Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 5620/ 11.11.

2010

CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

DIRECŢIA GENERALĂ EDUCAŢIE ŞI ÎNVĂŢARE PE TOT PARCURSUL VIEŢII

CONCURS PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/ CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/ REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMA PENTRU

SPECIALIZAREA EDUCATOARE/ PROFESOR PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR

DISCIPLINELE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, PEDAGOGIA PREŞCOLARĂ ŞI METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN GRĂDINIŢA DE COPII

- Bucureşti -

11.2010 2010 . 2 la OMECTS nr.Anexa nr. 5620/ 11.

sprijină şi promovează dezvoltarea copiilor de vârstă preşcolară. programa urmăreşte verificarea competenţelor necesare pentru proiectarea. Pedagogia preşcolară şi Metodica predării activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii .11. evidenţierea abilităţilor de comunicare. empatice şi de cooperare ale candidaţilor. standardul ocupaţional (COR) face următoarea descriere: “Educatoarea instruieşte şi educă prin joc. Competenţele şi conţinuturile din programă sunt proiectate într-o viziune curriculară dinamică. printre altele. integratoare. Menirea educatoarei este de a facilita fiecărui copil să-şi urmeze drumul său personal de evoluţie. cele trei componente ale programei – Limba şi literatura română. Anual. alin.Anexa nr. autoformării şi autoperfecţionării. (2) din Legea 128/ 1997 privind statutul personalului didactic. în condiţiile valorizării. în concordanţă cu obiectivele prevăzute de Curriculumul pentru educaţia timpurie. redimensionarea relaţiei dintre achiziţiile dobândite pe parcursul formării iniţiale şi competenţele generale şi specifice solicitate de pragmatica procesului de învăţământ. totodată. Pentru profesia de educatoare. pe baza unei metodologii specifice. ale educaţiei estetice şi ale educaţiei pentru societate. 2 la OMECTS nr. oferindu-i suport pentru integrarea în viaţa socială şi activitatea şcolară. de educare a afectivităţii. posturile şi catedrele didactice vacante se ocupă prin concurs. permanent.2010 A. De asemenea. urmărind obiective cognitive şi de limbaj. realizarea şi evaluarea activităţilor didactice. sistemică.vizează conţinuturile ştiinţifice fundamentale în domeniul educaţiei timpurii. psihomotorii.”. tendinţele în evoluţia disciplinelor specifice şi modurile de aplicare a noilor paradigme ale studierii acestora. Conform art. în complexul proces educaţional pe care aceştia urmează să îl deruleze zi de zi la grupă. Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului organizează concursul naţional pentru ocuparea posturilor şi catedrelor didactice vacante. 3 . 5620/ 11. În acest context. NOTĂ DE PREZENTARE În contextul contemporan unui cadru didactic i se propune. 9. se raportează la programele disciplinelor specifice care stau la baza formării iniţiale a educatoarei. Programa pentru concursul de ocupare a posturilor didactice vacante de educatoare (profesor pentru învăţământul preşcolar) este concepută şi elaborată în acord cu prevederile Curriculumului pentru educaţia timpurie şi.

COMPETENŢE TRANSVERSALE a) Competenţe de organizare instituţională şi de management al resurselor umane: • • • de a organiza activităţi cu copii preşcolari. colegiale la nivel instituţional şi interinstituţional . de a crea un climat plăcut. cu toate colegele. b) Competenţe de relaţionare: • • • • • • • • • • • • • • • de a promova relaţii educaţionale pozitive. 2 la OMECTS nr. de a relaţiona cu fiecare copil în parte. de a promova şi încuraja participarea şi implicarea preşcolarilor în activităţi stimulative. de a sprijini şi încuraja interacţiunile dintre copii. propice educaţiei (în care copiii să se simtă în siguranţă. deschise şi flexibile cu fiecare copil în parte. spaţiul şi resursele de care dispune sala de grupă şi instituţia în care lucrează. în funcţie de caracteristicile şi de nevoile lui specifice. profesionişti şi alţi adulţi. de a învăţa din experienţa părinţilor cu copilul lor. COMPETENŢELE SPECIFICE EDUCATOAREI/ PROFESORULUI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR 1. de a cunoaşte potenţialul şi nevoile educaţionale ale fiecărui copil de la grupa sa. consilierii şcolari şi alţi profesionişti în realizarea obiectivelor educaţionale şi în sprijinirea tuturor copiilor.Anexa nr. 4 . grupe de preşcolari şi cu părinţii acestora. în condiţii de parteneriat educativ. de a relaţiona cu părinţii. dar şi suficient stimulaţi). sau în colaborare cu comunitatea locală sau adulţii. stimulativ în sala de grupă. de a gestiona timpul. de a promova relaţii pozitive. de a colabora şi coopera cu colegele pentru îndeplinirea proiectelor educaţionale instituţionale şi individuale. capacitatea de a organiza şi menţine un mediu educaţional sigur şi stimulativ. 5620/ 11. de a colabora cu profesorii logopezi. de a stimula interesele interesul pentru cunoaştere al preşcolarilor.11.2010 B. de a cultiva empatia în grupul de copii. de a asigura echilibrul între concentrarea pe realizarea sarcinii stabilite şi concentrarea pe relaţiile cu preşcolarii. de a-i forma pe preşcolari pentru a-şi asuma responsabilităţi.

de a învăţa din experienţele personale şi ale altora. a extrage esenţialul şi a promova o pedagogie activă. pentru programul educaţional al preşcolarilor (model de vorbire corectă). reflexivă. 2 la OMECTS nr. iritată şi fără a uniformiza). de a sumariza şi comunica propria experienţă către colegi. capacitatea de a nu se lăsa afectată emoţional de comunicări pozitive sau negative ale copiilor sau părinţilor. • • • • • • • d) Competenţe psihologice: • de a avea maturitate afectivă (echilibru emoţional. 5620/ 11. 5 . a comunica verbal.11. • • • • • • • de a gândi în timp real (de a găsi soluţii adecvate momentului şi nu de a veni cu clişee sau stereotipii). de a stimula dialogul dintre copii. de a asculta ceea ce vor să exprime copiii şi părinţii lor. de a crea oportunităţi prin care să se obţină feedback-ul necesar de la preşcolari. de a răspunde întrebărilor copiilor. de a sintetiza experienţa altor colegi şi a extrage elementele necesare îmbunătăţirii practicilor educaţionale. de a se exprima divers. participativă. de a stabili relaţii reale de comunicare (de a se lăsa interesată de ceea ce spun copiii şi de a se prezenta lor într-un mod autentic). de a selecta secvenţe informative şi acţionale specifice vârstei. capacitatea de a stabili distanţe afective corespunzătoare relaţiilor didactice). corect şi relevant. în funcţie de individualitatea fiecărui copil în parte (de interese. deschidere către nou. de a relaţiona în acelaşi timp cu mai mulţi copii diferiţi (fără a deveni excedată. de a formula enunţuri inteligibile pentru preşcolari. caracteristici emoţionale şi de personalitate).2010 c) Competenţe de comunicare: • • • • • de a formula întrebări relevante. de a avea plăcerea jocului. de a se simţi realizată în profesia sa. interes real. de a reflecta asupra experienţei pedagogice a colegilor dar si asupra propriei experienţe şi de a extrage noul şi inovaţia eficientă în activităţile de zi cu zi. capacitate creativă. în aşa fel încât să-i stimuleze a dori să ştie mai mult. stabilitate.Anexa nr. nivel de cunoaştere. aptitudini. intrinsec pentru munca didactică.

b) Competenţe metodologice: • • • • • • • utilizarea adecvată a cunoştinţelor de didactică preşcolară. 6 . accesarea diverselor surse de informare în scopul documentării. favorizarea unor întâlniri educative cu oameni importanţi în diferite domenii ale culturii (muzicieni. în vederea eficientizării procesului instructiv-educativ. 2 la OMECTS nr. teatru.). facilitarea comunicării educatoare-copii-părinţi-cadre didactice de alte specialităţi. scriitori etc. în vederea stimulării. aplicarea corectă a metodicii predării activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii în procesul de predare-învăţare-evaluare. de psihologie şi pedagogie preşcolară în proiectarea şi desfăşurarea activităţii didactice cu copiii. abordarea practică a teoriilor moderne asupra învăţării. manifestarea unei conduite metodologice flexibile şi inovative.11. muzee.2010 • de a promova noul şi inovaţia în educaţie. COMPETENŢE SPECIFICE a) Competenţe de comunicare şi relaţionare: • • • • • • • • utilizarea conceptelor şi teoriilor moderne de comunicare: orizontală/ verticală. oameni de ştiinţă. operă. 2. adoptarea unor metode şi tehnici didactice pentru captarea şi menţinerea interesului. pentru antrenarea lucrului în echipă şi individual. cluburi de copii). pictori. realizarea unor proiecte de parteneriat grădiniţă-familie-comunitate pe probleme educative (educaţie nonformală/ informală). 5620/ 11. ca act de comunicare.Anexa nr. proiectarea. manifestarea unei atitudini empatice şi de sprijin/ suport faţă de nevoile individuale. • capacitatea de a descoperi şi valoriza potenţialul fiecăruia. formării şi dezvoltării capacităţilor de cunoaştere ale copilului. complexă. diversificată şi specifică. utilizarea optimă a factorilor spaţio-temporali. proiectarea conţinuturilor instructiv-educative în acord cu prevederile programei şi cu specificul grupei la care educatoarea îşi desfăşoară activitatea. valorizarea potenţialului educativ al unor instituţii educative diferite de grădiniţă (şcoală. pentru exemplificare şi punere în scenă. generale şi de moment ale preşcolarilor. realizarea şi evaluarea procesului instructiv-educativ.

predare interdisciplinară (plecând de la realitatea în care se află copilul. aplicarea normelor general-valabile (de igienă. organizarea unui cadru educativ centrat pe libertatea şi creativitatea copilului. stimularea potenţialului creativ al copiilor. operează cu conceptele evaluării şi cu cele ale teoriei moderne în domeniu. utilizarea unor metode moderne şi cât mai variate. capacitatea de a renunţa la elemente de dresaj precum: recompensa. utilizarea strategiilor adecvate de evaluare/autoevaluare individuală/ de grup. alţi membri ai comunităţii). o bună dimensionare a conţinuturilor şi cerinţelor pentru a nu supraîncărca copilul. centrare pe formarea personalităţii în ansamblu şi nu doar pe intelect şi pe memorie.11.) de comportament civic. în vederea transmiterii acestora persoanelor cu care intră în contact (copii. capacitatea de a utiliza autoevaluarea pentru îmbunătăţirea procesului didactic. de adaptare eficientă şi rapidă la schimbările de natură socială. stimularea interesului copilului pentru învăţare şi pentru devenire. ameninţarea. de la interesele lui de învăţare). 5620/ 11. de estetică. prosocial. proiectarea eficientă a tuturor formelor de evaluare şi adaptarea conţinuturilor de predare în funcţie de rezultatele evaluării. pedeapsa. interactive. părinţi. axarea predării pe nevoia de învăţare a copiilor. care să sporească implicarea copilului în procesul didactic. • c) Competenţe de evaluare şi autoevaluare a activităţii didactice: • • • • d) Competenţe psiho-sociale: • • • selectarea şi aplicarea unor comportamente adecvate. 2 la OMECTS nr. 7 . operarea cu metode şi tehnici eficiente de cunoaştere a naturii umane. de circulaţie. individualizarea conţinuturilor şi metodelor educative. construirea unei autorităţi bazate pe maturitatea psihologică şi nu pe elemente de constrângere sau impunere. ecologice etc. centrarea procesului didactic pe a învăţa să înveţi şi a învăţa să fii şi nu pe a învăţa să şti. colege. condiţionarea.Anexa nr. în vederea unei comunicări eficiente cu toţi partenerii.2010 • • • • • • • • • • • • capacitatea de a valoriza educativ experienţele copiilor şi intervenţiile lor în cadrul lecţiei.

asumarea rolului social pentru care a optat. despărţirea cuvintelor în silabe. manifestarea unei conduite (auto) reflexive. conjuncţie. atât individual. interjecţie). TEMATICĂ ŞTIINŢIFICĂ DISCIPLINA PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ 1. diftongi. pronume. triftongi. adjectiv. verb). cuvinte monosemantice/ polisemantice. silaba. compunerea. adoptarea de conduite eficiente pentru depăşirea “situaţiilor de criză”. paronime). antonime. predicat. părţi de propoziţie principale (subiect.11. relaţia determinat/ determinant). utilizarea limbajului calculatorului. 8 . în vederea stimulării şi facilitării procesului de socializare a acestora. sunet. categorii semantice (sinonime. numeral. informarea/ formarea continuă cu noutăţile în domeniu. disponibilitatea de a-şi organiza şi revizui propria învăţare. articol. b) c) Nivelul morfosintactic: părţi de vorbire flexibile (substantiv. împrumuturile). utilizarea metodelor şi tehnicilor de autocontrol psihocomportamental. hiat. identificarea situaţiilor conflictuale într-o relaţie. utilizarea conduitei reflexive pentru îmbunătăţirea procesului didactic. sensul cuvintelor. părţi de propoziţie secundare (atribut. prepoziţie. în contextul unei imagini de sine adecvate propriei personalităţi. complement. accent. a tehnologiei informaţiei şi comunicării (TIC). selectarea metodelor optime în vederea asigurării formării deprinderilor practice. Nivelul lexico-semantic: cuvânt. părţi de vorbire neflexibile (adverb. omonime. Competenţe de management al carierei: • • • • • • C. 5620/ 11. e) Competenţe tehnice şi tehnologice: • • • f) adoptarea unei conduite psihopedagogice inovatoare în plan profesional. LIMBA ROMÂNĂ a) Nivelul fonetic: norme ortografice şi ortoepice.Anexa nr. schimbarea valorii gramaticale.2010 • • • identificarea şi aplicarea unor metode şi mijloace eficiente de lucru cu copiii. unităţi frazeologice (expresii/ locuţiuni). vocabular (mijloace de îmbogăţire a vocabularului: derivarea. 2 la OMECTS nr. cât şi în grup. probleme de acord). analizarea acestora şi soluţionarea optimă a conflictului.

dialogat.11.2010 d) Nivelul ortografic şi de punctuaţie: aspecte privind aplicarea normelor de ortografie şi de punctuaţie în receptarea/construirea mesajului scris. tipuri de text receptate (narativ. descriptiv.Anexa nr. e) 9 . informativ. stil indirect. 5620/ 11. 2 la OMECTS nr. Nivelul stilistic: stiluri funcţionale. stil direct. argumentativ). stil indirect liber.

• - Conţinuturi: O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale. conflict. personificarea. conflict. Jocul ielelor de Camil Petrescu. povestirea. nuvela. modalităţi de caracterizare. romanul. stil direct. final. tablou. poezia modernă. comparaţia. motiv literar. Tudor Arghezi. • Conţinuturi: Conceptele operaţionale se vor aplica pe două texte poetice aparţinând următorilor autori: Mihai Eminescu. 2 la OMECTS nr. tehnici de caracterizare). 5620/ 11. idee poetică. momentele subiectului. repetiţia). • Concepte operaţionale asociate: structura discursului poetic (elemente de compoziţie: titlu. pe un text aparţinând scriitorilor studiaţi. stil indirect liber. 10 . metafora. Vasile Alecsandri. intrigă. narator. personaj. epitetul. repere temporale). stil indirect.2010 2. construcţia discursului narativ (specie literară. moduri de expunere. figuri semantice (aliteraţia. relaţiile temporale şi spaţiale. un eseu liber sau un eseu argumentativ în care să se aplice conceptele operaţionale enumerate în programă. Hanu Ancuţei de Mihail Sadoveanu. dialogul. scenă.Anexa nr. c) Dramaturgia . • b) Conţinuturi: Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă. instanţele comunicării poetice: mărci lexicogramaticale ale eului poetic. LITERATURA ROMÂNĂ a) Proza . • Concepte operaţionale asociate: instanţele comunicării narative (autor.11.specii narative: basmul cult. limbajul naratorului). repere spaţiale. personaje (tipologie. antiteza. • Concepte operaţionale asociate: structura discursului dramatic (act. temă. personajele operei dramatice (tipologii. Notă: Componenta Limba şi literatura română din structura probei de concurs va fi dimensionată pe două module: • redactarea unui eseu structurat. cititor). acţiune. Poezia: poezia romantică. Pădurea spânzuraţilor de Liviu Rebreanu. drama. hiperbola. monologul). elemente de prozodie). Nichita Stănescu. Moara cu noroc de Ioan Slavici. incipit.specii ale genului dramatic: comedia.

Opera lui T. Bucureşti. Bucureşti. Fonologia. N. București. Editura Imago. Beldescu. Originile romantismului românesc. 2005.. Introducere. Anghelescu. 2001. București. ***Dicţionarul scriitorilor români. Aranghelovici. Editura Saeculum vizual. C. Editura Minerva.. Nichita Stănescu: orizontul imaginar. Şt. G. Bucureşti. 1984.P. ***Academia Română. Simion. 1993. Editura Garamond. 1980/ 1981. 1987. 2002... Braga. Arca lui Noe. Editura Eminescu. Ciompec. 1996.. Mircea Zaciu). Gramatica practică a limbii române. I-II. selectat atât din opera scriitorilor studiaţi. Dicţionar de termeni literari. • • • • • • • • • • • • • • Cornea. 1969. 1995.. vol. G. ortoepic și morfologic al limbii române. Ionescu.. Modele cosmogonice si viziunea poetică. Eminescu. 1972. Editura Didactică şi Pedagogică. E.. 1982. L. Vianu.2010 • aplicarea elementelor de limbă română pe un text la prima vedere. Bucureşti. Arta prozatorilor români. P. 2002. M. Editura Humanitas. 1985. I.. ediţie revizuită şi adăugită. Guţu Romalo.. Editura Cartea Românească. Editura Eminescu.. Editura Știintifică și Enciclopedică. (coord. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ • • ***Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900. Gh. E.. 2007. Papadima.. 5620/ 11. N. D. Îndreptar ortografic. Bucureşti. Pitești. Limba română contemporană. București. • • • • 11 .. Editura TEDIT FZH. Irimia. 1979. Editura Paralela 45. București. DOOM. Bucureşti: Editura Minerva. C. V. E. Editura Albatros. Opera lui Mihai Eminescu. G. Scriitori români de azi. Vasiliu. Lăzărescu.. 1986. Dominte.Anexa nr. Colecția Tezaur. Mușat. Popescu. ediţia a II-a. 2002.. Romanul românesc interbelic...11.. comentarii la Comediile lui I. București. București. Arghezi.. T. București. Manolescu. cât şi a altor autori. Forăscu.. 2 la OMECTS nr. Structura stilistică a limbii române contemporane. C. N. EŞE.. Ortografia actuală a limbii române. 1996. Sibiu. 1998. Editura Humanitas. Caragiale. Călinescu. Morfologia. Bucureşti.. Bucureşti.. M. Clasicii noștri. Balota. C.L. Anghelescu. București. Bucureşti. Fonetica.L. Editura100+1 GRAMAR. Petrescu. Bucureşti. C.

situaţii de învăţare şi strategii de învăţare. afirmarea şi necesitatea ideii de învăţare pe tot parcursul vieţii.11. Noi semnificaţii şi extensii ale conceptului de învăţare: extinderea semnificativă a învăţării. comunicare. Notă: Pentru componenta Pedagogie preşcolară din structura probei de concurs se va solicita elaborarea unui eseu structurat/ eseu argumentativ. colaborarea grădiniţă-şcoală. evoluţia organizării învăţării. 5620/ 11. către alte sfere. 4. obiective) 2. 3. Finalităţile educaţiei timpurii: finalităţi (ideal educaţional.Anexa nr. metodologia 12 . adaptarea conţinutului învăţării. învăţarea în sens larg. activităţi de învăţare. negocierea conflictelor. spre o învăţare structurată şi organizată. procesul de învăţământ ca proces de comunicare şi socializare. colaborarea cu familia şi cu alţi profesionişti. Copii cu CES în grădiniţă: cerinţe educative speciale la preşcolari. uneori dincolo de discipline. predarea ca formă de dirijare a învăţării. Învăţarea centrată pe copil: particularităţi şi nevoi educaţionale individuale. plan de învăţământ. 2 la OMECTS nr. predarea ca ofertă de experienţe de învăţare. predarea ca management al învăţării şi predarea ca instanţă de decizie). caracteristici şi procesualitate internă: procesul de învăţământ ca sistem. TEMATICA PENTRU PEDAGOGIE PREŞCOLARĂ 1. mediere. Componente structurale. 5. Procesul de învăţământ. scop. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN GRĂDINIŢA DE COPII 1. non formale sau informale. caracterul informativ şi formativ. principalele accepţiuni ale predării (predarea ca activitate de inducere a învăţării. tipuri de învăţare. procesul de învăţământ ca proces al cunoaşterii. colaborarea grădiniţei cu alte instituţii/ persoane din comunitate. grupuri parteneriale. parteneriat educaţional. educaţia integrată şi incluzivă în grădiniţă. implicarea copilului în toate etapele propriului parcurs educaţional.2010 D. de la o învăţare disciplinară (fragmentată). consilierea şi educaţia părinţilor. 6. predarea ca transmitere de informaţii. dincolo de cadrul formal al şcolii. respectarea ritmului propriu de asimilare. Tradiţional şi modern în metodica desfășurării activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii: curriculum pentru educaţia timpurie. E. experienţe de învăţare pozitive. Colaborarea grădiniţei cu ceilalţi factori educaţionali: colaborarea grădiniţă-familie.

joc muzical. mijloc de învăţământ. jocuri şi activităţi didactice alese. diagnostică). tema. modalităţi de organizare a grupei. colaj. Reperele fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea copilului de la naştere la 7 ani. evaluare formativă/ continuă. desen. portofoliul copilului. funcţiile. specific. activităţi de învăţare. material didactic. 2. joc didactic. activităţi opţionale. 7. joc de creaţie. organizare. Strategii didactice utilizate în educaţia timpurie: strategie didactică/de instruire şi autoinstruire. importanţă. modele de aranjare spaţială a grupei. convorbirea cu scop evaluativ. 6. audiţie. forme de evaluare (evaluare iniţială. auxiliare curriculare. activităţi de învăţare. 2 la OMECTS nr. jucărie. jocul în aer liber. joc logico-metematic. obiective operaţionale. convorbire. (specificul fiecăruia la vârsta preşcolară. modelaj. predictivă. joc de rol. 13 . planificare calendaristică. Organizarea activităţilor de învăţare în educaţia timpurie (tipuri. joc muzical. proiect de activitate didactică. teme independente. joc de masă. exemple de comportamente. ambianţa psiho-relaţională. teme anuale de studiu. obiective cadru şi obiective de referinţă. auxiliare didactice. joc de rol. Jocul în educaţia timpurie: definirea jocului şi specificul lui în preşcolaritate. Modalităţi specifice de realizare a activităţilor didactice în educaţia timpurie: memorizare. povestire şi repovestire. joc logic. tehnică. metode şi instrumente de evaluare . exerciţiu cu material individual. activităţi transdisciplinare. joc de mişcare. Proiectarea didactică – specificul proiectării didactice în grădiniţă: lectura personalizată a programelor. activităţi extracurriculare. 4. desfăşurare. joc de mişcare. joc-exerciţiu.Anexa nr.11. evenimente didactice. evaluare): activităţi pe domenii experienţiale. evaluare sumativă/ cumulativă). fişă de lucru independent. dramatizare. lectura educatoarei. 5620/ 11. joc senzorial. activităţi extraşcolare. scop. joc didactic. mediul educaţional. joc – joacă. lectura după imagini. proiecte tematice. fişele de evaluare. 5. grupa combinată. curriculum ascuns. procedeu didactic. Relaţia joc/ dezvoltare/ învăţare. domenii experienţiale. organizarea şi amenajarea spaţiului educaţional şi rolul ariilor de stimulare. instrument didactic. activităţi integrate. metodă de învăţământ. pictură. 3. proiectare secvenţială. observaţia.tradiţionale şi moderne (analiza produselor activităţii. joc de construcţie. joc cu text şi cânt. cerinţele şi condiţiile de aplicare).). caietul de observaţii etc. activităţi de dezvoltare personală.2010 de aplicare a planului de învăţământ. Evaluarea în educaţia timpurie: funcţii (constatativă.

Gongea. Editura Arves. Bucureşti. M. Editura Paralela 45. Studii de pedagogie generală. E. L.. Învăţarea integrată. Tuturugă. M.. Editura Arves. Buzău. Învăţarea bazată pe cooperare. M. Fundamentele pedagogiei. S. Editura Alpha MDN. Editura Casa Cărţii Ciolan. ***Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor între 3-6/7 ani... (coord. M. M. Ruiu.. Craiova. Dumitrana.. UNICEF. 2008. Iaşi. Mitrulescu. Editura Reprograph. 2008. M. • de Ştiinţă. Bucureşti.. 2000. Pedagogie generală. D.. Evaluarea limbajului.. Didactica disciplinelor pedagogice. 2007.... 2008. • • • • . V. 2005. Editura Polirom.. Catalano.ro • ***Curriculum pentru învăţământul preşcolar. A. C. Bocoş. Someşan. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar. ghid metodic. 2004. S. Breben. M. Cucoş.. Probe de screening educaţional. 2008. Piteşti. fete şi băieţi. 14 • • • Reprograph... • • Botiş. Un cadru constructivist. 2009. Editura V & I Integral. L.. • Editura Polirom. Mihalca. Teoria şi metodologia curriculum-ului. • 2009. Editura V & I Integral. M. Instrumente didactice. S. Mediul educaţional în grădiniţă. 2000. Editura Chiş. E. Dumitrana.. Despre dezvoltarea abilităţilor emoţionale şi sociale ale copiilor.. Cluj-Napoca. Editura Bocoş. Pedagogia contemporană .edu. Neagu. H. Craiova. M.Pedagogia pentru competenţe.11. 2006. S. Bucureşti.. A. • • • • Paralela 45. Dumitrana. ClujNapoca. Bocoş. Învăţarea bazată pe proiecte. E. Avram. M. 2009. V. Fulga.2010 BIBLIOGRAFIE PENTRU PEDAGOGIE PREŞCOLARĂ ŞI METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN GRĂDINIŢA DE COPII www. Metode interactive şi de grup. 2008. Piteşti. Texte pentru educaţia limbajului la preşcolar. Jucan. cu vârsta până la 7 ani. Craiova. Editura Didactică şi Pedagogică.). Bizdună. Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar. Introducere în pedagogie. Bucureşti... Ruiu. Breben. 2009. Breben. G.. Cristea.. Gongea. Editura Presa Universitară Clujeană. 2008.Anexa nr. I. 2 la OMECTS nr. 2005. Craiova. G. 5620/ 11. Iaşi. Editura PROGnosis. Fulga..

. Editura Trei. medici şi educatori. Editura Presa Universitară Clujeană. E. E.. Cluj-Napoca. E.Anexa nr.. Bucureşti. D. 1999. 2002. E. Bucureşti. Editura Aramis. 2010. 2007. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative. M.. Editura Aramis. Instrucţie şi educaţie. Rafailă. Iaşi. Bucureşti... E. A. Instruirea constructivistă – o alternativă. Bucureşti. 2008.. E.. Pedagogie. 2004..). Bucureşti. Teorie şi practică. Voiculescu. Editura Polirom. Editura Reprograph. Activitatea evaluativă între cogniţie şi metacogniţie. A. 2002. Manolescu. M.. • • Bucureşti. E. E. S. Păişi. 15 • • • • • 2003..2010 • Farca. Craiova. 2009. Gongea. Ionescu. Curriculum pentru învăţământul primar şi preşcolar. Editura Aramis. S. 1999. Metodologie.. Editura Meteor Manolescu. Bucureşti. M. Joiţa. Glava. Păun. • • constructivistă... Teoriile învăţării şi didactica în schimbare văzute din perspectivă Neacşu. Oprescu. E. 2006. Editura Polirom. A.11. Tomşa.. Fundamente. T. Piteşti. E.. Fl. Editura Didactică şi Pedagogică. Marin. Manolescu... N.. Pocol. Bucureşti. Educarea creativităţii la vârsta preşcolară. 2004. Gh.. Bazele teoretice ale psihopedagogiei preşcolare. Lexicon pedagogic. 2010. • • • Press. Vraşmaş. Vraşmaş. Laborator preşcolar. bunici. Fundamente şi dezvoltări cognitiviste. 2006. traducere în limba română de Magdalena Dumitrana). 2010. Editura Credis. M. Didactica preşcolară (“Is it tomorrow yet?” – titlu original. M... Potolea. 2002. Ruiu. Educaţia copilului preşcolar. Bucureşti. 2002. Introducere în pedagogia preşcolară. Bucureşti. Bucureşti. Activităţi bazate pe inteligenţe multiple. Editura Paralela 45.. Cum întâmpinăm copilul ca părinţi. C. Bucureşti. Editura V&I Integral. Tătaru L. • • • • • • • • • . Lăzărescu. 1998. Fundamente. Pedagogie preşcolară. 5620/ 11. Joiţa. Editura Aramis.. 2009. Cluj-Napoca.. Breben. Frumos. G. Consilierea şi educaţia părinţilor. Editura Aramis. Glava. Editura Polirom. 2001. Bucureşti.. Ştefan. Editura V&I Integral. Ezechil. Editura Universitară. Kolumbus. Bucureşti. Strategii. 2 la OMECTS nr. (coord. Teoria si metodologia evaluării.. Educaţia cognitivă. L. Ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preşcolar. I. M... Educaţia timpurie. Editura Pro Humanitas. Instruire şi învăţare. Bucureşti. 2002. Editura V & I Integral. Editura V&I Integral. Iaşi. Iaşi. 2003. Editura Dacia. Didactica. Glava.S.

E. Bucureşti. Editura Miniped.Anexa nr. 2 la OMECTS nr. Editura Vanemonde.. 2010. 16 . Premisele educaţiei incluzive în grădiniţă. 5620/ 11. 2002.). ***Metoda proiectelor la vârstele timpurii. (coord.2010 • • Vraşmaş.11. Bucureşti.

– Grădiniţa cu program prelungit "Căsuţa cu poveşti". Direcţia Generală Educaţie şi Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii. – Colegiul Pedagogic ”Elena Cuza”.Anexa nr. Argeş. Bistriţa Năsăud. – Grădiniţa cu program normal Bascov. 5620/ 11. – Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare. 2 la OMECTS nr. 17 . – Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.2010 Autori: Viorica PREDA Maria BIZDUNĂ Rodica BRĂNIŞTEANU Georgeta IORDACHE Georgeta TOMA Gabriela NECULA Daniela LĂUDOIU – Ministerul Educaţiei. – Inspectoratul Şcolar Judeţean. Braşov. Tineretului şi Sportului. Bucureşti. Cercetării.11.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful