P. 1
Zidarie

Zidarie

|Views: 692|Likes:
Published by Andreea Anca Puscau

More info:

Published by: Andreea Anca Puscau on Mar 03, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/31/2013

pdf

text

original

1

Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” DIN TIMISOARA
Piata Victoriei Nr. 2 - 1900 Timisoara - ROMANIA
Telefon 0256 – 403000* Fax 0256 - 403021
FACULTATEA DE CONSTRUCTII SI ARHITECTURA
Str. Traian Lalescu Nr. 2 - 1900 Timisoara - ROMANIA
Telefon 0256 - 404000; 404002 Fax 0256 -404010

DEPARTAMENTUL COSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE
LABORATOR DE GRADUL I
AUTORIZAT PENTRU INCERCARI IN CONSTRUCTII
AUTORIZATIE MLPAT NR. 100 31027/25.05.2000
Str. Traian Lalescu Nr. 2 - 1900 Timisoara - ROMANIA
Telefon 0256 - 403941 Fax 0256 – 403953
e-mail dante@ceft.utt.ro



“CERCETARI PRIVIND COMPORTAREA
DIAFRAGMELOR DE ZIDARIE ARMATA
LA INCARCARI SEISMICE”
RAPORT FINAL DE CERCETARE

CONTRACT MECT-CNCSIS
2001-2003

2


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice


UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” DIN TIMISOARA
Piata Victoriei Nr. 2 - 1900 Timisoara - ROMANIA
Telefon 0256 – 403000* Fax 0256 - 403021
FACULTATEA DE CONSTRUCTII SI ARHITECTURA
Str. Traian Lalescu Nr. 2 - 1900 Timisoara - ROMANIA
Telefon 0256 - 404000; 404002 Fax 0256 -404010

DEPARTAMENTUL COSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE
LABORATOR DE GRADUL I
AUTORIZAT PENTRU INCERCARI IN CONSTRUCTII
AUTORIZATIE MLPAT NR. 100 31027/25.05.2000
Str. Traian Lalescu Nr. 2 - 1900 Timisoara - ROMANIA
Telefon 0256 - 403941 Fax 0256 – 403953
e-mail dante@ceft.utt.ro



COLECTIV DE ELABORARE


Responsabil tema: prof.dr.ing. Dan Florian Tudor


Colectiv: prof.dr.ing. Sevastean Ianca
As.dr.ing. Silviu Secula
Sl.dr.ing. Daniel Dan
As.ing.drd.Tamas Nagy
As.ing.drd. Marina Lute


2003
3


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
CUPRINS


CUPRINS 3

CAPITOLUL 1: INTRODUCERE


1.1 MOTIVAŢIA LUCRĂRII 7
1.1.1 Zidăria – cea mai veche tehnică în construcţii 7
1.1.2 Zidăria – prezent şi perspective 11
1.2 CONŢINUTUL LUCRĂRII 13
1.3 DEFINIŢII ŞI SIMBOLURI 16
1.3.1 Definiţii 16
1.3.2 Simboluri 19

CAPITOLUL 2: STUDIU DOCUMENTAR PRIVIND ALCĂTUIREA ŞI
CALCULUL STRUCTURILOR CU DIAFRAGME DIN ZIDĂRIE
2.1 PROIECTAREA STRUCTURILOR DE REZISTENŢĂ CU
DIAFRAGME DIN ZIDĂRIE
24
2.1.1 Definirea structurilor de rezistenţă cu diafragme din zidărie. 24
2.1.2 Norme ce se referă la proiectarea structurilor de rezistenţă cu
diafragme din zidărie
25
2.1.3 Prevederile normelor actuale privind alcătuirea şi conformarea de
ansamblu a structurilor de rezistenţă cu pereţi portanţi din zidărie
32
2.2 ÎNTĂRIREA PEREŢILOR STRUCTURALI DIN ZIDĂRIE 38
2.2.1 Întărirea pereţilor structurali din zidărie conform prescripţiilor de
proiectare de la noi din ţară
38
2.2.2 Soluţii de armare a pereţilor structurali din zidărie utilizate la noi
în ţară
43
2.2.3 Prevederile normelor din alte ţări privind alcătuirea pereţilor din
zidărie armată
48
2.2.4 Gradul de utilizare a zidăriilor armate 62
4


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
2.3 CALCULUL STRUCTURILOR DIN ZIDĂRIE LA ACŢIUNI
SEISMICE
65
2.3.1 Comportarea structurilor cu diagragme din zidărie la acţiuni
seismice
65
2.3.2 Câteva aspecte privind interacţiunea construcţie – fundaţie - teren 71
2.3.3 Caracteristicile de calcul ale zidăriilor 75
2.3.4 Calculul structurilor din zidărie la acţiuni seismice conform P2-85 78
2.3.5 Calculul structurilor din zidărie la acţiuni seismice conform
MP001-96
85

CAPITOLUL 3: ÎNCERCĂRI EXPERIMENTALE PE ELEMENTE DE ZIDĂRIE
3.1 PREZENTAREA PROGRAMULUI DE ÎNCERCĂRI
EXPERIMENTALE
89
3.3.1 Obiectivul cercetării experimentale 89
3.1.2 Principiul de încercare, caracteristicile standului experimental şi
ale elementelor experimentale încercate
91
3.1.3 Măsurarea datelor experimentale 94
3.2 DESFĂŞURAREA ŞI REZULTATELE ÎNCERCĂRILOR
EXPERIMENTALE
96
3.2.1 Elementul de zidărie simplă ES 96
3.2.2 Elementul de zidărie armată EA1 99
3.3.3 Elementul de zidărie armată EA2 103
3.3.4 Elementul de zidărie armată EA3 106
3.3.5 Elementul de zidărie armată EA4 111
3.2.6 Câteva comparaţii între rezultatele obţinute pe elementele de
zidărie
115
3.3 STABILIREA PE CALE EXPERIMENTALĂ A
CARACTERISTICILOR MECANICE ALE ELEMENTELOR DE
ZIDĂRIE ÎNCERCATE
119
3.3.1 Determinarea rezistenţei de rupere la compresiune şi a modulului
de elasticitate
119
3.3.2 Determinarea rezistenţelor mortarului şi a armăturilor 125
5


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
3.4 CALCULUL TEORETIC A CAPACITĂŢII PORTANTE A
ELEMENTELOR ŞI COMPARAREA CU REZULTATELE
EXPERIMENTALE
129
3.4.1 Calculul cu relaţiile din P2-85 129
3.4.2 Calculul numeric neliniar cu programul BIOGRAF bazat pe
metoda elementului finit
133
3.4.3 Calculul cu relaţiile din MP001-96 prin intermediul programului
CAZIN 31
144
3.4.4 Concluzii cu privire la rezultatele obţinute 153

CAPITOLUL 4: STUDII TEORETICE PRIVIND COMPORTAREA
DIAFRAGMELOR DE ZIDĂRIE LA ACŢIUNI ORIZONTALE
4.1 PREZENTAREA STUDIILOR TEORETICE 157
4.1.1 Scopul studiilor teoretice 157
4.1.2 Alegerea elementelor studiate şi caracteristicile acestora 158
4.1.3 Aplicarea încărcărilor 160
4.1.4 Metodele de calcul aplicate şi rezultatele obţinute 161
4.2 TRASAREA DIAGRAMELOR DE INTERACŢIUNE PENTRU
DIFERITE ELEMENTE DE ZIDĂRIE
163
4.2.1 Montant de zidărie simplă M-6.0 163
4.2.2 Montant de zidărie simplă M-3.0 164
4.2.3 Montant de zidărie simplă M-1.5 166
4.2.4 Montant de zidărie simplă M-1.0 167
4.2.5 Montant de zidărie simplă M-0.75 169
4.2.6 Montant de zidărie simplă M-0.5 170
4.2.7 Şpalet de zidărie simplă S-1.0 172
4.2.8 Montant de zidărie armată A-1.0 174
4.2.9 Montant de zidărie cu secţiunea în T cu talpa întinsă T-1.0s 176
4.2.10 Montant de zidărie cu secţiunea în T cu talpa comprimată T-1.0d 178
4.2.11 Montant de zidărie cu secţiunea în I, I-1.0 180
4.3 STUDIUL INFLUENŢEI LĂŢIMII TĂLPII ASUPRA CAPACITĂŢII
PORTANTE MAXIME LA DIAFRAGMELE CU SECŢIUNEA T ŞI I
182
4.3.1 Diafragme cu secţiunea T cu talpa comprimată 182
6


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
4.3.2 Diafragme cu secţiunea I 183
4.4 CONCLUZIILE STUDIILOR TEORETICE 184
4.4.1 Concluzii privind curba de interacţiune 184
4.4.2 Concluzii privind influenţa tălpilor diafragmele cu secţiune T şi I 186

CAPITOLUL 5: METODA PROPUSĂ DE VERIFICARE A STRUCTURILOR CU
DIAFRAGME DIN ZIDĂRIE LA SEISM
5.1 CAPACITATEA PORTANTĂ MAXIMĂ LA ÎNCĂRCĂRI
ORIZONTALE DIN SEISM A ELEMENTELOR DIN ZIDĂRIE
187
5.1.1 Enunţarea problemei 187
5.1.2 Capacitatea portantă maximă la încărcări orizontale din seism a
montanţilor de secţiune dreptunghiulară
189
5.1.3 Capacitatea portantă maximă la încărcări orizontale din seism a
şpaleţilor de secţiune dreptunghiulară
192
5.1.4 Capacitatea portantă maximă la încărcări orizontale din seism a
montanţilor cu secţiune cu o talpă (T) şi cu două tălpi (I).
195
5.1.5 Concluzii privind modalitatea de calcul a capacităţii portante
maxime la încărcări orizontale a diafragmelor de zidărie
195
5.2 VERIFICAREA STRUCTURILOR DE ZIDĂRIE LA ÎNCĂRCĂRI
ORIZONTALE DIN SEISM
199
5.2.1 Ecuaţia diagramei de interacţiune τ
C

0
199
5.2.2 Verificarea unui element izolat din zidărie la seism 200
5.2.3 Verificarea structurilor din zidărie la seism 202
5.2.4 Etapele de calcul în metoda propusă 211
5.2.5 Exemplu de calcul pentru verificarea unei structuri din zidărie
simplă la acţiunea seismului
213
5.2.6 Aplicarea metodei de calcul la expertizarea unei clădiri vechi din
zidărie
225
CAPITOLUL 6: CONCLUZII 231
BIBLIOGRAFIE 237

7


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
CAPITOLUL 1: INTRODUCERE

1.1 MOTIVAŢIA LUCRĂRII
1.1.1 Zidăria – cea mai veche tehnică în construcţii
„Zidăria este cea mai veche tehnică în construcţii iar carămizile din pământ ars
reprezintă cel mai vechi material de construcţii artificial din istoria omenirii”, sunt
cuvintele profesorului Pfefferman cu care îşi începe una din cărţile sale de specialitate [23].
Nenumăratele construcţii ale vechilor civilizaţii ce au supravieţuit în timp ilustrează
posibilităţile, robusteţea şi durabilitatea acestei tehnici de construire. Nedorind a denigra
calităţile betonului armat nu putem fi convinşi că actualele construcţii din beton armat vor
dăinui peste veacuri aşa cum cele din zidărie o fac încă.
Neputând atinge performanţele în înălţime ale construcţiilor de beton armat, mai
ales a celor metalice, este de amintit totuşi că există în lume şi construcţii din zidărie de
dimensiuni impresionante. În anii şaizeci – şaptezeci, atunci când construcţiile din zidărie
erau la modă în Europa, s-a construit la Mons (Franţa) un edificiu de 15 etaje având
destinaţia de cămin studenţesc. De asemenea blocul de locuinţe „Buckingham” din Evere
(Marea Britanie) este o structură din zidărie cu 12 etaje. Impresionante sunt şi clădirile
industriale „Betorix” din Liege construite din zidărie armată din blocuri de beton, biserica
„Saint-Francois d’Assies” etc.
Din punct de vedere istoric nu se poate preciza momentul apariţiei primei carămizi.
Încă în urmă cu zece mii de ani oamenii au constatat că pentru a clădi un perete din pământ
(argilă nearsă) este mai practic să împarţi dinainte argila în porţii egale. Porţiile mici de
argilă erau astfel mult mai uşor de manevrat şi de zidit cu ele pereţii solizi. Pentru a lega
între ele aceste „cărămizi” s-a utilizat întâi argila umedă. Se poate considera astfel că
zidurile din argilă reprezintă cea mai veche formă a zidăriei.
Primele cărămizi de argilă au fost modelate de mână, fără nici o unealtă, având o
formă foarte neregulată. Inventarea tiparului a fost o îmbunătăţire considerabilă. Punând
argila umedă într-o formă din lemn se putea obţine o serie mare de cărămizi identice ca
dimensiuni. Avantajul muchiilor drepte şi a dimensiunilor fixe era şi el evident.
Cercetările arată că materialele de legătură, lianţii, folosiţi în timpuri arhaice au fost
lutul (Ierichon – anul 8000 î.Hr), ipsosul (identificat de arheologi la piramida lui Kheops
~2700 î.Hr) şi varul nears (identificat în straturi arheologice de acum 10000 – 15000 de
ani) [4]. Momentul apariţiei varului ars în istorie nu este pe deplin lămurit. Din anumite
8


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
date arheologice, dar şi din referiri biblice (Cartea a 5-a lui Moise), ar rezulta anul 1200
î.Hr. Se pare că fenicienii au fost primii care au utilizat mortare rezistente la apa
confecţionate cu var ars cu adaosuri „hidraulice”. Astfel au utilizat var ars măcinat cu
adaos de praf de cărămidă acum 3000 de ani la rezervoarele din Jerusalim de pe vremea
regelui David, iar ceva mai târziu la lacurile lui Solomon (961-922 î.Hr.). Canalul subteran
de aducţiune de la Ninive de pe vremea regelui Sanherib (~690 î.Hr.) a fost tencuit în
interior tot cu mortar fenician cu adaos de praf de cărămidă. Probabil tot fenicienii au fost
aceia care au folosit var cu adaos de cenuşă vulcanică la construcţia rezervoarelor de pe
insula Santorin (Thera) unde materialul de adaos se găseşte sub formă de pământ sau praf
vulcanic.
Următorul pas mare a fost constatarea că încălzind carămida de argilă crudă la un
foc bun se obţinea un produs mai dur şi mai rezistent decât cărămida nearsă. Apare astfel
cărămida arsă. Nu se cunoaşte nici momentul apariţiei primului cuptor de ars cărămidă, dar
cunoştiinţele tehnologice necesare existau o dată cu apariţia ceramicii, adică cu şase mii de
ani înainte de Cristos.
În Orientul Mijlociu, caracterizat de o climă uscată, procedeul complicat şi scump
al arderii cărămizilor nu era considerat neapărat necesar. Doar cărămizile pentru
construcţiile importante erau arse. Mesopotamienii au descoperit cărămizile cu o faţă
glazurată şi colorată în diferite culori. Glazura era o sare metalică pe care ei o întindeau pe
o faţă a cărămizii, iar sub acţiunea căldurii aceasta forma o peliculă strălucitoare şi
rezistentă.
Cărărmida din argilă arsă s-a răspândit mai apoi în Europa prin cuceririle
romanilor. Materialul a cunoscut o bună popularitate atât în zonele bogate în argilă cât şi
acolo unde predomină piatra naturală. Atât cât a durat Imperiul Roman, cărămida a fost
materialul de construcţie cel mai important şi datorită faptului că legiunile romane l-au
folosit ca şi material de construcţie de bază. Construcţii romane din zidărie se păstrează
până în zilele noastre şi asta datorită atât calităţii deosebite a materialelor (cărămidă,
mortar), cât şi datorită tehnici de construcţie stăpânite de arhitecţii romani.
Pentru realizarea de cărămizi în serie şi de bună calitate era nevoie de o bună
organizare. Doar comunităţi cu un grad înaintat de civilizaţie erau capabile de lucrul
acesta. Aceasta explică faptul că, construcţiile din zidărie au dispărut treptat în anii sumbrii
ai Evului Mediu. În această epocă se mai utilizau cărămizile doar în Imperiul Bizantin şi în
teritoriile cucerite de islam. Construcţiile maure din Andaluzia şi cele turceşti din Balcani
se remarcă în această perioadă.
9


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Grecii cunoşteau varul aerian de la fenicieni. Şi tot ei, o dată ce au trecut de la
construcţii din lemn la edificii din marmură (sec. 7-6 î.Hr.), foloseau un mortar din var cu
adaos de praf de marmură pentru reparaţii, finisaje şi tencuieli sub fresce. În sec. 2 î.Hr.
grecii introduc noua tehnică de zidire numită emplekton, un fel de zidărie umplută. Între
două cămăşuieli din zidărie de piatră aşezau bucăţi de piatră brută şi mortar de var.
Romanii până în sec. 3 î.Hr. construiesc în lemn. Începând cu sec. 2 î.Hr. trec la construcţii
din piatră de tuf vulcanic, uşor prelucrabil. În paralel preiau tehnica de boltire etruscă,
precum şi tehnica de zidărie umplută de la greci. Îşi dezvoltă propriul sistem de zidărie şi
boltire, numit opus ceamentitium. Aceasta comportă două elemente tehnice noi privind
materialul şi punerea în operă: la var se adaugă puzzalona (sfărâmătură de tuf vulcanic)
obţinând un var hidraulic şi apare betonul ca material turnat în cofraje din zidărie sau din
lemn, adică întâi se amestecă agregate de diferite mărimi cu mortarul apoi se toarnă şi se
compactează. Agregatele utilizate sunt piatra spartă, pietriş, cărămida spartă etc. După
materialul şi modul de ţesere a învelişului zidit se disting mai multe tehnici printre care:
opus incertum, opus reticulatum, opus mixtum.
La bolţi şi cupole adeseori cofrajul pierdut constă din piatră fălţuită sau sculptată ca
de exemplu în cazul cupolei Pantheon (115-125 d.Hr.) sau la una din construcţiile
premergătoare acestuia, Tempio della Tosse din Tiavoli. Cu aceste tehnici romanii
construiesc bolţi, cupole, poduri, apeducte (aqueducte), construcţii hidrotehnice. Se
amenajează porturi şi diguri cu blocuri mari de beton la Ostia şi Neapole, tehnică reluată în
sec. 19 la marile construcţii portuare din Europa. Este de menţionat descrierea compoziţiei
betonului roman de către Vitruviu (80-10 î.Hr.) în „De Architectura” - zece volume şi
anume în volumul VIII: 2 părţi var curat, 5 părţi nisip de puzzalană, bucăţi de piatră,
amestecate şi turnate în cofraj de piatră sau lemn.
În Imperiul Bizantin tradiţia romană se continuă şi se îmbogăţeşte cu elemente
tehnice şi ornamentale răsăritene. Cea mai reprezentativă din această epocă este Hagia
Sophia (532-537) cu o cupolă de 33m diametru, turnată în cofraj pierdut între nervuri
zidite.
În Evul Mediu varul hidraulic s-a utilizat în două variante: var + praf de cărămidă
(ca de pildă la Primăria şi Domul din Achen în sec.8-9), tehnică ce a supravieţuit până în
sec.19 şi var + puzzalona (în Spania şi Italia) sau tras (în Olanda, Germania, Europa de
Mijloc). Exemple: Torre del Trovador din Saragosa, sec. 9-10 şi Basilica Sf. Petru sec.16.
Construcţiile monumentale ale romanicului şi goticului din secolele 11-14 sunt
realizate fără mortar; se asamblează din bucăţi de piatră perfect prelucrate şi păsuite. La
10


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
construcţia oraşelor din sec.12-13 în schimb, se foloseşte zidăria din piatră cu mortar,
utilizând cele mai diverse compoziţii: diferite argile, amestec de var cu argilă şi nisip,
amestec de ipsos cu nisip şi praf de cărămidă etc. Denumirea de BETON a fost folosită
pentru prima oară de marele inginer francez al renaşterii, B.F de Belidor (1697-1761) în
lucrarea sa „Architecture hydraulique” unde descrie mortarul hidraulic cu agregate grosiere
folosit de romani.
Începând cu sec.18 se desfăşoară cercetări susţinute în întreaga Europa privind
mortarul hidraulic, respectiv materialul liant din mortar. În 1756-1759 J. Smeaton
reconstruieşte piatra de construcţie des utilizată în Anglia (Parlamentul şi Catedrala Sf.
Paul din Londra). În 1796 J. Parker confecţionează „cimentul roman” prin arderea unui
calcar cu impurităţi de argilă. Este utilizat de M. I. Brunnel la construirea Tunelului de sub
Tamisa (1818) prin aşa numitul „tubying system”, la care spaţiul din spatele inelelor
metalice este umplut cu cărămizi înglobate în mortar. În 1810 L. J. Vicat defineşte varul
hidraulic („chaux hydraulique”) ca var pur amestecat cu orice adaos natural sau artificial de
liant hidraulic, acordând o interpretare generală cuvântului puzzalona ca fiind orice fel de
liant hidraulic. Brevetează „cimentul calcaros” utilizat la podul din Souillac peste
Dordogne. În 1822 J. Frost brevetează cimentul „Frost” sau „britanic”. Cu acest ciment se
construieşte Vila de Beton White di Swanscombe, casa de locuit, din pivniţă şi până la pod,
din beton a fabricantului de ciment J. B. White. În 1824, maistrul zidar J. Aspdin
brevetează „cimentul Portland” (denumire dată în amintirea farului Edystone), obţinut prin
arderea calcarului şi a argilei la temperatură înaltă până la calcifiere şi măcinare fină a
amestecului. Dovedindu-se a fi mult superior cimenturilor fabricate anterior este utilizat la
construcţia clădirii Parlamentului din Londra.
În 1844 Isac Ch. Johnson îmbunătăţeşte calitatea cimentului Portland prin ardere
până la sinterizare (peste 1000
0
C), obţinând clincherul care se macină fin. Este în linii
mari cimentul Portland de astăzi.
În practică s-au utilizat în decursul secolelor atât cărămizi arse cât şi nearse.
Cărărmida din argilă nearsă este un material de construcţie important chiar şi în zilele
noastre în numeroase ţări din lume şi din păcate chiar şi la noi în ţară.
În anii comunismului s-a căutat să se înlocuiască structurile din zidărie mai ales cu
structuri din beton armat prefabricate, dar odată cu revoluţia casele din cărămidă au revenit
în topul preferinţelor beneficiarilor.
În zilele noastre producţia anuală de cărămidă, blocuri ceramice, blocuri de beton
celular autoclavizat şi blocuri mici de beton luate în ansamblu în ţara noastră depăşeşte 1,4
11


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
milioane de metrii cubi anual. Din totalul clădirilor din ţară jumătate sunt clădiri din
zidărie iar în cazul locuinţelor unifamiliale cu regim mic de înălţime procentul de clădiri
din zidărie depăşeşte nouăzeci la sută.

1.1.2 Zidăria – prezent şi perspective
Zidăria este încă mult utilizată şi în zilele noastre dar mai ales pentru elementele de
umplutură sau pentru pereţi la clădiri cu regim mic de înălţime care în general sunt
elemente care au încărcări mici. Grosimea zidului este în acest caz determinată plecând de
la regulile constructive şi nu prin calcul.
Nu se mai construiesc la ora actuală structuri portante din zidărie de talie ca cele ce
se realizau în trecut.
Dezvoltarea structurii din beton armat şi precomprimat pe de o parte şi a oţelului pe
de altă parte, au permis rezolvarea problemelor puse de necesitatea abordării de deschideri
mari. Pentru deschideri mai mari erau convenabile arcele de zidărie, dar peste o anumită
deschidere problema devenea de nerezolvat.
Pe lângă proprietăţile mecanice rezonabile mai ales la încărcări gravitaţionale
zidăria are foarte bune proprietăţi fizice de izolare termică şi acustică. Nu trebuie neglijat
nici aspectul arhitectural deosebit al zidăriei aparente.
Totuşi zidăria obişnuită are unele dezavantaje legate de greutatea relativ ridicată a
structurii, de necesarul exagerat de manoperă şi mai ales de rezistenţa redusă a zidăriei
obişnuite la solicitări ciclice, la şocuri şi vibraţii, la eforturi de întindere şi forfecare.
În ultimul timp tendinţa este ca proprietăţile mecanice ale blocurilor de zidărie şi a
mortarului să se îmbunătăţească din punct de vedere calitativ, tinzând spre constanţă a
calităţii şi fiabilităţii. Utilizarea de tehnici de întărire a structurilor cu diafragme de zidărie
portantă prin înrămarea cu centuri şi stâlpişori din beton armat, prin utilizarea zidăriei
armate etc., sporeşte domeniul de aplicabilitate a zidăriilor chiar în zone seismice.
Dezavantajele amintite pot fi diminuate sau chiar înlăturate prin utilizarea zidăriei
armate rezultate prin introducerea unei armări disperse în elementele de zidărie obişnuită.
Armarea dispersă a zidăriei se obţine prin introducerea unor armături în rosturile
orizontale şi/sau verticale de mortar, după anumite reguli de alcătuire, specificate în
literatura tehnică şi în normativele din ţara noastră şi străinătate.
Zidăria armată constituie deci o tehnologie constructivă, al cărei avantaj privind
răspunsul bun la solicitări ciclice (aplicate în planul elementelor de construcţie) o
12


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
recomandă pentru utilizarea la construcţii amplasate în zone seismice sau la elemente de
construcţie supuse şocurilor, vibraţiilor, solicitărilor de întindere.
Zidăria armată poate fi alcătuită prin armarea rosturilor din mortar la zidăria
obişnuită din cărămidă plină, la cea din cărămidă cu goluri, sau la cea din blocuri ceramice
(sau din beton), iar modul de alcătuire al acesteia trebuie să asigure conlucrarea dintre
zidărie şi armătura din rosturi la preluarea eforturilor.
Dezvoltarea tehnicii zidăriei armate a interesat în special ţările afectate de frecvente
mişcări seismice. Sub efectul acestor solicitări structurile sunt supuse la încovoiere şi tăiere
(forfecare), funcţie de orientarea faţă de unda de şoc. Dacă nu sunt armate, ele nu sunt în
general capabile să preia solicitările dinamice la care sunt supuse.
În regiunile în care riscul seismic este redus, zidăria nearmată este limitată la clădiri
cu înălţime ce nu depăşeşte trei sau patru etaje, iar din cauza presiunii orizontale a vântului
este necesară prevederea de centuri armate dacă înălţimea clădirii este mai mare (acelaşi
lucru se întâmplă şi pentru pereţii care trebuie să preia împingerea pământului în zona
subterană).
Această tehnică ca şi altele este într-o continuă dezvoltare. Există probleme care
trebuiesc îmbunătăţite mai ales în ceea ce priveşte mijloacele prin care se poate asigura
zidăriei un comportament mecanic cât mai omogen şi un calcul structural adecvat.
În România gradul de utilizare a zidăriei armate este relativ redus, în consecinţă şi
prevederile tehnice, instrucţiunile şi normativele referitoare la acest sistem constructiv sunt
puţine şi cuprind doar elemente generale.
Metodele de alcătuire şi calcul ale zidăriilor trebuiesc de asemenea să ţină pasul cu
modificările amintite. Metodele de calcul ale zidăriilor evoluează şi ele şi reuşesc să prindă
tot mai fidel comportarea acestui material.
Tehnica de calcul, metodele de analiză structurală automate, caută atât să simplifice
procedurile de proiectare dar şi să prindă cât mai fidel în relaţii de calcul comportarea
zidăriilor.
Având în vedere tradiţia istorică dar şi actualitatea utilizării zidăriilor ca şi tehnică
de construcţie, se poate spune că edificiile zidite din întreaga lume domină până în
momentul de faţă din punct de vedere numeric structurile din beton, oţel sau alte materiale.
Cu toate că nu se pot atinge performanţele privind înălţimi şi deschideri mari, în
acest domeniu primând construcţiile metalice şi de beton armat, construcţiile din zidărie se
vor mai executa şi de acum înainte. De aceea şi cercetările teoretice şi experimentale
asupra zidăriilor trebuie să continue şi chiar să se amplifice şi nicidecum să se oprească.
13


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Se iau în discuţie în lucrare atât diafragmele din zidărie simplă dar şi alternativa
întăririi pereţilor structurali din zidărie cu armătură în rosturi în vederea sporirii capacităţii
portante, a ductilităţii şi în general a comportării favorabile de ansamblu a zidăriilor armate
în zone seismice.
Se propune ameliorarea procedeelor de proiectare din normativele în vigoare
tocmai datorită evoluţiei atât a materialelor, a tehnologiilor dar şi a tehnicilor de calcul pe
baza atât a unor studii teoretice folosind programe de analiză cu elemente finite, dar şi
utilizând rezultatele unor încercări experimentale. De asemenea se are în vedere elaborarea
unei metode de verificare a structurilor din zidărie la acţiuni seismice mai simple şi mai
accesibile dar fără a face rabat la exactitate. Proiectantului de structuri din zidărie îi este
necesar un algoritm simplu şi uşor de aplicat la o verificare preliminară sau chiar definitivă
a structurii, încă din prima fază de concepţie a unei structuri.
Metoda de verificare propusă este uşor de aplicat pentru că de fapt se pun condiţii
de limitare a greutăţii construcţiei şi de alcătuire a planşeelor ca şi elemente de legătură şi
repartizare a încărcărilor la diafragmele din zidărie.

1.2 CONŢINUTUL LUCRĂRII DE CERCETARE
Lucrarea de faţă este structurată pe şase capitole, după cum urmează:
În capitolul 1 intitulat “Introducere” sub formă de motivaţie a lucrării face în
prima parte un scurt istoric al zidăriei ca şi material de construcţie de la apariţia sa şi până
în zilele noastre. De asemenea se pune în discuţie şi perspectiva dezvoltării metodelor de
calcul şi proiectare, a tehnologiilor de alcătuire şi realizare a zidăriilor şi intenţia autorilor
de a-şi aduce contribuţia la studiul metodelor de calcul a pereţilor structurali din zidărie la
sarcini verticale şi orizontale de tip seism.
Paragraful de faţă reprezintă un scurt rezumat al lucrării prezentând în câteva fraze
conţinutul fiecărui capitol.
În ultima sa parte acest prim capitol are o parte în care sunt definite principalele
noţiuni ce se întâlnesc în lucrare şi de asemenea sunt explicate simbolurile utilizate la
notarea mărimilor ce intervin în calculul secţiunilor şi structurilor din zidărie. Această
parte este utilă având în vedere că norme de calcul diferite dau simboluri diferite pentru
aceleaşi mărimi. Avem practic două seturi distincte de simboluri cu privire la zidării: un set
de simboluri din vechile normative româneşti şi un set de simboluri din normativele noi
adaptate după normele europene. În acest paragraf sunt date în paralel aceste două tipuri de
notaţii.
14


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Capitolul 2 intitulat “Studiu documentar privind alcătuirea şi calculul
structurilor cu diafragme din zidărie” este structurat pe trei subcapitole.
În prima parte pornind de la definiţia structurilor din zidărie, sunt tratate principii
generale de proiectare a structurilor de rezistenţă cu diafragme din zidărie portantă ţinând
cont de diversele normative şi prescripţii actuale. Se face o paralelă între diferitele
prescripţii ce se referă la proiectarea structurilor de rezistenţă cu diafragme din zidărie
portantă având în vedere faptul că în acestă perioadă se caută alinierea la normele europene
şi deci înlocuirea normativelor actuale.
Pe lângă principiile generale de proiectare a structurilor de rezistenţă cu diafragme
din zidărie portantă se pune accentul în studiul documentar pe principiile de întărirea
pereţilor structurali din zidărie, şi mai cu seamă pe tehnica armării zidăriei, metodă
utilizată pe scară largă în lume dar puţin utilizată la noi. Capitolul cuprinde o documentare
vastă asupra tehnicilor de utilizare a armăturilor pentru întărirea zidăriei în întreaga lume.
Ultima parte a capitolului după ce tratează comportarea structurilor din zidărie la
acţiunea seismului face o sinteză a metodelor de calcul a structurilor din zidărie la acţiuni
seismice, pe de o parte după normativele vechi pe cale de a fi înlocuite şi în paralel după
normele noi apărute. Documentarea este necesară prin prisma faptului că se vor prelua
principii şi relaţii de calcul din aceste metode, în vederea elaborării metodei simplificate de
verificare a structurilor din zidărie la acţiunea seismului.
Capitolul 3 intitulat “Încercări experimentale pe elemente de zidărie” prezintă
programul de cercetări experimentale derulat în vederea cunoaşterii comportării
elementelor de zidărie simplă şi armată sub acţiunea încărcărilor statice, gravitaţionale şi
orizontale şi pentru compararea rezultatelor reale cu rezultatele date de relaţiile de calcul
cunoscute. Aceste cercetări experimentale urmăresc în primul rând determinarea capacităţii
portante la sarcini orizontale a zidăriei şi modul în care capacitatea portantă este influenţată
de încărcarea gravitaţională. Desfăşurarea încercărilor, modul de rupere a elementelor
identice ca şi dimensiuni precum şi rezultatele înregistrate sunt prezentate în imagini,
diagrame, tabele şi grafice sugestive. În urma cercetărilor experimentale proprii dar şi
preluate din literatură, se constată influenţa încărcărilor gravitaţionale asupra capacităţii
portante la încărcări orizontale şi se defineşte graficul ce are pe abscisă efortul de
compresiune iar pe ordonată efortul tangenţial capabil numit curbă de interacţiune pentru
diafragmele din zidărie.
Tot în capitolul 3 este efectuat calculul teoretic a capacităţii portante a elementelor
încercate şi compararea rezultatelor astfel obţinute cu rezultatele experimentale. Se
15


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
efectuează acest calcul prin mai multe metode date de două normative diferite: P2-85 ce
este în vigoare încă dar este pe cale de a se renunţa la el şi MP001-96 ce va înlocui P2-85.
În plus se utilizează în paralel şi un program de calcul bazat pe analiză cu elemente finite
ce lucrează în domeniul postelastic de comportare a materialelor.
Pentru stabilirea caracteristicilor de calcul reale ale elementelor de zidărie încercate
se recurge tot la calea experimentală prin încercări de laborator pe stâlpişori din zidărie
simplă şi armată, pe epruvete de mortar şi pe eşantioane din oţelul utilizat la armarea
zidăriilor în rosturi orizontale.
Principalele concluzii desprinse din încercările experimentale se referă la influenţa
încărcărilor verticale asupra capacităţii portante la seism dată prin diagrama de interacţiune
şi la faptul că relaţiile din MP001-96 modelează fidel comportarea reală a pereţilor din
zidărie ca de altfel şi analiza biografică cu elemente finite.
Datorită posibilităţilor limitate de a efectua încercări experimentale se recurge în
capitolul 4 intitulat “Studii teoretice privind comportarea diafragmelor de zidărie la
acţiuni orizontale” la abordarea teoretică a cercetărilor. Scopul principal al acestor studii
îl reprezintă stabilirea unei relaţii de legătură între încărcările verticale la care sunt supuse
diafragmele de zidărie şi capacitatea de rezistenţă a acestora la sarcini orizontale, adică
exprimarea matematică a funcţiei ataşate graficului diagramei de interacţiune. Se
concluzionează că o relaţie parabolică pentru această curbă se poate admite, lucru necesar
pentru reducerea volumului de calcule în metoda de verificare a structurilor din zidărie la
sarcini orizontale prezentată în capitolul 5.
Studiile teoretice se axează şi pe aprecierea influenţei tălpilor la diafragme cu
secţiune diferită de cea dreptunghiulară, concluzionându-se că efectul tălpilor este relativ
mic şi poate fi neglijat, simplificând astfel şi mai mult metoda propusă de verificare a
structurilor din zidărie la seism.
Capitolul 5 intitulat “Metoda propusă de verificare a structurilor cu diafragme
din zidărie la seism” prezintă principiile şi demonstrarea relaţiilor de calcul ale acestei
metode. Capitolul are două părţi distincte: în prima parte se demonstrează matematic
relaţia capacităţii portante maxime la sarcini orizontale de tip seism a elementelor din
zidărie, care reprezintă de fapt vârful parabolei de interacţiune şi în acelaşi timp singurul
element necesar definirii complete a curbei, iar în partea a doua se defineşte şi se
demonstrează matematic relaţia generală de verificare a structurilor de zidărie la acţiunea
seismului pe fiecare direcţie de calcul aleasă.
16


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Capitolul este completat de elaborarea unui program de calcul tabelar ataşat
metodei şi de aplicare a acestei metode pe un exemplu de calcul arbitrar ales.
Capitolul 6 se intitulează “Concluzii finale” şi cuprinde reluarea sintetică a tuturor
concluziilor considerate demne de subliniat desprinse din conţinutul lucrării. Se subliniază
în primul rând elementele originale definite ca şi contribuţii personale privind alcătuirea şi
calculul structurilor cu diafragme din zidărie.



1.3 DEFINIŢII ŞI SIMBOLURI
1.3.1 Definiţii
Introducerea codurilor româneşti în acord cu eurocodurile iar în particular referitor
la structurile din zidărie CR6 elaborat conform EUROCODE 6 pune problema şi a definirii
tuturor termenilor de specialitate utilizaţi. În continuare se dă un “dicţionar” al acestor
termeni conform CR6 pentru noţiunile la care se face referire în prezenta lucrare.
„ Construcţie: Tot ce este construit sau care rezultă din procesul de construcţie.
Acest termen acoperă atât clădirile, cât şi construcţiile civile. El se referă la
construcţia în întregime cuprinzând atât elementele structurale, cât şi pe cele
nestructurale.
„ Execuţie: Activitatea de executare a clădirilor sau a construcţiilor civile.
„ Structură: Ansamblu realizat din elemente structurale legate între ele, proiectat să
asigure o anumită rigiditate. Acest termen se referă la elemente portante.
„ Tip de clădire sau construcţie civilă: Tip de “construcţie” desemnând destinaţia
propusă, de exemplu: clădire de locuit, clădire industrială, pod rutier.
„ Tip de structură: Tip structural desemnând configuraţia elementelor structurale,
de exemplu: grindă, structură triunghiulară, arc, pod suspendat.
„ Material de construcţie: Un material utilizat în lucrări de construcţie, de
exemplu: beton, oţel, lemn, zidărie.
„ Tip de construcţie: Indicaţie privind materialul preponderent în structură, de
exemplu: construcţie din beton armat, construcţie din oţel, construcţie din lemn,
construcţie din zidărie.
„ Metodă de execuţie: Modul în care construcţia va fi realizată, de exemplu,
monolită, prefabricată, în consolă.
17


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
„ Sistem structural: Un ansamblu de elemente structurale ale clădirii sau
construcţiei civile şi modul în care aceste elemente se presupune că vor lucra, în
vederea modelării pentru calcul.
„ Zidărie: Ansamblu realizat din corpuri de zidărie, aşezate după reguli specificate
şi legate între ele cu mortar.
„ Zidărie simplă (nearmată): Zidărie care nu conţine suficientă armătură astfel
încât să fie considerată zidărie armată.
„ Zidărie armată: Zidăria în care sunt înglobate, în mortar sau beton, bare sau
plase, de regulă din oţel, astfel încât toate materialele să participe împreună la
capacitatea de rezistenţă.
„ Zidărie precomprimată: Zidărie în care au fost induse intenţionat eforturi interne
de compresiune prin intermediul unor armături întinse.
„ Zidărie confinată: Zidărie prevăzută cu elemente de confinare din beton armat
sau din zidărie armată, pe direcţie verticală şi orizontală.
„ Ţesere: Dispunerea corpurilor de zidărie după anumite reguli, care să asigure
conlucrarea acestora.
„ Rezistenţa caracteristică a zidăriei: O valoare a rezistenţei zidăriei ce are o
probabilitate prescrisă de 5% de a nu fi realizată în ipoteza unui număr nelimitat de
încercări. Această valoare corespunde, în general, fractilului specificat al unei
distribuţii statistice a proprietăţilor specifice ale unui material sau produs. În
anumite situaţii se foloseşte drept valoare caracteristică o valoare nominală.
„ Rezistenţa la compresiune a zidăriei: Valoarea rezistenţei la compresiune a
zidăriei neluând în considerare efectele de confinare produse de platanele presei,
zvelteţea elementelor şi excentricitatea încărcărilor.
„ Rezistenţa la forfecare a zidăriei: Rezistenţa zidăriei supuse la eforturi de
forfecare.
„ Rezistenţa la încovoiere a zidăriei: Rezistenţa zidăriei supuse la solicitarea de
încovoiere pură.
„ Rezistenţa la smulgere prin aderenţă : Rezistenţa prin aderenţă, pe unitatea de
suprafaţă între armătură şi beton sau mortar, când armătura este supusă la eforturi
de întindere sau compresiune.
„ Aderenţă: Efectul prin care mortarul dezvoltă o rezistenţă la întindere la suprafaţa
de contact cu blocurile de zidărie.
„ Corp de zidărie: Element prefabricat, destinat utilizării la lucrări de zidărie.
18


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
„ Mortar de zidărie: Amestec din unul sau mai mulţi lianţi anorganici, agregate şi
apă şi uneori, aditivi şi/sau alte amestecuri folosit în rosturile zidăriei.
„ Mortar de zidărie de uz curent: Mortar de zidărie fără caracteristici speciale.
„ Beton pentru zidărie confinată şi zidărie armată: Beton utilizat pentru
realizarea elementelor de confinare şi umplerea unor goluri din corpurile speciale
pentru zidărie armată.
„ Oţel pentru armături: Armăturile din oţel destinate a fi utilizate împreună cu
zidăria.
„ Armătura pentru rosturi: Armătura din oţel fasonată pentru montarea ei în
rosturile orizontale.
„ Oţel de precomprimare: Sârme, bare sau toroane din oţel destinate folosirii la
zidărie.
„ Rost orizontal: Strat de mortar între feţele de pozare ale corpurilor de zidărie.
„ Rost transversal: Rost de mortar perpendicular pe rostul orizontal şi pe faţa
peretelui de zidărie.
„ Rost longitudinal: Rost de mortar vertical în grosimea peretelui, paralel cu faţa
peretelui.
„ Rost subţire: Rost realizat din mortar pentru rosturi suţiri.
„ Rostuire: Mod de finisare a rostului în faţadă.
„ Refacerea rosturilor: Mod de umplere şi finisare a rosturilor, curăţate în
prealabil.
„ Perete portant: Perete destinat în principal preluării unei încărcări impuse,
suplimentare greutăţii sale propri.
„ Perete simplu: Perete fără gol sau rost vertical continuu în planul său.
„ Perete dublu cu gol între staturi: Perete constituit din două ziduri simple paralele
legate cu dispozitive de legătură sau cu armăturile din rosturile orizontale. Spaţiul
dintre cele două ziduri este liber sau umplut parţial sau total cu un material
termoizolant neportant.
„ Perete dublu: Perete constituit din două ziduri paralele, cu rostul dintre ele umplut
complet cu mortar şi legate solidar cu dispozitive de legătură, astfel încât acestea să
lucreze împreună sub efectul încărcărilor.
„ Perete dublu cu beton de umplutură: Perete constituit din două ziduri paralele,
cu spaţiul dintre ele umplut cu beton legate solidar cu dispozitive de legătură sau cu
armăturile din rosturile orizontale, pentru a asigura conlucrarea lor sub efectul
19


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
încărcărilor (este utilizat în România sub denumirea de zidărie cu inimă armată –
ZIA).
„ Perete din zidărie aparentă: Perete realizat din corpuri de zidărie care rămân
aparente pe una din feţe ţesute cu corpuri de zidărie obişnuite pe cealaltă faţă şi
care conlucrează sub acţiunea încărcărilor.
„ Perete cu rosturi întrerupte: Perete în care corpurile de zidărie sunt aşezate pe
două benzi din mortar de uz curent dispuse spre marginile exterioare ale feţelor de
pozare ale corpurilor.
„ Perete de placare: Perete folosit ca parament, neţesut şi care nu contribuie la
rezistenţa zidăriei suport sau a structurii.
„ Perete structural: Perete capabil să reziste la forţe orizontale în planul său. Perete
care participă la asigurarea capacităţii de rezistenţă şi a stabilităţii, a rigidităţii şi,
după caz, a disipării energiei induse de acţiuni accidentale.
„ Perete de rigidizare: Perete dispus perpendicular pe un alt perete, pentru a
contribui la preluarea forţelor laterale sau a evita flambajul, asigurând astfel
stabilitatea construcţiei.
„ Perete neportant: Perete care se consideră că nu preia solicitări astfel încât poate
fi suprimat fără să prejudicieze integritatea restului structurii.

1.3.2 Simboluri
În acest paragraf se prezintă simbolurile mărimilor ce intervin în calculul zidăriilor
prezentând în paralel notaţiile noi adaptate la eurocoduri şi pe cele din vechile normative şi
stas-uri la care se va renunţa în viitor. Simbolurile vechi sunt de cele mai multe ori iniţiale
din cuvinte româneşti iar simbolurile din normativele noi adaptate după normele europene
reprezintă iniţialele cuvintelor din limba engleză. În tabelul 1.1 sunt prezentate simbolurile
unor mărimi ce se regăsesc in CR6 –“Cod de proiectare şi execuţie a structurilor din
zidărie” [83] şi la care se face referire în lucrarea de faţă.

Tabelul 1.1
Simbol Mărime Simbol
vechi
A aria peretelui; A
A
m
aria zidăriei; A
z
A
ef
arie (utilă) efectivă a peretelui; A
ef

A
mr
aria zidăriei armate, incluzând umplutura de beton; A
za

20


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
A
s
aria de armătură; a
a

b lăţimea secţiunii; b
b
ef
lăţimea efectivă a unui element cu talpă; b
i

C clasa de rezistenţă la compresiune a betonului; C
d înălţimea efectivă a secţiunii; l
E modul de elasticitate; E
E
s
modulul de elasticitate al armăturii; E
a

e excentricitate; e
e
a
excentricitate accidentală; e
a

e
k
excentricitate datorată curgerii lente; -
e
m
excentricitate datorată încărcărilor; -
F clasa de rezistenţă la încovoiere; -
F
c
forţa de calcul de compresiune din încovoiere în element; -
F
s
forţa de calcul de întindere în armătură; -
f rezistenţa la compresiune a zidăriei; R
c

f
b
rezistenţa normalizată la compresiune a unui corp de zidărie; R
f
bo
rezistenţa la smulgere a armăturii; -
f
bok
rezistenţa caracteristică la smulgere a armăturii; -
f
c
rezistenţa la compresiune a betonului; R
b

f
ck
rezistenţa caracteristică la compresiune a betonului; R
c
k
f
cv
rezistenţa la forfecare a betonului; R
f

f
d
rezistenţa de calcul la compresiune a zidăriei; R
c

f
k
rezistenţa caracteristică la compresiune a zidăriei; -
f
m
rezistenţa medie la compresiune a mortarului; R
m

f
tk
rezistenţa caracteristică la întindere a armăturii; R
t

f
v
rezistenţa la forfecare a zidăriei; R
f

f
vd
rezistenţa de calcul la forfecare a zidăriei; R
f

f
vk
rezistenţa caracteristică la forfecare a zidăriei sau a betonului; -
f
vko
rezistenţa caracteristică la forfecare a zidăriei sub efort de compresiune zero; -
f
x
rezistenţa la încovoiere a zidăriei; R
î

f
xd
rezistenţa de calcul la încovoiere a zidăriei; R
î

f
xk
rezistenţa caracteristică la încovoiere a zidăriei (de asemenea f
xk1
şi f
xk2
); -
f
y
rezistenţa la curgere a armăturii; R
a

f
yk
rezistenţa caracteristică la curgere a armăturii; -
G modulul de elasticitate la forfecare; G
H înălţimea peretelui până la nivelul încărcării concentrate; H
h înălţimea liberă a peretelui (de asemenea h
1
sau h
2
); h
h
ef
înălţimea (de calcul) efectivă a peretelui; -
h
m
înălţimea totală a secţiunii; l
21


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
h
tot
înălţimea totală a structurii; H
I
n
momentul de inerţie al ariei unui element I
K constantă referitoare la rezistenţa caracteristică la compresiune a zidăriei; α
L
ef
lungimea (de calcul) efectivă a peretelui; L
C

l deschiderea liberă a planşeului (de asemenea l
3
sau l
4
); l
0

l
b
lungimea de ancoraj a armăturii; l
a

l
c
lungimea comprimată a peretelui; x
l
ef
deschiderea (de calcul) efectivă a unui element; l
C

M clasa de rezistenţă la compresiune a mortarului; M
M
d
moment încovoietor de calcul; M
M
Rd
capacitatea de rezistenţă de calcul la moment; -
N încărcarea verticală de calcul pe unitatea de lungime; N
N
Rd
capacitatea de rezistenţă de calcul la încărcări verticale a peretelui; -
N
Sd
încărcarea verticală de calcul pe un perete; N
q
lat
rezistenţa de calcul la solicitări orizontale, pe unitatea de lungime a peretelui; f
S clasa de plasticitate a betonului; T
t grosimea unui perete sau a unui strat de perete (de asemenea t
1
şi t
2
); b
t
ef
grosimea de calcul (efectivă) a peretelui; b
ef

V
Rd
capacitatea de rezistenţă de calcul la forfecare a zidăriei (de asemenea V
Rd1
); T
cf

V
Rd2
capacitatea de rezistenţă de calcul la forfecare a armăturii; -
V
Sd
forţa tăietoare de calcul; T
z braţul de pârghie al unui element din zidărie armată supus la încovoiere; -
γ
M
factor parţial de siguranţă pentru proprietăţile materialelor; n
δ factor referitor la înălţimea şi lăţimea corpurilor de zidărie; -
ε
m
deformaţia specifică în zidărie; ε
ε
s
deformaţia specifică în armătură; ε
a

ε
uk
valoarea caracteristică a alungirii unitare la efortul maxim de întindere în
armătură;
-
ε deformaţie specifică; ε
ε
C ∞
deformaţia specifică finală datorată curgerii lente; -
ε
el
deformaţia specifică elastică; ε
el

σ efortul unitar normal; σ
σ
d
efortul unitar de calcul vertical de compresiune; σ
0

Φ diametrul armăturii; φ
Până la încetăţenirea definitivă a noilor notaţii se vor folosi cu siguranţă încă multă
vreme vechile notaţii.
22


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
În tabelul 1.2 este dată lista cu semnificaţia simbolurilor utilizate în calculul
zidăriilor la încărcări orizontale conform MP001-96 şi preluate în metoda propusă de
verificare a structurilor la seism din capitolul 5.
Tabelul 1.2
„F” STADIUL FISURARE – stadiul de deformaţie corespunzător anulării efortului de
compresiune în una din fibrele extreme ale secţiunii elementului
„C” STADIUL CURGERE – stadiul de deformaţie corespunzător atingerii rezistenţei la
compresiune a zidăriei şi a deformaţiei specifice de curgere la compresiune în fibra extremă
cea mai comprimată
„U” STADIUL ULTIM - stadiul de deformaţie corespunzător atingerii deformaţiei specifice limită
la compresiune în ipoteza unei distribuţii elasto-plastice a eforturilor de compresiune
σ
0
efortul de compresiune mediu din încărcări gravitaţionale = N/A
TOT

τ
0,cap,F
efortul tangenţial nominal capabil în stadiul „FISURARE” corespunzător ruperii în secţiuni
înclinate
τ
0,cap,C
efortul tangenţial nominal capabil în stadiul „CURGERE”
τ
0,cap,U
efortul tangenţial nominal capabil în stadiul „ULTIM”
τ
0,asoc,F
efortul tangenţial nominal asociat capacităţii de rezistenţă la încovoiere în stadiul
„FISURARE”
τ
0,asoc,C
efortul tangenţial nominal asociat capacităţii de rezistenţă la încovoiere în stadiul
„CURGERE”
τ
0,asoc,U
efortul tangenţial nominal asociat capacităţii de rezistenţă la încovoiere în stadiul „ULTIM”
Q
cap,F
forţa tăietoare asociată fisurării din eforturi principale de întindere în secţiune înclinată în
stadiul „FISURARE”
Q
cap,C
forţa tăietoare asociată fisurării din eforturi principale de întindere în secţiune înclinată în
stadiul „CURGERE”
Q
cap,U
forţa tăietoare asociată fisurării din eforturi principale de întindere în secţiune înclinată în
stadiul „ULTIM”
Q
asoc,F
forţa tăietoare asociată fisurării la bază din moment încovoietor, în stadiul „FISURARE”
Q
asoc,C
forţa tăietoare asociată capacităţii de rezistenţă la compresiune excentrică în stadiul
„CURGERE”
Q
asoc,U
forţa tăietoare asociată capacităţii de rezistenţă la compresiune excentrică în stadiul „ULTIM”
R
c
rezistenţa la compresiune axială
R
2
rezistenţa la eforturi principale de întindere
R
m
rezistenţa la întindere din încovoiere
R
i
rezistenţa la întindere centrică
R
t
rezistenţa la efort tangenţial în rost orizontal
H înălţimea montantului deasupra secţiunii calculate sau a şpaletului de zidărie
D lungimea secţiunii montantului sau şpaletului
λ H/D raportul dintre înălţimea şi lungimea secţiunii elementului
23


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Z distanţa de la punctul de aplicaţie al rezultantei acţiunii seismice la baza elementului
β Z/H
b grosimea secţiunii elementului
ε
0,F
e
0,F
/D excentricitate adimensională a efortului de compresiune în stadiul „FISURARE”
ε
0,C
e
0,C
/D excentricitate adimensională a efortului de compresiune în stadiul „CURGERE”
ε
0,U
e
0,U
/D excentricitate adimensională a efortului de compresiune în stadiul „ULTIM”
e
0(F, C,U)
distanţa de la centrul de greutate al secţiunii la punctul de aplicaţie a forţei axiale la baza
profilului pentru fiecare nivel
ε
F
deformaţia specifică de compresiune în stadiul „FISURARE”
ε
C
deformaţia specifică de compresiune în stadiul „CURGERE”
ε
U
deformaţia specifică de compresiune în stadiul „ULTIM”
α ε
C
/ ε
U

t grosimea tălpii pentru secţiune cu talpă
b
t
lăţimea tălpii
A
T
aria tălpii
A
i
aria inimii
t
1
, t
2
grosimea tălpilor pentru secţiuni cu două tălpi
b
t1,
b
t2
lăţimea tălpilor pentru secţiuni cu două tălpi
A
T1,
A
T2
ariile tălpilor secţiuni cu două tălpi
u, a, u
1
, a1,
u
2
,

a2,
coeficienţi adimensionali pentru caracterizarea secţiunilor cu tălpi
u=Α
Τ

i
. a=t/D, u
1

Τ1

i
, a
1
=t
1
/D, u
2

Τ2

i
, a
2
=t
2
/D,
În metoda propusă de verificare a structurilor la seism se introduc şi următoarele
notaţii în plus faţă de cele de mai sus:
Tabelul 1.3
τ
c
max
efortul tangenţial capabil maxim
τ
c
efortul tangenţial capabil
Q
cap

forţa tăietoare capabilă
G greutatea construcţiei
F forţa seismică de proiectare
c coeficientul seismic global
β
x
, β
y
coeficienţi de distribuţie a încărcărilor verticale pe cele două direcţii de calcul x şi y
α
x

y
coeficienţii globali de distribuţie a greutăţii construcţiei pe cele două direcţii de calcul x şi y

24


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
CAPITOLUL 2: STUDIU DOCUMENTAR PRIVIND
ALCĂTUIREA ŞI CALCULUL
STRUCTURILOR CU DIAFRAGME DIN
ZIDĂRIE
2.1 PROIECTAREA STRUCTURILOR DE REZISTENŢĂ CU DIAFRAGME
DIN ZIDĂRIE
2.1.1 Definirea structurilor de rezistenţă cu diafragme din zidărie portantă
În ansamblul complex al unei construcţii, structura de rezistenţă este acea parte
componentă care are rolul de a prelua toate solicitările de provenienţă mecanică,
conferidu-i astfel stabilitate şi siguranţă pe întreaga durată de timp a exploatării acesteia.
Structurile din zidărie portantă se înscriu în categoria structurilor cu diafragme,
formate dintr-un sistem de elemente verticale dezvoltate pe două direcţii, respective
diafragme, legate între ele prin planşee, astfel încăt să formeze un ansamblu spaţial.
Prin definiţie, la aceste tipuri de structuri, pereţii exteriori şi interiori sunt elemente
care transmit terenului, prin intermediul fundaţiilor, toate încărcările verticale şi orizontale
ce acţionează asupra clădirii. În afară de rolul de rezistenţă al pereţilor portanţi, ei au şi
rolul de a izola încăperile între ele şi de exterior [6], [14], [19], [22].
Un factor definitoriu pentru structurile din zidărie portantă îl reprezintă grosimea
pereţilor, ce depinde de valoarea încărcărilor, de numărul de etaje şi de exigenţele de
izolare termică, ajungându-se în multe situaţii la grosimi mari ale pereţilor ceea ce
constituie evident un important dezavantaj.
De asemenea, pereţii trebuiesc realizaţi în acelaşi plan vertical impunând aceeaşi
distribuţie a încăperilor pe toată înălţimea construcţiei, modificările în plan fiind dificil de
realizat. Totodată acest tip de structuri ne obligă la dimensiuni mici ale golurilor datorită
rezistenţelor relativ reduse ale materialelor din care se execută zidăriile.
Cu toate acestea, clădirile cu structură cu diafragme din zidărie cu un număr mic şi
mediu de etaje sunt încă foarte răspândite astăzi, având avantaje de ordin economic.
Grosimea zidurilor la aceste structuri este folosită raţional, în sensul în care grosimea
pereţilor rezultată din considerente de rezistenţă se suprapune peste grosimea necesară
pentru izolarea termică a clădirii. Materialele din care se execută aceste construcţii sunt de
cele mai multe ori materiale locale, deci avantajoase din punct de vedere al costului.

25


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
2.1.2 Norme ce se referă la proiectarea structurilor de rezistenţă cu diafragme din
zidărie
Proiectarea antiseismică a structurilor din zidărie are la bază ca de altfel totalitatea
tipurilor de structuri, normativul P100-92, „Normativ pentru proiectarea antiseismică a
construcţiilor de locuinţe, social – culturale, agrozootehnice şi industriale” [88] ce este în
vigoare la momentul de faţă. Însă în capitolul 9 „Prevederi specifice structurilor din
zidărie” din P100-92 avem o singură frază referitoare la aceste structuri cu diafragme din
zidărie ce face trimitere la prevederi şi prescripţii specifice, referindu-se în special la
„Normativ privind alcătuirea şi calculul structurilor din zidărie – indicativ P2-85” [85]. Şi
normativul P2-85 este pe cale de a fi actualizat şi înlocuit de norma „Manual de proiectare
a clădirilor cu pereţi portanţi din zidărie simplă (nearmată) – indicativ MP001-96” [84]
aprobat de MLPAT –DGT din 1996 dar nepublicat încă în Buletinul construcţilor.
Atât normativele P2-85 „Alcătuirea, calculul şi executarea structurilor din zidărie”
[85], cât şi MP001-96 „Manual de proiectare a clădirilor cu pereţi portanţi din zidărie
simplă (nearmată)” [84], cuprind în prima parte reguli privind alcătuirea de ansamblu a
construcţiilor din zidărie.
Normativul P2-85, încă în vigoare, face referire în general la structurile din zidărie
simplă, armată, mixtă şi complexă privind alcătuirea, calculul şi executarea acestora.
Normativul, elaborat înaintea lui P100-92, este depăşit din multe puncte de vedere şi de
aceea tendinţa este de înlocuire a acestuia. Norma MP001-96 reuşeşte să suplinească P2-85
doar în cazul proiectării clădirilor cu pereţi portanţi din zidărie simplă (nearmată), în
celelalte cazuri utilizându-se în continuare P2-85.
Obiectul „Manualului de proiectare a clădirilor cu pereţi portanţi din zidărie simplă
(nearmată)” îl formează calculul şi executarea structurilor din zidărie nearmată, alcătuirea
şi conformarea de ansamblu a structurilor din zidărie adoptându-se conform cu prevederile
din P2-85 şi P100-92. Referitor la calculul structural privind rezistenţa antiseismică, în
normativ s-a dezvoltat o metodologie de calcul specifică pentru elementele structurale de
tip pereţi structurali. Această metodologie tratează în special rezistenţa elementelor supuse
la solicitări compuse de compresiune excentrică şi forţă tăietoare, la care criteriul principal
de rupere s-a considerat ruperea în secţiune înclinată provocată de eforturile principale de
întindere asociată cu dechiderea rostului orizontal din compresiune excentrică .
Diferenţa esenţială dintre P2-85 şi MP001-96 este referitoare la calculul de
verificare a structurilor din zidărie la acţiuni seismice. Aşa cum se va prezenta în detaliu,
26


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
există diferenţe esenţiale între principiul pe care se bazează calculul conform P2 şi calculul
conform MP001.
De asemenea la ora actuală sunt în vigoare şi următoarele STAS-uri referitoare la
proiectarea zidăriilor: STAS 10104-83 „Construcţii de zidărie - Prevederi fundamentale
pentru calcul elementelor structurale” [77] şi STAS 10109/1-82 „Construcţii civile,
industriale şi agrozootehnice – Lucrări de zidărie – Calculul şi alcătuirea elementelor”
[78]. Primul standard stabileşte prevederile fundamentale pentru calculul la stările limită
ale elementelor structurale din zidărie la construcţiile civile, industriale, agrozootehnice
executate din cărămizi pline, cărămizi cu goluri, blocuri ceramice cu goluri verticale sau
orizontale, blocuri mici cu goluri din beton cu agregate uşoare şi blocuri mici din beton
celular autoclavizat. Cel de-al doilea stas cuprinde principiile şi metodele pentru calculul
secţiunilor elementelor de construcţii din zidărie executate din cărămizi şi blocuri de
zidărie legate cu mortar. Avem în stas referiri la materiale, la principiile fundamentale de
calcul, la caracteristicile de calcul ale zidăriei, precum şi calcul secţiunilor la stările limită
de rezistenţă şi de fisurare la diferite tipuri de solicitări.
Pentru alinierea la normele Europene de proiectare referitor la zidării în momentul
de faţă a fost elaborat un „Cod de proiectare şi execuţie a structurilor din zidărie –
prevederi pentru proiectare, comentarii pe articole, exemple de calcul” indicativ CR6 [83]
lucrare ce însă nu este încă în vigoare.
Codul Românesc pentru zidărie - CR6 - se aplică la proiectarea clădirilor şi
construcţiilor civile, sau ale părţilor acestora, realizate din zidărie simplă, zidărie armată şi
zidărie confinată. Acest cod se referă numai la cerinţele privind rezistenţa, stabilitatea,
siguranţa în exploatare şi durabilitatea structurilor. Alte cerinţe, de exemplu cele privind
izolarea termică şi acustică, nu au fost luate în considerare.
Prevederile privind execuţia lucrărilor sunt tratate în măsura în care este necesar să
se indice calitatea materialelor şi a produselor pentru construcţii şi nivelul calităţii
execuţiei pe şantier, cerute pentru respectarea ipotezelor avute în vedere la proiectare.
CR6 nu tratează cerinţele speciale relative la proiectarea antiseismică. Prevederi privind
astfel de cerinţe sunt date în Normativul P100 ,,Proiectarea structurilor în regiuni seismice”

care
completează şi este în acord cu CR6.
În CR 6 nu se dau valori numerice privind acţiunile care se iau în considerare la
proiectarea clădirilor şi construcţiilor civile. Acestea sunt prevăzute într-un cod separat
CR1, “Acţiuni asupra structurilor“. Până la intrarea în vigoare a CR1, valorile numerice
27


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
ale acţiunilor şi gruparea acestora vor fi luate în considerare conform standardelor din seria
STAS 10101.
În partea 1.1 a CR6 se dau bazele generale ale proiectării clădirilor şi construcţiilor
civile din zidărie simplă, zidărie armată şi zidărie confinată. Partea 1.1 tratează zidăria
armată la care armăturile sunt introduse pentru a asigura ductilitate, rezistenţă sau siguranţă
în exploatare. Sunt prezentate de asemenea principiile pentru proiectarea zidăriei confinate
fără a se prezenta reguli de aplicare. Regulile de aplicare urmează a fi prezentate în ghiduri
practice ce vor fi elaborate în completare la CR6.
Pentru acele tipuri de structuri neacoperite integral în CR6, pentru utilizarea unor
materiale tradiţionale în tipuri de structuri noi, pentru utilizarea unor noi tipuri de materiale
sau în cazurile în care este necesar să fie preluate acţiuni şi alte influenţe în afara unei
experienţe normale, se pot utiliza aceleaşi principii şi reguli de aplicare din acest CR, dar
acestea vor fi eventual suplimentate. Pentru toate aceste situaţii proiectarea se va face
conform unor reglementări specifice.
În partea 1.1 sunt prezentate reguli detaliate aplicabile în principal la construcţiile
curente. Din considerente practice, datorită simplificărilor adoptate, aplicarea acestor reguli
poate fi limitată. Restricţiile referitoare la modul de aplicare sunt date în text acolo unde
este necesar.
Partea 1.1 a CR 6 cuprinde următoarele:
„ Capitolul 1: Generalităţi
„ Capitolul 2: Bazele proiectării
„ Capitolul 3: Materiale
„ Capitolul 4: Durabilitatea
„ Capitolul 5: Calculul structural
„ Capitolul 6: Stările limită ultime
„ Capitolul 7: Stările limită ale exploatării normale
„ Capitolul 8: Detalii de execuţie
„ Capitolul 9: Execuţie
Partea 1.1 nu tratează:
„ rezistenţa la foc (care va fi tratată în Partea 1-2 a prezentului Cod);
„ aspecte specifice unor tipuri speciale de clădiri (de exemplu, efecte dinamice asupra
unor clădiri înalte);
„ aspecte specifice unor tipuri speciale de construcţii inginereşti (de exemplu poduri,
baraje, coşuri sau rezervoare din zidărie);
28


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
„ aspecte specifice referitoare la unele cazuri particulare de structuri (de exemplu
arce sau cupole);
„ zidărie armată cu alte materiale decât oţelul.
Alte părţi ale CR6: Partea 1-1 a CR6 va fi completată în viitor cu următoarele părţi:
„ Partea 1.2: Proiectarea structurală la foc a construcţiilor din zidărie
„ Partea 2: Proiectarea, selectarea materialelor şi execuţia zidăriei.
„ Partea 3: Metode simplificate de calcul şi reguli simple pentru structuri din
zidărie.
Un alt cod românesc ce se află în ultima fază de redactare înainte de publicarea
oficială este P100-2003(in curs de aparitie), „Cod de proiectare seismică a construcţiilor”
[89] ca revizuire a P100-92. Capitolul 8 al acestui cod intitulat „Prevederi specifice pentru
construcţii de zidărie”, cuprinde de data aceasta un număr de 28 de pagini referitoare la
acest tip de structuri, spre deosebire de P100-92 [88]. Capitolul are ca obiect definirea
cerinţelor specifice pentru construcţiile de zidărie amplasate în zone seismice, completând
prevederile generale de alcătuire din CR6. Prevederile se referă la:
„ Zidărie simplă/nearmată (ZNA)
„ Zidărie confinată (ZC)
„ Zidărie confinată şi armată în rosturi orizontale (ZCA)
„ Zidărie cu inima armată (ZUC)
Normele CR6 şi P100/2003 îşi găsesc corespondentul pe plan European în prEN
1996-1-1 EUROCODE 6 - Proiectarea structurilor din zidărie – Reguli generale pentru
structuri din zidărie (simplă) nearmată şi din zidărie armată [93], respectiv prEN 1998-1 –
EUROCODE 8 - Proiectarea structurilor la acţiuni seismice [94]. Partea 1: Reguli generale,
acţiuni seismice şi reguli pentru clădiri – cap.9. Reguli specifice pentru clădiri din zidărie
fiind o adaptare a acestora la condiţiile de la noi din ţară.
O listă a standardelor în vigoare utilizate pentru proiectarea structurilor din zidărie
[49] … [105] este prezentată mai departe cu precizări privind normele ce în curând nu-şi
vor mai păstra valabilitatea:

STANDARDE:
STAS 456-73 - Cărămizi de construcţie din argilă arsă. Reguli şi metode
pentru
verificarea calităţii
STAS 457-86 - Cărămizi ceramice pline
29


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
SR EN 679:1996 - Determinarea rezistenţei la compresiune a betonului celular
autoclavizat
STAS 1030-85 - Mortare de zidărie şi tencuială. Clasificare şi condiţii tehnice
STAS 2643-80 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuială. Metode de încercare
STAS 5089-71 - Produse din piatră naturală pentru construcţii. Terminologie
STAS 5185/1-86 - Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale. Condiţii tehnice
de calitate
STAS 5185/2-86 - Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale. Forme şi
dimensiuni
STAS 6029-89 - Blocuri mici din beton cu agregate uşoare
STAS 6200/2-81 - Piatră naturală pentru construcţii. Prescripţii generale pentru
încercări mecanice
STAS 8560-86 - Blocuri ceramice cu goluri orizontale
STAS 10833-80 - Beton celular atoclavizat. Elemente nearmate
SR EN 10088 - Oţeluri inoxidabile
STAS 10100/0-75 - Principii de verificare a siguranţei construcţiilor
STAS 10101/0-75 - Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor
STAS 10101/1-78 - Acţiuni în construcţii. Greutăţi tehnice şi încărcări permanente
STAS 10101/2-75 - Acţiuni în construcţii. Încărcări datorită procesului de exploatare
STAS 10101/0A-77 - Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru
construcţii civile şi industriale
STAS 10101/2A1-87 - Acţiuni în construcţii. Încărcări tehnologice din exploatare
pentru construcţii civile, industriale şi agrozootehnice
STAS 10101/20-90 - Acţiuni în construcţii. Încărcări date de vânt
STAS 10101/21-92 - Acţiuni în construcţii. Încărcări date de zăpadă
STAS 10101/23-75 - Acţiuni în construcţii. Încărcări date de temperatura exterioară
STAS 10101/23A-78 - Acţiuni în construcţii. Încărcări date de temperaturi exterioare
în construcţii civile şi industriale
STAS 10107/0-90 - Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton, beton
armat şi beton precomprimat
STAS 10107/1-90 - Planşee din beton armat şi beton precomprimat. Prescripţii
generale de proiectare
STAS 10107/2-92 - Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi beton
precomprimat. Prescripţii de calcul şi alcătuire
30


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
STAS 10107/3-90 - Planşee cu nervuri dese din beton armat şi beton precomprimat.
Prescripţii de proiectare
STAS 10107/4-90 - Planşee casetate din beton armat. Prescripţii de proiectare
STAS 10104/83 - Construcţii din zidărie. Prevederi fundamentale pentru calculul
elementelor sructurale
STAS 10109/1-82 - Lucrări de zidărie. Calculul şi alcătuirea elementelor
Referitor la aplicarea în continuare a STAS 10104/83 şi STAS 10109/1-82 se face
precizarea că acestea pot fi înlocuite integral de prevederile din CR6, astfel ca îşi pot înceta
valabilitatea după emiterea ordinului de publicare a CR6.

NORMATIVE ŞI INSTRUCŢIUNI
C 14/1-94 - Ghid pentru utilizarea blocurilor mici de zidărie din beton cu agregate
grele, BZG 290x240x188 mm (B.C.nr. 11/94)
C 17-82 - Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie
şi tencuială (B.C. nr.1/83; 4/85;6/88)
NE 012-99 - Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi
beton precomprimat. Partea A: Beton şi beton armat (B.C. nr.8,9,10/99)
ST 009-96 - Specificaţie tehnică privind cerinţe şi criterii de performanţă pentru
produse din oţel utilizate ca armături în structuri din beton (B.C. nr.11.97).
MP 001-96 - Manual de proiectare a clădirilor cu pereţi portanţi din zidărie simplă.
P2-85 - Normativ privind alcătuirea, calculul şi executarea structurilor din zidărie

Referitor la aplicarea Normativului P2-85 se face precizarea ca rămân încă valabile,
în măsura în care unele prevederi nu contrazic prevederile CR6, până la revizuirea
normativului P100 şi până la elaborararea ghidurilor de aplicare a codului CR6 următoarele
capitole:


„ cap. 3 - Alcătuirea structurilor de rezistenţă
„ cap. 4 - Pereţi structurali
„ cap. 5 - Alcătuirea planşeelor
„ cap. 6 - Alcătuirea infrastructurii
„ cap. 7 - Prevederi suplimentare pentru alcătuirea structurilor din zidărie portantă
amplasate pe terenuri slabe şi pe pământuri contractile
31


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
„ cap. 8 - Alcătuirea şi ancorarea elementelor nestructurale
Pentru reglementările la care se fac trimiteri în textul acestor capitole se vor folosi
ediţiile cele mai recente ale acestora.

STANDARDE EUROPENE
prEN 1990 – EUROCODE 0 – Bazele proiectării structurilor
prEN 1991 – EUROCODE 1 - Acţiuni în construcţii
prEN 1992-1 – EUROCODE 2 – Proiectarea structurilor din beton
prEN 1996-1-1 – EUROCODE 6 - Proiectarea structurilor din zidărie – Reguli
generale pentru structuri din zidărie (simplă) nearmată şi din zidărie armată
prEN 1998-1 – EUROCODE 8 - Proiectarea structurilor la acţiuni seismice. Partea
1: Reguli generale, acţiuni seismice şi reguli pentru clădiri – cap. 9. Reguli
specifice pentru clădiri din zidărie
EN 998-2 - Mortare de uz general cu compoziţie prescrisă
EN 771-1 - Corpuri de zidărie ceramice
EN 771-2 - Corpuri de zidărie din silico calcar
EN 771-3 - Corpuri de zidărie din beton (cu agregate obişnuite sau uşoare)
EN 771-4 - Corpuri de zidărie din beton celular autoclavizat
EN 771-5 - Corpuri de zidărie din piatră artificială
EN 771-6 - Corpuri de zidărie din piatră cioplită
EN 1052-1 - Determinarea rezistenţelor la compresiune ale zidăriei
EN 1052-3 - Determinarea rezistenţelor la forfecare ale zidăriei
prEN 1052-5 - Determinarea rezisţentelor de aderenţă la încovoiere
EN 1015-11 - Determinarea rezisţentelor la compresiune ale zidăriei


2.1.3 Prevederile normelor actuale privind alcătuirea şi conformarea de ansamblu a
structurilor de rezistenţă cu pereţi portanţi din zidărie
Normativul P2-85 şi preluând după acesta MP001-96 arată că proiectarea
antiseismică a structurilor cu diafragme din zidărie portantă urmăreşte să realizeze:
„ Conformarea generală favorabilă a construcţiei;
„ Asigurarea unei rigidităţi suficiente la deplasări laterale în măsură să limiteze la
valori admisibile atât deplasările absolute cât şi cele relative;
32


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
„ Obţinerea unui mecanism structural favorabil de disipare a energiei sub acţiuni
seismice.
Pentru obţinerea unui mecanism structural favorabil de disipare a energiei sub
acţiuni seismice, una dintre condiţii este evitarea ruperilor premature cu caracter casant,
fenomen posibil în cazul structurilor de rezistenţă cu diafragme din zidărie portantă.
Privind alcătuirea de ansamblu a construcţiilor din zidărie, prescripţiile din P100-92
sunt preluate şi adaptate în normative specifice pentru structurile din zidărie. Alcătuirea de
ansamblu a construcţiilor potrivit P100-92 se referă la forma în plan şi în elevaţie a
construcţiilor, măsuri pentru limitarea maselor construcţiilor, prevederi generale de
alcătuire a structurilor de rezistenţă, rosturi antiseismice şi măsuri privind elemente şi
subansamble nestructurale.
Având în vedere performanţele slabe la acţiuni seismice ale structurilor din zidărie
nearmată, domeniul de aplicabilitate al acestora se limitează la construcţii cu regim de
înălţime redus, amplasate în zone cu intensitate seismică redusă (tabelul 2.1).
Tabelul 2.1
Cazul planşeelor cu rol de
diafragmă orizontală
Cazul planşeelor fără rol de
diafragmă orizontală
Zona
seismică
P100-92
Grad
seismic
echivalent
Coeficient K
s

Numărul
maxim de
nivele al
clădirii
Înălţimea
maximă a
clădirii
Numărul
maxim de
nivele al
clădirii
Înălţimea
maximă a
clădirii
A 9 0,32 - - - -
B 8 ½ 0,25 - - - -
C 8 0,20 P+1E 6,0 P 3,5
D 7 ½ 0,16 P+1E 6,0 P 3,5
E 7 0,12 P+1E 6,0 P 3,5
F 6 0,08 P+4E 15,0 P+1E 6,0
Împărţirea teritoriului României în zone seismice de calcul din punct de vedere a
valorii coeficienţilor k
s
este dată în normativul P100-92 [88]. Se observă că în zonele
seismice de calcul A şi B este interzisă realizarea de construcţii din zidărie simplă
(nearmată).
Înălţimea clădirii se consideră de la nivelul superior al soclului, respectiv al
planşeului peste subsol, până la nivelul superior al planşeului peste ultimul nivel. În cazul
în care nivelul planşeului peste susbol depăşeşte cu 1,50 m nivelul trotuarului subsolul se
numără ca nivel. În cazul terenului în pantă se consideră înălţimea medie dintre trotuar şi
planşeul susbolului. În cazurile în care ultimul nivel are o înălţime mai mică de 3 m şi
33


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
acoperă mai puţin de 25 % din suprafaţa construită, aceasta nu se numără ca nivel şi nu se
consideră la stabilirea înălţimii clădirii.
Planşeele acestor clădiri trebuiesc de regulă realizate din beton armat monolit sau
din elemente prefabricate monolitizate, pentru realizarea efectului de diafragmă pe fiecare
nivel al clădirii.
Funcţie de rolul pe care îl îndeplinesc în clădire pereţii din zidărie pot fi:
„ pereţi structurali portanţi cu rolul de a prelua sarcini verticale şi orizontale;
„ pereţi structurali de contravântuire cu rolul de a prelua sarcinile orizontale şi
greutatea lor proprie;
„ pereţi nestructurali ce îndeplinesc numai un rol de compartimentare a volumului
clădirii; greutatea lor este preluată prin intermediul planşeelor de pereţi structurali
portanţi.
În cadrul fiecărei categorii de mai sus vor fi preferate structurile având pereţi
structurali portanţi pe ambele direcţii ortogonale ale clădirii. Funcţie de rolul pe care îl
îndeplinesc în clădire pereţii din zidărie pot fi: pereţi structurali portanţi cu rol de a prelua
încărcări verticale şi orizontale, pereţi structurali de contravântuire cu rol de a prelua
încărcările orizontale şi greutatea lor proprie şi pereţi nestructurali ce îndeplinesc numai rol
de compartimentare. Distanţele maxime admise între pereţii structurali, pentru fiecare din
cele două direcţii în funcţie de tipul planşeului, gradul de protecţie antiseismică şi înălţime
Tipurile de planşee a, b, c, d sunt definite conform normativului P2-85 după cum
urmează:
„ tip a) – planşee de beton armat monolit sau din elemente prefabricate cu
suprabetonare continuă de minimum 4cm grosime
„ tip b) – planşee din panouri sau semipanouri prefabricate din beton armat, îmbinate
pe toate patru laturile cu bare sudate sau bucle şi prin monolitizare
„ tip c) – planşee din beton de tip fâşie având bare sau bucle de legătură la extremităţi
„ tip d) – planşee prefabricate de tip grinzişoare din beton armat şi corpuri de
umplutură, fără suprabetonare sau fâşii fără bare sau bucle de legătură.
Structurile din zidărie portantă trebuie concepute ca sisteme spaţiale, alcătuite din
pereţi dispuşi de regulă după două direcţii ortogonale şi diafragme (şaibe) orizontale
realizate de planşeele clădirilor. Se vor alege de preferinţă construcţii cu forme în plan
regulate, compacte şi simetrice din punctul de vedere al distribuţiei în plan a maselor,
rigidităţilor şi capacităţilor de rezistenţă ale elementelor structurale, în vederea limitării
efectelor defavorabile de torsiune generală provocate de acţiunea seismică. În vederea
34


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
obţinerii unei comportări corespunzătoare a structurilor sub acţiunea seismică se va urmări
asigurarea unei variaţii cât mai uniforme pe verticală a rigidităţilor şi capacităţilor de
rezistenţă atât a ansamblului structurii cât şi a elementelor structurale componente. Se vor
evita alcătuiri structurale cu rigidităţi şi capacităţi de rezistenţă mai reduse la un nivel
inferior faţă de cele superioare. Clădirile cu forme neregulate în plan, de exemplu cele în
formă de L, T, U, precum şi cele cu zone având înălţimi, mase şi rigidităţi diferite, se vor
separa prin rosturi în tronsoane de forme apropiate de dreptunghi.
Alcătuirea planşeelor va asigura de regulă realizarea unor şaibe (diafragme)
orizontale cât mai rigide pentru asigurarea conlucrării spaţiale a elementelor structurale sub
acţiunea sarcinilor seismice. În vederea asigurării rigidităţii planşeelor în planul lor,
legătura planşeelor cu pereţii structurali se va realiza prin centuri de beton armat. Planşeele
de beton armat monolit sunt cele mai indicate pentru stucturile din zidărie portantă
amplasate în zone seismice.
În cazul în care alcătuirea constructivă a planşeelor nu conduce la realizarea unor
şaibe orizontale rigide, repartiţia sarcinilor orizontale seismice la elementele verticale
structurale se va face ţinând seama de deformabilitatea planşeelor.
Infrastructura va fi alcătuită astfel încât să formeze un sistem rigid, capabil să
transmită la teren încărcările gravitaţionale ale clădirii şi să reziste la solicitările provenite
din mişcările seismice ale terenului.
Capacitatea de rezistenţă a elementelor structurale din zidărie se poate spori după
necesităţi prin prevederea de materiale (cărămidă sau bloc şi mortare) de mărci superioare
sau prin îngroşarea unor pereţi structurali în limite raţionale.
Grosimea pereţilor portanţi, interiori şi exteriori, se va determina prin calcul din
condiţii de rezistenţă şi stabilitate. Grosimea minimă a pereţilor portanţi va fi de o
cărămidă sau un bloc de 24 cm. Grosimea pereţilor portanţi va trebui să corespundă şi
condiţiilor de izolare termică şi evitare a formării condensului determinate funcţie de zona
climatică în care se amplasează construcţia, izolare fonică şi prevenire a incendiilor şi a
efectelor acestora. În cazul în care grosimea pereţilor dimensionată în condiţii de rezistenţă
şi stabilitate nu satisface condiţiile de mai sus, proiectantul poate prevede: mărirea grosimii
pereţilor sau adoptarea unor soluţii constructive utilizând pereţi portanţi din cărămidă în
combinaţie cu materiale eficiente izolante termic, fonic, etc.
Înălţimea de nivel definită ca dimensiunea structurală între două planşee nu va
depăşi de 16 ori grosimea peretelui, cu excepţia pereţilor de 1/2 cărămidă şi a celor
rigidizaţi prin stâlpişori şi centuri intermediare din beton armat.
35


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Pereţii de contravântuire vor respecta condiţiile privind grosimea în mod identic cu
cei portanţi. Pereţii de contravîntuire trebuie să fie plani şi coplanari pe toată înălţimea
construcţiei. La clădirile de tip bară cu pereţi de contravântuire transversali, se va urmări ca
aceştia să lege între ele faţadele opuse. Pereţii de contravântuire se vor executa
concomitent cu pereţii portanţi ortogonali, asigurându-se legătura între pereţi prin ţesere
sau prin stâlpişori de beton armat înglobaţi în zidărie.
Golurile mari (pentru ferestre, uşi, etc) din pereţii structurali se vor amplasa şi
dimensiona astfel ca plinurile dintre ele să satisfacă condiţiile necesare de rezistenţă şi
stabilitate sub acţiunea încărcărilor verticale şi orizontale.
Pentru utilizarea cărămizilor şi blocurilor ceramice la zidăriile portante ale
clădirilor trebuie să se respecte raportul de ţesere la punerea în operă. Raportul de ţesere se
exprimă prin raportul dintre lungimea de suprapunere a două cărămizi sau blocuri (l) şi
înălţimea cărămizii (h). Valoarea recomandată a acestui raport este: l/h ≥ 0,8 iar valoarea
minimă: l/h = 0,4. Lungimea de suprapunere va fi cel puţin 1/4 din lungimea cărămizii sau
blocului.
Tipul de cărămidă sau bloc se alege în funcţie de condiţiile de rezistenţă şi
stabilitate, de gradul de protecţie antiseismică, de gradul de protecţie termică, de
economisirea combustibilului în exploatare, reducerea manoperei pe şantier, consumului
de ciment, reducerea greutăţii construcţiei, etc.
Codul în curs de aprobare P100-2003 specifică, ca recomandare, faptul că utilizarea
structurilor din zidărie simplă să fie evitată. Se pot proiecta clădiri de zidărie simplă dacă
structura este regulată, cu pereţi deşi în sistem fagure şi înălţimea nivelului sub 3,0m.
Ţinând cont şi de noua zonare teritoriului ţării în zone seismice precizează regimul de
înălţime admis pentru construcţii din zidărie simplă este :
„ În zonele A şi B n = 1 (P)
„ În zonele C, D, E şi F n ≤ 2 (P+1E)
„ În zona G n ≤ 3 (P+2E)
Regimul de înălţime maxim admis la structuri din zidărie confinată, zidărie armată
şi confinată şi la zidăria cu inimă armată este :

„ În zonele A şi B n ≤ 2 (P+1E)
„ În zonele C şiD ≤ 3 (P+2E)
„ În zonele E şi F n ≤ 4 (P+3E)
„ În zona G n ≤ 5 (P+4E)
36


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Alte reguli de alcătuire cuprinse în P100-2003 prevăd că structurile de zidărie vor fi
astfel alcătuite încât să realizeze o structură spaţială alcătuită din :
„ Pereţi structurali dispuşi pe cel puţin două direcţii ortogonale ;
„ Planşee care de regulă formează şaibă rigidă în plan orizontal ;
Legăturile dintre pereţii structurali se realizează prin :
„ Ţesere la colţuri, intersecţii şi ramificaţii şi armături în rosturile orizontale ;
„ Stâlpişori de beton armat plasaţi la colţuri, intersecţii şi ramificaţii.
Legăturile dintre pereţi şi planşee se realizează prin :
„ Centuri de beton armat turnate pe toţi pereţii la zidăria nearmată ;
„ Înglobarea armăturilor din stâlpişori în centuri la zidăria confinată:
„ Înglobarea armăturilor din stratul median în centuri la zidăria cu inimă plină.
Pereţii structurali care alcătuiesc o structură de zidărie sunt de două categorii:
„ pereţi izolaţi (montanţi), cu schema statică de consolă;
„ pereţi cuplaţi (cu goluri de uşi şi/sau ferestre) constituiţi din montanţi legaţi între ei,
la nivelul fiecărui planşeu, prin grinzi de cuplare de beton armat.
Structurile construcţiilor etajate curente de zidărie, se clasifică în funcţie de
distanţele maxime între pereţii structurali şi de aria maximă a celulei formată de pereţii
dispuşi pe cele două direcţii principale, în două categorii:
„ structuri cu pereţi deşi (sistem fagure), cu înălţimea de nivel ≤ 3,20 m având
distanţele maxime între pereţi, pe cele două direcţii principale ≤ 5,00 m şi aria
celulei formată de pereţii de pe cele două direcţii principale ≤ 25,0 m
2
.
„ structuri cu pereţi rari (sistem celular), cu înălţimea de nivel ≤ 4,00 m, având distanţele maxime între pereţi, pe cele două
direcţii principale ≤ 9,00 m şi aria celulei formată de pereţii de pe cele două direcţii principale ≤ 75 m
2
.
Următoarele categorii de planşee sunt considerate rigide în plan orizontal:
„ planşee de beton armat monolit sau din predale cu suprabetonare continuă cu
grosime ≥ 6 cm, armată cu plasă de oţel beton cu aria ≥ 2,00 cm
2
/m;
„ planşee din panouri sau semipanouri prefabricate din beton armat îmbinate pe
contur prin piese metalice sudate, bucle de oţel beton şi beton de monolitizare;
„ planşee executate din prefabricate de tip fâşie, cu bucle sau bare de legătură la
extremităţi şi cu suprabetonare continuă cu grosime ≥ 6 cm, armată cu plasă din
oţel beton cu aria ≥ 2,00 cm
2
/m.
Următoarele categorii de planşee sunt considerate fără rigiditate în plan orizontal:
„ planşee din fâşii prefabricate cu bucle sau bare de legătură la extremităţi, fără
suprabetonare armată sau cu şapă nearmată cu grosimea ≤ 3,0 cm;
37


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
„ planşee din prefabricate de mici dimensiuni, cu suprabetonare armată;
„ planşee din lemn.
Planşeele fără rigiditate în plan orizontal nu sunt acceptate pentru zonele A÷F.
Planşeele fără rigiditate în plan orizontal pot fi folosite numai pentru:
„ toate planşeele construcţiilor cu maximum trei niveluri (P+2E) din clasele de
importanţă III şi IV; în zona seismică G;
„ planşeul peste ultimul nivel al construcţiilor cu maximum două niveluri (P+1E), din
clasa de importanţă IV, situate în zonele seismice E şi F.
Faţa superioară a planşeului va avea, de regulă, aceeaşi cotă de nivel pe toată
suprafaţa construcţiei. În mod excepţional, pot fi acceptate decalări ale feţei superioare a
planşeului mai mici decât înălţimea curentă a centurilor (20÷30 cm).
Fundaţiile pereţilor structurali vor fi de tip „talpă continuă” . Tălpile de fundaţie pot
fi realizate, în funcţie de mărimea eforturilor şi de natura terenului de fundare, din beton
simplu sau din beton armat [21].
În cazul construcţiilor fără subsol, soclul şi fundaţiile vor fi de regulă axate faţă de
pereţii structurali. Lăţimea soclului va fi cel puţin egală cu grosimea peretelui de la parter,
se admite o retragere de maximum 5 cm a feţei exterioare a soclului în raport cu planul
zidăriei de la parter. Soclul se va executa, de regulă, din beton armat.

38


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
2.2 ÎNTĂRIREA PEREŢILOR STRUCTURALI DIN ZIDĂRIE
2.2.1 Întărirea pereţilor structurali din zidărie conform prescripţiilor de proiectare
de la noi din ţară
Aşa cum s-a arătat, normativul MP001-96 [84] face referire doar la cazul pereţilor
structurali din zidărie simplă (nearmată), de aceea întărirea zidăriilor se abordează conform
normativului P2-85 [85]. Întărirea cu centuri de beton armat, fiind obligatorie indiferent de
tipul de structură din zidărie, este tratată şi în MP001-96 fiind preluată cu foarte mici
modificări din P2-85.
Comportarea pereţilor structurali din zidărie supuşi la acţiunea combinată a
sarcinilor verticale (gravitaţionale) şi orizontale (vânt, seismice), conform P2-85, poate fi
îmbunătăţită prin înglobarea în zidărie de:
„ stâlpişori din beton armat;
„ centuri din beton armat;
„ armături distribuite în rosturile orizontale de zidărie şi asigurarea conlucrării
acestora cu zidăria.
Zidăria întărită cu stâlpişori de beton armat poartă denumirea de zidărie
complexă. De asemenea se mai utilizează noţiunea de zidărie înrămată (sau
confinată), pentru zidăria întărită cu stâlpişori şi centuri de beton armat pe contur.
Stâlpişorii se prevăd pentru sporirea capacităţii portante şi a stabilităţii
pereţilor la încărcări verticale şi deopotrivă pentru sporirea capacităţii portante a
pereţilor structurali la acţiunea combinată a sarcinilor verticale (gravitaţionale) şi
orizontale (vânt, seism).
Dispunerea stâlpişorilor pentru sporirea capacităţii portante şi a stabilităţii pereţilor
la încărcări verticale se face în pereţii structurali cu încărcări mari, a căror grosime nu
poate fi mărită din motive tehnice, funcţionale sau economice, şi în plinurile de zidărie care
nu respectă dimensiunile minime impuse de normative.
De asemenea se dispun pentru rigidizarea pereţilor înalţi formând împreună cu
centurile intermediare o reţea astfel încât suprafaţa de zidărie încadrată să nu depăşească
anumite valori funcţie de zona seismică de calcul.
Pentru sporirea capacităţii portante la acţiunea combinată a sarcinilor verticale şi
orizontale se întăresc pereţii cu stâlpişori şi centuri de beton armat, obţinându-se practic
panouri de zidărie înrămată pe contur (confinată). Efectele avantajoase a înrămării zidăriei
se obţin la panouri cu raportul dintre lungime şi lăţime cuprinse între 1,0...2,0.
39


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
La nivelul planşeelor stâlpişorii vor fi legaţi monolit cu centurile din beton armat şi
de asemenea vor fi ancoraţi în infrastructură. La construcţiile cu subsol în cazul în care se
prevăd centuri atât la partea superioară cât şi la partea inferioară a pereţilor subsolului,
stâlpişorii se vor prelungi până la nivelul centurii inferioare.
Centurile de beton armat de la nivelul planşeelor se vor prevedea în mod
obligatoriu în pereţii structurali din zidărie la nivelul fiecărui planşeu al clădirii. Ele
vor alcătui o reţea închisă şi continuă pe toată suprafaţa nivelelor construcţiei.
Centurile trebuie să asigure:
„ transmiterea directă a sarcinilor gravitaţionale din planşeele clădirii la pereţii
structurali şi de la nivelurile superioare la cele inferioare ale acestora;
„ transmiterea forţelor de inerţie (ce apar la nivelul planşeelor ca răspuns al clădirii la
mişcările seismice) la pereţii structurali;
„ preluarea eforturilor de întindere ce apar în pereţii structurali sub acţiunea sarcinilor
orizontale seismice, efectul tasărilor neuniforme sau al variaţiilor de temperatură.
„ De asemenea, prin conlucrarea cu planşeele clădirii, centurile participă la preluarea
eforturilor de întindere sau compresiune ce apar în şaiba orizontală, formată de
planşee, solicitată în planul ei de forţe de inerţie seismice.
Armarea zidăriei se obţine prin introducerea unor armături în rosturile orizontale
şi/sau verticale de mortar, după anumite reguli de alcătuire.
Zidăria armată constituie deci o tehnologie constructivă, al cărei avantaj privind
răspunsul bun la solicitări ciclice (aplicate în planul elementelor de construcţie) o
recomandă pentru utilizarea la construcţii amplasate în zone seismice, sau la elemente de
construcţie supuse şocurilor, vibraţiilor, sau solicitărilor de întindere.
Zidăria armată poate fi alcătuită prin armarea rosturilor din mortar la zidăria
obişnuită din cărămidă plină, la cea din cărămidă cu goluri, sau la cea din blocuri ceramice
(sau din beton), iar modul de alcătuire al acesteia trebuie să asigure conlucrarea dintre
zidărie şi armătura din rosturi la preluarea eforturilor.
Dezvoltarea tehnicii zidăriei armate a interesat în special ţările afectate de frecvente
mişcări seismice. Sub efectul acestor solicitări structurile sunt supuse la încovoiere şi tăiere
(forfecare), funcţie de orientarea faţă de unda de şoc. Dacă nu sunt armate, ele nu sunt în
general capabile să preia solicitările dinamice la care sunt supuse.
Armarea zidăriei este foarte sumar tratată în normativele româneşti până la apariţia
CR6 şi P100/2003. Această tehnică este utilizată de ceva vreme şi la scară largă în alte ţări
40


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
europene, dar la noi ea nu se utilizează decât în foarte mică măsură şi de aceea nici
prevederi de alcătuire şi calcul nu există.
Normativul P2-85 arată că armăturile distribuite din rosturile orizontale
se pot prevedea doar pentru asigurarea unor legături suplimentare în
vederea conlucrării pereţilor structurali ortogonali care se
intersectează şi de asemenea pentru preluarea eforturilor principale de
întindere ce apar în pereţii structurali solicitaţi simultan de sarcini
verticale şi orizontale.
Pentru asigurarea conclucrării pereţilor ortogonali care se intersectează va fi
prevăzută armarea în rosturile orizontale la colţurile şi ramificaţiile exterioare, în cazul în
care nu sunt prevăzuţi stîlpişori din beton armat, la clădirile cu înălţimea mai mare de 6,00
m proiectate în zona E şi la cele cu înălţimea maximă 6,00 m proiectate pentru zonele C şi
D. Armarea se va face cu bare din oţel OB 37 de regulă 2 φ 6/60 cm. Armăturile se dispun
în treimile exterioare ale grosimii zidului, cu o acoperire laterală de minimum 4cm (figura
2.1).
1
2
>4 >4


Detaliu de armare
6
0

Elevaţie
Fig. 2.1 – Poziţia armăturilor în zidărie
Lungimea pe orizontală a colţului sau ramificaţiei sau până la marginea golului,
când acesta este situat mai aproape de 1,00 m de colţ sau ramificaţie (figura 2.2).
41


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Ø6
3
0
2Ø6
30
1
0
0
100
100
2Ø6
30
1
0
0
sau pana
la gol
100 100
2Ø6

Fig. 2.2 – Armarea colţurilor şi ramificaţiilor
Normativul nu cuprinde prescripţii privind alcătuirea şi calculul pereţilor din
zidărie armaţi cu armături verticale sau orizontale distribuite în toată masa peretelui.
Introducerea codului de proiectare seismică a structurilor P100-2003 aduce cu sine
şi modificarea unor prescripţii pentru întărirea structurilor în zone seismice din care redăm
în continuare pe cele mai importante.
La construcţii cu pereţi structurali de zidărie nearmată (ZNA) se vor prevedea
centuri de beton armat în planul pereţilor, la toate planşeele inclusiv cel peste ultimul nivel
locuibil, în cadrul construcţiilor cu pod necirculabil. Înălţimea minimă a centurilor va fi
egală cu grosimea plăcii planşeului, pentru pereţii interiori, şi cu dublul acesteia pentru
pereţii de contur.
Pentru construcţii cu pereţi structurali de zidărie confinată (ZC) dimensiunile
secţiunii transversale şi armarea longitudinală şi transversală ale stâlpişorilor şi centurilor
se stabilesc, prin calcul, ţinând seama de efectele încărcărilor verticale şi al forţelor
seismice de proiectare şi vor fi prevăzuţi la exterior cu protecţie termică pentru evitarea
punţilor termice.
Stâlpişorii de beton armat vor fi prevăzuţi în următoarele poziţii:
„ la capetele libere ale fiecărui perete;
„ de ambele părţi ale oricărui gol cu o suprafaţă ≥ 1,5 m
2
;
„ la toate colţurile de pe conturul construcţiei;
„ în lungul peretelui astfel încât distanţa între stâlpişori să nu depăşească 4,0m;
„ la intersecţiile pereţilor, dacă cel mai apropiat stâlpişor dispus prin regulile de mai
sus se află la o distanţă mai mare de 1,5m;
„ în toţi şpaleţii care nu au lungimea minimă necesară
42


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Stâlpişorii vor fi executaţi pe toată înălţimea construcţiei iar secţiunea transversală
a stâlpişorilor va respecta următoarele condiţii:
„ aria secţiunii transversale ≥ 625 cm
2
- 25 x 25 cm;
„ latura minimă ≥ 25 cm.
„ procentul minim de armare longitudinală va fi 1% pentru zonele seismice A÷D şi
0,8% pentru zonele seismice E÷G;
„ diametrul barelor longitudinale va fi ≥ 12 mm;
„ armarea transversală ≥ φ6/10 cm pe lungimea de înnădire prin suprapunere a
armăturilor longitudinale.
Barele longitudinale ale stâlpişorilor de la ultimul nivel vor fi ancorate în centurile
ultimului nivel iar înnădirile barelor longitudinale din stâlpişori se vor face prin
suprapunere, fără cârlige, pe o lungime de 50 φ; în secţiunea de la bază, suprapunerea
barelor longitudinale cu mustăţile din infrastructură se va face pe o lungime de 60 φ.
Centurile vor fi prevăzute în următoarele cazuri:
„ la nivelul fiecărui planşeu al construcţiei, inclusiv în cazul în care ultimul planşeu
este realizat din grinzi şi podină de lemn conform;
„ în poziţie intermediară, la construcţiile etajate cu pereţi rari (sistem celular) şi la
construcţiile tip „sală/hală” ai căror pereţi structurali au înălţimea > 3.20 m în
zonele seismice A - D sau > 4,00 m –în zonele seismice E - G.
Centurile vor fi continuie pe toată lungimea peretelui şi vor alcătui contururi
închise. La colţurile, intersecţiile şi ramificaţiile pereţilor structurali se va asigura legătura
monolită a centurilor amplasate pe cele două direcţii iar continuitatea armăturilor va fi
realizată prin ancorarea barelor longitudinale în centurile perpendiculare pe o lungime de
cel puţin 60 φ.
Centurile de la nivelul planşeelor curente şi de acoperiş ale construcţiilor din zonele
seismice A - D nu vor fi întrerupte de goluri. Pentru construcţiile din zonele seismice E - G
se acceptă să se întrerupă centura planşeului curent, în dreptul casei scării, cu condiţia să se
prevadă doi stâlpişori de beton armat la marginea golului şi buiandrug la podestul
intermediar legat de cei doi stâlpişori. Se poate întrerupe şi centura zidului de la mansardă
în dreptul lucarnelor, cu condiţia să se prevadă doi stâlpişori de beton armat monolit la
marginea golului cu armăturile longitudinale ancorate corespunzător în centura planşeului
inferior şi centuri peste parapetul de zidărie al ferestrei, legată de cei doi stâlpişori.
Secţiunea transversală a centurilor va respecta următoarele condiţii minimale:
„ aria secţiunii transversale ≥ 500 cm
2
-25 x 20 cm;
43


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
„ lăţimea minimă ≥ 25 cm dar ≥ 2/3 din grosimea peretelui;
„ înălţimea minimă 20 cm.
Armarea centurilor va respecta următoarele condiţii:
„ procentul minim de armare longitudinală va fi 1% pentru zonele seismice A - D şi
0,8% pentru zonele seimice E - G.
„ diametrul barelor longitudinale va fi ≥ 10 mm;
„ armarea transversală ≥ φ 6/15 cm în câmp curent şi ≥ φ 6/10 cm pe lungimea de
înnădire prin suprapunere a armăturilor longitudinale.
Înnădirile barelor longitudinale din centuri se vor face prin suprapunere, fără
cârlige, pe o lungime de 60 φ. Secţiunile de înnădire vor fi decalate cu cel puţin 1,00 m iar
într-o secţiune se vor înnădi cel mult 50% din barele centurii.

2.2.2 Soluţii de armare a pereţilor structurali din zidărie utilizate la noi în ţară
În literatura de specialitate de la noi din ţară apar şi alte soluţii de alcătuire a
zidăriei armate faţă de cele din normativ. În lucrări ale autorilor români [6]; [14]; [19];
[22], apar diferite detalii constructive pentru zidăria armată atât longitudinal cât şi
transversal.
Elementele de zidărie pot fi elemente plane (pereţi), sau liniare (stâlpi) şi în funcţie
de poziţia rosturilor de mortar în care se amplasează armăturile zidăria poate fi:
„ zidărie armată transversal - cu armătura dispusă în rosturile orizontale ale zidăriei;
„ zidărie armată longitudinal - cu armătură dispusă în rosturile verticale ale zidăriei
(sau la exteriorul elementelor din zidărie).
Zidăria armată transversal se realizează prin înglobarea unor armături sub formă
de plase, carcase, sau bare independente în rosturile orizontale de mortar, respectând
anumite reguli de alcătuire (referitoare la grosimea rosturilor de mortar, la diametrul
armăturilor utilizate, la distanţele la care se amplasează aceste armături şi la protecţia
armăturilor împotriva coroziunii).
Prezenţa armăturii în rosturile orizontale ale zidăriei conduce la creşterea capacităţii
portante a acesteia, atât la solicitări de întindere şi forfecare cât şi la solicitarea de
compresiune, prin efectul de împiedicare (de reţinere) a deformaţiei transversale a
elementului comprimat de către armătura din rostul orizontal (antrenată în deformaţie
prin aderenţa mortarului).
44


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
12
2
2
4
4
Ømax=8
2
2
12 8
Ømax=4

Fig. 2.3 – Diametrul armăturii din rosturile orizontale

Pentru ca această conlucrare să fie îndeplinită este necesar ca armătura să fie
înglobată complet în stratul de mortar, fără a ajunge în contact cu piatra de zidărie
(cărămida), iar pentru o grosime uzuală a rostului orizontal de mortar de 12 mm această
condiţie duce la limitarea superioară a diametrului armăturilor utilizate la (fig. 2.3):
ƒ φ
max
= 4 mm - pentru plase sudate;
ƒ φ
max
= 8 mm - pentru bare independente (sau carcase la care armăturile nu se
suprapun).
Armarea transversală a zidăriei se poate face în mai multe moduri. Astfel la pereţii din zidărie armarea în rosturi poate fi cu
plase sau grătare din sârmă (fig. 2.4a), legate sau sudate, alcătuite din sârmă cu diametrul de (3...4) mm sau cu carcase de armătură sub
formă de “scară” (fig. 2.4b) sau de “pieptene” (fig. 2.4c), legate sau sudate de bare dispuse în lungul rostului.
În cazul pereţilor din zidărie armarea transversală se poate face în toate rosturile
orizontale (la pereţi puternic solicitaţi) sau în rosturi distanţate pe verticală la maximum 5
rânduri de cărămidă şi mortar (5 asize), “pasul” de dispunere al armăturilor pe verticală
fiind cuprins deci între 7,5 cm şi 40 cm (fig. 2.4).
Distanţa minimă între barele din rostul orizontal poate fi 3 cm, cea maximă 12,5 cm
(fig. 2.4), iar procentul de armare recomandat este cuprins între 0,1% şi 1%.


a.

b.
45


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

a.

b.
c c c 3<c<12,5cm


c.
Fig. 2.4 – Armarea transversală a pereţilor din zidărie

hmax=40cm
(5 asize)

Fig. 2.5 – Dispunerea pe verticală a armăturii transversale

Dacă armătura din rosturi este aşezată la distanţe mai mari decât cele amintite mai
sus (pe verticală şi pe orizontală), armarea devine constructivă şi are o influenţă redusă
asupra creşterii capacităţii portante a zidăriei.
În cazul stâlpilor din zidărie, armarea transversală se poate face prin introducerea
în rosturile orizontale a unor armături de tipul următor (fig. 2.6):
„ plase sau reţele cu ochiuri pătrate sau dreptunghiulare realizate din sârmă trasă la
rece (STNB), cu diametrul de 3.. 4 mm (fig. 2.6 a);
„ din bare de oţel - beton, cu diametrul de 5....8 mm, îndoite sub formă de “pieptene”
(fig. 2.6b) şi aşezate câte unul în două rosturi consecutive, cu direcţia buclelor
46


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
alternantă, astfel încât un asemenea grup de grătare dispus la distanţă de maximum
5 asize (sau 40 cm) pe verticală să formeze prin suprapunere o reţea
dreptunghiulară de armătură.
c
max40cm max40cm
c2 c2
c1
c1
(1)
(2)
(1)
(2)
(1)
(2)

a. cu plase sudate b. cu grătare “pieptene” grupate câte două
Fig. 2.6 – Armarea transversală a stâlpilor de zidăriei

Zidăria armată longitudinal se utilizează în special la elementele din zidărie
portantă (pereţi, stâlpi), supuse la solicitări mari de compresiune excentrică, care pot duce
la pierderea stabilităţii elementului sau la apariţia unor eforturi de întindere importante pe
care zidăria nu le poate prelua fără aportul unei armături dispuse longitudinal (pe verticala
elementului).
Armarea longitudinală a zidăriei se poate realiza atât la pereţi cât şi la stâlpi
în două moduri: armare interioară, cu armătura longitudinală dispusă în rosturile
verticale de mortar respectiv armare exterioară, cu armătura longitudinală aşezată
pe feţele elementului din zidărie şi protejată cu mortar.
Amarea longitudinală interioară (fig. 2.7) are avantajul unei mai bune protecţii
împotriva coroziunii armăturilor, dar are o execuţie mai dificilă şi o eficienţă mai redusă a
armăturilor (dacă elementul din zidărie are secţiune redusă şi armăturile sunt apropiate).
De aceea sistemul este recomandat în cazul elementelor cu secţiune mare (stâlpi cu latura
secţiunii de cel puţin 37,5 cm) şi în cazul unor elemente amplasate în mediu agresiv sau
supuse la diferenţe mari de temperatură.
În cazul armării interioare, armăturile longitudinale sunt plasate în punctele de
intersecţie a rosturilor verticale de mortar şi sunt legate între ele cu etrieri (în cazul
stâlpilor, (fig 2.21) sau cu bare “îndoite” (în cazul pereţilor, fig. 2.7) dispuse în rostul
orizontal de mortar, la o distanţă maximă pe verticală de 45 cm, sau 35 d (d fiind diametrul
armăturii longitudinale).
47


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
a. armarea
stâlpilor

(rand 1) (rand 2)

b. armarea
pereţilor
Fig. 2.7 – Armarea longitudinală interioară a zidăriei

Distanţa minimă între barele longitudinale (verticale) este de 5 cm, iar diametrul
minim al acestora este de 8 mm.
Procentul uzual de armare longitudinală este de cuprins între 0,1% şi 2%, în
funcţie de gradul de solicitare preconizat al elementelor şi de tipul solicitărilor
preponderente. Amarea longitudinală exterioară (fig. 2.8) - se realizează prin amplasarea
armăturilor longitudinale (verticale) pe feţele elementului din zidărie şi înglobarea acestora
în mortar de protecţie cu grosimea minimă de 2 - 3 cm (funcţie de umiditatea mediului
înconjurător).
În cazul stâlpilor (fig. 2.8a) armătura longitudinală se dispune pe două feţe opuse
ale acestora fiind legată cu etrieri dispuşi în rosturile orizontale de mortar la distanţe pe
verticală de maximum 15 d (d fiind diametrul barelor verticale), dar nu mai mult de 15 cm.

a.

48


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
a.

b.
(rand 1) (rand 2)
mortar de
ciment
2...3cm
5...6cm 5...6cm


c.
Fig. 2.8 - Armarea longitudinală exterioară a zidăriei
a. armarea stâlpilor b. armarea pereţilor c. cămăşuiala zidăriei

În cazul pereţilor (fig. 2.8b), armătura longitudinală poate fi dispusă pe toată
lungimea peretelui, pe ambele feţe (sau pe una singură), sau poate fi dispusă în „nişe”
verticale lăsate în zidărie. Legarea armăturilor verticale între ele se face cu etrieri sau
agrafe dispuse în rosturile orizontale de mortar, având diametrul de maximum 8 mm şi
amplasate la distanţe de maximum 45 cm pe verticală.
În cazul unor elemente din zidărie situate în zonă cu intensitate seismică
importantă, sau care sunt supuse unor vibraţii, sau şocuri, armarea longitudinală a zidăriei
poate avea caracterul unei “cămăşuieli” cu mortar sau beton armat (fig. 2.8c), procedeu
prin care elementul din zidărie (stâlp sau perete) este “îmbrăcat” în mortar sau beton armat
(cu bare sau plase de armătură, legate între ele cu etrieri sau agrafe), primind
caracteristicile unui element de zidărie mixtă sau complexă. Armarea longitudinală
exterioară este mai uşor de executat şi este mai eficientă din punct de vedere al contribuţiei
49


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
armăturii la sporirea capacităţii portante a elementelor din zidărie, dar armătura este mai
puţin protejată împotriva coroziunii decât în cazul armării longitudinale interioare

2.2.3 Prevederile normelor din alte ţări privind alcătuirea pereţilor din zidărie
armată
Normativul EC6 [93] prezentat anterior, dă mai multe precizări cu privire la moduri
de realizare a armării zidăriilor. Diversitatea mare a tipurilor de zidării armate este cauzată
de concepţia acesteia, de tipul blocurilor de zidărie utilizate şi de modul de armare.
Armătura trebuie dispusă astfel încât să conlucreze cu zidăria şi să nu atingă limita de
curgere la formarea fisurilor în zidărie.
Diferite moduri de folosire a armăturii în zidării armate sunt prezentate în figura
2.9.
Dimensiunea maximă a armăturilor (diametrul barelor) trebuie aleasă astfel încât să
fie posibilă înglobarea corespunzătoare a barelor de armătură în betonul sau mortarul de
umplere. Eforturile de aderenţă nu trebuie să depăşească maximum admis, respectându-se
grosimea stratului de acoperire.
Ancorarea armăturilor trebuie să respecte o serie de reguli. Armătura trebuie
prevăzută cu o lungime suficientă pentru ca forţele interne la care este supusă să se
transmită mortarului sau betonului de umplere şi pentru ca fisurile longitudinale şi
spargerea zidăriei să fie evitate.














50


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice















Fig. 2.9 Înglobarea armăturilor în zidărie (EC 6)

În concordanţă cu definiţiile date de EC6 pentru zidăria armată, EC8 [94] enunţă
regulile care se referă numai pentru utilizarea acestor zidării în zone seismice. În
consecinţa rezistenţelor şi ductilităţii scăzute, zidăria nearmată nu corespunde la o acţiune
seismică puternică. Asocierea zidăriei cu armătura, poate asigura o ductilitate suficientă şi
limitează degradările la acţiuni ciclice. Zidăria armată este caracterizată de prezenţa
armăturilor distribuite în zidărie, combinând avantajele armăturii orizontale cu cea
verticală.

Armăturile orizontale (armarea transversală):
„ se dispun în rosturile orizontale sau în intrânduri practicate în blocuri, la distanţe de
maxim 600 mm;
„ se pot utiliza blocuri speciale, de exemplu în formă de U, pentru realizarea
buiandrugilor sau centurilor;
„ la capetele pereţilor se întorc bare de armătură cu diametrul de minim 4 mm, după
armăturile verticale;
„ procentul minim de armare orizontală, repartizată în perete într-o secţiune
transversală este de 0,5‰.
51


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Armăturile verticale (armarea longitudinală)
„ se dispun în goluri, uluce sau canale convenabile ale blocurilor;
„ se dispun armături verticale, cu secţiunea minimă de 4 cm
2
, la extremitatea fiecărui
montant, la fiecare intersecţie şi în câmpul pereţilor, dacă este nevoie, fără a depăşi
distanţa de 4 m dintre barele de armătură;
„ procentul minim al armăturii verticale distribuite în zidărie, într-o secţiune
orizontală trebuie să fie de 0,5‰.
„ grosimea minimă a pereţilor este de 240 mm.
„ raportul dintre înălţimea etajului şi grosimea peretelui nu trebuie să depăşească
valoarea 15.
Se remarcă faptul că EC8 defineşte zidăria armată având armătură atât orizontală cât şi verticală pentru zone seismice, spre
deosebire da normativele de la noi care tratează numai zidăria armată transversal.
Utilizarea zidăriei armate în străinătate este practicată frecvent, dar sistemul
constructiv este substanţial diferit, deoarece însăşi concepţia zidăriei ca material de
construcţie este diferită.
52


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice


Fig.2.10 Tipuri de blocuri pentru armarea zidăriei acceptate de EC8

Aceste tipuri de cărămizi, între care unele au dimensiunile unor “blocuri mici” de
zidărie (blocuri ceramice) permit realizarea unei armări eficiente a elementelor structurale
din zidărie (pereţi, stâlpi), asigurând în acelaşi timp şi o bună protecţie a armăturilor
împotriva coroziunii.
Armarea zidăriei se realizează de asemenea prin introducerea armăturilor în
rosturile orizontale continuie de mortar, rezultatul fiind zidărie armată transversal sau în
golurile verticale ale blocurilor de zidărie, suprapuse pe toată înălţimea peretelui rezultând
o zidărie armată longitudinal.
De regulă, armarea zidăriei la clădirile situate în zonele seismice se face combinat,
cu armătură orizontală şi verticală.
53


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Armarea verticală utilizată pentru armarea longitudinală este sub forma unor bare
independente, în timp ce armătura orizontală pentru armarea transversală este
confecţionată sub forma unor carcase din două bare legate (prin sudură) între ele cu agrafe
sau bare îndoite continuie (fig. 2.11).



Fig. 2.11 – Tipuri de carcase pentru armarea rosturilor orizontale ale zidăriei

În unele ţări sunt utilizate sisteme prefabricate de pereţi din zidărie armată.
Armarea transversală (în rosturile orizontale) este utilizată de asemenea la
clădirile din zidărie simplă amplasate în zone seismice, sub formă de armare locală
pentru întărirea legăturii între pereţii ortogonali (la colţuri, ramificaţii, intersecţii).
Regulile constructive referitoare la alcătuirea zidăriei armate sunt diferite din punct
de vedere al detaliilor de la o ţară la alta (distanţa între bare, diametrele barelor,
calitatea materialelor, etc.), dar regulile fundamentale privind amplasarea
armăturilor în rosturi, grosimea rosturilor de mortar, aderenţa mortarului la
armătură, etc. sunt bazate pe aceleaşi principii şi urmăresc asigurarea conlucrării
armăturilor cu zidăria, creşterea capacităţii portante, a ductilităţii şi a capacităţii de
disipare a energiei zidăriei la solicitări dinamice.
Zidăria armată este un procedeu de construcţie utilizat de mai mult de 20 ani în
anumite ţări ca Belgia, Germania, Anglia, SUA, Italia, Grecia şi mai puţin în Franţa cu
toate că zidăria armată s-a născut în Franţa secolului XVIII.
54


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Acest procedeu a fost aplicat la construcţia clădirilor Val de Grâce (1740) şi
Pantheon (1764), dar de la descoperirea cimentului şi dezvoltarea betonului armat, care i-a
succedat, acest procedeu constructiv a fost parţial abandonat.
Totuşi utilizarea procedeului în alte ţări a demonstrat existenţa următoarelor
avantaje:
„ limitarea fisurării zidăriei;
„ creşterea rezistenţei la încărcări verticale.
Această tehnică face obiectul normelor naţionale în: Belgia, Ţările de Jos,
Germania, Regatul Unit şi SUA.
Franţa nu putea să ignore în continuare acest procedeu şi de aceea o comisie
formată din specialişti a pus la punct reguli simplificate aplicabile zidăriei armate în
rosturile orizontale.
Aceste reguli sunt deocamdată limitate doar pentru clădirile P şi P+1, fără
acoperişuri terasă şi doar pentru armăturile dispuse în rosturile orizontale (Uniunea
Naţională a Zidăriilor. Reguli profesionale simplificate: Iulie 1991 “Zidării armate în
rosturile orizontale”).
Ele se referă atât la zidăriile cu mortar obişnuit cât şi la cele realizate cu mortare
speciale.
Armătura este constituită din două bare paralele şi ţinute la distanţă de o
bară sinusoidală sudată pe aceste două bare longitudinale. Diametrul maxim este
de :
„ 5 mm pentru rosturile cu mortar obişnuit;
„ 2 mm pentru rosturile cu mortar special.
Ele sunt înglobate în mortarul din rosturile orizontale în momentul realizării
zidăriei.
Armăturile sunt tratate contra coroziunii. Cu cât lucrarea este situată în medii mai
agresive cu atât protecţia este mai importantă (galvanizare simplă, galvanizare + vopsea
epoxy sau chiar pentru anumite cazuri de expunere, oţel inoxidabil).
Armăturile trebuiesc bine înglobate în mortarul rostului.
În cazul zidăriei aparente trebuie ca armăturile să fie situate la 2 cm de faţa
interioară şi de faţa exterioară.
Dacă zidăria este tencuită şi se beneficiază şi de grosimea tencuielii pentru protecţia armăturilor, acestea pot fi situate la 1 cm
de la marginea blocului la partea exterioară, dar totdeauna la 2 cm de marginea interioară (fig. 2.12).


55


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice








Fig. 2.12 a – Armătura pentru zidărie







Fig. 2.12 b – Dispunerea armăturii la zidării tencuite

Pentru înnădirea armăturilor este necesară o suprapunere de 15 cm la armătura
galvanizată şi de 25 cm pentru care acoperită cu epoxy (fig. 2.13).













Fig. 2.13 –Înnădirea armăturilor şi îmbinări la colţuri
56


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

Primele cercetări pe zidăria armată în Belgia [23], [24], [25], [26], au fost efectuate
între 1963 şi 1968 sub coordonarea CSTC şi CRIC.
După aceea au fost întreprinse, în anii `70, cercetări în vederea stabilirii de
recomandări privind produsele ce se pot utiliza (materialele) la punerea în operă şi modele
de calcul.


























Fig. 2.14 – Sisteme de armare - Belgia

57


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
































Fig. 2.15 – Sisteme de armături ortogonale cu etrieri
În Europa, mai ales în Belgia, Elveţia şi în Olanda întărirea zidăriei prin
58


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
introducerea de carcase preconfecţionate în rosturile orizontale a devenit o practică
curentă. Figura 2.14 prezintă un tip de armătură utilizată.
Avatajele prezentate de acest sistem sunt cunoscute: - o diminuare pregnantă a
efectelor nefaste produse de contracţia mortarului din rosturi şi o netă ameliorare a
comportării la forfecare. În schimb sistemul nu produce nici o ameliorare dacă peretele este
supus la încovoiere.
Pentru acest ultim tip de solicitare şi mai ales dacă aceasta este importantă, este
necesară prevederea unui alt sistem. Acest sistem este constituit de o armătură verticală
situată în centrul golurilor din blocurile de zidărie. Aceste goluri sunt apoi umplute cu
microbeton cu scopul de a se asigura legătura de ansamblu. Figura 2.14 prezintă
dispunerea armăturii utilizate în sistemul tradiţional (cu armătură verticală).
Sistemul tradiţional prezentat are de asemenea avantaje şi dezavantaje. Printre
avantaje trebuiesc citate : uşurinţa de dispunere a armăturii în golurile din blocurile de
zidărie şi o bună înglobare în microbeton. Printre inconveniente trebuiesc menţionate:
imposibilitatea poziţionării exacte a armăturii în golul din bloc şi necesitatea de a se
prevedea pentru pereţii de înălţime mare, două sau trei segmente de armătură care se
suprapun la diferite nivele.
Sistemul cu armătură ortogonală cu etrieri este un sistem brevetat, pus la punct de o intreprindere belgiană. El constă dintr-o
combinaţie între armături verticale şi orizontale - aşa cum este prezentat în fig. 2.15a, fiind compus din bare sub formă de etrieri care
sunt perpendicular sudate, la distanţe regulate, de barele verticale. Acest sistem preconfecţionat este dispus la fiecare asiză de zidărie -
aşa cum se poate observa din fig. 2.15b. şi c. Execuţia peretelui este prezentată în fig. 2.15d şi e, transmiterea eforturilor fiind asigurată
prin ancoraj şi suprapunerea carcaselor de armătură.
În Germania alcătuirea zidăriilor armate este prezentată sumar în DIN 1053, Teil 3
[106], fiind doar enunţate principiile de alcătuire şi materialele care pot fi utilizate.
În fig. 2.16 sunt prezentate sisteme de zidării cu armături orizontale respectiv
verticale, dispuse în rosturile zidăriei, în profilaţii, în goluri ale blocurilor, sau în goluri
create în zidărie.
Diametrele de armătură acceptate sunt de maximum 8 mm în rosturi obişnuite şi de
maximum 14 mm în profilaţiile sau golurile blocurilor.
Se recomandă ca la armarea orizontală să se dispună minim 4 bare cu diametrul de
6 mm. Dacă profilaţia blocului este ≥ 10 cm, se recomandă legarea barelor longitudinale cu
agrafe sau etrieri.
La armarea verticală, procentele de armare minime, pentru armătura principală,
sunt 0,1% iar armătura transversală (etrierii) 0,2% din armătura principală verticală.


59


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice













Fig. 2.16 – Sisteme de armare - Germania

Practica zidăriei armate sau precomprimate în Anglia a condus la prescripţii de
alcătuire a numeroase tipuri de elemente (stâlpi, coloane, pereţi, etc.), cu prevederi
referitoare la durabilitate, rezistenţă la foc şi execuţie.
Distanţa minimă dintre barele de armătură trebuie să fie dimensiunea maximă a
agregatului plus 5 mm, sau distanţa maximă conform calculului, dar nu mai mare de 500
mm, atât pentru barele de rezistenţă cât şi pentru cele de repartiţie.
Pentru confinarea elementelor comprimate (stâlpi, grinzi) etrierii se dispun la max.
latura cea mai mică a secţiunii, 50 φ etrier sau 20 φ bară longitudinală. Diametrul minim al
etrierilor este 6 mm sau 1/4 φ max. al armăturii longitudinale.
Diametrul maxim al barelor de rezistenţă rezultă din calculul de dimensionare,
distanţa minimă dintre bare, etc., dar în general nu mai mare de 25 mm.
Celelalte prevederi referitoare la îndoirea barelor, îmbinarea lor, acoperirea cu
beton sau mortar sunt conforme prevederilor din EC 6.
Exemplele de armare pentru pereţi, grinzi şi stâlpi sunt prezentate în figura 1.17.





60


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice














Fig. 2.17– Exemple de alcătuire a zidăriilor armate în Anglia


În Italia, este utilizat sistemul constructiv al panourilor prefabricate din zidărie
armată, atât pentru pereţi portanţi cât şi pentru pereţi de închidere [17].
Panoul din zidărie armată (fig. 2.18a) este confecţionat din blocuri ceramice cu
goluri de dimensiunile şi forma din fig. 2.18c, are armătură orizontală (în rosturile de
mortar) de forma unor etrieri şi armătură verticală (două bare care servesc şi la ridicarea
panoului). îmbinarea panourilor pe orizontală se face prin suprapunerea buclelor armăturii
orizontale, introducerea unor armături verticale (bare independente cu diametrul de 10
mm) şi monolitizarea rostului vertical cu mortar de ciment (fig. 2.18b).
61


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

Fig. 2.18 – Panouri prefabricate din zidărie armată

Sistemul permite realizarea unor panouri de dimensiuni variabile (funcţie de
solicitarea beneficiarului) astfel:
„ înălţimea - maximum 3,80 m;
„ lăţimea - între 0,75 şi 1,95 m;
„ grosimea - de 17; 25; 30; şi 35 cm.
Avantajul deosebit al unor asemenea sisteme este în mod evident productivitatea
ridicată la execuţia construcţiilor şi sunt utilizate la clădiri cu maximum patru nivele în
zone seismice (sau cu mai multe niveluri în zone fără risc seismic).
În Reglementări ale ACI - Manual of Concrete Practice, Part 5, Masonry, 1997 - SUA sunt specificate reguli de alcătuire şi
execuţie ale zidăriilor armate realizate din blocuri de beton [107]. Reglementările privind blocurile de zidărie, armăturile, alcătuirea
zidăriei armate sunt aproape identice cu cele prevăzute de EC6 şi EC8, cu mici diferenţieri valorice pentru procentele de armare,
distanţa dintre armături sau diametrele barelor.
1 - armatura verticala
2 - armatura orizontala
3 - rost intre panouri
62


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Exemple de realizare a stâlpilor din zidărie armată sau de rigidizare a pereţilor prin
crearea unor stâlpi din zidărie armată sunt prezentate în fig. 2.19 şi 2.20, inclusiv prevederi
de alcătuire.

Fig. 2.19– Stâlpi din cărămizi conform instrucţiunilor ACI















Fig. 2.20 – Stâlpi din blocuri conform instrucţiunilor ACI
2.2.4 Gradul de utilizare a zidăriilor armate
În România, sistemul constructiv al zidăriei portante din cărămidă este foarte
răspândit, atât din punct de vedere al tipurilor de clădiri (civile, industriale, agricole, etc.),
63


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
cât şi din cel al zonelor geografice.
Practic structurile cu zidărie portantă au un grad de utilizare ridicat, dar zidăria
portantă armată are o răspândire relativ redusă, limitându-se la utilizarea în:
„ construcţii amplasate în zone de intensitate seismică ridicată construcţii amplasate
în apropierea unor artere importante de circulaţie, care pot genera vibraţii în
structura clădirilor;
„ construcţii cu un număr sporit de nivele;
„ construcţii supuse (în exploatare) la deformaţii sporite, datorită unor diferenţe de
temperatură importante (construcţii industriale);
„ construcţii speciale, cu secţiune redusă şi înălţime mare (de tipul coşurilor de fum,
castelelor de apă, turnurilor, etc.), la care sunt posibile solicitări de compresiune
importante în elementele din zidărie.
Această utilizare relativ redusă a zidăriei armate reprezintă şi explicaţia absenţei unor cercetări aprofundate şi a unor
normative speciale în România privitoare la folosirea zidăriei armate în construcţii.
Totuşi unele referiri la domeniile de utilizare a zidăriei armate, precum şi unele precizări constructive privind modul de
alcătuire şi calcul a elementelor din zidărie armată (în general cu armare transversală - în rosturile orizontale) sunt făcute în literatura de
specialitate şi în unele normative româneşti.
Pe plan internaţional gradul de utilizare al zidăriei armate este mult mai ridicat
decât în România, datorită modului diferit în care este concepută zidăria ca material de
construcţie faţă de ţara noastră.
Astfel în timp ce în România structurile din zidărie portantă folosesc de regulă
cărămida plină ca “piatră” de zidărie, în cele mai multe ţări, pentru zidărie sunt utilizate
cărămizile cu goluri, de forme speciale (cu dimensiuni diversificate mult, mergând până la
blocuri de zidărie cu volumul a 4-8 cărămizi normale fiecare). Aceste cărămizi facilitează
introducerea armăturilor (în special cele verticale) în elementul de zidărie, întrucât prin
ţeserea cărămizilor se crează (prin suprapunerea golurilor) spaţiul necesar pentru
amplasarea armăturilor verticale precum şi pentru protecţia corespunzătoare a acestora cu
mortar de ciment.
Această caracteristică constructivă a cărămizilor utilizate (prezenţa golurilor şi a
canalelor) conduce de cele mai multe ori (la clădiri cu un număr mic de nivele), la
renunţarea introducerii în zidărie a unor elemente structurale din beton armat suplimentare
(de genul stâlpişorilor de la zidăria complexă) şi înlocuirea acestora cu o armare
transversală şi longitudinală corespunzătoare zidăriei.
În Europa aplicarea tehnicii zidăriei armate a rămas limitată până de curând, în
afara câtorva ţări, între care Elveţia se remarcă prin utilizarea în proporţie ridicată a
sistemului constructiv respectiv. Dimpotrivă în alte ţări, din alte zone ale planetei, ca
64


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Brazilia de exemplu, zidăria armată a constituit o soluţie interesantă din punct de vedere
economic - având în vedere problemele puse acolo de construcţiile pentru locuinţe în
zonele foarte populate.
Avantajele oferite de acest sistem constructiv, au început în ultimii ani să modifice
concepţia asupra soluţiilor constructive în Europa şi în afara acesteia şi în consecinţă în
multe ţări dezvoltate există normative care se referă la utilizarea zidăriei armate,
specificând domeniile de folosire a acesteia, caracteristicile materialelor componente,
caracteristicile geometrice ale construcţiilor (înălţimea maximă a construcţiei) şi chiar
recomandări constructive de detaliu.
Studiul de documentare prezentat cu privire la structurile din zidărie armată pune
în evidenţă domeniile în care se utilizează aceste structuri, avantajele pe care ele le prezintă
în raport cu zidăria simplă (nearmată), principiile de alcătuire ale zidăriei armate şi gradul
de utilizare a acesteia în România şi în străinătate. De asemenea studiul prezintă
prevederile cuprinse în normele româneşti şi internaţionale (europene) cu privire la modul
de alcătuire şi domeniile de utilizare a zidăriei armate.
În urma studiului efectuat, se desprind unele concluzii importante cu privire la
sistemul constructiv al zidăriei armate şi anume:
„ zidăria armată prezintă avantaje certe în raport cu zidăria simplă, legate de
capacitatea portantă sporită a zidăriei armate la acţiuni de tipul şocurilor şi
vibraţiilor, la solicitări de întindere, compresiune şi forţe tăietoare, respectiv
răspunsul bun al zidăriei armate la solicitările seismice (în raport cu cel al
elementelor din zidărie simplă).
„ gradul de utilizare al zidăriei armate în România este mult mai redus în comparaţie
cu cel al utilizării sistemului respectiv în Europa şi în lume, datorită în principal
faptului că majoritatea elementelor de construcţie din zidărie (structurale şi
nestructurale) utilizează pentru zidărie cărămida plină, care permite o armare
limitată (în principal doar cea din rosturile orizontale ale zidăriei - armarea
transversală, diminuând drastic posibilităţile armării longitudinale - cu bare
verticale).
„ normele naţionale referitoare la zidăria armată sunt extrem de reduse ca număr (în
principal doar două normative fac referiri la acest sistem constructiv) cât şi din
punct de vedere al conţinutului, ca urmare atât a gradului redus de utilizare a
zidăriei armate în România cât şi gamei foarte reduse de tipuri de “pietre” de
zidărie (cărămizi) utilizate în ţară.
65


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
„ cercetările teoretice şi mai ales cele experimentale asupra comportării elementelor
din zidărie armată sub solicitări statice şi dinamice sunt foarte puţine în România
(ca urmare a situaţiei prezentate la punctul b şi c).
„ în majoritatea ţărilor dezvoltate ale Europei, precum şi din alte continente, gradul
de utilizare al zidăriei armate este ridicat, în consecinţă existând acolo şi normative
referitoare la sistemul constructiv respectiv şi materialele corespunzătoare şi
evident o tehnologie de execuţie “pusă la punct”.
„ există tendinţa de unificare a normativelor internaţionale în construcţii, deci
eventuala dorinţă a specialiştilor români de a fi competitivi pe plan internaţional
este condiţionată evident de apropierea şi chiar aderarea la aceste norme tehnice,
ceea ce presupune modificarea categorică a situaţiei descrise în concluziile b, c, d
într-un viitor cât mai apropiat. Acest lucru nu poate fi realizat decât prin
desfăşurarea unei activităţi de cercetare teoretică şi experimentală aprofundate şi
continuie, în domeniile în care interesul manifestat până acum a fost relativ redus.
Având în vedere cele de mai sus, se apreciază că domeniul utilizării zidăriei armate
în construcţii face parte dintre domeniile puţin cercetate în România, deşi sistemul
constructiv respectiv are avantaje certe mai ales la construcţiile situate în zone seismice.
Cercetările teoretice şi experimentale ar putea contribui la completarea cunoştinţelor în
domeniu, la obţinerea unor rezultate experimentale care să permită dezvoltarea acestei
tehnologii şi în ţara noastră. Introducerea normelor CR6 şi P100/2003 vor pune baza
teoretică a implementării sistemului zidăriei armate şi la noi în ţară, dar, probabil va mai
trece un timp până la utilizarea curentă în practică a zidăriei armate.
66


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
2.3 CALCULUL STRUCTURILOR DIN ZIDĂRIE LA ACŢIUNI SEISMICE
2.3.1 Comportarea structurilor cu diagragme din zidărie la acţiuni seismice
Pentru a studia comportarea structurilor la acţiuni seismice, adică proprietatea
structurii de a se opune acţiunii unei încărcări orizontale, se impune definirea noţiunii de
rigiditate.
Prin rigiditate se înţelege încărcarea necesară pentru a produce unui element elastic
o deformaţie egală cu unitatea, pe direcţia de acţiune a încărcării [16], [18].
În mod practic rigiditatea se determină prin intermediul metodelor staticii
construcţiilor, ce au ca scop evaluarea mărimii deformaţiilor sub acţiunea unor încărcări
exterioare.
Pentru un element sub formă de consolă verticală (fig 2.19) rigiditatea rezultă din
relaţia care exprimă mărimea săgeţii la vârf.
l
x=1
E, I
Fext
l
E, I
x=1
Fext Fel

Fig. 2.19 – Definirea conceptului de rigiditate


I E 3
l F
U
3


= (2.1)
unde dacă se face U=1, rezultă rigiditatea:

3
ext
l
I E 3
F k

= = (2.2)
În relaţiile de mai sus E este modulul de elasticitate al materialului, I este momentul
de inerţie iar l reprezintă înălţimea elementului.
Se observă că acţiunea încărcării exterioare nu poate fi despărţită de răspunsul
instantaneu al elementului, în care datorită deformării sale se naşte o forţă elastică egală şi
de sens contrar:

3
elastic ext
l
I E 3
F F k

= = = (2.3)
Expresia matematică permite câteva observaţii deosebit de importante:
67


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
ƒ Rigiditatea unui element de structură şi implicit forţa sa elastică de răspuns creşte
direct proporţional cu calitatea materialului utilizat (E) şi cu cantitatea efectivă de
material folosită (I)
ƒ Rigiditatea unui element de structură şi implicit forţa sa elastică de răspuns scade
cu înălţimea sa luată la cub, deci foarte accentuat.
Structurile cu diafragme din zidărie se caracterizează prin materiale de calitate
relativ slabă (E mic), cu secţiuni transversale mai mari decât construcţiile în cadre (I mare)
şi cel mai important, având înălţimi reduse (l mic). Aceasta le conferă perioade proprii de
vibraţie foarte scurte de până la 0,5 secunde fiind considerate construcţii relativ rigide.
Construcţiile ce dispun de o structură de rezistenţă cu o rigiditate pronunţată sunt
practic indeformabile, ca nişte blocuri compacte. Terenul de fundare le poartă pe durata
mişcării seismice ca pe nişte corpuri rigide, mişcările construcţiilor fiind aceleaşi cu cele
ale terenului traversat de undele seismice.
Conform celei de-a doua legi a dinamicii, ca urmare a deplasării rapide a bazei, în
blocul rigid se nasc instantaneu forţe şi momente de inerţie a căror intensitate este
proporţională cu produsul dintre masa lor şi acceleraţia mişcării terenului.
Apariţia instantanee a acestor forţe şi momente în construcţie stă la originea
declanşării următoarelor fenomene mecanice principale:
ƒ Tendinţa de alunecare (patinare) a construcţiei pe teren sau la un anumit nivel la
care se opune forţa de frecare ce apare între construcţie şi teren sau între blocurile
componente;
ƒ Tendinţa de încovoiere cu efect predominant din forţă tăietoare şi concomitent de
torsionare a materialului, la care se opun însă forţele interne coezive;
ƒ Tendinţa de răsturnare a întregii construcţii pe teren, la care se opune însă greutatea
construcţiei.
Conform concluziilor de mai sus clădirile din zidărie se vor calcula la acţiunea
seismului ca şi console verticale încastrate în infrastructură, acţionate de forţe orizontale
aplicate static, al căror efect se suprapune peste efectul forţelor gravitaţionale. Forţele
orizontale vor fi egale şi de sens contrar cu forţele inerţiale produse de deplasarea bruscă a
bazei de rezemare datorată mişcării seismice. Sigur, acest mod de calcul nu reflectă perfect
realitatea dar se apropie de aceasta cu cât clădirea are o rigiditate mai pronunţată.
Sub acţiunea unei încărcări orizontale, aplicate static sau dinamic, un element
structural vertical se deformează, iar în volumul său apare o stare de eforturi interioare.
68


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Deformaţiile cauzate de încărcarea orizontală constau din deplasări liniare faţă de situaţia
iniţială şi din rotiri ale secţiunilor faţă de poziţia iniţială.
Solicitările mecanice dintr-o secţiune oarecare sunt: încărcarea axială (N), forţa
tăietoare (T) şi momentul încovoietor (M), iar eforturile interioare ce se dezvoltă sub
acţiunea acestor solicitări pe un element de suprafaţă din secţiune considerată sunt: eforturi
normale (σ) cărora le corespund alungiri sau scurtări (ε) şi eforturi tangenţiale (τ) ce au
drept corespondent lunecări specifice (γ).
Indiferent de mărimea încărcării întotdeauna există o relaţie de legătură ce
caracterizează răspunsul elementului la încărcarea orizontală, între următoarele perechi de
parametrii:forţă – deplasare (P - ∆), efort normal – alungire (σ - ε), moment – rotire (M - ϕ)
şi efort tangenţial – lunecare (τ - γ).
Elementele structurale verticale au o comportare variată în funcţie de o serie de
parametrii, cum ar fi: răspunsul liniar elastic, răspunsul elasto-plastic sau răspunsul casant.
Pentru construcţiile din zidărie caracterizate printr-o limită elastică foarte redusă, problema
se va pune în evitarea ruperii casante şi dirijarea mecanismelor de rupere spre un răspuns
elasto-plastic producând doar avarieri locale fără cedarea bruscă a structurii.
Cu privire la mecanismele de răspuns al unui element vertical la încărcări
orizontale se cunoaşte că o deformaţie de încovoiere conţine, în principiu, două
componente şi anume: o deformată cauzată de forţa tăietoare (T) care produce eforturi
secţionale de lunecare (τ) şi o deformată impusă de momentul încovoietor (M), ce
determină apariţia de eforturi secţionale normale (σ).
P
T
M
τ

−σ
+ =

a. – schema de încărcare b. – deformata din forţă
tăietoare (T)
c. – deformata din
moment încovoietor (M)
d. – deformata rezultantă
Fig. 2.20 – Componentele deformatei de încovoiere

Un asemenea element structural vertical răspunde prin mecanisme complet diferite
în raport cu înălţimea la care se aplică încărcarea orizontală faţă de bază.
69


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Dacă forţa se aplică la o înălţime care este de câteva ori mai mare decât lăţimea
elementului pe direcţia forţei, deformata provocată de momentul încovoietor şi implicit
mărimea eforturilor normale interne sunt preponderente faţă de deformata din forţă
tăietoare şi eforturile tangenţiale corespunzătoare, intensitatea momentului încovoietor
fiind maximă. Mecanismul intern de răspuns este fie casant prin strivirea zonei
comprimate, fie ductil prin curgerea zonei întinse.
P
= +

τ
−σ
B
H

>
>

B
sau

a. – schema de încărcare b. – deformata din forţă
tăietoare (T)
c. – deformata din
moment încovoietor (M)
d. – mecanism intern de
cedare la rupere
Fig. 2.21 – Încovoiere cu efect predominant din moment încovoietor

Dacă forţa se aplică la o înălţime aproximativ egală cu lăţimea elementului pe
direcţia forţei, deformata produsă de forţa tăietoare şi implicit mărimea eforturilor
tangenţiale, devin preponderente faţă de deformata din moment încovoietor şi de eforturile
normale interne corespunzătoare, deoarece intensitatea momentului încovoietor scade
considerabil.
Încercări duse până la rupere pun în evidenţă un mecanism intern de răspuns prin
forfecare, şi anume prin apariţia unei diagonale pe a cărei direcţie materialul este
comprimat şi a celeilalte diagonale de-a lungul căreia materialul este întins, cedarea
producându-se de asemenea fie casant prin strivirea zonei comprimate, fie ductil prin
curgerea zonei întinse.
P
= +

τ
−σ
B
H

=

B

a. – schema de încărcare b. – deformata din forţă
tăietoare (T)
c. – deformata din
moment încovoietor (M)
d. – mecanism de cedare
la rupere
Fig. 2.22 – Încovoiere cu efect predominant din forţă tăietoare
70


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Dacă forţa se aplică la o înălţime mult mai mică decât lăţimea elementului pe
direcţia forţei, deformata produsă de forţa tăietoare şi implicit mărimea eforturilor
tangenţiale devin dominante, momentul încovoietor fiind practic neglijabil.
Încercări duse până la rupere pun în evidenţă un mecanism intern de răspuns prin
despicarea materialului în secţiunea orizontală de la bază, urmată apoi de apariţia unor
fisuri din ce în ce mai înclinate.
P
B
H

<

B

a. – schema de încărcare b. – deformata din forţă tăietoare (T) c. – aspectul fisurilor la cedare
Fig. 2.23 – Încovoiere cu efect dominant din forţă tăietoare la elemente foarte scurte

Considerând un element structural vertical, de tip „consolă lungă”, supus
concomitent atât unei încărcări orizontale cât şi unei încărcări axiale gravitaţionale, în
starea de eforturi interioare se observă că deformata de forfecare şi implicit intensitatea
eforturilor secţionale de lunecare se menţine aceeaşi ca în cazul acţiunii singulare a forţei
orizontale şi de asemenea că deformata de moment încovoietor este mai redusă, în raport
cu acţiunea singulară a încărcării orizontale, deoarece prin însumare cu eforturile de
compresiune provenind din încărcarea axială gravitaţională. Eforturile unitare de întindere
şi aria de întindere se reduc, în timp ce eforturile unitare de compresiune şi aria de
compresiune cresc vizibil, cu atât mai mult cu cât intensitatea încărcării gravitaţionale este
mai mare.
P

τ
−σ
N
−σ (N)
(M) −σ

+
=

−σ (N+M)

a. – schema de încărcare b. – deformata din forţe
tăietoare
c. – deformata din moment
încovoietor

Fig. 2.24 – Influenţa încărcării axiale asupra răspunsului elementului structural vertical acţionat orizontal

71


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Încercări duse până la rupere, prin mărirea progresivă a intensităţii încărcării axiale
concomitent şi cu mărirea intensităţii acţiunii orizontale, au dus la următoarele constatări:
ƒ Creşterea încărcării axiale atrage după sine o mărire a capacităţii portante a
elementului, necesitând o încărcare orizontală mai mare pentru a se atinge stadiul
de rupere;
ƒ În timp ce încărcarea axială creşte progresiv, sporul de încărcare orizontală pentru
provocarea ruperii este din ce în ce mai mic;
ƒ Pe măsură ce intensitatea încărcării axiale creşte, aspectul cedării denotă o trecere
evidentă de la mecanismul intern de răspuns prin încovoiere la o stare mixtă şi, în
cele din urmă, la mecanismul intern de forfecare pe diagonale;
ƒ Crescând forţa verticală astfel încât să depăşească limita la care ea produce
fisurarea elementului din compresiune, forţa orizontală necesară provocării ruperii
va tinde să scadă;
ƒ La limită, dacă elementul cedează numai din compresiune, forţa orizontală capabilă
tinde spre zero.
P1
N1
P2>P1
N2>N1
P3>P2
N3>N2 N4>Nfis>N3
P4>P3
N5=Nrupere
P5=0
N
P
variaţia P = f (N)

a. - mecanism de
încovoiere
b. – stare mixtă c. – mecanism de
forfecare
d. – fisurare din
compresiune
e. – cedare numai
din compresiune
Fig. 2.25 – Influenţa majorării încărcării axiale asupra
răspunsului elementului structural vertical acţionat orizontal

În consecinţă, încărcarea gravitaţională reduce capacitatea de rotire secţională la un
element vertical acţionat orizontal, ceea ce îl face de fapt mai rigid. Cu căt încărcarea
creşte fără însă ca elementul să fisureze din compresiune, rigiditatea elementului creşte şi
deci capacitatea lui de rezistenţă la sarcini orizontale creşte. Încărcarea axială
72


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
gravitaţională are, asupra elementului vertical acţionat orizontal, efectul de diminuarea a
capacităţii de rotire a secţiunilor elementului şi favorizează transferul răspunsului
elementului din domeniul încovoierii în cel al forfecării.
Dacă încărcarea verticală creşte peste limita de fisurare elementul divizează practic
în tot mai multe elemente cu capacităţi de rotire tot mai ridicate pe măsură ce fisurarea este
tot mai pronunţată. Rigiditatea totală va tinde să scadă şi de asemenea va scădea
capacitatea elementului de a prelua forţa orizontală.
La elementele din zidărie încărcate gravitaţional, experimental s-a constatat că
limita forţei verticale ce produce fisurarea se situează la nivelul de aproximativ 50%-60%
din forţa de rupere [9], [10], [14].

2.3.2. Câteva aspecte privind interacţiunea construcţie – fundaţie - teren
În concepţia de interacţiune construcţia reprezintă o structură spaţială alcătuită din
trei componente (teren – infrastructură - suprastructură) care alcătuiesc răspunsul la
solicitările şi deformaţiile mediului înconjurător în regim static şi dinamic. În cadrul
ansamblului construcţiei infrastructura are un rol complex asigurând legăturile funcţionale
între celelalte componente [21], [28].
Capacitatea de deformare a celor trei componente este caracteristica de care
depinde conlucrarea ansamblului. Dacă un sistem sol-structură este încărcat au loc
deplasări în structură şi terenul de dedesubt. Dependenţa reciprocă a deformaţiilor
determină interacţiunea componentelor.
Factorii cei mai importanţi care influenţează distribuţia presiunii reactive pe
suprafaţa de contact sunt:
ƒ Structura: tipul structurii, rigiditatea, gradul de nedeterminare statică;
ƒ Fundaţia: tipul fundaţiei, dimensiunea şi forma ei, adâncimea de fundare, distanţa
între fundaţii;
ƒ Masivul de pământ: natura pământului, modul de deformare şi variaţia sa cu
adâncimea, cu încărcarea sau în timp, pânza freatică şi toate fenomenele legate de
prezenţa apei;
ƒ Ansamblul construcţie-teren: raportul dintre rigiditatea construcţiei şi
deformabilitatea terenului pe care este amplasată, tipul de legături între structură şi
fundaţie.
Distribuţia presiunii reactive pe suprafaţa de contact va depinde de rigiditatea
structurii şi a fundaţiei, de deformabilitatea masivului de pământ pe care este amplasată
73


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
construcţia, dar în special de raportul lor, pentru un acelaşi tip de încărcare exterioară. Pe
lângă rigiditatea relativă a elementelor ansamblului construcţie-teren, distribuţia presiunii
reactive va fi influenţată în mare măsură de gradul de nedeterminare statică a structurii şi
fundaţiei care va conduce în procesul de solicitare-deformare la redistribuiri succesive şi
respectiv la modificarea presiunii reactive până la starea de echilibru finală când s-a
realizat întreaga tasare.
Fundaţia este elementul care, pe lângă legătura cu structura are particularitatea de a
fi în contact cu terenul de fundaţie pe suprafaţa de contact. Dacă fundaţiile sunt de
suprafaţă parametrii care intervin în calculele de interacţiune sunt rigiditatea şi gradul de
nedeterminare statică.
Tasările egale ale fundaţiilor izolate atâta timp cât nu au valori mari nu sunt
periculoase pentru majoritatea structurilor deoarece nu depăşesc în general condiţiile de
exploatare admisibile, în timp ce tasările neegale pot duce la distrugerea lor. Tasările
neegale nu pot fi prevăzute fără un calcul de interacţiune datorită redistribuirii sarcinii
produsă de nedeterminarea şi rigiditatea structurii. Cu cât rigiditatea şi gradul de
nedeterminare statică al structurii este mai mare, cu atât eforturile datorită tasărilor neegale
vor fi mai importante şi mai periculoase.
Aşadar comportarea oricărei construcţii ar trebui privită ca un tot unitar, ca o
entitate în care structura fundaţie- teren se influenţează reciproc.
În practică putem distinge patru cazuri caracteristice diferite ale raporturilor dintre
rigiditatea R
s
a suprastructurii S
s
şi rigiditatea R
f
a infrastructurii S
f
[28].
ƒ Cazul I: rigidităţile celor două sisteme sunt finite R
s
şi R
f
au acelaşi ordin de
mărime;
ƒ Cazul II: rigidităţile R
s
şi R
f
a sistemelor S
s
şi S
f
au ordin de mărime diferit iar
rigiditatea R
s
este mult mai mare decât R
f
;
ƒ Cazul III: rigiditatea R
s
şi R
f
a sistemelor S
s
şi S
f
au ordin de mărime diferit,
rigiditatea R
s
este mult mai mică iar R
f
este mare;
ƒ Cazul IV: rigiditatea R
s
şi R
f
a celor două sisteme S
s
şi S
f
este mare şi au acelaşi
ordin de mărime;
Construcţiile cu structura în diafragme de zidărie se încadrează în cazurile II şi IV,
fiind în general construcţii rigide, încadrarea în unul dintre cele două cazuri ţinând seama
de tipul infrastructurii (fundaţii continue în cazul II respectiv subsol sau radier general etc.
în cazul IV).
74


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Cazul I: Deoarece R
s
şi R
f
sunt mici în valoare absolută sistemele S
s
şi S
f
sunt
capabile să urmeze deformaţiile terenului şi să se deformeze în modul impus de acesta.
Este evident însă că aceasta nu poate să meargă dincolo de o anumită limită. Dacă se
depăşeşte această limită construcţia va avea de suferit. În cazul conlucrării terenul se
tasează în mod diferit sub reazeme. Sistemele S
s
şi Sf urmează această tasare a terenului şi
se încovoaie prezentând totuşi anumite rezistenţe care sunt relativ mici deoarece rigiditatea
celor două sisteme este de asemenea mică. Atâta timp cât diferenţele de tasare sunt mici,
construcţia se deformează şi în consecinţă tensiunile se modifică. Dacă diferenţele de
tasare au tendinţă să crească iar cele două sisteme Ss şi Sf nu au rezistenţă suficientă,
construcţia va suferi.
Sistemele S
s
şi S
f
au un rol în repartiţia forţelor, unul sau celălalt exercitând după
caz o influenţă mai mare sau mai mică.
Cazul II: Dacă în primul caz a fost posibil având în vedere valoarea mică a lui R
s
,
să considerăm că întreaga structură va urma în final, până la o anumită limită, variaţiile de
tasare ale terenului iar în acest caz situaţia este deosebită.
Construcţia a cărui sistem S
s
are o mare rigiditate determină ea însăşi valoarea
diferenţelor în producerea tasărilor.
În consecinţă terenul va determina prin însăşi compresibilitatea sa valorile absolute
ale tasărilor construcţiei, iar sistemul S
s
prin rigiditatea sa va determina diferenţa de tasări.
În acest caz în sistemul S
s
vor apărea redistribuiri de eforturi generând eforturi
suplimentare de care trebuie să se ţină cont la dimensionare.
Cazul III: Deoarece rigiditatea sistemului S
s
este mult mai mică decât a sistemului
S
f
se poate neglija în calculul de interacţiune.
Se admite în cazul acesta că sistemul S
s
este asigurat oricare ar fi sarcina faţă de
toate tasările inegale, căci sistemul S
f
este acela care trebuie să preia toate inegalităţile de
tasare. Atât timp cât acesta din urmă sistem rămâne intact, nu se pot produce practic nici un
fel de modificări de tensiune în sistemul S
s
.
Sistemul S
f
va determina modul în care se vor tasa toate punctele terenului, dar
cum acest sistem este foarte rigid, toate punctele se vor tasa egal. Compresibilitatea
terenului nu face decât să determine valoarea tasării. În acest caz calculele trebuie să fie
efectuate luând în considerare numai rigiditatea R
f
a infrastructurii.
Cazul IV: Cele două sisteme au o rigiditate deosebit de mare şi de valoare
apropiată. În consecinţă se poate admite că diferenţele de tasare a reazemelor vor fi nule.
Ca şi în cazul III, particularităţile terenului determină valorile absolute ale tasărilor
75


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
construcţiei, iar rigiditatea sistemelor S
s
şi S
f
este aceea care impune pentru o sarcină
simetrică o tasare egală a tuturor punctelor terenului.
Se poate spune că tasările diferenţiate depind de rigiditatea ansamblului
suprastructură-fundaţie cât şi de rigiditatea terenului.
Tasările la rândul lor influenţează starea de eforturi din suprastructură şi fundaţie
precum şi distribuţia presiunilor pe suprafaţa de contact dintre fundaţie şi teren. Datorită
tasărilor diferenţiate are loc un proces de acomodare, de redistribuţie a eforturilor atât în
structură, fundaţie cât şi în terenul de fundaţie.
Estimarea cantitativă a rigidităţii unei structuri date în vederea folosirii ei la
calculul redistribuirii încărcării în timpul tasărilor, constituie o parte importantă a
problemei conlucrării între structură, fundaţie şi teren.
Cazurile practice la care este important să se ia în considerare conlucrarea sunt
următoarele:
ƒ Blocurile multietajate cu pereţi din zidărie sau beton armat la care structura este
rigidă în raport cu fundaţia. Cu toate că deformaţia terenului este uniformă sub
astfel de blocuri rigide, presiunea de contact nu va fi uniformă, presiunile mari în
anumite zone ale fundaţiei vor provoca o sporire a încărcărilor în stâlpii şi pereţii
din acele zone. De exemplu pentru o construcţie de formă simplă rectangulară
fundată pe argilă, sunt de aşteptat concentrări de eforturi pe periferia construcţiei,
pereţii şi stâlpii din această zonă trebuie să fie dimensionaţi corespunzător.
ƒ Structuri semirigide cum sunt blocurile de locuit fundate pe terenuri relativ slabe,
care transmit încărcările prin intermediul unui radier flexibil (cazul clădirilor cu 2-4
nivele din cărămidă cu numeroase goluri pentru uşi şi ferestre). Deoarece rigiditatea
pereţilor elevaţiei este mare în comparaţie cu cea a radierului de fundaţie,
ansamblul structură fundaţie-teren poate fi tratat ca o grindă pe mediu elastic. De
îndată ce construcţia începe să acţioneze ca o grindă ce măreşte deformaţiile
terenului, presiunea pe periferia construcţiei creşte şi în felul acesta se modifică şi
alura tasării.
În concluzie se poate afirma că la clădirile din zidărie amplasate pe terenuri
deformabile procesul de tasare şi de distribuţie a încărcării continuă până când se atinge
stadiul final de echilibru în care reacţiunea terenului este neuniformă.
Fenomenul de interacţiune construcţie – fundaţie teren conduce în aceste cazuri la
redistribuiri ale eforturilor provenite din încărcări gravitaţionale în structură, de
uniformizare a acestora în elementele verticale ce compun structura de rezistenţă.
76


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
2.3.3. Caracteristicile de calcul ale zidăriilor
Caracteristicile de calcul ale zidăriilor sunt date de STAS 10109/1-82 „Construcţii
civile, industriale şi agrozootehnice. Lucrări de zidărie. Calculul şi alcătuirea elementelor”
[78].
În normativ sunt date sub formă tabelară rezistenţele de calcul ale zidăriilor din
cărămizi, blocuri ceramice cu goluri, beton celular autoclavizat, blocuri mici cu goluri din
beton.
Rezistenţele de calcul ale zidăriei la forfecare R
f
, la întindere din încovoiere R
ti
şi la
eforturi principale de întindere R
p
în N/mm
2
, când ruperea se produce în toate situaţiile din
figura 2.26, sunt date în acest stas.




a) – rost neţesut longitudinal b) – rost ţesut în zig-zag

c) – rost ţesut în scara d) – rost neţesut transversal
Fig. 2.26 – Rosturi de rupere a elementelor din zidărie


Rezistenţa de calcul a zidăriei armate la compresiune conform STAS 10109/1-82 se
calculează cu relaţia:
R
za
= R+µ R
a
, unde (2.4)

µ – reprezintă raportul de armare ce se determină ca fiind raportul dintre volumul
armăturii V
a
şi cel al zidăriei V
z
, cu relaţia:

100
V
V
µ
z
a
⋅ = (2.5)

77


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Valoarea modulului de elasticitate E pentru zidărie, în N/mm
2
este:
„ Pentru calculul deformaţiilor la sistemele static nedeterminate, sub influenţa
sarcinilor de exploatare
E = 0,8Rαk (2.6)
„ Pentru calculul zidăriei la starea limită ultimă
E = 0,5Rαk (2.7)
„ Pentru calculul zidăriei solicitată la încărcări repetate şi pentru stabilirea perioadei
proprii de vibraţie
E = Rαk (2.8)
Valorile coeficientului α sunt date în funcţie de natura şi marca materialelor
componente ale zidăriei. În STAS 10109/1-82 se precizează că α se poate lua în lipsa unor
informaţii mai exacte egal cu 1000 pentru zidăria din cărămizi şi blocuri sau egal cu 750
pentru zidăria din BCA. Valorile coeficientului k variază între 2,0 şi 2,5 fiind date în
funcţie de natura zidăriei.
Valoarea modulului de elasticitate pentru zidăria armată cu armături în rosturile
orizontale (armare transversală), în N/mm
2
este:
„ Pentru calculul deformaţiilor la sistemele static nedeterminate, sub influenţa
sarcinilor de exploatare
E = 0,8 (kR + 2µR
n
a

a
(2.9)
„ Pentru calculul zidăriei la starea limită ultimă
E = 0,5 (kR + 2µR
n
a

a
(2.10)
„ Pentru calculul zidăriei solicitată la încărcări repetate şi pentru stabilirea perioadei
proprii de vibraţie
E = (kR + 2µR
n
a

a
(2.11)
În aceste relaţii avem:
µ – reprezintă raportul de armare ca mai sus
R
a
– reprezintă rezistenţa normată a armăturii
α
a
– reprezintă caracteristica de elasticitate a zidăriei armate care în absenţa unor
date mai exacte se poate lua ca fiind egală cu 1000.

Calculul structurilor din zidărie conform MP001-96 se face pe baza unor valori caracteristice ale rezistenţelor zidăriilor
simple diferite faţă de rezistenţele de calcul din STAS 10109/1-82 [78], date în tabelul 2.2.


Tabelul 2.2
78


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
R
c
R
2
R
m
R
i
R
t

Marca
cărămizii
Marca
mortarului
daN/cm
2

M4 12,0 0,45 0,45 0,20 0,45
M10 14,0 0,90 0,90 0,65 1,10
M25 18,0 1,80 1,80 1,10 2,45
C50
M50 20,0 2,70 2,70 1,80 3,55
M4 14,0 0,45 0,45 0,20 0,45
M10 18,0 0,90 0,90 0,65 1,10
M25 22,0 1,80 1,80 1,10 2,45
C75
M50 26,0 2,70 2,70 1,80 3,55
M4 18,0 0,45 0,45 0,20 0,45
M10 20,0 0,90 0,90 0,65 1,10
M25 26,0 1,80 1,80 1,10 2,45
C100
M50 30,0 2,70 2,70 1,80 3,55
M4 24,0 0,45 0,45 0,20 0,45
M10 26,0 0,90 0,90 0,65 1,10
M25 30,0 1,80 1,80 1,10 2,45
C150
M50 36,0 2,70 2,70 1,80 3,55

În tabel rezistenţele sunt următoarele:
„ R
c
– rezistenţa la compresiune axială (fig 2.27a)
„ R
2
– rezistenţa la eforturi principale de întindere (fig 2.27b)
„ R
m
– rezistenţa la întindere din încovoiere (fig 2.27c)
„ R
i
- rezistenţa la întindere centrică (fig 2.27d)
„ R
t
- rezistenţa la efort tangenţial în rost orizontal (fig 2.27e)
Rc
R2
R2
Rm
Rm
Ri
Rc Ri
Rt
Rt

a). R
c
b). R
2
c). R
m
d). R
i
e). R
t


Fig. 2.27 Rezistenţele zidăriilor

Se constată că aceste valori sunt mult diferite faţă de valorile date în STAS 10109/1-85. De altfel aceste valori sunt foarte
apropiate de rezistenţele de rupere definite în STAS 1031-56, normativ abrogat cu multă vreme în urmă şi preluat în lucrări de
specialitate [14]. Rezistenţele la compresiune şi la rupere ale zidăriei rezultă în funcţie de marca pietrei şi a mortarului din relaţiile lui
Oniscic, preluate şi de autorii de la noi. De asemenea reţinem de la aceiaşi autori şi relaţia dintre deformaţiile specifice liniare şi
eforturile unitare:
|
.
|

\
| σ
− − = ε
R 1 , 1
1 ln
E
R 1 , 1
0
(2.12)
79


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
unde:
R – rezistenţa la compresiune de rupere
E
0
= α R – modulul de elasticitate iniţial
α – caracteristica de elasticitate a zidăriei definită anterior.
Noul cod românesc CR6 pentru proiectarea structurilor din zidărie ne indică faptul că proprietăţile structurale ale zidăriei pot
fi determinate prin încercări, dar norma europeană EN 1990 cu privire la efectuarea încercărilor nu este încă asimilată. În orice caz CR6
nu dă tabele cu caracteristicile de calcul ale zidăriilor.


2.3.4 Calculul structurilor din zidărie la acţiuni seismice conform P2-85
Conform P2-85 structurile de zidărie portantă pot fi calculate la acţiunea
sarcinilor orizontale, utilizându-se următoarele moduri de calcul:
„ Calculul capacităţii de rezistenţă la încărcări orizontale, atât a elementelor
componente ale clădirii cât şi compararea acesteia cu solicitarea orizontală
de calcul. Acest mod de calcul se poate aplica structurilor etajate cu
compartimentare deasă sau rară şi se va dezvolta în cele ce urmează.
„ Calculul cu conlucrarea spaţială, la care solicitările aferente pereţilor se
determină în funcţie de rigiditatea relativă a acestora, mod de calcul bazat
pe aceleaşi principii ca şi cel aplicat la structurile de beton armat cu
corecturi specifice caracteristicilor zidăriei. Acest mod de calcul are un
caracter mai general.
Structurile de zidărie portantă vor fi calculate la acţiunea forţelor seismice,
ele nu trebuie calculate la acţiunea vântului. Modul de calcul la capacitatea de
rezistenţă are un caracter de verificare, este simplificat şi aproximativ.
În baza dimensiunilor şi alcătuirii elementelor portante şi a forţelor
gravitaţionale maxime sau minime probabile, se stabileşte capacitatea de
rezistenţă la încărcări orizontale a fiecărei diafragme, respectiv montant, exprimată
sub forma mărimii forţei tăietoare capabile la nivelul respectiv. Se consideră
valoarea cea mai mică determinată pentru una dintre următoarele solicitări:
„ Compresiunea excentrică cu excentricitate în planul pereţilor, ţinându-se
seama după caz de influenţa favorabilă a legăturilor orizontale (buiandrugi,
grinzi);
„ Forfecarea rostului orizontal;
„ Eforturile principale de întindere în secţiuni înclinate.
80


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Pentru structuri cu compartimentare deasă se admite calculul numai la
eforturi principale de întindere.
Suma capacităţilor de rezistenţă minime ale tuturor diafragmelor
componente ale structurii, pentru fiecare direcţie principală corectată cu un
coeficient al condiţiilor de lucru, se compară cu forţa orizontală (seimică) totală la
nivelul respectiv, ţinându-se seamă şi de efectul torsiunii printr-un coeficient al
încărcării.
Modul de calcul la capacitate portantă se bazează pe următoarele ipoteze:
„ Planşeele au rigiditate suficientă pentru a putea redistribui încărcările, după
ce un element sau mai multe elemente au atins valoarea capacităţii de
rezistenţă, lucrând în continuare în domeniul plastic;
„ Prin redistribuirea încărcărilor pot fi antrenate elementele care mai au
rezerve de rezistenţă;
„ Efectele neconcordanţei dintre comportarea efectivă şi ipotezele făcute
asupra redistribuirii încărcării (ca de exemplu determinarea unor elemente
slabe şi ieşirea lor din lucru înainte de timp fără să lucreze în domeniul
plastic, deformabilitatea planşeelor etc.) se corectează printr-un coeficient
al condiţiilor de lucru;
„ Pentru calculul la torsiune a structurii şi pentru verificarea fundaţiilor, se
acceptă ipoteza distribuirii solicitărilor orizontale în funcţie de capacitatea de
rezistenţă a elementelor;
„ Se consideră că elementele de beton armat înglobate în zidărie conlucrează
cu aceasta, afectându-se rezistenţa zidăriei cu un coeficient al condiţiilor de
lucru m
2
=0,85, prin care se ţine seama de diferenţa de rigiditate a
materialelor;
„ La pereţii cu goluri de uşi şi ferestre se ia în calcul efectul favorabil al
buiandrugilor. Punctul de anulare al momentului în buiandrug, datorită
acţiunii orizontale, se consideră la mijlocul deschiderii buiandrugului.

Fiecare element (montant) delimitat din structura spaţială, se consideră că
lucrează ca o consolă verticală încastrată la bază, solicitată de forţe orizontale,
având la nivelul planşeului legături cu celelalte elemente (montanţi).
81


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Sn
Sj
TcMk
Sk
Z
k
Mk Tc
h
k

Fig. 2.28 – Scema de calcul
Dimensiunile în plan ale diafragmelor, respectiv ale montanţilor, se stabilesc
separat pe fiecare din direcţiile principale ale structurii (transversal şi longitudinal),
ţinându-se seama de dimensiunile limită pentru tălpile secţiunilor în formă I, T, L .
Legăturile orizontale pot fi de tipul pendular (de exemplu planşeul flexibil
fără buiandrug) sau de tipul buiandrugului cu încastrare elastică.
Nivelul de încastrare al diafragmelor se consideră la nivelul superior al
fundaţiilor pentru clădirile cu subsol sau la nivelul soclului la clădirile fără subsol.
În cazul în care structura subsolului are o rigiditate mult mai mare decât
suprastructura, nivelul de încastrare al diafragmelor se poate considera la nivelul
planşeului peste subsol.
Calculul se face de regulă la fiecare nivel. Se admite, în cazuri justificate (de
exemplu la structuri cu compartimentare deasă, uniform alcătuită), să se facă,
calculul numai pentru nivelul de bază.
Calculul la capacitatea de rezistenţă a structurii în ansamblul ei, precum şi
verificarea nivelului de siguranţă se face cu următoarea relaţie de bază:

∑ ∑
≤ η
ij , c k
T m S (2.13)
în care:
S
k
= sarcina orizontală (seismică) de nivel la nivelul k;
T
ci j
= forţa tăietoare capabilă minimă a diafragmei i la nivelul j;
η = coeficientul încărcării prin care se ţine seamă de efectul torsiunii.
m = coeficientul condiţiilor de lucru conform tabelului
n = numărul nivelurilor clădirii;
82


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
t = numărul total al diafragmelor pe direcţia de calcul.
Relaţiile de calcul a forţelor tăietoare capabile ale diafragmelor de zidărie se
vor prezenta sub formă tabelară pentru a fi cât mai concise.

Forţele tăietoare capabile ale diafragmelor de zidărie
Forţa tăietoare capabilă la
compresiune excentrică
(T
CM
)
Forţa tăietoare capabilă la
forfecarea rostului
orizontal (T
CF
)
Forţa tăietoare capabilă la
eforturi principale de
întindere (T
CP
)
Z
RS 25 , 1
Z
e N
Z
M
T
C 0 C
CM
=

= =
0 c C
e A S =
R 25 , 1
N
A
c
=
Pentru zidărie simplă:
p
0
i
i p
CP
R
Ø 8 , 0 1
A R
T
σ
+
u
=
Pentru armăturile din rosturi
orizontale, zidăria
considerându-se fisurată:
et
i
i
a ac
CP
h
l R A 2
T ⋅
u
⋅ ⋅
=
Pentru compresiune cu
excentricitate mică, adică:
0
I
Y Z T
CM
0

⋅ ⋅
− σ
) f 7 , 0 R (
A
T
0 f
i
i
CF
σ ⋅ ⋅ +
u
=

Pentru compresiune cu
excentricitate mare, adică:
0
I
Y Z T
CM
0
<
⋅ ⋅
− σ
i
0 i
CF
A f 7 , 0
T
u
σ ⋅ ⋅ ⋅
=
T
CM
– forţa tăietoare capabilă la
solicitarea de compresiune
excentrică
M
C
– momentul încovoietor maxim
capabil al diafragmei respective
N – sarcina gravitaţională maximă
aferentă diafragmei
Z – distanţa pe verticală de la
secţiunea de calcul la punctul de
aplicaţie al rezultantei forţelor
orizontale ce acţionează deasupra
nivelului de calcul
R – rezistenţa de calcul la
compresiune a zidăriei
S
c
– momentul static al ariei
comprimate (A
c
) în raport cu axa
ce trece prin centrul de greutate
al secţiunii
A
i
= b l
i
– aria inimii
secţiunilor
R
f
– rezistenţa de calcul la
forfecare a zidăriei
µ
i
= S l
i
/ I – coeficient
prin care se ţine seama de
distribuţia eforturilor de
alunecare, raportate la
aria inimii
f – coeficient de frecare
σ
0
– efortul unitar de
compresiune la nivelul de
calcul
R
p
– rezistenţa de calcul a
zidăriei la eforturi principale
de întindere
Ø – coeficient în funcţie de
excentricitate relativă l/e
0

l/e
0
Ø
≥ 6 1
6≥ l/e
0
≥ 4 2 (l/4e
0
– 1)
≤ 4 0
A
ac
– aria de armătură din
rosturile orizontale ale
zidăriei

83


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
2.3.5 Calculul structurilor din zidărie simplă (nearmată) la acţiuni seismice
conform MP001-96
Calculul de ansamblu al clădirilor cu pereţi structurali din zidărie nearmată la
acţiunea seismică se face conform P100 prin metoda simplificată cu forţe convenţionale de
proiectare.
Pentru determinarea capacităţilor de rezistenţă a elementelor structurale din zidărie
nearmată se consideră următoarele trei stadii de deformaţie:
„ Stadiul de FISURARE din compresiune excentrică datorită momentului
încovoietor;
„ Stadiul de CURGERE pentru care efortul unitar maxim de compresiune atinge
valoarea corespunzătoare deformaţiei specifice de curgere la compresiune a
zidăriei;
„ Stadiul ULTIM caracterizat prin faptul că se atinge valoarea limită a deformaţiei
specifice la compresiune a zidăriei.
Pentru determinarea capacităţilor de rezistenţă la compresiune excentrică şi la forţă
tăietoare se consideră valorile medii ale rezistenţelor zidăriei la compresiune şi la întindere
din eforturi principale în secţiuni înclinate.
Pentru obţinerea unor rezerve de rezistenţă în scopul prevenirii modului de rupere
fragil în secţiuni înclinate din forţă tăietoare, capacitatea de rezistenţă admisibilă la forţa
tăietoare se obţine prin înmulţirea cu un coeficient de siguranţă parţial egal cu 0,7 a
capacităţii de rezistenţă la forţa tăietoare calculată cu valorile medii ale rezistenţelor.
În comportarea elementelor structurale din zidărie nearmată solicitate la
compresiune excentrică cu forţa tăietoare se consideră următoarele două moduri principale
de rupere:
„ Modul de rupere fragil, când ruperea se produce în secţiuni înclinate ca urmare a
efectului forţei tăietoare;
„ Modul de rupere ductil, când ruperea se produce din încovoiere în secţiuni normale
cu deformarea plastică a zonei comprimate.
La stabilirea valorilor ψ din relaţia de calcul a forţei tăietoare de bază conform
relaţiei din P100-92
Q
B
=αk
s
βψεG (2.14)
trebuie avut în vedere următoarele:
84


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
„ În cazul construcţiilor noi proiectate cu respectarea principiilor de alcătuire şi
conformare din Normativul P100 şi a prevederilor din Manual, valoarea
coeficientului ψ =0.30
„ În cazul construcţiilor noi, care din diferite considerente (partiuri de arhitectură,
condiţii de teren, etc.) prezintă unele vulnerabilităţi structurale, precum şi în cazul
expertizării construcţiilor existente ce prezintă vulnerabilităţi structurale, valorile
coeficientului ψ vor fi majorate, respectându-se condiţia ψ ≤ 1.00
Această majorare se poate face de către proiectant sau de către expert, prin
aprecierea efectelor defavorabile ale diferitelor vulnerabilităţi structurale (“metoda
penalizării”-ing.E. TITARU) care pot fi:
„ Vulnerabilităţi structurale de sistem cauzate de deficienţe de conformare
„ Neregularităţi de formă în plan orizontal
„ Neregularităţi de formă în plan vertical
„ Vulnerabilităţi structurale locale ( de exemplu unii pereţi structurali prezintă un
mod de rupere casant) etc.
Capacitatea totală de rezistenţă pentru fiecare direcţie este definită ca suma forţelor
tăietoare capabile pentru direcţia de calcul considerată:

=
cap , i cap , total
Q Q (2.15)
unde:
Q
i,cap
- reprezintă capacitatea de rezistenţă a elementului “i” pe direcţia de calcul
considerată
n - reprezintă numărul de elemente structurale pe direcţia de calcul considerată.
În cazul clădirilor la care planşeele nu realizează efectul de diafragmă în relaţia
(2.15) sumarea se face pentru elementele fiecărui şir în parte.
Trebuie îndeplinită condiţia:
G k Q Q
s B cap , total
βψε α = > (2.16)
Greutatea G reprezintă greutatea întregii clădiri când planşeele realizează efectul de
diafragmă şi greutatea aferentă şirului de elemente pentru care se face calculul, când
planşeele nu realizează efectul de diafragmă.
Ipotezele de care se ţine seama pentru un calcul simplificat:
„ Se ia în consideraţie numai modul fundamental de vibraţie;
„ Calculul se face distinct pe cele două direcţii principale;
Elementele structurale care intră în calcul sunt planşeele ce pot fi de două tipuri:
85


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
„ Care nu realizează efectul de diafragmă pe fiecare nivel (planşeele din lemn sau
prefabricate fără monolitizări);
„ Cu rol de diafragmă(planşee monolite sau prefabricate cu monolitizări şi/sau
suprabetonare).
Pereţii verticali din zidărie nearmată consideraţi ca elemente consola încastrată la
nivelul planşeului peste subsol sau la nivelul fundaţiei în funcţie de rigiditatea subsolului şi
care pot fi:
„ Perete plin;
„ Şpalet (plinul dintre două goluri în pereţii de faţadă)-considerat ca element vertical
dublu încastrat în parapeţi;
Determinarea forţei tăietoare de bază, conform Normativului P100-92 se face
astfel:
S=c
s
G (2.17)
unde:
c
s
= αk
s
βψε (2.18)
α, k
s,
β, ψ, ε- se determină conform P100-92
Verificarea pe ansamblu a clădirii pe cele două direcţii principale este dată de
relaţia



cap , i B
Q Q , (2.19)
unde:
n-numărul total de pereţi structurali din zidărie nearmată consideraţi în
calcul la baza clădirii.
În tabelul de mai jos sunt date relaţiile de calcul pentru capacităţile de rezistenţă la
forţă tăietoare în secţiune înclinată şi a forţelor asociate capacităţii de rezistenţă la
încovoiere pentru diafragme cu secţiunea dreptunghiulară în cele trei stadii de lucru.
Tabelul 2.3
Secţiunea dreptunghiulară

) U , C , F ( , cap , 0 ) U , C , F ( , cap
D b Q τ ⋅ ⋅ =
) U , C , F ( , asoc , 0 ) U , C , F ( , asoc
D b Q τ ⋅ ⋅ =
f D C D A F
montant şpalete
86


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

Pt.
c 0
R 5 , 0 > σ - fisurarea nu are loc
înainte de curgere
pt. 7
R
2
0

σ
,
2
0
2 F , cap , 0
R
1 R
3
2 σ
+ = τ
pt. 7
R
2
0
>
σ
,
2
0
2 F , cap , 0
R 2
1 R
9
8 σ
+ = τ
0 F , asoc , 0
1
25 , 0 σ
λ
= τ

0 F , asoc , 0
1
333 , 0 σ
λ
= τ

Pt.
c 0
R 5 , 0 ≤ σ ,
C
0
C , 0
R 3
2
2
1 σ
− = ε

Pt.
c 0
R 5 , 0 > σ ,
|
|
.
|

\
|

σ
= ε 1
R
6
1
0
C
C , 0


S
t
a
d
i
u
l

c
u
r
g
e
r
e

D
C
C

Pt.
c 0
R 5 , 0 ≤ σ şi
2 c
R 14 R > ,
2
0
2
c
0
C , cap , 0
R 4
1 R
R 9
16 σ
+
σ
= τ

2 c
R 14 R ≤ ,
2
0
2
c
0
C , cap , 0
R 2
1 R
R 3
4 σ
+
σ
= τ

Pt.
c 0
R 5 , 0 > σ şi
|
|
.
|

\
|
− ≤ σ
C
2
C 0
R
R
15
7
15
8
R
2
C 0
2 C , cap , 0
R 2
R 3
1 R
9
8 − σ
+ = τ

Pt.
c 0
R 5 , 0 > σ şi
|
|
.
|

\
|
− > σ
C
2
C 0
R
R
15
7
15
8
R
2
0
2 C , cap , 0
R
1 R
3
2 σ
+ = τ

D
A
C

0 C , 0 C , asoc , 0
5 , 1
σ ε
λ
= τ

0 C , 0 C , asoc , 0
2
σ ε
λ
= τ
S
t
a
d
i
u
l

u
l
t
i
m

D
C
U

Dacă:
C 0
R 667 , 0 < σ ,
3
2
= α
Dacă:
C 0
R 75 , 0 < σ ,
2
1
= α
Pt.
2
2
R
C 0
α −
≤ σ
2
C
2
C
0
U , cap , 0
R 2
R
1 R
R 2 3
4
+
σ
α −
α
= τ
Pt.
2
2
R
C 0
α −
> σ , 0
U , cap , 0
= τ
D
A
U

Dacă:
C 0
R 667 , 0 < σ ,
3
2
= α
Dacă:
C 0
R 75 , 0 < σ ,
2
1
= α
Pt.
2
2
R
C 0
α −
≤ σ
4 4
3 3
R 3
2
2
1
2
2
C
0
U , 0
+ α − α
+ α − α σ
− = ε

Pt.
2
2
R
C 0
α −
≤ σ
87


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
0 C , 0 C , asoc , 0
5 , 1
σ ε
λ
= τ

0 C , 0 C , asoc , 0
2
σ ε
λ
= τ



Pt.
2
2
R
C 0
α −
> σ , 0
U , asoc , 0
= τ

Pe baza valorilor capacităţilor de rezistenţă la forţă tăietoare în secţiune înclinată şi
a forţelor asociate capacităţii de rezistenţă la încovoiere în fiecare stadiu de lucru se
stabileşte capacitatea de rezistenţă la forţă tăietoare a respectivei diafragme de zidărie şi
criteriul de rupere a acesteia. Condiţiile şi modul de calcul sunt date în tabelul 2.4:
Tabelul 2.4
i C 0 C
A Q ⋅ τ =
CAZ
Condiţie Relaţie de calcul pentru τ
0C
Criteriul de rupere
I
F , asoc 0 F , cap 0
τ < τ
F , cap 0 C 0
τ = τ
QQQ - FRAGIL

II
F , asoc 0 F , cap 0
τ > τ şi
C , asoc 0 C , cap 0
τ < τ
) ( ) (
C , cap 0 C , asoc 0 F , asoc 0 F , cap 0
F , asoc 0 C , cap 0 C , asoc 0 F , cap 0
C 0
τ − τ + τ − τ
τ ⋅ τ − τ ⋅ τ
= τ
MQQ - FRAGIL

III
C , asoc 0 C , cap 0
τ > τ şi
U , asoc 0 U , cap 0
τ < τ
) ( ) (
U , cap 0 U , asoc 0 C , asoc 0 C , cap 0
C , asoc 0 U , cap 0 U , asoc 0 C , cap 0
C 0
τ − τ + τ − τ
τ ⋅ τ − τ ⋅ τ
= τ
MMQ –
DUCTILITATE
LIMITATĂ

IV
C , asoc 0 C , cap 0
τ > τ şi
U , asoc 0 U , cap 0
τ > τ
u , asoc 0 C 0
τ = τ
MMM – DUCTIL

Considerând evoluţia normală a stadiilor de lucru ale zidăriilor crescătoare de la
fisurare la curgere, putem afirma că efortul tangenţial nominal capabil este descrescător, iar
efortul tangenţial nominal asociat compresiunii excentrice este crescător. Pentru a explica
cele patru cazuri de rupere a elementelor de zidărie funcţie de valorile acestor eforturi se
vor reprezenta grafic eforturile
0
τ pe ordonată iar pe abscisă stadiul de lucru.

88


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
0
stadiul
F C U
τ
0, asoc
0
τ
τ
0, cap
τ
0,C

0
F C
τ
0, cap
τ
0, asoc
0,C
τ
τ
0
U
stadiul

CAZ I CAZ II
0
τ
stadiul
0
F C U
τ
0, cap
0, asoc
τ
τ
0,C

0
stadiul
F C U
τ
0, asoc
0
τ
τ
0, cap
τ
0,C

CAZ III CAZ IV
Fig. 2.29 – Variaţia eforturilor
0
τ în funcţie de stadiul de lucru în cele patru cazuri posibile

Pe grafice sunt marcate punctele corespunzătoare efortului tangenţial capabil în
fiecare caz.
În cazul I diafragma se rupe în fisură înclinată fără a se produce fisurarea din
compresiune excentrică. Este cazul diafragmelor cu lăţime mare în raport cu înălţimea
(λ mic) şi cu încărcări verticale mari.
În cazurile II şi III acesta se află la intersecţia sintre graficele eforturilor tangenţiale
nominale capabile respectiv asociate aşa cum se deduce şi din relaţia de calcul. Ruperea
elementelor de zidărie în aceste cazuri se poate explica astfel: datorită compresiunii
excentrice diafragmele fisurează în rost orizontal crescându-le capacitatea de încovoiere
datorită plasticizării şi dezvoltării fisurilor, dar pe de altă parte scade forţa tăietoare
capabilă în secţiune înclinată din aceleaşi motive. Ruperea se produce logic la egalarea
acestor forţe tăietoare deci la intersecţia graficelor. Diferenţa dintre cazul II şi III este că în
89


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
cazul II ruperea se produce în fisură înclinată brusc şi fragil înainte de curgere, iar în cazul
II se produce cu ductilitate limitată după curgere.
Cazul IV caracterizează ruperea ductilă numai din compresiune excentrică în
ultimul stadiu datorită faptului că diafragma are capacitate mai mare de a prelua eforturi în
secţiune înclinată decât solicitări din compresiune excentrică. Este cazul diafragmelor
suple (λ mare) şi cu încărcări verticale mici.
Apariţia oficială a codului de proiectare seismică a construcţiilor P100-2003 ce
revizuieşte P100-92 va schimba modul de calcul al forţei seismice de proiectare astfel:
F=c G (2.20)
unde c este coeficientul seismic global calculat astfel:

g
) T ( S
c
d
i
⋅ γ = (2.21)
unde:
γ
i
– factorul de importanţă-expunere al construcţiei, γ
i
=(0,8; 1.0; 1,2; 1,4)
g- acceleraţia gravitaţională
S
d
(T) – ordonata spectrului de răspuns inelastic pentru acceleraţie corespunzător
perioadei T
Valoarea spectrului de răspuns este modificată faţă de P100-92. Se definesc acum
şapte zone seismice caracterizate prin acceleraţii ale terenului pentru cutremure având
intervalul mediu de recurenţă de 100 de ani a
g
cu valorile (0,32g; 0,28g; 0,24g; 0,20g;
0,16g; 0,12g şi 0,08g) mai mari decât în P100-92. De asemenea creşte factorul de
amplificare dinamică maxim al spectrelor la β
0
=2,75 pentru sursa Vrancea şi se introduce
spectrul pentru sursa crustală Banat caracterizat de β
0
=3,0.
90


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
CAPITOLUL 3: ÎNCERCĂRI EXPERIMENTALE PE
ELEMENTE DE ZIDĂRIE

3.1 PREZENTAREA PROGRAMULUI DE ÎNCERCĂRI EXPERIMENTALE
3.1.1 Obiectivul cercetării experimentale
Programul de cercetări experimentale, desfăşurat în mai multe etape [12], [15],
[47], [48] urmăreşte cunoaşterea comportării elementelor de zidărie simplă şi armată sub
acţiunea încărcărilor statice, gravitaţionale şi orizontale.
Elementele experimentale sunt realizate din cărămidă plină obişnuită care în
definitiv este materialul cel mai frecvent utilizat pentru zidării la noi în ţară. Se utilizează
mortar de ciment şi var obişnuit pentru zidării. Elementele de zidărie armată sunt realizate
cu armături speciale pentru armarea zidăriei în rosturi orizontale de tip MURFOR
provenite în urma unor contracte de colaborare de la firma N.V. Beckaert S.A din oraşul
belgian Kortrek [45], [46]. Aceste tipuri de armături se pot aplica la armarea rosturilor
orizontale ale pereţilor de zidărie indiferent de tipul de bloc de zidărie utilizat, deci şi
pentru zidăria din cărărmidă plină. S-a recurs la utilizarea acestor tipuri de armături din
două motive: la noi în ţară nu se produc armături speciale pentru întărirea zidăriilor, iar
partea belgiană a avut amabilitatea să ne pună la dispoziţie armăturile în cadrul
contractelor de cercetare finanţate de firma N.V. Beckaert S.A.
Cercetările experimentale, în primul rând, urmăresc determinarea capacităţii
portante la sarcini orizontale ce pot proveni din acţiunea seismului pentru elementele de
zidărie, modul în care capacitatea portantă a elementelor de zidărie este influenţată de
încărcarea gravitaţională aplicată asupra elementului, respectiv efortul unitar de
compresiune, şi de coeficientul de armare pentru elementele din zidărie armată.
Compararea rezultatelor a impus realizarea de elemente identice ca şi dimensiuni dar
diferite între ele prin valoarea sarcinii verticale aplicate şi prin coeficientul de armare.
Se doreşte de asemenea compararea rezultatelor obţinute experimental privind
capacitatea portantă la sarcini orizontale cu rezultatele obţinute din calcul. Se efectuează
calcule prin trei metode diferite:
„ Relaţiile de calcul conform normativului în vigoare pentru calculul zidăriilor la
sarcini orizontale P2-85;
91


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
„ Programul de calcul CAZIN 31 bazat pe relaţiile de calcul din „Manualul de
proiectare a clădirilor din zidărie simplă nearmată” MP 001-96;
„ Programul de analiză neliniară a elementelor din beton BIOGRAF, program bazat
pe metoda elementului finit.
Programul de calcul CAZIN 31 este destinat pentru calculul structurilor din zidărie
simplă, nearmată. Intenţia autorului este de a studia posibilitatea de aplicare a acestuia şi la
zidăria armată în rosturi orizontale ce va fi definită ca şi o zidărie simplă cu rezistenţe mai
mari, în primul rând la eforturi principale de întindere dar şi la compresiune. Această
definire a zidăriei armate în rosturi orizontale rezultă şi în urma studiului modului de
cedare a acesteia în comparaţie cu zidăria simplă, ceea ce reprezintă un alt obiectiv al
cercetărilor experimentale.
O serie de autori au utilizat programe bazate pe metoda elementului finit la calculul
zidăriilor [7], [25], [34], [37], [38], De asemenea, aplicarea programul BIOGRAF [35],
[36], (program destinat structurilor de beton armat) la elementele din zidărie simplă şi
armată, se poate justifica având în vedere comportarea elasto-plastică a zidăriei similară
cu a betonului. Este de amintit că şi alţi autori au utilizat programul în acelaţi scop [11].
Evident pentru acest calcul neliniar cu metoda elementului finit se vor înlocui
caracteristicile de calcul ale betonului cu cele ale zidăriei.
Aceste caracteristici de calcul (rezistenţa la compresiune a zidăriei, rezistenţa la
întindere a mortarului, rezistenţa la întindere a armăturii, modulul de elasticitate) se vor
determina de asemenea experimental pentru stabilirea valorii lor reale. De altfel
compararea fidelă a rezultatelor obţinute experimental cu rezultatele obţinute din calcul se
poate face doar utilizând rezistenţele de rupere determinate experimental. Încercările de
laborator efectuate în acest scop şi rezultatele obţinute sunt prezentate în acest capitol.
Aşa cum am mai precizat un alt obiectiv al cercetărilor experimentale îl reprezintă
studierea modului de cedare al elementelor de zidărie. Ruperea se poate produce prin:
„ Compresiunea excentrică cu excentricitate în planul pereţilor;
„ Eforturile principale de întindere în secţiuni înclinate;
„ Forfecarea rostului orizontal.
Se va studia influenţa efortului unitar de compresiune şi a armării zidăriei asupra
criteriului de rupere.
Se studiază în cadrul programului şi deplasările elementelor în plan vertical sub
sarcini orizontale şi implicit stabilirea limitei deformaţiilor elastice. Pentru măsurători se
folosesc microcomparatoare. De asemenea se studiază participarea armăturilor la preluarea
92


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
eforturilor măsurând eforturile unitare din armături cu timbre tensiometrice. Acestea
reprezintă însă obiective secundare mai puţin detaliate şi utilizate în conţinutul prezentei
lucrări.
În concluzie se poate afirma că scopul principal al cercetărilor şi studiilor
experimentale îl reprezintă studierea interacţiunii dintre forţa verticală respectiv efortul
unitar de compresiune şi capacitatea portantă la sarcini orizontale respectiv efortul
tangenţial capabil în elementele de zidărie nearmată şi armată în rost orizontal. Acest lucru
se doreşte a se concretiza într-o relaţie ce exprimă forţa orizontală capabilă în funcţie de
efortul unitar de compresiune, iar în final pentru dezvoltarea unei metode de calcul a
structurilor cu diafragme de zidărie la sarcini orizontale din seism prin relaţii de calcul ce
impun sau limitează valoarea efortului unitar de compresiune din diafragmele de zidărie
componente ale structurii.
3.1.2 Principiul de încercare, caracteristicile standului experimental şi ale
elementelor experimentale încercate
Principiul de încercare a elementelor experimentale este cel prezentat în schema din
fig. 3.1 şi este realizat cu ajutorul unui stand experimental de tipul unui cadru metalic (fig
3.2). Acest mod de încercare a elementelor din zidărie este utilizat pe scară largă şi la
încercări experimentale desfăşurate de cercetători din întreaga lume [1], [5], [13], [32],
[33].
Conform acestui principiu asupra elementului experimental au fost aplicate static o
forţă verticală constantă reprezentând încărcarea gravitaţională şi o forţă orizontală
monoton crescătoare reprezentând efectul acţiunii seismice asupra unui perete interior din
zidărie portantă.

N
P

Fig.3.1 – Principiul de încercare
93


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Standul experimental a fost realizat sub forma unui cadru închis din profile
metalice din oţel laminat, dimensiunile acestuia rezultând din necesarul de gabarit pentru
elementul experimental şi pentru presele hidraulice cu care s-au aplicat forţele
gravitaţionale şi cea orizontală.
5800
4
0
0
2
4
0
0
3
0
0
5000
4
0
0
1
2
0
0
1
5
0
2
6
0
1250
I 30
2 I 40
I 30 I 30
80x80
2 U 12
Piston orizontal
Piston vertical
Element experimental
Grinda de distributie I 26
Tirant Ø30
50x50

Fig. 3.2 – Alcătuirea standului de încercare

Elementele experimentale încercate în cadrul programului de cercetare au aceleaşi
dimensiuni geometrice:
„ lungimea L=125 cm (5 cărămizi)
„ grosimea D= 25 cm (1 cărămidă)
„ înălţimea H=120 cm (16 asize)
De asemenea elementele sunt simlare din punct de vedere a materialelor utilizate
(cărămidă, mortar şi armătură) şi anume:
„ cărămidă marca C100,
„ mortar marca M100,
„ armătură tip “MURFOR NRD/Z–5–150”
În figura următoare sunt prezentate caracteristicile elementelor experimentale
(dimensiuni, armătură, detalii de armare). Evident detaliile de armare nu sunt valabile
pentru elementul martor din zidărie simplă.
94


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
armatura orizontala
(carcasa MURFOR)
12.5
30
12.5 125
150
1
2
0
4
2
1
5
ancoraj
3 24 3
fundatie de b. a.
armatura
perete din zidarie
centura b. a.

Fig. 3.3a. – Alcătuirea elementului experimental
1
5
2Ø5
1Ø4

1
2
3
.
5
5
6
.
3
2Ø5
11.5 11.5 1
1
.
2
6
.
3
3
.
5
[mm]

Fig. 3.3b. – Armătura din rost orizontal Fig. 3.3c. – Detaliu de armare

Pentru determinarea rezistenţelor reale de rupere ale zidăriei simple şi armate
necesare interpretării prin calcul a rezultatelor obţinute se prezintă în paragraful următor
determinările de laborator efectuate.
Armătura utilizată la armarea orizontală a rosturilor elementelor de tip armare
transversală este realizată cu armături speciale pentru armarea în rosturi orizontale ale
zidăriei tip “MURFOR NRD/Z–5–150”, produse de firma N.V. BECKAERT S.A. din
Zwevegem (o suburbie a oraşului Kortrek) din Belgia.
În tabelul de mai jos sunt sintetizate denumirile adoptate pentru elementele
experimentale şi caracteristicile acestora. Precizăm încă o dată că dimensiunile elementelor
şi materialele utilizate sunt identice, lucru necesar pentru a putea face comparaţie între
rezultatele obţinute.


95


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
150
125
4
2
12.5
1
5
1
2
0
12.5
2
2
.
5
3
0
3
0
3
0
7
.
5
M1
M2
M3
M4
T1
T2
T3
T4
M5
Tabelul 3.1
Nr.
crt
Denumirea şi descrierea
elementului
Înalţime
[cm]
Lăţime
[cm]
Grosime
[cm]
Forţa
veriticală
[daN]
Efort de
compresiune
[daN/cm
2
]
Procent de
armare
[%]
1.
ES – element de zidărie
simplă
120 125 24 18000 6,0 0,00
2.
EA1 – element de zidărie
armată
120 125 24 18000 6,0 0,16
3.
EA2 – element de zidărie
armată
120 125 24 24000 8,0 0,08
4.
EA3 – element de zidărie
armată
120 125 24 36000 12,0 0,08
5.
EA4 – element de zidărie
armată
120 125 24 45000 15,0 0,08

3.1.3 Măsurarea datelor experimentale
Înregistrarea comportării elementului experimental sub încărcări s-a realizat cu
ajutorul unor dispozitive de măsurare a deformaţiilor de tipul microcomparatoarelor cu o
precizie de 1/100mm şi cu ajutorul timbrelor tensometrice dispuse pe armături.

Fig. 3.4 – Dispunerea microcomparatoarelor şi a timbrelor tensometrice pe elementul experimental
Microcomparatoarele notate cu M1-M5 şi timbrele tensometrice T1–T4 au fost
dispuse pe înălţimea elementelor conform fig. 3.4
96


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Este de făcut precizarea că la două dintre elementele experimentale (ES şi EA1)
microcomparatorul M5 a lipsit iar timbrele tensiometrice n-au funcţionat în totalitate la
parametrii optimi în decursul unor încercărilor experimentale.
Forţa verticală aplicată fiecărui element de zidărie în parte este constantă în
decursul încercării. Forţa orizontală este variabilă fiind aplicată în trepte de la 0 la valoarea
maximă ce corespunde cedării elementului. Valoarea unei trepte de încărcare s-a stabilit la
1000daN. La fiecare treaptă de încărcare s-au efectuat citiri pe microcomparatoare şi pe
timbrele tensiometrice.
O vedere generală a standului experimental cu elementul pregătit pentru încercare
este prezentat în fotografia următoare:

Foto 3.1 – Vedere generală a standului cu un element pregătit pentru încercare


97


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
3.2 DESFAŞURAREA ŞI REZULTATELE ÎNCERCĂRILOR
EXPERIMENTALE
3.2.1 Elementul de zidărie simplă ES
Elementul ES este realizat din zidărie simplă (nearmată) de
cărămidă plină în alcătuirea prezentată în paragraful precedent şi anume
având dimensiunile:
„ lungimea L=125 cm (5 cărămizi)
„ grosimea D= 24 cm (1 cărămidă)
„ înălţimea H=120 cm (16 asize)
Elementul ES este prezentat gata pentru încercare în fotografia de mai jos:

Foto 3.2 – Elementul ES

Încercarea s-a derulat pentru o forţă verticală constantă cu valoarea P=18000daN.
Această valoare raportată la aria secţiunii orizontale a elementului generează un efort
unitar de compresiune σ
0
:
2
0
cm / daN 0 , 6
125 x 24
18000
A
P
= = = σ
Forţa orizontală aplicată conform principiului de încercare prezentat anterior este
monoton crescătoare în trepte de câte 1000daN până la valoarea maximă corespunzătoare
ruperii elementului. Ruperea elementului produsă brusc şi casant s-a înregistrat la o valoare
a forţei orizontale P
max
= 12000daN. În prealabil la o forţă de 5000daN s-a produs fisurarea
elementului în rost orizontal, fără însă ca acesta să cedeze la compresiune excentrică
(fisura nu s-a deshis în mod evident)
98


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

Foto 3.3 – Modul de rupere a elementului ES

Înregistrările efectuate pe microcomparatoare pe parcursul încercării sunt date în
tabelul 3.1, respectiv diagramele forţă deplasare la nivelul fiecărui microcomparator sunt
date în figura 3.5
Tabelul 3.2
∆ (mm) Observaţii P
[daN] M1 M2 M3 M4
1000 0,1 0,1 0,1 0
2000 0,1 0,1 0,1 0
3000 0,3 0,2 0,2 0
4000 0,4 0,3 0,2 0
5000 0,5 0,4 0,3 0 fisurare în rost rost orizontal
6000 0,7 0,5 0,3 0
7000 0,9 0,7 0,4 0,1
8000 1,2 0,9 0,6 0,2
9000 1,5 1,1 0,8 0,3
10000 2,2 1,6 1,1 0,4
11000 2,8 2,2 1,4 0,6
11900 3,6 2,8 1,8 0,8
12000 6,7 5,2 3,4 1,6
cedare bruscă la eforturi principale de
întindere în secţiune înclinată
99


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

DIAGRAMELE P-∆ LA ELEMENTUL ES
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
-2 0 2 4 6 8
DEPLASAREA [mm]
F
O
R
T
A

O
R
I
Z
O
N
T
A
L
A

[
d
a
N
]
M1
M2
M3
M4

Fig. 3.5 – Diagramele P-∆ la elementul ES la nivelul fiecărui microcomparator

Câteva dintre concluziile ce se desprind în urma încercării elementului
experimental ES şi trasării diagramelor P-∆ ar fi:
„ Pentru valori ale forţei orizontale între 0 şi 5000daN, valoare la care apare fisurarea
elementului în rost orizontal comportarea elementului este cvasi-elastică,
deplasările pe orizontală menţinându-se sub 1mm;
„ Fisurarea rostului orizontal nu se amplifică, deci nu putem vorbi de cedarea
peretelui la compresiune excentrică. De altfel nu s-a produs nici zdrobirea
cărămizilor în zona comprimată, fenomen specific ruperii la compresiune
excentrică;
„ Pe intervalul 6000-11000daN al forţei orizontale comportarea elementului poate fi
caracterizată ca şi elasto-plastică, deplasările orizontale amplificându-se;
„ Până la 12000daN elementul de zidărie curge, deplasarea orizontală creşte cu peste
100%;
„ La atingera valorii de 12000daN se produce ruperea bruscă a peretelui de zidărie în
diagonală, ruperea fiind casantă dar totuşi anunţată de amplificarea deplasărilor;
„ Ruperea s-a produs prin mortar, într-o secţiune în ştrepi (scăriţă), ceea ce sugerează
că rezistenţa la întindere a mortarului este inferioară rezistenţei la întindere a
cărămizilor.
100


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

3.2.2 Elementul de zidărie armată EA1
Elementul EA1 este realizat similar ca elementul ES dar cu
armătură în rosturile orizontale ale zidăriei tot la două asize, rezultând
un coeficient de armare:
0016 , 0
120 x 24
4
4 , 0 x 14 , 3
2
4
5 , 0 x 14 , 3
2 x 8
V
V
2 2
z
a
=
|
|
.
|

\
|
+
= = u
Dimensiunile elementului rămân neschimbate şi anume:
„ lungimea L=125 cm (5 cărămizi)
„ grosimea D= 24 cm (1 cărămidă)
„ înălţimea H=120 cm (16 asize)
Pentru armarea zidăriei în rosturi orizontale s-au folosit armături speciale pentru
zidărie de tip MURFOR ce s-au amplasat în rostul cu mortar conform fotografiei
următoare:

Foto 3.4 – Dispunerea armăturilor în rosturile orizontale

Elementul EA1 este prezentat imediat după terminarea execuţiei în imaginea de
mai jos:
101


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

Foto 3.5 – Elementul EA1
Încercarea s-a derulat pentru o forţă verticală constantă cu valoarea P=18000daN
similar cu elementul ES rezultând acelaşi efort unitar de compresiune σ
0
:
2
0
cm / daN 0 , 6
125 x 24
18000
A
P
= = = σ
Forţa orizontală aplicată similar în trepte de câte 1000daN. La o valoare a forţei
orizontale de 12000daN se produce desprinderea peretelui de fundaţie şi deci cedarea
elementului la moment încovoietor. Teoretic încercarea ar fi trebuit să se încheie admiţând
această valoare ca şi forţă de rupere.
Prezenţa armăturii în cantitate mare în element nu influenţează capacitatea portantă
a peretelui la compresiune excentrică dar face ca rezistenţa la eforturi principale de
întindere în secţiune înclinată să fie mult mai mare decât la elementul din zidărie simplă.
Datorită faptului că modul de realizare a încercării nu permite deplasarea liberă a
elementului, în plan vertical nu se produce colapsul elementului din încovoiere. Din aceste
motive s-a putut continua încercarea pentru obţinerea ruperii la eforturi principale de
întindere. Cantitatea mare de armătură dar şi condiţiile tehnice au oprit încercarea în jurul
valorii forţei orizontale de 21000daN fără a se obţine ruperea în diagonală ci doar fisurarea
evidentă din eforturi principale de întindere. Pentru următoarele elemente experimentale
s-a decis reducerea coeficientului de armare la jumătate.
La valoarea forţei orizontale de 20000daN se produce zdrobirea zidăriei în zona
comprimată.
102


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

Foto 3.6 – Ruperea din compresiune excentrică la
P=12000daN
Foto 3.7 – Zdrobirea zidăriei în zona comprimată la
P=20000daN

Înregistrările efectuate pe microcomparatoare pe parcursul încercării sunt date în
tabelul 3.3, respectiv diagramele forţă deplasare la nivelul fiecărui microcomparator sunt
date în figura 3.9
Tabelul
3.3
∆ (mm) Observaţii P
[daN]
M1 M2 M3 M4
1000 0,1 0 0 0
2000 0,1 0 0 0
3000 0,1 0 0 0
4000 0,1 0 0 0
5000 0,1 0 0 0 fisurare în rost orizontal
6000 0,2 0,2 0,1 0
7000 0,4 0,3 0,15 0,05
8000 0,45 0,4 0,2 0,05
9000 0,6 0,5 0,25 0,05
10000 1,05 0,9 0,45 0,05
11000 1,80 1,4 0,8 0,1
12000 2,7 2,1 1,2 0,2 ruperea în rost orizontal pe fundaţie
13000 3,8 3,0 1,65 0,2
14000 4,6 3,5 2,0 0,2
15000 5,5 4,2 2,4 0,2
16000 6,5 4,9 2,8 0,2
17000 7,2 5,4 3,2 0,2
18000 8,0 6,0 3,5 0,2
19000 9,0 6,9 4,1 0,2
20000 10,1 7,6 4,55 0,2 zdrobire cărămidă în zona comprimată
21000 11,6 8,8 5,2 0,2
18000 15,5 11,8 7,2 0,3
apărut fisură din efort principal de
întindere
19000 21,0 16,0 10,0 0,4
20000 23,0 17,7 11,0 0,4
103


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
21000 24,6 18,8 11,8 0,5
dezvoltarea de fisuri din eforturi
principale de întindere
18000 34,0 27,8 19,4 3,45

DIAGRAMELE P-∆ LA ELEMENTUL EA1
0
5000
10000
15000
20000
25000
-2 0 2 4 6 8 10 12 14
DEPLASAREA [mm]
F
O
R
T
A

O
R
I
Z
O
N
T
A
L
A

[
d
a
N
M1
M2
M3
M4

Fig. 3.6 – Diagramele P-∆ la elementul EA1 la nivelul fiecărui microcomparator

Concluzii privind încercarea elementului EA1:
„ Comportarea elementului este cvasi-elastică se produce până în jurul valorii forţei
orizontale de 8000daN; timbrele tensiometrice înregistrează valori neînsemnate ale
eforturilor în armături;
„ Ruperea din compresiune excentrică prin desprinderea elementului de fundaţie în
rost orizontal se produce la valoarea P=12000daN. Ruperea poate fi apreciată ca
fiind ductilă (de fapt cu ductilitate limitată), deplasările fiind şi ele mai mari decât
la ES. În armături nu se înregistrează eforturi însemnate dar armătura contribuie la
mărirea ductilităţii peretelui;
„ La valoarea P=20000daN se produce o zdrobire puternică a zidăriei în zona
comprimată,;
„ La valoarea P=21000daN se dezvoltă fisuri din eforturi principale de întindere dar
ruperea în diagonlă nu se produce şi din condiţii tehnice date de cantitatea prea
mare de armătură din alcătuirea elementului.

104


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice


3.2.3 Elementul de zidărie armată EA2
La elementul EA2 s-a redus coeficientul de armare faţă de
elementul precedent EA1 şi anume:
0008 , 0
120 x 24
4
4 , 0 x 14 , 3
2
4
5 , 0 x 14 , 3
2 x 4
V
V
2 2
z
a
=
|
|
.
|

\
|
+
= = u
Cedarea la compresiune excentrică prin desprinderea rostului orizontal nu este
influenţată de procentul de armare, ci doar cedarea la eforturi principale de întindere. Acest
lucru este important pentru elementul EA1 care s-ar fi rupt la aceeaşi valoare a forţei chiar
şi cu un procent de armare mai mic, deci se pot compara elementele EA1 şi EA2 chiar şi cu
procente de armare diferite. S-a redus procentul de armare doar pentru a obţine şi rupere la
eforturi principale de întindere pentru elementele de zidărie armată.
Dimensiunile elementului rămîn aceleaşi:
„ lungimea L=125 cm (5 cărămizi)
„ grosimea D= 24 cm (1 cărămidă)
„ înălţimea H=120 cm (16 asize)
Elementul EA2 este prezentat gata pentru încercare în fotografia de mai jos:

Foto 3.8 – Elementul EA2 pregătit pentru încercare
105


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Încărcarea verticală constantă este în acest caz P=24000daN, diferită faţă de
elementul EA1 tocmai pentru a se putea studia şi influenţa forţei verticale asupra
capacităţii portante a elementului de zidărie.
Valoarea efortului unitar de compresiune este în acest caz:
2
0
cm / daN 0 , 8
125 x 24
24000
A
P
= = = σ
Forţa orizontală este de asemenea aplicată în trepte de câte 1000daN până la
valoarea maximă. La o valoare a forţei orizontale P

= 15000daN s-a produs, datorită
încovoierii, deschiderea celui de-al treilea rost orizontal (rost fară armătură) iar imediat la
P

= 16000daN fisura ăn rost s-a dezvoltat puternic stabilind în fond cedarea elementului.

Foto 3.9 –Elementul EA2 după încercare
Datorită blocării deplasării verticale a peretelui s-a putut continua încărcarea cu
forţă orizontală a peretelui. La valoarea forţei P

= 22000daN apare brusc o fisură din
eforturi principale de întindere între rostul al treilea desprins şi baza peretelui. În fisură se
observă ruperea armăturii din rostul al doilea .
Înregistrările efectuate pe microcomparatoare pe parcursul încercării sunt date în
tabelul 3.1, respectiv diagramele forţă deplasare la nivelul fiecărui microcomparator sunt
date în figura 3.5
106


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Tabelul 3.4
∆ (mm)
Observaţii
P
[daN]
M1 M2 M3 M4 M5
1000 0 0 0,2 0 0,2
2000 0,2 0,1 0,2 0 0,2
3000 0,4 0,2 0,4 0,1 0,2
4000 0,5 0,3 0,5 0,2 0,4
5000 0,6 0,4 0,6 0,2 0,4
6000 0,7 0,4 0,7 0,2 0,5
7000 0,7 0,5 0,7 0,3 0,5
8000 0,8 0,5 0,8 0,3 0,5 fisurare în rost orizontal
9000 0,9 0,5 0,8 0,3 0,6
10000 0,9 0,5 0,8 0,3 0,6
11000 1,0 0,6 0,8 0,3 0,6
12000 1,1 0,6 0,8 0,3 0,6
13000 1,4 0,8 0,9 0,4 0,6
14000 1,8 1,0 1,1 0,5 0,2
15000 2,5 1,4 1,4 0,5 -0,5
dezvoltare fisură în rost
orizontal din încovoiere
16000 3,2 3,5 2,8 1,2 -3,0
ruperea elementului la
încovoiere
17000 3,3 9,3 6,5 2,9 -10,0
18000 5,0 9,8 7,5 3,7 -13,5
19000 6,2 10,1 8,0 4,0 -15,5
20000 7,4 11,1 8,6 4,3 -16,0
21000 10,5 13,0 9,5 4,3 -18,0
22000 14,5 16,0 12,0 4,4 -20,6
fisură din eforturi principale
de întindere cu ruperea
armăturii
17000 15,2 17,1 13,3 5,2 15,2
0 9,7 10,1 7,2 4,4 9,7 descărcare















Fig. 3.7 – Diagramele P-∆ la elementul EA2 la nivelul fiecărui microcomparator

DIAGRAMELE P-

LA ELEMENTUL EA2
0
5000
10000
15000
20000
25000
-4 -2 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
DEPLASAREA [mm]
F
O
R
T
A

O
R
I
Z
O
N
T
A
L
A

[
d
a
N
M1
M2
M3
M4
M5
107


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Concluzii privind încercarea elementului EA2:
„ Comportarea elementului cvasi-elastică conform diagramelor din figura de mai sus
se poate considera până în jurul valorii forţei orizontale de 13000daN, valoare
superioară elementului EA1.
„ Ruperea din încovoiere prin desprinderea elementului de fundaţie în rost orizontal
se produce la valoarea P=16000daN faţă de EA1 ce se rupe la 12000daN. Ruperea
poate fii apreciată ca fiind ductilă crescînd de asemenea deplasările faţă de EA1.
„ La valoarea P=22000daN se produce ruperea în fisură diagonală din eforturi
principale de întindere, acest fenomen fiind forţat de blocarea deplasărilor datorită
alcătuirii standului de încercare. Armătura contribuie la preluarea eforturilor de
întindere constatându-se ruperea armăturii.
„ Valoarea forţei verticale înfluenţează vizibil comportarea elementului de zidărie,
lucru constatat din comparaţia cu elementul EA1. Valoarea forţei la care se produce
ruperea în rost orizontal creşte o dată cu creşterea forţei verticale şi implicit a
efortului unitar de compresiune.

3.2.4 Elementul de zidărie armată EA3
La elementul EA3 coeficientul de armare s-a păstrat idenic ca şi la
elementul EA2 şi anume:
0008 , 0
120 x 24
4
4 , 0 x 14 , 3
2
4
5 , 0 x 14 , 3
2 x 4
V
V
2 2
z
a
=
|
|
.
|

\
|
+
= = u
Dimensiunile elementului rămîn aceleaşi:
„ lungimea L=125 cm (5 cărămizi)
„ grosimea D= 24 cm (1 cărămidă)
„ înălţimea H=120 cm (16 asize)
Elementul EA3 este prezentat mai jos:
108


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

Foto 3.10 – Elementul EA3
Încărcarea verticală constantă este în acest caz P=36000daN mai mare decât la
elementele EA1 şi EA2.
Valoarea efortului unitar de compresiune este:
2
0
cm / daN 0 , 12
125 x 24
36000
A
P
= = = σ
Forţa orizontală este ca de obicei aplicată în trepte de câte 1000daN.
Ruperea elementului la compresiune excentrică prin deschiderea rostului orizontal
s-a produs la valoarea forţei orizontale P=23000daN.
Continuând încărcarea se produce şi ruperea în diagonală la eforturi principale de
întindere la valoarea P=30000daN. Ruperea diagonală s-a produs brusc prin cărămidă,
mortar şi armătură. Au cedat cele trei armături de sus din element iar armătura de la bază a
fost puternic deformată. În fotografia de mai jos se vede ruperea în diagonală a
elementului.
109


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

Foto 3.11 – Elementul EA3 după încercare

Ruperea diagonală a fost precedată de o puternică zdrobire a zonei comprimate cum
se observă în detaliu în foto 3.12. Fotografia 3.13 scoate în evidenţă ruperea armăturii din
rostul orizontal.

Foto 3.12 – Detaliu zdrobire zona comprimată Foto 3.13 – Detaliu rupere armătură 2

Înregistrările efectuate pe microcomparatoare sunt date în tabelul 3.5.
Tabelul 3.5
∆ (mm) Observaţii P
[daN] M1 M2 M3 M4 M5
0 0 0 0 0 0
1000 0 0 0 0 0
2000 0 0 0 0 0
3000 0 0 0 0 0
4000 0 0,5 0 0 0
5000 1 0,5 0 0 0
6000 1 0,5 0 0 0
110


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
DIAGRAMELE P-∆ LA ELEMENTUL EA3
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
-80 -60 -40 -20 0 20 40 60 80 100
DEPLASAREA [mm]
F
O
R
T
A

O
R
I
Z
O
N
T
A
L
A

[
d
a
N
M1
M2
M3
M4
M5
7000 1,5 1 0,5 0 0
8000 2 1,5 1 0 0
9000 2 1,5 1 0 0 fisurare în rost orizontal
10000 2,5 2 1 0 0
11000 3 2,5 1 0 0
12000 3 2,5 1,5 0 0
13000 4 3 1,5 0 0
14000 4 3,5 2 0 0
15000 4,5 4 2 0 0
16000 5 4,5 2,5 0 0
17000 5,5 5 3 0 0
18000 6 5,5 3 0 0
19000 7 7 3,5 0 0
20000 7,5 7 4 0 0
21000 8,5 7,5 4 0 0
22000 10,5 9,5 4,5 0 -2,5
23000
11,5 10,5 6,5 0 -4,5
Deschidere pronunţată a
rostului orizontal
24000 19 16,5 10 0 -11,5
25000 23 19,5 13 0 -16
26000 29 24,5 15 0 -22
27000 34 29 18 0 -27,5
28000 41,5 35,5 22 0 -37
29000 52 43,5 28 0 -47 Zdrobirea zonei comprimate
30000 83 69,5 45 12 -62
Rupere prin fisură în
diagonală
0 94 74 54 27 -41

Diagramele forţă-deplasare la nivelul fiecărui microcomparator sunt date în figura
3.8











Fig. 3.8 – Diagramele P-∆ la elementul EA3 la nivelul fiecărui microcomparator

111


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
La elementul EA3 au fost înregistrate valorile deformaţiilor specifice în armături cu
ajutorul timbrelor tensiometrice. Valorile eforturilor în armături se obţin înmulţind
deformaţiile specifice ε cu modulul de elasticitate al oţelului E=2,1x10
6
. Eforturile la
diferite trepte de încărcare pentru toate cele patru armături sunt date în tabelul 3.6.
Tabelul 3.6
σ [daN/cm
2
]
P [daN]
Armatura 1 Armatura 2 Armatura 3 Armatura 4
0 0 0 0 0
1000 -157,5 -168 -210 -126
2000 -157,5 -168 -210 -126
3000 -126 -147 -210 -126
4000 -105 -147 -210 -126
5000 -105 -126 -189 -105
6000 -42 -105 -147 -63
7000 -21 -63 -105 -31,5
8000 63 -21 -42 21
9000 63 -84 -21 -21
10000 672 231 357 294
11000 735 651 777 693
12000 840 756 1176 777
13000 882 777 1260 840
14000 861 588 1260 735
15000 1134 693 882 924
16000 1449 1197 1974 1260
17000 1428 1197 2037 1344
18000 1428 1050 2079 1281
19000 1344 1008 2142 1260
20000 1428 1176 2373 1386
21000 1491 1197 2541 1449
22000 1638 1407 2688 1512
23000 1932 1701 3402 1743
24000 2037 2121 4074 2163
25000 2499 2541 4347 2394
26000 3003 2793 4725 3003
27000 3192 2982 5061 3213
28000 3927 3318 5964 3759
29000 4242 3612 6321 4578

Valoarea maximă obţinută pentru efortul unitar din armături este σ=6321daN/cm
2
la valoarea P=29000daN, menţionând că la
valoarea maximă P=30000daN nu au putut fi făcute citiri concludente. Graficele variaţiei eforturilor în armături cu creşterea forţei
orizontale sunt date în figura următoare:
112


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

Fig. 3.9 – Graficele eforturilor în armături la elementul EA3

Concluzii privind încercarea elementului EA3:
„ Comportarea elementului cvasi-elastică conform diagramelor din figura 3.8 se
poate considera până în jurul valorii forţei orizontale de 2100daN şi aceasta
modificând faţă de elementul EA2 doar valoarea forţei verticale ;
„ Ruperea din compresiune excentrică prin desprinderea elementului de fundaţie în
rost orizontal se produce la valoarea P=2300daN şi această valoare superioară faţă
de EA1 şi EA2.
„ La valoarea P=30000daN se produce ruperea în fisură diagonală din eforturi
principale de întindere, acest fenomen fiind forţat de blocarea deplasărilor datorită
alcătuirii standului de încercare. Armătura contribuie la preluarea eforturilor de
întindere constatându-se ruperea armăturilor mai puţin prima de la baza peretelui.
„ Valoarea forţei verticale înfluenţează vizibil comportarea elementului de zidărie,
deci valoarea forţei la care se produce ruperea în rostul orizontal este determinată în
principal de forţa verticală şi deci implicit a efortului unitar de compresiune.

3.2.5 Elementul de zidărie armată EA4
Valorile eforturilor in armaturi la elementul EA3
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
-1000 0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000
sigma [daN/cm
2
]
f
o
r
t
a

P

[
d
a
N
] Armatura 1
Armatura 2
Armatura 3
Armatura 4
113


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
La elementul EA4 coeficientul de armare s-a păstrat idenic ca şi la
elementele EA2 şi EA3 şi anume:
0008 , 0
120 x 24
4
4 , 0 x 14 , 3
2
4
5 , 0 x 14 , 3
2 x 4
V
V
2 2
z
a
=
|
|
.
|

\
|
+
= = u
Dimensiunile elementului rămîn aceleaşi:
„ lungimea L=125 cm (5 cărămizi)
„ grosimea D= 24 cm (1 cărămidă)
„ înălţimea H=120 cm (16 asize)

Încercarea verticală constantă este în acest caz P=45000daN mai mare decât la
elementele EA1, EA2 şi EA3.
Valoarea efortului unitar de compresiune este:
2
0
daN/cm 0 , 15
125 x 24
45000
A
P
σ = = =
Forţa orizontală este ca de obicei aplicată în trepte de câte 1000daN.
Ruperea elementului la compresiune excentrică prin deschiderea rostului orizontal
s-a produs la valoarea forţei orizontale P=27000daN.
Continuând încărcarea se produce şi ruperea în diagonală la eforturi principale de
întindere la valoarea P=32000daN. Ruperea diagonală s-a produs brusc prin cărămidă,
mortar şi armătură. Au cedat cele trei armături de sus din element iar armătura de la bază a
fost puternic deformată.
În fotografia de mai jos se vede ruperea în diagonală a elementului.

114


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

Foto 3.13 – Elementul EA4 după încercare

Înregistrările efectuate pe microcomparatoare sunt date în tabelul 3.5.
Tabelul 3.5
∆ (mm) Observaţii P
[daN] M1 M2 M3 M4 M5
0 0 0 0 0 0
1000 0 0 0 0 0
2000 0 0 0 0 0
3000 0 0 0 0 0
4000 0 0 0 0 0
5000 0 0 0 0 0
6000 0,5 0 0 0 0
7000 0,5 0 0 0 0
8000 0,5 1 0 0 0
9000 0,5 1 0 0 0
10000 0,5 1 0 0 0
11000 0,5 1,5 0 0 0
12000 1 2 0 0 -1 fisurare în rost orizontal
13000 1 2,5 0 0 -1
14000 1 3 0 0 -1
15000 2 4 1 0 -1
16000 2 4 1 0 -1
17000 3 5 1 0 -1
18000 3 5 1 0 -1
19000 3 6 1 0 -1,5
20000 4 6 2 0 -2
21000 5 7 2 0 -2
22000 6 7,5 2 0 -2
23000 7 8 2 0 -2
24000 13 9 2,5 0 -3
25000 18 10 3 0 -3
115


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
26000 23 20 9 1 -5
27000
27 22 11 1 -5
Deschidere pronunţată a
rostului orizontal
28000 29 26 13 1 -6
29000 32 28 14 2 -7
30000 38 36 20 2 -11
31000 45 40 28 2 -17 Zdrobirea zonei comprimate
32000
67 50 45 2 -26
Rupere prin fisură în
diagonală

Diagramele forţă-deplasare la nivelul fiecărui microcomparator sunt date în figura
3.10
DIAGRAMELE P - ∆ LA ELEMENTUL EA4
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
-30 -20 -10 0 10 20 30 40 50
DEPLASAREA [mm]
F
O
R
T
A

O
R
I
Z
O
N
T
A
L
A

[
d
a
N
]
M1
M2
M3
M4
M5

Fig. 3.10 – Diagramele P-∆ la elementul EA4 la nivelul fiecărui microcomparator

Şi la elementul EA4 au fost înregistrate valorile deformaţiilor specifice în armături
cu ajutorul timbrelor tensiometrice, valorile eforturilor în armături obţinându-se prin
înmulţirea deformaţiile specifice ε cu modulul de elasticitate al oţelului E=2,1x10
6
.
Eforturile unitare pentru toate cele patru armături sunt date în tabelul 3.6.
Tabelul 3.6
σ [daN/cm
2
]
P [daN]
Armătura 1 Armătura 2 Armătura 3 Armătura 4
0 0 0 0 0
1000 0 0 0 0
2000 210 840 -420 0
3000 252 630 -231 -210
4000 42 -210 -315 -231
116


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
5000 21 -378 -420 -483
6000 63 -210 -378 -168
7000 0 -378 -420 -210
8000 -21 -420 -420 -189
9000 0 -378 -420 -231
10000 21 -231 -420 0
11000 0 -378 -399 -21
12000 0 -315 -483 0
13000 0 -420 -441 21
14000 -273 -378 -420 42
15000 -105 -420 -420 42
16000 -189 -252 -420 210
17000 -273 -231 -399 252
18000 -252 -210 -399 588
19000 -210 -147 -336 630
20000 -210 189 -105 1071
21000 -168 420 0 1260
22000 -210 651 -105 1575
23000 -231 987 21 1680
24000 -273 1827 210 2100
25000 -168 2058 609 2520
26000 420 2940 630 4032
27000 630 3360 630 4830
28000 840 4410 1050 7140
29000 2100 4830 3780 8190

Valoarea maximă înregistrată pentru efortul unitar din armături este σ=8190daN/cm
2
la valoarea P=29000daN, menţionând
că peste aceasta nu au putut fi făcute citiri concludente. Graficele variaţiei eforturilor în armături cu creşterea forţei orizontale sunt date
în figura următoare:
Valorile eforturilor in armaturi la elementul EA4
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
-2000 0 2000 4000 6000 8000 10000
sigma [daN/cm
2
]
f
o
r
t
a

P

[
d
a
N
]
T1
T2
T3
T4


Fig. 3.11 – Graficele eforturilor în armături la elementul EA4

Concluzii privind încercarea elementului EA4:
„ Comportarea elementului cvasi-elastică conform diagramelor din figura 3.8 poate fi
117


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
considerată până în jurul valorii forţei orizontale de 12000daN şi aceasta
modificând faţă de elementele EA2 şi EA3 doar valoarea forţei verticale ;
„ Ruperea la compresiune excentrică prin desprinderea elementului de fundaţie în
rost orizontal se produce la valoarea P=27000daN şi această valoare superioară faţă
de EA1 EA2 şi EA3.
„ La valoarea P=32000daN se produce ruperea în fisura diagonală din eforturi
principale de întindere, acest fenomen fiind forţat de blocarea deplasărilor datorită
alcătuirii standului de încercare.
„ Valoarea forţei verticale influenţează vizibil comportarea elementului de zidărie,
deci valoarea forţei la care se produce ruperea în rostul orizontal este determinată în
principal de forţa verticală şi deci implicit a efortului unitar de compresiune.

3.2.6 Câteva comparaţii între rezultatele obţinute pe elementele de zidărie
În tabelul următor se prezintă sintetic rezultatele obţinute pe cale experimentală:
Este de menţionat că citirile în timpul derulării încercărilor nu s-au putut efectua cu
o precizie mai mare decât 1000daN, deci se admit erori din acest punct de vedere.

Tabelul 3.7
Nr.
crt
Element
Forţa veriticală
[daN]
Efort de
compresiune
[daN/cm
2
]
Forţa
orizontală
capabilă
[daN]
Efort
tangenţial
capabil
[daN/cm
2
]
Forţa orizontală
capabilă în
secţiune
diagonală [daN]
1. ES 18000 6,0 12000 4,0 12000
2. EA1 18000 6,0 12000 4,0 21000
3. EA2 24000 8,0 16000 5,33 22000
4. EA3 36000 12,0 23000 7,67 30000
5. EA4 45000 15,0 27000 9,00 32000


Efortul tangenţial capabil s-ar defini ca raportul dintre forţa orizontală capabilă şi
aria secţiunii elementului (bxD =24x125=3000cm
2
):

D b
P
C
C

= τ
O primă comparaţie se poate face între elementele ES (zidărie simplă) şi EA1
(zidărie armată) punând în evidenţă aportul armării în rost orizontal asupra capacităţii
118


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
portante a elementului, asupra modului de cedare şi asupra capacităţii de deformare a
peretelui.
Se constată în primul rând că nu se modifică esenţial capacitatea portantă a
elementului de zidărie armată faţă de cel de zidărie simplă (aprox. 12000daN), dar este
esenţial de constatat schimbarea modului de cedare (rupere fragilă la ES respectiv rupere
ductilă la EA1). Evident caracterul ductil este dat de prezenţa armăturii.
Constatăm de altfel şi creşterea capacităţii portante în secţiune înclinată la EA1 faţă
de ES, lucru datorat evident tot armăturii ce contribuie cu pondere importantă la creşterea
rezistenţei zidăriei la eforturi principale de întindere. Putem afirma că zidăria armată în
rosturi orizontale se comportă similar cu o zidărie simplă cu rezistenţe la eforturi principale
de întindere mult mai mari decât zidăria simplă.
Comparaţia între capacităţile de deformare poate fi evidenţiată de graficele P-∆
pentru microcomparatorul de la partea superioară a elementului (M1).
COMPARATIE ES-EA1
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
16000
18000
20000
0 2 4 6 8 10
∆ |mm|
P

[
d
a
N
]
ES
EA1

Fig. 3.12 – Înregistrările pe microcomparatorul M1 la elementele ES şi EA1
Se observă că la aceeaşi treaptă de încărcare zidăria armată se deformează mai
puţin decât zidăria simplă.
Graficul similar comparând de data aceasta elementele de zidărie armată (EA1,
EA2, EA3) este reprezentat în figura 3.11
De data aceasta în domeniul cvasielastic elementul EA1 cu procentul de armare cel
mai mare se deformează mai puţin la aceeaşi treaptă de încărcare şi nu elementul EA3 ce
este încărcat cu forţa verticală cea mai mare.
119


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
COMPARATIE EA1-EA2-EA3-EA4
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
0 5 10 15 20 25 30 35
∆ |mm|
P

[
d
a
N
]
EA1
EA2
EA3
EA4

Fig. 3.13 – Înregistrările pe microcomparatorul M1 la elementele EA1, EA2, EA3 şi EA4

Pentru studiul comparativ între elementele de zidărie armată (EA1, EA2, EA3,
EA4), privind influenţa efortului unitar de compresiune iniţial din element asupra
capacităţii portante a elementului, se va reprezenta un grafic ce are pe abscisă efortul unitar
iniţial de compresiune iar pe ordonată efortul tangenţial capabil definit mai sus. Această
diagramă se va numi curba de interacţiune σ
0

C
.
CURBA DE INTERACTIUNE σ
0

C
0
2
4
6
8
10
12
14
0 10 20 30 40 50 60 70
σ
0
[daN/cm
2
]
τ
C
[daN/cm2]
Experimental
Probabil

Fig. 3.14 - Curba de interacţiune σ
0

C
.
Se intuieşte că această curbă completă are forma parabolică din figura 3.10 iar
rezultatele experimentale confirmă acest lucru pe porţiunea din curbă acoperită.
Trasarea intuitivă a curbei teoretice probabile se bazează şi pe concluzia evidentă
120


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
că la o valoare maximă a efortului unitar de compresiune egală cu rezistenţa la
compresiune a zidăriei capacitatea portantă a peretelui la sarcini orizontale este nulă.
În literatura de specialitate găsim trasată această curbă pentru un perete de zidărie
simplă pe baza relaţiilor analitice din teoria elasticităţii de către Tassios [38], [39].


Fig. 3.13 - Curba de interacţiune obţinută analitic de Tassios
De asemenea se regăseşte trasată această curbă şi experimental după încercările lui
Jolley [16], apropierea de forma parabolică fiind de data aceasta şi mai evidentă.

Fig. 3.14 - Curba de interacţiune după încercări experimentale ale lui Jollei
În capitolul următor se pune problema trasării teoretice a acestei diagrame folosind
mai multe metode (calcul sintetic pe baza relaţiilor din MP001-96 şi analitic cu elemente
finite), iar rezultatele obţinute confirmă ipoteza de mai sus.
121


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
3.3 STABILIREA PE CALE EXPERIMENTALĂ A CARACTERISTICILOR
MECANICE ALE ELEMENTELOR DE ZIDĂRIE ÎNCERCATE
3.3.1 Determinarea rezistenţei de rupere la compresiune şi a modulului de
elasticitate
Aprecierea rezistenţei la compresiune de rupere a elementelor experimentale de
zidărie s-a făcut încercând la sarcini verticale de compresiune stâlpişori executaţi din
acelaşi material ca şi elementele experimentale (cărămidă, mortar, armătură).
S-au efectuat determinări pe două tipuri de elemente:
„ două elemente identice din zidărie simplă notate Ss1 şi Ss2 ;
„ două elemente identice din zidărie armată notate Sa1 şi Sa2.
Cantitatea de armătură s-a stabilit astfel încât coeficientul de armare să fie de 8,0‰,
similar cu a pereţilor de zidărie încercaţi. Pentru aceasta în cele 8 asize ale stâlpişorilor s-
au dispus două armături de tip MURFOR (fig 3.15b). Stâlpişorii de zidărie simplă au de
asemenea 8 asize (fig 3.15a).
6
7
c
m

5
9
c
m

4

25cm
2
5
c
m

mortar M100
4

mortar M100
8
7
6
5
4
3
2
1

2
5
c
m

25cm
3
0
5
9
c
m

6
7
c
m

4

4

1
2
3
4
7
6
5
8
mortar M100
carcasa de
armatura
carcasa de
armatura
mortar M100


25cm
1
5
c
m
2
5
c
m

carcasa de
armatura

a) – prisma de zidărie simplă b) – prisma de zidărie armată
Fig, 3.15 – Prisme pentru determinarea caracteristicilor de calcul ale zidăriei
Aria efectivă a stâlpişorilor este cu aproximaţie:
A= 24x24=576cm
2

122


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Înălţimea stîlpişorilor rezultă din grosimea celor opt rânduri de cărămidă de 60cm
aproximativ.
Procentul de armare a stâlpişorilor din zidărie armată rezultă din relaţia:
008 , 0
60 x 24
4
4 , 0 x 14 , 3
2
4
5 , 0 x 14 , 3
2 x 2
V
V
2 2
z
a
s
=
|
|
.
|

\
|
+
= = u =8‰
Modulul elasto-plastic al zidăriei s-a determinat pe aceleaşi epruvete din zidărie
solicitate la compresiune cu ajutorul presei universale de 10t (foto 3.14).

Foto 3.14 – Presa universală de 10t

Pentru înregistrarea deformaţiilor se folosesc două microcomparatoare cu precizia
1/100 montate pe epruvetă cu ajutorul unor juguri metalice (foto 3.17). Jugurile se
montează la distanţa de 250mm. Încărcarea epruvetei se face în trepte de încărcare de
mărime constantă de 1000 daN. Determinarea modulului elasto-plastic s-a făcut
introducând prelucrarea datelor experimentale pentru trepte de încărcare din 5000 în
5000daN pentru efectuarea corecţiei citirilor.
Forţele verticale de rupere ale stâlpişorilor sunt sintetizate în tabelul următor:
Tabelul 3.8
Stâlpişor
Forţele
verticale de
rupere [daN]
Media
determinărilor
[daN]
Aria secţiunii
[cm
2
]
Rezistenţa la
compresiune
[daN/ cm
2
]
Ss1 32000 Zidărie
simplă Ss2 37000
34500 576 59,90
Sa1 37000 Zidărie
armată Sa2 41000
39000 576 67,71

123


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Rezistenţa la compresiune se determină cu relaţia:

A
F
R
c
=


Foto 3.15 – Stîlpişor de zidărie simplă cu juguri şi
microcomparatoare pregătit pentru încercare
Foto 3.16 – Stîlpişor de zidărie armată
înainte de încercare

Foto 3.17 – Ruperea unui stâlpişor
de zidărie simplă
Foto 3.18 – Ruperea unui stâlpişor
de zidărie armată

Rotunjind valorile am avea rezistenţele la compresiune a zidăriei simple, respectiv
armate cu procentul de armare 0,8% determinat experimental ca fiind:
2 zs
c
cm / daN 60 R =
2 za
c
cm / daN 68 R =
124


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Se observă că se verifică relaţia de calcul pentru rezistenţa la compresiune a
zidăriei armate dată în STAS 10109/1-82:

a
zs
c
za
c
R R R ⋅ u + =

2 za
c
cm / daN 68 5 , 7 60 9434 0008 , 0 60 R ≅ + = ⋅ + =

Determinarea rezistenţei reale a armăturii este prezentată în paragraful următor.

Tabelele cu rezultatele experimentale, constând în citirile pe microcomparatoare
selectând doar treptele de încărcare din 5000 în 5000 daN, sunt date în continuare. S-au
păstrat pentru prelucrare doar câteva citiri având în vedere faptul că viteza cu care s-au
derulat determinările au indus la valorile deplasărilor specifice erori ce se corectează pe
intervale mai mari de citire:

Tabelul 3.9
Citirile pe microcomparatoare
Stâlpişori de zidărie simplă Stâlpişori de zidărie armată
Citiri Ss1 Citiri Ss2 Citiri Sa1 Citiri Sa2
Forţa
verticală
daN
M1 M2 M1 M2 M1 M2 M1 M2
0 0 0 0 0 0 0 0 0
5000 7 4 5 5 6 3 4 5
10000 13 10 10 12 12 8 10 11
15000 20 16 19 21 24 16 18 14
20000 42 25 36 27 41 24 24 27
25000 84 44 67 49 79 47 56 48
30000 170 100 115 168 167 99 124 113
35000 245 145 278 211

Se va face media citirilor separat pe prismele de zidărie simplă şi pe cele de zidărie
armată, prelucrând relaţiile pentru determinarea modulului de elasticitate într-o foaie de
lucru de tip tabel Microsoft Excel.
Relaţia pentru calculul modulului de elasticitate este [2], [9]:
i 1 i
i 1 i
d
d
E
ε − ε
σ − σ
=
ε
σ
=
+
+

De fapt se determină mai multe valori ale modulului de elasticitate, modulul variind
cu efortul unitar de compresiune σ. Pentru aceasta se face diferenţa dintre valoarea
efortului unitar σ la pasul i+1 şi al aceluiaşi efort la pasul i şi se raportează la diferenţa
deformaţiei specifice ε între aceiaşi paşi.

125


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Valoarea ε se calculează din media citirilor pe microcomparatoare dată în sutimi de
milimetru ceea ce reprezintă deplasarea medie absolută a porţiunii de zidărie dintre cele
două juguri (∆)şi distanţa dintre juguri care s-a fixat la 25cm la fiecare determinare.

d

= ε [mm/m]
Se vor trasa diagrame de deformaţie σ-ε atât pentru zidăria simplă cât şi pentru
zidăria armată:


Tabelul 3.10




Fig. 3.16 – Diagrama de deformaţie σ−ε pentru zidăria simplă


Forta
P
Media
citirilor
Aria
element
σ
d distanta
juguri
ε ∆σ ∆ε
E
daN cmp daN/cmp cm mm/m daN/cmp mm/m daN/cmp
0 0 576 0,0 25,0 0,0
5000 5 576 8,7 25,0 0,2 8,7 0,21 41336
10000 11 576 17,4 25,0 0,5 8,7 0,24 36169
15000 19 576 26,0 25,0 0,8 8,7 0,31 28002
20000 33 576 34,7 25,0 1,3 8,7 0,54 16075
25000 61 576 43,4 25,0 2,4 8,7 1,14 7615
30000 138 576 52,1 25,0 5,5 8,7 3,09 2809
1/100mm
DETERMINAREA MODULULUI DE ELASTICITATE PENTRU ZIDARIA SIMPLA
Diagrama de deformaţie σ−ε
0,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
0,0 1,0 2,0 3,0 4,0 5,0 6,0
ε
med [mm/m]

[
d
a
N
/
c
m
p
]
126


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Tabelul 3.11



Fig. 3.17 – Diagrama de deformaţie σ−ε pentru zidăria armată

Modulul de elasticitate pentru zidărie nu este o constantă ci este funcţie de valoarea
efortului unitar, respectiv de stadiul în care se află zidăria (fisurare, curgere, ultim).
Valoarea maximă a modulului de elasticitate sau modulul iniţial o avem la valoarea 0 a
efortului de compresiune.
O dată cu creşterea efortului unitar în zidărie modulul elasto-plastic scade,
ajungând în faza de rupere la aproximativ 10% din valoarea modulului iniţial. Literatura de
specialitate indică o variaţie liniară descrescătoare a modulului funcţie de efortul unitar de
compresiune. La o valoare teoretică a lui σ de 1,1 ori mai mare decât rezistenţa la
compresiune, modulul de elasticitate ar trebui să fie nul iar zidăria se comportă ca un
Forta
P
Media
citirilor
Aria
element
σ
d distanta
juguri
ε ∆σ ∆ε
E
daN cmp daN/cmp cm mm/m daN/cmp mm/m daN/cmp
0 0 576 0,0 25,0 0,0
5000 5 576 8,7 25,0 0,2 8,7 0,18 48225
10000 10 576 17,4 25,0 0,4 8,7 0,23 37742
15000 18 576 26,0 25,0 0,7 8,7 0,31 28002
20000 29 576 34,7 25,0 1,2 8,7 0,44 19729
25000 58 576 43,4 25,0 2,3 8,7 1,14 7615
30000 126 576 52,1 25,0 5,0 17,4 3,87 4486
35000 220 576 60,8 25,0 8,8 17,4 6,49 2675
1/100mm
DETERMINAREA MODULULUI DE ELASTICITATE PENTRU ZIDARIA ARMATA
Diagrama de deformaţie σ−ε
0,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
70,0
0,0 2,0 4,0 6,0 8,0 10,0
εmed [mm/m]

[
d
a
N
/
c
m
p
]
127


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
material perfect plastic. Diagramele σ-E pentru zidăria simplă şi pentru zidăria armată
obţinute experimental sunt date în figurile de mai jos:


Fig. 3.18 – Diagrama σ−Ε pentru zidăria simplă Fig. 3.19 – Diagrama σ−Ε pentru zidăria armată

În ambele diagrame este evidentă tendinţa de descreştere aproximativ liniară a
modulului de elasticitate cu valoarea efortului unitar de compresiune. Ca dată de intrare
pentru programul Biograf de analiză cu elemente finite se va considera modulul de
elasticitate E=20000daN/cm
2
pentru zidăria simplă şi de E=23000 daN/cm
2
pentru zidăria
armată, valoare ce corespunde la un efort de compresiune de aproximativ jumătate din
rezistenţa la compresiune.

3.3.2 Determinarea rezistenţelor de rupere ale mortarului şi armăturilor
Rezistenţa la întindere a mortarului utilizat la zidirea elementelor experimentale s-a
determinat pe epruvete prismatice cu dimensiunile de 40x40x160mm solicitate la
încovoiere cu ajutorul presei universale de 10to (foto 3.19)

Foto 3.19 – Determinrea rezistenţei la întindere a mortarului
Diagrama σ-E
0,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
0 10000 20000 30000 40000 50000
E [daN/cmp]

[
d
a
N
/
c
m
p
]
Diagrama σ-E
0,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
70,0
0 10000 20000 30000 40000 50000 60000
E [daN/cmp]

[
d
a
N
/
c
m
p
]
128


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Înregistrările medii pe trei serii de epruvete, precum şi prelucrarea rezultatelor
pentru determinarea rezistenţei la întindere a mortarului, sunt prezentate succint în tabelul
următor:
Tabelul 3.12

Rezistenţa la întindere din încovoiere se determină cu relaţiile binecunoscute din
teoria mecanicii structurilor:

W
M
R
t
=

4
d F
M

=
În relaţiile de mai sus avem:
M – momentul încovoietor la ruperea epruvetei
W – modulul de rezistenţă a secţiunii epruvetei
d – distanţa dintre reazemele bacului de 10cm
F – forţa la ruperea epruvetei
Rezistenţa la eforturi principale de întindere se va considera egală cu rezistenţa la
întindere a mortarului, valorile fiind în general mai mari decît rezistenţele pietrei de
zidărie. În acest caz ruperea în secţiune înclinată se produce prin rosturile de mortar, lucru
remarcat la elementul ES.
Pe jumătăţile de prisme rămase de la determinarea rezistenţei la întindere a
mortarului se poate determina şi rezistenţa la compresiune a acestuia. Acest lucru poate fi
necesar pentru verificarea mărcii mortarului şi a reţetei utilizate la preparare. S-a folosit o
reţetă de mortar M100z, deci rezistenţa la compresiune va trebui să se situeze în jurul
valorii de 100daN/cm
2
. La efectuarea încercărilor la compresiune se utilizează aceeaşi
presă ca mai sus (foto 3.20)
Numar serie F [daN]
Fmediu
[daN]
M
[daNcm]
W [cm3]
Rt
[daN/cm2]
1 141
2 152
3 132
Rezistenta la intindre a mortarului
142 354 33 10,67
129


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

Foto 3.20 – Determinrea rezistenţei la compresiune a mortarului

Rezultatele obţinute sunt date în tabelul 3.13:

Tabelul 3.13

Rezistenţa la compresiune se determină cu relaţia:

A
F
R
c
=
Aria secţiunii jumătăţilor de prismă solicitată la compresiune se impune cu ajutorul
unor plăcuţe metalice la A=4x4=16cm
2
.
Cu aceeaşi presă, dar înlocuind bacurile cu unele de prindere, s-au efectuat
încercări la întindere pe armăturile din care sunt alcătuite carcasele Murfor. Rezistenţa la
rupere minimă garantată de producător este de 5500daN/cm
2
dar evident în realitate s-au
obţinut valori mai mari (tabelul 3.14)
Tabelul 3.14

Relaţia pentru determinarea rezistenţei armăturilor la întindere este:

A
F
R
a
=
Numar serie
F
[daN]
Fmediu
[daN]
A [cm2]
Ra
[daN/cm2]
1 1868
2 1885
3 1804
1852 0,196 9434
Rezistenta la intindere a armaturilor
Numar serie F [daN]
Fmediu
[daN]
A
[cm2]
Rc
[daN/cm2]
1 4547
2 4353
3 3983
Rezistenta la compresiune a mortarului
4294 16 268
130


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Pentru determinarea rezistenţei la eforturi principale de întindere a zidăriei armate
se propune o relaţie similară cu relaţia din STAS 10109/1-82:

a
zs
2
za
2
R R R ⋅ u + =
Această modalitate de calcul a rezistenţei la eforturi principale de întindere a
zidăriei armate este intuitiv corectă, întinderile din rosturile zidăriei fiind preluate de
mortar şi de armătură proporţional cu cantitatea de armătură din secţiune, factorul de
proporţionalitate nefiind altceva decât coeficientul de armare u.
Totuşi această formulă nu este dată în STAS 10109/1-82 şi trebuie urmărit în ce
măsură dă rezultate satisfăcătoare în calculul elementelor de zidărie armată. Concluzii cu
privire la acest lucru se pot desprinde în paragraful următor în care se compară rezultatele
experimentale cu metodele de calcul în care se vor introduce şi rezistenţele astfel calculate.
Pentru cele două valori ale coeficienţilor de armare utilizate la elementele
experimentale avem calculate rezistenţele la eforturi principale de întindere în tabelul
următor:
Tabelul 3.15


Este important de făcut următoarea remarcă: influenţa armării în rosturile orizontale
din punctul de vedere al rezistenţelor de calcul este mult mai pronunţată pentru rezistenţa
la eforturi principale de întindere decât pentru rezistenţa la compresiune. Acest lucru se
datorează faptului că rezistenţa la eforturi principale de întindere este în general mai mică
decât rezistenţa la compresiune, iar aportul armăturii este dat de acelaşi factor în ambele
cazuri
a
R ⋅ u . Astfel în cazul de faţă la un coeficient de armare de 0,16‰ rezistenţa la
compresiune a zidăriei armate creşte cu aproximativ 10% faţă de zidăria simplă, iar
rezistenţa la eforturi principale de întindere aproape se aproape se dublează în cazul
zidăriei armate.

Rzs
[daN/cm2]
u
Rza
[daN/cm2]
33 0,0008 41
33 0,0016 49
Rezistenta la intindere a zidariei
armate
131


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
3.4 CALCULUL TEORETIC A CAPACITĂŢII PORTANTE A
ELEMENTELOR ŞI COMPARAREA CU REZULTATELE
EXPERIMENTALE
3.4.1 Calculul cu relaţiile din P2-85
Normativul în vigoare pentru calculul structurilor din zidărie la acţiuni seismice
este normativul P2-85, deci pentru aprecierea capacităţii de rezistenţă a elementelor din
zidărie se folosesc relaţiile de calcul din această normă. Capacitatea de rezistenţă la forţă
tăietoare se exprimă ca şi valoarea minimă dintre capacitatea de rezistenţă la încovoiere, la
forfecarea rostului orizontal respectiv la eforturi principale de întindere. Aceste valori se
exprimă prin relaţii de calcul ce au ca parametrii rezistenţele zidăriei (compresiune,
forfecare, eforturi principale de întindere), caracteristicile geometrice ale elementului şi
forţa verticală aplicată, relaţiile fiind prezentate sintetic în capitolul anterior.
Pentru reducerea volumului de muncă necesar efectuării acestui calcul destul de
laborios s-a folosit calculatorul prin intermediul unui miniprogram realizat pe o foaie de
lucru de tip tabel Microsoft Excel (tabelul 3.1). În program se introduc ca date de intrare
(coloanele galbene): caracteristicile geometrice, rezistenţele zidăriei, încărcarea verticală,
se obţin automat apoi elementele necesare stabilirii capacităţilor de rezistenţă (coloanele
verzi): arii, coeficienţi, excentricităţi , efortul de compresiune, iar în final capacităţile de
rezistenţă la forţă tăietoare şi minimul dintre acestea, adică forţa tăietoare capabilă
(coloanele portocalii). Ca şi caracteristici geometrice ale montanţilor se pot introduce atât
secţiuni dreptunghiulare (D) cât şi secţiuni cu o talpă sau două tălpi (a1, a2, b1, b2 fiind
notaţiile din P2-85). Chiar şi coeficientul u se corectează automat în funcţie de tipul
diafragmei (D, L, T) introdus în coloana a 3-a.
Tabelul 3.16


Nr.
crt.
Elem
Tip
diaf.
l
[cm]
b
[cm]
a1
[cm]
a2
[cm]
b1
[cm]
b2
[cm]
A
[cmp]
Ac
[cmp]
Ai
[cmp]
R
[daN/
cmp]
Rf
[daN/
cmp]
Rp
[daN/
cmp]
Tcm
[daN]
Tcf
[daN]
Tcp
[daN]
Tc
[daN]
1 ES D 125,0 24,0 3000 240 3000 60,0 33,0 33,0 18000 120 1,5 1,5 0,00 6,00 63 31 4688 12600 66000 4688
2 EA1 D 125,0 24,0 3000 189 3000 76,0 49,0 49,0 18000 120 1,5 1,5 0,00 6,00 63 31 4688 12600 98000 4688
3 EA2 D 125,0 24,0 3000 282 3000 68,0 41,0 41,0 24000 120 1,5 1,5 0,00 8,00 63 31 6250 16800 82000 6250
4 EA3 D 125,0 24,0 3000 424 3000 68,0 41,0 41,0 36000 120 1,5 1,5 0,00 12,00 63 31 9375 25200 82000 9375
5 EA4 D 125,0 24,0 3000 529 3000 68,0 41,0 41,0 45000 120 1,5 1,5 0,00 15,00 63 31 11719 31500 82000 11719
TEZA DE DOCTORAT
Doctorand: ing. Silviu SECULA
Z
[cm]
ui Φ
Contibutii privind calculul si alcatuirea
structurilor cu diafragme din zidarie portanta
Capacitatea de rezistenta Tc mimim [daN] pentru fiecare element de zidărie studiat
Capacitati de rezistenta
σo
[daN/
cmp]
x
[cm]
e0
[cm]
f
Notatii Caracteristici geometrice Rezistente
Universitatea Politehnica din Timisoara
Facultatea de Constructii si Arhitectura
Departamentul CCIA
Calculul capacitatii de rezistenta a structurii
de zidarie la actiuni orizontale (seismice)
dupa P2/85
N
[daN]
Str. T. Lalescu nr.2,Timisoara
132


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

Evident programul se poate utiliza şi la calculul unei structuri din zidărie la seism
după P2-85 capacitatea de rezistenţă a întregii structuri pe direcţia de calcul aleasă
obţinându-se automat prin însumarea tuturor valorilor de pe ultima coloană (T
ci
).
La interpretarea rezultatelor pe elementele experimentale prezentate în acest capitol
se foloseşte tabelul 3.16 ce lucrează pe principiul prezentat. S-au introdus caracteristicile
geometrice ale secţiunii dreptunghiulare (lungime l=125cm, lăţimea b=24cm), rezistenţele
obţinute experimental (rezistenţa la întindere R, rezistenţa la forfecare R
f
, rezistenţa la
eforturi de întindere R
p
), forţa verticală N, braţul forţei orizontale Z şi coeficientul de
frecare F. Efectul armăturii la pereţii din zidărie armată s-a introdus luând în calcul
însumând rezistenţa zidăriei simple şi rezistenţa armăturii înmulţită cu coeficientul de
armare, conform relaţiei stabilite în paragraful precedent.

a
zs
2
za
2
R R R ⋅ u + =
Dacă vom compara rezultatele obţinute cu capacitatea portantă obţinută
experimental constatăm diferenţe mari, de peste 60%, valorile conform P2-85 fiind însă
extrem de apropiate de valoarea forţei obţinută experimental la care fisurează în rost
orizontal zidăria, deci putem vorbi de o verificare a structurilor de zidărie în stadiul elastic
cu relaţiile din P2-85.
Tabelul 3.17
Capacitatea portantă la sarcini orizontale
Limita elastică
(fisurare)
Nr.
crt.
Element
Conform P2-85 Experimental
1. ES 4.688 12.000 5.000
2. EA1 4.688 12.000 5.000
3. EA2 6.250 16.000 7.000
4. EA3 9.375 23.000 9.000
5. EA4 11.719 27.000 12.000

Modul de cedare real al elementelor de zidărie nu corespunde cu concluziile
calculului după relaţiile din P2-85. Astfel că în toate cele patru cazuri forţa tăietoare
capabilă minimă o reprezintă capacitatea portantă la compresiune excentrică T
cm
, deci
ruperea ar trebui să se producă prin cedare în rost orizontal din compresiune excentrică, dar
la ES ruperea se produce evident în fisură diagonală.
133


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Observăm de asemenea că T
cm
şi T
cf
nu sunt influenţate de prezenţa armăturii în
rosturile orizontale, aceste valori nedepinzând de fapt de rezistenţele la întindere şi
compresiune ale zidăriei.
Valoarea rezistenţei la eforturi principale de întindere este supraevaluată faţă de
realitate, ea corespunde de fapt stadiului elastic al zidăriei. În plus, utilizarea rezistenţelor
de calcul în proiectarea curentă face ca supraevaluarea lui T
cp
să fie şi mai mare.
Utilizând acelaşi tabel de calcul după P2-85 se va determina capacitatea portantă a
unui montant de zidărie similar cu ES, dar pentru diferite trepte de încărcare verticală de la
0 la valoarea la care corespunde un efort de compresiune maxim egal cu rezistenţa la
compresiune a zidăriei:

Tabelul 3.18


Cu valorile astfel obţinute se trasează diagrama de interacţiune forţă verticală –
capacitate portantă la sarcini orizontale după P2-85 (figura 3.20)
Comentând diagrama obţinută se observă că valoarea maximă a forţei orizontale
capabile se obţine pentru un efort de compresiune de aproximativ 70% din rezistenţa la
compresiune. Ramura ascendentă a diagramei este liniară spre deosebire de ramura
descendentă. Este incorect faptul că la valoarea maximă a efortului vertical, capacitatea
portantă nu este nulă, în concluzie se consideră că ramura descendentă a curbei este
incorectă.

Nr.
crt.
Elem
Tip
diaf.
l
[cm]
b
[cm]
a1
[cm]
a2
[cm]
b1
[cm]
b2
[cm]
A
[cmp]
Ac
[cmp]
Ai
[cmp]
R
[daN/
cmp]
Rf
[daN/
cmp]
Rp
[daN/
cmp]
Tcm
[daN]
Tcf
[daN]
Tcp
[daN]
Tc
[daN]
1 Elem D 125,0 24,0 3000 0 3000 60,0 33,0 33,0 0 120 1,5 1,5 0,00 0,00 63 31 0 0 66000 0
2 Elem D 125,0 24,0 3000 240 3000 60,0 33,0 33,0 18000 120 1,5 1,5 0,00 6,00 63 31 4688 12600 66000 4688
3 Elem D 125,0 24,0 3000 480 3000 60,0 33,0 33,0 36000 120 1,5 1,5 0,00 12,00 63 31 9375 25200 66000 9375
4 Elem D 125,0 24,0 3000 720 3000 60,0 33,0 33,0 54000 120 1,5 1,5 0,00 18,00 63 31 14063 37800 66000 14063
5 Elem D 125,0 24,0 3000 960 3000 60,0 33,0 33,0 72000 120 1,5 1,5 0,00 24,00 63 31 18750 50400 66000 18750
6 Elem D 125,0 24,0 3000 1200 3000 60,0 33,0 33,0 90000 120 1,5 1,5 0,00 30,00 63 31 23438 63000 66000 23438
7 Elem D 125,0 24,0 3000 1440 3000 60,0 33,0 33,0 108000 120 1,5 1,5 0,00 36,00 63 31 28125 75600 66000 28125
8 Elem D 125,0 24,0 3000 1680 3000 60,0 33,0 33,0 126000 120 1,5 1,5 0,27 42,00 70 28 28875 88200 74603 28875
9 Elem D 125,0 24,0 3000 1920 3000 60,0 33,0 33,0 144000 120 1,5 1,5 0,78 48,00 80 23 27000 100800 91096 27000
10 Elem D 125,0 24,0 3000 2160 3000 60,0 33,0 33,0 162000 120 1,5 1,5 1,57 54,00 90 18 23625 179400 115399 23625
11 Elem D 125,0 24,0 3000 2400 3000 60,0 33,0 33,0 180000 120 1,5 1,5 3,00 60,00 100 13 18750 192000 152853 18750
TEZA DE DOCTORAT
Doctorand: ing. Silviu SECULA
Z
[cm]
ui Φ
Contibutii privind calculul si alcatuirea
structurilor cu diafragme din zidarie portanta
Capacitatea de rezistenta Tc mimim [daN] pentru fiecare element de zidărie studiat
Capacitati de rezistenta
σo
[daN/
cmp]
x
[cm]
e0
[cm]
f
Notatii Caracteristici geometrice Rezistente
Universitatea Politehnica din Timisoara
Facultatea de Constructii si Arhitectura
Departamentul CCIA
Calculul capacitatii de rezistenta a structurii de
zidarie la actiuni orizontale (seismice) dupa
P2/85
N [daN]
Str. T. Lalescu nr.2,Timisoara
134


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Curba de interacţiune conform P2-85
0
10000
20000
30000
0 36000 72000 108000 144000 180000 216000
N [daN]
T
c


[
d
a
N
]

Fig 3.20 – Diagrama de interacţiune conform P2-85

Valorile lui T
cm
şi T
cp
obţinute cu P2-85 corespund în mare măsură cu valorile Q
asoc

respectiv Q
cap
obţinute cu manualul MP001-96 în stadiul fisurare (se va vedea în paragraful
următor calculul după MP001-96).
Tabelul 3.19
Nr.
crt.
Element
T
cm
[daN]
conform P2-85
Q
asoc fis
[daN]
conform MP001
T
cp
[daN]
conform P2-85
Q
cap fis
[daN]
conform MP001
1. ES 4.688 3.757 66.000 71.750
2. EA1 4.688 3.757 98.000 103.827
3. EA2 6.250 5.010 82.000 89.644
4. EA3 9.375 7.515 82.000 93.231
5. EA4 11.719 9.394 82.000 95.833


Se poate concluziona că relaţiile de calcul după normativul P2-85 verifică zidăria în
stadiul elastic înainte de fisurare. Din acest punct de vedere formulele sunt mult
acoperitoare conducând la supradimensionări ale structurilor. Comportarea elastică este
valabilă doar pe partea ascendentă a curbei de interacţiune înainte ca zidăria să fisureze din
compresiune (0,4-0,6R
c
), pentru valori mai mari ale rezistenţei la compresiune relaţiile
nemaifiind valabile în domeniul comportării elastice.
Cu toate acestea normativul P2-85 este în vigoare la noi în ţară deşi principiul de
calcul în stadiul elastic a structurilor la seism este în contradicţie cu normativul P100.

135


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
3.4.2 Calculul numeric neliniar cu programul BIOGRAF bazat pe metoda
elementului finit
Programele de calcul ce utilizează metoda elementului finit sunt foarte dificil de
utilizat în practica curentă a proiectării pentru structuri din zidărie. Aceasta se datorează
dificultăţii cu care se pot discretiza în elemente finite structurile din zidărie, acestea fiind
caracterizate de discontinuităţi geometrice. Este dificil şi de luat în calcul comportarea
elasto – plastică a zidăriei şi faptul că zidăria este un material compozit. În această idee
nici nu s-au dezvoltat soft-uri specializate în calculul zidăriilor prin această metodă.
Interpretarea rezultatelor experimentale cu ajutorul metodei elementului finit se va
face cu un program specializat de fapt pentru beton armat dar care lucrează în domeniul
neliniar. Comportarea betonului şi a zidăriei este asemănătoare din multe puncte de vedere
dar apar şi particularităţi ce le diferenţiază, ceea ce face ca rezultatele obţinute să fie
orientative. Scopul efectuării acestor calcule este în primul rând de a surprinde
comportarea postelastică a zidăriei şi de a verifica modul şi valoarea forţelor de rupere a
zidăriei.
Metoda de calcul implementată în programul Biograf se aplică elementelor plane
din beton armat aflate în stare plană de tensiuni. Elementul plan poate avea grosimi
variabile, în limita respectării ipotezei de tensiuni plane. El poate fi alcătuit dintr-un
material izotrop sau anizotrop de tipul betonului armat. Armătura elementului se consideră
a fi amplasată în planul median. În categoria acestor elemente intră diafragmele verticale
din beton armat, planşeele orizontale încărcate în planul lor, grinzi, pereţi din beton armat.
Metoda este aplicabilă atât elementelor monolite cât şi prefabricate cu sau fără
monolitizări. Se poate aplica de asemenea şi structurilor din bare de tipul cadrelor plane
din beton armat monolit sau prefabricat, grinzi, console, noduri de cadru, zone de
monolitizare în stare plană de tensiune, etc.
Metoda descrie neliniaritatea fizică a betonului armat în varianta biografică a
metodei analitice de calcul postelastic. Răspunsul neelastic se datorează mai ales fisurării
betonului întins şi plasticizării betonului comprimat şi a armăturii întinse. Efectele
neliniare de care nu se ţine seama sunt lunecarea armăturii în beton şi deteriorarea feţelor
fisurilor, ceea ce împiedică închiderea lor completă la descărcare.
Acţiunile exterioare aplicabile structurii prin metoda biografică sunt forţe
concentrate sau distribuite provenite dintr-un regim static sau cvasistatic. Ele se aplică în
nodurile reţelei de discretizare şi pot avea carater constant sau variabil în cadrul biografiei
elementului.
136


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Încărcările variabile se aplică structurii prin incremente de încărcare egale sau
neegale succesive. Suma acestor incremente determină intensitatea încărcării la pasul de
încărcare respectiv. Incrementele de încărcare se pot defini astfel încât să modeleze forţe
descrescătoare ca intensitate sau schimbarea direcţiei de acţiune a acestor forţe (cazul
încărcărilor ciclice). În cazul existenţei mai multor forţe variabile acţionând simultan,
intensitatea acestora poate varia proporţional cu mărimea intensităţii fiecăreia ( de exemplu
o distribuţie liniară a forţelor variabile se păstrează liniară pe parcursul desfăşurării
procesului biografic).
Calculul se efectuează cu metoda elementelor finite utilizând elemente finite
triunghiulare model de deplasări.
Betonul armat se consideră ca un material compozit. Comportarea lui de ansamblu
este un rezultat al combinării comportării fiecărui material component, precum şi al
legăturilor dintre acestea. Pentru betonul nefisurat solicitat biaxial s-a adoptat criteriul
combinat Cervenka-v. Mises. Betonul fisurat se consideră în starea de tensiune
monoaxială. Armătura se consideră perfect elastică atât la întindere cât şi la compresiune.
Răspunsul neliniar se datorează în principal fisurării betonului şi plasticizării
armăturii, respectiv a betonului comprimat.
Pe un subdomeniu (element finit), fisurile se consideră distribuite, amplasate
uniform la distanţe infinitezimale, perpendicular pe direcţia efortului unitar principal la
întindere.
La nivelul materialului matricea rigidităţilor betonului armat rezultă prin
suprapunerea matricelor betonului şi armăturii, ţinând seama de proporţia celor două
materiale şi de starea fizică a betonului din zona respectivă (fisurat, nefisurat, plasticizat)
respectiv de armătură (elastică sau în curgere).
Procesul de fisurare s-a modelat prin metoda rigidităţii tangente iar procesul de
plasticizare prin metoda rigidităţii iniţiale.
Diferenţa dintre aceste două elemente se manifestă în cadrul unui increment: la
prima metodă matricea de rigiditate se modifică cu modificarea proprietăţilor integrate ale
materialului, iar la cea de-a doua matricea rigidităţilor se menţine constantă fiind necesare
mai multe iteraţii. Toate celelalte operaţii sunt comune, restabilirea echilibrului făcându-se
cu ajutorul forţelor de transfer.
Zdrobirea betonului solicitat monoaxial are loc când se atinge deformaţia limită e
1

iar a celui solicitat biaxial la atingerea unei deformaţii echivalente asociată criteriului Von
Mises.
137


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Programul este destinat să analizeze plăcile din beton armat încărcate în planul lor
la care se produc fisuri şi apare plasticizarea betonului sau curgerea armăturii. Se pot defini
pentru fiecare element patru direcţii de armare.
Programul poate analiza elasto-plastic plăci izotrope la care procentul de armare
este nul iar rezistenţa materialului să fie mai mare decât efortul de curgere. Se pot analiza
şi cazurile de propagare pură a fisurilor dacă efortul de curgere se adoptă suficient de mare.
Mărimea incrementului de forţă are un efect relativ mic asupra rezultatelor. În
general deplasările sunt ceva mai mari în cazul incrementelor mari.
Diagrama forţă-deplasare pentru o discretizare grosieră este în general deasupra
celei obţinute pentru o discretizare fină.
Programul rezolvă structura în fiecare increment de încărcare şi determină tabloul
general al deplasărilor nodale, reacţiunile la nodurile blocate, eforturilor din beton şi
armătură în fiecare element, deformaţiile specifice şi starea fizică în fiecare element
(fisurat, nefisurat, plasticizat, zdrobit) conform codului NCR de mai jos:

NCR Starea fizică element
0 nefisurat
1 fisuri pe direcţia1 deschise
2 fisuri pe direcţia1 închise
3 fisuri pe direcţia1 închise, fisuri pe direcţia 2 deschise
4 fisuri pe direcţia1 închise, fisuri pe direcţia 2 închise
-1 beton în stare plastică
999 beton zdrobit

Direcţia eforturilor unitare principale, respectiv direcţia fisurilor, este raportată în
grade faţă de axa X cu semn pozitiv în sens trigonometric.







138


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
1
5
c
m

x

8

=

1
2
0
12,5cm x10 = 125
146
126
106
86
91 90 89
142
122
141
78
145 143
144
124
79 80
105 103 101
102
67
121
69 68
123 125
104
82
56
81
84
57 58
83 85
154
134
95 94 93 92
150
130
149 147
148
128
81 82
153 151
152
132
83 84
99 98 97 96
158
138
157 155
156
136
85 86
159
160
140
87 88
114
94
113 111 109 107
110
71 70
127 129
108
73 72
131 133
112
90 88
59 60
87 89
92
61 62
91 93
119 117 115
118
75 74
135 137
116
77 76
139
120
98 96
63 64
95 97
100
65 66
99
66
46
26
6
36 35 34
44 42
62
45
61
64
46 47
63 65
22
41
23
43 45
24
24 25
5 3 1
2
12
21
14 13
23 25
4
1 2 3
74
54
34
40 39 38 37
52 50 48
70 68
48 49
67 69
72
50 51
71 73
30
47 49
28
26 27
51 53
32
28 29
44 43 42 41
60 58 56
78 76
52 53
75 77
80
54 55
79
38
55 57
36
30 31
59
40
32 33
14
13 11 9 7
10
16 15
27 29
8
18 17
31 33
12
4 5 6 7
19 17 15
18
20 19
35 37
16
22 21
39
20
8 9 10 11

Fig. 3.21 – Discretizarea pereţilor în elemente finite

Din figură se observă că elementele din zidărie s-au discretizat în 160 de elemente
finite triunghiulare având un total de 99 de noduri ale reţelei de discretizare. Pe verticală
pasul de discretizare este constant de 15cm corespunzător la două asize de zidărie având în
total opt rânduri de elemente finite. Pe orizontală discretizarea se face cu pasul de 12,5cm
corespunzător unei jumătăţi de cărămidă având zece coloane de elemente finite. Se
consideră că fineţea de discretizare este acceptabilă pentru obţinerea unor rezultate
corespunzătoare.
Forţele verticală şi orizontală se distribuie în cele 10 noduri de la partea superioară
a elementului în dorinţa de a modela efectul centurii de beton armat.
Reazemele structurii se modelează prin penduli ce împiedică translaţia pe direcţiile
x şi y precum şi rotaţia peretelui la nivelul legăturilor.
Sunt prezentate în continuare, selectând doar paragrafele importante, fişierele de
ieşire date de program pentru fiecare element de zidărie. Sunt subliniate valorile
rezultantelor forţelor orizontale la limita elastică de fisurare respectiv la colapsul
elementului.


139


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
BIOGRAF3 - NONLINEAR ANALYSIS OF REINFORCED CONCRETE STRUCTURES
AUTHORS: Ph.D.,Civ.Eng. Valeriu STOIAN
Ph.D.,Civ.Eng. Richard FRIEDRICH
TECHNICAL UNIVERSITY TIMISOARA CIVIL ENGINEERING FACULTY
2 T.Lalescu, R-1900 TIMISOARA, ROMANIA

TITLUL LUCRARII: Element din zidărie simplă ES
C O N T R O L I N F O R M A T I O N S
NUMBER OF NODES................... = 99
NUMBER OF EQUATIONS............... = 198
NUMBER OF ELEMENTS................ = 160
HALFBANDWIDTH..................... = 25
NUMBER OF EQUATIONS/BLOCK......... = 198
NUMBER OF BLOCKS.................. = 1
EXECUTION OPTION.................. = 0

MAT.NR. THICKNESS E-STEEL E-CONCRETE P.CO. R.CO.-1 DIR-1(DG)
R.CO.-2 DIR-2(DG) R.CO.-3 DIR-3(DG ) R.CO.-4 DIR-4(DG)
1 0.240E+02 0.210E+07 0.200E+05 0.200E+00 0.000E+00 0.000E+00

NODAL FORCES - CONSTANT LOADS
NOD.NR. X-DIR Y-DIR
1 0.0000000E+00 -0.9000000E+03
2 0.0000000E+00 -0.1800000E+04
3 0.0000000E+00 -0.1800000E+04
4 0.0000000E+00 -0.1800000E+04
5 0.0000000E+00 -0.1800000E+04
6 0.0000000E+00 -0.1800000E+04
7 0.0000000E+00 -0.1800000E+04
8 0.0000000E+00 -0.1800000E+04
9 0.0000000E+00 -0.1800000E+04
10 0.0000000E+00 -0.1800000E+04
11 0.0000000E+00 -0.9000000E+03

TENSION STRENGTH OF THE CONCRETE.................. = 18.00
COMPRESSION STRENGTH OF THE CONCRETE.............. = 60.00
COMPRESSION LIMIT STRAIN OF THE CONCRETE.......... = -0.00700
STEEL YIELDING LIMIT.............................. = 10000.00
MAXIMUM TRANSFER FORCE ERROR...................... = 0.100E+00
MAXIMUM DISPLACEMENT LIMIT........................ = 0.100E+01
NUMBER OF FORCE SET INCREMENTS.................... = 1
DEGREE OF FREEDOM NUMBER.......................... = 21
STRESS PRINT OPTION............................... = 1
COMPUTE REACTIONS OPTION...........................= 0
FORCE INCREMENT STEP
0.100000000E+02 100


ELASTIC LIMIT
VARIABLE LOADS RESULTANTS
0.7010531E+04 0.0000000E+00
............................................................................................
STEP NR. 28
VARIABLE LOADS RESULTANTS
0.1241053E+05 0.0000000E+00
140


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

BIOGRAF3 - NONLINEAR ANALYSIS OF REINFORCED CONCRETE STRUCTURES
AUTHORS: Ph.D.,Civ.Eng. Valeriu STOIAN
Ph.D.,Civ.Eng. Richard FRIEDRICH
TECHNICAL UNIVERSITY TIMISOARA CIVIL ENGINEERING FACULTY
2 T.Lalescu, R-1900 TIMISOARA, ROMANIA

TITLUL LUCRARII: Element din zidărie armată EA1
C O N T R O L I N F O R M A T I O N S
NUMBER OF NODES................... = 99
NUMBER OF EQUATIONS............... = 198
NUMBER OF ELEMENTS................ = 160
HALFBANDWIDTH..................... = 25
NUMBER OF EQUATIONS/BLOCK......... = 198
NUMBER OF BLOCKS.................. = 1
EXECUTION OPTION.................. = 0
MAT.NR. THICKNESS E-STEEL E-CONCRETE P.CO. R.CO.-1 DIR-1(DG)
R.CO.-2 DIR-2(DG) R.CO.-3 DIR-3(DG ) R.CO.-4 DIR-4(DG)
1 0.240E+02 0.210E+07 0.200E+05 0.200E+00 0.160E-02 0.000E+00
0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00


NODAL FORCES - CONSTANT LOADS
NOD.NR. X-DIR Y-DIR
1 0.0000000E+00 -0.9000000E+03
2 0.0000000E+00 -0.1800000E+04
3 0.0000000E+00 -0.1800000E+04
4 0.0000000E+00 -0.1800000E+04
5 0.0000000E+00 -0.1800000E+04
6 0.0000000E+00 -0.1800000E+04
7 0.0000000E+00 -0.1800000E+04
8 0.0000000E+00 -0.1800000E+04
9 0.0000000E+00 -0.1800000E+04
10 0.0000000E+00 -0.1800000E+04
11 0.0000000E+00 -0.9000000E+03

TENSION STRENGTH OF THE CONCRETE.................. = 18.00
COMPRESSION STRENGTH OF THE CONCRETE.............. = 60.00
COMPRESSION LIMIT STRAIN OF THE CONCRETE.......... = -0.00700
STEEL YIELDING LIMIT.............................. = 10000.00
MAXIMUM TRANSFER FORCE ERROR...................... = 0.100E+00
MAXIMUM DISPLACEMENT LIMIT........................ = 0.100E+01
NUMBER OF FORCE SET INCREMENTS.................... = 1
DEGREE OF FREEDOM NUMBER.......................... = 21
STRESS PRINT OPTION............................... = 1
COMPUTE REACTIONS OPTION...........................= 0

FORCE INCREMENT STEP
0.100000000E+02 100

ELASTIC LIMIT
VARIABLE LOADS RESULTANTS
0.7132816E+04 0.0000000E+00
............................................................................................
STEP NR. 20
VARIABLE LOADS RESULTANTS
0.1233281E+05 0.0000000E+00
141


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

BIOGRAF3 - NONLINEAR ANALYSIS OF REINFORCED CONCRETE STRUCTURES
AUTHORS: Ph.D.,Civ.Eng. Valeriu STOIAN
Ph.D.,Civ.Eng. Richard FRIEDRICH
TECHNICAL UNIVERSITY TIMISOARA CIVIL ENGINEERING FACULTY
2 T.Lalescu, R-1900 TIMISOARA, ROMANIA

TITLUL LUCRARII: Element din zidărie armată EA2
C O N T R O L I N F O R M A T I O N S
NUMBER OF NODES................... = 99
NUMBER OF EQUATIONS............... = 198
NUMBER OF ELEMENTS................ = 160
HALFBANDWIDTH..................... = 25
NUMBER OF EQUATIONS/BLOCK......... = 198
NUMBER OF BLOCKS.................. = 1
EXECUTION OPTION.................. = 0

MAT.NR. THICKNESS E-STEEL E-CONCRETE P.CO. R.CO.-1 DIR-1(DG)
R.CO.-2 DIR-2(DG) R.CO.-3 DIR-3(DG ) R.CO.-4 DIR-4(DG)
1 0.240E+02 0.210E+07 0.200E+05 0.200E+00 0.800E-03 0.000E+00
0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00

NODAL FORCES - CONSTANT LOADS
NOD.NR. X-DIR Y-DIR
1 0.0000000E+00 -0.1200000E+04
2 0.0000000E+00 -0.2400000E+04
3 0.0000000E+00 -0.2400000E+04
4 0.0000000E+00 -0.2400000E+04
5 0.0000000E+00 -0.2400000E+04
6 0.0000000E+00 -0.2400000E+04
7 0.0000000E+00 -0.2400000E+04
8 0.0000000E+00 -0.2400000E+04
9 0.0000000E+00 -0.2400000E+04
10 0.0000000E+00 -0.2400000E+04
11 0.0000000E+00 -0.1200000E+04

TENSION STRENGTH OF THE CONCRETE.................. = 18.00
COMPRESSION STRENGTH OF THE CONCRETE.............. = 60.00
COMPRESSION LIMIT STRAIN OF THE CONCRETE.......... = -0.00700
STEEL YIELDING LIMIT.............................. = 10000.00
MAXIMUM TRANSFER FORCE ERROR...................... = 0.100E+00
MAXIMUM DISPLACEMENT LIMIT........................ = 0.100E+01
NUMBER OF FORCE SET INCREMENTS.................... = 1
DEGREE OF FREEDOM NUMBER.......................... = 21
STRESS PRINT OPTION............................... = 1
COMPUTE REACTIONS OPTION...........................= 0

FORCE INCREMENT STEP
0.100000000E+02 100

ELASTIC LIMIT
VARIABLE LOADS RESULTANTS
0.9440949E+04 0.0000000E+00
............................................................................................
STEP NR. 22
VARIABLE LOADS RESULTANTS
0.1364095E+05 0.0000000E+00
142


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

BIOGRAF3 - NONLINEAR ANALYSIS OF REINFORCED CONCRETE STRUCTURES
AUTHORS: Ph.D.,Civ.Eng. Valeriu STOIAN
Ph.D.,Civ.Eng. Richard FRIEDRICH
TECHNICAL UNIVERSITY TIMISOARA CIVIL ENGINEERING FACULTY
2 T.Lalescu, R-1900 TIMISOARA, ROMANIA

TITLUL LUCRARII: Element din zidărie armată EA3
C O N T R O L I N F O R M A T I O N S
NUMBER OF NODES................... = 99
NUMBER OF EQUATIONS............... = 198
NUMBER OF ELEMENTS................ = 160
HALFBANDWIDTH..................... = 25
NUMBER OF EQUATIONS/BLOCK......... = 198
NUMBER OF BLOCKS.................. = 1
EXECUTION OPTION.................. = 0

MAT.NR. THICKNESS E-STEEL E-CONCRETE P.CO. R.CO.-1 DIR-1(DG)
R.CO.-2 DIR-2(DG) R.CO.-3 DIR-3(DG ) R.CO.-4 DIR-4(DG)
1 0.240E+02 0.210E+07 0.200E+05 0.200E+00 0.800E-03 0.000E+00
0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00

NODAL FORCES - CONSTANT LOADS
NOD.NR. X-DIR Y-DIR
1 0.0000000E+00 -0.1800000E+04
2 0.0000000E+00 -0.3600000E+04
3 0.0000000E+00 -0.3600000E+04
4 0.0000000E+00 -0.3600000E+04
5 0.0000000E+00 -0.3600000E+04
6 0.0000000E+00 -0.3600000E+04
7 0.0000000E+00 -0.3600000E+04
8 0.0000000E+00 -0.3600000E+04
9 0.0000000E+00 -0.3600000E+04
10 0.0000000E+00 -0.3600000E+04
11 0.0000000E+00 -0.1800000E+04

TENSION STRENGTH OF THE CONCRETE.................. = 18.00
COMPRESSION STRENGTH OF THE CONCRETE.............. = 60.00
COMPRESSION LIMIT STRAIN OF THE CONCRETE.......... = -0.00700
STEEL YIELDING LIMIT.............................. = 10000.00
MAXIMUM TRANSFER FORCE ERROR...................... = 0.100E+00
MAXIMUM DISPLACEMENT LIMIT........................ = 0.100E+01
NUMBER OF FORCE SET INCREMENTS.................... = 1
DEGREE OF FREEDOM NUMBER.......................... = 21
STRESS PRINT OPTION............................... = 1
COMPUTE REACTIONS OPTION...........................= 0

FORCE INCREMENT STEP
0.100000000E+02 100

ELASTIC LIMIT
VARIABLE LOADS RESULTANTS
0.9852488E+04 0.0000000E+00
...........................................................................................
STEP NR. 59
VARIABLE LOADS RESULTANTS
0.1873416E+05 0.0000000E+00




143


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

BIOGRAF3 - NONLINEAR ANALYSIS OF REINFORCED CONCRETE STRUCTURES
AUTHORS: Ph.D.,Civ.Eng. Valeriu STOIAN
Ph.D.,Civ.Eng. Richard FRIEDRICH
TECHNICAL UNIVERSITY TIMISOARA CIVIL ENGINEERING FACULTY
2 T.Lalescu, R-1900 TIMISOARA, ROMANIA

TITLUL LUCRARII: Element din zidărie armată EA4
C O N T R O L I N F O R M A T I O N S
NUMBER OF NODES................... = 99
NUMBER OF EQUATIONS............... = 198
NUMBER OF ELEMENTS................ = 160
HALFBANDWIDTH..................... = 25
NUMBER OF EQUATIONS/BLOCK......... = 198
NUMBER OF BLOCKS.................. = 1
EXECUTION OPTION.................. = 0

MAT.NR. THICKNESS E-STEEL E-CONCRETE P.CO. R.CO.-1 DIR-1(DG)
R.CO.-2 DIR-2(DG) R.CO.-3 DIR-3(DG ) R.CO.-4 DIR-4(DG)
1 0.240E+02 0.210E+07 0.200E+05 0.200E+00 0.800E-03 0.000E+00
0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00

NODAL FORCES - CONSTANT LOADS
NOD.NR. X-DIR Y-DIR
1 0.0000000E+00 -0.2250000E+04
2 0.0000000E+00 -0.4500000E+04
3 0.0000000E+00 -0.4500000E+04
4 0.0000000E+00 -0.4500000E+04
5 0.0000000E+00 -0.4500000E+04
6 0.0000000E+00 -0.4500000E+04
7 0.0000000E+00 -0.4500000E+04
8 0.0000000E+00 -0.4500000E+04
9 0.0000000E+00 -0.4500000E+04
10 0.0000000E+00 -0.4500000E+04
11 0.0000000E+00 -0.2250000E+04

TENSION STRENGTH OF THE CONCRETE.................. = 18.00
COMPRESSION STRENGTH OF THE CONCRETE.............. = 60.00
COMPRESSION LIMIT STRAIN OF THE CONCRETE.......... = -0.00700
STEEL YIELDING LIMIT.............................. = 10000.00
MAXIMUM TRANSFER FORCE ERROR...................... = 0.100E+00
MAXIMUM DISPLACEMENT LIMIT........................ = 0.100E+01
NUMBER OF FORCE SET INCREMENTS.................... = 1
DEGREE OF FREEDOM NUMBER.......................... = 21
STRESS PRINT OPTION............................... = 1
COMPUTE REACTIONS OPTION...........................= 0

FORCE INCREMENT STEP
0.100000000E+02 100

ELASTIC LIMIT
VARIABLE LOADS RESULTANTS
0.1133416E+05 0.0000000E+00
...........................................................................................
STEP NR. 59
VARIABLE LOADS RESULTANTS
0.1945249E+05 0.0000000E+00
144


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

Caracteristici de calcul ale elementelor din zidărie introduse în calculul cu
programul Biograf sunt cele reale determinate în paragraful anterior, prin încercări de
laborator, aceasta pentru a modela comportarea relă a elementelor de zidărie.
Rezistenţa la întindere a zidăriei R
t
=18daN/cm
2

Rezistenţa la compresiune a zidăriei R
C
=60daN/cm
2

Modulul de elasticitate al zidăriei E = 20000daN/cm
2
.
Coeficientul lui Poisson: ν = 0,20
Deformaţia specifică ultimă a zidăriei: 007 , 0
u
= ε
Rezistenţa armăturii (la zidăria armată) R
a
=10000daN/cm
2

Modulul de elasticitate al armăturii: E
a
=2100000 daN/cm
2
.
Programul Biograf este capabil să furnizeze şi stadiul de fisurare al elementelor
finite la fiecare pas de încărcare. În figura următoare este prezentat stadiul de fisurare la
limita elastică caracteristic fiecărui element de zidărie studiat, deci prima fisură apărută.
Fisura modelează deschiderea primului rost orizontal din încovoiere, acest lucru
întâmplându-se şi în realitate.


Fig 3.21 – Distribuţia fisurilor la limita elastică pentru elementul ES

La valoarea maximă a forţei orizontale stadiul de fisurare a elementului de zidărie
simplă ES modelat cu elemente finite se prezintă ca în figura de mai jos. Se observă
dezvoltarea fisurii în rostul orizontal şi apariţia unei fisuri în diagonală. În realitate ruperea
145


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
elementului s-a produs în fisură înclintă, deci programul Biograf modelează în mare
măsură corect comportarea peretelui de zidărie simplă.
La toate elementele de zidărie armată EA1, EA2 şi EA3 la rupere distribuţia
fisurilor arată ca în figura 3.x, observându-se doar dezvoltarea fisurilor în rost orizontal
fără apariţia fisurii diagonale. În realitate elementele de zidărie armată cedează la
încovoiere prin dezvoltarea fisurii în rost orizontal.

Fig 3.22 – Distribuţia fisurilor la rupere pentru elementul ES


Fig 3.23 – Distribuţia fisurilor la rupere pentru elementele de zidărie armată
146


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Valorile forţelor orizontale obţinute cu programul Biograf în comparaţie cu
rezultatele obţinute experimental sunt date în tabelul 3.20. Se pot compara atât forţele
orizontale obţinute la starea limită de fisurare cât şi forţele orizontale la rupere.
Tabelul 3.20
Forţa la limita elastică [daN] Forţa de rupere [daN]
Nr.
crt.
Element Valori obţinute cu
programul Biograf
Valori
experimentale
Valori obţinute cu
programul Biograf
Valori
experimentale
1. ES 7.010 5.000 12.410 12.000
2. EA1 7.133 5.000 12.333 12.000
3. EA2 9.441 7.000 13.641 16.000
4. EA3 9.852 9.000 18.734 23.000
5. EA4 11.334 12.000 19.452 27.000

Constatăm o bună apropiere a valorilor obţinute cu programul de calcul cu
elemente finite Biograf în comparaţie cu valorile obţinute experimental.
Diferenţele obţinute prin metoda elementului finit pot fi explicate printr-o serie de
parametrii ce influenţează rezultatele: densitatea reţelei de discretizare, modul de aplicare
al încărcărilor, modelarea reazemelor, valorile parametrilor introduşi în calcul.

3.4.3 Calculul cu relaţiile din MP001-96 prin intermediul programului CAZIN 31
Programul de calcul a capacităţilor de rezistenţă a secţiunilor din zidărie nearmată
CAZIN31 (conform metodologiei din reglementările MLPAT) conţine două variante : una
conversaţională cu date de intrare preluate conversaţional de pe display sau cu rularea
programului prin citirea fişierului de pe disc atunci când programul preia fişierul cu date de
intrare nume.INP, creat cu un editor. După rularea programului rezultă fişierele:
nume.OUT - care conţine toate rezultatele calculelor grupate pe element; nume.DAT - care
conţine datele de intrare referitoare la geometria elementelor; nume.CAP - conţine
capacităţile elementelor, rezultante şi la forţă tăietoare în cele trei stadii : F,C,U;
nume.ASO - conţine modul de rupere al secţiunilor şi capacităţile la moment încovoietor în
cele trei stadii: F,C,U;
Cand se activează programul: “>CAZIN30“
pe ecran apare opţiunea :
„ 0-de la tastatură care permite rularea conversaţional,
„ 1-de pe disc care permite rularea prin citirea fişierului nume.INP.
Macheta formularelor de date din fişierul nume.INP conţine:
147


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
H
b
b
t
At
Ai
Ht
b
F1 - Caracteristici generale ale secţiunii
„ Montant/Şpalet , Tip secţiune, R2,Rc,Htot,N,n
Montant/Şpalet = pentru montant, înălţimea este egală cu înălţimea clădirii
pentru şpalet, înălţimea este egală cu înălţimea golului







Montant Şpalet
Fig. 3.24 – Stabilirea înălţimii totale la montanţi şi şpaleţi

„ Tip secţiune : D = dreptunghiulară
T = cu o talpă
I = cu două tălpi

Secţiune dreptunghiulară












Secţiune “T”












Secţiune “I”
Fig. 3.25 – Tipuri de secţiuni si caracteristicile geometrice ale acestora

Ht
Ht
H
b
t1
At
Ai
At
t2
Ht
148


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
R
2
; [Kgf/cm
2
] = Rezistenţa la întindere a mortarului
R
c
; [Kgf/cm
2
] = rezistenţa la compresiune a zidăriei
H
tot
; [cm] = înălţimea pe verticală a elementului
Pentru montant H
tot
este înălţimea măsurată de la baza secţiunii calculate la vîrful
construcţiei iar pentru şpalet H
tot
este înălţimea şpaletului dintre două goluri alăturate egală
cu înălţimea golului;
N; [Kgf] = forţa axială - compusă din greutatea proprie a elementului şi
încărcarea aferentă din planşeu
F2- Caracteristici specifice fiecărui tip de secţiuni
„ D- dreptunghiulară H,b
H ; [cm] = înălţimea secţiunii (în plan)
b ; [cm] = grosimea secţiunii (în plan)
„ T-cu o talpă H, b, Ht, t
H ; [cm] = înălţimea inimii
b ; [cm] = grosimea inimii
Ht ; [cm] = înălţimea tălpii
t ; [cm] = grosimea tălpi
„ cu două tălpi H, b, Ht1, t1, Ht2, t2
H ; [cm] = înălţimea inimii
b ; [cm] = grosimea inimii
Ht1, Ht2;[cm] = înălţimea tălpii 1, înălţimea tălpii 2
t1; t2 [cm] = grosimea tălpii 1, înălţimea tălpii 2
Caracteristici reale de calcul ale elementelor din zidărie introduse sunt:
Rezistenţa la întindere a zidăriei R
t
=18daN/cm
2

Rezistenţa la compresiune a zidăriei R
C
=60daN/cm
2

Înălţimea elementului H
elem
= 150cm
Tipul secţiunii- dreptunghiulară: „D”
Înălţimea secţiunii: D = 125cm
Lăţimea secţiunii: B = 24cm
Raportul dintre excentricitatea adimensională a efortului de compresiune în stadiul
curgere în stadiul ultim Epsc/epsu=0,667
Înălţimea elementului s-a considerat mai mare decât înălţimea elementului de
zidărie deoarece în calcul forţa orizontală acţionează teoreticla 0,7 din înălţimea
montantului.
149


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Fişierele de ieşire furnizate de programul Cazin 31 pentru cele cinci elemente de
zidărie studiate sunt prezentate în continuare:
Elementul ES
ms (tip d)
============================
***************************************
******DATE DE INTRARE******
**************************************
=======================================
R2 [kgf/cmp] = 33.00
RC [kgf/cmp] = 60.00
N [kgf] = 18000.00
Epsc/Epsu (n)= .67
---------------------------------------
Helement[cm] = 150.00
---------------------------------------
H [cm] = 125.0
B [cm] = 24.0
=======================================
******REZULTATE******
=======================================
Criteriul de rupere-MMQ :
Ruperea in fisura inclinata
are loc dupa curgere ,inainte
de stadiul ultim.
=======================================
PSI element = .50
SIGMA [kgf/cmp] = 6.00
---------------------------------------
Af[mp] = .25
A totala [mp] = .00
=======================================
CAPACITATEA SECTIUNII
=======================================
TAU capabil [kgf/cmp] = 3.335
Q capabil [tf] = 10.005
=======================================
STADIUL FISURAE
=======================================
TAU capabil-F[kgf/cmp] = 23.917
Q capabil - F[tf] = 71.750
TAU asociat- F [kgf/cmp] = 1.252
Q asociat - F [tf] = 3.757
=======================================
STADIUL CURGERE
=======================================
TAU capabil - C [kgf/cmp] = 6.079
Q capabil - C [tf] = 18.238
TAU asociat - C [kgf/cmp] = 3.250
Q asociat - C [tf] = 9.750
=======================================
STADIUL ULTIM
=======================================
TAU capabil - U [kgf/cmp] = 3.063
Q capabil - U [tf] = 9.188
TAU asociat - U [Kgf/cmp] = 3.343
Q asociat - U [tf] = 10.030
=======================================

150


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Elementul EA1

m1 (tip d)
============================
***************************************
******DATE DE INTRARE******
***************************************
=======================================
R2 [kgf/cmp] = 49.00
RC [kgf/cmp] = 76.00
N [kgf] = 18000.00
Epsc/Epsu (n)= .67
---------------------------------------
Helement[cm] = 150.00
---------------------------------------
H [cm] = 125.0
B [cm] = 24.0
=======================================
***************************************
******REZULTATE******
***************************************
=======================================
Criteriul de rupere-MMM :
Rupere ductila in stadiul ultim,
fara fisurare in sectiune inclinata.
=======================================
PSI element = .30
SIGMA [kgf/cmp] = 6.00
---------------------------------------
Af[mp] = .25
A totala [mp] = .00
=======================================
CAPACITATEA SECTIUNII
=======================================
TAU capabil [kgf/cmp] = 3.429
Q capabil [tf] = 10.287
=======================================
STADIUL FISURAE
=======================================
TAU capabil-F[kgf/cmp] = 34.609
Q capabil - F[tf] = 103.827
TAU asociat- F [kgf/cmp] = 1.252
Q asociat - F [tf] = 3.757
=======================================
STADIUL CURGERE
=======================================
TAU capabil - C [kgf/cmp] = 6.873
Q capabil - C [tf] = 20.618
TAU asociat - C [kgf/cmp] = 3.355
Q asociat - C [tf] = 10.066
=======================================
STADIUL ULTIM
=======================================
TAU capabil - U [kgf/cmp] = 3.462
Q capabil - U [tf] = 10.387
TAU asociat - U [Kgf/cmp] = 3.429
Q asociat - U [tf] = 10.287
=======================================



151


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

Elementul EA2

m2 (tip d)
============================
***************************************
******DATE DE INTRARE******
***************************************
=======================================
R2 [kgf/cmp] = 41.00
RC [kgf/cmp] = 68.00
N [kgf] = 24000.00
Epsc/Epsu (n)= .67
---------------------------------------
Helement[cm] = 150.00
---------------------------------------
H [cm] = 125.0
B [cm] = 24.0
=======================================
***************************************
******REZULTATE******
***************************************
=======================================
Criteriul de rupere-MMM :
Rupere ductila in stadiul ultim,
fara fisurare in sectiune inclinata.
=======================================
PSI element = .30
SIGMA [kgf/cmp] = 8.00
---------------------------------------
Af[mp] = .25
A totala [mp] = .00
=======================================
CAPACITATEA SECTIUNII
=======================================
TAU capabil [kgf/cmp] = 4.362
Q capabil [tf] = 13.086
=======================================
STADIUL FISURAE
======================================
TAU capabil-F[kgf/cmp] = 29.881
Q capabil - F[tf] = 89.644
TAU asociat- F [kgf/cmp] = 1.670
Q asociat - F [tf] = 5.010
=======================================
STADIUL CURGERE
=======================================
TAU capabil - C [kgf/cmp] = 8.698
Q capabil - C [tf] = 26.095
TAU asociat - C [kgf/cmp] = 4.216
Q asociat - C [tf] = 12.647
=======================================
STADIUL ULTIM
=======================================
TAU capabil - U [kgf/cmp] = 4.382
Q capabil - U [tf] = 13.146
TAU asociat - U [Kgf/cmp] = 4.362
Q asociat - U [tf] = 13.086
=======================================


152


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

Elementul EA3
m3 (tip d)
============================
***************************************
******DATE DE INTRARE******
***************************************
=======================================
R2 [kgf/cmp] = 41.00
RC [kgf/cmp] = 68.00
N [kgf] = 36000.00
Epsc/Epsu (n)= .67
---------------------------------------
Helement[cm] = 150.00
---------------------------------------
H [cm] = 125.0
B [cm] = 24.0
=======================================
***************************************
******REZULTATE******
***************************************
=======================================
Criteriul de rupere-MMM :
Rupere ductila in stadiul ultim,
fara fisurare in sectiune inclinata.
=======================================
PSI element = .30
SIGMA [kgf/cmp] = 12.00
---------------------------------------
Af[mp] = .25
A totala [mp] = .00
=======================================
CAPACITATEA SECTIUNII
=======================================
TAU capabil [kgf/cmp] = 6.065
Q capabil [tf] = 18.194
=======================================
STADIUL FISURAE
=======================================
TAU capabil-F[kgf/cmp] = 31.077
Q capabil - F[tf] = 93.231
TAU asociat- F [kgf/cmp] = 2.505
Q asociat - F [tf] = 7.515
=======================================
STADIUL CURGERE
=======================================
TAU capabil - C [kgf/cmp] = 13.048
Q capabil - C [tf] = 39.143
TAU asociat - C [kgf/cmp] = 5.735
Q asociat - C [tf] = 17.206
=======================================
STADIUL ULTIM
=======================================
TAU capabil - U [kgf/cmp] = 6.573
Q capabil - U [tf] = 19.719
TAU asociat - U [Kgf/cmp] = 6.065
Q asociat - U [tf] = 18.194
=======================================
153


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Elementul EA4
m4 (tip d)
============================
***************************************
******DATE DE INTRARE******
***************************************
=======================================
R2 [kgf/cmp] = 41.00
RC [kgf/cmp] = 68.00
N [kgf] = 45000.00
Epsc/Epsu (n)= .67
---------------------------------------
Helement[cm] = 150.00
---------------------------------------
H [cm] = 125.0
B [cm] = 24.0
=======================================
***************************************
******REZULTATE******
***************************************
=======================================
Criteriul de rupere-MMM :
Rupere ductila in stadiul ultim,
fara fisurare in sectiune inclinata.
=======================================
PSI element = .30
SIGMA [kgf/cmp] = 15.00
---------------------------------------
Af[mp] = .25
A totala [mp] = .00
=======================================
CAPACITATEA SECTIUNII
=======================================
TAU capabil [kgf/cmp] = 7.132
Q capabil [tf] = 21.396
=======================================
STADIUL FISURAE
=======================================
TAU capabil-F[kgf/cmp] = 31.944
Q capabil - F[tf] = 95.833
TAU asociat- F [kgf/cmp] = 3.131
Q asociat - F [tf] = 9.394
=======================================
STADIUL CURGERE
=======================================
TAU capabil - C [kgf/cmp] = 16.310
Q capabil - C [tf] = 48.929
TAU asociat - C [kgf/cmp] = 6.618
Q asociat - C [tf] = 19.853
=======================================
STADIUL ULTIM
=======================================
TAU capabil - U [kgf/cmp] = 8.216
Q capabil - U [tf] = 24.648
TAU asociat - U [Kgf/cmp] = 7.132
Q asociat - U [tf] = 21.396
=======================================

154


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Programul furnizează: forţele tăietoare asociate fisurării din eforturi principale de
întindere în cele trei stadii caracteristice: fisurare, curgere şi ultim; forţele tăietoare asociate
fisurării la bază din moment încovoietor în cele trei stadii; eforturile tangenţiale nominale
capabile în cele trei stadii; eforturile tangenţiale nominale asociate în cele trei
stadii;capacitatea portantă a secţiunii Qcapabil; efortul tangenţial capabil al secţiunii
τcapabil şi criteriul de rupere.
În listingurile de calcul sunt subliniate valorile ce se pot compara cu rezultatele
obţinute experimental. Acestea sunt: capacitatea portantă a secţiunii Q
capabil
ce va fi
comparată evident cu valoarea la care s-a înregistrat ruperea elementelor; Q
asociatF -
valoare
ce ar trebui să corespundă cu valoarea forţei la momentul apariţiei primei fisuri în secţiune
normală; Q
capabilC
– valoare ar putea fi comparată cu valoare forţei orizontale la forţarea
ruperii în diagonală împiedicând deplasările la elementele de zidărie armată.
Referitor la criteriile de rupere furnizate de program observăm diferenţa dintre
elementul ES căruia îi corespunde criteriul de rupere „MMQ” şi celelalte elemente de
zidărie armată la care se înregistrează criteriul „MMM”. Conform părţii teoretice a
MP001-96 „MMQ” se traduce ca mod de rupere cu ductilitate limitată în secţiuni înclinate
ca urmare a efectului forţei tăietoare, iar „MMM” caracterizează ruperea cu ductilă, din
încovoiere în secţiuni normale cu deformarea plastică a zonei comprimate. Această
interpretare a modurilor de rupere se regăseşte în realitate la elementele de zidărie încercate
experimental. Constatăm din compararea elementelor ES şi EA1 ce sunt încărcate cu
aceeaşi forţă verticală că prezenţa armăturii în rosturile orizontale ale zidăriei chiar dacă în
acest caz nu sporeşte capacitatea portantă a elementului îi conferă o ductilitate sporită
modificându-i criteriul de rupere dintr-unul cu ductilitate limitată într-unul cu ductil.
Diferenţa dintre elementele ES şi EA1 deci dintre o diafragmă ce se rupe cvasi fragil şi una
ce se rupe ductil este aceea că elementul EA1 nu cedează brusc punând în pericol structura
ci prezintă o rezervă de capacitate portantă în cazul în care structura în care se integrează şi
de care este legată nu-i permite să-şi consume deplasările. Eficienţa armării în rost orizontal
nu trebuie privită numai prin prisma capacităţii portante ce de multe ori nu este ameliorată
prin armare, ci şi prin prisma caracteristicilor de deformabilitate ale zidăriilor armate
respectiv a ductilităţii acestora.
Această observaţie este prevăzută de codul P100-2003 prin coeficientul de
comportare „q” ce este stabilit ca fiind mai mare pentru zidăriile armate decât pentru
zidăriile simple. Un coeficientul de comportare mai mare conduce la calcularea unei forţe
155


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
seismice de proiectare mai mici pentru acea structură aceasta fiind invers proporţională cu
coeficientul de comportare.
Compararea rezultatelor date de programul Cazin cu rezultatele experimentale din
punctul de vedere al forţelor arătate mai sus este sintetizată în tabelul următor:
Tabelul 3.21
Q
asociat F
[daN] Q
capabil
[daN] Q
capabil C
[daN]
Nr.
crt.
Elem. Valori date
de Cazin
Valori
experimentale
Valori date
de Cazin
Valori
experimentale
Valori date de
Cazin
Valori
experimentale
1. ES 3.757 5.000 10.050 12.000 - -
2. EA1 3.757 5.000 10.287 12.000 20.618 21.000
3. EA2 5.010 7.000 13.086 16.000 26.095 22.000
4. EA3 7.515 9.000 18.194 23.000 39.134 30.000
5. EA3 9.394 12.000 21.396 27.000 48.929 32.000

Este evident că programul de calcul bazat pe relaţiile din normativul MP001-96 dă
rezultate apropiate de realitate şi mai ales la nivelul capacităţii portante a diafragmelor. De
menţionat faptul că valorile experimentale au fost înregistrate cu o eroare dată de intervalul
de 1000daN pe care s-au făcut citirile.
Diferenţele mai mari la la nivelul forţei tăietoare capabile în stadiul de curgere se
explică prin faptul că ruperea în secţiune oblică începe să se producă prin cărămizi la
elementele armate, rezultatele obţinute experimental fiind astfel mai mici decăt cele de
teoretice determinate be bazarezistenţelor mortarului şi a armături.
În ultimul paragraf al capitolului se prezintă concluzii generele cu privire la
rezultatele obţinute prin toate metodele de calcul studiate.

3.4.4 Concluzii cu privire la rezultatele obţinute
Rezultatele obţinute pentru capacitatea portantă la sarcini orizontale a elementelor
prin diferite metode de calcul şi capacitatea portantă obţinută experimental sunt sintetizate
în tabelul 3.22 şi în graficul din figura 3.26:
Tabelul 3.22
Capacitatea portantă la sarcini orizontale
Nr.
crt.
Element
Experimental Conform P2-85 Cu elemente finite
Conform MP001-
96
1. ES 12.000 4.688 12.410 10.050
2. EA1 12.000 4.688 12.333 10.287
3. EA2 16.000 6.250 13.641 13.086
156


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
4. EA3 23.000 9.375 18.734 18.194
5. EA4 27.000 11.719 19.452 21.396


Tabelul este transpus în graficul sugestiv de mai jos:


Fig. 3.26 – Capcitatea portantă la sarcini orizontale obţinută prin diferite metode

În tabelul următor sunt calculate diferenţele procentuale obţinute prin calcul faţă de
rezultatul încercării experimentale considerat ca bază:
Tabelul 3.23
Diferenţe procentuale pentru capacitatea portantă la sarcini orizontale obţinută prin calcul
faţă de valorile experimentale Nr.
crt.
Element
Experimental Conform P2-85 Cu elemente finite
Conform MP001-
96
1. ES ±0 % -61 % +3 % -16 %
2. EA1 ±0 % -61 % +3 % -14 %
3. EA2 ±0 % -61 % -15 % -18 %
4. EA3 ±0 % -59 % -18 % -20 %
5. EA4 ±0 % -57 % -28 % -20 %

Capacitatea portanta la sarcini orizontale
0
5.000
10.000
15.000
20.000
25.000
30.000
ES EA1 EA2 EA3 EA4
Experimental
Conf orm MP001-96
Cu elemente f inite
Conf orm P2-85
157


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Limita elastică (de fisurare)
0
5.000
10.000
15.000
20.000
25.000
ES EA1 EA2 EA3 EA4
Experimental
Conform MP001-96
Cu elemente f inite
Conform P2-85
Nivelul limitei elastice obţinut experimental pentru cele patru elemente în
comparaţie cu rezultatele obţinute prin calcul cu cele trei metode de calcul se dă în tabelul
3.23



Tabelul 3.24
Limita elastică (de fisurare)
Nr.
crt.
Element
Experimental Conform P2-85 Cu elemente finite
Conform
MP001-96
1. ES 5.000 4.688 7.010 3.757
2. EA1 5.000 4.688 7.133 3.757
3. EA2 7.000 6.250 9.441 5.010
4. EA3 9.000 9.375 9.852 7.515
5. EA4 12.000 11.719 11.334 9.394

Şi acestui tabel i se asociază un grafic similar cu cel din figura 3.27

Fig. 3.27 – Limita elastică obţinută prin diferite metode

Diferenţele procentuale obţinute prin calcul faţă de rezultatul încercării
experimentale considerat ca bază la fisurare sunt prezentate în tabelul următor:
Tabelul 3.25
Nr.
crt.
Element
Diferenţe procentuale pentru limita elastică (de fisurare) la sarcini orizontale obţinută prin
calcul faţă de valorile experimentale
158


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

Experimental Conform P2-85 Cu elemente finite
Conform MP001-
96
1. ES ±0 % -6 % +40 % -24 %
2. EA1 ±0 % -6 % +41 % -24 %
3. EA2 ±0 % -11 % +35 % -28 %
4. EA3 ±0 % +4 % +9 % -16 %
5. EA4 ±0 % +2 % -6 % -26 %
În concluzie se poate afirma că relaţiile de calcul date de normativul P2-85
apreciază capacitatea portantă a diafragmelor de zidărie în stadiul elastic şi sunt depăşite
din acest punct de vedere.
Programul Biograf de analiză cu elemente finite pentru beton armat poate fi aplicat
într-o bună măsură şi pentru zidării, valorile datelor de intrare trebuiesc însă atent stabilite.
Programul Cazin ce funcţionează pe baza relaţiilor de calcul din MP001-96 prinde
comportarea elasto-plastică a zidăriilor şi dă rezultate apropiate de realitate. Programul se
poate folosi şi pentru zidării armate în rost orizontal introducând rezistenţa la eforturi
principale de întindere ca sumă dintre rezistenţa la întindere a mortarului şi rezistenţa
armăturii înmulţită cu coeficientul de armare. Dezavantajul relaţiilor de calcul din MP001
constă în complexitatea lor ce le face greu utilizabile, iar programul Cazin are un preţ de
vânzare ridicat.
Se constată deci necesitatea unui mijloc simplu şi rapid dar exact pentru proiectanţi
de efectuare a verificării structurilor din zidărie la sarcini orizontale din seism, un algoritm
de calcul bazat pe relaţiile din MP001-96 dar mai simplu şi mai accesibil. Avem în vedere
şi faptul că verificarea structurilor din zidărie la sarcini orizontale din seism este un calcul
ce necesită o precizie nu neapărat foarte mare nefiind un calcul de dimensionare ci o
verificare, iar rezistenţele de calcul ale zidăriilor induc coeficienţi parţiali de siguranţă
relativ mari.

159


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
CAPITOLUL 4: STUDII TEORETICE PRIVIND
COMPORTAREA DIAFRAGMELOR DE
ZIDĂRIE LA ACŢIUNI ORIZONTALE

4.1 PREZENTAREA STUDIILOR TEORETICE
4.1.1 Scopul studiilor teoretice
În acest capitol sunt prezentate studii teoretice efectuate pe elemente imaginare din
zidărie având ca principal scop stabilirea unei relaţii de legătură între încărcările verticale
la care sunt supuse diafragmele de zidărie şi capacitatea de rezistenţă a acestora la sarcini
orizontale. Implicit, se încearcă să se stabilească o legătură între efortul unitar de
compresiune |
.
|

\
|
= σ
A
N
0
şi efortul tangenţial capabil notat în cele ce urmează
C
τ în
concordanţă cu manualul de proiectare a structurilor din zidărie MP001.
În urma studiului bibliografic şi a încercărilor efectuate pe elemente din zidărie
simplă şi armată se desprinde concluzia că există o relaţie de interacţiune între sarcinile
verticale la care sunt supuse diafragmele de zidărie şi capacitatea de rezistenţă la sarcini
orizontale.
Dacă se reprezintă grafic într-un sistem de coordonate rectangulare având pe
abscisă ca şi variabilă efortul unitar de compresiune
0
σ iar pe ordonată efortul tangenţial
capabil
C
τ , se va obţine diagrama de interacţiune
C 0
τ − σ . Ca şi condiţii de margine ale
diagramei intuitiv se poate stabili că la un efort de compresiune nul, 0
0
= σ efortul
tangenţial capabil este nul 0
C
= τ (situaţie pur teoretică dacă s-ar neglija greutatea proprie
a peretelui) şi de asemenea la o valoare maxim posibilă a efortului unitar de compresiune
egală cu rezistenţa la compresiune a zidăriei
C 0
R = σ , elementul de zidărie este incapabil
să preia eforturi suplimentare din sarcini orizontale, deci 0
C
= τ . Graficul curbei de
interacţiune va avea deci două porţiuni, una crescătoare de la 0
C
= τ la valoarea maximă a
efortului tangenţial capabil
max
C C
τ = τ şi una descendentă de la valoarea maximă înapoi la
0
C
= τ . Valoarea maximă a efortului tangenţial capabil se va obţine pentru un efort unitar
de compresiune egal cu aproximativ jumătate din rezistenţa la compresiune a zidăriei
160


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
2
R
C
0
= σ . De asemenea se estimează că forma diagramei de interacţiune se apropie de o
parabolă cu vârful în sus ca în figura 4.1
0 σ
c
R /2
c
R
0
max
τ
C
τ
C

Fig. 4.1 – Estimare privind forma diagramei de interacţiune σ
0
- τ
C



Tot datele obţinute din aceste studii teoretice caută să exprime şi relaţia de calcul
pentru capacitatea portantă maximă la sarcini orizontale pentru diafragmele de zidărie ce
au secţiunea în plan diferită de forma dreptunghiulară şi anume diafragme cu secţiune în T
sau I.
O ipoteză simplificatoare ce se poate aplica în această situaţie este neglijarea
porţiunilor de perete ce alcătuiesc tălpile secţiunilor I şi T. În sprijinul acestei ipoteze vine
observaţia că rigiditatea pe direcţia de acţiune a forţei orizontale a inimii diafragmei este
mult mai mare decât a tălpilor, deci tălpile şi inima au capacităţi de deformare foarte
diferite. Se va studia în continuare cât de apropiată de adevăr este această ipoteză şi dacă
este oportun să fie introdusă.
Este nevoie de a trata simplificat secţiunile T şi I deoarece relaţiile de calcul
conform MP001-96 pentru montanţii cu secţiune diferită de cea dreptunghiulară sunt
deosebit de complicate, acest lucru nepermiţând să se exprime printr-o formulă de calcul
capacitatea portantă maximă la forţă tăietoare aşa cum va fi tratată în capitolul următor.

4.1.2 Alegerea elementelor studiate şi caracteristicile acestora
Tipurile de elementele din zidărie studiate sunt alese astfel încât să acopere
majoritatea situaţiilor ivite în practică.
La determinarea efortului tangenţial capabil
C
τ dimensiunile efective ale
elementelor (înălţimea şi lăţimea) nu sunt importante, ci contează de fapt doar raportul
161


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
dintre ele
D
H
= λ definit de MP001. De aceea s-a păstrat o înălţime constantă pentru toate
elementele studiate de 3.0m ceea ce reprezintă în practică înălţimea aproximativă a unui
etaj de clădire. Pentru toate situaţiile grosimea zidului considerată este de 24cm, ceea ce
corespunde grosimii unui perete din zidărie de cărămidă plină de 1C.
În alegerea elementelor studiate se pleacă de la un element de bază de tip montant
cu raportul 1 = λ , deci cu lăţimea egală cu înălţimea notat M1,0 notând astfel
caracteristicile definitorii: tipul elementului şi raportul laturilor. Se studiază de asemenea
elemente de tip montant cu raportul λ supraunitar (1,5; 3,0; 6,0) deci diafragme zvelte
respectiv elemente cu raportul λ subunitar (0,75; 0,5). Notaţiile acestor elemente sunt de
asemenea în concordanţă cu caracteristicile lor definitorii şi anume: M1,5; M3,0; M6,0;
respectiv M0,75 şi M0,5. Nu s-a considerat neapărat necesar să se studieze mai multe
elemente cu raportul λ diferit având în vedere rezultatele similare obţinute în toate
cazurile. A fost însă necesar să se considere, păstrând constant raportul 1 = λ , şi elemente
de tip şpalet (S1,0), montant de zidărie armată (A1,0), elemente cu secţiunea cu o talpă în
situaţia în care aceasta este întinsă sau comprimată (T1,0s şi T1,0d) respectiv un element
cu secţiunea cu două tălpi (I1,0). Lăţimile tălpilor elementelor T şi I s-au considerat de
lăţime 1.0m ceea ce reprezintă o treime din lăţimea diafragmei.
Caracteristicile mecanice ale zidăriei s-au stabilit aleator dar s-au păstrat constante
pentru toate elementele. S-au considerat materiale frecvent utilizate în practică şi anume
cărămidă C100 şi mortar M50. Pentru aceste materiale conform tabelului 9 din normativul
MP001 avem rezistenţa la compresiune a zidăriei R
c
=30daN/cm
2
şi rezistenţa la eforturi
principale de întindere R
2
=2,7daN/cm
2
.
Pentru elementele de zidărie armată se consideră o armătură distribuită în rosturile
orizontale cu un coeficient de armare µ=1‰ şi rezistenţa armăturii R
a
=5000daN/cm
2
. Este
evident că rezistenţele materialelor alese nu influenţează concluziile ce se stabilesc în urma
acestui studiu. În tabelul 4.1 se prezintă elementele din zidărie studiate şi caracteristicile
acestora.
Evident că s-ar putea extinde acest studiu la mult mai multe tipuri de elemente din
zidărie. Însă rezultatele obţinute au condus la concluzia că avem suficiente informaţii
pentru confirmarea ipotezei anticipate privind diagrama de interacţiune
C 0
τ − σ pentru
toate tipurile de diafragme din zidărie ce pot apărea în practică.


162


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Tabelul 4.1
Nr.
Crt.
Den.
Elem.
λ H [m] D [m] b [cm] H
talpa

Rc
[daN/cm
2
]
R2
[daN/cm
2
]
Ra
[daN/cm
2
]
u |‰]
1. M 6,0 6,0 3,0 0,5 24 - 30,0 2,7 - -
2. M 3,0 3,0 3,0 1,0 24 - 30,0 2,7 - -
3. M 1,5 1,5 3,0 2,0 24 - 30,0 2,7 - -
4. M 1,0 1,0 3,0 3,0 24 - 30,0 2,7 - -
5. M 0,75 0,75 3,0 4,0 24 - 30,0 2,7 - -
6. M 0,5 0,5 3,0 6,0 24 - 30,0 2,7 - -
7. S 1,0 1,0 3,0 3,0 24 - 30,0 2,7 - -
8. A 1,0 1,0 3,0 3,0 24 - 35,0 7,7 5000 1,0
9. T 1,0s 1,0 3,0 3,0 24 1,0 30,0 2,7 - -
10. T 1,0d 1,0 3,0 3,0 24 1,0 30,0 2,7 - -
11. I 1,0 1,0 3,0 3,0 24 1,0 30,0 2,7 - -

Pentru studiul influenţei lăţimii tălpii elementelor cu secţiune T şi I se calculează
efortul tangenţial capabil corespunzător unui
2
R
C
0
= σ pentru elemente similare cu T1,0d
şi I1,0 dar cu tălpi de lăţime diferită. Lăţimea tălpilor se consideră pe rând: 50cm; 75cm;
100cm; 125cm şi 150cm – valoarea maximă ce se poate lua în calcul egală cu jumătate din
lăţimea inimii. Valorile obţinute împreună cu valoarea corespunzătoare montantului M1,0
cu secţiune dreptunghiulară pentru
2
R
C
0
= σ vor fi comparate între ele.
4.1.3 Aplicarea încărcărilor
Încărcările verticale aplicate s-au stabilit astfel încât efortul unitar de compresiune
din elementul studiat să ia valori de la 0
0
= σ pînă la valoarea maximă
C 0
R = σ . Intervalul
de variaţie a efortului de compresiune se discretizează în zece părţi egale calculându-se
capacitatea portantă pentru fiecare valoare considerată (în total avem 11 determinări
pentru fiecare element). Efortul unitar de compresiune ia valorile:
0
σ =0, 3, 6, 9, 12, 15, 18,
21, 24, 27 şi 30daN/cm
2
. Diagrama de interacţiune se va trasa deci prin 11 puncte, de
abscisă
0
σ şi ordonată
C
τ ce se unesc cu linie curbă.
În particular pentru elementul de zidărie armată A1,0 rezistenţa la compresiune este
R
c
=35 daN/cm
2
oţinută prin însumarea rezistenţei la compresiune a zidăriei simple R
c
=30
daN/cm
2
şi aportul armăturii dat de produsul u R
a
=5 daN/cm
2
. Aici se stabilesc de
asemenea 11puncte însă cu pasul de 3,5 daN/cm
2
.
Este importantă precizarea că pentru elementele cu secţiune diferită de cea
dreptunghiulară (T1,0s, T1,0d şi I1,0), valoarea forţei verticale maxime aplicate este
aceeaşi ca şi pentru elementul similar cu secţiune dreptunghiulară M1,0 ca şi cum întreaga
încărcare verticală s-ar aplica inimii diafragmei. Acestă abordare a pornit de la observaţia
163


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
că pentru o forţă verticală N=A
i
xb şi pentru valori superioare acesteia cu programul
CAZIN se obţin valori nule pentru efortul tangenţial capabil al elementelor cu secţiune T
şi I. S-a mers pe această idee şi pentru faptul că se doreşte neglijarea influenţei tălpilor
elementelor cu secţiune T şi I pentru simplificare. Acest studiu teoretic va releva şi eroarea
ce se comite considerând acestă simplificare, întotdeauna acoperitoare.
Forţa orizontală se consideră aplicată la două treimi de baza elementului la
elementele de tip montant şi la jumătatea elementului de tip şpalet, conform schemelor de
calcul stabilite în MP001-96. La programul Biograf încărcările se distribuie în nodurile
elementelor finite.
4.1.4 Metodele de calcul aplicate şi rezultatele obţinute
Se vor trasa în paralel două diagrame de interacţiune prin două procedee diferite
pentru calculul capacităţii de rezistenţă la sarcini orizontale:
„ Calculul cu relaţiile din MP001 prin intermediul programului CAZIN 31;
„ Calculul cu metoda elementului finit cu ajutorul programului de analiză postelastică
în stare plană BIOGRAF.
Ambele modalităţi de calcul au fost prezentate pe larg în capitolul precedent şi au
condus la rezultate bune în comparaţie cu rezultatele experimentale prezentate în capitolul
precedent.
Pentru calculul cu programul CAZIN datele de intrare sunt în totalitate date în
tabelul 4.1 pentru fiecare element de zidărie studiat. Din rezultatele oferite de program
reţinem doar capacitatea portantă a elementului de zidărie şi valoarea efortului tangenţial
capabil
C
τ pentru fiecare caz analizat.
Pentru calculul cu programul Biograf ce se bazează pe metoda elementului finit
avem nevoie şi de alte caracteristici de calcul ale elementelor din zidărie. Pentru rezistenţa
la întindere ce trebuie furnizată ca şi dată de intrare, valoare ce este diferită faţă de
rezistenţa la eforturi principale de întindere caracteristică zidăriilor. Având în vedere că
programul Biograf este destinat structurilor din beton armat se dă valoarea rezistenţei la
întindere fiind conform pentru un beton cu rezistenţa la compresiune de 30 daN/cm
2
şi
anume 5,0daN/cm
2
conform normativului. Alte valori necesare calculului sunt:
Modulul de elasticitate al zidăriei
C
R 1000 5 , 0 E ⋅ ⋅ = = 15000daN/cm
2
.
Coeficientul lui Poisson: ν = 0,15.
Deformaţia specifică ultimă a zidăriei: 005 , 0
u
= ε
Modulul de elasticitate al armăturii: E
a
=2100000 daN/cm
2
.
164


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Discretizarea diafragmelor în elemente finite se face considerând elemente finite
triunghiulare identice cu catetele de 25cm pe orizontală şi 20cm pe verticală.
Valorile capacităţii portante obţinute prin metoda elementului finit sunt influenţate
de o serie de parametrii cum ar fi: densitatea reţelei de discretizare, modul de aplicare al
încărcărilor, modelarea reazemelor, valorile parametrilor introduşi în calcul. De aceea
calculul cu programul Biograf are mai mult un scop orientativ şi de verificare, rezultatele
obţinute fiind aproximative. De aceea autorul şi-a rezervat dreptul să influenţeze unele din
rezultatele accidentale obţinute în limita de maxim 5-10% pentru continuizarea curbelor de
interacţiune.
Parabola de aproximare este o curbă teoretică ideală. Ea s-a trasat pentru fiecare
element folosind doar trei puncte:
0 , 0
C 0
= τ ÷→ ÷ = σ
2 / R C
C
0
c
,
2
R
τ = τ ÷→ ÷ = σ
0 , R
C C 0
= τ ÷→ ÷ = σ
Valoarea
2 / R
c
τ este valoare efortului tangenţial capabil corespunzător unei
încărcări verticale ce produce un efort de compresiune egal cu jumătate din rezistenţa la
compresiune a zidăriei, obţinut cu programul Cazin, ce se aşteaptă a fi valoarea maximă a
efortului tangenţial capabil. Ecuaţia curbei este o parabolă de ordinul II.
Principala concluzie ce trebuie să se desprindă este dacă această curbă teoretică
poate înlocui fără mari erori curba reală de interacţiune
C 0
τ − σ , acest fapt conducând la
importante simplificări în calculul structurilor cu diafragme de zidărie supuse la încărcări
orizontale în planul lor.









165


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
4.2 TRASAREA DIAGRAMELOR DE INTERACŢIUNE PENTRU DIFERITE
ELEMENTE DE ZIDĂRIE
4.2.1 Montant de zidărie simplă M-6.0





Fig. 4.2 – Schema montantului M-6.0 Fig. 4.3 – Discretizarea în elemente finite a
montantului M-6.0




30 daN/cmp
2.7 daN/cmp
300 cm
24 cm
50 cm
6,0
0,667
0,667
Caracteristicile de calcul
Rc - rezistenta la compresiune
R2 - rezistenta la intindere
Tipul elementului - MONTANT
α=εc/εu
λ = H/D
H - inaltimea
P - incarcarea orizontala variabila pana la rupere
b- grosimea
D - lungimea
σ0 =N/A - efortul unitar de compresiune diferit la cele 11 determinari:
0, 3, 6, 9, 12, 15, 18, 21, 24, 27, 30 [daN/cmp]
N - incarcarea verticala constanta la o determinare
β = Z/H
3
0
0
50
50
2
4
Sectiune
2
0
0
1
0
0
2
0
c
m

x

1
0

=

2
0
0
25cm x2 = 50
1 3
2 4
5 7
6 8
9
10 12
11
13
14 16
15
17
18
19
20
21
22
23
24
27 25
26 28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
1
0
0
3
0
0
166


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
30 daN/cmp
2.7 daN/cmp
300 cm
24 cm
100 cm
3,0
0,667
0,667
Caracteristicile de calcul
Rc - rezistenta la compresiune
R2 - rezistenta la intindere
Tipul elementului - MONTANT
α=εc/εu
λ = H/D
H - inaltimea
P - incarcarea orizontala variabila pana la rupere
b- grosimea
D - lungimea
σ0 =N/A - efortul unitar de compresiune diferit la cele 11 determinari:
0, 3, 6, 9, 12, 15, 18, 21, 24, 27, 30 [daN/cmp]
N - incarcarea verticala constanta la o determinare
β = Z/H


Fig. 4.4 – Curba de interacţiune σ
0

C
pentru montantul M-6.0


4.2.2 Montant de zidărie simplă M-3.0

σ0
[daN/cmp]
A=bxD
[cmp]
N=Axσ0
[daN]
Qc [daN]
conform
MP001
τc
[daN/cmp]
conform
MP001
Qc [daN]
analiza
Biograf
τc
[daN/cmp]
analiza
Biograf
Parabola
de
aproximare
0 1200 0 0 0,00 0 0,00 0,00
3 1200 3600 396 0,33 778 0,65
6 1200 7200 708 0,59 1031 0,86
9 1200 10800 912 0,76 1140 0,95
12 1200 14400 1020 0,85 1262 1,05
15 1200 18000 1032 0,86 1296 1,08 0,86
18 1200 21600 948 0,79 1248 1,04
21 1200 25200 456 0,38 1112 0,93
24 1200 28800 300 0,25 881 0,73
27 1200 32400 156 0,13 628 0,52
30 1200 36000 0 0,00 0 0,00 0,00
Tabelul centralizator al rezultatelor
0,00
0,20
0,40
0,60
0,80
1,00
1,20
0 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30
σ0
τ0cap
Curba trasata cu relatiile de calcul
Curba trasata prin analiza cu elemente finite
Parabola de aproximare
167


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice






Fig. 4.5 – Schema montantului M-3.0 Fig. 4.6 – Discretizarea în elemente finite a
montantului M-3.0


Fig. 4.7 – Curba de interacţiune σ
0

C
pentru montantul M-3.0
100
3
0
0
100
2
4
Sectiune
2
0
0
1
0
0
2
0
c
m

x

1
0

=

2
0
0
25cm x4 = 100
2
1 3
4
7 5
6 8
11 9
10 12 16 14
13 15
18
17 19
20 22
21 23
24
27 25
26 28
31 29
30 32
34
35 33
36 38
37 39
40
41
42 44 46 48
45 43 47
49 53 51
50 52
55
54 56
72 70 68 66
73 77
76 74
75
80 78
79
65
57 63 61 59
69 67
58 60
71
62 64
3
0
0
1
0
0
σ0
[daN/cmp]
A=bxD
[cmp]
N=Axσ0
[daN]
Qc [daN]
conform
MP001
τc
[daN/cmp]
conform
MP001
Qc [daN]
analiza
Biograf
τc
[daN/cmp]
analiza
Biograf
Parabola
de
aproximare
0 2400 0 0 0,00 0 0,00 0,00
3 2400 7200 1584 0,66 2549 1,06
6 2400 14400 2784 1,16 3118 1,30
9 2400 21600 3600 1,50 3890 1,62
12 2400 28800 4080 1,70 4186 1,74
15 2400 36000 4128 1,72 4488 1,87 1,72
18 2400 43200 3768 1,57 4296 1,79
21 2400 50400 2400 1,00 3744 1,56
24 2400 57600 1200 0,50 2935 1,22
27 2400 64800 600 0,25 2138 0,89
30 2400 72000 0 0,00 0 0,00 0,00
Tabelul centralizator al rezultatelor
0,00
0,20
0,40
0,60
0,80
1,00
1,20
1,40
1,60
1,80
2,00
0 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30
σ0
τ0cap
Curba trasata cu relatiile de calcul
Curba trasata prin analiza cu elemente finite
Parabola de aproximare
168


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
2
0
c
m

x

1
0

=

2
0
0
25cm x8 = 200
32 30 28 26
73 65
57 49
41 33
63 61 59
72 70 68 66
77
76 74
75
80 78
79 69 67
58 60
71
62 64
53 51
50 52
42 44
54 56
55
46 48
45 37
36 34
43 35
40 38
47 39
25 17
9 1
23 21 19 29 27
18 20
31
22 24
13 11
10 12 2 4
15
14 16 6 8
5 3 7
82 84 86 88 90 92
81 83 85 87 89 91 93
94 96
95
98
97 99
100 102 104 106 108 110
101 103 105 107 109
112
111
114 116 118 120
113 115 117 119
122 124 126
121 123 125
128
127
130
129
132 134 136 138 140
131 133 135 137 139
142 144
141 143
146 148 150
145 147 149
152 154 156 158 160
151 153 155 157 159
3
0
0
1
0
0
4.2.3 Montant de zidărie simplă M-1.5



Fig. 4.8 – Schema montantului M-1.5 Fig. 4.9 – Discretizarea în elemente finite a
montantului M-1.5

30 daN/cmp
2.7 daN/cmp
300 cm
24 cm
200 cm
0,667
1,5
0,667 α=εc/εu
λ = H/D
H - inaltimea
b- grosimea
D - lungimea
σ0 =N/A - efortul unitar de compresiune diferit la cele 11 determinari:
0, 3, 6, 9, 12, 15, 18, 21, 24, 27, 30 [daN/cmp]
N - incarcarea verticala constanta la o determinare
P - incarcarea orizontala variabila pana la rupere
Caracteristicile de calcul
Rc - rezistenta la compresiune
R2 - rezistenta la intindere
Tipul elementului - MONTANT
β = Z/H
3
0
0
200
200
2
4
Sectiune
2
0
0
1
0
0
σ0
[daN/cmp]
A=bxD
[cmp]
N=Axσ0
[daN]
Qc [daN]
conform
MP001
τc
[daN/cmp]
conform
MP001
Qc [daN]
analiza
Biograf
τc
[daN/cmp]
analiza
Biograf
Parabola
de
aproximare
0 4800 0 0 0 0 0,00 0,00
3 4800 14400 5664 1,18 9024 1,88
6 4800 28800 9744 2,03 11760 2,45
9 4800 43200 13008 2,71 14496 3,02
12 4800 57600 14496 3,02 16464 3,43
15 4800 72000 14928 3,11 17328 3,61 3,11
18 4800 86400 14496 3,02 16896 3,52
21 4800 100800 8640 1,8 15360 3,20
24 4800 115200 5280 1,1 12000 2,50
27 4800 129600 2400 0,5 7488 1,56
30 4800 144000 0 0 0 0,00 0,00
Tabelul centralizator al rezultatelor
169


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

Fig. 4.10 – Curba de interacţiune σ
0

C
pentru montantul M-1.5
4.2.4 Montant de zidărie simplă M-1.0


Fig. 4.11 – Schema montantului M-1.0
30 daN/cmp
2.7 daN/cmp
300 cm
24 cm
300 cm
1,0
0,667
0,667
P - incarcarea orizontala variabila pana la rupere
b- grosimea
D - lungimea
σ0 =N/A - efortul unitar de compresiune diferit la cele 11 determinari:
0, 3, 6, 9, 12, 15, 18, 21, 24, 27, 30 [daN/cmp]
N - incarcarea verticala constanta la o determinare
β= Z/H
Caracteristicile de calcul
Rc - rezistenta la compresiune
R2 - rezistenta la intindere
Tipul elementului - MONTANT
α=εc/εu
λ = H/D
H - inaltimea
3
0
0
300
300
2
4
Sectiune
2
0
0
1
0
0
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
3,5
4
0 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30
σ0
τ0cap
Curba trasata cu relatiile de calcul
Curba trasata prin analiza cu elemente finite
Parabola de aproximare
170


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

Fig. 4.12 – Discretizarea în elemente finite a montantului M-1.0




Fig. 4.13 – Curba de interacţiune σ
0

C
pentru montantul M-1.0
2
0
c
m

x

1
0

=

2
0
0
25cm x12 = 300
64 60 58 62 56 52 50 54
158
142 126
110
125 123 121
119 117 115 113
150
134
118
132 130
146
145
148
147 149
114
129 131 133
116
140 138 136
154 152
151 153
156
155 157
122
135 137
120
139 141
124
102
86
70
98
82
97 101 99
100
84
66
81
65
68
83 85
67 69
106
105 103
104
88
109 107
108
90 92
72
87 89
71
73
76 74
91 93 75 77
127
144
160
159
143
128
111
112
94 96 80 78
95 79
38
22
37 35 33
34
49 51 53
36
18
17 21 19
20 2 4
45 43 41 39
55 57
40
59 61
42 44
25
23
24 6 8
29 27
26 28
10 12
1 3 5 7 9 11 13
47
63
46 48
31
30 32
14 16
15
162
161
166 164 168
163 165 167
170
169
172
171
180 176 174 178
173 175 177 179
182
181
190 186 184 188
183 185 187 189
202
201
210 206 204 208
203 205 207 209
212
211
220
216 214
218
213 215
217 219
222
221
226 224
223 225
230 228
227 229
232
231
240 236 234 238
233 235 237 239
3
0
0
1
0
0
197
198 200
199 193
196
195
194
192
191
σ0
[daN/cmp]
A=bxD
[cmp]
N=Axσ0
[daN]
Qc [daN]
conform
MP001
τc
[daN/cmp]
conform
MP001
Qc [daN]
analiza
Biograf
τc
[daN/cmp]
analiza
Biograf
Parabola
de
aproximare
0 7200 0 0 0 0 0,00 0,00
3 7200 21600 10944 1,52 15552 2,16
6 7200 43200 17856 2,48 24408 3,39
9 7200 64800 23184 3,22 26640 3,70
12 7200 86400 27648 3,84 28224 3,92
15 7200 108000 29376 4,08 29160 4,05 4,08
18 7200 129600 27864 3,87 28512 3,96
21 7200 151200 16200 2,25 26928 3,74
24 7200 172800 10800 1,5 22320 3,10
27 7200 194400 5400 0,75 14832 2,06
30 7200 216000 0 0 0 0,00 0,00
Tabelul centralizator al rezultatelor
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
3,5
4
4,5
0 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30
σ0
τ0cap
Curba trasata cu relatiile de calcul
Curba trasata prin analiza cu elemente finite
Parabola de aproximare
171


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
4.2.5 Montant de zidărie simplă M-0.75


Fig. 4.14 – Schema montantului M-0.75

Fig. 4.15 – Discretizarea în elemente finite a montantului M-0.75
30 daN/cmp
2.7 daN/cmp
300 cm
24 cm
400 cm
0,667
0,75
0,667
Caracteristicile de calcul
Rc - rezistenta la compresiune
R2 - rezistenta eforturi principale de intindere
Tipul elementului - MONTANT
α=εc/εu
λ = H/D
H - inaltimea
P - incarcarea orizontala variabila pana la rupere
b- grosimea
D - lungimea
σ0 =N/A - efortul unitar de compresiune diferit la cele 11 determinari:
0, 3, 6, 9, 12, 15, 18, 21, 24, 27, 30 [daN/cmp]
N - incarcarea verticala constanta la o determinare
β= Z/H
3
0
0
400
400
2
4
Sectiune
2
0
0
1
0
0
2
0
c
m

x

1
0

=

2
0
0
25cm x16 = 400
96 92 94 88 84 86 90 82 80 76 78 74
169
204
228
227
203
170
145
146
122 98
121 97
244
220
186 162
138
114
185 183 181 179 177 175 173 171
236
212
178
210 208 206
232 230
229 231
234
233 235
174
205 207
172
209 211
176
218 216 214
240 238
237 239
242
241 243
182
213 215
180
217 219
184
154 130
106
150
126
149 147
148
124
153 151
152
128 102 100
123 125 99 101
104
127
129
103 105
158 134
157 155
156 132
161
159
160 136
110 108
131 133
107 109
112
135 137
111 113
201
189 187
226
224 222
248 246
245 247
250
249
190
221 223
188
225
202
166
142
165 163
164
140
167
168
144
118 116
139 141
115 117
120
143
119
49
73
50
25
26 2
1
66
42
18
58 34
10
57 55 53 51
54
75 77
52
79 81
56
30 6
29 27
28 4
33
31
32 8
65
63 61 59
62
83 85
60
87 89
64 38
14
37 35
36
12
41 39
40
16
3 5 7 9 11 13 15 17
71 69 67
70
91 93
68
95
72
46
22
45 43
44
20
47
48
24
19 21 23
251 253
252 254
257
255
256
258
261 259
260 262
263
264
265
266
275 267 273 271 269
268 270 272 274
283 281 277 279
276 278 280 282
289
285 287
284 286 288
290
295 293 291
292 294 296 298
297
300
299 311
302 304 306 308 310
301 303 305 307 309
312 314 316 318 320
319 315 313 317
1
0
0
3
0
0
191
192
194
193 195
196 198
197
200
199
172


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice



Fig. 4.16 – Curba de interacţiune σ
0

C
pentru montantul M-0.75

4.2.6 Montant de zidărie simplă M-0.5



30 daN/cmp
2.7 daN/cmp
300 cm
24 cm
600 cm
0,5
0,667
σ0 =N/A - efortul unitar de compresiune diferit la cele 11 determinari:
0, 3, 6, 9, 12, 15, 18, 21, 24, 27, 30 [daN/cmp]
N - incarcarea verticala constanta la o determinare
P - incarcarea orizontala variabila pana la rupere
Caracteristicile de calcul
Rc - rezistenta la compresiune
Tipul elementului - MONTANT
α=εc/εu
λ = H/D
H - inaltimea
b- grosimea
D - lungimea
R2 - rezistenta la intindere
σ0
[daN/cmp]
A=bxD
[cmp]
N=Axσ0
[daN]
Qc [daN]
conform
MP001
τc
[daN/cmp]
conform
MP001
Qc [daN]
analiza
Biograf
τc
[daN/cmp]
analiza
Biograf
Parabola
de
aproximare
0 9600 0 0 0,00 0 0 0,00
3 9600 28800 17184 1,79 25440 2,65
6 9600 58464 26688 2,78 32736 3,41
9 9600 86400 33888 3,53 36288 3,78
12 9600 115200 39840 4,15 40992 4,27
15 9600 144000 44256 4,61 41568 4,33 4,61
18 9600 172800 43200 4,50 40320 4,2
21 9600 201600 28800 3,00 36288 3,78
24 9600 230400 19200 2,00 31200 3,25
27 9600 259200 9600 1,00 18048 1,88
30 9600 288000 0 0,00 0 0 0,00
Tabelul centralizator al rezultatelor
0,00
0,50
1,00
1,50
2,00
2,50
3,00
3,50
4,00
4,50
5,00
0 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30
σ0
τ0cap
Curba trasata cu relatiile de calcul
Curba trasata prin analiza cu elemente finite
Parabola de aproximare
173


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

Fig. 4.17 – Schema montantului M-0.05



Fig. 4.18 – Discretizarea în elemente finite a montantului M-0.5



3
0
0
600
600
2
4
Sectiune
2
0
0
1
0
0
2
0
c
m

x

1
0

=

2
0
0
25cm x24 = 600
98 128 126 124 122 120 118 116 114 112 110 108 106 104 102 100
309
277 245
213
171
139
241 243
237 239 235
301
269
268
300
299
267
236
276 274 272 270
305
304 302
303
308 306
307
273 271
238 240
275
242 244
205
163
131
203
204
162
130
161
129
209 207
206 208
164 166
211
210 212
168 170
167
135
134 132
165
133
138 136
169
137
259 257 255 253 251 249 247
317
285
284 282 280 278
313
312 310
311
316 314
315
281 279
246 248
283
250 252
292 290
288 286
320 318
319
324 322
321 323
287
254 256
289 291
258 260
221
179 147
217 215
214 216
172 174
219
218 220
176 178
175
143
142 140
173
141
146
144
177 145
223
222 224
180 182
227 225
226 228
184 186 150 148
181 149
154 152
183 185 151 153
265 263 261
298 296 294 328 326
325 327
330
329 295 293
262 264
297
266
231 229
230 232
188 190
233
234
192 158 156
187 189 155 157
160
191 159
107
75
43 11
99
67
35
65
97
66
33
34 2
73 71 69
103 101
68 70
105
72 74
39 37
36 38 4 6
41
40 42 8 10
1 3 5 7 9
115
83 51 81 77 79
111 109
76 78
113
80 82
47 45
44 46 12 14
49
48
50
16 18
89 85 87
117
84 86
119 121
88 90
53
52 54
20 22
57 55
56 58
24 26
19 15 13 17 21 23 25
95 93 91
123 125
92 94
127
96
61 59
60 62
28 30
63
64
32
27 29 31
336 332 334
340 338 342
331 333 335
337 339 341 343
344 346 348
345 347 349 351
350 352
353 355
354 356
357 359
358 360 376 368
361 363
362 364
367 365
366 372
371 369
370
375 373
374 384 380
377 379
378
383 381
382
388
385 387
386
389 391
390
393
392 394
395
396
399 397
398 400 402 404 406 408 410 412
401 403 405 407 409 411
428 420 414 416 418 424 422 426
413 415 417 419 421 423 425 427
436
432 430
434 440 438 442
429 431
433 435 437 439 441 443
444 446 448
445 447 449 451
450 452
453 455
454 456
457 459
458 460 476 468
461 463
462 464
467 465
466 472
471 469
470
475 473
474 480
477 479
478
1
0
0
3
0
0
196 194
193 195
202
201
200
199
198
197
174


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice




Fig. 4.19 – Curba de interacţiune σ
0

C
pentru montantul M-0.5


4.2.7 Şpalet de zidărie simplă S-1.0

30 daN/cmp
2.7 daN/cmp
300 cm
24 cm
300 cm
1,0
0,500
0,667
P - incarcarea orizontala variabila pana la rupere
b- grosimea
D - lungimea
σ0 =N/A - efortul unitar de compresiune diferit la cele 11 determinari:
0, 3, 6, 9, 12, 15, 18, 21, 24, 27, 30 [daN/cmp]
N - incarcarea verticala constanta la o determinare
β= Z/H
Rc - rezistenta la compresiune
R2 - rezistenta la intindere
Tipul elementului -SPALET
α=εc/εu
λ = H/D
H - inaltimea
σ0
[daN/cmp]
A=bxD
[cmp]
N=Axσ0
[daN]
Qc [daN]
conform
MP001
τc
[daN/cmp]
conform
MP001
Qc [daN]
analiza
Biograf
τc
[daN/cmp]
analiza
Biograf
Parabola
de
aproximare
0 14400 0 0 0,00 0 0,00 0,00
3 14400 43200 29520 2,05 43056 2,99
6 14400 86400 45648 3,17 48672 3,38
9 14400 129600 54000 3,75 55584 3,86
12 14400 172800 61776 4,29 59184 4,11
15 14400 216000 66384 4,61 61488 4,27 4,61
18 14400 259200 67392 4,68 59184 4,11
21 14400 302976 64800 4,50 52128 3,62
24 14400 345600 43200 3,00 44208 3,07
27 14400 388800 21600 1,50 24336 1,69
30 14400 432000 0 0,00 0 0,00 0,00
Tabelul centralizator al rezultatelor
0,00
0,50
1,00
1,50
2,00
2,50
3,00
3,50
4,00
4,50
5,00
0 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30
σ0
τ0cap
Curba trasata cu relatiile de calcul
Curba trasata prin analiza cu elemente finite
Parabola de aproximare
175


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

Fig. 4.20 – Schema şpaletului S-1.0



Fig. 4.21 – Discretizarea în elemente finite a şpaletului S-1.0



1
5
0
3
0
0
300
300
2
4
Sectiune
1
5
0
1
5
c
m

x

1
0

=

1
5
0
25cm x12 = 300
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23
10 2 6 4 8 18 14 12 16 20 22 24
25 29 27 33 31 37 35 41 39 45 43 47
34 26 30 28 32 42 38 36 40 44 46 48
49 57 55 53 51 65 63 61 59 69 67 71
58 50 54 52 56 66 62 60 64 68 70 72
73 75 77 79 81 83 85 87 89 91 93 95
82 80 76 78 74 96 92 94 88 84 86 90
97 99 101 103 105 107 109 111 113 115 117 119
106 98 102 100 104 114 110 108 112 118 116 120
121 123 125 127 129 131 133 135 137 139 141 143
130 122 126 124 128 138 134 132 136 142 140 144
145 149 147 153 151 157 155 161 159 165 163 167
154
177 169 173 171 175
146 150 148 152
185 183 181 179 189 187 201
162 158 156 160 166 164 168
178 170
203
174
205 207
172
209 211
176 186 182
213 215
180
217 219
184 200
221 223
188
225
202
212 204
227
210 208 206
229 231 233 235
220 218 216 214
237 239 241 243
226 224 222
245 247 249
236 228 232 230 234 244 240 238 242 248 246 250
1
5
0
3
0
0
176


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice




Fig. 4.22 – Curba de interacţiune σ
0

C
pentru şpaletul S-1.0

4.2.8 Montant de zidărie armată A-1.0

0,001
35 daN/cmp
7.7 daN/cmp
300 cm
24 cm
300 cm
1,0
0,667
0,667
H - inaltimea
P - incarcarea orizontala variabila pana la rupere
b- grosimea
D - lungimea
α=εc/εu
λ = H/D
σ0 =N/A - efortul unitar de compresiune diferit la cele 11 determinari:
0, 3.5, 7, 10.5, 14, 17.5, 21, 24.5, 28, 31.5, 35 [daN/cmp]
N - incarcarea verticala constanta la o determinare
β= Z/H
Caracteristicile de calcul
Rc - rezistenta la compresiune
R2 - rezistenta la intindere
Tipul elementului - MONTANT DIN ZIDARIE ARMATA
u - Procentul de armare
σ0
[daN/cmp]
A=bxD
[cmp]
N=Axσ0
[daN]
Qc [daN]
conform
MP001
τc
[daN/cmp]
conform
MP001
Qc [daN]
analiza
Biograf
τc
[daN/cmp]
analiza
Biograf
Parabola
de
aproximare
0 7200 0 0 0 0 0,00 0,00
3 7200 21600 12888 1,79 19512 2,71
6 7200 43200 20016 2,78 27216 3,78
9 7200 64800 25416 3,53 29232 4,06
12 7200 86400 29880 4,15 31536 4,38
15 7200 108000 33192 4,61 32184 4,47 4,61
18 7200 129600 32400 4,5 31176 4,33
21 7200 151200 21600 3 29880 4,15
24 7200 172800 14400 2 24696 3,43
27 7200 194400 7200 1 14760 2,05
30 7200 216000 0 0 0 0,00 0,00
Tabelul centralizator al rezultatelor
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
3,5
4
4,5
5
0 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30
σ0
τ0cap
Curba trasata cu relatiile de calcul
Curba trasata prin analiza cu elemente finite
Parabola de aproximare
177


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

Fig. 4.23 – Schema montantului A-1.0



Fig. 4.24 – Discretizarea în elemente finite a montantului A-1.0

2
0
0
3
0
0
300
300
2
4
Sectiune
1
0
0
96 92 94 88 84 86 90 82 80 76 78 74
2
0
c
m

x

1
0

=

2
0
0
25cm x12 = 300
169
204
228
227
203
170
145
146
122
98
121
97
244
220
186
162
138
114
185 183 181 179 177 175 173 171
236
212
178
210 208 206
232 230
229 231
234
233 235
174
205 207
172
209 211
176
218 216 214
240 238
237 239
242
241 243
182
213 215
180
217 219
184
154
130
106
150
126
149 147
148
124
153 151
152
128
102 100
123 125
99 101
104
127 129
103 105
158
134
157 155
156
132
161 159
160
136
110 108
131 133
107 109
112
135 137
111 113
201 189 187
226 224 222
248 246
245 247
250
249
200
221 223
188
225
202
166
142
165 163
164
140
167
168
144
118 116
139 141
115 117
120
143
119
49
73
50
25
26
2
1
66
42
18
58
34
10
57 55 53 51
54
75 77
52
79 81
56
30
6
29 27
28
4
33 31
32
8
65 63 61 59
62
83 85
60
87 89
64
38
14
37 35
36
12
41 39
40
16
3 5 7 9 11 13 15 17
71 69 67
70
91 93
68
95
72
46
22
45 43
44
20
47
48
24
19 21 23
1
0
0
3
0
0
178


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice


Fig. 4.25 – Curba de interacţiune σ
0

C
pentru montantul A-1.0

4.2.9 Montant de zidărie cu secţiunea în T cu talpa întinsă T-1.0s

30 daN/cmp
2.7 daN/cmp
300 cm
24 cm
300 cm
25cm
100cm
1,0
0,667
0,667
Caracteristicile de calcul
Rc - rezistenta la compresiune
R2 - rezistenta la intindere
Tipul elementului - MONTANT CU SECTIUNEA "T"
α=εc/εu
λ = H/D
H - inaltimea
P - incarcarea orizontala variabila pana la rupere
b- grosimea inimii
D - lungimea inimii
σ0 =N/A - efortul unitar de compresiune diferit la cele 11 determinari:
0, 3, 6, 9, 12, 15, 18, 21, 24, 27, 30 [daN/cmp]
N - incarcarea verticala constanta la o determinare
β= Z/H
b1 - grosimea talpii
H1 - inaltimea inimii
σ0
[daN/cmp]
A=bxD
[cmp]
N=Axσ0
[daN]
Qc [daN]
conform
MP001
τc
[daN/cmp]
conform
MP001
Qc [daN]
analiza
Biograf
τc
[daN/cmp]
analiza
Biograf
Parabola
de
aproximare
0,0 7200 0 0 0 0 0,00 0,00
3,5 7200 25200 10944 1,52 16632 2,31
7,0 7200 50400 17856 2,48 23616 3,28
10,5 7200 75600 23184 3,22 29520 4,10
14,0 7200 100800 27648 3,84 33264 4,62
17,5 7200 126000 29376 4,08 33840 4,70 4,08
21,0 7200 151200 27864 3,87 33264 4,62
24,5 7200 176400 16200 2,25 31320 4,35
28,0 7200 201600 10800 1,5 26568 3,69
31,5 7200 226800 5400 0,75 22392 3,11
35,0 7200 252000 0 0 0 0,00 0,00
Tabelul centralizator al rezultatelor
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
3,5
4
4,5
5
0,0 3,5 7,0 10,5 14,0 17,5 21,0 24,5 28,0 31,5 35,0
σ0
τ0cap
Curba trasata cu relatiile de calcul
Curba trasata prin analiza cu elemente finite
Parabola de aproximare
179


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

Fig. 4.26 – Schema montantului T-1.0s

Fig. 4.27 – Discretizarea în elemente finite a montantului T-1.0s
300
300
1
0
0
Sectiune
2
4
3
0
0
2
0
0
1
0
0
25 275
96 92 94 88 84 86 90 82 80 76 78 74
25cm x12 = 300
169
194
218
217
193
170
145
146
122
98
121
97
234
210
186
162
138
114
185 183 181 179 177 175 173 171
226
202
178
200 198 196
222 220
219 221
224
223 225
174
195 197
172
199 201
176
208 206 204
230 228
227 229
232
231 233
182
203 205
180
207 209
184
154
130
106
150
126
149 147
148
124
153 151
152
128
102 100
123 125
99 101
104
127 129
103 105
158
134
157 155
156
132
161 159
160
136
110 108
131 133
107 109
112
135 137
111 113
191 189 187
216 214 212
238 236
235 237
240
239
190
211 213
188
215
192
166
142
165 163
164
140
167
168
144
118 116
139 141
115 117
120
143
119
49
73
50
25
26
2
1
66
42
18
58
34
10
57 55 53 51
54
75 77
52
79 81
56
30
6
29 27
28
4
33 31
32
8
65 63 61 59
62
83 85
60
87 89
64
38
14
37 35
36
12
41 39
40
16
3 5 7 9 11 13 15 17
71 69 67
70
91 93
68
95
72
46
22
45 43
44
20
47
48
24
19 21 23
2
0
c
m

x

1
0

=

2
0
0
3
0
0
1
0
0
180


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice



Fig. 4.28 – Curba de interacţiune σ
0

C
pentru montantulT-1.0s

4.2.10 Montant de zidărie cu secţiunea în T cu talpa comprimată T-1.0d

30 daN/cmp
2.7 daN/cmp
300 cm
24 cm
300 cm
25cm
100cm
1,0
0,667
0,667
P - incarcarea orizontala variabila pana la rupere
b- grosimea inimii
D - lungimea inimii
σ0 =N/A - efortul unitar de compresiune diferit la cele 11 determinari:
0, 3, 6, 9, 12, 15, 18, 21, 24, 27, 30 [daN/cmp]
N - incarcarea verticala constanta la o determinare
β= Z/H
b1 - grosimea talpii
H1 - inaltimea inimii
Caracteristicile de calcul
Rc - rezistenta la compresiune
R2 - rezistenta la intindere
Tipul elementului - MONTANT CU SECTIUNEA "T"
α=εc/εu
λ = H/D
H - inaltimea
σ0
[daN/cmp]
A=bxD
[cmp]
N=Axσ0
[daN]
Qc [daN]
conform
MP001
τc
[daN/cmp]
conform
MP001
Qc [daN]
analiza
Biograf
τc
[daN/cmp]
analiza
Biograf
Parabola
de
aproximare
0 7200 0 0 0,00 0 0,00 0,00
3 7200 21600 10944 1,52 18000 2,50
6 7200 43200 17856 2,48 24192 3,36
9 7200 64800 23184 3,22 27216 3,78
12 7200 86400 27648 3,84 29160 4,05
15 7200 108504 29376 4,08 30024 4,17 4,08
18 7200 129600 27864 3,87 29448 4,09
21 7200 151200 16200 2,25 24696 3,43
24 7200 172800 10800 1,5 18288 2,54
27 7200 194400 5400 0,75 9648 1,34
30 7200 216000 0 0,00 0 0,00 0,00
Tabelul centralizator al rezultatelor
0,00
0,50
1,00
1,50
2,00
2,50
3,00
3,50
4,00
4,50
0 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30
σ0
τ0cap
Curba trasata cu relatiile de calcul
Curba trasata prin analiza cu elemente finite
Parabola de aproximare
181


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

Fig. 4.29 – Schema montantului T-1.0d

Fig. 4.30 – Discretizarea în elemente finite a montantului T-1.0d
2
0
0
3
0
0
275
300
300
25
2
4
1
0
0
Sectiune
1
0
0
3
0
0
2
0
c
m

x

1
0

=

2
0
0
120 116 118 112 108 110 104 100 102 106 114 98
137
161
209
233
185
25cm x12 = 300
125
149
197
221
173
196 194
218
217
220
219
148 146
170
193
169
172
195
171
122
145
121
124
147
123
204 206 208 198 200 202
227
224 222
223
226
225
230 228
229
232
231
131
155
203
179
152 150 154
176 174
199
175
178
201
177
128 126
151
127
130
153
129
160 156 158
182 180
205
181
184
207
183
134 132
157
133
136
159
135
212 214 216 210
239
236 234
235
238
237
240
143
167
215
191
164 166 162
188 186
211
187
190
213
189
140 138
163
139
142
165
141
168
192
144
17
41
89
65
113
1
0
0
5
29
77
53
101
4 2
52 50
97
73
74 76
99
75
49
25
28 26
51
27
1 3
16 12 14 8 6 10
35
83
59
107
56 54 58
78
103
79
80 82
105
81
30
55
31
32 34
57
33
64 60 62
84
109
85
86 88
111
87
36
61
37
40 38
63
39
11 7 9 13 15
24 20 22 18
47
95
71
119
68 70 66
90
115
91
94 92
117
93
42
67
43
44 46
69
45
72
96
48
23 19 21
182


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice



Fig. 4.31 – Curba de interacţiune σ
0

C
pentru montantulT-1.0d

4.2.11 Montant de zidărie cu secţiunea în I, I-1.0

30 daN/cmp
2.7 daN/cmp
300 cm
24 cm
300 cm
25cm
100cm
25cm
100cm
1,0
0,667
0,667
H - inaltimea
b2 - grosimea talpii 2
α=εc/εu
λ = H/D
H2 - inaltimea inimii2
P - incarcarea orizontala variabila pana la rupere
b- grosimea inimii
D - lungimea inimii
Rc - rezistenta la compresiune
R2 - rezistenta la intindere
Tipul elementului - MONTANT CU SECTIUNEA "I"
b1 - grosimea talpii 1
H1 - inaltimea inimii 1
σ0 =N/A - efortul unitar de compresiune diferit la cele 11 determinari:
0, 3, 6, 9, 12, 15, 18, 21, 24, 27, 30 [daN/cmp]
N - incarcarea verticala constanta la o determinare
β= Z/H
σ0
[daN/cmp]
A=bxD
[cmp]
N=Axσ0
[daN]
Qc [daN]
conform
MP001
τc
[daN/cmp]
conform
MP001
Qc [daN]
analiza
Biograf
τc
[daN/cmp]
analiza
Biograf
Parabola
de
aproximare
0 7200 0 0 0,00 0 0,00 0,00
3 7200 21600 9936 1,38 21960 3,05
6 7200 43200 17496 2,43 24624 3,42
9 7200 64800 23904 3,32 29736 4,13
12 7200 86400 27360 3,80 32616 4,53
15 7200 108504 30240 4,20 33696 4,68 4,20
18 7200 129600 32760 4,55 32760 4,55
21 7200 151200 34056 4,73 30960 4,30
24 7200 172800 33120 4,60 27360 3,80
27 7200 194400 28584 3,97 20664 2,87
30 7200 216000 0 0,00 4680 0,65 0,00
Tabelul centralizator al rezultatelor
0,00
0,50
1,00
1,50
2,00
2,50
3,00
3,50
4,00
4,50
5,00
0 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30
σ0
τ0cap
Curba trasata cu relatiile de calcul
Curba trasata prin analiza cu elemente finite
Parabola de aproximare
183


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

Fig. 4.32 – Schema montantului I-1.0

Fig. 4.33 – Discretizarea în elemente finite a montantului I-1.0
1
0
0
300
2
4
Sectiune
1
0
0
3
0
0
2
0
0
1
0
0
300
250 25 25
96 92 94 88 84 86 90 82 80 76 78 74
120
168
144
192
25cm x12 = 300
104
152
128
176
175 173 169 171
172 170 174
148
124
145 147
146
122
149 151
150
126
100 98
121 123
97 99
102
125 127
101 103
191 189 185 183 181 179 177 187
184 180 178 182 188 186 190
112
160
136
156
132
153 155
154
130
157 159
158
134
108 106
129 131
105 107
110
133 135
109 111
164
140
161 163
162
138
165 167
166
142
116 114
137 139
113 115
118
141 143
117 119
32
8
56
55 53 49 51
52
73 75
50
77 79
54
28
4
25 27
26
2
29 31
30
6
1 3 5 7
40
16
64
63 61 57 59
60
81 83
58
85 87
62
36
12
33 35
34
10
37 39
38
14
71 69 65 67
68
89 91
66
93 95
70
44
20
41 43
42
18
45 47
46
22
9 11 13 15 17 19 21 23
72
48
24
2
0
c
m

x

1
0

=

2
0
0
3
0
0
1
0
0
240
233
209
221
197
196 194
218
217
220
219
193 195
208 206 204 202 200 198
227
224 222
223
226
225
230 228
229
232
231
203 199 201 205 207
214 212 210
239
236 234
235
238
237
215 211 213
216
184


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice


Fig. 4.34 – Curba de interacţiune σ
0

C
pentru montantul I-1.0

4.3 STUDIUL INFLUENŢEI LĂŢIMII TĂLPII ASUPRA CAPACITĂŢII
PORTANTE MAXIME LA DIAFRAGMELE CU SECŢIUNEA T ŞI I
4.3.1 Diafragme cu secţiunea T cu talpa comprimată


σ0
[daN/cmp]
A=bxD
[cmp]
N=Axσ0
[daN]
Qc [daN]
conform
MP001
τc
[daN/cmp]
conform
MP001
Qc [daN]
analiza
Biograf
τc
[daN/cmp]
analiza
Biograf
Parabola
de
aproximare
0 7200 0 0 0,00 0 0,00 0,00
3 7200 21600 11664 1,62 20880 2,90
6 7200 43200 18720 2,6 24624 3,42
9 7200 64800 25056 3,48 29160 4,05
12 7200 87192 27576 3,83 31320 4,35
15 7200 108000 29592 4,11 32256 4,48 4,11
18 7200 129600 31248 4,34 32472 4,51
21 7200 151200 32112 4,46 31176 4,33
24 7200 172800 31104 4,32 27648 3,84
27 7200 194400 25632 3,56 22536 3,13
30 7200 216000 0 0,00 5616 0,78 0,00
Tabelul centralizator al rezultatelor
0,00
0,50
1,00
1,50
2,00
2,50
3,00
3,50
4,00
4,50
5,00
0 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30
σ0
τ0cap
Curba trasata cu relatiile de calcul
Curba trasata prin analiza cu elemente finite
Parabola de aproximare
H talpa /
Hinima
[%]
Ai=bxD
[cmp]
N=AixRc/2
[daN]
Qc [daN]
conform
MP001
τc
[daN/cmp]
conform
MP001
Qc [daN]
analiza
Biograf
τc
[daN/cmp]
analiza
Biograf
Dreapta
8,33 7200 108000 29376 4,08 29160 4,05 4,08
16,67 7200 108000 32616 4,53 34920 4,85 4,08
25,00 7200 108000 32400 4,50 35568 4,94 4,08
33,33 7200 108000 31104 4,32 33696 4,68 4,08
41,67 7200 108000 27432 3,81 31032 4,31 4,08
50,00 7200 108000 27144 3,77 33480 4,65 4,08
Tabelul centralizator al rezultatelor
185


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

Fig. 4.35 – Influenţa lăţimii tălpii asupra valorii maxime a capacităţii portante la secţiuni T cu talpa
comprimată

4.3.2 Diafragme cu secţiunea I


Fig. 4.36 – Influenţa lăţimii tălpii asupra valorii maxime a capacităţii portante la secţiuni I
0,00
1,00
2,00
3,00
4,00
5,00
6,00
5 15 25 35 45 55
Ht/Hi [%]
τ0cap
Curba trasata cu relatiile de calcul
Curba trasata prin analiza cu elemente finite
Dreapta aproximativa
H talpa /
Hinima
[%]
Ai=bxD
[cmp]
N=AixRc/2
[daN]
Qc [daN]
conform
MP001
τc
[daN/cmp]
conform
MP001
Qc [daN]
analiza
Biograf
τc
[daN/cmp]
analiza
Biograf
Dreapta
8 7200 108000 29376 4,08 29160 4,05 4,08
17 7200 108000 32616 4,53 34920 4,85 4,08
25 7200 108000 32400 4,50 35568 4,94 4,08
33 7200 108000 31104 4,32 32184 4,47 4,08
42 7200 108000 27432 3,81 28440 3,95 4,08
50 7200 108000 27144 3,77 30672 4,26 4,08
Tabelul centralizator al rezultatelor
0,00
1,00
2,00
3,00
4,00
5,00
6,00
5 15 25 35 45 55
Ht/Hi [%]
τ0cap
Curba trasata cu relatiile de calcul
Curba trasata prin analiza cu elemente finite
Dreapta aproximativa
186


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
4.4 CONCLUZIILE STUDIILOR TEORETICE
4.4.1 Concluzii privind curba de interacţiune
În prima parte a studiului sunt prezentate studii teoretice efectuate pentru stabilirea
unei relaţii de legătură între încărcările verticale la care sunt supuse diafragmele de zidărie
şi capacitatea de rezistenţă a acestora la sarcini orizontale. Existenţa unei legături între
aceste valori este evidentă atât intuitiv cât şi analizând relaţiile de calcul indiferent de
metodă. De asemenea încercările experimentale efectuate evidenţiază această legătură. Tot
intuitiv putem stabili şi faptul că la o încărcare verticală teoretic nulă (spunem teoretic
pentru că greutatea proprie a peretelui nu poate fi zero), capacitatea portantă la sarcini
orizontale este nulă şi ea. De asemenea, dacă aplicăm o încărcare verticală ce ea însăşi
produce ruperea diafragmei la compresiune (efortul de compresiune este egal în acest caz
chiar cu rezistenţa la compresiune) capacitatea portantă la sarcini orizontale este nulă.
Aceste prime concluzii ne conduc la ideea că diagrama de interacţiune poate avea o
porţiune crescătoare până la valoarea maximă a efortului tangenţial capabil urmată de o
porţiune descrescătoare până la zero. Valoarea maximă a efortului tangenţial capabil apare
undeva la mijlocul curbei, lucru subliniat şi de literatura de specialitate.
Studiile teoretice efectuate confirmă toate aceste ipoteze şi mai mult conduc la
concluzia că diagrama de interacţiune
C 0
τ − σ poate fi aproximată printr-o parabolă de
ordinul doi. Evident că la fiecare caz în parte studiat se constată diferenţe mai mari şi mai
mici ale parabolei teoretice faţă de curbele trasate cu relaţiile de calcul din MP001
respectiv cu programul de analiză cu elemente finite Biograf.
Este important de discutat diferenţele dintre parabolele ideale faţă de curbele trasate
cu relaţiile de calcul, deoarece metoda de calcul propusă în paragraful următor este de fapt
o variantă a metodei din MP001. În acest sens se observă o suprapunere foarte bună a celor
două curbe în toate situaţiile studiate atunci când efortul unitar de compresiune este mai
mic decât 60 la sută din rezistenţa de compresiune
C 0
R 6 , 0 0 ⋅ ≤ σ < . Pe intervalul
C 0 C
R R 6 , 0 ≤ σ < ⋅ unde se constată diferenţe dintre parabolele ideale faţă de curbele
trasate cu relaţiile de calcul, fiind de remarcat că aceste diferenţe nu sunt confirmate prin
analiza cu programul Biograf. Pentru elementele cu secţiune dreptunghiulară valorile
calculate cu formulele din MP001 sunt mai mici decât cele date de parabola ideală,
respectiv pentru elementele cu tălpi valorile sunt mai mari. Diferenţa maximă ce apare nu
depăşeşte însă aproximativ 20% din valoarea maximă a efortului tangenţial.
187


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Faptul că nu se greşeşte foarte mult adoptând parabola teoretică ca şi diagramă de
interacţiune
C 0
τ − σ se desprinde şi din următoarea observaţie ce stă la baza metodei de
verificare a structurilor propusă de autor în paragraful următor. Atât efortul tangenţial
capabil τ
c
depinde de
0
σ prin curba de interacţiune cât şi forţei seismice aplicate structurii
depinde de
0
σ printr-o lege liniară, forţa seismică fiind egală cu greutatea clădirii înmulţită
cu coeficientul seismic global ) ( f G c F
0
σ = ⋅ = . Dacă reprezentăm pe acelaşi grafic curba
de interacţiune
C 0
τ − σ şi legea de variaţie a efortului tangenţial dat de forţa seismică pe
ordonata intersecţiei se citeşte efortul de compresiune limită la care diafragma de zidărie
cedează din sarcini orizontale.
Aceste diagrame sunt exemplificate în figura de mai jos pentru montantul M1,0 cu
un coeficient seismic global de 0,10 definit conform normativului P100 şi o distribuţie
egală a încărcărilor verticale pe cele două direcţii de calcul, rezultând o pantă a dreptei
seismului de 20%, aşa cum se va vedea în capitolul următor. Valoarea lui c=0,10 este una
obişnuită pentru structurile din zidărie în zone seismice de intensitate mică şi medie, de
altfel valoarea minimă a coeficientului seismic global nu poate scădea mult sub valoarea
0,1 în cazul cel mai favorabil, în zona seismică de intesitate minimă.

Fig. 4.37 – Diagrama de interacţiune şi dreapta forţei seismice de proiectare
Se constată în situaţia prezentată că de fapt porţiunea din curba de interacţiune
situată după punctul de intersecţie cu dreapta forţei seismice de proiectare nu este
importantă şi tocmai acea porţiune este cea pe care se constată diferenţe între parabola
teoretică şi curba de interacţiune calculată.
Se poate admite deci avînd în vedere cele arătate mai sus că se poate adopta pentru
curba de interacţiune
C 0
τ − σ o relaţie de legătură parabolică, lucru necesar pentru
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
3,5
4
4,5
5
0 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30
σ0
τ0cap
188


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
reducerea volumului de calcule în metoda de verificare a structurilor din zidărie la sarcini
orizontale prezentată în capitolul următor.

4.4.2 Concluzii privind influenţa tălpilor diafragmele cu secţiune T şi I
Tratarea secţiunilor cu tălpi de forma T sau I fără a lua în considerare influenţa
tălpilor este în general acoperitoare. În cazul secţiunilor T şi I studiate se constată o
suprapunere foarte bună a curbei teoretice cu cea calculată de asemenea în situaţiile când
efortul unitar de compresiune este mai mic decât 60 la sută din rezistenţa de compresiune
C 0
R 6 , 0 0 ⋅ ≤ σ < . Pe intervalul
C 0 C
R R 6 , 0 ≤ σ < ⋅ se constată diferenţe relativ mari dar în
sens acoperitor. Şi aici aceste diferenţe nu sunt confirmate în mare măsură de analiza cu
elemente finite.
Partea a doua a studiului teoretic în care se studiază influenţa lăţimii tălpii asupra
efortului tangenţial capabil la valoarea lui
C 0
R 5 , 0 ⋅ ≤ σ se observă diferenţe întradevăr
neglijabile faţă de efortul tangenţial capabil calculat la diafragma dreptunghiulară similară.
Având în vedere cele arătate se consideră acceptabilă curba de interacţiune sub
forma unei parabole şi la diafragmele cu secţiune T şi I.
189


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
CAPITOLUL 5: METODA PROPUSĂ DE VERIFICARE
A STRUCTURILOR CU DIAFRAGME
DIN ZIDĂRIE LA SEISM

5.1 CAPACITATEA PORTANTĂ MAXIMĂ LA ÎNCĂRCĂRI ORIZONTALE
DIN SEISM A ELEMENTELOR DIN ZIDĂRIE
5.1.1 Enunţarea problemei
Se consideră un element din zidărie (montant sau şpalet) cu secţiunea
dreptunghiulară supus concomitent la o sarcină verticală uniform distribuită având
rezultanta N şi la o sarcină concentrată orizontală acţionând la partea superioară a
elementului S.
Dimensiunile caracteristice D, H, B, pentru montanţi şi şpaleţi din zidărie se
notează conform figurii de mai jos în concordanţă cu notaţiile din MP001-96.
H
D
b
S
p=N/D

S
p=N/D
H
D
b
S

Fig. 5.1.a – Montant Fig. 5.1.b – Şpalet


190


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Se pune problema determinării forţei verticale limită pentru care elementul luat în
discuţie cedează la acţiunea unei forţe orizontale calculată ca şi forţă seismică conform
P100.
Mărimi ce se regăsesc în relaţiile de calcul sunt:
„ H (m) – înălţimea montantului sau şpaletului;
„ D (m) – lungimea montantului sau şpaletului;
„ Se notează raportul dintre înălţime şi lăţime:
D
H
λ = ;
„ b (m) – grosimea montantului sau şpaletului;
„ R
c
(daN/cm
2
) – rezistenţa la compresiune a zidăriei;
„ R
2
(daN/cm
2
)- rezistenţa la eforturi principale de întindere a zidăriei (rezistenţa la
întindere a mortarului).
În cazul zidăriei armate apar indirect în plus ca şi mărimi de calcul rezistenţa
armături R
a
şi coeficientul de armare u. Aceste valori se introduc însă în valoarea
rezistenţei la eforturi principale de întindere a zidăriei conform relaţiei stabilite în capitolul
3:
a 2
za
2
R R R ⋅ u + =
Coeficientul de armare u reprezintă raportul dintre volumul armăturii şi volumul
zidăriei.

z
a
V
V
= u
Aşa cum s-a stabilit, capacitatea portantă maximă la sarcini orizontale de tip seism
se consideră pentru o valoare a efortului din sarcină verticală aproximativ egal cu jumătate
din rezistenţa la compresiune a zidăriei (
2
R
c
0
= σ ).
Se doreşte exprimarea relaţiilor din normativul MP001-96 într-o singură formă cât
mai concisă în ipoteza amintită (
2
R
c
0
= σ ) pentru a obţine valoarea maximă a efortului
tangenţial capabil (τ
C
).
În prima etapă se exprimă valorile eforturilor tangenţiale nominale capabile în
secţiune înclinată (τ
0, cap
) şi a eforturilor tangenţiale nominale asociate (τ
0, asoc
) în cele trei
stadii principale de lucru considerate: fisurare (F), curgere (C), respectiv ultim (U) ţinând
cont că
2
R
c
0
= σ .
191


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice


5.1.2 Capacitatea portantă maximă la încărcări orizontale din seism a montanţilor
de secţiune dreptunghiulară
Pentru montanţi cu secţiunea dreptunghiulară relaţiile sunt sintetizate în tabelul
următor înlocuind întotdeauna
2
R
c
0
= σ .
Tabelul 5.1
stadiul fisurare (F) curgere (C) ultim (U)
τ
0, cap

2
c
2 F , cap , 0
R 2
R
1 R
3
2
+ = τ
2
c
2 C , cap , 0
R 2
R
1 R
3
2
+ = τ
2
c
2 U , cap , 0
R 2
R
1 R
3
1
+ = τ
τ
0, asoc

2
R 1
4
1
C
F , asoc , 0

λ
⋅ = τ
2
R 1
4
1
C
C , asoc , 0

λ
⋅ = τ
2
R 1
8
3
C
U , asoc , 0

λ
⋅ = τ
Relaţii s-au putut scrie luând în considerare o serie de alte observaţii şi ipoteze
simplificatoare cum ar fi:
„ 7
R
2
0

σ
, care devine
2 C
R 14 R ⋅ ≤ relaţie valabilă în principal pentru mărci mari de
mortar (M25, M50, M100) utilizate la zidării portante în zone seismice şi general
valabilă pentru zidării armate;
„
6
1
C , 0
= ε , pentru
2
R
c
0
= σ
„
4
1
4 4
3 3
2
1
3
2
2
1
2
2
0

+ α − α
+ α − α
− = ε
U ,
, având
3
2
= α
Restrângând relaţiile din tabel şi notând rezistenţa echivalentă:
2
c
2 E
R 2
R
1 R R + =
tabelul 5.1 se rescrie concentrat devenind tabelul 5.2
Tabelul 5.2
stadiul fisurare (F) curgere (C) ultim (U)
τ
0, cap

E F , cap , 0
R
3
2
= τ
E C , cap , 0
R
3
2
= τ
E U , cap , 0
R
3
1
= τ
τ
0, asoc

λ ⋅
= τ
8
R
C
F , asoc , 0

λ ⋅
= τ
8
R
C
C , asoc , 0

λ ⋅

= τ
16
R 3
C
U , asoc , 0

Se observă imediat faptul că efortul tangenţial nominal capabil în stadiul fisurare
este egal cu cel în stadiul de curgere, de asemenea şi eforturile tangenţiale nominale
192


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
asociate sunt egale în cele două stadii, deci curgerea se suprapune peste fisurare la un efort
unitar normal de compresiune egal cu jumătate din rezistenţa la compresiune a zidăriei.
În continuare se va stabili efortul tangenţial capabil şi criteriul de rupere a
montantului de zidărie în toate cazurile ce pot apare.
Dacă se reprezintă grafic eforturile tangenţiale nominale capabile şi asociate funcţie
de stadiul elementului de zidărie (fisurare, curgere, ultim) se constată că putem întâlni trei
cazuri cazuri distincte:

Cazul I: τ
0, cap, F
< τ
0, asoc, F
, ceea ce este echivalent cu τ
0, cap, C
< τ
0, asoc, C
Condiţia transcrisă ar fi:
λ ⋅
<
8
R
R
3
2
C
E
, adică
E
c
R 16
R 3
< λ , ceea ce corespunde în general la montanţi cu înălţimea mai
mică decât dublul lăţimii

0
stadiul
F C U
τ
0, asoc
0
τ
τ
0, cap
τ
C

Fig. 5.2 - Graficul τ
0
funcţie de stadiul elementului în cazul I
În acest caz efortul tangenţial nominal este:
E F , cap , 0 C
R
3
2
= τ = τ
Criteriul de rupere în acest caz este cel de rupere fragilă.

Cazul II: τ
0, cap, F
≥ τ
0, asoc, F
, adică τ
0, cap, C
≥ τ
0, asoc, C
şi τ
0, cap, U
< τ
0, asoc, U

Cele două condiţii transcrise sunt:

λ ⋅

8
R
R
3
2
C
E
şi
λ
⋅ <
C
E
R
16
3
R
3
1
, adică:
193


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

E
C
E
C
R 16
R 9
R 16
R 3
< λ ≤
0
τ
stadiul
0
F C U
τ
0, cap
0, asoc
τ
τ
C

Fig. 5.3 - Graficul τ
0
funcţie de stadiul elementului în cazul II

Valoarea efortului tangenţial capabil în acest caz se situează pe ordonata punctului
de intersecţie a graficului lui τ
0, cap
cu graficul lui τ
0, asoc
pe abscisă fiind stadiile de lucru ale
zidăriei (fig 5.3) şi se calculează cu relaţia:

) ( ) (
U , cap , 0 U , asoc , 0 C , asoc , 0 C , cap , 0
C , asoc , 0 U , cap , 0 U , asoc , 0 C , cap , 0
C
τ − τ + τ − τ
τ ⋅ τ − τ ⋅ τ
= τ
Înlocuind valorile eforturilor tangenţiale nominale capabile şi asociate conform tabelului 5.2 relaţia devine:

λ
+
λ
=
|
.
|

\
|

λ ⋅

+ |
.
|

\
|
λ ⋅

λ ⋅
⋅ −
λ ⋅


= τ
16
R
3
R
4
R R
R
3
1
16
R 3
8
R
R
3
2
8
R
R
3
1
16
R 3
R
3
2
C E
E C
E
C C
E
C
E
C
E
C


|
|
.
|

\
| λ
+
=
λ
λ
+
λ
= τ
c E
E C
C
E C
E
C
R
4
R 4
3
1
4
R R
16
R
4
R R
3
R
1

Criteriul de rupere în acest caz este cu ductilitate limitată.
Cazul III: τ
0, cap, F
≥ τ
0, asoc, F
, adică τ
0, cap, C
≥ τ
0, asoc, C
şi τ
0, cap, U
≥τ
0, asoc, U

Condiţia se mai scrie
E
c
R 16
R 9
≥ λ , ceea ce corespunde în general la montanţi cu
lăţimea de trei ori mai mare decât înălţimea.

194


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
0
stadiul
F C U
τ
0, asoc
0
τ
τ
0, cap
τ
C

Fig. 5.4 - Graficul τ
0
funcţie de stadiul elementului în cazul III

În acest caz efortul tangenţial capabil este:
τ
C
=
λ ⋅
= τ
16
R 3
C
U , asoc , 0

Ruperea este ductilă în acest caz.
În concluzie, efortul tangenţial capabil maxim ce se obţine pentru
2
R
C
0
= σ este dat
în relaţia următoare în funcţie de valoarea raportului
D
H
= λ .
¦
¦
¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
¦
¦
´
¦
λ ⋅
|
|
.
|

\
| λ
+
= τ = τ
16
R . 3
R
4
R 4
3
1
R
3
2
C
c E
E
max
C C
dacă
¦
¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
¦
´
¦
≥ λ
< λ ≤
< λ
E
c
E
C
E
C
E
c
R 16
R 9
R 16
R 9
R 16
R 3
R 16
R 3

unde:
2
c
2 E
R 2
R
1 R R + =

5.1.3 Capacitatea portantă maximă la încărcări orizontale din seism a şpaleţilor de
secţiune dreptunghiulară
Pentru şpaleţi cu secţiunea dreptunghiulară relaţiile pentru τ
0,cap ,
în ipoteza că
2
R
c
0
= σ sunt date în tabelul 5.3, modificările faţă de tabelul 5.2 fiind doar pentru
eforturile tangenţiale nominale asociate.
195


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

Tabelul 5.3
stadiul fisurare (F) curgere (C) ultim (U)
τ
0, cap

E F , cap , 0
R
3
2
= τ
E C , cap , 0
R
3
2
= τ
E U , cap , 0
R
3
1
= τ
τ
0, asoc

λ ⋅
= τ
6
R
C
F , asoc , 0

λ ⋅
= τ
6
R
C
C , asoc , 0

λ ⋅
= τ
4
R
C
U , asoc , 0


Şi în acest caz eforturile tangenţiale nominale capabile şi asociate în stadiul de
fisurare sunt egale cu cele din stadiul de curgere, deci curgerea se suprapune peste fisurare
la un efort unitar de compresiune egal cu jumătate din rezistenţa la compresiune a zidăriei.

Avem aceleaşi trei cazuri în care stabilim efortul tangenţial capabil şi criteriul de
rupere a şpaletului de zidărie.
Cazul I: τ
0, cap, F
< τ
0, asoc, F
, ceea ce este echivalent cu τ
0, cap, C
< τ
0, asoc, C
Condiţia transcrisă este
λ ⋅
<
6
R
R
3
2
C
E
, adică
E
c
R 4
R

< λ , ceea ce corespunde în
general la şpaleţi cu înălţimea mai mică decât dublul lăţimii.

În acest caz efortul tangenţial nominal este:
τ
C
=
E F , cap , 0
R
3
2
= τ
Criteriul de rupere în acest caz este cel de rupere fragilă..
Cazul II: τ
0, cap, F
≥ τ
0, asoc, F
, adică τ
0, cap, C
≥ τ
0, asoc, C
şi τ
0, cap, U
< τ
0, asoc, U

Condiţia pentru cazul II devine

E
C
E
C
R 4
R 3
R 4
R
< λ ≤

Valoarea efortului tangenţial capabil având relaţia generală:

) ( ) (
U , cap , 0 U , asoc , 0 C , asoc , 0 C , cap , 0
C , asoc , 0 U , cap , 0 U , asoc , 0 C , cap , 0
C
τ − τ + τ − τ
τ ⋅ τ − τ ⋅ τ
= τ
devine:

λ
+
λ ⋅
=
|
.
|

\
|

λ ⋅
+ |
.
|

\
|
λ ⋅

λ ⋅
⋅ −
λ ⋅

= τ
12
R
3
R
9
R R
R
3
1
4
R
6
R
R
3
2
6
R
R
3
1
4
R
R
3
2
C E
E C
E
C C
E
C
E
C
E
C

196


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

|
|
.
|

\
| λ ⋅
+
=
λ ⋅
λ ⋅
+
λ ⋅
= τ
c E
E C
C
E C
E
C
R
3
R 4
3
1
9
R R
12
R
9
R R
3
R
1


Criteriul de rupere în acest caz este cu ductilitate limitată.

Cazul III: τ
0, cap, F
≥ τ
0, asoc, F
, adică τ
0, cap, C
≥ τ
0, asoc, C
şi τ
0, cap, U
≥τ
0, asoc, U

Condiţia se mai scrie
E
c
R 4
R

≥ λ , ceea ce corespunde în general la montanţi cu
lăţimea de trei ori mai mare decât înălţimea.

În acest caz efortul tangenţial capabil este:
τ
C
=
λ ⋅

= τ
4
R 3
C
U , asoc , 0

Criteriul de rupere este ductil în acest caz.

În concluzie efortul tangenţial capabil maxim, ce se obţine pentru
2
R
C
0
= σ , este
pentru montanţi cu secţiunea dreptunghiulară dat în relaţia următoare în funcţie de valoarea
raportului
D
H
= λ :
¦
¦
¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
¦
¦
´
¦
λ ⋅
|
|
.
|

\
| λ
+
= τ = τ
4
R
R
3
R 4
3
1
R
3
2
C
c E
E
max
C C
dacă
¦
¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
¦
´
¦


≥ λ

< λ ≤

< λ
E
c
E
C
E
C
E
c
R 4
R 3
R
R 3
R 4
R
R 4
R


unde:
2
c
2 E
R 2
R
1 R R + =

197


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
5.1.4 Capacitatea portantă maximă la încărcări orizontale din seism a montanţilor
cu secţiune cu o talpă (T) şi cu două tălpi (I).
Pentru montanţi cu secţiunea cu o talpă (T) şi cu două tălpi (I) relaţiile de calcul
date sub forma shemelor logice din MP001-96 sunt extrem de complicate, întinzându-se pe
multe pagini şi fiind practic imposibil de aplicat printr-un calcul manual. Pe de altă parte,
influenţa coeficienţilor ce se introduc este în general mică atât asupra efortului tangenţial
nominal capabil, cât şi asupra efortului tangenţial asociat şi de asemenea asupra
deformaţiilor specifice de compresiune ε.
O primă idee de introducere în calcul a influenţei tălpilor este de a le considera, atât
pe ele cât şi diafragmele de pe direcţie perpendiculară pe direcţia de calcul, ca şi elemente
dreptunghiulare cu dimensiunile rotite în plan faţă de celelalte diafragme, grosimea zidului
devenind lăţime şi invers. S-a renunţat ulterior la această ipoteză având în vedere că
diafragmele din zidărie cu lăţimi mici, undeva sub 10 la sută din înălţime, au capacitate
portantă nulă la încărcări orizontale. Acest lucru va fi dovedit matematic în paragraful
următor.
Studiile teoretice prezentate în capitolul precedent caută să soluţioneze problema
diafragmelor cu secţiune I şi T în mod simplificat. În urma calculelor efectuate pe elemente
cu secţiune T şi I se constată că influenţa tălpilor nu induce diferenţe mari faţă de
diafragmele similare considerate cu secţiune dreprunghiulară. Acest lucru este valabil
pentru aceeaşi încărcare verticală ce se va aplica numai inimii diafragmei, deci diafragmei
cu secţiune dreptunghiulară similară. În sprijinul acestei ipoteze simplificatoare vine şi
observaţia că nu putem conta sută la sută pe conlucrarea dintre inima şi talpa unei
diafragme de zidărie datorită capacităţilor de deformare diferite ale acestora.
În concluzie se poate, pentru simplitatea metodei propuse, a se renunţa la
diafragmele T şi I considerând structura alcătuită doar diafragme dreptunghiulare.
Încărcările se vor considera doar cele aplicate direct diafragmelor dreptunghiulare, uşurând
în acest mod şi algoritmul de distribuire a încărcărilor după cele două direcţii de calcul
ortogonale de verificare a structurii la seism. În orice caz această ipoteză simplificatoare
este acoperitoare.
5.1.5 Concluzii privind modalitatea de calcul a capacităţii portante maxime la
încărcări orizontale a diafragmelor de zidărie
Calculul capacităţii portante maxime la sarcini orizontale a diafragmelor de zidărie
se reduce în acest fel la câteva relaţii de calcul simple ce pot fi chiar reţinute cu minim de
efort. Se vor relua aceste relaţii într-un tabel :
198


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
CAPACITATEA PORTANTĂ MAXIMĂ LA SARCINI ORIZONTALE
A DIAFRAGMELOR DE ZIDĂRIE
M
O
N
T
A
N
T

H
D
b
S
p=N/D

¦
¦
¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
¦
¦
´
¦
λ ⋅
|
|
.
|

\
| λ
+
= τ = τ
16
R . 3
R
4
R 4
3
1
R
3
2
C
c E
E
max
C C
dacă
¦
¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
¦
´
¦
≥ λ
< λ ≤
< λ
E
c
E
C
E
C
E
c
R 16
R 9
R 16
R 9
R 16
R 3
R 16
R 3

Ş
P
A
L
E
T

S
p=N/D
H
D
b
S

¦
¦
¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
¦
¦
´
¦
λ ⋅
|
|
.
|

\
| λ
+
= τ = τ
4
R
R
3
R 4
3
1
R
3
2
C
c E
E
max
C C
dacă
¦
¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
¦
´
¦


≥ λ

< λ ≤

< λ
E
c
E
C
E
C
E
c
R 4
R 3
R
R 3
R 4
R
R 4
R

2
c
2 E
R 2
R
1 R R + = ;
D
H
= λ
Acest tip de relaţii se pretează şi la calculul automat cu ajutorul Excel-ului pe o
foaie de lucru. S-a realizat acest miniprogram şi se exemplifică calculul efortului capabil
maxim pentru elementele experimentale tratate în capitolul 3. Coloanele de culoare verde
cuprind date de intrare, iar în coloanele galbene şi cea portocalie calculele se efectuează
automat.
Tabelul 5.4
199


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

Programul citeşte şi coloana a III-a ce conţine tipul de diafragmă M sau S (montant sau şpalet) şi efectuează calculele ca
atare.
Folosind acest program şi valori aleatoare se poate trasa două diagrame ce ne dau
variaţia efortului capabil maxim în funcţie de λ respectiv variaţia capacităţii portante a
diafragmei cu λ.
Diagramele sunt similare şi pentru montanţi şi pentru şpaleţi.
Diagrama τc - λ
0,00
0,50
1,00
1,50
2,00
2,50
3,00
3,50
4,00
4,50
5,00
0,00 2,00 4,00 6,00 8,00 10,00 12,00 14,00
λ
τ
c

Fig. 5.5 - Diagrama τ
C
- λ
Este interesant de analizat forma graficului ce are o porţiune liniară constantă la
valoarea maximă a lui τ
c
, urmând ca acesta să coboare asimptotic la zero o dată cu
creşterea raportului λ lucru previzibil de altfel. Este important de semnalat faptul că τ
c
nu
creşte la infinit, deci capacitatea portantă a structurilor din zidărie este limitată.
Nr.
crt.
Difr. Tip
D
[cm]
H
[cm]
Rc
[daN/cm2]
R2
[daN/cm2]
Re
[daN/cm2]
λ
= H/D
τ
max
[daN/cm2]
1 ES M 125 120 60 18 29 0,96 11,17
2 EA1 M 125 120 76 34 49 0,96 14,84
3 EA2 M 125 120 68 26 39 0,96 13,25
4 EA3 M 125 120 68 26 39 0,96 13,25
5 EA4 M 125 120 68 26 39 0,96 13,25
Facultatea de Constructii si Arhitectura
TEZA DE DOCTORAT
Universitatea "Politehnica" din Timisoara
Calculul efortului tangential capabil maxim τmax
Departamentul CCIA Ing. Silviu SECULA
Contributii privind calculul si alcătuirea
structurilor cu diafragme din zidarie
200


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Diagrama Qc - λ
0
20000
40000
60000
80000
100000
120000
0,00 2,00 4,00 6,00 8,00 10,00 12,00 14,00
λ
Q
c

Fig. 5.6 - Diagrama Q
C
- λ
De data aceasta graficul Q
c
-λ are o formă hiperbolică, capacitatea portantă tinzând
la infinit pentru atunci când λ tinde la 0, respectiv Q
c
este nul pentru un λ tinzând la infinit.
Acest paragraf tratează doar calculul efortului capabil maxim pentru diafragmele de
zidărie, valoare suficientă pentru trasarea curbei de interacţiune. Stabilirea capacităţii
portante a diafragmelor din zidărie pentru orice valore a încărcării verticale, s-ar putea face
pe cale grafică sau scriind ecuaţia parabolei de aproximare a curbei de interacţiune cu
relaţiile din matematică, lucru ce nu ar fi dificil de loc. În paragraful următor se prezintă o
metodă imaginată de calcul a structurilor din zidărie ce se foloseşte doar de valorile τ
c

calculate astfel şi separat de valorile efortului de compresiune σ
0
.
Efortul de compresiune σ
0
are un efect dublu asupra structurilor de acest tip: pe de
o parte intervine în relaţie efortul tangenţial capabil τ
c
printr-o lege aproximată ca fiind
parabolică, iar pe de altă parte intervine în relaţia de calcul a forţei seismice aplicate
structurii printr-o lege liniară (forţa seismică este greutatea clădirii înmulţită cu
coeficientul seismic global). Această observaţie va sta la baza metodei de verificare a
structurilor propusă de autor în paragraful următor.
201


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
5.2 VERIFICAREA STRUCTURILOR DE ZIDĂRIE LA ÎNCĂRCĂRI
ORIZONTALE DIN SEISM
5.2.1 Ecuaţia diagramei de interacţiune τ
C

0

Diagrama de interacţiune τ
C

0,
reprezentând variaţia efortului tangenţial capabil al
unui element de zidărie în funcţie de valoarea efortului unitar de compresiune, este dată în
figura următoare.

parabola
tgφ=
c
0
max
C
τ
C
τ
dreapta
R /2
c
lim
σ
0
c
C

max
1 -
R
σ
0
c
R
σ
c
0
σ
c
R
σ
0
τ
C
s
τ
σ
0

Fig 5.7 – Diagrama de interacţiune τ
C

0


Curba se va trasa în funcţie de valoarea
max
C
τ calculată conform relaţiilor din
paragraful precedent. Se consideră o bună aproximare a formei graficului diagramei prin
intermediul unei parabole. Pe baza relaţiilor cunoscute din matematică se exprimă ecuaţia
generală a parabolei:
c x b x a y
2
+ ⋅ + ⋅ = , adică:
c b a
0
2
0 C
+ σ ⋅ + σ ⋅ = τ
Parametrii ecuaţiei parabolei se stabilesc din condiţiile limită:
„ pentru σ
0
=0, avem τ
C
=0 şi rezultă c=0
„ pentru σ
0
=R
c
, avem τ
C
=0 şi rezultă 0 R b R a
C
2
C
= ⋅ + ⋅
Cum R
C
nu poate fi nul, rezultă 0 b R a
C
= + ⋅ sau
C
R a b ⋅ − =
„ pentru
2
R
c
0
= σ , avem τ
C
=
max
C
τ , ecuaţia devine:
2
R
b
4
R
a
C
2
C max
C
⋅ + ⋅ = τ
Înlocuind pe
C
R a b ⋅ − = din condiţia precedentă rezultă:

2
R
a
4
R
a
2
C
2
C max
C
⋅ − ⋅ = τ
202


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

4
R
a
2
C max
C
⋅ − = τ , deci:

2
C
max
C
R
4
a
τ ⋅
− = , şi
C
max
C
R
4
b
τ ⋅
=
Cu parametrii astfel determinaţi din condiţiile de margine, se obţine ecuaţia curbei
de interacţiune (parabola de interacţiune):

0
C
max
C 2
0
2
C
max
C
C
R
4
R
4
σ ⋅
τ ⋅
+ σ
τ ⋅
− = τ

|
|
.
|

\
| σ
− ⋅
σ
⋅ τ ⋅ = τ
C
0
C
0 max
C C
R
1
R
4
Se face observaţia că, condiţia σ
0
=0 reprezintă o ipoteză pur teoretică având în
vedere faptul că greutatea proprie a zidului dă un efort unitar de compresiune iniţial, dar în
principiu corectă.
5.2.2 Verificarea unui element din zidărie la seism
Verificarea elementelor din zidărie la seism presupune de fapt compararea forţei
seismice cu capacitatea portantă a diafragmei la sarcini orizontale.
F≤Q
cap

F=c·N unde:
N - sarcina gravitaţională totală
c – coeficientul seismic global conform P100
F=c·D·b·σ
0

Q
cap
=D·b·τ
c


Observând că atât forţa seismică calculată conform P100 cât şi capacitatea
portantă a diafragmei la sarcini orizontale depind de efortul unitar de compresiune (σ
0
).
Capacitatea portantă a secţiunii variază parabolic cu σ
0
aşa cum s-a arătat în paragraful
precedent, iar considerând forţa seismică calculată conform P100 variaza liniar. Forţa
seismică raportată la aria secţiunii diafragmei ne dă efortul tangenţial produs de seism
această mărime notată fiind
S
τ :

0 S
c σ ⋅ = τ
Deci
b D
F
s

= τ variaza liniar după
0
σ iar graficul ecuaţiei este dreapta forţei
seismice.
203


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Punând condiţia la limită F = Q
cap
sau simplificând din relaţie dimensiunile
secţiunii transversale ale montantului D şi b când condiţia este
C S
τ = τ se defineşte
valoarea efortului unitar limită
lim
0
σ :

lim
0
σ

= τ
c

Valoarea lui σ
0
în cazul limită F = Q
cap
sau
C S
τ = τ este valoarea limită a efortului
unitar de compresiune corespunzătoare verificării diafragmei de zidărie la sarcini
orizontale şi se notează
lim
0
σ . Grafic valoarea
lim
0
σ se identifică cu abscisa punctului de
intersecţie dintre parabola ce reprezintă variaţia capacităţii portante unitare τ
cap
în raport cu
σ
0
, respectiv dreapta dată de ecuţia c·σ
0
, având ca parametru pe acelaşi σ
0
.
Înlocuind în realţia de mai sus expresia lui τ
cap
calculată în paragraful anterior
rezultă:

|
|
.
|

\
| σ

σ
⋅ τ = σ ⋅
c
lim
0
c
lim
0 max
c
lim
0
R
1
R
4 c
Desfacând parantezele şi simplificînd
lim
0
σ obţinem:

max
c
2
c
c
lim
0
4
R c
R
τ

− = σ
Analizând din punct de vedere matematic relaţia de mai sus se impune condiţia ca
lim
0
σ să ia doar valori pozitive. Condiţia 0
lim
0
> σ devine:
0 R c 4
C
max
c
> ⋅ − τ .
Această inegalitate se poate realiza la elemente zvelte la care
λ ⋅

= τ
16
R 3
C max
c
pentru
montanţi aşa cum s-a arătat în subcapitolul anterior condiţia devenind de fapt:
c
4
3
<
λ ⋅
, adică 7 ... 4
D
H
> = λ .
Dacă această condiţie are loc avem 0
lim
0
= σ (intersecţia dintre parabola şi dreapta
din figura 5.2 se produce doar in origine), deci elementul de zidărie este incapabil să preia
încărcări seismice de o anumită intensitate caracterizată prin coeficientul seismic global c.
Ca şi speculaţie teoretică, observăm că dacă majoritatea diafragmelor ce compun
structura de rezistenţă a unei clădiri realizează condiţia c
1
<
λ
, această clădire nu poate
prelua sarcini seicmice de intensitate corespunzătoare lui c, deci ar fi o justificare
matematică pentru faptul că nu se pot realiza construcţii înalte din zidărie în zone seismice.
204


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Verificarea capacităţii portante a montantului din zidărie izolat ce nu face parte
dintr-o structură la acţiuni orizontale de tip seism se reduce la relaţia:

lim
0 0
σ ≤ σ
Unde
0
σ este valoarea efectivă a efortului de compresiune din elementul de zidărie.
Valoarea
0
σ depinde de încărcările verticale aferente diafragmei de zidărie şi de
dimensiunile secţiunii transversale (b şi D). Mărimea
lim
0
σ depinde de valorile rezistenţei la
compresiune (R
c
) şi a rezistenţei la eforturi principale de întindere (R
2
), de raportul dintre
înălţimea şi lungimea diafragmei (λ), respectiv de coeficientul seismic global (c).

5.2.3 Verificarea structurilor din zidărie la seism
Structurile din zidărie sunt de fapt un ansamblu de diafragme izolate ce
conlucrează la preluarea sarcinilor seismice pe fiecare direcţie de calcul considerată în
parte x şi y.
Metoda de verificare propusă are la bază aceleaşi câteva din ipotezele
enunţate şi în calculul structurilor din zidărie la sarcini seismice conform
normativului P2-85 şi MP001-96 şi anume:
„ Fiecare element (montant) delimitat din structura spaţială, se consideră că
lucrează ca un element vertical (montant sau şpalet) solicitat de forţe
orizontale având la nivelul planşeului legături cu celelalte elemente prin
planşeu sau centuri;
„ Planşeele sau centurile au rigiditate suficientă pentru a putea redistribui
încărcările după ce un element sau mai multe elemente au atins valoarea
capacităţii de rezistenţă, lucrând în continuare în domeniul plastic;
„ Prin redistribuirea încărcărilor pot fi antrenate elementele care mai au
rezerve de rezistenţă.

Verificarea pe ansamblu a clădirii pe cele două direcţii principale se va face cu
relaţia:


=
= ≤
n
1 i
cap , i cap , total
Q Q F , unde:
F – reprezintă forţa seismică de proiectare;
205


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Q
total,cap
– este capacitatea totală de rezistenţă pentru fiecare direcţie, definită ca
suma forţelor tăietoare capabile a tuturor diafragmelor pentru direcţia de calcul
considerată
∑ cap , i
Q ;
n-numărul total de pereţi structurali din zidărie consideraţi în calcul la baza clădirii
pentru direcţia de calcul considerată.
Conform codului normativului P100-92 forţa seismică de proiectare se exprimă cu
relaţia:
F=c·G
În formulă c este coeficientul seicmic global exprimat conform P100-92 astfel:
c = αk
s
βψε
Greutatea G reprezintă greutatea întregii clădiri când planşeele realizează efectul de
şaibă rigidă şi greutatea aferentă şirului de elemente pentru care se face calculul, când
planşeele nu realizează efectul de diafragmă.
Pentru a exprima relaţia de verificare în metoda propusă în cazul cel mai general al unei structuri oarecare cu diafragme din
zidărie portantă, se va considera într-o etapă intermediară un şir de “n” diafragme izolate legate printr-o centură la partea superioară
conform figurii:
l
D2 Di Dn D1
1
E
F = c G
2
E
i
E
n
E
centura
p=N/l

Fig 5.10 – Şir de diafragme supuse la sarcini orizontale din seism

Verificarea capacităţii portante a şirului de elemente (E
1
, E
2
… E
n
) la acţiuni
orizontale de tip seism se exprimă tot din condiţia generală de verificare a structurilor la
seism ca şi în cazul unei diafragme izolate:


i , cap
Q F
Forţa seismică este produsul dintre coeficientul seismic şi încărcarea
verticală totală:
N c F ⋅ =
Forţa tăietoare capabilă pentru un element este dată de relaţia:
Q
cap,i
=A
i
·τ
c,i
206


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Se introduce, pentru rezolvarea problemei, efortul de compresiune mediu
med
0
σ egal cu forţa verticală raportată la suma ariilor diafragmelor.

= σ
i
med
0
A
N

∑ i
A - reprezintă suma ariilor secţiunilor elementelor de zidărie conform relaţiei
de mai jos:
∑ ∑
⋅ =
i i i
D b A
Avem:


τ ⋅ ≤ ⋅
i , c i
A N c

∑ ∑
|
|
.
|

\
| σ

σ
τ ⋅ ⋅ ≤ ⋅ σ ⋅
c
i , 0
c
i , 0 max
i , c i i
med
0
R
1
R
A 4 A c
S-a înlocuit în condiţia de verificare eforturile tangenţiale date funcţie de
valoarea efortului de compresiune în fiecare element. Evident, efortul de
compresiune este diferit în fiecare element dar aceste diferenţe la o structură reală
nu sunt mari. Alcăturea regulată a structurilor reale din zidărie, deasemenea
ţeserea zidăriei face ca eforturile de compresiune pe un şir să se distribuie relativ
uniform pe ficare direcţie de calcul, astfel încăt media lor să nu fie departe de
valorile extreme. Deasemenea greutatea proprie a pereţilor ce este repartizată
uniform intră cu ponderea cea mai mare în greutatea totală a construcţiei (60-
70%) iar evantualele neuniformităţi ale efortului de compresiune pot fi aduse doar
de forţe concentrate şi de planşee. Diferenţele de eforturi de compresiune din
diafragme nici măcar nu pot fi evaluate cu exactitale datorită necunoaşterii exacte
a legilor de distribuţie a acestora, în mod uzual ele oscilând în limita de 10-20% în
funcţie de golurile din structură de rezemarea planşeelor şi de suprafaţa fiecărui
nivel
În aceste condiţii putem accepta simplificarea prin care în relaţia de mai sus
să înlocuim efortul de compresiune din fiecare element cu media eforturilor pe
toate elementele, medie egală cu
med
0
σ definit anterior ce este o constantă
intoducând şi un coeficient de reducerea efortului mediu de compresiune,
subunitar, m
r
care să compenseze aproximarea făcută.
207


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Acest coeficient este subunitar el făcînd de fapt aproximarea unui segment
de parabolă cu coarda sa, aşa cum se arată în figura de mai jos:

med
τ (σ )
C
σ
med
(σ )
j
τ
C
C
τ
σ
j
0
σ
parabola
i
σ
τ
C i
(σ )
(σ )) 0.5(τ
i C
(σ )
C
+ τ
j

Fig. 5.11 – schemă pentru determinarea coeficientului m
Valoarea coeficientului de reducere m
r
va trebui să fie diferenţiată în funcţie
de modul în care proiectantul apreciază distribuţia eforturilor de compresiune în
structură apreciind structura ca fiind regulată sau nu. Avănd în vedere faptul că se
vor intruduce două valori pentru efortul de compresiune mediu după direcţia x
respectiv y la o structură reală, apreciem că acest coeficient de reducere m va fi
cuprins în limitele:
9 , 0 ... 8 , 0 m
r
=
De asemenea va fi necesara introducerea şi a unui coeficient de siguranţă
m
s
definit în MP001-96. Acest manual propune valoarea de 0,7 pentru un
coeficient de siguranta parţial introdus pentru obţinerea unor rezerve de rezistenţă
în scopul prevenirii modului de rupere fragil în secţiuni înclinate din forţă tăietoare.
7 , 0 m
s
=
Este interesantă observaţia că acest coeficient de siguranţă este introdus
corect, reducănd valoarea capacităţii portante şi nu a rezistenţelor caracteristice
luate în calcul, deoarece valorile capacităţii portante ale diafragmelor de zidărie nu
sunt proporţionale cu valorile rezistenţelor zidăriei.
În consecinţă va trebui să introducem un coeficient de sigutanţă total m ca
produs al celor doi coeficienţi parţiali:

s r
m m m ⋅ =
208


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Având în vedere valorile coeficienţilor parţiali se propune ca valoarea lui m
să se considere ăn intervalul: 7 , 0 6 , 0 m − = .
Desigur, proiectantul este în masură să influenţeze şi să stabilească
valoarea coeficientului de siguranţă de la caz la caz.
Pentru construcţiile existente, conform normativului P100-92 se impune
verificarea acestora la seism doar prin asigurarea gradului de asigurare seismic R
definit astfel:



⋅ σ ⋅
|
|
.
|

\
| σ

σ
τ ⋅ ⋅
= =
i
med
0
c
i , 0
c
i , 0 max
i , c i
necesar
cap
A c
R
1
R
A 4
S
S
R
Gradul de asigurare seismic minim necesar este subunitar şi se dă funcţie
de clasa de importanţă a construcţiei.
În metoda de verificare propusă aici, pentru construcţii existente se
introduce gradul de asigurare seismic R se va introduce în cadrul coeficientului m,
şi anume:

R
m m
m
s r

=
Introducerea factorului R va creşte valoarea coeficientului de siguranţă total
m invers proporţional cu nivelul de asigurare seismic impus construcţiei dat de
clasa de importanţă a construcţiei deja existente. În continuare, toate relaţiile de
verificare rămân aceleaşi.
Introducând coeficientul de siguranţă avem:
|
|
.
|

\
| σ

σ
⋅ τ ⋅ ⋅ ⋅ =
|
|
.
|

\
| σ

σ
⋅ τ ⋅
∑ ∑
c
med
0
c
med
0 max
i , c i
c
i , 0
c
i , 0 max
i , c i
R
1
R
A m 4
R
1
R
A
În acest fel relaţia de verificare devine:
∑ ∑
|
|
.
|

\
| σ

σ
τ ⋅ ⋅ ⋅ ≤ ⋅ σ ⋅
c
med
0
c
med
0 max
i , c i i
med
0
R
1
R
A m 4 A c
Punând condiţia de mai sus la limită se obţine valoarea efortului unitar limită
echivalent
lim
E , 0
σ ca fiind efortul de compresiune mediu pentru condiţia la limită:

∑ ∑
|
|
.
|

\
| σ
− ⋅
σ
⋅ τ ⋅ ⋅ ⋅ = ⋅ σ ⋅
C
lim
E , 0
C
lim
E , 0 max
i , C i i
lim
E , 0
R
1
R
A m 4 A c
209


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
∑ ∑
τ ⋅
|
|
.
|

\
| σ
− ⋅
σ
⋅ ⋅ = σ ⋅
max
i , C i
C
lim
E , 0
C
lim
E , 0
i
lim
E , 0
A
R
1
R
m 4 A c
Se obţine în final:



τ ⋅ ⋅ ⋅
⋅ ⋅
− = σ
max
i , C i
i
2
c
c
lim
E , 0
A m 4
A R c
R
Relaţia de mai sus este echivalentă cu relaţia pentru o singură diafragmă dar în care
s-a înlocuit
max
C
τ al diafragmei cu media ponderată a eforturilor capabile maxime


τ ⋅
i
max
i , C i
A
A
amplificată cu coeficientul condiţiilor de lucru m

Relaţia de verificare a şirului de diafragme este:

lim
E , 0
med
0
σ ≤ σ

Structurile cu diafragme din zidărie portantă se vor verifica la încărcări seismice pe
cele două direcţii principale în plan x şi y şi anume:

=

n
1 i
x , cap , i
Q F

=

n
1 i
y , cap , i
Q F
Particularitatea ce apare în abordarea problemei faţă de cazul precedent este aceea
că avem o diferenţă între greutatea ce “produce” forţa seismică de proiectare (forţa
tăietoare la bază) pe care o vom nota cu G şi forţele verticale ce “produc” efort unitar de
compresiune în diafragme după cele două direcţii notate în continuare G
x
respectiv G
y
.
Pentru a putea determina valorile forţelor gravitaţionale G
x
şi G
y
exprimăm
greutatea totală a structurii G ca sumă a două tipuri de încărcări verticale distincte:
greutatea proprie a pereţilor ce o vom nota cu G
p
şi celelalte încărcări verticale transmise
de planşee notate cu N. Încărcările aduse de acoperişurile de tip şarpantă (greutaţi proprii,
zăpadă) se regăsesc în valoarea lui G
p
când şarpanta reazemă pe pereţi sau se regăsesc în
forţa N când şarpanta transmite încărcările ultimului planşeu.
Vom introduce o pereche de coeficienţi de distribuţie a încărcărilor verticale aduse
de planşee (N) după cele două direcţii β
x
respectiv β
y
, coeficienţi ce se vor calcula în
funcţie de tipul de planşee ce constituie structura orizontală a clădirii cu pereţi de zidărie.

210


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

x
x
N
N
= β ,
y
y
N
N
= β cu β
x
+ β
y
= 1

Coeficienţii β
x
şi β
y
în cazul general sunt diferiţi pentru mai multe planşee ale
construcţiei.
În cazul planşeelor monolite coeficienţii β
x
şi β
y
iau valori cuprinse într 0 şi 1
proporţionale cu suprafeţele din planşeu ce descarcă pe direcţia respectivă, determinată de
liniile de rupere duse la 45
0
ca în figurile următoare:
y
D1x
x
Dnx
D2x

Fig. 5.11 – Schema diafragmelor şi aria aferentă (zona haşurată) pe direcţia x
în cazul structurilor din zidărie cu planşee de beton armat monolit

211


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
D1y
y
D2y
x
Dny

Fig. 5.12 – Schema diafragmelor şi aria aferentă (zona haşurată) pe direcţia y
în cazul structurilor din zidărie cu planşee de beton armat monolit

Diafragmele de zidărie (montanţi şi şpaleţi) s-au considerat simplificat ca având
secţiunea dreptunghiulară conform observaţiilor şi studiilor prezentate în capitolul anterior.
Calculul suprafeţei din planşeu aferente fiecărei diafragme de zidărie construite cu
ajutorul liniilor de rupere ale planşeelor se face similar cu evaluarea încărcărilor în orice
metodă de calcul structural. Folosind un calculator şi un program specializat pentru desene
de tip AutoCAD se pot calcula cu uşurinţă aceste suprafeţe şi deci coeficienţii β.
În cazul planşeelor alcătuite din elemente liniare ce descarcă pe o singură direcţie,
coeficientul corespunzător direcţiei de descărcare este egal cu unitatea, iar celălat este nul.
Greutatea proprie a pereţilor se consideră că se transmite pe verticala axului
peretelui, considerând nu numai greutăţile diafragmelor luate în calcul ci şi greutăţile
parapeţilor şi a elementelor de cuplare (buindrugi, centuri). Determinarea greutăţii proprii a
pereţilor înclusiv finisajele acestora se determină direct pe baza greutăţilor specifice ale
materialelor şi a volumelor calculate geometric. Calculul poate fi simplificat şi în acest caz
cu ajutorul programului AutoCAD sau a altora similare.
Însumând greutăţile difragmelor pe cele două direcţii se determină greutăţile
pereţilor de pe direcţia x şi y G
px
şi G
py
.
G
p
= G
px
+ G
py

Mai multe planşee ale aceleiaşi clădiri pot genera însă coeficienţi β diferiţi.
Greutăţile totale a construcţiei după cele două direcţii G
x
şi G
y
se exprimă astfel:
212


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice


+ ⋅ β =
px i xi x
G N G

+ ⋅ β =
py i yi y
G N G
Se definesc coeficienţii α ce reprezintă coeficienţii de globali distribuţie a greutăţii
construcţie pe cele două direcţii de calcul x şi y ce se determină cu relaţiile:
G
G N
G
G
px i xi
x
x
+ ⋅ β
= = α



G
G N
G
G
py
i
yi y
y
+ ⋅ β
= = α


Suma din relaţiile de mai sus se face după numărul de planşee ale construcţiei, N
i

fiind încărcările transmise de fiecare planşeu.
Spre deosebire de cazul precedent al unui şir de diafragme de zidărie,
diagrama de interacţiune echivalentă se modifică datorită faptului ca efortul
capabil este dat de încărcarea verticală pe direcţia de calcul G
x
respectiv G
y
, iar
forţa seismică este dată de încărcarea totală
y
y
x
x
G
G
G
α
=
α
= .

parabola
tgφ=
c/α
0
max
C
τ
C
τ
dreapta
R /2
c
lim
σ
0
c
C

max
1 -
R
σ
0
c
R
σ
c
0
σ
c
R
σ
0
τ
C
s
τ
σ
0
α

Fig. 5.13 – Diagrama de interacţiune pentru o structură pe una din cele două direcţii de calcul

Se definesc eforturile de compresiune medii pe direcţia x respectiv y cu
relaţiile:
∑ ∑
α ⋅
= = σ
x , i
x
x , i
x med
x , 0
A
G
A
G

∑ ∑
α ⋅
= = σ
y , i
y
y , i
x med
y , 0
A
G
A
G


213


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Relaţiile de verificare se deduc din relaţia de mai jos adaptată pentru cele
două direcţii

τ ⋅ ≤ ⋅
ix , c x , i
A G c

τ ⋅ ≤ ⋅
iy , c y , i
A G c

τ ⋅ ≤
α

ix , c x , i
x
x
A
G
c

τ ⋅ ≤
α

iy , c y , i
y
y
A
G
c
∑ ∑
|
|
.
|

\
| σ

σ
τ ⋅ ⋅ ≤ ⋅ σ ⋅
c
ix , 0
c
ix , 0 max
ix , c i ix
med
x , 0
R
1
R
A 4 A c
∑ ∑
|
|
.
|

\
| σ

σ
τ ⋅ ⋅ ≤ ⋅ σ ⋅
c
iy , 0
c
ix , 0 max
iy , c i iy
med
y , 0
R
1
R
A 4 A c

Se modifică deci şi relaţia efortului unitar limită echivalent corespunzătoare
lim
E , 0
σ pe cele două direcţii:


τ ⋅ α ⋅ ⋅
⋅ ⋅
− = σ
max
i , C ix x
ix
2
c
c
lim
x , E , 0
A m 4
A R c
R


τ ⋅ α ⋅ ⋅
⋅ ⋅
− = σ
max
i , C iy y
iy
2
c
c
lim
y , E , 0
A m 4
A R c
R

Relaţiile de verificare pentru cele două direcţii de calcul x şi y vor fi devenii:
lim
x , E , 0
med
x , 0
σ ≤ σ

lim
y , E , 0
med
y , 0
σ ≤ σ
În toate relaţiile de mai sus
∑ ix
A şi
∑ iy
A reprezintă suma ariilor secţiunilor
diafragmelor de pe direcţia x, respectiv pe direcţia y.
Coeficienţii α sunt complementari neputând avea în acelaşi timp valori mari.
Evident direcţia pentru care α este mic, aproape de 0, va fi descoperită la calculul seismic.
În aceste situaţii se va impune ca pe direcţia mai puţin încărcată să plasăm diafragme mai
puternice cu aria cât mai mare. Valori maxime ale gradelor de protecţie antiseismică
simultan pe ambele direcţii se obţin atunci când coeficienţii α
x
şi α
y
sunt proporţionali cu
214


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
capacităţile de preluare a forţelor orizontale ale diafragmelor pe cele două direcţii în parte.
Varianta ideală se realizează prin planşee ce descarcă după ambele direcţii (planşee
monolite cu forma cât mai apropiată de pătrat) şi o distrbuţie echilibrată a diafragmelor
după cele două direcţii.

5.2.4 Etapele de calcul în metoda propusă
Verificarea unei structuri cu diafragme din zidărie se va face în următoarele etape:
„ Stabilirea nivelului (nivelelor) de calcul, fiind obligatorie verificarea la nivelul de
rezemare a zidăriei pe infrastructură;
„ Stabilirea caracteristicilor mecanice ale materialelor din care este alcătuită zidăria şi
anume rezistenţa la compresiune a zidăriei R
c
şi rezistenţa la eforturi principale de
întindere R
2
;
„ Stabilirea diafragmelor considerate dreptunghiulare, a tipului de diafragmă (şpalet
sau montant) şi a caracteristicilor geometrice ale acestora (b, D, H, µ) pe cele două
direcţii;
„ Calculul coeficientului seismic global c cu relaţiile din normativul P100;
„ Evaluarea încărcărilor gravitaţionale din greutatea proprie a zidurilor (G
p
) ce
acţioneză la nivelul de calcul separat pe cele două direcţii x şi y pe baza stas-urilor
şi normativul de evaluare a încărcărilor în vigoare;
„ Evaluarea încărcărilor gravitaţionale transmise de fiecare planşeul al structurii (N
i
)
ce pe baza stas-urilor şi normativul de evaluare a încărcărilor în vigoare;
„ Calculul greutăţii totale a clădirii

+ = N G G
p
;
„ Stabilirea în funcţie de tipul de planşeu a coeficienţilor de distribuţie β
x
şi β
y
a
încărcărilor pe cele două direcţii;
„ Stabilirea pe baza relaţiilor de calcul a coeficienţilor globali de distribuţie
distribuţie α
x
şi α
y
a încărcărilor pe cele două direcţii
G
G N
px i xi
x
+ ⋅ β
= α


G
G N
py
i
yi
y
+ ⋅ β
= α


„ Stabilirea valorii coeficientului de reducere m:
„ Calculul raportului
D
H
= λ , pentru fiecare diafragmă;
215


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
„ Calculul ariei fiecărei diafragme A
i
şi a sumei ariilor
∑ i
A ;
„ Calculul lui
max
c
τ pentru fiecare diafragmă cu relaţiile date în funcţie de tipul de
diafragmă şi de valoarea lui λ;
„ Calculul produsului

τ ⋅
max
i , c i
A
„ Calculul valorilor
lim
E , 0
σ pentru fiecare diafragmă echivalentă pe cele două direcţii cu
relaţiile:


τ ⋅ α ⋅ ⋅
⋅ ⋅
− = σ
max
i , C ix x
ix
2
c
c
lim
x , E , 0
A m 4
A R c
R


τ ⋅ α ⋅ ⋅
⋅ ⋅
− = σ
max
i , C iy y
iy
2
c
c
lim
y , E , 0
A m 4
A R c
R
„ Calculul eforturilor medii de compresiune pe cele două direcţii cu relaţiiile:
∑ ∑
α ⋅
= = σ
x , i
x
x , i
x med
x , 0
A
G
A
G

∑ ∑
α ⋅
= = σ
y , i
y
y , i
x med
y , 0
A
G
A
G

„ Verificarea structurii din zidărie la încărcări verticale pe cele două direcţii cu
relaţiile:
lim
x , E , 0
med
x , 0
σ ≤ σ
lim
y , E , 0
med
y , 0
σ ≤ σ

5.2.5 Exemplu de calcul pentru verificarea unei structuri din zidărie simplă la
acţiunea seismului
Se va exemplifica utilizarea metodei de verificare a structurilor la seism pentru o
structură din zidărie portantă P+1E situată în Timişoara. Pereţii sunt realizaţi din zidărie
din blocuri ceramice eficiente de 30cm la pereţii exteriori şi de 25cm la pereţii interiori.
Planşeele sunt din beton armat monolit ca şi scara de acces pe verticală realizată
fără grinzide podest. Acoperişul este de tip terasă necirculabilă. Pereţii din zidărie simplă
nu se consideră întăriţi cu stâlpişori de beton armat, deasemenea nu se consideră aportul
centurilor de beton armat la capacitatea portantă a structurii la încărcări seismice.
Verificarea structurii propuse ca exemplu se va face în două ipoteze:
216


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
ƒ În prima ipoteză structura este realizată din zidărie simplă (nearmată), fiind
alcătuită şi fără stâlpişori de beton armat;
ƒ În a doua ipoteză structura este realizată din zidărie armată în rosturi orizontale
cu un coeficiet de armare de 1‰. Şi în această situaţie structura se consideră
alcătuită fără stâlpişori de beton armat.
Se menţionează că în zona seismică de calcul D unde se găseşte localitatea
Timişoara este permisă proiectarea construcţiilor din zidărie simplă fără sâmburi de beton
cu regim de înălţime maxim P+1, în cazul dispunerii de planşee de beton armat ce asigură
rolul de şaibă rigidă.
Pentru clădirea luată aleasă ca exemplu se prezintă schematic secţiunile orizontale
ale parterului şi etajului, o secţiune verticală şi faţada principală în figurile de mai jos:

1 2 3 4 5 6
A
B
C
camera bucatarie
hol
baie
debara
camera bucatarie
hol
baie
debara debara
baie
bucatarie
hol
camera
camera bucatarie
hol
baie
debara
hol
casa scarii

Fig. 5.14 – Plan parter

217


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
1
A
B
C
2 3 4 5 6
camera bucatarie
debara
baie
debara
baie
uscatorie
baie
debara
bucatarie
hol
hol
bucatarie camera
camera
debara
baie
hol
hol
bucatarie camera
hol

Fig. 5.15 – Plan etaj



Fig. 5.16 – Secţiune transversală

218


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

Fig. 5.17 – Faţada principală

Vom efectua verificarea structurii la seism urmărind etapele prezentate în paragrful
anterior.
„ Stabilirea nivelului (nivelelor) de calcul, fiind obligatorie verificarea la nivelul de
rezemare a zidăriei pe infrastructură:
Pentru structura dată care planurile parter şi etaj nu diferă foarte mult este suficient
să se stabilească un singur nivel de calcul la contactul dintre pereţi şi infrastructură
structură cota fiind –0,15.
„ Stabilirea caracteristicilor mecanice ale materialelor din care este alcătuită
zidăria şi anume rezistenţa la compresiune a zidăriei R
c
şi rezistenţa la eforturi
principale de întindere R
2
:
Se utilizează blocuri ceramice de marcă C100 şi mortar M50. Conform tabelului 9
din MP01-96 valorile de calcul ale rezistenţelor zidăriei sunt:
Rezistenţa la compresiune: R
c
=30daN/cm
2

Rezistenţa la eforturi principale de întindere: R
2
=2,7daN/cm
2

„ Stabilirea diafragmelor considerate dreptunghiulare, a tipului de diafragmă (şpalet
sau montant) şi a caracteristicilor geometrice ale acestora (b, D, H) pe cele două
direcţii:
Pentru evidenţierea diafragmelor participante la preluarea încărcărilor orizontale
din seism şi a caracteristicilor geometrice ale acestora vom prezenta schemele în plan ale
diafragmelor, deasemenea elevaţiile pe fiecare ax distinct, cu precizarea pe desene a tuturor
dimensiunilor necesare efectuării calculului.
219


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
y
x
1x
M
1x
S S
1x 1x
M S
3x
1x
M S
1x
S
1x 1x
M
2x
S S
2x
2x
M M
2x

Fig. 5.18 – Stabilirea diafragmelor pe direcţia x

1y M 1y M
2y M 2y M 2y M 2y M
2y M M2y M2y M2y
S1y 1y S 1y S 1y S
y

Fig. 5.19 – Stabilirea diafragmelor pe direcţia y

220


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
M1x
1x
S S
2x
S
2x 1x
S
1x M
Nivel de
calcul

Fig. 5.20 – Elevaţia diafragmelor pe axul A

Nivel de
calcul
2x M M2x

Fig. 5.21 – Elevaţia diafragmelor pe axul B

Nivel de
calcul
1x M
S
1x
S3x 1x
S
1x M

Fig. 5.22 – Elevaţia diafragmelor pe axul C

221


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
1y M
Nivel de
calcul

Fig. 5.23 – Elevaţia diafragmelor pe axul 1 şi 6

Nivel de
calcul
2y M 2y M
1y S

Fig. 5.24 – Elevaţia diafragmelor pe axul 2, 3,4 şi 5

Cu indicativul M se notează diafragmele ce lucrează ca şi montanţi, iar cu S cele
care lucrează ca şpaleţi. Două diafragme identice s-au notat cu acelaţi indicativ.


„ Calculul coeficientului seismic global c cu relaţiile din normativul P100-92:
Se calculează coeficientul seismic global după P100-2003

r r s
k c ε ⋅ ψ β ⋅ α = unde:
α – coeficientulde importanţă-expunere al construcţiei, α =1.0 (clasa III de
importanţă)
k
s
- coeficient funcţie de zona seismică de calcul k
s
=0,16 (Timişoara)
β
r
– coeficientulde amplificare seisnică funcţie de perioada proprie a construcţiei:
Perioada proprie a construcţiei poate fi evalută printr-o metodă simplificată:
T
r
=0,04 n unde:
n – reprezintă numărul de niveluri
222


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
T
r
= 0,04x2 = 0,08
Avănd T
r
<T
c
=1,0 (perioada de colţ) rezultă
β
r
= 2,5
ψ−coeficient de reducere a efectelor acţiunii seismice ţinând seama de ductilitate
ψ = 0,30
εr – coeficientul de echivalenţă se ia:
εr =1,0
Coeficientul seismic global rezultă în final:
12 , 0 0 , 1 x 3 , 0 x 5 , 2 x 16 , 0 x 0 . 1 c = =


„ Evaluarea încărcărilor gravitaţionale din greutatea proprie a zidurilor (G
p
) ce
acţioneză la nivelul de calcul separat pe cele două direcţii x şi y pe baza stas-
urilor şi normativul de evaluare a încărcărilor în vigoare:
Se evaluează greutatea normată a fiecărui perete de pe fiecare ax, înmulţind
volumul peretelui cu o greutate specifică echivalentă ce va ţine cont de prezenţa centurilor
de beton armat, a buiandrugilor, de tencuială, instalaţii etc. Volumul peretelui se calculează
scăzând golurile pentru uşi şi ferestre şi ţinînd cont de suprapunerea pereţilor ortogonali la
colţuri. Calculul se conduce tabelar:



Dir. Ax Volum perete [m
3
]
Greutate
specifică
[daN/m
3
]
Greutate
pereţi G
p

[daN]
A 0,3x(17,85x6,6-4x1,6x1,2-5x1,2x1,2-2,2x1,4)+17,85x0,15x1=32,6 58.738
B 0,25x(17,85x6,6-2,7x1,6)=28,4 51.070
C 0,3x(17,85x6,6-4x1,6x1,2-4x1,2x1,2-0,6x1,2)+17,85x0,15x1=33,8
1800
60.790
x
Suma greutăţilor pereţilor pe direcţia x (rotunjit) 170.600
1 şi 6 2x(0,3x 9,85x6,6+0,15x9,85x1,0)=41,9 75.530
2,3,4,5 4x(0,25x9,40x6,6-2x0,25x0,8x2,1)=58,7
1800
105.654 y
Suma greutăţilor pereţilor pe direcţia x (rotunjit) 181.200
Suma greutăţilor totale a pereţilor construcţiei 351.800
„ Evaluarea încărcărilor gravitaţionale transmise de fiecare planşeul al structurii
(N
i
) ce pe baza stas-urilor şi normativelorl în vigoare de evaluare a încărcărilor:
223


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Construcţia are două planşee ce diferă între ele, un planşeu curent şi un planşeu
terasă.
Grosimea plăcilor planşeelor este în ambele cazuri de 10cm, greutatea centurilor şi
a grinzilor fiind transmisă pereţilor şi deci nu se consideră aici.
Toate valorile ce se evaluează sunt valori de calcul.
Suprafaţa efectivă a palnşeelor se determină grafic din fişierul Acad ca fiind egală
cu 150mp, scara de beton armat considerându-se simplificat ca o placă orizontală.
Valorile sunt calculate în tabelul de mai jos:
Planşeu Straturi
Grosime
[m]
Greutate
specifică
[daN/m
3
]
Încărcare pe
suprafaţă
[daN/m
2

Suprafaţă
efectivă
planşeu [m
2
]
Încărcarea
gravitaţională
N [daN]
Tencuială tavan 0,02 2200 44 6.600
Placă planşeu 0,10 2500 250 37.500
Pardoseală 0,05 1800 90 13.500
Utilă 150
150
22.500
1- peste
parter
Suma încărcărilor gravitaţionale de pe planşeul peste parter (rotunjit) 80.100
Tencuială tavan 0,02 2200 44 6.600
Placă planşeu 0,10 2500 250 37.500
Straturi terasă 0,15 1400 210
150
31.500
2- peste
etaj
Suma încărcărilor gravitaţionale de pe planşeul peste parter (rotunjit) 75.600
Suma încărcărilor gravitaţionale de pe planşeele construcţiei 155.700



„ Calculul greutăţii totale a clădirii

+ = N G G
p
:
G=351.800+155.700=507.500daN
În această fază s-ar putea determona şi forţa seismică de proiectare, dar acest lucru
nu este necesar:
F=c G = 0,12x507.500=60.900daN
„ Stabilirea în funcţie de tipul de planşeu a coeficienţilor de distribuţie β
x
şi β
y
a
încărcărilor pe cele două direcţii:
Rezolvarea acestei etape se face cel mai comod pe cale grafică desenând in
Autocad liniile de rupere ale planşeului şi calculând automat suprafeţele aferente celor
două direcţii ca în schema de mai jos.
Rezultă suprafeţele după x, respectiv după y astfel:
224


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
A
x
=88,5mp
A
y
=61,5mp
Având suprafaţa totală a planşeelor: A
t
=150,0mp rezultă coeficienţii β astfel:
59 , 0
150
5 , 88
A
A
x
x
= = = β
41 , 0
150
5 , 61
A
A
y
y
= = = β

y
x

Fig. 5.25 – Distribuţia încărcărilor pe cele două direcţii

Coeficienţii β sunt aproximativ identici pentru cele două planşee

„ Stabilirea pe baza relaţiilor de calcul a coeficienţilor globali de distribuţie
distribuţie α
x
şi α
y
a încărcărilor pe cele două direcţii
52 , 0
500 . 507
600 . 170 700 . 155 59 , 0
G
G N
px i xi
x
=
+ ⋅
=
+ ⋅ β
= α


48 , 0
500 . 507
200 . 181 700 . 155 41 , 0
G
G N
py
i
yi
y
=
+ ⋅
=
+ ⋅ β
= α



„ Stabilirea valorii coeficientului de reducere m:
Pentru structura dată se apreciază că distribuţia eforturilor de compresiune este regulată pe
fiecare din cele două direcţii şi se va considera:
m=0,6
225


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Următoarele etape se vor efectua tabelar cu ajutorul foilor de lucru Excel similare
cu ce prezentată în paragraful anterior doar prevăzute cu o coloană pentru produsul dintre
arie şi efortul capabil maxim şi cu căsuţe pentru însumarea automată rezultatelor
Etapele prinse în tabelul de calcul sunt următoarele:
„ Calculul raportului
D
H
= λ , pentru fiecare diafragmă;
„ Calculul ariei fiecărei diafragme A
i
şi a sumei ariilor
∑ i
A ;
„ Calculul lui
max
c
τ pentru fiecare diafragmă cu relaţiile date în funcţie de tipul de
diafragmă şi de valoarea lui λ;
„ Calculul produsului

τ ⋅
max
i , c i
A
„ Calculul valorilor
lim
E , 0
σ pentru fiecare diafragmă echivalentă pe cele două direcţii
cu relaţiile:


τ ⋅ α ⋅ ⋅
⋅ ⋅
− = σ
max
i , C ix x
ix
2
c
c
lim
x , E , 0
A m 4
A R c
R


τ ⋅ α ⋅ ⋅
⋅ ⋅
− = σ
max
i , C iy y
iy
2
c
c
lim
y , E , 0
A m 4
A R c
R




„ Calculul eforturilor medii de compresiune pe cele două direcţii cu relaţiiile:
2
x , i
x
x , i
x med
x , 0
cm / daN 57 , 2
102700
52 , 0 507500
A
G
A
G
=

=
α ⋅
= = σ
∑ ∑

Nr.
crt.
Difr. Tip
D
[cm]
b
[cm]
H
[cm]
Ai
[cm2]
Rc
[daN/
cm2]
R2
[daN/
cm2]
Re
[daN/
cm2]
λ =
H/D
τmax
[daN/
cm2]
Ai τmax
1 M1x M 125 30 615 3750 30 2,7 6,9 4,92 1,14 4287
2 M1x M 125 30 615 3750 30 2,7 6,9 4,92 1,14 4287
3 M1x M 125 30 615 3750 30 2,7 6,9 4,92 1,14 4287
4 M1x M 125 30 615 3750 30 2,7 6,9 4,92 1,14 4287
5 M2x M 650 25 615 16250 30 2,7 6,9 0,95 4,26 69254
6 M2x M 650 25 615 16250 30 2,7 6,9 0,95 4,26 69254
7 S1x S 170 30 120 5100 30 2,7 6,9 0,71 4,61 23504
8 S1x S 170 30 120 5100 30 2,7 6,9 0,71 4,61 23504
9 S1x S 170 30 120 5100 30 2,7 6,9 0,71 4,61 23504
10 S1x S 170 30 120 5100 30 2,7 6,9 0,71 4,61 23504
11 S2x S 255 30 235 7650 30 2,7 6,9 0,92 4,61 35256
12 S2x S 255 30 235 7650 30 2,7 6,9 0,92 4,61 35256
13 S3x S 650 30 235 19500 30 2,7 6,9 0,36 4,61 89869
102700 410056
m α c σ lim 0,60 8,3 0,52 0,12
Verificarea structurii la seism pe directia X
Σ Ai Σ Ai τ
max
Universitatea "Politehnica" din
Timisoara
Facultatea de Constructii si Arhitectura
Departamentul CCIA
TEZA DE DOCTORAT
Contributii privind calculul si alcătuirea structurilor cu
diafragme din zidarie portanta
Ing. Silviu SECULA
Nr.
crt.
Difr. Tip
D
[cm]
b
[cm]
H
[cm]
Ai
[cm2]
Rc
[daN/
cm2]
R2
[daN/
cm2]
Re
[daN/
cm2]
λ =
H/D
τmax
[daN/
cm2]
Ai τmax
1 M1y M 1000 30 615 30000 30 2,7 6,9 0,62 4,61 138261
2 M1y M 1000 30 615 30000 30 2,7 6,9 0,62 4,61 138261
3 M2y M 377 25 615 9425 30 2,7 6,9 1,63 3,07 28911
4 M2y M 377 25 615 9425 30 2,7 6,9 1,63 3,07 28911
5 M2y M 377 25 615 9425 30 2,7 6,9 1,63 3,07 28911
6 M2y M 377 25 615 9425 30 2,7 6,9 1,63 3,07 28911
7 M2y M 377 25 615 9425 30 2,7 6,9 1,63 3,07 28911
8 M2y M 377 25 615 9425 30 2,7 6,9 1,63 3,07 28911
9 M2y M 377 25 615 9425 30 2,7 6,9 1,63 3,07 28911
10 M2y M 377 25 615 9425 30 2,7 6,9 1,63 3,07 28911
11 S1y S 85 25 235 2125 30 2,7 6,9 2,76 2,60 5520
12 S1y S 85 25 235 2125 30 2,7 6,9 2,76 2,60 5520
13 S1y S 85 25 235 2125 30 2,7 6,9 2,76 2,60 5520
14 S1y S 85 25 235 2125 30 2,7 6,9 2,76 2,60 5520
113900 391631
m α c σ lim
Verificarea structurii la seism pe directia Y
Universitatea "Politehnica" din
Timisoara
TEZADE DOCTORAT
Contributii privind calculul si alcătuirea structurilor cu
diafragme din zidarie portanta Facultatea de Constructii si Arhitectura
Departamentul CCIA Ing. Silviu SECULA
0,60 0,48 0,12 2,7
Σ Ai Σ Ai τ
max
226


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
2
y , i
y
y , i
x med
y , 0
cm / daN 14 , 2
113900
48 , 0 507500
A
G
A
G
=

=
α ⋅
= = σ
∑ ∑


„ Verificarea structurii din zidărie la încărcări verticale pe cele două direcţii cu
relaţiile:
2 lim
x , E , 0
med
x , 0
cm / daN 3 , 8 57 , 2 = σ ≤ = σ
2 lim
y , E , 0
med
y , 0
cm / daN 7 , 2 14 , 2 = σ ≤ = σ

Se constată că structura din ziădrie simplă este verificată la acţiunea seismului pe
ambele direcţii de calcul.
Pentru îmbunătăţirea comportării structurii se poate dispune armătură în rosturile
orizontale. Se va reface calculul pentru evidenţierea matematică a acestei concluzii.
Dintre etapele de calcul prezentate nu toate trebuie reluate, iar folosind
miniprogramul prezentat calculul este foarte rapid. Se dau doar etapele de calcul diferite de
cazul precedent şi deasemenea tabelele de calcul:
„ Stabilirea caracteristicilor mecanice ale materialelor din care este alcătuită
zidăria şi anume rezistenţa la compresiune a zidăriei R
c
şi rezistenţa la eforturi
principale de întindere R
2
:
Presupunând că se utilizează o armătură cu rezistenţa R
a
=5000daN/cm
2
iar
procentul de armare este 0,1% avem:
Rezistenţa la compresiune: R
c
=30+5=35xdaN/cm
2

Rezistenţa la eforturi principale de întindere: R
2
=2,7+5=7,7daN/cm
2

„ Calculul coeficientului seismic global c cu relaţiile din normativul P100-92:
Se modifică faţă de cazul precedent coeficientul ψ −coeficient de reducere a
efectelor acţiunii seismice ţinând seama de ductilitate
ψ = 0,25
εr – coeficientul de echivalenţă se ia:
ε
r
=1,0
Coeficientul seismic global rezultă în final:
10 , 0 0 , 1 x 25 , 0 x 5 , 2 x 16 , 0 x 0 . 1 c = =
227


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice



„ Verificarea structurii din zidărie la încărcări verticale pe cele două direcţii cu
relaţiile:
2 lim
x , E , 0
med
x , 0
cm / daN 5 , 20 57 , 2 = σ ≤ = σ
2 lim
y , E , 0
med
y , 0
cm / daN 8 , 13 14 , 2 = σ ≤ = σ

La final, în urma exemplelor de calcul prezentate putem evalua avantajele metodei
propuse pentruverificarea structurilor cu diafragme din zidărie la seism:
„ Uşurinţa cu care se evaluează încărcările, practic se calculează greutatea
construcţiei, modul de distribuţie a încărcărilor după cele două direcţii şi
coeficientul seismic global;
„ Evaluarea rapidă a elementelor geometrice ale diafragmelor;
„ Simplitatea relaţiilor de calcul, acestea putând fi chiar reţinute;
„ Posibilitatea de a efectua calculele automat cu un miniprogram sub forma unui
tabel de calcul;
„ Posibilitatea refacerii foarte rapidă a calculul înlocuind unele date de intrare pentru
stabilirea soluţiei optime în faza de proiectare;
„ Posibilitatea de aplicare pentru orice tip de planşeu al structurii, chiar planşee ce
descarcă pe o singură direcţie.
„ Concluzia sugestivă pentru comportarea structurii dată de valoarea σ
lim
calculată;
„ Timpul scurt în care se efectuează calculul.

Nr.
crt.
Difr. Tip
D
[cm]
b
[cm]
H
[cm]
Ai
[cm2]
Rc
[daN/
cm2]
R2
[daN/
cm2]
Re
[daN/
cm2]
λ =
H/D
τmax
[daN/
cm2]
Ai τmax
1 M1x M 125 30 615 3750 35 7,7 13,9 4,92 1,33 5002
2 M1x M 125 30 615 3750 35 7,7 13,9 4,92 1,33 5002
3 M1x M 125 30 615 3750 35 7,7 13,9 4,92 1,33 5002
4 M1x M 125 30 615 3750 35 7,7 13,9 4,92 1,33 5002
5 M2x M 650 25 615 16250 35 7,7 13,9 0,95 6,17 100325
6 M2x M 650 25 615 16250 35 7,7 13,9 0,95 6,17 100325
7 S1x S 170 30 120 5100 35 7,7 13,9 0,71 8,75 44602
8 S1x S 170 30 120 5100 35 7,7 13,9 0,71 8,75 44602
9 S1x S 170 30 120 5100 35 7,7 13,9 0,71 8,75 44602
10 S1x S 170 30 120 5100 35 7,7 13,9 0,71 8,75 44602
11 S2x S 255 30 235 7650 35 7,7 13,9 0,92 7,53 57591
12 S2x S 255 30 235 7650 35 7,7 13,9 0,92 7,53 57591
13 S3x S 650 30 235 19500 35 7,7 13,9 0,36 9,29 181088
102700 695335
m α c σ lim 0,60 20,5 0,52 0,10
Verificarea structurii la seism pe directia X
Σ Ai Σ Ai τ
max
Universitatea "Politehnica" din
Timisoara
Facultatea de Constructii si Arhitectura
Departamentul CCIA
TEZA DE DOCTORAT
Contributii privind calculul si alcătuirea structurilor cu
diafragme din zidarie portanta
Ing. Silviu SECULA
Nr.
crt.
Difr. Tip
D
[cm]
b
[cm]
H
[cm]
Ai
[cm2]
Rc
[daN/
cm2]
R2
[daN/
cm2]
Re
[daN/
cm2]
λ =
H/D
τmax
[daN/
cm2]
Ai τmax
1 M1y M 1000 30 615 30000 35 7,7 13,9 0,62 8,06 241688
2 M1y M 1000 30 615 30000 35 7,7 13,9 0,62 8,06 241688
3 M2y M 377 25 615 9425 35 7,7 13,9 1,63 4,02 37916
4 M2y M 377 25 615 9425 35 7,7 13,9 1,63 4,02 37916
5 M2y M 377 25 615 9425 35 7,7 13,9 1,63 4,02 37916
6 M2y M 377 25 615 9425 35 7,7 13,9 1,63 4,02 37916
7 M2y M 377 25 615 9425 35 7,7 13,9 1,63 4,02 37916
8 M2y M 377 25 615 9425 35 7,7 13,9 1,63 4,02 37916
9 M2y M 377 25 615 9425 35 7,7 13,9 1,63 4,02 37916
10 M2y M 377 25 615 9425 35 7,7 13,9 1,63 4,02 37916
11 S1y S 85 25 235 2125 35 7,7 13,9 2,76 3,16 6725
12 S1y S 85 25 235 2125 35 7,7 13,9 2,76 3,16 6725
13 S1y S 85 25 235 2125 35 7,7 13,9 2,76 3,16 6725
14 S1y S 85 25 235 2125 35 7,7 13,9 2,76 3,16 6725
113900 571914
m α c σ lim
Verificarea structurii la seism pe directia Y
Universitatea "Politehnica" din
Timisoara
TEZA DE DOCTORAT
Contributii privind calculul si alcătuirea structurilor cu
diafragme din zidarie portanta Facultatea de Constructii si Arhitectura
Departamentul CCIA Ing. Silviu SECULA
0,60 0,48 0,10 13,8
Σ Ai Σ Ai τmax
228


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Un proiectant cu experienţă nu va avea nevoie nici măcar să calculeze încărcările
gravitaţionale aduse de construcţie, el având imaginea efortului mediu de compresiune din
structură. Pentru calculul valorilor limită ale acestui efort are nevoie doar de caracteristici
geometrice ale structurii, de rezistenţele mterialelor şi de coeficientul seismic global.
Practic, în câteva minute se poate aprecia dacă structura din zidărie alcătuită sau
expertizată poate prelua încărcarea dată de seism, iar doar în situaţia când rezultatul este la
limită va considera necesar să efectueze calcule suplimentare prin alte metode cunoscute.

5.2.6 Alpicarea metodei de calcul la expertizarea unei clădiri vechi din zidărie
Metoda de verificare a structurilor din zidărie s-a aplicat la un contract de
expertizare şi proiectare efectuat de Departamentul CCIA al Facultăţii de Construcţii
pentru o cladire veche aparţinând Universităţii de Ştiinţe Agricole a Banatului din
Timişoara.
Clădirea în discuţie (foto 3.1) se găseşte amplasată în comuna Voiteg din judeţul
Timiş fiind construită în jurul anului 1910. Clădirea face parte dintr-un ansamblu de clădiri
ce aparţinuseră iniţial Institutului de Agricultură şi Economie Casnică Germană Bănăţeană,
retrocedate USAB Timişoara în anul 2002.
Proprietarul actual, USAB Timişoara doreşte să redea clădirii destinaţia iniţială de
spatiu de învatamint în cadrul Centrului de pregatire in agricultura ce se va înfiinţa pe
amplasament.


Foto 5.1 – Vedere a clădirii expertizate

229


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
Construcţia este realizată cu structura verticală de rezistenţă din pereţi structurali
din zidărie de cărămidă. S-a utilizat cărămidă cu dimensiunile 29x14x6,3 şi mortar de var.
Pereţii exteriori alcătuiţi dintr-o cărămidă şi jumătate deci cu grosimea teoretică de 45cm
iar cei interiori sunt de 30cm. Planşeele iniţiale sunt realizate din lemn dar se propune
înlocuirea lor cu planşee de beton armat. Şarpanta este realizată din lemn cu ferme cu
macaz.
Construcţia se caracterizează prin prin următoarele dimensiuni şi suprafeţe:
ƒ Regimul de înălţime – parter, etaj şi mansardă P+1E+M
ƒ Înălţimea la streaşină curentă – H
s
=7,5m
ƒ Înălţimea maximă (coamă turn) – H
max
=18,0m
ƒ Înălţimea parterului – h
p
=3,50m
ƒ Înălţimea etajului – h
e
=3,50m
ƒ Înălţimea mansardei – h
m
=2,50m
ƒ Aria construită la sol – S
c
=504mp
ƒ Aria desfăşurată – S
d
=1350mp
Verificarea structurii din zidarie la sarcini orizontale din seism s-a făcut în două
variante: cu metoda propusă în prezentul capitol al Tezei şi, pentru verificare, conform
Manualului de proiectare a structurilor din zidărie simplă MP001/96.
În urma determinarilor de laborator realizate pe probe prelevate din ziduri se ajunge
la următoarele concluzii cu privire la calităţile materialelor: cărămidă marca C50 şi mortar
marca M10. Conform valorile din tabelul pentru rezistenţele zidăriei din MP001/96 se
poate conta pe următoarele rezistenţe de calcul: rezistenţă medie la compresiune a zidăriei
R
c
=14daN/cm
2
şi rezistenţă medie la eforturi principale de întindere R
2
=0,90daN/cm
2
.
Schema de calcul la seism a structurii este prezentată în figura de mai jos:

230


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
1 3 4 5
M3x S1x S2x S3x S4x
M1x M2x
S5x S6x S7x S8x S9x S10x M4x
M5x
M8x S11x S12x S13x S14x S15x S16x S17x S18x S19x S20x S21x S22x M9x
M10x
M
1
y
S
1
y
M
2
y
S
2
y
S
3
y
M
3
y
M
4
y
M
5
y
S
4
y
S
5
y
M
6
y
M
7
y
M
8
y
M
9
y
M
1
1
y
M
1
2
y
M
1
0
y
2

Fig 5.26 – Schema de calcul la seism

Coeficientul seismic global conform P100-92 rezultă după cum urmeză:
S
r
=c
r
G - rezultanta forţelor seismice
c
r
=α k
s
β
r
ψ ε
r
- coeficientul seismic global
α=1,2 - coeficientul de importanţă a construcţiei
k
s
=0,20 - coeficientul funcţie de zona seismică (Voiteg – zona C)
β
r
=2,5 - coeficientul de amplificare dinamică
ψ=0,30 - coeficient de reducere ţinând seama de ductilitate
ε
r
=0,906 - coeficientul de echivalenţă
c
r
=1,2x0.20x2,5x0,30x0,906=0,163
Calculul conform MP001-96 nu va fi prezentat detaliat, rezultatele vor fi date prin
gradul de asigurare seismic pe cele două direcţii, şi anume:
60 , 0 89 , 0
S
S
R
necesar
cap
x
> = = - structura este verificată;
60 , 0 38 , 0
S
S
R
necesar
cap
y
< = = - structura nu este verificată;
În urma calculului încărcărilor rezultatele necesare metodei simplificate de calcul
sunt sintetizate în tabelul următor:
Tabelul 3.11
Direcţia Greutatea Greutatea adusă Suma Suma ariilor Coeficienţii Eforturile medii
231


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
pereţilor
[daN]
de planşee şi
şarpantă [daN]
greutaţilor
[daN]
diagragmelor
[cm
2
]
α de compresiune
σ
med
[daN/cm
2
]
x 576.900 561.000 1.137.900 323.505 0,65 3,52
y 501.400 65.700 597.100 188.955 0,35 3,16

Calculul de verificare cu metoda propusă se efectuează tabelar cu programul
conceput de autor.


Direcţia de calcul X Direcţia de calcul Y

În primă fază s-a efectuează calculul tabelar pentru coeficientul m calculat pentru
un grad de asigurare seismică R=0,6 corespunzător clasei de importanţă II stabilită pentru
construcţii de învăţământ conform P100-92. Pentru coeficientul de reducere, definit
anterior, se alege valoarea m
r
=1.0 având în vedere regularitatea deosebită a structurii şi
Nr.
crt.
Difr. Tip
D
[cm]
b
[cm]
H
[cm]
Ai
[cm
2
]
Rc
[daN/
cm
2
]
R2
[daN/
cm
2
]
Re
[daN/
cm
2
]
λ =
H/D
τmax
[daN/
cm
2
]
Ai τmax
1 M
1x M 225 45 1460 10125 14 0,9 2,7 6,49 0,40 4096
2 M2x M 225 45 1460 10125 14 0,9 2,7 6,49 0,40 4096
3 M
3x M 635 45 760 28575 14 0,9 2,7 1,20 1,60 45850
4 S1x S 105 45 225 4725 14 0,9 2,7 2,14 1,35 6381
5 S2x S 180 45 225 8100 14 0,9 2,7 1,25 1,78 14399
6 S
3x S 175 45 225 7875 14 0,9 2,7 1,29 1,78 13999
7 S4x S 190 45 225 8550 14 0,9 2,7 1,18 1,78 15199
8 S
5x S 190 45 225 8550 14 0,9 2,7 1,18 1,78 15199
9 S6x S 182 45 225 8190 14 0,9 2,7 1,24 1,78 14559
10 S7x S 192 45 225 8640 14 0,9 2,7 1,17 1,78 15359
11 S
8x S 185 45 225 8325 14 0,9 2,7 1,22 1,78 14799
12 S9x S 185 45 225 8325 14 0,9 2,7 1,22 1,78 14799
13 S
10x S 185 45 225 8325 14 0,9 2,7 1,22 1,78 14799
14 M4x M 475 45 760 21375 14 0,9 2,7 1,60 1,35 28947
15 M5x M 635 30 760 19050 14 0,9 2,7 1,20 1,60 30567
16 M
6x M 320 30 760 9600 14 0,9 2,7 2,38 1,04 10002
17 M7x M 320 30 760 9600 14 0,9 2,7 2,38 1,04 10002
18 M
8x M 195 45 760 8775 14 0,9 2,7 3,90 0,67 5910
19 S11x S 220 45 225 9900 14 0,9 2,7 1,02 1,78 17599
20 S12x S 150 45 225 6750 14 0,9 2,7 1,50 1,66 11200
21 S
13x S 175 45 225 7875 14 0,9 2,7 1,29 1,78 13999
22 S14x S 175 45 225 7875 14 0,9 2,7 1,29 1,78 13999
23 S
15x S 190 45 225 8550 14 0,9 2,7 1,18 1,78 15199
24 S16x S 195 45 225 8775 14 0,9 2,7 1,15 1,78 15599
25 S17x S 205 45 225 9225 14 0,9 2,7 1,10 1,78 16399
26 S
18x S 195 45 225 8775 14 0,9 2,7 1,15 1,78 15599
27 S19x S 190 45 225 8550 14 0,9 2,7 1,18 1,78 15199
28 S
20x S 245 45 225 11025 14 0,9 2,7 0,92 1,78 19598
29 S21x S 175 45 225 7875 14 0,9 2,7 1,29 1,78 13999
30 S22x S 90 45 225 4050 14 0,9 2,7 2,50 1,22 4957
31 M
9x M 270 45 760 12150 14 0,9 2,7 2,81 0,92 11193
32 M
10x M
340 45 1040
15300 14 0,9 2,7 3,06 0,86 13130
323505 476627
m α c σ lim
m
s
m
r
R 0,70 1,00 0,60
1,17 6,98 0,65 0,16
Verificarea structurii la seism pe directia X
Σ Ai Σ Ai τ
max
TEZADE DOCTORAT
Contributii privind calculul si alcătuirea structurilor cu
diafragme din zidarie portanta
Ing. Silviu SECULA
Universitatea "Politehnica" din
Timisoara
Facultatea de Constructii si Arhitectura
Departamentul CCIA
Nr.
crt.
Difr. Tip
D
[cm]
b
[cm]
H
[cm]
Ai
[cm
2
]
Rc
[daN/
cm
2
]
R2
[daN/
cm
2
]
Re
[daN/
cm
2
]
λ =
H/D
τmax
[daN/
cm
2
]
Ai τmax
1 M1y
M 230 45 760 10350 14 2 4,2 3,30 0,79 8222
2 S1y
S 227 45 225 10215 14 0,9 2,7 0,99 1,78 18159
3 M2y
M 137 45 760 6165 14 0,9 2,7 5,55 0,47 2917
4 S2y
S 510 30 225 15300 14 0,9 2,7 0,44 1,78 27198
5 S3y
S 300 30 225 9000 14 0,9 2,7 0,75 1,78 15999
6 M3y
M 135 30 760 4050 14 0,9 2,7 5,63 0,47 1888
7 M4y
M 525 30 760 15750 14 0,9 2,7 1,45 1,44 22666
8 M5y
M 110 45 760 4950 14 0,9 2,7 6,91 0,38 1881
9 S4y
S 185 45 225 8325 14 0,9 2,7 1,22 1,78 14799
10 S5y
S 185 45 225 8325 14 0,9 2,7 1,22 1,78 14799
11 M6y
M 105 45 760 4725 14 0,9 2,7 7,24 0,36 1714
12 M7y
M 280 45 1040 12600 14 0,9 2,7 3,71 0,71 8905
13 M8y
M 280 45 1040 12600 14 0,9 2,7 3,71 0,71 8905
14 M9y
M 695 45 1460 31275 14 0,9 2,7 2,10 1,13 35480
15 M10y
M 120 45 1460 5400 14 0,9 2,7 12,17 0,22 1165
16 M11y
M 245 45 1460 11025 14 0,9 2,7 5,96 0,44 4856
17 M12y M 650 45 1460 29250 14 0,9 2,7 2,25 1,08 31689
188955 213019
m α c σ lim
m
s
m
r
R 0,70 1,00 0,60
Universitatea "Politehnica" din
Timisoara
TEZADE DOCTORAT
Contributii privind calculul si alcătuirea structurilor cu
diafragme din zidarie portanta Facultatea de Constructii si Arhitectura
1,17 0,35 0,16 -3,03
Departamentul CCIA Ing. Silviu SECULA
Σ Ai Σ Ai τmax
Verificarea structurii la seism pe directia Y
232


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
deci distribuţia egală a eforturilor de compresiune în structură. Coeficientul de siguranţă
păstrează valoarea recomandată de MP001-96 m
s
=0,7.
17 , 1
6 , 0
7 , 0 0 , 1
R
m m
m
s r
=
×
=

=
Concluziile calculului pentru gradul de asigurare seismic 0,6 dat ca limită de
normativul P100 este valoarea efortului de compresiune limită şi anume:
ƒ pe direcţia 98 , 6 52 , 3
lim
x , E , 0
med
x , 0
= σ < = σ - structura este verificată;
ƒ pe direcţia 03 . 3 16 , 3
lim
x , E , 0
med
z , 0
− = σ < = σ - structura nu este verificată.
Concluziile sunt aceleaşi ca şi la calculul clasic (conform MP001-96). Este evident
că un proiectant cu experienţă, în urma calculului efortului de compresiune limită cu
metoda propusă poate ajunge la aceleaşi concluzii ca mai sus fără a calcula efortul de
compresiune efectiv, deci fără a fi necesar să evalueze încărcările ce acţionează asupra
clădirii decât sumar pentru aprecierea coeficienţilor α. Durata de lucru pentru această
verificare ar fi de cca. 15-30 minute.
Se poate face o verificare riguroasă a exactităţii metodei propuse, într-o a doua
etapă, recalculând coeficienţii m pe fiecare direcţie de calcul în parte, introducând gradul
de asigurare seismică R real obţinut cu metoda clasică de calcul (conform MP001-96) şi
anume:
79 , 0
89 , 0
7 , 0 0 , 1
R
m m
m
x
s r
x
=
×
=

=
84 , 1
38 , 0
7 , 0 0 , 1
R
m m
m
y
s r
y
=
×
=

=
Rezultatul calculului tabelar cu metoda propusă trebuie să satisfacă în acest caz
condiţia la limită dacă metoda dă rezultate exacte:
lim
) y ( x , E , 0
med
) y ( x , 0
σ = σ
Tabelele de calcul Excel sunt date mai jos:



233


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice


Direcţia de calcul X Direcţia de calcul Y

În realitate s-au obţinut valorile de mai jos, constatând abateri foarte mici între
rezultatele obţinute.
59 , 3 52 , 3
lim
x , E , 0
med
x , 0
= σ ≅ = σ procentual diferenţa fiind de 1,9%
21 , 3 16 , 3
lim
y , E , 0
med
y , 0
= σ ≅ = σ procentual diferenţa fiind de 1,3%
Metoda propusă s-a dovedit exactă atât pe exemplul prezentat cât pe mai multe
structuri din zidărie la care a fost aplicată în paralel cu metoda clasică.
Nr.
crt.
Difr. Tip
D
[cm]
b
[cm]
H
[cm]
Ai
[cm
2
]
Rc
[daN/
cm
2
]
R2
[daN/
cm
2
]
Re
[daN/
cm
2
]
λ =
H/D
τmax
[daN/
cm
2
]
Ai τmax
1 M
1x M 225 45 1460 10125 14 0,9 2,7 6,49 0,40 4096
2 M2x M 225 45 1460 10125 14 0,9 2,7 6,49 0,40 4096
3 M
3x M 635 45 760 28575 14 0,9 2,7 1,20 1,60 45850
4 S1x S 105 45 225 4725 14 0,9 2,7 2,14 1,35 6381
5 S2x S 180 45 225 8100 14 0,9 2,7 1,25 1,78 14399
6 S
3x S 175 45 225 7875 14 0,9 2,7 1,29 1,78 13999
7 S4x S 190 45 225 8550 14 0,9 2,7 1,18 1,78 15199
8 S
5x S 190 45 225 8550 14 0,9 2,7 1,18 1,78 15199
9 S6x S 182 45 225 8190 14 0,9 2,7 1,24 1,78 14559
10 S7x S 192 45 225 8640 14 0,9 2,7 1,17 1,78 15359
11 S
8x S 185 45 225 8325 14 0,9 2,7 1,22 1,78 14799
12 S9x S 185 45 225 8325 14 0,9 2,7 1,22 1,78 14799
13 S
10x S 185 45 225 8325 14 0,9 2,7 1,22 1,78 14799
14 M4x M 475 45 760 21375 14 0,9 2,7 1,60 1,35 28947
15 M5x M 635 30 760 19050 14 0,9 2,7 1,20 1,60 30567
16 M
6x M 320 30 760 9600 14 0,9 2,7 2,38 1,04 10002
17 M7x M 320 30 760 9600 14 0,9 2,7 2,38 1,04 10002
18 M
8x M 195 45 760 8775 14 0,9 2,7 3,90 0,67 5910
19 S11x S 220 45 225 9900 14 0,9 2,7 1,02 1,78 17599
20 S12x S 150 45 225 6750 14 0,9 2,7 1,50 1,66 11200
21 S
13x S 175 45 225 7875 14 0,9 2,7 1,29 1,78 13999
22 S14x S 175 45 225 7875 14 0,9 2,7 1,29 1,78 13999
23 S
15x S 190 45 225 8550 14 0,9 2,7 1,18 1,78 15199
24 S16x S 195 45 225 8775 14 0,9 2,7 1,15 1,78 15599
25 S17x S 205 45 225 9225 14 0,9 2,7 1,10 1,78 16399
26 S
18x S 195 45 225 8775 14 0,9 2,7 1,15 1,78 15599
27 S19x S 190 45 225 8550 14 0,9 2,7 1,18 1,78 15199
28 S
20x S 245 45 225 11025 14 0,9 2,7 0,92 1,78 19598
29 S21x S 175 45 225 7875 14 0,9 2,7 1,29 1,78 13999
30 S22x S 90 45 225 4050 14 0,9 2,7 2,50 1,22 4957
31 M
9x M 270 45 760 12150 14 0,9 2,7 2,81 0,92 11193
32 M
10x M
340 45 1040
15300 14 0,9 2,7 3,06 0,86 13130
323505 476627
m α c σ lim
m
s
m
r
R 0,70 1,00 0,89
0,79 3,59 0,65 0,16
Verificarea structurii la seism pe directia X
Σ Ai Σ Ai τ
max
TEZADE DOCTORAT
Contributii privind calculul si alcătuirea structurilor cu
diafragme din zidarie portanta
Ing. Silviu SECULA
Universitatea "Politehnica" din
Timisoara
Facultatea de Constructii si Arhitectura
Departamentul CCIA
Nr.
crt.
Difr. Tip
D
[cm]
b
[cm]
H
[cm]
Ai
[cm
2
]
Rc
[daN/
cm
2
]
R2
[daN/
cm
2
]
Re
[daN/
cm
2
]
λ =
H/D
τmax
[daN/
cm
2
]
Ai τmax
1 M1y
M 230 45 760 10350 14 2 4,2 3,30 0,79 8222
2 S1y
S 227 45 225 10215 14 0,9 2,7 0,99 1,78 18159
3 M2y
M 137 45 760 6165 14 0,9 2,7 5,55 0,47 2917
4 S2y
S 510 30 225 15300 14 0,9 2,7 0,44 1,78 27198
5 S3y
S 300 30 225 9000 14 0,9 2,7 0,75 1,78 15999
6 M3y
M 135 30 760 4050 14 0,9 2,7 5,63 0,47 1888
7 M4y
M 525 30 760 15750 14 0,9 2,7 1,45 1,44 22666
8 M5y
M 110 45 760 4950 14 0,9 2,7 6,91 0,38 1881
9 S4y
S 185 45 225 8325 14 0,9 2,7 1,22 1,78 14799
10 S5y
S 185 45 225 8325 14 0,9 2,7 1,22 1,78 14799
11 M6y
M 105 45 760 4725 14 0,9 2,7 7,24 0,36 1714
12 M7y
M 280 45 1040 12600 14 0,9 2,7 3,71 0,71 8905
13 M8y
M 280 45 1040 12600 14 0,9 2,7 3,71 0,71 8905
14 M9y
M 695 45 1460 31275 14 0,9 2,7 2,10 1,13 35480
15 M10y
M 120 45 1460 5400 14 0,9 2,7 12,17 0,22 1165
16 M11y
M 245 45 1460 11025 14 0,9 2,7 5,96 0,44 4856
17 M12y M 650 45 1460 29250 14 0,9 2,7 2,25 1,08 31689
188955 213019
m α c σ lim
m
s
m
r
R 0,70 1,00 0,38
Universitatea "Politehnica" din
Timisoara
TEZADE DOCTORAT
Contributii privind calculul si alcătuirea structurilor cu
diafragme din zidarie portanta Facultatea de Constructii si Arhitectura
1,84 0,35 0,16 3,21
Departamentul CCIA Ing. Silviu SECULA
Σ Ai Σ Ai τmax
Verificarea structurii la seism pe directia Y
234


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
CAPITOLUL 6: CONCLUZII

Lucrarea intitulată „Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la
încărcări seismice” a fost elaborată în cadrul Universităţii „Politehnica” din Timişoara,
Facultatea de Construcţii şi Arhitectură
Încercările experimentale au fost efectuate pe platforma Departamentului de
Construcţii Civile, Industriale şi Agricole a Facultăţii de Construcţii şi Arhitectură.
Cercetările experimentale şi teoretice s-au concretizat atât în rapoartele de cercetare
amintite cât şi într-o serie de lucrări ştiinţifice publicate în volumele conferinţelor interne şi
internaţionale sau în reviste de specialitate [11], [29], [30], [31], [40], [41], [42], [43], [44],
[45], [46].
Aşa cum s-a arătat, lucrarea şi-a propus să contribuie la studiere structurilor cu
diafragme din zidărie, referindu-se atât la diafragmele din zidărie simplă cât şi la
diafragmele din zidărie armată cu armătură în rosturi orizontale dispuse în vederea sporirii
capacităţii portante, a ductilităţii şi în general a comportării favorabile de ansamblu a
zidăriilor zone seismice.
Utilizarea zidăriilor ca şi tehnică de construcţie atât prin tradiţia istorică cât şi
actualitate, domină până în momentul de faţă din punct de vedere numeric structurile din
beton, oţel sau alte materiale. De aceea, acestea îşi merită locul lor de frunte în
preocupările cercetătorilor pentru punerea la punct a principiilor de proiectare eficientă şi
sigură, la elaborarea unor metode de calcul care să modeleze cât mai fidel realitatea
comportării acestora.
În aceeaşi idee, tendinţa actuală este de a implementa în România normative şi
coduri de proiectare noi, aliniate la prevederile normelor europene. Lista acestor normative
este prezentată integral în primul capitol al lucrării, prezentându-se şi definiţiile noţiunilor
întâlnite precum şi simbolurile mărimilor.
Studiul documentar a fost întocmit în urma studiului a peste 50 de titluri
bibliografice privind alcătuirea şi calculul structurilor cu diafragme din zidărie portantă.
Este important ca structurile din zidărie să fie corect alcătuite atât ca formă şi dimensiuni
cât şi din punct de vedere al materialelor utilizate. Aşa cum s-a arătat, în momentul de faţă
avem diferite norme în care sunt prezentate aceste principii de alcătuire ce suferă
îmbunătăţiri şi modificări permanente. Tendinţa este de a se restricţiona utilizarea
235


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
structurilor din zidărie simplă şi de a se înlocui acestea cu structuri cu diafragme din
zidărie întărite cu elemente de beton armat sau doar cu armături.
Procedeul armării zidăriilor este relativ vechi în Europa şi în Statele Unite, dar la
noi în ţară se întâlneşte foarte rar cu toată eficienţa lui dovedită. Folosirea zidăriei armate
în străinătate se bazează şi pe o documentaţie bogată privind alcătuirea şi comportarea
acestui sistem dar şi pe materiale special create cum ar fi armăturile speciale şi blocurile de
zidărie cu locaşuri pentru introducerea acestor armături. Autorul prezintă o sinteză
documentară a diferitelor sisteme de armare întâlnite în lumea întreagă.
Se studiază cu precădere armarea zidăriei în rost orizontal pentru motivul că aceasta
se poate executa cu orice tip de armătură şi cu orice tip de bloc de zidărie, chiar şi cu
zidărie de cărămidă plină atât de utilizată la noi.
Un alt neajuns pentru care utilizarea zidăriilor armate nu s-a dezvoltat la noi este
lipsa specificaţiilor normelor referitoare la calcul, mai ales la calcul structurilor amplasate
în zone seismice. Se publică în 1996 un Manual de proiectare a structurilor de zidărie
foarte vast şi cu elemente de calcul precise, dar cu referire doar la structurile din zidărie
simplă. Normativele pe cale de a se introduce la noi adaptate la normele europene încearcă
să completeze şi acest vid, rezolvând parţial calculul structurilor din zidărie armată.
Unul din obiectivele cercetării este acela de a pune la punct o metodă de verificare
a structurilor din zidărie simplă şi zidărie armată în rosturi orizontale la acţiuni seismice
simplu şi accesibil proiectanţilor, pentru o verificare preliminară sau chiar finală a
structurii. Metoda propusă s-a dovedit a da rezultate exacte pe structurile pe care a fost
verificată în paralel cu metodele cunoscute. Timpul de lucru se reduce foarte mult utilizând
această metoda nouă. Tot în capitolul II studiază metodele existente de calcul a zidăriilor la
acţiunea seismului.
Capitolul al III-lea al lucrării este dedicat cercetării experimentale privind
comportare unor diafragme de zidărie simplă şi armată la acţiuni verticale şi orizontale
simulând acţiunea cutremurului. Obiectivul principal al lucrărilor experimentale îl
constituie, pe lângă stabilirea modului de rupere a elementelor, determinarea forţei
tăietoare capabile la sarcini orizontale şi dependenţa acesteia de încărcarea verticală ce
acţionează asupra elementului studiind ceea ce în literatură se numeşte interacţiunea dintre
efortul unitar de compresiune şi efortul tangenţial capabil. Această curbă de interacţiune se
presupune a avea o formă apropiată de o parabolă cu o ramură ascendentă şi una
descendentă. Rezultatele încercările experimentale se situează pe această curbă presupusă
confirmând cel puţin parţial ipoteza.
236


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
În cadrul aceloraşi încercări experimentale s-au stabilit şi concluzii cu privire la
comportarea armăturilor din rosturile orizontale ale ziădriei, înregistrând eforturile din
armături cu timbre tensiometrice. Se pune astfel în evidenţă eficienţa armării zidăriilor în
rosturi orizontale faţă de zidăria simplă, eficienţă dată de creşterea capacităţii portante la
acţiuni orizontale şi a rigidităţii, dar mai ales de evitarea modurilor de rupere casant a
difragmelor din zidărie armată.
Pentru a completa studiile experimentale cu studii teoretice se caută găsirea celei
mai bune metode de calcul teoretic pentru evaluarea capacităţii portante la sarcini
orizontale a diafragmelor de zidărie prin interpretarea rezultatelor experimentale cu
metodele de calcul amintite.
Se studiază cele două metode teoretice cunoscute pentru evaluarea acestei
capacităţi portante la forţă orizontală dar şi analiza numerică cu elemente finite în starea
plană de tensiune lucrând în domeniul postelastic, cu programul „Biograf” ce este
specializat însă pentru structuri din beton armat.
Se constată că relaţiile de calcul din MP001-96 dau rezultate foarte apropiate de
rezultatele obţinute experimental atât pentru zidăria simplă cât şi pentru zidăria armată ca
şi analiza cu elemente finite dar într-o mai mică măsură. Aplicarea relaţiilor din MP001
pentru zidăria armată s-a putut face definind zidăria armată ca şi o zidărie simplă dar cu
rezistenţe mai mari, mai ales la eforturi principale de întindere.
Pentru introducerea în programele de calcul utilizate a unor date cât mai apropiate
de realitate s-a recurs la un alt set de încercări de laborator pe stâlpişori de zidărie, pe
mortare şi pe armăturile utilizate, stabilindu-se rezistenţele de rupere pentru aceste
materiale.
Studiile experimentale sunt continuate în capitolul IV de studii teoretice pe diferite
elemente de zidărie arbitrar alese cu metodele de calcul stabilite ca fiind apropiate de
realitate în capitolul precedent pentru stabilirea unei forme a curbei de interacţiune.
Numeroasele calcule pentru determinarea capacităţii portante cu relaţiile din
MP001 au putut fi efectuat cu doar cu ajutorul programului „Cazin31” şi pentru zidăria
simplă dar şi pentru zidăria armată în rost orizontal.
În concluzia acestui capitol se poate stabili că diagrama de interacţiune dintre
efortul unitar de compresiune şi efortul tangenţial poate fi aproximată fără mari erori
printr-o parabolă simetrică cu maximul corespunzător unui efort de compresiune egal cu
jumătate din rezistenţa la compresiune a zidăriei.
237


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
De asemenea se concluzionează şi faptul că aportul tălpilor la elementele cu
secţiunea în plan de formă I şi T nu este important şi se pot înlocui pentru simplificare cu
elemente de secţiune dreptunghiulară cu acceaşi inimă.
Prima parte a capitolului V se axează pe stabilirea ecuaţiei curbei de interacţiune.
Problema se reduce la determinarea vârfului parabolei de interacţiune, situat pe ordonata
valoarii efortului de compresiune egal cu jumătate din rezistenţa la compresiune a zidăriei.
Se stabilesc ecuaţiile atât pentru elemente de tip şpaleţi cât şi pentru montanţi, elemente
din care se compun structurile cu diafragme din zidărie.
Elaborarea metodei originale de verificare a structurilor din zidărie la sarcini
orizontale se bazează pe observaţia că atât capacitatea portantă a diafragmelor de zidărie
cât şi forţa seismică de proiectare depind de efortul unitar de compresiune din diafragmă.
Se defineşte valoarea limită a efortului de compresiune ca fiind nivelul maxim al
eforturilor de compresiune din diafragmă până la care aceasta pot prelua forţa seismică de
proiectare caracterizată de un anumit coeficient seismic global.
După deducerea metodei pe un element izolat de zidărie se trece la extinderea
acesteia pentru o structură reală, elaborându-se şi un program de calcul automat bazat pe
tabelele de calcul Excel.
Capitolul este completat de un exemplu de calcul atât pentru o structură considerată
din zidărie simplă cât şi pentru aceeaşi structură realizată din zidărie armată cu evidenţierea
avantajelor metodei şi de o aplicare practică a metodei la expertizarea unei clădiri existente
din zidărie simplă.

Din cuprinsul raportului de cercetare se pot desprinde o serie de idei, concluzii şi
relaţii de calcul considerate de autori a fi contribuţii personale la dezvoltarea cunoaşterii
structurilor din zidărie:
„ Elaborarea unei sinteze documentare privind soluţile de alcătuire a pereţilor de
zidărie armată cu prezentarea avantajelor ce derivă din acestă metodă de întărire a
zidăriilor. Documentarea se extinde la ţări din Europa Occidentală şi din
continentul american utilizând bibliografie obţinută prin colaborarea dintre
universităţi şi prin deplasări pentru schimburi de experienţă;
„ Prezentarea unei comparaţii sintetice între prevederile normelor referitoare la
zidării încă valabile şi a noilor norme adaptate la normele europene pe cale de
implementare;
238


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
„ Evidenţierea răspunsului structurilor cu diafragme din zidărie la acţiunea
seismică şi influenţa încărcării verticale asupra acestuia pe baza conceptului de
rigiditate; Evidenţierea câtorva aspecte privind interacţiunea construcţie – fundaţie
– teren în cazul structurilor cu diafragme din zidărie.
„ Efectuarea de încercări experimentale pe elemente de zidărie simplă şi armată
în vederea stabilirii capacităţii portante la încărcări orizontale şi a modului de
cedare a elementelor. Evidenţierea influenţei încărcării gravitaţionale asupra
capacităţii portante la încărcări orizontale;
„ Efectuarea de încercări de laborator pentru determinarea rezistenţelor de rupere
ale materialelor ce intră în componenţa elementelor experimentale. Determinarea
modulului elasto-plastic al zidăriei simple şi armate;
„ Aplicarea metodelor de calcul specifice zidăriilor simple la zidăria armată în
rost orizontal având în vedere comportarea similară constatată pe baza încercărilor
experimentale. Definirea zidăriei armate ca şi o zidărie simplă cu rezistenţa la
eforturi principale de întindere mult mai mari decât zidăria armată. Enunţarea şi
verificarea relaţiei de calcul a rezistenţei la eforturi principale de întindere pentru
zidăria armată în rost orizontal;
„ Efectuarea de studii teoretice pe elemente de zidărie privind interacţiunea dintre
efortul unitar de compresiune şi efortul tangenţial capabil a acestor elemente şi
trasarea curbei de interacţiune. Aprecierea formei parabolice a curbei de
interacţiune valabilă pentru toate tipurile de elemente de zidărie şi stabilirea
faptului că vîrful parabolei corespunde unui efort de compresiune egal cu jumătatea
rezistenţei la compresiune a zidăriei;
„ Adaptarea relaţiilor de calcul cunoscute pentru determinarea analitică a
parabolei de interacţiune pentru toate tipurile de diafragme de zidărie simplă şi
armată. Scrierea ecuaţiei acestei curbe exprimând efortul tangenţial capabil ca
funcţie de efortul de compresiune;
„ Elaborarea unei metode de verificare a diafragmelor izolate din zidărie la
sarcini orizontale ce se bazează pe observaţia că atât capacitatea portantă a
diafragmelor de zidărie cât şi forţa seismică de proiectare depind de efortul unitar
de compresiune din diafragmă. Definirea efortului de compresiune limită şi
exprimarea relaţiei de verificare prin limitarea efortului de compresiune la efortul
de compresiune limită.
239


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
„ Extinderea metodei la structuri reale cu planşee ce transmit încărcările pe două
direcţii sau pe o singură direcţie. Redactarea unui exemplu de calcul cu această
metodă pentru o structură din zidărie simplă şi aceeaşi structură din zidărie armată
cu evidenţierea avantajelor metodei.
„ Evidenţierea pe cale matematică a importanţei alcătuirii structurilor din zidărie
şi în primul rând a planşeului de beton armat monolit cu descărcare pe două
direcţii;
„ Aplicarea practică a metodei la expertizarea unor clădiri cu structură din
diafragme de zidărie portantă în paralel cu alte metode pentru testarea rezultatelor
obţinute.
*
* *
Ca şi perspectivă de continuare a cercetărilor colectivul îşi propune trasarea
completă a curbei de interacţiune pe cale experimentală folosind elemente identice de
zidărie armată.
De asemenea, rezultatele obţinute atât experimental cât şi teoretic vor fi în
continuare publicate în lucrări ştiinţifice respectiv rapoarte stiintifice.
Metoda de verificare a structurilor la încărcări orizontale din seism cu toate
componentele ei va fi testată pe cât mai multe exemple şi se va căuta să se impună în
funcţie de rezultatele obţinute.
Se doreşte în final promovarea metodei originale de verificare a structurilor la
încărcări orizontale din seism şi impunerea acesteia în cadrul unei norme de proiectare şi
verificare a structurilor din zidărie simplă şi longitudinală.

240


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
BIBLIOGRAFIE


1. ABBOUD B. E., HAMID A.A., HARRIS H. G. – Small-Scale of Concrete Masonry
Structures, ACI Journal, 1990
2. BIA C., ILLE V., SOARE M. V. – Rezistenţa materialelor şi teoria elasticităţii,
Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti 1983
3. BOUINEAU A. - Les Maconneries armées dans les joints horizontaux, Annales de
l’ITBTP, Paris 1993
4. BUCUR HORVATH I., BACSO A., PUSKAS A. – Mortarul hidraulic în construcţii
istorice, Zilele Academice Timişene, Editura “Mirton”, Timişoara, 2001
5. CHEEMA T. S., KLINGNER R. E. – Failure Criteria for Deformed Reinforcement
Anchored in Grouted Masonry, ACI Journal, 1985
6. CIORNEI A. – Clădiri – Elemente de construcţii, Tipografia I.P. “Gh. Asachi” Iaşi,
1975
7. CURTIN W. G., - Structural Masonry, Granada, London, 1982
8. DAN D. – Contribuţii la calculul şi alcătuirea elementelor din beton armat cu
armătură rigidă – Rezumatul tezei de doctorat, Timişoara 2002
9. DAN D., SECULA S. – Proceduri de încercări experimentale, Editura Politehnica,
2001
10. DAN D., SECULA S. – Construcţii civile – Elemente de proiectare, Editura
Politehnica, 2002
11. DAN D., IANCA S., TUDOR D. - Analiza cu elemente finite a unui element de
zidarie portanta, Buletinul Institutului Politehnic Iaşi, 2001
12. DEPARTAMENTUL CCIA – Încercarea elementelor din zidărie ES, EA1, EA2,
EA3, EA4, Rezumate ale rapoartelor de cercetare, 1999 - 2002
13. DOTREPPE J. C. - Comportement mecanique d’un nouveau systeme, d’armatures
destiné a la maconnerie armée, Annales de l’ITBTP, 1993
14. GRUNER I., ROTARU C., FRUNZĂ R. - Curs de clădiri civile, I. P. T. Facultatea
de Construcţii, 1967
15. IANCA S., TUDOR D., MIREAN R., DAN S.– Studiul comportării structurilor din
zidărie portantă armată la solicitări seismice, Grant MTC, 1997
241


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

16. JOLLEY R. – Shear strengt: a predictive tecnique for masonry walls, 1976
17. MAZZOLANI F. M., MANDARA A., - Methods and Tehnologies for the
Refurbishment of Constructions,Report from the Seminar Tempus Project,1994
18. MORARU S. – Comportarea construcţiilor la seism, Editura tehnică, Bucureşti,
1989
19. MIHĂESCU A. - Curs de construcţii civile, Tipografia IP Traian Vuia, Timişoara,
1985
20. NEGOIŢĂ A. – Aplicaţii ale ingineriei seismice, Editura Tehnică, 1988
21. PĂUNESCU M., POP V., SILION T. – Geotehnica si fundaţii, Editura didactica si
pedagogica, Bucuresti 1982
22. PEŞTIŞANU C. - Construcţii civile, industriale şi agricole, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1981
23. PFEFFERMANN O. - Maconnerie portante, Kluwer Editorial , 1999
24. PFEFFERMANN O., BATY P. – La Maconnerie Armee, Recherches, calcul, mise
en oeuvre, Bruxelles 1980
25. PFEFFERMANN O., BATY P. – Maconnerie Armee, Compte rendu d’etude de
recherche n
o
26, 1981
26. PFEFFERMANN O., VAN HOORICK B. – MORFOR, Calculation according to
EC6
27. POPESCU GH., POPESCU R. – Rezistenta elementelor structurale din zidarie,
Revista Constructii civile si instalatii, 2003
28. SECULA S. – Studiul documentar cu privire la soluţiile de fundare ale
construcţiilor, referat la Doctorat, Universitatea „Politehnica” din Timişoara, 2000
29. SECULA S. – Comparaţie între valorile experimentale şi teoretice pentru
capacitatea de rezistenţă la forţe orizontale a diafragmelor din zidărie, Zilele
Academice Timişene, Editura “Mirton”, Timişoara, 2003
30. SECULA S., L, FEKETE-NAGY, TUDOR D. – Experimentaly Research
Concerning Reinforced Masonry Elements, Buletinul Ştiinţific al Universităţii
„Politehnica” din Timişoara, 2002
31. SECULA S., TUDOR D. – Influenţaîncărcărilor gravitaţionale supra capacităţii de
rezistenţă la forţe orizontale a diafragmelor din zidărie, Zilele Academice Timişene,
Editura “Mirton”, Timişoara, 2003
242


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

32. SCHING P. B., SCHULLER M., HOSKERE V. S., CARTER E.- In-Plane
Resistance of Reinforced Masonry Shear Walls, Journal of Structural Engineering,
1990
33. SCHING P. B., SCHULLER M., HOSKERE V. S., CARTER E. – Flexural and
Shear Response of Reinforced Masonry Walls, ACI Journal, 1990
34. SOROUSHIAN P., OBASEKI K., CHOI K. B., - Nonlinear Modeling and Seismic
Analysis of Masonry Shear Walls, Journal of Structural Engineering, 1988
35. STOIAN V., CLIPII T. – Proiectarea asistată de calculator, Tipografia U.T.T.,
Facultatea de construcţii, Timişoara 1995
36. STOIAN V., FRIEDRICH R., Biograf – Programde calcul biografic neliniar al
elementelor compuse oţel beton în starea plană de tensiune
37. SUTER G. T., FENTON G. A. – Flexural Capacity of Reinforced Masonry
Members, ACI Journal, 1986
38. TASSIOS P. T. – Meccanica delle murature, Liguori Editure, 1996
39. TASSIOS P. T. – Interaction diagrammes for reinforced and unreinforced masonry,
CIB Symposium, Warsaw, 1984
40. TUDOR D. – Structuri cu diafragme din zidărie armată. Alcătuire şi avantajele
utilizării în zone seismice, Zilele Academice Timişene, Editura “Mirton”, Timişoara,
1996
41. TUDOR D. - Studiu comparativ al normelor EC6, EC8 şi P2-85, privind structurile
din zidărie, Zilele Academice Timişene, Editura “Mirton”, Timişoara, 1996
42. TUDOR D., IANCA S., SECULA S., DAN D. – Cercetări experimentale privind
eficienţa armări diafragmelor din zidărie, Zilele Academice Timişene, Editura
“Mirton”, Timişoara, 2001
43. TUDOR D., BERAR T ., DAN D., SECULA S., - Consolidarea cu plase sudate a
unei zidării avariate, Zilele Academice Timişene, Editura “Mirton”, Timişoara, 2001
44. TUDOR D., SECULA S., BERAR T., LUTE M., - Studii experimentale privind
consolidarea zidăriilor portante, Zilele Academice Timişene, Editura “Mirton”,
Timişoara, 2003
45. TUDOR D., SECULA S s.a. - Incercari experimentale pe elemente din zidarie
armata, Raport de cercetare, Studiebureau B.T.C.Belgia, 2000
46. TUDOR D., SECULA S ş.a.- Incercarea unui element de zidarie consolidata cu
243


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
plase sudate, Raport de cercetare, Studiebureau B.T.C.Belgia, 2000

47. TUDOR D., SECULA S s.a. - Cercetari privind comportarea diafragmelor din
zidarie armata la incarcari seismice, Raport de cercetare grant CNCSIS, 2001
48. TUDOR D., SECULA S s.a. - Cercetari privind comportarea diafragmelor din
zidarie armata la incarcari seismice, Raport de cercetare grant CNCSIS, 2002
49. * * * - STAS 457-86 - Cărămizi ceramice pline.
50. * * * - STAS 456-73 - Cărămizi de construcţie din argilă arsă. Reguli şi metode
pentru verificarea calităţii.
51. * * * - SR EN 679:1996 - Determinarea rezistenţei la compresiune a betonului
celular autoclavizat.
52. * * * - STAS 1030-85 - Mortare de zidărie şi tencuială. Clasificare şi condiţii
tehnice.
53. * * * - STAS 2643-80 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuială. Metode de
încercare.
54. * * * - STAS 5089-71 - Produse din piatră naturală pentru construcţii. Terminologie.
55. * * * - STAS 5185/1-86 - Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale. Condiţii
tehnice de calitate.
56. * * * - STAS 5185/2-86 - Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale. Forme şi
dimensiuni.
57. * * * - STAS 6029-89 - Blocuri mici din beton cu agregate uşoare.
58. * * * - STAS 6200/2-81- Piatră naturală pentru construcţii.Prescriptii generale
pentru încercări mecanice.
59. * * * - STAS 8560-86 - Blocuri ceramice cu goluri orizontale.
60. * * * - STAS 10833-80 - Beton celular atoclavizat. Elemente nearmate.
61. * * * - SR EN 10088 - Oţeluri inoxidabile.
62. * * * - STAS 10100/0-75- Principii de verificare a sigurantei constructiilor
63. * * * - STAS 10101/0-75- Acţiuni in constructii. Clasificarea si gruparea acţiunilor
64. * * * - STAS 10101/1-78- Acţiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari
permanente
65. * * * - STAS 10101/2-75- Acţiuni in constructii. Incarcari datorita procesului de
exploatare
66. * * * - STAS 10101/0A-77- Acţiuni in constructii. Clasificarea si gruparea acţiunilor
244


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
pentru constructii civile si industriale
67. * * * - STAS 10101/2A1-87- Acţiuni în constructii. Incarcari tehnologice din
exploatare pentru constructii civile, industriale si agrozootehnice.
68. * * * - STAS 10101/20-90 - Acţiuni în constructii. Incarcari date de vant
69. * * * - STAS 10101/21-92 - Acţiuni în constructii. Incarcari date de zapada
70. * * * - STAS 10101/23-75 - Acţiuni î nconstructii. Incarcari date de temperatura
exterioara
71. * * * - STAS 10101/23A-78 - Acţiuni în constructii. Incarcari date de temperaturi
exterioare înconstructii civile si industriale
72. * * * - STAS 10107/0-90 - Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton,
beton armat si beton precomprimat.
73. * * * - STAS 10107/1-90 - Plansee din beton armat si beton precomprimat.
Prescriptii generale de proiectare
74. * * * - STAS 10107/2-92 - Plansee curente din placi si grinzi din beton armat si
beton precomprimat. Prescriptii de calcul si alcatuire
75. * * * - STAS 10107/3-90 - Plansee cu nervuri dese din beton armat si beton
precomprimat. Prescriptii de proiectare
76. * * * - STAS 10107/4-90 - Plansee casetate din beton armat. Prescriptii de
proiectare
77. * * * - STAS 10104/83 - Constructii din zidarie. Prevederi fundamentale pentru
calculul elementelor sructurale
78. * * * - STAS 10109/1-82 - Lucrari de zidarie. Calculul si alcatuirea elementelor
79. * * * - C 14/1-94 - Ghid pentru utilizarea blocurilor mici de zidărie din beton cu
agregate grele, BZG 290x240x188 mm (B.C.nr. 11/94).
80. * * * - C 17-82 - Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de
zidărie şi tencuială (B.C. nr.1/83; 4/85;6/88).
81. * * * - NE 012-99 - Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton
armat şi beton precomprimat. Partea A: Beton şi beton armat (B.C. nr.8,9,10/99).
82. * * * - ST 009-96 - Specificatie tehnică privind cerinţe şi criterii de performanţă
pentru produse din otel utilizate ca armături în structuri din beton (B.C. nr.11.97).
83. * * * - CR6 - Cod de proiectare şi execuţie a structurilor din zidărie – prevederi
pentru proiectare, comentarii pe articole, exemple de calcul
84. * * * - MP 001-96 - Manual de proiectare a clădirilor cu pereţi portanţi din zidărie
245


Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice
simplă.
85. * * * - P2-85 - Normativ privind alcatuirea, calculul şi executarea structurilor din
zidărie

86. * * * - CR 2-11 - Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat
şi beton precomprinat. Partea A: Beton şi beton armat”.
87. * * * - ST 009-96 - Specificaţie tehnică privind cerinţe şi criterii de performanţă
pentru produsele din oţel utilizate ca armături în structuri din beton.
88. * * * - P100-92 - Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de
locuinţe, social – culturale, agrozootehnice şi industriale
89. * * * - P100-2003 – Cod de proiectare seismică a construcţiilor (anteproiect)
90. * * * - prEN 1990 – EUROCODE 0 – Bazele proiectarii structurilor
91. * * * - prEN 1991 – EUROCODE 1 - Acţiuni înconstructii
92. * * * - prEN 1992-1 – EUROCODE 2 – Proiectarea structurilor din beton
93. * * * - prEN 1996-1-1 – EUROCODE 6 - Proiectarea structurilor din zidarie –
Reguli generale pentru structuri din zidarie (simpla) nearmata si din zidarie armata
94. * * * - prEN 1998-1 – EUROCODE 8 - Proiectarea structurilor la acţiuni seismice.
95. * * * - EN 1998-2 - Mortare de uz general cu compozitie prescrisa
96. * * * - EN 771-1 - Corpuri de zidarie ceramice
97. * * * - EN 771-2 - Corpuri de zidarie din silico calcar
98. * * * - EN 771-3 - Corpuri de zidarie din beton (cu agregate obisnuite sau usoare)
99. * * * - EN 771-4 - Corpuri de zidarie din beton celular utoclavizat
100. * * * - EN 771-5 - Corpuri de zidarie din piatra artificiala
101. * * * - EN 771-6 - Corpuri de zidarie din piatra cioplita
102. * * * - EN 1052-1 - Determinarea rezistentelor la compresiune ale zidariei
103. * * * - EN 1052-3 - Determinarea rezistentelor la forfecare ale zidariei
104. * * * - prEN 1052-5 - Determinarea rezistentelor de aderenta la incovoiere
105. * * * - EN 1015-11 - Determinarea rezistentelor la compresiune ale zidariei
106. * * * - DIN 1053, Teil 3, 1995
107. * * * - ACI, Manual of Concrete Practice, Part 5, Masonry, 1997

2
UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” DIN TIMISOARA Piata Victoriei Nr. 2 - 1900 Timisoara - ROMANIA Telefon 0256 – 403000* Fax 0256 - 403021 FACULTATEA DE CONSTRUCTII SI ARHITECTURA Str. Traian Lalescu Nr. 2 - 1900 Timisoara - ROMANIA Telefon 0256 - 404000; 404002 Fax 0256 -404010 DEPARTAMENTUL COSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE LABORATOR DE GRADUL I AUTORIZAT PENTRU INCERCARI IN CONSTRUCTII AUTORIZATIE MLPAT NR. 100 31027/25.05.2000 Str. Traian Lalescu Nr. 2 - 1900 Timisoara - ROMANIA Telefon 0256 - 403941 Fax 0256 – 403953 e-mail dante@ceft.utt.ro

COLECTIV DE ELABORARE

Responsabil tema:

prof.dr.ing. Dan Florian Tudor

Colectiv:

prof.dr.ing. Sevastean Ianca As.dr.ing. Silviu Secula Sl.dr.ing. Daniel Dan As.ing.drd.Tamas Nagy As.ing.drd. Marina Lute

2003

Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

3

CUPRINS

CUPRINS CAPITOLUL 1: INTRODUCERE 1.1 MOTIVAŢIA LUCRĂRII 1.1.1 1.1.2 1.2 1.3 Zidăria – cea mai veche tehnică în construcţii Zidăria – prezent şi perspective

3

7 7 11 13 16 16 19

CONŢINUTUL LUCRĂRII DEFINIŢII ŞI SIMBOLURI 1.3.1 1.3.2 Definiţii Simboluri

CAPITOLUL 2: STUDIU DOCUMENTAR PRIVIND ALCĂTUIREA ŞI CALCULUL STRUCTURILOR CU DIAFRAGME DIN ZIDĂRIE 2.1 PROIECTAREA 2.1.1 2.1.2 2.1.3 2.2 STRUCTURILOR DE REZISTENŢĂ CU 24 24 25 32 38 38 43 48 62 DIAFRAGME DIN ZIDĂRIE Definirea structurilor de rezistenţă cu diafragme din zidărie. Norme ce se referă la proiectarea structurilor de rezistenţă cu diafragme din zidărie Prevederile normelor actuale privind alcătuirea şi conformarea de ansamblu a structurilor de rezistenţă cu pereţi portanţi din zidărie ÎNTĂRIREA PEREŢILOR STRUCTURALI DIN ZIDĂRIE 2.2.1 2.2.2 2.2.3 2.2.4 Întărirea pereţilor structurali din zidărie conform prescripţiilor de proiectare de la noi din ţară Soluţii de armare a pereţilor structurali din zidărie utilizate la noi în ţară Prevederile normelor din alte ţări privind alcătuirea pereţilor din zidărie armată Gradul de utilizare a zidăriilor armate

Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

4

2.3

CALCULUL SEISMICE 2.3.1 2.3.2 2.3.3 2.3.4 2.3.5

STRUCTURILOR

DIN

ZIDĂRIE

LA

ACŢIUNI

65 65 71 75 78 85

Comportarea structurilor cu diagragme din seismice

zidărie la acţiuni

Câteva aspecte privind interacţiunea construcţie – fundaţie - teren Caracteristicile de calcul ale zidăriilor Calculul structurilor din zidărie la acţiuni seismice conform P2-85 Calculul structurilor din zidărie la acţiuni seismice conform MP001-96

CAPITOLUL 3: ÎNCERCĂRI EXPERIMENTALE PE ELEMENTE DE ZIDĂRIE 3.1 PREZENTAREA EXPERIMENTALE 3.3.1 3.1.2 3.1.3 3.2 Obiectivul cercetării experimentale Principiul de încercare, caracteristicile standului experimental şi ale elementelor experimentale încercate Măsurarea datelor experimentale 94 96 96 99 103 106 111 115 119 DESFĂŞURAREA ŞI REZULTATELE ÎNCERCĂRILOR EXPERIMENTALE 3.2.1 3.2.2 3.3.3 3.3.4 3.3.5 3.2.6 3.3 Elementul de zidărie simplă ES Elementul de zidărie armată EA1 Elementul de zidărie armată EA2 Elementul de zidărie armată EA3 Elementul de zidărie armată EA4 Câteva comparaţii între rezultatele obţinute pe elementele de zidărie STABILIREA PE CALE MECANICE EXPERIMENTALĂ ALE ELEMENTELOR A DE 119 125 CARACTERISTICILOR ZIDĂRIE ÎNCERCATE 3.3.1 3.3.2 Determinarea rezistenţei de rupere la compresiune şi a modulului de elasticitate Determinarea rezistenţelor mortarului şi a armăturilor 89 91 PROGRAMULUI DE ÎNCERCĂRI 89

Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

1.3 STUDIUL INFLUENŢEI LĂŢIMII TĂLPII ASUPRA CAPACITĂŢII PORTANTE MAXIME LA DIAFRAGMELE CU SECŢIUNEA T ŞI I 4.3 4.0 Montant de zidărie simplă M-3.2 4.1 4.1 PREZENTAREA STUDIILOR TEORETICE 4.10 Montant de zidărie cu secţiunea în T cu talpa comprimată T-1.5 4.2.4 Calculul cu relaţiile din P2-85 Calculul numeric neliniar cu programul BIOGRAF bazat pe metoda elementului finit Calculul cu relaţiile din MP001-96 prin intermediul programului CAZIN 31 Concluzii cu privire la rezultatele obţinute 129 129 133 144 153 CAPITOLUL 4: STUDII TEORETICE PRIVIND COMPORTAREA DIAFRAGMELOR DE ZIDĂRIE LA ACŢIUNI ORIZONTALE 4.1.5 Şpalet de zidărie simplă S-1.2.4.9 DIFERITE ELEMENTE DE ZIDĂRIE Montant de zidărie simplă M-6.2.5 3.2. I-1.3.0 Montant de zidărie simplă M-0.2 3.4 CALCULUL TEORETIC A CAPACITĂŢII PORTANTE A ELEMENTELOR ŞI COMPARAREA CU REZULTATELE EXPERIMENTALE 3.1 Diafragme cu secţiunea T cu talpa comprimată Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .0d 4.75 Montant de zidărie simplă M-0.4.2.2.1 3.7 4.0 Montant de zidărie cu secţiunea în T cu talpa întinsă T-1.2 4.1.4 4.0s 4.0 Montant de zidărie simplă M-1.11 Montant de zidărie cu secţiunea în I.2.3 3.4 4.8 4.0 4.3 4.2.0 Montant de zidărie armată A-1.2.1.2 Scopul studiilor teoretice Alegerea elementelor studiate şi caracteristicile acestora Aplicarea încărcărilor Metodele de calcul aplicate şi rezultatele obţinute DIAGRAMELOR DE INTERACŢIUNE PENTRU 157 157 158 160 161 163 163 164 166 167 169 170 172 174 176 178 180 182 182 TRASAREA 4.4.2.5 Montant de zidărie simplă M-1.4.1 4.2.6 4.

3.2 5.3 5.1.2 4.6 Ecuaţia diagramei de interacţiune τC-σ0 Verificarea unui element izolat din zidărie la seism Verificarea structurilor din zidărie la seism Etapele de calcul în metoda propusă Exemplu de calcul pentru verificarea unei structuri din zidărie simplă la acţiunea seismului Aplicarea metodei de calcul la expertizarea unei clădiri vechi din zidărie CAPITOLUL 6: CONCLUZII BIBLIOGRAFIE Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .1 CAPACITATEA 5.1 5.1.2.2 5. Concluzii privind modalitatea de calcul a capacităţii portante maxime la încărcări orizontale a diafragmelor de zidărie VERIFICAREA STRUCTURILOR DE ZIDĂRIE LA ÎNCĂRCĂRI ORIZONTALE DIN SEISM 5.2 Diafragme cu secţiunea I Concluzii privind curba de interacţiune Concluzii privind influenţa tălpilor diafragmele cu secţiune T şi I 183 184 184 186 CONCLUZIILE STUDIILOR TEORETICE CAPITOLUL 5: METODA PROPUSĂ DE VERIFICARE A STRUCTURILOR CU DIAFRAGME DIN ZIDĂRIE LA SEISM 5.3 5.4 4.4.6 4.2.4 5.1 4.5 5.2.1.4 5.1.2.2 PORTANTĂ MAXIMĂ LA ÎNCĂRCĂRI 187 187 189 192 195 195 199 199 200 202 211 213 225 231 237 ORIZONTALE DIN SEISM A ELEMENTELOR DIN ZIDĂRIE Enunţarea problemei Capacitatea portantă maximă la încărcări orizontale din seism a montanţilor de secţiune dreptunghiulară Capacitatea portantă maximă la încărcări orizontale din seism a şpaleţilor de secţiune dreptunghiulară Capacitatea portantă maximă la încărcări orizontale din seism a montanţilor cu secţiune cu o talpă (T) şi cu două tălpi (I).1.2.4.2.5 5.1 5.

lianţii. Cercetările arată că materialele de legătură. Impresionante sunt şi clădirile industriale „Betorix” din Liege construite din zidărie armată din blocuri de beton.Hr) şi varul nears (identificat în straturi arheologice de acum 10000 – 15000 de ani) [4]. Inventarea tiparului a fost o îmbunătăţire considerabilă. s-a construit la Mons (Franţa) un edificiu de 15 etaje având destinaţia de cămin studenţesc. Din punct de vedere istoric nu se poate preciza momentul apariţiei primei carămizi. Din anumite Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . folosiţi în timpuri arhaice au fost lutul (Ierichon – anul 8000 î. Punând argila umedă într-o formă din lemn se putea obţine o serie mare de cărămizi identice ca dimensiuni. Avantajul muchiilor drepte şi a dimensiunilor fixe era şi el evident. biserica „Saint-Francois d’Assies” etc. sunt cuvintele profesorului Pfefferman cu care îşi începe una din cărţile sale de specialitate [23]. Nedorind a denigra calităţile betonului armat nu putem fi convinşi că actualele construcţii din beton armat vor dăinui peste veacuri aşa cum cele din zidărie o fac încă. atunci când construcţiile din zidărie erau la modă în Europa. având o formă foarte neregulată. În anii şaizeci – şaptezeci.Hr). Porţiile mici de argilă erau astfel mult mai uşor de manevrat şi de zidit cu ele pereţii solizi.1 1. robusteţea şi durabilitatea acestei tehnici de construire. fără nici o unealtă. ipsosul (identificat de arheologi la piramida lui Kheops ~2700 î. Încă în urmă cu zece mii de ani oamenii au constatat că pentru a clădi un perete din pământ (argilă nearsă) este mai practic să împarţi dinainte argila în porţii egale.1. Momentul apariţiei varului ars în istorie nu este pe deplin lămurit. Neputând atinge performanţele în înălţime ale construcţiilor de beton armat.1 MOTIVAŢIA LUCRĂRII Zidăria – cea mai veche tehnică în construcţii „Zidăria este cea mai veche tehnică în construcţii iar carămizile din pământ ars reprezintă cel mai vechi material de construcţii artificial din istoria omenirii”. Se poate considera astfel că zidurile din argilă reprezintă cea mai veche formă a zidăriei. Primele cărămizi de argilă au fost modelate de mână. Nenumăratele construcţii ale vechilor civilizaţii ce au supravieţuit în timp ilustrează posibilităţile. mai ales a celor metalice. De asemenea blocul de locuinţe „Buckingham” din Evere (Marea Britanie) este o structură din zidărie cu 12 etaje.7 CAPITOLUL 1: INTRODUCERE 1. Pentru a lega între ele aceste „cărămizi” s-a utilizat întâi argila umedă. este de amintit totuşi că există în lume şi construcţii din zidărie de dimensiuni impresionante.

În Orientul Mijlociu. Pentru realizarea de cărămizi în serie şi de bună calitate era nevoie de o bună organizare. Glazura era o sare metalică pe care ei o întindeau pe o faţă a cărămizii. construcţiile din zidărie au dispărut treptat în anii sumbrii ai Evului Mediu.Hr. Probabil tot fenicienii au fost aceia care au folosit var cu adaos de cenuşă vulcanică la construcţia rezervoarelor de pe insula Santorin (Thera) unde materialul de adaos se găseşte sub formă de pământ sau praf vulcanic. Doar comunităţi cu un grad înaintat de civilizaţie erau capabile de lucrul acesta.Hr. dar şi din referiri biblice (Cartea a 5-a lui Moise). Construcţiile maure din Andaluzia şi cele turceşti din Balcani se remarcă în această perioadă. Materialul a cunoscut o bună popularitate atât în zonele bogate în argilă cât şi acolo unde predomină piatra naturală. dar cunoştiinţele tehnologice necesare existau o dată cu apariţia ceramicii. Se pare că fenicienii au fost primii care au utilizat mortare rezistente la apa confecţionate cu var ars cu adaosuri „hidraulice”.Hr. cât şi datorită tehnici de construcţie stăpânite de arhitecţii romani. Aceasta explică faptul că. adică cu şase mii de ani înainte de Cristos.). Nu se cunoaşte nici momentul apariţiei primului cuptor de ars cărămidă.8 date arheologice. Doar cărămizile pentru construcţiile importante erau arse. Următorul pas mare a fost constatarea că încălzind carămida de argilă crudă la un foc bun se obţinea un produs mai dur şi mai rezistent decât cărămida nearsă. ar rezulta anul 1200 î. Mesopotamienii au descoperit cărămizile cu o faţă glazurată şi colorată în diferite culori. În această epocă se mai utilizau cărămizile doar în Imperiul Bizantin şi în teritoriile cucerite de islam. procedeul complicat şi scump al arderii cărămizilor nu era considerat neapărat necesar. Apare astfel cărămida arsă. Atât cât a durat Imperiul Roman. Cărărmida din argilă arsă s-a răspândit mai apoi în Europa prin cuceririle romanilor. Construcţii romane din zidărie se păstrează până în zilele noastre şi asta datorită atât calităţii deosebite a materialelor (cărămidă. iar sub acţiunea căldurii aceasta forma o peliculă strălucitoare şi rezistentă. caracterizat de o climă uscată.) a fost tencuit în interior tot cu mortar fenician cu adaos de praf de cărămidă. Canalul subteran de aducţiune de la Ninive de pe vremea regelui Sanherib (~690 î. Astfel au utilizat var ars măcinat cu adaos de praf de cărămidă acum 3000 de ani la rezervoarele din Jerusalim de pe vremea regelui David. iar ceva mai târziu la lacurile lui Solomon (961-922 î. mortar). Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . cărămida a fost materialul de construcţie cel mai important şi datorită faptului că legiunile romane l-au folosit ca şi material de construcţie de bază.

9 Grecii cunoşteau varul aerian de la fenicieni. 2 î. poduri.16. precum şi tehnica de zidărie umplută de la greci.) sau la una din construcţiile premergătoare acestuia. Tempio della Tosse din Tiavoli.Hr. tehnică ce a supravieţuit până în sec. Se amenajează porturi şi diguri cu blocuri mari de beton la Ostia şi Neapole. adică întâi se amestecă agregate de diferite mărimi cu mortarul apoi se toarnă şi se compactează. numit opus ceamentitium. 2 î. În Evul Mediu varul hidraulic s-a utilizat în două variante: var + praf de cărămidă (ca de pildă la Primăria şi Domul din Achen în sec.8-9). o dată ce au trecut de la construcţii din lemn la edificii din marmură (sec. 19 la marile construcţii portuare din Europa.Hr. construiesc în lemn. Construcţiile monumentale ale romanicului şi goticului din secolele 11-14 sunt realizate fără mortar.) în „De Architectura” . cupole. turnată în cofraj pierdut între nervuri zidite. grecii introduc noua tehnică de zidire numită emplekton. apeducte (aqueducte). Exemple: Torre del Trovador din Saragosa. Agregatele utilizate sunt piatra spartă. sec. 7-6 î. În Imperiul Bizantin tradiţia romană se continuă şi se îmbogăţeşte cu elemente tehnice şi ornamentale răsăritene.Hr. Europa de Mijloc). se asamblează din bucăţi de piatră perfect prelucrate şi păsuite. În sec. trec la construcţii din piatră de tuf vulcanic. La Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . Şi tot ei. bucăţi de piatră. uşor prelucrabil. cărămida spartă etc. Romanii până în sec. pietriş. finisaje şi tencuieli sub fresce. 9-10 şi Basilica Sf. În paralel preiau tehnica de boltire etruscă.19 şi var + puzzalona (în Spania şi Italia) sau tras (în Olanda. opus mixtum. Este de menţionat descrierea compoziţiei betonului roman de către Vitruviu (80-10 î.).Hr. Cea mai reprezentativă din această epocă este Hagia Sophia (532-537) cu o cupolă de 33m diametru. La bolţi şi cupole adeseori cofrajul pierdut constă din piatră fălţuită sau sculptată ca de exemplu în cazul cupolei Pantheon (115-125 d. Între două cămăşuieli din zidărie de piatră aşezau bucăţi de piatră brută şi mortar de var. Cu aceste tehnici romanii construiesc bolţi. foloseau un mortar din var cu adaos de praf de marmură pentru reparaţii. amestecate şi turnate în cofraj de piatră sau lemn. construcţii hidrotehnice. După materialul şi modul de ţesere a învelişului zidit se disting mai multe tehnici printre care: opus incertum. Petru sec. 5 părţi nisip de puzzalană. Îşi dezvoltă propriul sistem de zidărie şi boltire. un fel de zidărie umplută. Începând cu sec. opus reticulatum. tehnică reluată în sec.Hr.zece volume şi anume în volumul VIII: 2 părţi var curat.Hr. 3 î. Aceasta comportă două elemente tehnice noi privind materialul şi punerea în operă: la var se adaugă puzzalona (sfărâmătură de tuf vulcanic) obţinând un var hidraulic şi apare betonul ca material turnat în cofraje din zidărie sau din lemn. Germania.

În practică s-au utilizat în decursul secolelor atât cărămizi arse cât şi nearse. obţinând clincherul care se macină fin. obţinut prin arderea calcarului şi a argilei la temperatură înaltă până la calcifiere şi măcinare fină a amestecului. În 1824. la care spaţiul din spatele inelelor metalice este umplut cu cărămizi înglobate în mortar. din pivniţă şi până la pod. Denumirea de BETON a fost folosită pentru prima oară de marele inginer francez al renaşterii.F de Belidor (1697-1761) în lucrarea sa „Architecture hydraulique” unde descrie mortarul hidraulic cu agregate grosiere folosit de romani. B. În 1796 J. În 1756-1759 J. În 1844 Isac Ch. blocuri ceramice. Cu acest ciment se construieşte Vila de Beton White di Swanscombe. În 1822 J. B.12-13 în schimb. Paul din Londra). Frost brevetează cimentul „Frost” sau „britanic”. dar odată cu revoluţia casele din cărămidă au revenit în topul preferinţelor beneficiarilor. din beton a fabricantului de ciment J. Parker confecţionează „cimentul roman” prin arderea unui calcar cu impurităţi de argilă.18 se desfăşoară cercetări susţinute în întreaga Europa privind mortarul hidraulic. se foloseşte zidăria din piatră cu mortar. Este utilizat de M. Johnson îmbunătăţeşte calitatea cimentului Portland prin ardere până la sinterizare (peste 1000 0C). Aspdin brevetează „cimentul Portland” (denumire dată în amintirea farului Edystone).10 construcţia oraşelor din sec. Cărărmida din argilă nearsă este un material de construcţie important chiar şi în zilele noastre în numeroase ţări din lume şi din păcate chiar şi la noi în ţară. acordând o interpretare generală cuvântului puzzalona ca fiind orice fel de liant hidraulic. utilizând cele mai diverse compoziţii: diferite argile. În anii comunismului s-a căutat să se înlocuiască structurile din zidărie mai ales cu structuri din beton armat prefabricate. În 1810 L. Este în linii mari cimentul Portland de astăzi. Brunnel la construirea Tunelului de sub Tamisa (1818) prin aşa numitul „tubying system”. amestec de ipsos cu nisip şi praf de cărămidă etc. blocuri de beton celular autoclavizat şi blocuri mici de beton luate în ansamblu în ţara noastră depăşeşte 1.4 Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . White. Smeaton reconstruieşte piatra de construcţie des utilizată în Anglia (Parlamentul şi Catedrala Sf. Dovedindu-se a fi mult superior cimenturilor fabricate anterior este utilizat la construcţia clădirii Parlamentului din Londra. casa de locuit. În zilele noastre producţia anuală de cărămidă. maistrul zidar J. J. Brevetează „cimentul calcaros” utilizat la podul din Souillac peste Dordogne. Începând cu sec. Vicat defineşte varul hidraulic („chaux hydraulique”) ca var pur amestecat cu orice adaos natural sau artificial de liant hidraulic. I. respectiv materialul liant din mortar. amestec de var cu argilă şi nisip.

1. dar peste o anumită deschidere problema devenea de nerezolvat. Dezvoltarea structurii din beton armat şi precomprimat pe de o parte şi a oţelului pe de altă parte. Pentru deschideri mai mari erau convenabile arcele de zidărie. Totuşi zidăria obişnuită are unele dezavantaje legate de greutatea relativ ridicată a structurii. la eforturi de întindere şi forfecare. la şocuri şi vibraţii.. tinzând spre constanţă a calităţii şi fiabilităţii. Nu trebuie neglijat nici aspectul arhitectural deosebit al zidăriei aparente. sporeşte domeniul de aplicabilitate a zidăriilor chiar în zone seismice. Nu se mai construiesc la ora actuală structuri portante din zidărie de talie ca cele ce se realizau în trecut. al cărei avantaj privind răspunsul bun la solicitări ciclice (aplicate în planul elementelor de construcţie) o Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . În ultimul timp tendinţa este ca proprietăţile mecanice ale blocurilor de zidărie şi a mortarului să se îmbunătăţească din punct de vedere calitativ. 1. specificate în literatura tehnică şi în normativele din ţara noastră şi străinătate. Armarea dispersă a zidăriei se obţine prin introducerea unor armături în rosturile orizontale şi/sau verticale de mortar. Dezavantajele amintite pot fi diminuate sau chiar înlăturate prin utilizarea zidăriei armate rezultate prin introducerea unei armări disperse în elementele de zidărie obişnuită. au permis rezolvarea problemelor puse de necesitatea abordării de deschideri mari. Grosimea zidului este în acest caz determinată plecând de la regulile constructive şi nu prin calcul. Utilizarea de tehnici de întărire a structurilor cu diafragme de zidărie portantă prin înrămarea cu centuri şi stâlpişori din beton armat. Pe lângă proprietăţile mecanice rezonabile mai ales la încărcări gravitaţionale zidăria are foarte bune proprietăţi fizice de izolare termică şi acustică. Din totalul clădirilor din ţară jumătate sunt clădiri din zidărie iar în cazul locuinţelor unifamiliale cu regim mic de înălţime procentul de clădiri din zidărie depăşeşte nouăzeci la sută.11 milioane de metrii cubi anual. Zidăria armată constituie deci o tehnologie constructivă. de necesarul exagerat de manoperă şi mai ales de rezistenţa redusă a zidăriei obişnuite la solicitări ciclice. după anumite reguli de alcătuire.2 Zidăria – prezent şi perspective Zidăria este încă mult utilizată şi în zilele noastre dar mai ales pentru elementele de umplutură sau pentru pereţi la clădiri cu regim mic de înălţime care în general sunt elemente care au încărcări mici. prin utilizarea zidăriei armate etc.

metodele de analiză structurală automate. Cu toate că nu se pot atinge performanţele privind înălţimi şi deschideri mari. vibraţiilor. sau la cea din blocuri ceramice (sau din beton). ele nu sunt în general capabile să preia solicitările dinamice la care sunt supuse. iar modul de alcătuire al acesteia trebuie să asigure conlucrarea dintre zidărie şi armătura din rosturi la preluarea eforturilor. construcţiile din zidărie se vor mai executa şi de acum înainte. Există probleme care trebuiesc îmbunătăţite mai ales în ceea ce priveşte mijloacele prin care se poate asigura zidăriei un comportament mecanic cât mai omogen şi un calcul structural adecvat. se poate spune că edificiile zidite din întreaga lume domină până în momentul de faţă din punct de vedere numeric structurile din beton. De aceea şi cercetările teoretice şi experimentale asupra zidăriilor trebuie să continue şi chiar să se amplifice şi nicidecum să se oprească. Sub efectul acestor solicitări structurile sunt supuse la încovoiere şi tăiere (forfecare). Având în vedere tradiţia istorică dar şi actualitatea utilizării zidăriilor ca şi tehnică de construcţie. Zidăria armată poate fi alcătuită prin armarea rosturilor din mortar la zidăria obişnuită din cărămidă plină. Dacă nu sunt armate. în consecinţă şi prevederile tehnice. Metodele de alcătuire şi calcul ale zidăriilor trebuiesc de asemenea să ţină pasul cu modificările amintite. oţel sau alte materiale.12 recomandă pentru utilizarea la construcţii amplasate în zone seismice sau la elemente de construcţie supuse şocurilor. caută atât să simplifice procedurile de proiectare dar şi să prindă cât mai fidel în relaţii de calcul comportarea zidăriilor. solicitărilor de întindere. Dezvoltarea tehnicii zidăriei armate a interesat în special ţările afectate de frecvente mişcări seismice. iar din cauza presiunii orizontale a vântului este necesară prevederea de centuri armate dacă înălţimea clădirii este mai mare (acelaşi lucru se întâmplă şi pentru pereţii care trebuie să preia împingerea pământului în zona subterană). instrucţiunile şi normativele referitoare la acest sistem constructiv sunt puţine şi cuprind doar elemente generale. Această tehnică ca şi altele este într-o continuă dezvoltare. în acest domeniu primând construcţiile metalice şi de beton armat. În regiunile în care riscul seismic este redus. zidăria nearmată este limitată la clădiri cu înălţime ce nu depăşeşte trei sau patru etaje. funcţie de orientarea faţă de unda de şoc. Tehnica de calcul. Metodele de calcul ale zidăriilor evoluează şi ele şi reuşesc să prindă tot mai fidel comportarea acestui material. la cea din cărămidă cu goluri. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . În România gradul de utilizare a zidăriei armate este relativ redus.

Se propune ameliorarea procedeelor de proiectare din normativele în vigoare tocmai datorită evoluţiei atât a materialelor. Metoda de verificare propusă este uşor de aplicat pentru că de fapt se pun condiţii de limitare a greutăţii construcţiei şi de alcătuire a planşeelor ca şi elemente de legătură şi repartizare a încărcărilor la diafragmele din zidărie. De asemenea se are în vedere elaborarea unei metode de verificare a structurilor din zidărie la acţiuni seismice mai simple şi mai accesibile dar fără a face rabat la exactitate. a ductilităţii şi în general a comportării favorabile de ansamblu a zidăriilor armate în zone seismice. De asemenea se pune în discuţie şi perspectiva dezvoltării metodelor de calcul şi proiectare. dar şi utilizând rezultatele unor încercări experimentale. În ultima sa parte acest prim capitol are o parte în care sunt definite principalele noţiuni ce se întâlnesc în lucrare şi de asemenea sunt explicate simbolurile utilizate la notarea mărimilor ce intervin în calculul secţiunilor şi structurilor din zidărie. Paragraful de faţă reprezintă un scurt rezumat al lucrării prezentând în câteva fraze conţinutul fiecărui capitol. încă din prima fază de concepţie a unei structuri.2 CONŢINUTUL LUCRĂRII DE CERCETARE Lucrarea de faţă este structurată pe şase capitole. În acest paragraf sunt date în paralel aceste două tipuri de notaţii. a tehnologiilor dar şi a tehnicilor de calcul pe baza atât a unor studii teoretice folosind programe de analiză cu elemente finite. Proiectantului de structuri din zidărie îi este necesar un algoritm simplu şi uşor de aplicat la o verificare preliminară sau chiar definitivă a structurii. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .13 Se iau în discuţie în lucrare atât diafragmele din zidărie simplă dar şi alternativa întăririi pereţilor structurali din zidărie cu armătură în rosturi în vederea sporirii capacităţii portante. a tehnologiilor de alcătuire şi realizare a zidăriilor şi intenţia autorilor de a-şi aduce contribuţia la studiul metodelor de calcul a pereţilor structurali din zidărie la sarcini verticale şi orizontale de tip seism. 1. Această parte este utilă având în vedere că norme de calcul diferite dau simboluri diferite pentru aceleaşi mărimi. Avem practic două seturi distincte de simboluri cu privire la zidării: un set de simboluri din vechile normative româneşti şi un set de simboluri din normativele noi adaptate după normele europene. după cum urmează: În capitolul 1 intitulat “Introducere” sub formă de motivaţie a lucrării face în prima parte un scurt istoric al zidăriei ca şi material de construcţie de la apariţia sa şi până în zilele noastre.

metodă utilizată pe scară largă în lume dar puţin utilizată la noi. Tot în capitolul 3 este efectuat calculul teoretic a capacităţii portante a elementelor încercate şi compararea rezultatelor astfel obţinute cu rezultatele experimentale. tabele şi grafice sugestive. gravitaţionale şi orizontale şi pentru compararea rezultatelor reale cu rezultatele date de relaţiile de calcul cunoscute. Pe lângă principiile generale de proiectare a structurilor de rezistenţă cu diafragme din zidărie portantă se pune accentul în studiul documentar pe principiile de întărirea pereţilor structurali din zidărie. În prima parte pornind de la definiţia structurilor din zidărie. sunt tratate principii generale de proiectare a structurilor de rezistenţă cu diafragme din zidărie portantă ţinând cont de diversele normative şi prescripţii actuale. Aceste cercetări experimentale urmăresc în primul rând determinarea capacităţii portante la sarcini orizontale a zidăriei şi modul în care capacitatea portantă este influenţată de încărcarea gravitaţională. Se Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . Capitolul cuprinde o documentare vastă asupra tehnicilor de utilizare a armăturilor pentru întărirea zidăriei în întreaga lume. se constată influenţa încărcărilor gravitaţionale asupra capacităţii portante la încărcări orizontale şi se defineşte graficul ce are pe abscisă efortul de compresiune iar pe ordonată efortul tangenţial capabil numit curbă de interacţiune pentru diafragmele din zidărie. Documentarea este necesară prin prisma faptului că se vor prelua principii şi relaţii de calcul din aceste metode. În urma cercetărilor experimentale proprii dar şi preluate din literatură. diagrame. Ultima parte a capitolului după ce tratează comportarea structurilor din zidărie la acţiunea seismului face o sinteză a metodelor de calcul a structurilor din zidărie la acţiuni seismice. Desfăşurarea încercărilor. Se face o paralelă între diferitele prescripţii ce se referă la proiectarea structurilor de rezistenţă cu diafragme din zidărie portantă având în vedere faptul că în acestă perioadă se caută alinierea la normele europene şi deci înlocuirea normativelor actuale. şi mai cu seamă pe tehnica armării zidăriei. modul de rupere a elementelor identice ca şi dimensiuni precum şi rezultatele înregistrate sunt prezentate în imagini.14 Capitolul 2 intitulat “Studiu documentar privind alcătuirea şi calculul structurilor cu diafragme din zidărie” este structurat pe trei subcapitole. în vederea elaborării metodei simplificate de verificare a structurilor din zidărie la acţiunea seismului. Capitolul 3 intitulat “Încercări experimentale pe elemente de zidărie” prezintă programul de cercetări experimentale derulat în vederea cunoaşterii comportării elementelor de zidărie simplă şi armată sub acţiunea încărcărilor statice. pe de o parte după normativele vechi pe cale de a fi înlocuite şi în paralel după normele noi apărute.

În plus se utilizează în paralel şi un program de calcul bazat pe analiză cu elemente finite ce lucrează în domeniul postelastic de comportare a materialelor. Studiile teoretice se axează şi pe aprecierea influenţei tălpilor la diafragme cu secţiune diferită de cea dreptunghiulară. concluzionându-se că efectul tălpilor este relativ mic şi poate fi neglijat. care reprezintă de fapt vârful parabolei de interacţiune şi în acelaşi timp singurul element necesar definirii complete a curbei. iar în partea a doua se defineşte şi se demonstrează matematic relaţia generală de verificare a structurilor de zidărie la acţiunea seismului pe fiecare direcţie de calcul aleasă. Scopul principal al acestor studii îl reprezintă stabilirea unei relaţii de legătură între încărcările verticale la care sunt supuse diafragmele de zidărie şi capacitatea de rezistenţă a acestora la sarcini orizontale. Capitolul are două părţi distincte: în prima parte se demonstrează matematic relaţia capacităţii portante maxime la sarcini orizontale de tip seism a elementelor din zidărie. adică exprimarea matematică a funcţiei ataşate graficului diagramei de interacţiune. Principalele concluzii desprinse din încercările experimentale se referă la influenţa încărcărilor verticale asupra capacităţii portante la seism dată prin diagrama de interacţiune şi la faptul că relaţiile din MP001-96 modelează fidel comportarea reală a pereţilor din zidărie ca de altfel şi analiza biografică cu elemente finite. simplificând astfel şi mai mult metoda propusă de verificare a structurilor din zidărie la seism.15 efectuează acest calcul prin mai multe metode date de două normative diferite: P2-85 ce este în vigoare încă dar este pe cale de a se renunţa la el şi MP001-96 ce va înlocui P2-85. Pentru stabilirea caracteristicilor de calcul reale ale elementelor de zidărie încercate se recurge tot la calea experimentală prin încercări de laborator pe stâlpişori din zidărie simplă şi armată. lucru necesar pentru reducerea volumului de calcule în metoda de verificare a structurilor din zidărie la sarcini orizontale prezentată în capitolul 5. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . pe epruvete de mortar şi pe eşantioane din oţelul utilizat la armarea zidăriilor în rosturi orizontale. Capitolul 5 intitulat “Metoda propusă de verificare a structurilor cu diafragme din zidărie la seism” prezintă principiile şi demonstrarea relaţiilor de calcul ale acestei metode. Datorită posibilităţilor limitate de a efectua încercări experimentale se recurge în capitolul 4 intitulat “Studii teoretice privind comportarea diafragmelor de zidărie la acţiuni orizontale” la abordarea teoretică a cercetărilor. Se concluzionează că o relaţie parabolică pentru această curbă se poate admite.

Acest termen se referă la elemente portante. monolită. Capitolul 6 se intitulează “Concluzii finale” şi cuprinde reluarea sintetică a tuturor concluziilor considerate demne de subliniat desprinse din conţinutul lucrării. Se subliniază în primul rând elementele originale definite ca şi contribuţii personale privind alcătuirea şi calculul structurilor cu diafragme din zidărie. de exemplu: grindă. Material de construcţie: Un material utilizat în lucrări de construcţie. construcţie din lemn. construcţie din zidărie. Metodă de execuţie: Modul în care construcţia va fi realizată. El se referă la construcţia în întregime cuprinzând atât elementele structurale. Structură: Ansamblu realizat din elemente structurale legate între ele. Execuţie: Activitatea de executare a clădirilor sau a construcţiilor civile. arc. Acest termen acoperă atât clădirile. construcţie din oţel. Tip de clădire sau construcţie civilă: Tip de “construcţie” desemnând destinaţia propusă. lemn.3. de exemplu: clădire de locuit. zidărie. în consolă. Construcţie: Tot ce este construit sau care rezultă din procesul de construcţie. proiectat să asigure o anumită rigiditate. pod suspendat.1 Definiţii la structurile din zidărie CR6 elaborat conform EUROCODE 6 pune problema şi a definirii tuturor termenilor de specialitate utilizaţi. cât şi pe cele nestructurale. de exemplu: construcţie din beton armat. oţel. de exemplu: beton.3 DEFINIŢII ŞI SIMBOLURI Introducerea codurilor româneşti în acord cu eurocodurile iar în particular referitor 1. clădire industrială. Tip de structură: Tip structural desemnând configuraţia elementelor structurale. de exemplu. 1. Tip de construcţie: Indicaţie privind materialul preponderent în structură. pod rutier. structură triunghiulară.16 Capitolul este completat de elaborarea unui program de calcul tabelar ataşat metodei şi de aplicare a acestei metode pe un exemplu de calcul arbitrar ales. prefabricată. În continuare se dă un “dicţionar” al acestor termeni conform CR6 pentru noţiunile la care se face referire în prezenta lucrare. cât şi construcţiile civile. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .

pe direcţie verticală şi orizontală. aşezate după reguli specificate şi legate între ele cu mortar. Zidărie: Ansamblu realizat din corpuri de zidărie. Zidărie confinată: Zidărie prevăzută cu elemente de confinare din beton armat sau din zidărie armată. când armătura este supusă la eforturi de întindere sau compresiune. astfel încât toate materialele să participe împreună la capacitatea de rezistenţă. în general. în mortar sau beton. destinat utilizării la lucrări de zidărie. În anumite situaţii se foloseşte drept valoare caracteristică o valoare nominală. bare sau plase.17 Sistem structural: Un ansamblu de elemente structurale ale clădirii sau construcţiei civile şi modul în care aceste elemente se presupune că vor lucra. care să asigure conlucrarea acestora. Zidărie armată: Zidăria în care sunt înglobate. Rezistenţa la încovoiere a zidăriei: Rezistenţa zidăriei supuse la solicitarea de încovoiere pură. pe unitatea de suprafaţă între armătură şi beton sau mortar. zvelteţea elementelor şi excentricitatea încărcărilor. Rezistenţa caracteristică a zidăriei: O valoare a rezistenţei zidăriei ce are o probabilitate prescrisă de 5% de a nu fi realizată în ipoteza unui număr nelimitat de încercări. de regulă din oţel. Această valoare corespunde. Rezistenţa la smulgere prin aderenţă : Rezistenţa prin aderenţă. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice Rezistenţa zidăriei supuse la eforturi de . Zidărie simplă (nearmată): Zidărie care nu conţine suficientă armătură astfel încât să fie considerată zidărie armată. Rezistenţa la forfecare a zidăriei: forfecare. Zidărie precomprimată: Zidărie în care au fost induse intenţionat eforturi interne de compresiune prin intermediul unor armături întinse. Ţesere: Dispunerea corpurilor de zidărie după anumite reguli. în vederea modelării pentru calcul. Aderenţă: Efectul prin care mortarul dezvoltă o rezistenţă la întindere la suprafaţa de contact cu blocurile de zidărie. Rezistenţa la compresiune a zidăriei: Valoarea rezistenţei la compresiune a zidăriei neluând în considerare efectele de confinare produse de platanele presei. Corp de zidărie: Element prefabricat. fractilului specificat al unei distribuţii statistice a proprietăţilor specifice ale unui material sau produs.

Rost transversal: Rost de mortar perpendicular pe rostul orizontal şi pe faţa peretelui de zidărie. Oţel pentru armături: Armăturile din oţel destinate a fi utilizate împreună cu zidăria. Beton pentru zidărie confinată şi zidărie armată: pentru zidărie armată. Rost longitudinal: Rost de mortar vertical în grosimea peretelui. Refacerea rosturilor: prealabil. curăţate în Beton utilizat pentru realizarea elementelor de confinare şi umplerea unor goluri din corpurile speciale . Perete dublu cu gol între staturi: Perete constituit din două ziduri simple paralele legate cu dispozitive de legătură sau cu armăturile din rosturile orizontale. cu rostul dintre ele umplut complet cu mortar şi legate solidar cu dispozitive de legătură. Perete simplu: Perete fără gol sau rost vertical continuu în planul său. Perete portant: Perete destinat în principal preluării unei încărcări impuse. Spaţiul dintre cele două ziduri este liber sau umplut parţial sau total cu un material termoizolant neportant. cu spaţiul dintre ele umplut cu beton legate solidar cu dispozitive de legătură sau cu armăturile din rosturile orizontale. Mortar de zidărie de uz curent: Mortar de zidărie fără caracteristici speciale. pentru a asigura conlucrarea lor sub efectul Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice Mod de umplere şi finisare a rosturilor. suplimentare greutăţii sale propri. Perete dublu cu beton de umplutură: Perete constituit din două ziduri paralele. paralel cu faţa peretelui. Oţel de precomprimare: Sârme.18 Mortar de zidărie: Amestec din unul sau mai mulţi lianţi anorganici. aditivi şi/sau alte amestecuri folosit în rosturile zidăriei. Armătura pentru rosturi: Armătura din oţel fasonată pentru montarea ei în rosturile orizontale. bare sau toroane din oţel destinate folosirii la zidărie. astfel încât acestea să lucreze împreună sub efectul încărcărilor. Rostuire: Mod de finisare a rostului în faţadă. Rost orizontal: Strat de mortar între feţele de pozare ale corpurilor de zidărie. Rost subţire: Rost realizat din mortar pentru rosturi suţiri. agregate şi apă şi uneori. Perete dublu: Perete constituit din două ziduri paralele.

aria zidăriei armate.3. pentru a contribui la preluarea forţelor laterale sau a evita flambajul. Simbolurile vechi sunt de cele mai multe ori iniţiale din cuvinte româneşti iar simbolurile din normativele noi adaptate după normele europene reprezintă iniţialele cuvintelor din limba engleză. asigurând astfel Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . după caz. aria zidăriei. Tabelul 1. Simbol vechi A Az Aef Aza Perete dispus perpendicular pe un alt perete. În tabelul 1.1 sunt prezentate simbolurile unor mărimi ce se regăsesc in CR6 –“Cod de proiectare şi execuţie a structurilor din zidărie” [83] şi la care se face referire în lucrarea de faţă. Perete de placare: Perete folosit ca parament. neţesut şi care nu contribuie la rezistenţa zidăriei suport sau a structurii. arie (utilă) efectivă a peretelui. Perete cu rosturi întrerupte: Perete în care corpurile de zidărie sunt aşezate pe două benzi din mortar de uz curent dispuse spre marginile exterioare ale feţelor de pozare ale corpurilor. 1.2 Simboluri În acest paragraf se prezintă simbolurile mărimilor ce intervin în calculul zidăriilor prezentând în paralel notaţiile noi adaptate la eurocoduri şi pe cele din vechile normative şi stas-uri la care se va renunţa în viitor. Perete din zidărie aparentă: Perete realizat din corpuri de zidărie care rămân aparente pe una din feţe ţesute cu corpuri de zidărie obişnuite pe cealaltă faţă şi care conlucrează sub acţiunea încărcărilor. Perete neportant: Perete care se consideră că nu preia solicitări astfel încât poate fi suprimat fără să prejudicieze integritatea restului structurii.19 încărcărilor (este utilizat în România sub denumirea de zidărie cu inimă armată – ZIA).1 Simbol A Am Aef Amr Mărime aria peretelui. Perete de rigidizare: stabilitatea construcţiei. a rigidităţii şi. Perete care participă la asigurarea capacităţii de rezistenţă şi a stabilităţii. incluzând umplutura de beton. a disipării energiei induse de acţiuni accidentale. Perete structural: Perete capabil să reziste la forţe orizontale în planul său.

înălţimea (de calcul) efectivă a peretelui. lăţimea efectivă a unui element cu talpă. rezistenţa caracteristică la curgere a armăturii. rezistenţa la curgere a armăturii. modul de elasticitate. forţa de calcul de compresiune din încovoiere în element. rezistenţa de calcul la compresiune a zidăriei. rezistenţa caracteristică la încovoiere a zidăriei (de asemenea fxk1 şi fxk2). înălţimea liberă a peretelui (de asemenea h1 sau h2). clasa de rezistenţă la compresiune a betonului. rezistenţa la compresiune a zidăriei. excentricitate datorată curgerii lente. rezistenţa la forfecare a zidăriei. înălţimea efectivă a secţiunii. excentricitate accidentală. rezistenţa de calcul la încovoiere a zidăriei. înălţimea totală a secţiunii. modulul de elasticitate al armăturii. aa b bi C l E Ea e ea Rc R Rb Rck Rf Rc Rm Rt Rf Rf Rî Rî Ra G H h l Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . rezistenţa la încovoiere a zidăriei. clasa de rezistenţă la încovoiere. forţa de calcul de întindere în armătură. rezistenţa caracteristică la forfecare a zidăriei sau a betonului. rezistenţa caracteristică la întindere a armăturii. lăţimea secţiunii. rezistenţa caracteristică la compresiune a zidăriei. rezistenţa caracteristică la forfecare a zidăriei sub efort de compresiune zero. modulul de elasticitate la forfecare. rezistenţa caracteristică la smulgere a armăturii. rezistenţa caracteristică la compresiune a betonului. rezistenţa normalizată la compresiune a unui corp de zidărie. excentricitate datorată încărcărilor. excentricitate.20 As b bef C d E Es e ea ek em F Fc Fs f fb fbo fbok fc fck fcv fd fk fm ftk fv fvd fvk fvko fx fxd fxk fy fyk G H h hef hm aria de armătură. rezistenţa de calcul la forfecare a zidăriei. rezistenţa la compresiune a betonului. înălţimea peretelui până la nivelul încărcării concentrate. rezistenţa la forfecare a betonului. rezistenţa medie la compresiune a mortarului. rezistenţa la smulgere a armăturii.

pe unitatea de lungime a peretelui. lungimea de ancoraj a armăturii. lungimea (de calcul) efectivă a peretelui. clasa de rezistenţă la compresiune a mortarului. diametrul armăturii.21 htot In K Lef l lb lc lef M Md MRd N NRd NSd qlat S t tef VRd VRd2 VSd z γM δ εm εs εuk ε εC ∞ εel σ σd Φ înălţimea totală a structurii. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . valoarea caracteristică a alungirii unitare la efortul maxim de întindere în armătură. capacitatea de rezistenţă de calcul la forfecare a armăturii. capacitatea de rezistenţă de calcul la forfecare a zidăriei (de asemenea VRd1). deschiderea (de calcul) efectivă a unui element. factor parţial de siguranţă pentru proprietăţile materialelor. clasa de plasticitate a betonului. grosimea unui perete sau a unui strat de perete (de asemenea t1 şi t2). lungimea comprimată a peretelui. deformaţie specifică. încărcarea verticală de calcul pe un perete. ε εel σ σ0 φ H I α LC l0 la x lC M M N N f T b bef Tcf T n ε εa - Până la încetăţenirea definitivă a noilor notaţii se vor folosi cu siguranţă încă multă vreme vechile notaţii. încărcarea verticală de calcul pe unitatea de lungime. efortul unitar normal. deformaţia specifică în armătură. capacitatea de rezistenţă de calcul la moment. capacitatea de rezistenţă de calcul la încărcări verticale a peretelui. braţul de pârghie al unui element din zidărie armată supus la încovoiere. deformaţia specifică finală datorată curgerii lente. forţa tăietoare de calcul. momentul de inerţie al ariei unui element constantă referitoare la rezistenţa caracteristică la compresiune a zidăriei. moment încovoietor de calcul. grosimea de calcul (efectivă) a peretelui. factor referitor la înălţimea şi lăţimea corpurilor de zidărie. rezistenţa de calcul la solicitări orizontale. efortul unitar de calcul vertical de compresiune. deformaţia specifică în zidărie. deschiderea liberă a planşeului (de asemenea l3 sau l4). deformaţia specifică elastică.

Tabelul 1.asoc.C τ0.U τ0.cap. în stadiul „FISURARE” forţa tăietoare asociată capacităţii de rezistenţă la compresiune excentrică în stadiul „CURGERE” forţa tăietoare asociată capacităţii de rezistenţă la compresiune excentrică în stadiul „ULTIM” rezistenţa la compresiune axială rezistenţa la eforturi principale de întindere rezistenţa la întindere din încovoiere rezistenţa la întindere centrică rezistenţa la efort tangenţial în rost orizontal înălţimea montantului deasupra secţiunii calculate sau a şpaletului de zidărie lungimea secţiunii montantului sau şpaletului H/D raportul dintre înălţimea şi lungimea secţiunii elementului Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .F τ0.U Qcap.U Rc R2 Rm Ri Rt H D λ STADIUL ULTIM .U Qasoc.C τ0.22 În tabelul 1.F Qcap.F τ0.2 este dată lista cu semnificaţia simbolurilor utilizate în calculul zidăriilor la încărcări orizontale conform MP001-96 şi preluate în metoda propusă de verificare a structurilor la seism din capitolul 5.cap.2 „F” „C” STADIUL FISURARE – stadiul de deformaţie corespunzător anulării efortului de compresiune în una din fibrele extreme ale secţiunii elementului STADIUL CURGERE – stadiul de deformaţie corespunzător atingerii rezistenţei la compresiune a zidăriei şi a deformaţiei specifice de curgere la compresiune în fibra extremă cea mai comprimată „U” σ0 τ0.stadiul de deformaţie corespunzător atingerii deformaţiei specifice limită la compresiune în ipoteza unei distribuţii elasto-plastice a eforturilor de compresiune efortul de compresiune mediu din încărcări gravitaţionale = N/ATOT efortul tangenţial nominal capabil în stadiul „FISURARE” corespunzător ruperii în secţiuni înclinate efortul tangenţial nominal capabil în stadiul „CURGERE” efortul tangenţial nominal capabil în stadiul „ULTIM” efortul tangenţial nominal asociat capacităţii de rezistenţă la încovoiere în stadiul „FISURARE” efortul tangenţial nominal asociat capacităţii de rezistenţă la încovoiere în stadiul „CURGERE” efortul tangenţial nominal asociat capacităţii de rezistenţă la încovoiere în stadiul „ULTIM” forţa tăietoare asociată fisurării din eforturi principale de întindere în secţiune înclinată în stadiul „FISURARE” forţa tăietoare asociată fisurării din eforturi principale de întindere în secţiune înclinată în stadiul „CURGERE” forţa tăietoare asociată fisurării din eforturi principale de întindere în secţiune înclinată în stadiul „ULTIM” forţa tăietoare asociată fisurării la bază din moment încovoietor.F Qasoc.C Qcap.asoc.asoc.C Qasoc.cap.

a=t/D.C/D excentricitate adimensională a efortului de compresiune în stadiul „CURGERE” e0. C. distanţa de la punctul de aplicaţie al rezultantei acţiunii seismice la baza elementului Z/H grosimea secţiunii elementului e0. a2. În metoda propusă de verificare a structurilor la seism se introduc şi următoarele notaţii în plus faţă de cele de mai sus: Tabelul 1. µ2.U) εF εC εU α t bt AT Ai t1. a. µ1. a1.U/D excentricitate adimensională a efortului de compresiune în stadiul „ULTIM” distanţa de la centrul de greutate al secţiunii la punctul de aplicaţie a forţei axiale la baza profilului pentru fiecare nivel deformaţia specifică de compresiune în stadiul „FISURARE” deformaţia specifică de compresiune în stadiul „CURGERE” deformaţia specifică de compresiune în stadiul „ULTIM” εC/ εU grosimea tălpii pentru secţiune cu talpă lăţimea tălpii aria tălpii aria inimii grosimea tălpilor pentru secţiuni cu două tălpi lăţimea tălpilor pentru secţiuni cu două tălpi ariile tălpilor secţiuni cu două tălpi coeficienţi adimensionali pentru caracterizarea secţiunilor cu tălpi µ=ΑΤ/Αi. µ1=ΑΤ1/Αi. µ2=ΑΤ2/Αi.U e0(F.F ε0. a1=t1/D.3 τc τc max efortul tangenţial capabil maxim efortul tangenţial capabil forţa tăietoare capabilă greutatea construcţiei forţa seismică de proiectare coeficientul seismic global coeficienţi de distribuţie a încărcărilor verticale pe cele două direcţii de calcul x şi y coeficienţii globali de distribuţie a greutăţii construcţiei pe cele două direcţii de calcul x şi y Qcap G F c βx.23 Z β b ε0. t2 bt1.F/D excentricitate adimensională a efortului de compresiune în stadiul „FISURARE” e0. a2=t2/D.C ε0. βy αx. AT2 µ.αy Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . bt2 AT1.

1 2. Prin definiţie. prin intermediul fundaţiilor. ce depinde de valoarea încărcărilor. având avantaje de ordin economic. de numărul de etaje şi de exigenţele de izolare termică. În afară de rolul de rezistenţă al pereţilor portanţi. respective diafragme. legate între ele prin planşee. în sensul în care grosimea pereţilor rezultată din considerente de rezistenţă se suprapune peste grosimea necesară pentru izolarea termică a clădirii. conferidu-i astfel stabilitate şi siguranţă pe întreaga durată de timp a exploatării acesteia. toate încărcările verticale şi orizontale ce acţionează asupra clădirii. la aceste tipuri de structuri. Materialele din care se execută aceste construcţii sunt de cele mai multe ori materiale locale. modificările în plan fiind dificil de realizat. ajungându-se în multe situaţii la grosimi mari ale pereţilor ceea ce constituie evident un important dezavantaj. [19].1 PROIECTAREA STRUCTURILOR DE REZISTENŢĂ CU DIAFRAGME DIN ZIDĂRIE Definirea structurilor de rezistenţă cu diafragme din zidărie portantă În ansamblul complex al unei construcţii. Cu toate acestea. Structurile din zidărie portantă se înscriu în categoria structurilor cu diafragme. structura de rezistenţă este acea parte componentă care are rolul de a prelua toate solicitările de provenienţă mecanică. formate dintr-un sistem de elemente verticale dezvoltate pe două direcţii. Totodată acest tip de structuri ne obligă la dimensiuni mici ale golurilor datorită rezistenţelor relativ reduse ale materialelor din care se execută zidăriile. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .24 CAPITOLUL 2: STUDIU DOCUMENTAR PRIVIND ALCĂTUIREA ŞI CALCULUL STRUCTURILOR CU DIAFRAGME DIN ZIDĂRIE 2. pereţii trebuiesc realizaţi în acelaşi plan vertical impunând aceeaşi distribuţie a încăperilor pe toată înălţimea construcţiei. deci avantajoase din punct de vedere al costului. clădirile cu structură cu diafragme din zidărie cu un număr mic şi mediu de etaje sunt încă foarte răspândite astăzi. Un factor definitoriu pentru structurile din zidărie portantă îl reprezintă grosimea pereţilor. Grosimea zidurilor la aceste structuri este folosită raţional.1. pereţii exteriori şi interiori sunt elemente care transmit terenului. astfel încăt să formeze un ansamblu spaţial. [22]. ei au şi rolul de a izola încăperile între ele şi de exterior [6]. De asemenea. [14].

2 Norme ce se referă la proiectarea structurilor de rezistenţă cu diafragme din zidărie Proiectarea antiseismică a structurilor din zidărie are la bază ca de altfel totalitatea tipurilor de structuri. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . Această metodologie tratează în special rezistenţa elementelor supuse la solicitări compuse de compresiune excentrică şi forţă tăietoare. Norma MP001-96 reuşeşte să suplinească P2-85 doar în cazul proiectării clădirilor cu pereţi portanţi din zidărie simplă (nearmată). în normativ s-a dezvoltat o metodologie de calcul specifică pentru elementele structurale de tip pereţi structurali. Obiectul „Manualului de proiectare a clădirilor cu pereţi portanţi din zidărie simplă (nearmată)” îl formează calculul şi executarea structurilor din zidărie nearmată. calculul şi executarea structurilor din zidărie” [85]. referindu-se în special la „Normativ privind alcătuirea şi calculul structurilor din zidărie – indicativ P2-85” [85]. Şi normativul P2-85 este pe cale de a fi actualizat şi înlocuit de norma „Manual de proiectare a clădirilor cu pereţi portanţi din zidărie simplă (nearmată) – indicativ MP001-96” [84] aprobat de MLPAT –DGT din 1996 dar nepublicat încă în Buletinul construcţilor. Aşa cum se va prezenta în detaliu. normativul P100-92. social – culturale. Atât normativele P2-85 „Alcătuirea. la care criteriul principal de rupere s-a considerat ruperea în secţiune înclinată provocată de eforturile principale de întindere asociată cu dechiderea rostului orizontal din compresiune excentrică . Diferenţa esenţială dintre P2-85 şi MP001-96 este referitoare la calculul de verificare a structurilor din zidărie la acţiuni seismice. cât şi MP001-96 „Manual de proiectare a clădirilor cu pereţi portanţi din zidărie simplă (nearmată)” [84].1. Referitor la calculul structural privind rezistenţa antiseismică. face referire în general la structurile din zidărie simplă. Normativul. mixtă şi complexă privind alcătuirea. Normativul P2-85. este depăşit din multe puncte de vedere şi de aceea tendinţa este de înlocuire a acestuia.25 2. alcătuirea şi conformarea de ansamblu a structurilor din zidărie adoptându-se conform cu prevederile din P2-85 şi P100-92. calculul şi executarea acestora. agrozootehnice şi industriale” [88] ce este în vigoare la momentul de faţă. Însă în capitolul 9 „Prevederi specifice structurilor din zidărie” din P100-92 avem o singură frază referitoare la aceste structuri cu diafragme din zidărie ce face trimitere la prevederi şi prescripţii specifice. armată. cuprind în prima parte reguli privind alcătuirea de ansamblu a construcţiilor din zidărie. încă în vigoare. „Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe. în celelalte cazuri utilizându-se în continuare P2-85. elaborat înaintea lui P100-92.

industriale şi agrozootehnice – Lucrări de zidărie – Calculul şi alcătuirea elementelor” [78]. blocuri ceramice cu goluri verticale sau orizontale. nu au fost luate în considerare. Acestea sunt prevăzute într-un cod separat CR1.26 există diferenţe esenţiale între principiul pe care se bazează calculul conform P2 şi calculul conform MP001. siguranţa în exploatare şi durabilitatea structurilor. exemple de calcul” indicativ CR6 [83] lucrare ce însă nu este încă în vigoare. zidărie armată şi zidărie confinată. valorile numerice Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . cerute pentru respectarea ipotezelor avute în vedere la proiectare. la caracteristicile de calcul ale zidăriei. comentarii pe articole.CR6 . Codul Românesc pentru zidărie . “Acţiuni asupra structurilor“. blocuri mici cu goluri din beton cu agregate uşoare şi blocuri mici din beton celular autoclavizat. Alte cerinţe. precum şi calcul secţiunilor la stările limită de rezistenţă şi de fisurare la diferite tipuri de solicitări. Pentru alinierea la normele Europene de proiectare referitor la zidării în momentul de faţă a fost elaborat un „Cod de proiectare şi execuţie a structurilor din zidărie – prevederi pentru proiectare. industriale. Până la intrarea în vigoare a CR1.Prevederi fundamentale pentru calcul elementelor structurale” [77] şi STAS 10109/1-82 „Construcţii civile.se aplică la proiectarea clădirilor şi construcţiilor civile. Cel de-al doilea stas cuprinde principiile şi metodele pentru calculul secţiunilor elementelor de construcţii din zidărie executate din cărămizi şi blocuri de zidărie legate cu mortar. realizate din zidărie simplă. la principiile fundamentale de calcul. În CR 6 nu se dau valori numerice privind acţiunile care se iau în considerare la proiectarea clădirilor şi construcţiilor civile. agrozootehnice executate din cărămizi pline. Prevederi privind astfel de cerinţe sunt date în Normativul P100 . de exemplu cele privind izolarea termică şi acustică. Avem în stas referiri la materiale. cărămizi cu goluri. Primul standard stabileşte prevederile fundamentale pentru calculul la stările limită ale elementelor structurale din zidărie la construcţiile civile.Proiectarea structurilor în regiuni seismice” care completează şi este în acord cu CR6. Prevederile privind execuţia lucrărilor sunt tratate în măsura în care este necesar să se indice calitatea materialelor şi a produselor pentru construcţii şi nivelul calităţii execuţiei pe şantier. sau ale părţilor acestora. Acest cod se referă numai la cerinţele privind rezistenţa. De asemenea la ora actuală sunt în vigoare şi următoarele STAS-uri referitoare la proiectarea zidăriilor: STAS 10104-83 „Construcţii de zidărie . stabilitatea.. CR6 nu tratează cerinţele speciale relative la proiectarea antiseismică.

Pentru acele tipuri de structuri neacoperite integral în CR6. Partea 1. Regulile de aplicare urmează a fi prezentate în ghiduri practice ce vor fi elaborate în completare la CR6. baraje. datorită simplificărilor adoptate. dar acestea vor fi eventual suplimentate. aplicarea acestor reguli poate fi limitată. pentru utilizarea unor materiale tradiţionale în tipuri de structuri noi. Pentru toate aceste situaţii proiectarea se va face conform unor reglementări specifice.1 a CR6 se dau bazele generale ale proiectării clădirilor şi construcţiilor civile din zidărie simplă. efecte dinamice asupra unor clădiri înalte). În partea 1. aspecte specifice unor tipuri speciale de clădiri (de exemplu.1 sunt prezentate reguli detaliate aplicabile în principal la construcţiile curente.27 ale acţiunilor şi gruparea acestora vor fi luate în considerare conform standardelor din seria STAS 10101. aspecte specifice unor tipuri speciale de construcţii inginereşti (de exemplu poduri. Din considerente practice.1 a CR 6 cuprinde următoarele: Capitolul 1: Generalităţi Capitolul 2: Bazele proiectării Capitolul 3: Materiale Capitolul 4: Durabilitatea Capitolul 5: Calculul structural Capitolul 6: Stările limită ultime Capitolul 7: Stările limită ale exploatării normale Capitolul 8: Detalii de execuţie Capitolul 9: Execuţie Partea 1. coşuri sau rezervoare din zidărie). zidărie armată şi zidărie confinată.1 nu tratează: rezistenţa la foc (care va fi tratată în Partea 1-2 a prezentului Cod). Restricţiile referitoare la modul de aplicare sunt date în text acolo unde este necesar. Partea 1. pentru utilizarea unor noi tipuri de materiale sau în cazurile în care este necesar să fie preluate acţiuni şi alte influenţe în afara unei experienţe normale. Sunt prezentate de asemenea principiile pentru proiectarea zidăriei confinate fără a se prezenta reguli de aplicare.1 tratează zidăria armată la care armăturile sunt introduse pentru a asigura ductilitate. În partea 1. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . se pot utiliza aceleaşi principii şi reguli de aplicare din acest CR. rezistenţă sau siguranţă în exploatare.

Prevederile se referă la: Zidărie simplă/nearmată (ZNA) Zidărie confinată (ZC) Zidărie confinată şi armată în rosturi orizontale (ZCA) Zidărie cu inima armată (ZUC) Normele CR6 şi P100/2003 îşi găsesc corespondentul pe plan European în prEN 1996-1-1 EUROCODE 6 .Cărămizi ceramice pline Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice Proiectarea. Alte părţi ale CR6: Partea 1-1 a CR6 va fi completată în viitor cu următoarele părţi: Partea 1.28 aspecte specifice referitoare la unele cazuri particulare de structuri (de exemplu arce sau cupole). selectarea materialelor şi execuţia zidăriei. Reguli specifice pentru clădiri din zidărie fiind o adaptare a acestora la condiţiile de la noi din ţară. „Cod de proiectare seismică a construcţiilor” [89] ca revizuire a P100-92. cuprinde de data aceasta un număr de 28 de pagini referitoare la acest tip de structuri. Un alt cod românesc ce se află în ultima fază de redactare înainte de publicarea oficială este P100-2003(in curs de aparitie). Partea 1: Reguli generale. O listă a standardelor în vigoare utilizate pentru proiectarea structurilor din zidărie [49] … [105] este prezentată mai departe cu precizări privind normele ce în curând nu-şi vor mai păstra valabilitatea: STANDARDE: STAS 456-73 .9. spre deosebire de P100-92 [88]. Reguli şi metode pentru verificarea calităţii STAS 457-86 .Cărămizi de construcţie din argilă arsă. zidărie armată cu alte materiale decât oţelul. completând prevederile generale de alcătuire din CR6. Capitolul are ca obiect definirea cerinţelor specifice pentru construcţiile de zidărie amplasate în zone seismice. respectiv prEN 1998-1 – EUROCODE 8 . Metode simplificate de calcul şi reguli simple pentru structuri din . acţiuni seismice şi reguli pentru clădiri – cap.Proiectarea structurilor din zidărie – Reguli generale pentru structuri din zidărie (simplă) nearmată şi din zidărie armată [93].Proiectarea structurilor la acţiuni seismice [94]. Capitolul 8 al acestui cod intitulat „Prevederi specifice pentru construcţii de zidărie”.2: Proiectarea structurală la foc a construcţiilor din zidărie Partea 2: Partea 3: zidărie.

Prescripţii generale de proiectare STAS 10107/2-92 .Acţiuni în construcţii.Determinarea rezistenţei la compresiune a betonului celular autoclavizat STAS 1030-85 . industriale şi agrozootehnice STAS 10101/20-90 .Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuială.Beton celular atoclavizat. Încărcări date de temperatura exterioară STAS 10101/23A-78 .Acţiuni în construcţii.Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor STAS 10101/1-78 .Acţiuni în construcţii.Principii de verificare a siguranţei construcţiilor STAS 10101/0-75 .Oţeluri inoxidabile STAS 10100/0-75 . Greutăţi tehnice şi încărcări permanente STAS 10101/2-75 . Elemente nearmate SR EN 10088 . Încărcări date de zăpadă STAS 10101/23-75 .Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton. Clasificare şi condiţii tehnice STAS 2643-80 . Terminologie STAS 5185/1-86 . Metode de încercare STAS 5089-71 . Forme şi dimensiuni STAS 6029-89 .Blocuri ceramice cu goluri orizontale STAS 10833-80 .Mortare de zidărie şi tencuială.Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi beton precomprimat.Acţiuni în construcţii.Acţiuni în construcţii. Încărcări date de temperaturi exterioare în construcţii civile şi industriale STAS 10107/0-90 . Încărcări datorită procesului de exploatare STAS 10101/0A-77 .Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale. Condiţii tehnice de calitate STAS 5185/2-86 . Încărcări date de vânt STAS 10101/21-92 .Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale.Piatră naturală pentru construcţii. beton armat şi beton precomprimat STAS 10107/1-90 .Acţiuni în construcţii.Produse din piatră naturală pentru construcţii.29 SR EN 679:1996 . Prescripţii generale pentru încercări mecanice STAS 8560-86 .Blocuri mici din beton cu agregate uşoare STAS 6200/2-81 .Acţiuni în construcţii.Acţiuni în construcţii. Prescripţii de calcul şi alcătuire Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . Încărcări tehnologice din exploatare pentru construcţii civile.Planşee din beton armat şi beton precomprimat. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale STAS 10101/2A1-87 .

Alcătuirea planşeelor cap. 5 .Ghid pentru utilizarea blocurilor mici de zidărie din beton cu agregate grele. 7 .C. 11/94) C 17-82 . MP 001-96 .Manual de proiectare a clădirilor cu pereţi portanţi din zidărie simplă. astfel ca îşi pot înceta valabilitatea după emiterea ordinului de publicare a CR6. nr.Alcătuirea infrastructurii cap.97). Prescripţii de proiectare STAS 10104/83 .6/88) NE 012-99 .11. în măsura în care unele prevederi nu contrazic prevederile CR6. Prevederi fundamentale pentru calculul elementelor sructurale STAS 10109/1-82 .Prevederi suplimentare pentru alcătuirea structurilor din zidărie portantă amplasate pe terenuri slabe şi pe pământuri contractile Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .1/83.Planşee casetate din beton armat.C.Planşee cu nervuri dese din beton armat şi beton precomprimat. nr.30 STAS 10107/3-90 . 4 .10/99) ST 009-96 .Specificaţie tehnică privind cerinţe şi criterii de performanţă pentru produse din oţel utilizate ca armături în structuri din beton (B.C.nr. 3 . Partea A: Beton şi beton armat (B.Normativ privind alcătuirea. NORMATIVE ŞI INSTRUCŢIUNI C 14/1-94 .C.Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială (B.9. calculul şi executarea structurilor din zidărie Referitor la aplicarea Normativului P2-85 se face precizarea ca rămân încă valabile. P2-85 .Construcţii din zidărie.Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton.Alcătuirea structurilor de rezistenţă cap. 4/85.8. beton armat şi beton precomprimat. până la revizuirea normativului P100 şi până la elaborararea ghidurilor de aplicare a codului CR6 următoarele capitole: cap. 6 . nr. Prescripţii de proiectare STAS 10107/4-90 . BZG 290x240x188 mm (B. Calculul şi alcătuirea elementelor Referitor la aplicarea în continuare a STAS 10104/83 şi STAS 10109/1-82 se face precizarea că acestea pot fi înlocuite integral de prevederile din CR6.Lucrări de zidărie.Pereţi structurali cap.

Corpuri de zidărie din piatră artificială EN 771-6 .Alcătuirea şi ancorarea elementelor nestructurale Pentru reglementările la care se fac trimiteri în textul acestor capitole se vor folosi ediţiile cele mai recente ale acestora.Proiectarea structurilor la acţiuni seismice. acţiuni seismice şi reguli pentru clădiri – cap.Determinarea rezistenţelor la forfecare ale zidăriei prEN 1052-5 . Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .Determinarea rezistenţelor la compresiune ale zidăriei EN 1052-3 .Mortare de uz general cu compoziţie prescrisă EN 771-1 .1.Corpuri de zidărie din beton (cu agregate obişnuite sau uşoare) EN 771-4 .3 Prevederile normelor actuale privind alcătuirea şi conformarea de ansamblu a Normativul P2-85 şi preluând după acesta MP001-96 arată că proiectarea structurilor de rezistenţă cu pereţi portanţi din zidărie antiseismică a structurilor cu diafragme din zidărie portantă urmăreşte să realizeze: Conformarea generală favorabilă a construcţiei.Proiectarea structurilor din zidărie – Reguli generale pentru structuri din zidărie (simplă) nearmată şi din zidărie armată prEN 1998-1 – EUROCODE 8 .Acţiuni în construcţii prEN 1992-1 – EUROCODE 2 – Proiectarea structurilor din beton prEN 1996-1-1 – EUROCODE 6 .Corpuri de zidărie din beton celular autoclavizat EN 771-5 .Corpuri de zidărie ceramice EN 771-2 .Corpuri de zidărie din piatră cioplită EN 1052-1 . 9. Reguli specifice pentru clădiri din zidărie EN 998-2 . Asigurarea unei rigidităţi suficiente la deplasări laterale în măsură să limiteze la valori admisibile atât deplasările absolute cât şi cele relative. 8 .31 cap.Corpuri de zidărie din silico calcar EN 771-3 . Partea 1: Reguli generale. STANDARDE EUROPENE prEN 1990 – EUROCODE 0 – Bazele proiectării structurilor prEN 1991 – EUROCODE 1 .Determinarea rezisţentelor la compresiune ale zidăriei 2.Determinarea rezisţentelor de aderenţă la încovoiere EN 1015-11 .

Alcătuirea de ansamblu a construcţiilor potrivit P100-92 se referă la forma în plan şi în elevaţie a construcţiilor.1 Cazul planşeelor cu rol de Zona seismică P100-92 Grad seismic echivalent Coeficient Ks diafragmă orizontală Numărul maxim de nivele al clădirii A B C D E F 9 8½ 8 7½ 7 6 0.0 Cazul planşeelor fără rol de diafragmă orizontală Numărul maxim de nivele al clădirii P P P P+1E Înălţimea maximă a clădirii 3.5 3. până la nivelul superior al planşeului peste ultimul nivel.16 0.12 0.0 6. Tabelul 2. fenomen posibil în cazul structurilor de rezistenţă cu diafragme din zidărie portantă.0 15.0 6.08 P+1E P+1E P+1E P+4E Înălţimea maximă a clădirii 6. Având în vedere performanţele slabe la acţiuni seismice ale structurilor din zidărie nearmată.50 m nivelul trotuarului subsolul se numără ca nivel. măsuri pentru limitarea maselor construcţiilor. Se observă că în zonele seismice de calcul A şi B este interzisă realizarea de construcţii din zidărie simplă (nearmată). prevederi generale de alcătuire a structurilor de rezistenţă. În cazul în care nivelul planşeului peste susbol depăşeşte cu 1. respectiv al planşeului peste subsol.1).32 Obţinerea unui mecanism structural favorabil de disipare a energiei sub acţiuni seismice. Înălţimea clădirii se consideră de la nivelul superior al soclului.0 Împărţirea teritoriului României în zone seismice de calcul din punct de vedere a valorii coeficienţilor ks este dată în normativul P100-92 [88].25 0. În cazul terenului în pantă se consideră înălţimea medie dintre trotuar şi planşeul susbolului. Privind alcătuirea de ansamblu a construcţiilor din zidărie. Pentru obţinerea unui mecanism structural favorabil de disipare a energiei sub acţiuni seismice. domeniul de aplicabilitate al acestora se limitează la construcţii cu regim de înălţime redus. În cazurile în care ultimul nivel are o înălţime mai mică de 3 m şi Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .5 6.20 0.32 0.5 3. una dintre condiţii este evitarea ruperilor premature cu caracter casant. amplasate în zone cu intensitate seismică redusă (tabelul 2. prescripţiile din P100-92 sunt preluate şi adaptate în normative specifice pentru structurile din zidărie. rosturi antiseismice şi măsuri privind elemente şi subansamble nestructurale.

greutatea lor este preluată prin intermediul planşeelor de pereţi structurali portanţi. c.33 acoperă mai puţin de 25 % din suprafaţa construită. Funcţie de rolul pe care îl îndeplinesc în clădire pereţii din zidărie pot fi: pereţi structurali portanţi cu rol de a prelua încărcări verticale şi orizontale. d sunt definite conform normativului P2-85 după cum urmează: tip a) – planşee de beton armat monolit sau din elemente prefabricate cu suprabetonare continuă de minimum 4cm grosime tip b) – planşee din panouri sau semipanouri prefabricate din beton armat. fără suprabetonare sau fâşii fără bare sau bucle de legătură. compacte şi simetrice din punctul de vedere al distribuţiei în plan a maselor. Distanţele maxime admise între pereţii structurali. În cadrul fiecărei categorii de mai sus vor fi preferate structurile având pereţi structurali portanţi pe ambele direcţii ortogonale ale clădirii. pentru realizarea efectului de diafragmă pe fiecare nivel al clădirii. îmbinate pe toate patru laturile cu bare sudate sau bucle şi prin monolitizare tip c) – planşee din beton de tip fâşie având bare sau bucle de legătură la extremităţi tip d) – planşee prefabricate de tip grinzişoare din beton armat şi corpuri de umplutură. Se vor alege de preferinţă construcţii cu forme în plan regulate. Structurile din zidărie portantă trebuie concepute ca sisteme spaţiale. În vederea Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . b. pereţi nestructurali ce îndeplinesc numai un rol de compartimentare a volumului clădirii. Funcţie de rolul pe care îl îndeplinesc în clădire pereţii din zidărie pot fi: pereţi structurali portanţi cu rolul de a prelua sarcini verticale şi orizontale. rigidităţilor şi capacităţilor de rezistenţă ale elementelor structurale. în vederea limitării efectelor defavorabile de torsiune generală provocate de acţiunea seismică. gradul de protecţie antiseismică şi înălţime Tipurile de planşee a. aceasta nu se numără ca nivel şi nu se consideră la stabilirea înălţimii clădirii. Planşeele acestor clădiri trebuiesc de regulă realizate din beton armat monolit sau din elemente prefabricate monolitizate. alcătuite din pereţi dispuşi de regulă după două direcţii ortogonale şi diafragme (şaibe) orizontale realizate de planşeele clădirilor. pereţi structurali de contravântuire cu rol de a prelua încărcările orizontale şi greutatea lor proprie şi pereţi nestructurali ce îndeplinesc numai rol de compartimentare. pereţi structurali de contravântuire cu rolul de a prelua sarcinile orizontale şi greutatea lor proprie. pentru fiecare din cele două direcţii în funcţie de tipul planşeului.

de exemplu cele în formă de L. capabil să transmită la teren încărcările gravitaţionale ale clădirii şi să reziste la solicitările provenite din mişcările seismice ale terenului. Alcătuirea planşeelor va asigura de regulă realizarea unor şaibe (diafragme) orizontale cât mai rigide pentru asigurarea conlucrării spaţiale a elementelor structurale sub acţiunea sarcinilor seismice. legătura planşeelor cu pereţii structurali se va realiza prin centuri de beton armat. se vor separa prin rosturi în tronsoane de forme apropiate de dreptunghi.34 obţinerii unei comportări corespunzătoare a structurilor sub acţiunea seismică se va urmări asigurarea unei variaţii cât mai uniforme pe verticală a rigidităţilor şi capacităţilor de rezistenţă atât a ansamblului structurii cât şi a elementelor structurale componente. Planşeele de beton armat monolit sunt cele mai indicate pentru stucturile din zidărie portantă amplasate în zone seismice. izolare fonică şi prevenire a incendiilor şi a efectelor acestora. etc. repartiţia sarcinilor orizontale seismice la elementele verticale structurale se va face ţinând seama de deformabilitatea planşeelor. cu excepţia pereţilor de 1/2 cărămidă şi a celor rigidizaţi prin stâlpişori şi centuri intermediare din beton armat. Grosimea pereţilor portanţi. Se vor evita alcătuiri structurale cu rigidităţi şi capacităţi de rezistenţă mai reduse la un nivel inferior faţă de cele superioare. precum şi cele cu zone având înălţimi. În vederea asigurării rigidităţii planşeelor în planul lor. Infrastructura va fi alcătuită astfel încât să formeze un sistem rigid. fonic. U. Clădirile cu forme neregulate în plan. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . Capacitatea de rezistenţă a elementelor structurale din zidărie se poate spori după necesităţi prin prevederea de materiale (cărămidă sau bloc şi mortare) de mărci superioare sau prin îngroşarea unor pereţi structurali în limite raţionale. se va determina prin calcul din condiţii de rezistenţă şi stabilitate. Înălţimea de nivel definită ca dimensiunea structurală între două planşee nu va depăşi de 16 ori grosimea peretelui. Grosimea minimă a pereţilor portanţi va fi de o cărămidă sau un bloc de 24 cm. În cazul în care alcătuirea constructivă a planşeelor nu conduce la realizarea unor şaibe orizontale rigide. mase şi rigidităţi diferite. În cazul în care grosimea pereţilor dimensionată în condiţii de rezistenţă şi stabilitate nu satisface condiţiile de mai sus. interiori şi exteriori. T. Grosimea pereţilor portanţi va trebui să corespundă şi condiţiilor de izolare termică şi evitare a formării condensului determinate funcţie de zona climatică în care se amplasează construcţia. proiectantul poate prevede: mărirea grosimii pereţilor sau adoptarea unor soluţii constructive utilizând pereţi portanţi din cărămidă în combinaţie cu materiale eficiente izolante termic.

Se pot proiecta clădiri de zidărie simplă dacă structura este regulată.4. Golurile mari (pentru ferestre. Tipul de cărămidă sau bloc se alege în funcţie de condiţiile de rezistenţă şi stabilitate. de economisirea combustibilului în exploatare. Codul în curs de aprobare P100-2003 specifică. de gradul de protecţie antiseismică. ca recomandare.35 Pereţii de contravântuire vor respecta condiţiile privind grosimea în mod identic cu cei portanţi. zidărie armată şi confinată şi la zidăria cu inimă armată este : În zonele A şi B n ≤ 2 (P+1E) În zonele C şiD ≤ 3 (P+2E) În zonele E şi F n ≤ 4 (P+3E) În zona G n ≤ 5 (P+4E) Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . reducerea manoperei pe şantier. consumului de ciment. de gradul de protecţie termică. Valoarea recomandată a acestui raport este: l/h ≥ 0. Pereţii de contravântuire se vor executa concomitent cu pereţii portanţi ortogonali. D. cu pereţi deşi în sistem fagure şi înălţimea nivelului sub 3. asigurându-se legătura între pereţi prin ţesere sau prin stâlpişori de beton armat înglobaţi în zidărie. Pentru utilizarea cărămizilor şi blocurilor ceramice la zidăriile portante ale clădirilor trebuie să se respecte raportul de ţesere la punerea în operă. se va urmări ca aceştia să lege între ele faţadele opuse. Raportul de ţesere se exprimă prin raportul dintre lungimea de suprapunere a două cărămizi sau blocuri (l) şi înălţimea cărămizii (h). faptul că utilizarea structurilor din zidărie simplă să fie evitată. etc. La clădirile de tip bară cu pereţi de contravântuire transversali. etc) din pereţii structurali se vor amplasa şi dimensiona astfel ca plinurile dintre ele să satisfacă condiţiile necesare de rezistenţă şi stabilitate sub acţiunea încărcărilor verticale şi orizontale. uşi. Pereţii de contravîntuire trebuie să fie plani şi coplanari pe toată înălţimea construcţiei.8 iar valoarea minimă: l/h = 0. E şi F n ≤ 2 (P+1E) În zona G n ≤ 3 (P+2E) Regimul de înălţime maxim admis la structuri din zidărie confinată. Lungimea de suprapunere va fi cel puţin 1/4 din lungimea cărămizii sau blocului. reducerea greutăţii construcţiei. Ţinând cont şi de noua zonare teritoriului ţării în zone seismice precizează regimul de înălţime admis pentru construcţii din zidărie simplă este : În zonele A şi B n = 1 (P) În zonele C.0m.

Înglobarea armăturilor din stâlpişori în centuri la zidăria confinată: Înglobarea armăturilor din stratul median în centuri la zidăria cu inimă plină. planşee din panouri sau semipanouri prefabricate din beton armat îmbinate pe contur prin piese metalice sudate. Structurile construcţiilor etajate curente de zidărie. intersecţii şi ramificaţii şi armături în rosturile orizontale . Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . având distanţele maxime între pereţi.36 Alte reguli de alcătuire cuprinse în P100-2003 prevăd că structurile de zidărie vor fi astfel alcătuite încât să realizeze o structură spaţială alcătuită din : Pereţi structurali dispuşi pe cel puţin două direcţii ortogonale . pereţi cuplaţi (cu goluri de uşi şi/sau ferestre) constituiţi din montanţi legaţi între ei. armată cu plasă din oţel beton cu aria ≥ 2. planşee executate din prefabricate de tip fâşie.00 cm2/m.00 m şi aria celulei formată de pereţii de pe cele două direcţii principale ≤ 25. în două categorii: structuri cu pereţi deşi (sistem fagure). Stâlpişori de beton armat plasaţi la colţuri. cu înălţimea de nivel ≤ 4. fără suprabetonare armată sau cu şapă nearmată cu grosimea ≤ 3. cu bucle sau bare de legătură la extremităţi şi cu suprabetonare continuă cu grosime ≥ 6 cm. Legăturile dintre pereţii structurali se realizează prin : Ţesere la colţuri.00 m şi aria celulei formată de pereţii de pe cele două direcţii principale ≤ 75 m2.00 m. cu schema statică de consolă. Pereţii structurali care alcătuiesc o structură de zidărie sunt de două categorii: pereţi izolaţi (montanţi). pe cele două direcţii principale ≤ 9. se clasifică în funcţie de distanţele maxime între pereţii structurali şi de aria maximă a celulei formată de pereţii dispuşi pe cele două direcţii principale.20 m având distanţele maxime între pereţi. pe cele două direcţii principale ≤ 5.0 cm. cu înălţimea de nivel ≤ 3. structuri cu pereţi rari (sistem celular). la nivelul fiecărui planşeu. Legăturile dintre pereţi şi planşee se realizează prin : Centuri de beton armat turnate pe toţi pereţii la zidăria nearmată . Planşee care de regulă formează şaibă rigidă în plan orizontal . armată cu plasă de oţel beton cu aria ≥ 2. Următoarele categorii de planşee sunt considerate rigide în plan orizontal: planşee de beton armat monolit sau din predale cu suprabetonare continuă cu grosime ≥ 6 cm. intersecţii şi ramificaţii. prin grinzi de cuplare de beton armat.0 m2. bucle de oţel beton şi beton de monolitizare. Următoarele categorii de planşee sunt considerate fără rigiditate în plan orizontal: planşee din fâşii prefabricate cu bucle sau bare de legătură la extremităţi.00 cm2/m.

din clasa de importanţă IV. de regulă. soclul şi fundaţiile vor fi de regulă axate faţă de pereţii structurali.37 planşee din prefabricate de mici dimensiuni. Planşeele fără rigiditate în plan orizontal pot fi folosite numai pentru: toate planşeele construcţiilor cu maximum trei niveluri (P+2E) din clasele de importanţă III şi IV. în funcţie de mărimea eforturilor şi de natura terenului de fundare. planşeul peste ultimul nivel al construcţiilor cu maximum două niveluri (P+1E). În mod excepţional. cu suprabetonare armată. Fundaţiile pereţilor structurali vor fi de tip „talpă continuă” . planşee din lemn. Faţa superioară a planşeului va avea. în zona seismică G. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . se admite o retragere de maximum 5 cm a feţei exterioare a soclului în raport cu planul zidăriei de la parter. din beton armat. Lăţimea soclului va fi cel puţin egală cu grosimea peretelui de la parter. Soclul se va executa. În cazul construcţiilor fără subsol. de regulă. situate în zonele seismice E şi F. aceeaşi cotă de nivel pe toată suprafaţa construcţiei. Tălpile de fundaţie pot fi realizate. pot fi acceptate decalări ale feţei superioare a planşeului mai mici decât înălţimea curentă a centurilor (20÷30 cm). Planşeele fără rigiditate în plan orizontal nu sunt acceptate pentru zonele A÷F. din beton simplu sau din beton armat [21].

2. a căror grosime nu poate fi mărită din motive tehnice. Dispunerea stâlpişorilor pentru sporirea capacităţii portante şi a stabilităţii pereţilor la încărcări verticale se face în pereţii structurali cu încărcări mari. fiind obligatorie indiferent de tipul de structură din zidărie. armături distribuite în rosturile orizontale de zidărie şi asigurarea conlucrării acestora cu zidăria. Comportarea pereţilor structurali din zidărie supuşi la acţiunea combinată a sarcinilor verticale (gravitaţionale) şi orizontale (vânt. seism). poate fi îmbunătăţită prin înglobarea în zidărie de: stâlpişori din beton armat.1 Întărirea pereţilor structurali din zidărie conform prescripţiilor de proiectare de la noi din ţară Aşa cum s-a arătat. De asemenea se mai utilizează noţiunea de zidărie înrămată (sau confinată). Întărirea cu centuri de beton armat. funcţionale sau economice.2. De asemenea se dispun pentru rigidizarea pereţilor înalţi formând împreună cu centurile intermediare o reţea astfel încât suprafaţa de zidărie încadrată să nu depăşească anumite valori funcţie de zona seismică de calcul. pentru zidăria întărită cu stâlpişori şi centuri de beton armat pe contur..0. de aceea întărirea zidăriilor se abordează conform normativului P2-85 [85]. normativul MP001-96 [84] face referire doar la cazul pereţilor structurali din zidărie simplă (nearmată). seismice).0. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . Zidăria întărită cu stâlpişori de beton armat poartă denumirea de zidărie complexă. obţinându-se practic panouri de zidărie înrămată pe contur (confinată). Stâlpişorii se prevăd pentru sporirea capacităţii portante şi a stabilităţii pereţilor la încărcări verticale şi deopotrivă pentru sporirea capacităţii portante a pereţilor structurali la acţiunea combinată a sarcinilor verticale (gravitaţionale) şi orizontale (vânt.. este tratată şi în MP001-96 fiind preluată cu foarte mici modificări din P2-85. Pentru sporirea capacităţii portante la acţiunea combinată a sarcinilor verticale şi orizontale se întăresc pereţii cu stâlpişori şi centuri de beton armat. Efectele avantajoase a înrămării zidăriei se obţin la panouri cu raportul dintre lungime şi lăţime cuprinse între 1.2 ÎNTĂRIREA PEREŢILOR STRUCTURALI DIN ZIDĂRIE 2.38 2. conform P2-85. centuri din beton armat. şi în plinurile de zidărie care nu respectă dimensiunile minime impuse de normative.

Dacă nu sunt armate. Sub efectul acestor solicitări structurile sunt supuse la încovoiere şi tăiere (forfecare). iar modul de alcătuire al acesteia trebuie să asigure conlucrarea dintre zidărie şi armătura din rosturi la preluarea eforturilor. Armarea zidăriei este foarte sumar tratată în normativele româneşti până la apariţia CR6 şi P100/2003. Dezvoltarea tehnicii zidăriei armate a interesat în special ţările afectate de frecvente mişcări seismice. formată de planşee.39 La nivelul planşeelor stâlpişorii vor fi legaţi monolit cu centurile din beton armat şi de asemenea vor fi ancoraţi în infrastructură. stâlpişorii se vor prelungi până la nivelul centurii inferioare. ele nu sunt în general capabile să preia solicitările dinamice la care sunt supuse. De asemenea. Zidăria armată poate fi alcătuită prin armarea rosturilor din mortar la zidăria obişnuită din cărămidă plină. solicitată în planul ei de forţe de inerţie seismice. după anumite reguli de alcătuire. Această tehnică este utilizată de ceva vreme şi la scară largă în alte ţări Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . Armarea zidăriei se obţine prin introducerea unor armături în rosturile orizontale şi/sau verticale de mortar. funcţie de orientarea faţă de unda de şoc. Centurile de beton armat de la nivelul planşeelor se vor prevedea în mod obligatoriu în pereţii structurali din zidărie la nivelul fiecărui planşeu al clădirii. sau la elemente de construcţie supuse şocurilor. prin conlucrarea cu planşeele clădirii. Ele vor alcătui o reţea închisă şi continuă pe toată suprafaţa nivelelor construcţiei. efectul tasărilor neuniforme sau al variaţiilor de temperatură. al cărei avantaj privind răspunsul bun la solicitări ciclice (aplicate în planul elementelor de construcţie) o recomandă pentru utilizarea la construcţii amplasate în zone seismice. La construcţiile cu subsol în cazul în care se prevăd centuri atât la partea superioară cât şi la partea inferioară a pereţilor subsolului. preluarea eforturilor de întindere ce apar în pereţii structurali sub acţiunea sarcinilor orizontale seismice. la cea din cărămidă cu goluri. centurile participă la preluarea eforturilor de întindere sau compresiune ce apar în şaiba orizontală. vibraţiilor. transmiterea forţelor de inerţie (ce apar la nivelul planşeelor ca răspuns al clădirii la mişcările seismice) la pereţii structurali. Zidăria armată constituie deci o tehnologie constructivă. sau la cea din blocuri ceramice (sau din beton). sau solicitărilor de întindere. Centurile trebuie să asigure: transmiterea directă a sarcinilor gravitaţionale din planşeele clădirii la pereţii structurali şi de la nivelurile superioare la cele inferioare ale acestora.

cu o acoperire laterală de minimum 4cm (figura 2. 12 >4 >4 Detaliu de armare 60 Elevaţie Fig. Pentru asigurarea conclucrării pereţilor ortogonali care se intersectează va fi prevăzută armarea în rosturile orizontale la colţurile şi ramificaţiile exterioare. dar la noi ea nu se utilizează decât în foarte mică măsură şi de aceea nici prevederi de alcătuire şi calcul nu există. 2.00 m proiectate pentru zonele C şi D. Normativul P2-85 arată că armăturile distribuite din rosturile orizontale se pot prevedea doar pentru asigurarea unor legături suplimentare în vederea conlucrării pereţilor structurali ortogonali care se intersectează şi de asemenea pentru preluarea eforturilor principale de întindere ce apar în pereţii structurali solicitaţi simultan de sarcini verticale şi orizontale.1 – Poziţia armăturilor în zidărie Lungimea pe orizontală a colţului sau ramificaţiei sau până la marginea golului. la clădirile cu înălţimea mai mare de 6. Armarea se va face cu bare din oţel OB 37 de regulă 2 φ 6/60 cm.2). Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .40 europene.1).00 m proiectate în zona E şi la cele cu înălţimea maximă 6. în cazul în care nu sunt prevăzuţi stîlpişori din beton armat.00 m de colţ sau ramificaţie (figura 2. Armăturile se dispun în treimile exterioare ale grosimii zidului. când acesta este situat mai aproape de 1.

Introducerea codului de proiectare seismică a structurilor P100-2003 aduce cu sine şi modificarea unor prescripţii pentru întărirea structurilor în zone seismice din care redăm în continuare pe cele mai importante.5m. La construcţii cu pereţi structurali de zidărie nearmată (ZNA) se vor prevedea centuri de beton armat în planul pereţilor. la toate colţurile de pe conturul construcţiei. în toţi şpaleţii care nu au lungimea minimă necesară Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . Înălţimea minimă a centurilor va fi egală cu grosimea plăcii planşeului. şi cu dublul acesteia pentru pereţii de contur. ţinând seama de efectele încărcărilor verticale şi al forţelor seismice de proiectare şi vor fi prevăzuţi la exterior cu protecţie termică pentru evitarea punţilor termice.41 100 100 30 2Ø6 2Ø6 100 30 100 sau pana la gol 100 30 100 Ø6 2Ø6 Fig.2 – Armarea colţurilor şi ramificaţiilor Normativul nu cuprinde prescripţii privind alcătuirea şi calculul pereţilor din zidărie armaţi cu armături verticale sau orizontale distribuite în toată masa peretelui. la toate planşeele inclusiv cel peste ultimul nivel locuibil. 2. pentru pereţii interiori. dacă cel mai apropiat stâlpişor dispus prin regulile de mai sus se află la o distanţă mai mare de 1.5 m2. de ambele părţi ale oricărui gol cu o suprafaţă ≥ 1. Pentru construcţii cu pereţi structurali de zidărie confinată (ZC) dimensiunile secţiunii transversale şi armarea longitudinală şi transversală ale stâlpişorilor şi centurilor se stabilesc. în lungul peretelui astfel încât distanţa între stâlpişori să nu depăşească 4. în cadrul construcţiilor cu pod necirculabil. prin calcul.0m. la intersecţiile pereţilor. Stâlpişorii de beton armat vor fi prevăzuţi în următoarele poziţii: la capetele libere ale fiecărui perete.

Secţiunea transversală a centurilor va respecta următoarele condiţii minimale: aria secţiunii transversale ≥ 500 cm2-25 x 20 cm. Centurile de la nivelul planşeelor curente şi de acoperiş ale construcţiilor din zonele seismice A . latura minimă ≥ 25 cm.20 m în zonele seismice A . legată de cei doi stâlpişori. intersecţiile şi ramificaţiile pereţilor structurali se va asigura legătura monolită a centurilor amplasate pe cele două direcţii iar continuitatea armăturilor va fi realizată prin ancorarea barelor longitudinale în centurile perpendiculare pe o lungime de cel puţin 60 φ. La colţurile. armarea transversală ≥ φ6/10 cm pe lungimea de înnădire prin suprapunere a armăturilor longitudinale.8% pentru zonele seismice E÷G.G. inclusiv în cazul în care ultimul planşeu este realizat din grinzi şi podină de lemn conform. cu condiţia să se prevadă doi stâlpişori de beton armat la marginea golului şi buiandrug la podestul intermediar legat de cei doi stâlpişori. în dreptul casei scării. Centurile vor fi continuie pe toată lungimea peretelui şi vor alcătui contururi închise. în poziţie intermediară. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . cu condiţia să se prevadă doi stâlpişori de beton armat monolit la marginea golului cu armăturile longitudinale ancorate corespunzător în centura planşeului inferior şi centuri peste parapetul de zidărie al ferestrei.D sau > 4. diametrul barelor longitudinale va fi ≥ 12 mm. Centurile vor fi prevăzute în următoarele cazuri: la nivelul fiecărui planşeu al construcţiei.00 m –în zonele seismice E . la construcţiile etajate cu pereţi rari (sistem celular) şi la construcţiile tip „sală/hală” ai căror pereţi structurali au înălţimea > 3.42 Stâlpişorii vor fi executaţi pe toată înălţimea construcţiei iar secţiunea transversală a stâlpişorilor va respecta următoarele condiţii: aria secţiunii transversale ≥ 625 cm2. în secţiunea de la bază.G se acceptă să se întrerupă centura planşeului curent. Se poate întrerupe şi centura zidului de la mansardă în dreptul lucarnelor. procentul minim de armare longitudinală va fi 1% pentru zonele seismice A÷D şi 0. suprapunerea barelor longitudinale cu mustăţile din infrastructură se va face pe o lungime de 60 φ.25 x 25 cm. pe o lungime de 50 φ. Pentru construcţiile din zonele seismice E .D nu vor fi întrerupte de goluri. fără cârlige. Barele longitudinale ale stâlpişorilor de la ultimul nivel vor fi ancorate în centurile ultimului nivel iar înnădirile barelor longitudinale din stâlpişori se vor face prin suprapunere.

D şi 0. sau bare independente în rosturile orizontale de mortar. Secţiunile de înnădire vor fi decalate cu cel puţin 1. înălţimea minimă 20 cm. Înnădirile barelor longitudinale din centuri se vor face prin suprapunere. 2. [14]. Prezenţa armăturii în rosturile orizontale ale zidăriei conduce la creşterea capacităţii portante a acesteia. În lucrări ale autorilor români [6]. prin efectul de împiedicare (de reţinere) a deformaţiei transversale a elementului comprimat de către armătura din rostul orizontal (antrenată în deformaţie prin aderenţa mortarului). la distanţele la care se amplasează aceste armături şi la protecţia armăturilor împotriva coroziunii). pe o lungime de 60 φ. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .G. la diametrul armăturilor utilizate.8% pentru zonele seimice E .2 Soluţii de armare a pereţilor structurali din zidărie utilizate la noi în ţară În literatura de specialitate de la noi din ţară apar şi alte soluţii de alcătuire a zidăriei armate faţă de cele din normativ. Armarea centurilor va respecta următoarele condiţii: procentul minim de armare longitudinală va fi 1% pentru zonele seismice A .43 lăţimea minimă ≥ 25 cm dar ≥ 2/3 din grosimea peretelui. zidărie armată longitudinal . armarea transversală ≥ φ 6/15 cm în câmp curent şi ≥ φ 6/10 cm pe lungimea de înnădire prin suprapunere a armăturilor longitudinale. carcase.cu armătură dispusă în rosturile verticale ale zidăriei (sau la exteriorul elementelor din zidărie). [19]. [22]. diametrul barelor longitudinale va fi ≥ 10 mm.2.cu armătura dispusă în rosturile orizontale ale zidăriei. respectând anumite reguli de alcătuire (referitoare la grosimea rosturilor de mortar. Elementele de zidărie pot fi elemente plane (pereţi). Zidăria armată transversal se realizează prin înglobarea unor armături sub formă de plase. atât la solicitări de întindere şi forfecare cât şi la solicitarea de compresiune. apar diferite detalii constructive pentru zidăria armată atât longitudinal cât şi transversal. fără cârlige.00 m iar într-o secţiune se vor înnădi cel mult 50% din barele centurii. sau liniare (stâlpi) şi în funcţie de poziţia rosturilor de mortar în care se amplasează armăturile zidăria poate fi: zidărie armată transversal .

3 – Diametrul armăturii din rosturile orizontale Pentru ca această conlucrare să fie îndeplinită este necesar ca armătura să fie înglobată complet în stratul de mortar.1% şi 1%. 2. fără a ajunge în contact cu piatra de zidărie (cărămida). iar pentru o grosime uzuală a rostului orizontal de mortar de 12 mm această condiţie duce la limitarea superioară a diametrului armăturilor utilizate la (fig.5 cm şi 40 cm (fig. 2. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . 2.pentru plase sudate. alcătuite din sârmă cu diametrul de (3. 2. cea maximă 12. 2.4b) sau de “pieptene” (fig. 2.3): φmax = 4 mm . φmax = 8 mm . În cazul pereţilor din zidărie armarea transversală se poate face în toate rosturile orizontale (la pereţi puternic solicitaţi) sau în rosturi distanţate pe verticală la maximum 5 rânduri de cărămidă şi mortar (5 asize). a.4a). Distanţa minimă între barele din rostul orizontal poate fi 3 cm. legate sau sudate de bare dispuse în lungul rostului. b.. Astfel la pereţii din zidărie armarea în rosturi poate fi cu plase sau grătare din sârmă (fig.4c).4) mm sau cu carcase de armătură sub formă de “scară” (fig. “pasul” de dispunere al armăturilor pe verticală fiind cuprins deci între 7.4).4). iar procentul de armare recomandat este cuprins între 0. legate sau sudate.44 2 4 12 4 2 Ømax=4 2 8 12 2 Ømax=8 Fig.5 cm (fig. Armarea transversală a zidăriei se poate face în mai multe moduri.pentru bare independente (sau carcase la care armăturile nu se suprapun).. 2.

2. În cazul stâlpilor din zidărie. 2. cu direcţia buclelor Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .6b) şi aşezate câte unul în două rosturi consecutive. b. îndoite sub formă de “pieptene” (fig. cu diametrul de 3. 2.8 mm.6): plase sau reţele cu ochiuri pătrate sau dreptunghiulare realizate din sârmă trasă la rece (STNB). armarea transversală se poate face prin introducerea în rosturile orizontale a unor armături de tipul următor (fig.4 – Armarea transversală a pereţilor din zidărie hmax=40cm (5 asize) Fig. din bare de oţel . cu diametrul de 5..beton.5cm Fig..6 a). 2..45 a.. 4 mm (fig. 2. c c c 3<c<12. c. armarea devine constructivă şi are o influenţă redusă asupra creşterii capacităţii portante a zidăriei.5 – Dispunerea pe verticală a armăturii transversale Dacă armătura din rosturi este aşezată la distanţe mai mari decât cele amintite mai sus (pe verticală şi pe orizontală).

armăturile longitudinale sunt plasate în punctele de intersecţie a rosturilor verticale de mortar şi sunt legate între ele cu etrieri (în cazul stâlpilor.21) sau cu bare “îndoite” (în cazul pereţilor. Armarea longitudinală a zidăriei se poate realiza atât la pereţi cât şi la stâlpi în două moduri: armare interioară. astfel încât un asemenea grup de grătare dispus la distanţă de maximum 5 asize (sau 40 cm) pe verticală să formeze prin suprapunere o reţea dreptunghiulară de armătură. supuse la solicitări mari de compresiune excentrică. care pot duce la pierderea stabilităţii elementului sau la apariţia unor eforturi de întindere importante pe care zidăria nu le poate prelua fără aportul unei armături dispuse longitudinal (pe verticala elementului).5 cm) şi în cazul unor elemente amplasate în mediu agresiv sau supuse la diferenţe mari de temperatură. dar are o execuţie mai dificilă şi o eficienţă mai redusă a armăturilor (dacă elementul din zidărie are secţiune redusă şi armăturile sunt apropiate). 2. De aceea sistemul este recomandat în cazul elementelor cu secţiune mare (stâlpi cu latura secţiunii de cel puţin 37. stâlpi).7) are avantajul unei mai bune protecţii împotriva coroziunii armăturilor. (1) c1 c1 (2) (1) max40cm (2) (1) c c2 c2 max40cm (2) a. 2. În cazul armării interioare.7) dispuse în rostul orizontal de mortar. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . (fig 2.6 – Armarea transversală a stâlpilor de zidăriei Zidăria armată longitudinal se utilizează în special la elementele din zidărie portantă (pereţi.46 alternantă. cu armătura longitudinală dispusă în rosturile verticale de mortar respectiv armare exterioară. cu plase sudate b. Amarea longitudinală interioară (fig. la o distanţă maximă pe verticală de 45 cm. fig. cu armătura longitudinală aşezată pe feţele elementului din zidărie şi protejată cu mortar. cu grătare “pieptene” grupate câte două Fig. 2. sau 35 d (d fiind diametrul armăturii longitudinale).

Procentul uzual de armare longitudinală este de cuprins între 0. În cazul stâlpilor (fig. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . a. în funcţie de gradul de solicitare preconizat al elementelor şi de tipul solicitărilor preponderente. 2. armarea pereţilor Fig.8) .7 – Armarea longitudinală interioară a zidăriei Distanţa minimă între barele longitudinale (verticale) este de 5 cm.47 (rand 1) (rand 2) a. Amarea longitudinală exterioară (fig. 2.se realizează prin amplasarea armăturilor longitudinale (verticale) pe feţele elementului din zidărie şi înglobarea acestora în mortar de protecţie cu grosimea minimă de 2 . armarea stâlpilor b.3 cm (funcţie de umiditatea mediului înconjurător). 2. dar nu mai mult de 15 cm.1% şi 2%. iar diametrul minim al acestora este de 8 mm.8a) armătura longitudinală se dispune pe două feţe opuse ale acestora fiind legată cu etrieri dispuşi în rosturile orizontale de mortar la distanţe pe verticală de maximum 15 d (d fiind diametrul barelor verticale).

48

(rand 1)

(rand 2)

a.

mortar de ciment

2...3cm

b.

c.

5...6cm

5...6cm

Fig. 2.8 - Armarea longitudinală exterioară a zidăriei a. armarea stâlpilor b. armarea pereţilor c. cămăşuiala zidăriei

În cazul pereţilor (fig. 2.8b), armătura longitudinală poate fi dispusă pe toată lungimea peretelui, pe ambele feţe (sau pe una singură), sau poate fi dispusă în „nişe” verticale lăsate în zidărie. Legarea armăturilor verticale între ele se face cu etrieri sau agrafe dispuse în rosturile orizontale de mortar, având diametrul de maximum 8 mm şi amplasate la distanţe de maximum 45 cm pe verticală. În cazul unor elemente din zidărie situate în zonă cu intensitate seismică importantă, sau care sunt supuse unor vibraţii, sau şocuri, armarea longitudinală a zidăriei poate avea caracterul unei “cămăşuieli” cu mortar sau beton armat (fig. 2.8c), procedeu prin care elementul din zidărie (stâlp sau perete) este “îmbrăcat” în mortar sau beton armat (cu bare sau plase de armătură, legate între ele cu etrieri sau agrafe), primind caracteristicile unui element de zidărie mixtă sau complexă. Armarea longitudinală exterioară este mai uşor de executat şi este mai eficientă din punct de vedere al contribuţiei Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

49

armăturii la sporirea capacităţii portante a elementelor din zidărie, dar armătura este mai puţin protejată împotriva coroziunii decât în cazul armării longitudinale interioare 2.2.3 Prevederile normelor din alte ţări privind alcătuirea pereţilor din zidărie Normativul EC6 [93] prezentat anterior, dă mai multe precizări cu privire la moduri de realizare a armării zidăriilor. Diversitatea mare a tipurilor de zidării armate este cauzată de concepţia acesteia, de tipul blocurilor de zidărie utilizate şi de modul de armare. Armătura trebuie dispusă astfel încât să conlucreze cu zidăria şi să nu atingă limita de curgere la formarea fisurilor în zidărie. Diferite moduri de folosire a armăturii în zidării armate sunt prezentate în figura 2.9. Dimensiunea maximă a armăturilor (diametrul barelor) trebuie aleasă astfel încât să fie posibilă înglobarea corespunzătoare a barelor de armătură în betonul sau mortarul de umplere. Eforturile de aderenţă nu trebuie să depăşească maximum admis, respectându-se grosimea stratului de acoperire. Ancorarea armăturilor trebuie să respecte o serie de reguli. Armătura trebuie prevăzută cu o lungime suficientă pentru ca forţele interne la care este supusă să se transmită mortarului sau betonului de umplere şi pentru ca fisurile longitudinale şi spargerea zidăriei să fie evitate.

armată

Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

50

Fig. 2.9 Înglobarea armăturilor în zidărie (EC 6)

În concordanţă cu definiţiile date de EC6 pentru zidăria armată, EC8 [94] enunţă regulile care se referă numai pentru utilizarea acestor zidării în zone seismice. În consecinţa rezistenţelor şi ductilităţii scăzute, zidăria nearmată nu corespunde la o acţiune seismică puternică. Asocierea zidăriei cu armătura, poate asigura o ductilitate suficientă şi limitează degradările la acţiuni ciclice. Zidăria armată este caracterizată de prezenţa armăturilor distribuite în zidărie, combinând avantajele armăturii orizontale cu cea verticală. Armăturile orizontale (armarea transversală): se dispun în rosturile orizontale sau în intrânduri practicate în blocuri, la distanţe de maxim 600 mm; se pot utiliza blocuri speciale, de exemplu în formă de U, pentru realizarea buiandrugilor sau centurilor; la capetele pereţilor se întorc bare de armătură cu diametrul de minim 4 mm, după armăturile verticale; procentul minim de armare orizontală, repartizată în perete într-o secţiune transversală este de 0,5‰.

Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

51
Armăturile verticale (armarea longitudinală)

se dispun în goluri, uluce sau canale convenabile ale blocurilor; se dispun armături verticale, cu secţiunea minimă de 4 cm2, la extremitatea fiecărui montant, la fiecare intersecţie şi în câmpul pereţilor, dacă este nevoie, fără a depăşi distanţa de 4 m dintre barele de armătură; procentul minim al armăturii verticale distribuite în zidărie, într-o secţiune orizontală trebuie să fie de 0,5‰. grosimea minimă a pereţilor este de 240 mm. raportul dintre înălţimea etajului şi grosimea peretelui nu trebuie să depăşească valoarea 15.
Se remarcă faptul că EC8 defineşte zidăria armată având armătură atât orizontală cât şi verticală pentru zone seismice, spre deosebire da normativele de la noi care tratează numai zidăria armată transversal.

Utilizarea zidăriei armate în străinătate este practicată frecvent, dar sistemul constructiv este substanţial diferit, deoarece însăşi concepţia zidăriei ca material de construcţie este diferită.

Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

52

Fig.2.10 Tipuri de blocuri pentru armarea zidăriei acceptate de EC8

Aceste tipuri de cărămizi, între care unele au dimensiunile unor “blocuri mici” de zidărie (blocuri ceramice) permit realizarea unei armări eficiente a elementelor structurale din zidărie (pereţi, stâlpi), asigurând în acelaşi timp şi o bună protecţie a armăturilor împotriva coroziunii. Armarea zidăriei se realizează de asemenea prin introducerea armăturilor în rosturile orizontale continuie de mortar, rezultatul fiind zidărie armată transversal sau în golurile verticale ale blocurilor de zidărie, suprapuse pe toată înălţimea peretelui rezultând o zidărie armată longitudinal. De regulă, armarea zidăriei la clădirile situate în zonele seismice se face combinat, cu armătură orizontală şi verticală.

Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

ramificaţii. Armarea transversală (în rosturile orizontale) este utilizată de asemenea la clădirile din zidărie simplă amplasate în zone seismice. sub formă de armare locală pentru întărirea legăturii între pereţii ortogonali (la colţuri. Regulile constructive referitoare la alcătuirea zidăriei armate sunt diferite din punct de vedere al detaliilor de la o ţară la alta (distanţa între bare. Grecia şi mai puţin în Franţa cu toate că zidăria armată s-a născut în Franţa secolului XVIII. etc. 2. sunt bazate pe aceleaşi principii şi urmăresc asigurarea conlucrării armăturilor cu zidăria. Germania.11 – Tipuri de carcase pentru armarea rosturilor orizontale ale zidăriei În unele ţări sunt utilizate sisteme prefabricate de pereţi din zidărie armată. Fig. SUA. Italia. a ductilităţii şi a capacităţii de disipare a energiei zidăriei la solicitări dinamice. Anglia. etc. Zidăria armată este un procedeu de construcţie utilizat de mai mult de 20 ani în anumite ţări ca Belgia. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . dar regulile fundamentale privind amplasarea armăturilor în rosturi. intersecţii).53 Armarea verticală utilizată pentru armarea longitudinală este sub forma unor bare independente. diametrele barelor. grosimea rosturilor de mortar. calitatea materialelor.11).). 2. în timp ce armătura orizontală pentru armarea transversală este confecţionată sub forma unor carcase din două bare legate (prin sudură) între ele cu agrafe sau bare îndoite continuie (fig. aderenţa mortarului la armătură. creşterea capacităţii portante.

Ele se referă atât la zidăriile cu mortar obişnuit cât şi la cele realizate cu mortare speciale.12). creşterea rezistenţei la încărcări verticale. galvanizare + vopsea epoxy sau chiar pentru anumite cazuri de expunere. Diametrul maxim este de : 5 mm pentru rosturile cu mortar obişnuit. Reguli profesionale simplificate: Iulie 1991 “Zidării armate în rosturile orizontale”). fără acoperişuri terasă şi doar pentru armăturile dispuse în rosturile orizontale (Uniunea Naţională a Zidăriilor. 2.54 Acest procedeu a fost aplicat la construcţia clădirilor Val de Grâce (1740) şi Pantheon (1764). Ţările de Jos. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . Armăturile sunt tratate contra coroziunii. Cu cât lucrarea este situată în medii mai agresive cu atât protecţia este mai importantă (galvanizare simplă. oţel inoxidabil). 2 mm pentru rosturile cu mortar special. dar totdeauna la 2 cm de marginea interioară (fig. Ele sunt înglobate în mortarul din rosturile orizontale în momentul realizării zidăriei. Franţa nu putea să ignore în continuare acest procedeu şi de aceea o comisie formată din specialişti a pus la punct reguli simplificate aplicabile zidăriei armate în rosturile orizontale. dar de la descoperirea cimentului şi dezvoltarea betonului armat. Regatul Unit şi SUA. Armătura este constituită din două bare paralele şi ţinute la distanţă de o bară sinusoidală sudată pe aceste două bare longitudinale. În cazul zidăriei aparente trebuie ca armăturile să fie situate la 2 cm de faţa interioară şi de faţa exterioară. Armăturile trebuiesc bine înglobate în mortarul rostului. Această tehnică face obiectul normelor naţionale în: Belgia. Germania. acest procedeu constructiv a fost parţial abandonat. Aceste reguli sunt deocamdată limitate doar pentru clădirile P şi P+1. Dacă zidăria este tencuită şi se beneficiază şi de grosimea tencuielii pentru protecţia armăturilor. acestea pot fi situate la 1 cm de la marginea blocului la partea exterioară. care i-a succedat. Totuşi utilizarea procedeului în alte ţări a demonstrat existenţa următoarelor avantaje: limitarea fisurării zidăriei.

12 a – Armătura pentru zidărie Fig. 2. 2. 2. Fig.12 b – Dispunerea armăturii la zidării tencuite Pentru înnădirea armăturilor este necesară o suprapunere de 15 cm la armătura galvanizată şi de 25 cm pentru care acoperită cu epoxy (fig.13).13 –Înnădirea armăturilor şi îmbinări la colţuri Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .55 Fig. 2.

După aceea au fost întreprinse.14 – Sisteme de armare . în anii `70.Belgia Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .56 Primele cercetări pe zidăria armată în Belgia [23]. cercetări în vederea stabilirii de recomandări privind produsele ce se pot utiliza (materialele) la punerea în operă şi modele de calcul. Fig. au fost efectuate între 1963 şi 1968 sub coordonarea CSTC şi CRIC. [26]. 2. [24]. [25].

mai ales în Belgia.57 Fig.15 – Sisteme de armături ortogonale cu etrieri În Europa. Elveţia şi în Olanda întărirea zidăriei prin Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . 2.

58

introducerea de carcase preconfecţionate în rosturile orizontale a devenit o practică curentă. Figura 2.14 prezintă un tip de armătură utilizată. Avatajele prezentate de acest sistem sunt cunoscute: - o diminuare pregnantă a efectelor nefaste produse de contracţia mortarului din rosturi şi o netă ameliorare a comportării la forfecare. În schimb sistemul nu produce nici o ameliorare dacă peretele este supus la încovoiere. Pentru acest ultim tip de solicitare şi mai ales dacă aceasta este importantă, este necesară prevederea unui alt sistem. Acest sistem este constituit de o armătură verticală situată în centrul golurilor din blocurile de zidărie. Aceste goluri sunt apoi umplute cu microbeton cu scopul de a se asigura legătura de ansamblu. Figura 2.14 prezintă dispunerea armăturii utilizate în sistemul tradiţional (cu armătură verticală). Sistemul tradiţional prezentat are de asemenea avantaje şi dezavantaje. Printre avantaje trebuiesc citate : uşurinţa de dispunere a armăturii în golurile din blocurile de zidărie şi o bună înglobare în microbeton. Printre inconveniente trebuiesc menţionate: imposibilitatea poziţionării exacte a armăturii în golul din bloc şi necesitatea de a se prevedea pentru pereţii de înălţime mare, două sau trei segmente de armătură care se suprapun la diferite nivele.
Sistemul cu armătură ortogonală cu etrieri este un sistem brevetat, pus la punct de o intreprindere belgiană. El constă dintr-o combinaţie între armături verticale şi orizontale - aşa cum este prezentat în fig. 2.15a, fiind compus din bare sub formă de etrieri care sunt perpendicular sudate, la distanţe regulate, de barele verticale. Acest sistem preconfecţionat este dispus la fiecare asiză de zidărie aşa cum se poate observa din fig. 2.15b. şi c. Execuţia peretelui este prezentată în fig. 2.15d şi e, transmiterea eforturilor fiind asigurată prin ancoraj şi suprapunerea carcaselor de armătură.

În Germania alcătuirea zidăriilor armate este prezentată sumar în DIN 1053, Teil 3 [106], fiind doar enunţate principiile de alcătuire şi materialele care pot fi utilizate. În fig. 2.16 sunt prezentate sisteme de zidării cu armături orizontale respectiv verticale, dispuse în rosturile zidăriei, în profilaţii, în goluri ale blocurilor, sau în goluri create în zidărie. Diametrele de armătură acceptate sunt de maximum 8 mm în rosturi obişnuite şi de maximum 14 mm în profilaţiile sau golurile blocurilor. Se recomandă ca la armarea orizontală să se dispună minim 4 bare cu diametrul de 6 mm. Dacă profilaţia blocului este ≥ 10 cm, se recomandă legarea barelor longitudinale cu agrafe sau etrieri. La armarea verticală, procentele de armare minime, pentru armătura principală, sunt 0,1% iar armătura transversală (etrierii) 0,2% din armătura principală verticală.

Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

59

Fig. 2.16 – Sisteme de armare - Germania

Practica zidăriei armate sau precomprimate în Anglia a condus la prescripţii de alcătuire a numeroase tipuri de elemente (stâlpi, coloane, pereţi, etc.), cu prevederi referitoare la durabilitate, rezistenţă la foc şi execuţie. Distanţa minimă dintre barele de armătură trebuie să fie dimensiunea maximă a agregatului plus 5 mm, sau distanţa maximă conform calculului, dar nu mai mare de 500 mm, atât pentru barele de rezistenţă cât şi pentru cele de repartiţie. Pentru confinarea elementelor comprimate (stâlpi, grinzi) etrierii se dispun la max. latura cea mai mică a secţiunii, 50 φ etrier sau 20 φ bară longitudinală. Diametrul minim al etrierilor este 6 mm sau 1/4 φ max. al armăturii longitudinale. Diametrul maxim al barelor de rezistenţă rezultă din calculul de dimensionare, distanţa minimă dintre bare, etc., dar în general nu mai mare de 25 mm. Celelalte prevederi referitoare la îndoirea barelor, îmbinarea lor, acoperirea cu beton sau mortar sunt conforme prevederilor din EC 6. Exemplele de armare pentru pereţi, grinzi şi stâlpi sunt prezentate în figura 1.17.

Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

60

Fig. 2.17– Exemple de alcătuire a zidăriilor armate în Anglia

În Italia, este utilizat sistemul constructiv al panourilor prefabricate din zidărie armată, atât pentru pereţi portanţi cât şi pentru pereţi de închidere [17]. Panoul din zidărie armată (fig. 2.18a) este confecţionat din blocuri ceramice cu goluri de dimensiunile şi forma din fig. 2.18c, are armătură orizontală (în rosturile de mortar) de forma unor etrieri şi armătură verticală (două bare care servesc şi la ridicarea panoului). îmbinarea panourilor pe orizontală se face prin suprapunerea buclelor armăturii orizontale, introducerea unor armături verticale (bare independente cu diametrul de 10 mm) şi monolitizarea rostului vertical cu mortar de ciment (fig. 2.18b).

Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

61

1 - armatura verticala 2 - armatura orizontala 3 - rost intre panouri

Fig. 2.18 – Panouri prefabricate din zidărie armată

Sistemul permite realizarea unor panouri de dimensiuni variabile (funcţie de solicitarea beneficiarului) astfel: înălţimea lăţimea grosimea maximum 3,80 m; între 0,75 şi 1,95 m; de 17; 25; 30; şi 35 cm.

Avantajul deosebit al unor asemenea sisteme este în mod evident productivitatea ridicată la execuţia construcţiilor şi sunt utilizate la clădiri cu maximum patru nivele în zone seismice (sau cu mai multe niveluri în zone fără risc seismic).
În Reglementări ale ACI - Manual of Concrete Practice, Part 5, Masonry, 1997 - SUA sunt specificate reguli de alcătuire şi execuţie ale zidăriilor armate realizate din blocuri de beton [107]. Reglementările privind blocurile de zidărie, armăturile, alcătuirea zidăriei armate sunt aproape identice cu cele prevăzute de EC6 şi EC8, cu mici diferenţieri valorice pentru procentele de armare, distanţa dintre armături sau diametrele barelor.

Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

2. agricole.20 – Stâlpi din blocuri conform instrucţiunilor ACI 2. atât din punct de vedere al tipurilor de clădiri (civile. inclusiv prevederi de alcătuire. 2. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . etc.62 Exemple de realizare a stâlpilor din zidărie armată sau de rigidizare a pereţilor prin crearea unor stâlpi din zidărie armată sunt prezentate în fig.4 Gradul de utilizare a zidăriilor armate În România. 2.19 şi 2.20. industriale.).19– Stâlpi din cărămizi conform instrucţiunilor ACI Fig.2. sistemul constructiv al zidăriei portante din cărămidă este foarte răspândit. Fig.

Astfel în timp ce în România structurile din zidărie portantă folosesc de regulă cărămida plină ca “piatră” de zidărie. pentru zidărie sunt utilizate cărămizile cu goluri. în afara câtorva ţări. Totuşi unele referiri la domeniile de utilizare a zidăriei armate. la care sunt posibile solicitări de compresiune importante în elementele din zidărie. Această utilizare relativ redusă a zidăriei armate reprezintă şi explicaţia absenţei unor cercetări aprofundate şi a unor normative speciale în România privitoare la folosirea zidăriei armate în construcţii. Această caracteristică constructivă a cărămizilor utilizate (prezenţa golurilor şi a canalelor) conduce de cele mai multe ori (la clădiri cu un număr mic de nivele). În Europa aplicarea tehnicii zidăriei armate a rămas limitată până de curând. datorită unor diferenţe de temperatură importante (construcţii industriale). etc. între care Elveţia se remarcă prin utilizarea în proporţie ridicată a sistemului constructiv respectiv. datorită modului diferit în care este concepută zidăria ca material de construcţie faţă de ţara noastră. la renunţarea introducerii în zidărie a unor elemente structurale din beton armat suplimentare (de genul stâlpişorilor de la zidăria complexă) şi înlocuirea acestora cu o armare transversală şi longitudinală corespunzătoare zidăriei. mergând până la blocuri de zidărie cu volumul a 4-8 cărămizi normale fiecare). limitându-se la utilizarea în: construcţii amplasate în zone de intensitate seismică ridicată construcţii amplasate în apropierea unor artere importante de circulaţie. care pot genera vibraţii în structura clădirilor. Aceste cărămizi facilitează introducerea armăturilor (în special cele verticale) în elementul de zidărie.63 cât şi din cel al zonelor geografice. turnurilor.). cu secţiune redusă şi înălţime mare (de tipul coşurilor de fum. castelelor de apă.în rosturile orizontale) sunt făcute în literatura de specialitate şi în unele normative româneşti. construcţii speciale. ca Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . construcţii supuse (în exploatare) la deformaţii sporite. Dimpotrivă în alte ţări. întrucât prin ţeserea cărămizilor se crează (prin suprapunerea golurilor) spaţiul necesar pentru amplasarea armăturilor verticale precum şi pentru protecţia corespunzătoare a acestora cu mortar de ciment. dar zidăria portantă armată are o răspândire relativ redusă. Pe plan internaţional gradul de utilizare al zidăriei armate este mult mai ridicat decât în România. în cele mai multe ţări. precum şi unele precizări constructive privind modul de alcătuire şi calcul a elementelor din zidărie armată (în general cu armare transversală . Practic structurile cu zidărie portantă au un grad de utilizare ridicat. din alte zone ale planetei. construcţii cu un număr sporit de nivele. de forme speciale (cu dimensiuni diversificate mult.

specificând domeniile de folosire a acesteia. În urma studiului efectuat.având în vedere problemele puse acolo de construcţiile pentru locuinţe în zonele foarte populate. ca urmare atât a gradului redus de utilizare a zidăriei armate în România cât şi gamei foarte reduse de tipuri de “pietre” de zidărie (cărămizi) utilizate în ţară. compresiune şi forţe tăietoare. datorită în principal faptului că majoritatea elementelor de construcţie din zidărie (structurale şi nestructurale) utilizează pentru zidărie cărămida plină. legate de capacitatea portantă sporită a zidăriei armate la acţiuni de tipul şocurilor şi vibraţiilor. care permite o armare limitată (în principal doar cea din rosturile orizontale ale zidăriei . caracteristicile geometrice ale construcţiilor (înălţimea maximă a construcţiei) şi chiar recomandări constructive de detaliu. se desprind unele concluzii importante cu privire la sistemul constructiv al zidăriei armate şi anume: zidăria armată prezintă avantaje certe în raport cu zidăria simplă. zidăria armată a constituit o soluţie interesantă din punct de vedere economic . Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . De asemenea studiul prezintă prevederile cuprinse în normele româneşti şi internaţionale (europene) cu privire la modul de alcătuire şi domeniile de utilizare a zidăriei armate. Avantajele oferite de acest sistem constructiv. principiile de alcătuire ale zidăriei armate şi gradul de utilizare a acesteia în România şi în străinătate. Studiul de documentare prezentat cu privire la structurile din zidărie armată pune în evidenţă domeniile în care se utilizează aceste structuri. avantajele pe care ele le prezintă în raport cu zidăria simplă (nearmată). diminuând drastic posibilităţile armării longitudinale . respectiv răspunsul bun al zidăriei armate la solicitările seismice (în raport cu cel al elementelor din zidărie simplă). au început în ultimii ani să modifice concepţia asupra soluţiilor constructive în Europa şi în afara acesteia şi în consecinţă în multe ţări dezvoltate există normative care se referă la utilizarea zidăriei armate.cu bare verticale).64 Brazilia de exemplu. normele naţionale referitoare la zidăria armată sunt extrem de reduse ca număr (în principal doar două normative fac referiri la acest sistem constructiv) cât şi din punct de vedere al conţinutului. gradul de utilizare al zidăriei armate în România este mult mai redus în comparaţie cu cel al utilizării sistemului respectiv în Europa şi în lume. caracteristicile materialelor componente. la solicitări de întindere.armarea transversală.

Cercetările teoretice şi experimentale ar putea contribui la completarea cunoştinţelor în domeniu. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . Având în vedere cele de mai sus. se apreciază că domeniul utilizării zidăriei armate în construcţii face parte dintre domeniile puţin cercetate în România. d într-un viitor cât mai apropiat. există tendinţa de unificare a normativelor internaţionale în construcţii.65 cercetările teoretice şi mai ales cele experimentale asupra comportării elementelor din zidărie armată sub solicitări statice şi dinamice sunt foarte puţine în România (ca urmare a situaţiei prezentate la punctul b şi c). deşi sistemul constructiv respectiv are avantaje certe mai ales la construcţiile situate în zone seismice. probabil va mai trece un timp până la utilizarea curentă în practică a zidăriei armate. dar. Acest lucru nu poate fi realizat decât prin desfăşurarea unei activităţi de cercetare teoretică şi experimentală aprofundate şi continuie. la obţinerea unor rezultate experimentale care să permită dezvoltarea acestei tehnologii şi în ţara noastră. c. Introducerea normelor CR6 şi P100/2003 vor pune baza teoretică a implementării sistemului zidăriei armate şi la noi în ţară. în majoritatea ţărilor dezvoltate ale Europei. deci eventuala dorinţă a specialiştilor români de a fi competitivi pe plan internaţional este condiţionată evident de apropierea şi chiar aderarea la aceste norme tehnice. precum şi din alte continente. ceea ce presupune modificarea categorică a situaţiei descrise în concluziile b. în consecinţă existând acolo şi normative referitoare la sistemul constructiv respectiv şi materialele corespunzătoare şi evident o tehnologie de execuţie “pusă la punct”. în domeniile în care interesul manifestat până acum a fost relativ redus. gradul de utilizare al zidăriei armate este ridicat.

2. I Fig. I este momentul de inerţie iar l reprezintă înălţimea elementului. x=1 x=1 Fext Fel Fext l E. Prin rigiditate se înţelege încărcarea necesară pentru a produce unui element elastic o deformaţie egală cu unitatea.2) În relaţiile de mai sus E este modulul de elasticitate al materialului. se impune definirea noţiunii de rigiditate. În mod practic rigiditatea se determină prin intermediul metodelor staticii construcţiilor.3) Expresia matematică permite câteva observaţii deosebit de importante: Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . [18].19 – Definirea conceptului de rigiditate F ⋅ l3 U= 3E ⋅ I unde dacă se face U=1.1 CALCULUL STRUCTURILOR DIN ZIDĂRIE LA ACŢIUNI SEISMICE Comportarea structurilor cu diagragme din zidărie la acţiuni seismice Pentru a studia comportarea structurilor la acţiuni seismice. Pentru un element sub formă de consolă verticală (fig 2.3.1) k = Fext = 3E ⋅ I l3 (2. pe direcţia de acţiune a încărcării [16]. rezultă rigiditatea: (2. Se observă că acţiunea încărcării exterioare nu poate fi despărţită de răspunsul instantaneu al elementului. în care datorită deformării sale se naşte o forţă elastică egală şi de sens contrar: k = Fext = Felastic = 3E ⋅ I l3 (2. ce au ca scop evaluarea mărimii deformaţiilor sub acţiunea unor încărcări exterioare. I l E.19) rigiditatea rezultă din relaţia care exprimă mărimea săgeţii la vârf. adică proprietatea structurii de a se opune acţiunii unei încărcări orizontale.66 2.3 2.

un element structural vertical se deformează. Tendinţa de răsturnare a întregii construcţii pe teren. la care se opune însă greutatea construcţiei. iar în volumul său apare o stare de eforturi interioare. ca nişte blocuri compacte. acest mod de calcul nu reflectă perfect realitatea dar se apropie de aceasta cu cât clădirea are o rigiditate mai pronunţată. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . mişcările construcţiilor fiind aceleaşi cu cele ale terenului traversat de undele seismice. Aceasta le conferă perioade proprii de vibraţie foarte scurte de până la 0. cu secţiuni transversale mai mari decât construcţiile în cadre (I mare) şi cel mai important. Conform celei de-a doua legi a dinamicii. al căror efect se suprapune peste efectul forţelor gravitaţionale. aplicate static sau dinamic. Conform concluziilor de mai sus clădirile din zidărie se vor calcula la acţiunea seismului ca şi console verticale încastrate în infrastructură. Apariţia instantanee a acestor forţe şi momente în construcţie stă la originea declanşării următoarelor fenomene mecanice principale: Tendinţa de alunecare (patinare) a construcţiei pe teren sau la un anumit nivel la care se opune forţa de frecare ce apare între construcţie şi teren sau între blocurile componente. având înălţimi reduse (l mic).5 secunde fiind considerate construcţii relativ rigide. la care se opun însă forţele interne coezive. acţionate de forţe orizontale aplicate static.67 Rigiditatea unui element de structură şi implicit forţa sa elastică de răspuns creşte direct proporţional cu calitatea materialului utilizat (E) şi cu cantitatea efectivă de material folosită (I) Rigiditatea unui element de structură şi implicit forţa sa elastică de răspuns scade cu înălţimea sa luată la cub. Construcţiile ce dispun de o structură de rezistenţă cu o rigiditate pronunţată sunt practic indeformabile. Tendinţa de încovoiere cu efect predominant din forţă tăietoare şi concomitent de torsionare a materialului. ca urmare a deplasării rapide a bazei. în blocul rigid se nasc instantaneu forţe şi momente de inerţie a căror intensitate este proporţională cu produsul dintre masa lor şi acceleraţia mişcării terenului. Terenul de fundare le poartă pe durata mişcării seismice ca pe nişte corpuri rigide. Forţele orizontale vor fi egale şi de sens contrar cu forţele inerţiale produse de deplasarea bruscă a bazei de rezemare datorată mişcării seismice. Sub acţiunea unei încărcări orizontale. deci foarte accentuat. Sigur. Structurile cu diafragme din zidărie se caracterizează prin materiale de calitate relativ slabă (E mic).

ε). – deformata din moment încovoietor (M) d. P M T + τ +σ −σ = a. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .ϕ) şi efort tangenţial – lunecare (τ .∆). iar eforturile interioare ce se dezvoltă sub acţiunea acestor solicitări pe un element de suprafaţă din secţiune considerată sunt: eforturi normale (σ) cărora le corespund alungiri sau scurtări (ε) şi eforturi tangenţiale (τ) ce au drept corespondent lunecări specifice (γ). Solicitările mecanice dintr-o secţiune oarecare sunt: încărcarea axială (N).γ). – schema de încărcare b. Indiferent de mărimea încărcării întotdeauna există o relaţie de legătură ce caracterizează răspunsul elementului la încărcarea orizontală. Cu privire la mecanismele de răspuns al unui element vertical la încărcări orizontale se cunoaşte că o deformaţie de încovoiere conţine. – deformata rezultantă Fig. efort normal – alungire (σ . ce determină apariţia de eforturi secţionale normale (σ).68 Deformaţiile cauzate de încărcarea orizontală constau din deplasări liniare faţă de situaţia iniţială şi din rotiri ale secţiunilor faţă de poziţia iniţială. Elementele structurale verticale au o comportare variată în funcţie de o serie de parametrii. problema se va pune în evitarea ruperii casante şi dirijarea mecanismelor de rupere spre un răspuns elasto-plastic producând doar avarieri locale fără cedarea bruscă a structurii. forţa tăietoare (T) şi momentul încovoietor (M). răspunsul elasto-plastic sau răspunsul casant. în principiu. 2. Pentru construcţiile din zidărie caracterizate printr-o limită elastică foarte redusă. – deformata din forţă tăietoare (T) c.20 – Componentele deformatei de încovoiere Un asemenea element structural vertical răspunde prin mecanisme complet diferite în raport cu înălţimea la care se aplică încărcarea orizontală faţă de bază. între următoarele perechi de parametrii:forţă – deplasare (P . moment – rotire (M . cum ar fi: răspunsul liniar elastic. două componente şi anume: o deformată cauzată de forţa tăietoare (T) care produce eforturi secţionale de lunecare (τ) şi o deformată impusă de momentul încovoietor (M).

2. – mecanism de cedare la rupere Fig. deoarece intensitatea momentului încovoietor scade considerabil.21 – Încovoiere cu efect predominant din moment încovoietor Dacă forţa se aplică la o înălţime aproximativ egală cu lăţimea elementului pe direcţia forţei.22 – Încovoiere cu efect predominant din forţă tăietoare Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . P H >> B + τ +σ −σ = sau B a. intensitatea momentului încovoietor fiind maximă. Încercări duse până la rupere pun în evidenţă un mecanism intern de răspuns prin forfecare. – deformata din forţă tăietoare (T) c. cedarea producându-se de asemenea fie casant prin strivirea zonei comprimate. P H=B τ + +σ −σ = B a. – deformata din moment încovoietor (M) d. şi anume prin apariţia unei diagonale pe a cărei direcţie materialul este comprimat şi a celeilalte diagonale de-a lungul căreia materialul este întins. – mecanism intern de cedare la rupere Fig. fie ductil prin curgerea zonei întinse. fie ductil prin curgerea zonei întinse. – schema de încărcare b. deformata provocată de momentul încovoietor şi implicit mărimea eforturilor normale interne sunt preponderente faţă de deformata din forţă tăietoare şi eforturile tangenţiale corespunzătoare. – schema de încărcare b. 2. – deformata din moment încovoietor (M) d.69 Dacă forţa se aplică la o înălţime care este de câteva ori mai mare decât lăţimea elementului pe direcţia forţei. devin preponderente faţă de deformata din moment încovoietor şi de eforturile normale interne corespunzătoare. Mecanismul intern de răspuns este fie casant prin strivirea zonei comprimate. deformata produsă de forţa tăietoare şi implicit mărimea eforturilor tangenţiale. – deformata din forţă tăietoare (T) c.

P H<B B a. P N +σ τ +σ +σ + = −σ (N) −σ (M) −σ (N+M) −σ a. 2. în timp ce eforturile unitare de compresiune şi aria de compresiune cresc vizibil. supus concomitent atât unei încărcări orizontale cât şi unei încărcări axiale gravitaţionale.24 – Influenţa încărcării axiale asupra răspunsului elementului structural vertical acţionat orizontal Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . – aspectul fisurilor la cedare Fig. – schema de încărcare b. momentul încovoietor fiind practic neglijabil. în starea de eforturi interioare se observă că deformata de forfecare şi implicit intensitatea eforturilor secţionale de lunecare se menţine aceeaşi ca în cazul acţiunii singulare a forţei orizontale şi de asemenea că deformata de moment încovoietor este mai redusă. – deformata din forţe tăietoare c. – schema de încărcare b. cu atât mai mult cu cât intensitatea încărcării gravitaţionale este mai mare. Încercări duse până la rupere pun în evidenţă un mecanism intern de răspuns prin despicarea materialului în secţiunea orizontală de la bază. 2. deformata produsă de forţa tăietoare şi implicit mărimea eforturilor tangenţiale devin dominante. – deformata din moment încovoietor Fig. deoarece prin însumare cu eforturile de compresiune provenind din încărcarea axială gravitaţională.23 – Încovoiere cu efect dominant din forţă tăietoare la elemente foarte scurte Considerând un element structural vertical. – deformata din forţă tăietoare (T) c.70 Dacă forţa se aplică la o înălţime mult mai mică decât lăţimea elementului pe direcţia forţei. în raport cu acţiunea singulară a încărcării orizontale. de tip „consolă lungă”. urmată apoi de apariţia unor fisuri din ce în ce mai înclinate. Eforturile unitare de întindere şi aria de întindere se reduc.

Crescând forţa verticală astfel încât să depăşească limita la care ea produce fisurarea elementului din compresiune. forţa orizontală necesară provocării ruperii va tinde să scadă. aspectul cedării denotă o trecere evidentă de la mecanismul intern de răspuns prin încovoiere la o stare mixtă şi. ceea ce îl face de fapt mai rigid. . necesitând o încărcare orizontală mai mare pentru a se atinge stadiul de rupere.71 Încercări duse până la rupere. – cedare numai din compresiune Fig. dacă elementul cedează numai din compresiune. au dus la următoarele constatări: Creşterea încărcării axiale atrage după sine o mărire a capacităţii portante a elementului. N variaţia P = f (N) P N1 P1 N2>N1 P2>P1 N3>N2 P3>P2 N4>Nfis>N3 P4>P3 N5=Nrupere P5 =0 a. În timp ce încărcarea axială creşte progresiv. la mecanismul intern de forfecare pe diagonale. încărcarea gravitaţională reduce capacitatea de rotire secţională la un element vertical acţionat orizontal. prin mărirea progresivă a intensităţii încărcării axiale concomitent şi cu mărirea intensităţii acţiunii orizontale. Pe măsură ce intensitatea încărcării axiale creşte. – fisurare din compresiune e. Încărcarea axială Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .mecanism de încovoiere b. Cu căt încărcarea creşte fără însă ca elementul să fisureze din compresiune. în cele din urmă. – mecanism de forfecare d. rigiditatea elementului creşte şi deci capacitatea lui de rezistenţă la sarcini orizontale creşte. forţa orizontală capabilă tinde spre zero. 2. – stare mixtă c. sporul de încărcare orizontală pentru provocarea ruperii este din ce în ce mai mic.25 – Influenţa majorării încărcării axiale asupra răspunsului elementului structural vertical acţionat orizontal În consecinţă. La limită.

experimental s-a constatat că limita forţei verticale ce produce fisurarea se situează la nivelul de aproximativ 50%-60% din forţa de rupere [9]. efectul de diminuarea a capacităţii de rotire a secţiunilor elementului şi favorizează transferul răspunsului elementului din domeniul încovoierii în cel al forfecării. 2. Ansamblul fundaţie. Câteva aspecte privind interacţiunea construcţie – fundaţie .72 gravitaţională are. Fundaţia: tipul fundaţiei. cu încărcarea sau în timp. asupra elementului vertical acţionat orizontal. gradul de nedeterminare statică. dimensiunea şi forma ei.3. distanţa între fundaţii. Dacă un sistem sol-structură este încărcat au loc deplasări în structură şi terenul de dedesubt.teren În concepţia de interacţiune construcţia reprezintă o structură spaţială alcătuită din trei componente (teren – infrastructură . Rigiditatea totală va tinde să scadă şi de asemenea va scădea capacitatea elementului de a prelua forţa orizontală. [28]. Factorii cei mai importanţi care influenţează distribuţia presiunii reactive pe suprafaţa de contact sunt: Structura: tipul structurii. Dependenţa reciprocă a deformaţiilor determină interacţiunea componentelor. Dacă încărcarea verticală creşte peste limita de fisurare elementul divizează practic în tot mai multe elemente cu capacităţi de rotire tot mai ridicate pe măsură ce fisurarea este tot mai pronunţată. [10]. [14].2. Capacitatea de deformare a celor trei componente este caracteristica de care depinde conlucrarea ansamblului. rigiditatea. pânza freatică şi toate fenomenele legate de prezenţa apei.suprastructură) care alcătuiesc răspunsul la solicitările şi deformaţiile mediului înconjurător în regim static şi dinamic. Masivul de pământ: natura pământului. modul de deformare şi variaţia sa cu adâncimea. La elementele din zidărie încărcate gravitaţional. adâncimea de fundare. În cadrul ansamblului construcţiei infrastructura are un rol complex asigurând legăturile funcţionale între celelalte componente [21]. de deformabilitatea masivului de pământ pe care este amplasată Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice construcţie-teren: raportul dintre rigiditatea construcţiei şi deformabilitatea terenului pe care este amplasată. Distribuţia presiunii reactive pe suprafaţa de contact va depinde de rigiditatea structurii şi a fundaţiei. tipul de legături între structură şi .

încadrarea în unul dintre cele două cazuri ţinând seama de tipul infrastructurii (fundaţii continue în cazul II respectiv subsol sau radier general etc. Cu cât rigiditatea şi gradul de nedeterminare statică al structurii este mai mare. Tasările egale ale fundaţiilor izolate atâta timp cât nu au valori mari nu sunt periculoase pentru majoritatea structurilor deoarece nu depăşesc în general condiţiile de exploatare admisibile. pentru un acelaşi tip de încărcare exterioară. Fundaţia este elementul care. Pe lângă rigiditatea relativă a elementelor ansamblului construcţie-teren. rigiditatea Rs este mult mai mică iar Rf este mare.73 construcţia. Cazul III: rigiditatea Rs şi Rf a sistemelor Ss şi Sf au ordin de mărime diferit. ca o entitate în care structura fundaţie. în timp ce tasările neegale pot duce la distrugerea lor. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . Cazul II: rigidităţile Rs şi Rf a sistemelor Ss şi Sf au ordin de mărime diferit iar rigiditatea Rs este mult mai mare decât Rf . cu atât eforturile datorită tasărilor neegale vor fi mai importante şi mai periculoase. Cazul IV: rigiditatea Rs şi Rf a celor două sisteme Ss şi Sf este mare şi au acelaşi ordin de mărime. Aşadar comportarea oricărei construcţii ar trebui privită ca un tot unitar.teren se influenţează reciproc. Construcţiile cu structura în diafragme de zidărie se încadrează în cazurile II şi IV. distribuţia presiunii reactive va fi influenţată în mare măsură de gradul de nedeterminare statică a structurii şi fundaţiei care va conduce în procesul de solicitare-deformare la redistribuiri succesive şi respectiv la modificarea presiunii reactive până la starea de echilibru finală când s-a realizat întreaga tasare. dar în special de raportul lor. pe lângă legătura cu structura are particularitatea de a fi în contact cu terenul de fundaţie pe suprafaţa de contact. fiind în general construcţii rigide. în cazul IV). Cazul I: rigidităţile celor două sisteme sunt finite Rs şi Rf au acelaşi ordin de mărime. În practică putem distinge patru cazuri caracteristice diferite ale raporturilor dintre rigiditatea Rs a suprastructurii Ss şi rigiditatea Rf a infrastructurii Sf [28]. Tasările neegale nu pot fi prevăzute fără un calcul de interacţiune datorită redistribuirii sarcinii produsă de nedeterminarea şi rigiditatea structurii. Dacă fundaţiile sunt de suprafaţă parametrii care intervin în calculele de interacţiune sunt rigiditatea şi gradul de nedeterminare statică.

particularităţile terenului determină valorile absolute ale tasărilor Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . Atâta timp cât diferenţele de tasare sunt mici. nu se pot produce practic nici un fel de modificări de tensiune în sistemul Ss. Cazul II: Dacă în primul caz a fost posibil având în vedere valoarea mică a lui Rs. Construcţia a cărui sistem Ss are o mare rigiditate determină ea însăşi valoarea diferenţelor în producerea tasărilor. În consecinţă se poate admite că diferenţele de tasare a reazemelor vor fi nule. construcţia se deformează şi în consecinţă tensiunile se modifică. Cazul IV: Cele două sisteme au o rigiditate deosebit de mare şi de valoare apropiată. căci sistemul Sf este acela care trebuie să preia toate inegalităţile de tasare. până la o anumită limită. Se admite în cazul acesta că sistemul Ss este asigurat oricare ar fi sarcina faţă de toate tasările inegale.74 Cazul I: Deoarece Rs şi Rf sunt mici în valoare absolută sistemele Ss şi Sf sunt capabile să urmeze deformaţiile terenului şi să se deformeze în modul impus de acesta. variaţiile de tasare ale terenului iar în acest caz situaţia este deosebită. dar cum acest sistem este foarte rigid. unul sau celălalt exercitând după caz o influenţă mai mare sau mai mică. Dacă diferenţele de tasare au tendinţă să crească iar cele două sisteme Ss şi Sf nu au rezistenţă suficientă. În acest caz calculele trebuie să fie efectuate luând în considerare numai rigiditatea Rf a infrastructurii. Cazul III: Deoarece rigiditatea sistemului Ss este mult mai mică decât a sistemului Sf se poate neglija în calculul de interacţiune. să considerăm că întreaga structură va urma în final. construcţia va suferi. Sistemele Ss şi Sf au un rol în repartiţia forţelor. toate punctele se vor tasa egal. În cazul conlucrării terenul se tasează în mod diferit sub reazeme. Sistemul Sf va determina modul în care se vor tasa toate punctele terenului. În consecinţă terenul va determina prin însăşi compresibilitatea sa valorile absolute ale tasărilor construcţiei. Ca şi în cazul III. iar sistemul Ss prin rigiditatea sa va determina diferenţa de tasări. Compresibilitatea terenului nu face decât să determine valoarea tasării. Dacă se depăşeşte această limită construcţia va avea de suferit. Atât timp cât acesta din urmă sistem rămâne intact. Este evident însă că aceasta nu poate să meargă dincolo de o anumită limită. În acest caz în sistemul Ss vor apărea redistribuiri de eforturi generând eforturi suplimentare de care trebuie să se ţină cont la dimensionare. Sistemele Ss şi Sf urmează această tasare a terenului şi se încovoaie prezentând totuşi anumite rezistenţe care sunt relativ mici deoarece rigiditatea celor două sisteme este de asemenea mică.

Fenomenul de interacţiune construcţie – fundaţie teren conduce în aceste cazuri la redistribuiri ale eforturilor provenite din încărcări gravitaţionale în structură. Cu toate că deformaţia terenului este uniformă sub astfel de blocuri rigide. ansamblul structură fundaţie-teren poate fi tratat ca o grindă pe mediu elastic. Tasările la rândul lor influenţează starea de eforturi din suprastructură şi fundaţie precum şi distribuţia presiunilor pe suprafaţa de contact dintre fundaţie şi teren. presiunile mari în anumite zone ale fundaţiei vor provoca o sporire a încărcărilor în stâlpii şi pereţii din acele zone. fundaţie cât şi în terenul de fundaţie. constituie o parte importantă a problemei conlucrării între structură. iar rigiditatea sistemelor Ss şi Sf este aceea care impune pentru o sarcină simetrică o tasare egală a tuturor punctelor terenului. sunt de aşteptat concentrări de eforturi pe periferia construcţiei. Deoarece rigiditatea pereţilor elevaţiei este mare în comparaţie cu cea a radierului de fundaţie. presiunea de contact nu va fi uniformă. presiunea pe periferia construcţiei creşte şi în felul acesta se modifică şi alura tasării. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . de redistribuţie a eforturilor atât în structură. În concluzie se poate afirma că la clădirile din zidărie amplasate pe terenuri deformabile procesul de tasare şi de distribuţie a încărcării continuă până când se atinge stadiul final de echilibru în care reacţiunea terenului este neuniformă. Structuri semirigide cum sunt blocurile de locuit fundate pe terenuri relativ slabe. De exemplu pentru o construcţie de formă simplă rectangulară fundată pe argilă. De îndată ce construcţia începe să acţioneze ca o grindă ce măreşte deformaţiile terenului. fundaţie şi teren. pereţii şi stâlpii din această zonă trebuie să fie dimensionaţi corespunzător. Estimarea cantitativă a rigidităţii unei structuri date în vederea folosirii ei la calculul redistribuirii încărcării în timpul tasărilor. Datorită tasărilor diferenţiate are loc un proces de acomodare. Cazurile practice la care este important să se ia în considerare conlucrarea sunt următoarele: Blocurile multietajate cu pereţi din zidărie sau beton armat la care structura este rigidă în raport cu fundaţia. de uniformizare a acestora în elementele verticale ce compun structura de rezistenţă. care transmit încărcările prin intermediul unui radier flexibil (cazul clădirilor cu 2-4 nivele din cărămidă cu numeroase goluri pentru uşi şi ferestre). Se poate spune că tasările diferenţiate depind de rigiditatea ansamblului suprastructură-fundaţie cât şi de rigiditatea terenului.75 construcţiei.

26 – Rosturi de rupere a elementelor din zidărie Rezistenţa de calcul a zidăriei armate la compresiune conform STAS 10109/1-82 se calculează cu relaţia: Rza = R+µ Ra. blocuri ceramice cu goluri. blocuri mici cu goluri din beton. sunt date în acest stas. industriale şi agrozootehnice. când ruperea se produce în toate situaţiile din figura 2. beton celular autoclavizat.4) µ – reprezintă raportul de armare ce se determină ca fiind raportul dintre volumul armăturii Va şi cel al zidăriei Vz.3. cu relaţia: Va ⋅100 Vz µ= (2. Caracteristicile de calcul ale zidăriilor Caracteristicile de calcul ale zidăriilor sunt date de STAS 10109/1-82 „Construcţii civile. Rezistenţele de calcul ale zidăriei la forfecare Rf.76 2.3. 2.26. la întindere din încovoiere Rti şi la eforturi principale de întindere Rp în N/mm2. Calculul şi alcătuirea elementelor” [78].5) Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . În normativ sunt date sub formă tabelară rezistenţele de calcul ale zidăriilor din cărămizi. unde (2. Lucrări de zidărie. a) – rost neţesut longitudinal b) – rost ţesut în zig-zag c) – rost ţesut în scara d) – rost neţesut transversal Fig.

8Rαk Pentru calculul zidăriei la starea limită ultimă E = 0.5 fiind date în funcţie de natura zidăriei. Valoarea modulului de elasticitate pentru zidăria armată cu armături în rosturile orizontale (armare transversală).6) (2.0 şi 2. în N/mm2 este: Pentru calculul deformaţiilor la sistemele static nedeterminate.7) Pentru calculul zidăriei solicitată la încărcări repetate şi pentru stabilirea perioadei (2. (2.9) (2. sub influenţa sarcinilor de exploatare E = 0. în N/mm2 este: Pentru calculul deformaţiilor la sistemele static nedeterminate. Valorile coeficientului k variază între 2.8 (kR + 2µRna)αa Pentru calculul zidăriei la starea limită ultimă E = 0.11) Tabelul 2. Calculul structurilor din zidărie conform MP001-96 se face pe baza unor valori caracteristice ale rezistenţelor zidăriilor simple diferite faţă de rezistenţele de calcul din STAS 10109/1-82 [78].10) Pentru calculul zidăriei solicitată la încărcări repetate şi pentru stabilirea perioadei (2.5 (kR + 2µRna)αa proprii de vibraţie E = (kR + 2µRna)αa În aceste relaţii avem: µ – reprezintă raportul de armare ca mai sus Ra – reprezintă rezistenţa normată a armăturii αa – reprezintă caracteristica de elasticitate a zidăriei armate care în absenţa unor date mai exacte se poate lua ca fiind egală cu 1000.77 Valoarea modulului de elasticitate E pentru zidărie. În STAS 10109/1-82 se precizează că α se poate lua în lipsa unor informaţii mai exacte egal cu 1000 pentru zidăria din cărămizi şi blocuri sau egal cu 750 pentru zidăria din BCA. sub influenţa sarcinilor de exploatare E = 0.2.5Rαk proprii de vibraţie E = Rαk (2.8) Valorile coeficientului α sunt date în funcţie de natura şi marca materialelor componente ale zidăriei. date în tabelul 2.2 Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .

Rc b).45 0.45 0.78 Rc 12.45 1.0 18.0 22.0 26.90 1. normativ abrogat cu multă vreme în urmă şi preluat în lucrări de specialitate [14].90 1.70 0.0 18.45 0.rezistenţa la efort tangenţial în rost orizontal (fig 2.90 1.27d) Rt .20 0.70 Rm daN/cm 0.45 1.10 1.55 0.65 1.45 0.45 3. Rm Fig.10 1.45 1.45 0.10 2.80 2.80 2.rezistenţa la întindere centrică (fig 2.80 2.45 0.80 Rt 0.90 1.45 0.20 0.10 2.10 2.65 1. De asemenea reţinem de la aceiaşi autori şi relaţia dintre deformaţiile specifice liniare şi eforturile unitare: ε=− 1.90 1.20 0.12) Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .70 0.0 14.0 36.80 0. Ri e).45 3.80 2.70 0.27 Rezistenţele zidăriilor d).0 26.27b) Rm – rezistenţa la întindere din încovoiere (fig 2.55 C50 M10 M25 M50 M4 M10 M25 M50 M4 M10 M25 M50 M4 M10 M25 M50 C75 C100 C150 În tabel rezistenţele sunt următoarele: Rc – rezistenţa la compresiune axială (fig 2.55 0. 2.20 0.65 1.0 30. R2 c).90 1.0 26.55 0.0 30.70 0.90 1. Rt Se constată că aceste valori sunt mult diferite faţă de valorile date în STAS 10109/1-85.10 1.0 18.65 1.0 20.80 2.80 2.70 0.45 0.70 2 Marca cărămizii Marca mortarului M4 Ri 0.0 24. De altfel aceste valori sunt foarte apropiate de rezistenţele de rupere definite în STAS 1031-56.80 0.1R  (2.0 20.10 2.27c) Ri .1R  σ  ln1 −  E 0  1.27a) R2 – rezistenţa la eforturi principale de întindere (fig 2. preluate şi de autorii de la noi.45 1. Rezistenţele la compresiune şi la rupere ale zidăriei rezultă în funcţie de marca pietrei şi a mortarului din relaţiile lui Oniscic.0 14.80 0.0 R2 0.27e) Rc R2 Rm Ri Rt R2 Rt Rm Ri Rc a).45 3.80 2.90 1.70 0.80 2.45 3.10 1.

Se consideră valoarea cea mai mică determinată pentru una dintre următoarele solicitări: Compresiunea excentrică cu excentricitate în planul pereţilor. ţinându-se seama după caz de influenţa favorabilă a legăturilor orizontale (buiandrugi. este simplificat şi aproximativ. În baza dimensiunilor şi alcătuirii elementelor portante şi a forţelor gravitaţionale maxime sau minime probabile. la care solicitările aferente pereţilor se determină în funcţie de rigiditatea relativă a acestora. Structurile de zidărie portantă vor fi calculate la acţiunea forţelor seismice. dar norma europeană EN 1990 cu privire la efectuarea încercărilor nu este încă asimilată. exprimată sub forma mărimii forţei tăietoare capabile la nivelul respectiv. se stabileşte capacitatea de rezistenţă la încărcări orizontale a fiecărei diafragme. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . Eforturile principale de întindere în secţiuni înclinate.4 Calculul structurilor din zidărie la acţiuni seismice conform P2-85 Conform P2-85 structurile de zidărie portantă pot fi calculate la acţiunea sarcinilor orizontale. mod de calcul bazat pe aceleaşi principii ca şi cel aplicat la structurile de beton armat cu corecturi specifice caracteristicilor zidăriei. respectiv montant. utilizându-se următoarele moduri de calcul: Calculul capacităţii de rezistenţă la încărcări orizontale. 2. Acest mod de calcul are un caracter mai general.3. atât a elementelor componente ale clădirii cât şi compararea acesteia cu solicitarea orizontală de calcul. În orice caz CR6 nu dă tabele cu caracteristicile de calcul ale zidăriilor.79 unde: R – rezistenţa la compresiune de rupere E0 = α R – modulul de elasticitate iniţial α – caracteristica de elasticitate a zidăriei definită anterior. Noul cod românesc CR6 pentru proiectarea structurilor din zidărie ne indică faptul că proprietăţile structurale ale zidăriei pot fi determinate prin încercări. grinzi). Modul de calcul la capacitatea de rezistenţă are un caracter de verificare. Calculul cu conlucrarea spaţială. Forfecarea rostului orizontal. Acest mod de calcul se poate aplica structurilor etajate cu compartimentare deasă sau rară şi se va dezvolta în cele ce urmează. ele nu trebuie calculate la acţiunea vântului.

pentru fiecare direcţie principală corectată cu un coeficient al condiţiilor de lucru. solicitată de forţe orizontale. se compară cu forţa orizontală (seimică) totală la nivelul respectiv. Modul de calcul la capacitate portantă se bazează pe următoarele ipoteze: Planşeele au rigiditate suficientă pentru a putea redistribui încărcările. Punctul de anulare al momentului în buiandrug. se consideră că lucrează ca o consolă verticală încastrată la bază.85. ţinându-se seamă şi de efectul torsiunii printr-un coeficient al încărcării. Efectele neconcordanţei dintre comportarea efectivă şi ipotezele făcute asupra redistribuirii încărcării (ca de exemplu determinarea unor elemente slabe şi ieşirea lor din lucru înainte de timp fără să lucreze în domeniul plastic.80 Pentru structuri cu compartimentare deasă se admite calculul numai la eforturi principale de întindere. afectându-se rezistenţa zidăriei cu un coeficient al condiţiilor de lucru m2=0. se acceptă ipoteza distribuirii solicitărilor orizontale în funcţie de capacitatea de rezistenţă a elementelor. La pereţii cu goluri de uşi şi ferestre se ia în calcul efectul favorabil al buiandrugilor. Se consideră că elementele de beton armat înglobate în zidărie conlucrează cu aceasta. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .) se corectează printr-un coeficient al condiţiilor de lucru. deformabilitatea planşeelor etc. Prin redistribuirea încărcărilor pot fi antrenate elementele care mai au rezerve de rezistenţă. având la nivelul planşeului legături cu celelalte elemente (montanţi). se consideră la mijlocul deschiderii buiandrugului. lucrând în continuare în domeniul plastic. prin care se ţine seama de diferenţa de rigiditate a materialelor. Fiecare element (montant) delimitat din structura spaţială. datorită acţiunii orizontale. Pentru calculul la torsiune a structurii şi pentru verificarea fundaţiilor. după ce un element sau mai multe elemente au atins valoarea capacităţii de rezistenţă. Suma capacităţilor de rezistenţă minime ale tuturor diafragmelor componente ale structurii.

ţinându-se seama de dimensiunile limită pentru tălpile secţiunilor în formă I. 2. în cazuri justificate (de exemplu la structuri cu compartimentare deasă. Legăturile orizontale pot fi de tipul pendular (de exemplu planşeul flexibil fără buiandrug) sau de tipul buiandrugului cu încastrare elastică.28 – Scema de calcul Dimensiunile în plan ale diafragmelor. respectiv ale montanţilor. L . să se facă. Tci j = forţa tăietoare capabilă minimă a diafragmei i la nivelul j.13) în care: Sk = sarcina orizontală (seismică) de nivel la nivelul k. precum şi verificarea nivelului de siguranţă se face cu următoarea relaţie de bază: η∑ S k ≤ m∑ Tc . T. uniform alcătuită). calculul numai pentru nivelul de bază.ij hk (2. Calculul la capacitatea de rezistenţă a structurii în ansamblul ei. se stabilesc separat pe fiecare din direcţiile principale ale structurii (transversal şi longitudinal). nivelul de încastrare al diafragmelor se poate considera la nivelul planşeului peste subsol. η = coeficientul încărcării prin care se ţine seamă de efectul torsiunii.81 Sn Tc Mk Sj Zk Sk Tc Mk Fig. Nivelul de încastrare al diafragmelor se consideră la nivelul superior al fundaţiilor pentru clădirile cu subsol sau la nivelul soclului la clădirile fără subsol. În cazul în care structura subsolului are o rigiditate mult mai mare decât suprastructura. m = coeficientul condiţiilor de lucru conform tabelului n = numărul nivelurilor clădirii. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . Se admite. Calculul se face de regulă la fiecare nivel.

7 ⋅ f ⋅ σ 0 ) µi Pentru compresiune cu excentricitate mare. raportate la aria inimii f – coeficient de frecare σ0 – efortul unitar de compresiune la nivelul de calcul Aac – aria de armătură din rosturile orizontale ale zidăriei Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . adică: Pentru armăturile din rosturi orizontale.82 t = numărul total al diafragmelor pe direcţia de calcul.7 ⋅ f ⋅ A i ⋅ σ 0 = µi Ai = b li – aria inimii secţiunilor Rf – rezistenţa de calcul la forfecare a zidăriei µi = S li / I – coeficient prin care se ţine seama de distribuţia eforturilor de alunecare.25R T ⋅Z⋅Y σ 0 − CM ≥0 I TCP = R pAi µi 1 + 0. Relaţiile de calcul a forţelor tăietoare capabile ale diafragmelor de zidărie se vor prezenta sub formă tabelară pentru a fi cât mai concise. adică: Forţa tăietoare capabilă la eforturi principale de întindere (TCP) Pentru zidărie simplă: TCM = M C N ⋅ e 0 1. Forţele tăietoare capabile ale diafragmelor de zidărie Forţa tăietoare capabilă la compresiune excentrică (TCM) Forţa tăietoare capabilă la forfecarea rostului orizontal (TCF) Pentru compresiune cu excentricitate mică. zidăria considerându-se fisurată: T CP = 2 ⋅ A ac ⋅ R a l i ⋅ h et µi σ0 − TCF TCM ⋅ Z ⋅ Y <0 I Rp – rezistenţa de calcul a zidăriei la eforturi principale de întindere Ø – coeficient în funcţie de excentricitate relativă l/e0 l/e0 ≥6 6≥ l/e0≥ 4 ≤ 4 Ø 1 2 (l/4e0 – 1) 0 0.8Ø σ0 Rp TCM – forţa tăietoare capabilă la solicitarea de compresiune excentrică MC – momentul încovoietor maxim capabil al diafragmei respective N – sarcina gravitaţională maximă aferentă diafragmei Z – distanţa pe verticală de la secţiunea de calcul la punctul de aplicaţie al rezultantei forţelor orizontale ce acţionează deasupra nivelului de calcul R – rezistenţa de calcul la compresiune a zidăriei Sc – momentul static al ariei comprimate (Ac) în raport cu axa ce trece prin centrul de greutate al secţiunii A T CF = i (R f + 0.25RS C = = Z Z Z SC = A c e 0 Ac = N 1.

capacitatea de rezistenţă admisibilă la forţa tăietoare se obţine prin înmulţirea cu un coeficient de siguranţă parţial egal cu 0.3. când ruperea se produce în secţiuni înclinate ca urmare a efectului forţei tăietoare. Pentru determinarea capacităţilor de rezistenţă la compresiune excentrică şi la forţă tăietoare se consideră valorile medii ale rezistenţelor zidăriei la compresiune şi la întindere din eforturi principale în secţiuni înclinate. Modul de rupere ductil. La stabilirea valorilor ψ din relaţia de calcul a forţei tăietoare de bază conform relaţiei din P100-92 QB=αksβψεG trebuie avut în vedere următoarele: (2.5 Calculul structurilor din zidărie simplă (nearmată) la acţiuni seismice conform MP001-96 Calculul de ansamblu al clădirilor cu pereţi structurali din zidărie nearmată la acţiunea seismică se face conform P100 prin metoda simplificată cu forţe convenţionale de proiectare. Stadiul ULTIM caracterizat prin faptul că se atinge valoarea limită a deformaţiei specifice la compresiune a zidăriei. Stadiul de CURGERE pentru care efortul unitar maxim de compresiune atinge valoarea corespunzătoare deformaţiei specifice de curgere la compresiune a zidăriei.14) Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . când ruperea se produce din încovoiere în secţiuni normale cu deformarea plastică a zonei comprimate.83 2. Pentru determinarea capacităţilor de rezistenţă a elementelor structurale din zidărie nearmată se consideră următoarele trei stadii de deformaţie: Stadiul de FISURARE din compresiune excentrică datorită momentului încovoietor.7 a capacităţii de rezistenţă la forţa tăietoare calculată cu valorile medii ale rezistenţelor. În comportarea elementelor structurale din zidărie nearmată solicitate la compresiune excentrică cu forţa tăietoare se consideră următoarele două moduri principale de rupere: Modul de rupere fragil. Pentru obţinerea unor rezerve de rezistenţă în scopul prevenirii modului de rupere fragil în secţiuni înclinate din forţă tăietoare.

valorile coeficientului ψ vor fi majorate.cap > Q B = αk s βψε G (2.15) sumarea se face pentru elementele fiecărui şir în parte. respectându-se condiţia ψ ≤ 1.cap = ∑ Q i . precum şi în cazul expertizării construcţiilor existente ce prezintă vulnerabilităţi structurale.30 În cazul construcţiilor noi. Capacitatea totală de rezistenţă pentru fiecare direcţie este definită ca suma forţelor tăietoare capabile pentru direcţia de calcul considerată: Q total .reprezintă numărul de elemente structurale pe direcţia de calcul considerată.16) Greutatea G reprezintă greutatea întregii clădiri când planşeele realizează efectul de diafragmă şi greutatea aferentă şirului de elemente pentru care se face calculul. etc. când planşeele nu realizează efectul de diafragmă.cap .84 În cazul construcţiilor noi proiectate cu respectarea principiilor de alcătuire şi conformare din Normativul P100 şi a prevederilor din Manual. valoarea coeficientului ψ =0. Trebuie îndeplinită condiţia: Q total.) prezintă unele vulnerabilităţi structurale. Elementele structurale care intră în calcul sunt planşeele ce pot fi de două tipuri: Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . condiţii de teren. În cazul clădirilor la care planşeele nu realizează efectul de diafragmă în relaţia (2. TITARU) care pot fi: Vulnerabilităţi structurale de sistem cauzate de deficienţe de conformare Neregularităţi de formă în plan orizontal Neregularităţi de formă în plan vertical Vulnerabilităţi structurale locale ( de exemplu unii pereţi structurali prezintă un mod de rupere casant) etc.00 Această majorare se poate face de către proiectant sau de către expert.15) unde: Qi. Ipotezele de care se ţine seama pentru un calcul simplificat: Se ia în consideraţie numai modul fundamental de vibraţie. Calculul se face distinct pe cele două direcţii principale. care din diferite considerente (partiuri de arhitectură.cap (2.reprezintă capacitatea de rezistenţă a elementului “i” pe direcţia de calcul considerată n . prin aprecierea efectelor defavorabile ale diferitelor vulnerabilităţi structurale (“metoda penalizării”-ing.E.

18) (2.( F. Pereţii verticali din zidărie nearmată consideraţi ca elemente consola încastrată la nivelul planşeului peste subsol sau la nivelul fundaţiei în funcţie de rigiditatea subsolului şi care pot fi: Perete plin.se determină conform P100-92 Verificarea pe ansamblu a clădirii pe cele două direcţii principale este dată de relaţia Q B ≤ ∑ Q i . conform Normativului P100-92 se face astfel: S=csG unde: cs= αksβψε α. U ) = b ⋅ D ⋅ τ 0. β.C. Cu rol de diafragmă(planşee monolite sau prefabricate cu monolitizări şi/sau suprabetonare). U ) = b ⋅ D ⋅ τ 0.cap.C.17) (2.( F. (2. ε. Şpalet (plinul dintre două goluri în pereţii de faţadă)-considerat ca element vertical dublu încastrat în parapeţi. U ) D f C Q asoc. ψ.( F. În tabelul de mai jos sunt date relaţiile de calcul pentru capacităţile de rezistenţă la forţă tăietoare în secţiune înclinată şi a forţelor asociate capacităţii de rezistenţă la încovoiere pentru diafragme cu secţiunea dreptunghiulară în cele trei stadii de lucru. U ) D A F montant şpalete Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .C.asoc. ks.cap .3 Secţiunea dreptunghiulară Q cap. Determinarea forţei tăietoare de bază.( F.19) unde: n-numărul total de pereţi structurali din zidărie nearmată consideraţi în calcul la baza clădirii.85 Care nu realizează efectul de diafragmă pe fiecare nivel (planşeele din lemn sau prefabricate fără monolitizări). Tabelul 2.C.

σ 0 > 0.asoc.C σ 16 σ 0 = R2 1+ 0 9 Rc 4R 2 Pt.75R C .C = R 2 1 + 0 9 2R 2 Pt. τ 0. Pt.C σ 0 0 .C = σ 4 σ0 R2 1+ 0 3 Rc 2R 2 σ 0 > 0. α = Stadiul ultim Pt.asoc.75R C . α = 2 2−α Pt. α = 2 3 1 Dacă: σ 0 < 0.C = λ λ  8 7 R2  σ0 > R C  −  15 15 R   C   σ 2 τ 0. 1 τ 0. σ0 > R C 2−α .fisurarea nu are loc σ0 σ 2 ≤ 7 . σ 0 ≤ 0. α = 2 2−α Pt.25 σ 0 λ 1 τ 0. σ 0 ≤ R C 2 1 2 σ 0 α 2 − 3α + 3 ε 0. DCC Pt. U = − 2 3 R C α 2 − 4α + 4 Dacă: σ 0 < 0.cap.5 2 ε 0 .cap. τ 0.333 σ 0 λ pt. σ 0 ≤ R C 2 R 4 α σ0 τ 0.C = R 2 1 + 0 3 R2 2 3 1 Dacă: σ 0 < 0.cap.F = 0. ε 0. τ 0.5R c .C = 1 2 σ0 − 2 3 RC  1  RC   σ − 1  6 0  R c ≤ 14R 2 . τ 0.cap. F = 0.667R C . σ 0 > 0.5R c . τ 0. ε 0.5R c . σ σ0 8 > 7 . σ0 ≤ R C 2−α 2 Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .F = R 2 1 + 0 R2 3 R2 înainte de curgere pt.5R c şi 1.cap.C = σ 0 > 0.667R C .F = R 2 1 + 0 R2 9 2R 2 σ 0 ≤ 0.5R c şi R c > 14R 2 .5R c şi DAC  8 7 R2  σ0 ≤ R C  −  15 15 R   C   3σ − R C 8 τ 0.86 Pt.cap. U = 0 2 DAU DCU Pt.asoc.C σ 0 τ ε 0.cap. τ 0.C = Stadiul curgere Pt.cap. U = R2 1+ C 3 2 − α RC 2R 2 Dacă: σ 0 < 0.asoc .

4 Q C = τ 0C ⋅ A i CAZ I Condiţie Relaţie de calcul pentru τ0C Criteriul de rupere QQQ . σ0 > R C Pe baza valorilor capacităţilor de rezistenţă la forţă tăietoare în secţiune înclinată şi a forţelor asociate capacităţii de rezistenţă la încovoiere în fiecare stadiu de lucru se stabileşte capacitatea de rezistenţă la forţă tăietoare a respectivei diafragme de zidărie şi criteriul de rupere a acesteia.asoc .C σ 0 0 .C ⋅ τ 0 asoc.C σ 0 τ ε 0. U > τ 0 asoc.F > τ 0 asoc.FRAGIL MMQ – DUCTILITATE LIMITATĂ MMM – DUCTIL III τ 0cap.5 2 ε 0 .C − τ 0 asoc. U ) II τ 0cap.asoc. U < τ 0asoc.C − τ 0 cap.F ⋅ τ 0 asoc.F < τ 0asoc. U − τ 0 cap.asoc. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . Condiţiile şi modul de calcul sunt date în tabelul 2.F − τ 0 asoc.4: Tabelul 2. U τ 0C = τ 0 asoc. Pentru a explica cele patru cazuri de rupere a elementelor de zidărie funcţie de valorile acestor eforturi se vor reprezenta grafic eforturile τ 0 pe ordonată iar pe abscisă stadiul de lucru. τ 0.C < τ 0 asoc. putem afirma că efortul tangenţial nominal capabil este descrescător.C ) + (τ 0 asoc.F ) + (τ 0 asoc.F τ 0cap.C (τ 0cap.C ⋅ τ 0asoc.FRAGIL τ 0cap.C şi MQQ .87 τ 0.C > τ 0 asoc.u Considerând evoluţia normală a stadiilor de lucru ale zidăriilor crescătoare de la fisurare la curgere. U = 0 2 Pt.F şi τ 0C = τ 0cap.C şi τ 0C = IV τ 0cap. U − τ 0 cap.C = 1. U ⋅ τ 0 asoc.C ) τ 0 cap. iar efortul tangenţial nominal asociat compresiunii excentrice este crescător.C − τ 0 cap.C τ 0cap.F τ 0C = τ 0cap.C = λ λ 2−α .F (τ 0 cap. U τ 0cap.C > τ 0 asoc.

88 τ0 τ0 τ 0. asoc 0 F C CAZ I U stadiul 0 F C CAZ II U stadiul τ0 τ 0.C τ0. cap τ0. asoc τ0.C τ0. În cazul I diafragma se rupe în fisură înclinată fără a se produce fisurarea din compresiune excentrică. În cazurile II şi III acesta se află la intersecţia sintre graficele eforturilor tangenţiale nominale capabile respectiv asociate aşa cum se deduce şi din relaţia de calcul. Ruperea elementelor de zidărie în aceste cazuri se poate explica astfel: datorită compresiunii excentrice diafragmele fisurează în rost orizontal crescându-le capacitatea de încovoiere datorită plasticizării şi dezvoltării fisurilor. Diferenţa dintre cazul II şi III este că în Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . cap τ0. asoc τ0 τ 0. cap τ0. Este cazul diafragmelor cu lăţime mare în raport cu înălţimea (λ mic) şi cu încărcări verticale mari.C τ 0. asoc 0 F C CAZ III U stadiul 0 F C CAZ IV U stadiul Fig.C τ0. 2.29 – Variaţia eforturilor τ 0 în funcţie de stadiul de lucru în cele patru cazuri posibile Pe grafice sunt marcate punctele corespunzătoare efortului tangenţial capabil în fiecare caz. dar pe de altă parte scade forţa tăietoare capabilă în secţiune înclinată din aceleaşi motive. Ruperea se produce logic la egalarea acestor forţe tăietoare deci la intersecţia graficelor. cap τ0.

32g.21) unde: γi – factorul de importanţă-expunere al construcţiei. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . Se definesc acum şapte zone seismice caracterizate prin acceleraţii ale terenului pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă de 100 de ani ag cu valorile (0. 0. 0.28g. Apariţia oficială a codului de proiectare seismică a construcţiilor P100-2003 ce revizuieşte P100-92 va schimba modul de calcul al forţei seismice de proiectare astfel: F=c G unde c este coeficientul seismic global calculat astfel: c = γi ⋅ S d (T ) g (2.08g) mai mari decât în P100-92.4) g. 1.89 cazul II ruperea se produce în fisură înclinată brusc şi fragil înainte de curgere. iar în cazul II se produce cu ductilitate limitată după curgere.75 pentru sursa Vrancea şi se introduce spectrul pentru sursa crustală Banat caracterizat de β0=3. 0. Este cazul diafragmelor suple (λ mare) şi cu încărcări verticale mici. 1.16g.2.12g şi 0. 0.0. Cazul IV caracterizează ruperea ductilă numai din compresiune excentrică în ultimul stadiu datorită faptului că diafragma are capacitate mai mare de a prelua eforturi în secţiune înclinată decât solicitări din compresiune excentrică.20) (2. 1.8. 0.20g. De asemenea creşte factorul de amplificare dinamică maxim al spectrelor la β0=2.0.24g. γi =(0.acceleraţia gravitaţională Sd(T) – ordonata spectrului de răspuns inelastic pentru acceleraţie corespunzător perioadei T Valoarea spectrului de răspuns este modificată faţă de P100-92.

A din oraşul belgian Kortrek [45].1 PREZENTAREA PROGRAMULUI DE ÎNCERCĂRI EXPERIMENTALE Obiectivul cercetării experimentale Programul de cercetări experimentale. Beckaert S. [48] urmăreşte cunoaşterea comportării elementelor de zidărie simplă şi armată sub acţiunea încărcărilor statice.V.V. Se utilizează mortar de ciment şi var obişnuit pentru zidării. modul în care capacitatea portantă a elementelor de zidărie este influenţată de încărcarea gravitaţională aplicată asupra elementului. [15]. desfăşurat în mai multe etape [12]. gravitaţionale şi orizontale. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . Elementele de zidărie armată sunt realizate cu armături speciale pentru armarea zidăriei în rosturi orizontale de tip MURFOR provenite în urma unor contracte de colaborare de la firma N. [46].1. Beckaert S. Se efectuează calcule prin trei metode diferite: Relaţiile de calcul conform normativului în vigoare pentru calculul zidăriilor la sarcini orizontale P2-85. respectiv efortul unitar de compresiune. în primul rând. [47]. Cercetările experimentale.1 3.90 CAPITOLUL 3: ÎNCERCĂRI EXPERIMENTALE PE ELEMENTE DE ZIDĂRIE 3. Compararea rezultatelor a impus realizarea de elemente identice ca şi dimensiuni dar diferite între ele prin valoarea sarcinii verticale aplicate şi prin coeficientul de armare. S-a recurs la utilizarea acestor tipuri de armături din două motive: la noi în ţară nu se produc armături speciale pentru întărirea zidăriilor.A. deci şi pentru zidăria din cărărmidă plină. urmăresc determinarea capacităţii portante la sarcini orizontale ce pot proveni din acţiunea seismului pentru elementele de zidărie. şi de coeficientul de armare pentru elementele din zidărie armată. Se doreşte de asemenea compararea rezultatelor obţinute experimental privind capacitatea portantă la sarcini orizontale cu rezultatele obţinute din calcul. Elementele experimentale sunt realizate din cărămidă plină obişnuită care în definitiv este materialul cel mai frecvent utilizat pentru zidării la noi în ţară. iar partea belgiană a avut amabilitatea să ne pună la dispoziţie armăturile în cadrul contractelor de cercetare finanţate de firma N. Aceste tipuri de armături se pot aplica la armarea rosturilor orizontale ale pereţilor de zidărie indiferent de tipul de bloc de zidărie utilizat.

Încercările de laborator efectuate în acest scop şi rezultatele obţinute sunt prezentate în acest capitol. [36]. [38]. [25]. în primul rând la eforturi principale de întindere dar şi la compresiune. Pentru măsurători se folosesc microcomparatoare. rezistenţa la întindere a armăturii. Programul de analiză neliniară a elementelor din beton BIOGRAF. De asemenea se studiază participarea armăturilor la preluarea Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . program bazat pe metoda elementului finit. se poate justifica având în vedere comportarea elasto-plastică a zidăriei similară cu a betonului. [34]. ceea ce reprezintă un alt obiectiv al cercetărilor experimentale.91 Programul de calcul CAZIN 31 bazat pe relaţiile de calcul din „Manualul de proiectare a clădirilor din zidărie simplă nearmată” MP 001-96. nearmată. Se studiază în cadrul programului şi deplasările elementelor în plan vertical sub sarcini orizontale şi implicit stabilirea limitei deformaţiilor elastice. De altfel compararea fidelă a rezultatelor obţinute experimental cu rezultatele obţinute din calcul se poate face doar utilizând rezistenţele de rupere determinate experimental. Programul de calcul CAZIN 31 este destinat pentru calculul structurilor din zidărie simplă. O serie de autori au utilizat programe bazate pe metoda elementului finit la calculul zidăriilor [7]. Aceste caracteristici de calcul (rezistenţa la compresiune a zidăriei. Evident pentru acest calcul neliniar cu metoda elementului finit se vor înlocui caracteristicile de calcul ale betonului cu cele ale zidăriei. (program destinat structurilor de beton armat) la elementele din zidărie simplă şi armată. [37]. modulul de elasticitate) se vor determina de asemenea experimental pentru stabilirea valorii lor reale. aplicarea programul BIOGRAF [35]. Se va studia influenţa efortului unitar de compresiune şi a armării zidăriei asupra criteriului de rupere. Ruperea se poate produce prin: Compresiunea excentrică cu excentricitate în planul pereţilor. Eforturile principale de întindere în secţiuni înclinate. Este de amintit că şi alţi autori au utilizat programul în acelaţi scop [11]. Aşa cum am mai precizat un alt obiectiv al cercetărilor experimentale îl reprezintă studierea modului de cedare al elementelor de zidărie. Această definire a zidăriei armate în rosturi orizontale rezultă şi în urma studiului modului de cedare a acesteia în comparaţie cu zidăria simplă. Intenţia autorului este de a studia posibilitatea de aplicare a acestuia şi la zidăria armată în rosturi orizontale ce va fi definită ca şi o zidărie simplă cu rezistenţe mai mari. De asemenea. Forfecarea rostului orizontal. rezistenţa la întindere a mortarului.

1 şi este realizat cu ajutorul unui stand experimental de tipul unui cadru metalic (fig 3. [13]. 3. caracteristicile standului experimental şi ale elementelor experimentale încercate Principiul de încercare a elementelor experimentale este cel prezentat în schema din fig.92 eforturilor măsurând eforturile unitare din armături cu timbre tensiometrice. Acest lucru se doreşte a se concretiza într-o relaţie ce exprimă forţa orizontală capabilă în funcţie de efortul unitar de compresiune.2). În concluzie se poate afirma că scopul principal al cercetărilor şi studiilor experimentale îl reprezintă studierea interacţiunii dintre forţa verticală respectiv efortul unitar de compresiune şi capacitatea portantă la sarcini orizontale respectiv efortul tangenţial capabil în elementele de zidărie nearmată şi armată în rost orizontal. iar în final pentru dezvoltarea unei metode de calcul a structurilor cu diafragme de zidărie la sarcini orizontale din seism prin relaţii de calcul ce impun sau limitează valoarea efortului unitar de compresiune din diafragmele de zidărie componente ale structurii.1 – Principiul de încercare Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . 3. [5].2 Principiul de încercare. [32]. N P Fig. [33]. Conform acestui principiu asupra elementului experimental au fost aplicate static o forţă verticală constantă reprezentând încărcarea gravitaţională şi o forţă orizontală monoton crescătoare reprezentând efectul acţiunii seismice asupra unui perete interior din zidărie portantă.1.3. Acestea reprezintă însă obiective secundare mai puţin detaliate şi utilizate în conţinutul prezentei lucrări. Acest mod de încercare a elementelor din zidărie este utilizat pe scară largă şi la încercări experimentale desfăşurate de cercetători din întreaga lume [1].

2 – Alcătuirea standului de încercare Elementele experimentale încercate în cadrul programului de cercetare au aceleaşi dimensiuni geometrice: lungimea L=125 cm (5 cărămizi) grosimea D= 25 cm (1 cărămidă) înălţimea H=120 cm (16 asize) De asemenea elementele sunt simlare din punct de vedere a materialelor utilizate (cărămidă. dimensiunile acestuia rezultând din necesarul de gabarit pentru elementul experimental şi pentru presele hidraulice cu care s-au aplicat forţele gravitaţionale şi cea orizontală. Evident detaliile de armare nu sunt valabile pentru elementul martor din zidărie simplă. armătură.93 Standul experimental a fost realizat sub forma unui cadru închis din profile metalice din oţel laminat. mortar şi armătură) şi anume: cărămidă marca C100. 3. 5000 80x80 300 I 30 1250 150 260 Piston vertical Grinda de distributie I 26 2 U 12 Piston orizontal 2400 I 30 1200 Element experimental I 30 400 400 Tirant Ø30 5800 50x50 2 I 40 Fig. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . armătură tip “MURFOR NRD/Z–5–150” În figura următoare sunt prezentate caracteristicile elementelor experimentale (dimensiuni. detalii de armare). mortar marca M100.

lucru necesar pentru a putea face comparaţie între rezultatele obţinute. În tabelul de mai jos sunt sintetizate denumirile adoptate pentru elementele experimentale şi caracteristicile acestora.5 3 24 30 3 Fig. 3. Precizăm încă o dată că dimensiunile elementelor şi materialele utilizate sunt identice.3c. 15 armatura orizontala (carcasa MURFOR) perete din zidarie 120 armatura ancoraj fundatie de b.5 5 3.5 1 11.3 6.2 6.A. a.V.5 125 150 12. din Zwevegem (o suburbie a oraşului Kortrek) din Belgia.94 centura b. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .5 [mm] 2Ø5 Fig.3a. – Armătura din rost orizontal Fig. – Detaliu de armare Pentru determinarea rezistenţelor reale de rupere ale zidăriei simple şi armate necesare interpretării prin calcul a rezultatelor obţinute se prezintă în paragraful următor determinările de laborator efectuate.3b. produse de firma N. – Alcătuirea elementului experimental 11. a. Armătura utilizată la armarea orizontală a rosturilor elementelor de tip armare transversală este realizată cu armături speciale pentru armarea în rosturi orizontale ale zidăriei tip “MURFOR NRD/Z–5–150”. 3. 3.3 12 3. 42 12. BECKAERT S.5 2Ø5 15 1Ø4 1.

15 7.1.0 6.0 15.08 0.00 0. 5.5 42 M3 30 M1 M2 Fig.1 Nr.0 Procent de armare [%] 0. 3.95 Tabelul 3.16 0.5 T1 30 T2 120 T3 M4 M5 T4 30 22. 2. 4. crt 1.4 Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .4 – Dispunerea microcomparatoarelor şi a timbrelor tensometrice pe elementul experimental Microcomparatoarele notate cu M1-M5 şi timbrele tensometrice T1–T4 au fost dispuse pe înălţimea elementelor conform fig.5 12. 3.08 0.0 12.0 8.5 125 150 12. Denumirea şi descrierea elementului ES – element de zidărie simplă EA1 – element de zidărie armată EA2 – element de zidărie armată EA3 – element de zidărie armată EA4 – element de zidărie armată Înalţime [cm] 120 120 120 120 120 Lăţime [cm] 125 125 125 125 125 Grosime [cm] 24 24 24 24 24 Forţa veriticală [daN] 18000 18000 24000 36000 45000 Efort de compresiune [daN/cm2] 6.08 3.3 Măsurarea datelor experimentale Înregistrarea comportării elementului experimental sub încărcări s-a realizat cu ajutorul unor dispozitive de măsurare a deformaţiilor de tipul microcomparatoarelor cu o precizie de 1/100mm şi cu ajutorul timbrelor tensometrice dispuse pe armături. 3.

Forţa verticală aplicată fiecărui element de zidărie în parte este constantă în decursul încercării. Forţa orizontală este variabilă fiind aplicată în trepte de la 0 la valoarea maximă ce corespunde cedării elementului.96 Este de făcut precizarea că la două dintre elementele experimentale (ES şi EA1) microcomparatorul M5 a lipsit iar timbrele tensiometrice n-au funcţionat în totalitate la parametrii optimi în decursul unor încercărilor experimentale.1 – Vedere generală a standului cu un element pregătit pentru încercare Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . Valoarea unei trepte de încărcare s-a stabilit la 1000daN. La fiecare treaptă de încărcare s-au efectuat citiri pe microcomparatoare şi pe timbrele tensiometrice. O vedere generală a standului experimental cu elementul pregătit pentru încercare este prezentat în fotografia următoare: Foto 3.

1 DESFAŞURAREA ŞI REZULTATELE ÎNCERCĂRILOR Elementul de zidărie simplă ES EXPERIMENTALE Elementul ES este realizat din zidărie simplă (nearmată) de cărămidă plină în alcătuirea prezentată în paragraful precedent şi anume având dimensiunile: lungimea L=125 cm (5 cărămizi) grosimea D= 24 cm (1 cărămidă) înălţimea H=120 cm (16 asize) Elementul ES este prezentat gata pentru încercare în fotografia de mai jos: Foto 3. Această valoare raportată la aria secţiunii orizontale a elementului generează un efort unitar de compresiune σ0: σ0 = P 18000 = = 6.2 – Elementul ES Încercarea s-a derulat pentru o forţă verticală constantă cu valoarea P=18000daN.2 3. Ruperea elementului produsă brusc şi casant s-a înregistrat la o valoare a forţei orizontale Pmax= 12000daN. În prealabil la o forţă de 5000daN s-a produs fisurarea elementului în rost orizontal.0daN / cm 2 A 24x125 Forţa orizontală aplicată conform principiului de încercare prezentat anterior este monoton crescătoare în trepte de câte 1000daN până la valoarea maximă corespunzătoare ruperii elementului.2. fără însă ca acesta să cedeze la compresiune excentrică (fisura nu s-a deshis în mod evident) Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .97 3.

2 0.2 2.1 0.2 P [daN] 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 9000 10000 11000 11900 12000 ∆ (mm) M1 0.2 M3 0.5 Tabelul 3.2 2.6 0.7 0.8 3.3 – Modul de rupere a elementului ES Înregistrările efectuate pe microcomparatoare pe parcursul încercării sunt date în tabelul 3.6 Observaţii fisurare în rost rost orizontal cedare bruscă la eforturi principale de întindere în secţiune înclinată Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .5 0.4 0.6 6.9 1.2 0.1 1.98 Foto 3.1 0.1 1.6 2.8 3.8 1.4 1.4 0.1 0.9 1.3 0.2 0.4 0.3 0.3 0.2 0.8 5.1 0.1 0.8 1.3 0.1 0.7 M2 0.3 0. respectiv diagramele forţă deplasare la nivelul fiecărui microcomparator sunt date în figura 3.1 0.4 0.6 0.5 0.2 1.4 M4 0 0 0 0 0 0 0.7 0.5 2.1.

valoare la care apare fisurarea elementului în rost orizontal comportarea elementului este cvasi-elastică. deplasările orizontale amplificându-se. Pe intervalul 6000-11000daN al forţei orizontale comportarea elementului poate fi caracterizată ca şi elasto-plastică. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . deci nu putem vorbi de cedarea peretelui la compresiune excentrică. 3.5 – Diagramele P-∆ la elementul ES la nivelul fiecărui microcomparator Câteva dintre concluziile ce se desprind în urma încercării elementului experimental ES şi trasării diagramelor P-∆ ar fi: Pentru valori ale forţei orizontale între 0 şi 5000daN. Fisurarea rostului orizontal nu se amplifică. La atingera valorii de 12000daN se produce ruperea bruscă a peretelui de zidărie în diagonală. De altfel nu s-a produs nici zdrobirea cărămizilor în zona comprimată. ruperea fiind casantă dar totuşi anunţată de amplificarea deplasărilor. ceea ce sugerează că rezistenţa la întindere a mortarului este inferioară rezistenţei la întindere a cărămizilor. Ruperea s-a produs prin mortar. într-o secţiune în ştrepi (scăriţă). deplasarea orizontală creşte cu peste 100%. Până la 12000daN elementul de zidărie curge.99 DIAGRAMELE P-∆ LA ELEMENTUL ES 14000 12000 FORTA ORIZONTALA [daN] 10000 M1 8000 6000 4000 2000 0 -2 0 2 4 6 8 DEPLASAREA [m m ] M2 M3 M4 Fig. fenomen specific ruperii la compresiune excentrică. deplasările pe orizontală menţinându-se sub 1mm.

14x 0.4 2   8x  2 + 2   4 4 Va   = 0.2.100 3.14x 0.5 2 3.4 – Dispunerea armăturilor în rosturile orizontale Elementul EA1 este prezentat imediat după terminarea execuţiei în imaginea de mai jos: Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .2 Elementul de zidărie armată EA1 Elementul EA1 este realizat similar ca elementul ES dar cu armătură în rosturile orizontale ale zidăriei tot la două asize. rezultând un coeficient de armare:  3.0016 µ= = 24 x120 Vz Dimensiunile elementului rămân neschimbate şi anume: lungimea L=125 cm (5 cărămizi) grosimea D= 24 cm (1 cărămidă) înălţimea H=120 cm (16 asize) Pentru armarea zidăriei în rosturi orizontale s-au folosit armături speciale pentru zidărie de tip MURFOR ce s-au amplasat în rostul cu mortar conform fotografiei următoare: Foto 3.

Cantitatea mare de armătură dar şi condiţiile tehnice au oprit încercarea în jurul valorii forţei orizontale de 21000daN fără a se obţine ruperea în diagonală ci doar fisurarea evidentă din eforturi principale de întindere. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .101 Foto 3.0daN / cm 2 A 24x125 Forţa orizontală aplicată similar în trepte de câte 1000daN. La o valoare a forţei orizontale de 12000daN se produce desprinderea peretelui de fundaţie şi deci cedarea elementului la moment încovoietor.5 – Elementul EA1 Încercarea s-a derulat pentru o forţă verticală constantă cu valoarea P=18000daN similar cu elementul ES rezultând acelaşi efort unitar de compresiune σ0: σ0 = P 18000 = = 6. Din aceste motive s-a putut continua încercarea pentru obţinerea ruperii la eforturi principale de întindere. Pentru următoarele elemente experimentale s-a decis reducerea coeficientului de armare la jumătate. Teoretic încercarea ar fi trebuit să se încheie admiţând această valoare ca şi forţă de rupere. La valoarea forţei orizontale de 20000daN se produce zdrobirea zidăriei în zona comprimată. Prezenţa armăturii în cantitate mare în element nu influenţează capacitatea portantă a peretelui la compresiune excentrică dar face ca rezistenţa la eforturi principale de întindere în secţiune înclinată să fie mult mai mare decât la elementul din zidărie simplă. în plan vertical nu se produce colapsul elementului din încovoiere. Datorită faptului că modul de realizare a încercării nu permite deplasarea liberă a elementului.

6 – Ruperea din compresiune excentrică la P=12000daN Foto 3.3 0.2 0.15 0.0 23.4 0.5 21. respectiv diagramele forţă deplasare la nivelul fiecărui microcomparator sunt date în figura 3.1 0.2 0.2 0.4 Observaţii fisurare în rost orizontal ruperea în rost orizontal pe fundaţie zdrobire cărămidă în zona comprimată apărut fisură din efort principal de întindere Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .1 0.1 0.1 4.2 7.05 0.3 P [daN] 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 9000 10000 11000 12000 13000 14000 15000 16000 17000 18000 19000 20000 21000 18000 19000 20000 ∆ (mm) M1 0.05 0.0 M4 0 0 0 0 0 0 0.4 0.3 0.8 11.2 0.8 4.2 10.6 5.5 6.0 10.9 7.2 0.05 0.1 0.55 5.2 0.9 1.05 0.1 0.6 15.2 0.9 5.65 2.45 0.25 0.8 16.7 3.5 7.5 4.9 Tabelul 3.2 0.6 8.8 3.0 M2 0 0 0 0 0 0.1 11.1 0.0 11.2 3.4 6.0 2.0 6.2 1.8 1.4 2.3.6 1.2 0.5 0.2 4.2 0.4 0.45 0.0 3.7 – Zdrobirea zidăriei în zona comprimată la P=20000daN Înregistrările efectuate pe microcomparatoare pe parcursul încercării sunt date în tabelul 3.2 0.2 0.0 9.1 0.05 1.102 Foto 3.2 8.5 4.2 0.7 M3 0 0 0 0 0 0.1 3.80 2.4 2.0 17.

8 11. La valoarea P=20000daN se produce o zdrobire puternică a zidăriei în zona comprimată. La valoarea P=21000daN se dezvoltă fisuri din eforturi principale de întindere dar ruperea în diagonlă nu se produce şi din condiţii tehnice date de cantitatea prea mare de armătură din alcătuirea elementului.8 27.4 0. Ruperea din compresiune excentrică prin desprinderea elementului de fundaţie în rost orizontal se produce la valoarea P=12000daN. 3. În armături nu se înregistrează eforturi însemnate dar armătura contribuie la mărirea ductilităţii peretelui.5 3.6 34. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .8 19.0 18.45 DIAGRAMELE P-∆ LA ELEMENTUL EA1 25000 FORTA ORIZONTALA [daN 20000 M1 M2 10000 M3 M4 5000 15000 0 -2 0 2 4 6 8 10 12 14 DEPLASAREA [mm] Fig. timbrele tensiometrice înregistrează valori neînsemnate ale eforturilor în armături. Ruperea poate fi apreciată ca fiind ductilă (de fapt cu ductilitate limitată). deplasările fiind şi ele mai mari decât la ES..6 – Diagramele P-∆ la elementul EA1 la nivelul fiecărui microcomparator Concluzii privind încercarea elementului EA1: Comportarea elementului este cvasi-elastică se produce până în jurul valorii forţei orizontale de 8000daN.103 dezvoltarea de fisuri din eforturi principale de întindere 21000 18000 24.

8 – Elementul EA2 pregătit pentru încercare Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .2.104 3.4 2 + 2 4x 2  4 4 Va µ= =  Vz 24 x120     = 0.3 Elementul de zidărie armată EA2 La elementul EA2 s-a redus coeficientul de armare faţă de elementul precedent EA1 şi anume:  3.14x 0. Acest lucru este important pentru elementul EA1 care s-ar fi rupt la aceeaşi valoare a forţei chiar şi cu un procent de armare mai mic.5 2 3. S-a redus procentul de armare doar pentru a obţine şi rupere la eforturi principale de întindere pentru elementele de zidărie armată. ci doar cedarea la eforturi principale de întindere. deci se pot compara elementele EA1 şi EA2 chiar şi cu procente de armare diferite. Dimensiunile elementului rămîn aceleaşi: lungimea L=125 cm (5 cărămizi) grosimea D= 24 cm (1 cărămidă) înălţimea H=120 cm (16 asize) Elementul EA2 este prezentat gata pentru încercare în fotografia de mai jos: Foto 3.14x 0.0008 Cedarea la compresiune excentrică prin desprinderea rostului orizontal nu este influenţată de procentul de armare.

105 Încărcarea verticală constantă este în acest caz P=24000daN. respectiv diagramele forţă deplasare la nivelul fiecărui microcomparator sunt date în figura 3. deschiderea celui de-al treilea rost orizontal (rost fară armătură) iar imediat la P = 16000daN fisura ăn rost s-a dezvoltat puternic stabilind în fond cedarea elementului.1.9 –Elementul EA2 după încercare Datorită blocării deplasării verticale a peretelui s-a putut continua încărcarea cu forţă orizontală a peretelui.0daN / cm 2 A 24x125 Forţa orizontală este de asemenea aplicată în trepte de câte 1000daN până la valoarea maximă. datorită încovoierii. La o valoare a forţei orizontale P = 15000daN s-a produs. diferită faţă de elementul EA1 tocmai pentru a se putea studia şi influenţa forţei verticale asupra capacităţii portante a elementului de zidărie. Valoarea efortului unitar de compresiune este în acest caz: σ0 = P 24000 = = 8. Foto 3. La valoarea forţei P = 22000daN apare brusc o fisură din eforturi principale de întindere între rostul al treilea desprins şi baza peretelui. Înregistrările efectuate pe microcomparatoare pe parcursul încercării sunt date în tabelul 3.5 Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . În fisură se observă ruperea armăturii din rostul al doilea .

4 5.0 16.2 0.4 1.3 5.2 0.8 0.3 9.5 -16.7 0.4 3.6 9.3 4.3 0.6 0.3 0.2 -0.5 0.5 12.5 9.8 0.2 4.3 7.1 10.2 0.2 0.7 4.5 15.8 0.7 0.3 0.4 0.5 3.0 1.5 0.0 17.8 0.5 14.6 0.5 8.6 0.7 M2 0 0.1 1.2 M4 0 0 0.2 3.7 fisură din eforturi principale de întindere cu ruperea armăturii descărcare Observaţii fisurare în rost orizontal dezvoltare fisură în rost orizontal din încovoiere ruperea elementului la încovoiere DIAGRAMELE P-∆ LA ELEMENTUL EA2 25000 20000 FORTA ORIZONTALA [daN 15000 M1 M2 M3 M4 M5 10000 5000 0 -4 -2 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 DEPLASAREA [mm] Fig.0 8.4 2.0 1.0 4.3 0.4 10.5 0.5 1.9 0.0 -10.1 M3 0.3 0.6 0.1 0.4 0.4 0.6 0.7 0.8 0.5 0.4 0.8 10.2 0.6 0.3 0.2 0.4 0.3 0.5 0.5 0.106 Tabelul 3.7 0.6 15.8 6.1 13.0 -20.2 2.4 P [daN] 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 9000 10000 11000 12000 13000 14000 15000 16000 17000 18000 19000 20000 21000 22000 17000 0 ∆ (mm) M1 0 0.2 9.3 4.4 0.9 3.5 0.2 9.5 7.2 0.2 7.1 11.0 6.0 -18.8 1.2 0.5 -15.6 0.5 0.0 13.4 M5 0.5 -3.9 1.8 2.7 – Diagramele P-∆ la elementul EA2 la nivelul fiecărui microcomparator Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .1 1.9 1.6 0.0 -13.2 0.8 0.1 0.2 0.4 0. 3.5 0.5 0.6 0.

Ruperea poate fii apreciată ca fiind ductilă crescînd de asemenea deplasările faţă de EA1.2.5 2 3. Valoarea forţei la care se produce ruperea în rost orizontal creşte o dată cu creşterea forţei verticale şi implicit a efortului unitar de compresiune.14x 0.0008 Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . acest fenomen fiind forţat de blocarea deplasărilor datorită alcătuirii standului de încercare. Valoarea forţei verticale înfluenţează vizibil comportarea elementului de zidărie. 3. lucru constatat din comparaţia cu elementul EA1.14x 0.4 2 + 2 4x 2  4 4 V µ= a =  24 x120 Vz Dimensiunile elementului rămîn aceleaşi: lungimea L=125 cm (5 cărămizi) grosimea D= 24 cm (1 cărămidă) înălţimea H=120 cm (16 asize) Elementul EA3 este prezentat mai jos:     = 0. valoare superioară elementului EA1. Ruperea din încovoiere prin desprinderea elementului de fundaţie în rost orizontal se produce la valoarea P=16000daN faţă de EA1 ce se rupe la 12000daN. La valoarea P=22000daN se produce ruperea în fisură diagonală din eforturi principale de întindere.107 Concluzii privind încercarea elementului EA2: Comportarea elementului cvasi-elastică conform diagramelor din figura de mai sus se poate considera până în jurul valorii forţei orizontale de 13000daN. Armătura contribuie la preluarea eforturilor de întindere constatându-se ruperea armăturii.4 Elementul de zidărie armată EA3 La elementul EA3 coeficientul de armare s-a păstrat idenic ca şi la elementul EA2 şi anume:  3.

În fotografia de mai jos se vede ruperea în diagonală a elementului. mortar şi armătură. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . Continuând încărcarea se produce şi ruperea în diagonală la eforturi principale de întindere la valoarea P=30000daN. Valoarea efortului unitar de compresiune este: σ0 = P 36000 = = 12.10 – Elementul EA3 Încărcarea verticală constantă este în acest caz P=36000daN mai mare decât la elementele EA1 şi EA2. Ruperea elementului la compresiune excentrică prin deschiderea rostului orizontal s-a produs la valoarea forţei orizontale P=23000daN. Ruperea diagonală s-a produs brusc prin cărămidă.0daN / cm 2 A 24x125 Forţa orizontală este ca de obicei aplicată în trepte de câte 1000daN.108 Foto 3. Au cedat cele trei armături de sus din element iar armătura de la bază a fost puternic deformată.

5. Fotografia 3.13 scoate în evidenţă ruperea armăturii din rostul orizontal.13 – Detaliu rupere armătură 2 Înregistrările efectuate pe microcomparatoare sunt date în tabelul 3.5 P [daN] 0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 M1 0 0 0 0 0 1 1 M2 0 0 0 0 0.12.5 ∆ (mm) M3 0 0 0 0 0 0 0 Observaţii M4 0 0 0 0 0 0 0 M5 0 0 0 0 0 0 0 Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .5 0. Foto 3.5 0.11 – Elementul EA3 după încercare Ruperea diagonală a fost precedată de o puternică zdrobire a zonei comprimate cum se observă în detaliu în foto 3.109 Foto 3.12 – Detaliu zdrobire zona comprimată Foto 3. Tabelul 3.

5 3 3 3.8 – Diagramele P-∆ la elementul EA3 la nivelul fiecărui microcomparator Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .5 10.5 1.5 1 1 1 1 1.8 DIAGRAMELE P-∆ LA ELEMENTUL EA3 35000 30000 FORTA ORIZONTALA [daN 25000 M1 20000 M2 M3 15000 M4 M5 10000 5000 0 -80 -60 -40 -20 0 20 40 60 80 100 DEPLASAREA [mm] Fig.5 24.5 -16 -22 -27.5 2 2. 3.5 4 4 4.5 5 5.5 19.5 2 2 2.5 2 2 2.5 52 83 94 1 1.5 11.5 10.5 7 7 7.5 74 0.5 6 7 7.5 8.5 4 4.5 69.5 3 3 4 4 4.5 16.5 5 5.5 -11.5 -37 -47 -62 -41 fisurare în rost orizontal Deschidere pronunţată a rostului orizontal Zdrobirea zonei comprimate Rupere prin fisură în diagonală Diagramele forţă-deplasare la nivelul fiecărui microcomparator sunt date în figura 3.5 10 13 15 18 22 28 45 54 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 12 27 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -2.110 7000 8000 9000 10000 11000 12000 13000 14000 15000 16000 17000 18000 19000 20000 21000 22000 23000 24000 25000 26000 27000 28000 29000 30000 0 1.5 1.5 43.5 2.5 9.5 -4.5 29 35.5 3 3.5 19 23 29 34 41.5 6.

Tabelul 3.5 21 -21 294 693 777 840 735 924 1260 1344 1281 1260 1386 1449 1512 1743 2163 2394 3003 3213 3759 4578 Valoarea maximă obţinută pentru efortul unitar din armături este σ=6321daN/cm2 la valoarea P=29000daN. Graficele variaţiei eforturilor în armături cu creşterea forţei orizontale sunt date în figura următoare: Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . Valorile eforturilor în armături se obţin înmulţind deformaţiile specifice ε cu modulul de elasticitate al oţelului E=2. Eforturile la diferite trepte de încărcare pentru toate cele patru armături sunt date în tabelul 3.1x106.6 P [daN] 0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 9000 10000 11000 12000 13000 14000 15000 16000 17000 18000 19000 20000 21000 22000 23000 24000 25000 26000 27000 28000 29000 Armatura 1 0 -157. menţionând că la valoarea maximă P=30000daN nu au putut fi făcute citiri concludente.6.5 -157.5 -126 -105 -105 -42 -21 63 63 672 735 840 882 861 1134 1449 1428 1428 1344 1428 1491 1638 1932 2037 2499 3003 3192 3927 4242 σ [daN/cm2] Armatura 2 Armatura 3 0 0 -168 -210 -168 -210 -147 -210 -147 -210 -126 -189 -105 -147 -63 -105 -21 -42 -84 -21 231 357 651 777 756 1176 777 1260 588 1260 693 882 1197 1974 1197 2037 1050 2079 1008 2142 1176 2373 1197 2541 1407 2688 1701 3402 2121 4074 2541 4347 2793 4725 2982 5061 3318 5964 3612 6321 Armatura 4 0 -126 -126 -126 -126 -105 -63 -31.111 La elementul EA3 au fost înregistrate valorile deformaţiilor specifice în armături cu ajutorul timbrelor tensiometrice.

Valoarea forţei verticale înfluenţează vizibil comportarea elementului de zidărie.112 Valorile eforturilor in armaturi la elementul EA3 35000 30000 25000 forta P [daN] Armatura 1 20000 15000 10000 5000 0 -1000 0 1000 2000 3000 2 Armatura 2 Armatura 3 Armatura 4 4000 5000 6000 7000 sigma [daN/cm ] Fig. deci valoarea forţei la care se produce ruperea în rostul orizontal este determinată în principal de forţa verticală şi deci implicit a efortului unitar de compresiune.8 se poate considera până în jurul valorii forţei orizontale de 2100daN şi aceasta modificând faţă de elementul EA2 doar valoarea forţei verticale . 3. Ruperea din compresiune excentrică prin desprinderea elementului de fundaţie în rost orizontal se produce la valoarea P=2300daN şi această valoare superioară faţă de EA1 şi EA2. Armătura contribuie la preluarea eforturilor de întindere constatându-se ruperea armăturilor mai puţin prima de la baza peretelui. acest fenomen fiind forţat de blocarea deplasărilor datorită alcătuirii standului de încercare.2. 3.5 Elementul de zidărie armată EA4 Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . La valoarea P=30000daN se produce ruperea în fisură diagonală din eforturi principale de întindere.9 – Graficele eforturilor în armături la elementul EA3 Concluzii privind încercarea elementului EA3: Comportarea elementului cvasi-elastică conform diagramelor din figura 3.

14x 0.14x 0. Au cedat cele trei armături de sus din element iar armătura de la bază a fost puternic deformată. Continuând încărcarea se produce şi ruperea în diagonală la eforturi principale de întindere la valoarea P=32000daN.0008 Forţa orizontală este ca de obicei aplicată în trepte de câte 1000daN. În fotografia de mai jos se vede ruperea în diagonală a elementului.0daN/cm 2 A 24x125     = 0. Ruperea elementului la compresiune excentrică prin deschiderea rostului orizontal s-a produs la valoarea forţei orizontale P=27000daN. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . mortar şi armătură. EA2 şi EA3.4 2 2 + 2 4x 4 4 Va  µ= = Vz 24 x120 Dimensiunile elementului rămîn aceleaşi: lungimea L=125 cm (5 cărămizi) grosimea D= 24 cm (1 cărămidă) înălţimea H=120 cm (16 asize) Încercarea verticală constantă este în acest caz P=45000daN mai mare decât la elementele EA1.5 2 3.113 La elementul EA4 coeficientul de armare s-a păstrat idenic ca şi la elementele EA2 şi EA3 şi anume:  3. Ruperea diagonală s-a produs brusc prin cărămidă. Valoarea efortului unitar de compresiune este: σ0 = P 45000 = = 15.

5 2 2.5 3 Observaţii M4 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 M5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1. Tabelul 3.5.5 1 1 1 2 2 3 3 3 4 5 6 7 13 18 M2 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1.5 0.5 8 9 10 ∆ (mm) M3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2.5 0.5 0.114 Foto 3.5 0.5 -2 -2 -2 -2 -3 -3 fisurare în rost orizontal Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .5 3 4 4 5 5 6 6 7 7.13 – Elementul EA4 după încercare Înregistrările efectuate pe microcomparatoare sunt date în tabelul 3.5 0.5 P [daN] 0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 9000 10000 11000 12000 13000 14000 15000 16000 17000 18000 19000 20000 21000 22000 23000 24000 25000 M1 0 0 0 0 0 0 0.

10 DIAGRAMELE P .115 26000 27000 28000 29000 30000 31000 32000 23 27 29 32 38 45 67 20 22 26 28 36 40 50 9 11 13 14 20 28 45 1 1 1 2 2 2 2 -5 -5 -6 -7 -11 -17 -26 Deschidere pronunţată a rostului orizontal Zdrobirea zonei comprimate Rupere prin fisură în diagonală Diagramele forţă-deplasare la nivelul fiecărui microcomparator sunt date în figura 3. 3.∆ LA ELEMENTUL EA4 35000 30000 FORTA ORIZONTALA [daN] 25000 M1 20000 M2 M3 15000 M4 M5 10000 5000 0 -30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 DEPLASAREA [mm] Fig.6.6 σ [daN/cm2] Armătura 2 Armătura 3 Armătura 4 0 0 0 0 0 0 840 -420 0 630 -231 -210 -210 -315 -231 Armătura 1 0 0 210 252 42 Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . P [daN] 0 1000 2000 3000 4000 Tabelul 3. Eforturile unitare pentru toate cele patru armături sunt date în tabelul 3.1x106. valorile eforturilor în armături obţinându-se prin înmulţirea deformaţiile specifice ε cu modulul de elasticitate al oţelului E=2.10 – Diagramele P-∆ la elementul EA4 la nivelul fiecărui microcomparator Şi la elementul EA4 au fost înregistrate valorile deformaţiilor specifice în armături cu ajutorul timbrelor tensiometrice.

116 5000 6000 7000 8000 9000 10000 11000 12000 13000 14000 15000 16000 17000 18000 19000 20000 21000 22000 23000 24000 25000 26000 27000 28000 29000 21 63 0 -21 0 21 0 0 0 -273 -105 -189 -273 -252 -210 -210 -168 -210 -231 -273 -168 420 630 840 2100 -378 -210 -378 -420 -378 -231 -378 -315 -420 -378 -420 -252 -231 -210 -147 189 420 651 987 1827 2058 2940 3360 4410 4830 -420 -378 -420 -420 -420 -420 -399 -483 -441 -420 -420 -420 -399 -399 -336 -105 0 -105 21 210 609 630 630 1050 3780 -483 -168 -210 -189 -231 0 -21 0 21 42 42 210 252 588 630 1071 1260 1575 1680 2100 2520 4032 4830 7140 8190 Valoarea maximă înregistrată pentru efortul unitar din armături este σ=8190daN/cm2 la valoarea P=29000daN. Graficele variaţiei eforturilor în armături cu creşterea forţei orizontale sunt date în figura următoare: Valorile eforturilor in armaturi la elementul EA4 35000 30000 25000 forta P [daN] 20000 15000 10000 5000 0 -2000 0 2000 4000 sigma [daN/cm ] 2 T1 T2 T3 T4 6000 8000 10000 Fig.11 – Graficele eforturilor în armături la elementul EA4 Concluzii privind încercarea elementului EA4: Comportarea elementului cvasi-elastică conform diagramelor din figura 3. 3. menţionând că peste aceasta nu au putut fi făcute citiri concludente.8 poate fi Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .

0 12. Ruperea la compresiune excentrică prin desprinderea elementului de fundaţie în rost orizontal se produce la valoarea P=27000daN şi această valoare superioară faţă de EA1 EA2 şi EA3. deci valoarea forţei la care se produce ruperea în rostul orizontal este determinată în principal de forţa verticală şi deci implicit a efortului unitar de compresiune. 2.0 15. crt 1. 4.0 4. 3.7 Nr. acest fenomen fiind forţat de blocarea deplasărilor datorită alcătuirii standului de încercare.33 7.2. deci se admit erori din acest punct de vedere. 3.6 Câteva comparaţii între rezultatele obţinute pe elementele de zidărie În tabelul următor se prezintă sintetic rezultatele obţinute pe cale experimentală: Este de menţionat că citirile în timpul derulării încercărilor nu s-au putut efectua cu o precizie mai mare decât 1000daN.0 8.0 6.0 5. La valoarea P=32000daN se produce ruperea în fisura diagonală din eforturi principale de întindere. Tabelul 3.0 Forţa orizontală capabilă [daN] 12000 12000 16000 23000 27000 Efort tangenţial capabil [daN/cm ] 4.67 9. 5. Forţa veriticală [daN] 18000 18000 24000 36000 45000 Efort de compresiune [daN/cm2] 6.117 considerată până în jurul valorii forţei orizontale de 12000daN şi aceasta modificând faţă de elementele EA2 şi EA3 doar valoarea forţei verticale . Valoarea forţei verticale influenţează vizibil comportarea elementului de zidărie.00 2 Forţa orizontală capabilă în secţiune diagonală [daN] 12000 21000 22000 30000 32000 Element ES EA1 EA2 EA3 EA4 Efortul tangenţial capabil s-ar defini ca raportul dintre forţa orizontală capabilă şi aria secţiunii elementului (bxD =24x125=3000cm2): τC = PC b⋅D O primă comparaţie se poate face între elementele ES (zidărie simplă) şi EA1 (zidărie armată) punând în evidenţă aportul armării în rost orizontal asupra capacităţii Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .

EA3) este reprezentat în figura 3. asupra modului de cedare şi asupra capacităţii de deformare a peretelui.11 De data aceasta în domeniul cvasielastic elementul EA1 cu procentul de armare cel mai mare se deformează mai puţin la aceeaşi treaptă de încărcare şi nu elementul EA3 ce este încărcat cu forţa verticală cea mai mare. Putem afirma că zidăria armată în rosturi orizontale se comportă similar cu o zidărie simplă cu rezistenţe la eforturi principale de întindere mult mai mari decât zidăria simplă.12 – Înregistrările pe microcomparatorul M1 la elementele ES şi EA1 Se observă că la aceeaşi treaptă de încărcare zidăria armată se deformează mai puţin decât zidăria simplă. EA2.118 portante a elementului. COMPARATIE ES-EA1 20000 18000 16000 14000 P [daN] 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 0 2 4 ∆ [mm] 6 8 10 ES EA1 Fig. dar este esenţial de constatat schimbarea modului de cedare (rupere fragilă la ES respectiv rupere ductilă la EA1). 3. Graficul similar comparând de data aceasta elementele de zidărie armată (EA1. Se constată în primul rând că nu se modifică esenţial capacitatea portantă a elementului de zidărie armată faţă de cel de zidărie simplă (aprox. 12000daN). lucru datorat evident tot armăturii ce contribuie cu pondere importantă la creşterea rezistenţei zidăriei la eforturi principale de întindere. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . Constatăm de altfel şi creşterea capacităţii portante în secţiune înclinată la EA1 faţă de ES. Comparaţia între capacităţile de deformare poate fi evidenţiată de graficele P-∆ pentru microcomparatorul de la partea superioară a elementului (M1). Evident caracterul ductil este dat de prezenţa armăturii.

14 . 3. 3. se va reprezenta un grafic ce are pe abscisă efortul unitar iniţial de compresiune iar pe ordonată efortul tangenţial capabil definit mai sus. EA2. 0 [daN/cm2] Se intuieşte că această curbă completă are forma parabolică din figura 3. Trasarea intuitivă a curbei teoretice probabile se bazează şi pe concluzia evidentă Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .13 – Înregistrările pe microcomparatorul M1 la elementele EA1. EA4). privind influenţa efortului unitar de compresiune iniţial din element asupra capacităţii portante a elementului. EA3. EA2. τ C [daN/cm2] CURBA DE INTERACTIUNE σ0-τC 14 12 10 8 6 4 2 0 0 10 20 30 40 50 60 70 Experimental Probabil σ Fig. EA3 şi EA4 Pentru studiul comparativ între elementele de zidărie armată (EA1.Curba de interacţiune σ0-τC.10 iar rezultatele experimentale confirmă acest lucru pe porţiunea din curbă acoperită.119 COMPARATIE EA1-EA2-EA3-EA4 35000 30000 25000 EA1 P [daN] 20000 15000 10000 5000 0 0 5 10 15 ∆ [mm] 20 25 30 35 EA2 EA3 EA4 Fig. Această diagramă se va numi curba de interacţiune σ0-τC.

[39].Curba de interacţiune după încercări experimentale ale lui Jollei În capitolul următor se pune problema trasării teoretice a acestei diagrame folosind mai multe metode (calcul sintetic pe baza relaţiilor din MP001-96 şi analitic cu elemente finite). Fig.Curba de interacţiune obţinută analitic de Tassios De asemenea se regăseşte trasată această curbă şi experimental după încercările lui Jolley [16]. iar rezultatele obţinute confirmă ipoteza de mai sus. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . Fig. 3.13 . apropierea de forma parabolică fiind de data aceasta şi mai evidentă. În literatura de specialitate găsim trasată această curbă pentru un perete de zidărie simplă pe baza relaţiilor analitice din teoria elasticităţii de către Tassios [38].120 că la o valoare maximă a efortului unitar de compresiune egală cu rezistenţa la compresiune a zidăriei capacitatea portantă a peretelui la sarcini orizontale este nulă. 3.14 .

mortar. armătură). similar cu a pereţilor de zidărie încercaţi.0‰. două elemente identice din zidărie armată notate Sa1 şi Sa2. S-au efectuat determinări pe două tipuri de elemente: două elemente identice din zidărie simplă notate Ss1 şi Ss2 . Stâlpişorii de zidărie simplă au de asemenea 8 asize (fig 3.3 3.15 – Prisme pentru determinarea caracteristicilor de calcul ale zidăriei Aria efectivă a stâlpişorilor este cu aproximaţie: A= 24x24=576cm2 Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .1 STABILIREA PE CALE EXPERIMENTALĂ A CARACTERISTICILOR MECANICE ALE ELEMENTELOR DE ZIDĂRIE ÎNCERCATE Determinarea rezistenţei de rupere la compresiune şi a modulului de elasticitate Aprecierea rezistenţei la compresiune de rupere a elementelor experimentale de zidărie s-a făcut încercând la sarcini verticale de compresiune stâlpişori executaţi din acelaşi material ca şi elementele experimentale (cărămidă.121 3. Pentru aceasta în cele 8 asize ale stâlpişorilor sau dispus două armături de tip MURFOR (fig 3.15b).3. 3.15a). Cantitatea de armătură s-a stabilit astfel încât coeficientul de armare să fie de 8. mortar M100 4 mortar M100 4 8 7 6 59cm 67cm 67cm 59cm 30 8 7 6 5 4 3 carcasa de armatura mortar M100 cm 25 carcasa de armatura 5 4 3 2 1 25cm 25c mortar M100 m 4 2 1 25cm 4 carcasa de armatura 15cm 25cm 25cm a) – prisma de zidărie simplă b) – prisma de zidărie armată Fig.

Încărcarea epruvetei se face în trepte de încărcare de mărime constantă de 1000 daN.14 – Presa universală de 10t Pentru înregistrarea deformaţiilor se folosesc două microcomparatoare cu precizia 1/100 montate pe epruvetă cu ajutorul unor juguri metalice (foto 3. Jugurile se montează la distanţa de 250mm.71 Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .90 67.4 2  2x 2 + 2 4 4 V µs = a =  Vz 24x 60     = 0.17).14x 0. Procentul de armare a stâlpişorilor din zidărie armată rezultă din relaţia:  3.5 2 3. Determinarea modulului elasto-plastic s-a făcut introducând prelucrarea datelor experimentale pentru trepte de încărcare din 5000 în 5000daN pentru efectuarea corecţiei citirilor.122 Înălţimea stîlpişorilor rezultă din grosimea celor opt rânduri de cărămidă de 60cm aproximativ.008 =8‰ Modulul elasto-plastic al zidăriei s-a determinat pe aceleaşi epruvete din zidărie solicitate la compresiune cu ajutorul presei universale de 10t (foto 3.8 Forţele Stâlpişor Zidărie simplă Zidărie armată Ss1 Ss2 Sa1 Sa2 verticale de rupere [daN] 32000 37000 37000 41000 Media determinărilor [daN] 34500 39000 Aria secţiunii [cm2] 576 576 Rezistenţa la compresiune [daN/ cm2] 59.14x 0.14). Foto 3. Forţele verticale de rupere ale stâlpişorilor sunt sintetizate în tabelul următor: Tabelul 3.

8% determinat experimental ca fiind: zs R c = 60daN / cm 2 za R c = 68daN / cm 2 Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .18 – Ruperea unui stâlpişor de zidărie armată Rotunjind valorile am avea rezistenţele la compresiune a zidăriei simple.16 – Stîlpişor de zidărie armată înainte de încercare Foto 3.15 – Stîlpişor de zidărie simplă cu juguri şi microcomparatoare pregătit pentru încercare Foto 3.17 – Ruperea unui stâlpişor de zidărie simplă Foto 3.123 Rezistenţa la compresiune se determină cu relaţia: Rc = F A Foto 3. respectiv armate cu procentul de armare 0.

9 Forţa verticală daN 0 5000 10000 15000 20000 25000 30000 35000 Citirile pe microcomparatoare Stâlpişori de zidărie simplă Stâlpişori de zidărie armată Citiri Ss1 Citiri Ss2 Citiri Sa1 Citiri Sa2 M1 M2 M1 M2 M1 M2 M1 M2 0 0 0 0 0 0 0 0 7 4 5 5 6 3 4 5 13 10 10 12 12 8 10 11 20 16 19 21 24 16 18 14 42 25 36 27 41 24 24 27 84 44 67 49 79 47 56 48 170 100 115 168 167 99 124 113 245 145 278 211 Se va face media citirilor separat pe prismele de zidărie simplă şi pe cele de zidărie armată.124 Se observă că se verifică relaţia de calcul pentru rezistenţa la compresiune a zidăriei armate dată în STAS 10109/1-82: za zs Rc = Rc + µ⋅Ra za R c = 60 + 0. S-au păstrat pentru prelucrare doar câteva citiri având în vedere faptul că viteza cu care s-au derulat determinările au indus la valorile deplasărilor specifice erori ce se corectează pe intervale mai mari de citire: Tabelul 3. Tabelele cu rezultatele experimentale. Relaţia pentru calculul modulului de elasticitate este [2].0008 ⋅ 9434 = 60 + 7. Pentru aceasta se face diferenţa dintre valoarea efortului unitar σ la pasul i+1 şi al aceluiaşi efort la pasul i şi se raportează la diferenţa deformaţiei specifice ε între aceiaşi paşi. constând în citirile pe microcomparatoare selectând doar treptele de încărcare din 5000 în 5000 daN.5 ≅ 68daN / cm 2 Determinarea rezistenţei reale a armăturii este prezentată în paragraful următor. prelucrând relaţiile pentru determinarea modulului de elasticitate într-o foaie de lucru de tip tabel Microsoft Excel. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . modulul variind cu efortul unitar de compresiune σ. sunt date în continuare. [9]: E= dσ σ i +1 − σ i = dε ε i +1 − ε i De fapt se determină mai multe valori ale modulului de elasticitate.

7 17.2 0.7 8.0 σ daN/cmp 0.0 20.0 [daN/cm p] ε med [m m /m ] Fig.0 30. 3.0 10.4 26.0 25.0 50.0 25.54 1.4 52.24 0.7 8.125 Valoarea ε se calculează din media citirilor pe microcomparatoare dată în sutimi de milimetru ceea ce reprezintă deplasarea medie absolută a porţiunii de zidărie dintre cele două juguri (∆)şi distanţa dintre juguri care s-a fixat la 25cm la fiecare determinare.10 DETERMINAREA MODULULUI DE ELASTICITATE PENTRU ZIDARIA SIMPLA Forta P daN 0 5000 10000 15000 20000 25000 30000 Media citirilor 1/100mm 0 5 11 19 33 61 138 Aria element cmp 576 576 576 576 576 576 576 d distanta juguri cm 25.0 8.3 2.7 8.0 25.5 0.21 0.0 3.14 3.8 1.0 0.0 25.0 2.16 – Diagrama de deformaţie σ−ε pentru zidăria simplă Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .0 25.09 Diagrama de deformaţie σ−ε 60.7 8.0 4.0 1. ε= ∆ [mm/m] d Se vor trasa diagrame de deformaţie σ-ε atât pentru zidăria simplă cât şi pentru zidăria armată: Tabelul 3.0 25.7 0.7 43.0 0.5 ∆σ ∆ε E daN/cmp 41336 36169 28002 16075 7615 2809 daN/cmp mm/m 8.0 0.4 5.7 8.0 5.0 34.0 6.0 40.31 0.1 ε mm/m 0.

7 17.0 20.0 4.0 30.0 10.0 25.1 60.31 0.4 0.7 8.0 [daN/cm p] 40. Literatura de specialitate indică o variaţie liniară descrescătoare a modulului funcţie de efortul unitar de compresiune.0 6.0 25.2 0.0 0.0 34.87 6.0 8.4 17.4 26.0 10.0 25.0 25.1 ori mai mare decât rezistenţa la compresiune.0 25.44 1. O dată cu creşterea efortului unitar în zidărie modulul elasto-plastic scade.7 43.17 – Diagrama de deformaţie σ−ε pentru zidăria armată Modulul de elasticitate pentru zidărie nu este o constantă ci este funcţie de valoarea efortului unitar.0 25.23 0.49 Diagrama de deformaţie σ−ε 70.0 ε med [m m /m ] Fig.4 0. ajungând în faza de rupere la aproximativ 10% din valoarea modulului iniţial.18 0.7 8. ultim).3 5.11 DETERMINAREA MODULULUI DE ELASTICITATE PENTRU ZIDARIA ARMATA Forta P daN 0 5000 10000 15000 20000 25000 30000 35000 Media citirilor 1/100mm 0 5 10 18 29 58 126 220 Aria element cmp 576 576 576 576 576 576 576 576 d distanta juguri cm 25.0 8.4 52.14 3. La o valoare teoretică a lui σ de 1.0 2.0 0.7 8.7 17.0 σ daN/cmp 0. modulul de elasticitate ar trebui să fie nul iar zidăria se comportă ca un Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . Valoarea maximă a modulului de elasticitate sau modulul iniţial o avem la valoarea 0 a efortului de compresiune.0 50.8 ∆σ ∆ε E daN/cmp 48225 37742 28002 19729 7615 4486 2675 daN/cmp mm/m 8.126 Tabelul 3. curgere.7 1.8 ε mm/m 0.0 25.0 0. 3.7 8.2 2.0 8. respectiv de stadiul în care se află zidăria (fisurare.0 60.

0 0.0 10.0 20.0 σ-E 70.0 0 10000 20000 30000 40000 50000 E [daN/cm p] 0.0 50. 3. Ca dată de intrare pentru programul Biograf de analiză cu elemente finite se va considera modulul de elasticitate E=20000daN/cm2 pentru zidăria simplă şi de E=23000 daN/cm2 pentru zidăria armată.0 60.0 0 10000 20000 30000 40000 50000 60000 E [daN/cm p] Fig.0 Diagrama σ-E [daN/cm p] 40.0 50. valoare ce corespunde la un efort de compresiune de aproximativ jumătate din rezistenţa la compresiune.0 10.0 30.2 Determinarea rezistenţelor de rupere ale mortarului şi armăturilor Rezistenţa la întindere a mortarului utilizat la zidirea elementelor experimentale s-a determinat pe epruvete prismatice cu dimensiunile de 40x40x160mm solicitate la încovoiere cu ajutorul presei universale de 10to (foto 3.18 – Diagrama σ−Ε pentru zidăria simplă Fig. 3.19 – Diagrama σ−Ε pentru zidăria armată În ambele diagrame este evidentă tendinţa de descreştere aproximativ liniară a modulului de elasticitate cu valoarea efortului unitar de compresiune.127 material perfect plastic.0 20. 3. Diagramele σ-E pentru zidăria simplă şi pentru zidăria armată obţinute experimental sunt date în figurile de mai jos: Diagrama 60.19 – Determinrea rezistenţei la întindere a mortarului Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .0 30.0 [daN/cmp] 40.3.19) Foto 3.

67 2 152 3 132 Rt [daN/cm2] 33 Rezistenţa la întindere din încovoiere se determină cu relaţiile binecunoscute din teoria mecanicii structurilor: Rt = M= M W F⋅d 4 În relaţiile de mai sus avem: M – momentul încovoietor la ruperea epruvetei W – modulul de rezistenţă a secţiunii epruvetei d – distanţa dintre reazemele bacului de 10cm F – forţa la ruperea epruvetei Rezistenţa la eforturi principale de întindere se va considera egală cu rezistenţa la întindere a mortarului. Acest lucru poate fi necesar pentru verificarea mărcii mortarului şi a reţetei utilizate la preparare.128 Înregistrările medii pe trei serii de epruvete.12 Rezistenta la intindre a mortarului Fmediu M Numar serie F [daN] W [cm3] [daN] [daNcm] 1 141 142 354 10. valorile fiind în general mai mari decît rezistenţele pietrei de zidărie. sunt prezentate succint în tabelul următor: Tabelul 3. La efectuarea încercărilor la compresiune se utilizează aceeaşi presă ca mai sus (foto 3. În acest caz ruperea în secţiune înclinată se produce prin rosturile de mortar. precum şi prelucrarea rezultatelor pentru determinarea rezistenţei la întindere a mortarului. lucru remarcat la elementul ES.20) Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . S-a folosit o reţetă de mortar M100z. Pe jumătăţile de prisme rămase de la determinarea rezistenţei la întindere a mortarului se poate determina şi rezistenţa la compresiune a acestuia. deci rezistenţa la compresiune va trebui să se situeze în jurul valorii de 100daN/cm2.

13 Rezistenta la compresiune a mortarului Fmediu A Rc Numar serie F [daN] [daN] [cm2] [daN/cm2] 1 4547 4294 16 268 2 4353 3 3983 Rezistenţa la compresiune se determină cu relaţia: Rc = F A Aria secţiunii jumătăţilor de prismă solicitată la compresiune se impune cu ajutorul unor plăcuţe metalice la A=4x4=16cm2.14 Rezistenta la intindere a armaturilor F Fmediu Ra Numar serie A [cm2] [daN] [daN] [daN/cm2] 1 1868 1852 0. dar înlocuind bacurile cu unele de prindere. Cu aceeaşi presă.14) Tabelul 3.129 Foto 3. Rezistenţa la rupere minimă garantată de producător este de 5500daN/cm2 dar evident în realitate s-au obţinut valori mai mari (tabelul 3.196 9434 2 1885 3 1804 Relaţia pentru determinarea rezistenţei armăturilor la întindere este: Ra = F A Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . s-au efectuat încercări la întindere pe armăturile din care sunt alcătuite carcasele Murfor.20 – Determinrea rezistenţei la compresiune a mortarului Rezultatele obţinute sunt date în tabelul 3.13: Tabelul 3.

130 Pentru determinarea rezistenţei la eforturi principale de întindere a zidăriei armate se propune o relaţie similară cu relaţia din STAS 10109/1-82: R za = R zs + µ ⋅ R a 2 2 Această modalitate de calcul a rezistenţei la eforturi principale de întindere a zidăriei armate este intuitiv corectă. factorul de proporţionalitate nefiind altceva decât coeficientul de armare µ.15 Rezistenta la intindere a zidariei armate Rzs [daN/cm2] 33 33 µ 0. iar rezistenţa la eforturi principale de întindere aproape se aproape se dublează în cazul zidăriei armate. iar aportul armăturii este dat de acelaşi factor în ambele cazuri µ ⋅ R a . Totuşi această formulă nu este dată în STAS 10109/1-82 şi trebuie urmărit în ce măsură dă rezultate satisfăcătoare în calculul elementelor de zidărie armată. Astfel în cazul de faţă la un coeficient de armare de 0. Acest lucru se datorează faptului că rezistenţa la eforturi principale de întindere este în general mai mică decât rezistenţa la compresiune. Concluzii cu privire la acest lucru se pot desprinde în paragraful următor în care se compară rezultatele experimentale cu metodele de calcul în care se vor introduce şi rezistenţele astfel calculate. Pentru cele două valori ale coeficienţilor de armare utilizate la elementele experimentale avem calculate rezistenţele la eforturi principale de întindere în tabelul următor: Tabelul 3. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .16‰ rezistenţa la compresiune a zidăriei armate creşte cu aproximativ 10% faţă de zidăria simplă.0008 0.0016 Rza [daN/cm2] 41 49 Este important de făcut următoarea remarcă: influenţa armării în rosturile orizontale din punctul de vedere al rezistenţelor de calcul este mult mai pronunţată pentru rezistenţa la eforturi principale de întindere decât pentru rezistenţa la compresiune. întinderile din rosturile zidăriei fiind preluate de mortar şi de armătură proporţional cu cantitatea de armătură din secţiune.

Pentru reducerea volumului de muncă necesar efectuării acestui calcul destul de laborios s-a folosit calculatorul prin intermediul unui miniprogram realizat pe o foaie de lucru de tip tabel Microsoft Excel (tabelul 3. rezistenţele zidăriei. b1. a2.00 0.1 Calculul cu relaţiile din P2-85 Normativul în vigoare pentru calculul structurilor din zidărie la acţiuni seismice este normativul P2-85. coeficienţi. Ca şi caracteristici geometrice ale montanţilor se pot introduce atât secţiuni dreptunghiulare (D) cât şi secţiuni cu o talpă sau două tălpi (a1. iar în final capacităţile de rezistenţă la forţă tăietoare şi minimul dintre acestea. se obţin automat apoi elementele necesare stabilirii capacităţilor de rezistenţă (coloanele verzi): arii.0 41.0 41.4. b2 fiind notaţiile din P2-85).0 49. caracteristicile geometrice ale elementului şi forţa verticală aplicată.0 24. Chiar şi coeficientul µ se corectează automat în funcţie de tipul diafragmei (D.00 15.0 24. diaf.5 0.0 41.0 125.5 1.00 0.0 33.5 1.0 68.4 CALCULUL TEORETIC A CAPACITĂŢII PORTANTE A ELEMENTELOR ŞI COMPARAREA CU REZULTATELE EXPERIMENTALE 3.5 1. încărcarea verticală. Lalescu nr. T) introdus în coloana a 3-a.0 125.5 1.00 0. relaţiile fiind prezentate sintetic în capitolul anterior. În program se introduc ca date de intrare (coloanele galbene): caracteristicile geometrice. T. deci pentru aprecierea capacităţii de rezistenţă a elementelor din zidărie se folosesc relaţiile de calcul din această normă.0 68.0 3000 3000 3000 3000 3000 240 189 282 424 529 3000 3000 3000 3000 3000 60.0 24.0 24. Tabelul 3.Timisoara Doctorand: ing.2.131 3.0 33.0 41. la forfecarea rostului orizontal respectiv la eforturi principale de întindere. L.00 6.0 76. Aceste valori se exprimă prin relaţii de calcul ce au ca parametrii rezistenţele zidăriei (compresiune. [cm] [cm] [cm] [cm] [cm] [cm] [cmp] [cmp] [cmp] cmp] cmp] cmp] 1 2 3 4 5 ES EA1 EA2 EA3 EA4 D D D D D 125.00 6. adică forţa tăietoare capabilă (coloanele portocalii).00 0.16 TEZA DE DOCTORAT Universitatea Politehnica din Timisoara Facultatea de Constructii si Arhitectura Contibutii privind calculul si alcatuirea structurilor cu diafragme din zidarie portanta Departamentul CCIA Str. eforturi principale de întindere). excentricităţi .5 1.0 24.5 1. Tip l b a1 a2 b1 b2 A Ac Ai [cm] [cm] Elem [daN/ [daN/ [daN/ [daN] [cm] cmp] [daN] [daN] [daN] [daN] crt.5 1.0 49.0 68.0 41. efortul de compresiune.00 8. Capacitatea de rezistenţă la forţă tăietoare se exprimă ca şi valoarea minimă dintre capacitatea de rezistenţă la încovoiere. Silviu SECULA Capacitatea de rezistenta Tc mimim [daN] pentru fiecare element de zidărie studiat Notatii Caracteristici geometrice Rezistente Capacitati de rezistenta σo x e0 Z N Rp Rf R f µi Φ [daN/ Tcm Tcf Tcp Tc Nr.00 12.0 18000 18000 24000 36000 45000 120 120 120 120 120 1.00 63 63 63 63 63 31 4688 31 4688 31 6250 31 9375 31 11719 12600 12600 16800 25200 31500 66000 98000 82000 82000 82000 4688 4688 6250 9375 11719 Calculul capacitatii de rezistenta a structurii de zidarie la actiuni orizontale (seismice) dupa P2/85 Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .5 1.0 125.5 1.0 41.1). forfecare.0 125.

Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .000 27.000 5. dar la ES ruperea se produce evident în fisură diagonală. S-au introdus caracteristicile geometrice ale secţiunii dreptunghiulare (lungime l=125cm. 3. deci putem vorbi de o verificare a structurilor de zidărie în stadiul elastic cu relaţiile din P2-85. rezistenţa la eforturi de întindere Rp). braţul forţei orizontale Z şi coeficientul de frecare F. deci ruperea ar trebui să se producă prin cedare în rost orizontal din compresiune excentrică.000 9.688 6.719 12. Element ES EA1 EA2 EA3 EA4 Capacitatea portantă la sarcini orizontale Conform P2-85 4.16 ce lucrează pe principiul prezentat. Astfel că în toate cele patru cazuri forţa tăietoare capabilă minimă o reprezintă capacitatea portantă la compresiune excentrică Tcm.688 4. R za = R zs + µ ⋅ R a 2 2 Dacă vom compara rezultatele obţinute cu capacitatea portantă obţinută experimental constatăm diferenţe mari. La interpretarea rezultatelor pe elementele experimentale prezentate în acest capitol se foloseşte tabelul 3. Tabelul 3.000 12.132 Evident programul se poate utiliza şi la calculul unei structuri din zidărie la seism după P2-85 capacitatea de rezistenţă a întregii structuri pe direcţia de calcul aleasă obţinându-se automat prin însumarea tuturor valorilor de pe ultima coloană (Tci).000 16. forţa verticală N. rezistenţele obţinute experimental (rezistenţa la întindere R. conform relaţiei stabilite în paragraful precedent. de peste 60%. 5.000 Limita elastică (fisurare) 5.250 9.000 Experimental Modul de cedare real al elementelor de zidărie nu corespunde cu concluziile calculului după relaţiile din P2-85. lăţimea b=24cm). valorile conform P2-85 fiind însă extrem de apropiate de valoarea forţei obţinută experimental la care fisurează în rost orizontal zidăria.000 7. Efectul armăturii la pereţii din zidărie armată s-a introdus luând în calcul însumând rezistenţa zidăriei simple şi rezistenţa armăturii înmulţită cu coeficientul de armare. crt. 4. 1.000 12.17 Nr.375 11. 2. rezistenţa la forfecare Rf.000 23.

00 30.5 1.0 24.00 36.00 0.57 3.0 33.0 33.00 63 63 63 63 63 63 63 70 80 90 100 31 31 31 31 31 31 31 28 23 18 13 0 4688 9375 14063 18750 23438 28125 28875 27000 23625 18750 0 12600 25200 37800 50400 63000 75600 88200 100800 179400 192000 66000 66000 66000 66000 66000 66000 66000 74603 91096 115399 152853 0 4688 9375 14063 18750 23438 28125 28875 27000 23625 18750 Calculul capacitatii de rezistenta a structurii de zidarie la actiuni orizontale (seismice) dupa P2/85 TEZA DE DOCTORAT Cu valorile astfel obţinute se trasează diagrama de interacţiune forţă verticală – capacitate portantă la sarcini orizontale după P2-85 (figura 3.0 33.5 1.0 33.0 33.00 0.18 Universitatea Politehnica din Timisoara Facultatea de Constructii si Arhitectura Contibutii privind calculul si alcatuirea Departamentul CCIA structurilor cu diafragme din zidarie portanta Str.00 0.0 24.5 1.2.5 0.0 33.00 0.0 33. în concluzie se consideră că ramura descendentă a curbei este incorectă.20) Comentând diagrama obţinută se observă că valoarea maximă a forţei orizontale capabile se obţine pentru un efort de compresiune de aproximativ 70% din rezistenţa la compresiune.00 0. Ramura ascendentă a diagramei este liniară spre deosebire de ramura descendentă.27 0.5 1.0 60. Lalescu nr.0 60.0 125.0 24. În plus. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .0 33.0 24.0 125.0 60.5 1.00 6.0 33.5 1.0 33.0 33. Valoarea rezistenţei la eforturi principale de întindere este supraevaluată faţă de realitate.5 1.0 0 18000 36000 54000 72000 90000 108000 126000 144000 162000 180000 120 120 120 120 120 120 120 120 120 120 120 1.133 Observăm de asemenea că Tcm şi Tcf nu sunt influenţate de prezenţa armăturii în rosturile orizontale.0 3000 3000 3000 3000 3000 3000 3000 3000 3000 3000 3000 0 240 480 720 960 1200 1440 1680 1920 2160 2400 3000 3000 3000 3000 3000 3000 3000 3000 3000 3000 3000 60.5 1.00 48.0 33.0 60. aceste valori nedepinzând de fapt de rezistenţele la întindere şi compresiune ale zidăriei.00 0.0 24.0 125. Silviu SECULA Capacitatea de rezistenta Tc mimim [daN] pentru fiecare element de zidărie studiat Capacitati de rezistenta Notatii Caracteristici geometrice Rezistente σo Z x e0 R Rf Rp N [daN] f µi Φ [daN/ Ac Ai Nr.0 125.5 1.0 33.0 24.00 24.0 60.0 125.0 125.0 33.0 24.0 33.0 125. [cm] [cm] [cm] [cm] [cm] [cm] [cmp] [cmp] [cmp] [daN] [daN] [daN] [daN] cmp] cmp] cmp] 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Elem Elem Elem Elem Elem Elem Elem Elem Elem Elem Elem D D D D D D D D D D D 125.0 24.0 24.0 125.5 1.00 54. Utilizând acelaşi tabel de calcul după P2-85 se va determina capacitatea portantă a unui montant de zidărie similar cu ES.0 33.5 1.00 0.5 1. Este incorect faptul că la valoarea maximă a efortului vertical. capacitatea portantă nu este nulă.0 24.0 33. Tip l b a1 a2 b1 b2 A Tcm Tcf Tcp Tc [cm] [cm] [cm] Elem [daN/ [daN/ [daN/ cmp] crt.00 42.0 33.00 12. diaf.00 0.0 33. utilizarea rezistenţelor de calcul în proiectarea curentă face ca supraevaluarea lui Tcp să fie şi mai mare.5 1.0 60.00 60.0 60.5 1.78 1.5 1.0 125.00 18.0 33.5 1.5 1.0 60.0 33.5 1.0 60.5 1.5 1.5 1.0 33. dar pentru diferite trepte de încărcare verticală de la 0 la valoarea la care corespunde un efort de compresiune maxim egal cu rezistenţa la compresiune a zidăriei: Tabelul 3.0 24.Timisoara Doctorand: ing.0 60. ea corespunde de fapt stadiului elastic al zidăriei.0 125. T.

375 11.750 103.688 4. 4.000 98.19 Nr.010 7.644 93. Element ES EA1 EA2 EA3 EA4 Tcm [daN] conform P2-85 4. crt. 1.827 89.688 6.000 Qcap fis [daN] conform MP001 71. Din acest punct de vedere formulele sunt mult acoperitoare conducând la supradimensionări ale structurilor. Comportarea elastică este valabilă doar pe partea ascendentă a curbei de interacţiune înainte ca zidăria să fisureze din compresiune (0.000 82.000 82. 2.4-0.6Rc).394 Tcp [daN] conform P2-85 66. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .250 9. pentru valori mai mari ale rezistenţei la compresiune relaţiile nemaifiind valabile în domeniul comportării elastice.515 9.833 Se poate concluziona că relaţiile de calcul după normativul P2-85 verifică zidăria în stadiul elastic înainte de fisurare.20 – Diagrama de interacţiune conform P2-85 Valorile lui Tcm şi Tcp obţinute cu P2-85 corespund în mare măsură cu valorile Qasoc respectiv Qcap obţinute cu manualul MP001-96 în stadiul fisurare (se va vedea în paragraful următor calculul după MP001-96).134 Curba de interacţiune conform P2-85 30000 Tc [daN] 20000 10000 0 0 36000 72000 108000 N [daN] 144000 180000 216000 Fig 3.757 3.231 95.000 82.719 Qasoc fis [daN] conform MP001 3. Tabelul 3. 5. Cu toate acestea normativul P2-85 este în vigoare la noi în ţară deşi principiul de calcul în stadiul elastic a structurilor la seism este în contradicţie cu normativul P100. 3.757 5.

2 Calculul numeric neliniar cu programul BIOGRAF bazat pe metoda elementului finit Programele de calcul ce utilizează metoda elementului finit sunt foarte dificil de utilizat în practica curentă a proiectării pentru structuri din zidărie. Scopul efectuării acestor calcule este în primul rând de a surprinde comportarea postelastică a zidăriei şi de a verifica modul şi valoarea forţelor de rupere a zidăriei. etc. planşeele orizontale încărcate în planul lor. Armătura elementului se consideră a fi amplasată în planul median.4. Interpretarea rezultatelor experimentale cu ajutorul metodei elementului finit se va face cu un program specializat de fapt pentru beton armat dar care lucrează în domeniul neliniar. Se poate aplica de asemenea şi structurilor din bare de tipul cadrelor plane din beton armat monolit sau prefabricat. console. grinzi.135 3. Ele se aplică în nodurile reţelei de discretizare şi pot avea carater constant sau variabil în cadrul biografiei elementului. noduri de cadru. El poate fi alcătuit dintr-un material izotrop sau anizotrop de tipul betonului armat. Comportarea betonului şi a zidăriei este asemănătoare din multe puncte de vedere dar apar şi particularităţi ce le diferenţiază. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . În această idee nici nu s-au dezvoltat soft-uri specializate în calculul zidăriilor prin această metodă. Elementul plan poate avea grosimi variabile. Metoda este aplicabilă atât elementelor monolite cât şi prefabricate cu sau fără monolitizări. Acţiunile exterioare aplicabile structurii prin metoda biografică sunt forţe concentrate sau distribuite provenite dintr-un regim static sau cvasistatic. Este dificil şi de luat în calcul comportarea elasto – plastică a zidăriei şi faptul că zidăria este un material compozit. ceea ce împiedică închiderea lor completă la descărcare. Metoda descrie neliniaritatea fizică a betonului armat în varianta biografică a metodei analitice de calcul postelastic. Metoda de calcul implementată în programul Biograf se aplică elementelor plane din beton armat aflate în stare plană de tensiuni. zone de monolitizare în stare plană de tensiune. ceea ce face ca rezultatele obţinute să fie orientative. în limita respectării ipotezei de tensiuni plane. acestea fiind caracterizate de discontinuităţi geometrice. În categoria acestor elemente intră diafragmele verticale din beton armat. grinzi. Aceasta se datorează dificultăţii cu care se pot discretiza în elemente finite structurile din zidărie. Răspunsul neelastic se datorează mai ales fisurării betonului întins şi plasticizării betonului comprimat şi a armăturii întinse. Efectele neliniare de care nu se ţine seama sunt lunecarea armăturii în beton şi deteriorarea feţelor fisurilor. pereţi din beton armat.

Zdrobirea betonului solicitat monoaxial are loc când se atinge deformaţia limită e1 iar a celui solicitat biaxial la atingerea unei deformaţii echivalente asociată criteriului Von Mises. Suma acestor incremente determină intensitatea încărcării la pasul de încărcare respectiv. ţinând seama de proporţia celor două materiale şi de starea fizică a betonului din zona respectivă (fisurat. restabilirea echilibrului făcându-se cu ajutorul forţelor de transfer. Pentru betonul nefisurat solicitat biaxial s-a adoptat criteriul combinat Cervenka-v. Armătura se consideră perfect elastică atât la întindere cât şi la compresiune. Comportarea lui de ansamblu este un rezultat al combinării comportării fiecărui material component. nefisurat. Diferenţa dintre aceste două elemente se manifestă în cadrul unui increment: la prima metodă matricea de rigiditate se modifică cu modificarea proprietăţilor integrate ale materialului. Betonul armat se consideră ca un material compozit. fisurile se consideră distribuite. intensitatea acestora poate varia proporţional cu mărimea intensităţii fiecăreia ( de exemplu o distribuţie liniară a forţelor variabile se păstrează liniară pe parcursul desfăşurării procesului biografic). precum şi al legăturilor dintre acestea. iar la cea de-a doua matricea rigidităţilor se menţine constantă fiind necesare mai multe iteraţii. Mises. respectiv a betonului comprimat. Pe un subdomeniu (element finit). La nivelul materialului matricea rigidităţilor betonului armat rezultă prin suprapunerea matricelor betonului şi armăturii. Calculul se efectuează cu metoda elementelor finite utilizând elemente finite triunghiulare model de deplasări. amplasate uniform la distanţe infinitezimale. Procesul de fisurare s-a modelat prin metoda rigidităţii tangente iar procesul de plasticizare prin metoda rigidităţii iniţiale. Betonul fisurat se consideră în starea de tensiune monoaxială.136 Încărcările variabile se aplică structurii prin incremente de încărcare egale sau neegale succesive. plasticizat) respectiv de armătură (elastică sau în curgere). Toate celelalte operaţii sunt comune. Incrementele de încărcare se pot defini astfel încât să modeleze forţe descrescătoare ca intensitate sau schimbarea direcţiei de acţiune a acestor forţe (cazul încărcărilor ciclice). Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . În cazul existenţei mai multor forţe variabile acţionând simultan. Răspunsul neliniar se datorează în principal fisurării betonului şi plasticizării armăturii. perpendicular pe direcţia efortului unitar principal la întindere.

respectiv direcţia fisurilor. eforturilor din beton şi armătură în fiecare element. Programul rezolvă structura în fiecare increment de încărcare şi determină tabloul general al deplasărilor nodale. fisuri pe direcţia 2 închise beton în stare plastică beton zdrobit Direcţia eforturilor unitare principale.137 Programul este destinat să analizeze plăcile din beton armat încărcate în planul lor la care se produc fisuri şi apare plasticizarea betonului sau curgerea armăturii. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . plasticizat. este raportată în grade faţă de axa X cu semn pozitiv în sens trigonometric. Diagrama forţă-deplasare pentru o discretizare grosieră este în general deasupra celei obţinute pentru o discretizare fină. fisuri pe direcţia 2 deschise fisuri pe direcţia1 închise. În general deplasările sunt ceva mai mari în cazul incrementelor mari. reacţiunile la nodurile blocate. deformaţiile specifice şi starea fizică în fiecare element (fisurat. Se pot analiza şi cazurile de propagare pură a fisurilor dacă efortul de curgere se adoptă suficient de mare. Se pot defini pentru fiecare element patru direcţii de armare. Programul poate analiza elasto-plastic plăci izotrope la care procentul de armare este nul iar rezistenţa materialului să fie mai mare decât efortul de curgere. nefisurat. Mărimea incrementului de forţă are un efect relativ mic asupra rezultatelor. zdrobit) conform codului NCR de mai jos: NCR 0 1 2 3 4 -1 999 Starea fizică element nefisurat fisuri pe direcţia1 deschise fisuri pe direcţia1 închise fisuri pe direcţia1 închise.

21 – Discretizarea pereţilor în elemente finite Din figură se observă că elementele din zidărie s-au discretizat în 160 de elemente finite triunghiulare având un total de 99 de noduri ale reţelei de discretizare. Sunt prezentate în continuare. Sunt subliniate valorile rezultantelor forţelor orizontale la limita elastică de fisurare respectiv la colapsul Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .5cm x10 = 125 Fig. Pe orizontală discretizarea se face cu pasul de 12. 3.5cm corespunzător unei jumătăţi de cărămidă având zece coloane de elemente finite. de zidărie. Se consideră că fineţea de discretizare este acceptabilă pentru obţinerea unor rezultate corespunzătoare. Pe verticală pasul de discretizare este constant de 15cm corespunzător la două asize de zidărie având în total opt rânduri de elemente finite. Forţele verticală şi orizontală se distribuie în cele 10 noduri de la partea superioară a elementului în dorinţa de a modela efectul centurii de beton armat. fişierele de ieşire date de program pentru fiecare element elementului. Reazemele structurii se modelează prin penduli ce împiedică translaţia pe direcţiile x şi y precum şi rotaţia peretelui la nivelul legăturilor.138 1 1 12 21 23 41 34 61 45 81 56 82 62 42 22 2 2 3 13 23 24 43 35 63 46 83 57 84 64 44 24 4 3 5 14 25 25 45 36 65 47 85 58 86 66 46 26 6 4 7 15 27 26 47 37 67 48 87 59 88 68 48 28 8 5 9 16 29 27 49 38 69 49 89 60 90 70 50 30 10 6 11 17 31 28 51 39 71 50 91 61 92 72 52 32 12 7 13 18 33 29 53 40 73 51 93 62 94 74 54 34 14 8 15 19 35 30 55 41 75 52 95 63 96 76 56 36 16 9 17 20 37 31 57 42 77 53 97 64 98 78 58 38 18 10 19 21 39 32 59 43 79 54 99 100 65 119 120 76 139 140 87 159 160 98 80 60 40 20 11 22 33 15cm x 8 = 120 44 55 66 101 102 67 121 122 78 141 142 89 103 104 68 123 124 79 143 144 90 105 106 69 125 126 80 145 146 91 107 108 70 127 128 81 147 148 92 109 110 71 129 130 82 149 150 93 111 112 72 131 132 83 151 152 94 113 114 73 133 134 84 153 154 95 115 116 74 135 136 85 155 156 96 117 118 75 137 138 86 157 158 97 77 88 99 12. selectând doar paragrafele importante.

.CO...0000000E+00 4 0........00 60. = 99 NUMBER OF EQUATIONS............ = STRESS PRINT OPTION...0000000E+00 8 0........NR......1800000E+04 -0...........Eng.......1800000E+04 -0.....1800000E+04 -0..... THICKNESS E-STEEL E-CONCRETE P.1800000E+04 -0.........000E+00 0......139 BIOGRAF3 ......... X-DIR 1 0...... R........200E+00 0.00 0....Civ....7010531E+04 0................... = DEGREE OF FREEDOM NUMBER....210E+07 0........= FORCE INCREMENT STEP 0......D......... = COMPRESSION LIMIT STRAIN OF THE CONCRETE..........0000000E+00 7 0...... Richard FRIEDRICH TECHNICAL UNIVERSITY TIMISOARA CIVIL ENGINEERING FACULTY 2 T.......100E+01 1 21 1 0 TENSION STRENGTH OF THE CONCRETE......0000000E+00 Y-DIR -0............0000000E+00 9 0... = 160 HALFBANDWIDTH.......CO...........Civ...0000000E+00 2 0.Eng.... = 25 NUMBER OF EQUATIONS/BLOCK...9000000E+03 18...... = NUMBER OF FORCE SET INCREMENTS...... = 0 MAT...000E+00 NODAL FORCES ......0000000E+00 10 0....0000000E+00 . Valeriu STOIAN Ph.1800000E+04 -0...0000000E+00 11 0............-3 DIR-3(DG ) R......... = 198 NUMBER OF ELEMENTS. ROMANIA TITLUL LUCRARII: Element din zidărie simplă ES C O N T R O L I N F O R M A T I O N S NUMBER OF NODES...CO..... = MAXIMUM TRANSFER FORCE ERROR..........0000000E+00 3 0.-4 DIR-4(DG) 1 0.... = 1 EXECUTION OPTION.....CO....200E+05 0.........CO..... = 198 NUMBER OF BLOCKS...........-2 DIR-2(DG) R........ 28 VARIABLE LOADS RESULTANTS 0............00 -0.......Lalescu.1800000E+04 -0.NONLINEAR ANALYSIS OF REINFORCED CONCRETE STRUCTURES AUTHORS: Ph.....1241053E+05 0....1800000E+04 -0.............1800000E+04 -0...................0000000E+00 5 0....100E+00 0...................... = STEEL YIELDING LIMIT... STEP NR...CONSTANT LOADS NOD.0000000E+00 Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice ......1800000E+04 -0. = COMPUTE REACTIONS OPTION...-1 DIR-1(DG) R. R-1900 TIMISOARA.9000000E+03 -0... = MAXIMUM DISPLACEMENT LIMIT...........D..240E+02 0.. = COMPRESSION STRENGTH OF THE CONCRETE..........NR.....100000000E+02 100 ELASTIC LIMIT VARIABLE LOADS RESULTANTS 0....00700 10000.0000000E+00 6 0.

.......0000000E+00 3 0........000E+00 0...CO.00 -0........0000000E+00 10 0..... = MAXIMUM DISPLACEMENT LIMIT..... = COMPRESSION STRENGTH OF THE CONCRETE.200E+05 0.........000E+00 0..............Eng............000E+00 NODAL FORCES ....0000000E+00 .. Valeriu STOIAN Ph.Lalescu. = 198 NUMBER OF ELEMENTS.. = 0 MAT.... R....................100E+00 0........1800000E+04 -0.............210E+07 0.......... = DEGREE OF FREEDOM NUMBER.00700 10000..............100000000E+02 ELASTIC LIMIT VARIABLE LOADS RESULTANTS 0.0000000E+00 4 0... = 160 HALFBANDWIDTH.0000000E+00 6 0..... = MAXIMUM TRANSFER FORCE ERROR........ ROMANIA TITLUL LUCRARII: Element din zidărie armată EA1 C O N T R O L I N F O R M A T I O N S NUMBER OF NODES...........200E+00 0.0000000E+00 5 0........... Richard FRIEDRICH TECHNICAL UNIVERSITY TIMISOARA CIVIL ENGINEERING FACULTY 2 T. = STRESS PRINT OPTION..-3 DIR-3(DG ) R.......-1 DIR-1(DG) R..000E+00 0.......1800000E+04 -0................CO......0000000E+00 9 0.........0000000E+00 Y-DIR -0..Civ......-2 DIR-2(DG) R. = NUMBER OF FORCE SET INCREMENTS.0000000E+00 8 0........= FORCE INCREMENT 0.... THICKNESS E-STEEL E-CONCRETE P.000E+00 0..Civ.. X-DIR 1 0..... = 25 NUMBER OF EQUATIONS/BLOCK.00 0.....1800000E+04 -0... = 99 NUMBER OF EQUATIONS...CO...........0000000E+00 Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice ....................D... = COMPUTE REACTIONS OPTION.CO.1800000E+04 -0..0000000E+00 7 0......CONSTANT LOADS NOD..140 BIOGRAF3 ......CO. R-1900 TIMISOARA.......1233281E+05 STEP 100 0..7132816E+04 STEP NR.000E+00 0...1800000E+04 -0....0000000E+00 2 0............1800000E+04 -0...... = STEEL YIELDING LIMIT.........1800000E+04 -0...100E+01 1 21 1 0 TENSION STRENGTH OF THE CONCRETE..1800000E+04 -0..........................-4 DIR-4(DG) 1 0.......NONLINEAR ANALYSIS OF REINFORCED CONCRETE STRUCTURES AUTHORS: Ph.....0000000E+00 11 0........ = COMPRESSION LIMIT STRAIN OF THE CONCRETE. = 198 NUMBER OF BLOCKS.000E+00 0... 20 VARIABLE LOADS RESULTANTS 0.....00 60..D.......240E+02 0..........9000000E+03 18.9000000E+03 -0....160E-02 0.. = 1 EXECUTION OPTION...........1800000E+04 -0.....NR... 0.Eng.........NR.....

.... X-DIR 1 0.2400000E+04 -0....... R-1900 TIMISOARA..0000000E+00 9 0........NR.. = 198 NUMBER OF BLOCKS.000E+00 NODAL FORCES ........2400000E+04 -0.2400000E+04 -0...... = 160 HALFBANDWIDTH....00700 10000.......-2 DIR-2(DG) R...............240E+02 0....NONLINEAR ANALYSIS OF REINFORCED CONCRETE STRUCTURES AUTHORS: Ph......CO.... = COMPRESSION LIMIT STRAIN OF THE CONCRETE.............. = COMPUTE REACTIONS OPTION..... THICKNESS E-STEEL E-CONCRETE P...2400000E+04 -0.000E+00 0.. = 25 NUMBER OF EQUATIONS/BLOCK....000E+00 0.........200E+05 0.210E+07 0.......00 -0...CONSTANT LOADS NOD.. = STEEL YIELDING LIMIT. = NUMBER OF FORCE SET INCREMENTS.......... Richard FRIEDRICH TECHNICAL UNIVERSITY TIMISOARA CIVIL ENGINEERING FACULTY 2 T...Eng.2400000E+04 -0...0000000E+00 7 0..Lalescu.Civ......2400000E+04 -0... = 1 EXECUTION OPTION.................CO..1200000E+04 -0..CO...........................= FORCE INCREMENT 0.......Civ.0000000E+00 2 0.........000E+00 0...9440949E+04 STEP NR.......2400000E+04 -0...... 22 VARIABLE LOADS RESULTANTS 0..D. = COMPRESSION STRENGTH OF THE CONCRETE...............000E+00 0.................CO..........0000000E+00 6 0.....0000000E+00 10 0...100E+00 0........100000000E+02 ELASTIC LIMIT VARIABLE LOADS RESULTANTS 0.-3 DIR-3(DG ) R. Valeriu STOIAN Ph....-4 DIR-4(DG) 1 0........0000000E+00 Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .......2400000E+04 -0...................... ROMANIA TITLUL LUCRARII: Element din zidărie armată EA2 C O N T R O L I N F O R M A T I O N S NUMBER OF NODES.......... R..000E+00 0..1364095E+05 STEP 100 0..... = DEGREE OF FREEDOM NUMBER.......... 0. = 0 MAT.......141 BIOGRAF3 ......2400000E+04 -0..-1 DIR-1(DG) R.....100E+01 1 21 1 0 TENSION STRENGTH OF THE CONCRETE. = MAXIMUM TRANSFER FORCE ERROR....0000000E+00 Y-DIR -0.....0000000E+00 ....0000000E+00 4 0......CO....0000000E+00 5 0.....0000000E+00 3 0... = 198 NUMBER OF ELEMENTS.800E-03 0.. = 99 NUMBER OF EQUATIONS. = MAXIMUM DISPLACEMENT LIMIT....0000000E+00 11 0.....000E+00 0... = STRESS PRINT OPTION..................00 60....200E+00 0.....NR........Eng...0000000E+00 8 0......D.1200000E+04 18.....00 0............

..... = 198 NUMBER OF BLOCKS......NR...0000000E+00 6 0... = DEGREE OF FREEDOM NUMBER................................0000000E+00 ......= FORCE INCREMENT 0..3600000E+04 -0........ = MAXIMUM DISPLACEMENT LIMIT.......000E+00 0..D.9852488E+04 STEP NR..1873416E+05 STEP 100 0... THICKNESS E-STEEL E-CONCRETE P..... = NUMBER OF FORCE SET INCREMENTS.....142 BIOGRAF3 ..0000000E+00 9 0...0000000E+00 Y-DIR -0...00700 10000..NR...... = 1 EXECUTION OPTION.......000E+00 0....... = 198 NUMBER OF ELEMENTS.....000E+00 0........................1800000E+04 18..3600000E+04 -0.... = STRESS PRINT OPTION....-4 DIR-4(DG) 1 0...............Civ....... Richard FRIEDRICH TECHNICAL UNIVERSITY TIMISOARA CIVIL ENGINEERING FACULTY 2 T........D......00 60...CO....... = 0 MAT.-2 DIR-2(DG) R......100E+01 1 21 1 0 TENSION STRENGTH OF THE CONCRETE.......... Valeriu STOIAN Ph..Lalescu................ = 25 NUMBER OF EQUATIONS/BLOCK...NONLINEAR ANALYSIS OF REINFORCED CONCRETE STRUCTURES AUTHORS: Ph.......000E+00 0........1800000E+04 -0.Eng.000E+00 0... X-DIR 1 0... = 160 HALFBANDWIDTH.. = COMPUTE REACTIONS OPTION.......00 0..................200E+00 0.. = COMPRESSION LIMIT STRAIN OF THE CONCRETE. = STEEL YIELDING LIMIT...0000000E+00 8 0. R........210E+07 0......3600000E+04 -0.........CO....Eng.0000000E+00 4 0. ROMANIA TITLUL LUCRARII: Element din zidărie armată EA3 C O N T R O L I N F O R M A T I O N S NUMBER OF NODES......3600000E+04 -0...0000000E+00 3 0........0000000E+00 10 0.3600000E+04 -0......3600000E+04 -0..0000000E+00 11 0..000E+00 0...... = COMPRESSION STRENGTH OF THE CONCRETE.3600000E+04 -0.........3600000E+04 -0.......000E+00 NODAL FORCES .......200E+05 0....0000000E+00 Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .......-1 DIR-1(DG) R..00 -0. R-1900 TIMISOARA........ 0..CO.............0000000E+00 2 0..........Civ......800E-03 0.....240E+02 0.100E+00 0..........3600000E+04 -0.......CO..CONSTANT LOADS NOD.100000000E+02 ELASTIC LIMIT VARIABLE LOADS RESULTANTS 0... = 99 NUMBER OF EQUATIONS..0000000E+00 7 0......0000000E+00 5 0......... = MAXIMUM TRANSFER FORCE ERROR....-3 DIR-3(DG ) R.......... 59 VARIABLE LOADS RESULTANTS 0...CO..

..4500000E+04 -0...........0000000E+00 5 0.....-3 DIR-3(DG ) R.......Eng...4500000E+04 -0.................. = NUMBER OF FORCE SET INCREMENTS..........4500000E+04 -0... = STEEL YIELDING LIMIT...4500000E+04 -0.....= FORCE INCREMENT 0.CONSTANT LOADS NOD.... THICKNESS E-STEEL E-CONCRETE P.............100E+00 0....... = 198 NUMBER OF ELEMENTS.0000000E+00 3 0..200E+05 0..4500000E+04 -0. X-DIR 1 0....00700 10000...............-1 DIR-1(DG) R. = MAXIMUM TRANSFER FORCE ERROR.2250000E+04 18...............CO....... R-1900 TIMISOARA. = COMPRESSION STRENGTH OF THE CONCRETE.............................0000000E+00 ... = 160 HALFBANDWIDTH.......0000000E+00 8 0..........0000000E+00 Y-DIR -0........200E+00 0..CO.210E+07 0...100E+01 1 21 1 0 TENSION STRENGTH OF THE CONCRETE.00 0.. = DEGREE OF FREEDOM NUMBER....000E+00 NODAL FORCES .......... Richard FRIEDRICH TECHNICAL UNIVERSITY TIMISOARA CIVIL ENGINEERING FACULTY 2 T...00 -0.........CO. = 25 NUMBER OF EQUATIONS/BLOCK..........2250000E+04 -0.......-2 DIR-2(DG) R.............100000000E+02 ELASTIC LIMIT VARIABLE LOADS RESULTANTS 0....... = 99 NUMBER OF EQUATIONS.000E+00 0. = COMPRESSION LIMIT STRAIN OF THE CONCRETE..........Eng.............240E+02 0..4500000E+04 -0. = COMPUTE REACTIONS OPTION..... = STRESS PRINT OPTION.........0000000E+00 10 0................ = 1 EXECUTION OPTION.000E+00 0..........0000000E+00 Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .......4500000E+04 -0..NR.1133416E+05 STEP NR.. R........000E+00 0.NR..0000000E+00 11 0....-4 DIR-4(DG) 1 0.Civ....0000000E+00 2 0....... = MAXIMUM DISPLACEMENT LIMIT.......00 60..4500000E+04 -0.....CO..........1945249E+05 STEP 100 0. = 198 NUMBER OF BLOCKS..000E+00 0.........0000000E+00 7 0......NONLINEAR ANALYSIS OF REINFORCED CONCRETE STRUCTURES AUTHORS: Ph.0000000E+00 9 0.143 BIOGRAF3 ........CO.000E+00 0....... 0.... Valeriu STOIAN Ph...........0000000E+00 4 0........D..........800E-03 0... ROMANIA TITLUL LUCRARII: Element din zidărie armată EA4 C O N T R O L I N F O R M A T I O N S NUMBER OF NODES.....0000000E+00 6 0..Civ..D..000E+00 0...... 59 VARIABLE LOADS RESULTANTS 0.4500000E+04 -0..Lalescu....... = 0 MAT..

ν = 0. Fisura modelează deschiderea primului rost orizontal din încovoiere.144 Caracteristici de calcul ale elementelor din zidărie introduse în calculul cu programul Biograf sunt cele reale determinate în paragraful anterior.007 Ra=10000daN/cm2 Ea=2100000 daN/cm2.21 – Distribuţia fisurilor la limita elastică pentru elementul ES La valoarea maximă a forţei orizontale stadiul de fisurare a elementului de zidărie simplă ES modelat cu elemente finite se prezintă ca în figura de mai jos. deci prima fisură apărută. Programul Biograf este capabil să furnizeze şi stadiul de fisurare al elementelor finite la fiecare pas de încărcare. prin încercări de laborator. aceasta pentru a modela comportarea relă a elementelor de zidărie. Se observă dezvoltarea fisurii în rostul orizontal şi apariţia unei fisuri în diagonală. acest lucru întâmplându-se şi în realitate. În figura următoare este prezentat stadiul de fisurare la limita elastică caracteristic fiecărui element de zidărie studiat. Fig 3. În realitate ruperea Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .20 ε u = 0. Rezistenţa la întindere a zidăriei Rezistenţa la compresiune a zidăriei Modulul de elasticitate al zidăriei Coeficientul lui Poisson: Deformaţia specifică ultimă a zidăriei: Rezistenţa armăturii (la zidăria armată) Modulul de elasticitate al armăturii: Rt=18daN/cm2 RC=60daN/cm2 E = 20000daN/cm2.

deci programul Biograf modelează în mare măsură corect comportarea peretelui de zidărie simplă. Fig 3.22 – Distribuţia fisurilor la rupere pentru elementul ES Fig 3.145 elementului s-a produs în fisură înclintă. În realitate elementele de zidărie armată cedează la încovoiere prin dezvoltarea fisurii în rost orizontal. La toate elementele de zidărie armată EA1. EA2 şi EA3 la rupere distribuţia fisurilor arată ca în figura 3.23 – Distribuţia fisurilor la rupere pentru elementele de zidărie armată Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .x. observându-se doar dezvoltarea fisurilor în rost orizontal fără apariţia fisurii diagonale.

3. crt.C. Se pot compara atât forţele orizontale obţinute la starea limită de fisurare cât şi forţele orizontale la rupere. Tabelul 3.INP.INP conţine: Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .000 12.000 16.20. Cand se activează programul: “>CAZIN30“ pe ecran apare opţiunea : 0-de la tastatură care permite rularea conversaţional. creat cu un editor.3 Calculul cu relaţiile din MP001-96 prin intermediul programului CAZIN 31 Programul de calcul a capacităţilor de rezistenţă a secţiunilor din zidărie nearmată CAZIN31 (conform metodologiei din reglementările MLPAT) conţine două variante : una conversaţională cu date de intrare preluate conversaţional de pe display sau cu rularea programului prin citirea fişierului de pe disc atunci când programul preia fişierul cu date de intrare nume. nume. modelarea reazemelor. valorile parametrilor introduşi în calcul. După rularea programului rezultă fişierele: nume.4.000 Constatăm o bună apropiere a valorilor obţinute cu programul de calcul cu elemente finite Biograf în comparaţie cu valorile obţinute experimental.441 9.C.000 23.CAP . 5.133 9.20 Nr.U.care conţine toate rezultatele calculelor grupate pe element.000 Forţa de rupere [daN] Valori obţinute cu programul Biograf 12.146 Valorile forţelor orizontale obţinute cu programul Biograf în comparaţie cu rezultatele obţinute experimental sunt date în tabelul 3. 3.852 11.care conţine datele de intrare referitoare la geometria elementelor. Diferenţele obţinute prin metoda elementului finit pot fi explicate printr-o serie de parametrii ce influenţează rezultatele: densitatea reţelei de discretizare. rezultante şi la forţă tăietoare în cele trei stadii : F.conţine modul de rupere al secţiunilor şi capacităţile la moment încovoietor în cele trei stadii: F.641 18. Macheta formularelor de date din fişierul nume.410 12.000 12.000 27.334 Valori experimentale 5.conţine capacităţile elementelor.000 5.ASO . modul de aplicare al încărcărilor.734 19. 1-de pe disc care permite rularea prin citirea fişierului nume.OUT .010 7. 2. 1.INP.U. Forţa la limita elastică [daN] Element ES EA1 EA2 EA3 EA4 Valori obţinute cu programul Biograf 7. 4.000 9.DAT .000 7.452 Valori experimentale 12.333 13. nume. nume.

Htot. R2.N.Caracteristici generale ale secţiunii Montant/Şpalet . 3. Tip secţiune. înălţimea este egală cu înălţimea golului Ht Montant Şpalet Fig.24 – Stabilirea înălţimii totale la montanţi şi şpaleţi Tip secţiune : D = dreptunghiulară T = cu o talpă I = cu două tălpi b Secţiune dreptunghiulară H t At b Ai b Secţiune “T” Ht t1 At b t2 Ai At Ht Ht Secţiune “I” H Fig.n Montant/Şpalet = pentru montant.147 F1 .25 – Tipuri de secţiuni si caracteristicile geometrice ale acestora Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .Rc. înălţimea este egală cu înălţimea clădirii pentru şpalet. 3.

înălţimea tălpii 2 t1. t1. Ht. Ht1.dreptunghiulară: Înălţimea secţiunii: Lăţimea secţiunii: curgere în stadiul ultim Epsc/epsu=0.667 Rt=18daN/cm2 RC=60daN/cm2 Helem = 150cm „D” D = 125cm B = 24cm Raportul dintre excentricitatea adimensională a efortului de compresiune în stadiul Înălţimea elementului s-a considerat mai mare decât înălţimea elementului de zidărie deoarece în calcul forţa orizontală acţionează teoreticla 0. [Kgf/cm2] = rezistenţa la compresiune a zidăriei Htot . [cm] = grosimea tălpi cu două tălpi H. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . [cm] = grosimea secţiunii (în plan) T-cu o talpă H. N. [Kgf/cm2] = Rezistenţa la întindere a mortarului Rc . [cm] = înălţimea inimii b . [Kgf] = forţa axială . [cm] = grosimea inimii Ht1. [cm] = grosimea inimii Ht . b.7 din înălţimea montantului. t H . t2 [cm] = grosimea tălpii 1. înălţimea tălpii 2 Caracteristici reale de calcul ale elementelor din zidărie introduse sunt: Rezistenţa la întindere a zidăriei Rezistenţa la compresiune a zidăriei Înălţimea elementului Tipul secţiunii. [cm] = înălţimea inimii b .b H .dreptunghiulară H.148 R2 .[cm] = înălţimea tălpii 1. [cm] = înălţimea secţiunii (în plan) b . t2 H . b.compusă din greutatea proprie a elementului şi încărcarea aferentă din planşeu F2. [cm] = înălţimea tălpii t . Ht2. [cm] = înălţimea pe verticală a elementului Pentru montant Htot este înălţimea măsurată de la baza secţiunii calculate la vîrful construcţiei iar pentru şpalet Htot este înălţimea şpaletului dintre două goluri alăturate egală cu înălţimea golului. Ht2.Caracteristici specifice fiecărui tip de secţiuni D.

917 Q capabil .50 SIGMA [kgf/cmp] = 6.inainte de stadiul ultim.67 --------------------------------------Helement[cm] = 150.U [kgf/cmp] = 3.005 ======================================= STADIUL FISURAE ======================================= TAU capabil-F[kgf/cmp] = 23.F [kgf/cmp] = 1.250 Q asociat .188 TAU asociat .25 A totala [mp] = .U [tf] = 9. ======================================= PSI element = .149 Fişierele de ieşire furnizate de programul Cazin 31 pentru cele cinci elemente de zidărie studiate sunt prezentate în continuare: Elementul ES ms (tip d) ============================ *************************************** ******DATE DE INTRARE****** ************************************** ======================================= R2 [kgf/cmp] = 33.0 B [cm] = 24.U [Kgf/cmp] = 3.C [tf] = 9.00 ======================================= CAPACITATEA SECTIUNII ======================================= TAU capabil [kgf/cmp] = 3.030 ======================================= Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .00 RC [kgf/cmp] = 60.00 N [kgf] = 18000.C [kgf/cmp] = 3.U [tf] = 10.00 Epsc/Epsu (n)= .F [tf] = 3.757 ======================================= STADIUL CURGERE ======================================= TAU capabil .252 Q asociat .063 Q capabil .750 ======================================= STADIUL ULTIM ======================================= TAU capabil .343 Q asociat .079 Q capabil .C [tf] = 18.335 Q capabil [tf] = 10.238 TAU asociat .F[tf] = 71.0 ======================================= ******REZULTATE****** ======================================= Criteriul de rupere-MMQ : Ruperea in fisura inclinata are loc dupa curgere .00 --------------------------------------Af[mp] = .C [kgf/cmp] = 6.00 --------------------------------------H [cm] = 125.750 TAU asociat.

U [Kgf/cmp] = 3.0 ======================================= *************************************** ******REZULTATE****** *************************************** ======================================= Criteriul de rupere-MMM : Rupere ductila in stadiul ultim.387 TAU asociat .F [tf] = 3.00 ======================================= CAPACITATEA SECTIUNII ======================================= TAU capabil [kgf/cmp] = 3.757 ======================================= STADIUL CURGERE ======================================= TAU capabil .U [kgf/cmp] = 3.C [tf] = 10.355 Q asociat .873 Q capabil .429 Q asociat .67 --------------------------------------Helement[cm] = 150.150 Elementul EA1 m1 (tip d) ============================ *************************************** ******DATE DE INTRARE****** *************************************** ======================================= R2 [kgf/cmp] = 49.F [kgf/cmp] = 1.00 --------------------------------------H [cm] = 125.00 N [kgf] = 18000.429 Q capabil [tf] = 10.00 --------------------------------------Af[mp] = .0 B [cm] = 24.U [tf] = 10.F[tf] = 103.066 ======================================= STADIUL ULTIM ======================================= TAU capabil .C [kgf/cmp] = 6. fara fisurare in sectiune inclinata.827 TAU asociat.287 ======================================= STADIUL FISURAE ======================================= TAU capabil-F[kgf/cmp] = 34.287 ======================================= Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .C [kgf/cmp] = 3.00 Epsc/Epsu (n)= .C [tf] = 20.462 Q capabil .609 Q capabil .30 SIGMA [kgf/cmp] = 6.U [tf] = 10.252 Q asociat . ======================================= PSI element = .618 TAU asociat .25 A totala [mp] = .00 RC [kgf/cmp] = 76.

fara fisurare in sectiune inclinata.C [kgf/cmp] = 8.0 B [cm] = 24.30 SIGMA [kgf/cmp] = 8.00 --------------------------------------H [cm] = 125.C [tf] = 12.086 ======================================= Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .670 Q asociat .00 RC [kgf/cmp] = 68.67 --------------------------------------Helement[cm] = 150.086 ======================================= STADIUL FISURAE ====================================== TAU capabil-F[kgf/cmp] = 29.F[tf] = 89.0 ======================================= *************************************** ******REZULTATE****** *************************************** ======================================= Criteriul de rupere-MMM : Rupere ductila in stadiul ultim.146 TAU asociat . ======================================= PSI element = .698 Q capabil .F [kgf/cmp] = 1.095 TAU asociat .644 TAU asociat.U [tf] = 13.00 N [kgf] = 24000.25 A totala [mp] = .362 Q capabil [tf] = 13.U [Kgf/cmp] = 4.U [tf] = 13.00 --------------------------------------Af[mp] = .F [tf] = 5.362 Q asociat .647 ======================================= STADIUL ULTIM ======================================= TAU capabil .881 Q capabil .U [kgf/cmp] = 4.00 ======================================= CAPACITATEA SECTIUNII ======================================= TAU capabil [kgf/cmp] = 4.C [kgf/cmp] = 4.382 Q capabil .00 Epsc/Epsu (n)= .010 ======================================= STADIUL CURGERE ======================================= TAU capabil .216 Q asociat .151 Elementul EA2 m2 (tip d) ============================ *************************************** ******DATE DE INTRARE****** *************************************** ======================================= R2 [kgf/cmp] = 41.C [tf] = 26.

194 ======================================= STADIUL FISURAE ======================================= TAU capabil-F[kgf/cmp] = 31.194 ======================================= m3 Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .C [kgf/cmp] = 13.U [tf] = 18.065 Q asociat .206 ======================================= STADIUL ULTIM ======================================= TAU capabil .505 Q asociat .00 Epsc/Epsu (n)= .U [tf] = 19.048 Q capabil . ======================================= PSI element = .065 Q capabil [tf] = 18. fara fisurare in sectiune inclinata.67 --------------------------------------Helement[cm] = 150.30 SIGMA [kgf/cmp] = 12.231 TAU asociat.F[tf] = 93.077 Q capabil .143 TAU asociat .735 Q asociat .U [kgf/cmp] = 6.F [tf] = 7.515 ======================================= STADIUL CURGERE ======================================= TAU capabil .C [tf] = 39.25 A totala [mp] = .00 ======================================= CAPACITATEA SECTIUNII ======================================= TAU capabil [kgf/cmp] = 6.0 ======================================= *************************************** ******REZULTATE****** *************************************** ======================================= Criteriul de rupere-MMM : Rupere ductila in stadiul ultim.00 RC [kgf/cmp] = 68.0 B [cm] = 24.F [kgf/cmp] = 2.00 --------------------------------------H [cm] = 125.719 TAU asociat .C [kgf/cmp] = 5.00 --------------------------------------Af[mp] = .573 Q capabil .00 N [kgf] = 36000.U [Kgf/cmp] = 6.C [tf] = 17.152 Elementul EA3 (tip d) ============================ *************************************** ******DATE DE INTRARE****** *************************************** ======================================= R2 [kgf/cmp] = 41.

00 N [kgf] = 45000.131 Q asociat .C [tf] = 48.0 B [cm] = 24.30 SIGMA [kgf/cmp] = 15.396 ======================================= STADIUL FISURAE ======================================= TAU capabil-F[kgf/cmp] = 31.618 Q asociat .U [kgf/cmp] = 8.25 A totala [mp] = .F[tf] = 95.394 ======================================= STADIUL CURGERE ======================================= TAU capabil .U [Kgf/cmp] = 7.00 ======================================= CAPACITATEA SECTIUNII ======================================= TAU capabil [kgf/cmp] = 7.648 TAU asociat .C [kgf/cmp] = 6.U [tf] = 21.C [kgf/cmp] = 16.U [tf] = 24.132 Q asociat .153 Elementul EA4 m4 (tip d) ============================ *************************************** ******DATE DE INTRARE****** *************************************** ======================================= R2 [kgf/cmp] = 41.C [tf] = 19.67 --------------------------------------Helement[cm] = 150. ======================================= PSI element = .00 RC [kgf/cmp] = 68.944 Q capabil .216 Q capabil .00 --------------------------------------Af[mp] = .F [tf] = 9.0 ======================================= *************************************** ******REZULTATE****** *************************************** ======================================= Criteriul de rupere-MMM : Rupere ductila in stadiul ultim.132 Q capabil [tf] = 21.396 ======================================= Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .F [kgf/cmp] = 3.310 Q capabil .929 TAU asociat .833 TAU asociat. fara fisurare in sectiune inclinata.853 ======================================= STADIUL ULTIM ======================================= TAU capabil .00 --------------------------------------H [cm] = 125.00 Epsc/Epsu (n)= .

Diferenţa dintre elementele ES şi EA1 deci dintre o diafragmă ce se rupe cvasi fragil şi una ce se rupe ductil este aceea că elementul EA1 nu cedează brusc punând în pericol structura ci prezintă o rezervă de capacitate portantă în cazul în care structura în care se integrează şi de care este legată nu-i permite să-şi consume deplasările.154 Programul furnizează: forţele tăietoare asociate fisurării din eforturi principale de întindere în cele trei stadii caracteristice: fisurare. Acestea sunt: capacitatea portantă a secţiunii Qcapabil ce va fi comparată evident cu valoarea la care s-a înregistrat ruperea elementelor. Referitor la criteriile de rupere furnizate de program observăm diferenţa dintre elementul ES căruia îi corespunde criteriul de rupere „MMQ” şi celelalte elemente de zidărie armată la care se înregistrează criteriul „MMM”. iar „MMM” caracterizează ruperea cu ductilă.capacitatea portantă a secţiunii Qcapabil. Această observaţie este prevăzută de codul P100-2003 prin coeficientul de comportare „q” ce este stabilit ca fiind mai mare pentru zidăriile armate decât pentru zidăriile simple. Constatăm din compararea elementelor ES şi EA1 ce sunt încărcate cu aceeaşi forţă verticală că prezenţa armăturii în rosturile orizontale ale zidăriei chiar dacă în acest caz nu sporeşte capacitatea portantă a elementului îi conferă o ductilitate sporită modificându-i criteriul de rupere dintr-unul cu ductilitate limitată într-unul cu ductil. QcapabilC – valoare ar putea fi comparată cu valoare forţei orizontale la forţarea ruperii în diagonală împiedicând deplasările la elementele de zidărie armată. din încovoiere în secţiuni normale cu deformarea plastică a zonei comprimate. Eficienţa armării în rost orizontal nu trebuie privită numai prin prisma capacităţii portante ce de multe ori nu este ameliorată prin armare. În listingurile de calcul sunt subliniate valorile ce se pot compara cu rezultatele obţinute experimental. ci şi prin prisma caracteristicilor de deformabilitate ale zidăriilor armate respectiv a ductilităţii acestora. curgere şi ultim. Un coeficientul de comportare mai mare conduce la calcularea unei forţe Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . QasociatF . Conform părţii teoretice a MP001-96 „MMQ” se traduce ca mod de rupere cu ductilitate limitată în secţiuni înclinate ca urmare a efectului forţei tăietoare. forţele tăietoare asociate fisurării la bază din moment încovoietor în cele trei stadii. eforturile tangenţiale nominale asociate în cele trei stadii. Această interpretare a modurilor de rupere se regăseşte în realitate la elementele de zidărie încercate experimental.valoare ce ar trebui să corespundă cu valoarea forţei la momentul apariţiei primei fisuri în secţiune normală. efortul tangenţial capabil al secţiunii τcapabil şi criteriul de rupere. eforturile tangenţiale nominale capabile în cele trei stadii.

000 16.396 Valori experimentale 12.929 Valori experimentale 21.000 12.000 23. De menţionat faptul că valorile experimentale au fost înregistrate cu o eroare dată de intervalul de 1000daN pe care s-au făcut citirile.757 3.134 48.050 10.287 13.000 30.050 10.000 27. Qasociat F [daN] Elem.21 Nr. 1. 3.641 Conform MP00196 10.4. ES EA1 EA2 EA3 EA3 Valori date de Cazin 3.333 13. crt. Compararea rezultatelor date de programul Cazin cu rezultatele experimentale din punctul de vedere al forţelor arătate mai sus este sintetizată în tabelul următor: Tabelul 3.000 5. 3.155 seismice de proiectare mai mici pentru acea structură aceasta fiind invers proporţională cu coeficientul de comportare.4 Concluzii cu privire la rezultatele obţinute Rezultatele obţinute pentru capacitatea portantă la sarcini orizontale a elementelor prin diferite metode de calcul şi capacitatea portantă obţinută experimental sunt sintetizate în tabelul 3. 5. crt.000 16. Diferenţele mai mari la la nivelul forţei tăietoare capabile în stadiul de curgere se explică prin faptul că ruperea în secţiune oblică începe să se producă prin cărămizi la elementele armate.000 12.688 4. 3.086 Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .394 Valori experimentale 5. Capacitatea portantă la sarcini orizontale Element ES EA1 EA2 Experimental 12.000 9.000 32. 1.410 12.287 13.618 26.22 şi în graficul din figura 3. 4.010 7. 2.26: Tabelul 3.000 Este evident că programul de calcul bazat pe relaţiile din normativul MP001-96 dă rezultate apropiate de realitate şi mai ales la nivelul capacităţii portante a diafragmelor.000 7.250 Cu elemente finite 12.22 Nr.000 12.515 9.688 6.000 Qcapabil C [daN] Valori date de Cazin 20.000 Qcapabil [daN] Valori date de Cazin 10.086 18.000 Conform P2-85 4.757 5. În ultimul paragraf al capitolului se prezintă concluzii generele cu privire la rezultatele obţinute prin toate metodele de calcul studiate.194 21.000 22. 2. rezultatele obţinute experimental fiind astfel mai mici decăt cele de teoretice determinate be bazarezistenţelor mortarului şi a armături.095 39.

000 Experimental 15.000 20. 5.000 25.156 4.375 11.000 0 ES EA1 EA2 EA3 EA4 Conform MP001-96 Cu elemente finite Conform P2-85 Fig. Element Experimental ES EA1 EA2 EA3 EA4 ±0 % ±0 % ±0 % ±0 % ±0 % faţă de valorile experimentale Conform P2-85 -61 % -61 % -61 % -59 % -57 % Cu elemente finite +3 % +3 % -15 % -18 % -28 % Conform MP00196 -16 % -14 % -18 % -20 % -20 % Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .000 9.000 27.719 18. 2.734 19. 4.000 10.194 21.000 5. 1. 3.452 18.23 Diferenţe procentuale pentru capacitatea portantă la sarcini orizontale obţinută prin calcul Nr. EA3 EA4 23.26 – Capcitatea portantă la sarcini orizontale obţinută prin diferite metode În tabelul următor sunt calculate diferenţele procentuale obţinute prin calcul faţă de rezultatul încercării experimentale considerat ca bază: Tabelul 3. 5. crt.396 Tabelul este transpus în graficul sugestiv de mai jos: Capacitatea portanta la sarcini orizontale 30. 3.

27 – Limita elastică obţinută prin diferite metode Diferenţele procentuale obţinute prin calcul faţă de rezultatul încercării experimentale considerat ca bază la fisurare sunt prezentate în tabelul următor: Tabelul 3.010 7. 3.25 Nr.000 5.000 0 ES EA1 EA2 EA3 EA4 Fig.27 Limita elastică (de fisurare) 25.000 Experimental Conform MP001-96 Cu elemente finite 10. 1.000 12. 5.000 20.719 Cu elemente finite 7. 3.394 Şi acestui tabel i se asociază un grafic similar cu cel din figura 3.000 7.24 Nr.852 11. crt. 2.688 6. Element Diferenţe procentuale pentru limita elastică (de fisurare) la sarcini orizontale obţinută prin calcul faţă de valorile experimentale Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .23 Tabelul 3.000 15.757 5.334 Conform MP001-96 3.000 Conform P2-85 4.375 11.688 4.010 7.157 Nivelul limitei elastice obţinut experimental pentru cele patru elemente în comparaţie cu rezultatele obţinute prin calcul cu cele trei metode de calcul se dă în tabelul 3.757 3.000 9.000 Conform P2-85 5. crt.441 9.133 9. Limita elastică (de fisurare) Element ES EA1 EA2 EA3 EA4 Experimental 5.515 9. 4.250 9.

Dezavantajul relaţiilor de calcul din MP001 constă în complexitatea lor ce le face greu utilizabile. un algoritm de calcul bazat pe relaţiile din MP001-96 dar mai simplu şi mai accesibil. iar programul Cazin are un preţ de vânzare ridicat. Programul Biograf de analiză cu elemente finite pentru beton armat poate fi aplicat într-o bună măsură şi pentru zidării. Se constată deci necesitatea unui mijloc simplu şi rapid dar exact pentru proiectanţi de efectuare a verificării structurilor din zidărie la sarcini orizontale din seism. ES EA1 EA2 EA3 EA4 ±0 % ±0 % ±0 % ±0 % ±0 % Conform P2-85 -6 % -6 % -11 % +4 % +2 % Cu elemente finite +40 % +41 % +35 % +9 % -6 % În concluzie se poate afirma că relaţiile de calcul date de normativul P2-85 apreciază capacitatea portantă a diafragmelor de zidărie în stadiul elastic şi sunt depăşite din acest punct de vedere. Avem în vedere şi faptul că verificarea structurilor din zidărie la sarcini orizontale din seism este un calcul ce necesită o precizie nu neapărat foarte mare nefiind un calcul de dimensionare ci o verificare. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .158 Conform MP00196 -24 % -24 % -28 % -16 % -26 % Experimental 1. 3. 2. 5. Programul Cazin ce funcţionează pe baza relaţiilor de calcul din MP001-96 prinde comportarea elasto-plastică a zidăriilor şi dă rezultate apropiate de realitate. Programul se poate folosi şi pentru zidării armate în rost orizontal introducând rezistenţa la eforturi principale de întindere ca sumă dintre rezistenţa la întindere a mortarului şi rezistenţa armăturii înmulţită cu coeficientul de armare. 4. iar rezistenţele de calcul ale zidăriilor induc coeficienţi parţiali de siguranţă relativ mari. valorile datelor de intrare trebuiesc însă atent stabilite.

Implicit. deci τ C = 0 .1 4. În urma studiului bibliografic şi a încercărilor efectuate pe elemente din zidărie simplă şi armată se desprinde concluzia că există o relaţie de interacţiune între sarcinile verticale la care sunt supuse diafragmele de zidărie şi capacitatea de rezistenţă la sarcini orizontale. Ca şi condiţii de margine ale diagramei intuitiv se poate stabili că la un efort de compresiune nul.1. Dacă se reprezintă grafic într-un sistem de coordonate rectangulare având pe abscisă ca şi variabilă efortul unitar de compresiune σ 0 iar pe ordonată efortul tangenţial capabil τ C . se va obţine diagrama de interacţiune σ 0 − τ C . σ 0 = 0 efortul tangenţial capabil este nul τ C = 0 (situaţie pur teoretică dacă s-ar neglija greutatea proprie a peretelui) şi de asemenea la o valoare maxim posibilă a efortului unitar de compresiune egală cu rezistenţa la compresiune a zidăriei σ 0 = R C . Graficul curbei de interacţiune va avea deci două porţiuni. Valoarea maximă a efortului tangenţial capabil se va obţine pentru un efort unitar de compresiune egal cu aproximativ jumătate din rezistenţa la compresiune a zidăriei Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . elementul de zidărie este incapabil să preia eforturi suplimentare din sarcini orizontale.1 PREZENTAREA STUDIILOR TEORETICE Scopul studiilor teoretice În acest capitol sunt prezentate studii teoretice efectuate pe elemente imaginare din zidărie având ca principal scop stabilirea unei relaţii de legătură între încărcările verticale la care sunt supuse diafragmele de zidărie şi capacitatea de rezistenţă a acestora la sarcini orizontale. una crescătoare de la τ C = 0 la valoarea maximă a max efortului tangenţial capabil τ C = τ C şi una descendentă de la valoarea maximă înapoi la τ C = 0 .159 CAPITOLUL 4: STUDII TEORETICE PRIVIND ZIDĂRIE LA ACŢIUNI ORIZONTALE COMPORTAREA DIAFRAGMELOR DE 4. se încearcă să se stabilească o legătură între efortul unitar de N  compresiune  σ 0 =  şi efortul tangenţial capabil notat în cele ce urmează τ C în A  concordanţă cu manualul de proiectare a structurilor din zidărie MP001.

La determinarea efortului tangenţial capabil τ C dimensiunile efective ale elementelor (înălţimea şi lăţimea) nu sunt importante. Se va studia în continuare cât de apropiată de adevăr este această ipoteză şi dacă este oportun să fie introdusă.2 Alegerea elementelor studiate şi caracteristicile acestora Tipurile de elementele din zidărie studiate sunt alese astfel încât să acopere majoritatea situaţiilor ivite în practică.τC R c /2 Rc σ0 Tot datele obţinute din aceste studii teoretice caută să exprime şi relaţia de calcul pentru capacitatea portantă maximă la sarcini orizontale pentru diafragmele de zidărie ce au secţiunea în plan diferită de forma dreptunghiulară şi anume diafragme cu secţiune în T sau I.160 σ0 = RC . În sprijinul acestei ipoteze vine observaţia că rigiditatea pe direcţia de acţiune a forţei orizontale a inimii diafragmei este mult mai mare decât a tălpilor. De asemenea se estimează că forma diagramei de interacţiune se apropie de o 2 τC max τC parabolă cu vârful în sus ca în figura 4.1 0 Fig. deci tălpile şi inima au capacităţi de deformare foarte diferite.1.1 – Estimare privind forma diagramei de interacţiune σ0 . 4. 4. acest lucru nepermiţând să se exprime printr-o formulă de calcul capacitatea portantă maximă la forţă tăietoare aşa cum va fi tratată în capitolul următor. Este nevoie de a trata simplificat secţiunile T şi I deoarece relaţiile de calcul conform MP001-96 pentru montanţii cu secţiune diferită de cea dreptunghiulară sunt deosebit de complicate. ci contează de fapt doar raportul Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . O ipoteză simplificatoare ce se poate aplica în această situaţie este neglijarea porţiunilor de perete ce alcătuiesc tălpile secţiunilor I şi T.

0).0). elemente cu secţiunea cu o talpă în situaţia în care aceasta este întinsă sau comprimată (T1.1 se prezintă elementele din zidărie studiate şi caracteristicile acestora. De aceea s-a păstrat o înălţime constantă pentru toate D elementele studiate de 3. M3. M6.5. Evident că s-ar putea extinde acest studiu la mult mai multe tipuri de elemente din zidărie. Caracteristicile mecanice ale zidăriei s-au stabilit aleator dar s-au păstrat constante pentru toate elementele.0. ceea ce corespunde grosimii unui perete din zidărie de cărămidă plină de 1C. Însă rezultatele obţinute au condus la concluzia că avem suficiente informaţii pentru confirmarea ipotezei anticipate privind diagrama de interacţiune σ 0 − τ C pentru toate tipurile de diafragme din zidărie ce pot apărea în practică.0).7daN/cm2.5.0d) respectiv un element cu secţiunea cu două tălpi (I1. Se studiază de asemenea elemente de tip montant cu raportul λ supraunitar (1. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .0 notând astfel caracteristicile definitorii: tipul elementului şi raportul laturilor. montant de zidărie armată (A1. 3.5).5. S-au considerat materiale frecvent utilizate în practică şi anume cărămidă C100 şi mortar M50. Pentru toate situaţiile grosimea zidului considerată este de 24cm.0m ceea ce reprezintă o treime din lăţimea diafragmei.75 şi M0.75.0s şi T1. deci cu lăţimea egală cu înălţimea notat M1. A fost însă necesar să se considere. În tabelul 4.0. păstrând constant raportul λ = 1 . Lăţimile tălpilor elementelor T şi I s-au considerat de lăţime 1. Notaţiile acestor elemente sunt de asemenea în concordanţă cu caracteristicile lor definitorii şi anume: M1. şi elemente de tip şpalet (S1. În alegerea elementelor studiate se pleacă de la un element de bază de tip montant cu raportul λ = 1 . Nu s-a considerat neapărat necesar să se studieze mai multe elemente cu raportul λ diferit având în vedere rezultatele similare obţinute în toate cazurile. respectiv M0. 6.0. Pentru elementele de zidărie armată se consideră o armătură distribuită în rosturile orizontale cu un coeficient de armare µ=1‰ şi rezistenţa armăturii Ra=5000daN/cm2. 0.0) deci diafragme zvelte respectiv elemente cu raportul λ subunitar (0. Pentru aceste materiale conform tabelului 9 din normativul MP001 avem rezistenţa la compresiune a zidăriei Rc=30daN/cm2 şi rezistenţa la eforturi principale de întindere R2=2.0m ceea ce reprezintă în practică înălţimea aproximativă a unui etaj de clădire.161 dintre ele λ = H definit de MP001. Este evident că rezistenţele materialelor alese nu influenţează concluziile ce se stabilesc în urma acestui studiu.

24. 125cm şi 150cm – valoarea maximă ce se poate lua în calcul egală cu jumătate din lăţimea inimii. Intervalul de variaţie a efortului de compresiune se discretizează în zece părţi egale calculându-se capacitatea portantă pentru fiecare valoare considerată (în total avem 11 determinări pentru fiecare element).0 3. 2 Încărcările verticale aplicate s-au stabilit astfel încât efortul unitar de compresiune din elementul studiat să ia valori de la σ 0 = 0 pînă la valoarea maximă σ 0 = R C .0 30. valoarea forţei verticale maxime aplicate este aceeaşi ca şi pentru elementul similar cu secţiune dreptunghiulară M1.0 1.0 0. 75cm.0 4.0d I 1.0 3.0 30.0 3.0 1.0 30.1 Nr.0 3.0 3.0 1. 18.0s T 1.0 M 3. Acestă abordare a pornit de la observaţia Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . 5.5 M 1.0 3.75 M 0.5 S 1.0 1.0 Rc [daN/cm2] 30. În particular pentru elementul de zidărie armată A1.0 1. M 6. 8.0 30. 27 şi 30daN/cm2.0 3.3 Aplicarea încărcărilor RC vor fi comparate între ele.0 3.0d 2 şi I1. 21. T1.0 M 0. 3.7 2. 3. 12.0 6. 6.0 λ 6. 7.0 30.0).7 2.0 3. 6.7 2.5 daN/cm2.7 7.0 3.0 dar cu tălpi de lăţime diferită. Elem.0 b [cm] 24 24 24 24 24 24 24 24 24 24 24 Htalpa 1. 2. de abscisă σ 0 şi ordonată τ C ce se unesc cu linie curbă.5 1.0 H [m] 3.0 D [m] 0.0 35.7 2.0 T 1.0 1. Crt. Diagrama de interacţiune se va trasa deci prin 11 puncte. 11.162 Tabelul 4.0 1. Valorile obţinute împreună cu valoarea corespunzătoare montantului M1.0s.75 0. 10.0 3.0 30. Lăţimea tălpilor se consideră pe rând: 50cm.7 2.0 3. Den. Aici se stabilesc de asemenea 11puncte însă cu pasul de 3.0 3.7 2.0 cu secţiune dreptunghiulară pentru σ 0 = 4.0 30.0 M 1.0 2.0 ca şi cum întreaga încărcare verticală s-ar aplica inimii diafragmei. Efortul unitar de compresiune ia valorile: σ 0 =0.0 - Pentru studiul influenţei lăţimii tălpii elementelor cu secţiune T şi I se calculează efortul tangenţial capabil corespunzător unui σ 0 = RC pentru elemente similare cu T1.0 3.7 Ra [daN/cm2] 5000 µ [‰] 1. 4.5 1.7 2.1. 9.7 2. 1. 15.0 A 1.0 30.7 2.0 30.0 3.0d şi I1.0 3.5 1. 9.0 R2 [daN/cm2] 2. Este importantă precizarea că pentru elementele cu secţiune diferită de cea dreptunghiulară (T1.0 rezistenţa la compresiune este Rc=35 daN/cm2 oţinută prin însumarea rezistenţei la compresiune a zidăriei simple Rc=30 daN/cm2 şi aportul armăturii dat de produsul µ Ra=5 daN/cm2. 100cm.0 3.

Pentru rezistenţa la întindere ce trebuie furnizată ca şi dată de intrare. Acest studiu teoretic va releva şi eroarea ce se comite considerând acestă simplificare. La programul Biograf încărcările se distribuie în nodurile elementelor finite.1 pentru fiecare element de zidărie studiat. Având în vedere că programul Biograf este destinat structurilor din beton armat se dă valoarea rezistenţei la întindere fiind conform pentru un beton cu rezistenţa la compresiune de 30 daN/cm2 şi anume 5. întotdeauna acoperitoare.0daN/cm2 conform normativului. Forţa orizontală se consideră aplicată la două treimi de baza elementului la elementele de tip montant şi la jumătatea elementului de tip şpalet. Ambele modalităţi de calcul au fost prezentate pe larg în capitolul precedent şi au condus la rezultate bune în comparaţie cu rezultatele experimentale prezentate în capitolul precedent. Din rezultatele oferite de program reţinem doar capacitatea portantă a elementului de zidărie şi valoarea efortului tangenţial capabil τ C pentru fiecare caz analizat.163 că pentru o forţă verticală N=Aixb şi pentru valori superioare acesteia cu programul CAZIN se obţin valori nule pentru efortul tangenţial capabil al elementelor cu secţiune T şi I. Alte valori necesare calculului sunt: Modulul de elasticitate al zidăriei Coeficientul lui Poisson: Deformaţia specifică ultimă a zidăriei: Modulul de elasticitate al armăturii: E = 0. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . ε u = 0.1. 4. Pentru calculul cu programul Biograf ce se bazează pe metoda elementului finit avem nevoie şi de alte caracteristici de calcul ale elementelor din zidărie.5 ⋅ 1000 ⋅ R C = 15000daN/cm2.005 Ea=2100000 daN/cm2. conform schemelor de calcul stabilite în MP001-96. valoare ce este diferită faţă de rezistenţa la eforturi principale de întindere caracteristică zidăriilor. Pentru calculul cu programul CAZIN datele de intrare sunt în totalitate date în tabelul 4.4 Metodele de calcul aplicate şi rezultatele obţinute Se vor trasa în paralel două diagrame de interacţiune prin două procedee diferite pentru calculul capacităţii de rezistenţă la sarcini orizontale: Calculul cu relaţiile din MP001 prin intermediul programului CAZIN 31. ν = 0. S-a mers pe această idee şi pentru faptul că se doreşte neglijarea influenţei tălpilor elementelor cu secţiune T şi I pentru simplificare.15. Calculul cu metoda elementului finit cu ajutorul programului de analiză postelastică în stare plană BIOGRAF.

Ecuaţia curbei este o parabolă de ordinul II. modelarea reazemelor.  τ C = 0 → σ0 = RC . Principala concluzie ce trebuie să se desprindă este dacă această curbă teoretică poate înlocui fără mari erori curba reală de interacţiune σ 0 − τ C . De aceea autorul şi-a rezervat dreptul să influenţeze unele din rezultatele accidentale obţinute în limita de maxim 5-10% pentru continuizarea curbelor de interacţiune. De aceea calculul cu programul Biograf are mai mult un scop orientativ şi de verificare. modul de aplicare al încărcărilor. Ea s-a trasat pentru fiecare element folosind doar trei puncte: σ 0 = 0.164 Discretizarea diafragmelor în elemente finite se face considerând elemente finite triunghiulare identice cu catetele de 25cm pe orizontală şi 20cm pe verticală. acest fapt conducând la importante simplificări în calculul structurilor cu diafragme de zidărie supuse la încărcări orizontale în planul lor.  τC = τRc / 2 → 2 σ0 = R C .  τC = 0 → Valoarea τ R c / 2 este valoare efortului tangenţial capabil corespunzător unei încărcări verticale ce produce un efort de compresiune egal cu jumătate din rezistenţa la compresiune a zidăriei. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . rezultatele obţinute fiind aproximative. valorile parametrilor introduşi în calcul. Parabola de aproximare este o curbă teoretică ideală. Valorile capacităţii portante obţinute prin metoda elementului finit sunt influenţate de o serie de parametrii cum ar fi: densitatea reţelei de discretizare. ce se aşteaptă a fi valoarea maximă a efortului tangenţial capabil. obţinut cu programul Cazin.

12. 18. 6. 4.0 0.rezistenta la intindere H .2 4.MONTANT Rc .0 Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . 21.0 Fig.rezistenta la compresiune R2 .incarcarea verticala constanta la o determinare σ0 =N/A . 3.lungimea λ = H/D β = Z/H 30 daN/cmp 2. 24.1 TRASAREA DIAGRAMELOR DE INTERACŢIUNE PENTRU DIFERITE ELEMENTE DE ZIDĂRIE Montant de zidărie simplă M-6.2 – Schema montantului M-6.incarcarea orizontala variabila pana la rupere 100 100 1 2 5 6 9 10 13 14 17 18 21 22 25 26 29 30 33 34 37 38 3 4 7 8 11 12 15 16 19 20 23 24 27 28 31 32 35 36 39 40 300 300 50 20cm x 10 = 200 Sectiune 24 50 200 25cm x2 = 50 Fig. 9.667 α =ε c/ε u N .efortul unitar de compresiune diferit la cele 11 determinari: 0. 15.667 0.0 Caracteristicile de calcul Tipul elementului .165 4.3 – Discretizarea în elemente finite a montantului M-6.2. 30 [daN/cmp] P .7 daN/cmp 300 cm 24 cm 50 cm 6. 4.grosimea D . 27.inaltimea b.

20 1.95 1020 0.rezistenta la compresiune R2 .59 1031 0. 15.86 912 0.166 Tabelul centralizator al rezultatelor σ0 [daN/cmp] 0 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30 A=bxD [cmp] 1200 1200 1200 1200 1200 1200 1200 1200 1200 1200 1200 N=Ax σ 0 [daN] 0 3600 7200 10800 14400 18000 21600 25200 28800 32400 36000 τc τc Qc [daN] Qc [daN] Parabola [daN/cmp] analiza [daN/cmp] conform de conform analiza aproximare MP001 Biograf MP001 Biograf 0 0.0 4.MONTANT Rc .93 300 0.20 0.00 0 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30 Curba trasata cu relatiile de calcul Curba trasata prin analiza cu elemente finite Parabola de aproximare σ0 Fig.00 0 0.65 708 0.86 948 0. 12.52 0 0.efortul unitar de compresiune diferit la cele 11 determinari: 0.05 1032 0.0 0.inaltimea b.4 – Curba de interacţiune σ0-τC pentru montantul M-6. 30 [daN/cmp] Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .2 Montant de zidărie simplă M-3.grosimea D .60 0. 4.00 τ0cap 1.0 Caracteristicile de calcul Tipul elementului .38 1112 0.80 0. 3.40 0.33 778 0.00 0.incarcarea verticala constanta la o determinare P .00 0.00 396 0. 24.04 456 0.lungimea λ = H/D β = Z/H 30 daN/cmp 2. 27.2.00 0 0.85 1262 1. 6.00 0. 18.667 0. 21. 9.25 881 0.79 1248 1.76 1140 0.13 628 0.08 0.73 156 0.86 1296 1.rezistenta la intindere H .7 daN/cmp 300 cm 24 cm 100 cm 3.incarcarea orizontala variabila pana la rupere σ0 =N/A .667 α =ε c/ε u N .

00 τ0cap 2.20 1.72 3768 1.00 0.7 – Curba de interacţiune σ0-τC pentru montantul M-3. 4.0 Fig.80 0.00 1. 4.89 0 0.25 2138 0.62 4080 1.00 0 0.0 Tabelul centralizator al rezultatelor σ0 [daN/cmp] 0 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30 A=bxD [cmp] 2400 2400 2400 2400 2400 2400 2400 2400 2400 2400 2400 N=Ax σ 0 [daN] 0 7200 14400 21600 28800 36000 43200 50400 57600 64800 72000 τc τc Qc [daN] Parabola Qc [daN] [daN/cmp] analiza [daN/cmp] de conform conform analiza aproximare MP001 Biograf MP001 Biograf 0 0.5 – Schema montantului M-3.20 0.00 0.60 0.22 600 0.79 2400 1.56 1200 0.06 2784 1.87 1.0 Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .74 4128 1.00 0 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30 Curba trasata cu relatiile de calcul Curba trasata prin analiza cu elemente finite Parabola de aproximare σ0 Fig.50 2935 1.40 0.66 2549 1.00 1584 0.167 100 100 1 2 9 3 4 11 10 12 19 18 20 27 26 28 35 34 36 43 42 44 51 50 52 59 58 60 67 66 68 75 74 76 5 6 13 14 21 22 29 30 37 38 45 46 53 54 61 62 69 70 77 78 7 8 15 16 23 24 31 32 39 40 47 48 55 56 63 64 71 72 79 80 300 300 17 25 33 41 49 57 65 20cm x 10 = 200 200 100 Sectiune 24 73 25cm x4 = 100 100 Fig.00 0 0.00 0.40 1.60 1.50 3890 1.30 3600 1.57 4296 1.72 4488 1.70 4186 1.00 3744 1.6 – Discretizarea în elemente finite a montantului M-3.80 1.16 3118 1. 4.

52 8640 1. 24.8 – Schema montantului M-1.rezistenta la intindere H . 12.50 2400 0. 21.5 Fig.43 14928 3.9 – Discretizarea în elemente finite a montantului M-1. 4.02 14496 3.3 Montant de zidărie simplă M-1.11 17328 3.02 16464 3.incarcarea orizontala variabila pana la rupere β = Z/H λ = H/D σ0 =N/A .inaltimea b.03 11760 2.efortul unitar de compresiune diferit la cele 11 determinari: 0.71 14496 3. 9.00 5664 1.00 0.5 Tabelul centralizator al rezultatelor A=bxD [daN/cmp] [cmp] 0 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30 4800 4800 4800 4800 4800 4800 4800 4800 4800 4800 4800 σ0 N=Ax σ 0 [daN] 0 14400 28800 43200 57600 72000 86400 100800 115200 129600 144000 τc τc Qc [daN] Qc [daN] Parabola conform [daN/cmp] analiza [daN/cmp] de conform analiza aproximare MP001 Biograf MP001 Biograf 0 0 0 0.5 Caracteristicile de calcul Tipul elementului .18 9024 1.MONTANT Rc .00 0.88 9744 2.11 14496 3.1 12000 2.02 16896 3. 6.2.lungimea 30 daN/cmp 2.5 7488 1.168 4.8 15360 3.667 α =ε c/ε u N . 27.grosimea D .incarcarea verticala constanta la o determinare P .56 0 0 0 0.20 5280 1. 18.45 13008 2.5 0. 3.667 1.00 Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . 4. 15.7 daN/cmp 300 cm 24 cm 200 cm 0.61 3.rezistenta la compresiune R2 . 30 [daN/cmp] 100 100 1 2 17 18 3 4 19 20 35 34 36 51 50 52 67 66 68 83 82 84 99 98 100 115 114 116 131 130 132 147 146 148 5 6 21 22 37 38 53 54 69 70 85 86 101 102 117 118 133 134 149 150 7 8 23 24 39 40 55 56 71 72 87 88 103 104 119 120 135 136 151 152 9 10 25 26 41 42 57 58 73 74 89 90 105 106 121 122 137 138 153 154 11 12 27 28 43 44 59 60 75 76 91 92 107 108 123 124 139 140 155 156 13 14 29 30 45 46 61 62 77 78 93 94 109 110 125 126 141 142 157 158 15 16 31 32 47 48 63 64 79 80 95 96 111 112 127 128 143 144 159 160 300 300 33 49 65 81 97 113 129 145 200 Sectiune 24 20cm x 10 = 200 200 25cm x8 = 200 200 Fig.

5 3 2.5 2 1. 18. 21. 4.incarcarea verticala constanta la o determinare P .rezistenta la compresiune R2 . 27.10 – Curba de interacţiune σ0-τC pentru montantul M-1.rezistenta la intindere H .incarcarea orizontala variabila pana la rupere σ0 =N/A .667 α =ε c/ε u N .5 0 0 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30 Curba trasata cu relatiile de calcul Curba trasata prin analiza cu elemente finite Parabola de aproximare σ0 Fig.5 1 0. 9.2. 6.169 τ0cap 4 3.7 daN/cmp 300 cm 24 cm 300 cm 1.lungimea λ = H/D β= Z/H 30 daN/cmp 2. 12. 3.MONTANT Rc .0 0. 24.0 Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .inaltimea b.grosimea D .5 4.667 0.efortul unitar de compresiune diferit la cele 11 determinari: 0.0 Caracteristicile de calcul Tipul elementului . 15. 4.4 Montant de zidărie simplă M-1. 30 [daN/cmp] 300 200 100 300 Sectiune 24 300 Fig.11 – Schema montantului M-1.

52 15552 2.16 17856 2.5 1 0.5 2 1.00 0.12 – Discretizarea în elemente finite a montantului M-1.0 Tabelul centralizator al rezultatelor σ0 [daN/cmp] 0 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30 A=bxD [cmp] 7200 7200 7200 7200 7200 7200 7200 7200 7200 7200 7200 N=Ax σ 0 [daN] 0 21600 43200 64800 86400 108000 129600 151200 172800 194400 216000 τc τc Qc [daN] Qc [daN] Parabola [daN/cmp] analiza [daN/cmp] conform de conform analiza aproximare MP001 Biograf MP001 Biograf 0 0 0 0.00 0.00 10944 1.08 29160 4.92 29376 4.0 Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .00 τ0cap 4.5 0 0 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30 Curba trasata cu relatiile de calcul Curba trasata prin analiza cu elemente finite Parabola de aproximare σ0 Fig.96 16200 2.87 28512 3.08 27864 3.70 27648 3.13 – Curba de interacţiune σ0-τC pentru montantul M-1.05 4.22 26640 3.5 22320 3. 4.74 10800 1. 4.25 26928 3.39 23184 3.5 3 2.10 5400 0.5 4 3.48 24408 3.170 100 1 2 25 26 49 50 73 74 97 98 121 122 145 146 169 170 193 194 217 218 3 4 27 28 51 52 75 76 99 100 123 124 147 148 171 172 195 196 219 220 5 6 29 30 53 54 77 78 101 102 125 126 149 150 173 174 197 198 221 222 7 8 31 32 55 56 79 80 103 104 127 128 151 152 175 176 199 200 223 224 9 10 33 34 57 58 81 82 105 106 129 130 153 154 177 178 201 202 225 226 11 12 35 36 59 60 83 84 107 108 131 132 155 156 179 180 203 204 227 228 13 14 37 38 61 62 85 86 109 110 133 134 157 158 181 182 205 206 229 230 15 16 39 40 63 64 87 88 111 112 135 136 159 160 183 184 207 208 231 232 17 18 41 42 65 66 89 90 113 114 137 138 161 162 185 186 209 210 233 234 19 20 43 44 67 68 91 92 115 116 139 140 163 164 187 188 211 212 235 236 21 22 45 46 69 70 93 94 117 118 141 142 165 166 189 190 213 214 237 238 23 24 47 48 71 72 95 96 119 120 143 144 167 168 191 192 215 216 239 240 300 20cm x 10 = 200 25cm x12 = 300 Fig.84 28224 3.06 0 0 0 0.75 14832 2.

6.MONTANT Rc . 27.grosimea D . 12.14 – Schema montantului M-0.75 0. 4. 24.7 daN/cmp 300 cm 24 cm 400 cm 0.75 100 1 2 33 34 65 66 97 98 129 130 161 162 193 194 225 226 257 258 289 290 3 4 35 36 67 68 99 100 131 132 163 164 195 196 227 228 259 260 291 292 5 6 37 38 69 70 101 102 133 134 165 166 197 198 229 230 261 262 293 294 7 8 39 40 71 72 103 104 135 136 167 168 199 200 231 232 263 264 295 296 9 10 41 42 73 74 105 106 137 138 169 170 201 202 233 234 265 266 297 298 11 12 43 44 75 76 107 108 139 140 171 172 203 204 235 236 267 268 299 300 13 14 45 46 77 78 109 110 141 142 173 174 205 206 237 238 269 270 301 302 15 16 47 48 79 80 111 112 143 144 175 176 207 208 239 240 271 272 303 304 17 18 49 50 81 82 113 114 145 146 177 178 209 210 241 242 273 274 305 306 19 20 51 52 83 84 115 116 147 148 179 180 211 212 243 244 275 276 307 308 21 22 53 54 85 86 117 118 149 150 181 182 213 214 245 246 277 278 309 310 23 24 55 56 87 88 119 120 151 152 183 184 215 216 247 248 279 280 311 312 25 26 57 58 89 90 121 122 153 154 185 186 217 218 249 250 281 282 313 314 27 28 59 60 91 92 123 124 155 156 187 188 219 220 251 252 283 284 315 316 29 30 61 62 93 94 125 126 157 158 189 190 221 222 253 254 285 286 317 318 31 32 63 64 95 96 127 128 159 160 191 192 223 224 255 256 287 288 319 320 300 20cm x 10 = 200 25cm x16 = 400 Fig.75 Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . 4.inaltimea b.lungimea 30 daN/cmp 2. 15.5 Montant de zidărie simplă M-0.2.15 – Discretizarea în elemente finite a montantului M-0.incarcarea orizontala variabila pana la rupere 300 200 100 400 Sectiune 24 400 Fig. 9.75 Caracteristicile de calcul Tipul elementului .incarcarea verticala constanta la o determinare σ0 =N/A .efortul unitar de compresiune diferit la cele 11 determinari: 0. 21.667 β= Z/H λ = H/D α =ε c/ε u N . 3. 18.667 0.171 4.rezistenta la compresiune R2 . 30 [daN/cmp] P .rezistenta eforturi principale de intindere H .

5 Caracteristicile de calcul Tipul elementului .15 4.rezistenta la intindere H .00 2.7 daN/cmp 300 cm 24 cm 600 cm 0.172 Tabelul centralizator al rezultatelor σ0 [daN/cmp] 0 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30 A=bxD [cmp] 9600 9600 9600 9600 9600 9600 9600 9600 9600 9600 9600 N=Ax σ 0 [daN] Qc [daN] conform MP001 c [daN/cm p] conform MP001 τ Qc [daN] analiza Biograf c [daN/cm p] analiza Biograf τ Parabola de aproximare 0. 6.50 3.88 0 4.00 0 25440 32736 36288 40992 41568 40320 36288 31200 18048 0 0 2.00 4. 9.65 3.6 Montant de zidărie simplă M-0. 18.efortul unitar de compresiune diferit la cele 11 determinari: 0.27 4.grosimea D .incarcarea verticala constanta la o determinare P .00 1.00 0 28800 58464 86400 115200 144000 172800 201600 230400 259200 288000 0 17184 26688 33888 39840 44256 43200 28800 19200 9600 0 0. 12.incarcarea orizontala variabila pana la rupere σ0 =N/A .00 1.lungimea λ = H/D 30 daN/cmp 2. 24. 4.inaltimea b.667 α =ε c/ε u N . 15.78 3.00 2. 3.2 3.53 4.00 0.rezistenta la compresiune R2 .00 0 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30 Curba trasata cu relatiile de calcul Curba trasata prin analiza cu elemente finite Parabola de aproximare σ0 Fig.2.25 1.50 4. 27.50 2.5 0. 21.00 τ0cap 5.16 – Curba de interacţiune σ0-τC pentru montantul M-0.78 3.78 4.79 2.61 0.00 0.50 0.41 3.MONTANT Rc .00 3.61 4. 30 [daN/cmp] Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .75 4.33 4.00 1.50 1.50 3.

173 300 200 100 600 Sectiune 24 600 Fig.18 – Discretizarea în elemente finite a montantului M-0.5 Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .05 100 1 2 49 50 97 98 145 146 193 194 241 242 289 290 337 338 385 386 433 434 3 4 51 52 99 100 147 148 195 196 243 244 291 292 339 340 387 388 435 436 5 6 53 54 101 102 149 150 197 198 245 246 293 294 341 342 389 390 437 438 7 8 55 56 103 104 151 152 199 200 247 248 295 296 343 344 391 392 439 440 9 10 57 58 105 106 153 154 201 202 249 250 297 298 345 346 393 394 441 442 11 12 59 60 107 108 155 156 203 204 251 252 299 300 347 348 395 396 443 444 13 14 61 62 109 110 157 158 205 206 253 254 301 302 349 350 397 398 445 446 15 16 63 64 111 112 159 160 207 208 255 256 303 304 351 352 399 400 447 448 17 18 65 66 113 114 161 162 209 210 257 258 305 306 353 354 401 402 449 450 19 20 67 68 115 116 163 164 211 212 259 260 307 308 355 356 403 404 451 452 21 22 69 70 117 118 165 166 213 214 261 262 309 310 357 358 405 406 453 454 23 24 71 72 119 120 167 168 215 216 263 264 311 312 359 360 407 408 455 456 25 26 73 74 121 122 169 170 217 218 265 266 313 314 361 362 409 410 457 458 27 28 75 76 123 124 171 172 219 220 267 268 315 316 363 364 411 412 459 460 29 30 77 78 125 126 173 174 221 222 269 270 317 318 365 366 413 414 461 462 31 32 79 80 127 128 175 176 223 224 271 272 319 320 367 368 415 416 463 464 33 34 81 82 129 130 177 178 225 226 273 274 321 322 369 370 417 418 465 466 35 36 83 84 131 132 179 180 227 228 275 276 323 324 371 372 419 420 467 468 37 38 85 86 133 134 181 182 229 230 277 278 325 326 373 374 421 422 469 470 39 40 87 88 135 136 183 184 231 232 279 280 327 328 375 376 423 424 471 472 41 42 89 90 137 138 185 186 233 234 281 282 329 330 377 378 425 426 473 474 43 44 91 92 139 140 187 188 235 236 283 284 331 332 379 380 427 428 475 476 45 46 93 94 141 142 189 190 237 238 285 286 333 334 381 382 429 430 477 478 47 48 95 96 143 144 191 192 239 240 287 288 335 336 383 384 431 432 479 480 300 20cm x 10 = 200 25cm x24 = 600 Fig. 4.17 – Schema montantului M-0. 4.

00 0 0.11 216000 66384 4.69 432000 0 0.7 daN/cmp 300 cm 24 cm 300 cm 1. 24.86 172800 61776 4.50 0. 21.2.500 0.rezistenta la compresiune R2 .00 2.17 48672 3.grosimea D .inaltimea b.50 24336 1.00 τ0cap 5.174 Tabelul centralizator al rezultatelor σ0 [daN/cmp] 0 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30 A=bxD [cmp] 14400 14400 14400 14400 14400 14400 14400 14400 14400 14400 14400 τc τc Qc [daN] Parabola Qc [daN] N=Ax σ 0 conform [daN/cmp] analiza [daN/cmp] de [daN] conform analiza aproximare MP001 Biograf MP001 Biograf 0 0 0.99 86400 45648 3.07 388800 21600 1.00 0.05 43056 2.incarcarea orizontala variabila pana la rupere σ0 =N/A .00 0.00 0 0.0 Tipul elementului -SPALET Rc .00 3.11 302976 64800 4.38 129600 54000 3.667 α =ε c/ε u N .0 0.50 52128 3.61 61488 4.19 – Curba de interacţiune σ0-τC pentru montantul M-0.efortul unitar de compresiune diferit la cele 11 determinari: 0. 12.00 0 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30 Curba trasata cu relatiile de calcul Curba trasata prin analiza cu elemente finite Parabola de aproximare σ0 Fig.00 0.62 345600 43200 3.50 1.50 2.50 3. 6.rezistenta la intindere H .7 Şpalet de zidărie simplă S-1.61 259200 67392 4. 3. 18.00 4.75 55584 3.5 4. 30 [daN/cmp] Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .68 59184 4.27 4.lungimea λ = H/D β= Z/H 30 daN/cmp 2.29 59184 4. 27.50 4.incarcarea verticala constanta la o determinare P .00 44208 3. 9. 15.00 1. 4.00 43200 29520 2.

4.20 – Schema şpaletului S-1.21 – Discretizarea în elemente finite a şpaletului S-1.0 300 150 1 25 49 2 26 50 74 98 122 146 170 3 27 51 75 99 123 147 171 4 28 52 76 100 124 148 172 5 29 53 77 101 125 149 173 6 30 54 78 102 126 150 174 7 31 55 79 103 127 151 175 8 32 56 80 104 128 152 176 9 33 57 81 105 129 153 177 10 34 58 82 106 130 154 178 11 35 59 83 107 131 155 179 12 36 60 84 108 132 156 180 13 37 61 85 109 133 157 181 15 14 38 62 86 110 134 158 182 39 63 87 111 135 159 183 16 40 64 88 112 136 160 184 17 41 65 89 113 137 161 185 18 42 66 90 114 138 162 186 19 43 67 91 115 139 163 187 20 44 68 92 116 140 164 188 21 45 69 93 117 141 165 189 22 46 70 94 118 142 166 200 23 47 71 95 119 143 167 201 24 48 72 96 120 144 168 202 15cm x 10 = 150 73 97 121 145 169 203 227 204 228 205 229 206 230 207 231 208 232 209 233 210 234 211 235 212 236 213 237 214 238 215 239 216 240 217 241 218 242 219 243 220 244 221 245 222 246 223 247 224 248 225 249 226 250 25cm x12 = 300 Fig. 4.175 300 150 150 300 Sectiune 24 300 Fig.0 Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .

3.78 25416 3.MONTANT DIN ZIDARIE ARMATA 0.78 27216 3. 24.53 29232 4.5.incarcarea orizontala variabila pana la rupere σ0 =N/A .7 daN/cmp 300 cm H .06 29880 4. 28.5 2 1.5.2.667 α =ε c/ε u N .61 32184 4.grosimea 300 cm D . 31.rezistenta la intindere 7.05 0 0 0 0. 35 [daN/cmp] Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .15 31536 4.176 Tabelul centralizator al rezultatelor σ0 [daN/cmp] 0 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30 A=bxD [cmp] 7200 7200 7200 7200 7200 7200 7200 7200 7200 7200 7200 N=Ax σ 0 [daN] 0 21600 43200 64800 86400 108000 129600 151200 172800 194400 216000 τc τc Qc [daN] Parabola Qc [daN] de conform [daN/cmp] analiza [daN/cmp] conform analiza aproximare MP001 Biograf MP001 Biograf 0 0 0 0.79 19512 2. 10.61 32400 4.5. 4.0 λ = H/D Z/H 0.5 31176 4. 17.22 – Curba de interacţiune σ0-τC pentru şpaletul S-1.5.rezistenta la compresiune 35 daN/cmp R2 .0 Caracteristicile de calcul Tipul elementului . 21.incarcarea verticala constanta la o determinare P .inaltimea 24 cm b.8 Montant de zidărie armată A-1.33 21600 3 29880 4.43 7200 1 14760 2.00 0.00 0.5 0 0 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30 Curba trasata cu relatiile de calcul Curba trasata prin analiza cu elemente finite Parabola de aproximare σ0 Fig. 14.47 4.Procentul de armare Rc .5 3 2.5 1 0.5 4 3.0 4.5. 7.00 12888 1.001 µ .00 τ0cap 5 4.efortul unitar de compresiune diferit la cele 11 determinari: 0.667 β= 0.38 33192 4.71 20016 2.lungimea 1.15 14400 2 24696 3.

0 100 1 2 25 26 49 50 73 74 97 98 121 122 145 146 169 170 203 204 227 228 3 4 27 28 51 52 75 76 99 100 123 124 147 148 171 172 205 206 229 230 5 6 29 30 53 54 77 78 101 102 125 126 149 150 173 174 207 208 231 232 7 8 31 32 55 56 79 80 103 104 127 128 151 152 175 176 209 210 233 234 9 10 33 34 57 58 81 82 105 106 129 130 153 154 177 178 211 212 235 236 11 12 35 36 59 60 83 84 107 108 131 132 155 156 179 180 213 214 237 238 13 14 37 38 61 62 85 86 109 110 133 134 157 158 181 182 215 216 239 240 15 16 39 40 63 64 87 88 111 112 135 136 159 160 183 184 217 218 241 242 17 18 41 42 65 66 89 90 113 114 137 138 161 162 185 186 219 220 243 244 19 20 43 44 67 68 91 92 115 116 139 140 163 164 187 188 221 222 245 246 21 22 45 46 69 70 93 94 117 118 141 142 165 166 189 200 223 224 247 248 23 24 47 48 71 72 95 96 119 120 143 144 167 168 201 202 225 226 249 250 300 20cm x 10 = 200 25cm x12 = 300 Fig.23 – Schema montantului A-1.24 – Discretizarea în elemente finite a montantului A-1. 4. 4.0 Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .177 300 200 100 300 Sectiune 24 300 Fig.

5 7.2. 30 [daN/cmp] P .0 10.5 3 2.62 16200 2.25 – Curba de interacţiune σ0-τC pentru montantul A-1.5 1 0.lungimea inimii b1 .22 29520 4.667 α =ε c/ε u N .0 17.5 28.35 10800 1.5 26568 3.0 4. 24.11 0 0 0 0.0 10.grosimea talpii H1 .178 Tabelul centralizator al rezultatelor σ0 [daN/cmp] 0.MONTANT CU SECTIUNEA "T" Rc .0 31. 18.52 16632 2.08 27864 3.5 0 0.08 33840 4.5 14.25 31320 4. 9.inaltimea b.84 33264 4.5 14.0 0. 4.0 3.69 5400 0.0 17.667 0.0 Curba trasata cu relatiile de calcul Curba trasata prin analiza cu elemente finite Parabola de aproximare σ0 Fig.9 Montant de zidărie cu secţiunea în T cu talpa întinsă T-1.inaltimea inimii λ = H/D β= Z/H 30 daN/cmp 2. 27.70 4.62 29376 4.efortul unitar de compresiune diferit la cele 11 determinari: 0. 15.00 0.5 21.5 35.00 0.7 daN/cmp 300 cm 24 cm 300 cm 25cm 100cm 1.5 28. 12.5 21.5 7.00 τ0cap 5 4.rezistenta la compresiune R2 .75 22392 3.0 31.00 10944 1.rezistenta la intindere H .87 33264 4. 6. 21.31 17856 2.0s Caracteristicile de calcul Tipul elementului .incarcarea verticala constanta la o determinare σ0 =N/A .10 27648 3.0 A=bxD [cmp] 7200 7200 7200 7200 7200 7200 7200 7200 7200 7200 7200 N=Ax σ 0 [daN] 0 25200 50400 75600 100800 126000 151200 176400 201600 226800 252000 τc τc Qc [daN] Parabola Qc [daN] [daN/cmp] analiza [daN/cmp] de conform conform analiza aproximare MP001 Biograf MP001 Biograf 0 0 0 0.0 24.28 23184 3.0 3. 3.48 23616 3.5 4 3.grosimea inimii D .5 35.5 2 1.incarcarea orizontala variabila pana la rupere Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .0 24.

4.179 300 200 100 300 Sectiune 100 25 24 275 300 Fig. 4.0s 100 1 2 25 26 49 50 73 74 97 98 121 122 145 146 169 170 193 194 217 218 3 4 27 28 51 52 75 76 99 100 123 124 147 148 171 172 195 196 219 220 5 6 29 30 53 54 77 78 101 102 125 126 149 150 173 174 197 198 221 222 7 8 31 32 55 56 79 80 103 104 127 128 151 152 175 176 199 200 223 224 9 10 33 34 57 58 81 82 105 106 129 130 153 154 177 178 201 202 225 226 11 12 35 36 59 60 83 84 107 108 131 132 155 156 179 180 203 204 227 228 13 14 37 38 61 62 85 86 109 110 133 134 157 158 181 182 205 206 229 230 15 16 39 40 63 64 87 88 111 112 135 136 159 160 183 184 207 208 231 232 17 18 41 42 65 66 89 90 113 114 137 138 161 162 185 186 209 210 233 234 19 20 43 44 67 68 91 92 115 116 139 140 163 164 187 188 211 212 235 236 21 22 45 46 69 70 93 94 117 118 141 142 165 166 189 190 213 214 237 238 23 24 47 48 71 72 95 96 119 120 143 144 167 168 191 192 215 216 239 240 300 20cm x 10 = 200 25cm x12 = 300 Fig.0s Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .26 – Schema montantului T-1.27 – Discretizarea în elemente finite a montantului T-1.

lungimea inimii b1 .48 24192 3.incarcarea orizontala variabila pana la rupere Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .75 9648 1.0d Caracteristicile de calcul Tipul elementului .50 0.667 0.00 3.87 29448 4.2.incarcarea verticala constanta la o determinare σ0 =N/A .50 1.grosimea talpii H1 .34 0 0. 24.78 27648 3.28 – Curba de interacţiune σ0-τC pentru montantulT-1.08 30024 4.50 3.10 Montant de zidărie cu secţiunea în T cu talpa comprimată T-1.00 0.efortul unitar de compresiune diferit la cele 11 determinari: 0.00 1.22 27216 3.50 17856 2.grosimea inimii D .7 daN/cmp 300 cm 24 cm 300 cm 25cm 100cm 1.00 2.00 τ0cap 4. 15.0s 4.0 0.00 0 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30 Curba trasata cu relatiile de calcul Curba trasata prin analiza cu elemente finite Parabola de aproximare σ0 Fig. 30 [daN/cmp] P .50 4.inaltimea inimii λ = H/D β= Z/H 30 daN/cmp 2.inaltimea b.00 0.17 4.180 Tabelul centralizator al rezultatelor σ0 [daN/cmp] 0 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30 A=bxD [cmp] 7200 7200 7200 7200 7200 7200 7200 7200 7200 7200 7200 N=Ax σ 0 [daN] 0 21600 43200 64800 86400 108504 129600 151200 172800 194400 216000 τc τc Qc [daN] Parabola Qc [daN] [daN/cmp] analiza [daN/cmp] de conform conform analiza aproximare MP001 Biograf MP001 Biograf 0 0.05 29376 4.rezistenta la compresiune R2 .rezistenta la intindere H .50 2.09 16200 2.54 5400 0.52 18000 2.5 18288 2.25 24696 3.00 10944 1.00 0 0.MONTANT CU SECTIUNEA "T" Rc . 12. 27.00 0 0.00 0.84 29160 4.43 10800 1.667 α =ε c/ε u N . 18.08 27864 3. 4.36 23184 3. 3. 6. 9. 21.

0d Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice 24 .181 300 200 100 300 Sectiune 25 275 300 Fig. 4.29 – Schema montantului T-1.30 – Discretizarea în elemente finite a montantului T-1.0d 100 1 2 25 26 49 50 73 74 97 98 121 122 145 146 169 170 193 194 217 218 3 4 27 28 51 52 75 76 99 100 123 124 147 148 171 172 195 196 219 220 5 6 29 30 53 54 77 78 101 102 125 126 149 150 173 174 197 198 221 222 7 8 31 32 55 56 79 80 103 104 127 128 151 152 175 176 199 200 223 224 9 10 33 34 57 58 81 82 105 106 129 130 153 154 177 178 201 202 225 226 11 12 35 36 59 60 83 84 107 108 131 132 155 156 179 180 203 204 227 228 13 14 37 38 61 62 85 86 109 110 133 134 157 158 181 182 205 206 229 230 15 16 39 40 63 64 87 88 111 112 135 136 159 160 183 184 207 208 231 232 17 18 41 42 65 66 89 90 113 114 137 138 161 162 185 186 209 210 233 234 19 20 43 44 67 68 91 92 115 116 139 140 163 164 187 188 211 212 235 236 21 22 45 46 69 70 93 94 117 118 141 142 165 166 189 190 213 214 237 238 100 23 24 47 48 71 72 95 96 119 120 143 144 167 168 191 192 215 216 239 240 300 20cm x 10 = 200 25cm x12 = 300 Fig. 4.

2. I-1.00 9936 1.0 0.87 0 0.60 27360 3.00 0 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30 Curba trasata cu relatiile de calcul Curba trasata prin analiza cu elemente finite Parabola de aproximare σ0 Fig.20 33696 4.0 Tipul elementului . 9.00 0.32 29736 4.00 4680 0.20 32760 4.667 0. 12.00 4.50 4. 4.667 α =ε c/ε u N .incarcarea orizontala variabila pana la rupere σ0 =N/A .80 32616 4.MONTANT CU SECTIUNEA "I" Rc .68 4.50 0.00 3.55 34056 4. 21.grosimea talpii 2 H2 .50 2.30 33120 4.7 daN/cmp 300 cm 24 cm 300 cm 25cm 100cm 25cm 100cm 1.grosimea inimii D .rezistenta la compresiune R2 .53 30240 4.0d 4.inaltimea inimii 1 b2 .55 32760 4.65 0.inaltimea b. 30 [daN/cmp] Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .00 τ0cap 5.grosimea talpii 1 H1 .73 30960 4.38 21960 3.lungimea inimii b1 .incarcarea verticala constanta la o determinare P . 6. 15.182 Tabelul centralizator al rezultatelor σ0 [daN/cmp] 0 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30 A=bxD [cmp] 7200 7200 7200 7200 7200 7200 7200 7200 7200 7200 7200 N=Ax σ 0 [daN] 0 21600 43200 64800 86400 108504 129600 151200 172800 194400 216000 τc τc Qc [daN] Parabola Qc [daN] [daN/cmp] analiza [daN/cmp] de conform conform analiza aproximare MP001 Biograf MP001 Biograf 0 0.05 17496 2.50 1.11 Montant de zidărie cu secţiunea în I. 3.00 0.97 20664 2.00 1.31 – Curba de interacţiune σ0-τC pentru montantulT-1. 18.43 24624 3.efortul unitar de compresiune diferit la cele 11 determinari: 0.inaltimea inimii2 λ = H/D β= Z/H 30 daN/cmp 2.13 27360 3.rezistenta la intindere H .00 2.42 23904 3.00 0 0. 27.80 28584 3.50 3. 24.

4. 4.0 100 1 2 25 26 49 50 73 74 97 98 121 122 145 146 169 170 193 194 217 218 3 4 27 28 51 52 75 76 99 100 123 124 147 148 171 172 195 196 219 220 5 6 29 30 53 54 77 78 101 102 125 126 149 150 173 174 197 198 221 222 7 8 31 32 55 56 79 80 103 104 127 128 151 152 175 176 199 200 223 224 9 10 33 34 57 58 81 82 105 106 129 130 153 154 177 178 201 202 225 226 11 12 35 36 59 60 83 84 107 108 131 132 155 156 179 180 203 204 227 228 13 14 37 38 61 62 85 86 109 110 133 134 157 158 181 182 205 206 229 230 15 16 39 40 63 64 87 88 111 112 135 136 159 160 183 184 207 208 231 232 17 18 41 42 65 66 89 90 113 114 137 138 161 162 185 186 209 210 233 234 19 20 43 44 67 68 91 92 115 116 139 140 163 164 187 188 211 212 235 236 21 22 45 46 69 70 93 94 117 118 141 142 165 166 189 190 213 214 237 238 23 24 47 48 71 72 95 96 119 120 143 144 167 168 191 192 215 216 239 240 300 20cm x 10 = 200 25cm x12 = 300 Fig.183 300 200 100 300 Sectiune 100 25 250 300 25 Fig.0 Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice 100 24 .32 – Schema montantului I-1.33 – Discretizarea în elemente finite a montantului I-1.

65 Dreapta 4.34 – Curba de interacţiune σ0-τC pentru montantul I-1.00 4.67 25.83 31320 4.00 5616 0.81 31032 4.85 108000 32400 4.1 Diafragme cu secţiunea T cu talpa comprimată Tabelul centralizator al rezultatelor H talpa / Hinima [%] 8.00 0 0.34 32472 4.00 0.67 50.13 0 0.00 τ0cap 5.56 22536 3.00 11664 1.50 4.50 3.05 108000 32616 4.00 0 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30 Curba trasata cu relatiile de calcul Curba trasata prin analiza cu elemente finite Parabola de aproximare σ0 Fig.08 29160 4.48 4.46 31176 4.08 4.53 34920 4.78 0.11 32256 4.68 108000 27432 3.00 2.50 35568 4.11 31248 4.00 3.05 27576 3.33 41.32 27648 3.42 25056 3.00 1.35 29592 4.77 33480 4.6 24624 3.08 4.00 33.50 1.94 108000 31104 4.32 33696 4.50 0.33 16.184 Tabelul centralizator al rezultatelor σ0 [daN/cmp] 0 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30 A=bxD [cmp] 7200 7200 7200 7200 7200 7200 7200 7200 7200 7200 7200 N=Ax σ 0 [daN] 0 21600 43200 64800 87192 108000 129600 151200 172800 194400 216000 τc τc Qc [daN] Parabola Qc [daN] de conform [daN/cmp] analiza [daN/cmp] conform analiza aproximare MP001 Biograf MP001 Biograf 0 0.90 18720 2.50 2.3.84 25632 3.08 4.08 4.31 108000 27144 3.62 20880 2.51 32112 4.08 Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .00 0.33 31104 4.0 4.08 4.00 Ai=bxD [cmp] 7200 7200 7200 7200 7200 7200 τc τc Qc [daN] Qc [daN] N=AixRc/2 [daN/cmp] analiza [daN/cmp] conform [daN] conform analiza MP001 Biograf MP001 Biograf 108000 29376 4.48 29160 4. 4.3 STUDIUL INFLUENŢEI LĂŢIMII TĂLPII ASUPRA CAPACITĂŢII PORTANTE MAXIME LA DIAFRAGMELE CU SECŢIUNEA T ŞI I 4.

00 2.00 4.08 29160 4.05 4.47 4.3.08 7200 108000 27432 3.94 4.35 – Influenţa lăţimii tălpii asupra valorii maxime a capacităţii portante la secţiuni T cu talpa comprimată 4.00 4.08 7200 108000 32400 4.95 4.08 τ0cap6.2 Diafragme cu secţiunea I Tabelul centralizator al rezultatelor H talpa / Hinima [%] 8 17 25 33 42 50 τc τc Qc [daN] Qc [daN] Ai=bxD N=AixRc/2 [daN/cmp] analiza [daN/cmp] Dreapta conform [cmp] [daN] conform analiza MP001 Biograf MP001 Biograf 7200 108000 29376 4.00 0.77 30672 4.53 34920 4.00 5 15 25 35 45 55 Ht/Hi [%] Curba trasata cu relatiile de calcul Curba trasata prin analiza cu elemente finite Dreapta aproximativa Fig.00 5 15 25 35 45 55 Ht/Hi [%] Curba trasata cu relatiile de calcul Curba trasata prin analiza cu elemente finite Dreapta aproximativa Fig.08 7200 108000 27144 3.08 7200 108000 31104 4.26 4.185 τ0cap6.00 3.00 5.00 2.08 7200 108000 32616 4.00 5.50 35568 4.00 3.00 1.81 28440 3.32 32184 4. 4. 4.00 0.00 1.85 4.36 – Influenţa lăţimii tălpii asupra valorii maxime a capacităţii portante la secţiuni I Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .

De asemenea încercările experimentale efectuate evidenţiază această legătură. Diferenţa maximă ce apare nu depăşeşte însă aproximativ 20% din valoarea maximă a efortului tangenţial.6 ⋅ R C .6 ⋅ R C < σ 0 ≤ R C unde se constată diferenţe dintre parabolele ideale faţă de curbele trasate cu relaţiile de calcul. De asemenea. Valoarea maximă a efortului tangenţial capabil apare undeva la mijlocul curbei. dacă aplicăm o încărcare verticală ce ea însăşi produce ruperea diafragmei la compresiune (efortul de compresiune este egal în acest caz chiar cu rezistenţa la compresiune) capacitatea portantă la sarcini orizontale este nulă.4 4. Aceste prime concluzii ne conduc la ideea că diagrama de interacţiune poate avea o porţiune crescătoare până la valoarea maximă a efortului tangenţial capabil urmată de o porţiune descrescătoare până la zero. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . Pe intervalul 0. În acest sens se observă o suprapunere foarte bună a celor două curbe în toate situaţiile studiate atunci când efortul unitar de compresiune este mai mic decât 60 la sută din rezistenţa de compresiune 0 < σ 0 ≤ 0. Pentru elementele cu secţiune dreptunghiulară valorile calculate cu formulele din MP001 sunt mai mici decât cele date de parabola ideală. Tot intuitiv putem stabili şi faptul că la o încărcare verticală teoretic nulă (spunem teoretic pentru că greutatea proprie a peretelui nu poate fi zero). Evident că la fiecare caz în parte studiat se constată diferenţe mai mari şi mai mici ale parabolei teoretice faţă de curbele trasate cu relaţiile de calcul din MP001 respectiv cu programul de analiză cu elemente finite Biograf. Este important de discutat diferenţele dintre parabolele ideale faţă de curbele trasate cu relaţiile de calcul. Studiile teoretice efectuate confirmă toate aceste ipoteze şi mai mult conduc la concluzia că diagrama de interacţiune σ 0 − τ C poate fi aproximată printr-o parabolă de ordinul doi. lucru subliniat şi de literatura de specialitate. capacitatea portantă la sarcini orizontale este nulă şi ea. respectiv pentru elementele cu tălpi valorile sunt mai mari. deoarece metoda de calcul propusă în paragraful următor este de fapt o variantă a metodei din MP001.186 4. fiind de remarcat că aceste diferenţe nu sunt confirmate prin analiza cu programul Biograf.1 CONCLUZIILE STUDIILOR TEORETICE Concluzii privind curba de interacţiune În prima parte a studiului sunt prezentate studii teoretice efectuate pentru stabilirea unei relaţii de legătură între încărcările verticale la care sunt supuse diafragmele de zidărie şi capacitatea de rezistenţă a acestora la sarcini orizontale.4. Existenţa unei legături între aceste valori este evidentă atât intuitiv cât şi analizând relaţiile de calcul indiferent de metodă.

187 Faptul că nu se greşeşte foarte mult adoptând parabola teoretică ca şi diagramă de interacţiune σ 0 − τ C se desprinde şi din următoarea observaţie ce stă la baza metodei de verificare a structurilor propusă de autor în paragraful următor. forţa seismică fiind egală cu greutatea clădirii înmulţită cu coeficientul seismic global F = c ⋅ G = f (σ 0 ) .5 3 2.10 definit conform normativului P100 şi o distribuţie egală a încărcărilor verticale pe cele două direcţii de calcul. Valoarea lui c=0. de altfel valoarea minimă a coeficientului seismic global nu poate scădea mult sub valoarea 0. Atât efortul tangenţial capabil τc depinde de σ 0 prin curba de interacţiune cât şi forţei seismice aplicate structurii depinde de σ 0 printr-o lege liniară. Aceste diagrame sunt exemplificate în figura de mai jos pentru montantul M1. Se poate admite deci avînd în vedere cele arătate mai sus că se poate adopta pentru curba de interacţiune σ 0 − τ C o relaţie de legătură parabolică.5 0 0 3 6 9 12 15 18 21 24 27 30 σ0 Fig. rezultând o pantă a dreptei seismului de 20%. Dacă reprezentăm pe acelaşi grafic curba de interacţiune σ 0 − τ C şi legea de variaţie a efortului tangenţial dat de forţa seismică pe ordonata intersecţiei se citeşte efortul de compresiune limită la care diafragma de zidărie cedează din sarcini orizontale.5 2 1.5 1 0.1 în cazul cel mai favorabil. aşa cum se va vedea în capitolul următor.5 4 3.37 – Diagrama de interacţiune şi dreapta forţei seismice de proiectare Se constată în situaţia prezentată că de fapt porţiunea din curba de interacţiune situată după punctul de intersecţie cu dreapta forţei seismice de proiectare nu este importantă şi tocmai acea porţiune este cea pe care se constată diferenţe între parabola teoretică şi curba de interacţiune calculată. τ0cap 5 4.0 cu un coeficient seismic global de 0.10 este una obişnuită pentru structurile din zidărie în zone seismice de intensitate mică şi medie. 4. în zona seismică de intesitate minimă. lucru necesar pentru Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .

188

reducerea volumului de calcule în metoda de verificare a structurilor din zidărie la sarcini orizontale prezentată în capitolul următor.
4.4.2 Concluzii privind influenţa tălpilor diafragmele cu secţiune T şi I

Tratarea secţiunilor cu tălpi de forma T sau I fără a lua în considerare influenţa tălpilor este în general acoperitoare. În cazul secţiunilor T şi I studiate se constată o suprapunere foarte bună a curbei teoretice cu cea calculată de asemenea în situaţiile când efortul unitar de compresiune este mai mic decât 60 la sută din rezistenţa de compresiune 0 < σ 0 ≤ 0,6 ⋅ R C . Pe intervalul 0,6 ⋅ R C < σ 0 ≤ R C se constată diferenţe relativ mari dar în sens acoperitor. Şi aici aceste diferenţe nu sunt confirmate în mare măsură de analiza cu elemente finite. Partea a doua a studiului teoretic în care se studiază influenţa lăţimii tălpii asupra efortului tangenţial capabil la valoarea lui σ 0 ≤ 0,5 ⋅ R C se observă diferenţe întradevăr neglijabile faţă de efortul tangenţial capabil calculat la diafragma dreptunghiulară similară. Având în vedere cele arătate se consideră acceptabilă curba de interacţiune sub forma unei parabole şi la diafragmele cu secţiune T şi I.

Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

189

CAPITOLUL 5:

METODA PROPUSĂ DE VERIFICARE A STRUCTURILOR CU DIAFRAGME DIN ZIDĂRIE LA SEISM

5.1 5.1.1

CAPACITATEA PORTANTĂ MAXIMĂ LA ÎNCĂRCĂRI ORIZONTALE DIN SEISM A ELEMENTELOR DIN ZIDĂRIE Enunţarea problemei

Se consideră un element din zidărie (montant sau şpalet) cu secţiunea dreptunghiulară supus concomitent la o sarcină verticală uniform distribuită având rezultanta N şi la o sarcină concentrată orizontală acţionând la partea superioară a elementului S. Dimensiunile caracteristice D, H, B, pentru montanţi şi şpaleţi din zidărie se notează conform figurii de mai jos în concordanţă cu notaţiile din MP001-96.
p=N/D S

p=N/D

S

H

H

S
b D

b D

Fig. 5.1.a – Montant

Fig. 5.1.b – Şpalet

Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

190

Se pune problema determinării forţei verticale limită pentru care elementul luat în discuţie cedează la acţiunea unei forţe orizontale calculată ca şi forţă seismică conform P100. Mărimi ce se regăsesc în relaţiile de calcul sunt: H (m) – înălţimea montantului sau şpaletului; D (m) – lungimea montantului sau şpaletului; Se notează raportul dintre înălţime şi lăţime: λ = b (m) – grosimea montantului sau şpaletului; Rc (daN/cm2) – rezistenţa la compresiune a zidăriei; R2 (daN/cm2)- rezistenţa la eforturi principale de întindere a zidăriei (rezistenţa la întindere a mortarului). În cazul zidăriei armate apar indirect în plus ca şi mărimi de calcul rezistenţa armături Ra şi coeficientul de armare µ. Aceste valori se introduc însă în valoarea rezistenţei la eforturi principale de întindere a zidăriei conform relaţiei stabilite în capitolul 3: R za = R 2 + µ ⋅ R a 2 Coeficientul de armare µ reprezintă raportul dintre volumul armăturii şi volumul zidăriei.
µ=
Va Vz

H ; D

Aşa cum s-a stabilit, capacitatea portantă maximă la sarcini orizontale de tip seism se consideră pentru o valoare a efortului din sarcină verticală aproximativ egal cu jumătate din rezistenţa la compresiune a zidăriei ( σ 0 =
Rc ). 2

Se doreşte exprimarea relaţiilor din normativul MP001-96 într-o singură formă cât mai concisă în ipoteza amintită ( σ 0 = tangenţial capabil (τC). În prima etapă se exprimă valorile eforturilor tangenţiale nominale capabile în secţiune înclinată (τ0, cap) şi a eforturilor tangenţiale nominale asociate (τ0, asoc) în cele trei stadii principale de lucru considerate: fisurare (F), curgere (C), respectiv ultim (U) ţinând cont că σ 0 =
Rc . 2 Rc ) pentru a obţine valoarea maximă a efortului 2

Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

191

5.1.2

Capacitatea portantă maximă la încărcări orizontale din seism a montanţilor de secţiune dreptunghiulară

Pentru montanţi cu secţiunea dreptunghiulară relaţiile sunt sintetizate în tabelul următor înlocuind întotdeauna σ 0 =
Rc . 2
Tabelul 5.1 stadiul fisurare (F) curgere (C) ultim (U)

τ0, cap τ0, asoc

τ 0,cap,F =

R 2 R2 1+ c 3 2R 2

τ 0,cap,C =

R 2 R2 1+ c 3 2R 2

R 1 τ 0,cap, U = R 2 1 + c 3 2R 2

1 1 RC 1 1 R 3 1 R ⋅ ⋅ τ 0,asoc,C = ⋅ ⋅ C τ 0,asoc, U = ⋅ ⋅ C 4 λ 2 4 λ 2 8 λ 2 Relaţii s-au putut scrie luând în considerare o serie de alte observaţii şi ipoteze

τ 0,asoc,F =

simplificatoare cum ar fi:
σ0 ≤ 7 , care devine R C ≤ 14 ⋅ R 2 relaţie valabilă în principal pentru mărci mari de R2

mortar (M25, M50, M100) utilizate la zidării portante în zone seismice şi general valabilă pentru zidării armate; ε 0 ,C = ε 0,U
R 1 , pentru σ 0 = c 2 6

2 1 2 1 α 2 − 3α + 3 1 ≅ , având α = = − 2 2 3 2 α − 4α + 4 4 3

Restrângând relaţiile din tabel şi notând rezistenţa echivalentă:
RE = R2 1+ Rc 2R 2
Tabelul 5.2 stadiul fisurare (F) curgere (C) ultim (U)

tabelul 5.1 se rescrie concentrat devenind tabelul 5.2

τ0, cap τ0, asoc

2 2 1 RE τ 0,cap,C = R E τ 0,cap, U = R E 3 3 3 R 3⋅ RC R τ 0,asoc,C = C τ 0,asoc, U = τ 0,asoc, F = C 8⋅λ 16 ⋅ λ 8⋅λ Se observă imediat faptul că efortul tangenţial nominal capabil în stadiul fisurare τ 0,cap,F =

este egal cu cel în stadiul de curgere, de asemenea şi eforturile tangenţiale nominale

Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice

F < τ0. C şi τ0. asoc τC τ 0. asoc. asoc. asoc. În continuare se va stabili efortul tangenţial capabil şi criteriul de rupere a montantului de zidărie în toate cazurile ce pot apare. cap. ceea ce corespunde în general la montanţi cu înălţimea mai 16R E mică decât dublul lăţimii τ0 τ0. curgere. asoc. cap 0 F C U stadiul Fig. deci curgerea se suprapune peste fisurare la un efort unitar normal de compresiune egal cu jumătate din rezistenţa la compresiune a zidăriei. C < τ0. Dacă se reprezintă grafic eforturile tangenţiale nominale capabile şi asociate funcţie de stadiul elementului de zidărie (fisurare. cap. adică: 3 16 λ Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . cap. F ≥ τ0. C Condiţia transcrisă ar fi: R 2 RE < C .2 . cap. Cazul II: τ0. F. 5. C ≥ τ0. ultim) se constată că putem întâlni trei cazuri cazuri distincte: Cazul I: τ0. F. 3 8⋅λ adică λ< 3R c .Graficul τ0 funcţie de stadiul elementului în cazul I În acest caz efortul tangenţial nominal este: τC = τ0. F = 2 RE 3 Criteriul de rupere în acest caz este cel de rupere fragilă. cap. U < τ0. adică τ0. cap. asoc. ceea ce este echivalent cu τ0.192 asociate sunt egale în cele două stadii. U Cele două condiţii transcrise sunt: R 2 RE ≥ C 3 8⋅λ şi 1 3 R R E < ⋅ C .

U ) Înlocuind valorile eforturilor tangenţiale nominale capabile şi asociate conform tabelului 5.3 . U − τ 0.C ⋅ τ 0.C ) + (τ 0. F ≥ τ0.cap. U 9R c . U ⋅ τ 0.3) şi se calculează cu relaţia: τC = τ 0. C şi τ0.asoc.2 relaţia devine: R CR E R 3⋅ RC 1 2 − RE ⋅ C RE ⋅ 4λ 3 16 ⋅ λ 3 8⋅λ τC = = R   3⋅ RC 1 2  RE RC + − RE   RE − C  +  3 16λ 8 ⋅ λ   16 ⋅ λ 3 3  τC = 1 RC RE 3 + 16λ R CR E R CR E 4λ 4λ = 1  3 4λ    +  4R Rc  E   Criteriul de rupere în acest caz este cu ductilitate limitată.cap. U − τ 0. asoc pe abscisă fiind stadiile de lucru ale zidăriei (fig 5.cap. cap. F. cap. ceea ce corespunde în general la montanţi cu 16R E Condiţia se mai scrie λ ≥ lăţimea de trei ori mai mare decât înălţimea. Cazul III: τ0. adică τ0.asoc.Graficul τ0 funcţie de stadiul elementului în cazul II Valoarea efortului tangenţial capabil în acest caz se situează pe ordonata punctului de intersecţie a graficului lui τ0.asoc. U ≥τ0.asoc. asoc 0 F C U stadiul Fig. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .193 3R C 9R C ≤λ< 16R E 16R E τ0 τ 0. 5. cap τC τ0. cap. asoc. cap cu graficul lui τ0. asoc.C − τ 0.cap.C (τ 0. C ≥ τ0. asoc.

Graficul τ0 funcţie de stadiul elementului în cazul III În acest caz efortul tangenţial capabil este: τC = τ 0. 5.1.4 . în ipoteza că Rc sunt date în tabelul 5. efortul tangenţial capabil maxim ce se obţine pentru σ 0 = în relaţia următoare în funcţie de valoarea raportului λ = 2  RE  3   1   =  3 4λ    +   4R Rc  E    3. D max τC = τC dacă 3R c  λ<  16R E   9R C  3R C ≤λ<  16R E 16R E   9R c λ≥  16R E  unde: R E = R 2 1 + 5.3. modificările faţă de tabelul 5.R C   16 ⋅ λ  Rc 2R 2 H . asoc 0 F C U stadiul Fig. U = 3R C 16 ⋅ λ RC este dat 2 Ruperea este ductilă în acest caz.2 fiind doar pentru 2 eforturile tangenţiale nominale asociate.asoc.cap σ0 = .3 Capacitatea portantă maximă la încărcări orizontale din seism a şpaleţilor de secţiune dreptunghiulară Pentru şpaleţi cu secţiunea dreptunghiulară relaţiile pentru τ0. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .194 τ0 τ 0. cap τC τ0. În concluzie.

C ) + (τ 0.cap . cap. C Condiţia transcrisă este R 2 RE < C . U − τ 0.cap . U = C 4⋅λ Şi în acest caz eforturile tangenţiale nominale capabile şi asociate în stadiul de fisurare sunt egale cu cele din stadiul de curgere. asoc.asoc.C ⋅ τ 0.cap . F < τ0. U ⋅ τ 0. cap.asoc. cap.3 stadiul fisurare (F) curgere (C) ultim (U) τ0. U − τ 0. Cazul I: τ0. C ≥ τ0. asoc. deci curgerea se suprapune peste fisurare la un efort unitar de compresiune egal cu jumătate din rezistenţa la compresiune a zidăriei.asoc.C 2 RE 3 R = C 6⋅λ 1 τ 0.asoc.asoc. cap. U = R E 3 R τ 0. asoc. cap τ0. F. F.cap.F 2 RE 3 R = C 6⋅λ τ 0. F ≥ τ0. U Condiţia pentru cazul II devine RC 3R C ≤λ< 4R E 4R E Valoarea efortului tangenţial capabil având relaţia generală: τC = devine: τ 0.cap.. U < τ0. ceea ce corespunde în 4⋅RE general la şpaleţi cu înălţimea mai mică decât dublul lăţimii. Cazul II: τ0. asoc. cap. U ) R CR E R R 2 1 RE ⋅ C − RE ⋅ C 9⋅λ 3 4⋅λ 3 6⋅λ τC = = R  R 1 2  RE RC +  RE − C  +  C − RE  3 12λ 6⋅λ   4⋅λ 3 3  Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . Avem aceleaşi trei cazuri în care stabilim efortul tangenţial capabil şi criteriul de rupere a şpaletului de zidărie.asoc. adică τ0. ceea ce este echivalent cu τ0.cap. 3 6⋅λ adică λ< Rc .cap .C − τ 0. asoc. În acest caz efortul tangenţial nominal este: τC = τ0.F = 2 RE 3 Criteriul de rupere în acest caz este cel de rupere fragilă.cap. C şi τ0. C < τ0.C (τ 0.F = τ 0.195 Tabelul 5.asoc.C = τ 0. asoc τ 0.

asoc. U Condiţia se mai scrie λ ≥ Rc . U ≥τ0. cap. În acest caz efortul tangenţial capabil este: τC = τ 0. ce se obţine pentru σ 0 = pentru montanţi cu secţiunea dreptunghiulară dat în relaţia următoare în funcţie de valoarea raportului λ = H : D 2  RE  3   1   =  3 3λ      4R + R  E c     RC   4⋅λ  R  λ< c  4R E   3⋅ RC  RC ≤λ<  RE 4 ⋅ R E   3⋅ Rc λ≥  4⋅RE  max τC = τC dacă unde: R E = R 2 1 + Rc 2R 2 Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . este 2 În concluzie efortul tangenţial capabil maxim. RC . cap. C şi τ0. F. asoc.asoc. U = 3⋅ RC 4⋅λ Criteriul de rupere este ductil în acest caz. Cazul III: τ0. C ≥ τ0. F ≥ τ0. adică τ0. ceea ce corespunde în general la montanţi cu 4⋅RE lăţimea de trei ori mai mare decât înălţimea. cap. asoc.196 τC = 1 RC RE 3 + 12 ⋅ λ R CR E R CR E 9⋅λ 9⋅λ = 1  3 3⋅λ    +  4R Rc  E   Criteriul de rupere în acest caz este cu ductilitate limitată.

4 Capacitatea portantă maximă la încărcări orizontale din seism a montanţilor cu secţiune cu o talpă (T) şi cu două tălpi (I). Pe de altă parte. pentru simplitatea metodei propuse. undeva sub 10 la sută din înălţime. Se vor relua aceste relaţii într-un tabel : Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . O primă idee de introducere în calcul a influenţei tălpilor este de a le considera. a se renunţa la diafragmele T şi I considerând structura alcătuită doar diafragme dreptunghiulare. grosimea zidului devenind lăţime şi invers.1. În sprijinul acestei ipoteze simplificatoare vine şi observaţia că nu putem conta sută la sută pe conlucrarea dintre inima şi talpa unei diafragme de zidărie datorită capacităţilor de deformare diferite ale acestora. S-a renunţat ulterior la această ipoteză având în vedere că diafragmele din zidărie cu lăţimi mici. Studiile teoretice prezentate în capitolul precedent caută să soluţioneze problema diafragmelor cu secţiune I şi T în mod simplificat. atât pe ele cât şi diafragmele de pe direcţie perpendiculară pe direcţia de calcul. cât şi asupra efortului tangenţial asociat şi de asemenea asupra deformaţiilor specifice de compresiune ε. au capacitate portantă nulă la încărcări orizontale. Pentru montanţi cu secţiunea cu o talpă (T) şi cu două tălpi (I) relaţiile de calcul date sub forma shemelor logice din MP001-96 sunt extrem de complicate. În concluzie se poate. uşurând în acest mod şi algoritmul de distribuire a încărcărilor după cele două direcţii de calcul ortogonale de verificare a structurii la seism. Acest lucru va fi dovedit matematic în paragraful următor. deci diafragmei cu secţiune dreptunghiulară similară. În urma calculelor efectuate pe elemente cu secţiune T şi I se constată că influenţa tălpilor nu induce diferenţe mari faţă de diafragmele similare considerate cu secţiune dreprunghiulară. Încărcările se vor considera doar cele aplicate direct diafragmelor dreptunghiulare.197 5. influenţa coeficienţilor ce se introduc este în general mică atât asupra efortului tangenţial nominal capabil.5 Concluzii privind modalitatea de calcul a capacităţii portante maxime la încărcări orizontale a diafragmelor de zidărie Calculul capacităţii portante maxime la sarcini orizontale a diafragmelor de zidărie se reduce în acest fel la câteva relaţii de calcul simple ce pot fi chiar reţinute cu minim de efort. ca şi elemente dreptunghiulare cu dimensiunile rotite în plan faţă de celelalte diafragme. întinzându-se pe multe pagini şi fiind practic imposibil de aplicat printr-un calcul manual. În orice caz această ipoteză simplificatoare este acoperitoare. 5.1. Acest lucru este valabil pentru aceeaşi încărcare verticală ce se va aplica numai inimii diafragmei.

R C   16 ⋅ λ  2  RE  3   1   =  3 3λ      4R + R  E c     RC   4⋅λ  Rc H . S-a realizat acest miniprogram şi se exemplifică calculul efortului capabil maxim pentru elementele experimentale tratate în capitolul 3.4 Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . Coloanele de culoare verde cuprind date de intrare. iar în coloanele galbene şi cea portocalie calculele se efectuează automat. λ= D 2R 2 dacă 3R c  λ<  16R E   9R C  3R C ≤λ<  16R E 16R E   9R c λ≥  16R E  p=N/D ŞPALET S H max τC = τC dacă S b D R  λ< c  4R E   3⋅ RC  RC ≤λ<  RE 4 ⋅ R E   3⋅ Rc λ≥  4⋅RE  RE = R2 1+ Acest tip de relaţii se pretează şi la calculul automat cu ajutorul Excel-ului pe o foaie de lucru. Tabelul 5.198 CAPACITATEA PORTANTĂ MAXIMĂ LA SARCINI ORIZONTALE A DIAFRAGMELOR DE ZIDĂRIE p=N/D S H max τC = τC MONTANT b D 2  RE  3   1   =  3 4λ      4R + R  E c     3.

00 2. urmând ca acesta să coboare asimptotic la zero o dată cu creşterea raportului λ lucru previzibil de altfel.00 12.25 13.00 λ Fig.00 14.00 6.50 2.199 TEZA DE DOCTORAT Contributii privind calculul si alcătuirea structurilor cu diafragme din zidarie Ing.50 4.25 1 2 3 4 5 Programul citeşte şi coloana a III-a ce conţine tipul de diafragmă M sau S (montant sau şpalet) şi efectuează calculele ca atare.00 0.00 1.00 3.00 τc 2. 5.84 13.50 1.96 0. Difr. deci capacitatea portantă a structurilor din zidărie este limitată.96 0.λ 5. Diagramele sunt similare şi pentru montanţi şi pentru şpaleţi.17 14.25 13. ES EA1 EA2 EA3 EA4 Tip M M M M M R2 Re D H Rc τmax = H/D [cm] [cm] [daN/cm2] [daN/cm2] [daN/cm2] λ [daN/cm2] 125 125 125 125 125 120 120 120 120 120 60 76 68 68 68 18 34 26 26 26 29 49 39 39 39 0. Silviu SECULA Universitatea "Politehnica" din Timisoara Facultatea de Constructii si Arhitectura Departamentul CCIA Calculul efortului tangential capabil maxim τ max Nr. Este important de semnalat faptul că τc nu creşte la infinit. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .50 0.Diagrama τC .96 11.00 0. Folosind acest program şi valori aleatoare se poate trasa două diagrame ce ne dau variaţia efortului capabil maxim în funcţie de λ respectiv variaţia capacităţii portante a diafragmei cu λ. Diagrama τ c .50 3.00 4.00 4.96 0.λ Este interesant de analizat forma graficului ce are o porţiune liniară constantă la valoarea maximă a lui τc. crt.5 .00 10.96 0.00 8.

Acest paragraf tratează doar calculul efortului capabil maxim pentru diafragmele de zidărie. 5.00 12.00 2. iar pe de altă parte intervine în relaţia de calcul a forţei seismice aplicate structurii printr-o lege liniară (forţa seismică este greutatea clădirii înmulţită cu coeficientul seismic global).00 λ Fig.00 6.6 .00 4. Efortul de compresiune σ0 are un efect dublu asupra structurilor de acest tip: pe de o parte intervine în relaţie efortul tangenţial capabil τc printr-o lege aproximată ca fiind parabolică. capacitatea portantă tinzând la infinit pentru atunci când λ tinde la 0.200 Diagrama Qc .Diagrama QC . valoare suficientă pentru trasarea curbei de interacţiune. respectiv Qc este nul pentru un λ tinzând la infinit. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . În paragraful următor se prezintă o metodă imaginată de calcul a structurilor din zidărie ce se foloseşte doar de valorile τc calculate astfel şi separat de valorile efortului de compresiune σ0. s-ar putea face pe cale grafică sau scriind ecuaţia parabolei de aproximare a curbei de interacţiune cu relaţiile din matematică. Stabilirea capacităţii portante a diafragmelor din zidărie pentru orice valore a încărcării verticale. lucru ce nu ar fi dificil de loc.λ 120000 100000 80000 Qc 60000 40000 20000 0 0. Această observaţie va sta la baza metodei de verificare a structurilor propusă de autor în paragraful următor.λ De data aceasta graficul Qc-λ are o formă hiperbolică.00 8.00 14.00 10.

reprezentând variaţia efortului tangenţial capabil al unui element de zidărie în funcţie de valoarea efortului unitar de compresiune. este dată în figura următoare. Se consideră o bună aproximare a formei graficului diagramei prin intermediul unei parabole.0 Rc Rc dreapta c σ0 tgφ=c 0 σ0 R c /2 σlim Rc σ0 Fig 5. Pe baza relaţiilor cunoscute din matematică se exprimă ecuaţia generală a parabolei: y = a ⋅ x2 + b⋅ x + c .7 – Diagrama de interacţiune τC-σ0 max Curba se va trasa în funcţie de valoarea τ C calculată conform relaţiilor din paragraful precedent. rezultă a ⋅ R C + b = 0 sau b = −a ⋅ R C pentru σ 0 = τ max C Rc max . avem τC= τ C .2 5.201 5. ecuaţia devine: 2 2 RC R =a⋅ + b⋅ C 4 2 Înlocuind pe b = −a ⋅ R C din condiţia precedentă rezultă: max τC = a ⋅ 2 RC R2 −a⋅ C 4 2 Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . τC parabola max 4τ C τ τC τs max C σ σ0 1. avem τC=0 şi rezultă c=0 2 pentru σ0=Rc.1 VERIFICAREA STRUCTURILOR DE ZIDĂRIE LA ÎNCĂRCĂRI ORIZONTALE DIN SEISM Ecuaţia diagramei de interacţiune τC-σ0 Diagrama de interacţiune τC-σ0. avem τC=0 şi rezultă a ⋅ R C + b ⋅ R C = 0 Cum RC nu poate fi nul.2. 2 τC = a ⋅ σ0 + b ⋅ σ0 + c adică: Parametrii ecuaţiei parabolei se stabilesc din condiţiile limită: pentru σ0=0.

iar considerând forţa seismică calculată conform P100 variaza liniar. şi b = 2 RC RC Cu parametrii astfel determinaţi din condiţiile de margine.202 max τ C = −a ⋅ 2 RC . 5. dar în principiu corectă.sarcina gravitaţională totală c – coeficientul seismic global conform P100 F=c·D·b·σ0 Qcap=D·b·τc Observând că atât forţa seismică calculată conform P100 cât şi capacitatea portantă a diafragmei la sarcini orizontale depind de efortul unitar de compresiune (σ0). deci: 4 a=− max max 4 ⋅ τC 4 ⋅ τC . F variaza liniar după σ 0 iar graficul ecuaţiei este dreapta forţei D⋅b Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .2. Capacitatea portantă a secţiunii variază parabolic cu σ0 aşa cum s-a arătat în paragraful precedent.2 Verificarea unui element din zidărie la seism Verificarea elementelor din zidărie la seism presupune de fapt compararea forţei seismice cu capacitatea portantă a diafragmei la sarcini orizontale. Forţa seismică raportată la aria secţiunii diafragmei ne dă efortul tangenţial produs de seism această mărime notată fiind τ S : τS = c ⋅ σ 0 Deci τ s = seismice. se obţine ecuaţia curbei de interacţiune (parabola de interacţiune): max max 4 ⋅ τC 4 ⋅ τC 2 τC = − σ0 + ⋅ σ0 2 RC RC max τC = 4 ⋅ τC ⋅ σ0 RC  σ ⋅ 1 − 0  R C      Se face observaţia că. F≤Qcap F=c·N unde: N . condiţia σ0=0 reprezintă o ipoteză pur teoretică având în vedere faptul că greutatea proprie a zidului dă un efort unitar de compresiune iniţial.

7 . observăm că dacă majoritatea diafragmelor ce compun structura de rezistenţă a unei clădiri realizează condiţia 1 < c .. această clădire nu poate λ prelua sarcini seicmice de intensitate corespunzătoare lui c. adică λ = > 4.203 Punând condiţia la limită F = Qcap sau simplificând din relaţie dimensiunile secţiunii transversale ale montantului D şi b când condiţia este τ S = τ C se defineşte valoarea efortului unitar limită σ lim : 0 c· σ lim = τc 0 Valoarea lui σ0 în cazul limită F = Qcap sau τ S = τ C este valoarea limită a efortului unitar de compresiune corespunzătoare verificării diafragmei de zidărie la sarcini orizontale şi se notează σ lim . 4⋅λ D Dacă această condiţie are loc avem σ lim = 0 (intersecţia dintre parabola şi dreapta 0 din figura 5. deci elementul de zidărie este incapabil să preia încărcări seismice de o anumită intensitate caracterizată prin coeficientul seismic global c. Ca şi speculaţie teoretică. deci ar fi o justificare matematică pentru faptul că nu se pot realiza construcţii înalte din zidărie în zone seismice. respectiv dreapta dată de ecuţia c·σ0. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . max Această inegalitate se poate realiza la elemente zvelte la care τ c = 3⋅ RC pentru 16 ⋅ λ montanţi aşa cum s-a arătat în subcapitolul anterior condiţia devenind de fapt: 3 H < c . Condiţia σ lim > 0 devine: 0 0 max 4τ c − c ⋅ R C > 0 . Înlocuind în realţia de mai sus expresia lui τcap calculată în paragraful anterior rezultă: c⋅σ lim 0 = 4τ max c σ lim ⋅ 0 Rc  σ lim 1 − 0  Rc      Desfacând parantezele şi simplificînd σ lim obţinem: 0 σ lim = R c − 0 2 c⋅ Rc max 4τ c Analizând din punct de vedere matematic relaţia de mai sus se impune condiţia ca σ lim să ia doar valori pozitive. având ca parametru pe acelaşi σ0.2 se produce doar in origine). Grafic valoarea σ lim se identifică cu abscisa punctului de 0 0 intersecţie dintre parabola ce reprezintă variaţia capacităţii portante unitare τcap în raport cu σ0..

Verificarea pe ansamblu a clădirii pe cele două direcţii principale se va face cu relaţia: n F ≤ Q total. Valoarea σ 0 depinde de încărcările verticale aferente diafragmei de zidărie şi de dimensiunile secţiunii transversale (b şi D).204 Verificarea capacităţii portante a montantului din zidărie izolat ce nu face parte dintr-o structură la acţiuni orizontale de tip seism se reduce la relaţia: σ 0 ≤ σ lim 0 Unde σ 0 este valoarea efectivă a efortului de compresiune din elementul de zidărie.3 Verificarea structurilor din zidărie la seism Structurile din zidărie sunt de fapt un ansamblu de diafragme izolate ce conlucrează la preluarea sarcinilor seismice pe fiecare direcţie de calcul considerată în parte x şi y.cap . Prin redistribuirea încărcărilor pot fi antrenate elementele care mai au rezerve de rezistenţă. i =1 unde: F – reprezintă forţa seismică de proiectare.2. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .cap = ∑ Q i . respectiv de coeficientul seismic global (c). Metoda de verificare propusă are la bază aceleaşi câteva din ipotezele enunţate şi în calculul structurilor din zidărie la sarcini seismice conform normativului P2-85 şi MP001-96 şi anume: Fiecare element (montant) delimitat din structura spaţială. Mărimea σ lim depinde de valorile rezistenţei la 0 compresiune (Rc) şi a rezistenţei la eforturi principale de întindere (R2). 5. se consideră că lucrează ca un element vertical (montant sau şpalet) solicitat de forţe orizontale având la nivelul planşeului legături cu celelalte elemente prin planşeu sau centuri. lucrând în continuare în domeniul plastic. de raportul dintre înălţimea şi lungimea diafragmei (λ). Planşeele sau centurile au rigiditate suficientă pentru a putea redistribui încărcările după ce un element sau mai multe elemente au atins valoarea capacităţii de rezistenţă.

când planşeele nu realizează efectul de diafragmă.i Forţa seismică este produsul dintre coeficientul seismic şi încărcarea verticală totală: F = c⋅N Forţa tăietoare capabilă pentru un element este dată de relaţia: Qcap. se va considera într-o etapă intermediară un şir de “n” diafragme izolate legate printr-o centură la partea superioară conform figurii: p=N/l F=cG E1 E2 centura Ei En D1 D2 l Di Dn Fig 5.205 Qtotal.i=Ai·τc.10 – Şir de diafragme supuse la sarcini orizontale din seism Verificarea capacităţii portante a şirului de elemente (E1. Conform codului normativului P100-92 forţa seismică de proiectare se exprimă cu relaţia: F=c·G În formulă c este coeficientul seicmic global exprimat conform P100-92 astfel: c = αksβψε Greutatea G reprezintă greutatea întregii clădiri când planşeele realizează efectul de şaibă rigidă şi greutatea aferentă şirului de elemente pentru care se face calculul.i Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .cap . E2 … En) la acţiuni orizontale de tip seism se exprimă tot din condiţia generală de verificare a structurilor la seism ca şi în cazul unei diafragme izolate: F ≤ ∑ Q cap.cap – este capacitatea totală de rezistenţă pentru fiecare direcţie. definită ca suma forţelor tăietoare capabile a tuturor diafragmelor pentru direcţia de calcul considerată ∑ Q i . n-numărul total de pereţi structurali din zidărie consideraţi în calcul la baza clădirii pentru direcţia de calcul considerată. Pentru a exprima relaţia de verificare în metoda propusă în cazul cel mai general al unei structuri oarecare cu diafragme din zidărie portantă.

Alcăturea regulată a structurilor reale din zidărie. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . Evident.reprezintă suma ariilor secţiunilor elementelor de zidărie conform relaţiei ∑A = ∑b i i ⋅ Di Avem: c ⋅ N ≤ ∑ A i ⋅ τ c .206 Se introduce. în mod uzual ele oscilând în limita de 10-20% în funcţie de golurile din structură de rezemarea planşeelor şi de suprafaţa fiecărui nivel În aceste condiţii putem accepta simplificarea prin care în relaţia de mai sus să înlocuim efortul de compresiune din fiecare element cu media eforturilor pe med toate elementele.i  σ 0 . efortul de compresiune este diferit în fiecare element dar aceste diferenţe la o structură reală nu sunt mari.i σ 0 . deasemenea ţeserea zidăriei face ca eforturile de compresiune pe un şir să se distribuie relativ uniform pe ficare direcţie de calcul.i 1 − Rc  Rc      S-a înlocuit în condiţia de verificare eforturile tangenţiale date funcţie de valoarea efortului de compresiune în fiecare element. subunitar. mr care să compenseze aproximarea făcută. astfel încăt media lor să nu fie departe de valorile extreme. efortul de compresiune mediu med σ 0 egal cu forţa verticală raportată la suma ariilor diafragmelor. pentru rezolvarea problemei. med σ0 = N ∑ Ai ∑A de mai jos: i . Deasemenea greutatea proprie a pereţilor ce este repartizată uniform intră cu ponderea cea mai mare în greutatea totală a construcţiei (6070%) iar evantualele neuniformităţi ale efortului de compresiune pot fi aduse doar de forţe concentrate şi de planşee.i med max c ⋅ σ 0 ⋅ ∑ A i ≤ 4 ⋅ ∑ A i ⋅ τ c . medie egală cu σ 0 definit anterior ce este o constantă intoducând şi un coeficient de reducerea efortului mediu de compresiune. Diferenţele de eforturi de compresiune din diafragme nici măcar nu pot fi evaluate cu exactitale datorită necunoaşterii exacte a legilor de distribuţie a acestora.

.9 De asemenea va fi necesara introducerea şi a unui coeficient de siguranţă ms definit în MP001-96.0.7 pentru un coeficient de siguranta parţial introdus pentru obţinerea unor rezerve de rezistenţă în scopul prevenirii modului de rupere fragil în secţiuni înclinate din forţă tăietoare. m s = 0.5(τ C (σ i ) + τ C(σ j )) τC (σ i ) σi σmed σ j σ0 Fig. deoarece valorile capacităţii portante ale diafragmelor de zidărie nu sunt proporţionale cu valorile rezistenţelor zidăriei. apreciem că acest coeficient de reducere m va fi cuprins în limitele: m r = 0. În consecinţă va trebui să introducem un coeficient de sigutanţă total m ca produs al celor doi coeficienţi parţiali: m = mr ⋅ ms Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . aşa cum se arată în figura de mai jos: τC parabola τC (σ j ) τC (σmed ) 0. Avănd în vedere faptul că se vor intruduce două valori pentru efortul de compresiune mediu după direcţia x respectiv y la o structură reală.11 – schemă pentru determinarea coeficientului m Valoarea coeficientului de reducere mr va trebui să fie diferenţiată în funcţie de modul în care proiectantul apreciază distribuţia eforturilor de compresiune în structură apreciind structura ca fiind regulată sau nu.. 5.7 Este interesantă observaţia că acest coeficient de siguranţă este introdus corect. reducănd valoarea capacităţii portante şi nu a rezistenţelor caracteristice luate în calcul. Acest manual propune valoarea de 0.207 Acest coeficient este subunitar el făcînd de fapt aproximarea unui segment de parabolă cu coarda sa.8.

proiectantul este în masură să influenţeze şi să stabilească valoarea coeficientului de siguranţă de la caz la caz. E ⋅ 1 − 0 .i med σ0 Rc med  σ0 1 −  Rc      Punând condiţia de mai sus la limită se obţine valoarea efortului unitar limită echivalent σ lim ca fiind efortul de compresiune mediu pentru condiţia la limită: 0. pentru construcţii existente se introduce gradul de asigurare seismic R se va introduce în cadrul coeficientului m. şi anume: m= mr ⋅ ms R Introducerea factorului R va creşte valoarea coeficientului de siguranţă total m invers proporţional cu nivelul de asigurare seismic impus construcţiei dat de clasa de importanţă a construcţiei deja existente.i  σ 0 .i = σ 0.i  σ 0.E ⋅ ∑ Ai = 4 ⋅ m ⋅ ∑ Ai ⋅ τ max C . În metoda de verificare propusă aici. Introducând coeficientul de siguranţă avem: ∑A i ⋅τ max c . toate relaţiile de verificare rămân aceleaşi.i σ lim  σ lim ⋅ 0 .i σ 0 . În continuare.E c⋅σ lim 0. Pentru construcţiile existente.i ⋅ σ 0  Rc  med  σ0 1 −  Rc      În acest fel relaţia de verificare devine: c⋅σ med 0 ⋅ ∑ Ai ≤ 4 ⋅ m ⋅ ∑ Ai ⋅ τ max c . Desigur. conform normativului P100-92 se impune verificarea acestora la seism doar prin asigurarea gradului de asigurare seismic R definit astfel: R= Scap Snecesar max 4 ⋅ ∑ A i ⋅ τ c .208 Având în vedere valorile coeficienţilor parţiali se propune ca valoarea lui m să se considere ăn intervalul: m = 0.6 − 0. E RC  RC      Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .7 .i 1 − Rc  Rc  med c ⋅ σ0 ⋅ ∑ A i     Gradul de asigurare seismic minim necesar este subunitar şi se dă funcţie de clasa de importanţă a construcţiei.i 1 − ⋅ Rc  Rc  med  max  = 4 ⋅ m ⋅ ∑ A i ⋅ τ c .

E = Rc − max 4 ⋅ m ⋅ ∑ A i ⋅ τ C .E  C  C 2 c ⋅ R c ⋅ ∑ Ai  max ∑ A i ⋅ τ C .i Relaţia de mai sus este echivalentă cu relaţia pentru o singură diafragmă dar în care s-a înlocuit max τ C al diafragmei cu media ponderată a eforturilor capabile maxime ∑A ⋅τ ∑A i i max C . zăpadă) se regăsesc în valoarea lui Gp când şarpanta reazemă pe pereţi sau se regăsesc în forţa N când şarpanta transmite încărcările ultimului planşeu.i amplificată cu coeficientul condiţiilor de lucru m Relaţia de verificare a şirului de diafragme este: med σ 0 ≤ σ lim 0.cap. x i =1 n n F ≤ ∑ Q i . y i =1 Particularitatea ce apare în abordarea problemei faţă de cazul precedent este aceea că avem o diferenţă între greutatea ce “produce” forţa seismică de proiectare (forţa tăietoare la bază) pe care o vom nota cu G şi forţele verticale ce “produc” efort unitar de compresiune în diafragme după cele două direcţii notate în continuare Gx respectiv Gy.E ⋅ 1 − R0. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . Vom introduce o pereche de coeficienţi de distribuţie a încărcărilor verticale aduse de planşee (N) după cele două direcţii βx respectiv βy.cap. coeficienţi ce se vor calcula în funcţie de tipul de planşee ce constituie structura orizontală a clădirii cu pereţi de zidărie.E σ lim  σ lim ∑ A i = 4 ⋅ m ⋅ R0.E Structurile cu diafragme din zidărie portantă se vor verifica la încărcări seismice pe cele două direcţii principale în plan x şi y şi anume: F ≤ ∑ Q i .209 c⋅σ lim 0. Pentru a putea determina valorile forţelor gravitaţionale Gx şi Gy exprimăm greutatea totală a structurii G ca sumă a două tipuri de încărcări verticale distincte: greutatea proprie a pereţilor ce o vom nota cu Gp şi celelalte încărcări verticale transmise de planşee notate cu N.i   Se obţine în final: σ lim 0. Încărcările aduse de acoperişurile de tip şarpantă (greutaţi proprii.

În cazul planşeelor monolite coeficienţii βx şi βy iau valori cuprinse într 0 şi 1 proporţionale cu suprafeţele din planşeu ce descarcă pe direcţia respectivă.11 – Schema diafragmelor şi aria aferentă (zona haşurată) pe direcţia x în cazul structurilor din zidărie cu planşee de beton armat monolit Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . 5. determinată de liniile de rupere duse la 450 ca în figurile următoare: y D1x D2x Dnx x Fig.210 βx = N . Nx βy = N cu βx + βy = 1 Ny Coeficienţii βx şi βy în cazul general sunt diferiţi pentru mai multe planşee ale construcţiei.

Însumând greutăţile difragmelor pe cele două direcţii se determină pereţilor de pe direcţia x şi y Gpx şi Gpy . În cazul planşeelor alcătuite din elemente liniare ce descarcă pe o singură direcţie. Calculul suprafeţei din planşeu aferente fiecărei diafragme de zidărie construite cu ajutorul liniilor de rupere ale planşeelor se face similar cu evaluarea încărcărilor în orice metodă de calcul structural. Folosind un calculator şi un program specializat pentru desene de tip AutoCAD se pot calcula cu uşurinţă aceste suprafeţe şi deci coeficienţii β. Greutatea proprie a pereţilor se consideră că se transmite pe verticala axului peretelui.211 y D1y D2y Dny x Fig. Determinarea greutăţii proprii a pereţilor înclusiv finisajele acestora se determină direct pe baza greutăţilor specifice ale materialelor şi a volumelor calculate geometric. iar celălat este nul. considerând nu numai greutăţile diafragmelor luate în calcul ci şi greutăţile parapeţilor şi a elementelor de cuplare (buindrugi. 5. Greutăţile totale a construcţiei după cele două direcţii Gx şi Gy se exprimă astfel: Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice greutăţile . Gp = Gpx + Gpy Mai multe planşee ale aceleiaşi clădiri pot genera însă coeficienţi β diferiţi. centuri). coeficientul corespunzător direcţiei de descărcare este egal cu unitatea.12 – Schema diafragmelor şi aria aferentă (zona haşurată) pe direcţia y în cazul structurilor din zidărie cu planşee de beton armat monolit Diafragmele de zidărie (montanţi şi şpaleţi) s-au considerat simplificat ca având secţiunea dreptunghiulară conform observaţiilor şi studiilor prezentate în capitolul anterior. Calculul poate fi simplificat şi în acest caz cu ajutorul programului AutoCAD sau a altora similare.

= αx αy τC parabola max 4τ C τ τC τs max C σ0 σ 1. 5. diagrama de interacţiune echivalentă se modifică datorită faptului ca efortul capabil este dat de încărcarea verticală pe direcţia de calcul Gx respectiv Gy. y ∑ A i. y = Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . x = Gx G ⋅ αx = ∑ A i. Ni fiind încărcările transmise de fiecare planşeu.212 G x = ∑ β xi ⋅ N i + G px G y = ∑ β yi ⋅ N i + G py Se definesc coeficienţii α ce reprezintă coeficienţii de globali distribuţie a greutăţii construcţie pe cele două direcţii de calcul x şi y ce se determină cu relaţiile: αx = αy = Gx = G Gy G = ∑β ∑β xi ⋅ N i + G px G ⋅ N i + G py G yi Suma din relaţiile de mai sus se face după numărul de planşee ale construcţiei. y med σ 0.0 Rc Rc dreapta c σ0 α tgφ=c/α 0 σ0 σlim R c /2 Rc σ0 Fig.13 – Diagrama de interacţiune pentru o structură pe una din cele două direcţii de calcul Se definesc eforturile de compresiune medii pe direcţia x respectiv y cu relaţiile: med σ 0. iar forţa seismică este dată de încărcarea totală G = Gx Gy .x ∑ A i. Spre deosebire de cazul precedent al unui şir de diafragme de zidărie.x G ⋅ αy Gx = ∑ A i.

ix αx c⋅ Gy αy ≤ ∑ A i . Evident direcţia pentru care α este mic.ix 1 − Rc  Rc  σ 0.213 Relaţiile de verificare se deduc din relaţia de mai jos adaptată pentru cele două direcţii c ⋅ G ≤ ∑ A i .iy 1 − Rc  Rc          med max c ⋅ σ 0. Valori maxime ale gradelor de protecţie antiseismică simultan pe ambele direcţii se obţin atunci când coeficienţii αx şi αy sunt proporţionali cu Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . y = Rc − max 4 ⋅ m ⋅ α y ∑ A iy ⋅ τ C. y ⋅ ∑ A iy ≤ 4 ⋅ ∑ A i ⋅ τ c .E σ lim 0.iy c⋅ Gx ≤ ∑ A i . x med σ 0. x ⋅ τ c .iy σ 0. y ⋅ τ c . aproape de 0. x ≤ σ 0. va fi descoperită la calculul seismic.ix c ⋅ G ≤ ∑ A i .ix  σ 0. În aceste situaţii se va impune ca pe direcţia mai puţin încărcată să plasăm diafragme mai puternice cu aria cât mai mare. Coeficienţii α sunt complementari neputând avea în acelaşi timp valori mari.E . y 0. x = Rc − max 4 ⋅ m ⋅ α x ∑ A ix ⋅ τ C.E În toate relaţiile de mai sus ∑A ix şi ∑A iy reprezintă suma ariilor secţiunilor diafragmelor de pe direcţia x.iy Se modifică deci şi relaţia efortului unitar limită echivalent corespunzătoare σ lim pe cele două direcţii: 0.i Relaţiile de verificare pentru cele două direcţii de calcul x şi y vor fi devenii: med lim σ 0.E .ix med max c ⋅ σ 0.i 2 c ⋅ R c ⋅ ∑ A iy 2 c ⋅ R c ⋅ ∑ A ix σ lim 0. x ⋅ ∑ A ix ≤ 4 ⋅ ∑ A i ⋅ τ c .E . x ⋅ τ c . y ⋅ τ c. y ≤ σ lim . respectiv pe direcţia y.ix  σ 0.

Stabilirea caracteristicilor mecanice ale materialelor din care este alcătuită zidăria şi anume rezistenţa la compresiune a zidăriei Rc şi rezistenţa la eforturi principale de întindere R2.214 capacităţile de preluare a forţelor orizontale ale diafragmelor pe cele două direcţii în parte. Stabilirea în funcţie de tipul de planşeu a coeficienţilor de distribuţie βx şi βy a încărcărilor pe cele două direcţii. fiind obligatorie verificarea la nivelul de rezemare a zidăriei pe infrastructură.4 Etapele de calcul în metoda propusă Verificarea unei structuri cu diafragme din zidărie se va face în următoarele etape: Stabilirea nivelului (nivelelor) de calcul. Calculul coeficientului seismic global c cu relaţiile din normativul P100. Stabilirea diafragmelor considerate dreptunghiulare. 5. a tipului de diafragmă (şpalet sau montant) şi a caracteristicilor geometrice ale acestora (b. Calculul greutăţii totale a clădirii G = G p + ∑ N . Stabilirea pe baza relaţiilor de calcul a coeficienţilor globali de distribuţie distribuţie αx şi αy a încărcărilor pe cele două direcţii αx = αy = ∑β ∑β xi ⋅ N i + G px G ⋅ N i + G py G yi Stabilirea valorii coeficientului de reducere m: Calculul raportului λ = H . D Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . µ) pe cele două direcţii. Varianta ideală se realizează prin planşee ce descarcă după ambele direcţii (planşee monolite cu forma cât mai apropiată de pătrat) şi o distrbuţie echilibrată a diafragmelor după cele două direcţii. D. Evaluarea încărcărilor gravitaţionale transmise de fiecare planşeul al structurii (Ni) ce pe baza stas-urilor şi normativul de evaluare a încărcărilor în vigoare. Evaluarea încărcărilor gravitaţionale din greutatea proprie a zidurilor (Gp) ce acţioneză la nivelul de calcul separat pe cele două direcţii x şi y pe baza stas-urilor şi normativul de evaluare a încărcărilor în vigoare. pentru fiecare diafragmă. H.2.

y med σ 0.5 Exemplu de calcul pentru verificarea unei structuri din zidărie simplă la acţiunea seismului Se va exemplifica utilizarea metodei de verificare a structurilor la seism pentru o structură din zidărie portantă P+1E situată în Timişoara. x med σ 0. Pereţii sunt realizaţi din zidărie din blocuri ceramice eficiente de 30cm la pereţii exteriori şi de 25cm la pereţii interiori.x G ⋅ αy Gx = ∑ A i. max Calculul lui τ c pentru fiecare diafragmă cu relaţiile date în funcţie de tipul de diafragmă şi de valoarea lui λ.2. Acoperişul este de tip terasă necirculabilă. Verificarea structurii propuse ca exemplu se va face în două ipoteze: Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . y ≤ σ lim .E relaţiile: σ lim 0. Planşeele sunt din beton armat monolit ca şi scara de acces pe verticală realizată fără grinzide podest.i Calculul valorilor σ lim pentru fiecare diafragmă echivalentă pe cele două direcţii cu 0. Calculul produsului ∑A i max ⋅ τ c . x ≤ σ 0.x ∑ A i. Pereţii din zidărie simplă nu se consideră întăriţi cu stâlpişori de beton armat.E .E .E 5.i 2 c ⋅ R c ⋅ ∑ A iy σ lim 0. x = Gx G ⋅ αx = ∑ A i. deasemenea nu se consideră aportul centurilor de beton armat la capacitatea portantă a structurii la încărcări seismice. x 2 c ⋅ R c ⋅ ∑ A ix = Rc − max 4 ⋅ m ⋅ α x ∑ A ix ⋅ τ C. y 0. y = Rc − max 4 ⋅ m ⋅ α y ∑ A iy ⋅ τ C.i Calculul eforturilor medii de compresiune pe cele două direcţii cu relaţiiile: med σ 0. y = Verificarea structurii din zidărie la încărcări verticale pe cele două direcţii cu relaţiile: med lim σ 0.E . y ∑ A i.215 Calculul ariei fiecărei diafragme Ai şi a sumei ariilor ∑A i .

5. În a doua ipoteză structura este realizată din zidărie armată în rosturi orizontale cu un coeficiet de armare de 1‰. Se menţionează că în zona seismică de calcul D unde se găseşte localitatea Timişoara este permisă proiectarea construcţiilor din zidărie simplă fără sâmburi de beton cu regim de înălţime maxim P+1. o secţiune verticală şi faţada principală în figurile de mai jos: C debara casa scarii camera bucatarie baie baie bucatarie camera debara hol B hol hol hol camera bucatarie baie hol baie bucatarie camera debara A debara 1 2 3 4 5 6 Fig.216 În prima ipoteză structura este realizată din zidărie simplă (nearmată). în cazul dispunerii de planşee de beton armat ce asigură rolul de şaibă rigidă. Şi în această situaţie structura se consideră alcătuită fără stâlpişori de beton armat. fiind alcătuită şi fără stâlpişori de beton armat.14 – Plan parter Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . Pentru clădirea luată aleasă ca exemplu se prezintă schematic secţiunile orizontale ale parterului şi etajului.

15 – Plan etaj Fig. 5.16 – Secţiune transversală Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .217 C debara debara camera bucatarie baie baie bucatarie camera hol B hol hol hol hol camera bucatarie baie uscatorie baie bucatarie camera debara A debara 1 2 3 4 5 6 Fig. 5.

Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .218 Fig. D.15. cu precizarea pe desene a tuturor dimensiunilor necesare efectuării calculului.7daN/cm2 Stabilirea diafragmelor considerate dreptunghiulare. 5.17 – Faţada principală Vom efectua verificarea structurii la seism urmărind etapele prezentate în paragrful anterior. Stabilirea nivelului (nivelelor) de calcul. Stabilirea caracteristicilor mecanice ale materialelor din care este alcătuită zidăria şi anume rezistenţa la compresiune a zidăriei Rc şi rezistenţa la eforturi principale de întindere R2: Se utilizează blocuri ceramice de marcă C100 şi mortar M50. fiind obligatorie verificarea la nivelul de rezemare a zidăriei pe infrastructură: Pentru structura dată care planurile parter şi etaj nu diferă foarte mult este suficient să se stabilească un singur nivel de calcul la contactul dintre pereţi şi infrastructură structură cota fiind –0. deasemenea elevaţiile pe fiecare ax distinct. a tipului de diafragmă (şpalet sau montant) şi a caracteristicilor geometrice ale acestora (b. Conform tabelului 9 din MP01-96 valorile de calcul ale rezistenţelor zidăriei sunt: Rezistenţa la compresiune: Rezistenţa la eforturi principale de întindere: Rc=30daN/cm2 R2=2. H) pe cele două direcţii: Pentru evidenţierea diafragmelor participante la preluarea încărcărilor orizontale din seism şi a caracteristicilor geometrice ale acestora vom prezenta schemele în plan ale diafragmelor.

18 – Stabilirea diafragmelor pe direcţia x y M2y M2y M2y M2y M1y S 1y S 1y S 1y S 1y M1y M2y M2y M2y M2y Fig. 5.19 – Stabilirea diafragmelor pe direcţia y Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .219 y M1x S 1x S 3x S 1x M1x M2x M2x M1x S 1x S 2x S 2x S 1x M1x x Fig. 5.

21 – Elevaţia diafragmelor pe axul B M1x M1x S 1x S3x S 1x Nivel de calcul Fig. 5. 5.20 – Elevaţia diafragmelor pe axul A M2x M2x Nivel de calcul Fig. 5.220 M1x M1x S 1x S 2x S 2x S 1x Nivel de calcul Fig.22 – Elevaţia diafragmelor pe axul C Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .

Calculul coeficientului seismic global c cu relaţiile din normativul P100-92: Se calculează coeficientul seismic global după P100-2003 c = α ⋅ k sβ r ψ ⋅ ε r unde: α – coeficientulde importanţă-expunere al construcţiei. Două diafragme identice s-au notat cu acelaţi indicativ. 3. α =1.23 – Elevaţia diafragmelor pe axul 1 şi 6 M2y M2y S 1y Nivel de calcul Fig.24 – Elevaţia diafragmelor pe axul 2.coeficient funcţie de zona seismică de calcul ks=0.0 (clasa III de importanţă) ks. 5. 5.16 (Timişoara) βr – coeficientulde amplificare seisnică funcţie de perioada proprie a construcţiei: Perioada proprie a construcţiei poate fi evalută printr-o metodă simplificată: Tr=0.221 M1y Nivel de calcul Fig.4 şi 5 Cu indicativul M se notează diafragmele ce lucrează ca şi montanţi.04 n unde: n – reprezintă numărul de niveluri Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . iar cu S cele care lucrează ca şpaleţi.

25x(17.2)+17.15x9.4.800 Suma greutăţilor pereţilor pe direcţia x (rotunjit) Suma greutăţilor totale a pereţilor construcţiei Evaluarea încărcărilor gravitaţionale transmise de fiecare planşeul al structurii (Ni) ce pe baza stas-urilor şi normativelorl în vigoare de evaluare a încărcărilor: Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .30 εr – coeficientul de echivalenţă se ia: εr =1.3x(17.85x0.2x1.4)+17. Ax Volum perete [m ] 3 Greutate pereţi Gp [daN] 58.222 Tr = 0.15x1=33.600 75. Volumul peretelui se calculează scăzând golurile pentru uşi şi ferestre şi ţinînd cont de suprapunerea pereţilor ortogonali la colţuri.25x0. instalaţii etc.6-4x1.3x1. a buiandrugilor.5x 0.3x(17.85x6.0 x 0.2-2.3.4 0.7 1800 1800 51.25x9.5 0.0 (perioada de colţ) rezultă βr = 2.6-2.2x1.6-2x0.2x1.200 351.0 = 0.85x6.6+0.9 4x(0.85x6.6 0.6x1.85x0.6-4x1.654 181.5 ψ−coeficient de reducere a efectelor acţiunii seismice ţinând seama de ductilitate ψ = 0.85x6.7x1.6x1.3x 9.6)=28.6x1.15x1=32.2-4x1.2-0. Calculul se conduce tabelar: Greutate Dir.8 Suma greutăţilor pereţilor pe direcţia x (rotunjit) 2x(0.0 Coeficientul seismic global rezultă în final: c = 1. de tencuială.08 Avănd Tr<Tc=1.12 Evaluarea încărcărilor gravitaţionale din greutatea proprie a zidurilor (Gp) ce acţioneză la nivelul de calcul separat pe cele două direcţii x şi y pe baza stasurilor şi normativul de evaluare a încărcărilor în vigoare: Se evaluează greutatea normată a fiecărui perete de pe fiecare ax.04x2 = 0.16x 2.2-5x1.530 105.738 specifică [daN/m ] 3 A x B C 1 şi 6 y 2.40x6.1)=58.0)=41. înmulţind volumul peretelui cu o greutate specifică echivalentă ce va ţine cont de prezenţa centurilor de beton armat.790 170.070 60.85x1.8x2.

Toate valorile ce se evaluează sunt valori de calcul.900daN Stabilirea în funcţie de tipul de planşeu a coeficienţilor de distribuţie βx şi βy a încărcărilor pe cele două direcţii: Rezolvarea acestei etape se face cel mai comod pe cale grafică desenând in Autocad liniile de rupere ale planşeului şi calculând automat suprafeţele aferente celor două direcţii ca în schema de mai jos.02 0.223 Construcţia are două planşee ce diferă între ele. Valorile sunt calculate în tabelul de mai jos: Planşeu Straturi Tencuială tavan 1. Grosimea plăcilor planşeelor este în ambele cazuri de 10cm.15 2200 2500 1400 Grosime [m] 0.600 37. respectiv după y astfel: Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . Suprafaţa efectivă a palnşeelor se determină grafic din fişierul Acad ca fiind egală cu 150mp.500daN În această fază s-ar putea determona şi forţa seismică de proiectare.peste parter Placă planşeu Pardoseală Utilă Tencuială tavan 2.600 37.500 13.600 155.05 Greutate specifică [daN/m3] 2200 2500 1800 Încărcare pe suprafaţă [daN/m2 44 250 90 150 Suma încărcărilor gravitaţionale de pe planşeul peste parter (rotunjit) 44 250 210 150 150 Suprafaţă efectivă planşeu [m2] Încărcarea gravitaţională N [daN] 6.peste etaj Placă planşeu Straturi terasă 0.500 31.100 6.10 0.10 0.500 75.02 0.500 22.800+155. un planşeu curent şi un planşeu terasă.700=507. Rezultă suprafeţele după x.700 Suma încărcărilor gravitaţionale de pe planşeul peste parter (rotunjit) Suma încărcărilor gravitaţionale de pe planşeele construcţiei Calculul greutăţii totale a clădirii G = G p + ∑ N : G=351.500=60.500 80.12x507. dar acest lucru nu este necesar: F=c G = 0. greutatea centurilor şi a grinzilor fiind transmisă pereţilor şi deci nu se consideră aici. scara de beton armat considerându-se simplificat ca o placă orizontală.

500 yi Stabilirea valorii coeficientului de reducere m: Pentru structura dată se apreciază că distribuţia eforturilor de compresiune este regulată pe fiecare din cele două direcţii şi se va considera: m=0.25 – Distribuţia încărcărilor pe cele două direcţii Coeficienţii β sunt aproximativ identici pentru cele două planşee Stabilirea pe baza relaţiilor de calcul a coeficienţilor globali de distribuţie distribuţie αx şi αy a încărcărilor pe cele două direcţii αx = αy = ∑β ∑β xi ⋅ N i + G px G ⋅ N i + G py G = = 0.0mp rezultă coeficienţii β astfel: βx = A x 88.700 + 181.5mp Având suprafaţa totală a planşeelor: At=150.41 150 y x Fig.200 = 0.48 507.5 = = 0. 5.224 Ax=88.6 Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .41 ⋅ 155.500 0.700 + 170.5mp Ay=61.59 A 150 βy = Ay A = 61.5 = 0.52 507.59 ⋅ 155.600 = 0.

x ∑ A i.i 2 c ⋅ R c ⋅ ∑ A iy σ lim 0.7 2.26 4.9 6.63 1.61 4.14 1.7 2.61 4.9 6.9 6. crt.7 2.63 1.7 6.x 102700 ∑ Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .63 1.9 6.62 1. x = Gx G ⋅ αx 507500 ⋅ 0.7 2.95 0.9 4.76 2.9 6.52 c 0.7 2.7 2.60 α 0.63 1.7 2.14 1.63 2.9 6.76 τmax [daN/ cm2] 4.3 Σ Ai Σ Ai τ max m 0.92 0.63 1.61 4.7 2.92 0.7 2.61 3. max Calculul lui τ c pentru fiecare diafragmă cu relaţiile date în funcţie de tipul de diafragmă şi de valoarea lui λ.07 3.07 3.60 2.9 6.61 4.52 = = = 2.9 m 0.7 2.E cu relaţiile: 2 c ⋅ R c ⋅ ∑ A ix σ lim 0.60 2. Difr.9 6.7 2.63 1. Silviu SECULA Verificarea structurii la seism pe directia X Nr.71 0.7 2.60 α 0.7 2.9 6.9 6.76 2.07 3.61 Ai τmax 4287 4287 4287 4287 69254 69254 23504 23504 23504 23504 35256 35256 89869 410056 Nr. Calculul produsului ∑A i max ⋅ τ c .9 6.7 2.07 3.36 Σ Ai Σ Ai τ max 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 M 1000 30 M 1000 30 M 377 25 M 377 25 M 377 25 M 377 25 M 377 25 M 377 25 M 377 25 M 377 25 S 85 25 S 85 25 S 85 25 S 85 25 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 2.9 6.7 2.E .i Calculul valorilor σ lim pentru fiecare diafragmă echivalentă pe cele două direcţii 0. x = Rc − max 4 ⋅ m ⋅ α x ∑ A ix ⋅ τ C.71 0.9 6.9 6.71 0.7 2.12 σ lim 8.60 Ai τmax 138261 138261 28911 28911 28911 28911 28911 28911 28911 28911 5520 5520 5520 5520 391631 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 2.225 Următoarele etape se vor efectua tabelar cu ajutorul foilor de lucru Excel similare cu ce prezentată în paragraful anterior doar prevăzute cu o coloană pentru produsul dintre arie şi efortul capabil maxim şi cu căsuţe pentru însumarea automată rezultatelor Etapele prinse în tabelul de calcul sunt următoarele: Calculul raportului λ = H .9 6.9 6. D Calculul ariei fiecărei diafragme Ai şi a sumei ariilor ∑A i . M1x M1x M1x M1x M2x M2x S1x S1x S1x S1x S2x S2x S3x Tip M M M M M M S S S S S S S R2 Re Rc D b H Ai λ= [daN/ [daN/ [daN/ [cm] [cm] [cm] [cm2] H/D cm2] cm2] cm2] 125 125 125 125 650 650 170 170 170 170 255 255 650 30 30 30 30 25 25 30 30 30 30 30 30 30 615 3750 615 3750 615 3750 615 3750 615 16250 615 16250 120 5100 120 5100 120 5100 120 5100 235 7650 235 7650 235 19500 102700 τmax [daN/ cm2] 1.07 3.95 0.92 0.07 2. Verificarea structurii la seism pe directia Y Difr.9 6.71 0.E .9 6. pentru fiecare diafragmă.07 3.92 4.9 6.7 2.9 6.14 1.7 2.61 4.7 2.62 0.63 1. y = Rc − max 4 ⋅ m ⋅ α y ∑ A iy ⋅ τ C.92 4.76 2.61 4.9 6.61 4.12 σ lim 2.9 6.14 4.7 2. Silviu SECULA Universitatea "Politehnica" din Timisoara Facultatea de Constructii si Arhitectura Departamentul CCIA TEZA DE DOCTORAT Contributii privind calculul si alcătuirea structurilor cu diafragme din zidarie portanta Ing.48 c 0.7 2.7 2.26 4.7 2.92 4.57daN / cm 2 A i.60 2. crt.7 2.7 Calculul eforturilor medii de compresiune pe cele două direcţii cu relaţiiile: med σ 0.9 6.7 6.9 6.7 2. Tip M1y M1y M2y M2y M2y M2y M2y M2y M2y M2y S1y S1y S1y S1y Rc R2 Re D b H Ai [daN/ [daN/ [daN/ [cm] [cm] [cm] [cm2] cm2] cm2] cm2] 615 30000 615 30000 615 9425 615 9425 615 9425 615 9425 615 9425 615 9425 615 9425 615 9425 235 2125 235 2125 235 2125 235 2125 113900 λ= H/D 0.07 3.i Universitatea "Politehnica" din Timisoara Facultatea de Constructii si Arhitectura Departamentul CCIA TEZA DE DOCTORAT Contributii privind calculul si alcătuirea structurilor cu diafragme din zidarie portanta Ing.9 6.

10 Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .3daN / cm 2 0.14 ≤ σlim .25 εr – coeficientul de echivalenţă se ia: εr =1.14daN / cm 2 113900 ∑ A i. x = 8. E Se constată că structura din ziădrie simplă este verificată la acţiunea seismului pe ambele direcţii de calcul. Dintre etapele de calcul prezentate nu toate trebuie reluate. y ∑ A i. Se va reface calculul pentru evidenţierea matematică a acestei concluzii. iar folosind miniprogramul prezentat calculul este foarte rapid. y = G ⋅ αy Gx 507500 ⋅ 0.25x1.57 ≤ σlim .5x 0.48 = = = 2.0 Coeficientul seismic global rezultă în final: c = 1.16x 2.7daN/cm2 Calculul coeficientului seismic global c cu relaţiile din normativul P100-92: Se modifică faţă de cazul precedent coeficientul ψ −coeficient de reducere a efectelor acţiunii seismice ţinând seama de ductilitate ψ = 0. Pentru îmbunătăţirea comportării structurii se poate dispune armătură în rosturile orizontale.0 x 0. x = 2. E med σ0.1% avem: Rezistenţa la compresiune: Rezistenţa la eforturi principale de întindere: Rc=30+5=35xdaN/cm2 R2=2. y = 2. Se dau doar etapele de calcul diferite de cazul precedent şi deasemenea tabelele de calcul: Stabilirea caracteristicilor mecanice ale materialelor din care este alcătuită zidăria şi anume rezistenţa la compresiune a zidăriei Rc şi rezistenţa la eforturi principale de întindere R2: Presupunând că se utilizează o armătură cu rezistenţa Ra=5000daN/cm2 iar procentul de armare este 0. y Verificarea structurii din zidărie la încărcări verticale pe cele două direcţii cu relaţiile: med σ0. y = 2.7+5=7.0 = 0.226 med σ 0.7daN / cm 2 0.

71 0.9 13.7 13.29 Ai τmax 5002 5002 5002 5002 100325 100325 44602 44602 44602 44602 57591 57591 181088 695335 Nr.7 7.7 7. în urma exemplelor de calcul prezentate putem evalua avantajele metodei propuse pentruverificarea structurilor cu diafragme din zidărie la seism: Uşurinţa cu care se evaluează încărcările.7 7. crt.9 13.7 7.7 7. y = 13.9 13.60 α 0. Posibilitatea refacerii foarte rapidă a calculul înlocuind unele date de intrare pentru stabilirea soluţiei optime în faza de proiectare.92 4.7 7.71 0.9 4.7 7.9 13.7 7. crt. E . Tip M1y M1y M2y M2y M2y M2y M2y M2y M2y M2y S1y S1y S1y S1y Rc R2 Re D b H Ai [daN/ [daN/ [daN/ [cm] [cm] [cm] [cm2] cm2] cm2] cm2] 615 30000 615 30000 615 9425 615 9425 615 9425 615 9425 615 9425 615 9425 615 9425 615 9425 235 2125 235 2125 235 2125 235 2125 113900 λ= H/D 0.02 4.02 4.7 7.9 13.02 4.95 0.9 13.17 6.16 3.75 8.7 7.76 2.7 7.9 13.33 1.71 0.7 7.7 7. chiar planşee ce descarcă pe o singură direcţie.7 7. practic se calculează greutatea construcţiei.16 3.8 Verificarea structurii din zidărie la încărcări verticale pe cele două direcţii cu relaţiile: med lim σ0.9 13.9 13.92 0.92 0.9 13.02 4. Posibilitatea de aplicare pentru orice tip de planşeu al structurii.9 13.9 13.9 13.7 7.9 13.227 Universitatea "Politehnica" din Timisoara Facultatea de Constructii si Arhitectura Departamentul CCIA TEZA DE DOCTORAT Contributii privind calculul si alcătuirea structurilor cu diafragme din zidarie portanta Ing.02 4. x = 20.02 4.36 Σ Ai Σ Ai τ max 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 M 1000 30 M 1000 30 M 377 25 M 377 25 M 377 25 M 377 25 M 377 25 M 377 25 M 377 25 M 377 25 S 85 25 S 85 25 S 85 25 S 85 25 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 7. Timpul scurt în care se efectuează calculul.9 13.7 7.33 1. Silviu SECULA Verificarea structurii la seism pe directia X Nr. modul de distribuţie a încărcărilor după cele două direcţii şi coeficientul seismic global.14 ≤ σlim . Concluzia sugestivă pentru comportarea structurii dată de valoarea σlim calculată.76 2.63 1.63 1.06 8. Silviu SECULA Universitatea "Politehnica" din Timisoara Facultatea de Constructii si Arhitectura Departamentul CCIA TEZA DE DOCTORAT Contributii privind calculul si alcătuirea structurilor cu diafragme din zidarie portanta Ing.63 1.16 3.33 1. x = 2.7 7.75 7.76 2.63 1.57 ≤ σ0. Simplitatea relaţiilor de calcul.48 c 0.71 0. Difr.9 13.92 4. Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .7 7.02 3.7 7.75 8.7 7. E La final.02 4.10 σ lim 13.63 2.16 Ai τmax 241688 241688 37916 37916 37916 37916 37916 37916 37916 37916 6725 6725 6725 6725 571914 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 7.06 4.9 m 0.9 13. y = 2.53 9.9 13.7 7.9 13.63 1.63 1. Evaluarea rapidă a elementelor geometrice ale diafragmelor.7 7.5 Σ Ai Σ Ai τ max m 0.9 13.7 7.53 7.17 8. M1x M1x M1x M1x M2x M2x S1x S1x S1x S1x S2x S2x S3x Tip M M M M M M S S S S S S S Rc R2 Re D b H Ai λ= [daN/ [daN/ [daN/ [cm] [cm] [cm] [cm2] H/D cm2] cm2] cm2] 125 125 125 125 650 650 170 170 170 170 255 255 650 30 30 30 30 25 25 30 30 30 30 30 30 30 615 3750 615 3750 615 3750 615 3750 615 16250 615 16250 120 5100 120 5100 120 5100 120 5100 235 7650 235 7650 235 19500 102700 τmax [daN/ cm2] 1.95 0.63 1.75 8.76 τmax [daN/ cm2] 8.5daN / cm 2 med σ0.7 7.9 13.62 0.7 7.60 α 0. acestea putând fi chiar reţinute.9 13.33 6.9 13.9 13. Verificarea structurii la seism pe directia Y Difr.9 13.10 σ lim 20.7 13. Posibilitatea de a efectua calculele automat cu un miniprogram sub forma unui tabel de calcul.8daN / cm 2 0.92 4.62 1.52 c 0.92 0.

2. Practic.228 Un proiectant cu experienţă nu va avea nevoie nici măcar să calculeze încărcările gravitaţionale aduse de construcţie.1 – Vedere a clădirii expertizate Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice . Pentru calculul valorilor limită ale acestui efort are nevoie doar de caracteristici geometrice ale structurii.6 Alpicarea metodei de calcul la expertizarea unei clădiri vechi din zidărie Metoda de verificare a structurilor din zidărie s-a aplicat la un contract de expertizare şi proiectare efectuat de Departamentul CCIA al Facultăţii de Construcţii pentru o cladire veche aparţinând Universităţii de Ştiinţe Agricole a Banatului din Timişoara. Proprietarul actual. Clădirea în discuţie (foto 3. în câteva minute se poate aprecia dacă structura din zidărie alcătuită sau expertizată poate prelua încărcarea dată de seism. 5. de rezistenţele mterialelor şi de coeficientul seismic global.1) se găseşte amplasată în comuna Voiteg din judeţul Timiş fiind construită în jurul anului 1910. retrocedate USAB Timişoara în anul 2002. USAB Timişoara doreşte să redea clădirii destinaţia iniţială de spatiu de învatamint în cadrul Centrului de pregatire in agricultura ce se va înfiinţa pe amplasament. el având imaginea efortului mediu de compresiune din structură. Foto 5. iar doar în situaţia când rezultatul este la limită va considera necesar să efectueze calcule suplimentare prin alte metode cunoscute. Clădirea face parte dintr-un ansamblu de clădiri ce aparţinuseră iniţial Institutului de Agricultură şi Economie Casnică Germană Bănăţeană.

0m Înălţimea parterului – hp=3. Construcţia se caracterizează prin prin următoarele dimensiuni şi suprafeţe: Regimul de înălţime – parter. În urma determinarilor de laborator realizate pe probe prelevate din ziduri se ajunge la următoarele concluzii cu privire la calităţile materialelor: cărămidă marca C50 şi mortar marca M10.229 Construcţia este realizată cu structura verticală de rezistenţă din pereţi structurali din zidărie de cărămidă.50m Înălţimea mansardei – hm=2. Pereţii exteriori alcătuiţi dintr-o cărămidă şi jumătate deci cu grosimea teoretică de 45cm iar cei interiori sunt de 30cm. pentru verificare. Conform valorile din tabelul pentru rezistenţele zidăriei din MP001/96 se poate conta pe următoarele rezistenţe de calcul: rezistenţă medie la compresiune a zidăriei Rc=14daN/cm2 şi rezistenţă medie la eforturi principale de întindere R2=0. conform Manualului de proiectare a structurilor din zidărie simplă MP001/96.90daN/cm2.50m Aria construită la sol – Sc=504mp Aria desfăşurată – Sd=1350mp Verificarea structurii din zidarie la sarcini orizontale din seism s-a făcut în două variante: cu metoda propusă în prezentul capitol al Tezei şi. Planşeele iniţiale sunt realizate din lemn dar se propune înlocuirea lor cu planşee de beton armat. etaj şi mansardă P+1E+M Înălţimea la streaşină curentă – Hs=7. Şarpanta este realizată din lemn cu ferme cu macaz. S-a utilizat cărămidă cu dimensiunile 29x14x6.5m Înălţimea maximă (coamă turn) – Hmax=18. Schema de calcul la seism a structurii este prezentată în figura de mai jos: Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice .50m Înălţimea etajului – he=3.3 şi mortar de var.

20x2.230 M 10y M 1x M 2x M 9y M 2y M 3y M 5x S1y S2y S3y M 4y M 1y M 8x S11x S12x S13x S14x S15x S16x S17x S18x S19x S20x S21x S22x M 9x M 7y M 10x 1 2 3 M 8y 4 Fig 5.906 .coeficient de reducere ţinând seama de ductilitate .163 Calculul conform MP001-96 nu va fi prezentat detaliat.11 Direcţia Greutatea Greutatea adusă Suma Suma ariilor Coeficienţii Eforturile medii Cercetări privind comportarea diafragmelor de zidărie armată la încărcări seismice M 5y 5 S4y S5y M 6y M 3x S1x S2x S3x S4x S5x S6x S7x M 11y M 12y S8x S9x S10x M 4x .2 ks=0.38 < 0.30 εr=0.coeficientul de echivalenţă cr=1.structura nu este verificată.rezultanta forţelor seismice .906=0.60 .60 . = 0.coeficientul seismic global .5x0.coeficientul de amplificare dinamică .coeficientul de importanţă a construcţiei .89 > 0.coeficientul funcţie de zona seismică (Voiteg – zona C) . rezultatele vor fi date prin gradul de asigurare seismic pe cele două direcţii.5 ψ=0.2x0.30x0.26 – Schema de calcul la seism Coeficientul seismic global conform P100-92 rezultă după cum urmeză: Sr=cr G cr=α ks βr ψ εr α=1.structura este verificată. şi anume: Rx = Ry = Scap S necesar Scap Snecesar = 0.20 βr=2. În urma calculului încărcărilor rezultatele necesare metodei simplificate de calcul sunt sintetizate în tabelul următor: Tabelul 3.

7 2.9 0.38 1.18 1.9 0.18 0.65 1.78 1.44 1.45 6.7 2.9 2.22 7. Universitatea "Politehnica" din Timisoara Facultatea de Constructii si Arhitectura Departamentul CCIA TE