PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE DIN COMBUSTIBILI

FOSILI – APLICAŢII.

Autori:
Ş.l. dr. ing. Victor CENUŞĂ
As. drd. ing. Horia PETCU

Recenzie ştiinţifică:
Prof. dr. ing. Florin ALEXE
Prof. dr. ing. George DARIE

Contribuţia autorilor:
- Ş.l. dr. ing. Victor CENUŞĂ: cap. 1, 2, 4;
- As. drd. ing. Horia PETCU: cap. 2, 3.

PREFAŢĂ

În România, ca şi pe plan mondial, peste 2/3 din energia electrică este produsă în centrale electrice
cu ciclu termodinamic, folosind combustibil fosil sau nuclear. Lucrarea de faţă abordează domeniul
aplicaţiilor practice de calcul al circuitelor şi componentelor centralelor termoelectrice cu instalaţii de turbine
cu abur, instalaţii de turbine cu gaze şi cicluri combinate gaze-abur. Apărută după o pauză editorială
îndelungată, lucrarea vine să umple un gol în literatura tehnică românească. Chiar dacă domeniul a mai fost
abordat în ţară în ultimele decenii, elementele de modernitate ale materialului de faţă îl fac să aducă o nouă
viziune asupra celor mai multe din aspectele abordate. Autorii, din care unul şi-a susţinut teza de doctorat şi
celălalt este doctorand în domeniul centralelor termoelectrice, au depus un efort deosebit de „racordare” a
pregătirii tehnice a viitorilor şi actualilor ingineri din domeniu la realizările din ţările avansate şi la realităţile
pieţei româneşti de energie şi de echipamente termoenergetice.

Lucrarea se adresează în special studenţilor de la facultăţile de energetică şi mecanică - maşini
termice, precum şi celor de la facultăţi (specialităţi) înrudite (electrotehnică, electromecanică etc.). Pentru
studenţii energeticieni ea este utilă în special la cursurile, aplicaţiile, temele de casă şi proiectele din
domeniile „Producerea energiei electrice şi termice” şi „Centrale Termoelectrice”. În egală măsură consider
că lucrarea poate fi utilă cadrelor tehnice de specialitate care îşi desfăşoară activitatea în proiectarea şi
exploatarea centralelor electrice cu ciclu termodinamic.

Personal ţin să îi felicit pe autori pentru nivelul tehnico-ştiinţific ridicat al lucrării, documentarea
bogată şi modelele originale de calcul dezvoltate. Recomand cu căldură această carte potenţialilor
„utilizatori”, mai degrabă decât „cititori”, pentru că o asemenea lucrare nu se „citeşte” ci trebuie folosită în
practică pentru a căpăta nu numai cunoştinţe ci şi deprinderi practice.

Prof.dr.ing. Florin ALEXE


CUPRINS

1. CALCULUL CIRCUITULUI TERMIC AL CENTRALELOR
TERMOELECTRICE CU ABUR
1.1. Elemente metodologice
1.1.1. Ecuaţiile de bilanţ masic şi energetic
1.1.2. Destinderea în turbină
1.2. Probleme rezolvate
2. CALCULUL DE ANTEPROIECTARE A CTE CU ABUR
2.0. Introducere
2.1. Alegerea presiunii la condensator
2.2. Estimarea presiunilor la prizele turbinei
2.2.1. Numărul de trepte de preîncălzire regenerativă
2.2.2. Estimarea temperaturii de alimentare
2.2.3. Alegerea presiunii la degazor
2.2.4. Calculul parametrilor termodinamici pe linia de preîncălzire regenerativă
2.2.5. Alegerea presiunii aburului la ieşirea din CMP
2.3. Destinderea în turbina cu abur
2.3.1. Etapele de calcul
2.3.2 Alegerea presiunii din camera treptei de reglare a CIP
2.3.3. Alegerea pierderilor de presiune şi de entalpie pe conducte
2.3.4. Predeterminarea debitului de abur
2.3.5. Determinarea randamentelor interne ale turbinei cu abur
2.3.6. Determinarea entalpiilor la prizele turbinei
2.3.7. Calculul secţiunii de eşapare şi alegerea numărului de fluxuri CJP
2.3.8 Determinarea pierderilor mecanice şi la generator
2.3.9. Perfecţionări ale schemei de preîncălzire regenerativă
2.3.10. Alegerea soluţiei de antrenare pentru pompa de alimentare
2.4. Calculul debitelor de abur extrase din turbină
2.4.1. Bilanţurile masice şi energetice pe aparate
2.4.2. Determinarea debitelor de abur
2.5 Calculul indicilor specifici
2.6. Aplicaţii: Calculul schemei Pantzer
3. CALCULUL SERVICIILOR PROPRII AFERENTE SĂLII CAZANELOR
3.0. Introducere
3.1. Calculul debitului nominal de abur şi al celui de combustibil aferent unui cazan
3.2. Calculul arderii combustibilului
3.3. Calculul morilor de cărbune
3.4. Calculul Ventilatoarelor de Aer (VA)
3.5. Calculul Ventilatoarelor de Gaze de ardere (VGA)
3.6. Calculul electofiltrului de cenuşă
4. CALCULUL ITG ŞI AL CICLULUI COMBINAT GAZE-ABUR FĂRĂ
POSTCOMBUSTIE
4.0. Descrierea instalaţiilor
4.1. Calculul ciclului Brayton simplu ideal
4.2. Calculul ciclului Brayton simplu real
4.3. Calculul ITG cu transformări reale şi artificii de ciclu
4.4. Calculul ciclului combinat gaze-abur fără postcombustie
BIBLIOGRAFIE


1. CALCULUL CIRCUITULUI TERMIC AL CENTRALELOR
TERMOELECTRICE CU ABUR

1.1. Elemente metodologice

1.1.1. Ecuaţiile de bilanţ masic şi energetic

Considerând un sistem termic sau termomecanic (Figura 1.1), pus în evidenţă cu ajutorul unui
contur de bilanţ, putem defini forma generală a ecuaţiilor ce stau la baza calculului termic al centralelor
termoelectrice, ce funcţionează în regim permanent staţionar (fără acumulare). Acestea sunt:
ecuaţia de bilanţ masic (1.1);
ecuaţia de bilanţ energetic (termic) (1.2).


Figura 1.1: Sistem termic sau termomecanic

D – debitul de agent [kg/s] P – putere (termică, mecanică sau electrică) [kW]
h – entalpia raportată [kJ/kg] 1’, 2’, j’, m’, u’ – intrări 1’’, 2’’, j’’, n’’, v’’ – ieşiri

∑ ∑
= =
=
n
j
j
m
j
j
D D
1
' '
1
'

(1.1)

∑ ∑ ∑ ∑
= = = =
+ ⋅ = + ⋅
v
j
j j
n
j
j
u
j
j j
m
j
j
P h D P h D
1
' ' ' '
1
' '
1
' '
1
'

(1.2)

1.1.2. Destinderea în turbină

Se consideră un corp de turbină în care intră debitul D
0
, cu entalpia h
0
. Corpul de turbină are
prevăzute „n” extracţii de abur, extracţia „j” fiind caracterizată de debitul de abur D
j
şi entalpia h
j
. Ultima
extracţie reprezintă ieşirea din corp. Turbina dezvoltă puterea internă P
int
.


Figura 1.1: Destinderea într-un corp de turbină cu abur

D
n’’
h
n’’
D
j’’
h
j’’
D
2’’
h
2’’
D
1’’
h
1’’
D
m’
h
m’
D
j’
h
j’
D
2’
h
2’
P
2’’

D
1’
h
1’
P
1’
P
2’
P
j’
P
u’
P
1’’
P
j’’
P
v’’
P
int

D
0

h
0

D
p,n

h
n

D
p,j+1

h
j+1

D
p,j

h
j

D
p,1

h
1

D
p,2

h
2



=

j
j
j p
D D
1
, 0
Utilizând relaţiile generice ce definesc bilanţul masic (1.1) şi energetic (1.2) se vom determina două
relaţii, echivalente, de calcul a P
int
:
1. Vom considera carcasa turbinei ca fiind conturul de bilanţ utilizat în scrierea ecuaţiilor de bilanţ
masic (1.3) şi energetic (1.4). Introducând (1.3) în (1.4) obţinem prima formă de explicitare a P
int

(1.5).


=
=
n
j
j p
D D
1
, 0

(1.3)

int
1
, 0 0
P h D h D
j
n
j
j p
+ ⋅ = ⋅

=

(1.4)

) (
0
1
,
1
, 0
1
,
1
, 0 0 int j
n
j
j p j
n
j
j p
n
j
j p j
n
j
j p
h h D h D h D h D h D P − ⋅ = ⋅ − ⋅ = ⋅ − ⋅ =
∑ ∑ ∑ ∑
= = = =


(1.5)

2. De data aceasta vom considera drept contur de bilanţ zona de turbină cuprinsă între prizele „j” şi
„j+1”. Utilizând ecuaţiile de bilanţ masic şi energetic obţinem relaţia (1.6). Prin prelucrarea
acesteia (1.7) obţinem relaţia de calcul a puterii interne produse pe o zonă de turbină (1.8).
Evident, P
int
se poate scrie ca suma puterilor interne produse pe fiecare zonă a turbinei (1.9). În
relaţia (1.9) D
p,0
= 0.

1 , int, 1
1
1
, 0 1 1 ,
1
, 0 + +
+
=
+ +
=
+ ⋅
|
|
¹
|

\
|
− + ⋅ = ⋅
|
|
¹
|

\
|

∑ ∑ j j j
j
j
j p j j p j
j
j
j p
P h D D h D h D D
(1.6)

1 , int, 1
1
, 0
1
, 0 + +
= =
+ ⋅
|
|
¹
|

\
|
− = ⋅
|
|
¹
|

\
|

∑ ∑ j j j
j
j
j p j
j
j
j p
P h D D h D D
(1.7)

( )
1
1
, 0 1 , int, +
=
+
− ⋅
|
|
¹
|

\
|
− =
∑ j j
j
j
j p j j
h h D D P
(1.8)

( )
∑ ∑ ∑

=
+
=

=
+
− ⋅
|
|
¹
|

\
|
− = =
1
0
1
0
, 0
1
0
1 , int, int
n
j
j j
j
j
j p
n
j
j j
h h D D P P
(1.9)

Observaţie: Relaţia (1.8) indică faptul că puterea internă pe o zonă a turbinei este dată de produsul
între debitul masic de abur ce tranzitează acea zonă şi căderea de entalpie pe zona respectivă.

1.2. Probleme rezolvate

1.2.1. Se consideră o schema de bază a unei CTE cu un singur preîncălzitor regenerativ: a) de
amestec, b) de suprafaţă cu scurgerea condensului în cascadă, c) de suprafaţă cu repompare a condensului
secundar. Se cunosc: p
1
= 100 bar, t
1
= 500 °C, p
3
= 0,05 bar, h
5
= 270 kJ/kg, h
6
= 245 kJ/kg, h
2
= (h
1
+ h
3
)/2,
debitul de abur D
ab
= 10 kg/s, randamentul intern al turbinei cu abur (TA)
TA
i
η

= 80 %, randamentul mecanic
η
m
= 99 %, randamentul generatorului electric η
g
= 98 %, randamentul cazanului η
caz
= 90 %, puterea
calorifică inferioară a combustibilului H
i
= 10000 kJ/kg, încălzirea apei de răcire în condensator ∆t
c
= 10 °C,
căldura specifică a apei la presiune constantă c
p
= 4,2 kJ/kg/K.
Se fac următoarele ipoteze simplificatoare şi de calcul:
• se neglijează creşterea de entalpie în pompe;
• se neglijează pierderile de presiune şi de entalpie pe conducte.

Să se determine:
• parametrii termodinamici în punctele caracteristice ale ciclului;
• trasarea în diagramele h-s şi t-s a destinderii aburului în TA;
• debitul de abur extras de la priza turbinei pentru preîncălzirea regenerativă: D
p
[kg/s];
• puterile necesare construirii diagramei Sankey [kW];
• debitul de combustibil: B
s
[kg/s];
• debitul de apă de răcire necesar răcirii condensatorului: D
ar
[kg/s];
• randamentul termic η
t
[%] şi randamentul global brut al ciclului η
brut
[%]

Rezolvare:

Din tabelele de proprietăţii termodinamice pentru apă/abur sau din programe specializate ce
calculează aceste proprietăţi se determină, pentru început, entalpia (h
1
), entropia (s
1
) şi volumul specific (v
1
)
în punctul 1 al schemei în funcţie de presiunea (p
1
) şi temperatura (t
1
) ce caracterizează acest punct:
h
1
, s
1
, v
1
= f(p
1
, t
1
) ⇒ h
1
= 3374 [kJ/kg], s
1
= 6,597 [kJ/kg/K], v
1
= 0,0328 [m
3
/kg].
Entalpia teoretică la ieşirea din turbină h
3t
= f(p
3
, s
3t
= s
1
) = 2011 [kJ/kg].
TA
i
η este raportul între căderea reală şi cea teoretică de entalpie:
t
TA
teoretica
TA
reala TA
i
h h
h h
H
H
3 1
3 1


= = η ⇒ ( ) 6 , 2283
3 1 1 3
= − ⋅ − =
t
TA
i
h h h h η

kg
kJ

v
3
, x
3
= f(p
3
, h
3
) ⇒ v
3
= 24,97 [m
3
/kg]; x
3
= 0,8855 > 0,86.
8 , 2828
2
3 1
2
=
+
=
h h
h

kg
kJ

h
4
= f(p
4
= p
3
, x = 0) = 137,8 [kJ/kg].


Diagrama: entalpie – entropie (h-s) Diagrama: temperatură – entropie (t-s)


• Bilanţul masic:
D
3
= D
ab
– D
p
; D
4
= D
3
= D
ab
– D
p
;
D
5
= D
2
+ D
4
= D
ab
.
• Bilanţul energetic pe preîncălzitor:
5 5 4 4 2 2
h D h D h D ⋅ = ⋅ + ⋅
• Rezultă:
( )
5 4 2
h D h D D h D
ab p ab p
⋅ = ⋅ − + ⋅
( )
491 , 0
4 2
4 5
=

− ⋅
=
h h
h h D
D
ab
p

s
kg

a) preîncălzitor regenerativ de amestec

1
3t
3
1
3t 3


• Bilanţul masic:
D
3
= D
ab
– D
p
; D
6
= D
2
= D
p
;
D
4
= D
3
+ D
6
= D
ab
; D
5
= D
4
= D
ab.

• Bilanţul energetic pe preîncălzitor:
6 6 5 5 4 4 2 2
h D h D h D h D ⋅ + ⋅ = ⋅ + ⋅
• Rezultă:
6 5 4 2
h D h D h D h D
p ab ab p
⋅ + ⋅ = ⋅ + ⋅
( )
5118 , 0
6 2
4 5
=

− ⋅
=
h h
h h D
D
ab
p

s
kg

b) preîncălzitor regenerativ de suprafaţă cu scurgerea condensului în cascadă


• Bilanţul masic:
D
3
= D
ab
– D
p
; D
4
= D
3
= D
ab
– D
p
;
D
6
= D
2
= D
p
; D
7
= D
6
= D
p
;
D
8
= D
4
= D
ab
– D
p
; D
5
= D
7
+ D
8
= D
ab
.
• Bilanţul energetic pe preîncălzitor
(Obs.: conturul de bilanţ include PCS):
5 5 4 4 2 2
h D h D h D ⋅ = ⋅ + ⋅
• Rezultă:
( )
5 4 2
h D h D D h D
ab p ab p
⋅ = ⋅ − + ⋅
( )
491 , 0
4 2
4 5
=

− ⋅
=
h h
h h D
D
ab
p

s
kg

c) preîncălzitor regenerativ de suprafaţă cu repompare a condensului secundar


Diagrama Sankey (diagrama fluxurilor energetice)

Bilanţul energetic pe TA:
Puterea internă dezvoltată de TA:
( ) ( ) ( ) 10636
3 2 2 1
= − ⋅ − + − ⋅ = h h D D h h D P
p ab ab i
[ ] kW
Puterea mecanică:
10530 = ⋅ =
m i m
P P η [ ] kW
Puterea la borne:
10319 = ⋅ =
g m b
P P η [ ] kW
Pierderile mecanice:
( ) 106 1 = − ⋅ = − = ∆
m i m i m
P P P P η [ ] kW
Pierderile la generator:
P
i
∆ ∆∆ ∆P
g
∆ ∆∆ ∆P
m



P
t2
∆ ∆∆ ∆P
caz

P
cc
P
b
P
m
P
t1
( ) 211 1 = − ⋅ = − = ∆
g m b m g
P P P P η [ ] kW

Bilanţul energetic pe cazan:
Puterea termică intrată în ciclu:
( ) 31040
5 1 1
= − ⋅ = h h D P
ab t
[ ] kW
Puterea termică dezvoltată prin arderea (chimică) combustibilului:
i s cc
H B P ⋅ = [ ] kW ;
Randamentul cazanului:
cc
t
cazan
P
P
1
= η [ ] − ;

( )
449 , 3
5 1 1
=

− ⋅
=

= =
i cazan
ab
i cazan
t
i
cc
s
H
h h D
H
P
H
P
B
η η

s
kg

34489 = ⋅ =
i s cc
H B P [ ] kW ;
( ) 3449 1
1
= − ⋅ = − = ∆
cazan cc t cc cazan
P P P P η [ ] kW ;

Bilanţul energetic pe condensator:
• Pentru cazurile a) şi c):
4 4 2 3 3
h D P h D
t
⋅ + = ⋅ [ ] kW
Ţinând cont de bilanţul masic ⇒ ( ) ( )
4 2 3
h D D P h D D
p ab t p ab
⋅ − + = ⋅ −
⇒ Puterea termică evacuată din ciclu la sursa rece (la condensator):
( ) ( ) 20404
4 3 2
= − ⋅ − = h h D D P
p ab t
[ ] kW
Puterea termică evacuată din ciclu (P
t2
) este egală cu puterea termică preluată de apa de răcire:
c p ar t
t c D P ∆ ⋅ ⋅ =
2
[ ] kW ⇒ 8 , 485
2
=
∆ ⋅
=
c p
t
ar
t c
P
D

s
kg

• Pentru cazul b):
4 4 2 6 6 3 3
h D P h D h D
t
⋅ + = ⋅ + ⋅ [ ] kW
Ţinând cont de bilanţul masic ⇒ ( )
4 2 6 3
h D P h D h D D
ab t p p ab
⋅ + = ⋅ + ⋅ −
⇒ Puterea termică evacuată din ciclu la sursa rece (la condensator):
( ) ( ) ( ) 6 , 20414
4 6 4 3 2
= − ⋅ + − ⋅ − = h h D h h D D P
p p ab t
[ ] kW
1 , 486
2
=
∆ ⋅
=
c p
t
ar
t c
P
D

s
kg


Calculul randamentelor:
• randamentul termic al ciclului η
t
[-]
343 . 0
1
= =
t
i
t
P
P
η [-] ⇒ 3 , 34 =
t
η [%]
• randamentul global brut al ciclului η
brut
[%]
299 , 0 = = ⋅ ⋅ ⋅ =
cc
b
g m t cazan brut
P
P
η η η η η [-] ⇒ 9 , 29 =
brut
η [%]

Observaţii:
În cazul b) ecuaţiile de bilanţ energetic puteau fi gândite în modul următor: într-un schimbător de
căldură de suprafaţă (preîncălzitor, condensator), puterea termică cedată este egală cu puterea termică
primită. Astfel:
o pentru SC de suprafaţă, puterea termică cedată de aburul care condensează ( ( )
6 2
h h D
p
− ⋅ ) este
egală cu puterea termică preluată de apă (condensul principal) pentru a se încălzii
(( ( )
4 5
h h D
ab
− ⋅ )):
( ) ( )
4 5 6 2
h h D h h D
ab p
− ⋅ = − ⋅
o analog, pentru condensator putem scrie:
( ) ( )
4 6 6 4 3 3 2
h h D h h D P
t
− ⋅ + − ⋅ = ⇒
( ) ( ) ( )
4 6 4 3 2
h h D h h D D P
p p ab t
− ⋅ + − ⋅ − =
În cazul c), dacă am fi ţinut cont de creşterea de entalpie în PCS (pompa de condens secundar), în
conturul de bilanţ considerat ar fi avut în plus ca putere intrată puterea internă a PCS ( ( )
6 7
h h D P
p
PCS
i
− ⋅ = ),
datorită antrenării acesteia cu ajutorul unui motor electric (energie intrată în contur).
În cazul c), dacă nu s-ar cunoaşte h
5
, şi am ţine cont, eventual, şi de PCS, ecuaţiile de bilanţ energetic
ar fi următoarele:
o ecuaţia de bilanţ pentru calculul D
p
, considerând suprafaţa exterioară a schimbătorului de căldură
drept contur de bilanţ:
8 8 6 6 4 4 2 2
h D h D h D h D ⋅ + ⋅ = ⋅ + ⋅ ⇒
( ) ( )
8 6 4 2
h D D h D h D D h D
p ab p p ab p
⋅ − + ⋅ = ⋅ − + ⋅
o pentru calculul h
5
se va scrie ecuaţia de bilanţ energetic considerând drept contur de bilanţ
punctul de injecţie a condensului secundar în linia de condens principal:
5 5 7 7 8 8
h D h D h D ⋅ = ⋅ + ⋅ ⇒ ( )
5 7 8
h D h D h D D
ab p p ab
⋅ = ⋅ + ⋅ −

1.2.2. Se consideră ciclul cu turbină cu abur din figură.
Se cunosc:
• entalpiile, exprimate în [kJ/kg]: h
0
= 3400; h
1
= 3000; h
2
= 2700; h
3
= 2300; h
4
= h
5
=150; h
6
= 500; h
7

= 800; h
8
= 820; h
9
= 475;
• debitul de abur viu: D
0
= 10 [kg/s];
• încălzirea apei de răcire în condensator: ∆t
ar
= 10 [°C];
• căldura specifică a apei de răcire: c
p,ar
= 4,2 [kJ/kg/K];
• randamentul mecanic al pompei de alimentare (PA): η
m,PA
= 95 [%];
• randamentul cuplei hidraulice a PA: η
kh
= 97 [%];
• randamentul motorului electric ce antrenează PA: η
m,el
= 97 [%];



Se cer(e):
• să se realizeze bilanţul masic pe ciclu
• debitele de abur extrase din turbină pentru preîncălzire: D
p1
şi D
p2
[kg/s]
• puterea internă dezvoltată de turbină între cele două prize: P
i,1-2
[kW]
• puterea termică evacuată la sursa rece a ciclului: P
t2
[kW]
• debitul masic de apă de răcire la condensator: D
ar
[kg/s]
• puterea internă cerută de pompa de alimentare (PA): P
i,7-8
[kW]
• puterea consumată de motorului electric ce antrenează PA: P
me,7-8
[kW]

Rezolvare:

• Bilanţul masic este prezentat în figura de mai sus. Astfel:
D
3
= D
0
– D
p1
– D
p2
; D
9
= D
p2
; D
4
= D
3
+ D
9
= D
0
– D
p1
; D
5
= D
4
= D
0
– D
p1
; D
6
= D
5
= D
0
– D
p1
; D
7
= D
1

+ D
6
= D
0
; D
8
= D
7
= D
0
.
• Bilanţul energetic pe preîncălzitorul de amestec:
7 7 1 1 6 6
h D h D h D ⋅ = ⋅ + ⋅
D
p2

7
P
b

D
0

D
p1

9
6 5
4
3
8
2
1
0
D
0

D
0
D
0
-D
p1

D
0
-D
p1
-D
p2

D
0
-D
p1

D
p2

D
p2

7
P
b

D
0

D
p1

9
6
5
4
3
8
2
1
0
D
0

D
0
-D
p1

D
0
-D
p1
-D
p2

7 0 1 1 6 1 0
) ( h D h D h D D
p p
⋅ = ⋅ + ⋅ −
2 , 1
500 3000
) 500 800 ( 10 ) (
6 1
6 7 0
1
=

− ⋅
=

− ⋅
=
h h
h h D
D
p

s
kg

• Bilanţul energetic pe preîncălzitorul de suprafaţă:
9 9 6 6 2 2 5 5
h D h D h D h D ⋅ + ⋅ = ⋅ + ⋅
9 2 6 1 0 2 2 5 1 0
) ( ) ( h D h D D h D h D D
p p p p
⋅ + ⋅ − = ⋅ + ⋅ −
) ( ) ( ) (
5 6 1 0 9 2 2
h h D D h h D
p p
− ⋅ − = − ⋅
384 , 1
475 2700
) 150 500 ( ) 2 , 1 10 (
) ( ) (
9 2
5 6 1 0
2
=

− ⋅ −
=

− ⋅ −
=
h h
h h D D
D
p
p

s
kg

• Bilanţul energetic pe zona de turbină cuprinsă între cele două prize:
2 1 , 2 1 0 1 1 0
) ( ) (

+ ⋅ − = ⋅ −
i p p
P h D D h D D
2640 ) 2700 3000 ( ) 2 , 1 10 ( ) ( ) (
2 1 1 0 2 1 ,
= − ⋅ − = − ⋅ − =

h h D D P
p i
[ ] kW
• Bilanţul energetic pe condensator:
4 4 2 9 9 3 3
h D P h D h D
t
⋅ + = ⋅ + ⋅ [ ] kW ⇒
( ) ( )
4 1 0 2 9 2 3 2 1 0
h D D P h D h D D D
p t p p p
⋅ − + = ⋅ + ⋅ − −
⇒ Puterea termică evacuată din ciclu la sursa rece (la condensator):
( ) ( ) 2 , 16394
4 1 0 9 2 3 2 1 0 2
= ⋅ − − ⋅ + ⋅ − − = h D D h D h D D D P
p p p p t
[ ] kW
c p ar t
t c D P ∆ ⋅ ⋅ =
2
[ ] kW ⇒ 34 , 390
10 2 , 4
2 , 16394
2
=

==
∆ ⋅
=
c p
t
ar
t c
P
D

s
kg

• Bilanţul energetic pe pompa de alimentare (între punctele 7 şi 8):
8 8 8 7 , 7 7
h D P h D
i
⋅ = + ⋅


8 0 8 7 , 7 0
h D P h D
i
⋅ = + ⋅


200 ) 800 820 ( 10 ) (
7 8 0 8 7 ,
= − ⋅ = − ⋅ =

h h D P
i
[ ] kW
• Bilanţul energetic pe ansamblul PA / motor electric:
224
95 , 0 97 , 0 97 , 0
200
, ,
8 7 ,
8 7 ,
=
⋅ ⋅
=
⋅ ⋅ ⋅
=


PA m kh el m
i
me
P
P
η η η
[ ] kW

1.2.3. Se consideră ciclul cu turbină cu abur din figură.
Se cunosc:
• entalpiile, exprimate în [kJ/kg]: h
0
= 3400; h
1
= 3000; h
2
= 2700; h
3
= 2300;
h
4
= h
5
=150; h
6
= h
7
= 500; h
8
= 800; h
9
= 785;
• debitul de abur viu: D
0
= 10 [kg/s];
• randamentul mecanic: η
m
= 0,99; randamentul generatorului electric: η
g
= 0,98;
• randamentul cazanului: η
caz
= 90 [%];
• puterea calorifică inferioară a combustibilului: H
i
= 10000 [kJ/kg].




D
0

D0
D
0
-D
p1
-D
p2

D
0
-D
p1
-D
p2

D
p1

D
p2

7
P
b

D
0

Dp1
9
6
5
4
3
8
2
1
0
D0
D
0
-D
p1

D0-Dp1-Dp2
D
p2

7
P
b

D
0

D
p1

9
6
5
4
3
8
2
1
0


Se cer(e):
• să se realizeze bilanţul masic pe ciclu
• debitele de abur extrase din turbină pentru preîncălzire: D
p1
şi D
p2
[kg/s]
• puterea electrică la bornele generatorului: P
b
[kW]
• debitul de combustibil: B
s
[kg/s]
• lucrul mecanic specific dezvoltat de turbina cu abur (TA):
TA
sp
l [kJ/kg]
• energia electrică specifică dezvoltată de turbina cu abur: e
sp
[kJ/kg]
• consumul specific de combustibil: b
sp
[kg/kWh
e
]
• consumul specific de abur al grupului turbogenerator: d
sp
[kg/kWh
e
]

Rezolvare:

• Bilanţul masic este prezentat în figura de mai sus. Astfel:
D
3
= D
0
– D
p1
– D
p2
; D
5
= D
4
= D
3
= D
0
– D
p1
– D
p2
; D
9
= D
p1
; D
6
= D
2
+ D
5
+ D
9
= D
p2
+ D
0
– D
p1
– D
p2
+
D
p1
= D
0
; D
8
= D
7
= D
0
.
• Bilanţul energetic pe preîncălzitorul de suprafaţă:
9 9 8 8 7 7 1 1
h D h D h D h D ⋅ + ⋅ = ⋅ + ⋅
9 1 8 0 7 0 1 1
h D h D h D h D
p p
⋅ + ⋅ = ⋅ + ⋅
) ( ) (
9 1 1 7 8 0
h h D h h D
p
− ⋅ = − ⋅
354 , 1
785 3000
) 500 800 ( 10 ) (
9 1
7 8 0
1
=

− ⋅
=

− ⋅
=
h h
h h D
D
p

s
kg

• Bilanţul energetic pe preîncălzitorul de amestec:
6 6 9 9 5 5 2 2
h D h D h D h D ⋅ = ⋅ + ⋅ + ⋅
6 0 9 1 5 2 1 0 2 2
) ( h D h D h D D D h D
p p p p
⋅ = ⋅ + ⋅ − − + ⋅
5 2
5 9 1 5 6 0
2
) ( ) (
h h
h h D h h D
D
p
p

− ⋅ − − ⋅
= 035 , 1
150 2700
) 150 785 ( 354 , 1 ) 150 500 ( 10
2
=

− ⋅ − − ⋅
=
p
D

s
kg

• Bilanţul energetic pe turbina cu abur:
Puterea internă dezvoltată de TA:
) ( ) ( ) ( ) ( ) (
3 2 2 1 0 2 1 1 0 1 0 0
h h D D D h h D D h h D P
p p p
TA
i
− ⋅ − − + − ⋅ − + − ⋅ = [ ] kW
+ − ⋅ − + − ⋅ = ) 2700 3000 ( ) 354 , 1 10 ( ) 3000 3400 ( 10
TA
i
P
2 , 9638 ) 2300 2700 ( ) 035 , 1 354 , 1 10 ( = − ⋅ − − [ ] kW
Puterea la borne:
9351 98 , 0 99 , 0 2 , 9638 = ⋅ ⋅ = ⋅ ⋅ =
g m
TA
i b
P P η η [ ] kW
• Bilanţul energetic pe cazan:
Puterea termică intrată în ciclu:
( ) 26000 ) 800 3400 ( 10
8 0 0 1
= − ⋅ = − ⋅ = h h D P
t
[ ] kW
Debitul masic de combustibil:
( )
889 , 2
10000 9 . 0
) 800 3400 ( 10
8 0 0 1
=

− ⋅
=

− ⋅
=

= =
i caz i cazan
t
i
cc
s
H
h h D
H
P
H
P
B
η η

s
kg

• Calculul indicatorilor specifici:
82 , 963
10
2 , 9638
0
= = =
D
P
l
TA
i TA
sp

kg
kJ

1 , 935
10
9351
0
= = =
D
P
e
b
sp

kg
kJ
;
1122 , 1 3600
9351
889 , 2
3600 = ⋅ = ⋅ =
b
s
sp
P
B
b

e
l combustibi
kWh
kg

8496 , 3 3600
9351
10
3600
0
= ⋅ = ⋅ =
b
sp
P
D
d

e
l combustibi
kWh
kg

• Observaţii:
g m
TA
sp sp
l e η η ⋅ ⋅ =
3600
1
3600
0
⋅ = ⋅ =
sp b
sp
e P
D
d

e
l combustibi
kWh
kg


1.2.4. Se consideră ciclul cu turbină cu abur din figură.
Se cunosc:
• entalpiile, exprimate în [kJ/kg]: h
0
= 3400; h
1
= 3000; h
2
= 2700; h
3
= 2300; h
4
= h
5
=150; h
6
= 500; h
7

= 800; h
9
= 785; h
10
= 475;
• puterea electrică la bornele generatorului: P
b
= 10 000 [kW]
• randamentul mecanic: η
m
= 0,99; randamentul generatorului electric: η
g
= 0,98;



Se cer(e):
• să se realizeze bilanţul masic pe ciclu în mărimi absolute şi în mărimi raportate;
• debitele de abur, extrase din turbină pentru preîncălzire, raportate (la debitul de abur viu): a
p1
şi a
p2
[-];
• energia electrică specifică dezvoltată de turbina cu abur: e
sp
[kg/s];
• debitul de abur viu: D
0
[kg/s];
• debitele de abur extrase din turbină pentru preîncălzire: D
p1
şi D
p2
[kg/s];
• puterea termică evacuată la sursa rece a ciclului: P
t2
[kW];

Rezolvare:

• Bilanţul masic este prezentat în figura de mai sus. Astfel:
D
3
= D
0
– D
p1
– D
p2
; D
9
= D
p1
; D
10
= D
p1
+ D
p2
; D
4
= D
3
+ D
10
= D
0
– D
p1
– D
p2
+ D
p1
+ D
p2
= D
0
; D
5
= D
4

= D
0
; D
6
= D
5
= D
0
; D
7
= D
6
= D
0
; D
8
= D
7
= D
0

• Bilanţul energetic pe preîncălzitorul de suprafaţă alimentat de la priza 1:
9 9 7 7 1 1 6 6
h D h D h D h D ⋅ + ⋅ = ⋅ + ⋅
9 1 7 0 1 1 6 0
h D h D h D h D
p p
⋅ + ⋅ = ⋅ + ⋅ ; se împarte ecuaţia la
0
D ⇒
9 1 7 1 1 6
] [ ] 1 [ ] [ ] 1 [ h a h h a h
p p
⋅ + ⋅ = ⋅ + ⋅
) ( ] [ ) ( ] 1 [
9 1 1 6 7
h h a h h
p
− ⋅ = − ⋅
1354 , 0
785 3000
500 800 ) ( ] 1 [
9 1
6 7
1
=


=

− ⋅
=
h h
h h
a
p

• Bilanţul energetic pe preîncălzitorul de suprafaţă alimentat de la priza 2:
10 10 6 6 9 9 5 5 2 2
h D h D h D h D h D ⋅ + ⋅ = ⋅ + ⋅ + ⋅
10 2 1 6 0 9 1 5 0 2 2
) ( h D D h D h D h D h D
p p p p
⋅ + + ⋅ = ⋅ + ⋅ + ⋅ ; se împarte la
0
D ⇒
10 2 1 6 9 1 5 2 2
] [ ] 1 [ ] [ ] 1 [ ] [ h a a h h a h h a
p p p p
⋅ + + ⋅ = ⋅ + ⋅ + ⋅

D
p1

D0
D
0
D0
D
0
-D
p1
-D
p2

D
0

D
p1
+D
p2

Dp2
7
Pb
D
0

Dp1
10
6
5
4
3
8
2
1
0
D0
D
0
-D
p1

D
0
-D
p1
-D
p2

9

D
p2

7
P
b

D
0

D
p1

10
6
5
4
3
8
2
1
0
9
10 2
10 9 1 5 6
2
) ( ] [ ) ( ] 1 [
h h
h h a h h
a
p
p

− ⋅ − − ⋅
=
1384 , 0
475 2700
) 475 785 ( 1354 , 0 ) 150 500 (
2
=

− ⋅ − −
=
p
a
• Bilanţul energetic pe turbina cu abur:
Puterea internă dezvoltată de TA:
) ( ) ( ) ( ) ( ) (
3 2 2 1 0 2 1 1 0 1 0 0
h h D D D h h D D h h D P
p p p
TA
i
− ⋅ − − + − ⋅ − + − ⋅ = [ ] kW
Se împarte ecuaţia de mai sus la
0
D ⇒
) ( ] 1 [ ) ( ] 1 [ ) ( ] 1 [
3 2 2 1 2 1 1 1 0
0
h h a a h h a h h
D
P
l
p p p
TA
i TA
sp
− ⋅ − − + − ⋅ − + − ⋅ = =
+ − ⋅ − + − = ) 2700 3000 ( ] 1354 , 0 1 [ ) 3000 3400 (
TA
sp
l
9 , 949 ) 2300 2700 ( ] 1384 , 0 1354 , 0 1 [ = − ⋅ − − + [kJ/kg]
6 , 921 98 , 0 99 , 0 9 , 949
0
= ⋅ ⋅ = ⋅ ⋅ = =
g m
TA
sp
b
sp
l
D
P
e η η

kg
kJ

85 , 10
6 , 921
10000
0
= = =
sp
b
e
P
D

s
kg

469 , 1 1354 , 0 85 , 10 ] [
1 0 1
= ⋅ = ⋅ =
p p
a D D [kg/s]
502 , 1 1384 , 0 85 , 10 ] [
2 0 2
= ⋅ = ⋅ =
p p
a D D [kg/s]
• Bilanţul energetic pe condensator:
4 4 2 10 10 3 3
h D P h D h D
t
⋅ + = ⋅ + ⋅ [ ] kW ⇒
( )
4 0 2 10 2 1 3 2 1 0
) ( h D P h D D h D D D
t p p p p
⋅ + = ⋅ + + ⋅ − −
( )
4 0 10 2 1 3 2 1 0 2
) ( h D h D D h D D D P
p p p p t
⋅ − ⋅ + + ⋅ − − = [ ] kW
( ) 16078 150 10 475 ) 502 , 1 469 , 1 ( 2300 502 , 1 469 , 1 10
2
= ⋅ − ⋅ + + ⋅ − − =
t
P [ ] kW
Obs.: Puterea termică evacuată la condensator, raportată la debitul de abur viu este
8 , 1481
85 , 10
16078
0
2
2
= = =
D
P
q
t
t

kg
kJ


1.2.5. Se consideră ciclul cu turbină cu abur din figură.



Se cunosc:
• entalpiile, exprimate în [kJ/kg]: h
0
= 3400; h
12
= 3395; h
1
= 3000; h
2
= 2700; h
4
= h
5
=150; h
6
= 500; h
10

= h
11
= 475;
• puterea electrică la bornele generatorului: D
0
= 10 [kg/s];
• debitul de abur în punctul 1: D
p1
= 1,2 [kg/s];
• creşterea de presiune în pompa de alimentare: ∆p
8-9
= 180 [bar];
• densitatea medie a apei în pompa de alimentare: ρ
apă
= 870 [kg/m
3
];

12
11
10
D
p2

8
P
b

D
0

D
p1

6
7 5
4
3
9
2
1
0

12
11
D
0
-D
p1
-D
p2

D0-Dp1-Dp2
D0-Dp1-Dp2
10
D
0

D0 D0-Dp1
D
0
-D
p1
-D
p2

D
p2

D
p2

8
Pb
D
0

Dp1
6
7 5
4
3
9
2
1
0
D0
D
0
-D
p1

D
0
-D
p1
-D
p2

• randamentul intern al pompei de alimentare: η
PA
= 0,8 [-];
• randamentul cazanului: η
cazan
= 0,89 [-]

Se cer(e):
• să se realizeze bilanţul masic pe ciclu;
• debitul de abur în punctul 2: D
p2
[kg/s]
• entalpia în punctul 7: h
7
[kJ/kg]
• entalpia în punctul 8: h
8
[kJ/kg]
• entalpia în punctul 9: h
9
[kJ/kg]
• randamentul conductelor:
conducte
η [-]
• consumul specific de căldură al grupului turbo-generator:
tg
sp
q [kJ
t
/kWh
e
]
• consumul specific de căldură al grupului turbogenerator şi circuitului termic:
sp
q
, 1
[kJ
t
/kWh
e
]
• consumul specific brut de căldură al blocului cazan-turbină:
brut
sp
q [kJ
t
/kWh
e
]

Rezolvare:

• Bilanţul masic este prezentat în figura de mai sus. Astfel:
D
3
= D
0
– D
p1
– D
p2
; D
6
= D
5
= D
4
= D
3
= D
0
– D
p1
– D
p2
; D
11
= D
10
= D
p2
; D
7
= D
6
+ D
11
= D
0
– D
p1
; D
8

= D
1
+ D
7
= D
p1
+ (D
0
– D
p1
) = D
0
; D
9
= D
8
= D
0
.
• Bilanţul energetic pe preîncălzitorul de suprafaţă (repomparea condensului):
10 10 6 6 5 5 2 2
h D h D h D h D ⋅ + ⋅ = ⋅ + ⋅
10 2 6 2 1 0 5 2 1 0 2 2
) ( ) ( h D h D D D h D D D h D
p p p p p p
⋅ + ⋅ − − = ⋅ − − + ⋅ ;
2198 , 1
) 475 500 ( ) 150 2700 (
) 150 500 ( ) 2 , 1 10 (
) ( ) (
) ( ) (
10 6 5 2
5 6 1 0
2
=
− − −
− ⋅ −
=
− − −
− ⋅ −
=
h h h h
h h D D
D
p
p

s
kg

• Bilanţul energetic în punctul de injecţie al condensului secundar:
7 7 11 11 6 6
h D h D h D ⋅ = ⋅ + ⋅
7 1 0 11 2 6 2 1 0
) ( ) ( h D D h D h D D D
p p p p
⋅ − = ⋅ + ⋅ − −
53 , 496
) (
1 0
11 2 6 2 1 0
7
=

⋅ + ⋅ − −
=
p
p p p
D D
h D h D D D
h

kg
kJ

• Bilanţul energetic pe preîncălzitorul de amestec:
8 8 1 1 7 7
h D h D h D ⋅ = ⋅ + ⋅
8 0 1 1 7 1 0
) ( h D h D h D D
p p
⋅ = ⋅ + ⋅ −
95 , 796
) (
0
1 1 7 1 0
8
=
⋅ + ⋅ −
=
D
h D h D D
h
p p

kg
kJ

• Calculul creşterii de entalpie în pompa de alimentare (între punctele 8 şi 9)
[ ]
[ ]
[ ]
100
10
1
3
9 8 9 8
3
3
9 8
2
9 8
9 8

⋅ ∆
= ⋅


=


− − − −

PA PA
kg
m
v bar p
kg
m
v
m
N
p
kg
kJ
h
η η

86 , 25
870 8 , 0
100 180
100 100
9 8 9 8 9 8
9 8
=


= ⋅


= ⋅
⋅ ∆
= ∆
− − −

apa PA PA
p v p
h
ρ η η

kg
kJ

81 , 822 86 , 25 95 , 796
9 8 8 9
= + = ∆ + =

h h h [kJ/kg]
• Puterea termică intrată în ciclul apă/abur, la cazan:
9 , 25771 ) 81 , 822 3400 ( 10 ) (
9 0 0 0 9 , 1
= − ⋅ = − ⋅ = =

h h D P P
t
cazan
t
[kW]
• Puterea termică pierdută în conductele de legătură cazan-turbină:
50 ) 3395 3400 ( 10 ) (
12 0 0 12 0 ,
= − ⋅ = − ⋅ = ∆ = ∆

h h D P P
t conducte
[kW]
• Randamentul conductelor:
998 , 0
9 , 25771
50
1 1
1 1
1
1
1
= − =


− =
∆ −
= =
cazan
t
conducte
cazan
t
conducte
cazan
t
cazan
t
turbina
t
conducte
P
P
P
P P
P
P
η
• Consumul specific de căldură al grupului turbogenerator:
858 , 2
9000
50 9 , 25771
1 1
=

=
∆ −
= =
b
conducte
cazan
t
b
turbina
t tg
sp
P
P P
P
P
q

e
t
kJ
kJ

8 , 10288 3600 858 , 2 3600
1
= ⋅ = ⋅ =
b
turbina
t tg
sp
P
P
q

e
t
kWh
kJ

• Consumul specific de căldură al grupului turbogenerator şi circuitului termic:
8635 , 2
9000
9 , 25771
1
, 1
= = =
b
cazan
t
sp
P
P
q

e
t
kJ
kJ

6 , 10308 3600 8635 , 2 3600
1
, 1
= ⋅ = ⋅ =
b
cazan
t
sp
P
P
q

e
t
kWh
kJ

• Puterea termică dezvoltată prin arderea combustibilului:
2 , 28957
89 , 0
9 , 25771
1
= = =
cazan
cazan
t
tc
P
P
η
[kW]
• Consumul specific brut de căldură al blocului cazan-turbină:
2175 , 3
9000
2 , 28957
= = =
b
tc brut
sp
P
P
q

e
t
kJ
kJ

11583 3600 2175 , 3 3600 = ⋅ = ⋅ =
b
tc brut
sp
P
P
q

e
t
kWh
kJ


1.2.6. Se consideră ciclul cu turbină cu abur din figură.
Se cunosc:
• entalpiile, exprimate în [kJ/kg]: h
2
= 2700; h
4
= h
5
= 150; h
6
= 500; h
11
= h
10
= 475; h
12
= 600;
• debitul de abur viu: D
0
= 10 [kg/s];
• debitul de abur în punctul 1 (la priza 1): D
p1
= 1,25 [kg/s];
• creşterea de entalpie în pompa de alimentare: ∆h
8-9
= 26 [kJ/kg];
• debitul de combustibil: B
s
= 2,9 [kg/s];
• puterea calorifică inferioară a combustibilului: H
i
= 10000 [kJ/kg];
• randamentul cazanului: η
caz
= 0,9 [-];
• puterea electrică la bornele generatorului: P
b
= 9400 [kW]
• randamentul mecanic: η
m
= 0,99; randamentul generatorului electric: η
g
= 0,98;
• încălzirea apei de răcire în condensator: ∆t
ar
= 10 [°C];
• căldura specifică a apei de răcire: c
p,ar
= 4,2 [kJ/kg/K];



Se cer(e):
• să se realizeze bilanţul masic pe ciclu
• debitul de abur în punctul 2: D
p2
[kg/s]
• entalpia în punctul 7: h
7
[kJ/kg]
• puterea internă cerută de pompa de alimentare (PA): P
i,8-9
[kW]

12
11
10
8
Pb
D
0

6
7
5
4
3
9
2
1
0

Dp1 12
11
D0-Dp1-Dp2
D0-Dp1-Dp2
D0-Dp1-Dp2
10
D0
D0 D0
D0-Dp1-Dp2
Dp1+Dp2
Dp2
8
Pb
D0
Dp1
6
7
5
4
3
9
2
1
0
D0
D0-Dp1
D0-Dp1-Dp2
• puterea termică evacuată la sursa rece a ciclului: P
t2
[kW]
• entalpia în punctul 3: h
3
[kJ/kg]
• puterea internă dezvoltată de turbină între ultima priză şi ieşirea din turbină:
TA
i
P
3 2 , −
[kW]
• puterea internă dezvoltată între intrarea în turbină şi ultima priză:
TA
i
P
2 0 , −
[kW]
• debitul masic de apă de răcire la condensator: D
ar
[kg/s]
• multiplul de apă de răcire: m
ar
[-]

Rezolvare:

• Bilanţul masic este prezentat în figura de mai sus. Astfel:
D
3
= D
0
– D
p1
– D
p2
; D
6
= D
5
= D
4
= D
3
= D
0
– D
p1
– D
p2
; D
12
= D
p1
; D
11
= D
10
= D
12
+ D
2
= D
p1
+ D
p2
;
D
7
= D
6
+ D
11
= D
0
; D
9
= D
8
= D
7
= D
0
.
• Bilanţul energetic pe preîncălzitorul de suprafaţă (repomparea condensului):
10 10 6 6 12 12 5 5 2 2
h D h D h D h D h D ⋅ + ⋅ = ⋅ + ⋅ + ⋅
= ⋅ + ⋅ − − + ⋅
12 1 5 2 1 0 2 2
) ( h D h D D D h D
p p p p 10 2 1 6 2 1 0
) ( ) ( h D D h D D D
p p p p
⋅ + + ⋅ − − =
1286 , 1
) ( ) (
) ( ) ( ) (
10 2 5 6
10 12 1 5 6 1 0
2
=
− + −
− ⋅ − − ⋅ −
=
h h h h
h h D h h D D
D
p p
p

s
kg

• Bilanţul energetic în punctul de injecţie al condensului secundar:
7 7 11 11 6 6
h D h D h D ⋅ = ⋅ + ⋅
7 0 11 2 1 6 2 1 0
) ( ) ( h D h D D h D D D
p p p p
⋅ = ⋅ + + ⋅ − −
05 , 494
) ( ) (
0
11 2 1 6 2 1 0
7
=
⋅ + + ⋅ − −
=
D
h D D h D D D
h
p p p p

kg
kJ

• Bilanţul energetic pe pompa de alimentare (între punctele 8 şi 9):
9 9 9 8 , 8 8
h D P h D
i
⋅ = + ⋅


9 0 9 8 , 8 0
h D P h D
i
⋅ = + ⋅


260 26 10 ) (
9 8 0 8 9 0 9 8 ,
= ⋅ = ∆ ⋅ = − ⋅ =
− −
h D h h D P
i
[ ] kW
• Bilanţul energetic pe cazanul (generatorul) de abur:
Puterea termică dezvoltată prin arderea combustibilului:
29000 10000 9 , 2 = ⋅ = ⋅ =
i s cc
H B P [ ] kW
Puterea termică primită de apă/abur la cazan:
26100 9 , 0 10000 9 , 2
1
= ⋅ ⋅ = ⋅ ⋅ = ⋅ =
cazan i s cazan cc t
H B P P η η [ ] kW
• Bilanţul energetic pe turbina cu abur şi generatorul electric:
7 , 9688
98 , 0 99 , 0
9400
=

=

=
g m
b TA
i
P
P
η η
[ ] kW
• Bilanţul energetic pe ciclu:
2 9 8 , 1 t
TA
i i t
P P P P + = +


3 , 16671 7 , 9688 260 26100
9 8 , 1 2
= − + = − + =

TA
i i t t
P P P P [ ] kW
• Bilanţul energetic pe condensator:
4 4 2 3 3
h D P h D
t
⋅ + = ⋅ [ ] kW ⇒ ( ) ( )
4 2 1 0 2 3 2 1 0
h D D D P h D D D
p p t p p
⋅ − − + = ⋅ − −
( )
4 , 2337
2 1 0
4 2 1 0 2
3
=
− −
⋅ − − +
=
p p
p p t
D D D
h D D D P
h

kg
kJ

• Bilanţul energetic pe zone de turbină:
puterea internă dezvoltată de turbină între ultima priză şi ieşirea din turbină:
5 , 2763 ) ( ) (
3 2 2 1 0 3 2 ,
= − ⋅ − − =

h h D D D P
p p
TA
i
[ ] kW
puterea internă dezvoltată între intrarea în turbină şi ultima priză:
2 , 6925 5 , 2763 7 , 9688
3 2 , 2 0 ,
= − = − =
− −
TA
i
TA
i
TA
i
P P P [ ] kW
• Bilanţul energetic pe condensator:
3 , 16671 7 , 9688 260 26100
9 8 , 1 2
= − + = − + =

TA
i i t t
P P P P [ ] kW
• Bilanţul energetic pe condensator:
c p ar t
t c D P ∆ ⋅ ⋅ =
2
[ ] kW ⇒ 94 , 396
10 2 , 4
3 , 16671
2
=

=
∆ ⋅
=
c p
t
ar
t c
P
D

s
kg

⇒ 08 , 52
1286 , 1 25 , 1 10
94 , 396
2 1 0 3
=
− −
=
− −
= =
p p
ar ar
ar
D D D
D
D
D
m [-]

1.2.7. Se consideră ciclul cu supraîncălzire intermediară din figura următoare. Considerăm că turbina
este simplă, fără prize. Se cunosc: parametrii aburului viu p
1
= 100 bar şi t
1
= 500 °C, presiunea de
supraîncălzire intermediară p
SÎI
= p
2
= 25 bar, temperatura de supraîncălzire intermediară t
SÎI
= t
3
= 500 °C,
presiunea la condensator p
condensator
= p
4
= 0,05 bar, debitul de abur viu D
ab
= 10 kg/s, randamentul intern al
CIP (corpul de înaltă presiune) al turbinei cu abur (TA)
CIP
i
η

= 80 %, randamentul intern al CMJP (corpul de
înaltă şi joasă presiune) al TA
CMJP
i
η

= 80 %, randamentul mecanic η
m
= 99 %, randamentul generatorului
electric η
g
= 98 %, randamentul cazanului η
caz
= 90 %, puterea calorifică inferioară a combustibilului H
i
=
10000 kJ/kg.
Se fac următoarele ipoteze simplificatoare şi de calcul:
• se neglijează creşterea de entalpie în pompe;
• se neglijează pierderile de presiune şi de entalpie pe conducte.



Să se determine:
• parametrii termodinamici ai aburului în punctele caracteristice ale ciclului;
• să se traseze procesul termodinamic de destindere în turbină în diagramele: h-s (entalpie - entropie)
şi t-s (temperatura - entropie).
• puterile necesare construirii diagramei Sankey [kW];
• debitul de combustibil: B
s
[kg/s];
• randamentul: termic η
t
şi randamentul global brut η
brut
.

Rezolvare:
h
1
, s
1
, v
1
= f(p
1
, t
1
) ⇒ h
1
= 3374 [kJ/kg], s
1
= 6,597 [kJ/kg/K], v
1
= 0,0328 [m
3
/kg].
Entalpia teoretică la ieşirea din CIP: h
2t
= f(p
2
= p
SÎI
, s
2t
= s
1
) = 2982 [kJ/kg].
( ) 4 , 3060
2 1 1 2
= − ⋅ − =
t
CIP
i
h h h h η

kg
kJ

t
2
, v
2
= f(p
2
= p
SÎI
, h
2
) ⇒ t
2
= 322 °C, v
2
= 0,1037 [m
3
/kg], s
3
= 6,732 [kJ/kg/K].
h
3
, s
3
, v
3
= f(p
3
= p
2
= p
SÎI
, t
3
= t
SÎI
) ⇒ h
3
= 3462 [kJ/kg], s
3
= 7,323 [kJ/kg/K], v
3
= 0,14 [m
3
/kg].
Entalpia teoretică la ieşirea din CMJP: h
4t
= f(p
condensator
, s
4t
= s
3
) = 2233 [kJ/kg].
( ) 8 , 2478
4 3 3 4
= − ⋅ − =
t
CMJP
i
h h h h η

kg
kJ

t
4
, s
4
, v
4
= f(p
4
= p
condensator
, h
4
) ⇒ t
4
= 32,9 [°C], s
4
= 8,125 [kJ/kg/K], v
4
= 27,23 [m
3
/kg], x
4
= 0,966.
h
5
= f(p
5
= p
4
= p
condensator
, x = 0) = 137,8 [kJ/kg].

PA
SÎI
3
2
4
5
1
Cazan


Diagrama: entalpie – entropie (h-s) Diagrama: temperatură – entropie (t-s)

Bilanţul masic:
D
1
= D
2
= D
3
= D
4
= D
5
= D
ab


Bilanţul energetic pe TA:
Puterea internă dezvoltată de TA:
( ) ( ) 12968
4 3 2 1
= − ⋅ + − ⋅ = h h D h h D P
ab ab i
[ ] kW
Puterea mecanică:
12838 = ⋅ =
m i m
P P η [ ] kW
Puterea la borne:
12582 = ⋅ =
g m b
P P η [ ] kW
Pierderile mecanice:
( ) 130 1 = − ⋅ = − = ∆
m i m i m
P P P P η [ ] kW
Pierderile la generator:
( ) 256 1 = − ⋅ = − = ∆
g m b m g
P P P P η [ ] kW

Bilanţul energetic pe cazan:
Puterea termică intrată în ciclu:
( ) ( ) 36378
2 3 5 1 1
= − ⋅ + − ⋅ = h h D h h D P
ab ab t
[ ] kW
042 , 4
1
=

= =
i cazan
t
i
cc
s
H
P
H
P
B
η

s
kg

40420 = ⋅ =
i s cc
H B P [ ] kW ;
( ) 4042 1
1
= − ⋅ = − = ∆
cazan cc t cc cazan
P P P P η [ ] kW ;

Bilanţul energetic pe condensator:
5 5 2 4 4
h D P h D
t
⋅ + = ⋅ [ ] kW ⇒
5 2 4
h D P h D
ab t ab
⋅ + = ⋅
⇒ Puterea termică evacuată din ciclu la sursa rece (la condensator):
( ) 23410
5 4 2
= − ⋅ = h h D P
ab t
[ ] kW

Calculul randamentelor:
• randamentul termic al ciclului η
t
[-]
356 . 0
1
= =
t
i
t
P
P
η [-] ⇒ 6 , 35 =
t
η [%]
• randamentul global brut al ciclului η
brut
[%]
1
2t
2
3
4t
4
x=1
x=0,966
1
2t
2
3
4t
4
311 , 0 = = ⋅ ⋅ ⋅ =
cc
b
g m t cazan brut
P
P
η η η η η [-] ⇒ 1 , 31 =
brut
η [%]

1.2.8. Se consideră ciclul cu turbină cu abur din figură.
Se cunosc:
• entalpiile, exprimate în [kJ/kg]: h
0
= 3400; h
1
= 3395; h
2
= h
16
= 3095; h
3
= 3090; h
4
= 3485; h
5
= 3480;
h
6
= 2940; h
7
= 2400; h
8
= h
9
=150; h
10
= 670; h
12
= 950; h
13
= 3090; h
14
= 925; h
15
= 2935;
• creşterea de presiune în pompa de alimentare: ∆p
PA
= 200 [bar];
• volumul specific mediu al apei în pompa de alimentare: v
PA
= 0,00115 [m
3
/kg];
• debitul de abur viu: D
0
= 100 [kg/s];
• puterea calorifică inferioară a combustibilului: H
i
= 10000 [kJ/kg];
• randamentul cazanului: η
caz
= 0,9 [-];
• randamentul mecanic: η
m
= 0,99; randamentul generatorului electric: η
g
= 0,98;



Se cere:
• să se realizeze bilanţul masic pe ciclu
• entalpia în punctul 11: h
711
[kJ/kg]
• debitul de abur în punctul 1: D
p1
[kg/s]
• debitul de abur în punctul 2: D
p2
[kg/s]
• puterea internă dezvoltată de CIP al TA:
TA
CIP i
P
,
[kW]
• puterea internă dezvoltată de CMP al TA:
TA
CMP i
P
,
[kW]
• puterea electrică la bornele generatorului:
b
P [kW]
• puterea termică primită de apă/abur la sursa caldă a ciclului:
1 t
P [kW]
• debitul masic de combustibil:
s
B [kg/s];

Rezolvare:

• Bilanţul masic este prezentat în figura de mai sus. Astfel:
D
2
= D
1
= D
0;
D
13
= D
16
= D
p1
; D
15
= D
6
= D
p2
; D
3
= D
2
- D
16
= D
0
– D
p1
; D
5
= D
4
= D
3
= D
0
– D
p1
; D
7
=
D
5
- D
6
= D
0
– D
p1
– D
p2
; D
9
= D
8
= D
7
= D
0
– D
p1
– D
p2
; D
14
= D
13
= D
p1
; D
10
= D
9
+ D
14
+ D
15
= D
0
; D
12

= D
11
= D
10
= D
0
.
• Calculul creşterii de entalpie în pompa de alimentare (între punctele 10 şi 11)
28 100
82 , 0
00115 , 0 200
100
11 10
= ⋅

= ⋅
⋅ ∆
= ∆ = ∆

PA
PA PA
PA
v p
h h
η

kg
kJ

698 28 670
10 11
= + = ∆ + =
PA
h h h [kJ/kg]
• Bilanţul energetic pe preîncălzitorul de suprafaţă:
12 12 14 14 11 11 13 13
h D h D h D h D ⋅ + ⋅ = ⋅ + ⋅
12 0 14 1 11 0 13 1
h D h D h D h D
p p
⋅ + ⋅ = ⋅ + ⋅
) ( ) (
11 12 0 14 13 1
h h D h h D
p
− ⋅ = − ⋅

16
15 11
6
5
4
1

P
b

D
0

D
p2

D
p1

14
12
10 9
8
7
13
3
2
0
CIP
CMJP

16
D0
15 11
6
5
4
1
D0-Dp1
D0-Dp1-Dp2
D0
D0
D
0
-D
p1
-D
p2
D
0

D
p1

D0
D0-Dp1
D0-Dp1-Dp2

Pb
D0
D
p2

D
p1

14
12
10 9
8
7
13
3
2
0
CIP
CMJP
D
0
-D
p1

64 , 11
925 3090
) 698 950 ( 100 ) (
14 13
11 12 0
1
=

− ⋅
=

− ⋅
=
h h
h h D
D
p

s
kg

• Bilanţul energetic pe preîncălzitorul de amestec:
10 10 14 14 15 15 9 9
h D h D h D h D ⋅ = ⋅ + ⋅ + ⋅
10 0 14 1 15 2 9 2 1 0
) ( h D h D h D h D D D
p p p p
⋅ = ⋅ + ⋅ + ⋅ − −
43 , 15
) ( ) (
9 15
9 14 1 9 10 0
2
=

− ⋅ − − ⋅
=
h h
h h D h h D
D
p
p

s
kg

• Bilanţul energetic pe CIP al TA:
30000 ) 3095 3395 ( 100 ) (
2 1 0 ,
= − ⋅ = − ⋅ = h h D P
TA
CIP i
[ ] kW
• Bilanţul energetic pe CMP al TA:
6 , 87096 ) ( ) ( ) ( ) (
7 6 2 1 0 6 5 1 0 ,
= − ⋅ − − + − ⋅ − = h h D D D h h D D P
p p p
TA
CMP i
[ ] kW
• Bilanţul energetic pe TA:
6 , 117096 6 , 87096 30000
, ,
= + = + =
TA
CMP i
TA
CIP i
TA
i
P P P [ ] kW
• Bilanţul energetic pe turbina cu abur şi generatorul electric:
1 , 113607 98 , 0 99 , 0 6 , 117096 = ⋅ ⋅ = ⋅ ⋅ =
g m
TA
i b
P P η η [ ] kW
• Bilanţul energetic pe cazanul (generatorul) de abur:
- Puterea termică primită de apă/abur la cazan:
2 , 282402 ) ( ) ( ) (
3 4 1 0 12 0 0 1
= − ⋅ − + − ⋅ = h h D D h h D P
p t
[ ] kW
- Debitul masic de combustibil:
1484 , 26
12000 9 , 0
2 , 282402
1
=

=

= =
i cazan
t
i
cc
s
H
P
H
P
B
η

s
kg

Observaţie :
cazan i s cazan cc t
H B P P η η ⋅ ⋅ = ⋅ =
1


1.2.9. Se consideră ciclul cu turbină cu abur cu supraîncălzire intermediară din figură.


Se cunosc:
• entalpiile, exprimate în [kJ/kg]: h
0
= 3430; h
1
= 3080; h
1t
= 3015; h
3
= 3160; h
4
= 2770; h
7
= 350; h
8
=
620.
• debitul de abur viu: D
0
= 100 [kg/s];
• randamentul cazanului: η
cazan
= 0,9 [-];
• puterea calorifică inferioară a combustibilului: H
i
= 12500 [kJ/kg].
• debitul masic de combustibil: B
s
= 29 [kg/s];
Ipoteze simplificatoare :
SÎI
D
0

D
p2

D
p1

9
8 7
6
5
4
3
2
1
0
CIP CMJP
- se neglijează creşterile de entalpie în pompe;
- se neglijează pierderile de presiune şi de entalpie pe conducte.

Se cere:
• să se realizeze bilanţul masic pe ciclu;
• debitul de abur în punctul 3: D
p1
[kg/s];
• puterea internă produsă între prizele CMJP:
TA
i
P
4 3 , −
[kW];
• randamentul intern al CIP (corpul de înaltă presiune):
CIP
i
η [-]
• entalpia la ieşirea din SÎI: h
2
[kJ/kg].


Se cere:
• să se realizeze bilanţul masic pe ciclu;
• debitul de abur în punctul 3: D
p1
[kg/s];
• puterea internă produsă între prizele CMJP:
TA
i
P
4 3 , −
[kW];
• randamentul intern al CIP (corpul de înaltă presiune):
CIP
i
η [-]
• entalpia la ieşirea din SÎI: h
2
[kJ/kg].

Rezolvare:

• Bilanţul masic este următorul:
D
2
= D
1
= D
0
; D
5
= D
0
– D
p1
– D
p2
; D
9
= D
p2
; D
6
= D
5
+ D
9
= D
0
– D
p1
; D
7
= D
6
= D
0
– D
p1
; D
8
= D
3
+ D
7
=
D
0
.
• Bilanţul energetic pe preîncălzitorul de amestec:
8 8 7 7 3 3
h D h D h D ⋅ = ⋅ + ⋅ ⇒
8 0 7 1 0 3 1
) ( h D h D D h D
p p
⋅ = ⋅ − + ⋅
6085 , 9
350 3160
) 350 620 ( 100 ) (
7 3
7 8 0
1
=

− ⋅
=

− ⋅
=
h h
h h D
D
p

s
kg

• Bilanţul energetic între prizele CMJP:
puterea internă dezvoltată de turbină între prizele CMJP:
35253 ) 2770 3160 ( ) 6085 , 9 100 ( ) ( ) (
4 3 1 0 4 3 ,
= − ⋅ − = − ⋅ − =

h h D D P
p
TA
i
[ ] kW
• Randamentul intern al CIP:
8434 , 0
3015 3430
3080 3430
1 0
1 0
=


=


=
t
CIP
i
h h
h h
η [-]
• Bilanţul energetic pe cazan:
Puterea termică intrată în ciclu:
326250 9 , 0 12500 29
1
= ⋅ ⋅ = ⋅ ⋅ =
cazan i s t
H B P η [ ] kW
( )
SII
t t
P h h D P
1 8 0 0 1
+ − ⋅ =
puterea termică preluată de supraîncălzitorul intermediar:
( ) ( ) 45250 620 3430 100 326250
8 0 0 1 1
= − ⋅ − = − ⋅ − = h h D P P
t
SII
t
[ ] kW
dar, ( )
1 2 0 1
h h D P
SII
t
− ⋅ = ⇒
5 , 3532
100
3080 100 45250
0
1 0 1
2
=
⋅ +
=
⋅ +
=
D
h D P
h
SII
t

kg
kJ


1.2.10. Se consideră ciclul cu turbină cu abur cu supraîncălzire intermediară din problema
precedentă; se menţin ipotezele simplificatoare.
Se cunosc:
• entalpiile, exprimate în [kJ/kg]: h
0
= 3430; h
1
= 3080; h
4
= 2770; h
6
= 140; h
7
= 350; h
8
= 620; h
9
= 325.
• debitul de abur viu: D
0
= 100 [kg/s];
• debitul de abur în punctul 3: D
p1
= 9 [kg/s];
• cota de putere termică preluată de supraîncălzitorul intermediar (SÎI) din totalul puterii termice intrate în
ciclu = 0,14 [-];
• puterea electrică la bornele generatorului: P
b
= 140 000 [kW].
• produsul între randamentul mecanic şi cel al generatorului: 9775 , 0 = ⋅
g m
η η ;

Se cere:
• să se realizeze bilanţul masic pe ciclu;
• debitul de abur în punctul 4: D
p2
[kg/s];
• entalpia la ieşirea din SÎI: h
2
[kJ/kg];
• puterea internă produsă între intrarea în CMJP şi ultima priză:
TA
i
P
4 2 , −
[kW];
• puterea internă produsă între ultima priză şi ieşirea din CMJP:
TA
i
P
5 4 , −
[kW];
• entalpia la ieşirea din turbină: h
5
[kJ/kg];

Rezolvare:

• Bilanţul masic este cel de la problema precedentă.
• Bilanţul energetic pe preîncălzitorul de suprafaţă:
7 7 9 9 6 6 4 4
h D h D h D h D ⋅ + ⋅ = ⋅ + ⋅ ⇒ ) ( ) ( ) (
9 4 2 6 7 1 0
h h D h h D D
p p
− ⋅ = − ⋅ −
816 , 7
325 2770
) 140 350 ( ) 9 100 (
) ( ) (
9 4
6 7 1 0
2
=

− ⋅ −
=

− ⋅ −
=
h h
h h D D
D
p
p

s
kg

• Bilanţul energetic pe cazan:
cota de putere termică preluată de SÎI din totalul puterii termice intrate în ciclu:
14 , 0
1
1
=
t
SII
t
P
P

14 , 0
1
1
SII
t
t
P
P =
puterea termică intrată în ciclu:
( )
SII
t t
P h h D P
1 8 0 0 1
+ − ⋅ =
⇒ ( )
SII
t
SII
t
P h h D
P
1 8 0 0
1
14 , 0
+ − ⋅ = ⇒ ( )
8 0 0 1
14 , 0
86 , 0
h h D P
SII
t
− ⋅ = ⋅ ⇒
( ) ( ) 2 , 45744 620 3430 100
86 , 0
14 , 0
86 , 0
14 , 0
8 0 0 1
= − ⋅ ⋅ = − ⋅ ⋅ = h h D P
SII
t
[ ] kW
dar, ( )
1 2 0 1
h h D P
SII
t
− ⋅ = ⇒
4 , 3537
100
3080 100 2 , 45744
0
1 0 1
2
=
⋅ +
=
⋅ +
=
D
h D P
h
SII
t

kg
kJ

• Bilanţul energetic între intrarea în CMJP şi ultima priză:
puterea internă produsă între intrarea în CMJP şi ultima priză:
) ( ) ( ) (
4 3 1 0 3 2 0 4 2 ,
h h D D h h D P
p
TA
i
− ⋅ − + − ⋅ =


73230 ) 2770 3160 ( ) 9 100 ( ) 3160 4 , 3537 ( 100
4 2 ,
= − ⋅ − + − ⋅ =

TA
i
P [ ] kW .
• Bilanţul energetic pe turbina cu abur:
Puterea internă dezvoltată de CIP:
35000 ) 3080 3430 ( 100 ) (
1 0 0
= − ⋅ = − ⋅ = h h D P
CIP
i
[ ] kW
Puterea internă dezvoltată de TA (CIP + CMJP):
5 , 143222
9775 , 0
140000
= =

=
g m
b TA
i
P
P
η η
[ ] kW
TA
i
TA
i
CIP
i
TA
i
P P P P
5 4 , 4 2 , − −
+ + = ⇒
Puterea internă produsă între ultima priză şi ieşirea din CMJP:
5 , 34992 73230 35000 5 , 143222
4 2 , 5 4 ,
= − − = − − =
− −
TA
i
CIP
i
TA
i
TA
i
P P P P [ ] kW
) ( ) (
5 4 2 1 0 5 4 ,
h h D D D P
p p
TA
i
− ⋅ − − =

[ ] kW ⇒
Entalpia la ieşirea din turbină:
3 , 2349
816 , 7 9 100
5 , 34992
2770
2 1 0
5 4 ,
4 5
=
− −
− =
− −
− =

p p
TA
i
D D D
P
h h

kg
kJ
.


1.2.11. Se consideră ciclul cu turbină cu abur cu supraîncălzire intermediară din problema
precedentă; se menţin ipotezele simplificatoare.
Se cunosc:
• entalpiile, exprimate în [kJ/kg]: h
0
= 3430; h
1
= 3080; h
2
= 3550; h
8
= 620;
• debitul de abur viu: D
0
= 100 [kg/s];
• puterea electrică la bornele generatorului: P
b
= 140 000 [kW];
• randamentul mecanic: 984 , 0 =
m
η ;
• randamentul generatorului electric: 993 , 0 =
g
η ;
• randamentul cazanului: η
cazan
= 0,9 [-];

Se cere:
• să se calculeze puterile necesare construirii diagramei Sankey (diagrama fluxurilor energetice);
• randamentul termic al ciclului: η
t
;
• consumul specific de căldură al grupului turbogenerator:
tg
sp
q ;
• consumul specific de căldură al grupului turbogenerator şi circuitului termic:
sp
q
, 1
;
• consumul specific brut de căldură al blocului cazan-turbină:
brut
sp
q ;
• lucrul mecanic specific dezvoltat de turbina cu abur:
TA
sp
l ;
• energia electrică specifică dezvoltată de turbina cu abur:
sp
e .

Rezolvare:

• Bilanţul energetic pe cazan:
puterea termică intrată în ciclu:
( ) ( ) ( )
1 2 0 8 0 0 1 8 0 0 1
h h D h h D P h h D P
SII
t
cazan
t
− ⋅ + − ⋅ = + − ⋅ =
( ) ( ) 328000 47000 281000 3080 3550 100 620 3430 100
1
= + = − ⋅ + − ⋅ =
cazan
t
P [ ] kW
puterea termică dezvoltată prin arderea combustibilului:
4 , 364444
9 , 0
328000
1
= = =
cazan
cazan
t
tc
P
P
η
[ ] kW
• Bilanţul energetic pe grupul turbo-generator:
Puterea mecanică:
4 , 142276 = =
m
b TA
m
P
P
η
[ ] kW
Puterea internă dezvoltată de turbina cu abur:
4 , 143279
993 , 0 984 , 0
140000
=

=

=
g m
b TA
i
P
P
η η
[ ] kW
• Observaţie:
Ipoteză 1: se neglijează pierderile de entalpie pe conducte ⇒ se neglijează pierderile de putere pe conducte
⇒ ∆P
conducte
= 0;
Ipoteză 2: se neglijează creşterile de entalpie în pompe ⇒ se neglijează puterea cerută de pompe;
• randamentul termic al ciclului:
4368 , 0
328000
4 , 143279
1
= = =
cazan
t
TA
i
termic
P
P
η [-] = 43,68 [%]
• consumul specific de abur al grupului turbogenerator:
5714 , 2
140000
100
3600 3600
0
= ⋅ = ⋅ =
b
sp
P
D
d

kWh
kg

• consumul specific de căldură al grupului turbogenerator:
3428 , 2
140000
328000
1 1 1
= = =
∆ −
= =
b
cazan
t
b
conducte
cazan
t
b
turbina
t tg
sp
P
P
P
P P
P
P
q

e
t
kJ
kJ

3 , 8434 3600 3428 , 2 3600
1
= ⋅ = ⋅ =
b
turbina
t tg
sp
P
P
q

kWh
kJ
t

• consumul specific de căldură al grupului turbogenerator şi circuitului termic:
3 , 8434 3600
140000
328000
3600
1
, 1
= ⋅ = ⋅ =
b
cazan
t
sp
P
P
q

kWh
kJ
t

Observaţie: Datorită faptului că ∆P
conducte
= 0 (ipoteza 1) ⇒
sp
tg
sp
q q
, 1
=
• consumul specific brut de căldură al blocului cazan-turbină:
4 , 9371 3600
140000
4 , 364444
3600 = ⋅ = ⋅ =
b
tc brut
sp
P
P
q

kWh
kJ
t

• lucrul mecanic specific dezvoltat de turbina cu abur:
8 , 1432
100
4 , 143279
0
= = =
D
P
l
TA
i TA
sp

kg
kJ

• energia electrică specifică dezvoltată de turbina cu abur:
1400
100
140000
0
= = =
D
P
e
b
sp

kg
kJ
; (Observaţie:
g m
TA
i
TA
sp
P l η η ⋅ ⋅ = )

1.2.12. Se consideră ciclul cu turbină cu abur cu supraîncălzire intermediară din problema
precedentă; se menţin ipotezele simplificatoare.
Se cunosc:
• consumul specific de abur al grupului turbogenerator: d
sp
= 2,6 [kg/kWh];
• produsul între randamentul mecanic şi cel al generatorului: 9775 , 0 = ⋅
g m
η η ;
• consumul specific de căldură al grupului turbogenerator:
tg
sp
q = 8430 [kJ/kWh];
• randamentul cazanului: η
cazan
= 0,9 [-];
• puterea calorifică inferioară a combustibilului: H
i
= 12500 [kJ/kg]

Se cere:
• energia electrică specifică dezvoltată de turbina cu abur:
sp
e [kJ/kg];
• lucrul mecanic specific dezvoltat de turbina cu abur:
TA
sp
l [kJ/kg];
• consumul specific brut de căldură al blocului cazan-turbină:
brut
sp
q [kJ/kWh];
• puterea termică intrată în ciclu (primită de apă/abur) raportată la D
0
: q
1
[kJ/kg];
• consumul specific de combustibil al centralei: b
sp
= [g/kWh];
• randamentul termic al ciclului: η
t
[%];
• randamentul efectiv absolut al ciclului:
absolut efectiv _
η ;
• randamentul global brut al ciclului:
brut global _
η ;

Rezolvare:

• consumul specific de abur al grupului turbogenerator:
sp sp b
sp
e e D
D
P
D
d
3600
3600 3600
0
0 0
=

⋅ = ⋅ =

kWh
kg

• energia electrică specifică dezvoltată de turbina cu abur:
6 , 1384
6 , 2
3600 3600
= = =
sp
sp
d
e

kg
kJ

• lucrul mecanic specific dezvoltat de turbina cu abur:
1 , 1388
9975 , 0
6 , 1384
0 0 0
= =

=
⋅ ⋅
=
⋅ ⋅
⋅ ⋅
= =
g m
sp
g m
b
g m
g m
TA
i
TA
i TA
sp
e
D
P
D
P
D
P
l
η η η η η η
η η

kg
kJ

• consumul specific brut de căldură al blocului cazan-turbină:
7 , 9366
9 , 0
8430
3600 3600
1
= = = ⋅

= ⋅ =
cazan
tg
sp
cazan b
t
b
tc brut
sp
q
P
P
P
P
q
η η

kWh
kJ
t

• puterea termică intrată în ciclu (primită de apă/abur) raportată la D
0
:
din
1
0
1 0
0
1
0
1
q
D
q D
D
P
D
P
P
P
d
q
t b
b
t
sp
tg
sp
=

= = ⋅ = ⇒
3 , 3242
6 , 2
8430
1
= = =
sp
tg
sp
d
q
q

kg
kJ

• consumul specific de combustibil al centralei:
3
10 3600
] [
] / [
⋅ ⋅ =
kW P
s kg B
b
b
s
sp

kWh
g

=

=

=

⋅ ⋅
= ⋅ ⋅


=
kWh
g
H
q
H P
P
H P
H B
b
i
brut
sp
i b
tc
i b
i s
sp
749
12500
10 7 , 9366
10
10 3600
10 3600
3
3
3
3

• randamentul termic al ciclului:
4281 , 0
3 , 3242
1 , 1388
1 1 0
0
1
= = =


= =
TA
TA
sp
TA
TA
sp
t
TA
i
termic
q
l
q D
l D
P
P
η [-] = 42,81 [%]
Observaţie:
1 1 1 t
cazan
t
turbina
t
P P P = = ; 1 =
conducte
η (din ipoteză)
• randamentul efectiv absolut al ciclului:
427 , 0
3 , 3242
6 , 1384
1 1 0
0
1 1
_
= = =


= = =
TA
TA
sp
TA
TA
sp
t
b
turbina
t
b
absolut efectiv
q
e
q D
e D
P
P
P
P
η [-] = 42,7 [%]
• randamentul global brut al ciclului:
conducte cazan absolut efectiv
turbina
t
conducte cazan b
cazan
t
cazan b
tc
b
brut global
P
P
P
P
P
P
η η η
η η η
η ⋅ ⋅ =
⋅ ⋅
=

= =
_
1 1
_

3843 , 0 1 9 , 0 427 , 0
_
= ⋅ ⋅ =
brut global
η [-] = 38,43 [%]

1.2.13. Se consideră ciclul cu turbină cu abur din figură.


Se cunosc:
• puterea electrică la bornele generatorului: P
b
= 35 000 [kW];
• consumul specific de combustibil al centralei: b
sp
= 1029 [g/kWh];
• puterea calorifică inferioară a combustibilului: H
i
= 12000 [kJ/kg]
• randamentul cazanului: η
cazan
= 0,9 [-];
9
D
p2

8
P
b

D
0

D
p3

D
p1

10
7 6
5
4
3
2
1
0
• entalpiile exprimate în [kJ/kg]: h
0
= 3400; h
3
= 2650; h
5
= 150; h
6
= 320; h
9
= 650; h
9
= 673; h
10
= 475;
• debitele de abur la prizele 1 şi 2: D
p1
= 2,3 [kg/s]; D
p2
= 2,8 [kg/s];
• produsul între randamentul mecanic şi cel al generatorului: 974 , 0 = ⋅
g m
η η ;

Se cere:
• să se realizeze bilanţul masic pe ciclu;
• debitul de combustibil: B
s
[kg/s];
• debitul de abur viu: D
0
[kg/s];
• consumul specific de abur al grupului turbogenerator: d
sp
[kg/kWh];
• debitul de abur extras la priza 3: D
p3
[kg/s];
• puterea termică evacuată la condensator: P
t2
[kW].

Rezolvare:

• Bilanţul masic:
D
5
= D
4
= D
0
– D
p1
– D
p2
– D
p3
; D
10
= D
p2
; D
6
= D
3
+ D
5
+ D
10
= D
0
– D
p1
; D
7
= D
6
= D
0
– D
p1
; D
8
= D
1
+ D
7

= D
0
; D
9
= D
8
= D
0
.
• Bilanţul energetic pe cazan:
consumul specific de combustibil al centralei:
3
10 3600
] [
] / [
⋅ ⋅ =
kW P
s kg B
b
b
s
sp

kWh
g
⇒ 10
10 3600
35000 1029
10 3600
3 3
=


=


=
b sp
s
P b
B

s
kg

puterea termică intrată în ciclu:
108000 9 , 0 12000 10
1
= ⋅ ⋅ = ⋅ ⋅ =
cazan i s t
H B P η [ ] kW
( )
9 0 0 1
h h D P
t
− ⋅ = ⇒
6 , 39
673 3400
108000
9 0
1
0
=

=

=
h h
P
D
t

s
kg

• consumul specific de abur al grupului turbogenerator:
073 , 4
35000
6 , 39
3600 3600
0
= ⋅ = ⋅ =
b
sp
P
D
d

kWh
kg

• Bilanţul energetic pe preîncălzitorul de amestec alimentat de la priza 3:
6 6 10 10 5 5 3 3
h D h D h D h D ⋅ = ⋅ + ⋅ + ⋅
6 1 0 10 2 5 3 2 1 0 3 3
) ( ) ( h D D h D h D D D D h D
p p p p p p
⋅ − = ⋅ + ⋅ − − − + ⋅ ⇒
2 , 2
3
=
p
D [ s kg / ]
• Bilanţul energetic pe grupul turbo-generator:
puterea internă dezvoltată de turbina cu abur:
3 , 35934
974 , 0
35000
= =

=
g m
b TA
i
P
P
η η
[ ] kW
• Puterea internă primită de pompa de alimentare:
8 , 910 ) 650 673 ( 6 , 39 ) (
8 9 0 9 8 ,
= − ⋅ = − ⋅ =

h h D P
PA
i
[ ] kW
• Bilanţul energetic pe ciclu (diagrama Sankey):
2 9 8 , 1 t
TA
i
PA
i t
P P P P + = +


puterea termică evacuată la condensator
5 , 72976 3 , 35934 8 , 910 108000
9 8 , 1 2
= − + = − + =

TA
i
PA
i t t
P P P P [ ] kW

1.2.14. Se consideră o centrală electrică de termoficare (CET) ce alimentează cu abur de 6 bar, de la
contrapresiunea TA, un consumator industrial. Consumatorul termic nu returnează condensul. Apa de adaus
ce suplineşte condensul nereturnat este introdusă în cazan prin intermediul unui sistem de preîncălzire,
echivalat cu un schimbător de căldură (SC) de amestec, ce foloseşte abur de la contrapresiunea turbinei.
Considerăm că turbina este simplă, fără prize. Se cunosc: parametrii aburului viu p
1
= 100 bar şi t
1
= 500 °C,
entalpia la intrarea şi ieşirea din SC h
4
= 137,8 kJ/kg şi h
5
= 670 kJ/kg, debitul de abur viu D
ab
= 10 kg/s,
randamentul intern al turbinei cu abur (TA)
TA
i
η

= 80 %, randamentul mecanic η
m
= 99 %, randamentul
generatorului electric η
g
= 98 %, randamentul cazanului η
caz
= 90 %, puterea calorifică inferioară a
combustibilului H
i
= 10000 kJ/kg.
Se fac următoarele ipoteze simplificatoare şi de calcul:
• se neglijează creşterea de entalpie în pompe;
• se neglijează pierderile de presiune şi de entalpie pe conducte.

Să se realizeze schema termică de calcul şi să se determine:
• parametrii termodinamici ai aburului la intrarea şi ieşirea din TA;
• debitul de abur necesar preîncălzirii apei de adaos (D
2
= D
p
[kg/s]) şi cel trimis către consumatorul
termic industrial (D
3
= D
ct
[kg/s]);
• puterile necesare construirii diagramei Sankey [kW];
• debitul de combustibil: B
s
[kg/s];
• randamentul: termic η
t
, global brut η
brut
şi indicele de termoficare y.

Rezolvare:

h
1
, s
1
, v
1
= f(p
1
, t
1
) ⇒ h
1
= 3374 [kJ/kg], s
1
= 6,597 [kJ/kg/K], v
1
= 0,0328 [m
3
/kg].
Entalpia teoretică la ieşirea din turbină h
2t
= f(p
2
, s
2t
= s
1
) = 2686 [kJ/kg].
( ) 6 , 2823
2 1 1 3 2
= − ⋅ − = =
t
TA
i
h h h h h η

kg
kJ

t
2
, v
2
= f(p
2
, h
2
) ⇒ t
2
= 188 °C, v
2
= 0,3417 [m
3
/kg], abur supraîncălzit.


• Bilanţul masic:
D
1
= D
ab
, D
2
= D
p
,
D
3
= D
1
– D
2
= D
ab
– D
p
,
D
4
= D
3
= D
ab
– D
p
,
D
5
= D
2
+ D
4
= D
ab
– D
p
.
• Bilanţul energetic pe preîncălzitor:
5 5 4 4 2 2
h D h D h D ⋅ = ⋅ + ⋅
( )
5 4 2
h D h D D h D
ab p ab p
⋅ = ⋅ − + ⋅

( )
982 , 1
4 2
4 5
=

− ⋅
=
h h
h h D
D
ab
p

s
kg

018 , 8
3
= − = =
p ab cons
D D D D

s
kg



Diagrama Sankey (diagrama fluxurilor energetice)

Bilanţul energetic pe TA:
Puterea internă dezvoltată de TA:
P
i
∆ ∆∆ ∆P
g
∆ ∆∆ ∆P
m



P
ct
∆ ∆∆ ∆P
caz

P
cc
P
b
P
m
P
t1
( ) 5504
2 1
= − ⋅ = h h D P
ab i
[ ] kW
Puterea mecanică:
5449 = ⋅ =
m i m
P P η [ ] kW
Puterea la borne:
5340 = ⋅ =
g m b
P P η [ ] kW
Pierderile mecanice:
( ) 55 1 = − ⋅ = − = ∆
m i m i m
P P P P η [ ] kW
Pierderile la generator:
( ) 109 1 = − ⋅ = − = ∆
g m b m g
P P P P η [ ] kW

Bilanţul energetic pe cazan:
Puterea termică intrată în ciclu:
( ) 27040
5 1 1
= − ⋅ = h h D P
ab t
[ ] kW
( )
004 , 3
5 1 1
=

− ⋅
=

= =
i cazan
ab
i cazan
t
i
cc
s
H
h h D
H
P
H
P
B
η η

s
kg

30044 = ⋅ =
i s cc
H B P [ ] kW ;
( ) 3004 1
1
= − ⋅ = − = ∆
cazan cc t cc cazan
P P P P η [ ] kW ;

Bilanţul energetic pe consumatorul termic:
4 4 3 3
h D P h D
ct
⋅ + = ⋅ [ ] kW
Ţinând cont de bilanţul masic ⇒ ( ) ( )
4 3
h D D P h D D
p ab ct p ab
⋅ − + = ⋅ −
⇒ Puterea termică transmisă consumatorului termic (efect util pentru ciclu):
( ) ( ) 21536
4 3
= − ⋅ − = h h D D P
p ab ct
[ ] kW

Calculul randamentelor:
• randamentul termic al ciclului η
t
[-]
1
1
=
+
=
t
ct i
t
P
P P
η [-] ⇒ 100 =
t
η [%]
• randamentul global brut al ciclului η
brut
[%]
873 , 0 = = ⋅ ⋅ ⋅ =
cc
b
g m t cazan brut
P
P
η η η η η [-] ⇒ 3 , 87 =
brut
η [%]
• indicele de termoficare (cogenerare) y [-]
248 , 0 = =
ct
b
P
P
y [-]

Observaţie:
În cazul cogenerării, randamentul termic al ciclului nu mai reprezintă un indice important. În cazul
acesta se recomandă calculul indicelui de termoficare.

2. CALCULUL DE ANTEPROIECTARE A CTE CU ABUR

2.0. Introducere

Scopul capitolului este realizarea unui calcul preliminar de proiectare a circuitului termic pentru un
grup de condensaţie, aparţinând unei Centrale TermoElectrice (CTE) cu abur.

Datele iniţiale pentru calcul (tema de proiect):
Puterea nominală la borne: P
b
[kW];
Numărul de grupuri al centralei: n
g
[-];
Presiunea aburului viu: p
0
[bar];
Temperatura aburului viu: t
0
[°C];
Temperatura de supraîncălzire intermediară: t
SÎI
[°C];
Temperatura medie anuală a râului (fluviu, mare): t
râu
[°C];
Temperatura apei de la instalaţia de răcire: t
IR
[°C];
Cota apei de râu: c
râu
[-];
Puterea calorifică inferioară a combustibilului: H
i
[kJ/kg];

Etapele pentru realizarea calculului sunt:
2.1. Calculul presiunii la condensator;
2.2. Estimarea presiunilor la prizele turbinei
o Predeterminarea numărului de trepte de preîncălzire regenerativă;
o Preliminarea temperaturii apei de alimentare;
o Preliminarea creşterilor de entalpie pe linia de preîncălzire intermediară;
o Alegerea locului degazorului şi a pompei de alimentare în schemă;
o Preliminarea parametrilor termodinamici din circuitul de preîncălzire regenerativă;
o Determinare presiunilor la prizele turbinei.
2.3. Destinderea în turbina cu abur
o Alegerea presiunii din camera treptei de reglare a CIP;
o Alegerea pierderilor de presiune şi de entalpie pe conductele;
o Predeterminarea debitului de abur;
o Determinarea randamentelor interne ale turbinei cu abur;
o Determinarea entalpiilor la prizele turbinei;
o Alegerea numărului de fluxuri a CJP. Calculul secţiunii de eşapare din CJP;
o Determinarea pierderilor mecanice şi la generator;
o Perfecţionarea schemei de preîncălzire în zona PIP;
o Antrenarea pompei de alimentare (EPA sau TPA).
2.4. Calculul debitelor raportate de abur extrase din turbină;
2.5. Calculul indicatorilor grupului.

2.1. Alegerea presiunii la condensator

În cazul centralelor electrice deosebim 3 tipuri de circuite de răcire:
circuit deschis - cu apă preluată dintr-o sursă naturală (râu, fluviu, mare) şi returnată către
aceeaşi sursă;
circuit închis, cu instalaţie de răcire (turn de răcire umed sau uscat, iaz de răcire, etc.) - utilizat
în cazul inexistenţei unei surse naturale importante de apă de răcire în apropierea centralei;
circuit mixt – ales în cazul în care există o sursă naturală importantă de apă de răcire în
apropierea centralei, dar debitul maxim posibil a fi prelevat din această sursă este mai mic decât
debitul de apă de răcire total cerut de centrală.


Figura 2.1: Schemă, simplificată, de calcul a presiunii la condensator
IR – instalaţie de răcire; PR – pompă de răcire; PT – pompă de turn;

Considerând cazul răcirii în circuit mixt (cel mai complet din punct de vedere al calculului propus),
presiunea la condensator se determină în funcţie de:
• temperatura apei provenite de la râu (fluviu, mare): t
râu
[°C]
• temperatura apei provenite de la instalaţia de răcire: t
IR
[°C]
• cota apei de râu: c
râu
[-]

Pentru calculul temperaturii apei de răcire la intrarea în condensator (t
R1
) vom scrie ecuaţiile de bilanţ
masic (2.1) şi termic (2.2), integrând bazinul de apă rece într-un contur de bilanţ (figura 2.1). Astfel, debitul
total de apă de răcire al centralei (D
RT
) este suma dintre debitul de apă de răcire provenit de la râu (D
râu
) şi
condensator
bazin de
apă rece
PT
PR
râu
D
RT
, t
R1

D
IR
, t
IR

D
râu
, t
râu

D
RC
, t
R2

D
RC
, t
R1

IR
alţi răcitori
debitul de apă de răcire provenit de la instalaţia de răcire (D
IR
) (2.1).

IR RT
D D D + =
râu
(2.1)

( )
1 â 1 â â R IR u r R RT IR IR u r u r
h D D h D h D h D ⋅ + = ⋅ = ⋅ + ⋅ (2.2)

Putem raporta ecuaţia (2.2) la căldura specifică a apei, dacă facem ipoteza că aceasta are o variaţie
insignifiantă cu presiunea şi temperatura pe domeniul de presiuni şi temperaturi întâlnit pe parte de apă de
răcire. Astfel ecuaţia (2.2) devine:

( )
1 â 1 â â R IR u r R RT IR IR u r u r
t D D t D t D t D ⋅ + = ⋅ = ⋅ + ⋅ (2.3)

În funcţie de c
râu
(2.4) şi utilizând (2.1) putem calcula cota apei provenite de la instalaţia de răcire
(c
IR
) (2.5):

RT
u r
u r
D
D
c
â
â
=
(2.4)

u r
RT
u r RT
RT
IR
IR
c
D
D D
D
D
c
â
â
1 − =

= =
(2.5)

Raportând ecuaţia (2.3) la D
RT
şi folosindu-ne de (2.4) şi (2.5) obţinem relaţia de calcul a
temperaturii apei la intrarea în condensator (t
R1
):

( )
IR u r u r u r IR IR u r u r R
t c t c t c t c t ⋅ − + ⋅ = ⋅ + ⋅ =
â â â â â 1
1 (2.6)

Diferenţele de temperatură ∆t
C
(2.7) şi δt
C
(2.8), puse în evidenţă de diagrama de transfer de căldură
a condensatorului (figura 2.2), se aleg dintr-un interval de valori uzuale obţinut în urma calculelor tehnico-
economice realizate de constructorii de centrale (tabelul 2.1).

1 2 R R C
t t t − = ∆ (2.7)

2 2
) (
R C sat R C C
t p t t t t − = − = δ (2.8)


Figura 2.2: Diagrama de schimb de căldură t-Q a condensatorului

Astfel, din (2.7) şi (2.8) rezultă temperatura de condensare a aburului (t
C
), care reprezintă de fapt
temperatura de saturaţie a aburului la presiunea din condensator t
sat
(p
C
) :

C C R C R C sat C
t t t t t p t t δ δ + ∆ + = + = =
1 2
) ( (2.9)

Tabelul 2.1: Valorile încălzirii optime a apei în condensator

Tipul grupului Tipul circuitului Încălzirea optimă a apei în condensator, ∆t
C
[°C]
deschis (5) 8 ÷ 9 (10)
închis (9) 10 ÷ 12 cu utilizare de durată a părţii de condensaţie
mixt 9 ÷ 11
cu utilizare redusă a părţii de condensaţie
(grupuri de vârf sau turbine de termoficare în condensaţie)
închis 12 ÷ 14

Pentru alegerea diferenţei minime de temperatură a condensatorului recomandăm următorul interval
de valori: δt
C
= 3 ÷ 5 [°C].

Ţinând cont de valorile recomandate pentru ∆t
C
(tabelul 2.1) şi δt
C
, precum şi de valoarea calculată
t
R2

t
R1
0
∆t
c

δt
c

t
c
= t
sat
(p
c
)
Q [kW]
t [°C]
pentru t
R1
(1.6), vom determina un interval de temperaturi optim pentru t
C
(2.10, 2.11) ) , (
max min
C C
t t , din care
rezultă intervalul optim pentru presiunea la condensator (2.12, 2.13): ) , (
max min
C C C
p p p ∈ . Acest interval se
determinată cu ajutorul tabelelor de proprietăţi termodinamice ale apei/aburului sau a programelor de calcul
realizate pentru determinarea acestor proprietăţi.

min min
1
min min
) (
C C R C sat C
t t t p t t δ + ∆ + = = (2.10)

max max
1
max max
) (
C C R C sat C
t t t p t t δ + ∆ + = = (2.11)

min min
) (
C C sat
p p t ⇒ (2.12)

max max
) (
C C sat
p p t ⇒ (2.13)

În final p
C
este aleasă din intervalul optim rezultat: ( )
max min
,
C C C
p p p ∈ . Pentru uşurinţa calculului se
recomandă alegerea unei valori a presiunii care să corespundă unei izobare marcate în diagrama h [kJ/kg] - s
[kJ/kg/K] sau în tabelele de proprietăţi apă / abur (de preferat o valoare cu o singură cifră semnificativă)
aflată spre mijlocul intervalului.

Revenind la t
C
, aceasta se determină, utilizând aceleaşi tabele sau programe de calcul a proprietăţilor
termodinamice ale apei / aburului, funcţie de p
C
(la saturaţie): ) (
C sat C
p t t = .

t
R2
se fixează considerând o valoare, de preferat număr întreg, pentru ∆t
C
(din intervalul optim)
C R R
t t t ∆ + =
1 2
, astfel încât valoarea rezultată pentru δt
C
(
2 R C C
t t t − = δ ) să se afle de asemenea în intervalul
optim corespunzător.

Evident, în cazul răcirii în circuit deschis c
râu
= 1 şi c
IR
= 0, iar în cazul răcirii în circuit închis c
râu
= 0
şi c
IR
= 1.

2.2. Estimarea presiunilor la prizele turbinei

Preîncălzirea regenerativă a apei este principala metodă de creştere a randamentului unui ciclu cu
abur Rankine – Hirn. Datorită acestui fapt, metoda este folosită la marea majoritate a Centralelor
TermoElectrice (CTE) şi Centralelor Electrice de Termoficare (CET). La centralele de condensaţie, metoda
este folosită pentru creşterea randamentului; la grupurile de cogenerare, se urmăreşte mărirea indicelui de
termoficare.

Circuitul de preîncălzire încălzeşte apa de alimentare, cu ajutorul aburului extras de la prizele
turbinei, fiind format din schimbătoare de căldură:
• prin amestec (Degazorul - D); acestea au, pe lângă rolul de preîncălzire, şi pe acela de a degaza termic
apa de alimentare a cazanului.
• prin suprafaţă; După poziţia lor în raport cu ansamblul D - Pompă de Alimentare (PA), acestea sunt de
două feluri:
- Preîncălzitoare de Joasă Presiune (PJP), situate în amonte de D;
- Preîncălzitoare de Înaltă Presiune (PIP), situate în aval de PA.;

Numerotarea aparatelor de schimb de căldură în schema termică se face conform numărului
extracţiei de abur din turbină, începând, fie de la priza cu cea mai înaltă presiune, fie de la aceea cu cea mai
joasă presiune (în cazul de faţa preferăm să numerotăm aparatele începând cu priza cea mai joasă presiune).

Optimizarea tehnico-economică a preîncălzirii regenerative ţine seama de următoarele efecte
contrarii la creşterea numărului de trepte de preîncălzire:
• Creşte eficienţa instalaţiei;
• Creşte complexitatea turbinei, a schemei şi deci investiţia în echipamente.

2.2.1. Numărul de trepte de preîncălzire regenerativă.

Numărul de trepte de preîncălzire regenerativă variază în funcţie de mărimea grupului de la 6 la 9
pentru grupurile cu supraîncălzire intermediară. Pentru grupurile mici numărul de trepte recomandat fiind 6 ÷
7, iar pentru grupurile mari 7 ÷ 9. Pe tipuri de aparate, structura schemei termice de preîncălzire trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:
- Trebuie să existe cel puţin un aparat de schimb de căldură prin amestec pentru „degazarea termică”.
- Numărul de PIP-uri trebuie să fie mai mic sau cel mult egal cu numărul de PJP-uri (exceptând
degazorul).

În figura 2.3 este dat un exemplu de schemă de preîncălzire regenerativă cu scurgere în cascadă a
condensului secundar.


Figura 2.3: Exemplu de schemă de preîncălzire regenerativă

2.2.2. Estimarea temperaturii de alimentare.

Temperatura de alimentare se va alege din intervalul rezultat din intersecţia intervalelor obţinute din
optimizarea:
- liniei de preîncălzire regenerativă şi
- supraîncălzirii intermediare.

Alegerea numărului de prize din CIP

Schema de preîncălzire este dictată de capacitatea constructorului de turbine de a practica sau nu o
priză de preîncălzire în CIP. Astfel pentru grupurile mici şi mijlocii se preferă ca ultima treaptă de
preîncălzire să fie alimentată de la ieşirea din CIP, iar pentru grupurile mari, cu parametrii ridicaţi, este de
preferat alimentarea ultimei trepte de preîncălzire de la o priză realizată în CIP.

Pentru grupurile subcritice fără priză în CIP

În ceea ce priveşte preîncălzirea regenerativă, din punct de vedere statistic, ea se alege astfel încât să
aparţină unui interval dat (2.14), (2.15):

( ) 78 , 0
1
,
max
max
max ,
⋅ − ⋅
+
+ =
cd pT s cd al
t t
z
z
t t
(2.14)

( ) 72 , 0
1
,
min
min
min ,
⋅ − ⋅
+
+ =
cd pT s cd al
t t
z
z
t t
(2.15)
unde: t
al,max
este temperatura de alimentare maximă;
t
al,min
este temperatura de alimentare minimă;
z
max
este numărul maxim de trepte de preîncălzire;

z
min
este numărul minim de trepte de preîncălzire;

t
s,pT
este temperatura de saturaţie la presiunea din tambur (≅ 1,1·p
0
);
t
cd
este temperatura de condensaţie plus creşterea de temperatură pe recuperatoarele de abur (5 °C);

Din punctul de vedere al presiunii de supraîncălzire intermediară (p
SÎI
), aceasta este şi presiune de
extracţie pentru preîncălzire. Ea este aleasă din intervalul următor (2.16):

( )
0
î ã ã ã
ÎI
26 , 0 24 , 0 p p
CIP n priz r f
S
⋅ ÷ = (2.16)
unde p
0
este presiunea aburului viu.

Modul de calcul al temperaturii de alimentare(t
al
) (după ultimul PIP):
- se calculează presiunea aburului la aparat (p
aparat
) ţinând cont de pierderile de presiune pe conducta
de legătură între turbină şi preîncălzitor (circa 5 % din presiunea de la priză) (2.17);
PIP8
PIP7
PIP6
PJP4 PJP3 PJP2 PJP1
REC
DEG5
- se citeşte temperatura de saturaţie (t
sat_ap
) la presiunea de la aparat;
- t
al
se obţine prin diferenţa între temperatura de saturaţie de mai sus şi diferenţa minimă de
temperatură pe aparat (δt = 3 °C) (2.18).
- se obţine un interval pentru t
al
corespunzător intervalului de presiuni optimizat din punct de vedere al
supraîncălzirii intermediare (2.16);

CIP n priz r f
S
aparat
p p
î ã ã ã
ÎI
95 , 0 ⋅ = (2.17)

t t t
ap sat al
δ − =
_

(2.18)

t
al
se va alege din intervalul obţinut prin intersecţia intervalelor legate de preîncălzirea regenerativă
(2.14), (2.15), respectiv supraîncălzirea intermediară (2.18).

Pentru grupurile subcritice cu priză în CIP

În acest caz se separă presiunea de supraîncălzire intermediară de temperatura apei de alimentare la
intrarea în cazan (figura 2.4).

Temperatura de alimentare se alege în acest caz dintr-un interval dat de optimizarea preîncălzirii
regenerative(2.19), (2.20).

( ) 85 , 0
1
,
max
max
max ,
⋅ − ⋅
+
+ =
cd pT s cd al
t t
z
z
t t
(2.19)

( ) 77 , 0
1
,
min
min
min ,
⋅ − ⋅
+
+ =
cd pT s cd al
t t
z
z
t t
(2.20)


Figura 2.4: Exemplu de schemă de preîncălzire regenerativă cu priză în CIP

Presiunea de supraîncălzire intermediară (p
SÎI
) este în intervalul:

( )
0
î ã
ÎI
16 , 0 14 , 0 p p
CIP n priz cu
S
⋅ ÷ = (2.16a)

Pentru grupurile cu parametrii supracritici, temperatura de alimentare se alege în intervalul următor (2.21):

( ) C t
al
° ÷ ∈ 310 260 (2.21)

În final se va alege o valoare din intervalul rezultat pentru t
al
. Se va calcula presiunea la priza
turbinei (ieşire sau priză în CIP) (2.18), (2.17).

2.2.3. Alegerea presiunii la degazor

Pentru alegerea presiunii la degazor se parcurg următoarele etape:
- se prelimină creşterea de temperatură pe aparat (∆t
PJP
), neglijând într-o primă etapă creşterea
de temperatură în pompe (2.22);

1 8 , 0 ÷ +

= ∆
z
t t
t
cd al
PJP

(2.22)
unde: z este numărul de trepte de preîncălzire regenerativă ales.

Definitivarea z se face ţinându-se seama ca ∆t
PJP
trebuie să aparţină intervalului 22 ÷ 32 °C.

Observaţie: Formula de mai sus ţine cont de faptul că PIP-urile alimentate de la prize situate înainte
de supraîncălzirea intermediară au o creştere mai mare de entalpie (temperatură). Creşterea de entalpie

CIP
(temperatură) este distribuită uniform pe celelalte PIP-uri şi PJP-uri (inclusiv degazor).

- se calculează temperatura de saturaţie din degazor t
deg
(2.23) şi se determină presiunea de
saturaţie (p
deg
) corespunzătoare t
deg


) 1 (
deg
+ ⋅ ∆ + =
PJP PJP cd
z t t t
(2.23)
unde z
PJP
este numărul de PJP-uri

Alegerea valorii pentru z
PJP
se face urmărindu-se satisfacerea condiţiei ( )bar 10 , 4 p
deg
∈ .

2.2.4. Calculul parametrilor termodinamici pe linia de preîncălzire regenerativă

Calculul parametrilor pe linia de condens principal

Calculul presiunilor se face ţinându-se cont de următoarele elemente:
- Pompele de condens asigură presiunea de injecţie în degazor, deci acoperă pierderile de presiune
legate de circulaţia apei pe linia PJP (∆p
PJP
=1÷2 bar pe aparat şi suprapresiunea de injecţie în
degazor 1÷2 bar);
- Pompa de alimentare asigură presiunea aburului viu, deci acoperă pierderile de presiune pe linia PIP
(∆p
PIP
=1,5÷2,5 bar pe aparat) şi cazan;
Pierderile de presiune în cazan (∆p
caz
) sunt calculate raportat la presiunea aburului viu (p
0
):
-
0
) 25 , 0 2 , 0 ( p p
caz
⋅ ÷ = ∆ - cazanele cu tambur (cu trecere multiplă);
-
0
) 3 , 0 25 , 0 ( p p
caz
⋅ ÷ = ∆ - cazanele cu străbatere forţată unică.

p
0
< 140 ÷ 165 bar ⇒ cazan cu circulaţie naturală multiplă
140 bar < p
0
< 185 bar ⇒ cazan cu circulaţie forţată multiplă
p
0
> 185 bar sau p
0
> 137 bar la grupuri cu pornire rapidă ⇒ cazan cu străbatere forţată unică.

Creşterea de entalpie pe PJP-uri (∆i
PJP
) se calculează cu formula (2.24):

1
deg
+

= ∆
PJP
cd
PJP
z
i i
i (2.24)
unde i
deg
este entalpia la saturaţie (x=0), corespunzătoare p
deg
;
i
cd
este funcţie de t
cd
şi p
cd
; 1 ) 2 5 , 1 (
deg
+ ∆ ⋅ + ÷ + =
PJP PJP cd
p z p p

Presiunea de refulare a pompei de alimentare (p
ref
) este dată de (2.25):

PIP PIP caz ref
p z p p p ∆ ⋅ + ∆ + =
0

(2.25)

Preliminarea creşterii de entalpie în Pompa de Alimentare (∆i
PA
) se face cu următoarea formulă
(2.26):

100
) (

⋅ −
= ∆
PA
med adm ref
PA
v p p
i
η

(2.26)
unde: p
adm
este presiunea de admisie în pompă (p
adm
= p
deg
) [bar];
v
med
este volumul specific mediu în pompă [m
3
/kg]; se poate alege v’(p
deg
)
η
PA
este randamentul intern al pompei (0,75÷0,85) [-].

Creşterea de entalpie pe PIP-uri (∆i
PIP
) este:
-
PJP PIP
i i ∆ ∆ = - pentru PIP-urile alimentate de după supraîncălzirea intermediară;
- PIP-urile alimentate înainte supraîncălzirea intermediară preiau în mod egal restul de creştere de
entalpie până la i
al
;

Se calculează restul parametrilor termodinamici pe linia de condens principal, cunoscându-se
presiunea şi entalpia în fiecare punct.

Determinarea presiunilor la prizele turbinei

t t p t
apara sat
δ + =
4
) (
(2.27)
unde t
sat
(p
aprat
) este temperatura de saturaţie corespunzătoare presiunii aburului la aparatul
schimbător de căldură (SC) (PIP sau PJP);
t
4
este temperatura de ieşire a apei din SC (figura 2.5);
δt este diferenţa minimă de temperatură pe aparat;
δt la PJP-uri este 4÷6°C (PJP nu au DS):
δt la PIP-uri:
- Fără desupraîncălzitoare înglobate este 6 ÷ 9 °C;
- Cu desupraîncălzitoare înglobate este 1 ÷ 5 °C;



Figura 2.5: Exemplu de schemă de preîncălzire regenerativă cu priză în CIP
Din t
sat
(p
aparat
) se determină p
aparat
.
Presiunea la priza din turbină ce alimentează SC se calculează ţinând cont de pierderile de presiune
de pe parcurs (2.28).

j aparat j priza
p p
, ,
05 , 1 ⋅ =
(2.28)
unde j reprezintă numărul SC corespunzător.

Determinarea parametrilor pe linia de condens secundar

Se poate neglija pierderea de presiune pe parte de abur în SC (2.29).

j aparat j condens
p p
, ,
=
(2.29)
unde p
condens,j
reprezintă presiunea condensului secundar al SC;

Temperatura pe parte de condens secundar se poate calcula ca medie ponderată între t
sat
(p
aparat
) şi
temperatura apei la intrarea în aparat (t
3
) (figura 2.5) (2.30). Valori recomandate pentru coeficienţii „m” şi
„n” din relaţia (2.30):
• în cazul SC fără subrăcitor: m = 9, n = 1;
• în cazul SC cu subrăcitor neperformant: m = 1, n = 1;
• în cazul SC cu subrăcitor performant: m = 1, iar n = 2, 3 sau 4.

n m
t n p t m
t
aparat sat
+
⋅ + ⋅
=
3
2
) (
(2.30)

Pentru presiunile şi temperaturile de pe linia de condens secundar se citesc ceilalţi parametrii.

2.2.5. Alegerea presiunii aburului la ieşirea din CMP

Pentru alegerea presiunii aburului la ieşirea din CMP se ţine cont că:
la ieşirea din CMP este obligatorie o priză de preîncălzire regenerativă;
numărul maxim de prize din CJP este 3;
orientativ presiunea, în [bar], la ieşirea din CMP, se alege în jurul valorii date de raportul:
0
δt
t
sat
(p
aparat
)
Q [kW]
t [°C]
SR COND DS
4
1
3
2
1
2
3
4
[ ]
100
MW P
bg
(obs.: expresia nu reprezintă o formulă de calcul a presiunii, deci nu trebuie să se
verifice dimensional).

2.3. Destinderea în turbina cu abur

2.3.1. Etapele de calcul

Pentru exemplificarea destinderii se consideră schema cea mai generală a unui grup de condensaţie
cu supraîncălzire intermediară. În continuare mersul de calcul referitor la destinderea în turbină va fi raportat
la notaţiile din figura 2.6.

Figura 2.6: Schema termică de calcul a destinderii în turbina de abur cu supraîncălzire intermediară. Puncte caracteristice

Calculul destinderii în turbina cu abur presupune aflarea parametrilor termodinamici ai aburului în
punctele caracteristice ale ciclului aflate pe traseul destinderii între ieşirea din cazan şi intrarea în
condensatorul de abur. Acest lucru implică cunoaşterea:
parametrilor aburului viu la ieşirea din cazan: presiune şi temperatură (punctul 0); date de
proiect;
temperaturii de SÎI (punctul 6), ieşirea din SÎI; dată de proiect;
presiunea de SÎI (punctul 4), ieşirea din CIP; valoare optimizată;
presiunea aburului la ieşirea din CMP (punctul 9); valoare aleasă de către proiectant (a se vedea
paragraful 2.2.5);
presiunea la condensator (punctul 11); valoare calculată de către proiectant;
pierderilor de presiune şi de entalpie (sau de temperatură) pe conductele de legătură între:
• cazan şi CIP: traseele 0 – 1 şi 1 – 2;
• CIP şi SÎI: traseul 4 – 5;
• SÎI şi CMP: traseele 6 – 7 şi 7 - 8;
• CMP şi CJP: traseul 9 – 10.
pierderii de presiune pe SÎI: traseul 5 – 6;
randamentelor interne (izentropice) ale:
• treptei de reglare a CIP:
CIP
TR i,
η
• treptelor de presiune din CIP:
CIP
TP i,
η
• CMP (trepte de presiune):
CMP
i
η
• CJP (trepte de presiune):
CJP
i
η

2.3.2 Alegerea presiunii din camera treptei de reglare a CIP

Presiunea în camera treptei de reglare (p
TR
= p
3
) se va alege astfel încât să fie îndeplinită relaţia
(2.31). Intervalul considerat corespunde căderii teoretice de entalpie pe treapta de reglare de tip Rateau.
Recomandăm începerea căutării în jurul valorii
2 3
85 , 0 p p p
TR
⋅ = = .

( )

÷ = − =
kg
kJ
h h H
t
TR
t
65 45
3 2

(2.31)

2.3.3. Alegerea pierderilor de presiune şi de entalpie pe conducte

SÎI
GE
VR
VIR
Cd
11
10 9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
GA
Pierderile de presiune şi de entalpie pe conductele de legătură între cazan-CIP-SÎI-CMP-CJP se aleg,
într-o primă etapă, în funcţie de experienţa proiectantului şi de tipul circuitului termic. În tabelul 2.2 sunt
propuse valorile acestor pierderi valabile în cazul a două tipuri de circuite termice:
CTE cu abur supraîncălzit, în condensaţie, cu supraîncălzire intermediară;
CTE de termoficare urbană, în condensaţie, cu supraîncălzire intermediară, în schemă bloc.

Tabelul 2.2 : Valori orientative ale pierderilor de presiune şi de entalpie pe conductele de legătură între cazan-CIP-SÎI-CMP-CJP

Traseul: i - j 0 - 1 1 - 2 4 - 5 5 - 6 6 - 7 7 - 8 9 - 10
∆p
i-j
[bar] (0,04 ÷ 0,06)·p
0
0,05·p
1
(0,03 ÷ 0,04)·p
SÎI
(0,03 ÷ 0,05)·p
SÎI
(0,02 ÷ 0,03)·p
SÎI
0,02·p
7
(0,02 ÷ 0,03)·p
9

∆h
i-j
[kJ/kg] 3 ÷ 5 0 2 ÷ 4 Obs.: t
6
= t
SÎI
4 ÷ 6 0 0

2.3.4. Predeterminarea debitului de abur

Randamentul intern al treptei de reglare şi cel al treptelor de presiune depind de debitul masic de
abur prelucrat de acestea. În cazul proiectării unui grup energetic cunoaştem puterea electrică ce dorim a fi
produsă de generatorul turbinei, debitul de abur fiind o necunoscută. Totuşi, pentru determinarea acestuia
avem nevoie de randamentele interne, pe corpuri, ale turbinei. Rezultă necesitatea utilizării unui calcul
iterativ pentru determinarea debitului de abur (D
ab
[kg/s]) produs de generatorul de abur (cazanul de abur).
Într-o primă aproximaţie se va folosi D
ab
rezultat din calculul schemei “Pantzer”.

Schema “Pantzer” realizează un calcul termic simplificat al unei CTE sau CET. Scopurile acestui
calcul sunt predeterminarea:
• D
ab
cu o eroare destul de bună;
• indicilor specifici ce caracterizează centrala considerată.

Calculul schemei “Pantzer” se realizează prin considerarea următoarelor ipoteze simplificatoare:
a) La ciclurile de simple, fără supraîncălzire intermediară, se înlocuieşte linia de preîncălzire
regenerativă cu un aparat de schimb de căldură alimentat de la o priză fictivă. Această priză are
entalpia egală cu media aritmetică a entalpiilor de la prima şi ultima priză a turbinei.
b) La ciclurile cu supraîncălzire intermediară, sistemul de preîncălzire regenerativă se înlocuieşte cu
două aparate alimentate de la prize fictive în felul următor:
• circuitul de preîncălzire regenerativă alimentat de la prize cu presiune mai mare decât cea a
supraîncălzirii intermediare se înlocuieşte cu un aparat de schimb de căldură alimentat de la o
priză fictivă a cărei entalpie este egală cu media aritmetică dintre entalpiile prizei de cea mai
înaltă presiune şi prizei situate înainte de supraîncălzirea intermediară;
• circuitul de preîncălzire regenerativă alimentat din prize cu presiune mai mică decât presiunea de
supraîncălzire intermediară se înlocuieşte cu un aparat de schimb de căldură alimentat de la o
priză fictivă având entalpia egală cu media aritmetică a entalpiilor prizelor de cea mai mică şi
cea mai mare presiune dintre prizele care alimentează zona respectivă;
c) În cazul în care există consumatori de căldură alimentaţi cu abur din turbină, nu se mai poate face o
simplificare a calculului circuitului de preîncălzire regenerativă după modelul de mai sus. În acest
caz, în afară de criteriile de la punctele de mai sus, circuitul de preîncălzire regenerativă se împarte
în zone delimitate de prizele de termoficare.

În cazul în care nu se realizează calcului schemei “Pantzer”, proiectantul poate face o aproximaţie
“mai grosieră” pentru predeterminarea valorii D
ab
. Într-o primă aproximaţie proiectantul va alege acest debit
corelat cu P
bg
[kW] (dată de proiect), alegându-şi totodată, din experienţa sa, o valoare pentru debitul specific
de abur (
abur
sp
d ) produs de cazan (2.32). Sugerăm alegerea
abur
sp
d în intervalul: ( )


÷ ∈
h MW
t
d
abur
sp
2 , 3 4 , 2 .
Facem observaţia că
abur
sp
d creşte cu scăderea P
bg
.

[ ]

⋅ =

MWh
t
d MW P
h
t
D
abur
sp bg ab
(2.32)

2.3.5. Determinarea randamentelor interne ale turbinei cu abur

Calculul este făcut în ipoteza neglijării pierderilor de abur (în special prin labirinţi).

Determinarea randamentului intern al treptei de reglare a CIP

Treapta de reglare (TR) a CIP poate fi de tip: Curtis sau Rateau. Aceasta are rolul de a regla debitul
de abur intrat în turbină.

Treapta de reglare de tip Curtis are două rânduri de palete mobile, faţă de treapta de reglare de tip
Rateau ce are un singur rând. Această configuraţie îi permite realizarea unei căderi mai mare de entalpie pe
treaptă şi micşorarea în acest fel a lungimii turbinei, a numărului de trepte de presiune şi implicit a investiţiei
în turbină. Dezavantajul faţă de treapta de reglare de tip Rateau îl reprezintă randamentul intern mai mic.

(2.33), (2.34) şi (2.35) reprezintă relaţii de calcul ale randamentelor interne corespunzătoare treptei
de reglarea a CIP (
TR
i
η [-]):
• (2.33) → relaţie de calcul a randamentului intern al treptei RATEAU
• (2.34) → relaţie de calcul a randamentului intern al treptei CURTIS
• (2.35) → relaţie de calcul a randamentului intern al treptei RATEAU, recomandată în special
pentru grupuri cu puteri mai mari de 200 MW.

2
5
2
2
4
_
10 10 2
83 , 0
v
p
D
RATEAU TR
i
⋅ ⋅
− =

η (2.33)

2
5
2
2
4
_
10 10 2
8 , 0
v
p
D
CURTIS TR
i
⋅ ⋅
− =

η (2.34)

2 ,
15 , 0
9 , 0
v
TR
i
Q
− = η
(2.35)

2 2 2 ,
v D Q
v
⋅ =
(2.36)

D
2
[kg/s]: debitul masic de abur v
2
[m
3
/kg]: volumul specific la intrarea în TR
p [bar]: presiunea la intrarea în TR Q
v,2
[m
3
/s]: debitul volumic la intrarea în TR

În figura 2.7 se prezintă variaţia
TR
i
η [%] în funcţie de Q
v,2
[m
3
/s], utilizând relaţia (2.35).

52
54
56
58
60
62
64
66
68
70
72
74
76
78
80
82
84
86
88
0,4 1 1,6 2,2 2,8 3,4 4 4,6 5,2 5,8 6,4 7 7,6 8,2 8,8 9,4 10
Debit volumic de abur [m
3
/s]
R
a
n
d
a
m
e
n
t
u
l

i
n
t
e
r
n

a
l

T
R

[
%
]

Figura 2.7: Variaţia randamentului intern al treptei de reglare a CIP în funcţie de debitul volumetric

Determinarea randamentului intern al treptelor de presiune ale CIP şi CMP

Randamentul intern volumic al treptelor de presiune (TP) ale CIP şi CMP se poate determina cu
ajutorul relaţiei semiempirice (2.37), funcţie de debitul volumic de abur mediu geometric (calculat între
intrarea “i” şi ieşirea “e” din TP) şi de căderea teoretică de entalpie pe treptele de presiune (TP)
TP
t
H .
Pentru aproximarea debitelor de abur la prize se consideră că la fiecare priză de după SÎI se extrage
un debit de abur pentru preîncălzire de 0,04 % din debitul de abur viu. Debitul de abur extras din turbină
înainte de preîncălzirea regenerativă se va alege într-o primă aproximaţie 0,1 % din debitul de abur viu.

|
|
¹
|

\
|

+ ⋅
|
|
¹
|

\
|

− =
20000
600
1
5 , 0
925 , 0
,
TP
t
m m
TP
v i
H
v D
η (2.37)

e i m
D D D ⋅ = (2.38)

e i m
v v v ⋅ = (2.39)

În cazul TP din CIP, conform notaţiilor din fig. 2.6, relaţiile (2.38) şi (2.39) devin:
4 3
,
D D D
CIP TP
m
⋅ = , respectiv
4 3
,
v v v
CIP TP
m
⋅ = , iar
t
CIP TP
t
h h H
4 3
,
− = .
Analog, în cazul TP din CMP, vom utiliza în (2.37) următoarele relaţii:
9 8
,
D D D
CMP TP
m
⋅ = ,
9 8
,
v v v
CMP TP
m
⋅ = ,
t
CMP TP
t
h h H
9 8
,
− = .


Figura 2.8: Nomogramă de calcul a randamentului intern al grupului de trepte de presiune, la debite volumetrice mici

84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
7 10 13 16 19 22 25 28 31 34 37 40 43 46 49 52 55 58 61 64 67 70
Debit volumic de abur mediu geometric [m
3
/s]
R
a
n
d
a
m
e
n
t
u
l

i
n
t
e
r
n

a
l

T
P

[
%
]
H
t
= 700
H
t
= 250
H
t
= 400
H
t
= 550
H
t
= 850
H
t
[kJ/kg]

Figura 2.9: Nomogramă de calcul a randamentului intern al grupului de trepte de presiune, la debite volumetrice mari

În figurile 2.8 şi 2.9 s-a reprezentat grafic, utilizând relaţia (2.37), variaţia
TP
v i,
η funcţie de produsul
m m
v D ⋅ (debitul volumic de abur mediu geometric), pentru diferite valori ale
TP
t
H .

Datorită faptului că aburul iese din (ultima treaptă de presiune din) CIP, respectiv din CMP cu o
anumită viteză axială (c
2a
[m/s]), energia cinetică a acestuia (
rez
h ∆ [kJ/kg]) devine o pierdere externă pentru
turbină (pierdere reziduală de entalpie) şi se cuantifică conform relaţiei (2.40).
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
3 3,5 4 4,5 5 5,5 6 6,5 7
Debi t vol umi c de abur medi u geometri c [m
3
/s]
R
a
n
d
a
m
e
n
t
u
l

i
n
t
e
r
n

a
l

T
P

[
%
]
H
t
= 250
H
t
= 400
H
t
= 550
H
t
= 700
H
t
[kJ/kg]
Observaţie: c
2a
ieşirea din CIP se poate alege între 50 şi 70 [m/s], iar c
2a
ieşirea din CMP între 80 şi
120 [m/s].

2000
2
2a
rez
c
h = ∆ (2.40)

Entalpia reală la ieşirea din turbină (entalpia frânată) ţine cont de
rez
h ∆ ; aceasta se obţine prin
adăugarea valorii pierderilor reziduale (
rez
h ∆ ) la entalpia de ieşire din turbină calculată cu ajutorul
TP
v i,
η
(2.41) (2.42).

CIP
rez
nat fr
h h h ∆ + =
4
ã â
4
(2.41)

CMP
rez
nat fr
h h h ∆ + =
9
ã â
9
(2.42)

Determinarea randamentului intern al CJP

Randamentul intern “uscat” al CJP se va determina cu ajutorul relaţiei semiempirice (2.43), funcţie
de căderea teoretică de entalpie pe corp (
CJP
t
H ).

|
|
¹
|

\
|

+ ⋅ =
10000
400
1 87 , 0
,
CJP
t CJP
uscat i
H
η (2.43)

Ţinând cont de faptul că, în general, zona finală a destinderii din CJP se află sub curba de saturaţie,
CJP
uscat i,
η se va corecta cu un factor ce ţine cont de efectul umidităţii (
umiditate
k ), obţinându-se astfel randamentul
“umed” al CJP (2.44).
umiditate
k (2.45) depinde de raportul între căderea reală de entalpie în zona umedă
(
CJP
umed
H ) şi căderea teoretică de entalpie în CJP (
t
CJP
t
h h H
11 10
− = ), precum şi de umiditatea medie în zona
umedă.
Observaţie: în calcule simplificate se va considera
2
1

CJP
t
CJP
umed
H
H
.
umiditate
CJP
uscat i
CJP
umed i
k ⋅ =
, ,
η η (2.44)

( )
2
1
9 , 0 8 , 0 1
11
x
H
H
k
CJP
t
CJP
umed
umiditate

⋅ ⋅ ÷ − = (2.45)

Evident, entalpia reală la ieşirea din CJP va ţine cont de
CJP
rez
h ∆ (2.46).

( ) 35 , 0 65 , 0
2000
11 11
2
2
+ ⋅ ⋅ ⋅ = ∆ x x
c
h
a CJP
rez
(2.46)

Observaţie: c
2a
la ieşirea din CJP se poate alege între 200 şi 280 [m/s]; crescătoare cu puterea la
borne.

2.3.6. Determinarea entalpiilor la prizele turbinei


Figura 2.10: Determinarea entalpiilor la prizele turbinei (h
a
şi h
c
) într-un corp cu două prize
0
t

0
t2

0
t3

2
t

1
t

0
t1

3
2
1
0
h

[
k
J
/
k
g
]

s [kJ/kg/K]
p
2

p
1

p
3

p
0


Pentru exemplificarea modului de determinare a entalpiilor la prizele turbinei considerăm un corp de
turbină cu două prize (1 şi 2), intrările şi ieşirile din corp fiind puse în evidenţă de punctele 0 şi 3 (Figura
2.10). Modul de calcul este acelaşi oricare ar fi numărul de prize în corpul de turbină.
Observaţie: Pentru CIP, dacă este cazul (priză în CIP), se va considera în locul corpului de turbină
doar zona treptelor de presiune.

Se consideră cunoscute presiunile la intrarea şi ieşirea din corp (p
1
şi p
3
), precum şi presiunile la
prizele turbinei (p
1
şi p
2
), din calculul circuitului de preîncălzire regenerativă (vezi paragraful 2.2). De
asemenea se cunosc: parametrii aburului la intrarea în corpul de turbină (p
0
, t
0
, h
0
, s
0
, v
0
), debitul masic la
intrarea în corp (exact sau aproximat), precum şi extracţiile la prize (exacte sau aproximate) (Figura 2.10).
Randamentele interne se vor calcula conform paragrafului anterior.

Se vor exemplifica trei metode de calcul al entalpiilor la prize. Expunerea metodelor se va face în
ordinea crescătoare a rigurozităţii şi exactităţii în calcul:
1. Randamentul intern va fi unul echivalent pe întreg corpul de turbină (η
i
). Din (2.47) va rezulta
relaţia generică de calcul a entalpiilor la prize: (2.48). În aceasta din urmă entalpiile teoretice se
vor determina conform (2.49).

tj
j
i
h h
h h
0 0
0


= η , unde j = 1, 2, 3
(2.47)

) (
0 0 0 tj i j
h h h h − ⋅ − = η , unde j = 1, 2, 3
(2.48)

) , (
0 0
s p f h
j tj
= , unde j = 1, 2, 3
(2.49)

2. Se păstrează modul de calcul al randamentul intern de la punctul anterior, dar entalpiile la prizele
turbinei se determină astfel:

jt j
j j
i
h h
h h


=
+1
η , unde j = 0, 1, 2
(2.50)

) (
1 jt j i j j
h h h h − ⋅ − =
+
η , unde j = 0, 1, 2
(2.51)

) , (
1 j j jt
s p f h
+
= , unde j = 0, 1, 2
(2.52)

3. Modul de calcul al entalpiilor la prizele turbinei este acelaşi cu cel prezentat la punctul anterior.
Deosebirea constă în faptul că de data aceasta randamentul intern se va calcula pe fiecare zonă
de turbină în parte (2.53). Definiţie: zona de turbină reprezintă porţiunea de turbină cuprinsă
între două prize.

) (
1 , 1 jt j j i j j
h h h h − ⋅ − =
+ +
η , unde j = 0, 1, 2
(2.53)

Observaţie: Chiar dacă η
i
se va calcula pe zone de turbină,
TP
t
H din relaţia (2.37) şi
CJP
t
H din
relaţia (2.43) reprezintă căderile teoretice de entalpie pe întregul corp de turbină. În cazul CIP,
TP
t
H
reprezintă căderea teoretică de entalpie pe toate treptele de presiune din CIP.

2.3.7. Calculul secţiunii de eşapare şi alegerea numărului de fluxuri CJP.

Pentru alegerea secţiunii finale şi a n
fl
:
• se exprimă debitul volumic la ieşirea din CJP (
11
V
&
) în două moduri după cum este prezentat în
(2.54);
• secţiunea de eşapare din CJP (
11
Ω ) se calculează utilizând (2.55)
• din relaţiile (2.54) şi (2.55) se determină relaţia de calcul a vitezei axiale la ieşirea din turbină
(c
2a
) (2.56), folosită pentru determinarea n
fl
.

a v
c v D Q
2 11 11 11 11 ,
⋅ Ω = ⋅ = (2.54)

fl p p m
n l d ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ = Ω τ π
11

(2.55)

fl p p m
v
a
n l d
v D
Q
c
⋅ ⋅ ⋅ ⋅

=

=
τ π
11 11
11
11 ,
2
(2.56)



Figura 2.11: Organigramă de determinare a: n
fl
,
11
Ω şi c
2a


Numărul de fluxuri a CJP (n
fl
) se determină cunoscând în prealabil perechile de valori (diametru
mediu, lungime) (d
m
, l
p
) disponibile pentru paleta finală a CJP (Tabelul 2.3) şi factorul de îngustare a paletei

p
≅ 0,995).

Tabelul 2.3 : Grupuri de perechi de valori (d
m
, l
p
)

d
m
[m] 1,85 1,92 2 2,15 2,195 2,26 2,47 2,55 2,45 2,55
l
p
[m] 0,55 0,57 0,665 0,75 0,785 0,86 0,87 0,95 1,05 1,05

Modul de determinare a n
fl
,
11
Ω şi a c
2a
este iterativ (Figura 2.11).
Observaţie: produsul
fl p m
n l d ⋅ ⋅ ) ( şi c
2a
cresc cu puterea grupului.

2.3.8 Determinarea pierderilor mecanice şi la generator

Pierderile la generator (∆P
g
) şi cele mecanice (∆P
m
) [kW] se pot estima utilizând relaţiile (2.57) şi
(2.58). Acestea au rezultat prin interpolarea valorilor reprezentate în graficele date de Kostiuk şi Frolov
(1986). Domeniul de puteri este de peste 3500 [kW] până la circa 800 000 [kW].

) 7366 , 2 ) ln( * 0253 , 0 ) ( ln * 0365 , 0 (
2
+ −
= ∆
b b
P P
g
e P (2.57)

) 7318 , 1 ) ln( * 83 , 0 ) ( ln * 0111 , 0 (
2
− + −
= ∆
m m
P P
m
e P (2.58)

Cu ajutorul relaţiei (2.59) se determină puterea mecanică produsă de turbină (P
m
[kW]), iar din (2.60)
(Figura 2.12) rezultă valoarea randamentului generatorului electric (η
g
).

g b m
P P P ∆ + =
(2.59)

m
g
g
P
P
= η
(2.60)

Puterea internă dezvoltată de turbină (putere grup turbogenerator) (P
int
[kW]) se calculează cu relaţia
nu
da
nu
da
nu
da
da
nu
se alege n
fl
∈ {1, 2, 4, 6}
se alege (d
m
, l
p
)
(Tabelul 2.3)
se calculează c
2a

folosind relaţia (2.56)
c
2a
calculat cu (2.56)
≅ c
2a
ales în (2.46)
START
proiectant
c
2a
calculat
> c
2a
ales
(d
m
· l
p
) ↓ (d
m
· l
p
) ↑
proiectant
se alege c
2a
în (2.46)
se calculează Ω (2.54)
STOP
(2.61), iar randamentul mecanic (η
m
) rezultă din (2.62).

98,3
98,4
98,5
98,6
98,7
98,8
98,9
0 100 200 300 400 500 600 700
Putere la borne, Pb [MW]
R
a
n
d
a
m
e
n
t

g
e
n
e
r
a
t
o
r

e
l
e
c
t
r
i
c

[
%
]


Figura 2.12: Nomogramă de calcul a randamentului generatorului electric

Pentru uşurinţa calculului prezentăm în Figura 2.13 nomograma de calcul a η
m
funcţie de P
b
.

Observaţie: În relaţiile (2.57 ÷ 2.62), puterile şi pierderile de putere se exprimă în [kW].

m m
P P P ∆ + =
int

(2.61)

int
P
P
m
m
= η
(2.62)

99,2
99,3
99,4
99,5
99,6
99,7
99,8
0 100 200 300 400 500 600 700
Putere la borne, Pb [MW]
R
a
n
d
a
m
e
n
t

m
e
c
a
n
i
c

[
%
]


Figura 2.13: Nomogramă de calcul a randamentului mecanic

2.3.9. Perfecţionări ale schemei de preîncălzire regenerativă

Pentru o transformare exergetică mai bună (cu diferenţă finită de temperatură mai mică) a căldurii de
la aburul extras din turbină la apa de alimentare se folosesc desupraîncălzitoare separate pentru PIP-urile
alimentate după supraîncălzirea intermediară cu grad de supraîncălzire ridicat. Acest fapt, din cauză că
aburul pentru aceste aparate ar ajunge cu un grad de supraîncălzire prea mare. În continuare sunt prezentate
exemple de scheme perfecţionate (figura 2.14).

Temperatura aburului la ieşirea din DS este mai mare cu 15÷25 °C faţă de temperatura apei la ieşirea
din ultimul PIP. Entalpia la ieşirea din DS se va determina funcţie de presiune şi temperatură.





Figura 2.14: Perfecţionări ale schemei de preîncălzire în zona PIP

2.3.10. Alegerea soluţiei de antrenare pentru pompa de alimentare

Antrenarea pompei de alimentare (PA) se poate cu ajutorul unui motor electric (EPA – electropomă
de alimentare) sau a unei turbine cu abur (TPA – turbopompă de alimentare).

Pentru puteri mai mici de 300 ÷ 350 MW se preferă utilizarea EPA, iar pentru grupuri cu puteri mai
mari se recomandă folosirea TPA (figura 2.15).

Aburul necesar antrenării TPA se extrage de la o priză de preîncălzire regenerativă cu presiunea de
circa 3 ÷ 6 bar.

Debitul de abur extras de la priza turbinei principale pentru antrenarea TPA este dat de următoarea
formulă (2.63):

) (
) (
4 3
1 2 1
3
h h
h h D
D
m
− ⋅
− ⋅
=
η

(2.63)

unde D
3
(D
TPA
) este debitul de abur (absolut sau raportat) extras din turbina principală pentru
TPA (vezi figura);



Figura 2.15: Schema de antrenare cu TPA

D
1
este debitul de apă din pompă;
h
1
, h
2
reprezintă entalpiile apei la intrarea, respectiv ieşirea din PA;
1
2
4
3
5

CIP CMP
CIP
CMP
h
3
, h
4
reprezintă entalpiile aburului la intrarea, respectiv ieşirea din turbina de antrenare a pompei;
η
m
este randamentul mecanic al turbinei TPA (99 ÷ 99,4 %);

Randamentul intern al turbinei de antrenare a TPA se presupune a fi egal cu randamentul intern al
CJP, iar presiunea de condensaţie este egală cu presiunea din condensatorul principal. Condensul rezultat
este trimis la condensatorul principal.

2.4. Calculul debitelor de abur extrase din turbină.

2.4.1. Bilanţurile masice şi energetice pe aparate

Calculul debutului de abur pentru cele două tipuri de aparate de schimb de căldură se face prin bilanţ
masic şi energetic în mărimi absolute sau relative. Pentru efectuarea unui bilanţ sunt necesare următoarele
etape. Stabilirea:
- conturului de bilanţ (acesta delimitează echipamentul vizat şi permite identificarea intrărilor şi
ieşirilor din contur);
- condiţiilor de referinţă (acestea se aleg astfel încât să se respecte principiul al doilea al
termodinamicii, iar ecuaţia de bilanţ sa fie cât mai simplă);
- ecuaţiei matematice care stabileşte egalitatea între intrări pe de o parte şi producţie şi ieşiri pe de altă
parte.

În continuare condiţiile de referinţă sunt cele pentru care au fost stabilite entalpiile din tabelele de
proprietăţi termodinamice ale apei – aburului.

Pentru aparatele de schimb de căldură prin amestec.

Intrările şi ieşirile din conturul de bilanţ sunt (figura 2.16):
- Intrări - apa ce trebuie degazată, aburul de la priza turbinei, condensul secundar;
- Ieşire apa preîncălzită şi degazată.



Figura 2.16: Aparat de schimb de căldură prin amestec

Ecuaţia de bilanţ masic este expresia relaţiei ΣD
intrat
= Σ|D
ieşit
| (2.64):

e apa i cd i apa n
D D D D
, , ,
= + +
(2.64)

, unde D
n
reprezintă debitul de abur extras de la priză;
D
apa,i
reprezintă debitul de apă de intrare în degazor;
D
cd,i
reprezintă debitul de condens secundar ce intră în degazor;
D
apa,e
reprezintă debitul de apă ce iese din aparat.

Ecuaţia de bilanţ energetic este expresia relaţiei ΣQ
intrat
= Σ|Q
ieşit
| (2.65):

e apa e apa i cd i cd i apa n n
i D i D i D i D
i apa
, , , , ,
,
⋅ = ⋅ + ⋅ + ⋅
(2.65)

, unde i
n
reprezintă entalpia aburului extras de la priză pe contur;
i
apa,i
reprezintă entalpia apei la intrarea în degazor;
i
cd,i
reprezintă entalpia condensului secundar;
i
apa,e
reprezintă entalpia apei la ieşirea din aparat.

Pentru aparatele de schimb de căldură prin suprafaţă.

cd,i apa,i
n
apa,e
Intrările şi ieşirile din conturul de bilanţ sunt (2.17):
- Intrări: apa de intrare, aburul de la priza turbinei, condensul scurs de la alte aparate;
- Ieşiri: apa preîncălzită şi condensul secundar.



Figura 2.17: Aparat de schimb de căldură prin suprafaţă

Ecuaţiile de bilanţ masic pot fi scrise (2.66), (2.67):

e apa i apa
D D
, ,
=
(2.66)

e cd n i cd
D D D
, ,
= +
(2.67)
unde D
cd,e
reprezintă debitul de condens secundar ce iese din aparat.

Ecuaţia de bilanţ energetic este expresia relaţiei ΣQ
cedat
= |Q
primit
| (2.68):

e cd e cd e apa e apa i cd i cd i apa n n
i D i D i D i D i D
i apa
, , , , , , ,
,
⋅ + ⋅ = ⋅ + ⋅ + ⋅
(2.68)
i
cd,e
reprezintă entalpia condensului secundar al aparatului de schimb de căldură.

2.4.2. Determinarea debitelor de abur

Pentru a determina debitele absolute sau relative absorbite de preîncălzitoare trebuie rezolvat un
sistem de ecuaţii cu z (numărul de preîncălzitoare) necunoscute şi z ecuaţii. În cazul actualului proiect,
debitele sunt raportate la debitul de abur viu. Sistemul este liniar şi se poate rezolva analitic, dar numărul
mare de ecuaţii face dificil acest lucru. Se propune o metodă numerică de rezolvare a sistemului, cu
următoarele etape:
- Se calculează debitul necesar la preîncălzitorul de cea mai înaltă presiune a aburului, care nu are
condens secundar la intrare. Acesta se poate calcula dintr-o ecuaţie liniară cu o necunoscută. Din
această ecuaţie se obţine debitul de condens secundar scurs în următorul aparat;
- Se calculează succesiv debitele de abur pe aparatele de schimb de căldură din ecuaţii liniare cu o
necunoscută.

Din cauza modului de rezolvare a sistemului de ecuaţii apar inconveniente legate de propagarea
erorilor. De aceea, sunt necesare verificări suplimentare: bilanţuri pe ansamblul PIP + degazor cât şi pe
întreaga linie de preîncălzire. Este necesar să se lucreze cu un număr suficient de cifre semnificative.

Se calculează temperatura reală de alimentare, ţinându-se cont de desupraîncălzitoarele separate de
abur.


2.5 Calculul indicilor specifici

Lucrul mecanic specific dezvoltat de turbina cu abur (TA):

( ) ( )
∑ ∑
=
+
=
− ⋅
|
|
¹
|

\
|
− + − = =
n
j
j j
j
i
i
TA
sp
h h a h h
D
P
l
1
1
1
1 0
0
int
1

kg
kJ

(2.69)

Energia electrică specifică dezvoltată de TA (putere la borne raportată la debitul de abur viu D
0
[kg/s]):

n
apa,i
cd,e
apa,e
cd,i
g m
TA
sp
g m
b
sp
l
D
P
D
P
e η η
η η
⋅ ⋅ =
⋅ ⋅
= =
0
int
0

kg
kJ
(2.70)

Puterea termică intrată în ciclu (primită de apă/abur) raportată la D
0
:

( ) ( ) ( )
SII
rare
SII
iesire
CIP
iesire
CIP
priza al
cazan
t
h h a a h h
D
P
q
int 0
0
1
1
1 − ⋅ − − + − = =

kg
kJ
(2.71)


Figura 2.18: Destinderea aburului în turbină.

unde:
CIP
priza
a reprezintă debitul de abur raportat extras de la priza CIP; în cazul în care nu avem priză în
CIP
CIP
priza
a =0;
CIP
iesire
a reprezintă debitul de abur raportat preluat de la ieşirea din CIP pentru preîncălzirea regenerativă.

Puterea termică evacuată la sursa rece (condensator) raportată la D
0
:

( ) ( ) [ ]
TPA
cond
m
j
cds j cd j cd cds n n
Cd
q h h a h h a
D
P
q + − ⋅ + − ⋅ =

=

=1
, ,
0
2

kg
kJ

(2.72)

unde:
TPA
cond
q este puterea termică evacuată la condensatorul TPA raportată la D
0


Puterea termică pierdută pe conducte raportată la D
0
:

0
D
P
q
conducte
conducte

=

kg
kJ
(2.73)

Consumul specific de abur al grupului turbogenerator:

sp b
sp
e P
D
d
1
3600 3600
0
⋅ = ⋅ =

kWh
kg

(2.74)

Consumul specific de căldură al grupului turbogenerator:

sp
conducte
cazan
sp
TA
b
turbina
t
b
conducte
cazan
t tg
sp
e
q q
e
q
P
P
P
P P
q

= = =
∆ −
=
1 1 1 1

e
t
kJ
kJ

(2.75)

Consumul specific de căldură al grupului turbogenerator şi circuitului termic:
[a
cd m
]
h
cd m

[a
cd 1
]
h
cd 1

h
cds

l
sp

[1]
h
0

[a
n
]
h
n

[a
j+1
]
h
j+1

[a
j
]
h
j

[a
1
]
h
1

[a
2
]
h
2



=
j
i
i
a
1
1

conducte
tg
sp
sp
cazan
b
cazan
t
sp
q
e
q
P
P
q
η
= = =
1 1
, 1

e
t
kJ
kJ
(2.76)

Consumul specific brut de căldură al blocului cazan-turbină:

cazan
sp
b
i s
b
tc brut
sp
q
P
H B
P
P
q
η
, 1
=

= =

e
t
kJ
kJ
(2.77)

Observaţie: Prin înmulţirea consumului specific de căldură exprimat în

e
t
kJ
kJ
cu 3600 se obţine
exprimarea acestuia în

kWh
kJ
t
.

Consumul specific de combustibil al centralei:

i
brut
sp
b
s
sp
H
q
P
B
b = =

e
kJ
kg
(2.78)

Consumul specific de combustibil convenţional al centralei:

cc
i
brut
sp
b
cc
s cc
sp
H
q
P
B
b = =

e
CC
kJ
kg
(2.79)

Observaţii:
• Prin înmulţirea consumului specific de combustibil exprimat în

e
CC
kJ
kg
cu
3
10 3600⋅ se obţine
exprimarea acestuia în

kWh
g
;
• Puterea calorifică inferioară a combustibilului convenţional:

=
kg
kJ
kg
kcal
H
CC
i
29310 7000

centrala
sp
cc
sp
q b ⋅ ≅123

kWh
g
CC


Lucrul mecanic specific primit de pompa de alimentare (PA):

( )
PA
aspiratie
PA
refulare
PA
PA
sp
h h
D
P
l − ⋅ = = ] 1 [
0
int

kg
kJ
(2.80)

Randamentul efectiv absolut seminet al grupului la funcţionarea cu EPA:

1 1 1
min
_
_
min
q
l
e
P
P P
P
P
kh AT motor
PA
sp
sp
t
EPA b
t
eta se
b EPA cu
absolut efectiv
et se
η η η
η
⋅ ⋅

=

= = [ ] −
(2.81)

unde:
motor
η reprezintă randamentul motorului electric ce antrenează pompa de alimentare

AT
η - randamentul amplificatorului de turaţie

kh
η - randamentul cuplei hidraulice

Randamentul efectiv absolut al grupului la funcţionara cu TPA:

1 1
_
_
q
e
P
P
sp
t
b TPA cu
absolut efectiv
= = η [ ] − (2.82)

Randamentul global seminet al grupului la funcţionarea cu EPA:

TPA cu
conducte cazan
tc
eta se
b EPA cu
et se global
absolut efectiv
et se
P
P
_
min
_
min _
_
min
η η η η ⋅ ⋅ = = [ ] − (2.83)

Randamentul global brut al grupului la funcţionara cu TPA:

TPA cu
absolut efectiv conducte cazan
tc
b TPA cu
brut global
P
P
_
_
_
_
η η η η ⋅ ⋅ = = [ ] −
(2.84)

Remarcă: Cu ajutorul relaţiei (2.70) se determină D
0
. Cu D
0
calculat se determină debitele de abur,
în valoare absolută, extrase la prize.

2.6. Aplicaţii: Calculul schemei Pantzer

2.6.1. Fie o Centrală TermoElectrică (CTE) care are o turbină cu abur fără supraîncălzire intermediară.
Circuitul de preîncălzire regenerativă este format din şapte preîncălzitoare regenerative, şase de suprafaţă şi
unul de amestec.

Se cunosc următorii parametrii:
• Presiunea aburului viu p
0
= 70 bar;
• Temperatura aburului viu t
0
= 540 °C;
• Debitul de abur viu D
0
= 100 kg / s;
• Presiunea de condensaţie p
cd
= 0,05 bar;
• Randamentul intern al turbinei η
i
= 0,9;
• Entalpia apei de alimentare h
al
= 1040 kJ/kg;
• Entalpia la priza „a” h
a
= 3100 kJ / kg;
• Entalpia la priza „g” h
g
= 2500 kJ/kg;
• Randamentul mecanic al grupului turbogenerator η
m
= 0,99;
• Randamentul generatorului electric al grupului η
g
= 0,987;

Se cer:
• Puterea internă (P
i
) şi cea electrică (P
el
) a grupului;
• Consumul specific de abur (d) şi de căldură (q) al grupului.
Notă: Se vor neglija: pierderile de presiune şi entalpie de pe conductele de transport şi creşterile de entalpie
din pompele de circulaţie şi alimentare.



Figura 2.19. Schema termică de principiu a centralei.

Rezolvare:

Schema termică de principiu de la figura 2.19 se va simplifica prin înlocuirea liniei de preîncălzire
regenerativă cu un aparat de schimb de căldură (vezi figura 2.20). Astfel, linia de preîncălzire regenerativă va
fi înlocuită cu un aparat de schimb de căldură alimentat de la priza fictivă „p1”.
a

c
d
e
f g
a b c d e f g
0
1
2
3



Figura 2.20. Schema termică de principiu a centralei.

Se calculează schema simplificată a ciclului urmărind următoarele etape:

I. Se calculează parametrii termodinamici legaţi de destinderea în turbină.

Se citesc la presiunea şi temperatura punctului 0 entalpia şi entropia.
h
0
(p
0
,t
0
) = h
0
(70 bar, 540 °C) =3508 kJ/kg;
s
0
(p
0
,t
0
) = s
0
(70 bar, 540 °C) = 6,922 kJ/kg/K;

Se citeşte punctul teoretic de final al destinderii:
h
1t
(p
1
,s
0
) = h
1t
(0,05 bar, 6,922 kJ/kg/K) = 2110 kJ/kg;

Se calculează entalpia reală la finalul destinderii în turbină:
h
1
= h
0
– η
i
(h
0
– h
1t
) = 3508 – 0,9· (3508 -2110) = 2250 kJ/kg;

II. Se calculează debitul de abur pentru preîncălzirea intermediară:

Entalpia punctului doi se citeşte pe curba de saturaţie x=0 la presiunea p
2
=p
1
:
h
2
(p
2
, x
2
=0) = h
2
(0,05 bar, x=0) = 138 kJ/kg;
Entalpia punctului 3 este entalpia de alimentare:
h
3
=h
al
=1040 kJ/kg;
Entalpia la priza 1 este egală cu media aritmetică dintre entalpiile la prizele „a” şi „g”:
2800
2
2500 3100
2
h h
h
g a
1 p
=
+
=
+
= kJ/kg



Figura 2.21. Conturul de bilanţ pentru aparatul de schimb de căldură

Se stabileşte un contur de bilanţ (reprezentat de limitele aparatului de schimb de căldură). Ecuaţia de bilanţ
masic pentru acest contur este:
D
p1
+ D
2
= D
3
sau D
2
= D
3
- D
p1
;
Ecuaţia de bilanţ energetic în acest caz este :
D
p1
·h
p1
+ D
2
·h
2
= D
3
·h
3
sau D
p1
·h
p1
+ (D
3
- D
p1
) ·h
2
= D
3
·h
3
,
p1
p1
p1
2 3
0
1
2
3
de unde s / kg 88 , 33
138 2800
138 1040
100
h h
h h
D D
2 1 p
2 3
3 1 p
=


⋅ =


⋅ = ;
D
2
= D
1
= D
3
– D
p1
= 100-33,88 = 66,12 kg/s;

III. Calculul parametrilor ciclului:

Calculul puterii interne a ciclului:
P
i
= D
0
· (h
0
– h
p1
) +D
1
· (h
p1
–h
1
) = 100· (3508 – 2800) + 66,12· (2800 – 2250) = 107 166 kW

Calculul puterii electrice debitate de generator:
P
el
= P
i
·η
m
·η
g
= 107 166·0,99·0,987 = 104 715 kW;

Calculul consumului specific de abur raportat la debitul de abur viu:
= = =
104715
100
0
1
el
P
D
d 9,5497·10
-4
kg
abur
/ kW;
Calculul consumului specific de abur raportat la debitul de abur de la condensator:
= = =
104715
12 , 66
1
2
el
P
D
d 6,3143·10
-4
kg
abur
/ kW;

Calculul consumului de căldură al ciclului:
Q=D
0
·(h
0
-h
3
)= 100·(3508-1040)=246 800 kW
t
;
Calculul consumului specific de căldură a ciclului:
= = =
104715
246800
el
P
Q
q 2.3569 kW
t
/ kW
e
;

2.6.2. Fie o Centrală TermoElectrică (CTE) care are o turbină cu abur cu supraîncălzire intermediară.
Circuitul de preîncălzire regenerativă este format din şapte preîncălzitoare regenerative, şase de suprafaţă şi
unul de amestec.

Se cunosc următorii parametrii:
• Presiunea aburului viu p
0
= 180 bar;
• Temperatura aburului viu t
0
= 540 °C;
• Presiunea de supraîncălzire intermediară p
sîi
= 36 bar;
• Temperatura după supraîncălzirea intermediară t
sîi
=540 °C;
• Debitul de abur viu D
0
= 100 kg / s;
• Presiunea de condensaţie p
cd
= 0,05 bar;
• Randamentul intern pe toate zonele turbinei η
i
= 0,9;
• Entalpia apei de alimentare h
al
= 1040 kJ/kg;
• Entalpia la priza „a” h
a
= 3100 kJ / kg;
• Entalpia la priza „c” h
c
= 3365 kJ / kg;
• Entalpia la priza „g” h
g
= 2500 kJ/kg;
• Entalpia după preîncălzitorul alimentat de la priza „c” h
6
= 700 kJ/kg;
• Randamentul mecanic al grupului turbogenerator η
m
= 0,99;
• Randamentul generatorului electric al grupului η
g
= 0,987;

Se cer:
• Puterea internă (P
i
) şi cea electrică (P
el
) a grupului;
• Consumul specific de abur (d) şi de căldură (q) al grupului.
Notă: Se vor neglija: pierderile de presiune şi entalpie de pe conductele de transport şi creşterile de entalpie
din pompele de circulaţie şi alimentare.

Rezolvare:
Schema termică de principiu de la figura 2.22. se va simplifica prin înlocuirea liniei de preîncălzire
regenerativă cu două aparate de schimb de căldură (vezi figura 2.23). Astfel linia de preîncălzire regenerativă
se va înlocui cu două aparate de schimb de căldură astfel:
• zona din linia de preîncălzire regenerativă formată din aparatele alimentate de la prizele „a” şi „b” (de
presiune mai mare decât preîncălzirea regenerativă) a fost înlocuită cu aparatul de schimb de căldură
alimentat de la priza fictivă „p1”;
zona formată din preîncălzitoarele regenerative „c”, „d”, „e”, „f” şi „g” va fi înlocuită cu aparatul de schimb
de căldură alimentat de la priza fictivă „p2”.

Figura 2.22. Schema termică de principiu a centralei.

Rezolvare:
Schema termică de principiu de la figura 2.22 se va simplifica prin înlocuirea liniei de preîncălzire
regenerativă cu două aparate de schimb de căldură (vezi figura 2.23). Astfel linia de preîncălzire regenerativă
se va înlocui cu două aparate de schimb de căldură astfel:
• zona din linia de preîncălzire regenerativă formată din aparatele alimentate de la prizele „a” şi „b” (de
presiune mai mare decât preîncălzirea regenerativă) a fost înlocuită cu aparatul de schimb de căldură
alimentat de la priza fictivă „p1”;
• zona formată din preîncălzitoarele regenerative „c”, „d”, „e”, „f” şi „g” va fi înlocuită cu aparatul de
schimb de căldură alimentat de la priza fictivă „p2”.

Se calculează schema simplificată a ciclului urmărind următoarele etape:
I. Se calculează parametrii termodinaici legaţi de destinderea în turbină.

Se citesc la presiunea şi temperatura punctului 0 entalpia şi entropia.
h
0
(p
0
,t
0
) = h
0
(180 bar, 540 °C) =3387 kJ/kg;
s
0
(p
0
,t
0
) = s
0
(180 bar, 540 °C) = 6,3711 kJ/kg/K;

Se citeşte punctul teoretic al destinderii înaintea supraîncălzirii intermediare:
h
1t
(p
1
,s
0
) = h
1t
(36 bar, 6,3711 kJ/kg/K) = 2945 kJ/kg;

Se calculează entalpia reală înainte de supraîncălzirea intermediară:
h
1
= h
0
– η
i
(h
0
– h
1t
) = 3387 – 0,9· (3387 - 2945) = 2990 kJ/kg;

Se citesc entalpia şi entropia punctului 2 (după supraîncălzirea intermediară).
h
2
(p
2
,t
2
) = h
2
(36 bar, 540 °C) = 3540 kJ/kg;
s
2
(p
2
,t
2
) = s
2
(36 bar, 540 °C) = 7,2559 kJ/kg/K;

Se citeşte punctul teoretic la finalul destinderii în turbină:
h
3t
(p
3
,s
2
) = h
3t
(0,05 bar, 7,2559 kJ/kg/K) = 2212 kJ/kg;

Se calculează entalpia reală înainte de supraîncălzirea intermediară:
h
3
= h
3
– η
i
(h
2
– h
3t
) = 3540 – 0,9· (3540 - 2212) = 2345 kJ/kg;

II. Se calculează debitul de abur pentru preîncălzirea intermediara:

Entalpia punctului 4 (fig. 2.23.) se citeşte pe curba de saturaţie x=0 la pres. p
4
=p
3
:
h
4
(p
4
, x
4
=0) = h
4
(0,05 bar, x=0) = 138 kJ/kg;
Entalpia punctului 5 este entalpia de alimentare: h
5
=h
al
=1040 kJ/kg;
Entalpia prizei 1 este egală cu media aritmetică dintre entalpiile la prizele „a” şi „b” (entalpia aburului
înainte de supraîncălzirea intermediară):

a
b

c
d
e
f g
a b c d e f

0
1
4
5
3
2


Figura 2.23. Schema termică simplificată a centralei..

3045
2
2990 3100
2
1
=
+
=
+
=
b a
p
h h
h kJ/kg
Se stabileşte un contur de bilanţ (reprezentat de limitele aparatului de schimb de căldură – vezi figura 2.24.).
Ecuaţia de bilanţ masic pentru acest contur este:
D
p1
+ D
6
= D
5
sau D
6
= D
5
- D
p1
;
Ecuaţia de bilanţ energetic în acest caz este :
D
p1
·h
p1
+ D
6
·h
6
= D
5
·h
5
sau D
p1
·h
p1
+ (D
5
- D
p1
) ·h
6
= D
5
·h
5
,
de unde s kg
h h
h h
D D
p
p
/ 5 , 14
700 3045
700 1040
100
6 1
6 5
5 1
=


⋅ =


⋅ = ;
D
6
= D
5
– D
p1
= 100-14,5 = 85,5 kg/s;


Figura 2.24. Conturul de bilanţ pentru aparatul de schimb de căldură alimentat de la priza „p1”.

Debitul la priza „p2” se calculează în mod similar ca la priza „p1”, astfel:
Entalpia prizei „p2” este cu media aritmetică a entalpiilor punctelor „c” şi „g”
5 , 2932
2
2500 3365
2
2
=
+
=
+
=
g c
p
h h
h kJ/kg
s kg
h h
h h
D D
p
p
/ 2 , 17
138 5 , 2932
138 700
5 , 85
4 2
4 6
6 2
=


⋅ =


⋅ =
D
4
=D
3
=D
6
-D
p2
=85,5 – 17,2 = 68,3 kg/s

III. Calculul parametrilor ciclului:

Puterea internă a ciclului:
P
i
= D
0
· (h
0
– h
p1
) + (D
0
–D
p1
)·(h
p1
– h
1
) + (D
0
–D
p1
)·(h
2
– h
p2
) + (D
0
–D
p1
–D
p2
)·(h
p2
– h
3
) =
= 100

· (3387 – 3045) + (100 –14,5)·(3045

– 2990) +
+ (100 –14,5)·(3540

– 2932,5) + (100 –14,5–17,2)·(2932,5

– 2345) = 130 970 kW

Calculul puterii electrice debitate de generator:
P
el
= P
i
·η
m
·η
g
= 130 970·0,99·0,987 = 127 975 kW;

Calculul consumului specific de abur raportat la debitul de abur viu:
p1
p2
p1
p2
0
1
4
5
3
2
6
p1
2
5
= = =
127975
100
0
1
el
P
D
d 7,814·10
-4
kg
abur
/ kW;
Calculul consumului specific de abur raportat la debitul de abur de la condensator:
= = =
127975
3 , 68
1
2
el
P
D
d 5,337·10
-4
kg
abur
/ kW;

Calculul consumului de căldură al ciclului:
Q=D
0
·(h
0
-h
5
) + (D
0
-D
p1
)·(h
2
-h
1
)= 100·(3387 -1040) + (100 –14,5)·(3540

– 2990)=281 725 kW
t
;
Calculul consumului specific de căldură a ciclului:
= = =
127974
281725
el
P
Q
q 2.2014 kW
t
/ kW
e
.

3. CALCULUL SERVICIILOR PROPRII AFERENTE SĂLII CAZANELOR

3.0. Introducere.

În acest capitol este prezentată o metodologie de calculul a arderii combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi,
precum şi o metodă de calcul a principalelor caracteristici ale servicii proprii aferente cazanelor şi anexelor
acestora.

Datele iniţiale ale acestei etape de proiect sunt:
• Debitul de abur viu al grupului calculat (D
0
);
• Puterea calorifică inferioară a combustibilului (
i
i
H ) folosit şi compoziţia acestuia;
• Căldura specifică primită de agentul apa abur în cazan (q
c
).

Etapele acestei etape sunt:
3.1. Calculul debitului nominal de abur şi al celui de combustibil aferent unui cazan;
3.2. Calculul arderii combustibilului;
3.3. Calculul morilor de cărbune;
3.4. Calculul ventilatoarelor de aer şi de gaze de ardere;
3.5. Calculul electrofiltrului de cenuşă.

3.1. Calculul debitului nominal de abur şi al celui de combustibil aferent unui cazan.

Calculul debitului de abur produs de un cazan se face după formula (3.1).

cazgr
n
n
D
D
) 07 , 1 ... 03 , 1 (
0
0

=
(3.1)

unde D
0n
reprezintă debitul nominal de abur al unui cazan în kg/s sau t/h;
D
0
reprezintă debitul nominal de abur al unui grup în kg/s sau t/h;
n
cazgr
reprezintă numărul de cazane pe grup.

Calculul debitului de combustibil necesar unui cazan se face cu formula (3.2).
i
i caz
c n
caz
H
q D
B


=
η
0

(3.2)

unde B
caz
este debitul nominal de combustibil al cazanului în kg/s sau t/h;
q
c
este căldura specifică primită de agentul apa abur în cazan în kJ/kg
abur
;
η
caz
este randamentul cazanului;

i
i
H este puterea calorifică inferioară a combustibilului.

3.2. Calculul arderii combustibilului

În acest subcapitol va fi prezentată o metodă de calcul a arderii combustibililor solizi, lichizi şi
gazoşi, precum şi un model de calcul al concentraţiilor de substanţe periculoase emise în atmosferă de
instalaţiile energetice.

Ecuaţiile arderii

Pentru combustibilii solizi şi lichizi

Calculul arderii pleacă de la relaţiile chimice ale arderii complete (stoechiometrice) pentru
principalele substanţe combustibile. Compoziţia chimică a combustibililor este exprimată în procente masice
de carbon (C
i
), hidrogen (H
i
), azot (N
i
), sulf (S
i
), oxigen (O
i
), substanţe anorganice (A
i
) şi apă (W
i
). Dintre
aceste elemente ard doar carbonul, hidrogenul şi sulful, formarea oxizilor de azot în timpul arderii fiind un
proces care nu influenţează calculul arderii şi în acelaşi timp dificil de modelat matematic. Reacţiile de
ardere sunt deci:

2 2
CO O C = + (3.3)
O H O H
2 2 2
5 , 0 = ⋅ + (3.4)
2 2
SO O S = + (3.5)

Din ecuaţia (3.3) se observă că pentru fiecare 12 kg de carbon intraţi in reacţie sunt necesari 22,4
m
3
N
de oxigen şi se eliberează 22,4 m
3
N
de dioxid de carbon.
Din ecuaţia (3.4) se observă că pentru fiecare două kg de hidrogen intrate în ardere sunt necesari
11,2 m
3
N
de oxigen şi se eliberează 22,4 m
3
N
de vapori de apă.
Din ecuaţia (3.5) se observă că pentru fiecare 32 kg de sulf intrate în ardere sunt necesari 22,4 m
3
N

de oxigen şi se eliberează 22,4 m
3
N
de dioxid de sulf.

Pentru combustibilii gazoşi

Calculul arderii pleacă de la ecuaţiile chimice ale arderii complete pentru principalele substanţe
combustibile. Compoziţia chimică a combustibililor gazoşi este dată de procentele volumetrice (sau molare)
ale fiecărei substanţe intrate în reacţie. Principalele substanţe care intră în reacţiile de ardere sunt: hidrogenul
(H
2
c,um
), monooxidul de carbon (CO
c,um
), hidrogenul sulfurat (H
2
S
c,um
) şi hidrocarburile (C
m
H
n
c,um
). Aceste
componente dau următoarele reacţii de ardere:

O H O H
2 2 2
= + (3.6)
2 2
5 , 0 CO O CO = ⋅ + (3.7)
O H SO O S H
2 2 2 2
5 , 1 + = ⋅ + (3.8)
O H
n
CO m O
n
m H C
n m 2 2 2
2 4
⋅ + ⋅ = ⋅ |
¹
|

\
|
+ + (3.9)

Din relaţiile 3.6, 3.7, 3.8 şi 3.9 se vede că la arderea unui mol de hidrogen se generează un volum
molar de apă şi este necesar jumătate de volum molar de oxigen, la arderea unui mol de monoxid de carbon
se generează un volum molar de dioxid de carbon şi este necesar jumătate de volum molar de oxigen, la
arderea unui mol de hidrogen sulfurat se generează un volum molar de apă şi un volum molar de dioxid de
sulf, fiind necesar un volum molar şi jumătate de oxigen, iar la arderea hidrocarburilor de tipul C
m
H
n
se
generează m volume molare de dioxid de carbon şi
2
n
volume molare de apă, fiind necesari |
¹
|

\
|
+
4
n
m volume
molare de oxigen.

Calculul volumelor normale ale gazelor de ardere

Pentru combustibilii solizi şi lichizi

Volumul stoechiometric de oxigen (V
Omin
) folosit pentru arderea unui kg de combustibil se
calculează, conform cu ecuaţiile arderii, cu formula (3.10):

100
7 , 0 75 , 0 6 , 5 867 , 1
min
i i i i
O
O S H C
V
⋅ − ⋅ + ⋅ + ⋅
= în
kg
m
N
3
(3.10)

Volumul stoechiometric de aer folosit pentru arderea unui kg de combustibil (V
amin
) se află prin
împărţirea volumului stoechiometric de oxigen la proporţia de oxigen existentă în atmosferă (3.11).

21 , 0
min
min
O
a
V
V =
(3.11)

În funcţie de valoarea umidităţii aerului umed (x [g/kg], egală cu 10 pentru România), volumul
stoechiometric de aer umed se calculează cu formula (3.12):

min min
) 00161 , 0 1 (
a au
V x V ⋅ ⋅ + = în
kg
m
N
3
(3.12)

Volumul stoechiometric al gazelor de ardere uscate (V
gminus
) şi umede (V
gminumed
) sunt calculate cu
ajutorul ecuaţiilor arderii, astfel volumele de dioxid de carbon (
2
CO
V ), dioxid de sulf (
2
SO
V ), azot (
2
N
V ) se
vor calcula cu ajutorul expresiilor (3.13), (3.14) şi (3.15):

i
CO
C V ⋅ = 01867 , 0
2
în
kg
m
N
3
(3.13)
i
SO
S V ⋅ = 00700125 , 0
2
în
kg
m
N
3
(3.14)
i
a N
N V V ⋅ + ⋅ = 08 , 0 79 , 0
min
2
în
kg
m
N
3
(3.15)

Volumul stoechiometric de gaze de ardere uscate se calculează prin însumarea componentelor
conţinute de gazele de ardere, fără apă (3.16):

2 2 2
min N SO CO us g
V V V V + + =
(3.16)

Volumul stoechiometric de vapori de apă (
min 2
O H
V ) conţinută în gazele de ardere emanate prin
combustia unui kg de substanţă este dat de formula (3.17):

min 0
00161 , 0 242 , 1 01242 , 0 0112 , 0
min 2
a f
i i
H
V x W W H V ⋅ ⋅ + ⋅ + ⋅ + ⋅ = în
kg
m
N
3
(3.17)

Volumul stoechiometric de gaze de ardere umede se calculează prin însumarea volumelor de gaze de
ardere uscate cu volumul de apă (3.18):

min 2
min min O H us g umed g
V V V + =
(3.18)

Volumul gazelor de ardere uscate (V
g uscat
) se calculează prin corectare cu excesul de aer din
instalaţie (λ):

( ) 1
min min
− ⋅ + = λ
a us g guscat
V V V
(3.19)

Volumul de oxigen existent în gazele de ardere uscate (
uscat O
2
V ) precum şi procentul de oxigen
existent în gazele de ardere (O
2
%) sunt date de formulele (3.20 şi 3.21):

( ) 1
min
2
− ⋅ = λ
O uscat O
V V
(3.20)
guscat
uscat O
V
V
O
2
100 %
2
⋅ =
(3.21)
Pentru combustibilii gazoşi

Volumul de oxigen stoechiometric, conform ecuaţiilor arderii, este calculat cu următoarea formulă:

− ⋅ |
¹
|

\
|
+ +
+ ⋅ + ⋅ + ⋅
⋅ =

c um c um
n m
c um c um c um
O
O H C
n
m
S H H CO
V
,
2
,
,
2
,
2
,
min
4
5 , 1 5 , 0 5 , 0
01 , 0 în
3
3
N
N
m
m

(3.22)

Volumul minim de aer necesar arderii, respectiv volumele de aer reale umede şi uscate se calculează
similar cazului combustibililor lichizi şi solizi.
Volumul teoretic de dioxid de carbon aflat în gazele de ardere este calculat cu formula:

100
, , ,
2
2
c um
n m
c um c um
CO
O C m CO CO
V

⋅ + +
= în
3
3
N
N
m
m
(3.23)

Volumul teoretic de dioxid de sulf şi de azot din gazele de ardere este:

100
,
2
,
2
2
c um c um
SO
S H SO
V
+
= în
3
3
N
N
m
m
(3.24)
c um
a N
N V V
,
2 min
01 , 0 79 , 0
2
⋅ + ⋅ = în
3
3
N
N
m
m

(3.25)

Volumul teoretic de apă este dat de relaţia:

min
, ,
2
,
2
00161 , 0 ) 1242 , 0
5 , 0 5 , 1 ( 01 , 0
min 2
a
c um
n m
c um c um
O H
V x d
H C n S H H V
⋅ ⋅ ⋅ ⋅ +
+ ⋅ ⋅ + ⋅ + ⋅ =

în
3
3
N
N
m
m

(3.26)

Pentru calculul volumelor reale de aer şi gaze de ardere se procedează ca şi în cazul combustibililor
lichizi şi solizi.

Calculul maselor principalelor noxe ce rezultă din reacţie

Pentru combustibilii solizi şi lichizi

Din ecuaţia 2.3 rezultă că pentru fiecare 32 kg de sulf intrate în reacţie rezultă 64 kg de dioxid de
sulf, deci masa de dioxid de sulf evacuată pentru fiecare kg de combustibil se va calcula cu relaţia:
) 1 (
100 32
64
2
r
S
m
i
SO
− ⋅ ⋅ = (3.27)
unde r este gradul de reţinere al sulfului în focar (prin zgură şi cenuşă). r poate lua conform metodologiilor
următoarele valori: 0,2 pentru lignit, 0,05 pentru huilă şi 0 pentru gaze naturale şi păcură.

Calculul cantităţii de oxizi de azot se face cu ajutorul factorilor de emisie (f
NOx
[g/GJ]) ( valorile de
calcul sunt cele din „Metodologia de evaluare operativă a emisiilor de SO
2
, NO
2
, pulberi (cenuşă zburătoare)
şi CO
2
din centralele termice şi termoelectrice” elaborată de RENEL). Prin produsul între puterea calorifică
inferioară a combustibilului (
i
i
H [kJ/kg]) şi factorul de emisie se poate obţine masa de oxizi de azot (m
NOx
)
eliberată prin arderea unui kg de combustibil.

i
i NOx NOx
H f m ⋅ ⋅ =
1000
1
(3.28)

Calculul cantităţii de cenuşă zburătoare (m
cenuşă
[kg/kg]) se face ţinându-se seama de gradul de
reţinere al cenuşii în focar (x, în procente masice) şi randamentul de reţinere a cenuşii în electrofiltre (y).

) 1 ( ) 1 (
100
y x
A
m
i
cenusa
− ⋅ − ⋅ = (3.29)

Pentru combustibilii gazoşi

Principalele noxe eliminate prin arderea gazelor de ardere sunt dioxidul de sulf şi dioxidul de azot.
Prin arderea gazelor naturale nu se produc pulberi.
Prin arderea a 22,4 m
3
N
de hidrogen sulfurat se creează 64 kg de dioxid de sulf, deci masa de dioxid
de sulf se poate calcula prin formula:

100
8571 , 2
,
2
um c
SO
S
m ⋅ = (3.30)

Calculul masei de oxizi de azot se bazează pe baza „Metodologiei de evaluare operativă a emisiilor
de SO
2
, NO
2
, pulberi (cenuşă zburătoare) şi CO
2
din centralele termice şi termoelectrice” elaborată de
RENEL, cu ajutorul formulei:

i
i NO NO
H f m
x x
⋅ ⋅ =
1000
1
(3.31)

Calculul concentraţiilor de noxe în gazele de ardere

Concentraţia dioxidului de sulf în gazele de ardere uscate (C
SO2
) se calculează, din rezultatele
obţinute anterior, cu următoarea formulă:
guscat
SO
SO
V
m
c
2
2
000 . 000 . 1 ⋅ =
(3.32)
Concentraţia oxizilor de azot în gazele de ardere uscate (c
NOx
) se calculează în următorul mod :

guscat
NO
NO
V
m
c
x
x
⋅ = 1000
(3.33)

Concentraţia pulberilor în gazele de ardere uscate (c
cenuşa
) se calculează în următorul mod:

guscat
cenusa
cenusa
V
m
c ⋅ = 1000
(3.34)

Corecţia concentraţiilor cu oxigenului din gazele de ardere se face prin produs cu coeficientului
definit în formula următoare:

% 2
2
2
21
21
O
O
f
normat
O


=
(3.35)
unde O
2normat
este procentul de oxigen normat în gazele de ardere, el poate lua valori între 3 % (pentru
combustibilii lichizi şi gazoşi) şi 6 % (pentru combustibilii solizi). Deci se obţin următoarele concentraţii:

c
SO2 corectat
= c
S02
f
O2
[mg/m
3
N
]
c
NOx corectat
= c
NOx
f
O2
[mg/m
3
N
]
c
cenusa corectat
= c
cenusa
f
O2
[g/m
3
N
]

Excesele de aer pe traseul de aer – gaze de ardere al cazanului date de următoarele mărimi:
λ
f
= 1,05...1,15, depinzând de tipul combustibilului (excesul de aer la intrarea în focar);
∆λ
f
= 0,05 (pătrunderile de aer în focar);
∆λ
SI
= 0,08 (pătrunderile de aer în zona supraîncălzitoarelor de abur);
∆λ
ECO
= 0,05 (pătrunderile de aer în zona economizorului);
∆λ
PAR
= 0,2 (pătrunderile de aer în zona preîncălzitorului rotativ de aer);
∆λ
EF
= 0,1 (pătrunderile de aer în zona electrofiltrului);
∆λ
CAN
= 0,02 (pătrunderile de aer în zona canalelor de legătură între cazan şi coş).

3.3. Calculul morilor de cărbune.

Se alege un număr par de mori de cărbune astfel încât debitul măcinat de o moară să nu depăşească
100 t/h. În cele mai multe cazuri o moară se găseşte în rezervă iar o alta în reparaţii astfel încât principiul de
alegere al numărului de mori este:
n
m
= n
mf
+ o moară în rezervă + o moară în reparaţii
cu n
m
este numărul total de mori, n
mf
este numărul de mori aflate în funcţiune.
Obs. Pentru n
m
= 4, n
mf
= 3.

Puterea motorului electric care antrenează moara este dată de formula următoare:

) 15 , 1 ... 05 , 1 ( ⋅ ⋅ =
sm m ME
c B P (3.36)

unde P
ME
este puterea motorului electric de antrenare al morii în kW;
B
m
este debitul de combustibil măcinat de moară în t/h;
c
sm
= (12...24) kWh/t este energia specifică de măcinare a morii.

Puterea electrică obţinută mai sus se rotunjeşte în sus la una dintre mărimile scării R
10
.

Scara R
10
este dată de şirul :{1; 1,25; 1,6; 2; 2,5; 3,2; 4; 5; 6,4; 8; 10}.

3.4. Calculul Ventilatoarelor de Aer (VA).

Dimensionarea VA

In majoritatea cazurilor, soluţia de dimensionare a VA este 2X50%, deci, numărul de ventilatoare de
aer (n
VA
) este egal cu 2.

Creşterea de presiune în VA

Se alege creşterea de presiune în VA (∆p
VA
) 5,5 până la 7 kPa. ∆p
VA
=5,5÷7 kPa

Înălţimea de refulare a VA (H
VA
) este dată de formula de mai jos:

g
p
H
a
VA
VA


=
ρ
în m
coloană de aer (3.37)

unde ρ
a
este densitatea aerului ,
3
m
kg
;
g este acceleraţia gravitaţională, g=9,81
2
s
m
;
a
a a
a
T R
p


=
µ
ρ
(3.38)

unde p
a
este presiunea aerului la inspiraţia VA, p
a
=0,95 bar;
T
a
este temperatura absolută la aspiraţia VA, K;
µ
a
este masa molară a aerului, µ
a
=28,966
kmol
kg
;
R este constanta universală a gazelor, R=8,314
K kmol
kJ

.

Debitul volumetric de aer intrat în VA

a
a
VA aum caz
va
VA
p
T
V B
n
Q
013 , 1
15 , 273
2 , 1 ... 1 , 1
0
⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ = λ în
s
m
3
(3.39)

Alegerea tipului de ventilator şi a turaţiei

4 / 3 −
⋅ ⋅ =
VA VA v q
H Q n n
(3.40)
unde turaţia ventilatorului (n
v
) este egală cu
( )
p
s
n
V
− ⋅
=
1 3000
;
s este alunecarea motorului, s = 0,01..0,02;
p este numărul de poli ai motorului;

Rapiditatea dimensională raportată la debit (n
q
) determină tipul de ventilator. Pentru VA se recomandă p = 3
sau 3.

Puterea electrică necesară motorului de antrenare al VA

Puterea mecanică la cuplă a VA (P
MK
) este dată de relaţia de mai jos:

VA
VA VA
MK
p Q
P
η
∆ ⋅
= în kW
(3.41)

unde, η
VA
este randamentul intern al VA, η
VA
= 0,6 (maşini centrifugale lente) şi 0,84 (pentru maşini axiale).

Puterea electrică necesară motorului de antrenare (P
ME
) este dată de relaţia de mai jos:

ME
MK
ME
P
P
η
= în kW
(3.42)

unde η
ME
este randamentul motorului electric, η
ME
are valori între 0,9 (la 100 kW) şi 0,96 (la 2 MW)

P
ME
se va rotunjii la un dintre valorile scării R
10
.

3.5. Calculul Ventilatoarelor de Gaze de ardere (VGA).

Calculul VGA este similar cu calculul VA, având următoarele deosebiri:

∆p
VGA
(creşterea de presiune în VGA) = 5...6 kPa;
t
ga
(temperatura gazelor de ardere) = 150...165°C;
p
ga
(presiunea gazelor de ardere) = 0,92 bar;
µ
ga
(masa molară a gazelor de ardere) = 28 kg/kmol;

ga
ga
aum VGA vga CAZ
VGA
VGA
p
T
V V B
n
Q
013 , 1
15 , 273
] ) 1 ( [
25 , 1 ... 2 , 1
0 0
⋅ ⋅ ⋅ − + ⋅ ⋅ = λ
(3.43)

unde Q
VGA
este debitul volumic al gazelor de ardere.

3.6. Calculul electofiltrului de cenuşă

Calculul debitelor de cenuşă

În schema următoare, este prezentat ansamblul cazan electrofiltru, cu principalele puncte ce servesc la
calculul instalaţiei:

Figura 3.1. Prezentarea principalelor puncte din procesul de calcul al electrofiltrului.

Punctul 1 reprezintă intrarea combustibilului în focar.
Punctul 2 reprezintă ieşirea din cazan.
Punctul 3 reprezintă ieşirea din electrofiltru.

Debitul de cenuşă în punctul 1 este dat de următoarea relaţie:

100
1
i
caz cen
A
B D ⋅ =

(3.44)

unde D
cen1
reprezintă debitul de cenuşă din punctul 1;
B
caz
este debitul de combustibil consumat de cazan;
A
i
este cantitatea de cenuşă din combustibil.

În punctul 2, cantitatea de cenuşă este dată de diferenţa între D
cen1
şi debitul de cenuşă reţinut în focar:

) 1 (
1 cen cen real
x D D − ⋅ =
(3.45)

unde D
real
este debitul de cenuşă înainte de instalaţia de filtrare (în punctul 2);
x
cen
este gradul de reţinere a cenuşii în focar;

Gradul de reţinere al cenuşii în focar poate lua valori după cum urmează:
x
cen
= 0,7 pentru focarele cu grătar şi arderea cărbunelui sub formă de bulgări;
x
cen
= 0,3 pentru focarele cu ardere a cărbunelui sub formă pulverizată;
x
cen
= 0,5 pentru focare cu evacuarea lichidă a zgurii.

Debitul de cenuşă în punctul 3 este dat de următoarea formulă:

) 1 (
3 cen real cen
y D D − ⋅ =
(3.46)

unde D
cen3
este debitul de cenuşă în punctul 3;
y
cen
este eficienţa instalaţiei de reţinere a cenuşii.

Eficienţa instalaţiei de reţinere a cenuşii ia următoarele valori:
y
cen
=0,7÷0,8 pentru filtrele mecanice uscate;
y
cen
=0,9 pentru filtrele mecanice umede;
y
cen
=0,96÷0,99 pentru filtrele electrostatice.

Calcularea eficienţei filtrelor
Focar
Electrofiltru
1
2 3

Concentraţia de cenuşa acceptată în gazele de ardere (c
STAS
) este de 50 mg/m
3
N
de gaze de ardere. Debitul de
cenuşă acceptat pentru grup este dat de următoarea formulă:

guscat STAS STAS
V c D ⋅ =
(3.47)

unde V
guscat
este volumul de gaze de ardere uscate.
Eficienţa instalaţiei de reţinere a cenuşii este:

real
stas
real
STAS eral
cen
c
c
D
D D
y − =

= 1
(3.48)

unde c
real
este concentraţia de cenuşă reală în punctul 2;

Calculul lungimii electrofiltrului

Pentru combustibilii găsiţi la centralele termoelectrice din România, cel mai bun mijloc de reducere a
emisiilor de cenuşă este electrofiltrul.

Eficienţa electrofiltrului se calculează cu următoarea formulă:

ga
w
v
d
L
cen
e y
⋅ −
− = 1

(3.49)

unde L este lungimea electrofiltrului;
d este distanţa între electrozi (d=0,25÷0,3 m);
w
ga
este viteza gazelor de ardere (w
ga
=1,5÷2,5 m);
v este viteza de depunere a particulelor (v=0,2÷0,25 m/s).

Lungimea electrofiltrului este dată de relaţia:

) 1 ln(
cen
ga
y
v
w d
L − ⋅

− =

(3.50)

Electrofiltrul se împarte în mai multe câmpuri astfel încât lungimea unui câmp să se afle în intervalul 4÷6 m.

Depozitul de zgură şi cenuşă

Depozitul de zgură şi cenuşă colectează nămolul de la pompele Bagger şi îl înmagazinează pe toată durata de
viaţă a centralei.

Volumul depozitului de zgură şi cenuşă (V
dep
) este dat de următoarea formulă:

ρ
τ
i
v u gr caz
dep
A d n B
V
⋅ ⋅ ⋅ ⋅
=

(3.51)

unde τ
u
durata anuală de utilizarea a centralei (τ
u
=6000÷7000 h/an);
d
v
este durata de viaţă a centralei (d
v
=35÷50 ani);
ρ este densitatea zgurii şi cenuşii (ρ=1100÷1200 kg/m
3
);

Înălţimea depozitului variază între 20÷25 de metri.

4. CALCULUL ITG ŞI AL CICLULUI COMBINAT GAZE-ABUR FĂRĂ
POSTCOMBUSTIE

4.0. Descrierea instalaţiilor

În figura 4.1. se prezintă schema simplificată a Instalaţiei de Turbină cu Gaze (ITG) în ciclu simplu,
iar în figura 4.2. se poate urmări trasarea procesului termodinamic real al ITG, în diagrama temperatură-
entropie (T-s).
În cazurile a) ITG cu cogenerare şi b) ciclu combinat gaze abur se introduce, în locul AZ, un cazan
recuperator (CR). În cazul a) aburul produs de CR poate fi livrat către un consumator termic, iar în cazul b)
aburul se destinde într-o turbină cu abur producând suplimentar lucru mecanic.


Figura 4.1: Schema instalaţiei de turbină cu gaze (ITG)
FA – filtru de aer; CA – cameră de ardere; AZ – amortizor de zgomot;
K- compresor; TG – turbina cu gaze propriuzisă; GE – generator electric

Figura 4.2: Trasarea în diagrama T-s a procesului termodinamic real al ITG

4.1. Calculul ciclului Brayton simplu ideal.

4.1.1. Se consideră o instalaţie de turbină cu gaze (ITG) ce funcţionează după ciclul teoretic. Se
cunosc: raportul de compresie „ε
K
”, exponentul adiabatic „k”, căldura specifică la presiune constantă „c
p

[kJ/kg/K], raportul temperaturilor extreme în ciclu „θ” şi temperatura mediului ambiant „T
1
” [K].
Ipoteze simplificatoare:
- se neglijează debitul de combustibil;
- „c
p
” şi „k” constante şi aceleaşi pentru aer şi gazele de ardere.


Figura 4.3: Schema ITG Figura 4.4: Diagrama T-s – ciclu ITG ideal

Să se expliciteze analitic, în funcţie de ε
K
, k, c
p
, θ şi T
1
:
• temperaturile în punctele caracteristice ale schemei: T
2
, T
3
, T
4
[K];
• lucrul mecanic specific consumat de compresor: l
K
[kJ/kg];
• lucrul mecanic specific efectuat de turbina cu gaze: l
TG
[kJ/kg];
• raportul între: l
TG
şi l
K
[-];
• lucrul mecanic specific net al ITG: l
ITG
[kJ/kg];
• puterea termică intrată în ITG raportată la debitul de fluid motor: q
1
[kJ/kg];

p2
p0
5
4
4t
3
2t
2
1
0
Temperatura [K]
Entropia [kJ/kg/K]

5
GE
FA
3 2
1
0
K
TG
CA
4
A
GE
3
2
1
K TG
CA
4

p 2
p 1
4
3
2
1
T e m p e r a t u r a [ K ]
E n t r o p i a [ k J / k g / K ]
• puterea termică evacuată din ITG raportată la debitul de fluid motor: q
2
[kJ/kg];
• randamentul termic al ciclului, în două moduri: η
t
[-];
Observaţie: în cadrul ciclului teoretic raportul de destindere în turbină ε
TG
= ε
K
.

Rezolvare:

• Calculul temperaturilor:
Compresie adiabată 1→ 2: ( ) k
k
K
k
k
p
p
T
T
1
1
1
2
1
2


=
|
|
¹
|

\
|
= ε ⇒ ( ) k
k
K
T T
1
1 2

⋅ = ε [K]
Raportul temperaturilor extreme
1
3
T
T
= θ ⇒ θ ⋅ =
1 3
T T [K]
Ciclu teoretic ⇒ raportul de destindere în turbină ε
TG
= ε
K
= ε
Destindere adiabată 3→ 4: ( ) k
k
TG
k
k
p
p
T
T
1
1
4
3
4
3


=
|
|
¹
|

\
|
= ε ⇒
k
k
TG
k
k
TG
T T
T
1
1
1
3
4
− −

= =
ε
θ
ε
[K]
• Bilanţul pe compresor:
( ) ( ) |
¹
|

\
|
− ⋅ ⋅ =
|
|
¹
|

\
|
− ⋅ ⋅ = − ⋅ =

1 1
1
1
1
2
1 1 2
k
k
K p p p K
T c
T
T
T c T T c l ε [kJ/kg]
• Bilanţul pe turbina cu gaze propriuzisă:
Observaţie: Neglijarea debitului de combustibil implică egalitate între debitul de aer şi cel de gaze de ardere
(ipoteză simplificatoare).
( )
( )
|
|
|
¹
|

\
|
− ⋅ ⋅ ⋅ =
|
|
¹
|

\
|
− ⋅ ⋅ = − ⋅ =

k
k
TG
p p p TG
T c
T
T
T c T T c l
1
1
3
4
3 4 3
1
1 1
ε
θ [kJ/kg]
• Raportul între: l
TG
şi l
K
:
( )
( )
( )
( )
( ) ( ) k
k
TG
k
k
K
k
k
TG
k
k
TG
k
k
K p
k
k
TG
p
K
TG
T c
T c
l
l
1 1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
− −




=



=
|
¹
|

\
|
− ⋅ ⋅
|
|
|
¹
|

\
|
− ⋅ ⋅ ⋅
=
ε
θ
ε
ε
ε
θ
ε
ε
θ
[-]
• Bilanţul pe ITG:
( )
( )

|
¹
|

\
|
− −
|
|
|
¹
|

\
|
− ⋅ ⋅ ⋅ = − =


1
1
1
1
1
1
k
k
K
k
k
TG
p K TG ITG
T c l l l ε
ε
θ [kJ/kg]
• puterea termică intrată în ITG raportată la debitul de fluid motor: q
1
[kJ/kg]
( ) ( ) ( ) |
¹
|

\
|
− ⋅ ⋅ = |
¹
|

\
|
⋅ − ⋅ = − ⋅ =
− −
k
k
K p
k
k
K p p
T c T T c T T c q
1
1
1
1 3 2 3 1
ε θ ε [kJ/kg]
• puterea termică evacuată din ITG raportată la debitul de fluid motor: q
2
[kJ/kg]
( )
( )
|
|
|
¹
|

\
|


⋅ ⋅ =
|
|
¹
|

\
|
− ⋅ ⋅ = − ⋅ =

1 1
1
1
3
1
1
4
1 1 4 2
T
T
T c
T
T
T c T T c q
k
k
TG
p p p
ε


( )
|
|
|
¹
|

\
|
− ⋅ ⋅ =

1
1
1 2
k
k
TG
p
T c q
ε
θ
[kJ/kg]
• randamentul termic al ciclului: η
t
[-]
( )
( )
( ) k
k
K
p
p
t
T
T
T
T
T
T
T
T
T T c
T T c
q
q
1
2
1
2
3
2
1
4
1
2 3
1 4
1
2
1
1 1
1
1
1 1 1

− = − =
|
|
¹
|

\
|
− ⋅
|
|
¹
|

\
|
− ⋅
− =
− ⋅
− ⋅
− = − =
ε
η [-]
Observaţie: în cazul ciclului ideal se obţine:
4
3
1
2
T
T
T
T
= ⇒
2
3
1
4
T
T
T
T
= .
( )
( )
( ) |
¹
|

\
|
− ⋅ ⋅

|
¹
|

\
|
− −
|
|
|
¹
|

\
|
− ⋅ ⋅ ⋅
= = − =



k
k
K p
k
k
K
k
k
TG
p
ITG
t
T c
T c
q
l
q
q
1
1
1
1
1
1 1
2
1
1
1
1
ε θ
ε
ε
θ
η ⇒
( )
( )
( )
( )
( )
( ) ( ) k
k
K
k
k
K
k
k
TG
k
k
TG
k
k
K
k
k
TG
k
k
K
t
1 1
1
1
1
1
1
1
1 1
1
− −





− =


+ =

|
|
|
¹
|

\
|
− + |
¹
|

\
|

=
ε ε θ
ε
θ ε
ε θ
ε
θ
ε θ
η [-]

4.1.2. Se consideră o ITG ce funcţionează după ciclul teoretic (figurile 4.3. şi 4.4.).
Se cunosc: raportul de compresie: ε
K
= 14; exponentul adiabatic: k = 1,4; puterea internă produsă de
ITG: P
ITG
= 55000 [kW] şi debitul de agent de lucru: D = 125 [kg/s].
Ipoteze simplificatoare:
- se neglijează debitul de combustibil;
- „c
p
” şi „k” constante şi aceleaşi pentru aer şi gazele de ardere.

Să se determine:
• randamentul termic (teoretic) al ciclului: η
t
[%];
• lucrul mecanic specific net al ITG: l
ITG
[kJ/kg];
• puterea termică intrată în ITG raportată la debitul de fluid motor: q
1
[kJ/kg];
• puterea termică evacuată din ITG raportată la debitul de fluid motor: q
2
[kJ/kg];
• puterea termică intrată în ITG: P
t1
[kJ/kg];
• puterea termică evacuată din ITG: P
t2
[kJ/kg].

Rezolvare:

• randamentul termic (teoretic) al ciclului:
( )
95 , 52 5295 , 0
14
1
1
1
1
4 , 1
1 4 , 1 1
= = − = − =
− −
k
k
K
t
ε
η [%]
• bilanţul energetic pe ITG:
ITG ITG
l D P ⋅ = [kW] ⇒ 440
125
55000
= = =
D
P
l
ITG
ITG
[kJ/kg]
1
q
l
ITG
t
= η [-] ⇒ 831
5295 , 0
440
1
= = =
t
ITG
l
q
η
[kJ/kg]
2 1
q l q
ITG
+ = [kJ/kg] ⇒ 391 440 831
1 2
= − = − =
ITG
l q q [kJ/kg]
103875 831 125
1 1
= ⋅ = ⋅ = q D P
t
[kW]
48875 391 125
2 2
= ⋅ = ⋅ = q D P
t
[kW] sau 48875 55000 103875
1 2
= − = − =
ITG t t
P P P [kW].

4.1.3. Se consideră o ITG ce funcţionează după ciclul teoretic (figurile 4.3. şi 4.4.)..
Ipoteze simplificatoare:
- se neglijează debitul de combustibil;
- „c
p
” şi „k” constante şi aceleaşi pentru aer şi gazele de ardere.

Se cere:
• să se calculeze analitic raportul optim de compresie „ε
K
”, pentru care se maximizează lucrul mecanic
specific net al ITG „l
ITG
” [kJ/kg];
• să se pună în evidenţă rezultatele analitice de mai sus utilizând calcule numerice.

Rezolvare:

Observaţie: în cadrul ciclului teoretic raportul de destindere în turbină ε = ε
K
= ε
TG
.
• calculul analitic:

|
|
¹
|

\
|
− −
|
|
|
¹
|

\
|
− ⋅ ⋅ ⋅ =


1
1
1 ) (
1
1
1
k
k
k
k
p ITG
T c l ε
ε
θ ε ⇒
1
1
1
1
1
1
) ( T c T c
T c
T c l
p
k
k
p
k
k
p
p ITG
⋅ + ⋅ ⋅ −
⋅ ⋅
− ⋅ ⋅ =


ε
ε
θ
θ ε


|
|
¹
|

\
|
− ⋅ ⋅ ⋅ ⋅

= ⋅ ⋅ ⋅

− ⋅ ⋅ ⋅ ⋅

=

⋅ −

⋅ −
k k
k
p
k
p
k
k
p
ITG
T c
k
k
T c
k
k
T c
k
k
d
l d
1 2 1
1
1
1
2 1
1
1 1 1
) (
)) ( (
ε ε θ ε ε θ
ε
ε

|
|
¹
|

\
|
− ⋅ ⋅ ⋅ ⋅

= ⋅ ⋅ ⋅

− ⋅ ⋅ ⋅ ⋅

=

⋅ −

⋅ −
k k
k
p
k
p
k
k
p
ITG
T c
k
k
T c
k
k
T c
k
k
d
l d
1 2 1
1
1
1
2 1
1
1 1 1
) (
)) ( (
ε ε θ ε ε θ
ε
ε

0
) (
)) ( (
=
ε
ε
d
l d
ITG
⇒ 0
1 2 1
= − ⋅

⋅ −
k k
k
ε ε θ ⇒
k k
k 1 2 1

⋅ −
= ⋅ ε ε θ ⇒ θ ε =
⋅ −
− −
k
k
k
2 1 1

θ ε =
− ⋅
k
k ) 1 ( 2

) 1 ( 2 − ⋅
=
k
k
optim
θ ε

• calculul numeric:
Considerăm: k = 1,4 şi θ = 4,8 (t
1
= 15 [°C] şi t
3
= 1110 [°C], deci T
1
= 288,15 [K] şi T
3
= 1383,15 [K]).
În figurile de mai jos se pune în evidenţă, pentru ciclul ITG teoretic:
variaţia ε
optim
cu θ în intervalul 4÷5,5;
variaţia l
ITG
cu ε pentru θ = 4,8.
Se observă că, pentru k = 1,4 şi θ = 4,8, ε
optim
pentru care se maximizează l
ITG
este aproximativ 15,6.

11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
4
4
,
1
4
,
2
4
,
3
4
,
4
4
,
5
4
,
6
4
,
7
4
,
8
4
,
9 5
5
,
1
5
,
2
5
,
3
5
,
4
5
,
5
Raportul temperaturilor extreme [-]
R
a
p
o
r
t
u
l

o
p
t
i
m

d
e

c
o
m
p
r
e
s
i
e

[
-
]

Variaţia raportului optim de compresie cu raportul temperaturilor extreme, pentru ITG, în cazul ciclului teoretic.

442
443
444
445
446
447
448
449
450
11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Raportul de compresie [-]
L
u
c
r
u

m
e
c
.

s
p
e
c
i
f
i
c

I
T
G

[
k
J
/
k
g
]

Variaţia lucrului mecanic specific cu raportul de compresie, pentru ITG, în cazul ciclului teoretic.


4.2. Calculul ciclului Brayton simplu real

4.2.1. Se consideră o ITG (vezi figura) ce funcţionează după ciclul real.

Se cunosc:
• presiunea atmosferică: p
0
= p
5
= 1,013 bar;
• temperatura atmosferică: t
0
= 15 °C;
• temperatura la ieşirea din CA: t
3
= 1225 °C;
• debitul de aer: D
aer
= 450 kg/s;
• raportul de compresie: ε
K
= 17;
• randamentul intern al compresorului: η
K
= 91 %;
• randamentul camerei de ardere: η
CA
= 98 %;
• randamentul intern al turbinei: η
TG
= 90 %;
• pierderea de presiune în filtrul de aer (FA): 03 , 0 = ∆
FA
p bar;
• pierderea de presiune în camera de ardere (CA):
2
05 , 0 p p
CA
⋅ = ∆ ;
• pierderea de presiune în amortizorul de zgomot (AZ): 05 , 0 = ∆
AZ
p bar;
• căldura specifică medie a aerului: c
pa
= 1,03 kJ/kg/K (c
pa
= c
p0
= c
p1
= c
p2
);
• căldura specifică medie a gazelor de ardere în punctele 3, 4 şi 5: c
p3
= 1,17 kJ/kg/K; c
p4
= c
p5
= 1,1
kJ/kg/K;
• exponentul adiabatic pentru aer şi gazele de ardere: k
a
= 1,39 şi k
g
= 1,31;
• puterea calorifică inferioară a combustibilului (gazos): H
i
= 50000 kJ/kg;’
• randamentul mecanic şi cel al generatorului: η
m
= 99,5 % şi η
g
= 98,7 %;
Ipoteză simplificatoare: nu se ţine cont de t
ref
pentru care este definită H
i.


Se cere:
• reprezentarea procesului în diagrama T-s (temperatură [K]–entropie [kJ/kg/K]);
• parametrii în punctele caracteristice ale ciclului 0 ÷ 5 : p [bar], t [°C], h [kJ/kg];
• debitul de combustibil ars în CA: B
s
[kg/s];
• puterea la bornele generatorului ITG: P
b
[kW];
• puterea termică evacuată din ciclu: P
t2
[kW];
• lucrul mecanic şi energia specifică produse de ITG: l
sp
[kJ/kg] şi e
sp
[kJ/kg];
• randamentul global brut al ciclului: η
brut
[%];
• consumul specific de căldură brut al ITG: q
sp
[kJ/kWh].

Rezolvare:
• calculul parametrilor la intrarea şi ieşirea din FA:
45 , 15 15 03 , 1
0 0
= ⋅ = ⋅ = t c h
pa
kJ/kg;
proces de laminare pe filtrul de aer ⇒ 45 , 15
0 1
= = h h kJ/kg; 15
0 1
= = t t °C;
983 , 0 03 , 0 013 , 1
0 1
= − = ∆ − =
FA
p p p bar;
• calcului procesului de compresie:
1
2
p
p
K
= ε ⇒ 711 , 16 17 983 , 0
1 2
= ⋅ = ⋅ =
K
p p ε bar;


5
GE
FA
3 2
1
0
K
TG
CA
4
AZ

Compresia teoretică 1→2t: ( )
a
a a
a
k
k
K
k
k
t
p
p
T
T
1
1
1
2
1
2


=
|
|
¹
|

\
|
= ε ⇒ 05 , 638
1
1 2
= ⋅ =

a
a
k
k
K t
T T ε K
1 2
1 2
1 2
1 2
1 2
1 2
1 2
1 2
T T
T T
t t
t t
t c t c
t c t c
h h
h h
t t
pa pa
pa t pa
t
K


=


=
⋅ − ⋅
⋅ − ⋅
=


= η ⇒ 65 , 672
2
1 2
=

+ =
K
t
T T
T T
η
K
5 , 399 15 , 273
2 2
= − =T t °C; 49 , 411
2 2
= ⋅ = t c h
pa
kJ/kg;
• calculul parametrilor la ieşirea din CA:
25 , 1433 1225 17 , 1
3 3 3
= ⋅ = ⋅ = t c h
p
kJ/kg;
875 , 15 95 , 0 05 , 0
2 2 2 2 3
= ⋅ = ⋅ − = ∆ − = p p p p p p
CA
bar;
• calcului procesului de destindere:
063 , 1 05 , 0 013 , 1 05 , 0
5 5 4
= + = + = ∆ + = p p p p
AZ
bar;
raportul de destindere: 9346 , 14
4
3
= =
p
p
TG
ε ;
Destinderea teoretică 3→4t: ( )
g
g
g
g
k
k
TG
k
k
t
p
p
T
T
1
1
4
3
4
3


=
|
|
¹
|

\
|
= ε ⇒ 12 , 790
1
3
4
= =

g
g
k
k
TG
t
T
T
ε
K;
97 , 516 15 , 273
4 4
= − =
t t
T t °C; 67 , 568
4 4 4
= ⋅ =
t p t
t c h kJ/kg;
t
TG
h h
h h
4 3
4 3


= η ⇒ 13 , 655 ) (
4 3 3 4
= − ⋅ − =
t TG
h h h h η kJ/kg ⇒ 67 , 595
4
4
4
= =
p
c
h
t °C;
proces de laminare pe AZ ⇒ 13 , 655
4 5
= = h h kJ/kg; 67 , 595
4 5
= = t t °C;
• bilanţul masic şi energetic pe camera de ardere:
s aer g
B D D + =
3 2
h D H B h D
g CA i s aer
⋅ = ⋅ ⋅ + ⋅ η ⇒
3 2
) ( h B D H B h D
s aer CA i s aer
⋅ + = ⋅ ⋅ + ⋅ η
566 , 9
) (
3
2 3
=
− ⋅
− ⋅
=
h H
h h D
B
CA i
aer
s
η
kg/s; 566 , 459 = + =
s aer g
B D D kg/s
• puterea internă dezvoltată de ITG şi puterea la borne:
178217 ) (
1 2
= − ⋅ ⋅ = t t c D P
pa aer K
kW; 357600 ) (
4 3
= − ⋅ = h h D P
g TG
kW
179383 = − =
K TG ITG
P P P kW ⇒ 176166 = ⋅ ⋅ =
g m ITG b
P P η η kW
• puterea termică intrată cu aerul:
6953
0
= ⋅ = h D P
aer aer
kW;
• puterea termică dezvoltată prin arderea combustibilului:
478286 = ⋅ =
i s tc
H B P kW;

p
2

p
0

5
4
4t
3
2t
2
1
0
Temperatura [K]
Entropia [kJ/kg/K]
• puterea termică primită de agentul de lucru de la sursa caldă:
473504
1
= ⋅ =
CA tc t
P P η kW;
• pierderile de căldură în camera de ardere:
4782
1
= − = ∆
t tc CA
P P P kW, sau 4782 ) 1 ( = − ⋅ = ∆
CA tc CA
P P η kW
• puterea termică evacuată din ciclu:
301073
1 2
= − + =
ITG aer t t
P P P P kW, sau 301073
5 2
= ⋅ = h D P
g t
kW;
• lucrul mecanic produs de ITG:
63 , 398 = =
aer
ITG
sp
D
P
l kJ/kg, sau ) ( ) (
1 2 4 3
h h h h
D
D
l l l
a
g
K TG sp
− − − ⋅ = − =
• energia specifică produsă de ITG:
48 , 391 = =
aer
b
sp
D
P
e kJ/kg, sau
g m sp
aer
g m ITA
sp
l
D
P
e η η
η η
⋅ ⋅ =
⋅ ⋅
=
• randamentul global brut al ciclului:
83 , 36 3683 , 0 = = =
tc
b
brut
P
P
η %
• consumul specific de căldură brut al ITG:
9774 3600 = ⋅ =
b
tc
sp
P
P
q
kWh
kJ
, sau 9774
3600
= =
brut
sp
q
η

kWh
kJ
.

4.2.2. Se consideră o ITG (vezi figura) ce funcţionează după ciclul real.


Se cunosc:
• h
0
= h
1
= 15 kJ/kg; h
2
= 410 kJ/kg; h
3
= 1430 kJ/kg; h
4
= h
5
=650 kJ/kg;
• puterea la bornele generatorului ITG: P
b
= 180000 kW;
• randamentul mecanic şi cel al generatorului: η
m
= 99,5 % şi η
g
= 98,7 %;
• randamentul camerei de ardere: η
CA
= 98 %;
• puterea calorifică inferioară a combustibilului (gazos): H
i
= 50000 kJ/kg;
Ipoteză simplificatoare: nu se ţine cont de t
ref
pentru care este definită H
i.


Se cere:
• debitul de combustibil raportat la debitul de aer:
cb
ν [kg
cb
/kg
aer
];
• lucrul mecanic şi energia specifică produse de ITG: l
sp
[kJ/kg] şi e
sp
[kJ/kg];
• randamentul termic al ciclului: η
t
[%];
• randamentul global brut al ITG: η
brut
[%];
• consumul specific de căldură brut al ITG: q
sp
[kJ/kWh];
• debitul de combustibil ars în CA: B
s
[kg/s];
• debitul de aer: D
aer
;
• debitul de gaze de ardere: D
g
.

Rezolvare:

• bilanţul masic şi energetic pe camera de ardere:

5
GE
FA
3 2
1
0
K
TG
CA
4
s aer g
B D D + = ;
3 2
h D H B h D
g CA i s aer
⋅ = ⋅ ⋅ + ⋅ η ⇒
3 2
) ( h B D H B h D
s aer CA i s aer
⋅ + = ⋅ ⋅ + ⋅ η
Notăm
aer
s
cb
D
B
= ν ⇒
3 2
) 1 ( 1 h H h
cb CA i cb
⋅ + = ⋅ ⋅ + ⋅ ν η ν
021219 , 0
3
2 3
=
− ⋅

=
h H
h h
CA i
cb
η
ν kg
cb
/kg
aer
;
• calculul indicilor specifici:
- lucrul mecanic specific, raportat la kg de aer, consumat de compresor:
) (
1 2
h h D P
aer K
− ⋅ = ; ⇒ 395 ) ( 1
1 2
= − ⋅ = = h h
D
P
l
aer
K
K

kg
kJ

- lucrul mecanic specific, raportat la kg de aer, produs de turbina cu gaze (TG):
) (
4 3
h h D P
g TG
− ⋅ = ; ⇒ 55 , 796 ) ( ) 1 (
1 2
= − ⋅ + = = h h
D
P
l
cb
aer
TG
TG
ν
kg
kJ

- lucrul mecanic specific, raportat la kg de aer, produs de ITG:
K TG ITG
P P P − = ; ⇒ 55 , 401 = − = =
K TG
aer
ITG
ITG
l l
D
P
l
kg
kJ

- energia specifică, raportată la kg de aer, produsă de ITG:
g m ITG b
P P η η ⋅ ⋅ = ; ⇒ 35 , 394 = ⋅ ⋅ =
⋅ ⋅
= =
g m ITG
aer
g m ITG
aer
b
sp
l
D
P
D
P
e η η
η η

kg
kJ

- puterea termică, raportată la kg de aer, primită de agentul de lucru de la sursa caldă a ITG:
2 3 1
h D h D P
aer g t
⋅ − ⋅ = ; sau
CA i s t
H B P η ⋅ ⋅ =
1

34 , 1050 1 ) 1 (
2 3 1
= ⋅ − ⋅ + = h h q
cb
ν kJ/kg; sau 34 , 1050
1
= ⋅ ⋅ =
CA i cb
H q η ν kJ/kg;
- puterea termică, raportată la kg de aer, evacuată din ITG:
0 5 2
h D h D P
aer g t
⋅ − ⋅ = ; sau
ITG t t
P Q P − =
1 2

79 , 648 1 ) 1 (
0 5 2
= ⋅ − ⋅ + = h h q
cb
ν kJ/kg; sau 79 , 648
1 2
= − =
ITG
l q q kJ/kg;
- randamentul termic al ciclului:
23 , 38 3823 , 0
1 1
= = = =
q
l
P
P
ITG
t
ITG
t
η % sau
1
2
1
2
1
2 1
1
1 1
q
q
P
P
P
P P
P
P
t
t
t
t t
t
ITG
t
− = − =

= = η
- randamentul global brut al ITG:
17 , 37 3717 , 0 = =

= =
i cb
sp
tc
b
brut
H
e
P
P
ν
η % sau
g m t CA brut
η η η η η ⋅ ⋅ ⋅ =
- consumul specific de căldură brut al ITG:
4 , 9685
3600
3600 = = ⋅ =
brut b
tc
sp
P
P
q
η

kWh
kJ
.
• calculul debitelor absolute:
- debitul de aer:
aer
b
sp
D
P
e = ⇒ 448 , 456 = =
sp
b
aer
e
P
D
s
kg

- debitul de combustibil:
aer
s
cb
D
B
= ν ⇒ 685 , 9 = ⋅ =
aer cb s
D B ν
s
kg

- debitul de gaze de ardere:
133 , 466 = + =
s aer g
B D D
s
kg


4.2.3. Se consideră o ITG aeroderivativă ce funcţionează după ciclul real, în cogenerare.

Se cunosc:
• debitul de combustibil ars în CA: B
s
= 2,1 kg/s;
• puterea calorifică inferioară a combustibilului (gazos): H
i
= 50000 kJ/kg;
• randamentul camerei de ardere: η
CA
= 99 %;
• randamentul termic al ciclului: η
t
= 42,8 %;
• randamentul mecanic: η
m
= 99,3 %;
• randamentul generatorului electric: η
g
= 98,3 %;
• randamentul recuperatorului (extern) de căldură: η
CR
= 98,5 %;
• cota de căldură recuperată pentru termoficare din gazele de ardere: β = 0,72;
• entalpia apei la intrarea în cazanul recuperator: h
apa
= 250 kJ/kg;
• entalpia aburului produs în cazanul recuperator: h
ab
= 3320 kJ/kg.

Se cere:
• schiţarea diagramei Sankey;
• randamentul electric brut al ciclului: η
el. brut
[%];
• să se determine puterile utile şi pierderile de putere (termice, mecanice, electrice) necesare construirii
diagramei Sankey (diagrama fluxurilor energetice) pentru ITG cu cogenerare [kW];
• randamentul (global) brut al ciclului ITG cu cogenerare: η
global
[%];
• indicele de structură a energiei utile brute: y
str
[-]
• debitul de abur produs de cazanul recuperator: D
ab
[kg/s].

Rezolvare:

• randamentul electric brut al ciclului:
36 , 41 4136 , 0
_ .
= = ⋅ ⋅ ⋅ =
g m t CA brut el
η η η η η %
• puterea termică dezvoltată prin arderea combustibilului:
105000 = ⋅ =
i s tc
H B P kW
• puterea termică primită de agentul de lucru de la sursa caldă a ciclului ITG:
103950
1
= ⋅ =
CA tc t
P P η kW
• puterea internă dezvoltată de ciclul ITG:
6 , 44490
1
= ⋅ =
t t ITG
P P η kW
• puterea mecanică produsă de ITG:
2 , 44179 = ⋅ =
m ITG m
P P η kW
• puterea la bornele generatorului ITG:
1 , 43428 = ⋅ =
g m b
P P η kW
• puterea termică evacuată din ciclul termodinamic aferent ITG:
4 , 59459 ) 1 (
1 2
= − ⋅ =
t t t
P P η kW
• puterea termică transmisă de gazele de ardere către apă/abur:
8 , 42810
2 0
= ⋅ =
CR t
cogen
t
P P β kW
• puterea termică preluată de agentul apă/abur:
6 , 42168
0 1
= ⋅ =
CR
cogen
t
cogen
t
P P η kW
• puterea termică pierdută prin radiaţie, convecţie şi nearse:

cogen
t
P
0

P
t2
∆P
CR
P
t1
P
tc
∆P
m
∆P
g
P
b
P
ITG
∆P
CA

∆P
coş

P
m
cogen
t
P
1

1050 ) 1 ( = − ⋅ = ∆
CA tc CA
P P η kW sau
1 t tc CA
P P P − = ∆
• pierderile mecanice:
4 , 311 ) 1 ( = − ⋅ = ∆
m ITG m
P P η kW sau
m ITG m
P P P − = ∆
• pierderile la generator:
751 ) 1 ( = − ⋅ = ∆
g ITG g
P P η kW sau
b m g
P P P − = ∆
• puterea termică evacuată la coş:
6 , 16648 ) 1 (
2 cos
= − ⋅ = ∆ β
t
P P kW sau
cogen
t t
P P P
0 2 cos
− = ∆
• puterea termică pierdută prin pereţii cazanului recuperator:
2 , 642 ) 1 (
0
= − ⋅ = ∆
CA
cogen
t CR
P P η kW sau
cogen
t
cogen
t CR
P P P
1 0
− = ∆
• randamentul (global) brut al ciclului ITG cu cogenerare:
52 , 81 8152 , 0
1
= =
+
=
tc
cogen
t b
global
P
P P
η %
• indicele de structură a energiei utile brute:
03 , 1
1
= =
cogen
t
b
str
P
P
y -
• debitul de abur produs de cazanul recuperator:
736 , 13
1
=

=
apa abur
cogen
t
abur
h h
P
D
s
kg


4.2.4. Se consideră o ITG ce funcţionează după ciclul real.

Se cunosc:
• puterea la bornele generatorului ITG: P
b
= 43000 kW;
• consumul specific de căldură brut al ITG: q
sp
= 9720 kJ/kWh;
• debitul de gaze de ardere: D
g
= 121 kg/s;
• puterea calorifică inferioară a combustibilului (gazos): H
i
= 50000 kJ/kg;
• entalpia aerului la intrarea în ITG: h
0
= 15 kJ/kg;
• entalpia aerului la ieşirea din ITG: h
5
= 597 kJ/kg;

Se cere:
• puterea termică dezvoltată prin arderea combustibilului: P
tc
[kW];
• randamentul global brut al ciclului: η
brut
[%];
• debitul de combustibil ars în CA: B
s
[kg/s];
• puterea termică evacuată din ITG: P
t2
[kW];
• suma pierderilor nerecuperabile (în CA, mecanice şi la generator): Σ(∆P) [kW];
• energia specifică, raportată la kg de aer, produsă de ITG: e
sp
[kJ/kg].

Rezolvare:

• puterea termică dezvoltată prin arderea combustibilului:
3600 ⋅ =
b
tc
sp
P
P
q ⇒ 116100
3600
=

=
b sp
tc
P q
P kW
• randamentul global brut al ciclului:
brut
sp
q
η
3600
= ⇒ 04 , 37 3704 , 0
3600
= = =
sp
brut
q
η %
• debitul de combustibil ars în CA:
i s tc
H B P ⋅ = ⇒ 322 , 2 = =
i
tc
s
H
P
B
s
kg

• debitul de aer intrat în compresor:
s aer g
B D D + = ⇒ 678 , 118 = − =
s g aer
B D D
• puterea termică evacuată din ITG:
457 , 70
0 5 2
= ⋅ − ⋅ = h D h D P
aer g t
kW
• suma pierderilor (în CA, mecanice şi la generator):
643 , 2 ) (
2
= − − = ∆ Σ
t bg tc
P P P P kW
• energia specifică, raportată la kg de aer, produsă de ITG:
32 , 362 = =
aer
b
sp
D
P
e
kg
kJ


4.3. Calculul ITG cu transformări reale şi artificii de ciclu

4.3.1. Se consideră o ITG cu destindere fracţionată şi ardere intermediară (vezi figura) ce
funcţionează după ciclul real.


Se cunosc:
• temperaturile: t
1
= 15 °C, t
2
= 520 °C, t
3
= t
5
= 1300 °C;
• debitul de aer: D
aer
= 390 kg/s;
• randamentul camerei de ardere: η
CA1
= η
CA2
= 98 %
• randamentul primei zone de turbină: η
TG1
= 90 %
• randamentul celei de-a doua zone de turbină: η
TG2
= 91 %
• presiunea atmosferică: p
1
= p
7
= 1 bar;
• presiunea la ieşirea din CA1: p
3
= 28 bar;
• presiunea de destindere intermediară: p
4
= 15,6 bar;
• pierderea de presiune în CA2:
4 2
04 , 0 p p
CA
⋅ = ∆ ;
• pierderea de presiune în amortizorul de zgomot: 05 , 0 = ∆
AZ
p bar;
• căldura specifică medie a aerului: c
pa
= 1,04 kJ/kg/K;
• căldura specifică medie a gazelor de ardere: c
pg
= 1,17 kJ/kg/K;
• exponentul adiabatic mediu pentru gazele de ardere: k = 1,31;
• puterea calorifică inferioară a combustibilului (gazos): H
i
= 50000 kJ/kg.
Ipoteză simplificatoare: nu se ţine cont de t
ref
pentru care este definită H
i.


Se cere:
• reprezentarea procesului în diagrama T-s (temperatură [K]–entropie [kJ/kg/K]);
• debitul de combustibil ars în CA1: B
s1
[kg/s];
• temperatura gazelor de ardere la ieşirea din TG1: t
4
[°C];
• debitul de combustibil ars în CA2: B
s2
[kg/s];
• temperatura gazelor de ardere la ieşirea din TG2: t
6
[°C];
• puterea internă dezvoltată de ITG: P
ITG
[kW];
• lucrul mecanic specific net al ITG raportat la kg de aer: l
ITG
[kJ/kg];
• randamentul termic al ciclului: η
t
[%];

Rezolvare:
• bilanţul masic şi energetic pe prima cameră de ardere CA1:
1 1 s aer g
B D D + =
3 1 1 1 2
t c D H B t c D
pg g CA i s pa aer
⋅ ⋅ = ⋅ ⋅ + ⋅ ⋅ η ⇒

GE
FA
AZ
7
6
5 4 3 2
1
0
K
TG 1
CA 1 CA 2
TG 2
3 1 1 1 2
) ( t c B D H B t c D
pg s aer CA i s pa aer
⋅ ⋅ + = ⋅ ⋅ + ⋅ ⋅ η ⇒
0515 , 8
1300 17 , 1 98 , 0 50000
) 520 04 , 1 1300 17 , 1 ( 390
) (
3 1
2 3
1
=
⋅ − ⋅
⋅ − ⋅ ⋅
=
⋅ − ⋅
⋅ − ⋅ ⋅
=
t c H
t c t c D
B
pg CA i
pa pg aer
s
η
kg/s
0515 , 398 0515 , 8 390
1 1
= + = + =
s aer g
B D D kg/s


• destinderea pe corpul de turbină TG1:
79487 , 1
6 , 15
28
4
3
1
= = =
p
p
TG
ε ; 15 , 1573 15 , 273 1300 15 , 273
3 3
= + = + = t T K
Destindere 3→4t: ( ) k
k
TG
k
k
t
p
p
T
T
1
1
1
4
3
4
3


=
|
|
¹
|

\
|
= ε ⇒ 79 , 1369
) (
1
1
3
4
= =

k
k
TG
t
T
T
ε
K;
64 , 1096 15 , 273
4 4
= − =
t t
T t °C; 1 , 1283
4 4
= ⋅ =
t pg t
t c h kJ/kg;
1521
3 3
= ⋅ = t c h
pg
kJ/kg
t t t pg pg
pg pg
t
TG
T T
T T
t t
t t
t c t c
t c t c
h h
h h
4 3
4 3
4 3
4 3
4 3
4 3
4 3
4 3
1


=


=
⋅ − ⋅
⋅ − ⋅
=


= η
7 , 1306 ) 1 , 1283 1521 ( 9 , 0 1521 ) (
4 3 1 3 4
= − ⋅ − = − ⋅ − =
t TG
h h h h η kJ/kg
1117
17 , 1
7 , 1306
4
4
= = =
pg
c
h
t °C
• bilanţul masic şi energetic pe cea de-a doua cameră de ardere CA2:
2 1 2 s g g
B D D + =
5 2 2 2 4 1
t c D H B t c D
pg g CA i s pg g
⋅ ⋅ = ⋅ ⋅ + ⋅ ⋅ η ⇒
5 2 1 2 2 4 1
) ( t c B D H B t c D
pg s g CA i s pg g
⋅ ⋅ + = ⋅ ⋅ + ⋅ ⋅ η ⇒
7952 , 1
1300 17 , 1 98 , 0 50000
) 1117 1300 ( 17 , 1 0515 , 398
) (
5 2
4 5 1
2
=
⋅ − ⋅
− ⋅ ⋅
=
⋅ − ⋅
− ⋅ ⋅
=
t c H
t t c D
B
pg CA i
pg g
s
η
kg/s
8467 , 399
2 1 2
= + =
s g g
B D D kg/s
• destinderea pe corpul de turbină TG2:
976 , 14 6 , 15 96 , 0 96 , 0 04 , 0
4 4 4 2 4 5
= ⋅ = ⋅ = ⋅ − = ∆ − = p p p p p p
CA
bar
05 , 1 05 , 0 1
1 7 6
= + = ∆ + = ∆ + =
AZ AZ
p p p p p bar

p
int

p2
p0
7
6
6t
4
4t
5 3
2t
2
1
0
Temperatura [K]
Entropia [kJ/kg/K]
26286 , 12
05 , 1
976 , 14
6
5
2
= = =
p
p
TG
ε ; 15 , 1573
3 5
= =T T K; 1521
3 5
= = h h kJ/kg;
Destindere adiabată 5→6t: ( ) k
k
TG
k
k
t
p
p
T
T
1
2
1
6
5
6
5


=
|
|
¹
|

\
|
= ε ⇒
( )
76 , 838
1
2
5
6
= =

k
k
TG
t
T
T
ε
K; 61 , 565 15 , 273
6 6
= − =
t t
T t °C;
76 , 661
6 6
= ⋅ =
t pg t
t c h kJ/kg;
t
TG
h h
h h
6 5
6 5
2


= η ;
09 , 739 ) 76 . 661 1521 ( 91 , 0 1521 ) (
6 5 2 5 6
= − ⋅ − = − ⋅ − =
t TG
h h h h η kJ/kg
7 , 631
6
6
= =
pg
c
h
t °C
• puterea internă dezvoltată de ITG:
204828 ) 15 520 ( 17 , 1 390 ) (
1 2
= − ⋅ ⋅ = − ⋅ ⋅ = t t c D P
pa aer K
kW
) ( ) (
6 5 2 4 3 1 1 1
h h D h h D P P P
g g TG TG TG
− ⋅ + − ⋅ = + =
7 , 397878 5 , 312642 2 , 85236 = + =
TG
P kW ⇒
7 , 193050 = − =
K TG ITG
P P P kW
• lucrul mecanic specific net al ITG raportat la kg de aer:
495
390
7 , 193050
= = =
aer
ITG
ITG
D
P
l kJ/kg
• puterea internă intrată în ciclu, provenită din arderea combustibilului:
2 2 1 1
2
1
1
1 1 CA i s CA i s
CA
t
CA
t t
H B H B P P P η η ⋅ ⋅ + ⋅ ⋅ = + = sau
394524 8 , 540 390 5 , 1462 562 , 397
2 3 1
1
1
= ⋅ − ⋅ = ⋅ − ⋅ = h D h D P
a g
CA
t
kW
87967 85 , 1231 562 , 397 5 , 1462 491 , 399
4 1 5 2
2
1
= ⋅ − ⋅ = ⋅ − ⋅ = h D h D P
g g
CA
t
kW
482491 87967 394524
2
1
1
1 1
= + = + =
CA
t
CA
t t
P P P kW
• randamentul termic al ciclului:
40 4 , 0
482491
7 , 193050
1
= = = =
t
ITG
t
P
P
η %

4.3.2. Se consideră o micro ITG cu recuperare internă de căldură (RIC) (vezi figura) ce
funcţionează după ciclul real
Se cunosc:
• temperaturile: t
1
= 15 °C, t
2
= 220 °C, t
4
= 1000 °C, t
5
= 675 °C;
• debitul de aer: D
aer
= 1 kg/s;
• eficienţa RIC, în cazul aceluiaşi c
p
pentru aer şi gazele de ardere: ε
RIC
= 89 %;
• randamentul camerei de ardere: η
CA
= 98 %
• randamentul recuperatorului intern de căldură: η
RIC
= 98 %
• randamentul mecanic: η
m
= 95 %; randamentul generatorului el
1
.: η
g
= 92 %;
• căldurile specifice medii în jurul punctelor 1,2,3,4,5,6, exprimate în kJ/kg/K:
c
p1
= 1,02; c
p2
= 1,03; c
p3
= 1,06; c
p4
= 1,12; c
p5
= 1,09; c
p6
= 1,04;
• puterea calorifică inferioară a combustibilului (gazos): H
i
= 50000 kJ/kg;
• temperatura de referinţă a puterii calorifice a combustibilului: t
ref
= 25 °C.
Să se determine:
• temperatura aerului la ieşirea din RIC, neglijând variaţia c
p
: t
3
[°C];
• debitul de combustibil şi de gaze de ardere: B
s
[kg/s] şi D
g
[kg/s];
• temperatura gazelor de ardere la ieşirea din RI: t
6
[°C];
• lucrul mecanic specific net al micro ITG raportat la kg de aer: l
ITG
[kJ/kg];
• randamentul termic al ciclului: η
t
[%];

1
Inclusiv pierderile sistemului de redresare – invertare.
• puterea electrică la bornele generatorului microITG:
ITG
b
P [kW];
• randamentul global net (randamentul brut) al micro ITG: η
brut
[%];

Rezolvare:

• eficienţa RIC: ε
RIC

2 5
2 3
t t
t t
RIC


= ε ⇒ 625 ) 220 675 ( 89 . 0 220 ) (
2 5 2 3
= − ⋅ + = − ⋅ + = t t t t
RIC
ε °C
• bilanţul masic şi energetic pe camera de ardere
s aer g
B D D + =
) ( ) (
4 4 3 3 ref p g CA i s ref p aer
t t c D H B t t c D − ⋅ ⋅ = ⋅ ⋅ + − ⋅ ⋅ η ⇒
) ( ) ( ) (
4 4 3 3 ref p s aer CA i s ref p aer
t t c B D H B t t c D − ⋅ ⋅ + = ⋅ ⋅ + − ⋅ ⋅ η ⇒
) 25 1000 ( 12 , 1 98 , 0 50000
)] 25 625 ( 06 , 1 ) 25 1000 ( 12 , 1 [ 1
) (
)] ( ) ( [
4 4
3 3 4 4
− ⋅ − ⋅
− ⋅ − − ⋅ ⋅
=
− ⋅ − ⋅
− ⋅ − − ⋅ ⋅
=
ref p CA i
ref p ref p aer
s
t t c H
t t c t t c D
B
η

s
B = 0,009518 ≅ 0,01 kg/s
01 , 1 01 , 0 1 = + = + =
s aer g
B D D kg/s
• bilanţul energetic pe RIC:
) ( ) (
2 3 6 5
h h D h h D
aer RI g
− ⋅ = ⋅ − ⋅ η
) ( ) (
2 2 3 3 6 6 5 5
t c t c D t c t c D
p p aer RI p p g
⋅ − ⋅ ⋅ = ⋅ ⋅ − ⋅ ⋅ η
RI p g
p p aer
p
p
RI p g
p p aer RI p g
c D
t c t c D
t
c
c
c D
t c t c D t c D
t
η η
η
⋅ ⋅
⋅ − ⋅ ⋅
− ⋅ =
⋅ ⋅
⋅ − ⋅ ⋅ − ⋅ ⋅ ⋅
=
6
2 2 3 3
5
6
5
6
2 2 3 3 5 5
6
) ( ) (

284
98 , 0 04 , 1 01 , 1
) 220 03 , 1 625 06 , 1 ( 1
675
04 , 1
09 , 1
6
=
⋅ ⋅
⋅ − ⋅ ⋅
− ⋅ = t °C
• puterea internă dezvoltată de micro ITG:
) ( ) (
1 2 5 4
h h D h h D P P P
aer g K TG ITG
− ⋅ − − ⋅ = − = ) ( ) (
1 1 2 2 5 5 4 4
t c t c D t c t c D P
p p aer p p g ITG
⋅ − ⋅ ⋅ − ⋅ − ⋅ ⋅ =
8 , 176 ) 15 02 , 1 220 03 , 1 ( 1 ) 675 09 , 1 1000 12 , 1 ( 01 , 1 = ⋅ − ⋅ ⋅ − ⋅ − ⋅ ⋅ =
ITG
P kW
• lucrul mecanic specific net al micro ITG raportat la kg de aer:
8 , 176
1
8 , 176
= = =
aer
ITG
ITG
D
P
l kJ/kg
• puterea internă intrată în ciclu, provenită din arderea combustibilului:
4 , 466 98 , 0 50000 009518 , 0
1
= ⋅ ⋅ = ⋅ ⋅ =
CA i s t
H B P η kW
• randamentul termic al instalaţiei:
91 , 37 3791 , 0
4 , 466
8 , 176
1
= = = =
t
ITG
t
P
P
η %

6
3
GE
5
FA
4
2
1
0
K
TG
CA
RIC
• puterea electrică la bornele generatorului micro ITG:
5 , 154 92 , 0 95 , 0 8 , 176 P P
g m ITG
ITG
b
= ⋅ ⋅ = η ⋅ η ⋅ = kW
• randamentul global net (randamentul brut) al micro ITG:
13 , 33 3313 , 0
4 , 466
5 , 154
1
= = = =
t
ITG
brut
P
P
b
η %;

4.4. Calculul ciclului combinat gaze-abur fără postcombustie.

4.4.1. Se consideră un ciclu combinat cu un singur nivel de presiune de producere a aburului în
cazanul recuperator (vezi figura).


Se cunosc:
• temperatura gazelor de ardere la ieşirea din turbina cu gaze: t
4
= 540 °C;
• debitul de gaze de ardere: D
g
= 357 kg/s;
• presiunea aburului viu produs de cazanul recuperator (CR): p
6
= 64 bar;
• temperatura aburului viu la ieşirea din CR: t
6
= 515 °C;
• pierderea de presiune în supraîncălzitor (SÎ):
6
08 , 0 p p
SI
⋅ = ∆ bar;
• pierderea de presiune în CR:
6
2 , 0 p p
CR
⋅ = ∆ ;
• randamentul intern al pompei de alimentare: η
PA
= 80 %;
• densitatea medie a apei în PA: ρ
PA
= 870 m
3
/kg;
• căldura specifică medie a gazelor de ardere în CR: c
pg
= 1,07 kJ/kg/K;
• valoarea „pinch-point”: pp = 15 °C;
• randamentul transferului de căldură în CR: η
CR
= 98,5 %;
• pierderea de presiune pe conducta de abur viu:
6 7 6
075 , 0 p p ⋅ = ∆

bar;
• pierderea de entalpie pe conducta de abur viu: 4
7 6
= ∆

h kJ/kg;
• randamentul intern al turbinei cu abur: η
TA
= 80 %;
• randamentul mecanic şi cel al generatorului TA: η
m
= 99,2 % şi η
g
= 98,2 %;
• presiunea la condensator (Cd.): p
8
= p
9
= 0,05 bar;
• puterea calorifică inferioară a combustibilului (gazos): H
i
= 50000 kJ/kg;
• puterea la bornele instalaţiei de turbină cu gaze:
ITG
b
P = 108000 kW;
• consumul specific de căldură brut al ITG:
ITG
sp
q = 10682 kJ/kWh;

14
D
ga

D
ab

13
12
11
10
6
7
8
9
5
4
3 2
1
Tambur
Cd.
PA
GE
FA
K TG
CA
ECO
VAP

GE
TA
0
CR
• debitul de combustibil introdus în camera de ardere: B
s
= 6,4 kg/s;
• temperatura atmosferică: t
0
= 15 °C;
Ipoteze simplificatoare: nu se ţine cont de „approach-point”.

Se cere:
o Calculul Cazanului Recuperator (CR)
• să se determine distribuţia de temperaturi în CR [°C];
• să se reprezinte procesul din CR în diagrama T-h (temperatură – entalpie);
• să se calculeze debitul de abur viu produs de CR: D
ab
[kg/s];
• valoarea gradului de recuperare a căldurii în CR: β
CR
[-];
o Calculul ciclului Instalaţiei de Turbină cu Abur (ITA)
• puterea internă cerută de pompa de alimentare (PA): P
PA
[kW];
• puterea termică pierdută pe conducta de abur viu: P
t,1-2
[kW];
• puterea la bornele turbinei cu abur:
ITA
b
P [kW];
• lucrul mecanic specific net şi energia specifică produse de TA: l
sp
şi e
sp
[kJ/kg];
• puterea termică evacuată la condensator:
ITA
t
P
2
[kW];
o Calculul Ciclului Combinat gaze/abur (CC)
• puterea ciclului combinat gaze/abur: P
CC
[kW];
• randamentul global brut al ciclului combinat: η
CC
[%];
• raportul puterilor la borne produse de cele două turbine:
ITG
b
P /
ITA
b
P ;
• consumul specific de căldură brut al CC:
CC
sp
q [kJ/kWh].

Rezolvare:

Calculul Cazanului Recuperator (CR)
− distribuţia de presiuni în CR pe parte de abur:
12 , 69 64 08 , 1 08 , 1 08 , 0
6 6 6 6 12 11
= ⋅ = ⋅ = ⋅ + = ∆ + = = p p p p p p p
SI
bar
8 , 76 64 2 , 1 2 , 1 2 , 0
6 6 6 6 10
= ⋅ = ⋅ = ⋅ + = ∆ + = p p p p p p
CR
bar
− creşterea de entalpie în pompa de alimentare:
11
100 ) ( 100 ) (
9 10 9 10
=

⋅ −
=
⋅ ⋅ −
= ∆
PA PA PA
PA
PA
p p v p p
h
ρ η η
kJ/kg
− calculul temperaturilor şi entalpiilor pe parte de apă/abur în CR:
h
9
= funcţie(p
9
= 0,05 bar; x = 0) = 137,8 kJ/kg
8 , 148 11 8 , 137
9 10
= + = ∆ + =
PA
h h h kJ/kg
t
10
= funcţie(p
10
= 76,8 bar; h
10
= 148,8) = 33,9 kJ/kg °C
t
11
= t
12
= t
saturatie
(p
11
= p
12
= 69,12 bar) = 285 °C
h
11
= funcţie(p
11
= 69,12 bar, x = 0) = 1262 kJ/kg
h
12
= funcţie(p
12
= 69,12 bar, x = 1) = 2773 kJ/kg
h
6
= funcţie(p
6
= 64 bar; t
6
= 515 °C) = 3453 kJ/kg

0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
500
550
190 220 250 280 310 340 370 400 430 460 490 520 550 580
Entalpia gazelor de ardere [kJ/kg]
T
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a

[
g
r
d

C
]
10
11
12
6
4
5
13
14
− utilizarea valorii „pinch-point”:
300 15 285
11 13
= + = + = pp t t °C
321 300 07 , 1
13 13
= ⋅ = ⋅ = t c h
pg
kJ/kg
− bilanţul energetic pe ansamblul format din SV + SÎ:
) ( ) (
11 6 13 4
h h D h h D
ab CR g
− ⋅ = ⋅ − ⋅ η ⇒
215 , 41
1262 3453
985 , 0 ) 321 8 , 577 ( 357
) (
11 6
13 4
=

⋅ − ⋅
=

⋅ − ⋅
=
h h
h h D
D
CR g
ab
η
kg/s
unde 8 , 577 540 07 , 1
4 4
= ⋅ = ⋅ = t c h
pg
kJ/kg
− bilanţul energetic pe ECO:
) ( ) (
10 11 5 13
h h D h h D
ab CR g
− ⋅ = ⋅ − ⋅ η ⇒
53 , 190
985 , 0 357
) 8 , 148 1262 ( 215 , 41
321
) (
10 11
13 5
=

− ⋅
− =

− ⋅
− =
CR g
ab
D
h h D
h h
η
kJ/kg
1 , 178
07 , 1
53 , 190
5
5
= = =
pg
c
h
t °C
− bilanţul energetic pe SÎ:
) ( ) (
12 6 14 4
h h D h h D
ab CR g
− ⋅ = ⋅ − ⋅ η ⇒
1 , 498
985 , 0 357
) 2773 3453 ( 215 . 41
8 , 577
) (
12 6
4 14
=

− ⋅
− =

− ⋅
− =
CR g
ab
D
h h D
h h
η
kJ/kg
5 , 465
07 , 1
1 , 498
14
14
= = =
pg
c
h
t °C
− gradul de recuperare a căldurii în CR:
93 , 68 6893 , 0
15 540
1 , 178 540
) (
) (
0 4
5 4
4
5 4
= =


=


=
− ⋅
− ⋅
=
t t
t t
h h D
h h D
atmosferic g
g
CR
β %

Calculul ciclului Instalaţiei de Turbină cu Abur (ITA)
− puterea internă cerută de pompa de alimentare (PA)
4 , 453 ) 8 , 137 8 , 148 ( 215 , 41 ) (
9 10
= − ⋅ = − ⋅ = h h D P
ab PA
kW
− puterea termică pierdută pe conducta de abur viu: P
t,1-2

9 , 164 4 215 , 41 ) (
7 6 7 6 2 1 ,
= ⋅ = ∆ ⋅ = − ⋅ =
− −
h D h h D P
ab ab t
kW
− destinderea în turbina cu abur:
3449 4 3453
7 6 6 7
= − = ∆ − =

h h h kJ/kg
2 , 59 64 925 , 0 925 , 0 075 , 0
6 6 6 7 6 6 7
= ⋅ = ⋅ = ⋅ − = ∆ − =

p p p p p p bar
t
7
= funcţie(p
7
= 59,2 bar; h
7
= 3449) = 510,9 °C
s
7
= funcţie(p
7
= 59,2 bar; h
7
= 3449) =6,9206 kJ/kg/K
h
8t
= funcţie(p
8
= 0,05 bar; s
6t
= s
7
= 6,9206 kJ/kg/K) = 2110,2 kJ/kg
t
TA
h h
h h
8 7
8 7


= η ⇒
2378 ) 2 , 2110 3449 ( 8 , 0 3449 ) (
8 7 7 8
= − ⋅ − = − ⋅ − =
t TA
h h h h η kJ/kg
x
8
= funcţie(p
8
= 0,05 bar; h
8
= 2378 kJ/kg/K) = 0,924 > 0,86
− puterea internă a turbinei cu abur
3 , 44141 ) 2378 3449 ( 215 , 41 ) (
8 7
= − ⋅ = − ⋅ = h h D P
ab ITA
kW
− puterea la bornele turbinei cu abur:
43000 982 , 0 992 , 0 3 , 44141 = ⋅ ⋅ = ⋅ ⋅ =
g m ITA
ITA
b
P P η η kW
− lucrul mecanic specific net dezvoltat de TA:
1071
215 , 41
3 , 44141
= = =
ab
ITA
sp
D
P
l kJ/kg
− energia specifică dezvoltată de TA:
3 , 1043 982 , 0 992 , 0 1071 = ⋅ ⋅ = ⋅ ⋅ = =
g m sp
ab
ITA
b
sp
l
D
P
e η η kJ/kg
− puterea termică evacuată la condensator:
8 , 92329 ) 8 , 137 2378 ( 215 , 41 ) (
9 8 2
= − ⋅ = − ⋅ = h h D P
ab
ITA
t
kW

Calculul Ciclului Combinat gaze/abur (CC)
− puterea ciclului combinat gaze/abur:
151000 43000 108000 = + = + =
ITA
b
ITG
b CC
P P P kW
− puterea termică dezvoltată prin arderea combustibilului:
320000 50000 4 , 6 = ⋅ = ⋅ =
i s tc
H B P kW
− randamentul global brut al ciclului combinat:
19 , 47 4719 , 0
320000
151000
= = = =
tc
CC
CC
P
P
η %
− raportul puterilor la borne produse de cele două turbine:
51 , 2
43000
108000
= =
ITA
b
ITG
b
P
P

− consumul specific de căldură brut al CC:
7 , 7628
4719 , 0
3600 3600
= = =
CC
CC
sp
q
η

kWh
kJ


4.4.2. Se consideră un ciclu combinat cu un singur nivel de presiune de producere a aburului în
cazanul recuperator, având schema prezentată în figura din problema precedentă.

Se cunosc:
• temperatura gazelor de ardere la ieşirea din turbina cu gaze: t
4
= 540 °C;
• temperatura gazelor de ardere între ECO şi VAP: t
13
= 300 °C;
• entalpiile pe parte de apă abur: h
10
= 150 kJ/kg; h
11
= 1262 kJ/kg; h
12
= 2773 kJ/kg; h
6
= 3453 kJ/kg;
• temperatura atmosferică: t
0
= 15 °C;
Ipoteze simplificatoare: - nu se ţine cont de „approach-point”;
- căldura specifică a gazelor de ardere în CR (c
pg
) se consideră constantă.

Se cere:
• să se calculeze temperatura gazelor de ardere la coş: t
5
[°C];
• valoarea gradului de recuperare a căldurii în CR: β
CR
[-];
• ponderea puterilor termice primite de apă/abur în cele trei schimbătoare de căldură (ECO, VAP, SÎ) din
puterea totală primită de apă/abur în CR, dacă t
14
= 465 [°C]: p
ECO
[%], p
VAP
[%] şi p

[%].

Rezolvare:

− bilanţul energetic pe ansamblul format din SV + SÎ:
) ( ) (
11 6 13 4
h h D t t c D
ab CR pg g
− ⋅ = ⋅ − ⋅ ⋅ η
− bilanţul energetic pe ECO:
) ( ) (
10 11 5 13
h h D t t c D
ab CR pg g
− ⋅ = ⋅ − ⋅ ⋅ η
raportând membru cu membru cele două ecuaţii de mai sus obţinem:
10 11
11 6
5 13
13 4
h h
h h
t t
t t


=



11 6
10 11
13 4 13 5
) (
h h
h h
t t t t


⋅ − − = ⇒
178
1264 3453
150 1264
) 300 540 ( 300
5
=


⋅ − − = t °C
− gradul de recuperare a căldurii în CR:
9 , 68 689 , 0
15 540
178 540
0 4
5 4
= =


=


=
t t
t t
CR
β %
− puterea termică primită de abur în SÎ:
CR pg g SI
t t c D Pt η ⋅ − ⋅ ⋅ = ) (
14 4

− puterea termică primită de apă/abur în VAP:
CR pg g VAP
t t c D Pt η ⋅ − ⋅ ⋅ = ) (
13 14

− puterea termică primită de apă în ECO:
CR pg g ECO
t t c D Pt η ⋅ − ⋅ ⋅ = ) (
5 13

prin raportarea celor trei relaţii de mai sus la relaţia de mai jos obţinem ponderile cerute.
− puterea termică primită de apă/abur în CR:
CR pg g CR
t t c D Pt η ⋅ − ⋅ ⋅ = ) (
5 4

72 , 20 2072 , 0
178 540
465 540
) (
) (
5 4
14 4
5 4
14 4
= =


=


=
⋅ − ⋅ ⋅
⋅ − ⋅ ⋅
= =
t t
t t
t t c D
t t c D
Pt
Pt
p
CR pg g
CR pg g
CR
SI
SI
η
η
%
58 , 45 4558 , 0
178 540
300 465
5 13
13 14
= =


=


= =
t t
t t
Pt
Pt
p
CR
VAP
VAP
%
70 , 33 3370 , 0
178 540
178 300
5 13
5 13
= =


=


= =
t t
t t
Pt
Pt
p
CR
ECO
ECO
%

BIBLIOGRAFIE

1. Fl. Alexe Note de curs
2. Fl. Alexe, V. Cenuşă, ş.a. Met odol ogi i , al gori t mi , f uncţ i i şi proceduri pent ru model area
vari aţ i ei propri et ăţ i l or t ermodi nami ce al e apei şi aburul ui l a presi uni subcri t i c,
Producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice şi termice, Bucureşti, Nov.-Dec. 2001, 36 – 40.
3. V. Cenuşă Contribution à l’amélioration du couplage thermodynamique entre l’installation de la
turbine à gaz et l’installation de la turbine à vapeur dans les centrales électriques à cycles combinés
gaz/vapeur, Thèse de doctorat, Université Henri Poincaré, Nancy-I, France, 2004.
4. G. Darie, M. Dupleac, M. Sava, V. Cenuşă Cicluri combinate gaze-abur, Editura AGIR, Bucureşti,
2001.
5. G. Darie Instalaţii energetice de turbine cu gaze, Editura BREN, Bucureşti, 1998.
6. D.C. Ionescu, A.P. Ulmeanu, G. Darie Partea termomecanică şi hidraulică a centralelor electrice-
Indrumar de proiect, Editura Matrix Rom, Bucureşti, 1996.
7. A. Leca, ş.a. Centrale electrice - Probleme, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977.
8. A. Leca, ş.a. Îndrumar. Tabele, nomograme şi formule termotegnice, Editura Tehnică, Bucureşti, 1987
9. C. Moţoiu Centrale Termo şi Hidroelectrice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1974.
10. N. Pănoiu Cazane de abur, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1992.
11. A.G. Kostiuk, V.V. Frolov Parovîie i Gazovie Turbinî, Editura GosEnergoIzdat, Moskva, 1986.

CUPRINS
1. CALCULUL CIRCUITULUI TERMIC AL CENTRALELOR TERMOELECTRICE CU ABUR
1.1. Elemente metodologice
1.1.1. Ecua iile de bilan masic şi energetic 1.1.2. Destinderea în turbină

1.2. Probleme rezolvate

2. CALCULUL DE ANTEPROIECTARE A CTE CU ABUR
2.0. Introducere 2.1. Alegerea presiunii la condensator 2.2. Estimarea presiunilor la prizele turbinei
2.2.1. Numărul de trepte de preîncălzire regenerativă 2.2.2. Estimarea temperaturii de alimentare 2.2.3. Alegerea presiunii la degazor 2.2.4. Calculul parametrilor termodinamici pe linia de preîncălzire regenerativă 2.2.5. Alegerea presiunii aburului la ieşirea din CMP

2.3. Destinderea în turbina cu abur
2.3.1. Etapele de calcul 2.3.2 Alegerea presiunii din camera treptei de reglare a CIP 2.3.3. Alegerea pierderilor de presiune şi de entalpie pe conducte 2.3.4. Predeterminarea debitului de abur 2.3.5. Determinarea randamentelor interne ale turbinei cu abur 2.3.6. Determinarea entalpiilor la prizele turbinei 2.3.7. Calculul sec iunii de eşapare şi alegerea numărului de fluxuri CJP 2.3.8 Determinarea pierderilor mecanice şi la generator 2.3.9. Perfec ionări ale schemei de preîncălzire regenerativă 2.3.10. Alegerea solu iei de antrenare pentru pompa de alimentare

2.4. Calculul debitelor de abur extrase din turbină
2.4.1. Bilan urile masice şi energetice pe aparate 2.4.2. Determinarea debitelor de abur

2.5 Calculul indicilor specifici 2.6. Aplica ii: Calculul schemei Pantzer

3. CALCULUL SERVICIILOR PROPRII AFERENTE SĂLII CAZANELOR
3.0. Introducere 3.1. Calculul debitului nominal de abur şi al celui de combustibil aferent unui cazan 3.2. Calculul arderii combustibilului 3.3. Calculul morilor de cărbune 3.4. Calculul Ventilatoarelor de Aer (VA) 3.5. Calculul Ventilatoarelor de Gaze de ardere (VGA) 3.6. Calculul electofiltrului de cenuşă

4. CALCULUL ITG ŞI AL CICLULUI COMBINAT GAZE-ABUR FĂRĂ POSTCOMBUSTIE
4.0. Descrierea instala iilor 4.1. Calculul ciclului Brayton simplu ideal 4.2. Calculul ciclului Brayton simplu real 4.3. Calculul ITG cu transformări reale şi artificii de ciclu 4.4. Calculul ciclului combinat gaze-abur fără postcombustie

BIBLIOGRAFIE

1. CALCULUL CIRCUITULUI TERMIC AL CENTRALELOR TERMOELECTRICE CU ABUR
1.1. Elemente metodologice
1.1.1. Ecua iile de bilan masic şi energetic Considerând un sistem termic sau termomecanic (Figura 1.1), pus în eviden ă cu ajutorul unui contur de bilan , putem defini forma generală a ecua iilor ce stau la baza calculului termic al centralelor termoelectrice, ce func ionează în regim permanent sta ionar (fără acumulare). Acestea sunt: ecua ia de bilan masic (1.1); ecua ia de bilan energetic (termic) (1.2).
P1’ P2’ Pj’ Pu’

D1’ D2’ Dj’ Dm’

h1’ h2’ hj’ hm’ P1’’ P2’’ Pj’’ Pv’’

D1’’ D2’’ Dj’’ Dn’’

h1’’ h2’’ hj’’ hn’’

Figura 1.1: Sistem termic sau termomecanic D – debitul de agent [kg/s] h – entalpia raportată [kJ/kg] P – putere (termică, mecanică sau electrică) [kW] 1’, 2’, j’, m’, u’ – intrări 1’’, 2’’, j’’, n’’, v’’ – ieşiri


j =1

m

D j' =

∑D
j =1

n

j ''

(1.1)


j =1

m

D j' ⋅ h j' +


j =1

u

Pj ' =


j =1

n

D j '' ⋅ h j '' +

∑P
j =1

v

j ''

(1.2)

1.1.2. Destinderea în turbină Se consideră un corp de turbină în care intră debitul D0, cu entalpia h0. Corpul de turbină are prevăzute „n” extrac ii de abur, extrac ia „j” fiind caracterizată de debitul de abur Dj şi entalpia hj. Ultima extrac ie reprezintă ieşirea din corp. Turbina dezvoltă puterea internă Pint. D0 h0
D0 −

∑D
j =1

j

p, j

Pint Dp,1 Dp,2 h1 h2

Dp,j D p,j+1 hj hj+1

Dp,n hn

Figura 1.1: Destinderea într-un corp de turbină cu abur

2 kJ/kg/K. Se cunosc: p1 = 100 bar. j   ⋅ h j − h j +1   ( )   ⋅ h j − h j +1   (1. j ⋅ h j = ∑D j =1 n p.8) indică faptul că puterea internă pe o zonă a turbinei este dată de produsul între debitul masic de abur ce tranzitează acea zonă şi căderea de entalpie pe zona respectivă. j ⋅ (h0 − h j ) (1. j . j ⋅ h0 − ∑ j =1 n D p. b) de suprafa ă cu scurgerea condensului în cascadă. randamentul cazanului ηcaz = 90 %. j . h5 = 270 kJ/kg.5) 2.6). • • • • Să se determine: parametrii termodinamici în punctele caracteristice ale ciclului. Pint se poate scrie ca suma puterilor interne produse pe fiecare zonă a turbinei (1. c) de suprafa ă cu repompare a condensului secundar. j ( ) (1. echivalente. h2 = (h1 + h3)/2. Evident. j (1. randamentul intern al turbinei cu abur (TA) ηiTA = 80 %. Se consideră o schema de bază a unei CTE cu un singur preîncălzitor regenerativ: a) de amestec.9) Dp. De data aceasta vom considera drept contur de bilan zona de turbină cuprinsă între prizele „j” şi „j+1”.3) în (1.0 = 0.7)  Pint. t1 = 500 °C. randamentul generatorului electric ηg = 98 %.   D0 −     D0 −   ∑ j   D p . j +1 ⋅ h j +1 +  D0 −   j =1   j ∑D j =1 j +1 p.8) ∑P j =0 n −1 int.6) ∑D j =1 p. puterea calorifică inferioară a combustibilului Hi = 10000 kJ/kg. h6 = 245 kJ/kg. j  ⋅ h j = D p . Introducând (1. 1.7) ob inem rela ia de calcul a puterii interne produse pe o zonă de turbină (1. j   ⋅ h j +1 + Pint. • se neglijează pierderile de presiune şi de entalpie pe conducte.1) şi energetic (1.2) se vom determina două rela ii.4) ob inem prima formă de explicitare a Pint (1. trasarea în diagramele h-s şi t-s a destinderii aburului în TA.05 bar. puterile necesare construirii diagramei Sankey [kW]. j +1   (1. j ⋅ h j + Pint (1. p3 = 0. debitul de abur Dab = 10 kg/s.4).9). j +1   (1. Probleme rezolvate 1.1. Vom considera carcasa turbinei ca fiind conturul de bilan utilizat în scrierea ecua iilor de bilan masic (1.2. j +1 =  D0 −   Pint = ∑D j =1 j p. j    ⋅ h j =  D0 −     ∑D j =1 j p. . Prin prelucrarea acesteia (1. Se fac următoarele ipoteze simplificatoare şi de calcul: • se neglijează creşterea de entalpie în pompe. căldura specifică a apei la presiune constantă cp = 4. D0 = ∑D j =1 n p. În rela ia (1. j   ⋅ h j +1 + Pint.2. j ⋅ h j = ∑ j =1 n D p. încălzirea apei de răcire în condensator ∆tc = 10 °C. randamentul mecanic ηm = 99 %. debitul de abur extras de la priza turbinei pentru preîncălzirea regenerativă: Dp [kg/s].8).5).4) Pint = D0 ⋅ h0 − ∑ j =1 n D p. j .3) D0 ⋅ h0 = ∑D j =1 n p. j +1 = ∑ D − ∑ D  j =0  0 j =0 n −1  j p.3) şi energetic (1.9) Observa ie: Rela ia (1. de calcul a Pint: 1. Utilizând ecua iile de bilan masic şi energetic ob inem rela ia (1.Utilizând rela iile generice ce definesc bilan ul masic (1. j .

ηiTA este raportul între căderea reală şi cea teoretică de entalpie: TA  kJ  H reala h −h = 1 3 ⇒ h3 = h1 − ηiTA ⋅ (h1 − h3t ) = 2283. t1) ⇒ h1 = 3374 [kJ/kg]. debitul de apă de răcire necesar răcirii condensatorului: Dar [kg/s]. D5 = D2 + D4 = Dab.8855 > 0. ηiTA = 1 1 3 3t 3t 3 Diagrama: entalpie – entropie (h-s) Diagrama: temperatură – entropie (t-s) • • • Bilan ul masic: D3 = Dab – Dp. v1 = f(p1. entropia (s1) şi volumul specific (v1) în punctul 1 al schemei în func ie de presiunea (p1) şi temperatura (t1) ce caracterizează acest punct: h1. v1 = 0. s1.• • • debitul de combustibil: Bs [kg/s]. x3 = 0.97 [m3/kg].  kJ  h +h h2 = 1 3 = 2828. h3) ⇒ v3 = 24. x3 = f(p3. randamentul termic ηt [%] şi randamentul global brut al ciclului ηbrut [%] Rezolvare: Din tabelele de proprietă ii termodinamice pentru apă/abur sau din programe specializate ce calculează aceste proprietă i se determină.0328 [m3/kg]. D4 = D3 = Dab – Dp. entalpia (h1). Bilan ul energetic pe preîncălzitor: D2 ⋅ h2 + D4 ⋅ h4 = D5 ⋅ h5 Rezultă: D p ⋅ h2 + Dab − D p ⋅ h4 = Dab ⋅ h5 ( ) Dp = D ab ⋅ (h5 − h4 )  kg  = 0.491   h2 − h4  s  a) preîncălzitor regenerativ de amestec .597 [kJ/kg/K].6   TA H teoretica h1 − h3t  kg  v3. s3t = s1) = 2011 [kJ/kg]. x = 0) = 137. s1 = 6.86.8   2  kg  h4 = f(p4 = p3. pentru început.8 [kJ/kg]. Entalpia teoretică la ieşirea din turbină h3t = f(p3.

: conturul de bilan include PCS): D2 ⋅ h2 + D4 ⋅ h4 = D5 ⋅ h5 Rezultă: D p ⋅ h2 + Dab − D p ⋅ h4 = D ab ⋅ h5 ( ) Dp = D ab ⋅ (h5 − h4 )  kg  = 0. Bilan ul energetic pe preîncălzitor: D2 ⋅ h2 + D4 ⋅ h4 = D5 ⋅ h5 + D6 ⋅ h6 Rezultă: D p ⋅ h2 + Dab ⋅ h4 = Dab ⋅ h5 + D p ⋅ h6 Dp = D ab ⋅ (h5 − h4 )  kg  = 0. D5 = D4 = Dab.• • • Bilan ul masic: D3 = Dab – Dp.5118   h2 − h6  s  b) preîncălzitor regenerativ de suprafa ă cu scurgerea condensului în cascadă • • • Bilan ul masic: D3 = Dab – Dp. Bilan ul energetic pe preîncălzitor (Obs. D6 = D2 = Dp. D4 = D3 = Dab – Dp. D4 = D3 + D6 = Dab. D6 = D2 = Dp . D5 = D7 + D8 = Dab.491   h2 − h4  s  c) preîncălzitor regenerativ de suprafa ă cu repompare a condensului secundar Pi Pcc Pt1 Pm Pb ∆Pm ∆Pg ∆Pcaz Pt2 Diagrama Sankey (diagrama fluxurilor energetice) Bilan ul energetic pe TA: Puterea internă dezvoltată de TA: Pi = Dab ⋅ (h1 − h2 ) + Dab − D p ⋅ (h2 − h3 ) = 10636 [kW ] ( ) Puterea mecanică: Pm = Pi ⋅η m = 10530 [kW ] Puterea la borne: Pb = Pm ⋅η g = 10319 [kW ] Pierderile mecanice: ∆Pm = Pi − Pm = Pi ⋅ (1 − η m ) = 106 [kW ] Pierderile la generator: . D7 = D6 = Dp . D8 = D4 = Dab– Dp.

puterea termică cedată este egală cu puterea termică primită.∆Pg = Pm − Pb = Pm ⋅ 1 − η g = 211 [kW ] Bilan ul energetic pe cazan: Puterea termică intrată în ciclu: Pt1 = Dab ⋅ (h1 − h5 ) = 31040 [kW ] Puterea termică dezvoltată prin arderea (chimică) combustibilului: Pcc = Bs ⋅ H i [kW ] . condensator). Randamentul cazanului: P η cazan = t1 [−] .9 [%] Pcc Observa ii: În cazul b) ecua iile de bilan energetic puteau fi gândite în modul următor: într-un schimbător de căldură de suprafa ă (preîncălzitor.299 [-] ⇒ ηbrut = 29.3 [%] Pt1 • randamentul global brut al ciclului ηbrut [%] P ηbrut = ηcazan ⋅ηt ⋅η m ⋅η g = b = 0. Astfel: o pentru SC de suprafa ă. inând cont de bilan ul masic ⇒ Dab − D p ⋅ h3 = Pt 2 + Dab − D p ⋅ h4 ⇒ Puterea termică evacuată din ciclu la sursa rece (la condensator): Pt 2 = Dab − D p ⋅ (h3 − h4 ) = 20404 [kW ] ( ) ( ) ( ) Puterea termică evacuată din ciclu (Pt2) este egală cu puterea termică preluată de apa de răcire: Pt 2  kg  Pt 2 = Dar ⋅ c p ⋅ ∆tc [kW ] ⇒ Dar = = 485.8   c p ⋅ ∆tc  s  • Pentru cazul b): D3 ⋅ h3 + D6 ⋅ h6 = Pt 2 + D4 ⋅ h4 [kW ] inând cont de bilan ul masic ⇒ Dab − D p ⋅ h3 + D p ⋅ h6 = Pt 2 + Dab ⋅ h4 ⇒ Puterea termică evacuată din ciclu la sursa rece (la condensator): Pt 2 = D ab − D p ⋅ (h3 − h4 ) + D p ⋅ (h6 − h4 ) = 20414. puterea termică cedată de aburul care condensează ( D p ⋅ (h2 − h6 ) ) este egală cu puterea termică preluată de apă (condensul principal) pentru a se încălzii (( Dab ⋅ (h5 − h4 ) )): D p ⋅ (h2 − h6 ) = Dab ⋅ (h5 − h4 ) o analog.449   H i η cazan ⋅ H i ηcazan ⋅ H i  s  ∆Pcazan = Pcc − Pt1 = Pcc ⋅ (1 − η cazan ) = 3449 [kW ] .6 [kW ] ( ) ( ) Dar = Pt 2  kg  = 486. Pcc ⇒ Bs = ( ) Pcc Pt1 D ⋅ (h − h )  kg  = = ab 1 5 = 3.343 [-] ⇒ ηt = 34.1   c p ⋅ ∆t c  s  Calculul randamentelor: • randamentul termic al ciclului ηt [-] P η t = i = 0. pentru condensator putem scrie: . Bilan ul energetic pe condensator: • Pentru cazurile a) şi c): D3 ⋅ h3 = Pt 2 + D4 ⋅ h4 [kW ] Pcc = Bs ⋅ H i = 34489 [kW ] .

datorită antrenării acesteia cu ajutorul unui motor electric (energie intrată în contur). h9 = 475. D6 = D5 = D0 – Dp1.2.7-8 [kW] Rezolvare: Bilan ul masic este prezentat în figura de mai sus. = 800. h8 = 820. D9 = Dp2. Bilan ul energetic pe preîncălzitorul de amestec: • • D6 ⋅ h6 + D1 ⋅ h1 = D7 ⋅ h7 .Pt 2 = D3 ⋅ (h3 − h4 ) + D6 ⋅ (h6 − h4 ) ⇒ Pt 2 = Dab − D p ⋅ (h3 − h4 ) + D p ⋅ (h6 − h4 ) ( ) În cazul c). D5 = D4 = D0 – Dp1. h3 = 2300. h2 = 2700.2. şi am ine cont. randamentul motorului electric ce antrenează PA: ηm. debitul de abur viu: D0 = 10 [kg/s]. căldura specifică a apei de răcire: cp. eventual. încălzirea apei de răcire în condensator: ∆tar = 10 [°C]. Astfel: D3 = D0 – Dp1– Dp2. considerând suprafa a exterioară a schimbătorului de căldură drept contur de bilan : D2 ⋅ h2 + D4 ⋅ h4 = D6 ⋅ h6 + D8 ⋅ h8 ⇒ D p ⋅ h2 + Dab − D p ⋅ h4 = D p ⋅ h6 + Dab − D p ⋅ h8 ( ) ( ) o pentru calculul h5 se va scrie ecua ia de bilan energetic considerând drept contur de bilan punctul de injec ie a condensului secundar în linia de condens principal: D8 ⋅ h8 + D7 ⋅ h7 = D5 ⋅ h5 ⇒ Dab − D p ⋅ h8 + D p ⋅ h7 = Dab ⋅ h5 ( ) • • • • • • • 1.7-8 [kW] puterea consumată de motorului electric ce antrenează PA: Pme. în conturul de bilan considerat ar fi avut în plus ca putere intrată puterea internă a PCS ( Pi PCS = D p ⋅ (h7 − h6 ) ). randamentul mecanic al pompei de alimentare (PA): ηm.2 [kJ/kg/K]. ecua iile de bilan energetic ar fi următoarele: o ecua ia de bilan pentru calculul Dp. Se cunosc: entalpiile. dacă am fi inut cont de creşterea de entalpie în PCS (pompa de condens secundar). h7 D0-Dp1-Dp2 Pb Dp1 1 8 7 6 9 Dp2 2 4 5 3 Dp1 1 D0 8 7 D0 6 D0-Dp1 Dp2 2 5 D0-Dp1 3 D0-Dp1-Dp2 4 9 Dp2 • • • • • • • Se cer(e): să se realizeze bilan ul masic pe ciclu debitele de abur extrase din turbină pentru preîncălzire: Dp1 şi Dp2 [kg/s] puterea internă dezvoltată de turbină între cele două prize: Pi. În cazul c). D7 = D1 + D6 = D0. h6 = 500. D0 0 Pb D0 0 D0-Dp1 D0 h4 = h5 =150. D8 = D7 = D0.1-2 [kW] puterea termică evacuată la sursa rece a ciclului: Pt2 [kW] debitul masic de apă de răcire la condensator: Dar [kg/s] puterea internă cerută de pompa de alimentare (PA): Pi. randamentul cuplei hidraulice a PA: ηkh = 97 [%]. dacă nu s-ar cunoaşte h5.PA = 95 [%].ar = 4. şi de PCS. exprimate în [kJ/kg]: h0 = 3400.el = 97 [%]. h1 = 3000. D4 = D3 + D9 = D0 – Dp1. Se consideră ciclul cu turbină cu abur din figură.

34   4.2.2) ⋅ (3000 − 2700) = 2640 [kW ] Bilan ul energetic pe condensator: D3 ⋅ h3 + D9 ⋅ h9 = Pt 2 + D4 ⋅ h4 [kW ] ⇒ 0 (D − D p1 − D p 2 ) ⋅ h3 + D p 2 ⋅ h9 = Pt 2 + (D0 − D p1 ) ⋅ h4 ⇒ Puterea termică evacuată din ciclu la sursa rece (la condensator): Pt 2 = D0 − D p1 − D p 2 ⋅ h3 + D p 2 ⋅ h9 − D0 − D p1 ⋅ h4 = 16394. randamentul generatorului electric: ηg = 0.1− 2 • Pi . h4 = h5 =150. h2 = 2700. Se cunosc: entalpiile.95 • • • • • 1.2  kg  == = 390. 7 − 8 = D8 ⋅ h8 ⇒ D0 ⋅ h7 + Pi . Se consideră ciclul cu turbină cu abur din figură.2   h1 − h6 3000 − 500  s  Bilan ul energetic pe preîncălzitorul de suprafa ă: D p1 = • D5 ⋅ h5 + D2 ⋅ h2 = D6 ⋅ h6 + D9 ⋅ h9 ( D0 − D p1 ) ⋅ h5 + D p 2 ⋅ h2 = ( D0 − D p1 ) ⋅ h6 + D p 2 ⋅ h9 D p 2 ⋅ (h2 − h9 ) = ( D0 − D p1 ) ⋅ (h6 − h5 ) (10 − 1. D0 0 Pb D0 0 D0-Dp1 D0 D0-Dp1-Dp2 Pb Dp1 1 Dp2 2 8 7 6 5 3 Dp1 1 Dp2 2 3 D0-Dp1-Dp2 4 8 D0 7 D0 9 6 5 D0-Dp1-Dp2 4 9 Dp1 .1− 2 = ( D0 − D p1 ) ⋅ (h1 − h2 ) = (10 − 1. h1 = 3000.el ⋅ η kh ⋅ η m.2) ⋅ (500 − 150)  kg  = 1.7 −8 = D0 ⋅ (h8 − h7 ) = 10 ⋅ (820 − 800) = 200 [kW ] • Bilan ul energetic pe ansamblul PA / motor electric: Pi . puterea calorifică inferioară a combustibilului: Hi = 10000 [kJ/kg]. exprimate în [kJ/kg]: h0 = 3400.384   h2 − h9 2700 − 475  s  Bilan ul energetic pe zona de turbină cuprinsă între cele două prize: D p2 = = ( D0 − D p1 ) ⋅ (h6 − h5 ) • ( D0 − D p1 ) ⋅ h1 = ( D0 − D p1 ) ⋅ h2 + Pi . PA ⋅ 0.7 −8 200 Pme.2 ⋅ 10 c p ⋅ ∆t c  s  • Bilan ul energetic pe pompa de alimentare (între punctele 7 şi 8): D7 ⋅ h7 + Pi .97 ⋅ 0. randamentul mecanic: ηm = 0.97 ⋅ 0. 7 −8 = D0 ⋅ h8 Pt 2 = Dar ⋅ c p ⋅ ∆tc [kW ] ⇒ Dar = Pi . randamentul cazanului: ηcaz = 90 [%].99.98.7 −8 = = = 224 [kW ] η m.3. debitul de abur viu: D0 = 10 [kg/s]. h9 = 785.( D0 − D p1 ) ⋅ h6 + D p1 ⋅ h1 = D0 ⋅ h7 D0 ⋅ (h7 − h6 ) 10 ⋅ (800 − 500)  kg  = = 1. h3 = 2300. h8 = 800.2 [kW ] ( ) ( ) Pt 2 16394. h6 = h7 = 500.

354 − 1.354   h1 − h9 3000 − 785  s  Bilan ul energetic pe preîncălzitorul de amestec: D p1 = • D2 ⋅ h2 + D5 ⋅ h5 + D9 ⋅ h9 = D6 ⋅ h6 D p 2 ⋅ h2 + ( D0 − D p1 − D p 2 ) ⋅ h5 + D p1 ⋅ h9 = D0 ⋅ h6 Dp2 = D0 ⋅ (h6 − h5 ) − D p1 ⋅ (h9 − h5 )  kg  10 ⋅ (500 − 150) − 1.2 [kW ] Puterea la borne: Pb = PiTA ⋅η m ⋅ η g = 9638. D6 = D2 + D5 + D9 = Dp2 + D0 – Dp1– Dp2 + Dp1 = D0.• • • • • • • • • • Se cer(e): să se realizeze bilan ul masic pe ciclu debitele de abur extrase din turbină pentru preîncălzire: Dp1 şi Dp2 [kg/s] puterea electrică la bornele generatorului: Pb [kW] debitul de combustibil: Bs [kg/s] TA lucrul mecanic specific dezvoltat de turbina cu abur (TA): lsp [kJ/kg] energia electrică specifică dezvoltată de turbina cu abur: esp [kJ/kg] consumul specific de combustibil: bsp [kg/kWhe] consumul specific de abur al grupului turbogenerator: dsp [kg/kWhe] Rezolvare: Bilan ul masic este prezentat în figura de mai sus. Bilan ul energetic pe preîncălzitorul de suprafa ă: D1 ⋅ h1 + D7 ⋅ h7 = D8 ⋅ h8 + D9 ⋅ h9 D p1 ⋅ h1 + D0 ⋅ h7 = D0 ⋅ h8 + D p1 ⋅ h9 D0 ⋅ (h8 − h7 ) = D p1 ⋅ (h1 − h9 ) D0 ⋅ (h8 − h7 ) 10 ⋅ (800 − 500)  kg  = = 1. Astfel: D3 = D0 – Dp1– Dp2.889   H i η cazan ⋅ H i η caz ⋅ H i 0.035   2700 − 150 h2 − h5  s  • Bilan ul energetic pe turbina cu abur: Puterea internă dezvoltată de TA: Pi TA = D0 ⋅ (h0 − h1 ) + ( D0 − D p1 ) ⋅ (h1 − h2 ) + ( D0 − D p1 − D p 2 ) ⋅ (h2 − h3 ) [kW ] PiTA = 10 ⋅ (3400 − 3000) + (10 − 1.354) ⋅ (3000 − 2700) + (10 − 1.1122  combustibil  Pb 9351  kWhe  . D0 10  kg  esp = bsp =  kg  Bs 2.2 = = 963.82   D0 10  kg   kJ  Pb 9351 = = 935.889 ⋅ 3600 = ⋅ 3600 = 1.2 ⋅ 0. D5 = D4 = D3 = D0 – Dp1– Dp2.1   .98 = 9351 [kW ] • Bilan ul energetic pe cazan: Puterea termică intrată în ciclu: Pt1 = D0 ⋅ (h0 − h8 ) = 10 ⋅ (3400 − 800) = 26000 [kW ] Debitul masic de combustibil: P Pt1 D ⋅ (h − h8 ) 10 ⋅ (3400 − 800)  kg  B s = cc = = 0 0 = = 2.035) ⋅ (2700 − 2300) = 9638.99 ⋅ 0. D8 = D7 = D0.9 ⋅ 10000  s  • Calculul indicatorilor specifici: TA l sp =  kJ  PiTA 9638. D9 = Dp1.354 ⋅ (785 − 150) D p2 = = 1.

debitul de abur viu: D0 [kg/s]. Rezolvare: Bilan ul masic este prezentat în figura de mai sus. D9 = Dp1. Se consideră ciclul cu turbină cu abur din figură. debitele de abur extrase din turbină pentru preîncălzire: Dp1 şi Dp2 [kg/s]. h6 = 500.1354 h1 − h9 3000 − 785 Bilan ul energetic pe preîncălzitorul de suprafa ă alimentat de la priza 2: a p1 = • D2 ⋅ h2 + D5 ⋅ h5 + D9 ⋅ h9 = D6 ⋅ h6 + D10 ⋅ h10 D p 2 ⋅ h2 + D0 ⋅ h5 + D p1 ⋅ h9 = D0 ⋅ h6 + ( D p1 + D p 2 ) ⋅ h10 . debitele de abur. se împarte la D0 ⇒ [a p 2 ] ⋅ h2 + [1] ⋅ h5 + [a p1 ] ⋅ h9 = [1] ⋅ h6 + [a p1 + a p 2 ] ⋅ h10 . puterea electrică la bornele generatorului: Pb = 10 000 [kW] randamentul mecanic: ηm = 0. D6 = D5 = D0. D8 = D7 = D0 Bilan ul energetic pe preîncălzitorul de suprafa ă alimentat de la priza 1: D6 ⋅ h6 + D1 ⋅ h1 = D7 ⋅ h7 + D9 ⋅ h9 D0 ⋅ h6 + D p1 ⋅ h1 = D0 ⋅ h7 + D p1 ⋅ h9 . h1 = 3000.2.99. randamentul generatorului electric: ηg = 0.8496  combustibil  Pb 9351  kWhe  Observa ii: TA esp = lsp ⋅ηm ⋅ η g d sp =  kg  D0 1 ⋅ 3600 = ⋅ 3600  combustibil  Pb e sp  kWhe  • • • 1. puterea termică evacuată la sursa rece a ciclului: Pt2 [kW]. h4 = h5 =150. D0 0 Pb D0 0 D0-Dp1 D0 D0-Dp1-Dp2 Pb Dp1 1 8 7 9 6 Dp2 2 5 3 Dp1 1 D0 8 7 D0 6 D0 9 Dp1 Dp2 2 5 D0 3 D0-Dp1-Dp2 4 4 10 Dp1+Dp2 10 • • • • • • • • Se cer(e): să se realizeze bilan ul masic pe ciclu în mărimi absolute şi în mărimi raportate. D7 = D6 = D0. extrase din turbină pentru preîncălzire. Astfel: D3 = D0 – Dp1– Dp2.4.98. Se cunosc: entalpiile. energia electrică specifică dezvoltată de turbina cu abur: esp [kg/s]. D10 = Dp1 + Dp2. h10 = 475. h3 = 2300. D5 = D4 = D0. raportate (la debitul de abur viu): ap1 şi ap2 [-].d sp = •  kg  D0 10 ⋅ 3600 = ⋅ 3600 = 3. exprimate în [kJ/kg]: h0 = 3400. h9 = 785. se împarte ecua ia la D0 ⇒ [1] ⋅ h6 + [a p1 ] ⋅ h1 = [1] ⋅ h7 + [a p1 ] ⋅ h9 [1] ⋅ (h7 − h6 ) = [a p1 ] ⋅ (h1 − h9 ) [1] ⋅ (h7 − h6 ) 800 − 500 = = 0. D4 = D3 + D10 = D0 – Dp1– Dp2 + Dp1 + Dp2 = D0. h2 = 2700. h7 = 800.

502) ⋅ 2300 + (1. h1 = 3000.8   D0 10.2 [kg/s]. .6   ⇒ D0  kg  Pb e sp = 10000  kg  = 10.85   921.ap2 = a p2 = [1] ⋅ (h6 − h5 ) − [a p1 ] ⋅ (h9 − h10 ) h2 − h10 (500 − 150) − 0.5. D0 0 12 Pb D0 0 12 D0-Dp1 D0 D0-Dp1-Dp2 Pb Dp1 1 Dp2 2 9 8 7 6 11 10 3 Dp1 1 D0 Dp2 2 9 8 D0 7 D0-Dp1-Dp2 D0-Dp1 6 10 11 D p2 3 D0-Dp1-Dp2 4 5 4 D0-Dp1-Dp2 5 D0-Dp1-Dp2 • • • • • Se cunosc: entalpiile.1354 − 0. raportată la debitul de abur viu este qt 2 = Pt 2 = D0 − D p1 − D p 2 ⋅ h3 + ( D p1 + D p 2 ) ⋅ h10 − D0 ⋅ h4 ( ) ) [kW ]  kJ  Pt 2 16078 = = 1481.: Puterea termică evacuată la condensator.99 ⋅ 0.6  s  D p1 = D0 ⋅ [a p1 ] = 10. h4 = h5 =150.98 = 921. exprimate în [kJ/kg]: h0 = 3400.85 ⋅ 0.9 ⋅ 0. densitatea medie a apei în pompa de alimentare: ρapă = 870 [kg/m3].85 ⋅ 0. h2 = 2700.9 [kJ/kg] TA l sp = (3400 − 3000) + [1 − 0.469 + 1.1354] ⋅ (3000 − 2700) + esp = D0 =  kJ  Pb TA = l sp ⋅ η m ⋅ η g = 949. h12 = 3395. puterea electrică la bornele generatorului: D0 = 10 [kg/s]. h10 = h11 = 475.85  kg  1. Se consideră ciclul cu turbină cu abur din figură.1384] ⋅ ( 2700 − 2300) = 949.1354 = 1. debitul de abur în punctul 1: Dp1 = 1.502 [kg/s] • Bilan ul energetic pe condensator: D3 ⋅ h3 + D10 ⋅ h10 = Pt 2 + D4 ⋅ h4 [kW ] ⇒ (D 0 − D p1 − D p 2 ⋅ h3 + ( D p1 + D p 2 ) ⋅ h10 = Pt 2 + D0 ⋅ h4 Pt 2 = (10 − 1. h6 = 500.1384 = 1.1384 2700 − 475 • Bilan ul energetic pe turbina cu abur: Puterea internă dezvoltată de TA: PiTA = D0 ⋅ (h0 − h1 ) + ( D0 − D p1 ) ⋅ (h1 − h2 ) + ( D0 − D p1 − D p 2 ) ⋅ (h2 − h3 ) [kW ] Se împarte ecua ia de mai sus la D0 ⇒ TA lsp = PiTA = [1] ⋅ (h0 − h1 ) + [1 − a p1 ] ⋅ (h1 − h2 ) + [1 − a p1 − a p 2 ] ⋅ (h2 − h3 ) D0 + [1 − 0.2.1354 ⋅ (785 − 475) = 0.469 [kg/s] D p 2 = D0 ⋅ [a p 2 ] = 10.469 − 1. creşterea de presiune în pompa de alimentare: ∆p8-9 = 180 [bar].502) ⋅ 475 − 10 ⋅ 150 = 16078 [kW ] Obs.

D9 = D8 = D0.• • • • • • • • • • • randamentul intern al pompei de alimentare: ηPA = 0. la cazan: cazan Pt1 = Pt . Astfel: D3 = D0 – Dp1– Dp2. D7 = D6 + D11 = D0 – Dp1. (10 − 1.86   ⇒ η PA η PA ⋅ ρ apa 0.2) ⋅ (500 − 150)  kg  = = 1. Bilan ul energetic pe preîncălzitorul de suprafa ă (repomparea condensului): D2 ⋅ h2 + D5 ⋅ h5 = D6 ⋅ h6 + D10 ⋅ h10 D p 2 ⋅ h2 + ( D0 − D p1 − D p 2 ) ⋅ h5 = ( D0 − D p1 − D p 2 ) ⋅ h6 + D p 2 ⋅ h10 .81 [kJ/kg] Puterea termică intrată în ciclul apă/abur.998 cazan cazan 25771.95 + 25. debitul de abur în punctul 2: Dp2 [kg/s] entalpia în punctul 7: h7 [kJ/kg] entalpia în punctul 8: h8 [kJ/kg] entalpia în punctul 9: h9 [kJ/kg] randamentul conductelor: η conducte [-] tg consumul specific de căldură al grupului turbo-generator: qsp [kJt/kWhe] consumul specific de căldură al grupului turbogenerator şi circuitului termic: q1.86 = 822.9 Pt1 Pt1 ∆Pt1 .53   D0 − D p1  kg  Bilan ul energetic pe preîncălzitorul de amestec: h7 = ( D0 − D p1 − D p 2 ) ⋅ h6 + D p 2 ⋅ h11 • D7 ⋅ h7 + D1 ⋅ h1 = D8 ⋅ h8 ( D0 − D p1 ) ⋅ h7 + D p1 ⋅ h1 = D0 ⋅ h8  kJ  = 796.8 ⋅ 870  kg  h9 = h8 + ∆h8−9 = 796. D11 = D10 = Dp2.8 [-].9 [kW] ∆h8−9 = ∆p8−9 ⋅ v8−9 ⋅ 100 = Puterea termică pierdută în conductele de legătură cazan-turbină: ∆Pconducte = ∆Pt .9 −0 = D0 ⋅ (h0 − h9 ) = 10 ⋅ (3400 − 822.2198   (h2 − h5 ) − ( h6 − h10 ) (2700 − 150) − (500 − 475)  s  Bilan ul energetic în punctul de injec ie al condensului secundar: D p2 = ( D0 − D p1 ) ⋅ (h6 − h5 ) • D6 ⋅ h6 + D11 ⋅ h11 = D7 ⋅ h7 ( D0 − D p1 − D p 2 ) ⋅ h6 + D p 2 ⋅ h11 = ( D0 − D p1 ) ⋅ h7  kJ  = 496.81) = 25771.0−12 = D0 ⋅ (h0 − h12 ) = 10 ⋅ (3400 − 3395) = 50 [kW] Randamentul conductelor: turbina cazan Pt1 Pt1 − ∆Pconducte ∆P 50 η conducte = cazan = = 1 − conducte = 1 − = 0.95   D0  kg  Calculul creşterii de entalpie în pompa de alimentare (între punctele 8 şi 9)  m3   m3  N  ∆p8−9  2  ⋅ v8−9   ∆p8−9 [bar ] ⋅ v8−9    kJ  m   kg  ⋅ 1 =  kg  ⋅ 100 ∆h8−9   = 3 η PA [−] η PA [−] 10  kg  h8 = ( D0 − D p1 ) ⋅ h7 + D p1 ⋅ h1 • • • • ∆p8−9  kJ  180 ⋅ 100 ⋅ 100 = = 25. D6 = D5 = D4 = D3 = D0 – Dp1– Dp2. randamentul cazanului: ηcazan = 0. D8 = D1 + D7 = Dp1 + (D0 – Dp1) = D0.89 [-] Se cer(e): să se realizeze bilan ul masic pe ciclu. sp [kJt/kWhe] brut consumul specific brut de căldură al blocului cazan-turbină: q sp [kJt/kWhe] Rezolvare: • • Bilan ul masic este prezentat în figura de mai sus.

2175 ⋅ 3600 = 11583   Pb  kWhe  q1.ar = 4. h12 = 600.8635  t  Pb 9000  kJ e  • •  kJ t     kWhe  Puterea termică dezvoltată prin arderea combustibilului: P cazan 25771. debitul de combustibil: Bs = 2. h4 = h5 = 150.2 brut = 3. D0 0 Pb D0 0 D0 D0-Dp1 D0-Dp1-Dp2 Pb 3 1 2 9 8 7 6 12 11 10 4 5 D0 9 8 D0 Dp1 Dp1 1 Dp2 2 3 D0-Dp1-Dp2 7 D0-Dp1-Dp2 6 D0 10 11 D +D p1 p2 12 4 D0-Dp1-Dp2 5 D0-Dp1-Dp2 • • • • Se cer(e): să se realizeze bilan ul masic pe ciclu debitul de abur în punctul 2: Dp2 [kg/s] entalpia în punctul 7: h7 [kJ/kg] puterea internă cerută de pompa de alimentare (PA): Pi.2 [kJ/kg/K]. h11 = h10 = 475.9 [kg/s]. debitul de abur viu: D0 = 10 [kg/s]. Se consideră ciclul cu turbină cu abur din figură. încălzirea apei de răcire în condensator: ∆tar = 10 [°C]. randamentul cazanului: ηcaz = 0.6 Pb • • • • • • • • • • • 1.9 − 50 tg q sp = t1 = = = 2.99.• Consumul specific de căldură al grupului turbogenerator: cazan P turbina Pt1 − ∆Pconducte 25771.8   Pb  kWhe  Consumul specific de căldură al grupului turbogenerator şi circuitului termic:  kJ  P cazan 25771. debitul de abur în punctul 1 (la priza 1): Dp1 = 1. puterea electrică la bornele generatorului: Pb = 9400 [kW] randamentul mecanic: ηm = 0. randamentul generatorului electric: ηg = 0.2.858 Pb Pb 9000 tg q sp =  kJ t     kJ e  • turbina  kJ t  Pt1 ⋅ 3600 = 2.89 Consumul specific brut de căldură al blocului cazan-turbină:  kJ  P 28957.9 [-].858 ⋅ 3600 = 10288.25 [kg/s]. Se cunosc: entalpiile.8635 ⋅ 3600 = 10308.sp = t1 = = 2.98. exprimate în [kJ/kg]: h2 = 2700.sp = cazan Pt1 ⋅ 3600 = 2. căldura specifică a apei de răcire: cp.9 = = 28957. h6 = 500. creşterea de entalpie în pompa de alimentare: ∆h8-9 = 26 [kJ/kg].2175  t  q sp = tc = 9000 Pb  kJ e   kJ t  P brut q sp = tc ⋅ 3600 = 3.2 [kW] Ptc = t1 η cazan 0.9 q1.6. puterea calorifică inferioară a combustibilului: Hi = 10000 [kJ/kg].8-9 [kW] .

D7 = D6 + D11 = D0.05   D0  kg  • Bilan ul energetic pe pompa de alimentare (între punctele 8 şi 9): D8 ⋅ h8 + Pi .7 = 16671.1286   (h6 − h5 ) + (h2 − h10 )  s  Bilan ul energetic în punctul de injec ie al condensului secundar: D p2 = ( D0 − D p1 ) ⋅ (h6 − h5 ) − D p1 ⋅ (h12 − h10 ) • D6 ⋅ h6 + D11 ⋅ h11 = D7 ⋅ h7 ( D0 − D p1 − D p 2 ) ⋅ h6 + ( D p1 + D p 2 ) ⋅ h11 = D0 ⋅ h7  kJ  = 494.8−9 = D0 ⋅ h9 h7 = Pi .8−9 = PiTA + Pt 2 ⇒ Pt 2 = Pt1 + Pi . D11 = D10 = D12 + D2 = Dp1 + Dp2.3 [kW ] Pt 2 + D0 − D p1 − D p 2 ⋅ h4 ( ) ( ) ( ) .7 − 2763.9 ⋅ 10000 = 29000 [kW ] Puterea termică primită de apă/abur la cazan: Pt1 = Pcc ⋅ η cazan = B s ⋅ H i ⋅ η cazan = 2. Bilan ul energetic pe preîncălzitorul de suprafa ă (repomparea condensului): D2 ⋅ h2 + D5 ⋅ h5 + D12 ⋅ h12 = D6 ⋅ h6 + D10 ⋅ h10 D p 2 ⋅ h2 + ( D0 − D p1 − D p 2 ) ⋅ h5 + D p1 ⋅ h12 = = ( D0 − D p1 − D p 2 ) ⋅ h6 + ( D p1 + D p 2 ) ⋅ h10  kg  = 1. D9 = D8 = D7 = D0.5 = 6925.8−9 = D0 ⋅ (h9 − h8 ) = D0 ⋅ ∆h8−9 = 10 ⋅ 26 = 260 [kW ] • Bilan ul energetic pe cazanul (generatorul) de abur: Puterea termică dezvoltată prin arderea combustibilului: Pcc = Bs ⋅ H i = 2. Astfel: D3 = D0 – Dp1– Dp2.8−9 − PiTA = 26100 + 260 − 9688.8−9 = D9 ⋅ h9 ⇒ D0 ⋅ h8 + Pi .98 • Bilan ul energetic pe ciclu: Pt1 + Pi .0 debitul masic de apă de răcire la condensator: Dar [kg/s] multiplul de apă de răcire: mar [-] Rezolvare: Bilan ul masic este prezentat în figura de mai sus. D12 = Dp1.2 • Bilan ul energetic pe condensator: Pt 2 = Pt1 + Pi .7 [kW ] η m ⋅ η g 0.• • • • • • • • puterea termică evacuată la sursa rece a ciclului: Pt2 [kW] entalpia în punctul 3: h3 [kJ/kg] puterea internă dezvoltată de turbină între ultima priză şi ieşirea din turbină: Pi TA−3 [kW] .2 puterea internă dezvoltată între intrarea în turbină şi ultima priză: Pi TA−2 [kW] .5 [kW ] .2 h3 = puterea internă dezvoltată între intrarea în turbină şi ultima priză: PiTA− 2 = PiTA − PiTA−3 = 9688.8−9 − PiTA = 26100 + 260 − 9688.4   D0 − D p1 − D p 2  kg  • Bilan ul energetic pe zone de turbină: puterea internă dezvoltată de turbină între ultima priză şi ieşirea din turbină: PiTA−3 = ( D0 − D p1 − D p 2 ) ⋅ (h2 − h3 ) = 2763.0 .7 = 16671. D6 = D5 = D4 = D3 = D0 – Dp1– Dp2.3 [kW ] • Bilan ul energetic pe condensator: D3 ⋅ h3 = Pt 2 + D4 ⋅ h4 [kW ] ⇒ D0 − D p1 − D p 2 ⋅ h3 = Pt 2 + D0 − D p1 − D p 2 ⋅ h4 ( D0 − D p1 − D p 2 ) ⋅ h6 + ( D p1 + D p 2 ) ⋅ h11  kJ  = 2337.99 ⋅ 0.2 [kW ] .9 = 26100 [kW ] • Bilan ul energetic pe turbina cu abur şi generatorul electric: Pb 9400 PiTA = = = 9688.9 ⋅ 10000 ⋅ 0.

3  kg  = = 396. v1 = 0. s3 = 6. . randamentul generatorului electric ηg = 98 %.  kJ  h4 = h3 − η iCMJP ⋅ (h3 − h4t ) = 2478.23 [m3/kg].05 bar.323 [kJ/kg/K].08 [-] 10 − 1.94   c p ⋅ ∆t c 4.entropie). s4. puterea calorifică inferioară a combustibilului Hi = 10000 kJ/kg. fără prize. să se traseze procesul termodinamic de destindere în turbină în diagramele: h-s (entalpie . x = 0) = 137. s4 = 8. randamentul cazanului ηcaz = 90 %. h5 = f(p5 = p4 = pcondensator. s4t = s3) = 2233 [kJ/kg]. presiunea la condensator pcondensator = p4 = 0. t3 = tSÎI) ⇒ h3 = 3462 [kJ/kg]. randamentul: termic ηt şi randamentul global brut ηbrut. 3 1 SÎI 2 4 Cazan PA 5 • • • • • Să se determine: parametrii termodinamici ai aburului în punctele caracteristice ale ciclului. puterile necesare construirii diagramei Sankey [kW].14 [m3/kg]. Rezolvare: h1. h3.125 [kJ/kg/K]. x4 = 0.1037 [m3/kg]. s2t = s1) = 2982 [kJ/kg]. Considerăm că turbina este simplă. s3 = 7. randamentul mecanic ηm = 99 %. debitul de abur viu Dab = 10 kg/s. Entalpia teoretică la ieşirea din CMJP: h4t = f(pcondensator. v3 = f(p3 = p2 = pSÎI.• Bilan ul energetic pe condensator: Pt 2 16671.1286 Pt 2 = Dar ⋅ c p ⋅ ∆tc [kW ] ⇒ Dar = ⇒ m ar = Dar Dar = D3 D0 − D p1 − D p 2 1. v4 = 27. v3 = 0.94 = = 52. v1 = f(p1. v2 = f(p2 = pSÎI. Se consideră ciclul cu supraîncălzire intermediară din figura următoare.25 − 1. s1 = 6.2 ⋅ 10  s  396. Entalpia teoretică la ieşirea din CIP: h2t = f(p2 = pSÎI. h4) ⇒ t4 = 32.2. Se fac următoarele ipoteze simplificatoare şi de calcul: • se neglijează creşterea de entalpie în pompe.8    kg  t4.7.732 [kJ/kg/K]. v4 = f(p4 = pcondensator. debitul de combustibil: Bs [kg/s]. Se cunosc: parametrii aburului viu p1 = 100 bar şi t1 = 500 °C. s3.0328 [m3/kg]. • se neglijează pierderile de presiune şi de entalpie pe conducte.966. h2) ⇒ t2 = 322 °C. randamentul intern al CMJP (corpul de înaltă şi joasă presiune) al TA η iCMJP = 80 %. t1) ⇒ h1 = 3374 [kJ/kg]. v2 = 0.9 [°C]. temperatura de supraîncălzire intermediară tSÎI = t3 = 500 °C. presiunea de supraîncălzire intermediară pSÎI = p2 = 25 bar.597 [kJ/kg/K].4    kg  t2. randamentul intern al CIP (corpul de înaltă presiune) al turbinei cu abur (TA) η iCIP = 80 %.8 [kJ/kg].  kJ  h2 = h1 − η iCIP ⋅ (h1 − h2t ) = 3060. s1.entropie) şi t-s (temperatura .

3 1 1 3 2t 2 2 2t x=1 x=0. .356 [-] ⇒ η t = 35. Bilan ul energetic pe condensator: D 4 ⋅ h4 = Pt 2 + D5 ⋅ h5 [kW ] ⇒ Dab ⋅ h4 = Pt 2 + Dab ⋅ h5 ⇒ Puterea termică evacuată din ciclu la sursa rece (la condensator): Pt 2 = D ab ⋅ (h4 − h5 ) = 23410 [kW ] Calculul randamentelor: • randamentul termic al ciclului ηt [-] P η t = i = 0.042   H i η cazan ⋅ H i  s  ∆Pcazan = Pcc − Pt1 = Pcc ⋅ (1 − η cazan ) = 4042 [kW ] .966 4 4t 4t 4 Diagrama: entalpie – entropie (h-s) Bilan ul masic: D1 = D2 = D3 = D4 = D5 = Dab Bilan ul energetic pe TA: Puterea internă dezvoltată de TA: Pi = Dab ⋅ (h1 − h2 ) + Dab ⋅ (h3 − h4 ) = 12968 [kW ] Puterea mecanică: Pm = Pi ⋅ η m = 12838 [kW ] Puterea la borne: Pb = Pm ⋅ η g = 12582 [kW ] Pierderile mecanice: ∆Pm = Pi − Pm = Pi ⋅ (1 − η m ) = 130 [kW ] Pierderile la generator: ∆Pg = Pm − Pb = Pm ⋅ 1 − η g = 256 [kW ] Diagrama: temperatură – entropie (t-s) ( ) Bilan ul energetic pe cazan: Puterea termică intrată în ciclu: Pt1 = Dab ⋅ (h1 − h5 ) + D ab ⋅ (h3 − h2 ) = 36378 [kW ] Bs = Pcc Pt1  kg  = = 4.6 [%] Pt1 • randamentul global brut al ciclului ηbrut [%] Pcc = B s ⋅ H i = 40420 [kW ] .

98. h2 = h16 = 3095. h4 = 3485. h10 = 670. D14 = D13 = Dp1.99. Astfel: D2 = D1 = D0.00115 ⋅ 100 = 28   ⇒ 0. h3 = 3090. Se consideră ciclul cu turbină cu abur din figură.8. D5 = D4 = D3 = D0 – Dp1. puterea calorifică inferioară a combustibilului: Hi = 10000 [kJ/kg]. CIP puterea internă dezvoltată de CMP al TA: Pi TA [kW] .D16 = D0 – Dp1. volumul specific mediu al apei în pompa de alimentare: vPA = 0.9 [-]. Calculul creşterii de entalpie în pompa de alimentare (între punctele 10 şi 11) ∆hPA = ∆h10 −11 = • ∆p PA ⋅ v PA • η PA ⋅ 100 =  kJ  200 ⋅ 0. D9 = D8 = D7 = D0 – Dp1 – Dp2. randamentul cazanului: ηcaz = 0. exprimate în [kJ/kg]: h0 = 3400. D3 = D2 . h15 = 2935. D0 0 4 1 CIP 3 12 13 Dp1 14 11 10 2 16 Dp2 15 9 D0 11 10 D0 D0-Dp1 D0-Dp1-Dp2 D0-Dp1 4 D0 1 CIP 3 D0 12 13 D0-Dp1 Dp1 14 Dp1 2 D0 16 Dp2 15 9 D0-Dp1-Dp2 6 5 CMJP 7 D0-Dp1-Dp2 Pb D0 0 5 CMJP 6 7 Pb 8 8 • • • • • • • • • Se cere: să se realizeze bilan ul masic pe ciclu entalpia în punctul 11: h711 [kJ/kg] debitul de abur în punctul 1: Dp1 [kg/s] debitul de abur în punctul 2: Dp2 [kg/s] puterea internă dezvoltată de CIP al TA: Pi TA [kW] . D15 = D6 = Dp2.1 [%] Pcc • • • • • • • 1. D13 = D16 = Dp1. h14 = 925. h13 = 3090.D6 = D0 – Dp1 – Dp2. Se cunosc: entalpiile. D10 = D9 + D14 + D15 = D0. debitul de abur viu: D0 = 100 [kg/s]. h7 = 2400.00115 [m3/kg].311 [-] ⇒ η brut = 31.82  kg  h11 = h10 + ∆hPA = 670 + 28 = 698 [kJ/kg] Bilan ul energetic pe preîncălzitorul de suprafa ă: D13 ⋅ h13 + D11 ⋅ h11 = D14 ⋅ h14 + D12 ⋅ h12 D p1 ⋅ h13 + D0 ⋅ h11 = D p1 ⋅ h14 + D0 ⋅ h12 D p1 ⋅ (h13 − h14 ) = D0 ⋅ (h12 − h11 ) . CMP puterea electrică la bornele generatorului: Pb [kW] puterea termică primită de apă/abur la sursa caldă a ciclului: Pt1 [kW] debitul masic de combustibil: Bs [kg/s]. h8 = h9 =150. D12 = D11 = D10 = D0. h6 = 2940. creşterea de presiune în pompa de alimentare: ∆pPA = 200 [bar]. randamentul mecanic: ηm = 0.2. randamentul generatorului electric: ηg = 0. Rezolvare: • Bilan ul masic este prezentat în figura de mai sus. h1 = 3395.η brut = η cazan ⋅ η t ⋅ η m ⋅ η g = Pb = 0. D7 = D5 . h12 = 950. h5 = 3480.

D0 0 2 SÎI CIP 1 CMJP 5 Dp1 3 Dp2 4 6 9 8 7 • • • • • Se cunosc: entalpiile.2  kg  B s = cc = = = 26.43   h15 − h9  s  Bilan ul energetic pe CIP al TA: PiTA = D0 ⋅ (h1 − h2 ) = 100 ⋅ (3395 − 3095) = 30000 [kW ] . h1t = 3015.99 ⋅ 0.6 = 117096.9 ⋅ 12000  s  Observa ie : Pt1 = Pcc ⋅ η cazan = B s ⋅ H i ⋅ η cazan D0 ⋅ (h10 − h9 ) − D p1 ⋅ (h14 − h9 ) 1.Puterea termică primită de apă/abur la cazan: Pt1 = D0 ⋅ ( h0 − h12 ) + ( D0 − D p1 ) ⋅ ( h 4 − h3 ) = 282402. h7 = 350. h4 = 2770. h3 = 3160.CIP D p2 = Bilan ul energetic pe CMP al TA: PiTA = ( D0 − D p1 ) ⋅ (h5 − h6 ) + ( D0 − D p1 − D p 2 ) ⋅ (h6 − h7 ) = 87096.Debitul masic de combustibil: P Pt1 282402. h8 = 620. exprimate în [kJ/kg]: h0 = 3430.9. puterea calorifică inferioară a combustibilului: Hi = 12500 [kJ/kg].6 ⋅ 0. Se consideră ciclul cu turbină cu abur cu supraîncălzire intermediară din figură.2 [kW ] .• D0 ⋅ (h12 − h11 ) 100 ⋅ (950 − 698)  kg  = = 11. h1 = 3080.64   h13 − h14 3090 − 925  s  Bilan ul energetic pe preîncălzitorul de amestec: D9 ⋅ h9 + D15 ⋅ h15 + D14 ⋅ h14 = D10 ⋅ h10 ( D0 − D p1 − D p 2 ) ⋅ h9 + D p 2 ⋅ h15 + D p1 ⋅ h14 = D0 ⋅ h10 D p1 = • • • • •  kg  = 15.1484   H i η cazan ⋅ H i 0.2.1 [kW ] Bilan ul energetic pe cazanul (generatorul) de abur: . debitul masic de combustibil: Bs = 29 [kg/s].CIP . debitul de abur viu: D0 = 100 [kg/s].CMP Bilan ul energetic pe turbina cu abur şi generatorul electric: Pb = PiTA ⋅ η m ⋅ η g = 117096.6 [kW ] .98 = 113607.6 [kW ] .CMP Bilan ul energetic pe TA: PiTA = PiTA + PiTA = 30000 + 87096. Ipoteze simplificatoare : .9 [-]. randamentul cazanului: ηcazan = 0.

. puterea internă produsă între prizele CMJP: PiTA 4 [kW].6085   h3 − h7 3160 − 350  s  • Bilan ul energetic între prizele CMJP: puterea internă dezvoltată de turbină între prizele CMJP: PiTA 4 = ( D0 − D p1 ) ⋅ (h3 − h4 ) = (100 − 9. D6 = D5 + D9 = D0 – Dp1.se neglijează pierderile de presiune şi de entalpie pe conducte. Pt1 = D0 ⋅ (h2 − h1 ) ⇒ h2 = SII Pt1 + D0 ⋅ h1 45250 + 100 ⋅ 3080  kJ  = = 3532. h6 = 140. . • debitul de abur în punctul 3: Dp1 = 9 [kg/s]. h1 = 3080.8434 [-] h0 − h1t 3430 − 3015 • Bilan ul energetic pe cazan: Puterea termică intrată în ciclu: Pt1 = B s ⋅ H i ⋅ η cazan = 29 ⋅ 12500 ⋅ 0.6085) ⋅ (3160 − 2770) = 35253 [kW ] . • cota de putere termică preluată de supraîncălzitorul intermediar (SÎI) din totalul puterii termice intrate în ciclu = 0. .5   D0 100  kg  1. Se consideră ciclul cu turbină cu abur cu supraîncălzire intermediară din problema precedentă. • puterea electrică la bornele generatorului: Pb = 140 000 [kW]. debitul de abur în punctul 3: Dp1 [kg/s].9775 .2. 3− randamentul intern al CIP (corpul de înaltă presiune): ηiCIP [-] entalpia la ieşirea din SÎI: h2 [kJ/kg]. • • • • • Se cere: să se realizeze bilan ul masic pe ciclu.10. . 3− randamentul intern al CIP (corpul de înaltă presiune): ηiCIP [-] entalpia la ieşirea din SÎI: h2 [kJ/kg]. exprimate în [kJ/kg]: h0 = 3430. h4 = 2770. D7 = D6 = D0 – Dp1. • produsul între randamentul mecanic şi cel al generatorului: η m ⋅ η g = 0. se men in ipotezele simplificatoare. debitul de abur în punctul 3: Dp1 [kg/s]. Rezolvare: • Bilan ul masic este următorul: D2 = D1 = D0.14 [-].9 = 326250 [kW ] SII Pt1 = D0 ⋅ (h0 − h8 ) + Pt1 puterea termică preluată de supraîncălzitorul intermediar: SII Pt1 = Pt1 − D0 ⋅ (h0 − h8 ) = 326250 − 100 ⋅ (3430 − 620 ) = 45250 [kW ] SII dar. D8 = D3 + D7 = D0. D5 = D0 – Dp1– Dp2. h7 = 350. • debitul de abur viu: D0 = 100 [kg/s]. h8 = 620. • • • • • Se cere: să se realizeze bilan ul masic pe ciclu. • Bilan ul energetic pe preîncălzitorul de amestec: D3 ⋅ h3 + D7 ⋅ h7 = D8 ⋅ h8 ⇒ D p1 ⋅ h3 + ( D0 − D p1 ) ⋅ h7 = D0 ⋅ h8 D0 ⋅ (h8 − h7 ) 100 ⋅ (620 − 350)  kg  = = 9. puterea internă produsă între prizele CMJP: PiTA 4 [kW].se neglijează creşterile de entalpie în pompe. 3− D p1 = • Randamentul intern al CIP: h −h 3430 − 3080 η iCIP = 0 1 = = 0. D9 = Dp2. h9 = 325.. Se cunosc: • entalpiile.

816   h4 − h9 2770 − 325  s  • Bilan ul energetic pe cazan: cota de putere termică preluată de SÎI din totalul puterii termice intrate în ciclu: SII P SII Pt1 = 0.4   D0 100  kg  • Bilan ul energetic între intrarea în CMJP şi ultima priză: puterea internă produsă între intrarea în CMJP şi ultima priză: PiTA− 4 = D0 ⋅ ( h2 − h3 ) + ( D0 − D p1 ) ⋅ (h3 − h4 ) .14 0.2 [kW ] 0.5 . debitul de abur în punctul 4: Dp2 [kg/s]. • Bilan ul energetic pe preîncălzitorul de suprafa ă: D4 ⋅ h4 + D6 ⋅ h6 = D9 ⋅ h9 + D7 ⋅ h7 ⇒ ( D0 − D p1 ) ⋅ (h7 − h6 ) = D p 2 ⋅ ( h4 − h9 ) (100 − 9) ⋅ (350 − 140)  kg  = 7. entalpia la ieşirea din SÎI: h2 [kJ/kg].9775 PiTA = Pi CIP + PiTA− 4 + PiTA−5 ⇒ .14 0.• • • • • • Se cere: să se realizeze bilan ul masic pe ciclu. .2 PiTA−5 = ( D0 − D p1 − D p 2 ) ⋅ (h4 − h5 ) [kW ] ⇒ .816 D0 − D p1 − D p 2  kJ   . Pt1 = D0 ⋅ (h2 − h1 ) ⇒ SII Pt1 + D0 ⋅ h1 45744.14 SII Pt1 = ⋅ D0 ⋅ (h0 − h8 ) = ⋅ 100 ⋅ (3430 − 620 ) = 45744.14 ⇒ Pt1 = t1 0.2 .86 0.86 SII SII = D0 ⋅ (h0 − h8 ) + Pt1 ⇒ ⋅ Pt1 = D0 ⋅ (h0 − h8 ) ⇒ 0.86 SII dar.5 [kW ] η m ⋅ η g 0.2 + 100 ⋅ 3080  kJ  = = 3537.2 • Bilan ul energetic pe turbina cu abur: Puterea internă dezvoltată de CIP: Pi CIP = D0 ⋅ (h0 − h1 ) = 100 ⋅ (3430 − 3080) = 35000 [kW ] Puterea internă dezvoltată de TA (CIP + CMJP): Pb 140000 PiTA = = = 143222.3 h5 = h4 − 100 − 9 − 7.4 . Rezolvare: • Bilan ul masic este cel de la problema precedentă.2 h2 = PiTA− 4 = 100 ⋅ (3537.4 − 3160) + (100 − 9) ⋅ (3160 − 2770) = 73230 [kW ] .4 entalpia la ieşirea din turbină: h5 [kJ/kg].4 = 2770 − = 2349.5 − 35000 − 73230 = 34992. .2 puterea internă produsă între ultima priză şi ieşirea din CMJP: PiTA−5 [kW].14 Pt1 puterea termică intrată în ciclu: SII Pt1 = D0 ⋅ (h0 − h8 ) + Pt1 D p2 = = ( D0 − D p1 ) ⋅ (h7 − h6 ) ⇒ SII Pt1 0.14 0.4 Puterea internă produsă între ultima priză şi ieşirea din CMJP: PiTA−5 = PiTA − Pi CIP − PiTA− 4 = 143222.  kg  . puterea internă produsă între intrarea în CMJP şi ultima priză: PiTA− 4 [kW].5 [kW ] . .4 Entalpia la ieşirea din turbină: PiTA−5 34992.

tg consumul specific de căldură al grupului turbogenerator: q sp . TA lucrul mecanic specific dezvoltat de turbina cu abur: lsp . exprimate în [kJ/kg]: h0 = 3430.9 • Bilan ul energetic pe grupul turbo-generator: Puterea mecanică: P TA Pm = b = 142276.984 . consumul specific de căldură al grupului turbogenerator şi circuitului termic: q1. • randamentul termic al ciclului: PiTA 143279. • randamentul generatorului electric: η g = 0. sp . Rezolvare: • Bilan ul energetic pe cazan: puterea termică intrată în ciclu: cazan SII Pt1 = D0 ⋅ (h0 − h8 ) + Pt1 = D0 ⋅ (h0 − h8 ) + D0 ⋅ (h2 − h1 ) cazan Pt1 = 100 ⋅ (3430 − 620 ) + 100 ⋅ (3550 − 3080) = 281000 + 47000 = 328000 [kW ] puterea termică dezvoltată prin arderea combustibilului: P cazan 328000 Ptc = t1 = = 364444.68 [%] 328000 Pt1 consumul specific de abur al grupului turbogenerator: D 100  kg  d sp = 3600 ⋅ 0 = 3600 ⋅ = 2. • • • • • • • • randamentul cazanului: ηcazan = 0. Se consideră ciclul cu turbină cu abur cu supraîncălzire intermediară din problema precedentă. h8 = 620.9 [-]. h1 = 3080.2.4 [kW ] ηm Puterea internă dezvoltată de turbina cu abur: Pb 140000 = = 143279. Ipoteză 2: se neglijează creşterile de entalpie în pompe ⇒ se neglijează puterea cerută de pompe. Se cere: să se calculeze puterile necesare construirii diagramei Sankey (diagrama fluxurilor energetice). • puterea electrică la bornele generatorului: Pb = 140 000 [kW]. energia electrică specifică dezvoltată de turbina cu abur: e sp . se men in ipotezele simplificatoare. • debitul de abur viu: D0 = 100 [kg/s].3428 Pb Pb Pb 140000 •  kJ t     kJ e  . • randamentul mecanic: η m = 0. Se cunosc: • entalpiile.11.4368 [-] = 43.5714   Pb 140000  kWh  • consumul specific de căldură al grupului turbogenerator: cazan cazan P turbina Pt1 − ∆Pconducte Pt1 328000 tg q sp = t1 = = = = 2.993 .4 [kW ] η cazan 0. h2 = 3550.4 [kW ] PiTA = η m ⋅ η g 0. randamentul termic al ciclului: ηt.4 η termic = cazan = = 0.993 • Observa ie: Ipoteză 1: se neglijează pierderile de entalpie pe conducte ⇒ se neglijează pierderile de putere pe conducte ⇒ ∆Pconducte = 0. brut consumul specific brut de căldură al blocului cazan-turbină: q sp .1.984 ⋅ 0.

se men in ipotezele simplificatoare.3  t  Pb 140000  kWh  tg q sp = tg Observa ie: Datorită faptului că ∆Pconducte = 0 (ipoteza 1) ⇒ q sp = q1.6 TA l sp = i = = = = = 1388. • • • • • • • • • • • tg consumul specific de căldură al grupului turbogenerator: q sp = 8430 [kJ/kWh].6 [kg/kWh].8   D0 100  kg  • energia electrică specifică dezvoltată de turbina cu abur: P  kJ  140000 TA e sp = b = = 1400   . randamentul efectiv absolut al ciclului: η efectiv _ absolut . sp consumul specific brut de căldură al blocului cazan-turbină: P 364444. puterea termică intrată în ciclu (primită de apă/abur) raportată la D0: q1 [kJ/kg].4  kJ  brut q sp = tc ⋅ 3600 = ⋅ 3600 = 9371.9775 .6   e sp = d sp 2. randamentul global brut al ciclului: η global _ brut .4  kJ  TA l sp = = = 1432. (Observa ie: l sp = PiTA ⋅ η m ⋅ η g ) D0 100  kg  • 1. Se cunosc: • consumul specific de abur al grupului turbogenerator: dsp = 2. randamentul cazanului: ηcazan = 0.3  t  Pb  kWh  • consumul specific de căldură al grupului turbogenerator şi circuitului termic: P cazan 328000  kJ  q1.2. brut consumul specific brut de căldură al blocului cazan-turbină: q sp [kJ/kWh]. • produsul între randamentul mecanic şi cel al generatorului: η m ⋅ η g = 0.9 [-].12.1   D0 D0 ⋅ η m ⋅ η g D0 ⋅ η m ⋅ η g η m ⋅ η g 0.turbina Pt1  kJ  ⋅ 3600 = 2.4  t  Pb 140000  kWh  • lucrul mecanic specific dezvoltat de turbina cu abur: PiTA 143279. TA lucrul mecanic specific dezvoltat de turbina cu abur: lsp [kJ/kg]. Se consideră ciclul cu turbină cu abur cu supraîncălzire intermediară din problema precedentă. randamentul termic al ciclului: ηt [%].3428 ⋅ 3600 = 8434.9975  kg  • consumul specific brut de căldură al blocului cazan-turbină: .6  kg  • lucrul mecanic specific dezvoltat de turbina cu abur: TA e sp P TA Pi ⋅ η m ⋅ η g Pb  kJ  1384. consumul specific de combustibil al centralei: bsp = [g/kWh]. Rezolvare: • consumul specific de abur al grupului turbogenerator: D D0 3600  kg  = ⇒ d sp = 3600 ⋅ 0 = 3600 ⋅ Pb D0 ⋅ e sp e sp  kWh    • energia electrică specifică dezvoltată de turbina cu abur:  kJ  3600 3600 = = 1384. puterea calorifică inferioară a combustibilului: Hi = 12500 [kJ/kg] Se cere: energia electrică specifică dezvoltată de turbina cu abur: e sp [kJ/kg]. sp = t1 ⋅ 3600 = ⋅ 3600 = 8434.

427 ⋅ 0.3 Pt1 q1 Pt1 D0 ⋅ q1 tg q sp • randamentul global brut al ciclului: P P ⋅ η cazan P ⋅ η ⋅η η global _ brut = b = b cazan = b cazan conducte = η efectiv _ absolut ⋅ η cazan ⋅ η conducte turbina Ptc Pt1 Pt1 η global _ brut = 0.13.7 ⋅ 10 3  g  bsp = s ⋅ 3600 ⋅ 10 3 = tc = = = 749   Pb ⋅ H i Pb ⋅ H i Hi 12500  kWh  • randamentul termic al ciclului: TA TA l sp P TA D0 ⋅ l sp 1388. puterea calorifică inferioară a combustibilului: Hi = 12000 [kJ/kg] randamentul cazanului: ηcazan = 0.7 [%] TA 3242.4281 [-] = 42.3843 [-] = 38. .9 [-].6 Pb P η efectiv _ absolut = turbina = b = = TA = = 0.43 [%] 1.q sp P Pt1 8430  kJ  = tc ⋅ 3600 = ⋅ 3600 = = = 9366.3 D0 ⋅ q1 q1 Pt1 q1 = = 8430 = 3242.6 turbina cazan Observa ie: Pt1 = Pt1 = Pt1 .1 η termic = i = = TA = = 0.427 [-] = 42.9  kWh  • puterea termică intrată în ciclu (primită de apă/abur) raportată la D0: tg q sp Pt1 Pb P t1 D 0 ⋅ q 1 din = ⋅ = = = q1⇒ Pb D 0 D 0 D0 d sp brut q sp tg  kJ    d sp  kg  • consumul specific de combustibil al centralei:  g  B [kg / s ] bsp = s ⋅ 3600 ⋅ 10 3   ⇒ Pb [kW ]  kWh  brut 3 B ⋅ Hi P ⋅ 3600 ⋅ 10 3 q sp ⋅ 10 9366.7  t  Pb Pb ⋅ η cazan η cazan 0.9 ⋅ 1 = 0.81 [%] TA 3242. η conducte = 1 (din ipoteză) • randamentul efectiv absolut al ciclului: TA TA D0 ⋅ e sp e sp 1384. Se consideră ciclul cu turbină cu abur din figură.3 2.2. D0 0 Pb Dp1 1 4 Dp2 2 Dp3 3 6 10 5 9 8 7 • • • • Se cunosc: puterea electrică la bornele generatorului: Pb = 35 000 [kW]. consumul specific de combustibil al centralei: bsp = 1029 [g/kWh].

2.3 = 72976. consumul specific de abur al grupului turbogenerator: dsp [kg/kWh].2 [ kg / s ] • Bilan ul energetic pe grupul turbo-generator: puterea internă dezvoltată de turbina cu abur: Pb 35000 PiTA = = = 35934.14. D6 = D3 + D5 + D10 = D0 – Dp1.073   Pb 35000  kWh  • Bilan ul energetic pe preîncălzitorul de amestec alimentat de la priza 3: D3 ⋅ h3 + D5 ⋅ h5 + D10 ⋅ h10 = D6 ⋅ h6 D p 3 ⋅ h3 + ( D0 − D p1 − D p 2 − D p 3 ) ⋅ h5 + D p 2 ⋅ h10 = ( D0 − D p1 ) ⋅ h6 ⇒ D0 = D p 3 = 2. Rezolvare: • Bilan ul masic: D5 = D4 = D0 – Dp1 – Dp2 – Dp3. h6 = 320. fără prize. debitele de abur la prizele 1 şi 2: Dp1 = 2. randamentul intern al turbinei cu abur (TA) ηiTA = 80 %. h9 = 650. debitul de combustibil: Bs [kg/s]. Consumatorul termic nu returnează condensul.3 [kW ] η m ⋅ η g 0. ce foloseşte abur de la contrapresiunea turbinei. echivalat cu un schimbător de căldură (SC) de amestec.6 ⋅ (673 − 650) = 910. D8 = D1 + D7 = D0 . • Bilan ul energetic pe cazan: consumul specific de combustibil al centralei: bsp ⋅ Pb  g  B [kg / s ] 1029 ⋅ 35000  kg  = = 10   bsp = s ⋅ 3600 ⋅ 10 3   ⇒ Bs = 3 3 kWh  Pb [kW ] 3600 ⋅ 10 3600 ⋅ 10  s   puterea termică intrată în ciclu: Pt1 = B s ⋅ H i ⋅ η cazan = 10 ⋅ 12000 ⋅ 0. Se consideră o centrală electrică de termoficare (CET) ce alimentează cu abur de 6 bar. puterea termică evacuată la condensator: Pt2 [kW]. un consumator industrial. D7 = D6 = D0 – Dp1.PA 9 = PiTA + Pt 2 ⇒ 8− puterea termică evacuată la condensator Pt 2 = Pt1 + Pi .8 [kg/s]. h3 = 2650. randamentul .6   h0 − h9 3400 − 673  s  • consumul specific de abur al grupului turbogenerator: D 39. Considerăm că turbina este simplă.PA 9 − PiTA = 108000 + 910. debitul de abur viu Dab = 10 kg/s. h5 = 150. h10 = 475. produsul între randamentul mecanic şi cel al generatorului: η m ⋅ η g = 0. Apa de adaus ce suplineşte condensul nereturnat este introdusă în cazan prin intermediul unui sistem de preîncălzire. h9 = 673.5 [kW ] 8− 1. entalpia la intrarea şi ieşirea din SC h4 = 137. debitul de abur viu: D0 [kg/s]. Se cere: să se realizeze bilan ul masic pe ciclu.3 [kg/s].974 • Puterea internă primită de pompa de alimentare: Pi .6  kg  d sp = 3600 ⋅ 0 = 3600 ⋅ = 4.974 .8 [kW ] 8− • Bilan ul energetic pe ciclu (diagrama Sankey): Pt1 + Pi . randamentul mecanic ηm = 99 %. Dp2 = 2.• • • • • • • • • entalpiile exprimate în [kJ/kg]: h0 = 3400. debitul de abur extras la priza 3: Dp3 [kg/s]. Se cunosc: parametrii aburului viu p1 = 100 bar şi t1 = 500 °C.8 − 35934.PA 9 = D0 ⋅ (h9 −h 8 ) = 39. D10 = Dp2. D9 = D8 = D0 .9 = 108000 [kW ] Pt1 = D0 ⋅ (h0 − h9 ) ⇒ Pt1 108000  kg  = = 39.8 kJ/kg şi h5 = 670 kJ/kg. de la contrapresiunea TA.

• • Bilan ul masic: D1 = Dab. t1) ⇒ h1 = 3374 [kJ/kg].3417 [m3/kg]. D5 = D2 + D4 = Dab – Dp. randamentul: termic ηt. debitul de abur necesar preîncălzirii apei de adaos (D2 = Dp [kg/s]) şi cel trimis către consumatorul termic industrial (D3 = Dct [kg/s]). h2) ⇒ t2 = 188 °C. D4 = D3 = Dab – Dp.597 [kJ/kg/K]. Rezolvare: h1. v2 = 0. abur supraîncălzit. Entalpia teoretică la ieşirea din turbină h2t = f(p2. D2 = Dp. v1 = 0.018    s  Pi Pcc Pt1 Pm Pb ∆Pm ∆Pg ∆Pcaz Pct Diagrama Sankey (diagrama fluxurilor energetice) Bilan ul energetic pe TA: Puterea internă dezvoltată de TA: . s1 = 6. v2 = f(p2. D3 = D1 – D2 = Dab – Dp.982   h2 − h4  s   kg  = D3 = Dab − D p = 8. Bilan ul energetic pe preîncălzitor: D2 ⋅ h2 + D4 ⋅ h4 = D5 ⋅ h5 D p ⋅ h2 + Dab − D p ⋅ h4 = D ab ⋅ h5 ( ) ⇒ Dp = Dcons Dab ⋅ (h5 − h4 )  kg  = 1. v1 = f(p1.generatorului electric ηg = 98 %. • • • • • Să se realizeze schema termică de calcul şi să se determine: parametrii termodinamici ai aburului la intrarea şi ieşirea din TA.6    kg  t2. Se fac următoarele ipoteze simplificatoare şi de calcul: • se neglijează creşterea de entalpie în pompe. s1. debitul de combustibil: Bs [kg/s]. puterea calorifică inferioară a combustibilului Hi = 10000 kJ/kg.  kJ  h2 = h3 = h1 − η iTA ⋅ (h1 − h2t ) = 2823. global brut ηbrut şi indicele de termoficare y. randamentul cazanului ηcaz = 90 %. • se neglijează pierderile de presiune şi de entalpie pe conducte. s2t = s1) = 2686 [kJ/kg]. puterile necesare construirii diagramei Sankey [kW].0328 [m3/kg].

apar inând unei Centrale TermoElectrice (CTE) cu abur.0. randamentul termic al ciclului nu mai reprezintă un indice important. Temperatura de supraîncălzire intermediară: tSÎI [°C]. Temperatura medie anuală a râului (fluviu. 2. Temperatura aburului viu: t0 [°C]. Numărul de grupuri al centralei: ng [-]. inând cont de bilan ul masic ⇒ Dab − D p ⋅ h3 = Pct + Dab − D p ⋅ h4 ⇒ Puterea termică transmisă consumatorului termic (efect util pentru ciclu): Pct = D ab − D p ⋅ (h3 − h4 ) = 21536 [kW ] ( ) ( ) ( ) Calculul randamentelor: randamentul termic al ciclului ηt [-] P + Pct ηt = i = 1 [-] ⇒ η t = 100 [%] Pt1 • randamentul global brut al ciclului ηbrut [%] P η brut = η cazan ⋅ η t ⋅ η m ⋅ η g = b = 0. Presiunea aburului viu: p0 [bar]. mare): trâu [°C]. Bilan ul energetic pe consumatorul termic: D3 ⋅ h3 = Pct + D 4 ⋅ h4 [kW ] Pcc = B s ⋅ H i = 30044 [kW ] .004   H i η cazan ⋅ H i η cazan ⋅ H i  s  ∆Pcazan = Pcc − Pt1 = Pcc ⋅ (1 − η cazan ) = 3004 [kW ] .3 [%] Pcc • indicele de termoficare (cogenerare) y [-] P y = b = 0. Datele ini iale pentru calcul (tema de proiect): Puterea nominală la borne: Pb [kW].Pi = D ab ⋅ (h1 − h2 ) = 5504 [kW ] Puterea mecanică: Pm = Pi ⋅ η m = 5449 [kW ] Puterea la borne: Pb = Pm ⋅ η g = 5340 [kW ] Pierderile mecanice: ∆Pm = Pi − Pm = Pi ⋅ (1 − η m ) = 55 [kW ] Pierderile la generator: ∆Pg = Pm − Pb = Pm ⋅ 1 − η g = 109 [kW ] ( ) Bilan ul energetic pe cazan: Puterea termică intrată în ciclu: Pt1 = D ab ⋅ (h1 − h5 ) = 27040 [kW ] Bs = Pcc Pt1 D ⋅ (h1 − h5 )  kg  = = ab = 3. CALCULUL DE ANTEPROIECTARE A CTE CU ABUR 2.248 [-] Pct • Observa ie: În cazul cogenerării.873 [-] ⇒ η brut = 87. . Introducere Scopul capitolului este realizarea unui calcul preliminar de proiectare a circuitului termic pentru un grup de condensa ie. În cazul acesta se recomandă calculul indicelui de termoficare.

o Preliminarea creşterilor de entalpie pe linia de preîncălzire intermediară. mare): trâu [°C] • temperatura apei provenite de la instala ia de răcire: tIR [°C] • cota apei de râu: crâu [-] Pentru calculul temperaturii apei de răcire la intrarea în condensator (tR1) vom scrie ecua iile de bilan masic (2.cu apă preluată dintr-o sursă naturală (râu. o Alegerea pierderilor de presiune şi de entalpie pe conductele. cu instala ie de răcire (turn de răcire umed sau uscat.1. o Predeterminarea debitului de abur. Calculul sec iunii de eşapare din CJP. o Determinarea entalpiilor la prizele turbinei. o Preliminarea temperaturii apei de alimentare. Alegerea presiunii la condensator În cazul centralelor electrice deosebim 3 tipuri de circuite de răcire: circuit deschis . Destinderea în turbina cu abur o Alegerea presiunii din camera treptei de reglare a CIP. tR1 DRT. Calculul debitelor raportate de abur extrase din turbină. PT – pompă de turn.1) şi termic (2. de calcul a presiunii la condensator IR – instala ie de răcire. 2.Temperatura apei de la instala ia de răcire: tIR [°C].1: Schemă. tR2 PT IR DRC. iaz de răcire.5. o Determinarea randamentelor interne ale turbinei cu abur.4. o Alegerea numărului de fluxuri a CJP. Calculul presiunii la condensator. fluviu.) . etc. 2. o Perfec ionarea schemei de preîncălzire în zona PIP. circuit mixt – ales în cazul în care există o sursă naturală importantă de apă de răcire în apropierea centralei. o Antrenarea pompei de alimentare (EPA sau TPA).1). debitul total de apă de răcire al centralei (DRT) este suma dintre debitul de apă de răcire provenit de la râu (Drâu) şi . Cota apei de râu: crâu [-]. PR – pompă de răcire. mare) şi returnată către aceeaşi sursă. tR1 PR bazin de apă rece DIR. tIR Drâu. 2. o Determinarea pierderilor mecanice şi la generator.1. dar debitul maxim posibil a fi prelevat din această sursă este mai mic decât debitul de apă de răcire total cerut de centrală. Etapele pentru realizarea calculului sunt: 2. presiunea la condensator se determină în func ie de: • temperatura apei provenite de la râu (fluviu. o Alegerea locului degazorului şi a pompei de alimentare în schemă. o Preliminarea parametrilor termodinamici din circuitul de preîncălzire regenerativă.2). Astfel.2. integrând bazinul de apă rece într-un contur de bilan (figura 2. trâu râu Figura 2. Puterea calorifică inferioară a combustibilului: Hi [kJ/kg]. Calculul indicatorilor grupului.3. condensator al i răcitori DRC. circuit închis. o Determinare presiunilor la prizele turbinei. 2. 2. Considerând cazul răcirii în circuit mixt (cel mai complet din punct de vedere al calculului propus). simplificată. Estimarea presiunilor la prizele turbinei o Predeterminarea numărului de trepte de preîncălzire regenerativă.utilizat în cazul inexisten ei unei surse naturale importante de apă de răcire în apropierea centralei.

7) şi (2.7) şi δtC (2.4) (2.5) Raportând ecua ia (2. precum şi de valoarea calculată .1). se aleg dintr-un interval de valori uzuale ob inut în urma calculelor tehnicoeconomice realizate de constructorii de centrale (tabelul 2.3) la DRT şi folosindu-ne de (2.2) la căldura specifică a apei.8) rezultă temperatura de condensare a aburului (tC).1: Valorile încălzirii optime a apei în condensator Încălzirea optimă a apei în condensator.8) δt C = t C − t R 2 = t sat ( p C ) − t R 2 t [°C] tc = tsat(pc) δtc ∆tc tR1 0 Q [kW] tR2 Figura 2.5): crâu = c IR = Drâu DRT D IR D RT − D râu = = 1 − c r âu D RT D RT (2.debitul de apă de răcire provenit de la instala ia de răcire (DIR) (2.7) (2.4) şi utilizând (2.1). ∆t C = t R 2 − t R1 (2. care reprezintă de fapt temperatura de satura ie a aburului la presiunea din condensator tsat(pC) : t C = t sat ( p C ) = t R 2 + δt C = t R1 + ∆t C + δt C Tipul grupului cu utilizare de durată a păr ii de condensa ie cu utilizare redusă a păr ii de condensa ie (grupuri de vârf sau turbine de termoficare în condensa ie) Tipul circuitului deschis închis mixt închis (2.2). DRT = Drâu + DIR D râu ⋅ hrâu + D IR ⋅ hIR = D RT ⋅ hR1 = (Drâu + D IR ) ⋅ hR1 (2.6) Diferen ele de temperatură ∆tC (2.2) devine: D râu ⋅ t râu + D IR ⋅ t IR = D RT ⋅ t R1 = (Drâu + D IR ) ⋅ t R1 (2. dacă facem ipoteza că aceasta are o varia ie insignifiantă cu presiunea şi temperatura pe domeniul de presiuni şi temperaturi întâlnit pe parte de apă de răcire. din (2.5) ob inem rela ia de calcul a temperaturii apei la intrarea în condensator (tR1): t R1 = c râu ⋅ t râu + c IR ⋅ t IR = c râu ⋅ t râu + (1 − c râu ) ⋅ t IR (2.8).9) Tabelul 2.2: Diagrama de schimb de căldură t-Q a condensatorului Astfel. inând cont de valorile recomandate pentru ∆tC (tabelul 2.2) Putem raporta ecua ia (2. ∆tC [°C] (5) 8 ÷ 9 (10) (9) 10 ÷ 12 9 ÷ 11 12 ÷ 14 Pentru alegerea diferen ei minime de temperatură a condensatorului recomandăm următorul interval de valori: δtC = 3 ÷ 5 [°C]. puse în eviden ă de diagrama de transfer de căldură a condensatorului (figura 2.1) şi δtC.4) şi (2.1) (2. Astfel ecua ia (2.3) În func ie de crâu (2.1) putem calcula cota apei provenite de la instala ia de răcire (cIR) (2.

Numărul de trepte de preîncălzire regenerativă. Acest interval se determinată cu ajutorul tabelelor de proprietă i termodinamice ale apei/aburului sau a programelor de calcul realizate pentru determinarea acestor proprietă i. acestea sunt de două feluri: . Optimizarea tehnico-economică a preîncălzirii regenerative ine seama de următoarele efecte contrarii la creşterea numărului de trepte de preîncălzire: • Creşte eficien a instala iei. Estimarea presiunilor la prizele turbinei Preîncălzirea regenerativă a apei este principala metodă de creştere a randamentului unui ciclu cu abur Rankine – Hirn. şi pe acela de a degaza termic apa de alimentare a cazanului. Pentru uşurin a calculului se recomandă alegerea unei valori a presiunii care să corespundă unei izobare marcate în diagrama h [kJ/kg] . 2. min min min min t C = t sat ( p C ) = t R1 + ∆t C + δt C max max max max tC = t sat ( pC ) = t R1 + ∆tC + δtC min min t sat ( p C ) ⇒ p C max max t sat ( pC ) ⇒ pC (2. ( ) Revenind la tC.Pompă de Alimentare (PA). Datorită acestui fapt. tR2 se fixează considerând o valoare. .2. 2.12) (2. utilizând aceleaşi tabele sau programe de calcul a proprietă ilor termodinamice ale apei / aburului. Numărul de trepte de preîncălzire regenerativă variază în func ie de mărimea grupului de la 6 la 9 pentru grupurile cu supraîncălzire intermediară. aceasta se determină. a schemei şi deci investi ia în echipamente. de preferat număr întreg. începând.12.1. iar pentru grupurile mari 7 ÷ 9. pentru ∆tC (din intervalul optim) t R 2 = t R1 + ∆t C . situate în aval de PA. Pentru grupurile mici numărul de trepte recomandat fiind 6 ÷ 7. cu ajutorul aburului extras de la prizele turbinei. fiind format din schimbătoare de căldură: • prin amestec (Degazorul . se urmăreşte mărirea indicelui de termoficare.11) (t C .Preîncălzitoare de Înaltă Presiune (PIP). p C ) . astfel încât valoarea rezultată pentru δtC ( δt C = t C − t R 2 ) să se afle de asemenea în intervalul optim corespunzător.11) (2..D). • Creşte complexitatea turbinei. Pe tipuri de aparate. metoda este folosită la marea majoritate a Centralelor TermoElectrice (CTE) şi Centralelor Electrice de Termoficare (CET). fie de la aceea cu cea mai joasă presiune (în cazul de fa a preferăm să numerotăm aparatele începând cu priza cea mai joasă presiune).13) min max În final pC este aleasă din intervalul optim rezultat: p C ∈ p C .s [kJ/kg/K] sau în tabelele de proprietă i apă / abur (de preferat o valoare cu o singură cifră semnificativă) aflată spre mijlocul intervalului.min max pentru tR1 (1. Evident. func ie de pC (la satura ie): t C = t sat ( p C ) . în cazul răcirii în circuit deschis crâu = 1 şi cIR = 0. Circuitul de preîncălzire încălzeşte apa de alimentare. situate în amonte de D. iar în cazul răcirii în circuit închis crâu = 0 şi cIR = 1. La centralele de condensa ie. t C ) .6). .Preîncălzitoare de Joasă Presiune (PJP). vom determina un interval de temperaturi optim pentru tC (2. din care min max rezultă intervalul optim pentru presiunea la condensator (2.13): pC ∈ ( pC .10. • prin suprafa ă. După pozi ia lor în raport cu ansamblul D . Numerotarea aparatelor de schimb de căldură în schema termică se face conform numărului extrac iei de abur din turbină. metoda este folosită pentru creşterea randamentului.Trebuie să existe cel pu in un aparat de schimb de căldură prin amestec pentru „degazarea termică”.10) (2. fie de la priza cu cea mai înaltă presiune. la grupurile de cogenerare. 2.2. pe lângă rolul de preîncălzire. acestea au. 2. structura schemei termice de preîncălzire trebuie să îndeplinească următoarele condi ii: . p C .

2.24 ÷ 0.max este temperatura de alimentare maximă.min este temperatura de alimentare minimă.- Numărul de PIP-uri trebuie să fie mai mic sau cel mult egal cu numărul de PJP-uri (exceptând degazorul). Ea este aleasă din intervalul următor (2. Alegerea numărului de prize din CIP Schema de preîncălzire este dictată de capacitatea constructorului de turbine de a practica sau nu o priză de preîncălzire în CIP. se calculează presiunea aburului la aparat (paparat) inând cont de pierderile de presiune pe conducta de legătură între turbină şi preîncălzitor (circa 5 % din presiunea de la priză) (2. cu parametrii ridica i. Modul de calcul al temperaturii de alimentare(tal) (după ultimul PIP): .min = t cd + z max ⋅ t s . este de preferat alimentarea ultimei trepte de preîncălzire de la o priză realizată în CIP. ea se alege astfel încât să apar ină unui interval dat (2.pT este temperatura de satura ie la presiunea din tambur (≅ 1.supraîncălzirii intermediare.max = t cd + t al .26) ⋅ p0 (2. zmin este numărul minim de trepte de preîncălzire.14). tal. pT − t cd ⋅ 0.3 este dat un exemplu de schemă de preîncălzire regenerativă cu scurgere în cascadă a condensului secundar.17). zmax este numărul maxim de trepte de preîncălzire.16) unde - p0 este presiunea aburului viu.72 (2.liniei de preîncălzire regenerativă şi . iar pentru grupurile mari. Temperatura de alimentare se va alege din intervalul rezultat din intersec ia intervalelor ob inute din optimizarea: .15): t al .16): ã pSfÎIrã prizã în CIP = (0. Astfel pentru grupurile mici şi mijlocii se preferă ca ultima treaptă de preîncălzire să fie alimentată de la ieşirea din CIP. din punct de vedere statistic. În figura 2.14) unde: z min ⋅ t s . tcd este temperatura de condensa ie plus creşterea de temperatură pe recuperatoarele de abur (5 °C).2. pT − t cd ⋅ 0. ( ) Din punctul de vedere al presiunii de supraîncălzire intermediară (pSÎI). Estimarea temperaturii de alimentare.78 z max + 1 ( ) (2. PIP8 PIP7 REC PIP6 DEG5 PJP4 PJP3 PJP2 PJP1 Figura 2. Pentru grupurile subcritice fără priză în CIP În ceea ce priveşte preîncălzirea regenerativă.15) z min + 1 tal. (2. aceasta este şi presiune de extrac ie pentru preîncălzire.3: Exemplu de schemă de preîncălzire regenerativă 2. ts.1·p0).

Se va calcula presiunea la priza turbinei (ieşire sau priză în CIP) (2.22) Definitivarea z se face inându-se seama ca ∆tPJP trebuie să apar ină intervalului 22 ÷ 32 °C.15).20).95 ⋅ pSfÎIrã prizã în CIP (2. Observa ie: Formula de mai sus ine cont de faptul că PIP-urile alimentate de la prize situate înainte de supraîncălzirea intermediară au o creştere mai mare de entalpie (temperatură).17).19) (2.18) tal = tsat _ ap − δt tal se va alege din intervalul ob inut prin intersec ia intervalelor legate de preîncălzirea regenerativă (2.77 z min + 1 ( ) CIP Figura 2.19).17) (2. (2.14).21): tal ∈ (260 ÷ 310)°C (2.4: Exemplu de schemă de preîncălzire regenerativă cu priză în CIP Presiunea de supraîncălzire intermediară (pSÎI) este în intervalul: cu p SÎI prizã în CIP = (0.max = t cd + t al . Alegerea presiunii la degazor Pentru alegerea presiunii la degazor se parcurg următoarele etape: . (2. se ob ine un interval pentru tal corespunzător intervalului de presiuni optimizat din punct de vedere al supraîncălzirii intermediare (2.18).8 ÷ 1 z este numărul de trepte de preîncălzire regenerativă ales. ∆t PJP = (2. neglijând într-o primă etapă creşterea de temperatură în pompe (2.16a) Pentru grupurile cu parametrii supracritici. t al .16 ) ⋅ p 0 (2.18). ã paparat = 0. (2. pT − t cd ⋅ 0. Pentru grupurile subcritice cu priză în CIP În acest caz se separă presiunea de supraîncălzire intermediară de temperatura apei de alimentare la intrarea în cazan (figura 2.min = t cd + z max ⋅ t s . pT − t cd ⋅ 0.85 z max + 1 ( ) (2. tal se ob ine prin diferen a între temperatura de satura ie de mai sus şi diferen a minimă de temperatură pe aparat (δt = 3 °C) (2.20) z min ⋅ t s .18). unde: tal − tcd z + 0.22). Creşterea de entalpie .2.3. Temperatura de alimentare se alege în acest caz dintr-un interval dat de optimizarea preîncălzirii regenerative(2.- se citeşte temperatura de satura ie (tsat_ap) la presiunea de la aparat. respectiv supraîncălzirea intermediară (2.4).se prelimină creşterea de temperatură pe aparat (∆tPJP).21) În final se va alege o valoare din intervalul rezultat pentru tal.14 ÷ 0. 2. temperatura de alimentare se alege în intervalul următor (2.16).

85) [-]. Pierderile de presiune în cazan (∆pcaz) sunt calculate raportat la presiunea aburului viu (p0): ∆p caz = (0. ∆p caz = (0. deci acoperă pierderile de presiune legate de circula ia apei pe linia PJP (∆pPJP=1÷2 bar pe aparat şi suprapresiunea de injec ie în degazor 1÷2 bar).26): (2.(temperatură) este distribuită uniform pe celelalte PIP-uri şi PJP-uri (inclusiv degazor).23) tdeg = tcd + ∆t PJP ⋅ ( z PJP + 1) unde zPJP este numărul de PJP-uri Alegerea valorii pentru zPJP se face urmărindu-se satisfacerea condi iei p deg ∈ (4 .25) ⋅ p 0 . se poate alege v’(pdeg) ηPA este randamentul intern al pompei (0. deci acoperă pierderile de presiune pe linia PIP (∆pPIP =1. - se calculează temperatura de satura ie din degazor tdeg (2. t sat ( p apara ) = t 4 + δt aparatul .3) ⋅ p 0 .25) Preliminarea creşterii de entalpie în Pompa de Alimentare (∆iPA) se face cu următoarea formulă ( pref − padm ) ⋅ vmed ∆iPA = unde: η PA ⋅100 (2.27) unde tsat(paprat) este temperatura de satura ie corespunzătoare presiunii aburului la schimbător de căldură (SC) (PIP sau PJP).75÷0.2 ÷ 0.26) padm este presiunea de admisie în pompă (padm = pdeg) [bar].pentru PIP-urile alimentate de după supraîncălzirea intermediară. Creşterea de entalpie pe PIP-uri (∆iPIP) este: ∆i PIP = ∆i PJP . pcd = pdeg + (1.cazanele cu tambur (cu trecere multiplă). Calculul parametrilor termodinamici pe linia de preîncălzire regenerativă Calculul parametrilor pe linia de condens principal Calculul presiunilor se face inându-se cont de următoarele elemente: Pompele de condens asigură presiunea de injec ie în degazor. . cunoscându-se presiunea şi entalpia în fiecare punct.23) şi se determină presiunea de satura ie (pdeg) corespunzătoare tdeg (2.Pompa de alimentare asigură presiunea aburului viu. vmed este volumul specific mediu în pompă [m3/kg]. Creşterea de entalpie pe PJP-uri (∆iPJP) se calculează cu formula (2.5 ÷ 2) + z PJP ⋅ ∆p PJP + 1 ∆iPJP = ideg − icd (2.24) Presiunea de refulare a pompei de alimentare (pref) este dată de (2. corespunzătoare pdeg. icd este func ie de tcd şi pcd.25 ÷ 0. Determinarea presiunilor la prizele turbinei (2.25): pref = p0 + ∆pcaz + z PIP ⋅ ∆pPIP (2. 2. - Se calculează restul parametrilor termodinamici pe linia de condens principal.10 )bar . - p0 < 140 ÷ 165 bar ⇒ cazan cu circula ie naturală multiplă 140 bar < p0 < 185 bar ⇒ cazan cu circula ie for ată multiplă p0 > 185 bar sau p0 > 137 bar la grupuri cu pornire rapidă ⇒ cazan cu străbatere for ată unică. PIP-urile alimentate înainte supraîncălzirea intermediară preiau în mod egal restul de creştere de entalpie până la ial.cazanele cu străbatere for ată unică.5÷2.4.5 bar pe aparat) şi cazan.24): unde z PJP + 1 ideg este entalpia la satura ie (x=0).2.

30). n = 1. j = paparat . 3 sau 4. j = 1. • în cazul SC cu subrăcitor neperformant: m = 1. orientativ presiunea. δt este diferen a minimă de temperatură pe aparat. n = 1. numărul maxim de prize din CJP este 3.28) Determinarea parametrilor pe linia de condens secundar Se poate neglija pierderea de presiune pe parte de abur în SC (2. pcondens .Cu desupraîncălzitoare înglobate este 1 ÷ 5 °C.28).t4 este temperatura de ieşire a apei din SC (figura 2. se alege în jurul valorii date de raportul: . Alegerea presiunii aburului la ieşirea din CMP Pentru alegerea presiunii aburului la ieşirea din CMP se ine cont că: la ieşirea din CMP este obligatorie o priză de preîncălzire regenerativă. în [bar].29) Temperatura pe parte de condens secundar se poate calcula ca medie ponderată între tsat(paparat) şi temperatura apei la intrarea în aparat (t3) (figura 2. j unde pcondens. • în cazul SC cu subrăcitor performant: m = 1.5). (2. t [°C] tsat(paparat) 1 δt 2 3 0 4 Q [kW] SR COND DS 1 3 2 Figura 2. . iar n = 2. t2 = m ⋅ t sat ( paparat ) + n ⋅ t3 m+n (2.j reprezintă presiunea condensului secundar al SC.5) (2.05 ⋅ paparat . δt la PJP-uri este 4÷6°C (PJP nu au DS): δt la PIP-uri: . Presiunea la priza din turbină ce alimentează SC se calculează inând cont de pierderile de presiune de pe parcurs (2. la ieşirea din CMP. Valori recomandate pentru coeficien ii „m” şi „n” din rela ia (2.Fără desupraîncălzitoare înglobate este 6 ÷ 9 °C. p priza . 2.5.29). (2.30) Pentru presiunile şi temperaturile de pe linia de condens secundar se citesc ceilal i parametrii.30): • în cazul SC fără subrăcitor: m = 9.5: Exemplu de schemă de preîncălzire regenerativă cu priză în CIP 4 Din tsat(paparat) se determină paparat. j unde j reprezintă numărul SC corespunzător.2.

6: Schema termică de calcul a destinderii în turbina de abur cu supraîncălzire intermediară.3. Recomandăm începerea căutării în jurul valorii pTR = p 3 = 0.8. • SÎI şi CMP: traseele 6 – 7 şi 7 . Etapele de calcul Pentru exemplificarea destinderii se consideră schema cea mai generală a unui grup de condensa ie cu supraîncălzire intermediară.2 Alegerea presiunii din camera treptei de reglare a CIP Presiunea în camera treptei de reglare (pTR = p3) se va alege astfel încât să fie îndeplinită rela ia (2. deci nu trebuie să se 100 verifice dimensional).31). valoare optimizată.3.  kJ  H tTR = h2 − h3t = (45 ÷ 65)   kg  (2. Destinderea în turbina cu abur 2.TR • • • treptelor de presiune din CIP: η iCIP .5).31) 2.85 ⋅ p 2 . temperaturii de SÎI (punctul 6).6.(obs. Puncte caracteristice VR 8 9 10 GE GA Calculul destinderii în turbina cu abur presupune aflarea parametrilor termodinamici ai aburului în punctele caracteristice ale ciclului aflate pe traseul destinderii între ieşirea din cazan şi intrarea în condensatorul de abur. În continuare mersul de calcul referitor la destinderea în turbină va fi raportat la nota iile din figura 2. presiunea la condensator (punctul 11). pierderilor de presiune şi de entalpie (sau de temperatură) pe conductele de legătură între: • cazan şi CIP: traseele 0 – 1 şi 1 – 2.TP CMP (trepte de presiune): η iCMP CJP (trepte de presiune): η iCJP 2. valoare aleasă de către proiectant (a se vedea paragraful 2. Acest lucru implică cunoaşterea: parametrilor aburului viu la ieşirea din cazan: presiune şi temperatură (punctul 0). ieşirea din CIP. presiunea de SÎI (punctul 4). dată de proiect. Alegerea pierderilor de presiune şi de entalpie pe conducte . valoare calculată de către proiectant. Intervalul considerat corespunde căderii teoretice de entalpie pe treapta de reglare de tip Rateau.: expresia nu reprezintă o formulă de calcul a presiunii.2. randamentelor interne (izentropice) ale: • treptei de reglare a CIP: η iCIP . ieşirea din SÎI. presiunea aburului la ieşirea din CMP (punctul 9). • CIP şi SÎI: traseul 4 – 5.3. Pbg [MW ] 2. • CMP şi CJP: traseul 9 – 10.1.3. date de proiect. 7 VIR 0 1 6 SÎI 5 4 2 3 11 Cd Figura 2.3. pierderii de presiune pe SÎI: traseul 5 – 6.

b) La ciclurile cu supraîncălzire intermediară. cu supraîncălzire intermediară.j 0-1 1-2 4-5 5-6 6-7 7-8 9 .05·p1 (0.3.05)·pSÎI (0.02 ÷ 0.04)·pSÎI (0. t  t  abur  Dab   = Pbg [MW ]⋅ d sp   h  MWh  (2. În cazul în care nu se realizează calcului schemei “Pantzer”. Determinarea randamentului intern al treptei de reglare a CIP Treapta de reglare (TR) a CIP poate fi de tip: Curtis sau Rateau. Rezultă necesitatea utilizării unui calcul iterativ pentru determinarea debitului de abur (Dab [kg/s]) produs de generatorul de abur (cazanul de abur).: t6 = tSÎI 0 0 ∆hi-j [kJ/kg] 3÷5 2÷4 4÷6 2. pe corpuri. • indicilor specifici ce caracterizează centrala considerată.3. Tabelul 2. o valoare pentru debitul specific  t  abur abur abur de abur ( d sp ) produs de cazan (2.03)·pSÎI 0. • circuitul de preîncălzire regenerativă alimentat din prize cu presiune mai mică decât presiunea de supraîncălzire intermediară se înlocuieşte cu un aparat de schimb de căldură alimentat de la o priză fictivă având entalpia egală cu media aritmetică a entalpiilor prizelor de cea mai mică şi cea mai mare presiune dintre prizele care alimentează zona respectivă.2 : Valori orientative ale pierderilor de presiune şi de entalpie pe conductele de legătură între cazan-CIP-SÎI-CMP-CJP Traseul: i .4. ale turbinei. Predeterminarea debitului de abur Randamentul intern al treptei de reglare şi cel al treptelor de presiune depind de debitul masic de abur prelucrat de acestea. Într-o primă aproxima ie se va folosi Dab rezultat din calculul schemei “Pantzer”. circuitul de preîncălzire regenerativă se împarte în zone delimitate de prizele de termoficare. se înlocuieşte linia de preîncălzire regenerativă cu un aparat de schimb de căldură alimentat de la o priză fictivă. fără supraîncălzire intermediară. Într-o primă aproxima ie proiectantul va alege acest debit corelat cu Pbg [kW] (dată de proiect). din experien a sa. Calculul schemei “Pantzer” se realizează prin considerarea următoarelor ipoteze simplificatoare: a) La ciclurile de simple.32) 2. Schema “Pantzer” realizează un calcul termic simplificat al unei CTE sau CET. cu supraîncălzire intermediară. c) În cazul în care există consumatori de căldură alimenta i cu abur din turbină.2 sunt propuse valorile acestor pierderi valabile în cazul a două tipuri de circuite termice: CTE cu abur supraîncălzit. în condensa ie. Scopurile acestui calcul sunt predeterminarea: • Dab cu o eroare destul de bună.10 ∆pi-j [bar] (0.02·p7 (0.03)·p9 0 Obs. Determinarea randamentelor interne ale turbinei cu abur Calculul este făcut în ipoteza neglijării pierderilor de abur (în special prin labirin i).  MW ⋅ h  abur Facem observa ia că d sp creşte cu scăderea Pbg. Totuşi. Sugerăm alegerea d sp în intervalul: d sp ∈ (2. Aceasta are rolul de a regla debitul . în condensa ie. sistemul de preîncălzire regenerativă se înlocuieşte cu două aparate alimentate de la prize fictive în felul următor: • circuitul de preîncălzire regenerativă alimentat de la prize cu presiune mai mare decât cea a supraîncălzirii intermediare se înlocuieşte cu un aparat de schimb de căldură alimentat de la o priză fictivă a cărei entalpie este egală cu media aritmetică dintre entalpiile prizei de cea mai înaltă presiune şi prizei situate înainte de supraîncălzirea intermediară. în afară de criteriile de la punctele de mai sus. debitul de abur fiind o necunoscută. În tabelul 2.4 ÷ 3.03 ÷ 0.04 ÷ 0. într-o primă etapă. pentru determinarea acestuia avem nevoie de randamentele interne.32).Pierderile de presiune şi de entalpie pe conductele de legătură între cazan-CIP-SÎI-CMP-CJP se aleg.03 ÷ 0.06)·p0 0. Această priză are entalpia egală cu media aritmetică a entalpiilor de la prima şi ultima priză a turbinei. nu se mai poate face o simplificare a calculului circuitului de preîncălzire regenerativă după modelul de mai sus. În cazul proiectării unui grup energetic cunoaştem puterea electrică ce dorim a fi produsă de generatorul turbinei.02 ÷ 0. CTE de termoficare urbană.5. în schemă bloc.2) . în func ie de experien a proiectantului şi de tipul circuitului termic. În acest caz. alegându-şi totodată. proiectantul poate face o aproxima ie “mai grosieră” pentru predeterminarea valorii Dab.

2 5.8 9. Treapta de reglare de tip Curtis are două rânduri de palete mobile. (2.35) (2. func ie de debitul volumic de abur mediu geometric (calculat între intrarea “i” şi ieşirea “e” din TP) şi de căderea teoretică de entalpie pe treptele de presiune (TP) H tTP .2 2. Debitul de abur extras din turbină înainte de preîncălzirea regenerativă se va alege într-o primă aproxima ie 0.34) → rela ie de calcul a randamentului intern al treptei CURTIS • (2.36) v2 [m3/kg]: volumul specific la intrarea în TR Qv.15 Qv .04 % din debitul de abur viu.35).4 10 Figura 2.8 3.33).de abur intrat în turbină.7 se prezintă varia ia ηiTR [%] în func ie de Qv. utilizând rela ia (2.1 % din debitul de abur viu. 2 = D 2 ⋅ v 2 D2 [kg/s]: debitul masic de abur p [bar]: presiunea la intrarea în TR În figura 2. (2.33) η iTR _ CURTIS = 0. 88 86 84 82 80 78 76 74 72 70 68 66 64 62 60 58 56 54 52 0.34) (2. recomandată în special pentru grupuri cu puteri mai mari de 200 MW.6 8.37). Randamentul intern al TR [%] .35) → rela ie de calcul a randamentului intern al treptei RATEAU. fa ă de treapta de reglare de tip Rateau ce are un singur rând.2 [m3/s]. a numărului de trepte de presiune şi implicit a investi iei în turbină.6 2.35) reprezintă rela ii de calcul ale randamentelor interne corespunzătoare treptei de reglarea a CIP ( η iTR [-]): • (2.8 6.6 5. Dezavantajul fa ă de treapta de reglare de tip Rateau îl reprezintă randamentul intern mai mic. Această configura ie îi permite realizarea unei căderi mai mare de entalpie pe treaptă şi micşorarea în acest fel a lungimii turbinei.33) → rela ie de calcul a randamentului intern al treptei RATEAU • (2.2 8. Pentru aproximarea debitelor de abur la prize se consideră că la fiecare priză de după SÎI se extrage un debit de abur pentru preîncălzire de 0.4 4 4. 2 2 ⋅ 10 − 4 D2 (2.83 − 2 ⋅ 10 − 4 D2 p 2 ⋅ 10 5 v2 p 2 ⋅ 10 5 v2 (2.7: Varia ia randamentului intern al treptei de reglare a CIP în func ie de debitul volumetric Determinarea randamentului intern al treptelor de presiune ale CIP şi CMP Randamentul intern volumic al treptelor de presiune (TP) ale CIP şi CMP se poate determina cu ajutorul rela iei semiempirice (2.2 [m3/s]: debitul volumic la intrarea în TR Qv .9 − 0. η iTR _ RATEAU = 0.34) şi (2.8 − η iTR = 0.4 7 3 Debit volumic de abur [m /s] 7.4 1 1.

CMP = D8 ⋅ D9 . În cazul TP din CIP. conform nota iilor din fig. respectiv din CMP cu o anumită viteză axială (c2a [m/s]).5 7 Ht = 700 Ht = 550 Ht [kJ/kg] Ht = 400 Ht = 250 Figura 2. Datorită faptului că aburul iese din (ultima treaptă de presiune din) CIP.9 s-a reprezentat grafic.CIP = D3 ⋅ D 4 . la debite volumetrice mari În figurile 2.925 − .5   H tTP − 600   20000   (2.37). TP vm .v Dm ⋅ v m (debitul volumic de abur mediu geometric). ⋅ 1 + ηiTP =  0. varia ia ηiTP func ie de produsul .38) (2. în cazul TP din CMP. pentru diferite valori ale H tTP .8 şi 2.CMP = v8 ⋅ v9 . iar H tTP .5 5 5.37) (2. 2.9: Nomogramă de calcul a randamentului intern al grupului de trepte de presiune. CIP = v3 ⋅ v4 . la debite volumetrice mici 93 92 Randamentul intern al TP [%] 91 90 89 88 87 86 85 84 7 10 13 16 19 22 25 28 31 34 37 40 43 46 49 52 55 58 61 64 67 70 3 Debit volumic de abur mediu geometric [m /s] Ht = 850 Ht = 700 Ht = 550 Ht = 400 Ht = 250 Ht [kJ/kg] Figura 2. energia cinetică a acestuia ( ∆hrez [kJ/kg]) devine o pierdere externă pentru turbină (pierdere reziduală de entalpie) şi se cuantifică conform rela iei (2. vom utiliza în (2. .CMP = h8 − h9t .40). H tTP . rela iile (2.5 6 De bit volumic de abur mediu geome tric [m 3 /s] 6. utilizând rela ia (2. 86 85 Randamentul intern al TP [%] 84 83 82 81 80 79 78 77 76 75 74 3 3.39) devin: TP Analog.39) Dm = Di ⋅ De v m = vi ⋅ v e TP TP D m .8: Nomogramă de calcul a randamentului intern al grupului de trepte de presiune.5 4 4.6.CIP = h3 − h4t .37) următoarele rela ii: Dm . respectiv vm .v  Dm ⋅ vm       0.38) şi (2.

43).42) Determinarea randamentului intern al CJP Randamentul intern “uscat” al CJP se va determina cu ajutorul rela iei semiempirice (2.9 ) ⋅ CJP H umed 1 − x11 ⋅ 2 H tCJP (2.uscat kumiditate = 1 − (0.44) (2.87 ⋅ 1 + . kumiditate (2. ∆hrez = 2 c2 a 2000 (2. Observa ie: c2a la ieşirea din CJP se poate alege între 200 şi 280 [m/s].uscat inând cont de faptul că. în general.45) depinde de raportul între căderea reală de entalpie în zona umedă CJP ( H umed ) şi căderea teoretică de entalpie în CJP ( H tCJP = h10 − h11t ).42).45) CJP Evident. H CJP 1 Observa ie: în calcule simplificate se va considera umed ≅ .Observa ie: c2a ieşirea din CIP se poate alege între 50 şi 70 [m/s].46). CJP ∆hrez = 2 c2 a ⋅ x11 ⋅ 0. precum şi de umiditatea medie în zona umedă.46) borne.6.8 ÷ 0. se va corecta cu un factor ce ine cont de efectul umidită ii ( kumiditate ).umed .v (2.44). CIP h4frânatã = h4 + ∆hrez CMP h9frânatã = h9 + ∆hrez (2.uscat    H tCJP − 400   10000   (2. ηiCJP = 0.10: Determinarea entalpiilor la prizele turbinei (ha şi hc) într-un corp cu două prize 1 2 p2 p3 3 0t3 . entalpia reală la ieşirea din CJP va ine cont de ∆hrez (2.3. crescătoare cu puterea la 2.40) Entalpia reală la ieşirea din turbină (entalpia frânată) ine cont de ∆hrez . iar c2a ieşirea din CMP între 80 şi 120 [m/s].41) (2.65 ⋅ x11 + 0. Determinarea entalpiilor la prizele turbinei h [kJ/kg] 0 p0 p1 0t1 0t 0t2 1t 2t s [kJ/kg/K] Figura 2.43) η CJP i . aceasta se ob ine prin adăugarea valorii pierderilor reziduale ( ∆hrez ) la entalpia de ieşire din turbină calculată cu ajutorul ηiTP . CJP 2 Ht η iCJP = η iCJP ⋅ k umiditate . ob inându-se astfel randamentul “umed” al CJP (2.35 2000 ( ) (2.41) (2. func ie de căderea teoretică de entalpie pe corp ( H tCJP ). zona finală a destinderii din CJP se află sub curba de satura ie.

2. unde j = 0. v0).52) h j +1 = h j − ηi ⋅ (h j − h jt ) . Pentru alegerea sec iunii finale şi a nfl: & • se exprimă debitul volumic la ieşirea din CJP ( V11 ) în două moduri după cum este prezentat în (2. unde j = 1. H tTP din rela ia (2.54) (2. De asemenea se cunosc: parametrii aburului la intrarea în corpul de turbină (p0. j +1 ⋅ (h j − h jt ) .55) se determină rela ia de calcul a vitezei axiale la ieşirea din turbină (c2a) (2.48). H tTP reprezintă căderea teoretică de entalpie pe toate treptele de presiune din CIP. Se păstrează modul de calcul al randamentul intern de la punctul anterior. s0. 2. folosită pentru determinarea nfl. Observa ie: Pentru CIP. Deosebirea constă în faptul că de data aceasta randamentul intern se va calcula pe fiecare zonă de turbină în parte (2. 1. 2. 1. 2. Din (2. unde j = 1. În aceasta din urmă entalpiile teoretice se vor determina conform (2. dacă este cazul (priză în CIP). h j +1 = h j − ηi .55) . Randamentul intern va fi unul echivalent pe întreg corpul de turbină (ηi).2).53). 3 h0tj = f ( p j .53) Observa ie: Chiar dacă ηi se va calcula pe zone de turbină.50) (2. 2 h jt = f ( p j +1 .49).48) (2.47) (2. Expunerea metodelor se va face în ordinea crescătoare a rigurozită ii şi exactită ii în calcul: 1. Calculul sec iunii de eşapare şi alegerea numărului de fluxuri CJP. 1. Se consideră cunoscute presiunile la intrarea şi ieşirea din corp (p1 şi p3). din calculul circuitului de preîncălzire regenerativă (vezi paragraful 2.55) • din rela iile (2. s0 ) . Defini ie: zona de turbină reprezintă por iunea de turbină cuprinsă între două prize.47) va rezulta rela ia generică de calcul a entalpiilor la prize: (2. debitul masic la intrarea în corp (exact sau aproximat). 2 3. se va considera în locul corpului de turbină doar zona treptelor de presiune. Randamentele interne se vor calcula conform paragrafului anterior.37) şi H tCJP din rela ia (2. Qv . Se vor exemplifica trei metode de calcul al entalpiilor la prize. 2 (2. t0.3. unde j = 0. unde j = 1.7. Modul de calcul este acelaşi oricare ar fi numărul de prize în corpul de turbină.51) (2. 3 2. Modul de calcul al entalpiilor la prizele turbinei este acelaşi cu cel prezentat la punctul anterior.54). • sec iunea de eşapare din CJP ( Ω11 ) se calculează utilizând (2. precum şi presiunile la prizele turbinei (p1 şi p2).49) h j = h0 − ηi ⋅ (h0 − h0tj ) . dar entalpiile la prizele turbinei se determină astfel: ηi = h j − h j +1 h j − h jt .43) reprezintă căderile teoretice de entalpie pe întregul corp de turbină.11 = D11 ⋅ v11 = Ω11 ⋅ c 2 a Ω11 = π ⋅ d m ⋅ l p ⋅τ p ⋅ n fl (2. s j ) .Pentru exemplificarea modului de determinare a entalpiilor la prizele turbinei considerăm un corp de turbină cu două prize (1 şi 2). precum şi extrac iile la prize (exacte sau aproximate) (Figura 2. În cazul CIP. unde j = 0. 2 (2.56). ηi = h0 − h j h0 − h0tj . unde j = 0.10). 3 (2.10). h0. intrările şi ieşirile din corp fiind puse în eviden ă de punctele 0 şi 3 (Figura 2. 1.54) şi (2.

Tabelul 2. Ω11 şi c2a Numărul de fluxuri a CJP (nfl) se determină cunoscând în prealabil perechile de valori (diametru mediu.54) STOP Figura 2.46) da nu se calculează Ω (2.87 2.86 2. Domeniul de puteri este de peste 3500 [kW] până la circa 800 000 [kW]. 7318) Cu ajutorul rela iei (2.995).3) şi factorul de îngustare a paletei (τp ≅ 0.05 2.7366) b (2.56) ≅ c2a ales în (2. 4.8 Determinarea pierderilor mecanice şi la generator Pierderile la generator (∆Pg) şi cele mecanice (∆Pm) [kW] se pot estima utilizând rela iile (2.c2a = Qv .3 : Grupuri de perechi de valori (dm.3) (dm· lp) ↓ nu (dm· lp) ↑ c2a calculat > c2a ales da da nu se calculează c2a folosind rela ia (2.12) rezultă valoarea randamentului generatorului electric (ηg).83*ln( Pm )−1.57) şi (2. Pm = Pb + ∆Pg (2.05 Modul de determinare a nfl. lp) dm [m] lp [m] 1.59) se determină puterea mecanică produsă de turbină (Pm [kW]).75 2.11: Organigramă de determinare a: nfl.55 0.58).45 1.665 2.55 1.60) (Figura 2.60) ηg = Pg Pm Puterea internă dezvoltată de turbină (putere grup turbogenerator) (Pint [kW]) se calculează cu rela ia .11 Ω11 = D11 ⋅ v11 π ⋅ d m ⋅ l p ⋅ τ p ⋅ n fl START (2. Acestea au rezultat prin interpolarea valorilor reprezentate în graficele date de Kostiuk şi Frolov (1986).85 0.26 0.785 2. lungime) (dm.0253*ln( Pb )+ 2. 2.0111*ln 2 ( Pm )+0.57 2 0.0365*ln 2 ( P ) −0 . lp) (Tabelul 2.11).55 1.195 0.46) da nu proiectant se alege nfl ∈ {1.56) se alege c2a în (2. 6} se alege (dm. lp) disponibile pentru paleta finală a CJP (Tabelul 2.57) (2. Observa ie: produsul (d m ⋅ l p ) ⋅ n fl şi c2a cresc cu puterea grupului.15 0.58) ∆Pm = e ( −0.56) proiectant c2a calculat cu (2. iar din (2.47 0. ∆Pg = e ( 0. Ω11 şi a c2a este iterativ (Figura 2. 2.95 2.59) (2.92 0.3.

Observa ie: În rela iile (2.3 0 100 200 300 400 500 Pute re la borne.5 98. Randament generator electric [%] 98. puterile şi pierderile de putere se exprimă în [kW]. iar randamentul mecanic (ηm) rezultă din (2.2 0 100 200 300 400 500 Putere la borne . Entalpia la ieşirea din DS se va determina func ie de presiune şi temperatură. Acest fapt.62) ηm = Pm Pint 99.4 99. din cauză că aburul pentru aceste aparate ar ajunge cu un grad de supraîncălzire prea mare.62).3.61) (2. . Pint = Pm + ∆Pm (2.14).8 98. Pb [MW] 600 700 Figura 2.6 99.8 Randament mecanic [%] 99.4 98.3 99. Temperatura aburului la ieşirea din DS este mai mare cu 15÷25 °C fa ă de temperatura apei la ieşirea din ultimul PIP.62). În continuare sunt prezentate exemple de scheme perfec ionate (figura 2. Perfec ionări ale schemei de preîncălzire regenerativă Pentru o transformare exergetică mai bună (cu diferen ă finită de temperatură mai mică) a căldurii de la aburul extras din turbină la apa de alimentare se folosesc desupraîncălzitoare separate pentru PIP-urile alimentate după supraîncălzirea intermediară cu grad de supraîncălzire ridicat.5 99.12: Nomogramă de calcul a randamentului generatorului electric Pentru uşurin a calculului prezentăm în Figura 2.9 98. Pb [MW] 600 700 Figura 2.9.13 nomograma de calcul a ηm func ie de Pb.6 98.(2.7 98.7 99.61).57 ÷ 2.13: Nomogramă de calcul a randamentului mecanic 2.

15). Aburul necesar antrenării TPA se extrage de la o priză de preîncălzire regenerativă cu presiunea de circa 3 ÷ 6 bar. Pentru puteri mai mici de 300 ÷ 350 MW se preferă utilizarea EPA. Debitul de abur extras de la priza turbinei principale pentru antrenarea TPA este dat de următoarea formulă (2.63) principală pentru unde D3 (DTPA) este debitul de abur (absolut sau raportat) extras din turbina TPA (vezi figura). h2 reprezintă entalpiile apei la intrarea. h1. 1 3 2 4 5 Figura 2. Alegerea solu iei de antrenare pentru pompa de alimentare Antrenarea pompei de alimentare (PA) se poate cu ajutorul unui motor electric (EPA – electropomă de alimentare) sau a unei turbine cu abur (TPA – turbopompă de alimentare). . respectiv ieşirea din PA. iar pentru grupuri cu puteri mai mari se recomandă folosirea TPA (figura 2.CIP CMP CIP CMP Figura 2.3.63): D3 = D1 ⋅ (h2 − h1 ) ηm ⋅ (h3 − h4 ) (2.14: Perfec ionări ale schemei de preîncălzire în zona PIP 2.10.15: Schema de antrenare cu TPA D1 este debitul de apă din pompă.

iar presiunea de condensa ie este egală cu presiunea din condensatorul principal.16): Intrări . iapa.64) Ecua ia de bilan energetic este expresia rela iei ΣQintrat = Σ|Qieşit| (2. respectiv ieşirea din turbina de antrenare a pompei.e Figura 2. aburul de la priza turbinei.e .65) Pentru aparatele de schimb de căldură prin suprafa ă.apa ce trebuie degazată.i reprezintă debitul de apă de intrare în degazor. Stabilirea: .16: Aparat de schimb de căldură prin amestec Ecua ia de bilan masic este expresia rela iei ΣDintrat = Σ|Dieşit| (2. unde Dn reprezintă debitul de abur extras de la priză.e .65): Dn ⋅ in + Dapa .i reprezintă debitul de condens secundar ce intră în degazor.e reprezintă debitul de apă ce iese din aparat.i = Dapa . cd.4. 2.64): Dn + Dapa . Dapa.i n apa.i reprezintă entalpia condensului secundar. Dapa.e reprezintă entalpia apei la ieşirea din aparat.e ⋅ iapa . icd. ηm este randamentul mecanic al turbinei TPA (99 ÷ 99.i ⋅ icd .h3. Bilan urile masice şi energetice pe aparate Calculul debutului de abur pentru cele două tipuri de aparate de schimb de căldură se face prin bilan masic şi energetic în mărimi absolute sau relative. iapa.i reprezintă entalpia apei la intrarea în degazor. Condensul rezultat este trimis la condensatorul principal. .i + Dcd . .condi iilor de referin ă (acestea se aleg astfel încât să se respecte principiul al doilea al termodinamicii. (2.i = Dapa . (2. 2. Pentru aparatele de schimb de căldură prin amestec.i apa. - Intrările şi ieşirile din conturul de bilan sunt (figura 2.4 %). .1.i + Dcd . h4 reprezintă entalpiile aburului la intrarea. Calculul debitelor de abur extrase din turbină.ecua iei matematice care stabileşte egalitatea între intrări pe de o parte şi produc ie şi ieşiri pe de altă parte. Ieşire apa preîncălzită şi degazată. condensul secundar. unde in reprezintă entalpia aburului extras de la priză pe contur. Pentru efectuarea unui bilan sunt necesare următoarele etape. În continuare condi iile de referin ă sunt cele pentru care au fost stabilite entalpiile din tabelele de proprietă i termodinamice ale apei – aburului. iar ecua ia de bilan sa fie cât mai simplă).conturului de bilan (acesta delimitează echipamentul vizat şi permite identificarea intrărilor şi ieşirilor din contur).i ⋅ i apa . Randamentul intern al turbinei de antrenare a TPA se presupune a fi egal cu randamentul intern al CJP. Dcd.4.

Acesta se poate calcula dintr-o ecua ie liniară cu o necunoscută. Din cauza modului de rezolvare a sistemului de ecua ii apar inconveniente legate de propagarea erorilor.e Figura 2.Se calculează debitul necesar la preîncălzitorul de cea mai înaltă presiune a aburului. cu următoarele etape: . În cazul actualului proiect. 2. De aceea. dar numărul mare de ecua ii face dificil acest lucru.2.17: Aparat de schimb de căldură prin suprafa ă Ecua iile de bilan masic pot fi scrise (2.i cd. e (2.i + Dn = Dcd .Se calculează succesiv debitele de abur pe aparatele de schimb de căldură din ecua ii liniare cu o necunoscută. Determinarea debitelor de abur Pentru a determina debitele absolute sau relative absorbite de preîncălzitoare trebuie rezolvat un sistem de ecua ii cu z (numărul de preîncălzitoare) necunoscute şi z ecua ii. e Dcd. care nu are condens secundar la intrare. debitele sunt raportate la debitul de abur viu.67): Dapa .e apa. condensul scurs de la alte aparate. (2.e unde (2.66). Se propune o metodă numerică de rezolvare a sistemului.5 Calculul indicilor specifici Lucrul mecanic specific dezvoltat de turbina cu abur (TA): TA lsp = Pint = (h0 − h1 ) + D0 ∑  1 −  j =1  n ∑ a  ⋅ (h  i i =1 j   j − h j +1 )  kJ   kg    (2.4. Se calculează temperatura reală de alimentare. Ieşiri: apa preîncălzită şi condensul secundar.67) Dcd . 2.e ⋅ iapa . sunt necesare verificări suplimentare: bilan uri pe ansamblul PIP + degazor cât şi pe întreaga linie de preîncălzire. Ecua ia de bilan energetic este expresia rela iei ΣQcedat = |Qprimit| (2. n apa.e reprezintă entalpia condensului secundar al aparatului de schimb de căldură. e ⋅ icd .68): Dn ⋅ in + Dapa .e reprezintă debitul de condens secundar ce iese din aparat.e + Dcd . Din această ecua ie se ob ine debitul de condens secundar scurs în următorul aparat.69) Energia electrică specifică dezvoltată de TA (putere la borne raportată la debitul de abur viu D0 [kg/s]): .i cd. Sistemul este liniar şi se poate rezolva analitic.68) icd.- Intrările şi ieşirile din conturul de bilan sunt (2. inându-se cont de desupraîncălzitoarele separate de abur. aburul de la priza turbinei.i + Dcd . Este necesar să se lucreze cu un număr suficient de cifre semnificative.i ⋅ i apa .66) (2.i = Dapa .i ⋅ icd .i = Dapa . .17): Intrări: apa de intrare.

esp = Pb Pint ⋅η m ⋅η g TA = = lsp ⋅η m ⋅η g D0 D0  kJ   kg    (2.73) Consumul specific de abur al grupului turbogenerator: d sp = 3600 ⋅ D0 1 = 3600 ⋅ Pb esp  kg   kWh    (2. Puterea termică evacuată la sursa rece (condensator) raportată la D0: q2 = ∆PCd = an ⋅ hn − hcds + D0 ( ) ∑ [a j =1 m cd .18: Destinderea aburului în turbină. priza CIP a iesire reprezintă debitul de abur raportat preluat de la ieşirea din CIP pentru preîncălzirea regenerativă. j TPA ⋅ hcd .74) Consumul specific de căldură al grupului turbogenerator: tg qsp = cazan turbina Pt1 − ∆Pconducte Pt1 qTA q cazan − qconducte = = 1 = 1 Pb Pb esp esp  kJ t     kJ e  (2.70) Puterea termică intrată în ciclu (primită de apă/abur) raportată la D0: q1 = cazan Pt1 CIP SII SII = (h0 − hal ) + 1 − a CIP − a iesire ⋅ hiesire − hint rare priza D0 ( )( )  kJ   kg    (2.72) TPA unde: qcond este puterea termică evacuată la condensatorul TPA raportată la D0 Puterea termică pierdută pe conducte raportată la D0: qconducte = ∆Pconducte D0  kJ   kg    (2.71) [1] h0  1 −   ∑a   i i =1 j   lsp [a1] [a2] h1 h2 [aj] [a ] j+1 hj hj+1 [an] hn hcds [acd m] hcd m [acd 1] hcd 1 Figura 2. unde: a CIP reprezintă debitul de abur raportat extras de la priza CIP. în cazul în care nu avem priză în priza CIP a CIP =0. j − hcds + qcond ( )]  kJ   kg    (2.75) Consumul specific de căldură al grupului turbogenerator şi circuitului termic: .

 kWh  Consumul specific de combustibil al centralei: bsp = brut Bs qsp = Pb Hi  kg     kJ e  (2.79) Observa ii: •  kg  Prin înmul irea consumului specific de combustibil exprimat în  CC  cu 3600 ⋅103 se ob ine  kJ e   g  exprimarea acestuia în  .randamentul amplificatorului de tura ie η kh . sp = tg cazan qsp Pt1 q cazan = 1 = Pb esp ηconducte  kJ t     kJ e  (2.81) unde: η motor reprezintă randamentul motorului electric ce antrenează pompa de alimentare η AT .77)  kJ  Observa ie: Prin înmul irea consumului specific de căldură exprimat în  t  cu 3600 se ob ine  kJ e   kJ  exprimarea acestuia în  t  .randamentul cuplei hidraulice Randamentul efectiv absolut al grupului la func ionara cu TPA: cu _ TPA ηefectiv _ absolut = Pb esp = Pt1 q1 [−] (2.sp Ptc Bs ⋅ H i = = Pb Pb η cazan  kJ t     kJ e  (2.q1.80) Randamentul efectiv absolut seminet al grupului la func ionarea cu EPA: Pbse min eta Pb − PEPA = = Pt1 Pt1 esp − PA lsp η cu _ EPA = efectiv _ absolut se min et η motor ⋅η AT ⋅η kh q1 [−] (2.82) Randamentul global seminet al grupului la func ionarea cu EPA: .  kWh   kcal   kJ  Puterea calorifică inferioară a combustibilului conven ional: H iCC = 7000  ≅ 29310 kg   kg     g CC  cc centrala bsp ≅ 123 ⋅ qsp  kWh    • • Lucrul mecanic specific primit de pompa de alimentare (PA): PA lsp = PA Pint PA PA = [1] ⋅ hrefulare − haspiratie D0 ( )  kJ   kg    (2.78) Consumul specific de combustibil conven ional al centralei: cc bsp brut Bscc qsp = = cc Pb Hi  kg CC     kJ e  (2.76) Consumul specific brut de căldură al blocului cazan-turbină: brut qsp = q1.

99. • Randamentul generatorului electric al grupului ηg= 0. 0 a c 3 d e fg 1 a b c d e f g 2 Figura 2.6.84) Remarcă: Cu ajutorul rela iei (2.83) Randamentul global brut al grupului la func ionara cu TPA: cu _ TPA η global _ brut = Pb cu _ TPA = ηcazan ⋅η conducte ⋅η efectiv _ absolut Ptc [−] (2. • Temperatura aburului viu t0= 540 °C.cu _ EPA η global _ se min et = Pbse min eta = ηcazan ⋅ηconducte ⋅η cu _ TPA efectiv _ absolut se min et Ptc [−] (2.20).05 bar.9. Notă: Se vor neglija: pierderile de presiune şi entalpie de pe conductele de transport şi creşterile de entalpie din pompele de circula ie şi alimentare. • Debitul de abur viu D0= 100 kg / s. • Presiunea de condensa ie pcd= 0.19.1. Aplica ii: Calculul schemei Pantzer 2. • Randamentul mecanic al grupului turbogenerator ηm= 0. Cu D0 calculat se determină debitele de abur.19 se va simplifica prin înlocuirea liniei de preîncălzire regenerativă cu un aparat de schimb de căldură (vezi figura 2. • Entalpia apei de alimentare hal= 1040 kJ/kg. • Consumul specific de abur (d) şi de căldură (q) al grupului. şase de suprafa ă şi unul de amestec. Fie o Centrală TermoElectrică (CTE) care are o turbină cu abur fără supraîncălzire intermediară. extrase la prize. Se cunosc următorii parametrii: • Presiunea aburului viu p0= 70 bar. • Randamentul intern al turbinei ηi= 0. Se cer: • Puterea internă (Pi) şi cea electrică (Pel) a grupului. • Entalpia la priza „a” ha= 3100 kJ / kg. Rezolvare: Schema termică de principiu de la figura 2. Circuitul de preîncălzire regenerativă este format din şapte preîncălzitoare regenerative. . în valoare absolută. Astfel.987. linia de preîncălzire regenerativă va fi înlocuită cu un aparat de schimb de căldură alimentat de la priza fictivă „p1”. 2. Schema termică de principiu a centralei.6.70) se determină D0. • Entalpia la priza „g” hg= 2500 kJ/kg.

Se calculează schema simplificată a ciclului urmărind următoarele etape: I.Dp1 . 540 °C) = 6. Se calculează entalpia reală la finalul destinderii în turbină: h1 = h0 – ηi (h0 – h1t) = 3508 – 0. 6. Entalpia la priza 1 este egală cu media aritmetică dintre entalpiile la prizele „a” şi „g”: h p1 = ha + hg 2 = 3100 + 2500 = 2800 kJ/kg 2 p1 3 2 Figura 2.05 bar. Se citesc la presiunea şi temperatura punctului 0 entalpia şi entropia.9· (3508 -2110) = 2250 kJ/kg.s0) = h1t (0.Dp1) ·h2 = D3·h3 . . s0(p0. Se citeşte punctul teoretic de final al destinderii: h1t(p1.05 bar. Se calculează debitul de abur pentru preîncălzirea intermediară: Entalpia punctului doi se citeşte pe curba de satura ie x=0 la presiunea p2=p1: h2 (p2.t0) = s0(70 bar.21.20. h0(p0. Entalpia punctului 3 este entalpia de alimentare: h3=hal=1040 kJ/kg. Schema termică de principiu a centralei. Ecua ia de bilan energetic în acest caz este : Dp1·hp1 + D2·h2 = D3·h3 sau Dp1·hp1 + (D3 . x=0) = 138 kJ/kg.922 kJ/kg/K) = 2110 kJ/kg.0 p1 1 p1 3 2 Figura 2. Ecua ia de bilan masic pentru acest contur este: Dp1+ D2= D3 sau D2 = D3 . 540 °C) =3508 kJ/kg.t0) = h0(70 bar. Conturul de bilan pentru aparatul de schimb de căldură Se stabileşte un contur de bilan (reprezentat de limitele aparatului de schimb de căldură). Se calculează parametrii termodinamici lega i de destinderea în turbină. II.922 kJ/kg/K. x2=0) = h2 (0.

III. • Entalpia la priza „g” hg= 2500 kJ/kg.12 kg/s. şase de suprafa ă şi unul de amestec.99·0. • Debitul de abur viu D0= 100 kg / s. Pel 104715 2. • Presiunea de supraîncălzire intermediară psîi= 36 bar.de unde D p1 = D 3 ⋅ h3 − h2 1040 − 138 = 100 ⋅ = 33. Pel 104715 Calculul consumului de căldură al ciclului: Q=D0·(h0-h3)= 100·(3508-1040)=246 800 kWt.23). • Entalpia după preîncălzitorul alimentat de la priza „c” h6= 700 kJ/kg. Astfel linia de preîncălzire regenerativă se va înlocui cu două aparate de schimb de căldură astfel: • zona din linia de preîncălzire regenerativă formată din aparatele alimentate de la prizele „a” şi „b” (de presiune mai mare decât preîncălzirea regenerativă) a fost înlocuită cu aparatul de schimb de căldură alimentat de la priza fictivă „p1”.3143·10-4 kgabur / kW.12 d2 = 1 = = 6.12· (2800 – 2250) = 107 166 kW Calculul puterii electrice debitate de generator: Pel = Pi·ηm·ηg = 107 166·0. se va simplifica prin înlocuirea liniei de preîncălzire regenerativă cu două aparate de schimb de căldură (vezi figura 2.3569 kWt / kWe. h p1 − h 2 2800 − 138 D2 = D1 = D3 – Dp1 = 100-33.987. Calculul consumului specific de abur raportat la debitul de abur viu: D 100 d1 = 0 = = 9.2. Se cer: • Puterea internă (Pi) şi cea electrică (Pel) a grupului.987 = 104 715 kW. Calculul consumului specific de căldură a ciclului: Q 246800 q= = = 2. . Fie o Centrală TermoElectrică (CTE) care are o turbină cu abur cu supraîncălzire intermediară. • Temperatura după supraîncălzirea intermediară tsîi=540 °C.6. Calculul parametrilor ciclului: Calculul puterii interne a ciclului: Pi = D0· (h0 – hp1) +D1· (hp1 –h1) = 100· (3508 – 2800) + 66. • Randamentul intern pe toate zonele turbinei ηi= 0.22. Se cunosc următorii parametrii: • Presiunea aburului viu p0= 180 bar.88kg / s .05 bar. • Presiunea de condensa ie pcd= 0. • Entalpia apei de alimentare hal= 1040 kJ/kg. • Randamentul generatorului electric al grupului ηg= 0. Notă: Se vor neglija: pierderile de presiune şi entalpie de pe conductele de transport şi creşterile de entalpie din pompele de circula ie şi alimentare. • Entalpia la priza „c” hc= 3365 kJ / kg. Rezolvare: Schema termică de principiu de la figura 2. • Entalpia la priza „a” ha= 3100 kJ / kg.88 = 66. • Temperatura aburului viu t0= 540 °C. • Randamentul mecanic al grupului turbogenerator ηm= 0.99.5497·10-4 kgabur / kW. • Consumul specific de abur (d) şi de căldură (q) al grupului. Pel 104715 Calculul consumului specific de abur raportat la debitul de abur de la condensator: D 66.9. Circuitul de preîncălzire regenerativă este format din şapte preîncălzitoare regenerative.

22. Entalpia punctului 5 este entalpia de alimentare: h5=hal=1040 kJ/kg. 540 °C) = 6. p4=p3: h4 (p4.s0) = h1t (36 bar. Astfel linia de preîncălzire regenerativă se va înlocui cu două aparate de schimb de căldură astfel: • zona din linia de preîncălzire regenerativă formată din aparatele alimentate de la prizele „a” şi „b” (de presiune mai mare decât preîncălzirea regenerativă) a fost înlocuită cu aparatul de schimb de căldură alimentat de la priza fictivă „p1”.zona formată din preîncălzitoarele regenerative „c”. II.2212) = 2345 kJ/kg. Entalpia prizei 1 este egală cu media aritmetică dintre entalpiile la prizele „a” şi „b” (entalpia aburului înainte de supraîncălzirea intermediară): .t2) = h2(36 bar. 0 2 1 5 a b c d e fg 3 a b c d e f 4 Figura 2. „f” şi „g” va fi înlocuită cu aparatul de schimb de căldură alimentat de la priza fictivă „p2”. 540 °C) = 7.3711 kJ/kg/K. „d”.9· (3387 . Se calculează entalpia reală înainte de supraîncălzirea intermediară: h1 = h0 – ηi (h0 – h1t) = 3387 – 0. x4=0) = h4 (0.t0) = h0(180 bar. Se citesc la presiunea şi temperatura punctului 0 entalpia şi entropia.9· (3540 . 6.2559 kJ/kg/K. s2(p2.23.s2) = h3t (0.2945) = 2990 kJ/kg. „d”. • zona formată din preîncălzitoarele regenerative „c”. 540 °C) = 3540 kJ/kg. Se citeşte punctul teoretic al destinderii înaintea supraîncălzirii intermediare: h1t(p1. Rezolvare: Schema termică de principiu de la figura 2. Se calculează schema simplificată a ciclului urmărind următoarele etape: I. Se calculează parametrii termodinaici lega i de destinderea în turbină. „e”. h2(p2.) se citeşte pe curba de satura ie x=0 la pres. Se calculează debitul de abur pentru preîncălzirea intermediara: Entalpia punctului 4 (fig. Se calculează entalpia reală înainte de supraîncălzirea intermediară: h3 = h3 – ηi (h2 – h3t) = 3540 – 0. 7.t0) = s0(180 bar.3711 kJ/kg/K) = 2945 kJ/kg.05 bar. „e”. 540 °C) =3387 kJ/kg. Schema termică de principiu a centralei. Se citesc entalpia şi entropia punctului 2 (după supraîncălzirea intermediară).2559 kJ/kg/K) = 2212 kJ/kg. „f” şi „g” va fi înlocuită cu aparatul de schimb de căldură alimentat de la priza fictivă „p2”. 2.22 se va simplifica prin înlocuirea liniei de preîncălzire regenerativă cu două aparate de schimb de căldură (vezi figura 2. x=0) = 138 kJ/kg.t2) = s2(36 bar. s0(p0.05 bar. h0(p0.23). Se citeşte punctul teoretic la finalul destinderii în turbină: h3t(p3.

Calculul consumului specific de abur raportat la debitul de abur viu: .5 – 2345) = 130 970 kW Calculul puterii electrice debitate de generator: Pel = Pi·ηm·ηg = 130 970·0. Ecua ia de bilan energetic în acest caz este : Dp1·hp1 + D6·h6 = D5·h5 sau Dp1·hp1 + (D5 .99·0. h p1 − h6 3045 − 700 D6 = D5 – Dp1 = 100-14. Calculul parametrilor ciclului: Puterea internă a ciclului: Pi = D0 · (h0 – hp1) + (D0 –Dp1)·(hp1 – h1) + (D0 –Dp1)·(h2 – hp2) + (D0 –Dp1–Dp2)·(hp2 – h3) = = 100 · (3387 – 3045) + (100 –14.5 − 138 D4=D3=D6-Dp2=85.3 kg/s III.2)·(2932.24.).23.5 kJ/kg 2 2 h − h4 700 − 138 D p 2 = D6 ⋅ 6 = 85.24. h p1 = p1 5 2 Figura 2.5 = 85.5)·(3540 – 2932.0 2 1 5 p1 p2 3 p1 6 p2 4 Figura 2.2kg / s h p 2 − h4 2932.5 kg/s. Schema termică simplificată a centralei.5) + (100 –14.5 – 17.5kg / s . Debitul la priza „p2” se calculează în mod similar ca la priza „p1”. Conturul de bilan pentru aparatul de schimb de căldură alimentat de la priza „p1”.5–17.5 ⋅ = 17.Dp1) ·h6 = D5·h5 ..5)·(3045 – 2990) + + (100 –14. Ecua ia de bilan masic pentru acest contur este: Dp1+ D6= D5 sau D6 = D5 .2 = 68. astfel: Entalpia prizei „p2” este cu media aritmetică a entalpiilor punctelor „c” şi „g” hc + hg 3365 + 2500 h p2 = = = 2932.987 = 127 975 kW. ha + hb 3100 + 2990 = = 3045 kJ/kg 2 2 Se stabileşte un contur de bilan (reprezentat de limitele aparatului de schimb de căldură – vezi figura 2.Dp1 . h − h6 1040 − 700 de unde D p1 = D5 ⋅ 5 = 100 ⋅ = 14.

• Puterea calorifică inferioară a combustibilului ( H ii ) folosit şi compozi ia acestuia. Calculul debitului de combustibil necesar unui cazan se face cu formula (3. D0 reprezintă debitul nominal de abur al unui grup în kg/s sau t/h. 3. lichizi şi gazoşi. Pel 127974 d1 = 3. D ⋅q Bcaz = 0 n ci (3. • Căldura specifică primită de agentul apa abur în cazan (qc). Pel 127975 Calculul consumului specific de abur raportat la debitul de abur de la condensator: D 68.5)·(3540 – 2990)=281 725 kWt. Calculul debitului nominal de abur şi al celui de combustibil aferent unui cazan. Calculul arderii combustibilului.03.D0 100 = = 7. Calculul debitului nominal de abur şi al celui de combustibil aferent unui cazan. 3.814·10-4 kgabur / kW. Etapele acestei etape sunt: 3. Datele ini iale ale acestei etape de proiect sunt: • Debitul de abur viu al grupului calculat (D0). Calculul ventilatoarelor de aer şi de gaze de ardere. Calculul arderii combustibilului În acest subcapitol va fi prezentată o metodă de calcul a arderii combustibililor solizi.5. CALCULUL SERVICIILOR PROPRII AFERENTE SĂLII CAZANELOR 3. Calculul morilor de cărbune. Calculul consumului specific de căldură a ciclului: Q 281725 q= = = 2.2.1. qc este căldura specifică primită de agentul apa abur în cazan în kJ/kgabur. precum şi o metodă de calcul a principalelor caracteristici ale servicii proprii aferente cazanelor şi anexelor acestora.. 3. lichizi şi gazoşi. 3. Ecua iile arderii Pentru combustibilii solizi şi lichizi .2.1. ncazgr reprezintă numărul de cazane pe grup. Pel 127975 Calculul consumului de căldură al ciclului: Q=D0·(h0-h5) + (D0-Dp1)·(h2-h1)= 100·(3387 -1040) + (100 –14.3.4.2014 kWt / kWe. H ii este puterea calorifică inferioară a combustibilului.1).3 d2 = 1 = = 5. precum şi un model de calcul al concentra iilor de substan e periculoase emise în atmosferă de instala iile energetice. Introducere. Calculul electrofiltrului de cenuşă.07) ncazgr (3.0. 3.2).1.337·10-4 kgabur / kW. Calculul debitului de abur produs de un cazan se face după formula (3. D0 n = unde D0 ⋅ (1. 3. În acest capitol este prezentată o metodologie de calculul a arderii combustibililor solizi..1) D0n reprezintă debitul nominal de abur al unui cazan în kg/s sau t/h. ηcaz este randamentul cazanului.2) η caz ⋅ H i unde Bcaz este debitul nominal de combustibil al cazanului în kg/s sau t/h.

volumul stoechiometric de aer umed se calculează cu formula (3. Pentru combustibilii gazoşi Calculul arderii pleacă de la ecua iile chimice ale arderii complete pentru principalele substan e combustibile.4 m3N de oxigen şi se eliberează 22.5) Din ecua ia (3. la arderea unui mol de hidrogen sulfurat se generează un volum molar de apă şi un volum molar de dioxid de sulf.4 m3N de oxigen şi se eliberează 22.11) În func ie de valoarea umidită ii aerului umed (x [g/kg].4 m3N de dioxid de carbon. fiind necesar un volum molar şi jumătate de oxigen.6 ⋅ H i + 0.4 m3N de dioxid de sulf.um). 3.5 ⋅ O2 = SO2 + H 2 O n n  C m H n +  m +  ⋅ O2 = m ⋅ CO2 + ⋅ H 2 O 4 2  (3.4) se observă că pentru fiecare două kg de hidrogen intrate în ardere sunt necesari 11. Compozi ia chimică a combustibililor gazoşi este dată de procentele volumetrice (sau molare) ale fiecărei substan e intrate în reac ie.2 m3N de oxigen şi se eliberează 22. Aceste componente dau următoarele reac ii de ardere: H 2 + O2 = H 2 O CO + 0.Calculul arderii pleacă de la rela iile chimice ale arderii complete (stoechiometrice) pentru principalele substan e combustibile.8 şi 3.7.3) se observă că pentru fiecare 12 kg de carbon intra i in reac ie sunt necesari 22.21 (3.7 ⋅ O i în N kg 100 (3.um). egală cu 10 pentru România). Dintre aceste elemente ard doar carbonul. hidrogenul sulfurat (H2Sc. hidrogen (Hi).5 ⋅ O2 = CO2 H 2 S + 1.5) se observă că pentru fiecare 32 kg de sulf intrate în ardere sunt necesari 22.4 m3N de vapori de apă. substan e anorganice (Ai) şi apă (Wi). Din ecua ia (3.5 ⋅ O2 = H 2 O S + O2 = SO2 (3.6) (3.um) şi hidrocarburile (CmHnc.um).8) (3.4) (3. 3. iar la arderea hidrocarburilor de tipul CmHn se n n  generează m volume molare de dioxid de carbon şi volume molare de apă. conform cu ecua iile arderii.3) (3. fiind necesari  m +  volume 4 2  molare de oxigen. Va min = VO min 0.7) (3.12): . oxigen (Oi).6.9) Din rela iile 3.10) Volumul stoechiometric de aer folosit pentru arderea unui kg de combustibil (Vamin) se află prin împăr irea volumului stoechiometric de oxigen la propor ia de oxigen existentă în atmosferă (3. hidrogenul şi sulful. Din ecua ia (3. Compozi ia chimică a combustibililor este exprimată în procente masice de carbon (Ci). formarea oxizilor de azot în timpul arderii fiind un proces care nu influen ează calculul arderii şi în acelaşi timp dificil de modelat matematic. monooxidul de carbon (COc. la arderea unui mol de monoxid de carbon se generează un volum molar de dioxid de carbon şi este necesar jumătate de volum molar de oxigen.10): VO min = m3 1. cu formula (3. Principalele substan e care intră în reac iile de ardere sunt: hidrogenul (H2c. sulf (Si). Calculul volumelor normale ale gazelor de ardere Pentru combustibilii solizi şi lichizi Volumul stoechiometric de oxigen (VOmin) folosit pentru arderea unui kg de combustibil se calculează. Reac iile de ardere sunt deci: C + O2 = CO2 H 2 + 0.9 se vede că la arderea unui mol de hidrogen se generează un volum molar de apă şi este necesar jumătate de volum molar de oxigen.867 ⋅ C i + 5.11).75 ⋅ S i − 0. azot (Ni).

5 ⋅ CO um .13) (3.00700125 ⋅ S i în V N 2 = 0. Volumul teoretic de dioxid de carbon aflat în gazele de ardere este calculat cu formula: VCO2 = CO2 um .21): VO2uscat = VO min ⋅ (λ − 1) V guscat Pentru combustibilii gazoşi O2 % = 100 ⋅ VO2uscat (3.c + CO um .c + 1. astfel volumele de dioxid de carbon ( VCO2 ).5 ⋅ H 2 S um . respectiv volumele de aer reale umede şi uscate se calculează similar cazului combustibililor lichizi şi solizi.c  = 0.23) Volumul teoretic de dioxid de sulf şi de azot din gazele de ardere este: .0112 ⋅ H i + 0.21) Volumul de oxigen stoechiometric.00161 ⋅ x ⋅ V a min în (3.18) Volumul gazelor de ardere uscate (Vg uscat) se calculează prin corectare cu excesul de aer din instala ie (λ): V guscat = V g min us + Va min ⋅ (λ − 1) (3.16) Volumul stoechiometric de vapori de apă ( VH 2O min ) con inută în gazele de ardere emanate prin combustia unui kg de substan ă este dat de formula (3.14) şi (3.20) (3.14) (3.00161 ⋅ x) ⋅ Va min în 3 mN kg (3. este calculat cu următoarea formulă: VO min 0.17) Volumul stoechiometric de gaze de ardere umede se calculează prin însumarea volumelor de gaze de ardere uscate cu volumul de apă (3.01242 ⋅ W i + 1.19) Volumul de oxigen existent în gazele de ardere uscate ( VO2 uscat ) precum şi procentul de oxigen existent în gazele de ardere (O2%) sunt date de formulele (3.c + 100 ∑ m ⋅C m On um . azot ( V N 2 ) se vor calcula cu ajutorul expresiilor (3.13).15): 3 mN kg 3 mN kg 3 mN kg VCO2 = 0. (3. conform ecua iilor arderii.12) Volumul stoechiometric al gazelor de ardere uscate (Vgminus) şi umede (Vgminumed) sunt calculate cu ajutorul ecua iilor arderii.01867 ⋅ C i în (3.79 ⋅ Va min + 0. fără apă (3.08 ⋅ N i în Volumul stoechiometric de gaze de ardere uscate se calculează prin însumarea componentelor con inute de gazele de ardere.22) Volumul minim de aer necesar arderii.c în 3 mN 3 mN (3.20 şi 3.c − O2  m +  ⋅ Cm H n + 4   ∑ +     în 3 mN 3 mN (3.16): V g min us = VCO2 + VSO2 + V N 2 (3.15) VSO2 = 0.5 ⋅ H 2 um .17): 3 mN kg V H 2 0 min = 0.c um .18): V g min umed = V g min us + V H 2Omin (3.Vau min = (1 + 0.242 ⋅ W f + 0.c + 0. dioxid de sulf ( VSO2 ).01 ⋅  n  um .

c + ∑ 0.1242 ⋅ d ) ⋅ 0. cu următoarea formulă: . NO2. deci masa de dioxid de sulf se poate calcula prin formula: m SO 2 = 2.c + + 0.00161 ⋅ x ⋅ Va min în 3 mN 3 mN (3.c (3. cu ajutorul formulei: m NOx = 1 ⋅ f NOx ⋅ H ii 1000 (3.28) Calculul cantită ii de cenuşă zburătoare (mcenuşă [kg/kg]) se face inându-se seama de gradul de re inere al cenuşii în focar (x.27) m SO2 = ⋅ ⋅ (1 − r ) 32 100 unde r este gradul de re inere al sulfului în focar (prin zgură şi cenuşă). pulberi (cenuşă zburătoare) şi CO2 din centralele termice şi termoelectrice” elaborată de RENEL.31) Calculul concentra iilor de noxe în gazele de ardere Concentra ia dioxidului de sulf în gazele de ardere uscate (CSO2) se calculează.c + H 2 S um . m NOx = 1 ⋅ f NOx ⋅ H ii 1000 (3.3 rezultă că pentru fiecare 32 kg de sulf intrate în reac ie rezultă 64 kg de dioxid de sulf. Prin produsul între puterea calorifică inferioară a combustibilului ( H ii [kJ/kg]) şi factorul de emisie se poate ob ine masa de oxizi de azot (mNOx) eliberată prin arderea unui kg de combustibil. Calculul cantită ii de oxizi de azot se face cu ajutorul factorilor de emisie (fNOx [g/GJ]) ( valorile de calcul sunt cele din „Metodologia de evaluare operativă a emisiilor de SO2.4 m3N de hidrogen sulfurat se creează 64 kg de dioxid de sulf.01 ⋅ ( H 2 um .30) Calculul masei de oxizi de azot se bazează pe baza „Metodologiei de evaluare operativă a emisiilor de SO2.25) Volumul teoretic de apă este dat de rela ia: V H 2Omin = 0.29) Pentru combustibilii gazoşi Principalele noxe eliminate prin arderea gazelor de ardere sunt dioxidul de sulf şi dioxidul de azot. Prin arderea a 22. pulberi (cenuşă zburătoare) şi CO2 din centralele termice şi termoelectrice” elaborată de RENEL).um 100 (3. r poate lua conform metodologiilor următoarele valori: 0. Prin arderea gazelor naturale nu se produc pulberi.c m3 în N 3 100 mN um . în procente masice) şi randamentul de re inere a cenuşii în electrofiltre (y).01 ⋅ N 2 în (3.5 ⋅ n ⋅ C mHn um . mcenusa = Ai ⋅ (1 − x) ⋅ (1 − y ) 100 (3. din rezultatele ob inute anterior. deci masa de dioxid de sulf evacuată pentru fiecare kg de combustibil se va calcula cu rela ia: 64 S i (3.79 ⋅ Va min + 0.05 pentru huilă şi 0 pentru gaze naturale şi păcură.2 pentru lignit.8571 ⋅ S c . Calculul maselor principalelor noxe ce rezultă din reac ie Pentru combustibilii solizi şi lichizi Din ecua ia 2. 0.26) Pentru calculul volumelor reale de aer şi gaze de ardere se procedează ca şi în cazul combustibililor lichizi şi solizi. NO2.5 ⋅ H 2 S um .VSO2 = SO2 um .c + 1.24) 3 mN 3 mN V N 2 = 0.

2. Obs.15) unde PME este puterea motorului electric de antrenare al morii în kW. 8. Puterea motorului electric care antrenează moara este dată de formula următoare: PME = Bm ⋅ c sm ⋅ (1. În cele mai multe cazuri o moară se găseşte în rezervă iar o alta în repara ii astfel încât principiul de alegere al numărului de mori este: nm = nmf + o moară în rezervă + o moară în repara ii cu nm este numărul total de mori. ∆λCAN = 0. 3..35) 21 − O2% unde O2normat este procentul de oxigen normat în gazele de ardere. nmf = 3.2..25.32) V guscat Concentra ia oxizilor de azot în gazele de ardere uscate (cNOx) se calculează în următorul mod : c NOx = 1000 ⋅ m NOx V guscat (3. solu ia de dimensionare a VA este 2X50%.36) 3.4.4.5. Bm este debitul de combustibil măcinat de moară în t/h.000.05 (pătrunderile de aer în focar). 1. 10}. Dimensionarea VA In majoritatea cazurilor. ∆λEF = 0.05. numărul de ventilatoare de aer (nVA) este egal cu 2. 4. ∆λPAR = 0. 1.02 (pătrunderile de aer în zona canalelor de legătură între cazan şi coş). depinzând de tipul combustibilului (excesul de aer la intrarea în focar).24) kWh/t este energia specifică de măcinare a morii.1. Creşterea de presiune în VA . Puterea electrică ob inută mai sus se rotunjeşte în sus la una dintre mărimile scării R10.34) Corec ia concentra iilor cu oxigenului din gazele de ardere se face prin produs cu coeficientului definit în formula următoare: 21 − O2 normat (3.3.. ∆λECO = 0.2 (pătrunderile de aer în zona preîncălzitorului rotativ de aer). deci. Scara R10 este dată de şirul :{1.... el poate lua valori între 3 % (pentru combustibilii lichizi şi gazoşi) şi 6 % (pentru combustibilii solizi).05 (pătrunderile de aer în zona economizorului). Deci se ob in următoarele concentra ii: f O2 = cSO2 corectat = cS02 fO2 [mg/m3N] cNOx corectat = cNOx fO2 [mg/m3N] ccenusa corectat = ccenusa fO2 [g/m3N] Excesele de aer pe traseul de aer – gaze de ardere al cazanului date de următoarele mărimi: λf = 1.000 ⋅ m SO2 Concentra ia pulberilor în gazele de ardere uscate (ccenuşa) se calculează în următorul mod: ccenusa = 1000 ⋅ mcenusa V guscat (3.(3. 5.6. Calculul morilor de cărbune. ∆λSI = 0. 6.1 (pătrunderile de aer în zona electrofiltrului).08 (pătrunderile de aer în zona supraîncălzitoarelor de abur).33) c SO2 = 1. ∆λf = 0. nmf este numărul de mori aflate în func iune. (3. Se alege un număr par de mori de cărbune astfel încât debitul măcinat de o moară să nu depăşească 100 t/h. Pentru nm = 4. Calculul Ventilatoarelor de Aer (VA).15. csm = (12.1.05. 2. 3.

Ta este temperatura absolută la aspira ia VA.013 m3 0 în ⋅ Bcaz ⋅ Vaum ⋅ λVA ⋅ ⋅ nva 273. ηVA este randamentul intern al VA.. µa=28. g este accelera ia gravita ională.5 până la 7 kPa..2 1.40) unde tura ia ventilatorului (nv) este egală cu nV = 3000 ⋅ (1 − s ) .39) Alegerea tipului de ventilator şi a tura iei nq = nv ⋅ QVA ⋅ H VA −3 / 4 (3. m3 m . kmol kJ R este constanta universală a gazelor.01. s2 ∆pVA=5. R=8.5÷7 kPa Înăl imea de refulare a VA (HVA) este dată de formula de mai jos: H VA = unde (3.96 (la 2 MW) PME se va rotunjii la un dintre valorile scării R10. .84 (pentru maşini axiale)..15 p a s (3. pga (presiunea gazelor de ardere) = 0. kmol ⋅ K Debitul volumetric de aer intrat în VA QVA = Ta 1. ηME are valori între 0.02. Calculul Ventilatoarelor de Gaze de ardere (VGA).0.6 kPa.. p este numărul de poli ai motorului.37) ρa este densitatea aerului . Puterea electrică necesară motorului de antrenare (PME) este dată de rela ia de mai jos: PME = unde PMK η ME în kW (3. kg µa este masa molară a aerului. ∆pVA în mcoloană de aer ρa ⋅ g kg .9 (la 100 kW) şi 0.Se alege creşterea de presiune în VA (∆pVA) 5. Puterea electrică necesară motorului de antrenare al VA Puterea mecanică la cuplă a VA (PMK) este dată de rela ia de mai jos: PMK = QVA ⋅ ∆pVA ηVA în kW (3. K.966 .. având următoarele deosebiri: ∆pVGA(creşterea de presiune în VGA) = 5. tga (temperatura gazelor de ardere) = 150.6 (maşini centrifugale lente) şi 0. s = 0. ηVA = 0.41) unde.1. Calculul VGA este similar cu calculul VA. Pentru VA se recomandă p = 3 sau 3.81 ρa = unde µ a ⋅ pa R ⋅ Ta (3.5.165°C. pa=0. Rapiditatea dimensională raportată la debit (nq) determină tipul de ventilator.. g=9.38) pa este presiunea aerului la inspira ia VA.314 .95 bar. 3.92 bar.42) ηME este randamentul motorului electric. p s este alunecarea motorului..1.

Calcularea eficien ei filtrelor .44) Dcen1 reprezintă debitul de cenuşă din punctul 1. xcen = 0.6.15 pga (3. 3. ycen=0.3 pentru focarele cu ardere a cărbunelui sub formă pulverizată. Prezentarea principalelor puncte din procesul de calcul al electrofiltrului. Ai este cantitatea de cenuşă din combustibil.25 0 0 ⋅ BCAZ ⋅ [Vvga + (λVGA − 1) ⋅ Vaum] ⋅ ⋅ nVGA 273. xcen este gradul de re inere a cenuşii în focar.7 pentru focarele cu grătar şi arderea cărbunelui sub formă de bulgări. (3. Punctul 3 reprezintă ieşirea din electrofiltru. Punctul 2 reprezintă ieşirea din cazan.46) Eficien a instala iei de re inere a cenuşii ia următoarele valori: ycen=0. QVGA = unde Tga 1. Punctul 1 reprezintă intrarea combustibilului în focar. este prezentat ansamblul cazan electrofiltru.96÷0.2.99 pentru filtrele electrostatice. Gradul de re inere al cenuşii în focar poate lua valori după cum urmează: xcen = 0.1..8 pentru filtrele mecanice uscate. Bcaz este debitul de combustibil consumat de cazan.µga (masa molară a gazelor de ardere) = 28 kg/kmol.45) unde Dreal este debitul de cenuşă înainte de instala ia de filtrare (în punctul 2). Debitul de cenuşă în punctul 1 este dat de următoarea rela ie: Dcen1 = Bcaz ⋅ unde Ai 100 (3.1..013 1.43) QVGA este debitul volumic al gazelor de ardere. ycen este eficien a instala iei de re inere a cenuşii. Dreal = Dcen1 ⋅ (1 − xcen ) În punctul 2. Debitul de cenuşă în punctul 3 este dat de următoarea formulă: Dcen3 = Dreal ⋅ (1 − y cen ) unde Dcen3 este debitul de cenuşă în punctul 3.9 pentru filtrele mecanice umede.7÷0. ycen=0.5 pentru focare cu evacuarea lichidă a zgurii. cantitatea de cenuşă este dată de diferen a între Dcen1 şi debitul de cenuşă re inut în focar: (3. cu principalele puncte ce servesc la calculul instala iei: Focar 1 2 Electrofiltru 3 Figura 3. Calculul electofiltrului de cenuşă Calculul debitelor de cenuşă În schema următoare. xcen = 0.

wga este viteza gazelor de ardere (wga=1. iar în cazul b) aburul se destinde într-o turbină cu abur producând suplimentar lucru mecanic. În cazurile a) ITG cu cogenerare şi b) ciclu combinat gaze abur se introduce. În cazul a) aburul produs de CR poate fi livrat către un consumator termic.48) (3.2.3 m). iar în figura 4.25÷0.2÷0.1. în diagrama temperaturăentropie (T-s). Debitul de cenuşă acceptat pentru grup este dat de următoarea formulă: DSTAS = c STAS ⋅ V guscat unde Vguscat este volumul de gaze de ardere uscate. un cazan recuperator (CR). . se poate urmări trasarea procesului termodinamic real al ITG.50) Electrofiltrul se împarte în mai multe câmpuri astfel încât lungimea unui câmp să se afle în intervalul 4÷6 m. Eficien a electrofiltrului se calculează cu următoarea formulă: y cen = 1 − e unde L v − ⋅ d wga (3.47) creal este concentra ia de cenuşă reală în punctul 2.0. Lungimea electrofiltrului este dată de rela ia: L=− d ⋅ w ga v ⋅ ln(1 − y cen ) (3. Depozitul de zgură şi cenuşă Depozitul de zgură şi cenuşă colectează nămolul de la pompele Bagger şi îl înmagazinează pe toată durata de via ă a centralei. se prezintă schema simplificată a Instala iei de Turbină cu Gaze (ITG) în ciclu simplu. v este viteza de depunere a particulelor (v=0. Înăl imea depozitului variază între 20÷25 de metri.49) L este lungimea electrofiltrului. Descrierea instala iilor În figura 4. d este distan a între electrozi (d=0. dv este durata de via ă a centralei (dv=35÷50 ani). în locul AZ.5 m). 4. Calculul lungimii electrofiltrului Pentru combustibilii găsi i la centralele termoelectrice din România. Eficien a instala iei de re inere a cenuşii este: y cen = unde Deral − D STAS c = 1 − stas Dreal c real (3. Volumul depozitului de zgură şi cenuşă (Vdep) este dat de următoarea formulă: Vdep = unde Bcaz ⋅ n gr ⋅ τ u ⋅ d v ⋅ A i ρ (3. cel mai bun mijloc de reducere a emisiilor de cenuşă este electrofiltrul. CALCULUL ITG ŞI AL CICLULUI COMBINAT GAZE-ABUR FĂRĂ POSTCOMBUSTIE 4.Concentra ia de cenuşa acceptată în gazele de ardere (cSTAS) este de 50 mg/m3N de gaze de ardere.25 m/s).51) τu durata anuală de utilizarea a centralei (τu=6000÷7000 h/an). ρ este densitatea zgurii şi cenuşii (ρ=1100÷1200 kg/m3).5÷2.

1. TG – turbina cu gaze propriuzisă.compresor.„cp” şi „k” constante şi aceleaşi pentru aer şi gazele de ardere.3: Schema ITG 3 CA T e m p e ra tu ra [K ] 3 p2 TG 4 2 4 p1 1 E n t r o p ia [ k J / k g / K ] Figura 4. lucrul mecanic specific efectuat de turbina cu gaze: lTG [kJ/kg].1: Schema instala iei de turbină cu gaze (ITG) FA – filtru de aer. T4 [K]. θ şi T1: temperaturile în punctele caracteristice ale schemei: T2. în func ie de εK. Calculul ciclului Brayton simplu ideal. 2 GE K 1 Figura 4.4: Diagrama T-s – ciclu ITG ideal • • • • • • Să se expliciteze analitic. AZ – amortizor de zgomot.2 CA GE K 1 0 FA 3 TG 4 5 A Figura 4. . cp. GE – generator electric Temperatura [K] 3 p2 2t 2 4t p0 4 5 0 1 Entropia [kJ/kg/K] Figura 4. puterea termică intrată în ITG raportată la debitul de fluid motor: q1 [kJ/kg]. Ipoteze simplificatoare: . 4. K. k.se neglijează debitul de combustibil. căldura specifică la presiune constantă „cp” [kJ/kg/K]. raportul între: lTG şi lK [-]. T3.1. raportul temperaturilor extreme în ciclu „θ” şi temperatura mediului ambiant „T1” [K]. . lucrul mecanic specific consumat de compresor: lK [kJ/kg]. Se consideră o instala ie de turbină cu gaze (ITG) ce func ionează după ciclul teoretic.2: Trasarea în diagrama T-s a procesului termodinamic real al ITG 4. CA – cameră de ardere. exponentul adiabatic „k”. lucrul mecanic specific net al ITG: lITG [kJ/kg].1. Se cunosc: raportul de compresie „εK”.

Rezolvare: • Calculul temperaturilor: k −1 k −1 k −1 p  k T Compresie adiabată 1→ 2: 2 =  2  = (ε K ) k ⇒ T2 = T1 ⋅ (ε K ) k [K] p  T1  1  T Raportul temperaturilor extreme θ = 3 ⇒ T3 = T1 ⋅ θ [K] T1 Ciclu teoretic ⇒ raportul de destindere în turbină εTG = εK = ε T p  Destindere adiabată 3→ 4: 3 =  3  T4  p 4    • Bilan ul pe compresor: k −1 k = (ε TG ) k −1 k ⇒ T4 = T3 ε k −1 TG k = T1 ⋅ θ ε k −1 TG k [K] k −1 T    l K = c p ⋅ (T2 − T1 ) = c p ⋅ T1 ⋅  2 − 1 = c p ⋅ T1 ⋅  (ε K ) k − 1 [kJ/kg] T     1  • Bilan ul pe turbina cu gaze propriuzisă: Observa ie: Neglijarea debitului de combustibil implică egalitate între debitul de aer şi cel de gaze de ardere (ipoteză simplificatoare). în două moduri: ηt [-].    T  1    lTG = c p ⋅ (T3 − T4 ) = c p ⋅ T3 ⋅ 1 − 4  = c p ⋅ T1 ⋅ θ ⋅ 1 − [kJ/kg] k −1  T3   (ε ) k    TG   • Raportul între: lTG şi lK: k −1   1   (ε TG ) k − 1 c p ⋅ T1 ⋅ θ ⋅ 1 − θ⋅ k −1  k −1  (ε ) k  (ε TG ) k lTG θ TG  = = = [-] k −1 k −1 k −1 lK   (ε K ) k − 1 (ε TG ) k c p ⋅ T1 ⋅  (ε K ) k − 1   • Bilan ul pe ITG:     k −1 1     l ITG = lTG − l K = c p ⋅ T1 ⋅ θ ⋅ 1 − −  (ε K ) k − 1 [kJ/kg] k −1     (ε TG ) k         • puterea termică intrată în ITG raportată la debitul de fluid motor: q1 [kJ/kg] k −1 k −1     q1 = c p ⋅ (T3 − T2 ) = c p ⋅  T3 − T1 ⋅ (ε K ) k  = c p ⋅ T1 ⋅  θ − (ε K ) k  [kJ/kg]     • puterea termică evacuată din ITG raportată la debitul de fluid motor: q2 [kJ/kg]   T  T3   − 1 ⇒ q 2 = c p ⋅ (T4 − T1 ) = c p ⋅ T1 ⋅  4 − 1 = c p ⋅ T1 ⋅  T  k −1  (ε ) k ⋅T   1  1  TG    θ   q 2 = c p ⋅ T1 ⋅  − 1 [kJ/kg] k −1  (ε ) k   TG  • randamentul termic al ciclului: ηt [-] T  T1 ⋅  4 − 1 T  c p ⋅ (T4 − T1 ) q 1  1  = 1 − T1 = 1 − =1− ηt = 1 − 2 = 1 − k −1 q1 c p ⋅ (T3 − T2 ) T2 T  (ε K ) k T2 ⋅  3 − 1  T   2  [-] .• puterea termică evacuată din ITG raportată la debitul de fluid motor: q2 [kJ/kg]. • randamentul termic al ciclului. Observa ie: în cadrul ciclului teoretic raportul de destindere în turbină εTG = εK.

puterea internă produsă de ITG: PITG = 55000 [kW] şi debitul de agent de lucru: D = 125 [kg/s]. Ipoteze simplificatoare: .4. Se consideră o ITG ce func ionează după ciclul teoretic (figurile 4. .5295 = 52. Rezolvare: randamentul termic (teoretic) al ciclului: 1 1 ηt = 1 − = 1 − 1. • • • • • • • Să se determine: randamentul termic (teoretic) al ciclului: ηt [%]. puterea termică intrată în ITG: Pt1 [kJ/kg]. puterea termică evacuată din ITG raportată la debitul de fluid motor: q2 [kJ/kg].95 k −1 14 1.se neglijează debitul de combustibil. 4 bilan ul energetic pe ITG: (ε K ) k [%] • PITG 55000 = = 440 [kJ/kg] D 125 l l 440 ⇒ η t = ITG [-] q1 = ITG = = 831 [kJ/kg] q1 ηt 0.„cp” şi „k” constante şi aceleaşi pentru aer şi gazele de ardere. .5295 q1 = l ITG + q 2 [kJ/kg] ⇒ q 2 = q1 − l ITG = 831 − 440 = 391 [kJ/kg] Pt1 = D ⋅ q1 = 125 ⋅ 831 = 103875 [kW] Pt 2 = D ⋅ q 2 = 125 ⋅ 391 = 48875 [kW] sau Pt 2 = Pt1 − PITG = 103875 − 55000 = 48875 [kW]. puterea termică intrată în ITG raportată la debitul de fluid motor: q1 [kJ/kg].). Se cunosc: raportul de compresie: εK = 14. Ipoteze simplificatoare: . să se pună în eviden ă rezultatele analitice de mai sus utilizând calcule numerice.. exponentul adiabatic: k = 1. şi 4. PITG = D ⋅ l ITG [kW] ⇒ l ITG = 4.Observa ie: în cazul ciclului ideal se ob ine: T2 T3 T T ⇒ 4 = 3 . Se consideră o ITG ce func ionează după ciclul teoretic (figurile 4.3.„cp” şi „k” constante şi aceleaşi pentru aer şi gazele de ardere. = T1 T4 T1 T2     k −1 1    θ ⋅ 1 − c p ⋅ T1 ⋅ −  (ε K ) k − 1 k −1      (ε ) k      q 2 l ITG TG    ⇒ ηt = 1 − = = k −1 q1 q1   c p ⋅ T1 ⋅ θ − (ε K ) k    k −1   k −1 θ  (ε TG ) k − θ     θ − (ε K ) k  + 1 − k −1  k −1    (ε ) k  1 TG   = 1 + (ε TG ) k =1− [-] ηt = k −1 k −1 k −1 (ε K ) k θ − (ε K ) k θ − (ε K ) k 4.).2. • • Se cere: să se calculeze analitic raportul optim de compresie „εK”. • calculul analitic: .4.3. Rezolvare: Observa ie: în cadrul ciclului teoretic raportul de destindere în turbină ε = εK = εTG.4.1. pentru care se maximizează lucrul mecanic specific net al ITG „lITG” [kJ/kg]. şi 4.3.1. puterea termică evacuată din ITG: Pt2 [kJ/kg].se neglijează debitul de combustibil. lucrul mecanic specific net al ITG: lITG [kJ/kg]. 4−1 = 0.

în cazul ciclului teoretic.7 4.6. Raportul optim de compresie [-] 20 19 18 17 16 15 14 13 12 11 4.5 4.15 [K]).1 4.1 5. pentru ITG. Lucru mec.8 4.8.2 5.4 4.2 4.4 Raportul temperaturilor extreme [-] Varia ia raportului optim de compresie cu raportul temperaturilor extreme. pentru ITG.8. În figurile de mai jos se pune în eviden ă. εoptim pentru care se maximizează lITG este aproximativ 15. Se observă că. varia ia lITG cu ε pentru θ = 4.9 5. pentru k = 1. 5.4 şi θ = 4. specific ITG [kJ/kg] 450 449 448 447 446 445 444 443 442 11 12 13 14 15 16 17 Raportul de compresie [-] 18 19 20 Varia ia lucrului mecanic specific cu raportul de compresie.6 4.15 [K] şi T3 = 1383. pentru ciclul ITG teoretic: varia ia εoptim cu θ în intervalul 4÷5.3 5.    k −1 θ ⋅ 1 − 1  −  ε k − 1  ⇒   l ITG (ε ) = c p ⋅ T1 ⋅   k −1         ε k     k −1 c p ⋅ T1 ⋅ θ l ITG (ε ) = c p ⋅ T1 ⋅ θ − − c p ⋅ T1 ⋅ ε k + c p ⋅ T1 k −1 ε k 1− 2⋅k k 1 1− 2⋅k 1  − − k −1 k −1 k = θ ⋅ ε k − ε k − ⋅ c p ⋅ T1 ⋅ ε ⋅ c p ⋅ T1 ⋅  k k  1 1− 2⋅k 1  − − k −1 k −1 k = θ ⋅ ε k − ε k − ⋅ c p ⋅ T1 ⋅ ε ⋅ c p ⋅ T1 ⋅  k k  d (l ITG (ε )) k − 1 = ⋅ c p ⋅ T1 ⋅ θ ⋅ ε d (ε ) k d (l ITG (ε )) k − 1 = ⋅ c p ⋅ T1 ⋅ θ ⋅ ε d (ε ) k 1− 2⋅k k         d (l ITG (ε )) =0 d (ε ) ⇒ θ ⋅ε ⇒ 1− 2⋅k k −ε − 1 k = 0 ⇒θ ⋅ε k 1− 2⋅k k =ε − 1 k ⇒ε 1 1− 2⋅k − − k k =θ ⇒ ε 2⋅( k −1) k =θ ε optim = θ 2⋅( k −1) • calculul numeric: Considerăm: k = 1.8 (t1 = 15 [°C] şi t3 = 1110 [°C]. deci T1 = 288.5 4 5 . în cazul ciclului teoretic.3 4.5.4 şi θ = 4.

4.2. Calculul ciclului Brayton simplu real
4.2.1. Se consideră o ITG (vezi figura) ce func ionează după ciclul real.

2 CA GE K 1 0
• • • • • • • • • • • • • • • •

3

TG FA 4 5

AZ

Se cunosc: presiunea atmosferică: p0 = p5 = 1,013 bar; temperatura atmosferică: t0 = 15 °C; temperatura la ieşirea din CA: t3 = 1225 °C; debitul de aer: Daer = 450 kg/s; raportul de compresie: εK = 17; randamentul intern al compresorului: ηK = 91 %; randamentul camerei de ardere: ηCA = 98 %; randamentul intern al turbinei: ηTG = 90 %; pierderea de presiune în filtrul de aer (FA): ∆p FA = 0,03 bar; pierderea de presiune în camera de ardere (CA): ∆pCA = 0,05 ⋅ p2 ; pierderea de presiune în amortizorul de zgomot (AZ): ∆p AZ = 0,05 bar; căldura specifică medie a aerului: cpa = 1,03 kJ/kg/K (cpa = cp0 = cp1 = cp2); căldura specifică medie a gazelor de ardere în punctele 3, 4 şi 5: cp3 = 1,17 kJ/kg/K; cp4 = cp5 = 1,1 kJ/kg/K; exponentul adiabatic pentru aer şi gazele de ardere: ka = 1,39 şi kg = 1,31; puterea calorifică inferioară a combustibilului (gazos): Hi = 50000 kJ/kg;’ randamentul mecanic şi cel al generatorului: ηm = 99,5 % şi ηg = 98,7 %; Ipoteză simplificatoare: nu se ine cont de tref pentru care este definită Hi. Se cere: reprezentarea procesului în diagrama T-s (temperatură [K]–entropie [kJ/kg/K]); parametrii în punctele caracteristice ale ciclului 0 ÷ 5 : p [bar], t [°C], h [kJ/kg]; debitul de combustibil ars în CA: Bs [kg/s]; puterea la bornele generatorului ITG: Pb [kW]; puterea termică evacuată din ciclu: Pt2 [kW]; lucrul mecanic şi energia specifică produse de ITG: lsp [kJ/kg] şi esp [kJ/kg]; randamentul global brut al ciclului: ηbrut [%]; consumul specific de căldură brut al ITG: qsp [kJ/kWh].

• • • • • • • •

Rezolvare: • calculul parametrilor la intrarea şi ieşirea din FA: h0 = c pa ⋅ t 0 = 1,03 ⋅ 15 = 15,45 kJ/kg;
proces de laminare pe filtrul de aer ⇒ h1 = h0 = 15,45 kJ/kg; t1 = t 0 = 15 °C; p1 = p0 − ∆p FA = 1,013 − 0,03 = 0,983 bar; • calcului procesului de compresie: p ε K = 2 ⇒ p2 = p1 ⋅ ε K = 0,983 ⋅ 17 = 16,711 bar; p1

Temperatura [K]

3

p2

2t

2 4t p0

4 5

0 1
k a −1

Entropia [kJ/kg/K]

k a −1 k a −1  p  ka T Compresia teoretică 1→2t: 2t =  2  = (ε K ) ka ⇒ T2t = T1 ⋅ ε K ka = 638,05 K T1  p1    c pa ⋅ t 2t − c pa ⋅ t1 t 2t − t1 T2t − T1 h −h T −T η K = 2t 1 = = = ⇒ T2 = T1 + 2t = 672,65 K h2 − h1 c pa ⋅ t 2 − c pa ⋅ t1 t 2 − t1 T2 − T1 ηK

t 2 = T2 − 273,15 = 399,5 °C;

h2 = c pa ⋅ t 2 = 411,49 kJ/kg;

• calculul parametrilor la ieşirea din CA: h3 = c p 3 ⋅ t3 = 1,17 ⋅ 1225 = 1433,25 kJ/kg;

p3 = p 2 − ∆pCA = p2 − 0,05 ⋅ p2 = 0,95 ⋅ p2 = 15,875 bar; • calcului procesului de destindere: p4 = p5 + ∆p AZ = p5 + 0,05 = 1,013 + 0,05 = 1,063 bar; p raportul de destindere: ε TG = 3 = 14,9346 ; p4
p  T Destinderea teoretică 3→4t: 3 =  3  T4t  p 4    t 4t = T4t − 273,15 = 516,97 °C;
k g −1 kg

= (ε TG )

k g −1 kg

⇒ T4t =

T3

ε TG

k g −1 kg

= 790,12 K;

h4t = c p 4 ⋅ t 4t = 568,67 kJ/kg;

ηTG =

h3 − h4 h ⇒ h4 = h3 − ηTG ⋅ ( h3 − h4t ) = 655,13 kJ/kg ⇒ t 4 = 4 = 595,67 °C; c p4 h3 − h4t

proces de laminare pe AZ ⇒ h5 = h4 = 655,13 kJ/kg; t5 = t 4 = 595,67 °C; • bilan ul masic şi energetic pe camera de ardere: Dg = Daer + Bs
Daer ⋅ h2 + Bs ⋅ H i ⋅ η CA = Dg ⋅ h3 ⇒ Bs = Daer ⋅ h2 + Bs ⋅ H i ⋅ η CA = ( Daer + Bs ) ⋅ h3 Daer ⋅ (h3 − h2 ) Dg = Daer + Bs = 459,566 kg/s = 9,566 kg/s; H i ⋅ η CA − h3 • puterea internă dezvoltată de ITG şi puterea la borne: PK = Daer ⋅ c pa ⋅ (t 2 − t1 ) = 178217 kW; PTG = Dg ⋅ ( h3 − h4 ) = 357600 kW PITG = PTG − PK = 179383 kW ⇒ Pb = PITG ⋅ η m ⋅ η g = 176166 kW • puterea termică intrată cu aerul: Paer = Daer ⋅ h0 = 6953 kW; • puterea termică dezvoltată prin arderea combustibilului: Ptc = Bs ⋅ H i = 478286 kW;

• puterea termică primită de agentul de lucru de la sursa caldă: Pt1 = Ptc ⋅ η CA = 473504 kW; • pierderile de căldură în camera de ardere: ∆PCA = Ptc − Pt1 = 4782 kW, sau ∆PCA = Ptc ⋅ (1 − η CA ) = 4782 kW • puterea termică evacuată din ciclu: Pt 2 = Pt1 + Paer − PITG = 301073 kW, sau Pt 2 = Dg ⋅ h5 = 301073 kW; •

lucrul mecanic produs de ITG: Dg P sau l sp = lTG − l K = lsp = ITG = 398,63 kJ/kg, ⋅ (h3 − h4 ) − (h2 − h1 ) Daer Da • energia specifică produsă de ITG: PITA ⋅ η m ⋅ η g P sau esp = = l sp ⋅ η m ⋅ η g esp = b = 391,48 kJ/kg, Daer Daer • randamentul global brut al ciclului: P η brut = b = 0,3683 = 36,83 % Ptc • consumul specific de căldură brut al ITG: P kJ kJ 3600 , sau . q sp = = 9774 q sp = tc ⋅ 3600 = 9774 Pb kWh η brut kWh

4.2.2. Se consideră o ITG (vezi figura) ce func ionează după ciclul real.

2 CA GE K 1 0 FA

3

TG 4 5

• • • • •

Se cunosc: h0 = h1 = 15 kJ/kg; h2 = 410 kJ/kg; h3 = 1430 kJ/kg; h4 = h5 =650 kJ/kg; puterea la bornele generatorului ITG: Pb = 180000 kW; randamentul mecanic şi cel al generatorului: ηm = 99,5 % şi ηg = 98,7 %; randamentul camerei de ardere: ηCA = 98 %; puterea calorifică inferioară a combustibilului (gazos): Hi = 50000 kJ/kg; Ipoteză simplificatoare: nu se ine cont de tref pentru care este definită Hi. Se cere: debitul de combustibil raportat la debitul de aer: ν cb [kgcb/kgaer]; lucrul mecanic şi energia specifică produse de ITG: lsp [kJ/kg] şi esp [kJ/kg]; randamentul termic al ciclului: ηt [%]; randamentul global brut al ITG: ηbrut [%]; consumul specific de căldură brut al ITG: qsp [kJ/kWh]; debitul de combustibil ars în CA: Bs [kg/s]; debitul de aer: Daer; debitul de gaze de ardere: Dg. Rezolvare:
bilan ul masic şi energetic pe camera de ardere:

• • • • • • • • •

q sp = tc ⋅ 3600 = = 9685. sau q 2 = q1 − l ITG = 648. ⇒ esp = b = = l ITG ⋅ η m ⋅ η g = 394. .35 kg Daer Daer . ⇒ lTG = TG = (1 + ν cb ) ⋅ ( h2 − h1 ) = 796. . Daer ⋅ h2 + Bs ⋅ H i ⋅ η CA = Dg ⋅ h3 ⇒ Daer ⋅ h2 + Bs ⋅ H i ⋅ η CA = ( Daer + Bs ) ⋅ h3 Bs ⇒ 1 ⋅ h2 + ν cb ⋅ H i ⋅ η CA = (1 + ν cb ) ⋅ h3 Daer h3 − h2 ν cb = = 0. raportat la kg de aer.55 kg Daer . raportat la kg de aer.1 kg/s.energia specifică.3717 = 37.debitul de gaze de ardere: kg Dg = Daer + Bs = 466. în cogenerare. produs de ITG: P kJ PITG = PTG − PK .lucrul mecanic specific.puterea termică.lucrul mecanic specific.55 kg Daer .debitul de combustibil: B kg ⇒ Bs = ν cb ⋅ Daer = 9.lucrul mecanic specific.3823 = 38. produs de turbina cu gaze (TG): P kJ PTG = D g ⋅ ( h3 − h4 ) .79 kJ/kg.Dg = Daer + Bs .34 kJ/kg.021219 kgcb/kgaer.2.23 % = 1 − t2 = 1 − 2 Pt1 q1 Pt1 Pt1 Pt1 q1 .3. produsă de ITG: PITG ⋅ η m ⋅ η g P kJ Pb = PITG ⋅ η m ⋅ η g . primită de agentul de lucru de la sursa caldă a ITG: Pt1 = Dg ⋅ h3 − Daer ⋅ h2 .79 kJ/kg.133 s 4. raportat la kg de aer. • • Se cunosc: debitul de combustibil ars în CA: Bs = 2. . sau Pt1 = Bs ⋅ H i ⋅ η CA ⇒ Notăm ν cb = q1 = (1 + ν cb ) ⋅ h3 − 1 ⋅ h2 = 1050.4 Pb ηbrut kWh • calculul debitelor absolute: .34 kJ/kg.17 % sau η brut = ηCA ⋅ η t ⋅ η m ⋅ η g Ptc ν cb ⋅ H i .consumul specific de căldură brut al ITG: P kJ 3600 .685 ν cb = s Daer s . consumat de compresor: P kJ PK = Daer ⋅ ( h2 − h1 ) . Se consideră o ITG aeroderivativă ce func ionează după ciclul real. puterea calorifică inferioară a combustibilului (gazos): Hi = 50000 kJ/kg.randamentul global brut al ITG: esp P η brut = b = = 0. H i ⋅ η CA − h3 • calculul indicilor specifici: .448 esp = b esp Daer s .randamentul termic al ciclului: P P − Pt 2 P P l q sau η t = ITG = t1 η t = ITG = ITG = 0. ⇒ l ITG = ITG = lTG − l K = 401. raportată la kg de aer.debitul de aer: P P kg ⇒ Daer = b = 456. sau q1 = ν cb ⋅ H i ⋅ η CA = 1050. ⇒ l K = K = 1 ⋅ (h2 − h1 ) = 395 kg Daer .puterea termică. sau Pt 2 = Q1t − PITG ⇒ q 2 = (1 + ν cb ) ⋅ h5 − 1 ⋅ h0 = 648. evacuată din ITG: Pt 2 = Dg ⋅ h5 − Daer ⋅ h0 . raportată la kg de aer. raportată la kg de aer.

indicele de structură a energiei utile brute: ystr [-] debitul de abur produs de cazanul recuperator: Dab [kg/s]. entalpia aburului produs în cazanul recuperator: hab = 3320 kJ/kg.72. randamentul mecanic: ηm = 99.3 %. _ brut = η CA ⋅ ηt ⋅ η m ⋅ η g = 0.4136 = 41. randamentul recuperatorului (extern) de căldură: ηCR = 98. mecanice.8 kW 0 • puterea termică preluată de agentul apă/abur: cogen Pt1 = Pt cogen ⋅ η CR = 42168.6 kW • puterea mecanică produsă de ITG: Pm = PITG ⋅ η m = 44179.5 %. randamentul electric brut al ciclului: ηel. randamentul (global) brut al ciclului ITG cu cogenerare: ηglobal [%]. electrice) necesare construirii diagramei Sankey (diagrama fluxurilor energetice) pentru ITG cu cogenerare [kW].• • • • • • • • • • • • • • randamentul camerei de ardere: ηCA = 99 %.36 % • puterea termică dezvoltată prin arderea combustibilului: Ptc = Bs ⋅ H i = 105000 kW • puterea termică primită de agentul de lucru de la sursa caldă a ciclului ITG: Pt1 = Ptc ⋅ η CA = 103950 kW • puterea internă dezvoltată de ciclul ITG: PITG = Pt1 ⋅ η t = 44490. Rezolvare: randamentul electric brut al ciclului: • η el.4 kW • puterea termică transmisă de gazele de ardere către apă/abur: Pt cogen = Pt 2 ⋅ β CR = 42810. cota de căldură recuperată pentru termoficare din gazele de ardere: β = 0.1 kW ∆Pcoş ∆PCR cogen Pt1 • puterea termică evacuată din ciclul termodinamic aferent ITG: Pt 2 = Pt1 ⋅ (1 − η t ) = 59459. randamentul termic al ciclului: ηt = 42.6 kW 0 • puterea termică pierdută prin radia ie. Se cere: schi area diagramei Sankey.8 %. randamentul generatorului electric: ηg = 98.3 %. brut [%]. entalpia apei la intrarea în cazanul recuperator: hapa = 250 kJ/kg. convec ie şi nearse: .2 kW • puterea la bornele generatorului ITG: PITG Ptc Pt1 Pt2 Pm Pb Pt cogen 0 ∆Pm ∆Pg ∆PCA Pb = Pm ⋅ η g = 43428. să se determine puterile utile şi pierderile de putere (termice.

puterea calorifică inferioară a combustibilului (gazos): Hi = 50000 kJ/kg. debitul de gaze de ardere: Dg = 121 kg/s. Se cere: puterea termică dezvoltată prin arderea combustibilului: Ptc [kW]. mecanice şi la generator): Σ(∆P) [kW]. energia specifică.8152 = 81. randamentul global brut al ciclului: ηbrut [%].4 kW • pierderile la generator: ∆Pg = PITG ⋅ (1 − η g ) = 751 kW sau sau sau ∆PCA = Ptc − Pt1 ∆Pm = PITG − Pm ∆Pg = Pm − Pb • puterea termică evacuată la coş: ∆Pcos = Pt 2 ⋅ (1 − β ) = 16648.736 habur − hapa s 4. raportată la kg de aer. Se consideră o ITG ce func ionează după ciclul real. entalpia aerului la ieşirea din ITG: h5 = 597 kJ/kg.2 kW sau ∆PCR = Pt cogen − Pt1 0 0 • randamentul (global) brut al ciclului ITG cu cogenerare: cogen P + Pt1 η global = b = 0.2.3704 = 37. Rezolvare: • puterea termică dezvoltată prin arderea combustibilului: q sp ⋅ Pb P ⇒ Ptc = = 116100 kW q sp = tc ⋅ 3600 Pb 3600 • randamentul global brut al ciclului: 3600 3600 ⇒ η brut = = 0. entalpia aerului la intrarea în ITG: h0 = 15 kJ/kg. puterea termică evacuată din ITG: Pt2 [kW].52 % Ptc • indicele de structură a energiei utile brute: Pb y str = cogen = 1.678 • puterea termică evacuată din ITG: Pt 2 = Dg ⋅ h5 − Daer ⋅ h0 = 70. consumul specific de căldură brut al ITG: qsp = 9720 kJ/kWh. suma pierderilor nerecuperabile (în CA. • • • • • • • • • • • • Se cunosc: puterea la bornele generatorului ITG: Pb = 43000 kW.∆PCA = Ptc ⋅ (1 − η CA ) = 1050 kW • pierderile mecanice: ∆Pm = PITG ⋅ (1 − η m ) = 311.4. debitul de combustibil ars în CA: Bs [kg/s].03 Pt1 • debitul de abur produs de cazanul recuperator: cogen Pt1 kg Dabur = = 13.6 kW sau ∆Pcos = Pt 2 − Pt cogen 0 • puterea termică pierdută prin pere ii cazanului recuperator: cogen ∆PCR = Pt cogen ⋅ (1 − η CA ) = 642. produsă de ITG: esp [kJ/kg].322 Hi s Ptc = Bs ⋅ H i • debitul de aer intrat în compresor: Dg = Daer + Bs ⇒ Daer = D g − Bs = 118.04 % q sp = q sp η brut • debitul de combustibil ars în CA: ⇒ Bs = Ptc kg = 2.457 kW .

(vezi figura) ce 2 CA 1 3 4 CA 2 5 GE K 1 0 FA AZ TG 1 TG 2 6 7 • • • • • • • • • • • • • • Se cunosc: temperaturile: t1 = 15 °C.31. temperatura gazelor de ardere la ieşirea din TG1: t4 [°C].04 ⋅ p 4 . pierderea de presiune în amortizorul de zgomot: ∆p AZ = 0.17 kJ/kg/K. • • • • • • • • Rezolvare: • bilan ul masic şi energetic pe prima cameră de ardere CA1: D g1 = Daer + B s1 Daer ⋅ c pa ⋅ t 2 + B s1 ⋅ H i ⋅ η CA1 = D g1 ⋅ c pg ⋅ t 3 ⇒ . raportată la kg de aer. Se cere: reprezentarea procesului în diagrama T-s (temperatură [K]–entropie [kJ/kg/K]). debitul de aer: Daer = 390 kg/s. căldura specifică medie a aerului: cpa = 1.05 bar. exponentul adiabatic mediu pentru gazele de ardere: k = 1. mecanice şi la generator): Σ(∆P) = Ptc − Pbg − Pt 2 = 2. puterea internă dezvoltată de ITG: PITG [kW].• suma pierderilor (în CA.6 bar. t2 = 520 °C.04 kJ/kg/K. Ipoteză simplificatoare: nu se ine cont de tref pentru care este definită Hi. presiunea de destindere intermediară: p4 = 15. Se consideră o ITG cu destindere frac ionată şi ardere intermediară func ionează după ciclul real. produsă de ITG: P kJ esp = b = 362. temperatura gazelor de ardere la ieşirea din TG2: t6 [°C].1.32 kg Daer 4. pierderea de presiune în CA2: ∆p CA2 = 0. t3 = t5 = 1300 °C. Calculul ITG cu transformări reale şi artificii de ciclu 4. puterea calorifică inferioară a combustibilului (gazos): Hi = 50000 kJ/kg. randamentul camerei de ardere: ηCA1 = ηCA2 = 98 % randamentul primei zone de turbină: ηTG1 = 90 % randamentul celei de-a doua zone de turbină: ηTG2 = 91 % presiunea atmosferică: p1 = p7 = 1 bar. debitul de combustibil ars în CA2: Bs2 [kg/s]. lucrul mecanic specific net al ITG raportat la kg de aer: lITG [kJ/kg].3. presiunea la ieşirea din CA1: p3 = 28 bar. randamentul termic al ciclului: ηt [%].643 kW • energia specifică. căldura specifică medie a gazelor de ardere: cpg = 1.3. debitul de combustibil ars în CA1: Bs1 [kg/s].

7 kJ/kg h 1306.15 K ε TG1 = 3 = = 1. η TG1 = c pg ⋅ t 3 − c pg ⋅ t 4 h3 − h4 t −t T − T4 = = 3 4 = 3 h3 − h4t c pg ⋅ t 3 − c pg ⋅ t 4t t 3 − t 4t T3 − T4t h4 = h3 − η TG1 ⋅ (h3 − h4t ) = 1521 − 0.79487 .96 ⋅ p 4 = 0.6 = 14.976 bar p6 = p 7 + ∆p AZ = p1 + ∆p AZ = 1 + 0.8467 kg/s • destinderea pe corpul de turbină TG2: p5 = p 4 − ∆pCA2 = p 4 − 0.7952 kg/s 50000 ⋅ 0.1 kJ/kg.98 − 1.15 = 1096.64 °C.0515 = 398.17 ⋅ (1300 − 1117) = 1.6     k −1 k p T Destindere 3→4t: 3 =  3 T4 t  p 4  = (ε TG1 ) k −1 k ⇒ T4 t = T3 k −1 ) k = 1369.17 ⋅ 1300 − 1.17 ⋅ 1300 D g1 = Daer + Bs1 = 390 + 8.96 ⋅ 15.17 • bilan ul masic şi energetic pe cea de-a doua cameră de ardere CA2: D g 2 = D g1 + B s 2 D g1 ⋅ c pg ⋅ t 4 + B s 2 ⋅ H i ⋅ η CA 2 = D g 2 ⋅ c pg ⋅ t 5 D g1 ⋅ c pg ⋅ (t 5 − t 4 ) H i ⋅ η CA2 − c pg ⋅ t 5 ⇒ ⇒ D g1 ⋅ c pg ⋅ t 4 + B s 2 ⋅ H i ⋅ η CA2 = ( D g1 + B s 2 ) ⋅ c pg ⋅ t 5 Bs 2 = = 398.9 ⋅ (1521 − 1283.04 ⋅ p 4 = 0.05 bar . p 4 15.7 t4 = 4 = = 1117 °C c pg 1.0515 ⋅ 1. t 4t = T4t − 273.98 − 1.0515 kg/s 50000 ⋅ 0.0515 kg/s Temperatura [K] 3 5 p2 4t pint 2t 2 4 6 6t 7 p0 0 1 Entropia [kJ/kg/K] • destinderea pe corpul de turbină TG1: p 28 T3 = t 3 + 273.Daer ⋅ c pa ⋅ t 2 + B s1 ⋅ H i ⋅ η CA1 = ( D aer + B s1 ) ⋅ c pg ⋅ t 3 B s1 = Daer ⋅ (c pg ⋅ t 3 − c pa ⋅ t 2 ) H i ⋅ η CA1 − c pg ⋅ t 3 = ⇒ 390 ⋅ (1.15 = 1300 + 273.1) = 1306. h3 = c pg ⋅ t 3 = 1521 kJ/kg h4t = c pg (ε TG1 ⋅ t 4t = 1283.17 ⋅ 1300 D g 2 = D g1 + B s 2 = 399.04 ⋅ 520) = 8.05 = 1.15 = 1573.79 K.

6. • randamentul termic al ciclului: ηt [%].7 l ITG = ITG = = 495 kJ/kg D aer 390 • puterea internă intrată în ciclu.76) = 739.: ηg = 92 %. h5 = h3 = 1521 kJ/kg. p6 1. Se consideră o micro ITG cu recuperare internă de căldură (RIC) (vezi figura) ce func ionează după ciclul real Se cunosc: • temperaturile: t1 = 15 °C.15 K. • debitul de combustibil şi de gaze de ardere: Bs [kg/s] şi Dg [kg/s].976 = = 12. Să se determine: • temperatura aerului la ieşirea din RIC.2 + 312642. • randamentul camerei de ardere: ηCA = 98 % • randamentul recuperatorului intern de căldură: ηRIC = 98 % • randamentul mecanic: ηm = 95 %.12. cp3 = 1.562 ⋅ 1462.04.3.5. • puterea calorifică inferioară a combustibilului (gazos): Hi = 50000 kJ/kg. exprimate în kJ/kg/K: cp1 = 1.17 ⋅ (520 − 15) = 204828 kW PTG = PTG1 + PTG1 = D g1 ⋅ ( h3 − h4 ) + D g 2 ⋅ ( h5 − h6 ) PTG = 85236.02.491 ⋅ 1462. h5 − h6t ⋅ (h5 − h6t ) = 1521 − 0. provenită din arderea combustibilului: CA CA Pt1 = Pt1 1 + Pt1 2 = Bs1 ⋅ H i ⋅η CA1 + Bs 2 ⋅ H i ⋅η CA2 sau CA Pt1 1 = D g1 ⋅ h3 − Da ⋅ h2 = 397.4 = 40 % Pt1 482491 4. • temperatura de referin ă a puterii calorifice a combustibilului: tref = 25 °C.5 − 397.09 kJ/kg η TG 2 = • puterea internă dezvoltată de ITG: PK = Daer ⋅ c pa ⋅ (t 2 − t1 ) = 390 ⋅ 1. în cazul aceluiaşi cp pentru aer şi gazele de ardere: εRIC = 89 %.85 = 87967 kW CA CA Pt1 = Pt1 1 + Pt1 2 = 394524 + 87967 = 482491 kW • randamentul termic al ciclului: P 193050. • temperatura gazelor de ardere la ieşirea din RI: t6 [°C].26286 .06.61 °C. k −1 k −1 p  k T Destindere adiabată 5→6t: 5 =  5  = (ε TG 2 ) k ⇒ T6t  p6    T5 = 838. h6 = h5 − η TG 2 h t 6 = 6 = 631.2. cp4 = 1.15 = 565. • debitul de aer: Daer = 1 kg/s.7 kW • lucrul mecanic specific net al ITG raportat la kg de aer: P 193050.2. cp5 = 1. randamentul generatorului el1.7 η t = ITG = = 0. • căldurile specifice medii în jurul punctelor 1.ε TG 2 = p5 14.562 ⋅ 1231. cp2 = 1.4.3. t5 = 675 °C. 1 Inclusiv pierderile sistemului de redresare – invertare. neglijând varia ia cp: t3 [°C]. cp6 = 1.8 = 394524 kW CA Pt1 2 = D g 2 ⋅ h5 − D g1 ⋅ h4 = 399.5 − 390 ⋅ 540.7 °C c pg h5 − h6 . t 6t = T6t − 273.7 kW ⇒ PITG = PTG − PK = 193050.76 kJ/kg.5 = 397878. t4 = 1000 °C. t2 = 220 °C. . T6t = k −1 (ε TG 2 ) k h6t = c pg ⋅ t 6t = 661. • eficien a RIC.05 T5 = T3 = 1573.09. • lucrul mecanic specific net al micro ITG raportat la kg de aer: lITG [kJ/kg].76 K.91 ⋅ (1521 − 661.03.

12 ⋅ (1000 − 25) Bs = 0.98 = 466.03 ⋅ 220 − 1.06 ⋅ (625 − 25)] 50000 ⋅ 0.4 kW • randamentul termic al instala iei: P 176.3791 = 37.01 ⋅ 1.09 1 ⋅ (1.01 kg/s D g = Daer + Bs = 1 + 0. provenită din arderea combustibilului: Pt1 = Bs ⋅ H i ⋅ηCA = 0.4 .06 ⋅ 625 − 1.• • puterea electrică la bornele generatorului microITG: PbITG [kW].8 kW • lucrul mecanic specific net al micro ITG raportat la kg de aer: P 176.01 kg/s • bilan ul energetic pe RIC: Dg ⋅ (h5 − h6 ) ⋅η RI = Daer ⋅ (h3 − h2 ) Dg ⋅ (c p 5 ⋅ t5 − c p 6 ⋅ t6 ) ⋅η RI = Daer ⋅ (c p 3 ⋅ t3 − c p 2 ⋅ t2 ) t6 = t6 = Dg ⋅ c p 5 ⋅ t5 ⋅η RI − Daer ⋅ (c p 3 ⋅ t3 − c p 2 ⋅ t2 ) Dg ⋅ c p 6 ⋅η RI = c p5 c p6 ⋅ t5 − Daer ⋅ (c p 3 ⋅ t3 − c p 2 ⋅ t2 ) Dg ⋅ c p 6 ⋅η RI 1.8 ηt = ITG = = 0.04 ⋅ 0.98 • puterea internă dezvoltată de micro ITG: PITG = PTG − PK = Dg ⋅ (h4 − h5 ) − Daer ⋅ (h2 − h1 ) PITG = Dg ⋅ (c p 4 ⋅ t 4 − c p 5 ⋅ t5 ) − Daer ⋅ (c p 2 ⋅ t 2 − c p1 ⋅ t1 ) PITG = 1.8 lITG = ITG = = 176.09 ⋅ 675) − 1 ⋅ (1.02 ⋅ 15) = 176.01 = 1.009518 ≅ 0. randamentul global net (randamentul brut) al micro ITG: ηbrut [%].98 − 1.91 % Pt1 466. RIC 6 2 3 GE K 1 0 FA TG 4 CA 5 Rezolvare: • eficien a RIC: εRIC t −t t3 = t 2 + ε RIC ⋅ (t 5 − t 2 ) = 220 + 0.12 ⋅ (1000 − 25) − 1.04 1.89 ⋅ (675 − 220) = 625 °C ε RIC = 3 2 ⇒ t5 − t 2 • bilan ul masic şi energetic pe camera de ardere D g = Daer + Bs Daer ⋅ c p 3 ⋅ (t3 − t ref ) + Bs ⋅ H i ⋅ηCA = Dg ⋅ c p 4 ⋅ (t4 − tref ) Daer ⋅ [c p 4 ⋅ (t4 − tref ) − c p 3 ⋅ (t3 − tref )] H i ⋅ηCA − c p 4 ⋅ (t4 − tref ) ⇒ ⇒ Daer ⋅ c p 3 ⋅ (t3 − tref ) + Bs ⋅ H i ⋅ηCA = ( Daer + Bs ) ⋅ c p 4 ⋅ (t4 − tref ) Bs = = 1 ⋅ [1.009518 ⋅ 50000 ⋅ 0.01 ⋅ (1.8 kJ/kg Daer 1 • puterea internă intrată în ciclu.12 ⋅ 1000 − 1.03 ⋅ 220) ⋅ 675 − = 284 °C 1.

2 GE K 1 0 CR SÎ 14 VAP 13 ECO 11 10 5 PA 9 FA TG 4 Dga 6 Dab 7 TA 8 Cd. densitatea medie a apei în PA: ρPA = 870 m3/kg. 4.2 % şi ηg = 98.5 ηbrut = b = = 0.08 ⋅ p 6 bar. puterea calorifică inferioară a combustibilului (gazos): Hi = 50000 kJ/kg. presiunea aburului viu produs de cazanul recuperator (CR): p6 = 64 bar.075 ⋅ p6 bar. Se consideră un ciclu combinat cu un singur nivel de presiune de producere a aburului în cazanul recuperator (vezi figura). pierderea de presiune în CR: ∆pCR = 0.4 Pt1 4.3313 = 33. pierderea de entalpie pe conducta de abur viu: ∆h6−7 = 4 kJ/kg.4. temperatura aburului viu la ieşirea din CR: t6 = 515 °C. randamentul intern al turbinei cu abur: ηTA = 80 %. . pierderea de presiune pe conducta de abur viu: ∆p6−7 = 0. debitul de gaze de ardere: Dg = 357 kg/s.• puterea electrică la bornele generatorului micro ITG: P bITG = PITG ⋅ ηm ⋅ ηg = 176.07 kJ/kg/K.2 %. 466.05 bar.13 %. Calculul ciclului combinat gaze-abur fără postcombustie.95 ⋅ 0. valoarea „pinch-point”: pp = 15 °C. căldura specifică medie a gazelor de ardere în CR: cpg = 1.4. ITG consumul specific de căldură brut al ITG: q sp = 10682 kJ/kWh.8 ⋅ 0. GE 3 CA 12 Tambur • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Se cunosc: temperatura gazelor de ardere la ieşirea din turbina cu gaze: t4 = 540 °C.92 = 154. randamentul mecanic şi cel al generatorului TA: ηm = 99. presiunea la condensator (Cd. randamentul transferului de căldură în CR: ηCR = 98. puterea la bornele instala iei de turbină cu gaze: PbITG = 108000 kW.2 ⋅ p6 .1. pierderea de presiune în supraîncălzitor (SÎ): ∆p SI = 0. randamentul intern al pompei de alimentare: ηPA = 80 %.5 %.): p8 = p9 = 0.5 kW • randamentul global net (randamentul brut) al micro ITG: P ITG 154.

randamentul global brut al ciclului combinat: ηCC [%]. raportul puterilor la borne produse de cele două turbine: PbITG / PbITA .8 bar. să se reprezinte procesul din CR în diagrama T-h (temperatură – entalpie). puterea termică evacuată la condensator: Pt ITA [kW].9 kJ/kg °C t11 = t12 = tsaturatie(p11 = p12 = 69. puterea la bornele turbinei cu abur: PbITA [kW].2 ⋅ p6 = 1.1-2 [kW].8) = 33.8 kJ/kg h10 = h9 + ∆hPA = 137. o Calculul ciclului Instala iei de Turbină cu Abur (ITA) puterea internă cerută de pompa de alimentare (PA): PPA [kW]. CC consumul specific de căldură brut al CC: q sp [kJ/kWh]. t6 = 515 °C) = 3453 kJ/kg 4 550 6 500 14 450 400 350 13 300 12 11 250 5 200 150 100 50 0 10 190 220 250 280 310 340 370 400 430 460 490 520 550 580 Entalpia gazelor de ardere [kJ/kg] Temperatura [grd C] .12 bar p10 = p6 + ∆pCR = p6 + 0.4 kg/s.8 + 11 = 148.8 kJ/kg t10 = func ie(p10 = 76. Ipoteze simplificatoare: nu se ine cont de „approach-point”.• • debitul de combustibil introdus în camera de ardere: Bs = 6. lucrul mecanic specific net şi energia specifică produse de TA: lsp şi esp [kJ/kg]. temperatura atmosferică: t0 = 15 °C. puterea termică pierdută pe conducta de abur viu: Pt. x = 1) = 2773 kJ/kg h6 = func ie(p6 = 64 bar.12 bar. • • • • • • • • • • • • • Se cere: o Calculul Cazanului Recuperator (CR) să se determine distribu ia de temperaturi în CR [°C].08 ⋅ p6 = 1. valoarea gradului de recuperare a căldurii în CR: βCR [-]. x = 0) = 137.2 ⋅ p6 = 1. Rezolvare: Calculul Cazanului Recuperator (CR) − distribu ia de presiuni în CR pe parte de abur: p11 = p12 = p6 + ∆p SI = p6 + 0.8 bar − creşterea de entalpie în pompa de alimentare: ( p − p9 ) ⋅ v PA ⋅ 100 ( p10 − p9 ) ⋅ 100 ∆hPA = 10 = = 11 kJ/kg η PA η PA ⋅ ρ PA − calculul temperaturilor şi entalpiilor pe parte de apă/abur în CR: h9 = func ie(p9 = 0. h10 = 148.2 ⋅ 64 = 76.12 bar.05 bar. x = 0) = 1262 kJ/kg h12 = func ie(p12 = 69.12 bar) = 285 °C h11 = func ie(p11 = 69. 2 o Calculul Ciclului Combinat gaze/abur (CC) puterea ciclului combinat gaze/abur: PCC [kW]. să se calculeze debitul de abur viu produs de CR: Dab [kg/s].08 ⋅ 64 = 69.08 ⋅ p6 = 1.

1 °C 1.2 bar.3 ⋅ 0. h7 = 3449) = 510.215 ⋅ (3453 − 2773) = 577.924 > 0.6893 = 68.1 = = 465.5 °C c pg 1.9 kW − destinderea în turbina cu abur: h7 = h6 − ∆h6−7 = 3453 − 4 = 3449 kJ/kg p7 = p6 − ∆p6−7 = p6 − 0. h7 = 3449) =6.3 = 1071 kJ/kg lsp = ITA = 41.2 bar.9 °C s7 = func ie(p7 = 59.215 kg/s h6 − h11 3453 − 1262 unde h4 = c pg ⋅ t 4 = 1.985 D g ⋅ η CR h5 190.2 kJ/kg h −h ηTA = 7 8 ⇒ h7 − h8t h8 = h7 − ηTA ⋅ (h7 − h8t ) = 3449 − 0.53 kJ/kg 357 ⋅ 0.8 − 137.07 c pg − bilan ul energetic pe SÎ: Dg ⋅ (h4 − h14 ) ⋅ ηCR = Dab ⋅ (h6 − h12 ) ⇒ h14 = h4 − t14 = − Dab ⋅ (h6 − h12 ) 41.8 − 321) ⋅ 0.8) = 453.215 ⋅ (1262 − 148.1 β CR = = 4 5 = = 0.215 ⋅ (148.1 kJ/kg Dg ⋅ η CR 357 ⋅ 0.9206 kJ/kg/K) = 2110.925 ⋅ 64 = 59.8 ⋅ (3449 − 2110.2) = 2378 kJ/kg x8 = func ie(p8 = 0. s6t = s7 = 6.1−2 = Dab ⋅ (h6 − h7 ) = Dab ⋅ ∆h6−7 = 41.1-2 Pt . h8 = 2378 kJ/kg/K) = 0.985 h14 498.215 Dab − energia specifică dezvoltată de TA: .985 = 41.8) = 321 − = 190.8 − = 498.07 ⋅ 540 = 577.925 ⋅ p6 = 0.2 bar t7 = func ie(p7 = 59.05 bar.3 kW − puterea la bornele turbinei cu abur: PbITA = PITA ⋅ η m ⋅ η g = 44141.− utilizarea valorii „pinch-point”: t13 = t11 + pp = 285 + 15 = 300 °C h13 = c pg ⋅ t13 = 1.53 = = 178.93 % Dg ⋅ (h4 − hatmosferic ) t 4 − t 0 540 − 15 Calculul ciclului Instala iei de Turbină cu Abur (ITA) − puterea internă cerută de pompa de alimentare (PA) PPA = Dab ⋅ (h10 − h9 ) = 41.8 kJ/kg Dab = Dg ⋅ (h4 − h13 ) ⋅ η CR = − bilan ul energetic pe ECO: Dg ⋅ (h13 − h5 ) ⋅ η CR = Dab ⋅ (h11 − h10 ) ⇒ h5 = h13 − t5 = Dab ⋅ (h11 − h10 ) 41.4 kW − puterea termică pierdută pe conducta de abur viu: Pt.982 = 43000 kW − lucrul mecanic specific net dezvoltat de TA: P 44141.075 ⋅ p6 = 0.992 ⋅ 0.07 gradul de recuperare a căldurii în CR: D g ⋅ (h4 − h5 ) t −t 540 − 178.05 bar.215 ⋅ (3449 − 2378) = 44141.9206 kJ/kg/K h8t = func ie(p8 = 0.86 − puterea internă a turbinei cu abur PITA = Dab ⋅ (h7 − h8 ) = 41.07 ⋅ 300 = 321 kJ/kg − bilan ul energetic pe ansamblul format din SV + SÎ: Dg ⋅ (h4 − h13 ) ⋅ ηCR = Dab ⋅ (h6 − h11 ) ⇒ 357 ⋅ (577.215 ⋅ 4 = 164.

Rezolvare: • • • − bilan ul energetic pe ansamblul format din SV + SÎ: Dg ⋅ c pg ⋅ (t4 − t13 ) ⋅ηCR = Dab ⋅ (h6 − h11 ) − bilan ul energetic pe ECO: Dg ⋅ c pg ⋅ (t13 − t5 ) ⋅ηCR = Dab ⋅ ( h11 − h10 ) raportând membru cu membru cele două ecua ii de mai sus ob inem: t4 − t13 h6 − h11 h −h ⇒ ⇒ = t5 = t13 − (t4 − t13 ) ⋅ 11 10 h6 − h11 t13 − t5 h11 − h10 1264 − 150 = 178 °C 3453 − 1264 − gradul de recuperare a căldurii în CR: t −t 540 − 178 β CR = 4 5 = = 0. valoarea gradului de recuperare a căldurii în CR: βCR [-]. VAP.982 = 1043.2. h11 = 1262 kJ/kg. h12 = 2773 kJ/kg. pVAP [%] şi pSÎ [%].4 ⋅ 50000 = 320000 kW − randamentul global brut al ciclului combinat: P 151000 η CC = CC = = 0.51 43000 PbITA − consumul specific de căldură brut al CC: kJ 3600 3600 CC q sp = = = 7628.PbITA = l sp ⋅ η m ⋅ η g = 1071 ⋅ 0.4.9 % t4 − t0 540 − 15 − puterea termică primită de abur în SÎ: Pt SI = Dg ⋅ c pg ⋅ (t 4 − t14 ) ⋅ηCR t5 = 300 − (540 − 300) ⋅ .992 ⋅ 0.19 % Ptc 320000 − raportul puterilor la borne produse de cele două turbine: PbITG 108000 = = 2. temperatura atmosferică: t0 = 15 °C.689 = 68. entalpiile pe parte de apă abur: h10 = 150 kJ/kg.215 ⋅ (2378 − 137. .nu se ine cont de „approach-point”. temperatura gazelor de ardere între ECO şi VAP: t13 = 300 °C. având schema prezentată în figura din problema precedentă.7 ηCC 0. h6 = 3453 kJ/kg.căldura specifică a gazelor de ardere în CR (cpg) se consideră constantă.8) = 92329.8 kW 2 esp = Calculul Ciclului Combinat gaze/abur (CC) − puterea ciclului combinat gaze/abur: PCC = PbITG + PbITA = 108000 + 43000 = 151000 kW − puterea termică dezvoltată prin arderea combustibilului: Ptc = Bs ⋅ H i = 6.4719 = 47. Se cere: să se calculeze temperatura gazelor de ardere la coş: t5 [°C].3 kJ/kg Dab − puterea termică evacuată la condensator: Pt ITA = Dab ⋅ (h8 − h9 ) = 41. dacă t14 = 465 [°C]: pECO [%].4719 kWh 4. • • • • Se cunosc: temperatura gazelor de ardere la ieşirea din turbina cu gaze: t4 = 540 °C. ponderea puterilor termice primite de apă/abur în cele trei schimbătoare de căldură (ECO. Se consideră un ciclu combinat cu un singur nivel de presiune de producere a aburului în cazanul recuperator. Ipoteze simplificatoare: . SÎ) din puterea totală primită de apă/abur în CR.

1996.a. Pănoiu Cazane de abur. Producerea. 1974. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. ş. Nancy-I.2072 = 20. Darie Partea termomecanică şi hidraulică a centralelor electriceIndrumar de proiect. Mo oiu Centrale Termo şi Hidroelectrice. ş. Bucureşti. Editura AGIR. − puterea termică primită de apă/abur în CR: PtCR = Dg ⋅ c pg ⋅ (t4 − t5 ) ⋅ηCR pSI = PtSI Dg ⋅ c pg ⋅ (t4 − t14 ) ⋅ηCR t 4 − t14 540 − 465 = = = = 0.58 % PtCR t13 − t5 540 − 178 Pt ECO t13 − t5 300 − 178 = = = 0. nomograme şi formule termotegnice. Darie. 2001. V. M. Moskva. Thèse de doctorat. 3. C. 1986. Centrale electrice .3370 = 33. France.-Dec. D. 5. 1977. V. Alexe Note de curs 2. transportul şi distribu ia energiei electrice şi termice. G. Bucureşti. func ii ş i proceduri pentru modelarea varia iei propriet ă ilor termodinamice ale apei ş i aburului la presiuni subcritic. 8. G. Bucureşti. Cenuşă Contribution à l’amélioration du couplage thermodynamique entre l’installation de la turbine à gaz et l’installation de la turbine à vapeur dans les centrales électriques à cycles combinés gaz/vapeur. Tabele. V. Leca.V.P. Bucureşti. Dupleac.− puterea termică primită de apă/abur în VAP: PtVAP = Dg ⋅ c pg ⋅ (t14 − t13 ) ⋅ηCR − puterea termică primită de apă în ECO: Pt ECO = Dg ⋅ c pg ⋅ (t13 − t5 ) ⋅ηCR prin raportarea celor trei rela ii de mai sus la rela ia de mai jos ob inem ponderile cerute. Metodologii. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. Alexe.4558 = 45. 2001. 36 – 40. Editura GosEnergoIzdat. Fl. 11. ş. Université Henri Poincaré. A. G. 2004. Ulmeanu. Cenuşă.70 % PtCR t13 − t5 540 − 178 pVAP = pECO = BIBLIOGRAFIE 1. Editura Didactică şi Pedagogică. 1992. A.G. 1998. . N. Kostiuk.C. Cenuşă Cicluri combinate gaze-abur. 7. Bucureşti. 1987 9. Frolov Parovîie i Gazovie Turbinî. Darie Instala ii energetice de turbine cu gaze. Editura BREN. 10.a. algoritmi. Editura Matrix Rom. Îndrumar. 4. Fl.Probleme. V.a.72 % PtCR Dg ⋅ c pg ⋅ (t4 − t5 ) ⋅ηCR t4 − t5 540 − 178 PtVAP t14 − t13 465 − 300 = = = 0. Editura Tehnică. Leca. M. A. Ionescu. Bucureşti. Sava. A. 6. Nov.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful