PENULTIMUL an al acestui

cincinal este, ă ă ă
puternic marcat de ă mari
evenimente, a ă coinci-
ţ ă ă in timp aso-
ă într-un chip armonios
aducerile aminte ş ţ
unei perioade de profunde
prefaceri economice ş sa':'
ciale, cu deschideri c;te per-
spectiva realizate de un po-
por pe deplin ă pe desti-
nele sale.
ă anul jubiliar al
celei de-a 4(}.a an ă a
ţ de eliberare so-
ă ş ţ ă ă
ş ă ne prileju-
ş o ă ă
in ţ ş impliniri. Este
cazul ă ne reamintim, cu
ţ ă ţ pe care nu'"
mai cercetarea ă ş
ţ ă a istoriei ţ poate
oferi, ă acum patru decenii
poporul român, tirit împotriva
ţ ţ in cel mal cumplit
ă pe care cunoscu t
istoria omenirii, ţ de fas-
ALMANAH
ANTtCIPATIA
cismul hitlerist - cel
doilea ă mondial, -, se
ă într-o stare de pro-
ă ţ ă ă ţ na-
turale ale ţ ă ă cu
capitalului ă ş
autohton, ' crunt exploatate de
ş de razbo'j ă
economia ă ţ ă
era la ă ă atacuri-
lor ţ ş ă
care domnea in ţ ă ln ş
floarea tinerimii ş
ă într-o ă pe
care n-o ţ ş nu o do-
rea, fusese ă pe front.
in Istoria atit de ă a
poporului nostru au mai exis-
tat momente de grea cum-
ă ă perioade de ţ ă ş
sacrificii. Peste aceste locuri
aflate la ă de drumuri
s-au ă ca un ş nenu-
ă hoarde migratoare,
ă ţ puternice
armate ale unor imperii cu
ţ de, expansiune, bo-
ă ţ noastre au atras ca un
magnet tentaculele corporati-
ilor multi ţ doritoare
de ş ş De ă
rale ori ă poporul român a
ş ă ă ş ă aceste
momente grele, dovedind o
vitalitate ş ă din comun, o
putere ă
ă In acest context, ,
momentul august '44 poate fi
considerat cea. mai grea
cercare din istoria poporului
nostru.
in acel moment al lui au-
gust 1944, pe care istoria il
ş drept crucial pentru
destinele unei ţ glasul
Partidului Comunist Român a
ă cu luciditate ş res-
ponsabilitate, ă intele-
gere În rindul maselor largi,
doritoare ă ă suferin-
ţ ş umilintele indurate. Pe
fondul ă represaliilor
regimului antonescian ş al
atmosferei de terpare ă
de agentura ă un larg
sistem de ţ dovedind
tact ş abilitate ă o
pricepere ă ie-
3
ş ă din comun fac ca in au-
gust 1944 ă se ş
cu precizia unui ceasornic o
ş ţ ă ş ă
de mari ţ a ă di·
mensiune ă corespunde
unei ţ generatoare de
profunde prefaceri. Pe drept
cuvint S8 poate spune ă acel
moment 8 constituit un ade--
ă examen de ş ţ ă ş
maturitate, o ă ă a efor-
turilor ş sacrificiilor depuse ,
in timp de ş pentru
ă unei lumi mai bune ş
mai drepte. Mai mult decit
atit. atunei, in august 1944,
sosise momentul de implinire
a ţ de milenii ale
poporului român pentru o
ă libertate ţ ă ş so-
ciali, ă pe princi-
pii noi, ale socialismului.
Istoria ă ă au-
gust 1944 a fost doar un in-
ceput. Un l"caput al unei
rloade de puternice
ă 80clale, generatoare de
energii ă ale unul
popor ale ă caracteristici
principale au fost ş slnt ca-
pacitatea ş talentul de a con
R
strul. Imediat dupA lichidarea
fascismului hitlerist, vlctorte
pentru care, ă de armata
ă ş dat obolul de
jertfi ş .acrlflcll ş armata ro-
ă in România ă ă
de ă lncepe o ă ă
ă a ş nationale
ş sociale. Lichidarea claselor
exploatatoare, inceputul edifi-
ă unei noi orinduiri, a fost,
firi ă o ă de
cohfruntare ă de ă
ţ ă de sacrificii, de Îm-
pliniri ş succese.
A fost o ă 1n care
clasa muncitoare, in ţ ă
co ţ ă ă ş cu sprijinul
ă ţ progresiste,
sub conducerea partidului
comunist, a ş ă ş ia in
ă propriul ei destin. ă
ă ă prin efort ş ă
Ire, edificiul unei noi socle--
tAtI. InlAturarea ă
omului de ă om, echita-
tea, ă tuturor. a
tregulul popor, telul cel mai
Inall ş nObil al ş ă co-
ţ au constituit. in ace--
ş timp, o problemi Ideolo-
ă de schimbare a unei
ă ţ multimilenare, prin
care se ă cu ă ă
clnl adinci Ideea de Inechi-
tate, dar ş o ă
tlcii, prin care principIIle so-
cialismului ţ trebuiau
sa ă ţ ă ro ţ
particulare, specifice istoriei
noastre ţ
Elaborarea unei strategii de
ă ă ţ
cont de ţ ă
1n edificarea ă ţ socia-
liste la noi in ţ ă revine isto-
ricului Congres al IX-lea al
partidului, la care, prin glasul
ă ş Nlcolle
CeIU"'CU, se definesc 1n
urma unei analize profund
ş ţ concepte noi, ce
ă un salt calitativ
superior de ţ ş
ţ in practica revolutlo-
ă ă Gtndlrea
vatoare, ă ă de
ţ a secretarului
general al partidului, ă
ş Nlcolle C.luffllCU, ş
pus amprenta pe intreaga
tivltate a poporului, orlen-
tind-o spre noi culmi de pro-
gres ş ţ Se
ă astfel, din ţ se-
cretarului general al
lui, Programul Partidului Co-
munist Român de ă re a
ă ţ socialiste multilete--
rai dezvoltate ş lnaintare a
României spre comunism -
o ă ă ă a ă
rii noastre socialiste, docu-
ment progrematlc de pro·
ă ă ş ţ ă ş de
ă ă Acum, la
aproape ă decenii de la
istoricul Congres al al
partidului, in ţ ă
ş ă a patriei noastre se
ţ ă ° ă ă de
un inalt dinamism, de pro
R
funde ă calitative, o
ă a ţ a unirii
-eforturilor tuturor oamenilor
muncII sub conducerea
dului pentru infAptuirea unor
ă ţ ş ă
tlve, o ă drept cuvint
ă "Epqc. Nlcol ••
C.IU,.ICu". ă cu o
energie rar Tntllniti,
ţ nici ş nici timp,
secretarul general al
lui, ă ş Nicolae
eelUfeRU, a ţ un amplu
ş complex program de dez-
voltare ă a tuturor
domenlltor ţ
nomice, a trasat ş ă in·
deaproape ă
zate prin vizitei, de lucru la
ţ locului, ln :tntreprinderi,
pe marile platf,orme
tria le, in centre de proiectare,
cercetare ş ă ă
Tn ansamblul acestor
ţ complexe, r un loc ' de
1
nostru formarea ă ş
pollliCA • omului nou, ,llul ti-
Ind faplul cA numai astfel pot
fi realizate dezlderatele fAuri-
rli noii ţ
TInAra ţ ă
in splrllul politicII partidului
nostru, avlnd un exemplu de
munci ş dirulre ţ
nari, comunlsli In ţ ş
aCllvllalaa 10varA,ulul Nlcol ..
c..u, •• cu, cel mal Iubit fiu
a/ poporului român,
IItate de frunte pe plan inter-
ţ ş ă ş aspira-
ţ cele mal culeziloare In
proleclul Olrecllvelor Congre-
sului al XIII-lea al parlldulul,
ş clar adeziunea
depllni la Holiirlrea Plenarel
C.C, al P,C.R. privind reale-
ger.. ş Nlcol ••
C •• u,ueu In Inalta ţ
de secretar general al parti-
dului ,1 tolodali angaJamen-
tul de a nu ţ nici un
efort pentru realizarea 'ntru
totul a orlenllrllor formulate.

In almosfera fertlli de crea-
ţ cullurali ă de Fes-
Ilvalul ţ "Cintarea Ro-
mânlel", literatura de antici-
ţ romAne.sci se ă
din ce In c. mal mull In ul-
tima perioadA, demonstrin-
ş Impllcll ,1 ţ .ale
formatlv-educlilve, Faptul ă
In prezenl maJorllalea ţ
lor lII.rare de ţ pro-
vin din cenacluri risplndlle In
Inlreaga ţ cuprinzind un
mare numAr de membri cu
preocupirl foarte dlferlle, Im-
pune Ideea c6 acest gen lite-
rar 8 devenit nu numai
Iar, dar ş un mod de expresie
literari a celor mai diverse
categorII de oameni al mun-
ciI. ţ nu esle nici pe
dep.rte gralulti, chiar ş nu-
mai ă am lua tn conside-
rare aprecierile ce ni S8 aduc
pe plan ţ Confir-
mare tiri echivoc - In pri-
mul rlnd In plan valoric - a
ţ ţ IIlerare
de ţ ă ş Ma-
rele premiu acordal publica-
ţ "Hellon", edllati de Cas.
de culluri, a ţ ş lehnl-
cII penlru lin.rel din Timi-
ş la recentul Congres
european de SF de la
Btighton, Marea Britanie. care
se ă ia aprecierea rn-
ternaliona,a, concretizata In
prem ul atribuit
tulul Icriilor ,1 critic lIIerar
ALIIANAH
W ANTICIPATIA
Ion Hobana, ţ ş pro-
fesionalismul atins de autorii
"amatori" români tn .acest gen
literar, aUt de apreciat de
neri. Evenimentul, repetind
ă ţ ani ţ
regretatului fanzin qralovean
"OmJcron", atrage ă
ţ asupra unui ă
nou val, format in majoritate
din tineri autori, ce se ă
rn prezent in ţ ă
de ţ de la 'noi.
ă ă o ă
de peste un deceniu ş ă
tate, foarte ă ă in ţ
de acest gen, ş
acum o ă ă explozie ş
lucru demn de ţ o pre·
ocupare din ce in ce mai ac·
ă a editurilor spre
acest domeniu. Trebuie ă
ă ş ă ţ
"r&descoperlrii" acestei
turi revine Uniunii Tineretului
Comunist, care, prin reunirea
celor mai reprezentative crea-
ţ tntr-un almanah cu ţ
ă ş prin instituirea unui
premiu anual pentru literatura
de ţ ş ţ
ă a relansat ă va/o-
ă ţ de la noi, con·
ţ innoitoare ş
actuale. Pornind de la
statarea ă foarte ţ tineri
care au optat pentru ° ă
profesie declt aceea a studia-
ril literaturii sint ţ
de acest gen literar ş ă au
realizat ţ ce se ă
de aprecierea ş
se poate face ţ ă
teratura de ţ ă ă a
fi o ă de popularizare 8
ş ţ ş lehnlcil, ă
l"tr-o ă ă
ţ pentru ş ţ ă ş ă
Fantezia, Ineditul ţ
dintr-o lucrare ş ţ
la.llci ţ la citllor, ş de
ă seamA ş la autor,
. cltetea de a nu aluneca spre
ş spre stereotipii.
Este o ţ ă cum nu se
poate mal ă pe multiple
planuri ale ă ţ sociale
ş economice ş tn mod
sebll, In ţ ş ţ ş
ă
ă ă a fi o ş ţ de proB,
pectare sau evaluare a
rulul, literatura de ţ
ale darul de a pOlarlza aten-
ţ lntr-un mod sau altul,
spre viitor. Acum, cfnd
ă dezvolliirll ş ţ ş teh-
nicii ţ a devenit extrem de
ă solicitind in fiecare
moment o participare intensA.
(
este absolut necesar de a
privi ş spre viitor. Literatura
de ţ sugerînd vlllo-
ruri posibile, nu are ţ
de a preconiza o ţ cu
o oarecare probabilitate, ci
ş ă ă ţ
spre o ă ă ce
ar putea fi ă pentru
societate. prin modul Tn care
ă deciziile in prezent. Este
suficient ă ă spre exem·
pUficare literatura de avertis-
ment. ş contrau ..
topii, care, intr-o ă de-
osebit de ă ş
toare. ne atrag atentia asupra
catastrofalel curse 8 ă
lor nucleare de azi.
Nu se poate spune ă lite-
ratura ă de
ţ nu este ă ş de
capcane, de ţ ă ă
toare. Kltsch·ul, confuzia Ide-
ă temele minore sint
pericole perman.ente ş cu atit
mal actuale cu clt genul de·
vine din ce tn ce mai profitlc
ş mai popular. In prezent
lui cenaclurilor, al revistelor
de specialitate ă tocmai
in 8 orienta ă ş
ă tn a o canaliza spre
temele majore ale ţ
noastre.
ş cum sublinia secretarul
general al partidului, ă
ş Nlcol.. C •• u, •• cu, la
ă de lucru pe pro-
blemele muncII organizato-
rice ş pollllco-educalive de
la Mangalia din 1983, litera-
tura trebuie ă contureze ă
ă pozitive, moblllza-
toare ale omului nou, eroul
ă ţ înfiplulrl de mIIne.
ă deci, o ă fertili ş
pentru literatura de anticipa-
tie, gen literar ce se ă
prin ţ ă de viitor.
Sintem ş ă ă
ţ de scriitori români,
ă de o ă
imaginatie creatoare ş o ex-
trem de ă diversifi-
care, va ţ cerintele ş
ă ţ aclualel elape,
ă patrimoniului npatru
cultural opere ce, extrapollnd
viitorul, vor rezista cu bine 1n
viitor.
1. AlBESCU
5
INCURSIUNE
IN IMPERIUL
LUI MAXWELL
SîNT CtnVA autori in acest grupaj de ipoteze
- praf. dr. ing. !. Pu rica, doclor in fiZIca N loncscu
M
Pallas, praf. dr. doc L. CJplea, dr. VI. ş
ce nu-mi ş Ideile, pe care de al tfel ţ iacut
cunoscute cu peste un deceniu tn ă (e drept,
fie in publicatii cu profil filozofic, fie sub forma an·
ticipativa). Ş ş în mod aparent ciudat, artico-
lele primite de la ş autori, În pofida ă
unor teme mai putin conventionale, aveau un fel
de aer de familie (tntre ele ş ă de propriile-mi
idei). ă ă ă este pricinu-
ă cred. de atractia exercitata asupra noastra de
noua revolutie ş ţ evidentiata tn anii
'40 prin aparitia geneticii moleculare ş a ciberneti·
cii, dar consolidatA 1n ultimul ă de veac prin
succesele (astro) fizicii ş implementarea unor tot
mai puternice calculatoare electronice În cuprinsul
intregii cerceta.ri.
Faptul ca interdisciplinaritatea ş dezvaluie din
ce tn ce mai profund ş mai complex ă
euristica faciliteaza. o ă ă fntre domeni·
ile ş ş ale tehnicii, astfel tncit noua para-
ă e ă la lucru, chiar mai inainte de a se fi
institutionalizat. ă situatie ă ş ea o
ă a civilizatiei c.ontemporane, crizele
de ş ale ş fiind strAbatute oarecum
mai putin tragic decit 1n trecut (geneticianul N.A.
Dubinin sau atoljlistul R,J. Oppenheimer au avut
o perioada. de ă ă desigur pentru
ş dar n-au mai fost ş pe rug ca Giordano
Bruno).
Noua viziune ă ă despre natura
existentei) poate fi ă a triadei materiei, .:Ieoa·
rece ş de la presupunerea ă aceasta din
urm! este ă din trei aspecte complemen·
tare: substanta, energia ş informatia, ă
conceptie, cu . ă ă ă a
fost ă ş de o serie de savanti ş ginditori,
fncepfnd cu Norbert Wiener, care a subliniat ă
ţ se ş de celelalte aspecte de
ă ale materiei ş ă ş de calculat, ca jn.
strument de ţ afecteaza. mai mult me-
sajul dedt energia. Dar aderentilor la aceasta
ă e tot mai mare, pnntre ei ă
ă ca L. Brillouin (Franta), G. Klaus
(R.D.G.), V.A. Engelhardt (U.R.S.s.), M. ă
nescu (România), I. Nikolov (Bulgaria),
Nu voi insista aici asupra ţ ş caracteris·
ticilor informatiei ca materie (vezi studiul meu din
volumul colectiv "Inteligenta ă ş robotica" ,
Editura Academiei R.S,R. , 1983). Cert este ă teo·
rii precum acelea despre un cod al particulelor
elementare, despre universul ca servomecanism,
6
ADRIAN ROGOZ
despre o ţ ă În fluxul evolutiei ori desprE'
unificarea fortelor fundamentale au toate ă
cu problema ă
Probabil, ă informatia este materie, ar trebui
sA existe ş o ă ă (intron), ş
cum am presupus intr-un articol anticipativ, publi·
cat tn revista Ş ş ă (8/ 1977). Deo-
ă ă se ă pe urmele unei ase-
menea cuante, iar faptul ca ea n-a fost ă ş
ă nu ă o obiectie ă im-
ă Gell-Mann, care a fundamentat teoria
quarkurilor, a primit demult premiul Nobel, ş
particulele respective au ă ă de domeniul
ipotezei. Dar despre vinatoarea de infroni ă ă
iesc cititorilor ă revin ă In anul acesta cu ă
nunte dintre cele mai interesante in paginile revis·
tei Ş ş ă Voi 1ncerca anume ă stau
de ă cu o ă de oameni de ş ă preocu-
pali de amintita ă
n 1870, James Clerk Maxwell a vorbit in ·cadrul
ă britanice Despre ţ dintre 'fi.
zici ş matematici, referat in care, pomenind
numele antevorbitorilor ă Tyndall ş Sylvester,
amintea ă primul se ocupase de granitele fizicii,
ă ale empiriei, ,,sanctuarul celor mai mici parti-
cule ş forte, unde moleculele, supunIndu·se legilor
existentei lor, se ciocnesc 1ntr·o ă ă
sau se ă fntr-o uniune ş mai intensa,
creÎnd pe ascuns forma lucrurilor vizibile"; al doi·
lea referent era considerat drept" o ă ă ă spre
fnâltimiJe imuabile ale matematicii. "Dar, dincolo
de domeniul doctorului Tyndall ş de domeniul
profesorului Sy.lvester, cine ă va duce În tinutul
ş mai ş unde gfndirea se ă cu fapta
- se Întreba Maxwell cu timbrul de poezie ş ţ
fica a unui Edgar Poe - , tinut unde vedem activita-
tea intelectuala. a matematicianului ş actiunea fi-
ă a moleculelor in corelatia lor ă Oare ca·
lea spre acest tArtm nu trece prin b1rlogul metafizi-
cienilor, care e semanat cu osemintele ă
lor premergatori ş ă groaza. ă om de
ş
Comentfnd acest remarcabil studiu, epistemolo-
gul sovietic B.G. Kuznetov propune ca "domeniul
mai cetos al ă Ratiunii cu Fapta" ă pri-
ă numele autorului celebrelor ecuatii ale
electromagnetismului. Ş ş Maxwell folosise
termenul de "metafizicieni", in fond era vorba de
o privire ă asupra lumii, cind intelectuJ sta·
tic, mecanicis.t se preschimba in ratiune dinamica
cuprinzatoare. legtnd sinergic Metagalaxia de
nitui din adincul atomului,
ALMANAH
ANTICIPATIA
l

:!i

:/
. LA'
. FRONTlEkELE
Ş
COSMOLOGIA. ca ă
a fizicii, este o ş ţ ă relativ
ă ă Ea s-a const:tuit maÎ
intii in cadrul fizicii clasice la
finele secolului al XIX-lea ş
inceputul secolului al XX-lea.
Pe atu nci ă exista o serie
de ă ţ legate de consi-
derarea unul fond infinit,
omogen ş izotrop de materie,
raportat la spatiul euclidian
tridimensional ş infinit in
timp in trecut ş In viitor (pa-
radoxurile lui Seeliger ş 01-
bers). O ă cu descoperirea
ă ţ generale de ă
Albert EIOstein, in 1916, s-au
creat ş premisele necesare
construirii ' unui model de
Univers lipsit de ţ
ş care ă fie in ă ă ă ex-
plice cit mai multe aspecte fi-
zice, caracteristice pentru
ţ ă a Cosmosu-
lui. Alinlamentele gindirii cos-
mologice einsteiniene valori-
ă o serie de ţ ş ţ
fice de ţ ă
pentru ţ ţ
ş ţ materiei cum sint :
a) ţ dintre
ă (ca ă ă a ţ
UNIVERSUL
CA
SERVOSISTEM
NICOLAE IONESCU-PALLAS
unui sistem fiZiC) ş energie
(ca ă ă a ă ţ de
ş ş transformare); b)
ţ dintre cur-
bura ă a ţ ş den-
sitatea de energie ă in
ţ c) geometrizarea tim-
pului (care ă Împre-
ă cu ţ o varietate ge-
ă
ă
In perioada ă ş În
primele decenii de ă al
doilea ă mondial s-a
pr opus o ime de modele
de Univers, in care predomi-
nau aspectele geometro-me-
canlce ale materiei ş in 08-
recare ă ă ş cele termo-
dinamice, In ă ă
ă prin formaliza-
rea ă ă in
cadrul cosmologiei, a con-
ceptelor de ţ ă ş ener-
gie, se ă mal mult ex-
plicarea ă actuale a Uni-
versului la ă supragalac-
tiei ş in mai ă ă ă
problematica genezei fizice a
Universului, ă Între mi-
cro ş macro-structura mate-
riei, organizarea ă a;
Universului, formarea proto-
galaxiilor, abundenta efe-
mentelor chimice 1n Univers,
natura ţ ţ ş
ă ţ in Univers
etc. ă ă secolului
al XX-lea, in dezvoltarea ş
intalor naturii are loc o mare
ţ (moment ţ
ner) prin fundarea matema-
ă de ă Norbert Wiener,
a conceptului de ţ
Curind, teoretic/enli au reali-
zat faptul ă ţ con-
stitUIe un concept
tor ă care, ă
de celelalte ă concepte
paradigmatlce - ţ ş
energia -, este in ă ă ă
promoveze cosmologia ă
pe o ă ă astfel
incit ă ă ă ă
car la o parte din IIstlngul de
probleme prezentat anterior.
Spre deosebire de sub-
ţ ă ş energie, pentru care
ă ţ de conservare,
de stare, de transport etc. -
permitlnd o descriere perti-
ă a dinamicii acestor
ă ţ ale materiei -
conceptul de ţ ,nu
ă În prezent de' o
formalizare ă În
gradul necesar pentru o pro-
movare ă in cadrul cos-
mologiei. Ca atare, Include-
rea ţ in modelele
cosmologice relativiste se
face indirect, via conceptele
de "extradimensionalitate",
,,supersimetrie" ş ă
ă Primele ă
concepte subsldiare ă un
rol important mal ales În re-
constituirea scenariului gene-
zeI' fizice a Universului (in
ş .,sce-
nariu inflalionist").
________ ______________
Cea mai ă imagine
despre geneza ·Unlversului
nostru (care poate fi unul
ALMANAH

dintr-o fnflnitate de sisteme
gigantice similare) este ă
toarea: timp de o ţ
Inimaginabil de ă
ă materia S8 afla
1ntr.o ă ă
pe picior de egalitate cu spa
w
ş timpul, formind impre-
unA cu acestea o geometrie
ă (3+1+N di·
menslunl). Prlntr·o ţ
"topologlc/i" de ă cele N
dimensiuni ale materiei se
ă de dimensiunile
spatiului ş timpului, ducind
la ţ unul, cimp scalar,
inzestrat cu o cantitate fan-
t.stlcli d. Informatie, ă
sub forma unor grupuri de si-
metrie matematicA. Se crede
cA grupul de simetrie SU(Sj
ar corespunde ă tutu-
ror ţ fizice posl·
bll. (gravitatl., ţ
slabi, ă nu-
ă ş daca Universul
este un sistem conservativ nu
numai tn ţ ţ
ş energiei, ci ş a Informatiei,
atunci ă diversitatea ulte-
ă 8 ţ ă la
concentrlrile extraordinar de
mari din codurile genetice ale
fIIntelor vii) ar trebui ă pro-
vinA - potriVit unor legi de
transformare, ţ ş con-
centrare a ţ deo-
ă necunoscute - din
simetria ă (SU(S)
sau, eventual, un grup ă
mal cuprinzAtor), O n.stablll-
tate ă determinA ulte-
rior ruperea ,Imetrlel SU(S).
prin ş mecanism
de rupere ă al lui Co-
leman ş Welnberg ţ
cuantice "de o ă ă
1. potentialul scalar), ă
.stfel simetria SU(3)X SU(2)
XU(1), care ş aparitia
ţ sub forma cea mai
ă - aceea de qu-
ark-url ş probabil, ş sub
alte forme, cum sînt axonll,
de exemplu). ă apoi
organizarea quark-urilor in
nucleo"i ş antl-nucleonl ş
separarea materiei de sn-
ti-materie - totul intr-o frac-
tiune ă de secundA, la
mii de miliarde de grade Kel-
vin, 1ntr-o regiune a ţ
de asemenea ă in raport
cu un atomi Mica regiune
cauzal conexA, in care au loc
atari ă se expan-
deazA apoi raeld, in mod ex-
ţ (de " unde ş denu·
mlrea de scenariu ţ
nist). Totul s·ar fi petrecut in
8
mal putin de 3 secunde.
ă acest timp, avem deja
ă materia ă
(electroni, protanl, ţ
ţ ă neutri"!,
ă nogre etc,), Se ajung.
astfel la stadiul 6lg-6ang
(Marele ă De aici in,
colo. Universul "deja format"
ă in cadrul
lor cosmologice relati viste.
-Formalizarea ă 8
universului fizic. avind
pozitia ă (predomlnanta
hldrogenulul in spatiul cos-
mic ş nucleoslnteza
telor grele 1n stele), se reali-
ă in mod adecvat, pe all-
niamentele gi-ndlrii einstei-
niene, intr-un model de uni-
vers inchis. atit din punct de-
vedere topologic (un fel de
analog tridimensional al su·
ţ sferei), cit ş energe-
ţ (cantitatea
de energie ş cea de Informa-
ţ sint ă constante; nu-
ă de atomi de hidrogen
este ş el constant), Evolutia
ă se ă ş ă 1n mod
strict adiabatlc, astfel incit
ă regiune a Unlver·
sulul au loc procese de de·
gradare sau ţ in alte
regiuni vor avea loc procese
de organizare ş concentrare
a ţ Ideea ă intre-
gul Univers fizic ar putea fi
asimilat cu un gigant ser-
vo·sistem ţ lui Robert
Honry Dlcko, Potrivit ac •• tul
autor, ţ parametri care
ă ţ de an-
samblu a Universului ar tre-
bui ă variaza lntr-un mod re-
ciproc ţ pentru a
astgura constanta unor anu-
mite functiuni depinzInd de
ş parametri (Invarlant6
parametricA). Mutatls mutan-
d!s, Universul tunclloneazA
"ca un creier" ş autore-
ă elementele caracteris-
tica pentru a-,I conserva
mite ă deflnltorll, In-
ţ necessrA acestor au-
torogllrl se propagA, cu vi-
teza luminII, pa geodezlcele
netezite ale spatiului-timp,
care S8 Jnchld in ele 1nsele.
Un astfel de model de uni-
vers 8utor8g18t a fost con-
struit de N, lonescu-Palla. ş
L, Sofonea In perioada
1974-1980, ParametrII care
se IntercondltloneazA alnt tA-
ria InteractiunII gravltatlonale
ş curbure medie a apatlulul
cosmic, Iar Intercondltlonarea
- care 8ste o expresie a
principiului lui Mach - e,te
asiguratA de un anumit cImp
scalar, Modelul de "univers
servo-sistem" permite - 18
nivelul unor procese fizice
care au loc in cosmos - Tn-
telogerea rolului es.ntlal pe
care noua paradigmA "Infor-
matia" " joacli in de.clfrarea
tainelor naturii.
i

li



CODUL aNTIC
AL PMTICULELOR
ELEMENTME
UN OBIECT po!!te fi un corp, dar poate fi ş
un cimp de ţ In fizica ă atit corpu-
rile cit ş cimpurile de forte sint descrise prin
particule cuantice.
Obiectele fizicii sînt, 1n final , particule cuan-
tice specifice prin ţ lor. Obiectivul
teoriilor fizicii este ă reconstituie comporta
J
rea obiectelor microscopice pornind de la uri
ă mInim de particule ş
Este normal ă incepem
care sint ă ţ minime
descrierea particulelor ş "e
minim de particule necesar
trece de la microunivers la
ă - pe care am putea
fiind un mezounlvers - ş in
-
IONEL 1. PURICA
;
niversul astrofizicii ş al cosmologiei?
Este interesant de remarcat ă in prezent,
microfizica, fizica pa.rticulelor elementare, s-a
i ntilnit cu astrofizica ş cosmologia pe un te·
ren comun, astrofizica devenind un laborator
ce permite studiul particulelor cuantice la
energii imense, pe care ă nu sintem capa-
bili ă le ă in laboratoarele terestre ş
nu ş ă vom' fi in stare sa. le producem
ă
ă ţ cu care ne-am ş ă do-
ă particulele cuantice sint , În general. im-
ă ţ În ă categor ii distincte.
Din prima categorie fac parte ţ ş
duratele, care au generat ţ tridimensio-
nal ş timpul monodimensional, unificate de
Einstein, În teoria ă ţ într-o varietate
ă spatiu-timp, al ă element este eve·
nlmentul, caracterizat printr-o pozitie ş un
moment temporal in raport cu un observator
care ş ţ ţ cu viteza ă
aceea a luminii in vid. Evenimentul, ă este
asociat cu ţ unui obiect. iar acesta
este Identificat prin a doua categorie de pro-
ă ţ de care vorbeam ş care sint specifice,
individu'alizind particulele, ş cum ar fi:
masa, sarcina ă spinul sau momentul
propriu de ţ aroma, ă barlonic,
leptonic etc. "
Dirac, cu ţ sa ă ne-a de·
monstral teoretic, iar natura a ă pozitiv
acestei ţ ă fiecare ă este
ă cu o ă ş ca ă le sepa·
ram, sau am putea chiar spune ca ă le pro-
ducem din vid, este necesar ă ă
energia ă maselor de repaus.
'"
Vidul lui Dirac nu mai are nimic comun cu
vidul secolelor trecute, vidul lui Toricelli, care
insemna un ţ gol. Vidul fizicii de ă
este dinamic, el este o lume i n care particulele
ă se nasc În perechi de particule·an-
tiparticule virtuale, iar acestea in ţ lor
de a ă o energie ă pentru ca ă se "
personiflce se ă ă pentru ca
apoi ă se separe din nou.
i


ALMANAH
w " AHTICl,Al1A
-
Zeldovici . Kobzarev ş Okun (1974) ş apoi
G. t'Hooft (1982) au avansat ideea ă instabili-
tatea starilor vidului se ă cu faptul ă vi-
dul este considerat ca starea universului cu
energia ă ă ă ă poten-
ţ este netinear, ş cum o cere descrierea
9
ă ţ specifice particulelor reale, pu-
tem avea mai multe ă de vid.
Vom considera real vidul cu energia mi-
ă Celelalte ă de vid sint false viduri in
care, ă ţ inerente, se. pot
forma bule, a ă ă poate ş
ca ţ ce se ă În starea_ de vid fals sa
dezintegreze, ş cu.m a Coleman, sa
treaca in starea de VId real prin transformarea
energiei sale În particule reale.
Care este ă minim de particule cu
care s-ar putea construi particulele cunoscute
astazi, ă cele ş quarkuri, din care si nt
constituite ţ similare protonHor ş neu-
tronilor ş cej ş leptoni , similari cu electro-
nul ş neutrino etc.?
Hardiri ş Shupe au ă in 1980, ă sint
suficiente ă ,Particule primare ş antiparti-
cuiele lor, adica patru elemente primare, pe
care le-a numit rlshoni ş ţ de
trei rishoni dau quarkurile ş leptonii. Se pot
reconstitui astfel ă ţ tuturor particu-
lelor cunoscute. Studiile sînt În curs, in spe-
cial pentru a preciza dinamica rishonilor.
O ă idee pe care o vom utiliza este cea
ă de Rubakov ş Sapocinikov la mijlocul
anului trecut. ş ă ă ţ
nostru (3+1), cu trei dimensiuni ţ ş una
ă este Înglobat intr-un ţ cu N+ 1
dimensiuni. Toate particulele din ţ nos-
tru cu 3+1 dimensiuni nu pot trece În ţ
cu (N-3)+1 dimensiuni, ă nu se pOl
ş in dimensiunile superioare, deoarece
energia lor nu este suficient de mare. Ele ra-
min in ţ cu 3+1 dimensIuni ca Într-o
ă de ţ ş cum ă protonii ş
neutron li in nucleele atomilor. ă aceasta
ar fi ţ ă atunci ar trebui ca în anu·
mite ţ principiul ă energiei ă
nu mai fie vafabil ş ş cum a ă Wesson
(1980), avem indi cii experi mentele ă ş ar fi.
'Oaca. asoel em cele trei aspecte pe care
le-am expus mai sus, ajungem la ideea, pe
care am emis-o la sesiunea din anul 1982 a
Comitetului de istoria ş filozofia ş ţ al
Academiei Republicii Socialiste România, ş
anume aceea ă este necesar LIn nou tip de
descriere a proceselor fizice. care impune
ţ unui cod ontlc al particulelor
mentare. similar codului genetic al sistemel or
cu ţ ă
Universul nostru cu 3+1 dimensiuni· este un
sistem Înglobat intr-un mediu care este uni-
versul cu (N-3)+1 dimensiuni, al lui Rubakov
ş Ş
Am putea ă numim "cosmos" universul cu
3+1 dimensiuni ş "haos" mediul cu (N-3)+1
dimensiuni În care sîntem Înglobati.
Admitem ţ ă ă o ţ ă intre vidul
cosmosului, care este un vid real, ş vidul hao-
sului. care este' un vid fals.
Energia ă În vidul fals al haosu-
lui se poate transforma in masa de repaus a
particulelor din cosmos ă este ă de
rishoni, ş cum ADN-ul ş ARN-ul dintr-o ce-
ă vie ă ţ proteinelor formate
din acizi nucleici. Fiecare acid nucleic este
codat de trei din cele patru elemente: adenina.
guanina, citosina ş timina (sau, respectiv,
uracilul in ARN).
10
In mod similar avem doi rishoni: Tohu (T) ş
Vohu (V) ş antirishonii ă Anti-
tohu (T) ş Antivohu (V). ţ lor, cite
trei, corespund particulelor cunoscute. Astfel ,
un electron este codat de trei rishoni (TTT).
iar "'un quarl< de ţ trei rishoni (TTV) elc.
ă rishenii codeaza ţ energiei vi-
dului fals al haosuluI. fixÎndu-le În particulel e
cunoscute prin procese care au loc in interio-
rul protonilor, al neutroni lor sau al ă
negre, este un lucru ce ă de stabilit.
ă modelul nostru de formare a particulelor
din universul 3+1 dimensional. din cosmos,
este valabil, atunci ar trebui ca în univers ă
existe o creare de ă de repaus. Aceasta
este ă ă ş de unele teorii cosmologice,
ca cea a lui Hoyle ş Narlikar (1971) sau V.
Canuto ş Narlikar (1980), iar studiile de pale-
omagnetism ă o ă de ş a razei
ă de circa 0.5 mm/an.
Codul ontic al particulelor elementare ne
modifica modul de gindire cu privire la apari-
ţ universului nostru, a ţ ş a le-
gilor fizicii. a dimensiunifor pe care le are uni-
versul În care sintem ţ a mediului ha-
otic cu care universul nostru ă energie.
ă deci, ca cine vrea ă ă ă ă
aventura descoperirii unor lumi noi, ş cum a
facut·o Cristofor Columb, nu trebuie ă se Îm-
barce pe Nina, Pinta sau Santa Maria ş nici
chiar pe Apollo sau Soiuz, ci trebuie ă invete
ă manipuleze rishonii in spatii În care con-
ceptele de obiect, ţ ş timp fuzioneaza
intr- o ă unitate.
ALMANAH
ANnCIPAT'A W
Ş
I.A
n:t:,NTtErJ-ll?
('[.II'!' ,,1:1T j'l!
EINSTEIN a crazut
intotdeauna ă realitatea fi-
ă poate fi ă in ter-
meni geometriei. Ş ţ
les, ă geometrlzare tre-
buia ă ă la o unificare
ă a conceptelor fizice,
inclusiv a celor privesc
ţ fundamentale,
baza tuturor fenomenelor na-
turale.
Se ş ă taoria ă ţ
restrinse a fost ă in 1905,
Iar cea a ă ţ generali-
zate sau mai bine-zis a
ţ ă din 1916, pa
cînd teoria cuantelor a lui
Planck a ă in 1900. ş
Einstein a adus o ă
ţ la teoria
lor, prin introducerea ţ
de foton ş mal ales prin do-
vedirea ă ţ acestor "pa-
chete de energie" ondulatorie
in ţ liber, in afara siste-
melor ţ ă sau absor-
bante de energie ondulatorie,
ş el n-a fost convins ă
teoria cuanteJor ar reprezenta
ă ş ţ fundamen-
t$1. Aceasta mai ales ă
ţ mecanicii cuantice
(1925), Cu indeterminlsmul pe
care 1-8 introdus in ş ţ ă EI
era convins ă ţ feno-
menelor cuantice va fi expli-
ă mal tirziu printr-o teorie
ă a cimpuluI.
ş teoria cuantelor a
ă progrese insemnate ă
tre o unificare a teoriei
ţ fundamentale,
astfel ă s-a plasat in fruntea
cursei pentru redarea unei
imagini ş ţ unificate a
ă ţ naturale. Lucrul
acesta, ă Interconexlunea
ă a ţ fun-
damentale, are o ă filozo-
ă foarte ă ă
ALMANAH
ANTICIPATIA
SPRE O UNIFICME
TEORETICA A
INTERACTIUNILOR
FUNDAMENTALE
LICINIU IOAN CIPLEA
ă "fundamentele" fenome-
nelor naturale n-ar avea o In-
terconexiune ă ă
ă care ă determine
homeostazia structurii Uni-
versului, atunci o ţ
aleatorie in parametrii de
stare, la un moment dat, ar
putea produce dezagregarea
acestei structuri. De vreme ce
dezagregarea nu s-a produs
timp de peste zece miliarde
de ani, de cfnd avem date
precise asupra virstei Univer·
sulul, inseamnA ă mergind
prin ţ ă pu-
tem prevedea ă nici in ă
toarele miliarde de ani nu se
va produce.
Se ş ă la nivelul nostru
de ţ ţ
ă ş ă pentru
a le putea "amalgama", tre-
buie ă ne coborim la dimen-
siuni mlcroscoplce. ă de la
inceputul secolului XX,
Planck a ă ă sistemul I
ă ţ noastre fundamen-
tale este dependent de anu-
mite ă ţ ale struc-
turii materiale ş ca atare a
propus un sistem nou funda-
mental, Independent de
aceste ă ţ ş bazat
doar pe ă luate din teo-
ria ţ de corp negru ş
a ţ
masa (lui Planck)
Vhc/G- 2.2 x 10" g
lungimaa (lui Planck)
V hG/c' - 1,6 x 10-"c;;'
:- timpul
.
rn dezvoltarea ă a
acestei idei a ă ţ funda-
a-a sugerat ă masa
lui Planck ar avea o ă ă
cu ă ţ de unificare a
ţ cu ţ
tare, iar lungimea lui Planck
ar reprezenta o ă de la
csre ţ fizic ă de
a mal fi continuu ş devine
granular.
O ă teorie de unificare
ţ ă care ţ seama de
lungimea lui Planck, a fost
ţ ă de T. Kaluza in 1921
ş de O. Klein in 1926. ă
rind Ideea lui Einstein cu spa-
ţ cuadridimensional,
ei mai ă o dimensiune
ă la ţ tridimen-
sional ş astfel totalul dlmen·
siunilor ţ de-
vine cinci. Ei mai pun ă
ţ ca ă ă di-
mensiune ă fie nu de mi-
liarde de ă ş cum
sint celelalte trei dimensiuni
ţ ci doar da 10-100
da ori Planck
ă 10- -10- cm), Ka-
luza ş Klein au ă ă
ă ţ lor cu
cinci dimensiuni este tratat la
fel cum a tratat ă
mea ţ ă cu
tru dimensiuni, teoria lor de-
vine ă cu teoria
electromagnetismului a lui
ă cu teoria
ţ a lui Einstein, deci
s-ar face un prim pas de le-
ă ă intre fenomenele elec-
tromagnetice ş cele gravita-
ţ
Teoria Kaluza-Klein a ă
mas oarecum in ă ă
in 1960, cind s-a ă ă ş
teoriile de etalonare (gauge
theories) studiate atunci mai
extensiv puteau fi reformu·
late ă ideea
ă dind ţ dimen-
siuni microseopice suplimen-
11
tare. Din 'continuarea acestor
ţ ş studii s-a ă in
1976 O generalizare a teoriei
einsteiniene, ă sub
denumirea de ,,super-gravita-
ţ (Ia Început Freedman,
van Nieuwenhuizen ş Fer-
rara, apoi ă de De-
ser ş Zumino). in modelul
cel mai ă al supergrJ-
vitat iei. ţ ă
ş dimensiuni. Ca sB-1 in-
ţ mai bine recurgem la
o imagine ă a unei
hipersfere cu ş dimen-
siunI. Dar pentru a se explica
prin ţ genera-
rea de particule elementare
ă ă cu acelea din
ţ materiei ş
- prin ţ ţ
ce apar spontan in acest spa-
ţ heptadimensional -
trebuie ă admitem ş inter-
ţ unor "ruperi" de sime-
trie a acestei hipp. rsfere.
ă vedem acum modul in
care teoria cuantelor inter-
vine activ in ă apro-
pie're de teoria ă a
ţ fundamentale.
la începutul secolului nostru,
se ş doar ţ
nile electromagnetice ş cele
ţ iar la formul a-
rea meci1nÎeii cuantice 1Hel -
senberQ ş Schr(5di ngerl' nu
s-a ţ seama de efectel e
relativiste care ar putea ă
rea in cazurile studiate de
ă ă Trebuie
ş ă ă ă teoria
cuantelor a dus la formularea
de ă Planck a celui mai
potrivit sistem de ă ţ de
ă ă pentru a cuprinde o
viitoare teorie ă a in-
ţ fundamentale.
Apoi, ă 1930, atunci cînd
s· a dezvoltat mecanica cuan-
ă ă s-a ajuns la o
mai ă ţ a feno-
menelor legate de ţ
nile fundamentale. De unde
mai inainte se ş nu-
mai ţ gravitatio-
nale ş cele electromagnetice,
acum s·au introdus În studiu
ş ţ ă ş cea
tare. S-au clarificat, de ase-
menea, ă care ă
intre diferitele tipuri de parti-
cule ş cimpurile de ţ in
care ele sint generate. Deci,
efectele ă teoriei cu-
antelor cu relativitatea s-au
dovedit a fi sinergice, ă
din ă "amalgamare" au
rezultat lucruri noi. Ş lucru-
rile noi au fost legate ş de
12
aprofundarea studiului vacu-
umului fizic.
Contrar previziunilor l ui
Einstein, care vedea teOria
cuantelor rezolva ă Într-o
teorie ă de cîmp, in
1967, A. Saharov a ajuns la
concluzia ca ţ ţ poate
ă fie doar un fenomen cuan-
tic provenit din energia vacu-
umului. Apoi, În 1976, G. Un-
ruh a ă ă plecind de la
considerente asupra vacuu-
mului ş a ţ cuan-
tice care se produc in el. nu
numai ţ poate fi co-
ă ·cu ţ ca În te·
oria lui Einstein, ci o aseme-
nea corelare poate exista ş
intre ţ ş tempera-
ă ă deci, noi elemente
in construirea ă a teoriei
unitare a ţ fun-
damentale. 1
Cea mai ă realizare in
acest sens a fost descoperi-
rea ă a ă
·Ior ţ slabe, ş ţ
weakoni: W± ş Zo. ă ă
1960, S. Welnberg, S. Glas"
how ş A: Salam au emis o te-
orie privind unificarea inta"
ţ electromagnetice cu
ţ ă (care este
ă ă pentru dezin-
ă radioactive). Teoria
lor a fost atit de docu ă
din punct de vedere teoretic.
IncÎt autorilor ei li s-a atribuit
Premiul Nobel mai Înainte ca
dovada ă de
ţ ă a particulelor ă
zute de ei ă fi fost ă
ă ă ă in 1983, la
rele supersincrotron de la
CEAN (Geneva), s-au pus În
ţ ă toate particulele re·
prezentind ă ţ
slabe, ă s-au inregistrat
cu ţ ă 30 de eveni-
mente nucleare (ciocniri intre
protoni ş ant/protoni la ener-
gii de 540 GeV) de generare
a particulelor W± ş 10
mente de generare a partlcu-
lei Z". Prin ă descopa-
r.ire ă s-a verificat teo-
ria · ă ş se poate
considera ă unificarea i nte-
ţ electromagnetice
cu ţ slabe este
un fapt dovedit din plin. Mai
este necesar ă se unifice cu
acest grup electroslab ş inte-
ţ tare. Se crt:tde ă
acest lucru va fi posibil
atunci cind se va dovedi rs-
dioactivitatea protonului,
ă dezintegrarea sa cu
emisiune de leptoni. Deocam-
ă s-a aflat doar ă ţ
protonului este mai mare de
1()31 ani, deci cu 20 de ordine
de ă mai mare decit
vîrsta ă a Universului.
ş ş ă 9 tone de
ă ţ 6,023 x 1 ()29 atomi
de hidrogen ar trebui ş
"doar" o ă de ani pentru a
inregistra o dezintegrare a
atemului de hidrogen ş ă
În ă s-ar utiliza o '
cantitate de 1 000 de ori mai
mare de ă atunci ar trebui
ă se inregistreze ă la 10
evenimente pe an. Dar ce
ă de ţ trebuie
ă se ia nu atit pentru înre-
gistrarea acestui eveniment
nuclear cit pentru discrimina-
rea sa din toate evenimentele
nucleare ce s-ar produce
intr-un an -într-o asemenea
cantitate de materie?!
ă atunci ce facem?
ă cursa energiilor inalte.
ă descoperirea la
Geneva a weakonilor a fost
ă ă faptului ă
acolo CERN dispune de cel
mai mare accelerator de par-
ticule din lume cu inele de'
stocare, ce dau posibilitatea
de a se realiza ' ciocniri
cap-în-cap intre protoni ş
antiprotoni . Proiectele pentru
viitor sînt ă mult mai ambi-
ţ Astfel, americanii, ge-
ş probabil pe succesul co·
legilor europeni, vor ă ă
ă la acceleratoarele vii-
toare ţ teraelectronvol-
ţ (TeV=1000 GeV) ş in
acest scop au deja in con·
ţ la Chicago o ş ă
de accelerare ă Teva·
tron /.1, care va realiza ciocniri
cap-in-cap cu energie de
2 TeV. Apoi, ei vor ă ă
mai departe ş ă constru-
ă un tevatron de 20 TeV
pe care, deocamdata, nu au
unde sa-I plaseze. Diametrul
inelului de accelerare este de
30 km ş s-a propus ca ă fie
instalat într-o regiune de de-
ş unde ar 'fi disponibil mai
mult teren. si de aceea a fost
poreclit "Deser'tron". ţ ar
vrea ă ă la alte sisteme
de accelerare (cum ar fi cu
ajutorul laserilor) sau ă pla-
seze acceleratoarele pe mare.
Ce se poate ş de la
aceste noi acceleratoare? In-
trind În domeniul TeV s·ar
putea ă se descopere
ş ţ bosoni ai lui
(Continuare in paR. 1.6)
ALMANAH
4NTICIPATIA. .
f! II
L/;'

CUf\104$
ARGUMENTE
PENTRU O POSIBILA
EVOLUTICA GENERALA
A PRIVI natura este o incintare. ţ
ei. ă ă uimire pentru ă ţ
sale sint totdeauna ş par uneori ilo-
gice ş ă o ţ pe care, de
cele mai multe ori, mintea ă nu o poate
egala. Am spune ă mai curind, ţ
ă ă ţ În descifrarea
celei naturale.
Vom Încerca ă ă temeiul aces-
tor gînduri cu cea mal ă certitu.,.
dine din biologie - am zice - de la Darwin
incoace.
Este o incintare ă ş fantastica varie-
tate de ţ vii, plante sau animale. Dar este
uimitoare capacitatea lor de adaptare la me-
diu, la ţ de trai ce li se ă Ce este,
in fond, uimitor? Capacitatea de adaptare?
Da, dar nu numai atit. Uimitor este faptul ă
$-a putut ca, pornindu-se de la o ă primi-
ă ă se ă - trecindu-se prin toate
etapele evolutive - la om. Cum trebuie, ă
ă ţ ţ Primul gind - sprijinit,
mai ales, pe mecanismul ţ al ţ
naturale (un ă eufemism pentru ceea
ce constituie in realitate lupta pentru exis-
ţ ă - este ă ţ ă expresia
unei continue ă la mediu ş a supravie-
tuirii celui mai bun, mai bine adaptat. Pare
clar. Dar, atunci, de ce nu au ă atitea
forme ă de ţ ă De ce ă pe
ă cea mai ă bacterie ă de
om, algele ă de vertebrate ş La o
privire mai ă ă ă de multe ori,
nu este vorba de o ă ţ ă ci de o
ă ă Lucrurile apar ca ş cum
formele primitive de ţ ă au fost împiedicate
ă evolueze tocmai de faptul ă formele evolu-
ate par a avea nevoie de cele primitive. Oare
ne-am putea imagina o ţ În care noi .
oamenii , ă fim singurele fii nt e de pe ă
Atunci , caie este ţ pro! Llnd al ţ
ca ş de ă prin eliminarea cel or
slabi"?
" ă ă ţ orizontul problemei ş ă ne
gindim la calea biogenezei, la originea ei. As-
ă se admite in ş ţ ă ă viul a luat ş
din neviu. Care neviu? Cel existent În pe-.
rloada imediat ă biogenezei. Deci tre-
cerea de la neviu la viu a fost o ă evolu-
ă a materiei, respectiv a structurilor mate-
riale. Dar structurile "de trecere" trebuie ţ
Iese a fi fost nu doar o ă o ă in
gul proces eVOlutiv, ci acelfil structuri ş su-
prastructurl· 'unC1lenale care au ă pri-
ALMANAH
W
VLADIMIR Ş
mele mecanisme ' I:llochlmice ale primelor sis-
teme vii. ă ş ă formele vii - fenotipu-
riie - sînt expresiile mecanismelor biochimlce
de stocare ş transfer de ţ Ajungem,
astfel, la -:- ş ea uimitoare - ă in
fond, ţ nu este ceea ce vedem - "pa-
rada" filogeniei - el "parada" unor fenomene
invizibile - mecanismele biochimice. ă
nu este vorba, În fond, de ţ fenotipuri-
lor, ci de ţ unor mecanisme. Nu este
aceasta o ă deci, ă ţ
de pe plan biologic pe unul nebiologic? În
fond, de ce ă ne ă ă idee? De
unde puteau deriva acele structuri ţ
antebiotice ă nu din altele mai simple?
Oare originea lor nu ă in primele parti-
cule elementare de ă Blg-Bang? Desigur.
Astfel, in mod firesc, aria fenomenului evolutiv
se Întinde ş pe teritoriul abiotlcului, iar "lan-
ţ evolutiv este un care incepe
de la originea universului ş trecind prin mo-
mentul actual, va continua indeflnit, ca proces
natural, legic. ţ de evolutie a incetat
ă caracterizeze doar viul. Numai ă mecanis-
mele evolutive ale abioticului ă de cele
ale bioticului. Nici nu se poate altfel, din mo-
ment ce abloticul se ă pe ă de echi-
libru termodinamic, iar sistemele vii pe ă
aflate departe de asemenea ă de echilibru.
Ideea aceasta a continLium·ului evolutiv de la
fizic la biologic ă ă semnifica-
ţ ş ţ ş filozofice. ţ acestei
amblvalente ş calea spre ţ pro-
blemei ţ
Universul este un sistem de elemente aflate
În diverse tipuri ş ă ţ de ţ In-
teracl.ia, ca 'fenomen fundamental, ş trage ,
originile din "profunzimile" materiei interactive
- aceasta a ş devenit o ă ă
- ă nu numai la baza structurii sistemelor,
dar constituie ş un substrat al specificului ca-
li tativ al acestora. Mai exact, structurjle sint
ă ale unor ă ţ ţ iar ţ
structurilor este, Iplo 'acte, ţ unor caJi-
ă ţ Astfel, Începind cu 8Ig-8ang-ul ţ a
luat startul un proces legic care avea ă se
ă ş neîntrerupt, cu o ă ă
de creare de structuri - de la cele mai sim-
ple, la cele mai complexe, sistemele vii - pur-
ă de ă ţ mereu mai complexe. Com-
plexificarea ă - timp a fost destul! -
ă pe ş ă ş tipurilor de
ţ intre particulele materiale .aflate .'In
structurile evoluante s-a ă ş de-a lun-
13
ul ţ evolutiv ca o ţ ă ă
unor determinant! materiali structural-feno-
menologici. '.
ă ne ă la ţ planetei noastre,
atunci putem spune ă biogeneza este rezul-
tatul ţ intregului sistem planetar _
materie, energie, ţ de mediu ş - viul
ă ca 'o ă calitate a sistemelor m..
ate
-
riale ajunse la un anume grad ... foarte Inalt
- de complexitate. Aceste structuri !flaterlale
slnt, ă structuri care, .,n cadrul
sistemelor vii, devin mecanisme .blo,?hlmlce
ă de ţ Astfel, evolutia sisteme-
lor structurate fizice ş apoi, chimice, ş con-
ă calea ş in cadrul sistemelor devenite vii,
constituind ţ ă ă ă ca
un proces de ă a speciilor. De fapt, i n
lumina celor ă ţ ă f1 1,,!
este o ţ propriu-zisa a tenotlpunlor, CI a
mecanismelor blochlmlce - structuri funcll o-
nale ce le ă
ş aici, se ă o ă ă Una
dintre marile ă ţ ale teoriei darwiniste o
constituie faptul ă ea nu descrie numai evo-
lutia, ci propune ş un mecanism. cel al selec-
ţ naturale. Acest mecanism este un fel de
arbitru in jocul dialectic dintre posibilitate ş
realitate, in ă tot ce se poate intimpla se
ă dar nu orice se ă ă
Aceasta este valabl/ pentru ambele lumi, nevle
ş vie. in oceanul primordial, s-a format sub
ţ factorl/or de mediu o varietate mult
mai mare de ş chim Ici decit au rezistat
timpului respectiv, varlatiilor factorilor de me-
diu. La fel s·a Întimplat ş cu speciile lumII vii.
Au ă mult mai multe specii - care nu
s-au putut adapta ş readapta la noi conditii
de mediu - decit au supravietuit acestor va-
ţ Aceste disparitii nu s·au operat, ă pe
"verticala" fllogenezei. ci pe "orizontala" for.
melor existente la un moment dat. ţ
n-a dus la ţ verigilor evolutive ă
ş ci la cea a indivizilor sau a populatlJlor
Inadaptabile unor noi conditII. Astfel, ţ
n-a el/minat ce s-a ă ş Iar biosfera cu-
prinde toate verigile (nu formele) ţ si-
multan, de la cea mai ă bacterle ş
ă ă la om. In ă ă pro-
cesul evolutiv apare, mai clar, ca un proces al
ţ mecanismelor biochimice fundamen-
tale. Jocul aparitiei, ă sau, mai ales,
disparttiei formelor vii, ţ de aceste
mecanisme, este 'o expresie a limitelor func-
!lonale in ,aport Cu ţ de mediu. Astfel
se ţ ă mecanismele "verificate", fun-
damentale, nici nu puteau ă ă Ele nu
ă ceea ce S-8r putea denumi "ve-
chiul", ci ţ
. ln fond, ce a insemnat evolutia la nivelul
acestor mecanisme? Ea a insemnat o ş
a ţ ş ă ţ ă o reducere a
ă ţ erorilor de ţ in onto-
genie, dar, mai ales, in / ilogenie, Mecanismele
vechi, "verificate", au persistat, la inceput ca
ă a noului mecanism, apoi ca ă tunc.
ţ ă ă mecanism "de sal vare"
ă anaplerotlce"' . Vechile mecanisme per-
ă ă gradului lor inalt de adaptare ş
stabilizare, iar cele noi le ă ş ca grad de
ţ Organismele bazate ţ
pe aceste mecanisme le ă pe toate cele
ă ş dar ţ conform unui principiu
pe care l-am putea numi "principiul coexisten-
tei mecanismelor blochimice cu eficiente dlfe--
rlte", ă cele ă ş ca ţ ă sînt ă
mult timp mai decit cele nou ă
Citeva exemple. In celulele organismelor
evoluate ă ă mecanisme energo-
gene fundamentale: ţ - mecanism
anaerob - ş ţ Ele ă se intre-
ă chiar, dar ţ este de vreo 14
ori mai ă decit ţ I care este,
ă mai ă O serie de
nisme pot sintetiza ţ peptidice potrivit
unor Informatii codificate nu numai În matrici
de ADN, ş cum se ă de ă ci ş
În matrici proteice - mecanism arhaic ş de o
ă ă (se pot sintetiza peptlde de
maximum 35 aminoacizi), dar ut il Unele
zime sînt constituite din izoenzime. dintre care
unele ă in ţ anaerobe, iar altele,
in ţ aerobe. Primele sint relicte ale
puri/or atmosferei lipsite de oxigen. La toate
acestea trebuie ă exemplul ă me-
tabolice "anaplerotice" ("de salvare"h care
apar pe prim-plan in cazul ă unei ă
principale. in majoritatea lor, acestea au ca.
ractere ale mecanismelor arhaice, dar ele coe-
ă ş ă cu cele actuale.
În lumina acestor exem'ple, blosfera ne
apare ca o ţ ă a arhaicului cu
dernul", dar nu ca "tolerare" ă ci ca o
ă ă ă "Modernul" ne apare ca
,,avind nevoie" de arhaic, iar acesta, ca fIInd o
ă a "modernului". Poate fi ă o
ă ă ă biotopul ei? Ş in fond, ce este
echilibrul ecologlc decit expresia ţ
acestei ţ .
Am putea ă aria acestui principiu ş din-
colo de cea ă ă
Avem motive sa credem ă În ciuda "tiraniei"
ţ ultramoderne, omul modern mai
ă ă amprenta omului arhaic, pastoral,
cu o ă dragoste de ă nevoia
de a munci ş de ş ă ancestrala sa
ă - mîna. Nu este aceasta, oare, "matri.
cea ă a lui 8/aga7 Nu este ţ de
ş a tuturor ţ mioritice"?
Sint acestea doar Ipoteze? Poate. Oricum,
ele se ă unor caractere mal gene-
rale ale ţ În "toate lumile" ă la for-
mele cele mai evoluate, individuale ş
dlviduale. Ele pot fi elemente ale unei "evolu-
tici generale" (C. Wlttenberger). ă de
ă de punct de vedere, care ă caracteri-
zeze ă ă generale ale ă forme de
ţ dar ş ă ă fiecareia in parte.
Cele discutate mai sus si nt doar citeva argu-
mente in favoarea acestei pOSibile viitoare dis-
cipline. Viitorul le va completa.
ALMANAH

STIII\JlA
, LA'
FRQ\JTIEmE
CUN04$TERII
CiND a început totul? ă
vom ceda ţ ş
ă domeniu al ţ
umane de a ă ă
cit mai adinc in timp, incepu-
tul istoriei algoritmicii ar pu-
tea fi plasat in in
care un primitiv a identificat
in realizarea unOi anume
scop o
de cel ţ doua ţ
distincte. .
Au venit apoi grecii, c.u
logismele ş rigoarea senlOa .a
geometriei lor. ţ alchi-
miei Evului Mediu, cu tot
pllorescul ţ
aveau deja o ţ
ă ă
Cind G, Boole a creat o al:
ă pentru ţ 0.':' doua
degete, unii au riS, ă
mas ţ Nimeni n-a
ţ ă in acel moment
portul teoretic al ş ţ cal-
culatoarelor era deja
rat; ţ
ă de ţ unuI
suport "hardware"
ă ş de calcul ,
struite de Pascal sau
dage erau doar nostalgice
vise mecanice. ş de altfel
lume ş ă de me-
ă .
Secolul nostru a oferit mal
multe ţ in ă
ţ relee ş contacte, tubUri '
electronice, tranzistorul, cir-
cuitele integrate. Dar
ă care a transformat Ş
ă conti'!uu
terul dintr-o ţ ş ţ
ă ă ş ă ă
pentru omul mediu, intr-o
realitate ă sine qua
non a produs-o firma Intel in
1971: microproCe$Orul. . .
Apoi panta ţ
devenit din ce 10 ce mal
ALMANAH
ANTICIPATIA"
EVOLUTIA
CALCULATOARELOR
-EVOLUTIA
OMULUI
CRISTIAN TUDOR POPESCU
ă in ă la conste-
ţ Intel. ă de "le
chef d'orchestre" 8080, au
ă multe alte tipuri.
Cu tot pretul ş dimensiu-
nile reduse ale microproceso-
rului , nici unul dintre
avantaje nu este cel deCisiv.
ă ş circuite Integrate
care /e pot avea. Caracteris:
ti ca ă ţ
este versatilitatea, rezultind
din program abilitate. Astfel.
ş microprocesor poate
fi folosit cu un software co-
ă într-o
tram de ă de aplicatII,
cepind cu ţ .de
laborator ş terminind cu JO-
curile video. Se poate
ă ă teama de a ş ca
ă ă tehnoloQie infl u-
ţ ă leed-baCK
i nevitabil, ş portret ul
omului actual. ,
Omul noii ere va trebUI ă
fie altfel : mai lucid, mal ţ
nal, mai aproape .de ş ţ ă
ă mai ţ dO!'TlInat
de instincte ş impulSUri mo-
mentane, mai i'!clinat spre o
abordare globala,
ă a ă ţ inconjura-
toare. ._
M-au con"tra"at I.n ,-
totdeauna ă de ant, cl-
pape care au ca t rama acapa-
rarea de ă ş a tutu-
ror ă ţ ţ
meni ă deCIt
ă ş ă degetele ş
ă ă pasiente. Este o ă
ă atunci vor fi mult
mal multe de . ă pasiente
vor face 'cei care le-alt- ă
dintotdeauna.
Trebuie relevat ă ă
torul aspect: ţ de-
sign-ului in tehmca de
ş chiar in general in tehnIca
au
de a se apropia cit mai mult
de modelul black-box, Id eat,
cit mal multe elemente al e:
ă ă hardware Ş
software ă fie transparente
(cu ţ neaparenta)
tru utilizator. Acesta este.
ţ un aspect POZItiV,
dar care nu trebuie
bat, pentru ă altfel se
ajunge la o a
torului ţ ă de ă fi
lipsit de InterE!s sa
ă Situatie:
de a ţ prompt Ş efi-
cient o solicitare. compute!ul
ă ţ livrarea
punsului printr-o cerere de ti-
pul: ţ schema mea Qe-
ă ş modul de ţ
nare". Sau, intrind in dome:
nlul S F, la a doua
bilete pentru ă steJe-
lor", seria a XII-a. sa
ă cu Întrebarea: "Ce este
o stea?" . _
Cum vor evolua
acest domeniu i n
20, 30 sau chiar 100 t!e ani ?
Pentru o '}lai
scurtA, ă zicem plOa la ş
tul secolului, se pot
cu ă ţ
ţ promovarea alatun
de tehnologiile Si sau
ş tehnologII
Josephson ă pe supra:
conducJivitate, efect tunel Ş
efectul Josephson; aceasta la
nivel de componente. Gene-
ralizarea conceptului
cesare ă ceruta de li-
mitele Impuse in
tare de viteza canalelor de
transfer; aceasta la nivelul ar-
hitecturii de - Sistem. Se. va
ă ţ de
intre calculatoarele f'!lan Ş
cele mici, ea neexclUZind, b.B
ă ş capabl-
15
ţ ş rAsptndirea explo·
zivi a calculatoarelor indIvi-
duale . .. ă ă perle-
ă va ajunge ă fie practic
ă de ţ prin
terminal cuplat la o ă
sau ă ă se va
extinde utilizarea discurilor
optice cu citire laser, recu-
ş ş sinteza vocii
(c8a din ă 8 fost deja r8S-
ă de Texas Instruments) .
Vor ă limbaje de nivel
din ce in ce mal inalt, se va
generaliza utilizarea ş
mltelor sisteme expert.
ă privim ă mal de-
parte, totul ţ ş ă
S-ar putea face ş o pre-
ţ ă la ă se-
colului viitor se va ajunge la
cuplarea ă probabil
prin ţ 8 calculatoru-:
lui cu utilizatorul - Cybor-
gul. Ipoteza nu e prea hazar-
ă avlnd in vedere ă se
ă deja despre aceasta
idee ă in pllotajul su-
personic. ă de ă În
aceste ţ ă omul se
va putea lipsi de ă re-
SPRE O UNIFICARE
Ă A
Ţ
FUNDAMENTALE
(Urmare din p8g. 12/
Hlggs. foarte ţ pen-
tru o clarificare mai ă a
ţ slabe.
ş abordarea dlmen·
siunllor de ordinul ă ţ
de ă fundamentale ale
lui Planck, 8colo unde se ă
ş ă "amalgamarea" in-
ţ fundamentale ar
fi o realitate, este o ă
ă Pentru a ajunge la
lungimea lui Planck mal avem
de ă ă cam 18 ordine
de ă Apoi, pentru a
genera o pereche de partl-
eule elementare de ordinui
masei lui Planck - care este
de circa 10
19
ori mai mare ca
a protonulul - trebui o
energie de accelerare de cel
ţ 3 x 1()28 eV, Iar noi vom
ajunge abia la ş mile-
niului la circa 10
n
eV. Cit
ş ă ă la
unitatea ă de
timp, teoretlclanlll ne ă
ă - avind la ţ teh-
16
cent descoperiti de a ă
pe butoane. In curind, În
acest sens, o noutate ş va
ă cred, rn deslgn-ul de
interioare: sufragerla stil ca-
ă de ă
Va exista, ă ca in orice
domeniu al ş ţ ş momen-
tul de ă Fizica l-a traver-
sat la inceputul acestui secol :
pentru ş ţ calculatoarelor,
el va veni probabil spre ş
tul ă Integrarea
Bre ş 8a limitele ei fizice, vi-
teza de ă la fel, ş e
posibil chiar ca, peste un
anumit grad de complexitate
ţ extrem de inalt),
ă ţ un principiu
de Incertitudine, sistemul pu-
tind deveni ţ sau chiar
total noncontrolabll.
Atunci se va produce jonc-
ţ cu biochimia ş gene-
tica, dezvoltate ă in acel
moment pe un coridor para",:
IeI. Omul va sesiza dintr-un
unghi nou ă ţ celu-
lei vii ş poate, calculatoarele
ţ a XII-a vor fi calcu-
latoare biologice: imense
n ica ă de accelerare -
ar trebui ă construim un ac-
celerator cu o ă cit a gala-
xiei intregi pentru a investiga
perioade de timp de ordinul a
10 44 secunde.
Ne dAm seama ă s-a pro-
gresat mult de la perioada
1902-1905. cind ş
"Academiei" Olympla din
Berna (A. einstein) ş cei doi
membri ai el (matematicianul
Conrad Habicht ş românul
Maurlclu Solovln) discutau
probleme ş ţ
In ţ ă a ş
dintelui . E mal mult ca sigur
ă acolo 8U mustit principiile
ă ţ celebra ă
conglomerate de celule ner-
voase artificial create, care
nu vor suferi, nu se vor plic-
tisi, nu vor uita, nu vor fi va-
nitoase, lacome sau ă
toare, in schimb vor gindi.
ă de cazul cind se va
descoperi cu stupoare ă
atributele de mai sus sint in-
ţ Inevitablll al inteli-
ţ
Oricum, fie ă hardware-ul
va fi ţ nervos umed sau
ă ă us-
ă cum spune P. Wlnston,
construirea computerului per-
fect ă ş
ă a naturii umane.
Aceste previziuni oarecum
fantastice s-ar putea realiza;
sau ar putea sA nu se reali-
zeze, din ă motive: fie vor
fi' infirmate de ţ ş
ţ fie nu va mai exista posi-
bilitatea de a fi verificate pen-
tru ă in general, nu va mai
exista nici un fel de posibili-
tate. Nu Re ă decît ă
ă in infirmarea celei de
a doua variante.
care a dus la ş
energiei nucleare ş probabil ,
a imboboclt Ideea teoriei unl-
tare a ţ funda-
mentale din ă
Acum, la secolului
cel mai bogat In evenimente
ş ţ din Istoria
omenirii, mergem mai de-
parte cu ă avind ca
parteneri ă
mite accelerator!. ă nu
ş ă vom ajunge in CUR
rînd la expresia ă a
riei unitare, dar e probabil ă
drumul ă respective
va fi ă ş cu alte des-
coperiri... poate chiar noi
surse de energie ...
-. .. -
ALMANAH
AHT1CIPATIA W-
i
11

DRAGONUL
DE LA
VORONET
PETER LEB
• ptdnhatllU.
.I/,Hcllo"'i"t.
(c,.
ISTORIA ţ o multitudine de ă
despre ş balauri sau alte animale
tastlce. ă vreme s-a acreditat, Ideea ă
aceste descrieri sint pure ţ ă In
vremuri de de mult, din ă ţ religioase,
sau ă unei ţ prea bogate.
popula ş ă sau grotele cu ă ţ
dintre cele mal ş
1n ultimele decenii, oamenII de ş ţ ă au
lansat ă Ipoteza ă s-ar putea ă ne ă
i n ţ unor ă descriind o serie de fosile
vII care mai ă ă ă nu demult.
Exemplul cel mal spectaculos il ă
Hatterla. S-a crezut mult timp ă este o ş
pirlA. ă ă studiile anatomtee efectuate
la ş secolului al XIX-lea, s-a ajuns la
concluzia ă Hatterla face parte din ordinul
saurlenllor, care au ă tn trlasic.
Dar ă revenim la sursele Istorice. Mai pre
i
-
clo la cele datind din secolele XV-XVII. n
ă ă au ă o serie de ă ţ
dedicate studiului animalelor fantastice. Una
dintre cele mal cunoscute este cea a natura-
118tulul Conrad Gesner din Zurlch, ă
Hlatorla animal1um", ă ă in patru volume
intre 1951-1958. in capitolul "Despre balauri"
ALMANAH
w- ANnclPATIA
ne ş despre Draco volans din regiunile
Asiei de sud-est . Mai este denumit ş ş
ă in ă de f apt este o ş ă cu mem·
bre, avind o ă ă de cor p. care
permite ă de pe un copac pe ă
Tot Gesner ş despre dragonl ă
ce ar mal ă (din sec. al XVI-lea) in sudul Eu-
ropeI. EI ţ ă ă la La Rochelle, in
ţ un asemenea ş ă ar fi fost
doborit ş ucis cu furc8.
Un alt autor ce ţ ă ţ dra-
gonllor ă a fost ă german Atha-
naslus Kircher in "Mundus subterraneus"
(1665). Kircher descrie un eveniment petrecut
ă Roma 1n anul 1660, unde un ă "a
fost tntimplnat de un dragon de o dimensiune
mai mare decit a unui vultur, pe care l-a luat
drept o ă ă ş pe care l-a do:
borit cu mai multa ă ţ Spre ţ lUI,
se afla i n ţ unui .. dragon ă Cei
care au ă exemplarul, pnntre care ş Hie-
ronimus Lancla .de la Muzeul cardinal ului Bar-
berinl, au ajuns la concluzia ă era vorba de
.,0 specie de balaur cu un maxilar dublu" ş
ă "era monstruos, conceput din picioare
cartllaginoase aidoma Ş
ă descriere, precum ş gravurile (foto
1) ce ţ textul ne duc cu gindul ia
anHnsle ce ar fi trebuit ă existe cu milioane
de ani in ă ş nu in secolele XVI sau XVII.
Dar ă facem un salt.
ţ ă pe drept cuvint "Capel a
sixtin! a Bucovinei " ă extraordlnarelor
fresce exterioare care redau ln culori remar,ca-
bile nu numai scene religioase, ci ş Istonce,
ă ţ ş un tablou amplu ş ş al
epOCii, a fost ă În 1488, i n trei ş t(et z!le,
din porunca lui Ş cel Mare Ş pict ata IOHe
1547-1550 in timpul domniei lui Petru ş
ă ţ pune Tntrebarea :ce ă ă eXista
intre cele ă anterior ş ţ ă
ă pe gigantica ă ă "Judecata
de apoi", printre o serie de animale autohtone
ş exotice, se ă reprezentat un .. . dragon sur-
ă de ă ă cu cele reproduse in
ă ţ lui Gesner Kircher (fato 2).
Acest dragon este mal stilizat decit in repro-
ducerile mai sus-amintite, dar sint redate cu
exactitate ş caracteristici morfologice.
Cum a ajuns o asemenea reprezentare la
ţ ă ţ lui Gesner ş Kircher au ă
rut ă ce a fost pictat ţ ă fie o
caple a unei grav uri executate inainte d_e
15471 Posibil. Dar se Impune ş o ă Ipotez,!!:
oare ă fi existat asemenea fOSile , vII ş 10
sud-estul Europei secolului al XVI-lea? Deo-
ă ă ă este ţ ă
dar nu du totul ă ţ seama ă
in basmele populare ş intilnim de-
seori descrieri de balauri ă in orice
caz lista ţ ă ă
Se ş ă in trecutul tndepArtat au ţ
animale avind caracter de ă ă Ş
ă ă ă de ă Exemplul conClu-
dent il ă Impreslunea in calcar a Ar-
heopterix-ulul de la Solnhofan.
ă nu este exclus ca intr-un viitor mai
mult sau mal ţ ă ă se descopere
o ,asemenea ă vie spre mirarea ş deliciul
zoologllor.
': i; i .. ;
ii
I I ;>l..":N T H:JEL E
CUrjQ4$ IER, I
ISTORIA ă a robo-
ticii incepe cu anul in care a
luat ţ ă compania Unlted
Robot. - in ş an, 1982,
s-a ă de altfel, Susan
Calvln, viitoarea mare ş
ă În ă In
1998 ă - robot pe
nume "Robbie" este deja in
activitate, ă cu ţ
citiva ţ - ţ frun-
ţ ş care vor ş ş
de altfel, ă ă p:rezenla
ţ pe ă in con-
ţ ă robptli vor fi de-a-
cum Înainte, ă de la 1998
incolo, ţ mai ales in
ţ extraterestru. De alt-
fel, 1n 2002, dr. Alfred Lan-
ning va demonstra - ar tre-
bui ă spun "va fi demonstrat
ă .. . ", sîntem doar În lumea
Science Fîction-uluî ş timpu-
rile se ă acolo - decI,
va fi demonstrat ă ţ
moblli, abili, ţ ş
conversind intr-o ă ă
ă pot fi ţ la mi-
nerit pe planeta Mercur. Su-
san Caivin ă la demon-
ţ - ş ţ ă Îi
va fi ţ ă ş va da
doct oratul În psihorobot ro-
ă În 2007, ş se va ocupa
numai de vindecarea ă
lor nervoase" ce le vor face
ţ ei , de metal, de-a
lungul ţ ş Între-
prinderilor periculoase la
care ă Va avea doi
ţ Powell ş Donovan,
depanatori celebri în litera-
tura de ţ iar Susan
ii va trimite la rezolvarea unor
cazuri ce vor face - au ş ă
cut, ce-au mal ă - sen-
t at ie ... Chiar in 2007 cei dOI
- ş Susan implicit - vor
avea de rezolvat problema
unul robot aiurit de pe Mer-
cur, in 2016 ă matra-
pazlicurile lui Cutie, robot
evoluat ş ş in 2021 se
ă de teiepatui Herbie,
18
NOI,
Ţ
ALEXANDRU MIRONOV
apoi de Nestorl, in 2029, ro-
ţ experimentali nesiguri ş
ş in 2052 ă cu
ţ la preluarea, ă
de ă ş B probleme-
lor economice terestre. Susan
moare in 2064, ă ă ă
ă numai de ţ
ei, pe care, clar, ii ş
mai mult decit pe oameni. Cu
ea se va incheia o parte, cea
mai ă a ciclului po-
vestirilor despre ţ ă
cute de mintea ă a scri-
itorului Isaac Asimov.
Asimov a scris, despre ro-
ţ 29 de povestiri. A Înce-
put 1n 1939 cu "Robble" ş a
publicat-o pe ultima ă 30
de ani. A rezultat un ciclu
complet, interesant; pasio-
nant, parte ă a litera-
turii secolului nostru, dar,
culmea, partea ă a
filozofiei ş ţ secolului
nostru! Asta pentru ă 1, Asi-
mov, Într-un moment de
niu, a decis in povestirea inti-
ă "Mincinosul" ă
tabila lume a ţ de
miine trebuie ă ă as-
ctllte de trei legi fundamen-
tale, 1. Un robot n-are voie ă
ă vreun ă omului
sau ă ă prin nelnter-
ţ ă I se intimple ceva
râu unei fiinte umane. II. Ro-
botul frebule · ă asculte po-
runcile omului, dar numai
atunci cind ele nu contrazic
legea 1. III. Robotul trebuie
ă ş apere propria ţ ă
dar numai atunci cînd grija
de sine nu contrazice legea I
sau legea II. Aceste trei legi
au ţ Science Fic-
tion-ui. Au colorat literatura.
Au dat de gindit oamenilor de
ş ţ ă Au ţ pur ş
simplu societatea ă
De ce? Pentru ă robotul
asi mov/an nu este o ă
ş ă care ă con-
form unul program, una sau
mai muie ţ ci o ă
ă ă Are un creier
electronic? Pozitronic? - În-
corporat. ă - cel mai
ALMANAH
ANTICIPATIA
adesea ş - ş -
uneOri - simte .. . Implantate
adinc in personalitatea sa
ă ş ă cele
trei legi _par perfecte. Ş nu
sint. ă loc unor amblgul-
ă ă deschid posibili-
ă ţ ţ unor ţ
ş paradoxuri - unele amu-
zante, altele profund umane,
aproplind de mentalitatea
ă ă lume a robo-
ticii pe care prezentul o con-
ş ă noi. ă ne te-
mem de ţ ş cum
ne-am temut de Golem sau
de ţ ă a lui
Frankenstein? Nu, spune Asl-
mov, ţ sint Inevitabili,
trebuie ă intre În ţ noas-
ă ă ne ş munca, ă
ne preia o parte din
bleme. ă ne elibereze - ş
noi nu trebuie sa ne temem!
Probleme vor apare ă
multe. Idila om-robot va avea
ş zile negre. De exemplu, in-
cepe Aslmov ciclul cu celebra
ş minunata "Eu, Robot", ă
ă in 1950, acest "Robbie"
este O ă ă ş ingn-
ies te pupi la ţ
spre ţ dar ş
ţ ţ din o mie
de motive. Sau "Cutie", pri-
mul robot curios ă afle de
unde ş cum vine el, ă ă
ă iar ordinele lui
Powell ş Donovan, oameni,
deci ă inferioare, vor fi
ignorate, ă legea
a II-a, deoarece "Cutie" stabi-
ş ă cel ce l-a creat nu
poate fi altul decit. .. conver-
torul de energie care-I all-
ă In "Fuga in cerc",
un robot se va zbate intre
avatarurile legii a li-a ş legii
a III-a, ş ţ in pri-
mejdie pe planeta Mercur, in
ţ va apare deghizat
androidul Stephan Byerley ş
se va lansa in ă ă
a fi robot va aplica, ln public,
o ţ unui om; deci, este
om, altminteri ar fi ă
legea 1; ş va functiona cu
ţ ă in functii inalte,
vreme ă deci-
zindu-se ă ă tocmai
pentru a ş ă ul-
terior istoria va dovedi ă cel
pe care Byerley il ă
era tot 'un robot ca ş el -
deci nici o lege nu fusese in-
cal cata.
"Alte povestiri cu ţ
ă ă În 1964, a continuat
ciclul, ă cele ă din
"Eu, robot" . Dar in 1959, in
ă feluri de mîine", ă
povestiri ă ă pro-
bleme ale lumii calculatoare-
lor ş ţ ... Ca. ş alte
trei din volumul ă
ţ ş alte povestiri", plus
in citeva Istorioare Izolate.
nestrlnse in volum, plus În
"Omul bicentenar ş alte po-
vestiri", carte cuprinzind ş 5
istorii robotice ş încheind ci-
clul.
Povestirile vor fi , toate, in-
cifrate, pline de savoare ş
mister, in acel stil ce ă
cut mult lui JOhn W. Camp-
beII: de "puzzle" , de ş ă
care trebuie ă Se
pun ă serioase (putem
avea Încredere in ţ
avem cu ă nevoie de
ei? ii putem deosebi? ne sînt
superiori cumva? le sintem
cu ă superiori? se vor
impiedica ei in ă ţ ş
paradoxuri?) ş se dau ă
punsuri insolite. in "Jokes·
te(", poveste ă ă in 1956,
se ş despre Multivac,
creierul care conduce desti-
nele Terrel ş care, la întreba-
rea ă de un' mare ma-
estru programist va ă
ă umorul este de ă ex-
ă - rezultat al unui
experiment pe care il face ci-
neva cu rasa ă "Lanny"
va fi istoria unui robot cu
minte de copil mic, in schimb
În ţ ă ş
face ţ ă ţ un ro-
bot sentimental ş romantic.
"Toate necazurile lumii" il vor
împinge pe calculatorul Mul-
tivac, obosit de prea marile
probleme ale ă ţ la si-
nucidere. In superba p'0ves-
tire "Ultima doi
tehnicieni vor ă ş ă
entropla poate fi ă
ă "date insuficiente
pentru un ă complet",
ş ani, secole, milenii de-a
rindul se va lucra la ă
ă pentru ca, prin cu-
' cerirea ţ ă
ă apare un calculator
ficlent de puternic pentru a
rezol va problema ş a decide:
ă se ă ă ş se va
face ă ... "Segregare"
este povestea unui chirurg
dintr-o lume În care oamenii
ş inlocuiesc 9rgane
cu piese din metal, iar ţ
ă proteze biologice; chi-
rurgul este ă un tip de
ă veche, nu vrea ă
amestece nimic, robot a fost,
robot ă ...
Iar Andrew din "Omul bi-
centenar" are 200 de ani ş
nu este· om, ci robot; ş pen-
tru a ă ă egalitatea cu oa-
menii, Andrew va face Jertfa
ă ş va ă energia
ă se ă se va sinucide,
comportindu-se ş
ă În lume ţ ă
o ă de mii de ţ de
ţ ă Cîteva mi-
lioane de calculatoare ne-au
pus deja la ţ circui-
tele. Combinarea lor este ine-
ă - ş ă de om.
Complexul Frankenstein s-a
dovedit ă ş ă
el n-a s.uportat loviturile pe
care i le-a dat progresul ş
ţ Iar În ţ ş ţ cu
ţ ş in ţ ă s-au rosto-
golit valurile acestui fenomen
creator numit Science Fic-
tlon, impins de la spate de
acest genial populariza tor nu-
mit Isaac Asimov. ş
de ţ au ă co-
piii de atunci, pe noi , pentru
ş cu lumea zilei de ă
ă de saga ă ş
de miturile ş ciclul de
povestiri aslmov/ene cu ro-
ţ ş calculatoare fac parte
din fondul de legende ale lu-
mii - spune cunoscutul scrii-
tor ş om de ş ţ ă James
Gunn. ă ă in ciuda
progreselor ş ţ ş tehnicii,
In ciuda ţ ă la care
robotul ş calculatorul vor
ajunge, problemele ri'dicate
de Asimov vor trebui luate În
ţ ă vreme
ă ţ ă doar, spune
James Gunn, ă un recent
calculator ţ
de la Universitatea ă
Trinity, analizind toate datele
ce i s-au putut pune la dlspo-:
zltle, a ajuns la concluzia im-
ă ă ă nu a
existat nici cea mal ă
ş ă ca ţ ă ă pe
planeta ă ..
ALMA.'H 19
=,.;:,:;,c:;,;o';T:"=============================
, ) ; :f'\; 1,·1
i .-1'
F 1,\j\J llHJlE
Ş
- DAN APOSTOL
1890. Cllpperul britanic "Molborough" ă
ancora ş impins de un vint favorabil, se inde-
ă ă rapid, lAsind in ă ţ ă dantelat
ş abrupt al Noii Zeelande. ţ Europa.
ă aproximativ trei ore, vasul ă ne-
ă dincolo de linia orlzontului ş din acel
moment. timp de 23 de ani, nimeni nu a mal
auzit de el. ş flota ă a intreprins
ă de ă in Pacific.
1913. Marinarii unei baleniere ă in
apropierea insulei Georgia de Sud o corabie
care ţ cu toate pinzele ridicate. ţ
de acostare total ş ă ş curiozi-
tatea comandantului balenierei, care ă ordin
ţ ă execute manevrele de apro-
piere. Pe bordalul putrezit ş au ş ă
ă cu dificultate numele: loIolborough.
Puntea era ă de mucegai. ă de
schelete ă ă ş ă catarge ş tu,,:
nuri, ş vasul nu prezenta urmele vreunei
lupte. Cu toate Investigallile minulioa.e, ni-
meni nu a ă vreo ţ in ceea ce pri-
ş moartea stranie a marinarilor sau a dis-
ţ ş reaparitiei navei ă mai bine de
ă deceniI. S-a ă ă faimoasa le-
ă a "Ollndezulu' Zburitor". corabia fan-
ă cu echipajul ă de schelete, care co-
IInda ă ă ş in ţ furtu-
noase, ataca navele intllnlte, scufundinduwle
cu intregul echipaj.
Indiferent de ă ş mijloacele tehnice
aflate la ţ navigatorilor, navele pro-
pulsate cu ajutorul vislelor, vîntului sau ţ
generate de ş cu aburi sau Diesel au
ă ş probabil vor continua ă ă pe
toate ă ş oceanele globuluI. Dintre zo-
nele caracterizate printr-o ţ ă ă a
unor astfel de incidente, una se ş ă net
ă intrind ă din secolul al XIV-lea in
atentia marinarilor. Este vorba de o
ă in apropierea coastelor continentuluI
nord-american ş ă "Triunghiul Bermu-
delor". Garda de ă a Statelor Unite (US
Coast GuardJ da (În ţ nr 5720)
urmatoarea ţ pentru ă zonâ. ma-
ă
«"Triunghiul Bermudelor
u
, "Triunghiul Mor ..
I"" sau .. Triunghiul Diavolului" este o ă
ă ă In largul coastei atlantice
de sud-est a Statelor Unite, perimetru unde a
20
OLANDEZUL
ZBURATOR
Ş SORIN Ş ANESCU
fost semnalat un procentaj ridicat de pierderi
ale unor nave maritime, ţ mici ş
avioane. In se ă ă vlrfurlle
.. Triunghiului' se ă localizate In Bar-
mud.. Mlaml (Florlda) ş San Juan (Puerto
Rico) ...
Geografi! ă "Triunghiul" ca fIInd
format de linII Imaginare pornind din Bermude
ă la New York 1n nord ş Insulele Vlrglne Tn
sud, ş ă ş 1n evantai spre vest
ALMANAH
ANTICIPATIA
(atlnglnd 15° longitudine ă
Se poate constata ă indiferent de forma
ă ş "Triunghi", toate defi-
ţ date sint de acord in a Include in inte-
riorul zonei Arhipelagul Bermudelor ş Marea
Sargaselor.
ă pentru prima ă de Cristofor Co-
lumb, Marea Sargaselor a reprezentat ă
vreme o ă pentru navigatorii care i-au
ă ă apele. intinzindu-se cu ţ
intre 37° _27
0
latitudine ă ş 15° _40°
longitudine ă Marea Sargaselor este o
ă ţ din Atlanticul de Nord acope-
ă cu alge specifice (sargassum) care, adu-
nate in pachete sau ă pe ţ in-
tlnse, au Imprimat intotdeauna o ă de mis-
ter acestei regiuni. Sub patura ţ a plan-
telor se ascund cimpiile abisale Hatteras ş
Nares, dar ş numeroase virfuri de ţ sub-
marlni, terminate cu platouri care au fost
cindva deasupra ă ă ă navele cu
propulsie ă nu ă ă ă prizo-
niere ale masei de ţ ă cu totul
alta era ţ vaselor cu pInze surprinse În
ă In momentele de ă ă a vintului.
Aceste perioade lungi de acalmie provocau in
epoca velierelor mari neajunsuri ţ
atlantice. La gama riscurilor care ţ ă
ă pe mare se ă atit furtunile vio-
lente care blntuiau nu de ţ ori regiunea,
cit ş atacurile pline de cruzime ale ţ
Traficul relativ ă lipsa mijloacelor de co-
municatie la mare ţ ă fragilitatea con-
ţ vaselor, ţ ş factori determlnau
ţ tardive În cazul unul naufragiu.
Analizind ă ţ catastrofelor mari-
time din .. Triunghi" de-a lungul timpului, s-a
constatat un lucru ce ă logica. ş In-
cepind cu secolul XIX, pirateria a regresat
ă aproape de disparitie, traficul 8-a intenslw
ficat, Iar mijloacele de ţ s-au perfec,,:
tlonat sensibil, incidentele din ă ă
au devenit tot mal numeroase. Vasele dispA-
rute ă ă ă În ţ de ţ care nu
Just/ficau prin nimic aceste "accidente", lipsa
ă ă care ă ă o clarificare
asupra circumstantelor ş ă ş ă tragice-
lor evenimente au generalizat printre marinari
denumiri ca: "Marea MortII" sau "Mar ••
FricII", Legendele nu fac ă altceva decit ă
accentueze ă de mister care ă o
serie de ă ciudate, in care au fost Im-
plicate diferite vase ş pasagerii lor. Din acest
motiv nu ne vom opri decit asupra celor con-
semnate ş descrise (atit cit a fost posibil la
vremea ă in ţ sau docu-
mente cu caracter oficial.
In august 1800 ă in "Triunghi" prima
ă de ă ă In.urgenL Era o fre-
ă de tonaj mediu, avind un echipaj de 340
de oameni. Trimis i'ntr-o misiune de patrulare
In zona ă a Golfului Mexic ş Marea
Caralbllor, velierul dispunea de o putere de
foc ă din 22 de tunuri, din care 10 am-
plasate sub punte, ş era considerat nava ami-
ral a marinel americane.
O ă ă o 'are În. ş ă Pic ..
kerlng I ă ş ă (lungime 30 m, ă ţ
8 m, deplasament 200 t), avind un echipaj de
90 de oameni ş ă cu 9 tunuri, ,mpla-
ALMANAH
ANTICIPATI...
sate pe punte. Vasul a ridicat ancora din New
Castle (Delaware-S.U.A.) ş s-a indreptat pe
o vreme ă spre Guadelupa (Insulele
Antile), unde nu avea ă ă ă nicio-
ă .. ,
In anul 1880 are loc primul incident care a
ş intense ţ de salvare 1n
zona "Triunghiului". Timp de 10 zile, ş
nave apartinind marinei britanice au incercat
zadarnic ă descopere epava vasului At.lanta,
ă cu un echipaj de 290 de oamenI.
ă grea (55 m lungime, 17 m ă ţ Atelan-
'o dispunea de 50 de tunuri (22 sub punte) ş
ridicase ancora din Bermude cu ţ An-
glia. Atit la plecarea navei cit ş 1n timpul ope-
ţ de ă ş Imediat ă
semnalarea ţ ţ meteorolo-
gice au fost excelente, nici O ă nefiind
ă in regiune timp de aproape 5 lunI.
ă au (ost ţ dar, cu ă
ţ ş ţ dovedite, ele s-au sol-
dat cu un ş total: nu a fost descoperit nici
cel mai mic fragment care ă ă fregatel
britanice.
ş in secolul al XIX-lea zona in care s-au
pierdut Inturgent, Plckerlng ş At.I.nta mai
era ţ ţ ă de atacurile pirati lor caral-
bie ni, este greu de crezut ă aceste nave mili-
tare, bine Înarmate, nu ar 11 ş ă faci ţ
unei astfel de ţ Un timp a fost
ă ideea ă vasele s-au ciocnit de recite co-
rallgene. La o ă ă s-a constatat ă
ă ţ au avut loc in larg, acolo unde
fundul oceanului atingea adinci mi de
4 000-5 000 m!
Pierderea vellerelor a fost ă la pu-
tine zile ă ce au ă ă porturile de ple-
care, deci ele dispuneau de suficiente rezerve
de ă ş alimente proaspete ş fIInd nave mi-
litare, nu duceau ă de medicamente sau
medici la bord. In aceste ţ nici o mo-
ă nu ar fi putut ă se ă ă atit de
rapid incit vasele ă nu ă atinge unul din
IArmurlle aflate la cel mult 3 zile de navlgalle
de ruta ă
Construite integral din lemn, aceste vase cu
pinze erau expuse pericolului de a fi mistuite
de incendii , Iar explozia ă a munitie!
putea provoca uneori scufundarea navei. rn
acest caz ă fragmentele de ă ar fi ă
mas mult timp la ţ ă sau, purtate de cu·
ţ ar fi ş pe unul din ţ ă apro-
piate. fiind astfel o ă a cetor petrecute.
Caracteristic ă pentru aceste disparitII este
faptul ă ş au fost depuse numeroase efor-
turi, nu a fost ă nici o ă mate-
ă apar11nind vaselor Implicate. ş sint
consemnate ş unele incidente ş pe-
trecute in "Triunghiul Bermudelor" soldate cu
ă epavelor uno'r nave considerate ţ
pierdute.
RosolI.: ă ă de 300 t ş 40 m
lungime. Avea amplasate la bord 16 tunuri ş 2
mortiere. Ruta ă ă ă Europa-Hava-
n.-Indllle de Vest franceze. Vasul a fost ă
in 1840, ă ă luni de la ţ cu în-
ă ă ă ă ş velatura ă ş ă dar
navigind in ă În apropiere de Havana.
EchipaJul ş pasagerii se .. ă sin-
gura ţ ă vie ă la bord fiind un .. .
21
moartea celor citeva zeci de oa-
mef"!1 s-a.r fi datorat unui atac plrateresc sau
moJII!1e, ea A ar fi avut drept ţ ă cel
ţ gasIrea citorva cadavre!
La 26 februarie 1855, corabia Marathon
ă navigind in ă cu toate pinzele
ridicate, vasul cu 3 catarge Jamel B. Cheater.
La bord nu se afla nici un membru al echipa-
jului ş pe punte domnea o dezordine cum-
ă Totul ă impresia ă nava a fost ă ă
ă in ă mese ş scaune ă
obiecte personale ă pe jos, iar jurna-
lul . de bord, celelalte documente oficiale ş
compasul lipseau." Presupunindu-se ă Ja-
mea B. Chelter a suferit un atac pirateresc,
s-a trecut la o cercetare ă ţ ă Atit În-
ă ă ă cit ş ă de salvare
erau ă la locul lor, iar lipsa urmelor de
ă infirma ţ unei ă vio-
lente, Nu mai raminea decit ă se accepte
ideea, ă ă de argumentei ă dintr-o
ă anume, imposibil de dovedit sau imagi-
nat, marinarii s-au sinucis aruncîndu-se cu to-
ţ in ă
Unul dintre cazurile falfTloase inregistrate in
analele maritime este cel al navei Mary C'tea-
te. ş nu s-a petrecut in interiorul 'i Triun-
ghiului Bermudelor", el ă ca un punct de
ţ ă pentru ţ cei care au incercat ă
elucideze evenimentele slfTlliare ă ş
de-a lungul timpului pe ă ş oceanele lu-
mii.
Mary C'leate a fost ă in noiem-
brie 1872, de bricul britanic Del Gratia. Plutea
in ă intr-o regiune ă la nordul Insu-
lelor Azore, Observindu-i ruta ă ş
constatind lipsa ă ă la apelurile
ă comandantul navei engleze a trimis o
ă ş ţ oameni pentru a cerceta vasul
necunoscut. ş au constatat ă vel ete
erau corect strinse, iar ă ă de alcool
ă era bine ă ş ă Rezer-
vele de ă ş ă erau aproape complete,
Nu lipsea nici unul din obiectele personale ale
celor 10 pasageri ă ţ (incluzind coman-
dantul. ţ ş fIIca sa). Singurul aparat de
ă a fost se;xtantuL Acestor ă li s-a
ă aceea ca numeroase sCU"ldlJrl erau
ă in cuie la ferestrele ş ş cabinelor
principale, ca ş cum s-ar fi incercat ă se re-
ziste la un atac ... ă in port, Mary
leste a ă obiectul a numeroase ş minu-
ţ anchete. ş concluziile privind Îm-
ă in care a ă echipajul au ă
mas doar la nivelul ipotezelor: atac pirateresc,
ă ş uciderea ă ş a· familiei
sale, teama ă ă ă de alcool ar putea
exploda etc. Firma Lioyd, care trebuia ă ă
ă asigurarea, a considerat ă dintr-un
motiv necunoscut, a Izbucnit un incendiu, iar
alcoolul a Început ă ă Temindu-se de o
explozie, echlpaJ.ul a ă ă in ă nava, iar
comandantul a luat sextantul (absolut necesar
pentru stabilirea ţ pe mare). ă citva
timp, focul s-a stins de la sine dar, cu ţ
eforturile ă mica ă de salvare nu a
mai putut reveni la ă e(:hipajul pierind in
largul oceanului. Ceea ce nu a ş ă clari -
fice ancheta a fost lipsa ă urme de in-
cendiu pe punte ş motivul care i-a împiedicat
22
pe ţ ă ă cu ajutorul ă
de salvare, ţ ă apropiat al lnsulefor Azore.
ă terminarea ţ Mary CtUeste
a fost ţ ă ş ă circuitului mari-
tim. A doua sa ţ ă s-a caracterizat
prir:ttr-un ş neintrerupt de ghinioane ş neca-
zur' (uneori avind ţ tragice) pentru
cel care ajungeau ă ă ă ă la bord.ul eh
ă mai ţ ani, Mary C"e8te ş ă
ş pe un recif in Haiti, unde se pare ă a
fost ş ă deliberat de ă Gillman Par-
ker,
u n aII evenlmi':'nj care ă ă
.,Triunghiul Bermudelor" nu de\ine monOpOllJI
asupra disparitiilor de nave ş eChipaje s-a pe-
trecut in 18S1, cind goeleta ă Ellen
Austin descoperea În zona ă a insule)or
Azore o ă ă navigind în ă Mari-
narii americani au abordat vasul ă
statind cu .surprindere ă ş totul era in
ă ordine, la bord. nu se afla nici un
membru al echipaj ului. ă .a decis
atunci ă lase ţ mateloti pe punte ş navi-
gind ă navele s-au îndreptat spre cel
mai apropiat port. ă o ă ă
le-8 ă ş au trecut citeva zile ă
cînd Ellan Austin a descoperit din nou g08-
leta. Spre ă ă a tuturor ă
oamenii ă ţ la bord pentru a o manevra dis-
ă ă la rindul lor. ă multe ţ
comandantul a ş ă ă ţ marinari
ă accepte transbordarea pentru a duce nava
ă in port. ţ timp ă aceea a izbucnit
ă o ă ă de vint, ş atit vasul cit ş
cel de-al doilea echipaj au ă ă ă a mai
fi ă ă
Acest incident, aproape incredibil, a avut to-
ş loc, Detaliile au fost notate În jurnalul de
bord al navei Ellen Austin, iar ţ ul-
terioare nu au ă decit ă ă mis-
terul, cind s-a constatat ă goeleta ă ă ş
apoi ă ă din nou nu era ă de
nici uo ş naval sau companie ă
de pe glob!
in august 1894, fregata ă ă
Whlte Star, ă de 5200 tdw, cu o ă de
100 mm ş 40, de tunuri plasate În cazemate fi-
xate În borduri. a intrat 1n "Triunghiul Bermu-
delor" din nord. venind din portul New York.
ă cu propulsie ă Whlte Star avea 3
cu vele ş un motor cu abur (de 3200
CP) ce ţ o elice de bronz. Viteza ma-
ă era de 13-15 ă ă
ca una dintre cele mal puternice nave ale US
Navy, ă ă fusese ă in Cuba
"pentru a ă interesele Statelor Unite in re-
giune". Dar nu avea ă ă acolo 'nicio-
ă Jurnalele de bord a 3 vase comerciale
ă britanice ş unul american) aveau ă
consemneze un incident care pare incredibil:
Î.n ţ meteorologice ideale, Whlte Slar a
trecut pe ă ele cu ă ă ş cu
toate pmzele ridicate. ă cu tunurile sale
grele ă ce ţ s-au ş nava ameri-
ă ă o ă ă ă ă
toare unui ş nor ş se de-
plasa cu aproximativ 20 ă ă ş
ă aveau ă ă pentru totdeauna
la orizont, înspre Puerto Rico ş nimeoi n'u a
mai putut afla ă ceva despre vasul
,ALMANAH
ANTICIPATIA
american, sau despre cei 680 de marinari
ţ la bordul siu. ,
Ce urmArise oare Whlte Star? O corabie de
ţ O ă ă care o atacase? Dar
nici un vas de ă nu putea avea acea vi -
ă ş acea ă total ş ă pentru se-
colul al XIX.:; lea! ă fi fost oare o ă ma-
ă sau un miraj? Este oare posibil ca PATRU .
echipaje ă ă simultan ş gen de halu-
ţ
In octombrie 1902, vasul german Freya a
fost descoperit plutind in ă la ţ timp
ă plecarea sa din portul Manzanillo
(Cuba). ă cu propulsie ă Freya avea 3
catarge ş un motor cu aburi, dispunind ş
era un vas civil) de 4 tunuri mici. Cind a fost
ă puntea era ă de ceea ce ă
ă fi fost o ă explQzie. EchiPt1jul dis-
ă dar fa bord nu exista nici c;> ă de
si nge, incendi u sau ă ş vasul continua sa
ă Ultlma pagina a JurnalulUi caplta-
p\.Ilui nu purta decit o ă 4 octombrie (a
doua zi ă plecarea din port); cuvîntul care
urma se Întrerupea la ă ... ă fi fost oa-
re Freya victima unui atac al ţ caral-
bienl? De ce nu eu fost ă atunci urme de
ă Tunurile de pe Freya aveau ă dopu-"
riie de ă la gura tevii! ă se fi produs o
explozie la bord? Dar sala ş ş rezerva
de ă erau intacte, ă cum a constatat
comisia de ă ă
ă Se poate admite ş ă ţ aveau
mijloace ă pentru atacul asu-
pra unei nave civile, atunci ce ţ poate
fi ă pentru disparitia unor nave militare ca
Alllinia sau Whlle S18r?1
IZbucnirea celor ă ă mondiale ş
criza ă din anii '30 au fost eveni-
mente predominante ce au ţ ţ opi-
niei pUblice ş a ă ţ In primele cinci
decenii ale secolului nostru. ţ unei
nave, cu tot echipajul aflat la bord, era o ş
ş ă in cotidianul plin de ş ă
ă de nori negri ş de perspective dintre
cele mai pesimiste. Cîteva rubedenII care, in-
dollate, pretindeau ă de pe urma
pierderii unui ă de ţ anonimi,
ţ ţ ai companiilor de ă incer-
cînd ă ă ă in afaceri incilcite ce im-
plicau armatori, marinari, financiari ş autor/-
ă ţ ă mici sau mari ţ fall-
mentarj, toate acestea nu erau decit ă
incidente, demne ă ă doar înghesuite
intr-un ţ al uneia din paginile finale din zia-
rele vremii. ă de ce perioada 1914-1945
este destul de ă ă jn ă privind pierde-
rea de nave maritime; iar prezentarea ă
a unor astfel de evenimente ş a anchetelor pe
care le-au ş lipsesc aproape cu ă
ş 1n acest context apar cu atit mai sem-
nificative acele cazuri care au atras ş
ţ opiniei publice ş a ă ţ preo-
cupate permanent de numeroase ş mult mai
grave probleme.
la 4 martie 1918, vasul american Cyclop. a
ă ă insula Sarbedos cu ţ Norfolk
(Virginia-S.U.A.). Cu un deplasamenl de
19000 tdw ş o lungime de 150 m, acest vas
urma ă fie modificat in portftvion. ă ex-
trem de ă pentru US Navy in Pacific ş
ALMANAH
ANTICIPATI.
Atlantic. Avind o ă ă ă de mangan ş un
echipaj de 309 oameni la bord, pierderea sa' a
fost ă in primul moment, pe seama atacu-
lui efectuat de un submarin german. ă
ă a ă ulterior cind s-a constatat ă
nici un raport al Kriegsmarine nu ţ
capturarea sau scufundarea navei americane
Intriga În mod special un fapt: ă ce a ă ă
sit Barbados, Cyclopl, in loc ă se Îndrepte
spre nord, ş schimbat pe ş
cursul, orientindu-se spre sud. Apoi, la fel de
Inexplicabil ca ş manevra ă ă cu ţ
timp înainte ş ă ă a emite nici ă un
S,O.S., vasul a ă volatillzindu-se ă
În neant. Se ş ă ţ american de ori-
gine ă care comanda nava avea o ati-
tudine deosebit de ă ţ ă de membrii echi-
pajului. Din acest motiv, unii anchetatori ai
cazului au fost ţ ă ă ţ vasu-
lui pe seama unul act de ă comis de co-
mandant, care ar fi predat nava marinel ger-
mane. ş ă a permis ă cerce-
tarea arhivelor germane care, ă cum s-a
constatat, nu ţ nimic referitor la
soarta vasului american, ă ă ă ă in
"Triunghiul Bermudelor". Finalul raportului
US Navy in ă ă cu pierderea lui Cyclop.
consemna; " ... Din momentul ă ă portului
Barbados (4 martie 1918) nu a-a mai aflat ni-
mic despre ă ă ţ ă
unul din misterele cele mal deconcertante din
analele Marinel. Toate tentativele ă În ve-
derea ă au fost zadarnice ( ... ). Au fost
emise numeroase ipoteze, dar nici una nu
dovedit, la o ă ă a fi ă ă
toare. ,." Incidentul Cyclops a avut ă ă
insemnate asupra unei decizii majore luate de
Statele Unite la terminarea ă EI a
fost citat ca argument in timpul dezbaterilor
preliminare din Congres, pentru constituirea
,unor rezerve strategice de minereuri, astfel in-
cit S,U.A, ă nu mal ă in cazul unui
conflict, de aprovizionarea din surse ă
Pe lunga ă a ţ petrecute in
ă au continuat ă se adauge an de an noi
nume. Ele ţ unor vas.e care, În ciuda
ţ de navigatie excelente ş tonului
calm al ultimelor mesaje radio, s-au pierdut
brusc, "volatilizindu-se" ă in ă in
1925, Cotopaxl, cargou american, a fost dat
ă pe rula Charleslon (Carollna de Sud
- ·S.U.A.) - Havana (Cuba): in 1926 cargoul
Sudutfco dispare navigind la sud de Port Ne-
wark (S.U.A.): in 1931 vasul Sla.enger, cu 43
de persoane la bord, este ă pentru ultima
ă la sud de Cal Island (Bahamas): in 1938
cargoul An910 AUllrallan, cu 39 de oameni la
bord, transmite un ultim mesaj format din 3
cuvinte ("Totul merge bine"), ă care dis-
pare la nord de Insulele Azore, pe ruta ce du-
cea spre vestul "Triunghiului",
Asemenea lui Anglo Au.trallan, un ultim
mesaj radio a transmis ş cargoul japonez Rai ..
tuku Maru, pierdut in decembrie 1924.
tele ţ de posturile americane aflate
În ă nu erau ă deloc ş cerînd
ajutor într-un limbaj incoerent: ..... Pericolul
ne ţ ă ca un pumnal... ţ repede ...
Nu vom putea ă .. . " In acel moment vasul
se afla la ă ţ dintre Bahamas
23
ş Cu ba. Este ă faptul ă ţ ra-
diotelegraflst, in loc ă ă coordonatele
ţ exacte, a lansat un mesaj greu de În-
ţ al ă ţ nu-i ajuta cu nimic pe
salvatori. ă de cuvintele ţ
Garda de ă ă a solicitat ă
nunte. ă RIUuku Maru nu a mai dat nici un
semn de ţ ă toate ţ intreprinse
ulterior sol dîndu-se cu un ş
Printre evenimentele care au dat mult de
ă ă ă ş ă intact
cortegiul ă ă ă ă ă se
ă cele soldate cu ţ echipajelor
unor nave descoperite ulterior in ă Ast-
fel, ă nu s-a putut afla ce s-a intimplat
cu marinarii de la bordul vasului Carol Dee-
ring, ă ş in februarie 1921, pe coasta
statului Carollna de Nord (S.U,A.). Ancheta a
stabilit ă nava fusese ă ă ă chiar in mo-
mentul cinei, dar nu a putut oferi nici o -expli-
ţ privind cauza ă vasului sau
cl arifica soarta echlpajului. in aprilie 1932, go-
eleta ă John and Mary. ă din
portul New York, a fost ă ă plutind În de-
ă la 50 de mile sud de Bermude. Coca era
ă ă ceea ce a determinat autori-
ă ţ ă ă ă nava fusese ă
de ţ care ă pasagerii ş echipa-
jul. Dar ă ă ş obiectele de valoare
erau neatinse .. . La 3 februarîe 1940, yachtul
Gloria Collte, plecat din portul SI. Vincent
(Antllele britanice), a fost ă in ă
stare, dar ă ă nici un om la bord, la aproxi -
mativ 200 mile sud de port ul Mobile (Alat>a-
ma-S.U.A.) . Intr-o ţ asemanatoare,
Coast Guard a. descoperit. Ia 22 octombrie
1944, ş cargoul cubanez Rubicon, 1n largul
coaste lor Floridei. La bordul ă nu se afla
decit un .. , cilnel in 1941 se "volatilizase" in
-"Triunghi" marele cargou Pluvlul, avind la
bord aproape 10000 t minereu de fier ş 108
oameni .
O ă ă a,Jriunghiul ui Bermude-
lor" este Ş celebrul ş ă fran-
cez Surcouf, ă la inceputul anului 1945
(Ia ş prin vestul "Triunghiului "), pe ci nd
se 'indrepta spre Canalul Cel mal
mare submarin din lume in timpul celUI ae- al
doilea ă mondi al (220 oameni echipaj),
lansat in 1934, SUrcouf avea o ă de ţ
de 12000 mil e marine ş dispunea de un ar-
mament ,impresionant : 2 tunuri grele de
203 mm, 2 tunuri AA de 75 mm. 12 tuburi
lanstorpile de 600 m"l ş un mic hidroavion.
in . 1940, ă ă ţ comandantul
ă a trecut cu nava de partea ţ Fran-
ceze Libere ale de Gaulle, SUrcouf
devenind in scur1 timp un adversar redutabil
ţ f lotele AxeI. Or, este cel ţ surprin-
ă oa o nava, ce luase parte timp de
ap.roape 5 ani la cruntele ă ă din Atlanti c ş
pacific, ă ă cu echipajul ă de vete-
ralli ă ă ă ă timp ă ă un mesaj
radio, ă ă ă lase ă o ă ...
Remarca#bdui salt calUatl v facut de con-
ţ ă ă al doilea ă mondial
a avut ca efect nu numai intensificarea trafi cu-
lui marltHn si reducerea timpului de ă ă
(Si mUltan Cl.l ă ă conditii lor de trans·
port). dar ş ş ţ ţ pe
24
toate ă globului. Materiale de ţ
maÎ bune, ă de bord ţ ă
sisteme de ţ ş ă prin satelit
ce permit un trafic normal chiar ş in cele mai
dificile conditii meteorologice - toate acestea
nu fac decit ă sporeasca nedumerirea ş in-
grijorarea marinarilor, armatorilor, opinei pu-
, blice ş ă ţ atunci cind pierderea unei
nave este ă într-o ă oarecare a
globului. ş ş ş mai mult ă
incidentul (sau accidentul) s-a petrecut În
ţ neclare ş cu toate eforturile ă
nu pot fi descoperite nici un fel de indicii care
ă ă ă unei ţ acceptabile
pentru tragicul eveniment.
ă francez Charles Berlitz face o
ă ă intr-unul pasajele ă
ţ sale' "Triunghiul Bermudelor":' " ... Desigur,
toate pierderile de nave sint «misterioase ... În
ă in care se poate considera ă ă
ţ ă care ă voluntar un nau-
fragiu. Atunci cind, ă soarta unui vas este
ă sau cel pulln ă «misterul»
ă ă mai existe ( ... )" Se pare ă ă
nu acesta este cazul zonei supranumite
"Triunghiul ţ ă in vestul Oceanului
Atlantic.
ă pierderea unui vas in ă regiune,
intre anii 1939-1945, poate fi ă uneori , pe
seama ţ intreprinse de submarinele for-
ţ beligerante, sabotajelor, atacurilor avia-
ţ sau impactului cu una din miile de mine
ce infestau zona, lipsa ă fragmente de
ă sau martori nu "lai poate fi ă
decit cu foarte mare greutate, chiar ă se
ă circumstantele ă Considerind
a priori ă toate pierderile de nave din
"Triunghi" s-au datorat conflictului, ar trebui
ca, ă incetarea acestuia, ţ ă rede-
ă ă sau, cel ţ ca orice naufragiu
ă ă fi pe deplin elucidat.
In pofida acestei logici, realitatea este cu to-
tul alta.
in Iunie 1950, cargoul american Sandra
ă ă cu o lungime de 100 m) a plecat
din portul Savannah (Georgia - S.UA.) spre
Puerto Caballo (Venezuela). Avea la bord o
ă ă ă de i nsecticide (300 t) ş cherestea.
ă ce a trecut prin largul portului St. Au-
gustlne (Florida - S,UA.) ş a ă in
apel e "Triunghiului", orice contljlct radio
întrerupt. ă ulterioare de a ă nava
ş echipajul s-au dovedit inutile, Este de re-
marcat ă in timpul acestui incident. ţ
lIe meteo erau favorabile, ele ă nemo-
dificate timp de aprdape ă ă ă
Acest caz, prin caracteristicile sale, este În
mare ă ă tipic pentru majoritatea
pierdute ă ă ă i n timp ce navigau in a'prp-
pi erea ţ ă american.
Un an mai tirziu, cuirasatul brazilian Sao
Paolo. avind la bord un echipaj format din 8
oameni, era condus de ă remorchere În
vederea ă ş ă În noaptea de 3
spre 4 octombrie 1951, pe Cînd cele 3 vase na-
vigau la sud-vest de Insulele Azore, unul din
remorchere a desprins cablul ţ dîn
cauza vintului puternic ş a valurilor agitate. In
ţ zilei ă oceanul s-a ş
dar, spre ă ă a tuturor, cablul
ALMANAH
"-NTICIPATIA W
celui de-al doilea 'remorcher era rupt, iar cui-
rasatul dis ă Navele ş avioanele de cer-
cetare sosite În regiune nu au ş ă desco-
pere nici cel mai mi c fragment care ă fi apar·
ţ vasului brazilian pierdut Într-un mod atit
de ş
Printre rapoartele ţ care au participat
la ţ de ă se ă ă CÎ-
teva ţ demne de ţ Astfel, În
cursul ţ de 4 spre 5, au fost ă lumini
fugare a ă ţ ă nu a putut fi stabi-
ă 1n ţ zilei de 5 ă au con-
tinuat dar, În afara unor ciudate forme ş mase
intunecate deplasindu-se la ţ ă ca
ă se disipeze apoi imediat, nici un alt indiciu
in ă ă cu ţ cuirasatului nu a mai
pu.1ut fi relevat.
In decembrie 1954, nava ă Sout·
hem Dlstrlcts dispare ă ă a avea timp ă lan-
seze nici ă un 8.0.8. Acest an, ca ş cei 8
care l-au urmat, par ă fi fost ş o pe-
ă relativ ă In schimb, 1963 s-a re-
marcat printr-un ă record: arhi vele ofi-
ciale ă pierderE!a a 5 nave mari,
avind la bord nu mai ţ de 937 de oameni.
Astfel, in luna ianuarie dispar transportoarel e
grele americane Nereus (12000 tdw) ş Prote-
UI (14000 tdw) ale ă echipaje total izau
378 oameni. La 2 februarie dispare marele ş
modernul cargo Marine SUlphur Queen, avînd
lungimea de 160 m. Cu un echipaj de 39 de
marinari ţ nava ă ă portul
Beaumont (Texas-S.U"A.) cu ţ Nor-
folk (Virginia-S.U.A.). ă ă consta din
containere de ţ cu sulf topit. ţ
meteo din regiune inregistrau o vreme fru-
ă iar marea' era ă Ultimele ş
provenite de la ă au fost ţ ci nd
aceasta se ă în apropiere de Dry Tortu-
9as, dar ţ ei a fost ă mai intii
de o ... ţ de ţ bursiere. Unul
din marinarii cargoului solicitase acestei
ţ chiar Înainte ca nava ă ă ă ă
docurile, plasarea unui ordin de ă
într-o afacere cu grîne. Executind ope-
ţ ţ a Încercat ă ia ă cu
nava pentru ş informa clientul. Marine Sul-
phur Oueen n-a ă ă insistentelor
apeluri, ceea ce a deter,minat ţ ă se
adreseze armatoril or. ţ a fost de-
ş unei vaste ţ de ă
ţ ă de navele ş avioanele ă de
ă americane (Coast Guard) . ă
au incetat pe data de 15 februarie, dar, 5 zile
mai tirziu, O ă ă ţ US Navy,
ţ ă ă unei veste de salvare ţ
nind cargoului pierdut. Descoperirea a fost ă
ă la aproximativ 15 mile sud de insura ame-
ă Key West. Toate ipotezele avansate ul-
terior (explozia sulfului, coliziunea cu o ă
ţ ă etc.) nu au permis, to-
ş ni ci o concl uzie ă ş ă
Singurul fapt apreciat ca o certitudine ă
ţ unei comisii de ă a US Navy,
care nota ă " .. , Marine Sulphur Queen a dis-
ă în largul ă ă ă a emite nici dn sem-
nal de pericol."
La fel de misterios ă ş incidentul În
.care a fost implicat pescadorul american
Snow; Boy. ă de ţ ă

ANTICIPATIA
2-3 - Almanshul " AnticiP<l1ls··
Snow Boy avea un deplasament de 340 tdw ş
lungimea de 20 m. Cu 40 de oameni la bord,
vasul se Îndrepta spre Northeast Cay, dar
orice contact cu el a fost pierdut cind se afla
la numai 60 mile sud de portul Kingston (Ja-
maica).
Cea mai mare ă a produs-o ă În luna
august, ţ vaporul ui britanic de pasa-
geri CIIy of Glasgow, cu 81 de marinari la
bord ş 399 pasageri. Timp de 22 de zile, 38
de nave ş 43 de avioane ţ Statelor
Unite, Marii Britanii ş Mexicului , au cercetat o
ţ ă de mii de kilometri ă ţ ă ă a
ă cel mai mic indiciu pentru ă con-
ţ in care s-a "volatilizat" moderna ă
ă cu cei 480 de ţ la bordul
ei
Deceniul '70 ă generalizarea
sistemelor radar instalate pe vase ş ţ
primilor ţ capabili ă ă ă ţ ă
controlul ţ pe ă ş oceanele lu-
mii. Se pare ă ă aceste ă ţ tehnolo-
gice nu au ş ă ţ ţ para-
ă prin este caracterizat "Triunghiul
Bermudelor". In ş modern ă
ă ş dispunînd de un echipaj experi-
mentat, o ă de 2900 tdw ţ ind US
Navy este ă ă ă În ă Inciden-
tul, avînd de ă ă ca protagonist un re-
morcher oceanic american de 1 000 tdw, se
ă in ţ similare. În timpul lunii de-
cembrie a anului 1966.
. 1n octombrie 1966, un alt remorcher (Sout-
hem eltles - 19 m lungime) dispare nu mult
timp ă ce a ă ă portul Freeport (Texas
- S.U.A.). Southern Cltles tracta un ş
greu, de 65 m lungime. Postul de ă de
pe ţ ă constatind ă vasul nu transmite me-
sajul de ă la ora ă ş ş ă
ă ă radio, ă ţ
Coast Guard-ului. in ţ ă a fost ime-
diat ş ă ţ de sal vare la care
au participat avioane ş vedete rapide. Î ă
În zona in care se presupunea ă ar travut loc
incidentul, echipa de ţ a ă cu
ş ţ ă ş avind ă ă de produse
chimice ă La prova continua ă atîrne o
ă din parima de tractare dar, CI)
eforturile ă nu a fost ă nici o
ă a remorcherului. Singura concJuzie care
a finalizat ancheta ă de Garda de
ă ă a fost: ..... In ţ mesa-
jului de pericol, sintem ă ţ ţ a crede ă
pierderea remorcherului s-a ă cu atîta ra,..
inelt "a ă ă emiterea ori-
carUi S.O.S ...
La 11 ianuarie 1967 (an caracterizat
print r-un mare ă de incidente În
"tri unghi"), remorcherul american GuH ",alter
ă ă ă la ă În 1963 ş avind
un deplasament de 972 tdw) a ă ă portul
Sechelt (Columbia ă indreptîndu-se
spre Florida (S.U.A.), pentru a ... nu ajunge ni-
ă la ţ Este ă de remarcat un
fapt: in 1967 au fost semnalate numeroase
obi ecte aeriene neidentificate, a· ă pre-
ă a atras ţ presei ş opi niei publice
din numeroase ţ ă ţ privitoare la
zona Carai belor au constituit cauza ă
rii În Congresul S.u.A. ş prin intermedi ul mij-
25
loacelor de informare in ă a Departamen-
tului Transporturilor asupra unei posibile le-
ă dintre fenomenele aeriene ţ
ş numeroasele pierderi de nave ş avioane)
petrecute În regiunile respective. ă
ă ţ a fost negativ, dar lipsit de argu-
mente, cu ă ţ celor ţ de a
se furniza comentarii detaliate. Indiferente
ă la atitudinea ă vasele ş conti-
nuau ă ţ cu o ţ ă de-a
dreptul ă
ă ţ maritime americane ă ă
" ... ţ ă ă ă din «Triunghiur Ber-
mudelor» se ă unor ţ puternici
(În ,primul rînd Golfstream-ul), care antre-
ă rapid epavele ş ţ la mari
ţ de locul naufragiuluL.." ţ
greu de ' aomis: aceste catastrofe nu au avut
ţ iar fragmentele de epave au
fost ă doar in 8 % din cazuri! Desigur, cu-
rentul Golfstream ă obiectele pluti-
toare. da't cu viteza de maximum 5 ă
ă cum au demonstrat ţ ă
oceanografi: Piccard, Cousteau sau Heyerdahl
(spre exemplu, pluta Kon-Tiki a dis-
ţ de 100 km În 24 det ore). Or, avînd in ve-
dere ă in majoritatea cazurilor navele de sal-
vare Începeau ă În ă la 2-3 ore
de la ă ar fi fost practic imposibil ca
ele ă nu ă ă ă o ă de ulei sau
petrol. Pentru ca epavele ă fie dispersate in
afara "Triunghiului ţ la mari ţ
ţ maritimi trebuiau ă le poarte cu
500 ă
In noaptea de 27 spre 28 decembrie 1967,
feerica ţ a ş Miami (Florida -
S.U.A.) cu prilejul ă ă de ă 11 de-
ă pe Dan Burak ă ş invite un prieten,
preotul Pat Hogan, la bordul micii sale ambar-
caliuni (Wltchcrafth pentru a admira panorama
ş ă dinspre mare. Timpul era fru-
mos ş ţ oceanului ă astfel ă
yachtului i-au fost suficiente citeva minute
pentru a se ă la circa 1 ă de ţ ă
Dan Burak manevra cu Îndemînare ş ă
ţ timp, a oprit vasul În dreptul geaman du-
rii nr. 7. Se pare ă acesta a fost exact mo-
mentul cind postul de ascultare al ă de
ă a ţ mesajul de ă pro-
venit de la Wltchcraft. in care erau precizate
coordonat'âle ţ vasului. ş au fost ă
cute numeroase tentative de reluare a ă
radio, Wltchcraft nu a mai dat nici un semn de
ţ ă O ă de salvare a sosit la geaman-
dura nr. 7 În mai ţ de 20 de minute, dar
ă intreprinse nu au dat nici un rezul-
tat. Yachtul ş oamenii ţ la bord ă
ă spre ţ ă ţ elocvent
ă de scurta ţ a ă de
cuvint al ă de ă ..... Presupunem ă
au ă ( ... ), dar nu sînt ţ ţ pe
mare .. ."
yn ă scanda) ş nu nun:ai În ă
a IzbuCnit In 1968. In luna mal, ă mai
multe ă (explicabile dealtfel), US Navy
ţ pierderea unei importante ă ţ apar-
tinind escadrei strategice de submarine a
Atlanticului. ţ submarinului oceanic
atomic Scorpion, avlnd un deplasament de
3 500 tdw ş un echipaj format din 99 marinari
26
ţ a constituit un eveniment care
a focalizat o ă ă ţ publicului
ş a ă ţ SCorpion trebuia ă se pre-
zinte la baza ă Norfolk (Virginia -
S.u.A.) la 28 mai 1968. Ultimul mesaj provenit
de la bordul ă a fost ţ la 21 mai,
atunci cind vasul ar fi trebuit ă se ă ă
la aproximativ 250 mile vest de Azore. Cum
ă ulterioare de a-I contacta au ş
el a fost considerat oficial pierdut la 5 iunie ş
in ţ ă marina S.u.A. se ă ă
ă ă ă ă ă ă ă la citeva
luni de la acest eveniment, atunci cînd ecou-
rile stîrnite ă a se stinge, o ă
ă ă localiza o ă
intr-un punct situat la 460 mile vest de Azore
ş la o adincime ce ă ş 3000 de metri.
Fotografiile submarine executate cu acest pri-
lej i-au determinat pe ş ă afirme ă
Scorpion a fost ă ş identificarea nu era
absolut ă Dar motivele care au provocat
ă ă ă in continuare necu-
noscute. Semnificativ este faptul ă pasaje ale
diverselor ţ neoficiale ă de an-
chetatori ă ideea ă accidentul nu a
fost provocat de o ţ ă
ş a avut ţ majore in
activitatea de proiectare ş ţ a sub-
marinelor atomice americane. EI a determinat
ă ale regulamentelor ş normelor spe-
ciflce, in sensul sporirii ţ ţ
acestui tip de nave ş trecerea la ţ
submarinelor ş ă de peste 6 000 tdw.
Pierderea lui SCorpion a eclipsat pentru un
timp alte incidente de ş gen, astfel ÎnCÎt
ţ cargoului "Ithaca Island" (noiembrie
1968) a atras mai ţ ţ Proprietarii va-
sului ş ai transportului de griu efectuat pe
ruta Norfolk-Manchester au primit ă
ţ de la compania de ă An·
cheta ă cu acest prilej nu a dus la des-
coperirea nici unui element care sa ofere o
ţ ă ă a celor petrecute. Ra-
mase ă ă rezultat au fost ş ă intre-
prinse În cazul ţ cargou lui Mllton la·
trldes, pierdut În aprilie 1970. Avind la bord o
ă ă ă de ulei vegetal ş ă ă
Mllton latrldes a ă ă portul New-Orleans
(S.U.A.) cu ţ Capetown (Africa de
Sud), dar a Încetat orice transmisie radio ă
nu.mai 2 zile de ţ
In martie 1973, cargoul AnUa (20000 tdw,
32 oameni echipaj) a ă ă cu În-
ă ă de ă ă Ruta ur-
ă Newport (S.u.A.) - Germania ă
ş compania de ă Uoyd a efectuat o
foarte ă ţ ă ă nu a fost descope-
rit nici un indiciu care ă clarifice cauzele dis-
ţ in ţ ă ea a trebuit ă ă
ă armatorilor ţ de asigurare În va-
loare de 3 milioane de dolari. ă parte din
ş i ă cu Anlta, cargoul Norse Varlan.
ă nu mult ă aceea, acest acci-
dent oferind ă elemente edificatoare. Ulti-
mul mesaj transmis de Norse Varlan. a fost o
cerere ă de ajutor. Vasul se afla În di-
ficultate la aproximativ 550 mile sud-est de
Cape May. ţ de salvare ş
imediat au dus la descoperirea unui marinar
care a ş ă ţ ă ă ţ
ALMANAH
ANTICIPA Ţ A
de un panou de lemn. In timpul anchetei care
a urmat, pe baza ă aduse de unicul'
martor ă În ţ ă au putut fi stabilite
(chiar ă par greu de crezut), circumstan-
ţ catastrofei. Naufragiul s-a petrecut .În !'lai
ţ de 3 minute, ceea ce este surpnnzator
pentru un vas de 20000 tdw. Brusc, ă ă ca
cel mai mic semn ă fi prevestit schimbarea
ţ meteorologice, rafale de vint ex-
trem de violente au lovit nava ş simultan. va-
luri ş s-au ă ă peste bord. 1n citeva-
zeci de secunde apa a inundat toate comparti-
mentele calei, iar vasul s-a scufundat cu rapi-
ditate ă ă ca echipajul ă se ă salva.
Cu sau ă ă martori. toate aceste catastrofe,
exasperante pentru ă ţ maritime, au
avut nu numai ţ publicitare, ci ş
economice. ă cum ă statisti-
cile ă ţ Lloyd, intre anii 1974-1978, tra-
ficul maritim din "Triunghiul Bermudelor" s-a
redus cu aproape 65 %. Chiar ş in aceste
ţ numai ă ţ maritime americane
ă ţ ă a nu mai
ţ de 600 de nave intre anii 1971-1982",
ă cum consemna raportul Departamentu-
lui Marinei Comerciale, prezentat Comitetului
Special al Congresului Statelor Unite În 1983.
Ziarul "Miami News" afirma, ă În septem-
brie 1983, ă ă ă este ă doar
pentru perioada 1979-1982 ş ă numai auto-
ă ţ portuare din Miami (Florida - S.U.A.)
au Înregistrat ţ În ţ insolite a
200 de yachturi cu echipaje cu tot, numai În
1971". in iulie 1983,un yacht particular, avînd
6 persoane la bord, este ţ ca pierdut
În apropierea Peninsulei Florida. Vedeta de
salvare - ţ Coast Guard-ului - ple-
ă În ă yachtului nu s-a mai intors
ă Cei 8 marinari ţ ai
echipajului vasului de patrulare nu au avut
ti mp ă ă nici ă un S.O.S.!
Indiferent de dimensiunile navelor implicate,
calitatea echipamentului de care dispuneau
sau de ţ echipajului, se poate
stata ă În majoritatea ş a
lor, oamenii ţ la bord nu au. avut timp sa
lanseze nici un semnal de alarma. Acest lucru
ă ă incidentul s-a petrecut in maxi-
mum 10 secunde ş oricit de ţ au
fost ă ş În urma tragicelor
evenimente, nu a putut fi descoperit nici cel
mai mic fragment de ă provenind C!e la
vasele ă ar,' ş ...ceva nu poate fi de-
cit rezultatul unei explozii de o ă ţ ă
Dar ă ă ţ ă credibili-
tate in cazul unor nave de mici dimensiuni, si-
ţ se ă cind sînt implicate vase de
peste 10000 tdw. Nici torpilarea, nici ciocni-
rea cu o ă sau un recif, nici trombele ma-
rine, uragan ele sau coliziunea cu un alt vas,
nici ă explozia rezervoarelor de combus-
tibil sau a cazanelor nu pot scufunda o ă
ă În mai ţ de 3 minute. Acesta
este un timp suficient de mare pentru a trans-
mite un mesaj radio S.O.S., sau pentru lansa-
rea plutelor de salvare. Nici unul din acciden-
tele ţ mai sus nu ar pulveriza un va-
por astfel incit navele de salvare, ajunse la lo-
cui accidentului ă o ă ă nu ă ă
ă o ă de lemn sau o ă de petrol.

W ANTICIPATIA
O ă ă a incidentelor cunoscute
ă ă doar in 8% din cazuri au fost desco-
perite fragmente de epave ş in numai 1
%
0
ţ Acest fapt este destul de stra-
niu ă ă naufragiul Tltanlculul, s-au in-
trodus ă foarte ţ privind folo-
sirea echipamentului de salvare. Vestele pneu-
matice, ş plutele ş ă de salvare
sînt obligatorii pe orice ă iar numeroase
companii au adoptat un costum special pentru
marinari care le ă ţ În ca-
zul ă in ă Considerind ă prin ab-
surd ă nici unul din membrii echipajelor de
pe vasele ă În ă nu a purtat echi-
pament de salvare sau nu a avut timp ă se
ţ de unul din obiectele plutitoare ă
la ţ ă ă naufragiu, era de ş
ca ă efectuate ă ă ă la re-
cuperarea unor cadavre, lucru ce nu s-a intîm-
plat ă ă
Accidente maritime se ă desigur, pe
toate oceanele Terrei: registrele celebrei so-
ă ţ britanice de ă maritime Lloyd
ă ă in perioada 1929-1954 s-au scufun-
dat 228 vapoare (cifra nu cuprinde vasele d!s-
ă in al doilea ă mondial). Dar, chiar
ă au fost ţ cind navele au naufragiat
Într-un interval scurt de timp ş ă ă ca vreun
membru al ' echipajului ă fie salvat, cauzele au
fost, În marea majoritate a cazurilor, explicate.
Catastrofele, precum ţ ă in
1968 a submarinului atomic francez .. Mlnerve"
(deplasament 2 100/2400 tdw, 52 de oameni
la bord), În apele Oceanului Atlantic, sînt mai
rare ş nu constituie prin ă ş
ţ in care s-au produs o caracteristica
pentru alte zone maritime de pe glob, cu ex-
ţ "Triunghiului".
ă timp de zeci de ani aceste incidente
nu au constituit decit sursa a numeroase le-
gende care ă pri_ntre. marin_ari, iar. mai
ziu subiecte menite sa mareasca numarul Citi-
torilor unor reviste de ţ treptat, tot mai
ţ ş au inceput ă se preocupe se-
rios de aceste fenomene considerate ă in
prezent ca "ciudate". În ultimul timp s-a dove-
dit, ă ă nici 'o pOSibilitate de infirmare. ă ipo-
tezele care ţ atacuri ş mo-
lime subite care au provocat moartea echipa-
jelor, accidente datorate coliziunii cu mine, re-
ciiori, vase mai mari, naufragii avînd drept
ă trombe marine, cicloane, incendii sau
explozii la bord, sint nefondate ş nerealiste.
Vechile ă sînt reluate, confruntate cu
cele recente ş ă cu datele culese de
numeroase ţ ş ţ tind ă contu-
reze tabloul unui fenomen ă
Pentru ă ar fi greu de admis atacuri pirate-
ş asupra unui submarin atomic sau asupra
unui cargou de 40000 tdw, propagarea de
epidemii in rîndul echipajelor unor nave mo-
derne, excelent aprovizionate, ş avînd obliga-
toriu medici la bord. Nici un incendiu nu se
poate propaga În 10 secunde pe o ă de
100 m lungime ş doar o explozie ă
poate pulveriza literalmente un vas de 100.000
tdw. Sau, cine ar putea ă ofere o ţ
cit de cit ă pentru ţ unei
fregate ă de cu '-:1':1. echipaj
de veterani pe Cind naviga 10 ţ meteo-
rologice ideale?
27
SÎNT cunoscute o ţ
de ipoteze asupra ţ
dinozauri lor, teorii care pun
cel mai adesea in ă ca-
tastrofe cosmice, precum ex-
plozia unei letale
in apropierea ă a
sistemului solar, ori impactul
cu un asteroid gigantic. Re-
cent, a fost ă o ă
ă nu ş mai ex-
trage argumentele din astro-
nomie ş ă ci din
ş ţ cu mult mai ă
tene, cum ar fi geologia, cli-
matologia, zoolog ia ş me-
dicina ă
Teoria ş o ă
ă ş altor conjecturi
ş ţ pe ş ă ş
anume faptul de ţ
concret privind ţ
anormal de mare a iridiului ş
osmiului În rocile sedimen-
tate cu 65 de milioane de ani
in ă cind au ă di-
nozaurii. Aceste elemente,
ţ ş in ţ fle-
ş nu se ă cu totul
ă acolo, ci, pentru
ă sint foarte solubile În fierul
topit, ţ fierul in , mine-
ralele care il ţ ş din
cauza asta mai ă numele
de elemente siderofile. Ca
elemente siderofile, ele vor fi
dec.i prezente În orice ă
ă de fier, inclusiv in
nucleul de fier al ă
siderosfera. Minerale fie-
roase, inglobind iridiul ş os-
miul, au putut ajunge prin cu-
ţ de ţ ă in
mantaua ă ş
magmatic fluid de sub crusta
ă Apoi, in ţ vul-
canice, lava a antrenat ş ele-
mente siderofile in drumul ei
spre ţ ă SolidificÎn-
du-se, mai intii, in rocile vul-
canica, iridiul ş osmiul au
fost ă apoi pe ă
ţ planetei prin ţ
ă a factorilor me-
28
DINOZAURII SI MAMUTII
VICTIME ALE UNOR
MECANISME CLiMATICE
DE AMPLIFICARE TERMiCA?
teorologici.
Deci, in acord cu ă
ţ elementele iridiu ş
osmiu observate În rocile for-
mate cu 65 de milioane de
ani in ă au fost aduse din
adîncul printr-un vul-
canism intens. Mai pot fi des-
coperite ş alte urme ale ace-
lui vulcanism? ă
ă deosebit de incuraj ator.
O activitate ă deose-
bit de' ă a avut intr-ade-
ă loc la acea ă geolo-
ă dinspre ş cretaci-
cului, ultima ă a "erei
dinozauri lor", era ă
Ea a dus la fO/marea ş
lui Deccan din peninsula In-
dia, un intins platou de ă a
ă ă ă a fost
ă a fi ă intre 60
ş 65 de milioane de ani.
Acele ţ vulcanice au
fost În mod cert ţ de o
ă emisie a bioxidului de
carbon gazos. ă ă o
ă ă pen-
tru demonstrarea ă ţ
fenomenului ă Se ş
ă bioxidul de carbon de ori-
gine ă deci care vine
din ă Terrei, este
mai ă in carbon 13, com-
parativ cu amestecul de izo-
.topi de carbon din ţ te-
ă Iar în roeite sedimen-
tate la ţ dintre cretacic
ş ţ ţ de carbon
13 este ă ă ă
Din moment ce ne referim
ă la gazul carbonic din at-
ă trebuie 'luat in con-
siderare ş "efectul ele ă
Clinîatologii îl ca pe
un fenomen de ă su-
ă a aerului, produs
de un ş transparent
pentru ţ ă din
optic, dar, În ş
timp, opac la ţ infraro-
'ile. "Sticla ş ă o peli-
ă de ă sau un
strat de molecule de vapori
TITUS FILIP Ş
de ă ori de bioxid de car-
bon produc acest efect. Se
ş ă moleculele de CO
2
ab-
sorb ş emit cuantele ţ
lor ş emise de supra-
ţ Terrei ă ă de razele
Soarelui. Ne ă de
fapt exacerbarea acestui
efect de ă prin ă
rea, peste normal, a ţ
de bioxid de carbon din at-
ă
Putem deduce ă la ş
cretacicului, În vremea celor
mai intense ţ vulcanice
manifestate prin viituri ş ava-
ş de ă din care se de-
gajau bulele gazului carbo-
nic, a fost ă o ă
zire ă a atmosferei ă
mîntului, ă de excesul
de CO,. . -
Ce ţ biologice ar
fi putut avea ş in-
ă asupra speciilor sau-
riene de la ş mezozoi-
cului, care populau cele trei
medi i ale planetei? ă
este mai lung, el pretinde o
serie de ţ ă probabil ă
ridicarea temperaturii nu a
avut nici un efect notabil asu-
pra ,saurienilor mici, asupra
ă ă arhaice ş mamifere-
lor primitive care ă ă
deja, dar aveau talie ă
ă dinozaurii, animale de
talie mare, trebuie ă fi fost
ţ În mod dramatic.
Pentru ă la aceste specii, ra-
portul ţ ă e ca-
racterizat prin valoH dezavan-
tajoase pentru continuarea
ă a metabolismului. Se
ş ă intensitatea proceselor
metabolice e mult mai mare
la . speciile de talie ă ă
zicem ş decit la cele
de talie mare, întrucit anima-
lele mici ă ţ
nal, mai ă ă ă ş flu-
xul pierderilor termice trebuie
ă fie echilibrat într-un fel.
ş dinozaurii probabil
, ALMANAH
Ţ
ă nu erau animale cu singe
cald, ş ă zoO.logi ş
paleontologi care ţ con:
trariul , dar asta nu afecteaza
prea mult aspectele
mei care · ne intereseaza. On-
cum, ş saurieni ş
trebuie ă fi fost în mod neîn-
doielnic În echilibru termic cu
mediul ă ă
efectul de ă a fost ampl ifi-
cat prin ţ suplimen-
ă de bioxid de carbon În
ă atunci acele ani-
male gigantice ă fi
ă ă o temperatura com-
ă de fapt chiar mai
mare, ă arderilor meta-
bolice, decit temperatura am-
ă
Întrucît, la reptile, ţ
reproductive ale masculll.or
se ă in interiorul corpului,
celulele acestor ţ sînt
deosebit de sensibile la alte-
ă genetice produse de
ă La ş ac-
tuale ce ă În ş
terestre se ă un sezon
de sterilitate ce coincide cu
lunite cele mai ţ ale
anului, ca un fel de ă ă
de prevenire a ţ ge-
netice pe care a luat-o na-
tura; capacitatea de reprodu-
cere e ă ă ă doar În
anotimpul cu temperaturi mai
normale. Se poate conchide
ă sauropodele gigantice vor
fi suferit o degradare, ă
dar ă a ţ repro-
ductive, sub ţ ă
pe care nu ş sa o
mai disipeze Într-o ă ă
ă În mediu, fiind de-
favorizate, in acest proces, de
valorea ă a raportului su-
ţ ă ş
Gobi, paleontologll au desco-
perit mari ă ţ de ă de
dinozaur, pietrificate, gigan-
tice, al ă embrion nu s-a
dezvoltat ă ceea ce
ă ş ă pro-
fvnde În ţ ă
ce le-a fost transmisa.
ă un principiu euristic,
de· ă ă ţ
de util În cercetarea ş ţ
ă Este principiul parcimo-
niei cauzelor sau, "briciul lui
Occam", cu un mare rol in·
elaborarea ţ ş
ţ pozitive. Cu alte cuvinte,
cu un ă cît mai redus de
cauze trebuie ă se explice
un cerc de fenomene cit mai
larg, trebuie ă fie posibile
ă cît mai ă
toare. În acord cu ă

Ţ
lege ă esenta supozi-
ţ mai sus amintite, o ampli-
ficare a temperatu rii de na-
ă ă ar trebui ă ă
ă În vigoare ş in explica-
rea ţ altor vertebrate
de talie mare, de ă a ma-
muti lor, a mastodontilor, a ri-
nocerilor ş a elanului gi-
gantic, o tragedie ă
de la ş pleistocenului,
În finalul ultimei ţ
Vîrsta acestei epoci este cu
mult mai ă de timpul
nostru, fiind ă la circa
zece mii de ani. ă ă
ţ de bioxid de car-
bon În straturi le de ţ ă
care ă de la ţ
nea Wurm ne ă din nou
ţ ale ţ de
gaz carbonic, ţ sînt
ă ă
ţ ş ţ Oricum,
ei sînt ş În ţ cu
ş salturi în mecanis-
mul efectului de ă cu
ş ale temperatllrii medii
a aerului, pe care le ă in-
ş faptul ă ţ s-a
ş Studii paleocllmatice
care folosesc metode inge-
nioase pentru a suplini ab-
ţ datelor despre ţ
elementelor meteorologice,
utilizind, ,În calitate de para-
metru climatic, dimensiunile
unor specii de gindaci fosili,
(de coleoptere), Of au ă
ă ş pleistocenului,
ă ă ritmul în
care a crescut temperatura
medie trebuie ă fi fost ex-
trem de alert, de circa un
grad Celsius pe deceniu.
Pe de ă parte ş
descoperiri paleontologice
neindoioase, ă mamiferele
cu ă avînd taI ii enorme,
au ă în nordul Eurasiei,
precul1] ş În Ame:rica .de
Nord. In cadrul unei analize
climatice constatam chiar ş
acum În' aceste zone Însem-
nate abateri de la norma cli-
ă Climatologii au ă
tentative de a caracteriza
al'lomatiile ţ
printr-o serie _ parametri
empirici, de formule
simple cum ar fi "gradul de
continentallsm" care statu-
ă o ă ţ ă
Între anomalia ă ş dis-
ţ ă la ţ ă 0geanu-
lui, ă masurata de-a
lungul unei pa.ralele .. ob-
servat ă valon le mal ndlcate
ale "gradului de ţ
lism" se ă cu ampllfl -
ă ale ampl itudinii anuale
ă de temperatura
aerului. O ţ ă a com-
ă cJimatiee anormale
este ă atunci cînd clima se
ă ş se prpduce un bi-
zar fenomen de ,amplificare a
ă pentru 'acele regiuni
care sint caracterizate de un
grad
ridicat. In timpul din
emisfera ă prin acest
se ă de
exemplu, depresiunea
ă un minim barometnc ce
ţ ă clima întregii Eu-
rasii. Invers, o ă a tem-
peraturii pe timp de ă se:
ă prin temperaturl
anormal de ă În mijlo-
cul Eurasiei (avind drept co-
rolar formarea anticiclonului
siberian). Marea anomalie a
ţ generale a atmos-
ferei, fenomenul musonilor,
este ţ ă ş
ă a ţ de amplifi-
care ă a unei
mari întinderi de uscat. Din
ş ă polul frigului,
În emisfera ă nu se ă
ş la polul nord geografic,
ci la latitudini mai mici de 90
de grade, În Siberia; la fel, în
Canada, se ă tem-
peraturi mai ă
decît acelea din jurul polulUi
nord. ă ţ de am-
plificare sui-generis pe care o
au marile Întinderi de uscat
ale emisferei nordice, incom-
plet ă ă din punc-
tul de vedere al climatologiei,
trebuie ă se fi manifestat cu
ţ ă În perioadele la
ş ori inceputul manlor
ţ ă ace_stor
ă de temperatura ce
vor fi avut loc spre ş
ţ ultime, wurmiene,
merg ă la a spune ă prin
acest efect. de continentalism
accentuat, viteza ş
temperaturii aerului a fost de
ă ă la trei ori mai
ă in America de Nord, Ş
respectiv de patru ă la
cinci ori in Eurasia de nord,
decit pe restul sferei terestre.
De data aceasta se presu-
pune ă in cadrul speciilor
de mamifere gigantice acope-
rite cu ă numai fe-
melele au fost cele afectate in
mod direct prin ş
temperaturii. ş În
medicina ă care stu-
ă actualele mamifere de
(Continuare in pag. 32)
29
STiiNTA
, LA'

Ş
CîT de vechi sînt ă
rile calenqaristice? Dar calen-
"Intre 35 ş 30000
pina la 15000 de ani Le.n.,
ş ă cum a demonstrat
arheologul Alexander Mar-
schacK", ţ ă ă
cîteva minute, ă nu ime-
diat, dovedind o ă infor-
în d?menAiu. ţ o
ţ ţ In continuare
spunind, ca un considerent
de prim o,rdin ă oricum, ori-
zontul anilor respectivi le si-
ă 1n ă preistorie (ce
t ermen impropriu!), cînd
Homo Sapiens locuia În ă
ş ş vînatul, picta
ţ ş ş producea
ca act ş focul.
Prometeu astronom?! Studi-
ile, mai mult decit probatorii
asupra unor piese din ţ de
mamut, ţ ş oase de ă
ă provenite din ă
nle Lartet, Blanchard ş ş
terile Placard, Barna-Grande,
La Marche, utilizind tehnici
moderne, au dovedit ă res-
pectivele piese nu erau scrije-
late cu ă de' ă sau
cu motive decorative; ele
erau,. pur ş simplu, cele mai
vechi efemeride cu ţ ă
Închipuind ă figurînd
ciclurile lunare.
Ş ş întrebarea dE! la
i nceput a ă ă ă un ultim
ă Spunem aceasta
gîndindu-ne la marele
dar zodiacal din Templul zei- .
ţ Hathor din Denderah.
ă ă ă faptele ă vor-
ă "
Denderahul (in antichitate
se numea În ă Inu ş
On al ţ iar În ă
Tentyris), acum o ş
ă ă intre
dunele ţ undeva pe
cursul mijlociu al Nilului in
vechime centru de cult 'im-
portant (al ţ Hathor), a
conservat printr-un accident
30
CELE MAI VECHI
CALENDARE?
GHEORGHE N. POPESCU
feric!t al istoriei posibila
proba a dovezi i ă astrono-
mia avea, cel ţ aici În
Tara Ta-Kemt, o vechime in-
ă "Incredibil dar ade-
ă exclama capt ivati
de retonsmul expresiei acum
la I ă dar acest
ţ ă astrono-
mice care, o ă admise
Ia
dlzarll Istonei ş anti-
ce:10 950 ani le.n.! Într-ade-
ă mult prea mult pentru cit
ş noi - ş ă -
despre istoria civilizatiei ă
Marelui Hapi. Este o ă
ă sau ă fantezie? ă
ş din
dlalectlce, ă cu Paul
Brunton ă de fapt, marele
calendar ţ ă o
ă enorm de veche: 90 000
ani i .e.n.? ă o alterna-
ă ş ş trebuie
s-o ş nu numai
pentru istorici.
. Ia descoperirea acestei
a trecute ş
pina astaz!, ţ
c:are s-au facut cu privire la
timpul inscris În ţ sale
astronomice s-au înscris in
firescul ă dependente
de suma ş ţ ce le
avem despre ă ţ cu-
noscuta ţ a Egiptului
antic : de la ţ nedisi-
ă ţ ă de o bijuterie ar-
ă ă la trecerea ei in
Uitare, pentru ă ă o ex-
presie ă a "decalogului
ţ ş ceva nu
poate exista".
Scu.'ptat pe plafonul prona-
templului ţ Hathor
din Denderah, marele calen-
'dar y (vezi desenul) incorpo-
reaza toate ş ţ as-
(care nu erau pu-
tme:!) a.le ţ egip-
tenI. Diversele ă
astronomice; teo, antropo
zoomorfe sint dispuse 1n Spl-
ă ă ş ă ş ÎnconM
jurate de ă ă ţ
- "decane", semne-simboluri
ale zodiacului - unele În pi-
Îngenuncheate,
dispuse Imprejurul globului
terestru ş ă ţ ş cu bra-
ţ ridicate avînd pumnii
ş ş privesc spre
apus, spre Amenti sau lalu -
marginea lumii intunericului
a tenebrelor, a "lumii
lalte" - acestea sînt orientate
1n sensul ş ă diurne
ă ă acolo unde se
ş Soarele venind cu
barca Mesketet - sursa t ra-
ţ ă a luminii. in ş
rea
y
sa pe cer, Soarele este
de zeii-Iei sau "Akeru"
(dupa "Cartea ţ Sînt
reprezentate, de asemenea
cele ş stele sacre
(Orion), iar intre imagini intil-
ş ş ş
ţ cynocefale, ca sim-
ale ecuatorului, eclipti-
CII Ş respect iv, ale celor
ă echinoctii.
Astfel, aici erau redate sim-
bolic aspectele astronomice
legate. cultul ş teologia
hathonana ca un "memorial
al stelelor oare, ş
drumul i nfinit, se ă
pe . . cerul aparent al T errei.
SpIritul nostru, oricît ar fi el
de sceptic, nu poate decît ă
Încerce un sent iment de ad-
ţ pentru sublima inteli-
ţ ă care a reusit ă redea
in acest fel, ş ă ă de
a Universului", scria in-
spirat i Paul Brunton.
Considerînd cunoscute no-
ţ ţ
aspectuluI astronomic de
fond al problemei fenomenu-
lui. p:ecesiei generale, vom
amintI doar ţ sale:
- deplasarea politor pe
sfera ă rolul de stea
ă revenind in decursul
t impului unor stele diferite;
ALMANAH
ANTJCIPATIA
- inegalitatea dintre anul
sideral mijlociu (365
Z
6
h
09
m
10) ş cel tropic m-ijlociu (36SZ
5
h
48rT\46) conduce la depla-
sarea ţ punctului ver-
nal (y). În lungul ecuatorului
de circa 0"12/ao;
- deplasarea ă a
ţ denumite zodia·
cale ă de punctul varnal ('Y).,
considerat la o ă
ă ori gine de coordonate.
Astfel, din antichitate ş ă
În prezent, timp de aproape
2 000 de ani, ()) ş semnele
zodiacale s-au deplasat in
sens retrograd ţ ă de aceste
ţ cu ţ mai mult
de 28
0
;
_ calculul regresional con-
duce la precizarea momentu-
lui cînd Soarele intersecta
ecliptica, concQmitent cu pe-
unei ţ ze-
diacale, putînd data, de
exemplu, o insemnare astre-
ă ă (vezi fi-
gura).
ă unele ă ma-
rele calendar zodiacal din
Denderah este extrem de
vechi, el putînd fi ă de
mai multe ori. Alte ipoteze -
deosebit de prudente - ba-
zate pe faptul ă in Egipt zo-
diacurile circulare au fost in-
troduse tîrziu, În epoca ptole-
ă ele fiind imprumutate
de la greci (care, la rîndul lor,
îl ă - prin filiera
ă - de la
babilonieni), il ă a fi
din seco.lul-I e.n., din epoca
ă Tiberiu.
Cu toate acestea,f va trebui
ă facem ţ dintre
semne.!st îodiacale conside-
rate a fi venite din Grecia sau
aabiloni a ş unele ă
proprii egiptene ş provenite
dintr·o ă antichitate.
Diviziunea În 36 de decane
ale zonei celeste "din proximi-
tatea arcului zodiacal al
eclipticii, decane considerate
ca domenii privilegiate (con-
ţ decanilor) ş domi-
nate, ca genii celeste, de cite
un mare zeu egiptean sau
egiptenizat: Ap is, asociat
ţ Taurului; Horus
ş Harpocrate, ţ Geme-
nilor; Isis pentru Fecioara;
Nefthis pentru ş ti etc .. .
(Horapolon, "Hierogliphas",
2). Clement din Alexandria
(in "Stromates", VI, 4). men-
ţ ă ă egiptenii ă
amintirea celor patru ă ţ
scrise de Hermes-Thot, intre

ANTICIPA Ţ A
care una descria stelele con-
siderate fixe, alta ţ
ş luminile Soarelui ş Luni i,
iar celelalte despre ş ă
ş ă Eusebiu din
Cezareea, egiptenii, care sînt
primii ce au inventat astrono-
mia, Ş i . reprezentau lumea
sub forma unui cerb ardent În
centrul ă plasau, ca ge-
niu ă ă '8.1 Universu-
lui, un ş cu cap de ş
de forma literei ş ti teta,
cu corpul ă de stele
ş ş devora coada ("Pre-
parat io Evanghelica", 1. 10; X,
6). Nu era altul decit ş
Uroboros, reprezentarea infi-
nitului care. mai apoi, a fost
preluat de ş ca in-
ă a simbolurilor lor ern
M
blematice.
Alte ţ mitologice ş
istorice antice, ţ preocu-
ă astronomice egiptene
ă
ă Platon, ori.nduirea de
stat ă ă peste
8 000 de ani la vremea discu-
ţ lui Solon, "cel mai ţ
lept dintre cei ş ţ ţ
ai Atenei", cu Psenofis din
Hermopolis ş cu Sonhis din
Sais, ţ templului
Neit din Sai!:; ("Timaios", 23,
e), ă 8000+570=8 570 ani
Le.n.
Herodat ("Istarii", II,
142- 144) ă ă ă in-
ţ comunicate 'lui de
ţ tebani ş ă propri-
ile sale ţ (a ă
341 sau 345 de statui inchi-
puind cite o ţ de
mari ţ ş faraoni
"piromis"), "dinastia zeilor" in
Egipt a inceput cu 11340 de
ani inaintea ă ă sale,
ceea ce corespunde aproxi-
mativ cu 11 780 de ani Le.n.
ţ dinastiei Jegen-
dare a zeilor este ţ ă
de ţ ş
"pietre din Palermo", care În-
ş ă numele a zece, fara-
oni-semizel, de papirusul din
Torino, care ă ă
dinastie cu 5613 ani inainte
de Mer;1es (Horus ă
rul?), primul faraon al Egiptu-
lui unificat ş de istoricul Ma-
nethon (secolul III Le.n.), au-
torul unei istorii a Egiptului in
limba ă care o ă
cu 5813 ani Înainte de Me-
nes. ă aceste izvoare, "di-
nastia zeilor" sau a "semizei-
lor" se ă ă anul
10061 Le.n. ă Manethon)
sau ă anul 9850 Le.n.
aproximativ ă papirusul
din Torino).
ţ mitologice antice
sustin ă Thot, zeu alogen,
cu o ţ ă În
panteonul zeilor Egiptului fa-
raonic, numit ş "regele vea-
curilor", "care a fost de la În-
ceput", ă "care s-a
ă pe sine ş (S.A.
Turaev), ă ă ă
tii", ţ ambelor ă
mînturi" ă ţ .fa-
raonului Useir-Ana), ar fi
sosit În Valea Nilului la vre-
mea pe cînd ţ de
ă ă se afla În constela-
tia ă Racul-Cancerul
(L. Filippof), deci acum cel
ţ 8800 ani i.e.n.
Herodot din Halicarnas
("Istorii", Il, 4). Ar istotel
("despre cer", II, 2), Strabon
(:,Descrierea Egiptului", XIII.
1, 29), Diodor clin Sicilia ("Bi-
blioteca ă I X, 6;
LXXXI, 4) au scris, fiecare, la
vremea lui, despre nivelul
inalt al astronomiei egiptene.
ş ş ş stelelor
au fost Întotdeauna ol:)servate
cu ă ă În Egipt mai
mult decît în orice ă ţ ă
iar aici se ă ă din vre-
muri despre care ţ vine a
crede, ă sint atît de ă
tate, registre unde au fost În-
scrise ţ cu privire la
fiecare dintre stele; ... se pot
ă acolo ă despre
ş planetelor, despre
orbitele pe care le descriu ş
despre opririle lor" (Diodor
din Sicilia, op. cit., LXXXI, 4).
Sau: "egiptenii au fost cei
dintii dintre ţ oamenii care
au ă anul si l-au ă ţ
În ă ă ţ ţ
seama de anotllnpurtle lor.
Au ă ă descoperire,
spuneau ei, ă ă
ă stele" (Herodot, C\p. cit.,
"Euterpe", 4). ă logogra-
fui ionian Hecataios din Mil et,
egiptenii au ă o ă a
cerului, stabilind unul dintre
cele mai vechi calendare -
ă din anul 4241 î. e.n. -
ca urmare a ş animale-
lor ş a practicii navigati ei
("Periegesis").
Studii moderne ă
drept punct de plecare al ca-
lendarului vechi egiptean în
preajma anului 11 000 i.e.n.
(H.S. Bellamy) sau 11 542
Î. e.n.(1. Donelly).
Ş ă toate acestea nu
conving, ă ă pe Dio-
gene Laertios (sec. III. e.n.);
31
"egiptenii au inregistrat 373
eclipse solare ş 832 eclipse
lunare". Un calcul simplu, la
în de mina oricui familiarizat
cît de cit cu astronomia, ă
ca aceste ţ se rapor-
ă la aproximativ 10000
de ani. Mai mult, istoricul bi-
Syncellus (806 e.n.)
ţ bazat pe cronici
pierdute ă ă egiptenii
au inregistrat evenimente as-
tronomice ş sociale ce se ra-
ă la o ă incre-
ă 36 525 de anii
Orice s-ar zice, durerea de
cap ce te ă la citirea
acestei cifre nu trece cu pira-
midoane!
ă vedem, in final, datele
care ar justifica autenticitatea
ţ astronomice ale
marelui calendar zodiacal cin
Oenderah ş ă ele ă
de asemenea, ă respectivul
calendar nu este decit o co-
pie ţ ă ş tirzie (a cita
oafe?) a unuia foarte vechi.
faptelor expuse
mal Inarnte, onzontul anului
10950 i.8.n. nu mai pare im-
p,?sibll. Astfel, istoria Egiptu-
lUi nu ar incepe cu prima di-
nastie din listele lui Manet-
hon (3200-2980 i.e.n.), Valea
Nilului fiind ă cu mult
de datele acceptate
Inca In tratatele ş manualele
de istorie ă Egiptologi
ţ admit,
In mod provizoriu, "din ă
de date absolut aplicabile
preistoriei . egiptene, ă civili-
ţ ă a inceput P08"':
te In Valea Nilului spre anii
10000, i.e.n." (J. Morgan, E.
Orioton, P. Bourguet...).
La 58 km sud de celebra
ă (Karnak), intr-un mic
templu dedicat lui Hnum _
zeul ă ţ - din ş
Esneh se ă sculptat un alt
calendar zodiacal ce consem-
ă o ă ă provoca-
toare: primul semn zOdiacal,
care marca epoca construc-
ţ templului, se ă in con-
ţ Fecioara, ceea ce În-
ă epoca 10950-
13 100 te.n.1 Despre acest
se mai ş doar
ca u.tlma sa ţ s-a
ă În secolul " e.n. in tim-
pul lui Ptolemaios al IV-lea
Philometor.
ă ă istoria ă in-
corect ă a Egiptului _
ca ţ ă a exis-
. tentei calendarului lzodiacal
din Denderah ş Esneh - de
DINOZAURU SI MAMUT"
(Urmare din pag. 29)
talie mare cunosc faptul ă o
ridicare a temperaturii am-
bientale ţ ă negativ
fluxul de singe antrenat 1n
ţ ă Curgerea
ă ă ă
cu ea ţ nutritive
necesare pentru dezvoltarea
ă a ă Medicii
veterinari ş ă o reducere a
fluxului sanguin uterin pro-
duce, la vaci, un ă cres-
cut de avorturi sau de malfor-
ţ ale ă Or, ă
asemenea accidente repro-
ductive apar la ş mami-
fere de talie mai ă decit
a ţ cu o ă mai
ţ ă atunci se poate
afirma ă la mamiferele gi-
gantice de la finele pleistoce-
nului, dificultatea in procesul
ă ă ă 'cu
valoarea ă a raportului su-
32
ţ ă ă cor-
poral) era ă În-
ş termoizolator ce le-a
ajutat ă traverseze ţ
nea, s-a dovedit in cele din
ă fatal, antrenind com-
pleta ţ a speciilor
respective.
Avantajul acestei teorii cli-
matico-generice, a
vertebratelor terestre de talie
mare, este ş acela ă ă
un caracter de uniformitate
uniformitarismul fiind unui
din principiile de lucru în ge-
ologie ş paleontologie. Dar
nu este deloc ă ş al-
ternativa ca, prin descoperi-
rea unor noi date, revelatoare
in ă ă cu trecutul vietii
pe ă ă fie furnizate
premize ş ţ pentru ipo-
teze mal ă .pentru
modele mai exact congruente .
cu _ o. atit de ă
tata In timp.
aceea a alteia, ' cu mult ante-
ă poate enigmatica ţ ă
din care a sosit Thot, zeul al-
bastru sau verde, acea re-
giune ă ă si-
ă spre apus (1), purtind
nl!m!3le enigmatic de .. Lac al
flacarilor", "NSHSR", "lacul
celor ă focuri" . ă fie
vorba, oare, de Atlantida?
ă ă ş un
raspuns sigur, de final: intoc-
mirea marelui calendar zodia-
cal din Denderah - ş nu nu-
mai a lui - presupune, in
mod logic, ţ astrono-
mice ă pe parcursul a
mii de ani anteriori datei ex-
treme ce o ţ
BIBLIOGRAFIE SELECTIV'"
ALEXANDER MARSHACK - ... Bokl
, .... look at CUr Pal', In "National
Geographlc", voI. '47, No. 1, Jenu-
ary, 1915, pp. 62-89; .
J -P. SERGENT - L'HomlM H '1 a
"000 ... ..... ...,. .tronome.
InHSclence e' Vie
M
, Il10. 844 Mal
1971, pp. 71-15; ,
FRANCOIS DAlJMAS - DendeB el le
Tlmpte ertt.IhOf. cairo. 1969;
CA.MILLE LAOIER - Autour de 1.
PI.,.. de RoMlt., Bruxelles 1927.
cap. II - La querelltt del zodla-
quel, pp. 20-45.
ALMANAH
Ţ <;Jr
SAVANTI SI SCRIITORI

CEI mai ţ autori de science-fiction
sint, de/ obicei, ţ Într-unul din dome-
niile de vîrf ale tehnicii, simbioza dintre efer-
vescentul talent literar ş ă ş ţ ă
de ă ţ ă ă ş finalizarea În capo-
doperele genului.
Autor al romanului devenit antologic ă
boiul lumilor", englezul H.G. WELLS
(1866-1946), unul dintre clasicii literaturii de
ţ era ţ in ş ţ La 70 de ani
a ţ o ă de doctorat pentru ş do-
vedi ţ la lumea ş ţ ă
Unul dintre cei \ mai mari scriitori de antici-
ţ John Taine, nu era altul decit matemati-
cianul ERIC TEMPLE BELL ă
cut in Anglia, dar stabilit în S.U ..A., ca profe-
sor la Harvard. Romanele sale .. Inaintea zori-
lor", "Steaua de fier", "Germenii ţ "Cur-
gerea timpului" ă o uluitoare viziune a
viitorului.
NOR B E R T W I E NER
(1894-1964), matematician, Întemeietor al ci-
berneticii, ş incercat ş pe ă lite-
raturii cu splendidul volum "Dumnezeu ş Go-
lemul".
LEO SZILARO (1898-1964), american de
origine ă - unul dintre "autorii" bom-.
bei atomice ş ţ celebrei
tisment ă ş F.O. Roosevelt - a
scris o culegere de povestiri fantastice, dintre
care cea mai ă - .. Vocea delfinilor" -
se ă printr-o ţ ă ă ă
Paleontologul sovietic IVAN EFREMOV
(n.1907) este autorul clasicelor ă de an-
ţ "Nebuloasa din Andromeda" ş "Cor
Serpentis". "Soarele gol" ş ,,0 ă pe cer"
sînt doar ă din cele peste o ă de ă ţ
- romane, ă ş ţ manuale - apar-
ţ unuia dintre cei mai profitici reprezen-
ţ ai genului, americanul ISAAC ASI MOV
(n. 1920) de specialitate biochimist, fost pro-
fesor al ă ţ din Boston.
Scriitorul englez A.C. CLARKE (n. 1917),
specialist În ă ă a descris
În paginile romanelor sale ţ cosmice ş
ţ orbitali, cu mult inainte de a fi lansate
primele rachete. "Odiseea ţ ă 2001" nu
este decit una din remarcabilele scrieri de an-
ţ cu ă ş ţ iar operele
care i-au urmat - "Preludiu În ţ "Insule
pe cer", ş ă ş ş ste-
lele", ţ cu Rama", "Fîntînile paradi-
sului" - au dovedit clarviziunea ş ţ ă ş .
ţ ă a acestui autor valoros.

ANTICIPATIA
.. DE
ANTICIPATIE
RODICA BRETIN
ă in Austria (1927), HERBERT W.
FRANKE ă ş ă la Univer-
sitatea din Munchen. In afara ă ţ ş ţ
fice, abordind printre altele domeniul graficii
computerizate, Franke este binecunoscut ca
autor al unor frumoase romane ş povestiri de
ţ ţ gindurilor", "Zona zero",
ş cu orhidee", ş lui Ein-
stein".
Cunoscut ca autor al romanelor-avertisment
"Germenul Andromeda" ş "Omul terminal",
precum ş al unui ciclu de romane dedicat
medicilor, biologul american de origine en-
ă MICHAEL CRIGHTON (n. 1942) ş
luat doctoratul la Harvard, fiind in prezent
scriitor ş scenarist de film (a printre
attele, cunoscutul scenariu "Lumea vestului").
Larry Niven este pseudonimul americanului,
LAURENCE van COTT NIVEN (n. 1938), de
profesie matematician, au.tor al unor ă ţ de
mare succes: "Lumea-Inel", "Inginerii Lu-
mii-Inei", "Lumea Ptaavilor" ş "Protectorul".
Compatriotul ă ·JERRY POURNELL (n.
1933). inginer; psiholog, doctor in filozofie ş
absolvent În ş ţ politige, a colaborat la pro-
grame1e ţ NASA. In afara romanelor ,;O
ă pentru rege" ş ş focului", a
realizat adaptarea ă ă filmul "Evada-
re din Planeta ţ
Englezul FRED HOYLE (n. 1920), astrofizi-
ci an ş teoretician astrobiolog binecunoscut,
autor al volumelor ş ţ "Natura Universu-
lui" , "Norul ţ ş "Galaxii, nuclee, quasari",
a publicat mai multe romane science-ficfion
' ("A de la Andromeda", "Norul negru"). Din
1963 ă ă cu fiul ă JEOF-
FREY HOYLE, rodul acestei ă fiind
volumele: ,,A cincea ă Ş ş spre
"Infernu'" ş ţ
Americanut H.C., STUBBS (n. 1922), specia-
lizat În astronomie ş chimie, ă sub pse-
udonimul Hal Clement romanele "MIsiune pe-
ă "Aproape de masa ă ş "Ci-
clul focului".
, PAUL ANDERSON (n. 1926), american -de
origine ă absolvent al unui institut de fi-
ă ş ş popularitatea volumele
"Patrula timpului", "Valul cerebral" ş "Furtuna
de ă
Desigur, ă ă ar putea continua, pe
ea inscriindu-se multe alte nume ale unor
scriitori de ţ ce au ş ă ă În
imperiul ă ţ ş ţ ţ lite-
raturii de cea mai ă calitate.
33
ANUAL, pe planeta ă
au loc circa 16 milioane de
furtuni. Uneori, in timpul
acestor furtuni iau ş
fulgerele globulare, care re-
ă o ă ă de ma-
nifestare a ă ţ natu-
rale.
in ultimii trei sute de ani,
de cind se ă fulgerul
globular, au fost adunate mii
de ă au fost publicate
sute de descrieri ă ţ
ale acestui fenomen. Cu toate
acestea, fulgerul globular a
ă ă in .prezent una
dintre cele mai mari enigme
ale naturii.
ă cum scria recent re-
vista ă "Sputnik", ur-
ă fulgerului globular sint
dramatice ş uneori ctliar fa-
tale pentru cei care au ne-
ş ă ă În contact cu
el. ă citeva ă rii ş date
concrete despre fulgerul glo-
bular, prezentate de' revista
ă ă
Pilotul Valentin Akkuratov a
relatat ă Într-o zi din luna fe-
bruarie 1946 se intorcea cu
un avion cu patru motoare
dintr-o ă ă de explorare
a ţ În Arctica. Zborul
decurgea ş la ă ţ
de 1200 metri, cind ă
În carlinga ţ ă o
ă de o culoare orbitor de
ă Ea se ş lin de-a
lungul. peretelui din stinga În
ţ lui Akkuratov. La
aproximativ 30-40 cm de
fata pilotului, sfera se opri,
pulsind ş ă Pilo-
tul- nu ţ nici un fel de ă
ă ci doar o ş ă ţ ă
ă În partea ă a
capului. Apoi, ş
culoarea in verzui, sfera se
ă coborind, spre ş
care ducea la cabina de ra-
diotelegrafie. StrecurÎndu-se
sub scaunul radiotelegrafistu-
lui. sfera ă producînd
34
FULGERUL
GLOBULAR
un zgomot foarte puternis.
Picioarele de metal ale scau-
nului s-au topit ş a izbucnit
un incendiu. Din fericire, ra-
diotelegrafistul nu a ă ţ ni-
mic.
ă ce au stins incendiul,
pilotii au controlat ă ţ
cabina. Toate hublou riie ş
ş erau ermetic inchise, nu
exista nici cea mai ă ă
ă ă Radiotelegrafist ul a
informat ă eterul era curat ş
calm, în ă ş nu se auzeau
nici un fel de trosnituri ş
pocnituri, care co"nsHtuiau
semne sigure ale apropieri i
furtunii.
Cum de a putut ă
fulgerul globular Într-o ca-
ă ermetic ă
T. Vasilieva din satul Kolo-
ticino, aflat În apropierea
Moscovei,. a povestit ă
toarele: "In ziua de 10 mai
1978, la orele zece ţ
a Început furtuna. O ă cu
lumina unui fulger pe. Întreru-
ă din camera În care
ă aflam a ă o ă lu-
ă cu ţ liliachii de
ă unui cap de om.
Peste o ă ă a
luat foc. M-a ă
ideea ă ă va lua foc ta-
petul va arde ş casa ă
care era din lemn. Am lovit
cu putere cu palma mîinii
sfera ş ă Sfera
s-a descompus pe loc în
sfere mai mici, care au ă
la ă Abia acum am fost
ă de ă Mîna imi
era ă ă la os. Pielea de
pe degete mi se innegrise ş
se umflase".
Un caz dramatic s-a Întîm-
plat cu 5 ş sovietici, la
17 august 1978 În ţ
Caucaz, CÎnd ş s-au
oprit pentru Înnoptat la 3 900
metri altitudine.
ă ce a povestit Viktor Ka-
vunenko, maestru ţ

VASILE OROIAN
nal al sporturilor: "M-am tre-
zit din cauza unei ţ
stranii, ă În cort ar fi intrat
cineva Am scos capul
din sacul de dormit ş am În-
cremenit: La ă ţ de
circa un metru de la sol, plu-
tea o ă de culoare galben
deschis, avînd ă unei
mingi de tenis. in ş mo-
ment, ea ă În sacul de
dormit al lui Korovin. ă
un urlet ca de ă ă ă
sfera ş ă ş incepu ă
se plimbe deasupra ţ
saci de dormit, ascunzÎndu-se
pe rînd cînd În unul , cînd in
altul. Cînd sfera ă ş
sacul meu am ţ o durere
ingrozitoare, de ă ş fi
fost ars cu un aparat de su-
ă ş mi-am pierdut ş
ţ Revenindu-mi În fire
peste cîtva' timp, am ă
ş ă ă care,
metodic, respectind o or'dine
numai de ea ă ă
trundea din nou În sacii de
dormit ş fiecare ă pro-
voca urlete disperate, neome-
ş Acest lucru se ă
de cîteva ori. A fost ingrozi-
tor. GÎad mi-am revenit din
nou În fire, se pare a cincea
sau a ş ă sfera nu se
mai afla in cort. Nu-mi mai
puteam ş o ă ş un
picior. Corpul Îmi ardea de
ă se transformase Într-o
ă cu foc. Apoi mi-am
pierdut din nou ş ţ ...
Unde a ă sfera, nimeni
nu a observat.
La spitalul unde am fost
ş cu helicopterul, mie
mi-au ă ş ă Nu
erau arsuri, ci ă ţ Întregi
de ş ă smulse
de pe os. La fel s-a intimplat
ş cu prietenii mei, Sighin,
Kaprov, ş Ol eg Koro-
vin a fost ă ucis de ă
probabil din cauza faptului ă
sacul lui de dormit se afla De
ALMANAH
Ţ
o saltea de cauciuc ş era izo-
lat de ă
Fulgerul globular nu a
afectat nici un bbiect de me-
t81 i-a ţ doar pe oameni" .
În ş ă o intimplare,
ă de pilotul militar B.
Korotkov. Avionul lui, care
zbura cu 520 ă a întîl -
nit În calea ,sa o ă de foc
cu diametrul de 5 metri, care,
ă ce a trecut prin tot avio-
nul, a explodat in coada
acestuia, distrugÎnd ş
interior ş reducînd motoarele
la ă Cercetarea ă
de ă ş a acestui
fenomen a dat la ă nu-
meroase lucruri ş
despre fulgerul globular. S-a
constatat, printre altele, ă
sfera de foc nu zbura În În-
tîmpinarea avionului ş nu
ă pe loc, ci se deplasase
o ă ă de timp În ţ
avionului. Prin urmare, fulge-
rul globular se poate deplasa
cu o ă mai mare de 500
km pe ă ...
Fulgerul globular are "o
mie de ţ ş o ă ne-
ă de surprize în "com-
portare". ă ă ş denu-
mirea de la forma sa globu-
ă el nu-i este Întotdeauna
fidel: ă cheaguri de foc
sub ă de ă
sau ţ de sfere. La unele
dint re ele au fost observate
"tentacule" ş "cozi". Fulge-
rele globulare pot avea culori
din cele mai diferite: albe,
galbene, oranj, ş chiar ş
albastre. Dimensiunea medi e
a sferei lumioase este Între 15
ş 40 de cm.
Aceste fulgere nu sînt con-
stante nici in "comportare".
Unele sînt nezgomotoase, al-
tele, din ă ă ş
ă vÎjiie. ă ş unele
care ă scîntei ş se ro-
tesc.
ţ lor ă de la cî-
teva secunde ă la 10-15
minute. Iar apoi sfera ori dis-
pare ş .. face o ă
ă In ţ d,e
70-90 la ă sferele de foc
apar in timpul furtunii sau
ă ea. Dar nu sînt rare ca-
zurile cînd ele apar chiar cînd
cerul este senin.
ş cum ă din cerce-
ă efectuate, oamenii de
ş ţ ă sint ţ in pri-
mul rînd de ă la în-
trebarea: de unde are fulgerul
globular o ţ ă de distrugere
atit de mare? Este cunoscut

Ţ
cazul CÎnd o ă de foc de
ă unei mingi de fotbal
se rostogolea ă pe
ă ă În urma sa
gropi cu un diametru de un
metru ş ă Un alt caz
s-a intimplat la Habarovsk, in
Orientul ă Un fulger
globular a nimerit Într-un ca-
zan cu 7 000 litri de ă
Peste zece secunde, apa a
dat În Cl9cOt ş a continuat ă
ă timp de 10 mi-
nute, ă cînd "Înecatul" ş
ă ş pe fundul caza-
nului.
La intrebarea de unde pro-·
vine energia fulgerelor globu-
Iare nici una din legile cunos-
cute ale fizicii nu ă vreun
ă Singura ţ
ţ ă ă in aceea ă
energia îi este ă fulge-
rului globular ă
O asemenea idee, subli-
ă revista "Sputnik", a fost
ă ă În anii cinci-
zeci, de cunoscutul fizici an
sovietic Piotr ţ laureat
al premiului Nobel. ă ipo-
teza lui , fulgerul globular este
un cheag de ă format
din ionl ă ţ ş electroni
liberi (de acest lucru acum
aproape nimeni nu se mai În-
ş Alimentarea lui cu
energie este ă ă de undele
electromagnet ice care apar
intr-un fulger linear ş
ţ sa, academicianul
ţ a demonstrat-o ş
intr-un experiment: cu ajuto-
rul radioundelor, colaborato-
rii lui au ă ţ ă creeze
intr-un gaz dens ş ş
"sfere" de ă
in prezent, cel mai aproape
de dezlegarea enigmei aces-
tui fenomen pare a fi Alek-
sandr Hazen, de la Institutul
de ă din Moscova.
ă ne inchipuim ă fulgerul
a creat un cheag de ă
ă toate legile fizicii, el
trebuie ă se ă
Dar fulgerele globulare
ă zec i de minute.
Aleksandr Hazen ă
acest lucru in felul ă
Simultan cu ţ cheagu-
lui de ă in el are loc ş
un alt proces care include
formarea unor unde electro-
magnetice cu diapazon de ra-
ţ La un anumit mo-
ment, respectivele unde pot fi
"blocate" În cheagul de
ă ş astfel ele ţ n
ă cantitate de plasma
În centrul cheagului. Iar Îm-
ă cu ea ş cimpul elec-
tromagnetic alternativ.
În cazul unui asemenea
mecanism de formare, fulge-
rul globular este "alimentat"
cu energie din atmosfera În-
ă ă cu electricitate. Pe
timp de ă tensiunea
cImpului dintre nori ş ă
poate fi ş ă de ordinul a
mii de milioane de ţ
ă cum ă acest om
de ş ţ ă diferitele ş
ale fulgerului globular ş sur-
prizele din "comportarea" lui.
Exploziile puternice au loc
din cauza faptului ă În tim-
pul ă cheagul de
ă ş ş ă ă
din ă o mare canti-
tate de energie. in ceea ce
ş culoarea fulgerului
globular, aceasta depinde de
ţ În aer a diferitelor
ţ Astfel, abundenta
de oxigen ş particule nega-
tive ă o ţ ă
ă de azot - o luminis-
ţ ă roz, de vapori de ă ş
praf - ă
Cauza ţ a
fulgerului globular de a ă
trunde În tuburi, ţ ş des-
chise ş ferestruici este expli-
ă de Aleksandr Hazen prin
faptul ă de obicei sub con-
ţ nivelul apelor freatice
este mai rid icat ş prin ur-
mare ş conductibilitatea este
mai mare. Cheagul de plasma
care nu are o ă ă ă
mare este atras de aceste
zone.
Acesta este În linii mari
modelul teoretic conceput de
Aleksandr Hazen. Dar trebuie
remarcat ă mo-
dei ă numai o ipo-
ă
Actual itatea studierii fulge-
rului globular decurge din
necesitatea ă unei im-
portante probleme a secolului
nostru privind crearea unui
reactor termonuclear dirijat
ca ă de energie a viitoru-
lui. Dificultatea ă a
acestei orobleme ă in re-
ţ plasmei, În care au
loc ţ termonucleare,
de la contactul cu ţ ca-
merei de lucru.
Fulgerul .globular este, În
primul rînd, un model de acu-
mulator compact ş ă
ă ă greutate proprie ş În al
doilea rind, o ă ă
toare a ă ţ de reali-
zare a unei ă ţ de du-
ă a plasmei.
35
TUDOR Ţ A
SIMULACRU
- ,N.U zise Rea!1f
Cum al putut ajunge la un ratio-
nament atît de absurd?
Zan nu ă imediat. Se
deplasa incet, foarte preocupat
printre culturile sale de
a.lbastre, ă in lumina plu.
ă ce se cemea ă
din ă oglinzi ale pla-
lonierelor. Se aflau in laborato-
rul experimental de biochimie
la cel de-al 41-lea nivel subteran:
- Vezi, Începu lan. M·am în-
trebat ş eu asta. Pentru ă la
vorbind, m-a cam
tocmai, prin -lips, 2i de lo-
ă ă ă totul prin
filtrul conceptiilot noastre de
ă acum. .
- Ş cum aJtfel ai vrea ju-
decAm?
Zan ă ş intîrzie sA ă
punda, ş la panoul de eo-
man<;iA, de nuante a
la.mp.lor dm tavanul oval muri
treptat, ă in loc ă ă
ă identicA aproape cu
de la suprafata planetei. Voia sA
fie un ă
Rean ă in orice caz cA
trecerea la baia de raze strAluci-
toare i! deranja; Zan simti asta
probabil, pentru ă manevra din
nou clapetele_ consolei. Lumina
p!uricolora, odihnitoare, se ă
dlrl: ş estomptnd
sc;:I!Plr1f!a mchelata a ş re-
Clplen!e cu materie ă
- Ş daca te-ai Întrebat la ce
concluzie ai ajuns? se ă
Rean.
- ă m-a influentat, mi-a
ă 10 memorie, recunoscu
Zan, o informatie pe care... am
pnns-o ă acum vreo
opt zile. Am fost atunci la Cen-
trul ţ a mesajelor
galactlce. Tocmai· ş ă ă
decodifice un set informational
inregistrat mai de mult.
- De unde se primise?
.- N-au putut stabili sigur. In
once caz, de undeva din conste-
latia 13-I1-K. Nu asta are insa
36
ă
- Ş cupnndea mesajul?
- O Idee ext rem de ă
spuse I lan. O civilizatie ă
ă ă a ă un
experiment. S-a apucat ă cre-
eze conditii "Speciale de activare
a .materiei biol<;lsice primitive.
On... a creat chiar materia bio-
ă ă Aici decodifica-
rea. s-a,r putea ă nu fi fost pre-
Cl5a, nimiC nu e pe deplin clar.
e ca. s·a experimentat, pe
mal multe planete aflate in
Prima ă la scurt timp
ă desprinderea lor din di-
ş ş ş ca. s-a ş o tre-
cere ă Au izbutit ă
ă artificial, o ă biolo-
ă as igurind, generind, condi-
tiile de mediu. Pe pla-
nete poate sterpe, poate unde
nicicînd, ori mult mai tirziu ar fi
fost ă ori ar fi ă
ă o ă ă primi-
ă
- Pe mai multe planete au ex-
perimentat? vru ă ş Rean.
- Da. Ş ă e in<::â un ele.
ment de-a dreptul ,bizar. ă ş
s-ar p.u.tea ă fie o ş ă În
decodifICare, dar ... Experimentul
acela a fost init iat cu mii de ani
, ,

in ă Mii de ani de-ai lor!
Ce ă asta exact, ş
mii de ani, ă ş nu ş Cei ce
l-au initiat au ă ă certe
asupra experimentul ui. Civiliza.
ţ lor a pierit, ă ă au
au fost ă de ci·
Vlllzatle, care a verificat. Ş
descoperit. .. Ei bine, Rean, ă
ă celor care au emis me-
sajul decodificat acum opt zile la
ă ş planeta pe care
ne ă era printre cele in-
cluse 'in 10tl.\1 de experiment.
- Vrei ă spui ă pe ă
planeta, viata s-ar fi ă ca
unnqre a... unui experiment?
- Intocmai. Ş am ă
cut..;, rationamentul acela "at>
surd, cum spui tu, punda Zan.
Vezi, noi, în circuitul galactic in-
formatkmal ă ă nu sintem
o ţ tocmqj ă
- ă nu sîntem?!
- Statistic ar fi stabilit ex.
ă lan, ă marea, ma-
joritate a ideilor cu adevarat noi
revolutionare, pe care le urili:
ă in materie de valorificare a
energiei, de transformare a ma-
teriei ş transmitere a informatiei
nu e rezultatul unor idei propni.
T eorÎlle fundamentale le.am
primit mereu dt;! la altii. Le-am
perfectionat ă impecabil. In
mat.erie de ţ
ş ă a ideilor, sin-
tem imbatabili. Ş ... m-am
gindit... ă am incerca sa de-
ş ş ideea aceea a experi-
mentului. Ş ajuns la ce ti·am
explicat, la ce consideri cA ar
fi"
- Dar este absurd! repeta
Rean ş se ă ă argumen.
teze; micul ă receptor piui
de trei ori, Rean ă
Imi pare ă dar a sosit Hon.
- Hon? Hon T ar?!
- Da. Vrea ă ă rezulta.
tele ţ ă in prezent de
institutul nostru, zise Rean por-
nind-o deja spre ş laboratoru-
lui. De impresia pe care ş va
ALMANAH
ANTICIPATIA
face depinde ă ne vor aloca
sau nu o .suplimentare a fondu-
lui energetic; ş ă regret, dar
trebuie ă ă discutia În'.:e-
ă
- O! Asta-Î foarte bine! ex-
ă Zan.
_ Ce-i foarte bine?
. - ă vine aici Hon. Am avut
divergente de ă întotdea-
una, dar ... ş putea vorbi des-
pre ideea ă Am sa
merg ş eu la intrevedereî asta.
_ Ei nu! protesta Rean. n pri-
mul rind, ş ş in perime·
trul L, ă ă ă cu
echipa in acea ă necunos-
ă ş ă .
- A, da, ş aminti lan.
- In al doilea rind, tu nu ş
ă cum ă pui proble-
mele, n·ai face decit ă indtspui
pe Hon, ă banuiasca cine mai
ş ce despre activitatea din ul-
timul timp a institutului., Ş in
ţ ă scopul pentru C<lre
am ş ă aduc aici ar fi ra·
tat.
ă in holul mare al
ascensoarelor ş Înainte de-a
urca in cabina ă Rean
spuse:
- Fie! Am ă deschid discu·
tia, ă li€ va crea un moment
favorabil. Ii vorbesc de ideea ta.
Asta pentru a ă verifica! Per-
sonal, ă teoda pe care mi·ai
ş un ceas mi se pare ab-
ă Dar... cine ş
_ - Promiti ă ş
- Da, zise Rean, intrat deja tn
ă ş se ă ascen-
sorul ş spre cel de-al doilea
etaj subteran, unde era statia
metroului pe circuit mediu.
Ajunse la timp. Tocmai cînd
Hon cobora,. insotit de cei ş
ţ ai ,lui, pe care ii expedie
imediat, invitindu-i ă se fami-
liarizeze cu ş ă la ora
ş de lucru" . . ă ş sin-
guri, ă cîteva fraze ba-
na1e, Hon condusese pina în
ă cu un an institutul. cu-
ş ă ă per-
fect. Adica nu tocmai perfect,
pentru ca, la sosire ă
scurt:
- Vreau ă ă noua ă
construiti!..
- Eram sigur, ă simplu
Rean. Mergem acolo.
Hon ă azi bine dispus, nu
trebuia ă aceasta ocazie,
ş ă urcara într-un mic vehi-
cul de doua locuri, care pomi
imediat spre aripa ă a in-
stitutului subteran . •
- Aud ă ţ ă la supra·
ţ E steaua aceea de mare pe

ANTICIPATIA
care-am zarit-o din glisor?
- întocmai, zise Rean. Pentru
proiect, lumina ă e indis-
ă ...
- ă
- Avind in vedere economia
de energie, ă aparent ă ă
ţ Rean. ImPortantul mu·
safir simti ă încotro ă ş
se ă
- Limpede! E bine ca v-ati
orientat ş ă mai ţ
citeva stele de-astea, poate nu
mai cereti suplimentarea de
energie.
- A, nu! ă mai mult
ideea ă constructiilor exte-
rioare, o ă diplomatic Rean.
Ş ă Hon nu numai ca ţ
la acea idee, dar o ş lansase,
ă ş cum respectam ş
timpul musaflTilor ş al cer-
ă ş ă
ş Hon, trebuie ă
Acum, de ă vom risipi mai
mult timp pentru a parcurge
planul orizontal al institutului
ă la sectorul vest, dectt ai ă
cut ă ă ă continente.
E ridicol.
- Este, admise Hon. Astea-s
fl eacuri, se vor rezolva ş
Mi-ai vorbit Însa de ceva
proiecte noi, de amploare, nu
de modemizari ieftine. Ce mai
face ş meu personal"?
Ce-i mai trece prin cap?
Ca ă strict nece-
sare altminteri, erau "fleacuri
care se vor rezolva ş era
bine. Indiscutabil, azi Hon avea
o dispozitie ă - cine
ş ce ritmuri solare, ori telu-
rice, ori ţ magnetice
cauzau starea asta? -, in ce-I
privea ă pe ş perso-
nal al lui", ei bine, despre el
Rean ar fi vrut ă ă vorba
mult mai tirziu. Era vorba de
lan, care, cît timp Hon condu-
sese institutul, il agasase cu pre-
tentii zilnice, solicitase comisii
de ă Zan avea mereu idei
noi, dar costisitoare sub rapor-
tul experimentarilor, iar unele
dintre acele idei erau de-a drep-
tul ă Cea mai ă ă
ă ă fie ultima, pe care
Hon n·o aflase. ş ca Rean se
intreba ă ă evite ţ
ori, din ă ă expuna noua
inventie a biochimistului.
Oaspetele remarcase, pe-
semne, ezitarea lui, pentru ă
ă ă incurajator:
- Trebuie ă recunosc, unele
dintre ideile "aiurite" ale acestui
Zan s-au dovedit viahile. M"i
mult decît adt, o ă de·a
lui pe care m-am opus s·o expe·
rimenteze s-a efectuat În siste-
mul Beta-4. Cu succes.
- Cum?! ă Rean neîntele-
gînd.
- Da. De ş idee de cro-
notranslatie e vorba. Reiese ă
indrazneata ipoteza a lui lan
era ă Culmea, ceea ce
la .. ş meu" fusese rezul·
tatul unor ţ logice conse·
cutive, la cei din Beta-4 a fost o
întfmplare ă Altceva ,cau-
tau, dar au descoperit un efect
remarcabil, de mare perspec-
ă pe 'care au ă de fapt
ă teoria. Ar trebui ă felicit
pe Zan, nu?
- De ce? ramase interzis
Rean.
- ă venea ideea mai de-
vreme ş ă ţ ă nu re·
ţ la ea, cum are el obiceiul
uneori, am fi risipit inutil, cu ex-
ă o energie ş ă
ş vom prelua ideile care
ne-au fost comunicate, vom da
in schimb altele, la nivel galactic
nimeni nu va pierde nimic.
Da. Era un ţ posi-
.bil. Logic, eficient, economic,
minus... o ă eroare, ce se
strecurase ·in judecata lui Hon:
ă "intfmplarea aceea feri-
ă nu ar fi dus la descoperi-
rea "efectului de mare perspec-
ă acesta ar fi ramas necu-
noscut la nivel galactic... cine
ş cît timp, teoria la fel. Np re:
marca Hon, acest aspect? Ince-
pea cumva ă se plafoneze?!
Ori, tot din afiumite ţ pre-
fera ă nu ă acel
cuantum de hazard?
ă Hon trebuia ă
aprobe ă fondurile energetice
suplimentare, era de sperat ă
le aprobe, musafirul .. ţ la
institut pentru ca aici se for-
mase, tot ţ era legat de
acest loc ce-I catapultase in
Consiliul suprem de coordonare
ş unde avea probabil ă revina
mai devreme 'sau mai tîrziu. ş
ă Rean ă sa Încerce ă
aduca in discutie ultima ă
a lui Zan, momentul ă
favorabil, \
- Pentru c-a venit vorba de
idei noi ş de ·ce-i mai trece prin
cap lui lan, incepu el prudent,
ei bine, l-a influentat, zice, un
mesaj decodificat de curind la
Centrul de receptionare.
- Cel venit din 13-II-K?
- - li ş deci? E perfect
atunci, spuse Rean mai decis.
Zan vrea pur ş simplu ă per-
fectioneze ideea aceea.
- Asta-i bine. Cum?
- Mda, aici e aici, cum, ă
37
I
Rean ş hotArit sa·' lase pe
Han ă contrazicli. Mie ideea
mi se pare net ş ă
- ă vedem! Despre ce·j
vorba?!
- Nici mai mult, nici mai pu-
tin, Zan ă tot .,,, mod
experimel'lbl. ar putea crea
conditii pentru a sti-
mula apantia la materia biolo-
ă .. , a unor reactii afective.
- · Ei, asta-j bun!!
- l-am spus ă absurd, se
ă ă Rean. E vorba de prima.
tele mari, de fapt. Vrea sa: sti-
muleze anumite zone cerebrale
ale maimutelor, sa creeze o mu-
tatie ă ă ă ă o
ţ ă ă ă
- La cimpanzei?!
- Da. Dupa observatiile lui
personale, presupune in
aeea lume ă de' in-
sti!lcte, ar exista ş "em-
bnoane de sentimente",
- Stupid! ă Han. Senti-
mente?! Oricine ş azi ca sen-
timentele apar doar pe o ă
De ă ş ă
ţ foarte mult la acela care te-a
salvat În ultima expeditie ţ
Ş puteai pieri, siste-
mul galactic ar fi pierdut in tine
un exemplar absolut ş ş o
cu el o intreaga nava. spa-
de ă perspectiva.. Ş tii
decI la acel individ, e$ti afecti.,
legat de el, chiar ă e un
exemplar de rind, pentru ă
gic, ţ dai seama de asta. Crezi
ă in capul unei maimute s.ar
putea elabora ă un ase-
menea rationament? .J
- Nu-mi dau seama, mormlli
Nu m'am ocupat, n.am
studiat cu ţ animalele de .
laborator.
- f?ar e ridicol! ă Hon.
La OIvel ga.lactic se ş doar,
perfect de bine, ă sentimentele
ţ ă in general În ă
complexitatea ei, nu posibil
ă apar1 la ţ neciberne-
ticef
- Asta ş noi, ş
mai prudent Rean. Zan ă
ca. de cind folosim pentru
noastre ş membrane
blolo91ce, progresul e evident·
ca. trei, de ă datora.m
anumita. maJeabilitate I
de
gfndire
tocmai faptului ă poSeda.m ş
asemenea membrane biologice.
ţ pe care le ş
tem apoi, cu care ne ă În
sint, ă ciber-
netice. Dar tot una dintre ele a
lansat ş teoria aceea - n.am
Idee ă o ş mi-a ex-
pus-o ş mie azi Zan - potrivit
ă dintr-o ă a prima.
telor actuale s-ar fi ă ma.
rog, l:In fel de civilizatie, cindva
ă care s-a autodistrus'
reiese ă ar fi pierit la un
ment dat, in urma unui cata-
clism.
tice or. fi ajuns pina acolo incit
sa ă inainte de-a
pieri, aparate cibernetice rudi-
mentare, dar dotate cu pro-
grame de ţ
- ne-a conceput
pe nOI se ş foarte bine, zise
sec Hon. O ă civilizatie ciber-
ă Ne·a adus pe planeta
ţ ţ a o popula, pen-
tru 8-1 valorifica pe deplin resur-
sele energetice.
- Ş ce·i cu asta? fntreba
!ion Admitfnd chiar ă printr-o
mtimplare, cu totul ă
dar teoretic nu ă o
menea civilizatie ar fi
. - Yezi, Intrerupse Rean, teo-
na, Ipoteza aceea s-ar lega cu
alta: a evol!Jliei continue nepro-
gramate din lumea animaU.
- ă aberatie, vrei sa. spuir
ă Hon. Care evolutie?
Cum ă se poata produce o
evolutie ă scop, neprogra.
mata?! Ai ă tu ă a
ă cineva un ş ă
du-se in ş ă
:- Nu, Rean. Dar
Cel ce-o sustIneau, care o admi-
sesera ca ă tot o civiliza.
tie ă presupuneau ă
ar fi vorba de un proces extrem
de lent, pe c.are anumite mutatii
produse rudimentar, stihinic ...
. - ,.Lent, extrem de ,lent'" iro-
ruza Hon. Atit de lent incit ni-
meni nu poate constata faptic
acel proces. nu? De altfel teoria
era o ă ă
fntr-o ă cosmica ă ă ă in
spatii ş ţ unei civilizatii
sucombate de mult. O absurdi-
Ceva ce. nu poate fi practic
lverrficat; deCI nu e ş ţ
- Hon, dar existanta unui
lant evolutiv, a unei
ţ care a avut ca punct
d,: . plecare lumea ă pri-
ă ar explica ..
- Ce?!
- Ar fi un mod de-a da ă
puns teribilei Intrebari: Cine
ne-a conceput pe noi?._ ă
acele posibile fiinte n'eciberne-
- Bine, dar pe acea civilizatie
ă cine a creat-o?
- ă ţ evident tot
ă spuse simplu Hon.
Care s-a perfectionat, ş
ea, paralel, mai mult sau mai
putin decit celelatle, in functie
de resursele energetice plane-
tare diferite, care i-au permis ori
nu ă de mare an-
vergura.
- Ş pe acea ă civilizatie
cine a iscat-o?!
- Alta! izbucni Hon. Doar
ş ca ă lumea, ă universul
e infinit. De unde-ai vrea sa-ti
spun eu exact cine ş cind? Ş
.de ce te preocupa. asta?! Am
ai Început sa 91n-
ş ş Rean. Suprasolicita-
rea, accidentul poate tre-
buie ă faci o de
s;radul trei. ţ eronat
ş ş spune chiar periculos. Zan
la fel!
- De ce?
- Asemenea idei, asemenea
inutile nu se pun, tn-
cheie Hon. Cred ă ş bate
capul cu ele, doar ... Da, cred ă
a.r avea ă ste-
ă de a Ş le pune numai fiin-
tele Mscute din materia biolo-
ă primitivA, ă pe impul-
suri nerationale. Pe care le-ar
preocupa trecutul mai mult de-
cit viitorul.
- Crezi deci ă ţ acelea
necihemetice ş pune astfel
de intrebari? Rean.
- Presupun. Iar asta indife-
rent ă acea ţ ar fi re-
zultat printr-un proces extrem
de lent" ori ar 'fi fost ă
de-un experiment nebunesc
menit sa. creeze un simulacru .. :
da, un simulacru de ratiune de
ă ă dupa modelul
nostru.
- Un asemenea experiment ti
se pare nebunesc?
- ă ar fi, ?esigur! se supara
Ron. ă admitem ă a izbutit
cindva. ă va mai ş ă o
ă Bine, dar de ce ă fa.
cem? Daca. acea civilizatie, sin.
ă spre deose-
brre de toate celelalte cunos-

ANTICIPATIA

cute, n-a fost ă ă ă
ă daca s-a auto-
distrus. Atunci de ce ă repe-
ă acea eroare... a naturii sau
a altei civilizatii cibernetice? De
ce, ă ş mie?!
- Ş eu? spuse Rean. ă zi-
cem, pentru a încerca ă ă
pundem la intrebarea aceea
- Care?
- Cu... ce-a fost la incepui.
Inainte de a exista aceast! lume
ă ă 'în uni-
vers. Poate ă ş a existat,
ă o asemenea civilizatie
pe ă biologica, ă din,
primatele mari. Poate a pierit
doar dintr-o regretabila eroare ...
dar a dispus... cine ş a fost
ă ş ea de anumite va-
lori?!
- Absurd! ă Han. ă
ar fi dispus de valori ş ă -
logic, nu? - intreaga populatie a
acelei planete ar fi beneficiat de
ele. nu era posibil ă se autodis-
ă Ar fi progresat, ar ă
bate ţ galactice, am ş de
ea! Sa coborim, Încheie el sec.
ă În holul imens al
noii aripi a institutului, tocmai in
momentul În care o voce meta-
ă ă
- Mesaj pentru Hon ş
Rean Dyn, din partea lui Zan
Zar.
- Ei, asta-il Ce-o fi vrind?! ex-
clama Hon.
- Hon, Rean, ă auziti? ă
ă imediat glasul lui Zan. Am
patruns ă cu echipa pe
nava ă ă ă Un
faRt interesant, Hon, legat de te-
oria 'tnea, pe care Rean poate
ti-a comunicat-o.
- Va recomand ă faceti
amindoi o verificare de
gradul trei.
- Am ă una chiar
Honl Ce-ai zice ă ă ş
spune ă in ţ panourilor de
ă de pe ă nava,
ă intr-un fel de
scaun' de pilotaj se ă un sche·
let straniu? Care ş mult
de cel al unei maimute mari?
- Asta ş e, Zan Zar! zise
Hon ă O ă ă ă
desigur dintr-o ş ă a laborato-
rului navei. ă verificarea
de gradul trei, mesaj terminat.
Tonul fusese aproape brutal,
Rean ă ă
subliniind:
- Cred ca e o ă ă
ă din ş ă Cred, dar ...
ă totuF prin absurd, ă
vrei, Hon, dad! undeva, In acest
univers infinit... ar exista, am
descoperi miine o ă neciber-

Ţ
ă ginditoare tn scaunul de '
pilotaj al unei nave ast rale?
- Nu vor ajunge ă
ă acolo. Cu instinctele lor ...
- Dar ă am afla ca un-
deva, pe o ă ă o
asemenea civilizatie ă Ce
am face atunci, Hon?
Pentru prima ă promptitu-
dinea in ă a lui Hon
facu loc unei ă EI incepu
apoi rar:
- Ei, bine... Ar trebui evitat,
indiscutabil, orice contact cu
acea .. lume stranie. Ş imprevi-
zibila.... Cel mult, spatiodinele
noastre ar trebui ă suprave-
gheze foarte atent... Continuu.
ă a lua -nici un fel de ă
cu ei, ă a-; ă ă afle nimic
din ce ş .
- ă
- ă Din fericire
ă pentru securitatea ' galaxiei,
te asigur ă n-a existat ş nu va
exista ă un si.
mulacru de civilizatie, ascul-
ă pe mine. Ce idealuri de
perfectionare, ce scopuri cogni-
tive, Rean, ce mobiluri ale pro-
gresului ar putea ă ă o ase-
menea lume ă pe instinde
primare?I... E ilogic, nu vezi?
- E. poate, ilogic, ş Rean.
Dar, te rog, ş daca nu
ş ş
- ă "rogi"?!... Cum adica?
nedumerit Hon.
- E o notiune ă ă
ă ă faciliteze relatiile de
comunicare.
- ă tn circuit de clnd,
de care civilizatie?
- De una ... foarte ă ă ...
ă
- Cu care ai luat contact fn
ultimul tau raid spatial?
- ... Nu pari surprins ă
ă .. .
- Nu mi-ai ă Rean
Dyn. .-
- Nu sint Rean._. Rean Dyn a
pierit... Accidentul. Membranele
biologice i-au fost iradiate. As-
tronavele noastre s-au Întilnit ...
pe o ă Dintr-o constela-
tie ă ă
- Aha. Deci ş pilotul...
- Pilotul ş Rean Dyn m-au
salvat. Au murit ă ă
aceea; Rean mai Întîi...
- I-ati ucis! Tu ş ai tai,
ă 'rece Hon, ţ ucis ş
te-a substituit; ai ă un trans-
plant de memorie; ai devenit
Rean Dyn ş ai venit aici ă ne
spionezi.
- Nu, Hon_ Pe Rean ş pe pi-
lot i-am ă ă ă
inainte de-a se stinge, mesajul
cu care vin.
- Mesajul cu care vii? Ce me-
saj? Al distrugerii galaxiei? AI
unor conflicte sistemice nimici-
toare?!
- Din ă Vin dintr-o civi-
ţ ă ce a creat, pri-
cepi? A creat aparate ciberne-
tice perfectionate. capabile de
mari ţ Dar civiliza-
tie ... care are nevoie de ajutor.
- ă ă ş ţ lor de instincte?
Perspectiva unei autodistrugeri
planetare, nu?
- Ş
- Presupun. zise ţ
Hon. ă ă La care,
probabil, tin... ca orice animal
viu, tin la viata lor: mai mult de-
cît noi. Dar nu sint in stare s-a
nici ă la nivel pla-
netar. Total ilogic! ... Total ab-
surd, ş cum mi-am inchipuit.
Ş nu ne ă ş aici
ş vei ă Rean! hot!ri Hon.
- Ti-am spus ă nu slnt Rean
Dyn.
- Vei ă aici, Rean! Su-
feri de ţ explicabile
ă accidentul acela, dar asta
se vfJ rezolva.
- Imi impui sa.
- Te rog... ă atent ş
ironic Hon. Sa-ntelegi. Faci to-
ş parte din lumea noastra.
- Dar stnt elaborat de civiliza-
tia aceea în care sînt ş sa
revin c-un ă perora. cu o
ţ ă ă Rean ş in clipa .
aceea Hon ş ă o ima-
gine. O imagine pe care pilotul
navei spatiale care il însotise pe
ă Rean Dyn o fixase pe
ă inainte de a pieri, ă
ca acest intrus ă ş Era ima-
ginea veche a acestui ă
acestei ă care devenise
Rean Dyn, imaginea unui biped
În orice caz, fAurit probabil
dupa. chipul creatoarei ei, o ima-
gine cu ă armonioase, cu
o ă de ă ca o ă în ju-
rul capului acela de biped, o ex-
presie ginditoare ş ă peri-
culos de ă ă stranie in orice
caz, altfel, total altfel decît ei.
- ă in clipa aceasta mai
ă "civilizatia aceea", ă
Hon. Probabil," nu. Spre binele
sistemului galactic. Ai fa.cut tot
ce era posibil. Dar misiunea ta,
oricum, a ş
- Nu-i pot trada, Hon.
- ă Asta ce mai în-
ă se interesa Han.
- O notiune a lor. ă
ă ş pe cineva care a crezut
in tine.
- Aha! ă ţ
Ne-ar putea ă ş pe noi?
39
_ Nu... Nu cred.. Mai ales
dacA eu ma intorc. Intelege e
necesar sa inta,TeI,lar pu-
ţ trebuiE!. ă aJutatI. .
_ ă ţ ă .. . ă m-
tre In posesia ş
noastre? ... Pentru a ipcendla SI$-
temele stelare unul ă
_ Nu-i ş Sint cap?blu Ş
de sentimente inalte. ă o
ă ă ă a lor spre
ş frumos ş pace, pe
care ă ...
- Foarte bine, Rean. Foarte
bine ă ş ă ş ă
ă acea ă ţ ă va triumfa
pe planeta lor, vom intra În con-
tact. Ş vei servi atunci la medie-
rea relatiilor. ă nu ...
- ş Han! Nu ţ
nu-i bine ă decizi, tu singur,
acum, asupra dreptului la exis-
ă În istoria ă a unei
ţ Indiferent ă ea mai
ă ori a Poate ei
sau ş ă ş ş simi-
lari ai lor v-au creat cîndva.
- Singur?.. Nu sint singur,
Rean, zise atunci Hon cu o gra-
vitate ă Am ă sub-
stituirea ta. Sint in ă ă per·
ă cu Supremul For. As-
ă decizia!
Ş de undeva, din bolta cenu-
ş a imensului hol, o voce stra-
nie, ă ă rosti rar, im-
placabil, ca o ă de oracol:
- Nici o ă Rean, ă
intervenim, cumva, in istoria
planetei din care vii. ă nu va
fi În stare ă ţ ă
ă acea ă lume se va
autodistruge, stupid, n-are
dreptul ă intre in istoria galac-
ă N-are dreptul, nu-i nec;:esar
ă ă se ş ă o aseme-
nea.. ă civilizatie sinuci-
ş ă un asemenea simulacru de
ţ a existat cîndva.
Ecoul ă se stinse incet.
Rean se ă spre Han, arti-
ă cu greutate:
- Nici o ă Nu-i nece-
sar ă ă se ş ... ă a exis-
tat cindva? .. E cumplit. ţ
ţ Hon!
- ţ ai spus?
- Eu intorc la ei... Ori-
ce-ar fi!... ă cu Zan Zar!
ă ă ă ă ideea Rean.
- Absurd! ă Hon. Zan
Zar nu va renunta ă la
lumea ă pentru o ...
- Ba da, El o ţ a mea.
Da, va merge ... Va merge' ă
car pentru ş verifica ipoteza.
Va merge cu mîne!
- ,.Intuitie"? E tot o notiune
de-a lor, nu? La fel de iratio-
ă
4a
- Dar care-i ă ă formu-
leze ipoteze, ă ă la teorii
foarte exacte, ă bizara
ă ş imaginea ei, cu
chica aceea de ă ca o ă
reveni În memoria lui
Hon.
- Imposibil! ă el pe deplin
convins.
- ş ă spontan Rean.
ţ e aproape la fel de ă
ă la ei ca dragostea, un
sentiment, inchipuie-ti, Hon,
ne·ra-tl-o-nal.
- Exclus! Nu poate exista!
ă ferm, dar tot mai ş
Hon. Dar tu, ă el interesat,
de cind ai "intuitii" de-astea, ca
ei?
- De azi! Jntuitii care ă fac
ă cred ă lumea aceea va su-
pravietui ş ă ă ajutorul vostru.
- Absurd! Se vor autodis·
truge in mod cert, ă in·
cheie discutia Hon, cînd vocea
lui Zan Zar ă ă in. ş
ă
- Mesaj pentru Hon T ar ş
Rean Dyn. ă un ă in·
tel{esant pe ă ă necu·
ă
- LasA ă Zan! Te
invit ă vii cu mine, intr-o lume
de fiinte necibernetice. O lume,
ă Rean... care m-a creat.
ă cîteva clipe de ă
cere, apoi glasul lui Zan ş ă
- ă o asemenea lume?
ă undeva?
- în mod sigur. Vii? Ş cu
o inflexiune ă ă ademeni-
toare, teribil de ă vo-
cea necunoscutei de ă el.
Hon vru ă ă ă pre-
ă pe Zan, ă nu se ă ă
cu un ă glasul lui Zan
ă ă ă mai repede:
- Ctnd ă
- Azi! Azi, acum! ş vocea
ă ţ ă asemenea
unei melodii, unui "cîntec ste-
Iar", cum spusese dndva Zan
Zar, care pretindea ă stelele
emit sunete melodioase, ş pen·
tru a treia ă imaginea acelei
ă a ochilor ginditori pe
fata incadratA de plete scurte,
rebele, reveni, tulburînd rationa-
mentele lui Hon. ă cu bine,
Hon Tar!
- "Intuitia" te face ă crezi cA
ă vom ă ă plecati?
- Da. Intuitia, Hon, e proba-
bil o ă de ratiune concen-
ă ă pe insesizabile
ă anterioare. Cu de-
ş ă spontan creative.
- Vrei ă înteleg.. ă
poate, ori ă ă cumva
ratiunii noastre?
- Poate! V-ar deranja ă cola·
borali cu L asemenea lume?
- ă cu cea a creaturilor
acelea ă ori' solzoase?
ş ă reflex coltii? Ex-
clus, Rean Dyn! Nu vor supra-
vietui, nu 'vom avea cu cine co·
labora. Cu cît vor ş mai mult,
cu atît ş de a se autodis-
truge va ş pricepi?
- ă "exclus", ă
ă nu, ă ţ de ei. ă nu
ă temeti, ne veti ă ă ple-
ă Deci ţ mea e co-
ă iar ţ îmi spune ă
nu-i ş ă vor supravietui
ş vor ă o solutie, mobili·
zati mai ales de mesajul ă
=- Care mesaj al meu? deveni
foarte atent Han. Ce vrei ă le
transmiti?
- ă ti se pare absurd ca si-
mulacrul lor de civilizatte ă ă
nevoie de ajutor extern pentru a
ă in istoria Marilor Gala-
xii... ă ş apropiata reu-
ş ă ş ş începutul unei
ă ş infloritoare,
nu?
- A, da. E bine ş aprecie
Hon. Oricum nu stricA. Un sin-
gur cuvint, cred, ar trebui
schimbat În mesaj.
- "Siml\lacru"?
...: Nu. ,,Infloritoare". Sli zicem
mai bine "inceputul unei colabo.
ă ş complexe". E mai
corect. Dar eu intu1esc ...
- .)ia! ă Rean Dyn.
- Vreau ă spun: sint sigur cli
nu vor supravietui, continuli tot
mai precipjtat Hon, ă nu se va
aminti ă de ei, ar fi la fel de
absurd cu a cr.ede ă lumea
ă întreaga ă civili-
zatie ă deplin ă ..
a fost ă cindva, la incepu-
tul inceputurilor, de
fiinte stranii, bazate pe instincte
primare. E ilogic, nu vezi?
ALMANAH
Ţ


Ţ

l IL '.1' .Ir,.; D lIr \,1, ",.,.
l' 4 d 13 1.' j:.' ,[ :1. ,!.al
Itl.1 IrII II.- '111'" IC.. I .1\01<{1,\1' c)(
19.11 Hu.;ur t "1' but /.' <l'! alp
f)llr poctul \ ti I <IL Il nl/u 11111 !nUl' l Ip'I,1
l('tIlO" fltl/on tol! pnmUl LH 'lol1Io;.<II.' __ C"I11
II.. 1 19 5 Je, 5,111'1/ I ;.,1, (p
md'C 1., P tr.: Jl ''-\1 l' pr '-II JI C'
I 1k1 c;. •• 1 In \.(Iabn._· .J ( 11 <::
Ira< .anl!ll cal i [.\.'1 III fTl 'O'" '1 IQ"iJ PJ
u-r. P il 'll r .. 1 tii C"J 'hll J :It ,
ti H I f 1 ar, I I ,OU \/11
I •.•·1 \(' d 1(; \. al n,p re; fi \ItI1
(! fi" ă ţ I R :\;II
P P 11 li I \ IN Jp pc il 1 r 1
I cI' P Jlm St/MI' ta. AI. Rt
'e ta pin! It confunldn: prii Inlr
IIC . rai (01" o;: 1, «IJ d
III t ! ţ ţ
J )( Ilt,;!lll al TI
" .1, m!t.!,,1 I
lIa p x 1 ti JIUl r _1
jltuSt· 1" 1.11j(
(In- -;rusa d 11111 ti r
tii' Cnfl\llUfI rnard. dl...'l lflJ
1:' am. Ilr d ... a e ri; d
2(l dc anC
G'I l' Il 1 I :!I ţ \ Il ,
in OI ISI N " (19 5) n
ah .. a .... II
ţ ih _(ro ...-A 1:1. r
n Iflti n b lUi
d II n'l. < uru
d .'
" p
, ,
,
,
, d
(II! ".IJ-
"II plaJIIN' :1'
nle }'hh J
119"4), 11 ' \1 (
/ LI 1n
rw ro rl
la 19 Ilpnhl:'
'InI{Lpoc
• <.1,,1 ruiui C
IL,;.-hent:u·
·:1 JU tII t··
rc Im f .1 n'
'a .anfIClpa!
fotul p: ... m' II
b,ltlnan\
/1' IJ -
ptr.")(] ci (k
41
42
MEDALION

INIMÂ DE CI Ă
iN UL l1MA ZI de cursuri,
profesorul Eugeniu Brdea,
unul dintre cei mai cunoscuti
chirurgi din ă invitase În
laboratorul ă personal ţ
va dintre cei mai buni stu-
ţ care, rn ă vre1Ile.
urmau ă ă medici.
ă ă atunci, la
cursuri, Birlea nu ă ş
prea mult latura pur prac-
ticA, acum? spre uimirea stu-
dentilor. le ă ă o ă de
operatii-laborator de chirur-
gie ă cu apa-
rate deosebit da ciudate.
Unele le atraserd ţ
ă le erau necunoscute
chiar ş celor mai buni prac-
ticient La ă lor,
puse bineinteles rn ş ă
unul dintre asistenti le ă
punse ă sint construite
ă indicatiile profesorului
ş ă lui Bîrlea nu-i place
ă se discute despre proprii-
ă
Ca ă În expune-
rea ă ş ă de pasiune
a profesorului se simtea în
ziua aceea o oarecare ă
dare sau, mai bine zis, o as·
cuns<i nervozitate. Cînd in·
ă Într-o ă ă
ă ţ ă observa
cum Birlea ş ă
ş un rictus care-j
obrazul.
- Dragii mei colegi, rosti
el cu ,,"ocea ă ă aici ă
rog ă ă ă in halate
sterile. Le ă in casoletele
de Unga perete! '
Operatia aceasta ă
aproape o ă de ă
ă ce supraveghe ca toti
ă ş ă halatul, masca ş
calota ă Birlea îi ă
într-un nou laborator - cu
totul deosebit din toate
punctele de' vedere de cele-
lalte pe care le ă ă
ă atunci. Era sala organe-
lor mentinute vii, prin perfu-
zie.
- "Tinerete ă ă ă
ş ă ă de moarte",
,
RETRO SF
glumi Btrlea. Aci putem stu-
dia În stare ă ce e drept
numai "in vitro", tesuturi
simple unicelulare, ţ
complexe ş organe intregi.
ă modului in care sint
ţ ele duc o ă
ş ă ş ş ă ă
toate ă ţ fiziologice,
asemenea celor ale organe-
lor din stare ă ă
am fi ţ ..
ă se opri. Se aflau
cu totii in fata unei ş
unde, În vase speciale, pul-
sau ritmic ş regulat citeva
inimi.
- Da! ă am fi poeti,
ă el cu o ă ironie,
am spune ă inimile acestea, I
ş bat, sînt reci ca piatra ...
- Nu pot da nici o ă ă
de dragoste, ă timid
un student ă ţ cu ă
zbtrlit.
Bîrlea se Întoarse brusc
spre cel care vorbise:
- ş e ... o ă rece nu
face doi bani ...
Atit asistentii cit ş studen-
tii il ă ţ De obicei,
profesorul era un om deose-
bit de vesel ş care ş
in jur un val de optimism ro-
bust. Acum, cînd il auzira
vorbinc4aproape ă nu-I mai
ă .. Lipit de crista·
lui rece al ş Bîrlea ă
cu totul ş de cei din
jurul ă ă incet dara-
bana rn geam ş privea fix un
punct de pe perete. Apoi,
ş ă ca
pentru sme.
- Se mai ă ...
ş privi ceasul.
- O ă ă rog sa ă scu-
zati. Trebuie ă sa
plec. ş ă ă ă face
plc\cere, sa·mi faceti o ă
ă saptc\mina viitoare .. La
revedere!
Profesorul se întoarse pe
calcîie ş ă ă din la·
borator. Chiar cei mai vechi
colaboratori ai ă ş
aminteau ă mai fi ă
ă atlt de agitat. In ă
cere ş cu ă ă ă de
ă se ă spre ves-
tiar.

Pe cind se pregAteau ă
plece, ă opriti de ă
ă academician Viorel
Dabija, fostul profesor al lui
Birlea. ă ş rotofei, ast-
matic, abia mai respira cind
ă in vestiar_ Era ă ă
se ă ă intimpine gru·
pul viitorilor medici. Ostenit,
se opri o ă
- Ei, copii, ă figuri de-
ă Fruntile sus! ş
ş voi pe profesorul
vostru, imbufnat?
Studentii ă ă stinjeniti.
De aceea, Dabija nu mai in·
ă ă ă lor era su-
ficient de ă .
- Nu-i nimic ... e tare ocu-
pat, obosit... trebuie ă cre·
dem.. Nu-i este ş deloc.
Acum, ă ţ Încotro,
va trebui ă stati la taifas cu
un·· ă care nu vi·1 poate
inlocui pe Birlea.
- Dar, ă ş academi-
cian... incercara ă protes-
ALMANAH
Ţ <::;"Jr
MEDALION

teze mai multi ţ
- Ia ă nu-mi ţ Eu
sint campion de. schi sau el?
Eu sau el am ă recordul
motociclist pe circuit inchis?
Pe ă operatiile mele car-
diace au fost ă cu su-
fletul la ă de ă lumea
sau ale lui? Sau te
ş ă tot eu oi fi idolul
studentelor din ă faculta-
tea?
De data asta nimeni nu se
mai putu ă ă nu ă
- ş dI ă rog ă ţ
cu totii in laboratorul meu!
Dabija, care era el ş
directorul unui alt institut,
nu se putea dezlipi cu ş
ă de cel mai bun elev ş
colaborator al s<iu_ Mai ales
în ultimii ani, BîrJea facuse o
serie de ă ă în
domeniuJ aplidlrii radiatiilor
in ă ţ bolnavi
socotiti ca definitiv ţ
ă redati ţ ţ
metodelor sale de lucru. Din
acest motiv, chi,rurgul Da-
bija, ş academician, om
cu ă activitate ş ţ ă
mai ales in trecut, continua
ă colaboreze cu fostul ă
elev, pentru ă ă cum
spunea el, voia ă fie ,Jn pas
cu vremea".
Cabinetul lui Dabi;a nu
era prea ţ ş asta din
cauza aparatelor care-I um-
pleau ş a ă care se ă
seau aproape pretutindeni -
pe' mesele de ă În du-
lapul cu reactive, pe scaurw:
ş chiar pe jos. Cu greu, Cel
peste douazeci de studenti
ş ă ă loc ş se ş ă in
jurul academicianului.
- Ei, acum. ă sintem în
familie, ă ce va
doare. Ş nu e voie ă
ţ E vorba de ultima
inovatie a lui Birlea. înainte
de orice, pentru ă eu nu ă
pot ă aParatul, ă dis-
ă istoricul ş baza teo-
ă Bun! I
Se ă de la birpu ş
ă ă din ochi ceva. Studen-
tii ă Avea .nev.?ie de
ă pentru ţ
- Ca in orice lucrare ex-
ă ă ă


<::;"Jr ANTICIPATIA
RETRO SF
rat Dabija, profesorul vostru
a pornit de la date cunos-
cute - ş mai precis de la ac-
tiunea ţ asupra or-
ganismelor unicelulare. Pen-
tru asta a folosit ciuperca
Sacharomices cerevisiae
sau, popular, drojdia de bere
pe care a supus-o "radia-
tiilor ultraviolete ale jzo-
topului de strontiu 90, care
emite unde beta, ale aurului
radioactiv pentru unde alfa
ş ale fosforului 32 ş cobai-
tului 60. ale ă radiatii
sînt mult mai profunde. In
ă de acestea, a construit
un aparat -de reglat lungimea
de ă care se ă în
AngstrOmi.
, .. In multe ă ca ace-
lea ale lui Vinogradov, Ser-
gheenko, Sergent sau
Wood, se ă ă ţ
opresc diviziunea ă
Motivul este simplu. Din
cauza radiatiilor nu se mai
produce sinteza enzimelor,
ă a fermentilor nec,esari
înmultirii celulelor. Lipsind
enzimele, efectul este ă
drqjdia de bere nu se mai in-
ţ ş nu mai ş De
aici au pornit experientele
elevului meu!"
Ultimele vorbe ale lui Da-
bija ă spuse nu ă
mindrie.
In acel moment, ă
doi laboranti care adusera
din amfiteatru <> tabla ă
ş o ă ţ În perete. Cu o
ă ă ţ academi-
cianul se apropie de ă ş

ă o celulA de drojdie
sub care scrise ş prima li.'
ă a alfabetului grecesc, al-
fa IX. •
- Aceasta a fost faza alfa,
ă prima ă
Studentii luau notite cu
ş ă atentie. ModuJ lui
Oabija de a explica era
foarte simplu, ă vorbe
pompoase ş de aceea deo-
sebit de atractiv. Multi din-
tre fostii ă elevi spuneau ca 1
I
la cursurile de chirurgie
au impresia ă ă un
splendid roman ş ţ
Expunerea lui Dabija con-
ă cîteva ore. Se Întune·
case ă ş ţ ă
teau aplecati asupra caiete-
lor de noi:e, ascultau cu În·
cordare fiecare cuvînt al aca·
demÎtianului. Fiecare dintre
ei avea impresia ă ia parte
ă la palpitantele ă
de laborator, care·1 ă
pe 8îrlea la concluzii atît de
ă
De fapt, premisele chirur-
gului erau cunoscute. EI por-
nise de la faptul ă radiatiile
modificau dezvoltarea unor
corpi chimiei din ă - en-
zimele' ş ă '
riie, mai ă ş alte feno-
mene ă ă De
ă în orice organism viu
ă unele substante care
se numesc aminoacizi. ă
ş sînt iradiati, ş modi-
ă structura ă prin
pierderea radicalului amino.
P-entru asta, lungimea undei
de raze ultraviolete nu tre·
buie ă ş 200-300
AngstrOmi. -
- Dragii mei, ă În-
ă ă Dabija, În organis-
mul uman ă cinci ami-
noacizi - ş ţ vitali.
ă lipsesc - aturiti omul
moare. Printre ş sa
100"1 " de exemplu pe cei de-
numlti ă ş tnptofan.
ă îi unei radia-
ţ de o ă lungime de
ă ei ş ă imediat
structura ă Din ţ
motiv, Se ă ş fund
tiile fiziologice ale celulei ş
ca utmdr{: a ă fizio-
logice, apare ş una morfolo-
ă ă a fomlei, a ă
tuirii ,ei. E clar? Nu? Bun!
- Imi: dati voie?
- Spune!
Dabii" ş ă rAbdator
obserVatia studentului.
Intotdeauna se obtine
ş rezultat?
- Nl,1, pel')tru ă ă ş
unii· faCtori externi - cauze
care 'ihfluenteaza schimbari:
cantitatea de ă din ă
ă ş ţ altii. Ei,
43
44
MEDALION

ca ă ă Bîrlea a
ajuns la o ă concluzie:
daca un animal unicelular se
poate transforma, atunci se
poate transforma ş un ţ
intreg - cînd asuprfl lui se
ă .o ă ă
de ţ In modul acesta
el poate controla ş
ş oprirea ş celulare ş
chiar aduce mari transfqr-
ă în structura' celulei. In
ş ă aparatul con·
struit pe baza acestor lu-
ă Ati priceput?
ţ il ă pe
Dabija ş ş ă cu tot
felul de ă Tinerii
erau ş ă afle tot mai
multe. ă academician
aproape ă nu mai plltea ă
ă cu ă
Erau mai ales unii care do·
reau ă ă ă apa-
ratul ş dintre ei, studentul
cel ă ş cu pArul zbîr-
lit insista cel mai mult.
- ă ă ş academi·
cian, ă ţ Nici nu-l
atingem ...
- Nu se poate.
- ă promitem ..
- Nil se poate, frate ..
- De ce ă nu se ă
- Simplu, n-am cheile. As·
ta-i!, ă Dabija sunzind.

în timp ce academicianul
Viorel Dabija relata, cu lux
de ă viitorilor me-
dici, modul În care Birlea ş
realizase ultimul aparat pe
care-l numiS€ in mod provi-
zoriu biotransformator,
acesta s'l afla ă in bi-
ă ş pusese pe masa
de lucru o sumedenie de
. cli.rti ş ş deschisese ultimul
manuscris la care lucra. ă
stiloul în ă scrise citeva
cuvinte, le ş iritat, apoi
ă ce puse inapoi stiloul
pe ă mototoli coala de
hirtie.
1n minte ii reveneau me-
reu cuvintele fostului ă
student.
"Inimile reci nu pot da nici
o ă de dragoste".
Avea impresia cli. are în
ă o ă de neon cu cu-
. RETRO ·SF
vintele de mai sus. Vorbele
se apri1}deau ş se stingeau
ritmic. Il durea capul. TIm-
plele ii zvlcneau. Se ă de
la ă ş se opri in fata te·
ş
In minte i se perindau
noianuri de amintiri.
"Da, totul mi se trage de
la izotopi, de la ă aia
de biotrasformator 1", con-
chise el ă
ş nu era un om lipsit
de sensibilitate, de pasiune,
de omenie, nu se putea
spune cli. profesorul Birlea
se ă dominat de senti-
mente, de ă de ceea
ce in mod ş se nu-
ş ă ă
cu o energie ă de'-
cit de c1antatea inteligentei
lui, muncind cu ă ă
zi de zi, cucerise la 45 de ani
tot ceea ce poate rîvni prac·
tic ş teoretic un om de ş
ă Timp de 20 de ani lu-
crase ă cele mai noi me-
tode, ă ă me·
reu ă ce dobindise o ade-
ă ă de artist 1n
chirurgie - mai ales în cea
cardiacli..
ă glorie a venit
ă abia ă ce a introdus
în tratament terapia cu izo-
topi radioactivi ş mai ales
ă ultima lui lucrare cu
privire la ă struc-
turale ale celulelor. ă
ă din ă cucerire
ş i-a adus· celebritate,
pe ă aceasta ti mai adu-
sese ş ă ă ă
Eugeniu Btrlea se socotea
vinovat ă de el ş ş
ă de fosta lui sotie, pe
care ă cum se autoa-
,cuza, o neglijase complet.
ă ă de·a rîndul ă
nea in institut ş lucra inchis
în laborator, uneori 24. ore
din 24. Din intimplare se
ivise in ă lui o a treia
ă un ă
La ă amintire, profe-
sorul ş ă umerii de
ă ar fi fost curentat ş
ă ar fi vrut ă ş le-
pede de pe umeri o ă
ă ă
"Oare, ă nu realizam
ultima mea lucrare, eram
mai fericit?", gindi cu ă ă
ciune Birlea. ,Jar in ceea ce
o ş pe Miranda, vina
p fi numai ş numai a mea?
In fond, aveam deplina liber·
tate ă nu ă ă
de ea ca un ş
ă de ş fi le-
gat ţ de un om de nimic,
zbuciumul ş indoielile lui pri-
vitoare la drumul pe care l-a
apucat ar fi fost poate mai
greu de indurat ă Birlea
n-ar fi cunoscut-o pe biochi-
mista Cella Opran. Mai tîr·
ziu, chiar ii va ă ă
prietenia lor insemnase pen-
tru el un ă anestezic.
ă ţ era
foarte ă ă ne gin-
dim ă Cella, colaboratoare
a Institutului de toxicologie,
se ocupa cu prepararea
anestezicelor.
La inceput s-au intîlnit
destul de rar ş numai în "le·
ă ă cu munca lor. Pre-
zenta ă ş ă a
pcestei femei il bU'cura.
Intr·o ă plecind de la
spital, Eugeniu se gindi ă
Cella are ş ţ ă de el o
prea ă ă La
urma urmei - ş ă
singur - la 31 de ani cît are,
ar fi de mirare sa. nu fi iubit
pe nimeni. Cine ş Te po-
ş ă ş ea .. ...
De fapt, ă cum avea
sa. afle din unele ă ă
turisiri, ş Cella suferise o
mare deziluzie. Cu cinci ani
in ă cunoscuse un
foarte' talentat arhitect.
ă ă cînd oricli.rui
ă cinstit i-au fost
create conditii tot mai mari
de ş folosi munca ş talen-
tul in scopul fericirii ş ş
acest .. artist" ş dat arama
pe ţ ă S·a dat la fund. Un
timp, Cella,cu spiritul de sa·
crificiu . al femeii, ar fi ă
orice pentru ca omul. pe ca-
re·1 socotea ă ş
ă ş afle un rost. A
Al3A(\IAH
Ţ <::;Jr
AEDALI{ )

ă ă diferite slujbe,
care ă nu ă În contradic-
tie cu ţ unUi artIst.
L-a indemnat ă ă proiec-
tul unei case de ă al
une; ş al unui spital, ba
chi ar ş al unei biserici. El
ă se ă de a nu
mtra în ritmul creator al vie-
Iii. Cella a priceput atunci ă
el nu se adapta mai greu de-
cit ţ ci pur ş simplu era
un om gol, de nimic.
Ruptura dintre ei a venit
ă curtnd, mult mai repede
decit se ş chiar ea În-
ă ş La inceput, cind se gin-
dea la o ă ă ţ
avea o stringere de ă ş
uneori prtngea ţ intregi.
Cind ă 5-a intîmplat ceea
ce ă de mult, o ă
mai intii pe Cella ş ţ cu
care se ă toate.
ă ă ă dintr-o grea
incercare, se simtea ca o
convalescentA. CeHa ş con-
ă toate puterile numai
in muncA. Venea la Institutul
de toxicologie de ă
ş ă acolo ă mult
peste program. Un prieten
de al ei, un medic cu carac-
ter de boem, ii vorbise de
mult despre necesitatea unui
anestezic perfect, anestezic
a cli.rui ă ă dureze ş
in timpul durerilor postope-
ratorii ş astfel ă ă
pe bolnav de zile de chinuri.
In ă de aceasta, anestezi-
cui trebuie st\ fie ş complet
netoxic.
Ca orice om trecut prin
deziluzii sentimentale, Cella
Opran se ă eroic la
vlrsta de 27 de ani ă nu mai
ă ă nu mai cu-
ă nici un ă ş ă ş
dedice ă viata ă
acestui anestezic. ă zile
Întregi ă fie in labora-
tor fie in biblioteca Acade- .
ş ă chimia aJcaloi-
zilor. Trecind peste ă
ă munca
ă In mod normal,
produsul muncii ei urma
fie ş de ă chi-
rurgi. In acest scop a fost in·
ă ă 1 profesor ul
Eugeniu Birlea, c'are ş el se

ANTICIPATIA
ă la fel de eroic, ă
nu se mai ă ă ni-
ciodata..
Spre deosebire de alti chl'
rurgi, care, mereu cu bistu-
riul în ă uitau cu ş
ţ ă biochimia, Btrlca era
chiar un pasionat al acestei
discipline ă de
ă ş de ă
Munca de zi cu zi, cot la
cot, aduse repede ă ea o
prietenie ă
CeHa, care gîndise ă
atunci ă toti ă sint o
ă ă de ă ş - ş
Eugemu care gîndea ş
lucru despre femei, ă
ă ş modifice incetul cu În-
cetul ideile. Aceasta însemna
ă amindoi trec:user3 criza
ă ş o ă
ă mai ales prieteniei
lor. Amindoi ş dat seama
ă ă se iubesc
ş ca doi copii,
ş promis 'o ZI de ă
pe care ă o ă tot
in laborator. 1n ş zi,
chIrurgul o ceru in ă ă
Cum era ş normal, Cella
ocoli un ă precis -
ceea ce nu Însemna ă un
ă defiOitiv. EI inter-
ă atitudinea Cellei drept
o ă ă de acceptare.
Aceasta nu era prea departe
de ă dar il împinse ă
ă o ş ă care duse
la o rupere ă a
prieteniei lor.
Orbit de un sentiment pe
care mai tirziu ş Btrlea îl
privi josnic - de o gelozie
ă - pretinse CeHei
ă renunte la munca ei de la
Institutul de toxicologie. Era
o ţ ă ă de a o avea
mereu ă dinsul. in acest
scop, îi propuse chiar ă lu-
creze in IOstitutul lui. Atunci
ş ă seama ă in do-
sul acestei dorinte era· teama
de a nu i-o lua altul ca ş pe
Miranda. Cella fu Înspaimin-
ă ş profund ă de
conditia care j se punea. Ş
cunos, ea. care cu ani În
ă ar fi renuntat bucu·
ă la orice pentru omul
Iubit, acum nu mai voi ş nici
.nu putu ă renunte la unicul
ll1cru pe care i-I ă Eu·
geniu - mindria de om de
ş ţ ă pasiunea pent ru
ă
Se mai Simti ă ş de
fapt III ă ceea ce i se cerea
era tocmai antipodul con-
ceptiilor, nu numai ale ei, ci
ş ale ă pe care· 1 iu·
bea. De aceea, cu uimire ş
ă seama ă dintr-o ă
ă ş ă devenise
ă un om mîndru ş
puternic.

Nu se mai ă ă o bu·
ă ă de vreme, j:X>ate
chiar ă luni. Bb"lea, inmr-
jlt, ş continua ă cu
pnvlre la aC(lunea ţ
asupra celulei vii ş impor·
tanta corkentratiei de apa in
celula ă La rîndul ei,
Cella începuse o serie de ex·
periente ţ cu cu·
rara, o ă ă de
pieile ş rI'n Brazilia, ş
care paralizead mai ales sis-
temul cardiac.
în ziua aceea, ă cîteva
operatii ş Bi'rlea se
reintoarse aba; tut În labora·
tor ă ă vechea ă
ă ii revenise. Prins
ă de ă - ş mai ales
de rezultatele care, unul dte
unul, începeau ă ă ă -
ş ă pentru o ă alea-
nul. I bucura mai ales rezul-
tatul final, pe care-I socotea
ca pe un factor de mare pret
in încheierea ă sale.
Concluzia sa ă era cli., in
urma iradierii, curba rapar·
tului ă ă di·
rect proportional cu cea a
ţ in ă a celu-
lei. Acest rezultat ş
coincidea, de altfel, cu altele
Similare cu privire la
blOxid de carbon ş o sub-
ţ ă ă citocina. ş
terminase lucrarea attt teo-
retic cît ş experimental. Ui-
tind de cearta ă cu CÎ-
ă vreme Înainte, puse
45
MEDALION

mina pe ş o pe
Cella ca ă comunK"e ves-
tea. CeDa ă era plecata. Ia
o ă la Cluj ş rAmi·
nea acolo mai mult de o
ă

Munca in ' comun Îi ă ă
se ă ş ş occ-
leau cu greutate privirile ş
nu se ă nici unul ă
ă ţ ş
Bîrlea nu mai putu rezista ş
ă ş ceru scuze, ii
ceru mina pentru a doua
ă - ă in ş condi-
tu ca mai înainte. ţ
ă fu din nou refuzat.
Aceasta se intimplase toc-
mai În ziua În care urma ă
fie vizitat de ă grupul de
ţ din ultimul an. De
aceea ş ă ă profesorul
atit de prost dispus.
ă un lung proces de
ş ă ă ce ă
zadarnic ă ş continue re·
dactarea ă ş ă o
cafea ă ş se ă Era
noaptea tîrziu.
Dupa. trei ore de somn
agitat, se ş ă ă do.
nntei de a o revedea cît mai
curînd pe Cella. Trebuia ă
ş dar nu ş cum ş
propusese el, ci ă ş
amindoi.
Dimineata, tu deosebit de
bi ne dispus. rn timp ce se
ă pe miini, inainte de a
intra la operatie, ş ă
mintal planul celor ce i le va
spune Cellei ş ă
pentru amindoi un VIitor ra·
dios. ş ă munca
aproape de orele cinci
ă
Fluierînd bine dISPUS, in
timp ce se ă in ves-
tiar, gîndea ş ă parafra-
zînd, nici el nu ş ce autor
de romane senzat ionale.
"Ce·i cu inima ta, ă
ă de corduri? Bate pen-
tru dinsa ori se preface? O
ş sau nu? Ei bine, ă
o ş trebuie ă fii mai
ă cu ea ş ă ai ă
dare! Atunci, ce- i de ă
Cu o ă ă ş
ă ă haina, ş puse ă
RETRO SF
ria. cobori scara, ă cîte
ă trepte ş se ă
spre ş care-l ş in
curtea spitalului. Ş fu
incintat ă ă aHta
vreme, il vede În ş din
nou pe profesor bine dispus.
- Tot la toxicologle? il is-
codi viclean ş zîmbind
pe sub mustata-i porum-
ă
- Dar cum ai ghIcit, Gyuri
bacl? se mira. amuzat Bir-
lea.
- ă ş am ă
.zul ă ţ ă
n momentul in care ma-
ş ş În ă portarul
il opri. \
- ă cautA de la toxicolo·
gie.
- ă dumneata. ă
tocmaÎ intr-acolo ă duc,
spu,se bucuros Btrlea ş
zgfltfi ş pe ş
- ă Gyun! Sîn-
tem ş
ş la toxicologie, Eu·
geniu ă din automobil ş
sui În ă treptele instItutu-
lui.
- ă ş ă ş pro-
fesor! se auzi strigat de o
voce de femeie. Era colega
de laborator a Cellei.
- ă ziua! Unde-i
CeUa?
- E În nesimtire! ă
fata, ă ş 01Î1Rile. A
baut dintr-un alcaloid pe
care ti descoperise!
n mintea lui Eugemu in·
colti un gînd ingrOZitor: s-a
sinucis, s-a sinucis din cauza
mea.
- Du-mA la eal
Într-un laborator, pe o
sofa, era ă ă ă ş
ă femeia pe care dorise
atit s·o ă
- Am anuntat ş urgenta!
Dar 8îrlea n-o mai as-
ă ă un consult su-
mar, o ă pe Cella În brate
ş ă ă nici o vorba, porni
cu ea spre ş ă
- Ce ţ
- E in ă nu-i timp de

In drum spre ş o în·
ă pe ă
- Nu ş ce a ă Vor-
beai despre un alcaloid.
- ă ă nu ş Caietele
ei le-a luat de ă ci-
neva de la mimster.
- ă rog ă faceti imediat
analiza ş ă comunicati
rezultatul.
ă in ş ă ş Gyuri
baci, mohorît, j·o ă pe
Cell a În brate. ă in
mare ă "Ce ă ă ă am
fost!", gindi Eugeniu. Prie-
tena lui ă ă avea
ţ ă respi ra
ş ă ş inima ii bt.tea tot
mai greu. "Fetita mea
draga!", murmura ă Eu-
geniu, dtndu-i mingiietor la o
parte ă care· i acoperise
obrazul. "De ce te·am ă
ă ajungi aci?"
La spital, chiar de la
poartA, ă medicul ş
sora de ă
Apoi ă academicia-
nului Dabija, care 10cuÎa in
apropiere. Nici ş ă
seama cind ş luat halatul
ş stetoscopul.
Acum, ă aplecat asu-
pra CelJei. Abia ii mai auzea
inima, dar pulsul ă nt-
mic. Birlea îi ă o ţ
cu ă ş ca
ini ma muribundei ă reintre
pe ă ş el normal. Dar
efectul dorit nu. se produse.
Doar pulsul ii era ceva mai
ă ş ă mai regulat.
O vedea pe Cella cum se
pierdea in ţ lui. O a doua
ţ direct in cord ar pu-
tea fi salvatoare. Cîteva
clipe inima pal ă dar,
ă ă ă ă ei
ă ă pentru ca apoi ă ş
ă Birlei ă ă oare-
cum ş n spatele ă
medicul de ă li ă
ş ă
- ă facem o ă ă ă
ă
- Da, dar repede!
ă zece minute, Cella
era tot in nesimtire.
- Ciudat, ă ş Circu·
latia ă e ă nor-
ALMANAH

MEDALION

ă .. stomacul a ţ
ş ş pacienta ş re-
vine.
- ă atunci o venesectie
ş perfuzie! ţ rinichii ş
ficatul! Singe conservat
avem suficient?
- Da_
ă ă ă inter·
ventie, se ă ă CeUa
prinse ă Cam 20 minute
inima ii bt.tu aproape nor-
mal, iar pe ă contraqiile
ti ă din nou slabe.

ă trei ore de c1nd
fusese adusCi. Ia spital. Orice
tratament se dovedise 'Zadar-
nic.
- Inima e singurul organ
atins, ş profesor! ii
spuse medicul de ă
- ă se ă imediat cate-
terizarea cordului!
ă alte 15 minute, Bir-
lea ş ă seama ă inima
Cellei este iar
ă mai functiona se datora
exclusiv adrenalinei. De ho-
ă pe care o va lua
acum depindea viata femeii
iubite, propria lui fericire.
Da! Trebuia sa. Încerce im-
posibilul! Fiecare clipa pier-'
ă insemna teren cedat
ţ Alb la ţ ă cu ş
chii obrazului Încordati, chi-
rurgul ş construi mintal
schema operatiei, tehnicile
necesare. Decizia fu ă
ă pe butonul dictafonu-
lui.
- sala ă
ă se monteze
electronic cu biotransforma·
tor, inima ă ş apara-
tele de perfuzie!
- Am Inteles, ă ş
profesor! In zece minute sînt
gata.-I! . se auzi glasul sorei de
garaa.
Dupa ce inchise primul
contact, apasa. pe un al doi-
lea.
- Anuntati·1 pe ă ş
director in 15 minute fac
o transplantare de cord. Da,
cIa, o transplantare de cord!
Se ă ş scoase hala-
tul ş trecu in vestiar, unde
isi ă ă
ALMANAH
ANTICIPATIA
RETRO SF
ş puse o ă iar
deasupra ei un ş ţ lung de
cauciuc. ş alese cu grija. ca-
Iota ş absorbit, ă în ves-
tibulul ă de operatie. Nici
ş ă seama ă ă
el se afla ş Viorel Dabija.
- Eugen!
- Da! A... dumneata
erai ...
- Stai putin... Ne vom
ă ă Nu uita
ce-ai ă de 11.l mine: nu
se ă enervat...
- Dar, maestre .. _ eu ... se
fistici Bîrlea.
- Ş ce vrei ă spui.
ă o ti9ar;\ ă ă
schimb. Dupa aceea, o ă
vedem ce trebuie ă facem.
Instrumentarul necesar este
ă Pe ă o aduc
chiar acum. Am consultat-o
ş eu, in timp ce tu vorbeai
cu sora. Are fata ă
ş respiratia de tip Cheyne-
Stokes. T ş nu stnt
ş
Academicianul Dabija ă
zuse. ă Cella se afla in ago-
nie. Respiratia ei ă In-
ă ş grea, ă
membrelor, lipsa aproape to-
ă a reflexului ocular -
toate simptomele ă
grabnica intrare In moartea
ă EI ş ă doar In pu-
tinele minute care o despar-
teau de moartea ă
ă Birlea va trebui ă
rezolve teribila ă a
ă Cellei. Ş ş ă
trinul ş Încercatul medic nu
trada nici un fel de emotie_
Birlea ti privea ă
pentru ă ă lectie
ă la timp.
- ti multumesc!, ti spuse,
ş ş ă ş mii-
nile.
Cei doi chirurgi ă in
laboratorul de perfuzie. Aci
trebuia aJes grefonul cel mai
nirperit interventiei.
Intr-o ş ă in care nu se
putea intra dec1t ă
steril se aflau diferite organe
- unele chiar umane - sau
piese pa,.tologice mentinute
in ă In pragul ş ă
opriti in mod ş de
intrarea directorului.
- E o nebunie, Birlea,
ceea ce vrei ă faci! ii ă
acesta. ă transplantezi o
ă unui om? Unde s-a
mai pomenit?
Ş se intoarse spre Dabija,
de ă ar fi ş din
partea acestuia un semn de
incuviintare ă savant
ă ă dezaprobator din
cap. ,
- ă nu cutez acum,
Cella moare ă Bir-
lea ă ş Trebuie ă fac
tot ce-i ş posibil ...
Altfel, ş mai fi in stare ă
trAiesc.
.• E ş riscant ă ţ in-
ă ş bine!
Din glasul mai domolit al
directorului, Dabija 1ntelese ·
ă ş ii va ă lui Bir-
lea ă ă ,,nebunia".
- De incercat trebuie ă
ă ă trecem, de
aceea, la partea ă in-
terveni cu ă academi-
cianul.
Bine! ă resemnat di-

In clipele grele apela tntot-
deauna la judecata clar-vaza-
toare a. savantului, care-i fu-
sese ş lui profesor_
. - Trebuie ă avem grija
ca factorii anatomiei ai gre-
fonului ă concorde cu aceia
ai bolnavei noastre.
- Ş ce grefa vrei ă folo-
ş
- ă gindesc la cordul
din vasul nr_ 218. propuse
Btrlea
Directorul se ă ş
prin fereastra ş ă o eti·
ă pe care se putea eiti:
ANTIPOLA ,,sUCUS CAM-
PESTRIS· CORD
LABORATORUL DE PER-
FUZIE - ASTRAHAN
U.R.S.5.
, O inima de antilopâ, de
ă ă el mirat.
E cel mai potrivit cord
47
48
MEDALION

pe care-I am. Are capacita·
tea de 613 ' cc. ă de maxi·
mum uman de 757 cc., iar
greutatea ii este doar de
254 9'.
- In fine ... Dar ritmul?
- Teoretic, ritmul în·
ă adaptare la mediu.
Vom realiza asta in primul
rind printr-un proces cantita·
tiv - ţ intregului or·
ganism ş mai ales a ţ
cerebrale asupra ' grefonului
- iar în al doilea rînd, printr·un
fenomen calitativ: transfor·
marea celulei miocardice.
- Bine, asta teoretic, dar
practic?
- De primul fenomen va
avea ă ă ş natura, iar
pe cel de·al doilea îl va re·
zolva biotransformatorul
nostru cu cobalt. Doar ş
ă prin reglarea ţ
pot modifica morfologia ono
ă tesut.
Directorul il privi ă
tor pe Dabija, cerîndu-i
ă ajutor. Atitudinea lui
Birlea ii arMa ă operatia
trebuia sA ă loc imediat.
- Bine! il anunt atunci pe
ministru. Directorul se în-
toarse pe loc ş porni cu
ş mari spre ş Tot atit
de brusc se opri ş revenind
ă Birlea, il ă ţ ş
- Iti doresc succ.es!

1n timp ce Birlea, Dabija ş
cei doi medici care urmau
sA-i asiste se ă În amfi·
teatrul de deasupra sAlii de
operatie se instalase minis-
trul ă insotit de direc-
torul Institutulyi ş de citiva
academicieni. In spatele lor
se ş ă mai multi ş
cu blocnotesurile ş cre ioa-
nele gata de scris.
Prin ş de cristal ca·
re-i ă de ă pu-
teau vedea totul. Chiar ş
zgomotele ă sus,
cu ajutorul unui difuzor.
Pe masa de operatie,
Cella ă ă cu un
ş mare, alb. Chiar in
stinga, la ă ei, era un
aparat foarte ă ă cu
un tablou de ă
RETRO SF
,
dintr-o uzina ă pre·
ă cu' un mic ecran ro-
tund de ă mata. Pina
sus, Se auzea sunetul ritmic
pe care-I emitea. Ş de fie-
care ă la fiece zgomot,
curba de pe ecran tresArea.
Acum, un biofizician Îi mane-
vra butoanele, ă
atent orice modificare a cur·
bei.
t - ă inima
ă ş un academlcmn
din apropierea ministrului.
- Inima ă
prinse o ă ş din
zbor. Ş merge ca una nor-
ă mai ă ea, ă
tindu·se ă ia note_
- Da, dar ă voia celui
care o conduce.
- ă ă ş asta
ă singe ...
- - Exact! Sînge conservat.
în ş ă ă se
auzea lunecarea ş ă ş
ă ă a creionului. Medicii
de ă erau ă ă ş
chiar mindri ă pot asista,
fie ş de pe ă amfitea-
trului, la prima transplantare
de ă ă ă
de un chirurg. De altfel, în
urma interventiei ministrului,
ţ urma ă fie televi-
ă
ă ce puse la punct in-
stalatia aparatelor de radio-
teletransmisie, reporterul se
apropie de academicianul
Valentin Lascu, un cunoscut
chirurg ş ă unul din-
tre ţ ă ai
istoriei medicinei.
- ă ă ă spuneti
pentru ă ş CÎ-
teva cuvinte despre operati-
ile de acest gen.
Lascu ă categoric. A
fost nevoie ca ministrul ă
ă repetate semne de Încu-
rajare pentru ca, in ş
academicianul . ă se ă
ă ş ă tinuta, ş
drese glasul ş se ş ă în
dreptul microfonului. .
- Operatia la care vom
asista ă este ă
prin faptul cA pentru prima
daU\. in istorie se ş
o ă ă cu alta ă
ă ă Operatiile pe cord
au fost visul cel mai ă
net al tuturor generatiilor de
chirurgi. In evul mediu vene·
sectia era un act de ă
trie) apoi interventiilor chi-
rurgicale le-a venit in ajutor
anestezia. Acum, pornind pe
linia marilor ă ş
Rehn, Djanelidze, Andreev,
Crafford - colegul nostru,
doctorul Eugeniu Btrlea, cu-
ă a infrunta natura. Spre
deosebire ă de 1844, cind
primul anestezist al lumii a
fost considerat nebun, noi
ă ş sprijinim din tot
sufletul pe iubitul nostru co-
leg. ă venim ş cu ă
nunte istorice.
Academicianul Lascu se
ă ă Tocmai ş sco-
sese un carnetel din buzu·
nar, cînd un medic din apro-
piere îi ă din partea . mi·
nistrului un biletel, În care
citi ă rînduri:
ă ă rog, ă se
ă un cord de ă
«Bucus Campestris», iar nu
un cord de om cum s-ar pu·
interpreta".
In clipa aceea, Lascu se
întrerupse. Ochelarii ii ă
ă pe nas. Uitînd ă VOT'
ş in ţ microfonului, se
ă ministrului.
- Cord de Bucus? Cum?
Cord de ă Nu ... nu ...
nu pot fi de acord. Asta·i
fantasmagorie!
Ş cu ş ă de
ă se ă spre ş ă
rn prag, se opri' ă ă
pind din cap ş se intoarse.
ş relua. locul ă fu·
rios: •
- Auzi, ă de ă
ă amfiteatrul
amuti. Bîrlea, urmat de Da·
bija ş de ţ iqtrase în
sala de operatie. In timp
ş ă halatul steril,
Bîrlea ş ă priviril e
spre ecranele cardiografului
catodic aflat pe peretele din
dreapta ă Sub el mai era
ş cel al electroencefalografu·
ALMANAH
ANTICIPATIA
MEDALION

lui. Ambele aparate ş
la masa de operatie erau re-
glate ş conduse dintr-o ca-
ă ă ă Chirurgul
putea ă ă necontenit sub
ochi atit situatia sistemului
circulator cit ş a celui ner-
vos.
Pe cind asistentii fixau
. cîmpul operator, Birlea cer-
ceta cu o privire experimen-
ă masa pe care se afla
pus instrumentarul chirurgi-
cal. Apoi, intelegîndu·se din
ochi cu vechiul ă maestru,
il ă
- ncepem?
- ncepem!
- Cum e pulsul? se inte-
, ă Birlea luînd in mina bis-
turiul.
Ş ă ă ă mai ş ă
punsul, ă prima incizie,
de-a lungul ş prin mijlocul
sternului.
- Filiform, ă ş profe-
sor... ă sora de la
capul bolnavei. Devine din
ce in ce mai slab.
Birlea ş ă ochii spre
ecranul cardiografului. Osci-
lograma tindea spre linia
ă Rar de tot vîrfurile
.undei ă Circulatia
inceta. ă tot trupul
Cellei fu scuturat ca de fri-
guri. Un fior. Fata i se aJbi .
Pleoapele îi încremeni ă in-
tredeschise, iar buzele' ş
ă orice colorit. Par-
fugise tot singele din
vine.
- ă ş profesor!
ă ă sora intre-
rupse contactul anesteziei
electrice ş scoase casca . de
pe capul oolnavei.
Sus 1 în amfiteatru, minis-
trul strînse balustrada din
fata ă s-o fringli. O ă de
ă ă se ş
pentru intreaga ă Nu se
mai auzeau decit aparatele
care functionau la fel de
ritmic ca ş ă acum.
Ziarista ă ă creionul din
ă
- Ssst! excJan)â cineva.
Pe fruntea lui Sirlea s·au
ivit broboane ' de sudoare.
Un ş rece ti. trece pe
ş ă

ANTICIPA Ţ A
RETRO SF .
Cella nu mai respira. Pie-
lea ei nu se mai putea deo-
sebi de cimpurile operatorii.
Pe Orbaz i se ă un
·zimbet ciudat ş ă
al omului care ă ş ho-
tarul durerii.
Birlea ş repede mîna spre
instrumentar.
- ă aparatul Petrov! 1
se ă strigase atit de '
tare Încît vibrau geamurile
intregii ă dar vorbele
ş ă de pe buze abia au-
zite. Dezveliti-j mîna
ă Tampon! ă su·
ă pulsul!
- De-abia se simte ... mur·
ă sora.
Cu o ş ă acul
siringii se Înfige in artera hu-
ă ă
- Dati presiune! ă
Birlea, de data asta nefiresc
de calm,
Singele împins cu putere
spre ă colora încetul cu
incetul obrajii palizi ai bolna-
vei. Respiratia abia ţ ă
ă atunci devenea mai ra·
ă chiar ş ă ş ă
ă pleoapele se' 2bat, iar
ş se destind.
Sus, radiotelereporterul ş
ş zgomotos nasul
- Mai Încet, ce dumne-
zeu! ă în pace! il apos-
trofa, ă ziarista.
Ministrul, concentrat asu-
pra ă timp operator,
se Întoarse spre director,
- Crezi ă o ă reu-
ş ă
- E dificil. Sintem in fata
unei ă puternice. Cred
ă Birlea vrea ă ş
timp, ă ă secun-
deie pierdute ă la opera-
ţ
Amplitudinea cardiogramei
ş Fiecare milimetru in
plus insemna ă poate
salvarea. ş gindeau ş
tii, ş gîndea ş radiorepor-
terul care s-a ş ă ă
anunte emo,ional ca inima
bolnavei ă din nou.
T recuserâ aproape 4 mi·
nute. Dintr·o ă ă un
efort extraordinar, fata pa-
cientei se ă se
ş Pe ecranul , car·
diografului, în locul curbelor
de ă acum, apar doua linii
paralele încremenite.
Btrlea, care nu ă ă
bisturiul din ă face fulge-
ă o ă incizie, de asta
ă ă in partea de jos
a toracelui. Dabija ă ş
plaga cu ă ă Pa·
tru pense Kocher ş
ş bistunul deschide prin
ă taie calea spre
inima bolnavei. O ă ş
care, ş ţ
de aJte pense, este deschis
ş el. Prin ferestruica astfel
ă ă Birlea ş ă
mÎna ă prinde in
ă inima Cellei ş începe
ă o pulseze lent.
- Maestre, o ă
ă ă ii spune el lui
Dabija.
Cu mina ă ă ă ş
ajuta colegul ă lucreze mai
repede. Decolatorul ă
ă aponevrozele. de pe
stern, ş ş ă osul ş
toracele se deschide larg.
Acum Bîrlea poate face ş
ă mai precise - mai puter-
nice. Sub mina lui, inima
bolnavei nu avea ă de
ă nici ă o trac-
tiune de ă Incet, abia
perceptibil, ş iar ă
palpite, la Început slab, apoi
din ce in ce mai sacadat.
Treptat, treptat, obrajii
Cellei prind din nou culoarea
lor ş ă De sub ă
tura de tifon, un cîrliont cas-
taniu Îi ă ă ş pe rrunte.
- Se simte pulsul?
- A reapârut ...
- ţ atent!
- 147 pe minut!
- Bine! Dati-mi contactul
cu singe arterial!
Un asistent ti pune in
mina ă tubul cu ac de
la vent.riculul stf!l9 a!. inimii
electrDnice. Aproape reflex
8trlea înfige acul In sinusul
aortic.
- Stnge venos!
un al doilea ac ă
49
50
pe traiectul arteTei pulmo-
nare, in ventriculul drept
_ ţ masca de oxi·
ge n!
DudUllul artificiale
aproape ă acoperise gla-
sul
Birlea simte cum o nemai-
ă ă pune ă
pinire pe el. Sub ochi i se
adînceau ă vinete.
"Trebuie sti. rezist" _,_ ş
ş ş ş ă
In ttmple, ă ciocane Îi bat
repede, intr-un ritm vertigi-
nos. In urechi, ti ă Înnebu-
oitor o ă Lampa scia1i·
ă de deasupra mesei
prinde ă ă se ro-
ă ă qJ. intreaga
de operatie. Totul a du-
rat o citime de secunda.
ă ş ă spatele
ş ş ş buzele aUt de
violent, Încît masca i se ş
de singe.
Inima Celle i, ă in
palma lui, aproape ca refuza
ă mC'l i ă chiar ş sub im-
petuoasa presiune ă
din ini ma ă Pe su-
prafata ei lucitoare ş ă
ă puncte negre. Func-
tiona ca o ă de cauciuc
ă de ° mina ş ă ş
nedibace.
- A murit... e ă
Birlea ş ă privirea intre-
ă ş rugAtor spre Dabija.
ă ...
- Trebuie ă incerci! ho-
ă academicianul. Ai timp
patru minute!
- Aduceti cordul perfuzat!
spuse Bîrlea cu o su-
ă Respira greu. II du-
reau umerii. ă incordat
ca un arc. Calota i se ă
ş
Dabija prinde inima de an-
tilopa cu un ş Miku-
Iitsch, o ă din vasul ei ş
asa ă ° ş
în toracele deschis.
- ă ne ă ş
ă la acul Gudov ş asi·
ă intii coronarelel
Btrle a executii· acum
aproape automat ordinele
date de maestrul ă Alb ca
ş halatul pe care. 1 purta, se
ă ă O ă
"S-a sinucis!", ii ă
prin minte pentru a doua
ă ă ingrozitoare
idee. "Trebuie, ă o
salvez'"
_ Eugen! Glasul lui Dabija
îi ă ă in urechi ca venit
de la mare adîncime. Hai,
prinde sinusul aomc!
ă pense argintii ş
nesc sub lumina ă ş
prind simultan artera.
Scuturîndu-se ca de o po-
ă ă Bîrlea ă
bontul aortic ş anastomo-
ă aorta inimii perfU22 te.
Devenise din nou ă pe
sine. ş ă lui ş ă ă
ă precizia, . ă cu
o ă Înainte.
- Apropie mai mult vena
ă {lreapta!
Calm, Dabija ă ş
grefonui in directia ă de
chirurg,
Vijiitul monoton al com-
plexului de vasculografie Gu-
dov se aude tot mai puter-
nic. Precis ş ş ă
ă cu ă venA cu
ă In tot acest timp, în. rit-
muri diferite, trei corduri ă
teau într·o ă
ă inima ă diri·
ă de medici, inima Cellei
din ce in ce mai rar ş inima
ciutei, ă ş ş ca
un perfect cronometru.
1n amfiteatrul incordat la
paroxism ş unui nou ve·
nit duduie halucinant.
- Ssst! ş scos
din sarite Lascu.
Ministrul se întoarce pe
ă ş ş spre cel
care intrase. Acesta ti întinse
un plic. Ministrul il deschide,
ş rapid o adresa ă ă
la ş ă ă ş Parcurge
din nou hîrtia ş uitlndu-se in
ă ş ş ă buzele.
- P"ti pleca! murmura el
cu glas stins. Se ş ă
ş ş ţ repadita. de o
sudoare de ă ă
mai munnurâ el, mare ă
cat!
ă ce cea din
ă legatura. a Sfefei, fi-
xind-o în noul ei Ş Birlea
ţ rn mina cum ptlpiie
pentru ultima ă inima fe-
meii pe care o iubea. A mai
tresarit o ă slab - ş a În·
cremenit. ă cineva ar fi
putut pa.trunde cu privirea
pe sub ă ar fi ă ş
ternindu·se pe buzele chirur-
gului un zîmbet amar. Urma
acum sa. o extirpe ca pe un
lucru de prisos, ba chiar no-
civ. Foarfeca ă prin-
tre ţ lasate intre pense
ş cu o ă ş Bir-
lea ş Dabija scot inima im-
ă
_ Dati-mi un vas steril!
Sora, care s-a apropiat sa
ă piesa ă fu
ă izbita de tonul rece
cu care îi vorbise Birlea
Intretinut de inima electro-
ă ş de perfuzia grefei,
trupul Cellei prinde ă se in-
vioreze. O culoare ă ii
reaPilre in ţ obrajilor.
_ Intrerupeti cordu! meca-
nic! Perfect! Controlati pul-
sul!
- Bate!
-
- 160!
- ţ masca de oxi-
gen!
La tnceput ă apoi mai
ă ă ţ ş ă ş
ş normal. Pe ecranele
pinc1 acum încremenite, cur·
bele ş reiau ş armo-
ă Cella ă ş ţ ă
ă ş din nou in ă ă
tura ei.
Un zgomot surd, deosebit
de ' toate celelalte ale ă de
operatie, atrage atentia chi-
rurgilor. Deasupra, În amfi-
teatru. entuziasmul ridicase
tntreaga ă În pi-
Din pieptul fiecaruia
izbuc nea o exclamatie de
ş
Numai cei care ă
prin televiziune mersul inter-
ventiei aveau dreptul ă fie
nemultumiti. ă ş fericit,
radiotelereporterul ş depu-
sese aparatul la picioarele
ă academician
Lascu, iar pe ecran nu se
ALMANAH
ANTICIPATIA
mai vedea acum decit o
ă care se zbucluma ca
în prada unui delir. '

ă ce au fost ş
ultimele ă cu inima
ă ş aparatul de
perfuzie, Cell a fu ă in
ă ş ă de ţ
Aproape imediat ă inchi-
derea cilindrului metalic, Bir-
lea puse În functiune bie-
transformatorul cu cobalt
adaptat în partea superioarii
a aparatului. RadiatiiJe cu
ă deosebit de pu·
termce Ş ă ă ale
izotopului. erau indreptate
asupra grefonului. Cadranele
de otel ale ă artifi·
cial indicau intrarea În func-
tiune ă a organismului
Cellei.
- ă ş ş spuse Birlea
privind in urma surorilor
care o transportau pe Cella
di n sala de operatie. Nici el
nu ş prea bine ce se pe.
trecea at unci În sufletul ă
Avea senzatia ă ă În
ă ş ă
tema ă ţ a undan·
tphll di n "Simfonia Destinu-
lui" de Beethoven. Era
trqnsfigurilt.
In timp ş scoteau hala-
tele, Dabija se apropie de
-fostul ă elev. Pe fetele
amindurora se vedea dorinta
de ş spune ceva t nemai-
ă ă atunci.
Prin ş larg ă a
ă ă ministrul ş di-
rectorul Institutului, insotiti
de un grup de medici.
- ă felicit! ă primele
lui vorbe - apoi i se ă
direct lui Bîrlea.
- ş Ş îi Întinse scri·
soarea ă cu cîteva mi·
nute mai Înainte. Grefa ...
nu era ă Fusese un
simplu narcotic inofensiv ...
- Nu pricep... despre ce
narcotic ţ bîigui Bîr1ea.
. - ImJ?osibil :, ă ş mi·
mstru, mterveni Dabija, cor-
dul ei era paralizat ... A murit
sub ochii ş A mu-rit,
ă el dm nou.
- E Îngrozitor.. . Birlea se

Ţ
RETRO SF
întoarse brusc ş ş
aproape in goan.j din sala de
operatie. Nu se opri decît în
rezerva unde fusese ă
Cella.
Privi înfrigurat cadranele
ă de otel. ă
tura ş ă ă
de informatia pe care opri·
mise de la ministru ş de
anahza lichiduiui ă ne·
ă de Cetla il uluise pur ş
simplu. Rezultatele ambelor
analize erau identice. Ea
ă o cantitate dintr-un
narcotic inofensiv. Deci, nu
putea fi vorba de vreo ă
vIre. ş datele chnice
ă contrariul. Cateteri·
zarea cordului ş aspectul
miocardului dovedeau toc·
mai ţ unei ă
Era o ă stranie,
ă fusese o ă stare
de narcolepsie, de unde ă
ruse atunci toxicoza? Va ve-
dea el mai tirziu!
Miinile lui se ă pe bu-
toanele biotransformatorului.
ă intenSItatea radiatiei.
Ametit ş stors de puteri, ş
lipi fruntea de metalul rece
al cilindru lui. Apoi ă pe
un taburet aflat la ă ă
Cellei. De sub cadrul de sti·
ă care acoperea capul bol-
navei, ă ă prin ventile
respiratia ei ă dar ş
ă ă ă Ce tia
doarme. Arar se auzea cîte
un suspin ş Uneori bu-
zele ei, uscate de o dogoare
ă ă se ş spasmo-
dic ptirind ă vor ă ă
ceva.
Sora, care stc1tuse ă
atunci ă se apropie de
chirurg.
-- ă ş profesor, nu
ă ă ă ă spun .. .
- Spune! ă Bîrlea
in ă
- ă ă sÎnteti ă
Trebuie ă ă ţ O
ă fiti mai de folos ş
Birlea se ă ş ă
ă ş ş anevoie pi-
cioarele. In minte i ,se incru·
ş mii de ipoteze În ă
ă cu originea ă
Nodul gordian trebuia ă
Era necesar ă treacA ime·
diat la actiune. ă in pri·
mul laborator. De acolo,
ceru telefonic Institutul de
toxicologie ă i se ă o
ă din substanta ă ă
de Cell a. Apoi se duse in ca-
lui Qabija care toc·
mal ă anali za miocardu-
lui extirpat.
- Ai ş ă ş
formpla drogului?
- ă nu ... Mai am ... Nu·i
un alcaloid atit de simplu ...
Eu ă ş propune ă te
ş ..
- Ş dumneata? De ce nu
pricepeti? N-o pot ă sin·
ă

• ă era de mult noapte.
In tot spitalul nu se aflau lu-
minate decît ă ferestre:
cea de la cabinetu) lui Birlea
ş aceea a rezervei unde era
ă CeHa.
A doua zi, de cum primi
proba de lichid, chirurgul se
ă în laboratorul de chi-
mie ă Pornind de la
substanta ă ă de Cell a,
trebuia ă ă la una ase·
ă ă toxinei ă
de Dabija. ă substanta
era ă fapt pe care ti
dovedi imediat experimen·
tînd-o pe animale - atunci
ceva interuenise intimplator,
un factor extern necunos-
cut, care a trebuit ă
schimbe ă chimice.
Din cînd În cind intra in
camera bolnavel sale, apoi,
ă se intorcea în labora-
tor. Nici una dintre ipotezele
pe care ş le pusese, nici una
dintre probele pe care le ă
cuse pe iepuri nu i·a adus
dorit.
In a treia ă starea
Cellei era ă Neli.
ş Sirlea se ş ă ă
ă vru ă fumeze. dar
ş unde se ă
frÎnse tigara ş o ă "
Cadranele de control indi-
cau ş cifre ca imediat
ă operatie. Inima ă
51
des ş ţ se
ţ aproape de nor-
mal. .
_ De ce ş revine inca?
Acest gînd 11 ă iar
Btrlea nu ş dat seama ă
formulase cu glas tare.
_ ă ş profesor!
- ă rog?
_ Nu s-ar putea ă fie
ă din cauza ă grefa n-are
ă ă cu sistemul nerv.os?
_ Ei nu! raspunse el plictl'
sit. Inervatia se ş
o data cu vascularizarea ..
- Dar ă ..
_ ă ă ă nu ă
mai intreba! ă ă te rog!
52
Sora ă ş ă
ş din ă Bîrlea ă
din umeri ş incepu ă se
plimbe În jurul aparatului ÎJ:l
care era ă CeHa. _ Il
preocupa ş ă
a toxicului.
Spre ă unul din·
tre ţ lui Dabija îi
aduse formula ă pe
care o stabili ă cu ă
ţ Mai mult decit atit,
ei ă ă luind aer
din inima ă ş injec-
tîndu·1 animalelor, acestea
mureau cu inima ă
Singur in laborator, Sirlea
compara rezultatul maestru-
lui cu acela la care ajun·
el. Nu era deosebire
mare. Doar o ă ă
in pozitie para - atîta tot ..
in acel moment, sora
ă buzna in laborator ă
rea ă Se vede.) ă
vemse intr-un suflet.
_ T ş doctor.. mi se
pare ă ..
- Ce-i?
_ Nu ş - acele aparate-
lor ă de cîteva mi-
nute ... foarte puternic. Mi-e
ă ca nu cumva.,.
Birlea o ă la o parte Ş
fugind, se opri in ş rezer-
vei. ă locului, ă
adinc ş ă in virful picioa-
relor Primul lucru pe care-I
ă fu indicatorul cardio-
,grafului, care de la 160 ă
se oprise la 95. Spenat, se
ă spre fata CeHe!.
ă t) ă un cu·
rent electric. Fu o ă de

ş ă apoi, pnn
amphficatorul
se ă ă ă putermce Ş
regulate ale unei immi nor-
male. Pleoapele ii ă ă
ochii i se ă largi.
_ ă fu prima ei ă
Birlea ă acoperJ.mîntul
de ă ş ii ă pTintre
buze citeva ă de ă
Imediat, ca dup.'! un drum
lung ş istovitor, CeHa
adormi.
_ Poti pleca, ă VE:ghez
eu. t
Eugemu ă singur. n
ş Cella dormea somnul
ă ă ş Rezemat de
pervazul ferestrei, o contem-
pla, li ă fiecare ă
nre a ş fetcl, se
ă de tot ceea ce îi do-
vedea ă ea ă ş
_ Ce Simplu e ă fii feriCit!
ş spuse el înveselit.
Absorbit de nemasurata
lui fer"iclre, mCI nu ă
cind ă academiCianul Da-
blJa. Acesta ii privi cîteva
clipe pe amindoi ş un zîm-
bet parintesc ti ă pe
obraz. Apoi, dup.3 cum ii era
obiceiul, ă alegonc Si-
tuatia:
_ ă Miranda te-a facui
un Oneghln, pTin Cella ai de-
venit un Pygmalion. Ş amu-
zat de propriile-i cuvinte,
ă
_ Un Pygmahon atomic!

Citeva lum dupd
CeHa ş petrecut convales-
centa departe de OTlce acti-
vitate sau zvon de lucru. Nu
citea nimic - nu vedea pe
altcineva In ă de Btrlea ş
Dabija, care vene,au la dinsa
ă - cACI fusese In'
ă ' intr-o VII.! izolata În
mijlocul Bucegilor. Oflce
emotie îi putea fi ă De
aceea, chiar ş aparatul de
radio nu functiona.
In pnmele zile, ce fu-
sese scoasa din' ă
electric ş ă seama
bme ceea ce intim
plase cu dinsa. Îi ă ă
trecuse pnntr-o imensitate
ă ş pus-
tie. Altfel de senzatII nu avu-
sese. Vag de tot Întrevedea
figura lui Eugemu din. mo-
mentul in care deschisese
ochii pentru prima ă
Tratament medical nu i se
mal ă Om cînd în cind,
era ă de un radiolog -
care aducea cu el un mic
aparat cu care-j ă
copia. La int rebanle el,
acesta raspundea rezervat ş
invariabil.
_ Merge bme ... da, merge
bIne ..
Începuse s·o ă
ţ ă ingrijirea ă
care 1 se ă ş care n-o
ă ă ă nimic. Intr-o zi, i
se plînse academicianului
Dablja de aceasta. BMrinu! o
ă in ă ş zÎmbl
apoi, ca 0. idee:
_ Zici ă vrei ţ remcepi
activitatea?
- Da, bineinteles! .
_ Vezi, insa vei avea emo-
tii.. ş pentru tine... ..
Nu mi-e ă de mCI o
emotie ...
_ ă te punem la incer-
care?
- De ce nu!
- ş ă '
ă academician ş
ă ă ă ş plecA
de ă
ă ş zimbetul lUi ş ă II
ă unele vagi ă
Cellei dar ă ă ă
ă 'are nu se mai intoarce
se ă .
Tiriitul prelung al soneriei
o trezi din somn. Se intor-
sese Dabija.
_ Of, spuse el gîf'iind? am
cam intîrziat... a trebUit ă
alerg serios ..
_ ţ fost?
Aici e aici! Zici ă poti
suporta o emotie?
• _ Da! ă ă
Cella.
DabiJa ş in ă dm În
ă Cînd ă il
aducea de ă pP- Btrlea.
_ Eugeniu, spune-i ce ai
ALMANAH
Ţ
ă spui!
CeHa pricepuse de ă
despre ce era vorba ş nu se
emotiona de loc. Cel ţ
ş pretindea ea mai tîrziu.
Cei doi ă spuneau ă
contrariul.
EPILOG
ă doi ani de la
memorabila operatie.
Pe una dintre ă în
ă din Sinaia putea
fi ă un ă ă
Într-un ciudat costum de vi-
ă in urma ă urca
gffiind o ă ă ă
- Ei, mai avem mult? in-
ă fata.
- A, putin, ă vreo 3-4
kilometri.
ă citiva ş ă
se opri În ţ unei vile.
- Am ajuns!
ă În curte. Pe ş ă
ă ă prins un bilet.
"Sintem la schi. Venim cu-
rînd!
Eugeniu ş Cella"
ă in care desigur
ă ţ recunoscut pe acade-
micianul Viorel Dabija,
scoase o cheie, deschise ş
ş utmat de ă ă în
ă In salon, îi ş un
foc tmbietor. Se ă in
ă fotol ii con forta bile de
lingA ă
- ă vin gazdele, ş fi
ă ă mi-ati
da ctteva lamuriri cu privire
la ă ă ş
Birlea. Tot ce pot ă spun
e ă de 'citeva luni de zile lu-
ă ă cu ţ ei
la descoperirea unei antira-
diotoxine.
- Dar nu Înteleg: de ce lu-
ă aici ş nu la Bucu-
ş
- Din cauza ă ei.
Statul s-a ă creeze
conditii favorabile de lucru in
ă localitate ş ă
- Dar ă la
ce mai ţ mai ă
ziarista care lua note.
- ă am venit
ă ă odihnesc. bine ă
facem o ă de dame!
Fata îi ă o privire

ANTICIPATIA
ş ă dar ă ă mai
ă ă ă ş se deschi-
ă larg ş in ă ă ă
ă veseli, mirosind a ă
ă Cena ş Eugen.
- Ne-a venit ă
ă bucuros Dabija pri·
mind-o pe CeJla in brate, În
vreme ce Bfrlea ii ă din
spate un semn conspirativ
de ă
Ziarista, care ă nu ob-
servase semnul speriat al
chirurgului, interveni cu im-
ă
- ă ă ă ş
academician: de ă a
tbst grefa, nu de ă ă
Observînd chipurile fisti-
cite ale celor doi ă
ziarista bilbii ă
:.. Va rog ă iertati...
n-am ş ă .. .
- Despre ce ă e.
vorba? ă ă Cella.
E momentul ă spunem ci-
titorilor ă ea nu ş nimic
despre inima-i de ă Pen-
tru ş feri de emotie sotia,
Strlea ezitase mereu ă
ă ă adevarul cu
privire la operatia care avu-
sese loc!
Dabija rîse molipsitor.
- Ei, ă grefa! Si:mne-ne
mai ă cum a fost la
schi!
- Nu, mai tntli spune-mi
de ă ş apoi vorbim noi
ş despre schi!
- Nu-mi plac ă ă ţ
riie astea, draga mea! rosti
pe tonul unui sot absolutist
Btrlea. Trebuie ă fim politi-
ş cu oaspetii ş ş ă
le ă ţ Ş
tntorcîndu-se spre academi-
cian, ă
- Am schiat minunat! A,
nu ş Cella era cit p-aci ă
ş campionatul de sia-
Iom ş
- Nici mie nu-mi plac exa-
ă tale! ă Cella pe
tonul folosit de Eugen. Se
vedea ă ă e ă ă
nu-I ţ Am ş abia il

- Imi pare bine de ce am
aflat! spuse Dabija. Ş apa-
rent ă ă nici o ă ă se
ă fostului ă elev:
- Atunci nu înteleg de ce
nu-i spui.
ş privirea de la
unul la altul, Cella se in-
ă
- ş sinteti ţ ă ţ
- Draga mea! se ă
Sirlea.
- ă mi-ai ă ă
ă solemn ă nu-mi as-
cunzi nimic .. ,
- ă mea este, mor-
ă ă ş rîsul Da-
bija, ă nu el ascunde, ci
dumneata tii ascuns acel lu-
cru.
- ee glume sînt astea? ă
ş ă ă ă de-a bine-
lea.
- Ei, atunci ă ţ spunem:
În pieptul dv. , ă ţ ă Cella,
bate de aproape doi 'ani de
zile o ă de ă ...
Astfel a aflat Cella poves-
tea inimii ei de ă ă o

• •
Putin ă asta, Într-o
ă stînd in ţ ă
lui, in care se hirjoneau ă
ă ă Birlea ş
aduse ă aminte de
ceva.
- De mult voiam ă te În-
treb, draga mea, ce-ai min-
cat înain'te de accident?
- Nimic! Tin minte ă in
ziua aceea nu fusesem la
ă
- Bizar. Nici ă o bu-
ă ă de zahar, o bom-
ă
- A, ca ă vezi cum am
uitat! O ă ă
- Halal om de ş ţ ă mai
ş ş tu! ă asta te-a
costat prima ta ă in-
treb pe ce-o s-o schimbi pe
a doua.
- Dar, Eugen, ce vorbe
sint astea?!
- De la inceput ţ
spus, ă el glumet) ă
nu ş ă pentru ş ă
Degeaba ai fost tu ă
53

[ZQ)@@g
pentru narcotic. Ş o ţ
ş ă ă ceva pe ă
suflate. Tu ă inainte de a
te imbata. trebuia ă ş ă
a1ca1oidul ă combinat cu
levuloza, devine mortal.
- A fost o întîmplar,e ne·
ă ..
- Ba nu. Nu incerca te
rog ă mi te strecori. Ş in
orice caz, pe noi oamenii de
ş ă nu ă ne in-
ă
Ba da! Sau ai uitat cum
a fost ă radioacti-
vitatea ...
- Ba n-am uitat!... Exact
ă cum a descoperit New-
ton legea gravitatiei univer-
sale, multumita. ă care
a picat din pom. Tu .... ă
erai _acolo, mincai ă
RETRO SF
- ă ş ă ai
la activul ă ă vieti, iar
cea de a doua numai multu·
mita. mie. ş ă fii respec-
ă cu ă iubitul.
ă ş mama ta!
Ş
P.s. Recitind ă poves-
tire din "epoca de ă a
science-fiction-ului, mi-am
dat seama ă în ciuda ideii
interesante ş a unui final
alert, naivitatea ă ţ de
atunci nu poate fi ă
Totul Îmi pare ca o intîlnire
IA TE UITA
LA EL!
Cei doi se plimbau prin parc pUni de demnitate,
ă cu multa. corectitudine. purtind
ş ş exemplar. Traiectoria lor era absolut rectl·
linie iar ş absolut uniformi. Nu se ă
Nu la ce se ă Singurul lucru. c.are îl
aveau de ă era ă ă severi Ş dispre-
ţ pe tinerii ş ş ă ţ sau pe aceia
obraznici ş prost crescuti care ă ă se
ă pe ă
_ Ha-ha, spuse calm domnul. privind peste
ă Ia te ă la el!
- Ho-ho, he·he, II aproba doamna. dupa ş
intoarse ş ea capul. '
- E ă spuse domnul. inaintind cu privirea
ă
- E rigid de ă ar fi o ă de metal.
chic.9ti doamna din ce În ce mal neatenta. pe unde
merge.
_ De ă ar avea costum de ă spuse
domnul. I
- De ă ar fi ruginit. ă doamna.
- Eu cred d-i robot... mai spuse domnul, izbin-
du-se de stilpul de beton pe care nu-I ă la
timp. . . _
- Ş eu cre... icru doamna Ş ă ă
peste el, scotind u!' zgomot .bldon rostogoht.
Fu nevoie de trei depanatorl Ş o ă de
interventie ca ă ă în functiune aceste exem-
plare de muzeu, ultimele ă pe ă
DAN Ş
54
ă a mea mine
sumi sub forma lUt homo pn-
migenius. ş cum, din ă
cate se ă prea adesea
în is'torie, spre a ajunge !a
de aur a ţ ş
din anii '60-'70 a trebuit ă
ă filogeneza aproape de
la zero. Într-o ţ ac-
ă ă nu s-ar prezenta
Într-o ă ă
ă de ă n-ar avea
ş prea mari.
acesta e destinul de ţ
al tuturor recordurilor. Ori -
cum reversul pozltiv al relec-
turii' mele dezamagite este ă
ă ş tineri am evoluat ui-
mitor in ultimele trei decenii
care despart actuala anticiea::-
ţ ă de ţ fara
ţ Adrian Rogoz -
1984.
ALMANAH
Ţ
SALT
Î DESTIN
PREMIUL I (POVESTIRE) LA CONCURSUL ANUAL DE Ţ LITERAR-ARTISTICA DE ANTICIPATIE,
Ş 1983
- NU MAI STAI? Ş holba Edd ochii ă ă
ă o ă ă ă mai bem ceva, ă
mai vorbim ...
Han nu ă ş coborî picioarele de pe
scaunul ă ă În claviatura mesei clapa
"TERMINAT Ţ ş ă ce-o
ă ă culese restul sub formq unor jetoane mici
ş verzi ă într-o ş ă Le ă ginditor În
ă ă gestul din ş ţ ă ă ţ de
plastic magnetizat, care Însemnau pentru ceilalti
totul sau aproape totul, pentru el ş ă
semnificatia. Nu mai avea nevoie de ele. Ezita CÎ-
teva secunde, apoi le introduse una cîte una Îrl
fanta mesei.
- Bea ceva pentru mine, Edd, spuse ş simtmd .
ă i se umezesc ochii se ă brusc ş se în-
ă spre ş
- Hei, unde te ,duci? ă ă în ă glasul ă
ş al lui Edd. II ă ş trecînd pragul, ă
într-o ă ă Fugitiv ii ă ă
Nu ş De fapt. nici nu avea cum, în lumea
asta in care nici ă un fir de praf nu ă
ş angrenaj al Predesticii. Se ă ă greoi pe
perne ş porunci ă ă ă
- Sectorul A. caroiaj ul 1. I
Nu ş nimeni in zona aceea, ă
elitei. n·avea nici un motiv ă ă acolo, dar
vorbele îi ă pe buze inainte de a le gîndi.
Se aflau in el sau, mai bine zis, În arabescul care-i
incrusta fruntea. Nu numai vorbele, ci toate ţ
nile sare cuprinse între cele ă jaloane: Ş
TEREA Ş MOARTEA". Se apropia cu ş verti-
ş de cel de-al doilea. Peste citeva ore, ş privi
.. ceasul. peste exact o ă ş cincizeci de minute
avea ă ă la fel de stupid precum ă ă
zînd de pe terasa unui hotel intr-un moment de
defectiune a sistemelor de securitate ă
ş ă cu ă chiar de cind
implinise doisprezece ani, vîrsta majoratului, Întreg
filmul existentei sale. toate momentele importante,
putinele ş ş ă ş Mai mult,
exasperat fiind de seria ş ă de insuccese ce-i
era ă Încercase ă ţ altfel, 5& se
ă de la scenariu. Nu ş ă schimbe decît
citeva elemente neinsemnate. Finalul ă ă În.

Ţ
,
întregime cel ă in Mnemodest. Atunci se
convinsese ă nu ă nici o posibilitate de sus-
tragere de la soarta ă de cartela ale ă
simboluri ti gravau adînc carnea fruntii.
ă adinc ş ă surprinzind dorinta de ă
care, ă aproape treizeci de ani de ă
mai ă in el. Ce Însemna sentimentul acesta
stupid care-I indemna ă se ă de implaca·
bilitatea programului care·i dirijase ă acum fie-
care ş fiecare zimbet, fiecare fior? Pe vre-
muri, cind oamenii erau victimele unor actiuni
aleatorii, cind ş ş soarta erau guvernate de
Întîmplare, acest sentiment se numea ă
Acum nu se mai putea numi decît prosti e.
Cu o ş ă ă cabina se opri. ş se
deschise invitîndu-I ă ă ă Se gindi un mo-
ment ă ar putea încerca ă o ă ă se Împo-
ă ă ă ă de pe calea riguros
ă a existentei sale. Zimbi chinuit. N-avea nici
un rost. ş ă scns. ă cadii. de pe terasa
hotelului ş profila silueta ş ă cîteva sute
de metri mai incolo.
Coborî ş se ă Încet spre ă pe ca·
re-o vedea pentru Întîia ă Era 6, constructie ul-
ă in care puteai foarte ş ă cheltu·
ş o avere într·o ă Ş ironia soartei. el avea
acum, în ultimele clipe, mai ţ bani decît avu-
sese ă Pe fatada celor o mie de etaje, ce
ă diamantin În lumina vie a soarelui, sute
de ascensoare se deplasau cu ţ ă ă
cu broboanele de sudoare ce-i inundau fruntea.
Constatarea ă în loc ă ă ă lume ca·
re-i desemnase un destin atit de vitreg, se ă ă
truns de emotii estetice în fata ă ei, îl
Ulmi. Dar nu putea ă ă un sistem de ă
care devenise de citeva mii de ani singurul. Nu pu-
tea decit ă accepte) ş cum îl accepta tot ceea
ce însemna ţ ă ş devenire.
Singura ş ă pe care-o oferea era aceea ca, in
momentul conceper ii, ă ţ ă ă de sufi-
cienti bani pentru a ă un Mnemodest favo-
rabil progeniturii lor. ă ă ă prea ă
raci. Mnemodestul ii fusese repartizat din oficiu ..
Nu le purta ă pentru asta. Acum aprecia fapt ul
ă nu·i fusese dpt ş lui ă ă ş ş
55
ă ş dorise. Ii ă bine ca nu ă in ă o
ţ ă ă ş de ş de a nu fi avut
bani. '
Mergind agale, cu miinile in buzunarele combi-
nezanului albastru, semnul distinctiv al castei a
V-a, penultima, se apropie de unul din ascensoare.
Era gol ş fu nevoit ă mai ş vreo ă mi-
nute ă ce fotoliile acestuia se ă cu mini-
mlJm de persoane necesar ă rentabile.
cu ă privirile curioase ş dezapro-
batoare ale ţ ş cu ă În
salopete ş combinezoane corespunzind castei
speciale. Era, ş bine, un intrus ce ă ,cele
mai elementare reguli de politete intrlnd intr-un
holel rezervat. Rinji în gind. Ce putea face? Asta-j
era soarta.
Poate din priCina prezentei lui nedorite sau
poate pentru ă ş era obleeiul, ascensiunea se
ş ă intr-o ă ă Fu singurul care
cobori la etajul cincisute, ă de prIVIrile ostile
ale ţ Parcurse ă ă ă coridoarele ă
luite într-o ă ă odihnitoare. Trecerea sa
ă stupoare printre ţ ţ pe ă
dispuse de-a lungul peretilor acoperiti cu rafinate
opere de ă ă Simti o satisfactie
atroce la gindul ă ă în ceasul din ă ii
era dat ă ă ă din sanctuarele bo-
ă ş ă ş sau ă ă scandalizeze
pe cei ce ă ă din ă un de hu- .
zur ş satietate. '
ă in grandioasa ă a restaurantului. ă
cirea ş fastul interiorului il surprinse, ş initial ş
propusese ă nu se lase impresionat. Pe peretii
ă ţ in ă ş ă ă albas-
tre ardeau cu pîlpîiri hipnotice, ă în ă
pere efluvii necunoscute ă sale, menite ă
creeze buna ţ Mesele rot unde, din ţ
cu ă ă separate prin ţ dm
ş material, erau în intregime ocupate_ Numai
una, ş ă ă peretele exterior, avea un foto-
liu liber . Se ă ă ă ezitare într-acolo, ă
ş se ş ă impasibil sub pnvlrile ş spre in-
cnminantul ă combinezon albastru.
Perechea se opri dintr-o discuti 2 ce ă
ă Femeia, Într-o ă Ş casta spe-
ă era ă ă ş ă ă Bucle blonde, ă
zindu,i pe umeri, contrastau ă cu bronzul pie·
Iii, cu buzele ş ş pline ş Cll ochii negri ţ
de gene lungi, ă ă Ochi care nici ă nu
ă cînd Han o privi ă aproape obraz·
nic, ă formel e evidentiate de salopeta
bine ă "'
ă de ă ea, un ă viguros, dm
ş ă Înalt ş bine ă evita ă € ă
Han ti simti incordat, la ă ţ îi ă T er·
minind cu cercetarea comesenilor, scoase din bu·
zunare un ă de jetoane portocalii ş se ă
meticulos ă le ă În fanta ă in
marginea ă transparente. Era ă ă ş
ă toti banii, ş ă ceru, ă ă ezitare, cea
mai ă ă ă ş ă pe ecran.
- Lapte!
Vocea ii ă ă cind îi pnvi pe cei
doi ce ă uimiti la inedita ceremonie. Pro-
babil, nici ă ei nu ş fi putut permite un eli-
xir atit de costisitor. Micutul elevator se IVi
aproape imediat ş ă la ă un reclpient ele-
gant în care sclipea opahn Simbolul sfieldril arun·
cate de Han intregului Univers.
_ Pentru frumusete, ă el, pnvind ă În
ochii femeii. Aceasta ă ş ş apoi zim-
bindu-i ş ă la rindul ei paharul.
ă Han, simti mina ă a ă
infigindu-i·se in ţ ş ctt mai repede de
aici! Altfel chem garda ş ./
- ă ., interveni imploratoare fata.
- Nici un ă j·o ă ă Nu vreau ă
suport aici pe acest individ obraznic. Cu ce drept
ai intrat aici, cum de ti S-au deschis ş
Han ş smulse cu ş ă ţ din strinsoa·
rea degetelor fine, de aristocrat, zimbi dispretuitor
ş se ă la ceas. Cinci minute.
_ Numai CIOci minute. Spuse el printre dinti.
Atit va trebui ă ă mai sURQrti.
Batrinul se chirci sub ă privirilor ş in
care citi o ă mai Pjesus de convenientele
SOCiale la care tinea atit. ş chipul i se
ă sub o ă ă ă ă zim·
ş ă dar chipul ă ridat nu ş ă schiteze
decit o Jalnica ă ă ş el paharul
ă ă toti trei În ă ş ă în
dreptul ă se ş Han, Începu ă gliseze
neauzlt ă ă ă ă o boare ă ă "Se
fac ultImele ă îi trecu prin minte. lnchise
ochii ă ă ş ă gindurile negre ce-I ă
mÎntau, dar nu ş decit ă ş ă ultima
ă a vietii, ş cum ii fusese ă de
decodificatorul Mnemodestului. ă ă
lung, strivit între m.axilarele ş senzatia de
plutire Ş apropiere ă de sol. Apoi izbi·
tura
_ Cum te ă ă ă glasul melodios al fe-
tei. Deschise surprins cchii ş ă sub imperiul
imaginilor de sub pleoape nu pricepu. Se reculese
Ş cu voce mai decit ar fi dorit se ă
_ Han Cor, oficiant gradul II, casta V, ă mai
are vreo ă
• ă il privi cu ochii ă ţ de compa·
Slune
- Ai consultat "oracolur'?
- Am avut curiozitatea asta. Pe la doisprezece
ani, ă Han trist, Ş cu mina ă duse
din nou paharul la buze Sorbi îndelung degustind
ă ă cu ă ă licoarea ă apoi
ă recipientul gol În fanta debarasoare.
, In loc ă fie resorbit În corpul mesei, paharul fu
eJectat înapoi ş ă pe podea. Han ă ş se
ă ă ridice. Un biiîit ş se auzi dinspre fo-
toliul ă magnetic, apoi un soi de ţ portoca·
hi il ă ă din fotoilu, electrocutat. Piciorul
mmeri paharul, acesta se rostogoli sub ă ş tru-
pul i se ă ă spre ă din perete.
. Cu un reflex ş ă il ă de
conibmezon, vomd ă ă Înapoi. Dar Han era
prea greu pentru puterile sale. Antrenat de acesta
fu la rindu·i proiectat prin ă ă
Han mal auzI in ă ă fetei, apoi senza-
t13 de plutire, de eliberare il ş
- Nu Ş
ă ă ă politist.!J1 spre Han, care se ridica ă
de pe caldarîm. In mod normal trebuia ă ă ă
ă Mnemodestul este categoric, mai ă ă
scotind decodlficatorul de pe fruntea ă
Medicul pnvi trupul ş ă la rtndul ă ne·
dument"
_ Dracu ş O fi avut loc un fel de transfer de
ă ... Vor afla Cel de la Departdmentul de Pre·
ă despre ce e vorba. Oricum, norocosul de
colo trebUie ă ş cumpere un nou
56
ALMANAH


."PIiCII' sllrpri'!z410r ene, t" primul "l1li, ta/ellt,,' p"r literar,
tlilfCoIo de n,uvtll ge"JIbU. talellt elin IIU se SpllM aI nal-
Ii sufoci pe autorii #fOI"; P1"01I1 SF. Mifttlil Grdmescu ş gi-
«Jte eU"./lftele, dar 1111 CII. ,m darisl rllriMt, ci ca lin poet. Deallh
tlJlIln exprimil"k SIlle aII o prosptIfime aurentictl. ă de ca;:1fQ
destt;i. pe lalent"! tin ş untle ;ntllÎlii psill%gke, ale olror
cnt,;:.lt' nu dall ,mpre.SlJl al ar a...ea SIU!if! ş O manijestllre mfli
lalent l,teror poate fi coJUilierati illwlltivitlltealn
tk Ulei SF, pe care. M,ilttIil o dOl'edqk (elllloscul fiilul faptul
SF.-II/, mtllllerlSt, se IlltemeUlv! pe UIt numiir n/tltir mic • mo-
!i .s.lIbmotire, cei ţ autori rf!semtlrtdll-!if! 14 knllltrvo de a fi
ong".,I, IIoor In materie de scriitllrrl, II o idu SF lnseamRlIl iJt.
wnla lUI conflict SltlII cel P"';II II ţ Îlfclllca dtitorilor cu lectu,; SF 1111 ex-
treM tie Tntime !'"Pres. rloutllte). [ ... J S"'Prinde, In IlllloiJea "NI,
CUIII' ce lIJ IflU1l1 gestal litetflr. CII deUn"POltutd de artist MiII Millilil
Grintf!SCU ftlu tl"" . .,,qu tie ctHiMrlle C""OSCIlIe ilie genului; prodele SII/e,
l14:reu,e pad sub. UflpI!riltl ,!Mi pn!tl ridicak presiUlfi II inspirtlliei, ţ ş
MSC. precum je1l1rile tk IlIlJm sr:OIlse tie o locomotiWl "'PllCiflC» 1II'flJrt4 t"
J
statUl,.,n,' chitar. corutflttl CII pl4een ă paginile JNlrcll7Se tlk4tll;esc o
.. Ş de citit» a ă putere este coltsiJlel"tlbilD". (Volcu Bugarlu)
ÎNTÎLNIRI
MATINALE
NU Ş cum ă
cum dregeam, dar ă
de ă ş ă în·
tîrzii la servici. Nu prea
mult: 10-15 minute de fie-
care ă dar ş atit era sufi-
cient ca ş ă ă dea de
Ţ negativ la ş ţ
smdlcale. Oricit m-am ă
duit, nu am ş ă ă
dezbar de prostul obicei de
a mai tine ţ ochii ş
ă ce suna ceasul. Cind ii
deschideam iar, blestematul
omic ă ca prin minune,
cu oarecit mai mult decît li·
mita ă ce-mi era ne-
ă . pentru a ajunge in
timp ut1l la ă Ş ori de
cite ori sînt in intirziere
toate evenimentele concu-
I
ă malefic la amplificarea
tragediei: liftul nu ţ
ă sau esfe ocupat de
persoane ă care îl
ă blocat la parter toate
stopurile din cale puse
ş Îmi ă "de
sub nas ă ă cu ochii
in soare ă ş pe ă
torul, care, inevitabil, intir-

Ţ
Alma na h ul Ant icipa\iil 4
zie, are ă sau merge atît
de încet incît mai ă
ş ajunge pe jos decit cu eL
Asta el Dimineata ă ă
leam pe ş blocului ca un
bolid ş de fiecare ă ă
impleticeam de o ă ă pe
care, În urma ă
impacte involuntare am
ajuns a o identifica drept
una ş ş
Era o ă ă ă cu
ochii negri, ă ă demo-
dat, dar rochiile lungi ş ă
nurile îi ă un aer dis-
ş ă ă cum
mI se ă mie tinuta
ă privirea ă ş
mersul, mai ales mersul care
m-a frapat Întotdeauna ...
Purta pe degete, la urechi
ş la git gablonzuri ş nu ş
cum, dar ă ii ă
bine. De citeva ori m·am in-
trebat dacii nu s-ar putea ă
nici nu fie ţ dar cine
mai are ş mai ales cine ar
mai purta azi ru-
bine ş safire veritabile' prin
ş la servici, ă nu pU·
team presupune ă ă
ă bogat, dar cu gust, ş
ă puternic,venea de
altundeva în fiecare dimi·
ţ ă la ş ă Lucra
probabil in ă de noapte,
dar oare la ce institutie so-
ă La care loc de
ă s·or fi ducind femeile
astfel ă Secretara di·
rectorului nostru, de exem·
plu, ă mai iute a femeie
de serviciu, ş ă compa·
ratie cu ă de care ă
împiedicam eu la intrarea
blocului, ş fi zis ă Dulci-
neea tntreprinderii noastre
er'!' doar un surogat, o
ă ă t" prima-
ă pentru un vodevil peni-
bil.
intr-una din ţ lunii
mai Întîrziasem mai mult ca
de obicei ş fata cu care ă
tntotdeauna din-
colo de ş cu geamuri mari
de la ă urca treptele
spre lift ş ă aflasem
astfel ă locuiam la ş
ă mi·am permis ă o
salut, constatînd ă ă
nu o mai remarcasem tn
57
58
MEDALION

cursul zil ei, ă ce
de la servici, ş incit mi-am
pus problema la care aparta-
ment o fi locuind, trecînd in
revistA fugitiv numele de
cutiile de ă din
hol: ţ Zeana, ţ
ă Fata mi-a ă
puns binevoitor la salut, zim-
bind ş Doamne, ce dulce a
fost sclipetul de o ă
al zimbetului ei!). Am cobo-
tit ă mai departe În
ă in vreme ce ea a conti·
nuat ă le urce ş nu am mai
Întors privirea decit cînd am
ajuns la ş ă dar ea deja se
ă nevAzutA În lift.
ă ziua am fost urma·
rit de zimbetul necunoscutei.
iar ă ă
m-a 1ntrebat de ce sint ă
rat. Nu eram ă ă
i-am spus ă am avut pro-
bleme la servici, ă ne-
ă nu ar fi inteles ni-
ce era in sufletul
meu. Intreaga ă exis-
ă 1mi aparea ă
dupi§. 1nttlnirea cu necunos-
cuta avusesem o ţ
uluitoare 'in privinta propriei
mele persoane: constatasem
ă ş fi in stare ă ţ
ă ă ş ă la ş feri-
cirii conjugale pentru a urma
o ă abia ă ă ci-
teva clipe 1n graba matinaJa..
ă obiceiul ă ne
ă zimbindu-ne. Pri-
ă ă ă ş ă
se transfonnase treptat-j:rep-
tat intr-o ă toridA. Intir-
zierile mele repetate imi
ă oprobiul public ş
primisem un avertisment din
partea conducerii. Nu mai
trebuia ă intîrzii cu nici un
pretl Mai bine lipseam de
tot, dar În nici un caz nu
mai trebuia ă intirzii.
Ş ă ă in ultimele iile
ale lui iunie alergam din nou
disperat incercind ă ş
ceva din intÎrziere. Cu o
noapte inainte ă ă
tirziu, cu geamurile des-
chise, ă intre parfumul tei-
lor, rasfoind ă interes (dar
ş ă ă nici un chef ă ă
culc) un tom de filozofie,
vechi ş ă
Pe a1eea din fata blocului
m-am intilnit cu blonda ş
ne-am salutat ca de obicei.
Am remarcat un gest abia
schitat care mi s-a ă ă
ă ă intentia de a se
opri. cu dorinta, cine ş
ă ă poate cîteva
cuvinte. dar am continuat ă
alerg inertial pe sub crengile
ă in aura ă ă
mirosul de ceiut. Dar dupa
citiva ş fie trandafir ii in·
f10riti tntre blocurile ş
fie ă ş ă
ă a zorilor de ă fie
amintirea ă ă a plim·
ă cu colegele de pe
vremea ş ă ă prin
ă ă ă ne ş tan-
dre cuvinte ţ ceva
anume ş toate la un loc, in
plus ă angoasa
unei noi dispute cu ş
pe inepuizabila ă a intîr-
zierilor mele incorigibile,
m-au ă ă ă opresc ş
ă ă tntorc. Aleea era însa
pustie, ş ezitarea îmi
suficient de ă cît slI'l
lase necunoscutei timpul ă
se piardA in hruba întune-
ă a ş blocului. Ş
atunci, potolit ş la rece, ă
pind de sub imperiul mo-
mentului, m-am autoinvesti-
gat ce ş fi dorit ă spun ş
ă propun. Unde ă o .invit?
Ce poate face un sot de 30
de ani, om de rind, muncitor
simplu ca mine, cu o femeie
atit de ă cu o fe-
meie frecventînd un miste-
rios serviciu de noapte unde
se duce ă cu bijuterii,
fie ele chiar gablonzuri, ori-
cum. ă mai pretentios
decit o secretar! de director
care, de cite ori ajung pe la
conducere cu cereri sau mai
ş eu ce, se ă la mine ca
de pe Everest? ă ă ş
matroana cu aspect de servi-
toare nu ti ă unuia ca
mine mai ă preocupare
decit unui ciine vagabond,
ce interes ar putea prezenta
persoana mea pentru ă
ă Ş apoi, de ce
s-ar uita cineva la mine altfel
decit ş Ce sint eu altceva
decit un ciuruc, un ă
ă studii" ş viata
de azi pe mîine?
O ă cu aceste ginduri
am renuntat la orice spe-
ă În ce privea viitorul re-
latiilor noastre, dar nu ş la
patima ă de a o reve-
dea Mi-am continuat deci
fuga ş cu putin noroc am
ajuns la timp, ă
În sinea mea pentru a fi reu-
ş ă scap de ă ă de
calvarul condicii pentru intir-
ziati.
Mereu cu gindul la necu-
ă am conceput un
plan de ă ă
menit, mi·am spus eu, ă po-
ă macar curiozitatea
ă ă ce ă rodea in
privinta conditiei ei sociale.
Zilnic am inceput ă ă
scol, deci, ş ă plec cu ci-
teva minute mai devreme de
ora ă ă ca
traiectoriile noastre ă se in-
ş putin cite putin
mai devreme. Continuam ă
ă schimbul de salu-
turi abitual, dar nu am mai
ă ş ă sper la re-
latii de ă ă Ne zîm-
beam, urmindu-ne calea ă ă
a mai privi in ă doi
ă ale ă drumuri
aveau un punct de ă
inainte de a se pierde fiecare
in viata lui ă doi lo-
cuitori in ă lumi paralele
din ă universuri paralele.
La inceput colegii s-au mi-
nunat de neasteptata schim·
bare ă de pozitie a
"exemplului negativ" ş
ş a ă chiar o re-
ă despre utilitatea ges-
turilor aspre in cazul abateri-
lor disciplinare, intransigenta
conducerii neaducind, ă
ă prejudicii, ci impu-
nind evolutia ă a eveni-
mentelor spre compromisul
social favorabil tuturor. Pe
semestrul al doilea am fost
dat ş model de ă ş
am fost propus pentru
ă Dar mai apoi toti s-au
ă cu prezenta mea pre-
timpurie, ş nimeni nu mi-a
mai adus elogii.
Ceea ce era cel mai ciudat
la randezvous-urile mele tot
Ţ '\
ALMANAH
MEDALION
lAlOC=D&08:0
mai mati.'1ale era ă oriunde
ş fi ajuns în drumul spre
servici, cu oricit ă trezeam
ş plecam mai devreme, În-
trevederea era ă ca
ă de mîna destinului.
Am regasit-o astfel pe tot
parcursul traseului ş ă
rind sensul dictat de miste·
rioasa ă mi·am luat obi-
ceiul de a ă drumul
pe jos. Atunci cînd am intil-
nit-o, deci, intr-o ă dimi-
ă la poarta intreprinde-
rii noastre, nu mi s-a ă
deloc un lucru ş
deprins încet-incet cu ideea
paradoxului posibil, ba feno-
menul mi-a ă la mo-
mentul respectiv drept sin-
gura continuare ă a
evenimentelor. Ne-am intre-
ă În cursul ă
zile prin curte ş punctind
traseul cu zîmbete ş salu-
turi, ă pe care ea
mi-a acordat-o nedezmintit
m-a incurajat, ă nu ă
sper ceva concret, ă persist
ă În visare. Ş a venit ş
clipa cind, atingind punctul
culminant al ţ in·
verse, ă ajung, ă ş
tul lui iulie, cu mai bine de o
ă inainte la lucru. Curtea
era ă ă ă de flori inalte,
violete ş stelele sclipeau pe
cerul senin. Era ultima zi
inainte <le concediu ş ă
bucuram deja la gindul celor
ă ă ă de litoral
care ă ş Inefabila
mea ă ă ce durase
attta vreme, avea ă tnce-
teze, poate pentru a nu mai
reîncepe ă aceea. Ş con-
ş unui ş de drum
m-a determinat ă iau. ă
rea de a-i vorbi, atunci ori
ă pentru a rupe
vraja in care ă ă
prins de ă
Nimic nu mai era in stare
ă ă mire: ni ci magazia mi-
ă care reprezenta locul
meu de ă dar ă
ţ feerica ii conferea
un aspect complet inedit, de
ă nu tot in ă
aceea s-ar fi aflat ş biroul
meu inghesuit, ş de ă
nu astea ar fi fost ,.seamurile
ALMANAH
ANTICIPATIA
acoperite cu hirt ie ş
de ambalaj. Alti oameni se
agitau pe peronul din ţ ă
unde de obicei huruiau ca-
mioane duhnind a ă
Vest iment ati a "schimbului
de noapte" ş ş fi jurat ă
nu am auzit de un astfel de
schimb la int reprinderea
ă era ă ş to-
ş nu am luat-o in ă
cum nu am acordat nici un
interes nici faptului ă toti
ă a ă ş de
undeva, ă cu un
respect cu totul exagerat
avind in vedere ă rol
social pe care il jucam.
Chiar in ş temei ă
peri a ă Ea. în apele bi-
juteriilor (care nu puteau fi
decit gablonzuri, acum eram
convins!) lumina din interior
se oglindi stidind multicolor,
ă in priviri o
ă orbitoare. Ş cind
necunoscuta, ca de obicei,
mi-a zimbit ă la sa-
lut, mi-am luat inima în ţ
cu convingerea ă ă ce
mi se mai putea intimpla nu
mai are, oricum, nici o im-
ă Ş m-am oprit din
drum. Atunci a incetinit ş
ea pasul. ş chiar În dreptul
meu, exact in clipa in care
m-a ă ş in directie
ă a Încetat de a mai
exista. S-a pierdut in ă
ă aspectul
zant ş ambiguu al materiei
din care era ă din
ă fusese prea frumoasa fe-
meie ztmbindu-mi, pentru
ca, din profil, asemeni unei I
poze vii, ă se manifeste in
intreaga ei goliciune; doar fa-
ă o ă ţ la in-
ţ traectoriilor celor
ă lumi oponente . venin-
ş in intimpinare, dqr nu-
mai la impactul lor. Incer-
cind ă in lumea
lumea ei incetase ă existe.
Lumina care-mi sclipise atit
de multie-olor ş fermecat in
pupile; ca o promisiune, ă
refuza categoric.
Am intors ochii spre ă
rea depozitului ş era iar de-
pozitul meu milog ascunzin-
ş interiorul rn spatele hir-
rulor de ambalaj din ferestre.
Ş opelind o extrapolare vio-
ă am intuit ă ş cum
lumea ei ă refuza, probabil
ă ş lumea mea o refuza pe
ea, privindu-ne din ă
unul Pe a1tul, eram amîndoi
doar fatade. ă ş disimulind
Neantul.
Crepusculul zorilor înve-
li se bizarele flori violete ce
ă ă ă În curte intr-o lu-
ă ă ş am intrat
În birou, ă ă ă cad
pe scaunul \ tineretilor mele,
pe scaunul scîrtiind pe care
mi se trece mascarada vietii.
Voi pleca În concediu, voi
petrece o ă de diver-
tisment, ă de o imper-
ă imagine ă copi-
ind impropriu inaccesibilul
ideal, ă voi Întoarce peste
ă ă ă ă întretai
calea din nou, zilnic, cu fan-
toma unei femei din ă
lume, cu o ă vietuind
chiar aici, pe locul În care
imi duc ş eu existenta, nu-
mai ă in contratimp_ nce-
peam ă realizez ă ă ş
ple(!a de ă cu cîteva mi-
nute mai tîrziu, ş vedea-o
pe ă ă intrind in casa
mea, in apartamentul banal,
numai ă ş putea avea
acces ş eu atunci la propria
mea ă ş ă ar fi cu to-
tul altele ş de nerecunoscut
mai luminoase, mai pure,
mai feerice. Din prima clipa
a ş ş ă in clipa
mortii, icoana ă a se
ă cu trecerea
mea, ă ă ă di-
mensiune a ţ in ace-
ş timp alt timp, era Rever-
sul, fiind din ă tot
ceea ce nu mi-a parvenit de-
cit ă ş numai ca
fard, ş impingind iluminatia
la ă am invocat un Uni-
vers simultan plecind din
Moarte in dipa ş ve-
nind în intîmpinarea Vietii pe
ş traseu, fiind in toate
punctele trecerii ş lu-
cru cu Viata: ă ş
nimic. . •
Pe ş ă patrundea
de parfumul florilor
violete ce inv.doseTa, nenu- J.II
59

'--
60
MEDALION

ă hardughia depozitu-
lui, ş la ora ă colegii
se ă În ultimul mo-
ment, împrejurul condicii.
- Ce faci, bA? Ai dormit
_aici? ă ş ca o sa ti pe ri-
dice statuie ă "Intru-
chiparea ş ţ
Camioanele huruiau pe
peronul din ă ş mirosul
benzinei se amesteca brutal
cu parfumul florilor violete
din curte ş cu miazmele de
la anexele ă
CÎNTECUL
LIBELUNCiILOR
1. Ce ă ă ă
ă privind cerul
ş senin ca o cupolA de
ă
- Da, ă ş ă
Este ingrozitor de cald.
ă la marginea Cîm-
piei ă de ş ţ ă Afuri-
sitele de ş duhneau
ca dracu. In afara lor, nici o
vietate nu anima ş
de ş ă ă ă
ş costumele lor de protectie
argintii sclipeau anoeganic
sub soarele insingerat. Un-
deva, In zare, se profila ca
decupat conturul ş
Paralelipipedele surpate ex-
puneau vederii Muri negre
ce se holbau orb spre lumea
ă vesel a Cîmpiei.
Monolitii ş erau, de alt-
fel, singurul lucru monocrom
pe cimpul multicolor de pul-
bere.
- De mic mi·a ă ă
vin ă stau În preajma Pus-
tiei, zice ă Fugeam de
ă ş veneam aici. ţ
ţ copii preferau ă ra·
mirui in Hruba ş sa asculte
trancaneala batrÎnilor, po-
ş cu popoare de demult,
cu Eroi ş Libelungi.
- Nu pomeni de ei aici.
Ă anul lor.
- Da. Ş Doar nu ai ince-
put ă crezi ş tu În supersti-
tia cu invocarea ...
- Nu cred În nimic. Dar
tu nu ai ă niciodata Li·
belungi ş de aceea ţ vine
ş .sa· ş ş
- Asta ş e. Ma ÎnvÎrt pe
I aici de peste 20 de ani ş
sincer sa fiu, nu am vazut
ă nici picior de Libelung.
Cred ă În atitia ani, nu·i
ş ă ar exista, era im-
posibil ă nu dau ş eu nas
În nas macar cu unul din ei.
Dar nu. ă ş ca nu, ă
trine.
- ă cum ziceai ă
te cheama?
- Swan.
- Bine. ă Swan, eu
i·am ă o singura ă
dar, sincer sa fiu, nu ş mai
vrea sa·i mai ă
- De ce? r-
- E greu ă intelegi. ă
Marele Dezastru, cînd a tre- .
cut peste lume Primul VaJ,
oamenii mai erau ă soli-
dari ş au putut ă Întîm-
pine, ă ă ...
- Dar de ce e nevoie ă
fie ţ ă la o parte
ă un om cu o ă este in-
vincibil...
- laci, taci, ă mi se face
pur ş simplu lehamite cind
te aud! ă baiete, tu nu ai
ă în viata ta Libelungi ş
de-aia ş tare la sfat.
- Ei ş ia zi, cum ă
Hai, mai ă o ă
- Sint ţ mai scunzi ca
noi. Crusta ă ...
- Dar ş sigur ă e me-
ă
- Tu ce crezi? ş
asta e peste 90% ă
90%, pricepi? Ş apoi, ş
te-te numai ce ţ ş au!
SÎnt mutanti. Pricepi?
- Nu, nu pricep. Ş ă
cind nu voi intilni ş eu unul,
nici nu am cum ă pricep.
Asta ă ă Dar ă
ar fi fost cu ă in 25
de ani... Ş apoi, ce s-ar in-
tîmpla ş de nemaipomenit
ă ar ajunge la Ocean?
Presupunînd chiar ă ă
ş sînt ş cum ă vorba,
ş ş cum spui ş tu, de ce
atita ă ca ă nu-i ă ă
ă ă la Ocean?
- Nu ş recunoscu ă
trînul. ş ne-a ă din
vechime, ca ă nu-i ă ă Ş
pe atunci mai erau ă Oa-
meni de Ş ă ţ de
ă ...
- Poah! ă ă dînd
din ă a ă
2. Cei doi merg prin ce-
ş ă spulberînd-o in curcu-
bee feerice. La numai un
sfert de unitate ă
cresc Plantatiile, ş din
cauza pantei, nu se ă ş
nimic. Acolo roclesc arborii
ş cu frunze liIiachii ş
aJbe. Acolo, cînd calci, lutul
umed scirtîie sub ş Acolo
sint oameni. Oameni ca
mine, ca tine, oameni vii-,
care se ă care
vorbesc, ă ă ş dorm.
Oameni, unii În spatele ce-
ţ semnalind cu furnu-
rile focurilor, din deal În
deaJ, ă de ă -cp n-au
fost ingropati in' ş ă ă
ă Planeta, puternici,
liberi, ă la Orizontul de
dincolo de care se ă
Soarele, ş pÎrui dincolo de
el. Ş doar la un sfert de unj.
tate ă Pustia,
scrumul multicolor, ş
roaiele, solul ă Necro-
pola.
Cei doi ă Pustia,
sondînd ici ş colo praful cu
ă
- Fii atent! spune ă
ă norul din zare.
- Da, va ploua, În ş
ă Uruirul.
Merg mai dl2 parte, cliseu-
ALMANAH
Ţ
MEDALION

tind despre fantomele pe
care, cu exceptia ă
care minte probabil, nu le-a
ă nimeni de pe Plantatie.
3. Ploaia a fost mult mai
ă decit ă ă se
ă anotimpul secetos.
Mai fusese si un an torid!
Doar cu citeva luni În uTJll(\,
chiar la inceputul sezonului,
din soare se desprinsese o
ă de foc, ş zile ş ţ
la rînd se ă pe cer ş
chiuirea ei ă prin Uni-
vers.
4. Ploaia ropotea peste
ş irizÎnd la suprafata
apei in pete de culoare strj.
ă pielea in mii de nu-
ante a ă Pustiei.
Cei doi se ă ă sub
pledul argintiu ş admirau
ă stropilor ă
ca intr-o ă necontenit.
- Ce o fi aia? ă ă
rul.
La poalele unui ş
în ă se agita ceva, ca o
zbatere ă
- Ş eu ă tot uit de la o
vreme ş nu pricep ce poate
fi, zice ă Hai ă mer-
gem ă vedem.
ă noaptea s-a pogo-
rît, singura ă se ă
de jos, din praful radioactiv.
F ă din ă de
ă ş ş spre
ei colorat, de ă le-ar
face semne.
Se ă pe vine ş ur·
ă ş atenti ceva ă
zut. In ă ă praful pare
ă ă ă absorbind
apa care dospea in culori vii.
Ş din milul fertil prind ă se
ă un soi de viermi mici,
metalici. ă ă sub
ochii lor, din viermii aceia,
care se ă ă bine
de tot, ă ă deja un fel
de minute suave ş rozalii de
copil.
- Dumnezeule! Ei sînt!
ş ă
Privind Împrejur, sub ra-
zele palide ale zorilor, tot
col bul ă multicolor.
Pustia se transformase in in-
tregime într-o ş de
lave metalice ă ener-
gic, ă ş minutele ro-

ANTICIPATIA
zalii din ă grea de
praf lumini scent.
- Ar trebui ă facem
ceva, spuse Uruirul scrutlnd
zarea de ;;inge a ă ă
Mai avem timp.
_ St .. .! ă ă
Tacil Te rog, taci! ă ce
vrei, dar nu mai vorbi, nu
ă mai bate pe mine la cap
cu timpeniile tale! ş
numail Ce vrei ă le faci? Ui-
ă De data asta vor
ajunge! Noi nu mai însem-
ă nimic! Pricepi? Noi nu
mai sintem.
Tinarul strivi cu ă CÎ-
teva larve. Era iritat de pesj.
mismul indiferent al batrinu·
lui, de fatalismul ş ce
ă ă din vorbele ş atitu- ,
dinea lui.
Ctnd obosi ş privi în jur,
ă ş constate opera, ă
i se ă ă va fi ă o
pirtie ă in marea de
ă ă descoperi ă
habar n·avea pe unde ă
case ş pe unde nu. Locul
celor striviti fusese ă
luat de ţ ă ă din
praf. Praful ş se umfla,
ş fiecare ă era o
ă ă le ă deo-
parte pe cele de deasupra,
cele de dedesubt, ş ş
teptau rindul ă ă
pnndeau ă se dezvolte vertl-
gmos, ajungind in citeva mi-
nute plutonul din ă scc-
ş din carapacea meta-
ă mInutele roze ş fragile
de sugari ş
5. Cei doi ă ă pe
ţ venind dinspre se-
miluna plajei Cimpiei ce se
intindea in urma lor, in toate
directiile, ă ă la
Oceanul despre care pome-
neau legendele. Murdari, tre-
ceau din om in om, din bor·
dei În bordei, ridicind noro-
dul. Atunci, panica puse ă
plnire pe inimile vulgului ş
ă suflarea se ş ă in-
ă de ă Ce mai
poate stirni, oare, spaima in
sufletele unor ă ş uri
vii agonizind? De ce mai au
a se .teme ă cei fla-
minzi' ş acoperiti de ă
ş ai ce au ă
ciupercile de praf deschizin-
ş umbrele le deasupra
ş Ş ş ş to-
ş ă exista ceva, un
spectru teribil smulgînd din
toate piepturile un ă de
ă cu care se avertizau
unii pe ţ infiorati, ă "vin
Libelungii"!
Dumnezeule mare, dar
chiar Moartea ar fi primit-o
cu ă aceste ţ ale
adîncului, ca pe o curmare a
patimilor! Vin Libelungii?
Foarte bine. Treaba lor, ă
vina!
ă ă pare-se, ceva
cumplit În venirea acestor
Libelungi.
6. Libelungii au fost ata-
cati ş ă din
prima ă cu tot ceea ce
omul putea folosi in scopul
distrugerii.
Cind primele cete de ,lo-
calnici au ajuns pe inserat,
larvele se ă de-a bi-
nelea ş acum ă cu
ş tineri dormind. Se
plimbau de colo-colo, vier-
muind cu ochii ş cu
ş ă gentile, strecurfn-
du-se unii printre altii tntr-un
popor compact. Ce visau
oare ş ă cu fetele
lor zimbitoare, cu straiele lor
frumos colorate? Ce vise pu·
teau nutri capetele lor rudi-
mentare, mintile lor ţ
de mimesisuri germinind din
spori direct turnati în strai
de ă ducrat În fir, ă
ş ă de za ş costum de
ă funerar? Nu se mai po-
toleau salutindu-se cu em-
ă atunci cind se intilneau
unul cu altul, ş pe inghesu-
iala aia ă mereu se
intilneau cu cite cineva ş de
aceea o ţ numa-ntr-o
ă ă în dreapta
ş stinga.
Cum s-or fi percepind ei
unii pe ţ cînd ritualul dan-
sului lor somnambul îl eXe-
cutau intr-o ă ă de
pase magice? ă fi fost un
algoritm programat ce·i or-
dona? O lege a jocului, cu
piese abstracte, În care
Noima ă altundeva,
deasupra sau dedesubtul fi -
61
62
MEDALION

gurilor cioplite, tn joc sau de
}ac? Jocul ă fi fost ă
tainic al fantomaticelor cari·
caturi ă ipocrit ·0
farsa de lume? Care lume?
Ş oamenii de pe margine
se repezeau cu bite, ori cu
arme vechi ă prin cine
ş ce miracol intacte de pe
vremea Marelui Dezastru,
ori cu uneltele cfmpului
aduse special in acest scop,
ş cu lovituri furioase, dis-
trugeau fenomenalele apari·
tii. Ş cit de straniu putea ă
arate acest asasinat colectiv!
Ctt de c.urios Iqcru era
tima exbrparel In care Victi-
mele erau reproduse meca-
nic, rlnduri-rtnduri, de o
ş trAglndu-le fidel dupll
un arhetip dnc ş PER-
FECT, obrajii lor curati, car·
natia ă contrastind ă
la fantastic cu jalnica stare a
ă în legitima ă
de specie. Principiul Binelui
tmbraca o ă ă
atft de ă in acest
conflict incit, cineva str!in,
dinafara problemei, ar fi pu-
tut ramine cu impresia pro·
fund ă ş ă
ă masacrul este al PER-
Ţ ş ar fi fost ex-
trem de greu ă convingi pe
cineva ă brutele cele hi·
doase erau, I de ă ă
cauza ă Dar ă din
care punct de vedere?
7. Libelungii ş urmat
pe parcursul Intregii zile me-
tamorfoza. Cu tot rrtaceJul,
cînd zorii ş ă ş ă fnsin-
gerarea peste Pustia ă ă
ş bordura de cadavre
nu reprezenta mai mult decît
un insignifiant chenar margi-
nal tabloului grandios al For-
tei ă
Swan lucra ş el cot la cot
cu ceilalti, rotind lama grea
cu care hîrbuia trupurile, ce
se ă teribil
sub ochii lui, de la ă
ă care ă cu o
ă mai inainte, la stadiul
de lunatici salutind frenetic .
ş servil Intr·o parte ş alta,
ă la ş de acum,
ă ă de-
gajind o impresie zdrobi-
tt)are de perfectiune ş ideal
Desigur, Swan nu era con-
ş ş cum nu erau nici
cei din jurul lui, de impresie-
nantul contrast ce-i diferen·
tia pe cei ce ă ă de
ă ă ţ in fantastica In-
ş a Mortii, a Vietii. EI
doar ş -rotea sabia ă
Galantdourh, crefnd pirtii
largi in trupurile zvelte ce se
ă acum sub soare, tot
mai drepte, mai pure, mai
suave. Nu, Swan, nu ar fi pu-
tut afirma ă resimte vreo
repulsie ă de semenii lui,
cu care ă ă ă Întreru-
pere, zi ş noapte, În damful
crescînd tot mai cumplit al
cadavrelor ce ă deja
in descompunere pe cind
alte larve li se strecurau
printre coaste, ă ă re·
raca--handicapul, spre ş
plimba cit mai curind tinuta
_ minQ.@ peste Cîmpie. Nu! Ş
nici nu simtea niCI un fel de
ţ sau ţ in
fata Perfectiunii- formelor ce-
lor adormite pe care le ha·
cuia, nici ă pentru zbate-
rea lor In ă atunci cind
ă ş armei, trecind prin ele,
le ş pentru o clipa.
pentru o ă clipa. de
zbor: in Moarte.
Le ă deja ă
substantiale. Mii ş mii de
brate puternice vinturau
uneltele ă ă
pe cimpul ă ă margini infi·
ă moarte, dar pe o ş ă
atit de ă atit de ln-
ă .
- Ei, acum ce pArere ai? 11
1ntrehA cel tn ă atunci
cind se ă unul ă al·
tul ă ş ş ă sudoarea
care le ş .pe fetele cris-
pate În ă ş fioroase de ura
ă ă
Swan ă privind zarea
de somnambuli ce renunta-
ă a se mai saluta trecind
acum unii pe ă altii ă a
mai da semne ă s·ar per-
cepe in vreun fel dau altul.
Nici pe ei nu ă ă se
ă ca i-ar remarca, nici pe
ei, sclaVi ă ai unor tra-
ţ obscure, ucigind ă ă în-
trerupere, dar pricinuind pa-
gube atit de ă ş de
nesemnificative.
- Nu trebuie ă ţ sA se
Inalte in zbor! strînse ă
nul pumnul cu îndîrjire.
Daca se ă de data asta
sÎnt atU de multi, Încit nu îi
vom mai putea opri ă
ajunga la pcean.
- Vrei ă ă ş ă
trîne?! Nu te mai suport! se:
ă Swan. I
Dar, ş se ă la el,
nu resirntea nici un fe1 de re·
pulsie nici impotriva fetei
creponate a celuilalt, nici im-
potriva mfinilor lui duhnind
de zeama tulbure ce se scur-
gea din trupurile libelungilor
atunci cînd lmplinta in ei ă
ş rece, nici impotriva ce-
lorlalte ă ce-l carac-
terizau. Nu ţ decît ă
ş pe omul cel ă
ş ă ş cum ii iubea ş
pe ţ doi, cu coase,
care tâiau ă ă intrerupere
de-a dreapta ş de-a stinga,
ca la o zi de ă la ogor,
ă ş de jur imprejur
capete cu ochi ş
- Trebuie tmpiedicati cu
orice chip &a se ridice! repe·
tau vorba ă din zbor
voci dintre ei, avertizind.
Ş in fond, ce mare lucru
ar putea ă faca ă or ă
ă la Ocean? se minuna
Swan, ş cînd ş amintea
de cum dospi ă din ă ş
cum praful multicolor deve-
nise ln atit de scurt timp Li-
belungii aproape maturi de
azi, ă ă se ă an·
trenat ş el de val ul de suspi·
ciune presupunînd ă teama
era, se vede treaba, ca nu
cumva, putind profita de
atlta praful fantomelor
ă nu ă întreaga Pla·
ă sau chiar Universul.
8. ă la ă au fost
ş chiar ş sclavii prove·
niti din progenitura prizonie-
rilor de la Marele Dezastru.
- Pe ei, bAieti! le strigau
vatafii care lucrau de
cel pe care·i loveau cu biciul
ă la singe. Nu trebuie ă
se ridice! Acesta e cuvintul
de ordine!
Dar ş libelungii se modifi·
ALMANAH
ANTICI PATI A
MEDALION

ă esential. Inalti, ă
cind multicolor, ş expuneau
piepturile cu mindrie. E
drept, ochii tot ş ii ţ
neau, dar procedau cu o
precizie care te' ă ă te
intrebi ă nu cumva au
ajuns ă ă prin pleoape,
Asexuali, temi, se ridicau
din ă ca o sfidare
ă ă ţ
- Nu mai pot fi impiedi·
cati, îi ă ă la ure·
che lui Swan. Hai ă ă
cai ş ă le·o ă celorlalti
înainte, ă ă aceea va fi
ă
- ş sigur, ă îl
ă ă Swan drept în lumina
ochilor.
- Da. în r.oaptea asta. Eu
am mai ă o ă
- Ş ş sînt tntotdeauna?
mai ă ă
- Nu, ş nu au mai fost
ă E de ă
Masa ă fusese a:1·
ă de un turbillon cen·
traI al ă rit m se acc21era
continuu. Fiintele cu ochii în·
ş care nu ă ă a
avea vreun scop precis în ă
ă lor ă se aduna-
ă intr·o ş ă ş
ă modelindu-i in rin·
duri regulate. Nici acum nu
luau in consideratie ţ
mea bratelor ce-i secerau pe
margini, ă erau multi,
nenumarati, ş bratele sece-
rau ă la epuizare ă ca
ă sesizabile ă ă fi
percepute.
Swan ş ă ş ă
ă cfteva traiste ă
chioase pe doi cai ş ş
tau ceva mai incolo de tea-
trul evenimentelor. Se urca-
ă pe un turnul ca ă ă
mai bine, ş ă atîtea zile
de nemincare ă de
zor rezervele din tainul cu·
venit ce·j ş intact la
ă se ofilise de tot.
Nimeni nu se atinsese de
ceea ce li se cuvenea. ă
in ş nu mai ă ă
nimeni. Toti erau aici.
Dominind harta imprejuri-
milor, la inceput nu ă
decît ei doi, ridicati in ă
ă scruteze zarea ă

ANTICIPAT!A
Apoi, treptat, in jur se mai
ă ş altii, tot mai
mult i, ă ă ş
Barba colilie a bat rinului fl u·
tura in vintul aprig al ă
rii, impunînd ş
unei taine la care ceilalti nu
aveau acces. Din vreme in
vreme, toate privirile se În·
torceau spre el. Dar ă
ă neclintit, privind de-
parte în zare. Cind noaptea
s·a intins, pe toate colinele
s·au aprins focuri elt cuprin-
deai cu ochii, demardnd li·
mitele Pustiei de limitele
ţ oamenilor stratifi·
ţ În valuri concentrice de
impact: int1i mii, apoi mi-
lioane, apoi miliarde, po-
de popoare, -unii in
spatele celorlal ti: focuri ă
în zarea ă ă fund ă
din gorgan in gorgan ă
acolo de unde se ă sorii
din Oceanul pe care ş
Planeta ca o carapace de
ă ă ă ă
prin Cosmos. Ş fiecare co-
ă era c'" un far in noapte,
ă ă calea de praf a
unor ă ă ce
ă domol, tn mare
ă impotriva Timpului, pe
cursul unui Fluviu cu ape
tulburi ş ş Prin întune-
ric nu ă ă dectt ş
neie ciudate ş vuiet adînc
precum al ă stirnit de
talazurile celeilalte armii, ne-
ce preg<\tea ceva,
acolo, la citiva ş de ei.
Ceva ş de o co-
ă ceva care
te facea ă te infiori ş ă
strîngi la piept cu mina tre-
murind pelerina argintie anti-
ă ş pe alocuri.
- Ş ma i ales, tineti
minte: cînd se vor ridica, nu
t rebuie ă ă se mai
ş ă rosti senten-
tios ă Asta ne mai e
speranta! Ă este acum
cuvîntul de ordine!
Ş ceilalti ă din cap,
aprobindu-I in ă
9. Femeia trimisese copilul
mai departe. Glasul firav o
ă ă ş ă lichidul
amar ce·i umpluse gura.
- Mamico, uite un inger!
- Ti-am zis ă nu mai stai
aici ş ă te joci ţ mai in·
colo, in iarba ă ... ş
femeia, ă ş
ă ă tusea insuporta-
bila.
- ă ă ce e, ce
s·a întimplat?
Femeia ş cobori in ş
pnVlrea spre capul chi lug al
micutului ş intr·un gest ne·
controlat Întinse mina ă
mingiie.
- Doamne, Dumnezeulel
repeta' ea. ă Doamne sa
ă mai departe! ă
Doamne ă nu se opreasca
din zbor tocmai aici! Du-I
Doamne la vecinul de peste
deal, du·' pe pustii.
Ochii ş din orbite ur-
ă evolutia suavei crea-
turi pe sub cerul inalt ă
picurind de singe.
Nu era decit un pui, cu fi·
gura ă cu ochii tntu-
necati ş goi, cu teasta ro-
ă de metal sticlind rubi·
niu in soare: un Libelung
care abia deschisese ochii
spre lume dupA un somn
lung ş ă ă vise in care nu
ă nimic altceva decit sa
repete programul automat al
unor gesturi de neinteles, pe
care specia. i le sadise in
trup mai dinainte de a se
ş urma o traiectorie, un
sens care-I anima, confuz,
lanstndu-I pe drumul acesta
ca pe o cale anume. Aripile
f1uorescente, cu striatiuni de
holografie ă ă
teau cu sute de mii de pulsa·
tii pe ă tinîndu-l sus-
pendat in aer deasupra ima·
ginii inedite ce i se reflecta
feeric în ă ă spec-
ă Astfel, jalnicul
gard de nuiele imprejmuind
ogorul ă ti apArea de
acolo de sus ca o miracu·
deschidere de iradia tie,
ca un mirific curcubeu de
ă iar femeia îi ă
semne lui, lui În mod special,
ă mica ă spec-
ă de ă Ş Libelungul
se apropie ă se pogoare
ă de ei, ă aline. Sim·
tea o ă ă ş pentru
zbuciumarea ă a ma-
63
.64
MEDALION

runtelor creaturi, a viermilor
aceia ce nu ş zbo-
rul tfrindu-se atît de
aprbape de pulberea ă
Dar cind întinse mîna ă
mÎngiie, ă le ofere
ă un strop dm tandre-
tea nespus de ă ş
ă ce-i umplea golul de
sub armura ă fiintele
pulberii
l
se ă doborin-
duo] cu lovituri feroce.
Fusese un Libelung foarte
ă Cuirasa ii ă ş
nind sub izbiturile lemnelor
apucate la ă de mu-
ă ş de fiul ei.
- De ce nu a schitat nici
un gest ă se apere? intreba.
uimit copilul.
' - Libelungii nu se ă ă
ă ti explicase femeia.
- Bine, dar at unci de ce·j
omorîm? mai ă copilul.
- Ca ă nu se ş ă
punse femeia ă ă
gînd cu urechea la tropotul
ce se apropia. Ă este cu-
vintul de ordine.
Apoi tropotul s·a ă
ă treceau chiuind ă
batic, ş armele as·
cutite. ă singu ri,
citiva se ă cu caii lor
iuti peste brazde ş ii ajun-
ă
Eray primul val.
10. Inaintea Libelungilor se
rostogolea hoarda ă ş
devasttnd teritoriile strrune,
profitind din plin de nespe-
rata incursiune, ă ă tot
în cale, ă nu se ş ă
nu se ă din zbor. Era
fonnidabil de ă ă poti
izbi intre ochii fiintelor cobo-
rindu-ti din cer în cale! ă ai
o ă in ă ă de
spuma ă ă ce se scurge
prin trupurile mai ş ca
fulgul ale Libelungilor tineri!
In urma primului val nu
mai ă decit ş
care ă ă se as·
cunda in vizuinele de sub
ă ă primul val
'era format din cei mai teme-
rari, porniti ă ă
prade, sA ş
AI doilea val venea cu pre-
ş colorate ă ş
vint. Se cintau colinde. se
ă cotloanele, se ă
peau femeile cu arcanul.
ă ţ care nu suiau de tn-
ă ş ă se amestece cu
hoarda erau spînzurati cu
capu·n jos de crengile de
ă de la poalele arba·
rilor vitrificati ce ă
partea dinspre Cîmpie a
Cuhurilor luate în copite de
caii iuti ai Pustiei.
Sîntem oameni! Miliarde!
Ş dupa. noi vin Libelungii,
care nu au voie sA se ş
care nu trebuie sA se ş
Ş ă ă al doi·
lea val, urmau Libelungii.
Cînd poposea cite unul din
zbor, era legat cu aripile de
stîlpi ş transformat În rug
viu. Cei din al treilea val, ă
ă tot timpul dedesubtul
stolului, îi loveau din fuga
calului, ă din zbor,
doborindu-j cu pietre, frin-
gîndu·le gl eznele. In urma
stolului, Culturile ă
acoperite de cuirasele meta-
lice ş
Dar nici Libelungii nu mai
erau ş fiinte suave
care se ă ă cindva din
colbul Pustiei de ă Ne-
ă Se ă ă înalti,
ă ş ş cu chip
ă adînc in metal, cu trup
de carapace ă din titan
ş aluminiu. Aripile sclipeau
neîntrerupt ş cind veneau,
orizontul se întuneca de un
crepuscul de ev. Miliarde râ-
mlneau În ă ă se des-
ă sub soarele ş al
serei Planetei. Miliarde ş
continuau zborOI Înalt,
Din clipa În care
ă pe lume nu se ă
niser! cu nimic. ă
ş se ă din sine,
germeni de ă ă ener-
gie, ridicindu-se ă ă
peste supliciul lumii acesteia
ş ă ă acolo unde erau
desti nati ă pogoare. Nimic
nu îi putea opri. De data
asta nimic nu avea ă Îi mai
împiedice ă ş ă telul
tainic spre care se urniserc1
de fiecare ă in entelehii
tot milli sublime, ă o vic-
torie de neînli\turat.
11. Swan ă ă ă
de bMrin. Hrana se ă
ş ă ă se devoreze
între ei. Dormeau În ş
cu sabia în minc\, go-
nind neintrerupt pe sub sto-
lui care se îndrepta, În linie
perfect ă spre telul
nebulos.
- Nu trebuie ă ă ă ă
se ş striga ă
Dar lui, În ş ă Îi dcz-
ă demult ă nu Îi vor
mai putea opri ca-n alte ă ţ
Ş Swan privea acum cu
interes ş ă spre 'fiintele
din norul compact sub care
ă ă zi ş noapte, adu-
cind înt unericul pe locurile
pe unde treceau.
- Oare de ce ar fi trecind
peste ogoare? ă ar fi
luat-o de·a dreptul pe calea
cea mai ă ă Ocean,
de mult ar fi ajuns, ş noi nu
le-am mai fi putut face ni-
mic, se ă Swan.
- Poate ă nu Oceanul le
este tinta, ci, cine ş vreun
loc anume ...
Se roteau neincetat, stir·
nÎnd virtejuri ş curenti ce le
fluturau ş ă ă
cada. de deasupra o fulguiali\
ă de Îngeri ş ti. Cu
toate astea, norul contmua
ă existe, plutind ă
sub cer ş indicind ca o ă
geat! SENSUL.
12. Ajungind la limitele
cele mai avansate ale Zonei
Locuite, cea mai mare parte
a cavalerilor ă ă re-
nuntind. EI ş ă ă ş
continuari\ drumul, ă ă
În ă ş ă ş
ţ de lance ă stegu-
let de lance, cu spadele ă
tind ritmic peste ă caii
violeti. Ş Swan ă pen-
tru prima ă ş ă
tuse ă ă ani ş ani În
ş o ă de om, nici ă
car nu ş cum îl ă
nu avusese ă curiozi-
tatea ă întrebe ce nume
ă dar ş zise, În fond
ce ă ar putea avea
numele?
Ce adînc ă În me·
morie purta imaginea Libe·
lungului ă ă din inalt,
care ii privise ş cum
ALMANAH
Ţ
vin, ridicîndu-se respectuos
in. picioare, ! cu aripile frÎnte!
Se apropiasera. in galop ş
dro aiunsesera.. se ă
unul pe altui o vreme, cu cu-
riozitate. Ş Swan întinsese
mÎna, cupri ns de un tremur
de ţ ă ă anve·
Iapa ă ş ă a ă
ă ş se schimbase din
nou. La ati ngere, îi stirnise o
senzatie stri\in" ş pielea i
se ţ de un frig ă
tric. Privind, se ş la
complet altceva.
Atunci ă îi Întinsese
spada ş Swan, apucînd-o
cu ă mîinile, o ridi·
case deasupra capului, cu
ochii in ochii de ă ai Li-
belungului. Cind ă ş a ă
zut, ş aerul, din tru·
pul distrus nu a ă nici
un geamat. Un om, o femeie
chiar, lovit de moarte, geme.
ş ceva, ă
ş sau plinge ă
car. Dar zvîrcolirile Libelun-
sului erau mute.
- Poate ă n·au ă ş
ă cu pArerea, dar ba-
trinul ă dezaprobator
din cap.
Cavalcada continua pe ă
mîntui de la Capi\tul Lumii.
Au ă Într-un ş gi-
gantic, mult mai ţ afec-;
tat decît Necropola lor din
Cîmpie, semnalrnd o ă in
care se ă arme cu.
rate. Copitele cailor sunau
prelung pe caldarlmul ă
lor dintre blocurile care ă
ă ă tot ş cum vor fi
fost ş ă ă ş
ă ă ferestre: simple paraleli-
pipede intacte ă indi.
ferent din trapul cailor, lega-
nat, cum ă pe lînga
ei, in ş cr(.puscul ce
domnea sub norul Libelungi.
lor.
- ă ş ş pri n Cetatea
ă ii spuse ă
Prin cetatea ce? Între-
base el, crezînd ci\ nu a au-
zit bine.
Au mers neintrerupt prin
ş bîntuit de hoituri
bine conservate. Apoi ,
brusc, ş se cufunda in
Ocean. Din lar8 .sI:: mai tnal-

Ţ
tau pini\ deasupra apei con-
ţ scufundate, dar la lo-
cuI unde valurile izbeau us-
catul formase o ă in-
Inaintea plajei se des-
chidea o ă vasti\, încon-
ă de coloane pîm\ la
cer.
Acolo au pogorit Libe1un-
gii. ş nu mai ă ă ă
din cei plecati cîndva din
pustie decît a milioana parte,
probabil, erau ş multi,
zdrobitor de ţ
- S-a ş ă ă
trîEU!.
ă nu mai era ni-
mic de ă Virtejul se
ă ş un vînt pu-
ternic, in timp ce soarele ş
ă aparitia di n nou pe ce-
ruI senin ş ş Talazurile
verzi-plumburii se izbeau de .
stinci, ri\spîndind in aer iriza-
tii de curcubee. ă
de pe mal, curate ş fru-
moase ca noi, ş ş
alene, duse de curenti, mem-
brele.
Libelungii se ă în
semicercuri concentrice. Fii-
curile de ă ă ă ă ş
cu ă În ă ă Virfu-
rile otelite au ă ă ca grin-
dina de carcasele de za, dar
preaînaltii nici nu luau in
atacul furibund al ca-
valerilor din ş cailor
neti cu capete de os alb.
Otelul izbit de cuirasele dia-
mantate de ă În stra-
tosfera. scotea doar ' scintei,
nemaipricinuind nici o pa-
guba. Swan ş ă des-
ă ă ş se strecurara
prin Împletitura ă de
fnaripate trupuri metalice ca-
tre punctul central ce foca-
li za adunarea ă De
jur Imprejur se ă ţ chipu-
rile. Înalte ş neclintite, mode-
late in cel mai dur metal din
Univers. inaintea primului
rînd, cu picioarele afundate
apii ă mai sus de ge-
nunchi, un Ubelung ca un
far ă spre cer ă ş scli-
pitor al bratului, despicind
cu vuiet aerul, Într-un gest
ă sacru, emotionant.
Soarele insingera aripile ă
vez;ii prin care se rl::(racta fn
ă nuante necu-
noscute, ă jocuri
de imagini ţ abstracte
in relief. Cel ce ă a fi
gele Cirdului ş ă ă iar
miinile peste multimile nenu-
ă ş atunci, din pieptu-
rile puternice ş goale, irupse
un muget guturai, dar armo-
nic, vibrind asemeni unei
orgi ale ă tuburi ar fi Is-
toria.
- Doamne, Dumnezeule!
ş ă Deci, asta
era! Deci, asta e!
ă ca o ţ ă ă de
margini le alina, acum ş pu-
rurea, suflet ele ă ă ş
Swan ă în genunchi, cu
fata În nisip, ş ă
rul din cap cu ă
mîinile ş ş fruntea
de o ă de mozaic ş
ca un cristal. Ş din ochii ă
trinului se rostogoleau la-
crimi mari, picurîndu-i . - de
pe barba-; ă - În sîn.
Ş cîntecul Libelungilor
ş tot mai ă ă
luînd o ă ă ă ş
ă urcînd ş ă ă
egal, deasupra Oceanului
mort, deasupra Lumii pusti-
ite. GravI ă intonat», me-
\'alic, direct, zdrobitor, ele·
vînd spiritul cAtre cele mai
înalte culmi ale Abisului ş
ă Cintecul Libelungi-
lor de pe plaja unde Oceanul
bate in zidurile ă
Eterne.
65
LA îNCEPUT Ţ lui
În ş nostru a trecut neob-
ă A coborit din tren in
zorii unei zile de ă ă im-
ă intr-un costum sport din
doc tinînd in mina ă o ă
ă "Diplomat".
- Hei, straine, ai un foc?! a
strigat ă el. Mick, unul dintre
ş celor ă cîrciumi din
centru.
- Desigur, a zimbit el ş j- a
aprins tigara.
Ş luat geanta ş S'a ă
cu mers ş ş necon,trolat.
Nici prin gind, cred. nu j-a
trecut atunci lui Mick ă teva-
ă va provoca acest individ in
micul ş din California.
Cu ochii ă un taxi, care
nu mai ă omul a nimerit
in frizeria ă unde 5-a ă
rit, a ascultat atent pe unul ş pe
altul ş a ş f1uierind, desigur,
o melodie din nord.
La ora micului dejun ş
nu se ă sa mute din
ă in centru un tip care mai ş
miroase a ă
- Uite la ă se pare a fi
spus Herbert, un ş ă
nu e de prin locurile astea; nu
ă ă ă O ă ă ă
damblaua de cald ce e.
- ,Are cap tare ca toti nordi-
cii, dar ă vedem cum o ă
ă plimbarea! a ă un
altul.
ţ a continuat astfel
ă spre prinz, timp in care
ă se indrepta cu ş ă
ţ ă centru, asudiqd abun-
dent. A fost ă intrind Într-o
serie de magazine ş dughene,
dar cel mai mult a ă in tu·
tungeria doamnei Henrieta, o
ă ă cu ţ ă de copil,
- ă ziua, a zis ă
ă ce a Închis cu ă ş
Numele meu este Albert Snow-
head ş sînt din Seattle.
66
- Henrieta, s-a Înclinat fe-
meia. Ce doriti?
- ş vrea ă ă lame,
dar, ş am nevoie de foarte
multe ...
- Desigur, a ă ea. Cu
bani ţ ă orice.
- O.K.! a zÎmbit Albert. Unde
se poate innopta în acest ş
- La hotelul ă au ca-
mere libere sau, mai exact, au
toate camerele libere. Acolo ă
voi trimite ş pachetele cu lame.
Omul a ţ a ă ă
la ultimul cent ş a ş
Peste citeva minute, telefonul
hotelului amintit suna violent.
Abia ă ce ş terminat du·
ş proprietarul hotelului a cata·
dicsit ă ridice receptorul:
- Mda, a ă el.
- Henrieta la telefon! a urlat
mulatra. ,
- ă ţ ă tu-
ciurie.
- ă Sammy, vezi ă
vine la tine un nordic foarte
ă ..
- Dar, scumpa mer:. , toti nor-
dicii sînt ă Ş e normal ca
un nordic ă ă la hotel, ă
nu ş pe nimeni. .. Zi mai
departe!
- Tipul se ş Albert
Snowhead ...
- Ha, ha, ha! a ris Sammy,
ş ă ă pe ă Nu i-ai
spus ă pe aici poate ă ă ă
ă ă cap?
I - Nu mi·am permis; e un tip
foarte sobru ...
- Sobru sint ş eu dnd nu rid.
Altceva?!
- E plin de bani ş duce cu el
o ă .. Diplomat". În plus, nu
ă ă ş are un hobby:
lamele de ras_ Mi le-a ă
pe toate ş al t magazin de lame
nu avem in ş
- Ha, ha, ha! E mai mult de·
cit necesar. Un cal mai breaz
RUL
nu cred ă ă ş ă În ldaho.
Nu i-ai spus ă ş ia ă ă ă i
se ş ă ă
- Nu ă mai birii la cap! Sînt
ă ă ţ alte lame,
trece o ă ţ vinde
lamele cu aparate cu tot la un
,apropiat; nu-mi convine.
In glasul femeii vibra. fdca
pentru ziua de mîine a micului
negustor de pe toate meridia-
nele.
- Societate de consum, ce
vrei" a ă Sammy condes-
cendent. Eu unul nu am nevoie
de lame pentru ă nu am de
gînd ă dau barba jos. Hai, la
revedere! ă duc ă schimb CÎ-
teva ş ă zici ă ă are
bani, mai umflu citiva ţ de
ici, de colo ..
în acest timp, ă trecea
cu pas ş se uita la vitrine,
ă diferite comenzi, ă ş
ă ş ă hotel ă
miia". Singurul care I·a refuzat a
fost Tom Brady, ă
- Nu ţ ş domnule,
ă ceri mie ă vind toate ă
I miile pe ă asta? s-a ă
el. Ş apoi, mai vrei ă ţ le trimit
ş la hotel ă ă fac re·
ă banditului ă de Sam
Murphy?!
_ Ce s-a întîmplat? a interve-.
nit ş aflat acolo ca din in-
timplare.
Povestindu-i cum stau lucru-
ril e, ă lungi tratative, Albert
a ş ă cumpere ă
din ă ă la un pret
majorat. A ţ doi, a
ă o ă de tutun de ă
ş ş a intrat la domni-
ş Emmy, proprietara atelie-
rului "Confectii ş lenjerie".
n ş nostru, cu mult timp
Înainte, vestile se transmiteau
din om in om cu o ă ului-
toare. ă ă s-a ă o
ă cu telefonului
ALMANAH
Ţ
ş a atins paroxismul la venirea
lui Snowhead in ş T elefoa-
nele au Început ă zbirnîie, iar
ş despre milionarul excen-
tric se succedau cu repeziciune.
Din cinci telefoniste, patru ş
dat demisia, iar ultima a ă
deoarece, avind un picior mai
scurt, nu ar fi angajat·o nimeni
în ă parte.
Politia a fost ă in ă
bancnotele au fost cercetate
ă la una pentru a se vedea
ă sînt false, au fost cercetate
toate dosarele secrete ş pozele
criminalilor ă de Interpol,
dar nu s·a ă absolut nimic.
S·au cerut atunci informatii des-
pre numitul Albert Snowhead ş
s-a primit ă ă ci·
frat: ţ ave2i informatiile ne-
cesare in timpul cel mai scurt".
Asta i-a ă pe ţ ş În
frunte cu ş ă ă ş
rati, aUt de ş ti, Încît au con-
sumat ă rezerva de whisky
a poli(iei locale, ă oaspe-
tilor de ă
Sam, proprietarul hotelului, a
fost informat prompt despre vii-
torul ă locatar. A primit banii
pe o ă inainte, a angajat un
agent pe cheltuiala ă a
descuiat o ă la ultimul etaj
ş s-a trintit apoi plictisit intr-un
fotoliu de paie ş musafi-
rul. Deoarece acesta nu se
ă Sammy ş indreptat
ochii ă un punct al tavanului
ş a adormit ă zgomotos.
în acest timp, Albert continua
tratativele cu ş Emmy
ALMANAH
ANTICIPATIA
pentru achizitionarea a 200 ro-
chii, 74 costume ă ă ş
1456 jupoane, 10 ţ de baie
ş 3 corsete. ş ochii peste
cap, proprietara a ă bonul ş
l-a intins cu un gest delicat ş
semnificativ ă ă
Acesta l-a luat, corect, ş l-a pus
ă de bani ş celelalte bonuri
În ă apoi a salutat ş a ie-
ş
Deoarece se ă cald, iar
balotul cu ă ă trebuia ă pri·
ă la hotel, Albert s·a ă
rit ă sisteze ă ă pe
ziua aceea.
- ă ziua, domnule Snow-
head! l-a intîmpinat Sammy ă
rind ş din fotoliul ă
Cum ă place la noi?
- - Foarte frumos. Putin cam
cald, dar frumos, a zimbit ă
nul. Proprietarul a ă formele
de inchiriere, i-a trecut numele
in registru ş i·a intins cheia.
- ş cîteva pachete din
ş s-a intors ă ă aici
lista! Fii dumneata bun ş ă cî-
teva telefoane! Doresc ă fie
aduse in ă
Sammy a ridicat sprincenele,
dar nu a zis nimic. în acea zi a
telefonat în peste cinci sute de
locuri, iar Albert a primit la el in
ă tot atitia comisionari.
ş veneau cu autocamioa-
pele pline ş plecau cu ele goale.
In acest fel, s-a ă ş ves-
tea ă milionarul se ă cu
ă Argumentele curgeau
pro ş contra, dar balanta se În-
clina În directia celor t!are susti-
neau ideea. Atitea tone de ă
furi, valorind atîtea mii de dolari,
nu pot ă ă într-o ă
de numai ş metri pe opt. Ş
ş acesta era ă cole·
tele se transformau in fum.
Dimineata, Albert Snowhead
ă un ş se ă ş
lua costumul de doc, geanta
"Diplomat" ş pleca ia ţ ă
ă ş ă îfl nu
avea decit o ă ă de pai :a ă
rei utilitate o poate vedea di:! la
o ă chiar ş un cal orb.
ă absolut tot ce-i tre-
cea prin minte, lucruri utile sau
inutile, în ă stare sau pu-
tin uzate, ş ă pe loc. Din
acest punct de vedere, avea o
aprobare de la ş contrava-
loarea pachetului de tutun, a ci·
torva sticle de whisky, ş apro-
barea primarului, contravaloarea
a cine ş ă lucruri. Cu
ă o('azie, s-au ă ţ
toti oamenii din ş de la ulti-
mul vagabcJnc ă la cel mai
mare de supermagazin;
oricine avea ceva de vîndut, era
omul lui
Rafturile ş magaziile au ince-
put ă se ă ă lu-
ind ş ţ camera
ă
In lipsa lui, politia ă dese .
perchezitii, soldate toate cu
ş camera era la fel de ă
ca la Început. Singurul lucru
demn de atentie era dosarul de
. pe ă ţ ă grosimea acestuia
crescînd tot mai mult. ă
cincisprezece zile, entuziasmul
67
J
locuitorilor ş a inceput ă
ă De data aceasta aveau
bani, dar nu mai aveau ce ă
cumpere. Produsele alimentare,
cele mai ă au ă
primele. ş fiind izolat de
alte ş ş ă se
faceau greu; ă se ă hir-
tiil e fiind multe, ş ,erau
i minente. ă t r anspor turi
s-au pierdut În New Mexico,
cinci În Alaska ş unul a aj uns
tocmai la Marsilia.
locuitorii ă ş dupa. un
exod de cîteva zeci de mii de
oameni, au inceput ă ă cum
se intinde mizeri a. Comertul era
la ă transporturile la fel,
deoarece tot ce avea patru roti
luat de cei plecati.
In timp ce totul se degrada,
Snowhead ş vedea de treburile
lui: ă tot ş strîngea bo-
nuri. Ceea. ce mai ă ă ne·
ă mergea spre camera
lui: ambalaje, cutii de gunoi, ca-
ramizi ş bîrne de la magazinele
pe care le desfii ntase; totul se
transforma În aer sau, cel putin,
ş credeam noi.
Politia a primit intre timp in·
formatii despre individ; nu era
milionar, ci contabil la Abdulah
Electri c Company, om cinstit,
muncitor, posesor al unei mari
sume de bani, 1n acel moment
in concediu de ă undeva
prin California. Ş acel "undeva"
s-a întimplat ă fie tocmai ş
acesta. Asta i·a ă pe toti, in·
clusiv ş cu gura ă ă
Pentru moment, deoarece spiri-
tele au început ă ă Politia
a ă o perchezitie ţ
ş ă de ă data, dar nu a
ă decit o ă cu cîteva
zeci de butoane ş o ă ă
cu sfere, cuburi, conuri, prisme
minuscule divers colorate.
- ă ă ă ă ă ime-
diat ş s-a ă ş
ţ este ă ă de ceea
ce ţ ă ş s·ar putea ă aveti
ă
- Dar mai alJl ă zile de
stat, a protestaT Albert. Am ă
tit doar. ..
- Treaba ă Noi
nu raspundem ...
DupA exact doua zile, ţ
de ş ş doisprezece ş
Albert SQowhead se indrepta
spre ă privind soarele Încin·
ă al ulti mei sale zile de con-
cediu.
- O ă fie o zi ă a
zimbit el... Mi·a ă foarte
mult. Soare ă ă cu·
rate, cer senin ...
- Hmm, a ă ş in·
68
minîndu·i biletul de tren.
- Uite, am aici un dar pentru
dumneata, a continuat ă
ă ă ş A scos
din geanta punga cu sfere ş cu·
buri, jucaria ă ş un plic.
Ş a rîs fortat:
- Ce ă fac eu cu ă as·
tea? ă voiam, puteam ă le
salt la perchezitie.
Auzind de ţ lui Al·
bert i· a ţ surisul.
- ă ce vei face, a continuat
el ă ă nu a auzit. Iei
acest dispozitiv ş ş pe al
doilea buton de sus din stînga,
pe diagonala asta ş Desfaci
apoi plicul ş ş Ai ă
punga o ş la cel putin 150
de picioare, de ă într·o
vale, undeva, sau pe o cîmpie.
Vei vedea ce ' se ă
- Hmm! a zis ş privind
multimea de ş ă e o
ă
Nu a ş ă mai auda ce
spunea strainul. Trenul se pu·
sese În ş ducind cu el cea
mai mare calamitate ce s·a aba.·
tut ă asupra ş Ş
ă ă atîtia ani, cind s-a
ă orice ă numele
Snowhead se ş cu teama
ca ş cum un blestem s·ar putea
repeta intocmai.
A trecut mult timp ă cind
ş s·a ă ă apese pe
butonul indicat. ă ce ş fu-
mat pipa ş a ascultat ultimele
ă ă ă ţ s·ar putea
numi bancurile proaste ale ş
lui de ă s·a ri dicat urmînd
punct cu punct instructiunile
primite. A ă cu ă
apoi a clipit des. In ţ ă
se 'ridica un munte de lucruri ş
alimente, practic, tot ce cumpa·
rase Snowhead. Un ş claie
peste ă conserve, cio-
rapi de ă sute de torturi,
banane, sprayuri, ş vii sau
moarte, vite, un elefant, btrne,
piei ă ă sau nu, cojoace,
ghivece cu flori sau ă ă sarco-
fage, flori de plastic sau nat u·
rale, ş un haos de obiecte
insufletite sau ţ utile
sau nu, un amalgam de ş
sau Început de lume. Citeva
case ă rase de pe fata
ă prin expansi unea
acestui munte caraghios ş în
ş timp, diabolic. Oamenii
care treceau pe ă se ă
teau sa ă la ă urlind
ş Ş ă mi-au ă
ochii, in prima ă asupra unei
femei inotînd intr·un val de
ş ş m·a pufnit risul. Un ris
trist. S·au înregist rat numeroase
decese ş cazuri de ă grava;
dar nici spitalul, nici ţ de
pompe funebre nu mai ţ
nau.
- Doamne, ce calvar! a urlat
un politist.
Ş s·a uitat la el, lung,
ă venit de pe ă lume,
apoi a aruncat cit colo ă
ă zdrobind·o cu picioa·
rele ş injurind de mama focul ui.
ă ce s·a convins ă nici un
circuit nu mai este înt reg, a ple·
cat ă ă sa ă un cuvint, îm·
ă cu ş ă uitînd ă
ă scrisoarea ă
_,Ji.o«.C,t.g 1
,.'"'
-CEL Ţ AiCi Ţ Fi ş NU-i CA ÎN .
UNDE TOT TIMPUL Ş Ţ !lE Ţ ! L-________________________
ALMANAH
Ţ


§
i
..... z
,
...... ,0
u
&
ALMANAH
Ţ
S-A NA-SCUT În ş În
mai 1921. UrmeazJ cursurile Fa-
cultd,ii de Litue ş intrd curind
In via,a literatd a epocii. Scrie
vt: rsuri, ţ pentru copii, ro-
mane sociale ş este pe rind
dactor la Radio, Re";sta ă
F/ac4ra, ţ ă In
1953, pr;mqte Pumiul de Stat ...
Ş o continuat astfel pinii in zi/ele
noastre. O nd o venit lil'l!mea bi-
la",ului, ţ probabil, s-o
hot4rit sti schimbe ţ lucrurile.
A revenil, ş prin timp i na-
poi - ajutllt cu ă de un
anllme cuplu Cril ş Mela - ă
tn 1964 ş o luat totul de lu Înce-
pilI. Era ţ ă "In anu-
mite limite rezonabile, ă
trecutului nu constituie nici un
pericol, pentru ci! oamenii impun
mari ale i.floriei"
ş anlll 1964 este IInul as-
trul În activitatea sa lilerarrl .
Smulgi ndu-se din dogmatismul
impus de "obsedunlul deceniu",
ş acum pe o cale ce a"ea
w-I ă la incontestabila pa-
:i, ie de "cel mai importi MI
reprezentant al f antasticului ş
ţ din România". Pe firmamen-
tul ţ ş Ilpi1ruM
o noui stea, dar care in curind
avea s4 de"inil o adePilra14 sllper-
noM. Pentru ă Yladimir Colin o
ş ca nimeni altlll Sll"1 i valori-
fice III cel moi tnalt niwl inc/ino-
lia sa ă pentru miraclilos
ş fantastic, ă ă din
primele ă ţ pentru copii (Basme
- 1953 ş Basmele Omului -
1958)
A zecea lume - romanul cu
Cllre Vladimir Colin debuteaz4 t n
1964 In literatllrll de ţ
este Incadrabil perfect In ţ I
ş epopei spatiale. A zecea
lume este ţ fapt satelilul natural
al celei de-ll zecea planete ş in
ş timp al zecelea corp ce-
resc din intngul sistem solar pe
care s-ar putea exlinde ţ
Solarieni/or. Dor aici pe Thule,
satelitlll Ultimei, In ă lume
ţ ce se ş numai
la lumina stelelor, explortltorul
"enllsian AI-olil descoperii ţ
""ionaM bazatt1 pe originala chi-
mie a siliciului. Datele probleme;
SI! "or schimba drtlmatic. Nu
existt1 o alti alternativd. Vor
ciuta altundelia, poale În alle sis-
teme solare, clria, ă vor trebui
sti ă ş ă soarta vechilor
ţ Pentru cii o ă
ă ă tubuie sti c4l4u-
zeascd drumul luluror ţ
ra,ionale din Univers.
Romanul este scris in ritm
alul, awntura se ş În
mod fericit cu medita,ia filozo-
Jied.
Din aceas*, ă dafeaz4
ş primele povestiri SF, publicate
In de acum legendara ţ de
" Po'llcstiri ş
Cetatea mortilor - CPSF nr.
221; Broasca - (CPSF nr. 227
,; Undeva un Om - CPSF nr.
225). Aici, scriitorul SI! ÎndeptIr-
teaz4 de epopeea ţ ă pentru
a se apropia tot mai mult de cua
ce fi este organic mai aproape -
f antezia eroici.
In Cetatea ţ de pild4,
a"enturierul Mac Allen ş In-
crederea unui trib de indieni in-
ş care-I iau - datorit4 ţ
14" '; sale - drept jiu al lui Vira-
cocha. Condus in cele din ă
In cetatea ţ ş l 'O pierde
ţ In urmu unIIi complicat pro-
ces ţ de identificare cu
Mayta Yupanqui, adevilratlll jiu
al lui Viracocha. Dor lin anumit
sunet al ţ biostimula-
tOllfe f olosite in timpul ritualuluÎ
69
'l"""" relicl'e wchilor dtla",i -
fi la as/gurtl pe indieni c4 jertfa Il
Ion primir4 ş Poporul Soorr/td

pODle spera 1" suftltlrt.
Broasca din P0tlel"". cu aee-
I nume U pUlup"n, el tIre o
fillfll e:dntunstrr1 ean Ntellr.4
cu p4n1"unii, Semnele
JH CfI" le iti. dud.1tI brOQscI
rOlle jirrI pic/OII'" sint di",,. cele
Jr.â; stranii, amintiml tie o el#'OI-
tII'" LoW!craft-lanl. Yt-
.etatia ş Icldmb4 cldOllre, fetita
tort atinp mica jlptJlrd '"upe
'tIQdt) prin corpllri tU origiltt
''Btln/ci si ş .spn plo"u
de pe o alfll pltltlet4.
Undeva un om IIU (1 IMtIl-
/0'" ţ Un Imn IlIdiltllr
,mul,,;, 1111 Homo CosmiclIl, ca-
ş eD"II umeni '"t''' ratllllft III
',.ml uniNrsul; (1 poetie II (nj"",
g,rli ş " i:b!"zii tn acelali timp.
ft 14,mu1 necunoscut al IIM; pla-
M't Iltdepil1are se stinge un om
ş o "ti cu el se stinge spertlll/II
IIlfel Intrtgi lumi. Imnul cosmic
- m;nulUltlll dar al oamenilor
Cilm roate ţ ginditoare din
UnlVf!rs, aici nil .." rlsuna.
In 1966, lu; Jlladimir Colin ti
apaH prima antologie dL POHS-
;iri ş ţ IntltuJalil
Viitorul al doilea. Pe ,,,gI cele
mi deja ţ IIn-
moi cupriNh altele opl:
Ultimul avatar al lui Tristan,
ţ Intilnirea, Giovana ş In-
gerul, Fotograful invizibil, Onei-
ro" ă de pe Ararat,
Stfnca de brocart. Prilllmpllcllli-
/le de ordin fiJolOrle ş etic, po-
(iiovdna ş il11!erul ,v im-
pu'" 111 mod deosdit. O ţ
mUtfl,etrl beMj1t:4 este pe cale Ik
J, CHea o rtlJ4 de Dame"i lIemllri-
tori - Homo Etu/Ul,. Pol/Itsrina
a fost IIleas4 ca de
Român4" (nr. 1/1961) ş
Hp4rltll In ţ limbi de circula-
tie mondiaM.
Pefl,rll o scriitorul es"
tras de universul !antllsticuilii
ţ
ur, talentul stiu de ţ COif-
inglnd deplin ş tII Ilcelt do-
eniu. SemnifiCQtllle pentru
IIUIISt4 etapi a ţ sale !lnt
;'ultelele Pentagrama (1967) ş
Dincolo de zidul de neon (1968),
ş antologia Intitu"'''
ş Invi7ibil ş alte ă
de povestiri fantastice
este ş o perioad4 tII
abordeazA ţ
ti ş 'It
70
originalD serie dL eseuri: "Dia/o-
gl4rl de
III nr. 295 la 313).
Preocupat Ik traduu-
rilor de calitate din IitenztuN de
gen IIn;wrsol4. Jlladimir Colin
In ş Uflil dilf-
In wrn;tlfl - Cas-
telul din Carpati - ş cele Mal
semnijlcatlve pOJ/oestirl din ţ
francez4 de scienc",flctlo" adu
M
"ate fn antologia Un pic de
neant (1970). Mai '..vu aHa l4
prezinte cltitorlllll; român p"n
tlntologla Planeta cu ş ă ş
(/973) ş romanul Seniorii ă z-
boiului (1975), pe ul ma; impar-
tiU' scriitor france:. de
- Gerard Xltin.
1" IIcelll.$i context, se cuvine sem-
no/at4 ş traduce"1I tn colaborau
a romanului ă timpului
de JolIn Brlln"er (1981).
1" 1972, Jlladimlr Colin HI7IM
'n IitertltuN Itii",ijico'ianIQst#c4
CII un volum de exceptie: Capca-
nele timpului. Lucmrea ene dis-
tin!J4 cu Premiu/ Asociatie; scrii·
tarilor din ş di" acel an
ş upre,inrl prima editare a scri-
itorulul·in CalUtill tk gen a edilu.
ril Albatros. Vollimul cuprinde
"lIve/a Divertisment pentru ă
jitoare ş trei "oi pove.rtiri: Sub
alte stele, Functionara timpului
ş tn cerc tot mai aproape.
. Divertis ment pentru vrAji-
toare, lucNn tipied de fantezie
eToied 'n genul cle/Mlui Creatori-
lor de Universuri de P.J. ·Far-
mer, s;nt"l,eazd 'n mod
ule mai semnifkative motÎW! ş
teme ale fanumklllui ş -
tenuz ţ socidJilile robo-
tice, conUlcrul cu cil'ili:alii ' xtraM
terestFT. UrmalÎi ş din anul
3450 cercetear.4 t"cutul ş ti mo-
ă in Vf!derea obtinerii
mai optime de' l'li'or. I fi
IICest scop, tempol'tll
eril CoboaN prin timp In Treln-
si/tIt",ia secollIIul XJlJIl p,ntru Il
o ş JW Me/a - -,rljitoa-
Ha cea ,.blttt4", Imp"u" vor
fomtll o mij14 de Intuwntle, dll,
li c.pllll ideal ş primordial de 1,.·
''''gosti,; ce 1I0r porni 'trfr-un fa-
bulO$ peri pili ţ
justijlC4tuJ SllCces cu
lumuJ Capcanele timpului ,
mir Colill din nOII fllll-
"uticul pentru a recna o unuml-
tate pos;biltJ tit tarii
lui Vam (1974) $/III o noM4 mitO'-
logie 'n Grifonul lui Ulise
(1974).
Tot tn aceast4 perioad4 pregl,
pelttrll prestiglOflSll editurrI
Mllrabollt o de JIO",sti,;
ţ romune/tl in-
titu/attI Les milleures histoircs
de science-fiction roumaine
(1975), antologie ce p«Ut fi co"..
Iiderat4 ca prima ajirmol'e realtJ
pe plan eu,opean a SF-ului romti-
lfesc. De altfel, pentru cititorlll
ffilnul. numele IIlitologatorului
fiII erc nuunoscut. In numlrul
203 din noiembrie 1970 al cunos-
cutei rc-piste .. Fiction" aptIHa tra·
pOl'egl;rii Lnaga, cu pre-
cit,llrea al tra puhliclltiJ astfel
prima pove_stlre II II"Mi auto,
d;nl,...o ţ din est.
fII . 1978, Vladimir Colin o{erâ
cititorilo' {'ea mIIi ţ lu-
crau a SQ - romanul Babel. Un
p4m1"tealf, un ItUlrtlan ş o lIenu-
siatt4 - personaje marcate de
ţ - !lnt silite di! un maniac
ţ ."14 ,trluncl tn imagina-
tie, CII dubluri. pe plan"a fictiwI
Bllbel. Lucrarea se co",,;t.le
Intr-o IIlegorie a indiJIi·
du/ui, dilr ş Il reumo"iz4rii lui
prin ţ curaJoast ş con-
stien",
Romanul Babel ute tmdus In
mai mlilte limbi li dsrig4 repede
(} biMmeritatd inlerna
y
,ionaM, d, lIreme ce tfl 1930 este
iMununat CII p,emlul Euroco"..u-
lui de III S trtSQ.
De-II lungul timpllflu, In paN/ei
CII aetillita,ell .tII fitemrrI, 'CrUlf>-
rlll s..tz II fi li IInul din'"
principalii animatori al fllndom.·
I"i românesc. Este III" ş
tele ulfllcl"JMi IIteNtlmf. Itult-
ţ - Clubul I1UIr·
ţ - al ţ JlCriitorilo,
di" BlltCllrqti inai d, III l'I1iilfj'.- l
rea acestuia, 1" iam.Tie
(nollll serie). Itlr cu ocazia
'.fiItllirilor
de filtrut,,'"
este u" lucru
Coli,. III fie ales
rlilor de duetnan a
teNte. Ş pOdte CII
cunotl$tI'te II
1111, dar ,1 II fi
lui, elle introducerea reunm
pOllestir/lor lui Vladimir Coli"
manllDlele ş
(\lihai ă
ALMANAH
Ţ
piatr!" ş ă chw-, vag ş tulbura-
a mare. Ecou al unor sunete extrase dintr-un
cu fntelesuri uitate, facerea ondula tn jurul
densa sau brusc rarefiata, indiferenta.
nu todrazneam sa sper.
trebuit sa vad satul, distanta d. par.
era mare, tret-patru ore de mers, mi se
ş nu puteam pierde drumul, ocolea mai
stîncoase! a unui maJ tn care trestiile ş
ş putusera tnfige radacinile, ş ca
I constituie un reper sigur, se ă la
pentru a str2lbMe o padure de de
boschet, swa tn ş un deal cu vtrful
strAp" n. de coltii stfnctlor, un mic platou ba·
. de pe care urma sa descopar tn
case la marginea vestic! a cArora.
"",""·"U·'", groapa unei vamite, fusese g!sita sta·
plecam pentru prima ă la drum ă
ul ţ de eama canicu1ei, spuneam de obi·
de fapt pentru ca abia ş prilejul de a fi
noo ingur acolo unde, lncetlnd forfota ş
cu ă Ş rumini nl§ucitoare tnchinate clipei,
tn noaptea tnca nedomesticita supra·
. pe le uitasem pentru a

Ţ
ş noastra stradanie
. tnsufletind vorbe
·pr"sirntii·., v·am spus, spe-
ce traiam peste
MARTORII
71
ş a o lua de data asta pe poteca potrivit1\, doar cA
nimic nu ma indemna ă repar ş Nu ţ
mult timp, m·am prevenit, totul e ă nes-
chimbat, peste o ă ă nu va mai de-
pinde, poate, de tine. Simteam ş ce ş
ar fi fost ă retuz locul pe care intimplarea mi-I

In jurul meu, ca intr-un cimitir turcesc uitat ş
de Allah, pietre chinuite de vreme se plecau In
toate vfnturile. Dar m·am Incredintat nici una
nu era ă ţ nu ă culmea ă
ă de ă
Aici urma ă aflu raspunsul?
Printre pietre ş ă tn care se în-
ă ierburi uscate. M-am aplecat ă ă
mai bine, dar nu erau ă ă nici ierburi ă
nau cu ş lufe sau cu ş ă ă de Iar-
vele uriase ale unei specii pe care nu mi-o puteam
închipui. Intrigat, am apucat cu ă degete mate·
ria ă a unui asemenea cocon: era tare de
ă ar fi fost ă din sfori pietrificate.
Peste ş vintului am ş atunci un ş
net, poate un clinchet surd. M-am uitat in jur.
Eram singur sub cerul imens, ă pentru
puzderia de stele tremurafoare.
O ş aproape imperceptibila mi-a atras pri-
virile. La picioarele mele zvicnise un cocon alun·
git, apoi altul, ş altul, toate formele in care fiinte
improbabile pareau ă se fi implinit inainte de a le
ă ă tresareau ş ş pierdeau
culoarea de iarba ă ă pentru a recuceri o varie-
tate de tonuri precizate treptat. Toate produceau
sunetul care nu era ş nici clinchet ş care r!-
suna acum pe intregul platou.
Nu eram ş nu eram speriat: spertnd ă
se intimple ceva, de vreme ce fusesem adus
acolo, ş
Un nor subtire indulci ă lunii ş es-
ă ş ă sacadate ă lucrarea ă
ce continua in jurul meu. ş ş zvlcne-
tele formelor, felul cum se ă ro-
tunjimi pierdute, de ă stranii fluide le-ar fi um-
plut ş surprindeam ş contururilor care
ă obligau acum ă le recunosc. Dar nu regretam
ă platoul nu ă neviolat, in mine nu mai
era loc pentru ă
Luna se ă dintr-o ă ca ş cum un
oblon ar fi astupat-o ş toate zgomotele ă
ă ş vintul se opri. In ă ă ă ş cA
nu trebuia ă fac nici o ş Doar singele meu
pulsa ă ş auzeam ritmul ca b:itaia unei pen-
dule ce ă timpul asupra ă nu mai
aveam putere.
Apoi, dnd, tot atU de ă ă veste cum ă
luna se ivi din nou, m-am pomenit inconjurat de
un popor de statui.
Barbati ş femei de ă alba ma. priveau cu
impasibili ochi de ă care clipeau. De la simpla
blana ă in jurul ş ş ă la redingota
ă purtau cu ţ ş unor epoci re·
volute ş erau demni ş calmi, un calm ş o demni-
tate care nu apartineau marmurei, pe care i-o
ă
- Adevarul! am vrut ă strig, ş am ş strigat,
poate.
72
In golul unei clipe ş s-au multumit ă ă
pnveasca in ă reinsufletita doar de suierul
vtntului, apoi le-am auzit glasurile, dar nu erau gla-
suri, ci timbrele diferite ale gindurilor fiecaruia ş
intr-o strMulgerare am ş tot ce ş ă cum
ă tot ce ş
O ş ă mi-a inghetat inima. Mi-am privit
mina, era ă ş cind am rldicat-o tn dreptul fetei,
atirna neinchipuit de greu. Mi·am ă araUto-
rul pe ochiul deschis ş n-am simtit durerea.
Nu ă ă daca ma. tnvoiesc. Eram
acolo, certndu-Ie sa-mi ă ă Ca sa nu
ă ă ş sub povara lui ă atunci
efod, asemenea lor, aveam ă descifrez singur
ă la ş toate aventurile speciei, devenind
martorul ş pAstrâtorul unei istorii multimilenare
ale carei episoade se ş simultan tn creie-
rele noastre de ă ca ş cum pe miriade de mi-
nuscule ecrane ar fi rulat in ă ă
rile vietii tuturor generatiilor care au ucis, desco-
perit,' ă pierdut ş regasit pentru a uita din
nou ş din nou redescoperi ceea ce erau, trebuia,
tn mod irevocabil, ă ş un prag.
b ă ş Viata mea nu mai era decit unul
dintre neinsemnatele ă ale giganticei tapi-
serii ă ş ă in spatiu ş timp, un ă de
altfel, care ă interesa in ă ă
Sub indiferentul ochi al lunii ă plimbam acum
cu ceilalti printre vechile pietre, adunati cite doi,
cite trei, ş gindurile ne treceau de la unul la altul
precizind un ă restabilind o fmprejurare,in
timp ce filmele interioare se derulau, ţ
mirabile prefacute in ruine peste care se ă
constructii, invazii ş razboaie ş ă ă ş
ă mistuie ce nu fusese nimicit de cutremure ş
inundatii, ă arse ş scrise din nou, singe ş la-
crimi, extaz, oameni sfîrtecati, ă spinzurati,
zdrobiti, ş cele ş minuni ale lumii ş
formula ă iar toate erau in mine ă re-
grete, ă mindrie ş ă ă ura.
Cind o ă de ă a ă În cele din
ă cerul de ă ne-am intins pe iarba ă
racA. .
Marmura ţ meu se zbtrcea, albul devenea
ă
ă mine, Haricleea din Callatis nu mai era
decit o ă prelunga, un cocon de ă ă cu
fibre indestructibile. Ş acum cA, ă de
un ă avar, statuia pe care ar fi trebuit s-o
preiau pentru muzeu ti. ţ ş pe sotul ei, Thea-
gene. Un alt ă
Ecranele ţ s-au tntunecat repede cind soa-
rele a ă
• ALMANAH Ţ
REFUGIUL NOPTILOR
-
_ ă ar fi dupa tine, ai ă tntr-o ă ş
ai muri tntr-un muzeu, spuse Sonia, tntelegfnd ă
ÎncA o ă l!arien refuza s-o insoteasca la ci-
nema.
Ş

se prelungise, risca ă nu mai poata in-
ra tn sala. ş ă tncA de ă bilete
pentru amtndoi. In lor. colegii . ă . pe
trotuarul din fata banCII, aprindeau tigân Ş schlm-
bau impresii, dar, ă de cuvintele Soniei, lIa-
rion !acea.
_ Te ă ă Ş mai ă ea. Apoi, vaztnd ă
se ţ s-o ă ridicA din umeri. Cum
vrei. ă duc ă
O ă ă sa plece ă a schita un gest ş descum-
t panit, se desparti ş el de colegi pentru a se
afunda în intunericul umed al toamnei. Mergea cu
ă de seama, amalgamate cu praful devenit
noroi frunzele ă se ă ă Intr-o mtzga
groasa pe care ă lunecau, daca. ridica privirile
vedea perdele de ă ondulînd tn lumina becuri-
Dar inregistra absent tot ce-I tnconjura pentru
ă auzea mereu cuvintele Saniei ş dincolo de ui-
mirea ă de ş ei ţ bles-
tema, din nou, pe ă ă de pe vre·
muri a ă care-I condamnase ă vegeteze tn
dreptul unui ş ă care-l facuse ă
accepte ă la ă in ciuda unor proteste,
destinul pe care nu se mai pricepuse ă
Ajuns acasa, ă ă manÎnce, ă sa pre·
ă intilnirea. Ş ă ş ă e aCC?lo
ş fericirea, da, ş Ş care ă
fericirea explodara in el cind ş tncepura. sa-j
poarte pe strada ce descria o ă o ă
ă cu case banale, dar numai ea ducea
spre marea ă ă ă In dreapta de
pietruit pe care se profilau cupolele unor
în parte ruinate. Ş ş trecuse de ă on
printre peretii cu varul ş tencuiala ă poate
cu marmura ă nu ş ă ă sau nu-
mai vremea ti mutilase (dteodatA drumul ş
Între peretii de ă ă din labirintul . nu
evada ş unde, ă cu mCI una cu-
noscuta, se ă ş slujbe obscure la care par.
ticipa ş locul, mereu ş pe banca
de lemn tntunecata de vreme ş ă ş cuk>a-
rea doar pe curburile bratelor lustruite de nenu-
ă palme, ş de ale lui, dar € ş
Slujbe alca.tuiau o ă ă ă ş atU de
lunga tndt devenea de sine ă ca o p0-
veste extrasa din cadrul ă ş tn care
trebuia ă reprezinte un simplu episod) ş de fapt
abia dincolo de piata ă ă de ş ş
lor vuitoare ocolind statuia din centru tncepea ora-
ş
ncercase ă identifice tntr-o vreme, dar firmele
nu-i tngaduiau ă situarea Intr-un spatiu
lingvistic, nu pentru ă ar fi fost scrise intr-o ă
necunoscuta, ci pentru ă de indata ce incerca sa.
le descifreze, literele se estompau In forme impre-
cise. Tot ş ă cerind ă se adresa vre·
unui ă nu obtinea de la el decit sunete dis·

Ţ
torsionate in registre grave de felul prcx:t
use
de o ă ă derulat! cu o ă Infe·
ă celei de 1nregistrare_ Ctnd i se ă ca.
ş un grup de ă tntllnit tn vreuna din-
tre putinele capitale pe care tot ce le
tnconjura contrazicea 'prima Ş
rind imaginea atU de VIe tn .ammtire cu ş
locului, ş cum aparea pe tunstice, tre-
buia ă constate ă nu COinCideau.
Inteles
e
astfel tn cele din ca. ş }Î apar-
tine, conglomerat de constructu ş din con:
texte arhitecturale reale ş chiar din vechi gravUTI
ş poate, peisaje imaginare (gi!ldu.1 era de
ă ă inctnte), repetata lor revemre Impuntn-
du-le locuri fixe tn spatiu ş ajungind sa configu-
reze ansamblul urbanistic pe care sentimentul feri-
cirii ti saluta la fiecare reinillnire, ca ş cum, ă
ani de pribegie, s-ar fi intors tn locurile tndelung vi-
sate ale copilariei.
De multe ori tnsa. nu i se tngaduia ă ajunga nici
ă Ia ă care constituise prilTW; revelatie, a
ş privilegiat. Se tncurca atuncI tn ă
pornind din ă ş incepea ă alerge de pe un
trotuar pe ă repezindu-se pe ă
transversale 1n speranta de a ş in strada inacce-
sibiJa., vitrinele defilau ş le cerceta ă ă
pentru cA, nedindu-Ie niciooatâ atentie, nu le recu-
ş ş dupA fiecare dintre ele se putea ivi cea tn
care ă ţ se ă tn neor1nduiala sa-
ă ă ă ă tn valoare o ă sau nu-
mai un cotor cu titlu atft de elocvent indt ă
atentia 1n ciuda spatiului infim pe care-I ocupa, dar
ă era ,inutila., ş ş tristetea ă ti
îngreuna ş ă din ă nu nimerea direct tn
strada potrivita nu-i mai era dat s-o descopere,
trecAtorii tntrebati ridicau din umeri sau, incapabili
ă se faca. ş scoteau sunete ş
Atunci ă clnd ă de acces se deschideau
cu incredibila ş ă ş ă ş treceau una
alteia ca ş cum nimic n-ar fi fost mai firesc, se p0-
menea curind in ţ anticAriei_ Vitrina era plina
de ă ţ din toate timpurile, de la fabuloase incu-
nabule la ultimele titluri ale colectiiler de buzunar,
ă ş ă lor ă desconspirfnd ca-
racterul secventei ş acordindu-i girul.
Chiar in plina. zi anticAria era ă ă in lumina
aurie a zecilor de becuri fixate in tavanele celor
trei mari tncaperi dind una tntr-alta. Din peretii
ţ tn intregime cu rafturi ti tnttmpina dum-
nezeescul miros de hirtie ă ă ş praf. Doi vin-
zAtori palizi cu scurte b:irbi negre se inv1rteau prin
IncAperile cu lume ă (Ilarion incetase sa. se
mire de faptul ă ti revedea in anticarie doar pe
ş ă gravi ş tacuti, pentru totdeauna In-
ş tn spatiul ei imuabil) ş vorbeau în ş ă
pentru a fi deosebiti de ă (dar.
nu asistase niciodata la ă vreunei ă ţ
purtau amindoi halate, iar cum pe ambele erau .. im·
primate ş de cotoare suprapuse, ă se
confundau cu rafturile ă ş cotoarele unor
ă veritabile, ş ă lui lIarkm i se tntfmplase ă
73
---- - - - -

numai tn pe care le ş
rareori cele pe care le citire ş mai
care de ani de zile le cauta. In lumea unde
ş de la banci ş amin-
CUpri05W cArtilor citite tn oaza Dra·
cle se dovedeau fascinante. roma·
cele mai extraordinare care·, ă
versurile dntau uluindu·) cu ş irnagt-
, fn mai multe r1ne1uri, recitind In lumea
o operl care-ltnc1ntase acolo o gbi
farl sa poata evoca nimic din prima \18(-
afara certitumnii ca atunci constituisf o
.. • - 1
i' tncomodA tn care se afunda ln
aceea se minuna tntotdeauna
se pomenea din nou tn s
ciuda Incerc!rii de a sinwla
a coloanelor sustinind fron
74
i vfnzoleala trupurilor atletice
Incremenise, cl.adirea muzeului ti era
acum, urdnd multimea treptelor de
dudnd Ip, 2 poarta monumentala. nu se
de und transport8se palatul flancat de
lei culcatl $i tn caruia. ş nu a.. ş
nUmai opere extrase din toate marile riiu-
ale 1u1\ili, ci ş relicve cu poeesiunea catora
un muzeu nu se putea mfndri.
de obicei. batrinul portar U recu li
fadndu-j semn s6 Imping! ş tuman In
se I",""au salie dar 1I0ri0n
.. tA <iatA. Ia stinga a strAbate din
milenii de ba
1n cu
mrmile UI)O
.. caticumar
C
supraomettesc sau ar fi at
penumbra boltilor de cArAmida I
doar vitrinele ş vase, unelte oi
Din pereti ş din kx: In loc CI
ornale cu mozaicuri geometrice colorat
tn aJb ş ş
tncepeau brusc. Din cavitatea
WT1..-a un suflu de aer rece ti n
cobori frlcet ptnl In dreptul schelet.lor·
ale caror aani mai erau aparate de
ă ş de aramll lIng6 care
arama ale Jancilor, trecu
dincolo de care se aflau r.
tu ...... ! Injugati, din
unor ş IAsA In
una dintre harfele lor
altAdatA, capul de taur
de rezonanta i se p6ru
ochilor de Iapis-Jazzuti,
lor, ş ş ce comori ac
culoarul rn6rginit de o
scheletelor unor tnalte
diademe, cercei oi inele, se opri tn fata
acum deschisa, a celei de buna voie
moarte de femeile ş barbatii care·j a1clillJliseral
convoiul funebru. .
Dar In clipa cind pAtrunse In cripta Ş ee
ă In sicriul depus pe cata/aJcuI la picioarele ş
clp.!tfiuJ c!ruiill clpatfnele a ă schelete
s.\ rlr;easu.
Arata 1ntocmai cum o tnchipuise cea care ti rnc:>
dela.. chipul pornind de la craniul aliat In
mtnl, se alia de altfel tntr·un
criptei, dar acum, cludJld..o cu privirea,
constati ca disparuse.
Ş purta vestita diademi! de aur,.
de metal pretios Impodobitli cu cununa
ş inele, peste care se lnaltau IujereJe
late. Bananele de aur ale cereeilor
rU, gftul ti era Incins cu o
margele de coma.linl ş lazurrt.
Intunecatli, pe ovalul fetei albe,
conturati cu negru sub pleoape,
(ard, priveau cu o triaetete ă
sfidare, poate, gura mare, cu buze
hotarita 64 nu lase ş scape nici un
Darion Incepu sa tremure la gindul cA
auzi glasul.
- ReginA, ş flinl voie ş
evidnd s.! ă tinut tblAr pe care
acoperind doar umArul ating, n lasa
Nepierzlndu·1 din priviri, Ş din
lemn. ş erau de o gratie .
cind, apucfnd de minerul rasucit In SUI o
aur, cu peretii ţ o umplu cu
dintr· un vas aflat linga rada ş o fntinse
rion fn refulgerarea ineIeIor ce-i Impodobeau
tele. Tristetea ochilor facuse loc unei priviri
citoare, aapr6 ti totu. netinittit6.
- Ş CI toti cei ce te-au petrecut pe
drum aveau la ei pahare de aur, argint, obsidianl
sau alabastru. sPUSe l1arion.
ă cu narile fremi!dnd, Ş r6nolis<'''1
cu bralul Intins.
- E doar un via, mai spuse llarion
ş goIind-o In timp ce regina ofta
drepta spre rada din ş lemn
Intoarce capul nici dnd rasuna zgomotul In!"n,lat l
al cAderii trupului pe podeaua data cu var.
- Trebuie sa i ee faca autopeia, apuse doctorul.
Privirie nu i ee dezlipeau de pe cupa de
stralucind Rog! patul lui llarion.
In ptciom"e, cu mtna la gura, Sonia pingea.
ALMANAH
ANTICIPATIA
ALT EXERCITIU
LA MARGINE DE GALAXIE
PRINTR.O SERIE de fericite ă
tuiri nationale sau simple ţ cena.c::Ju), am
tut ş imediat pe mal ţ auto.nI SF ro·
ă astfel chipuri ş ă numelor
dintr.un raft al bibliotecii: de la Adnan Rogoz,. Via·
dimir Colin ş Ion Hobana, care ă ă Sd re:
ă aproape uitatele ă ale pnmllor am
formativi. ă la Dan ş ş
Mihail ă etc., la eroII amlor dm urmd., atIt
de buni pentru creatia SF it:llimba ă ă .nu
ne mai plîngem iar: .. dar, dm ă ă schlm·
ă în politica ă Aceastd ş ă de
impresii a constituit mult timp un salutar feed·
back oentru teornle personale asupra hteral uru,
prezenta mea în ou.li. po.d'an (Luca PltU) -
discret ă dar cu ascuns ando·
niana curiozitate - ă mqrtor al
nezei unui text de succes, contranat partener !n
conversatii ce ă ă subreptice uzualul,. aCid
(mai rar bazic) hermeneut aei-hac,
de inspiratie, nedorit cu
nice tolerat comesean, Inutil ă
entu'ziast editor. Veti întelege ă .a înt repnncfe o ti·
pologie a autorilor pe baza unei expe-
ţ ar Însemna a forta in rigiditatea ă a
unei taxinomii partizane ş Ţ ş toc·
mai vitalitatea ă a
Ce ă inutilitate, ă a
ş metodologice ă ţ Ş ă
ă pe ş din dos .a Istonel .. literare.
sA ă spun de cîte feluri SlOt autorn car.e SIO.t
criteriile de promovare/retrogradare !O putm fal·
mosul lor top, care sint benignele
(tncepînd poate cu Guranda fraternel, bl:'cohcel
ă ce ă ş in scop acela. care
scriu, de ce nu scriu care nu scnu ş mal bl.ne
ă facem ă (sigur, e o chestIe de ţ ă
acest ă pprtretul-robot reful a.t mal sus,
galtoniana average picture a autoruluI SF. Sau,
ş mai bine, pentru a ajunge prea '?eparte cu
ă a autorulUI ă
ă autor SF de la nOI care. la o
ă ş ă - Î'":J circuitul paralel al
fandomului sau prin mass· media - are deja ţ
cut literar semnificativ, comun cu acela al tinerilor
ALMANAH
Ţ
poeti ş prozatori din genurile a
mai multi ani Într-un cenaclu ş te!lslunea
Între perenul Îndemn heliadesc Of/ce, nu·
mai scrietil") ş necesitatea general .. ţ ă
pune ordine În rez.ultatel.::. sale ffilJ.loaceie cnhcl1.
Sefistul (voi pastisa alta pe larg, pe
Platon) este rodat in ţ polemICe asupra pro·
priei creatii, care au loc d,: ă ă
prima ă ă a unei ă
tru de registre cupri':lzind
mele concis categonce (..!ml. place! / "Nu-mi: ..
etc. ), argumentele cele mal bizare ale acestor.
presii, sfaturile practice prefigurînd - În mt!l·
nit, al ă - patermtatea ("Tale
ş "F ă din ţ asta o ă sau. 10-
vers/ "Ce-ar fi ă eroul mal; În
ş ceva speCific genulUI, _he·
ă - de regulâ ă dar cu·
ă - a ă ţ sau conSIstenteI tehm
ş ţ ..
Autorul se ş ş ş ă ţ la Cfl'
tita. Atunci dnd nu se pentru. nepilsare
SilU contraatac. ş va rescne tmtnd ă
de lectura-marketing. ţ mterven.tleJ pu:
blice directe in treburile interne ale
este greu de supraestimat. ţ autorulUI se
ă sub. ţ unUi onzont de ayteptare
agresiv, astfel ă prin estomparea sau
ă personale Înregistrate (';\ c:elor tematice .m
primul rînd, dar ş a celor stilistice) ă
devin permutabile. Dubla ă des ă
mal ales în ţ ş -
care urm5rind scopun stlmablle, o promova
-, este un alt efect al erozlunii id.enbtAtll
auctoriale, care hnde la deperscn:tahzarea dlscursu·
lui (chiar in abundent, romant.le. exces de PFo,
nume la persoana intii), la sa, la
punerea unui mod supramdlvldual de ţ h-
ă , .
ă sefist. ă a ajunge, asemenea unei
largi ă a "Generatiei '80", ă .. na:,eteze in-
tre sat ş ş (în ş dlf.erentelor
dintre domiciliu - cu tu!n de ş Ş cu ă ă
ă ă ă - Ş loc de are de
cut naveta ţ ă (Îmi permIt cItarea unUIa
75
care, 'o ă zilnic) Intre cele ă culturi des-
ă cindva de, Snow: cea ă ş cea
tehmca. O conclhere a ţ acestora sub
semnul ă care ar desena efigia
ă a Leonardo a devenit
ă ş ă teoretic ş sJo..
ă ţ acum cind efectul secundar al
ă este, ă de ciudatul ş al
ă multumit oare, o ă ş ă igno-
rant,a m domenII ă ă cit de cit acoperite. For-
prea ă la aparente ş conjunc-
cu premise îl ş pe autorul
- spre a nu vorbi decît de el - unei ă
culturale, ş ă ă intentiei ş de-
'!Ylpasu! mclustnel educationale dînd ş ă
eXistentei unor modele paideice artizanale ce pot
ţ clona fil?zofi mon!':lni sau pe cei
mal ţ putin profitabilA de
autodldact - m ă naucitoare a diverselor pne-
umata metodolDglcejepistemologice.
Sefistul autodidact este in genere un slab cu-
ă al formelor ş procedeelor literare tradi-
tl?nale, ceea ce il face ă practice ă ă prea mare
ă (dar cu eventuala ş ă a pionie-
ratulul) . istoria ă (ex:
proza mortal al clasicilor ş
se sau expenmente riscante (unele, cum
ar fi th.e. consciousness, necesitînd
forte artlSt!::e ş din comun, iar altele, cum ar fi
Tel Quel - lova, ş robotice - deci
succese in fandom - , sterile ş contrain-
dlcate pentru. un ,gen c:'lre ă la o mereu mai
ţ Chiar autori interesanti, des-
ş pnn ă -:- nu ş prin statut (cine mai
ş astazI din ă - de amatorism
ă cu greu primejdiile sugerate mai sus: Leo:
nard Oprea ă ă ca un epÎgon joycean
George ş ă ă sentimentale turnuri
•. Mihail ă ş ă in borge-
minor .. Ş ş .aju."ge in gura lumii (cri-
tice), care nu ă ă marginalilor Defec-
sint ş foarte ş la ş mai
Ş pot. ă le ă potrivit unei
es?tence poetiCI elitare); tinerii trebuie ă fie cu
oTice pret ţ
Loc geo:netric al originii fortelor centripete ca-
re-.I ă ă modele, sefistul are ne-
ca Ş din mainstream, de o perso-
nalitate. putermca in stare ă dea coeziune, dife-
ţ ă ?I Impact. Eul creator, îndîrjit sau candid
submtms de cel empiriC, ă a celui numit
undeva and giv:er of aII things, devine
textul lumilor VIItoare, lizlbile ă in filigranul celei
Sefistul este acela de la care trebuie
pnmlte to ţ is possible" (Wallance
Stevens), el ă prOIecteze ă radioase
ă fictIOnale, "of which", cum spune
Frye, stars .are suburbs". Sînt, ă ş
tem cu . mtel.epclune, mari ă ale spiritului
pentru. mmem ş Jocul viitorului, treaba se.:
fi.stulul, ne. chema toti. ă ne ă ă cînd ş
cmd, in vOia acestei magnetice nevoi.

1984 ă ş Galaxia SF în expansiune·
mal multe pagini, mai multi autori, mai multe
76
biecte interesante (consultati iute almanahul de
trecut, datat 1984, printr-o anticipare a me-
diei pe ă ă ce mai ţ citi:
O .. ă ş ă a
ă ş ţ La
ă ImaHlOe contnbUie AI. Mlronov (interviuri
cu Kuczka ş Luben Dilov), Dan Ursuleanu
(actlV1tatea radio).. Viorel Marinpasa si Cornel
fanzmelor românesti), Dan Merisca
(e.:<plozla fandom.ului), Ion Srana ş ă
ă (SF-ul m . lume, pnmul continuind de
anul . populanzarea unora dintre cele mai
'pre:tiwoase premii). Scurte observatii asupra dez-
voltarn gen.ului În China ş Slovenia sint semnate 1
de respectiv, Constantin Lupeanu ş Dan Ursu-
leanu.
Un grupaj de .r!cer:azii, care readuce în atentie
cîte,:,a ă apartlOmd mtegral genului ca ş altele
(nu ă mult reac:
tllie autonl?r!). Recenziile sînt datorate unor buni
ă al productiei editoriale: Silvian Iosi-
fescu, Dan Petrescu, Al. Mironov Daniel Vighi
Gheorghe ş Ş ă unui pe care
de inteles: modestie, nu il divulg.
eseuri. Un fragment din studiul Para-
doxul pnmei repetit.ii"! Premiul 1 la de
profil, ă din 1983), capitol introductiv
al unei ţ ă dej':l la Editura Minerva)
consacrate hteraturn fantastice, ti introduce în fan-
I?e. Petrescu. El aduce ă de umorul
dela cunoscut (scrisoarea ă ă
ă XI-a), o ă capacitate teoretica
ă unei .rare ă pentru gindirea specu-'
ă Ş unei solide formatii literar-filozofice.
Ion Hobana, inutil de prezentat
revme cu forte ş .sugestii proaspete la clasicul Ju:
les Veme, un mit al criticii Sf.
. ş !storicul literar Sanda Radian (fami-
famlor Ş ca prozatoare) scrie despre perso·
naJul in science fiction.
Luca Pltu, doctor în ă cu o ă
teza d,!spre Lautremant, a dobtndit in ultimii
a."1 un special ca eseist. Personaj borge·
al. u!lel mtelhgentsia veritabile, cinic Socrate
!reduct1btl la o .Luca Pitu propune o
.a SF -ulUi ă pe analiza unor to-
pOl ca ş una ă ş ă
omologablla) de ă ş ţ ţ imagi:
nare.
SORIN ANTOHI
ţ
ALMANAH
Ţ
ROSUR,
ALSATROSUL,
GROAZA
TREI SIMBOLURI
ALE Ţ CLASICE
ION HOBANA
o SCRISOARE din 1875 ă ţ mai
veche a lui Jules Verne de a scrie romanul trium-
fului aparatelor de zbor mai grele decit aerul. Un
nou impuls 1n ă ţ i I·a dat popasul mi·
lanez din ,1884, cjnd scriitorul a putut cerceta no-
tele ş desenele privÎ{ld ş ă ale lui
leonardo da Vinci. Intoarcerea la Amiens a avut
loc In ziua de 18 iulie a acelui an. Iar la 9 august,
dirijabilul ,,France", construit de Charles Renard ş
Arthur Krebs, ş sa parcurga, primul traseu in
circuit inchis, de la Chalais - Meudon la Viliacou-
blay ş retur. Era dovada incontestabiIa. ca zborul
dirijat al aerostatelor nu e o utopie, cum afirma-
ă ş oameni de ş ă printre care ş .. _
doctorul Fergusson din Cinci sAptimini in
Ion.
Fostul cenzor al ă ţ pentru tncurajarea
ţ aeriene cu aparate mai decit ae-
rul", ă de Nadar, Ponton d'Am4kourt Ş
Gabriel de la Lan1elle în· iulie 1863, se ş
ă ridice ă ş n 1885, dupli ce terminase re-
dactarea romanului, el ti scrie editorului ş priete-
nului Pierre-Jules Hetzel.: "Cred, sper di. toti
partizanii aparatelor mai grele decft aerul Il vor
ţ pe Robur tmpotriva adversarilor ă Prin-
tre ş din urrrlA se afla oameni ş ş
dadi. nu ă ş cartea va face ceva zgomot.
Trebuie ă recunosc cA momentul ar fi destul de
favorabil, tinînd seama ca publicul ă un
anume entuziasm fatA de posibilitatea dirijArii ba-
loanelor." Adversarii aparatelor mai grele dedt ae-
rul erau oameni ă ş Dupa ce
citise, poate, aproape in intregime Robur Cuceri-
torul, publicat de "Journal des in foileton
Intre 29 iunie ş 18 august 1886, W. de Fonvielle
publica un articol intitulat, ă menajamente,
ţ ţ aeriene.' O opinie impârta.-
ş de zdrobitoarea majoritate a oamenilor de ş
ţ chiar dacA era exprimata mai academic. E
destul sa ne amintim ca, In 1903 (1), Comisia pen-
tru aeronautidi. a Academiei de Ş ţ din Paris
respingea proiectul de aeroplan-automobil al lui
Traian Vuia, decretind: ,,Realizarea ş ţ
zborului cu un aparat mai greu dedt aerul nu este
dedt 'o himera".
Sust1ntnd o idee ţ pentru acel timp,
Jules Verne era departe de a se considera un vi·
zionar, un profet stiintific, ş cum n numeau prea
ALMANAH
Ţ

SF
ş sai admiratori. Intr-un interviu ă 1n
,,Pittsburgh Gazette" la 13 iulie 1902, el declara:
,,Nu sînt foarte mtndru ca am scris despre auto-
mobile, submarine ş nava ă tnainte ca ele ă
fie realizate de Ş Cînd. le ş ca pe
ş realitati, aceste lucruri erau pe jumatate des-
coperite." Scriitorul ţ deci sa precizeze, dupa
ce ne-p prezentat ă ţ alcatuirea ,,Albatrosu·
lui": "In concluzie, acest aparat se inspira din sis·
temele propuse de Cossus, De la Landelle ş Pon-
ton d'Amecourt ... " Ignortnd aceastA mArturisire,
Sam Moskowitz cA "ideea elicopterului cu
multe elici fost ă ,de Veme de ·la L1.! Sena-
rens" 'C .. l Inainte de aparitia lui Robur Cucerito-
rul, Lu Senarens scrisese nu mai pupn de trei po-
vestiri din ciclul Frank Reade-jr., tntemeiate pe
existenta unor nave aeriene construite pe princi-
piul elicopterului { .. _} Acestea erau poate cele mai
vechi lucrAri de ţ pornind de la teoria eli-
copterului ş aproape sigur primele care propu·
neau ca un aparat aerian sA fie propulsat de mo-
toare electrice avind ca ă de energie baterii. Ş
nu a fost o coincidentA faptul ca. ,,Albatrosul" lui
Ju1es din Robur Cuceritot;Ul era construit
pe principiul elicopterului, propulsat de motoare
electrice cu baterii ş acumulatori de un tip nou."2
Putem inteleqe dorinta de a extinde lista ă
tilor americane tn domeniul atit de instabil al in-
ventiilor imaginare. Dar Jules Veme n-avea nevoie
sa.l ă pe Lu Senarens in ceea ce ş
aplicarea principiului elicopterului la naviagatia ae-
ă sau propulsia ă pe electricitatea tnma-
ă în baterii ş acumulatori. Inca. din 1863,
scriitorul considera elicopterul drept mijlocu1 ideal
de a cuceri spatiul, ă cum reiese dintr-un arti·
col publicat in ă din decembrie al revistei
des famillles", care se Incheia astfel: "Sa
ă deci elicopterul ş sa ne luam drept
deviza deviza lui Nadar: «Tot ceea ce este posibil
se va tnfaptui»"_ Articolu1 prezenta sistemul de
elici orizontale ş verticale propus de Ponton d'A-
sistem pe care-I vom ă In construc-
tia ,,Albatrosului". Pe de alta parte, Inca din 1881,
1 $am MOlkowiu, EIlr,IQrIII"S of the "nfinlte, The World Pu·
blflhlng Comllany, CI,,"e iIfld ..,d Ne ..... York, 1961. p.117
77
Gaston utilizase efectricitatea furnizata
de doi mici acumulatori pentru propulsia unui mo-
dei redus de dirijabil. ă de ce Jules Verne vor·
ş ş despre nava sa ă ca despre un lu-
cru "pe jumatate descoperit". Ş iata de ce ti dau
lui Peter efnd spune: ,,Nu exist.!!
temelun pentru afinnatla lui Sam Moskowitz ă
Veme ar fi luat ceva de la Senarens: amIndoi au
utilizat ş surse .. ,"3 ,
E ă ă elicile sustentoare. ş ş
patru la ă slnt "tot atitea erezii aerodinami-
ce"4, dar autorul nu urrmrea ă ofere constructo-
rilar planurile unui aparat gata ă dupA
asamblare. (Nu ă capitolul VI al roma·
nului are ca titlu aceasta mentiune ă
.,Peste care inginerii, tehnicienii ş alti ş ar
face poate mai bine sa ă Prin mijloacele
specifice artei sale, el voia doar ă ş exprime con-
vingerea ă omul va fi cindva ă spatiului ş
ca aceasta izbinda. va fi obtinuta. gratie aplicarii
principiului .. mai greu decit aerur', principiu pe ca-
re-I sustinuse ă cu ardoare.
Ca de obicei, elaborarea romanului ·a prilejuit un
schimb de opinii intre autor ş editor. Dupa ce a _
citit prima versiune, Hetzel s-a arAtat nemultumit:
"Cartea e gata, dar e alcAtuitA din boabe de ă ă
nii prin care trebuie ă treci in chip de fir un inte-
res care trebuie creat aproape in 1otregime, ă
nu exista ă ă lui Jules Verne este
edificator: ,,Am facut ţ efort ş in ă cu
Robur. N·am adus niciodata. un manuscris intr-o
asemenea stare." Rezultatul acestui efort nu este
intru totul satisfacator, Dupa. o introducere promi-
tatoare (confruntarea lui Hobur cu ş ac-
tiunea se ş in masa descrierilor geo-
grafice. Pe de alta. parte, autorul a 1mprumutat ex-
cesiv din operele sale anterioare, ş periplul
,,Albatrosului" repettndu·1 intrucitva pe cel al
"Nautilus"oului. Cit despre detalii, nu avem decit
dificultatea alegerii. Pentru a nu aglomera exem·
piele posibile, ă ă doar ă discutia asu-
pra naturii fenomenului aerian necunoscut este o
transpunere a celei asupra naturii fenomenului
marin (Douizeci de mii de leghe sub miri),
Weldon-Institute este un decalc al celebrului
Gun-Club (De la PimÎnt la Luni), scena elibe--
ă prizonerilor o reia, la o ă ă pe aceea (,l
ă misionarului (Cinci ă in ba-
lon).
Cum ă ne' ă bceasta ă de inventivi-
tate la un scriitor renumit pentru Originalitatea in-
trigilor ş a loviturilor sale de teatru? Se pare ca
Jules Veme trecea prin momente dificile, cum
reiese dintr-o 5(Jrisoare trimisa lui Hetzel la 3 de-
cembrie 1883: ,)mi intelegi situatia fata de publicul
nostru, nu mai am subiecte al caror interes ă re-
zide în extraordinar, Baloane, ă Nemo
etc... Trebuie deci ă tncerc sa interesez prin
combinare.". Dar interesul in ceea ce ş su-
biectul lui Robur Cuceritorul rezida tocmai tn
extraordinarul aparatului de ţ ă
Ceea ce-i ş lui Jules Verne in ă pe-
rioadA este capacitatea de a imagina situatii ine-
) Peter Couello, Juln Verrwt, Inventor of Science Fiction,
Charles Sc:rlbner', Som. New York. 197B. p. 1 B9
4 Charles.Noel Martln. Jules Verne, SA VIe" et son Oeuvre,
Edltlon. Ren<;ontre. Uouonne. 1971. 1>.1J6

78
dite. Ş atunci el ă fapte ş tâblouri
care au asigurat succesul marilor sale romane, re-
zultatele fiind, inevitabil, mai modeste.
,,Efortul ş pare sa. fi fost orientat mai cu
ă catre conturarea memOrabilului erou al ro-
manului. Autorul s-a straduit ă se indeparteze de
modelele pe care i le ofereau propriile sale Citi-
torii extraordinare. El ti scria lui Hetzel ă Ro-
bur "este un convins, dar nu un apostol, nu un
Nemo, nu un Hatteras", un fanteZist, dar ş "un
om ă ş cu singe rece in tmprejurari deo-
sebite"; scuztndu-se ă "a fortat nota de brutali-
tate", el fagaduia ă o ă ,,Ia o intensitate con-
ă Robur ramine ş un personaj ş
titor, incepind cu portretul ă fizic, care ă
trasaturi apartinind regnului animal ş universului
ş ă a da nici o o impresie de hibri·
ditate. Ş cum spune chiar cel in ă moralul
nu este ş de putin mai prejos decit fizicul. Aici
se ş nasc, de altfel, semnele de intrebare privind
personajul nostru, care declara: "Cind am o idee,
vreau ca ş ceilalti s-o ă ă ş ş nu suport
ă fiu contrazis." Nu sint simple cuvinte, cum de-
ă ceea ce se petrece in marea sai.! a lui
Weeldo.n-Institute ş mai tfrziu, la bordul ,,Albatro-
sului". In fata obstinatiei ş ă lui Uncle Pru-
dent ş Phil Evans, Robur ş pierde adesea rabda-
rea ş are adevarate accese de furie. distru-
gerea aparatului ă zburator de ă cei doi ba-
ş el "nu mai avusese decit un singur gînd, o
obsesie: sa se ă Ş Jules Veme întelegea
ă razbunare ca o infruntare Intre ,,Albatros"
ş "Go Ahead", ceea ce ar fi fost poate mai potrivit
cu eroul ă Dar Hetzel veghea: cititorii Cilito-
rlilor extraordinare nu trebuiau ă fie ş de
un prea brutal. Ş scriitorul s·a incli-
nat: ,,In locul luptei aeriene voi ă ş o salvare ş
Robur va arunca multimii entuziaste cuvintele pe
care le-a pus in gura lui. Asta ti va face ·sa creasca
mult pe Robur al nostru, salvarea face de zece ori
ctt atacul, o recunosc bucuros." Din fercire, el a
ş ş ă refuze sugestiile care tindeau ă
transforme' ultimul capitol intr-un happy-end desa.-
ş "nu ă la ş nu aeronave puse pe
actiuni" (era vorba, probabil, despre ceva asema-
nator ă de comunicatii interstelare preco-
nizate in finalul romanului Imprejurul Lunii). Ş
intr-o alta. scrisoare, el argumenteaza. acest refuz:
,,Robur este prea inaintat pentru secolul ă
1 s-a negat adesea lui Jules Veme capacitatea
de a se ă de prezent, de prezentul ă
.. Doar trei povestiri sint situate in viitor. Amlens
in anul 1000, Ziua unul ziarist american În anul
2889 ş Etemul Adam", afirma. peremptoriu Ma·
rie·Helene Huet. 5 Pentru a avea dreptate, ea ar fi
trebUIt sa precIzeze: într-un viitor ă Pen-
tru ă opera verniana cuprinde ş texte a ă ac-
tiune se ă ş ă numai citiva ani de la
data ă lor, cum ar fi Castelul din Ca ....
ţ Claudius Bombarnac, Insula cu elice.
ă indicii ne ă sa. includem Robur Cuceri-
torul in aceasta categorie. La ş primului ca-
pitol, printre punctele greu accesibile unde poate
fi ă fluturind drapelul lui Robur se ă ă ş
ă turnului de fier al ExpOZitiei din
1889". Actiunea se petrece deci la cel putin trei
ani ă aparitia romanului. Ş mai ă
ALMANAH
ANTICIPATIA
din acest punct de vedere este o ţ din
capitolu1 XII: "Era intuneric ă ş cA nu ă
rira. nici o frintura din calea ferata. trans-sahariana
ă În constructie, ă proiectul lui Duponchel
_ ă panglica. de fier care trebuie sa. lege Alge-
rul cu T ombuctu, prin laghuat ş Gardaia, urmInd
ă ă mai tirziu ă la golful Guineu". Or,
trans-saharianul a ă ă astazi in stadiul de
proiect. De altfel, ş triumful aparatelor "mai
grele ca aerur' se ă ş chiar 10 1897, clnd,
la 5 mai, JuJes Veme ti scria ă ă cores-
pondent italian Maria Turiello: "Cit despre pro-
blema navigatiei aeriene, ea este departe de a fi
rezolvata, chiar de ă Robur Cuceritorul, ţ
ă ă crezi. De la fantezie la realitate e un abis".
Un abis pe care, la 17 decembrie 1903, fratii
Wright aveau ă ă ă cu avionul lor propulsat
nu de electricitate, ca ,,Albatrosuf', ci de un mo-
tor cu ardere ă Poate parea ciudat ă acest
eveniment este ignorat În al doilea roman vemian
consacrat ţ Stipînul lumii. in 1904.
Dar textul ş ş rindul la publicare de cel pu-
tin doi ani, fiind considerat de autor "ultimul cu-
vint tn materie de automobilism".
Evident, "Groaza" este mult mai mult declt un
automobil ţ fiind În stare ă se ş cu
ş ş ţ pe sol, pe ş sub ă ş În vazduh.
Ceea ce-I ă pe Sam Moskowitz ă ş reia
atacul: "Desigur, cînd urmarea la Robur Cuceri-
torul, ă Stipinul ,lumii, a ă in 1904,
Senarens trebuie ş fi pierdut iluziilej pentru a
treia oara, Veme ii fura In mod scandalos una din-
tre ideile sale, de ă data submarinul zburator
care ă mai Intti pe coperta colectiei 80ys
Star Library in 1896, opt ani inaintea povestirii lui
Veme, ilustrînd o ă din romanul lu Noname
Deasupra Polului Sud; sau Jack Wright in
ciutarea unui explorator pierdut, cu vasul
du zburAtor" '. Dar In august 1894, deci cu doi
ani tnaintea aparitiei romanului lui Senarens-No-
name, "hotul" denuntat cu atfta vigoare li scria
fratelui ă Paul ă ţ ă ă introduca un
"vas submarin ş aerian" intr-un roman aflat atunci
tn lucru. Ideea a fost parasita ş ă tn
1901-1902, cind Jules Verne scria Stipinullumil.
Nu-i putem ş lui Lu Senarens nici ă
prioritatea literari reclamata. de sAu.
• Marle-Helene Hu«. L'Hi . tof,.. d_ Vor.geI otraordinal-
....... tai lur Jul .. Veme., Paris. Minard, 1973. p. 9
'Op. dt., p. 117

ANTICIPA-TI A
, ,
Pentru ca ,,Le Journal des Voyages et des aventu-
res de terre et de mer" publica, in 1886, romanul
lui Louis Jacolliot, ă de foc, tn care eva-
luau minunatul "Remember" ş fratii ă mai mici,
Swan" ş "Wasp"; inventatorul Jonathan Spier.s
;punea despre ei, cu modestie: ..... m-am multumIt
sa unesc intr-un singur aparat vasul submarin, l0-
comotiva ş automobilul aerian cu elice".
Transformarea În "Groaza" este
pregatita. . din prima parte a epopeii zborului tnte-
meiat "mai greu decit aerul". UrmInd
trenul care se indrepta spre Salt-Lake-City, aero-
nava "Iuneca deasupra lui ca un ş scarabeu,
care putea ă ă o ă ă de prada. ...
Capitolul fmal e bogat In astfel de analogii: ". .. ae-
ronava aparuse deasupra lui Fairmont-Park ase-
unui vultur ce se ă ş din inaltul ce-
,,Mai mic dedt «Go Ahead» era ş
ă ă balena pe care o strapunge; era
torpilorul care· se repede asupra cuirasatului, arun-
dndu-l tn aer cu o singura ă (Autorul pre-
gatea atmosfera ă atacului care a renun-
tat ă interventiei lui Hetzel). In Stlpinul lu-
mii, vehiculul tetravalent este asimilat, chiar
inainte de a fi identificat, cu "o ş ă de
ă un monstru zburator". Sub ş sale
de automobil ş de nava ultrarapide, "era ca un
fulger care te ă fara sa fii avertizat de
conci:tiile atmosferice." Dar primejdiile pe care )e
implicA aceste comparatii stnt doar potentiale. Sin-
gurul lucru care poate fi imputat este o
coliziune Involuntari cu goeleta ,,Marker' (ceea
ce ne ş coliziunea involunt.aJ1. a ,,Nauti-
lus"-ului cu pachebotul "Scotia" ... )_
Extinderea ă aparatului este ă
de dezvoltarea ă ă negative ale eroului.
Primul roman ni-I prezenta in culori ş
Campionul principiului "mai greu decft aerur' are
un temperament coleric, care se face simtit de la
primul contact cu membrii lui Weldon-Institute. Ş
dovezile se ă de-a lungul croazierei ,,AI-
batrosului". Iata cfteva citate edificatoare: ă
rea lui ajunsese la ă "un irezistibil gest de
mlnie", ,,o pornire .violenta de ş tnfaptui amenin-
tarea", "un puternic acces de furie". ă ş deten-
tia celor doi ş o ţ care ar trebui ă
fie perpetuA, tine de ă inflamare irationala,
ă ă Nemo voia ş ă anonimatul,
Robur ş _ dezvaluit intentiile ş ş ă fie re·
(ContÎIIUllre In ,8g. 88)
79
LITERATURA ă a cunoscut, in secolul
XX, prefaceri poate la fel de !flasive ctt in ă
zeci ş ceva de secole c;ie ă Este CUriOS
cum era ă ă tehnice au putut
schimba brusc o ă de ă aproape de tre"i
ori ă in deceniul al doilea, proza ş mai
apoi, poezia au preluat tiparele europene; au ur-
mat teatrul, critica ş eseistica, Într-un ş de
ă Ş nu s-au instalat bine noile maniere de
creatie, publicul abia ă le-a receptat cum se
cuvine ş literatura ş ă ş ă
aparitia în China. De data aceasta, ă ă decalajele
1 imense de timp comparativ cu alte ă Ca ş in
cazul introducerii in China a genurilor literare pro-
prii occidentului, cititorul chinez a ă mai intii
ş ă cu operele clasice de SF prin interme-
diul traducerilor. La inceputul deceniului ş a
fost editat romanul Omul invizibil de Wells ş
ă el s-a ă o ă serie ' de traduceri. Se
argumenta, atunci, importanta acestei literaturi
pentru educatia tinerei generatii, În sensul ă
rii dragostei pentru ş ă ş a: poftei de studiu,
cercetare. Era un ş apel la dreptul la vis,
se reliefa putinta ă ă de a contribui la
dezvoltarea ă Ş China ş avea clasicii ei
utopici, ă ar fi ă numim numai pe neconsola-
tul poet Tao Yuanming (365 - 427), care a imagi-
nat ă omului intr-un ,teritoriu fantastic,
al ă "Ia izvorul florii de piersic", unde rîn-
duielile erau altele dectt în lumea muritorilor ş
unde domneau armonia ş fericirea.
A urmat explozia unei literaturi SF autohtone,
la care s-au angajat, ca ş in alte ă ţ tineri scrii-
tori, oameni de ş ţ ă gazetari, profesori,. ingineri.
In ş literatura ş ţ ă de an-
ticipatie, se ş kexue huanxiang xiaos-
huo. in care huanxiang are sensul preponderent
de fantezie. iluzie a mintii. In Beijing au fost insti-
tuite o ă pentru propagarea ş ţ
ş ş revista Ş pentru toti".
ă Editura tineretului, alte edituri din China
ă frecvent ă SF. La ş anului
1982, Editura Haiyang a ă o Culegere de
ă SF ă in trei volume, totalizînd 1000
de pagini ş incluzind peste 400 de ă din cele
mai vechi timpuri ş ă ă O ă de re-
viste din ă tara ă ă nuclee
pentru formarea unor autori in domeniu: in Shan-
ghai - Ş pentru tineret" ş ,,Revista ş ă
ă in Harbin - ,,Epoca ş in Chendu
- ,,Literatura ş ă etc. Aceste reviste ş al-
tele ă povestiri ş nuvele SF originale ş În
traducere. .
In ă teoretice, se ă dincolo
de talentul ş cuprinderea ă autor, ă
mari directii. Sînt SE, care, indiferent de valoarea
ă au un real reazem ş la prima ve-
dere ar ă utopii, cu ă ş irealizabile,
ă in viitor ele se pot adeveri, ă in parte.
Succesele actuale ale ş ţ dau convingerea ă
miine aceasta va intrece ă imaginatiei pa-
80
SFIN
CHINA
CONSTANTIN LUPEANU
etiCe. Dintre ş genului: În drum spre Plu-
to de Ye Yonglie, Unda de Wang Xiaoda, 8,
acest secret de Li Bigui.
O a doua categorie o ă operele cu un
puternic accent literar, care fac din literatura SF o
ă vi e a literaturii. Zbor spre ă ă de
.Zheng Wenguang, ori Urma Konglong de Tong
Enzheng, apartinÎnd unor scriitori ş nu
se ă de paginile de ă deCÎt prin
mediul fantezist in care se ă ă
Un prolific scriitor de ă SF este Zheng
Wenguang, ă la 9 aprilie 1929, ă
ziarist ş astronom. A lucrat în redactii pentru po-
pularizarea ş ţ ş a scris, singur sau in colabo-
rare: ţ fi lozofice ale ţ
1974, Teoria ă in istoria Chinei,
1975, Originile astronomiei chineze, 1979. A
publicat versuri ş reportaje literare. in literatura
SF s-a angajat din 1953. A publicat volumele de
povestiri Analiza ă ş Diamantul negru,
1956, ş romanele: Desprinderea de ă
1957, ş Zbor spre ă 1979. În 1981 a
adunat in volum povestirile: ţ Omul din Pa-
cific ş ş ă Zheng Wenguang este
un creator de personaje. Acestea sînt memorabile,
ă profund umane În cosmos ca ş pe ă
Scrierile ă se disting prin ri goarea ţ ş
un înalt grad de atractivitate, folosind arsenalul cu-
noscut al genului.
Alte nume care se cer cunoscute de cititorul ro-
mân: Xiao Jianheng, Gao Shiqi, Gu J un;z: heng etc.
Autorii de SF chinezi ă in operele lor
teme ş pe plan mondial: ş cu ş
ţ ă înainte ş inapoi În timp ş in ţ cucerirea
spatiului extraterestru; descoperirea temerari\ a
unor noi universuri; interpretarea ă a unor
mituri; oferirea de ă ă enig-
melor ă inventii tehnice neasemuite ş
efortul pentru mentinerea acestora în slujba uma-
ă ţ smulgerea lor din miinile ţ unor
cercuri reactionare ş ş mai departe. Se incura-
ă ă bazate pe cuceririle ş ţ servite
de o ă ş ă a gîndului ş o imagina-
ţ ă pentru a recrea o lume ş in stare ă
ofere sugestii oamenilor de ş ţ ă în ş timp,
sint respinse ă ă goale, scenele violente, gra-
tuite. Literat ura SF chinezi\ este esentialmente op-
ă Ea ş cu incredere viitorul omenirii.
ALMANAH
Ţ
SF IN
SLOVENIA
DAN URSULEANU
INTR-UN dialog purtat cu iubitorii literaturii de
anticipatie. In cadrul festivalului european al litera-
turii ş artelor ş ,,Fantazijal<, des-
ş In ă la Liubliana, scriitorul englez
Brian Aldiss a evidenliat capacitatea SF-u1ui de a
oglindi temerile ş sperantele lumii de astâ.zi. Inteli-
ţ umanA ş tehnologia sint in stare ă reali-
zeze orice, iati\ una din sperantele generate de op-
timismul tehnQlogic al romanelor de anticipatie de
prin anii '40. Iri deceniile urmatoare ă speran-
tele au mai cedat locul
ă ă dezvoltarea tehnologica. ocupi\ În
continuare locul central tn literatura de anticipatie,
Insa ş fi\cut loc fot mai mult intrebArile de ge-
nul: in ce mi\surA aceasti\ dezvoltare poate influ-
enta deciziile lui, adaptarea sa la noul am-
bient al carui creator este el ş Din acest mo-
ment in literatura ş ţ domeniul
tehnologiei tncepe sa fie interferat puternic de ele-
mente de: sociologie, psihologie, antropologie.
Interesant e faptul (relevat la festivalul de la Liu-
bliana) ă tn SF pericolul ă naturii, consecin-
tele sale negative au fost anticipate cu mult timp
tnainte ca ten'nenul "ecologje" ă ă In vo-
cabularul nostru de fiecare zi. ş frontierele
literaturii de anticipatie se deschid neincetat pe de
o parte spre viit\JTOlogie, pe de alta spre fantasti-
cul pur.
ă ş in Cankarje.., Dom, o ă ce
pare ă de arhitecti ai secolului XXI, festi·
valul s-a bucurat de prezenta a peste 1 500 de
participanti din multe ş europene. Presa iugo-
I slavi\ a remarcat cu justete ca in cele trei zile ale
acestei reuniuni internationale nu s-a acordat aten-
tie romanelor ş publicatiilor SF de ă valoare
culturala, care se ă ă În lume in mi-
lioane de exemplare, transpunind In ambianta ti-
pidi a genului ş deja cunoscute ale wes-
tem-urilar, ale romanelor de aventuri, ale melodra-
melor sau ale prozei .,horror". Prin contrast, au
fost reliefate tn timpul lucrMi.lor festivalului virtu-
tile marilor scriitori ai SF-ului, care au apropiat
opera lor de pTobJematîca ş ă cele mai
profunde ale omului contemporan, realizînd creâtii
ae ă ale literaturii. Printre ş clasicii
in ă ai genului - Isaak Asimov, Stanislav Lem,
Arthur Clarke, ca ş ş autori de anticipatie
ai noului val.
Eveniment In viata SF-ului european, festivalul
de la Liubliana ne ş ocazia ă ne aple-
ă In cele ce ă asupra unor tmAturi ca-
ALMANAH
Ţ

SF
racteristice ale ş SF din tara organizatoare.
ă in Iugoslavia 10 cercuri ş cluburi de lite-
ă ş ă ă dintre ele functia-
mnd in Slovenia, la Liubliana. Aici se poate vorbi
de o traditie a literaturii de anticipatie IncepInd din
anul 1961. Prima antologie SF ă a fost e&
ă la Liubliana in anul 1978. La Zagreb apare lu-
nar revista .. Sirius". care cuprinde povestiri SF
semnate de autori iugoslavi, precum ş numeroase
traduceri.
Eseistul ş istoricul literar Draga Bait - care tn
cadrul unor programe culturale la Radio Liubliana
ă ş valorile literaturii de anticipatie -
ne-a declarat ca ă autorilor români stnt
cunoscute ş apreciate in Iugoslavia, multe din ele
fiind inserate in traduceri de ă calitate, În al-
manahul SF ,,Andromeda" ce apare la Belgrad.
O alta personalitate binecunoscuta amatorilor
de ă SF din Slovenia este Matjaz Sinkovec
- organizator principal al festivalului .,Fantazija".
L-am invitat sa ne prezinte tn citeva cuvinte .. Clu-
bul de arte speculative" de la Liubliana, pe care ti
conduce. Interlocutorul nostru ne-a vorbit cu en-
tuziasm despre cei 130 de membri - scriitori, pic-
tori, muzicieni, cibemeticieni, fizicieni ş studenti -
ca ş despre cele 1300 de volume din domeniul ş
intifico-fantastic ce alci\tuiesc biblioteca clubului,
sau despre fanzinul pe care-I ă Clubul de
arte speculative a lansat circa 10-12 tineri autori,
care deja s-au impus atentiei publicului sloven.
Absolvent al ă de limba ă din Liu-
bliana, Maljaz Sinkovec este nu numai un exce-
lent ă ci ş autorul unor interesante
proze de anticipatie. I
Afla"1 din ş ţ ă In Iugoslavia apar
at'ual aproximativ 20 de ci\rti din tematica SF ş F,
din care mai mult de jumi\tate originale (sint in-
cluse In ş ă ş lucrMile de ă lite-
rari\ a genului).
Ni s-a parut foarte ă ţ fanilor
din Liubliana de ş amenaja un fel de taMJ!i\ per-
ă un complex pentru activitâ.tile SF, cu o
sali\ de vizionare a filmelor, o sala de ţ muzi-
cale ş studiouri pentru artistii plastici ai clubului
de arte speculative.
Din ă - ne-a declarat Matjaz Sinkovec -
creatiei literare a tinerilor ş ca ş
canhtatea de texte elaborate de ei nu ating ă
nivelurile rea1izi\rilor similare ale ş din
România, caracteristicile fandomului romanesc fi·
ind bine cunoscute In Slovenia.
'-
81
IN CELE ce urmeaza, vom În-
cerca un filPid. Ş sumar tur de
Oflzont al ă la zI" a antlci-
paliei pe plan ţ
n U.R SS. tlrajele de carte
SF ating cifre impresIOnante.
Anticipdtia este promovatJ
edituri Cil Molodala Gvardl6,
Detghiz ş Znamc, din
sau Lenizdat, din Le-
ningrad. De la aparitia, 1n 1957,
a romanulUI lUI lvan Efremov,
Nebuloasa din Andromeda.
considerat punct de ă În
evolutl,a IIteratuni SF SOVIetice,
dezvoltarea acesteia a cunoscut
un avint remarcabil, ă
unor scnitori ş ca G. A/-
tov, D. Bilenkin, A Dneprov, 1.
ş G Gor, S. Gamsov-
ski, V. Juravliova, A. ş B Stru-
gatki ă li s-au ă
ulterior K. Buticîov, l. Pana-
senko, M. Puhov sau Z. lunev.
Ultimul este ş ă premiu-
lui literar SF Aelita 1982, Pentru
intreaga sa ţ Ca ş in tara
ă in anii din ă a ă ă
tat o ă ă ş
de amatori, in cadrul unui nu-
ă mare de cenacluri ş duburi
de anticipatie.
De o ă apreciere se
ă ant icipat ia în R.D. Ger-
ă unde, in cadrul Unlunii
Scriitorilor, exista o sectie de li-
ă SF, al ă ş
este apreclatul G. Krupkat ş
printre ai ă membri se nu·
ă SCriitori importanti ca E.
del Antonio, C. Rasch, G.
Btjmstner, G. ş J. Braun ctc.
In Polonia, ritmul de editare a
anticipatiei este in mod curent
de aproximativ 180 volume pe
an (opere autohtone ş tradu-
ceri). Figura de ă ă a
SF-ului polonez ă Stam5-
law Lem, a ă creatie, chiar
dacA mai putin ă dectt in
trecut, ă ă ocupe un loc
de frunte in ansamblul anticipa·
tiei umversale. Printre ă ţ
sale din ultimii ani, culegerea
Maska (Masca, 1976) ş roma·
nele Katar (Guturaiul, 1976) ş
Gole", XIV (1981) ă
opere de exceptie. Pe de ă
parte, scrierile unor K. Borun,
K. Fialkovski (autorul ţ
nalului Homo divisus, 1979),
C. Chruszczewski, W: Zcgalski,
A. Czec hows ki co nstituie
puncte de reper importante în
bogatul peisaj al anticipatiei po-
Io,eze ş europene.
n Ungaria, SF-ul este la fel
82
MAPAMOND
S
Ţ BARAGAN
de pqpular ş apreciat, anupl
apilrind aici circa 100 volume. In
tara ă rolul lui Lem il de-
tUle Peter Zsoldos, a c1irui crea-
tie include, pina În prezent, cel
putm doua capodopere: roma·
nele A feladat (Sarcina, 1971)
ş Ellenpont (Contrapunct.
1973), cel dintîi fiind di.ihns cu
premIUl Eurocon 1. Alti scriitori
consacrati sînt Z. Csernai, P.
lengel. M. Szepes ş P.
zka, acesta din ă fiind edito-
excelentei reviste de SF Ga-
laxia ş una dintre figurile cele
mai populare ale fandomului
maghiar.
ş eferve::.centa crea-
toare marcheaza. ş SF·ul bulgar,
care în mod frec-
vent pÎru la 40 de titluri origi-
nale pe an. Cunoscut ş Cititori-
lor români, Lillben Dllov, ş
de ş ă al anticipatiei bulgare,
ş creal în ultimii ani o reputa-
ţ de nivel european ş mondial.
AlatUri de el, se ă de suc-
ces D. Peev, A Doncev, P. Ve-
Jmov ş A. Slavon. .
O alta tard in care SF-ul este
respectat ş gustat de un ă
mare de cititori este Iugoslavia,
care se poate mindri cu o im-
ă ţ de cenacluri ş
c\(eburi de anticipatie, dar ş cu
scrIItori ţ ca Mika Re-
mici, R. Devlici sau G. Hugeci.
Zagrebul va ă în 1986, Eu-
ros;:on VIII.
In ş În Cehoslovacia C01;1-
ă ă se publice cu regulari-
tate autori ţ ca J. Nes-
vabda, V. Kaidos ş ţ
"Boom·ul" inregistrat În
S.U.A. de literatura ş filmul SF
la inceputul anilor '60 a avut
ecouri ş infl uente favorabile
asupra mai mullor tari vest-eu-
ropene, dar in special in Franta
ş în R.F. Germania.
in ţ Icvinmentul s·a in·
registrat la ă .anilor '60 ş
'70, cind apar prestigioasele co-
ţ Ailleurs et Demain (ed.
Laffont) ş J'ai Lu, urmate cu-
nnd de Super Fidion (Albin Mi-
chel) , Presses Pocket SF, Le
masque SF, Le Livre de POCM
SF etc. a1&turi de mai vechile
Prescnce de Futur (Denoel) ,
Anticipation Noir). An
de an, numArul ţ ş tira-
jele de carte SF au crescut,
atingi ndu-se in 1979 cifra-record
de 426 volume. In clipa de fatA
apar anual aproximativ 400 de
ă ţ ş SF -ul francez se situ-
ă poate, imediat dupA cel
american, În planul valoric, cu
scriitori importanti ca Michael
J eury, Gerard Klein, Philippe
Curval, Daniel Walther, J.P. An·
drevon ş Pierre Pelot, Patrice
Duvic ş Dominique Douay, pe
care ă sa;i emuleze mai
tinerii Serge Brussolo, Emma-
nuel Jouanne, Jean-Mi'Tc Ligny
ş Wintrebert. In fiecare
an au loc conventii de SF cu o
participare ă ş entu-
ă iar festivalurile internatio-
nale de la Metz constituie de-
seori ă evenimente ale
SF -ului mondial. Prestigiosul
premiu Apollo, acordat anual
celei mai bune ţ editoriale
SF din Franta (creatie ă
sau ă ă ş care a fost cuce-
rit a ni de-a nndul de scriitori
americani sau englezi, a revenit
in 1983 lui Jeury, pe'ltru exce-
lenta saga ă de "zgomot ş
furie", L 'Orbe et la Roue
(Sfera ş Roata, 1982); este o
ş nu numai a valorii
operei lui Jeury, ci ş a impor·
tantei crescinde a anticipatiei
franceze pe plan mondial.
ţ profunde s·au fnregis-
trat ş in SF-ul vest-german,
ă nu de mult profpnd tributar
celui anglo·saxon. In ţ
ALMANAH
Ţ
LITERAR
F
r
I
ION DORU BRANA
de SF ale unor edituri ca
Heyne, Insel, Suhrkamp ş
multe altele, apar tot mai nume-
roase ş interesante ţ origi-
nale, caracterizate indeosebi
prin atitud.inea ă a auto-
rilor. Tonul l-a dat cmar "deca·
nul" SF·ului din R.F. Germania,
Herbert W. Franke, ale ă ul-
time romane, Ypsilon Minus
(1976), Sirius Tronsit (1979),
Schule FUr t.:Ibermenschen
Ş supraoamenilor, 1981)
ş Tod eines Unsterbalichen
(Moartea unui nemuritor,
1982), ă ţ ş lumi de ş
in care fac ravagii poloarea, su·
perelectronizarea, simulacrele ş
"iluziile tehnice" de tot felul, sînt
ă semnale de alarma.
Pe ş linie se inscriu creati-
ile mai tinerilor W. Jeschke, J.
von Scheidt, Th. Zieglet, U
Harbecke, G. Maximovich etc.
Instituit in 1982, premiul vest-
Herman oentru SI-", Kurd La,,·
switz Preiss, a fost decernat lui
Georg Zauner, pentru romanul
Die Enkel der Raketenbauer
ţ racheti,tilor. 1980).
SF-u1 scandinav se ă ş el
intr-o fazA de inflorire, prin afir-
marea unqr scriitori ţ ş
ş In Suedia, ă de
ă "veteran" Sam. J. Lund·
wall ş creat un nume Cari
Johan Holzhausen, " Hohn
Holmberg ş B6rje Crona. In
Norvegia se remarca Tor Age
Bringsvaerd ş Jon Ring, iar 10
Danemarca Niels E. Nielsen ş
Jannik Stonn.
Pe latura opusa, În sud, Italia
adauga mapamondului literar
SF, pe ă figuri consacrate ca
Lino AJdani ş Roberto Vacca,
pe ă ş incitantul Vitiorio
Curtoni; jar Spania pe Carlos
Buiza, Domingo Santos M.
Garcia-Vino ş Gabriel Bermu-
dez Castillo.
ALMANAH
ANTlClPATIA
PE CONTINENTUL . asiatic,
domeniul anticipatiei este domi-
nat net de SF-u1 japonez, a ă
rui dezvoltare ă pare a fi
mers in ş ritm alert cu
ţ avint ş
tffic nipon. In Japonia au ă
anul trecut peste 2 000 de ă
SF ş fantasy (originale ş tradu-
ceri), iar cea de-a 22-a Conven-
ţ ţ (DaiCon IV) de la
Osaka a inregisfrat o ă re-
cord de peste 4 000 de parti·
ţ dintre care aproximativ
100 scriitori ş editori. Premiile
de SF ji!;poneze Seiun Sho (în
traducere, "Nor de stele" sau
"Nebuloasa"), echivalentul Hu-
go-urilor americane, au fost atri-
buite, la categoria roman, ă
nului maestru Sakyo Komatsu,
pentru monumentalul Sayo-
nara, Jupiter (1982), iar la
prozA scurta lui Chokei Kam-
bayashi, pentru povestirea ,,Ko-
taba-zukai-shi" (CuvÎntitorul,
1982) . ă de Komatsu,
Hashi Shiniki, T oyota Aritsune
ş alti ş ai genului, s-au
afinnat în ultimii doi ani scriitori
extrem de interesanti ca Norio
Itoh, Eiske Ishikawa, Hiroshi
Hayakawi ş T akumi Shibano.
ă prea putin cunoscutA pe
plan mondial, anticipatia ă
se ă in plin proces de maturi-
zare. ă intre 1966-1976 in
R.P. ă nu a ă deCÎt
un singur titlu SF (o povestire!),
ă 1978 anticipatia a cunos·
cut o Înflorire ş ă nu·
marul ţ de SF crescind
de la an la an. în momentul ac-
tual, mai toate revistele literare
chineze ă masiv traduceri
si ţ originale, iar revista
Ocean SF ă cu regu·
laritate noi talente (alte cîteva
zeci de reviste specializate in
SF, dar cu aparitie ă
fac ş lucru). Situatia este
mai ţ infloritoare in ţ
editArii de cArti, dar se pare ă
aceasta nu-i decit o fazA ă
tOil'e.
In fine, ă acest rapid cro-
chiu al unei ă ţ a mapamondu-
lui literar SF, sa ă o pri-
vire retrospectiva asupra dome-
niului anglo-saxon. rezumÎn-
du·ne la anul 1983 ş axind in-
treaga sferA anglofona pe terito-
riul editorial american, care con-
ă ă reprezinte "pulsul"
SF·ului modern, in ciuda tuturq,r
ă (mai mult sau mai PUA
tin 'reale) care i se ă de ă
tre europenii (mai mult sau mai
ţ ş
Pe plan editorial, 1983 s·a do-
vedit un an rodnic pentru SF in
Statele Unite. Lista best-seller·u-
rilor din New York Times a
fost ă cu ă de SF ş
fantasy. Isaac Asimov, Frank
Herbert ş Anne McCaffrey au
Incercat, timp. de 12 luni, sa-I in·
lAture pe Stephen King din frun-
tea listei, dar au trebuit ă se
ă sa ocupe locurile
imediat urtllAtoare. Se poate
spune ă În clipa de ă ar fi de
mirare ă o carte ă de
Heinlein, Herbert, Clarke, As i-
mov etc. nu ar ajunge pe lista
best-selJer-urilor.
Majoritatea editorilor ameri-
cani au calificat anul 1983 drept
excelent SF, exprimind previ-
ziy.ni optimiste ş pentru 1984.
In S.U.A. s-au editat 10&5
ă ţ din acest domeniu, dintre
care 581 (54%) au fost titluri ine-
dite (186 romane SF, 146 ro-
mane t:, 53 antologii, 40 cule-
geri, 58 de ţ ă ş studii, 37
ă ă filme sau seriale
TV, 18 volume omagiale, 7 al-
bume de arta. SF ş 29 diverse -
nuvele ilustrate, microromane,
carti despre realizarea unor
filme etc.). Dintre cele 36 de
83
edituri care ă in mod re·
gulat colectii sau ă ţ de SF,
"productivitatea" ă au în·
registrat-o Ace (153 ă Oei
ReyjBallantine (108). Berkley-
(putnam (89), TimescapejPoc-
ket (88) ş DAW (69). (De men·
tionat ă in afara celor 36, a.lte
78 de edituri, care ă Sp<r
radie SF, au editat 128 de ci\rti).
Din punct de vedere al ă
(conform listei de .Jecturi. reco-
mandate" ă la ş
ă an de redactorii ş cola-
boratorii revistei Locus). clasa-
mentul editurilor este: Times-
cape (15 titluri recomandate),
DAW (12), Ace (12), Del Rey
(10), Doubleday (7), Berkley (5)
ş Bantam (5).
in ceea ce ş revistele
profesioniste (al ă ă s-a
aflat in ă ă din
1977, tocmai ă ă
impetuoase a ă de carte),
mi se pare ă re- .
marca lui C.N. Brqwn, editorul
buletinului Locus: "In fiecare an
prezic disparitia ă a
acestor ă ă ale SF-u-
lui, care sînt revistele speciali-
zate ş În fiecare an reiese ă
ă ş atunci cînd le subesti·
mez rezilienta ş ţ de su-
pravietuire". Dintre revistele de-
dicate in primul tind ă
de ă SF, n-au mai ă
rut, in 1983, decît Amazing,
Analog, Isaac Asimov's SF
Magazine. Fantasy &. Science
Fiction ş Twilight Zone.
109,. s-a vîndut cel mai bine, dar
F Il; Sf a ă de departe,
cea mai ă publicatie din
punct de vedere al ă lite-
rare. Dintre revistele ş
"asociate" SF-ului, singura i'1te·
ă a ă Omni ş în
cursul anului trecut a publicat
relativ ţ ă ă SF).
în ţ revistelor semipro-
fesioniste ş a fanzinelor ă
1983 a fost un an dezastruos.
Rigel, Shayol, Starship,
chin Review ş alte cîteva zeci
de ţ mai ă au
ă La ş anului a
ă primul ă din The
Last Wave. o ă cu un
program radical ş de orientare
ă dar se pare ă nu
s-a bucurat de succesul scontat
ş viitorul ei este sub semnul În·
ă IFantasy Book ş
terzone au continuat ă ă
dar cu mari Întirzieri. Fantasy
Newsletter nu a ş ă
ă decît 9 numere din cele
84
12 programate.
Cit despre revistele de infor-
mare ş de recenzare, În frunte
s-a situat ca de obicei Locus,
atit În ceea ce ş abona-
mentele ş vînzarea, cit ş În
ceea ce ş acuratetea in-
formatiilor ş competenta recen-
zentilor. L-au urmat, la oarecare
ă SF Chronicle, SF Re--
view ş File 710.
Revenind la ă ţ se ă
o ă tot mai ă de
fuzionare sau de împletire a ge-
nurilor SF ş Fantasy, chiar ş la
unele dintre romanele cele mai
bune. Spre exemplu, superba
carte Helliconia Summer, a lui
Brian Aldiss, este SF cu un pro-
ţ caracter fantastic, iar
Neveryona. de Samuel R. De-
lany, ă o ă fantasy
cu atentia pentru detalii ş idei
ă SF-ului.
Luind momentan în conside-
rare ambele genuri, cele mai
ă exemple de stil, carac-
terizare ş profunzime ţ
ă le-au constituit romanul bri-
tanicului Aldiss, ţ mai
inaite, ş The Mists of Avalon
de Marion Zimmer BradllW. Ca
ş Bradley, alti ţ scriitori"' au
demonstrat un interes deosebit
pentru istorie ş fortele din spa-
tele ei, timpul în care ş pla- .
sat actiunea ă fiind fie un
trecut paralel, fie un trecut al
memoriei, fie viitorul apropiat.
Astfel, George R. \ R. Martin a
explorat universul anilor '60
printr-o ă horror-nostal-
ă În The Arma.geddon
Rag, iar John Calvin Batchelor
a imaginat un viitor apropiat, cu
elemente profetice, in obsesivul
Birth of the People's Repu-
blic of Antarctica. The
bis Gate, de Tim Powers, a re-
prezentat o ă spectacu·
ă intr-o ă a trecutului
antic, in timp ce Fire in the
Abyss. de Stuart Gordon, a
prOiectat in viitor un erou din
epoca ă Lumile para-
lele ş ă ă in timp au ă
tuit substanta pasionantului ro-
man al britanicului lan Watson,
Cl)ekhov's Journey.
In genul SF traditional au im·
presionat În mod deosebit trei
romane: Startide Rising de
David Brin (o space opera spec-
ă ă de idei inge-
nioase ş de speculatii incitante),
The Crucible of Time de bri-
tanicul John Brunner (o carte
ă care, pe alocuri, se ci-
ş ca o istorie a ş ţ unei
civilizatii extraterestre) ş Miile--
nium de John Varley (o aven·
ă ă implicind com-
plicate operatii de chirurgie tem·
ă din ă ă de
un final ă
Ca ş in anii trecuti, cele mai
multe dintre creatiile de ă
ă interesante au ă fi
reviste. Preferintele exprimate'
de exigentii colaboratori ai bule-
tinului Locus ă o ă
de lecturi recomandate cuprin-
zind 103 texte, dintre care 73 au
ă in revistele specializate,
f6 în antologii originale ş cule-
geri ş 14 in alte publicatii.
Cea de· a 41-a Conventie
ă (ConStellation) de la
Baltimore a inregistrat 6500 de
participanti, devenind astfel con·
ventia cu cea mai ă partici-
pare din istoria SF-ului. Premiile
Hugo 1983 (pentru ţ din
1982) au fost decernate ă
cum ă roman - Foun-
dation's Edge de Isaac Asi·
mov; ă "Souls" de Joanna
Russ; ă "Fire Watch"
de Connie WilIis ă ş cu
Nebula); povestire: .. Melan-
choly Elephants" de canadia-
nul Spider Robinson; carte ne-
ă Isaac Asimov: The
Foundations of Science Fie-
tion de James Gunn; editor
profesionist: Edward L. Ferman
de la F & SF ,; artist plastic
profesionist: Mlchael Whelan;
spectacol: filmul Blade Runner;
fanzin: Locus. editat de Charles
N. Brown; scriitor amator: Ri-
chard E. Geis; artist plastic
amator: Alexis Gilliland.
Premiul John W. Campbell
1983 a fost atribuit lui Paul O.
WiIliams (premiul JWC nu con-
stituie o .categorie in cadrul ,pre-
miilor Hugo, dar este adminis-
trat ş acordat de comitetele or-
ganizatorice ale conventiilor
mondiale ş de redactia revistei
Analog), iar premiul Memorial
John W. Campbell 1983 a fost
decernat lui Brian Aldiss, pentru
romanul Helliconia Spri!,.9. pri-
mul volum al ciclulUI ,,Hellico-
nia".
Ţ ;\
ALMANAH
RADIO
SF.
DAN URSULEANU
A FOST ă un copil ă
tat al fandom·ului românesc. A
fost ă nu foarte demu!t,
ă la 27 decembrie 1983 glasul
i-a rasunat pentru ultima ă o
emisiune ă ă in
fiecare miercuri ţ ă pe
programul m. Un copil ă ă ţ
al fandomului românesc, pe
nume "Radiobiblioteca SF".
ă pentru ă - in cei
aproape. doi ani ai ţ sale,
a awt mii de prieteni buni, ti-
neri de toate virstele uniti prin
pasiunea lor ă pentru uni-
versul ţ
Aceasta emisiune a debutat ti-
mid. ţ ă ă
ş ş ă repede TOsturile
ei ă A crescut, treptat,
de la 10 minute in fiecare ă ă
ă la 40. Ş s-a impus,
aproape instantaneu, ca prim
ziar vorbit hebdomader al SF-u-
lui din tara ă
Ş diversificat ţ mo-
ă ă ţ ş mai
ales, colaboratorii. Fan·ii din
ă tara au simpatizat-o, au
simtit-o ca fiind "a lorl<, ş au in-
ceput ă o bombardeze cu scri-
sori. Teancul acestor scrisori nu
ă ă mai pupn de 1 metru.
T ă o linie ş ă bilan-
tul, ă cam ce au insemnat
cele 93 de editii ale ,,Radiobibno-
tecii SP: • ţ unor scrit-
tori ş animatori de frunte ai
SF-ului din România, la microfo-
nul emisiunii. Pe aici au trecut,
cu ă teoretice substan-
ţ neobositu1 Ion Hobana ş
incontestabilul maestru al genu-
lui Vladimir Colin, Mircea
ă ş Alexandru Mironov.
Horia ă ş George Anania,
Ovid S. ă ş Flo-
rin Manolescu... • Defilarea,
prin proze reprezentative, a ce-
ş din prima linte a "oou-
lui val" ce ă actual-
mente literatura ă de anti-
ţ Mihail ă ă
ALMANAH
ANTICIPATIA
van Haritonovici, "fratii Dan ş
Lucian ş Ovidiu BufniUS,
Lucian ă AJexandru Peci-
can, Rodica Bretin, Radu
Honga. Liviu Caloian, Sorin Si-
mion, ă ă Ionescu, Rllzvan
Novacovici ş ţ multi altii ...
• Promovarea unor talente lite-
rare frapante, ă in formare;
descoperirea ş incurajarea mul·
tora o ă ş statornicei ac-
ă ţ de indrumare, ă ş
ă la rubrica ,,Radiocenaclu'"
de mereu tînarul .. antrenor" al
echipei noastre reprezentative
SF, Adrian Rogoz. Aici a debu-
tat cu o povestire ă
studenta ş ă Ruxan-
dra Andrlan, pentru ca, ă
numai trei luni, numele ei ă
urce direct tn palmaresul con-
cursului literar al Consfatuirii
din ş • Prezenta mi-
crofonului emisiunii tn viata fan·
domului. ,,Radiobiblioteca SFI< a
ă ş ă reportaje
despre activitatea a numeroase
cenacluri de anticipatie (Helion.
Quasar, Modul 13, Sigma, 2001,
Antares, Nova, Jules Veme, Sa-
laris, Univers ş ş a reflectat
aspecte ale unor manifestMi tra·
ditionale din viata SF-ului n0s-
tru: Consfatuirile de la Sibiu ş
ş Cenaclul Cenaclurilor
de la ă ultimele 2
editii ale taberei de la Guranda,
zilele cenaclurilor de ta Timi-
ş Piatra Neamt, Tulcea,
Craiova etc. Au fost populari-
zale concursurile de ţ or-
ganizate de cenaclul ,,2001" din
ă (.,Avertisment pentru li-
ş ... Un animal fan-
tastic", .. 100 de cuvinte"), unele
din textele laureate fiind difu-
zate in emisiuni. • Recenzarea
unor ă reviste literare, stu-
ş fanzine ş rubrici avind
ca ă literatura sau istoria
ş eseistica genului Emisiunea a
tncercat ă sublinieze cele mai
interesante texte din problema-
,
SF
tica anticipapei, propunindu-Ie
spre lectura ă •
Dialogul permanent, viu, cu ti-
nerii pasionati ai science-fictio-
nului. Rubricile de ş ă ţ
nute adeseori de entuziastul
AJexandru Mironov. au oferit
raspuns unor ă din cele
mai diverse, ca ş sugestii meto-
dologice privind infiintarea, or-
ganizarea ş consolidarea de ce-
nacluri SF tn ă unde ele
nu existau ă nu demult. •
Instituirea unui concurs literar
propriu a1 emisiunii, pe tema
ţ genetiea", deschis de-
butantilor, ş stimular.ea prin
premii a unor tineri autori parti-
cipanti la concursurile anuale de
creatie SF, finalizate tn cadrul I
ă nationale. • Cola-
borarea cu un ă de ac-
tori ş care au pus in va-
loare paginile de ă SF
prezentate la ,,Radiobiblioteea"
(Mircea Albulescu, Victor Re-
bengiuc, Ş IQrdache, Ion
Caramitru, Florian ş Ma-
riana Mihut, Marcel ş Con-
stantin ă Florin Zamfi. -
reseu, Mirela Gorea ş
ă deci, suficiente argu-
mente tn favoarea unui bilant
pozitiv la ,,Radibbiblioteca SF".
Ş temeiuri pentru co09Olidarea
ş adtncirea acestor preocupari
pe programul m radio.
Copilul ă ă al tandemului
românesc a crescut mare ş In-
ceptnd din prima ă ă a
anului 1984, s-a transformat tn
,,ExpJoratorii lumii de miine", o
emisiune ă cu toate f't
restrele deschis:: spre viitor. Ii
dorim ţ ă ă ş ş
ă de simpatie ş de interes 1n
rindul tinerilor ă
Tuturor, auditie ă ...
85
A FOST 1983 un an bun pen-
tru fanzine?! Un ă se
poate ă în ţ care ur-
ă Sub chferite. ă x':-
rografiate, rotamprmtate sau ti-
ă ş sub se'!lnt;l.J
putului sau at ă \ bine
structurate, firave sau de cir-
ă aflate in ş
sau difuzate pe la diferite intru-
niri ale fanilor de SF., soli citate
de Biblioteca ă Universi-
ă dar, mai ales, de tinerii
aflat'i in ă unor lecturi in-
Citante fanzinele au insemnat
necesar cu publicul
larg, dar ş cu marea ă
Univers, Paradox. Holo-
grama, Helion. Un inceput, o
ţ o prelungire, o confir-
mare. 'Patru fanzine ă
intr-un an.
Univers (Univers-club, Casa
ă de ă Bistrita,
format A4, 48 pagini, legat), pur-
Und pe pagina de titlu anul
1982, dar ş "în lume" În ia-
nuarie 1983, echilibrat in sumar,
bogat sustinut de colaboratori,
cu o ă ă ş nefunc-
ă
Pa,.adox (Cenaclul "H_G .
Wells", Casa de ă a stu-
dentilor din ş format
AJ, 16 pagini, mai 1983), de fapt
al ă ă ă (primul
în 1972), acordînd un spatiu
aproape egal titlurilor de ă
ă ă informatie ge-
ă 'SF, pe' de o parte, ş au-
torilor r.omâni de povestiri origi-
nale, in special ş pe de
ă parte, ă ş o tradueere
din Rurt Vonegut-jr.
Holog,.ama (Cenaclul "Qua-
sar", Casa de ă a tineretu-
lui ş studentilor din ş format
A4, 32 pagini, iulie 1983), publi·
d nd in ş ă bune po-
vestiri autohtone ş traduceri din
autori notorii, un articol pro-
gram ş un eseu ş ţ
Helion (clubul "Helion",
Casa tineretului din ş
format A4, 60 pagini, nOIembrie
1983), continuînd ş amplificînd
ţ care-i ş un
profil. ă SF ă 24 pa-
gini, incursiuni tematice asupra
fenomenului SF, ipoteze extra·
ordinare ş o ă ă (Pe
scurt despre proza ă
Ca ă 1983 a adus in
rafturil e colectionarilor nume-
roase fanzipe, buletine informa-
tive ş suplimente SF, toate fiind
de serie ă recurgînd la teh-
86
LUMEA FANZINELOR
ROMANESTI
;
VIOREL MARINEASA
nici simple de multiplicare.
Ar merita ţ debutul
caietulUi de teorie, ă ş isto-
rie ă SF "Biblioteca
Nova", realizat de cenacJurile. t!-
ş (format 36
xeroxat) precum Ş ţ 10
a buletinelor infor-
mative Quark (ajungÎnd în luna
ţ '84 la ă 25 -
editor cenaclul ş for-
mat A4, 2 pagini xeroxat) .
O ă aparte pentru Con-
tact intre ţ tanzin al
cenaclului "Universal-fandom"
din ş sub
forma unor (primul în
februarie 1983), care, reunite,
dovedesc ţ ă
ş ani de zile ă ă pu-
blicatii de specialitate (format
AS, 8 pagini,
O aparitie ă mal ales
ă ă o re-
ă MICRON 1, fanzin
celaclurilor craiovene "Henn
ă ş "Victor Anestin"
Ş CORNEL. SECU
(format' A4, 12 pagini, rotam-
prlntat). . . .
n ş trebUIe pomemte trei
suplimente ale unor fanzine (!?),
toate ă În preajma de-a-
cum celebrei ă a cena-
clurilor din octombrie 1983:
OMICRON-SATELI T (OMI-
CRON- Craiova). i NTilNIRE
DE GRADUL TREI (Solaris·
ş fanzinul cu pricina
ă o dulce amintire a
anilo r '701). Mondo SF (Con-
tact Între ş
dedicat in întregime lui H.P. Lo-
vecraft.
ţ ingenioase de aparitie,
formate diverse, ă pro-
funde ale fenomenelor SF sau
simple glume în marginea aces-
tuia' polarizind ă robuste
sau' În curs de consolidare, ta-
lente reale ori ipotetice, lumea
fanzinelor ş a fost în
1983 mai ă ş mai ă de
culoare.
ALMANAH
Ţ
/
SF-UL
I '1 \ '1 1
1\/1
IN PERIODICE
"5F
SORIN ANTOHI
AM ÎNCERCAT cîndva, într-o ă ă
ă ş ă cu mult curaj anonima, ă ex-
plic dinamica text,:lor SF .fn
mai ales prin presiunea Imperahvu!ul de a
transforma publicatiile culturale În Întreprinderi lu-
crative. Constatam atunci tentativele de redesco-
perire a secretelor eterne ale presei rentabile:
mare atractive, suplimente populare, almanahufl
de mare tiraj. Pentru fiecare din aceste formuJe,
SF-ul devenea dezirabil ş chiar urgent recoman-
dabil, ă fiind incomparabila ă la public a ge-
nului care nu mai putea fi ă vreme escamo-
ă '- snobismele, idiosincrasiile ş orbirea deve-
neau ş la propriu) falimentare. La un an dupa
'acele prime ţ situatia, in datele ei esen-
ţ e ă \ .
Lista revistelor in care SF -ul apare sporadiC e
aproximativ un catalog al tuturor titlurilor aflate in
circulatie, de la Maguin ş Orizont la Astra.
Tomis ş Ramuri. Peste tot la ş editori oca-
zionali se face ă chiar din putinele texte apa-
rute 6 ă ă sînt prezenti mai multi au-
tori ' obscuri, iar selectiile din autorii ş de-
ă ă Initiativele unora nu
sînt urmarite consecvent, ajungindu-se astfel in
ciudata Imprejurare de la ş ă abrupt din
publicarea versiunii ş a unei capodopere
(Dune. F rank Herbert; intr-o splendida provocare
a limitelor ă unui text de ă Ion
Doru Brana se întrece pe sine). O ă schim-
bare din mers a intentiilor (lucru ciudat la orga-
nisme birocratice aHt de stabile ca redactiile noas-
tre profesioniste) se ă la Astra, care
nu ş mai informat cititorii despre propunerile de
texte SF In cadrul unor concursuri de ă la
care i!;cestea erau ş ş
Numere speciale dedicate genului au scos At ..
neu ş T,.ibuna (timpul cînd Secolul 10 sau ţ
RomAneascA ă la fel pare departe). Ateneu
(nr. 3/1983) ş ş cel mai bun numar tematic.
-Ramuri, nr. 7/15 iulie 19&3, e tnt r-o pozitie inter-
ă fiindca ancheta ă de Ion Ilie Iosif
cu participarea lui Adrian Rogoz, Alexandru Miro-
nov, Dan Culcer ş Dan Ursuleanu se ţ la
nivelul partizanatului, genericul tradind complexele
marginalitalii din care nu vad dnd se va putea ş
,,Este SF-u , in primul rind, ă cu un
Iocviu initiat de Sergiu Adam. Temperat revendi-
cativ prin chiar imanenta titularilor, colocviul
"Science fiction ş ş ă ş
contributii ale dtorva ă ale domeniului:
OV.S. ă Ion Hobana, Vladimir Co-
ALMANAH
ANTICI PAnA
lin, Voicu Bugariu, Dan CuJcer, Marcel
ş Mircea ă Textele ă cupnnsul
problematicii SF-ului, ă referiri mai ales la cel
autohtQn, dar legind, informat ş ă as-
pectele estetice ş de istorie ă de o!-
ganizatoric, poetica de valorificarea ă In
prelungirea substantiaIului grupaj se publici tradu-
ceri din Isaac Asimov, Cordwainer Smith (tocheie-
rea de la "O ă ă Shayol", data tn seria]
- traducerea, ă e ă lui Dan Alexe)
ş Rurt Vonnegut-jr. De asemenea, o impresie
ă fac ţ originale, ca ş informatiile
despre fandem. T,.lbuna (nr. 16/21 aprilie 19E.J)
atinge in putine pagini conditia 'de ă tematic,
ă eseurilor ,,Dreptul la utopie"
ă ş ţ de miine" (Cornel Robu)
proze de Gheorghe Sasarman, Rodica Bretin ş
Damon Knight (traducere de Ion Doru Brana). C -
teva numere .mai tirziu (25/23 iunie 1983), Tribu-
na revine ă ă semnata de
Adrian Mari la cartea lui Ion Hobana Sdence
fiction. Auto " ţ it!ei. 1.
Moda ă a suplimentelor supervandabile a
adus pe ă colectia ,,Argonaut" ă de Con-
.,or-biri literare, ă in ş amintind dt..:!'e-
ros legendara Colectie. ă pen-
tru tineret, SF., ă Ş aventun Cteerone
Sbantu, un autor de ă mijlocie ş de ţ
nea pictorului Rousseau, previne memorabil even-
tualele controverse iscate de separatia genurilor,
combinlnd cele mai Jenante poncife tntr-un fel de
SF primitiv ş deplin kitsch. Aceasta
este perfect ă cu pictura de ş poSI-
bila etichet.! ă _ (daca 11u onorabila) de
arti naivi fiindu·i ă In putinul loc ă
mas, abia ş ă strecoare dte o notita.
ş George ş Ion Doru Brana, !?tlVlU
Genescu. Aberatia e ş mai flagranta daca tinem
seama ă ln ş ă ţ ă SF de
oarecare notorietate, iar ţ Con.,orbiri lite-
rare are ş ă de ei (mai ă ş In numerele
ş chiar ă ca ţ la
noi ă In SpeCial traducâtonl din afara
fandom-ului) . Revista ş scoate ş ea un supli-
ment, Biblioteca ţ din care au
ă la data la care scriu, ă numerp (In .Jlit' Ş
septembrie 19&3). Nivelul este mode."I, macheta-
rea ă publicatiile de amatori, iar redus,
ă de raritatea aparitiilor, transfotf'11
tele ambifioase tn elanuri ş ridicole. Astfel. te
PQti Intreba dnd s-ar putea ş istoria tit .!raturii
SF Incepulll de Ion Hobana (oridt de 8CUfU\ .in-
87
tem preveniti ă ar fi), ca ş serialul lui Alexandru
Boiu .. Paradoxuri1e ş enigmele - izvor de idei SP'.
Optimismul funciar al celor de la Biblioteca Anti ..
ţ capAta. note aparte tn ce ş autorii
de fictiune - nume necunoscute, productii subme·
diocre. Un punct bun: convorbiri cu personalitati
ş Cu totul inacceptabHe mi se pare nota
de ă - ş pretioasa, mimtnd savantltcul -,
popularizare din vreo doua texte, Unul din ele,
semnat de Liviu Hotinceanu, ş desca1i,ficA de la
primul paragraf autoru1. Nu ă pot ă nu
citez panseul care deschide cronica acestuia ' la
cartea lui Ion Hobana amintita mai sus: "Ce este
a1tceva utopia, literatura SF In ă instanta, de-
dt nevoia omului din toate timpurile de a-"fantaza,
de ş propune tn fiecare moment un alt cadru
pentru existenta sa, mai convenabil, mai frumos
dedt cel precedent". Chiar ş smart. ă
pentru consecventa cu care publicA
SF meriti Cronica (traduceri ş origina1e, dar ş
non-fictiune ă genului), ca ş - dar mai era
nevoie s-o spun? - veteranele campioane Vatra
(tn special traduceri) ş Ş ţ ă ,i tehnici (vor·
ROBUR,
ALBATROSUL,
GROAZA
(U""" tiin ,.g 19)
cunoscut drept cuaeritorul spatului. E ă ă
ţ ş ş secretarului lui Weel·
don-Institute. refuzul lor de a accepta ş evi·
denta. exaspereaz:i orgoliul Intrucitva legitim al
creatorului mirabil ului ,,Albatros". ă
ţ acestuia ă de cei incapabili ă se ridice
la tMltifnea geniului ă Robur ă ş deci sA
plece cu secretul care "nu va fi pierdut pentru
omenire, Va deVeni al ei In ziua efnd va fi destul
de hlminatl ca sa. tragA foloase de pe urma lui ş
destuJ de ţ ă ca ă nu abuzeze de el." Dar
ă evolutie nu se produce. Cfod "Groaza" ş
face aparitia. singura preocupare a opiniei publice
este ca .,numai Statele Unite ă aiba. proprietatea
unui aparat tn stare sI·i asigure o superioritate in·
contestabila asupra celorlalte ţ mai ales In caz
de rlzboi." Ş guvernele europene uJl1lâresc ace-
ş lucru. Ca ş cum s·ar fi molipsit de aceast:i d0-
ţ de ţ ă de aceasta obsesie a domi·
natiei mondiale, cel care se multumea ă fie cuce-
ritorul vAzduhului se ă ă lumii, "se
crede deasupra ş tn afara omeniri, < n nebunia sa
ireductibiJA, el ş 1nchipuie cA se ă chiar deasu·
pra fortelor naturii ş se avint!. tn miezul furtunii,
pierind fulgerat. CAci Mtrfnul Hetzel nu mai avea
cum sA ceara un final potrivit cu principiile sale
cam tnvechite despre literatura destinatA tinerei
generatii
88
besc de ă nu ă nici o mlse en ab-
,,,,.).
In . ş revistele ţ ş Forum studen-
ţ editeazA excelentul fanzin Paradox. in pagi.
nile ă au ă cei mai buni autori tineri (nu
numai din ş precum ş foarte bune -
prin selectie ş realizare tehnica - traduceri. Ş
J revistele ţ ş din ş (Dialog, Opinia
I ţ ă ţ Politehnicii) au pu·
blicat ocaziona1 SF, marea realizare fiind supli-
mentul revistei Dialog, Hol09rama, de foarte
bun nivel, care, o ă ă ş ş obstacole
administrative, ar putea cApata o ă periodi·
citate. Texte de gen au mai fost gazduite de Ing
(Institutul PoUtehnic ş ş Mesaj comu-
nist (Craiova),
Puse unul peste altul, grupaje1e SF din reviste
(identificate cu concursul unui Dan ş dorin·
du-se exhaustiv) alcatuiesc o buna baz:i de por·
nire pentru lucruri mai cu greutate. ă ă cA
se va fnitmp!a ş fiindcA loc de mai bine, e tim·
pede, avem.
AceastA ă ă este relatatA cu mai
mult nerv decit aventura ă din Robur
Cuceritorul. Constructia romanescA este ş ea
ă Secretul .. Groazei" este dezvaluit trep-
tat, tncepfnd cu fenomene1e stranii de pe culmea
Great Eyry ş continutnd cu ă vehicu1ului
care se ă cu viteze terifiante fn ţ
terestru ş acvatic. ă este ă
cu mâiestrie. Comentariile inspectoruJui Strock ne
fac ă credem cA nu mai ă nici o scApare.
efnd "chiar tn momentul In care era gata ă se
ă ş ă o ă cu cascada, . ruroazalt se
ă ă ă In ă survolind apele tnvie·
tejite, inconjurat:i de un spectral curcubeu lunar" .
Trebuie ă ă ă la activul romanului persis·
tenta enigmei fundamentale. Scriitorul nu mai re·
peta eroarea pe care a fAcut·o tnzestrtnau·1 pe ca·
pitanul Nemo, tn Insula ă cu o identi·
tate factice. Robur ă un necunoscut. ceea
ce-I face sA ă ţ unw simbol.
Reprezinta. el ş de miine", ,,rezerva ă a
viitorului", cum sintem ţ la ş prirnu·
lui roman? Sau ş ă a celor care ac-
ă ci} ş cum s-ar afla "deasupra ş tn afara
omenirii"? Intrupind ă incertitudine ţ ă
in cele ă Îpostaze ale personajului, Jules Verne
ne convinge ă o ă ca scriitoru1 care s-a
impus ş noastre mai ales tn aceste ultime
decenii de ă resurectie.
ALMANAH
Ţ
ET IN SF
SANDA RADIAN
PROPUNÎNDU-NE ă discu·
ă specificitatea personajelor
din literatura ş
ă personaje la care sondajul
interior ş complexitatea carac·
ă se ă ş
pe ă prin raportul om/x
personaj tematic propriu genu·
lui, credem ă o atentie deose-
ă trebuie ă relatiei în·
tre ă ă ş cea extra-
ă Raportul om·extrate-
restru se ă pe alte co-
ordonate decît cel om-robot .
ă acesta dm ă se inte-
ă pe relatia unui personaj
ă fimta ă cu altul acce-
sorial, care nu poate exista ă ă
cel dintii, pentru ă e un obIect
ă de om, eroul extraterestru
ă problemele umane fie în
ţ ă fie in
absenta sa ş in ă inde-
pendent de vomta omulUI. Ro·
botul se ă intr"un raport
de inegalitate cu umanul ş con-
fl ictul se ş de cel!" mai

Ţ
multe ori din dorinta de schIm-
bare a acestui raport. Dimpo·
ă extraterestrul intervine ca
egal sau superior în relatia cu
omul, printr-una sau mai multe
ă ţ ş intre om ş ă
tean se ş o ă ă de slmi·
htudme ă Tot spre de-
osebire de robot cu care con·
tactul omului e direct, nemijlo-
Cit, ă fiind mventato-
rul sau minuitorul ş extra-
terestrul ş omul prin in·
termediar, cu ajutorul ă ă
de cele mai multe ori astrale.
Am subhniat aceste diferentieri
între cele ă personaje, pen·
tru a pune în ă cum, pe
ă tipurile SF ajung ă
ă ă o Imagine de o
anume complexitate a unicului
erou al acestei literaturi: omul.
Mai curind liniar ş Unldlmensio-
nat, construit cu mijloace ale
clasiclsmului, acest erou dobîn·
ş astfel baza unei ă ţ
ş adînCImi moral-pSihologice.
Ca ş raportul ş ă
rapprtul om·extraterestru apare
mult 'anterior intemeierii dome-
niului SF, nu numai in mit ş
basm, dar ş în operele filozofice
ale evului mediu ş ş
precum ş in beletristica secole-
lor XVlIl ş XIX. Intilnirea omu·
lui cu extraterestrul pe ă
sau alte planete intervine o ă
cu Ideea ă lumilor locu-
ite pe care o ă la Democrit
ş in doctrinele ş epicuriene.
Ion Hobana in studiul "ngeri
sau ş ă Istoricul
constitulTli în cultura ă
a fiinte lor din alte lumi, men·
ţ lucrarea lUI Lucian din Sa·
mosata, ,,0 istorie ă ă
(secolul II - literatura ă ,,De
docta Ignoratiae" (Cusa, 1440),
",Dialoguri despre pluralitatea lu·
milor lOCUIte" (a lui Fontenelle
1686), un text pQstum al lui
Kepler (1634), o carte de ş
ă il lui Christiaan Huygens
(1698), de Voi·
taire (1752) etc. In secolul XIX,
Camille Flammarion considera ă
toate planetele sînt locuite, Iar
in 1909, astronomul american
Perclval Lowell, într-o lucrare
despre Marte, vorbea de eXIs-
ţ unei populatii extrem de
civilizate pe acest astru ş ex·
plica vederea canalelor drept re·
zultatul unei ă de ţ
Dar nu Simpla ă a unor
alte ă ginditoare a dus 'in
SF la situatIi ş episoade con·
flictuale, ci contactul cu ele, ra·
portul deci ce s-a stabilit între
om ş extraterestru, raport ce
avea ca scop luminarea ţ
umane pe mai multe planuri.
Demeter Ioaklmldis, într-o Pre·
ă la volumul despre extrate·
ş din ,.Marea antologie de
science·fictlon", ă ă in
Franta in 1974, vede acest ra·
port generat de trei cauze: 1)
89
curiozitatea ă 2)
teama ă de necunoscutul din
universul ce·; ă 3) spe-
ranta in ă ş ă 1n
perspectiva unui model. Aceste
trei cauze, ă ă
francez, nu sint neaparat legate
de aspectul ş ci
de atitudinile lor ă de ă
teni
t
ă pot ă li se ă ă
motivatii sociologice, deci psiho;-
logice: teama omului de ă
tate sau de ţ unui
ă nuclear.
De fapt, existenta ş
trilor corespunde mai multor in-
terogatii, angoase ş ţ de-
cit cele ţ de Ioakimi-
dis. Asemenea idei ş ă psi··
hice sînt surprinse in raportul
om-extraterestru la nivelul indi-
vidului ş la nivelul speciei. FJo.
rin Manolescu vede diferenta in-
tre cele ă nivele prin prisma
relatiei de contact: "La rîndul ei,
relatia de contact, esentialA din
punct de vedere etic pentru lite-
ratura cu ş poate fi
de doua felyri: Între indivizi ş
între specii. In pnmul caz avem
de-a face cu o'naratiune de tipul
enigmei, cînd, in raport cu oa·
menii, ş sînt incom·
prehensibili pentru ca nu ş
ce gîndesc, pentru ă sînt prea
mici, prea mari, pentru ca au alt
ritm de ţ ş se ă ca
ş prea repede sau prea
incet. Intilnirea dintre specii, im.
ă ca eveniment real,
preia toate alternatlvele de con·
tact exprimate in istoria umani·
ă ţ ă exterminarea ci·
vilizatiilor, colonialismul sau -
ă - schimbul de valori
ş coexistenta".
Wells impune pe pnm plan
ciocnirea intre specii. Ea va ă
mî ne ă ă
vreme in Meratura de anticipa-
tie, reliefind una dm temele cen·
trale, pericolul belic cu conse·
cintele sale. La inceput ş
ca ş lumea robotica, ş
trii sînt ă vrînd ă
ocupe ş ă ă umanitatea
prin ă iar
oamenii le opun resurse afE:!ctive
care se dovedesc in cele din
ă mai trainice decit taria ce-
lor mai complicate arme. Ime·
diat ă a doua conflagratie
ă space·opera ă
in ă ă astrale care' duc la
descoperirea unor lumi fraterne.
Micii omuleti verzi ă simpa·
tie ş ă aproape întreg
90
genul. ă cucerirea cosmosu-
lui ş pasul pe ă aceasta at-
. ă devine ş mai preg-
ă ă insa, ă
rece ş primejdia ă repro-
ă din nou angoasant rapor-
tul om-extraterestru sub semnul
aspira tiei spre ă univer-
ă care nu este ă atit de
ş de atins, care ă
piedici Ş ă de natura ă
spulbere ă ă
Raportul om-extraterestru, in
cadrul unei similitudini de princi-
piu intre fiintele ţ poate
avea mai multe grade: de supe·
rioritate, de inferioritate ş de
identitate. In majoritatea cazuri-
lor, ş sint ă gin-
dil;oare superioare omului in to-
talitate sau intr-o ă direc·
tie. Jean in lucrarea
sa de ă Ş fictiune"
(PUF, 1971), ă evolutiv
jocul acestor grade: "Cînd reia·
ţ superior-inferior dispare -
ş acesta este de obicei cazul as-
ă ă in SF-ul modern) -
ea este ă de o ţ la
fel-altfel care se ă
printr-un mod de ţ ă ş de gin·
dire diferit de al nostru. Van
Vogt in ciclul ,,Lumea lui A"
ă logica ă
drept o posibilitate de superiontate
'pentru rasa care o ă Van
Vogt sau Bradbury ş ţ ţ
vor ă ne arate ă existA o dife-
ţ ă intre noi ş ş
care ne sint superiori, dar acum
se ă ca ă dife-
ţ ă ă mai ţ În pu-
tere, cit in calitate. Acest lucru
ă ş ă ă calitate
depinde doar de noi s-a dobin·
dim, În timp ce puterea e strict
in ţ de ţ ă
Desigur \,..d nu putem ă pri-
vim simplist evolutia de la' pu-
tere la calitate. Celebra epopee
ă ca ş alte scrieri, ca
de "Cerul impotriva ă
mîntului" (1924) de Henri AI-
lorge, pun accentul W superiori-
tatea ţ armate. ă de pe
atunci ă se ă ş o ă
ţ ă de prezentare a extra-
ş în ,,Pe ă planete"
de Kurd Lasswitz, martienii,
care au o ă ţ ş ş o mentali-
tate ă unor oameni mai
ţ ă in conflict cu ter-
rienii di n cauza unei ţ
geri, dar ajung ă la ă sa
fraternizeze cu ei. ş ă
cel de-al doilea ă mondial
intilnim mai frecvent gradul de
identitate. El ă încrederea
intr·o ţ ş ă ş be-
ă intre galaxiei, co-
ţ de soli-
daritate ş intelegere Între po-
poare. în nuvela lui Efremov
ă astrale", ş
se nasc conform unor legi pre-
cise de ă în sistemul pla-
netar, asemenea celor de pe ă
mînt. ţ unor astfel de
personaje merge ă la similitu-
dine intre oameni ş ă
in "Nebuloasa Andromeda" de
ş autor. Gradul de identi·
tate se ă ă cu vre-
.. mea de o stare de ş de-
oarece ă ă as-
cunde poate o ă ca În
povestirea ţ de Ov.S.
ă ş nu
fato! de necunpscut, ci ă de
semenul ale ă planuri sint
imprevizibile" este ţ ă in
relatia om-extraterestru. Un
gest, o ş ş imaginea din
ă se ă se cio-
ALMANAH
Ţ
ş devine ă ,,Neo-
tenia" din volumul ,,Aporisticon"
de Mihail ă ă
acest tip de relatie intr-o ambi-
guitate ă ce ă
cu o ă in linia nuvelisticii
lui Daphne du Maurier. Adesea
ă identitate e ă ă
de mica deosebire, mica deose-
bire ş care ă fie
o ă ă fie un
avans de cîteva secole. Ea trans-
pare adesea atît la nivel de spe-
cie, cît ş de individ, cap moda-
litate de ă ă In "Stra-
niul caz al lui John Kingman" de
Murray Leinster, eroul extrate-
restru e diferit de- ·oameni prin
faptul ă are ş degete. De
fapt , ă mica deosebire se
ă unui ş avans de
civilizatie. Personajul aduce
ă mesajul prietenesc al
lumii din care provine. Nefiind
inteles. este inchis timp de
aproape un veac într-un azil de
nebuni. In fine, se ajunge În sta-
diul cînd semnalele sale pot fi
percepute. ş ţ medici-
lor este ă ă printr-un
tratament de ş la capacitatea
insului de rînd. ş acest lu-
cru, eroul reintegrat în masa ce·
ş a unei categorii umane
bornate este angajat ca scrib la
administratia spitalului.
Daca la Început contactul cu
ş e dificil sau chiar
cu· ă de stabilit, În SF-ul.
modern el devine aproape per-
manent ş permite un ă de
prietenii ş iubir.i între ă
ş ă în romane ca
,,Aelita" de Alexei Tolstoi sau
"Omul ş ă de Adrian Ro-
goz. Acum apare ş o categorie
speciala de ş in
proza SF: vizitatorii ş al
ă popas pe ă ă
ignorat. Spioni, ocrotitori, ă
tori - ş vizitatori nu
ă istoria ă ţ Pro-
blema OZN-urilor ş tratarea ei
în ă de ş ă extinde lite-
ratura ş ţ cinematogra·
ă despre asemenea vizitatori.
De multe ori ei sînt în ă
propriului lor trecut. Prezenta
vizitatorilor ş este abor·
, ă ş mai des in arta, ă po·
pularizarea ipotezelor lui ă
ken. Se ajunge astfel la iposta-
zierea ş nu numai
în mesageri ai unei civilizatii su·
perioare, ci chiar în ă ş
oamenilor. Intoarcerea lor pe
ă ă sau cu ă fi-

Ţ
nalitate, ş noi contacte
între om ş ă con·
tacte menite ă ă ă na-
tura ş istoria ţ Viorica
Rogoz împinge ă explica-
ţ a trecutului istoric prin agen-
tul extraterestru ă la a-Î atri-
bui o functie ă În În-
ă ş ţ speciilor. n schita
ei ,,Himerozaurul" din volumul
·,,Anotimpul sirenelor", persona·
jul are in ş timp caracter
de simbol, intruchipînd ş
ă ţ ă spre o ă de ă
ă
Aceste ă de ţ
istorice se inlantuie cu o rein-
viere a miturilor, cu prezentarea
sursei Aor. Gerard Klein ş in-
cepe cu ă rinduri po-
vestirea "Tunica Nessei": ă ă
cei din stele ş ă ă exuberanta
lor, ă predilectia pentru ame-
ă ş simtul lor pentru delir,
ă ă nai va lor ă pentru an-
ă ă ă veselia lor groso-
ă ă ă odioasele ş mereu În-
floritoarele lor traficuri, Tula
n-ar fi decît un morman de ru-
ine, Marte o lume ă iar
Pamintul - pe cît se ş ş - .
o ă veche". Aici extrate-
ş ă ş pentru
ă r lor legendele ş mitu-
ril,e. Frederic Brown reia in ,,0
ă la ş ă motivul arcei lui
Noe. In ă povestire, cu
ă ă intilnim posi-
bilul grad de inferioritate a ex-
traterestrului în raport cu omul.
Inferioritatea sta, ca ş la dracii
din ă ă Prepeleac", în nepu-
tinta de adaptare a nepamintea·
nului Zau la legile T errei, Încît
fortele cu care e inzestrat nu·i
sint de ni ci un folos. De multe
ori inferioritatea fiintei extrate-
restre este un pretext de a o în-
ă ş neutru, În vederea satirei
sociale pe care vrea s-o adre-
seze autprul ă în care
ă ş In povestirea ,,Lipitoa- ,
rea" de Robert Sheckley, anima.
lui care are darul de a se ă
cu orice fel de energie, prefe-
rind·o. pe cea mai ă În-
ş Întreaga ă ame-
ricana care ă in zadar
impotriva ei noile arme distruc-
tive.
Morfologia ş di·
, ă la inceput in ş ş in-
geri, ş pe parcurs o
din ce in ce mai mare diversi-
tate. Ea a fost ă sistema-
tic ş cu sagacitate de Ion Ho-
bana În studiul ă pe aceasta

SF

ă in care ă ă
locul detinut de SF-ul european
in crearea acestei ă ţ
ă ă de alti critici
. ş ist':lriti ai genului. "Fascinatia
inteligentei extraterestre", cum
ă Ion Hobana
atractia pentru personajul ratio-
nal neuman, traduce perma-
nenta ă a omului in
efortul ă de a ă tainele
universului, precum ş ale pre-
priei sale firi. Contactul cu ma·
rele creier din ,,solaris" de Lem
ă problemele de ş
ţ ă ale eroului. Dind proceselor
ă ă misterului, insoli-
tul ă surpriza ş sus-
pansul, personajele extrateres-
tre au un rol avertizator. Ele pot
pe de o parte scoate În ă
situatii ş ă imprecise sau im-
precizate: ă penibile, ş
pot protesta pe de alta ă re-
zerve de imaginatie impotriva
uneltirilor contta ă ş progre-
sului. Gerald Murnane scria în
1973 in "SF Commentary":
"Sint anume fapte de ă pe
care le putem întelege doar pri-
vindu-Ie din perspecti va ş ţ
ă Într-o lume de zei
ori de ş ori de ş
ţ din spatiu". In ă in·
ţ ă Întilnirea cu ş
nu este decit, ca ş În
ş o intilnire cu Pa-
mintul. Omul, indiferent cît ă ă
ş În lumea ă sau hime·
ă ş are ă pe ă
sau reface printre ş ceea ce
constituie esenta ă
esenta lui ă pe care o
ă ş o ă ş in ce are ea
mai elevat, În raportul sau cu
personajele cu care se ă ş
sau se ă ă ş cum
ă scriitorul James Blith in
volumul ă ă este o
idee", Terra este in primul rînd
un mod de a gîndi, un mod de a
fi.
91
{ AR-EA lOl LUC1(!n Ion Cil nu
n "1 0 lip.} Imprt's,..! CJ. ar
plrlme unul debutanl Scnsa
cu min Xl unui om ă
,1 prozeI în genere.
u (:' fi cu ti urmt'-' revendl-
c ,ta (;' Il-Ite' literaturi,
d, t'i. rll!em n Imi astf,l o prejU
d cata I-It> natura cnticâ ă
cel mal dm comodItate
S)l nceunOC'$lere
P 'nlru col LUCIan ă prac
t el anum't liP de' ă
C r, 1 am numI hteraturc' SF
,.le mtrospcct E ă El
VIn" in inlimplI"'area (cred) a
un ! nel.OI Slnnqente (ce tine
sOCiologIa I('(turll) de il oferi [ec
toruiul nu doar bptc senz"t,o·
n .... le, d cele mJl multe ori ilde·
v, rdte ('ntropll pentru un mod
de Istent21 ş CI o pre·
C'l'" pSIhIca dscrda, dar fune
tlC,,!.13 ';'1 do? .îdfnc me, in ceea
C JI ,-t(' individual
t .f pe-cllva modlficanlor-
t rt "pe care vutorul (din
( ' in ce m pro., )t) ni le re-
m
:\: ! autorul nu este un
n damen u D r carntltia'
I n of " Il' numai ş
r I md fl) r e apro
fi I' nOI tempor'll (pnn (lCU
l re un=- rlo.\Ounte aparent
nn c<tl -e, d<3r C3re, în an·
l(1b ti \iolumulul, i';ii ă pe
• r 1 functlon,11,tated), ci, in
r. rlmL rind, Umiln O anumIta
l I nu mare) ţ de lec
tor SI' ÎmI 5l fap-
h CI. pE'rsoo'lIele '(>';tUI :J('n'
rar sint de roarl multe an
OI' pntltat! ab"tractp, m lf' rl 1
)r' dintr·o d-.tâ., pr 11 • T Vlal
ro phn tt'mJX"r I tnllffi
n \- u mir, '! n' InlH nOI
r )fl e '"'inl m 1 .,pl Iti n
\ JfI"] I OI 11 t ) t Atu
lUI, .j'.)r Imi d_ ..lr
fItI de m r.r on
92
\/tne ,eu" acestea nu
ă privesc, ă ne transmite
ş ceea ce ne ă
o anumitA dIstantare, o marja
de ă aidoma celei oferite
de basm, în care participarea,
ş ă sub aspect emotiv"
nu presupune o Identificare
ă de naturil
,.Stranietatea" cartii lui Lucian
lomcl!. (pentru ă eXlst5 ş
ceva, în cel mai bun sens al cu-
vintului) vine din faptul ă
dmtr-o datA, te SImti personaj
Implicat al cartIi. Problematica
personajului devine brusc il ta
personalA, lnctt nu numaI câ
SImti nevOia de " te pune in si·
ţ sa, CI chIar ş dintr-o
data, acel personaj. Problema-
tICa acestuia nu m(li r.\mine
într·un plan abstract ă
CI devme o chestiune realJ., de
atitudine eXistentiala, a lectoru-
lui.
Cele mai Importante date ale
V11tonllui apropiat (modificarile
de blontm, investIrea cu puteri
nehmltate a unLu indiVId
ş 1n cel mal înalt grild, ni-
velele temporale ale unor expe-
nente futurologice, relatia dmtre
indiVId Ş ă din pro-
pnul ţ temporal ,Viitor, con-
tilctul cu o altA clvihzat ie, ş
sele' multtpltcate ofente, ă ş
unUi smgur indiVId, care se vede
smuls, astfel, pur Ş SImplu, din
umversul ş al existentei
sale habituale, relatia .. ă ş - a
tndlt,;ldulut cu obiectele medIului
ambIant sau cu _ fIintele aparti-
nInd acestui mediU sînt transfe·
rate in planul ţ noastre
reale, Ele devm nu numai ş
problematlci abstracte, mai mult
sau mtli putm teoretice, ci ş
facton ţ d,ntr·o ... ă in
cele mai adînci straturi ale exis-
tenteI noastre.
CaCI, intr-adevar, ce ar putea
face un mdivld comun, ă de
mecamsmele ascunse ale puterii
politice, dint r·o dat,) cu
puterea absoluti1? Sau, oare,
cum am reactiona fiecare dintre
noi, indivizi cît se poate de reali,
în ţ posibilitAtii concrete de
transformilre a trecutului sau vi-
itorului nostru?
ă ce realizeazA, cu maxima
eficacitate ă Lucian Io-
ă in prozele sale. EI Încar-
ă ş idei, le ă ă le
face ă fie, efectiV, ale noastre,
ale ă lector in parte.
Acesta ar fi, incontestaLi l,
meritul prinCIpal al prezentei
ă ţ Ar mai fi, ă ă indoiala, nu-
meroase altele, de ă
care, ă ă a deveni inSIgnifiante,
ă unei prime lecturi, conti·
gurind, În cele din ă
un text nguros construit, con·
ă real.
De ă o ă re·
ă de ă cntici\ privind
prOZtl SF ă era aceea
a folosirii (excesive) il onomasti-
cii ă folosirea unor nume
care ă ă ş intr-un
plan de supra ă cititorul ro-
mân de la sfera propne de inte·
res reaL Or, folosirea numelor
ă le zicem autohtone) de ă
autor (ce ar putea ă ris-
canta., într·un pnm început) cre·
un spatiu specific de sigu-
ţ ă de ş apro-
piere, putin ş În proza
SF, cum spuneam, chiar româ·

S-ar putea ă ca nu acesta
ă fie aspectul cel mai important
al prozei lui Lucian ă ş de
ce nu, nici chiar altele eviden·
ţ aici).
Ceea ce este ă (pentru noi)
de ordinul eVidentei I1ste calita-
tea ă a ă ţ
el, a sIgurantei ş firescu lui cu
care sint rezolvate citeva dintre
cele mai stringente prob!cmatici
ale lumii ă nu de ă În
mod SIgur de miine. $1 aceasta,
repet, printr-o problematizare
reala, de ă profund exis·

ZIUA CONFUZA
LUCIAN Ă
Editura Albatros, 1983
GHEORGHE Ş
ALMANAH
ANTICIPATI A <::;J.r
RESURSELE
LITERATURII
DE
Ţ
DANIEL VIGHI

SF
---------------------------
PREOCUPAREA ă a lui Ion Hobana
liter.atura de antiCipatie ş ă pnn ultima
ă ,;.Science-fiction. Auton, ă ţ
IdeII, aparuta 10 EdItura Eminescu anul trecut in
ş ş ă analitic!3.'. ş cum
?pus Ş cu, alte ocaziI, eseul despre literatura
ş ă ă ş mai intotdeauna in cJasi-
ă tematologice instrumentul cel mal sIgur Ş
mal complet de ordonare ş ă Faptul este
posibil pentru ă in hotarele genului ă ă sint
mai ales de ă ă ş ă Jude-
cata ă se face plecînd de aici, ă din·
spre fapt, dmspre ă ş dinspre ·rezolvarea
ei. Dealtfel, actul ă este el ş un pro-
ces ă sau evemment) pnn care datele
prezentului se ă prelungite in contururile
indecise ş fascinante ale lumilor vntoare. Din
motive, ş dm altele poate, anhclpatia si·a
urmat propriile-i obsesii, incadra bIle tematic, Indi-
ă la dinamICa ş devenirea naratiunii româ-
ş contemporane, care a perseverat dincolo,
mult dincolo, " de ţ evenimentl3le. Nu
este ă mai putin ă ă ă cantonare
ă ş ă ă ă în eveniment constituie
punctul de ă ş mdividualitate al genului.
Creatorul de antiCipatie sau are ţ ş m
ventivitate ă sau nu are mmic, par ă ne ş
ă cu ă ă ş genului.
ă "prestigiul" literar al acestei aparente unilatera-
ă ţ - prestigIU negat de atitl(l - nu il suferit ş nu
a diminuat, ci, ă este dovedit printre al
telp si de migratia anticipatlei, a faptului acestuia.
'In rellexlv Ş mstrumental (tehntc) al 11·
teraturii mari. Exemplîficarea poate' incepe de
onunde, ă zicem de la consideratiile lui Borges
despre Wells ş ă la stricta actualitate cind. în
penmetrUJ meraturn amencane, un scrutor, precum
Kurt Vonnegut, face din antIcipatie un subiect de
meditatie ă sau altul - Cinghlz Aitma-
tov, scriitor din spatIul literar soviehc,- care intro-
duce in chiar ţ romanului o povestire
science-fiction functionind ca fundal referential
pentru cîteva destine umane ă ş în
contrast cu modelul ă ă ş utopic al unei
lumi extraterestre perfecte.
Eseurile lui Hobana ă tlnqhiul de incI-
ALMANAH
<::;J.r Ţ
ă al cucennlor ş ţ ş al antiClpatlei in
operele unor ş recunoscuti al genului. ă
ă sint analizate cu o ă informatie "inadver-
tentete" ş ale ă ă in obuz de la ă
mînt la ă cazul lUi Julles Veme, ale ă ă
temporale cu ş lUI Wells sau a omului inVIZI-
bil În cazul lui Arthur Conan Doyle. Argumentatia
autorului converge inspre critica unor ş care
ă ş ş ş ţ ale autorilor,
ă din ele motive de minimalizare a genului ca
Ş cind creatorii sus-pomeniti ar fi altceva decît
ceea ce sînt - ş ş care ş ă în pro-
pozitIile ş subiecte de meditatle ş reverie an-
ă Astfel, acuzatii de. felul celor aduse de
ă contemporam lui Wells cum ă Timpul este
o IlUZie sau ă efectuînd ă ă ă eroul
nu a ă deloc, ba chIar hainele i-au ă
neuzate, pe ă faptul ă au fost mfirmate de te·
onile fizice moderne, dovedesc ş o ă neinte·
legere a statutului literaturii de ţ Toate
aceste obiectii ne amintesc - in alt plan - de ace-
lea care i s-au adus lui Emmescu de unii "contem-
porani ţ care refuzau estetic poezii pre·
cum ţ pe motivul ă poate con·
stata ă ş ă în ş lagunelor ă ă ă
si ă luminI le balurilar
BmeÎnteles ă eseunle nu ă numai din
ă ă ţ creatorilor SF de la
ş secolulUI trecut cu ş Sînt ă ş
posibilele Izvoare ş sugestn care au alimentat o
ă sau un motiv Sit'lt stabilite filiatii ş priori-
ţ Astfel, Ideea ă ă temporale ă
teoriile ă ă din ţ ma·
tematice asupra ă ţ Ceea ce ur·
ă ş ă eseistul pnn demersurile sale anali-
tice, dmcolo de preponderente, ă ţ ş
ă ş este relevarea dimenSiunilor umane ale
operelor' ş a implicatiilor exis·
tentlale ş SOCIale din ă rezolvate, acestea,
sau ă in ă prin modelele utopjce ale
lumilor vutoare oferite de ă ă in timp. In ace·
ş mod punctul de sprijin valonc al OmulUi
zibil al lui Conan Doyle il constituie nu ţ
nalul ă ci alienarea atroce pe care
o ş ă
In partea a doua a ă ă Pagini
93
dintr-o Istorie a antlclpatiei ş eseistul
ă cu ţ dezvol tind ş aliniind între
hotarele genului citeva opere ş citiva scriitori.
Ion Hobana ă Cd viziunile utopice ale lu
Ion Heliade Radulescu ş Ion Ghica sau sîmburii li·
vresti care anitn:.i. tablourile utooict! din ă
rii e de ă ale lui UiOlCU Golescu sint para-
digmele valorice ş germenii fecunzi ai începuturi -
lor anticipatiei ş
ă eseul cel mai substantial ş mai incitant al
int regii ă este cel dedicat ă ş
fice" ş de anticipatie ale lui Alexandru Macedon-
ski - ă ş ă al rozelor, noptiJor ş al
japonezeriilor gracile ş misterioase. Aspectele pe
care le ă Ion Hobana ă fast
imaginea ă con.temporahilor
lui George ă Ş acelea ale lUi Adnan Ma-
rino. Eseul ş din nou, ă mai era ne-
voie, cit de mult a stat ţ acestui mare -poet
sub semnul ludicului ş al ă ţ debordante
ş origi nale. Secventele "de antologie" referi toare
la studiile macedonskiene privitoare la nat ura lu-
mi nii ami ntesc de ţ ă ă ale altor
mari creatori ş de mirajul ţ ş ţ
a fenomenelor lumii - ă ne amintim de ă
rile lui Goethe în teoria culorilor. Eforturile poetu-
lui român în a demonstra ă de felul ace-
leia dupi\ care lumina este ă de vid, fapt
care ar demonstra c<i întregul Cosmos este un
pustiu negru, stau de fapt sub pulpana poeziei ş a
li terat urii aplicate in ş ă
Aceste ă ş alte ă - astronomia, ba
chiar alchimia (pretentia ă artificiale a sidefu-
lui) - ca ş analiza ă a povestirilor de anticipa-
tie ale lui Macedonski ă prin noi ă
nunte o personalitate ă in care s-au îm-
pletit dezordonat ş anarhic ţ ă gestul
teatral, umorul, reveria cu ţ de patentare ş
ă
Incheiem spunînd ă intreaga ă a
eseurilor tiin ultima carte a lui Ion Hobana dove-
ş o ă tn plus, resursele li teraturii de antici-
patie, capacitatea acesteia de a incita ş de a se
oferi ca material de investi gati e ş reflectare.
ALMANAH

SORIN ANTOHI
MA Ş - ş Imi
ă ă cred c<i era o certitu-
dine ă - a spune oricui
voia ă ă ascul te ă principala
conditie a lecturii ar fi alfabetiza-
rea. Acest truism aparent punea
ş in paranteze, ş cum ă
conving cu fiecare zi, ţ
ă - \ ea mi se ă sub-
ă de ce altceva ar putea .
cineva Începe · ă ă
Mai mult: performanta cititorului
imi ă ca ă actuali-
zare a competentei. Ş ă ă
În zilele de civilizatie audiovizu-
ă (în ă ă a ochiului ş
urechii), considerînd tot mai an-
xios eroziunea interesului pen-
tru ă proces care zdrun·
ă ş aceasti\ idealista ă te-
orie . potrivit ă ă
ă create, merg in ă
devenind ş autosufi-
ciente.
Controversata ţ ' 84
din poezie s·a constituit în tratrii
pentru ş garanta ţ
ş identit atea emble-
ă ă de s tereotipii
ale diferentierii) pina. Ia bruiaj re-
ciproc ă ă distorsiunile fun-
damentale vin de aiurea!) ş con-
fuzie, iar tinerii prozatori main-
stream se unesc intr-un desant
care-i cuprinde ă ş pe extre-
ş ş Matricea pluto-
nului ă simptomatic
ţ ă impunindu-se ca
pervers substitut de criteriu
axiologic, dar ş ca ă
strategie de a contracara efec-
tele retragerii dezordonate a ci-
titorilor pe a1iniamente postinte-
lectuale.
Antologia Alpha (Scris ul Ro·
mânesc, 1983; vor exista Beta
ş 1.?), ă de Alexandru
Mironov, Ion lIie Iosif ş Radu
Honga (cuvint înainte al primilor
doi, postfaU1 a lui Adri,m Rogoz ,

Ţ
ă înaintea crucialei ă
tuiri din 1980), ă memo-
riei regretatului fan absolut Mi-
hai Ionescu, e tot o ă
debarcare ă De ă ă
gruparea s-a ă pe conside-
rente aproape consecvent lite-
rare, important fiind faptul ă
toti antologatii scriu S.F. Unii o
fac de citeva decenii, altii, de
ţ ani, unii se ă exclu-
siv În ţ elastice ale genu-
lui, altii ş ş notorieta-
tea În ă umor, ă
ă Diversitatea socio-profe-
ă a autorilor este de ă
ă de importante deosebiri
de s til, ă ş ş la
simpla citire a textelor. ş ai
cuvint ului ca Vladimir Colin co-
ă cu ş minuitori de
prefabricate literare ca Gabriel
Manolescu, diletanti ş În
fan dom ca Radu Honga vin
ă la ă cu scriitori de
profesie ca Dan Culcer. ă
ă ş invadatorilor pune - para-
doxal? - mai bine în ă ten-
dintele, curentele, ă
schismele.
O contributie de nivel medio-
cru este cea ă de
productiil e unei Ioana Petrescu
- scri ind "AlIo" ea ţ ş un
viitor in care ţ ă a lim-
bajului va fi simplu exercitiu
snob, iar relatind pariuri pe
ţ ă ş Coca
Cola ş ă fantasme banale
- , unei Carmen-Madeleine 00-
roianu - care ş fi lungit simti-
tor o ă ă eroul Sen ar fi
purtat numele de Haralambie·
Protopopescu, ă vocabula
Sen are o ă record (nu-
mai pe un rind patru!) -, unui
Eugen Moraru - ce ş can-
dide ă în prelungirea
pancartelor ă (v.
proza "Nu ţ florile!) - unui
Mircea Ş ă - personajul
din ,,0 zi ă În care, prin-
tre altele, fi losofii sint ă ţ
În ă cete ş ş opti-
ş ă munca. Ş o
ţ ă ar putea umple ,
lungi pagi ni de ş ă ţ
ri zibile, fraze discret (in sens fi-
zid ) negramaticale (nu cred ă
sînt programatice, ca la o Emily
Dis; kinson).
Intr-un fel, antologia Alpha
este ş un compendiu al celor
mai ş rezolvari pentru
problemele noastre de fiecare
zi, astfel ă imediat ce legea de
compozitie se ă pentru
fiecare text, orice escapism dis-
pare (Ion Hobana ş ş un
paradox cu "Cea mai ă din·
tre lumi", proiectind în viitor un
topos leibni zian, dar e caz izo-
lat). ţ ţ ă in
minte travaliul neobosit, colectiv
ş re·anonimizat al copiilor din
cenaclul de ă de la Vultu- .
ş autorii unor serii de ima·
gini cu satul natal in anul 2000,
care fac din Houston ori Baiko-
nur ş palide ă Astfel,
se ă cheia ă ex-
ă pe care vreau s-o dau
in clar: acuma mergem noi În-
cet, ne mai poticnim ş mai re-
ă dar, nu se ş prea
bi ne cînd ş cum, totul va incepe
ă se schimbe, ţ ce-
lui de-al treilea mile niu va
irumpe
Punctele de maxim ale antolo-
giei craiovene se ă În
general tinerilor. Mihail ă
mescu revine cu trei piese ale
remarcabilului volum Aporisti-
con (net ă ş o s pun spre
ă de ultimele sale creatii de
care am ş ă confirmin-
ş ţ ă ă
prin debut rapid ş profesionali-
zarea conditiei de autodidact.
Dan ş e prezent cu ă
texte în colaborare cu
95
Doru Pruteanu) frecvent publi-
cate, care dau indicii sigure citi-
torilor ă un autor de talent,
ţ prolific (activismul SF il
ă enorm) dotat ş în ex-
ces cu spirit critic. Dorin Davi-
deanu, un Dan ş ă ă
ţ are ş ă ţ ş de-
fecte, dar e mult mai ţ ener-
9!c ş lucid, Leonard Oprea, dis-
cIpol declarat al lui Vladimir Co-
lin, e un bun stilist, neatent la te-
zisme, iar George ş ş
Alexandru Ungureanu par a fi
cei mai Înzestrati pentru antiuto-
pie ş grafomania ă ş
ă a unuia se desparte,
net de cinismul placid ş chema-
rea pentru raetiografii sociale ale
celuilalt). Imaginea ţ ti·
nere de autori SF se poate cit
de cit intui ă lectura celor
ţ mai inainte, dar ea se
cere· serios ă in viitor.
Cu Mircea ţ ă ş autorul
volumului Cuadratura cercului
(din care sînt republicate cinci
piese antologabile de cel mai
exigent editor din lume) atingem
zona scriitorilor ş
96
Victor Kernbach estle ă co-
mun umoristic, George Anania
ş Romulus ă sem·
ă un lung ş descurajant co-
laj (de la portretul romantic la
realismul socialist), Ovidiu Riu-
reanu e prolix chiar într-o com-
punere ă ,,Redundosto-
pul". Horia ă În "Procesiu-
nea", ă grandilocvent
ceea ce pare mai ă intro-
ducerea ă (Bunyan ar fi
ă ă pe ginduri la Ghighi
T eibrich, ai ă eroi sînt
ţ ă ş Clipa ă
a unei povestiri gotice, iar Edu-
ard Jurist, ş din scenariile
sale radiofonice, e moralist -e-
colo rezumabil' astfel: cine taie
azi un pom, miine se va da la
om! Veteranul Adrian Rogoz
este pacifist ă ă prea mult far-
mec, Vladimir Colin, cu
"Lnaga , ă un excelent ecou al
lui Lovecraft. ă ce ă
paleoastronautic Patimile, Ale-
xandru Mironov se ă cu
Ilie Iosif Întru alte istorii apo-
Crife, trecînd savuros În registrul
comic-satiric (unde cel de-al doi-
lea pare foarte dezinvolt, jude-
cînd ă textul ă ă
rea lui Pierrot"). Proza lor, ,,la
multi ani, 20oo!", trimite pe cu-
ă la adresa de la care
ă almanahul de ă unde
mai multe personaje (istoria lor
ă e ă -
între care ş ă ş tot
"schimbul de poimîine" - se pre-
ă pentru revelionul 2000.
ă ţ ă ă
antologia de la Scrisul Româ-
nesc pune pe masa ă de
lucru ş sub ochii ş
fani un grupaj reprezentativ
pentru starea SF -ului de acum
doi-trei ani, un bun punct de
plecare pentru ţ antologatori
ai domeniului.
ă ă ă ă
ă de omisiuni recenzie nu
mi-ar fi ocupat timpul de lucru
socialimente necesar ă s-ar fi
implinit visul lui Ov. S. Croh-
ă din ţ "Un capi-
tol de istorie ă critiel1
dispar prin ţ de
fictiune, iar ş de ă le
iau locul ş sînt ş in cir·
cuit închis cu cele de creatie.
ă asta, ni se spune, "oame-
nii ş ă vedea ş de
ă
INVERSARE
VIsa Se culcase ttrzlu Ş
acum avea ş
Prmtr un efort de ţ pa
trunscse În alt.) lume, el ş
suferlae o 1Ilversare. percepea
timpul drept spa11u spatiul
drept timp, Ş ce era mai rau,
pnzonierul cludatei
lumi ce o inventase, nu se mai
putea elibera. nu ş mal amintea
poarti1 de Intrare in lumea lUI de
ş
Dlminet3 se trezi cu ă
grele la ochi "Ce vis stupid!
N-o sa mai dtesc carti SF
seara!" Ş ZIse enervat. Se Im·
brâca, se ă ă minca ceva.
"Ia te UlU\ ce tirzIu este
lC
, facu el
ş biCIcleta Apoi Ş
deschise ceasul, .p sui in el ş
pleca la facult-ttc
Ă Ă IONESCU
ALMANAH
Ţ
SUB
SEMNUL
CLEPSIDREI
DAN PETRESCU
NU NUMAI destinului, cum spunea cineva, Îi
plilc simetriile, ci ş fantasticului, care ă din
romanul gotic ş ş ă coresponden·
telor simetrice ş ceea ce tine de ş lucru, a
ă de ţ pln3 la urma, ă
n!toasa ă tn ordinea acestei lumi, cu atit
mai mult cu cit ea este ş ă adeseori la ă
tn unei autre rezultatâ in ă ă ă
dintr·o simpl.l inversare; ce de ă
intradevlir, poate fi ă intr-o scriere de Wells
pomenite'!! de Borges, un om "se intoarce dlO viata
cu inima in p.Jrtea ă caci a fost cu_
ş inversat, precum intr·o oghnda'? O
lume cu totul inversatli n-ar fi decît copia ă a
lumi, a ă putere de refacere nu este
deloc ă de inver!idri, ba ă ele ii
sint structurale. Literatura fahtasticd ă adesea
Impresia existentei unui principiu de simetrie care
ă intr·ascuns ş metamorfoze,
l1parent inexplicabile; de pild.l, in volumul de nu-
\lele apartin1nd lui Paul Alexandru Geornescu,
Casa Weber sau ş din noapte (eR, 1982),
o imagine livresci.l ă seama de la inceput de
ă ordine aecret.l, mascatA de o aparentA de
zordme:. naratorul ş pe o ă ţ ă de ceai in
Vila Weber, amestecate, carti de HeIsenberg ş
'Agatha Christie, Lobacevski ş Boccacio, Eras·
mus ş Robespierre ş imediat reconstituie un prin
clpiu care ă exp1Jce ă lor: "La unul este
nedeterminat universul pina la ulhmul element, la
alta este nedetermlO.)t cTlminalul ă la ultImul
capdol, unul ă ş il patra dimenSIUne a spatiu-
lui perfect deschis, ţ celuilalt a patra
dimenSIune a paturilor conjugale imperfect Inchise,
iar ultimii ă perechea ideala, al doilea- face
contra la ceea ce primul scrie."
Nuvela care dd titlul volumului se va derula În
continuare dupa acest gen de exigenta hermencu·
flcel, unele texte ale Jui Mircea Eliade, in special
Secretul doct orului Honlgberger. de
nemarturisit model. Astfel, 10 ambele cazuri, un
narator cu ă pentru ocultism ă
un jurnal care ă o ă SUprîl
ă ă de contactul cu IOdlanismul;
descifrarea sau pur ş simplu lectura Jurnalului, ca
act hermeneutic ş ă dispaTltia feno·
menului cercetat, precum explicarea fantasticului
il ş - ş ceea ce este mai
printr-un demers mimetic izbutit, printr-o imitatie
care, fiind ă se ă ca Imitatie Ş de-
vine contoplre, contagiune. De aceea naratoruJ dIn

Ţ

SF
Casa Weber ... ă l fenom(!Tlul In·
vestire ţ a cUIva cu dilTurr extr nalurillr
Cpea ce. Ia ş ii este tonhrm<}f d folhtom
proprietarului respedivel CilSe .. nu trebuw ti
ş )urno.llul '1 AsI,) predlspune la c. 1L:I
giune " - Ş mal mult dcdf atit. Ia Slm"lnLlI
destinul lui Webt>r trecind .asupra herll'K:neutulUl
dar chIar acest deSlln se wpusese, la rindul u,
ă unei profetI! in curstll unei ..1edlnte
medicul OttoKilhn cu contur,
de guru ct1re ă Ş in celcJdlte nuvele ale \lolu
muJui lui Polul Alexandru George&cu) Îl dezvAlUI
lui Weber vutorul sub forma urmatoarelor
In manIera lui Nostradamus' Solel! (dU h,mt etl
deux CilSsi-.' Soleil levant \;amcra mOIt! ! C Il
ronne pasS3 des loups <lUX h9l"e: I So1c11 Cdlh .. h.lnl
b,gre'/ Grand chef, gn.nd' F elIm, p, ys
mang",a; Tout son soul et par sUlle 1_ I Pen
dimt seras empnsonnil Dans Jo..lur '. ef te.
turei Sorlle y auril pour un "&urhomm I Eva
millS en fanI6me', prime1 parte fnmlte 7\' razbOiUl
ce 5e preg'itea (sfnh:m in ş cum o atesta.
jurnalul). ultima la inchiderea lui Weber Într un le
gar, in umforma cu sIc,) galben:i care 1 1
pe evreI. cit despre evadare. ea pare _1 se fi
trecut aidoma despnndetli doctorului Honlqberger
c.)lre legendara Shambllla. grat e c)(crclt,tr11 unor
facultati paran,ormale (in Indl} numite siddhi), dp
corporeizante (marturnlc Jurnalului lui Weber u
fost consemnate, la distanta, dt' Otto KJhn, C.\rUI
Î-au fost tnmise pnn telcpat· , de pn.lon.erul dm 1.1
gar); ar, ca ă reillizi;\rei;\ profet.i este
un caz de slmethe unul d" '\!metrle 10
versa apare in urllhlloareZl nu\.-clJ, Falsa moarte
a lui ,Julio'sau ceasornicarul ă perwnaJul
prinCipal $1 Tluratorul acest('l,] t 1 Carac un
curs despre fantastic. cu anilllze p t x1el lui
Cortazar·· ş nu tJ'ttimp!dtor. p II I 3 ti]'
, Pr :-.a nUI'{J J tlf'ld o m "1 '8 , li r (it
(,a P9 ca'E' /Llm li. lui Weber o f /9 n ti ;;I.i.
du-/. ta 'enom 1 si IJI,tor I dSf v 1 el <1 I 'ar
ml/lu'. tr·burl/or Ch·'.Ir fJ(C 1 & ,; ,
dO!CIl.i1l COIO'pC' r.onf'll tefl are. r: I "p il 1.:
I Col 8 II" M'fCfJa f adt'J o-'to 8' e CIl ara
dind" 1) pe,m ·tI r/lCEI it r n
1'851"(1 (pe strada Mlntlllt'ah). (Pel .. "na). fU (Ini
nito la BUCM" .... ld). r) , ... ". • r,
prE"1V
... .r't. d.. I Ş
dac.!i Illd .. IIm d lo·"_".,i l'i.<.I Ş f
parte (m Antolog a nun'lel fantast te. U
141), I .11 {} ,.. ; .. de' I ..1 p, ti ş
ş Pf(I\; ,dli'rna An
(wproprJ .l\nRe\i" I.:1R
L" ,
cea da de-
1970 p
loc "
M
,)
97
tia din ă -el ă studentilor un fan,
tastic de gradul II, care e de ă a crea o lume
srevni (1n mod, adica invers, ş ă voca-
ă citita p0 dos rezumindu-i esenta); un alt semn
al ă este reaparitia lui Otto Kahn, sub nu-
mele de Canoto; ş in fine, mversarea atit de sem-
nalizata consta În faptul ă un ă oarecare ti
ţ ă naratorului, În momentul cind acesta se
pregatea ă rosteasca o ă despre C:orta·
zar moartea lui Cortâzar (Julio), cu detalII, ur-
ca de fapt ă moarte ă îl loveasca
ă o vreme pe ş mesagerul ei, exact în cir-
cumstantele falsei morti a lui Juho; iar naratorul
va rezona astfel: ,.... Pedro Miguel a ş faptul
fantastic de a Întoarce clepsidra ţ sale: În
timpul premomtiei, viitorul a devenit prezent, iar
În timpul ă trecut."
ă texte dm volumul lui Pau] Alexan·
dru Georgescu (cele Trei vise) folosesc unul sau
ă d10 cele "doua aspecte ale Jocului de-a SI-
metria, intrinsec fantasticului; refuzul acestui JOC,
capabil de a se amplifica in tarifiant o ă ce pro·
ă aparitIa unui dublu conotînd, tot În epoci is-
torice tulburi, inchlzitorialul, se poate uneon tra
duce, simbolic, prin spargerea oglinzii: ş se în-
timpla În una din povestirile fostului "cerchlst." Ion
D. SÎrbu, ă în tonalitatea Golemului lUI Me
yernik - Nu ş cum spart oglinda ..• (in vo-
lumul Ş B ş alte povestiri, CR, 1983);
dar ne vom opri la alte doua texte dm acest, de
altfel, foarte bun volum de ă pentru ă ele
cultiva efectul de fantastic de C<lre ne ă aICI,
metaforic dezignabil în ş de intoarcere a
depsidrei.
Astfel, Ş B ă ş utoplei ş in
ă in care utopia traduce aSpiratIa mtelocra
ă de a aranja lumea vie ă recile canoane ale
splntului obsedat de ordme Ş ş - ş ex-
perimental al acestei tendinte. In atopicul Genopo·
lis, un ă în psihologie experimentala, Fro-
nius, se ambltioneaza sa determine doi ş ă
colaboreze ş (aceasta dupa ş unuI
experiment anterior, cu albine, in care, aduse în
conditii speciale. reginele ar fi trebuit ă se com-
porte ca ş "simple ă ă de
miere"); substratul sale se lummeaza
ă ă From'Js nu se ş ă dedare: "Eu
consider orice experienta cu ammalele o expe-
ă cu omul". Ceea ce ă se poate prin
urmare CIt! ca o ă doi ş ş la egali
tate ă ş ţ ajutati ca s-o ă sînt
ş intr-un "cîmp psihologic" ("Poate chIar
unul sociologiC", ă Fromus); ă
ei nu pot ajunge la bucata de ş decit ă
unul din ei ş ă instinCtul în folosul celUIlalt
ş se ă pe un talger care ţ ă trapil)
ţ accesul la ş ă care rol unle
ar fi trebuit ă se inverseze, ca cel de·al dOilea
ş ă se sature Ş el, ceea ce, ă o vreme,
se ş ă numai ca o inversare <lbsolut simp·
ă se produce în acel moment în ţ
lui F ronius: de unde la început el VIsa la eradica'
rea ă "sursa atitor rele, /. . ./ ţ <l
mizenei sociale, a sistemului car€" ne tme ă
mînzi", atunci cind ş ajung ă ş execute
perfect numarul, ş Fronius îi ă ă
98
ă pe s..lturate, debMcce, constiltJ.se el .. "În
data ce se satura, Încep sa se Joace" Ş elementul
ludic semn al ă ,.le deranJI:',)zil dlsclphna
ş cercet3torul este adus la a profes.'l
dialectica: , .... lipsa de foame creeaZ<l hbert<ltca, h
bertatea ă fantezl<l, lur fanteZIa, carE' ş
artele, este in ş timp ş inceputul dczordlOll,
ş numarul unu al dlsnphnel
ApOI, in vreme ce Fromus Ş ă expen·
mentul la un congres la Strusbourg, meg.1lltal.ea
ş ş in virtute,) mor uleI bmccu
noscute macar de la La Font;:une .,L,) ralson du
plus fort est tou,aurs la meilleure"; ş A îl
ş pe B ă stea pe talger tol timpul, ca numai
el ă se Infrupte dm ş pSlhologul dlspera
PUtlO, gindindu sela soarta omemm il} care :,aulo-
mat cel prost, Ş lenc:?, Ş citne de\.lne tiran Ş
exploafator", pe urmJ, ca spre a ratifica zdrobirea
celui slab, decrete,aza ă vmovat de sîngele ap'drui
în "arena" sa expenmentak3 este numaI Hcrmann,
omul ă de serviciu; este ceea ce crede Ş narato-
rul, profesor de ontologÎe. ş IdeIle
in ţ de ş ş a colaborarII roz"toa·
relor; nimiC de mirare ş daca cel dOI ildopta
În final punctul de vedere al perseculonlor. ocul
ş ş de dragul utoplel, precum ş inabu
ş _,discursul vlctimar" ,,TrebUie UItat. trebUie
ignorat tot ce s-a intîmplat post Strasbourg" ,
Cel de-al doilea text al lUI Ion D. Sirbu care sar
preta ahahzat din unghiul f"ntastJculUi este acela
intitulat C:imex Lettularia; mtng<l este SImplu de
rezum<l!, un ins ş nOdptea de ş se
duce ă reclame faptul admmlstratorului Imobllu·
lui, IOvalid, pensionar, fost colonel. ş acesta ii felce
o ă filozofie, b<lzata pe schimbarea. mversa
rea, bascularea perspectivei asupra islonel: evem
mentele Istonei umane n·dT fi, în realitate, decit
ţ istorieI mult mai zbuclumule a mIcro-
organismelor, ş (egah. spune bJtrinul. cu
oamenilor. Încît moartea unor ş ar
antrena automat decimilrea corespondl!nta in rin·
dul antroPQlzllor Ş aceasta pina la Ideea ca, de
fapt,lstOJiiJ um.:tna este mstrumpntul unuI . fatill
principIU al echilibrului stattstic· · .. nemtll au m\l('n·
tat stricnina: ş pe loc, l au adus la pulere
pe Hitler ") Ş natuml. il ş ţ faptul cu bie
tul reclamant va priVI de · illCI ÎOillOte ş cu
ş sentiment al uneI ·,taine" care lasaI
ă "ca o C<l o amenmtare". insc.amna
ă el a devemt senSIbil una dlO sursele f,mti\'5tl
cuiUl, subsumabil.! Ş ea semnulUI clepsld'rel schlm-
bare<l punctului de vedere asupra acelUIa,;;! set de
evenimente; teorettc, ă vanere a percl'pttel
este ă de VIctor Ivanovlci, folosJla de cite\.;)
ori de Crohmi.lIOiceanu in ale s<ll(> Istorii insolite
ş tine de efectul de msolita-re sau ins!rumarc pe
care Sklovski 11 desemneaza ca escntd a arte! hte
rare, dar pe care Eminescu il slOtetiz<l i,n fraza de
Început a nuvelei .sale, ă Dionis: " Ş tot
astfel, daca inchId un ochi, vad mîna mea mal
ă decît cu amindoi." Fantasticul contribUIt? ast
fel la zdruncinarea automatismelor noastre per·
cephve ş ne ă ă consideram lumea cu un
ochi mereu ' proaspat; Ş poate nu intimplator um·
(orma ş fatala scurgere a timpulUI ('ra scand::tt8 la
cel vechi de rdsturnarea c1epsldrei.
ALMANAH
Ţ
PROSPETIME
SI, FANT'EZIE

SILVIAN IOSIFESCU
ULTIMA carte a lui Vladimir
Colin, Xele, motanul din
w
stele
_ o uluitoare aventura po-
ă pe indelete in ă
capitole complete, se _ ş
cu o ă ş 10
cele ă teritorii în care sc;:mtc:
rul a ă pirtie: basmul Ş
ţ ş ţ ă Harul rîsulUI Ş
al fanteziei,ce ă cu
ş gratie ş cuvîntul ş viZIU-
nea ă celor citorva sute de
ale poemului ă la
editura Ion ă o fiziono-
mie ă
Basm? Joc anticipativ? Paro-
die a basmului ş a anticipat!ei?
Autorul Basmelor omului Ş al
Pentagramel, ar mai
dintre ă ţ care au
ă lume a basmului Ş
au dat fantasticului ş ţ vir-
ţ ţ filozo.fice, sen-
zorializate, cu totul fent.e de l!5-
ă ori pedantene,
cînd-o tot aUt de sigur spre vu-
tor sau trecut ş mit, suprapune
aici cele ă planuri folosind
registre fanteziste. De aseme-
nea mijloacele parodiei care, ]O
mod paradoxal, pun in valoare
constructia ă i
De la primul capitol - n
careI Xele apare - ă la
Capitolul 9 ş finalI totul re.ln-
ă in normAl. ţ mIra-

Ţ
culoase pe care le ă ş copi-
lul narator trec mereu, pe ne-
ţ de la fant_asticul con-
struit în cîte o imagme memora-
ă ş dizolvat ă de z!mbet,
la alura ă ă de
ş clip iri din cu
nul esential al unei fantez\l ver--
bale care face cuceritor jocul. E
nevoie ă mai ă ă Vladi-
mir Colin nu ă ge-
nurile în care a construit, timp
de trei decenii scrieri de neui-
tat? Ş alte modele ale genl!lui,
parodia lui n.u ş "obiec-
tul? Dar ă aICI o remtoar-
cere a lui Colin la poezia nicio-
ă ă ă În
afara ă în mai toate
ă ţ <lnterioare. As_tfel e imagi-
ă ivirea motanulUi extrateres-
tru: ,lmi ă cl! o zi
înainte/ ă ă vme <:ilO Al-
debaran/ ş cu ş ş cu-
vinte/ menite ă ă ă ă
drept motanj ceruse. la
noi." Nu ş mCI motivul
avatarului al schimbului de indi-
ă ţ Între motanul din AI-
debaran ş ă
schimb propus ş acceptat cu
degajare: "Ne·am privit În och!
ş ne-am strins mîinile tare/ apoi
ş ă coada in jurul meu/
ş m-am ţ ţ
Metamorfoza e surpnnsa 10 ver-

SF
suri În care poetul vizionar se
substituie parodistului: "Vedeam
noian de stele ş cercuri colo-
rate/ ce se-nvirteau ş
explodînd/ ş capul ml-I sImteam
pornind sil se dilate/ ş
ă ă c.a Ş cmd/
ă ă dintr-un ţ ce r:-
o
putea ţ ă galawxle!
aurie/ cu SOT! Ş lumi, se prabu-
ş În mine." .
Tonul ş ş verbul
cu o inventivitate ă ă OlmlC
trudnic ă capitolul ur-
ă intitulat c':l_ tilc::: ICU pu-
ţ ă atîta ş ntr -o
ă de ţ ă
în clubul F: "Clubul ă F, se
ş ă ă ă f.asoane/
formule finite cu fantezle/ folo-
sind febril fel de fel de filoane/
fortamente fortuite ... "
Nu vom încerca ă parafra- .
ă pedestru gra-
ţ ă între ă fan-
ă ş surisul parodlel. T re-
buie ă amintit ă poetul e in-
ă ă ş în ă ă prir: cele
ă capitole de desenele inven-
tiv-spirituale ale lui Tudor Jebe-
leanu, care nu traduc, ci
ă cu u!"'. zîmbet propnu,
ceva mai mahtlos.
În final, anticipatorul ţ ă
o ă la tonul ă ş Speranta
ă autentic: "Visez la noua
ă înt1lnire/ cînd un savant
ş nu un ă
Întreaga omenirei îl va Întîmpina
pe solul din Aldebaran."
ă formula ă cu alt
prilej de o scriitoare, Xele, mo-
tanul din stele e un poerr:
adresat copiilor Între patru _ Ş
ş de ani. Citit_orul de he-
care ă extrage e!
lui proprie, cu ţ sa-1 _fi ra-
mas grauntele de
de
Sint daruri pe care Vladimir Co-
lin le-a ă intacte_
99
FIECARE nou exeget al unei
opere hterare de mare populari-
tate are de luptat cu remarca-
bila inertie a gustului public pen-
tru a Impune tiparele propriului
subiectivlsm. Efortul de schim-
bare este cu atît mai important
cu cît ă si tuatii in care ima-
ginea ă a autorului re-
pus in dIscutie este ă ori
ă cu ă iar corec-
tarea ei ş opozItia unui
OrIZont de ş mformat de
reductIonisme. Acestea sint re-
dutabile in cazul popularitapi dI-
fuze, paSlve, incert ecou Ş efect
Temanent al unei receptaTi ac
tive ce apartine trecutului. MIr-
cea Oprita, autor de ă În
SF-ul nostru - in dubla calitate
de creator de fictiune ş analist
-, are ambitia ă neajun-
surilor ş riscurilor ce decurg
dintr-o asemenea întreprindere
scriind H.G. Wells.
ă (Albatros, 1983), una
dm foarte rarele ă dedicate
in ultima vreme unui scriitor
ă
Wells, o personalitate mai .vio-
lent ă decît ne-ar
ă ă credem amintirea lecturi-
lor de ă a
putut ft ă in ă ă ă
- cel putm la nivelul premlse/or
- cu realismul: , Chez Wells l'es-
prit lom de 'mar-
quer la revanche de l'imagina-
ticn sur la realite, s'al imente de
celte derniere_ .. " (Edouard Gu-
yot, H.G, Wells, Payot, 1920,
• pag. 68) ş mai ales in ă so-
cIaliste, ca profet al ă
ă ă clase (un atare pres!l91u i·a
garantat editii in tIraje enorme ş
come':"lt arii cntice, bombasttc fa-
vorabIle). la ă ă des-
pre cel care a scr is
timpului s·a spus ă ar crea un
model de ş ă care pierde
contactul cu ceea ce antlpsihia-
trul R.D. taing ş "pre-
sent self' ş ă o disbciere
ă un fel de nebunie,
mai exact "a kind of
ele schizoph renia" (WIlli am
Bellamy, The Novels of Wells,
Bennett and Galsworthy:
1890-1910. London, Routledge
and Kegan Paul, 1971, pag. 59).
Orwell, in eseul "The Redisco-
very of Europe" (m Li stener
19 martie 1942), compara utopi:
ile wellsiene cu Brave New
World a lui Huxley, sesIzind
contrastul dintre ele, ă
a contrastului autorilor - unul
100
UTOPIA
AL/VE ANO WELLS
ă ă dezum-
fiat, unul crezînd inocent in pro-
gres, ă ş ă Pro-
gresul, ş cum fusese conceput
"in pnmele zile ale aeroplanu·
lui", era "tot într·atît o escro-
€herie ca ş reactIunea" . Aceste
cuvinte mai tan, ca ş altele, I·au
ă pe Orwell sa inregistreze
in jurnal (ef. War-time Diary.
27 mari le 1942) pnmlrea unei
scnson in care Well s i se. adresa
in fout letter words (un obIcei
epistolar wellsian atestat ş de,
pnntre-altii, leon Edel, în monu-
mentala sa bIografIe a lui Henry
J ames) . Puncte de vedere
! aproape la fel de greu de subsu-
mat unei aprecieri glqbale-- au
formulat ş alti interpreti,
de la Darko Suvir:! la Florin Ma·
nolescu, de la Pierre Versms la
Ion liobana, de la luri Kagarlitki
(pe ă prefata edItiei ruse a
operelor utoplstului , in Occident
a circulat cartea sa The Life
and Thought of H,G. Wells)
la Kingsley Amls. Care este 10·
cuI lui Mircea ă Într-o ase·
menea ilustra serie, ce contnbu-
ţ aduce el?
Scrnt orul român ş ş o
tratare ă a domeniului
de cercetare, iar Utopia mo-
dernA ş Wells devm astfel nece·
sare restnctii concentnce ale
obiectului studiat, utopia ş uto·
pismui ca structuri de profun·
zime ale mentalul UI colectiv. De
la speculatiile termmologice (din
care, lucru CIudat, ş toc·
mai cea a lui Morus), Mircea
ă trece la ă ă ă
nilor utoplei moderne, pe care
le distinge in Platon ş Swift, se·
sizînd pertinent ş ş lui
Wells de la sumbrele anticipatJi
dtn tinerete la mesiamsmul exal·
tat dm ultima sa ă un
drum opus tendintei generale de
evolutie a genului - accentuarea
colorat urii distopice. O notA
speciala este ă în "desco· -
perirea vuiorului" de ă uto·
pla ă ceea ce ă
cetatea ă sub zodia para·
SORIN ANTOHI.
ă a ă sco-
tind-o ş din conditia de ac·
cident al geografiei. In ş
ordme de idei, Gerard Klein
nota în teza sa L 'utopie mo-
derne (asupra pe rio adei
1900-1956): "Nos utopies sont
des plans que nous tirons sur
l'avemr, et non plus comme au-
trefois sur I'absolu."
ă de reformator me·
siamc, latente în creatIa ă
autor de fict iuni utopice (de re·
ă foarte preocupat ă le as-
ă în pliurile discursului, toc-
maI prm aceea exinhibindu-Ie) , -
sînt extrem de explicite la
Wells. Insistenta lor, scandarea
ă a sloganelor unei
"ideologii a himerei" (Mir<ea
ă eterna revenire asupra
prinCipiilor fericirii calculate
(intr·un decor fourierist, ca in
Oameni i ca zeii), ni-I ă pe
autorul englez - acuzat de inca·
pacitatea de a ţ chestiu·
nile sociale ş politice (de J o-
seph Conrad in ţ de Or-
well spre ş Între altii) - ob-
sedat de Imperativul mistic al re·
novatiei, incercind ă exorcizeze
scepticismul cu frazeologia ele·
ă a programului politic:
"Vor fi numeroase utopii. Fie·
care ţ va avea noua sa
versIune asupra utopiei, cu ceva
mai ă ş mai ă ş
mai ă / .. ./ ă cînd În ş
utopIile vor fi trecut din visuri în
schemele de lucru, iar intreaga
omenire va da forma S.t-atului
MondIal final, minunatul ş ă
ţ ş rodnicul Stat Mondial,
care nu va mai fi o utopie deoa-
rece va fi ă ş ă lume".
Ş pentru ş spulbera propria
ă - neîncredere:
"Cu ă ş va fi ... " (sfir-
ş A Modern Utopia) , ă
turi de al te elemente, tratate pe
larg de Mircea ă în cartea
sa, ă ă ă de ş
impune fantasmele îl aduce pe
WeJls, printr·o ă
ALMANAH
Ţ
DIVIZIUNE
-----------------------
ALEXANDRU MIRONOV
A FOST Ă un autor de
carte ş ă pe
nume ă
geanania. Imi amintesc reactia
unui adolescent la terminarea lui
"Doando", primul roman al
sus-numitului autor: uluire, bu-
curie, încîntare, curiozitate, en-
tuziasm. "Doando" nu era un
roman, erau acolo pe ţ
trei-patru! Amestecate, Încîlcite,...
trunchiate, ă ă ţ cu per·
sonaje uitate pe parcursul nara·
ţ poate chiar cu ă
nepovestite ă la ă - dar
ă imaginatie! Cît farmec În
complicatele aventuri cosmice în
care era ă planeta-astro-
ă "Doando"! Cîte idei· -
jerbe, potop, ş ş A.
Van Vogt, marele maestru al ri-
sipirii de ă ţ SF gustate
de milioane. de cititori - ar fi ă
lit de gelozie ...
ă ţ ă ale lui Ro-
ă au
impus respect: "Ferma oam€'-
nilor de ă si , .P<lT<lle1.>1 -Q-
ă ă ş ţ mea, nu
\ le-a recenzat nimeni, ă
O fac eu, acum, În cîteva' fraze:
sint cele mai importante romane
de ă de anticipatie ro-
ş T raductibile netra-
duse ă in orice ă În
orice ă cu ţ ă ă pen·
tru Science Fiction (U.R.s.S. ,
S.U.A., Italia, Japonia, R.F.G.,
Ungaria, ă scandinave). Ci·
tindu-Ie, adolescentul de pe vre·
mea ţ lui "Doando", de-
venit Între timp ă respecta-
bil, ş scos ă ă sus-numitul
autor de carte ş deja ă con-
ă personaje ş ă ă
ş galactice cu miez ş me·
saj, ă nealterat gustul
pentru ă ş inventivitate
ş ă
ă din cine ş ce
motive, literatura de ţ
a intrat, pe la 1974, într-un con
de ă Autorul despre care
ă vorbesc s·a conformat ă
ţ ş etichetelor, "reu-
ş prin 1977, o carte ă -

ANTICIPATIA
Ş blînd al infinitului" -
numai localizarea ă a per-
sonajelor (cele mai importante
cosmodroame terestre se ă
cam pe lîngA Slobozia!) era sufi·
ă pentru a descuraja pe ori-
cine, chiar ş pe fostul adoles-
cent pe care începutul ă
tii l-a ă cu ş ă
pasiune pentru literatura de an-
ticipatie ...
Au trecut anii. Fosta ă
a Tineretului ("Albatros") a
ajuns la ritmul de ă ă ţ
SF pe an. Printre ţ ş ă
tori ai lozului editorial tine cre·
ţ ă apare nu demult? Un
autor nou-nout, pe nume Ge·
orge Anania. Cartea: "Test de
fiabilitate". Subiectul, pe scurt:
telul disimulat al unui institut de
ă (probabil dintr-o ţ ă
ă este producerea în la-
borator a mutantului - soldat
perfect, imposibil de ucis (de
ţ sau boalA), capabil ă res-
pire sub ă ş ă zboare! O
ţ dibace- de situatii ş
gadget-uri SF îl fac pe savantul
Phil Warner ă ş ă ă de-
ă mutantul ş de capi-
ş ă Ca orice savant cu
ş ă Ph. W. ă ă ş
salveze descoperirea, oferind-o
medicinei ş oamenilor. =:ste pe
cale ă ş ă finalul pare
ţ ă apoi a4torul se ă
ş ş ă complet
ţ astfel ă la ş nici chiar
un cititor matur ş practicant al
unei profesii legate de ş ă nu
poate ş exact ă 1. Warner
a ă ş s-a ă cu boss-ii
lui sau 2. i·a ă ă ş binele a
ă ş cum ii ă bine
ă ş ş
tice.
Multe pagini sînt scrise cu
nerv, capitole Întregi se citesc
cu sufletul la ă dar sînt ş
pasaje care, d ar , ă De
ă ·ce rost are introducerea '
În carte a contelui Sim?; sau vî-
ă ă ş ă or- t
ă de high-life·ul ă ş
lui?; sau tentativele de a creiona

SF
prea tare personajul principal
(nu se ţ ă la ă
ă Ph. W. este pozitiv, nega-
tiv sau nestatornic), pe Mad sau
pe Brett Hendricks (se pierd pa-
gini prea multe cu asta) - pa!'a-
doxal, cel mai bine ş este
ă Sorensen, despre
care ă din dialoguri.
Mai trece ceva vreme - ş iar
un nume nou la "Albatros": Ro-
mulus ă ă ju-
ă a marelui autor de carte
ş ţ ă din deceniul
VIl... ă "Catharsis", o po·
veste pe teme sportive, dar
mustind de filozofie existentia-
ă ş grea, ă ă de sen-
suri - atit de grea, indt cititoru·
lui avizat ş de la
"Doando" la "Catharsis") ii ă
ă de cap, nu Ţ ă .... Ideea
SP este: inventarea - ş utiliza·
rea în scopuri distructive, de
ă caoitalisti meschini -
unui sistem de influentare a
comportamentului la ţ ă
ceea ce s-ar face - foarte inge-
nios - prin folosirea unor antene
ă ş de ţ ă (pi-
ramid ale) protoplasmatice!
Toate sub ă ă ţ
sportive.
Binele invinge ă echipa
Wan Mennen - Joop), în aven-
turi ş ă foarte ·tehnicist
descrise (tot Van' Vogt, ă
nu!!), ţ ţ abi-
litatea autorului sint indiscuta-
bile. Dar: povestea este exage·
rat, nejustificat de ă (Un re·
prezentant al tinerei generatii de
autori SF ar fi expedi at-o în
50-60 de paginiO Personajele
(cu exceptia lui Joop) nU-I les de
tel lUI R. l::sarbulescu. Pasaje în
plus: pentru vizita la grangurul
T oshiba, autorul se ă ă pe
zeci de pagini, amorurile lui
Joop nu ă pe nimeni;
legile circulatiei sint ă
101
mai la fiecare ă ş - la un
loc cu ă automobilistice -
ş ă inutil "Catharsis'.'.
Concluzie: cu scriitorii ă ţ
prin diviziune din trupul regreta-
tului ă
geanania am fost poate prea as-
pru În ă ă recenzie.
Dar îmi permit. Eu sînt adoles-
centul pe care l-a ă ă

cîndva astronava "Doando" ş
ă care a purtat "Ferma' ea-
de ă În bagaje, in
ă ă lungi peste mari ş ă
Pe cei doi scriitori, R. ă
lescu (actor în viata ă ş
G. Anania (specialist ş respon-
sabil al filmului românesc de ani-
ţ ii cunosc bine, fi respect
ş îi iubesc. Mi se pare cinstit ă
UTOPIA
(UrmillB di" p8fJ. 100)
oppositotum, În
contrautople (propun sa. aban-
ă alte ă terminolo-
gice, amintind ă toate subcla-
ş stereotip,
pnn vlctona masei asupra indivi-
dului, prin triumful aberant al
asupra diferentei, al
normei asupra exceptiei).
O recenzie de ţ Im-
puse prezentei ş poate pro-
pune ă dea mai multe ă
despre cartea pe care o
ă .mai ales ă În cazul lu-
ă lui Mircea ă proble-
mabca nu este absolut deloc re-
ă ă ă Celelalte
fete ale lui Wells, Începînd cu
raporturile sale cu SF-ul se cer
. descoperite prin ă uneori
ă dincolo de o ă
i, ă si rle ('\ . imagerie
102
le spun ă "Test de fiabilitate" ş
"Catharsis" sînt ă rezonabil
bune, dar nu capodopere. ă
ă la un loc, socotite ca
ă ă ă nu fac cît o carte
ă ş ă din pana marelui
maestru ă
orgeanania_ Pe care tare mult
l-am dori iar Între noi, întreg, la
ţ ă cu ş scriitori
pn:>aspeti excelenti, ă ţ În
ultima vreme (G_ ş S_ Si-
ş M_ ă Ov. Buf-·
ă AI. Ungureanu, 1. Popa, R.
Bretin - generatia ă in
ă de revista Ş ă ş teh-
ă întru ă ş acestei
literaturi ş atît
de tare ă de tinerii de toate
virstele ...
(!?rea) ă ş proli-
xltate, ţ ă de o ă
senzatie a ticurilor populari ă
ă ă autorul de ţ Cu
toate acestea, Mircea ă re-
ş ş ă ne ă in atentie
ş cum În zilele noastre ar
bui ă se întîmple mai des teri-
fianta limpiditate a Utopiei, 'în-le-
ă ă cu care ne prevenea
dndva (chiar ş ca epigraf pen-
tru Breve New World) Ber-
diaev. Ca ă nu mai lungesc
vorba, ă ce ă minunez de
obtuzitatea lui Anatole France
("L'utopie est le commencement
de t0!lt progres"), inchei cu
splendida naturalete a lui Tho-
ma? Babington Macaulay, care
scna pe la ă secolului
trecut (Literary Essays, ,,Lord
Bacon") o ă ă ş
ă ă de oarece ţ
,,An acre in Middlesex is better
than a principality in Utopia".
FENOMENuL hteraturii de
ţ nu este atit com-
plex, cit intlOs Are, În schImb,
complexele sale de care În
ă sa scape Ş ţ cîte
PUtlO, pare ca Ş ş ş Cînd
fac aceste afirmatiI am in vedere
trei aparitli·ghid antologIa AI.
pha Ş almanahurile ţ
1983 Ş 1984, lJ care adaug cele
citeva ă aparute În ultimii doi
am Cred ca antologlu crJlo·
veana ş momentul
1978-1980,iar alm2lnahurile ar fi
put.ut consemna 'Valoarea ş
cafU de ţ in ami ă
lori, ş s·o faca doar regio·
nal Volumul Alpha poate fi Ş
el pnvlt, în afara Uimitoarei nou
tatI care este mirarea În antoJo.
gle a ceea ce se ş din ce
in ce mal mSlstent noul val in
loc de "cab:}11 ş m':l! tmen
dm cenacluri", Cel un volum re
prezentatlv pentru o ă
zona, dar pdslreaza, în ş
tImp, mJrtUrla valorll medu il
ş de amaton. fapt care
poate. atrage ' (VJ putea atrage)
pe pSlho Ş soclo·cnllCt (cind se
vor ş ş vor fI pub!Jciltll
Revenmd la asertIUne,) lOltJal.i,
vreJU sa remarc m mod ş
bit Întinderea pe care il luat·o
activitatea lIterara in cenaclUri.
ţ unor sisteme rapide de
promovare ma ă Sd
aftrm cu ceruludine ca este vor
ba numai de intindere (nu Ş
. de o criza de valoare), ins,) mi
,e pare din CE' in ce m.ll eVident
ca in urma grupulU1 \.oemt in ş
curea ă de antiCipatie Imc
dlat inamte de adunJrea textelor
.:mtologl"- Alpha (grup
care mire !imp s·a tot ţ
unII rdminind în mod eVident În
afara hteraturu** nu eXlstJ. deo·
camdatd mCI mJ,car avangarda
unui nou nou val PrecIzez: este
vorba: despre literatura de .mti
clpatle, nu de diversele hctium
antJclpatlve ProlIferarea rlctlunl
lor În dauna literdturii are ca
pnncipalJ cauza sIstemul de pu
bhcare care nu permite promo·
ALMANAH
ANTICIPATIA <:::;Jr
DISCURS AMABIL
DESPRE
CRESTERE
DORU. PRUTEANU
varea unor autori ţ
cum sînt Mihail Gramescu, Ale·
xandru Ungureanu, George
ş sau Lucian ş prin
[exte cu adevarat valoroase,
ceea ce face, desigur, ca ş
autori ă ă în ă ă ă
ţ ş deci ă nu ă
cum influenta modelul cultural
despre ţ catre cum ar
trebui ă arate aceasta.
.Nu-i un secret, ş lite-
rara de ţ este ă
În pnmul nnd din ţ peda-
gogice. Indiferent de presiunile
momentului in care ă ş de
numele pe care-I produsu-
lui activitatii de creatie ă a
lui M. ă de exemplu,
anticipatia nu poate fi decît în al
doilea rînd o ă a obiec-
telor ş ţ pentru
ă este o ă a umanului
sau inumanului În primul rînd,
fie ş doar in virtutea definirii
epicului ca gen care ă
ă un personaj ş o ă
(Mai simplu, o povestire este un
personaj în ş Prefer ă
nu ma mai gtndesc ş la statutul
fictiunilor anticipative pe care
le-am. IOstalat de la Început în
ă cu literatura, dar care
se ă Prima diviZiune se-
ă din interiorul ş ă va
conduce la ă ţ scriitori·
lor de anticipatie de scriitorii de
kitsch-uri anticipative.
Urmarind almanahurile, revis-
tele ş C4rtile, apreciindu-Ie text
cu text, oricine va putea ob-
serva d\, diferenta dintre textele
traduse -ş cele originale este
exact de acest tip: textele tra-
duse sînt mai bune pentru ă se
mult de ă
In practica ă ă
ă mi se pare, tendinta de a
ă literatura de publi-
care, oferind In schimb cititori-
'lor .spre lecturare-audiere pro-

<:::;Jr ANTICI PATIA
tete literare.
Efectul interesului pentru fic·
tiune - interes care, cum am
spus, are la ă acopenrea în
a considerentelor pedago-
gice - este reluarea procesului
de marginalizare el literaturii de
anticipatie.
Faza în care ă ş
literara se ă pare ă presu·
puna ş o echilibristica în dirija·
rea ei. ă ă ă dis·
ă a 'armelor (care s-a putut
auzi ş la Sibiu, in 1982, dar mai
ales la ş in 1983) este
al doilea semn de ş pe
care-l ă In .. 1979-1980,
toate intrumnle se axau pe ma-
rea ă a unui loc institu-
ţ al ş ă de ţ
ă nu mai este ţ
unde s-a aflat locul. In ă
ţ probabil vom constata
ă ş ă de an-
ticipatie a suferit prima ă
aceea între scriitorii de science
fiction ş ceilalti ţ .de sub
steag. Cum va fi ast,,? ă nu
ş . .

Vreau ă amintesc volumu! de
proze .. ţ rupes-
ă de Sanda Radian pentru
modelul de narator propus de
scriitoare. Ce! care ş
este totdeauna "melanholic", se
ă elegiac, presupunind
acceptarea sa ş a istoriei sale
ă ă ă la cititor. ă
ă in acest ă ă ă
mea paginilor plictisitoare". N a-
ralorul acesta este un ă
tor care pare ă ă o rari-
tate. ,,Mai tineni colegiI' ai San·
dei Radian au transformat do·
rinta lor de a vorbi ă ă ă as-
culte pe ţ intr·un complex
al ă contra-cronome-
tru. Impresia ă ş oameni
au ceva de spus ş vor s-o ă
inalOte de a se termina momen·
.,"
SF
tul de receptare este ş ă
toare ş ă ă grave lipsuri la
retorica ă Modelul narato-
nal al '"mai tlOerilor' co!egi
h
","**
ş de la figura ă
limitate temporal, dar s·ar putea
ă fie ş o ă rea asimilare a
unor influente literare (v. Faulk-
ner, de ex., ori G.G. Marquez)
sau o ş mai ă ă
ă de anume pulsiuni interne
in trecerea la comunicarea artis·
ţ ă Foarte prezent in
volumul Alpha sau, mai inainte,
in prima carte a lui Mihail ă
mescu, momentul acesta pare a
se ş ă loc unei directii
baroce, care se trage la noi din
prozele lui Vladimir Colin.(direc·
ţ care cuprinde, intre ţ pe
ă (cel din 1982-83), G.
ş AI. Ungureanu, Lea-
nard Oprea ş pe fictionala Ro·
dica Bretin), ă texte cu
scenarii complicate ş cu ţ
ă ă Interiorul per-
sonajelor, ş o directie c1asici-
ă venind de la Adrian Ro-
goz (Lucian ă Dan Me·
ş Dorin Davideanu, ă
Ungureanu), greu de clasificat în
grupul "literatilor" sau în grupul
"fictionalilor" pentru ă sînt in-
stabili De o parte rollmtne paro-
dicul Lucian ş
Presupun ca atunci cind anto-
logia ă se va numi
"Kappa" voi putea consemna
ă ţ ale mediei,
Recunosc ă ă orient
ti,lrea spre ţ favonzata in
ultimii ani prin publicare, este
mai ă din cauza aven·
turii ă În ă sim-
ă
, FolosIrea termenuluI ă de
anticipatie' e ă nu cred
In corectitudinea sa.
., Ceea ce poate insemna ca s-a ş
vQnlt dmafara literaturiI
... ă nu se supere Sanda Radien.
expresia ţ lui Ion Hobane
103

Sf
/NTERV·/U
CU UN ALERGATOR
DE CURSA
INiER\JIU
_ PETER KUCZKA, poet, prozator, eseist, ci-
neast - am ă acum citiva ani, "Ferestrele tim-
pului" .- ş editor al reputatel pubhcatll "Galak
tika", ne face ă ă avem in mijlocul amatori-
lor de anticipatie români pe unul dmtre cel mai
"incrîncenati" ă pe ă SF-ului.
_ Multumesc pentru cUl/mtele frumoase, nu mai
este nevoie ă ă laud eu - fac asta, de obiceI,
singur. ă aflu la ş la ţ Umunil
Scrittorilor din România ş SIgur, profit de ocazie
pentru un schimb de ă Scriitorul Ion
Hobana mi-a vorbit despre progresele literaturii de
anticipatie ş Eu pot ă ă spun în primul
rînd ă "Galakhka" ş ă cu regularitate
apantlile, ă autori din lumea ă foatte
adesea ş din România, ba am ş ă ă
ş un almanah SF intitulat "Metagalaktika", un fel
de antologie din primele 15 numere ale revistei
"Gali1ktika".
- In fandom-ul românesc caracteristica este le·
ă ă dintre scriitorii Ş ş cena-
durilp de amatori... .
_ Este o ţ ă ş ă Science-
Fidion-ului. in general. Pentru ţ in
Ungana ă un colectiv responsabil cu antlcipa-
ţ pe ă Uniunea Scnitorilor, un altul la Umu·
nea ş un grup de lucru la TeleVIziune
plus, bineinteles, ă cercuri ş duburi
care cresc ca ciupercile pe ă ţ de ti-
neret, ă case de ă Se ă
conferinte, simpozioane, intilmri cu cititorii, proiec-
tIi de filme, se ă fanzme Ş buletine
tive. Se ă chiar ş o coordonare a acestei
ă prin TIT, Asociatia de ă a Ş
tei..
- ă pun intrebarea cheie: care este pozitia edi·
turilor maghiare ă de SF?
- ă lumea este ă - cum e ş firesc,
nu? MURA, ă a tineretului, este pnnclpala
ă a interesului public ţ ă de antiCIpatie:
la ţ Kosmos apar ă ţ cu un total
de 70 de titluri de antielpatie pe an, ·in ţ
de 15% maghiare. restul tr"duceri: Asimov, Brad·
bury, Hemlem, Ph.K. Oick, Brunner, Lem, dar ş
Colin, Rogoz, Hobana. Revista "Galakhka", amin·
tesc, este o publicatie a acestei edituri, cu tiraj
destul de m'ire - ultimul ă de ă a avut
60.000 exemRlare. Tot la "MURA" apar ş ă de
anticipatie pentru copil. Ş editura ă "Kos-
suth", se ă senos de ţ are o colec-
tie - mai mult traduceri - care a trecut deja de al
LU-Jea volum; au ă aici ă ale lui Efremov,
104
Parnov, Fr. Pohl, A. Norton, S. Lundwal, F. Car-
sac, ale ţ Strugatki .. Alte edituri pro SF-is·
te: "Europa", "Gondoliath" ş "Tancsics", cu
cîte 2-3 titluri pe an. Nu·i prea mult, cititorii sînt
• mteresati de ţ ca peste tot în lume, feno-
menul este mondial ş în ţ ă cu progresul
civilizatiei umane ..
_ Presa, mass· media in general, este ă la
acest aVÎnt al antlGipatiei?
- Mai ţ Doar "Kritika", o ă de foarte
bun Olvel literar, ă din cînd În cind materiale
teoretice. Pe unul din posturile de radio se difu-
ă lunar o emisiune de cîte o ă La T elevi·
Zlune, filme, cu oarecare regularitate.
_ ă ă planurile. ActiVItatea dv. inter·
ă este ă in întreaga Europa. Ce
noutj:lti aveti?
- In afara principalelor ă ale anticipa-o
tiei, conventiile europene, mai sînt pe ţ 20-30
de intilnin locale, adesea cu zeci, chiar sute de in·
ţ ă Se simte, cr.ed eu - ş multi cred ca
mine - nevoia unei ă mai serioase la nivel
european. De aceea, la intilnirile viitoare ale Comi-
tetului European pentru Science Fiction (aparti·
nind de UNESCO), sper ă ă cu ă
obIective: in primul rind infiintarea unei ţ
Mondiale a Anticipatiei - am discutat cu scriitori
din dIverse ă printre altele ş cu cei români - ş
ne gindim ă propunem ş pe englezul
Harry Harnson, scmtor reputat, care ar putea
"lega" taberele, el fiind european, dar ş scriitor de
ă ă in Amenca; al doilea, ca un corolar:
o ă ă cu ţ in 3.-4 limbi -
ceea ce ne·ar lega pe toti ş mai tare ...
_ Subscnem dm ă imma la ţ dum-
ă ă ă pentru rezultate ş cariera
ă ş ă dorim, pe mai departe, mult succes!
ALMANAH
Ţ
LUBEN DILOV
SI
LITERATURA SF
LUBEN DILOV a apArut, cu ceva vreme in
urmA, la o ş ţ ă a Cenaclului Martienilor, la Mu-
zeul Literaturii Române. Ne era complet necunos-
cut ş ne-a fOfit prezentat de un scrIItor de htera-
ă ş ă bulgar
auzi, tn curind, I-am un mal
mult din reflex profeslonii'll, apOI am ă pe un-
deva carnetul de ţ In 1983 ă editura !,lba·
tros a scos In librarii o pe care nu 5-0
categorisesc drept ţ ă lUI
Autor: invitatul nostru de la ţ • Luben OI'
Iov. ' .. .
Drept care publicarea mterViulUl ce urmeazA s-a
impus de la sine ...
Reporter: Stimate Lube!l- Oilo;..',. ş
publicul bulgar literatura c..e ţ .
L.D.: Cu bratele ş ed!tunle
relativ ţ (in 1980. de pilda, numai 31 de titlUri
SF), 1p tiraje de sint,
practic, smulse dm mimlle ..hbranlor. se
imbunAtAti, ă În anII ă edit.unle dm
Varna, Plovdiv, Russe, Sofia (mai ales .. Pa·
tria este ă Tineretul Popular mal pu-
ţ ă promit .1n continuare o ă a bre-
ş pe care ă ţ ă a. ă
Îh ultimii ani 1n rlndunle CItitOrilor tln.en. .
Se ă nuvele ş romane ă ş dar Ş
traduce mult - Ray Bradbury,
Pahi. P. Anderson, 1. Asimov (mal toti .marll
tori anglo-saxoni de S.F. stnt la nO.l) - ,
sovieticii Gh. Gor, A. Dneprov, ţ Strugat.kl, K.
Bultciov, I. Efremov. dar ş belgieni, ger-
mani, români (o antologie de povestln Ş Babel-ul
lui VI. Colin). .
In ş toate rellistele noastre ă con·
stant literatura ş ă Orbita, COSM
mos Ş ţ ş ă Ş ţ ă ,i ă pen-
tru tineret, Bulgaria literari, FI.a:
cira _ ş cum publicA orice gen literar, ă ă mCI
o discriminare... .
Ş ne ă ă In ultima Ţ critica literara
ne acordA tot mai ţ € traltndu-ne la
egalitate cu ţ Întru poezie, teatru, roman
beletristic etc.
R: Luben Dilov, pentru ă sîntem. acum in at·
mosfera ă ă ă ă prezentatI.
L.D.: 'Stnt, 1n tara mea, scriitor cu vechime. Am
debutat 1n edituri În anul 1953 cu o
copii, iar In 1957 am ş În lurr;ea SClence. Flc-
tion-ului cu romanul Omul atomic. in cam fltmul
de o carte pe an am ş ă termin, de curind, a
22.a mea carte. Sigur, mi·am ş cliltori, am

Ţ

devenit cunoscut, mal rorn"nul Orumul UI
IC4ilr mi- a adus popu!antate
R: Care credeti el trebUie S3 he prot' ,1
rului de literatura de anhciJ: ltle ,., t:1" Il f'bu 1 .cu
ă ă ă
L.D.: Ii este Indlspensab L.l o' l.; o.l '
cu lumea ş La nOI protohpul t: ro
pare a fi ziaristul de ş A!J"p M II Il
talent literar, ţ cntUl,,.) In I e.,. toar e
bine pregâ;tit dlO punct de "'ed ,\! 1 ţ O '<1
ce li ş realizarea sarcm 'or I'n Inl.: Ip I ••
stau tn fata scriitorului de Sn t! I I on c
de a crea tablourI, scenarii despre lItm
ş oamenii cu problemele ... 'f',
etice ale Zil eI de mnn>:
Personal, scriu ade$Cd hit .'ltur.;l 001 tI si
ă ă cu trimIteri spr VIItor. n
ă aspectul moral al omulU1 d", P )1« II l'
mie de ani.
R: Ce ne puteti spune desprc 1jJ1(!'_ m( 1 .,
L.D.: 11 cunosc mai ales de b inl' "'n' , C r{'
le am cu cititOrii mei un publ tlmr
fierbinte, entuziast, Or9amZel\ În nenumlLll!! Ci
buri de fantastiq;ti:ntdic, in mal toate n1aJ'l
ş Se orgamzcazcl, anual, o intîln rt' a f:n or \
scriitorilor de ţ trel-cbn( UhUTI IlU I
stimuleaza. pe creatoni tmen, în).. r-. 111 I ul
Ş

ş de faptul ( irl .1, f. n
imaginatia tinenlor POl :1 adt ă t r I
site in ă intervine .e ch U Il); r II
r unt,
cu un serial ş J r ece
episoade) dar ş cu hlme struml, ÎnCl J<I'
ţ Filmele pentru ecr,1n Dane"·... A
treia ă -, ca Ş ă hin tUI,) Li OI
ţ pentru cei mIci - cu tlfGi,e bC:.;.3te Ş t.. tllon
pasionati - Întregesc pc: -c)Jul adull <.l .lI
ş creati ei SF bulgare
R: .. . care ă tOate ţ l..\2e1e no"-,-,,,tfL V'1
multumim Luben Dllov, ş uram romanJ1UJ Oru
mul lui icar mult SUCCP!i in bbrdru
1
r
• P.S. Drumul lui Icar a avut în lur no fra lin
succes remarcabil, epuizarea lUI dm hbr"r 1 tlll ()
chestie de d teva ore
Interviuri consemna/a tje AL v/R0NOV
105
EFECTELE
SPECIALE
SI FI,LMUL SF
GlltiXlJi
SF
Ş GHIDOVEANU
Ţ termenI din limbajul
cinematografic se ă cu
un sens atit de clar, ă
marelui public ş ş ca
trucajul sau - ă ne referim la
totalitatea tehnicilor de trucare,
intervenind atit asupra imaginii
cît ş a sunetului - ca efectele
speciale.
Avind drept · functie de ă
transmiterea ă spectator a
unor imagini ş sunete imposibil
de filmat 'sau de captat prin pro-
cedee clasice, efectele speciale
au ţ cinematografia de-a
lungul intregii sale existente, ur·
mînd un · destin al lor, propriu,
care nu de putine ori a influen-
tat (sau a fost influentat) În mod
decisiv (de) evolutia ă
fundamentale ale celei EÎe-a ş
tea arte.
Nu cinematografia a inventat
trucajul sau - ş cum spu-
neam, la general vorbind - efec·
tele speciale. Filmul a preluat
functiile artistice ş procedeele
de trucare de. Ia alte arte ş În
special de la teatru. De altfel,
unul dintre pionierii trucajului de
film, Oeorges Meli es, a fost ş
un mare specialist în trucaje de
teatru. Arta ă a
fost ă domeniul cel mai fertil
de dezvoltare a trucajului, apoi
- pe ă ă aces·
, tuia pe calea ă - de
dezvoltare a efectelor speciale
ă la gradul nemaiintilnit de
sofisticare, prezent ă în lu-
mea superproductiilor de tip ş
intifica-fantastic, care au deschis
o cale ă în conceptia ă
asupra viitorului ş a multi tudinii
lui de chipuri posibile.
Traditia vrea ca efectele spe·
ciale ă fie motivul principal al
106
ă de care se ă
filmul SF. Ş ş ş cum
sublinia Ovid S. ă
ceanu, " ... estetic vorbind, filmul!
del science-fiction a avut ă
vreme soarta ă a mobilei
cubiste din anii '20, pina la des-
coperirea materialelor plastice.
Tehnica nu era la ţ ideii
ş ţ poate fi ă
chiar ş În ă unde nu
existau ă "pinzele subtiri". °
expozitie cu produse "functio·
nale" executate curînd ă pri·
mul ă mondial ş ă
azi ca ţ ă dar
ş zîmbete. Ambitii mari,
ă se zbat captive într-o
materie greoaie ce ă impresia
ă de ă ă ă ş ve-
tust. Lucrurile se ă com-
plet ă ce intervin liniile
pure ş curbele ă slu·
jite de materialele plastice, care
se ă modelate oricum. Ş ve-
chiul film de science-fidion nu
putea ă de sub imperiul de-
zolant al mucavalei, ori de cite
ori voia ă arate imagini din vii-
tor . "Odiseea ţ ă
'2001", ,,1nttlnire de
prologul din "Superman" au la
indemîm cu totul alte mijloace.
Ochiul e ă afectiv, ă
zînd În universurile necunoscute
pe care i' le ă progresul
ş .
n clipa În care ă benzi de
film cu un ţ diferit sînt
unite pentru a forma un tot uni-
tar, se ş un nou efect.
ă sunetului, montajul,
expunerile multiple ş animatia
sint elementele de ă ale efec-
telor speciale. Artificiile meca-
nice, micro sau ă
ă decorurile iluzo-
rii sînt procedee al caror poten-
tial este limitat doar de granitele
fanteziei regizorilor, expertilor in
efecte spl:!ciale, ş ş
ă altor ţ la pro-
cesul de creatie cinematogra-
ă
ă ă de exemplu, ă
filme S.F. celebre, "The Day the
Earth Stood Still" C,2iua în care
s-a oprit ă ş "Star
Wars" ă s.telelor"),
pentru ca prin ţ ă ne
putem da seama de ş pra-
gres - atît tehnic, cit ş de con-
ceptie asupra modului de abor-
dare a efectelor speciale -. Înre-
gistrat într-o ă ă
ă de timp.
în filmul "The Day the Earfh
Stood Still" este vorba despre
un extraterestru ş un robot
care vin ă viziteze ă la
' bordul unei "farfurii zbura·
toare", aducînd cu ei alternativa
ă oamenilor cu forta de o
comunitate ă mult . supe-
ă lor: pe Terra va domni
ori pacea, ori nimic ..
Regizorul Robert Wise ă
luie cîteva din "trucurile" folo-
site la turnarea peliculei:
"Pentru robot aveam nevoie
de un costum de mari dimen-
siuni, dar care ă ă ă tot-
ă fi exibil ş ş de confec-
tionat. Era pe atunci la "Chi-
nese Theatre" de pe Hollywood
Boulevard un ş înalt de vreo
doi metri, pe care l-am angajat
ca ă intre in acest costum fa-
cut din cauciuc spongios, ă
ă ocupantului lui. De
fapt, a fost nevoie de ă cos·
tume, din ă ă omul trebuia
ă mai ş ă ă ş ă
am 'croit un costum care
ALMANAH
Ţ <:;Jr
PREMIUL 11/ (ESEU, CRITICA, TEORIE Ş ISTORIE LITERARA), CONCURSUL ANUAL DE Ţ Ll TE·
________ ,.. RA !Cll R;;::" -ARTlSTlC.d..PE ANTICIPATI E, Ş JP!31 ________ _
avea fermoarul În ă cel de-al
doilea avind - bineînteles .... fer-
moarul ,În spate. Cînd aveam
nevoie ă trag un cadru cu ro-
botul venind înspre camera,
atunci interpretul ş punea cos-,
tumul care avea fermoarul la
spate, iar ă voiam ă filmez
in timp ce se intorcea, atunci
eram nevoit ă întrerup lucrul
timp de o ă interval În care
omul trebuia ajutat ă ş ă
ă costum. Oricum, fostul
portar nu putea ă ă
mai mult de o ă deoarece
costumul nu se aerisea 'suficient
ş nici cel care-I purta nu era
prea rezistent din fire: ....
Scenele in care luminile tutu-
ror ş din lume se sting
au fost realizate În intregime de
echipa de trucaje a' casei de
filme ,,20th Century.Fox", prin
folosirea unor extrase din jurna-
lele de ă ş a unor
stop-cadre Înregistrate ş filmate
apoi a doua ă pentru reali-
zarea suprapunerii. In unele ca-
zuri, cred chiar ă au trebuit ă
ş anumite mat e riale,
pentru a le putea folosi, cu
toate acestea baza au constitu-
it-o doc: umentele de ă
Toate cele de mai sus se pe-
treceau În anul 1951, ă la o
ă la care "Cinematograful ă
duse deja destule capodopere ş
ă ă ajutorul efectelor speciale.
Chiar ş "The Day the Earth
Stood StiU" a fost ş ă mai
este) considerat ca un film "cla-
sic" in rîndul creatiilor de gen si-
milare. Ş ş cum am putea
ă nu suridem, ş ă
cînd facem ţ intre mi-
cile ă ale lui Robert
Wise, considerate În ă

'<:;Jr ANTICIPA Ţ A
drept ă de vîrf, ş ceea ce
se ă ă într-un film de
talia lui "Star Wars"?
Cunoscutul eseIst ş publicist
american Anthony Brandt ne
ă - intr-un articol publi-
cat în revista "Questj80" - mo·
dul în care a fost ă o
ă (una ă doar!) din
filmul amintit, dincolo de care
nimic nu mai trebuie ă
pentru ţ
Han Solo, în vehiculul ă
denumit 'Millennium Fal-
con' se apropie de Astrul Mortii,
in dreptul ă dintr-o ă
este prins de un fascicul magne-
tic. Apoi, într-o ţ care
ă numai opt secunde,
ă la andocarea vehiculului
cosmic pe o ă a unei
constructii cu aproximativ 50 de
etaje. Scena este ă ca
ş cum aparatul de filmat s-ar fi
aflat pe ă in planul doi
se , ă ă tunuri cu laser,
care ă vehiculul cosmic
in timp ce acesta se ap'rppie de
platforma de andocare. In veci-
ă tunurilor se ă doi sol-
dati ă ţ În costume spa-
ţ unul dintre ei ş întinde
bratul pentr4 a indica apropie-
rea navei. In stînga cadrului
apare un fundal de cer plin de
stele. O ă ce vehiculul a fost
andocat, incepe secventa ă
toare, ă ş interiorul
Astrului Mortii.
Cu toate ă secventa pare a fi
destul de ă pentru reali za-
rea ei a fost nevoie de nu mai
ţ de 50 de ă diferite de
fil m ş de serviciile unui mare
ă de tehnicieni. - ţ
este ă vehiculul cos-
mic, ,,Millennium Falcon", era cl,e-
sigur o ă avind
1,2 metri în El era
suspendat de un car ce se
ş pe o ş ă ă intrucît
in studioul unde era ă
ă ă se afla o ă
ă de soldat cosmic, ace-
ş figurant, în fapt uilUl dintre
designeri, a trebuit filmat de
ă ori, pentru ca În secventa
ă ă ă doi soldati.
La fel au fost filmate ş cele
ă tunuri cu laser, pentru
care nu exista decît o ă
ă avînd 38 de centimetri
ă Partea ă COIl-
ţ cu 50 de ă era, În
realitate, un tablou ' de 76 de
centimetri, pictat pe ă Cun·
pul de st.ele ce ă in 5tlr,g3.
ecranului fusese filmat în ă
pe o pelicula ă
Fiecare element constitutiv al
acestei scene a fost filmat sePi}-
rat prin t e hni ca ă
blue-screen process" , iar
"asamblarea" lor a fost ă ă
cu ajutorul unui aparat
complicat, numit imprimator
optic. Cele 50 de ă sepa-
rate de film au fost necesare
pentru faptul ă ş
blue-screen process" presu-
pune fil marea ă element în
parte pe un fundal albastru. Cu-
lorile negativului original sînt se-
parate prin copiere. Ele sint
transpuse apoi pe o ă pa-
ă al b-negru, care nu înregis-
ă culoarea ă rezul-
tatul fiind deci un pozitiv alb-ne-
gru, cu fundal incolor. Acest pa-
zitiv este folosit ca "decor" pen-
tru celelalte elemente ale scenei
respective, iar procesul este re-
petat pîna cînd toate elementele
sînt la locul lor ş fundalul inca-
1.07
lor este deci complet acoperit
ApOI sint reaplicate culorile se
parate Astfel, ă la rea·
lizarea peliculei fmale, fiecare
dintre elementele scene! apar pe
<lproxlmativ ş segmente di:
fer ite de peliculei., cJci scena
ă aved ş elemente
pri ncipale - daca nu luam in
consideriJ.re farUrile vehiculului
cosmic, care au fost de aseme·
nea filmate separat .
Tot acest proces este comph·
cat, În plus, de faptul ă în
( ursul secvente perspec·
tlva de fil mat se
ă pentru a ă mane·
vra de andocare a vehlculului
cosmiC AceJstJ. ş a apa-
rat ul UI de filmat a trebuit repe
tatii aidoma pentru fiecare fII·
mu,e separatii <1 elementelor
componente, precizia fii nd aSI·
ă pnn dinprea ş ă cu
ajutorul unuI computer Pentru
a fi pJ.strata ordinea în ă
multltudme de segmente dIferite
de film a fost nevoie de o ă
munca de catalogare Filmul
"Star WJ.rs" contme 36... de
scene optice, reullzate cu ajuto·
rul a 14000 de asemenea seg-
mente de ă Un numar de
18 tehn,cIeni au avut nevoie de
nOUd luni, lucrind ZI ş noapte,
În trei schImburi, pentru a reu-
az:> truc-alele acestuI fi lm
Produsul fmal s,a bucurat, ş
(um de un mare succes
! II'
lucru eVident, am adauga
dacd ne gîndIm ă ă
ţ care a costat 11 mi·
lioane de dolari, a adus ă
"cum înCo"5dfl ş ş
suma de 525 mllio<::ne de dolan!
Ş "potul" ă mal ş
De illrfel, cele mai mari suc·
c.ese Llle filmulUI americun dIn ul·
hmn ant au fost cu regularitate
ţ de tip sC1E>nce-fiction.
"RazbOIul stelelor", "întilmre de
gradul trei"', "Imperiul contraa·
ă ă arcel pier·
dute" Stl.U "ET", de ă (pen
tru CI nu ammll decit un ă
restrins de titluri) , au dat lovI'
tura atît la ftgurat - luptind de la
eg.)1 la egal LU filmul "realist",
cît ş la propnu - ă lor
consbtumd de fiecare ă cele
mai mari &ucCesc de pox·offlce
ilIe amlor re!'p(;ctivi. In aceste
ţ mai mult chiar deci t
in uPdrtmind ş
gen, Imagmea trucata a primit
un nou statut, devenmd un per·
108
sonaj Important, cu rol ă
pent ru destmul artisti c ş specta·
cular al filmuluI. Apare astfel ca
îndreptatit ă dat de "Pa·
rade", suplimentul il ustruf al zia·
rulUI "Washington Post", unui
cititor curios, la o întrebare care
suna cam ş "Cine, ă
ma ă este în mo·
mentul de ă cel mai mare star
in cinematografi a ă
Asta era întrebarea ş evident,
pe oTlce amator - ă sau
nu - de iluzii pe celuloid I·ar fi
dus gindul, dm primul moment,
la ă ş ş fetele bine
ă sau la copiii minune ş
ă cu ă atins de marca
senectutii, care ne·atl ş
cu ţ lor, fie ş ă
În lungile seri petrecute ă
levi zoare ş in ă de cinema.
Cu totn am fi fost Ş in încur-
ă ă de necesItatea unei ale·
geTI intre un ă atit de mare
de "stele", am fi ezita t. .. "Pa·
rade", ă n·a eZItat nici o
clipa cînd ş formulat ă
sul deosebit de ş "Cei
mai marI'! star mondial al ft lmu·
lui sint efectele speciale!!"
Da, personajele dm otel ş
caucIuc edipseaza starurile tra·
dltlonale, tehnica devme marele
regizor al filmului ş
to3stlC. Unul dmtre cel mai buni
creat OTl de efecte speCia le,
Cal lo Rambaldl, autor al ă
lor mecanice dm "Întîlnire de
gradul trei" Ş al monstrului ex·
traterestru ă în "Alien", cel
care a realizat din ţ caucIuc
ş manevrare ă ş elec
ă vIzitatorul cosmic din fIl ·
mul de ş succes "E.T.",
aftrma ca "._ efectele speCIale
pot avea o funct ie ă tot
atit de ă ca un actOL
Succesul lUi "E.T." ar insemna
ă nu mal are ă ă îl
ai pe Marlon Brando sau pe
John Travolta în ţ
ă efectul speCIal este foarte
bme reali zat, spectatorul nu se
mal preocupa ă el este un
mecanism isau nu, ci il Intere··
s<?aze) povestea" .
Oare chiar ş ă stc-a lucru·
riIe?
'Daca ă ă Impactul
avut de filmul S.F. asupra acto·
rului, ca participant la realizarea
unuI act cult ural, a unei opere
de arta, atunci s·ar ă ă
ţ este ă (dar Ş
aici sensul el este luat unitate·
ral) .\ Mark Hamili, unul dintre
ş seriei "Star Wars",
afirma ă cele. trei filme în care
a jucat "nu ă fac ă fiu mîndru
de ă ţ mele ş
ă in contmuare, cu ace·
ş franchete: "Filmele bazate
pe efecte speciale se ă ă pe
actoL Te ş de ă
rostind o ă în ţ unui ho·
mar ş ă în costum
de cosmonaut. Abia mai tirziu
ţ dai seama cît de caraghios
ă toate acestea". Spre deo·
de cum ar fi "SoIa·
riS , ă sau "Transpor·
tul", unde actorii ş pot ă
ş din plin ă ţ profesio·
nale, ă numeroasele pre·
mii pentru interpretare obtinute
la diverse festi valuri internatio·
nale, peli culele in care ă
trucajele ă uneori
ă la ş personalitatea
actorului, a ă menire ă
doar aceea de a da ţ ă unor
fantome lipsite de ă ş
de reli ef. Am putea afirma, pe
deplin temei, ă relati a intre 10·
eul ocupat în economia filmului
ş ţ de efectele
speciale ş locul actorilor, inter·
preti în ş film, este una de
ă proportionalitate, ş
unor\ ţ de genul celor
mentionate mai sus (toate pro-
venind di n zone geografic·artis·
tice dIferite de aceea a cinema·
tografiei americane) constituind
un argument în acest sens, la fel
cu faptul ă premiile Oscar
acordate în ă mare unor
fil me de science·fidion au ă
platit pe tehnicienii
acestora, iar nu pe interpretii
lor. Poate doar din punctul de
vedere expus ă acum ă ă
Rambaldi dreptate, ă în rest
lucrurile stau cu totul altfel decît
ă el ă le prezinte, de pe
' pozitia acel ui "consumism" spe·
cifi c hollywoodian, care tine la
mare clOste filmele denumite, in
hmbajul uzual, "pop·corn mo·
vies" - ă fil me care se ron·
ă ca ş tloricele, avînd un
scenariu ca ş inexistent, ă ă a
mai vorbi de emot1ile transmise
spectatorului, egale cu zero, ori
manifestîndu·se cel mult la nivel
epidermic .
Se ă aici unul dintre
aspectele extrem de importante
ale folosirii efectelor speciale in
film: deseori, în goana lor de a
explora hmltele extreme ale teh·
nicilor de trucare (devenite tot
mai sofisticate, pe ă ă ce
cuceririle de ă ă ale ş
ţ ş tehnicii ă ş in indus·
tri a ă unii ci·
ş au neglijat exact ceea ce
a fost i nt otdeauna punct ul
,tare" ,al filmului de ţ
ş în .special al filmului american: .
de genul story povestea, cum
ii spunem noi mai pe inteles, na·
ratiunea ă ş ă Ceea
ce filme ca "J aws" ă sau
,The Towerlng Inferno" ("Infer·
di n zgîrie· nori") ş de
pe urma unor excelente · efecte
speciale, ele pierdeau in ţ
profunzimii. Sta nley Kubrick,
Geo rge Lu cas sau S t even
Spielberg au fost pnntre primii
care au folosit efectele speciale,
indiferent de spectaculosul con·
tinut în ele, spre a ilustra exis·
ţ ă sau a pune În
ţ ă ă ş ale
personajelor di n filmele lor.
Contrastul este cu atit mai evi·
dent cu cit sofisticarea este îm·
ă mai departe.
ş de exemplu, " ... fiecare
efect special din âOOl: Odiseea
ă nu are pereche. Pentru
obtinerea unor ş ă naturale
in spatiu, reali zatorii peliculei au
recurs la ă cu încet mit arul.
In cadrele filmului de 70 de mili·
metri au fost mtroduse . ţ
de 16 ş 35 de mihmetri. In lupta
pentru verosimil nu a fost pre·
ţ nici un efort. ş se face
ă acel computer care ă
Misiunea Jupiter, HAL 9000, ş
logica sa ă sînt acceptate
de spectatori ca autentice. Regi·
zorul Stanley Kubrick a ă uz
de spatiu cu ă ă ă
cie. Recurgind la ă multi·
ple, el umple ecranul panoramic
cu hoarde ge tehniciem, bateni
de monitoare ş nave ţ
efectuînd cele mai difi cile mane·
vre. El a recurs de asemenea la
aparate "de (ilmat retative ş la o
ă ă de ă au·
xiliara, ă ă neut ralizeze,
pe cale ă ţ ţ
ă la filtre speciale ş ă
rate alte tehnici ş instrumente
cinematografice . Perfe ct iunea
ă a procesului de turnare
ş rafinatul simt temporal ş
compozitional , al regi zorului au
produs un film extrem de origl·
nal ş de calibrul unei capodo·
pere ( ... )".
. Ş ş în ciuda acestei ă
ş ă de ţ tehnice ofensive
din acest film (despre care Frede:
rik Pohl spunea ă este "primul

ANTICI PA Ţ A
film ş de la 'Me-
tropolis' ş 'Things to Come' în-
coace, care ş luat riscul de a se
bizui pe intehgenta spectatoru·
lui"), ă în mtntea ş în sufletul
nostru altceva decît exceptio-
nale ă de ă cinemato-
ă ş anume senzatia auten·
ă a meditatia asupra
conditiei omului în cahtate de vi·
itor "homo costnicus". Cine ar
putea uita, de ă paraleliplpe·
dul negtu provocînd teroarea
ă ş ş din caverne?
Salt osul preistoric zburînd prin
aer Ş devenind un stramu vehi·
cui cosmic, a ă ă ă
în SpatIU este atit de ă
tor ţ ă de mmunatele val·
suri ale lui Strauss? Sau ş
creier electromc ă ă plîn·
gînd ş cerînd iertare, cind astre·
nautul ă in ă il demon·
ă In ş ulUltorul spatIu ·
nemann·ian care ' înghite, într·o
betie de culori magnifice nava
ă spre Jupiter?
Greu de ă la ă
iscate de impactul cu un astfel
de film, a ă complexitate
poate. da ş unei multttu·
dini de ă ş de interpretari!
Din punctul de vedere al rolului
jucat de efectele speciale în cu·
prinsul acestei pelîcule, un lucru
este ş sigur: ,,2001: Odiseea
ă constituie cea mai
ă ă a faptului ă
trucajul ş tehnicite aferente lui)
trebuie ă ă postura unui ca-
t ali zator al ideilor vehi cul ate În
fil m, al unui suport amplificator
al acestora, in ş fel încît me-
sajul creatiei ă domine mij loa-
cele cu care a fost ea ă
ş nu mvers. Este evident ă in
clipa în care efectele speciale
devin, din simple obiecte ă
toare la realizarea unui film
S F J subiecte ale acestuia, va·
loarea respectivei productii nu
poate ă ş cota banalul ui plic·
tisitor sau, in ce! mai bun caz,
pe aceea a uneI "cumintenii" li p·
si te de ă Aceasta cu
atit mai mult cu cît cinematogra·
fi a ă în spe; cial, a dat
istonei filmului ş ţ
tic destule capodopere, ă a
folosi, decît cel mult cu valoare
simbolica, tehnicile de trucare,
obtinînd În schimb un plus sub-
stantial în ceea ce ş pro-
funzimea ideilor ş semnifi catia
mesajului, ba, nu de ţ ori,
chiar ş pe planul ş artis·
tice ă ne reaminttm, de ă
... ' .-... .. '. • . . .... ,. t·.'': .. ,'
• ,. III ... r .•.
. LZl
S
'" :p ..
, . . \- :
.'. r" . ::_,
.

mmunatele ş ă angoa·
santele. peisaje I ă de
Zona dm ă ă lui Tarkov·
ski!). . I
Un lucru ă celor
afirmate despre ,,2001..." se pe·
trece ş cu ă stelelor",
regIzat de George lucas. T ru·
cajele din acest film" - ă
crit icul ş istoricul de film ameri·
can Burton Shapiro - sint chiar
mai complexe ş de o mare
diversitate. (. .. ) Fiecare efect
special contine cel ţ ă
elemente, care sint cel mai ade·
sea o ă ă ş unul sau
mai multe astre; ş ă ă
rui element sînt dirijate de un
computer special programat.
Adesea, în cadrul ş ima-
- gini se ă o a doua ă un
schimb de focuri cu arme laser,
una sau ă planete ş ş mai
departe, ă la 12 elemente.
Animatia a fost ă în cea
mai mare parte cu atrape imo·
bile ş un aparat de filmat aflat
În ş Lucas ş .expertul în
efecte speciale John Dykstra au
vizionat în ă rinduri
filme documentare ă ţ ş
lupte aeri ene din cel de-al doilea
ă mondial, înainte de a re-
gi za scenele de ă din faza de
ă a filmului"
În ciuda acestor performante,
a' dovezilor de virtuozitate în
crearea efectelor speciale - do·
vezi prezente la fi ecare centi·
mentru de ă -, lucas
ă obiectivul ă se perinde
prin fata unor nave spatiale ş a
unor tablouri de ă dintre
cele mai ă de urechi"
ca ş cum acestea ar fi simple
automobile vechi sau mobile de
ă ă ă ş ţ sînt
ă ş ca un lucru de la sine
Înteles, ele nemai prezentînd. de·
cît un interes secundar, de ă
109
recuzita. ă pe primul loc
stau faptele eroice, actiunea -
care ă prin ea in-
ă ş lipsurile În materie de ana-
ă ă de care ă
dovadâ pelicula. in anumite ş
multe!) privinte, creatia lui Geor
se Lucas constituie punctul
culminant În ţ ş evolu-
ţ unui tip specific de film ş
tifico-fantastic, în primul rînd
prin ţ ţ
Dar, ă cum declara ş
autorul, ă (/2001i> a fost un
film de science-fiction, 'Star
Wars' este o alegorie ă
Scopul ei primordial este acela
de a oferi spectatorului o des-
criere de ă "veche" a luptei
dintre fortele binelui ş cele ale
ă ,,Nimic mai mult, ă -
cum ar spune Horia ă ş
cu.
Ceea ce este' suficient, ş
pentru ca - o ă scepticismul
nostru firesc, anulat fie ş pen-
tru ă vreme - ă trecem
pragul altei ă in care im-
posibilul' devine posibil, extraor-
dinarul - prozaic ş În care, atîta
110
timp cit ă filmul, noi cre-
dem ...
Iar pentru magicienii efectelor
speciale (dincolo de premiile 05-
car pe care le ţ cu regulari-
tate de citiva ani buni încoace ş
despre care aminteam ceva mai
devreme), intensitatea cu care
noi credem in aceste "umbre ale
ţ cum le-ar fi numit
Samuel Taylor Coleridge, repre·
ă "barometrul" succesului
unei munci adesea anonime, dar
nu mai putin dificile.
ALMANAH
Ţ <::.;J.r
OGLINZILE
ABOMINABILE
"'.' ' Q1 ' vq - .. o •• ' °
00
o' _o '.'o! 0 0
"0 o o' o " 0-' o ,
'·'·SF
DAN PETRESCU
(FRAGMENT DIN PARADOXUL PRIMEI Ţ PREMIUL I (ESEU, TEORIE CRITICA, TEORIE $1 ISTO-
RIE Ă LA CONCURSUL ANUAL DE CREA Ţ LITERAR-ARTISTICA DE ANTICIPA Ţ BUCU-
Ş 1983
VALOAREA ţ tn ordinea ş
este ă de Imposibihtatea gîndirii moderne de
a mai luneca in ispltele monoteismului, asignÎnd lu-
mii o orlgme ă ori or1ndumd-o ă un Ipote,
tiC prmciplu teleologiC; dacj" ă credmta IU!
Bkmchol, "la început a fost fIi'Începutul ", "CI" ::::S(<l
secundantate capat.) dmtr·o ă ş s:multan vir-
ţ Inaugurale; -once ă ă este secunda,
ă cum fantasma unui dublu ă ş consec
vent, sub semnul perpetuei vlcanante afectind lu·
mea, este adapostlt Între proteicele-i gramtei
Iar tot ceea ce se ă a' doua esle sus-
ceptibil de a fi o revenire a IdentlculUl, o "deu-
xieme lois < (J.:mkeleVltch), care., para·
dOKal, ă ş ă ă Idenhtatea repetînd-o,
la nivel de copie ş simulacru. Literatura ă
;c ş adesea din asemenea paradoxli Ş nu
ă ţ ă care ă feno, _
mpnu] Jantas(lc se ş deseOri in fat"
OC'l mZll
in semlOarul ă dm 24 februane 1954, Lacan
gAsea curIOs bptul ă O ă metafiZica a fost
fondata pe geometne Ş mecamcd, ignorindu·se
ZI\-antaJul care ar fi pulut provem 1n acest sens dm
speculatiile asupra optlcii, "cette drble de
:-Clcncv , care, spre deosebire de ş ţ ce dl:;i€Cd
natura, se ă ă produca "cette chose sm-
qUI s'appelle des images ... " (Le Semi-
naire de Jac:ques Lacan" Llvre 1, Seuil, 1975,
P19, 90).
Or, Imaginile care se formeaza 1n oglindI par a
(IOI? di> n'pehtle 51 sînt deCI supuse aporl1!or relle
tArii mimetlce; in pnmul rind, ă o
a atitudmli ă de oghnzi, o atractie sau o repuI
Sle, care le ă o functionare -oarecum ana,
ă cu alte cu ....inte, oglinZile sint conSiderate ca-
pabile atit de a repeta aseman!torul, Identicul, si
metnzind, cit ş uneori, ă dlslmetri',
ztnd, revelînd, chiar ă in aenigmate, invizibilul
(ci Jurgls BaltrU5.1lhs, Oglinda, Ee!, Mendlane,
1981, pag. 19); aceasta dubla functlonahtate a
oghnzilor era ă la 1582. conform unui
text al lui Raphael Mlrami luat de Battrusaltls ca
epigraf la pref3ta ă sale (id., paq. 13)' ogl'nzllc
sint atit "hleroglifa a ă cît Ş "s:mboluri

ANTICIPATIA
al", arrugmi"
De asemenea, le<J,ma OI F r . I C oJhnzl
este notone (d. Oglinzile acoperite, n Cartea
de nisip. Umvers, ]Qg,,3, pag h)} 2), ! ,CI dlr ele
ar putea !rUpe fie propnul , . .1U ch r;4 :urat
(adlc1 neasemanator), f e C,,- .1tun >SE" Ite de
cele :ll(! lum!Î ş inch'!>C în Irt !, ,t(: d " to
rÎJ legendaruluI ImpMat G"lb n lor (d
Animalele din oglinzi, ,d p.:.g 177-8), ntr l('
in nuvela lUi Mm:el FI Uniforrre de ge-
neral se produce o astfp! al:: il ct
il unor creaturi inedite, d-:r benl?fi lIant n cu
ochII de st..:la Ş bu. ele I)Ql \ 'n Mlr( ,1'11
umbmd p p )rn Il J rl :nd c kn! UI M, re
mere "car(! nu 1 .)0 h n r l:.nll
mal lrumo 1 p" _ oare} F r r. n
dll.$' cu Ul, prezeu' n 'Olf{'. C", (1 .,1 TI I
ş Ş 1('l1e lun('1. o tenfomor bltn (
pula cu OI Il ul cop CI? uedc ă o t ':;
(In in curte la Dionis, CR lr i:: 443)
c: tual,ile dislmt:tr,cc in refl ,..t"r( oec \.ra, pe
CClre Cornel Mlh.:n lonc'>Cu ! j e r e\;'!blle
complexului lui Proteu p, p te, CR
JQ pdg}:.I)' 1, r t ... ,] cI.ll '.:lI .,1 rt>
dar, pr,et1!'1du c ' la '110
dat<!, ' TI n:.r€a dC'.Iru' n :vant II t se
pol, ...lunGi la mfi01f lOtr o lume fT'r"H u
l
otut
fund cu Idr aCL. t.\ ronwnt. il
ş nimIC nu 111<11 m.ra pe nimeni, J
mUl! m.l1 Interesante sint cazur in 'c TE> sub iJP
unte!", netdbur.:ltc ţ :;,1 C!., rr.",
lata " d c:t.la dl ter np (ce u. L P , MlheJi Io-
nescu ar :ub fOrm..ll '1ltlat 1 a
complexului lui Na·cis d 01 1- ! ?'c -f
op. lll, P:J] L'3 i - Pr<H'U j\( rr iqtl 10
ţ str.,ln1e . • nu -Ioar' )L \ I se
creta identitate)
Chiar dm punct de \ied€re stnct fL? C Ş matena
ilst, Imaginea formaM in ă cot1formil
obiectulUI reflectat. dllera de jT,d1U1 in obec
tul se 9 ş cel putm prin m •..ri'.ll r' u .. I t;:J
tecl me an ci! trecI" in oq' intr ('l :-le
anumE' <'"act J!! 11 n ('..1 -
ogl,nde.> ') tr R RL ,.)
sa despr Gno?a de Prlil f't:)n tI" 3,
pag, r lUÎ J m p 0':1)( I 11 >rr nci nu
111

,
pe c re ne' OS!ICI! ti conslderg ca pre <:BtIC
Ş circ Ru II (xemphfic.l pnn douA ob va
ţ IT Pom} ş caz tntte
nZI se f1J ..Jn 105 cu ,oben; normal, imagi-
r eST refle tatii 13 infinIt, (:neva, cu 'JII
J:, hlrnac, r ac "Ia cade In ace:
p ş In numarul mfmlt de Ima:;JnI
punind Ş ţ nlnd pC:Jtulatul matenallst -
IOrltd c.\reÎ forte? ă pentru jobenul dlO
late. avem bobirnacul. insA pentru
1 lUi "Tl:. ni c d rca nu toi<1 mal poate exphca
., 1It:') transm e il ş ilustrat.1 1n
II" 1 m ... t r Cu t;.. În' ş ciocnind·Q
r Il' njq impulsul.
tund r,1nd e apnnde lu,
11 tOI e • !lc Ş moclifici.i
vorb C" o transmitere me'
a .' cum, spune Rus-
t! m J le unei multimi in
m o Il CII PUU1 un I u fUriOS: pare c,li
:VUI t un dsuprJ. multImii,
.rl r 11 r 1 astfel c2J., in
c It c unle \lCIT' mai degrubd de a face
Ir I rr. I ni, t ă (iÎ nu de natura
m l, n Cf: Ce pnve le fenomenul d(' specu·
le ta r;rn pnmul pOlS cdtre afirmarei)
jl I u
r
Itp mder. il Imagmilor din
1, utm F ,il ,oncum, (Idtmind
tu!,,! 1 l 1 mecamcu
) rcd'Jpil ti ra fidel,) ar distruge
u a inS<..." CII I ) In felul in care o IInlldtie
r. t " I n...J CVI c ... 1'11;_ I 'ul, ,de il.
1 .. C'" (in "'ul Imi JUIUl, ImitatIa.
r ct I r duce la Ln h ,l.;l dmlre lu ... In cu
vlnle labde ţ I.lrli.l " 1 le Socrdl In Crat ..
1105, 13'), d ldc l 1 par 'rea ogim ,..1
r m duh"J c r "ltr 1 lI'l ( InLurenla trQ
'ul .. iUbsi Iwneiu I , ;;t{' . poSIbIla explic.1l!e 1
Klvesltr' lUI Ion D .... lrllJ Nu ş cum s ..a spart
o linda. (: I Ş B ,1 alte povestiri, CR,
1981, oa9 16_' 1"16);, 1 J Ifl\!mplator, eroul acestei
,:TIP MI, Hal H h, l: tu actor, ad1C-d (excluzInd
r'l t! lui Didcrnf ilie c lor CJre I lU urmut), un
un t IIm 1 Jlle
( Ilm Ir llll -Jennd Oglinda receptacul al tai
IOVI.!lb lulUl, nt:'tuno:;,culu[ui ar putea ea ri'
ce 1'-jp1L d.Za ş C.M. Ionescu leag:(i
d s n. 1 attt etimologic c1t ş de-
tI' cl Ir 1)1 c1<lustrollJ enigma ireduct1biLl
un il c r nf" - op. cIL, pag 260), [tiril $o)
I Inv ·lul lil VIZibil, amputlndu,l de m,sler?
n \: t :u. mrl .,dLi:gratia intel glbilltatll",
r n d ,pre fanlu tic: "ExisM ş
r€ Ince I IMlmda curse invillbtlului ş
t r vt I sed !iti Ir ddeze o parte
c'n 1l'Î [ ţ r ă
r, '1 vor r fi În ele ţ (in mima
fantasticului, MnJd mI?, 1971, pag. 71)
Pr Jpunind J r!Jf! --farea ă Ş in acest ci
1 t ! una de n lUI speculara, am avea alei ca-
ul lJllJdmrll 1., În ordine,) hpunlor de
n 1re InV r in c re o oghnd.l nu numul
011 re t!tu LI 1 d ',tille IrnagmeoJ, ca o tautolo-
), 1 m. r"nc I 1 d storslonat, anamorfotw:,
n C")ll li u toIul altceva decit ce i 6e
ÎT> 1, (lu rL 1I1tfel filCl1 teuh/.at prm

1/2
dlver trucuri catoptnce enumerate de Baltrusal-
MI 111 op Cit, pag. 81-88) , ci ă pur ş simplu
ă in ea se ă () ţ
In textele ş fantastice, cele
Ir('1 CJzur de t;pecularilate ar corespunde urm;1·
-matlzati: oglindIrea ă de ordinul
ton1plcxulul lui Narcis (C,M, loncs<:u) sau CII
txprimabJluIUl" (Luca Pitu), ar trimite
13 o ilteraturti 6ttict ş cd, la ri·
gre, mimClsls-ul hter.lT ş imposibil,
ror 10 literatura fantastica sint ş posibile tran-
scrieri ale unur experiente taxate ca supranatu-
ralc, fJntasticul relultlnd 1n acest caz dm diferenta
de in/llE':re, curc·1 desparte pe !icriitor de cititorii
ă ş din perpetud dE!vansare a gnoseologiei de ă
tre ontologie. Nu cel de pe urma paradox al fan
tasticului ar fi ş faptul ă tn fantastic s-ar situa
Singurul teren ptoPrlU al reClJismului (care, pradi-
C8t in hteratur6 cu pretentii exhaustive, ă
ă ş ă hterarul: ... _.le reclt le
plus quon puisse imaginer se dlweloppe
5elon voies irrl!a.llstes", nola Roland Barthes
1n des cdalul ă eseu L'Effet de R'el, in Comu-
nication!, 11/1968, pag, 88]; un exemplu tÎpic ne
este furmzat de faptul c21 Istoriograful tltigmatizatei
Anna Katherlnu Emmerich dm DOlmen a fosl e le·
mens Mana Brentano (stabilit special la DUlmen
din 1818), Ş ă lui ascul ti nd de mi ..
mesis ilU fost luate drept 1nchipuiri romantice,
dezlegate de orice contingentJ (cf. Aime Mlchel,
Les Stigmatises, in Historia, nr. 394 bis/ 1979,
pag. 97).
Un exemplu m,]i lil 1ndemind este ş acel", blOe·
cunoscuI ",1 lui Pierre Menard, 1!utorul lui Qul ..
jote ), de Borges (in val. Moartea ,1 busola,
Univers, 1972, p<tg, 69-81): Menard
pnn hdel.1 oghndlre, romanul lui Cervantes, Înc1t
ce!e ă sCTlerÎ .. sint din punct de vedere verbal
id('l1hce", d,ar un inefabil ş la ş dm
uprilpunerea poate ş ş a celor doua
texte, ce(fa ce sugereozil poradoxala ă a
unei absolute diferente sub (sau chiar 1n) perfecta
Idenhfale ă fenomen subtil subliniat de Bor·
ges atunci cind noteaz6 obICeiul personajului sau
"de il propaga! de (apt! idei care ă revet·
sul strict al celor prefl'rate de el. " E ca ş cum Me-
nolrd ajunge la mimetism ,condus fiind de ţ
inver!klni totala .i astf",I, exprimind un lucru deja
exprJJ1'WI, scrund, In speta, un text ce ma.i fusese
Cl"l5, el ă 1ntregul ine)(primat irltact, al ă re,
flex Vt'mt din inconceptibllul spatiu al pahmpsestu-
lui, dintre cele doua grafli prlnse-n speculantate
fascJOantd, ahurc$te cu urme ,,suave, dar nu in
desclfrdblle" opera ă ad litteram. Acest
joc intre ogIimi textuale paralele distruge concep-
tul de: Ot1glOt' ("le reflet, I'mlage, le double dedau-
bie ce qu'J! redouble", cum spune Derridoj De la
grammatologie, MlnUlt, 1970, pag. 55) Ş paterni-
fatea lui QuijOte dl.vine ă la infinit dife·
ă lntre Cervantes ş Pierre Menard.
Ce a de a doua sltualie, a oglinzii In care apare'
cu totul altceva dedt imdginea modelului ş
dinainte i, ă emergenta în lumea platoni-
ă ă din arhetlpuri ş C6Pli, il imaginilor
ce nu sint nici una. nici alta, punindu-If! pe ambele
in discutie: simulacrele, dintre care, polnvit unor
dlStlnqll eplcureÎCe, fantasmele (fantomele hteratu-
ALMANAH
Ţ <:.;J..T
rii fantastice) ar constitui o specie parllculara, ca-
ă de o ă mob'lijate fi, pnn ur·
mare, de o perceptie e7. itantA. n Loglque du
sens (Minuit, 1977), GilJes Deleuzc arata ă
"aventura cea mai extraordinara il plalonismulu'"
se petrece in finalul Soflstulul (268 c), tot seru·
tind Simulacrele pentru il le exclude din lumea 5<1
ă din modele ş c6pu selec\io-
nale rn functie de asemAnarea CU modelele, pe
baza unei pretentii fondate, Platon pare 11 inlrevc-
dea o ă ă simulacrul, a ă de ase·
manare e ă SImulata., negativ ş mo,
delul ş copia 1ntr-un vertij,anunllnd o lume cu to·
tul altfel decit ,,"ceea in care etern. revenIre a
Identicului se ş ă Dac! la Pluton
domnea o ordine cosmica, e lesne de dedus ă in
lumea simulacrelor dezordinea, diferenta, dlspan
tatea sInt date ş ţ entrorllc, Cd anfe, tn
ainul haosuluI. Ş Deleuze ă QlStmcti.-l platoni-
Ciana dintre cell? ă categoni In care sint impar
tite tn SofistuJ .,imagimle·ldol!" (236b, 264c): "co-
pii-iconice" ş "simulacre·fantasme", primele ţ
nînd doze variabile de asem3.nare, "c\..:unde de
neasemlinare; simulacrul ar fi aoacbr o imaglne
ă ă modelului, ceea CI? pare destul de
dific" de Intuit, insa, arata Deleuze, avem de fapt
de-a face cu un fenomen cu care cateh15mul ne a
obi,nult, mai ca e inspirat de platonism. d,lC3
omul a fQst creal dupa chipul ş asemi\,n.ue.l lui
Dumnezeu, ă el il pierdut ilsern(inarea' ş
a pdstrat numai chipul (imagmea). ce, in
plus, accentueaza ş cara(::terul demonle al SImula·
crelor) (pag. 295-297); or, diavoful Ş corte(':llJ!
ă de va'IlPITl, SUCCUb\ etc. ("ste o ap.·mtlc u. 'i'
ă in arta fantastIcA Ş chiar WIlliam B!<lke
picta. 1n fond, slmulacre, atunCI cind se grJbea a
ă pe ă chipul ă numai de el \,ia
1ute, Iar cei dlM anturaj 11 lachTnau, findct\ n ar fi
existat asem:!lnare Intre modele (oncum lor mVlZi
bile) ş desenele lui Bbke (ef. Marcel Blron, Arta
fal}tasticl, Ed. Meridlime, 1970, pag 254).
In fine, al trelle:l tiP de speculantQte
oglinda care nu reflect! nimic; abstractie 'de
legatura bine observata ş atestat6 dmtre div)nltAti
ş oglinzi (ef. J. BalttusaitlS
I
op CIt., 93), in temeiul
ă o divimtate determinatA apofahc pin;"!, chiar
la supremul califiCllhv negativ de Nlhllum, ar pu
teil fi aceea care se ş ă n (1 o con:
cintA ă ă observ<lm, In ;'(a)'1I Z1C tUI exem-
plu deloc imposibil In ordme speculaLJ , ca ('
vorba de fapt de o trbd<1rc ;J funCltOnalitatn 0b:.s-
nuite a ogltnzii, de, la limila, o non'ogI ndire, o
ă care, tn loc sa revelezc, ş arc
ş utihtatea ei (sfJeculara, ş dar -oi gno -
ă in acest mod se apropie de !('hov<,
ş Perseu de Gorgona. "cu ajutorul unui precede'
catopteic" (lb., pag. 74), atenuind adlC:a tntr-o
ecrananta o Imagine altmmteri de ne rupor
tat on de-a dreptul malefic..
Baltrus31hs mai ş un f)Z!S;,j dIn ţ
Attic:e de Aulus-Gelhus, unde c vorba de ş
non-reflectare a imagmilor' o ogI ă ,pu' '\ In
anumite condItii ă poate ă nu reflecteze n ·1
una.," (op, CIt., pag. 254), dar fenomtnul er<l
noscut ş de Seneca, filosoful dtndu I o important
specl1\IA in ş natur. I,' dupa ce il c. t
corpurile il VOit 6a fie pnvlte ş liJW qlnjb lor, &0<1-

<:.;J..T Ţ
rele, de Plld.i, cind e în ă It lu II n unn fi
pnvlI dIrect, ş fiice cuno "cuI f rna prin Ir r
mediul vreunei oglll1zl c ,t I Irdlu II ..1
(Naturales Quaestiories. I 'l(VllI 1?)
O ş parM!oxalel ;) ne;:ur ut UI ,
loc, tot prin mijlocirea oghnzll, In Horia "f u
passant (1n Antologia nuvelei fantastIce, Um
....ers, 1970, pag, 420) enlgm ti " "'101 1 r
ă ş Inl"iz!bll, mterpunII Intre per ld
Jul narator Ş oglinda, astfel 10 I JI pr
' imagmi pe care cel dm unn!} o t pt<l..
' tnto.-:lrce o muteme Im:KuLI." elortJll
trunde necunoscutul Iov.:' ter" r ( nil
aceasta semna bre 1 u tit rn !
ş cu cit €',l a ",,",·Uf.;'!
care ascunde, lvansind 91 r t f
CU prudenta uneI (I!UZ , ar
"
care nu J. ş oghnrh, urm j n
ro nil pe supri'lfa11 lUCIe I ,
parti C.1 pentru l,\ I
oglmd,'\ ecran, cons!lf l , I
mului in m!modrama p, rilt d
ClIre, dup.l un t xt (l! J 1 II
comeote.J;';c\ Jacqucs D
seance (in La Dissemln
199-317) mlmtll est., 11
TOlr" (pa!;! 253) peot U J e II
in "lre un public ce CB Il
n·lt....... (imita) in cazul d f t
und mamre) CI ec
Jllcil 1 1)
t l,c,tvl
mode ch ul
struct a poste OI" n
thume (3 C I II Intr
acest C <'llh al ' G t"\ r
qui ChltOUI' fell ne [
riant, I'Jmc j,
drama prOpt 1 Ilur
lectufil ,-p Cit" 1 mn
pe cart It M
de Derr J I Derr t,
( re ,nu refl t n r r
efecte de realitat t
j I rd 're.' realulUI lo c
Im tant ne rcmtrO' I un
Piilor f.\fa u5C!Jl'I H r, f,1
porM ca ,i cum Jul
tenta grea dc o 11 ub
realitate. ClIC, mcon t
mea recentr<.llct" n I C
tarie Im.!gln,' f
1
(MI,
ul l.-
I 10
np "
c
'1,
1:1 b.
, I
(
U 1
p. ,re
u r
'j rn
"
r.
lonn
I
q n
,
o
e
, n
• 1
f. Of
n
113
VATICINARE
SI SF

v
Ş tn Tristram
Shandy a lui Laurence Sternc,
capitolul 24 intr-una din carti,
drept care se trece direct de la
capitolul 23 la 25; nu ş
ă comentariul acestei lipse:
ă scrierea e mai buna, tocmai
din ă pricina, ca Încerca-
rea putea fi ă ă cu ş
mare succes ş cu o sumedenie
de alte capitole, ă vezi bine,
«nu prididim cu experimentu-
riie»; nu omite ă ă ş
ă În capitolul ă ă
purcederea ş callatoria tatAlui
naratorial, a unchiului T oby ş a
servitorului Obadiah undeva.
ş ş eu, draga receptori «se-
ş cladi ş fi avut vreme ă
concoctez ş asupra dis-
cursului profetic ţ ă cu cel SF,
ă istoriseam cu hazul ş sfAto-
ş proverbiale ă
rele, incercind sa-i ş ameliorez
ş reordonez ad hoc pe Max
Weber, Martin Buber, Neher,
Blanchot, Fohrer et aUi, inclu-
siv poemul valeryan Pythia,
ă naveta Între Atena-Homa
ş Ierusalim cu lev Ş ş
anume: ă spre osebire de ne-
colegii lor heleni ori latini, vechii
nabiim de care ne ă seama
Vechea ă (Nahum,
Amos, Oseah, Micah, Zahariah,
Isai ah, Haggai, Habaquq, Oba-
diah, Daniel, Ezequiel)
ă un viitor imposibil sau
fac din «viitorul pe care il ves-
tesc ş pentru cll îl vestesc ceva
imposibil, pe care nu l-ai putea
ă ş care trebuie ă zguduie
toate datele sigure ale existen-
tei»_ în ş titulat cores-
ă ă Vaticinare ,i
SF, ş fi amintit ă ei propun
ă poporane o alternativa,
purtind cu ei o solutie de sal-
vare ş un laken - un trot-
zdem. un pourtant. un howew
ver, un ş - la ă
rea, la iminenta cntropie a de-
114
ş la simetria pertecta, ce
ar ş turma' ă sau de-
ă ă spre noma-
ţ cea ă Acest ş
remtroduce in discursul valici-
nator. ca ş in cel distopic gen
Fahrenheit 4S1, disimetria min-
tuitoare pentru ş ă
din ă ă ş inumerabile trans-
gresiuni, ş ă nu veti
mai transgresa ş veti regreta re-
lele taceri, ş nu va fi jefuit,
Templul nu va fi ă casa o
veti ă copiii ş ţ nu
vor fi sugrumati de ferocii meli-
tari.
Rostirea profetica ş face
drum, prin nabiim. spre efect
ţ by saying. by
telling t he impossible future,
the awful fu ture: efect de di·
suaziune, intimidare salvatoare,
ţ adunarea de la morcf'.1a-
rea ă smulgind-o fortei
centrifugale ce la ă ă non-
corpul, ş ş ş
tul corp. Evident, o perlocutare
cu efect total ar readuc'e la uni-
tate, la templu, la Adonai, toate
oile ă ă ş s-ar reface corpul
natiunii ă la extremul orient
al corpului glorios, ă ă organe.
Acest colosal impact de disu-
aziune motivat e de cumulul de
ţ la nabiim.
ă la greci pitonisa, inspi-
ă de zeu, ă mesajul,
apoi acela nu ajunge nemediat la
bietul om: în rostirea ei dezor-
ă interpretul 'oficial decu-
ă pentru solicitant ş tra-
see ş la urma urmelor, un
sens, chiar ă acesta se pro-
pune cu ă ş ă am-
biguitate, chiar ă în logica
helenilor propozitiile despre vii-
tor, În afara ă ş falsu-
lui, au conlingenta lor. ă nu
uItam prin unnare ă ă Oedip
poate implini ceea ce fiecare, ZI-
ce-se, ş numai, e pentru
ă ort'lcolul a povestit dinainte
ă ş va ucide într-o burui zi ta-
ă ş se va Însura cu propria
ă ă ă oracol n-ar fi fost
nici exil, nici incognito. ş
nici paricid, nici incest. Oracolul
din Oedip Rege se ă a
fi o povestire ă la
viitor, a ă ă enuntare
va ş ş ă
ce ă ă in fapt. Nu e p
profetie ce se ă ci o
ă sub ă de istorisire
ă dar care prinde.» E
o sugestie a lui Genette,
dar «tine». ,
Nabiul, inainte de a spune în-
grozitorul avenir, il ă
abil, il pune in ă dramati-
ă pe bicisnicul ă trup ş in
bicisnic3 sa ă destinul
masei deviante: ş ia soata pros-
ă se ă ş cu produ-
sele dezasimilatiei umane, ă
în straie de mizerie ă tre-
ş uimirea ş dorinta de des-
ş a contemporanilor; atunci
devine exeget al scriiturii sale
corporale, hermeneut al ă te-
niilor sale matrimoniale ş fiziolo-
gice; atunci le ă celorlalti ă
a fost ă de carne ş
singe a ş ă lor, a ă ă
rii de Adonai, de templu ş de
Lege, tncotopenindu-se in · neo-
rînduiala; atunci ş ă
logosul despre ziua mîniei: iar
cind auditorii slnt pcrlocutati în-
deajuns, ă amatori de iz-
ă introduc.e functorul to-
ş zvirle colacul de "salvare al
ţ disimetrice, exige o
ă simetrie.
N-ar fi cumva anume litera-
ă SF, nu numai aceea ş
trage seva din distopii orwel-
liene, huxleyene ori bradbur-
yene, o viclenie de intimidare a
cititorului prin posibile lumi ş vi-
itoruri monstruoase (avenirul
putindu-se derida ca ă in-
ă ş ă ă
ă a ă ş ă
ALMANAH
Ţ <:::;J.r
Iii absolute: ă monstruosul
vine de la monstru, iar monstrul
vine de la monstrare ş exhi-
bare, tocmai de aceea trebuind
el ă monstrat ş demon-
strat), o ş de reconciliere
cu starea ă o ş ă
spre a pupa Piata Independen-
ţ N-am contracara noi astfel
putintel faimoasa functie de con·
testatie ă de un Man-
nheim discursului utopic? ă
o ă ă in Castalia, 1n Alpha-
viile sau in Icaria, apoi ă re-
pede refaci ă ă ş cu
Castilia, ş Italia pe
care le ă ş prin comparatie,
mai respirabile. Dar ş cu ideea
- a lui Caillois sau a altuia - cA
singurul mijloc de a comanda vi-
itorului e stj-i dai ascultare, ş
ind în ş timp cum ş in ce
scop, ş poate cum ş În
ce scop, ă sintaxa ă e
mai ş ca a lumilor posibile.

ş mai fi tratat pe larg În mi-
cutul es.eu despre vaticinia ex
eventu, despre acele profetii ce
ne ă evenimente re-
cente sau contemporane sub
forma unor vestiri pronuntate
ă vreme înainte. ş fi citat
pe E, Oswald cu Zum Problem
der vaticinia ex eventu; ş fi
insinuat ă e mai ă În
romanul istoric decit in gîndirea
de anticipatie: ă in ţ lui
Constantin Elioaie despre Can-
temir, ă ă la Junimea În
1984, intr-o discutie ă cu
tarul Petru 1 se trece in revista
ă istoria luptei dintre mate-
ş ş ş ă În zilele
noastre.
Literatura de anticipatie vati-
ă ex eventu sau ă
O sA rîdeti, dar rAspund circota-
ş ă eia. l'\u anticipeaza ea
monstrul avenirului, nu, ci
marile linii ale propriului ei zbor.
Cine are de gînd ă anticipe se
ă ă gtndirea ă
de ş ori de" nu ş de vrea
ori de nu vrea, ({apartine din as-
ă ş ambitie acelei direc-
ţ mundane unde s-a ă mai
ă decit aiurea virulenta disi-
ă sarcina ei fiind mai
ales ruinarea ă a si-
metriilor ce ni le ă ş Fi-
ş ă ea ă ş imagi-
natiile bricolante ale tehnicieni-
lor ş constructorilor de tot
soiul, în sensul wildian în care
nu vainica SF ar imita realitatea

<:::;J.r ANTICIPATIA
viitorului, ci aceasta ar copia
formulele aceleia.
ă chestie ar mai fi fost de
ă 1n pirdalnicul de eseu,
de ş fi elaborat cît de cit
ESTE OARE POVESTIREA SF
PREDICTIVA CA GENUL
APOCALIPTIC? ş in Wells,
În Asimov, in Farmer ori Cu-
vral, momentul ă este me-
reu posterior momentului actiu-
nii: faptele se pot petrece in
anul 6666, dar ş impli-
cat ori nu În schema ă
le ş ceva mai tirziu.
Asta e ă o ă poveste ce cu
drag ş fi ă de aveam
timp 5-0 scriu: ă vai, am gA-
tat numai ă ş SF,
text ce-ol ofer integral sau, in
orice caz, cu omisiuni nefun-
damentale.
I,'i-I: PATAFIZICA Ş SF.
ă ş
was ist Pataphysik ş ce ă
ă are ea cu fictiunea de anti-
cipare? Are, ă ar fi ă pome-
nim doar ă ă
ă rescrieri ale lui Jules
Veme ş We!ls: Loc:us Solus ş
Doctorul Faustroll, una a lui
Roussel, alta a lui Jarry. Or,
Faptele ş opiniile doctorului
Faustroll, cu subintituJarea de
«roman neo-stiintific), ş signa·
ă clar racordul la SF. Astfel,
a ă ş ş carte a
doctorului F austroll , ă
de ă Panmuphle, se in-
ă ă fie ă ă spre
centrul ă iar printre
putinii ş ă navigheze cu asul
doctoral de la Paris la Paris se
ă ş cele ă leghe ş ă
tate de ă ă ver-
ă Încit acelora ce nu ă
raport Între savantul Canterel
din Locus Solus ş savantul ver-
nian ori wellsian paradigmatic, le
voi ă pre limba maimuti-
cii Bosse-de-Nage ă docto-
rul jarryst i-a transplantat ca1ozi-
ă albastre ş ş de pe fese
pe obraji) cu singura fraza, tau-
ă 'Pe care jivina o articu-
ă În ă «Ha ha»!
Cine-i Faustroll? tntre -
ă unii ş altii. Ei bine,
interogat de un ă ş ş din Le
Bois d'Amour ă este ş
doctorul cu pricina, (<sefisb de
ă anticipeaza ă
Doamnei Edwarda a lui Georges
Bataille, ă murmura: Je suis
Dieu. Drept care patafizlcul co-
legiu l-a instituit Curator inama-
vibil pentru ş ca ă pre·
zideze din eter-nitate.
în cartea a doua din sus-men-
tionatul «roman ş în-
tîlnim DEFINITIA: «Patafizica
este ş solutiilor imaginare,
ce ă simbolic lineamente-
lor ă ţ obiectelo!" des-
cri se prin virtualitatea 100). O
precede explicitarea ă fiind
epifenomenul, ceea ce vine in
plus de la un fenomen, patafi-
zica este ş ce se supraa-
ă metafizicii ş se intinde
dincolo de metafizica. tot attt cît
aceasta se Întinde dincolo de fi-
ă sau cit Metapoetica lui
AI. Husar se Întinde· dincolo de '
Poetica lui Artistotel. ă epÎ-
fenomenul e adesea accidentul,
patafizica va fi mai cu ă ş
inta particularului (sau a margi-
nalului: cum· vine vint dinspre
ă ţ Petrescu), deoarece in
mediile de savanti s-a ă ţ
de mult ă ă nu ă ş
ă decit a generalului. Pentru
ă legile universului tra-
ditional nu sint decit ţ de
exceptii, ş mai frecvente», În
orice caz corelatii de fapte acci-
dentale ce, «reducindu-se la ex-
ţ putin ţ nu au
nici ă farmecul ă
tii». Iar consensul omnium, in-
vocat ş «este o preju-
ă ă ş incompre-
ă Pata fi zica studiaza
deci legile ce ă excep-
ţ ă morfo-sintaxa uni-
versurilor paralele sau, cind este
mai putin ă descrie un
univers ce se poate vedea ş tre-
buie ă în locul celui traditio-
nal. n fapt, ultima ă a roma·
nului ă ă
aproape blind: Patafizica este
ş ţ .. Etimologia: ta epi ta
meta ta physika. «ceea ce se
ă la ceea ce vine
ă cele fizice», a fost - mai
mult ca probabil - ă
ă ce cuvîntul ă a
. Început ă umble de colo-colo,
mai mult spre a-I justifica, prin o
serie de supresiuni de grafeme
din sintagma ă Nici nu-
mele lui Ubu nu a fost mai lesne
derivat din acela al lui Hebert,
profesorul de". ă al lui
Jarry.
T alca Ubu se ă cu diferite
prilejuri a fi inventat Ş ţ ş
telor, «a ă necesitate se ă
cea peste tot ă
Patafizica este ea oare o me-
toda, o ă o dIsci-
ă o atitudine. lin rit, un mit ,
11.5
un punct de vedere, o ă ă ă
ă un const ruc tor SF?
Este dn ş timp toate aces-
tea ş nimic din toate acestea».
Colegiul admite prin glasul auto-
rizat al proveditoruJui ă gene·
Tai Roger Shattuck 7 prapozi-
tiuni: 1. Patafizica este ş
acestui domeniu ce se intinde
dincolo de ă ea ă
ş ş metafizica atit cît aceasta
ă ş ş fi zica - în toate sen-
surile ad libitum. 2. P. este ş
ţ partic ula rul ui, a legilor ce
ă excepti ile. 3. Este
ş solutii lor imaginare. 4.
Pentru ea toate sini ş lu-
cru. S. Este de ă impertur-
ă 6. Totul este pata fizic:
ş putini oameni pun ş
incios patafizica în ă 7.
Dincolo de ea 0 0 este mmic. P.
este Instanta ă
Intelesul lor adînc il ş
organografele. subsidii le, În pra-
gul Pat afizicii ş alte publica-
ţ ă de Magister Cajva-
niensis pe vremea cînd era
cymbali st la Cymbalum Patap-
hysicum: Ş ş a nvi-
ă uni versul real in totalita-
tea sa - ş toate celelalte univer-
suri o ă cu el - ş ă
ă nu sînt nici bune, mci rele,
dar patafizice. ă cu asul
doctorului Faust roll în ă
Ete r-nit ate, oameni, androizi,
sartri, freuzi, ciopragi, ă
ş barti, ş kristevl,
cutitari ş ţ centaurieni deriva-
bili prin ă ă
de c urvalii preze nt ului, trecutu·
lui ş vi itorului lumile li·
ş sau cotidie ne. In Utopii
75, mai exact in O amintire a
lui Pier re Lot i, ţ lua din ma-
gazi n orice ş in schimb
ţ fi amuptat de orice cuvînt
din limba- ti, de ă so litu-
dine sau de libertate. In cutare
ă ă dnd moare
un om se ă cu el ş un
cuvint al tribului ă mergind
astfel de ă spre silentiu\ ab-
solut. De aici iubirea patafizicie-
nilor pe n t ru Ca t al o g u l de
obiecte intruvabile de Carel-
man, cuprinzînd tot ce imagina-
tia sa ă a putut
scorni mai haios: tande m pentru
cuplu divortat, tandem pentru
cuplu ă ă cafetiere pentru
ş ă pentru ologi,
o chelari pent ru ă
miopi; de aici mteresul pentru
lumile desenate . de Escher, în
care multe din legile mundune
116
sînt a bolite, in care
mobile e cu ţ ă Dar ce so·
lutii nu ă chiar pata fizici eniI
ş în genul lui ă
Prepeleac: ă ă electnfica-
rea coastelor Africii pnn trans-
formare in e nergie ă a
energIei mecamce produse de
respiratia celor adormiti! A se
revedea cele patru din Prostia
ă patailu minatul, pa-
tagricultura. patartiza nat ul Ş pa-
tazootehnia, ă avem aIcI ade-
ă ă ă ă
plus ă s·ar putea rescne pe SF!
lui Unamuno nu i·a ă ă
scrie un tratat despre anume
ş de hirtie, iar Lichi-
enberg unul despre COZI. Aici
s-ar Impune Ş dIgreSIunea aes-
pre ş ă ce, adop-
tind devi za lui l eona rdo ă arta
este cosa mentale Ş teza ă
azi ă mai mult decit pic-
turi le discursul cntic despre ele,
ă vide a ă su-
ă ă e ă de co-
mentariul ţ de tit lu ş de
numele ş de ş imagI-
nari.
Fiece eveni ment are pentru
patafizicia n o lege, una particu-
ă El ă un lucru, un eveni-
ment, un fenomen, nu de o ge-
nerahtate, mod de a suda Împre·
ă ş de exceptii, ci la s1o-
gularitatea ce face dm ele o ex-
ţ ş cum asul fa us trollian
ă din ă în ă
ş nici una nu ă ă cu cele-
lalte, ca r il n'y a meme pas
d e ux poils du eul qui ,soient
se mblablement f risottes. Pa-
tafizica ă toate teorllle ş
ţ ş le ia drept ă
mai mul t sau mai ţ fericite,
de a pune eticheta ă
pe cula re sau cuta re interpre-
tare. Ideea de ă e pentru
ea cea mai SF di n toate ţ
ile. Ş ş ţ nu amelio-
ă ă sta rea luc ruri-
lor, nu propune re medli-mesa-
je· legl; neavind legi, nu poate fi
în afara legIi. Nu atribU1e valoare
la nici o valoare: le ă
fapte de opmie. Principiul echi-
valentei universal e ş al conver-
siunii contrarÎ1lor, simbohzat de
bastonul ubuesc, reduce univer·
sul luat în reahtatea sa pata ă
la cazuri partIculare_ Nu ă
re beliu ne-s upu ne re- moralit at e
Imoralitate; nu ă 1 refor
mlsm on conservatonsm, nu
promite - ca lingvistica structu-
ă - feriCIrea, dar nici npferl,;'
rea: patafizicianul e atent la tot ,
ă imperturbabil, d1Ocolo de
alternativele majore sau minore.
Cymbalum Pataphysic um nu e
mai ă decit Academia fra n-
ă sau decit cenaclul de ant i-
ţ Quasar de pe malul Bah-
luiului_ Dar nici mai preJos.
Patafizica este o atitudi ne in-
ă ş ă slipuri Ş
cravate pata fizice, ornate cu spi-
rala ă o ă un
savoar savuros ce inga.duie fie·
ă ă ă dre pt o ex-
ţ ş ă nu ilust reze ă lege
decît pe a sa proprie, iar partici-
parea la Cymbalum - jubilarea
la tambalul patafizic - ă
in toate sensuri le cuvintului a
«(degaja» Ş ale cuvintului «sens»,
n i cidecum nu ă
Cymbalum are un calendar pa-
tafizic: Era ă E.P ..
incepe de pe 8 sectemvrie 1873,
ziua ş lui Jarry, ă nu-
ă intii al lunii absolut, anul
I. E.P., ş ordinea "Celor 13 luni -
12 de 28 de zile, 1 de 29 - este
ă Abs olu, Haha, As,
Sabie, Decervelage, Ge ules, Pe-
dale, Clin<amen, Palotin, Merdre,
Gidouille, Tatane ş Phal le. Sfin·
tii fiecJ.rei zile sint personaje,
obiecte, a01male ş alte ă ţ
sau ă dm opera sus·me n-
ţ J arry, dm aceea a au-
toril or ă favor iti sau dragi
ş precum doctorul
Moreau al lui WeUs , Sfîntul Can-
t er el din Raymond Roussel,
Sfintul Maldoror, Sfintul l in-
gam, Sfintul landru ş altii.
ă cu ş SF e tI-
ă de Cymbal um Pata-
physlcum pr10 t oate catedrele
sale, in pnmul rind prin Catedra
de Veloclpedologie, Ocupodono-
mie ş Siderodromomanie. dar ş
prin aceea de Crocodilologie, de
ă comparate sau de
ă ă ş ă
In publicatiile acestui Jor ş
fi c se ă alert noutAtile
d e anticipa tIe, multi di ntre
ş asudind în Atelierul
de ă ă Oulipo,
sau in cel de ă poten-
ţ ă ă Ou.li.po.po. , nefi-
ind deloc ă inaugurarea
într-o ă zi a unui Ouvroir, a
unui Atelier de ă pote,,·
ă de ţ Ou.li .po-
. d.an, de va crede de ţ ă
doctorul F austrol1, de va inc uvi·
inta maimulica ş
ş HA HA!
ALMANAH
ANTICI PA Ţ A
FANDOM
83' 84
DAN Ş
-
CENACLURI . ă de cî-
ţ ani Încoace la o ă ă
explozie a fando m*-ului româ·
nesc. ş ă apantla
unui fenomen de o asemenea
amploare nici ă intemeieto-
rii ş ai cluburilor
SF, cum a fost Mihail Ionescu
sau cum ă ă fie (de 30
de ani SCfl itorul
Adrian Rogoz. In 1972 existau
in int reaga ă 3 cenacluri de
anticipatie; in 1979, la intilnirea
ă de la Oradea, 9; patru
ani mai tirZIU, la ş _ lui
1983, puteau fi ă . . 40!
Tineri aut ori sau SImpli pasiona tI
întîlnmdu-se cu regularitate pen·
tru a (re)descopenj inve nta ă
de a se intelege pe el ş ş sau
de a intelege ceea ce' îi incon-
ă
Cele mai actI ve grupuri s-au
dovedit a fi în 1983- 84 Modul
13 ş Qua8ar ş
Hello" ş V. Aneslln
(Craiova) , ă de
ă ă ă mere u·' la fel
de puternic ă Solarls
ş H. G. Wells (Tlmi·
ş ş H. ă (Craiova).
ş fac ă tot mai mult pre-
zenta ş cluburile mai mici, ă
pîndi te pri n toate colturile ţ ă
caracteri zate de o ă con-
ă ş de un neobOSIt entu-
ziasm: Univers (Bistrita), Orlon
(Rm. Vilcea), Zodlac ş
Sig ma (? Neamt) , Clepsidra
ă "ferra (Cîmpu -
lun g-Musc e l), Experimental
(Singeorz· Ba.i), 2001 ş Univer-
sal Fandom ş AI -
phaville (Arad), J . Verne
ş Antares ş SI-
rlus (Lugoj) , Nova ş Fantas-
Fa odom - "milS<\ cilllorilor de SF "cllvi.
care coolaclul pno. mtcrmedlul
fam:lTlelor Ş al lotilnlrllor" {The Scleoce
Fict loo Eocyclopedla - P Ntch()lls, Dou
bleday. New York. 19791

ANTICI PA Ţ A
cie nza (Sib1U), Mile niul 111
cea), Horen" (Oradea), Cronos
ş Sfinx ş Ti mis len-
sis ş
Cenadunle de ant IcIpat ie, al
ă membri sint, în maJontate,
elevi. au cunoscui , de aseme·
nea, o ă ascenS1Une
ă de mal vechile Se le nari!
(Guranda, Jud. ş Ş Sa-
pie ns ş - aj uns la a
t reIa "gene ratie" -, a u aparut:
Mini- Quasar ş La Steaua
(Urzlcem), Minicr on (Suceava)
- specializat in artele plastice
S F -, V. Coll n (Craiova), Alpha
(Vatra Dornei), Holm lEîrnJ
cenl ,· jud. ş
Amintim apoi cenaclurile re·
cent infl1ntatc, de la care ne so-
sesc ş ă E. R.
Burroughs ş Sfera ş
Albe do (Bîrlad) , Veg a (Ileanda,
j u d. Sa l aj), Ophi u c us
ş Lumina ă ă
Phoenix (T urda) Se pare Cd
vom avea În curind cluburi SF ş
in: ş (Altal r), .Roman,
O telu ş Gal ali, ă ă
(Spat ial ), ă ş Isaccea,
Drobeta-Tr Severin.
în fine, trebU1e e numE:rate Ş
cenadurile de anticipatie necon·
venllonale care acti veaza la nOI:
ţ ş - cenaclul
scrutonlor ş de SF,
Steaua ă - radJocenaciul
emisiunu "Exploratorl1 lumn de
mîI ne" (MIercurea, ora 11. la
RadiO ş 3) - sust Inut de
A. Rogoz, Al. Mironov ş O Ur-
suleanu; Ex - cenaclul pnn co·
respondentJ al elevIlor. suStlOUt
la post restant ă de
Doru Pruteanu; M. Ionescu -
cenaclul pnn ă al
ă de SF, sustmut
de "Quasar" ou! ş
O ş de ă oril ş de
mult ş ne informeazA
ă la Cluj-Napoca a luat fiintd
cenaclul SF, V. Papillan. ImIta
hva ţ unui grup de fani
(paslOna\i ai anhLlpat;el) pnntre
care se ă C.
M. ă C Robu, M_ Scoro-
bete, l. Neamtu (bmecunoscutl
scrulori SF) Ş mai multI
dentl

Contacte. UlJle schImbUri de
ă ţ de obIcei,
de concursuri de hteratura, en-
tica ş arte pbsllce sClcnce flc
tion) au avut loc in 1983 la. BIS-
trita - cenaclul cenacl urilor
de ţ (apr), ş -
Pri ma intilnire a cenacluril or
SF ale elevilor (mai), ş
Zil e l e "Helion" (iun),
GurJ. nda - il 3-C) edllu2 a Tabe-
rei de ţ SF (aug),
CraIova - Zilele "H_ ă
(sepL), P. Neamt - Zil ele
,.Slgma" (nov) ş ş
ă cenaclurilor de
ă de ţ (cet)
Ultima, care ar fI trebUlI S<l fIe
cca mal import,mld dmlre intilni-
rile. a nului 1983. a avut loc. dm
pacate, in conditiI nefavorabIle ..
Pe adresele reVIsteI Ş ă
ş ă emlslumi "Explora-
torll lumII de mIIne" Ş a buleti-
nulul mformahv cu caractcr na-
Ilonai Quark (ce apare la Casa
de. cultura a tlneretulUl ş slu
denillor dm Ş - princlpalu
centralJzatori <II mformatllior dm
lumea antIcIpa jIei - sosesc ZI de
zi nO! ş legate de actlvltalea
lot mal complex,) a fan dom ului
românesc. Ne pla.t.:I.' Sd credem
Cd ă Important.) acumu·
Iare cant1tatlvd va fi însOllta de
un salt calital1v la fel de specia
culos .
117
PREMIILE Nebula, decernate
de ţ Scrl1torllor de SF
din America (Sdence Flction
Writers of America, prescurtat
SFWA), au fost Inaugurate În
anul 1966. Ideea Instltulrll aces·
tOT premii, din fondurile reali·
zate prin vinzarea unor antolo·
gll anuale cuprinzînd prozele
scurte premiate, a fost ă
În 1965. Premiile sînt conferite
ă ş spre deosebire de
premIIle Hugo,·· sînt datate
ă anul ă ţ
premiate; astfel, primele dis·
ţ pentru anul 196"5, au
fost prezentate in 1966. Ţ
Nebula ă ' o ă
ă din palete metalice sus·
ă deasupra unei roci crls·
taline, ambele turnate Într·o
ă din material plastic trans-
parent; modelul ţ realizat
de Judith Ann Lawrence ţ
scrIItorului James Bllsh), a fost
conceput ă o ţ ă ă
de scriitoarea Kate Wilhelm
ţ lui Damon Knight) ş a
ă neschimbat. Neschimbate
au ă ş cele patru categorii
la care se ă premII ş care
sînt rezervate În exclusivitate
ş În 1974 a fost
Introdus ş un premiu pentru
spectacol, dar În 1976 s·a renun·
ţ la el, primind Nebula filmele
50ylent Green (1973) , Sleeper
(1974) ş Young Frankenstein
(1975); in 1978, s·a atribuit un
premiu' special filmului ă
stelelor. Ocazional au fost
acordate premii speciale pentru
titlul onorific de "Mare maestru"
(Grand Master) al literaturii SF
(Robert A Heinlein În 1974,
Jack WilIiamson În 1975, Clif.
ford D. Simak În 1976, L. Spra-
gue de Camp În 1978, Fritz Lei-
ber În 1980), iar in 1976 o ă
ă a fost ă produ-
ă George Pal, pentru ac-
tivitatea sa ă pre-
ă anului 1965.
Cele patru categorii premiate
sint: roman (peste 40 000 de cu-
vinte), ă (de la 17500 la
40 000 de cuvinte), ă
(7500-17 500) ş povestire (sub
* La redact area aceslui articol am 1010·
sit, drept sursa bibliografic!!i ă arti·
colul .,Nebul1l" din The Sclence Flcllon
Encyc1opedia, New York, Doublcday el
Co., 1979; redactorii articolului de enciclo·
pedie sint PeleT Nicholls ş Colin Lcster
IIDB)
•• Almnnnhui ţ de anul
trecut, pag. 90-91
118
PREMIILE NEBULA
7 500). Votarea se face de ă
membrii SFWA, care folosesc
buletine de vot întocmite pe
baza candidaturilor propuse tot
de ei. Din 1970 a fost introdus
un scrutin preliminar al tuturor
ţ nominalizate: acest
scrutin se ă ş ă în prima
ă a anului, candidatii care în-
trunesc cele mai multe voturi fi-
ind Înregistrati, În ordine alfabe·
ă pe buletinele de vot finale.
de atribuire a premii-
lor Nebula a fost mai consec·
ă decît cea a premiilor
Hugo dar traficul de ţ ă În
rîndu;ile membrilor SFWA a ă
cut obiectul ă crî-
tiei, ţ scriitori au ţ ă
uneori premiile au reflectat, pe
ă iscusinta ă ş pe cea
ă Din ă ă pro-
portia membrilor SFWA,
ă la vot, a ă ţ
tor in ultimii ani.
ş premiile Nebula au încu-
nunat În ă opere cu un
caracter mai experimental decît
cele care primesc În mod ş
nuit Huga--uri, nu se poate con-
sidera ă au existat deosebiri
fundamentale Între cele ă
ţ S-ar putea crede ă Ne-
bula, intrucit ş sufragiile
scriitorilor de profeSie, pune ac-
cent indeosebi pe calitatea lite-
ă - dar nu ă prea multe
ă ş ar sta lucrurile.
Ca ş Hugo-urile, nici Nebula nu
a fost atribuit ă unor
opere care nu sînt În mod defi-
mtoriu SF ş de asemenea, am-
bele distinctii au fost dobÎndite,
in marea lor majoritate, de au-
tori americani. ş este nein-
doios ă Nebula a recompensat
o serie de creatii dintre cele mai
valoroase, nimeni nu poate sus-
tine ă acest lucru ar avea o im-
ă prea mare ş În Statele
Unite, ş critici au argu-
mentat ă Întregul sistem de
premiere, cel ţ În SF, este
mai ă o manifestare in
scopuri publicitare decît o ă
ă ă ş bine ă ă a
valorii artistice.
Antologiile cuprinzînd creatiile
premiate cu ..,Nebula la ţ
ile genului scurt, precum Ş o se-
lectie din textele nominalizate ş
clasate pe locurile ă
au continuat ă ă an de an,
intitulate Nebula Award Sto-

ALMANAH
Ţ
ION DORU BRANA
rles (Povestirile premiate cu
Nebula), apoi Nebula Winners
ş ă premiului Ne-
bula), ş editate de cîte un
membru al SFW A Unele va--
lume includ eseuri critice ş re-
zumate ale evenimentelor SF
din anul respectiv.
în 1%9, ideea ă unor
opere de ă membrii SFWA
a fost ă retroactiv pentru
a acoperi creatiite de ă
ă considerate "cele mai
bune ale tuturor timpuritor"
ă la 1%5. Povestirile alese au
fost publicate in antologia
Science Fiction Hali of Fame
(1970) , ed. R. Silver?erg, iar
velele ş nuveletele, ]fi antologIIle
The Science FictÎon Hali of
Fame, Volume Two A ş Two
f5, (ambele 1973), ed. Ben Bova.
In 1981, Arthur C. ş
George Proctor au pubhcat an-
tologia The Science Fiction
Hali of Fame III: The Nebula
Winners. cuprinzind nuvelele,
nuveletele ş povestirile premiate
Între 1965-1969.
Lucrarea A History of t he
Hugo, Nebula and Interna-
tional Fantasy Awards (O
istorie a premiilor Hugo, Ne-
bula ş International Fantasy.
1976) de Donald F ranson ş
DeVore, cuprinde lista
tuturor ţ ş ş
ş ă ă În 1975, pre-
cum ş ă referitoare la
ă de ă inter-
venite de-a lungul anilor.
Cîteva cuvinte despre SFWA:
Science Fiction Writers of Ame-
rica a luat ţ ă În 1965, in sco-
pul ă scriitorilor de SF
asupra problemelor de interes
profesional, a ă
ă lor profesionale Ş a Spn]IOI-
tii lor in ţ cu editorii,
agentii literari, ş ş
antologatorii, in maniera unui

Ţ
mic sindicat. Ce! dintîi ş
dinte, probabil cel mai activ din-
tre membrii fondatori, a fost Da-
mon Knight. Ideea ţ ă a inte-
meierii unei organizatii profesio-
nale a fost ă in cadrul
unei ş ţ a ţ de la
Milford a scriitorilor de SF (Mil-
ford Science Fidion Writers'
Conference), un cenaclu anual
al ş fondat tot de
Knight ş ţ La ş ţ
s-au mai perindat R. Silverberg,
AE. Nourse, G. R. Dickson, J.
Gunn, P. Anderson, J. Pour-
nelle, F. Pohl, A.J. Offut, J. WiI·
liamson. în momentul de ă
functia este ţ ă de Marta
Randall. Calitatea de membru al
SFWA se ă exclusiv scrii-
torilor ş termenul
"profesionism" subintelegind atît
vînzarea de proze individuale cît
ş aceea de volume (culegeri, ro-
mane sau antologii). SFWA nu-
ă ă În prezent peste 450 de
membri, inclusiv circa 20 de
scriitori britanici. Asociatia fi-
ţ ă premiile Nebula ş an-
tologiile anuale ce le sînt dedi-
cate' ş ă ă publicatii:
SFW A: The Bulletin of the
Science Fiction Writers of
America ş SFWA Forum.
ţ la SFWA a prilejuit
deseori polemici aprinse, retra-
gerile sau demisiile fiind un feno-
men destul de ş Cea mai
ă ă s-a is-
cat in 1976, cînd lui Stanislaw
Lem i·a fost ă calitatea de
membru de onoare; decizia a
dat loc la dispute aprige. in
ciuda faptului ă a fost uneori În
mod justificat ă de secta-
rism ş În pofida ocazionalelor
disensiuni interne, SFWA a ju-
cat ' ă un rol important in
ameliorarea notoriei nesigurante
materiale a scriitorilor americani
de science fidian.
Ş Ă
PREMIILOR NEBULA
1965-1882'"
ROMAN - 1965: Frank Herbert,
Dune; 1966: Daniel Keyes, Flo-
wers for Aigernon (Fiori pentru
Aigernon) ş Samuel R. Delany,
Babel-17 (ex aequo); 1967: S.R.
Delany, The Einstein
(Intersec1ia Einstein); 1968: Aiexei
Panshin, Riie of Passage (Rit de
tranzitie); 1969: Ursula K. Le
Guin, The Lefl Hand of Darkness
(Mina ă a intunericuluI);
1970: Larry Niven, Rlngworld (Lu-
mea ă 1971: Robert Silver-
berg, A Time of Changes (Timp
de prefacerl); 1972: isaac ASlmov,
The Gods Themselves (ZeU in-
ş ş 1973: Arhur C. Clarke, Ren-
dezvous wllh Rama ţ cu
Rama); 1974: U.K. Le Guin, The
Dispossessed ţ 1975:
Joe Haldeman, The Forever War
ă etern); 1976: Frederik
Pohl, Man Plus (OmUl Plus);
1977: F. Pahi, Gateway (Poarta);
1978: Vonda N. Mclntyre, Dream-
snake Ş Visului); 1979: A.C.
Ciarke, The Fountalns of Paradlse
(Fint1nlle paradisului); 1980: Gre·
gory Benford, llmescape (Peisaj
cu timp); 198t: Gene Wolfe, The
Claw of the Conclilator (Gheara
conclllatorulul); 1982: Michael
Bishop, No Enemy But Tlme (Sin·
gurul ş timpul).
NUVELA - 1965: Brian W. Aldiss,
"The Saliva Tree" (Copacul sali-
var) ş Roger Zelazny, "Ha Who
Shapes" ă (ex ae--
quo); 1966: Jack Vanee, "The Last
Castle" (Ultimul castel); 1967: Mi-
ehael Moorcock, "Behold the
Man" (Ecce homo); 1968: Anne
MeCaffrey, "Dragonrider" (Cava·
lerii dragonllor); 1969: Harlan Elli·
son, "A Boy and His Oog" ă
tul cu ciinele); 1970: Fritz Leiber,
••• Traducerile tillurilor au caracler
pur orientativ ş nu ă versiuni
definitive decit cind apar intre ghili-
mele ş sini urmate de referinlete bi·
bllografice ale textului tradus ş pubJi.
cal În ţ nOAslrii (108)
119


'"


"
'"
"


x




" .",
'"
"


"

"
/

'-
..1' 11 Meet in l ankhmar" (intilnire In
Lankhmar); 1971: Kalheri ne {Mac-
Lean, "The Missing Man" (Ab-
senl ul) ; 1972: A,C Clar_ke. ,A Ma-
ati ng with Medusa" (Intilnire cu
MeduS8); 1973., G. Wolle, "The
Death of Or. Island" (Moartea
doctorului Isl and); 1974; R. Silver-
berg, " Born with tha Dead" ă
ă cu ţ 1975: R. Zelazny.
"Home 15 the Hangman" (Acasa.
ă ă 1976: James Triptree Jr.,
, Ho ust on, Houst on, Do You
Read"? (Houston; Houston, se
aude?); 1977: Spider ş Jeanne Ro-
binson, "Stardance" (Dans astral );
1978: John Varley, "The Persis-
tence of Vision" (Persisten1a ve-
120
derli); 1979: Sdrry Longyear,
" Enemy Mine" Ş
19&1 Suzy McKee Charnas, "The
Unicorn Tapestry" (Tapiseria
unicornului); 1 981.
son, "The Saturn Game" (Jocul
cu Saturn); 1982. John Kessel,
,.Another Orphan" (Un alt orfan).
NUVELETA - 1965. A. Zelazny.
"The Doors of His Face. Ihe
Lamps of His Mouth" ş ehi·
puiul ă luminile gurII sale);
1966. Gordon R. Dickson. "Caii
Him Lord" ă 1967. F.Lei·
ber. "Gonna Roii the
lida de ş 1968: Richard Wil·
son, "Mother la the World"
ă a intregii lumi); 1969: S.A.
Delany, "Time Considered as a
Helix of Semi·precious Siones '
(Timpul considerat ca o ă
de pietre semipre1ioase); 1970:
Theodore Sturgeon, "Slow Scul-
pture" ă ă 1971 P
Anderson. "The Dueen of Air and
Darkness" (Regina ă ş
a beznei); 1972: P Anderson,
"Goat Song" (Cintecul caprei);
1973. V N. Mclntyre. "Of Mlst,
and Grass, and Sand" (Poveste
despre ă ă ş Nisip);
1974: Gordon Eklund ş G Ben-
ford, "II the Stars Are Gods"
ă stelele sint zei); 1975: Tom
Reamy. "San Oiego Lightfoo!
Sue"; 1976: 1. Asimov. "The Bi-
centennial Man" (Omul blcente-
nar); 1977' Raccoona Sheldon
(James Triptree Jr .), "The
Screwf ly Solution" (Solu1 I a);
1978. Charles l. Gran!, ., A Glow
of Candles, a Umcorn's Eye" (li-
ă de luminare, ochi de unicorn);
1979: George R R. Martin "Sand-
kings" ("RegII nlsipurllor"), ă
ă in Almanah Anticipa'ia
1984 : Howard Waldrop.
"The Ugly Chickens" ş cel
uri'i); 1981' _M Bishop. "The
Quickening" (Insuflelltorul); 1982;
Connie Wi lll s. "Fire Watch" (Ve-
ghea focului).
POVESTIRE - 1965. H. Ellison,
.:Repent, Harlequin!' Said Ihe Tick-
tOckman" ă ş Arlechinf
spuse domnul Ticlac), Ir. 1. O.
Br ana, Vatra nr. 8-10/1981;
1966: Richard McKenna, "The Se-
erei Place" (Locul tainic); 1976:
S.A. Oelany. "Aye, and, Gomor-
rah .. " (Da, ş Gomora ... ); 1968
Kate Wilhelm, "The Planners"
(Planlflcatorll); 1969: A. Si lver-
berg, "Passengers" (Pasagerii);
1970: nu s-a atribUIt premiu pen·
tru povestire; 1971: A. Silverberg,
"Good News from the Vatican"
ş bune de la Vatican); 1972
Joanna Russ, "When It Changed"
(Schimbarea); 1973. J. Triptree
Jr. .. ,Love Is the Plan, the Plan Is
Oeath" (Dragostea-I planul, planul
e moartea); 1974. U.K. Le Guin.
"The Oay Before Ihe ţ
(Ziua dinaintea ţ 1975:
F. Leiber, "Cath Thal Zeppelm"
(Ultimul zepelln); 1976: C.L.Grant,
,.A Crowd of Shadows" (O mul·
ţ de umbre); 1977. H. Ellison,
"Jeffty Is Flve" (Jeffty are cinci
ani)' .1978. Edward Bryant,
ă 1979' E Bryant.
.. Glants·· (Furnicile ş 1980
Cllfford O Simak. "Grollo of the
Oancing Oeer" (Grota cerbilor
dansatori); 1981 Lisa Tuttle, "The
Bone Flute" (Fluierul de os);
1982' C. Wlllis, "A Letler from the
Clearys" (Scrisoare de la familia
Cleary) .
ALMANAH
ANTICIPATIA






o



o


o
,
Un cenaclu În ţ ă
Din vara anului 1983, am de)'.'-
!ti! ş ş radiobibliotedi SF.
ă mai tir:.iu in cena·
clul de anticipa,ie radiofonic. De·
,igur ă În ciuda anumitor deJi-
ţ structurale (nu 1If! putem
.. edea În cadrul unor ş ţ iar
eu nici ă tJ/l ă pot au:;, de-
oarece aparatul pe care-I am nu
prinde programul /II), acest ce·
naclu este cel mai cuprin:dtor din
ă In ultima I'reme, ·am Începllt
'olÎ primesc zeci de de ia
"oamellii mei LUCJ'ul
("('1 mai ă ă este cii
s-a format un nuc/eu de fani
ţ fin;; chiar foarte, prin-
tre ("are ii IIflmi pe Cristian I
Popescu, Înginer din ş pe
Ruxandra Andrian }i CristÎan ă
:dre,\'cu, din ă pe
Dana Otitia Grigoriu ş Mihai
Bengulescu, elevi ş dur
ş pe ascultiitori din alte unghiuri
ale ă cu lulill-Cristian Vt' l-
ni'ICU din Rm. Hlcea, Liviu Pir·
lac din ş Nicolae GtU/eo
din Agil/ta, Consrantm Co;,miuc
din Timifoara, Magdalena B(iloi
Ji" <)llllinn, Con.'ltall1in Blliciuc
din IUlIU). Theodor Tudoroiu (lin
Pltl \fI, \lIrcca Popa din Jidvei,
CU/fII - Ionescu din BU:JiIl,
În almluUlhll1 de ă ă
, de 409 cUI'Înte a Da-
n"" Grigoriu (13 ani.'), ă
1./ 1'lIIiliunea radio "Stealla polo·
,yj " . (Adrian Rogoz).
MONTAGNE RUSSE
HOMINIDUL se pierdu in urtTlArirea fiarei prin
ă ă ă ţ ti incremeni in
ă ş aspectul, torsionlndu.se, ă
tind forme dintre cele mai curioase. n scurt timp,
din ă lung de peste doi metri nu ă dedt
un eiot, sau mai bine-zis nu ă nimic, ă
HOMINIDUL tinea tn palmA o ă arma
ă cu multe butoane colorate ş cu un
mic ă ş ă drumul ş ajun·
gind in ş la riu. Se ă Dar, in ş se·
,
ALMANAH
ANTICIPATIA
ă scoase un ă de ă Coama de pAr
[ung ă cu ă ş in locul ei ă ş
aparitia un cap cu doi ochi mari, limpezi, cu 6
ă ă ă ă ş cu o frunte ă inte·
ă Dar uimirea nu i se opri aici. ş
privirea, ă Ingrozit cum blana ă ă de le-
opard, slujind ca ă se dezagrega pur
ş simplu. Goliciunea li fu ă pe ă ă
de un combinezon lejer, croit pe masura, dotat cu
o ă ă ş numeroase buzunare. HOMINI-
OUL ă ă ă greutate ă pentru fiecare nou
lucru ce i se ivea in ţ ochilor, ă sau mai bi-
ne· zis, descoperea numele ad.ecvat. Uluitor! Invo·
luntar, in minte îi ă ă o Întrebare: "De ce m-or
fi lasat aici? Planeta pare pustie. V trebui In cu-
find ă le spun ă ă ă rrniI ia!" In zare, ă
fantoma uneÎ rachete interspatiale: ,,Dar iat-ol A
ş Vocea i se pierdu In gltlej, uitind ceea ce voia
ă ă Nu mai ş decit ă articuleze c1teva
sunete ă ă .. . Mut, privea speriat cum corn·
binezomJl, la rindul ă fncepea ă se "evapore",
cum minuscula ă ă pe principiul laseru-
lui, se aJungea, se alungea, transformtndu·se, rind
pe rind, tntr-o ă apoi Intr-o ramura de copac ş
In ş tntr·un mic mugur verde. HOMlNIDUL
simti cum fire de par tazlete li acopereau cu repe·
ziciune, la Inceput doar fata ş mîinile, apoi Intre·
gul trup, cum coloana ă incepu ă
apese, ca ş cum ar fi purtat pe spate o greutate
ş ă ă se incovoaie, pina. ajunse ă se
Urasca în patru labe. Pierzînd capacitatea de a in·
telege, cît de eft, ceea ce se petrecea cu el, spe·
riat, alergind In salturi mari, se indrepta spre cel
mai apropiat arbore, in care se ă cu mare
ş ă ajuHndu-se de coada ă In ş
Cum o ă ă de cocos ti ă la Inde-
ă se tntinse, o culese, o sparse cu tndeminare,
sorbi laptele cu nesat ,
HOMINIDUL era de·ac um un cimpanzeu per-
. iect.
Timpul se curbase strlmb, ducindu·J in viitorul
ş ş in trecutui ă ş sAi, pe el -
OMUL.
121
Ş ă unii in miracole, rn noroc, staf}i,
ă sau in lucruri care ă pe ş In
noapte. Eu nu. Eu sînt unul dintre pragmabclI.care
cred ă ă o explicatie o,:ce -
de la idolii adolescentei pina la fachlru mdlenl; tre·
buie doar 5'0 ş
Ş chiar ă ş crede in Ţ pArea
mai ă exista un timp potrivtt Ş un loc
potrivit pentru ele, iar acestea, pârerea mea,
nu se ă In nici un caz de ultimul tren
de pe linia Picadilly, luat intr-o ă de Iuru.
Faptele sint destul de si.mple. faptele
sint simple ş de netagadUIt, dar
mai mare parte dintre noi simte o
de a sustine ă ele nu ş ă ă ş Ş
la un loc vad Diavolul o ă 10
susul Tamisei vor cauta, fad OICI u!1 . dublU, orice
ă explicatie, exduzind autenhcltatea fen.o-
menului, Probabil vor ţ ă de vreme ce D,la'
valul e o ă mai curtnd ă decît ă Iar
122
o ă e mai grea decit apa, ă ă ă ş
n,ar putea fi altceva decit un, fel de
__ ceva În ă ă cu intensitatea lununll, diSPOZI-
tia martorilor sau chiar cu ă ţ existente in
ă . O. II" •
Ei bine, nOI n-am ă lavo u m acea
de luni În ultimul tren subteran care trece prin PI-
cadilly 'Circus. N·am ă nimic. ă
am pierdut zece minute, conductorul $1 citiva pa-
sageri, Iar cum asta era cu totul ş cu totul imposi-
bil _ mai ales dnd cercetindu"se linia tntre Green
Park ş Circus. s-a descoperit nici ,un cadavr.u
_ ne-am gasit in cele din ă refugiul in ţ
iluziei colective. Prin "noi" ă tnteleg pe Ş
ţ c1tiva supravietuitori obositi, La ce cl:?ncluZle o
fi ajuns in final Societatea de transport
ă o fi ajuns ' !a vreuna) n-am habar. Ş nu ş
nici 1n ce chip au ş sA ă presa departe d,:
inttmplare, ă În mod ziarele de, ţ
dimineata n-au ă nici o refeflfe la JOI dimi-
neata am citit ş dteva ţ despre
ţ unor persoane, toate dIO penmetru! lon-
done2. Dar intr-un singur caz era vorba de cineva
care ă ă pe linia Picadilly. Abia dupa vreo
ă am gasit dovada care, in c::e. ă

ş ă complet argumentul ilUZIei co-
ectlVe,
E ă ă ă ă ă la Green Park con-
ductorul putea ă ă ă tren,ul.
1nsa, numai ă ce fnchisese ş
garnitura incepuse se plll'lA, in ş E ă ş
ă ă nici unul dintre nOI n-am prea acordat
atentie ă ş de ă (cine oare e capabi!
ă dea prea ă atentie la indiferent ce..
noaptea?) ş in felul acesta se putea sa ne. fi .lmalP-
nat pur ş simplu ă ş ă ,n
cele din ă metroul a ajuns fn Plcadilly Clrcus,
De asemenea, s·ar prea putea ca
ă extrem. de ă fi , oprit
ceasurile fieca.ruia pentru zece rrunute, Ş ş este
ă ş discutabil ă de fiinte
i se poate sugera ă Ş lf!'aglOeze ă aude VOCI
misterioase - ceea ce nu OI s-a intimplat - nu
ă o ş ar putea ă ş imagineze ă VOCI,
fie ele misterioase sau altcumva,
Astfel cu dovada la ă trebuie sa con-
chid da' imposibilul s-a petrecut aievea. Noi n·am
pierdut nici un frllogment de timp; dar, pentru un
scurt interval, timpul ne-a pierdut I?e noi. Iar pe
ALMANAH
Ţ
parcursul acestui scurt interval conductorul ş
citiva pasageri au fost ,.umflati" din vagoane,
O ă ce mi-am ă ă proprie, Îmi in-
chipui ă e cazul ă ă ocup acum.. de secventa
unanim acceptat! a evenimentelor. In ă In
care m·au implicat direct, acestea au inceput in
clipa cind intram pe peronul estic din statia Green
Park. putin dupa miezul noptii.
Ma. tntorceam ă de la un prieten care, lucru
destul de neverosimil, ocupa un apartament
aproape ieftin in Mayfair. Seara fusese foarte ă
ă - cu partide de ş vin alb, o ă ă de ti·
gari ş conversatie - ş pornise de fapt ca o ex-
peditie de pedeapsa, Amicul meu are un intere·
sant obicei de a Imprumuta diverse lucruri, negli-
jind apoi ă le restituie, Cu cfteva In
ă tmi ceruse imprumut un mic magnetofon
tranzistorizat, in scopul neverosimil de a comenta
din mers starea drumurilor italiene ctod el ş un alt
automobilist ţ aveau ă participe la cursa
Miile Miglia. II vizitasem numai ca ă recupe-
rez magnetofonuL
Eram, ş În ţ Green Park, plin de vin
alb ş vagi ţ de a dicta eventual un mult pri-
tocit roman În micul mecanism pe care tocmai ti
cerusem tnapoL Erau putini oameni pe acolo ş cei
mai multi aveau privirea ă a celor pentru
care miezul noptii de luni nu-i deloc prilej de bucu-
rie. Statia era, de fapt, ă ă de o ş ciu-
ă
Pe cind fumam o tigarA in ş trenului,
mi-a trecut prin minte ă ă nu fncercasem mag-
netofonul ca ă ă ă mai functiona ă
aventurile lui prin ă ă Mereu ă tenta ă
ş microfonul minuscul, spun citeva cu·
vinte ş ă dau banda Inapoi. Dar, ia drept vor-
bind, eram prea stingherit. Cu exceptia unor ş
sporadici, ă nerabdarea tn statie dom·
nea o ă morm1ntalA pe care nu voiam s-o rup
prin vorbe attt de nepotrivite ca ,J.1ary are-un mie-
ş sau .. Unu, doi, trei, patru, cinci, ă de
microfon". La ora aceea ş În acel loc ar fi ă
nat prea mult cu o replicA din ş pe
Godot.
Am ă ş ca, ă suit in tren, ă Inre-
gistrez sunetele ă timp d, .un minut sau
ă ş ă testez prin asta calitAtile aparatului.
Metroul e departe de a fi cel mai ţ mijloc
de transport ş n·aveam nici o Indoia12i ă reprodu-
cerea benzii in regim de volum ă Imi va ă
foarte repede in ce stare era magnetofonul.
Minutele treceau greu; am Incep!lt sa ă plimb
alene Incoace ş lncolo pe peron. O ă sau de
ă ori am trecut pe ă o ă de vreo ă
zeci de ani care parea ă pltnge incet, scufundata
tn sine, tnsa. nu i-am dat multa. ţ - doar aUta
eft sa c01'}stat ă avea farmec - din motive foarte
ă In cele din urma., la ş do-
uazeci ş ş fix, a sosit trenul. Imi amintesc ora
In special datoritA faptului ă tocmai tncepusem ă
socotesc eft tmi va trebui ă ă ajung acasa.
Trenul s-a oprit, ş deschis ş au ş vreo
ă ţ iar vreo cinci dintre noi urcara in l0-
cui lor. Imi amintesc vag eA, ţ la un loc, Inu
eram mai multi de opt sau ă In vagon. mi
amintesc, de asemenea, tot vag, eA fata care plin-
sese s-a ş undeva aproape de mine. Dar în-
ă acelei ă ă aparent ă ă incidente au
devenit confuze tn creierul meu si. cu dt ă gin-
desc mai mult la ele, cu attt slnt mai ţ sigur de
ceea ce s-a intfmplat.
Un lucru pe care·l tin minte este ă ş au ă
mas deschise mai mult decit de obicei ş la fel,
motoarele s-au oprit pentru ce1 pur'n o ă
de minut. ş ă trecuse, probabi, foarte ţ
peste doua.sprezece ş ă ş opt clnd trenul
ş Inceput scurta goana spre Picadilly Circus,
Era ro ş de vreo patruzeci ş cincizeCi
de secunde - cel mult un minut - efnd mi-am
amintit sA 1ncerc magnetofonul. Am ş apara-
tul pe scaunul liber de ă i-am fixat microfo·
nul ş am potrivit totul pentru tnregistrare.
Mica mea ş ă cu baterii e una cu dimen·
siunile cele mai reduse pe care le producem tn
ă ş i s-au ă doar cincisprezece minute
de ţ la fiecare 1nregistrare. Am controlat
ş cit timp de lnregistrare Imi mai oferea
banda ă atunci. Cea mai mare parte a ei era
ş ă pe rola Inel ă ş ş e im·
posibil ă ai sigurantA ă In astfel de treburi,
am stabilit ă aveam la dispozitie fntre zece ş do-
ă minute de inregistrare.
Intre timp trenul ş ă ă ă la o vi·
ă destul de ă mi-am ş microfonul pe
genunchi ş am butonul care pornea rolele.
Avusesem ţ sa lnregistrez pret de dteva se-
cunde ş ă ascult banda la oprirea trenului.
Curind ă ă ce-am inceput sa inregistrez,
sistemul de iluminat al metroului paru sa cedeze.
Ş ş ar putea ă fie o ă a imaginatiei, am o
impresie foarte ă a faptului ă simultan, zgo-
motul trenului a ă ş el. ş merge chiar mai
departe; convingerea mea e ca., intr-un fel oare-
care, trenul a fost oprit brusc.
SInt familiarizat in ă ă ă cu legile
ş ă ca ă tnteleg ă un vehicul greu, ă ă
rind cu treizeci sau patruzeci de mile pe ă nu
se poate opri brusc ă a se produce o ă
ă Am ă sentimentul ă legile cunos-
cute ale ş ă nu se ă in Imprejurarea
aceasta ă
ş avaria, oprirea, orice altceva a fi fost, nu
ă fi durat mai mult de ctteva clipe. Apoi lu-
minile s-au aprins din nou, a revenit zgomotul, iar
trenul ş reluat dintr·o ă cursa, ca ş cum nici
nu s·ar fi oprit, printr-o ş ă sau tnceti-
ă lin.
Am aruncat a privire spre magnetofonul de ă
turi, Intinzlndu·mi in ş timp mfna ca s.lS,·1
opresc; urma ă dau banda inapoi ş s·o verific.
ă ă am inghetat. Bobinele se mai tnvit·
teau uniform, ă una din ele era ă Vreo ş
tezeci de metri de banda - mai mult de zece mi-
nute de 1nregistrare - ă ă se fi consumat
fotr-un interval de numai treizeci de secunde.
M-am hQlbat- ş la ă tncerclnd za·
darJ)Îc ă ă vreo explicatie pentru inexplica-
bil, ă ă mai holbam la ea, pe ă hipnoti-
zat, ctnd trenul ă ă ş din osii tn statia
Picadilly. M·am mai tnviorat putin, ă ă
bausem vin alb cu ceva peste ă ş am oprit
motorul magnetofon ului. Evident, estimasem ş
banda ă ă ă Nu prea ş cum se tntim-
plase asta - dar ă cea mai ă explica-
tie ş era tn mod sigur cea mai la tndemtna.
M-am g!ndit ă trag banda tnapoi, tnsa. cum
aceasta se ş 1n Intregime, ar fi trebuit
s·o trec din nou prin capul de foregistrare ş mai
departe. spre bobina libera.. Iar ă e ă n-a·
veam atunci nici un chef. n plus, ă simteam.
ALMANAH
=AN=T='C='P=A:T'=A=====================F============================12:3=
obosit, cu mult mai obosit decit fusesem cu abia
un minut sau doua. tnainte. Era ca ş cum un ş
val de ă m-ar fi lovit imediat dupa. ce lumi-
ni1i! se ă intre ţ
In acel moment am inteles brusc ă se intim-
plase ceva ş ori mai degraba n·apucase
ă se intimple. Trenul era de-acum oprit de dtva
timp. ă ş glisante nu se deschisesera. Au-
zeam glasuri undeva tn lungul peronului - voci
protestfnd sau certfndu-se. Apoi, privindu-j curios
pe pasagerii cu care ă to vagon, am
avut foarte clar impresia ă eram mai putini dedt
atunci cfnd trenul plecase din Green Park. Ş to-
ş ş nu se deschisesertt ă
Oare fata care plînsese s-a ş tn mod precis
la vreo douA sau trei scaune ă de mine? Ş
ă aminteam ă mai fusese acolo un ttmr
tnalt ş posac, tmbr!cat tntr-o haina neagra, de ca-
tifea reiat!. Ş o ă fn ă cu parul alb,
avtnd ă de ă o ş ă cu initialele
B.E.A. .
N-avea rost s! ă fiindca nu puteam ş citi
oameni fuseserA tn total. Am observat ă ă pa-
sagerii ă ş aveau cu totii expresia ă
care cred ca exista atunci ş pe fata mea.
Un ă cu melon ş tncurcat.
- Ce s·a Int1mplat? Intreba. Am pierdut pe ci-
neva? Mi se pare ă ş un ins vizavi de mine,
dar se vede c-o fi disparut.
- De ce nu deschid ş se ptlnse o ă in-
tens ă a carei ocupatie nu era greu de ghi-
cit.
Si tn acel moment ş se ă
Cearta de pe peron se auzi mai tare. Un hamal
ş un impiegat de ş discutau pe tonuri tnalte
cu un barbat tn care putea fi recunoscut mecani-
cul Irenului.
- n regula, spunea impiegatul tnfierbtntat, prin
urmare ai plecat din Green Park la timp. Tot
pot spune este ă unu ă ă un sfert, ai zece mi·
nute Intirziere, afurisitul de conductor a dispArut,
ş astea au ă te coste al dracului.
Mecanicul scoase o ă ă
- Ceasul meu arata doisprezece ş treizeci ş
cinci, amice. Ce·a patit cretinul de conductor,
n-am de unde sa ş Dar eu am ajuns aici la
timp, in orice caz.
Mi-am privit ceasul. Arâta doisprezece ş trei·
zeci ş cinci. Apoi am ş pe peron. Ceasul statiei
ă doisprezece ş patruzeci ş cinci.
- Care-i necazul? am tntrebat.
- E vorba de-o Intirziere, spuse hamalul. Con-
ductorul a disparut. Dam telefon la birou ca ă ne
ă ce ă facem.
- Ah ... Ceasul vostru ş am observat eu,
- Nici gfnd! L-am verificat.
Tot mai ă lume începea sa ă din tren, '
Oamenii formau mici grupuri, vorbeau agitat ori li
asediau pe mecanic ş pe hamal. Am verificat ora
la mai multi ş care purtau ceas-brAtarA.
Aproape top erau de acord cu ce arAta ceasul
meu, plus sau minus un ă Un singur
pasager avea ceasul potrivit dupa cel al statiei, dar
el declara ă ş ă ceasul cu zece minute
Inainte, din principiu,
Pina la UI'!'1lâ, ă pe peron un politist. Era ur·
mat de doi ,sau trei functionari de la Societatea de
transport. ntre timp ajunsese ă circule intens
zvonul ă nu numai conductorul dispAruse, ci ş
ă vreo' cftiva pasageri. Vreo doi ă ă ramt·
124
neau tn. vagoane cu o ă ş
ca trenul ş continue drumul; dar cei mai multi
dintre noi eram pe peron, interogindu-ne unii pe
altij ş fiind la r1ndul nostru interogati de politist ş
de oamenii Societatii de transport, incercind, ş
dar, cu ţ sa aIDim ce se tntimplase.
Sosire ţ ţ ş ş alti reprezentanti ai Socie-
ă londoneze de transport. Apoi, pe clnd fiecare
ă presupuneri ş ş ă numele ş adresa, fu
organizata o cercetare rapida a tunelului, N-a dat
nici un rezultat. Nici tu conductor, nici ă rA-
tAciti, nimic care ă probeze m!car relatarea noas-
·tra privind scurta cadere de tensiune a curentului
electric.
Singurul fapt care ş la ă din interogato-
riul nostru era ca, pe ă conductor, mai dispa.
ă cel putin cinci persoane; ă fiecare ceas din
tren pierduse aproape zece minute In cap; ă il
existat o stranie cadere de tensiune; ş ă toti stn-
tem neverosimil de obositi, mult mai obositi decit
s-ar fi putut justifica prin ora ă din noapte
- sau din ă
Se facuse aproape unu ş jumAtate dnd au ter-
minat ş explorarea tunelului, ş consemnarea de-
claratiilor noastre. Atunci, in ş trenului i s-a
permis sa plece, tnsotit de un ajutor de conductor.
N-au mai fost alte incidente misterioase, Am
ajuns ă la ă ş ă foarte obosit,
foarte ă ş ă deloc furios.
ş cum am mai spus, nu s·a pubticat nimic in
ziarele de a doua zi. Prima mentiune privind per·
soanele disparute - dar, cu o ă exceptie,
ă vreo referire la incidentul de pe linia Picadilly
- a ă joi dimineata. Exceptia era continuta tn
vreo doua paragrafe in ă cu o ă de no-
uasprezece ani despre care se presupunea ă În
noaptea de luni ă ă 1ntre Earl's Court ş
Holloway Road. ş paria ă era fata pe care o ă
zusem pllngfnd .. ,
N·am crezut ă prea mult tn existenta
blocajelor mentale. Dar pot ă ă spun acum
exact, din ţ ă proprie, cum ţ ă un
blocaj mental. EI te ă sa vezi ceea ce e
evident, ă ş ceea ce e evident ş ă faci
ceea ce e ă ş evident.
Desigur, ar fi trebuit ă ţ ă magnetofonul,
care in mod misterios ş consumat zece minute
de ă in dteva secunde, putea sa ţ ă
vreun indiciu privind acele zece minute esentiale,
Desigur, ar fi trebuit sa rebobinez banda ş sA as-
cult tnregistrarea cu cel dintti praej.
Dar n-am ă
ă de ş ă a stat pe un capat al bi·
roului meu, ă cam o saptamIna, Înainte
de a ma decide 5-0 folosesc_ Ş nici ă atunci
nu ş fi deranjat ă ş fi vrut ă fncep o p0-
vestire. Chiar ş atunci dnd am ascultat banda,
am ă doar ă voiam ă verific aparatul
inainte de imprimare ş nu din ă ca mi-ar fi
trecut prin minte eli pe banda ar putea fi ceva in-
teresant.
ş opereaza un blocaj mental: simplu, eficient
ş incredibil,
Ei bine, am ascultat cu o oarecare surprindere
ceea ce era 1nregistrat pe ă Ş ă ce-am
auzit-o o data, am pus-o din nou, iar apoi a treia
ă
ă ce·am auzit:
O voce d.e f"ti (poate ă a celei care plînsese):
Doamne! O, doamne! Ce s-a intimplat?
Al.MANAH
ANTICIPATIA
o voc:e ă Unde naiba ne aflAm?
Ne-am clocmt? .
Fal a ă Nu vad nimic. Vi implor ă
faca ă Cineva. '
Eu (nervos): Nu ţ chibrite! Poate ă stnt
gaze.
BJ.rbatuh Nu simt lJimic. Pare ă fie in ,regula.
E cmeva ă
O v.oce de ă (cel cu ă ă de cati·
fea/): tu unul sInt ă întreg.
O voce de.. EI.! , cred ă ă ă ă
ă 1· L-erule! YtlVl'l1 pe fereastra!
Fata Nu poate fi ă Nu poate fi
adevarat!
Eu: Par al de ă Uite un riu
acolo... nu, nU-I tiu! E marea
Fata: Pot ă vad luna pe partea mea,
ă Sint ă E... e un miraj,
Eu (lntat): Sint ă luni, ă Ş nici una
din ele nu-i a noastra.
Fata · începe ă isteric.
ă (supArat): Destul cu blestematul asta
de zgomot!
Femeia: Poate ă Poate ă sintem ţ
8.irb2.tul (incercind sa ia lucrurile cu dezinvol-
tura): Nu ma simt din cale-afarA de mort.
Se aud ş vagonului deschizindu-se.
Fata (tipind): Ce-i asta?
. O voce ă (fnaltA ş cu accent, ca a unui În-
dlan care ş ş Va rog ă stati li-
ş Nu-i I1jci un pericol. VA aduc la ş ă
ă ati fost Implicati intr-un experiment ş ţ
Dar nu este absolut nici un pericol aici.
Eu: Cine naiba mai ş ş tu?
VOCf; a cea nQui: Numele nu ă dom,.
nule. Nu e cazul ă va ş ţ
Scuzati·ma.. Puteti sa-mi spuneti unde
ne atla.mt
Voc.ea cejl noui: va rog, toata lu-
mea. ţ fost transportati peste vreo zece ani-lu-
mina, pe o ă a stelei pe care voi o ţ
Procyon, Este cel mai important experiment reali-
zat de noi in domeniul teleportArii controlate la
mare ă a materiei ţ In scurt timp
ă ă trimitem inapoi În lumea voas-
ă exact in punctul de plecare, ceea ce ă
ca in viata ă nu se va schimba nimic. Iar
ă vreunul din voi ş sa ă ă pe Pro-
cyon4, vom fi ş ă va primim ca oaspeti
de onoare,
Birbatul' Aiurelil Tipul nu-i tn toate mintile.
Eu (sec): Nici eu. Pot ă ă un ocean ş ă
luni,
Femeia: Dumnezeule! Nu ş ce ă mai cred.
ă ă ş atit de istet, domnule, atunci
de ce nu aprinzi lumina?
ţ c:ea., ro oul: ca. ne-,ar I.stlnjeni.
Vedeti, nOI Sin em ă un piC diferit.
Fata (cu curiozitate): In ce fel diferit?
TînArul: Nu-I ascultati. E un
Vocea cea ă Stntem spini; Ave.m
rece, Iar pielea ne este ş verzuie ... ş Ş
voi ă ţ destul de ciudati tn ochii ş
Fata: Aici e mina mea. Atinge-o!
Vocea.. cea ă Mai bine nu,
ţ 1 e rog. .. Oh! Nu·i tocmai ş de rau pe
cit mi-am tnchipuit.
Tinirul: ă tineti de cuvfnt cu trimiterea noas-
ă inapoII
. Vocea cea ă Bineinteles.
ALMANAH '
ANTICIPATIA _
Birbatul: Ce se IndmplA ă ă
. Vocea npui: Veti avea .tot ce doriti, inclu·
SIV cea mal ouna aSistenta medicalA. Am descope·
rit mijlocul de a prelungi de doua ori durata vietii
ş ţ avea parte de aproape o sutA de
ani de existentA suplimentara.
ă Grozav! Care-i povestea cu munca,
aici - ă raminem, vreau sa zic.
Vocea noui; Puteti munci ă vreti. In
fond, puteti tace once doriti, cu conditia ă nu
produceti rau altora. Aceasta este singura lege pe
care o avem, Nimeni n-are voie ă fac! ţ
ă altei persoane.
Femeia: ă ca undeva in unÎvers exista
ă ă la urma urmei.
Ti"i,"" Am ă o ă ă de ă sap
ş ţ infecte ş zidesc case pentru oricine
altul, in ă de mine.
Vocea cea noui: Aici ş au ţ ridice o
casa, exact pe gustul ă
Fata! Ce ne veti face, daca ă
Vocea cea ă Nimic. Ne-ar placea ă
studiem, ş Uar nu tmpotriva dorintei voas·
tre,
Fata: Ş ă ne-am decis ă ramtnem, iar mai
tirziu nu ne mai convine?
Vocu cea nQui: V! vom transporta inapoi pe
Pamtnt cu cel dintii prUej convenabil.
Femeia (calm): Ă un vis, desigur. ă in
cazul acesta visele sînt mult mai interesante decit
viata adevArata. Vreau sa ă 'Mi-ar cam ă
sa ă ă o ă de ani - ă ă ă ....
Aveti cumva vreun ă
Vocea c!!la ă Ultimul nostru razboi a avut
loc cu o mie treI sute de ani in ă A fost un
razboi atomic. Aproape ca ne-am distrus speda.
Am ă atunci ca trebuie ă ne iubim unii pe
altii, sau ă murim.
Tinirul: N·o ă mai trag la sapâ! Ce Iovitur!!
Parca am fi In cer. Nu In cerul in care
Ş ă cred. Dar tot un fel de cer.
Vocea cea ă Ne-a ă timp putin. Sin-
tem aproape gata ă ă trimitem ă pe ă
mint. Daca ş cineva ă ramina pe Procyon·4
o vreme, 11 rog sa mA urmeze. Nu-j vorba de o ho·
tartre ă Puteti pleca ă ă nu va
place lumea ă Va promit asta In moci so·
lemn, \.
Fat a (aproape vesela): Oh, bine, o ă incerc o
data. Nu e mult de pierdut, mai ales tn cazul meu.
TinArul: Nici intr-al meu. Ne-ar fi mai bine, to-
I Ş rmpreurk\,
Fata (indiferenta): Daca vrei.
Ff!meia: ş ă Vin ş eu. N-am pe ni-
mem ă iar ă e ş pretutin-
deni.
Voc!!la cea nQui: Bun. ş cu grija. Afara e o
mica ă de debarcare." Mi-e ă ă voi,
cei ce ramtneti ş doriti ă ă tntoarceti ă veti
fi mai fericiti dacâ va vom supune unui blocaj am·
nezic. Asta va rezolva orice conflict care poate
sa ...
Aici banda se ş ş ş vrea sa fi fost mai
lungâ cu vreo dou;Jzeci de metri, dar nu era.
ş veti fntelege..de ce n-o ofer Societatii
londoneze de transport sau Politiei metropolitane
ca ă N-am nici cea mai mica ă de a fi
implicat in ceea ce ar putea ă ă povestea
cea mai controversata de la monstrul din Loch
Ness tncoace! Traducere: MIRCEA Ţ Ă
/25
RAZvAN HARITONOVICI
POATE ... MÎIME ... IVA ...
PREMIUL ', (SCHITA) LA CONCURSUL ANUAL DE CREATIE LITERAR-ARTISTICA DE ANTIC/PATlE
Ş 1983
SE TREZI. ş incheieturile anchilozate
ş simti ş durerea din piept.
- ă dimineata, domnule! Cafeaua' e gata.
La ă patului, ţ intr-o atitudine respec-
ă tava cu micul dejun.
- ţ A, ţ pleca!
Adams se ă din pat ş ă in baia auto-
mati!. Barbieritul manual era ă unul din inofen-
sivele sale obiceiuri, ş ă ă vreo zece mi·
nute pfna clnd ş ă ş ă cafeaua. Opera-
ţ li mai ă ă vreo zece minute, dar profita
de ocazie Pentru ş .organiza ş programul zilei,
ă care se ă ă ş ă casa.
_ ă ţ domnule Adams! Ziaru1 dum-
ă
.... ţ B!
Adams fntinSf! moneda ş ă ş apuca zia-
rul mototolit. II va citi mai tirziu, ş spuse.
ă era cald ş praful ş ş de-a
. ' Iungul ă 11 ă ă ş ă
_ 0001 Ce mai faceti, domnule Adams, ce mai
faceti? ă bucur, ă atit de mult ă va ă
- Bine, multumesc, C. ă ă putin pieptul.
- Vai, dar trebuie sa ă tngrijip! Ce ne-am face
fara ă ă ce ne·am face?! Vi-I re·
comand pe doctorul D; este infailibil. Spuneti-i
doar ă veniti din partea mea, atfta doar.
" - Sinteti prea bun. Am onoarea!
ă ş tn continuare pe ă ă Incer-
dnd ă ş alunge din memorie amintirile triste. Se
opri ctteva minute pentru a sta de vorbA cu
doamna E, 'constatind fugar ă vremea era In
schimbare. Vtntul tncepuse ă sufle, stirnind praful
ş O ă cum se ă ă ş
ş scirtlind ş proeminente. Apoi ş conti-
ă drumul. Intra In magazinul alimentar.
- ă salut cu respect, domnule Adams! rosti
ă cu un ztmbet profesional ă pe fata-j
pistruiata. Ca de obicei?
- Ca de obicei, F, ă domnul Adams,
ş privirile printre rafturile IncArcate cu
cutii de conserve. Se scotoci prin buzunare apu-
cind c1teva bancnote. ă ti impacheta
ă cutii verzi ş una ă
- ă ă restul, spuse, ş din magazin.
Banca era aproape. ă ş se apropie de ghi-
ş unde G fi ş deja.
. - Buoa. ziua, domnule Adams! E placut ă
nu?
Remarca, ă de atitea ori, ti zgfrie supara.-
tor auzul, dar se ă ă nu ă Era doar
ş vina sa.
- ă ş dori ă mai retrag ş .bani.
ă formularul cu stereotipia omului ş
nuit a face zilnic acest lucru. ă banu ş ă
ă banca ă ă a mai ă la salut. Era mai
prost dispus ca oricfnd.
Vintul se tntetise. Ar fi trebuit ă se ă ă
s.pre ă dar nu-I ă inima. Zr buldogul
ALMANAH

doamnei E mirosind ă ă putrezita a unui co-
pac. Era tot ce mai ă din stejarul din fatii
vilei lui Antony. Cîinele ă bucuros, ă n
mingfie pe cap, ă ş multumirile acestuia
sub forma unei energice ă ă a cozii. Citiva
ş mai tncolo H ţ ş ă rondul ş
nuit.
- ă ă ţ domnule Adams. Totul €on ă
nu-i ş
ă ă din cap. Nu putuse suferi nicio-
ă ţ ş mai ales de c1nd ... dar asta nu avea
nici o ă Momentul tinea de domeniul
trecutului. H ş continua ă rondul, ă ş
apa.sat printre casele ă 1n ş amiezii.
Adams se opri o ă in fata ă ă
betonat ş tn minte ti ă imaginile de ş
ale evenimentului trecut. Aici ş tinuse androizii,
. ă sale dragi, pe care acum le ura ingrozitor.
Aici ti surprinsese momentul giganticei conflagratu,
pe cind ş programa, cu ş sigure, androida
ă L. Zgomotul 11 asurzise la Început. Mor- -
manul de ş ă se nbruise la prima ă a
ă ă clipe de ă ă era si-
gur, acum nu le-ar mai' fi rezistat. Totul se petre-
cuse atti de rapid. Cînd ş ă primul lucru
ca!e il frapase a fost ş
ş ă ochii de la intrarea adapostului. Ş
acum ş ă ă mai avea doar citiva
metri. II ă pe J trecînd pe linga el ş tntorcînd
capul; J nu-I inghitea ş pace. Nu se ă
Poarta scfrtti la trecerea .sa. Leii de ă
ALMANAH
. ANTICIPATIA
ă ă vilei, ş ă ş cu totul. Ş
cit de mult ii ă Ivei! Ii dadeau impresia de
ă in tirgul acesta umil, ascuns intre munti.
Ce dor ii era de Iva! Ş amintea, mai clar ca
oricind, in momentul ă cu doua zile tnaintea
izbucnirii ă total: ,,Revin peste o ă ă
ă dragul meu. ă ă atund cu an-
droizii ă ă aia nu cred ă o ă mai las ,
timp"_ Zimbise ş ă Ş plecase.
Dumnezeule! Oare nu putuse ă ş ea un ă
post asemenea lui?' Oare nimeni nu putuse gasi un
asemenea ă
Casa era la fel de pustie. ă ş pe macheta
ă ă A mai tinea ă tava tn ă ,,Nu mai
are energie", gîndt De altfel, celulele solare erau
destul de uzate. Il ă la bateria de ă
Voia ă mai stea pupn de vorba.
- Buna dimineata, domn ...
li ă ceasul interior.
- ă seara, domnule! ă ă cina tn cî-
teva minute. Adams intinse pachetul de conserve,
prea obosit pentru a mai spune ceva. ă zia-
rul intr-un colt. II ş pe de rost. ş plimba apoi
plictisit un deget prin praful depus peste radioul
mut. ş nu mai rezista.
Iva, avea nevoie de Iva!
Dar ce se Intimpla cu L? · Era deja ora. Telefonul
sun! in ş ă ă receptorul cu o ă
ă ă
- Alo! Dragul meu, ă ă ă am tntlrziat. iti
voi explica mai tirziu. Ne vedem mfine. ă ş
doar ca te iubesc foarte mult.
Attt. Apoi auzi declicul aparatului ş tonul. Dar ...
asta nu era vocea lui L. Era vocea Ivei ş cuvintele
ei ş tonul ei. T otull O ş foarte bine. Nu
putea fi ă ă Nu avea cum. Trecusera luni
de cind pustiul il inconjura de pretutindeni. Luni! ...
Doar ă ş ar fi programat vocea
Ivei... Dar nu, nu ă asta.
Durerea ti potopi Deschise fereastra. tn-
cepuse ă se Insereze.
Ş ş ar putea fi Iva! Ar putea fi ... "
Intensitatea durerii crescu, tn vreme ce privirea
li deveni ă Intr-un ultim gest deliberat ş
sprijini fruntea de pervazul geamului.
miine... Iva... se va Intoarce!"
ă ş lingul unul din sttlpii de telegraf pe ju·
ă ă politistul H Incremenise Intr-o p0-
zitie ă ş ca primele raze ale
soarelui ă redea energia bateriilor saJe uzate,
pentru a continua, cu ş suficient de. ă
rondul ş prin ş acum pustiu.
127
MIHAIL PUHOV
CU RACHETA
DE OCAZIE
DE ZECE ori mai mare, su-
prasolicitarea ti indesa ca ş alte
ţ pe pilotul de tncercare Iuri
Vorontov in fotoliul impietrit.
Felia de cer din fata sa ă
rece ş ă ă de stelele
a ă ă ă se pierdea
tn razele Soarelui. Din punctu1
unde era nava, Soarele parea
mic ş ă Incremenise pe
ecranul televizorului de ţ
Da. Soarele atirna acolo ne-
ş ă ă se apropie, ş
ă totul ar fi decurs normal,
cu viteza pe care o avea nava
s-ar fi infipt demult in e1, sau ar
fi trecut pe ă alunecind pe
marginea cromosferei, ş ar fi
ajuns deja la limita ă a sis-
temului. Nu, ţ deja siste-
mul. pilotul ar fi mers acum prin
spatiul pustiu ş rece, Indreptin-
ş zborul sprC' cerul deja tl'-
str:!1at iar Soarele s-ar fi tran$-
i ntr-o stea ş ra-
masa 1n urma sa.
Cu toate acestea, Soarele nu
se apropia deloc, ş Iuri Vo-
rontov conducea nava cu o vi-
ă ă distanta dintre
el ş Soare rAminea neschim-
ă ca ş cind astrul ş p0-
seda un motor cu fotoni ş
alerga ă cu planetele
sale, ş ă ş
program ca ş nava lui Iuri Vo-
rontov. Nu numai Soarele, nu
numai Sistemul solar, ci ş ste-
lele, chiar cele mai apropiate ă
mfneau pe 1oc. iar aceasta 1n-
semna ca IntreguJ Univers se In-
departa de luri Vorontov cu o
ă de zece ori mai mare,
ă ş intr-o gaura. hi-
ă Iar pilotul nu se pu-
tea ţ de el, Intructt nu mai
putea ă ă ă viteza ş ş
ă la maximum, deoa·
128
rece exista o ă a ă de-
ă ş era ă
Dar zborul nu 1ncepuse astfel,
totul ă normal ş dnd pilo-
tul de Incercare Iuri Vorontov
ş din briul de cornete exterior
ş ă nava pe directia de
intoarcere, el nu ş ş la
nici un fel de surprize, pentru
ă zborul era pe ş ş pro-
gramul fusese indeplinit integral.
Totul fusese confirmat - toate
rezultatele teoretice ş experi-
mentele preliminare. ă
au ă ca sistemul de condu·
cere ş asigurare a vietii noului
selenoplan slnt ş re-
sursele energetice sint nesecate,
ă protectia ă asi-
ă securitatea zborului cu o
viteza ă de cea a luminii
chiar in asemenea zone dificile
cum stnt briul ' de asteroizi ş
zona de cornete ă ă
tractiunea se regleaz! cu ş
ă motoarele intra rapid in
regimul cerut, iar intregul sistem
are o mare ă ş chiar
in forma sa ă nava este cu
totuJ ă pentru zborul ă
stele.
Din ă ă acest
lucru n ş numai un singur om
- pilotul de tncercare Iuri Vo-
rontov ş ş din zona de co-
rnete ă el se gtndea ă
ă eft mai repede pe ă
informatiile imprimate pe benzile
magnetice de la bord pentru ca
la sol constructorii ă se ă
bucura de creatia lor.
Dar ş el ş s-ar odihni cu
ă pe P!m1nt, departe de
spatiile ş pentru ă nu
este o ă ş de mare ă
ş cu o viteza ă de
cea a luminii la hotarele Siste·
muJui solar. unde nu se poate
intimpla nimiC deosebit. O
schimbare a ţ nu se pre·
vede, totul, pina la cea mai nein-
semnata ă se ă ş ă
strict ă program, iar ă se
intimpla ceva ş
aceasta este intotdeauna o lE
(tnttmplare extraordinara).
ă iat-o, surpriza - acum
dnd, ă la ş mai ramtn ore
ă telul misiunii incepe
dintr-o ă ă alerge. Ş impo-
triva vointei tale te ş
atras intr-un joc ă de-a
ş iar din ceea ce se pe.
trece intelegi doar ă totul este
cu ă ş lipsit de sens,
Ş oriett ti·ai bate captll nu vei
ă un sens in aceasta ş nu vei
putea ă cauza nici chiar tntr·o
ă ţ a sisteme-
lor de televiziune, deoarece ipo-
teza ă pe ecranul unui televizor
defect Începe ă ă ceea ce
nu ă ş nu a existat vr,o-
ă este tot atit de neveiosi-
ă ca ş fuga ş ă a
Universului undeva de ă I·ar
fi Inghitit p.'Imlntul.
Ş ă doar gindul ă toate
acestea sint pur ş simplu o ha-
lucinatie.
- Acum puteti opri motoa-
rele, - spuse o voce din spatele
lui Iuri Vorontov. Motorul nu
mai este necesar. A functionat
suficient.
ă astfel se ă ipote-
zele. Poate doar ă fie ă de
doctorii care nu i-au ă 'un
control medical suficient de
amanuntit lui Iuri Vorontov
tnaintea unui zbor de ă
dere.
_ Nu pot face asta - spuse li-
ş Iuri ţ
Soarele va merge ş mai de-
parte ş atunci nu-I voi mai
AL.MANAH
ANTICIPATIA ;)
ajunge cu siguranta.
- Nu, - obiecta vocea. Nu se
va duce ă
Vocea era o realitate indiscu·
ă ea venea de undeva de
dupâ spatarul fotoliului, insa IUji
ţ nu intoarse capuJ. I
ă preSa vitezei amplificate
de zece ori ş ti era greu ş
ş chiar ş limba. Pe lînga
aceasta, Iuri Vorontov era legat
printr-un complicat sistem de
centuri de ă a ă
dezlegare, chiar ş In stare de
imponderabil,'tate, necesita cel
ţ o ă ă chiar dact. n-ar
fi existat toate nu me-
rita sa-I Întoarct.. In spatele foto-
liului nu exista spatiu liber. Spc'i-
tarul acestuia era lipit de pere-
tele din spate al cabinei, formind
un singur tol.
- ă rog ă nu va framîntati,
- spuse blfnd vocea, Nu ă mi-
ţ de nimic ş nu faceti presu-
puneri neg!ndite. Aceasta va va
feri de un ş nervos grav.
Vocea era ă ă suna poli-
ticos ş corect. ă luri
Vorontov auzise de nenumarate
ori voci ă ă
doar ş ă unde
anume. Ş totul ă o ă tur-
nurii; ti cuprinse sentimentul
unei jigniri adinci.
Iuri Vorontov fusese pur ş
simplu tras pe ă Nu zbura
ă nu incerca nici un sele·
noplan ş hu se juca cu Soarele
de-a ş Din contra, el sta·
tuse dteva luni la o statie cos·
ă ş ă ş tot acest zbor
era o contrafacere, un fals, o 1n-
ş ă Cineva a dorit pur ş
simplu ă cerccrlue ţ
factorului ă asupra i psihi-
cului uman. Cuiva i-a fost nece-
sar acest lucru. Cui anume?
ALMANAH
<W ANTICIPATIA
Tocmai acestui ş o
voce atit de ă Acum ex-
perimentul este tenninat, tova-
ă ş ş adunat materialuJ ne·
cesar, Ce-i drept, pilotului de in·
cercare Iuri Vorontov nu ii este
deloc mai ş cunosc1nd
aceasta.
Indiscutabil, asemenea expe-
riente stnt necesare. Dar de ce
a fost nevoie sa scoti din activi-
tate pentru o jumatate de an pe
unul dintre cei mai buni ţ de
Incercare de pe ă Oare
numai din motiwl de a cerceta
influenta factorului ă nu
asupra psihicului uman in gene-
ral, ci asupra psihicuJui unei per-
soane concrete - al pilotului de
incercare Iuri Vorontov? Exce-
lent, dar ce s-a constatat În
urma experimentului? Doar fap-
tuJ ă pilotul de Încercare l\.Iri
Vorontov este pregatit pentru
orice surprize. Dar acest lucru
era ş ş binecunoscut tuturor.
Nu este oare adevarat ă
foarte recent renumitul pilot de
tncercare Iuri Vorontov se pltn-
sese de doctorii care nu-I con-
trolasera al'n6nuntit tnainte de
start, Atunci de ce ă judece pe
cineva ă el ş este vino-
vat de toate? Iar motorul tre-
buie intr·adevar oprit. Dar ce
motor mai este ş acesta acum -
ş un dispoziti\.' de a·ctionare a
'centrifugei?
Juri Voroolov apMa pe buton
ş suprasarcina incepu ă ă
beascA, Semnalul ascultator
alerga pe cabluri spre releul de
executie al nefericitei centrifuge
ş aceasta se opri, frtnele mag-
netice se puserA fn functiune,
ţ tncepu ă ă
iar aici, rn cabina de antrena·
ment acestea ă senzatia
ă tractiunea ă ş treptat, Ş
cu totuL
- In curind trebuie ă fac
transbordarea, - rosti omul de
la spatele ă - ş ă ă obli·
gat ă ă ă ă
- Voi fi foarte bucuros, spuse
luri Vorontov,
- Înteleg starea dumneavoas-
ş o ă ă ă ă nu-
mai ă ce va voi explica totul. -
- De ce?
- Consider de datoria mea.
- Nu trebuie ă va dati oste-
neala, spuse luri Vorontov, Ş
ş am inteles totul.
- Dar trebuie ă va explic
ă cum sa ş de aici.
- Nu trebuie ă va mai aste·
niti, repeta: Iuri Vorontov. Voi
gasi ş singur ş
- Ş cum veti ş de aici?
- La fel ca ş dumneavoastra,
\ sPllse Iuri Vorontov. Pe ş ă
In tspatele lui se auzi un rlset.
- n ş am înteles, spuse
omul. Am tnteles ă dumnea-
ă ţ inteles nimic, ş
sustineti contrariuJ. ţ ecra·
nele,
Iuri Vor6ntov se supuse ş
pentru prima ă În timpul dis-
cutiei ă o privire asupra
ecranelor televizoarelor.
Situatia de pe ecrane se
schimbase. Ea semana pupn cu
cea ă dar unele stele
se deplasasera de la locul lor,
iar desenul constelatîilor era pu-
pn diferit. Soarele dinainte nu se
mai vedea pe ecrane, iar tn locul
lui, tn dreapta bordului, dogo-
reau ă doi - ş ş
stralucitori. Probabil ă era ce-
rui unuia din sistemele planetare
cele mai apropiate. .
- Aveti o ă ă spuse
Iuri Vorontov. Ce fel de cer
129
este acesta?
- Sistemul stelei Sirius.
- Ei bine, calitatea imaginii
este destul de bunA, 6PUse Iuri
Vorontov. Numai culorile sint
putin cam ş
- Am timp putin, spuse ne-
rabdatoare vocea de la spatele
Jui, dar o sa va fac sa intelegeti
el ne aflam tn sistemul lui Si·
rius, iar dumneavoastra ati efec-
tuat pentru prima data In istoria
omenirii un zbor interstelar.
Ceea ce fu mai uimitor este
ă Iuri Vorontov crezu in
aceasta imediat ş neconditionat.
Nu putea sa nu dea crezare
acestor cuvinte ş ă ş totul se
ă el se afla din nou 10
cabina navei saJe ă cu
misteriosul reprezentant al unei
civilizatii ă superevoluate.
Acum trebuia sa discute ceva
pentru ca nu putea pierde o
asemenea ocazie, dar in cazul
lui luri Vorontov totul se ames-
teca ş de aceea el puse prima
intrebare care ti veni tn gind.
- ţ despre transbor-
dare. Pe ce ţ sa ă
transbordati?
- Pe o ă de ocazie,
spuse reprezentantul altei civili-
zatii.
-Pe ce? I
- ă voi explica totul, numai
sa nu mi tntrerupeti Acum ne
afl!m 1n sistemul Sirius, iar
peste un sfert de ora trebuie ă
fac transbordarea pe o racheta
de ocazie, care ă va duce ptna
la Protion, unde pot ă mai fac
o transbordare pe nava care
p1erge sfere centrul Galaxiei.
Intr-un .s ert de ă trebuie sa
ă explic cum sa ajungeti ă la
sistemul vostru.
Nu o data ă acum, luri Vo-
rontov o luase tnaintea omenirii.
Prin mIinile lui a trecut majorita-
tea planetoplanelor moderne, el
a atins primul viteza apropiata
de cea a luminii, s-a ş pri·
mul la tabloul de comanda aJ
cu fotoni. Ce-j drept,
aceasta era munca .rui. Iar acum
a devenit primul om care a tntil-
nit o fiinta rationala ă Nu
era tn aceSt domeniu
ş este fndoielnic ca ar fi putut
aduce oamenilor mult folos. Dar
nu avea dreptul sa ă o ase-
menea ocazie.
- ţ steaua stralucitoare
de pe ecranele din stfnga bordu-
lui? Acesta este Soarele vostru.
In principiu ati putea ă ă in·
dreptati chiar intr-acolo ş ă
mergeti cu viteza maxima ă
va ă ţ Greutatea consta aici
CU RACHETA DE OCAZIE
'·':-:··
4i
tC

".
-. .,.. .
. .
in faptul ă 'pe traseu ă ci·
teva cimpuri de meteoriti pe
care trebuie ă ii evitati. Acum
o ă va explic cum ă procedati.
- Lasati meteoritu, spuse Iuri
Vorontov. Ma voi descurca eu
cumva cu ei. Spuneti-mi mai
bine cum ati nimerit pe nava
,
In spatele sau reprezentantul
civilizatiei superevoluate incepu
ă ă
- La fel ca ş dumneavoastra,
spuse el. Pe ş ă
- Dar unde este nava dum-
ă proprie?
- Nu am nici o nava.
- Dar cum ati ajuns p1na la
Sistemul solar? .
- Cu o racheta de ocazie.
- Nu inteleg, ce ă
aceasta, spuse luri Vorontov.
- Aceasta inseamnA ca ruta
unei expeditii prin apro-
pierea sistemului vostru ş eu
am venit la voi cu racheta aces-
tei expeditii.
- E clar, spuse Iuri ţ
V-au ş ă cercetati Sistemul
solar, iar expeditia a plecat maÎ
departe.
- Cam ş ceva.
- Dar ce s-a tntimplat apoi cu
expeditia? - '"
- De ce credeti ă s-a InUm-
plat ceva cu ea?
- Dar ei nu s·au mai tntors ă
va ia?
- Ei ş
- Ati fost doar membru al ex-
peditiei. Nu puteau ă ă arunce
ş tn voia soarteil
- De unde ati mai scos-o ca
am fost membru al expeditiei?
M-au luat pur ş simplu cu ei o
bucata de drum. Ce ă au
ei cu mine?
- Bine, spuse luri Varantav,
Dar de ce cei care v-au trimis la
noi nu v·au rezervat o ă
specialA?
- Dar nu m-a trimis nimeni.
- Atunci de ce ati ă la
noi?
Reprezentantul altei civilizatii
ă ţ
- Ati pus o intrebare foarte
complicat.!. Pentru a intelege de
ce, trebuie sa ş ce rol joacA
turismul tn viata poporului meu.
Noi stntem ă ă ş
nu putem ă ă humusetile
altor planete. Ş ă ă
oilor, va. place sa ă dar
la noi ă ă este mult
mai ă Voi ă limitati fn
principal la suprafata planetei
voastre, nu ţ turismul
cosmic. Noi nu putem trai f:ira
el, viata ă ă ă ă nu are nici
un sens pentru noi. Sa-ti spun
drept, ă voi am fost adus de
ruta mea destul de arbitrar în-
!
ocmita. Dar eu sint multumit.
n sistemul vostru sint atît, de
multe peisaje minunate!... Inelele
lui Saturn, ţ lui Pluton,
rlurile ' metalice ale lui Mercur.
Dar P&mintul ş cite frumu-
seti arel
- ş spuse luri Vorontov.
Pina acum ş tnehipuia putin alt-
fel activitatea rationala a altor
civilizatii superevoluate. Pentru
o ă in fata lui ă un ta·
blou reprezenttnd o noapte
adtncA ş un in jurul ca·
TUia zboara ş prostup
ă tn lumina ă
Dar printr-un efort de vointa
luri Vorontov izgoni viziunea
Nu meritA sa ş culorile.
'130 ' ALMANAH
=================================================================A:N:T':C:'P:A:T:;'A
CU RACHETA DE OCAZIE
- ş ă el. Ati venit in
Sistemul solar pentru a adm1ra
minunatele peisaje ale planetelor
noastre, Dar ă acum nu inte-
leg cum intentionati sa v! În·
toar<;,eti?
- rn sensul continuArii calato-
riei?
- Fie ş ş
- Cu o racheta de ocazie.
- Deci, asta estel spuse Iuri
Vorontov.
Viziunea izbucni din nou 1n
fata ochilor ă
- ă ă ş racheta mea
este una de ocazie pentru dum-
neavoastra?
Reprezentantul altei civilizatii
se fistki.
- Strict vorbind, nu. Dar ţ
legeti, nu am avut ă alegere.
O alta. racheta ar fi trecut prin
zona ă mll'Umum peste ţ
\/(! ani, laf eu nu puteam
tepta atita. Pur ş simplu ş
muri daca nu ş calatori.
- Asta este, spuse Iuri Vo·
rontov. Dar cum ati ş sa
ă raceti ă zbor tocmai aici?
- Pentru asemenea scopuri
am un dispozitiv audiar special.
Un aparat pentru introducerea
de semnale false În sistemele de
bord. Nu va supllrat.i, ă rog.
Tot acest timp ati alergat ă
un Soare imaginar, iar in reali·
tate ati zburat spre Sirius. ă
rog sa 1'T2 intelegeti corect. De-
sigur, aceasta 'este o ă ex-
ă dar nu am avut de ales.
- E clar, spuse luri Vorontov.
Se simtea ş dar cu totul
din ă ă Inainte, intilnirea
cu reprezentantii altor civilizatii
ş inchipuise cu totul altfel.
ş ş gîndea el, ă ce
ALMANAH
ANTICIPATIA
sînt eL ş ş .de·
men
- Ş folositi des asemenea
ă
- Nu, de obicei ele stnt de
prisos. La o ruta Întocmita co-
rect aproape ă nu trebuie ă
ş ţ
- Totul este clar, spuse Iuri
Vorontov. Dar de ce nu aveti,
ş selenoplane proprii?
- Vedeti, fiecare civilizatie ş
are calea sa. Noi nu am mers
pe linia ă de mijloace de
deplasare, ci am elaborat dife-
rite dispozitive' auxiliare. Putem
sa ne facem invizibili, imponde-
rabili, nu avem nevoie de ă
ş aer, primim energie direct de
la stele, avem ş excelente
de transfer ş aparate de genul
celui pe care l·am folosit fn ca-
zul de ă Adaugati la aceasta
f(!ljJ tul ă in Univers sint foarte
multe sisteme planetare. ă
aproape ftecare ă Ş are
ţ sa ş ca aproape fie·
care civilizatie, mai devreme sau
mai tirziu, ă un seleno-
plan. Judecati singur de ce am
mai avea noi nevoie de rachete?
ă ă mea, racheta este
pur ş simplu un lux inutil.
- Dar ce atitudine au ceilalti
ă de voi? Cei pe ale caror
nave ă
- Dupa mine, buna. Noi nu-i
ă
- Chiar ş atunci cînd ă
amestecati in conducerea navei?
- Ei, ş ceva se ă rar.
Ş apoi - ş noi ă inte-
res pentru ei. Aproape fiecare
civilizatie. din anumite motive,
considera drept un scop al sau
stabili rea de contacte cu alte
existente rationale. Noi ş
oferim o astfel' de posibilitate, '
iar comunicarea cu noi nu pre-
ă nici o greutate. Pe ă
aceasta, ..noi ă informatii
despre diferite planete ş ă
despre ceva. De exemplu, dum-
ă ati efectuat pentru
prima ă În istoria omenirii un
zbor interstelar.
- In dauna activitatii de ă
spuse Iuri Vorontov. Ş cine are
vreun folos din aceasta?
- ş Trebuia sa faceti În·
ă selenoplanului. Le·ati
efectuat in conditii reale de zbor
interstelar. De aici au avut de
ş toti, tn primul tind crea-
torii navei. Iar
ş ă Priviti numai ce frumu·
sete este aici! Uitati-va la jocul
razelor sorilor de pe Sirius! Dar
tncA nu ati fost pe planeta a pa.
tra.
- ă ă aici pentru prima
ă
- Nu, de aceea ma ş gra·
besc. Peste dteva minute ia
startul o ă pentru Protion,
iar ă va fi numai peste
citiva ani. Nu ş putea sta
intr-un sistem cunoscut aUta
vreme.
- Atunci nu vâ: mai retin,
spuse luri Vorontov_
- Dar eu ă pot da informatii
despre oricare sistem. Mai am
citeVa minute.
- Poate ă mai duc o ă
de drum?
- ă multumesc, dar nu mai
este nevoie. Peste un minut ra-
cheta spre Protion va trece prin
punctul unde ne ă noi
acum. ă mai sfatuiesc fnea o
ă ă vizitati planeta a patra.
Acob sint ă de o frumu-
sele ă Adio! _.
In ă se imron!. ş
Uite ş va zbura ş spre Pro-
tion, gtndi Iuri Vorontov. Cu o
racheta de ocazie, cu trusa
ă de diferite dispozitive
auxiliare ...
Iar acum trebuia sa ă
acea stea de o frumusete ferme-
ă din centrul ecranului de
directie ş ă accelereze Ia maxi·
mum, pentru ă trebuia ă se
ă ă ş nu era ă
nevoie ă evite .cîmpurile de me-
teoriti.
Doar ş Iuri Vorontov avea in-
strumente auxiliare - un bloc
ş de conducere ş pro-
tectie ă verificate
in zona de cornete exterioara a
Sistemului solar.
Traducere: VASILE ORD/AN
131
MIRELA PACIUGA
- ECHIUBRU cibemetic atins. Simulatorul Alfa
ă
- O.K. Incepem.
Incerca ă alerge, iar ş i se ă sA scape
din ş ritmului lent. In minte ti urla tot timpul
un semnal de alarmA, a carui stridenta o impiedica
ă caute ă la intrebari. Se ridica un sin·
gur gfnd obsedant, pe toate celelalte
ca pe amanunte lipsite de ă ă se Inde·
parteze eft mai repede, ă ă sA lase urme. Dar de
ce? Ş de unde pornise? Ar fi vrut ă ă o
ă În spate, pentru ca doar noaptea ti plutea tn
ă primind-o, adinca. ş grea, ă ă ă fie ă de
semnele vreunei alte prezente.
- Suficient. ă gara.
tn clipa In care dorinta de a se ş mai re-
pede o strivise de gratiile ritmului impus, tn fata. ti
ă ă gara, Prezenta nu-i fusese anuntata de ni·
mic, nici ă nici zgomot. ă dintr·o
data, ă sub povara unui cer bolnav de
stele reci, ă ă ca un animal ce ă la pinda ş
tepttnd ă ă clipa saltului.
Se opri. Era de necrezut ca solutia ă se afle
tocmai aici. Exista vreun tren care ă ă ă
pe traseu ş gara 1n care se afla acum? Trebuia ă
existe, altfel gara nu ar fi fost construitA. ş
avea senzatia de artificial, senzatia pe care ti-Q ă
un decor de carton. plantat in mijlocul unei realitAti
construite.
- DA drumul primului tren. Nu ne intereseaza
posibilitatea de a descoperi fîsurile de realizare ale
filmului propus.
Panica ti invada din nou creierul, tmpiedicind-o
ş ă gtndul ă Ia ă Merse dtiva ş
pe peron, Incercind ă ş ş ă batâile inimii.
Ş se tirau ă de ea, lucind palid În lumina
ă
ş se ă ă de un ş
ierat ascutit. Se apropia un tren. Trebuia ă se
piardA printre ă ă obositi, apoi ă coboare un·
deva, cit mai departe. Se auzi din nou ş
Farurile puternice ă ă bezna. Trenul se
opri ş Nu cobori nimeni. locomotiva gt-
l!ia, gata. ă ă din nou.
ş lncet spre tren. Ş ca a uitat ceva, un mic
amAnunt ce ar fi hotArit ă reptila metalicA in-
semna Inceputul sau ş Trebuia ă ă
ă ă nu ă in nici un fel atentia .. .
Asta era! Avea nevoie de un bilet.
ă 1n ă Sala de ş pa.rea ă
ă in ă ă un tinut ş plin
de capcane. Dintr-un se scurgea o lumina le-
132
ş ă tn spatele unui geam patat un om ş pri·
vea plictisit miinile ·butucanoase. Imbracat intr-o
uniforma cafenie, depersonalizat pl'lvmdu-!, aveai
senzatia ă a unui zero
Omul de la ş ş ă privirea, incercînd
sA ş ă ceva prin semiintunericul ă Se
trase citiva ş inapoi cu ochii ţ In dreptun-
ghiul luminat, fascinata de lipsa de expresie a figu-
rii grosolane. Ş locomotivei o ţ ş
prin geamuri. Umbrele rotilor argintii, ale ferestre-
lor luminate i se ă pe ă
Pierduse primul tren.
- ReactioneazA total aiurea. Programarea a fost
corectA?
- Ca de obicei. Nici unul dintre cei ţ mai
inainte nu ne·a f.\cut nici un fel de probleme.
- Computerul a ş vreun rezultat?
- A ş chiar ă primul l-a anulat ă d-
teva secunde, inlocuindu-J cu al doilea. E pentru
prima ă cînd se intimpla ş ceva.
- Poate s·a defectat.
- In nici un caz. Nici macar nu ş conectat
unitAtile suplimentare de calcul, iar sistemul de se-
curizare este, teoretic, indestructibil.
- Atunci nu ă ce am putea face altceva dedt
ă ă
Se intoarse pe peron incerdnd sa. nu faca zgo·
mot. ă prin intuneric ă de ginduri. Se
ghemui pe o ă ş ş infigea gnearele as-
cutite tn auz ş le ă cu voluptate.
Un ş indepartat, atit de ă indt îl
crezu ecoul dorintei, descompuse tntunericul în
pinze subtiri. Din nou ş ş intunericul zdren-
tuit se sh1nse mai rece in jurul ei. Apoi ş
f,
propiat, clar, imposibil de confundat cu o iluzie.
n zare, ă laruri enorme spulberau minciuna
noptii ă de·a lungul ş tn urma toren-
tului de lumina alerga trenul de lux, puternic ş
ă mindru de puterea ş eleganta lui. Gar·
nitura frin.! tn dreptul peronului ş 1 se pa-
rea cel putin curios ca un astfel de tren sA
ă in ă acela de lume. Gindul1i fugi la
dansatorii tntrezariti prin fereastra vagonului-salon
puternic luminat. Perechile se legânau In acordu·
riie unei muzici stranii. Ar fi putut urca aici. Multi·
mea aceea ă ă de ş nu
ar fi remarcat rochia ă in care era ă
cata. Ar fi intrai cu ă care fumeazA acum
Incadrat de rama nichelatA a ş ş ar fi dansat im·
preum. ptnA ce trenul 6·a'" fi oprit intr-o statie oa-
recare unde sa ă cobott. In salon e multa lu-
mina, candelabrele ş ă ciorchinii de cristal,
iar muzica .. . De unde vine muzica1 Abia acum ş
ALMANAH
ANTICIPATIA
da seama ă ii pare stranie din cauza unui accent
imposibil de definit. De unde vine muzica?
De undeva de jos, din Pardoseala ă a va-
gonului - o ă ş ă reprezentind un cîn-
ă in frac negru, cu vioara ă sub ă
Are ochii enormi, ş vii; sub tocurile ascutite
ale dansatoarelor se sparg rn mii de alti ochi ce se
ă ş in tot salonul ş pling.
- Ce naiba, a modificat scenariul!
- Nu inteleg nimici
_ Se comportA paradoxal! Am senzatia ca reaii-
zeaz! ca este vorba de un test in care ş aleag1
o ă din cele propuse ş cu toate astea, le
ă sistematic din cauza unor ă ma;o.
ritatea ă ă din mintea ei. ş zice ă ti ş
capacitatea de abstractizare, ă Mama, me-
moria ă
- Ce s·a intîmplat?
_ Tu vezi ce procente ş ă idiotu! asta elec-
tronic?
_ Nu prea ş ce inseamna.. .
_ Ş serviciului de proiectare al complexu!ul
avea ş cifre cam pe ă celor de pe dis-
play.
- Sigur nu s-a defectat ceva?
_ Nu nu. in curind ă va intra În ţ
de rezerva. Se pare ă trebuie conceputA
o serie ă de variante. Pina acum, majoritatea
au ales tntre primele doua. ă gara!
Trenul ă un ş asurzitor asupra ă
nedemne de prezenta sa. ă continua ă fu·
meze trist sau, poate, doar plictisit.
Din nou ş Se aventura ă ş ă la ă
tul peronului, unde Începea intunericul deplin.ln-
ă sa ă ă vreo stea pe cerul pe sub care
alergase, dar nu ş Numai deasupra girii cerul
parea contaminat d.e o ă ă ti
luminile acelea reCI, aruncate ă mCI o nOllna.
Nu ş ă idel\tifice constelatiile, iar stelele ă
reau tncremenite. ş amintea ă ş atunci clnd ve-
nise, se aflau În ş ţ Ar fi trebuit sA se
ş tnregistrind' trecerea timpului.
- Ar trebui ă se ă ă
- Va fi gata imediat.
ş ă expeditia de ş Cladi·
rea ă era aproape ă ă cu ferestre Întune-
cate holbindu-se idiot În noapte. Nimic interesant
In peretii scorojiti de ă la citiva metri d,:
ziduri ă ş intuneric de la ă peronulUi
pustiu. Nu venea ş nu pleca nimeni. Pentru cine
era ă gara? RuptA complet de orice reali·
tate, ling.! ea nu se aflau nici macar sttlpii de tele·
graf care s·o lege de alte ă Poate ă reteaua
ă era ă
1ncerca sa ă ş dincolo' de teritoriul presu-
pus al ă In jurul picioarelor i se incolaci ceva
rece. Se trase inapoi, inspaimintata.. li trecu ş
prin minte ca singura solutie de a ă ă
gara.
- O.K. Prima ă suplimentar! - liber!
Sosise un tren militar. ă o ă ă
la prima vedere. Ş ş nu era. Pe platformele
vagoanelor, ş de ă dormitau inofensive
sub prelate. Santinelele se ă ă ă o
clipA gara, apoi adormisera din nou cu ochii des·
ş holblndu-se În jur, la fel ca ş gara. Ş tot ca
ş gara, solda Iii ii dadeau senzatia .unui. decor
prost realizat. n fond, cu cit erau mal putin reil h.
mai putin oameni ş mai mult marionete, cu at it
ş ei ar fi crescut.
Deci nu era o ă absurda. Atunci, de ce
nu se strecura sub o prelatA? Acolo n-ar fi ă
tat-o nimeni.
Se ă spre tren ă ă ă ă umbra
ă a ă Soldatii ar fi putut, ş ă nu
ă Nu ă sA-j fi sesizat prezenta. ă
un colt ş privi. Era intuneric. Mîna i se plimba pe
suprafata formei ghemuite sub prelata. Nu intele·
gea Nu simtea ă ş a metalului, nici
netezimea lui. Era ceva cornos, ca o carapace.
Dumnezeule, trebuia ă ă tnaÎJ}te ca animalul
sA se ă ş sa faca zgomot. In minte ti suna
din nou alarma aceea stridentA, dar ceva mai pre-
sus de vointa ei o impiedica ă ş intrerupa. expkr
rarea reliefului aspru de pe spinarea reptilei, ă
numai un soi de ă preistorica. putea fi. Atinse
ceva moale. Era ochiul. Pleoapa se ă Incet. O
ă ă o privi fara. ă O vada pret de
o clipa,. apoi pleoapa. ă la loc, rupind legaturile
ce o tineau ă vagon. Se retrase la ă z\-
dului ă impleticindu-se. Trenul ş scur t,
apoi plecA ă in ă umbre rigide ş reci.
- Iar a modificat scenariul!
_ Computerul a ă cA sub prelate erau
tanchete-amfibii.
_ Erau În varianta ă de el. Nu vezi ă
sparge tiparul propus de programarea noastra?!
_ Are vreun sens ă continuam?
_ Da, dar vom incerca un fel de catalizare a
reactiei. .
- Ce tnseamna asta?
_ Vei vedea. Un amanunt introdus de compu-
ter.
Umbrele se ă apoi 1ncepurA ă defileze
tacute prin ţ .g;!rii. Ajunse la ă pel'onului,
..:J.C I
intunericul le înghitea hamesit. Coloanele ă a
fi ş de lungi, ş Io:r ă ii dA·
dea senzatia de plutire pe valuri. II efa somn.
Adormi.
O trezi sirena unui tren. Gara ş justifica exis-
tenta prin ă de trenuri care se opreau aici.
Dar de ce se opreau? Nu se alimentau cu com-
bustibil sau cu ă nu urca ş nu cobora nimeni.
Nimeni nu venea ş nu pleca. Ba da, va pleca EA.
Acum?
Trenul care tocmai frtnase nu era un tren de
persoane. vagoanele din scinduri vopsite in verde
purtau embleme de alama, lnchipuind o pereche
de pinteni cu roti zimtate ş un Jasso. Pe dtevel din
ele ş viu colorate anuntau un mare rcxleo
într-un ş cu nume exotic. Se apropie pe juma-
tate ă de unul din vagoane. Cfnd i se ă
cuse ş somn? ş era ă printr-o stinghie
de lemn. N-avea ă Deschise. Mirosea a iarbâ.
ă Atinse ·un bot catifelaf. Mingiie blana lu-
cioasa ş se culca ă animalul adormit. Era
somn ş uitare in vagonul cu miros de iarba.. Uita
goana ă cerul rece ş amenintarea fntune-
ricului de dincolo de ă Poate ă somnul fiintei
de aJaturi era cea mai bun! ă ă se poate
trAi ş astfel. Nu avea nici o ă ă miine
va fi ă pentru placerea unor oameni ce urla.
de entuziasm in fata suferintei. Dar ă miine mai
era mult, iar acum era ş ş nu avea nici o im·
ţ ă ce va fi mtine. Inchise ochii.
Ş trenului o smulse din amorteala. ă tn
ulti"}ul Fiinta de somn care ă prin
ea clipe ă sub roti ş muri. i simti du-
rerea Ş ă ş ă privind tn gol . Nu
aceasta era solutia, dar nu ş eft va mai avea pu-
terea s·o caute.
- Computerul mai propune o ă ă
- Crezi ă o va alege tocmai pe asta? .
- S-ar putea. E o ă nouâ, iar factorul de
risc este foarte apropiat de zero. Se pare ă n·a
ales celelalte variante tocmai pentru ă factorul de
risc era prea mare.
- Vad ă a schimbat ş catalizatorul
- Mda.
Din nou ş Dar altfel de ş Avea impre-
sia ă !ir putea ă ghiceasca ce tren va sosi peste
citva timp ascultind. ş ce-i anticipa
Era un tren SpeCial. Transporta un circ. In pri·
mul vagon o femeie ă intr-o rochie tnflo.
ă dansa ă pe o ă O multime ă
tactul din dntind. fetele obo-
site. dar ă feriCiti. Ar fi prunlt-o sigur bucu-
ş Aceasta ă a fi solutia.
Teama fi disparuse, Înlocuita de o curiozitate
ă Voia ă ă ş celelalte vagoane.
probabil Privi pe rind prin-
tre gratii somnul ursulUI, plimbarea ş ă a
unei pantere negre, o ă ă care rumega f1egma.
tic.! - expresia acesteia o ă ă ă ş
papagali drlind adormiti, maimutele strînse' unele
intr-altele ca ă se apere de frig, o ă de javre
care, ă ce o ă ă ş prin a-i linge m1i.
nile. La ă o ă de vagon era ă
de un acvariU. Apa era destul de limpede dar În
afara unor cochilii de ă ş un vas spart nu
nimic. Cicx:6ni ş degetul in O
ş aproape Imperceptlbila a nisipulu! din ju-
134
rul vasului ii ă Tot nu ş ă deslu-
ş ă mare lucru.
Auzi ş in spate. Pe peron aparuse un bArbat
J:ra cel de la Ş ă În dreptul luminii ş
nu-i vedea decît silueta ce se decupa tntunecatA.
Se sttinse in umbra vagonului, mai aproape d,
geamul gros aJ acvariului, dar ş ă o vAzuse. Ii
simtea privirea ă ş ă ş
de-a lungul trupului. Senzatia de ţ ă o
silind·o ă sprijine de geam. ă geamului li
ă bine. ş impuse ă ignore ţ de pe pe_
ron. Privi din nou acvariul. O forma. unduitoare se
apropia prin ă Era o ţ ă nu prea mare
de culoarea nisipului. Se uita la ea cu ochii mari'
bulbucati. Avu impresia ă ş ş In
întunecate expresia ochilor fosforescenti aÎ omului
de pe peron. Nu, nu putea fi cel de la ş
Acela era incapabil de orice reactie, era ă cA
I·ar fi ă in ş pozitie, ş inexpresiv
mtinile murdare. Cel mai probabil era sA fi coborit
din tren. Poate ă era chiar dresorul caracatitei cu
care prezenta vreun numAr senzational, pentru ă
numai o lunga convietuire ar fi putut ă ă la o
atit de mare asermnare de expresie.
Ceva ii suOa ă probabil omul nu a coborit din
tren. ci a venit din ă ş ă ar trebui ă urce re-
pede In vagonul in care oamenii cîntau. Dar chiar
ă ar fi fost adevarul, refuza ă aleagA de
fTlcA. II vem un chef nebun ă sfideze. Strivi Între
dinti teama ş oroarea ş se indrepta. spre banca
ă ă ă 10 jur. '
Trenul ă ş ca toate celelalte, iar gara
ă din nou pustie. ş batu capul ă afle
ă despre omul de pe peron.
- Asta a fost. N-a ales nici ultima ă
- Si acum?
- Nimic. ş Sint tare curios ă ş ce
vor zice ă de la Centru despre povestea asta.
ş cu deconectarea simulatorului. Corn-
puterul lucreaza deja in regim de suprasolicitare.
- L-am deconectat.
- De ce nu se ş
- Habar n-am.
- Inregistreaza!
Gara pustie. Si din nou ş dar altfel. Acum
va veni trenul. ă tren, singurul care ajun-
gea la ă drumului. Toate celelalte parcur·
geau bucle inchise Ş oricare punct al lor putea in-
semna ş ă locul în care urtllAritorii
ar fi ajuns·o.
Oprise. Sosise neauzit, trenul ă nu avea
sirena.. Locomotiva tAcuta purtind insemnele nop·
tii ş vagoanele erau doar vadul pustiu de viatA
prin care se scurgea torentul intunericului fulgerat
de scintei ce-I ă ş mai deplin. A fost de-ajuns
ă ş ă palmele de un vagon pentru ca In
clipa urmatoare ă fie tnauntru. Ş ă alesese
bine: În jurul miinii purta acum Q ă ă ş
impi{:didnd-o ă se dizolve In intunericul cur9nd
spre intuneric.
- fncepe ă se ă
- ă instalatia de reanimare. Va trebui
ă te descurci singur, computerul s-a deconectat
pentru o ă ă
- N-a ş nimic?
- Ba da.
VARIANTA CU COEFICIENT DE RISC ZERO.
ERROR
ALMANAH

ISAAC
ASIMOV
CE-SI FACE OMUL
C-U MÎNA LUI
NARON, din stravechea stiroe li RigeliE'ni! or.
era al patrulea dlO glOta sa care tinea cadastrul ga·
lactic; avea un registru mare, tn care erau înscrise
ă specii ajunse la ă din toate
galaxiile. Mai avea unul, mic ş subtire, in care tre-
cea cu ă satisfactie numai acele neamuri
care, pe deplin maturizate, erau demne de a intra
In Federatia ă
Din registrul mare ă ş de·a lungul
vremurilor, multe nume ale ă defectiuni
biochimice sau dereglAri biofizîce, ă
ecologice sau sociale, ori pur ş simplu ghinionul,
ş luaser! tristul obol. Din registrul mic, În
schimb, nu fusese ă nici o intrare.
Naron, ş ş incredibU de batrin, privi pe sub
sprincenele-i stufoase curierul care tocmai se
apropia adinci.
. - Naron. UniC Ş Imens ...
ALMANAH
ANTICIPATIA
_ Lasa, ă salamalecurile ş spune-mi ce e
nou.
_ Ah, ă o ă aglomerare de fapturi a
ajuns la maturitate.
_ Ia te ă Aproape in fiecare ciclu primim cite
un nou membru. Ne 1nmultim, tinere, ne inmultiml
Ş cine s!nt cei noi?
Mesagerul ii ă ă de cod al gala-
xiei ş coordonatele planetei, iar Naron, cu fru-
moasa lui caligrafie, facu trimiterea de cuviinta in
registrul mare ş trecu in registrul mic, ă tipic,
denumirea ş cum ă ea in graiul
ş ş
_ T E R R A, silabisi el, ridicind a mirare privi-
rea ă curierul care ş curios ş ritu-
alului. Creaturile acestea detin un adevArat re-
cord. Nu ş altii care ă fi trecut atit de repede
de la simpla ă la deplina maturitate. Hm,
hm, sper ă nu fie vreo eroare, ai?
_ Se poate, luminate?! ă mesagerul.
- Au descoperit energia termonucleara.?
. - Desigur, preamarite. .
_ Ei, bine, atunci e-n ă doar acesta e
cipalul criteriu de selectie. Am ă contactez chiar
eu pe vreuna dintre statiunile lor extraplanetare.
_ Aaa, ă vezi. preainaItate, se ă ă preci·
zeze ă ă acum nu au nici o statiune ex-
ă Observatorii ă ă ă
terranii au trimis statii automate spre alte planete
ş ă au o sumedenie de sateliti artificiali, minus-
cuii" ce·i drept, tn jurul planetei lor.
Naron se ă perplex.
_ Doar aUta? Bine, dar experimentele, explozi-
ile nucleare, care le-au permis studierea ă ş
contro1a.rii reactiilor de fisiune, toate astea unde
le-au ă
- ă chiar pe Terra, luminate!
_ Pe propria lor ă tuna Naron, rididn-
du-se 1n deplinatatea celor peste ş metri ai di
. - Chiar ş confirma. mesagerul, pierit.
.. Lastndu-se Inapoi in jilt, tncet, cu o tristete care
ă li fringea umerii sub ş ei ă
Naron ş cu o linie groasa numele ă
trecut in registrul cel ţ Era, desigur, un act
fArA precedent, dar Naron era tare, tare baltin ş
foarte, foarte Intelept, astfel ă era 1n IT\Asura ă
prevadâ inevitabilul, chiar mai bine declt oricine al·
tul În univers.
_ ş ă Ş cînd te ş ce
frumos tncepusera. ...
Traducere: ION MIREA Ş
135
In cadrul Fe,ftil'Olului ţ Gmorea Romo-
"id' , la flecarI: ţ a avut loc r.·oncur!1ul IIalion,,1
de ţ ,. Tinere condeie" pentru ele"'. Anul 1983
a aduof ceva 11011, o ă ,pentru prima ă acor-
m".du-s/! ţ aparte ă de ţ
prin premII $i melr/;uni, ă ă mart de
Im·rtir; prezentate În concurs. Juriul, condus de cu-
noscutul $; prl!!J'tigiosul .''Criitor Mircea Sti",;m-
breanu, director al editurii "Albatros", a remart'QI
(ematica ţ la elevii /fe la 10 la 14 ani, dar
si la ă au cuprins I.i:iuni asupra vii.
adeseN o IlIme a pdcii, a ă
!erlL'lfe, furrJ ţ riizboiuilli, o ţ
ş ţ ă ş ă ă Toate aceste Jucrrhi
simple ţ ele ,\'I! ă pe ceea ce eft.-
wUII .n areli!' de ă chimie, maleU/u-
tico ... aduelnd un elan, o ţ aparte atln0Vl"
rei genlliui antidplltiv. Ca o constatul'e,
elevi; ('aN! ă UI/ cenaclu literar, uneori de
ţ docil ă In localitarea lor. au lin dis-
epic hitle organizat, conduc limpede
tlll Imbinat cu o ţ hagam ă pe funda-
mente Ş tehnice ş pe fantezie. Este o incu-
l'a/are ă de f?rurile care ă de acest pres'i-
gf05 concurs ţ Conriliul National al Pionieri-
lor ş Comitetul Centrttl al U.T.C., la care ele ...ii
piOltierii ş u'('CÎ$,ii !fIII chemari ,'ii! ă ('U UII:
dii ş ă din core ş ă ă ţ de il/-
ţ pentru literatura l'iitorului. ă În con-
tinuare eitel'O ă premiate. ('\/Il!da PO(ll'scu)
CINE
SINT
EU !
Intr-adevar, cin,e sint? Urmaresc ginditoare ceea
ce se petrece in Jurul meu. Privesc la lumile ce ne
Ş întrebarea, al carei ă I.am
pierdut in SpatiU, este ş Cine sint eu? Sint
la. fel ca N':A' ei cauta distrugerea. moartea
E! p'!temlcl, el ne·au creat, ei ne stnt stapini.
Ş cme slOt eu? Am fos.t. ă ţ pentru a indeplini
mereu mru grele mISiuni? Nu exista
Nu, nu ă ne impotrivim ne amenintA
cu tOl?ire,;,. Ei sint mai tari. Ş stnt' stapinii lumii,
AtunCI, cine sint eu? Daca., ă ...
GIndul mi se intrerupse. tn ă se aude o
voce poruncitoare:
- LK 25 va pleca cu nava Solaria 2 pe planeta
cu ş nume. LI{ 25... LK 25? Solaria 2?
Cine slnt eu? Cine... .
DANA STAN - S<PIENS
ş gen. 88, ş

ANTICIPATIA
POATE MASINA SA
CINDEASCA!
DE TREI ORI pe sAptAmÎna,
spre ă maestrul venea la In·
stitutul de cibemetica ş juca
ş cu o ş ă electronica.
In sala spatioasa ş pustie se
afla doar o ă ă ă cu o
tablA de ş un ceas de control
ş un pupitru cu butoane, Maes·
trul se ş pe scaun, aranja
piesele ş apasa pe butonul pe
care era scris "pornire". Pe pa.
noul din fatA al ş se aprin-
dea mozaicul beculetelor indica-
toare. Obiectivul fixa tabla de
ş cu ochiul lui de ă ş
Apoi, pe un alt tablou, mat, se
aprindea o inscriptie ă ma-
ş ă prima ei mutare.
ş era ă Maestrul
avea uneori impresia cA .parte·
nerul lui electronic este cel mai
ş "frigider". Dar, din ă
cate, "frigiderul" ş intot·
deauna. Maestrul incerca de
multe ori s·o deruteze fiind ne·
voit uneori ă sacrifice o pie'
ă ă Drept unnare, se ve-
dea silit ă apese pe butonul pe
care scria "cedez".
ş nu ş ă
Ea nu era amenintata ă rAmina
in ă de timp. Maestrul era
de profesie inginer ş ă nu·
meroase experiente cu ş
pentru a ă la o intrebare
stranie: ,,Poate ş ă gin-
ă Uneori ti scotea din
s1irite impasibilitatea "frigideru·
lui". Chiar ş in momentele eri·
tice ale vreunei partide, ş
nu se gtndea mai mult de
ş secunde. Clipind calm
din beculetele ei indicatoare, co-
munica cea mai ă din ă
rile posibile. Uneori ş ridica
obiectivul ş se uita lung la ma-
estru. Acesta se intimida ş gre·
ş
Zi de zi, venea la Institut un
laborant taciturn, care ' reprodu-
cea pe tabla de ş diferite par-
tide jucate de cei mai buni ş
ş din epoci diferite.
Experienta pentru care fusese
ă ş se apropia de sfir-
ş S-a ă ă se organizeze
un TQeci public Între ş ş
om. In preajma meciului, maes-
trul ve'lea tot mai des pe la In·
stitut. ş dadea seama ă va
pierde sigur, ş ş se ă
tina, ş cauta punctele slabe din
ALMANAH
ANTICIPATIA
jocul ş ş ă ă
nuia ă duelul care o ş
ş juca. zi de zi, tot mai bine.
Cu putin tnainte de inceperea
meciului, ş fu ă la Clu-
bul de ş ş ş ă pe ă
Maestrul s-a prezentat in ultimul
moment. Regreta profund ă a
acceptat ă joace acest meci.
Era ă ă piarda. tn fata
tuturor cu .. frigiderul".
MaestrUl puse in joc tot talen-
tul ă ş ă vointa sa de vic-
torie. Alese o deschidere pe
care nu o mai folosise tn fata
ş ş jocul se incinse numai-
decît.
La mutarea a cincisprezecea.
maeshul îi oferi ş un
,,pion", fn schimbul unui .. ne-
bun((. Sacrificiul pionului ă
rea o combinatie subtila. ş
se gtndi zece secunde ş nu
primi sacrificiul. Din momentul
acela, marele maestru ş ca va
pierde fa ra doar si poate. Totusi.
conimua Jocul cu ţ
Nimeni din cei prezenti nu
mai ă ă vreodata. ş ceva.
Toti ş ca. ş ş fn-
totdeauna. De dJta asta,
loarte greu de spus de partea cui
va fi victoria.
ă mutarea a doui'!izeci ş
ş pe tabloul ş se
aprinse cuvintul .. ă Maes-
trul ă uluit ş se sili ă
apese pe butonul "nu". Becule-
tele indicatoare se aprinsera
achitate. ă treisprezece mi-
nute, ş facu mutarea de
care se temea cel mai mult ma-
estruJ. ă un schimb rapid
de piese. Situatia maestrului se
inrautAti. Dar pe tabloul ş
ă iar cuvintul "remiza.". Ma-
rele maestru ă iar pe buto-
nul "nu" ş ă dama intr·un
contraatac disperat. Treptat, in
mozaicul de ă al beculete·
lor indicatoare ă pre·
domine galbenlJl. 1n ş s-a u
stins toate becurile. ă
aprinse numai cele galbEne. Pe
. ş cazu un snop de raze
aurii, ă uluitor cu lu·
mina ă a soarelui,
ş se g1ndea S·a s'ndit
ş patruzeci de minute, ş
majoritatea ş ş ţ In
salA socoteau ă nu era cazul si
se ă cine ş ce. Deo-
ă luminHe galbene se stin-
ă TresArind nesigur, obiecti·
vul ş lua pozitia ş ă Pe
tablou ă inscriptia urmAtoa·
rei ă ş deplasa cu
ă un pion. Sala se agita;
multi aveau impresia ca mutarea
aceasta nu era tocmai ă
Dupa alte cinci ă ma·
ş se recunoscu Invinsa. Ma-
rele maestru se scula de pe
sCJ,un, se repezi la ş ş ri-
ă ă ă In in-
terior se aprindea mereu becul
ş al mecanismuJui de con-
trol.
Pe scena de ş ş ş
ă anevoie drum un ă co-
respondent al unui ziar de
sport.
- Se poate considera dovedit
ă ş a fost ă ă de un
om, adica. ă mai slab dedt
omul? Întreba. ă
- Cred ca s-a lasat ă
spuse cineva. Juca ş de bine,
de fascinant ş ă ...
Marele maestru cobort de pe
ă ş se Indrepta catre cores-
pondent.
- ş spuse acesta des-
ş care e pa.
rerea ă
- Parerea mea? ă la rÎn·
du·i maestrul. lat·ol S-a defectat
un circuit al elementuJui 209.
Desigur, mutarea cu pionul nu a
fost tocmai ă Cred ă s-a
hotArit sa nu mai ş de
aceea ş ars circuitul. Nici
omul nu ă ş de ş
- Dar de ce ă ă de ce
aceasta mutare ă ă
uimit corespondentul.
Marele maestru zÎmbi ş ă
din umeri.
- Uneori e mult mai uman ă
faci tocmai o mutare ă
CARMEN OHIDCULEASA
CI. a VII-a E, Ş gen. 11 - ş
137
(38
MEDALION
[SO@O&
NiiseuJ4 la 7 Ilugust 1969, ln $Iltul Gurtmda, ţ ;ntr-o
famili" dl! tiran; eooperawrJ, Lidia este unul dintfl! ,·ei 4 copii ai An,'rt'i
ai lui Constantin Eku In 1983 ă $colii senerllie din
Gurunda, In pre:;ent <'Ind ill dusa IX-a la Liceul indu.ftriul nr. 1 din Ro·
tO$ani.
Din 1979, e.rte ml!lIIbru fondator al Cenaclului de anticifKl/ie "Se/ena-
rir· de la Scoala general4 din Garonda ş cosecretar al unaclului. fnde-
ş ş ţ III' redactor la de ţ "Selena", iar din
1981 fucl! parcI' dill cokctivld organi:Jltoric of taberei dl' crcalie SF Gu-
rando. .
11/(:4 din anii piol/ieriei NI remarcal in ă ţ culturale, dar ş 10
fmdl4rurd, ftecau clusd cu pumiul 1. Debutul În litnaturii
are loc În 1981, la Feslil'alul de "George BacOI'ia" de la Buct1u,
obtinind premiul III.
Tot in 1981 oblinl! premiul pt!ntru poezie la °XI-4 COflsjiituire de li-
tefOruM tit anl;cipulie de la ş premiu pe care-I m cuceri fi la "",IiI-
toareo eonsjiltuirt din 1982 dt la Sihiu. Lidia Bleu coloborea:JJ din 1981
la emisiuni 1'1' $i radio. Din ş OII ,{e s",l/J despre poetin ('/ in presa
centraliI ti judeleonll, Din /982 este IOUN!att1 " /Plai lIIultor prtmii 1 pen·
tril. poulie SF fn cadrul Festil-a/ului lIO/ioM! .. Ontarea RomtÎnid', dor ş
altor premii. ('U prilejuI unol' cOft(:ur.fflr; IiUl'Ilre ff01;onole
sou jude/el/e!
ă Fn Ahflllnahui ţ ş tehnici" tI;n 1982, Almonahul "Anl;-
cijlOl;O" 1983 ş 198-1, În revÎ.{teie "Cutel.itorir", "Oop"-
ruf'-BotO$on;, .. Ateneu", "Selem/".
fII 1983, Lidia Bleu /JoI;'le locul 11110 fO:Jl I'''publicalltI a
na/ional ,.antarea Rom/inid' cu ţ mu::ic4 ş poezie SF "fll/'
puii', sJN!ctacol rea/iult aprOflpe tn total/cote daptI )·usurilt ei.
J.idio ş ă ş un )'olllm de vfrsuri, st·,fe UI/ nOII spectacol pentru
"Selenar;;", daf ea ş cii /lt'um cel mai impol'tant IIleru pentru del'eni·
reu ti CII (lm esli! $coalll, cunooflerea permtlflemo iluminare fI!
trebuit s-o ă din ă ţ Poezia Iidjld tste o chema.re inalt,
"fi Itleru ,,;lIIpm"ihif'. spune Udia, pen"u c4 ce poateft mai sublim dui,
arit dl! aproape de Eminescu. (prof. STELIAN NF:AGl ' )
nu ă mal ţ timpul
inventind jocul acesta, stupid
copiii n-au de. gind ă se joace
de-a ă
pluteau pe o stea
ţ in ă
cîntînd un refren
neauzit de nimeni
poate doar mimsu

florile erau distruse
ca ş gindaci de catifea
Într-o ploaie de ă
dar toate erau frumoase
ca ş cînd nimeni
nu s-ar fi atins de ele.

ce haos Întîmplat cu mine
mi-am Încurcat miinile ş picioarele
cînd am fost la baie
ă ă sufletul
va trebui deci ă ă caut;
sau ă dau un ţ la ziar.

ă cintau cu o ţ ă ă

ci ne ş tu ă
cine ţ voi oameni'?
cine sînt eu?
cine sintem noi ş care ă
e' simplu
e simplu ca cea mai
ă ă ă

un om ă ziua de miine
cu secole În ă
o la malurile unul rîu
apoi se Întoarse ş ş ă din
la ţ ă unei ă
ş ziua de miine
pentru a muri a doua ă
MI;
ALMANAH

MEDALION
lbOJ9)O& @[SCSl1D
frunza din mîna mea
nu a trecut ă de ă ă
sufletul ei a fost mereu verde
ş verde/e el m-a Înverzit ş pe mine
am intrat În lumea ei
pierzindu-mi prezentul.

copilul de ă mine ţ glasul
in care eu ă ă ă Interstelar
Îi vorbesc ş ă ă din cap
copilul acesta În care vedeam viitorul
ml· a spulberat planurile
c·un singur zîmbet nevinovat.

Îmi Întind mîinile spre mine Însumi
ă ă ţ ş ă ă
dar trebuie ă ă la o 'intrebare
aici, acum
ş Întrebarea Îmi este ă
ă pierd din propriile miini
ă caut uitind ce-am ă
ă ă de ţ

ce vis trist am avut ă noapte
o stea ă ă Îmi cerea
o foaie ă
ă ş deseneze un vapor
pentru apele el
care nu mai aveau maluri.

ă printre stele un vers de infinit
ă ă
aceluia care·1 va ă În mine
aici in sufletul marginit de Infinit.

ml·al spus ă ă cint ceva
ţ cîntat din ă ş tu mi-ai adus
În semn de ţ
O ă de pe malul ă
ă ă din stele.
eu am ă ă C8 a crescut,
iar apoi
am aruncat-o spre tine in valurile ă
pentru ă stelele ă ă iar.

copilul de ă mine
ţ glasul Tn care eu
ă ă interst.l.r
L
ALMANAH
ANTICIPATIA
ii vorbesc ş ă ă din cap
copilul acesta În care vedeam viitorul
mi-a spulberat planurile
c-un singur zimbet nevinovat.

alergau ă o minge
pe care o ş in ţ lor
dar care nu exista
mi-au spus c4 ă
pentru ca e8 ă existe
ş alergat ş eu cu ei
in ţ ă erau mii de mingi
care trebuiau ă existe.

ă .trezesc colindind ă ă
pe tine sau pe cineva anume
ş ş fiecare ă are chipul ă
eu ii vAd ă ş merg mai departe
ă sufletul pe care eu il ş
iar tu ă ţ pe mine
inotTnd in ş
ş ş ne intilnim mereu in ş loc
nu ne ă seama pentru ă de fapt
sintem unul ş ş

ş vrea ă fi u ă in cUpele acestea
ţ trupul meu S8 ă pulbere
cineva imi face un compliment
dar eu nu mai ş nimic de nimeni
ş complimentul
ă preface ă tare
cu ţ ţ
ţ ă la ş
spre aduc,ere aminte.
Lucru Imposibil
eu ă Cffld un lucru imposibil
de fapt lucrurile imposibile nu ă dar
eu exist ş ă Întreb
de ce totul este un mister
chiar ş .numele meu
de ce fiecare are un nume
ş ă il schimbi
pare ceva de necrezut.

de ce plîng cînd ă doare
de ce rid cînd aud nostime vorbe
de ce nu rîd cînd ă doare
de ce nu plfng crnd aud nostlme vorbe
sint ă unui copII
care ar putea trimite un ş militar
la "Spital sau /a ă ş copii/or.
139'
140
Herbert W: !ro?ke este considerat drept cel ma; important
autor ţ de limbi ă datoritJi
personalitatII l' lucnlrllor lui remarcabile tNlduse in multe
limbi. '
. ă la 14 mai Viena, a urmat Politdnica, specia-
't;jndu-se in electrOnica, Iar doctoratul ţ cu o tevi de
ă ă Din 1957 s-o stabilit, 1n R.F, Germania. acti-
ca pro/e,fOr (Ia ă ţ din Fronk/Uri pe Main fi
Mundlen) , Pro/e,fOrat, cercetare, pubUc;stic4 Hteraturd - iatii
tot atitea ţ 1" care Herbert Franke ;;-0 cheltuit tie UIJ
de $; talentul, A. .fetis numeroase cii,,; ş stu-
d" de ş ţ ă Ş de popularizare. Ca pionier In domeniul ciberar-
uior, a ţ de ă electronici, de ă
filme cu ordmalorulla Puma, Londra, Ziirich, Munchen Bucu-
ref!;, Cairo, .Velfetia etc, Ca autor de ţ a publicat o
sene de ci", de succes, ca "Pusti"l de oter, "Capcana de sti-
ă "Cometo verde", "Colivia cu' orhidee", "Zona zuo" Re-
ţ gindurilor" (roman tradus ş tn ş 'i'ni-
l'ers, 1979)
/)OIIiJ ,Pe ',11'1' It, I'IIh1ucim uid .tiI(' mutI' dll/ 1(1_
IUlnll1 "l lUI J:..lJlltem ' u/t'Hii LuruC1/!riHlcllc' urtel /lUI-
a Illi W . . Fran!../!: idei SF incitante o ă pre-
c/:are o aCfIU1le foarte ă In ciuda firii lui
hlfnde Ş genuoase, Franke. ca autor de SF, abordeazii cu o fe-
roce ă problemele fundamentale ale ă
ţ Herbet'l Frunke se oj14, fmpreulfll cu
H A. ToISl?', Dob/in, Efremov, Ho)'le, Lem,
.1.'J',nrol' sau ţ ţ rn fascinanta :om de conflue",d a
Iiteralurii cu ş ţ (A, Rogoz).
VREM SA-L VEDEM, PE
DARIUS MILLER I
Ş PUTEA explic. pe
ce cale ajunsese fata.la el in
camera. Managerul foehi-
riase ultimul etaj al hotelului,
totul era tnchis ermetic ş
pazit.
Darius ş la aparatul
de antrenament, centura cu
detectorul cardiac 11 fixa de
spatarul tare al scaunului, pi-
cioarele ti erau prinse tn cu·
relele pedalelor, Curba de
efort de pe banda de htrtie
ă a automatului de Inre.
gistrare ă el de ă
ore muncise cu intensitate.
dar pe fruntea lui nu se pu-
tea vedea nici cel mai mic
strop de sudoare. De cind
intrase fata, angrenajele ma-
ş de antrenament se opri·
sera, ş parcA tnghe·
tase brusc. Darius ş atinti
privirile asupra ei; era drA-
ă foarte ă ca mo·
delele de copertile revis-
telor ilustrate.
- Te admir, spuse fata.
Tu ş cel mai mare. Nici
unul nu-i grozav ca tine, Da-
rius MilIer. ş ă ă pereche
ş te iubesc.
Oarius J ă ş
nici nu clipi. '
- Vino Încoace, ă
ă ă li ceru fata. Aici nu
ne ă nimeni. Totu·j
incuiat, nu·j ş
- Da, ă Darius.
Se apropie ş mai mult de
el.
- Ei, hai ă ă ă ă
Sau nu-ti plac?
- Ba da, ş draguta,
spuse Darius. Dar tot nu se
urni.
CIteva secunde fu ş
aproape ş ă de
ă prin fereastra ă
se auzea mare ă ă coru·
rile fanilor cereau ă ă
pe Darius MilIer.
Fata trase cu urechea, se
tntoarse, se duse ş privi pe
ă In mase cam·
pacte, multimea se fnghesuia
in ţ ă hotelului. Um-
ă tntreaga strada, cir·
culatia fusese ă
- Vrem ă vedem pe Da·
rius Millerl urlau ă ă tntre-
mpere.
Fata trinti fereastra
ALMANAH
ANTIC/PATIA
MEDALION

- Hai! zise. Ş doar ca
te ţ inchis de ă ă în-
tregi În tabere de antrena-
ment, cantonamente ş insti·
tute de ' experimentare. De
ctnd n·ai mai fost ă
cu oamenii? De cind n·ai mai
avut nici o lemeie?
- Trebuie ă ă antrenez,
spuse Darius.
- Ma. numesc Edda, ex·
ă fata. Ţ ă toate
jocurile. ş unic, Nimeni
nu-i atit de puternic ca tine.
Ş nici atti de iute. Cite go-
luri ai ă
- Cincizeci ş ă anul
!sta, spuse Darius.
- M·am tinut dupa tine
din ş tn ş Am vrut o
ă ă te ă de aproape.
Ş acum stnt aici. Fata veni
!toga el. ş ă ş de ne-
crezul... ş voi sa-I apuce de
brat. Oarius se retrase attt
eft ti permiteau centurile.
Edda 11 privi descumpanita..
Ei, hai, nu fi ă Pen·
tru antrenament mai ai tot
timpul. Meciul de azi dupa.
masa... ă ş doar nu-s ad-
versari pentru tine.
- Vom fnvinge, da, vom
fnvinge, spuse Darius, Cuce-
rim cupa. Am luat ă
acum ă cupe. Azi vine ş
a zecea.
Edda ti ă privirea.
- Ai toate cupele aici?
ă Vreau ă le ă
' Hai, ă
- Nu pot ă ă dau jos,
spuse Darius. Sint prins tn
corzi.
Edda deschise catarama
centurilor pectorale, apoi se
ă ş ă curelele pe·
da1elor,
Oarius cobort de pe
scaun. Cu cunoscutul ă
mers ă se duse la te-
lefon ş ă un ă
- Ce faci? ă fata, dar
el o imbrinci cu ă
Trase cu urechea. Se auzi
un ph1it ş apoi o voce.
Patru ore inaintea marelui
eveniment. Consiliul era per·
manent in ş ţ ă T elexurile
ă pe displeiuri ă
chipurile agentilor care ra·
portau.
- Aici postul 7, stadionul.
Nimic deosebit. Doar chesti-
ile cutente. Au fost descope-
rite ş dezamorsate ă
bombe.
- Aici postul 3, Hotel
Splendid Ascllitati, ar putea
fi important. In clipa asta a
sosit Raggadru. Ş hipnoti·
zarul indian. A fost salutat
de Spencer 1n ă
Poate ă vor ă tncerce cu
hipnoza.
- N·au decit ă tncerce,
zise Haimes, psihiatrul c1u·
bului.
ţ ă
ş se intoarse
spre medic.
- Ia zi, ce idee ti·a venit,
doc?
Medicul ş drese glasul.
- Cu mijloace atit de ba-
naJe ca laxative ş somnifere,
nu lT).aÎ e ă nimic de f.\-
cut. In ă ţ ă ad-
versarul a luat suficiente ă
suri de protectie. Dar ...
- Aha, planul doping, in·
trerupse ş
- Da, ă medicu,!.
Totu-Î pregMit. ă pier·
dem jocul, ş la
traj. · Am mituit expertii. Vor
produse interzise, ă
garantez.
- Ş strategia? intrebi!
Bob pe antrenorul principal.
- Computerul a analizat
ulti mele jocuri ş a elab6r3. :
progra mul in
Planul definitiv nu-I poate
face dedt dupa. primele mi-
nute de joc. Apoi indicatiile
vor fi transmise ă
pe calea undelor.
- Perfect, spuse ş
tele, ă ş un teanc de bi-
letele cu notite.
- Hank, cum ă cu pu-
blicul?
Hank Mowli, un regizor
de film ş televiziune, ă În
picioare:
- Publicul ne ă
- Ş ă se ă ş
- Ş sîntem ă pe
ţ de amplificare.
ă publicul nu-i destul de
frenetic, punem banda cu
aplauze ş strigate. Sigur ă
sint ă ş benzi cu flu-
ă ş huiduieli, pentru
cazul ă adversarul se
la ă
- Ati mai exersat K.O.-un
ş ş Ultima ă
Larry a ă impersia unei
lebede muribunde.
- De data asta are ă
ă real - nu-ncape nici o
ă -, l-am implicat ş pe
medic. Cornotie ă
sau circei, totul decurge per·
fect.
ş zimbi ţ
mit.
- O ă ă
ALMANAH 141

142
Se Indrepta spre Hartigan.
juristul.
- Ş tu ce ai in vedere?
Juristul rlse.
- Toate garantiile juridice
au fost luate In ă Pen-
tru cazul cel mai ă am an-
gajat un om care a fost pe
vremuri campion la arunca.
rea cu ghioaga la ă Are
sarcina ca, spre ş me·
ciului, sA zvtrle o stida de
bere In capul unuia dintre ju-
ă ş Pe chestia
asta introducem un protest
ş avem un atu. ă ţ
ş ă ă anularea
jocului.
- Excelent! spuse Haimes.
In momentul acela ă
telefonul interior. Bob ridicA
receptorul.
- Bob, la mine este o ă
ce ă fac?
Darius ascult! cu atentie,
apoi spuse:
- Da, Bob. Desigur, Bob.
Apuc.! fata de brat.
. Edda ă
- ă doare. Incerca sa se
elibereze, dar Oarius o tinea
ca Intr-o menghine. PinA la
ă ţ ă la orice rezis-
ă PArul i se ciufulise, ru-
jul se !ntinsese. Nu mai
ă ş de drAgutA.
Apoi, pe ş Se repezir!
paznici, 1n frunte cu Bob.
- Ce ţ aici, ţ
ă el. Fata ti era livida de
furie. Scoateti-o de-aici!
ă 1n uniforme cenu-
ş cu emblemele ş ale
clubului, o ş pe Edda
ş o drir! ă
- Darius, tu stai ş mun-
ş mai departe,
Bob cu o voce blindA. Il
ă ă se ridice iar In
scaun ş ă centurile. Mai
ai o ă de lucru. Ş doar,
Incheieturile trebuie ă fie
perfect dezanchilozate.
- Da, Bob, rAspunse Da-
rius ş tncepu ă pedaleze.
ş ş din ca-
ă ş Incuie ş Paznicii
ă ă ş tineau strins
fata ă nu fuga,
- Ce voiai de la el? In-
ă Bob.
- Am ă ti-o spun pe
ş scirbosule, s trigA
Edda, Mi·a ă un copil ş
nu vrea sA-mi ă ă Dar
am ă dau tn ă Am
ă fac un scandal de o ă
ă pomeniti. Am ă tmpie-
dic ...
Bob o fntrerupse.
- Luati-o de-aici. Duceti·o
jos tn holul hotelului.
Apoi porni In spatele gru·
pului de ă care mai
mult o purtau decft o Ynso·
te<)u pe fata ce se ă
In fata ş hotelului, se
ă Bob ş ă un me-
gafon ş Încetul cu incetul,
ă ţ ă ş se ă
ş Bob ă mina tn
semn ă vrea ă ă
- Oameni buni, rosti el,
fiti ă Darius tre-
buie ă se antreneze. Vrem
doar ă ş jocul pen-
tru voi _ EI se gindeste la fie-
care dintre voi. ţ azi
ă pe stadion, Se
va bucura din tot sufletul, Ş
acum faceti loc .. Aici e o fe-
meie, a tncercat ă Impie·
dice pe Darius ă se antre·
neze. A intrat ă In ca·
mera lui. A trebuit 5-0 scoa-
tem cu ţ Faceti loc, -ca
ă ă plecal
Oamenii se ă ă pupn
tn ă Paznicii o tmbrtn-
ă pe Edda pe drumul care
i se deschisese. Citeva clipe,
fata ă ă ă In
mijlocul multimii, apoi spatiul
se tnchise brusc ş nu se mai
ă dedt ă de fu-
rie ă ale fanilor.
Bob ă tn spatele por·
talului ş privea ă prin
geamul ă Tumultul
din spatele acestuia ti amin-
tea ă ş unui film,
Hartigan, juristul, i se ă
ă Pe chipul lui se citea o
ş ă Ingrijorare.
- Ş ce-o ă fie ă e
ceva ă din povestea
ei? Cum ţ fi sigur ă a
mintit?
Bob zimbi, Ochii lui mai
ă ă scena de pe
ă
- In tie pot ţ
spun ă ă el.
Ai auzit ă ca un ro-
bot ă ă ă
Traducere: A. GARTNER
ALMANAH
ANTICIPATIA
MEDALION

NEINCREDERE
(Traiul rn ţ cosmic ÎI
ţ pe cel in 'auz:l s:l fie
obligatoriu necontenit pre-
Acest lucru e valabil
ş pentru cellal,l).
Ă solul
pe o ă neteda din in-
teriorul craterului. Nu de-
parte de ei era nava ă ă
ş aruncare privirile dincolo,
dar ca ş ei ş ceilalti ă
serA In interior. Acum, efnd
pentru prima ă ar fi putut
ă se apropie unii de ceilalti,
ezitau. Ş amindoi ă
atit de mult ă lntUneascA
oameni,
Solnow se apropie din nou
de ţ ă Dupa ă
rile chinuitoare de mai multe
ă a ş sa se tnte-
ă cu ei cit de ctt,
ă un timp ti ă
lui Bradford: ,,Am programat
o Indlnire cu ei. Unul de la
ei ş unul de la noi se vor in·
tilni la mijlocul ţ de
iarba". .
"Cine merge?" intreba ce-
lAlalt.
Solnow ă pe gtoduri
o clIpa" ,,N-avem voie sa ris-
ă n trimitem pe Socra-
tesl'.
ă ă din ă cum
robotul ă prin deschi-
ă Avea ordinul de a
analiza precis organismul
ă
In ă vreme veni un
semnal. Socrates se tntor-
cea.
"Cum aratii ei?! tntreba
Bradford_
.,Aproximativ un metru ş
ă ă ţ ă miini
ş doua picioare. Oasele sint
constitUi te dintr-un ahaj ci",
wo!fra-r. si aluminiu; inrna
gazinare de energIe pe baza
ă gtodire pozi-
ă .. . OI ş ă des-
crierea ă un timp, dupa
care Bradford il Întrerupse
ă
ă ş nu stnt oameni!
Sistemul lor n-are nici cea
mai ă ă cu al
nostru. Ei ă mai mult
cu Socrates. al nostru!!'
"Tocmai asta-i", ă
Solnow, ş ă intreb .. . ".
oprindu·se.
"Ce vrei ă spui?", ă
Bradford.
ă ne stnt ă ă
tori, trebuie sa se ş corn·
porte ă Te-ai gin-
dit la asta?'
Bradford ă putin pe
ginduri: "Crezi ă •.. ?"
,,Bineintelesl", 11 ă
Solnow.
ă ă prin ă ş aler·
ă spre nava ă Din,
colo se deschise o ş ă ş trei
ă ş ă ă Erau pu-
tin mai marf decft ei, foarte
zvelti, piele craniul
mare, putin cam ciudati. Dar
erau oameni! S-au tnttlnit la
ş verde. Au inceput ă
strige unii la altii. Nu s·au
putut intelege deloc. ă
un timp Bradford le tntinse
miinile. Au priceput imediat.
Primul pas era ă
De data asta robotii ş
tau ş ţ in nave.
Traducere: WILHELM JAGER

<'# 143
MEDALION

EXPEDITIA
- Nu-i sarcina ă
si decidem Hupra vinova-
ţ sau ţ
spuse Vertain. ş
tele comisiei. Vrem si
descoperim cum $<o. ajuns
la catastrofl. Realist. pre-
cis. exact. Firi ţ
Asta ..i totul.
In mica sala de ş a
Institutului erau reuniti ex-
pertii autoritatii de control ş
membrii expeditiei, rn mA·
sura in care se ă
Doar pe marele ecran se pu-
tea observa o ş ce se
vedea era o ă de cinci
sau ş ani, Inconjurata de
jucarii, dar copilul nu efa
atras decit de dulciurile ce-i
ă puse la tndemtoa..
Ascundea bomboanele de
ciocolata Invelite In htrtie co-
ă in spatele unor ani-
male de ş ş a1 unor
peme, se uita in jur, trAgea
cu urechea, le ascundea 1n
alt loc ...
Vertain se tnrlrepta. ă
un om de ă impun!-
toare ş tn partea
ă a rlndului format de
participantii la expeditie.
- Cel mai bine ar fi fost
sa fllcepi dumneata, Gowin.
- In ordine.
144
Gowin ş ă privirea de
la copilul care se juca. Putin
nesigur, Incepu:
- Preambulul este cunos-
cut. Institu..tul de Cercetari al
Mediului ă avea
nevoie de date noi. In ulti-
mul timp se schimbaSe com-
pozitia aerului din exterior,
crescuse procentul bioxidu-
lui de carbon ş al azotului.
De asemenea, crescuse ş
continutul In bacterii. Urma
ca noi sa descoperim cau·
zele. Din partea guvernului;
am primit o autorizatie de
ş pe uscat.
Se opri.
ş ti ă sa
continue.
- Ati fost ţ cores-
punzator?
- Da. Desigur. Aveam de
toate. Alimente, apa, filtre
de aer, medicamente ...
- Dar arme nu, interveni
Petrovski, ş tehnic al In·
stitutului.
- Arme nu, dar pentru ce
ă le fi luat?... Habar n-a-
veam pe atunci. Cine ar fi
putut ă ş închipuie ă
ă ... ă ă vrea, Gowin
privi spre fereastra prin care
ă În ă o ă lu-
ă galben-verzuie.) Soco-
team lumea de afara ă
De ani de zile n-a mai ă ă
sit nici un om ş "oas-
tre de pe fundul ă
- Tocmai, spuse Petrov-
ski.
Vertain ă un semn cu
mtna.
- Mai departe, ceru el.
- Am ă ă in trei vehi-
cule speciale, fiecare dintre
ele constituind un sistem au·
tonom de supravietuire; jos,
o ă de locuit; sus, ca-
bina de ă ă
cu ă din ă de cuart
cu continut de plumb) ca
protectie Impotriva
lor. Totul era tnchis ermetic
din cauzâ bacteriilor. Deci,
blindate pe ş cite unul
pentru ă persoane. Un
vas de acostare ne·a dus la
mal.
- Ce se vedea ă În-
ireM biologul Ruarka.
- La inceput, am gasit to-
tul ş cum ne-a fost des-
cris: ruinele suburbiilor,
muntii de moloz ş gunoi,
praful, ceata; soarele se des-
ş doar ca un disc ă
- Animale, plante?
- Nici un fel de animale,
la inceput, ă Gowin.
Mai tIrziu am speriat ş
ş Exemplare ă
noase, grase, mult mai mari
decft cele descrise tn ă
rile istorice. Puteau ă fie
vreo mie, pe un loc viran, in-
tre ă ă unui zid.
Murry ş cu mine am cobori!
ă prindem citiva. Evident .
eram ă În costumele
de protectie. Am luat plase
cu noi, eram pregatiti pentru
O ă Dar ei n-au fu-
git, ci au venit spre noi. Nu,
nu ne-au atacat. Ne-au adul·
mecat cizmele, s-au ş
pe labele dinapoi. Puteam
sA-; ă cu mîna.
- Intre timp, au fost cer·
cetati, interveni Ruarka, Sint
ş albi. Albinos. Bine
ă ţ De-a dreptul tndo-
pati·
- Ar fi trebuit ă ne dea
de gîndit, spuse Gowin. Dar
voiam ă mergem mai de-
parte. ă ă citiva
kilometri 1n interior, drumul
era dificil... Deseori a trebuit
ă ă ş mase vis-
coase, detritus putrezit care,
pe ici, pe colo. a inceput ă
se ă ă vehiculul
lui Anthony s·a scufundat
ă la ă În ă
ă am avut de ă ă
ce, cu cabluri de otel, I·am
putut trage ă Mai tirziu,
am sesizat ceva privind mo-
dificarea ţ aerului.
Ajunsesem la albia unui riu,
cursul apei era ă - un
pod ă ş aluviuni
ă ă -, lichidul se
scurgea peste forma
ă ş mici lacuri, iar pe
malurile acestora am ă
un ă de culoare
ş ciuperci sau
alge. Acolo procentul de
azot se afla considerabil
peste nivelul norma1.
- E vorba de simbioze,
ă Ruarka, alge ş bac-
terii cu un metabolism re-
marcabil. ă azot ş
ă In schimb ...
Vertain ti Intrerupse.
- Poate ă o ă refe-
rire la buletinul de ă
este suficient. Acum acesta
este accesibil la banca de
date sub indicativul UP 7.
ALMANAH
."NTlCIPATIA
MEDALION

- Ar fi ş de ă
ă aparitia acestor orga-
nisme nu ă defel ş
terea continutului În azot,
ă ă Ruarka.
Se produse o ă ă
Vertain ă un vraf de fo-
tocopii.
- Poate ă mai in interio-
rul teritoriului s·ar fi gasit
mai multe puncte de refe·
ţ ă
- N-am ajuns pina acolo,
ă Gowin. Greutatile
au inceput ă se tnmul·
ţ ă Chiar În fata ă
se ă ş o ă Cit pe
ce ă fim ingropati sub dArt-
ă Apoi, Larry trecu cu
blindatul ă printr-o vflcea
in care se Întindeau cîteva
ă cu un lichid
bure. Am crezut ă e ă
dar a fost vorba de acid sul-
furie. Articulatiile ş
s-au corodat, vehiculul a de·
venit inutilizabil ş a trebuit
ă aba'ldonam. Din acel
moment, am ă numai
cu ă tanchete, ne impar-
team cîte trei camera de lo-
cuit. Cam incomod, dar inca
niei un motiv ă ne Întoar·
c.(I1.
In noaptea aceea, s-a În-
timplat incidentul cu confai·
nerul de cobalt. Aparatele
noastre Geiger ă per-
manent În ţ ş doar
rareori am ajuns in zone
fierbinti. Evident ă treceam
cu o ă atentie in re-
ă locurile in care intentio-
nam ă ă ş am
facut ş de data aceasta. To-
tul a fost tn ordine. Cind
ne·am trezit, indicatoarele
Geiger ă ca innebunite.
Mai Întîi ne-am ă de
zona radiatiilot ş abia ă
aceea am cercetat ce se 1n-
timplase. Sub vehiculul lui
Ed se afla un container de
cobalt deschis. Cîmpul ra-
diatiilor gama ajunsese ă
la locurile noastre de dormit.
- ă atunci n-ati ă
nimie? ă Petrovski. O
umbra trecu peste chipurile
participantilor. ?tele groase
ş negre pluteau ă prin
fata ferestrei. Vertain
aprinse discul luminiscent.
- Nu, ă Gowin.
Ne aflasem Într-o vale - con-
taineruJ s-ar fi putut rosto-
goli de la sine_ Ş doar
cu ă ă au mane-
vrat, pe vremuri, locuitorii
ş reziduurile radioac-
tive.
Ruarka ridica. mina:
- Poate ă ş ţ tratat
cu prea ă ş ţ ă regu-
lamentul de securitate?
- Nu, am fost, ă ă În-
ă ş de pru-
denti, il ş Gowin. Nu ne
mai simteam atit de in sigu·
ă ca la început. Dar toc-
mai de aceea nu ş ă
nu cumva n-o fi vreo inchi-
puire de-a ă existau
semne ...
- Ce fel de semne?
- ă ce ă
un pod care parea ă tocma1
se ă ş cîteva urme
ş dar toate puteau fi
ş de origine ă
ALMANAH 145
,A:N:T:'C:':PA:T:';A================================================================
MEDALION
I
_ Cum v-ati ţ
. actiunea ţ ă
(j riscolL medicul.
- O ţ ă ş care
insa a ă ă L n
timp. Numai Larry ş re·
venea. EI 5-3 aflat cel ma:
aproape de container. .
_ Ş a receptIonat
cea mai mare, ă Gns-
coli.
_ Apoi s-a intimplat neno-
rocirea cu Ed. Ajusesem la
ş ţ de gunoaie ă
ă unde ardea ceva.
ă de departe, am simtit
mirosul, chiar prin filtre,
Deasupra mormanelor se ri-
dicau nori negri, Nu era un
foc deschis, mai curind o
ă Vintul tmpingea
ş spre noi, aerul
fierbinte ne frigea. In apro-
piere am ă ş plante
ş cu
frunze late, verzi cu o nu- .
anttl reza. ş In ă
toace. Ed a coborit, inten-
tiona ă ă dteva
exemplare. Atunci apa se tn-
volburâ., un animal lung de
culoare ş ti apucâ.
de picior cu faldle·j puter·
nice. Se ă ş ... din toate
ă ţ s-au apropiat altele ş
I.au inconjurat. .. nu l-am mal
putut ajuta.
Biologul ş drese glasul:
_ Gowin ne·a dat fotogra·
fiile. F. vorba de un gen de
caimani cu ochelari, dar mai
mari ş nepigmentati.
_ Mai departe, ceru Ver-
tain. ă rog, ţ
_ ă ă ă cind. D,e·
sigur ă am ă cale in·
ă Am vrut sa ne îna·
poiem eft mai repede.
Intr.un moment tn care am
tncercat ă ă o
ă ă de bare metalice ce
ne ă in drum, Anthony
a auzit ş pll:nsete. Zgo-
motul venea dintr-o ă
Anthony ş cu mine ne-am
ş cu ă am coborit
cîteva ' trepte ş am ă
omul; un individ murdar, cu
ă imbicsit, ă in
zdrente. Se apucase ă ă
fetita ...
Ca la un ordin, toti ă
146
la copilul ce mai putea fi ă
zut pe ecran. Adormise
un ă dar dormea nell·
ş intolo ş În-
coace. .
_ Cind ne·a ă a diS-
ă ca fulgerul, ascunzin·
du-se intr·o ă Întune-
ă Nu I·am urmat. Copilul
plîngea. Anthony a vrut
ridice dar copilul l-a zgtnat
ş a trebuit ă ajut. Lovea
in jur ş mi·a smuls masca
de aer de pe obraz. Dar An-
thony innebunise cu totul. A
luat copilul cu el, l-a ă
sub ş i·a dat ă ă
ă o ă ţ se ă
ă dar numai d,,: An-
thony. La ă ţ lUi, am
luat copilul cu noi. Ce pu·
team face altceva? Apoi ata-
curile au devenit deschise ş
am ă oamenii - ţ
ă multi schimo:
nositi. cu mutre incruntate Ş
pline de ă
_ Poate ă erau pe deplin
normali ş nu încercau decit
ă apere ceea ce k! ţ
nea
- Poate, spuse iritat Go·
wm. Ş ă Am dibuit
un drum care ă ne ă
din dmpul' de ruine, dar ei
trebuie ă fi observat ă
ă o luam pe acolo le vom
ă cu totul. Mai era de
ă o ă in-
ă ş acolo mai ă ă o
încercare. ă o
baricada ş aruncau cu pie-
tre tn noi. Apoi se ă tm·
ş ă numai trei sau pa.
tru, dar un glonte ' ă ă
cupola de ă ş lovi pe
Anthony.
Se opri ţ Se ă la
copilul care dormea ă
ă de fapt. Nimeni nu vor·
bea. Apoi IGowin ş tncheie
raportul:
- ă atunci, abia ă
ne ă ă dar atunci ...
e ă nu aveam arme;
aveam in schimb ă
rele de ă ă In unele la·
curi le ă pen·
tru a ne netezi drumul.
Acum le-am pus din nou 10
functiune. Am îndreptat ă
clrile inaintea ă ş
ţ astfel, am ă
baricadele. Patru ore mai ttr-
ziu, ne·a preluat nava. Asta·i
tot.
Vertain extrase din fanta
distribuitorului roia cu textul
imprimat al discutiil<?r, netezi
hirtia ş o impatun. Partea
ă era ă dar
toti ă ă la locurile lor,
_ Ş ce vom intreprinde
mai departe? ă Petrov-
ski.
_ ă sînt oameni. Ha-
bar n·am avut. ă ş lor
apar1in probabil acelora care
n.au participat la refugiul
sub ă Au preferat viata în
smog, ă ş aer po·
luat unei existente curate,
dar' sub ă Au ă mai
departe in ş ş n·au fost
în stare ă impiedice degra-
darea lumii lor. Nimeni n-a
putut banui ă În. aceste
conditii, unii dintre el au ă
mas tn ă '
Vertain pronunt! ceea ce
se intrebau cu ţ
_ Trebuie oare ă aju·
ă Nu pot fi chiar atit de
multi. ă aducem aici în lu·
mea ă sigura ş igie·
ă ş cum am ă cu
fetita care doarme acolo?
Copilul ş duse miinile În
fata ochilor de ă incerca
ă se ascunda.
Gowin avea ca ş ceilalti
inima ă Oare copilul
va fi mai fericit aici jos, sup
ă Din nou privi pe fereas·
ă Apa era tulbure, parti-
cule pluteau prin
fata geamului - plancton,
ă de bacterii, materiale
din instalatiile de purificare.
Care le era misiunea? Unde?
Vag, Gowin ş aminti de un
raport de demult despre
ă - despre ă ă
azurie, limpede, precum
cristalul.
Traducer6: A. GARTNER
ALMANAH
ANTICIPATIA


OANA DURICAN
TRANDAFIRUL
CITEAM pentru a patra ă mesajul receptlo,
nat de pe "Titan". Literele verzi ş reci de pe
ecran imi jucau 1n fata ochilor ă ă ă le pot lega
in cuvinte. Nu realizam decît ă profesorul meu
de ă nu mai exista. Nu ş cît timp am slat
ş golit de orice alt gind, într·un tirziu am ridicat
din nou ochii spre ecran. Calm, am recitit ţ
ă rugau ă vin cit mai repede pe "Titan", pentru
a continua ă profesorului. Nu-mi spuneau
cauza mortii lui. Aveam 5-0 aflu acolo, pe satelitul
lui Saturn, in laboratorul de ă lU1de expe·
rientele ă ă ă la ă drumului.
Acest laborator era de fapt o ă cu plante
adaptate solului ş atmosferei de pe "Titan". Pre·
dominau trandafirii, o veche pasiune a profesoru·
lui. ă un stativ cu eprubete sterUizate am ă
un carnet în care erau insemnate diferitele expe-
ţ Ultimele pagini ... erau insa. cu totul altceva:
". . .în ş am ş ă obtin ş eu un frag·
ment din meteoritul ă ă ă Fizi-
cienii m-au avertizat ă are ă radioactive
t: necunoscute. Cred ă voi testa efectul acestor ra-
diatii asupra plantelor mele ...
... Au mai trecut cinci zile. din plantele
testate s·au invinetit ş s-au ofilit. ş pierd capaci-
tatea de a rezista solului, sau poate temperaturii
din sera.
... ă m-am ă Voi
l
arunca bucata de
roca. Fizicienii mi·au spus ă ţ au un efect
intirziat ş probabil galopant asupra omului. M-au
ă ă scot fragmentul de meteorit din sera.
ş la controlul medical m-au ă ă ă
Voi Întrerupe ă vreo ă de zile, ă
imi refac efectivul de plante.
Privesc absent prin ecranul de ă Piatra
aceea ă care mi·a pricinuit numai neca·
zuri ş ă ironic, dincolo de geam. De la
ţ la care se ă nu poate face nici un rau
florilor mele. De ce doresc atit de mult ă adaptez
plantele la conditii noi, ă le smulg din mediul lor
firesc? De unde vin ambitiile mele demiurgice?
... pe cinci luni terestre n-am mai notat rezulta-
tele experientelor. Cauza: migrenele tot mai ă
ă care ă chinuie in ultima vreme. Nici la
controlul medical nu vreau ă mai merg. Ma tem,
mi·e ă de piatro osta blestemati!i!
... ă privind ă ş prin sticla ecranului, am
avut impresia ă mai e ceva ă ă M-am uitat
ALMANAH
W ANTICIPATIA
mai atent. A ă ă un trandafir! Asta e, am reu-
ş E un trandafir ă Probabil ă vreo CÎ-
teva seminte ale florilor testate au ă pe ă
ş au incoltit. Bucuria ă face ă mai uit putin du-
rerea ă de
Ieri mi-am facut un control medical. Computerul
cabinetului m-a anuntat ca am o ă occipj-
ă F ă ă Bine cel putin ca ă tran·
dafirul, victorie de ă ora ş ş ă
... ă am constatat ă temperatura e mai ri·
ă pe o razA de 50 de m de laborator. Am luat
probe din ă Nu au rezistat la frig ş la intune-
ric. ş prima inflorire. Atunci voi vedea ce
ţ s-a produs.
... ă simt tot mai ă Durerea de cap ă sfre-
ş mereu mai adinc, mereu mai ascutit. Nici
calmantele nu mai ă Leac tmpotriva iradierii
tnca nu s·a ă
... Trandafirul a inflorit extraordinar de rapid.
Are petalele ş stnt violete, ca ş frunzele, un
violet ă ş fragil. Abia mai pot ă scriu,
ă pur vizuale. De analize nu mai sint ca·
pabil. Nu voi ş ă ce mutenie s-a produs.
Durerea ă ţ ş ş imi ş ă ideile, gin·
durile, amintirik!. Recitesc aceste ultime rinduri ş
ă ă Il-am consemnat un lucru important: tran·
dafirul meu nu are spini.
. .. Clipele îmi sint ă A meritat riscul?
Ambitia mea de \ CI ă crampona de o ă uci-
ş ă pe un satelit neospitalier al unei planete ca ş
pustii? Acum ş ă la Intrebare. A meri·
tat, pentru ca nu plante am vrut ă sadesc pe alte
ă ci germenii vietii, orice fel de ă ca un
cap de pod, ca o cucerire la activul omului.
Cred ă nu mai am puterea ă scriu. Puterile
ă lasa. Trebuie ă fie efectul acela galopant de
care am fost prevenit. E ă totul în jur ... ă
ca trandafirul meu ă spini. ă ă spini? Clnd au
ă oare spinii? ă ... pe petale ... spini
negri, care mi se inlig in ochi, tn creier. __
luati spinii de pe trandafirul meu ... f<
Aici se incheie ă profesorului. Am in·
chis carnetul, tulburat. Privesc, curios, la rindul
meu, prin sticla ecranului de ţ dincolo de
care, ă un bolovan cu luciri enigmatice, un su·
perb trandafir, violet strqvezlu, se ă gra-
tiO,,5 in lumina soarelui artificial din ă
ă nu mai are nici un spin ...
/47
LA INCEPUT, ctnd ş veni tn fire, nu pricepea
nimic. ş simtea trupul ingrozitor de greu.
Apoi ii ajunse la ureche o voce ş ş clin·
chetul unor obiecte de metal Iovite unul de altul.
Ce 5-0 fi intimpla,?
Nu vedea bine. Doar ş umbre ş care se
ş !ncolo ş Oare ce vor ă zica toate
aslea?
ncercA ă se ridice, dar in clipa aceea auzi o
voce ,,sTAI LINISTIT" ş cineva il ă pe loc.
- TREBUIE SA STAI Ş ş din nou
vocea cu un accent straniu, NU AI VOIE Ă
FACI Ş Ş
ă sa strige, dar scoase numai un hhiit ne·
ş din fundul gitului. ă intins pe spole,
cu ochii inchisi. ţ ă ă Nu reu·
deloc ş ă aminte. In dep<l nare. totul
devenea ş
- DUMNEATA TE·AlINTORS DIN MOARTE,
splJSe glasul din nou.
Intors din moarte? ă începu ă ş amin·
teascA. ş era. ă sa ă Avea o ă
ă cu mijloacele medicinei de-atunci ş
nu-i mai ă decit ă ş ş ş Ş
ă aceea, mai fusese ceva ... Se straduia din ă
puteri ă ă ă firul. ş deci, Dupa. ce aflase
ă nu-I mai putea ajuta nimic, ş investise ă
averea dtnd dispozitii ca trupul lui ă fie inghetat ş
conservat la ă ă ă Se spera ca bo-
tile mortale ă ă fi tnvinse 1n viitor. Deci urma
hiberneze în mod artificial.
Cind se hotarfse la' pasul acesta, familia ş ru·
deie ti ă cu neîncredere, iar medicii fuse·
ă de pArere ca era ticnit. Dar el o tinuse una ş
ă Iar acum, ă ă socoteala lui ş de mi-
nune.
ş
Trecu o zi, ă ş revenea incetul cu tncetul
la nonnaJ. Patu1 în care ă era minunat, ă
dintr·un material cum nu mai vAzuse ă Si
odaia era mult mai micA decit cele din amintirile
lui, ă iar medicii coborau printr-o des·
ă ă tn tavan, plutind fn ş ş ă ciu-
date. Cu toate acestea, din punct de vedere al
confortului, era multumit.
Dupa spusele medicilor, trupul lui fusese con·
servat cu grija, d;;u- În realitate murise. Numai da-
torita progreselor mari ă de medicina in ul-
tima vreme ti ă la ă Iar vechea lui
ă era simplu de vindecat.
Trecu o ă ă ă zece zile,
La tnceput, se multumea ă ă pe-o parte ş
ă se plimbe: din cind 1n cind prin odaie. Apoi trep· ,
tat 11 ă plictiseala.
- Cind pot ă ies de-aici?
Medicul clatina din cap,
TAKU
MAYUMURA
INCA NU. MAI DUREAZA PUTIN!
T recu o ă a doua ă se apropia de ş
ţ nu mai ă
(09, € ţ c s.tI mi se pem)lla sA ies
de-aici ... ti ă el pe medici. ş pleca vai-virteJ.
ă nu mai pierd o ă Vreau sA ies In lumea as ta
a Viitorului. Apoi, cît mai curind, am de gind ă lu·
crez. Doar sint inca. destul de in putere. Abia ş
tept sa. ă apuc de lucru.
Doctorii ă priviri int re ei.
E ceva cu mine? Ceva rtlu?
_ ORICUM, AR FI BINE sA TE LAMURIM,
spuse unul din ei, alegind cuvinte simple ş vor-
bind foarte ă CA sA AJUNGI CA NOI,
TREBUIE sA VETI, INAINTE DE TOATE.
- ă tnvAt? ă orice, dac! trebuie. Ce ă tn-
ă ţ
- INTII TREBUIE sA INVETI LIMBA.
- Limba?
- INTOCMAI. DIN VREMEA DUMmITALE,
LIMBA S·A SCHIMBAT. CA sA NE ELE·
GEM CU D·TA A TREBUIT sA INV TAM
LIMBA VECHE.
- Dar, fn ce ma ş ...
_ ASCULTA VEI A NEVOIT sA INVETI DE
LA CAPAT TdATE LUCRURILE. DIN VREMEA
O-TAlE S-AU SCHIMBAT RADICAl Ş Ş
Ţ Ş VIATA IN GENERE. DE LA NIVElUL
GRAI:llNlTEl INCOLO NU MAI CORESPUNZI.
= IN ULTIMA VREME, Ţ pAMIN·
TUlUI A CRESCUT DE CtrEVA ORI. COMPE·
Ţ E DURA. IN PRIMUL RIND, PENTRU A
ATINGE NIVElUL GENERAl DE VIATA, NIVE·
LUL MEDIU DE Cl)NOASTERE, TREBUIE SA
TRECI PRIN INvATAMINTUl GENERAL Ş IN·
VATAMINTUL SPECiAliZAT. STANDARDUL
ESTE: 50 DE ANI DE EDUCATIE.
_ Cincizeci de an! Ce prOSTie: Pbi In timpul as1a
ma curat. Ş nu numai eu. Daca toata. lumea ş
petrece mai bine de ă din ţ ..
Medicii ă
- OAMENll TRAIESC ASTAzI INTRE 150 Ş
160 DE ... DESIGUR, PENTRU A ATINGE
ACEASTA vlKSTA, TREBUIE sA LUAM MA-
SURI INCA DIN PRIMD AN! DE VIATA, PEN·
TRU A INTARI Ş REGENERA ORGANISMUL.
- Dar ... atunci eu ...
- D·TA, DIN pACATE, NU POTI URMA TRA-
TAMENTUL. LA D·TA NU MAI ESTE NIMIC
DE Ă ă medicul cu compAtimire tn
9":. O-TA NU POTI INTRA ÎN LUMEA NOAS·
TRA. VEI TRAI CE TI-A MAI RAMAs DIN
VIATA INCHIS IN ODAIA ACEASTA.
Traducere: G. CIONCA
ALMANAH

TAKU
MAYUMURA
LA SUNETUL orgii mecanice ·m-am oprit din
lucru. Melodia asta ă de dte ori instalatia au-
ă a casei avea de pus o intrebare,
- Este ora 17 ş 50 de minute. Vocea ă
ş din amplificatorul cel mai apropiat. Peste 10
minute este ora ă de ă Doriti
cumva o modificare a programului? Am aruncat o
privire la lucrul din ţ mea.
- Hm. Mai am ceva de ă ptn,a la pauza.
AmtnA cina cu 30 de minute.
- Perfect. Cina va fi ă la ora 18 ş 30 de
minute'. Menu·u1 ă ş
- Da.
- Se face, Scuze pentru deranj.
Vocea s·a stins, m·am intors la lucru, ,,Lucru":
adica imprim prin dictafon un articol. Tocmai fac
o ă a ideilor despre progresul civilizatiei.
Bineînteles, munca mea nu e ă O fac
cum tmi exclusiv pentru ă mea
proprie, Ş nu sint singurul, Top cei care muncesc
fac la fel. Oricum, in ziua de azi poti trai si numai
amuzÎndu"te, far5 sa mai fii nevoit ă ş exis-
tenta, ca pe vremuri. Toate cele trebuincioase ti
se ă dupa. ă fiind fabricate ş distribu-
ite automat. DacA ai vreo ă ă o
anunti ş se rezolva ă ş nu stnt prea
multi cei cu dorinte speciale. Mai toti sint ţ
miti cu conditia proprie ş nu se gindesc decit cum
ă le treacA zilele În mod cît mai placut. Oameni
ca mine, care sa ă din imbold propriu,
se-nt1lnesc rar.
Melodia ă din nou ş vocea sintetic! spuse:
- Un videofon pentru ă ă
deti?
- Videofon?
M·am incruntat. tn ultima vreme apar tot mai
multi tipi care de plictiseala dau videofoane aiurea,
pe la necunoscuti, ş se ă de reactia lor.
Nu-mi place sa fiu folosit ca remediu impotriva
plictiselii,
- ă cine e,
- Bine.
Vocea se intrerupse un moment, apoi ă
- Este prietenul dvs. d·1 P 2004531 de la Clubul
peptru Promovarea Distraqîilor.
U ş bine. Deci nu era o ă ă
- F a-mi
Peretele din fata mea se ă ş aparu imagi·
nea amicului,
- A, lucrai? zise el ş trecu Indata la subiect.
Uite ce e, vreau ă te rog ceva. ă aveai În
ă un robot vechi."
- A, da, mi l·au ă ai mei cînd ere-m mic,
ca ă dea meditatii.. , Dar l-am pus demult in
debara,
Nu mi·) fmprumuti mie?
ROBOTUL
ATOTSTIUTOR
- Ţ imprumut... Dar de ce, n-ai robot?
Amicul se ă ă În cap.
- Nu mai am." Acu' zece ani I·am aruncat la
gunoi. Ş nu' numai eu, Toti ţ mei au ă
cut la fel. ş singurul care ş I·a ă
- ş Dar n·ai sâ-l poti folosi. Nu e pus la
punct, e cam demodat.. .
- Tocmai ş ti vreau. ă cum e.
- Bine, fie.
- Multumesc, Trimit ă robot-carul s3.-1 ia.
Amicul dAdu ă ă legatura.
- Stai putin". Ia zi, la ce naiba lti trebuie?
- Asta nu pot sâ·ti spun, M-au rugat de la Club
ă secret planul... Dar are ă te amuze ş
pe tine, ă el f!cind cu ochiul.
Imaginea se stinse,
M-am uitat la ceas, Mai aveam 15 minute ă
la cina. Am ă ă lucrul ş apastnd pe butonul
scaunului m·am deplasat ă la debara.
De peste 15 ani nu·1 mai ţ Pentru
orice eventualitate am ă verific înainte de a·l tm·
prumuta. Am tras din debara o cutie tip ă
ş deschis capacul. ă pe buton, robotul
ş se ă singur.
- Eu nu stnt un sclav mecanic al acestor oa·
meni, vorbi el clipind din ochii ş Eu stnt un r0-
bot inteligent. Sint dotat cu cel mai inalt nivel al
ş actuale. Deci. .. ţ orice Intre·
bare.
Auzindu·1 cum ş atit de pun de sine, pc-
ztnd ca un om, robotul ă excesiv de uman, m·a
apucat enervarea, ca pe vremuri. Pe-atunci tre-
buia sa ă cu ş din aproape·n
ilproape. ş ă robotul acesta ş avea rostul lui...
Intre timp, am ă ceea ce·i trebuie omului
nu e nurnai ş ... In plus, robotul meu era tnclo-
pat cu ş ă Dar la nivelul de-acum 20 de ani...
L·am scos din ă Se ă ora cinei.

Aruncind intr·o ă o privire spre televizorul
tridimensiooaJ, am ă siderat. Era acolo!
Robotul pe care-I tmprumutasem deunâzi ami·
cului ă spectacol la televizor. ş li pu-
neau tntreb!ri ş e1 ă Spectatorii rideau
in hohote. Pe ă dreptate, ă tot ce spunea el
era cu totul ş cu totul demodat. Cu ş
ş ă lui de-acum ă de ani era nemai·
pomenit de hazos, mai ales pentru tineri. Ş unde
pui tngfmfarea lui de "robot ş
Intr-adevar... rideam ş eu in hohote.
Da, ideea amicului fusese bunA.
Era peste mAsurii de nostim.
Traducere: G. C/ONCA
ALMANAH
:A:NT=,c:':PA:T:'A=====================================================1=:4:9
ANA MARIA POPESCU
MECUVIMTARI
MOTO: "Singura mea ă
cu ă mare este na!Jte-
rea mea. Cînd ă
mi-a fost ă de moarte, cea
mai mare ă din ţ mea.
Sint ă profund
mamei mele ă ă
a ve!ilheat asupra na!Jterii
mele.'
NICHITA STANESCU
- vA ROG, mai repede. ă
acum trebuia ă ă fi ă
ş ă o ţ de oameni.
- Da, da... Imediat.
ă scot acea tremurind
prin geanta mea de voiaj, pri-
vind ă la oamenii care·j
ă incruntati , gesturile.
Scoase, in ş cartela cu con·
tul ei ş o ă ş ă robotului din
spatele ş care ş
ă ă cu biletul in ă Ii
atrase amabil atentia ă ş ă
bine biletul ca ă nu·l ă sau
ă uite unde l-a pus. ă
ă zîmbind, ă ş ă in
mantia-i ă
- ă
- Un bilet ă la ...
Coridorul era impestritat de
tot felul de mutre ş civilizatii.
Fusese un sezon bogat ş fruc·
tuos pentru agentia de turism a
ă
. ... VAzuse tot ceea ce se putea
vedea timp de 7 ani ş era des-
tui de ţ ă A vrut tot
ceea ce era mai frumos ca s-o
tncinte ş s-o ă din starea
ă de neîncredere ş plicti·
ă cu ş ă ă casa.
Mai avea timp ă se plimbe, ş
ă nu avea de gtnd ă se În·
ă ş planificase ă vada
toate locurile minunate ale Uni·
versului. Toate cele care o pu·
teau antrena.
- ă
- Eu? A, da! Un bilet ă la
ă
- Pentru cind?
- Cu prima ă
- Peste 5 minute plecarea!
ţ
- Multumesc!
Cineva pufni incercind ă se
ă Femeia nu se intoarse.
In schimb, obrajii i se ă ă in
portOCaliu, ş seama ca se
ă de ris multumind robotu-
lui ...
Cursa ă ă pe lo-
cul ei ş semnalul de ple·
care. Oamenii ş in jur ca
Într·un roi. Ajunse la locul ei ş
se lipi de hublou. Va avea tim-
pul ă ă la tot ce a ă
cut aici ş la tot ce avea de glnd
ă ă
Centura ă o cuprinse
in brate, fixînd-o de scaun.
Apoi, tot aerul ă ă spre ea,
atît cit ă ă ş totul în
ea ş reveni. Privi pe hublou
cum totul se ă ă
cind ă ă ca o
minge ă in vid. Centura
se retrase ă ă li·
ă
- Ce nostim trebuie ă fie!
spuse cu o voce ă ş crista·
ă ă de un hohot de ris.
Te duci ă te ş cu tine
ă
- Ai mai fost ă acolo?
ti ă elanul o voce ă de
. ă
- Ş cine ii crede ă nu e
ă o ă o ă
de mii de metri, de zeci de kilo-
ţ pe care te ş s·o
controlezi daca e sau nu termi-
ă ş atunci accepti ă zici
ă da, este o ă a lumilor
noastre.
- Ai mai fost acolo ă
Sigur ă nu o ş pe
ă ş ă intilnirea cu el ş ti
tulburase teribil. Se intoarse ă
ă ă ce-j vorbise. Avea
ă alb, iar ochii intunecati de
sprincene stufoase dovedeau in-
telepciune ş profunzime. ă
un om ă de propria lUi
dreptate ...
- Ai mai fost vreodatA acolo?
Întrebarea avu un ecou ciu-
dat, ş ă pentru moment se
ă ş ă cind toti s-au
ş ă el ş ă ş motoa-
rele tnghetaserA în vid. Fata in-
ghiti in sec, se strinse în scaunul
ei ş privi pe fiecare. Apoi se in-
ă ă ş ă pentru
ş face curaj, ă
- Ei, nu, n·am mai fast acolo,
ş ce ă Dumneata ai I mai
fost? Ş ce? Vrei' ă zici ca e
chiar o ă otre ce? Intre
ă lumi paralele? Dumneata
crezi ş ceva? ă te ş
cu d'-'P'lneata, ă ş exact
ca ş ă ş ă ş ă
tor. faceti ş gesturi, exact
ş gesturi, In ş timp?
Sau ă aveti ş gesturi? Ş
poate ă ţ exact ş fe-
meie?
ă se intoarse ginditor În
scaunul lui; privi hubloul ş întu-
neriq..li ti cuprinse toate gîndu-
rile. Fata zimbi, ă ă a ă
pat de acest subiect, ş se in·
toarse la hubloul ei. Apoi
ă se incrunte, poate ii ă
ă ş ş lipi nasul de geam. ă
ă se ă fiecare la
locul ă Timp de cîteva mi-
nute, in ă de vuietul mono-
ton al motoarelor, totul .
Fata se desprinse de la hublou
ş ă Vocea-j ţ ă
ă ş ă
- ă ţ mai fost
acolo?
Omul se intoarse. ti ă
ă cu gindul aiurea.
- Da ...
- Ş ce ă face ă fiti atit de
sigur ă omul care apare in fata
ă e altul decît
oglindirea propriei persoane?
- Nu ş Ai ă vezi cind
vei fi acolo ...
- Dar ...
Se opri. ş ă seama ă nu
va mai afla nimic. Omul nici nu
150 ALMANAH
============================================================A=.N:T:'C:':PA:T::'A
se intoarse. Privea mai departe
un colt al ă ş ă vedea
prin el. Se ă ş ea mai de·
parte În fotoliu, ă ă nici un
chef.
In ă ă un aer
stingher ş rece. Toti ă ş
ă amintirile cu necazuri ş
acum ş ă rezolvarea. Ş
pretutindeni frica ă În-
cetul cu încetul, o ă ă
ş ă stelele ă ă de
pe cer ă ţ de in·
tuneric. O ş ă ş ă se
ă ă ş hublourile ă umplute
de o ă ă care avu
darul ă sperie ş mai mult. Vo-
cea ă a pîlotuJui ă
sosirea ş top se ă in ş
care. O ş atit de lentA În-
eit devenea ă ş
ă ii ă cind grupul
porni spre ş Un singur ghi·
ş ă ţ caro-mobilului.
In zare se vedea un hotel singu-
ratic ş pustiu. ă ă În
caro-mobilul pregatit pentru
drumul lung ş ă spre Întu-
neriCI unde se afla hotelul. Pri·
veau ingroziti in jur, dar nu
aveau curaj ă tulbure ş
de pretutindeni. Drumul nici nu
urca, nici nu cobora, era perfect
ş platforma pe care mergeau
ă ş ş ă
Inainte nu se vedea decit hotelul
ş pustiul ş Ş atlt.
- Unde e Frontiera?
Vocea fetei ă ă atlt de
slab, tncit femeia o auzi numai
pentru ă era În fata ei. Nu ş
ă ă ă Venea pentru
prima ă aici ş era ş ea mi-
ratA de acest spectacol. Cum
altcineva n·o mai auzi, nimeni
nu·i ă
Hotelul ă rece ş ostil.
ş camerele erau elegante
ş luminoase. ă ă
programati cu totii. Primul gest
a fost acela de a se indrepta
spre ă Nici una nu ă
dea spre ă Dar departe
se vedea cosmodromul indicat
de drumul negru ş drept. Apoi
ă lumea cobori. Se ă
in holul receptiei, dar se repe·
ă spre ş ă Atmosfera ă
ă ă hotelul in
ă In spate ah caro-mobil ti
ş Totul era automat. ş
ă ă pe un drum la fel de
drept ca ş primul. In ă ve-
deau spatele hotelului de unde
ă precum ş un ca·
ro-mobil identic, care se in·
I drepta spre ei. Cu cit inaintau,
cu atît hotelul se apropia ă
cu caro-mobiluJ. Femeile tlpara,
dar totul fu astupat de vid ş
ALMANAH
. ANTICIPATIA
-
ş ă fiecare deeit propria
ă Aparatul se opri ' exact la
metru in fata celuilalt. Toti
ă mai mult speriati, apoi
numai mirati. Se ă ă mer·
gînd unii ă altii, ş
cit mai caraghios în fata oglinzii
grandioase ce se ridica in fata
lor spre stele, tot mai departe,
decupind vidul în ă univer-
suri. Totul era la fel ca ş din·
coace: ş ş ş ho-
tel, ş drum, ş ca·
ro-mobil, ş oameni. Totul
ă ă stele care ă ă as-
cunse ş de-o parte ş de alta,
un colt al universului, ca ş cum
ă ai da coltul ai intilni feeria
de lumini a stelelor... Fron·
tiera... de netrecut. Oamenii se
apropiau încet ş de ma·
terialul rece miinile ş fata, vrind
ă ă se asigure ă e o
ă Mai întîi au cercetat
Frontiera, apoi au Început ă se
cerceteze pe ei ş ş de dincolo
de ă Rosteau cuvintele
ş gura, ş
ochii, ă semne cu mina,
doar-doar vor surprinde o gre-
ş ă În partea ă Se ş
cau incet, foarte Încet, ş ince·
ă ă ă se ă
Femeia se opri in fata ei, se
privi lung, ă era ă ă
în ă avea un om viu. ă
ş privindu-se in ochi, incer·
cînd ă ă ce se ascun·
dea in spatele ţ ei.
Era vie, sigur era vie, era ine·
vitabil ă nu se fi intilnit ă ş
ă Acum era ă se cu-
ă Zimbi. Un zîmbet
cald ş bun ă ş pe buzele
celei de dincolo. Ş ă incepu-
ă ă comunice ş era imposi-
bil ă mai plece de acolo ă
ea. S·ar fi pierdut, ar fi devenit
doar un gind ă ă
culoare. Se simti ă ă Dar
se ă ...
Privi bariera. ă ă ă din
ă ă ... ă ă
rea ca o ă ă ă unde
veneau ă se ă dUpA gratii. ..
ă Se 1ntoarse. ă ă
ceva din ochi. VAzu mai Încolo
un bolovan. Cînd il atinse ă
se ă in praf, ă ş
du-se prin pustiu. Se intoarse la
caro· mobil ş ă ă ceva dur.
ă in cele din ă o ă de
metal. Intorcindu-se o ă ş
pe ă cu o ă ă
Se ă ă ş apoi cu o
simultaneitate ă ş ă Înce-
>

,
i
§


w
Q
Z


151.
ă a lovi peretele de sticla.
Sticla ceda. ă in riuri
ş ă cer ş Un
curent puternic o atrase spre
spartura. Nu putea ş dea
seama ce se intimpla. Totul se
petrecea uluitor de repede.
Parca. ingheta.
Toti se ă ş privira. tn·
ă spectacolul. Se ş
teptau s·o ă dincolo prin
geam. Dar Fronttera se ă
uluitor, integrind·o ş pe femeia
aceea, topind-o parcâ, ameste·
cind-o in masa compacta. ă
ce ă dispAru. Se putea
ghici acolo o silueta. ă
care cu timpul se pierdu ş
Frontiera ş ă luciul si-
nistru ş transparent.
•• *
Femeia se trezi ă in·
conjurata de ea ă ş ă nu
se vedea dectt pe sine in toate
ipostazele ce i·au creat faima de
ă stranie. Era ă ă
Nici nu visa sa .se ti rp.g3sir si tot·
sa se fi râ5plndit ş ca
Ş cum ar juca rolurile propriilor
amintiri in ş timp. Ş ş
nu era ă numai cu ea,
exista cineva fals, care nu putea
fi confundat În nici un caz. O
recunoscuse. Era cu Ea, ă
parte din ea. Se ă ş
acum erau ă Numai ă
acum privea in ea ş cu
ă fiinta, ş acolo era nevoie
de ordine.
"Sint aici ca ă te ajut ă te
vezL Ca sA ne ă reciproc".
- Multumesc... Cuvintele nu
trebuiau rostite. Buzele ti ă
sera lncremenite pe ş zim·
bet. ă vorbele le auzi perfect.
,,Aveam nevoie de tine ca ă
' fiu ş eu cineva. Acum sint, ş
pot sA te ajut".
- Multumesc ... ş nu întele·
gea la ce·ar putea s·o ajute. Or-
dine, asta trebuie sai ă acum,
ca ă o ă ă pe deplin.
Ş ce avem de facut. Am
ă te ajut."
- Ajutorul ă pare numai
rostit. Cum?
,,E nevoie sa te intelegi, ă ş
precis de ce faci asta sau de ce
ai facut asta. ă nu te mai miri
de propriile reactii ş senti·

Incepuse ă ă
amintiri ş gîndur,' ş sa. incerce
sa ş le explice. ntotdeauna se
ă in propriile idei. Atune;
intervenea ă adunind ş
ă integrind astfel perso-
najul ă scene, ajutind-o ă
152
ă Un personaj complex,
care se stringea ă ă tim·
pul cu ă
- Valoarea mea ă asta-i
lipsea. Ş am regasit-o.
Ma simt perfect ş ă ş ce
(ac ş ce gfndesc, din cauza cui
ş cu ce folos. Acum pot ă ă
admir: am ş e un rezultat
frumos pe care l·am obtinut
rimÎnd Frontiera. Frontiera mea,
in care se ă ă
ş instinctul meu ă la ă
ă ă Valoarea lo-
ă se integrase in ş per-
sonaj care acum juca rolul pre·
zentului. De·abia acum se ă
cu disperare. Oamenii, unde
erau oamenii, cei cu care ve·
nise, cei pe care acum era capa·
ă ă ă Privi in jur.
ă ă Frontiera macar ca ă
ă ă le explice ceea ce ei
n·aveau cum ă ă O
ă deasa o inconjura ş nimic
nu mai era de vazut. Dezordi-
nea, trebuia ă ă dezordine,
521 se ă ă se ă Valoa·
rea logica nu ă decît la
ă ş nu putea 5'0 ajuf,e
mai mult. Se chinuia ş nu ă
o ş ă ă ă ă vadA
ceva, orice. Ochii nu·i mai ser·
veau la nimic ş de fapt, in·
treaga ei ă nu·i era de nici
un folos In vidul in care plutea.
- Ş nu te mai poti baza pe
nimic? Pe nimici?! Totul e abur
aici, totul ă ..
Ş pentru ţ trebuie o
ă ş ă ş in sigu·
ţ ă ai,;}. Nu te ş nici un
pertco!...
- Stnt ă Ş atunci pe
cine ă ma bazez?
"Pe nimeni, pe nimeni ă nu
te bazezi. ă tti trebuie nea·
ă o bazâ, du-te ş ş
ă In moarte vei gasi o
ă sigura... De-acolo incep
toate ... "
- Ce vrei sa spui cu asta?
"Ce vreau ă spun? Dar cui ii
ă ce vreau ă spun? Ş ce
ţ ă mai are?"
- Dar pentru mine are. Ce
rost mai are ă vorbesc, ă ă
ş ă gindesc, daca tn jur nu
e nimic? Ş pentru ce ă fug in
moarte cind te-am ă m·ai
ajutat ă ă ordonez, sai ă ad-
mir, ă ă pregatesc ... Sa ma
ă Pentru ce? Vreau ă
ş am dreptul la o viata..
numai prin viatA pot realiza
ceva, orictt de neimportante ar
fi drumurile, ele sint cai spre a
ă afla... vreau sa. traiesc, pur
ş simplu ...
Ş proverbul: ţ trece,
iar mortii rAmtn ... ?"
- Dar prin viata simt ă
ă ţ mea ă ma
poate salva de la ă stare
ă ă nici un folos. Viata
reprezinta existenta fizica, sa
ş ş eu ca ă doare ceva cind
ă lovesc, ă pot sa ă lovesc
de ceva sau ă am de ce ă ma
lovesc ...
ă fizica? Ş la ce bun
tot chinul asta, clnd ţ avea
ş reactii ş ca antimaterie,
sau, hai ă nu·i zicem antimate-
rie. Poate ă tntr·adevar ş aici
ă o diferenta. Vezi toate lu·
cruri!e pe dinAuntru. Un zid nu
este numai In dreapta sau nu·
mal in stinga, este pretutindeni:
ş În dreapta, ş stinga, ş
ă ş spate, ş sus, ş ;os. n
respiri, il inspiri, este rn tine, ş il
poti simp cu toti porii tai. O
foaie, o ă de metal, o ă
un munte ... orice ... Ce ş cu.
asta? Nimic... Satisfactie! Ş
atunci totul prinde a se trans·
forma pîna cind ajungi la pietre,
pe care incepi nu le mai ă
nincl, sa nu !e mal POli digera,
ă le consideri ş ruine ale
unei foste inteligente, ale unei
foste civilizatii. Ş ş in tine
atita timp cît Soarele ş sA
strige din orice ungher cu ener·
gi e. Pentru ă orice ş tu
acum cind ma asculti, sau chiar
daca nu ş in ă ă as-
culti, nu ă altceva dec1t
bolovani, care va ă ini-
mile. Apoi degeaba Încercati ă
le mai ridicati, cad spre centrul
vostru, ă ş ă in voi, intor-
inapoi la voi ş ş
nu mai puteti dec1t ă ă resem-
nati alunednd 1n propriul vid,
sufocati de golurile voastre care
v·au ă de efnd ati murit. Ş
cu asta realizati ceva? Va chi-
ţ ă schingiuiti singuri scur-
ă spre ceea ce sperati ă
ă ă fericiti . Ş atunci, intr·a-
faceti din mparte o lume
a voastra, ă care nu·i
altceva decit un cuptor care ă
ă ş ţ ă va topiti bolova·
nii. Ş ă de tot ceea ce
aveti mai bun: îndoielile."
- Dar nu·nteleg pentru ce eu
sa devin altceva, ă ă trans-
form. Un gind, ă devin un gfnd.
ş mai putea ă cred tn nimic:
nici În perete, bolovani, ă
munte. Vreau ă le simt, ă le
simt. Nu ă le ă ca °
ă Asta e - o unda.
Imi trebuie, o idee .. . Imi tre-
buie neapArat o idee ... Un om
nu ă ă ş fuge,
fuge. Ş eu vreau sa {ug, dar nu
ALMANAH
ANTICIPATIA
mai am cum. Picioarele mi.au
devenit ă de folos ş simt ca
ma rostogolesc undeva, macar
ş putea ă vad... O idee ...
ă o idee... Ce ă fac?
,,Pentru ce·ti trebuie o idee?
Ţ mai dat una ş vad ca
speri ă te salvezi. Pe mine nu
cred ă mai are de ce sa imi sal-
veze cineva. Am ajuns aici ş
nu·mi mai trebuie altceva. De
aceea spun tot ceea ce gindesc,
ca ă nu apuc sa ă scufund in
mine. Scot bolovanii pe ă
ă aici devin aburi Ş
ş foarte bine ca ă tine totu}'
ar fi trecut pe lînga. noi. Ce ghi·
nion! Am distrus podul pe care
trebuia sa trecem (ce coinci.
ţ ă amtndurora ă din.
colo: ă in moartea ei Ş
nu POti sa spui ă ş dar nici
de ă n·ai cum ă p0-
ş Ne ă undeva la
granita dintre ă ş moarte
sau dintre tu ş eu. Stntem
ă persoane ă ş to-
ş ceva cu totul ş cu tOktl di·
ferit. Eu mi·am ă baza ş
mi·am topit tot ceea ce ă
apAsa, dar tu continui ă te
afunzi din ce 1n ce mai mult in
tine ş mηe ă nu mai e
nici o scapare... Ţ frig?"
- Cred ă inteleg. Sintem
perfect diferite. Tu aveai neapa.
ă nevoie de mine, pe cind eu
te puteam evita. M-ai implorat
sa te scot de·acolo pentru dJ
erai ă ş cîte astfel de ...
de ... nici nu ş cum ă le zic
ş ă dincolo de oameni
ă salveze. Sint ţ acolo la
geam, dar nu ă decit o
ă a oricui ş acum ţ ti·a
venit rindul. Poate ă ş ne.
ş care se pierd din nou
printre siluete, ă un salva.
tor. Tu ai avut noroc cu mine.
Aveai nevoie de o persona1itate
ca. ă poti ă ă ă ş unde
veI vrea, un fel de buletin de
identitate sau, mai bine·zis un
permis. Bolovani? Ş ce
ă ş pe mine ă ă sinucid
gîndind ş stringind in mine bolo-
vani? Tu ai ă scapi. nu·i ş O
ă ce eu nu mai am nevoie de
valoare logica, tu poti sa te des-
prinzi... Eu ă afund tn mine.
N-am ă cer nici un fel de aju.
tor. Mai bine tac.
,,E complicat ă fii fericit mai
mult de un minut?"
- Acum vrei ă ş
ca bucuria tntilnirii noastre nu
avea de ce sa dainuiasca mai
mult: Da, e complicat dar e su·
blim. '
"Dar e ş exasperant. Cine ilr
ALMANAH
W ANTICIPATIA
putea ă sufere atitea ă
aie vielii ă ă ard2i pînâ la '
ă atunci cînd va atinge so-
Iul?"
- ă ş un zid?
"Gata."
ă brusc ca tntr-o
ă goala, ş ă ă ce ai
urlat, ş ecoul.
Ş apoi, de ce sa semanam
noi intr·atit? ă atunci cind
pleci În ţ ă ar fi cineva care ă
te ă ă ă nu afle
ă de fapt, schimbul s·a pro-
dus. Cel mai caraghios lucru e
ă acum ai ajuns un fel de ş
mer. O ă ce tu nu mai poti fi
folosita, deci schimbul 1 cade,
trebuie sA existe altcineva care
sa-ti tina locul, schimbul 2. Era
inevitabil ca o data ce ai fost tu
ă ă sau mai bine·zis ti·ai
dat demisia, sa nu fiu ş eu in-
trodusa. Eu sau altcineva. Ş
asta pentru ă sint in stare ă
semân cu noul schi\l'lb." ,
- ş ă ă Iti mullu, '
mesc... Ai fost un ghid perfect
spre mine. Acum chiar nu mai
am nici o ş Succes ...
Ţ frig?"
- Da. ţ fi sigura ca am alu·
necat în mine ş am Inceput 1.!
cuprind focul. O ă se ă
ă bine aici ş ă pot
coace "bolovanii" ş ă tot
pleci transmite-le tuturor salu.
ă din partea mea. Te duci ă
semeni cu alt schimb. Poate vii
sA ă vezi!!
,,Adio'"
- Nu ă uita!
Ceata Începu ă se dilueze ş
ri1mase in pustiul arid, ă
ă Se ridica, in spate era
hotelul, caro-mobilul ş li-
ş in timp ce o ă de
ă ă chip forfoteau prin
jur. O ă pe jos spre ă
Oamenii nu mai erau, plecasera
iar caro-mobilul lor ş
nou transport ce trebuia sa so-
ă o ă cu punctul lumi-
nos ce se ă Ia orizont. Sau
poate pleca?
ă doar o ă din·
colo de ă ş un
...
153
MURRAY LEINSTER
Mato:
o poveste cu un psiholog care studia in-
ţ cfmpanzelfor. Intr-o zi a ă un
cimpanzeu într-o ă ă cu ă ş a
ş pe ş a inchis ş in urma lui ş apoi
$-8 aplecat ă ă prin gaura cheii ce face
acesta. A· putut distinge clar un ochi mare,
ă cimpanzeul curIos S8 uita, /a rindul
lui, ă ă ce face psihofogul.
CIND I·au adus pe Buteh la ţ nu parea mai
mare dedt un ghemulet pufos de ă nici mâ-
car ş putea ridica ă ă ă
gravitatiei ă din ă
- Ce te-a apucat? zbiera Worderi cu furie.
- Cum ţ adus aici tocmai acum, cind toate
bobinele care ţ gravitatia ă sînt in
functiune? Apoi ti ă pe Buteh În brate ş duse
repede intr·o ă ă ă special pt!ntru cei
ca el. Respectiva camera. fusese ă arept ă
de curs pentru copiii 'care locuiau la statie. O
parte a ei era ă intr· o cavitate cu as·
pect de ă iar cealalta. parte mai era ă utili-
ă tn scopuri educative. Bobinele care menti-
. neau gravitatia ă plasate chiar sub ă
ă au fost imediat tnchise ş astfel gravitatia
de acolo a redevenit cea ă in mod ş
pe ă Bobinele in stare sa modifice gravitatia
erau imperios necesare, altfel nimeni n-ar mai fi
fost rn stare ă lucreze acolo. De ă ce Wor-
den intra in ă 11 puse cu ă pe Buteh pe p0-
dea. Ce-i drept, pentru Worden era acum destul
de greu ă meargA prin camera unde conditiile lu-
nare create ii reduceau greutatea de la 72 kg la
numai 12. ş trebuia ă facA ă considerind
ă Buteh era acum centruJ ţ Worden fn·
ă ă se ridice ş de la sol ş dintr-o ă
ă o ă ă ă in urma ă se
trezi traversind camera de·a latul ş ă drept
in fata ş Aceasta era foarte bine ă
ş ă exact ca una grotele din jurul statiei
unde ă ă ş creaturile lunare, cei ca Buteh.
Imediat ce o ă Buteh ă pe una dintre cele
mai ascutite stinci artificiale, ş ă mîinile ş
picioarele tn jurul v!rfului acesteia ş ă attr·
nat. Worden se uita lung la el. Buteh ă ne·
clintit cîteva minute privind lucrurile care-I tnconju-
rau; apoi se tntoarse putin pentru a-I putea privi ş
pe Worden.
154
- Ei, tinere, i se ă acesta cu un zimbet, eu
i1i voi fi profesor de acum tncolo ş sînt nevoit ă
te ă cum ă ă semenii. De·asta vreau
ca mai indi de toate ă cer scuze cu anticipatie
ş ă ă sincer ă detest ă pos-
ă dar n·am avut de ales.
Worden era convins ă Buteh nu intelege o ă
ş ş ă sufletul ş cum o faci doar tn corn·
pania unui eline sau a unui nou· ă de cele
mai multe ori din necesitatea de comunicare cu o
ă
_. Da, din ă aici ai sA înveti cum sa fii un
ă ă ă el cu ă ă
- ă ş Buteh, ă voi fi blind ş bun cu tine,
dar tu n·ar trebui ă te încrezi In ă mea!
ă ş fi ă bun, ar trebui sA te omor cu
mîna mea, tnainte ă ajungi ă ă ş lucruri mai
rele.
Buteh 11 ă cu atentie din v!rful rocii unde
se cocotase. ă o ţ ă ă ş ş
era atit de diferit. ..
- Aici e noua ta ă Buteh, ă Wotden
pe un ton ţ ă Simte-te cit mai bine, fa-te
comod, eu de altfel acum o ă plec, cred ă pen·
tru azi e suficient, Îti urez, deci, noapte ă
Cu aceste cuvinte ă ă ă ş închise
ş În urma lui. De ă ce ie,,! pe coridor, Wor-
den se repezi la ecranele video care ă interio·
rul ă de curs. But.eh ă atirnat de ă
foarte ă vreme. In cele din ă coborî pe
podea. Se ă ă cu ţ de stincA ş se
ă ă ă parte a ă Se apro-
pie pe rind de lucrurile de acolo ş le ă pe
fiecare In parte cu ochii lui mari ş blinzi, apoi le
atinse cu ă ş ş ă de ă ă nu le
deplaseze" sau ă le strice, mingiindu·!e ă cu
ă pufoase. Dupa ce a trecut În ă
ob}ectele din jur, s·a reintors la roca ă pe
care a ă ş din nou ş apoi a 1nchis ochii.
ă neclintit muJt timp, incft Worden se pUc-
tisi la un moment dat ă mai ă ă ş ă
Creaturile lunare reprezentau ă o mare pro·
ă pentru oamenii care lucrau În statia ă
Pomii oameni care au coborit pe ă erau
ş ă au de·a face cu o ă ă As·
tronomii ă ă ţ cu sute de
ani in ă ş primele ă expeditii pe Luna au
fost concludente ş suficiente pentru a confirma
teoria ş a o transforma intr-o realitate de ă
ALMANAH
ANTICIPATIA
duit. Mult ă aceea ă o expeditie cu totul
ă ca proportii ş ţ ş indreptat
din nou atentia catre ă ş tot atunci unul din-
tre membrii expeditiei a observat, cu totul tntîm·
ă ceva care se ş printre stincile aride. A
tras ş corpul a cAzut ă Era o ă Si, to-
ş cum e cu ă ă existe viata pe o ă
lipsita de aer ş apa?
Corpul neinsufletit al primei vietuitoare desco·
perite pe ă a fost adus imediat pe ă ş
comisii de biologi s-au apucat ă studieze. ş
aveau corpul in fata lor, uimirea era cuvîntul de
ordine; ă nu·i venea ă ş ă ochilor ă
era cu ă ş ceva. Ca urmare, au fost plani·
fica te tnm!se pe douJ rnarr expEdit ii,
it" scopul vin3. rii imediati? ş neintîrziate ti
lor 'unare. DOI membn a! l!neia dintre expedi\ l.i -!u
ros! Ş in ti mpUl v rnator n, CdC! COSLUmeJe
tiale greoaie s-au ă ş ş s·au ş in stin·
cile ă de ascutite printre care trebuiau ă ş
ă drum. Din cea de-a doua expeditie ă
nu s-a mai intors nimeni; se pare ă ă ace·
lea ă ă pur ş simplu ă nu mai ă pen·
tru "progresul biologiei" ş ş organizat o ă
rare ă
Atunci s-a ă construirea unei statii speciale
chiar pe ă dar oamenii care lucrau acolo se
temeau ă ă baza; erau ă de
creaturile lunare. Cu toate acestea, ordinul pe ca·
re-I ă de pe ă era eit se poate de
clar:
"Creaturile lunare trebuie exterminate." Pentru
a atinge acest scop, era necesar un studiu prelimi:
nar, in detaliu, al obiceiuruor ş comportamentului
acestora. Planul strategic de abordare a problemei
începea cu capturarea puiului unei astfel de crea·
turi lunare, cu ajutorul ă urmau ă fie stu·
diate in evolutie reactiile ş obiceiurile lor, ca ş po-
ă de domesticire; astfel, puiul putea fi folo-
sit ca spion ş ă ă al semenilor sAi.
ă Worden se bucura ă in fine, pu·
tea raporta rn ş ă ş unui prim
pas: un pui de ă ă a fost capturat ş
adus la ă 1 s-a pregatit o camerll ş acesta se
afla acum În ă ţ ă Puiul se comporta
normal ş ă ă se acomodase deja chiar ş cu
aerul din ă ş ă ă viata lui În vi·
dul lunar. Worden nu putea da tncll nici un fel de
date in privinta mincarii, nu ş ă Buteh ma ·
ă ş ce anume, dacll are ţ sau nu,
ş observase ca avea o ă de dinti. Mai
mentionase in raport ă ă Buteh ş
promisese raporteze zilnic ţ acestuia.
Acum Worden ă ş in camera sa, concen.
trlnrlu-se la nenumaratele treburi pe care le avea
de ă in ziua aceea.
Viitoarea lui Îndatorire de "profesor" fi dispL!.
cea, În ciuda ă misiunii conform ordi·
nului strict primit. Buteh trebuia deci mai tntii do-
mesticit, ţ a putea apoi fi folosit.
Worden se ă de pe scaun ş se indeparta
ă ă ecranul video pe care·l regla. pentru a
prinde imagini din camera lui Buteh. Acesta ă
exact in ş poziJie, lipit de ă ş cu ochii
Încll ş nu era decît un inofensiv ghemulet de
ă furat dintre solitarele stînci lunare.
Ş ş poate ar mai fi o ş ă p€ntru Buteh,
se gtndi Worden; nimeni nu ş felul in care el se
ă ş ce-ar fi daca ar muri de inanitie? .. Ori·
cum, e preferabil ă ă ... Worden ş reveni re·
pede pentru ă ş aminti ă "prevenirea ă
ă sau accidept" era din ă tot din stricta sa
supraveghere . .In dimineata urmatore, Worden in·
ă in sala de curs; cu alte cuvinte, pe Pamint era
dimineata, ă fiecare zi ş fiecare noapte pamtn·
ă ă cite doua ă pe ă dar
oamenii de pe ţ ă acest fapt ş ş
ă viata În ritmul de ă .
in momentul in care ' Worden deschise ş ca·
merei, Buteh ă de pe ă ş privi cu mare
at entie.
- ă dimineata, Buteh, spuse Worden priete·
nos, ă ă din nou, dar de data asta am venit
pentru a 1ncepe prima ă lectie. Ş Worden
întinse mîna spre el cu intentia ă ă Corpul
mic, acoperit cu ă nu era nici cald, nici rece;
imprumutase temperatura mediului ambiant. La
atingerea miinij, Buteh ă hotarit ă se
ă ş se ţ cum ă din toate puterile sti
nu fie luat in brate; nu era ă decit un pui, ă
destul de fraged, ş ă Worden l·a ridicat cu ş
ă ş apoi I·a purtat pe palma ă În acea parte
a ă unde se afla sala de curs. ă ş
la destinatie, ti ă ă cu grija jos ş se porni sa învîr·
ă arcul unei ă mecanice, care incepu sa
se ş Buteh ă scena cu mare atentie ş
interes. Cind s·a terminat arcul ş juca.ria s-a oprit,
l·a privit pe Worden- ă Acesta a luat
cheia ş a mai Învirtit-o o ă Buteh o sorbea din
ochi. Cind ă s-a oprit din nou, Buteh a fntins -
delicat o spre ea ş a ridicat-o de jos, impre·
ă cu cheia. Incerci 5-0 ă singur: nu a
ş ca.ci nu avea Înca ă putere spre a o
face, Cu toate acestea, nu s-a descurajat. ă ă ju·
ă ş ă in mare ă ă grota in ş
petrecea majoritatea timpului. Reveni in citeva
clipe cu o ă ă în ă ă T recu cu abi·
litate piatra prin urechea cheii ş invîrti ă cu
o mare ş ă ş satisfactie. De acum încolo pu·
tea sA se joace singur. ă ce o puse in ş
ii ă drumul pe jos ş o privi multumit.
- Bravo, Buteh, bravo, prietene, ce ă e ui·
mitor, zise Worden aproape trist; te-ai ă
Ci pi i! ":VPi,l. I)'; d ş ptrghiei 'si
asta, trebuie ă nu·mi prea umple
sufletul de bucurie. In ş seara., Worden ş
ă raportul: "Este ă educarea lui Bu·
teh, nu e nevoie ă ă decit o ă sau de doua
ori cum se face un anumit lucru pentru a·1 putea
reproduce identic. Ori de cite ori ti luam În brate,
ii vorbeam. Atunci a descoperit el pentru prima

• . .) 155
ă vibratiile pieptului meu, datorate vorbirii. A
doua ă cind i-am vorbit, s-a uitat foarte atent la
gura mea ş mi-a pus l!:buta pe piept ă ă
bine vibratiile. l-am pus atunci ă ţ pe gitleJul
meu acolo unde vibratiile erau ceva mai mari. Bu-
teh tncintat ş cred cA a înteles motivul vi·
bratiilor. "
Aici, Worden ă o ă ş apoi ă
.. Ş ă exterminarea e un O!-
din dar eu cred Ş ă n·ar trebui s-o facem.
astea au o ă ă o civi-
lizatie chiar, judecînd ă unelte, ş de aceea
cred ă ar trebui mai degraba ă ă ă co-
ă cu ele ş nu ă le omorim."
In ziua ă Worden lua ca material d-I"
I dactic pentru lectie o cutie goald de conserv"e. i
ă ă lui Buteh ă fundul cutiei vibra cînd vorbeai
in ea. Buteh ă descoperi singur ca ea vibra
doar ă gura lui Worden era destul de aproape
de gura cutiei. La lectia ă a introdus o
ă subtire de metal ă peste un cerc.
Buteh a inteles instantaneu rostul diafragmei.
Continuarea raportului suna ş
"Buteh nu ţ SUfletul ş cum il ş
noi, ş asta ă ă doar ş poate ă ă
nu ă aer pe ă
Sunetul se pare ca se ă prin stinci. Buteh
pipAie ţ obiectelor solide ş astfel ş ce
simte fiecare in parte. Mai mult ca sigur, creaturile
lunare au un limbaj sau un sistem de coduri care
se transmit prin ţ stîncilor ş deci, ă
sînt inteligente ş poseda. un mijloc de comunicare,
sînt suficient de evoluate ş nu trebuie pur ş sim·
plu exterminate, ca orice animal".
Aici Worden se opri. Biologul ş al serviciului
de exploatare ţ ă care asculta tot acest ra-
port, ă instantaneu:
- Excelent, Worden, tot ce aud tmi ş o
ă in plus experienta ta ş mai ales faptul ă ai
intuitia ă muncii pe care o faci; ă inte·
ă felul In care pui problema,