem ajuta? Ea deocamdat se afl în stadiul când nu vrea s vad pe nimeni. Cum ar trebui privit din exterior aceast situa ie? S ne par r u c ea a descoperit faptul? Observa i c deodat . Un alt exemplu. nu m nânc . Pentru un partener lup i ² fie lup i ca omul care vrea s î i modifice partenerul.. Acum 3 ani. posibilitatea de a fi luat prin surprindere scade. Intrebându-m el de ce unii au succes. un cunoscut mi se plângea c are dificult i în rela ia cu sexul opus i c are impresia c nu este pl cut. Deodat . de i el este o persoan ar toas . ca s sl beasc . Un adaptat tie c fiin a uman are atâtea moduri de a se conduce. a aflat c posed un atu care s -l ajute la îmbun t irea rela iilor sale.

. la cât de complexat era. sau tergerea p catului. pentru a-i r spl ti durerile. ci i urma ul. Iat de ce autosugestia putea s treac direct în subcon tient. iar acest complex m re te sugestibilitatea. Rela ia între p cate i clase pulsionale Etnograful Artur Gorovei (1864-l951) noteaz o credin la români: ÄCând se na te copilul. se înscriu i ele în codul genetic. se înscriu în codul generic i se pot transmite urma ilor. dar secundar în raport cu cea a instinctelor. f r ca omul s tie de ce el alege a a i nu altfel. Dac i-ar fi zis: Äsl besc mâncând trei pâini pe zi". el ia 7 p cate din p catele mamei sale. subcon tientul ar fi preluat lesne un asemenea program. Persoana care spunea c se îngra cu ap chioar avea un complex de autoînvinov ire.20/123 program? Iat de ce: subcon tientul prime te selectiv programele. Psihologul Leopold Szondi (1893-l986) nume te aceast n scutului cu termenul de Äpulsiuni". i elibereaz nu doar persoana în cauz . O mai nou constatare confirm o mai veche intui ie filocalic : p catele. Dar este valabil i inversul: purificarea sau dezleg rile. iar dac trece în subcon tient. mo tenire a nou- Pulsiunile sunt porunci ancestrale. ea devine act. De asta nu se poate om f r p cate. Pulsiunile au o putere mare. în realitate el Ie preia pentru c aceste Äp cate" îi sunt înscrise în proto-gene." Astfel este atestat o intui ie a etno-psihologiei: Copilul se na te cu cel pu in 7 p cate. ar fi sl bit. P catele se înscriu în ADN. a p catelor sau a isp irilor. sunt voci genetice care ordon alegeri în destin: alegerea binelui sau a e ecului. sau înc lc rile legilor revelate. pentru c . Folclorul opineaz c pruncul preia ca s-o u ureze pe mama i s-o r spl teasc .

ba chiar a avansat o cifr plauzibil : 7 p cate. Nu intr m în detaliile paralelismului Äp cate mo tenite" i Äclase pulsionale". la solu ii medicale. dup caz. In leg tur cu observa ia etno-psihologic : mama. când la o persoan exist predispozi ia de cunoa tere i de urmare a unor metode. dezechilibre? Dintre terapiile spirituale. Pe lâng acestea. se poate afla acest tablou al pulsiunilor. la psihanaliz . ele pot fi aprofundate de cel care vrea s se instruiasc special în acest domeniu. fie medicale. disciplin medical inspirat din terapiile spirituale. Dinspre suflet spre trup Care sunt modurile de rezolvare a unor dizarmonii. la procedee insight de vindecare a unui simptom.21/123 Szondi stabile te 8 clase pulsionale. fiecare condi ionând dou tendin e opuse). observare înso it de Äoprirea de la p cat" i conferirea unui sens încerc rilor viepi ² ajut la restabilirea s n t ii. faza zis Älucr toare". îns . dizabilit i. prin na terea pruncului se elibereaz de cel pu in 7 p cate ² observa ia are un aspect simbolic. po i participa la controlul lor. Observarea rela iei p cat-boal . fie filocalicc. Se poate ti care pulsiune î i comand e ecul sau reu ita i. Apoi. a cunosc torului. cu substrat religios pentru c vorbe te de p cat i de purificare a surprins aceast posibilitate. a rela iei între înc lcarea unei legi i urm rile ei. In alte cazuri. Intui ia filocalic a mai accentuat: ÄDe aceea nimeni nu se na te f r p cat". Prin tehnici proiective. . Se poate vorbi despre autovindecare. Intui ia popular . dar i un adev r. se poate recurge. cunoscându-le. Ea ine de purificarea prin împlinirea unei legi a vie ii. Se poate apela i la sofrologie. cu discern mânt i cu îndrumare bun : înt rirea terenului psihic i ob inerea premiselor unei schimb ri prin practica Rug ciunii min ii în inim {noerapnseucbe). pe loc de frunte stau taina euharistiei i taina maslului. (La Szondi sunt indica i 8 factori pulsionali sau voci ancestrale. este necesar interven ia specialistului.

spre comuniune cu semenul. iar simbolurile se vând scump.. dar cine caut dreapta vie uire va avea i fericirea. unul din trimi i a ajuns pe undeva unde a g sit un ins foarte vesel. dup cum îl arat i numele: ÄTamas". a a se numea. Prin ul deodat s-a înveselit i a trimis soli prin toat împ r ia ca s g seasc un om fericit i s smulg de pe el c ma a. Era un prin mâhnit.  i este o schimbare a condi iei de om nefericit. Prin ul Tamas a tepta. oral sau genital. Acela era omul! A a c nu mai r mânea . solii au mers s caute c ma a în împ r ia respectiv . având ve nic chipurile crispate. Omul treb luia ceva cântând ² p rea s fie fericit. la cei cu vârsta afectiv blocat la un stadiu infantil anal. Ei bine.22/123 Cre tere i facere Terapia filocalic  este un proces de sisten la cei întârzia i emo ional.. ratând bucuria. tim i noi. î i r sfa so ia. trimi ii prin ului s-au uitat bine la el. ar tau a fi c s tori i de mult timp. în sanskrit . ratând ofranda. gr bi i. o alinta. cei de la curte au încercat s -l optimizeze. Gândirea magic judec a a. c ci un prin mâhnit face nevroz . Nu g seau nici un om fericit.  este un proces de expulzare a ego la cei care înainteaz spre tr iri empatice. de fiin nefericit ... la cea de fiin care m car î i în elege nefericirea ca o premis de aprofundare a condi iei umane. îi zicea cuvinte frumoase de i. A adar. nec ji i. am râ i. înseamn întunecat. în consecin . care era plin numai de oameni bomb nitori. c ci am avut despo i nevrotici i a i v zut ce porunci rele d deau. dându-i în schimb aur ² aici e vorba de cump rarea unui simbol.. Cu copiii se purta la fel. Un în elept de la curte i-a zis c ar putea s fie fericit dac ar îmbr ca o c ma a unui fericit! Iat o sugestie bun : c ma a unui om fericit ar putea s te fac fericit. i prin ul acesta mâhnit îngrijora pe cei din jur. au luat aminte cum se poart cu familia. iar un prin nevrotic d porunci rele. Fericirea posibil Fericirea este o rezultant a dreptei vie uiri. A fost odat un prin melancolic ² Tamas.. trimi ii nu mai veneau! In sfâr it.  este un proces de lini tire la cei care încep un urcu spiritual. n-o va avea. Cine alearg dup fericire.

A a arat Äc ma a fericirii" . sporind capacitatea de adaptare. Un s rac chinuit de s r cia lui este un om care. Un s rac pe care s r cia nu-l doare. Ce sunt emo iile distructive? Sunt reac ii afective imediate sau persistente. prilejuind montaje pozitive care propulseaz ac iuni bune i ridic tonusul afectiv. când s -i smulg c ma a. Ajunge la un maestru i-l întreab taina. care este lansat dintr-un punct i cade în altul. c ci era la amurgul vie ii i se gândea la lumea de apoi. ÄC mara fericirii" const în dep sirea frustr rii si în renun are. una s-o dai aproapelui. i-au tras de pe umeri o hain jerpelit i.distrugere. Vindecarea de cele o mie de trebuin e. i emo iile pozitive: poten are . dac ai dou c m i. a dobândit deta are i este un om longeviv i s n tos. sau negative: explozie .i scurteaz via a. Folositoare s n t ii. Ci toleran a la frustrare. Am numit astfel i cele dou feluri de efecte: emo iile distructive.eliberarea de multele trebuin e care împov reaz fiin a. încât nu avea c ma pe el! Dar nu deposedarea în sine aduce eliberare. Emo iile distructive si tratarea lor din perspectiv filocalic Un psiholog zicea c : emo ia parcurge o traiectorie asem n toare cu cea a unei rachete. . Parabola por ilor la iad i la rai Un r zboinic de profesie s-a dus la un maestru spiritoal s -l întrebe care-i poarta iadului i cea a raiului.23/123 decât s -i ia c ma a.reglaj. simbolul fericirii! S-au repezit la el. îns . Filocalia le include în categoria: obstacole în calea mântuirii. i celor din jur. Nu degeaba Biblia spune c . producând un anume efect: explozie/distrugere sau poten are/ reglaj. care î i perturb personalitatea i care d uneaz i celui ce le are. au constatat c sub haina aceea jerpelit omul nu avea c ma ! S-au dus atunci rapid la prin i i-au spus cum ar ta c ma a fericirii: omul fericit era atât de s rac.

capul bolnav. v zându-I cu sabia ridicat .Con tiin a este precum o diafragm invidie. pierderea stimei de sine. Maestrul. blestem. Alte emo ii distructive sunt: triste ea morbid . i altele au sursa în am gire.24/123 Maestrul l-a cercetat. îngustarea con tiin ei Emo iile distructive produc efecte imediate sau îndep rtate. mental. mânia. a cerut iertare. agresivitatea. Sursa lor este orgoliul. la mânie se comport ca un retardat . s-a ru inat. a v zut c -i un r zboinic cu gândire de r zboinic. Efect imediat: pierderea autocontrolului i îngustarea con tiin . dispre ul. ignoran . i al c in ei. v zând gestul ascunderii s biei. * A adar. i are deschidere maxim în stare de agalid) sau de lini te duhovniceasc . scoate sabia din teac .blasfemie. dezn dejdea. a b gat sabia în teac . emo iile distructive sunt: ura. Psihologia oriental vorbe te despre cele trei otr vuri: invidie. dorin . Orice emo ie negativ îngusteaz con tiin a. de mul umire duhovniceasc (numit (numit isihia). Maestrul. i-a zis: ² Aceasta-i poarta spre rai. Sursa lor este: auto-agresivitatea. s -l taie pentru asemenea ofens . înfuriat clocot. care se îngusteaz brusc la mânie. Atunci r zboinicul. Un om care are în mod normal QI = 120. R zboinicul a în eles pe loc lec ia. zice: ² Aceasta-i poarta spre iad. de persecu ie. iluzie. i chibzuie te cum s -i explice unui asemenea om no iuni subtile de metafizic i de mântuire. Mai exist emo ii distructive care au sursa în atacarea de lucruri. m cunoa te i regele! Maestrul zice: ² Tu r zboinic str lucit? Ai o mutr de punga pocit. calm. atimia. indignarea. i-l întreab : ² Dar cine e ti dumneata? Acela r spunde: ² Sunt r zboinic str lucit.

s întorci cel lalt obraz: în psihoterapie. a model rii unei naturi colerice. urmat de luarea unei decizii gre ite. îndrumat . c ci orice amânare îmbun t e te r spunsul. când decizia este deja luat . Inteligen a i reac ia de primaritate Românii au o inteligen bun . aceasta se nume te modelarea reac iei de primaritate. mod de a produce lini tea Ämedical ".i îmbun t e ti r spunsul i. . Au o inteligen . Adic gândesc dup ce au f ptuit. dar n-o folosesc.ca premis profilactic . pân ce. iritabili. prin practica noera proseuche.i îns n to e ti eul. Remediul unor asemenea sima ii ar fi: amânarea judicioas a deciziei: amânarea r spunsului. dar trebuie valorizat mai bine. Al ii sunt mânio i. a reac iei. i recursul la reac ia de secundaritate: adic s nu r spunzi la un stimul agresiv prin gest agresiv.faptul c primul efect nefast al emo iei distructive este îngustarea con tiin ei pân la un nivel asem n tor cu al handicapa ilor psihic. înc o tr s tur valah specific : mintea de pe urm .25/123 Reiese din aceast constatare i posibilitatea contracar rii. Unii sunt vis tori. Regretând sau reparând. De re inut . Aceast amânare specific se cheam : trecerea de la reac ia de primaritate la reac ia de secundaritate. Este de mare ajutor i procedeul training autogen. Când e ti lovit. Inteligen a rii cre te la s rb tori? Revenim la constatarea c inteligen a româneasc este bun . media QI la noi fiind peste 115 (pe scala Raven). ÄMintea de pe urm " se datoreaz unui blocaj mental la surpriz . Deblocarea min ii survine la un timp dup trecerea surprizei. Din pricini afective. ci s amâni reac ia. Vindecarea eului valorizeaz inteligen a.

pentru dou s pt mâni. De aici. c ci masa cerebral nu doare. au o ac iune eroziv asupra creierului: ele produc microleziuni pe creier. când se mai poate efectiv face ceva. pentru c se întorc în ar . emo iile distructive. De pild . aceste microleziuni. Microleziunile în timp îndelungat. Cineva constat c . La început. Hormonul vie ii In acord cu cele de mai sus. identificat. dac nu sunt tratate.26/123 Ai no tri tineri. ei pleac iar i. Aceasta conduce la starea hesychia: lini tea s n t ii i a bun t tiii. sunt testa i i se claseaz pe locuri de frunte. în ani. Prin practica lini tii regenerative. Multe din cauzele demen ei senile precoce stau în emo iile distructive. cât mai de timpuriu. în timp îndelungat. bursierii no tri de prin America. grij . o dat în plus. agita ie. stres. majoritatea. sunt neglijabile: ele nu dor. ÄToxinele" psihice. QI-ul României cre te. infinitezimale. dac emo iile distructive n-au fost corectate. Dup aceea. în vacan . Ei se fac remarca i iute. fie demen senil precoce. Hormonul vie ii se distruge la mânie. prin acumulare. tinerii care primesc burs în Statele Unite r mân acolo i dup terminarea studiilor. i QI-ul rii cre te deodat . Producerea hormonului vie ii este reglat de glanda pineal . not m o constatare tiin ific : hormonul vie ii a fost reperat. . R mân acolo. produc efecte i mai redutabile. importan a contracar rii emo iilor negative. i nu mai vin. Este o constatare mai recent a cercet rii creierului. microleziunile acestea pe creier se amplific i î i arat efectul: fie o îmboln vire somatic . El se reface la lini te. unii sunt determina i s r mân în Occident. când pleac la olimpiade colare în str in tate. de s rb tori. de prin Occident Ei se întorc de s rb tori în ar .

întristarea. prin ispit în elegeam ceea ce în elege toat lumea: seduc ie. în clasificarea athonit sunt 7 ispite: 1. La plural. primejdii mari. stihii) î i pun în eviden împ timiri sau dizabilit ile psihice. voia instinctelor. experien . concupiscen . ispite înseamn nenorociri. zicearn. . Unii au întrebat dac trebuie corectat acest verset din Tat l nostru! Un v z tor r spunde: Nu corecta i. Biblia nu se corecteaz . la singular. înseamn : seduc ie. Distragerea (de la urcu ul des vâr irii). Unde nu în elege i. 2. complexe. Mi l-am reactualizat. Este un sens vechi. 5.. în care factori exterior (obstacole. 3. Ce înseamn ispit ? In limba slavon (de unde provine termenul) înseamn cercetare. 6. care extinde mentalul. Mânia. jinduire. ci se tr ie te. mai ales seduc ie erotic i c dere întrun p cat trupesc.. 4. Trând via. noi repet m versetul: Ä i nu ne duce pre noi în ispit ". în român . l sa i s lucreze uimirea. pierdut. c dere. Pe Muntele Athos.pe Athos. Iubirea de argin i.27/123 Cele 7 ispite în rela ie cu 7 dizabilit i psihice Pân s fi mers pe Sf Munte Athos. In Rug ciunea Domneasc . tulbur ri de personalitate. ci l rgi i în elegerea. Osândirea. Frica. 7. am aflat c sensul real al acestui termen este: încercare grea.

Apoi cel r u a trecut la atac fizic Despica bolovani din peretele stâncos i-i proiecta în direc ia monahului. labil emo ional. unde s fac numai contemplare isihast . A stat acolo câteva s pt mâni. la singur tate total . abrupt. la desp timire. cu de la sine voire. adic la singur tate total . mai sus de pe tera Sfântului Athanasie. primejdios. prin ascult ri specifice. Duhovnicul nu i-a îng duit." In alt zi. Fug din m n stire la pustietate. anxios. Toate . primesc îng duin a s plece la pustie. tân rul monah a avut mari ispite. Un loc greu de urcat. care era s fie strivit. s . c ci tia c tân rul este împ timit. De aceea nu i se îng duie oricui la pustietate. Mi se r spunde: ÄCel r u venea noaptea i-l insp imânta groaznic. echilibra i psihic. A z cut mult vreme.i piard min ile! S-a întors la m n stire înfrico at. dar s-a ales doar cu traumatisme craniene. p rintele llie. de la Schitul Sfânta Ana. ci este inut în m n stirea de ob te. c un tân r monah român a cerut s plece la pustie. c numai acolo gu ti extazul. Mi se spune ca. pentru c vor s guste mai repede dulcea a rug ciunii. i urmele p catelor p rinte ti. dac nu este el desp timit. când anahoretul este sus pe muntele pustiu. Iar în ob te. Numai cei desp timi i. ÄCe ispite?" am întrebat. duhovnicul lucreaz la desp timirea junelui monah. C ci la singur tate. i iar i n luciri noaptea. pot deborda sub form de vedenii. vulnerabil. Adic s plece din m n stirea de ob te. S-a instalat într-o cr p tur de stânc . Dar Ia cel împ timit apar halucina ii în loc de viziuni. acolo. îmi spune: ÄIspita cea mai mare este spaima. I se ar ta sub diverse înfati ri sp imoase." Cauzele? Toate urmele cu care neofitul a venit din lume. apar halucina ii. la schitul Prodromu de pe Athos. i a plecat la pustie. era ner bd tor s Äprospere" singur. în timpul decenzur rii contemplative. Dar unii fug.n Dar tân rul monah era s tul de ascult rile Äterapeutice".28/123 Ispitirea anahore ilor Am aflat. panicat.

în timpul lucr rii ascetice pot ap rea vedenii sau halucina ii. conflicte îngropate în psihic. de invidie. era înt rirea credin ei. Frica vine din ceva ce te ia prin surprindere. de osândirea aproapelui. Terapia fricii. dac ai dizarmonii de personalitate. teroare. complexe nerezolvate se pot exterioriza în scenarii halucinante dac faci contempla ie maximial . Faza lucr toare o poate practica oricine. ÄNu v fie fric ". care pot agrava tulbur ri psihice nevindecate. este o reac ie de prevedere. angoas . adesea însp imânt toare. . faza v z toare. Credin a arde orice fric . 14:31) îi spunea lui Simon Petru. Dac e ti înc împ timit.29/123 con inuturile abisale impure. ba chiar face parte din canonul obi nuit monahicesc: Ärug ciunea de toat vremea". cu accese de mânie. ². Ci din pricin c ai în tine o pornire spre ucidere. Exist dou trepte ale rug ciunii nun ii: faza lucr toare i faza v z toare. Dar treapta a doua a medita iei isihaste. îndr zni i! ÄPu in credinciosule! Pentru ce te-ai îndoit?" (Mt. Teama este o anticipare a primejdiei. Parabola fricii s n toase Nu orice fric este indiciu de labilitate. panic . înv ându-l mersul pe ape. ² Pentru c îi este fric de mine.Nu. la apostoli. Mai exist grade de intensitate. este îng duit i dezv luit numai celor desp timi i. Contracararea fricii Exist o deosebire între team i fric . spaim . Maestrul zice. spune Mântuitorul ucenicilor. labil emo ional. A a ni se arat în urm toarea parabol : Un maestru îl întreab pe ucenic: ² De ce fuge iepurele de tine? Ucenicul r spunde.

Akedia este o stare cu care monahul poate lupta. Ispita întrist rii Exist dou feluri de triste e. Este o langoare pe care c lug rul o simte adesea. Exist triste ea Äsalvatoare" (în latine te: tristia salutifer). pe lâng voin a proprie. Important este c el va produce o emo ie pozitiv . Sunt pr bu irile psihice. sau este altceva. Frica de întuneric este o fric simbolic . înmnericul simbolizeaz separa ia i dispari ia. Când formele depresive se instaleaz opresiv. dispari ia propriei persoane. IV) descrierea acestei boli i contracararea ci. E triste ea din st rile depresive. Am tradus akedia prin Äinsatisfac ia de a fi". In forme obi nuite. Separa ia de p rinte. îngerul care vine este o elaborare subiectiv . vine înger. Inva -l c întunericul poate fi controlat la voin . Nu ne întreb m dac .30/123 Copilului t u îi este fric de întuneric? Inva -l s controleze înmnericul. în îns i Äsetea de repaus" a spe ei umane. Akedia pare s aib r d cini ontice. Starea numit akedia este un aspect al întrist rii. Prin deschiderea ochilor: elucidarea conflictului surs . de îns n to ire. Dar exist i tristia mortifer: triste ea care îngusteaz con tiin a i întunec via a. de Sf Casian (sec. adic de aprofundare a condi iei umane. Vezi în Convorbiri duhovnice ti. sau din acea dizabilitate numit atimie. Una s n toas i una morbid . în asemenea caz terapeutic. . spun psihologii. ea este chiar Äboala profesional " a monahilor: langoarea trist . penitentul trebuie s aib i un ajutor specializat. Exist riscul s -i apar copilului vedenii malefice? Inva -l s cheme îngerul. prin voin i st ruin în ascult ri. Dac chemi înger. care se învecineaz i cu ispita a treia: trând via.

de atâtea ori? La întrebarea unui tân r dac s priveasc la televizor. ne ine în duh i nu las loc pentru ispita lumescului. punctul al cincilea se refer tot la Äa ine mintea lipit de cele divine". sunt Äepifenomene în cadrul unei patologii organice i/sau psihosomarice". Exist ceea ce se cheam ÄTriste ea dup Dumnezeu". Al cincilea precept din pravila lui Calist i Ignatie se cheam ÄAmintirea Judec ii de Apoi".31/123 Ispitele. Reamintim c toate pravilele mai cunoscute au. Tristia secundum dei Revenim la Ätriste ea de aprofundare". . V-a i întristat c l-a i dat pe Dumnezeu la spate. ai în fa televizorul: iar pe Dumnezeu l-ai dat la spate!". Maestrul î i întreab ucenicul. Äamintirea de Dumnezeu". consecvent. ca punct esen ial. S te întristezi c l-ai dat la spate pe Dumnezeu. ci ele servesc la nuan ri i diferen ieri pe terenul medical general. adesea: ÄTe-ai întristat ast zi de Dumnezeu? Câte minute sau ceasuri te-ai întristat de Dumnezeu?" Aceasta presupune s te gânde ti dramatic la apropierea ta de cele înalte. Un canon minimal respectat zilnic. de unde le-am luat noi. în pravila tot de cinci prescrip ii a lui Arsenie Boca. Adic sugestiile din psihoterapia filocalic sunt valabile nu doar în medii religioase. ca s nu-l dai pe Dumnezeu la spate. P rintele Teofil P r ian r spunde: ÄCând te ui i la televizor. de posibilitatea vederii teofanice. dincolo de terminologia filocalic . Este acea form împlinitoare de Ätriste e": a c ut rii divine. Aceste înscrieri noiseografice. pot servi în descrierea i diagnosticul mirean. adic pozitiv . Iat un prilej de întristare. începând cu frica i continuând cu întristarea sau trând via sau sindromul depresiv. Vi s-a întâmplat? Remediul la acest fel de triste e este recursul la pravila isihast .

nu st ruia în cele bune. c iubirea de argin i trece drept greu p cat. el nu a osândit pe nimeni. grav dizabilitate psihic . Vasile cel Mare. Era lene .. Ele in de pulsiunile agresive. i via a. a avut viziunea vie ii sale postume i i s-a d ruit acest în eles: In toat via a sa. i lipsa total a osândirii l-a în l at pe el la m sura celor mai ale i mântui i. ispita osândirii Le lu m împreun . C ci adulterul este un p cat din fire. pân i Churchill s-ar fi mântuit. . Iar lipsa osândirii este cea mai înalt virtute. Sunt otr vuri psihice. Ambele sunt toxine psihice. Prin aceast precizare. prin vorb sau fapt . def imarea. Mai greu decât adulterul! zicea un monah. mânia este o form de agresivitate îndreptat asupra semenului. ÄS patimilor în gândirea ta". este o deturnare de la fire. din instinctul bazic al spe ei. era slab rug tor. Triste ea este o form de autoagresivitate. A a a fost numit tendin a maladiv de a. nu introduci otrava Osândirea aproapelui este semnul complexului Cain. blasfemia. Ispita iubirii de arginti Am v zut. Se spune c era un p rinte care nu avea nici o virtute i se credea c este sortit pierzaniei. monahul athonit nu scuza adulterul. Dar într-o rug ciune. Sunt multe parabole în patristic legate de acest complex. Ispita mâniei. de a-l devaloriza. blestemul sunt aspecte ale Äosândirii" i aspecte ale complexului Cain.32/123 S-a spus: Dac ar fi urmat un canon. batjocura. spune Sf.i elimina semenul. ci îl punea doar pe alt treapt a p catelor. era nepostitor. El însu i era convins c i-a pierdut i mântuirea. pe Sfântul Munte.. Dar iubirea de argin i nu r spunde nici unui instinct. Invidia. discreditarea.

La iubitorii de dolari. Pentru exemplificare. Damian St noiu. mintea are form de dolar. ofrande. î i cer s -mi faci un hatâr. V zut ca o nematurizare afectiv . i abaterea de la cale. dar a fost complet deta at de bog ie. fac trimitere i la o carte de beletristic . i toat via a a facut milostenie. Dac în trând via religioas îl dai pe Dumnezeu la spate. cu probleme afective." . Ispita distragerii de la ideal Ea se nume te i c derea cu încetul. la asce i.pierderea binecuvânt rii. jfe din chilie. C ci mintea are forma obiectului dorit. V dit la persoanele care au suferit traume sau ocuri la faza anal . tim c Sfânta Olimpiada a avut bog ii imense.33/123 Se întâlnesc i mireni. ci atacarea de bog ie. ctitorii. în romanul din via a unui mitropolit. la alegere. ori s faci dragoste cu mine. explicabile prin traume afective i frustr ri în copil rie. analizeaz cu ochi de psiholog ispita iubirii de argin i {arghirofilie) la un ierarh muntean. Parabola micilor concesii Un monah a ie it din m n stire s strâng fonduri pentru nevoile ob tii sale. dar ca plat . cu tulbur ri de personalitate bine ascunse. Sau c utarea pretextelor pentru a amâna realizarea. în casa aceea era o femeie singur . cu personalitatea de tip anal. mai bine s te p ze ti decât s te pui la încercare! Femeia îi zice: ÄTe primesc bucuroas s dormi la mine. dar i monahi. într-un sat el înnopteaz la o cas de ar . Ea avertizeaz despre midie concesii care cheam marile alunec ri. Aceast Äispit " poate fi corelat cu complexul psihic anal. Când îl vede pe junele monah. în mod firesc I se aprind sim urile. i-n asemenea caz. în iubire de argin i îl elimini de tot pe Dumnezeu din minte. dintre acestea trei: ori s bei un pahar cu vin. ori s -mi tai o g in . la vârsta mic . Nu bog ia în sine este obstacol psihic. Ea se nume te. Ea n-a sim it niciodat vreo leg tur între ea i bog ie. o v duv frustrat erotic. cu iubire de argin i.

Sunt oameni cu bune inten ii. Aceasta-I ultima Äispit ". ispita bun . toate celelalte se vor ad uga vou . omul e singura vie uitoare care se pr bu e te frumos. Ispita Cain . apoi a t iat i pas rea c de-acum nu mai conta restul. Aici ar intra a adar i scrisul de literatur . de dicteu automat sau manevre magice. ar fi c lcarea votului castit ii. El cade frumos. Remediul cel mare este exprimat prin fraza (Mt. Capcane. apoi a zis c între cele trei hatâruri. Remediul întâi este Luarea de Cuno tin . ar fi o cruzime. Este cel mai bun r spuns la tendin a împr tierii. Ispita împr tierii e mare. Aici ar intra cele apte arte.întotdeauna o cedare atrage dup sine un cortegiu de ced ri. Iar celelalte pe care le adaugi. . 6:33): C uta i mai întâi împ r ia lui Dumnezeu si dreptatea lui . s fac amor cu femeia. Iar împr tierea este superficialitate. a a-i omul. Omul nu.34/123 Monahul a stat pe gânduri.i d seama când cade. vor fi sub semnul împ r iei. în alte cazuri. de arcane i hermencuntici. iluzii. Cunosc persoane care frecventeaz apte cercuri diferite. dou se exclud categoric. Animalele nu cunosc aceast regresie lent la stadii rudimentare. date omului ca parte din acel Äparadis estetic" de care vorbe te Grigorie Sinaitul. S taie pas re vie. s-a ame it i i s-au aprins i lui foarte tare sim urile i a f cut amor cu doamna respectiv . Distragerea de la realizare se manifest i prin amânare.. i-a spus c poate face o mic concesie: va bea un pahar cu vin! Dup ce a b ut vinul. împr stiere. i aici po i vedea semnele ced rii. în m sura în care acesta este un înso itor pe un drum al dobândirii lini tii. între toate vie uitoarele de pe lume. dar g sesc tot felul de motive s amâne. Mai exist i. Distragerea de la ideal se cheam .. s neglijeze consecven a unei preocup ri zilnice fa de Änoera proseuche". Omul cade adesea voluptuos. care urm resc un progres spiritual. Caut numai împ r ia.

aceast fraz a fost tradus .Oare de ce toarn turn torii? .p mânt i cer. î i dezbrac bluza i caut în înc pere un cui sau un suport unde s-o atârne. denun torul acela poate produce dezastre. constrângerea. Dar în anii dictaturii. Alte cauze. dela iunile au fost din invidie. iat ." Asta înseamn ÄIntoarce-te. încât.Din invidie! mi-a r spuns monahul de la Rohia. rotunjire. ci sub semnul derizoriu al turn rii. înseamn a rotunji. Atât de curent devenise flagelul turn rii de frate. dar în latina târzie. Il pâr te c a îndr znit s pun o bluz transpirat pe umerii lui Mao. cum ar fi interesele materiale. la itatea. rivalitatea bolnav . torna. fraza asta îmi intimizeaz tot trecutul. i este arestat. este i oglindire a pervertirii sufletului românesc. Dar în înc pere se afla un bust al lui Mao. Nu g se te. întoarce-te. era extins pân la origini. Turnura hilar voia s spun c vlahul nu s-a n scut sub semnul nostalgiei ontice i al dramei istorice profund tr ite. frate. Muncitorul transpirat este acuzat de insult grav adus marelui Mao. i mi-a povestit un caz care s-a petrecut în China anilor '60. . întoarcere. i judecat i face 10 ani pu c rie.sunt secundare. astfel: ÄToarn -l. înseamn a înturna. Turnarea de frate Prima fraz din istoria graiului românesc sun astfel: ÄTorna. Oamenii denun din invidie. în primul rând. frate!" Verbul tomare în latina clasic . Marele motiv este invidia: presiunea animalic i incon tient de eliminare a semenului. f r nici o inten ie ofensatoare. dar se putea petrece i-n România anilor '60: Un muncitor chinez a transpirat lucrând. toarn -l pe fratele t u!" Este i haz de necaz. Dar numai într-un sistem politic aberant. duh.. Lucr torul arunc bluza transpirat pe umerii lui Mao.. întumare.35/123 într-o zi l-am întrebat pe N. Când o murmur. Steinhardt: . Prima fraz atestat din istoria graiului românesc con ine nostalgie. Un coleg îl vede i îl pâr te imediat. în toate cazurile. adic i în proto-român . ced rile . chemare cald .

Sau medical zis: este marcat de Äcomplexul Cain". omul civilizat a ajuns s controleze impulsul de a ucide. criminal. Ele erau dou colege istericu e. cu def imarea. cum c acesta ascundea un jurnal în sertar. inta unor atacuri ignobile. atât!! Restul. uneori nervoase. a fost f cut de statul poli ienesc. Dar el. cu emiteri spontane de unde cerebrale theta/negative. c îl detestau pe Gheorghe Ursu. Crima apar ine sistemului. Chiar când candidul. s -l vad la pârnaie. Ast zi. cu vorba. din zvon sau de pe Internet) s vâr e te un omor simbolic. sau sub inhibarea cortical prin drog. care nu se purta frumos cu ele i le-a vexat (prin superioritatea lui! deducem noi). Ele nu voiau s mearg pân la crim . pur i simplu. Au existat turn ri sub tortur . pentru r zbunare sau privilegii. ele voiau doar s -l înfunde pu in. Am citit în pres despre duduitele . turnarea i def imarea nu au consecin e letale. virtualul asasin nu reu e te s ucid realmente.36/123 Ciufuta doamn Cain Au existat dela iuni cu pistolul la tâmpl .colege de birou . Def imarea prin Internet Tot mai mul i oameni de mare anvergur cultural ne semnaleaz c au fost. adic a ucide cu gândul. n-a putut înfrâna impulsul de a osândi. i acest control a adus mult bine. psihopatele (dar nu clinic) i au spus c Gheorghe Ursu Äf cea pe de teptu". sau din invidie. cu ocara. Dar au existat i dela iuni libere. el cade în ceea ce nutnim Äispita Cain". ciufuta doamn Cain. i ele voiau doar s i-o coac . Apoi a venit revolu ia. se pare.care l-au turnat de Gheorghe Ursu. Ele au declarat dup 1990. Def imarea este o omorâre simbolic Din fric sau din îndiguire. Dar turnarea apar ine colegei. cu explozii emo ionale negative. Un confrate literat îmi zice: . f cute de oameni urâ i caracterial. plasate pe Internet. Cel care def imeaz (sau propag /difuzeaz o def imare preluat din pres . Nu prevedeau c un ÄJurnal intim" l-ar putea ucide. s -l scuture. omul modern. sau sunt. uciderea.

jubileaz . Dr. Cel ce elaboreaz scenarii calomnioase. dar prigonit adesea. i totu i. Ei nu sunt destul de deteriora i psihic ca s fie interna i la . se cruce te câte înjur turi i câte enormit i se transport electronic. o blasfemie. A adar. o def imare." Lucrul e trist i d o imagine despre extinderea real a unui complex psihic la nivelul societ ii.37/123 ÄCine are timp s navigheze pe Internet. produc microleziuni pe creier. datorit urii i nervilor. sau ciudosul care le difuzeaz . calomnia i c pân la urm tot r mâne ceva". au un coeficient de inteligen tot mai redus. o cazuistic psihopatologic . din practic tiind. Acestea nu dor (c ci masa cerebral nu doare. La fel i mânia. Lazarev enumera cazuri concrete. A râs i a zis: ÄVede i-v de treab ! Eu citesc zilnic def im ri i mai mari la adresa mea. Atac imaginea. ba am fost i amenin at cu moartea!" Consecin e. rumegarea gândurilor otr vite. Cititorul Äcomun" i naiv este derutat. o bârf otr vit ² vei suferi consecin e psihice grave. în timp. dar prin cumul. Am aflat. Lazarev spune. printre noi circul oameni care se cred normali dar care. vrea s asasineze imaginea. c dac emi i un blestem. om drept. In asemenea caz. sau intoxicat mediatic. invidia. pe internet. caracteropatul protejat i ascuns va pl ti realmente. datorit cumulului de microleziuni pe creier. L-am întrebat pe poetul Liviu loan Stoiciu. difuzeaz mai departe pe la neamuri i pe la megie i. Ziceam: el s vâr e te un omor simbolic. Ad ug m o observa ie medical aflat mai recent. sunt posibile trei moduri de a recepta: Un cititor logic i normal psihic vede iute c -i vorba de o def imare. conform regulei: Äblasfemia i. primejdii Internetul ajut la anonimizarca calomniei i adesea O protejeaz pe calomniator. prieten i coleg. Cum pl te te def im torul? Dr. a adar l-am întrebat cum s reac ionez la aceast def imare. cum spun i neurochirurgii). de-o onestitate exemplar . aceste microleziuni produc demen degenerativ . c eu însumi am fost obiectul unei def im ri prin Internet. Cititorul Äcandid" se bucur c te vede def imat. cu mare întârziere. tiind c tr im într-o lume în care imaginea este un capital serios. insulta. descoperit târziu. vor suferi microleziuni pe creier.

38/123

spital, i totu i ei sunt victimele unei demen e degenerative. i astfel ei greveaz r u asupra rela iilor de familie sau de societate. Ce-i de f cut? Cel în elept va în elege. De ce a f cut cancer Ion C? Def im rile aduse Monic i Lovinescu de Ion C. sunt la fel de grave ca turn rile ciufutei doamne Cain în cazul Gheorghe Ursu. Ion C. a atacat cumplit imaginea unei personalit i de mare anvergur i de mare rectimdine moral , cum este Monica Lovinescu. De ce a facut-o oare? Din constrângere, din antaj, sau pentru beneficii? Sau pur i simplu, din invidie, din pulsiunile Cain. Am citit Äjurnalul" lui C. publicat de Eugen Barbu în ÄS pt mâna" în toamna lui 1982, dup fuga în Occident a poetului. în jurnal sunt i denigr ri aduse câtorva scriitori din ar , dar în principal inta r bufnirii este Monica Lovinescu. Am citit i dosarul ÄRomâniei literare" cu tema Ion C, acum trei ani. Lua i de acolo concluziile i detaliile. Aici eu notez ceva ce a sc pat dezbaterilor de la ÄRomânia literar ". i anume faptul c Ion C. a murit de cancer, i cancerul s u are direct leg tur cu pulsiunile denigratoare. Toxina psihic produs de rumeg rile Ätheta" ale furiei, ale invidiei, ale def im rii au produs microleziuni care, ziceam, sunt nedureroase i imperceptibile, dar, prin cumul, produc fie demen degenerativ , fie blocaje func ionale, fie cancer. Cre tinismul ne îndeamn s ne rug m pentru du manii no tri. Cei prigoni i s se roage pentru prigonitori. Ruga dizolv toxina psihic a prigoanei. Patristica zice: ÄS consideri hulirea ca pe o laud ; i lauda ca pe o hulire. i atunci e ti cu adev rat om îmbun t it." Oare putem fi atât de senini încât s consider m hulirea ca pe o laud ? Nu m laud c am i ajuns s consider, imperturbabil, hula drept laud . Dar spun c am în eles mobil rile hulitorului, i nu-l resimt adversar sau du man, ci-l resimt victima propriei lui nevroze. Marcu Ascetul zicea: ÄS cump r m cu aur oc rile i prigonirile ce le p timim de la oameni..." Asta înseamn c mi carea min ii tale poate fi mai presus de fire.

39/123

Manevre anonime Un def im tor i-a trimis Mitropolitului Antonie Pl m deal o scrisoare Äanonim ", semnat îns cu numele Andru. i-n aceast Äanonim ", Äsemnatarul" critica vehement institu ia bisericeasc i pe mitropolit. Def im torul voia s m pun r u cu clerul i cu Äp mânteanul meu" (a a numesc basarabenii i bucovinenii pe Äcons teni" sau pe oameni provenind din aceea i arie geografic româneasc - ocupat de ru i). Deduc c acest def im tor al meu are tangen e cu clerul, c ci cuno tea ni te hibe dinl untru! B.O.R. Dar Antonie Pl m deal , om cu senin tate filosofic , mi-a spus despre anonima pe care def im torul o semnase ÄAndru". Dar tiu eu ce-a r mas în sufletul s u? Au mai fost adversit i, din partea unora prea de dreapta. Dar n-a vrea ca, prin replic , s renun la bunul principiu filocalic de a uita repede injuria i hula. Cât despre delatorii pe care nici nu-i tiu... M rog Domnului s -i fereasc , pe ei, de microleziuni pe creier. Nu exist adversari, ci numai nevroze Aceast propozi ie, c Änu exist adversari", am spus-o adesea studen ilor mei, într-o încercare insistent de a demonta, sau a t m dui acel conflict Cain, acel sentiment de adversitate care greveaz asupra unor oameni. In cartea mea Terezia destinului (Editura Herald), am un capitol care chiar a a se intituleaz : ÄNu exist adversari, ci numai nevroze". Adic : pe omul care te love te s nu-l prive ti ca pe un du man; ci acela este o biat victim a unei nevroze; el are nevoie de ajutorul t u. Dac vei gândi astfel, vei dobândi un mental invulnerabil, nu te va atinge hula, nu te va otr vi blasfemia, nu te va dezechilibra prigoana. Dar via a ne ofer i corec ii la acest Äcli eu" ideal, pentru o mai bun adecvare la real. Un cursant al nostru, Vladimir D., ne spune într-o zi, ocat, cum asociatul s u ia întins o curs , l-a împins într-o n past din care era s - i piard i slujba i

40/123

libertatea. Vladimir zice: ÄEu chiar v credeam când spunea i c nu exist du mani, i îi priveam pe to i cu total încredere.Total descoperit, iar acum era s fiu pe drumuri. Eu cred c ne l sa i un pic descoperi i în fa a lumii". Dup aceast întâmplare, am completat mesajul Äideal" cu un avertisment Ämedical": ÄChiar i dup acest episod ocant, continu m s spunem c nu exist adversari, ci numai nevroze. Dar în lume exist i rechini, exist i acali. Rechinii nu sunt adversari, dar sunt rechini; i instinctul lor este s v m nânce, s v sfâ ie. Rolul lor este pur i simplu s v m nânce. A a c , feri i-v . Deschide i ochii sau, dac pute i, deschide i trusa de prim ajutor. Feri i-v , dar nu-i du m ni i. Pentru rechini, voi nu sunte i victime, ci voi sunte i doar prada lor´. Crima este informa ional ? O def imare, o acuza ie calomnioas , poate fi, în rare cazuri, o n p smire. Adic persoana care def imeaz crede, dintr-un context sau dintr-o informa ie absurd , c tu chiar e ti vinovat! Asta nu scuz crima sa, dar te ajut pe tine s nu îl consideri Ädu man" pe prigonitor. Vorbim aici, a adar, i de cei r u informa i, i de caracteropa i. De pild asasinul lui Gandhi era convins c Gandhi este vinovat i c trebuie ucis. Asasinul lui Gandhi era un pic colit, fusese înv tor o vreme, lucrase i cu cifrele. I se spusese, de c tre un fanatic, c Gandhi e vinovat, e mincinos, e debusolat... Asasinul era ferm convins c are dreptate. Nici Mesia nu i-ar fi scos din cap fantezia morbid . Acel asasin aten nici nu era m car un psihotic în genul acelei schizofrene românce care l-a înjunghiat pe p rintele Roger de la Taize anul trecut. Asasinul lui Gandhi avea pur i simplu mintea îngustat de mânie i de o informa ie primit de la un Ämânuitor" al s u, cum c Gandhi e vinovat! A adar crima este uneori informa ional , dar tot de sorginte nervoas : presiunea psihopat a elimin rii unei valori.

Oboseala i stresul. omul poate tr i. Ea î i este un semn de de teptare.41/123 Complexul Äelimin rii" semenului are atâtea chipuri! De la fostul prieten devenit du man. El se refer la dimensiunea sufleteasc a odihnei. C ci i sentimentul de Äsuperioritate" este un derivat al complexului Cain. Oricum. Nu tie s se odihneasc . Dar se odihne te mereu. De altfel. Omul este dependent de somn pentru c nu a descoperit odihna. neputând veni la Athos) citeaz adesea acest paragraf din Matei (11:28): Ä Veni i la Mine voi cei osteni i si împov ra i. ea ne d modelul odihnei f r somn. în timp de pace i de râs caragialesc. efectele ei par în descre tere. Exemplul inimii: Acest organ nu doarme niciodat . Apoi se destinde. propozi ia Änu exist du mani. S nu c ut m Äsuperioritate". Dezv luie secretul adev ratei refaceri. . se odihne te. F r odihn . pentru hipotimici. nu poate tr i. si Eu v voi odihni pe voi " Se remarc op iunea i insisten a lui Siluan Athonitul pe acest verset plin de sugestii terapeutice. pentru cei bolnavi de osteneal cronic . întâi se contract . adic munce te. ca i tainic. pân la fostul de inut devenit tor ionar. Acum. ci autenticitate. 2) F r somn. puterea urii pare în descre tere. O abordare fîlocalicâ Siluan Athonitul. cum ne odihnim? Observ m dou realit i: 1) Odihna este mai important decât somnul. în scrisorile c tre ucenici i ucenice (care îi cereau sfat medical prin coresponden . ci numai nevroze" trebuie rostit cu discre ie. sistol i diastol : contrac ia i destinderea mu chiului inimii. i nicidecum un prilej de superioritate fa de victimele nevrozei. A adar. Totul r mâne actual pentru omul de azi. Inima se odihne te dup fiecare mi care de pompare a sângelui. Inima are acele mi c ri ritmice.

i alta înv at religios. Adic . el n-a mai avut nevoie de somn i de pat.42/123 La majoritatea oamenilor. Le vom aminti la sfâr itul capitolului. extenua i chiar în condi iile în care dorm! Odihna medical Exist o odihn prin antrenament medical si alta prin sporire spiritual . Dar exist o mul ime de oameni care spun c sunt obosi i. apoi continua contempla ia isihast . Iar trupul lor se reface perfect. o odihn înv at anatomic. (Vezi cartea Metanoia. recursul la somn este solu ia natural . cu mintea clar pentru lucrul s u. Odihna spiritual Calinic de la Cernica (1787-l868). într-o stare de vivacitate mental i de trezie deplin . Somnul este totu i o. fapt bun Cum extazul este rar. dup 3 ore de somn din 24. de la 21 de ani. în anii avântului s u creator. 1986). el era perfect ref cut. i neuronal.. Sfântul Calinic avea nevoie doar de pu in odihn . . Exist un Äsecret" medical i unul sapien ial al acestui antrenament. Se odihnea circa 15 minute. Dar acest mod devine constant i definitiv dup 21 de ani. Gra ie unui antrenament special. f r somn. odihna prin somn este fireasc . S-a constatat c aceia care au extaze nu au nevoie de somn. Recuperarea neuro-muscular rapid se poate înv a. evident. pentru cine nu are la îndemân alt mod de a sc pa de osteneal . N-a mai avut nevoie de pat moale i bun trupului trec tor. i era mereu odihnit. dup ce a avut primul extaz. Calinic de la Cernica luase obiceiul s evite somnul în pat de pe la 17 ani. nu în pat. A adar. pilduitor pentru toat ob tea sa. Se odihnea pe sc unelul isihast. de Aime Marcel. biologic . somnul coincide cu odihna. nu a dormit niciodat într-un pat. De atunci.. epuiza i. i fiziologic (se resoarbe acidul lactic din esuturi musculare). Mircea Eliade (1907-l986). El alterna deci rug ciunea cu odihna scurt . a înv at s se refac doar dup 3 ore de somn pe noapte. logic .

prin noeraproseuche. 2004). c) Ritmul cardiac se încetine te. dac i în stare de veghe vom întrerupe fluxul gândurilor. nu-l chinui. C ci sunt i oameni care înc nu au descoperit odihna filocalic i atunci ei trebuie s doarm . A adar odihna este i în func ie de ritmul respiratoriu. Asta este prima tr s tur specific a somnului bun. Cum întrerupi fluxul gândurilor? Spiritual. noi ne vom reface f r somn.este o destindere. repetând rar isihast. . Dac trupul t u cere somn. In Rug ciunea min ii în inim survine acela i efect: mic orarea num rului de respira ii. ritmul inimii este i mai lent. în realitate. Dac ti-e somn. ritmul cardiac este de circa 70 de b t i pe minut. Ce se petrece cu omul când doarme? a) Se întrerupe fluxul gândurilor.când suntem obosi i. acesta se lini te te de la sine. A adar. Rezultatul în plan psihic . ca s nu accentu m pe efecte fiziologice. nu-l frustra de o trebuin natural . o încetare a agita iei mentale ostenitoare. dormi. prin ceea ce se nume te ÄProtopostur " (vezi lucrarea noastr Terapia destinului^ edit. se mic oreaz num rul respira iilor pe minut. de la sine. a zice. Medical. 70 de spaime pe minut. în noera proseuche o ajut m noi s se lini teasc . P rintele Teofil de la Sâmb ta zice: ÄSomnul e o fapt bun . Când î i vine somn. Nu d m cifre. In starea de veghe. inima î i mic oreaz mult temerile. Herald. In contempla ia isihast . C ci lucrarea are.43/123 Nu trebuie s te constrângi la veghe. Cum se înva odihna S observ m care sunt caracteristicile somnului. In somn. Faci o fapt bun ". b) In somn. pe anumite perioade. s dormi. In somn. ca s le transfer m în planul Äodihnei" controlate. efecte mult mai mari: trecerea de sim uri la duh.

Mintea se mi c în acord cu firea. Asociate uneori cu cele medicale.44/123 Lini tea medical fa cu cea filocalic Stresul (cauza a circa 45% din îmboln virile psiho-somatice) i oboseala pot fi contracarate prin procedee filocalice. Simetria între aceste domenii este tentant . i prin procedeele ei specifice se poate remedia Äcon tiin a patologic ". produs prin procedee cum ar fi cel numit training autogen. dar perturbate de p cat. întâlnite doar în mistic . se poate apela a adar i la Älini tea medical ". Când bolnavul în elege s fie i pacientul i penitentul. de viciu. chiar terapeutic vorbind. o stare asem n toare cu Ätrezvia" sau st rile niptice. se ob ine prin sofrologie. înseamn lini te). . Mintea împotriva firii este un semnal nevrotic. de înc lcarea legilor revelate. prin inducere. Sofrologia ajut la echilibrarea i rezolvarea focarelor patogene dinspre exterior. Corectarea mi c rii min ii în Filocalia sunt numite trei mi c ri ale min ii: . lucrurile se rezolv mai lesne. Sofrologia lucreaz pe st rile de con tiin . .Mintea se mi c împotriva firii. St rile alfa ob inute în sofrologie sunt complementare isihiei. prin dirijare din exterior. printr-un repertoriu de sintagme medicale. în filocalie.Mintea se mi c mai presus de fire. ob inând con tiin a normal . s n toas . Isihia poate restabili echilibrul psihic. Este corespondenml medical al Isihiei (hesycbia. reducerea focarelor conflictuale dinspre interior spre afar . ci sunt chiar activarea memoriei s n t ii bazice. prin golirea con inuturilor impure. In rezolvarea unor probleme psiho-emo ionale care au la baz stresul sau epuizarea. Ea sugereaz trecerea la Äcon tiin a extins ". de cumul de erori (înn scute sau dobândite). . existente în om. Acestea nu sunt simple Äsugestii" de îns n to ire. Termenul sofrologie înseamn Äarmonia min ii". Ceva mai mult decât Äcon tiin a extins " sau Änipric " ar fi st rile de supracon tiin . ÄLini tea medical ". Fire te exist deosebiri calitative.

l-a trezit din somn. To i trei se în al i sunt expu i nevrozei. Soarta s-a apropiat de el. agresiv. . are tendin a s învinuiasc vehement în trei direc ii. i cu vehemen a fa de zei. preîntâmpini sau rezolvi focare nevrotice i boli ale egoului. Cum era gata s cad în pu . nenorocindu-se din pricina lor. Fabul pe marginea pr pastiei Prelu m din Esop fabula C l torul si Soarta. Pe cine învinuie te omul sub-firesc în impas major? Unul învinuie te Soarta. spunând: ÄPrietene. ajungând la concluzia c nu merit s mai fac umbr p mântului. Oricum. Altul se învinuie te pe sine. c l torul de ast zi. refuz s mai ias din groap . sau sunt victime ale ei.45/123 Corectând mi c rile gre ite. apoi înjur Soarta i. ale min ii. vai!. arunc vina pe zei. nu nesocotin a ta. c zând în gropile de pe oselele bucure tene. se blameaz pe sine. Auto-iefrinirea este tot o boal a egoului. Un c l tor f cea un drum lung i. m-ai fi învinuit pe mine. când l-a doborât osteneala. potrivit pulsiunilor sale: întâi înjur pe Primar. iar mintea nevindecat . Exist trepte de gravitate. sub-fire ti. Omul care osânde te este împotriva firii. Iar dac e suicidar. chiar pe unii sfin i protectori ai drumurilor. A învinui impulsiv. prin vehemente verbale sau fizice. în fine. Ce înseamn Ämintea împotriva firii"? Cum se manifest i care-i indiciul de a cunoa te aceast mi care gre it /bolnav a min ii? Indiciul grav este tendin a de a osândi. Altul d vina pe un semen. In gropile Bucure tiului Ca i c l torul lui Esop. Un prim semnal de alarm este tendin a de a învinui pe altii pentru un e ec personal. dac este mai defetist i deprimat. groapa va r mâne neastupat . s-a l sat lâng un pu i a adormit. dac ai fi c zut în untru." Tot astfel mul i oameni. i cu dispre uirea fa de sine.

dar nu. rolul lui. Adam a r spuns pur i simplu: ÄFemeia pe care mi-ai dat-o ca s fie lâng mine. i-a f cut doar meseria lui de am gitor. încât omului i se pare chiar Äfiresc" ca atunci când este cople it de un impas s g seasc un vinovat. în rai. este i mai greu s lup i cu ea i ea se instaleaz în via . i pentru c pare Äfireasc " tendin a aceasta. am zice noi. dar nu i-a b gat în gur ". dar m nânci pe fratele t u! Te ab ii de la vin. când a fost luat la întreb ri de Tat l Ceresc pentru fapta sa.46/123 Atât de frecvente sunt aceste reac ii/atitudini. Evident. Iar dup venirea Mântuitorului. Zice: Ä arpele m-a am git i am mâncat din pom". îns n to it. ea mi-a dat din pom i am mâncat". Iar Noul Adam este chiar modelul terapiei acestor devieri ontice. Mintea vechiului Adam Mintea împotriva firii este întâlnit i la str mo ul nostru Adam. Iar arpele. in rai. azi. . se inspir copios din acel arhetip al seduc iei din paradis. Osândirea semenului: un canibalism mascat Avertizând despre postirea fals . un lan al învinuirilor! Filocalia spune c mintea împotriva firii este Ämintea vechiului Adam". Posibil ca Tat l s -i fi r spuns: ÄEa ti-a dat fructul din pom. i el d dea vina pe semenul s u. Asta era specializarea lui. Vasile cel Mare spune: ÄNu posti i în judec i i certari! Tu nu m nânci carne.i st pâne ti oc rile [ i te îmbe i cu oc ri] ³ Expresia Äm nânci pe fratele t u" nume te direct un canibalism mascat. luat la judecare. acest mod de gândire a fost îndreptat. Tat l i-a deschis ochii c ea îns i a mâncat fructul. al ipocriziei dintotdeauna. A adar. corectând astfel mi carea min ii str mo ului. iar advertising-ul i strategiile vânz rii. da vina pe arpe. la rândul ei. exterior sau l untric. Eva.

victim a unei nevroze sau a unui complex. sau mântuirea f r osteneal Ca un model viu al min ii vindecate de maxima v t mare care este osândirea. împotriva firii. i: ³Ierta i si vi se va ierta vou (Mt. i cum te duci de aici cu atâta înfl c rare pe chip?" Aretas a r spuns: ÄCrede-m . Blasfemiatorul. i care î i poate agrava simafia. La fel i cei care practic . sau Areta. produc forme de degenerescent . sau demen precoce. stare ul. i v zându-l pe Aretas c se sfâr ea cu veselie si cu bucurie. Când era s moar . crede-m . blestemul sunt expresii ale devor rii fratelui. dac nu. care tia c veselia duhovniceasc este unul din semnele mântuirii. a întrebat moralizator: ÄFrate. este pomenit în calendar pe 13 martie. ea este semnul mare al s n t ii i al mântuirii. batjocura.ocara/osândirea pe internet sunt expu i acestui risc al degenerescentei. Un sfânt simplu i f r irul de virtu i cu care se împodobesc ale ii. Toxina psihic a urii i osândirea produc microleziuni pe creier care. Asta-i toat isprava vie ii lui. La fel blasfemia. ocara sunt exprim ri ale acestui canibalism mascat. în timp (ani!). sau Änep s tor". Un sfânt f r ascez ! i atunci ce g sim la el? De ce a ajuns în calendar? Iat . îl vom evoca pe Cuviosul Aretas.47/123 Osândirea. cu to ii tim c n-ai fost râvnitor în nevoin (ascez ). la toate nivele sociale. în aceea i zi m împ c m cu el. Scrie în Patericul sinaitic (1): Un frate numit Aretas era mai nep s tor cu via a monahal . cum zice Patericul. altul decât Areta rnartirul. un sfânt lene . p rinte. în dreptul numelui s u scrie doar atât: cel care nu a judecat pe nimeni.6:37). s-au a ezat în jurul lui unii din monahi. Cuviosul Aretas. Aretas. i chiar dac pare nespectaculoas .6:12)! " . întâlnit. nu tiu s fi judecat (osândit) vreun om! Sau dac se sup ra cumva vreunul. i a vrea s -i spun lui Dumnezeu: Tu ai zis ³Nu judeca i ca s nu fi i judeca i´ (Lc. are ceva exemplar: n-a osândit pe nimeni. Ins de când m-am f cut monah.i rezolv dizabilitatea psihic . prin cumul. adev r ai gr it. Sunt semne ale unui mental bolnav. risc s-o accentueze.

Cum vei reu i s -l i iube ti? Omul din comunit ile tradi ionale reu ea aceasta prin interiorizarea deplin a preceptului biblic. Reguli de via lung Cercetând modul de via al unui num r de longevivi. Au fost i prigoni i. fiule. exist riscul prim s faci o nevroz existen ial . In asemenea caz. .Dac -l în elegi pe prigonitor. sim i o continuitate între tine i semen. numit înjur tur . c i f r osteneal te-ai mântuit". totu i. corectarea mi c rii min ii. Prin purificarea egoului. Aici re inem doar constatarea c to i longevivii au dovedit o s n tate mental manifestat i prin urm toarele dou atitudini: (a) Nu au înjurat niciodat . ai inima bun .48/123 Vorbele lui Aretas au fost ziditoare celor de fa . Apoi ier i ca s domestice ti. Iar stare ul i-a zis: ÄPace ie.Dac -l iube ti. n-au persecutat i n-au fost stresa i de prigoana altora. s -l iube ti pe du man. nonagenari i centenari. Nevroza existen ial Dac nu s-a produs.Dac -l ier i. Sunt trei atitudini la osândirea celorlal i: . . mai bine zis nu au cunoscut acea fierbere mânioas împotriva cuiva. în elegi i sim i compasiune. e ti un iluminat. A adar. Când expulzezi egoul. . Tabloul general al acestor Äsecrete de via lung " l-am prezentat în volumul Terapia destinului. i astfel s-a produs corectarea mi c rii min ii. Apoi chiar îndr ge ti s gu ti iluminarea. i dac te afecteaz profund blamul sau prigonirile. ba chiar i-au în eles i i-au iertat cu larghe e pe persecutori. Filocalia ofer i un ajutor Ämedical" celor care vor aceasta. s-au desprins câteva Äsecrete". prin practica ascult rilor specifice i a canonului specific. In primul rând. n-ai cum s te mânii pe cineva. (b) Nu au pus la inim niciodat înjur tura sau def imarea altora. dar n-au pus la inim . ai nervii buni.

Cartea Stima de sine citeaz la loc de cinste pravila Sfântului Benedict. ca s n tate maxim a eului. sugestionabili. anxietate. cu idei negative despre viitor. imediat sau îndep rtat. Smerenia nu trebuie confundat cu devalorizarea de sine i cu umilirea de sine sau autoflagelarea. Neputin a de a vedea un sens pozitiv. Autoînvinov irea. atacat de agresiuni sociale sau conflicte interne. sunt persoane cu st ri timice negative. Fericirile biblice. în mod independent.i tr i propria experien . Terapiile clasice se ocup i ele de redresarea unui mental pr bu it. rezultând dup purificarea egoului. culpabiliza i. autodeprecierea constituie o orientare nevrotic a personalit ii. Este acea Älep dare de sine" la care cheam Mântuitorul. pentru apostolat duhovnicesc. g sim descrierea nevrozei existen iale: O inabilitate a persoanei de a. Lipsa autonomiei. apel m la Fericirile 8 i 9: Ferici i cei prigoni i pentru dreptate. Pentru tema de fa . predispusi depresiei. i: Ferici i cei prigoni i pentru Hristos. pentru a distinge între defetism psihic. . arat o vulnerabilitate spiritual . Mai ales la cei hipersensibili. pierderea valorilor existen ei. Smerenia este o stare spirimal înalt .49/123 In Enciclopedia de Psihiatrie. Survin dezordini mentale i dezorganizarea personalit ii. i smerenie. sau expulzarea acestuia. la stima de sine. cu concepti negative asupra experien ei proprii. un corector psiho-afectiv De un mare ajutor în îndreptarea firii sunt Fericirile biblice. V d c i o carte scris de un psiholog modern apeleaz la sugestii filocalice. într-o experien personal e uat . ca debilitate a egoului. dependen a stresant de p rerile celorlal i i de mentalit i creeaz disperare. Smerenia este zero egoism. loan Hrisostom face din ele baza terapiilor filocalice. Ridicarea stimei de sine este f cut printr-un antrenament adecvat. Un asemenea risc se vede i la persoanele deficitare la imaginea de sine.

Cât prin asumarea înfierii divine. Dac înc v doare existen a i dac înc v doare r ul lumii. când unul r spunde la bine prin r u. Unii o dobândesc temporar. lucrând într-un mediu ostil. Mintea care se mi c pe potriva firii este a omului care nu asupre te i nu simte asuprire. la împ r ie.  Vie uirea dobitoceasc . i tr irea în trup este mai mare decât tr irea în duh. Are mul umirea ferm i în elege paradoxurile divine. Al ii dobândesc în chip statornic mintea sl vitoare. episodic. ci victima unui complex anal. când unul r spunde la r u prin r u. atunci când r spunzi la bine prin bine. când se afl în context liturgic sau în bun lucrare. un delir de persecu ie. nu-i de vin lumea sau existen a. suferind persecu ii din partea unor for e de interese rapace. previne un complex de persecu ie. . Nu atât prin dobândirea puterilor sau harurilor suprafire ti. iar pe tine te conduce la iluminare. observ m c Filocalia distinge patru feluri de vie uiri (sistematizate astfel de un ascet din Carpa i):  Vie uirea omeneasc . Apoi ea conduce mintea spre instaurarea raportului agapic cu prigonitorul: pe acesta ajungi s vezi c nu-i Ädu manul".50/123 O persoan candid . c a lor este împ r ia cerurilor". sau a paranoii. A instaura raportul agapic cu categoria semenilor bolnavi poate s -i ajute i pe ei.  Vie uirea diavoleasc .  Vie uirea duhovniceasc : când chiar celui ce. Cele 4 vie uiri Pentru a înt ri discern mântul i a fixa aceste Äcorec ii" ale mi c rii min ii. Mintea mai presus de fire Acesta este stadiul când s-a realizat trecerea de la sim uri la Duh. Aceast fericire biblic are dou efecte salvatoare: întâi.i face r u îi r spunzi prin facere de bine. Fericirea a Vll-a confirm chiar acest nivel mai presus de fire. va trebui s integreze Fericirea a VlII-a: ÄFerici i cei prigoni i pentru dreptate. ci egoul înc este bolnav.

din scrisorile caruia avem toate informatiile maladiei. lumina si des vârsi. Bucure ti 1977. Editura Institutului Biblic.Vindec tori i vindeca i Olimpiada. o redreseaza. Partea a II-a . introducere. 5. Versiunea româneasc la Editura Trei. 1986. Paris 1999. Omilii la Hexaemeron. Prof. o sfânta depresiva. Fecioru. Dunaitru St niloaie. dupa ce a fost exilat loan Hrisostom. Cristophe Andrc. Prof. si Ä terapeutul" ei loan Hrisostom Atimia si depresia nervoasa Olimpiada. studiu. Editura Institutului Biblic.51/123 Referin e bibliografice 1. S'aimer pour mieiix livre avec Ies autres. Ed. Omilii /cuvânt ri. VIL Traducere. 4 volume. Tsamis. Editura Deisis. Constantin Gorgos (coordonator).Omilii la Psalmi. Voi. atestata în calendar drept Cuvioasa Olimpiada Diaconita (~ 364 ~ 408) suferea de atimie (athymia). L'Estime de soi. în care el îsi sfatuieste ucenica. Patericul sinaitic. 2003. Dimitrios G. Odille Jacob. Traducere. Fran ois Lelord. Sibiu 1995. Bucure ti 1989. *** FILOCALJA sau Culegere clin scrierile sfin ilor p rin i care arat cum se poate omul cur i. 2. note de Preot D. loan foloseste termenul athymia. 3. loan Ic . . sau s-a manifestat doar ca o depresie de abandon. Dr. deprimare". 4. In române te de Pr. Editura Medical . note de Pr. Nu stim cum a debutat tulburarea ei nervoasa si daca s-a datorat traumelor rezultate din prigoanele împaratului. Scrieri I. o sustine. Au ramas 17 scrisori de la loan Gura de Aur. Traducatorii moderni ai scrisorilor au tradus prin Ädepresie nervoasa. Sfântul Vasile cel Mare. Dic ionar encyclopedic de Psihiatrie.

Asceza a însemnat. cu nemiluita. gânduri despre moarte. Se face cunoscuta prin inteligenta si darnicie.. Sa analizam un asemenea impas psihic si contracararea lui. enervat ca tânara facea danii. prin cele 5 fapte . uitând de tot lumescul. plâns facil. osteneala. în istoria salvarii. pentru femeie. stari de anxietate.52/123 Atimia este scaderea tonusului afectiv. Precocitatea religioasa a Olimpiadei S-a nascut la Constantinopole. împaratul Teodosie cel Mic a pus sechestru pe bogatiile Olimpiadei. si este o forma severa de hipotimie. asa cum apar din scrisorile lui loan Gura de Aur catre diaconita Olimpiada. sentimente de autodepreciere. Voia sa acapareze el aceste bogati. Äînger în trup" . Prima emancipare totala a femeii a fost asceza. si însoteste depresia profunda.viata înaltata. De aceea.. Refuza categoric propuneri de mariaj. Grigore de Nyssa îi dedica Comentariul la Cântarea Cântarilor. cu întristare. sau chiar la angelos. Este educata cu dascali alesi. Grigore de Nazianz îi dedica un poem de ziua nuntii. gnoza (cunoastere) si sophrosyne (rabdarea necazurilor) face trecerea de la gjine la anthropos. o forma de libertate. Asceza pâna la mortificare. Face asceza aspra. rumegare de gânduri rele despre mexperiente personale trecute. Ramâne de timpuriu orfana si mostenitoarea unei averi imense. chiar pe cele aranjate de împarat. are Ädescoperiri" divine. iar barbatii sunt mai curând Äsfintiti" (adica ierarhi!). atitudine negativa fata de viitor. Olimpiada se arunca în asceza. mai lesne femeile au ajuns sfinte. S-a maritat la 20 de ani. asceza. incapacitate de bucurie. pentru construire de biserici. Face daruri mari. Este o prabusire afectiva. A ramas vaduva dupa un an si jumatate. într-o familie de demnitari imperiali. Se consacra vietii religioase si daniilor. Asceza maximala si libertatea femeii Dupa sechestrarea averilor ei. Paladie spune ca Olimpiada. descurajare. .

cum citim în Dialogul lui Paladie (trad. face acte de caritate de proportii. Faceau doar rugaciune. unde aduna o obste de 250 de fecioare. vine la Constantinopole. loan Hrisostom. sta de vorba cu oameni înduhovniciti când vrea ea. aveau aceeasi înaltime spirituala. mulier virilis. Intre el si Ädoamna milosteniilor" se naste o prietenie spontana si definitiva. 24 de ore din 24. Ea transforma palatul sau într-o manastire. Erau potriviti cu totul. ca episcop. Const. Chiar Hristos spune ca milostenia e superioara fecioriei (Mt.53/123 Feciorie si libertate Se vadeste ca asceza revirgineaza femeia. astfel ca sa fie acoperite toate cele 24 de ore. Cornitescu. Nu erau acolo reguli manastiresti tipice. Asceta citeste Biblia când vrea ea. Dispunând de averea ei. 25: l-l1) Monahii Äneadormiiti" (akoimetoi) Spre 30 de ani. Prietenia între doi sfinti Când Olimpiada avea spre 35 de ani. gen fundatie privata. Dar rugaciunile se desfasurau pe schimburi (trei grupuri). Olimpiada este facuta diaconita si i se restituie averea. Au ramas liste impresionante. ci înseamna libertate degrevata de poverile casei. Dupa modelul monahilor neadormiti. . Astfel ea devine Äfemeie-barbat": andreia . la sfârsitul veacului al IV-lea. cu numele celor care au primit danii. ci pe cea care se îngrijeste de cele ale Domnului". Hrisostom. o include pe Olimpiada în Äcorul acelor fecioare sfinte". ale nasterii de copii. Si zice: ÄPavel n-a numit fecioara pe cea care n-a facut experienta casatoriei sau a convietuirii cu un barbat. în scrisoarea VIII. 2001). Fecioria nu înseamna doar Äne-nuntire". rugaciune: ca pamântul sa stea mereu sub 6 Äcupola" de rugaciuni. poate sluji ca diaconita (diaconic înseamna chiar slujite). ale supunerii la barbat. aceleasi deprinderi spre asceza maximala.

Ca s-o întareasca. Amândoi aveau aceleasi boli: si-au ruinat sistemul digestiv. Desi orice prietenie între barbat si femeie. Erau atât de radicali în asceza lor. zice un monah român. dar si-a înfrânat cu 7 peceti orice impuls erotic. ziditoare. s-o redreseze. nu stim daca ea a mai avut episoade depresive. desi prigonit. Olimpiada a facut o cadere depresiva alarmanta. transfigurarea ei religioasa ii stergea presimtul barbat-femeie. Nu stim istoricul bolii. Acesti doi sfinti sunt. este mereu înflacarat. Asceza nu îmbolnaveste. epuizându-si trupul. dar când nu ai extaz este bine sa dormi somn natural. mai presus de aceasta eventualitate naturala. Scrisori lungi. încât orice ambiguitate erotica a relatiei lor este exclusa. Stresul de abandon Când loan de Hrisostom a fost exilat. desi bolnav el însusi. Extazul mistic te elibereaza de somn. sistemul pancreatic. Olimpiada îi aduce zilnic lui loan frugala mâncare si-i îngrijeste hainele. Nu postul ruineaza sistemul digestiv. Fapt este ca atimia ei ia forme grave dupa exilarea abuziva a lui Hrisostom si dupa ce planul suprimarii acesmia devine clar. Posteau mult si nejudicios. dar cei bolnavi au nevoie de asceza judicioasa. iar la cei care au extaz religios. în profunzime. loan. E posibil ca Olimpiada l-a iubit pe loan si ca femeie. are . Faceau zi si noapte rugaciune. 6-7 ore bune. începând cu 404. contine o ambiguitate erotica. dar când ai un sistem digestiv ruinat trebuie sa postesti judicios. însa. plamânii. Postul judicios creeaza autonomie de robia stomacului. O cucereste înflacararea credintei lui loan. Faptul ca si loan si Olimpiada aveau sanatatea ruinata nu se datoreaza ascezei. Poate starea depresiva s-a instalat în urma socului prigonirii lui loan si a stresului despartirii. loan îi scrie din exil. moderat.54/123 loan devine duhovnicul manastirii cu 250 de monahii. în abstinenta lor. Amândoi erau adeptii ascezei mortificatoare. Sau mai precis. nevoia de somn dispare în mod firesc. ÄSomnul este o fapta buna".

. Asa cum se face prin repetarea Numelui divin." Un mod de a intimiza relatia cu Dumnezeu. Procedeu care. rostirea familiara: . întelegem. Dumnezeu raspunde cu un decalaj între fapta si rasplata. la divin. Zice: ÄAcesta e obiceiul lui Dumnezeu: nu elimina de la început cele cumplite. ca starea nervoasa a Olimpiadei se adânceste în anii 404 ² 405..." Ca si cum poti avea privilegiul de a sti obiceiurile Domnului. Acum ceri. Unul se ruga astfel: ÄDoamne. Scrisorile lui loan sunt singurul ei remediu. loan o îndeamna la: mutarea continua a gândului. Multi nu suporta acest decalaj. dar ea face dependent de Äterapeut". doi cetateni se rugau lui Dumnezeu sa le dea bani. Asadar. sa nu te enervezi. si rateaza întâlnirea divina. îi zice: Cheama-l mereu pe Dumnezeu. mai târziu. întâmplare: într-o biserica goala. Acest decalaj. adica rugaciunea mintii. Depinde cât ceri.. dar nerabdarea noastra face sa ratam raspunsul. Daca Dumnezeu nu te vindeca imediat. Fazele Äterapiei" în prima faza.55/123 acea protimie. Parabola darului imediat Uneori Dumnezeu raspunde imediat la rugaciune. pe care ti-o dau nasterea si rugaciunea. este Äscoala si imagine" ale celor nevazute. pentru întelept. Abaterea de la gânduri triste prin Ächemarea neîncetata a lui Dumnezeu". acum ti-a dat. Durata asteptarii Äploconului" divin este uneori prilejul deschiderii ochilor. da-mi si mie un dolar sa-mi iau o pâine si un kil de cartofi!" . se va numi noera proseuche. si când nu primeste Äleacul" recade în suferinta. între cerere si obtinere. cum ceri. Dumnezeu raspunde întotdeauna la rugaciune. de a sti Ävoia Lui". de la esec. din scrisori.Acesta-i obiceiul lui Dumnezeu.

sa stie care-i adevarata bogatie a vietii. Parabola decalajului între cerere si primire Un cetatean se tot ruga: ² Doamne. în Bucegi. la schitul sau se prezinta un notar. aducând vestea ca pustnicul tocmai a primit o mostenire de la o ruda din Canada. rugamintea sa-l faca bogat. si promitea ca va face si-o bisericuta daca îi da avere! Iar Dumnezeu . si nu mai fa galagie. Sus. da-mi si mie avere! Vreau sa traiesc si eu boiereste! Si se tot ruga zi si noapte. Orice amânate a rasplatii are un sens Daca Dumnezeu ne-ar rasplati imediat. . descopera libertatea omului luminat. spirimale. Descopera frumusetea ascezei.nimic! Satul ca se tot roage fara raspuns. da-mi si mie un dolar. lasa-L pe Dumnezeu sa se concentreze pe problema mea!" De aici se vede cine a fost ascultat. sa se realizeze. enervat. si se consacra vietii ascetice. La urma. dulceata mgaciunii. omul trage concluzia ca Dumnezeu nu-i bancher si nu împlineste cereri financiare.. îl da saracului si spune: ÄNa. Caci el descoperise adevarata bogatie. ca era chiar crestin practicant. prin comoditate si lene. ar periclita mântuirea. O mostenire mare. Dar mintea lui era de-acum schimbata si el nu mai dorea bogatie. da-mi si mie un milion de dolari.56/123 Altul se ruga: ÄDoamne. se retrage la pustie. Renunta sa mai ceara. când eu nu mai am nevoie!" într-o viziune. Si cum avea placerea rugaciunii. Si l-a întrebat pe Dumnezeu: ÄDe ce mi-ai împlinit asa târziu rugamintea? Acum.. acest om a folosit toata bogatia Äcazuta din cer" în zidiri caritabile. Si deodata acest om vede ca Dumnezeu i-a împlinit. dupa 10 ani. tine un dolar." Al doilea. a primit raspunsul: Dumnezeu i-a lasat exact un interval ca sa se trezeasca. Dupa zece ani. lasa lumea. scoate din buzunar un dolar. sa încep o afacere grozava!" Primul: ÄDoamne.

deci!). ar rezulta pe pamânt numai masacre. ci ramâi multumindu-I pentru toate. caci toti am avea de platit prea mult. în ceea ce ma priveste. Astazi. iar celor rai le da timp sa ispaseasca. ca de ce îngaduie nedreptati strigatoare la cer.. sa nu te framânti. întelegerea creeaza o emotie vindecatoare.57/123 Sau uneori cred ca. întreaba de ce Dumnezeu ocroteste pe nemernici si prapadeste pe sfinti. De ce îngaduie nedreptati strigatoare la cer! De ce miseii se bucura. Iar întelegerea înlatura o emotie distructiva. Nu suporta ca episcopii prigonitori nu sunt pedepsiti de Pronie! Cum tolereaza Dumnezeu acestea? loan îi calmeaza revolta. în chip genial: ÄRautatea îsi are în ea însasi pedeapsa înainte de pedeapsa. Când nu întelegeti vreo cruzime a istoriei sau a politicii. fie în penitenta. am primit niste daruri de la Dumnezeu pentru rugaciuni pe care le-au facut bunicii mei. numai groaza. virmtea devine în ea însasi rasplata ei însesi. zicându-i: ÄLucrarile Iad sunt paradoxale". Si zice: ÄSa nu te tulburi. amintiti-va de vorba lui Hrisostom: Dumnezeu este paradoxal. Deci cu un decalaj de 2 generatii! Daca Dumnezeu ar pedepsi imediat. Caci tot el va îngaduie si voua doua lucruri: sa faceti pacate strigatoare la cer sau sa fiti deasupra nedreptatii. Simatia era astfel: Olimpiada." Dumnezeu este paradoxal Alta etapa a Äterapiei" lui Hrisostom: revelarea actiunii paradoxale a lui Dumnezeu. Olimpiada nu suporta nici decaderea clericilor (problema veche si mereu noua. înaintea rasplatirilor ei. fie în bine. De aici va urma întelegerea. iar dreptii sufera. disperata. Decalajul între fapta si rasplata. Nu va rafuiti cu Dumnezeu. metoda de creatie ÄDelphi" te supune la un antrenament mental: sa întelegi paradoxul si sa poti tu însuti crea paradox. prin HAR.. da celor drepti timp sa se întareasca. . slavindu-L". loan Hrisostom zice.

Si trupul pustnicului a fost mâncat de fiare. Parintele Arsenie Boca însusi o stia din patristica. o ultima dâra de orgoliu de sters. si era un demnitar corupt. Ce fapta buna o fi facut demnitarul? Poate fapta buna de a fi murit la timp. vrea sa transforme suferinta Olimpiadei în inversul ei. iar pentru curatire. loan Hrisostom. mai avea o ultima impuritate de ars. suferintei. S-a întâmplat ca au murit. Deci nu dati sensuri catastrofale. Ucenicul era mâhnit. Eu am actualizat-o putin. Ca medici. caci nimic din binele ce-l faci nu ramâne nerasplatit. dupa modelul Fericirilor lui Hristos. pe care o repovestesc în cuvintele mele. pierzatoare: ci numai sens salvator. o fi facut si el o fapta buna la viata lui. desi sfânt. Caci Dumnezeu rasplateste pilduitor chiar si un firicel de fapta buna. Cheia terapiei: A da un sens suferintei Astazi se stie ca vindecarea este grabita daca dai un sens bolii. în aceeasi zi. un pustnic si un demnitar.58/123 Parabola celor doi morti bine daruiti Am preluat de la Arsenie Boca o parabola. Era un pustnic sfintit. ci o oprire de la pacat.. Zice: . dati un sens bolilor pacientilor si veti grabi vindecarea. Acel calugar. iar Dumnezeu l-a rasplatit cu cinstea înmormântarii. Iar demnitarul acela corupt. sa stii un lucru: Boala nu este niciodata o pedeapsa pentru pacat. ca sa plece dincolo curatit de orice umbra de pacat. în prilej de bucurie. si i s-a creat ocazia unei ultime smeriri. Dati un sens impasului si veti cunoaste redresarea. S-a rugat si a postit si Dumnezeu i-a revelat raspunsul: Pustnicul mai avea un pacat. Iar demnitarul corupt a avut parte de înmormântare cu onoruri nationale. Când acel sens îti este de nepatruns. deprimat si se întreba de ce Dumnezeu a facut o asemenea tocmire nedreapta.. pastrând însa duhul ei. s-a întâmplat ca trupul i-a ajuns la fiare.

deci o autoritate în materie revelatorie. ÄTratat" despre depresie Scrisoarea a X-a a lui Hrisostom este un adevarat Ätratat" psihoterapeutic. Ilie a cunoscut momente de deprimare si gânduri suicidare! El spunea: ÄDestul acum.. ÄSa nu-ti faci tie nedreptate" Acest aforism este din Scrisoarea a XVII-a. ca nu-l crezi.. Adica: fa dintr-o emotie distructiva o emotie vindecatoare. el defineste depresia nervoasa si faza ultima a Äterapiei": întarirea terenului psihic.si nu invers. iar orientalii numesc: Äcele 4 otravuri" corespunzatoare celor 4 Äemopi distructive". Se foloseste de exemple: sfinti si profeti care au avut." Nu mângâiere voiesc. Nu anestezic. opusul lui akedia. Este o scrisoare despre medicina sufletului. Valorizeaza suferinta ca pe o comoara. ca sa scape de moarte." Ne amintim sa psihologia foloseste termenul de Ätoxina psihica". episodic.) e nevoie de ajutor prin cuvânt ca pacea sa-ti fie adânca (. 19:4) Si Hrisostom comenteaza: ÄAstfel atimia este mai apasatoare decât moartea.. Scrie: ÄAcesta vreau sa fie leacul scrisorilor mele: sa-ti produca multa voiosie. Ia de la mine sufletul meu. în scrisoarea a VlII-a zice: ÄTristetea fara masura e otrava. ca nu te crede.59/123 ÄSuferinta este o comoara".). o asemenea firaza produce un soc trezitor. . Isihastul stie sa curete mintea de valurelele vierii ca sa survina agalia. Chiar Sf. ci voiosie. pentru ca nu sunt mai bun decât parintii mei!" (3 Rg. Este împotriva auto-agresivitatii. Pe 24 de pagini. ci leac. Este inversul. Nu oricui poti spune acest lucru.. omul fuge spre moarte". Doamne. dizarmonii psihice. Voiosie duhovniceasca se zice agalia. întristarea. Dar când ti-o spune loan Gura de Aur. caci. Nu oricine poate afirma asa ceva. Zice: ÄDesi am desfiintat tirania deprimarii tale si am surpat cetatuia ei (. sa arati o seninatate fixa si sa te stabilizezi în voiosie". tulburari de personalitate. Hrisostom spune ca bolile se nasc din deprimare.

prabusire) si eutimia (emotie pozitiva. din darnicia cu care îsi risipea averile. sa te veteme. fericire). Astazi se scriu tratate pe tema asta. si din partea episcopilor care l-au nenorocit pe loan Hrisostom si au fortat-o pe ea însasi sa lase obstea ei si sa se exileze. a împaratesei cu suita ei. Ea se stinge degraba. la un mars exterminator. Desi moartea ei pare sa fie determinata de melancolie si . pentru stomac. El însusi cere cutare leac. Avea 44 de ani. în acord cu stoicismul ascezei sale. fortat de catre tortionarii episcopali.. la farmacie. ca nu va afla nici Dumnezeu însusi!. la igiena. a fost asigurat de episcopii ostili ca îl vor ucide atât de discret. Atimia si eutimia loan pune mereu în opozitie atimia (stare negativa. vei fi vulnerabil. Olimpiada a fost izbita de vestea mortii acestui prieten iubit. Din viata Olimpiadei. Cu idei negative despre viitor. e bazat pe Fericirile biblice. spiritual. loan Hrisostom moare. Programul sau terapeutic. sau cel mai frecvent datum al conditiei umane. Se adreseaza celor cu stari timice negative. Recapatarea Ästimei de sine" este o notiune vehiculata astazi de psihoterapie. Cu toata convingerea ca bolile hipotimice se trateaza în spirit. El însusi observa igiena riguros. la 408. Si a avut o traire fericita.60/123 Doar daca te nedreptatesti tu pe tine. poate stiind ca trebuie sa-i pregateasca pe oameni în fata celui mai curent obstacol. sa nu cada pacaml asupra lui. loan avea un caracter fericit! constata Anne-Marie Molingrey. care înca se mai temea sa-l omoare. Daca îti lipseste Ästima de sine". Sa nu te devalorizezi pe tine. în conditii teribile. altii vor avea spor sa te raneasca. din întelepciunea cu care a întemeiat obstea de calugarite Äneadormite". Unde nu-i suferinta nu-i mâhnire spun toti parintii bisericii. pe care spune ca l-a folosit cu Succes. împaratul Arcadie. Zdruncinata la intervale de crunte nedreptati din partea împaratului. sa nu te auto-excluzi. întelegem ca si ea a avut Ägena fericirii".. îi placeau baile zilnice. Hrisostom recomanda si recursul la medici.

suferinta si Providenta. 2002. asa cum ea s-a înflacarat de Hrisostom. Despre deprimare. ÄHommes de Dicu". Talantii împaratiei. Scrisori din exil. Studiu introductiv de diac. Parintele Arsenice Boca. Aspectul ei bio-psiho-social si cultural. într-o vedenie cu Olimpiada. însa. Stareta Serghia. Nicolae Margineanu. si în memoria populara. Volum din texte adunate de arhim. a mijit un cult pentru ea. Edit. Conditia umana.Constantin Virgil Gheorghiu. Sfârsitul ei asadar nu este un esec. Serafim Popescu. Deisis. A lasat o pilda care ne înflacareaza. ci o cununa. Volum realizat de diac. Edit. Editura Institutului Biblic. calendarele o retin. Noi am retinut-o aici ca pe un Äcaz" de lupta cu cedarea nervoasa. Sinapsarele. Ion I. Saint ]ean Bouche d'Or. ea este atinsa de focul martiriului. A avut ucenice si hagiografi. Bucuresti 1973. succesoarea la manastirea Olimpiadei. Sfântul loan Gura de Aur. Dumitru Fecioru. Olimpiada este relansata ca personalitate exemplara: ea apare ca o femeie care si-a sublimat definitiv feminitatea. loan l.a cinstit memoria.Marie Malin-grey. iar mormântul ei a facut însanatosiri atestate si în scris. Ica jr. a simtit într-o viziune prezenta ei. Pentru moderni. prof. Predici la sariyatori împaratesti si cuvântari de lauda la Sfinti. Catre Olimpiada si cei ramasi credinciosi. stareta Serghia a primit Äcuvânt din cuvânt": ÄSunt cu voi în toate zilele vietii voastre". Referinte critice Sfântul loan Gura de Aur. Sibiu 2003. în realitate. ÄCredinta stramoseasca ". Studiu prefatator de Anne. în posteritate: o sfânta. Evdochia si trauma de initiere . Librairie Pion. feminitatea ei sublimata si sfintita si-a luat cea mai emotionala revansa. 2002.Ica jr. Traducere si note de Pr. asa cum este ea cu adevarat.61/123 trauma emotionala. 1957. împaratul care a urmat i. Stiintifica. pâna în punctul de sus când. murind. A facut ea însasi vindecari miraculoase în timpul vietii.

care rascolesc lutul din noi. în putina tinerete desfrânata. pâna la metanoia. pregatita laborios. Primul soc initiatic: cuvântul revelat Evdochia traieste în secolul al lll-lea." (Mt. ba chiar Äbuna samariteanca" în sensul castigant vorbind. este asteptata de cei care cer înteleptilor Äcuvinte de folos". . vom observa ca emo-psihiatria a analizat functionarea traumatismului în ritualurile de schimbare (2). Aceste cuvinte ² revelate ² produc o socare filocalica. din întâmplare. printr-o socare elaborata. adica daruia domnilor placeri trupesti. Prin cetatea aceea. Este vorba de o socare elaborata. într-o zi. 10:39) L-a întrebat pe ascet ce înseamna aceasta. Ghermano. pe vremea lui Aurelian (faima ei este pe culme pe la 270) si a urmasilor acestuia. Mai ales când acestea cad pe un teren emotional sensibil. Era foarte inimoasa si s-a lasat în voia voluptatii. o va pierde. Este pilduitor pentru cei care urmaresc o vindecare de profunzime: nu doar disparitia sindromului. medical si spiritual. pentru a produce în subiect o mutatie la un alt nivel psihic sau existential. Cazul Evdochia este graitor în aceasta privinta. în formulare paulina). ci rcmodelarea umana. Si cine îsi va pierde viata. a trecut un ascet.) S-a petrecut astfel.Metanoeite^" Evdochia n-a înteles si a plecat tulburata. Nu din senin. Cuvinte de însanatosire. ci în urma unei întâmplari pe care o voi numi soc initiatic. se întelege realizarea mutatiei de la simturi la duh. l-a ascultat si Evdochia. pentru Mine. Era din lliopolis. era samariteanca. care si-a luat adapost aproape de locuinta Evdochiei. (Prin initiere. o va câstiga. Si a fost socata de cuvintele: ÄCine îsi va pastra viata. si acolo el vorbea oamenilor. prilejuita de revelatia hristica. în simetrie. în sens soteriologic. Ascetul i-a raspuns: . Mai ales când acestea sunt spuse unei persoane care se afla în pragul unui impas existential. Exista cuvinte si oameni care lasa un ecou abisal. A devenit o profesionista a voluptatii: o prostitoata judicioasa.62/123 Traditia filocalica ofera cazuri care pot fi abordate din aceasta perspectiva: restructurarea integrala a unei personalitati. Evdochia cunoaste schimbarea. pâna la identificarea cu corpul-duh {soma pneumatikon. care a adunat si avere din meseria ei.

Stim din istoria mântuirii ca si alti oameni predestinati si-au schimbat radical viata dupa o socare filocalica. Stim si din alte exemple ale Fîlocaliei ca oameni vestiti au primit. Cuvioasa Parascheva. în mintea Evdochiei. Cum ea era framântata de propozitia initiatica din Biblie. Si unde o aratare întunecita scrâsnea ca ea se sustrage de sub puterea sa" (1). si cum era rascolita de marele îndemn . Si în descoperirea ce i s-a facut. Exista un Logos care a schimbat destine. unde îngerii se bucurau cu totii de întoarcerea ei. al Bibliei. Dupa modelul oferit de G. de G. dar si-n Orientul Mijlociu. ÄCine îsi va pastra viata o va pierde. Asa a fost începutul transformarii ei. Äs-a simtit rapita cu mintea si s-a vazut pe sine luata de mâna de un înger si ridicata la cer. . dinaitite. Bateson. o stare de constiinta alterata. caci transa este o stare mediumica. A fost folosit în cunoasterea orientala. Adica i s-a daruit o relevatie. Bateson (3). Traditia filocalica a folosit termenul Äcutremurare". Sa nu-i zicem acelei stari Ätransa".au simtit mânarea spre desavârsire dupa ce au auzit o propozitie revelata. Sa-i zicem secunda revelatorie. a lucrat rascolitor. rostita de un trimis {apostelh). Adica în Orientul culturii Zen.ca sa luam doar cazuri rasunatoare . spusa de om revelat. într-o zi a cunoscut o stare de rapin însotita de o vedere îngereasca. Antonie cel Mare. Aceasta vedere a marcat-o definitiv. Pelerinul rus . Ätraumatism intelectual". si cum era siderata de trimisul Ghermano. si cine o va pierde o va câstiga". harul misionar si li s-a dezvaluit o putere ce era în ei. evident. exista rostiri care au civilizat continente. Acest model este stravechi. un minut revelatoriu. în Filocalia se zice: ÄI s-a facut o descoperire". sau trecea prin ei. Al doilea soc: visul revelator La Evdochia s-a mai petrecut ceva. auzit de la un trimis.63/123 ÄSocare filocalica'' este un concept care sta perfect în simetrie cu conceptul.Metanoeite". aceasta propozitie a Mântuitorului. foarte apropiat de ceea ce vrea sa spuna termenul Ätraumatism intelectual". prin vise revelatorii. prin cuvânt revelat. deja existent.

care are ca tematica psihoterapia fîlocalica. Cazuri graitoare gasim din antichitate pâna-n zilele noastre. ca universal valabile. Dupa cum si introspectia temeinica (introspectie = reflectarea abisalului). La o noua arestare. cu frica si evlavie. care nu s-a lasat vindecat. el a primit. adica minune Viata Evdochiei se schimba complet. o aromânca-albaneza: ea a primit puterea misiunii sale în vis. Cere botezul crestin si-l primeste de la episcopul Teodot (ramas si el în calendare). Dar în prezentul capitol. Evdochia a primit cu înflacarare cununa martiriului. Dar ea l-a însanatosit pe fiul cârmuitorului si a fost lasata libera. în vis treaz. întâlnirea cu un purtator de Logos revelat. poate realiza o apropiere de nivelul pneuma-tikoslax. Caci mutatia de la simturi la duh este însotita de dobândirea unor puteri suprafiresti: darul clar-viziunii. iar viata sa din închisoare a înflorit într-un misionarist al carcerelor (4). Taumata. Mai aproape de noi. încarcerat la Aiud prin anii 50. care o elibereaza imediat. Evdochia este denuntata ca-i crestina. . Dar suntem în secolul al Ill-lea. pe timpul persecutiilor împotriva crestinilor. care a prilejuit Äîncalzirea ascetica".64/123 Visul profetic face sa explodeze în exterior un ultim nivel al identificarii: identificarea în duh. A fost chemata la judecata. din rautate. Se retrage la viata ascetica. o amintesc pe Maica Teresa din Calcutta. Pâna ce a venit un dregator crud. noi subliniem modelul terapeutic al Evdochiei: însanatosirea egoului si restructurarea totala a personalitatii.Din invidie. Foloseste în scopuri caritabile toata averea sa. Una exterioara. Alt caz: Filaret Gamalau din satul CruceaBucovina. cele doua circumstante care au declansat procesul însanatosirii. Dobândeste darul tamaduirii si al vederii înainte. torturat. puterea suprafireasca si s-a trezit tamaduit de orice slabiciune. în prag de moarte. Si viata sa a fost minunata. prilejuita de noeraproseuche. Sunt de retinut. Si una interioara. Vichentie. se întâmpla acelasi lucru: îl vindeca pe persecutor. si a supus-o pe Evdochia la tortura. ca sasi lase credinta. darul de a face vindecari.

Asadar. sau Daniel. 3. De Minuit l971. renastere. Editura Pontos. Äîngerul" s-ar putea sa nu fie înger. lut ceremonie du Naven. Erau reali acei îngeri din viziunea Evdochiei? Erau elaborari subiective.65/123 întâlnirea cu Logosul launtric. Tobie Nathan. Semnele care desfereca izvoarele vietii si ale salvarii omului. Ed. prefata si note de dr. Editura Biserica Ortodoxa. în ÄNouvelle revue d'Ethnopsychiatrie" n6/1986. Lionel Corbett. si Grigorie Sinaitul au lasat îndemnuri sa se Ärefuze" îngerul. sau Maica Teresa . Vasile Andru. . Ridicarea barbatului cazut (Vindecarile credintei) în istoria transformarilor minunate. Mistici din Carpati. Referinte bibliografice 1.Chisinau 2000. mai ales din viziuni neofitilor. si Evagrie. Editura IRI. 5. Si pâna sa afli daca esti Evdochia. sau cu Äîngerul". Bateson. Poti sa crezi în viziuni numai daca esti Evdochia. Leonard Gavriliu. dupa Sinaxare din Minee si Triod. (Neofit însemnând Äproaspat iluminat"). G. ale unui psihism abisal orientat spre însanatosire? Sa credem în asemenea aparitii? Stim ca Antonie cel Mare. adica daca ai anvergura lor si puterea lor de a discerne între elaborare personala si informational dumnezeiesc. Functia religioasa a psihicului. Alexandria 2003 2. înviere. ce trebuie sa facem cu asemenea viziuni? Raspunsul Filocaliei este: poti sa crezi în vise numai daca esti losif. vindecare. adica anastasis. Sunt dumnezeiesti semnele care prilejuiesc sanatate. Trauma et memoire. Bucuresti 2001. cum sa distingi între elaborari subiective si SEMNE dumnezeiesti? Prin observarea calitatii lor anastasice. *** Vietile sfintilor de peste tot anul. Paris. Traducerea din engleza. cazurile de femei sunt mai numeroase si mai dramatice decât cazurile de barbati. Caci la neofit. 4. care a activat spontan Ägena mântuirii".

Barbatii ne-au aparut mai vulnerabili la patima. Privirea si hormonii ÄPâna si o privire vinovata ma ucide!" îi spunea o femeie barbatului ei. în orice alegere buna se afla Dumnezeu. familia ar putea fi egala cu monahismul. fara nici o întoarcere la viciu. dupa cum Eul este simbolizat prin obiecte. A fost o tulburare. El se tulbura când o vede. Dar este vorba doar de gelozie absurda? Sa vedem. la asceza casniciei.desi este numai un Äsubstitut" de real . si daca ti-o asumi cu responsabilitate. si Sfânta Fotina s-au ridicat pentru totdeauna. precum sfântul Martinian. Casnicia tot asceza este. îl priveste vrajita. fara nici o concesie. Citra l-a tulburat. EI e gata sa renunte la rodul bogat al ascezei îndelungate. Am analizat cazuri de asceti carpatici si necarpatici care au luptat cu ispitele. De altfel. In Pateric citim despre multi asceti care nu s-au pumt salva decât prin fuga. printr-o îngaduire a legii perpetuarii spetei. Ce-i rau în asta? lata ce-i rau: Când vorbesc simturile. Se apropie de el.te va osteni mai tare decât realul însusi. tace spiritul.66/123 Si Thaisa. Dumnezeu este simbolizat prin alegerile bune. Ci. o grija teribila a naturii de a pastra speta umana. Barbatul o acuza de gelozie absurda. într-o alta carte (Terapia destinului. Biochimia a demonstrat ca: a jindui în minte dupa o femeie produce în barbat reactii hormonale si endocrine ca si când actul sexual ar fi început în realitate! Fantasma erotica . pe acel om sporit. de la asceza pustiei. si Maria Egipteanca. nu o ispitire. Legendara Citra întâlneste un ascet în padure.. ea vrea sa-l mute. capitolul Eros // rugaciune). . ca pe un exercitiu spiritual. Adica Citra n-a facut-o pentru placerea ei. Trairea spirituala mistica este trecerea definitiva de la simturi la Duh. Caci si prin femeie vorbeste o eternitate..

ca te voi usura eu de razboiul acela". exercitiu ajutator. El se smintea când miruia femei. Acum te voi usura cu mâna mea de acest razboi al carnii. cu cainta si staruinta. si astazi. . si. Era bântuit de fantasme erotice. a vrut sa paraseasca preotia. primeste acest dar: activarea spontana a arhetipului mântuirii. Conon. fara încântare. Iar când apare o fantasma erotica. sau îi da acele vise umede. la un fel de chirurgie psihica. disperat. Preotul Conon. dar atât de frumoasa" (precizeaza Umonariut). învinovatindu-se foarte tare. Solutia reprimarii dorintei nu-i buna. Solutia represiva duce la refulari. (b) Actiunea exterioara: metaniile si postul. Cât despre ajutorul posibil primit în vis. Si. nu ti-am luat cu mâna mea patima. adica de pofrirea femeilor. în vis. Sunt trei moduri de preschimbare a naturii vicioase. si i-a spus: ÄPrima data. s-a dus la slujba. amintim pe monahul Conon. Iarasi i s-a aratat în vedenie loan Botezatorul.67/123 Trei moduri contra viciului Exista chiar si preoti. A doua zi. care fac dificila lucrarea ascetica. Din vechime. când a miruit-o pe preafrumoasa persana Änici n-a simtit ca este femeie cu firea". Amnci a avut o viziune: Ca a venit la el loan Botezatorul si i-a zis: ÄRamâi preot. si astfel ai fi avut multa plata si frumoasa cununa. care slujea si ca preot. si monahi care se tulbura la vederea femeii frumoase. (a) Actiunea interioara sau asceza: prin mutarea gândului mereu spre divinitate. O patima reprimata îl roade pe barbat. este un semn ca cel preocupat de schimbarea sa. Si când a vrut sa miruiasca o fata persana. simtindu-se nevrednic. preotul s-a smintit de tot. acea chirurgie psihica. loan l-a supus. Äîmbunatatita. si nu învinovatire. o privesti neutru. Si în vechime. sa biruiesti. constientizarea ca faptura ta este privita de ochi ceresti si ca este buna numai daca produce bucurie. l-a însemnat cu semnul crucii pe pieptul dezvelit." Si Sf. o lasi sa treaca. curios de efectul acelei terapii prin viziune. ca sa te lupti singur. a decis iarasi sa fuga din manastire.

dar aceste calitati erau zadarnicite de pofte trupesti si de amoralitatea sa structurala.aflata si ea sub pacatul simturilor si al indiferentei la binecuvântare. sa le avem spre ajutor si vindecare. aruncarea sa în cazanul cu smoala topita. Bonifaciu s-a apropiat de cel torturat. . Era si iubitor de vinuri dulci. în Cilicia. si sa aduci aici moaste de Mucenici. Tocmai atunci acolo se petreceau alte sângeroase persecutii. Se spune ca era bun la suflet si chiar înclinat spre cele religioase. A marturisit ca este crestin. .ia zis: ÄMergi în Orient. cum s-a vazut în istoria mântuirii. A fost cutremurat si s-a aprins de râvna.-care arde radacina raului si daruieste desavârsire. A fost transformat cu totul vazând minunile rezistentei martiriului. întâmplarea a fost astfel: Aglaia. de senzualitate si compasiune . a zis: ÄDe vor aduce moastele mele. fiind si ea un amestec ambiguu de bine si rau. du-te si fa ce te-am rugat!" Iluminarea lui Bonifaciu si puterea suprafireasca Bonifaciu a ajuns în Cilicia. a fost legat si supus la tormra. Dumnezeu a rânduit ca el sa fie treaz la mântuire. Dar iluminarea îi conferea supra-putere. asa ca a scapat teafar si nevatamat din cele trei munciri: strapungerea corpului cu sageti de trestie. pe vremea lui Dioclepan (sec. glumind." Iar el. a sarutat rana de martir si în acel moment s-a produs în el iluminarea cereasca.68/123 c) Modul radical de transformare. Era vataf pe mosia unei femei bogate: Aglaia. IV). euforizat de vinuri. El a asistat la torturarea publica a unui crestin. unde au fost torturati crestini. este martiriul. plumb topit varsat peste el. Traia în voluptate si pacat cu stapâna sa. Bonifaciu cel bun si usuratic Bonifaciu (sau Bonifatie) a trait la Roma. le vei primi oare?" Aglaia i-a zis: ÄBetivan simpatic.

sfântul scapa nevatamat.prin credinta . al cazanului cu smoala topita sunt uimitoare. al cuptorului înrosit. si ca ei. Aceasta e de altfel dovada ca omul are si un duh. Cei care nu cunosteau miracolul. nu înlatura cu totul calitatea de miracol. Dimpotriva. Ei nu voiau sa aiba parte de crutarea de foc. si-n cazul lui Bonifaciu. omul identificat cu corpul-duh (corpul cauzal sau dumnezeiesc) nu arde niciodata. Iata asadar o posibila explicatie în cazul imunitatii la foc. Si-n cazul lui Pantelimon. Asta am întelege-o prin comunicarea viului la nivel infracelular. . în genere. la altii nu. a fost supus la cinci suplicii. ci asteptau cununa martiriului. nici degradarea prin boala. supus la tortura. ci voiau sa sfârseasca martiri ca sa aiba parte de înviere. Dar uimitoare este marturia ca. Omul iluminat. supliciul focului. patronul medicilor. sau la nivelul empatiei animale. Dar si atunci se petrecea un miracol: în timp ce fiarele îi împresurau. Uneori martirii erau aruncati la fiare salbatice flamânde. Dar nici explicatia stiintifica nu micsoreaza calitatea acestor fenomene si. aruncat în cuptor înrosit. trupul sfintit rezista. ca. si fiarele nu le faceau nici nu rau. Adica ceva ramâne înca neexplicat. nu se asteptau la ele. Sfântul Pantelimon. fiarele flamânde sfârtecau credinciosi. nu miracolele.cu acel corp-duh. si a scapat teafar din toate cinci. în arena.69/123 Trupul care nu arde în foc Adesea întâlnim în vietile sfintilor acest fapt: ca. Aceste minuni sunt adevarate si probabil ca ele au contribuit la extinderea grabnica a crestinismului. un corp-duh. nu doreau sa le obtina. Si sunt multe cazuri când. sa dobândeasca asemanare cu Hristos cel crucificat. primeau cu extaz cununa de martiri. de pilda. Stiinta nu neaga calitatea de miracol Analizând simatia corpului care nu arde în foc. în general. Minunea se producea la unii. omul modern a ajuns la niste concluzii rationale. Maretia lor este martiriul. Vom spune însa ca nu toti martirii vadeau aceste mutatii bioenergerice. Este mai rodnic pentru mântuire sa accepti ca minune asemenea situatie. nu ar cunoaste nici ardere în foc. Pentru simplul motiv ca duhul nu arde niciodata în foc. prin aceasta. ei cântau imnuri de slava si multumeau pentru nunta cereasca. Si daca omul s-ar identifica .

conceptii de viata crestine. Parintele Arsenie e convins ca Änu poti sa ai credinta daca nu ai sanatate". Parintele arhimandrit Teofil Paraian ne-a detaliat aceste cinci puncte ale îndreptarului de viata: ÄSa traiesti în mediu fizic curat. Aglaia s-a sfintit si ea. lui Bonifaciu i s-a taiat capul. om cu destin ales).70/123 La urma. pe veghe. prin asceza. parintele Teofil Paraian ne-a spus: ÄDaca facem o noapte alba. sunt boli de trai bun si sunt boli de trai rau. parintele Teofil ne detalia: ÄMajoritatea nevoitorilor pun accent pe priveghere. însotitorii sai i-au gasit moastele si le-au cumparat cu 500 de galbeni. Or parintele Arsenie pune accent pe somn. Relatia credinta-sanatate (în tratamentele parintelui Arsenie Boca) îndreptarul de viata Parintele Arsenie Boca a lasat cinci puncte: oxigen. pe odihna mintii". In alta circumstanta. pe nedormire. dar boli de trai de mijloc nu sunt!" Despre Äsomn". adica om cu aparenta buna). el a devenit Bonifatum (Äsoarta buna". prin rugaciune. intrând si ea în calendar. paza hormonilor. un Äîndreptar de viata". somn. sunt primejduiti cu degenerarea. în aer curat. Ne îngaduim o referinta metaforica pe seama numelui martiriului: din Bonifacies (Äfata buna". Si invers: Cei fara credinta sunt foarte vulncrabili fizic si psihic. facem si-o zi neagra! . le-au adus la Roma. codificat în Acest îndreptar insista mai mult pe sanatate decât pe asceza. glicogen. nici prea putin. sa observi echilibrul organic prin hrana rationala: nici prea mult. Parintele Arsenie vedea o concordanta între fiziologie si duhovnicie. unde s-a închinat o biserica pentru el.

este ajutata de parinti trupesti sau duhovnicesti.. Arsenie Boca are exprimari percutante. când sunt vrednici de aceasta. nici refuz". dupa caz. Multora le recomanda perioade de abstinenta sexuala de la trei luni la sase luni. narile si gura sunt zone erogene. ÄOmul se lasa momit de placere si astfel este tâlharita energia genetica". urechile. Iar omul matur. zicem. adesea socante. Dar nu stim. observam.) Nu insistam pe aceste relativizari. Zice: ÄHormonii sunt gloantele instinctului. ca adevarul sa izbeasca atentia. înainte de a putea fi o preocupare personala si o purtare de grija pentru om.71/123 Paza endocrina In legatura cu pazirea vietii hormonale si cu disciplina sexuala. (." (Cararea împaratiei. caci hedonistii si adeptii placerilor fac tocmai din aceasta Äregula". sa lucreze la despietrirea celor împietriti. Parintele Arsenie zicea: ÄOmul este încâlcit cu desfrânarea". Paza simturilor. Cuplurilor Änormale" le recomanda hâtru: ÄNici abuz. nici refuz din partea femeii. Insistenta pe paza simturilor Paza simturilor are mai ales rol profilactic. sau familisti relativ tineri. . (Nici abuz din partea barbatului.) Ochii. Vorbind despre aceasta. Sau: ÄOamenii au despartit placerea de porunca". adica pe mintea lui Dumnezeu. Ochiul este creier dezvelit de os. parintele Arsenie Boca întreprinde o adevarata terapie de cuplu.. El nu era un simplu moralist sau un prohibitiv. veneau cu probleme de sanatate sau cu tulburari emotionale. Copiii (dar si adultii care ramân copii ca vârsta emotionala). interpretau unii. Äse reazima pe mintea parintilor". p. se reazima pe rugaciune. Veneau la el cupluri de tineri casatoriti... Aceasta abstinenta periodica este folositoare în regenerare. Ele reflecta viata si se supun reflexiei. 241) Dar acestea sunt si zone reflexive. si nu detaliul regulii.

destinul. Doua Iaduri si doua Raiuri Parintele Arsenie nu ameninta cu iadul. fost ucenic al parintelui Boca. ci cu fiziologia. este si naturala si supranaturala. Nu facea deci ceea ce azi ar vrea sa se numeasca Ämedicina isihasta". Pe primul loc sunt vindecatorii sufletului.de-dimineata) ca sa-ti dea ragaz sa te îndrepti". Nu Ärasplatea" cu raiul. iar numai cealalta jumatate este de la Dumnezeu". Mai sunt si azi preoti care-si sperie enoriasii slabi de înger: îi sperie cumplit cu scenarii malefice. destinul. el le surprindea în dezordinea trairii relatiei de cuplu si a atmosferei din familiile scindate. Multe cazuri ale degenerarii. Mistica se întemeiaza pe adunarea harului si pe puterile naturale si. dar azi în mod cert este un atavism si un semn de retardare. El dadea prescriptii sigure si eficiente.72/123 Relatia credinta-sanatate Actiunea vindecatoare a parintelui Boca este însemnata. pentru viata duhovniceasca. caci jumatate este de pe pamânt. Ceea ce este Äpe pamânt" este elucidat de Äcei care stiu ce e si cum lucreaza" iar aici îi are în vedere pe marii terapeuti sufletesti ti trupesti. parintele Arsenie nu ameninta cu iadul. Cerea fermitate în viata de cuplu. Veneau la el oameni . la rândul ei. De ce mai sunt astfel de preoti? Reminiscente dintr~o pedagogie negativa. orienteaza aceste puteri. Spuneam. mediul. în prezent duhovnicul manastirii Prislop. si acesti preoti induc (în enoriasii vulnerabili) nevroze sau sindromul de posesiune. care nu stiu câte roade a dat în Evul Mediu. infernale. In conferintele si predicile sale sunt remarcabile preocuparile «In vietuire sanatoasa. Alteori aveau un caracter general. ÄFamilia e mai pretentioasa decât calugaria!" zicea. Intre sanatate si credinta este o relatie directa. îmi spune parintele Daniel. Uneori îndemnurile sale erau strict personale. ci cu perspectiva sanatatii perfecte si cu regenerarea puterilor. cum sunt ereditatea. Nu facea propriu-zis Ämedicina isihasta". Zice: ÄDumnezeu trimite vestitorii fiecarei vremi (slujitorii cei de dis. Dar cu urmari în vietuirea sanatoasa. ÄAceasta forta.

prin Voia Sa. îl percep pe calea Proniei. Altul ." {Cararea împaratiei). îl pot percepe pe calea negativa. încât s-a lepadat de Dumnezeu (Regi 11 : 3-4). Dar asta e foarte rar în veacul nostru. Din fericire. dar si mirenii râvnitori si daruiti. Dar poate omul modern sa-si pastreze credinta? Cum poate sa-L mai Ävada" omul modern pe Dumnezeu. raiul familiei armonioase. si el îi punea pe picioare.) Solomon avea 1000 de femei . ci prin atributele Sale. prin Legea Sa. în trecutul sau. Intelectualii. în strafundul sau. tragând pe cine prind într-o enorma gloata de chinuiti si dosaditi ai sortii. nationala.. Cu dubla sa actiune: fiziologica si duhovniceasca. Arsenie Boca si psihanaliza ÄCaut radacinile durerii". spune parintele Arsenie Boca. Tot asa. exista doua Raiuri. a Proniei. adica nu prin Äconvorbire" cu El.raiul psihologic.73/123 de 30-40 de ani. ÄAteismul este o alenatie mentala". In cartea sa Cararea împaratiei el scrie: ÄBarbatul e poligam din fire (. chiar cei cu minte deschisa. spunea parintele Arsenie. sa zicem asa: raiul launtric al omului. Le cauta în familia pacientului. poate." El face distinctie între Äiadul teologic" si alt iad: mai familiar. omul este religios. Unul Äteologic". mai concret: ÄIadul vieti mizerabile". Äconvoiul mizeriei asupra careia desfigurarea si degenerarea se întind ca o pereche de gheare. a Judecatii. Ascetii. monahii. cu sanatatea subreda. si calea Änegativa". . în abisalul sau. dupa toate furtunile rationaliste si scientiste? Sunt doua cai de a-L percepe pe Dumnezeu: calea Äpozitiva". raiul vietii duhovnicesti aici si acum.ca l-au smintit la minte.însa i-au platit bine . în relatie cu taina vietii de apoi. lumea na cazut de tot în ateism. pentru regenerarea individuala si.. a ÄJudecatii". Credinta si sanatatea Conceptii de viata crestina ² iata un aspect esential pentru sanatatea fizica si psihica.

Parintele Arsenie Boca zice: ÄCuprinsul credintei se învata. Experienta mistica . certuri sau violente. mediu. vine mai mult de la divinitate". mediu. ascetul vindecator este o traditie importanta în istoria salvarii. Conflictele din familiile dizarmonice. un handicap.pag 254). O face ca un terapeut. dupa conceptia crestina.patrunderea tainei mântuirii prin comuniunea cu Dumnezeu ² e privita în relatie cu cele trei puteri naturale: ereditate. pornind de la natural spre suprafiresc. a familiei.) si de ce realitatea spiritului este inexistenta la el?" Ajunge la constatarea ca ateismul este o infirmitate. Nu este o referinta întâmplatoare. Anima naturaliter christiana ( = Sufletul este în mod natural crestin).. Dar: ÄSe poate interveni si în puternica forta a destinului". Astazi s-a cercetat daca exista o relatie între ateism si cvaje ale eului. a natiei. care are si cauze ereditare. ci realmente parintele Arsenie Boca face psihanaliza unui caz: ateul. Mistica în relatie cu: ereditate. de când începe procesul cerebrogenezei. Ascetul taumaturg. caci o componenta a lui este din lumea aceasta. îi tulbura exprimarea. Coboara în abisalul acestuia sa descopere Äce furtuni bântuie acolo (. ca misiune mistica: însanatosirea individului. Doar ca sufletul se interfereaza cu trupul care.. Fraza biblica ÄAcesta e glasul de dimineata al vremii ce va sa vina" este interpretata de parintele Arsenie astfel: ÄTrebuie înteles ca aceasta este o misiune mistica spre puterile naturale". destin Parintele Arsenie Boca are mereu în vedere.74/123 Un capitol din volumul Cararea împaratiei se intituleaza Un fel de psihanalii. dar si conflictele psihice recente. destin: ÄDestinul. sau blocaje venind din perioada embrionara si din conflicte din prima copilarie. se rasfrâng dramatic asupra fatului. . înclinarea de a învata sau nu ² se dobândeste înclinarea sufletului este catre obârsia sa!" Este astfel semnalata o premisa terapeutica: remedierea sta în posibila sporire a coeficientului de spiritualitate. daca este naruit de conflicte ce Äzac în strafunduri".

ieromonah: Cararea împaratiei.75/123 ÄOri de câte ori. sau dinspre asceti sporiti. Referinte bibliografice Arsenie Boca. tot de atâtea ori ne lovim de ereditate. locuri consacrate. cu o prefata de Arhim. Edit. Credinta stramoseasca. Editie de Daniil Stoenescu. De multe ori trebuie s-o ispaseasca si pe a stramosilor. Parintele Arsenie Boca: Rostul încercarilor. Se poate însa interveni si în ereditate. de influenta mediului. Simeon Todoran si Monahia Zamfira Constantinescu. Cluj-Napoca. Edit. Credinta stramoseasca. miracolul este fapt cotidian. Alte ajutoare minunate vin dinspre relicve sfinte. 2004. 2002. Munte Athos vom auzi adesea ca s-au savârsit minuni. 2006. copilul ispaseste vina parintilor. Si daca mergem si mai la radacina lucrurilor. editie de Preot Prof. mare îndrumator de suflete din secolul XX. acolo. Vindecari miraculoase Cheia vindecarilor: trairea în duh Pe Sf. Serafim Popescu. Episcopia Arad. Teofil Paraian. Editie de Arhim. 2004. Sunt ajutoare ceresti sau minuni savârsite prin evlavie si prin icoana Maicii Domnului: însanatosiri. Editie de Arhim. Parintele Arsenie Boca: Cuvinte vii. Teognost. 1995. schimbarea vietii. Deva. Parintele Arsenie Boca: Margaritare duhovnicesti. Serafim Popescu. Edit. Parintele Arsenie Boca: Despre îndumnezeirea omului prin har. S-ar putea zica ca. 2005. auzim ca copilul e neputincios. Editie alcatuita de loan Gînsca. la destin. salvarea unei obsti. episcop de Vîrset si Monahia Zamfira Constantinescu. si chiar în zona divina a destinului nostru care covârseste pe pamânteni". *** Parintele Arsenie Boca. daruri neasteptate. ca duhovnic. Serafim Popescu. Edit. . Editie de Arhim.

Parabola ÄMarta // Maria" a fost rau înteleasa de oameni. traiesc în Duh. Ce înseamna a trai în trup Sunt trei feluri de traire: în trup. facem pacate ca stam în bucatarie? Raspunsul: Treburile gospodariei sunt slujiri.. El dezaproba ca Marta bombaneste si scânceste! Hristos o gaseste exemplara pe Maria nu pentru ca ar renunta la munca. Un subtil pacat este placerea perversa sau satisfacerea imediata a simturilor. grejnik înseamna pacatos. ei cunosc influenta puternica a mediului athonit si. în slavona. în minte si în Duh. Ascetii mari de pe Munte. ei traiesc în duh.. Transforma mintea: de la mintea grijii. ci pentru ca mintea ei este pregatita pentru contemplatia divinului. Un mare pacat este grija. nevoitorii. A te gândi doar la mâncare.. cu simtul daruirii.76/123 De ce pe Sfântul Munte se petrec miracole mai mult decât oriunde? Iata de ce. Grijile înseamna a trai în trup. înseamna a trai înrobit patimilor. A trai între griji si placere. a te gândi la bani si la functii. nu în trup.. calatorii care vin acolo cunosc si ei trairea în Duh. Hristos nu dezaproba faptul ca Marta munceste. Pe drept cuvânt: cel coplesit de griji e un pacatos. fie la obste. simturilor. si nu în trup. înseamna ca noi. gospodinele. A trai în trup înseamna a ramâne conectat la sursa pacatului. fie la pustie. cei de acolo. Pentru ca ei. cu partea ta cazatoare si vulnerabila. Bucataria este slujire. Slujirea înseamna: munca dezinteresata de a obtine profit personal imediat. la sex. A te identifica deci cu trupul. . Chiar si pelerinii. Ei vin pentru o perioada limitata. grijile bucatariei. cu drag si fara bombaneala. a fi dominat de ambitii si egoism. la mintea slujirii. Dar si în acest interval limitat. traiesc în Duh. nu grija. la satisfacerea nevoilor primare. O persoana obiecteaza: ² Acasa ne napadesc grijile gospodariei. nu griji. Unii dintre acesti calatori vor prelungi starea de traire în duh si dupa revenirea în lume. macar pe timpul acela.

Multumirea dezvaluie un psihism calm. Mintea multumirii si a iertarii Facem distinctie intre placere si multumire. întuneca. bombaneste. Multumirea este o stare salvatoare: este stabilitatea emotionala. senin: nu se încânta când primeste zaharelul. el cade în reverie. adica îti urez multi ani! Iar în slavona. Caci a multumi provine din cuvintele a multi-ani. la indiferenta religioasa. în cazuri de dizarmonie nervoasa. ferit de fluctuatii afective. si-n mediul familial. Vezi termenul popular întrebuintat si de Sadoveanu: multumesc.în psihologie. nu înjura când îl frustrezi de zaharel. urla. Este Ämintea de viata lunga". nemultumiri si mânie. Sf. omul scânceste. si-n cel profesional. ferit de exaltare. se vorbeste de doua principii care guverneaza procesele mintale: principiul placerii (infantil) si principiul realitatii (comportament de adaptare. adica: Dumnezeu da iertare. 5:17-l8). înjura. Prin multuinire întelegem un stadiu al mintii foarte stabil. Aceasta se remediaza sau se corecteaza prin practica despatimirii (vezi si rugaciunea lui Efrem Sirul). pe de alta parte.. pentru ca duce la stagnare. întru toate multumiti" (ITes. puternic. vise compensatorii. iar când acestea nu pot fi împlinite. Principiul placerii revendica îndeplinirea imediata a unor trebuinte. îmbolnaveste) si cel mai subtil pacat este placerea. La adult. . la regresiceinfantila. ca satisfacere iluzorie. de ajustare la dificultati). mintea limpede a bunatatii si a sanatatii. pe de o parte si de scânceala. ascundere în boala. frustrarea de placeri se poate manifesta prin reverie si vis. cadere. Principiul placerii Spuneam ca mare pacat este grija (pentru ca blocheaza.77/123 Ca daca înlaturi bombaneala si obsesiile si invidia ² capeti mintea slujirii. în alte cazuri. Ämultumesc" se spune bogda-prosti. Asa se face trecerea de la trup la Duh. dar si prin revendicari vehemente. Pavel defineste astfel conditia înaltei evolutii spirimale: ÄRugati-va neîncetat.. sau.

Un exemplu de simbol ajutator: Usa. ar avea ocazia sa-si reactualizeze planul spirimal de 12000 de ori. Pentru mentinerea în Duh sunt necesare ajutoare. o experienta spirituala. un context salvator.78/123 întelegem. fie prin puterea unui duhovnic sau maestru. si astfel intrarile si iesirile vor fi sporitoare. usa este nu numai un cadru dreptunghiular de iesire si intrare. symbolon este si o imagine care declanseaza o amintire divina. prin rugaciune.. scindare. context salvator. si pasune va afla. o clipa. Caci unii primesc darul treziei în duh. este mintea care face trecerea de la placere la realitate. Ne amintim ca symbolon înseamna unire.. sa-ti amintesti de aceasta. ci el îsi aminteste sensul duhovnicesc. fie prin contactul cu locul sacru. al lumii. de ce mintea multumirii este mintea vietii lungi. prin simboluri religioase. prin aceasta referire la etimologie. cel rostit de Hristos: ÄEu sunt usa: de va intra cineva prin Mine.. Simboluri ajutatoare . dar mentinerea treziei este grea. Mentinem mintea în Duh si în trezie. de la trup la Duh. Când deschizi o usa. Si. Mentinerea treziei Importanta este mentinerea acestei trairi. Deschiderea unei usi devine un exercitiu spiritual Faceti-l zilnic. rupere. Si. prin cele 7 taine. cum omul deschide 12000 de usi pe an. cu care ne întâlnim zilnic. Omul este slab si are nevoie de sprijin. este mintea iertarii. O usa desparte doua spatii: spatiul amorf. care înseamna dezbinare. al chiliei. si spatiul consacrat: al casei. învrajbire. Obiect comun.. " (loan 10:9). se va mântui. Symbolon este si ÄCrezul" de la Niceea (simbolul credintei). si va intra // va iesi. mai ales. al trapezei. al bisericii. Pentru cel sporit în duh. asceza exterioara. Iar contrariul lui symbolon (unire) este diabolos.

Cartea: simbolul marturisirii." Pare simplu. Simbolul este o scara: nu idolatrizezi scara. Mâna: simbolul vindecarii. întrebarea înseamna ucenicie si stradanie. Icoana: simbolul întruparii divinului în istorie. Amin: începutul si sfârsitul. Este simplu. Facultatea noera proseuche. cu întrebarea se mântuieste. al ascultarii. arborii mai simbolizeaza: învierea corpului (pe morminte). Tripticul crucea + ancora + inima simbolizeaza: credinta.79/123 Crucea: simbolul mântuirii. fericirea cereasca. Clopotul: vocea exterioara a bisericii. Metania: simbolul învierii omului din moartea pacatului. omul botezat fata de cel nebotezat (copacul verde si copacul uscat). traiesti în duh. Ca exprimare spirituala. ci este simbolul întruparii si elucideaza taina întruparii. întelegem prin simbol un fapt lucrator. esti în vestibulul miracolului. Piciorul: simbolul slujirii. dureaza mai putin? Exista raspunsuri care ilumineaza spontan si trecator. rememoram simbolul pâinii (= trup hristic) la fiecare masa. nadejde. Toaca: chemare si mediere pamânt-cer. nu un idol. Muntele: simbolul credintei. . Doar ca trebuie întrebare multa si ascultare multa. Daca Facultatea de medicina dureaza sase ani. Nuca: perfectiunea omeneasca. Florile: simbolul harurilor Sf. Arborii: lisus. oare crede cineva ca Facultatea rugaciunii mintii în inima. Duh. dragoste. Icoana nu este idol. numai daca urmeaza o asceza sistematica iluminarea se fixeaza în fiinta. Cu întrebarea te mântuiesti Un aforism filocalic spune: ÄCel ce se mântuieste. Fireste. Lumânarea: simbolul hristic. Pâinea si vinul: simboluri euharisrice. lumina vietii. ci urci pe ea spre taine si întelesuri si mentii mintea în tarie. Apa: simbolul purificarii.

80/123 Pentru cel disperat. a fost slujit de un înger. dar si din cartile sale. A lasat scrieri adunate. Desi multi erau încredintati de sfintenia lui Teofilact. Pentru ucenic. întrebarea deschide usa cunoasterii. poate cel mai sporit dintre contemporanii cunoscuti. Munte. Corigenti nu exista. el îsi ascundea cât putea desavârsirea si minunile. nu simpla întrebare care-ti rezolva o situatie de moment. la manastirea Sinai si-n manastirile din Grecia. mai ales pe Sf. Ci întrebarea-scoala. Paisie Aghioritul n-a încetat niciodata sa exerseze. o pilula de urgenta. L-a cercetat pe Teofilact. de la care observa practici. pastrându-si curiozitatea vie de ucenic. Si de aici. asculta. dobândise caldura permanenta a corpului. din Capadochia originilor sale. care tot mai razbateau spre oameni. S-a format temeinic. si se lupta cu el. desi nu-i placea deloc placere sa leviteze. Asadar. Avea cunoastere. levita. Stim ca Paisie a ajutat mii de oameni. chiar si dupa ce el însusi era maestru si era cautat de sute de oameni. Cuviosul Paisie l-a cercetat si pe batrânul care. Teofilact avea extaze. un impas existential. lua notite. în doua volume. . omul sa dea examene duhovnicesti. Avea daruri vindecatoare reale. raspunsul-cale. S-a format si s-a informat mereu. pâna acum. Avea si darul vindecarii ignorantei ² care-i sursa bolilor." Paradigma ascetului vindicator Despre cuviosul Paisie Aghioritul (1924-l994) am aflat din relatari directe. S-a informat la Ädoctorii" pustiei aghioritice. Paisie Aghioritul zice: ÄCât timp traieste. cercetând batrâni luminati. iar darul teleportarii îl considera chiar ispita diavoleasca. adunata nu în scoli. ci în asceza si-n învatatura patristica. parasit de un ucenic doct si trufas. sa se informeze si sa ia notite. S-a format prin practica noera proseuche. A fost un monah migrator. sistematiza episoade exemplare. întrebarea procura un anestezic. la diverse manastiri. pe Sfântul Munte. un prilej pentru noi sa adâncim întelesul relatiei omului cu îngerul sau.

altele sunt scrise doar în Cartea vietii. cu nevroze. ea a fost rascolita de aceasta revelatie.oameni cu boli incurabile. . a cunoscut o brusca transformare. cancere. chiar si-n acesta. si doctorii nu puteau face nimic.Pustnicul. de stari depresive. la nevoia de a-si salva un copil sau un parinte. Unele din acestea sunt consemnate de biograful sau. A rezolvat multe cazuri de atimie.oameni cu esecuri de viata. In orice veac. ierom. . la boala. Hristodulos. rezultând din dizarmonii si tulburari de personalitate. de boli somatice. Dar si din dorinta de a-si schimba viata. Cuvintele de folos ale ascetilor: însanatosire si îndreptare a vietii Oamenii merg sa ceara Äcuvânt de folos" când se afla în impas existential. întâlnirea cu pustnicul a fost hotarâtoare pentru ea. femeia s-a cutremurat si a avut revelatia ca a încalcat o lege universala. traiesc oameni care au darul vindecarii sau al îndreptarii vietii. adusa în spate de feciorul ei. femeie. Du-te si te împaca degraba cu vecinul pe l-ai blestemat si l-ai osândit!" Femeia era uluita ca pustnicul stia totul dinainte. de toxicomanie. de îndata ce a vazut-o i-a spus: ÄPleaca de aici. Desi pustnicul a rostit retoric acea respingere. la disperare. La Ion Ciobanu Pustnicul de Ia Râmeti a venit o femeie slabanoaga. A aflat astfel ca blestemele aruncate de ea asupra vecinului s-au întors asupra ei (cum de altfel se întorc toate blestemele) si ea s-a îmbolnavit.oameni cu conflicte în cuplu. a ars ura ei si-n acel moment s-a vindecat. prin clarviziune.81/123 Cei care apelau la el erau din aceste categorii: . Un caz de vindecare prin cuvânt Unii asceti rostesc cuvântul vindecator înainte ca penitentul sa spuna pentru ce a venit. a iertat. cu dezastre familiale.oameni cu boli psihice. . .

Ceea ce ei nu stiu sa asculte cu urechile. Batrânul Ieronim din Eghina (+1966) i-a spus unei femei care a venit sa-i ceara ajutor în îndreptarea unui copil neascultator: ÄIi vei prezenta lui Dumnezeu." Si i-a numit pacatul pe care nu-l stia nimeni. Sufletul adolescentului trece printr-o explozie de libertate si accepta cu greu sfaturile. ÄMarturiseste de doua ori si fa dezlegare duhovniceasca".82/123 Caz de dezlegare Venind de departe. dupa caz. vor primi cu harul. pustnicul i-a spus: ÄCopilul tau este bolnav de pacatele tale. Tratati-i pe copii ca pe niste mânji: pune-ti-le frâul sau slabiti-le frâul. Psihoterapia medicala cunoaste si ea multe cazuri de acest fel. copilul sau se facea sanatos." Cum se îndreapta copiii de azi Batrânul Porfirie din Attica (1906-l991) le spune unor parinti aceste sfaturi: ÄNu-i fortati pe copii. de doua saptamâni. Apoi i-a dat un canon de îndreptare. Parintii trebuie sa-i iubeasca asa cum sunt. spuneti-le în rugaciune. ÄCum sa sterg acel pacat. Si pe când îi dadea dezlegarea omului. Fara sa-l fi cunoscut. sau a unuia dintre parinti. El zace la pat. un barbat se apropia de coliba lui Ion Ciobanu Pustnicul. de pacatele tale. mai curând vorbiti-i lui Dumnezeu despre copiii vostri. când vindecarea unei dizabilitati a unui copil presupune tratarea parintilor." Asa spunea si batrânul Eusebiu din satul Melissopetra (+1929): ÄDecât sa tot vorbesti copiilor despre Dumnezeu. si nu pentru ceea ce ar vrea sa fie sau pentru ca le seamana!" . Barbatul a fost cutremurat de aceasta dezvaluire. pentru a-ti salva fiul. genunchii tai batatoriti. Ceea ce doriti sa le spuneti. Vindeca-i pe parinti si se vor vindeca fiii. parinte?" a întrebat.

l facem. sa înmultim rugaciunea". . dependenta de tutun a fost recunoscuta oficial ca boala. potrivit unei recente clasificari a bolilor. spune arhim. zicând ca are si unele avantaje." Negustorul a raspuns cu mirare: ÄPai nu prea merge sa te rogi înainte de fumat!" Parintele Siluan a zis: ÄOrice lucru care nu merge cu rugaciunea netulburata. Teofil Paraian. Când cazurile de toxicomanie au ca motiv un mal sevraj din copilarie.83/123 Rolul femeilor rele La batrânul Porfirie a venit un tânar care voia sa se casatoreasca si care avea temeri cu privire la firea viitoarei neveste. se temea sa nu nimereasca peste o femeie rea. fumator pasionat. I-a cerut parerea lui Siluan. mijloacele filocalice au succes." Pentru a evalua Äispita" fumatului vom spune ca. Acesta a aprins o tigara si a simtit nevoia sa-si apere apucatura. dar pot fi asociate cu psihoterapii clasice. Batrânul Porfirie i-a zis: ÄO femeie rea poate fi pentru tine ocazia de a dobândi Raiul!" Ispita fumatului Siluan Athonitul s-a întâmplat sa mearga în tren lânga un negustor. ÄVindecarea" viselor ÄDaca suntem chinuiti de vise urâte. Spuneti Tatal nostru. mai bine sa nu. rugati-va. Acesta i-a spus: ÄDomnule. înainte de a va aprinde tigara. sau macar iluzia lor. Ea tine si de Äpacat" în masura în care orice taietor al detii este considerat un pacat. intrate în vigoare în 1999.

. zice Filocalia).Parintele Teofil i-a spus sa predea matematica asa cum ar preda Domnul Hristos.Vindecând un conflict." Remediile parintelui Cleopa Parintele Cleopa de la Sihastria era cautat de multa lume pentru cuvânt de folos. atunci când este cazul sau când specificul dizabilitatii o impune. Exista si vis Äcorector" afectiv. corectarea miscarii gândirii. Ele reflecta persistenta unor conflicte psihice. cu o materie arida precum cea pe care o preda dânsa. traume. cum as fi putut sa ma achit de îndrumarea asta. Nadejde (Ärabdare de sfânt". . rabdare. rabdare!" Rabdare înseamna cel putin trei lucruri. Ävindeci" si visul. cumulul de emotii pozitive sunt moduri ajutatoare. care reflecta.. Se poate apela si la programare sofronica. Iar parintele Teofil. Autocontrol. Trezirea constiintei prin cifre O profesoara de matematica îl întreaba pe parintele Teofil Paraian cum sa trezeasca constiinta elevilor. si-a zis: ÄNu stiu eu. Toleranta la frustrare. mutatia de dupa o lucrare cu sine. Toate acestea au influenta asupra starii afective din etapa urmatoare. în sinea lui.84/123 Visele urâte reflecta impuritati. daca mi-ar fi spus cineva lucrul acesta. stresuri. simbolic. Profesoara a fost foarte miscata. Un proces de purificare se reflecta în contimul visului. Rugaciunea mintii. Când i se cerea secretul depasirii unui impas emotional. parintele Cleopa raspundea ca secretul sau este: ÄRabdare.

a paralizat. Si Dumnezeu l-a însanatosit. impuscând toata fiinta: semnul crucii care alunga orice frica.85/123 O femeie îi cerea sfat despre barbatul ei. ci cu asteptarea linistii. ÄDar de unde stiu ca va urma o alegere buna?" a întrebat un tânar. si ea se arata neîndoielnic inimii. caci are mare spaima de întuneric si de voci!" Parintele i-a raspuns: ÄSa faca semnul sfintei cruci. La aceasta. si devenise cel mai virtuos om: citea toata ziua Biblia. Femeia a fugit la mama ei. Raspunsul se arata sub forma multumirii launtrice. Caci este vadita înstiintarea. a zacut un an. a raspuns: ÄCând nu poti întreba pe batrân. Sau sub forma înclinatiei de a face binele. cum sa prind de veste ca raspunsul vine? De câte ori sa ma rog ca sa capat un raspuns?" Varsanufie. ÄCe sa fac? Cum sa-l mântuiesc?" Parintele Cleopa i-a zis: ÄMântuieste-te tu singura. dupa aceasta (a treia zi) ia seama spre ce înclina inima ta macar cât un fir de par. A venit o boala peste el. cu un gest ferm. s-a dus la crâsma. asta sa faca!" Si a întarit rostirea. se ruga. Si. vorbea blând. Dar pe tine. a venit beat si a cotonogit-o. simbolul salvarii. Iar dupa ce s-a fâcut bine. Si ceea ce alegi atunci trebuie sa urmezi cu consecventa. Vindecarea de sovaire (Sporirea capacitatii decizionale) Varsanufie din Gaza (+540) a fost întrebat: ÄDaca ma rog lui Dumnezeu sami dea un raspuns la o alegere sovaielnica. XI). parintele Staniloaie a raspuns: ÄChiar daca în aparenta nu se împlineste asa cum am cerut. Dumnezeu o împlineste asa cum e bine pentru noi. Era betiv si agresiv la betie. apasat. a sarit din pat. Si fa aceea. numit si ÄMarele Batrân". Pe acest om tu nu-l poti mântui." (Filocalia. voi. da." ." O mama a întrebat: ÄCe sa faca fiica mea. trebuie sa te rogi de trei ori pentru orice lucru. Sa te rogi fara obsesia de a capata raspuns Äca la carte".

cu despietrire. zice Varsanufie din Pustia Gaza.86/123 Sofrologia a preluat aceasta sugestie a lui Varsanufie. Äcâstigi macar smerenia". Apropie. în acele minute între veghe si somn (culoarul alfa. mutarea cu mintea de la lume la Dumnezeu. Partea a IlI-a . conteaza calitatea adresarii. altii cu nadejde. Diferenta între 3 si 21 arata oare diferenta dintre puterea rugaciunii fata de sofrologie? Sau numai semnaleaza efortul suplimentar de a elibera calea spre abisal în conditiile slabirii credintei la omul de azi? Ritualuri la primirea cuvântului vindicator Un cuvânt de folos nu. Sa te apropii fara prejudecati. Unii cauta cu suferinta. fara superstitii. . Da-mi un cuvânt de folos". ea recomanda sa ceri de 21 de ori. întrebând. în 21 de seri la rând. Doar ca în loc de a cere de 3 ori. mutarea de la trup la duh. sa-l cauti plângând". Pater!" Vii sa ceri cuvânt de folos pentru transformarea ta? Un ascet îti poate spune: ÄNu-ti dau cuvânt de folos. evlavia.i o simpla anecdota sau aforism rostit Äla gura chiliei". Asadar.te spunând încet: ÄEvloghite. ca degeaba ti l-as da! Ca oricum tu nu-l vei tine!" Sa fii constient ca. staruinta. Batrânul i-a raspuns doar atât: ÄCând nu ai duhovnic. Un pelerin a venit la staretul Vasile de la Poiana Marului si i-a zis: ÄNu am duhovnic. Este un concentrat informational care poate avea rasunet pâna-n codul genetic.Practici sacerdotale Cele mai puternice rugaciuni Care sunt cele mai puternice rugaciuni? Sunt cele spuse din inima si cu lacrimi. natural). Chiar si cei împietriti cunosc brusc o deschidere luminoasa la auzul Äcuvântului de folos".

adaugam si altele care au salvat existente. Procedeul rugaciunii lui lisus poate fi cunoscut de oricine. cei slabi se descurajeaza. este initiatica: se întemeiaza pe transmiterea de la îndrumator la ucenic. Fericirile biblice sunt si ele de baza în terapiile spirituale. ca o practica spirituala esentiala. de cinci cuvinte. este tainica. Acestea sunt complete si totale. Efrem Sirul. Uneori raspunsul vine cu un decalaj de timp. Uneori raspunsul este învaluit. Ectenia cererilor. Rugaciunea isihasta Rugaciunea isihasta. Molitvele Sf. miluieste-ma". E vorba de Rugaciunea Sf.87/123 La toate rugaciunile. Dar pentru ca omul este slab si cazator. alteori raspunsul nu este cel asteptat de tine. mereu la mari înaltimi sufletesti: Psalmii. si nu poate lua tot rodul acelor rugaciuni Ätotale". si asa l-am preluat de pe Sf Munte Athos. îti trebuieste. au îndreptat patimi si au adus vindecari. în profunzime. Putem selecta câteva rugaciuni care au un rasunet particular în fiinta umana si produc mai lesne lucrarea vindecatoare. va fi expusa într-un volum special: Isihasmul sau mestesugul liniarii. vei primi un raspuns. Procedeul Ärugaciunii mintii în inima" se practica prin repetarea stihului isihast: ÄDoamne lisuse Hristoase. In primul loc stau: Rugaciunea Domneasca si Rugaciunea isihasta. Rugaciunea isihasta este un mare dar pentru cel care cauta Äcum sa ne purificam. dar cu o remarca: lucratorul în lume (mirean) va trebui sa practice numai faza Ärugaciunii lucratoare". dar cei vrednici staruie. Se practica însa cu . cum sa ne iluminam si cum sa ne desavârsim" (am citat din subtitlul Filocaliei). Rugaciunea isihasta este personala. Vasile cel Mare si. Acesta este stihul cel scurt. ci acela care. Nu exista rugaciune fara raspuns.

vom zice ÄTatal nostru" la începutul meselor si la începutul oricarei lucrari. o spunea toata noaptea. mestesugul. nebagând de seama ca a trecut noaptea. le poti afla numai de la calauza spirituala. . asceza exterioara si interioara. el o recita mental doar o singura data. Caci. Conditiile concentrarii. este o cale de purificare si iluminare. si la început de meditatie isihasta. Cei care nu au un îndrumator (duhovnicul poate fi îndrumator numai daca el însusi a practicat si dobândit aceasta lucrare) nu vor depasi 15-20 minute de rugaciunea mintii în inima. când mintea este eliberata de perceptia temporala conventionala. sa spui Tatal nostru de sapte ori. miluiestema pe mine. o stare de trezie. rugaciunea împarateasca se rosteste înainte de concentrarea monologhica. sur vine acel prezent liturgic. Efectele sunt. în plina emisiune TV: ÄMi-a reamintit rugaciunea Tatal nostru!" Tatal nostru este cea mai puternica rugaciune crestina. o termina dimineata. în timpul rugaciunii inimii..88/123 folos stihul dezvoltat: ÄDoamne lisuse Hristoase. la râvnitori. Mântuitorul ne învata: ÄIata cum trebuie sa va rugati: «Tatal nostru care esti în ceruri!»" (Matei 6:9) Asadar. folosea ca procedeu unic numai repetarea necontenita a rugaciunii Tatal nostru. un temei de sanatate si bunatate. Atitudinea launtrica este de prima importanta. si un prim stadiu de isihast: linistea launtrica. El începea aceasta rugaciune seara. când Ätac gândurile ca sa vorbeasca Dumnezeu". Un batrân spunea: Daca vrei sa ti se ridice o piedica din cale. Un isihast. pacatosul". Se realizeaza acel stadiu de liniste. atestat în Pateric. un participant tânar si fara ipocrizie a raspuns. Fiul lui Dumnezeu.. In tot acest timp. In practica isihasta. sau prezentul continuu. cum spune Filocalia. Rugaciunea Domneasca întrebat ce foloase Ämiraculoase" i-a adus tabara isihasta din iulie 1995.

Rugaciunea împarateasca Tatal nostru se rosteste simplu. si nu precum lucrare zilnica spirituala. cu scopul activarii Äfortei spirituale cosmice". de asociere a acestei rugaciuni cu concentrarea pe fiecare chakra. Fiecare dintre aceste cuvinte au o semnificatie vasta si un efect imens. cu caldura. vrem sa înlaturam entuziasmul unora pentru practici tehniciste sau sincretiste. Împaratia. totusi. evitam orice teologhisire. S-au scris tratate întregi despre aceasta. dulce. în timpul rugaciunii. În partea a doua (care e predilect Ävindecatoare") cuvintele cheie sunt: Pâinea. al doilea pe expiratie. tinând mintea si inima Änedezlipite de Dumnezeu". astfel: primul cuvânt e spus pe inspiratie. nu pentru acest procedeu!). De-a dreptul zadarnic si precar s-a vadit procedeul sincretist.într-un tratat de Äexercitii spirituale" (revolutionar de altfel) se propune procedeul ritmarii / sincronizarii cu respiratia. Desi autorul acestei metode a ajuns sfânt în calendare (pentru alte fapte. Voia. al treilea pe inspiratie si tot asa. Numele. asociind fiecare propozitie cu anumite glande endocrine. tehnicista si corporala. Iarta. de fiecare data când e cazul rostirii ei. Acest procedeu poate fi aplicat doar în tratamente specifice. Ispita. dar în plus. Prima data: cursiv. Izbaveste. metoda sa. nu a fost practicata. sa fie spusa de doua ori consecutiv. Este bine ca.89/123 Cum se rosteste Tatal nostru? Mai întâi. A doua oara: la fel. mentinându-le mult timp în minte. Desi în prealabil putem aprofunda sensurile acestor cuvinte. îndreptând atentia spre cuvintele cheie. sau cu anumite plexuri. Parintii din pustia sketica ne mai îndeamna s-o rostim Ädin inima si cu lacrimi". Care sunt cuvintele cheie? Din prima parte a rugaciunii (partea iluminatorie) acestea sunt: Tatal. Este limitativa si recitarea medicala a rugaciunii. Astfel practicianul iese din mecanica rostirii si realizeaza o traire mai profunda. E un procedeu hibrid si nefolositor. orice comentariu filosofic sau .

Valorizând la maximum Äpiatra" pe care mesterii o Äarunca". Ca. Socanta. Cele 9 Fericiri scot din mental germenii nelinistii.90/123 teologic pe marginea lor. Starea-copil care a dobândit împaratia.a face corectarea firii. a duhului (mântuire). a mintii (iluminare). de altfel. Fericirile 6-9 sunt iluminatorii. valorizând exact ceea ce pare mai dispretuit în om: saracia duhului. Saraci cu duhul: gradul zero al imaginatiei. Practica celor 9 Fericiri: terapie si iluminare ÄFericirile" {din Predica de pe Munti) propun si prilejuiesc o terapie si o iluminare.Fericirea este linistea mintii. pentru a lasa mintea sa se patrunda de adevarul divin si pentru a obtine starea de isihia (liniste launtrica). al egoului. La drept vorbind. Nefericirea este agitatia mintii. în realitate. paradoxala rostire. ele toate sunt un ansamblu sotcriologic. toata învatatura Marelui Doctor Hristos. fluid unite: prima parte este iluminatorie. care este vindecare-iluminare-mântuire: vindecarea trupului (terapie). ai rumegarii de gânduri. ÄFericirile" dau si socul iluminarii. purificata de acest balast. Foarte didactic vorbind. ea însasi având doua parti. ai frustrarii. ai agitatiei. Mintea. între altele: ca hulirea ar fi înjositoare. Scot din minte prejudecati zdrobitoare. corectarea Äagitatiei". trecerea mintii spre un registru special de perceptie. Ele au o parte terapeutica si una iluminatorie. vindecatoare. zicem ca: Fericirile 2-5 sunt terapeutice. Este si fericirea starii naturale: încurajarea ei. este mintea sanatatii. Fericirea Äkenosis". dar Mântuitorul face din ea Äpiatra unghiulara". a doua este terapeutica. Fericirea întâi: ÄFericiti cei saraci cu duhul ca a lor este împaratia cerurilor^'. al viciului. corectarea miscarii mintii. iluminarea nu este un spectacol fosforescent: ci iluminarea este un aspect al deplinei sanatati. elogiul ei. In analogie cu Rugaciunea Domneasca. suprimanta. . ea are rol aparte: de a produce Äîncalzirea ascetica".

Nusi etaleaza . al jenei. Hristos face o promisiune (sau o revelare) mare: Cei blanzi vor mosteni pamântul! Omul reactioneaza puternic pozitiv la sugestia mostenirii.. mintea cunoaste o transformare. Hristos nu-i Ädidactic". ci valorizeaza. Si când i se confera o mostenire atât de însemnata. o recompensa fertila. Dar plânsul este valorizat ca semn care atrage mângâierea. Exista tristetea mortifer si cea salutifen. sau în functie de o dizabilitate psihica. Perspectiva rasplatirii blândetii topeste agresivitatea (inconstienta adesea). Tamaduieste intoleranta la frustrare. Prin aceasta se realizeaza terapia agresivitatii. predestinata! O încurajare teribila.. aleasa în functie de lacuna morala sau temperamentala a penitentului.. Am cunoscut un duhovnic care dadea canon Ämedical" repetarea unei Äfericiri". ci practic: arata ce beneficiu imens vor avea cei care vor topi agresivitatea si se vor îmblânzi. Nu prin pedepsirea ei. boala românilor la acest ragaz de veac. La multi din ei unde pastorea le-a cerut repetarea Fericirii a Il-a.Plânsul este un semn al nesuportarii frustrarilor.91/123 Fericirea a Il-a: ÄFericiti cei ce plâng ca aceia se vor mângâia" .Plânsul intolerantei. Dar mai ales. Interiorizarea acestei Äfericiri" tamaduieste intoleranta la frustrare. al excluderii.Plânsul nu inferiorizeaza.. Ca slabiciune care cheama un beneficiu. El indica repetarea acelei Fericiri în perioada postului. cu care o asocia. ci prin transformarea sa în opusul ei. repara frustrarile. asociata cu matanii. Mântuitorul se refera la cea foarte des întâlnita: a celor depasiti de posibilitatea de a îndura frustrarile de tot felul. Fericirea a IlI-a: ÄFericiti cei blanzi ca aceia vor mosteni pamântul". Astazi el are 92 de ani.Sunt mai multe feluri de lacrimi si de plânsuri. o mutatie: trairea predestinarii.El obtinea rezultate însemnate într-o comunitate rurala. El întelege spontan ca blândetea este foarte rentabila. Un psihoterapeut poate folosi aceasta revelatie în tratarea complexului Cain.

El îmi zice: De altfel. al nerabdarii si. a hipertrofiei egoului. reactionam imediat. Amânarea înseamna îmbunatatirea reactiei. prin anii '60. amâna replica. Vindecând. anulând-o. ca sa nu se învârtoseze mintea. era renumit prin batausii sai si prin dispretul general al Äblândetii". la o insulta. nu reactioneaza imediat. spuneam. (caci cei însetosati de dreptate pot lesne deveni impulsivi. iata.Cei care se suspecteaza de egoism. Este terapia egoului. adica. fie vicleneste. la o lovire reactionam imediat. Orientalii. ca aceia se vor satura". tamaduieste impulsivitatea. Fericirea a IV-a: ³Fericiti cei ce flamanzesc si cei ce înseteaza pentru dreptate. primejduiti). îmbunatatim raspunsul la o vexare întorcând si celalalt obraz. Picatura chinezeasca. Iar când aceasta îndemnare hristica ne spune: ÄFericiti cei însetati de dreptate!" reuseste sa previna reactia de impulsivitate. Si sete biologica si sete de dreptate. Orientalii au reactii de secundaritate.92/123 merite în Äîmblânzirea" satului (care. revansa. care este si o trasatura nationala. Este cel mai bun raspuns. Noi avem temperamente de primaritate. Adica. Tamaduieste nerabdarea. Iertând. previne reactia de primaritate. ca sa exersam reactia de secundaritate. Daca l-ai lovit sau l-ai vexat pe un chinez. cedarea la înfometare si sete. Fericirea a V-a: ÄFericiti cei milostivi ca aceia se vor milui". considerata o slabiciune!). el nu reactioneaza deloc. încât o patesti întreit. . da? Noi. El o îmbunatateste în doua moduri: fie crestineste. repetarea consecventa a Äfericirilor" a fost propriul meu canon. Tamaduieste reactia de primaritate. crestinii.Multe tulburari de personalitate sunt cauzate de egou hiperdezvoltat. Deci tamaduieste primitivismul nostru. facând-o subtila si atât de dureroasa. dependenta de biologic. trebuie sa opteze pentru Fericirea a 5-a. Vom întelege si la propriu si la figurat. sentimentul revoltei.

93/123

Milostenie = ofranda. Eul este simbolizat în obiecte. Câte posesiuni aduni, atâta ego hranesti, manifesti. Si invers: câte obiecte daruiesti, atâta egou arunci, eliberezi, mântuiesti.

Fericirea a Vl-a este din seria Fericirilor iluminarii:
ÄFericiti cei curati cu inima, caci aceia vor vedea pe Dumnezeu." Rugaciunea mintii în inima îti purifica mintea de gânduri, de amintiri, de necazuri, de griji. Purificarea creeaza conditia iluminarii. Nu îti aduce prompt iluminare, ci conditia iluminarii. Ce înseamna: Äîl vor vedea pe Dumnezeu"? Vor trai starea teoforica sau teojania, aratarea lui Dumnezeu. Este posibila vederea lui Dumnezeu chiar în viata aceasta! spune Simeon Noul Teolog.Multi se îndoiesc. Sta scris ca nu poti sa-L vezi pe Dumnezeu si sa mai traiesti dupa aceea. Ce înseamna asta? Asta înseamna: 1) Fie ca II vezi pe Dumnezeu doar în clipa finala a mortii,daca ai trait la mari înaltimi sufletesti; 2) Alt sens: daca L-ai vazut pe Dumnezeu, nu mai poti supravietui lumescului. Devii altceva, devii altcineva. Nu mai esti din lumea aceasta. Simeon Noul Teolog zice ca poti sa-L vezi în conditii cu totul si cu totul exceptionale pe Dumnezeu în timpul vietii. Unii Ävazatori" spun ca au avut parte de aratari divine. Este mai curând vorba de medierea prin Ämesageri" care sunt îngerii. Anghelos înseamna veste. Adica Dumnezeu se vesteste -îsi vesteste un aspect al voii sale printr-un anghelos, printr-un vestitor, care desigur, nu este umanoid, nu seamana cu un omulet. Este o vestire atât de puternica încât poate avea concretete luminoasa. O sa revenim alta data la relatia dintre viziune si Äinformational" divin. Multi se apropie de un informational special. Prin inspiratie sau prin viziune. Câta vreme mai ai impuritati, Äviziunea" este deformata de elaborari subiective. Purificarea viziunii. Cum se purifica o viziune? De ce trebuie sa o purificam? Poti sa ai o viziune care este plina de elaborari subiective, de impresii subiective, de impuritati personale, din imediat sau din departat, din ancestre. O viziune, ca sa stii ca este tot mai aproape de informationalul divin, trebuie purificata si stim ca Antonie cel Mare spunea ucenicului sau: ÄAzi a venit la mine îngerul si i-am spus sa plece". Ucenicul s-a speriat si Antonie i-a zis: ÄNu

94/123

te speria, sa faci la fel când îngeml vine la tine: sa-i spui sa plece".De ce? Daca a fost cu adevarat îngerul, el stie de ce l-am alungat. Dar daca nu a fost cu adevarat, bine am facut ca l-am alungat. Si va veni mâine înca o data, daca sunt într-o stare receptiva, îi spun sa plece si mâine. Si va mai veni înca o data. De fiecare data când el va veni, va veni mai purificat de adaosurile tale subiective. Purificarea viziunii se face prin înlaturarea viziunii. Pentru ca în primele faze ale vietii contemplative, viziunile au multe elaborari personale si scenarii personale. Dar pe masura ce le spui sa plece, ele revin mai curate, pâna ce într-o zi, când vei avea harul si experienta lui Antonie, viziunile vor fi atât de curate încât poti sa speri la atingeri teoforice, aproape de informationalul dumnezeiesc. Cine opteaza pentru Fericirea a 6-a, înseamna ca are predilectii spre iluminare.

Fericirea a Vll-a:
ÄFericiti facatorii de pace, ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema". Este o Fericire iluminatorie. Ce înseamna ÄFacatorii de pace?". In primul rând, ne referim la pace interioara. Cu cât veti face mai multa pace interioara, cu atât vor veni efluvii de pace spre cetatea agitata si suferinda, care este Bucurestiul actual, sau Europa actuala, si care au nevoie de aceasta pace. Un grup care se roaga este un nucleu morfogenetic, adica nascator de forme energetice bune. într-o stare de contemplatie, sunteti niste emitatori de câmpuri morfogenetice în Bucurestiul acesta nacajit si agitat si suferind. Se asaza un strop de pace în sufletele concetatenilor nostri, chiar daca ei nu stiu. Important este ca facatorul de pace sa simta ca a facut pace în el. loan Gura de Aur spune: ÄRoaga-te si pentru altul". Pentru pacea altora. E bine sa te rogi pentru altul, dar Dumnezeu nu vrea trândavia acelui Äaltul". Chiar daca te rogi pentru altul, primul beneficiu va fi al tau. Daca acel Äaltul" e bolnav, neputincios, atunci îl ajuti. în tot cazul, când te rogi, primul efect înaltator ÎI resimti tu însuti, spune loan Gura de Aur. Aceasta Fericire dezvaluie taina si conditiile înfierii divine. Vei fi înfiat de Dumnezeu Tatal daca vei cere înfierea cu vrednicie, cu evlavie si cu isihie.

Fericirile a VlII-a si a IX-a:

95/123

ÄFericiti cei prigoniti pentru dreptate, ca a lor este imparatia cerurilor". ³Ferici i ve i fi când v vor oc rî pe voi i v vor prigoni i vor zice tot cuvântul r u împotriva voastr , min ind pentru Mine. Bucura i-v i v veseli i, c plata voastr mult este în ceruri. ³ Daca Fericirile VI si VII sunt Fericirile Iluminarii prin asceta. Fericirile VIII si IX sunt ale Iluminarii prin martiriu. Prin ultima proba a sfintirii, care este martiriul. Caci asceza oricât de puternica ar fi, nu ne duce chiar pâna la identificarea cu Hristos. Numai martiriul.A fi prigonit pentru dreptate. Se refera la martirii justitiei terestre. A fi prigonit pentru Hristos. înseamna martiriu pentru justitia divina. Sunt cele doua forme ale martiriului: cu d mic = dreptate; cu D mare = Dumnezeu. Sunt cununi ale desavârsirii omenesti. în plan terapeutic, ÄFericirile" pot preveni prabusiri personale si pot prilejui înfloriri spontane, înflacarari vindecatoare. Extensia emotiilor pozitive. Iar emotiile pozitive sunt vindecatoare. Stergerea surselor psihogene Fericirile pot rezolva asadar probleme emotionale, nevroze, tulburari de personalitate (deprimare, atimie, obsesii, complex de persecutie). Pot Ärecicla" afecte negative (inferioritate, devalorizare) mutând mintea în planul afectelor pozitive. Preschimbând plumbul depresiei în aurul înseninarii. Transforma psihologia de învins în psihologie de învingator, prin credinta, prin revelarea puterii celui Äslab". Corecteaza astfel factori afectivi implicati în echilibrul psiho-somatic si-n destin. Sunt, în întregul lor, un excelent corector al miscarilor cazatoare, psihogene, ale mintii. Corectarea miscarii mintii ÄFericiti cei ce plâng..." Asa suna o mare descoperire terapeutica: a da un sens pozitiv suferintei. A da suferintei un sens transformator. Mintea care da sens pozitiv plânsului sau suferintei grabeste vindecarea.

trupul nostru... creând conditia trecerii de la simturi la duh.  Non-blândetea. Dupa Äteologia fericirilor". plânsul diminueaza prezenta persoanei în lume si. care a studiat Ächimia dragostei". S-a studiat chimia fericirii si s-a constatat ca corpul nostru produce si un Ädrog" ² se cheama endorfma.produse de trup. în mod special. în functie de dizabilitatea psihica individuala.  . Substanta calmanta. Si care. stimulat fizic . înfometare) îngusteaza mentalul. sub supraveghere. mânia. Asa cum bolnavii în mare suferinta trebuie sa ia narcotice ² exista un stadiu când nu se poate altfel: incurabilul ia narcotice. Acest drog uman. Psihologia orientala vorbeste de Äcele 4 otravuri ale mintii". Narcoticul ce face? Blocheaza calea la suferinta. când atinge nivelul Ämortifier". de avertizare a celor 9 Fericiri corecteaza asemenea miscari patogene ale mintii. produce depresie.96/123 Tristetea. osândirea semenului .  Tristetea. Cum. se serveste de toate 9 ÄFericiri".sunt semne ale complexului Cain. Aflam astfel ca exista si narcotice Äla purtator". Puterea de socarc. ÄVarul" vegetal al endorfinei ar fi macul. Un fel de morfina subtila si grozava. apropiata de opium. ca efecte. în prima faza. produce el singur un narcotic. în faza a doua. a fost descoperit în 1975.  Intoleranta la frustrare (însetare. Cum se practica Äcele 9 Fericiri"? în mod curent. osândirea ² sunt miscari gresite ale mintii. se face de catre psiho-terapeut care le asociaza modurilor de deconditionare mentala. la crestinii practicanti. care prezideaza chimia starii de bine. Un narcotic. invidia sunt otravuri puternice. vedem ca Fericirile sunt plasate în prima parte a slujbei si purifica mintea de apasari si îndoieli pamântene. observa mecanismul natural al corpului: Hipotalamusul. se face în context liturgic. el alege spre interiorizare una din cele 9 Fericiri. pregatind penitentul pentru taina euharistiei. Vincent Borel. nemultumirea. Ei bine. Este endorfina. Psihologia vestica le numeste Äemotii distructive". în context liturgic. sa spunem si un cuvânt despre Äfiziologia" lor. o substanta psihedelica. sunt auto-otraviri. centrala chimica a creierului.Mânia. în ce conditii trupul poate produce endorfine? Endorfina este Ämolecula fericirii".

dar si-n acea stare numita Äprotimie". In faza Äcoborârea mintii în inima". sau psihic (prin memoria afectiva. Numai . mai ales în faza incipienta. glanda timus. Ascultarile sau Äslujirile" sunt stabilite de îndrumator sau de duhovnic si sunt atent observate în timp. inunda corpul cu un val de amfetamine naturale (dopamina etc). în faza lucratoare. dar mai frecvent sub forma de împlinire a unei munci pentru Ätaierea voii". incidenta cu Ächimia fericirii" este secundara. Protimia. pentru stimularea unei atitudini Äslujitoare" fata de semen. sau înflacararea inimii. de pilda). din hipocamp). din progresie spirituala. între altele activarea acelei Äinimi" energetice. sunt pasi importanti în dobândirea unei fericiri stabile. Timus-ul este un corector energetic. pentru sporirea smereniei. pentru micsorarea egoului. care este thimos. corpul este solicitat tot mai mult si dupa 2-3 ani survine un surmenaj amoros chimic. Ele reusesc acea mutatie de la simturi la duh care. au o încununare soteriologica. Fericirea care depinde de un obiect exterior este trecatoare. Rugaciunea lui Efrem Sirul pentru despatimire Vindecarea de patimile cele multe se face prin Äascultare". creierul nu mai poate elabora suficient endorfina. sau veselia duhovniceasca.97/123 (prin hormoni volatili. Iar despatimirea este o grea lucrare de echilibrare a personalitatii. Fericirea care decurge din interior. ca dizarmonie psihica. Dar. implicat în sporirea imunitatii. Când aceasta Äuzina de amfetamine" este pusa-n miscare de amorul fizic. din stabilitatea mintii . stim ca se produc efecte medicale însemnate. în final. ca nevroza. acea morfina umana naturala. împatimirea se manifesta ca psihopatie. In multe cazuri. dupa toate acestea. sub forma de canon sau penitenta. vom observa ca practica celor 9 Fericiri are efecte spirituale care depasesc orice alta referinta. Starea de bine se extinde. si agalia. pâna la euforie. pentru moderarea arogantei. Rugaciunea mintii în inima poate facilita ea însasi secretia de endorfina. Am facut aceste referinte medicale pentru ca ele dau posibilitatea terapeutului sa controleze mai bine interventia sa corectoare. ele sunt date sub forma de lucrari specifice. In practica isihasta.este cea care dureaza.

Dar ea trebuie faptuita cu mintea si cu trupul. cu vorba. omul modern. A a Doamne. Adica sa fie precedata de matanii si închinari (ca lucrare a trupului) si de multa stabilitate în timpul rostirii ei (ca lucrare a mintii. cu emiteri spontane de unde cerebrale theta. robului T u. concentrare) si mereu sentimentul ca nu faci singur aceasta lucrare. n-a putut înfrâna tendinta de a osândi. Rugaciunea lui Efrem Sirul este folositoare pentru auto-despatimire si întarire personala. caci nu poti reusi de unul singur. omul civilizat a ajuns sa-si controleze tendinta de a ucide. de rau. Osândirea ca omorâre simbolica Esenta acestei rugaciuni este exprimata în fraza ultima: sa discern în mine însumi si sa nu osândesc pe aproapele meu. c binecuvântat e ti în vecii vecilor. nu imaginea. ci o faci împreuna cu Mântuitorul si îi simti darul. d ruie te-mi ca s -mi v d gre alele mele i s nu osândesc pe fratele meu. Textul rugaciunii lui Efrem Sirul ÄDoamne i St pânul vie ii mele. cu explozii emotionale negative. cu ocara. cu defaimarea. duhul trând viei. simte-I prezenta. adica nevazuta uneori si nesângeroasa aparent. De bine. Rugaciunea lui Efrem Sirul este un binevenit medicament. al gândului smerit. Sa nu ucizi. Împ rate. caci ea va suferi tulburari afective. Amin´. adica de a ucide cu gândul. De aceea spunem ca osândirea semenului este o ucidere simbolica. sporind sanatatea psihica. al r bd rii i al dragostei. Când spui ÄDoamne". si acest control i-a adus mult bine. al grijii de multe. Si. al iubirii de st pânire i al gr irii în de ert nu mi-l da mie. Iar duhul cur iei. purificând mintea. Mai ales pentru persoana care nu-si controleaza osândirea. Numai .98/123 dupa o buna despatimire. d ruie te-l mie. ucenicul primeste îngaduinta sa practice rugaciunea isihasta vazatoare. pentru constientizarea impuritatilor. a Ätoxinelor" psihice si pentru înlaturarea lor din minte. Se citeste zilnic. desi este simbolica. ÄSa nu osândesti": este o aprofundare ultima a poruncii a sasea. urmarile ei sunt jalnice. neuronale si uneori somatice. Dar el.

sporeste. primind salvarea. era lenes si fara râvna. Dar a fost îngaduit sa ramâna la schit. nici cu gândul. el a auzit la slujba cuvintele Evangheliei: ÄNu judecati ca sa nu fiti judecati". Deci vei fi mântuit! Si arhanghelul Mihail a rupt hârtia cu pacate. nu vei fi nici tu osândit la judecata finala. dorind sa se calugareasca. Munte Athos am cautat schitul Colibele Arse. ca dovada si venita de la Dumnezeu. Dar mica obste de la schit a constatat ca nu-i bun de calugar. ci cu El. de unde am aflat-o noi. omul scapând de osânda vesnica. caci se zice: daca nu ai osândit. eliberarea. Doamne. dar aceasta a atârnat greu. el a avut o viziune: L-a vazut pe arhanghelul Mihail tinând în mâna o hârtie pe care erau scrise toate pacatele lui si lipsea de acolo un singur pacat: cel al osândirii aproapelui! Adica avea o singura virtute. A venit acolo un mirean. puterea ta se restabileste. sa lucreze ca argat. O împlinire trage pe alta Cultivarea consecventa a unei singure puteri (virtuti) atrage dupa sine o suita de alte virtuti. Batrânii de la Athos au confirmat aceasta viziune. si întâmplarea a fost trecuta în Pateric. nu era atras de preocupari duhovnicesti. adica nu a osândit pe nimeni. De aceea spuneam. nu a invidiat pe nimeni. In apropierea mortii. nu a batjocorit pe nimeni. de care este legata o întâmplare petrecuta în anii '50.99/123 când ai simtit realmente ca nu lucrezi singur. El si-a zis imediat în gând: ÄTicaloase. El s-a tinut mereu de aceasta porunca. într-o zi. Viziunea de la Colibele Arse La Sf. . cel putin aceasta porunca s-o împlinesti". sa-mi vad gresalele mele si sa nu osândesc pe aproapele meu". Nu avea pic de chemare. este important sa repetam mai des ultima fraza a rugaciunii lui Efrem Sirul: ÄDaruieste-mi.

Cele patru robiri si cele patru dezrobiri Rugaciunea lui Efrem Sirul este o recapitulare a tabloului Älegarilor". Doctorul Lazarev trateaza o cefalee. ÄScindarea" personalitatii. adica schizoidia. akedia. prin iertare. dar si ca întarire: greselile tale. Lazarev povesteste ca o femeie a venit la el cu mari dureri de cap. Migrenele. Iar migrena a aparut. . inertia mentala. îngustarea mintii. l-am ocarât". b) scindarea mintii. Discernamântul: vederea greselilor tale. ÄNu fi robul supararii". ca smerire. nu ca s-o pedepseasca. adica absenta preocuparii de mântuire. ci ca s-o opreasca de la sudalma. Supararea este robie. adica blocaj energetic. Femeia a confirmat uimita: ÄDa. Doctorul i-a explicat ca ocara (nimicire simbolica a semenului) încalca o lege divina. Premisa eliberarii este: discernamântul si expulzarea trufiei.. Este utila aceasta reamintire. ca întarire a supra-eului. osândirea semenului se plateste si pe Pamânt. arata ca mânia si ura persista si se fixeaza în caracter.100/123 Daca ti mintea nedezlipita de aceasta propozitie si o repeti zilnic interiorizând-o. ai creat premisa eliberarii. zicea un ascet. sunt sursa conflictelor. aici si acum. aseara în jurul orei 7".. Restabilind legea iubirii. ajutându~l pe om sa-si mute gândul de la ura la pace. nu ale Äadversarului".N. recapeti sanatatea. bolilor. Cele patru legari sau patimi sunt: 1) Trândavia. cefaleea: opriri de la pacat Doctorul S. Asadar. Sunt doua trepte de gravi tate ale acestui rau: a) robia mintii. esecurilor. Doctorul i-a observat starea si i-a spus: ÄV-ati suparat crunt pe sot. sadindu-i un gând pozitiv.

101/123

întunecarea rugaciunii. 2) Grijile, adica pacatul, adica rumegarea de gânduri rele, raspândirea mintii, angoasa. 3) Patima stapânirii peste altii, legata de hipertrofia egoului, paranoia, infantilism, autoritarism, posesivitate, gelozie, suspiciune. 4) Patima grairii în desert. Paragraful urmator al rugaciunii lui Efrem Sirul, prin evocarea celor patru virtuti esentiale, prilejuieste programarea mintii cu trasaturi profund pozitive: 1) duhul curatiei; 2) gândul smerit; 3) rabdare; 4) dragosteaÄagapica". Observam ca sunt reluate, cu alte cuvinte, patru din cele 9 Fericiri. Cum se practica rugaciunea despatimirii? Cu trupul si cu mintea. Osteneste-ti trupul si va seca trufia. înainte de a repeta rugaciunea, se bat 3 matanii. Dupa fiecare fraza, se bat câte 3 matanii. Si se încheie cu 3 matanii. Asceza trupului are doua aspecte: unul dinamic, altul static: metania si stabilitatea perfecta. Pastrarea stabilitatii este o lucrare corporala mai grea decât muncirea. Tendintele agresive sau patimile sexuale se domolesc, când este cazul, prin sute de matanii. In acest timp, se practica un regim alimentar vegetarian si postul supravegheat. ÄSeaca stomacul si mor patimile" zicea Petru cel Mic Atonitul (+ 1958). Atitudinea mentala, pe timpul practicii: sa simti ca nu poti reusi prin tine singur, ci cu ajutorul lui Hristos. Când zici ÄDoamne si stapânul vietii mele", sa-l simti prezenta vie, cum si lucreaza în tine. ÄDaruieste-mi" se repeta de 3 ori în textul rugaciunii. Asta înseamna ca tu lucrezi ca sa rodeasca DARUL. Caci, la urma, despatimirea si minunea sunt daruri, iar lucrul tau consecvent este doar pregatirea darului.

102/123

Dispare orice gând de victimizare si de auto-comparimire. Complexul persecutiei si al victimei arata ca tu osândesti semenul, îl simti agresiv, persecutor. Simte mai ales ca tu esti micsorat de patimi, gata pentru despatimire. Rugaciunea lui Efrem se practica mai ales în crize afective, în socuri emotionale. O vor practica si cei care mai lupta cu patimile lor. în perioada de criza, ea poate fi facuta de 9 ori pe zi. Dupa ce furtuna emotionala a trecut, dupa ce nestapânirea patimasa a fost învinsa, dupa ce starea sufleteasca se asaza în senin, rugaciunea lui Efrem se face de doua ori pe zi, ca o profilaxie spirituala. Molitvele Sfântului Vasile cel Mare Exorcizari publice si private La 1 Ianuarie, în bisericile crestine, dupa liturghie, se citesc Molitvele (sau Exorcisme) ale Iui Vasile cel Mare. Astfel ca, de Anul Nou, oamenii au sansa sa afle si continutul, si puterea Exorcismelor teologice de baza. Toti pot sa beneficieze de cea mai eficienta Ädezlegare" si alungare a raului din om si ardere a impuritatilor adunate un an de zile. Cine este invitat cu precadere sa asiste la slujbele în care se citesc exorcisme? Ele, cxorcismele, îi ajuta întâi pe cei cu un dezechilibru psihic; dar ele fac bine si-n cazul unor boli somatice care au origine psihica. Asadar, la 1 Ianuarie, se citesc rugaciunile alungarii raului pentru toti crestinii. Ele se citesc public pentru ca Äorice om este virtual bolnav si muritor", el este supus caderii, iar curatirea sau dezlegarea ciclica îl mentin sub binecuvântare si protectie divina. Exorcismeie anuale se asociaza benefic cu dezlegarile pe care le dau duhovnicii la spovedanie si împartasanie. Molitvele lui Vasile cel Mare sunt tainice. Nu reproducem aici textele celor trei rugaciuni; ele se afla în Molitvelnice, dar citirea personala nu este recomandata. Ele se citesc de preoti special rânduiti, sau ierarhi, în context special. Nu trebuie citite prea des, pentru ca efectul lor percutant sa nu se toceasca. (La fel

103/123

cum tehnicile proiective, în psihoterapie, nu trebuie aplicate prea des aceleiasi persoane.) De aceea, ele se citesc public doar o data pe an; ca o eliberare de posibila acumulare inconstienta a raului. La unele biserici se citesc saptamânal, dupa Sfântul Maslu. Aceasta practica este dezavuata. La manastirile unde se fac exorcizari, ele se citesc când este cazul. In cele ce urmeaza, dam câteva explicatii privind actiunea de purificare si vindecare. Molitvele sau exorcismele Sfântului Vasile sunt un ansamblu de trei rugaciuni. Ele au o succesiune terapeutica si sfintitoare foarte precisa. Prima molitva: Denuntarea taietorilor vietii Citirea primei rugaciuni, de catre preot, pregateste terenul mintii pentru alungarea raului. Despietreste inima si activeaza strafundul religios al omului. Zdruncina legatura diavoleasca, prin memoria divinului din om. în timpul rugaciunii sunt denuntati Ätaietorii vietii", sunt denuntate fortele raului care alunga pe Dumnezeu din om. Cine alunga pe Dumnezeu din om? Cine Ätaie" viata? Iata; neascultarea sau razvratirea luciferica, lenea, plictisul, alcoolul, drogurile, lacomia, dorinta de putere, dorinta de a mânui fortele raului (magia). Taietorii vietii si Älegatorii" sunt zdrobiti prin puterea rugaciunii. A doua molitva: Desfacerea legaturii sau Äalungarile" A doua rugaciune rupe legatura malefica sau vicioasa,desface blocarea hipnotica (sau autohipnotica, la superstitiosi). Ruperea legaturii se face prin repetarea poruncii de alungare, în numele lui Hristos. Aceasta este partea cu Äblestemele".Este bine sa stim ca Vasile cel Mare n-a folosit niciodata, în aceste molitve, termenul Äblestem" (Äkatara", în greceste). El a folosit termenul grecesc exorkiso se, adica Äte alung pe tine". Formula sa completa este: ÄTe alung pe tine, mai marele raului si al hulei". In româneste, s-a tradus termenul Äte blestem" pentru a impresiona si soca imaginatia penitentului, ca eliberarea sa fie mai eficienta.

ea trebuie umpluta cu Äpazitorii vietii". De aceea. pe care le rostesc atât pentm spiritualizarea actului medical clasic. cât si ca terapie autonoma.104/123 Vasile cel Mare mai foloseste formula Äsa te certe Domnul" sau Äte cert cu puterea Domnului": aceasta este o formula clasica de protectie psihica si alungare a raului. A treia rugaciune întareste biruinta alungarii raului si preamareste curatenia si viata. facându-l favorabil restabilirii sanatatii. Iata motive pentru care propunem sa se faca o corelatie între Psalmi si vindecare. stiu ca un medic foloseste sistematic Psalmul 22 (23) pentru echilibrare endocrina..cu numele lui Hristos. fie de pacient sau de penitent . fiecare dintre cei ce participa se dezleaga personal si se reîntoarce la Hristos personal. Fiecare îsi rosteste numele sau. desi rugaciunea este publica.. Salvarea este personala. fie de catre terapeut (care cunoaste modul adecvat de citire sau de asociere cu practica sa medicala). De exemplu. cu voce tare sau în gând. chiar daca prabusirea poate fi colectiva. Caci mintea curatita poate fi inundata rapid de raul alungat. Lectura Psalmilor se recomanda si în profilaxia degenerative. Am auzit despre medici care si-au selectat un Ärepertoriu" de texte biblice. cu reinstalarea prezentei lui Dumnezeu în minte. Psalmii si vindecarea Zece Psalmi cu efecte terapeutice particulare S-a constatat ca citirea consecventa a unor texte biblice îmbunatateste climatul psihic. caci. Oamenii care participa îsi rostesc numele. cel putin în sapte zile la rând. A treia molitva: Umplerea Ägolului de posesiune" A treia parte din Molitvele lui Vasile cel Mare prilejuieste umplerea golului ramas dupa alungarea raului (golul de posesiune). Un Psalm care a fost selectat pentru o trebuinta psiho-somatica va fi citit.

Pacientul e întarit în redescoperirea legii revelate. dizarmonie. Sufletul meu l-a întors") si terminând cu cea pontificala (Äca sa locuiesc în casa Domnului. I. pe Domnul. sau ai purificarii. ci în activarea arhetipului Tatalui protector si datator de viata. depresie anagapica. Este un Psalm al însanatosirii dinspre spirit spre trup. Citirea lui se face într-o stare de destindere. Pe acestia i-am împartit în patru categorii: 1. de liniste launtrica. 3. care creeaza un bine mental ² conditia restabilirii sanatatii. II. stres. poticnire. al întineririi. dupa însanatosire..."). Psalmul 102 (103) care începe cu ÄBinecuvânteaza. cu uitare de sine. suflete al meu.. Psalmul acesta este construit în întregime pe arhetipul renasterii si pe simbolul salvarii: începând cu salvarea fizica (hrana.. Psalmii perfectiunii. traind profund fiecare cuvânt al Psalmului. Tatal care biruieste Ävalea umbrei mortii" stimulând resursele vietii. Psalmii însanatosirii: 22 si 102 Psalmul 22 (în unele Biblii. pentru cei care. 2. Psalmii profilaxiei. Psalmii penitentei. Este prin excelenta un psalm al regenerarii.. Efectul medical si atitudinea mentala imunogena decurg din identificarea cu realitatea Duhului. este numerotat ca Psalmul 23) începe cu versetul: ÄDomnul ma paste si nimic nu-mi va lipsi" (ÄDomnul este pastorul meu").105/123 însusi.": lovirea sorpi este resimtita ca operatie psihica de întarire.. psihica sau somatica. Din cei 150 de Psalmi. Acesta contine sugestii puternice. am ales 10 ca prioritari în împrospatarea fortelor si refacerea sanatatii. Psalmi care se citesc în caz de boala.. cauta iluminarea. continuând cu cea energetica (Ä. 4. acestea mau mângâiat.. Psalmii profilactici: 6 si 38 . ÄToiagul Tau si varga Ta. neutralizând potrivnicii sau taietorii vietii. Puterea lui consta nu doar în sugestie. apa). Se citeste pentru orice fel de Äpoticnire" maladiva. sau pastratorii vietii.".

Eroarea. ci de penitenta pentru neamul omenesc. Psalmul 6 nu lasa pacatul sa se încuibeze pâna ajunge boala. ci o valorizare corecta a vietii. Psalmul 21 (22). Strapuns-au mâinile mele si picioarele mele (. rostind chiar acest Psalm: ÄEli. III. Dumnezeule! Pentru ce m-ai parasit.". ci întru restabilirea legii. deci.141 însanatosirea presupune doua etape:arderea negativitatii ancestrale sau achizitionate si restabilirea comuniunii cu armonia divina. In alt Psalm gasim o idee care ar parea socanta prin paradoxul ei: Äminciuna sunt fiii oamenilor". numai poruncile lui Dumnezeu dau sens în acest univers. ca sa nu pacatuiesc eu cu limba mea. 27: 46). care începe cu ÄDoamne.")... nici cu urgia Ta sa ma certi. facea rugaciunea Sa.. ci o oprire de Ia pacat. Dumnezeul meu.. de pelerini pe acest pamânt. Este aici continut si mesajul din Ecleziast: Toate sunt zadarnice..") Stim ca lisus. Boala psihica apare mai întâi ca o îngustare a mintii. ca o trauma de trezire spre Duh.106/123 Psalmul 6. pe cruce. se manifesta durerea si boala ² nu întru pedeapsa.... care începe cu ÄDumnezeul meu. Eli! Lama sabahtani ?" (Mat. Amintirea mortii nu naste tristete. alteori ca o tulburare de personalitate. pacatul.. în acest Psalm se spune: Ä. caci în acel moment EI îi împlineste profetia. ia aminte la mine. în fiecare celula a corpului omenesc. legea Sa. El a plantat în om. nu cu mânia Ta sa ma mustri pe mine. spre salvare spirituala. de o poticnire sau o deznadejde a Sa.. Psalmul 38 (39) care începe cu ÄZis-am: Pazi-voi caile mele. Când legea este încalcata sau contrazisa. 50.. ca o scindare sau o dizarmonie. pentru ce m-ai parasit ?" (ÄDumnezeule. 31.) si pentru camasa mea au . Este un Psalm care evidentiaza relatia între pacat si boala.. Este un Psalm care ne îndeamna la luarea de cunostinta a conditiei noastre de trecatori. au ca urmare o îmbolnavire somatica sau psihica. lisus rosteste acest Psalm. ci-l stopeaza." (ÄZis-am. Trebuie spus ca boala nu e o pedeapsa pentru pacat. însa. Psalmii penitentei sau ai purificarii: 21.. Nu concepem un Dumnezeu pedepsitor. contrazicerea legii. Nu-i vorba. Voi veghea asupra cailor mele..

Adevarata sanatate nu este o ." (ÄCu glasul meu strig catre Domnul." (ÄDumnezeu este adapostul si sprijinul nostru. dupa mila Ta (..) întoarce fata Ta de la pacatele mele. timp de 21 de zile. Poti trai micsorat si sanatos (!). reactualizam penitenta lui Hristos însusi.. Psalmul 141 (142).. dar si din observarea unei cazuistici a penitentei universale. cu conditia sa nu iesi de sub binecuvântare.rezulta si din acest psalm. mediocritate.107/123 aruncat sorti". Fericit barbatul. (afirmativ). spre ridicare celor parasiti si spre transformarea singuratatii în sansa. ca micsorarea sa nu devina nimicire. ÄMiluieste-ma. ÄFericiti carora s-au iertat faradelegile si carora s-au acoperit pacatele. suportând însa toate inconvenientele micsorarii tale: marginalizare.. Este cel mai important Psalm al penitentei. Citind acest Psalm. ajutor întru necazurile ce ne împresoara. Poti trai si micsorat.") Este Psalmul asumarii sacrificiului de sine. însotit însa de urmatoarea explicatie: prin greseala. Psalmii desavârsirii: 45 si 119. El contine si sugestia arderii pacatului. Ferice de omul caruia nu-i tine în seama Domnul nelegiuirea! Ferice de omul caruia Domnul nu-i socoteste gresala") Este un Psalm cu putere de întarire. ca ultima sansa a purificarii. Apare însa întrebarea: exista oare greseli care nu sunt Äsocotite"? Greseli pentru care nu platesti prin boala sau moarte? Exista greseli pe care Dumnezeu le-ar trece cu vederea? Raspunsul. Uneori duhovnicii impun drept canon copierea zilnica a acestui psalm.") Este un Psalm al practicii spirituale."." (ÄFerice de cel cu faradelegea iertata si de cel cu pacatul acoperit... dar si imperativul iertarii. ÄDumnezeu este scaparea si puterea noastra. te micsorezi. Penitenta Lui arde pacatul lumii... Psalmul 50 (51).. cu glasul meu catre Domnul m-am rugat. Dumnezeule.. nici nu este în gura lui viclesug.. caruia nu-i va socoti Domnul pacatul.. Psalmul 31 (32). Litania Legii Psalmul 45 (46). IV. ÄCu glasul meu catre Domnul am strigat.

de exemplu) au dezvoltat acest verset.. Blestemul. vanitate. Psihologia numeste aceasta serie de erori. de fiecare data rasplatit. Psalmul 118 (119).. Se întelege ca nu numai Psalmii selectati de noi aici. blasfemia."). Psalmul 118 ne trezeste în memorie detaliile legii. ura. o scadere energetica.") (45: 10) Unii autori filocalici (Isaia Pustnicul. de mistica. Este un tratat de medicina. El reaminteste secretul restaurarii omului: interiorizarea Legii revelate.. . Scrierile revelate contin coduri puternice. au ca prima urmare o cefalee. dar adesea enigmatice. au o energie benefica salvarii noastre. Cele mai importante legi universale pe care le încalca omul sunt iubirea de Dumnezeu si iubirea de semen. care umbla în legea Domnului. de întelepciune. egoism. ci sufleteasca." (ÄFerice de cei fara prihana în calea lor.. osândirea. De aici reiese si importanta acestui Psalm al ascezei. ÄFericiti cei fara prihana în cale. si cauza bolilor: încalcarea legilor universale.. rememorarea lor continua. vorbind despre cele 6 opriri ale realizarii. furie. o dereglare endocrina sau circulatorie. Aceasta încalcare se numeste: agresivitate. unde gasim scris: ÄOpriti-va si cunoasteti ca Eu sunt Dumnezeu. osândirea aproapelui si neputinta iertarii. ci si toti ceilalti. oamenii moderni Regasirea lor cere un travaliu ascetic. pierdute uneori de noi." (ÄOpreste-te si cunoaste . Äcomplexul Cain": tendinta omului de a-si elimina semenul. Aceasta tendinta ² adesea tradusa în practica ² are ca urmare si ca avertisment o îmbolnavire.. structurate în caracter. ci ca sa te opreasca de la încalcarea legii universale. Psalmul acesta îi Äîncununeaza" pe toti ceilalti. Nu ca sa te pedepseasca. întru deplina sanatate a trupului si întru iluminarea mintii. mândrie.108/123 problema medicala.

si tare suparatoare. egocentrism. însanatosirea egoului. Bolile egoului Care ar fi bolile egoului? Cea mai la vedere. Sporirea capacitatii de empatie. de traire pentru celalalt. sau în psihoza paranoica. De trei ani ma straduiesc sa se produca o schimbare în tine. Dar tu nu te lasi!" Ce anume înteleg oamenii când cer partenerului sa se schimbe? Ce fel de schimbare asteapta de la ei? Schimbarea.supraevaluarea eului la personalitatea structurata dizarmonic. agresivitate. slava desarta ² sunt denumiri filocalice ale acestei boli.109/123 Încheiere Terapie si metanoia De la vindecare la transformare:doua etape în tratamentele filocalice Am auzit pe o femeie mustrându-si barbatul: ÄNu vrei sa te schimbi. dovada ca primejdia sa pentru armonia personalitatii a fost resimtita în toata gravitatea ei pre-clinica si chiar clinica. renuntarea la inertii negative. în acest caz. Mai gasim notiuni precum: egofilie (iubirea de eu). egoism. Femeia care insista ca barbatul ei sa se schimbe stia ce zice. Negarea altei persoane. la apucaturi. Orgoliul. Aici ne vom opri însa la stadiul ne-clinic. Simtea ca egoul aceluia este în suferinta si viata de cuplu este pe surpare. Am tot asteptat o schimbare de la tine. Modelarea caracteriala. slaba capacitate de empatie. Orgoliul figureaza printre cele 7 pacate capitale. frica de a-si pierde privilegiile. Egopatia . înseamna: remedierea radicala a unei trasaturi de caracter. este hipertrofia eului. individualism. a unui narav din nastere sau dobândit. E vorba de boli ale eului care pot fi prezente în personalitati dizarmonice de tip isteric. . egomanie si egofonie ² acestea având si variante clinice.

ci are darul sa îndrepte Äaccentuarile" eului. Chiar si atasarea de obiecte. Caci sunt dese cazurile când simpla Ävaccinare" cu depunerea voturilor nu rezolva problema. excesul legat de exprimarea instinctului sexual si incapacitatea interiorizarii legii din cauza barajelor eului.110/123 Voturile ca profilaxie In obstile monahicesti. cele trei legaminte monahicesti. cu canonul de rigoare. spovedania si împartasania. Asa s-a nascut întelepciunea celor trei voturi. Instituirea celor trei legaminte decurge din faptul ca natura umana este predispusa la aceste trei boli: atasarea de obiecte. Caci omul este cazator. se dau Äascultari" personale. Mai este si Ätaierea voii". aspect al complexului anal. regula Äascultarii" este introdusa chiar între cele trei legaminte facute la tunderea în monahism: votul saraciei. asadar. Extensie spre mireni Dar ce se poate face spre lumea mireana. Asta înseamna înlocuirea principiului placerii cu acela al realitatii. care redreseaza exact cele trei Ävicii" de fond ale firii umane. dupa Ävaccinare" cu cutremur. Astfel ca ascultarea. slujirea specifica nu este doar o prestare de munci folositoare obstii. nu vindeca egoul. are un ego contaminat de lumesc. în functie de relatia . Asadar. al castitatii. trebuie sa urmeze si aplicarea. adica lucrari specifice alese de duhovnicul-terapeut în functie de dominanta egorica a pacientului. Änevointa". adaugata ascultarii. In manastiri. Dar si de eventuale complexe personale. dupa depunerea voturilor. Iar egoul este simbolizat în obiecte. modelul terapiei prin ascultari. poate extinde. unde nu exista beneficiul unui asemenea Ätratament"? Evident. însanatosirea egoului se practica prin Äascultari". Se stie ca neofitul care vine din lume. al ascultarii. Asadar. este si o boala a egoului. Si. în mediul mirean. Si mai ales practicarea legamintelor. Doctoria contra boliIor egoului sunt.

prin psihoterapie. caci simtea ca are ce lua de acolo. dar si duhovnicii care cunosc si psihologie. îmi semnala doua tratate de psihoterapie ale unor autori occidentali. chiar se obtin efecte de aceeasi calitate ca în mediul care a generat modelul.. Toate acestea. sunt eficienti. si în parlamentul tarii. în 1997. Dar femeia spera ca barbatul se va schimba cât mai grabnic. Formatie filocalica si psihologica. am constatat... cunoasterea medicala si cea psiho-filocalica. Duhovnicii cu har. sunt mai eficienti medicii care si-au spiritualizat actul vindecator. la care el apela. alese si ierarhizate în functie de pacient sau penitent. la medicul spirimalizat. De la terapie la metanoia Sunt asadar doua aspecte ale lucrarii terapeutice: a) Disparitia simptomului. prin sporirea propriei lor tinute spirituale. E greu de întrunit aceasta dubla formatie? Aceasta dubla competenta? îmi amintesc ca parintele Petoniu. Nici Freud nu-i mai vesel când spune ca obiectivul psihoterapiei este a obtine cel mult o Änevroza normala" .. pe care i le aduce apatia lui. b) Restructurarea personalitatii. Primul aspect este realizabil prin ascultari. prin canon. ci tratamentul numit Äprefacerea totala a personalitatii". Dar noi vom aborda un alt aspect terapeutic: nu doar acel tratament care atenueaza simptomul. când l-am vizitat pe Athos. si pentru ca simtea cum se întâlnesc.111/123 duhovnic-penitent. redata prin simbolul anastasie. Si amândoi spera degeaba. si nu vrei!" Inertiile acestuia se esplica prin beneficiile nevrotice. Exista stagnari. Un sceptic a spus: In casatoria lor. în mediul medical bucurestean. convenabile! Pe care le descoperim si-n relatia de cuplu. barbatul spera ca femeia lui sa nu se schimbe niciodata. Aici trebuie cautat raspunsul la întrebarea femeii care-si mustra barbatul: ÄDe trei ani astept sa te schimbi. .

pentru ca actualizeaza harul botezului. asadar. Trecerea aceasta.. metanoia înseamna chiar transformare. socant la altii. primul aspect terapeutic ² disparitia simptomului ² este o etapa realizabila prin mijloacele psihoterapiei." Pavel. sau pocainta. ridica-te!" Si continua: ÄTotusi. schimbarea este trecerea de la simturi la duh. Pocainta. tinând cont de Äîmpietrirea omului" (cum zice Mântuitorul). si avertizeaza despre pacatul pierderii acesteia. Stadiul acesta se mai numeste: Ämintea Noului Adam". Cuvântul iluminare apare Ia Sf Pavel: (Evrei. este numita si: al Il-lea botez. daca voim harul cel de -al doilea al lui Dumnezeu. si daca dupa aceasta totusi au cazut. al caderii. are un aspect cutremurator la unii. Taina schimbarii. taina pocaintei. Este numita si a Il-a iluminare. Al doilea aspect.. pune problema unei actiuni de profunzime. Cei ce practica rugaciunea mintii în inima {noera proseuchi) stiu ca prima iluminare. sau saltul. care urmeaza dupa purificarea si golirea mintii de orice continuturi. este starea de hesychia. Acest cuvânt a dat numele Tainei a cincea de initiere crestineasca. profund eliberator în cele din urma. aceasta poate sa ne ridice iarasi la frumusetea straveche". De la trairea în simturi la trairea în duh. A doua iluminare este dobândita prin taina metanoia. metanoia.112/123 Asadar. Pavel zice (traduc liber): ÄCei care au fost luminati o data si au gustat darul ceresc. schimbare. rezultând din aceasta practica. profund emotional la altii. devenind Duh Sfânt) si au gustat cuvântul bun a lui Dumnezeu (Tbeou rima) si puterile veacului viitor {dynamis te meglontos eonos). vorbeste aici despre iluminare. Este resimtit cu . restructurarea personalitatii. de orice Äcrampe mentale". si s-au facut partasi Duhului Sfânt (în text: ghenethendas pneu-matos agiou. te îndeamna: ÄDaca ai cazut. 6:4-6)Sf. e ca si cum l-au rastignit a doua oara pe Hristos în ei. Petru Damaschin. starea de liniste duhovniceasca. metanoia In greceste. Ce înseamna schimbare? In esenta.

de capacitatea de traire. traducere de Vasile Cojocaru si David Popescu. Prof.Pr. Ion Buga. Explicarea sfintelor taine de initiere. corpul grosier). acesta ne-a spus: . Cle ment Popescu si diac. * * * Vietile. Asezaminte manastiresti si Convorbiri duhovnicesti. traducere de Pr. Editura Institutului Biblic. Pr. povatuirile si testamentele sfintilor stareti GHEORGHE si CAUNIC de la Cemica. caci însanatoseste nu numai corpul. ci si-n vesnicia de care omul poate avea parte. de progresia spirituala. Editie de arhim. Benedict Ghius. Editura Institutului Biblic. Pavel. Taina rascumpararii în imnografia ortodoxa. la Manastirea Sâmbata de Sus. Se mai zice Äînviere din moartea pacatului". la întrebarea Äce-i raiul". Editura Institutului Biblic. 1981. 1998. Referinte bibliografice Sfântul loan Casian. în functie de temperament. traitul în trup / simturi. 1990. Scrieri alese. Ica jr. la omul metanoic. Dr. cu setea. Raiul este o asezare sufleteasca într-un dialog cu parintele arhimandrit Teofil Paraian. Arhim. Prof. cum îl numeste Sf. Si este o înnoire. Paul Evodochimov. nu numai în secol. Ene Braniste. cu glasul instinctelor. o prefacere buna. Sibiu 1999. Dr. de la omul care se identifica cu soma (fizicul. cu foamea. Editura Deisis.113/123 nuante diferite. Prof. o nastere din nou. Aceasta trecere de la simturi la Duh este mai mult decât vindecare. care se va identifica de-acum cu Äcorpul pneumatikon" (corpul duh). 1993. Ion Bria. Vârstele vietii spirituale. Editura Asociatiei Chris-tiana. loan I. Este lucrarea esentiala pe care o poate dobândi omul pe acest pamânt: trecerea de la stadiul rudimentar. 1. Editura Arhiepiscopiei Bucurestilor. Monumentele spiritualitatii cernicane. 1990. Dictionar de teologie ortodoxa.

când revine acolo. prospetimea receptarii. la începutul secolului. oameni banali. pleaca într-o misiune de recunoastere. în alta zi. El a pierdut cararea spre tarâmul de vis. Treceri spontane pe alt tarâm Despre treceri spontane în alt tarâm. nu mai regaseste tarâmul acela. spre iluminare si desavârsire. Premisa raiului este sanatatea psihica deplina. Pe locul respectiv el gaseste o padure banala.114/123 ÄNoi suntem în rai printr-o asezare sufleteasca. Raiul începe aicea. de unde nu s-a mai întors. în realitate el a pierdut puritatea adolescentei. în 1914 a fost mobilizat într-un regiment de infanterie. acuitatea simturilor. unde totul este prilej de încântare si fericire.'') au mai scris. practica isihasta. excelent scrisa. sau patrunderi în lumea nevazuta. Corpul sau nu a fost gasit niciodata. între altii. ne raspund cum o facem: prin purificare. treceri însotite de stari de extaz si de viziuni paradisiace (perceptii hipnagogice coerent structurate. nu-l asteptam în alta parte. Nu se poate rai daca ai nevroze. Nu se poate rai daca esti prada iluziilor. apare în 1913. ci doar corpul grosier al lumii. O definire a raiului care se asociaza cu practica optimizarii umane. Gala Galaction. El a pierdut cararea strâmta spre tarâmul acela. si nu mai vedea Äaura îngereasca". Raiul este asociat cu aspiratia de a depasi conditia umana cazatoare si a dobândi conditia divina." Cred ca este cea mai pertinenta definire a raiului. Straniu este sfârsitul acestui autor francez Alain Foumier. Se povesteste despre un tânar care nimereste într-un tarâm feeric. preot si scriitor mare: vezi . a publicat o carte care în româna a fost tradusa cu titlul Cararea pierduta. Cartea. întrebarea este: cum o facem? Filocalia. Cararea pierduta Alain Foumier.

de patru ori pe an? Focul trebuie întretinut! ar fi primul raspuns. am fost atras de aceasta tema si. ai o transparenta mentala extraordinara. Ei cad. El poate fi recâstigat prin postire. cât si postul religios. Raiul se pierde din lacomie Adam. De ce roadele unui post nu sunt definitive? De ce facem mereu post lung. A scris si Mircea Eliade. este capabil de o teologie a timpului si a spatiului. care a gasit în spatiul oriental variante la aceasta tema: vezi nuvela Nopti la Serampore. masura. în raiul parintesc. Dar adevaratul raspuns este ca nu avem dorinta destul de mare ca sa fixam rezultatul postului. ci prin voia Celui de Sus. coline inspirate. a vazut aura oamenilor. Atât postul terapeutic. Dupa un post de o saptamâna. Unii trec o clipa pe alt tarâm. Alta concluzie este ca ar exista locuri predestinate. Raiul a fost pierdut prin mâncare. în 1973. O persoana din preajma mea. dupa un post de o saptamâna (facut cu binecuvântare). într-un moment de gratie. . Trecerea spontana în rai. al dezintoxicarii. dar se ridica iarasi. prin înfrânarea lacomiei.115/123 nuvela Moara lui Califar. sa nu manânce din pomii opriti. dar nu au taria sa ramâna acolo. Postul si abstinenta restabilesc rabdarea. prin lacomie. Le vom discuta pe rând. ca scriitor. asa cum este prezentata în opere si-n întelepciunea religioasa. cunoaste o gratie supranaturala. Basmul român Tinerete fara batrânete si viata fara de moarte arata ca si omul simplu. pesteri inspirate prin care Ätreci dincolo". am schitat un roman cu titlul initial Gradinile secrete. al iluminarii. o ascultare: sa rabde. El calca interdictia si pierde raiul. cautând cararea pierduta. carpaticul simplu. curatenia. porti de trecere. dezvaluie doua lucruri: Ca sansa aceasta ti se daruieste în chip neasteptat: adica n-o poti obtine prin voia ta. Dar el avea si o interdictie. în ce ma priveste. Forma arhetipala a raiului este gradina. sanatos fiind.

Pierzi raiul pentru ca uiti raiul.116/123 Raiul se pierde din plictis Riscul rutinei este mare. Ei nu stiu ce le lipseste. Si pentru acestia este valabil principiul luptei memoriei. Pierderea memoriei binelui se pedepseste. Calea este întâi pierduta.. au pe Dumnezeu. la început era exaltat. Rugaciunea este rememorarea divinului. sunt nefericiti. Trebuie sa descoperim cum comunicam acest adevar unor acei. dar în realitate nu vrei. apoi uitata.. Pentru ca în om este vie si tendinta de stagnare. Raiul se pierde din nevroze Toti vorbesc de despatimire. tot mai numerosi. Noroc ca duhovnicul i-a spus: ÄTraind în rai. Sau Äremember God". desi au tot ce le trebuie. Unii pierd raiul din nesimtire si împietrire. nici nu sesizezi evenimentul! Rugaciunea te va împrospata!" Contra plictisului se lupta prin memorie. Dialog Duhovnic-Ucenic Ucenicul: De ce nu pleaca de la mine patimile? Duhovnicul: Pentru ca în tine se afla cauzele lor. de cadere.. In categoria aceasta intra cei care. Ai perfectiunea daca îti amintesti mereu ca o ai. de revenire la anorganic. Se instaleaza Änesimtirea". Capacitatea de rai se toceste. Cum sa te despatimesti? Ce sunt patimile? . la Athos. apoi elanul si motivatia i-au scazut. Ucenicul: De ce nu pot înlatura cauza? Duhovnicul: Pentru ca tu zici Änu pot". sau pravila cea mai înalta a lucratorilor în duh este: ÄTine mintea nedezlipita de Dumnezeu". traiul i se parea banal. Pierzi perfectiunea pentru ca uiti perfectiunea.. In tine se afla amanetul patimii. Chiar un calugar îmi spunea ca. Acestia nu-I. nu ai termen de comparatie. dar doresc Raiul!. memoria timpului pur. Cum vom duce aceasta lupta a memoriei? Principiul numarul unu al treziei.

Omul Äpatimas" sau Äîmpatimit" poate fi victima unei psihopatii. Ideal ar fi ca psihanalistul sa fie dublat de un preot. a averii. se vorbeste de trei dezlegari (sau despatimiri). sa trudeasca el singur la despatimirea sa. care au raport cu ruptura dintre om si cer: Conflictul cu semenul. cu sine. de obiecte. cu sacrul. Adica trei dependente: dependenta de afecte. Patimile continui se manifesta ca si psihopatii. Hristos este numit Ämarele doctor". Dar. a placerii. Veti zice ca asta o fac psihanalistul. Psihoterapie filocalica sau vindecarea celor trei conflicte mintale Sunt trei conflicte psihice de baza. invidie. de lume. osândire. Conflictul cu semenii/ se manifesta prin: mânie. a unei nevroze. gelozie. Sunt reperate trei patimi: patima rautatii. Si dupa ce primeste ajutorul de la Marele Doctor Hristos. Ei o fac numai pâna la un punct.117/123 Insistenta pe despatimire are un caracter terapeutic. De aceea. Patimile temporare. Cei 3 ÄS" ai dizarmoniei psihice. psihiatrul. penitentul) sa fie propriul sau medic. Despatimirea înseamna si rezolvarea nevrozelor. se manifesta ca si nevroze. îmbunatatirea structurii personalitatii. rivalitate. si preotul sa fie dublat de un psihanalist. mai important ar fi ca omul (pacientul. episodice sau frecvente. ai împatimirii si ai esecului. Conflictul cu sacrul: se manifesta prin: .

de acceptare. Cei patimasi sa înceapa cu repetarea Rugaciunii lui Efrem Sirul. blasfemie. (uza. trufia.certurile. Cunoscând cauza. Abia dupa un timp. cu consecinte dramatice si pentru psihismul copiilor. de razvratire si ura. nici învinovatindu-l sau acuzându-l. sa se protejeze ducând o viata dubla. Nu si-a osândit semenul nici prin clevetire. scurteaza viata. Prima constatare notabila: Acest om n-a înjurat niciodata. sunt societati schizofrenice. De aici rezulta dizarmonia personalitatii. vor trece la oratio mentis. relatia dintre cer si pamânt s-a rupt. Societatile moderne. Ele determina omul sa ascunda adevaratele sale sentimente. despre care am vorbit în alt capitol. Conflictul cu sine are doua aspecte tragice: deznadejdea. Injuratura scurteaza viata Am cercetat un centenar sa vad ce viata a dus si cum a reusit sa traiasca 98 de ani. nici prin vehemente verbale. . în ascuns. De aici vine termenul schizofrenie (pitren înseamna: mintea. Iadul este scindarea personalitatii Dupa Äcadere".pânda reciproca.înjuratura si osândirea zdrentuiesc aura. Psihoterapia filocalica numeste cauza acestor maladii: calcarea celor doua porunci revelate: iubeste-L pe Dumnezeu. începi lucrarea. scindata: în aparenta.incapacitatea de pretuire. In greceste Äa rupe" se spune schein. la o extrema. mai ales cele politienesti. Älucratoare". hulire. spiritul).ocarile produc cupluri nevrotice si damnate. iubeste-l pe aproapele tau.118/123 indiferenta religioasa. Relatia schizofrena cu cerul produce omul alienat. Suspiciunea reciproca dintre soti. In familie. apostazie. aroganta. la alta extrema. între unii soti se stabilesc relatii schizofrenice. trândavie religioasa. alungarea din rai.

Glosar Agalia (gr. daca scapi de patima osândirii. Si s-a rugat 7 ani pâna sa-I recapete la loc. obtii salvarea. lipsa bucuriei în lucrare. Caci omul singur Änu poate". Atanasie Sinaitul se refera la cei care stau sub Har. Pentru aceste 7 cuvinte. Doctorul a rezolvat boala punând-o pe pacienta sa se roage zilnic pentru acea ruda. fara priveghere si fara osteneala". loan Casian). si invidie. Osândirea este o toxina psihica si poate produce migrene celui care osândeste. survine iesirea de sub binecuvântare si pierderea harului si esecuri multiple. pentru ca gândise cu trufie si blamare despre o ruda. Insatisfactia de a fi. si el ia aminte doar când vede prapastia. pacienta gândind fierbinte ca acea ruda este mai buna decât ea. Boala sau esuarea nu sunt pedepse pentru patima. Akedia (gr. Doctorul Serghei Lazarev constata ca o pacienta a sa avea migrene puternice. ci opriri de la pacatul împatimirii. Una dintre calitatile omului îmbunatatit. Penitenta 7 ani pentru 7 cuvinte rele Un ascet (loan Savaitul) odata.): Veselie duhovniceasca. si complexul Cain (de eliminare a semenului).el a fost lipsit de acoperamântul darului lui Dumnezeu timp de 7 ani. . Acest paradox al lui Sf. produce leziuni pe creier. In mod exceptional.119/123 Pacatul osândirii este cel mai greu. si trufie.): Langoare. tristete. în timp lung. a rostit 7 cuvinte rele: ÄOf! Vai si amar de capul lui!" (la adresa unui frate blamat). fara alte nevointe: ÄIata o cale de mântuire fara post. în plan spiritual. pentru ca el însumeaza si egoism. si complexul de castrare. Ätulburare fara noima a mintii" (Sf. deprimare. Äduhul întristarii care usuca orice placere a sufletului" (Evagrie Ponticul).

Ascultare: Responsabilitate. vizând si modelarea unei trasaturi de caracter sau despatimire. loan Scararul îi consacra doua capitole. Atimie (gr. scaderea capacitatii de adaptare la mediu. Pusa în relatie cu hesychia (isihia). cu care se însoteste: ÄFiti dar întelepti (în text.): Lipsa grijilor. avizat) ca serpii si blânzi ca porumbeii" (Mt. 34. Despre sfintita linistire a trupului si a sufletului). asezând-o pe treapta 27 a Scarii: ÄBuna râvna a linistii (hesychia) este lipsa grijilor {amerimnia) în toate lucrurile. cum spune Calist Catafigiotul (Filocalia. social. voi. lasarea grijilor. pregatire duhovniceasca metodica. (Vezi capitolul ÄCorectarea miscarii mintii"). Observatie psihologica conexa: Eul este simbolizat în obiecte. exercitiu.l0:16) Boala: Suferinta fizica sau psihica. Valoare morala si religioasa. Matei 6:33. Doru Ogodescu ² Psihotel^. Direct legata de pacat si de încalcarea legii revelate. sau poate o caracteristica genetica a spetei". athjmiâ): Cadere psihica. boala psihica a provocat o atenta mirare. în gr. ÄCautati numai împaratia si toate celelalte vi se vor adauga voua". nevointa. indiferentism afectiv. exercitiu consecvent de schimbare a directiei vietii de la simturi la duh.120/123 Amerimnia (gr. Trasatura esentiala decurgând din echilibru si sanatate psihica deplina. Asceza (din gr. desprindere de patimi.destept. o cutremurare a celor ce o întâlneau (Eduard Pamfil. psihic. XXVII. zice Mântuitorul. 26. 8). Binele: Ceea ce nu contrariaza dreapta natura si legile revelate. Normalitatea mentala este toleranta neconditionat si este fara rautate. adica linistea contemplativa. ci oprire de la pacat. în Matei 6:25. disciplina trupului si a sufletului. îndemn de trecere de la cele materiale la cele duhovnicesti: ÄNu va îngrijorati!" {mi merimnate). prudent. lucrare manuala sau intelectuala încredintata de povatuitorul duhovnicesc unui ucenic. Blândetea trebuie protejata prin întelepciune si tact." (Cap. ÄStigmat al neamului omenesc. . boala nu este pedeapsa pentru pacat. ÄCei blânzi vor mosteni pamântul". askesis): Practica. Dumnezeu e simbolizat în alegeri optime. Crestinismul considera binele un reflex al harului: Äo raza aratatoare de Dumnezeu". reluata de practica isihasta. însotind stari depresive. Notiune de baza a ascezei si a îmbunatatirii. lipsa de tonus afectiv. Blândete: Starea celui temperat si iubitor. Alterare a starii de sanatate ca stare de echilibru organic.

XX). marturiile. cu o durata revoluta. modele de viata contemplativa si ascetica. antologie de monahul Ignatie (Editura Herald. Contemplatie (gr. Vezi în acest sens volumul Antologie filocalica . . Teologia occidentala considera ca epoca Filocaliei s-a încheiat odata cu sfârsitul epocii de aur a patristicii. de catre Nicodim Aghioritul si Macarie din Corint. cu titlul: Filocalia sfintelor nevointe ale desavârsirii. linistire. Un canon aspru este resimtit ca o penitenta. Antologia a fost tradusa în slavona de Paisie de la Neamt (cu titlul: Dobnioibie. Editia completa e tradusa de parintele prof. legislatie bisericeasca. cotitemplatio): derea mintii. continând si note si comentarii de mare valoare teologica. XVIII) si în rusa de Ignatie Briancianinov (sec. cu titlul: Filocalia parintilor niptici. Isihia nu este un scop în sine. XIX). Exista si o versiune în hindi (sec. XVIII.dar si oprire temporara de la împartasanie. theoria. productiv si-n zilele noastre. ofrande. isihia (gr): Tacere. 2003). pe Sfântul Munte Athos si publicata la Venetia în 1782. sec. metode. Posibile adaosuri moderne la vechea Filocalie. In limba româna. Dumitru Staniloaie. Asadar. Ortodoxia rasariteana considera ca duhul filocalie s-a exprimat neîntrerupt pâna astazi. Filocalia deschisa. Sensul generos al canonului este urmarea consecventa. concentrare interioara. (Niptici = care practica trezvia). Treapta a cunoasterii revelatorii {theoria =vederea ne-mediana a lui Dumnezeu). Canon de pocainta: rugaciuni. indicat de calauza duhovniceasca si asumat cu vrednicie. lat. cunoastere directa a ratiunilor divine. citiri biblice. Filocalia: 1. disciplina. unde apar 4 volume. Dragoste de frumos duhovnicesc. Culegere de texte patristice din scrierile. contine pravile. ci terenul pe care se practica virtuti precum despatimirea . filocalia nu-i doar un fenomen istoric. 2. în 12 volume (primul publicat în 1947. mare promotor contemporan al Filocaliei. regula privind rânduiala crestina. Sf. exista doua versiuni. ci este un fenomen viu. liniste.121/123 Canon: Masura. experientele marilor asceti. zilnica. Culegerea a fost alcatuita în sec. a unui program spiritual. Termenul Äfilocalia deschisa " a fost folosit de parintele Teofil Paraian. trezvia sau Äatentia inimii" {nepsis) si mutarea de la simturi la duh (metanoid). Hesychia. Canonul judicios este un medicament. la Sibiu. pelerinaje. Maxim zice ca vederea mintii (contemplarea) Äcurateste mintea care se întinde spre vederea lui Dumnezeu pe cât îi este cu putinta". ultimul volum e publicat în 1991 Ia Bucuresti).

protestante. Rugaciune. discernamânt. prin introducerea metodica si sistematica a Rugaciunii lui lisus ca procedeu de purificare a mintii. vezi mai jos.Terapeutul urmareste disparitia sau ameliorarea simptomului. primeste tamaduirea trupului si iertarea sufletului (Pr.. S-au mai propus si termeni precum Äpsihoteologie" sau Äpsihoreligie". Const. fara interventie directa asupra somaticului. Dr. bazata pe traditia filocalica. sau isihasta. Noera proseuche (gr. luare-aminte. Structurata ca o miscare de renastere spirituala în secolele XIII-XIV. începând din secolele IV si V. fondatorii Programarii neuro-lingvistice. jos.). dezamorsarea surselor conflictuale (Deiay. veghe. dar sunt restrictivi. Foarte potrivit ar fi termenul Psihoterapie filocalica. cu actiune asupra unei maladii sau asupra persoanei aflate într-o dificultate existentiala. resursele si continutul acestei discipline. Ey. Liturghia. Maslu: Taina în care cel bolnav. Psihoterapie isihasta: Terapie vizând echilibrul psihic si rezolvarea unor focare patogene. Nicodim Aghioritul (sec. Este vorba nu doar de conturarea unui nou obiect. caci ar implica si existenta unei psihoterapii catolice. intitulat neutru: Carta degli operatori sanitari (Vatican. circumscrie bine materia. Ora tio mentis (lat). 1994) Credem ca termenul Psihoterapie filocalica. 1981. atât monahilor cât si mirenilor. ci mai ales de spiritualizarea actului medical: pregatirea psiho-terapeutilor pe un teren de duhovnicie. Cernauti 1909). Paza mintii. Acesti termeni indica terenul confesional pe care s-au cristalizat aceste cercetari. H.122/123 Isihasm (din gr. asupra carora se exprima Grinder si Bendler. deconditionarea mecanismelor etiopatogenice. Pâna acum. . numind materia si resursele domeniului.. Ion Bria. XVIII) spune ca: rugaciunea inimii apartine tuturor. s-au folosit termeni precum: Psihoterapie ortodoxa (Mitropolit Hierotheus Vlachos) sau Terapii ortodoxe. Interventia se bazeaza pe relatia terapeut-pacient. Buceac. Pichot.): Sobrietate. Nepsis (gr. de cautare a împaratiei ceresti înlauntrul omului (Luca 17:21: Ä. în spatiul catolic apare un bun îndreptar de psihoterapie spirituala. musulmane etc. Gorgos).Basileia tou Theou entos imon estin"). Doctorul Dmitri Alexandrovici Andreev sugereaza si termenul: Psihiatrie ortodoxa. prin ungere cu untdelemn sfintit si invocarea harului Sfânmlui Duh de catre preoti. pe practica isihasta si pe vindecari sacerdotale. de trezvie. Vezi: Trez vie. C. eliberarea resurselor persoanei. Psihoterapie: Terapia care foloseste mijloace psihologice. hesychia): Traditie ascetica. Rugaciunea mintii.

alte conditii sunt dezvaluite personal de calauzitor. mod. bazat pe repetarea unui stih isihast.) Prima faza. autocontrol. iluminare. loc. este Ärugaciunea vazatoare ". slujirea este lucrarea celui care nu-i preocupat de câstigul ce ar rezulta din lucrul sau. Rugaciunea lui lisus: ÄRugaciune a mintii în timpul careia este invocat lisus". mentinerea discernamântului si a constiintei extinse. introspectie si contemplare. Dar nu se pot trasa linii de demarcatie ferma între aceste stadii. Exista mai multe stihuri isihaste. Soteriologie (Mântuitorul). numita Ärugaciunea lucratoare" (gr. cu multumire frateasca. eleison me (Doamne lisuse Hristoase. rugaciunea pura. Trezvie: Stare de luare-aminte si de mentinere a mentalului purificat. In plan înalt. ea îi daruieste. durata. în mediul profesional. rugaciunea mintii în inima. Slujire: In sens filocalic. Cel mai frecvent folosit pe Sf Munte Athos este: Kyrie lisou Hriste. desavârsite: Cele trei principii si stadii ale practicii filocalice. de la emotia distructiva a robotei la emotia filocalica a celui vindecat în cotidian si de cotidian. Doctrina crestina despre mântuire.. slujirea are o destinatie soteriologica sau de mântuire. slujire se zice diakonia.praktike) poate fi folosita în psihoterapia filocalica. sau ca oprima exprimare de sine. Alte denumiri: Rugaciunea inimii. în rânduieli religioase. ÄTrezvia (. Sophrosyne (gr): Infrânare. Prima conditie este transmiterea directa. Aceste trei cuvinte-cheie figureaza în subtitlul Filocaliei. precautii). miluieste -ma. Pasul de la grija la slujire este pasul de la biologic la spiritual. refuzul transei. multumita. Munca poate fi facuta ca o ofranda. rabdare. atât cât este cu putinta. clare. toate fiind implicate întâi în terapie. omul îmbunatatit nu are mintea grijilor. de fapte rele.123/123 Purificare. îngaduita doar celor despati-miti. apoi în desavârsire.) izbaveste pe om de gânduri si cuvinte patimase. In anumite conditii (stare. In lucrul pe care-l face în familie. . Procedeu de concentrare . fara de care lucrarea nu se realizeaza. refuzul fantasmelor. de la calauzitor duhovnicesc la ucenic. ci mintea slujirii: senina.. In greceste. întelepciune. care pot surveni în timpul contemplatiei. A doua faza." (Isihie Sinaitul). Evitare a evenimentelor psihice. Prima etapa are si un bogat continut terapeutic. etape. unele spectaculoase. dezlegarea tainelor dumnezeiesti si ascunse. Este cuvântul corector pentru Ägrija".

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful