P. 1
Biologia Solului

Biologia Solului

|Views: 1,908|Likes:
Published by Bucur Sabin

More info:

Published by: Bucur Sabin on Feb 28, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/14/2015

pdf

text

original

Sections

  • Capitolul 1: RETEAUA TROFICA A SOLUL
  • Capitolul 2: RETEAUA TROFICA SI STAREA DE SANATATE A SOLULUI
  • Capitolul 3: BACTERIILE
  • Capitolul 4: FUNGII DIN SOL
  • Capitolul 5: PROTOZOARELE DIN SOL
  • Capitolul 6: NEMATODELE
  • Capitolul 7: ARTHROPODA

Biologia Solului

Capitolul 1: RETEAUA TROFICA A SOLUL

BIOLOGIA SOLULUI SI PEISAJUL
Reteaua trofica a solului este realizata de o incredibila diversitate de organisme. Aceste organisme au dimensiuni variabile, pornind de la cele cu dimensiuni microscopice, reprezentate de bacterii, alge, fungi si protozoare; continuand cu organisme mult mai complexe asa cum sunt: micro-artropodele si nematodele (majoritatea microscopice); si terminand cu organismele usor vizibile cu ochiul liber, asa cum sunt: viermii de pamant, insectele, vertebratele mici si plantele. Prin intermediul relatiilor trofice pe care le stabilesc, prin procesele lor de crestere si multiplicare, prin miscarea lor in masa solului, aceste organisme fac posibila mentinerea curata a apei, a aerului, fac posibila mentinerea starii de sanatate a plantelor si regleaza fluxul apei in sol. Reteaua trofica a solului constituie parte integranta a tuturor proceselor care au loc intr-un anumit peisaj dat. Astfel, organismele din sol descompun compusii organici care ajung aici, incluzand dejectiile, resturile vegetale si pesticidele, prevenind astfel patrunderea lor in ape si, in final, prevenind poluarea. Organismele din sol sechestreaza azotul, carbonul, fosforul, sulful si alti nutrienti ai solului care altfel, prin levigare, ar ajunge in apele freatice; de asemenea, ele fixeaza azotul din atmosfera (ex. bacteriile fixatoare de azot), punandu-l la dispozitia plantelor. Numeroase organisme imbunatatesc structura si porozitatea solului (prin agregarea particulelor), ceea ce conduce la cresterea infiltrarii apei si implicit la reducerea scurgerilor de suprafata. Organismele din sol contribuie la prevenirea anumitor boli ale plantelor si, de asemenea, servesc drept hrana pentru anumite animale aflate deasupra solului.

1

Figura 1. Mediile din interiorul solului. Organismele traiesc in micro-mediile din si dintre particulele de sol. Pe distante scurte exista diferente de pH, de umiditate, de marime a porilor si de tipuri de hrana disponibila, astfel incat se creaza o varietate foarte mare de habitate. Dupa S. Rose and E.T. Elliott

RETEAUA TROFICA: ORGANISMELE SI INTERACTIUNILE LOR
Reteaua trofica a solului este reprezentata prin comunitatea organismelor vii din sol, la care se adauga si radacinile plantelor care cresc pe solul respectiv, precum si animalele care traiesc deasupra. Urmatoarea diagrama a retelei trofice arata o serie de conversii a nutrientilor si a energiei (reprezentate prin sageti galbene), pe masura ce un organism este mancat de un altul.

2

Figura 2. Reteaua Trofica a Solului Intreaga retea trofica este alimentata de producatorii primari (adica organisme fotosintetizatoare), care stau la baza retelei trofice. Aceste organisme sunt: plantele, lichenii, muschii, bacteriile fotosintetizatoare si algele, care pot utiliza energia solara pentru a fixa CO2 din atmosfera. Celelalte organisme din sol obtin energia si carbonul prin consumarea compusilor organici rezultati din plante, alte organisme sau alte deseuri organice. Exceptie fac doar cateva bacterii, numite chemoautotrofe, care pot obtine energia din compusi anorganici ai azotului, sulfului sau fierului. Pe masura ce organismele descompun materialele organice complexe sau consuma alte organisme, nutrientii sunt convertiti din unul in altul, astfel incat devin disponibil altor organisme din sol si in final devin din nou disponibili plantelor (atunci cand s-au transformat in substante minerale). Toate plantele (ierburi, arbusti, arbori, culturi agricole etc) sunt dependente pentru nutritia lor de reteaua trofica.

CE FAC ORGANISMELE DIN SOL?
Cresterea si reproducerea sunt activitatile de baza ale tuturor organismelor vii. Toate organismele lupta pentru supravietuire, iar existenta lor depinde de interantiunea si

3

interrelatiile care se stabilesc intre ele. Exudatii radiculari precum si resturile vegetale reprezinta hrana pentru organismele din sol. La schimb, organismele solului descompun materia organica si furnizeaza plantelor substante minerale (mentinanduse astfel ciclul elementelor); de asemenea organismele din sol imbunatatesc structura solului; controleaza compozitia populatiilor din sol; controleaza aparitia unor boli (vezi tabelul “Functiile Organismelor din Sol”). Tabelul 1. Functiile Organismelor din Sol

TIPUL DE ORGANISM

EXEMPLE

FUNCTII MAJORE Capteaza energia solara; Utilizeaza energia solara

FOTOSINTETIZATORI

Plante, Alge, Cianobacterii

pentru fixarea CO2 ; aduc in sol materie organica (prin litiera, celule moarte, metaboliti secundari); Descompun resturile organice; imobilizeaza (retin) nutrientii in bimasa lor; creeaza noi compusi organici si deci noi surse de energie si nutrienti pt. alte organisme; leaga agregatele de sol prin hife fungale; bacteriile nitrificatoare si denitrificatoare convertesc formele de N din sol; inhiba aparitia anumitor boli ale organismelor; Imbunatatesc cresterea plantelor;protejeaza radacinile de boli; anumite bacterii fixeaza N atm.; anumiti fungi formeaza micorize cu radacinile plantelor, furnizandu-le nutrienti ( in special P) si apa;

DESCOMPUNATORI

Bacterii, Fungi

SIMBIONTELE

(Simbioza

Bacterii, Fungi

sau mutualismul)

PATOGENI

Bacterii, Fungi

Produc boli la diferite org.

4

producand cooprolite si fisuri in sol. constituie habitate pentru bacterii in intestinul lor sau in cooprolite. imbunatatesc sructura solului prin realizarea de fisuri si galerii. Controlul populatiilor. 5 . producand boli Consuma radacinile plantelor.PARAZITI CONSUMATORI DE RADACINI Nematode. Microartropode Nematode. Macroartropode Maruntesc si descompun resturile organice si imbunatatesc structura solului. controleaza anumite boli. MARUNTITORI SI CONSUMATORI DE PAMANT Viermi de pamant. controleaza activitatea populatiilor bacteriene. CONSUMATORI DE FUNGI Nematode. Nematode absorbtia radiculara. Elibereaza NH+4 si alti nutrienti pentru plante. Macroartropode Paraziteaza diferite organe vegetale. controleaza activitatea populatiilor de fungi. controleaza pradatorii de la PRADATORII DE INALT NIVEL Nematode pradatoare. controleaza CONSUMATORI DE BACTERII Protozoare. cauzeaza pierderi importante ale culturilor Elibereaza nutrienti si NH+4 pentru plante. imbunatatesc structura solului. Artropode mari nivel trofic inferior. controleaza anumite boli. Microartropode controleaza absorbtia radiculara.

azotului si a altor elemente. Bacteriile. convertind-o in CO2. Este inceputul ciclurilor carbonului. pe masura ce nivelul de materie organica din sol creste. si a celorlalte organisme care consuma materia organica. State Univ. materia organica activa reprezinta partea disponibila pentru mai toate organismele din sol. Prin executarea unor lucrari intense se poate distruge fractia organica activa a solului deoarece aceste lucrari sporesc masiv activitatea bacteriilor. lemnoase.) se hranesc cu frunzele cazute ale plantelor. Din: Roy A. materia organica a solului este alcatuita din doua categorii distincte: humus si materie organica activa. asa cum sunt exudatii radiculari sau rezidurile vegetale proaspete. asa cum sunt resturile vegetale fibroase. Figura 3. fungii. Dintre cele doua. Bunele practici agricole (reducerea lucrarilor intense ale solului si administrarea suplimentara de materie organica) vor sporii proportia de materie organica activa.MATERIA ORGANICA ALIMENTEAZA RETEAUA TROFICA Materia organica a solului reprezinta o “camara” de nutrienti si de energie care pot fi utilizate de organismele din sol. College of Environmental Science & Forestry. In general. Fungii au tendinta de a utiliza compusi organici mult mai complecsi. Aceste mici artropode (Collohmannia sp. and alti descompunatori transforma materia organica si elibereaza nutrientii din aceasta (vezi foto). of New York Materia organica este reprezentata prin numeroase tipuri de compusi – nu toti fiind la fel de folositori pentru hrana diferitelor organisme. organismele din sol vor putea realiza conversia 6 . Bacteriile au tendinta de a utiliza compusii organici simpli. precum si humusul. Norton.

Detritivorele sunt organismele care se hranesc cu astfel de materiale. Materia organica recalcitranta: Este materia organica reprezentata de humus si de materialele puternic lignificate. Humusul sau materia organica humificata: Reprezinta un compus organic Zaharuri solubile. animale. detritus. ca raspuns la orice schimbare in sistem. reziduu de suprafata. In continuare se vor prezenta cativa termeni folositi pentru a descrie diferitele tipuri de materie organica. sau alte substante organice care au ajuns recent in sol si care prezinta doar semene incipiente de descompunere. Material vegetal mort. Humusul este un complex organic foarte important pentru sol deoarece el constituie un liant pentru 7 . lemnoase ale plantelor. intrand in componenta fibrelor groase. protozoare. Fractia activa a materiei organice: Compusii organici care pot fi utilizati drept hrana de catre microorganisme. Organismele vii: Bacterii. SURSE DE HRANA PENTRU ORGANISMELE DIN SOL “Materia organica a solului” include toate substantele organice existente in interiorul si deasupra solului. aminoacizi si alti compusi secretati de decat complex care ia nastere in urma numeroaselor transformari ale materiei organice. viermi de pamant. material organic. Lignina: Este un compus greu degradabil. Exudatii radiculari: radacinile plantelor. Humusul este foarte greu descompus deoarece proprietatile fizice si chimice ale agregatelor sale il fac greu accesibil pentru majoritatea organismelor.acesteia in humus – o forma relativ stabila de sechestrare a carbonului in sol pentru zeci si chiar sute de ani. Fractia activa se modifica mult mai rapid materia organica totala. organismele care pot folosi lignina drept hrana (utilizand carbonul din structura acesteia) sunt fungii. Materia organica instabila: Materia organica ce este usor descompusa. artropode si radacini vii. nematode. De regula. fungi. pe care doar foarte putine organisme o pot descompune. Toti acesti termeni se refera la plante.

Acid humic 8 . si astfel imbunatateste capacitatea solului pentru retinerea apei si a nutrientilor.agregatele foarte mici ale solului.

Spre deosebire de fungi. Dupa: Soil Microbiology and Biochemistry Slide Set. Prin activitatea lor. Fungii sunt descompunatorii comuni ai litierei. iar datorita hifelor lungi pe care le dezvolta. fungii au acces prin aceste filamente si la azotul care se gaseste in stratul de sol de sub litiera. Figura 4. In litiera. deoarece litiera contine mari cantitati de complexe organice greu de descompus de catre alte organisme. Martin. Madison WI.P. in rizosfera sunt concentrate protozoarele si nematodele care traiesc pe seama bacteriilor. toate aceste organisme pun la dispozitia plantelor elementele minerale nutritive si in plus le protejeaza si de numeroase boli. organismele solului sunt concentrate: In jurul radacinilor.. De asemenea. nutrienti si umiditate potrivite cu cerinte lor specifice de viata. De regula. Rizosfera reprezinta solul din vecinatatea imediata a radacilor plantelor. bacteriile nu pot transporta azotul la 9 . desi exista microorganisme care au fost gasite si la o adancime de pana la 16 km (ex. Bacteriile sunt foarte abundente (rizosfera) descompuna in jurul radacinilor pot sa deoarece usor substantele organice simple pe care le gasesc aici. Fiecare specie sau grup traieste acolo unde gaseste spatiu.UNDE LOCUIESC ORGANISMELE DIN SOL? Organismele retelei trofice nu sunt uniform distribuite in interiorul solului. (vezi foto). Fungii isi procura carbonul din descompunerea litierei. Rizosfera este colonizata de bacterii care se hranesc cu celule moarte provenite din radacini si cu proteine si zaharuri eliberate in mediu prin activitatea radiculara (exudati radiculari). 1976 J. SSSA. et al. Oricum. bacteriile din depozitele petrolifere). ele se intalnesc acolo unde exista si materie organica – majoritatea in primii cativa centimetri ai solului. eds.

organismele comune sunt fungii. compusii humici.) CAND SUNT ACTIVE ORGANISMELE DIN SOL? Activitatea organismelor din sol se desfasoara in conformitate cu variatia conditiilor sezoniere. Bacteriile pot participa la descompunerea litierei atunci cand aceasta este amestecata in profilul solului. Pe suprafata agregatelor de sol. asa cum este denitrificarea.distante. insectele consumatoare de frunze. in particular a bacteriilor aerobe si a fungilor aerobi. (vezi Figura pag 1. 10 . reprezinta un complex care are foarte putin azot disponibil. In interiorul agregatelor mari de sol au loc procese care nu necesita oxigen (procese anaerobe). la deshidratare. traiesc in porii umpluti cu apa ai solului. altele sunt mai active in conditii de seceta. iar altele sunt mai active in conditii de stagnare a apei. materia organica din sol a fost deja descompusa de mai multe ori de catre bacterii si fungi si/sau a fost trecuta prin tubul digestive al ramelor sau al artropodelor. Pe humus. Numeroase agregate sunt de fapt coproolite ale viermilor de pamant (ramelor) sau a altor nevertebrate. exista si cateva specii care sunt mai active in timpul iernii. Bacteriile si fungii sunt mult mai capabile sa acceseze suprafete mari de teren acoperite cu resturi vegetate dupa ce organisme cum sunt viermii de pamant. bacteriile sunt abundente in litiera verde a plantelor mai tinere care sunt mult mai bogate in azot si compusi simpli ai carbonului decat litiera plantelor batrane. In sistemele temperate. cea mai mare activitate are loc la sfarsitul primaverii cand conditiile de temperatura si umiditate sunt optime pentru procesele de crestere (vezi graficul). De asemenea. Rezultatul. Artropodele si nematodele care nu pot sapa in sol se misca prin porii si fisurile dintre agregatele de sol. Cu toate acestea. asa ca ele nu prea se gasesc in litiera. este mai mare la suprafata agregatelor de sol decat in interiorul agregatelor. Activitatea biologica. In spatiul dintre agregatele de sol. precum si a conditiilor zilnice. Aici. Organismele care sunt sensibile la uscaciune. milipedele si alte artropode erbivore au maruntit litiera in bucatele mici. Numai fungii sunt capabili sa produca enzimele necesare pentru a degrada compusii complecsi ai humusului. asa cum sunt protozoarele si numeroase nematode.

Interelatiile dintre sol. 11 . Rezultatul combinat al acestor interactiuni este reprezentat prin numeroase functii benefice. Organismele prezente in sol sunt bacterii. Numeroase categorii de organisme sunt active numai in anumite perioade de timp. celelalte au o activitate incetinita sau sunt chiar latente. precum si asupra calitatii apei si aerului. artropode si viermi de pamant. numai o anumita fractie din organisme se hranesc. protozoare. incluzand aici ciclul elementelor (nutrientilor). fungi. Chiar daca perioada de timp considerata se caracterizeaza printr-un maxim de activitate biologica. controlul bolilor si a circulatiei apei (solutiilor). Intr-un interval de timp dat nu toate organismele sunt active. Activitatea sezoniera a bacteriilor si a fungilor in zonele temperate (pe solurile agricole). iar atunci ele interactioneaza intre ele. circuitului carbonului si al celorlate elemente nutritive. interactioneaza cu plantele si cu particulele de sol. IMPORTANTA RETELEI TROFICE A SOLULUI Componenta vie a solului (reteaua trofica) este deosebit de complexa si prezinta o alcatuire diferita in cadrul diferitelor ecosisteme (vezi figura). productiei agricole. Fiecare ecosistem este influientat si prezinta beneficii de pe urma activitatii organismelor din sol.Figura 5. nematode. asta nu inseamna ca toate organismele sunt active . respira si altereaza intens mediul. plante si organismele solului isi pun amprenta asupra biodiversitatii.

Biologia Solului Capitolul 2: RETEAUA TROFICA SI STAREA DE SANATATE A SOLULUI DIFERENTIERI INTRE RETELELE TROFICE Fiecare camp. padure. Figura 6). 12 . precum si a practicilor agricole diferite de la un ecosistem la altul. proportia si nivelul de complexitate dintre bacterii. de sol si de vegetatie. sau pasune are o retea trofica unica. fungi si alte grupuri de animale este specifica pentru fiecare ecosistem dat.Figura 6. (Vezi figura retelelor trofice din diferite ecosisteme. Fiecare tip de ecosistem are o anumita structura caracteristica a retelei trofice (vezi tabelul “Numarul Organismelor din Solurile Ecosistemelor Nepoluate”). STRUCTURA UNEI RETELE TROFICE TIPICE “Structura” retelei trofice se refera la compozitia si la numarul relativ de organisme care se gasesc in interiorul sistemului sol. Aceste diferente din cadrul retelelor trofice sunt rezultatul factorilor climatici.

raportul de biomasa fungi/bacterii fiind de 5:1 pana la 10:1 in padurile de foiase. 1500-60 000 m in padurile de conifere Cateva mii flagelate si amibe. Solurile inierbate si solurile cultivate au in general o retea trofica in care domina bacteriile. adesea 1 miliard Cca. foarte putine ciliate Cateva sute nematode consumatoare de bacterii si fungi. Padurile au o retea trofica dominata de fungi. – cateva sute milioane 500 – 1500 m in padurile de foiase. 10 m filamente de fungi 90-100 m 100 mil. – 1 miliard Cateva sute mil. cateva sute ciliate Cateva sute de mii de amibe si cateva flagelate.. cateva consumatoare de fungi. 100-cateva sute ciliate 10-20 nematode consumatoare de NEMATODE bacterii. Numarul Organismelor din Solurile Ecosistemelor Nepoluate Tip organism O lingurita sol proaspat (sau 1 g sol uscat) Soluri agricole cultivate 100 mil.250 000 100 – 500 in padurile de foiase Pajisti Paduri BACTERII FUNGI PROTOZOARE In continuare sunt redate cateva caracteristici ale retelelor trofice: Raportul fungi/bacterii este caracteristic fiecarui tip de ecosistem. aceasta insemnand ca cea mai mare cantitate de biomasa este realizata de bacterii. cateva pradatoare ARTROPODE VIERMI DE PAMANT Cca. 13 .mai multe sute din fiecare categorie Cateva mii flagelate si amibe. numeroase pradatoare 100 000 .Tabelul 2. si de 100:1 pana la 1000:1 in padurile de conifere. Solurile agricole cu productivitate foarte mare au tendinta de a avea raportul de biomasa fungi/bacterii de 1:1 (sau apropiat de acesta). 1 m2 sol <1000 50 – 300 (mai multi in solurile cu continut bogat de materie organica) 5000 – 20 000 100 – 500 (In zonele aride si semiaride pot sa lipseasca) foarte putine in padurile de conifere Zeci.

sau subgrupe asa cum sunt consumatorii de bacterii. in sistemele agricole in care lucrarile solului sunt reduse. Masurarea nivelurilor de activitate.fie prin masurarea cantitatilor de substante care dispar din sol (asa cum sunt resturile vegetale sau anumite cantitati de metan consumate de diferite comunitati de organisme). Aceste masuratori reflecta activitatea biologica totala. (De retinut faptul ca. Respiratia– masurarea CO2 produs. 14 . doar o parte din organismele solului sunt active). Daca bacteriile domina fungii. raportul fungi/bacterii are tendinta de a creste in timp. Uneori se pot aplica colorari fluorescente pentru a usura numararea lor (mai ales a celor microscopice). artropodele etc. Prin aceasta metoda nu se poate diferentia care anume organisme genereaza CO2-ul (plantele. protozoarele. Grupele de organisme. iar in urma calculelor pot fi convertite in biomasa. Numararea pe placi Petri– presupune numararea coloniilor de bacterii si de fungi care cresc in cultura. iar populatiile viermilor de pamant si ale artropodelor devin si ele mai numeroase. CUM SE APRECIAZA COMPLEXITATEA RETELEI TROFICE? Tehnicile de masurare pentru caracterizarea retelei trofice includ: Numararea. dintr-o anumita proba de sol. Activitatea este determinata fie prin masurarea cantitatiilor de produsi (asa cum este de exemplu CO2 generat in sol). De exemplu. Practicile agricole modifica reteaua trofica. asa cum sunt bacteriile. intr-un moment de timp dat. consumatorii de fungi si nematodele pradatoare sunt numarate. De exemplu. ele reprezentand suma activitatilor organismelor active din sol. patogenii sau alte organisme din sol). protozoarele sunt abundente numai daca si bacteriile sunt abundente. Numaratoarea directa – numararea fiecarui tip de organisme cu ochiul liber sau cu ajutorul microscopului. inseamna ca nematodele consumatoare de bacterii vor fii mai numeroase decat nematodele consumatoare de fungi.Organismele care se intalnesc in reteaua trofica reflecta sursa lor de hrana.

care includ si nematode consumatoare de bacterii. AND-ul si ARN-ul– constituie. Biomasa totala a organismelor din sol sau anumite caracteristici ale comunitatii solului pot fi apreciate prin masurarea doar a anumitor componente ale organismelor din sol. Transferul de energie are loc atunci cand un organism este mancat de altul (in diagrama acest transfer de energi este reprezentat prin sageti). azotului si fosforului – Cea mai utilizata metoda de apreciere a cantitatii de carbon si de azot din organismele solului este metoda extractiei cu cloroform. iar prin determinarea lor se poate cuantifica biomasa anumitor grupuri de organisme. Ecosistemele 15 . si nematode pradatoare. Fiecare casuta a diagramei reprezinta cate un grup functional de organisme. de asemenea. dupa cum urmeaza: Biomasa carbonului. Cantitatea de nutrienti masurata in acest fel poate fi apoi utilizata pentru estimarea biomasei totale a organismelor. asa cum sunt fungii sau actinomicetele. cat si la tipurile diferite de specii. si consumatoare de fungi. care indeplineste un anumit rol in cadrul sistemului sol. “ampreanta” comunitatii solului si prin determinarea lor se poate detecta prezenta anumitor specii sau genuri specifice. Fosfolipidele si alte lipide – reprezinta “amprenta” comunitatii solului. Estimarea constituentilor celulari. CE REPREZINTA COMPLEXITATEA RETELEI TROFICE ? Complexitatea retelei trofice reprezinta un factor care se refera atat la numarul de specii dintr-o comunitate.Rata de nitrificare– masoara activitatea acelor specii implicate in conversia amoniului in nitrati. un sol cu 10 specii de nematode consumatoare de bacterii este mai putin complex decat un sol cu 10 specii de nematode. Enzimele – Exista mai multe metode prin care masurand cantitatea si tipul enzimelor din celulele vii (sau atasate de particulele de sol) se poate estima activitatea potentiala a organismelor din sol sau se poate caracteriza comunitatea biologica a solului. Rata descompunerilor – masoara viteza de disparitie a resturilor organice (pana la descompunerea completa). De exemplu. In figura urmatoare se poate observa diagrama unei retele trofice complexe care apartine unui sol dintr-un ecosistem forestier.

altreaza 16 . Practicile agricole pot altera numarul grupelor functionale de organisme –cu alte cuvinte. astfel. Reprezentarea unei retele trofice complexe Numarul grupelor de organisme care realizeaza transferul de energie (inainte ca acesta sa paraseasca sistemul solului) este diferit (si caracteristic) pentru fiecare ecosistem in parte. lucrarile prea intense ale solului. folosirea pesticidelor si a irigatiilor in cantitati prea mari. In contrast cu acest ecosistem. complexitatea – din sol. Sistemele lucrate intensiv. asa cum sunt sistemele culturilor de camp prezinta mari modificari in ceea ce privesc grupe functionale ale comunitatii de organisme. Energia si nutrienti vor fi. grotele sau solurile care prezinta putina materie organica au o varietate a organismelor pradatoare mult mai mica. Figura 7. iar cantitatea de energie inglobata si transferata este mult mai mare. In cadrul ecosistemului forestier prezentat in diagrama anterioara. O rotatie necorespunzatoare a culturilor.complexe contin mai multe grupe functionale decat ecosistemele simple. energia este transferata de la un tip de organism la altul de cel putin douazeci de ori. transferate doar prin cateva tipuri de organisme.

Numeroase organisme din sol sunt implicate in formarea si stabilizarea agregatelor de sol. imbunatatesc porozitatea solului. Daca nu ar exista acesta posibilitate de retinere a azotului in materia organica stabila a solului (humusul). cel mai important pentru cresterea plantelor este amoniul (NH4+). In felul acesta. materia organica si argila. azotul ar fi spalat prin levigare din zonele radiculare. precum controlul bolilor. fiind astfel pusi la dispozitia plantelor. Ciclul nutrientilor. 17 .si amoniu . Amoniul si alti nutrienti eliberati sunt preluati de alte organisme.habitatul organismelor solului si prin urmare altereaza structura si complexitatea retelei trofice. alaturi de fisurile si galeriile create de rame si de artropode. Dintre aceste deseuri. levigarea are loc deoarece formele anorganice de azot (nitrati – NO3. hifele fungilor si perisorii radiculari ai plantelor conduc la formarea unor agregate de sol foarte stabile. Aceste cooprolite devin parti componente ale structurii solului. generand mari cantitati de cooprolite (fecale care contin pamant imbogatit in enzime intestinale). nutrientii pot fi recirculati mult mai rapid.prin care o stare de optim sau chiar de abundenta azotului si alte elemente devin disponibile pentru nutritia plantelor . Activitatea biologica. Din cea mai mare parte a cantitatii de hrana consumata. sub forma de deseuri.NH4+ ) sunt foarte mobile. Retentia nutrientilor. Alaturi de realizarea proceselor de mineralizare . capacitatea de infiltratie si de retinere a apei. Imbunatatirea structurii solului. asa cum sunt ciclurile elementelor nutritive.organismele din sol realizeaza si procesele de humificare. in acest fel se poate asigura pentru nutritia plantelor. De asemenea. formarea structurii solului.prin proprietatile ei chimice. BENEFICIILE COMPLEXITATII RETELEI TROFICE Complexitatea biologica a sistemului solului poate influienta o serie de procese. Imbunatatirea stabilitatii agregatelor de sol. inclusiv de radacinile plantelor. Atunci cand in sol exista o varietate mare de organisme. a infiltratiei si a capacitatii de retinere a apei. iar o mica parte este eliberata din nou in mediu.sunt responsabile pentru crearea microagregatelor de sol. rata descompunerilor (mineralizarea si humificarea). organismele creaza biomasa proprie. Viermii de pamant (ramele) si artropodele consuma mici agregate minerale si organice de sol. organismele sechestreaza importante cantitati de nutrienti (in special azot) pentru perioadele de timp in care plantele (si algele) nu inregisteaza cresteri rapide.

stocarea si punerea in circuit a nutrientilor si altor elemente (humificarea si mineralizarea) . o biodiversitate mare. Degradarea poluantilor.ca sistem viu este acela de purificare a apei. prin abundenta relativa a speciilor. sau metaboliti care inhiba dezvoltarea patogenilor. Intr-o retea trofica complexa. MANAGEMENTUL SOLURILOR SI STAREA LOR DE SANATATE Un management corespunzator al solurilor asigura buna crestere a plantelor. precum si 4. ceea ce atrage dupa sine o imbunatatire a componentei biologice. imobilizarea si detoxifierea materiei organice si anorganice potential poluanta. Biodiversitatea. 2. reteaua trofica indeplineste o multitudine de functii cruciale. 3. organismele utile din sol intra in competitie cu organismele care produc boli. protejeaza calitatea apei si a aerului si asigura statea de sanatate a animalelor si oamenilor. fie se hranesc direct cu patogenii. In sistemele naturale ale solului. mentinerea activitatii biologice. de fapt. Interactiunile dintre organisme conduc la realizarea aceostor multiple functii. Un rol foarte important pe care il realizeaza solul . reglarea fluxului de apa din sol si dizolvarea nutrientilor.Inhibarea bolilor. O retea trofica complexa include organisme care au capacitatea de a consuma (degrada) in conditii foarte variate de mediu o varietate foarte mare de poluanti aparuti in solutia solului. Mantinerea starii de “sanatate” a solului se realizeaza prin mentinerea si imbunatatirea proprietatilor fizice si chimice a solului. O retea trofica cu complexitate mare inseamna. Acesti competitori pot sa previna instalarea patogenilor prin mai multe cai: fie consuma hrana care este specifica si patogenilor. fie genereaza metaboliti care sunt toxici pentru patogeni. degradarea. a diversitatii si productivitatii. tamponarea. precum si prin numarul grupelor functionale de organisme. 18 . Biodiversitatea se masoara prin numarul total de specii. filtrarea. incluzand: 1.

fungi si alte organisme decat poate avea acelasi tip de sol pe care se practica rotatia doar a 2 culturi. iar o alta parte importanta este transformata in noi compusi. cu benzi inierbate. animalele si omul. De exemplu. apa. De asemenea. fata de cele carora nu li se aplica. Pe terenurile cu lucrari de terasare. Multe dintre stategiile de management modifica habitatele solului si deci reteaua trofica. complexitatea retelei trofice se reduce considerabil. (S-a constatat ca utilizarea bromurei de metil conduce chiar la eliminarea tuturor organismelor din sol. un anumit tip sol pe care se realizeaza rotatia a 4 culturi. aerul. sa conduca la diminuarea cantitatii de CO2. 19 . care ramane in sol pentru cativa ani. inclusiv solul. si prin fractia stabila (materia organica humificata) care rezista in sol timp de zeci sau sute de ani. Pe masura ce organismele din sol descompun materia organica. plantele.Succesul unui bun management de teren necesita protejarea tuturor resurselor. Aceasta materie organica este reprezentata prin fractia activa (sau labila). o parte din carbon este eliberat sub forma de CO2 (si se degaja in atmosfera). si de asemenea. cu exceptia catorva specii de bacterii). Materia organica humificata este stabila deoarece bacteriile si fungii care au contribuit la realizarea ei au creat niste molecule atat de mari si atat de complexe incat nu pot fi descompuse de alte organisme. alterand calitatea solului si capacitatea acestuia de a-si realiza functiile.are o varietate mult mai mare de surse de hrana si deci o varietate mult mai mare de bacterii. (si a altor gaze cu efect de sera) eliberat in atmosfera. pe solurile carora li se aplica pesticide in cantitati mari. RETEAUA TROFICA SI RETINEREA CARBONULUI Practicile de management de teren pot fi alese astfel incat sa conduca la cresterea continutului de de carbon din sol. retinut sub forma de materie organica. cu perdele de protectie etc exista mult mai multe habitate pentru microorganisme si artropode decat pe aceleasi terenuri fara astfel de lucrari. care intra in alcatuirea materiei organice a solului.

Al doilea grup functional este acela al bacteriilor mutualiste. Figura 2: Bacterii si hife de fungi Din: R. la un ha de teren.in alte forme utile. este egala cu masa a 20 de vite mari (10 tone). Bacteriile patogene includ speciile Xymomonas si Erwinia. Cel de-al treilea grup functional este reprezentat de bacteriile patogene. Prin acest proces de descompunere.Biologia Solului Capitolul 3: BACTERIILE Bacteriile sunt organisme unicelulare. Figura 1: Pe fiecare ha de sol pot fi active 10 t de bacterii. Masa lor cumulata. si speciile de Agrobacterium care cauzeaza formarea tumorilor in radacinile plantelor. 20 . P. Din: Michael T. care devin accesibile tuturor celorlalte organisme din reteaua trofica a solului. Cel mai bine cunoscute sunt bacteriile fixatoare de azot. In R. 149. Campbell. bacteriile convertesc energia stocata in materie organica -cu care se hranesc. Cele mai multe sunt bacteriile descompunatoare care consuma compusi simplii ai carbonului. Corvallis. Holmes. 1985. in general. asa cum sunt exudatii celulari radiculari sau litiera proaspata. Edward Arnold. Numerosi descompunatori pot degrada (descompune) chiar pesticidele si poluatii care ajung in sol. Bacteriile se grupeaza in patru grupe functionale. prevenind astfel levigarea lor din zona radiculara (in special a azotului). London. avand aproximativ 1 µ in diametru si ceva mai mult in lungime. foarte mici – in general. Decompunatorii sunt foarte importanti pentru ca ei imobilizeaza si retin in celulele lor nutrientii. Oregon State University. care realizeasa simbioze cu plantele. intre 1 milion si 1 miliard de bacterii. Plant Microbiology. O lingurita de sol productiv contine. Campbell.

de 5 ori mai mult decat apa oceanelor. se gasesc in mlastini. Dintre bacteriile chemoautotrofe fac parte: bacteriile metanogene – produc metan ca urmare a metabolismului lor si sunt anaerobe. Halococcus – bacterie iubitoare de sare. sulfului. Exemplu: Halococcus (figura 4).Figura 3. halobacteriile sau bacteriile halofile (iubitoare de sare) – traiesc in medii foarte concentrate in sare. in izvoare termale. Traieste in medii cu concentratie de NaCl de pana la 32%. in vanturile hidrotermale ale marilor. Figura 4.cu ajutorul carora fixeaza lumina solara si o convertesc in energie chimica -ATP. Radacini de Kalanchoe infectate cu Agrobacterium tumefaciens Din: Enciclopedia Libera Wikipedia Al patrulea grup functional este reprezentat de bacteriile litotrofe sau chemoautotrofe. se gasesc in solurile saraturate. Acestea nu obtin energia din compusi ai carbonului . fierului. in Marele Lac Sarat din Utah. Datorita acestui pigment bacteriile apar colorate si confera culoare roscata si mediului in care traiesc (figura 5). dar si in intestinul rumegatoarelor sau al omului-producand balonarile. 21 . Halobacteriile prezinta pigmenti –bacteriorodopsina. in Marea Moarta. ci din compusi anorganici ai azotului.

Dunaliella salina .Figura 5.alga unicelurara halofila 22 . Acest protist prezinta si el o cantitate mare de pigmenti (β-caroten) care il protejeaza de concentratia mare de sare. culoare pe care o imprumuta si mediul in care traiesc. Halobacteriile contin pigmenti de bacteriorodopsina care le protejeaza de concentratia mare de sare si care le confera culoare roscata. Datorita pigmentilor. Figura 6. asa cum este alga unicelulara Dunaliella salina (figura 6). Din: Enciclopedia Libera Wikipedia Halobacteriile nu trebuie confundate cu halofilele eucariote. mediul in care traiesc capata culoare rosie (figura 7).

Salmonella) Exista o serie de bacterii – bacteriile sulfat-reducatoare .: Desulfovibrio). ciclul nutrientilor si inhibarea bolilor. - Bacteriile nitrificatoare –contribuie la realizearea ciclul azotului. Se gasesc in izvoarele termale. Din: Encyclopedia of life online. obligate sau facultative.Figura 7. Pseudomonas. relativ la dinamica apei. - Bacteriile sulf-reducatoare – obtin energia prin reducerea sulfului elementar la hidrogen sulfurat (Proteus. Apa marii pare colorata in rosu datorita abundentei de alge unicelulare Dunaliella salina care contin pigmentii βcarotenoizi. Agregatele stabile de sol imbunatatesc infiltratea apei si capacitatea solului pentru retinerea apei. controland densitatea acestora si inhiband aparitia bolilor. vor fi discutate in continuare. - Bacteriile termoacidofile – prefera temperaturi de 70 – 80oC si un pH acid de 2-3.care pot sa utilizeaze ca sursa de energie atat sulful elementar cat si compusi ai sulfului (ex. In diferite comunitati. De regula sunt anaerobe. CE FAC BACTERIILE DIN SOL? Cele patru grupe functionale de bacterii indeplinesc importante activitati in sol. bacteriile intra in competitie cu organismele care produc boli plantelor. 23 . Anumite bacterii influienteaza miscarea apei in sol prin producerea de substante care ajuta ca liant al particulelor de sol si formarea de mici agregate (se imbunatateste structura solului).

lucerna. Atunci cand astfel de bacterii infecteaza radacinile plantelor. iar bacteriile vor transforma azotul atmosferic (N2) intr-o forma pe care plantele gazda o pot utiliza. radacina de arin . mazare.: radacina de lucerna . soia etc) si cu radacinile arinilor. Bacteriile denitrificatoare sunt anaerobe. Bacteriile care transforma ionii de amoniu in nitriti apartin genurilor Nitrosomonas si Nitrosococcus. iar cele care transforma nitritii in nitrati apartin genului Nitrobacter. Radacini cu nodozitati. solul se va imbogati in azot. lupin. Cand frunzele si radacinile moarte.Medicago. pe radacini se formeaza niste nodozitati vizibile (Figura 8). imag din dr. Conditii de anaerobioza se pot intalni in toate solurile (in interiorul agregatelor de sol) sau in solurile saturate (soluri care au porii dintre agregatele de sol pline cu apa –permanent sau temporar). O parte dintre acestea participa si la procesele de depoluare. din st.vor fi descompuse. fasole.Alnus) Bacteriile nitrificatoare transforma ionii de amoniu (NH4+) in nitriti (NO2-) apoi in nitrati (NO3-) – forma de azot preferata de toate plantele. Bacteriile denitrificatoare transforma nitratul (NO3-) in azot molecular (N2) sau in oxid de azot gazos (N2O). Se intalnesc in simbiozele cu radacinile leguminoaselor (trifoi. 24 . infectate cu bacterii din genul Rhizobium Din: Enciclopedia Libera Wikipedia (imag. Datorita faptului ca nitratul levigheaza mult mai usor pe profilul solului. ceea ce inseamna ca ele sunt active doar in absenta oxigenului. Figura 8. Thiobacillus denitrificans etc. Bacteriile nitrificatoare impreuna cu cele denitrificatoare sunt foarte importante deoarece asigura circuitul azotului in natura (figura 9). Exemple: Paracoccus denitrificans. astfel incat azotul ramane preponderent sub forma de amoniu. Plantele vor furniza bacteriilor simbionte compusi simplii ai carbonului.provenite de la aceste plante.CATEVA BACTERII IMPORTANTE Bacteriile fixatoare de azot. In solurile din padure activitatea bacteriilor nitrificatoare este redusa. fermierii utilizeaza inhibitori ai nitrificarii pentru a reduce activitatea bacteriilor nitrificatoare.

5 actinomicetele devin inactive. Dintre acestia fac parte chitina si celuloza. producatoare de antibiotice. la fel ca si fungii (Figura 10). Pentru a fi active. Ciclul azotului in natura Actinomicetele reprezinta un grup larg de bacterii care cresc sub forma de hife. Din: Enciclopedia Libera Wikipedia Actinomyces israelii Actinomicetele descompun o vatietate foarte mare de substrate. actinomicetele au nevoie de niveluri de pH ridicate. La pH mai mic de 6. in conditii de pH acid. asa cum sunt aceste Streptomyces. Figura 10 : Actinomicetele.5 si 9. confera solului mirosul de “pamant”. Streptomyces) sunt UNDE SE GASESC BACTERIILE? Bacteriile populeaza cele mai variate micromedii si folosesc drept hrana o diversitate mare de substrate. bacteriile sunt mult mai competitive si se dezvolta vertiginos atunci cand sursele de hrana se gasesc intr-o forma usor de metabolizat 25 . dar in mod special sunt importante pentru degradarea compusilor recalcitranti (greu de descompus). In general. Actinomicetele (de ex. in schimb fungii devin activi si pot realiza descompunerea compusilor recalcitranti. Ele sunt responsabile pentru mirosul caracteristic de “pamant” al solurilor proaspat arate.Figura 9. cuprinse intre 6.

de exemplu. fluorescens. resturi vegetale proaspete sau compusi secretati de radacinile vii ale plantelor).. pe de alta parte. Bacteriile au rol protector pentru plante. inhiband o serie de patogeni ai plantelor. cresterea si dezvoltarea acestora. sunt cele care fixeaza azotul atmosferic si carbonul. nu intotdeauna numarul lor este suficient de mare pentru a avea loc efectele scontate. favorizand cresterea. Bacteriile au capacitatea de a modifica prin activitatea lor conditiile de viata dintr-un sol. Pe un sediment proaspat nu plantele sunt cele care se instaleaza primele. Pe de o parte. Bacteriile. imobilizeaza azotul si alti nutrienti si initiaza circuitul elementelor in cadrul solurilor tinere (in curs de formare).. comunitatea bacteriana modifica structura solului. primele specii de plante gasesc conditii proprii pentru viata si se pot instala. aceste interactiuni benefice dintre bacterii si plante au loc in mod natural in sol. Pseudomonas fluorescens) prezinta activitate antifungica. Abia dupa aceea. Bacteriile se gasesc in special concentrate in rizosfera (zona din vecinatatea imediata a radacinilor). iar in aceste conditii plantele fiind libere de boli cresc si se dezvolta in voie. favorizand instalarea plantelor. creand astfel un mediu mai bun pentru radacinile plantelor. La schimb. asa cum este P. Influienta bacteriilor asupra plantelor se poate manifesta fie indirect. deoarece inhiba aparitia multor boli (sa ne gandim. 26 . anumite bacterii sunt capabile sa produca compusi stimulatori (factori de crestere) care actioneaza direct asupra plantelor. diversificand astfel sursele de hrana disponibile pentru bacterii. fluorescens. Pe masura ce comunitatea vegetala se instaleaza. pentru a asigura reducerea patogenilor si pentru a obtine recolte sanatoase si productii mari. aceste bacterii pot produce compusi care inhiba cresterea patogenilor. dar si alte specii de Pseudomonas precum si specii de Xanthomonas influenteaza pozitiv cresterea plantelor. se doreste obtinerea unor seminte inoculate cu bacterii anti-fungice. iar prin descompuneri furnizeaza elemente minerale. Acest fapt reprezinta o dovada ca plantele produc numeroase tipuri de exudati radiculari pentru a incuraja cresterea si dezvoltatrea bacteriilor. produc materie organica. diferite tipuri noi de materie organica intra in sol. incepand cu bacteriile fotosintetizatoare. Bacteriile Stimuleaza Cresterea Plantelor Anumite tulpini bacteriene (de ex. fie direct. Desi. De aceea. P. la capacitatea bacteriilor de a sintetiza antibiotice!).(de ex. ci comunitatile de bacterii.

printre si prin radacini si roci. Micorizele pot fi: ectomicorze (Figura 3) . Hifele fungilor leaga fizic particulele de sol. ca si bacteriile. ceea ce imbunatateste capacitatea de infiltrare si de retinere a apei. asa cum sunt drojdiile sunt unicelulare. fungii micorizali pun la dispozitia plantelor apa si nurientii pe care-i solubilizeaza din compusii greu utilizabili de catre plante.sau o serie poluanti organici. creand agregate stabile. In schimbul carbonului organic pe care il primesc de la plante. care o data eliberati in sol contribuie la formarea acizilor humici rezistenti in sol timp de sute de ani.fungii micorizali cresc pe suprafata radacinilor. In general. Ceilalti fungi sunt pluricelulari. numite hife. si mici molecule. Mutualistele – fungii micorizali – colonizeaza radacinile plantelor.Biologia Solului Capitolul 4: FUNGII DIN SOL Fungii sunt organisme microscopice care de obicei cresc sub forma unor filamente lungi. in functie de modul in care isi procura energia. circuitul nutrientilor si inhibarea bolilor. cum ar fi: dinamica apei in sol. de la cateva sute de microni pana la cativa metri. asa cum sunt acizii organici. substrate simple. Metabolitii lor secundari sunt acizi organici. Activitatea fungilor este foarte importanta pentru imobilizarea si retinerea nutrientilor in sol. care are aspect rizomorf (forma de radacini). Hifele isi creaza loc printre particulele de sol. De regula. Ei transforma materia organica greu de descompus in forme usor accesibile altor organisme din sol. dioxid de carbon (CO2). Anumiti fungi. Anumiti fungi descompunatori utilizeaza insa. Fungii realizeaza numeroase functii importante. Uneori hifele se grupeaza intr-o masa numita miceliu. acesti fungi utilizeaza substrate complexe . Fungii din sol pot fi grupati in trei grupuri functionale. In cadrul retelei trofice fungii au rol de descompunatori (alaturi de bacterii). Descompunatorii –fungii saprofiti – transforma materia organica moarta in biomasa proprie. sunt asociati de regula cu radacinile pomilor si vitei de vie. 27 . au o grosime de cativa microni si o lungime variabila.celuloza si lignina din resturile vegetale lemnoase. Acesti nutrienti sunt: fosforul. azotul si microelementele.

iar hifele acestora (benzile albe) radiaza in masa solului. care le ajuta sa extraga nutrientii din sol. deoarece se extind pe suprafete mari. Dupa: Elaine R. SSSA. fie in interiorul radacinilor. et al.- endomicorize . eds. De exemplu. Dupa: USDA. In conditii de 28 . Corvallis Figura 2: Fungi care descompun vasele conducatoare ale unei frunze Dupa: No. Madison WI.. legumele si arbustii. Fungii din imagine sunt albi. PNW Research Station. Figura 1: Numeroase plante depind de activitatea fungilor. Oregon State University. produc numeroase pierderi economice pentru agricultura in fiecare an. J.P. galbeni sau roz. dar penetreaza printre acestea. Oregon Figura 4: Endomicorize arbusculare in interiorul celulelor radiculare de trifoi.fungii micorizali cresc in interiorul celulelor radiculare. sunt asociati cu plantele ierbacee. Ingham UNDE SE GASESC FUNGII? Fungii saprofiti se gasesc in jurul resturilor vegetale lemnoase. Numerosi fungi paraziti au rol in controlul bolilor. Hifele fungilor prezinta avantaj fata de bacterii. Figura 3: Ectomicorize pe o radacina de vita de vie. Corvallis. Fungii nu invadeaza celulele radacular. Forest Service. 48 Soil Microbiology and Biochemistry. Dupa: Randy Molina. portocali. - micorizele ericoide – fungii micorizali pot sa creasca fie la suprafata. fungii care paraziteaza nematodele si insectele pot fi utilizati ca agenti de biocontrol. regland densitatea populatiilor de nematode si insecte daunatoare. Martin. Micorizele arbusculare reprezinta un tip de endomicorize (figura 4). Fungii patogeni ai radacinilor. culturile de camp. Al treilea grup de fungi este reprezentat de fungii patogeni si paraziti. dar ei pot fi negri. Radacinile sunt in simbioza cu fungi micorizali. care determina reducerea productiilor sau cauzeaza moartea atunci cand colonizeaza radacinile sau alte organisme din sol. Pythium si Rhizoctonia. asa cum sunt Verticillium.

putand astfel sa supravietuiasca si sa creasca. loboda. fungii pot crea punti de hife pana la zone in care mai gasesc apa. Figura 6: Ciuperci comune ecosistemelor forestiere (basidiomicete). care nu formeaza asociatii micorizale. Conditiile anaerobe apar de regula in turbarii si in solurile argiloase foarte compactate (vertisoluri). Lucrarile intense ale solului si folosirea fungicidelor distrug micorizele. Exceptie fac numerosi membri ai familiei Cruciferae (ex.uscaciune. NM. Las Cruces. Figura 5: In ecosistemele aride. Fungii sunt organisme aerobe. putand descompune chiar si resturile sarace in azot si cu compusi ai azotului greu de descompus. Fungii sunt capabili sa extraga azotul din sol. 29 . fungi pompeaza apa si nutrientii pentru plante. si ai familiei Chenopodiaceae (ex. Solurile care devin anaerobe pentru perioade indelungate de timp. mustarul). brocoli. sfecla). USDA-ARS Jornada Experimental Range. Aceste ciuperci dezvolta in sol o extinsa retea de hife. pierd componenta fungica a retelei trofice. Spanacul. Fungii se dezvolta in mod deosebit mai ales pe solurile forestiere. FUNGII MICORIZALI IN AGRICULTURA Majoritatea pomilor si culturilor agricole depind de beneficiul substantial pe care il aduc micorizele. Practicile de management de teren influenteaza formarea micorizelor. Dupa: Jerry Barrow. S-a observat ca biomasa fungica inregistreaza cea mai mare productivitate in paduri. desertice. In aceasta imagine se poate observa cum granulele de pamant adera la radacina prin intermediul polizaharidelor secretate de planta si de fungi. Bacteriile nu pot sa faca acest lucru si astfel isi inceteaza activitatea. Figura 7: Fungii micorizali leaga particulele de sol de radacinile plantelor.

ciliat liber care se hraneste cu alte protozoare (cu parameci) 30 . Deoarece se hranesc cu bacterii. denumiti cili (de aici si denumirea lor). Protozoarele din sol sunt clasificate in trei mari grupe. Formele libere se deplaseaza prin inot (cu ajutorul cililor) sau prin tarare (cu ajutorul cirrilor-organite rigide spiniforme.primul. Ciliatele se hranesc cu bacterii sau.animal) sunt organisme unicelulare care se hranesc in primul rand cu bacterii si cu materie organica solubila. Ciliatele sunt forme libere (Paramecium. zoon. 2. ele realizeaza locomotia prin intermediul unor unor perisori de pe suprafata membranei. Didinium. rezultate din fuzionarea cililor). unele dintre ele.Biologia Solului Capitolul 5: PROTOZOARELE DIN SOL PROTOZOA Protozoarele (protos. Didinium – figura 1). 3) sau forme fixate (Vorticella. Didinium. in functie de forma lor: Ciliatele sunt celule mari. Cleops etc – figurile 1. Reproducerea ciliatelor se face de obicei pe cale asexuata prin diviziune transversala. protozoarele elibereaza in mediu o parte din azotul care intra in componenta compusilor bacterieni (cealalta parte fiind utilizata pentru sinteza propiilor compusi). chiar cu alte tipuri de protozoare (Ex.500 µm in diametru. Stentor etc. Protozoarele sunt de cateva ori mai mari decat bacteriile. unele protozoare se pot hrani cu alte protozoare sau uneori cu fungi. Figura 1. avand in general 5 . 5). Azotul eliberat este pus la dispozitia plantelor si a celorlalti membri din reteaua trofica. Cand conditiile de mediu devin nefavorabile sau dupa o lunga perioada de diviziuni ciliatele isi remaniaza materialul genetic recurgnd la inmultirea sexuata prin conjugare.figurile 4.

ele realizeaza locomotia prin intermediul unor prelungiri citoplasmatice temporare. 31 . marine (radiolarii si foraminiferele) sau de apa dulce (majoritatea heliozoarelor). Foaraminiferle si unele Heliozoare). Putine dintre ele sunt specii parazite sau marine.ciliat liber Figura 4: Ciliatele sunt protozoarele cele mai mari. Ciliatele se misca usor si rapid in sol cu ajutorul cililor.Figura 2. denumite pseudopode. Amibele se pot impartii in amibe nude sau fara test (care nu au invelis extern: de exemplu Amoeba proteus) si amibe cu test (un invelis extern pseudochitinos. Amoebele (amibele) sunt de asemenea celule mari. Un ciliat consuma cca zece mii de bacterii pe zi si elibereaza in mediu azot disponibil plantelor. Amibele cu test sunt specii acvatice. Paramecium caudatum. silicios sau calcaros: de exemplu Thecamoebele. Radiolarii. Amibele lipsite de test traiesc majoritatea in apele dulci si in solutia solului. In imagine Cleops sp.

P. Formele granulare care apar in imagine sunt bacterii. and Biochemistry. dar mai lungi). Ingham CE FAC PROTOZOARELE? Protozoarle joaca un important rol in minerlizarea nutrientilor. bacteriile au un raport C:N mai mic de 10:1. ele utilizeaza pentru locomotie unul sau mai multi flageli (structuri similare cililor. Amoeba proteus Figura 2: Amiba ingerand bacterii.Flagelatele sunt protozoare mai mici. Raportul carbon: azot este de 10:1 sau mai mult in celulele protozoarelor. protozoarele. Dupa: No. Dupa: Elaine R. Flagelatele au unul sau mai multi flageli cu ajutorul carora se deplaseaza si se hranesc (vezi protozoarul din stanga). Un alt rol foarte important al protozoarelelor este in reglarea numerica a populatiilor bacteriene (consumand o cantitate mare de bacterii pentru nutritia lor). Figura 3. astfel incat acest surplus este eliberat in mediu sub forma de amoniu (NH4). Martin. In imag. Amoniul va fii repede preluat de catre alte organisme din sol si de catre radacinile plantelor. 35 from Soil Microbiol. et al. ele joaca rol important in descompunerile care au loc in sol si in structurarea agregatelor de sol. De asemenea.1976. care se hranesc cu bacterii. preiau o cantitate de azot mai mare decat au ele nevoie pentru propiul metabolism. punandu-i astfel la dipozitia plantelor si a celorlalte organisme din sol. hranindu-se intens cu bacterii. In acest fel. Protozoarele constituie hrana pentru alte ogranisme 32 . J. de regula mergand pana la 3:1. Figura 1: Protozoarele joaca un rol important in ciclul nutientilor.

De aceea. In general. dar exista si un grup de amibe care se hranesc cu fungi. gradul de umiditate al solului are un rol deosebit de important in determinarea tipurilor de protozoare care vor fi prezente si active la un moment dat in sol. protozoarele predominante sunt reprezentate de flagelate si de amibe nude. amibe care apartin ambelor varietati (atat nude cat si cu test). de asemenea. radiolarii in planctonul marin. aceste amibe se 33 . Semnificatia pentru plante a acestei diferente nu este cunoscuta. solurile cu continut ridicat de argila prezinta mai ales protozoare mici (flagelate mici si amibe nude). spre deosebire de solurile cu textura medie care contin flagelate mult mai mari. In solurile in care domina bacteriile. Aceste amibe prezinta schelet extern si rizopode (pseudopode lungi si subtiri. protozoarele prefera zona rizosferei pentru cresterea si dezvoltarea lor. cele forestiere) au tendinta de a avea mai multe amoebe cu test (cu schelet extern) si ciliate decat alte tipuri de protozoare. De aceea. Impreuna fac parte din supergrupul Rhizaria. Ca si bacteriile. Ambele grupe de organisme consuma bacterii si elibereaza in mediu amoniu NH4+. ele ajuta la supresia anumitor boli si a anumitor patogeni. fie un numar mare de nematode-consumatoare de bacterii. amintesc de cele lasate de vampiri pe gatul victimelor lor. precum si numeroase ciliate. Gaurile perfect rotunde. pe care aceste amibe le fac in peretii celulari ai fungilor. iar cercozoarele sunt comune in soluri). PROTOZOARELE SI NEMATODELE Protozoarele si nematodele-consumatoare de bacterii se afla in permanenta competitie pentru resursele lor comune de hrana: bacteriile. pana la milioane pe gram in solurile cu fertilitate ridicata. niciodata ambele categorii in numar mare.importante din sol si. UNDE SE GASESC PROTOZOARELE? Protozoarele au nevoie de bacterii pentru a se hranii si de apa pentru a se misca. VAMPIRII CARE LOCUIESC IN SOL Majoritatea protozoarelor se hranesc cu bacterii. filamentoase). Solurile in care domina fungii (de exemplu. Numarul tipic de protozoare din sol variaza in limite foarte largi – de la cateva mii pe gram sol uscat in solurile cu fertilitate scazuta. Solurile contin fie un numar mare de protozoare. (Foraminiferele sunt comune in bentosul marin. Ele fac parte din grupul de protiste numit Cercozoa si prezinta numeroase similitudini cu Foraminiferele si Radiolarii.

numesc Vampyrellidae. Hife de Gaeumannomyces graminis (o specie de fung care ataca radacinile graului) ciuruite de actiunea enzimatica a amibelor consumatoare de fungi. asa cum sunt fungii care produc boala rugina graului (figura 5). Euglena sp. inclusiv fungii patogeni. Ceratium sp. Figura 5 . Amibele vampirelide se ataseaza de suprafata hifelor si secreta enzime care vor digera peretele celular al fungului. Dupa aceea amiba inghite continutul celular al hifei.-dinoflagelat 34 . Vampirelidele ataca numerosi fungi.

Volvox aureus-flagelat colonial Codosiga sp.-flagelat colonial noctiluca vorticella 35 .

stentor 36 .

Euplotes –cirri heliozoar radiolar-collozoum Biologia Solului Capitolul 6: NEMATODELE 37 .

care se hranesc cu toate tipurile de nematode si cu protozoare pe care le inghit intregi. care au in general 50 µm in diametru si 1 mm in lungime. Majoritatea Figura 2: Un nematod pradator care se nematodelor din sol nu sunt forme parazite hraneste cu un alt nematod. insa.NEMATODELE DIN SOL Nematodele din sol sunt viermi cilindrici. nesegmentati. Nematodele consumatoare de radacini sunt parazite ale plantelor si deci ele nu sunt forme libere in sol. Beneficiile pe care le aduc Dupa: Kathy Merrifield. nematodele pradatoare. Oregon State nematodele sunt legate de controlul bolilor University. iar altele sunt pradatoare. anumite nematode se hranesc cu plante si alge (actionand asupra primului nivel trofic). sau se ataseaza de cuticula nematodelor mai mari si extrag continutul intern al prazii. Nematodele omnivore se hranesc cu o varietate larga de organisme sau au anumite diete preferentiale in functie de stadiul lor de viata. Ingham CE FAC NEMATODELE DIN SOL? Ciclul nutrientilor. In reteaua trofica a solului exista o varietate incredibila de nematode. Nematodele libere din sol (adica speciile neparazite) se impart in functie de modul lor de nutritie. altele se hranesc cu bacterii si fungi (al doilea nivel trofic). nematodele sunt importante in mineralizarea substantelor organice si eliberarea nutrientilor in forme usor asimilabile de catre 38 . Figura 1: Nematode din sol. Corvallis. care penetreaza peretii celulari ai fungilor si ii golesc de continutul celular. care se hranesc cu bacterii. numeroase specii de nematode care indeplinesc roluri benefice pentru soluri. ele indeplinesc functii importante in cadrul diferitelor nivele trofice. si de circuitul nutrientilor. Dupa: Elaine R. Astfel. in patru grupe: Nematodele bacterivore. Exista. ale plantelor. Printre nematode exista cateva specii responsabile pentru producerea anumitor boli la plante si de aceea. atentia specialistilor este concentrata mai ales pe aceste specii. nematodele fungivore. Ca si protozoarele. hranindu-se cu alte nematode (nivel trofic superior).

De asemenea. Exista. sporii si formele inchistate pot fi usor dispersate in sol. plantele. inclusiv nematodele pradatoare. asa cum sunt nematodele parazite consumatoare de radacini.plante. insa. etc. fungii. fie purtate pe suprafata corpului nematodelor fie prin intermediul sistemului lor digestiv. deoarece bacteriile si fungii cu care se hranesc contin mai mult azot decat le este nematodelor necesar pentru sintezele proprii. La o densitate scazuta de nematode va creste considerabil densitatea populatiilor-prada: bacteriile. intervin in reglarea densitatii populatiei nematodelorconsumatoare de bacterii. In felul acesta ar putea descreste productivitatea plantelor. nematodele elibereaza importante cantitati de amoniu in mediu. Dispersia microorganismelor. densitatea populatiilor-prada se va diminua. Nematodele ajuta la buna distributie a bacteriilor si a fungilor atat in sol cat si de-a lungul radacinilor. Intervin in reglarea densitatii populatiilor. microartropodele si insectele din sol. prezinta un ornament al 39 . Nematodele pradatoare insa. nematodele pot fi parazitate de anumite bacterii si anumiti fungi paraziti. Este cunoscut faptul ca anumite nematode pot cauza boli. prevenind suprapopularea cu aceste grupe de nematode. Nematodele reprezinta sursa de hrana pentru pradatorii de inalt nivel. La o densitate mare a nematodelor. Controlul bolilor. De asemenea. nematodele actioneaza ca potentiali agenti in biocontrolul bolilor. consumatoare de fungi si a nematodelor consumatoare de plante. Raporturile bine echilibrate intre diferitele grupe de nematode vor mentine astfel un bun control al tuturor populatiilor de microorganisme din sol. si de asemenea s-ar putea reduce rata descompunerilor si imobilizarilor de nutrienti realizate de catre bacterii si fungi. Sursa de hrana. Figura 3: Nematodele consumatoare Figura 4: Acest nematode consumator de de fungi prezinta in gura un stilet scurt bacterii. numeroase nematode (nematodele pradatoare) care se hranesc cu astfel de organisme care cauzeaza boli. In felul acesta. Elaphonema. Ca urmare a nutritiei lor. s-ar putea produce un impact negativ asupra fungilor micorizali.

Corvallis acestui nematod este caracteristic genului Trichodorus. Dupa: Elaine R. Ingham Figura 5: Nematodul Pratylenchus. Solurile pasunilor pot contine intre 50 si 500 nematode. Proportia dintre nematodele consumatoare de bacterii si nematodele consumatoare de fungi este conditionata mai ales de cantitatea de hrana (de bacteriile si respectiv de fungii din sol). are Figura 6: Nematodele consumatoare de un stilet scurt si gros. Nematodele se misca prin porii plini cu apa ai solului (> 50 µm). iar solurile forestiere au frecvent cateva sute de nematode. Oregon State peretii celulari radiculari. Dupa: Elaine R. NEMATODELE SI CALITATEA SOLULUI Nematodele pot fi folosite ca indicatori ai calitatii solului datorita diversitatii lor mari si datorita participarii lor in cadrul diferitelor nivele ale retelei trofice. Nematodele pradatoare sunt mult mai abundente in solurile in care si celelalte categorii de nematode sunt abundente. nematodele consumatoare de bacterii vor fi abundente in rizosfera. nematodele pot fi folosite ca indicatori deoarece proportiile dintre populatiile lor sunt relativ stabile la 40 . In general. ceea ce sugereaza ca acestea sunt sensibile la disturbarile care pot sa apara in sol. Stiletul curbat al University. acolo unde si bacteriile sunt cele mai abundente. Ingham gurii care il face distinct de alte nematode.si ascutit cu care penetreaza peretii celulari ai fungilor. Nematodele pradatoare se gasesc mai ales in solurile mai putin lucrate. radacini folosesc stiletul pentru a penetra Dupa: Kathy Merrifield. Dupa: Elaine R. la o ligurita de sol (sau 1 g sol uscat) se gasesc mai putin de 100 nematode. Ingham UNDE SE GASESC NEMATODELE? Nematodele se gasesc concentrate langa grupurile de organisme care constituie hrana lor.* In plus. Datorita dimensiunilor lor. nematodele consumatoare de fungi se vor gasii alaturi de populatiile fungice si tot asa. nematodele au tendinta de a fi mai abundente in solurile cu textura medie. De exemplu. Numerosi cercetatori propun metode de apreciere a starii de calitate a solului bazate pe numarul de nematode care apar in diferite familii sau grupe trofice. in solurile agricole.

Acesti fungi pradatori cresc in sol si intind capcane atunci cand detecteaza semnale de la prada lor. Dupa Wang.diferitele schimbari de temperature si de umiditate care apar in sol. Anumite specii de fungi utilizeaza capcane lipicioase. Arthrobotrys dactyloides. 273-291. nematodele raspund la schimbarile care apar in sol intr-o maniera predictibila. pp. *Blair. J. cu care realizeaza prinderea prazii. 2003 41 . Nevertebratele solului ca indicatori ai calitatii solului. et al. M. SSSA Special Publication 49. iar altele construiesc inele circulare din hife. Schimbarile care apar in cadrul populatiilor de nematode reflecta intocmai schimbarile care au loc in micromediile solului. Capcane pentru Nematode Exista un grup de fungi care pot fi utilizati ca agenti biologici in controlul nematodelor parazite. In Metode de apreciere a Calitatii Solului. Spre deosebire de bacterii. 1996.

datorita adaptarii lor la diferite conditii de mediu (terestru. dar au corpul acoperit de o cuticula chitinizata care formeaza un exoschelet. care prezinta o mare diversitate de forme. Ele nu prezinta schelet intern. arthros – segmentat si podos – picior. subterestru. gheturi eterne sau viata parazitara). Numele de artropode vine de la gr.Dactylella leptospora Dupa Esser. 2003 Biologia Solului Capitolul 7: ARTHROPODA ARTROPODELE DIN SOL Artropodele sunt animale nevertebrate. cu picioarele segmentate. 42 . ape dulci si marine. Prin urmare artropodele sunt animale nevertebrate.

in lungime. gandacii. scorpioni si acarieni) si crustaceele (ex. de la dimensiuni microscopice pana la cativa centimetri. Pe o suprafata de cca 1m2 si o adancime de 2 cm se pot gasii cca 200 specii de acarieni. Desi insuficient studiati ei au un rol covarsitor in eliberarea nutrientilor in sol.miriapodele (asa cum sunt centipedele si milipedele) si specii superioare asa cum sunt insectele (ex. 43 . arahnidele (paienjeni.Figura 1. Agriculture and Agri-Food Canada Artropodele au marimi variabile. isopodele). Aceasta imagine microscopica prezinta o multitudine de specii de acarieni extrasi din sol. antenatele. Artropodele din sol cuprind specii inferioare . colembolele-insecte fara aripi). Dupa: Val Behan-Pelletier.

dar si termitele si numerosi acarieni. precum si cele detritivore sunt mai putin abundente. artropodele erbivore. Pe masura ce se hranesc. viermi sau cu alte artropode. Spre deosebire de acestea. Clasa Malacostraca. Diplopoda) Porcellio scaber (Increngatura Arthropoda. erbivore si fungivore. Isopoda) Solurile reprezinta habitat pentru foarte multe specii de artropode. Arthropoda. Pe un km2 de sol forestier. Ord. pradatoare. Crustacea. suincr. Cele mai multe artropode care traiesc in sol se hranesc cu fungi. Artropodele pot fi grupate in: detritivore.collembole –foto Edie Dumbar traiesc in litiera si soluri umede Acarian pradator Roy Norton Milipede Trigoniulus corallinus (incr. Cls. Detritivorele mesteca materialul vegetal mort si odata cu acesta consuma si bacteriile si fungi care se gasesc pe suprafata resturilor vegetale. deoarece in lipsa materialului vegetal mort. Myriapoda. bazat pe modul lor de nutritie si implicit pe functiile pe care le indeplinesc in sol. regleaza densitatea populatiilor altor organisme si maruntesc materia organica din sol. In solurile arabile. 44 . DETRITIVORELE Artropodele mai mari care se observa frecvent la suprafata solului sunt artropodele detritivore. Subincr. ele se pot hrani si cu radacini vii. de exemplu se pot intalni cateva mii de specii diferite de artropode. artropodele amesteca si aereaza solul. Cele mai numeroase detritivore sunt milipedele si crustaceele isopode. detritivorele pot sa devina daunatoare.

fie specializati. P. 1987. 45 . Atlas on the Biology of Soil Arthropods. un miriapod gigant (specie de desert) care atinge 15 cm lungime. gandaci si furnici. in culturile de camp. Atlas on the Biology of Soil Arthropods. atunci cand vaneaza un singur tip de prada. 1987. dar numeroase milipede se apara de pradatorii lor prin anumite secretii glandulare iritante si urat mirositoare. Traiesc in sol. New York. PRADATORII Pradatorii si micropradatorii sunt fie pradatori generalizati. in litiera. Springer-Verlag.Figura 3: Milipedele sunt denumite si Diplopode deoarece ele au doua perechi de picioare pe fiecare segment al corpului. Ochii acestui paianjen se gasesc pe un peduncul situat deasupra capului. Femela isi cara puii pe abdomen si ii hraneste prin regurgitare pana cand puii devin capabili sa vaneze Figura 9: Pseudoscorpionii arata ca puii de scorpion. Figura 8: Acest paianjen din familia Lycosidae este un pradator solitar. Figura 7: Acest paianjen de 2-3 mm se gaseste la suprafata solului unde ataca alte artropode edafice. Figura 4: Crustacei edafici (similari racilor si crabilor). Richman. Springer-Verlag. paianjeni. Las Cruces. Apendicii lor bucali foarte puternici faramiteaza resturile vegetale si litiera. scorpioni. 23. Ei secreta venin si il elibereaza prin chelicere. New York. Walckenaera acuminata. Unii pseudoscorpioni se agata sub aripile gandacilor. Dupa: Gerhard Eisenbeis and Wilfried Wichard. Dupa: Gerhard Eisenbeis and Wilfried Wichard. in desert. viermi sau artrpode daunatoare). anumiti acarieni. In imagine Orthoporus ornatus. Cei mai multi pradatori se hranesc cu daunatori ai culturilor (fungi. In general sunt inofensive pentru om. Pradatorii includ centipede (miriapode care au o singura pereche de picioare pe fiecare segment al corpului). 111. pseudoscorpioni. atunci cand se hranesc cu diferite tipuri de prada. P. New Mexico State University. dar nu au coada. Dupa: David B.

40 from Soil Microbiology and Biochemistry Slide Set. Martin.Enciclopedia libera. 46 . omnivore. Acest acarian Pergamasus sp. erbivore sau se hranesc cu insecte moarte. New Mexico State University. alti acarieni si larve de insecte. Figura 12: Acest coleopter Carabus auratus este un veritabil pradator (in imagine se observa cum ataca cu maxilele puternice o rama) Dupa: Wikipedia – Enciclopedia libera Figura 13: Furnicile sunt insecte sociale ca si albinele si viespile (apartinand clasei Hymenoptera). Eisenbeis and W. Las Cruces Figura 10: Centipedele sapa galerii in sol in cautarea pradei lor (viermi de pamant sau alte organisme cu corpul moale) Majoritatea speciilor se gasesc in litiera si in jurul locuintelor. Dupa: G.singuri. Dupa: WikipediaEnciclopedia liberaTrygve Steen. J. 1976. Biomasa lor este impresionanta: 10-20% din biomasa animala terestra (depasind-o pe cea a vertebratelor). Dupa: No. colembole. are (1mm) lungime. et al.P. Portland. Sapa galerii pana la 3 m in sol.Wichard. 1987. Din: Wikipedia. SSSA. Dupa: David B. Pot fi pradatoare. Madison. Richman. WI Figura 11: Acarienii pradatori ataca nematode. fiind astfel transportati la distanta. Atlas on the Biology of Soil Arthropods. Portland State University. Oregon. In imagine trei furnici din genul Oecophylla care devoreaza o furnica rosie. eds..

furcula. însă majoritatea speciilor exceptând formele de litoral şi neustonice. Leptinotarsa decemlineata. având un rol important în procesele de descompunere. Ele trăiesc într-o mare varietate de habitate. Collembola) Colembolele sunt printre cele mai răspândite şi abundente artropode terestre. figura 14) etc.ERBIVORE Numeroase insecte se hranesc cu radacinile plantelor sau alte organe ale plantelor. Figura 14: Gandacul de Colorado este o specie de Coleoptere erbivore care produce numeroase pagube in cultura cartofului. Datorită dimensiunii lor mici.gandacul de Colorado. SNIDER. Majoritatea Colembolelor adulte au doar câtiva milimetri lungime. unele coleoptere (ex. unele furnici. mai ales atunci cand numarul lor nu este controlat de catre alte organisme insectivore. cu cap distinct. împreună cu viermii constituie majoritatea faunei de artropode edafice (Richard J. Sunt prevăzute cu un organ de sărit. o pereche de antene. (In imaginea din stanga – forma adulta. 1987). contribuţia colembolelor la biomasa totală animală din 47 . fiind înzestrate cu oceli (ochii compuşi le lipsesc). asa cum sunt cicadele. sunt cel mai întâlnite în sol şi în stratul de litieră. plasat ventral (vezi figura). in imaginea din dreapta – stadiul larvar). unde. Cu excepţia unor specii parazite. Importanţa acestora în ecosistemele terestre a fost multă vreme subestimată. şase segmente abdominale. fără aripi. Artropodele erbivore produc pagube importante. Colembole (Ord. Colembolele sunt insecte hexapode de dimensiuni mici. greierii. colembolele sunt considerate a fi organisme utile. Din: Wikipedia – enciclopedia libera FUNGIVORELE Arthropodele care se hranesc cu fungi (si uneori se extind si asupra bacteriilor) include majoritatea colembolelor.

Christiansen. foarte dificil de cuantificat doar prin simpla măsurare a factorilor fizici sau a tipului de vegetaţie. Există şi câteva specii. Ele au o mare varietate de diete. Specia Isotoma notabilis pare să fie foarte sensibilă la ploile acide. Folsomia quadrioculata şi Folsomia fimetariodes într-o regiune poluată cu metale grele din Suedia. Un număr de specii sunt carnivore hrănindu-se cu Nematode. dar aceasta nu este întotdeauna adevărat. ce se hrănesc cu material vegetal putând cauza daune economice precum reducerea culturilor de trifoi cu până la 50%. Într-adevar. dacă nu imposibil. Caracteristicile comunităţilor de specii pot dezvălui proprietăţile habitatelor lor naturale ce ar fi. răspunsul obişnuit la acţiunea unor factori poluatori la anumite nivele poate duce la creşterea numărului de indivizi dintr-o anumită specie. De asemenea s-a studiat distribuţia populaţiilor de Isotomiella minor. Rotifere şi chiar cu alte Colembole.sol şi la respiraţie este scăzută. ploile acide favorizând. cum ar fi de exemplu 1-5% în ecosistemele temperate dar peste 10% în anumite regiuni arctice. Se presupunea că poluarea duce la descreşterea populaţiilor tuturor speciilor de colembole. În sol ele pot influenţa creşterea şi controlul unor ciuperci dăunătoare plantelor. Anumite specii pot fi privite ca “acidofile” iar altele ca si “calciofile”. precum Sminthurus viridis (puricele lucernei). Efectul poate fi indirect datorită distrugerii prădătorilor ce sunt mai sensibili la efectul unor astfel de poluanţi. 1984). Numeroşi specialişti susţin că abundenţa. s-au efectuat numeroase teste de laborator privind efectul factorilor poluatori asupra colembolelor. Astfel s-a remarcat o diferenţa în sensibilitatea la factorii poluatori dintre 48 . dezvoltarea primului tip (acidofile). se manifestă un interes tot mai ridicat în folosirea animalelor ca “indicatori ecologici” ai stării de mediu. colembolele sunt extrem de importante în influenţarea structurii anumitor soluri (Kenneth A. Snider. Într-un experiment ce a urmărit abundenţa diferitelor specii de colembole dintr-o regiune contaminată cu plumb din Norvegia s-a observat că specia Isotoma olivacea avea abundenţa cea mai ridicată în condiţiile în care în mod normal specia Protaphorura armata ar fi trebuit sa fie cea mai numeroasă. de exemplu. În plus. însă majoritatea formelor edafice se hrănesc cu vegetaţia în descompunere şi/sau microfloră. Colembolele ca indicatori ecologici În ultimii ani. Richard J. În ciuda faptului că reprezintă o biomasă scăzută. diversitatea speciilor şi caracteristicile colembolelor pot furniza informaţii relevante privind impactul unor poluatori asupra ecosistemelor. O descreştere a numarului de colembole dintr-un habitat poate fi în numeroase rânduri rezultatul acţiunii factorilor poluatori.

Deoarece acest oxidant nu este specific. Astfel. de pilda). primele două Isotomiella minor.aceste specii. Spre deosebire de acetat. Folsomia quadrioculata erau mai puţin abundente în apropierea surselor de contaminare decât Folsomia fimetariodes. care a apărut într-un număr mai mare decat în zone necontaminate. Folsomia quadrioculata. Prin urmare. Cerinta chimica de oxigen este raportata la Cernta Biochimica de Oxigen (CBO). Cerinta chimica de oxigen Cerinta chimica de oxigen (CCO) masoara consumul de oxigen din apa. De exemplu. Proba de apa se tine la incubat cu un puternic oxidant. unele sunt ucise iar altele cresc în abundenţă. in procesele de oxidare. un alt parametru care masoara cerinta de oxigen in apele uzate (poluate). Acetatul poate fi metabolizat doar de catre microorganisme. pentru masurarea in timp scurt a necesarului de oxigen pentru degradarea celulozei se foloseste metoda CCO. spre exemplu (specie ce deseori cuprinde mai mult de 40% din populaţia de colembole din habitatele din zona temperată). In aceste conditii. prin metoda determinarii CCO. 49 . Cel mai comun oxidant folosit pentru masurarea CCO este bicromatul de potasiu (K2Cr2O7) in combinatie cu acidul sulfuric (H2SO4). din timpul descompunerii materiei organice si a oxidarii compusilor anorganici (asa cum sunt amoniul si nitritii). In general masurarea CCO se face pe o proba de apa uzata sau pe o proba de apa naturala. CBO masoara numai cantitatea de oxigen consumata de catre microorganisme. contaminata cu reziduri industriale sau domestice. in anumite conditii de temperature si o anumita perioada de timp. Astfel. CCO nu poate masura consumul de oxigen asociat cu degradarea compusilor organici (asa cum este acetatul. Cu toate acestea. anumite specii de colembole părăsesc mediul respectiv. va fii masurat oxigenul din ambele surse. ca răspuns la contaminarea mediului cu anumiţi poluanţi. la cald. Este important de inteles ca CCO si CBO nu masoara acelas tip de oxigen care se consuma in procesele de oxidare din apa. CBO este mult mai relevant pentru apele bogate in materie organica. celuloza nu poate fi degradata de microorganisme decat in timp indelungat. este foarte probabil să îşi reducă abundenţa ea fiind destul de sensibilă la poluanţi chimici. un răspuns detaliat al fiecărei specii în parte la acţiunea factorilor poluatori este dificil de prezis. nu ne arata daca CCO este rezultatul degradarii compusilor organici sau ai celor anorganici. si prin urmare doar CBO ne poate da o imagine despre degradarea lui.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->