Caracterizare Niculae Moromete

Dac fiii mai mari ai lui Ilie Moromete în eleg c adaptarea la structuri sociale noi înseamn s fug de acas , pentru Niculae, cel mai mic dintre copiii familiei, fuga nu este o op iune. În acest personaj alterego, scriitorul sintetizeaz aspira iile unui neadaptat, ale unui om care tinde s - i dep easc limitele pentru a- i g si drumul. Ilie i Niculae Moromete devin, în circumstan ele descrise în roman, personaje complementare, a c ror evolu ie repet acelea i structuri, în alte condi ii istorice. În Sili tea ± Gume ti, tat l este, înainte de r zboi, sufletul întâlnirilor duminicale din poiana fier riei lui Iocan. P rerea lui este respectat mai mult decât a primarului, el tie s aplaneze conflicte ( semnificativ în acest sens e scena în care îl calmeaz pe ugurlan, furios c el e mai s rac decât al i s teni ) i s impun respect ± îl ironizeaz pe Tudor B losu, ia hot râri care nu sunt contestate ( t ierea salcâmului, plecarea lui Achim la Bucure ti ). Dup r zboi, Moromete pare s se retrag în spa ii din ce în ce mai strâmte. Poiana fier riei lui Iocan r mâne o amintire, z bovitul pe st noaga podi tei în c utarea unui partener de dialog nu mai are rost când satul e plin de necunoscu i. Spa iul în care se limiteaz este prispa casei proprii, unde se adun câ iva dintre Ävechii liberali´, într-o încercare de a reg si ni te structuri familiare, f r ca, totu i, discu iile s le anuleze nelini tile cu privire la ce vor fi vrând Äalde´ Bil , Isosic sau Ou bei. Într-un destin simetric, Niculae parcurge în sens invers ni te etape, de la copilul ignorat în familie pân la activistul care e trimis de comitetul regional de partid s supravegheze desf urarea campaniei agricole în satul natal, ajungând, îns , s se izoleze la fel ca tat l pe prispa casei, într-o ferm horticol de la marginea Bucure tiului. Destinul lui Niculae ilustreaz ideea c fiul i-a însu it, pe nesim ite, principiile tat lui, chiar dac , aparent, le contest . Fiecare dintre cele dou personaje se situeaz pe pozi ia contemplatorului, care finalizeaz evolu ia dificil a rela iilor dintre tat i fiu. Copil ria lui Niculae este marcat de o dorin de neîn eles pentru cei din familia sa i mai ales pentru tat l care a crezut întotdeauna numai în principiile ranului tradi ional: s mearg la coal . În ciuda înc p ân rii tat lui de a nu-i lua în seam ceea ce el consider un moft, Niculae persevereaz în a merge la coal , în pu inul timp pe care i-l las îndatoririle din cadrul familiei: mersul pe câmp cu oile i ajutorul pe care trebuie s i-l dea mamei în treburile gospod re ti, adic tot ceea ce face un copil obi nuit al unui ran din Sili tea - Gume ti. Una dintre primele scene ale romanului ilustreaz , la nivel simbolic, statutul diferit al b iatului în raport cu ceilal i membri ai familiei: în scena cinei în familie, Niculae este singurul care nu are un sc unel la mas , fiind nevoit s se a eze pe jos. Este, în aceast lips de preocupare a tat lui de a modifica dimensiunile mesei dup nevoile noii familii, un semn c fiul mai mic nu a atins înc vârsta la care s -i fie luate în seam necesit ile. Dintre to i copiii, Niculae îi seam n în cea mai mare m sur tat lui, pe care îl în elege altfel decât o fac fra ii lui mai mari. Este ilustrativ în acest sens scena în care Moromete, întors de la munte dup ce face nego cu cereale, poveste te despre întâlnirea cu munteanca cu ochi alba tri, iar Niculae îl ascult fascinat, descoperind ciudatul dar al tat lui de a transfigura o lume real într-o poveste plin de vraj . Tot el imit , mali ios, comportamentul patern, când îi întinde lui Paraschiv, care lucra la poarta nou , cuiele cu vârful ascu it în sus, provocând furia fratelui mai mare. Portretul lui Niculae Moromete se construie te treptat, predominante fiind modalit ile de caracterizare indirect . În lumina ac iunilor pe care le întreprinde personajul, dobânde te relief mai ales portretul moral, din care se desprinde, ca tr s tur dominant de caracter, capacitatea de a fi atent la ceilal i, fascina ia urm ririi spectacolului oferit de indivizii din jur i mai ales de propria familie. Caracterizarea direct , realizat din perspective altor personaje i a naratorului, eviden iaz câteva elemente de portret fizic, care p lesc în raport cu tr s turile morale: ÄA a cum se oprise, cu obrajii negrigalbeni de friguri, cu capul mare, peste care pusese p l ria destul de veche a tat lui, în c ma i cu picioarele descul e i pline de zgârieturi, Niculae parc era o sperietoare.´

în care organizeaz campania de recoltare a cerealelor i de strângere a cotelor prin satele i comunele învecinate i apoi în satul s u. Niculae crede c Äomul are nevoie de o nou religie a binelui i a r ului´ i declar c va fi Äprimul apostol´ al noii religii. În înc p ânarea cu care vrea s apere Änenorocitele paie´ se descifreaz atât disperarea unui om care nu poate tr i dup alte rosturi. nimeni nu crede c liberalii i r ni tii nu vor mai avea nici un cuvânt de spus în privin a destinelor sociale. sub influen a noului notar din sat. Satul arahaic. Gae. iar tat l nu în elege înc p ânarea fiului de a. Bil .i urma destinul. devine apostolul lor inflexibil. Înstr inarea de tat are mai multe explica ii. se abat Äevenimente pline de viclenie´. Niculae p streaz datele esen iale ale vie ii din Sili tea. un joc politic în care to i î i urm resc interesele. al turi de personajul s u emblematic. satul adun rilor lini tite i al dialogurilor pline de spirit. Tân rul Moromete crede într-o nou religie a binelui i a r ului i. Aristide pune la cale comploturi. Satul devine de nerecunoscut. are un copil cu ea. niciodat îns definitiv. nu se tie de unde. în acest context. oamenii. În cei zece ani în care lipse te de acas i to i cei din sat îl cred mort. Discu iile dintre Niculae i Ilie Moromete dobândesc. i autorul . stând pe prisp i conversând cu vechii liberali. Niculae descoper c Änoua religie´ în care crezuse cu tot sufletul e.i urmeze drumul ini ial. pentru c interesele lor contrare se anuleaz reciproc. adic s . Mantaro ie. cum o fac fra ii mai mari. Iluzia lui Moromete c lumea nu trebuie s se schimbe îi confer acestui personaj o aur tragic . apar.Pe m sur ce se maturizeaz . sensul unei confrunt ri între dou moduri de a concepe via a. care nu au niciun regret c au p r sit satul. c realitatea vie ii lor se schimb fundamental: tat l. B iatul nu în elege ra ionamentul ascuns al tat lui ± dorin a de a-l p stra m car pe acest din urm fiu al turi de el. Ilie Moromete nu. B trânul ran.i finalizeze studiile. civiliza ia morome ian sunt sortite dispari iei. rela iile dintre s teni se schimb . cei doi se întâlnesc în acela i punct. Devenind activist. În cele din urm . a a fac i al i rani din Sili tea copil riei lui Niculae. Ideile fiului întâmpin protestul tat lui. pentru c în comunitatea închis . În fond. dar cea mai evident este aceea c ÄMoromete îi spuse c s-a terminat i cu istoria lui cu studiile. devine laitmotivul existen ei rurale în volumul al II-lea. decât a fiului: Äca s nu umble el pe urm de gât cu to i tia ca de-alde Isosic . Vezi. cu ierarhii sigure. chiar dac faptul c nu sunt cununa i stârne te mânia Catrinei. fiul participând la colectivizare. aicea am gre it. tot felul de indivizi care nu au nicio leg tur cu lumea din Sili tea-Gume ti. odat câ tigat de ideile socialismului. i acest fiu al lui Moromete se înstr ineaz de familie. în care toat lumea se tia i comunica. O scen antologic din al II-lea volum accentueaz ideea c Ilie Moromete nu se va obi nui niciodat cu ideile promovate de fiul s u. sunt nevoi i s accepte eviden a: nimeni nu poate s scape determinismului social. alta. de fapt. în timp ce în alt parte a satului se preg tesc r sturn ri spectaculoase. pe care le transfer în spa iul închis i izolat al serelor la care a ajuns inginer horticol. În noile structuri sociale. Gestul tat lui de a nu-i mai pl ti taxele de colarizare este cu atât mai inexplicabil cu cât Moromete are o situa ie financiar satisf c toare. ÄAlde´ Isosic . s stea acas i s pun mâna pe sap ´. Zdroncan. . îns . care nu se obi nuie te cu gândul c ceea ce a f cut el a fost gre it i c rosturile r ne ti trebuie schimbate. care se însoar chiar i când au copii mai mari. Politica. pe c i diferite. ( Eugen Simion ) Exclus din comitetul raional de partid. f r a le putea finaliza. Niculae descoperind c frumoasa utopie a Äreligiei binelui´ nu poate supravie ui pentru c nu are o baz ancorat în realitate. chit c rostul acesta cine tie ce s-o alege din el!´ Deasupra satului de alt dat . îns . cât i dorin a de a-i demonstra fiului c Äpân în clipa din urm omul e dator s in la rostul lui. Convie uie te cu M rioara Fântân . Plotoag urzesc tot felul de comploturi. Niculae nu are alt alternativ decât s . deci implicat în ac iune. f r s ia în calcul finalitatea ac iunilor pe care le întreprind. motiva ia b trânului fiind. Moromete însu i în elege c ar fi fost mai bine dac l-ar fi dat la coal la timp. motiv de petrecere i de amuzament în timpul adun rilor lini tite din poiana fier riei lui Iocan. Când constrângerile se înmul esc. deruta i la început. ca s aib cui s lase Ärostul lui´ de o via . ca s distrug partidul comunist din interior. sap cu hot râre un an care s -i apere ira de paie. udat pân la piele de o ploaie de var . las Ärâurile tulburi ale istoriei s invadeze aceast mic a ezare lini tit ´. Dup o perioad agitat . Äca dintr-o groap f r fund´..i mai g se te locul.´ Tat l i fiul în eleg.

s -i vad chipul tân r cu orice risc. Nu cu rug min i putea s -l fac s -l dea la coal . ci cu argumente. care se transform . E lumea lui Ilie Moromete. De aceea. despre gospod ria agricol . despre necunoscu ii care ajung peste noapte mai mari în sate. pe nesim ite. este darul cel mai de pre pe care tat l i-l face fiului i. cine tie dac avea s -l mai vad « i atunci trebuia venit lâng el i trezit din somn. n-avea nevoie s se înghesuie în ea. . fiului. conflictele cu Ilie Moromete nu vor fi niciodat atât de adânci încât s fie ireconciliabile. Niculae în elege c Ätat l s u era un om care gândea i gândirea lui era limpede. chiar dac se sup r «´ La rândul lui. discu iile în contradictoriu ale tat lui i ale fiului nu sunt decât modalit i de clarificare a unor principii de via : ÄZilele treceau. dincolo de limitele fic iunii. pe care tat l i-o d ruie te.Din perspectiva aceleia i Äconcep ii despre lume´. în care bunul sim primeaz asupra tuturor celorlalte tr s turi. creatorul personajelor sale. iar fiecare ac iune a lui va purta amprenta unei lumi arhaice. i lumea aceast r neasc .´ Mai mult decât fra ii lui. în lungile discu ii în contradictoriu despre rostul ranului pe lume. despre lumea copil riei fiului. poimâine i b rbatu-acesta st tea pu in pe-acas . el avea s îmb trâneasc mâine. s se uite la el i s -l aud vorbind. Niculae va conserva mentalitatea r neasc .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful