You are on page 1of 4

ARTE POETICE

ROMANTISMUL

Roma n tis m ul est e o mi ş car e artistic ă şi literar ă ap ă rut ă


la încep u t ul secolului al- 19 lea ca o reac ţ ie înpotriva
clasicis m ului şi regulilor lui form al e, fiind carac t e riza t prin
introd u cr e a notelor de lirism, de sensibilitat e, de imagin a ţ ie,
prin cultul nat urii şi tendin ţ a evaziunii in trecut. Inclinar e
spre lirism spre visar e spre mela nc olie.
Un conce p t cum est e acela de rom a n tis m al clasicilor,
pus în circula ţ ie de Emil Desch a n el, sau cel de clasicis m al
rom a n ticilor, enu n ţ a t de Pierre Moreau, repr ezint ă doar o
tent a tiv ă nefericit ă de tulbur ar e a grani ţ elor şi a ş a dest ul de
fragile şi variabile ale unui curen t literar cum est e
rom a n ti s m ul. Ideia unui rom a n ti s m al clasicilor care trimite
la Racine Shak e s p e a r e , Petrarc a, Dant e etc. nu est e
prez e n t a t ă doar de Emil Desch a n el. Ea apar e sub diferite
form e în prefe ţ el e cu un carac t e r progr a m a t ic ale scriitorilor
rom a n tici, în studiile ace s t or a , ca şi în oper el e fra ţ ilor
Schleg el.
Se cuvin e de as e m e n e a , s ă preciz ă m c ă prez e n ţ a unor
“atitudini roma n tic e ” individual e în fa ţ a exist e n ţ ei nu
pres u p u n e în mod obligat oriu at es t a r e a unei literat uri
rom a n tic e în toat e timpurile.
Mişcare a în timp, suscint ă de grani ţ ele de începu t şi de
sfâr ş it ale rom a n tis m ul ui, ră mân e mer e u desc his ă , dat fiind
în primul rând faptul că aces t e a sunt variabile de la o ţ ar ă la
alta.

SENSURILE ROMANTISMULUI

Circula ţ ia sen s ului de rom a n tis m în diferite ţări se


integr e a z ă într- un vast câ m p se m a n tic.
Fără îndoial ă că rom a n tis m ul şi-a justificat total şi în
mod credibil exist e n ţ a doar într- un timp mai îndelung a t . Pe
m ă sur ă ce literat u r a rom a n tic ă se diversific ă de la o ţ ar ă la
alta sau de la o gen e r a ţ ie la alta, sens urile conc e p t ul ui de
rom a n ti s m dev e n e a u şi ele tot mai num e r o a s e .
Educ ţ ia clasic ă a multor a dintre scriitorii şi teor e ticienii
rom a n ti s m ul ui nu exclud e că utar e a unor căi de conciliere
între art a rom a n tic ă şi clasic ă , evide n t e mai ales în cultur a
spa niol ă şi italian ă .
Poezia rom a n tic ă est e o poezie univers al ă progr e siv ă .
Menire a ei nu se rezu m ă doar la reuniun e a tuturor speciilor
poetic e şi la pun er e a în rela ţ ie a poeziei cu filozofia şi
retorica. Dar din mo m e n t ce rom a n ti s m ul est e o art ă a
par a d o x ul ui, a ş a cum cred e a Novalis, totul devin e cu putin ţă .
Ugo Foscolo îi înde a m n a pe italieni s ă cultive oper el e de
istorie, literat u r a treb uin d şi ea s ă devin ă un uria ş teza ur de
inform a ţ ii.

FUNCIA ARTEI ROMANTICE.

Eroul rom a n tic îşi configur e a z ă ese n ţ a um a n ă între


reverie şi fapt ă . Exist ă în art a rom a n tic ă o put er nic ă
aspira ţ ie spre absolut. Exist ă în literat ur a rom a n tic ă o vă dit ă
preferin ţă pen tr u st ă rile de pot e n ţ ar e a spiritului. Acest e
sunt relev a t e atât prin actul creat or cât si prin modul de
com p or t a m e n t al eroilor în raport cu realitat e a care poat e fi
şi ea supr a dime n sio n a t ă . Spiritul reb el al unor scriitori
rom a n tici face ca ei s ă poat ă venii u ş or în conflict cu ordine a
exist e n t ă în societ a t e a ş a cum poat e crea o star e de
dza m ă gire şi retra g e r e trist ă în solitudin e.
Vrem e îndelu ng a t ă , unii sociologi ai literat urii,
est e ticieni şi istorici ai culturii s- au str ă duit să descifrez e în
patri m o niul at ă t de et ero g e n de idei al rom a n ticilor un
anu mit nu mitor com u n cap a bil s ă releve un con ţ inut social
unitar.
Roma n tis m ul procla m ă libert a t e a în art ă şi în sens ul
deschid erii sale spre toat e art el e viitorului.
Reprez e n t a n ţ i ai ROMANTISMULUI.

LITERATURA GERMAN:
-Friedrich Sche g el
-Wilhelm Heinrich
-Novalis
-Clem e n s Brent a n o

LITERATURA ENGLEZ:
-William Blake
-William Wordswort h
-Sam u el Taylor Coleridg e
-Georg e Gordon Bryon

LITERATURA FRANCEZ:
-Victor Hugo
-Alphon s e de Lamartin e
-Sten d h al
-Francois- Rene `

LITERATURA ITALIAN:
- Ugo Foscolo
- Ludovico Brem e
- Erme s t Visconti
- Giovan ni Berch e t

LITERATURA ROMAN:
- Mihai Emines c u
- Alecu Russo
- Cost ac h e Negruzzi
- Vasile Alecsa n d ri

Critica rom a n tic ă face part e dintr- o mar e dev e nir e.


Diversificar e a ei real ă se va produc e abia în a doua juma t a t e
a secolului al- XIX lea.